You are on page 1of 16

Anul IV, nr.

40
apare
mai 2010 cu sprijinul
Publicaþie lunarã editatã de Protopopiatul Ortodox Fãgãraº

Din cuprins:
Violenþa în familie ºi abuzul
„Moda” ortodoxã
Cât este de important pentru
un creºtin felul în care se îmbra-
cã? Aspectul fizic nu conteazã,
ºi atunci putem fie sã purtãm tot
ce dicteazã moda, fie sã ne îm-
brãcãm neglijent? (pag. 9)
Stilul de viaþã, factor
de prevenire a bolilor
Alimentaþia greºitã ºi viaþa
dezordonatã sunt investiþii
sigure în boalã. (pag. 15) (pag. 5)
„Exemplar pentru noi
este individul hãrþuit
de viitor”
Din sfaturile unui diavol bã-
trân cãtre unul mai tânãr, des-
pre riscul trãirii într-un viitor
care nu ne aparþine. (pag. 13)
Editorial de Natalia Corlean ta cu ochi curat viaþa noastrã, e foarte posi- mere munca noastrã, energia, timpul scurt
Criza fiului risipitor bil sã descoperim cã suntem fii risipitori care care ni s-a dat, viaþa noastrã… Toate au fost
pasc porcii altora… Averea (toate darurile mai importante decât sufletul, n-am avut do-
Criza. La începutul ei spu- pe care ni le-a dat Domnul) ne-am chel- rinþa de a fi mai buni, de a da ºi altora din ce
neam cã e o pãcãlealã. Sau cã tuit-o. Am avut foarte multe de achiziþio- am primit noi, de a învãþa dreapta-socotea-
nu poate fi chiar aºa. Au înce- nat, cã doar trebuie sã fim în rând cu lumea. lã. Nu ne-am dorit sã ne apropiem de Crea-
put însã ºi greutãþile. Pentru Nu se mai poate trãi fãrã telefoane mobile torul care ne-a dat nouã toate, sã Îi mulþu-
unii mai devreme, pentru alþii (cel puþin unul pe membru de familie, musai mim în fiecare zi pentru ele, sã ne cerem
mai târziu. Au venit apoi disponibilizãrile. schimbat din când în când, cã doar tehno- iertare de la El ºi de la cei cãrora le-am fãcut
ªomeri, restrângeri de activitãþi, luptã logia avanseazã) ºi televizoare (mai multe, rãu, cu voie sau fãrã de voie. Am fost mai ocu-
cruntã pentru supravieþuire. ªi ne-am spus cã doar cum o sã stãm de exemplu în bu- paþi sã criticãm, sã vedem rãul pe care îl fac
cã e pe gata, ce se mai poate întâmpla? Ei, cãtãrie fãrã sã ne spele cineva pe creier, sau ceilalþi, nebãgând în seamã cã nu vedem
iatã cã se mai poate: reduceri de salarii cum sã ne jertfim dorinþa de a vedea ce se bine din cauza bârnelor din ochii noºtri. În
pentru bugetari ºi… scãderea pensiilor! mai întâmplã în serialul preferat, când loc sã slujim Tatãlui, care ne-a spus cã dacã
ªtim cu toþii vinovaþii: lãcomia boga- acesta se suprapune cu alte preferinþe ale vom purta grija Împãrãþiei lui Dumnezeu
þilor ºi ticãloºia politicienilor. Cei mari trag membrilor familiei?). Electrocasnice trebuie le vom primi pe toate celelalte, ne-am tocmit
sforile, cei mici danseazã la comandã. Dacã sã avem. Nu conteazã cã facem pentru ele la stãpâni strãini (mândria, lãcomia ºi
jocul se stricã, cei mici plãtesc. Unde e drep- credite peste credite, ca niºte stãpâni ai lumii toate celelalte patimi). ªi iatã-ne acum goi
tatea? Sã ne gândim mai bine… Noi n-om siguri cã o sã trãim pânã la adânci bãtrâneþi, ºi îngrijoraþi, pentru cã nu ºtim ce va fi.
avea nicio vinã? Dacã facem ca cei care ºi cu salarii mari pe deasupra. Trebuie sã Sã nu uitãm însã ceva: nu e niciodatã
nici mãcar nu ºtiu de ce merg la Spovedanie, plãtim ºi birul stãpânului stomac, un dum- prea târziu, Tatãl e mult milostiv ºi iertã-
pentru cã „n-am fãcut nimic, n-am furat, nezeu rafinat care e tot mai pretenþios. Nu tor! Iar cel ce cunoaºte dragostea Lui, bucu-
n-am dat în cap la nimeni…”, sigur nu se saturã niciodatã, nu ºtie sã spunã nu. ria la care ne cheamã, ºi se va încredinþa
vom vedea nimic. Vinovaþi sunt ceilalþi! Consumã mult ºi se goleºte repede. Lui pe sine ºi toatã viaþa lui, nu va mai cunoaº-
Dacã vom fi însã sinceri ºi vom scru- Am investit în toate aceste averi efe- te disperarea, neliniºtea sau îngrijorarea.
CMYK
2 Eveniment
Catedrala în miniaturã din Recea a fost sfinþitã
Duminica Tomii a fost
anul acesta o zi de mare sãr-
bãtoare pentru credincioºii
parohiei Recea Nouã, care
au primit vizita Înaltpreas-
finþitului nostru Mitropolit
Laurenþiu Streza. Vizita ce a
umplut sufletele recenilor
de o imensã bucurie du-
hovniceascã a fost dublatã
de evenimentul unic al pe-
cetluirii sfintei mese a Al-
tarului bisericii lor prin aºe-
zarea de sfinte moaºte în
niºa acesteia. nilor reduse ale bisericii
Aºezarea sfintelor moaºte în piciorul ce transpune arhitectonic
mesei Altarului repetã obiceiul pe care-l imensele catedrale cu
aveau primii creºtini de a sãvârºi Sfânta contraforþi la posibilitãþile
Liturghie direct pe mormintele martirilor, materiale ale unei comu-
a celor care mureau mãrturisindu-L pe nitãþi totuºi mici, de 34 de
Mântuitorul Hristos în perioada persecu- familii, care nu au vrut sã
þiilor creºtine. treacã la greco-catolicism
Evenimentul sfinþirii survine, dupã ºi ºi-au construit un locaº
cum spune istoricul bisericii cu hramul de cult al lor.
„Sfinþii Împãraþi Constantin ºi Elena” din Biserica, îmbrãcatã în
Recea, la o sutã de ani de la zidirea loca- strai de sãrbãtoare prin
ºului de cult de cãtre o comunitate de cre- zugrãvirea ei în totalitate
dincioºi restrânsã, dar cu mare dragoste cu chipuri de sfinþi ºi
pentru Dumnezeu. Dovadã stã ºi astãzi scene biblice, prin aºezarea unei cata- fost ºi mai frumoasã în acestã zi, fiind
soliditatea construcþiei, în ciuda dimensiu- peteasme noi, din lemn masiv sculptat, a plinã de credincioºi din Recea, dar ºi din
împrejurimi, care s-au bucurat la ter-
Pãrintele Iulian Avram este noul paroh din Hârseni minarea slujbei de posibilitatea pe care o
au credincioºii prezenþi la orice sfinþire de
În data de 23 aprilie, în ziua prãznuirii Sf. Mare Mucenic Gheorghe, enoriaºii bisericã de a trece prin Altar.
parohiei Hârseni ºi-au primit cu emoþie noul preot paroh. Pãrintele Iulian Avram a Alãturi de Înaltpreasfinþitul Laurenþiu,
fost instalat în Hârseni în urma transferului sãu de la parohia Grid, în locul pãrin- la slujba solemnã de sfinþire ºi pecetluire a
telui Rãzvan Timofte, care este acum preot paroh în Braºov. Evenimentul s-a petre- Mesei Altarului bisericii „Sf. Împãraþi
cut chiar de hramul uneia din cele douã biserici ale satului. Constantin ºi Elena” a participat un sobor
Sfânta Liturghie de sãrbãtoarea Sfân- bosit întru propovãduirea Evangheliei lui de preoþi din împrejurimi: pãrintele Ma-
tului Gheorghe a fost sãvârºitã de cãtre Hristos spre mântuirea tuturor celor în- rius Zosim, pãrintele Radu Milãºan, pãrin-
Pãrintele protopop Ioan Ciocan, alãturi de credinþaþi spre pãstorire. tele Adrian Precup, pãrintele Constantin
un sobor de preoþi ºi un diacon, iar rãspun- Pãrintele Iulian a absolvit Facultatea Spiridon, pãrintele Ioan Puia, în frunte cu
surile la stranã au fost date de cãtre dom- de Teologie Ortodoxã „Andrei ªaguna” pãrintele protopop Ioan Ciocan ºi pãrintele
nul profesor Gheorghe Malene. Biserica a din Sibiu în anul 2004, obþinând ulterior stareþ Ilarion Urs de la Mãnãstirea
fost plinã de credincioºii veniþi cu bucurie masterul la secþia Teologie practicã. A Brâncoveanu, cu toþii fiind alãturi de
sã îl întâmpine pe noul paroh ºi sã se fost hirotonit de cãtre Preasfinþitul Visa- pãrintele Iulian Boac, parohul bisericii din
roage Domnului pentru acesta, dorindu-i rion Rãºinãreanu în 2005, pe seama paro- Recea Nouã, care pentru grija pe care o
sãnãtate ºi ajutor de la Dumnezeu. hiei Grid, unde a pãstorit vreme de 5 ani. poartã Casei Domnului prin renovarea
Dupã sãvârºirea Sfintei Liturghii, Pãrintele este cãsãtorit cu doamna pre- celor douã biserici ale parohiei ºi ridicarea
pãrintele Iulian a primit Sf. Evanghelie, oteasã Daniela ºi are 3 copii: Alexandra- unei case parohiale a primit distincþia de
cheia bisericii ºi Sfânta Cruce; neputân- Maria, Andrei ºi Ioana. iconom. ÎPS Laurenþiu nu i-a uitat nici pe
du-ºi ascunde fireasca emoþie, pãrintele a Dorim ºi pe aceastã cale noului paroh ceilalþi ctitori ºi binefãcãtori ai locaºului de
mulþumit lui Dumnezeu ºi Înaltpreasfinþi- din Hârseni spor ºi pricepere în lucrarea cult, care au primit din partea sa acte de
tului Laurenþiu pentru încredinþarea aces- duhovniceascã, pastoralã ºi administra- cinstire, ca semn de preþuire pentru jertfa
tei parohii spre pãstorire. Noul paroh a tivã, spre folosul credincioºilor ºi al adusã.
fãgãduit credincioºilor cã va lucra neo- Bisericii. Diac. Claudiu Pãun Pr. Constantin Spiridon
Eveniment 3
Mare sãrbãtoare ºi la Iaºi învãþãturã rostit de ÎPS Laurenþiu la
Duminica Slãbãnogului, Pãrintele Mi-
tropolit a oferit preotului paroh distincþia
La douã sãptãmâni dupã sfinþirea
bisericii „Sfinþii Împãraþi Constantin de iconom, iar enoriaºii împreunã cu
ºi Elena” din parohia Recea Nouã, Consiliul parohial, dar ºi domnul primar
comuna Recea a îmbrãcat din nou Gheorghe Lazea, au primit acte de cin-
haine de sãrbãtoare, cu ocazia sfinþirii stire pentru sprijinul acordat, pentru efor-
altarului bisericii din satul Iaºi. tul ºi dragostea cu care s-au ocupat de
Evenimentul unic în viaþa parohiei a înfrumuseþarea bisericii din Iaºi. Pãrintele
fost cu atât mai important, cu cât Marius Zosim a mulþumit Înaltpreasfinþi-
ieºenii s-au bucurat pentru prima datã tului în numele tuturor ieºenilor ºi i-a
de vizita unui mitropolit în satul lor. oferit o icoanã cu Maica Domnului.
În finalul acestui moment mult aºtep-
În dimineaþa zilei de 25 aprilie, tat al sfinþirii bisericii ºi al vizitei Pãrin-
Duminica Slãbãnogului, îmbrãcaþi în În continuarea slujbei de sfinþire a fost telui Mitropolit, credincioºii au avut prile-
haine de sãrbãtoare, fiii satului Iaºi au oficiatã Sfânta Liturghie, în cadrul cãreia jul de a intra în Sfântul Altar pentru a sãru-
umplut biserica pentru a participa la rãspunsurile la stranã au fost date de Corul ta Sfânta Masã ºi Sfânta Evanghelie.
sfinþirea locaºului de cult. Alãturi de ei au „Anatoly” din Braºov. Dupã cuvântul de Natalia Corlean
fost ºi credincioºi din alte sate ale
Comunei Recea, care au venit sã se bu-
cure împreunã cu vecinii lor de marele Sãtenii din Grid au acum un singur preot paroh
eveniment. Duminica de 25 aprilie va rãmâne o
„Deºi construitã între anii 1882-1884, zi importantã pentru credincioºii paro-
biserica din Iaºi nu a fost sfinþitã. De-a hiei Grid, din comuna Pãrãu, care l-au
lungul timpului s-au fãcut foarte puþine primit pentru prima datã în mijlocul lor
lucrãri de restaurare. Când am venit eu în pe Înaltpreasfinþitul Laurenþiu Streza,
parohie, în 2006, am gãsit un consiliu Mitropolitul Ardealului. Scopul vizitei
parohial nou, care vroia sã facã multe Pãrintelui mitropolit a fost instalarea
lucruri. Realizaserã deja acoperiºul, mon- noului paroh, întors la Ortodoxie împre-
tarea geamurilor de tip termopan ºi un unã cu credincioºii pe care îi pãstorea.
sistem de încãlzire modern. Am conti-
nuat împreunã, cu lucrãrile la exteriorul Acum peste 200 de ani, sub presiunea
autoritãþilor, multe sate din Þara Fãgãra- multã bucurie ºi cãldurã sufleteascã. „Eve-
bisericii, care s-au efectuat cu ajutorul nimentul de astãzi aratã cã poporul român
banilor primiþi de la Primãria Recea ºi ºului ºi-au pãrãsit credinþa strãmoºilor lor
ºi au trecut la greco-catolicism. De-a lun- are nevoie de unitate, aºa cum a avut întot-
Consiliul Judeþean Braºov. Tot în aceastã deauna. La Grid toþi credincioºii s-au unit
perioadã s-a mai construit o cãsuþã pentru gul timpului au fost comunitãþi care au
conºtientizat greºeala ºi s-au întors la într-o credinþã, cea ortodoxã, aºa cum este
arderea lumânãrilor, s-a dotat biserica cu normal. Preotul ªtefan, din neamul maicii
o instalaþie de sonorizare performantã, Ortodoxie de bunãvoie, altele forþate de
regimul comunist. ªirul întoarcerilor nu Teodora din Voivodeni, a ajuns acolo
s-a realizat un trotuar de pavele ºi s-au unde-i era locul, chiar dacã a parcurs un
efectuat ample lucrãri la casa parohialã”, s-a oprit nici astãzi, iar el continuã cu re-
venirea la Ortodoxie a credincioºilor gre- drum mai lung”, a spus Înaltpreasfinþitul.
ne-a spus pãrintele paroh Marius Zosim. Ceremonia a fost deosebit de emoþio-
Slujba de sfinþire a fost oficiatã de co-catolici din Grid împreunã cu preotul
lor, care au fost primiþi în Parohia ortodoxã nantã. „Mã bucur cã am revenit în sânul
Înaltpreasfinþitul Laurenþiu, Mitropolitul
a satului. Pãrintele ªtefan Botoran a Bisericii Ortodoxe, în care m-am nãscut, ºi
Ardealului, împreunã cu un sobor de pre-
oþi în frunte cu Pãrintele protopop Ioan devenit acum parohul întregii comunitãþi prin acest eveniment am reparat ruptura pe
Ciocan. „Am sãvârºit sfinþirea bisericii ºi din Grid ºi a fost instalat de cãtre ÎPS care cu ani în urmã am fãcut-o faþã de cei
ridicarea Altarului. Este o bisericã veche, Laurenþiu Streza în cadrul Vecerniei din apropiaþi mie. Voi continua munca pe care
înãlþatã spre cinstirea «Intrãrii în Bisericã seara zilei de duminicã, 25 aprilie. pãrintele Iulian Avram a fãcut-o înaintea
a Maicii Preacurate» în anul 1882, care Aºa cum cere tradiþia, Pãrintele mitro- mea, astfel încât credincioºii sã gãseascã în
nu a fost sfinþitã ºi a fost reînnoitã total polit a fost întâmpinat cu mare bucurie de sã- bisericã, în continuare, un sprijin, o alinare
acum în exterior ºi aranjatã în interior. teni de toate vârstele, îmbrãcaþi în frumoa- ºi încrederea de care au nevoie”, a mãrtu-
Am refãcut Sfânta Masã punând Moaºte sele costume populare specifice Gridului. risit cu emoþie noul paroh.
de sfinþi ºi sãvârºind aceastã rânduialã a ÎPS Laurenþiu a sãvârºit Vecernia arhiereas- Dupã terminarea slujbei, toþi sãtenii au
consacrãrii bisericii pe deplin. Am adus ca în strãvechiul locaº de cult al satului, în participat la o agapã frãþeascã în incinta
bucurie acestor credincioºi. Parohia a fost mijlocul unui sobor de preoþi în frunte cu cãminului cultural. Rugãm pe Hristos,
toatã greco-catolicã, a rãmas pe deplin Pãrintele protopop Ioan Ciocan ºi Pãrintele Domnul nostru, sã reverse asupra pãrin-
ortodoxã, omogenã. ªi atât de mult îºi Ilarion Urs, stareþul Mãnãstirii Brâncoveanu. telui ªtefan harul Sãu sfinþitor ºi mântuitor,
iubesc Biserica, încât, iatã, acum au pri- Dupã Vecernie, ÎPS Laurenþiu le-a pre- pentru a-ºi împlini cu demnitate misiunea
mit cinstea care se cuvenea”, a spus Pã- zentat credincioºilor prezenþi pe noul lor la care a fost chemat!
rintele Mitropolit. slujitor, care a fost primit de comunitate cu Diac. Claudiu Pãun
4 Actual
Izvorul Tãmãduirii la Mãnãstirea Brâncoveanu
Creºtinii ortodocºi sãrbãtoresc în fiecare an, în prima vineri de dupã Paºti, Cei care doresc sã se aboneze la
Izvorul Tãmãduirii, praznic închinat Maicii Domnului. Aceastã sãrbãtoare este una Ziarul Lumina sunt rugaþi sã se adreseze
deosebitã pentru credincioºii din Þara Fãgãraºului, pentru cã este cel de-al doilea preoþilor parohi, care vor înainta listele cu
hram al Mãnãstirii Brâncoveanu de la Sâmbãta de Sus, izvor al vieþii duhovniceºti abonaþi Protopopiatului. Pentru a benefi-
din zona noastrã. cia de abonament începând cu 1 ale lunii,
Mãnãstirea de la Sâmbãta de lista trebuie depusã pânã pe data de 19 a
Sus ºi-a sãrbãtorit vineri, 9 aprilie, lunii precedente.
cel de-al doilea hram, prilej cu Preþul unui abonament, care cuprinde
care mii de pelerini din Ardeal ºi cotidianul „Ziarul Lumina” ºi sãptãmâ-
din toatã þara au participat la nalul „Lumina de Duminicã”, este:
Sfânta Liturghie. Slujbele au în- pentru 3 luni …… 60 RON;
ceput încã de dimineaþã, la ora 8, pentru 6 luni ….. 120 RON;
când a fost sãvârºitã Utrenia, ur- pentru 12 luni … 240 RON.
matã de sfinþirea apei la fântâna din incin- preoþi în frunte cu Înaltpreasfinþitul Ziarele se primesc acasã, prin Poºta Românã.
ta mãnãstirii, de cãtre un sobor de ierarhi ºi Laurenþiu, Mitropolitul Ardealului, ºi
Preasfinþitul Andrei, Episcopul
stea în faþa lui Dumnezeu, Care ne iubeºte, vicar al Arhiepiscopiei Sibiului.
Pãrintele Teofil este viu cum spunea, Care ne cheamã ºi ne În continuare a fost oficiatã
La sfârºitul lu- zâmbeºte, ºi sã Îi spunã ºi el ceva ºi Sfânta Liturghie la altarul de varã
nii aprilie s-au îm- chiar sã Îi zâmbeascã, aºa cum al mãnãstirii, în mijlocul miilor de
plinit 6 luni de la spunea în ultimii ani de viaþã. credincioºi. Bucuria sãrbãtorii a
plecarea Pãrintelui Spunea adesea: «Sã-I zâmbim lui fost desãvârºitã prin momentele
Teofil la Domnul. Dumnezeu!».” emoþionante din cadrul Sf. Li-
Cu acest prilej, la Preasfinþitul Sofian le-a adresat turghii, în care au avut loc hiroto-
Mãnãstirea Brânco- ºi o urare celor prezenþi: „Vã do- nia întru ieromonah a arhischidia-
veanu slujba de po- resc tuturor puterea sã trãiþi prin conului Calinic ºi hirotesia sa
menire a fost ofi- credinþã, ca sã puteþi sã ajungeþi la întru protosinghel, precum ºi
ciatã duminicã, 2 bucuria credinþei, aºa cum a ajuns hirotesia întru arhidiacon a dia-
mai, de cãtre Prea- Pãrintele Teofil, pe care sã o îm- conului Iustinian, ambii vieþuitori
sfinþitul Andrei, Episcopul vicar al Arhiepis- pãrtãºiþi ºi altora, dupã cum spunea ºi Pãrintele, ai Mãnãstirii Brâncoveanu.
copiei Sibiului, ºi de cãtre Preasfinþitul Sofian, «Mai întâi e datoria ºi apoi e bucuria».” În cuvântul de învãþãturã ros-
Episcop vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Ro- Pãrintele Teofil a fost ºi motivul unei întâl- tit în faþa pelerinilor, Pãrintele ar-
mâne a Germaniei, Austriei ºi Luxemburgu- niri care a avut loc la Timiºoara, un loc special pen- hidiacon Ioan I. Icã Jr., profesor la
lui, alãturi de un sobor de preoþi ºi peste o mie tru dânsul, pentru cã aici a fãcut liceul ºi tot aici Facultatea de Teologie Ortodoxã
de credincioºi ºi fii duhovniceºti ai Pãrintelui, umplea sãlile de ascultãtori de douã ori pe an, înce-
„Andrei ªaguna” din Sibiu, a
care au venit din toate zonele þãrii. Dupã par- pând sã conferenþieze încã din 1992. Ucenicii Pã-
ticiparea la Sfânta Liturghie s-a oficiat slujba rintelui din Timiºoara, împreunã cu invitaþii lor, reliefat importanþa Patimilor a ºi
parastasului în biserica mare a mãnãstirii, apoi prieteni ºi apropiaþi ai Pãrintelui, au petrecut Învierii Domnului în viaþa fiecãrui
s-a mers ºi la mormânt. douã zile (27-29 aprilie) într-o atmosferã caldã credincios. A urmat cuvântul Înalt-
Pãrintele bucuriei, cum era numit Pãrintele ºi familialã, ascultând mãrturii, amintiri ºi evo- preasfinþitului Laurenþiu, la finalul
Teofil, a fost evocat de Preasfinþitul Andrei, dar cãri ale Pãrintelui Teofil, recitând din poeziile cãruia Pãrintele mitropolit a anun-
ºi de Preasfinþitul Sofian, care i-a fost Pãrintelui preferate, participând la prezentãri de cãrþi, fo- þat apariþia în aceastã zi a primului
ucenic de chilie timp de mai mulþi ani. „Viaþa tografii ºi interviuri. A fost prezentat ºi site-ul numãr al Ediþiei de Transilvania a
lui devenise o mãrturisire a închinãrii sale pe www.parinteleteofil.ro, un loc care îºi propune Ziarului Lumina. Au fost oferite
care o aducea lui Dumnezeu. Se putea vedea, Îl sã adune mãrturiile celor care l-au cunoscut pe în dar credincioºilor care au par-
puteai citi pe Dumnezeu în fiinþa sa, pe chipul Pãrintele ºi a celor a cãror viaþã a fost decisiv ticipat la Sfânta Liturghie 1500 de
sãu. Acest lucru a atras atâþia oameni spre mã- influenþatã de întâlnirea cu dânsul, de învãþãtu- exemplare din ediþia regionalã a
nãstire, spre Pãrintele, pentru cã ei cãutau, la fel rile sale. Simpozionul de la Timiºoara s-a înche- cotidianului Patriarhiei Române.
ca noi, o mãrturie despre Dumnezeu”, a spus iat cu oficierea Sfintei Liturghii în Catedrala „Vom avea în acest ziar ºtiri din
PS Sofian. Pãrintele episcop a vorbit ºi despre mitropolitanã ºi cu slujba parastasului de ºase pãrþile noastre, din Ardeal. Veþi
felul în care Pãrintele se întâlnea cu Dumnezeu luni de la mutarea la Domnul a Pãrintelui. gãsi aici pagini precum explicarea
în rugãciune ºi bucuria cu care participa la sluj- Cei care îl iubesc pe Pãrintele Teofil mãr- Evangheliei sau informaþii despre
be: „Pãrintele Teofil se bucura sã participe la turisesc cã pentru ei Pãrintele nu a murit, ci este viaþa Bisericii din care facem
slujbele de la bisericã. Pentru el, rugãciunea nu viu prin bucuria pe care ne-o transmite în con- parte”, a spus ÎPS Laurenþiu. Sãr-
era împlinirea unei pravile. Pentru el, rugãciu- tinuare atunci când ne gândim la dânsul, îl bãtoarea s-a încheiat cu Taina Sf.
nea era un prilej de a vorbi cu Dumnezeu, un ascultãm sau citim cãrþile care îi cuprind cuvin- Maslu.
prilej ca el sã Îi spunã ceva lui Dumnezeu, sã tele pentru noi. Natalia Corlean Diac. Claudiu Pãun
CMYK
Actual 5
Violenþa în familie ºi abuzul Ciclul violenþei în familie
Abuzul domestic „alunecã” în-
tr-o schemã comunã sau ciclu al
Problema violenþei în familie ºi a abuzului (care poate fi nu doar fizic,
violenþei:
ci ºi emoþional, verbal, financiar) este foarte des întâlnitã, deºi adesea
ABUZUL - Abuzatorul
e bine ascunsã, pentru cã familia în cauzã devine mai puþin deschisã
atacã printr-un comporta-
socialului. Pe de o parte ea este stigmatizatã în ochii celorlalþi ºi
ment agresiv sau violent.
încearcã un sentiment de vinã care o face sã se izoleze; pe de altã
Abuzul este un joc „de-a
parte, soþul violent nu doreºte ca soþia lui sã întreþinã relaþii sociale
puterea”, destinat sã-i
în cadrul cãrora e posibil sã îºi mãrturiseascã suferinþa ºi eventu-
arate victimei „cine este
al sã primeascã sprijin. Consecinþele abuzului sunt foarte grave, de
ºeful”.
aceea vom dedica acestui subiect o serie de articole. Începem, pen-
VINOVÃÞIA - Dupã
tru a înþelege mai bine fenomenul, cu tacticile de manipulare a vic-
episodul abuziv, abuza-
timei, ciclul dupã care are loc repetarea actelor de violenþã ºi
torul se simte vinovat, dar
efectele acestora asupra copiilor. Vom continua numãrul viitor cu
nu pentru ceea ce i-a fãcut
metodele duhovniceºti pe care le are în plus creºtinul în aceastã luptã.
victimei. Vinovãþia este în
legãturã cu posibilitatea de a fi
Tactici de manipulare a victimei prins ºi de a suporta consecinþele.
În ciuda a ceea ce cred oamenii, violenþa domesticã ºi abuzul nu se CONºTIENTIZAREA sau SCUZAREA -
datoreazã lipsei de control a abuzatorului asupra comportamentului sãu. De Abuzatorul conºtientizeazã ceea ce a fãcut. Ar putea
fapt, comportamentul abuziv ºi violenþa constituie o alegere deliberatã fãcutã sã vinã cu un ºir de explicaþii sau chiar sã blameze
de abuzator pentru a câºtiga ºi a menþine controlul total asupra victimei. În victima pentru comportamentul sãu abuziv - orice
plus faþã de violenþa fizicã, abuzatorii utilizeazã urmãtoarele tactici pentru pentru a muta responsabilitatea de la el.
a-ºi exercita puterea asupra soþiilor sau a partenerilor: COMPORTAMENT „NORMAL” - Abuzatorul face
DOMINAREA - abuzatorii simt nevoia de a simþi cã ei sunt stãpâni pe tot ce-i stã în putinþã pentru a recâºtiga controlul ºi a
relaþie. Vor lua decizii pentru tine ºi familie, îþi vor spune ce sã faci, ºi aºteptãpãstra victima în relaþie. El poate sã acþioneze ca ºi
sã te supui indiscutabil. Cel care te abuzeazã te poate trata ca pe un servitor, cum nimic nu s-a întâmplat sau încearcã sã-ºi uti-
copil, sau chiar ca pe un obiect al lui. lizeze farmecul. Aceastã fazã paºnicã de „lunã de
UMILIREA - Abuzatorul va face tot ce-i stã în putinþã pentru a te face sã miere” poate sã-i dea victimei speranþa cã abuzatorul
te simþi prost, sau cu multe lipsuri. Dupã toate acestea, daca crezi ca eºti lip- s-a schimbat cu adevãrat de data aceasta.
sit de valoare ºi de faptul cã nimeni altcineva nu te vrea, este puþin probabil FANTEZIE ºI PLANIFICARE - Abuzatorul începe sã
ca þi-ar plãcea sã pleci. Insultele, poreclele, umilirea ºi înjosirea în public fantazeze despre cum sã-ºi abuzeze victima, din nou,
sunt toate arme ale abuzatorului, menite sã erodeze respectul tãu de sine ºi petrecând timp îndelungat gândindu-se la ce a fãcut
sã te facã sã te simþi lipsit de putere. aceasta greºit ºi cum sã o punã sã plãteascã. Apoi
IZOLAREA - În scopul de a creºte gradul de dependenþã faþã de el, un face un plan de transformare a fanteziei în realitate.
partener abuziv te va îndepãrta de lumea ta exterioarã. Poate te va împiedi- PREGÃTIRE - Abuzatorul pregãteºte victima ºi îºi
ca sã-þi vezi familia sau prietenii sau chiar sã te avertizeze sã nu mergi la pune planul în acþiune, creând o situaþie care sã jus-
muncã sau la ºcoalã. Este posibil sã trebuiascã sã ceri permisiunea de a face tifice abuzul asupra ei.
ceva, de a merge undeva sau de a vedea pe cineva. www.helpguide.org, traducere de Delia Hãrºan
AMENINÞÃRILE - Abuzatorii utilizeazã frecvent ameninþãrile
pentru a evita sã fie pãrãsiþi de cãtre victime sau pentru a le face sã Influenþe asupra dezvoltãrii copiilor
nu depunã plângere împotriva lor. Abuzatorul te poate ameninþa cã
te rãneºte sau cã te omoarã, pe tine sau copiii, alþi membri ai fami- Copiii care cresc în familii  Probleme de comporta-
liei sau chiar animale de companie. El poate, de asemenea, sã violente dezvoltã comportamen- ment: agresivitate sau pasivi-
ameninþe cã se va sinucide, cã va depune plângeri mincinoase te ºi o condiþie fizicã ce-i face u- tate la agresiunile celorlalþi,
împotriva ta sau cã te va denunþa la serviciile de protecþie a copilu- ºor de recunoscut. Ei prezintã: probleme cu somnul, inconti-
lui. Probleme fizice, boli inex- nenþã urinarã, bãtãi, fuga de
INTIMIDAREA - Abuzatorul poate folosi o varietate de tactici de plicabile, expuºi la accidente acasã, sarcini la vârste mici,
intimidare menite sã te sperie spre a te supune. Astfel de tactici includ: în casã ºi în afara casei, dez- relaþii pentru a scãpa de acasã,
imagini ºi gesturi ameninþãtoare, obiecte sparte în faþa ta, distruge- voltare fizicã mai lentã; mutilare, consum de droguri ºi
rea locuinþei, rãnirea animalului de casã sau chiar apariþia armelor. 
Probleme emoþionale ºi men- alcool, comportament defen-
tale: anxietate mãritã, simþã- siv cu minciuna;
Mesajul este clar: dacã nu te supui, consecinþele sunt violente.
mânt de culpabilitate, frica de
NEGAREA ºI ÎNVINOVÃÞIREA - Abuzatorii sunt foarte buni la a abandon, izolare, mânie, frica Probleme ºcolare - neîncre-
inventa scuze pentru ceea ce este nescuzabil. Ei vor da vina pentru de rãniri ºi moarte; dere, eliminare, schimbãri
comportamentul lor abuziv ºi violent pe o copilãrie nefericitã, sau bruºte în performanþele ºco-
 Probleme psihologice: ne- lare, lipsa de concentrare, lipsa
pe o zi proastã, ºi chiar pe victimele abuzului lor. Abuzatorul poate încredere în sine, depresie,
minimaliza abuzul sau neagã faptul cã s-a produs. Frecvent va comparare cu viaþa mai feri- de maniere sociale;
comuta responsabilitatea pe tine: cumva, violenþa ºi abuzul ar fi din citã a colegilor; Identificare cu eroi nega-
vina ta. tivi. www.politia.ro
www.helpguide.org, traducere de Delia Hãrºan
CMYK
6 Catehism pe înþelesul tuturor
Dupã ce nu- Doamne, vindecã-l!
mãrul trecut am Dumnezeu ne învaþã sã ne rugãm Doamne, curãþeº-
te-mã!
vorbit despre rugãciune
- convorbirea omului - Rugãciunea Tatãl nostru -
Împãrãþia
cu Dumnezeu, conti-
nuãm cu cea mai cunoscutã ºi mai rãspânditã rugãciune, rostitã dinlãuntrul
pentru prima datã de Iisus Hristos ºi predatã ucenicilor Sãi: nostru
rugãciunea Tatãl nostru, numitã ºi Rugãciunea domneascã. Vie împãrãþia Ta
Direct de la Domnul împãrtãºirii cu Sfintele este a doua cerere. A-
ceasta este o chemare
Rugãciunea Tatãl nostru este o rugã- Taine, tocmai ca pre- ºi o dorinþã de a se insta-
ciune pe care ne-a dat-o Domnul Hristos. gãtire pentru aceastã ura Împãrãþia lui Dum-
Ea este consemnatã în douã din cele patru primire a Trupului ºi nezeu în lumea aceas-
Evanghelii. În Evanghelia de la Matei, capi- Sângelui lui Hristos, ta, dar ºi în noi înºine,
tolul 6, în contextul Predicii de pe munte, rostim rugãciunea Tatãl cãci a spus Domnul
ºi în Evanghelia de la Luca, în capitolul 11, nostru. Iar înainte de a Iisus Hristos: Împãrã-
unde se spune cã ucenicii au venit la Mântui- o rosti existã o alcãtuire þia lui Dumnezeu este
torul ºi I-au cerut sã-i înveþe sã se roage. Iar de rugãciune pe care o înãuntrul vostru (Lc.
Domnul i-a învãþat rugãciunea Tatãl nos- spune preotul ºi prin 17, 21). Iar Împãrãþia
tru. Varianta de la Matei este puþin diferitã de care cerem de la Dum- lui Dumnezeu se in-
cea de la Luca ºi e cea care a fost consa- nezeul Cel ceresc sã ne staureazã în sufletul
cratã ºi folositã în cultul Bisericii noastre. dea vrednicia de a-L nu- celui care Îl are pe
mi Tatã. Acesta este un
ªtim ce spunem atunci dar al lui Dumnezeu ºi în- Dumnezeu ca Împãrat
þelegem cã El ne-a înfiat al vieþii sale ºi face
când ne rugãm? voia Lui. Nu oricine
pe noi, fãpturile sale ºi
Aceastã rugãciune este cea mai rãs- Îmi zice: Doamne,
astfel niciodatã nu mai
pânditã rugãciune, o spunem de la tinereþe Doamne, va intra în
putem fi orfani, pierduþi,
pânã la bãtrâneþe. Dar de multe ori rostim Împãrãþia cerurilor,
lãsaþi în voia determi-
aceastã rugãciune în mod mecanic, fãrã ci cel ce face voia Ta-
atenþie la cuvintele ei. Spunem cuvintele nãrilor acestei lumi. tãlui Meu Celui din
ca o formulã, în care ne punem nãdejdea la Avem un Tatã în
ceruri. Consecinþa aces- ceruri (Mt. 7, 21).
vreme de necaz. Sunt chiar oameni care o
spun fãrã sã înþeleagã cuvintele pe care le tei înfieri este faptul cã Bucuria din
noi suntem fraþi între noi, fraþi cu toþi
rostesc. Însã rugãciunea ne obligã la o anu- cer sã fie ºi pe pãmânt
mitã atitudine, la o anumitã conduitã a vie- creºtinii. Avem acelaºi Tatã ºi acelaºi Facã-se voia Ta, precum în cer aºa ºi
þii noastre. De aceea este foarte important sânge, cãci sângele nostru este amestecat pe pãmânt este a treia cerere ºi prin aceas-
sã înþelegem ce spunem atunci când ne cu Sângele lui Hristos, primit prin Sfânta ta vrem sã se facã voia lui Dumnezeu de
rugãm. Vom face aici referire pe scurt la Împãrtãºanie. Ne comportãm noi ca fraþii cãtre oameni pe pãmânt aºa cum se face de
fiecare din cuvintele rugãciunii Tatãl nostru. unii cu alþii? Ni s-au fãcut strãinii ca niºte cãtre îngeri în ceruri. Aºa cum îngerii au
Aceastã rugãciune este alcãtuitã din- rude dupã trup?
preocuparea ºi bucuria de a face voia lui
tr-o invocare: Tatãl nostru Care eºti în Gânduri ºi cuvinte sfinte Dumnezeu, ºi noi sã împlinim pe pãmânt
ceruri, ºapte cereri: 1) sfinþeascã-se nu- Sfinþeascã-se numele Tãu este prima voia Lui, ca sã avem bucurie. Voia lui
mele Tãu; 2) vie împãrãþia Ta; 3) facã-se cerere. Dumnezeu este Sfânt. Spunem la Dumnezeu este ca toþi oamenii sã se mân-
voia Ta, precum în cer, aºa ºi pe pãmânt; bisericã: Cã Sfânt eºti Dumnezeul nostru... tuiascã (I Tim. 2, 4) ºi noi, dacã vrem sã
4) Pâinea noastrã cea spre fiinþã dã-ne-o Cântãm: Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare facem voia lui Dumnezeu, trebuie sã
nouã astãzi; 5) ºi ne iartã nouã greºelile Sfinte fãrã de moarte... sau Nu este Sfânt lucrãm la a noastrã mântuire.
noastre, precum ºi noi iertãm greºiþilor precum Tu, Doamne, Dumnezeul nostru... Într-un mod personal, cuvintele pre-
noºtri; 6) ºi nu ne duce pe noi în ispitã; 7) Dumnezeu este Sfânt, dar totuºi cerem sã cum în cer aºa ºi pe pãmânt putem sã le
ci ne izbãveºte ce cel rãu. ªi o încheiere: se sfinþeascã numele Sãu. De ce? Pentru ca raportãm la gândurile ºi la faptele noastre.
Cã a Ta este împãrãþia ºi puterea ºi slava sã se sfinþeascã ºi în noi înºine. Cerem sã Aºa cum vreau sã fac voia lui Dumnezeu
în veci. Amin. (Mt. 6, 9-13) se sfinþeascã numele Sãu în sufletele ºi în în cerul gândurilor mele, tot aºa sã
Fii ai aceluiaºi Tatã ºi fraþi viaþa noastrã. Sã avem gânduri ºi cuvinte împlinesc ºi cu pãmântul faptelor mele
sfinte, gânduri ºi cuvinte cuviincioase, voia lui Dumnezeu. Sã nu fie contradicþie
între noi gânduri ºi cuvinte de preamãrire. În mod între cerul ºi pãmântul sufletului meu,
Invocarea Tatãl nostru Care eºti în practic se sfinþeºte numele lui Dumnezeu între ceea ce gândesc cã e bine sã fac ºi
ceruri ne dã mare mângâiere, dar ne ºi în noi atunci când Îi pomenim numele, ceea ce fac de fapt.
responsabilizeazã. În cadrul Sfintei Li- atunci când Îl invocãm în rugãciuni scurte: (va urma)
turghii, cu puþin timp înainte de primirea Doamne, ajutã-le! Doamne, miluieºte-ne! Pr. Ovidiu Bostan
Dialoguri 7
Liceul Teologic ,,Sfântul Constantin Brâncoveanu” - o nouã
alternativã educaþionalã în peisajul cultural fãgãrãºean
Acum 14 ani, cu binecuvântarea Înaltpreasfinþitului Antonie,
Mitropolitul Ardealului din acea vreme, s-au pus bazele învãþãmântului
teologic ortodox din Fãgãraº, prin înfiinþarea claselor cu profil voca-
þional - teologic din cadrul Colegiului Naþional ,,Doamna Stanca”.
Dupã 14 ani de realizãri deosebite, atât pe plan edu-
caþional, cât ºi administrativ, din iniþiativa autoritãþilor
locale, a Inspectoratului ªcolar Braºov ºi cu binecu-
vântarea Înaltpreasfinþitului Laurenþiu Streza, începând
cu anul ºcolar 2010-2011, clasele cu profil vocaþional teo-
logic îºi vor desfãºura activitatea în cadrul unei noi insti-
tuþii de învãþãmânt, care va funcþiona sub patronajul Mi-
tropoliei Ardealului ºi al Ministerului Educaþiei. Pentru a
afla mai multe informaþii despre noua instituþie de învã-
þãmânt, am apelat la pãrintele Vasile Stan, cel care a coor-
donat activitatea claselor de seminar, atât din punct de
vedere spiritual, cât ºi administrativ.
Pãrinte, dupã mai mulþi ani de ac- þarea unor cla-
tivitate desfãºuratã în cadrul Colegiului se la toate ni-
Naþional ,,Doamna Stanca”, clasele de velele de învã-
seminar vor funcþiona în cadrul unei þãmânt, înce- desfãºura el ºi în ce va consta?
noi instituþii. Despre ce este vorba? pând cu ciclul preºcolar ºi continuând cu Fiind o ºcoalã cu profil vocaþional,
Este adevãrat, cu ajutorul lui Dum- cel primar, gimnazial ºi liceal. Pe de altã par- evident vor fi susþinute anumite probe de
nezeu s-au scurs deja 14 ani de învãþãmânt te, experienþa acumulatã de alte Seminarii aptitudini în luna iunie, dupã urmãtorul
teologic la Fãgãraº, în cadrul Colegiului din þarã care au fuzionat cu ºcoli generale, grafic: 11-14 iunie - înscrierea candi-
Naþional „Doamna Stanca”. În urmã însã ne-a determinat sã le urmãm exemplul. daþilor; 15-17 iunie - probele de aptitudini,
cu doi ani, la o ºedinþã cu directorii semi- Care este oferta ºcolarã pentru anul care constau în verificarea auzului muzical
nariilor teologice din þarã, ni s-a recoman- 2010-2011? ºi a dicþiei, ca probe orale, ºi o probã scrisã
dat, atât de autoritãþile centrale bisericeºti, Oferta este bogatã, având în vedere cã la Religie, cu subiecte selectate din mate-
cât ºi de reprezentanþii Ministerului Edu- din toamnã vor funcþiona în actuala clãdire ria studiatã în clasele a-VII-a ºi aVIII-a.
caþiei, unirea Seminariilor Teologice cu o a seminarului 3 grupe de grãdiniþã cu pro- Care sunt perspectivele absol-
ºcoalã pentru a putea funcþiona în conti- gram normal, iar în corpul de clãdire al venþilor de profil vocaþional teologic,
nuare. De la aceastã idee a pornit totul. liceului (fosta ªcoalã nr. 5) vor funcþiona ºtiind cã de 4 ani sunt acceptate ºi fetele
M-am consultat cu ÎPS Laurenþiu, Mitro- douã clase I, douã clase de-a V-a ºi o clasã la acest profil?
politul Ardealului, cerându-i binecuvân- de liceu, bineînþeles pe lângã clasele exis- Având în vedere cã la facultãþile de
tarea pentru a face demersurile necesare. tente deja în ºcoalã. teologie, pe lângã secþia Pastoralã existã ºi
Ca urmare a discuþiilor purtate între Arhie- În ce mãsurã apartenenþa la Liceul alte secþii (Teologie Litere, Teologie
piscopia Sibiului, Primãria Municipiului Teologic va ,,afecta” statutul claselor Asistenþã Socialã etc.), unde se pot înscrie
Fãgãraº ºi Inspectoratul ªcolar Judeþean din ciclul primar ºi gimnazial? atât bãieþii, cât ºi fetele, am cerut binecu-
Braºov, s-a ajuns la decizia de a se uni Clasele din ciclul primar ºi gimnazial vântarea Înaltpreasfinþitului Laurenþiu
clasele de seminar teologic cu ªcoala Ge- îºi vor pãstra actualul statut prevãzut de pentru acceptarea înscrierii la clasele cu
neralã nr. 5, rezultând noua unitate de legislaþia actualã, conformã cu planurile profil vocaþional ºi a fetelor. Putem men-
învãþãmânt: Liceul Teologic Ortodox „Sf. cadru aprobate de M.E.C.T.S., specifice þiona cã la finalizarea celor patru ani de
Constantin Brâncoveanu”. claselor respective. Bineînþeles cã, prin liceu teologic, în urma obþinerii diplomei
Care au fost argumentele realizãrii activitãþi extraºcolare ºi cu acordul pãrin- de Bacalaureat, absolvenþii noºtri se pot
acestei noi instituþii de învãþãmânt ? þilor, putem organiza anumite acþiuni prin înscrie la orice facultate din þarã, indiferent
Principalul argument a fost dorinþa care sã-i încurajãm pe elevi sã se apropie de profil (mã refer la cei care nu ar dori
noastrã de a dobândi personalitate juridicã, mai mult de Dumnezeu ºi de Bisericã, de sã-ºi continue studiile în cadrul facultãþilor
fiind singurul Seminar Teologic din þarã exemplu prin participarea la anumite sluj- de teologie, la una din secþiile existente).
care funcþionam pe lângã o altã instituþie be, prin Spovedanie ºi Împãrtãºanie în De asemenea, fiind o clasã cu profil vo-
de învãþãmânt. Apoi condiþiile nu tocmai posturi, prin organizarea unor excursii la caþional, absolvenþii au posibilitatea sã
adecvate unui învãþãmânt modern oferite mãnãstiri, prin realizarea unui cerc de pic- susþinã un examen de atestat profesional,
de localul în care ne desfãºuram activi- turã pe sticlã etc. ce le va permite încadrarea pe posturile de
tatea, precum ºi dorinþa Bisericii de a-ºi fa- Pentru a accede în clasa a IX-a cu cântãreþ bisericesc calificat.
ce simþitã prezenþa în peisajul cultural-e- profil vocaþional se va susþine un exa- Interviu realizat de
ducaþional al oraºului nostru, prin înfiin- men de admitere. În ce perioadã se va Arhid. Nicolae Lie
8 Jurnal de pelerin

Împreunã de sãrbãtori
Totul a început cu un gând, o idee,
ne, impresionându-ne mãreþia ºi pictura aces-
tuia. Ne minunãm de frumuse-
þea lui ºi a locului unde este am-
plasat, realizãm o pozã de grup,
un vis: un pelerinaj în Sãptâmâna ca amintire, mulþumim Celui de
Luminatã, în care toþi tinerii satului Sus cã ne-a învrednicit sã ajun-
nostru, Ucea de Sus, sã ne întâlnim, sã gem ºi aici ºi repede pornim
ne cunoaºtem, sã petrecem o zi împre- mai departe pentru cã mai
unã. Cu binecuvântarea ºi sub îndru- avem douã obiective de vizitat.
marea Pãrintelui nostru, Alexandru La o distanþã de 14 km,
Stanciu, am hotãrât, noi, cei din depar- ne aºteaptã ceea ce a fost capi-
tamentul tineret al Consiliului paro- tala provinciei Dacia, Colo-
hial, sã organizãm pelerinajul numit nia Ulpia Traiana Augusta Da-
„Împreunã de sãrbãtori!”, având ca cica Sarmizegetusa, constru-
punct central Mãnãstirea Prislop. itã între 108-110 d.Hr. Rui-
nele Coloniei sunt fascinan-
LA DRUM, CU NERÃBDARE. Apelurile
te; impresionant este Amfi-
lansate în nenumãrate rânduri de Pãrintele
teatrul, Templele mai multor
Alexandru au fãcut ca, în dimineaþa zilei zei romani, Palatul Procura-
de miercuri, 7 aprilie, la ora 6, sã se strân- torului, Curtea forului. Deºi Sar-
gã în mijlocul satului peste 40 de tineri ºi mizegetusa Regia (capitala
copii, din fiii satului nostru ºi câþiva tineri ºi alina orice boalã, Pãrintele Nifon numin- dacilor înainte de cucerire) ne „aºtepta”,
din alte parohii (Victoria, Sâmbãta de Sus du-l „UNUL DIN CEI MAI MARI SFINÞI timpul nu ne mai permite sã o vizitãm.
ºi Avrig), dornici sã (re)calce pe urmele AI LUMII”, dar care încã nu a primit cano- HRANÃ TRUPEASCÃ, POVÃÞUIRI ºI DOR
Pãrintelui Arsenie Boca. nizarea. Chemarea lansatã tinerilor de cãtre DE ÎNTOARCERE. Dupã hrana spiritualã ºi
Plecãm în pelerinaj însoþiþi de Pãrin- Sfântului Ardealului, prin vocea Pãrintelui culturalã, trebuie sã oferim hrana cea de
tele Alexandru, spunând o rugãciune cu Nifon, de a pãrãsi pãcatul, discotecile, petre- toate zile ºi trupului, deºi era un pic cam
toþii ºi cerând ajutorul Pãrintelui Arsenie. cerile, de a ne îndepãrta de necurãþia aces- târziu. Rãmânem astfel cu toþii la popasul
Pe întuneric ochii tinerilor strãluceau de tei lumi ºi de a ne apropia de Dumnezeu, de la intrarea în Colonia Sarmizegetusa.
bucurie, emanau veselia specificã tinereþii face mulþi ochi sã lãcrimeze, provoacã Pe lângã pachetul de acasã, fiecare tânãr a
ºi bucuria de a fi în acelaºi timp în comu- multe trãiri ºi ne determinã sã ne punem primit din partea organizatorilor cozonac,
niune cu prietenii lor ºi cu Dumnezeu. întrebarea încotro ne îndreptãm. Pãrintele ou roºu ºi suc, pentru care mulþumim cu
Soarele ne lumineazã calea încã din ne miruieºte pe toþi, apoi ne onoreazã cu bucurie celor care au contribuit.
satul Silvaºul de Jos ºi ne îndrumã pe pi- prezenþa în fotografia de grup, ca amintire Facem cale întoarsã cãtre casã, lãsând în
torescul drum spre Mãnãstirea Prislop, pe pentru trecerea timpului ºi ne îndrumã spre urmã Þara Haþegului cu Mãnãstirea Prislop,
care admirãm frumoasele peisaje. Simþim, mormântul Pãrintelui Arsenie. devenitã atât de dragã nouã, tinerilor din Þa-
încã dinainte sã ajungem la mãnãstire, Profunde au fost trãirile la Mormântul Pã- ra Fãgãraºului, cu speranþa cã ne va ajuta Dum-
duhul Pãrintelui Arsenie care ne cheamã rintelui! Lacrimi de bucurie ºi rugãciuni de nezeu ºi Pãrintele Arsenie sã mai ajungem
în a patra zi de Paºti, la mormântul sãu, sã mulþumire au fost adresate continuu, iar „Hris- mãcar din când în când. Drumul spre Sibiu îl
ne aprindem candelele sufletelor noastre tos a Înviat” s-a auzit ºi aici sus, în cimitir. petrecem cu folos, pãrintele Alexandru stând
de la candela mormântului Sfinþiei sale. Coborâm apoi la Peºtera Sf. Ioan de la în permanenþã în mijlocul nostru, rãspunzând
TRÃIRI PROFUNDE, LACRIMI, BUCURIE Prislop, impresionaþi de peisajul care ne întrebãrilor noastre, povãþuindu-ne în legã-
ºI MULÞUMIRE. Ajunºi în jurul orei 10 la înconjoarã, spunând o rugãciune ºi cerând turã cu ceea ce trebuie sã facem în perioada
Mãnãstirea Prislop (mulþi dintre noi pentru mijlocirea sfântului pentru noi în faþa lui urmãtoare, cum trebuie sã privim ºi sã ne
prima datã), toþi ardem de nerãbdare sã Dumnezeu. Lãsãm în urmã Mãnãstirea Pris- trãim viaþa în ºi prin iubirea Celui de Sus.
(re)vedem, sã cunoaºtem, sã (re)descoperim lop dupã aproximativ 3 ore, liniºtiþi, parcã Nostalgia ne cuprinde pe toþi pentru cã,
locul unde Sfântul nostru al Ardealului, Pã- mai împãcaþi cu noi, mai uºuraþi, cerând iatã, pelerinajul nostru se apropie de sfârºit,
rintele Arsenie, a vieþuit o bunã parte din ajutorul ºi îndrumarea Pãrintelui, acum, dar nu înainte de a ajunge în Catedrala Mi-
viaþa sa. Paºii noºtri se îndreptã mai întâi când cu toþii suntem la început de drum, ºi tropolitanã „Sf. Treime” din Sibiu. În scurtul
spre biserica mãnãstirii, unde ne aºteaptã tot felul de ispite ºi probleme ne încearcã. drum care ne-a mai rãmas din Sibiu pânã la
Preacuviosul Pãrinte Nifon, duhovnicul INCURSIUNE ÎN TRECUT. Continuãm pe- Ucea de Sus, ne împãrtãºim trãiri ºi impre-
Mãnãstirii Prislop, care ne binecuvânteazã lerinajul nostru spre biserica din Densuº (sec. sii, schimbãm numere de telefon, adrese de
ºi ne spune un scurt cuvânt de învãþãturã. XIII), cea mai veche din România. Iatã cã, email, mai facem o pozã ºi regretãm un pic, ni
Un moment de o trãire profundã a însem- dupã ce Dumnezeu ne învredniceºte sã ne se pare cã a trecut prea repede. Ajunºi acasã,
nat intonarea de cãtre toþii tinerii a troparu- rugãm în una din cele mai vechi mãnãstiri din suntem recunoscãtori Pãrintelui Alexandru
lui Învierii „Hristos a Înviat!”. Transilvania, avem prilejul de a spune o ru- ºi tuturor care au fãcut posibil acest pelerinaj.
O mare parte din cuvântul de învãþãturã gãciune ºi de a cânta „Hristos a Înviat!” în Mulþumim lui Dumnezeu pentru toate ºi-L
a constituit-o mãrturisirea unor mari minuni cea mai veche bisericã din þarã. Pãrintele rugãm sã ne învredniceascã ºi la anul sã
ale Pãrintelui Arsenie, cel prin care Dumne- Alexandru Gherghel ne întâmpinã aici ºi ne mergem din nou în pelerinaj, în aceeaºi zi.
zeu vindeca de la distanþã cancerul, mângâia face o scurtã prezentare a locaºului de rugãciu- Gheorghe-Sebastian Stoia, Ucea de Sus
CMYK
Trup ºi suflet 9
În general, felul în care te faptul cã bãrbatul, spre dife-
îmbraci este considerat o pro-
blemã personalã. Mulþi spun: e
treaba mea cum mã îmbrac! În
„Moda” ortodoxã renþã de femeie, este excitat prin
simþul vãzului. De
aceea hainele mula-
realitate, atunci când trãim în societate felul în care ne îmbrãcãm nu ne te, ca sã nu mai vor-
priveºte doar pe noi, pentru cã el îi afecteazã ºi pe cei din jurul nostru. bim de cele care
Câtã importanþã trebuie sã acorde creºtinul felului în care se îmbracã? lasã descoperitã o
Comunicãm ºi ne Criteriile vestimentare mare parte a corpu-
transformãm prin ceea ce purtãm ale creºtinului lui, sunt o adevãratã
provocare pentru el
Rolul îmbrãcãmintei a fost studiat Din sfaturile pe care le gã- ºi are nevoie de o
foarte mult de-a lungul timpului, iar în sim în Scripturã sau în scrie- mare tãrie sufle-
ultima vreme s-a creat o adevãratã filo- rile Sfinþilor Pãrinþi, putem
teascã pentru a nu fi
zofie de folosire a stilului vestimentar mai sintetiza cã înfãþiºarea noastrã
trebuie sã fie îngrijitã, ordo- tulburat. Iar Hristos
ales în domeniul profesional, multe com-
natã, potrivitã, astfel încât ne spune clar: „ori-
panii având reguli stricte în acest sens. S-a
nimeni sã nu fie tulburat de ea. cine se uitã la feme-
constatat cã înfãþiºarea exterioarã desco-
perã nu doar nivelul social, economic sau Criteriile dupã care ar trebui ie, poftind-o, a ºi sã-
educaþional, ci vorbeºte ºi despre carac- sã se orienteze creºtinul în ale- vârºit adulter cu ea
terul persoanei. De aceea stilul vestimen- gerea îmbrãcãmintei sunt: în inima lui”. Sigur
tar poate fi folosit pentru a transmite ceva 1. MODEST. Modestia înseam- cã nu suntem vino-
anume. În plus, felul în care ne îmbrãcãm nã lipsa opulenþei, a exagerãri- vate pentru mizeria
nu îi influenþeazã doar pe cei cu care ne lor, a grijii excesive pentru anu- mintalã de care poa-
întâlnim, ci ºi pe noi înºine, pentru cã în- mite aspecte (bijuterii, cosme- te suferi un bãrbat,
tr-o mare mãsurã devenim ceea ce purtãm, tice, coafuri, accesorii etc.). însã sã nu uitãm nici
adicã felul în care ne îmbrãcãm ne influ- 2. DECENT. Acest aspect se referã în cã suntem rãspunzãtoare pentru adulterele
enþeazã comportamentul. mod special la femeie, din cauza puterii pe cauzate de ceea ce purtãm ºi cât arãtãm.
care o are aceasta de a influenþa prin vi- Cele douã criterii nu exclud deci
Hainele poartã un mesaj zual. Cum poate o femeie creºtinã sã arate curãþia, îngrijirea ºi eleganþa (în sensul ei
Vestimentaþia este deci o problemã respect faþã de Dumnezeu, faþã de oameni de bun gust ºi graþie). Femeia creºtinã este
serioasã, chiar dacã mulþi considerã cã ºi faþã de sine prin îmbrãcãmintea sa? chematã sã se îmbrace modest nu pentru a
important este „ce avem în suflet, nu exte- Îmbrãcându-se cu decenþã, cu sensibili- fi mai puþin atractivã, ci pentru a pãstra ºi
riorul”. Aceastã atitudine duce la extreme: tate, fãrã a cauza ruºine sau stânjenealã lui proteja ceva ce este fragil ºi care poate fi
fie, de exemplu, ne îmbrãcãm strãluci- Dumnezeu sau oamenilor care o privesc. uºor pierdut: intimitatea destinatã soþului
tor, arãtând o grijã excesivã pentru trup ºi Intervin aici douã probleme: ei. A te îmbrãca modest ºi decent înseam-
podoabe, considerând cã putem fi curaþi ºi în dorinþa de a câºtiga atenþia ºi iubirea nã cã hainele vor acoperi în mod suficient
smeriþi în ciuda acestora, bãrbatului, femeia crede cã îmbrãcându-se corpul, astfel ca alþii sã nu fie stânjeniþi sau
fie ne îmbrãcãm neglijent ºi chiar mur- dupã cerinþele modei, impresionând cu ispitiþi.
dar, ceea ce aratã o lipsã de respect pentru fizicul ei, va reuºi acest lucru. Uitã cã nu O problemã de convingere
ceilalþi ºi pentru trupul pe care ni l-a dat face decât sã se auto-transforme într-un
Dumnezeu. obiect; foarte râvnit, ce-i drept, dar aruncat Deºi aspectul exterior este extrem de
De ce ne îmbrãcãm într-un anume fel? dupã utilizare. important, trebuie sã avem grijã sã nu
„Conºtient sau inconºtient - spune Îmbrãcarea dupã modã ne aruncã de cãdem în altã capcanã, aceea de a aplica
William Thourlby, un recunoscut consili- multe ori în abisuri periculoase, pentru cã celorlalþi cu forþa anumite criterii. Sunt
er în îmbrãcãminte -, hainele pe care le moda are o filozofie perversã. Mary Quant, mulþi care încearcã sã corecteze mereu
purtãm descoperã niºte lucruri pe care designerul care a inventat fusta mini, spu- viaþa altora, atacând ceea ce ei considerã
vrem ca lumea sã le creadã despre noi nea cã scopul ei ca ºi creatoare de modã cã sunt obiceiuri rele. Sã nu uitãm cã în
înºine.” Ne îmbrãcãm deci pentru alþii mai este de „a îmbrãca pe femei astfel încât drumul nostru pe Cale ne aflãm pe diferite
mult decât pentru noi înºine. bãrbaþii sã fie provocaþi sã le strângã în trepte de înþelegere. Iar schimbarea stilului
Unii se îmbracã pentru a-ºi arãta braþe”. La întrebarea „Care este scopul vestimentar este o consecinþã a convertirii
hainele frumoase, alþii se îmbracã extrem modei?” rãspunsul ei a fost prompt: sufletului de cãtre iubirea lui Dumnezeu,
de simplu pentru cã vor sã convingã lumea „sexul”. Sã þinem deci cont, înainte de a nicidecum o cauzã sau un început.
despre smerenia lor. ªi unii ºi alþii suferã reduce din lungimea fustelor ºi de a coborî Dacã ne dorim sã fim creºtini nu doar
de mândrie. Apoi, dacã problemele noas- talia pantalonilor, cã scopul modei este de cu numele, ºi sã trãim fiecare clipã în
tre sufleteºti ne determinã sã cãutãm cu a-ºi vinde produsele prin exploatarea pu- prezenþa lui Dumnezeu, înfãþiºarea exte-
orice preþ acceptarea societãþii, ne vom ternicã a pornirilor biologice, prin expu- rioarã va fi un martor tãcut ºi fidel al iden-
îmbrãca cum ne dicteazã aceasta, pentru a nerea unor haine care hrãnesc mândria ºi titãþii noastre creºtine. Ea va transmite
plãcea ºi a fi acceptaþi de ceilalþi. Uitãm cu apetitul sexual. lumii cã noi trãim pentru a-L slãvi pe
totul ce ne spune Dumnezeu despre aspec- de multe ori adolescentele ºi tinerele nu Dumnezeu ºi nu pe noi înºine.
tul exterior. cunosc îndeajuns psihologia masculinã ºi Natalia Corlean
CMYK
10 Educaþie creºtinã
grijã. Orice îi vei rãspunde va cuprinde
Cum sã îi spun fetiþei mele despre elementul tainic ºi dumnezeiesc al
cum apare o nouã viaþã? acestei realitãþi. Încearcã sã con-
ºtientizezi cã, deºi tu ºtii mult mai
Cuvioasã Maicã Siluana, ba din nou arãtându-i multe decât ea în aceastã privinþã,
Cum ºi când sã-i spun fetiþei mele de fotografii de când era ºi pentru tine e o mare ºi minunatã
10 ani despre cum apare o nouã viaþã, micã. Când te va între- Tainã. Acest lucru i se va trans-
despre cum se zãmisleºte un copil în pân- ba, înseamnã cã are ne- mite prin rãspunsurile tale, chiar
tecele mamei sau despre relaþiile intime voie ºi este pregãtitã sã dacã nu vei reuºi sã spui în cu-
dintre bãrbat ºi femeie? Societatea ºi an- primeascã rãspunsul tãu vinte. Dacã tu ºtii cã voi, pãrinþii
turajul o pot lua înaintea mea ºi îi pot pentru a-l compara cu ei, sunteþi împreunã creatori cu
crea o imagine deformatã despre aceste cele pe care deja ºi le-a Dumnezeu la aducerea ei pe lume,
lucruri atât de delicate. dat singurã sau le-a cu- vei reuºi sã-i spui asta ºi ea va
Vã mulþumesc anticipat, les din jurul ei ºi le-a primi ºi va pricepe. Copiii pricep
Maria „prelucrat” cum a putut mult mai multe ºi mai profund
cu mintea ei încã de decât ne închipuim noi!
Dragã Maria, când era mult mai micã. Foloseºte icoane, imagini de la Nunta
Nu am experienþã în acest domeniu, Cum s-o faci? Domnul te va lumina! voastrã, de la Botezul ei, vorbeºte-i despre
dar ºtiu cã spunem ceva cuiva atunci când Sã-I ceri ajutorul chiar în clipa în care amândouã naºterile, cea din trupul tãu ºi
acela ne cere sã-i spunem. Atunci când ne deschizi gura sã-i vorbeºti. Nu-þi pregãti cea de la Botez. Vorbeºte-i despre taina cã
întreabã. Cred cã acelaºi lucru îl poþi face rãspunsul din timp. Acest rãspuns trebuie acum suntem în burtica mamei noastre
ºi tu cu fetiþa ta. Dacã te-a întrebat deja ºi sã fie viu ºi plin de prezenþa lui Dumnezeu Biserica ºi cã ne pregãtim pentru naºterea
nu i-ai rãspuns, sau i-ai spus o povestioarã Care þi-a încredinþat acest omuleþ, þie ºi la cer! Dar, repet, toate acestea nu sunt
cu barza, poþi sã-i oferi ocazia de a te între- soþului tãu, dar nu a încetat sã-i poarte de decât sugestii.
Numai tu ºi Dumnezeu veþi gãsi rãspun-
Pretexte pe care le aduc pãrinþii ca sã sul ºi rãspunsurile care sã o mulþumeascã
ºi sã-i ofere putere sã strãbatã jungla de
nu-ºi cãsãtoreascã devreme copiii ispite ce i se va oferi peste câþiva aniºori!
Dacã bunicile ºi strãbunicile noastre se cãsãtoreau adesea la 16-17 ani, astãzi Spovedania, Împãrtãºania, prietenia cu
nunta este amânatã tot mai mult. Tinerii trãiesc adesea câþiva ani într-un concubi- Pãrintele Duhovnic ºi cu voi, pãrinþii, îi
naj acceptat tacit de familiile lor, pentru cã toþi sunt de acord: „Sunt prea tineri!” vor fi îndeajuns pentru a face faþã încer-
sau „Trebuie sã îºi facã mai întâi un cãrilor vieþii chiar în aceste vremuri.
rost!” Despre aceºti pãrinþi, care nu se Concentreazã-te mai mult pe prezenþa ºi
gândesc deloc la sufletul copilului lor lucrarea lui Dumnezeu decât pe pericolele
ºi pun pe primul plan aspectele mate- din aceastã lume. Domnul a fãgãduit cã va
riale, ne vorbeºte Sf. Ioan Gurã de Aur: fi cu noi pânã la sfârºit ºi El nu-ªi calcã
niciodatã fãgãduinþele. Sã ni le þinem ºi
1. „E tânãr” noi pe ale noastre ºi Bucuria Lui va fi cu
Va spune cineva: „Dar e tânãr!” noi ºi în noi mereu!
Sigur, ºtiu ºi eu asta. Dar, dacã Isaac Cu dragoste ºi înþelegere pentru îngri-
s-a cãsãtorit când avea 40 de ani ºi era jorare, M. Siluana
fecior ºi-ºi trãise viaþa în curãþie de- www.sfintiiarhangheli.ro
plinã, cu atât mai mult ar trebui sã gân- 2. „Trebuie sã aºteptãm sã-ºi
deascã la fel ºi tinerii noºtri, care au pri- Din înþelepciunea copiilor
mit un har mai mare de la Duhul. facã un rost în viaþã”
Dar ce pot sã fac? Voi nu suportaþi sã Va spune iarãºi cineva: trebuie sã
Zãcãmintele sunt banii pe care ni
se îngrijeascã cineva de cuminþenia lor ºi, aºteptãm sã-ºi facã mai întâi un rost în i-a pus deoparte Dumnezeu, încã de la
deºi îi vedeþi cum se necinstesc ei înºiºi, viaþã, sã-ºi facã o carierã. La asta vã facerea lumii.
vã faceþi cã nu vedeþi ºi nu vã pasã. Îi lãsaþi gândiþi, dar sufletul lor nu vã intereseazã IULIA GHIÞÃ, 15 ani ºi 2 luni
sã se spurce ºi sã se umple de toatã mize- ºi, deºi e pãrãsit, vã faceþi cã nu vedeþi. Chiar dacã în vis îl întrebãm pe
ria ºi scârba, neºtiind cã cel mai mare De aceea totul e plin de confuzie, de tul-
burare ºi de dezordine. Grija pentru suflet
îngerul nostru cum este în Rai, el nu ne
câºtig în cãsãtorie este pentru tineri acela
de a-ºi pãstra trupul curat. Dacã nu se a ajuns ceva neobiºnuit; în schimb, de spune, pentru cã, dacã ne spune, atunci
întâmplã aºa, atunci cãsãtoria nu slujeºte atenþia voastrã se bucurã toate lucrurile de noi vrem repede sã murim.
la nimic. Voi faceþi tocmai pe dos, exact nimic. Nu ºtii cã cea mai mare binefacere SORIN ªTEFAN TRANDAFIRESCU,
contrarul. pe care o poþi face copilului tãu e aceea de clasa a III-a, 9 ani ºi 3 luni
Când copiii voºtri se umplu de o mie a-l pãstra curat de necurãþia desfrânãrii? Zadarnic e sã ai aripi, iar cerul uºi
de pete, degeaba îi mai cãsãtoriþi, fãrã nici- din Sf. Ioan Gura de Aur, închise.
„Pãrinþi, copii ºi creºterea lor” CASSANDRA HALCHIAS,
un rost.
clasa a VIII-a
Pas în doi 11
Rostul, greutãþile ºi frumuseþea cãsniciei simbolizeazã mu-
cenicia. Soþul ºi soþia
poartã cununi pentru a
3. cãsãtoria = cãlãtorie spre cer arãta cã sunt gata sã se facã mucenici
pentru Hristos. A spune cã „Sunt cã-
Dupã cum am vãzut, cãsãtoria este mai întâi de sãtorit” înseamnã cã trãiesc ºi mor
toate o cãlãtorie a durerii; în al doilea rând, o cãlã- pentru Hristos. „Sunt cãsãtorit” în-
torie a dragostei; ºi, în al treilea rând, o cãlãtorie seamnã cã tânjesc ºi însetez dupã
spre cer, o chemare de la Dumnezeu. Este, aºa cum Hristos. Cununile sunt ºi semne îm-
zice Sfânta Scripturã, o „tainã mare” (Ef. 5, 32). pãrãteºti, aºa cã soþul ºi soþia sunt
Taina e oficiatã de Hristos împãrat ºi împãrãteasã, iar casa lor
asemenea este împãrãþie, o împãrãþie a Bisericii,
Hristos Însuºi fecioarelor o prelungire a Bisericii. (…)
Vorbim adesea de ºapte taine. În aceas- celor înþelepte (Matei 25, 1-11). Lumânãrile Cununile simbolizeazã ºi biruinþa cea
tã privinþã, o „tainã” este semnul prezenþei mai simbolizeazã ºi limbile de foc care s-au mai de pe urmã, ce va fi atinsã în Împãrãþia
mistice a unei persoane sau a unei întâm- pogorât la Cincizecime, ºi care au arãtat, în cerurilor. Când preotul ia cununiile, îi zice
plãri adevãrate. O icoanã, de pildã, este o esenþã, prezenþa Sfântului Duh. (...) Preotul lui Hristos: „primeºte cununile lor întru
tainã. Când i ne închinãm, nu ne închinãm le împreuneazã ºi mâinile, pentru a arãta cã Împãrãþia Ta”, ia-le în Împãrãþia Ta ºi le
lemnului sau vopselei, ci lui Hristos, sau Însuºi Hristos este Cel ce îi uneºte. Hristos þine acolo, pânã la biruinþa cea mai de pe
Nãscãtoarei de Dumnezeu, sau sfântului zu- este în centrul Tainei ºi în centrul vieþii lor. urmã. Aºadar, cãsãtoria e un drum: începe
grãvit în chip mistic. Sfânta Cruce este un pe pãmânt ºi se sfârºeºte în cer. Este o
simbol al lui Hristos, ce cuprinde tainica Sa
Umbrele prezenþei Lui împreunare, o legãturã cu Hristos, Care ne
prezenþã. ªi cãsãtoria este o tainã, o prezen- Toate elementele slujbei Cununiei încredinþeazã cã ne va duce la cer, spre a fi
þã misticã, deºi nu ca acestea. Hristos zice: sunt umbre ºi simboluri care aratã pre- pururea cu Dânsul. Cãsãtoria este un pod
„unde sunt doi sau trei adunaþi întru nume- zenþa lui Hristos. Când stai undeva ºi vezi care ne duce de la pãmânt la cer. E ca ºi
le Meu, acolo sunt ºi Eu în mijlocul lor” dintr-o datã o umbrã, ºtii cã se apropie cum taina ar zice: Dincolo ºi mai presus de
(Matei 18, 20). ªi, de fiecare datã când se cineva. Nu-l vezi, dar ºtii cã e acolo. Te dragoste, dincolo ºi mai presus de soþul
cununã doi oameni în numele lui Hristos, trezeºti dis-de-dimineaþã, ºi vezi zarea tãu, de soþia ta, mai presus de întâmplãrile
ei devin un semn care-L cuprinde ºi aratã roºie a rãsãritului. ªtii cã, peste puþinã de zi cu zi, adu-þi aminte cã eºti menit
pe Însuºi Hristos. Când vedeþi o pereche vreme, va ieºi soarele. ªi într-adevãr, de cerului, cã ai plecat pe un drum care te va
care are conºtiinþa acestui lucru, e ca ºi dupã munte, începe sã rãsarã soarele. duce acolo negreºit. Mireasa ºi mirele îºi
cum L-aþi vedea pe Hristos. Împreunã, ei Când îþi vezi cãsãtoria, soþul, soþia, tru- dau mâna unul altuia, iar preotul le þine pe
sunt o theofanie (arãtare a lui Dumnezeu). pul perechii tale, când îþi vezi necazurile, ale amândurora ºi îi duce în jurul mesei,
Acesta este ºi motivul pentru care pe ca- toate cele ale casei tale, sã ºtii cã sunt sem- dãnþuind ºi cântând. Cãsãtoria este miº-
petele lor se pun cununi, în timpul slujbei ne ale prezenþei lui Hristos. E ca ºi cum ai care, este sporire, este o cãlãtorie ce se va
Cununiei, deoarece mireasa ºi mirele sunt un auzi paºii lui Hristos, ca ºi cum ar veni, ca încheia în cer, în veºnicie.
chip al lui Hristos ºi al Bisericii. ªi nu doar ºi cum ai fi gata sã-I auzi glasul. Toate
acestea, dar ºi toate celelalte sunt simbolice. acestea sunt umbre ale lui Hristos, desco- Prin Cununie, Hristos
Lumânãrile aprinse simbolizeazã fecioare- perindu-ne cã este cu noi. E adevãrat totuºi ne face ai Sãi
le cele înþelepte. Atunci când preotul pune cã, din pricina grijilor ºi neliniºtilor, sim-
aceste lumânãri în mâinile noilor cãsã- þim cã El lipseºte. Dar Îl putem vedea în Cãsãtoria pare sã uneascã douã per-
toriþi, e ca ºi cum le ar zice: Aºteptaþi-L pe umbre, ºi ne încredinþãm cã este cu noi. De soane. Însã nu sunt douã, ci trei. Bãrbatul
aceasta, în Biserica timpu- se cãsãtoreºte cu femeia, ºi femeia se cãsã-
Durerea pentru aproapele ajutã familia rie nu exista o slujbã apar- toreºte cu bãrbatul, iar cei doi împreunã se
Cu cât mai multe bunuri dobândesc oamenii de astãzi, te a Cununiei. Bãrbatul ºi cãsãtoresc cu Hristos. Aºadar, trei iau
cu atât mai multe probleme au. Nu mulþumesc nici lui femeia mergeau pur ºi parte la Tainã, trei rãmân împreunã în viaþã.
Dumnezeu pentru facerile Lui de bine, ºi nici nu vãd simplu la Bisericã ºi se În dãnþuirea din jurul mesei, perechea
nefericirea semenilor lor, ca sã facã vreo milostenie. împãrtãºeau împreunã. Ce este purtatã de preot, care este un chip al
Risipesc ºi nu se gândesc la celãlalt cã nu are ce sã înseamnã asta? Cã de aici lui Hristos. Aceasta înseamnã cã Hristos
mãnânce. Cum sã vinã apoi harul lui Dumnezeu? încolo viaþa lor devine o ne-a prins, ne-a izbãvit, ne-a rãscumpãrat
Chiar ºi familist sã fie cineva, tot trebuie sã taie de singurã viaþã în Hristos. ºi ne-a fãcut ai Sãi. Aceasta este „taina cea
undeva ºi sã iconomiseascã ceva, pentru a face vreo mare” a nunþii (Gal. 3, 13).
milostenie. Sã le spunã femeii ºi copiilor lui cã în cutare Cãsãtoria, pod de În latinã, cuvântul „tainã” a fost tradus
loc existã un bolnav pãrãsit, sau o familie sãracã care are la pãmânt la cer cu „sacramentum”, care înseamnã jurã-
mare nevoie. ªi dacã nu are bani sã le dea, atunci sã le mânt. ªi cãsãtoria este un jurãmânt, o fã-
spunã casnicilor sãi: "Hai sã le dãm cel puþin o carte Cununiile sau coroa- gãduinþã, o împreunare, un legãmânt, aºa
creºtineascã, cãci avem multe." ªi astfel, dând celor ce au nele de nuntã sunt ºi ele cum am mai zis. Este o legãturã netrecã-
nevoie, îºi face bine atât sieºi, cât ºi familiei sale. simboluri ale prezenþei lui toare cu Hristos.
Pãrintele Paisie Aghioritul - Viaþa de familie Hristos. ªi anume, ele Pãrintele Emilian Simonopetritul
Exerciþiu:
Închideþi ochii ºi imagi-
Dumnezeu a creat lumea Dumnezeu îi aratã ºi pomii
Raiului, cu toate felurile de
naþi-vã cã în lumea aceasta nu existã Se apleacã ºi suflã în faþa lui suflare de fructe. În mijlocul grãdinii însã
nimic. Nici case, nici oameni care sã le viaþã, suflare în care pune toatã dragostea sunt doi pomi speciali: unul e pomul
locuiascã. Nici pãsãri, nici animale, nici Sa. Adam începe sã clipeascã din ochi, vieþii, iar celãlalt, pomul cunoºtinþei
peºti. Nici copaci, nici flori… Nu existã apoi respirã adânc. În faþa lui se întinde o binelui ºi rãului. Iar Dumnezeu îi dã lui
nici mãcar cerul cu stele, nici soarele, lume minunatã, în toate culorile, cu toate Adam ºi o poruncã: „Din toþi pomii din
nici pãmântul, cu mãrile ºi oceanele, sunetele ºi miresmele ei. Adam este rai poþi sã mãnânci, iar din pomul
absolut nimic. Totul este întunecat ºi gol. copleºit de atâta frumuseþe. O lacrimã i cunoºtinþei binelui ºi rãului sã nu mãnân-
Cum este, cum vã simþiþi? se rostogoleºte din ochi ºi cade pe iarbã. ci, cãci, în ziua în care vei mânca din el,
Este semnul sãu de mulþumire cãtre vei muri negreºit!”
„Sã fie!” Dumnezeu. Dumnezeu îi dã ºi o sarcinã lui
Adam: sã punã nume tuturor ani-
Aºa era la început, nu exista nimic, în
afarã de Dumnezeu. Iar Dumnezeu este malelor, sã devinã naºul lor.
iubire, de aceea a vrut sã creeze ceva Fiecare pereche trece prin faþa
minunat, plin de luminã ºi culoare. lui: câinele cu cãþeluºa,
Dar ca sã facã lumea, aºa cum o pisoiul cu pisica, lupul cu
ºtiþi ºi voi, era nevoie de mate- lupoaica… Adam alege
riale, care nu existau. Se poate câte un nume pentru fie-
face ceva fãrã material? Nu. Dar care, care se potriveºte cu
Dumnezeu este Atotputernic, ºi însuºirile lui. Îl cuprinde
El poate crea doar prin cuvânt. De însã tristeþea. El nu are o
aceea a spus doar: „Sã fie!”. Þine pereche. Animalele nu vor-
minte aceste cuvinte! A spus „Sã fie!” ºi besc, nu plâng… ªi-ar dori sã
astfel a fãcut mai întâi cerul ºi pãmântul, Raiul, casa omului aibã ºi el o persoanã cu care sã poatã
vorbi, pe care sã o iubeascã ºi de care sã
noaptea ºi ziua, apoi mãrile, lacurile ºi Omul este o fiinþã creatã de Dum-
râurile. Pãmântul l-a umplut de iarbã fie iubit.
nezeu dupã chipul Sãu, pentru a ajunge Dumnezeu, care cunoaºte inima ºi
verde ºi flori multicolore, de copaci de asemenea lui Dumnezeu: o persoanã
toate formele ºi mãrimile. A fãcut apoi gândul omului, κi spune în Sine cã nu
bunã ºi iubitoare, înþeleaptã ºi rãbdã- este bine pentru Adam sã fie singur. ªi
soarele, ca sã încãlzeascã pãmântul, ºi toare, plinã de bucurie. Pentru cã era atât
luna cu stelele, ca sã mângâie nopþile. astfel creeazã femeia, din coasta lui
de important, Dumnezeu i-a pregãtit o Adam. Îi pune numele Eva, care înseam-
Totul era foarte frumos, dar era
grãdinã în care sã locuiascã: Raiul. ªi i-a nã viaþã. Adam o ia de mânã ºi încep sã
încremenit, nu miºca nimic. De aceea
spus: meargã printre flori ºi copaci, pe lângã
Dumnezeu a fãcut apoi pãsãrile, in-
sectele ºi peºtii, animalele, de la cele mai - Þie þi se cuvine Raiul! Eºti fãcut lac. Nu spun nimic, doar se strâng de
mici la cele mai mari. pentru Rai, sã-þi aminteºti aceasta! mânã. Prin tãcerea lor ei spun: „Te
Adam ºi-a pierdut graiul când a intrat iubesc! Ce mult te iubesc!” Iar prin aces-
Împãratul lumii în Rai. Cât de frumos era pãmântul, dar
Raiul… Câte flori, câte culori, ce minu-
te cuvinte ei mulþumesc lui Dumnezeu ºi
îºi aratã recunoºtinþa lor. Cât de minu-
Iatã cã lumea este gata. Este ca un nate sunt toate!
nãþii!
palat minunat, din care însã lipeºte
1. Luaþi o foaie de 3. Regulile: Dumnezeu
împãratul. Împãratul care sã o iubeascã,
sã o îngrijeascã ºi sã o pãzeascã, aºa cum
are cineva grijã de casa lui. Planul lui
desen ºi desenaþi
lumea aºa cum cre-
Activitãþi: i-a dat lui Adam o po-
runcã, o regulã pe care nu
Dumnezeu este sã dãruiascã aceastã lu- deþi cã arãta ea dupã avea voie sã o încalce. De ce
me atât de minunatã celei mai frumoase ce a creat-o Dumnezeu. Care sunt lucru- credeþi cã Dumnezeu dã porunci? Sunt
dintre fãpturile Sale. Nu e o fãpturã rile care vã plac cel mai mult? importante regulile în viaþã? Cum s-ar
obiºnuitã, de aceea Dumnezeu nu o 2. Exerciþiu de imaginaþie: comporta oamenii dacã nu ar exista nicio
creeazã doar cu cuvântul, ca pânã acum. Imaginaþi-vã cum ar fi lumea, dacã nu regulã? Închipuie-þi cã cineva care ºi-ar
Ia pãmânt ºi apã, le amestecã ºi face lut. ar mai exista nimeni în afarã de voi? dori jucãria ta te-ar lovi ca sã þi-o poatã
Începe sã îl modeleze, aºa cum face Puteþi sã trãiþi singuri? De ce aveþi ne- lua! Ne ajutã regulile, poruncile lui
olarul vasele sale, ºi îl creeazã pe Adam. voie? Dumnezeu?

CMYK
Fii tânãr cu Hristos 13
Din scrisoarea unui diavol bãtrân cãtre unul mai tânãr:
„Exemplar pentru noi este individul hãrþuit de viitor”
Dragul meu Amarel, e nevoie pentru a planifica acum CLIVE STAPLES LEWIS (1898-
Oamenii trãiesc în timp, dar Duºmanul actele de dreptate sau de binefacere 1963) este unul dintre cei mai
(Dumnezeu) îi sorteºte eternitãþii. Ceea ce care le sunt, probabil, datoria de a mari scriitori de origine irlandezã
înseamnã, cred, cã dorinþa Lui e ca ei sã se doua zi. Datoria de a planifica lu- ºi cunoscut cadru didactic uni-
concentreze cu precãdere asupra a douã crarea zilei de mâine este o datorie a versitar. Dovedind o inteligenþã
lucruri: eternitatea ca atare ºi acel moment zilei de azi. Deºi materialul de bazã e remarcabilã, obþine cea mai
al timpului pe care ei îl numesc prezent. Asta împrumutat din viitor, datoria, ca toa- mare distincþie de absolvire acor-
pentru cã prezentul este punctul anume în te datoriile, existã în prezent. datã de Universitatea Oxford (triple
care timpul întâlneºte eternitatea. Dar prea despicãm firul în patru. First), devenind ulterior, în 1954, profesor de
Sarcina noastrã e sã le luãm de sub Ce nu vrea El e ca oamenii sã mizeze literaturã medievalã ºi renascentistã la Univer-
ochi ºi eternul ºi prezentul. În acest scop, sufleteºte pe viitor, sã tindã cãtre el ºi sitatea Cambridge.
alegem uneori sã împingem pe unul sau pe sã i se dãruie. Iar noi exact asta vrem.
altul (cum ar fi o vãduvã ori un savant) sã Ideal, pentru El, este omul care, dupã ce a primul sau se va feri de al doilea; un indi-
trãiascã în trecut. Doar cã aici resursele muncit o zi întreagã pentru binele posteri- vid care depinde, în credinþa lui, de reuºita
sunt limitate, fiindcã un dram de cun- tãþii (dacã asta îi e vocaþia), îºi înlãturã din sau eºecul unor proiecte al cãror final îi va
oaºtere adevãratã a trecutului tot au, iar el minte orice gând legat de faptele lui, rãmâne pe veci necunoscut.
fiind încheiat ºi împlinit, se aseamãnã cu încredinþeazã totul cerului ºi se întoarce pe Visul nostru e o naþie întreagã care sã
eternitatea. E mult mai bine sã-i îndemni datã la rãbdarea sau recunoºtinþa cuvenite goneascã neîncetat dupã capãtul curcubeu-
sã trãiascã în viitor. momentului de faþã. lui, niciodatã onestã, bunã sau fericitã acum,
Necesitatea biologicã face ca toate pa- Dimpotrivã, exemplar pentru noi este ci grãmãdind tot darul real cãpãtat în pre-
siunile lor sã þinteascã deja în acea direcþie, individul hãrþuit de viitor - bântuit de vizi- zent la fundaþia pentru altarul viitorului.
aºa încât gândul la viitor le hrãneºte spe- uni ale unui rai sau iad iminente pe pãmânt Cu afecþiune,
ranþa ºi frica. De asemenea, viitorul le este - gata oricând sã încalce în prezent porun- unchiul tãu, Sfredelin
necunoscut ºi, prin urmare, determinân- cile Duºmanului dacã, astfel fãcând, îi Din C.S. Lewis - „Sfaturile unui
du-i sã gândeascã spre înainte, îi facem dãm a-nþelege cã mai uºor va pãºi în diavol bãtrân cãtre unul mai tânãr”
sã-ºi umple mintea cu iluzii. Într-un cu-
hainele, vorbele, gesturile
vânt, dintre toate lucrurile, viitorul este cel
mai puþin asemenea eternitãþii. Este cea
mai integral temporalã parte a timpului -
Scrisoare de dragoste par toate croite de imagi-
naþia mea de îndrãgostit.
„Te doresc foarte mult ºi Chiar ºi excesele tale, care
pentru cã trecutul a îngheþat ºi nu mai fac totul ca sã te am… Te
curge, iar prezentul e strãluminat tot de sunt o expresie a libertãþii
privesc, te urmãresc… foarte interioare, sunt delicioase!
raze eterne. De aici încurajãrile ºi sprijinul adesea, fãrã sã ºtii, te ajut
nostru pentru ºcoli de gândire precum Mã bucurã tare faptul cã
foarte mult… Mã gândesc la nu judeci nimic în funcþie
evoluþionismul, umanismul ºtiinþific sau tine mereu, zi ºi noapte.
comunismul, care orienteazã afectele de bine ºi rãu, ci dupã prin-
Într-un fel, ceea ce eºti tu cipiul, rafinat ºi civilizat, al
umane cãtre viitor ºi le îmbibã astfel cu azi, e creaþia mea… De aceea
esenþa de temporalitate. plãcutului ºi utilului. Prin
sufletul tãu, lãuntric, se lipeºte asta dai dovadã de maximã
Prin urmare, aproape toate viciile tot mai mult de mine… Adori
oamenilor îºi trag seva din viitor. Recu- decenþã ºi de un strãlucitor
plãcerea, o urmãreºti, cu dis- liberalism…
noºtinþa priveºte înspre trecut, iar iubirea creþie ºi tenacitate, în toate acþiunile tale…
cãtre prezent; frica, avariþia, dorinþa car- Oricine te-ar vedea pe stradã, în faþa
Deºi, de cele mai multe ori, instinctiv, din televizorului sau a oglinzii, te-ar socoti o
nalã ºi ambiþia privesc înainte. Sã nu crezi reflex… Iubeºti confortul ºi hazul la ne-
cã dorinþa carnalã face excepþie. În mo- persoanã banalã… Dar pentru mine eºti
bunie… Îmi place sã te vãd râzând în deosebitã…
mentul în care plãcerea se produce, pãca- hohote, e o adevãratã desfãtare! Toate visele, dorinþele, gândurile,
tul (singurul care ne intereseazã) s-a con- Îmi place muuuult sã te vãd bucurân- faptele ºi plãcerile tale aduc tot mai
sumat deja. Plãcerea este doar acea parte a du-te de corpul tãu, de inteligenþa ta, de aproape clipa întâlnirii noastre… Îndrãz-
procesului pe care noi, unii, o regretãm ºi cariera ta… Realizãrile tale sunt ºi ale nesc sã-l numesc momentul culminant al
pe care am elimina-o dacã prin asta nu am mele, duºmanii tãi, ºi ai mei… Asemenea, vieþii tale… Va fi de neuitat, îþi promit!
pierde cu totul ºi pãcatul; ea este, de altfel, prietenii ºi afinitãþile… Al tãu admirator, prieten ºi, încã
contribuþia Duºmanului ºi deci o expe- În tot ce faci te dezmierzi de propria nevãzut, stãpân,
rienþã a prezentului. fiinþã… De aceea emani continuu senzua- satana.”
Pãcatul, care este contribuþia noastrã, litatea ca pe un parfum subtil, dar ameþi- oameni-si-demoni.blogspot.com
se naºte în aºteptarea a ce va sã vinã. Cu tor… Parfumul meu preferat!
siguranþã cã ºi Duºmanul vrea ca oamenii Sunt fericit sã fiu martorul integrãrii Cel ce îºi iubeºte sufletul sãu
sã se gândeascã la viitor - însã doar atât cât îl va pierde… ( Iisus Hristos)
tale în tot ce e nou ºi trendy: ideile,
CMYK
14 Actual
trolarea”, prin diverse metode, a „darului
Familia creºtinã lui Dumnezeu” (naºterea de prunci). În

Ce facem cu libertatea? faþa unor asemenea ofensive, mãsurile de
apãrare ºi aliere sunt absolut necesare. De
aceea ar fi bine ca toþi credincioºii sã
Familia creºtinã contemporanã se înþeleagã faptul cã „nu sunt oaspeþi în
gãseºte dupã anul 1989 faþã în faþã cu Bisericã” (vorba pãrintelui profesor
libertatea mult doritã. Aceastã libertate Vasile Mihoc de la Facultatea de
însã nu i-a fost atât de beneficã pe cât s-ar Teologie din Sibiu), ci sunt:
fi dorit, iar problemele cu care se con-  împreunã-slujitori (preotul nu
fruntã acum sunt din cele mai diverse ºi poate sãvârºi Sf. Liturghie fãrã credin-
din cele mai „rafinate”, pornind de la lip- cioºi),
surile materiale ºi ajungând pânã la lip-  împreunã-învãþãtori (atâta timp cât
surile moral-spirituale. Cauza principalã suntem pe Cale, adicã tot timpul vieþii
a acestei situaþii pare sã fie tocmai greºita pãmânteºti, avem cu toþii de învãþat ºi
înþelegere a libertãþii, folositã de cele mai în acelaºi timp suntem chemaþi sã îi în-
multe ori ca un pretext pentru satisface- vãþãm pe alþii - sã ducem Vestea cea
rea unor interese personale egoiste. ansamblul ei, pornind bineînþeles de la (ºi bunã a iubirii lui Dumnezeu mai departe)
cu) familia creºtinã. Se poate spune cã am  ºi împreunã-conducãtori (deciziile
Dupã 1989, familia creºtinã de la noi terminat „cumva” abia grãdiniþa ºi tocmai importante în cadrul unei parohii se iau de
din þarã - ºi nu numai - se gãsea în faþa unei ne-am înscris în clasa I la ªcoala Vieþii cãtre Consiliul parohial, format din repre-
mari necunoscute: propria libertate. În no- curate... zentanþi ai întregii comunitãþi) cu preoþii
ul mileniu am intrat pãstrându-ne credinþa Familia creºtinã este asaltatã din toate sacerdoþi.
în Dumnezeu ºi în Bisericã, dar având uri- pãrþile, realmente, nu numai de duºmanul Nu sunteþi deci oaspeþi, ci sunteþi, la fel
aºe lacune în ceea ce priveºte învãþãtura de nevãzut (diavolul), dar ºi de duºmanii vã- ca preoþii, casnici ai Bisericii. Când venim
credinþã; astfel cã nu trebuie sã ne mai zuþi (ºi uneori declaraþi), care în numele la bisericã nu suntem în vizitã la Dumne-
mirãm cã, la ora actualã, una din priori- unor aºa-zise „drepturi”, luptã din rãspu- zeu, ci suntem acasã la Tatãl nostru, adicã
tãþile Bisericii Ortodoxe din România este teri sã destrame ºi sã desfiinþeze familia acasã la noi (ºi asta încã de la Botez).
lucrarea pastoral-misionarã. Este nevoie, creºtinã, dar ºi Biserica - comunitatea cre- Astfel putem înþelege de ce toþi creºtinii
oricât ne-am lãuda cu cei 2000 de ani de dincioºilor. Se luptã atât pentru desfi- suntem fraþi - avem acelaºi Tatã (Dumne-
creºtinism pe care-i avem în spate, de inþarea sentimentului dumnezeiesc care-i zeu) ºi aceeaºi Mamã (Biserica). Iatã de ce
reevanghelizarea societãþii româneºti în uneºte pe soþi (iubirea), cât ºi pentru „con- trebuie sã trãim toþi în dragoste ºi înþele-
gere unii faþã de alþii, pentru a nu întrista
Postul verii, nou prilej de cultivare a inimii pe Tatãl nostru. Ce pãrinte nu s-ar în-
Dã-ne nouã, Doamne, o inimã sãnãtoasã! trista sã-ºi vadã copiii trãind în duºmãnie
sau în ceartã unul cu celãlalt? Sã luptãm
Nu cred cã este cineva care îºi doreºte sã fie rãu, nefericit sau bolnav. Tânjim sã ne îndreptãm fiecare în parte, sã ne
toþi dupã o stare de bine, de liniºte interioarã, dar uitãm cã acestea sunt posibile doar ajutãm, sã ne sprijinim ºi sã ne respec-
dacã avem o inimã netulburatã. tãm reciproc, chemându-L mereu pe
De multe ori, poate ºi pentru faptul cã bucuri de roade. Dumnezeu sã ne binecuvânteze viaþa.
nu am simþit cum este sã ai pace în inimã, Anul acesta, primãvara a început în fe- Sã nu uitãm, dragilor, cã la temelia
nu depunem prea mult efort pentru a cãpã- bruarie. Trupul a postit, sufletul s-a rugat, întemeierii familiei stã acest sentiment
ta liniºtea sufletului. Nimic însã nu se com- inima L-a primit în ea pe Hristos, Care a dumnezeiesc, IUBIREA (ºi nu e vorba
parã cu o inimã bunã, o inimã care sã te facã transformat-o într-o inimã sãnãtoasã. Tot de iubirea de avere, de funcþie, de relaþii,
sã îi cuprinzi în ea cu aceeaºi dragoste ºi pe ceea ce trebuie sã facem este sã nu o tul- de plãcere - ºi alte asemenea lor, pentru
cei care te iubesc, dar ºi pe cei care nu te burãm din nou. Nu este lucru uºor, dar cã aceasta nu este Iubire). Iubirea este -
plac. În cele din urmã, o inimã bunã este o Duhul Sfânt ne va ajuta sã pãstrãm în noi ºi rãmâne - UN DAR, iar darul acesta nu
inimã sãnãtoasã, care face ca întreg trupul Împãrãþia lui Dumnezeu. se cumpãrã ºi nu se vinde, ci pur ºi sim-
sã fie sãnãtos; ºi, astfel, cuvintele „minte Sã nu deznãdãjduim dacã nu simþim în- plu se primeºte ºi se dãruieºte. Iar fami-
sãnãtoasã în corp sãnãtos” sã nu ni se parã cã pacea în inimã. În prag de varã, luni, 31 lia creºtinã este o cãlãtorie continuã, în
doar o figurã de stil. mai, va începe o altã perioadã în care inima care mereu avem ceva de învãþat, de
O inimã bunã îl ajutã pe om sã mute ºi poate fi cultivatã. Sã ne dorim o inimã bu- împãrtãºit, de primit ºi de dãruit. Dum-
munþii din loc, sã facã faþã cu uºurinþã ºi nã, sã cerem ajutorul lui Dumnezeu ca sã ne nezeu o conduce ºi o întãreºte, iar atâta
celor mai grele situaþii. O inimã bunã, pre- transforme ºi pe noi din Saul în Pavel, sã vreme cât ne punem sub ocrotirea Lui,
cum era inima copilãriei noastre, se cultivã postim, sã ne rugãm, sã mergem la bisericã prin împlinirea voii Lui, vom reuºi sã
precum o recoltã bogatã. Primãvara se- (cea mai potrivitã grãdinã pentru transfor- întemeiem ºi sã întreþinem familii curate
meni ºi, pânã la roadele culese în toamnã, marea inimii noastre) ºi sã avem convin- ºi puternice, pe care niciun „duºman” nu
depui efort. Mergi la grãdinã, uzi, smulgi gerea cã la final bucuria va fi deplinã. le va mai putea dãrâma.
buruienile, îngraºi pãmântul ºi la final te Adriana Popescu Pr. Marius Demeter
Cu Dumnezeu în casã 15
Stilul de viaþã - factor de prevenire a bolilor Pe prispa casei
În medicina tradiþionalã orientalã (ºi nu pra organismului uman.
numai) existã un principiu afiºat pe fron- De cele mai multe ori oamenii vor tra-
Temeri
tispiciul oricãrei ºcoli renumite de medi- tamente farmacologice active doar ca sã nu De teamã sã nu pierd, nu pun deoparte
cinã: „Nimic nu este mai periculos decât a se îmbolnãveascã, aici fiind de fapt gre- De teamã sã nu râd, uit sã zâmbesc
lua o substanþã (farmacologic activã) timp ºeala pe care o face omul zilelor noastre. Sã nu mã-nºele nimeni, uit de milã
îndelungat, în mod repetat”. În terminolo- Existã în Noul Testament un verset peste ªi nu dau de pomanã, dar cerºesc.
gie europeanã ºi ºtiinþificã, aceasta se care, de regulã, se trece foarte uºor: „Nu cei De teamã cã voi ºti, nu-ntreb pe nimeni
cheamã „inducþie patogenezicã”. Adicã sãnãtoºi au nevoie de doctor…”, lucru care De teamã cã Te-aud, parcã surzesc
orice substanþã farmacologic activã luatã exprimã concret acest principiu al inducþiei De teamã sã nu cad, nu urc spre Tine
timp îndelungat, în mod repetat, poate ge- patogenezice. Dacã nu cei sãnãtoºi au ne- De teamã cã Te vãd, privirea-mi plec.
nera o expresie clinicã, care fie cã trezeºte voie de doctor, înseamnã cã nu cei sãnãtoºi
o suferinþã, un disconfort în bolnavul res- au nevoie de medicamente. De teamã cã m-auzi, deodatã-s gângav
pectiv, fie produce confuzii diagnostice. Profilaxia adevãratã nu se face prin De teamã cã Mã vezi, eu mã ascund
Singurele ingrediente din mediul în- substanþe patologice active, ci printr-un stil De teamã cã Mã ierþi, nu-Þi cer iertare
conjurãtor pe care omul poate sã le ia timp de viaþã corect. În America existã, de Cãci ºtiu cã nu sunt vrednic de
îndelungat în mod repetat sunt alimentele exemplu, cabinete medicale care poartã dragostea ce-mi porþi.
naturale pe care Dumnezeu le-a pus la dis- denumirea de: stil de viaþã. Acolo oamenii De teamã, mã feresc a face.
poziþia sa încã de la creaþie: plantele, sunt educaþi pentru a duce un trai mai sãnã- Din dragoste, eu mã grãbesc a sãvârºi.
pãsãrile, peºtii, ele fiind o consecinþã a fap- tos: muncã cu mãsurã, somn înainte de De teamã sã nu calc, eu nu mai umblu.
tului cã universul este o recapitulare con- miezul nopþii etc. Din dragoste, eu zbor peste pãmânt.
centratã în fiinþa umanã. În fiinþa umanã Prof. univ. dr. Pavel Chirilã Pr. Marius Demeter
gãsim mineralele din care este fãcut pã- Alimente permise
mântul, trãsãturi ale plantelor ºi mamife-
relor, în felul acesta omul cuprinzând în pâine din fãinã inte- peºte proaspãt Ciuperci aperitiv
sine întreg mediul înconjurãtor ca un gralã, fãrã afânãtori carne de vitã, viþel,
microcosmos al creaþiei. Dar când e vor- ulei presat la rece berbecuþ
ba de o substanþã farmacologicã activã,  produse din soia carne de pasãre de
fie cã e plantã, fie cã e o substanþã de sin- ecologicã þarã
tezã, atunci lucrurile se schimbã. Atât ouã zahãr brun, zahãr brut
medicina tradiþionalã, cât ºi fitoterapia apa de izvor din trestie de zahãr
descriu consecinþele nocive ale folosirii miere  sare grunjoasã,
alimentelor de componenþã chimicã asu- ciuperci neiodatã
lactate, brânzeturi  condimente natu- Într-o tavã se aºazã ciupercile spãlate
Alimente interzise cereale rale (cimbru, busuioc, ºi curãþate - cu sau fãrã codiþã, cum
supe instant culturi tratate cu în- legumele de sezon mãghiran, rozmarin, doriþi. Se pune o bucatã de ºuncã sau
ulei rafinat grãºãminte chimice zarzavaturi coriandru, fenicul, orice fel de carne doriþi, iar deasupra
zahãr laptele ºi bãuturile fructe chimen, anason etc.) brânzã, de care vã place sau de care
îndulcitori ca aspar- sterilizate cu raze aveþi prin frigider. În tavã se toarnã
tamul ºi ciclamatul gama Farmacia Domnului: mãcriºul puþinã apã ºi se dã la cuptor pânã se
topeºte brânza.
margarina alimente congelate Existã mai multe feluri de mãcriº,
 bãuturile rãcori- timp îndelungat sau care poate creºte în livezi, fâneþe, pe câmp Reþetã oferitã de domniºoara
toare chimizate decongelate ºi recon- sau în grãdini, cultivat. Toate frunzele de Ramona Pop, din Baia-Mare
laptele praf gelate de mai multe ori mãcriº au un gust acru. Gãtite, se pregã- oxalic. Nu este însã recomandat bolna-
mezelurile prepa- sare iodatã (conþi- tesc ca spanacul sau se folosesc în ciorbe, vilor de rinichi, persoanelor reumatice sau
rate industrial ne fericianurã de K însã din cauza oxalaþilor pe care îl conþin celor care au gastrite.
conservele ºi iod chimic) (care provoacã pie- Mãcriºul conþine vitamina
cafeaua solubilã vegeta din comerþ, tre la rinichi, ca ºi P, potasiu, magneziu, siliciu ºi
alimentele aditiva- delikat spanacul, de altfel), este bogat în vitamina C ºi
te cu E-uri gume de mestecat este recomandatã fier. De aceea este recoman-
apa de reþea dulciuri de cofetãrie consumarea lor dat în mod special primãvara,
alimente rezultate sticksuri, croissante crude, în salate. când organismul are nevoie
din organisme mo- carne de porc Dacã vreþi neapãrat de refacere. Este rãcoritor, di-
dificate genetic carne de pasãre din sã îl gãtiþi, înainte gestiv, depurativ, diuretic, anti-
apa de suprafaþã, comerþ de preparare se o- infecþios, uºor laxativ, este foar-
din cauza cantitã- iaurt cu fructe pãreºte, pentru a Mãcriºul mare te bun în caz de greþuri, febrã,
þilor mari de nitriþi  pâine albã cu mai elimina din (Rumex abces, hemoroizi.
alimente obþinute din afânãtori efectele acidului acetossa) Natalia Corlean
16 Trecut ºi prezent
Bisericile Sfântului Nicolae, din ª i n c a N o u ã
Satul ªinca din Þara Fãgãraºului - sat românesc ortodox - este atestat docu-
mentar la 1294. În vremea prigoanei împotriva Ortodoxiei, românii ortodocºi
din ªinca, nefiind dispuºi la compromisuri privind credinþa strãbunã, au pãrãsit
în masã satul, în 1762. Ei s-au refugiat în pãdurile de pe Valea ªincii ºi s-au
oprit în apropierea unei mãnãstiri, unde au întemeiat un nou sat: ªinca Nouã.
ÎN PRIBEGIE, PE FIRUL APEI ÎN SUS. Cu aici Sf. Liturghie.
secole în urmã, în pãdurile de pe Valea BISERICÃ DE ZID,
ªincii erau mai multe mãnãstiri mici ºi MÃREAÞÃ ºI ÎNCÃ-
schituri integrate în salba aºezãmintelor PÃTOARE. Dupã o
duhovniceºti de la poalele Munþilor Fãgã- vreme de la înteme-
raº, care întreþineau vie credinþa ortodoxã ierea satului, popula-
ºi conºtiinþa naþionalã a românilor, fiind þia a crescut, iar bise-
adevãrate „redute” de luptã împotriva ca- ricuþa schitului era neîn-
tolicizãrii prin impunerea greco-catolicis- cãpãtoare. Întreaga obºte Pr. paroh
mului, susþinutã de autoritãþile habsbur- a satului, în frunte cu vred- Sorin Suciu
gice. Bãtrânii satului povestesc cum la pã- nicii de pomenire, preoþii Lazãr Popa
rãsirea satului fiecare familie a luat ce a ºi David Chiujdea, au hotãrât sã ridi-
putut transporta ºi au plecat pe firul apei în ce o bisericã de zid, mãreaþã ºi încã-
sus; totodatã s-a format o delegaþie de bãr- pãtoare, potrivitã pentru comunitatea
baþi care au luat clopotul bisericii, vestit care era în plinã dezvoltare. Construc-
pentru puterea de împrãºtiere a norilor de þia ei a început în 1892 ºi s-a finalizat
furtunã, ºi l-au transportat pe crestele mun- în 1894, când biserica a fost sfinþitã
þilor, pe deasupra tuturor izvoarelor ºi de mitropolitul Miron Romanul, însoþit de
apelor, pentru a-i pãstra nealteratã aceastã un sobor de preoþi din Þara Fãgãraºului.
calitate. Acest clopot instalat în turnul bise- Ea a fost închinatã Sfântului Ierarh Nico-
ricuþei de lemn se bucurã ºi azi de aceeaºi lae, ca ºi vechea bisericuþã de lemn.
faimã ºi este folosit oricând este necesar. Fundaþia este fãcutã din blocuri mari
BISERICUÞA DE LEMN A MÃNÃSTIRII - de piatrã cioplitã, adusã de enoriaºi cu
BISERICÃ PAROHIALÃ. Biserica mãnãstirii cãruþele ºi cu sãniile din carierele de la
lângã care s-au adãpostit ºincanii prigoniþi Perºani, aflate la 20 de kilometri distanþã.
pentru credinþa ortodoxã a devenit bisericã Zidurile trainice ºi bolþile sunt zidite din
parohialã, întrucât vieþuitorii mãnãstirii, cãrãmidã arsã, iar ca liant s-a folosit mor- Pr. Nistor Popa, Pr. Ioan Scurtu (în biserica
obiºnuiþi cu liniºtea sihãstriei, nu s-au aco- tarul de var. Atât cãrãmida necesarã, cât ºide lemn). Urmeazã apoi, în biserica nouã: Pr.
modat cu zarva satului ºi au plecat în alte varul s-au fabricat local, prin contribuþia ºi Lazãr Popa, Pr. David Chiujdea, Pr. Remus
locuri. Atestat la 1644, locaºul are fundaþie efortul comunitãþii. Jumãtate din lemnul ne- Mircea, Pr. Victor Dîmboiu, Pr. Alexandru
din piatrã ºi este ridicat din bârne de lemn, cesar a fost donat de familia Bârsan din ªin-Comºa, Pr. Spiridon Comºa, Pr. Laurian Fo-
îmbinate la colþuri în stilul tradiþional, cu ca Veche, una dintre cele patru familii care goroº, Pr. Gheorghe Ittu, Pr. Radu Bogdan.
ferestre lucrate dintr-o bucatã; e acoperitã au rãmas acolo acceptând catolicismul. Între anii 2001-2003, prin jertfa ºi efor-
cu ºiþã ºi are un turn de dimensiuni mici, în Biserica e ºi în prezent cea mai mare din
tul comunitãþii, biserica a fost împodobitã cu
care sunt clopotul ºi toaca. zonã, înãlþimea interioarã în cheia bolþilor
picturã bizantinã în tehnica frescã de cãtre
Dupã construirea bisericii mari, biseri- fiind de 10 metri. Forma ei este drep- pictorul Dorel Beºleagã. Tot atunci s-au refã-
cuþa de lemn a fost neglijatã ºi s-a pãrãginit. tunghiularã, cu patru bolþi identice spriji-
cut icoanele de pe catapeteasmã, s-au schim-
A fost renovatã în 1927, în 1970 s-a renovat nite pe arcuri ºi stâlpi încadraþi în pereþi. bat geamurile, mobilierul din altar ºi stranele.
acoperiºul, iar în 1996, prin osârdia preo- Altarul este pentagonal, iar accesul în bise- Beneficiind ºi de sprijinul Primãriei ªinca Nouã,
tului Radu Bogdan, s-au obþinut aprobãri ricã se face pe la baza turnului impunãtor s-a refãcut integral acoperiºul ºi faþada exte-
ºi fonduri de la Ministerul Culturii, fãcân- în care se gãsesc clopotele ºi toaca. rioarã, s-a cumpãrat un clopot nou în locul ce-
du-se o restaurare generalã. În prezent este Pomelnicul preoþilor slujitori în ªinca lui vechi, fisurat, ºi sperãm ca în acest an sã schim-
în stare bunã. În perioada caldã, începând Nouã este: Pr. Maniu, Pr. Gheorghe, Pr. David, bãm pardoseala ºi sã facem un sistem modern
cu Postul Mare, o datã pe lunã se oficiazã Pr. Gheorghe Debu, Pr. Gheorghe Flucuº, de încãlzire. Pr. paroh Sorin Suciu
Fãgãraº, str. A. Mureºanu Colectivul de redacþie: Pr. Ciprian Bîlbã (To- Corecturã: Amalia Dragne
nr. 2. Tel. 0268211790 deriþa), Pr. Ovidiu Bostan (Olteþ), Pr. Iosif Ciolan Tehnoredactor: Natalia Corlean
(ªinca Veche), Pr. Marius Corlean (Bucium), Aºteptãm opiniile dvs. la adresa
www.apostolatintarafagarasului.blogspot.com Pr. Marius Demeter (Felmer), Arhidiac. Nicolae redacþiei sau pe e-mail la
Preºedinte fondator: Lie (Fãgãraº), Pr. Adrian Magda (Victoria), apostolatfagaras@yahoo.com
Pr. protopop Ioan Ciocan Diac. Claudiu Pãun (Fãgãraº), Pr. Alexandru Stanciu
Redactor ºef: Natalia Corlean (Ucea de Sus), Pr. Ion Tãrcuþã (Ucea de Jos) ISSN 2065 - 765X
Tiparul: SC TIPOGRAMM SRL NOU! Acum vã puteþi abona! Detalii la tel. 0743/097245
CMYK