Fundamentele psihologiei I

TRUE/FALSE
1. Psihicul este o forma particulara de energie electromagnetica.
ANS: F
2. Psihicul este un atribut al organismelor animale.
ANS: T
3. Psihicul este o forma particulara de realizare a informatiei la nivelul sistemului nervos.
ANS: T
4. Instinctul este un produs si o componenta a Constiintei.
ANS: F
5. Comportamentul animal este bazat eminamente pe schema de tip instinctiv
ANS: T
6. Constiinta este o lume subiectiva ermetic inchisa in sine.
ANS: F
7. Ca si informatia, psihicul nu poseda proprietati sensibile, nemijlocit perceptibile.
ANS: T
8. Caracterul subiectiv al reflectarii duce la distorsionarea realitatii.
ANS: F
9. Functia cognitiva a constiintei atinge nivelul cel mai inalt de realizare in
identificarea/recunoasterea obiectelor.
ANS: F
10. Intre constient si inconstient exista exclusiv o relatie antagonica.
ANS: F
11. Starea de veghe exprima (inseamna) constiinta in actiune.
ANS: F

12. Continutul viselor este codificat atat imagistic, cat si lingvistic.

ANS: F
13. W. Wundt este adeptul abordarii dinamice a constiintei.
ANS: F
14. Senzatia este premisa si izvorul constinuturilor informationale ale constiintei.
ANS: T
15. Functionarea normala a constiintei implica delimitarea si analiza distincta a celor trei verigi
ale activitatii-motivul, scopul, mijlocul.
ANS: T
MULTIPLE CHOICE
1. Sistemul psihic uman se include in clasa sistemelor:
a. inchise
b. deschise
c. semideshise
ANS: C
2. Psihicul este o entitate:
a. nemijlocit observabila si perceptibila
b. evidentiabila indirect, pe baza efectelor in plan comportamental
c. inaccesibila cunoasterii obiective
ANS: B
3. Prezenta si calitatea functionarii sistemului psihic le putem evalua cel mai obiectiv:
a. pe baza relatarilor verbale ale subiectului
b. pe baza rezultatelor subiectului in abordarea si rezolvarea sarcinilor reale
c. pe baza descrierilor unor observatori neutri
ANS: B
4. In plan filogenetic aparitia psihicului se leaga de:
a. aparitia excitabilitatii (iritabilitatii)
b. aparitia sistemului muscular
c. aparitia functiei de explorare-semnalizare

ANS: C
5. Psihicul este o realitate:
a. substantiala
b. energetica
c. spirituala pura
d. informationala
ANS: D
6. Psihicul:
a. izvoraste din structura celulara interna a creierului
b. este o realitate paralela coexistenta de la inceput cu creierul
c. este un rezultat al comunicarii creierului cu sursele externe de informatie
ANS: C
7. La nivelul creierului, functiile psihice:
a. nu au o localizare precisa
b. au o localizare precisa si invarianta
c. unele au o localizare si invarianta, altele au o lovalizare dinamica
ANS: C
8. In explicarea devenirii organizarii psihice a omului apelam la:
a. determinismul biologic intern
b. determinismul extern univoc (SR)
c. determinismul extern de tip mediat
ANS: C
9. Determinismul psihicului uman este:
a. preponderent biologic
b. preponderent mixt
c. preponderent socio-cultural
ANS: C
10. Psihicul uman este un sistem:
A) static
B) probabilist

C) dinamic
D) dinamic-evolutiv
a. A+C+D
b. B+D
c. A+D
ANS: B
11. Caracterul hipercomplex al sistemului psihic uman este dat de:
a.
b.
c.
d.

numarul elementelor componente

diversitatea starilor emotionale
volumul conexiunilor externe
numarul elementelor componente si volumul conexiunilor interne si externe

ANS: D
12. La nivelul sistemului psihic uman, intre input si output exista o relatie:
a. de tip direct, univoc
b. de independenta
c. de tip mediat-probabilist
ANS: C
13. In teoria freudiana functionarea inconstientului se subordoneaza:
a. principiului tot sau nimic
b. principiului placerii
c. principiului realitatii
ANS: B
14. Dupa S. Freud, inconstientul:
a. este integral innascut
b. se formeaza in ontogeneza timpurie
c. o componenta a lui este innascuta, o alta dobndita
ANS: C
15. In conceptia lui S. Freud, inconstientul este:
a. premisa interna a comportamentului
b. factor determinant pricipal al comportamentului
c. factor frenator al comportamentului

ANS: B
16. Inconstientul are un continut:
a. exclusiv emotional
b. exclusiv cognitiv
c. mixt
ANS: C
17. Inconstientul are legatura:
a. mai mult cu gandirea
b. mai mult cu vointa
c. mai mult cu imaginatia
ANS: C
18. Legea heteronomiei in dezvoltarea sistemului psihic uman se refera la:
a. ritmul constituirii diferitelor procese si functii particulare
b. nivelul la care ajunge dezvoltarea diferitelor procese si functii particulare
c. factorii care influenteaza dinamica dezvoltarii
ANS: B
19. Constiinta este o structura:
a. eminamente cognitiva
b. eminamente afectiva
c. eminamente instrumental-actionala
ANS: A
20. Functionarea constiintei se subordoneaza:
a. principiului automatismului
b. principiului realitatii
c. principiului placerii
ANS: B
21. Constiinta este:
a. suma tuturor proceselor si functiilor psihice
b. sinonima cu gandirea
c. o forma calitativ superioara de organizare si structurare a psihicului
ANS: C
22. Latura activ-creatoare a constiintei se realizeaza prin:
a. functia reglatorie
b. functia proiectiva
c. functia axiologica
ANS: B
23. Constiinta confera comportamentului un caracter:

a.
b.
c.
d.

imediat
agresiv
defensiv
mijlocit-teleonomic

ANS: D
24. Modelul structural al psihicului uman adoptat de psihologia contemporana este:
a. liniar
b. ierarhic-bidimensional
c. ierarhic-tridimensional
ANS: C
25. Definitorie pentru comportamentul constient este:
a. formularea anticipata a obiectului (scopului)
b. inregistrarea scopului la sfarsitul actiunii
c. absenta scopului
ANS: A
26. Datorita constiintei, omul:
a. se insereaza in lume ca obiect
b. se adapteaza la lume in mod pasiv (reactiv)
c. se relationeaza si se integreaza in lume ca subiect
ANS: C
27. Gratie constiintei, omul devine capabil:
a. sa reactioneze instinctiv la stimulii externi
b. sa inteleaga, sa explice si sa confere semnificatii obiectelor si fenomenelor din jur
c. sa foloseasca unelte
ANS: B
28. Din punct de vedere functional, constiinta trebuie considerata:
a. o scurgere sau un torent continuu
b. o imbinare intre static si dinamic
c. un mozaic de stari (statice)
ANS: B
29. Functionarea constiintei poate fi estimata:
a. dupa expresiile fizionomice ale subiectului
b. dupa viteza de raspuns la stimulii externi
c. dupa eficienta si peformanta actiunilor
ANS: C
30. Baza genetica a schemei operatorii a constiintei o constituie:
a. dinamica interna a inconstientului
b. actiunea directa in plan extern a copilului cu obiectul din jur

c. instinctul de autoconservare
ANS: B
31. Comportamentul de tip instinctual se caracterizeaza prin:
a. analiza si evaluarea prealabila a conditiilor
b. centrarea pe atingerea imediata a obiectului (satisfacerea starii de necesitate)
c. compararea alternativelor
d. evaluarea consecintelor
ANS: B
32. In modelul freudian, intre inconstinetul innascut si cel dobandit exista o relatie:
a. de concordanta deplina
b. antagonica
c. de complementaritate
d. de contiguitate spatio-temporala
ANS: B
33. Dupa K.G. Jung, inconstinetul colectiv:
a. deriva din cel individual
b. precede pe cel individual
c. include pe cel individual
ANS: B
34. Activitatea onirica este forma de manifestare a:
a. inconstientului
b. starii de veghe
c. starii crepusculare a constiintei
ANS: A
35. Constienta este:
a. sinonima si echivalenta cu constiinta de sine
b. sinonima si echivalenta cu starea de veghe activa
c. sinonima si echivalenta cu constiinta
ANS: B
36. In opinia lui J.B. Watson, constiinta este:
A. o realitate psihica nemijlocit perceptibila
B. o simpla fictiune
C. o inventie a filosofilor
a. A+B
b. B+C
c. A+C
ANS: B
37. Sfera de cuprindere a subconstientului:

a. este la fel de intinsa ca cea a inconstientului

b. este mai intinsa si mai bogata atat decat cea a inconstientului, cat si decat cea a
constiintei
c. este la fel de intinsa si de bogata ca cea a constiintei
ANS: B
38. Constiinta are o structura de continut:
a. plurimodala, eterogena liniara
b. unimodulara, omogena
c. plurimodala, eterogena ierarhizata
ANS: C
39. Fondatorul orientarii dinamice in definirea constiintei este:
a. J.B. Watson
b. P. Janet
c. W. Wundt
d. W. James
ANS: D
40. Comportamentul este reglat de:
a. interactiunea dintre cinstiinta de sine si constiinta lumii externe
b. constiinta de sine
c. constiinta lumii externe
ANS: A
41. Capacitatea rezolutiva este un indicator psihocomportamental al:
a. constiintei lumii obiective
b. constiintei in intregul ei
c. constiintei de sine
ANS: B
42. Constiinta de sine primara are la baza:
a. informatia despre lumea externa
b. informatia auditiva despre propria voce
c. informatia cenestezica si proprioceptiv-kinestezica
ANS: C
43. Autoportretizarea este o etapa a:
a. dezvoltarii constiintei in general
b. a constiintei de sine
c. a constiintei lumii obiective
ANS: B
44. Reflectarea psihica are un caracter:
A. subiectiv si ideal

B. obiectiv si absolut veridic

C. relativ veridic
a. A+C
b. A+B
c. B+C
ANS: A
45. Structura de continut a subconstientului este formata din elemente care provin din:
a. perceptia actuala a obiectelor si fenomenelor
b. inconstient
c. constient
d. inconstient si constient
ANS: D
46. Subconstientul asigura continuitate in timp a:
a. dezvoltarii psihice
b. identitatii Eu-lui
c. starii de veghe
ANS: B
47. Intre psihicul uman si psihicul animal:
a. exista numai deosebiri cantitative
b. nu exista nici o deosebire
c. exista numai deosebiri calitative
d. exista atat deosebiri cantitative, cat si calitative
ANS: D
48. Care dintre cele trei subsisteme ale sistemului psihic este mai susceptibil si mai deschis la
dezvoltare?
a. subconstientul
b. constientul
c. inconstientul
ANS: B
49. Conceptul de arhetip a fost elaborat de:
a. J.B. Watson
b. K.J. Jung
c. S. Freud
d. J. Piaget
ANS: B
50. Arhetipul este o componenta:
a. a subconstientului
b. a inconstientului individual
c. a constientului
d. a incosntientului coletiv

ANS: D
51. Din punct de vedere genetic:
a. dezvoltarea constiintei de sine precede dezvoltarea constiintei lumii obiective
b. dezvoltarea constiintei lumii obiective precede dezvoltarea constiintei de sine
c. dezvoltarea celor doua forme ale constiintei se incepe in acelasi timp
ANS: B
52. Care din modificarile de mai jos ale constiintei se incadreaza in categoria patologicului:
A. transa exsomatica
B. starea de hipnoza
C. pseudohalucinatiile
D. delirurile structurate
a. C+D
b. A+B+C
c. A+D
ANS: A
53. Functia principala a constiintei din care deriva si careia i se subordoneaza toate celelalte este:
a.
b.
c.
d.

functia de reglare
functia cognitiva
functia axiologica
functia proiectiva

ANS: B
54. Legea stadialitatii se aplica la:
a. dezvoltarea doar a intelectului
b. dezvoltarea intregului sistem psihic al omului
c. dezvoltarea doar a constiintei de sine
ANS: B
55. Expresia: creierul secreta gandirea intocmai cum bila secreta fierea apartine:
a. modelului dualist
b. modelului manist materialist stiintific
c. modelului materialist vulgar
ANS: C
56. Autocontrolul este un atribuit al:
A. inconstientul innascut
B. al constiintei in general
C. al inconstientului dobandit (super ego)
D. al constiintei de sine
a. A+B+D
b. C+D
c. B+C+D

ANS: B
FUNDAMENTE II
1. Reprezentarea este procesul de producere i utilizare mental a imaginilor unor obiecte n
absena lor
ANS: T
2. Potrivit unor cercetatori imaginile eidetice au intensitatea, prospeimea i vivacitatea unei
percepii autentice. Acestia sunt:
a). E. Jaensch
b). W. Kohler
c). Hemmert
d). W. Wallach
ANS: a+b+c
3. Reprezentrile propriu-zise devin o component instabil i cu pondere nesemnificative a
arhitectonicii activitii noastre mintale.
ANS: F
4. Noiunea de reprezentare se folosete:
a. Pentru a exprima dou realiti psihice relativ distincte;
b. n descrierea unei imagini sau model informaional intern, actualizat, al unor
obiecte, fenomene, evenimente, situaii, care au fost percepute anterior, dar
care n momentul dat pot lipsi din cmpul nostru senzorial
c. Ne furnizeaz informaii despre numai despre obiectele i fenomenele reale prezente,
care acioneaz n momentul dat asupra analizorilor notrii
d. n descrierea procesului de producere i utilizare mental a imaginilor unor
obiecte n absena lor
ANS: a+b+d
5. Noiunea de reprezentare se folosete pentru a exprima dou realiti psihice relativ
distincte :
a). una care ine de produs
b). cealalt care ine de proces
ANS: a+b

6. Formarea reprezentrilor are un caracter:

a. Activ
b. Semantic
c. Selectiv
d. Relevant/ Irelevant
ANS: a+c
7. Dup coninutul informaional, reprezentarile generate de memorie i derivate din
percepie se leag ntotdeauna de:
a. Obiectele construite de imaginaie inspirate din lumea real
b. Relevan i comunalitate
c. Obiectele reale i care au un caracter intuitiv

ANS: c
8. n organizarea i sistematizarea lor intern, reprezentrile se organizeaz pe dou axe:
a. Calitatea semantica (epistemic) a informaiei selectate
b. Reprezentari nalt relevante, care se apropie de noiuni, reprezentri mediu
relevante i reprezentari slab relevate, care se intersecteaz cu percepiile
c. Gradul de generalitate
d. Reprezentari individuale, reprezentari particulare sau de specie i reprezentri
generale au de clas
ANS: a+b+c+d
9. n dinamica lor, reprezentrile dobndesc progresiv calitatea de elemente ale gndirii, i
pentru aceasta sunt supuse transformrilor i coordonrilor la nivelurile:
a. Preoperator
b. Post- operator
c. Operator- concret
d. Operator- formal

ANS: a+c+d
10. Veriga cea mai important care face jonciunea ntre reprezentare i gandire o constituie:
a. Conceptele iconice
b. Conceptele figurale
c. Conceptele logico- matematice
d. Conceptele inteligenei speculative
ANS: b
11. Reprezentarile pe care le genereaz sfera vieii psihice se mpart n doua clase principale:

a. Direct- designative, realiste sau concordante

b. Sub semnul comandamentelor interne ale gndirii

c. Indirect- designative, simbolice(deghizante), nonconcordante
d. Sub semnul comandamentelor interne ale strilor motivaionale
ANS: a+c

12. Pornind de la poziia pe care o ocup n arhitectura general a subsistemului cognitiv

proprietile mai importante ale reprezentrilor pot fi:
a. Intensitatea
b. Stabilitatea
c. Gradul de completitudine
d. Gradul de irelevan
e. Gradul de relevan
f. Gradul de generalitate
g. Gradul de specificitate
h. Caracterul legturii designative
ANS: a+b+c+e+f+h

13. Gradul de relevan n cadrul reprezentrilor se refera la:

a. Dimensiunea care deosebete i distaneaz cel mai mult reprezentarea de percepie
b. Semnificaia informaiilor sau a nsuirilor i notelor pe care le reflect (conine)
imaginea
c. Volumul general de informaie pe care l cuprinde reprezentarea
d. Durata meninerii n cmpul clar al contiinei a unor reprezentri reactualizate sau
generate n momentul dat de imaginaie
ANS: b
14. Latura activ- operatorie a reprezentrii ca proces ne permite:
a. S ne formm o imaginea despre rezultatul posibil al unei aciuni pe care
dorim s o intreprindem
b. S schim planul sau programul unei aciuni
c. S efectum n minte aciunea dat nainte de a o realiza n plan extern
ANS: a+b+c

15. Gndirea reprezint

a. subsistemul cognitiv al omului prin care acesta atinge punctul culminant al
complexitii, organizrii i eficienei sale la nivelul ntregului sistem nervos
b. subsistemul cognitiv al omului prin care acesta atinge punctul culminant al
complexitii, organizrii i eficienei sale la nivelul gndirii
c. subsistemul cognitiv al omului prin care acesta atinge punctul culminant al
complexitii, organizrii i eficienei sale la nivelul neuro- psiho- fiziologic
ANS: b
16. Scoala de la Wrzburg (Denkpsychologie) se constituie:
a. Ca o reacie la curentul asociaionist
b. Ca o reacie la curentul creaionist
c. Ca o reacie la curentul behaviorist

d. Ca o reacie la curentul abisal

e. Ca o reacie la evoluionist
ANS: a+c
17. Scoala de la Wrzburg (Denkpsychologie) i propune s apere:
a. Statutul i specificitatea gndirii ca proces psihic distinct i ireductibil la asociaii
de imagini sau la serii de cupluri stimul- rspuns
b. Caracterul nnscut, predominant al structurii operatorii
c. Fenomenul de insight sau reacia Aha! Form de intuiie sau gen de discernamnt

instantaneu
ANS: a
18. Gndirea poate fi definita ca:
a. Reflectare subiectiv, n forma ideal, mijlocit a proprietilor generale,
eseniale, necesare obiectelor i fenomenelor externe i ale relaiilor legice dintre
acestea
b. Organizare specific a informaiei la nivelul creierului uman, bazat pe criterii i
principii logico- gramaticale de ordin sintactic, semantic i pragmatic, orientat i
antientropic
c. Baza i punctul de plecare al constituirii schemelor i operaiilor care pleac din
aciunea directa a subiectului cu obiectele i lucrurile date n cmpul senzorial
apropiat, acestea se interiorizeaz i se transform n aciuni mentale, ce se vor
articula n scheme operatorii ale gndirii
d. Baza interaciunii complexe (nu mecanice) ntre factorii ereditari i factorii de
mediu, prin aceasta devenirea gndirii, se realizeaza obiectiv pe doua planuri:
istoric i ontogenetic
e. Un sistem, dat de faptul c este n realitate compus dintr- o mulime de elemente
(operaii, coninuturi informaionale) mai mult sau mai puin distincte, aflate
unele cu
altele ntr- o relaie non- ntmpltoare, mai mult sau mai puin legic

ANS: a+b+c+d+e

19. Din punct de vedere structural gndirea este o organizare cvasidimensional, cuprinznd:
a. Blocul operaiunilor- componenta informaional
b. Blocul coninuturilor- componenta informaional
c. Blocul produselor- componenta productiv
d. Blocul relaiilor- componenta informaional
e. Blocul operaiilor- componenta operatorie
f. Blocul produselor- componenta rezultativ
g. Blocul relaiilor- componenta relaional
ANS: b+e+f+g
20. n profilul su actual de stare, orice sistem cuprinde efectele influenelor i experienelor
anterioare, cu alte cuvinte, coninutul: trecutului su, concretizabil n indicatori de ordin
subtanial, energetic i informaional:
ANS: T
21. Urmele i efectele trecutului afecteaz organismul animal n toate planurile sale de
organizare:
a. Corporal
b. Biofiziologic
c. Psihic
ANS: a+b+c
22. Memoria psihic este:
a. Exprimat n unitatea temporal a transformrilor celulare i tisulare implicate in
procesele de cretere, n procesele de mbatrnire, n coninutul metabolismului
b. Reprezentat de principalele ritmuri si cicluri funcionale ale diferitelor aparate i
subsisteme interne ale organismului
c. Legat de experiena relaionrii cu lumea extern i mediat de activitatea
rezolutiv- informaional a creierului

ANS: c
23. Organizarea sistemului mnezic:
a. Presupune o integrare pe dimensiunea timpului, orientat dinspre trecut, spre prezent i
viitor
b. Const n conservarea i valorificarea din perspective uzului interior a
coninuturilor i experienelor anterioare
ANS: b
24. Procesul mnezic este:
a. Un proces de acelai ordin cu procesele cognitive sau motivaionale
b. O modalitate de fiinare i manifestare n timp a fiecrui proces n parte i a
sistemului n ansamblu
ANS: b
25. Memoria poate fi analizat sistemic pe baza schemei cibernetice:
a. Output- input- output
b. Input- output- Input
c. Input- output- exitput
ANS: b
26. Structura Inputului mnemonic este eterogen i cuprinde:
a. Fluxuri senzoriale (vizuale, auditive, olfactive, gustative, tactile, kinestezice,

viscerale)
b. Fluxuri imaginative
c. Fluxuri conceptual- simbolice, logico- propoziionale
d. Fluxuri de triri emoionale
e. Fluxuri motivaionale
f. Fluxuri motorii
ANS: a+b+c+d+e+f

27. Latura procesual a memoriei se relev n succesiunea i intercondiionarea a trei faze

principale:
a. Engramarea sau fixarea (memorarea n acepiunea tradiional)
b. Pstrarea sau conservarea
c. Cumulative
d. Ecforarea sau reactualizarea
e. Integrativ- interpretative activ
ANS: a+b+d

28. Indicatorii memorrii voluntare vor depinde:

a. De proprietile i de condiiile de administrare a materialului
b. De particularitile psihoindividuale ale subiecilor
ANS: a+b
29. Parametrii memorrii voluntare care vor fi influenai de particularitile psihoindividuale:
a. Capacitatea de engramare- stocare a mecanismelor cerebrale
b. Gradul de organizare logic intern (saturaia n relaii semantic, integrative ntre
elemente)
c. Dominanta motivaional n momentul receptrii materialului (dac este
consonant/ disonant)
d. Timpul de prezentare(expunere)a fiecrui element (intervale optime sau interval
critice- prea mici sau prea mari)
e. Nivelul de concentrare i mobilitate a ateniei; starea de odihn sau oboseal
ANS: a+c+e
30. Atributele cheie pentru identificarea i definirea imaginaiei sunt:
a. Generarea de imagini noi, fie pornind de la faptele naturii, fie ex nihilo

b. Operare cu imagini n limitele exclusive ale imageriei secundare i ale

imaginarului, realiznd combinri, amplificri, multiplicri, reordonri etc..

c. O minim originalitate a modurilor de operare (procedeelor) i a produsului final

(ieirea din tipare i abloane, depirea schemelor rutiniere)
d. Caracterul convenional, figurative i simbolic, al funciei designative(semiotice)
a imaginilor generate n procesul imaginaiei
ANS: a+b+c+d
31. n sfera existenei psihice, imaginaia se distinge prin posibilitatea de a descoperi i
transforma lumea prin intermediul descoperirilor i transformrilor ce intervin n propria
personalitate a subiectului
ANS: T
32. Factorul imaginativ este inclus n structura multifactorial a :
a. Inteligenei generale
b. Aptitudinilor special
ANS: a+b
33. Apartenena viselor la imaginaie se susine prin accea c:
a. Coninutul lor vizeaz n mod frecvent fenomene ireale, care nu se gsesc i care

nu pot exista n realitate

b. Dramatizarea n activitatea oniric const n traducerea gndurilor n imagini i n
coordonarea acestora din urm ntr- o succesiune asemntoare unei piese de teatru
c. Chiar n cazul n care coninutul lor i are sursa n experiena anterioar, modul
de combinare a secvenelor, ca i ipostazele n care apar sunt absolute inedite,
nefiind niciodat simple evocri sau reproduceri a ceea ce s-a ntmplat
ANS:

a+c

34. Modurile de operare de baz ale visului sunt:

a. Condensarea de trasturi similar n imagini sintetice
b. Deplasarea, aceasta disociere permite ca energia disponibil sa fie transferat sau
investit ntr- o alt imagine
c. Dramatizarea sau figuralizarea
ANS: a+b+c

35. n procesele halucinogene provocate de aciunea drogurilor i favorizate de suprimarea

stimulilor din lume extern contiina este:
a. Destructurat i anihilat
b. Este coagulat i potenat
ANS: a
36. Reveria:
a. Este o form de manifestare a imaginaiei
b. Apare pe fondul uni activism psihofiziologic nalt
c. Duce la instalarea strii de veghe
ANS: a+b+c
37. Specificul imaginaiei reproductive rezid n:
a. Reflectarea ntr- o manier tranformat a elementelor experienei anterioare
b. Subordonarea legii corespondenei biunivoce i a fidelitii, reproducerea trebuind

obligatoriu s fie izomorf cu originalul

ANS: a
38. Imaginaia creatoare ne apare ca reprezentare i anticipare a noului, din perspective
realizabilitii sale n plan ideal- intern i material (obiectual)- extern
ANS: T
39. Limbajul reprezint modul n care se asimileaz, se integreaz i funcioneaz limba la
nivel individual.
a. Fals
b. Adevarat
c. Uneori adevarat
ANS: b
40. Limbajul se subordoneaz procesului i activitii de comunicare, comportamentului
semiotic.
a. Adevarat
b. Fals

c. Uneori adevarat
ANS: a
41. Din punct de vedere psihologic i psihofiziologic, funcia semiotic exprim:

a.

capacitatea parial nnscut a omului de a folosi semne sau simboluri

(semnificani) ca nlocuitori" ai obiectelor (semnificate) si de a efectua cu
ajutorul lor combinaii i transformri n plan mental,

b.

parial dobndit a omului de a folosi semne sau simboluri (semnificani) ca

nlocuitori" ai obiectelor (semnificate) i de a efectua cu ajutorul lor combinaii
i transformri n plan mental.
ANS: a+b

42. Ca form specific a activitii de comunicare, limbajul verbal este organizat i

funcioneaz dup principiul:
a.

input-output,

b. Output- imput
c. Imput- output- imput
ANS: a
43. n cadrul limbajului se delimiteaza urmatoarele verigi principale:
a. 1. veriga aferent (recepia);
b. 1. veriga eferent (emisia);
c. 1. veriga de autoreglare de tip feed-back i feed-before.
ANS: a+b+c
44. Veriga aferent (recepia) este cea cu care se i ncepe, n ontogenez, formarea sistemului
verbal de comunicare.
a. Adevarat
b. Fals
ANS: a

45. Atentia este este prima realitate psihic ce se scoate n fa, cu titlu pozitiv sau negativ, ori
de cte ori trebuie s dm seama de rezultatele unei aciuni concrete sau a alteia.
a. Adevarat
b. Fals
c. Uneori adevarat.
ANS: a
46. Atentia:
a.

Nu este un proces cu coninut reflectoriu-informaional propriu i distinct precum percepia, reprezentarea, gndirea sau procesele afective i
motivaionale.

b. Nu are o existen i o desfurare independente, n sine, ci numai sau

eminamente n contextul altor procese i activiti psihice cu coninut i
finalitate specifice.
c. Nu face parte din categoria proceselor psihice reflectorii, ci din cea a
condiiilor i funciilor psihofiziologice mediatoare-reglatorii.
ANS: a+b+c
47. Atenia poate fi definit ca proces psihofiziologic de orientare, concentrare i potenare
selectiv a funciilor i activitilor psihice i psihocomportamentale modale specifice n
raport cu obiectul i finalitatea lor proprii, asigurndu-le atingerea unui nivel optim de
eficien adaptativ.
a. Adevarat
b. Fals
c. Uneori adevarat
ANS: a
48. Dup criteriul rangului, atenia perceptiv i motorie este mai simpl i mai uor de reglat,
n vreme ce atenia voluntar intelectiv este mult mai complex i mai dificil de susinut.
a. Adevarat
b. Fals
c. Uneori adevarat
ANS: a

49. Sub raportul eficienei, nu ncape ndoial c atenia voluntar este net superioar celei
involuntare, care permite doar constatare", nu i elaborare interpretare conceptualteoretic.
a. Adevarat
b. Fals
c. Uneori adevarat
ANS: a
50. Atenia voluntar intelectiv este implicat n:
a.

rezolvarea problemelor teoretice

b. n formularea i testarea ipotezelor

c.

n elaborarea i testarea veridicitii judecilor i raionamentelor.

ANS: a+b+c

51. Afectivitatea este acea component a vieii psihice care reflect, n forma unei triri
subiective de un anumit semn, de o anumit intensitate i de o anumit durat, raportul
dintre dinamica evenimentelor motivaionale sau a strilor proprii de necesitate i
dinamica evenimentelor din plan obiectiv extern.
a. Adevarat
b. Fals
c. Uneori adevarat
ANS: a
52. Dispoziiile integrate globale reprezinta :
a. Acel fond afectiv bazal pe care se evideniaz i se manifest cotidian i
situaional tririle emoionale i actele comportamentale specifice.
b. O sintez a experienei de via i a tririi de sine (inclusiv prin semnalizarea
strii fizice i viscerale) care se elaboreaz n ontogenez i se impune ca un fel de
constant a firii sau a modului de a fi al personalitii.
ANS: a+b
53. Dispoziia global homeostatic se definete structural:
a.

Raportarea afectiv a omului la lumea extern i la sine nsui.

b. Ca indusa situational prin aciunea conjugat a unor influene contientizabile sau nu

(incontiente sau subcontiente.
ANS: a
54. Dispoziiile de moment sunt:
a.

induse situational prin aciunea conjugat a unor influene contientizabile

sau nu (incontiente sau subcontiente).

b. Concretizate prin raportarea afectiv a omului la lumea extern i la sine nsui.

ANS: a
55. Dispoziia situaional i pune mai direct amprenta asupra activitii curente dect cea
homeostatic.
a. Adevarat
b. Fals
c. Uneori adevarat
ANS: a
56. In dinamica relaionrii i autorelaionrii afective, se delimiteaz o serie de secvene,
legate pe baza legii efectului final (echifinalitii):
a) subiectul este locat interactiv n lume cu alii, angajat ntr-o practic
interpretativ monden sau problematic.
b) se produce o interaciune ntre el i obiectul social (incluznd o alt persoan).
c) o dat ce obiectul intr n cmpul fenomenologic al subiectului, el este definit
(tratat) n termeni de trire (autotrire), ca: suprare, fric sau anticipaie.
d) aceste triri anticipatorii sunt ratificate prin triri fizice" i senzaii la nivelul
organismului ca entitate vie, care se condenseaz n ceea ce numim tensiune i
anxietate.
e) subiectul i imagineaz aparena sa i aciunile sale n ochii partenerului su real
sau imaginar.
f) interpreteaz judeci ale altor parteneri i genul de trire (autotrire) care
acompaniaz aceste judeci.
g) genereaz triri asociate la tririle celuilalt fa de subiectul dat.
h) aceast trire este ncorporat n interiorul tririlor pe care subiectul le simte fa
de sine.
i) subiectul ncearc o trire a autopercepiei morale a Eu-lui i a percepiei de ctre
el a celorlali (partenerul de relaie).
j) realizarea unei autodefiniri sumare, incluznd o definiie emoional a Eului
altora i obiectul n jurul cruia a fost structurat aciunea.
ANS: a+b+c+d+e+f+g+h+i+j

57. Motivaia transform fiina uman dintr-un simplu receptacul al influenelor externe, n
subiect activ i selectiv, cu un determinism intern propriu n alegerea i declanarea
aciunilor i comportamentelor.
a. Adevarat
b. Fals
ANS: a
58. Se poate presupune c mecanismele de reglare a dinamicii motivaionale se compun din
dou verigi integrate dup principiul induciei reciproce: cnd una este maximal activ,
cealalt este relativ blocat, inhibat, i invers.
a. Adevarat
b. Fals
ANS: a
59. Termenul de motivaie reunete:
a.

ansamblul factorilor dinamici care determin conduita unui individ" (Sillamy,

1996)

b. totalitatea mobilurilor interne ale conduitei, fie c sunt nnscute sau dobndite,
contientizate sau necontientizate, simple trebuine fiziologice sau idealuri
abstracte" (Al. Roca, 1943)
c. O form specific de reflectare prin care se semnaleaz mecanismelor de
comand- control ale sistemului personalitii o oscilaie de la starea iniial
de echilibru, un deficit energetico-informaional sau o necesitate ce trebuie
satisfcut.
ANS: c
60. Motivaia transform fiina uman dintr-un simplu receptacul al influenelor externe, n subiect
activ i selectiv, cu un determinism intern propriu n alegerea i declanarea aciunilor i
comportamentelor.

a. Adevarat
b. Fals
c. Uneori adevarat
ANS: a

61. Motivaia ne apare:

a. ca o cauzalitate extern transpus n plan intern, dac obiectul corespunztor
satisfacerii unei trebuine lipsete i, deci, nu are cum s declaneze
comportamentul corespunztor, locul su este luat de starea de necesitate n
raport cu el, actualizat spontan, n urma unor modificri de ordin fiziologic sau
psihologic.
b. In acelai timp, motivaia trebuie considerat i ca o lege general de organizare
i funcionare a ntregului sistem psihic uman, ea opernd distincia necesar
ntre plcut i neplcut, ntre util i inutil, ntre bun i ru.
ANS: a+b
62. Funciile principale pe care le ndeplinete n mod concret motivul sunt:
a. funcia de declanare,
b. funcia de orientare-direcionare (vectorial)
c. funcia de susinere (energizant).
ANS: a+b+c
63. n psihologie, voina a fost derivat, fie din :
a. gndire (Herbart o definea ca act elaborat prin intermediul gndirii i centrat pe
efectuarea de alegeri i luarea de hotrri)
b. afectivitate (Wundt o definea ca form de organizare i stpnire-gestionare
raional a afectivitii)
ANS: a+b
64. Nivelul voluntar se subordoneaz:
a.

din punct de vedere structural funciei reglatoare a contiinei (deci, el

implic obligatoriu atributul contiinei)

b. din punct de vedere instrumental, se conecteaz la subsistemul motivaional,

favoriznd i optimiznd finalizarea motivului n scop
ANS: a+b
65. Elementele definitorii ale nivelului voluntar vor fi:
a. intenionalitatea (aciunea este intenionat),

b. analiza prealabil a condiiilor, a raportului dintre scop i mijloc (aciunea va

fi mediat de un model mental),
c. deliberarea i decizia (aciunea este rezultatul unei evaluri a raportului
dintre avantaje i dezavantaje, dintre ctiguri i pierderi),
d. efortul (aciunea implic un anumit grad de mobilizare energetic, relativ
direct proporional cu dificultatea obstacolului)
ANS: a+b+c+d
66. Formarea i dezvoltarea mecanismelor reglajului voluntar sunt impuse i de necesitatea
punerii i inerii n acord a comportamentului propriu cu exigenele i normele vieii
sociale.
a. Adevarat
b. Fals
c. Uneori adevarat
ANS: a
67. Constituirea schemelor funcionale ale vieii are la baz interiorizarea comenzilor i
consemnelor formulate de ctre mediul social prin intermediul familiei, al colii, al
diferitelor organizaii i instituii cu care se relaioneaz individul n perioadele eseniale
de structurare a personalitii - copilria, adolescena i prima tineree.
a. Adevarat
b. Fals
c. Uneori adevarat
ANS: a
68. Ca form i expresie a nivelului contient al psihicului, activitatea voluntar se
caracterizeaz prin dou atribute eseniale:
a) diferenierea i determinarea pregnant a verigilor componente - motivul, mijlocul
i scopul cu posibilitatea transformrii, la nevoie, a fiecruia dintre ele n obiect" de
analiz special i de evaluare.
b) prezena condiionrii, att n declanarea aciunii, ct i n modul de desfurare
a ei, condiionare care const n corelarea i aprecierea permanent a raportului
dintre dorine, scopuri, pe de o parte, i posibiliti (subiective i obiective), pe de alt
parte, ntre efortul ntreprins i rezultatele nregistrate.
ANS: a+b

69. Dispozitiile integrate globale reprezint:

a. o trstur nnscut a personalittii;
b. o expresie a ntmplrilor din ziua curent;
c. o sintez a experientei de viat si a tririi de sine.
ANS: c
70. Potrivit conceptiei gestaltiste, la baza gandirii sta invatarea
ANS: F
71. Potrivit scolii de la Wurzburg, gandirea este un proces care se realizeaza pe baza si prin
intermediul imaginilor
ANS: F
72. Cu cat continuturile memoriei se reactualizeaza mai des cu atat se erodeaza (slabesc)
mai mult.
ANS: F
73. Fidelitatea memoriei reprezinta raportul de concordanta pe linie de volum intre intrare
si iesire.
ANS: F
74. Atentia este un proces psihic cu continut informational propriu
ANS:F
75. Mobilitatea este echivalenta cu instabilitatea.
ANS:F
76. La vrful piramidei lui A. Maslow stau motivele Eu-lui.
ANS: F
77. Fatalismul absolutizeaz rolul vointei:
ANS: F
78. Vointa presupune s faci ceea ce-ti place.
ANS: F

79. Conceptul de activitate impune considerarea i abordarea personalitii umane nu ca pe

un simplu robot care doar rspunde automat la stimu-lii externi.
ANS: T
80. Termenul de conduit a fost introdus n psihologie de Daniel Lagache.
ANS: F
81. Activitatea pune n eviden dou planuri de organizare-integrare: unul global,
supraordonat.
ANS: T
82. activitatea poate fi definit ca modalitate specific de alternare i combinare la nivelul
omului-subiect a celor dou verigi ale adaptrii: asimilarea i neacomodarea
ANS: F
83. Prin coninutul, finalitile i instrumentarea sa, activitatea devine, la rndul ei, un
indicator obiectiv fundamental de apreciere a nivelului de dezvoltare a societii.
ANS: T
84. Jocul este prima form sub care ncepe s se manifeste i s se afirme ntr-o manier
structurat activismul intrinsec al fiinei umane.
ANS: T
85. Motivaia reprezint o component de importan major n structura activitii de
nvare.
ANS: T
86. Problema mecanismelor care stau la baza nvrii nu este controversat n psihologie i
psihofiziologie.
ANS: F
87. Invarea trebuie nceput nc din primele zile dup natere i strict corelat cu
transformrile evolutive care se produc succesiv n plan psihofiziologic general.
ANS: T
88. O cantonare excesiv n sfera nvrii intuitivconcrete sau senzorio-motorii, de pild,
duce la ngreunarea desfurrii nvrii conceptuale, simbolic-abstracte.
ANS: T

89. Activitatea de munc reprezint, n plan evolutiv, ontogenetic, forma final i superioar
de structurare i desfurare a relaiei dintre om i tehnologie.
ANS: F
90. Climatul creativ rezult din particularitile structurrii i funcionrii relaiilor
interpersonale n cadrul grupurilor profesionale i din modul n care, la nivel social global, se
preuiesc i se recompenseaz eforturile creatoare ale indivizilor i grupurilor.
ANS: T
91. Dup aprecierea lui G. Allport, cea mai relevant definiie a termenului persona a fost
formulat de Boethius (sec. VI): Persona est substantia individua rationalis naturae (persoana
este o substan individual de natur raional).
ANS: T
92. Fondatorul psihologiei personalitii, ca domeniu relativ distinct de cercetare i
cunoatere, trebuie socotit psihologul german Piaget, prin lucrarea Die menschliche
Persdnalichkeit (1923).
ANS: F
93. Ca organizare sistemic, personalitatea se subordoneaz definiiei generale a sistemului:
un ansamblu de elemente distincte aflate ntr-o relaie nonntmpltoare (legic), din care
deriv o emergen de structur ireductibil".
ANS: T
94. Definiiile pozitiviste asupra personalitatii au la baz convingerea autorilor lor c
structura intern" este inaccesibil tiinei.
ANS: T
95. Personalitatea este un sistem hipercomplex, cu autoorganizare, teleonomic, determinat
biologic i sociocultural, cu o dinamic slaba, neindividualizata.
ANS: F
96. Pe baza combinaiilor n interiorul tipurilor morfologice picnic i astenic, Kretschmer a
obinut 6 tipuri temperamentale: 3 ciclotimice i 3 schizotimice.
ANS: T
97. Mezomorful este greu i rectangular, cu o dezvoltare superioar a oaselor i a muchilor;
dispune de un echipament adecvat pentru solicitarea efortului fizic.
ANS: T

98. O direcie interesant de analiz tipologic a personalitii n plan temperamental este cea
care ia ca punct de pornire specificul vointei.
ANS: F
99. In accepiune extins, caracterul exprim schema logic de organizare a profilului
psihosocial al personalitii, considerat din perspectiva unor norme i criterii valorice.
ANS: T
100. Orice aptitudine pune n eviden un aspect absolut i unul relativ.
ANS: T

Consiliere Psihologica

MULTIPLE CHOICE
1. Eficiena consilierului se afl n raport direct cu personalitatea sa i este indicat de:
a. flexibilitatea consilierului n abordarea problematicii clientului;
b. atitudine negativ-neutr fa de sine i de lume;
c. capacitatea de angajare n relaie;
d. anxietate existenial;
e. capacitatea de a se lsa percepui de ceilali aa cum sunt.
a.
b.
c.
d.

a+b+d
a+c+e
a+b+c
b+c+d+e

ANS: B
2. Influena produs de consilier prin expresia propriilor valori:
a. nu trebuie s fie deliberat;
b. trebuie s fie contientizat;
c. trebuie s fie deliberat.
d. nu trebuie contientizat.
a.
b.
c.
d.

a+b
b+c
a+c
b+d

ANS: A
3. Prin ce modaliti poate ncerca un client s foreze cadrul temporal al consilierii ?
a. abordarea problematicii eseniale n finalul edinei;

b.
c.
d.
e.
a.
b.
c.
d.
e.

stari subdepresive i hipomaniacale;

intelect liminar;
ntrzieri repetate;
discurs compact spre finalul edinei.

a+c+e
a+b+c
a+d+e
a+b+c+d+e
b+c+d+e

ANS: C
4. Aliana de intervenie, n consiliere, este determinat de:
a. elemente de putere financiar ale consilierului;
b. personalitatea consilierului;
c. maniera n care consilierul este perceput de client;
d. nivelul de ncredere acordat consilierului;
e. capacitatea financiar a clientului.
a.
b.
c.
d.

b+c+d
a+c+e
a+c+d
a+b+d

ANS: A
5. n prima ntlnire sunt vizate de ctre client urmatoarele elemente ale personalitii
consilierului:
a. capacitatea de a ocoli tririle dificile;
b. capacitatea de a impune limite;
c. gradul de acceptan;
d. gradul de cultur specific;
e. interesul personal i material.
a.
b.
c.
d.
e.

a+b+e
b+c+e
d+e
c+d+e
a+d

ANS: B
6. Principiul deontologic al relevanei postuleaz:
a. necesitatea de a solicita clientului detalii relevante despre tere persoane;
b. recomandarea de a nu solicita clientului detalii irelevante;
c. recomandarea de a prelungi edinele pentru a obine detalii relevante.
ANS: B

7. n care din urmtoarele situaii pricipiul confidenialitii este invalidat ?

a. dac un client se afl n cercul de prieteni al consilierului;
b. dac informaia este public;
c. n situaia n care clientul este de acord cu publicarea informaiilor;
d. dac aplicarea principiului susine explicit sau implicit nclcarea drepturilor oricrei
persoane implicate direct sau indirect.
a.
b.
c.
d.

b+c+d
a+b+c
a+c+d
a+b+c+d

ANS: A
8. Personalitatea consilierului atotputernic are, n imaginarul clientului, urmtoarele
caracteristici:
a. ascult i susine discursul clientului;
b. decide n locul clientului;
c. indic soluiile necesare;
d. garanteaz reuita ntr-o situaie concurenial.
a. a+c+d
b. a+b+c
c. b+c+d
ANS: C
9. Care sunt obiectivele consilierii de grup din perspectiva clientului ?
a. augumentarea comportamentului manipulativ;
b. dezvoltarea unei atitudini deschise i oneste;
c. a nva s acorde ncredere i s-i acorde ncredere;
d. a tinde spre autenticitate;
e. a fi condiionat de comandamentele morale.
a.
b.
c.
d.
e.

b+c+d
a+c+d
c+d+e
a+b+c
a+b+c+d+e

ANS: A
10. Care sunt avantajele consilierii de grup ?
a. onorariu mare al consilierului prin cumularea clienilor;
b. ofer un cadru n care se pot analiza problemele de natur interpersonal;
c. permite mprtirea unei problematici;
d. ofer susinere interactiv prin faptul c fiecare client beneficiaz de suport i ajutor
din partea membrilor grupului dar ofer n acelai timp suport i ajutor;
e. nu permite experimentarea de noi comportamente i modaliti de comunicare.

a.
b.
c.
d.
e.

a+b+c
c+d+e
b+c+d
a+b+c+d+e
a+d+e

ANS: C
11. Consilierea de grup are urmtoarele limite:
a. genereaz angoas;
b. nu este potrivit pentru orice client;
c. rolul consilierului este mai concentrat n raport cu cadrul individual;
d. dinamica de grup poate distrage sau mpiedica expresia anumitor problematicii ale
clientului;
e. anumii clieni pot ntmpina probleme n a dobndi ncredere n membrii grupului,
ceea ce conduce la blocarea comunicrii.
a.
b.
c.
d.
e.

a+e
b+c+d
a+b
b+d+e
a+c+d+e

ANS: D
12. Consilierul comunic non-verbal cu clientul su prin specificul:
a. posturii;
b. mobilierulului din cabinet;
c. mimicii;
d. ntrebrilor de fond;
e. aparenei tegumentare;
a.
b.
c.
d.
e.

a+b+c+d
a+c+e
d+e
b+c+e
a+b+c

ANS: B
13.Consilierul comunic non-verbal cu clientul su prin comportamente:
a. epimeletice;
b. repetitive;
c. de comand;
d. auto-stimulative;
e. etepimeletice.
a. a+b+c
b. d+e

c. a+b+c+d+e
d. b+c+d
e. a+b+c+e
ANS: D
14. Comportamentul de prezen se caracterizeaz prin:
a. discurs ordonat, riguros;
b. postur deschis;
c. poziionare fa n fa, non-defensiv;
d. contact vizual punctual.
a.
b.
c.
d.

a+c+d
a+b+c
a+b+d
b+c

ANS: D
15. Comunicarea eficient este indicat prin faptul c subiectul consilierii:
a. evit orice moment de tcere;
b. se refer la sine ntr-o manier indirect;
c. evit privirea direct;
d. personalizeaz discursul;
e. i asum afecte, reprezentri i comportamente;
f. evit orice trire negativ.
a.
b.
c.
d.
e.

c+d+e+f
a+b+c+d+e+f
d+e
b+d+e
a+d+e+f

ANS: C
16. Poziia empatic presupune:
a. identificarea masiv cu clientul;
b. pstrarea distanei maxine fa de client, pentru a mentine obiectivitatea;
c. situarea fa de client ntr-o poziie median, nici prea aproape dar nici prea
departe.
ANS: C
17. Deficienele poziiei empatice sunt indicate de:
a. rspuns senzitiv, adaptat i non-evaluativ la sentimentele i tririle clientului;
b. absena ntrebrilor de genul De ce?;
c. ntreruperea brutal a clientului;
d. normarea, etichetarea, moralizarea;
e. intervenii clieu.

a.
b.
c.
d.
e.

b+d+e
a+c+d+e
a+b+c+d
b+c+d+e
c+d+e

ANS: E
18. Autenticitatea presupune:
a. capacitatea subiectului de a fi el nsui;
b. capacitatea de a cenzura i controla reaciile;
c. incongruena dintre reaciile interne i atitudinea extern.
a.
b.
c.
d.

c
a
a+c
b+c

ANS: B
19. Comportamentul defensiv al consilierului este indicat de nevoia acestuia de:
a. a susine expresia afectiv a clientului;
b. a moraliza;
c. a da sfaturi i soluii;
d. a nu ncuraja;
e. a da acordul i a evalua pozitiv.
a.
b.
c.
d.
e.

a+b+d
a+b+c
b+c+e
a+c+d
a+b+e

ANS: C
20. Comportamentul defensiv al consilierului presupune nevoia acestuia de a :
a. eticheta;
b. sumariza;
c. patrona;
d. luda;
e. nu amenina i avertiza;
f. ntreba.
a.
b.
c.
d.
e.

a+d+e+f
a+c+d
d+e+f
a+b+c+d+e
a+c+d+e

ANS: B

21. Se recomand n cadrul tehnicii interogative:

a. utilizarea de ntrebri lungi, cu un coninut bogat;
b. repetarea ntrebrii n cazul n care nu a fost neleas sau reformularea acesteia;
c. accentuarea dramatic a coninutului;
d. folosirea judicioas a ntrebrilor, n nici un caz dup fiecare rspuns.
a.
b.
c.
d.

a+d
c+d
b+d
a+b

ANS: C
22. ntrebrile deschise se caracterizeaz prin faptul c:
a. determin acordul sau dezacordul clientului prin rspuns afirmativ sau negativ;
b. nu iniiaz discuia;
c. susin clientul n efortul elaborativ, n explorarea de atitudini, valori i comportamente;
d. orienteaz clientul asupra tririlor sale;
e. produc un rspuns justificativ.
a.
b.
c.
d.

a+c+d
b+c+d
c+d
a+b+e

ANS: C
23. Ascultarea activ este susinut prin:
a. capacitatea consilierul de a nu se centra asupra rspunsului pe care urmeaz s l
dea;
b. comunicare nonverbal diferit de coninutul i starea afectiv a interlocutorului;
c. contact vizual cu interlocutorul;
d. verificarea nelegerii mesajului;
e. posibilitatea consilierul de a se centra asupra rspunsului pe care urmeaz s l dea.
a.
b.
c.
d.
e.

c+d+e
a+b+c
a+d+e
b+c+d
a+c+d

ANS: E
24. Ascultarea activ este mpiedicat de:
a. capacitatea de a menine contactul vizual cu interlocutorul;
b. capacitatea consilierului de a nu evalua i categoriza;
c. capacitatea consilierului de a urmri mesajul;
d. ascultarea superficial a clientului;
e. ntrerupea clientul n mijlocul unei fraze.

a.
b.
c.
d.
e.

a+b+c
a+c+d
a+b+d
a+b+c+d
d+e

ANS: E
25. n situaia n care consilierul accept i susine tcerea clientului acesta din urm va avea
senzaia c:
a. este presat n a verbaliza imediat fiecare senzaie sau gnd;
b. responsabilitatea i aparine;
c. responsabilitatea nu i aparine;
d. poate s exploreze reprezentri, afecte, comportamente i implicaiile acestora.
a.
b.
c.
d.

a+c+d
a+b+d
b+c+d
b+d

ANS: D
26. Tcerea clientului poate reflecta urmtoarele piedici n evoluia procesului consilierii:
a. absena rezistenelor;
b. senzaia clientului c este adecvat i acceptat;
c. anxietate;
d. ncercarea de manipulare a consilierului;
e. impas n relaie;
a.
b.
c.
d.
e.

a+b+c+d+e
c+d+e
a+c+d+e
b+c+d+e
d+e

ANS: B
27. Tehnica sumarizrii se folosete:
a. dup fiecare intervenie a clientului;
b. dac nu se dorete structurarea discuiei, n situaia n care discursul clientul a fost
dispus arborescent, pe numeroase dimensiuni;
c. la nceputul edinei;
d. cnd se intenioneaz precizarea unui aspect de importan pentru desfurarea
discuiei;
e. n finalul edinei.
a.
b.
c.
d.

b+d+e
d+e
a+b+c
b+c+d+e

e. c+d+e
ANS: B
28. Care din urmtoarele situaii pot fi generatoare de angoas ?
a. diferite probleme de cuplu sau maritale;
b. divort sau separare;
c. naterea unui copil;
d. meninerea domiciliului;
e. pensionarea.
a.
b.
c.
d.
e.

a+c+d
a+c+d+e
a+b+c+e
a+b+c+d
c+d+e

ANS: C
29. Clientul cu nevoi speciale se confrunt cu urmtoarele categorii de probleme:
a. percepia realist a propriei persoane;
b. condiiile i nevoile sale speciale;
c. percepia nerealist a propriei persoane;
d. impactul percepiei nerealiste asupra imaginii de sine.
a. b+c+d
b. a+b+d
c. a+b+c
ANS: A
30. Situaia de criz poate fi trit prin:
a. angoas paroxistic, tulburri de somatizare;
b. capacitate cognitiv sporit;
c. sentimentul de inadecvare i neajutorare;
d. nchidere n sine sau agitaie;
e. eficien sczut n activitatea cotidian;
a.
b.
c.
d.

a+c+e
a+b+c+e
a+c+d+e
a+d+c

ANS: C
31. Care dintre urmtoarele situaii pot genera triri de pierdere ?
a. a schimba locuina;
b. a absolvi;
c. a se nate un copil;
d. a fi promovat.

a.
b.
c.
d.

a+b+c+d
a+b+c
b+d+e
a+c+d

ANS: A
32. Care sunt funciile universale ale riturilor i conduitelor funerare ?
a. funcia de teatralizare;
b. funcia atemporal;
c. funcia comunional;
d. funcia de identificare.
a.
b.
c.
d.

a+c+d
b+c+d
a+b+c
a+b+d

ANS: A
33. Aciunea voluntar a unui subiect ajutat sau nu de o persoan abilitat, precum amanul, se
numete:
a. magie;
b. vrjitorie;
c. descntec.
a. a+b
b. a
c. b
ANS: B
34. Starea conflictual permite activarea urmtoarelor funcii:
a. rezolutiv;
b. recenzional;
c. nomotetic;
d. de restructurare;
e. de schimb.
a.
b.
c.
d.
e.

b+c+d
a+b+c
a+b+d+e
a+b+c+d+e
a+d+e

ANS: C
35. Care sunt avantajele existenei unei strii conflictuale ?
a. nu permite o mai bun identificare a problemelor i a soluiilor;
b. permite expresia comportamentelor agresiv-distructive;
c. crete motivaia i ansele de schimbare;

d. dezvolt flexibilitatea, adaptabilitatea i creativitatea.

a.
b.
c.
d.

b+c+d
a+d
c+d
a+c+d

ANS: C
36. Asociaia Naional de Ghidare Vocaional din SUA a indicat, n 949, urmtoarele calitii
necesare consilierului :
a. subiectivism;
b. interes pentru oameni;
c. empatie;
d. capacitatea de a inspira ncredere i respect;
e. instabilitate afectiv.
a.
b.
c.
d.
e.

d+e
c+d+e
b+c+d
a+b+d
a+c+d+e

ANS: C
37. Principiul incertitudinii, principiu al fizicii cu aplicabilitate n consilierea psihologic,
postuleaz:
a. cunoaterea tinde ntotdeauna asimptotic spre realitatea obiectului de cunoscut;
b. nu pot fi cunoscute simultan la acelai nivel mai multe elemente;
c. orice teorie i perspectiv este relativ i falsificabil.
a. a+b
b. b
c. a+c
d. c
ANS: B
38. Filtrul i factorul integrativ esenial al teoriei i tehnicii din domeniul consilierii este:
a. personalitatea clientului;
b. personalitatea consilierului;
c. cadrul consilierii;
d. capacitatea cognitiv a consilierului.
a.
b.
c.
d.

a+d
c+d
b
d

ANS: C

39. Stilul directiv al consilierului:

a. este caracterizat printr-o poziie de putere a consilierului care evalueaz i conduce
demersul;
b. este exprimat prin metafora pictorului, per via di porre;
c. susine un model de relaie coercitiv.
a. a+b+c
b. b+c
c. a+c
ANS: A
40. Clientul nu trebuie informat n primele ntlniri asupra:
a. duratei sedinelor;
b. diagnosticului de lucru avansat de consilier;
c. modalitii de programare a edinelor;
d. duratei estimate a procesului;
e. limitelor i valenelor consilierii.
a.
b.
c.
d.
e.

c+d
a+c+d
a+b+c+d
a
b

ANS: E
41. Clientul unei consilierii de grup trebuie s ajung s:
a. se conduc dup expectaiile celorlali;
b. nvee s evite confruntarea direct cu ceilali;
c. se perceap mai adecvat i s i fie mai uor s aleag i s acioneze;
d. poat face diferena ntre a avea un afect i a aciona conforma acestuia;
e. poat recunoate faptul c nici ceilali nu sunt agresivi.
a.
b.
c.
d.
e.

c+d
a+d+e
a+b+c+d
b+c+d+e
c+d+e

ANS: A
42. n ce categorie de timp al clientului este facilitat comunicarea eficient ?
a. timpul non-psihic;
b. timpul biologic;
c. timpul psihic;
d. timpul zeilor;
e. timpul mainilor.

a.
b.
c.
d.
e.

a+b+d
c+d
b+c
d
c

ANS: E
43. Care sunt principalele obstacole n calea adoptrii i meninerii, de ctre consilier, a
neutralitii binevoitoare:
a. problemele afective i comportamentale ale consilierului;
b. existena informaiilor despre client;
c. dificulti ale consilierului la nivelul imaginii de sine;
d. confuzia imaginar a clientului cu persoane semnificative din viaa consilierului.
a.
b.
c.
d.

a+b+c+d
a+c+d
a+b
b+c

ANS: B
44. OMS (994) a considerat ca sinonim termenul de consiliere cu cel de:
a. psihoterapie suportiv;
b. psihoterapie psihodinamic;
c. psihoterapie integrativ;
d. psihoterapie colportiv.
a.
b.
c.
d.

a+c
a
c
b

ANS: A
45. Care dintre situatiile speciale din consiliere reprezint un demers inter-cultural realizat ntre
un client care nu mprtete cu consilierul acelai fond cultural, norme, valori i modaliti
de comunicare ?
a. consilierea emigrantilor;
b. consilierea in situatie de criz;
c. consilierea in situatie de pierdere;
d. consilierea antropologic.
a.
b.
c.
d.

a+d
a
d
c

ANS: B
46. n scopul gestiunii strilor conflictuale se recomand:

a. meninerea persoanelor i nu a problemelor n centrul analizei;

b. meninerea discuiei n termeni concrei, operaionali cu evitarea generalizrii i a
impersonalizrii situaiei;
c. operarea unei diferene ntre eveniment, comportament i interpretarea acestora de ctre
prile implicate;
d. evitarea moralizri prilor;
e. explorarea opiuni rezolutive.
a.

a+b+c+d+e

c.

a+b+c+e

b.

b+c+d+e

d.

a+d+e

ANS: B
47. Nivelul de asertivitate se afl n relaie direct cu capacitatea de:
a. represie a afectelor (pozitive i n special negative) i a convigerilor;
b. expresie direct a convingerilor;
c. represie direct a convingerilor;
d. de a putea susine sau primi o cererea i, n special refuzul, a spune nu;
a. a+b+c
b. b+d

c. a+c
d. a+d

ANS: B
48. Care sunt pricipalele prejudeci legate de starea conflictual ?
a. conflictul se stinge i se rezolv cu trecerea timpului nu este necesar intervenia
activ;
b. starea conflictual este ntotdeauna de evitat;
c. a ajunge la conflict este un lucru de blamat care indic slbiciune;
d. conflictul poate avea i consecine pozitive;
e. singura consecin a conflictului este pierderea.
a. a+b+c
b. b+c+d

c. a+c+d+e
d. a+b+c+e

ANS: D
49. Evitarea conflictului aduce cu sine blocarea capacitii de comunicare dintre subiectul i
obiectul conflictului prin fenomene precum :
a. reacia afectiv pozitiv la intervenia celeilalte pri;
b. nevoia de a judeca persoana i nu de a se centra asupra mesajului;
c. centrarea pe mesaj n scopul gsirii i sublinierii greelilor;
d. convingerea ferm asupra culpei exclusive a celeilalte pri;
e. nevoia de a cuta contraargumente;
a. a+b+c+d
b. b+c+d+e
ANS: B

c. b+c+d
d. a+c+d+e

50. Freud distinge urmtoarele tipuri de regresie:

a. topic;
b. economic;
c. temporal;
d. dinamic:
e. formal.
a. a+b+c+e
b. b+c+d+e

c. a+b+d+e
d. a+c+e

ANS: D
51.
Practica vrjitoriei este semnificativ frecvent n societile caracterizate prin:
a. stratificare social, integrare politic;
b. sistem de scriere elaborat, mediere a schimbului prin bani;
c. descenden matrilineal, reziden matrilocal;
d. model educativ care nu este centrat pe obedien.
a. a+b+c+d
b. b+c+d

c. a+c+d
d. a+b

ANS: D
52. Practica magiei este frecvent semnificativ n societile caracterizate prin:
a. complexitate social redus;
b. complexitate politic i cultural reduse;
c. model educativ care nu induce obedien n raporturile ierarhice;
d. model educativ care induce obedien n raporturile ierarhice.
a. a+b+d
b. b+d

c. c+d
d. a+b+c

ANS: D
53. Starea de boal are urmtoarele tipuri de etiologie natural:
a. infecie boala este rezultatul invadrii organismului de ctre microbi;
b. mistic boala este o consecin imediat a unei experiene, act al subiectului aflat n
raport impersonal cu boala;
c. deteriorare organic boala este provocat de declinul capacitilor organismului;
d. agresiune uman direct.
a. b+c+d
b. a+c+d

c. b+d
d. a+d

ANS: B
54. Fantasmele care fundamenteaz depresia sunt, dup Melanie Klein:
a. teama de a nu putea recompune obiect mbuctit;
b. teama de a nu putea separa obiectul bun de cel ru;

c. teama de a nu putea aduce la via obiectul reasamblat, din cauza ameninrilor

obiectelor rele.
d. teama de a separa obiectul bun de cel ru.
a. a+b
c. b+c
b. a+d
d. a+b+c
ANS: D
55. Dificultatea de a nlocui obiectul pierdut (iubit) cu un altul este specific:
a. travaliului doliului;
b. melancoliei;
c. strii maniacale;
d. depresiei.
a. a+b
c. b
b. a+c
d. a
ANS: D
56. n gestionarea situaiei de criz consilierul trebuie s aib n vedere elemente precum:
a. realitatea i actualitatea;
b. sensul schimbrii;
c. angoasa;
d. reacii secundare poteniale.
a. a+b+c+d
b. a+b+c

c. b+c+d
d. b+c

ANS: A
57. Printre efectele situaiei de crizei se afl:
a. angoasa masiv sau paroxistic;
b. tulburri de somatizare;
c. sentimentul de adecvare;
d. nchiderea n sine sau agitaie;
e. eficiena n activitatea cotidian.
a. a+b+c
b. c+d+e

c. a+b+d
d. b+e

ANS: C
58. Dezvoltarea stimei de sine presupune:
a. stabilirea prioritilor i limitelor personale;
b. participarea la activiti care dezvolt stima de sine;
c. stabilirea de obiective realiste;
d. ncercarea de a fi primul n domeniul ales.
a. a+b+d
b. b+c+d
ANS: C

c. a+b+c
d. a+c

59. Care din urmtoarele ntrebri sunt deschise ?

a. Vrei s vorbeti despre tine ?
b. Eti trist din cauza decepiei ?
c. Ce simi despre acest situaie ?
d. De cte ori s-a ntmplat ?
a. a+c
c. b
b. a
d. c
ANS: D
60. Indiferent de statutul instituional, consilierul trebuie:
a. s menin un mediu de ncredere reciproc;
b. s ofere soluii;
c. s susin un mediu psihic sntos;
d. s dea sfaturi nuanate.
a. a+b+c+d
b. a+c

c. b+d
d. a+b

ANS: B
61. Gestiunea adecvat a conflictului se caracterizeaz prin faptul c:
a.permite formarea unui consens pe care fiecare parte l va apra i respecta;
b. satisface propriile nevoi, fr a le leza pe cele ale partenerului;
c. pstreaz i susine, n continuare, relaii bune ntre cele dou pri;
d. economisete resurse materiale i umane, att n procesul negocierii ct i ca urmare a
acestuia.
a. a+c+d
b. a+b+c

c. a+b+c+d
d. b+c+d

ANS: C
62. Printre normele de aplicare ale principiului confidenialitii se afl urmtoarele:
a. aplicarea este relativ, avnd n vedere situaiile care-l suspend;
b. se aplic n raport cu natura materialului;
d. aplicarea nu este limitat de drepturile consilierului, n ordinea pstrrii reputaiei i
integritii sale;
a. a+b+c
b. a+c

c. b+c
d. a+b

ANS: D
63. Eficiena n consilierea pe probleme de psiho-sexualitate este determinat de urmtoarele
caracteristici ale consilierului:
a. s fie ntr-un raport confortabil cu propria sexualitate;
b. s nu cunoasc elemente de anatomie, fiziologie i contracepie;
c. s nu se substituie sexologului n situaia n care clientul prezint disfuncii sexuale;
d. s refuze clienii cu alte orientri sexuale.

a.
b.
c.
d.
e.

a+c
c+d+e
a+b+c+d
a+b+c
a+c

ANS: E
64. Consilierul eficient:
a. elaboreaz definiii alternative;
b. rspunde n mod flexibil clientului;
c. face apel la tehnici creative pentru a stimula clientul;
d. poseda un model standard de a rspunde clienilor;
e. accept definiia oferit de client ca atare.
a. a+b+d
b. b+c+e

c. a+b+c
d. c+e

ANS: C
65. Consilierul ineficient:
a. modific sistemul teoretic pe care se bazeaz n funcie de situaie;
b. alege un set adecvat de tehncii de lucru;
c. ignor conjunctura socio-economic i ali factori de natur psiho-social;
d. susine clientul n adoptarea de soluii creative.
a. a+c
b. c

c. b+c
d. a

ANS: B

Psihiatrie
MULTIPLE CHOICE
1. Care dintre urmatoarele droguri nu sunt derivate opiacee?
1. cocaina
2. amfetaminele
3. morfina
4. marihuana
a. 1+2+3
b. 2+4
ANS: B

c. 1+3
d. 1+2+3+4

2. Sevrajul la heroina se manifesta prin:

1. Crampe abdominale si diaree
2. Piele si mucoase uscate
3. Tahicardie si hipertensiune
4. Constrictie pupilar
a. 1+2+3
b. 2+4

c. 1+3
d. 1+2+3+4

ANS: C
3. Dintre caracteristicile adictiei sexuale fac parte:
1. Pierderea controlului asupra comportamentului respectiv
2. Persistenta unor comportamente sexuale autodistructive sau de risc
3. Obsesia sexuala sau fantezia sexuala ca mecanism primar de coping
4. Lipsa dorintei de a limita sau stopa comportamentul
a. 1+2+3
b. 2+4

c. 1+3
d. 1+2+3+4

ANS: A
4.
Alcoolismul este o boala primara, cronica care se caracterizeaza prin:
1. scaderea controlului asupra bautului
2. interesul pentru alcool
3. consumul de alcool in ciuda consecintelor adverse
4. distorsiuni n gndire negarea
a. 1+2+3
b. 2+4

c. 1+3
d. 1+2+3+4

ANS: D
5. Dintre complicatiile alcoolismului fac parte:
1. Ulcerul
2. Scaderea numarului de tentative suicidare
3. Cresterea criminalitatii globale
4. Risc crescut de cancer cerebral
a. 1+2+3
b. 2+4

c. 1+3
d. 1+2+3+4

ANS: C
6.
Printre tulburarile psihice induse de alcool se afla si:
1. Sevrajul complicat cu convulsii
2. Delirium tremens
3. Tulburare psihotica indusa de alcool
4. Tulburare amnezica persistenta

a. 1+2+3
b. 2+4

c. 1+3
d. 1+2+3+4

ANS: D
7. Intre tipurile de psihoterapie folosite in alcoolism se intalnesc urmatoarele:
1. ergoterapia
2. psihodrama
3. terapii comportamentale
4. terapii sistemice familiale
a. 1+2+3
b. 2+4

c. 1+3
d. 1+2+3+4

ANS: D
8. Intre instrumentele de evaluare ale pacientului alcoolic se afla:
1. AUDIT
2. CAGE
3. ADS
4. CIWA-r
a. 1+2+3
c. 1+3
b. 2+4
d. 1+2+3+4
ANS: D
9. Dintre drogurile din grupul substantelor psihodisleptice putem enumera:
1. psilocibina
2. mescalina
3. LSD
4. marihuana
a. 1+2+3
b. 2+4

c. 1+3
d. 1+2+3+4

ANS: A
10. Consumul de alcool si droguri poate produce o gama variata de tulburari psihice intre care se
afla si:
1. dementa si delirium
2. tulburari de dispozitie si anxioase
3. disfunctii sexuale
4. tulburari psihotice
a. 1+2+3
b. 2+4

c. 1+3
d. 1+2+3+4

ANS: D
11. Indivizii cu tulburari de personalitate au urmatoarele trasaturi caracteristice:

1. Empatizeaza cu dificultate cu alte persoane

2. Rezistenta la tratament
3. Independenta excesiva
4. Dependenta excesiva
a. 1+2+3
b. 2+4

c. 1+3
d. 1+2+3+4

ANS: D
12. In grupa tulburarilor de personalitate de tip bizar-excentrice sunt incluse urmatoarele tulburari
de personalitate:
1. tulburarea de personalitate paranoida
2. tulburarea de personalitate borderline
3. tulburarea de personalitate schizotipala
4. tulburarea de personalitate histrionica
a. 1+2+3
b. 2+4

c. 1+3
d. 1+2+3+4

ANS: C
13. Din grupa tulburarilor de personalitate de tip dramatic emotionale fac parte urmatoarele
tulburari de personalitate cu exceptia:
1. tulburarea de personalitate histrionica
2. tulburarea de personalitate schizotipala
3. tulburarea de personalitate antisociala
4. tulburarea de personalitate dependenta
a. 1+2+3
b. 2+4

c. 1+3
d. 1+2+3+4

ANS: B
14. Tulburarile de personalitate cu o prevalenta mai mare la barbati sunt:
1. Tulburarea de personalitate obsesiv-compulsiva
2. Tulburarea de personalitate schizotipala
3. Tulburarea de personalitate paranoida
4. Tulburarea de personalitate borderline
a. 1+2+3
b. 2+4

c. 1+3
d. 1+2+3+4

ANS: A
15. Din grupa tulburarilor de personalitate bizar-excentrice fac parte:
1. tulburarea de personalitate paranoida
2. tulburarea de personalitate histrionica
3. tulburarea de personalitate schizotipal
4. tulburarea de personalitate obsesiv-compulsiva

a. 1+2+3
b. 2+4

c. 1+3
d. 1+2+3+4

ANS: C
16. Care dintre urmatoarele caracteristici definesc tulburarea de personalitate narcisica?
1. si subliniaza repetat si exagerat calitatile.
2. Are pretentii exagerate de tratament favorabil.
3. Este avid de titluri, demnitati, onoruri, ranguri.
4. Are nevoie de tandrete, securizare si reasigurare.
a. 1+2+3
b. 2+4

c. 1+3
d. 1+2+3+4

ANS: A
17. Tulburarea organica de personalitate poate aparea ca o consecinta a:
1. intoxicatiilor
2. relatiilor afective negative intrafamiliale
3. afectiunilor lobilor frontal si temporal
4. abandonului matern
a. 1+2+3
b. 2+4

c. 1+3
d. 1+2+3+4

ANS: C
18. ntre complicatiile tulburarilor de personalitate se afla si:
1. Tulburarea somatoform
2. Alcoolismul
3. Episoadele psihotice tranzitorii
4. Tulburarea distimic
a. 1+2+3
b. 2+4

c. 1+3
d. 1+2+3+4

ANS: D
19. n etiologia tulburarilor de personalitate sunt incriminati urmatorii factori:
1. factori perinatali
2. factori psihodinamici
3. factori de mediu
4. ereditatea
a. 1+2+3
b. 2+4

c. 1+3
d. 1+2+3+4

ANS: D
20. Care dintre urmatoarele caracteristici apartin tulburarii de personalitate de tip borderline?

1. gndire magica sau credinte stranii care influenteaza comportamentul si sunt incompatibile
cu normele subculturale.
2. instabilitatea relatiilor interpersonale, imaginii de sine si afectului
3. incapacitate de a se conforma normelor sociale in legatura cu comportamentele legale
4. impulsivitate
a. 1+2+3
b. 2+4

c. 1+3
d. 1+2+3+4

ANS: B
21. Trasaturile tulburarii de personalitate de tip pasiv agresiv cuprind:
1. Comportament frecvent lamentativ
2. Iritabilitate, invidie si resentimente fata de colegi
3. Ambivalenta in decizii alternand intre sfidare si remuscare
4. Stima de sine scazuta
a. 1+2+3
b. 2+4

c. 1+3
d. 1+2+3+4

ANS: D
22. Dintre criteriile care definesc o psihoza fac parte urmatoarele:
1. Comportamentele bizare
2. Gandirea ilogica
3. Prezenta ideatiei delirante
4. Lipsa criticii fata de propria boala
a. 1+2+3
b. 2+4

c. 1+3
d. 1+2+3+4

ANS: D
23. In prezent, urmatoarele tulburari sint clasificate ca fiind psihoze:
1. Tulburarea schizoafectiva
2. Schizofrenia
3. Tulburarea deliranta
4. Tulburarea bipolara
a. 1+2+3
b. 2+4

c. 1+3
d. 1+2+3+4

ANS: D
24. Tulburarea deliranta include sub aceasta denumire urmatoarele psihoze delirante cronice
neschizofrenice:
1. Paranoia
2. Psihoza paranoida
3. Parafrenia
4. Delirul senzitiv de relatie

a. 1+2+3
b. 2+4

c. 1+3
d. 1+2+3+4

ANS: D
25. Schizofrenia este o boala a carei gravitate ar putea fi pe scurt caracterizata prin urmatoarele
trasaturi:
1. Are o frecventa importanta - 5-10% din populatie
2. Are o mare probabilitate sa ramana cronica.
3. Are o rata de suicid de aproximativ 1%
4. Distruge coeziunea si unitatea constiintei si personalitatii.
a. 1+2+3
b. 2+4

c. 1+3
d. 1+2+3+4

ANS: B
26. Simptomele caracteristice schizofreniei n viziunea principalilor psihiatri care au aprofundat
aceasta boala sunt:
1. Saracire emotionala
2. Expansivitate si euforie
3. Incapacitatea de a se raporta la lumea externa
4. Logoree cu presiunea vorbirii
a. 1+2+3
b. 2+4

c. 1+3
d. 1+2+3+4

ANS: C
27. Simptomele negative din schizofrenie sunt reprezentate de:
1. scaderea expresivitatii emotionale
2. alogie
3. diminuarea capacitatii hedonice
4. idei delirante de tip paranoid
a. 1+2+3
b. 2+4

c. 1+3
d. 1+2+3+4

ANS: A
28. Tulburrile asociate episodului depresiv major n cadrul tulburarii bipolare pot fi:
1. Tulburari fobice
2. Expresivitate panto-mimica caracteristica
3. Somatic: constipatie, acuze somatice multiple
4. Ideatie deliranta mai ampla - de saracie
a. 1+2+3
b. 2+4
ANS: D

c. 1+3
d. 1+2+3+4

29. In schizofrenie ideile delirante pot fi de mai multe tipuri. Dintre cele mai intalnite le
mentionam pe cele:
1. mistice
2. de persecutie
3. de grandoare
4. kinestezice
a. 1+2+3
b. 2+4

c. 1+3
d. 1+2+3+4

ANS: A
30. Despre negativismul prezent n schizofrenia catatonica putem afirma urmatoarele:
1. Este gresit definit si prezetat ca opozitionism.
2. Nu este controlat de vointa bolnavului.
3. Ca dovada ca este n imposibilitatea de a da curs unei comenzi in plan verbal sau motor,
nici un mijloc de convingere/constrngere, nu poate da rezultate.
4. Este un fenomen incomprehensibil
a. 1+2+3
b. 2+4

c. 1+3
d. 1+2+3+4

ANS: D
31. In tulburarea afectiva bipolara, intre simptomele fazei maniacale se afla si:
1. Dezinhibitie sexuala
2. Fuga de idei
3. Necesitate scazuta de somn
4. Idei delirante de ruina
a. 1+2+3
b. 2+4

c. 1+3
d. 1+2+3+4

ANS: A
32. Majoritatea pacientilor aflati in episod maniacal prezinta si:
1. dispozitie expansiva
2. iritabilitate
3. labilitate emotionala
4. distractibilitate
a. 1+2+3
b. 2+4

c. 1+3
d. 1+2+3+4

ANS: D
33. Intre factorii de risc pentru depresie se inscriu:
1. consumul de alcool si de medicamente
2. perioada postpartum
3. comorbiditate medicala

4. vrsta de debut peste 40 de ani

a. 1+2+3
b. 2+4

c. 1+3
d. 1+2+3+4

ANS: A
34. Dintre simptomele care fac parte din criteriile diagnostice ale dementei fac parte:
1. abulia
2. agnozia
3. anhedonia
4. tulburarile de memorie
a. 1+2+3
b. 2+4

c. 1+3
d. 1+2+3+4

ANS: B
35. Dintre etapele investigrii dementei fac parte:
1. Istoricul familial
2. Istoricul psihiatric
3. Istoricul medical general
4. Istoricul toxicologic nutritional si medicamentos
a. 1+2+3
b. 2+4

c. 1+3
d. 1+2+3+4

ANS: D
36.
In realizarea unui diagnostic pozitiv de depresie sint adevarate urmatoarele afirmatii:
1. Semnele si simptomele se pot deduce din interviu sau din informatii obtinute de la
apartinatori si prieteni.
2. Diagnosticul se pune prin excluderea altor tulburari majore.
3. Evenimente stresante de viata pot preceda instalarea unui episod major depresiv.
4. Evenimentele stresante de viata sunt de cele mai multe ori cauza episoadelor depresive
majore.
a. 1+2+3
b. 2+4

c. 1+3
d. 1+2+3+4

ANS: C
37. Printre cele mai folosite instrumente de evaluare a depresiei se numara si:
1. Scala Hamilton
2. Scala Zung
3. Scala Montgomery - Asberg
4. Inventarul Beck
a. 1+2+3
b. 2+4

c. 1+3
d. 1+2+3+4

ANS: D
38. Despre factorii etiopatogenici implicati in aparitia tulburarii afective bipolare sunt adevarate
urmatoarele afirmatii:
1. Relatiile familiale incordate pot agrava tulburarea afectiva bipolara
2. Factorii de mediu sunt implicati in etiopatogenia bolii
3. Daca un parinte sufera de PMD, riscul ca si copilul sa dezvolte PMD este de aproximativ
12,5%.
4. Riscul unui copil cu ambii parinti cu PMD de a face boala este de in jur de 80-90%.
a. 1+2+3
b. 2+4

c. 1+3
d. 1+2+3+4

ANS: A
39. ntre etapele de investigare a dementei se afla:
1. Examinarea medicala
2. Anamneza
3. Antecedente heredo-colaterale
4. Antecedentele patologice
a. 1+2+3
b. 2+4

c. 1+3
d. 1+2+3+4

ANS: D
40. Dintre criteriile propuse pentru a distinge o nevroza de o psihoza amintim:
1. gravitatea tulburarii
2. critica individului asupra bolii sale
3. etiologia tulburarii
4. prezenta anxietatii
a. 1+2+3
b. 2+4

c. 1+3
d. 1+2+3+4

ANS: A
41. In cadrul clasificarii clasice a tulburarilor nevrotice dintre nevrozele nediferentiate fac parte:
1. nevroza anxioasa
2. nevroza depresiva
3. neurastenia
4. nevroza isterica
a. 1+2+3
b. 2+4
ANS: A
42. Dintre tulburarile disociative fac parte:
1. tulburarea de somatizare

c. 1+3
d. 1+2+3+4

2. personalitatea multipla
3. dismorfofobia
4. amnezia psihogena
a. 1+2+3
b. 2+4

c. 1+3
d. 1+2+3+4

ANS: B
43. Printre tulburarile anxioase (conform clasificrii DSM-IV) se nscriu:
1. atacurile de panica
2. tulburarea obsesiv-compulsiva
3. reactia acuta la stres
4. tulburarea somatoforma
a. 1+2+3
b. 2+4

c. 1+3
d. 1+2+3+4

ANS: A
44. ntre etapele de investigare a dementei se afla:
1. Examinarea medicala
2. Anamneza
3. Antecedente heredo-colaterale
4. Antecedentele penale
a. 1+2+3
b. 2+4

c. 1+3
d. 1+2+3+4

ANS: A
45. Printre cele mai comune simptome in tulburarea anxioasa generalizata se numara si:
1. palpitatii
2. derealizare si depersonalizare
3. nervozitatea
4. paroxismele anxioase cu frica de moarte
a. 1+2+3
b. 2+4

c. 1+3
d. 1+2+3+4

ANS: C
46. Printre cele mai intalnite simptome din distimie se afla:
1. Sentimente de vinovatie, ruminatii cu privire la trecut
2. Sentimente subiective de iritabilitate si furie excesiva
3. Activitate diminuata, eficienta si productivitate scazute
4. Dificultati de gndire, reflectate prin concentrare scazuta, indecizie, slaba capacitate de
memorare
a. 1+2+3
b. 2+4

c. 1+3
d. 1+2+3+4

ANS: D
47. Fobia sociala se caracterizeaza prin frica excesiva de a fi umilit sau jenat n diverse situatii
sociale, cum ar fi:
1. Vorbitul n public,
2. Urinatul n toaletele publice,
3. Vorbitul la telefon,
4. Prezenta intr-un loc aglomerat din care se poate iesi cu dificultate
a. 1+2+3
b. 2+4

c. 1+3
d. 1+2+3+4

ANS: A
48. Intre terapiile cognitive folosite in tratamentul fobiilor se folosesc si:
1. Terapia prin autoinstructie
2. Expunerea directa si imediata la cel mai puternic stimul declansator al fobiei
3. Terapia rational-emotiva
4. Desensibilizarea sistematica
a. 1+2+3
b. 2+4

c. 1+3
d. 1+2+3+4

ANS: C
49. Principalele scopuri ale psihoterapiei de grup n PTSD:
1. Stabilizarea reactiilor fiziologice si psihologice la trauma
2. Explorarea si validarea perceptilor si emotiilor
3. Intelegerea efectelor experientelor trecute asupra comportamentului, trairilor din
prezent
4. Desensibilizarea sistematica
a. 1+2+3
b. 2+4

c. 1+3
d. 1+2+3+4

ANS: A
50. Care dintre urmatoarele caracteristici definesc tulburarea de personalitate narcisica?
1. si subliniaz repetat si exagerat calitatile
2. Este hiperconstiincios, scrupulos si inflexibil in probleme de morala, etica.
3. Este avid de titluri, demnitati, onoruri, ranguri
4. Are nevoie de tandrete, securizare si reasigurare.
a. 1+2+3
b. 2+4
ANS: C

Psihologia VARSTELOR

c. 1+3
d. 1+2+3+4

TRUE/FALSE
1. Deprivarea senzoriala este un factor de risc in dezvoltarea copilului de la o la 3 ani.
ANS: T
2. Jean Piaget face legatura intre dezvoltarea gandirii si felul in care activitatea de joc evolueaza
pana in perioada adolescentei. Din teoria sa se desprinde idea pe de o parte ca nivelul de
dezvoltare al copiilor se reflecta in activitatea de joc iar pe de alta parte ca activitatea de joc
asigura in mare masura dezvoltarea cognitiva.
ANS: T
3. La sfarsitul primului an de viata copilul deja cunoaste valoarea sociala a limbajului, respectiv
faptul ca prin intermediul limbajului poate obtine satisfacerea unor trebuinte.
ANS: T
4. Declinul gandirii egocentrice prin decentrare are loc catre varsta de 2 -3 ani cand
rationamentul copilului se modifica si se observa o diminuare a raspunsurilor egocentrice cu o
acomodare mai puternica la realitatea exterioara obiectiva.
ANS: F
5. Aparenta fizica este un criteriu al maturizarii.
ANS: T
6. Spre deosebire de perioada anterioara, copilul in intervalulde la 1 la 3 ani dezvolta un inceput
de independenta dezvoltand mersul, vorbirea, manevrarea cu mai multa precizie a obiectelor
din jur.
ANS: T
7. Perioada 1 -3 ani se caracterizeaza prin expansiune enorma a conduitelor motorii si verbale.
ANS: T
8. Animismul si antropomorfismul ca si caracteristici generale ale gandirii copilului
anteprescolar.
ANS: T
9. La sfarsitul primului an de viata gandirea copilului este dominata in totalitate de actiunea
concreta cu obiectele.
ANS: T

10. Perioada de la 1 la 3 ani din perspectiva piagetiana este caracterizata de incheierea stadiului
senzorio-motor (o - 2 ani) si debutul stadiului umator, cel preoperational ( de la 2 la 7 ani).
ANS: T
11. Conceptul obiectului permanent a fost introdus de Meyerson pentru a desemna invarianta
obiectului ca atare.
ANS: T
12. Psihologia copilului este una cu psihologia genetica care la randul ei este o stiinta a
dezvoltarii, centrata asupra aspectului evolutiv al comportamentelor si asupra genezei lor.
ANS: F
13. Cresterea se refera la modificari fizice care sunt in primul rand calitative implicand
transformari.
ANS: F
14. Intre principiile cele mai importante care ghideaza in psihanaliza intreaga functionare a
psihicului uman sunt principiul realitatii si principiul placerii.
ANS: T
15. John B. Watson considera mediul ca fiind forta suprema in dezvoltarea copilului si crede ca
orice copil poate fi modelat de adult in orice directie daca sunt controlate atent asociatiile
stimul - raspuns.
ANS: T
16. Din perspectiva teoriilor invatarii sociale, modificarile comportamentale se refera la un set de
proceduri practice aplicabile pentru a elimina comportamentele nedorite ale copiilor si pentru
a spori adoptarea de catre acestia a unor raspunsuri acceptabile social.
ANS: T
17. Din perspectiva teoriilor invatarii sociale, modificarile comportamentale se refera la un set de
proceduri practice aplicabile pentru a elimina comportamentele nedorite ale copiilor si pentru
a spori adoptarea de catre acestia a unor raspunsuri acceptabile social.
ANS: T
MULTIPLE CHOICE
1. Care este termenul prin care se exprima faptul ca dezvoltarea motricitatii este legata de
celelalte progrese in dezvoltarea intelectuala si socioafectiva?

a. dezvoltare psihosociala
b. psihomotricitate
ANS: B
2. Care sunt legile dezvoltarii descrise de Gesell?
a) legea dezvoltarii cefalo-codale
b) legea dezvoltarii proximo-distale
c) evolutia tonusului si a posturii
d) variatia curbei de dezvoltare
a. a, b
b. b, c
c. a, b, c
ANS: C
3. Care sunt etapele dezvoltarii atasamentului conform teoriei lui J. Bowlby?
a) preatasamentul
b) atasamentul de actiune
c) atasamantul delimitat
d) formarea de relatii reciproce
a. a, b, c
b. a, c, d
c. a, b, c, d
ANS: C
4. Imitatia amanata este:
a) o prefigurare a reprezentarii fara ca aceasta sa fie prezenta in gandire;
b) proces care incepe in abseta modelului si prefigureaza reprezentarea propriu-zisa
a. a
b. b
c. a, b
ANS: C
5. Stadiile dezvoltarii conform teoriei lui J. Piaget sunt :
a) Stadiul senzorio-motor : de la nastere la 2 ani ;
b) Stadiul preoperator : de la 2 la 7/8 ani ;
c) Stadiul operatiilor concrete : de la 7/8 ani la 11/12 ani ;
d) Stadiul operatiilor formale : de la 11/12 ani la 15/16 ani.
e) Stadiul operatiilor post- formale dupa 16 ani
a. a, b, c
b. a, b, d
c. b, c, e
d. a, b, c, d
ANS: D
6. Cititi cu atentie caracteristicile si alegeti varsta la care se manifesta achizitiile de mai jos
conform datelor IOMC - Bucuresti, adaptate dupa Gesell:

Merge; urca scarile ajutandu-se de maini,construieste un turn din doua cuburi; incearca sa
intoarca paginile unei carti; introduce corect cuburile mici in cele mari, foloseste 4-5 cuvinte,
limbaj sub forma de jargon
a.
b.
c.
d.

Un an
9 luni
De la 5 luni
15 luni

ANS: D
7. Cititi cu atentie caracteristicile si alegeti varsta la care se manifesta achizitiile formulate mai
jos. conform datelor IOMC - Bucuresti, adaptate dupa Gesell:
Sare pe ambele picioare, incearca sa se tina intr-un picior, tine corect creionul, merge pe
bicicleta, urca si coboara o scara alternand picioarele, realizaza un turn si pod din cuburi
Deseneaza si explica ce a desenat, copiaza cercul, descrie ce fac animalele sau oamenii din
imagini, raspunde la intrebari,utilizeaza prepozitii, apare de ce-ul, se joaca in grup
cooperand, stie sa-si spuna sexul , se imbraca si mananca singur.
a. un an
b. 11 luni

c. 36 de luni
d. un an si jumatate

ANS: C
8. Realismul gandirii copilului se refera la:
a. materializarea elementelor de factura spirituala datorata nediferentierii intre fizic si
psihic
b. achizitia reversibilitatii
c. incapacitatea de idealizare
ANS: A
9. Artificialismul gandirii copilului consta in faptul ca :
a) posibilul si imposibilul se suprapun
b) personajele fantastice pot interveni in viata reala
c) copilul nu are sentimente autentice ci construite prin imitatie
a. a
b. b, c
c. a, b
ANS: C
10. Nevoile fizice ale copilului in primii ani de viata sunt:
a) hranirea adecvata pentru a asigura nevoile nutritionale;
b) protejarea impotriva factorilor teratogeni ( supraincalzire sau frig in viata precoce, sau a
altor agenti fizici sau chimici )

c) prevenirea bolilor prin asigurarea conditiilor de locuit, prin supravegherea starii de

sanatate, prin imunizari, etc.
a. a,b
b. b,c
c. a,b,c
ANS: C
11. Nevoile emotionale si sociale ale copilului:
a) Sa creasca intr-o familie unita, sub supravegherea stricta a adultilor care au ca grija
principala binele acestuia.
b) Sa se impuna limite rezonabile ale comportamentului copilului, care sa-l ajute sa-si
stimuleze dezvoltarea autocontrolului.
c) Sa i se asigure o stare de sanatate buna, iar in cazul copiilor bolnavi, mai ales fata de
cei cu boli cronice sau cei cu nevoi speciale, parintii sa aiba o atitudine echilibrata,
pentru a asigura nevoile emotionale deosebite ale acestora.
a. a,b
b. b,c
c. a,b,c
ANS: C
12. Donohue-Colletta (1992) propune diferentierea nevoilor copiilor in primii ani de viata pe 3
paliere de varsta iar perioada de la nastere pana la varsta de 1an cuprinde urmatoarele:
a) Preotectie fata de pericole fizice
b) Dieta adecvata
c) Ingrijirea adecvata a sanatatii
d) Adulti fata de care sa se dezvolte atasamentul
e) Oportunitati pentru a explora si cunoaste mediul
f) Stimulare adecvata pentru dezvoltarea limbajului
variante
a. a,b,c
b. d,f,g
c. a.b.c.d.f
ANS: C
13. Ritmul de crestere, dezvoltare si maturatie depinde de
a) factori ereditari,
b) hormonali
c) de mediu.
a. a, b
b. b, c
c. a, b, c
ANS: C

14. Factorii ereditari - influenteaza

a) ritmul de crestere
b) valorile definitive ale parametrilor de crestere, conform programelor genetice
a. a
b. b
c. a, b
ANS: C
15. Perioada anteprescolara se caracterizeaza prin achizttii importante:
a) mersul,
b) reprezentarea
c) limbajul
a. a, b
b. b, c
c. a, b, c
ANS: C
16. Reactiile circulare tertiare presupun
a. copilul cunoaste rezultatul actiunii sale si il repeta folosind scheme cunoscute de
actiune
b. actiunile sunt caracterizate de schimbarea modalitatii de producere a rezultatului
ANS: B
17. Reactiile circulare secundare presupun
a. copilul cunoaste rezultatul actiunii sale si il repeta folosind scheme cunoscute de
actiune
b. copilul nu cunoaste rezultatul actiunii sale dar il testeaza folosind scheme
cunoscute de actiune
ANS: A
18. Conduita bastonului in dezvoltarea gandirii si inteligentei se refera la
a. copilul apropie un obiect indepartat folosind un bat
b. copilul imita folosirea obiectelor
ANS: A
19. Perioada preoperationala sau stadiul preoperator debuteaza in jurul varstei de doi ani cu
a) aparitia reprezentarilor mentale
b) posibilitatile de evocare verbala
c) posibilitatile de evocare mentala
d) aparitia conduitei de revolta
a. a, b, d
b. b, c, d

c. a, b, c
ANS: C
20. Perioada de dupa varsta de 2 ani, este marcata de achizitii fundamentale precum
a) aparitia functiunii semiotice,
b) apogeul gandirii egocentrice
c) inceputul decentrarii cognitive
d) introspectia
a. a, b, c
b. b, c, d
c. a, c, d
ANS: A
21. Functia semiotica se va dezvolta intr-o maniera privilegiata pe parcursul diferitelor conduite
care sunt :
a) chatarsisul
b) imitatia amanata,
c) jocul simbolic,
d) imaginile mentale
e) limbajul
a. a, b, c, d
b. b, c, d, e
c. a, c, d, e
ANS: B
22. In jurul varstei de 2 ani, se manifesta etapa pe care Rose Vincent a
denumit-o marea identificare in care copilul intreaba
a. ce este asta ?
b. de ce ?
ANS: A
23. Cele doua stadii descrise de H.Wallon, ca etape ale dezvoltarii afective pana la 3 ani. sunt
a) centripeta
b) centrifuga
c) latenta
a. a
b. c
c. a, b
ANS: C
24. Notiunile de inteligenta practica si discursiva in caracterizarea etapei anteprescolare apartin
lui:
a. J.Piaget
b. H.Wallon

c. S.Freud
ANS: B
25. Un moment esential al identitatii este acela in care copilul vorbeste despre sine folosind
a. pronumele personal tu
b. pronumele
c. pronumele personal eu
ANS: C
26. Teoria behaviorista sustine ca orice studiu trebuie sa se concentreze pe:
a) structurile inconstientului
b) evenimente observabile
c) stimuli si raspunsuri comportamentale
a. a, c
b. b, c
c. a, b
ANS: B
27. Teoria behaviorista a fost descrisa si completata printre altii de:
a) John B. Watson
b) Clark Hull
c) Burrhus Frederic Skinner
d) J.Piaget
a. a, b, c
b. b. c.d
c. a, c, d
ANS: A
28. Care sunt principalele teorii psihanalitice ce au oferit un cadru explicativ pentru teoria
dezvoltarii umane?
A. teoria dezvoltarii psihosociale - Erick Erikson
B. teoria dezvoltarii psihosexuale Sigmund Freud
C. teoria cognitiv costructivista J.Piajet
a. A+B
b. A+B+C
c. B+C
ANS: A
29. Care sunt princiipiile care ghideaza in psihanaliza intreaga dezvoltare a psihicului uman?
A. principiul identificarii
B. principiul placerii
C. principiul realitatii

a. A
b. A+B
c. B+C
ANS: C
30. Care sunt etapele dezvoltarii psihosexuale?
A. falica
B. orala
C. anala
D. latenta
E. genitala
F. fixatia
G. regresia
a.
b.
c.
d.
e.

A+B
A+C+D
A+F+G
A+B+C+D+E
C+E+F+G

ANS: D
31. Care sunt etapele descrise de teoria dezvoltarii psihosociale?
A. incredere versus pierderea increderii
B. autonomie versus indoiala
C. initiativa versus sentimentul de vina
D. a produce versus sentimental de inferioritate
E. construirea identitatii versus confuzia rolourilor
F. intimitate versus izolare
G. reproducere versus autoconstructie
H. integritate versus disperare
a.
b.
c.
d.
e.

A+B+C+D+E+F+G+H
A+C+D+H
B+E+F
B+G+H
D+E+F+G

ANS: A
32. Care sunt legile dezvoltarii descrise de Gesell?
A. legea dezvoltarii cefalo-codale
B. legea dezvoltarii proximo-distale
C. evolutia tonusului si a posturii
D. variatia curbei de dezvoltare
a. A
b. A+B+C

c. B+C
d. B+C+D
ANS: B
33. Oamenii de stiinta care se ocupa de studiul comportamentului uman si non-uman in
circumstante naturale si sugereaza ca pentru anumite comportamente, constante la animale, se
gasesc paralelisme cu comportamentele umane sunt adepti ai teoriilor
a. comportamentaliste
b. etologice
c. biologice
ANS: B
34. Care sunt factorii care impieteaza asupra dezvoltarii intrauterine?
A. genetici
B. teratogeni
a. A
b. A+B
ANS: B
35. Care sunt principalele instante descrise de psihanaliza clasica?
A. inconstientul
B. constientul
C. preconstientul
D. subconstientul
a.
b.
c.
d.

A+C+D
B+C
A+B+C+D
D+E

ANS: C

PSIHOLOGIA MUNCII
TRUE/FALSE
1. Optimul motivaional reprezint acea intensitate a muncii care permite obinerea unor
performane nalte.
ANS: T
2. Extincia este o form de consolidare bazat pe ideea c un anumit comportament va disprea
daca va fi ignorat.

ANS: T
3. Optimul motivaional se refer la faptul c orice element al muncii (salariu, condiii de munc,
relaii cu eful sau superiorii, etc.) are capacitatea de a genera att satisfacie ct i
insatisfacie n munc n funcie de contextul organizaional la care ne raportm.
ANS: F
4. Motivaia economic este determinat de interaciunea membrilor grupului de munc i se
refer la faptul c munca favorizeaz realizarea contactelor sociale precum i satisfacerea
nevoilor de cooperare, afiliere, securitate, stim i statut social ale acestora.
ANS: F
5.

Conform teoriei performanelor ateptate, atunci cnd angajaii percep o anumit inechitate,
ei pot alege una dintre urmtoarele posibiliti: modificarea efortului propriu; modificarea
rezultatelor; distorsiunea percepiei fa de sine; prsirea domeniului.
ANS: F

6. Teoria celor trei necesiti spre deosebire de teoria ierarhizrii trebuinelor a lui A. Maslow
arat c: 1) n acelai timp asupra unui individ poate aciona mai mult de o necesitate; 2)
nesatisfacerea unor necesiti de la nivelurile superioare duce la creterea dorinei de a
satisface trebuinele de la un nivel inferior
ANS: F
7. Metoda analizei erorilor este util n prevenirea incidentelor i acidentelor de munc
ANS: T
8. Specificaia postului ofer informaii asupra localizrii postului, obiectivelor acestuia,
sarcinilor i condiiilor de munc i a relaiilor organizatorice.
ANS: F
9. Comunicarea salarial se utilizeaz pentru formarea, informarea i dirijarea personalului i
folosete drept mijloace de comunicare reuniunile, afiajele, informrile telefonice, etc.
ANS: F
10. Reelele de comunicare descentralizate corespund stilului de conducere autoritar i sunt
indicate n activiti operative.
ANS: F
11. Comunicarea formal se stabilete spontan n cadrul relaiilor dintre membrii organizaiei i
vehiculeaz informaii cu caracter personal/ general

ANS: F
12. Optimul motivaional reprezint acea intensitate a muncii care permite obinerea unor
performane nalte.
ANS: T
13. Motivaia afectiv are la baz nevoia de a ti, de a cunoate, curiozitatea i interesul
intelectual fa de o anumita profesiune
ANS: F
14. Teoria performanelor ateptate a lui V.Vroom arat c indivizii nu sunt preocupai numai de
nivelul recompensei pe care o primesc n schimbul efortului propriu ci i de relaia dintre
recompensa pe care o primesc ei i cea pe care o primesc ceilali.
ANS: F
MULTIPLE CHOICE
1. n literatura de specialitate se descriu o serie de factori care influeneaz pozitiv/ negativ
satisfacia muncii. Acetia se regsesc printre factorii enumerai mai jos:
a. caracteristicile fizice ale locului de munc
b. facilitile economice i socio-profesionale
c. caracterul rutinier/ variat al muncii
d. cadrul organizaional n care se desfoar munca
e. relaiile la locul de munc muncii
a. a+c+d
b. b+d+e
c. a+b+c+d+e
ANS: C
2. Teoria ierarhizrii nevoilor a lui A.Maslow se refer la urmtoarele tipuri de trebuine:
a. trebuinele de cooperare i afiliere
b. trebuinele de stim i statut
c. trebuinele de hran, locuin, mbrcminte
d. trebuinele de autorealizare
e. trebuinele de securitate
a. a+b+c+d+e
b. a+b+d
c. a+b+c+d
ANS: A

3. Una dintre teoriile motivaionale de mai jos arat c factorii de igien (supravegherea,
condiiile de munc, relaiile interpersonale, securitatea muncii, etc.) i factorii motivaionali
(realizrile personale, recunoaterea, munca nsi, posibilitile de avansare, etc) formeaz un
continuum motivaional care determin att satisfacie ct i insatisfacie n munc.
a.
b.
c.
d.
e.

Teoria ierarhizrii nevoilor

Teoria echitii
Teoria bifactorial
Teoria ateptrii
Teoria Y

ANS: C
4. Conform acestei teorii oamenii accept bucuroi responsabiliti n munc n funcie de
recompensele asociate acestora, pot folosi autocontrolul n atingerea obiectivelor organizaiei
i pot da dovad de inventivitate i creativitate n munc.
a.
b.
c.
d.
e.

Teoria X
Teoria echitii
Teoria ateptrii
Teoria Y
Teoria rentririi i consolidrii

ANS: D
5. Conform acestei teorii oamenii sunt preocupai de relaia dintre recompensele pe care le
primesc ei i cele pe care le primesc ceilali.
a.
b.
c.
d.
e.

Teoria echitii
Teoria Y
Teoria bifactorial
Teoria ateptrii
Teoria rentririi i consolidrii

ANS: A
6. Consolidrile n viziunea lui B.F Skinner sunt:
a. mutrile disciplinare
b. meninerea unei echiti efort-compensaie
c. facilitile
d. premieri pentru merite deosebite
e. concedierile
f. stingerile
g. consolidrile negative
h. creterile salariale
i. sancionrile
a. a+c+d+e+f+g+h+i

b. b
c. a+b+c+d+e+f+g+h+i
ANS: A
7. Motivaia care are la baz nevoia de a cunoate, curiozitatea i interesul intelectual fa de o
anumit profesiune este:
a.
b.
c.
d.

motivaia intrinsec
motivaia extrinsec
motivaia pozitiv
motivaia cognitiv

e.

motivaia afectiv

ANS: D
8. Aceast teorie motivaional explic motivarea n munc ca pe un proces complex n
care indivizii analizeaz ansele pe care le au n obinerea anumitor rezultate i msura n
care aceste rezultate sunt atrgtoare pentru ei.
a.
b.

Teoria Y
Teoria ateptrii

c.

Teoria ERG

d.

Teoria bifactorial motivaie-igien

e.

Teoria echitii

ANS: B
9. Aceast teorie motivaional utilizeaz n explicarea comportamentului uman un set redus de
trebuine i anume trebuine legate de existen, trebuine legate de relaiile cu semenii i
trebuine de cretere.
a.

Teoria echitii

b.

Teoria celor trei necesiti

c.
d.
e.

Teoria ierarhizrii nevoilor

Teoria ERG
Teoria bifactorial motivaie-igien

ANS: D
10. Una dintre teoriile motivaionale de mai jos are n vedere faptul c:
1. structura de baz n instituie este grupul;
2. motivaia individului este dat de angajarea pe via, cariera lent si fidelitatea fa
de instituie;
3. respectul oamenilor fa de activitatea de munc i grupul din care fac parte sunt o
component important a culturii organizationale.

a.
b.
c.
d.
e.

Teoria celor trei necesiti

Teoria Z
Teoria Y
Teoria ERG
Teoria performanelor ateptate

ANS: B
11. Una dintre teoriile motivaionale de mai jos pornete de la premisa c motivaia pentru munc
este determinat de patru tipuri de comparaii:
1.
comparaia cu o situaie anterioar n care s-a aflat individul n cadrul aceleiai
organizaii;
2.
comparaia cu o situaie anterioar n care s-a aflat individul n afara organizaiei;
3.
comparaia cu alt persoan sau grup de persoane din interiorul organizaiei;
4.
comparaia cu alt persoan sau grup de persoane din afara organizaiei.
Alegei dintre variantele de mai jos pe cea corect:
a.
b.
c.
d.
e.

teoria echitii
teoria celor trei necesiti
teoria Z
teoria performanelor ateptate
managementul tiinific

ANS: A
12. Aceast form de consolidare ntrete comportamentul dorit prin acordarea unor recompense:
laude, creteri de salariu, faciliti, avansri n posturi superioare ierarhic.
a.

sanciunea

b.

extincia

c.

consolidarea negativ

d.

consolidarea pozitiv

ANS: D
13. Aceast modalitate de motivare are la baz reacii de respingere i aversiune ale individului
fa de consecine neplcute care pot aprea la locul de munc (concedieri, retrogradri,
team de eec sau pierdere a prestigiului, etc.)
a.
b.
c.
d.
ANS: C

motivaia afectiv
motivaia extrinsec pozitiv
motivaia extrinsec negativ
motivaia intrinsec

14. Care dintre metodele de mai jos sunt metode de culegere a datelor specifice psihologiei
muncii:
a. analiza produselor activitii
b. metoda incidentului critic
c. studiul de caz
d. metoda analizei erorilor
e. metoda timpilor i a micrilor
a.
b.
c.
d.

a+c+d
a+c
b+d+e
a+b+d

ANS: C
15. Metoda timpilor i a micrilor :
a. este o metod utilizat i n psihologia experimental
b. urmrete eliminarea micrilor inutile, reducerea timpilor de execuie, i reducerea
efortului fizic
c. nu ia n considerare intervenia factorilor mentali i individuali asupra timpului de
reacie
d. se folosete n analiza i diagnoza activitilor automatizate
e. const n descompunerea micrilor complexe n micri elementare sau gesturi i
evaluarea duratelor acestora
a.
b.
c.
d.

a+d+e
a+c+d
a+d
b+c+e

ANS: D
16. Care dintre metodele de mai jos este comun att psihologiei muncii ct i altor discipline
a. analiza postului
b. analiza produselor activitii
c. metoda observaiei
d. ancheta pe baz de interviu
e. studiul de caz
a. a
b. b+c+d+e
c. a+d+e
ANS: B
17. Care dintre afirmaiile urmtoare corespunde specificaiei postului:

a. se refer se refer la cerinele umane ale postului sau calitile care trebuie ndeplinite
de o persoan care deine sau urmeaz s ocupe un anumit post
b. se refer la obiectivele, sarcinile, ndatoririle i responsabilitile postului
c. pentru definirea ei a fost elaborat modelul n apte puncte
Alegei dintre variantele de mai jos pe cea corect:
a. a+c
b. b+c
c. a+b+c
ANS: A
18. Una dintre teoriile motivaionale de mai jos se bazeaz pe urmtoarele postulate:
a. oamenii au o aversiune fa de munc i vor ncerca s-o evite;
b. managerii trebuie sa-i dirijeze, sa-i controleze i sa-i constrnga pe angajai pentru
realizarea obiectivelor instituiei;
c. angajaii trebuie condui pentru ca au ambiii reduse i evit responsabilitaile;
d. angajaii sunt preocupai n general de securitatea personal.
a.

teoria consolidrii

b.
c.

managementul tiinific
teoria Y

d.

teoria echitii

e.

teoria X

ANS: E
19. Teoria celor trei necesiti a lui David Mc Clelland are n vedere urmtoarele necesiti:
a. necesitile de securitate
b. necesitile de putere
c. necesitile de afiliere
d. necesitile de realizare
e. necesitile de stim i statut
a.
b.

a+b+c
b+c+d

c.
d.

b+d+f
c+d+e

ANS: B
20. Una dintre tipurile de comunicare de mai jos are urmtoarele caracteristici:
1. mesajele pornesc de la un anumit nivel ierarhic i sunt destinate nivelurilor
inferioare;
2. se utilizeaz pentru formarea, informarea i dirijarea personalului;

3. mijloacele de comunicare utilizate sunt: reuniunile, afiajele, informrile

telefonice, etc.
a.
b.
c.

comunicarea orizontal
comunicarea salarial
comunicarea ierarhic

ANS: C
21. Care dintre urmtoarele reele are caracteristicile de mai jos:
1. participanii la comunicare sunt egali ca poziii, ei aflndu-se n relaii de
coordonare;
2. se caracterizeaz printr-un stil de conducere democratic, participativ;
3. exist un feedback permanent ntre toi participanii la comunicar
4. este indicat n activitile creative i cele de informare;
5. dezavantajul const n dificultatea lurii rapide a unei decizii n datorit distribuiei
egale a responsabilitii ntre membrii reelei i evitrii asumrii responsabilitii de
ctre unul dintre acetia.
a.
b.
c.
d.

Reeaua n cerc
Reeaua n lan
Reeaua n Y
Reeaua stea

ANS: A
22. Factorii interni care pot perturba comunicarea sunt:
a. timpul i circumstanele nepotrivite
b. starea de sntate a partenerilor de comunicare
c. distorsiunile semantice
d. distorsiunea serial
e. afectivitatea
a. a+b+c+d+e
b. a+c+d+e
c. b+c+d+e
ANS: C
23. Factorii externi care pot perturba comunicarea sunt:
a. mediul fizic
b. mijloacele tehnice cu funcioare defectuaos
c. afectivitatea
d. stimulii vizuali
e. distorsiunea serial

f. afectivitatea
g. structura organizaional cu canale formale
h. limitele individuale
Rspuns corect: a+b+d+g
a.
b.
c.
d.

c+e+f+h
a+c+d+h
a+b+d+g
a+b+c+d+e

ANS: C
24. Dup direcia n care circul mesajele comunicarea poate fi:
a.
b.
c.

formal, informal
ierarhic, salarial, orizontal
scris, oral, audio-vizual, nonverbal

ANS: B
25. Metoda prin care se studiaz activitatea cognitiv a subiectului solicitndu-se acestuia s
verbalizeze modul n care desfoar la locul de munc o secven de activiti se numete:
a. tehnica protocoalelor verbale
b. tehnica explicrii provocate
c. metoda analizei pe baz de interviu
ANS: A
26. Acest capitol al fiei postului se refer la competentele profesionale si trsturile psihofiziologice necesare unui individ pentru a ocupa un anumit post dintr-o instituie.
a.

analiza postului

b.

descrierea postului

c.

specificaia de post

ANS: C
27. Aceast metod specific psihologiei muncii conine seturi de ntrebri cu ajutorul crora se
evalueaz gradul de adecvare a sistemului om- main- mediu la anumite criterii i se
utilizeaz pentru proiectarea echipamentelor sau a activitii pe post.
a.

check-list-ul

b.

metoda incidentului critic

c.

metoda timpilor i a micrilor

ANS: A
28. Aceast teorie are n vedere urmtoarele tipuri de nevoi: nevoi existeniale, nevoi de
relaionare, nevoi de autorealizare.
a.

teoria ERG

b.

teoria celor trei necesiti

c.

teoria ierarhizrii nevoilor

ANS: A
29. Sursa generatoare a acestei motivaii se afl n trebuinele personale ale individului i este
solidar cu activitaile lui, individul exercitnd o munc n conformitate cu propriile
competente profesionale, aptitudini i abiliti.
a.

motivaia negativ

b.
c.
d.

motivaia intrinsec
motivaia cognitiv
motivaia extrinsec

e.

motivaia afectiv

ANS: B
30. Aceast form de consolidare se bazeaz pe ideea c un anumit comportament va disprea
daca va fi ignorat.
a.
b.

Consolidarea pozitiv
Sanciunea

c.

Extincia

d.

Consolidarea negativ

ANS: C

31. Conform acestei teorii factorul care motiveaz oamenii n procesul muncii este salariul pe l
primesc pentru munca prestat.
a.
b.
c.
d.
e.

Teoria echitii
Managementul tiinific
Teoria ateptrii
Teoria rentririi i consolidrii
Teoria X

ANS: B

32. Aceast form de motivaie este determinat de interaciunea membrilor grupului de munc i
se refer la faptul c munca favorizeaz pe de o parte realizarea contactelor sociale iar pe de
alta satisfacerea nevoilor de cooperare, afiliere, securitatate, stim i statut social ale acestora.
a.
b.

Motivaia psihosocial
Motivaia economic

c.

Motivaia profesional

ANS: A
33. Conform acestei teorii oamenii fac o comparaie ntre efortul pe care l depun (educaie,
abiliti, experien i calificare profesional, timpul lucrat n organizaie, etc.) i compensaia
pe care o primesc (salariu, beneficii, promovri).
a.
b.
c.
d.

teoria performanelor ateptate

teoria motivaie- igien
teoriei consolidrii
teoria echitii

ANS: D
34. Acest concept se refer la faptul ca orice element al muncii (salariul, condiiile de munc,
relaiile cu colegii sau superiorii, etc.) are capacitatea de a genera att satisfacie ct i
insatisfacie n munca n funcie de contextul organizaional la care ne raportm.
a.

optimul motivaional

b.

continuumul motivaional

ANS: B
35. Aceast reea de comunicare corespunde stilului de conducere laissez-faire i se
caracterizeaz printr-o diminuare a corectitudinii mesajului datorit distanelor de emitor i
distorsiunii seriale.
a.

reeaua n stea

b.

reeaua n lan

c.

reeaua n Y

ANS: B
36. Criteriile sistemului om-main-mediu n analiza muncii sunt:
a. criterii economice
b. criterii referitoare la indivizi
c. criterii de fiabilitate
d. criterii referitoare la rezultatele activitii lucrtorului

e. criterii nefuncionale: aspecte estetice ale produselor, prestigiul

a.
b.
c.
d.

a+c+e
b+d
a+b+c+d+e
a+b+c+d

ANS: A
37. Aceast metod se refer la examinarea unor situaii deosebite, dificile care apar pe parcursul
desfurrii procesului de munc i gsirea unor soluii n funcie de contextul n care acestea
apar.
a. analiza produselor activitii
b. studiul de caz
c. ancheta pe baz de interviu
ANS: B

Psihologia personalitatii
MULTIPLE CHOICE

1)

Gradul inalt de operationalitate si eficienta al aptitudinilor se refera la urmatoarele:

a. aptitudinea sigura efectiv finalitatea activitatii
b. accentul cade pe nivelul de dezvoltare al aptitudinilor
c. accentul cade pe insusirile in sine
d. accentul cade pe organizarea interna a insusurilor psihice
1
2
3
4

a+d
b+d
b+c
a+c

ANS: 2

2)

Rezistenta scazuta la frustrare este prezenta la tipul de personalitate:

a. extravert
b. introvert
c. agresiv
d. complezent
1
2
3
4

a+c+d
b+c+d
d
c

ANS: 4

3)

In sens psihologic, caracterul contine:

a. insusiri esentiale
b. insusiri permanente
c. insusiri morale
d. judecati de valoare
1
2
3
4
5

a+b
a+c
b+c
a+c+d
a+d

ANS: 1

4)

Conceptul de persoana desemneaza:

a. unitatea biologica
b. comportamentul de rol
c. fiinta rationala
d. fiinta creatoare de valori
1
2
3
4

a+b
b+c
c+d
b+c+d

ANS: 3

5)

Pentru J. Piaget, izvoarele inteligentei se confunda cu:

a. acela al adaptarii senzoriale
b. acela al adaptarii senzoriomotorii
c. acela al adaptarii senzitiv-intuitive
d. acela al adaptarii senzoriocognitive
2
3
4

d
b
a+b
c+d

ANS: 2

6)

In plan diacronic, dinamica Eului presupune:

a. formarea sa succesiva, pe etape
b. fluctuatii conjuncturale
c. trecerea de la Eul psihologic la Eul social
d. trecerea de la Eul fizic la Eul psihologic si Eul social
1
2

a+c
a+d

3
4

b+c
b+d

ANS: 2

7)

Pornind de la complexitatea termenului de creativitate, in psihologie, au fost descrise

urmatoarele acceptiuni ale acestui termen:
a. creativitatea ca proces
b. creativitatea ca produs
c. creativitatea ca dimensiune complexa a personalitatii
d. creativitatea ca potentialitate general umana
1
2
3
4

a+b
a+b+c
b+c+d
a+b+c+d

ANS: 4

8)

Prin persoana si personalitate intelegem:

a. continutul constiintei de sine
b. imaginea Eului in constiinta altuia
c. intreaga fiinta umana
1
2
3
4

a+b
a+c
b+c
a+b+c

ANS: 4

9)

Un model educativ hiperprotector conduce, de obicei, la dezvoltarea unei personalitati:

a. cu spirit competitiv
b. cu stima de sine scazuta
c. orientata spre relatie
d. complezente
e. cu tendinta de dominare
1
2
3
4

a+c+e
b+d+e
b+c+d
a+d+e

ANS: 3

10)

Tipul ciclotim are urmatoarele caracteristici:

a. este usor adaptabil in situatii noi
b. in situatii excitante are stapanire de sine
c. are un ritm personal rigid

d. are o arie a campului de observatie larga

1
2
3
4

a+b
b+c
a+d
a+b+d

ANS: 3

11)

Definirea Eului ca sistem central al personalitatii se refera la:

a. locul Eului in structura personalitatii
b. particularitatile Eului
c. rolul Eului in structura personalitatii
d. componenta psihica a Eului
e. structura psihica a Eului
1
2
3
4

a+c
b+c
c+e
a+b

ANS: 1

12)

Modelul cercurilor concentrice caracteriale este important deoarece:

a. permite intelegerea caracterului ca sistem organizat
b. poate fi utilizat ca instrument de valorizare a trasaturilor caracteriale
c. permite stabilirea unei tipologii caracteriale
d. permite explicarea dinamicii structurii gnerale si individuale a caracterului
1
2
3
4

a+b
b+c
b+d
c+d

ANS: 3

13)

Raportandu-se la aria sociala, M.A. Boden a identificat urmatoarele trepte esentiale ale
creativitatii:
a. S creativity (creativitatea sociala, social creativity)
b. P creativity (creativitatea psihologica, psychological creativity)
c. H creativity (creativtatea istorica, hystorycal creativity)
1
2
3

a+c
b+c
a+b+c

ANS: 2

14)

In raport cu aptitudinile, temperamentul este:

a. predeterminat
b. predispozant
c. latura stilistica a personalitatii
d. latura de continut a personalitatii
1
2
3
4

a+c
a+d
b+c
b+d

ANS: 3

15)

La nivelul personajului se realizeaza:

a. identificarea potentialitatilor psihosociale ale persoanei
b. obiectivarea potentialitatilor psihosociale ale persoanei
c. evaluarea potentialitatilor psihosociale ale persoanei
1
2
3
4

b
c
b+c
a+b+c

ANS: 1

16)

Experimentele lui R. Zazzo au evidentiat ca un rol foarte important in formarea aptitudinilor il

au:
a. asemanarile dintre gemenii monozigoti
b. diferentele dintre gemenii monozigoti
c. asemanarile dintre gemenii fraternali
d. diferentele dintre gemenii identici
1
2
3
4

b+d
b+c
a+c
c+d

ANS: 1

17)

Perseverenta scazuta se intalneste la tipul de personalitate:

a. extravert
b. introvert
c. evitant
d. dependent
1
2
3
4

a+c+d
b+c+d
c
d

ANS: 3

18)

Tipul de sistem nervos neechilibrat, descris de I.P. Pavlov, prezinta urmatorii indicatori:
a. mobilizare excesiva in raport cu sarcina
b. evolutie sincopata a activitatii
c. mobilitate motorie si verbala
d. coordonare mai dificila
1
2
3
4
5

a+b
a+c
b+c
b+d
a+d

ANS: 4

19)

Printre tipurile de produse creative descrise de R.J. Sternberg, in modelul propulsiei pentru
tipurile de contributii creative, se afla si urmatoarele:
a. redefinirea
b. adaptarea
c. flexibilitatea
d. progresul
e. integrarea
f. redirectionarea
1
2
3
4

a+b+c
b+d+e
a+d+e+f
a+b+c+d+e+f

ANS: 3

20)

Personalitatea este modelul la care se raporteaza:

a. individul
b. persoana
c. personajul
1
2
3
4

a
b
c
a+b+c

ANS: 2

21)

Aptitudinile se definesc prin:

a. functionalitate
b. aspectul procesual
c. reusita
d. aspectul structural

1
2
3
4
5

a+b+c+d
a+c
b+c+d
a+b+d
b+d

ANS: 1

22)

Eul ideal pune in evidenta:

a. configurarea sistemului creativ al persoanei
b. configurarea sistemului proiectiv al persoanei
c. functia de compensare a Eului
d. functia motivationala a Eului
1
2
3
4
5

a+c
a+d
b+c
b+d
c+d

ANS: 4

23)

Raportand atitudinile la valori putem spune ca:

a. atitudinile sunt valori morale
b. atitudinile sunt identice cu sistemul de valori
c. atitudinile au un continut valoric
d. atitudinile constituie recunoasterea valorilor
e. atitudinile sunt centrale in cadrul sistemului de valori
1
2
3
4

a+b
c+d
a+e
c+e

ANS: 2

24)

Gandirea divergenta, descrisa ca o gandire de tip multidirectional, de cautare a unor

alternative logice, variate, majoritatea fiind altele decat cele obisnuite, presupune existenta
aptitudinilor:
a. sensibilitatea fata de probleme
b. flexibilitatea
c. redefinirea
d. imaginatia
e. fluiditatea
f. caracterul
g. originalitatea
h. elaborarea
1

a+b+c+d

2
3
4

a+b+c+e+g+h
b+c+d+e+f
a+b+c+d+e+g+h

ANS: 2

25)

Interesul, ca factor motivational in formarea aptitudinilor:

a. asigura o orientare cognitiv-afectiva a individului intr-un anumit domeniu de activitate
b. asigura o orientare afectiv-conativa a individului intr-un anumit domeniu de activitate
c. este un indice al preferintei pentru a anumita activitate
d. este un indice al performantei in activitate
1
2
3
4

a+c
a+d
b+c
b+d

ANS: 1

26)

Un rol important in abordarea aptitudinilor l-a avut scoala behaviorista, care considera ca in
formarea aptitudinii un rol important il are:
a. ereditatea
b. mediul
c. educatia
d. creatia
2
3
4

a+d
b+c+d
b+c
a+b+c

ANS: 3

27)

Conform conceptiei lui H. Ey privind relatia Eu-constiinta, autorul precizeaza:

a. constiinta reprezinta infrastructura Eului
b. Eul reprezinta infrastructura constiintei
c. Eul directioneaza constiinta
d. Eul are functie de control si integrare a constiintei
1
2
3
4

a+c
b+c+d
a+c+d
b+d

ANS: 3

28)

Prin conceptul de individualitate:

a. se afirma relatiile organismului uman si infrauman cu mediul natural
b. se realizeaza diferentierea individului in plan biologic si psihic

c. omul isi dobandeste specificitatea sa

d. omul dobandeste prestigiu si autoritate in societate
2
3
4

a+b
b+c
c+d
b+d

ANS: 2

29)

La varstele mici, sentimentul de inferioritate este:

a. natural (normal)
b. precursorul complexului de inferioritate
c. consecinta atitudinii de neglijare din partea parintilor
d. consecinta lipsei de afectiune din partea parintilor
1
2
3
4

a
d
c+d
b+c+d

ANS: 1

30)

Tendintele care s-au conturat in psihologie privind abordarea relatiei inteligenta-creativitate au

fost urmatoarele:
a. creativitatea a fost explicata prin contributia la nivel superior a gandirii logice
b. inteligenta a fost considerata unul din factorii creativitatii
c. intre inteligenta si creativitate exista corelatii semnificative, rolul inteligentei in creativitate
fiind supradimensionat
1
2
3

a+b
b+c
a+b+c

ANS: 3

31)

Tipul introvertit-intuitiv se caracterizeaza prin:

a. capacitate de analiza a faptelor
b. interes pentru viitor
c. interes pentru prezent
d. preocupare spre lumea ideatica
e. preocupare pentru evolutia unor idei
2
3
4

b+d
b+e
a+c
d+e

ANS: 2

32)

In componenta aptitudinilor pedagogice sunt necesare:

a. spiritul de observatie
b. forta si bogatia imaginatiei
c. curiozitatea epistemica
d. concentrarea auditiv-emotionala a atentiei
e. capacitatea de a lua decizii
1
2
3
4
5

a+b+c
a+c
a+d+e
a+c+d
b+c

ANS: 2

33)

Persoana este produsul factorilor::

a. biologici
b. psihosociali
c. culturali
d. mediului fizic
1
2
3
4

a+b+c
b+c
b+c+d
a+b+c+d

ANS: 2

34)

Specificul stilului cognitiv, dupa Ana Stoica-Constantin, consta in urmatoarele:

a. reprezinta maniera de a recepta si de a prelucra informatia
b. reda modul de a percepe, dobandi, stoca, actualiza si transforma informatia
c. este stabil in timp si in diferite situatii
1
2
3

a+b+c
a+b
b+c

ANS: 1

35)

In formarea aptitudinilor complexe superioare:

a. intodeauna aptitudinile simple care intra in componenta lor sunt superioare
b. nu intotdeauna aptitudinile simple care intra in componenta lor sunt superioare
c. intodeauna este importanta prezenta anumitor factori
d. intotdeauna este important modul de organizare al factorilor
1
2
3
4

a+c
a+d
b+c
b+d

ANS: 4

36)

Atitudinea, ca vector major al personalitatii:

a. este circumstantiala, variabila
b. este constienta, deliberata
c. este selectiva in perceperea si evaluarea evenimentelor
d. este ecoul subiectiv al relatiei individului cu realitatea
e. este rezultatul obiectiv al relatiei individului cu realitatea
2
3
4

a+c+d
a+c+e
b+c+d
b+c+e

ANS: 3

37)

Indicatorii temperamentali apartin:

a. proceselor psihice
b. anumitor conduite
c. personalitatii
d. anumitor comportamente
1
2
3
4

a+b
b+d
a+c
a+d

ANS: 3

38)

Factorul de inteligenta generala (factorul g), in conceptia lui Spearman si Burt:

a. se formeaza prin exercitiu
b. este innascut
c. este constant
d. este variabil
2
3
4

b+c
b+d
a+c
a+d

ANS: 2

39)

Statutele anticipate sunt statute:

a. prescrise
b. formale
c. dorite
d. obiective

1
2
3
4

a+b
c
a
a+d

ANS: 2

40)

O aptitudine deja formata faciliteaza insusirea de:

a. noi deprinderi
b. noi cunostinte
c. noi abilitati
d. noi priceperi
e. noi capacitati
1
2
3
4
5

a+b+c
a+b+d
b+d+e
b+c+d
a+d+e

ANS: 2

41)

Personalitatea este cu atat mai afectata, mai dizarmonica, cu cat:

a. gradul de corelatie dintre aptitudini si caracter este mai mic
b. gradul de incompatibilitate dintre aptitudini si caracter este mai mare
c. gradul de compensare reciproca dintre aptitudini si caracter este mai mic
d. gradul de competitivitate dintre aptitudini si caracter este mai mare
1
2
3
4

a+b
b+c
a+d
c+d

ANS: 2

42)

Stilurile cognitive descrise de M. Kirton sunt prezentate prin doua extreme ale unei
dimensiuni bipolare, si anume:
a. transformatorii
b. inovativii
c. acomodativii
d. adaptativii
1
2
3
4

a+b
b+c
c+d
b+d

ANS: 4

43)

Inteligenta cristalizata (de tip B) are urmatoarele caracteristici:

a. este eficienta in situatii structurate
b. este eficienta in situatii problematice
c. este eficienta in situatii slab definite
d. este eficienta in situatii bine definite
e. este innascuta
f. este rezultatul invatarii
1
2
3
4
5

a+c+e
b+c+e
a+d+e
a+d+f
b+d+f

ANS: 4

44)

In raport cu statutele si rolurile sociale, personalitatea reprezinta:

a. modul de manifestare in comportament a acestora
b. modul de interiorizare-integrare a acestora
c. modul de insertie sociala a acestora
1
2
3
4

a+b
b+c
a+c
a+b+c

ANS: 1

45)

Tipurile rationale descrise de C.G. Jung sunt:

a. functii psihologice auxiliare
b. functii psihologice fundamentale
c. intuitia
d. sentimentul
e. gandirea
f. senzatia
1
2
3
4

a+e+f
b+e+f
b+d+e
a+e+d

ANS: 3

46)

In conceptia lui J. Piaget, inteligenta desemneaza:

a. formele superioare de organizare a structurilor cognitive
b. formele superioare de organizare a structurilor psihice
c. formele superioare de echilibrare a structurilor cognitive
d. formele superioare de echilibrare a structurilor psihice

1
2
3
4

a+d
a+c
b+c
b+d

ANS: 2

47)

Conceptul de persoana contine:

a. elementele de stabilitate psihosociala
b. elementele conjuncturale din viata sociala
c. elementele de identitate psihosociala
1
2
3
4

a+b
a+c
b+c
a+b+c

ANS: 2

48)

Din punctul de vedere al mecanismelor structurale, J. Piaget caracterizeaza inteligenta prin:

a. mobilitatea structurilor
b. reversibilitatea structurilor
c. actiune si gandire
d. invarianta structurilor
1
2
3
4

a+b
b+c
c+d
b+d

ANS: 1

49)

In cercetarile care au vizat indivizii inalt creatori, M. Roco identifica urmatoarele atitudini
creative:
a. curaj in abordarea dificultatilor
b. interes fata de nou
c. conformism
d. instabilitate emotionala
e. independenta in gandire si actiune
f. preferinta pentru algoritmii deja verificati
g. perseverenta
h. dorinta de autoperfectionare
1
2
3
4

a+b+c+d+e+f
a+b+e+g+h
b+c+d+e+f
c++d+g+h

ANS: 2

50)

Prin definirea Eului ca un construct, se are in vedere:

a. produsul obtinut
b. procesul prin care se obtine produsul
c. constructia Eului psihologic
d. constructia Eului social
1
2
3
4

a+b
c+d
a+c+d
b+c+d

ANS: 1

51)

Organiazarea interna a aptitudinilor se refera la:

a. structurarea elementelor componente
b. capacitatea de imbinare elementelor componente
c. capacitatea de interactiune a elementelor componente
d. operationalizarea elementelor componente
1
2
3
4

a
b
b+c
b+c+d

ANS: 1

52)

Din punct de vedere filosofic si psihologic, notiunea de persoana a evoluat spre cea de:
a. creativitate
b. personalitate
c. personaj
d. epistemicitate
1
2
3
4

b
c
b+c
a+b+c

ANS: 1

53)

Complementaritatea dialectica dintre statut si rol se refera la:

a. aspectul dinamic al persoanei
b. aspectul structural al persoanei
c. doua fatete ale persoanei aflate in relatie
d. doua persoane aflate in relatie
1
2
3
4

a+c
b+d
c
d

ANS: 3

54)

Luand in consideratie continutul aptitudinilor, Guilford a identificat patru tipuri de inteligenta,

si anume:
a. inteligenta semantica
b. inteligenta simbolica
c. inteligenta ludica
d. inteligenta analogica
e. inteligenta vizuala
f. inteligenta emotionala
g. inteligenta sociala si capacitatea empatica
h. inteligenta concreta
1
2
3
4

c+d+e+f
a+b+g+h
b+c+g+h
c+e+f+g

ANS: 2

55)

Impulsivitatea, ca indicator temperamental, se refera la:

a. alternanta reactiilor si trairilor psihice
b. caracterul brusc al raspunsurilor
c. frecventa trairilor psihice pe unitatea de timp
e. taria cu care sunt traite fenomenele psihice
1
2
3
4
5

a+b
b
b+c
b+c+e
a

ANS: 2

56)

Evaluarea nivelului de dezvoltare al aptitudinilor se face dupa urmatorii indicatori de

performanta:
a. precizia
b. calitatea
c. rapiditatea
d. originalitatea
e. fluiditatea
f. fluenta
2
3
4
5

a+b+c
a+b+d
b+d+e
a+c+d
a+d+f

ANS: 4

57)

Componenta conativa a atitudinilor caracteriale:

a. indica gradul de acceptare sau neacceptare al obiectului atitudinii
b. include reprezentari, cunostinte si convingeri ale persoanei in raport cu obiectul atitudinii
c. indica tendintele de comportament ale persoanei in raport cu obiectul atitudinii
d. desemneaza sensul spre care intreprinde persoana actiunea
e. predomina in copilarie
f. predomina incepand cu adolescenta
1
2
3
4
5

a+b+f
a+b+e
c+d+f
c+d+e
b+c+d

ANS: 3

58)

Pornind de la teoria lui Guilford asupra inteligentei, Ana Stoica-Constantin a identificat

urmatoarele categorii de aptitudini:
a. aptitudini matematice
b. aptitudinea generala sau inteligenta
c. aptitudinea organizatorica
d. aptitudini sau factori de grup
e. aptitudini complexe sau aptitudini speciale
1
2
3
4

a+b+c
b+d+e
b+c+d
c+d+e

ANS: 2

59)

Printre valorile culturale care conditioneaza dezvoltarea personalitatii, K. Horney mentioneaza

perceptia culturala a:
a. rolurilor profesionale
b. rolurilor sexuale
c. rolurilor achizitionate
d. rolurilor atribuite
1
2
3
4
5

a
b
a+b
c+d
a+b+c+d

ANS: 2

60)

Aptitudinile speciale se constituie ca o rezultanta, cu ponderi diferite, a urmatoarelor

componente:
a. sociale
b. fizice
c. empatice
d. senzoriale
e. intelectuale
f. fizice
1
2
3
4

a+b+c+d
c+d+e+f
a+c+e+f
b+d+e+f

ANS: 4

61)

Inteligenta unei persoane, conform teoriei lui Sternberg, poate fi inteleasa daca sei au in
considerare:
a. componentele de prelucrare a informatiei
b. mecanismele de prelucrare a informatiei
c. experienta personala
d. raportul dintre inteligenta generala si cea specifica
1
2
3
4
5

a+b+c+d
b+c+d
a+c+d
a+b+c
a+b+d

ANS: 4

62)

Natura emotional-reactiva a temperamentului:

a. este evidentiata in anumite tipologii temperamentale
b. este evidentiata in toate tipologiile temperamentale
c. este evidentiata numai in tipologiile psihologice
d. reflecta natura psihica a temperamentului
e. reflecta latura formala a personalitatii
1
2
3
4

a+e
b+d
a+d
c+d+e

ANS: 2

63)

Gandirea convergenta poate fi descrisa prin urmatoarele caracteristici:

a. este in stransa legatura cu gandirea divergenta
b. permite focalizarea efortului cognitiv pe un raspuns unic
c. permite obtinerea mai multor raspunsuri din categorii variate

1
2
3

a+b
b+c
a+c

ANS: 1

64)

In anumite conditii, deprinderile formate:

a. se integreaza in structura aptitudinilor
b. duc la stereotipizarea actiunilor
c. duc la schematizarea unilaterala a actiunilor
d. favorizeaza sau defavorizeaza dezvoltarea aptitudinilor
1
2
3
4

a+b+c
b+c+d
b+c
a+b+c+d

ANS: 4

65)

Atunci cand o persoana este potrivita ocuparii unei anumite pozitii sociale, distanta dintre
prescriptiile statutare si comportamentul de rol:
a. creste
b. este mare
c. este mica
d. scade
e. ramane aceeasi
1
2
3

a+b
c+d
e

ANS: 2

66)

Pornind de la aptitudinile speciale si de la sistemul atitudinal, Vasile Munteanu propune o

tipologie a creatorului, in care sunt cuprinsi urmatorii creatori:
a. creatorii expresivi
b. creatorii manifesti
c. creatorii emotionali
d. pseudocreatorii
e. creatorii potentiali
f. noncreatorii
1
2
3
4

a+b+c+d
b+d+e+f
c+d+e+f
d+e+f

ANS: 2

67)

Functionalitatea si eficienta maxima a aptitudinilor sunt asigurate prin relatii de:

a. complementaritate
b. convergenta
c. transpozitie
d. compensare
e. asociere
1
2
3
4

a+b+c
b+c+d
a+c+d
a+d+e

ANS: 3

68)

In dezvoltarea aptitudinilor, pe un fond ereditar mediu, corelat cu un mediu inalt favorabil:

a. aptitudinea poate atinge un nivel inalt de dezvoltare
b. aptitudinea se dezvolta deasupra nivelului fondului ereditar
c. ereditatea poate compensa mediul
d. mediul poate compensa ereditatea
1
2
3
4

a+c
b+d
a+d
c+d

ANS: 3

69)

Printre factorii nonintelectuali ai creativitatii sunt mentionati:

a. atitudinea
b. rezonanta intima
c. motivatia
d. afectivitatea
e. caracterul
f. temperamentul
g. inteligenta
h. aprehensiunea
1
2
3
4

a+b+c+d+f
a+b+c+d+e+f
c+d+e+f+g
d+e+f+g+h

ANS: 2

70)

Atitudinea istericului, conform studiilor lui C.G. Jung este o atitudine:

a. extravertita
b. introvertita
c. ambiverta
d. ambivalenta

e. orientata spre interior

f. orientata spre exterior
1
2
3
4

a+f
b+e
c+e
d+f

ANS: 1

71)

In faza de declin a aptitudinilor, performantele foarte bune se mentin datorita:

a. vechimii profesionale
b. deprinderilor consolidate
c. unor factori de personalitate
d. acumularii de cunostinte
1
2
3
4

a+b
b+c
a+b+c
a+c+d

ANS: 2

72)

In componenta aptitudinilor literare sunt necesare:

a. memoria vizuala si auditiva
b. impresionabilitatea afectiva
c. atentia distributiva
d. reprezentarea spatiala
e. simtul estetic
1
2
3
4
5

a+b+c
b+c+e
a+b+e
b+e
c+e

ANS: 3

73)

Factorii inteligentei identificati de Guilford:

a. au importanta diferita
b. au aceeasi importanta
c. sunt structurati ierarhic
d. sunt structurati multidimensional
1
2
3
4

a+c
b+c
c+d
b+d

ANS: 4

74)

Procesele de asimilare si acomodare sunt denumite de J. Piaget:

a. adaptare
b. functii cognitive
c. functii invariante
d. evolutie graduala
1
2
3
4

a+b
a+c
b+c
b+d

ANS: 2

75)

In cadrul teoriei lui Sternberg cu privire la inteligenta, metacomponentele:

a. sunt forme specializate de inteligenta
b. sunt mecanisme de prelucrare a informatiei
c. sunt reactualizari ale informatiilor stocate in memorie
d. includ procese de ordin superior
e. includ procese de ordin inferior
1
2
3
4
5

a+d
c+e
b+d
c+e
b+e

ANS: 3

Testarea Psihologica. Aptitudini si Inteligenta

TRUE/FALSE
1. Testul Raven (Matricele Progresive Standard) include in structura sa un numar de itemi prin
intermediul carora se evalueaza memoria auditiva.
ANS: F
2. Validitatea testului relativa la criteriu se refera la relatia dintre scorul obtinut la test si un
criteriu extern sau o performanta la un alt test.
ANS: T
3. Testul psihologic este un procedeu de investigatie standardizat, utilizat pentru evaluarea
modului de functionare psihica a individului, prin intermediul raspunsurilor la diferite probe
psihodiagnostice.

ANS: T
4. Testul Rey Figura Complexa este un instrument utilizat pentru evaluarea nivelului inteligentei.
ANS: F
5. Coeficientii de fidelitate interevaluatori se utilizeaza in determinarea fidelitatii testelor
proiective si a testelor de creativitate, aratand gradul de corelatie dintre scorarile realizate in
mod independent de mai multi evaluatori.
ANS: T
6. J. Piaget conceptualizeaza adaptarea ca un echilibru intre asimilare (achizitia de noi
informatii) si acomodare (restructurarea si organizarea sistemului de cunostinte in functie de
noile informatii achizitionate).
ANS: T
7. Raspunsurile la Testul de gandire divergenta Guilford se evalueaza exclusiv dupa doua
criterii: fluiditate si originalitate.
ANS: F
8. Subtestul Informatii al Scalei Wechsler de inteligenta pentru adulti -revizuita (WAIS-R) consta
in intrebari referitoare la cunostinte si informatii care reflecta nivelul culturii generale al
subiectului.
ANS: T
9. Utilizand analiza factoriala, L.L. Thurstone a identificat un numar de 7 abilitati cognitive (7
factori primari).
ANS: T
10. Conform standardelor internationale si reglementarilor APA (The American Psychological
Association), Testul Matricele Progresive Raven intra in categoria testelor de nivel C.
ANS: F
11. Testul de gandire divergenta Guilford este un instrument utilizat pentru determinarea nivelului
inteligentei generale.
ANS: F
12. Printre abilitatile mentale primare descrise de L.L.Thurstone se numara abilitatea de
rationament inductiv si deductiv.
ANS: T

13. Matricele Progresive Raven consta din desene abstracte din care lipseste o parte. Sarcina
subiectilor este de a descoperi figura potrivita pentru completarea desenului, alegand una din
variantele de raspuns prezentate sub fiecare imagine.
ANS: T
14. Modelul triarhic asupra inteligentei include urmatoarele subteorii: subteoria componentiala,
subteoria contextuala si subteoria celor doua fatete.
ANS: T
15. Gradul de dificultate al itemilor la testul Matricele Progresive Raven creste progresiv. Ordinea
prezentarii itemilor ofera posibilitatea unui antrenament mental in modul de a rezolva probele
testului.
ANS: T
MULTIPLE CHOICE
1. Care dintre urmatoarele teste psihologice evalueaza nivelul aptitudinilor creative?
1). Matricele Progresive Raven
2). Testul Rey Figura Complexa
3). Testul de gandire creativa Torrance
4). Testul de gandire divergenta Guilford
a.
b.
c.
d.

1+2
2
3+4
1

ANS: C
2. In functie de continutul masurat sau obiectivul testului, testele psihologice se impart in:
a. teste de aptitudini, teste de personalitate si teste de achizitie
b. teste verbale si teste nonverbale
c. teste analitice si teste sintetice
ANS: A
3. Conceptul de varsta mentala a fost introdus de:
a.
b.
c.
d.

D. Wechsler
A.Binet
L.Terman
J.P.Guilford

ANS: B

4. Modelul genetic asupra inteligentei a fost elaborat de:

a. J. Piajet
b. J.P. Guilford
c. L.L. Thurstone
ANS: A
5. R.B.Cattell descrie doua forme ale inteligentei:
a.
b.
c.
d.

inteligenta abstracta si inteligenta practica

inteligenta fluida si inteligenta cristalizata
inteligenta verbala si inteligenta matematica
inteligenta verbala si inteligenta sociala

ANS: B
6. Timpul necesar pentru rezolvarea Matricelor Progresive Standard (Raven) se situeaza intre:
a. 15-20 minute
b. 30-45 minute
c. 60-90 minute
ANS: B
7. Care dintre urmatoarele teste psihologice evalueaza memoria vizuala?
a. Matricele Progresive Raven
b. Testul Rey Figura Complexa
c. Testul de gandire divergenta Guilford
ANS: B
8. Testul Wechsler de inteligenta pentru adulti include urmatoarele scale:
1). o scala verbala
2). o scala nonverbala (de performanta)
3). o scala de inteligenta emotionala
a. 1+2+3
b. 1+3
c. 1+2
ANS: C
9.
Conceptul de coeficient de inteligenta a fost introdus de:
a. A.Binet
b. W.Stern

c. J.Piajet
ANS: B
10. Procesul prin care se asigura conditii identice de evaluare pentru toti subiectii examinati
poarta denumirea de:
a. cuantificare
b. standardizare
c. validitate
ANS: B
11. E.L. Thorndike descrie trei forme ale inteligentei:
a. inteligenta lingvistica, inteligenta matematica si inteligenta spatiala
b. inteligenta abstracta, inteligenta practica si inteligenta sociala
c. inteligenta fluida, inteligenta cristalizata si inteligenta interpersonala
ANS: B
12. Cotarea rezultatelor la Scalele de inteligenta Wechsler ofera urmatoarele tipuri de scoruri:
1). un scor pentru competentele verbale
2) un scor pentru competentele nonverbale
3) un scor total (nota globala a inteligentei - I.Q. global)
4) un scor pentru abilitatile matematice
a.
b.
c.
d.

1+2
1+2+3
1+2+4
1+4

ANS: B
13. Care dintre urmatoarele metode se utilizeaza pentru determinarea fidelitatii testului
psihologic?
1) metoda test-retest
2) metoda formelor paralele
3) metoda analizei consistentei interne
4)coeficientii de fidelitate interevaluatori
a.
b.
c.
d.

1+2
2+3
1+3
1+2+3+4

ANS: D
14. Teoria inteligentelor multiple a fost formulata de:
a. J.Piaget

b. D.Wechsler
c. H.Gardner
ANS: C
15. Primul test de inteligenta a fost construit de:
a. L. Terman si W.Stern
b. D. Wechsler si R.Zazzo
c. A.Binet si Th. Simon
ANS: C
16. Care dintre urmatoarele procedee se utilizeaza pentru a determina gradul in care un test
psihologic masoara exact ceea ce isi propune sa masoare?
1). validitatea de construct
2). validitatea de continut
3). validitatea de criteriu
a. 1+2
b. 2+3
c. 1+2+3
ANS: C
17. Obiectivele generale ale Testului Rey Figura Complexa vizeaza:
1) testarea capacitatilor perceptive
2) evaluarea abilitatilor mnezice
3) identificarea deficientelor mnezice
a. 1+2
b. 2+3
c. 1+2+3
ANS: C
18. Modelul triarhic asupra inteligentei a fost elaborat de:
a. J.P.Guilford
b. J.Piaget
c. R.J.Sternberg
ANS: C
19. Raspunsurile la Testul de gandire divergenta Guilford se coteaza in functie de urmatorii
parametri:
1) fluiditate
2) flexibilitate
3) elaborare
4) originalitate
a. 1+2

b. 1+2+3
c. 3+4
d. 1+2+3+4
ANS: D
20. La testele de evaluare a abilitatilor creative, capacitatea subiectului de a produce un numar
mare de idei intr-o unitate de timp se coteaza ca indicator al:
a.
b.
c.
d.

flexibilitatii
originalitatii
fluiditatii
elaborarii

ANS: C
21. La testele de evaluare a abilitatilor creative, numarul total de categorii diferite in care se pot
incadra raspunsurile subiectului la un item se coteaza ca indicator al:
a. flexibilitatii
b. fluiditatii
c. originalitatii
ANS: A
22. Modelul tridimensional al intelectului a fost elaborat de:
a. J.Piaget
b. J.P.Guilford
c. H. Gardner
ANS: B
23. La testele de creativitate, capacitatea subiectului de a da raspunsuri inedite, cu frecventa
statistica mica in cadrul unei multitudini de raspunsuri emise la nivelul grupului, se coteaza ca
indicator al:
a. fluiditatii
b. elaborarii
c. originalitatii
ANS: C
24. Proprietatea testului de a arata aceleasi valori (sau rezultate relativ asemanatoare) la o noua
administrare poarta denumirea de:
a. fidelitate
b. validitate
ANS: A
25. Analiza rezultatelor la Testul Rey Figura Complexa urmareste urmatoarele aspecte:

1) corectitudinea realizarii desenului (cat de fidel este desenul realizat de subiect in raport cu
figura prezentata ca stimul)
2) numarul de elemente grafice redate (reamintite)
3) numarul de elemente grafice omise
a. 1+2
b. 2+3
c. 1+2+3
ANS: C
26. Conform standardelor internationale si reglementarilor APA (The American Psychological
Association), testele psihologice se clasifica in:
a. teste de nivel A, teste de nivel B si teste de nivel C
b. teste de aptitudini si teste de personalitate
ANS: A
27. Potrivit modelului tridimensional al intelectului, operatiile utilizate in procesarea
informatiilor sunt reprezentate de:
1) evaluare
2) gandire divergenta
3) gandire convergenta
4) memorie
5) cunoastere (cognitie)
a.
b.
c.
d.
e.

1+2
2+3
1+2+3+4+5
2+3+5
4+5

ANS: C
28. Printre abilitatile mentale primare descrise de L.L. Thurstone se numara:
1) comprehensiunea verbala
2) fluenta verbala
3) rationamentul numeric
4) rapiditatea perceptuala
a.
b.
c.
d.

1+2
2+3
1+2+3
1+2+3+4

ANS: D
29. In evaluarea nivelului creativitatii, testele de fluiditate includ urmatoarele tipuri de probe:
1) teste de prefixe (lista de cuvinte care incep cu acelasi prefix)
2) enumerarea de cuvinte care incep cu aceeasi litera

3) teste de utilizari ( liste de utilizari diferite pentru obiecte cunoscute)

a. 1+2
b. 2+3
c. 1+2+3
ANS: C
30. Bateria de teste psihologice de aptitudini cognitive (BTPAC) evalueaza aptitudinea spatiala
prin urmatoarele tipuri de teste:
1. testul de imagini mintale
2. testul de orientare spatiala
3. testul de generare de imagini
a. 1+2
b. 1+2+3
c. 2+3
ANS: B
31. Bateria de teste psihologice de aptitudini cognitive (BTPAC) evalueaza aptitudinile verbale
prin intermediul urmatoarele teste:
1. testul de vocabular
2. testul de sintaxa
3. testul de intelegere a cuvintelor
a. 1+2
b. 1+3
c. 1+2+3
ANS: C
32. Scala de performanta a Testului (scalei) Wechsler de inteligenta pentru adulti include
urmatoarele subteste:
1. completarea imaginii
2. aranjarea imaginilor
3. cuburi
4. asamblarea obiectului
5. codare
a.
b.
c.
d.
e.

1+2+3
3+4+5
1+2+3+4+5
1+2+3+4
1+3

ANS: C
33. Care dintre urmatoarele forme ale Testului Raven se utilizeaza pentru evaluarea nivelului
inteligentei la copii si varstnici?
a. Matricile Progresive Standard - SPM
b. Matricile Progresive Color - CPM

c. Matricile Progresive Avansate- APM

ANS: B
34. Scala verbala a Testului (scalei) Wechsler de inteligenta pentru adulti include urmatoarele
subteste:
1. informatii
2. serii de numere de memorat (memoria cifrelor)
3. vocabular
4. aritmetica
5. comprehensiune
6. similitudini
a. 1+2+3
b. 2+3+4+5

c. 1+2+3+4+5+6
d. 1+2+3+6

ANS: C
35. Performantele la testele de atentie se evalueaza dupa urmatorii indicatori:
a. viteza si exactitate
b. flexibilitate si fluiditate
ANS: A