You are on page 1of 13

PROIECT DIDACTIC

PROFESOR: Bahan Simona Mihaela
DATA: 15 noiembrie 2010
CLASA: a V-a
OBIECTUL: Limba şi literatura română
SUBIECTUL LECŢIEI: Căprioara de Emil Gârleanu (receptarea textului)
TIPUL LECŢIEI: receptare a unui text literar
DURATA: 50’
COMPETENŢE GENERALE:
1.receptarea mesajului oral în diferite situaţii de comunicare
3.receptarea mesajului scris, din texte literare şi nonliterare, în scopuri diverse
COMPETENŢE SPECIFICE:
1.1.- identificarea informaţiilor esenţiale dintr-un mesaj oral, în scopul înţelegerii sensului global al acestuia;
1.3.-sesizarea unităţilor lexicale necunoscute în fluxul vorbirii, în scopul clarificării acestora;
3.3.-identificarea expresiilor şi a cuvintelor noi într-un text narativ.
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
O1 – să citească expresiv textul;
O2 – să construiască mesaje orale şi scrise pornind de la textul literar;
O3 –să construiască enunţuri cu elementele lexicale noi ale textului;
O4 –să identifice figuri de stil învăţate în textul studiat;
O5 – să dovedească pasiune pentru lectură;
O6 – să-şi exprime punctul de vedere clar, concis, argumentându-şi răspunsurile

STRATEGIA DIDACTICĂ
RESURSE:
-capacităţi normale de învăţare ale elevilor
-loc de desfăşurare: sala de clasă

METODE ŞI PROCEDEE:
-lectura expresivă, conversaţia, exerciţiul, problematizarea, învăţarea prin descoperire

MATERIALE ŞI MIJLOACE:
-manual, fişe de lucru

Bucureşti. Frontal Conversaţia Caietele elevilor FORME DE ORG. pentru a afla titlul noii lecţii. Plus. Fundaţiei România de mâine. Bucureşti. . Ed. Humanitas Educaţional. manual pentru clasa a V-a. Conversaţia Caietele elevilor EVALUARE Verificarea modului în care elevii au alcătuit tema pentru acasă şi corectarea eventualelor greşeli Rezolvarea rebusului Elevii notează titlul în caiete. MOMENTE ŞI OBIECTIVE OPERAŢIONA LE TIMP CONŢINUTUL LECŢIEI STRATEGII DIDACTICE Moment organizatoric 3’ -organizarea clasei şi asigurarea climatului necesar desfăşurării activităţii -verificarea temei pentru acasă Frontal Captarea atenţiei 5’ Profesorul propune elevilor rezolvarea unui rebus.FORME DE ORGANIZARE: -frontal. 2005 -Valeriu Marinescu – Metodica predării limbii şi literaturii române. Ed. . RESURSE MAT. 2005 -Sofia Dobra – Ghid de limba şi literatura română pentru clasa a V-a – a VIII-a. (Anexa 1) Frontal Exerciţiul Fişa de lucru Anunţarea subiectului lecţiei şi enumerarea obiectivelor 2’ Profesorul notează la tablă titlul noii lecţii şi enumeră obiectivele operaţionale. scrisă (test formativ) BIBLIOGRAFIE: -Limba şi literatura română. Ed. 2002. pe grupe FORME DE EVALUARE: -orală. ŞI PROCED.

O3 O4 5’ Profesorul realizează lectura model a textului. antonime. O5 O2. 15’ Elevii sunt apoi împărţiţi în patru grupe şi li se împart fişe de lucru cu exerciţii vizând forma literară a unor cuvinte.(Anexa 2) Pe grupe Exerciţiul Descoperirea Conversaţia Rezolvarea sarcinilor de pe fişa de lucru: identificarea formei literare a unor cuvinte. explicarea modului în care s-au format unele cuvinte. trăieşte cititorul. (Anexa 4) TEMĂ PENTRU ACASĂ: Alcătuiţi o compunere în care să vă imaginaţi un alt final al textului „Căprioara” de E. alcătuirea de enunţuri cu sensuri diferite ale unor cuvinte. 10’ SCENARIUL DIDACTIC Consolidarea cunoştinţelor O6 7’ Asigurarea retenţiei şi a transferului 3’ Elevii primesc o fişă cu un test formativ. explicarea modului în care sau format unele cuvinte.Conducerea învăţării şi asigurarea feedback-ului O1. înţelegerea corectă a sensului unor comparaţii şi a unor fragmente de text. Frontal Lectura expresivă Conversaţia Citirea expresivă a textului. sensuri diferite ale unor cuvinte. cu cerinţe ce vizează înţelegerea textului. după care sunt solictaţi elevii (23 elevi) să citească expresiv textul. Elevilor li se împarte apoi cea de-a doua fişă de lucru (Anexa 3). Gârleanu . sinonime. antonime. Individual Exerciţiul Exprimarea propriei opinii şi în care li se cere să-şi exprime părerea în Fişa de lucru argumenatrea sumară a legătură cu sentimentele pe care le acesteia. găsirea de sinonime. Pe grupe Exerciţiul Problematizarea Descoperirea Rezolvarea sarcinilor de lucru: identificarea unor comparaţii.

catifelat şi umed pe spatele mamei lui şi. Şi cum se uită aşa. cald ca o blană a pământului. iedul deschide ochii. din pieptul căprioarei scapă ca un muget înăbuşit de durere. mătăsoasă a iedului. se lasă dezmierdat. Indicaţi forma literară a cuvântului simţimânt. căci vremea înţărcatului venise de mult încă. Mama îl priveşte şi în sufletul ei de fugarnică încolţeşte un simţimânt stăruitor de milă pentru fiinţa fragedă căreia i-a dat viaţă. lângă iedul ei. Căprioara îl linge şi limba ei subţire culcă uşor blana moale. cu ochii îndureraţi. . Acesta şi-a întins capul cu botul mic.ANEXA 2 GRUPA I „CĂPRIOARA” de Emil Gârleanu Fişă de lucru Se dă textul: „Pe muşchiul gros. cu ochii închişi.” 1. dar de care trebuia să se despartă chiar azi. căprioara stă jos. pe care a hrănit-o cu laptele ei.

caprele. în salturi îndrăzneţe. Precizaţi câte un antonim pentru: gros. sus. scapă. 4. apoi se avântă ca o săgeată şi. umed. . Alcătuiţi enunţuri cu sensurile verbului a încolţi: o a răsări din pământ (plante) o a apărea (idei. să încerce puterile iedului. printre care vrea să-l lase rătăcit. Precizaţi câte un sinonim contextual pentru: catifelat. căci pe muchiile prăpastiilor acelora numai ele. Acolo l-ar fi ştiut ca lângă dânsa. fragedă. 5. Dar până la ele erau de străbătut locuri pline de primejdii. e păzit şi de duşmănia lupului şi de iscusinţa vânătorului. îndureraţi. 3. Acolo. Indicaţi forma literară a cuvântului prăpastii. puteau a se încumeta. ca şi cum ar mirosi genuna. zburdă de bucurie pe picioarele subţiri ca nişte lugere. sentimente) o a înconjura din toate părţile o a prinde pe cineva la strâmtoare ANEXA 2 GRUPA II „CĂPRIOARA” de Emil Gârleanu Fişă de lucru Se dă textul: „Căprioara se îmbărbătează. îndurerat. doar la săriturile ameţitoare se opreşte o clipă. venise.” 1. Căprioara îşi azvârle picioarele în fugă fulgerătoare. Şi iedul i se ţine voiniceşte de urmă. Explicaţi cum s-au format următoarele cuvinte din text: a încolţi.2. închişi. behăind vesel. sare în picioare şi porneşte spre ţancurile de stâncă din zare.

Trece din poiană în poiană. 4. sărind. porneşte. acolo. voiniceşte. Dar în aceeaşi clipă căprioara se opreşte. şi iedul ar fi fost sfâşiat. Precizaţi câte un antonim pentru: se îmbărbătează. pe urmă prin hrube adânci de verdeaţă. Căprioara conteneşte fuga. ca să urce din nou spre ţancuri. Precizaţi câte un sinonim contextual pentru: se îmbărbătează. Alcătuiţi enunţuri cu sensurile verbului a încerca: o a proba ceva o a-şi măsura forţele cu cineva o a-şi da silinţa. Explicaţi cum s-au format următoarele cuvinte din text: duşmănie. 5. În faţa ei. a pădurii. adulmecând. intră apoi supt bolţi de frunze. porneşte. duşmănia. să străbată o pădure. o ia înainte. o a fi cuprins de un sentiment ANEXA 2 GRUPA III „CĂPRIOARA” de Emil Gârleanu Fişă de lucru Se dă textul: „Dar trebuie să scoboare. ochii lupului străluceau lacomi. până ce au dat în sfârşit de luminiş. Şi-au mers mult aşa. de supt o cetină. păşeşte încet. a se încumeta. duşmănia..2.” . ca un iad. Iedul. 3.. prevăzătoare. Un salt. până ce pătrunde în inima întunecată. bucuros. ca de-o presimţire.

Şi numai când acesta. văzând prada mai mare. 4. 3. a izbuti ANEXA 2 GRUPA IV „CĂPRIOARA” de Emil Gârleanu Fişă de lucru Se dă textul: „Atunci căprioara dă un zbieret adânc. Precizaţi câte un sinonim contextual pentru: să străbată. adulmecând.. a traversa o a parcurge o a trece pe undeva cu greu o a reuşi. sfâşietor. uită iedul şi se repede la ea. Explicaţi cum s-au format următoarele cuvinte din text: luminiş. iar ochii i se turbură de apa morţii. la pământ.. bucuros. 2. cade în mijlocul luminişului. conteneşte. 5. Lupul. mult. bucuros. supt colţii fiarei.. cum nu mai scosese încă şi.. Alcătuiţi enunţuri cu sensurile verbului a străbate: o a pătrunde prin. se topeşte în adâncul pădurii.” . conteneşte. Prăbuşită în sânge. dintr-un salt. Indicaţi forma literară a cuvântului scoboare. căprioara rămâne cu capul întors spre iedul ei. înspăimântat.1. căprioara simte durerea. Precizaţi câte un antonim pentru: să urce. presimţire.

3. Indicaţi forma literară a cuvântului se turbură. 2.. salt.. cade. Explicaţi cum s-au format următoarele cuvinte din text: sfâşietor. uită. se topeşte. înspăimântat. ca şi cum ar mirosi genuna” „se avântă ca o săgeată” „picioarele subţiri ca nişte lugere” „inima întunecată ca un iad al pădurii” *puiul avea picioarele subţiri ca tulpinele unor flori *iedul se avântă după mama lui iute şi uşor ca săgeata *adâncul pădurii apărea întunecat şi plin de primejdii *mugetul ei ascundea durerea reţinută a căprioarei *iedul se opreşte temător pe marginea prăpastiei ca şi cum ar mirosi-o *muşchiul care acoperea pământul era gros . Identificaţi în textul citat o comparaţie. Precizaţi câte un antonim pentru: atunci. 4. Alcătuiţi enunţuri cu sensurile verbului a cădea: o a pica (un obiect) o a se desprinde o a se îmbolnăvi o a nu reuşi ANEXA 3 GRUPA I Fişă de lucru 1. 2. Precizaţi câte un sinonim contextual pentru: adânc. Legaţi comparaţiile de explicaţia potrivită: „muşchiul gros. durere.1. cald ca o blană a pământului” „ca un muget înăbuşit de durere” „se opreşte. 5. înspăimântat.

venise de mult vremea înţărcatului.. fiindcă aşa era legea firii. ca şi cum ar mirosi genuna” „se avântă ca o săgeată” „picioarele subţiri ca nişte lugere” „inima întunecată ca un iad al pădurii” *puiul avea picioarele subţiri ca tulpinele unor flori *iedul se avântă după mama lui iute şi uşor ca săgeata *adâncul pădurii apărea întunecat şi plin de primejdii *mugetul ei ascundea durerea reţinută a căprioarei *iedul se opreşte temător pe marginea prăpastiei ca şi cum ar mirosi-o *muşchiul care acoperea pământul era gros şi cald ca blana unui animal 3. venise vremea să trăiască împreună cu celelalte capre. se lovise la un picior. nu putea să-l mai ocrotească de primejdiile din jurul lui. Identificaţi în textul citat o comparaţie. 2. ANEXA 3 GRUPA II Fişă de lucru 1.. Alegeţi variantele potrivite: a) În inima căprioarei „încolţeşte un simţimânt stăruitor de milă” pentru că: trebuia să se despartă de puiul ei.. Alegeţi variantele potrivite: a) „Căprioara se îmbărbătează. şi porneşte spre ţancurile de stâncă” pentru că: vrea să-l lase rătăcit. c) „din pieptul căprioarei scapă un muget înăbuşit de durere” pentru că: trebuia să se despartă de puiul ei drag şi mic. b) „vremea înţărcatului venise de mult” semnifică: mama amânase momentul despărţirii de pui. . puiul trebuia să urce singur. se hotărăşte să se despartă de el. puiul trebuia să-şi poarte singur de grijă. Legaţi comparaţiile de explicaţia potrivită: „muşchiul gros. făcând despărţirea mai uşoară. cald ca o blană a pământului” „ca un muget înăbuşit de durere” „se opreşte. puiul n-o mai asculta. nu voia să-şi arate durerea ca să nu-l întristeze. despărţirea nu mai putea fi evitată..şi cald ca blana unui animal 3. puiul era încă mic şi neajutorat.

păşeşte încet. behăind vesel. 2. c) „Iedul i se ţine voiniceşte de urmă. Alegeţi variantele potrivite: a) „căprioara conteneşte fuga. merge încet.. a văzut ochii lupului strălucind lacomi. b) „căprioara se opreşte. şi-a dat seama că iedul ar fi fost sfâşiat.zburdă de bucurie” pentru că: iedul ia totul ca pe o joacă. ca şi cum ar mirosi genuna” „se avântă ca o săgeată” „picioarele subţiri ca nişte lugere” „inima întunecată ca un iad al pădurii” *puiul avea picioarele subţiri ca tulpinele unor flori *iedul se avântă după mama lui iute şi uşor ca săgeata *adâncul pădurii apărea întunecat şi plin de primejdii *mugetul ei ascundea durerea reţinută a căprioarei *iedul se opreşte temător pe marginea prăpastiei ca şi cum ar mirosi-o *muşchiul care acoperea pământul era gros şi cald ca blana unui animal 3. se jucau. Identificaţi în textul citat o comparaţie.. este bucuros de această fugă avântată.. b) „Căprioara îşi azvârle picioarele în fugă fulgerătoare . voia să încerce puterile iedului... ea presimte primejdia. el o urmează voiniceşte. căprioara. Legaţi comparaţiile de explicaţia potrivită: „muşchiul gros. în salturi îndrăzneţe” deoarece: vrea să-i facă iedului o bucurie. adulmecând” pentru că: a auzit un zgomot în luminiş. ANEXA 3 GRUPA III Fişă de lucru 1.. ca de-o presimţire.pe stâncile greu accesibile. atentă. cald ca o blană a pământului” „ca un muget înăbuşit de durere” „se opreşte. deşi se teme uneori. căprioara caută să-l înveţe şi pe ied să se ferească de primejdii. prevăzătoare” sugerează: căprioara a obosit. iedul ar fi fost ferit atât de „duşmănia lupului” cât şi de „iscuşinţa vânătorului”. voia să verifice dacă este pregătit să înfrunte primejdiile de unul singur. ştiind câte pericole ascunde pădurea. . puiul nu se poate ţine de mama lui.

la pământ. nu se poate linişti până nu-l vede plecând. ultimul salt al iedului.. c) „un salt şi iedul ar fi fost sfâşiat” semnifică: un singur salt ar mai fi trebuit. inima ei de mamă vrea să-l vadă salvat. ca şi cum ar mirosi genuna” „se avântă ca o săgeată” „picioarele subţiri ca nişte lugere” „inima întunecată ca un iad al pădurii” *puiul avea picioarele subţiri ca tulpinele unor flori *iedul se avântă după mama lui iute şi uşor ca săgeata *adâncul pădurii apărea întunecat şi plin de primejdii *mugetul ei ascundea durerea reţinută a căprioarei *iedul se opreşte temător pe marginea prăpastiei ca şi cum ar mirosi-o *muşchiul care acoperea pământul era gros şi cald ca blana unui animal 3.. s-a oprit înfricoşată. 2. sfâşietor şi dintr-un salt. b) „prăbuşită în sânge. supt colţii fiarei. . cald ca o blană a pământului” „ca un muget înăbuşit de durere” „se opreşte. căprioara simte durerea. nu se mai putea mişca. Legaţi comparaţiile de explicaţia potrivită: „muşchiul gros. iar iedul ar fi fost prins de lupul lacom. printr-un singur salt căprioara salvează puiului său. cade în mijlocul luminişului” semnifică: vrea să-l avertizeze pe ied asupra primejdiei. c) „numai când acesta se topeşte în adâncul pădurii. se oferă ca pradă ca să-l salveze pe ied. Alegeţi variantele potrivite: a) „căprioara dă un zbieret adânc. căprioara rămâne cu capul întors spre iedul ei”: ea vrea să-l mai vadă pentru ultima dată. îşi ia rămas bun de la ied zbierând sfâşietor cu inima plină de durere.simţind primejdia. lupul mai face doar un singur salt. cade răpusă de oboseală. ANEXA 3 GRUPA IV Fişă de lucru 1. ea are puterea să lupte cu moartea până îşi vede puiul scăpat de pericol. Identificaţi în textul citat o comparaţie. căprioara moare. iar ochii i se turbură de apa morţii” sugerează: liniştită că şi-a văzut puiul salvat.

ANEXA 4 TEST FORMATIV SPUNEŢI-VĂ PĂREREA: Alegeţi variantele potrivite şi argumentaţi în câteva rânduri sentimentele cititorului: o durere o emoţie o regret o admiraţie o nepăsare o înţelegere . căprioara nu mai vede limpede.căprioara este sfâşiată de lup.

..ANEXA 1 A B 1..... lucruri............ Comparaţia...(3 cuvinte) 5............... Imaginile vizuale.... Este alcătuită din două sau mai multe versuri 7............. ...... Figura de stil prin care se alătură doi termeni........... cu scopul de a-l evidenţia pe primul se numeşte.. 6... auditive sunt imagini............ personificarea sunt..... obiecte se numeşte................. 4.................. 3. Cuvintele cu formă diferită şi sens asemănător se numesc.. Un rând dintr-o strofă 9......................... 8...... Potrivirea sunetelor finale de la sfârşitul versurilor dintr-o strofă poartă numele de........................ Figura de stil prin care se atribuie trăsături omeneşti unor fiinţe necuvântătoare......... 2. Cuvintele cu formă diferită şi sens opus se numesc....