SCHIMBÂND VIEŢI prin TERAPIA NOII DECIZII

1

Cărţi de Mary McClure Goulding şi Robert L. Goulding Changing Lives Through Redecision Therapy The Power Is in the Patient Not to Worry

Cărţi de Mary McClure Goulding Sweet Love Remembered A time to say Goodbye !oving "eyond Loss

2

SCHIMBÂND VIEŢI PRIN TERAPIA NOII DECIZII
de Mary McClure G uldin! "i R #er$ %& G uldin!

Institutu# de $est pentru Terapia de Grup %i de &ami#ie Cu un Cuvânt Înainte de Virginia M. Satir

Co!yrig"t # 1$%$ by Mary McClure Goulding and Robert L. Goulding Revi&ed 'aterial co!yrig"t # 1$%$ by Mary McClure Goulding

(

)uturor tera!euţilor care au &tudiat cu noi la *+G,) şi -n .or&"o!/uri !rin toată lu'ea

0

C'PRINS
!u#'umiri..................................................................................................1 Cuv(nt )nainte..........................................................................................$ $irginia !* Satir 1. +ntroducere -n tera!ia noii deci2ii...................................................................12 2. 3oua deci2ie şi anali2a tran2acţională............................................................1( +n4oncţiuni.................................................................................. 10 5eci2ii.........................................................................................11 . +'!a&ul şi noile deci2ii...................................................................................22 Re2u'at......................................................................................2( (. Contracte........................................................................................................26 7roce&ul contractual...................................................................26 Contracte !entru a nu &e &inucide &au !entru a nu o'or- !e altcineva.........................................................................2$ Contracte !entru a nu deveni !&i"otici....................................... Contracte cu clienţii re2i&tenţi &au ne'otivaţi........................... $ Sc"i'barea contractelor inacce!tabile......................................(8 )era!ie 9ără contract..................................................................(1 Contracte ulterioare...................................................................08 0. Mângâieri.......................................................................................................0( :9erirea 'ângâierilor.................................................................01 ;cce!tarea 'ângâierilor............................................................68 Căutarea 'ângâierilor................................................................62 Mângâieri !e care ţi le o9eri &ingur............................................6( 6. Senti'ente......................................................................................................6$ ,uria...........................................................................................% ,uria re!ri'ată...........................................................................11 <la'area.....................................................................................10 )ri&teţea......................................................................................16 )ri&teţea re!ri'ată.....................................................................$( ,rica şi an=ietatea.......................................................................$%

6

,rica re!ri'ată..........................................................................188 Ruşinea.....................................................................................181 Vina..........................................................................................18( Regretul....................................................................................111 %. La revedere...................................................................................................11( 1. 3oi deci2ii....................................................................................................122 Scena noii deci2ii.....................................................................122 Scene recente...........................................................................12( Scene ti'!urii..........................................................................120 Scene i'aginare.......................................................................121 Co'binaţii de &cene.................................................................1 8 Conte=tul> ceilalţi şi clientul....................................................1 $. Vindecarea de!re&iei...................................................................................1( 5acă &ituaţia devine !rea rea> 'ă voi o'or-...........................1(0 5acă tu nu te &c"i'bi> 'ă voi o'or-......................................1(% Mă voi o'or- şi a!oi -ţi va !ărea rău ?&au 'ă vei iubi@.............................................................................101 ;!roa!e voi 'uri şi a!oi -ţi va !ărea rău ?&au 'ă vei iubi@.......................................................................102 )e voi 9ace &ă 'ă o'ori..........................................................10 : &ă/ţi arăt eu> c"iar dacă a&ta 'ă va o'or-...........................10 : &/o !ăţeşti> c"iar dacă a&ta 'ă va o'or-.............................101 Su'ar......................................................................................10$ 18. )ulburarea ob&e&iv/co'!ul&ivăA 7ove&tea unui ca2.................................168 11. ,obiiA : du!ă a'ia2ă de 'iercuri............................................................1%2 12. ;bu2ul -n co!ilărie...................................................................................11% ;bu2ul &e=ual........................................................................11% ;bu2ul 9i2ic...........................................................................1$2 ;bu2ul e'oţional..................................................................1$ 1 . Cu' &ă !rin2i !eşteA +'!le'entarea unei noi deci2ii..............................1$0 "ob Gou#ding 1(. Conclu2ie.................................................................................................1$$

%

Not+ c+tre cititor...............................................................................28

M'%Ţ'MIRI
Între 1$60 şi 1$%8 ,rit2 7erl&> Virginia Satir> Bric <erne> <ob Goulding şi cu 'ine locuia' la o oră de condu& unul de celălalt. Bra' uneori colaboratori> co'!etitori> uneori adver&ari şi !rieteni a!ro!iaţi. ;vea' -n co'un 9a!tul că era' !licti&iţi de vec"ile 'etode lente de !&i"otera!ie şi !&i"anali2ăC vorbea' di&!reţuitor de&!re !a&ivitatea !&i"otera!iei de lungă durată cu ale &ale D&ă nu !ui degetul !e rană> &ă 9ii nondirectiv> &ă nu greşeştiE. Bra' -ncântaţi de !ro!ria noa&tră creativitate. ,iecare dintre noi vroia &ă vină cu tera!ia cea 'ai ra!idă şi cea 'ai bună !entru cei 'ai 'ulţi oa'eni. ; 9o&t un ti'! 'inunat> bogat -n a'u2a'ent> !rietenie şi inovaţii tera!eutice. Bric <ene> care dorea &ă 9ie un o' de ştiinţă> a de2voltat o teorie a !er&onalităţii u'ane şi a co'!orta'entului &ocial> !e care a nu'it/o anali2ă tran2acţională şi a -n9iinţat ;&ociaţia +nternaţională de ;nali2ă )ran2iţională -n care eu şi <ob era' 'e'brii 9ondatori. Bric &!unea -n &e'inariiA DÎnaintea 9iecărei şedinţe de tera!ie de gru! 'ă -ntrebA FCu' !ot vindeca 9iecare !er&oană a,i-.E. În 1$60> Bric şi <ob au cu'!ărat o clădire de birouri -n Car'el> unde şi/au de&c"i& cabinetul !rivat. Câteva luni 'ai târ2iu> '/a' alăturat lui <ob acolo şi a' -nce!ut &ă !redă' ;) altor tera!euţi din Car'el şi din ţară. La B&alon> !uţin 'ai 4o&> !e aceeaşi &tradă> ,rit2 7erl& 9ăcea ge&talt -ntr/un teatru care -ţi lua oc"ii> -nde'nându/i !e clienţi &ă &e bată -n 9elul lor !entru a obţine victorii !&i"ologice. Bra incredibil de ur'ărit. Gi &ă 9ii clientul luiH ei bine> aşa cu' a &!u& <ob de&!re o !artici!are a &a la unul dintre !ri'ele .orI&"o!/uri ale lui 7erl&A D7entru !ri'a oară> de când -'i a'inte&c> a' 9o&t -n contact cu unicitatea 'ea> cu !uterea 'ea> cu abilităţile 'eleE. <ob credea că şi/a &c"i'bat viaţa dra'atic -n 'ai !uţin de o oră 9ăcând doar acea&tă bucată de lucru cu ,rit2. ;!oi au devenit cei 'ai buni !rieteni. 5u!ă cu' a &cri& ,rit2 -n cartea &a In and /ut o0 the Garbage Pai#∗ DÎ'i !lace cu adevărat <ob GouldingE. Virginia &c"i'ba 9a'ilii -ntregi -n !atru &au cinci şedinţeC !e &cene !ublice> -n 9aţa a 2eci de colegi tera!euţi> -i a4uta &ă/ţi &c"i'be co'!let vieţile. Jneltele ei erau drago&tea şi !ro9un2i'ea. În acea !erioadă> Virginia locuia cea 'ai 'are !arte a ti'!ului la B&alon şi venea la ca&a 'ea din Car'el Valley !entru a !etrece &eri liniştite> inti'e cu 'ine. Îl vi2ita şi !e <ob> care locuia -n Car'el. ;'ândoi au condu& -'!reună !ri'ul .orI&"o! de o &ă!tă'ână !entru 9a'ilii> ţinut !entru !ri'a dată la B&alon> -n 1$60. Când eu şi <ob ne/a' deci& &ă ne că&ători'> &ă ne cu'!ără' 9er'a noa&tră şi când a' anunţat de&c"iderea +n&titutului no&tru de Ve&t !entru )era!ie de Gru! şi ,a'ilie la Mt. Madonna> Virginia &/a o9erit &ă ţină !ri'ul .orI&"o! cu noi> -n vara anului 1$%8. În ti'!ul !erioadei !rieteniei noa&tre cu Bric> ,rit2 şi Virginia> <ob şi cu 'ine ne/a' de2voltat !ro!ria noa&tră tera!ie> un a'e&tec al teoriei ;) a lui Bric> cu lucrul ge&talt al lui ,rit2 şi cu tera!ia Virginiei !entru 9a'ilii unite> !lu& !ro!ria noa&tră teorie şi
K

Înăuntrul şi -n a9ara găleţii de gunoi ?n.trad.@

1

!ro!riile te"nici. Lece ani 'ai târ2iu a' e=!licat 'etoda noa&tră -n Changing Lives through Redecision Therapy* ;2i> când tera!ia &curtă> 9ocu&ată e&te o !arte e&enţială a !racticii 9iecărui tera!eut> 'i &/a cerut &ă e=tind> &ă aduc la 2i şi &ă re!ublic cartea Changing Lives through Redecision Therapy* ,rit2> Bric> Virginia şi <ob au 'urit. ;cea&tă nouă ediţie e&te dedicată 'e'oriei ace&tor !atru tera!euţi călău2itori. Gi -n 'od &!ecial> bine-nţele&> lui <ob> care a &cri& cea 'ai 'are !arte a ace&tei cărţi şi care a 9o&t atât de 'ulţi ani> drago&tea 'ea.

C'VÂNT (NAINTE
Conţinutul> &!iritul şi direcţia e=!ri'ate -n acea&tă carte> &unt re2ultatul -n9loritor al -nce!uturilor rudi'entare> deter'inate de nevoia de &u!ravieţuire din ti'!ul celui de al doilea Ră2boi 'ondial> dintre 1$(1 şi 1$(0. 7e &curt> lu'ea era ultragiată de atrocităţile de ne-nţele&> co'i&e de un gru! -'!otriva altui gru!. Bnergia 9iecărui bărbat şi a 9iecărei 9e'ei i'!licate era e&enţială !entru a o!ri cala'itatea -n 9orţele ar'ate. ;cea&ta -n&e'na că atunci când !er&onalul era a9ectat> avea' nevoie ca oa'enii &ă 9ie recu!eraţi !entru &erviciu> -n cel 'ai &curt ti'! !o&ibil. 3u era ti'! de !ierdut. 7ână -n acel 'o'ent te"nicile şi 9ilo2o9ia legate de tratarea a9ecţiunilor !&i"ologice erau lente> de&eori cu re2ultate de2a'ăgitoare. ;ce&te abordări erau centrate -n &!ecial !e !atologie. Bra nevoie de o abordare 'ai ra!idă şi 'ai e9icientă. ;cea&ta &/a tran&9or'at -n concentrarea a&u!ra -ntăririi &ănătăţii> cu re2ultate ra!ide. ;bordarea &/a 9ăcut direct către individ şi către ca!acitatea &a de a/şi reveni> cu convingerea că ace&t lucru !utea 9i 9ăcut. 3oua atenţie era cu' &ă obţii 9uncţionarea> atât de ra!id !e cât &e !utea. ,ra2a co'ună că Dnece&itatea e&te 'a'a invenţieiE> a!licată aici> a du& la de&co!erirea că oa'enii au 'ult 'ai 'ult !otenţial !entru a &e recrea decât &e cre2u&e !ână atunci. ;u -nce!ut &ă a!ară noi !o&ibilităţi. B9ectele ace&tor e9orturi &/au 'ani9e&tat lent -n &ectorul !&i"otera!eutic !rivat şi civil. Cu toate ace&tea> la câţiva ani du!ă ter'inarea ră2boiului> tera!euţii care &/au concentrat !e integrarea şi &!eranţa -n &c"i'bare şi !e o convingere că oa'enii D&e !ot 9ace bineE> au -nce!ut &ă &e evidenţie2e. Bi deran4au şi !ână la ur'ă au -nce!ut un nou dru' şi au tran&9or'at abordările !&i"ologice de4a &tabilite. 7rintre ace&tea &e a9lau tera!ia ge&talt> anali2a tran2acţională> tera!ia raţional/e'otivă> bioenergetica> rol9ing∗ &au alte tera!ii cor!orale> tera!ia de 9a'ilie şi tera!ia de &curtă durată. ,ără a intra -n detalii -n legătură cu nu'eroa&ele urcuşuri şi coborâşuri -ntâ'!inate de creatorii ace&tor noi tera!ii> acu' &/au acu'ulat &u9iciente date !entru a arăta că 9iinţele u'ane pot creşte şi &e pot &c"i'ba şi că !ot 9i Dre&!on&abileE !entru !ro!ria &tare de bine. )oţi co!ii &e na&c 'ici. +n&tructorii lor -n a deveni !er&oane co'!let 9uncţionale &unt adulţii !re2enţi acolo> care -i !ă&tore&c de când &e na&c> când nici un co!il nu !oate avea gri4ă de el> !ână când o !ot 9ace &inguri.
K

tera!ie cor!orală ?n. trad.@

$

;ceşti in&tructori ?!ărinţii@ !ot !re2enta doar ceea ce au -nvăţat. 5acă -nvăţarea lor de&!re cu' !oţi 9i co'!let u'an e&te inco'!letă &au di&tor&ionată> a&ta e tot ceea ce !ot deveni ei 'ai de!arte. ;ceşti in&tructori 9ac tot ceea ce !ot 9ace 'ai bine. 5atorită 9a!tului că !ână acu' nu &/a dat !rea 'are atenţie de2voltării 9uncţionale co'!lete a 9iinţei u'ane> cei 'ai 'ulţi dintre noi ne/a' 9or'at cu !er&onal neacreditat. 7rogra'ul &/a concentrat 'ai ale& !e con9or'are şi &u!unere> care e&te un teren 9ertil !entru de2voltarea deci2iilor şi conclu2iilor de&!re noi şi care &unt de&eori -n detri'etrul no&tru. În !lu&> aceste deci2ii şi conclu2ii par de&eori genetice. 3evoia de &!eranţă !entru oa'eni e&te crucială. 7rintre tera!euţi nevoia e&te deci&ivă. : 9ilo2o9ie a &!eranţei> o -nţelegere a 9elului -n care 9uncţionea2ă ace&te criterii şi &c"i'bări !entru oa'eni> te"nicile şi abordările care &e !ot !une -n !ractică şi o convingere ab&olută Ddin oa&eE> că oa'enii &e !ot &c"i'ba> !ot tran&9or'a a'eninţarea De!ui2ăriiE !e care o !erce! tera!euţii> -ntr/un &enti'ent de &!eranţă şi convingere că ei !ot 9i de a4utor cu adevărat. Cred că Mary şi <ob Goulding au -nţele& !e de!lin ace&te lucruri. ;&ta le/a !er'i& &ă &e a!ro!ie de 9iecare !er&oană cu co'!a&iune> cu &!eranţă şi cu convingerea că 9iecare individ !oate deveni o 9iinţă u'ană co'!letă. Bi au arătat -ntr/o 'anieră &i'!lă> directă> cu' !oţi 9ace ace&t lucru. Virginia M. Satir

!

18

SCHIMBÂND VIEŢI PRIN TERAPIA NOII DECIZII

11

Capi$ lul ) In$r ducere *n $erapia n ii deci+ii
Aceast+ carte este scris+ pentru a1i )nv+'a pe psihoterapeu'i cum s+1i vindece pe oameni* 2ste scris+3 de asemenea3 pentru a1i a4uta pe oameni s+ se vindece singuri* Autorii nu v+d nici o contradic'ie )ntre ce#e dou+ scopuri* Cei c+rora ne adres+m )n principa# sunt psihoterapeu'i3 dar noi nu )i vedem nici pe ace%tia )n,estra'i cu puteri magice3 nici pe oamenii pe care ei caut+ s+ )i vindece* 5eoarece3 dac+ reu%ita ar depinde doar de puteri#e magice a#e terapeu'i#or3 nu ar 0i posibi#+ vindecarea* 7aragra9ele de 'ai &u& &unt cele cu care -nce!e introducerea !ri'ei ediţii a cărţii Changing Lives> din 1$%$. 5e atunci> nevoia unor tera!ii &curte> 9ocu&ate> e9iciente> a devenit evidentă. ;cu' &unt nece&are !entru un nu'ăr de clienţi -n continuă creştere. Cele 'ai 'ulte !rogra'e de a&igurări !er'it clienţilor doar -ntre şa&e şi două&!re2ece şedinţe de tera!ie. În ace&te circu'&tanţe> e&te o idee bună !entru clienţi &ă citea&că acea&tă carte -nainte şi du!ă ce !ri'e&c a4utor !ro9e&ional !entru a de&co!eri ce !ot 9ace !entru ei. )era!euţii> care au 9o&t educaţi !rin 'odalităţile labirintice ale tera!iilor de lungă durată> &e lu!tă &ă a!lice ce ştiu -n tera!ii &curte. ;ce&ată carte o9eră 2eci de e=e'!le de tera!ii &curte !rin noile deci2ii> cu e=!licaţii care 9ac ace&te 'etode a!licabile !entru 'a4oritatea clienţilor. Ce e&te noua deci2ieM Jn bărbat a !artici!at la una dintre !re2entările 'ele şi a!oi &/a !lân& la tera!euta &a că acea&ta nu cu el Dni'ic din lucrul ăla cu noile deci2iiE. Ba i/a rea'intit că nu 'ai are tendinţe &uicidare> că a -nce!ut &ă/şi 9acă !rieteni> -n loc de a &ta &ingur şi că e&te din ce -n ce 'ai e9icient la &erviciu. 7entru a 9ace toate ace&te lucruri> cu &iguranţă că a luat noi deci2ii. D5aE> a 2i& el de2a'ăgit. D;' cre2ut că e&te ceva 'ai &!ecial.E 3oile deci2ii nu &unt -ntotdeauna D&!ecialeE> dacă &!ecial -n&ea'nă dra'atic &au co'!licat. Când un co!il nu 'ai e&te &!eriat> va cobor- -n !ivniţă &ă e=!lore2e. Bl !oate 9i 'ândru de cura4ul &ău &au !oate c"iar &ă nu/şi 'ai a'intea&că că i/a 9o&t 9rică odată. +ndi9erent de &ituaţie> el a luat o nouă deci2ie. 3oile deci2ii nu !ot 9i 9ăcute doar -nţelegând DRealitateaE. 5acă un co!il -ncearcă &ă coboare -n !ivniţă> &!unându/şiA DRealitatea e&te că nu &e a9lă ni'ic -n !ivniţă care ar !utea &ă/'i 9acă răuE> el ar reacţiona ca băieţelul din !ove&tea cu !lăcinta cu trei colţuri> care e&te &!u&ă &tudenţilor la !&i"ologieA un băieţel e&te &!eriat de !lăcinta cu trei colţuri u'!lută cu carne> aşa că 9a'ilia -l tri'ite la !&i"iatru. 7&i"iatrul -şi 9ace un !lan tera!eutic. Îl ia !e 'icuţ &ă cu'!ere ingredientele !entru !lăcintă. ;!oi> -'!reună taie şi găte&c carnea> adaugă celelalte ingrediente> !re!ară aluatul. Co!ilul e&te intere&at şi nu -i e&te 9rică. Întind aluatul> -l taie> adaugă carnea şi !lia2ă !ri'ul colţ al !lăcintei. <ăieţelului tot nu -i e&te 9rică. 7lia2ă al doilea colţ. Gi când au !liat al treilea colţ> băiatul a ţi!atA D:o> !lăcinta cu trei colţuriNE şi a 9ugit din ca'eră. Raţiona'entul adult nu e&te de a4un&. Gi nici ada!tarea nu duce la o nouă deci2ie. 5acă co!ilul e&te ruşinat> !le2nit &au i &e &!une &ă &tea la colţ !ână când va 9ace ceea ce i &/a cerut> el !oate &ă coboare -n !ivniţă !entru că e&te 'ai &!eriat de !ărinţi decât de !ivniţă. În ace&t ca2 !robabil că va ră'âne te'ător şi va lua şi alte deci2ii !atologice. 7oate că nu va 'ai avea niciodată -ncredere -n

12

!ărinţii &ăi. 7oate că va decide &ă nu 'ai la&e !e ni'eni &ă vadă că e&te &!eriat. 7oate că va ni'ici !artea co!ilărea&că din el> con&iderând că Da 9i co!ilE aduce nu'ai !roble'e. 5acă e&te iubit !entru cura4ul de a/şi de!ăşi 9rica de !ivniţă> !oate cobor- -n !ivniţă !entru a 9i iubit. 5eci !oate lua deci2ii adiţionale> de acea&tă dată inclu2ând !reţul de a 9i iubit. În tera!ia noii deci2ii> clientul -şi &i'te !artea co!ilărea&că a &inelui> &e bucură de calităţile &ale co!ilăreşti şi crea2ă &cene -n 9ante2ie> -n care !oate renunţa -n &iguranţă la deci2iile con&trângătoare luate -n co!ilărie. Recrea2ă &cena cu !ivniţa şi> de acea&tă dată> o 0ace s+ 0ie a%a cum vrea e#. Oay> căruia i/a 9o&t tea'ă &ă &tea &ingur -n -ntuneric de când a vă2ut -n co!ilărie $r+4itoru# din /,> crea2ă o a&t9el de &cenă. Îşi -nc"i!uie că &e a9lă -n !re2ent> -n ca&a lui> noa!tea şi ţine o lanternă. : va a!rinde de câte ori -i va 9i 9rică de -ntuneric şi o va &tinge când nu -i va 'ai 9i 9rică. )era!eutul -i &ugerea2ă &ă &!unăA DPei> nu o &ă 'ă duc -n acea&tă !ivniţă deoarece Vră4itorul cel Rău !oate 9i acoloNE. În ti'! ce 9ace a&ta> râde -ncântat recuno&când că nu -i 'ai e&te 9rică de vră4itori. 7eggy &u&ţine că -n !ivniţa ei &e a9lă &!iriduşi şi -ncearcă &ă -i &!erie şi !e ceilalţi Dco!iiE din gru!. 5evenind cea care -i &!erie !e ceilalţi> nu -i 'ai e&te 9rică. Blaine> recon&tituind o &cenă ti'!urie cu 'a'a &a> reali2ea2ă că nu -i 'ai e&te tea'ă de !ivniţeC -i e&te tea'ă de 'a'a ei> care e&te &adică şi care o !ede!&ea> lă&ând/o -n !ivniţă. ;9ir'ă că a2i &e !oate a!ăra de a&t9el de 'a'e ... şi> deodată> nu -i 'ai e&te 9rică. Jn client de!re&iv -şi i'aginea2ă o &cenă -n care era nou nă&cut şi &e ridică du!ă o că2ătură> iubindu/&e şi !ro'iţându/şiA D: &ă a' gri4ă de tineE. ;!oi -şi i'aginea2ă &cena> !e &ine nou nă&cut> iubit şi -ngri4it. Mereu şi 'ereu> -n &cene 9urioa&e> tri&te> a'u2ante &au e'oţionante> clientul devine Dco!ilaşE !entru a/şi -nc"eia !atologia din trecut. ;cea&ta -nţelege' noi !rin tera!ia noii deci2ii.

1

Capi$ lul , N ua deci+ie "i anali+a $ran+ac-i nal.
Când un client intră -n biroul unui tera!eut> !ri'a -ntrebare e&te de ti!ulA D5e ce te a9li aiciME. <ob -nce!e cuA DCe vrei &ă &c"i'bi la tine a2iME. Sco!ul &au &c"i'barea dorită &au 'otivul !entru a 9ace o !rogra'are devine contractul tera!eutic. În ti'!ul &tabilirii contractului -nţelege' 'ulte de&!re viaţa clientului ... cu cine locuieşte> ce 9ace> ce e&te i'!ortant !entru el> care -i &unt valorile> care -i &unt 9orţele. În lucrul de &curtă durată> ne concentră' a&u!ra !uterilor clientului şi nu a&u!ra !atologiei &ale. Jn e=e'!luA Manuel e&te un bărbat "o'o&e=ual> care trăieşte -n San ,ranci&co> cu un !artener 9oarte iubitor. Vine -n tera!ie deoarece e&te !anicat de câte ori iubitul lui !leacă -n călătorii de a9aceri &au c"iar când -ntâr2ie de la &erviciu. Relevant -n i&toricA când Manuel era co!il> !ărinţii lui au venit -n Statele Jnite> lă&ându/l cu 9a'ilia e=tin&ă> -ntr/un orăşel 'ic> din ţara lui de origine. : 'ătuşă 9oarte iubitoare l/a cre&cut ca şi cu' ar 9i 9o&t al ei. Când avea şa&e ani> !ărinţii &/au -ntor& du!ă el. Bl nu -i cunoştea> nu voia &ă 'eargă cu ei şi &e &i'ţea &!eriat şi abandonat -n Statele Jnite. În co!ilărie &/a -ntor& de 'ai 'ulte ori -n vi2ită cu !ărinţii -n orăşelul natal. 5e 9iecare dată> -ntâlnirea cu 'ătuşa iubitoare a 9o&t inten&ă şi de 9iecare dată a trăit !anica abandonului> la -ntoarcere. Într/o tera!ie de durată> un tera!eut !oate e=!lora !atologia re2ultată din !ierderea lui Manuel. În &c"i'bA Terapeutu#A Sunt ui'it de ca!acitatea ta de a te a!ro!ia 'ereu de 'ătuşa ta. B&te re'arcabil. Cei 'ai 'ulţi co!ii care au 9o&t abandonaţi> re9u2ă &ă &e a!ro!ie din nou. Bşti 9oarte ca!abil &ă &u!orţi durerea şi &ă ră'âi a!ro!iat. 3u ţi/ai !ierdut ca!acitatea de a iubi. Lucrând cu !artea &ănătoa&ă a clientului> tera!ia &/a &9ârşit cu &ucce& -n două şedinţe> Manuel vorbind cu 'ătuşa &a -n 'aniera Dcelor două &cauneE şi recuno&când că nu 'ai are şa&e ani. 7oate &u!ravieţui când !rietenul &ău e&te !lecat. Cu diagno&ticele cla&ice e&te o !roble'ă> deoarece ace&tea &e ba2ea2ă !e !atologie. Ble !ot 9i de a4utor> 'ai ale& când tera!eutul e&te -nce!ător şi> bine-nţele&> tera!eutul trebuie &ă le utili2e2e când co'!letea2ă 9or'ulare şi când vorbeşte cu alţi tera!euţi> !entru a &e 9ace -nţele&. 5ar dacă diagno&ticul &tandard i'!lică trata'ent de lungă durată &au &u!ortiv !entru toată viaţa> 9ără &!eranţa creşterii &au &c"i'bării> diagno&ticul !oate deveni o !ro9eţie auto-'!linită. 5acă ace&t lucru e&te adevărat !entru unul dintre clienţii voştri> renunţaţi la diagno&tic. : 'odalitate 'ai utilă de a diagno&tica un client e&te de a evalua &tările eului clientului şi deci2iile din co!ilărie. Cu care &tare a eului 'ai !uternică> &e !oate alia clientul !entru a 9ace un contract de &c"i'bare şi cât de bine !oate &u&ţine clientul ace&te &c"i'bări odată 9ăcuteM P+rinte#e Gri4u#iu. Clientul &e -ngri4eşte bineM ,elul -n care &e -ngri4eşte clientul !er'ite creşterea şi &c"i'barea> &au clientul tinde &ă/şi o9ere atenţii !o2itive doar când e&te bolnav> rănit &au 'ole&tat de altă !er&oanăM Câtă vre'e iubirea de &ine e&te o9erită -n !rinci!al !entru ne9ericire şi eşec> câştigurile tera!eutice nu !ot 9i 'enţinute. Jn !ri'

1(

contract> atunci> va 9i &ă -nveţi &ă te iubeşti cu -nţele!ciune. 7entru a o9eri un 'odel de -ngri4ire !o2itivă> un tera!eut trebuie &ă o9ere clienţilor a!recieri !o2itive !entru creştere şi &c"i'bare> ca şi !entru Ddoar a 9iE. P+rinte#e Critic. Clientul dă 'ai 'ultă atenţie greşelilor !er&onale şi i'!er9ecţiunilor 'inore> decât reuşitelor şi &ucce&elorM ;utocritica de&tructivă va &abota orice !rogre& !e care clientul -l 9ace -n tera!ie> aşa că clienţii au nevoie &ă -nveţe &ă -nlocuia&că autocritica cu gri4a "rănitoare 9aţă de &ine. 5acă un client -şi !etrece ti'!ul şedinţelor tera!eutice criticându/i !e alţii> &c"i'barea !er&onală nu e&te !o&ibilă. )era!eutul trebuie &ă 9ie atent &ă nu devină 4udecătorul clientului &au a celor criticaţi. 7entru a evita ace&t rol> tera!eutul continuă &ă 'enţină tera!ia 9ocu&ată a&u!ra contractuluiA DCe vrei &ă &c"i'bi la tine> a2iME. Starea eu#ui de Adu#t. ;dultul> &au !artea !er&oanei care gândeşte> e&te clar şi neconta'inatM 5acă conta'inarea !arentală &tă -n calea -nde!linirii contractului> acea&ta trebuie &ă 9ie re2olvată -ntâi. 5e e=e'!lu> credinţe !arentale caA Dde2văluirea &ecretelor 9a'iliei -n&ea'nă li!&ă de loialitateEQ> D!ărinţii 9ac tot ce !otE> &au Dco!ii trebuie bătuţi ca &ă/i -'!iedici &ă devină !ăcătoşiE vor -'!iedica> -n 'od evident recu!erarea celor care au 9o&t abu2aţi -n co!ilărie. Conta'inările din Co!il> cu' ar 9i 9rica de a de2vălui in9or'aţii &au &u!unerea e=agerată> din dorinţa de a/i 9ace !e !lac tera!eutului> vor -'!iedica> de a&e'enea> tera!ia. Copi#u# Natura#. 7rin de9iniţie> acea&ta e&te !artea &ănătoa&ă> 9ericită> &trălucitoare> co'!etentă a 9iecărei !er&oane> care !oate 9i ba2a &ucce&ului tera!iei. Mai ale& -n tera!iile &curte> tera!eutul &e va -'!rieteni cu acea&tă !arte a !er&onalităţii clientului şi -şi va -nvăţa clientul &ă/şi 9olo&ea&că şi &ă/şi 9orti9ice &ănătatea &tării eului de Co!il> !e care o !o&edă. ;tât !entru tera!eut cât şi !entru client> un Co!il inventiv şi un ;dult !ătrun2ător> vor 9ace tera!ia de &curtă durată e9icientă şi intere&antă. Copi#u# Adaptat. În tera!ia noii deci2ii -ntrebarea e&enţială e&teA Care deci2ii din co!ilăria ti'!urie deter'ină !roble'e a2iM ;şa cu' a &!u& iniţial Bric <erne> !roble'ele actuale ale clientului &unt de&eori re2ultatul in4oncţiunilor şi deci2iilor din co!ilărie.

+3O:3CR+J3+
+n4oncţiunile &unt 'e&a4e din &tarea eului de Co!il a !ărintelui> i2vorâte din circu'&tanţele !ro!riilor &u9erinţeA ne9ericire> an=ietate> de2a'ăgire> 9urie> 9ru&trare> dorinţe &ecrete. În ti'! ce ace&te 'e&a4e &unt iraţionale> -n ter'enii co!ilului> ele !ot !ărea !er9ect raţionale !ărintelui care le dă. 3oi a' 9or'ulat o li&tă cu ace&te in4oncţiuni şi a' &cri& nu'eroa&e articole -n legătură cu ace&tea -n ulti'ii 2ece ani. Le !redă' -n &e'inarii şi .orI&"o!/uri -n toată lu'ea. Li&ta noa&tră nu e!ui2ea2ă toate !o&ibilităţileC 9ără nici un dubiu> e=i&tă 'ulte alte 'e&a4e !e care le dau !ărinţii şi 9aţă de care co!ii acţionea2ă &au nu. :ricu'> acea&tă &curtă li&ta -i dă !o&ibilitatea tera!eutului de a a&culta 'ai bine ce &!une !acientul şi a&t9el &ă/şi -'bunătăţea&că !lanul tera!eutic. +ată li&ta noa&tră de ba2ăA Nu 60ace7* Nu e8ista* Nu 0i apropiat* Nu 0i important* Nu 0i copi#* Nu cre%te* Nu avea succes* Nu 0i tu* Nu 0i s+n+tos psihic* Nu 0i bine* Nu apar'ine*

10

Nu 60ace7A ;cea&tă in4oncţiune e&te dată de !ărinţii cărora le e&te 9rică. 5atorită 9ricii> aceştia nu !er'it co!ilului &ă 9acă 'ulte lucruri nor'aleA nu te a!ro!ia de tre!te ?co!iilor care -nce! &ă 'eargă@C nu te căţăra -n co!aciC nu 'erge cu rolele> etc. Jneori> aceşti !ărinţi nu şi/au dorit co!ilul şi> recuno&cându/şi dorinţa iniţială ca ace&t co!il &ă nu 9i e=i&tat> &e &i't vinovaţi şi !anicaţi de !ro!riile lor gânduri şi devin &u!ra!rotectivi. ;lteori> !ărintele devine 9obic> !&i"otic &au &u!ra!rotectiv du!ă ce a !ierdut un co!il 'ai 'are> -n ur'a unei boli &au a unui accident. 7e 'ă&ură ce co!ilul creşte> !ărintele va 9i !reocu!at -n legătură cu orice acţiune !e care o !ro!une co!ilul şi &!uneA D7oate că ar 9i bine &ă te gândeşti 'ai 'ult -n legătură cu a&taE. Co!ilul crede că ni'ic din ceea ce 9ace nu e&te bine &au &igur> nu ştie ce &ă 9acă şi caută -n 4ur !e cineva care &ă -i &!ună. Jn a&t9el de co!il va avea 'ari di9icultăţi -n a lua deci2ii -n viaţă. Nu e8istaA 5intre toate 'e&a4ele> ace&ta e&te cu !otenţialul letal cel 'ai 'are S şi cel a&u!ra căruia trebuie &ă ne 9ocu&ă' iniţial -n tera!ie. 7oate 9i dat -n 'od &ubtil> a&t9elA D5acă nu aţi 9i 9o&t voi aş 9i divorţat de tatăl vo&truE. Mai !uţin &ubtilA D;ş 9i vrut &ă nu te 9i nă&cut...şi atunci nu ar 9i trebuit &ă 'ă că&ătore&c cu tatăl tăuE. Me&a4ul !oate 9i dat nonverbal> când !ărintele -şi ţine co!ilul -n braţe 9ără a/l de2'ierda> !rivindu/l -ncruntat &au 'ânio& -n ti'! ce -l "răneşte &au -i 9ace baie> ţi!ând dacă co!ilul vrea ceva &au 9iind abu2iv 9i2ic. B=i&tă o 'ultitudine de căi !rin care 'e&a4ul !oate 9i dat. ;cea&tă in4oncţiune !oate 9i dată de către 'a'ă> tată> -ngri4itoare &au guvernante şi de către 9raţii 'ai 'ari. Jn !ărinte !oate 9i de!re&iv deoarece co!ilul a 9o&t conce!ut -nainte de că&ătorie &au du!ă ce !ărinţii nu -şi 'ai doreau co!ii. Sarcina !oate duce la 'oartea 'a'ei şi tatăl &au bunicii -l !ot -nvinovăţi !e co!il. )ravaliul !oate 9i di9icil şi co!ilul !oate 9i -nvinovăţit !entru că a 9o&t !rea 'areA DM/ai ru!t -n bucăţi când te/ai nă&cutE. ;ce&te 'e&a4e> &!u&e de 'ulte ori -n !re2enţa co!ilului> devin D'itul naşteriiE care &!uneA D5acă nu ai 9i 9o&t tu> viaţa noa&tră ar 9i 9o&t 'ai bunăE. Nu 0i apropiatA 5acă un !ărinte de&cura4ea2ă co!ilul -n a deveni a!ro!iat> co!ilul va inter!reta ace&t lucru ca 'e&a4A DNu 0i apropiatE. Li!&a atingerilor 9i2ice şi a 'ângâierilor -l 9ace !e co!il &ă a4ungă la a&t9el de inter!retări. 5e a&e'enea> dacă un co!il şi/a !ierdut un !ărinte de care &e &i'ţea a!ro!iat> datorită divorţului &au dece&ului> co!ilul !oate &ă -şi dea &ingur acea&tă in4oncţiune> &!unându/şi ceva de genulA D ce rost are s+ 0ii apropiat3 oricum o s+ moar+E. Gi &ă decidă &ă nu 'ai 9ie a!ro!iat niciodată. Nu 0i importantA 5acă> de e=e'!lu> unui co!il nu i &e !er'ite &ă vorbea&că la 'a&ă> şi i &e &!uneA DCopii trebuie v+,u'i3 nu au,i'i E> &au e&te de&con&iderat -ntr/un 'od oarecare> !oate &i'ţi 'e&a4ul ca DNu 0i importantE. 5e a&e'enea> !oate !ri'i un a&t9el de 'e&a4 la şcoală. În Cali9ornia> co!ii "i&!ano/a'ericani au avut -n trecut !roble'e 'ari cu i'!ortanţa> deoarece ceilalţi co!ii care vorbeau doar o li'bă -i bat4ocoreau !entru -ncercarea de a vorbi engle2a la 9el de bine ca şi &!aniola şi !entru că nu o 9ăceau !rea corect la -nce!ut. <ine-nţele&> negrii !ri'eau ace&t 'e&a4 din !artea albilor> ca şi din !artea 'a'elor care nu doreau &ă 9ie de&tul de i'!ortanţi ca &ă aibă !roble'e cu albii. Nu 0i copi#A ;ce&t 'e&a4 e&te dat de !ărinţii care cer unui co!il 'ai 'are &ă aibă gri4ă de un co!il 'ai 'ic. B&te dat> de a&e'enea> de !ărinţii care -ncearcă &ă -i obişnuia&că !e co!ii &ă ceară oliţa !rea devre'e> 9ăcând din co!ii lor> care de abia -nvaţă

16

&ă 'eargă Do 'icuţă 9e'eieE &au Dun 'ic bărbatE> o9erindu/le a!recieri !entru a 9i !oliticoşi> -nainte ca aceştia &ă -nveţe ce -n&ea'nă !oliteţea> &!unându/le /când &unt -ncă co!ilaşi / că doar co!ilaşii !lâng. Nu cre%teA ;cea&tă in4oncţiune e&te dată 9recvent> de către 'a'ă> ulti'ului co!il> c"iar dacă ace&ta e&te al doilea &au al 2ecelea. B&te dată 9recvent> de a&e'enea> de un tată 9iicei &ale !re!ubere &au !ubere> când -nce!e &ă &i'tă oarecare e=citaţie &e=uală şi -nce!e &ă -i 9ie tea'ă. Înce!e atunci &ă -şi -'!iedice 9iica &ă 9acă ceea ce 9ac toate !rietenele ei S &ă &e 'ac"ie2e> &ă !oarte "aine !otrivite !entru vâr&ta ei &au &ă/şi dea -ntâlniri. 5e a&e'enea> tatăl !oate &ă -ncete2e &ă/şi 'ai 'ângâie 9iica> odată ce ea devine !rea 'are şi acea&ta inter!retea2ă a&t9elA DNu cre%te sau nu am s+ te mai iubescE. Nu reu%iA 5acă tatăl l/a bătut !e 9iu la !ing/!ong şi a!oi nu 'ai 4oacă cu el când ace&ta a -nce!ut &ă/l bată> 9iul !oate inter!retaA D Nu c(%tiga sau nu o s+ te mai p#ac E> care tran&9or'at devine DNu reu%iE. Critica con&tantă din !artea unui !ărinte !er9ecţioni&t> tran&'ite 'e&a4ulA DNu po'i s+ 0aci nimic bineE> care traduce DNu reu%iE. Nu 0i tu A ;ce&ta e&te dat 9recvent co!ilului care are &e=ul DgreşitE. 5acă o 'a'ă are trei băieţi> doreşte o 9ată> are din nou un băiat> !oate &ă -l 9acă !e ace&t ulti' băiat D9iicaE &a. )atăl care are 'ai 'ulte 9ete !oate &ă o 9acă !e 9iica &a 'ai 'are !artenerul &ău. :ricât de i'!ortantă e&te condiţionarea 'ediului> genetica 4oacă totuşi rolul cel 'ai i'!ortant -n identitatea &e=uală. Nu 0i s+n+tos psihic şi Nu 0i bineA 5acă !ărinţii o9eră co!iilor atenţie !entru că &unt bolnavi şi nu le o9eră când &unt bine> ace&t lucru e&te ec"ivalent cu a le &!uneA D Nu 0i bineE. 5acă un co'!orta'ent nebune&c e&te reco'!en&at> &au dacă e&te co!iat şi nu e&te corectat> co!ierea -n &ine devine un 'e&a4 DNu 0i s+n+tos psihicE. 3oi a' vă2ut 'ulţi co!ii ai &c"i2o9renilor care au di9icultăţi -n a te&ta realitatea> c"iar dacă nu &unt !&i"otici. Bi &e co'!ortă nebuneşte şi &unt trataţi 9recvent ca şi cu' ar 9i !&i"otici. Nu apar'ineA 5acă !ărinţii &e co'!ortă ca şi când ar trebui &ă 9ie altundeva> cu' ar 9i -n Ru&ia> -n +rlanda> -n +talia> -n +&rael> -n ;nglia ?-n ca2ul unor engle2i care trăiau -n ;u&tralia &au -n 3oua Leelandă@> e&te di9icil !entru co!il &ă ştie unde a!arţine. Bl !oate &ă &i'tă că nici el nu a!arţine> c"iar dacă &/a nă&cut -n Statele Jnite> &au -n ;u&tralia &au -n 3oua Leelandă. Contrain4onc'iuni Contrain4oncţiunile &unt 'e&a4e din &tarea eului de 7ărinte a !ărintelui> 'e&a4e care &unt re&trictive şi care> dacă &unt re&!ectate cu &tricteţe> !ot de a&e'enea -'!iedica creşterea şi 9le=ibilitatea. ;ce&tea includ Dco'en2ileE∗ !re2entate de )aibi Ta"ler> D0i puternicE> D)ncearc+ din greuE> 90i per0ectE> Dgr+be%te1teE şi D0+1mi pe p#acE. )oate ace&tea> bine-nţele&> &unt i'!o&ibil de evaluatA Când e&te cineva &u9icient de !uternic> când 9ace cineva !e !lac &u9icient> când -ncearcă din greu &u9icient &au &e grăbeşte
K

driver ?n. trad.@

1%

&u9icientM 3u !oţi 9i !er9ect. Mary adaugă la li&ta lui Ta"ler contrain4oncţiunea care -n&oţeşte in4oncţiunea DNu 60ace7EA DAi gri4+E. Contrain4oncţiunile includ> de a&e'enea> &tereoti!uri religioa&e> ra&iale şi &e=uale> tran&'i&e din generaţie -n generaţie. C"iar şi 9e'eile care cred că &unt e'anci!ate> de&eori găte&c şi 9ac curat> !e lângă &lu4ba lor obişnuită> deoarece -ncă cred contrain4oncţiunea care &!une că locul 9e'eilor e&te aca&ă. Contrain4oncţiunile &unt evidente> date !rin cuvinte şi nu &unt &ecrete. Cel care dă contrain4oncţiunea> crede că ceea ce &!une e&te corect şi -şi va a!ăra !o2iţia. D "ine)n'e#es c+ #ocu# 0emei#or este acas+* Ce se va )nt(mp#a cu copiii dac+ 0emei#e nu )%i accept+ responsabi#itatea-E. ;cea&ta e&te di9erenţa 9aţă de in4oncţiuni> -n care cel care le dă> le tran&'ite &ecret şi 9ără a 9i conştient de i'!actul cuvintelor &ale. 5acă unui !ărinte i &e &!une că el i/a &!u& co!ilului &ă nu e=i&te> ar !utea 9i indignat şi nu ar crede că e&te adevărat> &!unând că niciodată nu a avut o a&t9el de intenţie. Me&a4ele 7arentale &unt nu'ite contrain4oncţiuni> deoarece iniţial Bric <erne a cre2ut că ace&tea contracarau in4oncţiunile. :ricu'> dacă clientul &e &u!une contrain4oncţiunilor nu va trebui &ă &e &u!ună in4oncţiunilor. 5acă> de e=e'!lu> in4onctiunea e&te DNu e8istaE şi contrain4oncţiunea e&te DLucrea,+ din greuE> clientul -şi !oate &alva viaţa lucrând din greu şi ignorându/şi i'!ul&urile &uicidare. Cu toate ace&tea> clienţii &unt 'ai &u&ce!tibili &ă &e &u!ună in4oncţiunilor decât contrain4oncţiunilor> aşa că ră'ân de!ri'aţi -n ti'! ce D#ucrea,+ din greuE. Me&a4e cu' ar 9i contrain4oncţiunea DLucrea,+ din greuE şi in4oncţiunea DNu cre%teE> &unt i'!o&ibil de ur'at. Gi> i'aginaţi/ vă &ituaţia unui băiat care acce!tă in4oncţiunea DNu 0i b+iatE> care acce!tă lucruri 9e'inine !entru a le 9ace !ărinţilor !e !lac şi căruia i &e &!une> de către acelaşi !ărinte> &ă &e ducă a9ară &ă 4oace 9otbal cu băieţii şi &ă -ncete2e &ă u'ble ca un &o'na'bul !rin ca&ă şi &ă &e co'!orte ca un D9ătălăuE. ;lteori> atât contrain4ocţiunile cât şi in4oncţiunile &unt identice. 5in toate &tările eului> un !ărinte -i !oate &!une co!ilului &ă nu e=i&te> &ă nu 9ie i'!ortant> &ă nu crea&că. În a&t9el de ca2uri> co!ilului -i e&te 9oarte di9icil &ă re&!ingă ace&te 'e&a4e. !esa4e mi8te Jnele 'e&a4e &unt date 9ie din 7ărintele> 9ie din Co!ilul !ărintelui> 'ai ale& cele legate de gândire &au de &enti'ente. +n4oncţiunile şi contrain4oncţiunile -'!otriva gândirii &untA DNu g(ndiE> DNu te g(ndi #a astaE ?un gând anu'e@> &au DNu g(ndi ce g(nde%ti : g(nde%te ce g(ndesc euE ?DNu te contra,ice cu mineE@. Me&a4ele legate de &enti'ente &unt &i'ilareA DNu sim'iE> DNu sim'i astaE ?un &enti'ent anu'e@> &au DNu sim'i ceea ce sim'i : simte ce simt eu E ?D!i1e 0rig3 pune1'i un pu#overE &au DNu )# ur+%ti pe 0r+'ioru# t+u mai mic; e%ti doar obositE@.

5BC+L++
5in nou> deşi in4oncţiunile şi contrain4oncţiunile &unt date !entru a 9i i'!ortante -n de2voltarea co!ilului> co!ilul trebuie &ă le accepte. Bl are !uterea &ă le acce!te &au &ă le re&!ingă. 3ici o in4oncţiune nu e&te D-n&erată -n co!il ca un electrodE aşa cu' credea <erne. Mai 'ult> noi crede' că 'ulte in4oncţiuni nici nu au 9o&t dateN Co!iii 9anta&'ea2ă> inventea2ă şi inter!retea2ă greşit> dându/şi a&t9el &inguri !ro!riile

11

in4oncţiuni. Când un 9rate 'oare> un co!il !oate crede că !ro!ria gelo2ie a cau2at -n 'od 'agic 'oartea 9ratelui> deoarece co!ilul nu -nţelege ce e&te !neu'onia. ;!oi> &i'ţindu/&e vinovat> -şi !oate da &ingur in4oncţiunea DNu e8istaE. 5acă un tată iubit 'oare> un co!il !oate decide &ă nu &e 'ai a!ro!ie niciodată de ni'eni. Îşi dă &ingur o in4oncţiune DNu 0i apropiatE> -n e9ortul de a evita retrăirea durerii !e care a &i'ţit/o la 'oartea tatălui &ău. 5e 9a!t &!uneA DNu voi mai iubi niciodat+ %i a%a nu o s+ mai su0+r niciodat+E. 3oi a' enu'erat un nu'ăr li'itat de in4oncţiuniC cu toate ace&tea e=i&tă un nu'ăr a!roa!e neli'itat de deci2ii !e care le !oate lua un co!il ca ră&!un& la in4oncţiuni. Mai 4o&> &ugeră' câteva dintre ace&te deci2ii. În !ri'ul rând un co!il !oate !ur şi &i'!lu &ă nu creadă -n in4oncţiune şi &ă o re&!ingă. Bl !oate 9ace a&ta recuno&când !atologia celui care o tran&'ite 69!ama este bo#nav+ %i nu crede ce spuneE@ &au gă&ind !e cineva care &e o!une in4oncţiunii şi !e care -l crede ?D P+rin'ii mei nu m+ vor3 dar pro0esoru# m+ vreaE@. Bnu'eră' câteva dintre 'ultele deci2ii !atologice !o&ibile> luate ca ră&!un& la in4oncţiuniA /Nu exista01 /Voi muri şi apoi mă vei iubi02 /O să-ţi arăt eu, chiar dacă asta mă va omorî0 "i al$ele2 enu3era$e *n Capi$ lul 4& 5eci2iile !o&ibile !entru co!il> luate ca ră&!un& la DNu 60ace7E &untA DNu pot decideE. DAm nevoie de cineva care s+ decid+ pentru mineE. DLumea este )nsp+im(nt+toare *** A% putea 0ace o gre%ea#+ E. DSunt mai s#ab dec(t a#'i oameniE. DNu voi mai decide niciodat+ ceva de unu# singurE. DNu cre%teEA D"ine3 voi r+m(ne micE> &au Dnea4utoratE> &au D0+r+ s+ g(ndescE &au Dnese8ua#E. ;cea&tă deci2ie e&te de&eori ob&ervată -n cor!> -n tonul vocii şi !rin 'anieri&'e> ca şi !rin co'!orta'ent. DNu 0i copi#EA 5eci2iile !o&ibile &untA DNu voi mai cere niciodat+ nimic. $oi avea gri4+ de mine de unu# singurE. D$oi avea gri4+ mereu de eiE. DNu m+ voi distra niciodat+E. DNu voi mai 0ace niciodat+ ceva copi#+rescE. DNu reu%iEA Co!ilul !oate decideA DNu voi 0ace nimic ca #umeaE. DSunt un prostE. DNu voi )nvinge niciodat+E. DTe voi )n0r(nge3 chiar dac+ asta m+ va omor)E. D/ s+1'i ar+t eu3 chiar dac+ asta m+ va omor) E. DIndi0erent c(t de bun sun 6cat de bine am 0acut1 o73 a% 0i putut s+ o 0ac mai bine3 a%a c+ m+ voi sim'i 0rustrat 6ru%inat3 vinovat7E. DNu 0i apropiatEA 5eci2iile luate ca ră&!un& la acea&tă in4oncţiune &untA D Nu voi mai 0i apropiat niciodat+ de nimeniE. DNu voi 0i niciodat+ se8ua#E ?!lu& toate re&tricţiile re9eritoare la e=!ri'area &enti'entelor &au a!ro!ierea 9i2ică@. DNu 0i bineE &au Ds+n+tos psihicEA 5eci2iile &untA DSunt nebunE. D"oa#a mea este cea mai rea dintre toate %i a% putea muri din cau,a ei E ?!lu& interdicţiile legate de 9olo&irea cor!ului &au !roce&elor gândirii@.

1$

DNu 0i tuE ?de &e=ul care eşti@A Ca ră&!un&> co!iii !ot decide A D / s+ #e ar+t eu #or c+ sunt #a 0e# de bun ca orice b+iat<0at+ E. D/ric(t de greu a% )ncerca3 nu #e voi 0i niciodat+ pe p#acE. DSunt de 0apt o 0at+ cu un penis de b+iatE. D5e 0apt sunt un b+iat3 chiar dac+ ar+t ca o 0at+ E. D!+ voi pre0ace c+ sunt un b+iat<0at+ E. DNu voi 0i niciodat+ 0ericit6+7 a%aE. D$oi 0i )ntotdeauna ru%inat6+7 a%aE. /Nu fi important01 C pilul p a$e decide1 /Nimeni, niciodată, nu mă lasă să spun sau să fac ceva0& /Oricine contează mai mult decât mine0& /Nu obţine niciodată nimic0& / oate că voi deveni important, dar nu pot să las pe nimeni să o ştie0& DNu apar'ineEA 5eci2iile !ot 9iA DNu voi apar'ine niciodat+ nim+nuiE> &au Dnici unui grupE> &au Dnici unei '+riE> &au DNimeni nu m+ va p#+cea vreodat+3 pentru c+ nu apar'inE. 7entru 'e&a4ele 'i=te legate de gândire &au &enti'enteA DNu g(ndiEA 5eci2ii !o&ibileA DSunt prostE. DNu pot g(ndi de unu# singurE. DNiciodat+ nu m+ pot concentraE. DNu te g(ndi #a astaEA D2 r+u s+ ai g(nduri se8y3 a%a c+ mai bine m+ g(ndesc #a a#tcevaE ?acea&tă !er&oană !oate deveni ob&e&ională@. D!ai bine nu voi mai pomeni asta niciodat+ ?indi9erent de ceea ce -n&ea'nă Da&taE> a 9i ado!tat &au Dtatăl 'eu nu e&te tatăl 'eu adevăratE@ &au nu m+ voi mai g(ndi niciodat+ #a asta E. Sau DNu sunt bun #a matematic+E ?&au la ştiinţe &au la gătit &au la 9otbal> -n 9uncţie de ti!ul de 'e&a4e şi de in4oncţiuni@. DNu g(ndi ce g(nde%ti : g(nde%te ce g(ndesc eu EA DGre%esc mereuE> DNu voi mai deschide gura )nainte de a a0#a ce g(ndesc cei#a#'i oameniE. 5eci2iile luate ca ră&!un& la in4oncţiunile legate de &enti'ente &unt &i'ilareA DNu sim'iEA Co!ilul !oate ră&!undeA D2mo'ii#e )nseamn+ o pierdere de timpE. DNu simt nimicE. DNu sim'i astaEA DNu voi mai p#(nge niciodat+E. DNu sunt niciodat+ 0urios : 0uria poate ucideE. DNu sim'i ce sim'i : simte ce simt eu EA DNu %tiu ce simtE. ;cea&tă !er&oană -i -ntreabă !e tera!eut şi !e 'e'brii gru!ului> DCum ar trebui s+ simt- Cum te1ai sim'i dac+ ai 0i )n #ocu# meu-E 5u!ă ce a a!ărut !ri'a ediţie a ace&tei cărţi> a' devenit conştienţi de i'!ortanţa in4oncţiunii D3u vrea 6nu dori7E. 5eci2iile !ot 9iA D/ pot 0ace de unu# singurE> DNu am nevoie de nimeniE> &au c"iar deci2ia letală de a &e -n9o'eta> !entru a dovedi că nici 'âncarea nu e&te nece&ară &au> -ntr/o oarecare 'ă&ură> e&te c"iar degradantă.

28

Modalitatea noa&tră cea 'ai u2uală de a lucra cu in4oncţiunile şi deci2iileA Când in4oncţiuneaUdeci2ia e&te de&co!erită> 'erge' *n $recu$ pen$ru luarea n ii deci+ii şi a!oi *n pre+en$ pen$ru a 5i *n$.ri$. . 5ă' in9or'aţii ;dulte care &e !otrive&c trecutului şi !re2entului> a&t9el -ncât !er&oana &ă aibă la ce &ă &e gândea&că -ntre şedinţe. Me&a4ele lui <ob către clienţiA DLu!tă/te. 3u 'ai eşti un co!ilaş. 3u trebuie &ă ră'âi o victi'ă a trecutului tău. ;i !uterea &ă/ţi &c"i'bi viaţaE.

21

Capi$ lul 6 I3pa7ul "i n ile deci+ii
Jn i'!a& e&te un !unct -n care două &au 'ai 'ulte 9orţe o!u&e &e -ntâlne&c -ntr/un !unct de bloca4. : !er&oană şovăie -n 9aţa grila4ului de !e !odul Golden Gate. Se o!reşte şi -şi &!uneA D5ar> de 9a!t> nu vreau &ă 'or.E ;ltă !arte din el &!uneA D<a da> vreauE. Cât ti'! &tă> şovăind !e !od> dând acea&tă lu!tă interioară> &e a9lă -ntr/un i'!a&. 5acă &are> a re2olvat i'!a&ul. 5acă &e retrage> deci2ând &ă nu &e o'oare> a re2olvat i'!a&ul> -nvingând &u!ravieţuirea> cel !uţin te'!orar. Se !oate con9runta cu ace&t i'!a& -n viitor> dar deoca'dată ace&ta e&te re2olvat. ?3oi nu &unte' &ati&9ăcuţi cu ace&te re2olvări te'!orare> care &unt 9ăcute> de obicei> din &tarea eului de ;dult. 3oi lucră' &ă obţine' o nouă deci2ie din Co!il> &ă nu &e o'oare nici acu'> nici -n viitor.@ <ob cla&i9ică i'!a&ul -n trei ti!uri de grade. Impasu# de gradu# unu e&te -ntre &tarea eului de 7ărinte a individului şi &tarea eului de Co!il şi &e ba2ea2ă !e contrain4oncţiuni. 7ărintele real> aşa cu' a' e=!licat 'ai devre'e> tran&'ite 'e&a4e din 7ărinte> cu' ar 9i DLucrea,+ din greuE. )atăl -i &!une 9iului> D/rice treab+ care merit+ s+ 0ie 0+cut+3 merit+ s+ 0ie 0+cut+ bineE. D5+ )ntotdeauna un procent de => ? )n p#us E. <ăieţelul> dorind &ă/i 9acă !e !lac tatălui şi &ă/i obţină a!robarea> decide din Micul 7ro9e&or ?;1@ &ă lucre2e din greu ca &ă/i 9acă !e !lac tăticului. Lucrea2ă din greu şi> !ână la 00 de ani> 9ără a 9i conştient> -ncă -ncearcă &ă/şi 'ulţu'ea&că !ărinţii. La 00 decide că vrea &ă o la&e 'ai 'oale> aşa că> din ;dult> !lănuieşte &ă lucre2e doar 1 ore !e 2i> 0 2ile !e &ă!tă'ână şi &ă/şi ia o lună de concediu -n 9iecare an. 7are că şi/a re2olvat i'!a&ul. Cu toate ace&tea> deci2ia din ;dultul Dcare gândeşteE> nu e&te de obicei &u9icientă. Înce!e &ă aibă dureri de ca! i'ediat ce o la&ă 'ai 'oale cu lucrul &ău> c-nd -nce!e &ă 4oace gol9 de&co!eră că &e e!ui2ea2ă 4ucând 6 de găuri !e 2i. Merge la !e&cuit şi> -n loc &ă &e rela=e2e> aleargă toată 2iua -n Vello.&tone 7arI> -ncercând &ă !rindă toţi !eştii din lac. Încă a&cultă vec"iul 'e&a4 7arental> contrain4oncţiunea şi lucrea2ă din greu> reuşind &ă D0ac+ treaba bineE. Încă &e a9lă -n i'!a&> deoarece nu &/a du& de&tul de !ro9und !entru a/şi SCP+M<; 5BC+L+; din ;dultul din Co!il. )era!ia trebuie &ă 9ie condu&ă -n aşa 9el -ncât el &ă conecte2e o &cenă din co!ilărie> -n care &ă &e con9runte cu !ărintele &ău ?-n 9ante2ie> de&igur@> vă2ându/l !e )ata şi &!unându/i că nu o &ă 'ai lucre2e din greu de acu' -nainte. 5e obicei> o !er&oană -şi a'inteşte o &cenă reală şi &i'te &enti'entele din acel 'o'ent. 5e e=e'!lu> un !artici!ant de la unul dintre 'aratoanele noa&tre -şi a'inteşte când a vrut &ă intre -n Liga Mică de ba&eball> dar tatăl &ău> un 'ic 9er'ier> nu l/a lă&at !entru că trebuia &ă culeagă recolta. 7acientul &/a -ntor& la acea&tă &cenă şi i/a &!u& tatălui că va 4uca ba&eball> indi9erent de ce 2ice el. Gi nu a 'ai lucrat aşa de 'ult. 7ri'a dată când i/a &!u& a&ta tatălui şi/a ten&ionat u'erii ca şi când tatăl &ău ur'a &ă/l lovea&că. +/a' cerut &ă o &!ună din nou> alt9el şi a!oi &ă 9ie el tatăl şi &ă ră&!undă aşa cu' crede că i/ar ră&!unde tatăl &ău. Stând !e &caunul tatălui &ău ?9iind tatăl &ău@ a &!u&A DS+ nu1mi r+spun,i mie a%a* !i%c+1'i 0undu# )n camion E. ;!oi> 'utându/&e !e &caunul

22

&ău> -i ră&!unde tatălui că va 4uca ba&eball> nu va 'ai lucra la 9er'ă şi că el nu -i va 'ai !utea 9ace rău de acu' -ncolo. ;!oi şi/a -ntrebat tatăl de ce nu -l la&ă &ă &e 4oace când vrea şi ace&ta i/a ră&!un&A D5eoarece trebuie s+ m(nc+m %i nu pot 0ace toat+ treaba de unu# singur %i dac+ nu m+ a4u'i3 nu vom m(nca E. ;!oi> 4ucându/&e din nou !e el a &!u&A DA%a era odinioar+3 dar ast+,i nu mai este a%a@ C(%tig destui bani3 nu mai trebuie s+ #ucre, )n p#usE. 5u!ă ce a luat o nouă deci2ie> din Co!il> a reuşit &ă/şi 9acă !lanuri din ;dultA D!+ voi duce #a &ie#dingE ?o 9acultate care o9eră un !rogra' de &tudiu la di&tanţă@ Eşi voi renun'a #a ore#e de practic+ privat+3 a%a c+ nu voi mai #ucra ,i %i noapte* Ami pot permite asta mut(ndu1m+ )ntr1un apartament mai ie0tin %i schimb(ndu1mi ma%ina scump+ cu una mai ie0tin+E. Să re!etă'> i'!a&ul de gradul unu e&te un ră&!un& la o contrain4oncţiune. +niţial> co!ilul decide &ă 9acă ceea ce -i cere !ărintele> cu' ar 9i &ă lucre2e din greu şi &e !oate &i'ţi :T cu a&ta> atâta ti'! cât !ri'eşte atenţie !entru că lucrea2ă şi nu &i'te că lucrul inter9eră cu alte dorinţe din viaţa &a. În 'o'entul când vrea &ă 9acă o &c"i'bare> &ă lucre2e 'ai !uţin> dar &e &i'te blocat şi Dinca!abilE de &c"i'bare> &e a9lă -ntr/un i'!a&. 7entru a de!ăşi i'!a&ul> trebuie &ă ia o nouă deci2ie cu ;dultul din Co!ilul liber> acelaşi Mic 7ro9e&or care a luat deci2ia iniţială de a lucra din greu. În impasu# de gradu# doi> Micul 7ro9e&or a luat o deci2ie ca ră&!un& la o in4oncţiune şi nu la o contrain4oncţiune. 5e e=e'!lu> &tarea eului de 7ărinte a !ărintelui ar 9i !utut tran&'ite un 'e&a4 D Lucrea,+ din greuE ?i'!a& de gradul unu@> -n ti'! ce Co!ilul !ărintelui a tran&'i& in4oncţiunea D Nu 0i copi#E. ;tunci deci2ia ar 9i !utut 9iA DNu voi 0ace niciodat+ #ucruri copi#+re%ti E. Mulţi tera!euţi !e care -i 9or'ă' şi !e care -i trată' &e a9lă -n acea&tă &ituaţie. Lucrea2ă din greu> -şi o9eră 9oarte !uţin ti'! &ă &e 4oace şi când &e 4oacă> 4oaca lor nu e&te aşa de &!ontană> aşa liberă> aşa co!ilărea&că cu' e&te cea a !er&oanelor care nu au acce!tat acea&tă in4oncţiune. Bi -şi 9olo&e&c c"iar vacanţele !entru a veni la noi &ă &e 9or'e2eN ;ceşti tera!euţi !ot decide din ;dult &ă nu lucre2e aşa de 'ult şi &ă &e di&tre2e 'ai 'ult> dar di&tracţia e&te !rogra'ată şi nu liberă. Re2olvarea ace&tui i'!a& dintre ;dultul din Co!il ?;1@ şi Co!ilul !ărintelui> acu' !arte din 7ărintele ti'!uriu ?71@> e&te 'ai e'oţională decât re2olvarea i'!a&ului de gradul unu. 7entru o re2olvare -ncununată de &ucce&> !acientul &e i'!lică el -n&uşi -n 'e'oria !e care o are de&!re !ărinţii &ăi reali> cu' &e au2eau> cu' arătau> cu' &e &i'ţeau. 5e&eori> di9erenţa con&tă -n inten&itatea &enti'entelor !ărintelui> care !ot &ă nu 9ie atât de -ncărcate de a9ecte -n lucrul de gradul unu. )era!eutul crea2ă un 'ediu -n care !acientul &i'te inten& aceleaşi &enti'ente !e care le/a avut când a luat deci2ia originară. 7acientul trebuie &ă 9ie -n &tarea eului de Co!il şi nu -n cea de ;dultN 5e obicei acea&ta &e obţine -ntr/o &cenă ar"aică> -n care !acientul retrăieşte inten&> nu nu'ai locul şi !artici!anţii> dar şi &enti'entele !e care el şi ceilalţi !artici!anţi le &i'ţeau. Se !une la !unct un dialog> -n care !acientul -şi a9ir'ă &co!ulA DSunt /B dac+ m+ 4oc* 5ac+ 0ac #ucruri copi#+re%ti3 sunt /B* 5ac+ r(d %i sunt vese# %i emo'ionat3 sunt /BE. 5ialogul continuă> !acientul luând locul !ărintelui care a dat in4oncţiunea şi a!oi 9iind el -n&uşi> lucrând a&u!ra i'!a&ului. Jneori> !ărintele introiectat &e ţine tare şi !acientul trebuie &ă continue şi &ă ia noua deci2ie -n !re2enţa de2a!robării celeilaltei !ărţi din &ine> 7ărintele din Co!ilC alteori !oate gă&i &u!ort de undeva din interior> de la un alt !ărinte &au bunic &au de la !&i"otera!eut. Jneori trebuie &ă/şi cree2e un nou 7ărinte> a&t9el -ncât atât ;dultul &ău din Co!il cât şi 7ărintele &ău din Co!il &ă 9ie de acord cu

2

noua deci2ie. În 9inal va &!une> va crede şi va &i'ţi> D !+ 4oc3 0ac #ucruri copi#+re%ti3 r(d3 sunt vese# %i emo'ionat@ Sunt /B c(nd sunt copi#+ros@E. ;ce&t gen de intervenţie nu e&te uşor. )era!eutul trebuie &ă a&culte cu atenţie şi &ă !regătea&că atent 'ediul. B&te deo&ebit de greu când tera!eutul vede un !acient -n şedinţe individuale> o dată &au de două ori !e &ă!tă'ână> dar e&te 'ai uşor când lucrea2ă -n gru!uri &au -n .orI&"o!/uri de .eeIend> &ă!tă'ânale &au care durea2ă o lună. Impasu# de gradu# trei e&te unul -n care !acientul &e !erce!e ca 9iind dintotdeauna aşa cu' &e !erce!e. 5e e=e'!lu> !acientul de!ri'at> care lucrea2ă cu &ucce& a&u!ra i'!a&ului de gradul doi şi care decide &ă nu &e 'ai o'oare> !oate S şi !robabil că va S renunţa la de!re&ia &a. Cu toate ace&tea> el !oate -ncă &ă &i'tă că e&te li!&it de valoare şi &ă a9ir'e că &/a &i'ţit )ntotdeauna li!&it de valoare. 3u/şi !erce!e &enti'entele ca 9iind re2ultatul in4oncţiunilor !arentale şi a deci2iei de a &e &u!une ace&tora> ci 'ai degrabă ca o &tare naturală de a 9i. S/a Dnă&cutE a&t9el> &!une. În ace&te ca2uri de i'!a& de gradul trei> in4oncţiunile au 9o&t date atât de devre'e şiU&au nonverbal> a&t9el -ncât !acientul nu e&te conştient că au 9o&t date vreodată. 5e aceea> lucrul !entru i'!a&ul de gradul doi> dintre Co!ilul !acientului şi Co!ilul i'aginat din !ărintele real> eşuea2ă când e&te vorba &ă a4ungi la rădăcinile ace&tui ti! de i'!a&. C"iar daca noi şti' că !acientul a avut o in4oncţiune şi a luat o deci2ie> el nu &i'te a&ta. ;tunci> lucrul crucial va 9i -ntre cele două !ărţi ale Micului &ău 7ro9e&or S Micul 7ro9e&or care &/a ada!tat şi Micul !ro9e&or din Co!ilul liber care !oate intui o nouă cale de a 9i . Lucrul are loc &trict -ntre cele două !ărţi ale Co!ilului şi are loc !rintr/un 'onolog dublu DBu/BuE şi nu !rintr/un dialog Bu/)u> 9olo&it u2ual -n lucrul cu i'!a&ul de gradul unu &au doi. Să re!etă'> -n i'!a&urile de gradul trei> clientul crede că a 9o&t dintotdeauna -ncă!ăţânat> 9urio&> li!&it de valoare &au inca!abil de a &e 4ucaC că de 9a!t e&te de &e= o!u&> nă&cut -n 'od tragic -ntr/un cor! greşit. 7entru a lucra cu a&t9el de i'!a&uri> !acientul trebuie &ă 4oace a'bele roluri / DSunt bărbatul din 'ineE ca şi DSunt 9e'eia din 'ineE> &au DSunt !artea 4ucăuşă din 'ineE ca şi DSunt eu> cel care nu &e 4oacă niciodatăE S şi &ă 9ie 9iecare !arte> !e rând> !ână când &i'te energia -n Co!ilul liber. 7e 'ă&ură ce !er&oana trăieşte a&ta> &e !erce!e ca 9iind valoroa&ă> de e=e'!lu> &i'te e=citaţia care -n&oţeşte -nce!utul &c"i'bării. ;cea&ta e&te o e=!erienţă !uternică> 'işcătoare S când clientul ia o nouă deci2ie de a renunţa la ceea ce !ărea un atribut de o viaţă şi &i'te libertatea şi autono'ia !er&onale.

RBLJM;)
7ână acu' a' di&cutat !rinci!iile generale ale ;)> -nce!ând cu conce!tele de ba2ă ale celor trei &tări ale eului S ;dultul> care &e co'!ortă con9or' cu ace&te dateC Co!ilul> care re!re2intă colecţia -n&u'ată a e=!erienţelor co!ilului> reale şi i'aginareC şi 7ărintele> care acţionea2ă con9or' 'odalităţilor !arentale !ro!rii &au ale altora> du!ă cu' a -nvăţat de la !ărinţi> de la !ărinţii &urogat &au !rin !uterile !ro!riului Co!il &au ;dult de a creea un 7ărinte. ;' &cri& de&!re tran2acţii> 'ângâieri şi 4ocuri. ;' e=!licat &enti'entele !ara2ite> e'oţiile &tereoti!e cronice> ca şi in4oncţiunile> contrain4oncţiunile şi deci2iile. În ace&t ca!itol ne/a' concentrat a&u!ra i'!a&urilor şi a' iniţiat &ubiectul noilor deci2ii.

2(

Care e&te obiectivul no&truM 3u vre' &ă ne ocu!ă' de de2voltarea unui nou li'ba4 &au &ă in&i&tă' ca alţii &ă 9olo&ea&că li'ba4ul no&tru. 3u e=i&tă 'agie -n 9olo&irea 4argonuluiC unii ter'eni !ot 9i -nlocuiţi. Cuvintele nu &unt 'ai 'ult decât etic"ete co'ode !entru -nţelegerea teoriei de2voltării co'!orta'entului. Sunt utile doar dacă -i a4ută !e oa'eni &ă trăia&că vieţi 'ai 9ericite. :biectivul no&tru e&te de a &tabili o a'bianţă !entru &c"i'bare. 3oi cree' o a'bianţă inten&ivă> 'ai degrabă decât e=ten&ivă> -ncura4ând !acientul &ă &e &c"i'be -n !erioade &curte de ti'! S un .eeIend> o &ă!tă'ână> două &ă!tă'âni &au o lună / şi a!oi &ă !lece şi &ă/şi !ună -n !ractică &c"i'bările> 9ără altă tera!ie ulterioară. 3u -ncura4ă' tran&9erul negativ &au !o2itiv. 3u ave' obiecţiuni ca !acienţii &ă ne !lacă !entru ceea ce &unte'. 7rin toate căile !e care le cunoaşte'> -l -ncura4ă' !e !acient &ă/şi a&u'e co'!orta'entul !ro!riu> gândurile şi &enti'entele !ro!rii. 3u -ncura4ă' de!endenţa. Sunte' -ntrebaţi de &c"i'bările intra!&i"ice> 'ai degrabă decât de anali2a tran2acţiilor> a !roce&elor de gru! şi a relaţiilor inter!er&onale. 3u &unte' intere&aţi de !roce&ul de gru! şi rareori vorbi' de&!re el> deşi -ncura4ă' bineinţele& D!roce&ulE -n ti'!ul .orI&"o!/urilor. ;ce&t D!roce&E real are loc 2( de ore !e 2i> !e 'ă&ură ce oa'enii 'ănâncă -'!reună> &e 4oacă -'!reună şi dor' -n ca'ere de două> trei &au !atru !er&oane. În !rinci!al> noi 9ace' tera!ie unu/la/unu -n gru!> deoarece e&te 'ai uşor !entru !acient &ă ră'ână -n &tarea eului de Co!il şi a&t9el &ă ia noi deci2ii> dacă &cena e&te 'enţinută &i'!lă şi nu'ărul de !artici!anţi reali e&te 'enţinut la un 'ini'. 5u!ă 'unca !rin noua deci2ie !acientul a!lică ce a -nvăţat S la !i&cină> la 'a&ă şi -n ti'!ul &erilor cu cântece la c"itară şi conver&aţii liniştite.

20

Capi$ lul 8 C n$rac$e
7R:CBSJL C:3)R;C)J;L
Contractul tera!eutic &tabileşte !e ce &e va 9ocali2a trata'entul. Clientul decide -n 'od di&tinct> -n ter'enii credinţelor> e'oţiilor şi co'!orta'entelor> ce !lănuieşte &ă &c"i'be la el> !entru a atinge ţelurile !e care şi le &tabileşte. Clientul lucrea2ă cu tera!eutul !entru a &tabili contractul şi 9ace un contract cu &ine. )era!eutul e&te !e !o&t de 'artor şi 9acilitator. Jnii clienţi ştiu e=act ce dore&cA 5onA <ună> &unt 5on. Sunt aici deoarece a' 9o&t !ro'ovat şi a&ta !re&u!une că trebuie &ă !redau ceva celor din vân2ări. ;' au2it că tu vindeci 9obiile de a vorbi -n !ublic şi eu &unt ..... -ngro2it de a vorbi -n !ublic. ;lţi clienţi &unt vagiA Ra#A Vreau &ă lucre2 -n legătură cu ... -ncerc &ă 'ă -nţeleg cu şe9ul 'eu. În legătură cu a&ta> oarecu' legat> &9ârşi' !rin a ne certa. "obA 5ă un e=e'!lu. : &ituaţie recentă când ai vrut &ă te -nţelegi cu şe9ul tău şi aţi &9ârşit !rin a vă certa. Ra#A Bi bine> c"iar &ă!tă'âna trecută. Bra' -n biroul 'eu ... . !aryA <ine. )e vei !re9ace> c"iar acu'> că te a9li -n birou şi vei 4uca &cena ca şi când &/ar !etrece acu'. +ată şi un alt &caun. Când eşti şe9ul tău> 'ută/te !e ace&t &caun şi &!une ce &!une şe9ul tău. Înainte de a -ntreba clientul ce vrea &ă &c"i'be> trebuie &ă şti' care e&te &ituaţia. Când Ral &!une că vrea &ă &e -nţeleagă 'ai bine cu şe9ul &ău> tera!eutul şi clientul au nevoie de in9or'aţii co'une. Modalitatea noa&tră de a obţine in9or'aţii e&te de a cere un e=e'!lu> cerându/i clientului &ă aducă &cena -n !re2ent> aici şi acu' şi &ă 4oace rolul 9iecărei !er&oane din &cenă. 3oi -ncura4ă' dialogul Bu/)u> c"iar şi atunci când D)uE e&te !re2ent doar -n 9ante2ia clientului. : a&t9el de 'uncă e&te 'ai e9icientă şi 'ai reală decât cea -n care clientul 9olo&eşte !er9ectul co'!u&> !ove&tind Dce &/a -ntâ'!latE. 5e a&e'enea> clientul> luând !arte la &cenă> e&te 'ai a!t &ă/şi !er'ită &ă &i'tă -n ti'! ce !ove&teşte. AnnA Mă &i't co'!let -ncordată când -'i !lace un bărbat> când vreau &ă/i &!un unui bărbat că 'i/ar !lăcea ...&ă 9i' !rieteni.

26

!aryA Gândeşte/te la un bărbat anu'e> cu care ai vrut &ă 9ii !rietenă de curând. Cu' ar 9iA DSunt la o !etrecere şi...E AnnA ;ş &!une că 'ă co'!ort aşa doar cu bărbaţii de&!re care cred că &unt liberi. 3u cu bărbaţii -n&uraţi. !aryA <ine. ;lege un bărbat şi o &cenă. AnnA <ine. 5a. Vinerea trecută. Sunt ... . Oo"n e&te a&i&tentul 'eu. Sunt la o ca9ea cu el> du!ă ore. Mă gânde&c &ă/i &!un că -'i !lace de el> 'ă i'agine2 -ntrebându/l dacă ne 'ai !ute' -ntâlni şi -n loc de a&ta> bru&c> -i &!un că trebuie &ă !lec. Gi !lec. "obA +'aginea2ă/ţi că ai ter'inat tera!ia. ,ă &cena aşa cu' cre2i că ar avea loc du!ă ce te/ai &c"i'ba şi ai 9i aşa cu' -ţi doreşti &ă 9ii. AnnA Î'i !lace de 'ine> -i vorbe&c de&!re &erviciul 'eu. Î'i i'agine2 că -l -ntâlne&c din nou. În loc de a 9ugi ..... ? pau,+@.... &!unA DAmi p#ace s+ iau ca0eaua cu tine* A 0ost o )nt(#nire )nc(nt+toare* Putem s+ ne )nt(#nim din nou-E Sunt 9ericită. ;&ta e ceea ce vreau. 5aN Creind noua &cenă> ;nn trăieşte gândurile şi &enti'entele &i'ultan. ;rată vie şi e=e'!lul ei e&te clar !entru oricine. Când clienţii 9olo&e&c cuvinte nee=!licite> a!ar 'a&iv 9al&e -nţelegeriA D$reau s+ m+ simt bine cu mineEC D$reau s+ 0iu mai apropiat de oameniEC D$reau s+ comunic mai bineE. 7entru 9iecare &ituaţie> un e=e'!lu &!eci9ic accelerea2ă &tabilirea contractului. TomA Vreau &ă renunţ la o bandă ... un &enti'ent ... un &cri!t. ?Cuvintele lui ne &!un că el cunoaşte li'ba4ul ;)> dar -l 9olo&eşte greşit.@ "obA Jn ceM !aryA <andă> &enti'ent> &cri!tM Ve2i cu' te bagi -n a&tea dacă eşti con9u2M Gi dacă noi -ţi ră&!unde' S bineC a' 9i şi noi con9u2i> odată cu tine. TomA B adevărat. Când lucrai cu <arry şi el a &!u& D $reau s+ m+ omorE> '/a' &i'ţit tri&t. Gi a!oi '/a' gândit la !ărinţii 'ei şi a' avut ace&t gând nebune&c> D 2u nu m+ voi omor) niciodat+3 dar am s+ o s0(r%esc ca %i p+rin'ii mei* / s+ am o moarte ne0ericit+E. "obA Ce vrei &ă &!ui cu o D'oarte ne9ericităEM TomA Bi nu au avut niciodată ce şi/au dorit. !aryA 5eci ei au trăit ne9ericiţi şi a!oi au 'urit. )u ce -ţi doreşti> a&t9el -ncât când ai &ă 'ori> &ă !oţi &!uneA DAm avut o via'+ 0ericit+-E. ,ii e=!licit. 3oi nu şti' ce/şi doreşte )o'. Bl bate câ'!ii> e&te vag> re9u2ând &ă dea e=e'!le şi> -n 9inal> e=!lică că lucrea2ă din greu> &e critică -n legătură cu 'unca &a> -n loc &ă &e bucure de ea> nu are "obby/uri şi &oţiei &ale nu -i !lace &ă 9acă &e= cu el. B&te de!re&iv şi &e &i'te 9ără valoare. 7ri'ul &ău contract e&te acela de a nu &e &inucide. ;l doilea contract e&te de a &e &i'ţi valoro&. Cel de/al treilea contract e&te cel de a &e di&tra. Ca şi )o'> lui Rog -i e&te di9icil &ă -nţeleagă. : altă 'etodă> !entru a -'bunătăţi co'unicarea dintre tera!eut şi client e&te aceea de a/i cere clientului &ă 9olo&ea&că li'ba4ul co!iilor. RogA Vreau &ă 'ă -'!line&c şi &ă 9iu !ro!riul 'eu &tă!ân. "obA S!une a&ta !e li'ba co!iilor.

2%

RogA )otdeauna a' avut ace&t &enti'ent că ceva e&te -n neregulă cu 'ine. "obA 5a> ca' ceM ?<ob de a&e'enea 9olo&eşte li'ba4ul co!iilor@. RogA ?Pau,+@ Că &unt tâ'!it şi răutăcio& şi că nu/'i !lac oa'enii. "obA Gi c"iar eşti aşaM ?5acă ră&!un&ul e&te DdaE> cere' un e=e'!lu> un 'o'ent şi un loc -n care Rog a 9o&t Dtâ'!it şi răutăcio&E şi -n care a cre2ut că Dceva e&te -n neregulă cu 'ineE.@ RogA 3u> nu &unt. ;&ta e. Gi vreau &ă o!re&c toate a&tea. Oudy> de a&e'enea> nu ştie> când -nce!e> ce vrea &ă &c"i'be la ea. CudyA ;' ace&t &enti'ent di&trugător... . Bu ... -l &i't acu'. S!eriată şi 2druncinată. "obA Gi ce/ţi &!ui -n ca! ca &ă te &i'ţi &!eriată şi 2druncinată. ?<ob &coate -n relie9 că -şi !roduce ace&te &enti'enteC nu Dle areE !ur şi &i'!lu...@ CudyA M''. )rebuie &ă 9ac ceva 9oarte greu şi nu vreau. ?$oce 0oarte 4oas+3 moa#e@ !aryA CeM CudyA 3u ştiu. )re'ur. În ace&t !unct ave' o!ţiunea de a ne concentra a&u!ra 9ricii şi Dtre'uruluiE lui Oudy &au de a/i ignora 9rica> !entru a de&co!eri ce/şi doreşte !entru &ine. !aryA 5eci> dacă nu ai tre'ura> !e ce te/ai concentraM CudyA 7e a 9i au2ită> a conta. "obA <ine. S!une/o la !er&oana -ntâi. CudyA ; contaM Vreau &ă 9iu luată -n con&iderare. Vreau &ă 9iu au2ită. "obA 5in nou. 5e&tul de tare !entru a 9i au2ită. CudyA Vreau &ă 9iu luată -n con&iderare. VRB;J SW ,+J LJ;)W Î3 C:3S+5BR;RB. "obA ?R(,(nd@ )e aud. <ine. 5eci ţelul tău e&te &ă nu te 'ai &!erii şi &ă te 9aci au2ită. Gro2av. Mae şi/a de'on&trat !roble'a -n &ituaţia tera!eutică actuală. ; reacţionat 9aţă de tera!eut cu' reacţiona 9aţă de !ărinţii ei> cu 'ult ti'! -n ur'ă. !aeA Mă &i't bine. Vreau &ă 'ă &i't bine c"iar şi atunci când nu 9ac totul bine. !aryA Jn e=e'!luM : &ituaţie recentă când nu te/ai &i'ţit bine !entru că nu ai 9ăcut totul bineM !aeA ?Pau,+ #ung+@ 3u 'ă !ot gândi la una. !aryA Gi ce &i'ţi c"iar acu'M !aeA Sunt !roa&tă. !aryA ;&ta e o 4udecată. Când a9ir'i că eşti !roa&tă> cu' te &i'ţiM !aeA 3u ştiu. ?Pau,+@. )ri&tă. !aryA <ine. 5eci> -n &cena de acu'> cu 'ine> nu te gândeşti la un 'o'ent> ceea ce -n&ea'nă că nu 9aci totul bine> &!ui că eşti !roa&tă şi te &i'ţi tri&tă. B&te ace&ta un !attern 9a'iliarM !aeA 5a. ?/0tea,+@ B un 9el de !ove&te a vieţii 'ele. Ma'a e&te 'ult 'ai deştea!tă decât 'ine ... şi eu 'ă &i't -ntotdeauna !roa&tă ... şi tri&tă.

21

!aryA )oc'ai ai 9ăcut o evaluare !er&!icace.... că reacţione2i ca şi când aş 9i 'a'a ta. ;şa că &unt &igură că nu eşti !roa&tă. În ace&t e=e'!lu> nu te gândeşti la ceva anu'e> &!ui că eşti !roa&tă şi te &i'ţi tri&tă. Vrei &ă &c"i'bi ceva aiciM !aeA Vreau &ă -ncete2 &ă 'ă 'ai con&ider !roa&tă. !aryA Gro2avN ;ce&te !ri'e contracte de &c"i'bare !ot &ă nu 9ie cele 'ai i'!ortante contracte !e care clienţii le !ot 9ace !entru ei. 5e 9a!t> de&eori> clienţii -nce! cu un contract ino9en&iv> a&t9el -ncât &ă nu &e e=!ună !ână când nu &e &i't -n &iguranţă -n gru!. În ti'!ul !roce&ului tera!eutic> oricând> clienţii !ot &c"i'ba contractele &au tera!eutul> !ot !ro!une un contract di9erit> !e 'ă&ură ce aud noi 'ateriale. :ricu'> -nainte de ter'inarea !ri'ei şedinţe> noi vre' &ă au2i' &u9iciente lucruri de&!re client> a&t9el -ncât &ă 9i' &iguri> atât cât &e !oate> că clientul nu e&te !e cale de a &e &inucide> de a o'or- !e altcineva &au de a deveni !&i"otic.

C:3)R;C)B 7B3)RJ ; 3J SB S+3JC+5B S;J 7B3)RJ ; 3J :M:RÎ 7B ;L)C+3BV;
Contractele !entru a nu &e &inucide &au !entru a nu o'or- !e altcineva &unt !rioritare 9aţă de alte contracte !e care le doreşte un client !otenţial &uicidar &au cri'inal. Contractul e&te o declaraţie 9ăcută de ;dultul clientului că -şi va controla cu &ucce& i'!ul&urile &uicidare &au cri'inale. Bl garantea2ă> !entru binele &ău> &ă nu &e &inucidă !entru o 2i> o &ă!tă'ână> o lună şi &ă continue trata'entul -n acea&tă !erioadă de ti'!. Înaintea e=!irării vec"iului contract trebuie 9ăcut un nou contract te'!oral> dacă clientul nu a deci& &ă trăia&că. 5acă clientul vrea &ă trăia&că o 2i> tera!eutul trebuie &ă !rogra'e2e o -ntâlnire -nainte ca 2iua &ă &e &9ârşea&că ... &au &ă aran4e2e !entru client &ă &e vadă cu altcineva> dacă> din orice 'otiv> tera!eutul nu !oate 9ace o !rogra'are &au nu !oate veni la o şedinţă. 7e !arcur&ul ace&tui ca!itol> ce &!une' de&!re contractele 9ăcute !entru ca clientul &ă nu &e &inucidă e&te valabil şi !entru contractele 9ăcute !entru ca clientul &ă nu o'oare !e altcineva. Când un client are tendinţe &uicidare> -ntrebă' -ntâi de&!re &ituaţia vieţii &ale actuale. Ce &e -ntâ'!lă> care &unt !roble'ele nere2olvate !e care le 9olo&eşte ca 4u&ti9icare !entru a &e &inucideM 7roble'ele !ot 9i divorţul> 9ali'entul> li!&a &lu4bei> -nde!ărtarea de !rieteni> &ingurătatea> 'oartea unei !er&oane dragi. ;ce&tea vor deveni !roble'e de re2olvat dup+ ce clientul ia o nouă deci2ie de a trăi> -n ciuda ace&tor !roble'e. Jnii clienţi cu tendinţe &uicidare nu au !roble'e reale &!eci9ice. ;ceştia decid -n co!ilăria ti'!urie> când -şi recuno&c !ro!ria ne9ericire> DC(nd voi 0i mare %i voi avea succes3 voi 0i 0ericit E. La grădiniţă decid că vor 9i 9ericiţi când vor 'erge la şcoală şi când 'erg la şcoală decid că vor 9i 9ericiţi când vor ab&olvi şcoala. 5acă vor !utea ab&olvi> vor !utea 9i 9ericiţi şi a!oi> dacă vor intra la Medicină> vor !utea> -n &9ârşit> &ă &e &i'tă bine. 5eci> ei de!ăşe&c cu &ucce& ob&tacolul şi vin la noi> &!unândA D Am mu#'i c#ien'i3 c(%tig mai mu#'i bani dec(t pot che#tui %i am tendin'e suicidare* Nu mai este nici o provocare %i )n ciuda a tot ceea ce 0ac3 nu am 0ost niciodat+ 0ericit E. Contractul e&te la 9el ca şi cel !entru clienţii cu !roble'e &erioa&eA &ă ră'ână -n viaţă !ână când va lua o nouă deci2ie> aceea de a nu &e &inucide niciodată. ;!oi> du!ă ce clientul a luat noua deci2ie> credinţa că

2$

nu 'ai e=i&tă !rovocare şi nu e=i&tă nici o !o&ibilitate de a 9i 9ericit> vor deveni !roble'e de re2olvat. )ed e&te un bărbat de vâr&tă 'i4locie> divorţat recent. ; &lăbit deoarece nu a 'âncat. ; avut o tentativă &uicidară &erioa&ă -n ur'ă cu două luni şi a continuat &ă 9ie de!re&iv. ;' di&cutat cu el !roble'ele !e care le areA &ingurătatea> li!&a !roiectelor> nici o iubită cu e=ce!ţia Daventurilor de o noa!teE şi iritarea cre&cândă de la &erviciu> care -i !lăcea -nainte. Îi cere' &ă !arcurgă> -n i'aginaţie> o 2i obişnuită de lucru şi o 2i obişnuită de .eeIend şi a' -nţele& că -şi !etrece cea 'ai 'are !arte a ti'!ului &tând &ingur şi gândindu/&e la trecut. ;!oi> aduce' două &caune şi -i cere' &ă e=!eri'ente2e cele două !ărţi din el> !artea !e care doreşte &ă o o'oare şi !artea care doreşte &ă ră'ână -n viaţă. 7e !ri'ul &caun> clientul e&te !artea !e care vrea &ă o o'oare. TedA 7artea 'ea 'i2erabilă de bătrânel... . ;' 9o&t un bătrânel 'icuţ toată viaţa. 7artea care nu &/a di&trat niciodată> care nu a ştiut &ă &e co'!orte cu oa'enii. 5e data a&ta &unt &ingur. 5e 9a!t> !artea a&ta nici nu 'erită &ă 9ie cuno&cută. ?7artea a&ta a 9o&t &!u&ă 9oarte rar> du!ă 18 'inute.@ Îl -ntrebă' de&!re cealaltă !arte> !artea care 'erită &alvată. TedA 3u cred că e=i&tă !artea a&ta. "obA <a da> e=i&tă. ;i venit aici -n loc &ă te &inuci2i. Înce!e de acolo D L1am adus pe Ted aici***E. 5u!ă o e2itare con&iderabilă> )ed -nce!e &ă &i'tă !lăcerea !entru abilitatea &a de a lucra> !entru 'intea &a> !entru co'!a&iunea &a 9aţă de ceilalţi. TedA 3u a' 'are -ncredere -n tera!ie. "obA <ine> a' au2it. 5ar 'ai ştiu că nu !ot vindeca un cadavru. Vrei &ă ră'âi -n viaţă !e !arcur&ul lucrului no&truM TedA Să 9iu &incer> nu ştiu. ?Pau,+@ 3u ştiu. )ed vorbeşte de&!re de!re&ia lui> nu -nţelege că el e&te cel care/şi deter'ină de!re&ia şi &e &i'te ca şi când ar 9i cu!rin& de o 'aladie incurabilă. 7ove&teşte câteva 'o'ente> câteva a'intiri !recoce 9oarte tri&te> -n ti'! ce noi continuă' &ă re!etă' i'!ortanţa unui contract !e care &ă -l 9acă !entru a ră'âne -n viaţă. "obA +a din nou !artea din tine care doreşte &ă ră'ână -n viaţă. ;cea&ta e&te !artea !lină de co'!a&iune şi &trălucitoare şi care vrea ceva bucurie -n viaţă. 7artea care te/a adu& a2i aici. TedA 3u !rea cuno&c !artea a&ta. !aryA Înce!e &ă o cunoşti. Înce!e cuA D$reau s+ tr+iesc***E. )edA Vreau &ă trăie&c. 3u cred -n viaţa du!ă 'oarte şi c"iar dacă e=i&tă> dacă o 9ac voi 9i 'ort. <obA Stai cu !artea care vrea &ă trăia&că.

8

TedA Gtiu că -n viaţă e=i&tă 'ai 'ult decât ce a' eu. Vreau &ă cuno&c 'ai 'ult. ;' venit aici... da> a&ta e&te !artea din 'ine care &!eră.... &au nu aş 9i aici. Mi &/a &!u& că eşti deo&ebit de bun 'ai ale& cu !er&oane ca 'ine şi> da> ştiu că &!er. ;' venit aici !entru a 'ă &i'ţi 'ai !uţin ne9ericit..... de 9a!t> !entru a decide odată !entru totdeauna. 5a> voi 'ai trăi o &ă!tă'ână. )ed a ră'a& -n viaţă -n acea &ă!tă'ână. ; !artici!at la toate cele 18 gru!uri de tera!ie !e care le/a' ţinut noi şi a venit şi la câteva şedinţe individuale. În a şa&ea 2i şi/a !relungit contractul de a ră'âne -n viaţă !entru -ncă o &ă!tă'ână. Înainte de a -nce!e cea de/a treia &ă!tă'ână> )ed a luat o nouă deci2ie> D3u 'ă voi o'or- niciodată> nici accidental> nici voitE. ; continuat &ă !artici!e la două gru!uri &ă!tă'ânal !entru a/şi de!ăşi interdicţiile de a 9i a!ro!iat de oa'eni şi de a &e di&tra. Ga&e luni 'ai târ2iu> când &/a !etrecut o tragedie -n 9a'ilie> )ed a 9o&t din nou de!ri'at şi &/a gândit la &inucidere. ; 9acut un nou contract> dându/şi !er'i&iunea de a !lânge şi a reluat deci2ia de a trăi şi de avea gri4ă de el. Cu un client atât de de!ri'at ca )ed> &ugeră' ca -ntotdeauna contractul &ă 9ie !e ter'en &curt. În ace&t 9el ţine' clientul orientat !e !roble'a c"eie S !ro!ria lui viaţă. Contractele -ntin&e !e căteva luni !ot 9i !ericuloa&e> deoarece tera!eutul şi clientul !ot 9i ador'iţi lucrând a&u!ra !roble'elor li!&ite de i'!ortanţă vitală> &au clientul !oate Dţâşni ca aburul &ub !re&iuneE> abandonând tera!ia !e tăcute şi o'orându/&e. 5acă un client cu tendinţe &uicidare abandonea2ă tera!ia li!&ind c"iar şi de la o şedinţă> -l vo' contacta i'ediat şi vo' lucra cu el !entru a/şi relua contractul &au !entru a &e interna. Când a 9o&t &tabilit un contract !entru a nu/şi lua viaţa> ur'ări' &e'nele !o&ibile care indică 9a!tul că acea !er&oană nu/şi ţine contractul. Li'ba4ul cor!oral !oate 9i incongruent> ca atunci când clientul -şi &cutură ca!ul a negare -n ti'! ce 9ace o a9ir'aţie &au -şi -'!inge 'âinile ca şi când l/ar ţine !e tera!eut la di&tanţă. Clientul !oate 9olo&i li'ba4ul a'bivalent> cu' ar 9i DCred c+ pot spune c+ nu )mi voi #ua via'a E. Jn client cu de!re&ie de inten&itate !&i"otică !oate 9i de acord şi a!oi &ă a!ară o creştere a &tării &ale de agitaţie &au !oate &ă re!ete -n 'od 'onoton tot ce -i cere tera!eutul &ă &!ună> 9ără a 9ace un contract real. Când o !er&oană ştie că nu &e va &inucide -n ti'!ul !erioadei contractului de obicei relatea2ă şi de'on&trea2ă o &c"i'bare -n ceea ce !riveşte &enti'entele &ale. 7oate relata o uşurare i'ediată> că a avut o !erioadă de !au2ă -n ob&e&ia &a dureroa&ă re9eritoare laA Da 9i &au a nu 9iE. 7oate relata di&!erare> ştiind că a blocat o &că!are din 9aţa !roble'elor> -nainte de re2olvarea !roble'elor. În a'bele ca2uri vocea &a e&te 'ai !uternică şi ge&turile devin congruente. 5acă ave' vreo -ndoială -n legătură cu intenţiile &au ca!acităţile &ale> -i cere' &ă !retindă că toc'ai a ieşit din birou şi &ă 9anta&'e2e cu voce tare> la ti'!ul !re2ent> ce 9ace> ce gândeşte şi ce &i'te din 'o'entul -n care !ără&eşte biroul şi !ână -n 'o'entul revenirii la ur'ătoarea -ntâlnire. Îl o!ri' de câte ori relatea2ă de!re&ie &au gânduri de &inucidere şi -l -ntrebă' ce va 9ace !entru a ră'âne -n viaţă. Vre' &ă/şi !lani9ice dinainte !e a4utorul cui &e !oate ba2a şi ce va 9ace dacă ace&t a4utor nu e&te di&!onibil. Jn client &uicidar grav> ca )ed> ar trebui vă2ut 2ilnic dacă va 9i tratat 9ără a 9i &!itali2at. Jnii clienţi trebuie &ă 9ie internaţi &au !rote4aţi -n alt 'od> deoarece !roce&ele lor de gândire nu &unt &u9icient de intacte a&t9el -ncât &ă 9acă contracte 9er'e Dde a nu &e &inucideE &au Dde a nu o'or- !e altcinevaE. 7ot 9i !&i"otici> a9ectaţi cerebral &au &coşi din

1

9uncţie de alcool &au droguri. Clienţii a căror de!re&ie &e inten&i9ică şi devin &uicidari -n ur'a con&u'ului de alcool &au 'ari"uana au nevoie &ă &e decidă &ă nu le con&u'e !ână ce nu 'ai au tendinţe &uicidare &au cri'inale. 7er&oanele cu tră&ături i&terice> dacă re9u2ă &ă &e gândea&că la intere&ul !ro!riu> !ot 9i !rea i'!ul&ive !entru a/şi 'enţine contractele. Clienţii care -n alte condiţii ar 9i 9oarte buni candidaţi !entru trata'entul e=tra&!italice&c> !ot trăi -n condiţii &ociale şi econo'ice atât de di9icile -ncât 'ediul lor e&te con&iderat a 9i co!leşitor -n &u&ţinerea &uicidului &au "o'iciduluiC a&t9el -ncât> &!itali2area te'!orară !oate 9i alegerea cea 'ai bună. )era!eutul şi clientul evaluea2ă abilitatea clientului de 9ace un contract şi 9iecare client care nu !oate &au nu vrea &ă 9acă un contract 9er' de a nu &e &inucide &au de a nu o'or- !e altcineva ar trebui &ă 9ie &!itali2at !ână când 9ace un a&t9el de contract. Clienţii de!re&ivi &e !ot gândi la &inucidere 9ără a di&cuta cu tera!eutul de&!re a&ta. 5e câte ori un client &!une că e&te &ingur> tri&t> de!re&iv &au !re2intă un 'aterial care indică o li!&ă de intere& -n legătură cu viaţa> noi -ntrebă' DAi tendin'e suicidare-E. A#iceA Vreau &ă &c"i'b ceea ce -i 9ac 9iicei 'ele. !aryA Câţi ani areM A#iceA )rei&!re2ece. !aryA S!une/i. B -n 9aţa ta. S!une/i 'odalităţi clare !rin care vrei &ă &c"i'bi ceea ce 9aci. 5in nou> acea&tă !rocedură dă un e=e'!lu> !re&curtat -n 'aniera Bu / )u> la ti'!ul !re2ent> a&t9el -ncât clientul şi tera!eutul &ă -nţeleagă realitatea clientului şi 'odul -n care clientul vrea &ă &e &c"i'be -n cadrul realităţii &ale. A#iceA ,iica 'ea &e nu'eşte Su&an. Su&an> vreau &ă te a&cult. Vreau &ă 9iu 'ai atentă cu tine şi 'ai di&!onibilă. Vreau &ă 9ii &i'!ati2ată> &ă ieşi şi &ă te di&tre2i. Cred că &tai !e lângă 'ine !entru că &unt &ingură. "obA Bşti &ingurăM A#iceA 5a. "obA ;i tendinţe &uicidareM A#iceA Mă gânde&c> dar nu aş 9ace/o. ,iica 'ea are nevoie de 'ine. !aryA În ace&t 'o'ent de!re&ia ta e&te 'ai i'!ortantă dec-t co'!orta'entul tău 9aţă de 9iica ta. Bşti de acord &ă ră'-i -n viaţă &ă!tă'âna a&ta -n ti'! ce lucre2i &ă deci2i &ă ră'âi -n viaţă !entru tineM A#iceA 5a. "obA <ine. 7re&u!un că 'otivul real !entru care eşti aici e&te &ă &ca!i de de!re&ie. A#iceA 5a. 7entru a te&ta !uterea unei !er&oane de a 'enţine un contract -ntrebă' ce Dar !utea &ă &e -ntâ'!leE> a&t9el -ncât clientul &ă/şi &c"i'be deci2ia -n legătură cu contractul. "obA ;i &!u& că vei ră'âne -n viaţă &ă!tă'âna a&ta. S/ar !utea -ntâ'!la cevaH.oriceH. ce ai !utea 9olo&i ca &cu2ă !entru a te &inucideM A#iceA 3u 'ă !ot gândi la ni'icH . 3u &e va -ntâ'!la ni'ic cu 9iica 'ea -n acea&tă &ă!tă'ână.

2

"obA Gândeşte/te la a&ta. +a/ţi ti'!ul de care ai nevoie. 5eci2i &ă ră'âi -n viaţă &ă!tă'âna a&ta orice &/ar -ntâ'!la cu 9iica taM :ricu'M A#iceA : &ă!tă'ânăM 5a. 5a> voi ră'âne -n viaţă. "obA SigurM A#iceA 5a. "obA Mai e ceva ce gândeşti că ai !utea 9olo&i !entru a te &inucide &ă!tă'âna a&taM A#iceA 3u. 3u> voi ră'âne -n viaţă &ă!tă'âna a&ta. 5e a&e'enea> 9olo&i' contracte !entru a nu &e &inucide !entru clienţii care nu &unt clinic de!re&ivi> dar care &unt un !ericol !entru ei -nşişi deoarece conduc &au 2boară -n 'od ne&ăbuit> -şi a&u'ă ri&curi 9ăcând al!ini&' &au &cu9undări> &au !re2intă un i&toric de D-nclinaţii &!re accidenteE. 7ro!une' acelaşi contract !er&oanelor care nu au &u9icientă gri4ă de ei din !unct de vedere 9i2icA diabetici care Dtrişea2ăE -n legătură cu dieta> clienţi care -şi 'enţin ten&iunea arterială cre&cută şi tuturor celor care &e o'oară lent cu droguri> nicotină> alcool &au &u!raali'entaţie. ?Ve2i Ca!itolul $@ Contractele !entru a nu o'or- !e altcineva şi noile deci2ii &unt nece&are !entru clienţii care -şi -nc"i!uie cri'e &au care &e co'!ortă violent. Contractul lor &e re9eră la a nu răni &au o'or- !e ni'eni> indi9erent de !rovocare. ,olo&i' aceleaşi &tructuri şi te"nici de&cri&e la contractele de a nu &e &inucide> căutând -n !lu& &!ri4in -n Co!ilul clientului de a evita cri'a !entru a evita !edea!&a !entru cri'ă. 5acă clientul nu !oate &au nu vrea &ă 9acă un a&t9el de contract> dori' &ă 9ie are&tat. Jn contract de a nu o'or- !e altcineva !oate 9i e=tre' de eliberator !entru un client !aranoid. În ti'!ul unui .orI&"o! de o &ă!tă'ână> un !artici!ant a devenit acut !aranoid> cre2ând că un alt !artici!ant a aran4at &ă 9ie o'orât !entru a &e că&ători cu &oţia &a. În acea !erioadă toc'ai -nce!u&e &e2onul vânătorii de că!rioare> aşa că &e au2eau nenu'ărate 9ocuri de ar'ă !e dealurile din 4urul !ro!rietăţii noa&tre. <ărbatul 9olo&ea ace&t 9a!t !entru a crede că !re&u!u&ul cri'inal a angan4at a&a&ini !entru a/l -'!uşca. ;' lucrat -ntâi cu Dcelălalt bărbatE obţinând cu uşurinţă de la el un contract de a nu o'or- !e cineva odată ce el nu era -ndrăgo&tit de &oţie şi nici nu avea -n nici un 9el tendinţe "o'icidare. ;!oi a' 9ăcut acelaşi lucru cu !artici!antul !aranoid. 5u!ă 'ai 'ulte şedinţe> el a a9ir'at 9er' că nu va ucide H nu -l va ucide !e celălalt !artici!ant> nici !e &oţia &a> nici !e <ob> !e Mary &au !e altcineva> indi9erent dacă !rovocarea ar 9i i'aginară &au reală. Când a cre2ut -n 'od 9er' ace&t lucru> &i'!to'ele &ale !aranoide au di'inuat şi el a 9o&t ca!abil &ă recunoa&că şi &ă 9acă 9aţă 9uriei şi gelo2iei &ale. 5u!ă .orI&"o! a ră'a& -n tera!ie câţiva ani> 9ără e!i&oade !aranoide acute ulterioare. Jnii tera!euţi &e gânde&c la cri'inalii !otenţiali doar ca la cei care &unt cri'inali &au nebuni şi uită i'!ortanţa contractelor de a nu o'or- !e altcineva dar &i la clienţi care ar !utea o'or- accidental. 3oi obţine' contracte de a nu o'or- !e altcineva de la clienţii care conduc -n ti'! ce &unt beţi> !entru a/i 9ace &ă -nţeleagă că co'!orta'entul lor e&te !otenţial cri'inal. Cu ace&t contract ei -ncetea2ă &ă 'ai conducă beţi. :dată> a' iniţiat un a&t9el de contract cu o 9e'eie 'ai -n vâr&tă> dulce> a!arent ne!ericuloa&ă> care conducea având vederea &erio& a9ectată.

C:3)R;C)B 5B ; 3J 5BVB3+ 7S+P:)+C+
Clienţii cu i&toric de e!i&oade !&i"otice &curte uneori !ot contracta cu &ucce& &ă nu devină !&i"otici ca reacţie la un &tre& viitor. B=!loră' cu ei !roble'ele lor !re2ente şi căile lor alternative de a le re2olva şi> de a&e'enea> !rivi' ce ar !utea alege &ă 9acă -n viitor dacă a!ar !roble'e &i'ilare cu cele !e care le/au avut anterior unui e!i&od !&i"otic acut. Bi devin conştienţi de &e'nalele de averti2are !e care le &i't şi le 9olo&e&c !entru a/şi rea'inti &ă ia din nou 'edica'ente &au !entru a 9ace ce e&te nece&ar !entru a -nlătura !ericolul !&i"o2ei. Clienţii !&i"otici cronici -şi !ot 'onitori2a co'!orta'entul !entru a ră'âne -n a9ara &!italului. Oan a 9o&t o !acientă &!itali2ată a!roa!e continuu de la 11 la ( de ani şi a !ri'it nenu'ărate tera!ii !rin şoc. Când a !artici!at la două dintre gru!urile noa&tre de tera!ie> 9iecare dintre ace&tea -ntâlnindu/&e o dată !e &ă!tă'ână> toc'ai ieşi&e din &!ital de o &ă!tă'ână> iar rudele ei de4a 9ăceau 2go'ot !entru a 9i reinternată. Contractul ei era de a &c"i'ba ce avea de &c"i'bat la ea> a&t9el -ncât &ă nu intre -n &!ital. 7entru a/şi i'!le'enta contractul a concediat a&i&tenta anga4ată de 'ătuşa ei> a -ncetat &ă tele9one2e rudelor> care din 9ericire nu locuiau -n a!ro!iereC şi> -n 9inal> &/a du& &ingură la Curtea Su!erioară !entru a obţine &c"i'barea tutelei. )oate ace&tea le/a 9ăcut -n ti'! ce -ncă avea "alucinaţii din când -n când şi -ncă !re2enta &e'ne de a9ectare organică a !roce&elor de gândire. În gru!> ea era de&eori e=!lo2ivă> când vorbea de&!re engle2i care otrăve&c re2ervele de a!ă şi când acu2a 'e'brii gru!ului de a 9i nebuni. 3oi a' con9runtat vorbirea ei !&i"otică &!unând DDei3 Can3 iar vorbe%ti ca o nebun+E şi a' lăudat/o când nu 'ai era con9u2ă. )re!tat şi/a dat !er'i&iunea de a recunoaşte că devenea DnebunăE !entru a nu/i a&culta !e 'e'brii gru!ului vorbind de&!re 9urie &au &e=. ;!oi şi/a dat !er'i&iunea de a !ără&i> la alegerea ei> o şedinţă de gru!> !entru a evita ace&te &ubiecte. Mai târ2iu a tolerat toate &ubiectele> a 9ăcut ob&ervaţii !er&!icace de&!re 'e'brii gru!ului şi a că!ătat o oarecare a!ro!iere de ei. Gi/a -nc"eiat tera!ia du!ă 2 ani şi trăieşte -ncă -n co'unitate du!ă 18 ani. Clienţilor borderline li &e cere &ă 9acă contracte de a nu deveni !&i"otici -nainte de a lucra cu alte !roble'e ale vieţii lor. Carl> un client bordeline> !artici!ă la un .orI&"o! de &9ârşit de &ă!tă'ână. 5e obicei nu alege' a&t9el de clienţi> deoarece ei au nevoie de un gru! !e ter'en lung şi deoarece inten&itatea lucrului 9ăcut de ceilalţi !oate 9i deran4antă. Carl a &că!at !rocedurii noa&tre de triere. Car#A Mi/a' retra& atenţia şi a!oi a' readu&/o -na!oi. Învăţ 'ai 'ulte de&!re oa'eni şi de&!re oc"ii lor. Jneori 'i/ar !lăcea &ă lucre2 aici. 3u &unt &igur ce &ă 9ac. 5atorită 9a!tului că atunci când -nce! &ă lucre2 !ierd contactul. ?Între 9iecare !ro!o2iţie e=i&tă !au2e lungi.@ S9ârşe&c !rin a alege ce ar vrea altcineva &au acce!tând &uge&tiile lor. Gi ur'ând ace&te &uge&tii. ;şa că ceea ce 9ac acu' e&te &ă 'ă i2ole2. "obA În a'bele &ituaţii te i2ole2i. Car#A B&te şi ceva valoro& -n a&ta> totuşi. ;ş dori H &ă H "'' H !etrec ceva ti'! H "'' H a&tă2i H &ă e=!lore2 a&ta.

(

;9ir'aţia lui Carl de&!re ce &e -ntâ'!lă când -nce!e &ă lucre2e nu ne/a !ărut e=agerată> deoarece era !ri'a dată când vorbea -n .orI&"o!. În ti'!ul !au2elor a vorbit 9ără !au2ă> nu a&culta şi !re2enta &e'nele unei con9u2ii con&iderabile. Car#A ;ş vrea H . 3u vreau &ă 'ă &i't violat. "obA <ine. Car#A 7roble'a ră'âne H . !aryA 3u &unt di&!u&ă &ă !etrec ti'!ul e=!lorând> decât dacă &tiu ce vrei &ă &c"i'bi -n legătură cu tine. Car#A ;&ta &!unea'. ?Pau,+ #ung+@ ;ş vrea &ă H . 3u ştiu ce aş vrea &ă 9ac !entru 'ine. 3u reuşe&c &ă trec de ace&t !unct H . 3u reuşe&c &ă -nce! &ă gânde&c. !aryA )e devalori2e2i &ingur. 5e e=e'!lu> ce ai ab&olvitM Car#A Ce a' ab&olvitM !aryA 5a. Bşti &u9icient de deşte!t &ă 9i ter'inat 9acultatea> e adevăratM Car#A ;"a. !aryA Îţi devalori2e2i atât !uterea cât şi 'intea. Car#A ?Pau,+ #ung+@ 3u cred că -nţelegi. !aryA S!une/'i. Car#A Jnde &unt> bineM B&te uşor di9icil !entru 'ine &ă/'i de&criu e=!erienţa> deoarece nu a' li'ba4ul !entru a o de&crie. "obA Ra"at. )e !erce! ca &!unând 'ulte> dar 9ăcând 9oarte !uţine. Car#A ;"a. "obA Vrei &ă &c"i'bi a&ta &au vrei &ă ră'âi la 9elM Car#A ;' două o!ţiuniM "obA 3u> ai o gră'adă de o!ţiuni. Car#A Cred că ceea ce 'ă deran4ea2ă acu' e&te că ai tra& conclu2ii de&!re ceea ce &unt. "obA ;' &!u& că te !erce!. ;i vorbit o gră'adă> -n !au2ă> din care a' -nţele& 9oarte !uţin. )e aud vorbind de&!re a 9ace ceva şi nu 9aci. Ce e&te -n ca!ul tău> ce ştii de&!re tine> nu ştiu. Gtiu ce !erce! eu. Car# A P''. "obA Gi !re&u!un că ceea ce &e -ntâ'!lă -n ca!ul tău &unt ob&e&ii> nu gândire. Car#A ?Pau,+ #ung+@ ;ş vrea &ă iau -n con&iderare a&ta. 7ot &ă iau -n con&iderare a&ta. ;' avut şi un 9la&" de gândire. 5e 9a!t> aş vrea H . :!u&ul e&te> de a&e'enea> adevărat. !aryA :!u&ul a ceM Car#A :!u&ul la a nu dori &ă 9iu violat. 7ot &ă cred că vreau H &ă 'ă la& H de&c"i& oricărui 9inal> !e orice cale alegi &ă 'ergi cu 'ine. "obA 3u voi lua -n con&iderare &ă 9ac ace&t lucru. Car#A Ce 'ă ne'ulţu'eşte !e 'ine acu' e&te că H . Mă ur'ăriţiM 3u vreau &ă H . !aryA 5in nou> a&cultă cu' te de&con&ideri. Îţi devalori2e2i 'intea> de&con&ideri 9a!tul că ştii ce vrei &ă 9aci> de&con&ideri 9a!tul că eşti &u9icient de !uternic ca &ă -'i &!ui D3uE> ceea ce de 9a!t 9aci> din 'o'ent ce &!ui D3uE -n 9elul tău> de când a' -nce!ut. ;&t9el -ncât> du!ă toate de&con&iderările tale> &e !re&u!une că eu trebuie &ă gânde&c -n locul tău. Car#A Ce vrei &ă &!unM !aryA 3u vreau ni'ic. 5u!ă cu' a &!u& <ob> nu te voi -ndru'a> deoarece a&ta ar -n&e'na &ă/ţi de&con&ider 'intea.

0

Car#A 5e 9a!t> -ntreru! gândirea. !aryA B ceva ce vrei &ă &c"i'bi -n legătură cu tineM Car#A ;ş dori &ă e=!lore2 ideea -n ter'enii H . !aryA Mă !redau. Renunţ. ?&#utur+ steagu# a#b*@ Car#A 3u e&te aşa grav co'!arativ cu e=!erienţa 'ea. !aryA Bu &unt cea care renunţă. Renunţ. ;i câştigat. Car#A ?Pau,+ #ung+@ Ce &/a -ntâ'!latM Bu nu H . Re&!ect 9a!tul că !oţi &ă te o!reşti. !aryA Înţelegi ce &e -ntâ'!lăM Car#A Cred că vrei &ă 9iu 'ai clar !entru a lucra cu 'ine. !aryA 3u. Vreau &ă aud ce vrei &ă &c"i'bi -n legătură cu tine. 3u voi e=!lora o idee cu tine. Car#A Vreau două lucruri. Jnul e&te ace&ta. ?Pau,+@ ; avea -ncredere. "obA CeM Car#A ; avea -ncredere că voi gândi. ;' nevoie &ă -ncetine&c. Vreau &ă vă -'!ărtăşe&c ce e&te -n 'intea 'ea. Să &c"i'b di&!erarea ?pau,+@ cu ri!o&ta. !aryA În legătură cu ce e&te di&!erarea a&ta a taM Car#A )e/a' au2it. : &ecundă. 3u 'ă bloca. 7edea!&ă. Ca H ?nec#ar@. !aryA În legatură cu ce eşti di&!erat -n viaţa taM Car#A 5e ce. ;' nevoie de ceva c"iar acu'. P'' H ştiu. P'' H Mergi !rea re!ede. ?Tonu# este 0urios@ Sunt conştient că toate a&tea &unt o a!ărare> :TM ;/ţi ţine 'âinile aca&ă. 7ove&tea 'ea e&te de a nă2ui şi de a trece !rin durerea de a 9i re&!in&. !aryA Sunt di&!u&ă &ă o luă' 'ai -ncet. 5e a&e'enea> -'i !lac 9a!tele -n locul 9ante2iilor. ;ş dori &ă ştiu ce &e -ntâ'!lă -n viaţa ta de 2i cu 2i -n legătură cu care eşti di&!erat. Car#A Sunt i2olat cea 'ai 'are !arte a ti'!ului. Să văd. Sunt i'!licat -n !atru &au cinci do'enii> cea 'ai 'are !arte a ti'!ului -ncercând &ă !artici!> -ncercând &ă gă&e&c bucurie -n a&ta. !aryA 5ă/'i un e=e'!lu legat de unul dintre do'eniile tale. 7ână acu' a' avut 'ari di9icultăţi -n a avea tran2acţii ;dult/;dult. Clientul dă ră&!un&uri tangenţiale. Vre' clientul -n ;dult şi nu -n Co!il con9u2. Car#A Sigur. ?/0tat@ Legat de H &unt 9a&cinat de !ictură. "obA 7icte2iM Car#A 3u. ;' !ictat două tablouri H acu' 'ult ti'!. Sunt 9a&cinat de un &enti'ent al curgerii H . !aryA Vreau &ă 9ii 'ai concret. Cu ce te ocu!iM Car#A Scu2e. Lucre2 ca ?nu'eşte un &erviciu 9uncţionăre&c@. 3u a' nici un !rieten. Gi nu H nu &i't că 9ac ceva. 3u &i't &!eranţă. 3u 9ac ni'ic la &lu4bă. Stau la biroul 'eu. 3u co'unic. !aryA )răieşti cu cinevaM Car#A Mă &i't 9ru&trat. 3u ştiu cu' &ă a4ung la ceilalţi. ;' o !rietenă şi a&ta creşte co'!le=itatea !roble'elor. ;şa că !re&u!un că a' nevoie &ă 9ac ceva -n legătură cu 'ine. "obA Bşti de!re&ivM Car#A 3u ştiu.

6

"obA ;i tendinţe &uicidareM Car#A 3u. 3u &unt conştient cu' &tau. "obA În di&!erarea ta ai luat -n con&iderare &inucidereaM Car#A Mă !reocu!ă !roble'a a&ta H . Mă gânde&c la a&ta .. şi H nu o &ă 'ă &inucid. !aryA ;cu' vorbeşti clar. ;i deci&> de a&e'enea> &ă nu te &u&tragi devenind nebunM Car#A ?Pau,+ #ung+@ 3u 'ă gânde&c la a&ta. 3u &unt conştient că 'ă gânde&c &ă -nnebune&c. !aryA )e/a' -ntrebat a&ta deoarece vorbeşti tangenţial. 5e&con&ideri şi te co'!orţi ca şi cu' nu ai 9i ca!abil &ă gândeşti. ?Pau,+@ )e vei abţine &ă devii nebunM Car#A Si't o nea4utorare co!leşitoare -ncercând &ă obţin a&ta !entru 'ine şi un &enti'ent de a 9i u'ilit dacă ar trebui &ă cer a4utor. !aryA Gi acu'M ;cu' că ai &!eci9icat că ai nevoie de a4utorM Cu' te &i'ţi acu'M Car#A Ruşinat. !aryA C"iarM Car#A 5intr/o dată a' devenit conştient de oa'enii care &e a9lă -n ca'eră. !aryA Care &e a9lă toţi -n !er9ectă &ănătate 'entală şi nici 'ăcar nu iau -n con&iderare !o&ibilitatea de a cere a4utor. ?R(sete@ Car#A Bi bine> !are a'u2ant> dar de 9a!t ace&t gând -'i o9eră alinare. ?Ancepe s+ p#(ng+@ "obA O> vrei &ă/i dă' şerveţelele> te rogM ?"obA ;&cultând acea&tă -nregi&trare &unt &ur!rin& că a' 9o&t !rin& de nea4utorarea lui. 5e obicei nu o9er şerveţele decât dacă !acientul le cere.@ Car#A 3u a' nevoie de ele. "obA <ine. Le ai la di&!o2iţie. Car#A ;cu' &unt bine. !aryA Gtii> c"iar -'i !lace !uterea ta. "obA Gi 'ie. Car#A 5aM !aryA 5a. 7oţi &ă 9aci &ă 9ie 'ai greu !entru tine> 9ără şerveţele> dar te ad'ir H -'i !lace că nu iei şerveţelele şi &ă te !re9aci că le 9olo&eşti. Car#A 3u -nţeleg cuvântul D!re9aciE. !aryA 3u te/ai !re9ăcut că 9olo&eşti şerveţelele doar !entru că <ob a &!u& Ddă/i şerveţeleleE. Car#A :T. ;"a. Gi a' !ierdut ti'!ul 9iind aşa cu' &unt. "obA ;"a. Car#A Jnde a' a4un&M Sunt con9u2 acu'. "obA ;' de&co!erit nişte lucruri de&!re tine. ;' de&co!erit că ai o !rietenă şi că ai ceva !roble'e cu a&ta. 3u/ţi 9aci treaba şi te &i'ţi di&!erat. ;&ta e cu 'ult 'ai 'ult decât ştia' de&!re tine acu' 10 'inute şi bănuiala 'ea e&te că ai nevoie &ă lucre2i 'ult -n ace&te do'enii> că e&te :T &ă o 9aci c"iar dacă altcineva vrea &ă o 9aci. Că e&te :T &ă o 9aci c"iar dacă ei vor &ă o 9aci. Car#A C"iar dac+ ei o vorM "obA 5a. 5e a&e'enea> eşti &u9icient de -ncă!ătânat> cu' ai 9o&t şi -n ca2ul şerveţelelor> că dacă altcineva vrea &ă 9aci ceva> ca de e=e'!lu &ă reuşeşti &au &ă 9olo&eşti şerveţelele> tu !oţi &ă &!ui DSă ţi/o tragE> doar ca &ă 9ii c"it. Car#A ;&ta ar !utea 9i un !ericol. "obA 5a. Se !otriveşteM

%

Car#A 5a. Cuvântul D!redareE. Cedare. B&te un &enti'ent 'agic H 7. *ncerci 7. 5aci pe cine9a i3p $en$ prin nec perare& "obA B=act ?Pau,+ #ung+@. !aryE Jnde &e a9lă !ărinţii tăi acu'M Car#E 7ărinţii 'ei &/au -ntor& -n &ud. ;'ândoi !ărinţii &unt -n viaţă. )atăl 'eu are ca' 08 de ani> 'a'a are (0. Ba &/a recă&ătorit cu un doctor şi tatăl 'eu e&te -ncă &ingur. Gi lucrea2ă -n do'eniul DXE. ;' luat legătura cu el recent. ;' devenit conştient că avea' nevoie &ă iau legătura cu tatăl 'eu. ;vea' nevoie de 'ult &ă o 9ac. ;şa că l/a' &unat. ,ără introducere. Am spusE 9Tat+3 eu sunt* Fin mu#t #a tine E* Bl a 9ăcut ce 9ăcea' eu H ni'ic clar. Ca şi când voia' &ă a!uc ceva şi ni'ic 'ai 'ult. ,ără &en&. M/a' retra&. Gi a' &!u& :T. Legătura cu 'a'a H cel 'ai recent lucru a 9o&t când era' la 9acultate. +/a' tri'i& câteva !oe2ii H . 3u 'ă !utea' aduna &ă &criu. "obE 3u voiai. Car#E 3u !utea' şi a!oi H "obE 3u voiai. Car#E Gi H . "obE ?Fip+@ 3J V:+;MN Car#E M/a' !rin&. ?To'i r(d@. !aryE Ve2i> te/ai -ntâlnit cu cineva la 9el de -ncă!ăţânat. ?Grupu# r(de*@ Car#E 3u a' abilitatea H a&ta -n&ea'nă Dnu !otE. "obE ;i abilitatea &ă !er&işti cu a&ta H nu vroiai. Gi e&te -n regulă> atâta ti'! cât nu &!ui Dnu !otE. B&te !er9ect &ă alegi &ă &crii &au &ă nu &crii. Car#E )e aud. ;şa că a' &cri& !oe2iile. B&te o !roble'ă intere&antă. Mi le/a tri'i& -na!oi re&cri&e şi =ero=ate. Le/a tri'i& tuturor !rietenelor ei şi 'ie> re&cri&e. ;şa că a' &unat/o. Bra' 9oarte 9urio&. Gn membru a# grupu#uiE ; &c"i'bat cuvintele ta#eM Car#E ;"a. Gn membru a# grupu#uiE B -ngro2itor. "obE 3u e de 'irare că ţi/a 9o&t greu &ă te abţii. Car#E ; trebuit &ă/i e=!lic ce voia' s+ ,ic. Ba nu -nţelegea de ce era' 9urio&. 5ar nici aşa nu a 9uncţionat. 5eci H ur'ătorul contact cu tatăl 'eu> a venit &ă 'ă vadă. :'ul e du&. B nebun H !aranoic. :b&e&iv. Cu co'!orta'ent in9antil. Jn alcoolic. Gi a 9ăcut călătoria a&ta. L/a' du& -n -'!re4uri'i şi a adu& o 9e'eie cu el. Cu care a 9o&t gro&olan> vulgar şi violent. Vo'ita !e oa'eni. P''. M/a' du& &ă -l -'brăţişe2 când a &o&it şi ră&!un&ul &ău a 9o&t de 4enă> ca şi când ar 9i 9o&t doar -n c"iloţiH . 5i&con9ortul ă&ta a continuat tot ti'!ul vi2itei. Gi !rietena 'ea a devenit real'ente &!eriată şi an=ioa&ă. ?An tot acest timp vocea #ui este #ipsit+ de emo'ii@ !aryE ; 9o&t o vi2ită tri&tă. Car#E S/a &9ârşit> ei bine> '/a' aşe2at cu el şi i/a' &!u& H era' cu' &unt acu'> tre'ura'. +/a' &!u& 9Nu po'i s+ 0aci asta c(nd te a0#i )n casa mea* Trebuie s+ te compor'i decent cu oamenii %i trebuie s+ o s0(r%e%ti E. ?Se opune p#(nsu#ui@ Mi/a &!u& H ?P#(nge3 i,bind bra'u# scaunu#ui@ 5u!ă cu' vedeţi ce 'i/a &!u& '/a rănit. 5oare. ;!oi a &!u& H . ?P#(nge@ 3u a -nţele& ce -ncerca' &ă/i &!un. Gi ră&!un&ul &ău a 9o&t DSunt %ocat* Nu cred asta* Am pierdut trei s+pt+m(ni din via'a mea ca s+ aud asta E. +/a' &!u&> DTat+3 chiar 'in #a tineE. Bl a &!u& DAsta e o minciun+* Tu nici m+car nu

1

mi1ai spus vreodat+ HTat+. E. ; trebuit &ă -i a'inte&c că toc'ai o 9ăcu&e'. ;&ta e !artea real'ente dureroa&ă> când trebuie &ă -i rea'inteşti !ro!riului tău tată că -l iubeşti. ;şa că eu> a""> a' ru!t/o cu el. Cu e=ce!ţia durerii. Bl e&te unul !e care aş vrea &ă -l o'or. "obE Gi nu o vei 9aceM Car#E În ti'! ce vorbe&c> &enti'entul e&te !uternic. 3u -'i i'agine2 că 'ă voi duce -n &ud şi că -l voi o'or-. 3u> nu o voi 9ace. "obE ;i nişte !ărinţi ca' ţăcăniţi. Car#E Cred că da. "obE Gi eu. ;'ândoi &unt ca' duşi. ,elicitări că ai 9ăcut 9aţă 9ară a -nnebuni. Car#E Mulţu'e&c. !aryE Văd cu' vrei &ă gă&eşti o altă cale de a deveni 'atur. Car#E 5a> Mary. ?P#(nge din nou*@ !aryE Gi de4a ai gă&it o altă cale H 'odul -n care i/ai &!u& tatălui tău S 9ără violenţă şi vulgaritate -n ca&a ta. Car#E 5a> Mary. Vreau &ă/ţi 'ulţu'e&c că nu ai intervenit. !aryE Vreau &ă/ţi 'ulţu'e&c !entru că 'i/ai &!u& când o 9ăcea'. Gi când 'ergea' 'ai re!ede. Car#E ;vea' nevoie de ti'!. 3u !ot &ă lucre2 re!ede. "obE 7oţi şi ai 9ăcut/o. ?R(s genera#@ "obE Vreau &ă ştii că la -nce!ut vorbeai -ntr/o 'anieră nebunea&că. Brai ceea ce noi nu'i' tangenţial> ceea ce -n&e'nă că treceai de la un &ubiect la altul -n 'odalităţi care nu aveau &en&. ;!oi ai -ncetat &ă 'ai vorbeşti nebuneşte şi erai co'!let clar. Car#E ?R(de )nc(ntat@ ?Grupu# ap#aud+*@ În ti'!ul interviului l/a' re&!ectat !e Carl> in&i&tând &ă vorbea&că -ntr/o 'anieră ne!&i"otică. 3e/a' adre&at !ărţii &ale &ănătoa&e şi nu celei !atologice. Mai are de !arcur& un dru' -nainte de a/şi clari9ica &u9icient divergenţele cu !ărinţii &ăi> de a 9i ca!abil &ă &!ună -n 'od 9er' că nu va -nnebuni> indi9erent cât de &ingur> &au di&!erat &au 9urio& va deveni. ;re nevoie de o a!reciere continuă !entru gândirea &a !er&!icace> ca şi !entru !er'i&iunea !e care şi/o dă de a gândi şi a &i'ţi -n acelaşi ti'!.

C:3)R;C)B CJ CL+B3R++ RBL+S)B3R+ S;J 3BM:)+V;R+
7roble'a 'a4oră care a!are când ai de/a 9ace cu clienţi re2i&tenţi &au ne'otivaţi e&te aceea că ei !re&u!un că alţii> care e=ercită o anu'ită 9or'ă de !utere a&u!ra lor> &unt re&!on&abili !entru contract. 5e&eori ace&ta e&te adevărul. 7ărinţii şi tera!euţii di&cută că &i'to'ele co!ilului trebuie &ă 9ie DvindecateE. )era!euţii din cadrul &erviciilor de a4utor &ocial şi eliberări condiţionate din -nc"i&ori şi &!itale> aleg de&eori ţelurile clienţilor. <ărbatul care re9u2ă &ă !artici!e la gru!ul de tera!ie al &oţiei &ale &e a9lă e=act -n &ituaţia a&ta H şi anu'e că tera!eutul şi gru!ul au deter'inat de4a ce e -n neregulă cu el şi că ar trebui &ă &e &c"i'be.

$

Cu un client re2i&tent -nce!e' cu -ntrebări de&!re ce vor DceilalţiE din viaţa lui ca el &ă &c"i'be la el. Îi e=!lică' că vre' &ă şti' a&ta !entru a nu 'erge !e linia ace&tor oa'eni H c"iar dacă contractele lor &unt -n intere&ul cel 'ai bun al clientului. !aryA În regulă> &oţia ta doreşte &ă te laşi de băut. 7robabil că are dre!tate> o ştii. Sub&tanţa a&ta e otravă şi -n cele din ur'ă vei 9i a9ectat cerebral &au vei 'uri datorită !roble'elor "e!atice. :ricu'> a&ta e&te ceea ce vrea ea. 5acă ai !utea &ă te &c"i'bi -n orice 9el alegi> care ar 9i dorinţa taM sauA "obA ;ud că a&i&tentul tău &ocial vrea &ă te &coată de la a4utorul &ocial şi tu vrei &ă &tai aca&ă &ă te 4oci cu co!ii tăi şi &ă cultivi legu'e. 5eci H . Bi &unt di&!uşi &ă !lătea&că şa&e şedinţe de gru! !entru tine. În ti'!ul ace&tor şa&e şedinţe ce vrei &ă &c"i'bi la tine -n aşa 9el -ncât &ă 9ii tu 'ulţu'itM ;cu' 'ulţi ani lui Mary i &/a cerut &ă trate2e un tânăr bărbat eliberat condiţionat care declara că dorea acelaşi lucru !e care 4udecătorul -l dorea !entru el H . Să nu 'ai vagabonde2e> &ă ia note bune şi &ă devină un Dbun cetăţeanE. Mary i/a &!u& că ea nu crede că el vrea &ă 'eargă regulat la şcoală &au că o va 9ace. ;!oi i/a e=!licat regulileA DTrebuie s+ vii aici odat+ pe s+pt+m(n+3 timp de %ase s+pt+m(ni sau vei 0i trimis #a Tribuna#u# !inori#or* Asta este ceea ce 4udec+toru# ne1a spus at(t mie c(t %i 'ie* 5ac+ nu vii sun #a o0i'eru# responsabi# cu e#iber+ri#e condi'ionate* 5ac+ vii3 nu te voi 0ace s+ devii ceea ce 4udec+toru# vrea s+ 0ii* !+ interesea,+ ce vrei tu s+ 0ii E. În ti'!ul celei de/a treia şedinţe> el a 'ărturi&it> 4u'ătate !rovocator> 4u'ătate c"inuit> că el dorea &ă -ncete2e &ă roşea&că. Contractul a devenit Ds+ )ncete, s+ ro%esc sau s+ )ncete, s+ )mi pese c+ ro%esc E. Ga&e luni 'ai târ2iu nu 'ai era !reocu!at -n legătură cu -nroşirea şi &e re-ntor&e&e la şcoală -ntr/un !rogra' de şcoală şi lucru> căruia -i 9ăcea 9aţă 9oarte bine. 7rin !ro!ria deci2ie a continuat trata'entul !e&te cele şa&e şedinţe cerute. Cu clienţii &!itali2aţi &au -nc"işi vre' &ă şti' ce/şi dore&c aceştia> din ceea ce e&te !o&ibil de obţinut. Bvident> !ri'ul ră&!un& e&teA D$reau a0ar+ de aiciE. <ineN Întrebă' care &unt regulile locului H cu' ie&e o !er&oanăM 5acă !acientul nu ştie> &trângerea in9or'aţilor e&te i'!ortantă. ;!oi> clientul 9ace ceea ce e&te nece&ar !entru a 9i eliberatM 5acă cerinţele &unt de a 9ace tera!ie ocu!aţională şi D&ociali2area cu ceilalţi !acienţiE> ne!artici!area la tera!ia ocu!aţională şi re9u2ul de a &e &ociali2a -n&ea'nă că o !arte din !acient e&te intere&ată de a ră'âne -n in&tituţie. 5u!ă ce e=!loră' ace&te a&!ecte> contractul !oate 9i acela de a 9ace e=act ceea ce e&te cerut !entru eliberare. 7entru deţinuţi> &c"i'barea co'!orta'entală !oate &ă nu !regătea&că Dieşirea din acel locE. ;tunci -ntrebarea e&teA DItiind c+ schimbarea ta nu1'i va scurta sentin'a3 cum te po'i schimba pentru a1'i 0ace via'a mai bun+ aici- E. 5eţinuţii de la 7enitenciarul Marion> care erau -n co'unitatea tera!eutică> au devenit intere&aţi de a deveni tera!euţi> au &tudiat din greu şi cu certitudine au avut !arte de 'o'ente 'ai creative şi 'ai 9ericite decât 'area 'a4oritate a celorlalţi deţinuţi.

(8

SCP+M<;RB; C:3)R;C)BL:R +3;CCB7);<+LB
Contracte Parenta#e Jn Contract 7arental e&te un contract !e care clientul ar vrea &ă/l -nde!linea&că. ;cce!tă' un a&t9el de contract nu'ai dacă clientul are oarecare inve&tiţie din Co!il ca &ă -l obţină. )oate contractele re9eritoare la a o!ri 'âncarea> 9u'atul> băutul şi 9olo&irea drogurilor &unt contracte originar 7arentale H şi !robabil nu vor 9i -nde!linite !ână când Co!ilul nu va lua o nouă deci2ie de a trăi şi de a 9i &ănăto&. 5e aceea> Co!ilul trebuie &ă 9ie i'!licat de la -nce!ut -n contract. Jnele contracte 7arentale &unt di9icil de diagno&ticat> deoarece ce e&te un 7ărinte !entru o !er&oană !oate &ă nu 9ie !entru alta. Geo99 vrea &ă -ncete2e &ă 'ai 9ie 9urio&> un contract din Co!il> deoarece 'odul -n care -şi 9olo&eşte 9uria -l i'!iedică &ă obţină inti'itatea. Gi Gordon doreşte &ă -ncete2e a 'ai 9i 9urio& S contractul lui e&te unul 7arental. Bl &/a că&ătorit recent> !entru !ri'a dată şi &e c"inuie datorită 9uriei !e care o re&i'te 9aţă de 9iii &ăi vitregi> care nu -şi &trâng lucrurile> -i necă4e&c câinele şi &e co'!ortă aşa cu' &/ar aşte!ta cineva &ă &e co'!orte doi băieţi tineri cu tatăl lor vitreg. În co!ilăria lui> Gordon &/a &u!u& !ărinţilor &ăi şi/a re!ri'at 9uria şi a -nvăţat &ă &e &i'tă vinovat -n &c"i'b. ;cu'> de 9iecare dată când &i'te iritare uşoară &au 'oderată 9aţă de băieţi &e &i'te vinovat. 3oi nu acce!tă' contractul lui de a/şi re!ri'a 9uria> -n &c"i'b -i &ugeră' &ă devină conştient de eul &ău 9urio& şi a!oi &ă -nveţe &ă 9ie 9er' !entru a/şi -nde!lini !ro!riile dorinţe. ;nn &ugerea2ă un contract !e care nu are nici o intenţie &ă/l ţină> du!ă cu' !oate 9i -nţele& din cuvintele ei DAr trebui E. AnnA 7roble'a 'ea e &ă ţin ca&a curată. ?Pau,+@ Ar trebui &ă o ţin curată. !aryA 5e ceM ?D5e ceE e&te o -ntrebare !e care o 9olo&i' rar -n tera!ia noa&tră. )inde' &ă o 9olo&i' doar -n oca2iile -n care clienţii con&ideră 'otivele a 9i evidente de la &ine.@ AnnA 5eoarece e 'urdar. !aryA GiM Când co!ii 'ei erau 'ici şi eu &tătea' aca&ă cu ei> lă&a' -ntotdeauna a&!iratorul -n 9aţa uşii de la intrare. ;şa> dacă cineva &una la uşă> !utea' &ă/l -nş9ac şi &ă 'ă !re9ac că -nce!ea' &ă 9ac curat. AnnA ?R(,(nd@ Bi bine> ar trebuiH. !aryA <ine-nţele&> ar trebui. : !er&oană aşa drăguţă ca tine H dacă nu curăţă ca&a> cel !uţin &ă &e &i'tă vinovată. Vrei &ă 9aci cel !uţin a&taM AnnA Bşti 9oarte a'u2antă. !aryA Gtiu. Gi oa'enii a'u2anţi &unt &cutiţi de a 9ace lucruri tâ'!ite cu' ar 9i &ă 9acă curat aca&ă. AnnA Bi bine> dacă nu acce!taţi contractul 'eu onorabil> nu ştiu ce aş !utea &ă lucre2 &ă!tă'âna a&ta. !aryA La naibaN ;şa ţi/ai iro&i banii !e care i/ai c"eltuit ca &ă vii aici. 5acă nu 9aci curat aca&ă> ar trebui cel !uţin &ă/ţi cureţi !&i"icul. AnnA Stai liniştită. Voi &ta aici 9oarte 9ericită şi nu 'ă voi &i'ţi vinovată.

(1

Lui <ob i &/a o9erit un contract !arental &i'ilar şi a 9olo&it o altă abordare. În ti'!ul unui .orI&"o! de o 2i !entru !&i"iatri> ţinut -n &ud> <ob &u&ţinea o !relegere -n 9aţa unei 'ari audienţe> când un 'e'bru al audienţei i/a cerut &ă/şi de'on&tre2e te"nicile -ntr/o &ituaţie contractuală. <ărbatul &/a o9erit voluntar !entru a 9i !acientul şi a venit -n 9aţa &ălii. ?5eoarece %edin'a nu a 0ost )nregistrat+3 acestea sunt scrise din memorie*@ "obA Ce vrei &ă &c"i'bi la tine a2iM PsyA CeN 7entru tera!eutul cla&ic noţiunea D&ă &c"i'bi a2iE e&te &ur!rin2ătoare> deoarece cele 'ai 'ulte 9or'ări -i !regăte&c !e tera!euţi !entru lucrul ne-ntreru!t> de lungă durată cu !acienţii. Cu toate ace&tea> -ntrebarea e&te 9oarte i'!ortantă. Îl averti2ea2ă !e !acient că &c"i'barea e&te !o&ibilă şi e&te !o&ibilă acu'> nu &ă!tă'âna viitoare &au anul viitor şi> de a&e'enea> -l averti2ea2ă a&u!ra 9a!tului că el va 9i re&!on&abil de &c"i'bare. Jnii tera!euţi -ntreabăA DAsupra ce vrei s+ #ucre,i-E. Lui <ob -i !lace cuvântul DschimbareE> deoarece alt9el !acienţii !ot alege &ă lucre2e şi &ă lucre2e şi &ă lucre2e şi &ă nu &e &c"i'be niciodată. PsyA Mă gânde&c că !oate 'i/ar !lăcea &ă H . "obA Gânde&c H !oateH 'i/ar ?"ob accentuea,+ cuvinte#e echivoce@. PsyA ?R(,(nd@ Vreau &ă 'ă o!re&c &ă a'ân lucrurile. ?5+ ca e8emp#u 0aptu# c+ )%i am(n+ scrisu# pentru pub#icare*@ "obA Ce -ţi &!ui -n legătură cu 9a!tul că nu &criiM PsyA Lbier la 'ine> bine-nţele&. Mă &i't tri&t şi 9urio& !e 'ine şi vinovat !entru că a'ân &cri&ul. 5in e=!erienţa noa&tră !roble'a nu e&te a'ânarea ci ceea ce oa'enii -şi 9ac a'ânând. Se critică> &e &i't !ro&t> -şi !ro'it &ă 9acă 'ai bine şi &unt ob&edaţi -n legătură cu !rodu&ul neter'inat. 3oi !ro!une' un contract !entru -ncetarea "ărţuirii> care e&te un contract -n 9avoarea Co!ilului> -nainte de a acce!ta un contract de a ter'ina ceva ce clientul a'ână. ;lt9el> dacă &unte' de !artea 7ărintelui> !acientul ne !oate D-n9rângeE şi !e noi> !entru a &e critica c"iar 'ai dur şi a &e &i'ţi c"iar 'ai vinovat. "obA 5oreşti ca -ntâi &ă renunţi la &enti'entele tale rele şi &ă o!reşti &ă te "ărţuieştiM ?R(sete din partea psihiatru#ui %i a audien'ei*@ PsyA 5a. "obA <ine. ;i 9i di&!u& ca de 9iecare dată când -nce!i &ă 2bieri la tine !entru o a'ânare &ă &c"i'bi şi &ă ai o 9ante2ie &e=uală -n &c"i'bM ?5in nou3 pacientu# %i audien'a r(d*@ <ob &ugerea2ă &ub&tituirea "ărţuirii cu 9ante2ia &e=uală !entru a de'on&tra că el e&te cel re&!on&abil !entru !ro!riile gânduri şi că nu e&te obligatoriu &ă aibă a&t9el de gânduri ne!lăcute> cu' ar 9i "ărţuirea. PsyA <ineN

(2

"obA :T> aşa că dacă ai &tabilit a&ta> care e&te titlul articolului !e care ur'ea2ă &ă -l &criiM PsyA ?Se g(nde%te un moment %i apoi spune un tit#u*@ "obA Vrei &ă &crii titlul !e o bucată de "ârtieM ?Psy o 0ace*@ Vrei &ă &crii acu'a !ri'a !ro!o2iţieM ?Psy o 0ace*@ ;cu' vrei &ă &crii !ro!o2iţia de -nc"eiereM ?Psy o 0ace*@ :T> acu' ai un titlu> !ri'a !ro!o2iţie şi !ro!o2iţia de -nc"idere. Când vei &crie 'i4loculM PsyA Înainte de !ri'ăvara ur'ătoare. "obA Gi de 9iecare dată când te vei "ărţui -n legătură cu a&ta> vei avea o 9ante2ie &e=uală -n &c"i'bM 7oate va &crie> !oate nu va &crie articolul &ău. Îl va &crie dacă doreşte 'ai 'ult &ă -l &crie decât &ă nu -l &crie. C"iar dacă -l &crie &au nu> <ob crede că ace&t !&i"iatru a -nvăţat &ă -ncete2e &ă &e "ărţuia&că -n legătură cu a'ânarea. Jneori di9icultatea -ntr/o &ituaţie contractuală a!are deoarece Co!ilul rebel al clientului vede tera!eutul doar ca !e un 7ărinte care trebuie &ă 9ie co'bătut> indi9erent de contract. Clientul -l va tran&9or'a -ntr/un contract 7arental i'ediat ce tera!eutul -l va acce!ta. ;&ociatul no&tru> <ob 5rye> &ugerea2ă ca tera!eutul> recuno&când acea&tă &ituaţie> &ă o aducă i'ediat la cunoştinţa clientului şi c"iar &ă -l 9elicite !e client !entru creativitatea> !uterea şi entu2ia&'ul rebeliunii &ale. <ob 5rye ne/a dat ur'ătorul e=e'!luA PatA ;' o gră'adă de 9urie. Într/un alt gru! a' vă2ut oa'eni care şi/au eliberat 9uria -n ti'! ce tera!eutul şi 'e'brii gru!ului -l ţineau &trân&. ;&ta ar 9i util. Re&!iraţia 'ea e&te di9icilă. "ob 5ryeA ;ş dori 'ai 'ulte in9or'aţii de&!re 9uria ta> 'ai -ntâi. Re&!iră 'ai adânc. PatA ?Nerespir(nd ad(nc*@ ,uria 'ea e&te ca o 'inge de 9oc. Sunt aşa de 9urioa&ă !e 'a'a -ncât &tau -n uşă şi 'ă gânde&cA D5acă nu 'ă a&cultă> o &ă -nnebune&cE. "obA 3u re&!iri adânc. PatA 5acă 'ă gânde&c la re&!iraţie> 'ă &i't tri&tă. "obA Ca şi când aş vrea &ă iau ceva de la tineM Vrei &ă 9aci un e=erciţiu de 9urie şi eu -ţi cer &ă re&!iri adânc. PatA 5a. ?J(mbe%te@ "obA 7arie2 că 'a'a ta nu obţinea !rea 'ulte de la tine. )ot nu re&!iri adânc. PatA +/a' 9ăcut viaţa un c"in. ?R(de@ <ob a acce!tat o !arte din contractul lui 7at> &ă/şi !er'ită &ă re&!ire adânc şi i'ediat ace&t lucru a devenit un contract 7arental de'n de a 9i co'bătut de către 7at. Când 7at &tabileşte un contract> !oate &i'ţi nevoia &ă adauge D $oi reu%i chiar dac+ succesu# meu va 0i pe p#acu# terapeutu#ui3 a# grupu#ui sau a# mamei me#eE. Contracte pentru a1i schimba pe a#'ii Jn alt contract care nu 'erge e&te acela care i'!lică cererea de a &e &c"i'ba altcineva. Oo"n> &ub !rete=tul de a &e &c"i'ba> o9eră -n &c"i'b un contract 7arental !entru &oţia &a> S"elly. 7artici!ă -'!reună la .orI&"o!.

(

CohnA ;' nevoie &ă &c"i'b ceva. ?Pau,+@ :> drace> nu ştiu de unde &ă -nce!. !aryA Înce!e cu DvreauE> nu cu Da' nevoieE. 3evoia e&te !entru &u!ravieţuire şi e&te !entru oa'eni care nu ştiu că e&te -n regulă &ă vrea. CohnA Bi bine> !are a 9i ca o nevoie. Bu H eu vreau şi a' nevoie &ă &c"i'b 'odul -n care 'ă relaţione2 cu S"elly. "obA S!une/i. CohnA Vreau &ă &c"i'b 'odul -n care 'ă relaţione2 cu tine. ;ce&ta e&te contractul 'eu. "obA S!une/i 'ai 'ult şi 'ai clar. CohnA Vreau &ă 9iu ca!abil &ă 9iu liberH . "obA 2%ti ca!abil. CohnA CeM "obA Bşti ca!abil. ?C"iar -nainte de a şti de&!re ce vorbeşte> atacă' !o2iţia &a de victi'ă> evidenţiind di9erenţa -ntre Da vreaE şi Da avea nevoieE şi di9erenţa -ntre Da nu 9i ca!abilE> Da nu &e !uteaE şi Da nu !uteaE.@ CohnA Vreau &ă gă&e&c o cale &ă 9iu liber. !aryA 5ă/i un e=e'!lu clar. Jn co'!orta'ent &!eci9ic !e care vrei &ă/l &c"i'bi la tine. 3u 9olo&i etic"ete ca DliberE> deoarece nu au nici un -nţele&. CohnA 3u ştiu. Mă &i't !ur şi &i'!lu !rea controlat. B=e'!lu. În avion. Călători' -n 2ona !entru 9u'ători. 5acă vreau &ă &tau cu tine> trebuie &ă călătore&c -n 2ona !entru 9u'ători. She##yA B adevărat. Vreau &ă 9u'e2. Sunt di&!u&ă &ă călătore&c &ingură> dacă a&ta e alegerea ta. !aryA 5eci ace&t contract &!eci9ic &e re9eră la &c"i'barea &oţiei tale> daM CohnA Vreau &ă nu 'ai 9u'e2e. !aryA 5eci H &ă ne -ntoarce' la -nce!ut. Ce alegi &ă &c"i'bi -n legătură cu tine a&t9el -ncât &ă te &i'ţi liber şi &ă te relaţione2i 'ai bine H indi9erent dacă &oţia ta 9u'ea2ă &au nuM Mai târ2iu> a' !utea/o -ntreba !e S"elly dacă vrea &ă &e la&e de 9u'at !entru binele ei. 3u acce!tă' un contract ca ea &ă &e o!rea&că !entru ca el &ă &e &i'tă 'ai bine. W&ta e şanta4. 5e&eori> 9iecare !artener are intenţii re9eritoare la celălaltA RussA Vreau &ă 9iu 'ai !rotectiv cu &oţia 'ea şi nu critic. ?;ce&ta e&te un contract 7arental H ce ar trebui &ă vrea.@ 3u/'i !lac certurile noa&tre. ?;ce&ta !oate 9i Co!ilul.@ "inA 3u &unt de acord cu de9iniţia !e care o dai certurilor. 5e 'ulte ori nu 'ă cert> &unt ca!tivată. Ca atunci când a' vorbit de&!re guvernator şi tu ai nu'it/o ceartă. Mă &i'ţea' bine şi nu/'i !lace &ă 'i &e &!ună că vorbe&c !rea tare. ?5e4a &e ceartă.@ RussA ;ş &!une că e&te e=act. ;' avut di9icultăţi -n a 9i 9er' şi a!oi ţi/a' !er'i& &ă 9ii 9er'ă 9ără a/'i 9i 9rică &au a 9i 9urio&. ?: la&ă 'ai 'oale> aşa că !robabil Co!ilului &ău -i e 9rică de certuri.@ !aryA ?)recând !e&te ceartă şi ca!itulare@. Bu -'i dau DpermisiuneaE. "obA <ine-nţele&. ?R(sete@ RussA 7re&u!un că a&ta e&te !roble'a 'ea. ?Ca!itulea2ă din nou.@

((

"inA 3u/'i !lac vorbele tale D )'i voi permiteE a&ta şi D)'i voi )ng+duiE a&ta. C"iar atunci devin 9urioa&ă. În unele !rivinţe &unt şi eu re&!on&abilă. Î'i !lăceau odată. 5ar acu'> de când '/a' -ntor& la şcoală> 9ac lucruri -n 9elul 'eu şi a' 9o&t 9oarte creativă> nu/'i 'ai !lace şi nu 'ai vreau a&ta. !embrii grupu#uiA <ravo ţieN Me'brii gru!ului di&cută di9erite a&!ecte ale !roble'elor lui Ru&& şi <in şi a9ir'ă unele credinţe !e care le au ca şi câteva &uge&tii !entru &oluţii de ti!ul Dde ce nu HE. Gn membru a# grupu#uiA 5eci tu> <in> te &c"i'bi şi tie ?Ru&&@ nu -ţi !lace H . RussA Î'i !lace> dar H . "inA W&ta e&te !rinci!alul 'otiv !entru care a' vrut &ă vin aici> ca Ru&& &ă &e o!rea&că. Gn membru a# grupu#uiA 5eci a'ândoi aţi venit ca &ă &e &c"i'be celălalt. !aryA Gro2av co'entariuN ;i 'er& direct la ţintă. :T> deci "aideţi &ă ne -ntoarce' -na!oi la ceea ce vrea 9iecare dintre voi &ă &c"i'be la &ine. "inA B&te i'!ortant. Vreau &ă &e o!rea&că . Ce e rău -n a&taM "obA ?5(ndu1#e o curea*@ ,iecare dintre voi &ă a!uce un ca!ăt. ;cu' &!uneţi/vă unul altuia &ă vă o!riţi. <in trage tare ţi!ând D/pre%te1te@E. Ru&& dă dru'ul curelei şi <in continuă &ă ţină &trân& !artea ei de curea. "obA <in> nu te laşi bătută. "inA ;". ?Pau,+@ !aryA ÎnţelegiM "inA ;"a> a' -nţele&. ?Arunc+ cureaua@ Când &unt 9urioa&ă !e tine că nu te laşi> de&eori eu &unt cea care nu &e o!reşte. Mulţu'e&c> a' -nvăţat ceva. "obA Cu !lăcere. !aryA Clar. ;lt !unct ... Ru&&> vii dintr/o ca&ă liniştităM RussA ,oarte. ;' 9o&t &ingurul co!il. : 9a'ilie 9oarte liniştită. !aryA Bi bine> !entru a e=er&a şi !entru di&tracţie> data ur'ătoare când &oţia ta va 9i gălăgioa&ă !retinde că eşti Lorba Grecul H un bărbat 9oarte 2go'oto&> care ge&ticulea2ă H când -i ră&!un2i. RussA ?R(de@ <ine. !aryA Gi &i'te/te bine. RussA ;şa o &ă 9ac. Contracte de 4oc Contractele de 4oc &unt contracte -n care clientul -i cere tera!eutului !er'i&iunea de a 9ace ceva care &e va ter'ina cu rănirea &au ne9ericirea clientului. Clientul> de&igur> nu e&te conştient de a&ta când caută &ă &tabilea&că un a&t9el de contract. !argA Vreau &ă &c"i'b ceea ce &i't 9aţă de tatăl 'eu. Că &unt o ratată. Ca &ă 9iu 'ai clară> '/a' de&!ărţit de &oţul 'eu de un an şi nu i/a' &!u& tatălui 'eu. ;re 1( de ani.

(0

!aryA Continuă. !argA Mi/e tea'ă că a&ta ar 9i o lovitură !entru el> că nu ar trebui &ă/i &!un. ;r 9i atât de de2a'ăgit că ar !utea avea un atac de cord. ;r !utea> deoarece> e&te atât de bătrân şi de 9ragil. "obA B&te vreun 'otiv !entru care ar trebui &ă ştieM !argA 7entru 'ine. "obA 5e ceM !argA Si't că nu &unt one&tă !entru că nu i/a' &!u&. !aryA Ce reacţie -ţi doreşti -ncă din !artea tatălui tău H -n legătură cu tineM !argA Vreau a!robare şi nu vreau de2a!robare. !aryA :T> deci 'odul -n care te a&iguri că !oţi 'enţine vec"ile ra"aturi H că el va 'uri de2a!robându/te H e&te de a/i &!une că te/ai de&!ărţit de &oţul tău. Bl ar !utea &!une atunciA DAha3 )nc+ o dovad+ pentru cutia mea cu de,aprob+ri@E. Gi tu !oţi &ă te &i'ţi vinovată. !ayA 5a> '/aş &i'ţi vinovată. Ce vrei &ă &!uiM 3u -nţeleg. !aryA 7ri'ul !a&A D$reau s+ 0ii de acord cu mine %i cu desp+r'irea de so'u# meu E. ?Mary &crie tre!tele 4ocului !e o tablă neagră> con&iderând !ri'a trea!tă -n diagno&ticul 4ocului ca 9iind 'e&a4ul a!arent. ;!oi vine 'e&a4ul &ecret> a!oi ră&!un&ul la 'e&a4ul &ecret> a!oi bene9iciul negativ. Ve2i ,igura (.1.@ !aryA 7a&ul nu'ărul 2A DSpune1mi c(t sunt de reaE. !argA 3u> nu e&te DreaE> e&te DSpune1mi c+ sunt o ratat+E. !aryA :T. 7a&ul 2A DSpune1mi c+ sunt o ratat+E. 7a&ul A DCu siguran'+ )'i voi spune c+ e%ti o ratat+E. Gi a!oi !oţi 9i din nou de2a!robată. Gi !oţi &ă &!ui tot 9elul de lucruri de&!re tine şi de&!re el. Gi &ă &i'ţi ce &i'ţi. ;ce&ta e&te bene9iciul negativ. !argA 7e care nu -l dore&c. "obA Singurul 'od -n care !oţi câştiga la 4ocul ă&ta e&te dacă el &e &c"i'bă. Care &unt şan&ele ca el &ă &e &c"i'beM Ca el &ă a!robe &e!ararea taM !argA Slabe> ine=i&tente. !aryA <ine. ;şa că nu acce!t contractul tău. 5acă l/aş acce!ta ar -n&e'na că doar te/aş a4uta &ă/ţi 4oci 4ocul. !argA În care el &e &i'te rău şi eu 'ă &i't şi 'ai rău. ;"a. 5e 9a!t> nu vreau a&ta. 5e a&ta trebuie &ă nu/i 9i &!u&. "obA ,ru'oa&ă 'işcare. 5e&igur> o altă o!ţiune !entru ea ar 9i &ă -i &!ună şi &ă nu &e &i'tă D'ai răuE> indi9erent de ceea ce ar 9ace el> dar dat 9iind vâr&ta &a şi credinţa ei că el ar reacţiona !ro&t> !are 9ără ro&t &ă -i &!ună. Bl a 9o&t atât de convin& de/a lungul anilor că ea !oate &ă D-l 9acăE &ă &i'tă -n 9elul -n care crede el H şi el nu e&te !acientul no&tru.

(6

Dia!ra3a : cului ;i!& 8&) Când &u&!ectă' un 4oc> -i cere' clientului &ă 'eargă -n viitor> când 4ocul &/a -nc"eiat şi &ă e=!eri'ente2e Dcel 'ai bunE şi Dcel 'ai răuE &9ârşit. 5eoarece 4ocurile &unt iniţiate din &tarea eului de Co!il &au 7ărinte şi nu &unt 'onitori2ate de ;dult> clientul !oate bloca din conştient Dcel 'ai !ro&tE &9ârşit. 5acă e&te aşa> o9eri' 9ante2iile noa&tre re9eritoare la unele re2ultate negative !o&ibile. !aryA <ine> deci -i &!ui şe9ului tău că de'i&ione2i şi nu ve2i nici un re2ultat negativ !o&ibil. 3u -nţeleg. 3u cu'va reuşeşti &ă ignori 9a!tul că ei -ţi !ot da nişte reco'andări aşa de rele că ai !utea &ă nu -ţi 'ai gă&eşti altă &lu4băM "obA : gră'adă de că&ătorii de&c"i&e eşuea2ă. Cu' te/ai &i'ţi dacă el decide că o iubeşte !e una dintre ace&te !artenere 'ai 'ult decât !e tineM Contracte pentru totdeauna Jnii clienţi lucrea2ă 'ereu !entru un ţel viitor> cu intenţia &ecretă de a ră'âne ne9ericiţi !ână când nu vor 9i co'!let vindecaţi. 7ot &ă 9i trecut !rin ani -ntregi de !&i"otera!ie> deoarece con&ideră că trebuie &ă -nlăture şi ulti'ile ră'ăşiţe ale !&i"o!atologiei> &ă -nţeleagă 9iecare lucru !ână la originea &a şi &ă elibere2e şi ulti'a !icătură de &enti'ent negativ -nainte de a !utea 9i 9ericiţi. Motivul iniţial !entru care au intrat -n tera!ie e&te uitat şi irelevant. Continuă !entru a !ri'i aceleaşi atenţii !e care le/ au !ri'it -n co!ilărie> atât !entru 9elul -n care lucrea2ă cât şi !entru &u9erinţa lor. 5e la a&t9el de clienţi acce!tă' doar un &ingur 9el de contractA &ă -ncete2e &ă 'ai &u9ere -n legătură cu trecutul. IrvA ;' nişte treburi nere2olvate cu tatăl 'eu. "obA )atăl tău e&te 'ortM IrvA 5a. "obA Gi -n ce 9el treburile tale neter'inate cu tatăl tău 'ort -ţi a9ectea2ă a&tă2i viaţaM IrvA Sunt 9urio& !e tine. ,urio& !entru că nu te/ai a!ărat H că nu te/ai lu!tat ca &ă 9ii tu -n&uţi H . ?; -nce!ut i'ediat dialogul !e două &caune cu tatăl &ău> ignorând -ntrebarea lui <ob.@ (%

!aryA <ob te/a -ntrebat> 'ai -ntâi> -n ce 9el treburile tale neter'inate cu tatăl tău -ţi a9ectea2ă viaţa a&tă2i. IrvA J"" H . Ce M H Cu' vine H . Sunt blocat cu el. "obA Cu'M IrvA J" H &unt conştient că H dacă nu 'ă -n9urii !e el> nu voi ter'ina cu a&ta. Gi tot revine H . "obA )u o tot readuci> dintr/un 'otiv &au altul şi tu eşti cel care nu alege &ă &!ună ce &c"i'bare intenţione2i &ă 9aci -n tine odată ce ai ter'inat treaba a&ta. IrvA Legătura !e care o 9ac e&te că trebuie &ă -nvăţ> &ă lu!t H &ă &tau dre!t !entru 'ine. "obA Continuă cu a&ta. IrvA Sunt 9urio& !e tine că nu '/ai -nvăţat &ă lu!t. )u 9ugi de &ituaţiile e'oţionale şi eu 9ac la 9el deoarece a&ta '/ai -nvăţat tu. ?+rv> !rintre dinţi> -şi continuă diatriba. <ob şi Mary aştea!tă !ână când &e !otoleşte.@ "obA Cu' &tă' acu'M IrvA Sunt conştient de tri&teţea !e care o re&i't 9aţă de &oţia şi co!ilul 'eu. Co!ilul 'eu e&te in9ir'. ?5etalia2ă de&!re &oţie şi co!il.@ !aryA 3u cred că tatăl e&te !roble'a !rinci!ală. Ceea ce aud e că tu ai toate ace&te !ove&tiri dra'atice şi tri&te şi ţi le &!ui 'ereu şi 'ereu. Câtă tera!ie ai 9ăcutM IrvA Lece ani. Mai 'ult de 2ece ani. !aryA Cerule 'areN 5eci 'ai 'ult de 2ece ani ţi/ai gă&it toate ace&te 'otive !entru tri&teţe. "obA )u eşti di&!u& cu &iguranţă &ă !lăteşti o gră'adă de bani ca &ă/ţi 4u&ti9ici tri&teţea. Bşti di&!u& &ă/ţi abandone2i atitudinea tri&tăM IrvA ;"a. ?Prive%te )n sus*@ "obA ?R(de@. )e uiţi ca şi când ar cădea cerul. IrvA Bi bine> e adevărat. 5acă renunţ la tri&teţea 'ea> !oate &ă &ară din nou. !aryA Gândeşte/te la 'ingea ta 'are de tri&teţe ca la o 4ucărie yo/yo. 7oţi &ă te 4oci cu ea -ncă 18 ani &au !oţi &ă/i tai 9irele. 7e !arcur&ul .orI&"o!/ului de !atru &ă!tă'âni> ne/a' concentrat doar a&u!ra acce!tării de &ine a lui +rv şi a&u!ra 'odului -n care &e !oate !lăcea aşa cu' e. ;' re9u2at &ă a&cultă' orice alt contract de D&c"i'bareE -n a9ara celui de a &e acce!ta !e &ine şi a &e di&tra. ; -nce!ut &ă &e &i'tă bine şi du!ă ce &/a -ntor& la !ractica &a tera!eutică a ra!ortat -ncântat bunele &ale re2ultate -n 9olo&irea tera!iei de &curtă durată !entru clienţii &ăi a9laţi -n tera!ii de durată lungă.

)BR;7+B ,WRW C:3)R;C)
)era!euţii de orientare ge&talt !ură 9ac rareori contracte -n &c"i'b 9ac un contact> un &c"i'b de conştienti2ări cu clientul şi lucrea2ă cu blocările &au incongruenţele care !ot a!ărea. 3oi -nce!e' uneori -n acea&tă 'anieră> dar> &!re deo&ebire de tera!euţii !ur ge&talt> &9ârşi' !rin a 9ace un contract. "obA Ce &e -ntâ'!lăM BayA Ce &e -ntâ'!lăM 5evin golită.

(1

"obA S!une 'ai 'ult. BayA 7ur şi &i'!lu -'i o!re&c re&!iraţia. "obA S!une 'ai 'ult. BayA 3u ar trebui &ă 9iu aici. ?Pau,+@ <ine> acu' &!un că nu ştiu ce &e -ntâ'!lă. "obA 3u ştiu ce &e -ntâ'!lă cu ceM BayA 3u ştiu. "obA ;i dat din ca!> ai -ncuviinţat. Ce &!une -ncuviinţarea taM BayA Mi/e 9rică &ă/ţi &!un. Gtiu ce &e -ntâ'!lă -ntre noi. Vreau &ă/ţi &!un că &unt o tera!eută bună. "obA Conştienti2ea2ă !o2iţia ca!ului. 3u -l -ndre!ta. Conştienti2ea2ă ung"iul !e care -l 9ace ca!ul tău. ;cu' -ndrea!tă/l şi re!etăA DSunt o terapeut+ bun+E. BayA ?Capu# drept@ 5a. Sunt o tera!eută bună. ?Cu #acrimi@ ;şa &e &i'te co'!let di9erit. "obA Vrei &ă &!ui Dm+E -n loc de DseEM BayA Mă &i't di9erit. Cu ca!ul dre!t &unt co'!etentă. ?Ridic+ capu#@ B greu &ă 9ii tera!eut bun de aici. ?Andreapt+ capu#@ ;' ter'inat. Mulţu'e&c. 5u!ă acea&tă !orţiune de lucru> Tay -şi &tabileşte contractul de a/şi a9ir'a i'!ortanţa !er&onală şi !ro9e&ională. Ooan -şi ter'ină lucrul -nainte de a de9ini clar contractul &ăuA CoanA Sunt bucuroa&ă că &unt aici. Mă &i't cu adevărat bine> cu adevărat vie. Gi a!oi 'ă &i't !ro&t şi renunţ. 3u ştiu de ce. !aryA Jn e=e'!luM CoanA 3u 'ă gânde&c la unul. Ma'a e acolo şi -'i &!une &ă e=er&e2 şi tata e a'eninţător. Si't că renunţ. 3iciodată nu 'ă &i't bine un ti'! !rea lung. "obA )e laudă cineva &!unându/ţi că eşti bine aşa cu' eştiM CoanA ?Pau,+ #ung+@ 3u &unt &igură că &unt bine aşa cu' &unt. În ca! -nţeleg ce &!ui> dar nu ştiu cu' e -n &tră9unduri. În &tră9unduri nu cred că &unt bine aşa cu' &unt. !aryA Pei> eroina ta era +oana 5Q;rcM ?Mary i/a &!u& a&ta având o bănuială şi anu'e că 9etele care Dnu &unt bine aşa cu' &untE ar 9i 9o&t dorite &ă 9ie băieţi.@ CoanA 5a> de&igurN "obA ,ăcând 'ereu 'ai 'ult şi 'ai 'ult. CoanA Gi -ntotdeauna cu aşte!tarea de a 9i ar&ă !e rug. ;şa e. )oată viaţa 'i/a' &!u&A D!ai duc doar b+t+#ia astaE. !aryA Ce era -n neregulă cu tine când te/ai nă&cutM ?Întrebare evidentă@ CoanA Bra' 9ată. !aryA ;&ta era -n neregulă cu +oana 5Q;rc. Pei> a' au2it că ,acultatea de Medicină a obţinut ceva re2ultate cu &c"i'barea de &e= !entru 9e'ei. Jn adevărat !rogre&. 3u doar co&'eti2are. Ce 9ac ei c"irurgical H . CoanA 3u 'ă intere&ea2ă a&taN Sunt bine aşa cu' &untN JauN SJ3) <+3B ;G; CJM SJ3). Sur!rin2ător H !entru că &unt. : &i't de/adevăratelea acu'. "obA <ine. Contractul tău e&te de a/ţi declara 9er' deci2ia că eşti bine aşa cu' eşti H -n aşa 9el -ncât &ă nu 'ai 9ii nevoită &ă !orţi bătălii decât dacă o doreşti. CoanA Î'i !lace a&ta. Gi cred că c"iar acu' a' 9ăcut declaraţia 9er'ă.

($

Jneori> cu toate că 9oarte rar> lucră' 9ără un contract deoarece clientul nu ştie ce vrea. 3u o 9ace' 'ai 'ult de una &au două şedinţe. !acA 3u ştiu ce vreau. Mă ţin !rea de!arte de ceilalţi oa'eni. 5e câteva ori> de când a' &o&it la ace&t .orI&"o!> '/a' de&c"i& cu adevărat. Mai 'ult decât oricând -n viaţa 'ea. ;lteori 'ă -nc"id. :bişnuia' &ă 'ă cert -n legătură cu a&ta şi nu 'ai vreau. 3u ştiu dacă a&ta e&te &c"i'barea !e care o vreau. !aryA ;lege !e cineva din ca'eră> !e cineva 9aţă de care te/ai -nc"i& şi vorbeşte cu acea !er&oană. Vreau &ă văd şi &ă aud ce &e -ntâ'!lă cu tine. !acA <ine. M/a' -nc"i& 9aţă de tine> 7ete. ?7ete e&te un !rieten de/al no&tru care nu e&te !artici!ant la ace&t .orI&"o!. B&te ob&ervator -n &c"i'bul unor cur&uri şi va 9i aici doar două 2ile.@ Ma &i'ţea' ca un !ro&t> -ntrucâtva> dacă venea' şi -nce!ea' &ă vorbe&c cu tine. PeteA Cu' aşaM !acA )u vei !leca 'âine. ;şa că nu a' ce &ă vreau de la tine. !aryA Vei !leca curând H aşa că nu vreau &ă te cuno&c. Se !otriveşte treaba a&ta cu ceva de când erai 'icM !acA 3u> ni'eni nu '/a !ără&it. "obA ;i !lecat> te 'utaiM !acA ,ir/ar &ă 9ieN În 9iecare an era' noul co!il. 3u &tătea' nicăieri 'ai 'ult de doi ani. ?5e&crie di9icultăţile de a/şi 9ace !rieteni.@ )oc'ai a' un &enti'ent vag a ceea ce &e -ntâ'!lă. B doar un H noa!tea trecută vorbea' cu tine ?se adresea,+ unui participant@ şi -n ti'!ul ă&ta 'ă gândea'> 5u'ne2eule> c"iar vreau &ă intru -n a&ta> vreau &ă 'ă la& !rin& de di&cuţia cu tineM Gi a' ră'a& şi du!ă un ti'! 'i/a 9ăcut !lăcere. Să !etreci ti'!ul -'!reună H nu ştiu. "obA <a ştii. )er'ină/ţi !ro!o2iţia. D;&ta e> &ă !etreci ti'!ul -'!reună HE. !acA ?An #acrimi@ ;&ta continuă &ă/'i li!&ea&că. "obA ;"a. S!une din nou. !acA 5oar &ă !etreci ti'!ul -'!reună> a&ta e&te ceea ce -'i li!&eşte. "obA ;şa. Gi a!oi &!ui> D/h3 ce rost are3 m(ine nu voi mai 0i aiciE. !acE B adevărat* "obE ;&ta e&te ceea ce -ţi li!&eşte -n viaţă şi de&!re a&ta e&te viaţa. Viaţa e&te a&tă2i> nu 'âine. )e co'!orţi ca şi când viaţa ar 9i 'âine. !acE 5a> te H te aud. Gi a&tă2i 'i/e greu &ă intru -n a&ta. !aryE 5eci> ce vrei &ă/i &!ui lui 7ete !entru a&tă2iM !acE ?An #acrimi@ Vreau &ă te cuno&c a2i. Mac nu are nevoie &ă/şi e=!licite2e contractul. ; 9ăcut un contract i'!ortant cu o !er&oană !e care o evita&e şi a -nvăţat ceva de&!re a trăi aici şi acu'. Jneori clienţii nu vor &ă 9acă un contract deoarece au !roble'e 'ai !re&ante decât &c"i'barea de &ine. : 9e'eie a !ri'it &cri&oarea de acce!tare la o univer&itate şi -şi -'!ărtăşeşte triu'9ul. ,iul unui bărbat a 9o&t are&tat !entru 9urt din 'aga2ine şi -şi -'!ărtăşeşte 9uria şi durerea cu !rietenii &ăi din gru!. : rudă a 'urit şi clientul vrea &ă/şi e=!ri'e durerea. În a&t9el de 'o'ente> -ncura4ă' alţi !artici!anţi &ă ră&!undă cu gândurile şi &enti'entele lor şi noi ră&!unde' de a&e'enea.

08

C:3)R;C)B JL)BR+:;RB
,iecare client vrea &ă crea&că şi &ă &e &c"i'be> &ă aibă o viaţă 'ai bună H şi 9iecare client> -n a9ara conştienti2ării ;dulte> lu!tă -'!otriva contractului &ău tera!eutic. Contractu# u#terior este un pact )ntre terapeut %i c#ient pentru a )mpiedica c#ientu# s+1%i ating+ scopuri#e. 5acă clientul -şi reţine &enti'entele> tera!eutul !oate anali2a -n loc de a !regăti o &ituaţie -n care clientul &ă/şi &i'tă &enti'entele. 5acă clientul -şi li'itea2ă gândirea> tera!eutul -i dă &9aturi. 5acă clientul nu acţionea2ă> tera!eutul e&te de acord că clientul Dnu !oateE acţiona -n !ro!riul &ău intere&. În 'ă&ura -n care ei cred că clientul are o !utere care nu e&te a lui> ca atunci când intenţionea2ă &ă &c"i'be !e altcineva> clientul e&te atât grando'an cât şi victi'ă. Calea cea 'ai uşoară de a ne 9eri de un contract ulterior e&te de a 9i conştienţi de cuvintele tera!eutului şi ale clientului> care neagă autono'ia. Sugera' ca tera!euţii &ă/şi -nregi&tre2e şedinţele !entru a a&culta cu atenţie vocabularul. )era!eutul &ă &e -ntrebeA DCum re)nt+resc #ipsa de autonomie prin cuvinte#e me#e-E. D;i vrea &ă )ncerci &ă/'i &!uiME. DPo'i &ă/ţi de&crii &i'to'eleME. DPoate ai putea &ă &!ui pu'in 'ai 'ultME. DCu' te 0ace a&ta &ă te &i'ţiME. DCând a )nceput depresia taME. Ancerc Când un client &!une D$oi )ncerca s+ E> &u&!ectă' că e&te di&!u& &ă de!ună -n continuare e9orturi a&t9el -ncât &ă nu reuşea&că &ă obţină ceea ce &!une. Co!ii -nvaţă &ă &!ună D$oi )ncercaE ca &ă &ca!e de !ărinţii lor. 7ărinţii> obo&iţi de lu!tă> acce!tă -ncercarea ca &ub&titut !entru a 9ace. <ine-nţele&> e=i&tă &ituaţii -n care 9olo&irea cuvântului e&te legiti'ă. 7ute' -ncerca &ă -notă' 'ai re!ede decât &unte' ca!abili acu' &ă -notă'> !ute' -ncerca e=!eri'ental un nou gu&t> &au !ute' -ncerca &ă/i in9luenţă' !e alţii -n ti'! ce şti' că alegerea le a!arţine. )era!eutul şi clientul au nevoie &ă 9ie conştienţi de &e'ni9icaţia lui D-ncercE> care e&te o cerere a Co!ilului !entru tera!eut> ca ace&ta &ă &e alăture !actului -'!otriva reuşitei. Clientul D-ncearcăE &ă &e la&e de 9u'at> D-ncearcăE &ă a4ungă la ti'!> &au D-ncearcăE &ă &e bucure de o 2i !e !la4ă. )era!euţii 7arentali -şi tratea2ă clienţii de &u&> cerându/le &ă D-ncerceE &au o9erindu/le &9aturi cu intenţia de a 9ace D-ncercareaE 'ai uşoară. <ob are un clo!oţel care &e !une la gâtul viţeilor> nu'it Dclo!oţelul -ncercăriiE> !e care -l agită tare de câte ori cineva 9olo&eşte greşit D-ncercE. Îi cere' clientului &ă 9ie atent cu' !lănuieşte &ă &e &abote2e când &!une D-ncercE -n loc de D9acE. Nu pot D3u !otE> ca şi D-ncercE e&te un &ub&titut !entru Dnu voiE -n 9a'ilii care inter2ic autono'ia !entru DnevoiE. Sunt 9oarte !uţine lucruri !e care nu !ute' &ă le 9ace'> -n

01

ter'enii &c"i'bării gândurilor> &enti'entelor şi co'!orta'entelor noa&tre. În&ă &unt 'ulte lucruri !e care nu le vo' 9ace atâta ti'! cât crede' că Dnu !ute'E. Jn client a &!u&A DNu pot s+ vorbesc sau s+ scriu despre mine* Am de scris o scrisoare 0oarte important+ %i trebuie s+ o scriu pentru a 0i promovat* 5ar pur %i simp#u nu potE. Bvident> !oate şi nu o va 9ace. ;tâta ti'! cât crede că Dnu !oateE> va ră'âne o victi'ă. În tera!ie> 'unca &a -nce!e cu a9ir'aţia> D3u voi &crie de&!re 'ineE. )era!euţii> ca şi clienţii> 9olo&e&c Dnu !otE -n 'od &electiv !entru a &e &u!une !ro!riilor in4oncţiuni şi contrain4oncţiuni. :dată> -n ti'! ce e=!lica ace&t lucru> Mary a ob&ervat un a&i&tent &ocial dând din ca! viguro& a acce!tare. Cu toate ace&tea> -n ti'!ul !au2ei de ca9ea> acelaşi a&i&tent &ocial i/a &!u& unui !rieten> D 5ac+ a% putea s+ #e )nchid te#e0onu# c#ien'i#or mei c(nd m+ sun+ noaptea@E. Bvident nu şi/a au2it !ro!riul Dnu !otE. ;tâta ti'! cât ace&t a&i&tent &ocial nu -nţelege că 'âna &a e&te ca!abilă &ă !ună la loc rece!torul tele9onului> !robabil că nu va !utea lucra cu &ucce& cu alţii care &unt !rinşi -n ca!cana regulilor de !oliteţe> !e care ei cred că Dnu le !otE -ncălca. Te 0ace s+ te sim'i Co!ii &unt -nvăţaţi &ă creadă că &unt re&!on&abili !entru &enti'entele altora. <unica lui Mary> de alt9el o 9e'eie 9oarte iubitoare> obişnuia &ă &ervea&că o şuncă gra&ă şi &alată de lă!tuci> !e care Mary trebuia &ă le 'ănânce Dca &ă nu/i rănea&că &enti'entele buniciiE. 5e ce !re9erinţele ali'entare ale lui Mary erau 9olo&ite de către bunică ca &ă &e &i'tă rănită şi a!oi de ce o -nvinovăţea !e Mary !entru &enti'entele !e care şi le dădea &ingurăM 5eoarece> bine-nţele&> 9u&e&e -nvăţată că alţii o 9ac &ă &e &i'tă -ntr/un 9el. Când un co!il nu &e co'!ortă bine> un !ărinte 9urio& &!uneA D !+ sco'i din min'iE> un !ărinte tri&t &!uneA D!+ )ntriste,iE şi un !ărinte vinovat &!uneA D!+ 0aci s+ m+ simt vinovatE. Co!ilul creşte> devine tera!eut şi atrage un client -n !o2iţia de victi'ă> -ntrebându/l DCum te1a 0+cut s+ te sim'i asta-E. Jr'ărea' un bun tera!eut co'!orta'entali&t de&en&ibili2ind un client 9obic şi l/a' au2it &!unândA DC(nd avionu# te sperie3 ridic+ inde8u# m(inii ta#e st(ngi %i c(nd te sim'i con0ortabi#3 ridic+ inde8u# m(inii ta#e drepteE. ;9ir'aţia &a i'!lică 9a!tul că clientul &ău e&te victi'a avionului. 3oi con&ideră' că e&te crucial ca clientul &ă recunoa&că că e# )nsu%i se sperie când 2boară &au când -şi i'aginea2ă că 2boară. )era!euţii ;) care aderă la credinţa că alţii &unt re&!on&abili !entru &enti'entele lor &criu de&!re Da1i 0ace pe oameni s+ nu 0ie /BE şi 9olo&e&c cuvântul DdesconsiderareE !entru a e=!ri'a aceeaşi credinţă. 5acă cineva -ţi cere &ă/i dai &area> trebuie &ă a&culţi> &ă iei cunoştinţă de cerere şi &ă/i dai &areaC alt9el> &!un ei> de&con&ideri acea !er&oană şi acea !er&oană are dre!tul de a &e &i'ţi 9urioa&ă &au tri&tă şi are dre!tul &ă te şanta4e2e ca &ă/ţi conştienti2e2i vina. <ine-nţele&> oa'enii au nevoie &ă ştie când nu ră&!und celorlalţi -n 'od !otrivit. Cu toate ace&tea> 9iecare dintre noi &unte' ca!abili &ă decide' dacă ne con&ideră' de&con&ideraţi. Jr'ătorul client a 9ăcut 'ultă tera!ie cu un tera!eut ;) care crede că de&con&iderările &unt re&!on&abile !entru a/i 9ace !e oa'eni &ă &e &i'tă -ntr/un anu'e 9elA Pau#A Bra ceva rău> -ntr/un 'od &ubtil> -n legătură cu 9a!tul că 'ă vedea' cu Oo;nn. Ba a 9ăcut două lucruri care re!re2entau 'ari de&con&iderări -n ceea ce 'ă !riveşte> ştii. !aryA 3u ştiu.

02

Pau#A <ine> o &ă clari9ic a&ta. Oo;nn a 9ăcut două lucruri care re!re2entau 'ari de&con&iderări şi ea nici 'ăcar nu şi/a dat &ea'a de a&ta. "obA 7une/o !e Oo;nn -n 9aţa ta şi &!une/i e=act ce a 9ăcut. Pau#A ?Îi e=!lică lui Oo;nn că a uitat &ă tri'ită !rin 'ail un 'aterial i'!ortant !e care ea a !ro'i& că o &ă/l tri'ită şi că &/a -ntor& &ă vi2ite2e un vec"i vecin> du!ă ce a !ro'i& că nu va 'erge acolo.@ Oo;nn> nu voi !utea &ă trăie&c cu tine dacă 'ă de&con&ideri. Mă 9aci &ă 'ă &i't ca un băieţel. "obA Ba nu te 9ace &ă te &i'ţi nicicu'. )u alegi &ă te &i'ţi ca un băieţel. Pau#A ;şa 'ă &i't> ca un băieţel luat !e&te !icior. "obA Ba nu a 9ăcut ce voiai tu şi ceea ce a &!u& că nu va 9ace şi tu ai deci& &ă te &i'ţi ca un băieţel. Pau#A Mă &i't ca un băieţel. Mi/ai &!u& că vei 9ace ceva şi nu ai 9ăcut. ?B 9oarte 9urio& acu'.@ 5acă -'i &!ui că nu o vei 9ace> e&te -n regulă> dar dacă -'i &!ui că o 9aci şi a!oi nu o 9aci> 'ă 9aci &ă 'ă &i't că nu &unt :T. 5e&con&ideri H şi 'ă &i't un băieţel luat !e&te !icior. ?;' lucrat ca' 10 'inute -n legătură cu 'odelul !e care -l ur'ea2ă> a&t9el -ncât &ă &e &i'tă ca un co!il. ;' !u& accentul !e 9a!tul că ni'eni Dnu 9aceE !e ni'eni Dnon/:TE. ;cea&ta e&te o ilu2ie.@ !aryA 5eci. Ba 9ace -ntr/un 9el. 7oate e un 4oc &au altceva. 3u 'ă intere&ea2ă ce 9ace ea. )u !oţi decide &ă re2olvi !roble'a contabili2ând ceea ce 9ace -n loc de a ur'ări ce nu 9ace &au !oţi decide &ă nu 'ai locuieşti cu ea. )u deci2i !entru tine. Gi nu'ai tu deci2i dacă te vei &i'ţi ca un băieţel datorită acţiunilor ei. ;i -nţele&M Pau#E 2ste ceva nou. Mă gânde&c. Gi &unt ui'it de i'!ortanţa a ceea ce -nvăţ acu'. Si't o oarecare libertate. ;leg. ;cea&ta e&te o idee c"iar nouă> o!u& a tot ceea ce a' -nvăţat -n vec"iul 'eu gru!. ;' nevoie &ă 'ă gânde&c ceva 'ai 'ult -n legătură cu a&ta. !aryA <ine. D5e&con&iderareE e&te un cuvânt nou !e care Dcei care te 9ac &ă &i'ţiE &/au grăbit &ă -l ado!te. "obA Cu toate a&tea -i vo' !rinde şi noi din ur'ă. Grupu#A ?R(sete@ 2u : Se<2ste DSeE -n loc de DeuE neagă autono'ia. Jnii clienţi re9u2ă -ncrederea -n &ine şi acce!tă vina> ca atunci când &!unA D?di&cur&ul 'eu@ a 0ost )n regu#+ p(n+ c(nd am uitat ce s+ spun mai departeE. ;lţii 9ac inver& şi &!unA DAm 'inut un discurs bun %i apoi totu# a ie%it r+uE. 5acă clientul 9olo&eşte -n 'od con&tant DeuE !entru !er&ecuţie şi D&eE !entru a/ şi di'inua &ti'a de &ine> &u&!ectă' de!re&ia. 7er&oanele cu tulburări caracteriale &unt 'ai -nclinate &ă 9olo&ea&că D&eE !entru a/şi nega re&!on&abilitatea. Clienţii vorbe&c ca şi când &i'to'ele lor ar iradia din &!aţiul e=tern H şi aşa 9ac şi tera!euţii lor. DA ap+rut depresiaE e&te &!u& -n loc de D!+ deprim %i m+ )ntriste,E. D&uria mea )mi ia ce e mai bun din mine E e&te &!u& -n loc de D!+ )n0urii %i apoi pretind c+ nu contro#e, ceea ce a#eg s+ simt sau s+ 0ac E. 7ro!o2iţii caA DGn g(nd mi1a trecut prin minteE neagă ceea ce crede clientul. DSe simte c+E neagă 9a!tul că clientul &i'te. DS1a )nt(mp#atE neagă autono'ia clientului legată de acţiune. Jnii tera!euţi ;) -şi trec &tările eului -n D&eE &!unândA D Dai s+ ne scoatem Copiii #a o bereE> DAdu#tu# meu este con%tient c+ E> &au DP+rinte#e meu vrea s+ te a4ute E. În

0

gru!urile noa&tre> cu toate că vede' clienţi ale căror &tări ale eului 9ac !arte din tera!ie> vre' &ă/şi recunoa&că D-ntregul !ărţilorE &!unând DeuE. Jn client &!uneA D5ac+ nu #ucre, din greu c(nd 0ac ceva3 nu contea,+ E. Mary -i cere &ă &c"i'be DseE -n DeuE. D5ac+ nu #ucre, din greu3 nu conte, E. +'ediat -nce!e &ă !lângă a'intindu/&e ca baieţel care Dnu contaE aca&ă şi care de aceea a lucrat din greu -n -ncercarea de a 9i i'!ortant. )era!ia &a &/a concentrat !e D Conte,@E. Câteva şedinţe 'ai târ2iu> ne/a &!u& de&!re o nouă reuşită şi a &!u&A D 2ste chiar emo'ionant@E. +/a' cerut din nou o !ro!o2iţie cu DeuE. În ti'! ce &!unea DSunt emo'ionat@E a 2â'bit şi a re&!irat adânc. DSGNT emo'ionatE. DSGNT 2!/FI/NATE. Sc"i'bând DesteE cu DsuntE a trăit o cu totul nouă &tare de !utere> i'!ortanţă şi e'oţie. 2u : Tu Când o !er&oană -nlocuieşte DeuE cu DtuE> -nlocuirea &e'nalea2ă o &c"i'bare a &tării eului din Co!il -n 7ărinte. Credinţe> 'ituri> &logane 9a'iliale şi in&trucţiuni !arentale &unt re!etate -n acea&tă 9or'ă. D!i1ar p#+cea s+ cunosc mai mu#'i oameni3 dar nu te po'i gr+bi pur %i simp#uE> e&te &!u& de un tânăr bărbat care a acce!tat din 9a'ilie in4oncţiunea DNu 0i apropiatE şi DNu 0aceE. D!+ simt minunat3 dar nu te po'i a%tepta ca o ast0e# de schimbare s+ dure,eE> e&te a9ir'at de o 9e'eie a cărei tera!eut dinainte a in&i&tat că o &c"i'bare ra!idă a !er&onalităţii era i'!o&ibilă. 3oi nu cere' clienţilor &ă -nlocuia&că DtuE cu DeuE> deoarece e&te i'!ortant &ă -nţeleagă i'!ortanţa a'belor !ărţi DtuE şi DeuE. 2u : Noi În tera!ia de 9a'ilie> clientul care &!une D noiE -n loc de DeuE e&te !er&oana autointitulată &ă vorbea&că. 7entru ca 9iecare 'e'bru al 9a'iliei &ă 9ie autono'> a9ir'aţiile legate de DnoiE &unt e=a'inate cu atenţie !entru a vedea dacă re9lectă &enti'entele şi o!iniile 9iecărui 'e'bru. Poate3 Posibi# ;ce&tea şi alte cuvinte li'itative nece&ită o clari9icare din !artea tera!eutului. 5e&eori> când un tera!eut aduce o -nregi&trare a unui interviu -n care D s1a sim'it b#ocatE> -l au2i' !e client &!unând De posibi#E şi !e tera!eut ur'ând acea&tă !i&tă> !retin2ând că clientul a &!u& DdaE. C#ientu#A Cred că e !o&ibil ca eu H ceea ce vreau e&te &ă a' 'ai 'ulţi !rieteni. Terapeutu#A <ineN În &c"i'b> ră&!un&ul ar trebui &ă 9ie D 2 posibi#-E &au DIa ambe#e p+r'i care dore%ti mai mu#'i prieteni %i tu ce# care nu dore%ti mai mu#'i prieteniE. Prima p+c+#ea#+ tu ce#

0(

7ri'a !ăcăleală -n 9iecare şedinţă e&te deo&ebit de i'!ortantă deoarece> dacă nu e&te con9runtată> -ntreaga şedinţă !oate 9i dedicată !entru a !une -n &cenă !ăcăleala. Jn client a &!u&A DNiciodat+ nu 0ac ceea ce spun c+ am s+ 0acE şi a!oi 9ace un contract !entru a &e lă&a de 9u'at. Cel a9lat -n 9or'areUtera!eutul a lucrat &ârguincio& şi 9ără nici un &ucce& 8 de 'inute -nainte ca noi &ă o!ri' şedinţa şi &ă !une' din nou banda cu !ăcălealaA DNiciodat+ nu 0ac ceea ce spun c+ am s+ 0acE. )era!eutul a e=cla'atA D5umne,eu#e3 nici m+car nu am au,it asta@E. : !ăcăleală> tran&'i&ă -n !ri'a şedinţă> !oate &tabili -ntreg cur&ul tera!iei> dacă nu e&te con9runtată. Când un client -i &!une unui tera!eutA D Am v+,ut =K terapeu'i %i am au,it c+ e%ti bun cu ca,uri ca mine E !ă2eşte/te> co.boy> eşti !e cale &ă o -n"aţi. Ră&!un&ul e&teA DGi cum ai de g(nd s+ m+ )n0r(ngi- E. ;!oi <ob &!uneA DSpre bine#e t+u3 a% dori s+ te v+d ob'in(ndu1'i scopuri#e )n terapie* 5ac+ nu te schimbi3 via'a mea va merge mai departe #a 0e# %i )mi voi aminti de tine c(teva ,i#e ca de un a#t tip care este b#ocat %i care poate se va schimba odat+ sau nuE. ;!oi> dacă ti!ul nu &e &c"i'bă> !oate că -ntr/o 2i -şi va a'inti !revi2iunea noa&tră şi ace&t lucru -i va &ervi când &e va decide din nou &ă 9acă o tera!ie. R(su# sp(n,uratu#ui :a'enii râd când un co'ic &e dovedeşte a 9i ignorant> naiv &au inco'!etent> &au când> -ntr/un 9el oarecare> &e răneşte. Când clienţii &e a'u2ă !e &ea'a lor> râ&ul !e care -l &'ulge de la tera!eut şi de la 'e'brii gru!ului -i re-ntăreşte !atologia şi e&te nu'it Drâ&ul &!ân2uratuluiE. Jn tânăr o' de a9aceri> -ntr/un 'araton cu a&ociaţii &ăi> a &!u& o !ove&te de&!re avarierea bărcii &ale cu 'otor -n ti'! ce &e "olba la o 9e'eie căreia -i că2u&e &utienul !e&te talie. Mulţi !artici!anţi au râ&. D Nu este amu,ant c+ 'i1ai avariat vasu#E. ;!oi a&ociaţii &ăi i/au rea'intit că &!une 'ulte i&torii 9avorite de&!re &ine care i'!lică 9a!tul că -şi di&truge di&tracţia. Bl a re9u2at &ă ia -n con&iderare i'!licaţiile ace&tora> in&i&tând că !oveştile lui Dnu -n&ea'nă ni'icE. <ob i/a cerut &ă 9acă un e=!eri'entA D/ #un+ nu mai spune pove%ti prin care s+ te distre,i )n #eg+tura cu modu# )n care )'i distrugi momente#e bune nici 'ie nici a#tcuiva %i anun'+1ne care este re,u#tatu#E. Ga&e luni 'ai târ2iu ne/a &cri&A DAnc+ m+ g(ndesc c+ modu# )n care g#umesc nu )nseamn+ nimic3 dar nu )mi mai p#ac ace#ea%i g#ume* Chiar dac+ cred c+ acest #ucru nu are nici o re#evan'+ psiho#ogic+3 v+ in0orme, c+ m1am distrat cum nu m1am mai distrat niciodat+ )n via'a mea %i nu am mai avut neca,uri sau accidente despre care s+ g#umescE. 7rin inter'ediul u'orului 'acabru !ot 9i identi9icate in4oncţiunile şi deci2iile. Clienţii râd de&!re accidente când !un -n &cenă D Aproape m+ voi ucideEC când !ierd bani a9lându/&e -n 4ocul DNu reu%iE> legat de baniC când nu gânde&c> &au nu cre&c> &au când nu &e co'!ortă co!ilareşte> când ace&te in4oncţiuni S deci2ii &e a!lică. 5e câte ori au2i' un u'or 'acabru> declară'A DAsta nu e amu,ant pentru tineE. Cei 'ai 'ulţi oa'eni> la -nce!ut devin iritaţi şi in&i&tă că râ&ul lor e&te D doar nervosE. Le cere' &ă/şi dea voie &ă conştienti2e2e 9a!tul că !re2intă Dr(su# nervosE doar -n legatură cu anu'ite !roble'e din viaţa lor. <ea a 9olo&it de&eori Drâ&ul &!ân2uratuluiE -n ti'!ul lucrului &ău. Contractul ei !entru acea&tă şedinţă a 9o&t &ă -ncete2e &ă &e 'ai rătăcea&că -n ti'! ce conduce.

00

"obA ,ii -n 'aşinăC ai greşit -ntoarcerea. Cât conduci !ână când -ţi dai &ea'a că ai greşit dru'ulM "eaA Bi bine> -'i ?chicote%te@ ia ceva ti'! !ână când -nce! &ă 'ă -ntreb. !aryA ;i c"icotit. Să te rătăceşti nu e&te c"iar a'u2ant !entru tine. "eaA 3u> nu e&te. 5ar râ&ul 'eu e&te doar nervo&. !aryA S!ui o 'ulţi'e de D5a3 darE -n legătură cu 2â'betul şi râ&ul tău. Cred că râ&ul şi 2â'betul tău au un -nţele&. 3u ştiu care e&te -nţele&ul. "obA 5a> aşa e. "eaA :"H . Ceea ce -'i a'inte&c H a&ocierea !e care o 9ac e&te aceea că atunci când !leca' -n călătorii lungi> când era' co!il> când tatăl 'eu conducea> totdeauna &e rătăcea. ?chicote%te@ 3ici a&ta nu e a'u2ant. 3u ştiu de ce c"icote&c. Ma'a ador'ea -ntotdeauna -n 'aşină şi a!oi &e tre2ea şi era' rătăciţi. ?R(n4e%te@ "obA ;i rân4it şi ai c"icotit. "eaA ?R(de )n timp ce vorbe%te*@ Ma'a era 9oarte 9urioa&ă !e el. !aryA 5ata trecută când ai lucrat> l/ai de&cri& lovindu/te H 9iind crud. <ănuie&c că o !arte din tine &e bucura că el &e rătăcea şi că 'a'a ta urla la el. "eaA P''. ;&ta e intere&ant. Când eu H când a' 9i 'er& -n e=cur&ii> l/aş 9i a4utat &ă citea&că "arta. Ca şi când aş 9i 9o&t de !artea lui. "obA Îl a4utai &ă &e rătăcea&căM "eaA ?I,bucnind )ntr1un hohot de r(s copi#+resc*@ <ănuie&c că da. Bi bine> nu am &ă 'ă 'ai rătăce&c de acu' -ncoloN 5e&eori> re'arcile 'acabre &unt atât de a'u2ante -ncât şi tera!eutul râde. B=e'!lele ti!ice &unt cele !e care le &!un alcoolicii ab&tinenţi de&!re lucrurile !e care le 9ac când &unt beţi. +'ediat ce tera!eutul -şi recunoaşte !ro!riul râ& ca ră&!un& la u'orul !atologic> !oate &!uneA DAmi retrag r(su#* Nu voi mai r(de #a ceva ce nu este amu,ant pentru tineE. Me'brii gru!ului -nvaţă> de a&e'enea> &ă identi9ice u'orul !atologic> -n loc de a râde la ace&te glu'e. Limba4u# corpora# Jn client !oate &!une DdaE -n ti'! ce -şi &cutură ca!ul -n &e'n de DnuE> -şi !oate &coate verig"eta -n ti'! ce in&i&tă că 'aria4ul &ău e&te 9ericit> &e !răbuşeşte !e &!ate -n ti'! ce a9ir'ăA D$reau s+ #ucre,E &au -şi ţine 'âinile -ntr/o !o2iţie de baricadă -n ti'! ce vorbeşte de&!re dorinţa &a de a 9i !rieten cu alţi 'e'bri ai gru!ului. 3oi nu inter!retă' li'ba4ul cor!oral> dar -n &c"i'b -i cere' clientului &ă/şi &i'tă cor!ul şi &ă -nveţe ce -i &!une cor!ul. 5acă are di9icultăţi 9ăcând a&ta> -i &ugeră' &ă/şi inten&i9ice şi &ă/şi e=agere2e !o&tura şi ge&turile. 7rin trata'ent> re-ntări' autono'ia li'ba4ului> râ&etele care &u&ţin &ănătatea şi nu !atologia cât şi 'işcările cor!orale congruente.

06

Capi$ lul < M=n!=ieri
Mary -şi !riveşte 9iica> Claudia> care &e 4oacă cu 9iul ei de şa!te luni> <rian. Sunt a'ândoi !e covoraş> el &tând lângă ea> ţinând -n braţe o in&ectă colorată din le'n. : antenă e&te -n gura lui> cealaltă &e -nvârte nebuneşte -n ti'! ce el -şi &cutură ca!ul. Claudia a!ucă o antenă cu gura şi c"icote&c -n ti'! ce &e ro&togole&c -'!reună. <rian &ca!ă 4ucăria> o a!ucă de !ăr şi o !riveşte inten& -n ti'! ce o linge !e na& şi ea -i &u9lă li'ba !e nări. Bl -şi 9reacă na&ul de gâtul eiC ea &e 'işcă> -l &ărută -ncet> a!oi 2go'oto& !e burtică. Bl ţi!ă> &ug"ite> ea co!ia2ă e=act &ug"iţul lui şi râd a'ândoi. Bl &ug"ite din nou şi o iau de la ca!ăt. ;!oi &e -'brăţişea2ă -n linişte. Contactul lor e&te total> 9a&cinant> nein"ibat şi de o 9ru'u&eţe !ură. În li'ba4ul in&en&ibil al ;)> ei &c"i'bă 'ângâieri !o2itive necondiţionate 9i2ice şi non/verbale. 5eoarece> cei 'ai 'ulţi dintre noi a' -nvăţat &ă in"ibă' o9erirea şi !ri'irea 'ângâierilor> o !arte din tera!ie &e ocu!ă de &c"i'barea şi lărgirea !atternului 'ângâierilor. A#A Î'i !lace contactul 9i2ic> dar &unt blocat de 'ani9e&tarea a9ecţiunii -n !ublic. "obA <locatM ?"ob r+spunde cuv(ntu#ui pasiv 9b#ocatE*@ A#A 5a. "obA 5eci> când deci2i &ă te debloc"e2i> cu cine vrei &ă ai un contactM A#A 7robabil cu orice 9e'eie. !aryA W&ta e un 'od &igur de a nu obţine ni'ic. "obA ;lege una. 0%

A#A ?Pau,+ #ung+@ ;nn. ?2# )ncepe s+ p+%easc+ spre ea*@ !aryA ;ştea!tă un 'inut> ;l. S!une/i e=act ce vrei şi -ntreab/o dacă e&te de acord. A#A Cu' vrei tu. !aryA 3u. 3u 'erge aşa. A#A Vreau &ă 9iu ca!abil &ă ... . "obA 3ici aşa nu 'erge. Bşti Dca!abilE acu'. A#A Vreau &ă 'erg ţinându/te de 'ână. ,ără &ă 9iu conştient &au 4enat de a&ta. !aryE :"> ;l. 5acă -i ceri &ă o ţii de 'ână> nu -i ceri &ă 9acă ceva cu conştienti2area &au 4ena ta. La naiba> vrei &ă o iei de 'ână> indi9erent de cu' te &i'ţiM ;ici &unt câteva a&!ecte i'!ortante legate de co'entariile 9ăcute de <ob şi de Mary -n legătură cu 'odul -n care ;l cere şi acce!tă 'ângâierile -n ti'!ul ace&tei bucăţi de lucru. Bl &ublinia2ă că 'odul de a evita &ă obţină ce/şi doreşte e&te de a/şi generali2a cererile DCu' vrei tu ?&ă dai@E la D7robabil orice 9e'eieE. + &/a cerut &ă &!ună unei anu'ite 9e'ei e=act ce vrea> 9ără a ataşa condiţii -n legătură cu 'odul -n care !re&u!une că &e va &i'ţi când va !ri'i ceea ce vrea. + &/a cerut &ă a9le dacă !artenerul ale& e&te de acord> &ă evite 4ocurile -n care ar !utea -ncerca &ă 9orţe2e a!robarea şi a!oi ar 9i de2a'ăgit. A#A VreiM AnnA 5a. ;l şi ;nn 'erg -ncet -n 4urul ca'erei> ţinându/&e de 'ână. A#A Mă &i't bine. Si't căldura. AnnA <ine. Î'i 9ace !lăcere şi &unt entu2ia&'ată. Mă !li'b şi toţi ceilalţi !ot doar &ă &tea 4o& şi &ă !rivea&că. Î'i !lace 2â'betul tău. A#A Gi 'ie -'i !lace 2â'betul tău. AnnA 3e uită' la ceilalţi şi vorbi' cu ei &au doar ne !li'bă'M ;l -nce!e &ă vorbea&că cu ceilalţi şi continuă &ă vorbea&că cu uşurinţă cu ;nn şi ea cu el. A#A ?C+tre !ary@ ;' de&co!erit că !ot &ta aşa 9ără &ă 9iu 4enat. Cred că 'otivul a&cun& e&te ... . !aryA ;i de gând &ă te bucuri de ceea ce 9aci &au vrei &ă a'e&teci şi 'otiveleM A#A ?R(,(nd@ Mă voi bucura de ceea ce 9ac. ;l e&te 9ericit şi entu2ia&'at -n ti'! ce continuă contactul care a 9o&t atât de di9icil !entru el. Înainte nu &/a atin& de ni'eni şi 9ăcea 9aţă celorlalţi di&cutând> -n !rinci!al> !olitică &au teorii !&i"ologice.

01

:,BR+RB; MY3GY+BR+L:R
Mângâierile necondiţionate &unt o9erite> ca unui co!il> !entru 9a!tul că e8i%ti. Mângâierile necondiţionate !o2itive &unt verbaleA DTe iubescEC nonverbale cu gâlgâieli> 2â'bete> ge&turiC şi 9i2ice> cu atingeri> -'brăţişări> de2'ierdări. În 'od negativ> unui co!il !oate i &/a &!u&> de 9a!tA D Nu te iubesc pentru c+ e8i%tiE !rin cuvinte> gri'a&e şi -ngri4ire dureroa&ă &au ne!lăcută. Mângâierile condiţionate au legătură cu ceea ce 9aci nu cu ceea ce eşti. Când co!ilul &e ridică !entru !ri'a oară> 'a'ele şi taţii vorbe&c cu el 9ericiţi> a!laudă> 2â'be&c şi -l &ărută. Când &e ră&toarnă &au !lânge !rea 'ult> !oate !ri'i cuvinte 9urioa&e> -ncruntări &au !al'e. Să -nveţi cu' şi când &ă o9eri 'ângâieri e&te unul dintre cele 'ai i'!ortante a&!ecte !entru a deveni un tera!eut e9icientA Reg ţine cutia cu şerveţele -n braţe şi -i dă unei 9e'ei care !lânge şerveţel du!ă şerveţel. Cât ti'! ea va continua &ă !lângă şi el va continua &ă aibă 'ono!olul a&u!ra cutiei cu şerveţele> el va 9i de 9olo&. 7e 'ă&ură ce -i -ntinde 9iecare şerveţel> 2â'beşte> 'ângâind/o !entru lacri'ile ei. )o' e&te genul de &alvator de !e a'bulanţă. Se re!ede &!re şerveţele şi 9uge cu ele &!re victi'ă> -nainte ca ea &ă 9ie conştientă că are nevoie de ele. George> Con&olatorul <ebeluşilor Melancolici> vrea &ă -'brăţişe2e !e oricine !lânge. Oean -i &!une lui RonaldA DSunt at(t de bucuroas+ s+1'i aud sentimente#e* Sunt at(t de bucuroas+ c+ )n s0(r%it te1ai a#+turat grupu#uiE. Oune &e adre&ea2ă gru!uluiA DAmi p#ace s+ aud despre oameni3 pentru c+ atunci %tiu c+ nu sunt singura persoan+ de pe g#ob cu prob#emeE. 3ed -i &!une lui ,ranIA DSunt nemu#'umit de tine* Tocmai m1am g(ndit c+ ai vrea s+ %tii* Nu1mi p#ace atitudinea ta de a nu avea prob#eme* Te 'ine )n a0ara grupu#uiE. )oţi aceşti !artici!anţi> iubitori> &au ne'ulţu'iţi> &au banali> dau in4oncţiunile DNu 0i bineE> &au DNu 0i 0ericitE &au DNu 0i independentE. )oţi> cu e=ce!ţia lui Oune> &unt tera!euţi de gru!. Îi -nvăţă' când &ă o9ere şi când &ă/şi reţină 'ângâierile. 5e obicei> cel 'ai bun g"id e&te contractul individual. 5acă o !er&oană e&te -nvăţată &ă 9ie de!endentă> atunci cererea de şerveţele e&te !re9erabilă o9eririi şi e&te o 'odi9icare -n co'!orta'ent care !oate 9i a!reciată. 7e clienţii care -şi reţin lacri'ile> -i a!recie' când !lâng !ri'a dată. Cu !l-ngăcioşii cronici> ne reţine' când !lâng şi -i a!recie' !entru alte calităţi. 3u !er'ite' ni'ănui &ă 'ângâie 9i2ic un !acient !entru a/şi de'on&tra !ro!riul &enti'ent ti!ic> negativ> &tereoti!. Când cel care -'brăţişea2ă 9recvent -nce!e &ă -'brăţişe2e> -i &!une'

0$

DStop* Nu acumE. ;!oi e=!lică' că 'ângâierile re-ntăre&c !atologia şi -l -ntrebă' !e &alvator dacă e&te intere&at &ă de&co!ere noi căi> 'ai &ănătoa&e de a 9ace contacte. 3oi o9eri' rareori a!recieri negative verbale clienţilor. Con&ideră' că abordarea de ti!ulA DDaide'i s+1i spunem to'i #ui Cohnny ce nu ne p#ace #a e# E e&te de&tructivă. Când un client are Dre&enti'enteE 9aţă de un alt client> nici nu/l -ncura4ă'> nici nu/l de&cura4ă' &ă/şi e=!ri'e re&enti'entele !ri'a dată> ştiind că !robabil vine dintr/o 9a'ile &au dintr/ un gru! de tera!ie care !reţuieşte Done&titateaE atâta ti'! cât Done&titateaE ec"ivalea2ă cu atenţiile negative. 5acă clientul continuă &ă 9acă a!recieri negative> -l -ntrebă' dacă i/ar !lăcea &ă -nveţe noi 'etode de a!recieri. 3u 9olo&i' niciodată atingerile 9i2ice negative. 3u ne !lace o lu'e -n care 9iinţele u'ane au ca 'odel violenţa> &ub !rete=tul -ncercării de a !reveni violenţa. Cere' !ărinţilor> !ro9e&orilor şi tera!euţilor> !rin contract> &ă nu lovea&că> &ă nu c"inuie> &ă nu !le&nea&că &au &ă nu u'ilea&că verbal niciodată un co!il ... şi crede' că şi adulţii au dre!tul de a nu 9i loviţi. CuneA ;' o 9obie. 3u/'i la& !icioarele &ă !ără&ea&că !ă'ântul. ?B=!lică că nu va !lon4a şi nu va 9ace &c"i nautic.@ "obA 5e ce anu'e ţi/e 9rică că &/ar !utea -ntâ'!laM CuneA 3u ştiu. "obA Vreau &ă ră'âne' la ce anu'e te &!erie că &/ar !utea -ntâ'!la. +'aginea2ă/ţi că &tai lângă !i&cină. Ce &i'ţiM Ce !ove&te -n&!ăi'ântătoare -ţi &!uiM CuneA : &ă/'i 2boare !icioarele de &ub 'ine. Î'i voi !ierde controlul. "obA Gi a!oiM CuneA 3u ştiu. Sunt !rea &!eriată. Gtii> tata obişnuia &ă 'ă -nş9ace şi &ă 'ă ţină de !icioare> &!ân2urată> a&t9el -ncât nu !utea' atinge !ă'ântul. : 9ăcea ca &ă &e di&tre2e. !aryA 3u> nu din cau2a a&ta. Bra &adic. Gn membru a# grupu#uiA 5e ce &!ui a&ta> doar !entru că el o tac"inaM !aryA Gâdilatul> tac"inatul> !unerea bulgărilor de 2ă!adă &ub guler> aruncarea -n !i&cină &au -n lacuri> ţinerea cuiva de gle2ne ... toate &unt acte de'ne de di&!reţ când &unt a!licate 9orţat unor !er&oane 'ai &labe> de către !er&oanele 'ai !uternice. Sunt violuri. 7re9eri &ă -l nu'e&c !e tatăl tău violatorM !embru# grupu#uiA 5ar dacă &e 4ucaM !aryA ;i 9o&t violată. Cu' te &i'ţiM CuneA 3u reali2a&e'. Ma'a era aşa de teribilă> -ncât a' cre2ut că tata era !er9ect. Bra drăguţ> cald şi co'!let inca!abil &ă 'ă !rote4e2e. În a9ara 9a!tului de a 'ă ţine cu ca!ul -n 4o& ... .?P#(nge*@ Cred că !lâng !entru 'icuţa din 'ine care nu a avut o viaţă bună. "obA Bu nu &unt tatăl tău şi nu/ţi voi cere &ă 9aci ni'ic din ceea ce nu vrei &ă 9aci. )e !ot -nvăţa &ă !lon4e2i -n 18 'inute. Vrei &ă te -nvăţ &ă !lon4e2iM CuneA 5a. "obA 3e -ntâlni' la !i&cină du!ă !rân2. La !rân2 Oune a -nvăţat &ă !lon4e2e şi nu a 'ai 9o&t 9obică. )ot gru!ul a ur'ărit şi &/a bucurat. 5u!ă o a&t9el de 'o&tră de lucru -ncununat de &ucce&> !artici!anţii &e bucură. În 9elul ace&ta toţi -nvaţă &ă o9ere 'ângâieri !o2itive !entru creştere. Într/o lună> !atru !artici!anţi canadieni din !artea 9rance2ă> &e ridicau -n !icioare şi cântau D"ravo3

68

"ravissimoE de 9iecare dată când un !artici!ant lucra cu &ucce&. *orI&"o!/urile şi gru!urile de tera!ie o9eră o 9or'are bună !entru noi căi de a o9eri 'ângâieri> care duc la creşterea intimit+'ii. 5atorită contactului bun şi a!ro!ierii dintre !artici!anţi !oate a!ărea o di9icultate. Bi !ot decide că !rietenii lor de la .orI&"o! &unt 'ai intere&anţi şi 'ai di&tractivi decât cei de aca&ă şi ace&t lucru !oate 9i adevărat. 7er&oanele care -n trecut nu au avut !arte de 'ângâieri bune &/ar 9i !utut că&ători cu o !er&oană care &ă le o9ere 'ângâierile de ace&t ti!. 3oi ave' trei &uge&tii !entru evitarea -n&trăinării -ntre &oţi. Cel 'ai bun !lan> din nenu'ărate 'otive> e&te de a veni la .orI&"o! cu &oţiiU&oţiile. 5acă ace&t lucru nu &e !etrece> cere' &cene i'aginare de aca&ă -n ti'!ul .orI&"o!/ului> a&t9el -ncât !artici!anţii !ot> -n 9ante2ie> &ă -nveţe noi 'odalităţi de a/şi 9olo&i noile talente legate de 'ângâieri> !entru a iniţia a!ro!ierea aca&ă. 5e a&e'enea> -n ti'!ul .orI&"o!/urilor> cere' !artici!anţilor &ă nu aibă e=!erienţe &e=uale cu ni'eni> cu e=ce!ţia &oţilorU&oţiilor. ;cea&tă regulă de&cura4ea2ă 4ocurile de ti! D Ra!oE∗> -n care !artici!anţii 9ac &e= !entru a 9i ne9ericiţi> ei -nşişi &au ceilalţi> 'ai târ2iu. 5e a&e'enea> acea&tă regulă contribuie la inti'itatea non&e=uală -n ti'!ul .orI&"o!/ului.

;CCB7);RB; MY3GY+BR+L:R
Jneori> a&cultându/ne !rietenii> colegii şi clienţii> ne i'agină' că 9iecare are o carte &ecretă a regulilor> 'ai 'icuţă &au 'ai 'are decât un dicţionar neabreviat> u'!lută cu toate regulile !entru re&!ingerea '-ng-ierilor. ;ce&te reguli nu &e ba2ea2ă !e logicăA o 9e'eie care găteşte bine !oate critica 'odul -n care găteşte -n 'o'entul când !ri'eşte un co'!li'ent şi cu toate ace&tea !oate acce!ta un co'!li'ent de&!re o roc"ie cu&ută aca&ă> care e&te de&tul de obişnuită. Jnele 9e'ei 9ru'oa&e re&!ing a!recierea 9ru'u&eţii lorC altele o adoră. Jnii acce!tă a!recierile necondiţionateC alţii !e cele condiţionate. ;ce&te cărţi cu reguli &unt 9oarte bine detaliate şi -n 'od evident> au 9o&t &cri&e cu 'ult ti'! -n ur'ă. "obA <ună -nţelegereN DanLA Mulţu'e&c> -i &!unea' ... !aryA L/ai au2it !e <ob &!unându/ţi că ai -nţele& bineM DanLA 5a. +eri> când ... !aryA Pei> l/ai au2itM DanLA 3u c"iar> dacă vrei &ă ştii adevărul. ;' cre2ut că -ncercaţi &ă/'i &u&ţineţi -ncrederea -n &ine. ?PanI continuă cu &ubiectul de&!re ceea ce &/a -ntâ'!lat ieri şi de&!re &oţia &a.@ "obA Cu !uţin ti'! -nainte> PanI> a' bătut la uşa ta ca &ă/ţi tran&'it 'e&a4ul că ai -nţele& bine şi o !arte din tine a re9u2at &ă audă 'e&a4ul. : !arte din tine care re9u2ă co'!li'entele -n legătură cu inteligenţa ta. DanLA 3u -nţeleg. În ace&t !unct ar 9i anti/tera!eutic !entru oricine &ă D-nţeleagăE !entru el. Bl 9ace o 'anevră !entru a obţine a!recieri> !o2itive &au negative> !entru că nu gândeşte> !entru a co'!en&a a!recierea !entru gândirea &a.
K

Ra!e Z viol ?n.t.@

61

"obA Când o &ă ai o idee cu' e&te acea !arte> anunţă/'ă. DanLA 7artea care trânteşte uşaM ? Pau,+ #ung+@ 3u -nţeleg !rea bine. ;&ta &!une acea&tă !arte. Bu nu a' 9or'area altora de aici. Bi ştiu cu toţii 'ai 'ult decât ştiu eu. 2%ti !ro&t. ?;ici a co'utat trecând de la ceea ce &!unea din Co!ilul ;da!tat la acu2area din 7ărinte şi &!unând De%tiE -n loc de DsuntE.@ Bşti... niciodată nu o &ă -nveţi. )e bagi -n vorbă când nu eşti dorit. Gi ni'ic din ceea ce &!ui nu 'erită au2it. Jliu. W&ta e 9ratele 'eu 'ai 'are. "obA <ună -nţelegere. DanLA ?R(de@ Î"i> de 9a!t> te aud. V/a' arătat de două ori -n 'ai !uţin de o 4u'ătate de oră> că -nţeleg bine şi> la dracu> cu 9ratele 'eu. Clienţii ca PanI nu &unt a4utaţi continuând a!recierea şi rea&igurarea din !artea gru!ului> du!ă ce au re9u2at o a!reciere. În gru!urile ine9iciente> gru!ul ar -ncerca &ă/i &c"i'be o!inia> !re&ându/l &ă acce!te că e&te !er&!icace. ;ce&t gru! a aşte!tat !ână când PanI şi/a acce!tat ca!acitatea de a -nţelege şi a!oi i/a &u&ţinut &c"i'barea> o9erindu/i alte e=e'!le re9eritoare la creativitatea şi !er&!icacitatea &a. Clienţii raţionali2ea2ă 'ult !entru a re&!inge a!recierileA DSpune asta doar pentru a1mi sus'ine )ncrederea )n sineE> Dpentru a 0i dr+gu'E> Dpentru a )ncerca s+ m+ schimbeE &au Dpentru a ob'ine ceva de #a mine E. 5e 9a!t> 'ai degrabă -l -nvinovăţeşte !e cel care 9ace a!recierea decât &ă o acce!te> &ugerând că cel care 9ace co'!li'entul 9ie e&te 'incino&> 9ie 'ani!ulator> 9ie !ro9itor. Cere' clienţilor &ă recunoa&că ce 9ac> şi &ă/i &!ună celui care 9ace co'!li'ente D 2%ti un mincinosE şi DNu e%ti un mincinosE şi a!oi &ă vadă care &e !otriveşte. :a'enii &unt -nvăţaţi &ă 'ănânce &alata bunicii> nu doar !entru ca ea &ă 9ie 9ericită> ci şi !entru că D2ste )ntotdeauna a%a de bun+ cu tineE. În 9a'iliile -n care &e Da!ucă 'o'eala !entru 'ângâieri drăgă&toa&eE -n 'od regulat> un co!il !oate ră'âne di&tanţat> necre2ând 'ângâierile &au> când -i e 9oa'e de ele le !oate acce!ta -'!reună cu c"inuri 'inore &au 'a4ore. 5in ace&t 'otiv e&te i'!ortant &ă -nvăţă' clienţii &ă ia 'ângâierile şi &ă re9u2e obligaţiile &ubiacente> care !ot -n&oţi 'ângâierileA DAccept un cec de ,iua mea din partea tatei3 0+r+ a crede c+ trebuie s+ ascu#t gura spurcat+ a bunicii E. DAccept o invita'ie #a cin+3 0+r+ s+ 0iu de acord s+ 0ac se8 cu tine dup+ aiaE. : altă &cu2ă u2uală !entru re&!ingerea co'!li'entelor e&teA D 5ac+ m1ar cunoa%te cu adev+rat3 ar %ti c+ nu #e merit E. : te"nică ba2ată !e declararea 'otivelor e&te de a/i cere clientului &ă 4oace a'bele !ărţi> !artea care D'erităE şi !artea Dcare nu 'erităE. D7artea care nu 'erităE rareori vine cu ceva 'ai &e'ni9icativ decât D C(nd eram mic+ eram o 0eti'+ rea pentru c+ ***E. Jnii clienţi> !rintre care 'ulţi delincvenţi> !oartă o ar'ură invi2ibilă !entru a &e 9eri de a!recieri. Cei de la ;utoritatea )utelară a )inerilor din Cali9ornia nu'e&c a&ta Da te trata cu 9undulE. 5acă un client te Dtratea2ă cu 9undulE> a&ta -n&ea'nă că ni'ic din ceea ce &!ui nu va avea i'!act a&u!ra lui> cu toate că !oate !retinde că te a&cultă şi !oate c"iar ră&!unde -ntr/un 9el care !oate !ărea !otrivit. ;cea&ta e&te o tactică &alvatoare !entru cei a9laţi -n in&tituţii !enale> &!itale !entru &ăraci cu boli !&i"ice şi ca&e &au cartiere unde orice &e'n de ră&!un& a9ectiv !oate aduce rănire &au 'oarte. )inerii negri &au de origine 'e=icană au 4ucat 'ulţi ani ver&iuni ale unui 4oc verbal de in&ultare reci!rocă ?5irty 5o2en@> in&ultându/&e !entru a -nvăţa &ă nu/şi arate &enti'entele -n 9aţa

62

oricărei !rovocări. ;ce&ta e&te un antrena'ent !entru a &e de&curca -n &ocietatea albilor şi -n cartierele &ărace. )era!euţii care nu -nţeleg te"nica Dtratării cu 9undulE &e !ot anga4a cu a&t9el de clienţi -ntr/un lucru li!&it de re2ultate. În &c"i'b> tera!eutul !oate recunoaşte re9u2ul co'!li'entelor şi co'!li'entea2ă !er&oana !entru 9olo&irea ace&tei 'etode -n &co!ul &iguranţei !er&onale. 7oate cere clienţilor un contract -n care aceştia &ă -i &!ună când Dnu -l tratea2ă cu 9undulE> a&igurând clientul> de a&e'enea> că &e aştea!tă că ace&ta va -ncerca &ă/l !ăcălea&că ca &ă -l te&te2e. Jnul dintre &co!urile tera!iei e&te acela ca clientul &ă -nveţe &ă 9ie c"ib2uit -n 'odul -n care 9olo&eşte re&!ingerea a!recierilor.

CWJ);RB; MY3GY+BR+L:R
3oi -i -nvăţă' !e clienţi &ă ceară 'ângâierile !e care le vor> -n loc de a aşte!ta şi a &!era că cele bune vor &o&i. Mulţi oa'eni cred că e&te ne!olitico& &ă ceri şi că a cere di'inuea2ă oarecu' valoarea 'ângâierii. ,iul şi 9iicele lui Mary ştiu că e&te re&!on&abilitatea lor &ă rea'intea&că altora când &e a!ro!ie 2iua lor şi &ă ceară cadourile !e care şi le dore&c &au &ă ceară &ă 9ie D&ur!rinşiE. În unele 9a'ilii> ni'ănui nu i &e rea'inteşte ace&t lucru şi a!oi &e tri'it 'e&a4e de -nvinovăţire celor care uită. ;l> cel care a 'er& ţinându/&e de 'ână cu ;nn> era di&!u& &ă acce!te Dceea ce eşti di&!u& &ă daiE de la DoricineE. Cu o a&t9el de a9ir'aţie el ar 9i !utut !ri'i 'ângâieri c"iar 'ai bune decât o !rindere de 'ână> dar ar 9i ră'a& o victi'ă care la&ă altora iniţiativa. Jneori> noi &unte' cei care alege' clientul. ,ace' ace&t lucru când &i'ţi' că o anu'ită 'ângâiere e&te 'ai i'!ortantă decât !roble'a cererii &au a li!&ei de cerere. !aryA S!une/i tatălui tău ce vrei de la el. BayA Vreau &ă &!ui că !ot 9i eu şi că !ot 9ace cu' vreau eu. !aryA S!une/i ce vrei de 9a!t. BayA ?Pau,+ #ung+@. Cred că vreau &ă/i &!un &ă acce!te H !aryA )e aud vorbind 9oarte re!ede. ,ugind 9oarte re!ede. ;i alergat re!ede H internate H 'edicină> 'ereu de&curcându/te atât de bine .. . 3u aud !e cineva &!unându/ţi DTe iubescE. BayA ?A%i scutur+ capu# )n timp ce )ncepe s+ p#(ng+*@ !aryA Gi ai renunţat &ă ceri. "obA Gi ai continuat &ă alergi ca &ă/ţi eviţi tri&teţea. BayA 3u era nici o !o&ibilitate> nici o !o&ibilitate ca &ă 9i &!u&A D2%ti dr+gu'+E. 3ici o !o&ibilitate. "obA ;&ta e tri&t. Că nu era ni'eni. !aryA ;veai nevoie de !reţuire şi aveai nevoie de atingere. ;i vrea !e cineva care &ă 9ie ca un tată !entru tineM ;i !er'ite ace&t lucru aiciM BayA ?Pau,+ #ung+@ Vrei &ă re!eţiM !aryA Cred că ai nevoie de cineva care &ă &e co'!orte ca un tată cu tine. ;i 9o&t o 9etiţă &ingură> care a 'uncit din greu> ne-nţelea&ă. BayA ?A#t+ pau,+ #ung+@ "obA Ce 9aciM BayA Mă gândea'A D!ai bine o 0ac singur+E> ştiind că a&ta e&te !ove&tea vieţii 'ele. Gă&e&c a&ta 9oarte di9icil. 3u/'i !lace ideea că caut un tată.

6

!aryA 3u te/a' acu2at de a&ta. S!unea' c"iar o!u&ul. Si'ţea' că ai avut nevoie de un tată 'ult ti'!. BayA <ine. Cred că -'i !lace a&ta. !aryA Vrei &ă alegi !e cinevaM BayA <ob> te i'!lici -n a&taM "obA Vino -ncoace. ?: !rinde> o -'brăţişea2ă şi ea -şi -ngroa!ă 9aţa la !ie!tul lui> !lângând -n "o"ote. <ob lăcri'ea2ă> de a&e'enea> şi ră'ân aşa !entru un ti'!.@ BayA Mulţu'e&c. "obA ; 9o&t o !lăcere. : !lăcere reală. Bşti oricând binevenită. Gn membru a# grupu#uiA Tay> eşti aşa de drăguţă şi de delicată. Tay 2â'beşte> &e la&ă !e &caun. ,aţa ei nu 'ai e&te -ncordată şi continuă &ă 2â'bea&că. În acea&tă &cenă> te"nica noa&tră a 9o&t e=act o!u&ul celei de&cri&e -n lucrul cu ;l. Tay> un 'edic de &ucce&> care are gri4ă de oricine -n a9ară de ea> avea nevoie &ă acce!te o9erta 9ără cerere. Cererea ei !e 4u'ătateA D"ob3 te imp#ici )n asta-E a 9o&t &u9icientă. 5e 9a!t> a &!u& D$reau ca "ob s+ m+ str(ng+ )n bra'e %i vreau s+ p#(ng pe um+ru# #ui E> dar cuvintele 9olo&ite de ea arătau că e&te di&!u&ă &ă &e rela=e2e şi &ă nu !rogra'e2e ceea ce ar 9i !ri'it. ;ce&ta e&te di9icultatea de a -nvăţa tera!ie. Lucrul cu clienţii> !entru ca ei &ă -nveţe &ă dea şi &ă !ri'ea&că> nece&ită din !artea tera!eutului un diagno&tic e=act> re&!ect !entru di9erenţe şi libertatea !er&onală de a 9ace contact -n 'oduri di9erite.

MY3GY+BR+ 7B C;RB R+ LB :,BR+ S+3GJR
D!+ s+rb+toresc singur %i )mi c(nt de unu# singur E nu a 9o&t !o!ular de 2iua lui *alt *"it'an şi -ncă nu e&te con&iderat c"iar drăguţ> -n ciuda 'işcărilor de o!o2iţie de ti!ul B'anci!ării ,e'eilor şi 3egrul e&te ,ru'o&. *orI&"o!/urile şi 'aratonurile noa&tre -nce! cu un 'o'ent de linişte> când cere' !artici!anţilor &ă &e gândea&că la Dceea ce le !lace de&!re &ineE. ,ace' a&ta !entru a contracara credinţa că !&i"otera!ia con&tă> -n !rinci!al> din 9orarea !atologiei şi e=!unerea acelor &ecrete !e care clienţii le con&ideră rele &au bolnave. 3e centră' !e creşterea !uterii !e care clientul de4a ştie că o are şi !e crearea unui 'ediu -n care clientul devine conştient de !uteri noi şi actuale negate. +ndi9erent de contractul tera!eutic> clientul -l va -'!lini 'ai uşor iubindu/&e decât urându/&e. OacI 5u&ay a i'aginat egogra'a !entru a &ervi ca !ro9il de !er&onalitate> uşor de -nţele&> care !oate 9i de&enată ca ur'are a i'!re&iei generale !e care o are oricine de&!re o !er&oană !e care o cunoaşte. ;rată !er&oanei 'odul -n care e&te !erce!ută. În ,igura 0.1> !ute' vedea egogra'a unui tera!eut gri4uliu Dti!icE.

6(

'n $erapeu$ !ri:uliu ;i!& <&) În ,igura 0.2 ob&ervă' egogra'a unui tera!eut intelectual Dti!icE. În ace&te !ro9ile e=i&tă un 7ărinte Critic 9oarte 'ic> cu toate că la tera!eutul intelectual e&te uşor 'ai 'are> co'!arativ cu cel gri4uliu. 7ărintele Gri4uliu e&te 'ai 'are -n !ri'ul ca2 şi 'oderat -n cel de/al doilea. ,uncţia ;dultului e&te 'oderată -n !ri'ul ca2 şi 'are -n cel de/al doilea. Co!ilul Liber e&te e=!ri'at rareori -n a'bele ca2uri> de aceea tera!euţii &unt ui'iţi au2indu/ne vorbind şi tratând -n ti'! ce râde' şi ne a'u2ă'. Co!ilul ;da!tat e&te 'oderat -n a'bele ca2uri.

'n $erapeu$ in$elec$ual ;i!& <&,

60

;ce&tea &unt !ro9ilele !e care le vede lu'ea. 5e&co!eri' 'ereu că !ro9ilele interne ale ace&tor tera!euţi di9eră &e'ni9icativ de cele !e care le !re2intă lu'ii ?ve2i ,igura 0. @. ;cea&tă diagra'ă internă> a&cun&ă 9aţă de ceilalţi> e&te ob&ervată când tera!eutul e&te client. Se arată -n&trăinat de Co!ilul Liber şi are !uţină gri4ă de &ine şi !uţină &ti'ă de &ine. În locul a!recierilor !o2itive> -şi o9eră "ărţuire şi !er&ecuţie> cerându/şi un nivel de !er9ecţiune !e care nici nu ar vi&a &ă -l i'!ună clienţilor &ăi. 7entru aceşti tera!euţi contractul 'a4or e&te &ă &e vadă !e &ine de'ni de iubire şi &ă de&co!ere căi de a &e iubi !e &ine. 7ri'ul !a& !entru un tera!eut/client e&te de a recunoaşte e=act ce -şi &!une când &e !er&ecută. D2%ti t(mpitE. DNu pari capabi# s+ a4u'i pe nimeni@E. D5e ce se descurc+ Cohn mai bine cu acest pacient dec(t mine3 0ace parte doar din persona#u# au8i#iar@E. Jr'ătorul !a& e&te de a/şi a&u'a !er&ecutarea> ad'iţând că acea&tă !er&ecutare nu re!re2intă Dben2i -n ca!E> &au D!ărinţii !orciE &au un Dcă!caunE &au orice altceva a9lat -n a9ara controlului &ău. D&o#osesc aceste cuvinte ca s+ m+ persecutE. ;!oi clientul !oate 'erge -na!oi> -n &cenele ti'!urii> !entru a recunoaşte cine a &!u& !ri'a oară cuvintele şi !entru a lua o nouă deci2ie şi anu'e că acele cuvinte nu 'ai &unt de a4utor &au a!licabile. 5u!ă a&ta> e=i&tă te"nici a'u2ante !entru a o!ri !er&ecuţia de &ine. : !er&oană -şi !oate ridiculi2a !er&ecuţia !rin e=agerare> !unând/o !e 'u2ică şi cântând cu cuvinte> tran&9or'ând cuvintele -n bolboro&eală &au !unând -n &cenă !er&ecuţia -ntr/o 9or'ă e=agerată> nonverbală. Clienţii 9olo&e&c ace&te te"nici -n gru!. 5e e=e'!lu> unul dintre !&i"ologii noştri 9avoriţi a !etrecut două 2ile -n ti'!ul unui .orI&"o! de !atru &ă!tă'âni> cântându/şi !ro!ria !er&ecuţie !e arii celebre. ; -nce!ut cuA D2 bine pentru moment3 dar se vor p#ictisi de tine repede3 nenorocitu#eE cu o voce baritonală 9oarte 9ru'oa&ă.

E! !ra3a in$ern. a $erapeu-il r au$ cri$ici ;i!& <&6 ;lţii 9olo&e&c !re9erata lui <obA DC(nd e%ti pe ca#e de a te persecuta3 mai bine crea,+1'i o 0ante,ie se8ua#+E. ;lţii 9ac o conştienti2are continuă> devenind de&c"işi la tot ceea ce văd> &i't> gu&tă &au aud acu'. Oo"n Po.ard ne/a o9erit o te"nică intere&antă !entru a o!ri !er&ecuţia. 66

Cohn DowardA 5ata ur'ătoare când -ţi dai o a!reciere negativă> ridică/te şi cere/ţi &cu2eN C#ientu#A 3u -nţeleg. CohnA ;şa. ?Se ridic+@ Î'i cer &cu2e 9aţă de 'ine. Î'i !are rău că toc'ai a' &!u& că &unt un !ro&t. Î'i cer &cu2e !entru tot ceea ce a' &!u&. 3u trate2 !e ni'eni altcineva aşa de rău cu' 'ă trate2 !e 'ine şi nu ar trebui &ă 'ă trate2 aşa. Sunt cu adevărat un ti! drăguţ. C#ientu#A ;&ta vrei &ă 9ac când 'ă criticM CohnA B=act. 3oi dă' &arcini caA DAn noaptea asta3 )nainte de a dormi3 mi%c+1'i degete#e de #a picioare p(n+ c(nd devii con%tient de 0aptu# c+ degete#e ta#e de #a picioare sunt interesante %i demne de iubit* Apoi spuneE 5egete#or3 v+ iubesc@ Apoi mi%c+1'i g#e,ne#e %i tot a%a* &+ asta pentru )ntregu# t+u corp %i apoi3 dac+ vrei3 spune1ne cum a 0ostE. Jneori 9olo&i' un e=erciţiu !entru tot gru!ulA DPrive%te pe 0ereastr+ %i observ+E. Le dă' un 'inut &au două> a!oi le cere' &ă ne &!ună ce au vă2ut. 5e obicei> 'e'brii gru!ului văd 'unţii> dealurile> co!acii> 9lorile> !ă&ările şi vitele. Jneori şoi'ii !lanea2ă şi câ'!urile &unt !ortocalii> cu 'aci. ;!oi &!une'A DAcum imaginea,+1'i c+ e%ti )ntr1o camer+ cu og#in,i* Fi1ai scos haine#e %i te ui'i #a tine* Ce ve,i- E. 7rea de& de&criu ruşine H nedorit de graşi> 9unduri şi &âni că2uţi> riduri şi !roble'e de !o&tură. 3oi &!une'A DPrive%te din nou imaginea3 de data asta prin ochii care se uit+ #a tine* Prive%te )nvinuiri#e pe care #e1ai rostitE. În 9inal> &!une'A D&ii )n camera cu og#in,i %i de data asta uit+1te #a tine )n 0e#u# )n care ai privit imaginea* $e,i ce 0rumoas+ eE. 7entru clienţii care nu -şi a'inte&c &ă 9i avut !ărinţi iubitori> a' !roiectat un e=erciţiu -n care le cere' &ă/şi i'agine2e că ei &unt !ărinţii iubitori !e care i/au căutat -ntotdeaunaA AbeA Si't o 'are tri&teţe când alţii &e a9lă -n &cene tri&te> 'ai ale& când erau băieţei. 3u ştiu ce &ă 9ac cu a&ta. !aryA Care e bănuiala taM 3u e nece&ar &ă ştii ce &ă 9aci cu a&ta. ?S!u& !entru că ;be e&te un !er9ecţioni&t.@ AbeA Bi bine H cu tatăl 'eu nu '/a' &i'ţit niciodată a!ro!iat. Cred că> de 9a!t> el nu a avut loc !entru 'ine -n viaţa lui. ?;be a lucrat de4a a&u!ra a&!ectelor din viaţa lui> aşa că Mary decide &ă nu &e -ntoarcă la &cenele cu tatăl &ău.@ !aryA Jite ce. 3ă&coceşte/ţi un nou tată. AbeA CeM !aryA Stai -n !icioare şi vorbeşte cu ;be. ,ii ti!ul de tată !e care -l doreşti acu'. AbeA ?Se ridic+@ Bl H eu H a" H . Î'i !a&ă de 9elul -n care te &i'ţi. 3u &unt 9urio& !e tine. 3u 'ă uit -ntotdeauna &ă vad ce e&te -n neregulă cu ceea ce 9aci. Î'i !lace ce 9aci. Bşti cu adevărat un o9iţer re&!on&abil cu eliberările condiţionate 9oarte gri4uliu. Gi te de&curci bine. ?Se )ntoarce c+tre !ary %i "ob@ B 4enant. "obA Continuă> eşti un tată nou gro2av.

6%

AbeA Mă intere&ea2ă &ă ştiu ce te intere&ea2ă. ;ud ce vrei &ă 9aci şi &unt de acord. Gi când -nce!i &ă te laşi doborât -ţi &!un &ă ter'ini. ;&ta e &ingura dată când te voi critica. Bu H . )e !lac. ;&ta e. )e !lac. ?Ancepe s+ p#(ng+ %i se a%ea,+ )napoi pe scaunu# #ui*@ "obA Vrei &ă 9ii din nou tatăl şi &ă -i &!ui lui ;be ce -ţi !lace la elM AbeA ?Ridic(ndu1se@ Cred că eşti 9oarte a'u2ant. !aryA )ată> -n ti'! ce &!ui a&ta> te retragi şi -ţi !ui 'âinile -n bu2unare. "obA Cu' -ţi !oţi 9olo&i 'âinile &ă &!ui ce &!un cuvinteleM AbeA ?!im(nd c+ se )mbr+'i%ea,+*@ Cred că eşti drăguţ. )e/a' dorit -ntotdeauna. ?P#(nge@ )e !lac. 3u doar te !lac> te iube&c. ? Se )ntoarce #a #ocu# #ui*@ 3u a' ştiut cât de 'ult 'i/a' dorit/o. Cât a' &!erat că -ntr/o 2i> dacă voi deveni &u9icient de bun H 'ă voi &i'ţi !uternic. Mă voi &i'ţi iubit. !aryA <ine. Gi vei continua &ă te trate2i aşaM Să ai gri4ă de tine> &ă te iubeştiM AbeA 5a. Sunt 9oarte &ati&9ăcut. Mai târ2iu> ;be a !ove&titA DAm rea#i,at c+ ceea ce am 0+cut are %i un a#t aspect* Am un 0iu* A# voi trata %i pe e# )n 0e#u# )n care doream s+ 0iu tratat eu* / voi 0ace pentru am(ndoiE. În ace&t !unct> egogra'a internă a lui ;be &/a 'odi9icat din ,igura 0.( -n ,igura 0.0. Când clientul co'ută din auto"ărţuire -n gri4a 9aţă de &ine> -nvaţă &ă &e bucure. ;duce -'!reună o9erirea 'ângâierilor şi 'ângâierile !e care şi le o9eră &ingur şi devine deo&ebit de conştient de !ro!ria ca!acitate de a 9i iubit. DSunt &ingurul din 'ine care va e=i&ta -ntotdeaunaE. ;ce&ta e&te ba2a 9ilo2o9ică a a9ir'aţiei DBu &unt :TE din anali2a tran2acţională.

E! !ra3a in$ern. a lui A#e ;i!& <&8

61

E! !ra3a in$ern. a lui A#e dup. ce a a9u$ !ri:. de el ca un p.rin$e& I3pre7ia 7 -il r G uldin!& ;i!& <&<

Capi$ lul > Sen$i3en$e
3e9ericirea şi căutarea 9ericirii &unt univer&ale. Clienţii anga4ea2ă tera!euţi> -n !ri'ul rând !entru că nu &unt 9ericiţi. )era!euţii anga4ea2ă alţi tera!euţi !entru acelaşi 'otiv. :a'enii &e că&ătore&c> divorţea2ă> au &au nu co!ii> cu'!ără &au econo'i&e&c> lucrea2ă din greu> acce!tă &au re&!ing religii> toate -n &!eranţa că ceva le va aduce 9ericirea. Jnii tân4e&c du!ă 9ericire acu'> -n ti'! ce alţii &unt di&!uşi &ă &u!orte ne9ericirea> dacă !ot 9i a&iguraţi că -n viitor> cândva> 9ie -n acea&tă viaţă> 9ie -n viaţa ur'ătoare> vor 9i -n &9ârşit> 9ericiţi. Lucrând cu !er&oane cu di9erite naţionalităţi şi culturi> a' ob&ervat că 9iecare crede că gru!ul &ău e&te 'ai !uţin 9ericit. Jnii c"iar -şi 9ac un titlu de 'ândrie din ne9ericire> cu' ar 9i albii cu !re4udecăţi> care -i acu2ă !e negri că &unt 'ai 9ericiţi şi ec"ivalea2ă ace&t lucru cu a 9i co!ilăroşi> ignoranţi &au in9eriori din !unct de vedere 'oral. În 9a'iliile 'u&ul'ane 'e&a4ul e&teA DNu te sim'i prea bine@ 5ac+ te sim'i prea bine3 sigur p+c+tuie%tiE. ;ce&t 'e&a4 e&te tran&'i& când un co!il e&te &ur!rin& -n ti'!ul 4ocurilor &ale &e=uale &au c"iar şi atunci când râde> -n loc de a 'unci. În 9a'iile evreieşti au2i' 'e&a4ulA DNu te sim'i prea bine3 pentru c+ se va )nt(mp#a ceva r+uE. : !&i"oloagă din +&rael a -nvăţat &ă 9acă !luta -n !i&cina noa&tră. Când nu i/a 'ai 9o&t 9rică şi &e bucura de reali2area ei> râ2ând -ncântată.....deodată> a 9ugit din !i&cină> !lângând -n "o"ote. <ob &/a du& du!ă ea şi a -ntrebat/oA D Ce e )n neregu#+-E. Ba a ră&!un& că şi/a a'intit bru&c de ne!otul ei> care a 'urit -n ră2boi. <ob a -ntrebat/o de ce &/a gândit la ne!otul ei c"iar -n 'o'entul când &e &i'ţea bucuroa&ă. Lâ'bind ti'id> a

6$

&!u&A DCred c+ %tiu* C(nd a 0ost ucis3 eram #a o con0erin'+ )n 5anemarca %i m+ sim'eam minunat* Ca %i acum* Sun+ stupid3 dar )mi e 0ric+* !i1e 0ric+ c+ dac+ sunt prea 0ericit+3 se va )nt(mp#a ceva )n Israe#E. 7rin 'agia co!ilăriei> !rote4a +&raelul cu lacri'ile ei. Co!ii nu &e na&c !entru a 9i 9ericiţi &au ne9ericiţi. ,actorii interni &au e=terni deter'ină !erioadele lor de bine &au de &u9erinţă. În ti'!ul ace&tei !erioade> in4oncţiunea DNu 0i 0ericitE e&te dată de boală> negli4are> li!&uri &au abu2> dar de când cultura noa&tră !une accent !e drago&tea !ărinţi/bebeluş> cei 'ai 'ulţi bebeluşi &unt iubiţi. Lu'ea gângureşte către ei şi ei i'ită 9ericirea !e care o văd. )oate ace&tea &e !ot &c"i'ba -n9iorător de bru&c -n ti'!ul eta!ei -n care co!ilul -nce!e &ă 'eargă> când !ărinţii de9ine&c 'ica !er&oană ca 9iind Dco!ilE şi nu DbebeluşE> ceea ce -n&ea'nă că cineva trebuie &ă 9ie !ede!&it. Co!ilul &e 4oacă cu organele &ale genitale> &!arge va&e> e=!ri'ă o 9urie trecătoare şi> 9ără averti&'ent> e&te !ede!&it. Se ţi!ă la el> e&te &trân& &au !le&nit. 7er&oanele !e care le iubeşte şi de care are nevoie au devenit> !entru un 'o'ent> 'onştri. ;cea&ta Di se )nt(mp#+E> Da venit din seninE şi D)# 0ace s+ se simt+ speriat sau tristE. )oate cuvintele !e care adulţii le 9olo&e&c !entru a nega autono'ia &unt realităţi !entru co!ilul neautono'. ,ără cuvinte> co!ilul decide D din str+0unduriE &ă nu 9ie 9ericit !entru a -'!iedica !e viitor a&t9el de dureri. 7e 'ă&ură ce co!ilul creşte -şi !oate a'inti doar trau'a> uitând lecţia !e care &e !re&u!une că trebuia &ă o dea trau'a. DAmi amintesc c+ tata m+ b+tea*** * Nu )mi amintesc de ce E. 7oate re!ri'a şi tea'a> !ă&trând/o doar -n 'uşc"i. 3u are idee de ce &e -'!otriveşte bucuriei şi &enti'entelor &e=uale> &au de ce &u&!ină când râde. 3oi crede' că co!iii continuă &ă 9ie 9ericiţi> -n ciuda educaţiei !arentale oca2ional de&tructive> dacă !ărinţii -i -nvaţă 9ericirea !rin e=e'!lu. <ebeluşii şi co!ii au nevoie de cineva de la care &ă -nveţe 9ericirea şi de cineva cu care &ă 9ie 9ericiţi. 5acă !ărinţii lor &unt !rinşi -n ne9ericirea lor> ne9ericirea e&te 'odelul ca&ei. 3oi 9olo&i' un e=erciţiu !entru a 'ări -nţelegerea 'odului -n care !atternul 9a'ilial re9eritor la 'ângâieri re-ntăreşte 9ericirea &au ne9ericireaA D&ii mic %i ve,i casa )n care ai tr+it* Pune1i pe to'i cei din 0ami#ia ta )n cas+* Tu e%ti a0ar+* A#ergi )n cas+3 #e spui %i #e ar+'i cum te sim'i* Prima oar+3 ai c+,ut %i te1ai 4u#it #a genunchi* / pic+tur+ de s(nge 'i se pre#inge pe picior* Chiar dac+ nu ai 0i 0+cut asta niciodat+3 a#earg+ )n cas+ p#(ng(nd )n hohote pentru c+ genunchiu# t+u este r+nit* Arat+1#e pic+tura de s(nge* Acum prive%te e8presia de pe 0a'a 0iec+rei persoane* Cum se simt- Ce )'i spun *** %i ce )%i spun )ntre ei- Ce 0ac cu tine- Cu genunchiu# t+u- 5ata viitoare c(nd te vei r+ni #a genunchi3 ce cre,i c+ vor sim'i *** spune *** 0ace-E 3oi re!etă' e=erciţiul> 9olo&ind e'oţii di9erite. D&ugi )n cas+3 p#(ng(nd* 2%ti 0oarte trist3 pentru c+ 'i1ai pierdut %arpe#e 0avoritE. D2%ti 0urios3 'ipi3 0aci o cri,+ de nervi; un b+iat mai mare 'i1a #uat pr+4ituraE. D2%ti #a 0e# de 0urios ca mai )nainte* 5e data asta e%ti 0urios pe mama* A uitat s+1 'i pun+ pr+4ituri )n cutia pentru pr(n,E.

%8

DA#ergi )n cas+ %i e%ti 0oarte speriat* Fi s1a p+rut c+ ai v+,ut un anima# mare )n spate#e copacu#uiE. DSpui c+ e%ti ge#oas+ pe 0ata din vecini pentru c+ a primit o coard+ %i c+ vrei %i tu una #a 0e#E. DLe %opte%ti c+ )'i e ru%ine* Ceva teribi# s1a )nt(mp#at* Fi1ai udat panta#onii %i copii mai mari au r(s de tineE. DA#ergi r(,(nd %i chicotind* 2%ti 0oarte 0ericit pentru c+ ai #uat o not+ mare pe #ucrarea de #a %coa#+E. DA#ergi chicotind 0ericit %i nu %tii de ce* 5oar c+ )'i vine s+ chicote%tiE. Cei 'ai 'ulţi clienţi -ncă -şi re!ri'ă &enti'entele care erau inacce!tabile -n ca&a co!ilăriei lor. Bi 9olo&e&c> ca &ub&titut !entru 9ericire> &enti'ente care erau reco'!en&ate &au !er'i&e. Gi unii dintre ei> din 9ericire de&co!eră 9ăcând e=erciţiul> că 9ericirea lor era -'!ărtăşită. 5e obicei> aceşti clienţi ştiu cu' &ă 9ie 9ericiţi. 7ărinţii !re2intă un 'odel şi -şi -nvaţă co!iii anu'ite &enti'ente !entru a 9i ne9ericiţi. Jn 9iu !oate 9i -ncura4at &ă 9ie 9urio& când toată 9a'ilia râde şi -şi &!un că Daşc"ia nu &are de!arte de trunc"iE> atunci când el 9ace o cri2ă de nervi. Când 'a'a 9olo&eşte tri&teţea !entru a 'ani!ula 9a'ilia &au !entru a &e -'!iedica &ă gândea&că autono'> 9iica !oate creşte şi !oate deveni o re!lică !lângăcioa&ă> &au !oate deveni o -ngri4itoare tri&tă a 'a'elor din lu'ea -ntreagă> !e care -ncearcă &ă le 9acă 9ericite. În cultura noa&tră> de la bărbaţi &e aştea!tă &ă Dvină aca&ă i&toviţiE du!ă Do 2i grea de lucruE> c"iar dacă 2iua lor con&tă doar -n a &ta -n &!atele unui birou. Bi au co!iat Di&tovireaE de la taţii lorC care la rândul lor şi/au co!iat taţii> care şi ei şi/au co!iat taţii care &e i&toveau tăind !ăduri şi cultivând !ă'ântul 9ără a4utorul catârilor. :dată ce un co!il a -nvăţat ce ti! de ne9ericire &ă arate> va 9olo&i ace&t &enti'ent !ara2it !entru a/i 'ani!ula !e ceilalţiA !aryA 7oate că !re&ând şi 9iind 9urioa&ă era i'!ortant ... ace&t lucru -ţi &ervea când erai 'icăM !artaA :> da. :bţinea' o gră'adă de lucruri !e care le dorea'. 5u'ne2eu ştie> era a!roa!e &ingura 'odalitate de a obţine ceea ce dorea'. 3u !utea' !ur şi &i'!lu &ă cer şi &ă !ri'e&c ceea ce dorea'. 7entru orice trebuia &ă te lu!ţi. Ma'a devenea agitată> dar dacă -'i dorea' ceva 9oarte 'ult> cu' ar 9i &ă 'erg la !etreceri aniver&are ... şi> 5oa'ne> când a' 9o&t &u9icient de 'are !entru a -nvăţa &ă conducN Our !e 5u'ne2eu> a' 9ăcut i&tericale şa&e luniN "obA 5eci> de data a&ta te uiţi acu' du!ă oa'eni ca &ă le &!ui D3uE. Ca &ă -ţi 'enţii vec"ea 9urie şi &ă continui &ă -i !re&e2i !e oa'eni. Bi bine> !oţi &ă ştii> de a&e'enea> că !oţi &ă 9aci i&tericale toată luna şi tot nu -'i voi &c"i'ba regulile re9eritoare la inter2icerea 9u'atului -n dor'itor. 5acă un co!il arată &u9icientă ne9ericire> el !oate> ca şi Marta &ă a4ungă &ă conducă 'aşina 9a'iliei. 7oate &ă/şi convingă !ărinţii &ă &tea aca&ă> &ă -ncete2e certurile

%1

şi c"iar &ă &e -'!ace> du!ă divorţ. 5eşi cei 'ai 'ulţi co!ii nu !roduc un i'!act aşa de 'are 9iind ne9ericiţi> ei continuă &ă 9anta&'e2e că dacă vor 9i &u9icient de ne9ericiţi> -şi vor &c"i'ba !ărinţii> &au cel !uţin -i vor 9ace &ă &e &i'tă vinovaţi. 7ărinţii de 18 de ani şi 9iii &au 9iicele lor de 08 de ani> continuă &ă 9olo&ea&că ne9ericirea -n -ncercarea de a &e &c"i'ba unii !e alţii. Bi continuă> de a&e'enea> &ă &tăruie a&u!ra trecutului> ca şi cu' ar !utea cu'va &ă/l &c"i'be> dacă &e &i't &u9icient de rău a2i. 3ici unuia dintre noi nu ar trebui &ă -i !e&e de&!re cu' a 9o&t co!ilăria noa&tră> odată ce a' devenit adulţi. Gi totuşi> clienţii &e !ot 'enţine blocaţi ani de 2ile> !lângând du!ă ceva ce nu !oate 9i &c"i'bat. 5orinţa 'agică de a &c"i'ba trecutul e&te 9olo&ită !entru a tre2i ne9ericirea> -n !re2ent. Co!ilul -nvaţă că dacă &e &i'te &u9icient de rău e&te &cutit de a 9ace ceva ce nu vrea &ă 9acă. 5acă tatăl vine aca&ă i&tovit> nu trebuie &ă re!are 'aşina de &!ălat> &ă &e 4oace cu co!ii> &au &ă vorbea&că cu &oţia &a. Soţia ne9ericită e&te &cutită de a găti cina şi e&te du&ă &ă 'ănânce -n oraş. 7&i"iatrul care a'ână> de&cri& -n ca!itolul anterior> nu trebuia &ă/şi &crie articolul> atâta ti'! cât &e &i'ţea vinovat -n legătura cu 9a!tul că nu &cria. ;cce!tând in4oncţiunile de ti!ul D3u 9i 9ericitE> clienţii noştri au co!iat ne9ericirea !ărinţilor lor> au !ri'it 'ângâieri !entru ne9ericire> au -nvăţat e=act ce ti! de ne9ericire &ă &i'tă> au de&co!erit că -i !ot 'ani!ula !e ceilalţi şi &e &i't 4u&ti9icaţi cu ace&te &enti'ente ... şi> -n 9inal> ne9ericirea devine obişnuinţă. CaneA 3u ştiu dacă 'erită e9ortul. Să 'ă -ntorc la lucru. Î'i !lace &ă 'unce&c> tu ştii. 7ur şi &i'!lu ură&c certurile. !aryA Cine erau certăreţii şi cine erau certaţii -n 9a'ilia taM CaneA Bi bine> când ... dacă 'ă -ntorc la lucru> co!iii trebuie &ă &e ada!te2e. 3u !ot &ă 9ac totul ... . 3u !ot &ă 9ac aşa cu' &unt lucrurile acu'. !aryA 7riveşte/i ca şi când ar 9i -n 9aţa ta şi &!une/le. CaneA ?;lternând -ntre 9urie şi -'bu9nare tri&tă le &!une toate treburile !e care aştea!tă ca ei &ă le !reia> !entru a o elibera a&t9el -ncât ea &ă !oată lucra -n a9ara ca&ei.@ !aryA 3u -nţeleg. Câţi bani -n !lu& veţi avea !entru go&!odărie> dacă şi când te vei -ntoarce la lucruM CaneA Voi avea c"eltuieli. 5u!ă c"eltuieli şi ta=e> e&ti'e2 a!ro=i'ativ 188 de dolari !e lună. !aryA ;tunci de ce naiba nu te gândeşti &ă 9olo&eşti banii ca &ă cu'!eri o ca&ă curată şi 'âncare gătităM Mary ştie de ce. Oane a 9o&t -nvăţată de 'ică &ă nu 9ie 9ericită. B&te adevărat că la -nce!ut a 9o&t D9ăcută ne9ericităE de o 'a'ă 9urioa&ă. Oane !lângea deoarece era o 9etiţă ne9ericită> !rin&ă -n ca!cană -ntr/o ca&ă ne9ericită. 5eoarece credea că a 9i 'a'ă -n&ea'nă &ă 9ii ne9ericită şi &ă 9ii un acu2ator 9urio&> a cre&cut devenind o 9e'eie care alterna -ntre un !ărinte 9urio& şi un co!il !lângăcio&. 5acă ar renunţa la a 'ai 9i ne9ericită !entru că &tă aca&ă> atunci când doreşte &ă lucre2e şi la a/şi bla'a co!iii !entru &ituaţia -n care &e a9lă ea> ar 9i D-n !ericolE de a obţine ceea ce -şi doreşte cel 'ai 'ult şi ceea ce a &i'ţit cel 'ai !uţinA 9ericirea. ;!ril> ca şi Oune nu are nici un 'otiv actual !entru a 9i ne9ericită. 7artici!ă la un .orI&"o! -n ca&a noa&tră nu'ită Mt. Madonna> unde are -'!re4uri'i -ncântătoare>

%2

'âncare şi co'!ania unora dintre cei 'ai intere&anţi oa'eni !e care şi/i !oate i'agina cineva. În loc &ă &e bucure> luni di'ineaţa declară că a avut cel 'ai D teribi# weeLendE şi că e&te Dde,gustat+ de ea *** pentru c+ %i1a stricat weeLend1u#E. !aryA :T. +a du'inica. Gi !ove&teşte 2iua aşa cu' ai trăit/o. Apri#E 3u a' obţinut ni'ic. ;' -nce!ut &ă &criu şi '/a' o!rit. ;' ieşit &ă -not> dar a' cre2ut că nu a' ti'! &ă -not> deoarece nu a' 9ăcut alte lucruri. ?$orbe%te rapid3 cu un ton 0urios3 t+ios %i suspin+ 0recvent* @ ;şa că a' -notat una &au două lungi'i de ba2in> a' ieşit 'u&trându/'ă şi a' deci& că 'i/ar !lăcea &ă 9ac un contract de&!re 'ângâieri. M/a' o!rit şi a' uitat de a&ta. Gi> de a&e'enea> a' ţinut &ă 9olo&e&c ti'!ul !entru a a&culta din nou -nregi&trările cu 'ine ... şi nu a' 9ăcut/o. La &9ârşitul 2ilei> '/a' &i'ţit e=tenuată şi co'!let de2gu&tată de 'ine -n&ă'i. ;' lucrat a!ro=i'ativ 28 de 'inute> 9ără &ă a4unge' nicăieri. ;!ril nu ştie ce vrea &ă &c"i'be> nu ştie cu' a a4un& aşa de ne9ericită şi -şi 9olo&eşte energia> -n 'od !rioritar> !entru a &e "ărţui. !aryA Pei> ce !ărere ai &ă 9aci ceva di9eritM Să te !re9aci că eşti cea 'ai 9ericită !er&oană !e care ai -ntâlnit/o. Gi !ove&teşte din nou de&!re du'inică ... la ti'!ul !re2ent ... dintr/o !o2iţie 'ai 9ericită. 7ove&teşte e=act ce ai 9ăcut tu. Apri#A ?Se opre%te scurt3 cere s+1i 0ie repetate instruc'iuni#e %i apoi )ncepe* @ :T. Bi bine> de 9a!t ... '/a' du& &ă iau o carte de ge&talt şi a' -nce!ut &ă o cite&c şi a' citit ... dar a' deci& că nu vreau &ă o cite&c ... . ? Chicote%te@ B&te o carte 9oarte !licti&itoare !entru du'inică ... . ;şa că bru&c '/a' du& şi '/a' !li'bat !rin 4ur. Sunt cu cineva şi ave' o di&cuţie 9oarte !lăcută. Gi a!oi i/a' vă2ut !e toţi -notând şi a' reali2at că 'i/e cald> aşa că a' &ărit -n !i&cină şi '/a' &i'ţit cu adevărat bine. ? R(de@ ;şa că a' tot -notat şi a!oi 'i/a' &!u&> a> cred că voi 'ai 9ace ceva. ;ici &unt atâtea de 9ăcut. Gi e&te drăguţ aici când toţi &unt !lecaţi şi câţiva dintre noi> cei ră'aşi> ave' totul nu'ai !entru noi. ;şa că orice a' 9ace e bine. Gi ... a' uitat de -nregi&trare ... !ăcat ... . "obA Ce noroc !e 'ine că a' uitat de -nregi&trare şi nu 'i/a' &tricat 2iua a&cultând lucruri !licti&itoare. Apri#A ;i dre!tateN 5acă ar 9i trebuit &ă &tau -n ca'era aia> &ingură> 9ără ni'eni cu care &ă vorbe&c şi eu ... toate lucrurile nenorocite !e care le/aş 9i 9ăcut. În &c"i'b> a' avut o 2i 'inunată> cu un gru! de oa'eni care &unt teribil de drăguţi. !embrii grupu#uiA ?R(sete %i bucurie@ Apri#A Sunt incredibilă ... &unt co'!let incredibilă. ;' !etrecut un ti'! 'inunat şi '/a' 9ăcut &ă 'ă &i't rău cea 'ai 'are !arte a ti'!ului. M/a' &i'ţit 'inunat. Ră'ân la a&ta. ?R(de3 )%i scutur+ capu# ca %i c(nd nu )i vine s+ cread+*@ Sunte' bucuroşi că a -nţele&. Înce!ând din &ă!tă'âna care a ur'at> a -ncetat &ă &e auto9lagele2e şi a avut !arte de 'o'ente e=traordinare. ; -nce!ut &ă 'eargă -ntr/un 'od nou> tinere&c> !ri'ăvăratec şi &ă vorbea&că ani'at. Relul no&tru -n tera!ie e&te ca clienţii noştri &ă &i'tă &enti'entele !e care le/au -ngro!at de'ult şi a!oi &ă 9olo&ea&că toate &enti'entele ca &ti'ul !entru gândire şi acţiune. Credinţa noa&tră e&te aceea că clienţii dore&c &ă 9ie 9ericiţi şi că> de aceea> dore&c

%

&ă !etreacă cât 'ai !uţin ti'! !o&ibil -n &u9erinţă. 7entru a 9ace a&ta au nevoie &ă renunţe la &enti'entele cronice> &tereoti!e de ne9ericire> !e care le nu'i' &enti'ente !ara2ite.

,JR+;
3e a'inti' cu !lăcere un bărbat inteligent şi 9urio& dintr/unul din .orI&"o!/urile noa&tre de la 3e. VorI. <ill credea -n dre!tatea 9uriei &ale şi !rovoca !e oricine la controver&ă. Bra 9urio& !e guvern> !e 9o&ta &oţie şi -n acel 'o'ent era 9urio& -n 'od &!ecial -n legătură cu teoria noa&tră că oa'enii &unt re&!on&abili !entru &enti'entele lor. Când <ill a &!u& a&ta> Mary a că2ut !e !odea !re9ăcându/&e că !lânge. D 5umne,eu#e3 ai dreptate* Gite cum m1ai 0+cut s+ m+ simt@ E. Bl a râ& şi tot re&tul 2ilei a 9o&t 'ai !uţin certăreţ. ; doua 2i a e=!licat că a 9o&t dintotdeauna 9urio& şi noi a' 9o&t de acord că aşa -şi a'inteşte el. Se a9la -ntr/un i'!a& de gradul trei> deoarece -şi !erce!ea 9uria ca !e ceva ac"i2iţionat genetic şi ca !e ceva care 9ăcea !arte integrantă din el. ;' &!u&A DGnde #ocuiai c(nd erai mic-E. D"rooL#ynE.D/B3 mergi #a u%a de #a intrare %i ve,i ce se )nt(mp#+* 5in ce cau,+ e%ti 0urios-E. ; de&co!erit că atunci nu era atât de 9urio& ca acu'. Bra &!eriat de 9uria !e care o 'ani9e&tau !ărinţii şi rudele &ale. D Sunt imposibi#i *** ni%te oameni abso#ut teribi#i3 teribi#i* Arunc+ cu sup+ unii )n a#'ii3 )n4ur+3 mereu a# naibii de 0urio%i ***E. <ill a lucrat -ntr/o &cena ti'!urie şi &/a &e!arat de 9uria 9a'iliei. În cea de/a treia di'ineaţă> <ill a &!u&A D2ste o nebunie ce s1a )nt(mp#at cu mine venind )ncoace* Conduceam pe ace#a%i drum pe care merg de obicei %i tra0icu# era #a 0e# de r+u ca )ntotdeauna* Ii mi1am spus c+ nu trebuie s+ 0iu 0urios din cau,a b#estematu#ui de tra0ic* Ii apoi am v+,ut po#i'istu# %i mi1am spus c+ nu trebuie s+ 0iu 0urios din cau,a b#estematu#ui de po#i'ist* Ii3 dintr1o dat+3 s1a petrecut un #ucru incredibi#* Am v+,ut un ca# a#b pe un dea# verde*Trebuie s+1# 0i v+,ut de mii de ori p(n+ atunci *** %i nu #1am v+,ut niciodat+ p(n+ )n acea diminea'+* Ii3 dintr1o dat+3 m1am sim'it bine v+,(nd tot 0e#u# de #ucruri pe care nu #e1am v+,ut )nainte E. În acea &ă!tă'ână a 'ai lucrat ceva !entru a/şi -ntări noua deci2ie de a avea o viaţă 9ericită şi de a &e bucura. B&te un bărbat e=tre' de ra9inat şi -i dori' &ă aibă !arte de 'ulţi ani -n care &ă &e bucure de cai albi> de dealuri ver2i şi de el. Când ai de/a 9ace cu un client 9urio&> !ri'ul !a& e&te &ă -l a&işti -n &e!ararea &enti'entului de co'!orta'ent> a&t9el -ncât> indi9erent de !rovocare &ă nu -şi dea dru'ul 9uriei -n aşa 9el -ncât &ă &e rănea&că !e el &au !e oricine altcineva. D Pot 0i c(t de 0urios a#eg s+ 0iu %i tot pot s+1mi a#eg comportamentu# E. : !er&oană 9urioa&ă> care &e e=!ri'ă !rin ge&turi> !oate &ă &e bucure gă&ind co'!orta'ente 9urioa&e care nu răne&c> cu' ar 9i i2birea cu vrea&curi de le'n &au aruncarea cu ouă -n co!aci. 7a&ul ur'ător e&te &ă recunoa&că că !oate gândi şi &i'ţi -n acelaşi ti'! şi că !oate continua &ă gândea&că> c"iar dacă are &enti'ente !uternice -n ace&t ti'!. !aryA :T> aud că eşti 9urio& !e şe9ul tău de de!arta'ent ... şi că tu cre2i că tot ceea ce !oţi 9ace e&te &ă 9ii decla'ator şi 9urio&. GeorgeA Sunt aşa 9urio& că nu !ot gândi. !aryA 3u> nu eşti. Bşti 9oarte inteligent şi !oţi gândi -ntotdeauna. B=!eri'entea2ă. Ră'âi aşa de 9urio& !recu' eşti> !une &caunul -n 9aţa ta ... aşa ... şi acu'> -n ti'! ce i2beşti şi urli> dă ra!id două idei creative de&!re cu' !oţi 9ace 9aţă &ituaţiei.

%(

5u!ă ce a recuno&cut că gândeşte bine c"iar dacă e&te 9urio& şi că nu va răni !e ni'eni> clientul !oate avea nevoie de !er'i&unea de a &e bucura de 9uria &a -n loc de a o 9olo&i !entru a &e tortura. "obA 5eci> eşti 9urio& !e el. +'aginea2ă/ţi ce ţi/ar !lăcea &ă/i 9aci. Vre' ca clienţii &ă -nveţe că 9ante2iile &unt -n regulă> atâta vre'e cât nu &unt e=!ri'ate !rin ge&turi. <ob le/a &!u& clienţilor de&!re !erioada când era 9urio& !e Bric <erne. S/a du& &ă -l vadă !e !rietenul &ău 9oarte a!ro!iat ,rit2 7erl& şi acea&ta e&te conver&aţia !e care el şi/o a'inteşteA "obA ,rit2> &unt 9urio& ca dracu !e Bric şi o &ă re2olv -n 9elul 'eu. &rit,A 5a. Ce ţi/ar !lăcea &ă/i 9aciM "obA Mi/ar !lăcea &ă/l o'orN &rit,A Cu' ţi/ar !lăcea &ă/l o'oriM S!une/'i 9ante2iile tale. "obA ;... . Mi/ar !lăcea &ă/l &!ân2ur de degetele de la !icioare şi &ă/l &cu9und -ncet -ntr/o cadă cu a!ă 9ierbinte. &rit,A ?R(de@ 5a. Mai de!arte. Clienţii !ot crede că au nevoie de 9urie !entru a 9i !uternici. D A#t0e# nu a% 0i ob'inut niciodat+ ceea ce )mi doreamE. ;ce&t lucru !oate 9i adevărat -n 9a'iliile care nu reacţionea2ă !ână când cineva nu atinge un anu'it nivel de 9urie. ;cea&tă credinţă !oate 9i -nlăturată -n gru! &au -n tera!ia de 9a'ilie !e 'ă&ură ce indivi2ii -nvaţă şi !ractică di9erenţa -ntre 9er'itate şi agre&ivitate. *ill era 9urio& !e 9iica &a şi credea că dacă -nvaţă &ă 9ie 'ai 9urio&> va 9i 'ai e9icient -n a &e de&curca cu eaA Wi##A ?A%i imaginea,+ c+ vorbe%te cu $icLy @ Sunt 9urio& !e tine> VicIy> !entru că te co'!orţi ca şi când ai avea o linguriţă de argint -n gură. ;i !ără&it colegiul de doi bani şi te 4oci> &c"iind şi lucrând !e ici !e colo şi acu' te/ai -ntor& aca&ă> căutând o &lu4bă. Gi eu te -ntreţin ... . !aryA 5eci> !e de o !arte -i &!ui &ă nu crea&că ... o -ntreţii ... şi !e de altă !arte eşti 9urio& că nu o 9ace. Wi##A ;şa e. Când nu 'erg lucrurile cu tine> 'ă &i't răutăcio& ... . "obA ,ii răutăcio& şi &!une/i ce/i cu tine. ,ii "otărât. Wi##A La dracu> VicIy> vreau &ă 9ii !e !icioarele tale. "obA 3u/i &!une de&!re ea. S!une/i de&!re tine. Wi##A Jite ce e cu 'ine ... . ;' obo&it &ă 9iu 'oale> a' obo&it &ă 9iu !ăcălit> a&t9el -ncât &ă dau 'ai 'ult decât intenţione2. Gi ... . "obA 3u eşti !ăcălit> te !ăcăleşti &ingur. Wi##A B adevărat. Mă !ăcăle&c dând 'ai 'ult decât &unt di&!u& &ă dau şi a!oi &unt 9urio& !e 'ine şi !e tine. !aryA ;cea&ta e&te !roble'a cu contractele de 9urie. Ceea ce aud eu e&te că tot 'ai ai de gând &ă -i &ca!i nişte bani c"iar dacă eşti &au nu eşti 9urio&. Gi cât ti'! deci2i &ă o

%0

&u&ţii> !are că ar 9i 'ult 'ai bine dacă ai 9i 9ericit -n legătură cu a&ta. ;ş 9i bucuroa&ă &ă lucre2 cu tine> a&t9el -ncât &ă a4ungi &ă te bucuri de 9a!tul că -i dai bani. Ceea ce aud e&te că e&ti DblocatE şi anu'e că !re&u!ui că trebuie &ă te &i'ţi rău -n a'bele &ituaţii ... 9urio& dacă o 9aci> vinovat dacă nu o 9aci. Wi##A P'''. 5a> vreau &ă -ncete2 &ă 'ă &i't vinovat !entru că o re9u2 ... &au 9urio& ... . !aryA 5eci eşti a'bivalent. <ine. B=erciţiu . Vreau &ă/ţi a'inteşti de tine la vâr&ta lui VicIy. <ineM Wi##A Î"-. M/a' -n&cri& la 'edicină. !aryA <ine. )atăl tău trăiaM Wi##A 5a. !aryA +'aginea2ă/ţi că -i &!ui tatălui tăuA DAm decis s+ )mi 0ac de cap vreo doi ani3 s+ schie, %i #ucruri din astea* Itiu c+ m+ vei sus'ineE. Wi##A ?R(de@ !aryA 5e ce râ2iM Wi##A )atăl 'eu nu ar 9i 9o&t de acord. 3u 'i/a 'ai dat ni'ic du!ă ce a' -'!linit 16 ani. ?Pau,+@ 5acă aş 9i 9o&t ca tatăl 'eu> !re&u!un că 9ata 'ea &/ar 9i -ntreţinut &ingură. Sau ar 9i 9o&t că&ătorită. 3u 'ai &unt 9urio&. Gi nu are ro&t &ă 9iu vinovat. !aryA Bi bine> *ill> nu eşti &ingurul. Cei 'ai 'ulţi tera!euţi au a4un& unde au a4un& deoarece nu au -ng"iţit 'e&a4ul DNu 0i copi#E. <une 'e&a4e> !e bune. ;r trebui &ă 'ulţu'i' !ărinţilor noştri. Ceea ce &/a -ntâ'!lat> a!oi> e&te că nouă tuturor> -n &ecret> ne/ar 9i !lăcut &ă ră'âne' co!ii> aşa că trăi' cu !rocură !rin co!iii noştri. Le &!une' co!iilor noştri> nu 9i -ngri4orat> te voi &u&ţine> !oţi &ă &c"ie2i> ceea ce eu nu a' 9ăcut niciodată> &ă ai tot ce eu nu a' avut ... şi ei ră'ân co!ii> iar noi ră'âne' cu re&enti'entele. Wi##A Categoric. B !er9ect adevărat. Co!iii 'ei &unt inteligenţi şi creativi. !aryA ;tunci> !ărerea 'ea e&te că i'ediat ce o vei vedea !e 9iica ta ca !e o 9e'eie şi nu ca !e un co!il> ea va gă&i o cale &ă &e -ntreţină. <ob a -nce!ut ur'ând direcţiile !e care le dorea *ill aran4ând te'elia> a&t9el -ncât &ă/şi &i'tă şi &ă/şi e=!ri'e 9uria. <ine-nţele&> a&ta aduce rar re2olvarea. *ill va 9i 'ai 9ericit re2olvâdu/şi a'bivalenţa decât e=er&ându/şi 9uria. Ca şi clientul care nu trebuia &ă/şi &crie articolul cât ti'! &e &i'ţea ne9ericit !entru că nu/l &cria> *ill nu trebuia &ă/şi arunce 9ata din cuib atâta ti'! cât ră'ânea 9urio& !e ea !entru că ea nu !leca de una &ingură. !aryA Pei> ce nu e -n ordine cu a decide !ur şi &i'!lu că nu 'ai vrei &ă &tai cu el. 5e ce trebuie &ă 9ii 9urioa&ă !entru că te de&!arţiM GwenA 3u ar avea &en& ... nu !oţi !ără&i !e cineva 9ără &ă ai un 'otiv bun ... . !aryA ?5+ )napoi banda*@ ;&cultă Dnu po'iE. DNu po'i p+r+si pe cineva E. ;cea&ta e&te !rogra'area. DNu po'i p+r+siE &!une o !arte din tine. Cealaltă !arte &!uneA D /h3 dar mam+3 am un motiv bun* 2ste at(t de r+u@ Ascu#t+ toate motive#e pentru care sunt 0urioas+ pe e#@E. GwenA P'''. Se !otriveşte. 3i'eni nu a divorţat -n 9a'ilia 'ea. 5e 9a!t> i/a' &cri& de4a 'a'ei câteva &cri&ori &!unându/i de&!re el> &!erând că ea va &!une D5ivor'ea,+E. În &c"i'b> ea 'i/a &!u& DAncearc+ mai mu#tE. ?J(mbe%te@ )oc'ai 'i/a

%6

trecut !rin ca! o nebunie. Când &!une DAncearc+ mai mu#tE> eu -ncerc &ă gă&e&c 'ai 'ulte lucruri rele de&!re el. Cu toate că 9iecare dintre noi ave' 'ai 'ulte căi de a ne &ti'ula !entru a duce la -nde!linire anu'ite &arcini -n acea&tă lu'e> clienţii 9urioşi cred că au nevoie de 9urie ca un 'ecani&' de declanşare !entru acţiune. :9eri' ace&tor clienţi ur'ătoarele -ntrebări ca &ă şi le !ună de câte ori &unt 9urioşiA 1. Situa'ia )n #eg+tur+ cu care sunt 0urios 6 &au tri&t> vinovat> etc*7 este rea#+ sau imaginar+- 5acă !er&oana e&te 9urioa&ă -n legătură cu ce &/ar !utea -ntâ'!la -n viitor> &ituaţia e&te i'aginară. 5acă e&te 9urioa&ă ca ră&!un& la o inter!retare &au o !re&u!unere !e care o 9ace de&!re co'!orta'entul altcuiva> e&te 9ante2ie !ână când veri9ică 9a!tele. SaraA Soţului 'eu nu -i !a&ă ce gânde&c şi a&ta 'ă -nnebuneşte. !aryA S!une/i ce gândeşti şi a9lă de la el dacă -i !a&ă &au nu de&!re acel gând. 7oate că -i !a&ă> !oate că nu. Cât ti'! nu -ntrebi> !oţi doar &ă !re&u!ui. 2. Pot 0ace ceva- 5acă Sara de&co!eră că de 9a!t> &oţul ei nu e&te intere&at de ceea ce gândeşte> !oate &ă divorţe2e> &ă -ncete2e &ă/i 'ai &!ună acele gânduri> &ă de&co!ere ce -l intere&ea2ă &au &ă -i &!ună direct / dar 9ără a 9i 9urioa&ă când lui nu -i !a&ă. . A#eg s+ o 0ac- 5u!ă ce a 9ăcut o li&tă de o!ţiuni> Sara !oate alege &ă ur'e2e una dintre ele> &au !oate alege &ă nu 9acă ni'ic. +ndi9erent de alegerea ei> 9uria nu 'ai are nici o valoare. Când un client crede că 9uria e&te inevitabilă deoarece e&te &ingurul ră&!un& !o&ibil &au logic la o &ituaţie> crede că !er&oanele &au &ituaţiile -l 9ac &ă &i'tă. 3oi 9olo&i' de&eori i'aginaţia !entru a evidenţia că 9iecare !er&oană -şi alege &enti'entele. DAnchide ochii* Imaginea,+1'i c+ e%ti #a vo#anu# ma%inii* Conduci pu'in peste vite,a #imit+* !a%ina din 0a'a ta opre%te brusc 0+r+ a semna#i,a %i tu pui 0r(n+ imediat* !a%ina ta o #ove%te pe cea din 0a'+ %i tu nu e%ti r+nit* Stai pu'in )n ma%ina ta* Ce sim'iIe%i %i inspectea,+ ambe#e ma%ini* $e,i c+ bara de protec'ie %i gr+taru# de #a radiatoru# t+u sunt )ndoite* Ce sim'i- Ce )'i spui )n g(nd-E Când un gru! de clienţi 9ace ace&t e=!eri'ent -'!reună> -nvaţă i'ediat că 9iecare are &enti'ente di9erite şi că &enti'entele 9iecărei !er&oane nu &unt dictate de eveni'ent ci de ceea ce -şi &!une 9iecare de&!re eveni'ent. )e'ătorii au !oveşti genA DA% 0i putut muriE. Cei care &e -nvinovăţe&c &e 'u&tră &au -şi i'aginea2ă că le va 9i anulată a&igurarea> deoarece conduceau cu vite2ă 'are. Cei trişti !ot decide că -şi vor c"eltui banii !entru vacanţă !e re!araţia 'aşinii. Cei 9urioşi -şi concentrea2ă atenţia !e nătărăul care a 9rânat 9ără &ă &e'nali2e2e. 5acă un client continuă &ă creadă că !er&oanele &au &ituaţiile -l 9ac 9urio&> tera!eutul !oate 9i tentat &ă ca!itule2e> 'ai ale& dacă tera!eutul ră&!unde> de a&e'enea> cu 9urie -n &ituaţii &i'ilare şi a&t9el> -n &ecret> crede că 9uria e&te 4u&ti9icată. ;tunci> tera!eutul şi clientul &e !ot i'!lica -ntr/o Dcon&iliereE> 'ai degrabă decât -ntr/o tera!ie

%%

contractuală> deoarece ignoră !atologia clientului> -n ti'! ce &e ocu!ă de re2olvarea !roble'ei. ;cea&tă abordare !oate duce la re2olvarea !roble'elor e=terne ale clientului> dar dacă ace&ta -şi re2olvă !roble'ele şi ră'âne 9urio&> va crea noi !roble'e !entru a/şi 4u&ti9ica atitudinea 9urioa&ă. Cu 'ult ti'! -n ur'ă> când -nce!ea' &ă conduce' -'!reună gru!uri> a' a&cultat cearta dintre Rut" şi Si. Subiectul 9avorit al lui Si era re9u2ul &oţiei &ale de a curăţa două a!arta'ente de -nc"iriat. )i'! de trei luni> du!ă ce c"iriaşii au !lecat> cu!lul nu a !utut -nc"iria a!arta'entele !entru că nu erau curate. Rut" alterna -ntre a !leda vinovată şi a/l ataca !e Si> deoarece nu o dorea decât ca 9e'eie de &erviciu. În ti'! ce Si -şi continua tirada> <ob l/a -ntreru!t !entru a cere nişte in9or'aţii> !e care le/a notat !e tablăA !ierderi din c"irieA 108 dolari = luni 288 dolari = luni co&tul tera!ieiA 10 dolari = 6 şedinţe = două !er&oane (08 dolari 688 dolari 118 dolari 12 8 dolari

<ob a -ntrebat câte ore ar 9i durat curăţenia a!arta'entelor şi a &cri&A : !er&oană care 9ace curat dolari = (8 ore 128 dolari

12 8 dolari S 128 1118 dolari <ob a &!u&A D&uria ta e 0oarte important+ pentru tine* 2%ti dispus s+ p#+te%ti ==>> de do#ari doar ca s+ r+m(i 0urios pe so'ia taE. B=i&tă 'ai 'ulte căi de a lucra cu un a&t9el de cu!lu. Metoda antitera!eutică ar 9i ca tera!eutul şi gru!ul &ă decidă care dintre ei e&te vinovat şi a!oi &ă/l !re&e2e !e ace&ta &ă &e &c"i'be. Metoda netera!eutică ar 9i &ă -i a4uţi &ă/şi re2olve !roble'a. ,iecare 'e'bru al gru!ului ar !utea avea o &oluţie &au cu!lului i &/ar cere &ă gă&ea&că şi &ă !re2inte &oluţii. 5acă tera!ia n&e centrea2ă !e ace&t a&!ect> două !er&oane 9urioa&e vor re2olva o !roble'ă> doar !entru a veni &ă!tă'âna ur'ătoare cu alta. Bi ar continua &ă/şi aran4e2e &ituaţii -n care &/ar răni şi ar ră'âne -n&trăinaţi> !entru a/şi 'enţine vec"ile !o2iţii de viaţă. Scurtcircuitând re2olvarea !roble'ei> <ob a &trecurat o &oluţie evidentă şi a!oi &/a concentrat ra!id a&u!ra !atologiei bărbatului> 9uria &a ine9icientă. Înainte de a &e ter'ina şedinţa a evidenţiat 4ocul &oţiei DLove%te1m+E> !rin care ea cere şuturi> !ro'iţând &ă cureţe a!arta'entele şi a!oi ne9ăcând/o. Cu a'bii ne/a' concentrat a&u!ra di9icultăţii de a 9i a!ro!iaţi e'otional. În ti'!ul şedinţei ur'ătoare> le/a' !re2entat Lidul lor de ,leacuri. "obA )u> Si &!ui că eşti 9urio& !e ea !entru că nu vrea &ă 9acă &e= di'ineaţa.

%1

RuthA <ine-nţele& că nu voi 9ace &e= di'ineaţa. Co!iii &unt tre4i. 3u/ţi !a&ă de co!ii. 5e 9a!t> uneori cred că &ingurele lucruri de care -ţi !a&ă &unt televi2orul şi a!arta'entele tale. SiA B 9ără &!eranţăN ?Spus pe un ton 0oarte 0urios %i tare*@ "obA ?5esenea,+ trei cercuri pentru 0iecare3 apoi dou+ c+r+mi,i3 pe care #e denume%te 9se8E* $e,i &igura M*=*@ ;'ândoi &unteţi 9urioşi -n legătură cu &e=ul. Rut"> tu eşti 9urioa&ă -n legătură cu două &ubiecteA Si şi co!iii şi Si şi televi2orul. ? "ob mai desenea,+ dou+ c+r+mi,i3 pe care #e denume%te 9copiiE %i 9T$E@. )u Si> -n legatură cu ce eşti 9urio&M SiA 3u văd unde baţi. ,urio&M ;r 9i o gră'adă. ,elul -n care ţine ca&a ... nu o ţine> aş &!une. Încurcăturile cu carnetul de cecuri ... . "obA <ine> de a4un&. ?5esenea,+ )nc+ dou+ c+r+mi,i; apoi trasea,+ #inii#e tran,ac'ii#or dintre st+ri#e eu#ui*@ ;&ta e&te ceea ce noi nu'i' Lidul ,leacurilor. ,leacuri !e care le/aţi 9ăcut 'ai i'!ortante decât inti'itatea. Vedeţi ce vă 9aceM B&te &u9icient de 4o& ca &ă continuaţi &ă vă certaţi din 7ărinte. Su9icient de 4o& ca &ă !uteţi vorbi uneori de la ;dult la ;dult. 5ar iată ce &e -ntâ'!lă când vreţi &ă vă 4ucaţi. Lidul vă i'!iedică. Voi aţi con&truit 2idul şi voi -l 'enţineţi.

Zidul ;leacuril r ;i!& >&) RuthA ;&ta -n&ea'nă că trebuie &ă re2olvă' toate ace&te !roble'e ... . "obA 5eloc. ;&ta nu ar 9uncţiona. 7entru 9iecare cără'idă ridicată aţi !une alte şa&e. Întrebarea e&te> vreţi &ă 9iţi a!ro!iaţi> inti'iM 5acă nu vreţi> e :T. 3e vo' concentra atenţia a&u!ra 'odului -n care !uteţi 'enţine di&tanţa 9ără a 9olo&i 2idul !entru a&ta. La ur'ătoarea şedinţă erau gata &ă !rivea&că 9elul -n care deci2iile lor ti'!urii le/au a9ectat vieţile actuale.

%$

RuthA 3u -nţeleg Lidul no&tru de ,leacuri. 3u cred că &unt 9leacuri> dar -nţeleg ideea. 5acă a' 9i -ndrăgo&tiţi nebuneşte ?N@> a' gă&i ti'! &ă 9ace' &e= şi nu ... . Sunt !rea 9urioa&ă !e el ca &ă vreau &e=. !aryA 5a> ţi &e !are di9icil. 7e cine erai 9urioa&ă -nainte de SiM RuthA 7e ni'eni cu' &unt !e el. !aryA Veri9ică. Înc"ide oc"ii şi -ntoarce/te -n co!ilărie. RuthA ?Nu1%i ia timp nici ca s+ )nchid+ ochii@ :> adică -n co!ilărieM ;9uri&itul de 9rate/'eu e&te e=act ca Si. ;' 9olo&it o &cenă -ntre Rut" şi 9ratele ei> !entru ca ea &ă recunoa&că deci2ia ti'!urie legată de băieţi şi 9ete> bărbaţi şi 9e'ei> 9urie şi inti'itate. ; râ& liberă când a -nţele&> re9ăcând o &cenă ti'!urie> că ace&t con9lict cu 9ratele ei a 9o&t 'odalitatea lui de a creea o di&tanţă !entru a ani"ila !o&ibilele &ale dorinţe &e=uale către o &urioară 'ică> cu adevărat atractivă. Lu-nd 9aţa 9ratelui &ău de !e cea a &oţului> e&te 'ai liberă &ă caute căi de a obţine inti'itatea cu el. Lucrând cu &cenele ti'!urii> Si recunoaşte că 9uria &a originară era direcţionată către tatăl &ău> care l/a !ără&it> !e el şi !e 'a'a &a> care -l !er&ecuta. SiA ;' tot dre!tul &ă 9iu 9urio& !e tine. 3e/ai !ără&it şi eu avea' doar şa&e ani. )e aşte!tai &ă 'ă de&curc cu 'a'a ... ne'erniculeN "obA ;i tot dre!tul> dacă a&ta e&te alegerea ta. S!une/iA D;leg &ă ră'ân 9urio& !e tine !ână când ai &ă te &c"i'biE. SiA La dracu. Voi 9i 9urio& !e tine !ână când te vei &c"i'ba când eu avea' şa&e ani. În ace&t 'o'ent> cei 'ai 'ulţi clienţi recuno&c nebunia !o2iţiei lor şi renunţă la 9uria lor -n 'od &!ontan. Si e&te 'ai -ncă!ăţânatN SiA Voi 9i 9urio& !e tine 'ereu. !aryA B=act aici eşti blocat. SiA Bi bine> ştii> trăieşte -ncă ... -ncă -l văd. B&te acelaşi ... e&te -ncă egoi&t. 3u/i !a&ă de ni'eni. ?&oarte 0urios@ În acel 'o'ent> a' 9i !utut o!ri lucrul lă&ând trăirea lui Si -ntr/un i'!a&> &au a' !utea &ă/i &ugeră' D$isea,+ #a noapte %i ve,i ce1'i va spune visu# E> &au a' !utea 9ace un nu'ăr de alte lucruri. Mary a deci& &ă/l ia -ntr/o călătorie i'aginară> care e&te una dintre 9avoritele &aleA Înc"ide oc"ii şi i'aginea2ă/ţi că -l tri'iţi !e tatăl tău la ur'ătorul no&tru .orI&"o! de !atru &ă!tă'âni. Vrei atât de 'ult &ă &e &c"i'be -ncât ai econo'i&it 1288 de dolari şi eşti di&!u& &ă -i c"eltui ca el &ă vină aici. ;cu'> i'aginea2ă/ţi că .orI&"o!/ul &/a ter'inat şi că tatăl tău &/a &c"i'bat 'ai 'ult decât ţi/ai i'aginat vreodată> -n vi&urile tale cele 'ai nereali&te. B&te cu totul alt o'. B&te iubitor> a'abil> atent şi adoră tot ce 9aci tu. +ndi9erent de cu' eşti şi ce 9aci> eşti e=act ceea ce şi/a dorit -ntotdeauna. Continuă &ă/ţi i'agine2i. Merge !e &tradă către ca&a ta. Sună la &onerie. Îl laşi &ă intre şi el te -'brăţişea2ă. S!uneA D+artă/'ă !entru trecut.

18

3u a' 9ăcut ce trebuia când erai 'ic şi nici c"iar atunci când erai adult şi acu' a' &ă 'ă revanşe2. Mă 'ut cu tine şi voi &ta cu tine tot re&tul vieţiiE. Când Mary a ter'inat ulti'a 9ra2ă> Si a &trigatA DNici nu poate 0i vorba@E. Gi a -nce!ut &ă râdă. Întregul gru! a râ&. Cu acea&tă 9ante2ie> Si a tăiat abru!t cordonul o'bilical &i'bolic cu trecutul şi a renunţat &ă 'ai aşte!te ca tatăl &ău &ă &e &c"i'be. ,uria e&te 9olo&ită de&eori de co!ii ca &ă &e a!ere -'!otriva celui care dă in4oncţiunile. Co!iii din 'edii a!arent drăguţe> !ot 9olo&i 9uria ca &ă nu ca!itule2e -n 9aţa !ărinţilor !rea dulci. 7ărinţii drăguţi> 'ieroşi &!unA DMi/e 9rig> !une/ţi un !ulover !e tineE> D3u eşti 9urio& !e 9ratele tău> eşti doar obo&itE &au D<ărbatul 'eu 'icuţ şi cura4o& nu e&te de 9a!t &!eriatE. +n4oncţiunea e&te D3u &i'ţi ce &i'ţi> &i'te ce &i't euE. 7ărinţii dau de a&e'enea> in4oncţiuni -'!otriva gândiriiA D,etiţele nu ştiu ni'ic de&!re 'otoare> dragăE> DCâinii &e 4oacă doar ... nu/ţi bate ca!ul cu a&taE &au D<ine-nţele&> Moş Crăciun !oate &ă coboare !e "ornE. :a'enii care cred a&t9el de 'e&a4e devin la 9el de banali şi de !&eudo/&tu!i2i ca şi !ărinţii lor. Co!iii 9urioşi -şi !ot 'enţine dre!turile de a gândi şi &i'ţi şi a&t9el !ot deveni adulţi 'ai intere&anţi decât 9raţii şi &urorile lor docili. Jnii clienţi şi/au 9olo&it 9uria ti'!urie ca &ă &e a!ere de in4oncţiunile letale. În loc de a 9i de acord că &unt 9ără ro&t> nebuni &au că au di&tru& viaţa !ărinţilor lor> ră&!und !rin 9urie. ;&cultând !oveştile din co!ilărie ale delincvenţilor şi cri'inalilor> de&eori recunoaşte' acţiunile lor 9urioa&e ca 9iind o alternativă la ca!itulare> care ar 9i -n&e'nat de!re&ie !ro9undă &au !&i"o2ă. ;&t9el de clienţi au nevoie &ă ştie şi &ă a!recie2e a&!ectele &alvatoare de viaţă ale 9uriei lor ti'!urii şi> -n acelaşi ti'!> &ă recunoa&că că acu' au alte o!ţiuni !entru a re2olva !roble'ele de a2i.

,JR+; RB7R+M;)W
Jneori co!ii 9urioşi &e &!erie când reali2ea2ă ce au 9ăcut &au ce !uteau 9ace şi> de atunci -ncoace> -şi re!ri'ă 9uria. PanI> cre&când -n 'ai 'ulte ca&e ado!tive dăunătoare> -şi e=teriori2a 9uria şi a!oi> bru&c> 9ără tera!ie> a luat o nouă deci2ie. ; ter'inat colegiul> a devenit un bun tera!eut ... şi> -n !roce&> a continuat &ă -ncerce &ă/şi -ngroa!e 9uria. DanLA +eri> unul dintre bărbaţii de aici '/a lovit cu u'ărul -n coa&te. Ce 'ă !reocu!ă cel 'ai tare ... . M/a' &i'ţit bine &!unându/iA DDei3 )ncetea,+3 nu1mi p#aceE. Gi !uţin du!ă a&ta '/a' -ntor& &ă ciugule&c 'ici con9licte verbale cu oa'enii. Vreau &ă -ncete2 &ă 'ai caut nod -n !a!ură. !aryA 5ar nu te/ai bătut şi nu vrei &ă te lu!ţi cu o'ul care ţi/a dat lovitura de u'ăr. DanLA 3u cu el. 3u '/a' bătut cu el. 5e 9a!t> aş 9i vrut &ă/l trânte&c de !ă'ânt. ;' ale& &ă nu o 9ac şi nu o &/o 9ac. 5ar nu ştiu ce &ă 9ac cu &enti'entele 'ele. ? $orbe%te cu o voce 0oarte practic+*@ "obA Ce ţi/ar !lăcea &ă/i 9aciM DanLA Ce 'i/ar !lăcea ar 9i &ă/i &!un ... "obA S!une/i. DanLA ;şa -'i i'agine2A DTermin+ cu rahatu# asta* Nu voi 0i obiectu# 0uriei ta#e* S+ nu )mi mai 0aci astaE. "obA Ri/ai i'aginat cu' l/ai loviM DanLA 3u c"iar.

11

"obA Să/l trânteşti la !odeaM DanLA 3u c"iar. 3u. Vreau doar &ă nu 'ă 'ai lovea&că cu u'ărul. "obA +'aginea2ă/ţi că -l loveşti ... &trigă tare. DanLA Mi/e 9rică &ă/l love&c. "obA În 9ante2ie. DanLA C"iar 'i/e 9rică. !aryA 5e ce ţi/e 9ricăM DanLA ?Cu o voce sugrumat+@ Mi/e 9rică că dacă -nce! &ă te love&c nu o &ă 'ă 'ai o!re&c. ?Ancepe s+ p#(ng+ )n hohote3 se opre%te* @ Mi/e 9rică că e ceva -n neregulă cu 'ine ... . Văd oa'eni ca tine> oa'eni la 9el de 9urioşi ca şi 'ine> vreau &ă ... -nvăţ &ă nu 'ai 9iu 9urio&. 3u 'ai vreau ni'ic din toate a&tea. "obA Înţeleg că re9u2i !ână şi &ă/ţi i'agine2i 9uria. DanLA ;şa e. Re9u2. "obA ;i &!u&A DNu %tiu ce s+ 0ac cu 0uria meaE şi re9u2i &ă/ţi i'agine2i ce &ă 9aci cu ea. Vrei &ă continui &ă/ţi i'agine2iM ?Mary aduce !erne grele.@ DanLA 3u vreau &ă ... . Mi/e 9rică. ?Pau,+ #ung+@ Vreau &ă/ţi iei u'ărul din coa&tele 'ele ... . 5u/te dracului ... . ?Loveşte !ernele de două ori> 9oarte -ncet> a!oi &e o!reşte.@ !aryA Ceea ce &e -ntâ'!lă e&te că tu eşti 9urio& şi reuşeşti &ă/ţi re!ri'i 9uria devenind &!eriat> te'ător. Reuşeşti &ă te &!erii de ceea ce ai !utea 9ace> de 9a!t. Vrei &ă/ţi dai !er'iunea de a 9i 9urio& 9i2ic -n i'aginaţie ... M "obA Loveşte tare !ernele. DanLE ?Scutur+ din cap@ !aryE Înce!e cu DNu )ndr+,nesc s+ #ovesc pernaE. DanLE 3u -ndră2ne&c &ă love&c !erna. !aryE Cu' aşaM DanLE 3u/'i !lace. B &tu!id. "obE 5eci e &tu!id. ,ă/o oricu'. DanLE ?28p#odea,+ *** #ove%te perne#e3 d+ cu picioare#e )n e#e3 #e bate cu pumnii %i cu a#te perne*@ !aryE Cu' te &i'ţiM DanLE :bo&it. Î'i tre'ură 'âinile> 'uşc"ii -'i &unt contractaţi. !aryE ;tunci continuă. DanLE ?I,be%te %i bate %i strig+ DAhE %i D5u1te dracu#uiE* Se opre%te %i se a%ea,+*@ !aryE Cu' te &i'ţiM DanLE Liniştit. Sto'acul 'i/e rela=at. Sunt conştient de re&!iraţia 'ea. Cred că avea' nevoie &ă 9ac a&ta. "obE Î"-. DanLE Î"-. Când &unt 9urio&> nu ştiu ce &ă 9ac e=act. : ţin -n 'ine. Gi din ce o ţin 'ai 'ult> din ce caut -n 4ur ciondăneli verbale ca &ă o la& &ă &e &curgă. "obE 5e a&ta a' vrut &ă 9aci ceva 9i2ic ... -n i'aginaţie. DanLE ;' -nţele& 9oarte clar acu'. !aryE Vrei &ă/i 'ulţu'eşti !ărţii din tine care e&te 9urioa&ăM 7ână acu' ai re!ri'at 1o ... ve2i cu' -ţi !oţi e=!ri'a recunoştinţa. DanLE Î"-. ;". Bşti !artea din 'ine care 'ă -'!iedică &ă 9iu &!eriat. ;!recie2 ce bine te/ ai de&curcat !entru 'ine când era' 'ic. Gi a!recie2 !entru că '/ai energi2at când

12

oa'enii -'i 9ăceau lucruri !e care nu trebuiau &ă le 9acă. M/ai a4utat &ă 'ă a!ăr. Gi e al naibii de bine &ă te a' cu 'ine> dacă vreodată lucrurile vor deveni grele şi voi avea nevoie de tine. !aryE Bşti di&!u&> de a&e'enea> &ă recunoşti că tu eşti cel care controlea2ă şi nu 9uria ta ... . DanLE ;&ta nu e adevărat. ?Pau,+ #ung+@ ;' 9o&t 9oarte &!eriat de !artea 9urioa&ă din 'ine care era -n a9ara controlului 'eu. 5a> era. Bu te controle2. Gi a' &ă/ţi &!un când a' &ă te 9olo&e&c ... . !aryE Gi cu'. DanLE Gi cu'. 3u a' &ă te la& &ă 9aci ni'ic din ce '/ar !utea duce -ntr/o &ituaţie !ericuloa&ă ... &ă răne&c oa'eni. Să/'i !ericlite2 viaţa. !aryE ;devăratM DanLE :> da. !aryE ;tunci e -n regulă &ă/ţi &i'ţi 9uria. DanLE 3u e&te con9ortabil. B&te -n regulă &ă 9ii 9urio&. 3u e&te -n regulă &ă 9ii aşa de 9urio& cu' 'ă &i't eu uneori. !aryE 3u e adevărat. Veri9ică> 'ă !ot &i'ţi atât de 9urio& cât vreau ... . DanLE <ine. ;' -nţele&. 7ot 9i atât de 9urio& cât vreau !entru că eu &unt -n control. ;şa -nţeleg 'ai bine. B&te -n regulă &ă 'ă &i't aşa de 9urio& ... a"> c"iar dacă voi> &enti'entele 'ele de 9urie &unteţi 9oarte inten&e> nu a' de gând &ă 'ă la& !urtat de voi. "obE Vreo 9ante2ie -n legătură cu 9uria ta originară> de ce era legatăM DanLE Sunt ... -ncă 'ă &i't 9oarte re&!on&abil !entru lucrurile violente !e care le/a' 9ăcut -n trecut. !aryE Cu 'ult ti'! in ur'ăM DanLE Î"-. Bi bine> !ână -n adole&cenţă a' 9o&t e=tre' de de&tructiv. "obE Întrebarea 'ea &e re9erea dacă ai vreo idee de ce anu'e era legată 9uria ta originarăM DanLE Î"-. ;' ... lucrat bine aici cu Rut" şi cu Oi' ?!artenerii noştri@. ;' -nvăţat &ă 9iu 9urio& şi &co& din 'inţi> deoarece toţi oa'enii din 4urul 'eu ... din ca&ele ado!tive ... de !e &tradă ... erau 9urioşi şi &coşi din 'inţi. ;' ter'inat cu a&ta. )răie&c 9ericit> nu -'i voi lua viaţa şi nu voi ucide !e altcineva> a' o viaţă bună. Cred că a&ta a 9o&t ulti'a !ie&ă ... &ă de&co!ăr că !ot 9i din nou 9urio& 9i2ic şi &ă 9iu -n control ... aşa că a' lovit !erne şi nu oa'eni. Când era' co!il> 9olo&ea' 9uria ... de câte ori era' tri'i& -n diver&e locuri> nu 'ă dădea' bătut niciodată. !aryE 5eci ţi/ai 9olo&it 9uria ca &ă nu devii !&i"oticM DanLE ;şa cred> Mary. Gtia'> când a' lucrat -n &!italul de !&i"iatrie> cât de a!roa!e a' 9o&t de a a4unge acolo ... a' 9o&t un co!il deran4at !&i"ic. !aryE Maltratat. DanLE Î"-. Cred că o !arte din 'ine -ncă vrea &ă &e ră2bune !entru trecut> dar> !entru 'o'ent> &unt 'ulţu'it. Mă &i't 9oarte bine. PanI a -nvăţat că !oate &ă/şi a!recie2e !artea 9urioa&ă> că a avut nevoie de acea&tă 9urie când era 'ic şi cel 'ai i'!ortant> că !oate &i'ţi 9uria 9ără a deveni violent. 5i'ineaţa ur'ătoare> a ter'inat ace&t de'er&A

1

"obA PanI> când ai lucrat ulti'a dată> ai deci& că eşti re&!on&abil !entru atunci când eşti 9urio& şi !entru 'odul -n care -ţi arăţi 9uria. DanLA 5a> aşa e. Mă &i't eliberat. Mă &i't 9oarte liber. "obA Încă ceva. ;ş dori &ă e=!eri'ente2i ... vreau &ă/l cunoşti !e băiatul 9urio& de atunci. VreiM DanLA ,ir/ar &ă 9ieN Vreau. "obA Înc"ide oc"ii şi !riveşte/te> -n ur'ă> când erai violent. DanLA Mi/e ruşine. "obA 3u. 7riveşte/l cu' l/ar !rivi un tera!eut -ngăduitor. Câţi ani avea când a -nce!ut &ă 9ie violentM DanLA ;i crede că la şa!teM "obA Cred. 7riveşte co!ilul de şa!te ani. ;cu' 9i tu> cel care eşti a&tă2i. Ce ai 9ace !entru ace&t co!ilM DanLA ?P#(ng(nd@ +/aş &!une că -l iube&c. 3i'eni nu/l iubea atunci ... nu era nici un alt co!il atât de neiubit. B 9oarte greu. "obA +a/l -n braţe. DanLA S/a bătut ca un tigru. ?Pau,+* P#(nge )n hohote %i r(de3 a#ternativ* @ Bşti de'n de iubire şi voi 9i 'ereu cu tine. 5e 9a!t a' 9o&t cu tine. )e iube&c. Î'i !lace că te/ai a!ărat> -'i !are rău că ai 9ăcut atâtea ticăloşii când erai 'ic şi că ai rănit 9i2ic oa'eni când te/ai 9ăcut 'ai !uternic. )e văd de'n de iubire şi neiubit. 5a. Mulţu'e&c> <ob. Ooe> de a&e'enea> şi/a re!ri'at 9uria. Contractul &ău e&te de a &e bucura de co'!etiţie> -n loc de Da &e co'!orta ca şi când 9iecare 4oc de !ing/!ong !ro&te&c ar 9i o c"e&tiune de viaţă şi de 'oarteE. CoeA Sunt !rea bătrân ca &ă dau aşa 'are i'!ortanţă co'!etiţiei. Mă &i't de !arcă aş 9i -n liceu. !aryA ,ii -n liceu. Ce &e -ntâ'!lăM Ooe &!une că e&te cel 'ai bun 4ucător de 9otbal din ec"i!ă şi 4oacă bine şi ba&c"et. CoeA Cu toate ace&tea> nu -'i !lace. !aryA 5e ceM CoeA 5in anu'ite 'otive ... . 3u ştiu. )rebuie &ă dovede&c ... ?Pau,+ #ung+@ "obA Ce trebuie &ă dovedeştiM CoeA ; -nce!ut -ncă dinainte> când avea' o!t &au nouă ani. :a'enii nu 'ă !lăceau. !aryA 5e ceM CoeA ?Pau,+ #ung+@ 5atorită ... originii 'ele. S!aniolă ... . !aryA ,ii acolo. CoeA Ma'a era &!aniolă. )oţi co!ii &!anioli trebuie &ă 'eargă la cealaltă şcoală> a celor &ăraci. 3u 'ă !uteau da a9ară !entru că nu'ele 'eu e&te :Q<rien. 5ar ni'eni nu 'ă !lăcea. 3i'eni nu '/a invitat aca&ă ... niciodată. Gi nu cunoaştea' nici un co!il de origine 'e=icană. ?$orbe%te cu triste'e@

1(

Îi cere' &ă cree2e o &cenă anu'e> -n care e&te -n co'!etiţie şi nu e&te !lăcut. Îşi a'inteşte că era &!ortivul vedetă şi că ni'eni nu l/a invitat la !etrecerea !rivată care &ărbătorea -nc"eierea victorioa&ă a &e2onului de 9otbal. "obA Ce vrei &ă le &!uiM CoeA 3i'ic. "obA :b&ervă ce ai 9ăcut cu !iciorul dre!t. CoeA <ătea'. "obA ,ă/o 'ai tare. ?28agerarea mi%c+ri#or corpu#ui este o ca#e e8ce#ent+ de a permite sentimente#or reprimate s+ apar+*@ CoeA Î"-. ?Love%te cu picioru#*@ La dracuN "obA ;ştea!tă o cli!ă. 7odeaua e !rea tare. ?Bl şi 'e'brii gru!ului aduc o gră'adă de !erne. 2ste important s+ prote4+m c#ien'ii3 s+ nu se r+neasc+ 0i,ic )n timpu# scene#or de D0urieE*@ CoeA ?28p#odea,+3 #ove%te3 pocne%te3 ur#+*@ Să vă ia dracu !e toţiN VW JRWSCN VW JRWSC 7B ):R+N ?Continu+ s+ strige %i s+ #oveasc+3 apoi se odihne%te pe perne*@ "obA Jnde eşti acu' ... cu acei co!iiM CoeA Sunt la 9el de bun ca ei. "obA 7oate 'ai bun. ;i 9o&t tratat &candalo&. CoeA Î"-. Gi a&ta a 9o&t cu 'ult ti'! -n ur'ă. 3u a' ştiut cât de 'ult 'i/a !ă&at. 3u 'ai trebuie &ă de'on&tre2 ni'ic ni'ănui. ;&ta a 9o&t cu 'ult ti'! -n ur'ă. ;ş vrea &ă vă -'brăţi&e2 !e a'ândoi. Ooe şi PanI nu 'ai trebuie &ă 9ie -n&trăinaţi de !ro!riile lor &enti'ente. ;'bii au &!u& că &e &i't eliberaţi şi gata &ă &e rela=e2e> ceea ce nu trăi&eră anterior. 3u &e 'ai a9lă -n !ericol de a deveni Dbărbaţi 9urioşiEC de 9a!t> când clienţii -ncetea2ă &ă re!ri'e> a!roa!e -ntotdeauna gă&e&c 'ici 'otive obişnuite !entru care şi/au reţinut &enti'entele. B=!erienţa iniţială -i -'bogăţeşte şi -i 9ace 'ai ca!abili de a dobândi o inti'itate cu &ine.

<L;M;RB;
Cei care -nvinuie&c !ot 9i 9urioşi &au trişti. 5eşi cred că vor &ă &c"i'be !e altcineva> &co!ul lor !ri'ar e&te acela ca ceilalţi &ă !lede2e vinovat. Si> !lângându/&e că &oţia &a nu 9ăcea curat -n a!arta'entele de -nc"iriat> voia ca lu'ea &ă ştie că ea era cea vinovată. 5eoarece cei care -nvinuie&c> au o &ti'ă de &ine &că2ută> alege' &ă gă&i' -ntâi o cale de a 9i -nţelegători cu Co!ilul celui care -nvinovăţeşte. Sue e&te -ntr/o tiradă -'!otriva &oţului &ău. "obA ;' -nţele& şi -'i !are rău !entru tine. SueA 5aM 5e ceM ?2ste uimit+* 5e%i vrea simpatie3 se a%teapt+ #a contraatacuri*@ "obA 5eoarece trebuie &ă 9i 9o&t un iad la tine aca&ă când erai 'ică. SueA 7oate. 5e ce &!ui a&taM "obA 5eoarece cred că doreai di&!erat &ă !ri'eşti recunoaştere şi nu ştiai cu'. ;şa că !re&u!un că erai un co!il 'ic drăguţ care nu !ri'ea recunoaştere. "obE Î'i !are rău !entru tine.

10

NatesE 5aM 5e ceM "obE Cred că atunci când creşteai &e agitau al dracului de tare !entru la!tele care era de4a văr&at> -n loc de a/l şterge şi gata. 7entru că a&ta 9aci tu acu'. "obA Î'i !are rău !entru tine. Wi##A 5e ceM "obA 5eoarece tatăl tău trebuie &ă 9i 9o&t groa2nic. Wi##A 5e unde ştii a&taM "obA 5eoarece co!iii -şi co!ia2ă !ărinţii. ;' a&cultat !artea de tată din tine> care -şi bla'a băiatul. *ill Cu!c"iI ne/a -nvăţat o te"nică !e care &ă o 9olo&i' cu un client care -nvinovăţeşte. Îi cere' clientului &ă adune atâtea &caune câţi 'e'bri avea 9a'ilia &a de origine> 9a'ilia e=tin&ă. 7e 9iecare &caun va identi9ica cine e&te şi !e cine bla'ea2ă şi !entru ce anu'e. $ernaA ?Ge,(nd@ Sunt 'a'a. Îl -nvinovăţe&c !e &oţul 'eu !entru că 'i/a di&tru& viaţa. !aryA <ine. Ma'ă> &!une ce a 9ăcut !entru a/ţi di&truge viaţa. $ernaA În al doilea an de că&ătorie> a 9ugit cu o altă 9e'eie. S/a -ntor&> dar nu a' uitat niciodată ... . !aryA Sc"i'bă &caunele. $ernaA Sunt tata. : -nvinuie&c !e &oţia 'ea că 'i/a di&tru& viaţa. Cu cicălelile ei. !aryA Sc"i'bă. $ernaA Sunt bunica. Îl -nvinuie&c !e &oţul 'eu !entru că 'i/a di&tru& viaţa. M/a luat de lângă 'a'a şi nu a câştigat niciodată de&tui bani -n ;'erica. ? Ancepe s+ r(d+ pe m+sura ce schimb+ scaune#e*@ Sunt bunicul. Jn bărbat c"iar drăguţ. Învinuie&c con&!iraţia ca!itali&tă internaţională. ?Schimb+3 )nc+ chicotind*@ Sunt 'ătuşa Maude. Măreaţa 'ătuşă bătrână Maude. <ărbatul cu care trebuia &ă &e că&ătorea&că a 9o&t lovit de un 'ăgar ... a 'urit 9ată bătrână. Bu &unt 'ătuşa Maude. Învinuie&c un 'ăgar !entru că a' ră'a& virgină toată viaţaN În ace&t 'o'ent> tot gru!ul râde cu ea şi Verna &!uneA D Acum ce voi 0ace- 5e c(te ori voi vrea s+ )nvinov+'esc pe cineva3 va trebui s+ m+ g(ndesc #a m+tu%a mea !aude %i #a m+garE. : altă te"nică e&te aceea de a cere !er&oanei &ă &e !re9acă că a câştigat. +/a convin& !e toţi că e&te 9ără vină şi că ceilalţi &unt de vină. Îi cere' &ă 9ie acolo> &ă !rivea&că -n 4ur> &ă vadă cine e&te i'!re&ionat !ână la ur'ă. 5u!ă cine aleargă ca &ă/i &!unăA DAm )nvins@ Am demonstrat3 )n s0(r%it3 c+ am dreptate@ E. Îi cere' &ă vi2uali2e2e care e&te !re'iul !entru -nvingător. 5e&eori> cel care -nvinuieşte 9uncţionea2ă din !o2iţia Co!ilului di&!erat> -ncercând &ă gă&ea&că o cale &ă convingă lu'ea că şi el e&te la 9el de bun ca &ora 'ai 'are &au 9ratele 'ai 'ic. 7re'iul dorit e&te iubirea. Recuno&când a&ta> cel care -nvinuie e&te gata &ă ia o nouă deci2ie că e&te de'n de iubire> c"iar dacă !er&oanele i'!ortante nu l/au iubitC atunci e&te gata &ă renunţe la -nvinuiri şi &ă gă&ea&că căi e9iciente de a obţine drago&tea.

16

7entru a lucra cu &ucce& cu cei care -nvinuie&c e&te e&enţial ca tera!eutul> indi9erent de !rovocare> &ă &e abţină &ă ia !artea cuiva> &ă 4udece> &ă o9ere !re'ii> negative &au !o2itive> !entru -nvinuiri.

)R+S)BRB;
$ino #a mine copi#u# meu trist Ambr+'i%ea,+1m+ %i nu 0i am+r(t *** J(mbe%te3 du#cea'a mea3 An timp ce )'i s+rut 0iecare #acrim+3 Sau3 dac+ nu3 voi 0i %i eu trist*∗ ,etiţele şi băieţeii !ot evita &ă crea&că> ră'ânând co!ii 'elancolici. 5acă o 9ată gă&eşte şi &e 'ărită cu un tătic care iubeşte co!iii 'elancolici> va 9i 'ângâiată !entru tri&teţe cât ti'! va agrea &ă ră'ână blocată -n acea&tă &i'bio2ă de!ri'antă. D<ăieţeiiE trişti &e că&ătore&c cu 'ă'ici care &e !re&u!une că le vor &ăruta 4uliturile şi vor 9ace tot ce trebuie. Per'an &/a că&ătorit cu un co!il 'elancolic> !e care a!oi l/a -nşelat. În loc de a/ şi 9olo&i energia -n -ncercarea de a o 9ace !e ea &ă nu 'ai 9ie Da'ărâtăE> a ale& &ă concure2e> -ntr/o -ncercare li!&ită de orice &ucce&> -n a 9i şi 'ai tri&t decât ea. ,iecare dorea &ă 9ie cel con&olat> -n loc de a con&ola. DermanA Vreau &ă 9iu 9ericit aca&ă. !aryA <ine. Înc"ide oc"ii. +ntri -n ca&ă. <ineM 7ăşeşte -n 9ericire. DermanA <ine. !aryA În ce !arte a ca&ei te a9liM DermanA În bucătărie. !aryA Încă 9ericitM DermanA 5a. !aryA 7riveşte -n 4ur. S!une/'i -n legătură cu ce eşti 9ericit &au ne9ericit. DermannA Sunt -n bucătărie. Soţia 'ea e&te acolo> lucrând ceva. S!un D<unăE> -'i dau 4o& "aina> o agăţ de &caun. !aryA Încă 9ericitM DermanA 5a. Într/o di&!o2iţie de&tul de bună. Bu ... o" ... . ;cu' &unt !rin& -n laţ. Vreau &ă vorbe&c de&!re 'ine> doar &ă vorbe&c ... şi intru -ntr/o lu!tă cu 'ine -n&u'i şi lu!ta e&te ... &ă -'!ărtăşe&c nişte lucruri !e care le gânde&c &au &ă vorbe&c de&!re ce vrea ea &ă vorbea&căM "obA 5eci re!eţiM DermaA 3u di&cuţia> ci ideea. S/o 9ac> &ă n/o 9acM !aryA Gi a!oiM
K

Co'e to 'e 'y 'elanc"oly baby Cuddle u! and donQt be blue ... . S'ile> 'y "oney dear> *"ile + Ii&& a.ay eac" tear> :r el&e + .ill be 'elanc"oly> too. ?n. trad.@

1%

DermanA Înce! &ă vorbe&c. Jn 9el de conver&aţie ... . S!un ceva ... . "obA ,ii acolo. S!une/i ei. DermanA 5eci intru şi -i &!unA DAm avut c(teva sentimente triste )n #eg+tur+ cu AnnieE. !aryA Cine e ;nnieM DermanA ,iica noa&tră care a 'urit acu' trei ani. !aryA 5eci intri şi -i &!ui ceva tri&t. Gi a!oi ...M DermanA ;'ândoi &unte' trişti. 5u!ă una &au două !ro!o2iţii> ea vorbeşte de&!re &enti'entele ei tri&te -n legătură cu ;nnie şi a!oi -nce!e o conver&aţie lungă de&!re &enti'entele ei tri&te -n legătură cu ;nnie şi a!oi eu nu 'ai &cot o vorbă şi a&cult. Sunt ten&ionat> nu a' a!ucat &ă vorbe&c de&!re &enti'entele 'ele. !aryA :T> un contract e&te &ă/ţi iei la revedere de la ;nnie. 5e a&e'enea> aud că voi doi concuraţi !entru tri&teţea voa&tră. DermanA 3u &unt &u!ărat că ea e&te 'ai tri&tă> dar ea nu/'i a&cultă durerile. !aryA Gtii> e&te de&tul de rău că aţi avut un co!il care a 'urit. Cred că voi gă&eaţi lucruri tri&te şi -nainte de a&ta. DermanA B adevărat. 3u &unt obişnuit ... cu 9ericirea. 5eşi nu -l con&ideră' !e Per'an &uicidar> veri9ică' -ntotdeauna ace&t a&!ect cu clienţii noştri 'elancolici. ; &!u& că nu e&te> şi/a i'aginat &inuciderea doar -n ter'eni ro'antici care includ &alvarea -n ulti'ul 'o'ent şi a &!u& că nu va -ncerca nici 'ăcar o tentativă de &uicid. ; 9or'ulat cu uşurinţă că nu va -ncerca niciodată &ă &e &inucidă accidental &au intenţionat. ;!oi i/a' cerut lui Per'an &ă e=!eri'ente2e cu alţi !artici!anţi la .orI&"o!> &ă le !ove&tea&că nu'ai &ituaţii ve&ele şi a!oi &ă ne &!ună cu' a 9o&t -n şedinţa din 2iua ur'ătoare. 3u a' 'ai lucrat cu el -n acea&tă şedinţă. Când trată' clienţi care &unt veşnic trişti> &tabili' i'ediat &c"i'barea !atternului 'ângâierilor. 5acă !ur şi &i'!lu ignoră' 'ângâierile !entru tri&teţe> !er&oana !oate deveni de!re&ivă datorită li!&ei 'ângâierilor. Vre' &ă 9i' &iguri că !er&oana va cere 'ângâieri ve&ele> le va !ri'i şi le va 9olo&i. În ur'ătoarele şedinţe a' -nţele& originea ne9ericirii &ale şi a' lucrat cu noile deci2ii> ti'! -n care el a gă&it o cale de a 9i 9ericit -n ciuda a ceea ce i &/a -ntâ'!lat -n co!ilărie. Gi/a luat la revedere de la un tată ab&ent şi a!oi de la 9iica &a 'oartă. Jlti'ul !a& e&te &ă &e a!recie2e !entru !ro!ria 9ericire &!u'oa&ă şi creativă. 7regătindu/&e !entru -ntoarcerea aca&ă> a recon&tituit de 'ai 'ulte ori &cena din bucătărie> !ână când a -nţele& că &oţia &a are dre!tul &ă &e &i'tă oricu' şi &enti'entele ei &unt inde!endente de ale &ale. ; !lănuit &ă o invite &ă 'eargă cu el la un 'araton de tera!ie şi ne/a cerut o reco'andare -n a!ro!ierea do'iciliului &ău. ; &!u& că &e va bucura de viaţa &a c"iar dacă ea va 'erge &au nu cu el la un 'araton de tera!ie> &au dacă va 9ace &c"i'bări !er&onale. Oulien> un ar"itect de 08 de ani din ,ranţa> e&te tri'i& de un !rieten !entru că Dnu are nici un 'otiv real &ă 9ie tri&tE> dar e&te veşnic tri&t. În !ri'ele 2ile ale .orI&"o!/ului &/a a!ărat -'!otriva lucrului a&u!ra !roble'ei &ale> cu toate că> -n a9ara şedinţelor tera!eutice> ne/a &!u& că e&te 9oarte tri&t datorită &căderii abilităţilor &ale &e=uale. ; !atra 2i a -nce!ut &ă lucre2eA Cu#ienA Sunt atât de obo&it. Sunt atât de obo&it. Sunt e!ui2at> &unt atât de obo&it &ă 9ac drago&te> !rea obo&it !entru a trăi.

11

"obA B greu &ă/ţi 'enţii energia> când ai nişte lucruri cu care nu te con9runţi. Cred că -ţi 9olo&eşti 'ultă energie ca &ă nu lucre2i a&u!ra bloca4ului -n care te a9li. ? Spus pe un ton 0oarte )n'e#eg+tor*@ Cu' era când erai băieţel şi te &i'ţeai tri&tM Oulien nu/şi a'inteşte &ă 9i 9o&t tri&t când era co!il. ; 9o&t un co!il genial &ti'ulat de tatăl &ău &ă 9ie !recoce. În 9iecare du!ă/a'ia2ă tatăl venea aca&ă &ă/l -nveţe !e tânărul Oulien 'ate'atici avan&ate şi a!oi -l ducea la univer&itate &ă/l arate !ro9e&orilor şi ab&olvenţilor. Oulien &!une că -i !lăcea &ă 9acă a&ta> că -l iubea !e tatăl &ău şi o adora !e 'a'a &a. 3u gă&ea ni'ic tri&t -n toată co!ilăria lui. L/a' -ntrebat a!oi când a -nce!ut &ă 9ie tri&t. Cu#ienA Când avea' 1 ani a' 9o&t tri'i& la univer&itate. : iubea' atât de 'ult !e 'a'a şi 'i/a li!&it. Gtia' că !entru a 9i bărbat trebuia &ă trăie&c de!arte de ea. ;şa e viaţa. ;şa e când creşti. !aryA Brai &uicidar atunciM Cu#ienA 3iciodată. Gi nu &unt nici acu'. 3u 'ă voi &inucide. !aryA <ine. Vrei &ă iei -n con&iderare renunţarea la &u9erinţăM Cu#ienA :> daN 5e aceea 'ă a9lu aici. !aryA 7rogra'ul tău e&te &ă &u9eri ... 'odalitatea de a 9i bărbat e&te &ă &u9eri ... c"iar şi 'odalitatea !rin care -ţi dovedeşti bărbăţia e&te de a &u9eri. ;&ta ai &!u& legat de !lecarea la univer&itate. Cu#ienA 5aM "obA 3u !ari &igur. Cu#ienA Bu... . Sugere2i că 'ă 9ac &ingur &ă &u9ărM !aryA Mai 'ult &au 'ai !uţin. Î'i i'agine2 că bi&erica şi şcoala de lângă ea ţi/au arătat cu' &ă o 9aci. :ricine ştie că &9inţii i'!ortanţi &unt cei care au &u9erit cel 'ai tare şi nu cei care au 9ăcut ceva valoro&. Cu#ienA ?R(,(nd@ B adevărat. Gi obişnuia' &ă/'i i'agine2 că era' !reot ... un !reot 9oarte tri&t. Bu 'i/a' !rodu& tri&teţeaM Sunt ui'it. 3u/'i !ot e=!lica. M/a' gândit că tri&teţea 'ea e 9oarte co'!licată şi de 9a!t e&te 9oarte &i'!lăM Bu 9ac ca lucrurile &ă 9ie tri&teM !aryA 5a. Pei> cine te/a -nvăţat cu' &ă &u9eriM Cine e &u9erindul> 'a'a &au tataM Cu#ienA ;'bii. În &!ecial 'a'a. 5a. Ba a 9ăcut a&ta. !aryA Cu' a 9ăcut a&taM Cu#ienA Cu'M ;vea ceea ce eu nu'e&c cancer galo!ant -n ulti'ii !atru2eci de ani> de când era' 'ic. !aryA ;vea cancerM Cu#ienA 3u> niciodată nu a avut cancer. Mereu avea dureri şi credea că e vorba de cancer. Gi &u9erea teribil> 'ereu> !entru că nu avea cancer. Sau uneori credea că are cancer> dar că nu &i'te durere. : vi2ite2 acu'. 5acă o iube&cM 5a. ;re 18 de ani. Mergând &!re ieşire> c"iar -nainte de a -nc"ide uşa> aud că 'ai nou are !neu'onie. ? Cu#ien )ncepe s+ gesticu#e,e3 s+ vorbeasc+ e8pansiv %i r(de )n timp ce vorbe%te* @ Jn vecin e&te !e 'oarte> 'a'a are o durere -n u'ăr atât de teribilă că nu !oate &ă 9acă ni'ic> a!roa!e că nu a !utut 9ace un de&ert !entru 'ine> dar l/a 9ăcut oricu'. ? R(de din inim+*@

1$

Gi 'e'brii gru!ului râd. 7e 'ă&ură ce &!une acea&tă !ove&te> Oulien -nce!e !roce&ul de &e!arare de credinţa -n &u9erinţa 'a'ei &ale. 7entru !ri'a oară de când a a4un& la .orI&"o! re&!iră adânc şi are vocea vie. !aryA :T> Oulien. Jită/te la 'a'a ta acolo ... la'entându/&e> &u9erind> arătându/şi tri&teţea. +'aginea2ă/ţi că eşti cu ea. :TM ;cu' &!une/i ceva di9erit. &!uneA D!am+3 m+ simt cu adev+rat gro,av* Nu am 0ost niciodat+ mai 0ericitE. Cu#ienA :> nu. ;&ta ar 9i 9oarte grav. ;r 9i crud. Se !re&u!une că nu trebuie &ă 9ii 9ericit când 'a'a ta &u9eră. ?R(de@. ;' -nţele& 9oarte bine. Lui Oulian i &/a dat co'anda 7arentalăA DNu trebuie s+ 0ii 0ericit c(nd mama ta su0er+E. 5acă Oulien ar 9i tera!eut i/a' 9i derulat banda ca &ă audă şi &ă -nţeleagă co'utarea D&ă 9ii S &ă 9iuE. Vre' ca tera!euţii &ă &e audă ca &ă -nveţe &ă -i audă !e clienţii lor. 3u l/a' o!rit !e Oulien deoarece a lucrat bine. !aryA Ce &/ar -ntâ'!la dacă i/ai &!une 'a'ei taleA DAm o durere teribi#+ )n stomac *** E. Cu#ienA :> 5oa'neN ;r avea toate 'edica'entele> ar vrea &ă 'ă 'ut -na!oi aca&ă> aş avea ca'era 'ea !regătită> ar &u&ţine conver&aţia ore -n şir. Oulien a 9o&t ră&!lătit !entru reali2ari şi ne9ericire> deşi nu -şi a'inteşte &ă 9i 9o&t ne9ericit. 7oate că 9elul -n care 'a'a lui iubea 9ăcea ne9ericirea &ă !ară 9ericire. 7oate că e adevărat că avea nevoie &ă !lece de lângă ea la 1 ani şi cu toate ace&tea> &enti'entul &ău !ara2it de o viaţă era -ncercarea de a &e -ntoarce aca&ă. DAr avea toate medicamente#e3 ar avea camera mea preg+tit+@E. +ată cu' -ntr/o şedinţă de lucru a'!lu &/a 9ăcut ce &e 9ace -n 'ulte ore de tera!ie şi Oulien nu are nevoie de 'ulte ore> &e &c"i'bă de4a. Cu#ienA Î'i iube&c 'a'a> dar nu 'ai vreau atenţia ei !entru a&ta de acu' -ncolo. Întotdeauna era drăguţă cu 'ine când era' bolnav. ?R(de din nou*@ 3u a' -nţele& -nainte. În tot ace&t ti'! a' 9o&t tri&t şi nu a' -nţele&. Bra' conştient că era !uţin nebună -n legătură cu toate c"e&tiile a&tea> toate bolile ei> dar nu a' 9o&t conştient că şi eu era' !robabil !uţin nebun -n legătură cu tri&teţea 'ea. !aryA ;i -nţele& un lucru i'!ortantN ;cu' ... din noua> ve&ela> ne&u9erita ta !o2iţie dă/i dru'ul 'a'ei tale şi adu/o !e &oţia ta. ;cu'> 9ără dra'ati&'> &!une DNu vreau se8 #a noapteE. Cu#ienA B adevărat. ;' 9ăcut din a&ta o &u9erinţă> ca şi cancerul. D5raga mea3 #a noapte nu vreau se8E. !aryA Bşti -ncă 9ericitM Cu#ienA 5a. !aryA Vreau &ă 9ii ab&olut &igur de a&ta. Să -nţelegi cu adevărat că !oţi 9i 9ericit -n 9iecare noa!te> c"iar dacă 9aci &e= &au nu. ;i de gând &ă iei ace&t lucru cu tine aca&ăM Cu#ienA ?5up+ o pau,+ scurt+@ Î'i voi a'inti că dacă nu vreau o noa!te &ă 9ac &e= nu -n&ea'nă că &unt bolnav &au ratat. ?Ancepe s+ chicoteasc+@ Gtiu ce voi 9ace. Îi voi 9ace un cadou &oţiei 'ele. Jn vibrator. ?Antregu# grup )# )ncura4ea,+3 )# aprob+3 ap#aud+*@

$8

Cu#ienA Gi din !o2iţia 'ea ne&u9erită> -'i va !lăcea şi 'ie vibratorul. Sunte' -ncântaţi de ideea lui cu vibratorulC nu -i va da &oţiei &ale in4oncţiunea !e care i/a dat/o 'a'a &aA DNu 0i 0ericit c(nd eu nu sunt 0ericit+ D. 3e/a' ocu!at -ntâi de &enti'entul &ău !ara2it de tri&teţe> -nainte de !roble'a &a &e=uală> !entru ca el &ă nu continue &ă creadă că 9ericirea &a de!inde de re2olvarea ace&tei !roble'e. +nver&ă' ordinea tera!iei> dacă !roble'a co'!orta'entală e&te 'ai i'!ortantă decât ră&!un&ul a9ectiv. 5acă Oulien> de e=e'!lu> era i'!otent din !unct de vedere &e=ual datorită con&u'ului !relungit de alcool> i/a' 9i cerut &ă -ncete2e &ă bea şi nu a' 9i gă&it o cale de a 9i un alcoolic 9ericit> ne&e=ual. Jnii clienţi nu vor lua -n con&iderare un contract de a 9i 9ericiţi> deoarece cred că nu au 9o&t niciodată 9ericiţiA CimA ;' 9o&t -ntotdeauna tri&t. 3u ştiu. ;' 9o&t 'ereu aşa. !aryA Care e&te 'itul naşterii taleM ?Punem aceast+ )ntrebare c(nd un c#ient spune c+ a 0ost )ntotdeauna )ntr1un anume 0e#3 pentru a a0#a care este in4onc'iunea cea mai timpurie*@ CimA 3u -nţeleg ce vrei &ă &!ui. !aryA Care e&te !ove&tea de&!re naşterea taM Ce &!uneau eiM CimA 3u a' detalii ... de&!re 'ine. Mi &/a &!u&... . Bra o glu'ă de 9a'ilie că '/a' nă&cut la o 2i du!ă ce au aruncat bo'ba. !aryA Ce e aşa a'u2antM CimA 3i'ic. !aryA ;i &!u& că era o glu'ă de 9a'ilie. ;&ta -n&ea'nă că &e !re&u!une că e ceva a'u2at. CimA Bi bine> ce vroiau ei &ă 2ică e&te că ... &/au !etrecut două de2a&tre unul du!ă altul. Oi' a lucrat !entru 'ai 'ulte !roble'e ... &ă decidă &ă trăia&că> &ă &e !lacă> &ă/şi acce!te i'!ortanţa şi> -n 9inal> &ă 9ie 9ericit. 5eoarece nu avea nici o idee de&!re el ca 9iind un co!il 9ericit> i/a' cerut &ă &e -ntoarcă -n ti'!> căutând un 'o'ent -n care a 9o&t 9ericit. ?P(n+ acum3 nu am )nt(#nit nici un c#ient care s+ nu g+seasc+ o scen+ 0ericit+3 de%i mu#'i dintre ei 4ur+3 #a )nceput3 c+ nu au 0ost niciodat+ 0erici'i* @ Ca şi 'ulţi alţi clienţi trişti -n 'od cronic> Oi' a gă&it o &cenă când era &ingur şi -n a9ara ca&ei. CimA ?5up+ o pau,+ 0oarte #ung+@ :T. :bişnuia' &ă 'ă di&tre2 4ucându/'ă -n gol9. +/a' cerut &ă de&crie gol9ul> &ă/l de&crie !e 'icul Oi' şi &ă de&crie ce 9ăcea. ;!oi i/a' cerut &ă/l vadă !e Oi' cel tri&t şi &ă/şi i'agine2e un dialog -ntre cei doi. D &ii pe r(nd 0iecare dintre cei doi tineri CimE. ,iecare va -nce!e cu DSunt i'!ortant !entru Oi' cel adult deoarece...E. Lucrul -ncetea2ă când Oi' decide &ă nu/l 'ai care du!ă el !e Oi' cel tri&t şi &ă/l 9olo&ea&că !e ace&t Oi' nu'ai când &u9eră o !ierdere realăA DVei 9i cu 'ine nu'ai când voi avea nevoie de tine. 3u 'ai eşti albatro&ul 'euE. ;lţi clienţi> vă2ând a&t9el !artea lor tri&tă şi !artea lor 9ericită> !ot recunoaşte că !artea a'ărâtă a 9o&t valoroa&ă !entru a obţine 'ângâieri. ;tunci> &arcina lor e&te de a căuta alte 'odalităţi de a !ri'i 'ângâieri. 5an &e 'enţine tri&t etic"etându/şi 'ediul ca 9iind tri&t şi re9u2ând &ă/l &c"i'beA

$1

5anA Vreau &ă -ncete2 &ă 'ă 'ai &i't atât de -'!ovărat. "obA 7une/o !e &oţia ta -n 9aţa ta şi &!une/i că e o !ovară. 5anA B&te. Bşti. Bşti o !ovară. ;i băut !rea 'ult -n ulti'ii 10 ani. 3u !ot avea -ncredere -n tine când bei. Sunt -ngri4orat !er'anent !entru tine când &unt !lecat. "obA Îi &!ui &oţiei tale cu' -i &c"i'bă co'!orta'entul -ngri4orarea taM 5anA 3u -l &c"i'bă> bine-nţele&. 5ar nu !ot &ă 'ă o!re&c &ă nu 9iu -ngri4orat. ;' lucrat cu el -n legătură cu !o2iţia &a Dnu !otE şi i/a' cerut 'ai 'ulte detalii de&!re viaţa &a actuală. Soţia &a nu -şi 9ace rău şi nu 9ace rău altora> cu e=ce!ţia !o&ibilului rău !e care -l 9ace cor!ului &ău> datorită con&u'ului e=ce&iv de alcool. 5an nu o !lace şi nu &e &i'te bine cu ea. Co!ii au !lecat la colegiu. +/a' &!u& că era Dtri&t şi -ngri4oratE dinainte de a &e că&ători. ; vorbit de&!re o 'ultitudine de gri4i> a!oiA 5anA ... 'a'a 'ea. Bra' 9oarte -ngri4orat !entru ea. 3u era 9ericită. 7ărinţii 'ei nu au 9o&t niciodată 9ericiţi. 3u aş nu'i/o că&nicie. ;u &tat -'!reună din cau2a 'ea. !aryA 3oroco&ul de tine. ?Sarcastic@ 5anA Gtiu> era o tâ'!enie. 3u ştia' atunci. Bu ... era o !ovară. Încercarea de a o 9ace 9ericită. !aryA 5eci a&ta e !ovara originară. ;şa ai -nvăţat &ă con&ideri 9e'eile !overi> &ă te că&ătoreşti cu una şi &ă o declari !ovară şi ace&ta e&te 'otivul !entru care nu ai divorţat. Gi -ţi -nveţi co!ii că 'aria4ul e&te o !ovară !e viaţă> -n aşa 9el -ncât> -ntr/o 2i> ei vor deveni !overi &au -'!ovăraţi. Mary a 9o&t dură cu el> deoarece> ca 'ulţi alţi &u9erin2i> el nu acţionea2ă -n intere&ul &ău şi aştea!tă atenţii !o2itive !entru că &u!ortă> nu !entru &c"i'bare. ;lţi clienţi> care &e !reţuie&c !entru că &unt &en&ibili cu lu'ea din 4urul lor> -şi 4u&ti9ică tri&teţea &ugerând că ar 9i oarecu' indecent &ă 9ie 9ericiţi -ntr/o lu'e ne9ericită. : 'odalitate de a a9la care e&te &enti'entul !ara2it 9avorit !entru 9iecare client e&te de a &!uneA DAnchide ochii* 5+1'i timp s+ ve,i #umea a%a cum este* !ergi )n #ocuri di0erite din #ume %i ve,i ce se )nt(mp#+* Ce sim'i- E ?3u &ugeră' locuri D9ericiteE &au Dne9ericiteE.@. Cei 'ai 'ulţi e=!ri'ă &enti'entele lor !ara2ite> !e care le con&ideră ră&!un&uri naturale şi !otrivite circu'&tanţelor din lu'e. Le &ugeră' &ă/şi ia anga4a'entul de a lucra !entru &c"i'barea lu'ii dintr/o !o2iţie 9ericită> lucru !e care -l 9ac acu' dintr/o !o2iţie tri&tă. Clienţii 'ai &o9i&ticaţi con&ideră că inconştientul controlea2ă e'oţiile şi că> de aceea> nu e&te !o&ibil &ă -nlocuia&că tri&teţea cu 9ericirea> 9ără o e=a'inare -ndelungată a inconştientului. Ca şi -n ca2ul lui Oulien> ace&t lucru nu e&te adevărat. Clienţii trişti 9olo&e&c tri&teţea aşa cu' clienţii 9urioşi 9olo&e&c 9uria ... !entru a 'ani!ula şi a/i !re&a !e ceilalţi ca &ă &e &c"i'be. CoA +/a' &!u& că dore&c 'onoga'ie. Bu .. ?p#(ng(nd@ noa!tea trecută '/a c"e'at şi i/a' &!u& şi -n ti'! ce vorbea cu 'ine ? p#(ng(nd )n hohote@ avea !e altcineva -n a!arta'entul no&tru. Ceea ce vreau e&te &ă decid ... &ă/i &!un .. că&ătoreşte/te cu 'ine şi nu 'ai 9ace &e= cu altcineva ... &au a' &ă te !ără&e&c. !aryA :T. )e &i'ţi bine -n legătură cu a&taM OoA 3u. Mă &i't tri&tă.

$2

!aryA 5eci vrei ca el &ă &e &c"i'beM B&te vreo !ărticică din tine care &!uneA dacă voi 9i &u9icient de tri&tă> -l voi &c"i'baM CoA Mă -ntorc 'ereu a&u!ra 9elului -n care 'ă &i't ... in&i&t ... &ă arăt cât de rănită &unt. Gi a&ta nu a4ută deloc. ;&ta -nce! &ă -nţeleg. Se'inarul vo&tru de&!re &enti'ente !ara2ite şi -ncercarea de a/i &c"i'ba !e ceilalţi ... aici 'ă -n9und. Vreau ca el &ă vadă cât de 9urioa&ă şi de rănită &unt> ca &ă -'i 9ie 9idel. "obA 5eci &e va &c"i'ba. CoA Gi a&ta nu 'erge. ;şa 'ă -'!iedic &ă gă&e&c o cale. ;rătându/i 'ereu şi 'ereu cât de rănită &unt. ?P#(ng(nd )n hohote@ Jră&c acea&ta !arte &iro!oa&ă şi groa2nică din 'ineN VRB;J C; BL SW SB SCP+M<B. !aryA Gi dacă el ar 9i aici> ce ar &!uneM CoA 3u &e va &c"i'ba. Bl nu vede ni'ic rău -n a avea ... o 'ulţi'e de a'ante. Gi &!une că şi eu !ot avea a'anţi> dar eu nu vreau. !aryA 5eci ce vei 9aceM CoA Ceea ce a' 9ăcut -ntotdeauna ... &ă -ncerc &ă 9ac totul atât de bine !entru el> ca el &ă 'ă vrea. Gi &ă -l i'!lor &ă &e &c"i'be. ?P#(nge din nou@ !aryA 7revăd ur'ătoarea &ecvenţă. Întâi> tu ră'âi tri&tă> ca el &ă &e &c"i'be. 5oi> el re9u2ă &ă &e &c"i'be. )rei> tu devii 'ai tri&tă. 7atru> el &!uneA D Nu vreau s+ tr+iesc cu o persoan+ at(t de trist+E şi -ţi dă !a!ucii. Gi a!oi -şi aran4ea2ă 'ena4ul cu ur'ătoarea 'are drago&te a vieţii &ale> care va 9i o oarecare cu care &e va culca -n 'o'entul -n care &e !licti&eşte de tine. CoA Înţeleg că a&ta e&te &ecvenţa. "obA Gi cred că trebuie &ă 9i cuno&cut acea&tă &ecvenţă când ai aran4at &ă 9ii ur'ătoarea 'are drago&te din viaţa lui. : !arte din tine trebuie &ă 9i ştiut acea&tă &ecvenţă. CoA Văd 9oarte clar. 5a> a' ştiut de&!re celelalte iubite ale lui. 7rovocarea a 9o&t &ă 9iu atât de bună ... o> la dracu> a' vrut &ă nu 'ai 9iu o ratată. Cu bărbaţii &unt o ratată. !aryA Ce vei 9ace -n legătură cu a&taM CoA În !ri'ul rând> voi 9i 9ericită> indi9erent ce va 9ace el. 7oate că nu voi ră'âne cu el. 7oate că nici nu 'ă voi -ntoarce la el când &e va ter'ina .orI&"o!/ul. ;' trei &ă!tă'âni &ă lucre2 a&u!ra ace&tui lucru. Înce! !rin a 9i 9ericită aici. Gi a!oi> aş dori &ă clari9ic lucruri din trecutul 'eu ... indi9erent ce e ... şi anu'e căeu ... ceva ce are legătură cu 9a!tul că &unt vioara a doua !entru orice bărbat. "obA Î'i !lace ce &!ui şi -'i !lace de tineN Mai târ2iu> -n cur&ul .orI&"o!/ului> a identi9icat că tri&teţea ei are legătură cu 'ulte &cene din co!ilăria ei> -n care a deci& DNu voi ob'ine niciodat+ ceea ce dorescE şi era tri&tă. Oune a &!erat> -n &ecret> că ne9ericirea ei ar 9i !utut &ă/i &c"i'be !e &oacra şi !e &oţul ei. Lucrul ei e&te un e=e'!lu !entru două abordări di9erite ale aceluiaşi 'aterial tri&t ... cu re2ultate &e'ni9icativ di9erite. CuneA Vreau &ă 'ă de&curc cu &oacra 'ea. Ba nu vorbeşte engle2a şi eu nu vorbe&c 'andarina. Vorbe&c cantone2a. ;şa că nu !ot vorbi cu ea. Terapeut<CursantA Jită/te la &oacra ta> !retinde că vorbeşte engle2a şi &!une/i.

$

Oune &!une că &oacra ei invită oa'eni aca&ă la ea 9ără !er'i&iunea ei> &e bagă -n creşterea co!iilor şi &e co'!ortă ca şi cu' ar 9i Dşe9ul ca&ei 'eleE. ;!oi> Oune e=!lică că -ntreaga &ituaţie e&te 9ără &!eranţă> datorită obiceiurilor din ca&ele c"ine2e. TerapeutA 5ă/i &oacrei tale un e=e'!lu clar de&!re ceea ce vrei tu &ă &c"i'bi la tine şi de&!re ce vrei ca ea &ă &c"i'be. ?Acest terapeut este priceput %i 0ace o treab+ bun+*@ CuneA Vreau &ă 9iu şe9a ca&ei 'ele. Când vin aca&ă de la &erviciu vreau &ă 9iu şe9ă. Jn e=e'!lu anu'eM ?Suspin+ de c(teva ori@ Sâ'bătă> c"iar -nainte de a !leca către ace&t .orI&"o!> a trebuit &ă găte&c !entru toţi oa&!eţii ei din Pong Tong. ;cea&tă in9or'aţie a 9o&t !rea 'ult !entru 9e'eile tera!eut din gru!> inclu&iv !entru Mary. ?)era!euţii bărbaţi au ră'a& di&creţi> nei'!licaţi. <ob nu a 9o&t !re2ent.@ Gru!ul a &ugerat ca Oune &ă/şi 9orţe2e &oţul &ă vorbea&că cu 'a'a lui> că Oune ar 9i trebuit &ă !ără&ea&că> !ur şi &i'!lu> ca&a şi &ă nu/şi &ervea&că &oacra> că ar 9i trebuit &ă -şi la&e &oacra &ă gătea&că. Oune> cu &ucce& a ră&!un& la toate &uge&tiile cu D5a> dar ...E. CuneA 3u vreau ca ea &ă gătea&că -n ca&a 'ea. 5acă &e găteşte ceva> vreau &ă o 9ac eu. 3u o vreau -n bucătăria 'ea. 3u vreau nici 'ăcar &ă/'i atingă oalele şi tigăile. ? Pau,+ #ung+@. ;' lucrat 'ult a&u!ra ace&tei !roble'e -n gru!ul 'eu de tera!ie -n San ,ranci&co. Gi a' clienţi cu aceeaşi !roble'ă. 3u ştiu dacă e=i&tă vreun ră&!un&. ?Cune )ncepe s+ p#(ng+*@ Liua ur'ătoare a adu& aceeaşi !roble'ă> -n şedinţa de tera!ie condu&ă de <ob şi Mary. CuneA ;' lucrat a&u!ra ace&tei !roble'e ieri> -n gru!ul de lucru. Mă &i't atât de victi'i2ată. 3u a' nici un dre!t -n ca&a 'ea. Mi/e tea'ă că &oţul 'eu 'ă va alunga. "obA B=e'!lu. !aryA 5acă nu găteşte !entru !ro&tănaca de &oacră/&a şi !entru toţi turiştii din Pong TongN +a"N ?!ary p+r+se%te scaunu# terapeutu#ui %i se a%ea,+ )n spate#e grupu#ui* A%i scutur+ capu# )ntr1o oroare %i )n0r(ngere e8agerat+3 apoi )%i ia capu# )n m(ini*@ "obA 5e&!re ce e&te vorbaM Soacra ta nu găteşte bineM Credea' că toate &oacrele c"ine2oiace &unt bune bucătăre&e. Cu' ai avut !arte de aşa o de2a'ăgireM CuneA ?Ancepe s+ chicoteasc+@ B&te o bucătărea&ă e=traordinară. "obA Cu' de găteşti tu> atunciM !aryA ?5in spate#e camerei@ )e va ui'i> <ob. 3/o &ă/ţi vină &ă cre2iN CuneA ?Anc+ chicotind@ Bi bine> nu ştiu de ce găte&c> c"iar nu ştiu. Î'i a'inte&c de ce a' &!u& ieri că găte&c ... -n gru!ul de ieri. 5ar nu ştiu. !aryA Gtiu de ce o 9aci. Găteşti ca &ă -i !ede!&eştiN CuneA :> 5oa'neN ;i dre!tateN ;&ta a 9o&t evident !entru Mary -n 2iua !recedentă> când a au2it re9u2ul lui Oune de a gă&i o &oluţie. Mary nu a 9o&t &igură că Oune ar acce!ta acea&tă conclu2ie> aşa că a 4ucat -ntreaga &cenă cu u'or> !entru a acce&a Co!ilul inteligent> vioi şi creativ al lui Oune> -n locul Co!ilului tri&t> -'bu9nat şi ada!tat> de ieri. Gi <ob> cu toate că nu ştia ce &e -ntâ'!la&e> a 9ăcut la 9el.

$(

CuneA :> 5oa'ne. Î'i i'agine2 &cena. ? $orbe%te printre e8p#o,ii de r(s@ B aşa de a'u2ant. ;cea&ta e 2iua ... a 9o&t 2iua ... dinainte de a veni aici. )oţi acei oa'eni teribil de 9or'ali şi cuviincioşi din Pong Tong> -n co&tu'ele lor negre şi că'ăşile albe. ? R(de at(t de tare3 un timp3 c+ nu poate vorb i.@ 3i'eni !e lu'e nu e&te atât de ţea!ăn şi de 9or'al ca cei din Pong Tong. ?5in r(s3 p#(nge@ :" ... o" ... a' deci& &ă 9ac un grătar. ; 9o&t -ngro2itor. Soţul 'eu a trebuit &ă !lece du!ă cărbuni şi 9ocul nu &e a!rindea şi lor> oricu'> nu le !lac grătarele. :" ... o" ... &oţul 'eu &/a ocu!at de grătar cât ti'! eu a' 9ăcut &alata şi ore2ul. :9 ... o9 ... nu a' cre2ut niciodată ... &ingurul lucru care le/ar 9i !lăcut din -ntreg 'eniul ... ore2ul 9iert. :" ... l/a' 9ăcut şi a' uitat &ă/l &erve&c. 3u a' ştiut niciodată ... 9ac toate a&tea ca &ă/i !ede!&e&cN 3e/a' o!rit -n ace&t !unct. Cei care aştea!tă noi deci2ii clar 9or'ulate> nu vor gă&i nici una -n ace&t 9rag'ent de lucru şi> cu toate ace&tea> Oune a -ncetat &ă 'ai 9ie -'bu9nată> tri&tă> a -ncetat &ă o 'ai -nvinuia&că !e &oacra ei> &au &ă aşte!te ca &ă &e &c"i'be şi nu a 'ai con&iderat &ituaţia ei ca 9iind 9ără &!eranţă. ; de&co!erit cu' &ă 9olo&ea&că talentele ca&nice ale &oacrei -n avanta4ul &ău. Gi cel 'ai i'!ortant> renunţând la tri&teţea şi la rolul ei de 'artir> &/a eliberat !entru a &e a'u2a -n viaţă.

)R+S)BRB; RB7R+M;)W
RoyA 3u a' !lân& deloc când a 'urit 'a'a. !aryA Cu' aşaM RoyA 3oi nu !lânge'. În 9a'ilia 'ea nu ... !lânge'. ;vea' doar nouă ani. 3u a' !lân& de atunci. !aryA Bşti de acord &ă 9ii acolo şi &ă/ţi !er'iţi &ă &i'ţi ce &i'ţiM RoyA 3u &unt &igur. 3u &unt &igur că vreau &ă 9iu acolo. Vreau &ă ne o!ri'. !aryA :T. Într/o 2i !oate vei dori &ă te laşi &ă &i'ţi ce &i'ţi ... &ă &i'ţi cu' te/ai 9i &i'ţit atunci> dacă ar 9i 9o&t cineva lângă tine &ă -nţeleagă. Roy a -nce!ut bru&c &ă !lângă. ; !lân& ca' cinci 'inute> -n ti'! ce un alt client -l ţinea -n braţe. "obA Cu' te &i'ţi acu'M RoyA 7uţin -ncurcat. În cea 'ai 'are !arte> bine. Mai uşor. Î'i -ncura4e2 !ro!riii !acienţi &ă &i'tă. 7e 'ine nu '/a' -ncura4at ... !ână acu'. !aryA Sunt bucuroa&ă că ţi/ai !er'i& &ă/ţi cunoşti tri&teţea. )eoria 'ea e&te că cei care -şi re!ri'ă 9uria &unt -n !ericol de a deveni victi'e> deoarece nu &!unA DLa dracu3 d+1te 4os de pe picioru# meu@E. Cei care -şi re!ri'ă 9rica> o !ot 9ace !entru a &e lă&a ucişi. Gi cei care -şi re!ri'ă tri&teţea tind &ă/şi la&e ve&elia 9ără grai. RoyA Mulţu'e&c> -'i !lace teoria ta şi cred că ai dre!tate. Clienţii cărora le e 9rică de !ro!ria 9urie tot !ot 9ace lucruri i'!ortante !entru ei. Renunţă la vină> tri&teţe> an=ietate> decid &ă trăia&că> &ă &e bucure de &e=ualitatea lor> &ă

$0

devină 'ai !roductivi. Mai târ2iu> du!ă ce iau alte deci2ii i'!ortante !entru viaţa lor &unt gata &ă &e con9runte cu tea'a de 9urie şi &ă &e de&en&ibili2e2e. Clienţii cărora le e tea'ă de !ro!riile lacri'i &unt 'ult 'ai greu de tratat> deoarece> rareori lucrea2ă ceva i'!ortant> !ână când nu &e de&en&ibili2ea2ă. ;' 9o&t -ncântaţi că Roy şi/a !er'i& &ă !lângă. Să !lângi o &ingură dată e&te de obicei &u9icient !entru de&en&ibili2are> dacă ace&t lucru e&te 'ânuit corect de către tera!eut şi de către gru!. 5u!ă acea&tă şedinţă> Roy şi/a !er'i& &ă 'eargă &!re alte 2one> -n loc de a ră'âne !&i"iatrul intelectual> 9ără &enti'ente> uşor de!ri'at> care 9u&e&e -n ulti'ii 28 de ani. Roy e&te un ti! de client căruia -i e&te 9rică &ă/şi arate tri&teţea. Jn alt ti! e&te cel !e care noi -l nu'i' DSu!er'anE. În ti'!ul !erioadei de &tabilire a contractului -ntr/un .orI&"o!> Su!er'an intră cu -ntâr2iere -n ca'eră şi 9ie &e trânteşte -ntr/o !o2iţie de rela=are e=agerată> 9ie &tă baţo&> cu braţele -ncrucişate !e !ie!t. Se uită -n altă !arte> nu la tera!eut> -n ti'! ce declarăA D!1am g(ndit mu#t )n #eg+tur+ cu ce a% putea s+ vreau s+ #ucre, aici %i mi se pare c+ nu am nici o prob#em+* 5ac+ g+sesc ceva3 v+ anun' E. În re&tul .orI&"o!/ului> va 4uca Dtăticul !uternicE cu câteva 9e'ei Dnea4utorateE> &au va gă&i nişte ti!i la 9el de &!eriaţi de lacri'i> cu care !oate 4uca un 4oc 'inor de Ddelincvent 4uvenilE. Vor li!&i de la şedinţe> vor arunca glu'e de&!re tera!ie şi vor gă&i reguli nei'!ortante !entru a le -ncălca. În a'bele roluri> ace&t ti! de tera!eut &e a!ără cu &ucce& -'!otriva lucrului !er&onal. 5e obicei> e&te i'!licat -n lucrul cu delincvenţi &au cri'inali> cu ale căror ca2uri &e a&ea'ănă> cu o &ingură di9erenţă 9oarte i'!ortantăA nu e&te !&i"o!at. B&te o 9iinţă u'ană care re&!ectă legea şi care iubeşte !ro9und> care a deci& -n co!ilăria ti'!urie că Dnimeni nu m+ poate 0ace s+ p#(ngE şi care a cre&cut -ngro2it de a/şi arăta atât tri&teţea> cât şi 9rica. 5e aceea a!are ca DSu!er'anE. Când o a&t9el de !er&oană -şi dă !er'i&iunea de a lucra> re2ultatele &unt gro2ave. Li! nu a lucrat -n ti'!ul unui .orI&"o! de o &ă!tă'ână> !ână -n ulti'a di'ineaţă. ;!oi> a &!u& că vrea &ă D )n'e#eag+E un vi& care Dm+ deran4ea,+ pu'inE. 7e 'ă&ură ce a -nce!ut &ă relate2e vi&ul> a devenit din ce -n ce 'ai &!eriat> ră&ucindu/şi 'âinile şi -ncordându/şi vocea -n lu!ta -'!otriva e'oţiilor. Vi&ul &ău> !e &curt> e&teA DStau #a birou )n bib#ioteca mea %i brusc3 rea#i,e, c+ 0iu# meu nu este cu mine* &ug )n curtea din spate %i )# v+d p#utind mort3 )n piscina noastr+ E. B&te 9oarte agitat din cau2a ace&tui vi& şi 'ărturi&eşte că &/a torturat cu inter!retări ba2ate !e ceea ce ştia de&!re Do&tilitatea inconştientăE şi Ddorinţele de 'oarteE. Îşi adoră 9iul. <ob lucrea2ă 9oarte gri4uliu> 9ăcându/l &ă 9ie 9iecare !arte a vi&ului şi &ă !retindă că 9iecare !arte e&te un a&!ect al !ro!riei !er&onalităţi. Li! devine biroulA !uternic> 'a&iv> !e care te !oţi ba2aC bibliotecaA -nc"i&ă> niciodată -n de2ordine> !lină de in9or'aţiiC aleea de cără'idă> care duce la !i&cinăA re2i&tentă şi nu !rea intere&antăC !i&cinaA răcoroa&ă şi cal'ă. 7ână acu' a !re2entat toate ace&te atribuţii ca !ărţi ale !er&onalităţii &ale. În ti'! ce lucrea2ă &e lu!tă cu lacri'ile şi când devine !i&cina> -nce!e &ă !lângă. Continuă &ă !lângă câteva 'inute> -nainte de a 9i din nou gata &ă lucre2e cu vi&ul. "obA ,ii co!ilul din vi&ul tău. JipA Sunt 9ru'o&> 'inunat> cel 'ai i'!ortant lucru din viaţa lui Li!. ?P#(nge din nou@ "obA S!une 'ai 'ult. JipA Sunt inteligent. +ube&c viaţa. Sunt ... 'ort.

$6

"obA Ve2i dacă &e !otriveşte... . Sunt !artea din Li! care e&te 9ru'oa&ă> iubitoare> inteligentă> care iubeşte viaţa> cea 'ai i'!ortantă !arte din viaţa lui Li!. Gi acea&tă !arte din Li! e&te 'oartă. JipA Mulţu'e&cN 5a> &e !otriveşteN M/a' &cu9undat -n lucru ... -n ... -"i> &e !otriveşteN ;' -necat !artea vie din 'ine. Mulţu'e&c> <ob. GataN 3u o &ă 'ă 'ai -nec de acu' -ncoloN Când un client ca Li! -şi dă !er'i&unea &ă/şi e=!ri'e &enti'entele> e&te vital ca e=!erienţa &ă 9ie una !o2itivă. Să !re&e2i un client &ă &i'tă şi a!oi &ă/l laşi 9ără o nouă deci2ie> !oate 9i un viol tera!eutic. Cere' tera!euţilor &ă nu -ncura4e2e &enti'entele inten&e> decât dacă ştiu e=act cu' &ă !ro'ove2e o conclu2ie reuşită. În ca2ul lui Li! ar 9i 9o&t co'!let netera!eutic dacă i &/ar 9i !er'i& &ă continue cu !re&u!unerea că vi&ul &ău era o e=!ri'are a Do&tilităţii -ngro!ateE &au dacă ar 9i 9o&t lă&at &ă !lângă> 9ără o re2olvare. În &c"i'b el a obţinut o 'inunată nouă deci2ieA DNu o s+ m+ mai )necE> -n ti'! ce a -nvăţat şi 9a!tul că nu e&te !ericulo& &ă &i'tă.

,R+C; G+ ;3X+B);)B;
5e9ini' 9rica ca un ră&!un& e'oţional la un !ericol real &au i'aginar actua# şi an=ietatea ca un ră&!un& la un !ericol real &au i'aginar viitor. Jnei !er&oane -i e&te 9rică de o ar'ă de 4ucărie> ca şi când ar 9i reală> dacă crede că acea&ta e&te reală. : !er&oană 9obică ştie că 9rica &a e&te i'aginară> dar e&te &!eriată ca şi când !ericolul ar 9i real. 7er&oana an=ioa&ă -şi &!une !oveşti -n&!ăi'ântătoare de&!re ce ar !utea -ntâlni -ntr/o bună 2i. În toţi anii de când !ractică' !&i"otera!ia> nu a e=i&tat un !ericol real -n gru!urile noa&tre de tera!ieC -n con&ecinţă> 9ricile de&!re care a' au2it -n -ncă!ere erau i'aginare. Cu toate ace&tea> 9ricile şi an=ietatea> !e care le !re2intă clienţii din viaţa lor de 2i cu 2i !ot 9i reale. 7ri'a &arcină a tera!eutului e&te &ă identi9ice dacă !ericolul e&te real. : !er&oană &!eriată de un &oţ !ericulo& are nevoie de a4utor !entru a decide cu' &ă &e a!ere. Clienţii care &e e=!un !ericolului real şi nu 9ac ni'ic ca &ă &e !rote4e2e> !ot trăi deci2ia di&!eratăA DTe voi 0ace s+ m+ omoriE &auA DTe voi #+sa s+ m+ omoriE. ;&!ectul crucial al tera!iei e&te un contract de auto/!rotecţie şi a!oi> o nouă deci2ie de a/şi valori2a şi !rote4a !ro!ria !er&oană. Când o !er&oană e&te &!eriată de o &ituaţie !re2entă &au viitoare ne!ericuloa&ă căuta' o &cenă ti'!urie care e&te !rototi!ul 9ricii de a2i. CayA :> la dracu> 'i/e 9rică &ă lucre2 -n gru!> ştii a&taM "obA Gtiu că nu ai lucrat -ncă. ;şte!ţi !ână la &9ârşit> !entru a/ţi 'enţine 9rica. CayA 3u> nu a' 9ăcut aşa. ;' aşte!tat deoarece era' &!eriat. "obA 5acă ai 9i dorit &ă nu/ţi 'ai 9ie 9rică> ai 9i lucrat !ri'ul şi a!oi te/ai 9i rela=at !entru tot re&tul 2ilei. CayA Bu ... când 'i/e 9rică ... a'ân şi a'ân şi 'i/e tot 'ai 9rică. ;i dre!tate. !aryA Bu -l nu'e&c &indro'ul D&ăriturilor de la tra'bulinăE. Îţi a'inteşti când erai co!ilM La -nce!utul 9iecărei veri> cura4oşii !ur şi &i'!lu -naintau !ână -n ca!ătul celei 'ai -nalte tra'buline şi &ăreau. Cei 9ricoşi nici 'ăcar nu &e gândeau &ă urce !e tra'bulină şi &ă &e di&tre2e -notând. Cei care &e torturau> 'ergeau !ână la ca!ătul tra'bulinei> &e

$%

uitau -n 4o&> -şi &!uneau !oveşti de groa2ă şi &e -ntorceau. : 9ăceau de 'ai 'ulte ori> -nainte de a &ări de !e tra'bulina -naltă. OayA Î"i. ;' 9ăcut/o şi aici. Mă !regătea' ca &ă lucre2 şi a!oi nu o 9ăcea'. Întotdeauna aşte!t !ână la &9ârşit. "obA Ce lucru teribil ţi &/a -ntâ'!lat -n cla&a -ntâi &au a douaM ? "ob se 9scu0und+ directE )n trecutu# #ui Cay@ CayA Î'i a'inte&c ceva din cla&a a doua. Mi/a' !ierdut rândul. ,iecare citea !e rând cu voce tare şi a' devenit intere&at de !ove&te. Mi/a' !ierdut rândul şi !ro9e&oara '/a !u& la colţ. S/o ia dracu> ni'eni nu o &ă 'ă 'ai !ună la colţ vreodată. Pei> de a&ta cred că nu '/a' du& la 'aratoanele lui X ?nu'e de tera!eut@ ... deoarece a' au2it că !une oa'enii la colţ. 3i'eni nu o &ă 'ă 'ai !ună la colţ vreodată. ? R(de@ ;' ter'inat cu a&ta ... . Sunt gata &ă lucre2. <ob a ale& Dcla&a -ntâi &au a douaE deoarece nu era de acord cu credinţa lui Oay că 9u&e&e D-ntotdeaunaE &!eriat -n gru!. ; de&co!erit că 9rica de a vorbi -n gru! -nce!e de&eori -n !ri'ii doi ani de şcoală şi e&te re2ultatul tac"inării şi ironiilor !ro9e&orilor şi elevilor. Cititul cu voce tare e&te un eveni'ent trau'atic -n viaţa 'ultor co!ii. B=i&tă 'ulte alte abordări !e care le/a' 9i !utut 9olo&i cu Oay. +/a' 9i !utut cere &ă !rivea&că cu atenţie 9iecare !er&oană din gru!. 5e&eori o !er&oană nu 'ai e&te an=ioa&ă !rivind 9iecare individ> -n locul unei u'bre neclare. 5acă -ncă e&te an=ioa&ă> !oate &!une 9iecărei !er&oaneA D!i1e 0ric+ de tine deoarece ***E &au DNu mi1e 0ric+ de tine deoarece ***E. ;!oi vo' lucra cu ea &ă/şi !re2inte !ro!riile !roiecţii şi &ă 9ie conştientă de abilitatea de a &crie !oveşti -n&!ăi'ântătoare de&!re alte !er&oane. În ti'! ce 9ace runde de ace&t 9el> cere' 'e'brilor gru!ului &ă nu ră&!undă. 5acă o linişte&c> &alvea2ă> ceea ce -n&ea'nă că e&te vă2ută ca inca!abilă de a &e &c"i'ba. 7ute' dori ca un client &ă recunoa&că că an=ietatea &a e&te entu2ia&' reţinut. A#0A Sunt an=io&. ,oarte an=io&. !aryA Mergi -n cor!ul tău şi &!une ce &i'ţi. A#0A Sunt an=io& ... ini'a -'i bate re!ede. +ni'a i2beşte şi tran&!ir. !aryA ;i aceleaşi &en2aţii când 9aci drago&teM A#0A ?Pu0ne%te *** o 4um+tate de r(s@ 3u !are la 9el. MaryA Ce !oţi 9ace &ă tran&9or'i tran&!iraţia şi bătăile ra!ide ale ini'ii -n ceva !lăcutM Creierul tău le traduce -n an=ietate. Ve2i ce !oţi 9ace -n aşa 9el -ncât creierul tău &ă le traducă ca e=citaţie. ;l9A Ce gând nebune&cN Să 9ac o tu'bă ... &ă &ar. ;ş vrea ca ceilalţi &ă &ară cu 'ine. MaryA Cere/le. &au Li2A Î'i tre'ură 'âinile. <obA B=agerea2ă tre'urul. ;şa. Mai 'ult. Stai -n !icioare şi la&ă/ţi -ntregul cor! &ă !artici!e. 5a. Ce &i'ţiM Li2A B=citaţie.

$1

<obA <ine. )re'urul tău -n&ea'nă că doreai &ă 9ii e=citată şi te reţineai. ,rit2 ?7erl&@ &!unea că di9erenţa dintre an=ietate şi e=citare e&te o re&!iraţie adâncă. : altă te"nică e&te de a conduce Daşte!tările cata&tro9iceE către o conclu2ie i'aginară. L/a' -ntrebat !e Pubert care e&te cel 'ai rău lucru care &e !oate -ntâ'!la. ; &!u& că -i e&te tea'ă că gru!ul nu -l va !lăcea. Crede că nu ar avea ni'ic intere&ant de &!u&. DIi apoi3 care este ce# mai r+u #ucru care se poate )nt(mp#a- E. Crede că nu vor vorbi cu el &au nu vor &ta cu el. DIi apoi3 ce poate 0i mai r+u-E. Se va &i'ţi &ingur şi i2olat. DIi apoi-E. D2i bine3 nu voi muri sau nu m+ voi usca E. Pubert 2â'beşte. D$oi g+si ceva interesant de 0+cut de unu# singurE. Recunoaşte că nu a trebuit &ă &tea niciodată &ingur 'ereu> aşa că &!une că &e va uita du!ă cineva. C"iar dacă &e vor -'!lini aşte!tările &ale cata&tro9ice> va 9ace 9aţă. ;!oi a &!u& că aşte!tările &ale erau e=agerate şi că nu 'ai e&te an=io&. ;ltă te"nică e&te &ă &e!ari credinţele de &enti'ente. ;cea&tă te"nică e&te deo&ebit de bună !entru clienţii care nu ştiu că !ot gândi şi &i'ţi &i'ultan. &#oA Mi/e 9rică că aş !utea uita ce &ă &!un. "obA :T. 7retinde că ai uitat ce &ă &!ui. 5e ce ar trebui &ă 9ii an=ioa&ă -n legatură cu a&taM &#oA ;ş 9i !ur şi &i'!lu an=ioa&ă. "obA 3u> ne!otul 'eu> Robert> -şi a'inteşte cu' &ă &!ună ca' 18 cuvinte. 3u e&te an=io&. 5e ce 9aci legătura -ntre a 9i an=ioa&ă şi a uita cuvinteM &#oA 7ăi> nor'al> nu vreau &ă 9iu an=ioa&ă ... . !aryA B adevărat. Bşti aici şi ai uitat ce &ă &!ui 'ai de!arte şi vrei &ă/ţi a'inteşti. 5e ce eşti an=ioa&ăM &#oA Bi bine> a&ta e intere&ant. ;' 9ăcut legătura 'ereu ... &unt an=ioa&ă deoarece a' !re&u!u& că trebuie &ă 9iu. 5eoarece -'i &!un ce vor &!une ceilalţi ... &unt gata &ă 'ă o!re&c. Voi veni 'ai târ2iu. Vreau &ă 'ă gânde&c la 'odul cu' 9ac legătura auto'at cu an=ietatea. Voi -nce!e &ă ru! acea&tă legătură. ;n=ioşii renunţă la !re2ent !entru a/şi c"eltui energia !&i"ică &crutând -n9ricoşaţi către un viitor i'aginar. Ge' e&te e=tre' de an=io& -n legătură cu viitorul. ; avut un tată> un 9rate şi un &oţ care au 'urit de atac de cord> -n ti'! ce locuiau cu ea. +ntenţionea2ă &ă &e recă&ătorea&că şi &e -n9ricoşea2ă &ingură> că noul &ău iubit va 'uri. GemA 5evine aşa de rău ... de câte ori &unt cu el 'i/e 9rică că a&ta va 9i noa!tea când va avea atac de cord. "obA Cu' te ali'ente2i cu !oveşti groa2nice legate de viitor> -n loc &ă te bucuri aici şi acu'M GemA 3u ştiu. !aryA <ănuie&c că &oţul tău nu era ca tine -n legătură cu ace&t &ubiect. ;i &!u& că ştia de doi ani că !utea 'uri oricând de in9arct şi> cu toate ace&tea> ai &!u& că &/a &i'ţit 'inunat. 3u era ob&edat &ă &e &!erie -n legătură cu 'oartea &aM GemA 5eloc. ; trăit din !lin. !aryA W&ta e &co!ul tăuM

$$

GemA 5a. !aryA Mă bucur. GemA Cu' &ă 'ă o!re&cM "obA 3u -nţeleg -ntrebarea ta. )u eşti cea care &e gândeşte la lucrurile a&tea. GemA Cu' &ă 'ă o!re&c &ă 'ă gânde&c la lucrurile a&teaM "obA 7oţi avea o 9ante2ie &e=uală> -n &c"i'b. GemA 5acă voi avea o 9ante2ie &e=uală> &e va &9ârşi cu 'oartea. !aryA 7roble'a e&te că tu c"iar nu cre2i că eşti cea ră&!un2ătoare !entru ca!ul tău. "obA B adevărat. GemA Sunt ră&!un2ătoare !entru ca!ul 'eu> dar nu 'ă &i't ră&!un2ătoare !entru lucrurile care &e -ntâ'!lă. !aryA Sunt &igură că> cu 'ult ti'! -nainte ca cineva &ă 9i 'urit> 'a'a ta te/a -nvăţat &ă 'ergi &!re viitor &i'ţindu/te rău. 7re&u!un că ţi/ai !re2i& neca2uri -n viitor şi că ai au2it a&ta de la ea şi ţi/a 9o&t 9rică. 5e la ea> de la tatăl &ău> &au de la bunica> &au de la altcineva. GemA 5a> ea era 'ereu &!eriată de ce &/ar 9i !utut -ntâ'!la. !aryA ;şa că 'a'a ta te/a -nvăţat cu gri4ă cu' &ă/ţi 9uncţione2e 'intea ... cu' &ă te -ndre!ţi &!re viitor şi cu' &ă te &i'ţi ne9ericită. Gi tu ai 9o&t &u9icient de inteligentă ca &ă te că&ătoreşti cu un o' a cărui 'inte 9uncţiona di9erit. GemA 5a. Lui nu/i era 9rică niciodată de viitor. !aryA Gi noul tău bărbatM )răieşte 9iindu/i 9rică de viitorM GemA ?R(de@ 3ici vorbă. !aryA B drăguţ. Bşti deştea!tă &ă gă&eşti bărbaţi care nu -şi &!un !oveşti -n9ricoşătoare. GemA Înţeleg că 'ă duc -n viitor. 5a> şi 'ă &!erii. !aryA <ine. Bşti gata acu' &ă -nce!i &ă/ţi laşi creierul &ă 9uncţione2e di9eritM GemA 5a. ;&tea &unt idei noi. Me&tec ce &!ui. !aryA Gi a!oi !oţi 9ie &ă le -ng"iţi> 9ie &ă le &cui!i. GemA ?R(de@ !aryA Îţi voi o9eri o te"nică> care e&te a'u2ată> dacă vrei &ă te 4oci cu ea. Continuă &ă 9aci ceea ce 9aci acu' şi laudă/te cu a&ta. Jn e=e'!lu. :bişnuia' &ă 9iu 9oarte &!eriată de avioane. +'!lica' tot 9elul de lucruri 'agice. 5acă ur'ăre&c 9oarte atent ari!a> nu va cădea. 3u ştiu dacă -nţelegi a&taM GemA Cu &iguranţă. ?R(de@ !aryA Gi ur'ăre&c cu atenţie ce &/ar !utea -ntâ'!la -n &!atele uşii aceleia i'!ortante care e&te -nc"i&ă ... -n 9aţă> de la cabina !ilotului. Mă a&igur că &unt toate la locul lor. Gi a&cult toate 2go'otele. ;&t9el -ncât &ă !ot &ă 9ug &ă/i &!un !ilotului dacă 'otorul &e o!reşte. ?Gem r(de@ Gi ur'ăre&c ce 'âncare li &e aduce !iloţilor> deoarece> dacă 'ănâncă !eşte> ar !utea 9i otrăviţi şi eu ar trebui &ă 'ă uit !rintre !a&ageri du!ă cineva care !are &u9icient de ca!abil şi &ă/i &!unA DTo'i cei din 0a'+ sunt otr+vi'i %i tu ar+'i ca 0iind ce# mai potrivit ca s+ pi#ote,i %i s+ duci 4os acest KOK E. ;cu'> Ge'> !a&ul i'!ortant e&te ur'ătorul. Mă 9elicit. Jite cât de creativă &untN :rice vec"i şi banal 9obic !oate inventa !oveşti -n&!ăi'ântătoare de&!re 2go'otele 'otoarelor> dar> uite/te la 'ine. Bu 'ă !ot &!eria c"iar şi -n legătură cu botuli&'ul. ÎnţelegiM GemA ?R(,(nd@ 5a> -nţeleg. C"iar -nţeleg. !aryA Bşti di&!u&ă &ă/ţi !etreci re&tul vieţii 9acând "a2 de tine> de 9iecare dată când -nce!i &ă te &!eriiM

18

GemA Bu ... . :T. Cred că 'ă voi di&tra. Cu ace&t e=!eri'ent> Ge' -nce!e &ă 9ie re&!on&abilă !entru !ro!riile ei 9ante2ii. ;re alte lucruri i'!ortante de 9ăcut 'ai târ2iu. Îşi ia la revedere de la 9ratele> tatăl şi &oţul &ău> toţi 'orţi şi -şi dă !er'i&iunea de a &e di&tra> c"iar dacă ei &unt 'orţi. Renunţă la credinţa &a 'agicăA DNu te sim'i prea bine3 a#t0e# se va )nt(mp#a ceva r+u E. <ob &ugerea2ă o a'uleta anti/de2a&tru !e care &ă o !oarte -n locul 9ricii. GemA 3u -nţeleg ce e cu a'uleta a&ta. "obA Bi bine> acea&ta e&te a'uleta 'ea ?arată un breloc@ şi ţine tigrii de!arte de !ro!rietatea noa&tră. GemA 3u &unt tigri -n Cali9ornia. <ob -şi loveşte brelocul şi -ncuviinţea2ă -nţele!t D"ine)n'e#es* Nu sunt tigri deoarece amu#eta mea )i 'ine departeE. 7entru 'aterial adiţional de&!re lucrul cu clienţi &!eriaţi &au an=ioşi> ve2i Ca!itolul 11> &obiiE / dup+ amia,+ de miercuri.

,R+C; RB7R+M;)W
,rica re!ri'ată &e !oate a9la -n &erviciul auto/di&trugerii> ca atunci când bărbaţi &au 9e'ei &e o9eră voluntari !entru acţiuni !ericuloa&e -n ti'!ul ră2boiului> &au -şi aleg "obby/uri &au cariere !ericuloa&e. 3oi nu crede' că co'!orta'entul contra9obic e&te un co'!orta'ent 9olo&it de client !entru a/şi re!ri'a 9obia. Crede' că contra9obia e&te o 'etodă a Co!ilului !entru a &u!ri'a evidenţa ;dultului şi gri4a nor'ală de &ine> !entru a/şi !une -n a!licare deci2iile de ti!ulA D!+ voi omor) %i apoi m+ vor admira@ E. Contra9obicii nu &unt &!eriaţi când ar trebui &ă 9ieC 9obicilor le e&te 9rică când nu e=i&tă nici un !ericol. Co'utarea de la contra9obie la 9obie a!are când clientul conştienti2ea2ă &ituaţiile !ericuloa&e şi -şi &!une interiorA DNu vreau s+ mor@E. ,o&tul contra9obic> &!eriat !e bună dre!tate -n legătură cu trecutul &ău li!&it de gri4ă de &ine> !oate de2volta atunci o 9obie ca un 'i4loc 'agic de auto/!rotecţie. 5raIe e&te un DSu!er'anE> care nu 9ace cu noi un contract de tera!ie şi ne e=!lică că ur'ea2ă .orI&"o!/ul deoarece agenţia &a l/a tri'i&. În ti'!ul 'e&elor> di&trea2ă gru!ul cu !oveştile &ale &ălbatice de&!re căţărări şi cur&ele &ale !ericuloa&e cu 'otocicleta. ;' -nce!ut &ă/l con9runtă'> &!unându/iA D3u râd când -ţi 9aci rău. 3u a!recie2 9a!tul că -ţi rişti viaţaE. Se ceartă cu noi> &!unându/ne că ştie cu' &ă aibe gri4ă de el şi că o viaţă li!&ită de ri&c ar 9i !licti&itoare. În cele din ur'ă> a' adu& 'aterialul &ău -ntr/o şedinţă de tera!ie> c"iar dacă el -ncă re9u2ă &ă 9acă un contract. +/a' cerut &ă te&te2e ce &e -ntâ'!lă când &!une !oveştile 9a'iliei din co!ilăria &a. Încearcă &ă !ară că nu/i !a&ă> &!unândA DNu %tiu ce ar 0i spus* Tata ar 0i interesat3 poate3 dac+ nu ar 0i beat *** * Cei#a#'i *** E. Ridică din u'eri. Îl -ntrebă' dacă vrea &ă 9acă a&ta> c"iar dacă nu ştie care ar 9i reacţiile lor. B&te de acord şi vorbeşte de&!re cea 'ai recentă e&ca!adă> cu 'otocicleta lui> care -ţi 9ace !ărul 'ăciucă.Ceea ce !erce!e şi de care &e a!ără e&te 9a!tul că 9a'iliei &ale nu -i !a&ă dacă

18

trăieşte &au nu. ;şa că alege ti!i ca şi el şi &e ad'iră unii !e alţii !entru că !rovoacă 'oartea. 5raIe &e a&cultă acu'> !e 'ă&ură ce recunoaşte că o !arte din el -ncearcă &ă 'oară. Îi cere'> ca un e=!eri'ent -n care nu -şi ia -ncă nici un anga4a'ent> &ă &!ună 9a'iliei şi a'icilor &ăi că are de gând &ă aibă gri4ă de &ine. Le &!une că nu/şi va 'ai ri&ca viaţa niciodată. Vede că 'a'a &a e&te &ati&9ăcută> -n 'ă&ura -n care acea&tă 9e'eie de!re&ivă şi -n9rântă !oate 9i 'ulţu'ită. ,ratele &ău 'ai 'are şi a'icii &ăi -l nu'e&c D9rico&E. )atăl &ău e&te atât de ocu!at &ă &e o'oare cu alcool> că nu -l a&cultă. 5raIe e&te !ro9und i'!re&ionat şi decide &ă intre -n !rogra'ul no&tru de tera!ie &ă!tă'ânală. Crede' că e=i&tă 'ii de bărbaţi şi 9e'ei> ca şi 5raIe> care -şi ri&că vieţile orbeşte şi nu -şi dau &ea'a că au nevoie &ă/şi &c"i'be deci2iile ti'!urii. Medicii şi avocaţii> când -i văd du!ă accidente şi răniri> ar 9ace bine dacă le/ar reco'anda tera!ie ... c"iar dacă aceşti clienţi ar !utea &ă nu acce!te i'ediat reco'andarea.

RJG+3B;
,iica lui Mary> Claudia şi ne!otul &ău> <rian 4ucau baba/oarba când> -ntr/o e=!lo2ie de ve&elie> <rian o loveşte bru&c şi tare !e Claudia. Claudia a ţi!at in&tinctiv şi l/ a -'!in&. Bl a alunecat !e 4o& şi a -nce!ut &ă !lângă> un !lân& !ro9und> di&!erat> !e care nu l/a' 'ai au2it !ână atunci. <rian cel de 11 luni !ărea a e=!eri'enta ruşinea. Claudia l/a ridicat> l/a &ărutat şi l/a de2'ierdat> -n ti'! ce -i &!uneaA D5umne,eu#e3 eu sunt cea #ovit+ %i tu e%ti ce# care are nevoie de conso#are E. ,oarte re!ede a 9o&t din nou 9ericit şi au continuat &ă 4oace baba/oarba. Scenele Druşinoa&eE nu &e ter'ină toate la 9el de bine. Clienţii -şi a'inte&c ce &/a -ntâ'!lat când şi/au udat !antalonaşii> când au 9o&t gă&iţi 4ucând 4ocuri &e=uale> când au uitat &9ârşitul unui recital 'u2ical şi &/a râ& de ei &au au 9o&t !ede!&iţi -n !ublic. ;ce&te incidente 'inore au o i'!ortanţă enor'ă -n co!ilărie şi con&tituie 'otivul !entru care oa'enii cred căA D5ac+ m1ar cunoa%te cu adev+rat3 ar descoperi c(t de r+u suntE. ;'intirea ruşinilor trecute şi 9rica de ruşinile viitoare devine o că'aşă de 9orţă -'!otriva &!ontaneităţii &i a recunoşterii valorii de &ine. ;ra> o !&i"iatră 9oarte co'!etentă> devine -ncordată de câte ori -şi i'aginea2ă că oa'enii o evaluea2ă. ;' căutat o &cenă ti'!urieA AraA Î'i a'inte&c ... . ;' trei ani. ,ratele 'eu e&te un bebeluş. Gi 'i/a' udat !antalonaşii. 5oar vorbind de&!re a&ta> 'ă &i't atât de ruşinată. 3u vreau &ă vorbe&c de&!re a&ta. !aryA 7ari 9oarte tri&tă şi ruşinată. AraA Sunt di&tru&ă. ?P#(nge un timp@ Sunt atât de u'ilită. Î'i !un un !ro&o! 'are de va&e !e&te 'ine. Î'i &!un că voi &ta ... aşa ... !ână când 'ă voi &c"i'ba. 7ână când nu -'i voi uda !antalonaşii. Râd a'ândoi ... râd de 'ine. Sunt ... di&tru&ă. "obA 5i&tru&ă. În loc de a 9i di&tru&ă> ai vrea &ă ţi!i la ei> de data a&taM AraA 3u are ro&t. Bu ... e un 9el de di&!erare !e care nici 'ăcar nu o !ot e=!lica. "obA Ri!ă la eiN AraA ;'ândoi> -ncetaţiN ?/0tea,+ de c(teva ori3 )%i %terge ochii @ 3u &i't că a' !uterea &ă ţi!. "obA : ai totuşi.

18

!aryA Vrei &ă le &!ui că e&te !er9ect nor'al !entru un co!il de trei ani &ă/şi ude !antalonaşiiM AraA 5a> e nor'al. Co!iii de trei ani -şi !ot uda !antalonaşii. 7ot &ă/'i ud !antalonaşii. 3u trebuie &ă râdeţi de 'ine &au &ă 'ă bat4ocoriţi. !aryA Si'ţi a&taM AraA 3u. Mă &i't atât de rănită. !aryA Jită/te la !ărinţii tăi. Ve2i cu' !oţi &ă/i reduci la tăcere. La ur'a ur'ei> ei nu au obţinut nota 18 la cu' &ă 9ii bun !ărinte> -n acea 2i. AraA Le voi &!une că au greşit. Sunteţi nişte !ărinţi 4alnici> ştiţiM Credeţi că &unteţi aşa de 'ari> credeţi că aveţi -ntotdeauna dre!tate> bine-nţele&> &unteţi bine intenţionaţi ... "''' ... . "obA Ce -n&ea'nă "'''M AraA P''' -n&ea'nă că tot ce a' !utut 9ace -n acea &ituaţie a 9o&t &ă &tau şi &ă -ng"it. "obA Gi acu'M AraA Gi acu' 9ac ce 9ăcea' şi atunci> &tau şi -ng"it. Îng"it de la alţi oa'eni. În unele &ituaţii> nu -ntotdeauna. "obA ,ă ceva di9erit. AraA <ine. Lâ'be&c bat4ocoritor şi !lec. 5aN ? R(de@ Ve2i> ăştia &unt ei> nu eu. Mă co'!ort nor'al !entru un co!il de trei ani. 7roble'a nu e cu 'ine> e cu voi. Vă co'!ortaţi nebuneşte> co'!let &u!ăraţi !entru un !i!i 'ic. 3u a&cult tirada voa&tră> nebuniile voa&tre. ?Pau,+@ )oc'ai '/a' gândit la ceva. Bi aveau 28 şi re&!ectiv 21 de ani când eu avea' ... . Sunt nişte co!ilaşi ignoranţi care &e ocu!au de doi co!ii. 5oa'ne 5u'ne2eule> a' dublul vâr&tei lor de atunci. Gi &unt educată. Bi nu erau. 3u !er'it ca i'!ortanţa 'ea &ă de!indă de voi> doi co!ii ignoranţi. 5e 9a!t v/aţi de&curcat de&tul de bine> luând -n con&iderare 9a!tul că nu ştiaţi ni'ic de&!re co!ii. Gata. Mă &i't liberă ... !entru !ri'a dată> de când -'i !ot a'inti. )e"nica noa&tră !entru re2olvarea ruşinii ti'!urii e&te de a &coate clientul din rolul de victi'ă> a&t9el -ncât &ă &e !oată lu!ta cu !er&ecutorii de atunci> aşa cu' a 9ăcut ;ra când le/a &!u& !ărinţilor ei că au greşit. 5e obicei> clientul &e lu!tă 9urio&> deşi> uneori> !oate creea -n &c"i'b> o 9ante2ie !lină de u'or. : 9e'eie> care a 9o&t !u&ă &ă &tea la colţ !entru că Do 9ăcea !e deştea!taE -n cla&a a treia> a ţe&ut o 9ante2ie !rin care o !unea !e !ro9e&oară la colţ> &criindu/i D!roa&tăE !e 9runte cu vo!&ea roşie şi a!oi 9orţând/o &ă 'ărturi&ea&că nu'eroa&ele !ro&tii -n 9elul -n care &e de&curca cu elevii. Când un client -şi i'aginea2ă că tera!ia e&te un !roce& durero&> !oate 9i !reocu!at că va trebui &ă &!ună co'!orta'entele ruşinoa&e &au 9ante2iile din trecut. Marv> un bărbat liniştit> -ncântător> care a 9o&t că&ătorit 20 de ani şi a 9o&t 'onoga'> a 'ărturi&it cu 'are ruşine că uneori are 9ante2ii "o'o&e=uale. "obA ,elicitări. !arvA CeM "obA ,elicitări. !arvA 3u -nţeleg. "obA )e 9elicit !entru că eşti &u9icient de liber !entru a avea o viaţă &e=uală i'aginară bogată şi !linăN <ravo ţieN !arvA ?Pau,+ #ung+@ <ine. <ine. <ine. 3u cred că colegii 'ei ar 9i de acord cu tine.

18

"obA B -n regulă. ;tunci nu le &!une. ?Antreg grupu# r(de@ Jnul dintre avanta4ele tera!iei de gru! e&te acela că toţi 'e'bri gru!ului bene9icia2ă de 'unca individuală a 9iecăruia. 5e acea&ta dată> du!ă ce Marv a ter'inat> 'ai 'ulte !er&oane au adu& la lu'ină &ecrete ruşinoa&e -n legătură cu 9ante2iile lor &e=uale şi au deci& că ace&te 9ante2ii &unt -n regulă. <en a 9olo&it gru!ul !entru a/şi !er'ite &ă dan&e2e. ; dan&at -n liceu> &/a râ& de el şi nu a 'ai dan&at de atunci. "enA ;ş vrea &ă !ot dan&a. Mi/ar !lăcea dar 'ă &i't ruşinat. !aryA Care e&te aşte!tarea ta cata&tro9ică ... cel 'ai rău lucru care &e !oate -ntâ'!laM "enA :a'enii ar !utea &ă râdă. ?Poveste%te scena din #iceu@ !aryA Să &e râdă de tine -n liceu e&te -ngro2itor. 5ar acu'M "enA 3u ştiu. !aryA +ată ce idee a'. ;' -nvăţat/o de la +r'a S"e!"ard şi Ooen ,agan> tera!euţi ge&talt. +deea e&te ... vo' avea un dan& ciudat c"iar acu'. ;&ta -n&ea'nă că 9iecare va dan&a cât de ciudat !oate. )e 4ociM <en a &!u& că da> aşa că a' dat dru'ul la radio şi gru!ul a dan&at un ti'! &ălbatic> a'u2ant şi ciudat. Bi au continuat &ă dan&e2e> de data a&ta nor'al şi <en a dan&at şi el. 3u e&te un bun dan&ator> dar &/a bucurat dan&ând.

V+3;
5in !unct de vedere te"nic> vina e&te 'ai degrabă un raţiona'ent decât un &enti'ent. : !er&oană &e con&ideră vinovată şi a!oi &i'te tri&teţe> 9urie> an=ietate &au ruşine. B=i&tă trei categorii de !er&oane vinovate. Cei 'ai 'ulţi nevrotici care &e &i't vinovaţi 9ac rar ceva dăunător &au rău. 5e 9a!t> cea 'ai 'are greşeală e&te că 9olo&e&c vina -n creşterea co!iilor> cu re2ultatul că co!ii lor cre&c> de a&e'enea> vinovaţi. 7&eudo/vinovaţii -şi !oartă vina cu 'ândrie> !entru a &e &i'ţi onorabili şi &en&ibili. Bi cred că !&eudo/vina lor legată de 9oa'etea din lu'e -i &cuteşte de a tri'ite 'âncare &au bani. Cei din al treilea gru! 9ac rău altora> &e &i't vinovaţi şi continuă co'!orta'entul dăunător. 7ot 9i cei care 'altratea2ă co!ii şi care &e &i't vinovaţi. C"iar dacă !er&oana vinovată -n 'od nevrotic e&te clar de!re&ivă &au nu> !ri'ul !a& -n tera!ie e&te un contract de a nu &e &inucide. Clientului i &e cere un contract că nu &e va &inucide indi9erent dacă 9ace ceva ce con&ideră că e&te rău şi indi9erent cât de vinovat decide &ă 9ie. Jr'ătorul !a& e&te o nouă deci2ie de a renunţa la vină şi de a o -nlocui cu &ti'a de &ine. 1. !ayA Mă &i't atât de vinovată. C"eltuie&c 88 [ !e lună doar !e educaţie> 688 [ !e an şi nu -'i &criu di2ertaţia.

18

!aryA ;ud că nu -ţi &crii di2ertaţia şi ace&t lucru e&te 9oarte i'!ortant !entru tine. Sunt di&!u&ă &ă lucre2 cu tine ca tu &ă -ţi re2olvi acea&tă !roble'ă. )otuşi> cel 'ai i'!ortant lucru !entru tine e&te &ă renunţi la vină. !ayA 3u -nţeleg. !aryA :T. 5acă tu ră'âi vinovată şi noi lucră' a&u!ra !roble'ei di&ertaţiei> eu cred că tu nu vei &crie di&ertaţia !entru a te &i'ţi şi 'ai vinovată ... cu' ar 9i> acu' !lăteşti 88 [ !lu& co&tul tera!iei şi !oţi 9olo&i ace&t lucru !entru a/ţi inten&i9ica vina. Sau vei &crie di&ertaţia şi vei gă&i altceva !entru a te &i'ţi vinovată. 2. NedA 3iciodată nu &cad -n greutate. Ră'ân 'ereu la 9el de gra&. "obA Să vede'> ai -n !lu& ca' 1 IgM NedA Ca' aşa. "obA ?$eri0ic+ prob#eme#e 0i,ice %i )n'e#ege c+ Ned nu pre,int+ prob#eme de s+n+tate3 dac+ ar pierde din greutate*@ Gi când te gândeşti la cele 1 Tg -n !lu&> cu' te &i'ţiM NedA Ca un !orc ... vinovat ca dracu. "obA Contractul !e care ţi/l !ro!un e&te &ă a4ungi &ă/ţi !lacă cor!ul tău e=act aşa cu' e> &ă -ncete2i &ă te "ărţuieşti şi -n loc de a&ta> &ă te bucuri. ;!oi> când ai 9ăcut a&ta> &lăbeşte> dacă vrei. . PeteA Se !are că nu &unt ca!abil &ă/i o9er &e= de bună calitate. Mă &i't 9oarte vinovat ... . "obA 7entru -nce!ut> eşti di&!u& &ă o laşi !e ea &ă 9ie re&!on&abilă !entru !ro!riul ră&!un& &e=ualM Gi &ă -ncete2i &ă 9ii vinovatM ;ce&ta e&te !ri'ul contract> -n ti'! ce voi doi vă veţi 4uca &ă -nvăţaţi &ă vă bucuraţi de &e=. (. /pa#A În e&enţă> 9iul 'eu a renunţat la liceu şi nu ştiu ce &ă 9ac. Gtiu că are legatura cu 9a!tul că l/a' cre&cut &ingură ... 'ă &i't aşa de vinovată. !aryA Mă -ndoie&c că vina ta -l va -ntoarce la şcoală. /pa#A Gtiu a&ta. !aryA 5eci ... . Reco'and ca voi doi &ă intraţi -ntr/un gru! de tera!ie de 9a'ilie. Gi contractul !e care -l reco'and !entru tine e&te de a renunţa la vină. Î'i i'agine2 că te/ai &i'ţit vinovată un ti'! lung. 7entru clienţii vinovaţi> &ugeră' de&eori ceea ce noi nu'i' Danga4area unui nou contabilE. CanaA Mă &i't vinovată. ?$orbe%te 0oarte repede@ ;' !lănuit &ă 9ac atât de 'ulte lucruri &ă!tă'âna a&ta şi nu 9ac ceea ce ar 9i trebuit &ă 9ac. ;r 9i trebuit ... . !aryA Stai> &tai> &taiN :!reşte/teN 3u a&ta a' au2it eu. Gi/ai !regătit o gră'adă de &co!uri !entru &ă!tă'âna a&ta> cu' ar 9i &ă &tai la 'a&ă cu noi şi &ă vorbeşti cu noi şi &ă cunoşti alţi oa'eni. În câteva 2ile cred că ai 9ăcut de&tule.

18

CanaA ;ş 9i !utut &ă 'ă re'arc 'ai 'ult şi &ă cuno&c 'ai 'ulţi oa'eni şi ... .? Continu+ cu )nvinuiri#e despre ea*@ "obA 7roble'a reală e&te contabilul tău. CanaA ?Se opre%te brusc %i r(de nea%teptat*@ !aryA ÎnţelegiM CanaA Î'i ur'ăre&c doar eşecurile şi nu &ucce&ele. !aryA B=act. CaneA Înce! &ă 'ă o!re&c &ă 'ă critic. 5e câte ori nu lucră'> obişnuia' &ă 'ă critic şi ... . ?Acum continu+ s+ se )nvinov+'easc+3 de aceast+ dat+ despre cum obi%nuia s+ se )nvinov+'easc+*@ !aryA ?Strigând> că &ă 9ie au2ită !e&te bara4ul de cuvinte ale Oanei.@ <R;V: R+B CW ;+ RBCJ3:SCJ) ;S);. OanaA 5a> 'ă &i't 'ai bine. "obA Bşti di&!u&ă &ă/ţi concedie2i contabilul> care -ţi contabili2ea2ă doar li!&urile şi nu şi !lu&urileM CanaA 5a> 'i/ar !lăcea. "obA S!une/i contabilului tău. CanaA Să te ia dracuC tu -'i di&trugi viaţa. 3u 'ă !ot bucura> deoarece continui &ă 'ă cerţi -n legatură cu trecutul> de&!re ce 9el de i'!re&ie 9ac> tu ... . ? Se )nvinov+'e%te %i mai mu#t* 5e aceasta dat+ ea este cea care )# )nvinov+'e%te pe contabi#u# ei interior*@ "obA Vorbe> vorbe> vorbeN 3u trebuie &ă te 4u&ti9ici contabilului tău. )ot ce trebuie &ă 9aci e&te &ă o concedie2i. Sau &ă -l concedie2i. CanaA Bşti de groa2ă. Mă 9aci &ă 'ă &i't 'i2erabil. Bşti un ticălo&> nu eşti corect ... . "obA Bşti concediat. CanaA Bşti concediat. ?A spus asta c#ar %i r+spicat*@ "obA Mi/a !lăcut 9elul -n care ai &!u&/o. CanaA Gi 'ie. "obA Vrei un nou contabilM OanaA Sigur. "obA Mergi 'ai de!arte. Stai -n !icioare şi 9ă o cerere !entru &lu4bă. S!une/ţi cu' -ţi vei ţine regi&trele de acu' -ncoloM CanaA ?St(nd )n picioare@ Sunt corectă. Mă voi uita la toate lucrurile 'ari şi 'ici şi voi ţine &ocoteala. Jlti'ul tău contabil nu avea &i'ţul !ro!orţiei. B&te adevărat. ;duna toate lucrurile 'ărunte !e care le !utea gă&i> !e care le !utea 9olo&i -'!otriva ta. Gi continuă &ă le adauge -n 9iecare lună -n loc de a o 9ace o &ingură dată. Î"i. Îţi voi aduce laude când e ca2ul. Când vei 9ace ceva 'are> -ţi voi da un credit şi nu voi &coate doar lucrurile 'ici greşite. 5a. "obA Sc"i'bă &caunele. B&te ace&ta un contabil !e care ţi/ar !lăcea &ă -l ai -n !rea4'ăM CanaA 5a. B&te corectă. Mulţu'e&c. "obA Cu !lăcere. Mai târ2iu> -n cur&ul şedinţei> a e=er&at -n a 9i acel contabil şi şi/a o9erit a!recieri &!eci9ice !entru ceea ce -i !lace la ea. Cere' clienţilor care &e &i't vinovaţi &ă/şi ur'ărea&că vina -n cur&ul i&toriei !er&onaleA DAcum te sim'i vinovat+ deoarece consideri c+ )ntr1un anume 0e# e vina ta c+ 0iu# t+u are prob#eme* Anainte ca e# s+ creasc+3 care era vina ta- E DAnainte de a se

18

na%te-E DAnainte de te m+rita-E DAn #iceu-E DIcoa#a genera#+-E DC(nd erai mic+-E. Când un client ur'ăreşte un &enti'ent !ara2it din !re2ent &!re trecutul recent &au 'ai -nde!ărtat> -şi &ti'ulea2ă 'e'oria şi gă&eşte &cene i'!ortante din viaţă. 5acă &ări' !rea re!ede -n trecut> !oate &ă nu -şi a'intea&că. ;cea&ta e&te> de a&e'enea> o te"nică i'!ortantă cu un client care !retinde că nu are a'intiri din co!ilărie. Mergând -ncet -na!oi> clientul &e va ui'i &ingur de cât de 'ult -şi a'inteşte şi -şi !oate a'inti> de a&e'enea> 'o'entul crucial din viaţă când a deci& &ă/şi şteargă a'intirile din trecut. 7e 'ă&ura ce clientul alege o anu'ită &cenă !entru 9iecare eta!ă a vieţii va recunoaşte atât cronici2area cât şi e=agerarea 'ulti!lelor &ale vini. 3e o!ri' la 9iecare &cenă i'!ortantă şi -i cere' &ă 9ie acolo şi &ă o de&crie la ti'!ul !re2ent. 7ute' lucra cu oricare dintre ace&te &cene !entru ca clientul &ă renunţe la o vină anu'e. B=i&tă 'ai 'ulte 'odalităţi de a 9ace ace&t lucru. Clientul !oate a'!li9ica vina !entru a/i recunoaşte e=agerarea. 7oate &!une !ărinţilor că acţiuni &ale> din trecut> au 9o&t nor'ale şi a!oi &ă re&!ingă 'e&a4ele lor de vină. 7oate &ă râdă de &ituaţie. Sau> !oate &ă &!ună !ur şi &i'!luA DGau3 nu trebuie s+ 0iu vinovat pentru c+ am 0urat o buc+'ic+ de cret+ de #a ace# pro0esor@E. +an a avut nevoie &ă -nţeleagă ce &/a -ntâ'!lat cu !ărinţii &ăi> !entru a -nceta &ă/şi a&u'e re&!on&abilitatea şi vina !entru divorţul lor. IanA )atăl 'eu a divorţat de 'a'a din cau2a 'ea. !aryA ,ii acolo şi i'aginea2ă/ţi &cena. +an de&crie certurile> &ărăcia şi 9a!tul că tatăl &ău nu dorea &ă 9ie legat !rintr/un co!il. Îi cere' &ă 9ie tatăl. !aryA Care e&te nu'ele tău> tatăM Ian1Tat+#A Mic"ael. !aryA :T> vreau &ă/ţi !un câteva -ntrebări> Mic"ael. )u şi &oţia ta aţi 9ăcut &e=> ea a ră'a& gravidă şi tu cu' te/ai &i'ţitM Ian1!ichae#A ,urio&. Legat de 'âini şi de !icioare. !aryA +ntere&ant. ;i vreo idee -n legătură cu 'otivul !entru care erai 9urio&> legat de 'âini şi de !icioare> -nainte de a &e naşte +anM Ian1!ichae#A 3u. 3u ştiu. !aryA )rebuie &ă 9i 9o&t ceva. Ve2i> dacă ai 9i 9o&t un bărbat 9ericit> ai 9i ale& cu uşurinţă dacă &ă creşti &au nu un co!il. 3u contea2ă. Într/un anu'e 9el tu ştii cu' &ă te &i'ţi legat de 'âini şi de !icioare> 9urio& şi a!oi &ă te &e!ari. 3ă&coceşte ceva de când erai 'ic ... . Ian1!ichae#A ,oarte ciudat. 3u '/a' gândit niciodată la toate a&tea. Bu ... &unt tata. ;' 9o&t -ntotdeauna un 'e'bru bun de ni'ic al 9a'iliei. )oţi &!uneau a&ta. IanA ?Ne )ntoarcem pe scaunu# #ui Ian@ <ine-nţele&> erai !er&oana bună de ni'ic ... nu ai avut niciodată o şan&ă. ,a'ilia ta te/a urât şi 'a'a a 9o&t o 'artiră. 5intre toţi bărbaţii !e care ar 9i !utut &ă/i aleagă> l/a ale& !e cel care o va !ără&i. <ine-nţele&. 3u '/a' gândit niciodată la toate a&tea. Bi bine> voi doi> nu a' avut nici o legătură cu de2ertarea unuia şi cu 'artiriul altuia. 3u &unt vinovat.

18

+ntervievarea unui !ărinte e&te o 'odalitate e9icientă de a re2olva &enti'entul re&!on&abilităţii !e care un co!il -l &i'te 9aţă de !roble'ele !ărinţilor. Sco!ul no&tru> !entru +an> e&te ca el &ă -nţeleagă !ână la ca!ăt că a 9o&t un co!il de'n de iubire ?aşa cu' &unt toţi co!ii@> c"iar dacă tatăl &ău nu l/a iubit. 7e 'ă&ură ce Panna" -şi identi9ică i&toria vinovăţiilor &ale> gă&eşte nenu'ărate la 9iecare vâr&tă> toate nişte ni'icuri. Mary -ntreabăA DIi c(nd erai 0oarte mic+-E şi ea -nce!e &ă !lângă. Panna" !ove&teşte că a 9o&t 9orţată &ă &e roage la !atul de 'oarte al tatălui &ău. Ba &/a ridicat> a 9ugit a9ară şi el a 'urit cât ti'! ea &e 4uca. ;vea cinci ani. : -ntrebă' dacă doreşte &ă o cunoa&că !e acea&tă 9etiţă> 'ai bine decât !are că o cunoaşte acu'. Când acce!tă> aran4ă' o &cenă -n care ea> la vâr&ta de acu'> o interiori2ea2ă !e 'ica Panna". Îi cere' &ă vadă co!ilul> &ă -l de&crie şi a!oi &ă de&co!ere ce &e -ntâ'!lă cu Panna". 5e&co!eră> bine-nţele&> că acel co!il e&te &!eriat şi că nu -nţelege 'oartea. Panna" -nce!e &ă !lângă şi vocea ei devine blândă -n ti'! ce vorbeşte cu 'ica Panna". : -ntrebă' ce e&te di&!u&ă &ă/i &!ună şi &ă 9acă !entru 'ica Panna"> c"iar acu'> a&t9el -ncât Panna" &ă nu crea&că &i'ţindu/&e vinovată. Bvită> e agitată> a!oi -i &!une lui Panna" că e&te o 9etiţă nor'ală> 'inunată şi că e&te -n regulă &ă &e 4oace. 5e 9a!t> !robabil că tatăl &ău ar 9i !re9erat ca ea &ă &e 4oace> -n loc &ă &e roage şi că> oricu'> 4oaca ei nu a avut nici o legătură cu 'oartea lui. 5u!ă ce -i -ntrebă' !e clienţii care &e &i't vinovaţi de&!re vina Dde c(nd erau 0oarte miciE> -i -ntrebă'A DCare a 0ost vina ta c(nd te1ai n+scut- E. ;!roa!e -ntotdeauna> gă&i' vina originară -n 'itul naşterii. Jn ob&tetrician> care -n acea&tă !erioadă a vieţii e&te cu &iguranţă un e=!ert -n naşterea co!iilor> e&te -ntrebat de&!re 'itul naşterii &ale. B&te un client care &e &i'te 9oarte vinovat şi care râde ciudat. Jn 9el de DDa3 ha3 haE> -n ti'! ce trage aer -n !ie!t> -n loc &ă/l eli'ine. Ce00A Bi bine> 'a'a 'ea era i&terică ... . Gtiţi> vec"ile !oveşti de 9a'ilie cu 'artiri. Cu' a 9o&t co'!let &9ârtecată ... . "obA ,ii ea. ;ici> &tai !e ace&t &caun> -n 9aţa lui Oe99. Stai cu' &tai tu> 'a'ă. Cu e=!re&ia ti!ică !e 9aţă> 'a'ă. ;şa. ;cu' &!une/i lui Oe99 de&!re cu' Dai 0ost comp#et s0(rtecat+E. Ce001!amaA M/ai &9ârtecat. ;i venit !rea re!ede şi '/ai &9ârtecat. "obA ,ii Oe99. Ce00A ?Se )ntoarce pe scaunu# #ui %i st+ t+cut3 nu vorbe%te*@ "obA Ră&!unde. Ce00A 3u ştiu ce &ă &!un. "obA Întreab/o> 'uşc"ii uterini ai cui au -'!in&M Ce00A Bu ... ?I,bucne%te )n r(s3 un r(s #arg3 c+ruia )i d+ 0r(u #ibe*r . Pei> 'a'i> 'uşc"ii tăi> la dracu> au -'!in&N Să citeşti a&ta 9ără &ce!tici&' ar 9i di9icil !entru un tera!eut care nu a e=!eri'entat e'oţional ceva din credinţele !ro!riului Co!il iraţional. ;ce&t bărbat> care ştie totul de&!re co!ii şi 'uşc"ii uterini> -ncă crede> din Co!il> că a 9ăcut ceva rău> &9ârtecându/şi 'a'a. Co!ii 'ici nu -nţeleg 'i&terul naşterii> nici c"iar -n cele 'ai lu'inate ca&e. )ind &ă creadă ceea ce li &/a &!u&A DAi venitE. ;ce&t lucru e&te şi 'ai

18

nebulo& decât !oveştile cu bar2a şi cu var2a şi la 9el de incorectă. Gi cu toate ace&tea> a!roa!e oricine 9olo&eşte ace&te cuvinteA CeanA Bi bine> !roble'a a 9o&t că a' venit doar la 18 luni du!ă ce &/a nă&cut 9ratele 'eu. !aryA Ce cuvinte ciudate. +'aginea2ă/ţi &cena. ,ratele tău &e 4oacă -n ţarc. Într/un 9el anu'e> a 9o&t &u9icient de deşte!t ca &ă vină la ti'!ul !otrivit. ;cu'> i'aginea2ă/ţi acea&tă 9etiţă -ncă!ăţânată> de o 2i> târându/&e -n 9aţa uşii de la intrare> ţinându/şi gea'antănaşul 'icuţ -n dinţi> intrând obra2nic -n ca&ă> -n ciuda &e'nuluiA Dnu &unt locuri libereE. CeanA B=act aşa '/a' &i'ţit. !aryA Bi bine> e o !orcărie> nu/i aşaM Vrei &ă/i -ntrebi care dintre ei nu a avut gri4ă când şi/au tra&/oM <ob enu'eră trei cau2e de Dvină originarăEA nă&cut> nă&cut greşit şi nă&cut -n 'o'entul ne!otrivit. Jnii cred că nu ar 9i trebuit &ă &e na&că> deoarece !ărinţii lor nu -şi doreau co!ii. Jnii cred că ar 9i 9o&t doriţi> doar dacă nu ar 9i 9o&t ceva -n neregulă cu ei. ;ce&te !er&oane au 9o&t nă&cute cu &e=ul greşit> !rea -nc"işi &au !rea de&c"işi la !iele !entru 9a'iliile lor> &au cu un de9ect congenital cu' ar 9i orbirea> &indro'ul 5o.n &au !arali2ie cerebrală. ;lţii> ca şi Oean> Dau venitE !rea devre'e &au !rea târ2iu -n viaţa 'a'elor &au a taţilor lor. Co!ilul acce!tă vina. Lea lucrea2ă ca &ă renunţe la vina ei de a &e 9i nă&cutA LeaA 5acă nu '/aş 9i nă&cut> aţi 9i 9o&t 'ult 'ai 9ericiţi. !aryA S!uneA D2 vina mea c+ m1am n+scutE. LeaA 3u> nu e vina 'ea. C"iar dacă nu aş 9i venit> 'a'a ar 9i 9o&t tot ne9ericită şi alcoolică şi 'ătuşa Rei& tot ar 9i avut gri4ă de oa'eni şi ar 9i -'bătrânit> dar cel !uţin nu din cau2a 'ea. !aryA S!une că te/ai nă&cut din vina ta. LeaA 5a. !aryA ;ici eşti blocată> nuM ;cea 9etiţă crede că &/a nă&cut din vina ei. LeaA ?Ancuviin'ea,+@ "obA ÎncearcăA DAm 0ost conceput+ din vina meaE. LeaA ?R(de@ 3u. "obA ;tunci care e&te vina ta că ai 9o&t nă&cutăM LeaA 3u e. "obA Bşti gata &ă renunţi la !ovara vineiM LeaA Î"i. "obA 7entru tot re&tul vieţiiM LeaA Î"i. Gtii> -'i !ot a'inti când avea' doar !atru &au cinci ani> ieşea' a9ară şi &tătea' &ingură !e !a4işte şi -'i dorea' &ă 9i 9o&t 'oartă !entru că &i'ţea' că i/a' -ntri&tat !e toţi. "obA )e aud. ?"ob desenea,+ spermato,iodu# %i ovu#u#3 not(nd DNu eu am 0+cut1o@E Se semnea,+3 rupe 0oaia de h(rtie %i i1o )nm(nea,+* $e,i &igura M*P* @ ;ce&ta e&te 9ai'o&ul 'eu tablou de 288 [. L/ai luat !e ni'ic. La .orI&"o! 1urile de o &ă!tă'âna co&tă (88 [> iar la cele de !atru &ă!tă'âni 1288 [. ;târnă/l -n dor'itor &au altundeva şi de 9iecare dată când te &i'ţi vinovată !entru orice lucru> uită/te la tablou.

18

;i!& >&, <ob a dat ace&t de&en &utelor de clienţi care &e &i'ţeau vinovaţi. 7e 9iecare de&en a &cri& noua deci2ie a clienţilor şi a!oi &/a &e'nat. Cei !&eudo/vinovaţi> care 9olo&e&c vina -n locul acţiunii> !ot avea e=act aceleaşi !roble'e co'!orta'entale ca şi cei care &e &i't vinovaţi. 7ot 9i &u!ra!onderali> !ot a'âna &crierea di2ertaţiilor> !ot avea 9ii care !ără&e&c şcoala &au !ot &ă nu aibă o viaţă &e=uală bună. Lucrea2ă ca &ă/i 'ani!ule2e !e tera!euţi> ca aceştia &ă 9ie de acord cu neu'ăratele lor Dar 9i trebuitE> ca a!oi &ă &e ră2vrătea&că> !a&iv &au activ -'!otriva tera!eutului. ;ceşti clienţi &unt 9oarte di9icili !entru tera!euţii 7arentali> care !ot -nce!e &ă lucre2e cu clientul !entru ca ace&ta &ă &e &i'tă 'ai !uţin vinovat şi a!oi> reali2ând că clientul nu -şi &c"i'bă co'!orta'entul> vor -ncerca &ă/l 9acă !e client &ă &e &i'tă şi 'ai vinovat. Sue e&te o doctorandă care nu -şi &crie te2aA SueA Mă &i't vinovată. C"iar 'ă &i't. ?DC"iarE e&te un cuvânt al Co!ilului> 9olo&it !entru a/i convinge !e !ărinţii &ce!tici.@ 7are că nu 'ai -nce!. !aryA +a a'bele laturi. 7ri'aA DNu vreau s+ scriuE. SueA ?!otivea,+ c+ e mu#t de #ucru %i recunoa%te c+ nu vrea s+ munceasc+ din greu*@ !aryA :T. ;cu' iaA D$reau s+ scriu@E SueA ;&ta e uşor. ?Nu ia partea D$reau s+ scriuE3 ci partea D$reau s+ am un doctoratE*@ !aryA )e&tea2ăA DNu voi scrieE. SueA 3u voi &crie şi nu 'ă !oţi obliga. Jau. Î"i. 3i'eni nu 'ă !oate obliga. ; devenit conştientă de 9orţa lu!tei ei -'!otriva !ărinţilor> cărora le 9ăcea !e !lac> atât -n &inea ei cât şi -n realitate. 7ărinţii ei -i !lăteau educaţia> -n ti'! ce o !re&au &ă/şi ter'ine doctoratul. 5i9erenţa dintre Sue şi May ?cele două 9e'ei care nu -şi &criau te2a de doctorat@ &unt &ubtile şi i'!lică calitatea vinei !e care o &i't. Sue tinde &ă/şi 9luture vina ca !e un dra!el şi> de a&e'enea> -ntr/un 9el co!ilăre&c> e&te -ncântată că &e &i'te vinovată. May &e

11

&i'te 9oarte vinovată şi -şi con&u'ă energia !entru a &e autodevalori2a. Întrebarea !entru Sue> -n ace&t 'o'ent> e&te ce va alege &ă 9acă> -n 'od autono'> !entru a/şi lua doctoratul. 7&eudovina ei e&te irelevantă. 3u ne vo' alătura !ărinţilor &ăi -n a o !re&a &ă/ şi ter'ine doctoratul şi nici nu vo' anali2a şi !rin a&ta nu vo' da atenţie> vinei ei. 7entru clienţii care a9ir'ă că &e &i't vinovaţi !entru &tarea lu'ii> dar nu o9eră nici ti'! nici bani !entru -'bunătăţirea &ituaţiilor &unte' de acord cu liderul laburi&t Parry <ridge&A DConstruie%te %i taciE. 7entru cei care 'unce&c !entru -'bunătăţirea lu'ii> entu2ia&'ul e&te o 'otivaţie 'ai !lăcută decât vina. Când un client care &e &i'te vinovat e&te dăunător !entru ceilalţi> lucră' doar cu contractul de a -nceta acţiunile de&tructive. "ryA 3u vreau &ă love&c co!iii. Mă &i't vinovat. "obA Cred că tu cre2i a&ta. 3u te cred. +a !arteaA D$reau s+1i #ovesc pe copiiE. "ryE ?Pau,+ #ung+@ 3u vreau. "obE Îi loveşti. 3u -i loveşti -n ti'!ul unei cri2e e!ile!tice. ;&ta vrei şi -i loveşti. "ryE Mă ... 'ă -n9urii !e ei. Vreau &ă -ncete2e &ă 9acă atâta 2go'ot. Vreau &ă 9acă ce &!un eu. 3u &e duc la culcare !ână când nu e=!lode2 şi nu -i !le2ne&c. "obE 5eci -i loveşti. ;ş vrea &ă de&co!eri că nu trebuie &ă/i loveşti !e co!ii. ;i 9i di&!u& !entru ur'ătoarea &ă!tă'ână &ă renunţi co'!let la di&ci!linarea co!iilor tăiM 5acă &i'ţi că -i vei lovi> !ără&eşte ca'era> &au ca&a> &au 9aci cu' cre2i tu. G+ 3J Î+ L:V+ 7B3)RJ 3+C+ J3 M:)+VN. "ryE Cred că !ot 9ace a&ta. "obE Gi eu cred. : vei 9aceM "ryE 5a. Sunt -ntr/un con9lict ... . 3u '/a' controlat bine -n trecut. : !arte din 'ine &!une că !ot 9i !rovocat !rea tare. "obE 5eci2i că nu vei 9ace rău co!iilor> indi9erent de ce vor 9ace ca &ă -ncerce &ă te !rovoaceM Sau de cât de !rovocat vei decide tu &ă 9iiM "ryE 5a. "obE <ine. !aryE ;u 9o&t i'!licaţi un ti'! lung -n 4ocurile tale de/a 7er&ecutorul şi de/a Victi'a cu ei. Bi nu vor -nţelege &c"i'barea ta şi !robabil că &e vor co'!orta din ce -n ce 'ai rău> !entru un ti'!. Bi acu' ştiu că nu ar trebui &ă 'eargă la culcare !ână nu -i !le&neşti. ;u 9o&t educaţi ca &ă nu 'eargă la culcare când le e&te &o'n> nici 'ăcar &ă nu ştie când le e&te &o'n> ci -n loc de a&ta &ă &e culce du!ă ce i/ai 'altratat. Înţelegi a&taM "ryE 3u '/a' gândit niciodată aşa ... -"i. !aryE 5eci> ce vei 9ace> -n ti'! ce -i vei reeducaM "ryE 3u ştiu. ?Pau,+* Pare c+ a%teapt+ sugestii*@ Ce &e -ntâ'!lă dacă nu vor dor'i de&tulM !aryE 3u cred că e&te la 9el de rău cu a 9i lovit. C"iar dacă ei dor' &au nu de&tul> tu !oţi dor'i de&tul. "ryE Înţeleg că va 9i o &lu4bă grea. Mă &i't oarecu' uşurat de ideea de a nu 9i că!căunul 9a'iliei. :T. 3u ştiu &igur ce voi 9ace. 5ar nu -i voi lovi. 3u le voi 9ace rău.

11

<ry care 'altrata∗ co!iii şi &e &i'ţea vinovat> &e con&idera un tată bun deoarece câştiga &u9icient> era 9idel şi dorea ceea ce era 'ai bine !entru co!iii lui. Mai târ2iu> !entru a con&olida contractul !entru o nouă deci2ie> &/a -ntor& -n &cenele din co!ilărie şi şi/a dat dru'ul 9uriei către tatăl &ău care 9u&e&e> de a&e'enea un o' care 'altrata co!ii. În acea &eară a &!u&A DNu voi mai 0i niciodat+ o brut+ ca tine@E 3oi crede' că clienţii -şi !ot controla acţiunile de&tructive ... 'altratarea co!iilor> 9urtul din 'aga2ine> bătaia &oţiilor &au orice altă activitate care răneşte !e altcineva. Mai 'ult> tera!euţii care D-ncearcă &ă trate2eD -n ti'! ce &cu2ă a&t9el de co'!orta'ente> dau clienţilor lor 'e&a4ul &ecret că aceştia &unt !ro!riile lor victi'e &au ale circu'&tanţelor. ;&t9el de tera!euţi &cu2ă ieşirile clienţilor necerând contracte 9er'e -'!otriva unor a&t9el de co'!orta'ente.

RBGRB)JL
Regretul e&te unul dintre cele 'ai grave şi 'ai !uternice &enti'ente !ara2ite. Cei care au 9o&t -nvăţaţi &ă 'eargă -n viaţă cu &!atele &e la&ă -n voia ace&tui &enti'ent> concentrându/&e> cu ne9ericire> a&u!ra a ce nu au lă&at deo!arte din ceea ce e&te &au ceea ce ar 9i !utut 9i. Când !er&oana care regretă aruncă o !rivire &!re viitor> 9ace ace&t lucru !entru a/şi rea'inti că va ră'âne 'ereu aşa cu' e&te> -n ur'ă. D$oi regreta )ntotdeauna c+ nu am un 0iuE> D*** c+ nu am mers #a co#egiuE> D*** mi1am b+tut 4oc de ado#escen'a meaE> D*** m1am c+s+toritE> D*** nu m1am c+s+toritE. 7rintre 'ulţii noştri clienţi care regretau> Sally a luat !re'iul -ntâi. Ba a ră&!un& la un c"e&tionar de&!re &cri!t care conţinea ur'ătoareleA DImaginea,+1'i c+ ai a4uns #a s0(r%itu# vie'ii* C('i ani ai- Git+1te )napoi #a via'a ta %i re,um1o )ntr1o 0ra,+ sau )ntr1o propo,i'ieE. Sally a &!u&A DAmi imagine, c+ am QM de ani %i re,umatu# care )mi vine esteE HRegret c+ am petrecut at('ia ani regret(ndu1mi c+s+toria )nainte de a divor'a. E. )radu&> -n&ea'nă că !lănuieşte &ă 'oară regretând şi că va regreta că regretă. În tera!ia unui client care regretă -nce!e' ca şi -n ca2ul celor care &e -nvinovăţe&c> !rin a/i cere &ă !regătea&că un nu'ăr de &caune !entru toate rudele adulte din 9a'ilia luiA DSunt a%a %i a%a %i regret *** * E> &au DSunt a%a %i a%a %i nu regret nimic E. Jn client !oate veni dintr/o 9a'ilie -n care toţi 'e'brii a'belor ra'uri regretă> &au dintr/o 9a'ilie -n care nu'ai o ra'ură regretă> &au -n care doar 9e'eile &au doar bărbaţii regretă. ;tunci clientul !oate de&ena un Darbore al regretelorE. 7oate e=tinde &ubiectul 9iind 9iecare 'e'bru al 9a'iliei din nou şi ada!tând atitudinea !er9ectă !entru regretA !o&tura> tonul vocii> !e 'ă&ura ce de&crie regretul -n detaliu. 7oate &!une celorlalţi 'e'bri ce ar trebui &ă 9acă !entru cel care regretăA DSunt tata %i regret c+ nu am putut merge #a co#egiu pentru c+ m1am c+s+torit t(n+r %i a trebuit s+ v+ )ntre'in pe voi copii* 5e aceea trebuie s+ m+ r+sp#+ti'i onor(ndu1mi regretu#3 sim'indu1v+ vinova'i deoarece voi a'i determinat acest #ucru %i 0ac(nd tot ce v+ spun eu s+ 0ace'iD. În !o2iţia celui care regretă> clientul !oate &!une de ce anu'e e&te &cu2at &ă 9acă ca !lată !entru regretA DSunt bunica %i regret c+ am p#ecat din Armenia %i de aceea sunt scutit+ s+ )nv+' eng#e,a* Ii3 mai a#es sunt scu,at+ c+ nu am 0ost niciodat+ 0ericit+*E
K

3oi con&ideră' că orice !er&oană care 9ace rău 9i2ic co!iilor -n 'od nenece&ar ?!rocedurile c"irurgicale şi vaccinurile &unt nece&are@ 'altratea2ă co!ii.

11

,olo&i' acea&tă abordare !entru ca clientul &ă reali2e2e că regretul e&te 'ai degrabă -nvăţat> decât un ră&!un& natural. Vre' ca clientul &ă a9le ace&t lucru la nivel a9ectiv> devenind de2gu&tat &au a'u2at. 7ute' &ugera &ă &e -ntoarcă -n &cenă> &ă/i vi2uali2e2e !e toţi regretând şi &ă &!ună 9iecăruia că nu 'ai e&te o !er&oană care regretă. ;!oi le !oate &!une că> -n &c"i'b> 9ace un e=!eri'ent. Î+ !oate !rivi şi a&culta regretând -n ti'! ce -şi i'aginea2ă că &ca!ă de aca&ă şi &e 4oacă. Îşi !oate i'agina un obiect care va 9i !entru el e&enţa regretelor. Jn client şi/a i'aginat un 4urnal 'urdar> vec"i> !lin de !agini &tro!ite de lacri'i. +/a' &ugerat ca de 9iecare dată când -nce!e &ă regrete> &ă/şi i'agine2e -n &c"i'b> că o9eră 4urnalul unuia dintre &tră'oşii &ăi -ncărcat de regrete. Jneori lucră' cu regretele 9olo&ind 'agiaA D5ac+ regret su0icient de mu#t timp %i din greu3 ce se va )nt(mp#a-E. Magia 9unda'entală a Co!ilului e&te că 5u'ne2eu &au Soarta vor &c"i'ba trecutul &ău> -l vor duce -n trecut> a&t9el -ncât &ă/l !oată &c"i'ba. 5e a&e'enea> regretul !oate 9i 9olo&it -n 'od 'agic -n locul auto-nvinuirii &au ca a!ărare -'!otriva -nvinuirilor altora. Cu &iguranţă e&te 9olo&it !entru a -'!iedica !er&oana &ă &e bucure -n !re2ent. 7er&oanele care au 9o&t -nvăţate din co!ilărie &ă/şi regrete acţiunile au 'ai 'ari di9icultăţi -n a 9ace alegeri de viaţă. ;u internali2ate &loganuri caA DG(nde%te cu gri4+ sau vei regreta toat+ via'aE> DCum )'i a%terni3 a%a vei dormiE &au DAcum e%ti su0icient de mare ca s+ 0ii #iber s+ 0aci proprii#e ta#e gre%e#i E. Jnul dintre cuvintele cele 'ai de& 9olo&ite de către o !er&oană care regretă e&te Dgre%ea#+E şi nu Da#egereE. ;verti&'entul 7arental e&te DAi gri4+@E> iar al Co!ilului e&te DNu 0ace nimic *** )n a%a 0e# )nc(t s+ nu1'i regre'i deci,iaE. ;tunci> in4octiunea e&te DNu 60ace7E. 5ave are o 'ică 9er'ă şi o altă &lu4bă -ntr/un &!ital de &tat. S!une că !artici!ă la 'araton !entru a lua una dintre ace&te deci2iiA &ă continuie &ă &e ocu!e de 9er'ă şi &ă lucre2e ca şi !ână acu'> &ă vândă 9er'a ca &ă/şi !lătea&că 9acultatea de !&i"ologie> &au &ă/şi dea de'i&ia de la &!ital şi &ă &e dedice doar 9er'ei. În loc de a alege> el e&te ob&edat deoarece D!i1e 0ric+ c+ indi0erent ce voi a#ege3 voi regretaE. +/a' cerut &ă !retindă că &e a9lă !e&te 0> 18> 10 ani de acu' -ncolo şi &ă/şi i'agine2e viaţa 9olo&ind cele trei alegeri> !e rând. ,ăcând a&ta a -nţele& că !lănuieşte &ă regrete> indi9erent de alegere. ,iecare alegere> !e 'ă&ură ce o trăieşte -n 9ante2ie> !are 'ai !uţin atractivă decât alegerea !e care a re&!in&/o. Când a -nţele& a&ta> a &!u& din nou toate cele trei alegeri dintr/o !o2iţie 9ericită şi a deci&> la nivel ;dult> că va 9i 9ericit cu alegerile &ale. +/a' reco'andat &ă 'eargă la un tera!eut local !entru Da e=er&a &ă 9ie 9ericitE. ;cu'> el şi &oţia &a &e &i't bine> continuând &ă &e ocu!e de 9er'ă şi având o nouă ocu!aţie> re!ară 'obilă anti\ue. Când !er&oana> locul> &lu4ba &au o!ortunitatea au di&!ărut !entru totdeauna> clientul !oate regreta> -n loc de a/şi lua la revedere. În a&t9el de ca2uri> 9olo&i' te"nica de&cri&ă -n ur'ătorul ca!itol> Dla revedereE.

11

Capi$ lul ? %a re9edere
<ob a &cri&A DLa -n'or'ântarea 'a'ei 'ele> '/a' gândit -ntâi dacă nu greşi&eră !er&oana. Bra nu'ită cu !renu'ele 9or'al> o9icial> !e care ea nu -l 9olo&i&e niciodată. ;!oi> ne/a' -ntrebat dacă 9unerariile erau -n onoarea ace&tei 9e'ei cu nu'e 9or'al &au erau -n onoarea lui +&u&. ;' deci& că era a doua variantă> deoarece nu'ele 9e'eii 9u&e&e 'enţionat doar de două ori> -n ti'! ce +&u& a 9o&t 'enţionat -n re!etate rânduri. M/a' -ntrebat de ce a 9o&t &că!at din vedere 9a!tul e&enţialA Ba> cea care a trăit !e ace&t !ă'ânt> e&te acu' 'oartă. M/a' -ntrebat de ce &erviciul 9unerar &/a concentrat a&u!ra !o&ibilei vieţi de du!ă 'oarte -n ti'! ce ignora evidenţa 'orţii din acea&tă viaţă. M/a' -ntrebat de ce ne dă' !er'i&iunea de a a&culta cuvinte 9or'ale şi de ce niciunuia dintre noi nu i &/a o9erit !o&ibilitatea de a vorbi. ;' deci& că acea&ta a 9o&t o 'odalitate 'i2erabilă de a/ţi lua la revedere. Mai târ2iu> i/a' &!u& un adio al 'eu lui Mi'i Goulding> -n ti'! ce -i -ngro!a' cenuşa !e !ro!rietatea noa&tră> nu de!arte de un brad !e care l/a' !lantat -n 'e'oria eiE. Mulţi clienţi au nevoie de a4utor !entru a/şi lua la revedere. ;' -nvăţat de la ,rit2 7erl& valoarea creerii unei cere'onii i'aginare !entru ace&t &co! şi de atunci a' conce!ut o 9or'ulă !entru de&!ărţiriA ?1@ Realitatea> ?2@ )reburi neter'inate> ? @ Cere'onia de la revedere> ?(@ 5oliul şi ?0@ Salutul 2ilei de a2i.

11

Realitatea 'orţii e&te evidentă> cu e=ce!ţia rarelor ca2uri când cor!ul nu e&te recu!erat. Gi cu toate ace&tea> -n ciuda evidenţelor> oa'enii gă&e&c căi 'agice de a nega 'oartea. 7artici!ă la -n'or'ântare ocu!ându/&e de detalii de&!re gă2duirea şi "rănirea celorlalţi !artici!anţi care 4ele&cC &au nu !artici!ă la -n'or'ântare> !entru a !retinde că 'oartea nu a avut loc. 5u!ă -n'or'ântare> a&t9el de !er&oane 4oacă un 4oc de D5acăEA D5ac+ a% 0i insistat s+ vad+ un doctorE. D5ac+ a% 0i avut %ansa s+ o mai v+d )nc+ o dat+E. Se co'!ortă la 9el ca Regina Victoria> de&!re care &e &!une că !ă&tra "ainele 7rinţului ;lbert şi a!a de la toaletă 'ereu !roa&!ată şi gata !entru el. Vorbe&c de cel 'ort şi !retind că 'ortul !oate au2i şi c"iar ră&!unde. Clienţii care nu -şi iau la revedere -şi ţin o !arte din energia lor blocată -n 2iua de ieri. 7ot re9u2a inti'itatea -n !re2ent şi !re2intă di9icultăţi 'a4ore cu D&aluturileE şi Dde&!ărţirileE actuale. În ace&te ca2uri> !ri'a &arcină !entru client e&te de a acce!ta realitateaA 1 CudyA 7ur şi &i'!lu> nu -'i !ot lua la revedere !ână când nu voi şti &igur dacă a 'urit de ini'ă &au &/a &inuci&. "obA B&te irelevant. CudyA 3u> eu ... . "obA Cu' a 'urit e&te irelevant. 3u e nici o di9erenţă. Singurul lucru i'!ortant e&te că tatăl tău e&te 'ort şi că e&te 'ort de 28 de ani. 2 TomA Jneori cred că o văd ... -n 'ulţi'e. "obA )e 'inţi ca &ă !retin2i că nu e 'oartă. B 'oartă.

!arisA Cred că 'i/a' luat la revedere. !aryA Bu nu cred. Încă !orţi verig"etă. :bişnuia' &ă &!un că !urtatul verig"etei e&te un 'od de a nu te de&!ărţi> dar ace&t lucru e&te :T !entru 'icuţele bătrânele. ;cu'> că &unt a!roa!e de a 9i o bătrânică> ştiu că cuvintele 'ele erau de&con&iderări. : !er&oană de orice vâr&tă -şi ia la revedere !entru a/şi o9eri şan&e de a/i &aluta !e cei vii. Jneori un client va nega evidenţa 'orţii> c"iar dacă crede că şi/a luat la revedereA AnnA Vreau &ă ... &ă/'i iau la revedere de la unc"iul 'eu. Jnc"iul 'eu a 'urit -n 2iua -n care a' ab&olvit colegiul şi nu a' ştiut că a 'urit. ;' cre2ut că 'i/a' luat la revedere !ână &ă!tă'âna trecută> când a 'urit un !rieten. Gi a' 9o&t 9oarte tri&tă şi !entru unc"iul 'eu. ;tunci a' reali2at că ţinea' ceva -n 'ine. !aryA Cu' adică ţineai ceva -n tineM AnnA 3u ştiu ... . 3u ştia' că a&ta are vreun e9ect a&u!ra vieţii 'ele. !aryA Vreo treabă neter'inată cu elM

11

AnnA 3u. Mary a reali2at că ea a trecut !rea re!ede de acea&tă !arte> aşa că a !regătit cu ea o &cenă -n care ;nn -i !oate &!une unc"iului ei treaba neter'inatăA !aryA Vrei &ă te -ntorci -n ti'!> când el trăia> &ă -l !riveşti şi &ă de&crii &cenaM AnnA Ooc teni& cu el. Sunte' !e &tradă şi lovi' 'ingea dintr/o !arte -n alta. !aryA ;cea&ta e&te o &cenă din co!ilărie &au una recentăM AnnA 5in co!ilărie. 5eoarece nu l/a' 'ai vă2ut !ână la 1( ani. Gi atunci doar cu 9a'ilia lui la re&taurant. !aryA :T. În &cena ta> vrei &ă te o!reşti &ă 4oci teni& şi &ă/i &!ui ce -n&ea'nă el !entru tineM AnnA Jnc"iule> -n&e'ni 9oarte 'ult !entru 'ine. ;' au2it o gră'adă de lucruri de&!re tine de la 'a'a şi te ad'ir 'ult. )u te 4ucai cu 'ine. Bşti atât de &ănăto& ... . Vreau &ă a' gri4ă de tine. 3u> nu 'ă gândea' la a&ta atunci. Vreau &ă 9ii tatăl 'eu. 7ari 'ereu atât de 9ericit> -ţi dai ti'! &ă te 4oci. ;' !etrecut doar !uţin ti'! cu tine> deoarece trăieşti -n Canada şi eu &unt -n ;nglia. Vreau &ă !etreci 'ai 'ult ti'! cu 'ine. Gtiu că tu ai două 9ete ale tale. Ble nu &e 4oacă cu 'ingea cu tine cât 'ă 4oc eu. )u 'i/ai &!u& a&ta. Bu &tau cu tine. )e iube&c. Î'i !are rău că nu ave' de&tul ti'!. !aryA ;cu' du/te la 'o'entul când l/ai vă2ut ulti'a dată. AnnA ;răţi 'ult 'ai bătrân. ; avut un atac de cord. Încă 9u'a şi lucra 'ult şi nu avea gri4ă de el. !aryA Jnde l/ai vă2utM AnnA Într/un re&taurant. "obA S!une/i ce 'ai ai &ă/i &!ui. AnnA Vreau &ă ai gri4ă de tine. "obA S!une/iA DSunt 9urioa&ă că nu ai gri4ă de tineE. AnnA Sunt 9urioa&ă. ;i două 9ete care te iube&c şi o ne!oată care te iubeşte ... . 3u vreau &ă te o'oriN !aryA ;lte 9uriiM AnnA 3u. !aryA ;!recieriM AnnA ;!recie2 că ai !etrecut ti'! cu 'ine ... că ţi/a !lăcut &ă &tai cu 'ine. Să 'erg la 'u2ee cu tine ... că erai bun cu 'a'a. Jn 9rate bun. )e/a' iubit. ;ş 9i vrut &ă 9i 9o&t tatăl 'eu. Î'i li!&eşti. !aryA Îţi iei la revedereM AnnA La revedere. "obA Ce &i'ţiM ?Nu arat+ sentimente %i se gr+be%te c(nd )%i ia #a revedere@. AnnA Rela=ată. Sto'acul -'i era &trân&. Când a' &!u& la revedere> l/a' !utut vedea -nde!ărtându/&e. !aryA 7riveşte/l 'ort. 3u !oate 'erge. B 'ort. AnnA Î"i. "obA ;i 9o&t la -n'or'ântareM AnnA 3u. ; 'urit -n Canada. "obA Vrei &ă te duci -n Canada la -n'or'ântareM AnnA ?Ancuviin'ea,+@

11

"obA 7riveşte &icriul. AnnA ?Ancuviin'ea,+@ "obA 7riveşte/l -n &icriu. +'aginea2ă/ţi cu' arată> !riveşte/l 'ort. AnnA 3u -l !ot vedea. )ot ce !ot vedea e&te un &icriu cenuşiu. "obA <agă/l -n el. AnnA )re'ur. "obA B 'ort. 7riveşte/l. AnnA ?Fip+3 apoi p#(nge c(teva momente*@ Î'i vei li!&i. )u ştii a&ta. !aryA 3u ştie ni'ic. B 'ort. AnnA ?P#(nge din nou3 un timp*@ Î'i li!&eşti. ?Pau,+ #ung+@ Gi eşti 'ort. La revedere> unc"iule 'ort. "obA :TM AnnA ;' cărat o gră'adă de dorinţe. Mulţu'e&c. 5a. În acea&tă &cenă> ;nn continua &ă in&i&te că el ar 9i 9o&t -n viaţă. D L1am putut vedea )ndep+rt(ndu1seE> DNu )# pot vedea 6mort7E şi DTu %tii astaE. 7entru o de&!ărţire e9icientă> clientul acce!tă 9a!tul că !er&oana e&te 'oartă -n acea&tă viaţă şi că nu 'erge> nu vorbeşte> nu ştie. Când un client acce!tă realitatea 'orţii> -ntrebă' care e&te treaba neter'inată !e care o 9olo&eşte !entru a &e o!ri de la a &!une la revedere. Sugeră' &ă o ter'ine> e=!ri'ând a!recieri şi ne'ulţu'iri. Clientul alege o &cenă de când !er&oana era -ncă -n viaţă> ca &ă nu !retindă că vorbeşte cu un 'ort. 5e obicei> clienţii -nce! cu a!recieri. 5acă clientul are -ncă ne'ulţu'iri> vo' lucra cu el !entru a recunoaşte că -ncă -i cere> -n 'od 'agic !er&oanei 'oarte &ă &e &c"i'be ... -n trecut. ;tunci> o !arte din treaba neter'inată e&te de a renunţa la &!eranţa 'agică !entru o relaţie 'ai bună. 5acă &ingura ne'ulţu'ire e&te că !er&oana a 'urit> -i cere' clientului &ă intre -ntr/o &cenă de Dla revedereE şi &ă/şi i'agine2e -n'or'ântarea. CoeA 3u/'i !lace că ai 'urit. Sunt 9urio& că ai 'urit ... . !aryA Stai un 'o'ent. ;cu' e 'o'entul &ă -l ve2i -n &icriu. Vrei &ă o 9aciM 7riveşte &icriul şi de&c"ide/i ca!acul. CoeA ?Se )ntinde %i se 0ace c+ deschide sicriu#*@ !aryA ;cu' ... el e 'ort şi tu vorbeşti !entru tine> nu !entru el. Bl nu te !oate au2i. S!une/ţi 9uria> !entru binele tău. CoeA Sunt 9urio&. 3u e vina ta ... tu nu ai vrut &ă 'ori ... şi eu &unt 9urio&> 9urio&N Gi 9oarte tri&t. ?P#(nge@ Când treba neter'inată &e &9ârşeşte> -i cere' clientului &ă/şi i'agine2e cere'onia de de&!ărţire> de obicei -n'or'ântarea şi -ngro!area. 7entru de&!ărţire e&te e&enţial ca clientul &ă/şi i'agine2e că !er&oana e&te 'oartă> &ă &!ună D 2%ti mortE şi &ă &!ună DLa revedereE. Jn !roce& de doliu !oate 9i nece&ar> dacă 'oartea a &urvenit cu 'ult ti'! -n ur'ă. 7entru ;nn> câteva lacri'i au 9o&t &u9iciente şi a!oi ea &/a &i'ţit eliberată> când şi/ a luat la revedere de la un unc"i> care a 9o&t 'ai 'ult o 9ante2ie decât realitate şi care era 'ort de 'ultă vre'e. Când 'oartea e&te recentă clientul va 4eli cât ti'! are nevoie.

11

Vre' ca el &ă ştie că &co!ul doliului e&te de a con&olida de&!ărţirea şi de a elibera energia !entru !ro!riul !re2ent. Când doliul &/a ter'inat> !er&oana are nevoie &ă/şi re-noia&că intere&ul !entru !re2ent. 5in ne9ericire> &ocietatea o9eră de&eori 9lori> alinare şi co'!anie -n ti'!ul !ierderii grele şi a!oi -l la&ă !e cel !rivat> &ingur> -nainte de a &e ter'ina 9a2a de doliu. În acea&tă !erioadă el are nevoie de a4utor -n a !ri'i alinarea şi a gă&i activităţi. Me'brii gru!ului !ot 9i de 9olo&> ca şi Dlucrătorii &ocialiE de 'odă vec"e> !entru care ţelul e&te re2olvarea !roble'ei. Jneori clientul vrea &ă/şi ia la revedere de la cineva !e care nu l/a -ntâlnit niciodată> de la 'a'a care l/a dat !entru ado!ţie> &au de la tatăl care l/a !ără&it când era 'ic. În ti'! ce -l -ntrebă' cu' au &tat lucrurile> vre' &ă şti'> de a&e'enea> care &unt 9ante2iile &aleA DCe 'i1au spus despre tat+# t+u-E şi DCe ai inventat despre e#-E. Jn co!il -şi !oate o9eri alinare &ingur> &alvându/şi !ur şi &i'!lu viaţa> i'aginându/şi> undeva -n lu'e> un tată care -l iubeşte cu adevărat. 5acă e&te aşa> -i cere' clientului &ă/şi ia la revedere de la tatăl &ău şi &ă continue> -n acelaşi ti'!> &ă/şi o9ere alinare aşa cu' -şi i'aginea2ă că ar 9i 9ăcut/o tatăl &ău. !ortA ?C+tre tat+# imaginar@ Ma'a nu 'i/ar 9i vorbit de&!re tine. Jneori 'ă -ntreb dacă &/a culcat cu tine 'ai 'ult decât o dată. )ot ce ştiu e că erai -n ar'ată ... de 9a!t nici nu ştiu a&ta &igur. S!unea că ai 9o&t uci& -n ră2boi. 3u o 'ai cred. 3u e=i&tă !o2e &au "ârtii. !aryA S!une/i ce/ţi i'aginai de&!re el când erai co!il. !ortA :". B 4enant. Credea' că eşti eroul !er9ect ... aşa '/a' !roco!&it cu c"e&tiile &uicidare> dorind &ă 'or erou> ca şi tine. Bi bine> a&ta a 9o&t cu 'ult ti'! -n ur'ă. Mă gândea' la tine că '/ai iubi ... '/ai iubi !e 'ine. Mort continuă> &!unându/şi ne'ulţu'irile &ale !entru că nu şi/a cuno&cut niciodată 'i&terio&ul tată. ; a9ir'at că a!recia2ă că a a!ărut !e lu'e ca re2ultat al &!er'ei ace&tui bărbat. !aryA ;cu' !riveşte/te ca 9iind 'ic> un co!il care a inventat un erou iubitor !entru a/i 9i tată. Gi &!une/i ace&tui co!il că tu vei !relua .. că tu vei 9i !ro!riul tată iubitor. Mort -l -'brăţişea2ă şi -l iubeşte !e ace&t co!ilaş care a 9o&t el. Gi/a a9ir'at> de a&e'enea !o2iţia ne&uicidară şi i/a &!u& 'icului co!il că -l va !rote4a. Când un co!il 'oare> -i -nde'nă' !e !ărinţi &ă/şi ia la revedere şi &ă nu 9acă un altar din ca'era co!ilului &au din obiectele care i/au a!arţinut. 5acă nu 9ac de&!ărţirea> ace&t lucru !oate 9i un 'e&a4 !entru ceilalţi co!ii că nici unul dintre ei nu e&te la 9el de valoro& ca cel 'ort. 5acă co!ii ră'aşi -n viaţă nu !ot 9i la 9el de buni> &au la 9el de iubiţi ca şi co!ilul 'ort> ei !ot decide că &ingura 'odalitate de a 9i iubiţi e&te &ă 9ie 'orţi. În ti'! ce -şi iau la revedere de la co!ilul 'ort> !ărinţii !ot alege &ă/şi ia la revedere atât de la co!ilul real> cât şi de la 9ante2iile lor de&!re ce ar 9i !utut deveni ace&t co!il. Înainte de ado!ţie> -i -nde'nă' !e !ărinţi &ă/şi ia la revedere de la co!ii biologici !e care nu -i vor avea şi &ă/şi 9acă doliul> -n loc de a/şi re!ri'a şi de a/şi nega &enti'entele. ;cea&ta -i eliberea2ă de &!eranţele şi nă2uinţele din trecut> a&t9el -ncât &ă -l acce!te cu adevărat !e co!ilul ado!tat.

11

Când un client nou -şi ia la revedere> o 'etodă e&te aceea de a lua a'bele !ărţiA DNu1mi voi #ua niciodat+ #a revedere de #a tine E şi DAmi voi #ua #a revedere de #a tineE. Gi &ă identi9ice avanta4ele şi de2avanta4ele 9iecărei !o2iţii. Jn client care nu -şi ia la revedere ar 9i !utut decide -n co!ilărie &ă nu -şi ia la revedere de la cineva care a 'urit atunci. : 9e'eie nu -şi !er'itea &ă -şi ia la revedere de la &oţul ei. Când a' -ntrebat dacă a 'urit cineva când era 'ică> şi/a a'intit că &/a du& la ca&a unui vecin &ă &e 4oace> -n loc de a 'erge la -n'or'ântarea bunicului. Gi/a luat la revedere de la bunicul ei> -ntr/o -n'or'ântare i'aginară şi a!oi şi/a luat i'!ortantul la revedere de la &oţul ei 'ort. Jnii clienţi nu -şi iau la revedere deoarece !rovin din 9a'ilii -n care &e 4eleşte 'ereu. : clientă a'ericană> de origine greacă> care re9u2a &ă/şi ia la revedere> a recuno&cut că 'a'a şi bunica &a au 9o&t bocitoare !er!etue. Ba i/a &!u& 'a'ei &ale> -n i'aginaţie> că -şi va lua la revedere> deşi nici una dintre &tră'oaşele ei nu ar -nţelege aşa ceva. ; aliniat &tră'oaşele grecoaice din ulti'ii 0 888 de ani> vi2uali2ându/le de/a lungul câ'!iilor S!artei> toate -'brăcate -n negru şi a ţi!at la ele> !rin &ecole D Dei3 voi b+tr)ne proaste@ Am terminat cu 4e#itu#@ 5evin o 0emeie Jorba@ E . Gi/a luat la revedere şi a ter'inat cu un dan& grece&c. Cu!lurile care &e de&!art !ot avea nevoie &ă -şi ia la revedere> 'ai ale& dacă &unt -ncă DlegaţiE !rin 4ocuri de tutelă &au !ro!rietate> &au de in4oncţiuni !e care continuă &ă le acce!te. Clientul cu un 'e&a4 D3u e=i&taE din co!ilărie> !oate ră'âne atârnat de un 9o&t &oţ> a&t9el -ncât 9o&tul &oţ &ă/şi dorea&că ca ace&ta &ă 9i 9o&t 'ort. Clientul cu D3u 9i a!ro!iatE nu 9inali2ea2ă divorţul !entru a ră'âne &ingur. Clientul cu D3u creşteE !oate ră'âne legat de 9o&tul &oţ !entru ca ace&ta &ă/i re2olve !roble'ele> -n ti'! ce clientul cu D3u 9i co!ilE -i &!une 9o&tului &oţA D5ac+ ceva nu e )n regu#+ sau devii prea depresiv3 voi 0i mereu disponibi#E. SueA 3u !ot &ă 9ac ni'ic. Continuă &ă 'ă &une şi ... . "obA )rebuie că tu ai un tele9on 9oarte &traniu> unul care -ţi ră'âne -n 'ână şi nu -l !oţi -nc"ide. ?!embrii grupu#ui r(d*@ SueA Înţeleg !unctul tău de vedere> dar ... . "obA 5ar. 5ar tu vei continua &ă vorbeşti cu el şi &ă 9ii 9urioa&ă cât ti'! el -ţi 9or'ea2ă nu'ărul. SueA Bi bine> nu !oţi !ur şi &i'!lu &ă ... renunţi la cineva. "obA Înc"ide oc"ii şi re!etă acea&tă a9ir'aţieA DNu po'i renun'a pur %i simp#u #a cineva E. Ve2i cu' &e !otriveşte -n trecutul tău. Sue a de&co!erit că 9ăcea cu &oţul ei ceea ce -ncerca&e> când era 'ică> &ă 9acă cu tatăl &ău. ; lucrat> 9ără &ucce&> &ă -i 9acă 9ericiţi. Când a luat noua deci2ie de a renunţa la ace&t 4oc> lă&ându/l !e tatăl ei &ă bea> dacă el alege ace&t lucru> a deci& că nu ea e&te re&!on&abilă !entru de!re&ia 9o&tului ei &oţ. ; renunţat la a D-ncerca &ă a4uteE şi la a 9i 9urioa&ă !entru ratările ei. Clienţii !ot a'âna de&!ărţirile> anga4ându/şi tera!euţi şi avocaţi ine9icienţi. Bi uită că avocaţii şi tera!euţii &unt anga4aţii lor şi &e co'!ortă cu ei ca şi când ar 9i !ărinţi atot!uternici. Le rea'inti' clienţilor de dre!tul lor de a avea avocaţi şi tera!euţi co'!etenţi> care lucrea2ă e9icient şi ra!id !entru client.

11

5u!ă ce evidenţele &unt recuno&cute şi acce!tate> clientul e&te gata &ă/şi ia la revedere. : 'etodă ideală e&te a/i avea !re2enţi atât !e a'bii !ărinţi cât şi !e toţi co!iii. 7artenerii -şi vor &!une ne'ulţu'irile şi a!recierile> inclu&iv cu' a cre&cut 9iecare> cuno&cându/l !e celălalt. Bi !ot 4eli că vi&ul lor de&!re o că&ătorie !er!etuă> !roductivă> 9ericită nu e&te realitatea lorN 7ot recunoaşte că &9ârşitul relaţiei nu e&te un eşec ci o alegere. Văd că divorţul e&te atât un -nce!ut> cât şi un &9ârşit. 7ot &ă nu &e 'ai -ntâlnea&că niciodată> &e !ot vedea când unul dintre ei vine &ă ia co!ii !entru .eeIend> &au &e !ot -ntâlni !entru oca2iile i'!ortante de 9a'ilie> cu' ar 9i ab&olvirile &au că&ătoriile. : !arte din la revedere !oate include acce!tarea 9a!tului că niciunul nu are re&!on&abilităţi !entru celălalt şi că 9iecare renunţă la orice inve&tiţie -n viaţa celuilalt. În acea&tă de&!ărţire ideală co!ii o9eră> de a&e'enea> a!recieri şi ne'ulţu'iri. Co!iilor li &e &!une> de către a'bii !ărinţi că de&!ărţirea e&te !er'anentă> că nu co!iii au cau2at !roble'ele !ărinţilor şi că nici co!ii> nici altcineva> nu !ot deter'ina o -'!ăcare. )ata şi 'a'a nu vor 'ai 9i -'!reună. 7entru &ănătatea viitoare a co!iilor> e&te deo&ebit de i'!ortant &ă li &e &!ună ace&te lucruri> atât de de& cât e&te nece&ar> !ână când vor -nţelege. În ti'! ce co!iii iau !arte la de&!ărţirea !ărinţilor> ei nu -şi vor lua la revedere de la nici unul dintre ei> ci -şi vor lua la revedere de la 9a'ilie aşa cu' a 9o&t ea -nainte. Sunt -ncura4aţi &ă/şi recunoa&că şi &ă/şi e=teriori2e2e &enti'entele şi &unt a4utaţi -n doliul lor. 5acă !ărinţii nu vor &ă/şi ia la revedere aşa> unul dintre ei> cu co!iii> dacă e&te !o&ibil> -şi !oate lua la revedere -n 9ante2ie. 5u!ă ce clienţii divorţaţi -şi iau la revedere> noi &ugeră' ca D&alutul 2ilei de a2iE &ă includă o !etrecere> cât de curând e&te gata clientul. Jnii clienţi -şi o9eră un dar &!ecial> unul !e care nu l/au !ri'it -in cur&ul că&niciei> cu' ar 9i o !ictură &au o -nregi&trare !e care 9o&tul &oţ nu ar 9i 9ăcut/o. Îşi iau vacanţe &au &e alătură organi2aţiilor care &e ocu!ă de ceea ce -i intere&ea2ă -n !re2ent. Cu 9iecare dar -şi &!uneA DSunt &!ecial !entru 'ine. 3u &unt o victi'ăE. ;&t9el de de&!ărţiri &unt !otrivite !entru toate cu!lurile> "etero &au "o'o&e=uale> că&ătorite &au nu> când relaţia lor &e &9ârşeşte. ;lţi clienţi ră'ân legaţi de trecut> re9u2ând &ă &e de&!artă de ţara lor de origine. În 2iarul San &rancisco Chronic#e a a!ărut un articol de&!re un bărbat de 16 de ani care a 9ugit din Ru&ia -n 1$1$. ;9ir'a -n interviuA D Itiu c+ monarhia va 0i reinstaurat+* Sper3 doar3 c+ se va )nt)mp#a c(t timp tr+iesc eu E. 7entru a!roa!e 08 de ani> el a re9u2at &ă/şi ia la revedere. În toata lu'ea e=i&tă !er&oane care ră'ân legate de a&t9el de ilu2ii şi> 9ăcând a&ta> -şi neagă legăturile cu ţările lor de ado!ţie. 5in nou> -ntrebă' care &unt 9a!teleC când clientul &!une că nu &e va 'ai -ntoarce -n ţara lui de origine> -l -ntrebă' dacă e&te gata &ă/ şi ia la revedere. Bl -şi !regăteşte &cena de la revedere> care are i'!ortanţă !entru el. Îşi !oate vi2uali2a şi rudele care trăie&c acolo. +ndi9erent de &cena !e care o alege> -i cere' &ă &!ună ace&tor locuri şi !er&oane care e&te treaba neter'inată cu ei> ne'ulţu'iri şi a!recieri. Va &!une vec"ii ca&e că &e &i'te bine -n ca&a actuală şi ce va 9ace di9erit> ca re2ultat al de&!ărţirii. Tatie a ră'a& de!re&ivă luni de 2ile> re9u2ând &ă/şi ia la revedere de la ca&a din B&t> !e care ea şi &oţul ei o vându&eră când el a 9o&t recrutat> -n ti'!ul ră2boiului din Vietna'. Ba &u&ţinea că nu au avut altă alegere decât &ă vină -n Cali9ornia. 3oi a' &ubliniat că ar 9i !utut alege &ă trăia&că a!roa!e oriunde altundeva> cu toate că alegerile &oţului &ău !ăreau a 9i li'itate la Cali9ornia> Canada> Suedia &au !oate -nc"i&oarea.

12

Înainte de a/şi lua la revedere> a 9o&t i'!ortant ca &ă -ncete2e a &e 'ai con&idera o victi'ă. ;legerile eiA 1. 2. . (. Să &tea -n B&t şi &ă 9ie 9ericită. Să &tea -n B&t şi &ă 9ie tri&tă. Să vină -n Cali9ornia cu &oţul ei şi &ă 9ie 9ericită. Să vină -n Cali9ornia cu &oţul ei şi &ă 9ie tri&tă.

Ba a recun&ocut că con&idera&e că &ingura alegere era nr. (. )rei &ă!tă'âni 'ai târ2iu &/a deci& &ă/şi ia la revedere de la ca&a ei din B&t. ; de&cri& gru!ului 9o&ta ei ca&ă> a intrat -n ea> -n i'aginaţie şi şi/a luat la revedere. ;!oi &/a &i'ţit !lină de energia nece&ară !entru a/şi 9ace o viaţă bună -n Cali9ornia. ,oştii !reoţi -şi iau la revedere de la !reoţie> o9iţerii de carieră -şi iau la revedere de la ar'ată> bărbaţii şi 9e'eile !en&ionaţi -şi iau la revedere de la 9o&tele lor &lu4be. )oţi 9ac a&ta !entru a/şi reinve&ti energia -n !re2ent. Jnii -şi iau la revedere de la vi&e !e care nu le !ot -'!lini> cu' ar 9i &ă devină !reşedintele unei co'!anii. Jnul dintre !rietenii noştri> tera!eut> şi/a !etrecut trei ani -ncercând> 9ără &ucce&> &ă 9ie ad'i& la o 9acultate de 'edicină şi a!oi a deci& &ă acce!te un interviu !entru o 9acultate de !&i"ologie. În &cena lui de la revedere> şi/a de&enat literele D5r.E -nalte de !e&te 'etri> din aur> -ncru&tate cu dia'ante şi alte !ietre !reţioa&e 9ru'oa&e. ; &!u& ace&tor litere cât de 'ult şi le dorea -naintea nu'elui &ău şi cât de ne'ulţu'it a 9o&t că nu le va avea niciodată. Gi/a dat !er'i&iunea de a &i'ţi 9urie şi durere. ;!oi a &!u&A D5a. Gi voi 9ace aceeaşi treabă bună ca tera!eut> indi9erent dacă &unt 'edic &au doctor -n ştiinţe. Gi nu va trebui &ă -nvăţ toate nu'ele &tu!ide ale tuturor !ărţilor cor!ului &au &ă aduc co!ii !e lu'e> &au &ă co& oa'eni> doar !entru a deveni !&i"iatruE. Gi/a i'aginat literele 'icşorându/&e !ână la o di'en&iune 'icuţă> a!oi le/a -ngro!at -n covor. Sugeră' de&!ărţiri de !ierderi ale !ărţilor cor!ului &au ale 9uncţiilor cor!orale> când !er&oana e=agerea2ă &au 'ini'ali2ea2ă !ierderea. Jn bărbat a continuat &ă 4oace 9otbal du!ă o a'!utare şi a&t9el> continua &ă/şi rănea&că bontul. Jn altul a cerut a4utor !entru "andica!aţi. ;'bii au avut nevoie &ă/şi ia la revedere !entru a &e !erce!e ca bărbaţi care şi/au !ierdut un !icior şi> cu toate ace&tea au !otenţial !entru o viaţă -'!linită. : 9e'eie> du!ă o 'a&tecto'ie> ea re9u2at &ă &e de2brace -n 9aţa &oţului ei. ;' -nţele& că a'bii au con&!irat &ă nu di&cute de&!re intervenţia c"irurgicală şi &ă nu &e 'ai atingă. ;'bii erau 9obici -n legătură cu răni şi 9rici. ;'bii şi/au luat la revedere de la &ânul ei şi şi/au re-noit intere&ul !entru inti'itatea &e=uală. 5e&!ărţirile &unt i'!ortante !entru toţi cei care trăie&c -n trecut> legaţi de ceea ce a 9o&t &au de ceea ce ar 9i !utut 9i. Când &!une la revedere> !er&oana &e re-ntoarce -n !re2ent cu energia nece&ară dedicării 9aţă de 2iua de a2i şi !entru &c"i'bările !e care vrea &ă le 9acă acum.

12

Capi$ lul @ N i deci+ii
SCB3; 3:++ 5BC+L++
În 'unca cu noile deci2ii> clientul şi tera!eutul aran4ea2ă o &cenă> ca' ca şi -n teatru. Scena !oate 9iA ?1@ o &cenă din !re2ent> ?2@ o &cenă recentă> ? @ o &cenă ti'!urie> ?(@ o &cenă i'aginară &au ?0@ o co'binaţie de &cene. SCB3; 5+3 7RBLB3) e&te una care a!are !e 'o'ent> -n &ala de tera!ie. LeeE Ooy> vreau &ă clari9ic ceva cu tine. )endinţa 'ea e&te de a 9i oarecu' inti'idat şi a dori &ă 9ac !e !lac celorlalţi. Bu ... a" ... a' 9o&t &u!ărat când ai in&i&tat &ă a&cultă' -nregi&trările tale> când !lănui&e' &ă 'erg la !la4ă. ;şa că a' &tat ieri cu tine aici... şi a' 9o&t ... a" ... &u!ărat. ?Se mut+ spre o scen+ recent+*7 Gn membru a# grupu#uiA Lee> &unt ui'it de 9elul -n care -ţi reţii re&!iraţia când vorbeşti.

12

LeeA :T. :ricu'> cred ... cred că nu vreau altceva !entru 'o'ent. Bu ... a" ... te la& &ă/'i &trici di&tracţia. 5a> a&ta e ... . Vreau &ă -ncete2 &ă/i la& !e oa'eni &ă/'i &trice di&tracţia. 65in nou3 Lee iese din aici %i acum3 de data asta c+tre un viitor incert*@ Gn membru a# grupu#uiA Îţi reţii şi 'ai 'ult re&!iraţia. "obE 65eci,(nd s+1# 'in+ pe Lee )n scena din pre,ent*7 Lee> &tai -n !icioare. ;cu' re&!iră adânc şi 'ârâie a'eninţător la Ooy. LeeA Senti'entul 'eu e&te că ... a" ... !ur şi &i'!lu ... nu ţi!i la oa'eni. "obE 6Au,ind comanda parenta#+ 9Nu 'ipiE7 Încalcă acea&tă co'andă> acea&tă co'andă 7arentală care &!une> Lee> nu ţi!i la oa'eni. LeeA Se ridică ... rrrrr ... aa""""" ... grrrrrrr ? R(n4e%te@ RRRR;RRRR;;;RRRR. GRRRRRRRR. "obA ;cu' !une cuvinte -n a&ta. LeeA Ooy> CY35 M+/;+ S7JS SW MW Î3)YL3BSC CJ )+3B> ;M S+MR+) CW M+/;+ :R5:3;)N 6Jbiar+ tare %i grupu# r(de ca apreciere*7 : SW R+7 CY35 VRB;J BJ G+ V:+ MBRGB L; 7L;OW G+ 3J V:+ M;+ ,+ ;M;<+L CJ ,B)BLB 5RWGJRB C; )+3B 5:;R 7B3)RJ CW M;M; M+/; S7JS SW : ,;C. V:+ ,;CB CB VRB;J. Mulţu'e&c. MJLRJMBSC. ;RRRRRR ... GRRRRRR. V:R<BSC M+3J3;) 5B );RB G+ ;G 7J)B; C:3)+3J; ;G; ):;)W L+J;N Mă &i't &u!erb. În acea&tă !orţiune de lucru cu noua deci2ie> Lee a !utut 9olo&i !re2entul> deoarece D!rotagoni&tulE &ău era -n &ală. 5eoarece in4oncţiunile &ale D Nu 0i copi#E şi DNu doriE> !lu& contrain4oncţiunile D&ii po#iticosE şi DNu 'ipaE> 'ilitea2ă -'!otriva con9runtării &ale directe> -n bene9iciul &ău> e&te deo&ebit de i'!ortant !entru el &ă -ndră2nea&că &ă ră&!undă aici -n !re2ent. Loe> de a&e'enea> a 9olo&it gru!ul de la .orI&"o! ca &ă -i &u&ţină noua deci2ie> -n !re2ent. Co!il 9iind> a acce!tat atribuirea !arentală D)i'ida noa&tră 'icuţăE. Când a contractat &ă devină 'ai ca!tivantă şi 'ai vie> -n loc de a 9i ti'idă> gru!ul a !u& la cale o !etrecere i'aginară> ca &cenă -n care ea !oate lua o nouă deci2ie. Ba a 9o&t tri'i&ă a9ară din ca'eră şi i &/a &!u& &ă &e -ntoarcă -n 68 de &ecunde. Când &/a a!ro!iat de &ala .orI&"o!/ului> a au2it o !etrecere 2go'otoa&ă -năuntru. Me'brii gru!ului i'ită o !etrecere de co!ii> 4oacă 4ocuri> 9ac tu'be şi &trigă tare unii la alţii. Loe ciocăneşte ti'id şi nu -i ră&!unde ni'eni. Ciocăneşte din nou. Lgo'otul &e inten&i9ică. În 9inal> Loe de&c"ide uşa. Me'brii gru!ului continuă &ă &e 4oace> ignorând/o. Mary -i rea'inteşte> a doua oară> că ea e&te cea care vrea &ă &e co'!orte di9erit 9aţă de trecut. Loe intră şi ea -n 4oc> !re9ăcându/&e că &e 4oacă D;&cun&aE. Cineva a -'!ărţit cornuri i'aginare şi a &ărit/o !e Loe. Când ea a cerut un corn şi a &u9lat -n el triu'9ătoare> gru!ul a cântat !entru Loe DLa 'ulţi aniE. ,olo&i' !re2entul şi -n lucrul cu i'!a&ul de gradul trei> când !er&oana> 9ără a crea vreo &cenă &!eci9ică> e=!ri'ă &i'!lu !ărţile &inelui a9late -n o!o2iţie. 7"ili!!e era de&cura4at -n legătură cu abilitatea &a de a -nvăţa 9or'a noa&tră de tera!ieA !aryA :T. ,olo&eşte două &caune. 7e unul dintre ele 9ii 7"ili!!e cel deşte!t> care -nvaţă. 7e celălalt &caun 9ii 7"ili!!e care !retinde că nu !oate -nvăţa ;)Uge&talt. Phi#ippeA :T. Sunt deşte!t. Învăţ. Î'i !lace &ă 'ă bucur. Î'i !lace &ă 9ac din -nvăţare o e=!erienţă a'u2antă. 5a> aşa e. C"iar -nvăţ 9oarte re!ede. Când avea' 12 ani a' 9o&t

12

tri'i& -n ;nglia doar o vară şi 'i/a' 9ăcut !rieteni şi a' -nvăţat li'ba lor 9oarte re!ede. Învăţ bine. 5acă !ot -nvăţa engle2a -n trei luni> !ot -nvăţa ;)Uge&talt -n două luni. Phi#ippeE ?Se a%ea,+ pe ce#+#a#t scaun*@ Mă "ărţuie&c. Sunt &igur că nu voi 9i un tera!eut bun. ;lţii &unt 'ai buni decât 'ine. 3u -nţeleg ni'ic. Mă &i't ca şi când aş alerga şi &unt cu 'ult -n ur'ă şi 'ă &u9oc şi nu a' aer şi nu/i voi a4unge niciodată din ur'ă. ;lerg din greu> din greu> ca &ă 9iu !ri'ul ... la linia de &o&ire. !aryA 5acă nu &unt !ri'ul> la linia de &o&ire> cel 'ai bun din lu'e> nu &unt bun de ni'ic. Phi#ippeA 5acă nu &unt !ri'ul ... ? I,bucne%te )n r(s@ 5aN C"iar aşaN <ine-nţele&N 6!erge )napoi pe scaunu# s+u*@ Ca2 -nc"i&N 3oi trată' 'ulţi clienţi care cred că dacă nu &unt cei 'ai buni> nu &unt buni de ni'ic. 7"ili!!e şi/a &c"i'bat deci2ia 9oarte re!ede. ;lţii &!un D<ine-nţele&> trebuie &ă 9iu !ri'ulNE. Ca şi Ce2ar> care nu dorea &ă 9ie al doilea -n Ro'a> aceştia !ot !une o valoare de viaţă şi de 'oarte -n -ncercarea lor şi !ot 9i ne9ericiţi !e tot !arcur&ul lu!tei. ;ceşti clienţi au nevoie de o 'uncă 'ai i'!ortantă> care include deci2ia de a nu &e &inucide dacă nu -şi ating &co!urile. 7ot lucra -n 'ulte &cene> clari9icându/şi !o2iţiile şi luând noi deci2ii> -nainte de a 9i gata &ă &e bucure de &ucce&ul !e care -l au> &ă &e bucure de !ro!ria !er9ecţionare şi &ă -ncete2e &ă &e di&credite2e !entru că nu &unt cei 'ai buni din do'eniul lor. Când trată' clienţi cu !lângeri &o'atice lucră' -n !re2ent> -n ti'! ce ei -şi trăie&c &i'!to'ele. TroyA Mă doare ca!ul. "obA Voi lucra cu tine. În ti'!ul lucrului> !retinde că nu e=i&tă o cau2ă 9i2ică !entru durerea de ca!. 5acă nu -ţi trece durerea de ca! &au dacă ai alte &i'!to'e> &!une/'i. <ine> 9ii durerea ta de ca! şi de&crie/te. TroyA Sunt 'are> 'ă -'!răştii. Mă -'!răştii -n ca!ul lui )roy ... &!re vâr9ul ca!ului lui )roy. Bu ... e ca şi când -l cu!rind ... "obA ,ii tu. TroyA 5i&!ari. "obA ,ii durerea ta de ca!. TroyA 3u voi di&!ărea. "obA 5urere de ca!> ai &!u& că -l cu!rin2i !e )roy. S!une 'ai 'ulte de&!re a&ta. TroyA Mă -n9ăşor -n 4urul tău> te cu!rind ... adică ... vreau &ă &!un că &unt a!roa!e ca o de2'ierdare. "obA Îl de2'ierd !e )roy. Sc"i'bă. TroyA )oc'ai '/a' gândit la ceva. :bişnuia' &ă a' de 'ulte ori dureri de ca!. Când era' co!il. Stătea' aca&ă> nu 'ergea' la şcoală şi 'a'a -'i 9recţiona ca!ul. Bi bine> durerea de ca! ... durerea 'ea de ca! a di&!ărutN ?J(mbe%te@ Cred că era' &ingur aici> venind &ingur la ace&t .orI&"o!. Bi bine> durere di&!ărută> nu 'ai a' nevoie &ă &tau aca&ă şi &ă 9iu 'ângâiat. ;şa că nu te invit -na!oi ... ?R(de@ )roy şi/a o!rit durerea de ca! 9oarte re!ede. 5e obicei> un client are nevoie de 'ai 'ult ti'!. 7e 'ă&ură ce clientul continuă dialogul Dcelor două &cauneE> -ntrebă' dacă durerea de ca! &e 'enţine la 9el> &e inten&i9ică &au &cade. 5acă durerea creşte &au

12

ră'âne la 9el> !ute' &c"i'ba &cenele> cerându/i clientului &ă vi2uali2e2e cine !oate &ta !e &caunul durerii de ca!> &!unând cuvintele !e care le &!une durerea de ca!. ;!oi &ugeră' &ă !oarte dialogul cu !er&oana re&!ectivă. 5acă te"nica nu are &ucce&> reco'andă' clientului &ă con&ulte un 'edic.

SCB3B RBCB3)B
Lee ar 9i !utut recrea &cena cu Ooy> când ea i/a cerut &ă a&culte -nregi&trările> -n loc de a 'erge la !la4ă. Loe ar 9i !utut !re2enta o &cenă recentă> de aca&ă &au de la &erviciu> -n care &/a co'!ortat ti'id şi acea &cenă ar 9i !utut 9i 9olo&ită !entru o nouă deci2ie. 7"ili!!e &/ar 9i !utut -ntoarce> -n i'aginaţie> la ulti'a oară când a condu& un gru! de tera!ie. Greg> ca şi 7"ili!!e> era !reocu!at de lucrul &ău ca tera!eut. Bl -şi de&crie clientul şi aduce &cena recentă aici şi acu'. GregA Ba e blocată. ,i=ea2ă !odeaua. Gi eu &unt la 9el de blocat. 3u ştiu ce &ă 9ac !entru ea. "obA Gi ce gândeştiM GregA Gânde&c ... -ncerc &ă de&co!ăr ce &ă 9ac. "obA Încerci> 2iciM ;&ta e !roble'a cu Da -ncercaE. 5eci nu gândeşti ce &ă 9aci şi a!oiM GregA Bi bine> continuu &ă gânde&c că orice aş 9ace nu e&te de&tul de bine. "obA ;du/ţi !ărinţii -n &ala de tera!ie şi la&ă/i &ă &tea lângă tine. Bi -ţi &!un că ceea ce 9aci nu e de&tul de bineM GregA )ata &!une. 5a> tata e -n ca!ul 'eu. "obA Gi care e 'e&eria tatălui tăuM GregA B c"irurg. !aryA Ce ştie el de&!re tera!ieM GregA 3i'ic. ?R(de@ C"iar ni'ic. !aryA 5eci eşti un !ro&t ... &ă anga4e2i un a&t9el de &u!ervi2or care nu ştie ni'ic. GregA ?R(de@ Î"- ... -"-. :T> tată> ;,;RWN ?Grupu# r(de@ "obA 5ata viitoare când -ţi vei bloca creativitatea> a&cultând do4enile 7arentale> eşti di&!u& &ă -l !riveşti !e tatăl tău care &tă lângă tine ... şi &ă/l dai a9arăM Bl are tot atâta treabă -n şedinţele tale de tera!ie> cât ai şi tu -n &ala lui de o!eraţii. 5e obicei> noi 9olo&i' &cenele !re2ente şi recente !entru clari9icarea şi re2olvarea !roble'elor> 'ai degrabă decât !entru noile deci2ii. În a&t9el de &cene> !er&oana e&te ea -n&ăşi> la vâr&ta actuală şi> de aceea> e&te 'ai uşor &ă 9olo&ea&că &tarea eului de ;dult. Lee ar 9i !utut Dre2olva !roble'aE> re9eritor la ceea ce dorea &ă 9acă -n !re2ent> ca &ă renunţe la &u!ărarea &a 9aţă de Ooy. ;r 9i !utut> de a&e'enea> &ă re!roducă &cena recentă cu -nregi&trările v&. !la4ă> !entru a -nţelege 4ocul !e care -l 4oacă când vrea &ă &!ună D3uE> -n loc de a &!une D5aE şi &9ârşeşte !rin a 9i iritat.

SCB3B )+M7JR++

12

7entru cei 'ai 'ulţi clienţi> luarea unei noi deci2ii e&te 'ai uşoară -n &cenele ti'!urii deoarece> -n ace&te &cene> sunt co!ii. 3u trebuie &ă 9acă e9orturi !entru a ră'âne -n &tarea de Co!il. 5e a&e'enea> noua deci2ie e&te trăită 'ai !ro9und când !rotagoniştii i'aginari &unt !er&oanele care au dat in4oncţiunea originară. 7entru a gă&i &cena ti'!urie> !entru noua deci2ie a lui Lee> a' 9i !utut &!uneA 9&ii un b+ie'e# %i au,i cuvinte#eE Nu 'ipa #a oameni@E &au 9Cine 'i1a spus s+ nu 'ipi #a oameni- A#ege o scen+*E &au 9Fine1'i respira'ia3 a%a cum 0aci %i aude1te pe tine vorbind po#iticos* 2%ti intimidat %i )i #a%i pe a#'ii s+ 0ac+ ceea ce vor* Care era scena3 c(nd erai mic-E &au 9An 0a'a cui te supuneai3 c(nd erai mic-E +ndi9erent de &cena !e care o alege Lee> &co!ul lucrului ar 9i ca el &ă &i'tă re&!ingerea in4oncţiunii !e care a acce!tat/o anterior. 7entru a gă&i o &cenă ti'!urie cu 7"ili!!e> ne/a' 9i concentrat !e cuvintele &ale DMă &i't ca şi când aş alerga şi &unt cu 'ult -n ur'ă şi 'ă &u9oc şi nu a' aer şi nu/i voi a4unge niciodată din ur'ăE şi a' 9i vă2ut care &cenă din trecut e&te evocată. Bl ar !utea re!eta cuvinte &au şi le/ar !utea &!une -n ti'! ce aleargă> i'aginându/şi că nu va a4unge. Îşi !oate aran4a cor!ul -ntr/o !o2iţie care &ă e=!ri'e ceea ce &i'te. D,ă/ţi cor!ul &ă arate cu' te &i'ţi când nu !oţi &ă a4ungi din ur'ăE. Când şi/ar aran4a cor!ul -n aşa 9el -ncât &ă 9ie 'ulţu'it> l/a' -ntreba &i'!luA DCâţi ani ai şi ce &e -ntâ'!lăME. Scena ti'!urie> !entru Loe> !oate 9i e=act la 9el ca şi D!etrecerea aniver&arăE. ;' -ntreba dacă a 9o&t vreodată la o !etrecere aniver&ară şi i/a' cere &ă aleagă una> la care a 4ucat rolul ei de ti'idă. Când ar 9i 9o&t e'otivă -n &cenă> i/a' 9i cerut &ă &e co'!orte di9erit 9aţă de 9elul -n care &/a co'!ortat atunci. +/a' 9i !utut cere &ă/şi i'agine2e -ntreaga &cenă> &au &ă 9olo&ea&că gru!ul !entru a 4uca rolurile celorlalţi co!ii> aşa cu' a' 9ăcut -n &cena din !re2ent. 5acă )roy nu ar 9i 9ăcut &ă/i Ddi&!arăE durerea de ca!> a' 9i !utut trece către o &cenă ti'!urie dintre )roy şi 'a'a &a> -n care el i/ar &!une 'a'ei &ale că renunţă la durerile de ca! şi 'ângâieri> deoarece !re9eră &ă &e 4oace cu co!iii. Greg ar 9i !utut alege o &cenă ti'!urie cu tatăl &ău> c"irurgul. ,or'ula noa&tră e &i'!lă. 3oi> -'!reună cu clientul> gă&i' o &cenă din co!ilărie -n care clientul a avut aceeaşi !roble'ă cu cea !e care o !re2entă' acu'. 7entru Lee> 7"ili!!e> Loe> )roy şi Greg a' 9i !utut &!une &i'!luA DÎnc"ide oc"ii şi -ntoarce/te -n ti'!. În ce 9el !roble'a ta de a2i &e !otriveşte cu !roble'ele din co!ilărieM ;lege o &cenă.E

12

;' !utea 9olo&i bene9iciul negativ al 4oculuiA &enti'entele !ara2ite !lu& a9ir'aţii de&!re &ine şi de&!re ceilalţi. Lee &e &i'te D&u!ăratE şi Dinti'idatE. Cu cuvintele Co!ilului e&te D9urio&E şi D&!eriatE. S!une de&!re cealaltă !er&oană> OoyA D-'i &trici di&tracţiaE şi de&!re elA D3u reuşe&c &ă 9ac ce vreau &ă 9ac.E 7"ili!!e &e &i'te Dde&cura4atE şi &!une D;lţii &unt 'ai buni decât 'ineE şi D3u gă&e&c ni'icE. ;' !utea cere 9iecăruia &ă/şi -nc"idă oc"ii> &ă re!ete &enti'entele şi !ro!o2iţiile şi &ă &e -ntoarcă -n co!ilărie !entru a gă&i o &cenă care &e !otriveşte. 7entru clienţi e=i&tă neli'itate &cene ti'!urii di&!onibile. B&te i'!ortant ca &cena alea&ă &ă &e !otrivea&că in4oncţiunii şi deci2iei clientului> a&t9el -ncât &cena &ă 9ie adecvată !entru o nouă deci2ie &!eci9ică. Nu e8ista* 3oua deci2ie va 9i 9Nu m+ voi omor)E3 9Sunt demn de iubireE %i 9!+ iubesc %i voi continua s+ am gri4+ de mine E* 7entru a lua a&t9el de noi deci2ii> clientul gă&eşte o &cenă -n care a 9o&t dată in4oncţiunea şi ia o nouă deci2ie> care &ă aibă &en& -n acea &cenăA 9Sunt demn de iubire3 chiar dac+ tu3 tat+3 nu %tii cum s+ iube%ti* E3 9Sunt demn de iubire3 chiar dac+ tu spui c+ m1am #uptat cu tine din ,iua )n care m1am n+scut E3 sau 9Sunt demn de iubire3 chiar dac+ departamentu# de asisten'+ socia#+ nu a g+sit niciodat+ p+rin'i doritori s+ m+ adopteE* ?Ve2i Ca!itolul $.@ Nu sim'i* Clientul &e -ntoarce la o &cenă ti'!urie -n care ia o nouă deci2ie> !rin trăirea &enti'entelor inter2i&e şi &!une celorlalţi că/şi a!recia2ă abilitatea de a &i'ţi şi de a/şi e=!ri'a &enti'entele> c"iar dacă aceştia nu recuno&c şi nu a!recia2ă ace&te &enti'ente* Nu 0i copi#* Într/o &cenă ti'!urie> clientul -şi e=!ri'ă dre!tul de a/şi uda !antalonaşii> de a ieşi &ă &e 4oace -n loc de a lucra &au de a renunţa la re&!on&abilitatea !entru 9ratele 'ai 'ic* Nu g(ndi* 5acă in4oncţiunea e&te 9Nu te g(ndi #a secretu# nostru de 0ami#ie E3 clientul &e va -ntoarce la o &cenă ti'!urie !entru a &!une celorlalţi că a ştiut -ntotdeauna &ecretul 9a'iliei. 5acă in4oncţiunea i'!lică 9a!tul că clientul e&te D!ro&tE> &cena ti'!urie va 9i una -n care clientul va re!udia ace&t atribut. Nu reu%i* Clientul &e -ntoarce -ntr/un 'o'ent când a 9o&t ră&!lătit !entru că nu reuşea &au era !ede!&it !entru &ucce&> !entru a lua o nouă deci2ie E 9$oi reu%i3 chiar dac+ tu nu vreiE* Nu cre%te* 5in nou> con9runtarea e&te -ntre cei care dore&c &ă/l ţină co!il şi clientul> care nu doreşte &ă ră'ână co!il. 5e&eori> -n acea&tă &cenă> noi 9ace' un Dinterviu !entru !ărinţiE> -n care -ntrebă' !ărinţii de ce el &au ea e&te atât de &!eriat de 9a!tul că ace&t co!il va deveni o !er&oană adultă ... şi a!oi clientul e&te gata !entru o nouă deci2ie 9Sunt mare3 chiar dac+ tu ai vrut s+ r+m(n copi#u# t+uE* Nu 60ace7* Clientul &e -ntoarce la o &cenă ti'!urie !entru a de'on&tra că !oate şi că 9ace alegeri. 7oate &!une> de a&e'enea> !ărinţilor că le dă -na!oi 9rica> deoarece ei erau cei &!eriaţi când dorea &ă &e dea -n leagăn> &ă &e urce -n co!aci &au &ă treacă &trada* Nu 0i de se8u# pe care )# ai* Într/o lu'e cu reguli !entru 9iecare &e=> aceia care tind &ă a!arţină celuilalt &e= -ncalcă regulile. ,etele care vor &ă 9ie băieţi nu &unt atât de Ddelicate şi de dulci ca o ca'eră de co!ilE şi băieţii care ar 9i trebuit &ă 9ie 9ete -şi !er'it o delicateţe şi o dulceaţă care !oate 9i bat4ocorită de &u!er'eni. În &cenele ti'!urii> clientul ia noua deci2ie de a &e !lace Daşa cu' eE. 5acă clientul &e &i'te vinovat !entru că are D&e=ul greşitE> -i cere' &ă cree2e o &cenă a naşterii -n care &ă &!ună !ărinţilor cine e&te re&!on&abil !entru &e=ul &ău*

12

Nu 0i apropiat* +n4oncţiunea are atât de 'ulte &en&uri di9erite> aşa că e&te deo&ebit de i'!ortant &ă 'ergi la o &cenă -n care e&te dată &!eci9ic> a&t9el -ncât clientul &ă !oată lua o nouă deci2ieA D$oi 0i apropiat de cei#a#'i3 chiar dac+ tu nu ai 0ost apropiat de mine E> DSunt se8y3 chiar dac+ tu erai speriat+ de se8E> &au 9!+ voi ba,a pe a#tcineva3 chiar dac+ nu am reu%it s+ m+ ba,e, pe tine E. Jneori> in4ocţiunea nu a 9o&t dată> dar deci2ia a 9o&t luată datorită unei trau'e. 95eoarece tu ai murit3 m1am decis s+ nu mai iubesc niciodat+* Acum iubesc *** chiar dac+ tu ai murit* Andr+,nesc s+ iubescE. Nu 0i important* În &cenele ti'!urii> cu' ar 9i cele de la 'a&ă> clientul renunţă la 'anierele &ale re2ervate de a cere 9a'iliei &ă -l a&culte. Îşi recunoaşte !ro!ria i'!ortanţă> c"iar dacă ceilalţi continuă &ă/i nege i'!ortanţa. Nu 0i s+n+tos* ;cea&ta !oate 9i deci2ia clienţilor cu &i'!to'e !&i"o&o'atice> &au a celor care 9olo&e&c bolile !entru a &e -'!iedica &ă &e bucure &au &ă reuşea&că -n viaţă. Oo"n Mc3eal şi Bllyn <ader> a&ociaţii noştri> -ntorc o clientă -ntr/o &cenă ti'!urie> !entru ca acea&ta &ă -ncete2e &ă 'ai &i'tă durere. AndaE Ce 'ă -ngro2eşte e&te durerea ... deşi ştiu că nu e&te ini'a. Mă doare !ie!tul ... . CohnE Bşti di&!u&ă &ă 9ii o 9etiţă 'icăM AndaA J''"' 65+ din cap a0irmativ*7 CohnE 7riveşte/i !e 'a'a şi !e tata -n 9aţa ta ?;nda &!une că -i vede.@ 2##ynA Gi dă/ţi voie &ă 9ii 'ică. AndaE 6&ace asta %i se descrie*7 CohnE Vrei &ă/i ve2i !e !ărinţii tăi şi &ă/i de&criiM ? / 0ace*@ Vrei &ă ve2i ti!ul de legătură de durere care e=i&tă -ntre eiM AndaE 6Ancepe s+ p#(ng+ tare*7 CohnE Gi> ca 9etiţă> vrei &ă le &!ui că te de&!arţi de durerea lorM AndaA Ma'a nu '/ar lă&a &ă 'ă de&!artN ?P#(nge@ Mă retrag -ntr/un colţ &ă cite&c şi ea nu 'ă la&ă. ?Are vocea unei 0eti'e 0oarte mici*7 CohnE Bi bine> eşti &e!arată. 2##ynA Cât &tai -n colţ> ;nda> dă/ţi !er'i&iunea &ă ştii cât de 'ult doreai &ă 9ii &e!arată. AndaA :> da. 3u !utea' &u!orta 2go'otul şi bătăile şi va&ele care &e i2beau de !ereţi. Sunt atât de &!eriată> vreau !ur şi &i'!lu &ă !lec> dar ... nu a' unde &ă 'ă duc. Ma'a 'ă obliga &ă/l &!ăl !e tata când era beat. Voia' &ă &ca! ... . 2##ynA 3or'al că voiai &ă &ca!i. AndaE 6Continu+ s+ p#(ng+*7 2##ynA Gi 'eritai &ă ai !e cineva acolo care &ă aibă gri4ă de tine. CohnA Gi &ă te 9acă &ă -nţelegi că eşti o 9iinţă u'ană di&tinctă. AndaA Sunt. 7ot arăta ca tine. 7ot &i'ţi lucruri bune la tine> dar nu &unt tu. 3u trebuie &ă iau durerea ta. Ba -i vede şi le &!une că &/a &e!arat de ei şi că nu -şi 'ai a&u'ă durerea lor.

SCB3B +M;G+3;RB
: &cenă i'aginară e&te o &cenă care nu &/a !etrecut şi care nu ar 9i !utut avea loc. ;nda ar 9i !utut 9olo&i o &cenă i'aginară> cu' ar 9i &ă 9i !retin& că &e a9lă -ntr/o bărcuţă 'ică> 'agică> cu care vâ&leşte !rin venele şi arterele ei> !ână când gă&eşte locul durerii

12

ei. ;colo de&crie ce vede că -i !roduce durere> cu' ar 9i un loc -nnodat> blocat &au &trân& tare. ;!oi -şi i'aginea2ă că vindecă acel loc. 7"ili!!e ar 9i !utut lua o nouă deci2ie tratându/şi 9ante2ia -n care aleargă şi nu a4unge> ca şi când ar 9i 9o&t un vi&. ;!oi ar 9i !ărţi ale vi&ului &ău> dru'ul !e care aleargă> decorul !e care l/a creat> ceilalţi alergători şi el -n&uşi> cel care vi&ea2ă. ,urtuna lui Lee !oate 9i tran&9or'ată -ntr/o 9ante2ie -n care el devine un leu şi a!oi ia -n !o&e&ie !uterea i'aginată a leului. Lui Bdit"> cu' a -nce!ut lucrul> i &/a cerut &ă intre -ntr/o &cenă i'aginară> iar <ob -i &!une &ă 9ie bloca4ul eiA 2dithA 5e 'ulte ori &unt conştientă că 'ă bloc"e2. Gi &ună un clo!oţel din co!ilăria 'ea. Sună clo!oţei !e care -i bloc"e2 -n acelaşi 'od. "obA Sunt con9u2. Vrei &ă &tai -n !icioare şi &ă 9ii bloca4ulM D Sunt b#oca4u#E. ?Spus cu voce tare*@ 2dithA 3u &unt genul ă&ta de bloca4. Sunt !u9oa&ă. "obA Su!er. ,ii bloca4ul !u9o& şi &!une/i lui Bdit" ce 9aci. 2dithA Sunt co'!let !u9oa&ă şi a'or9ă şi i'!reci&ă. 5acă -ncerci &ă 'ă 'işti> 'ă ro&togole&c şi a!ar altundeva. "obA 7entru a o 9eri !e Bdit" de ... . 2dithA 5e a gândi. "obA Jn bloca4 anti/gândire. 2dithA Gi &unt un bloca4 -'!otriva rea'intirii. "obE Bdit"> nu vreau &ă/ţi rea'inteşti> aşa că ... . 2dithA 3u vreau &ă/ţi rea'inteşti> aşa că ... . 3u ştiu. "obA Înc"ide oc"ii şi re!etă DNu vreau s+1'i reaminte%ti3 a%a c+ **.E. 2dithA :". ;şa că nu te vei &!eria. "obA ,ii Bdit". 2dithA Î"-> totul e -n regulă> bloca4ule> dar uneori &unt di&!u&ă &ă ri&c &ă 9iu &!eriată. Vreau &ă di&!ari> &/o ştergi. "obA Su9iciente &!eranţe şi dorinţe şi credinţă ca &ă bene9icie2i de 'ilă. 2dithA ?R(de@ Î"-. 3u a' nevoie de tine. )e voi 9ace &ă di&!ari. ?J(mbe%te #arg@ "obA Ce &/a -ntâ'!latM 2dithA S/a eva!orat -nainte de a/l 9ace &ă di&!ară. "obA Bşti atât de !uternică> nu ai nevoie &ă/l -'!ingiM 7ur şi &i'!lu l/ai eva!orat. 2dithA C"iarM "obA <ine-nţele& ... al cui era bloca4ulM !aryA 3u> nu tu ai 9ăcut/o. <ob a 9ăcut/o. L/a' vă2ut eva!orându/l cu ar'a &a &ecretă cu ra2e anti/bloca4e. 3u l/ai vă2utM Gi acu' -ncearcă &ă !retindă că tu> 'icuţa nea4utorată> ai 9ăcut/o. 2dithE 6Chicote%te7 Sunt... o> doa'ne> ca!ul 'eu e&te atât de clar. Sunt atât de clară. 5eţin !ro!ria 'ea ar'ă cu ra2e anti/bloca4e şi nu 'i/o !oţi lua. Rareori '/a' &i'ţit !ână acu' atât de clară. 7ot gândi ... gânde&c. În ti'!ul 2ilelor ur'ătoare> Bdit" a 9olo&it cu ve&elie ar'a ei cu ra2e !entru a/şi lic"ida bloca4ele anti/gândire. Mai târ2iu şi/a a'intit o &cenă ti'!urie> -n care 'a'a ei o acu2a că 9ură bani. Bdit" a devenit din ce -n ce 'ai con9u2ă din cau2a acu2aţiilor 'a'ei ei> !ână când a recuno&cut că a 9urat. ;tunci 'a'a a de2'ierdat/o şi i/a &!u& ce 9ată bună

12

a 9o&t &!unând adevărul. ;cu'> reintrând -n &cenă> Bdit" a9ir'ă că nu a 9urat niciodată bani şi că atunci a 9o&t 9oarte deştea!tă 9ăcând ceea ce a 9ăcut. Bra 'ai bine &ă 9ie con9u2ă şi iubită> decât &ă 9i gândit clar şi &ă 9i 9o&t nu'ită 'incinoa&ă. În recrearea ace&tei &cene ti'!urii> i/a &!u& ace&te lucruri 'a'ei &ale. ;!oi a declarat că nu 'ai are nevoie de con9u2ie !entru a 9i iubită> &au !entru orice alt &co!. : clientă care a lucrat cu a&ociatul no&tru> Gene Ter9oot> &/a con9runtat cu un D2idE. Bra o 9e'eie &ingură> di&tantă> căreia -i era tea'ă &ă &e i'!lice -n -ntâlniri 'ai 'ult decât -ntâ'!lătoare cu ceilalţi. În tera!ie a vorbit de&!re D2idulE !e care l/a &i'ţit din co!ilărie. )re!tat> a recuno&cut că ace&t 2id> !e care l/a con&iderat !atologic> a 9o&t valoro& şi i/a 9olo&it !entru a o !rote4a i'aginar de a &e &i'ţi invadată şi co!leşită de 'a'a ei. ; -nţele& că deci2iile ti'!urii &unt -ntotdeauna 9olo&itoare la 'o'entul când &unt luate şi că includ a&!ecte !o2itive !entru auto/!rotecţie> c"iar şi atunci când con&ecinţele &unt de&tructive. Gene Ter9oot &!uneA DCând deci2ia ti'!urie conţine o 'eta9oră> -n ace&t ca2 D Nu voi mai 0i apropiat+ *** voi construi un ,id E> e&te util !entru tera!eut &ă includă 'eta9ora -n noua deci2ie. 3oua ei deci2ie a luat naştere când şi/a i'aginat con&truind o uşă -n 2idul ei> aşa că !utea a&t9el &ă ia&ă &au &ă &tea -n &!atele 2idului. Ba era cea re&!on&abilăE. Scena i'aginară 9avorită a lui Mary i/a 9o&t &!u&ă de Gra"a' <arne& şi era de&!re un client de la unul dintre .orI&"o!/urile &ale interra&iale !entru !reoţii 9unda'entalişti. Jn !reot &e 'enţinea 9ru&trat> tri&t şi 'uncea !e&te 'ă&ură> concentrându/şi energia a&u!ra 9oştilor enoriaşi care re9u2a&eră &ă vină la bi&erică. 3u credea că era !o&ibil &ă 9ie 9ericit !ână când nu va gă&i o cale ca cei care &/au le!ădat de credinţă &ă/şi &c"i'be calea. Gra"a' i/a cerut &ă 9acă o călătorie i'aginară -n Rai. Cu 9aţa -'bu4orată> !reotul a de&cri& -ngerii> 'u2ica şi &cli!irea aurului. D 2%ti 0ericit aco#oME> a -ntrebat Gra"a'. DPer0ect 0ericit> in0init de 0ericitNE. ;!oi Gra"a' a &!u&A DPrive%te )n 4urE sunt )n Rai to'i enoria%ii %i 0o%tii t+i enoria%iME. :'ul a -ncetat &ă 2â'bea&că şi/a &cuturat ca!ul şi a &!u&A DNu3 nu suntE. Gra"a' a -ntrebatA DIi cum te sim'iME Bl a ră&!un&A DTrist* Trist %i 0rustrat.E ;!oi a -nce!ut &ă râdă. 5intr/o !o2iţie delicioa&ă de Co!il> a recuno&cut că &e !rogra'a&e> !ur şi &i'!lu> &ă 9ie la 9el de ne9ericit -n Rai> ca şi !e !ă'ânt şi a luat o nouă deci2ie. Vi&ele> ca şi 9ante2iile> &unt in&tru'ente e=celente !entru noi deci2ii. <ărbatul care l/a vi&at !e 9iul &ău 'ort -n !i&cină a luat o nouă deci2ie> când a recuno&cut că 9iul 'ort era !artea de co!il din el. ;lt bărbat> al cărui contract era de a/şi ter'ina te2a de doctorat> a vi&atA 9Ami duc ma%ina #a service s+ 0ie reparat+* C(nd m+ duc dup+ ea3 descop+r c+ e reparat+3 dar nu o pot scoate a0ar+ deoarece cineva a aruncat o gr+mad+ de c+r+mi,i )n 0a'a ei* !+ p#(ng mecanicu#ui %i e# )mi spune c+ nu e responsabi#itatea #ui* A# g+sesc pe %e0 %i e# )mi spune #a 0e#* A%a c+3 stau pur %i simp#u aco#o3 uit(ndu1m+ #a ma%in+ %i #a c+r+mi,i* Nu pot 0ace nimic*E 7e 'ă&ură ce 4oacă 9iecare rol> &e &i'te 9ru&trat. 3ici o !arte din el nu e di&!u&ă &ă 'ute cără'i2ile. Îi cere' &ă ră'ână -n vi&> 9iind cără'i2ile> 'aşina> 'ecanicul> şe9ul şi vi&ătorul S şi a!oi &ă !ercea!ă trecerea ti'!ului ... toa'nă> iarnă> !ri'ăvară> vară şi din nou toa'nă.

1

3u'ără' &e2oanele de când nu a 9ăcut ni'ic. 5intr/o dată a &!u& D 2 into#erabi#E> a &ărit -n !icioare şi a 'i'at că 'ută cără'i2ile. ,ăcând a&ta> &e bucură de ceea ce 9ace -n bene9iciul &ău. Să!tă'âna ur'ătoare ne/a tri'i& !ri'ele !agini din te2a &a. 5e 9a!t> 'ută cără'i2i. George )"o'&on> un a&ociat> 9olo&eşte acea&tă te"nică. Bl crede că Dconţinutul vi&ului re!re2intă trecutul> e'oţiile din 'o'entul tre2irii re!re2intă &enti'entul !ara2it actual şi că noua deci2ie e&te luată 'ai uşor dacă e&te creat un nou 9inal !entru vi&E. În acea&tă abordare> tera!eutul a&cultă li!&a de autono'ie a noilor 9inaluri D Gau3 ai o posibi#itate s+1'i termini visu# cum vrei tu %i continui s+ scrii un 0ina# trist@ E sau 9C(nd po'i scrie cum )'i p#ace 'ie3 continui s+ deci,i s+ 0aci un 0ina# care depinde de schimbarea a#toraE. Clientul continuă &ă re&crie 9inalul !ână când el şi tera!eutul &unt 'ulţu'iţi că 9inalul conţine noua deci2ie. Scenele din viitor !ot 9i i'aginare> ca şi raiul !reotului> &au !ot 9i> !ur şi &i'!lu> o re!etiţie a unui eveni'ent aşte!tat. Lee> -n ur'ătoarea !arte> -nce!e cu o i'!ortantă &cenă din viitor> e=a'inarea orală !entru licenţă şi a!oi 9olo&eşte o co'binaţie de &cene> !lu& ţinta lui <ob !entru noua deci2ie.

C:M<+3;R++ 5B SCB3B
5e obicei> reco'andă' tera!euţilor a9laţi -n 9or'are &ă -nc"eie o &cenă -nainte de a -nce!e o alta. Când un client vorbeşte cu !u'nul &ău &trân&> cu şe9ul> cu tatăl 'ort şi cu ten&iunea dintre u'eri> !robabil va &9ârşi con9u2> -n loc de a lua o nouă deci2ie. Lee a ţinut &cenele !arţiale intacte> 'ergând la co'i&ia de e=a'inare orală şi 9iind 'âinile &ale> a!oi -ntr/o &cenă ti'!urie cu Ma. şi -na!oi la co'i&ia de e=a'inare orală> !entru ulti'ile detaliiA LeeA Mi/e 9rică că nu o &ă trec. !aryA ,ii la e=a'inare şi crea2ă &cena. În !ri'ul rând> cine &unt e=a'inatoriiM Vi2uali2ea2ă genul de e=a'inatori de care ţi/ar 9i 9rică. LeeE 6/ 0ace3 descriind e8aminatorii* Apoi se pre,int+ acestora* An timp ce se pre,int+ este po#iticos3 rigid %i se pune singur )n umbr+*7 Cere' 'e'brilor gru!ului &ă 9olo&ea&că 'aterialul lui Lee şi &ă/l e=!ri'e cu' ar 9i 9ăcut/o ei. Jnul o 9ace -n 'od ştiinţi9ic> unul e&te entu2ia&t şi altul o 9ace -n 9orţă. LeeA 3u 'i/e de a4utor. ;&ta e&te ... nu ştiu ce# mai bun 'od de a 'ă !re2entaN Gi> cu &iguranţă> nu ştiu ce# mai bun mod de a ră&!unde la -ntrebările lor. !aryA ;' aran4at a&ta ca &ă ve2i că nu e=i&tă cea 'ai bună cale. ;be a 9ăcut cu' e&te !otrivit !entru el> ;nn !entru ea> ;rt !entru el. LeeE 6A%i mi%c+ m(ini#e )ntr1un gest rapid3 descendent*7 "obE ,ă/o din nou. ;&ta e. ;cu' 9ii 'âinile tale. Ce &!unM LeeA La dracu> cu a&ta. La dracu> la dracuN La dracu cu co'i&ia> la dracu cu ;)N La dracu cu totul. ?Lee a )nv+'at s+ 0ie viguros3 de c(nd cu respira'ia #ui ad(nc+ %i cu m(r(itu# #a Coy*@ Sunt 9urio& !entru o gră'adă de lucruri !e care trebuie &ă le 9ac. !aryA Î"-. Ce &/a -ntâ'!lat când erai 'ic ... 9ii aca&ă ... . Ce &e -ntâ'!lă când &!ui D Sunt 0urios pentru o gr+mad+ de #ucruri pe care trebuie s+ #e 0acEM LeeA 3u a' &!u& niciodată a&ta.

1

!aryA M''"''. LeeA ;' 9o&t -ntotdeauna 9urio& şi nu a' !utut/o arăta. !aryA ,ii acolo. LeeA Sunt 9urio& !e tine> 'a'ă. 7entru că aveai oc"i nu'ai !entru Ooe. S!unând 'ereu ce bun e el. Cât de gro2av era !entru că 'ânca nenorocitul de gunoi lituanian !e care trebuia &ă/l 'âncă'. Mă de2gu&ta> !ă!ădia verde> cea!a> orice ra"at ... şi tu> &!unând DPo'i m(nca tot3 Coe* Lee3 de ce nu po'i m(nca tot- 5e ce nu e%ti ca CoeME !aryA Ră&!unde/i. LeeA La dracu> Ma.> aş vrea &ă 'ă ve2i !e 'ine şi nu ca !e cineva care ar trebui &ă 9ie ca Ooe. 6Anc+ adaptativ3 st+ruitor*7 !aryA :T> ne vo' -ntoarce la Ma. şi la Ooe -ntr/un 'inut. ;cu'> ve2i acea co'i&ie de e=a'inare şi &!une/le lor ceea ce i/ai &!u& lui Ma.. LeeA Vreau ca voi> 'e'brii co'i&iei> &ă 'ă vedeţi !e 'ine> nu !e Ooe. ? 5e aceast+ dat+ este 0erm3 nu )mp+ciuitor*@ !embrii grupu#uiA ;i &!u&/o !e un ton gro2av. ?Ap#au,e*@ !aryA ;cu' vei -nţelege că e&te -n regulă !entru ;be şi ;rt şi ;nn şi tu &ă vă !re2entaţi di9erit ... co'i&ia nu e&te Ma. şi tu nu eşti 'icul Lee. LeeA Reali2e2 că !er9ecţiunea nu e&te re!re2entată de Ooe şi de Ma.. 5e&!re a&ta a 9o&t vorba ... a&ta era totul. Să 9ii !er9ect a 9o&t ... trebuia &ă 9iu ca Ooe şi nu !utea'. "obA 7er9ecţiunea -n&ea'nă &ă 'ănânci gunoaie lituaniene. ?R(sete ,gomotoase@ LeeA ,anta&ticN 3u voi 'ai 'ânca gunoaiele ni'ănui> niciodatăN !aryA Gro2avN S!une/i co'i&iei de e=a'inareN LeeA 3u 'ănânc gunoaie. 3uN 3u &unt Ooe. Sunt eu. SJ3) BJ. Lee &e !re2intă co'i&ieiC de data a&ta 9ace o treabă 'inunată> energi2antă. : trecere la o &cenă di9erită e&te indicată dacă> bru&c> clientul devine conştient de un 'o'ent anu'e al deci2iei ti'!urii. Oi' Peenan> a&ociatul no&tru> e&te tera!eutulA LyndaA ;' ace&t vi& ... coş'ar. ;ş dori &ă nu/l 'ai a'. CimA P'''. ;i vi&at ace&t vi& 'ai 'ult decât o datăM LyndaA Mereu. CimA !ereuM?Cu surpri,+*@ LyndaA Să!tă'ânal> &au o dată la două &ă!tă'âni S dintotdeauna. CimA C"iar şi atunci când erai un bebeluş 'icuţM LyndaA 3u S de la ( &au 0 ani S nu ştiu !rea clar. CimA 3u ştiu !rea clar ?Re0#ec'ie@ LyndaA Bi bine S ca o u'bră S ceva ob&cur S nu ştiu e=act. CimA B&te acea Du'brăE ca vi&ul tăuM LyndaA 5a. ?5+ din cap a0irmativ*@ CimA Când ai vi&at ulti'a oară ace&t vi&M LyndaA 3oa!tea trecută. CimA ,ii acolo S -n vi&ul tău S şi !ove&teşte/l ca şi când ai 9i acolo acu'.

1

LyndaA Sunt -n !at şi aud un 2go'ot !uternic. Sar &u&. ;lerg 4o& !e un "ol -ntuneco&. Sunt &!eriată. B&te lu'ină la ca!ăt şi un tele9on atârnă !e !erete. : voce ţi!ă din tele9on. Mă tre2e&c. Strigă DLynda> LyndaE> -ntr/una. CimA 5eci te tre2eşti &!eriatăM LyndaA ?Privind speriat+3 cu ochii #arg deschi%i*@ 5a. CimA ,ii acel "ol. S!une vi&ul ca şi când ai 9i "olul. LyndaA Sunt un "ol lung. ;' o lu'ină la un ca!ăt şi un tele9on !e !erete. : 9etiţă 9uge !rin 'ine. ;rată &!eriată. CimA ,ii "olul şi ter'ină !ove&tea vi&ului ca şi când ai 9i "olul. LyndaA )ele9onul 'eu ţi!ă 9Lynda3 LyndaE* CimA ,ii vocea din tele9on. LyndaA Sunt o voce din tele9on. Ri! 9Lynda3 LyndaE* CimE ,ă/o. LyndaA Lynda> Lynda ?Isteric* An acest moment se pr+bu%e%te )n 0a'+ %i )ncepe s+ p#(ng+* 5up+ c(teva momente vorbe%te cu vocea unei 0eti'e mici* @ B&te noa!tea -n care a 'urit tata. ?Schimb+ cu vocea de Adu#t*@ ; avut un atac de cord -n duş şi a că2ut !rin gea'ul de &ticlă. ;' 9ugit !e "ol. Bl 'ă &triga 9Lynda3 LyndaE* CimE Ce &e -ntâ'!lăM LyndaA Ma'a -'i &!une că e&te doar un coş'ar şi &ă 'ă -ntorc -n !at. ?P#(nge@ CimA Câţi ani aiM LyndaA 7atru ani şi 4u'ătate. CimA 5eci te a9li -n a9ara vi&ului şi -ţi a'inteşti o e=!erienţă. Vrei &ă 9aci ceva -n !lu& cu acea e=!erienţăM LyndaA 5a. CimA Întoarce/te -n !at> du!ă ce 'a'a ta ţi/a &!u& &ă 'ergi -n !at. ,ii acoloN LyndaA Sunt -n !at. Sunt &!eriată ?P#(nge )nceti%or@ CimA Ce -ţi &!uiM LyndaA ;' un coş'ar S 3u e un vi&N CimA ?Pune un scaun )n 0a'a Lyndei*@ S!une/i asta 'a'ei tale. LyndaA Nu e un vi&. ;' au2it. ;' au2itN 3u invente2. ;' au2it. 3u e un vi&. CimA ,ii 'a'a ta. Ce vrei &ă &!ui> 'a'ăM LyndaA ?&iind mama@ Sunt &!eriată. CimA S!une/i 'icuţei Lynda. LyndaA ?&iind mama@ Gi eu &unt &!eriată. Î'i !are rău. 3u ai inventat ni'ic. 2u voia' &ă 9ie un vi&. Gi !e 'ine 'ă c"ea'ă Lynda. )atăl tău 'ă c"e'a !e 'ine. CimA ,ii 'ica Lynda. LyndaA ?Ca ea )ns+%i@ Gi oc"ii şi urec"ile 'ele 9uncţionea2ă S ştiu ce e&te un vi& şi ştiu di9erenţaN ?Se uit+ #a Cim %i )ncuviin'ea,+*@ CimE 6Ancuviin'ea,+ %i ,(mbe%te@ S!une a&ta câtorva colegi de aici. LyndaA ?Prive%te grupu#@ 3u &unt nebună. Gtiu di9erenţaN ?J(mbe%te@ CimA Jnde eşti acu'M LyndaA ;' ter'inat. Sunt e'oţionată ... şi !uţin tri&tă. CimA ;i ter'inat cu 'a'aM LyndaA 7entru 'o'ent> da. Mulţu'e&c. CimA Mulţu'iri şi 'icuţei LyndaN

1

Într/o altă şedinţă şi/a luat la revedere de la tatăl &ău şi du!ă şa&e luni a anunţat că nu 'ai are acel vi&. Sunte' de&eori -ntrebaţi cu' şti' ce 9el de &cenă &ă alege'. 3e g"idă' du!ă ur'ătoarele reguli 9ragileA ?1@ )rece' de la 9ante2ie la realitate de câte ori realitatea e&te 'ai i'!ortantă> aşa cu' a 9ăcut Oi' lucrând cu vi&ul Lyndei. ?2@ ,olo&i' o &cenă care intere&ea2ă atât clientul> cât şi !e noi şi -n care clientul !oate &ă/şi trăia&că 'ai uşor energia Co!ilului Liber. ? @ 5acă clientul nu ia o nouă deci2ie> trece' la o altă &cenă di9erită data ur'ătoare când clientul lucrea2ă. 5u!ă ce ia noua deci2ie> !robabil ne vo' -ntoarce la !ri'a &cenă> !entru con9ir'area noii deci2ii. ?(@ Sc"i'bă' ti!urile de &cene de la un client la altul> !entru a evita re!etiţia şi intervenţiile &tereoti!e> !relucrate. 5acă un client ia o nouă deci2ie -ntr/o &cenă ti'!urie> ur'ătoarea &cenă va 9i recentă> !re2entă &au i'aginară. ?0@ 5acă clientul lucrea2ă de obicei -ntr/un anu'e ti! de &cenă> &ugeră' &ă e=!eri'ente2e o altă 'odalitate. ?6@ Când unul dintre noi are o Din&!iraţie gro2avăE> acea&ta are !rioritate. 5acă aşa nu'ita Din&!iraţie gro2avăE &e arată a 9i o tâ'!enie> rein&taură' regulile.

C:3)BX)JL> CB+L;LR+ G+ CL+B3)JL
Clienţii -nvaţă cu uşurinţă &ă cree2e &cene reale> rea'intite &au i'aginare şi &ă &e &i'tă Co!ii -n ace&te &cene. 5acă a&ta e&te tot ceea ce &e -ntâ'!lă> re2ultatul e&te total anti/tera!eutic. Clientul retrăieşte mereu aceleaşi &cene> aceleaşi credinţe> aceleaşi e'oţii S re-ntărindu/şi !atologia> -n loc de a 9ace &c"i'barea. Mary -şi rea'inteşte de un client de la un .orI&"o! care şi/a luat un la revedere e'oţionant şi tandru de la 'ătuşică> -ntr/o &cenă şi a &9ârşit &!unând D;ce&ta e&te ulti'ul 'eu la revedereE. Mary l/a -ntrebat când şi/a 'ai luat la revedere . D:"> 'i/a' luat la revedere la B&alon cu ,rit2 7erl& şi la 3e. VorI şi ...E ; -nşirat o 4u'ătate de du2ină de tera!euţi re'arcabili> cu care lucra&e. 7entru a lua o nouă deci2ie> -n loc de a lucra> clientul trebuie &ă integre2e unele clari9icări -n Co!il S clari9icare care e&te &u9icient de !uternică !entru Co!il> !entru a o 9olo&i ca !er'i&iune !entru &c"i'bare. Rolul no&tru> ca tera!euţi> e&te de a a&culta şi a ur'ări -n 9iecare &ecundă Dacel ceva care li!&eşteE> care va tran&9or'a &cena dintr/o tragedie> -ntr/o dra'ă cu 9inal 9ericit. 3e centră' e=clu&iv !e ceea ce are nevoie clientul !entru a renunţa la !o2iţia de victi'ă. 7entru a 9ace a&ta> -'!ărţi' 9iecare &cenă> 'ental> -n trei co'!onenteA eul ?&au clientul@> conte=tul &cenei -n care o!erea2ă clientul şi celelalte !er&ona4e din &cenă. 5eveni' conştienţi de 9a!tele> gândurile> co'!orta'entele şi &enti'entele &!eci9ice !e care clientul le &u!ri'ă -n legătură cu el> cu ceilalţi> &au cu conte=tul> !entru a ră'âne o victi'ă a vec"ii deci2ii. )oţi oa'enii &unt atenţi şi neatenţi -n 'od &electiv. Când citeşte> Mary nu aude. 7entru a/i atrage atenţia> <ob !oartă un 'onolog &tu!idA DPei> Mary> ele9anţii ăia nu cu'va dan&ea2ă !e !a4işteM 7entru că eu cred că daN Gi ob&ervă că acolo nişte 'ai'uţe &e urcă !e !al'ieriE. Într/un 9inal> ea aude. Bric <erne> nu vedea> uneori. 5eşi el şi cu <ob -'!ărţeau un birou -ntr/o clădire şi &e -ntâlneau de&eori> la un an du!ă ce <ob şi/a ra& barba> Bric a -ntrebatA D5e când nu 'ai !orţi barbăME. Jn co!il &e 4oacă 9ericit toată du!ă a'ia2a> 9ără a ob&erva că are 9ebră &au că -l doare urec"ea. În tera!ie> ne intere&ea2ă 2onele generale de neatenţie ale clientului.

1

Virginia Satir &crie de&!re clienţi că &unt con&ecvenţi -n neatenţia lor de&!re &ine> conte=t şi ceilalţi. Cel care -nvinuieşte nu e&te atent la nevoile şi dorinţele celorlalţi> de&con&iderându/i şi bla'ându/i. Cel -'!ăciutor &e de&con&ideră !e &ine. 7er&oana raţională &e de&con&ideră !e &ine> cât şi !e ceilalţi> când cere D9a!teE. Cel iraţional de&con&ideră toate do'eniile. La li&ta Virginiei> noi adăugă' !er&oanele D"i!!ieE> care ignoră conte=tul şi a&t9el eşuea2ă -n re2olvarea !roble'elor realităţii. Când cel care -nvinuieşte bloc"ea2ă noua deci2ie> el aştea!tă> de obicei> ca celălalt &ă &e &c"i'be> &!unând de 9a!t D3u voi renunţa> !ână când celălalt nu va 9ace ceva !entru 'ineE. 3oua deci2ie e&te !o&ibilă când e&te di&!u& &ă -l vadă !e celălalt -ntr/o nouă lu'ină şi &ă recunoa&că că celălalt nu -l deter'ină !e el &ă &i'tă -ntr/un 9el. Î'!ăciuitorul ră'âne -ntr/un i'!a& când nu -şi dă !er'i&iunea de a &e &i'ţi !e &ine> nevoile> dorinţele şi e'oţiile &ale. )rebuie &ă ia !o2iţie -n 9aţa celorlalţi> -n trecut> recuno&când că nu el e&te cel re&!on&abil !entru ei şi că nu e&te cel care -i Ddeter'inăE &ă &i'tă. Raţionalii nu recuno&c e'oţii -n ei şi -n ceilalţi> ceea ce 9ace 9oarte di9icil &ă &e !ercea!ă -n &tarea de Co!il. Îi 9elicită' !entru că creea2ă &cene şi că -ndră2ne&c &ă &i'tă -n ace&te &cene. Sunte' atenţi &ă nu -i !re&ă' &ă devină dra'atici> ştiind că noile lor deci2ii> uneori deabia e=!ri'ate> vor 9i la 9el de i'!ortante !entru ei> ca şi cele !e care alţii le iau cu &enti'ente e=!ri'ate 'ai evident. +raţionalul ?!&i"oticul@ ia -ntâi doar deci2ii ;dulte. Bl decide> -n ti'! ce e=a'inea2ă &cene !re2ente &au recente. 5acă &e -ntoarce -n trecut> e&te 'ai degrabă un ;dult care ra!ortea2ă> decât un Co!il. Când devine iraţional -ntr/o &cenă> o o!ri' i'ediatA 9Dei3 mut+1te de pe scaunu# t+u %i vino aici3 pe scaunu# observatoru#ui* &ii consu#tantu# meu* Ce a 0ost )n neregu#+ cu c#ientu#*** cu tine*** de te1ai decis s+ te compor'i nebune%te-E* Întreru!e' !entru a &tabili 9uncţionarea ;dultului. 3u'ai când clientul !re2intă un control ;dult &olid !oate -nce!e lucrul din &tarea de Co!il> a9lându/&e -n &iguranţă. Clienţii D"i!!ieE !ar a lua deci2ii atât de uşor> că uneori tera!euţii cred că clientul a 9ăcut o treabă i'!ortantă> doar !entru a -nvăţa> la ur'ătoarea şedinţă> că nu a avut loc nici o &c"i'bare. ;ceştia &unt e=!erţi -n a &e -nţelege şi a/i -nţelege !e ceilalţi şi -n a recrea e'oţii. 5acă tera!eutul nu va ră'âne !ractic -n cel 'ai -nalt grad> clientul va o9eri &!ectacole tulburătoare şi nu &e va &c"i'ba. 5u!ă 9iecare nouă deci2ie> clientul D"i!!ieE va 9i -ntrebat clar ce anu'e va 9ace di9erit ca re2ultat al noii deci2ii !e care a luat/o. Conte8tu# În ceea ce !riveşte conte=tul &cenei> ne -ntrebă' ce anu'e ignoră clientul !entru a/şi 4u&ti9ica vec"ile in4oncţiuni şi deci2ii. Ce are nevoie &ă ştie clientul -n legătură cu conte=tul &cenei> a&t9el -ncât &ă/şi !oată -nde!lini contractulM 7at> care -şi creşte &ingură cei doi co!ii> 9ace un contract !entru a gă&i 'odalităţi de a &e bucura şi a/şi -'bunătăţi viaţa !re2entă> -n loc de a &e &i'ţi Ddărâ'ată de oriceE. +n4oncţiunile ei !rinci!ale &unt 9Nu 0i copi#E şi 9Nu reu%iE. Senti'entele ei !ara2ite &unt tri&teţea> -n !re2ent şi an=ietatea> -n legătură cu viitorul. 7at &e -ntoarce la o &cenă din co!ilărie. + &/a &!u& că nu !oate avea un rol !rinci!al -ntr/o !ie&ă> la şcoală. În &c"i'b trebuia &ă lucre2e -n 'aga2inul de dulciuri> al 9a'iliei> din 3e. VorI. Ba &!une 9Ce contea,+- 5aca voi 4uca sau nu )n pies+3 0aptu# este a%a de

1

4a#nic* Nu e8ist+ nici o ca#e de a 0i 0erici'i )n via'+* E ;u2ind a&ta> a' renunţat la &ubiectul !ie&ei de la şcoală> care> 'ai târ2iu> !oate 9i de a4utor !entru o nouă deci2ie de a reuşi> dacă ea continuă cu nă2uinţele de a 9i D&tarE. În &c"i'b> ne/a' concentrat a&u!ra deci2iei ei ti'!urii că nu e=i&tă nici o cale de a 9i 9ericiţi> dacă conte=tul de viaţă nu ar 9i di9erit. Îşi de&crie ca&a şi 'aga2inul de dulciuri şi a!oi noi -i dă' &arcinaA 9Pretinde c+ te a0#i )n ace#a%i #oc *** )n maga,inu# de duciuri* Cu o singur+ di0eren'+3 pretinde c+ )n acea ,i ai 0+cut s+ apar+ o ,(n+ bun+ care a ,burat )n camer+ %i te1a stropit cu pudra 0ericirii* &ii aco#o %i g+se%te o ca#e de a 0ii 0ericit+3 AN CIG5A SITGAFI2I@E. ; 9ăcut a&ta şi a recuno&cut că 'aga2inul de dulciuri o9erea o ba2ă care avea !otenţial atât !entru bucurie cât şi !entru ne9ericire. ,a'ilia ei o 9ăcu&e &ă !ară 'i2erabilă şi ea le acce!ta&e &enti'entele> ca &ingura reacţie !o&ibilă -n conte=tul vieţii lor. ;cea&tă e=!erienţă i'aginară a eliberat/o !entru a căuta 9ericirea -n viaţa ei actuală şi a -nce!ut &ă 9acă &c"i'bări -n viaţa ei de a2i. 3ed e&te> de a&e'enea> concentrat a&u!ra a ceea ce e&te rău -n conte=tul vieţii &ale. Contractul &ău e&te de a &e decide &ă trăia&că 9ericit aca&ă &au 9ericit -n altă !arte. B&te &e!arat a doua oară de &oţia &a şi acu' &unt -'!ăcaţi te'!orar. +n4oncţiunea &a !rinci!ală e&te 9Nu 0i apropiatE. Îşi rea'inteşte &ingura !erioadă 9ericită din viaţa &a> când locuia la o 9er'ă cu bunica &a> -nainte de a 9ii obligat &ă &e alăture !ărinţilor &ăi -n C"icago şi &ă ur'e2e Dşcolile 'i2erabile şi &adice din C"icagoE. B=i&tă 'ulte alegeri evidente !entru &cenele ti'!urii. Într/o 2i va trebui &ă/şi ia la revedere de la bunica &a şi &ă/i &!ună ei şi !ărinţilor &ăi că a deci& &ă 9ie a!ro!iat de oa'eni> c"iar dacă ar !utea 9i tri'i& din nou -n altă !arte. Cu toate ace&tea> deoarece au 'ai ră'a& doar 10 'inute din şedinţa de tera!ie> vre' &ă lucre2e -ntr/o &cenă !e care o !oate ter'ina ra!id. Scenele de de&!ărţire !ot dura 'ai 'ult ti'!. !aryE Întoarce/te -n şcoala !ri'ară> -n C"icago. Ce ve2iM NedE Jn gru! de băieţi &adici bătându/&e. !aryE 7riveşte -n 4ur cu atenţie. +ntră -n şcoală şi -nvârte/te !e acolo. 3ed !ove&teşte de&!re &ălile de cla&ă dără!ănate> 'urdare> de&!re aglo'eraţie> de&!re !ro9e&orii acri şi de&!re băieţii care &e băteau. !aryE <ravo. ;i o 'are abilitate de a te -ntoarce -ntr/o &cenă. ;cu' 'ergi !e terenul de 4oacă. Îi ve2i !e băieţi bătându/&eM NedE Î"-. ?5escrie scena@ !aryE )oţi băieţii &e batM NedE Bi bine> nu c"iar. Jnii co!ii aruncă cu 'ingea. !aryE +ntere&ant. Ce 9ace 3edM NedE Stă !e o bancă. )ri&t. !aryE Ceilalţi co!ii &tau !e bănciM NedE Î"-. !aryE Mă -ntreb de ce nu &e -'!rieteneşte 3ed cu eiM NedE 3u ştiu. 7ur şi &i'!lu nu o 9ace. B o şcoală i'en&ă. Î'i a'inte&c de un co!il ca 'ine ... locuia -n aceeaşi clădire. 3u '/a' !rea 4ucat cu el. 3u ştiu. Bra' tri&t. "obE ,ii 3ed. 7e bancă. Gi &!uneA D;' de gând &ă ră'ân tri&t !ână când...E.

1

NedE ;' de gând &ă ră'ân tri&t !ână când... !ână când... !ână când 'ă -ntorc la bunica. ?P#(nge pu'in timp@ 3u '/a' -ntor& niciodată. "obE Î"-. ;cu' !riveşte/o !e &oţia ta şi &!uneA D$oi sta trist cu tine p(n+ c(nd m+ voi )ntoarce #a bunicaE. NedE 7entru nu'ele lui 5u'ne2euN ?R(de@ Oo&R> 9iul unui 9er'ier de origine 'e=icană> de&con&ideră răutatea din cla&ele &ale !ri'are. Cu toate că ştie !re4udecăţile !ro9e&orilor &ăi 9aţă de co!iii vorbitori de li'bă &!aniolă> el crede că D!ro&tiaE &a a 9o&t !roble'a 'a4oră. +n&i&tă că dacă nu ar 9i avut un indice de inteligenţă &că2ut> ar 9i !utut 9ace 9aţă !roble'elor. În ti'!ul şedinţelor anterioare> a 9o&t a!reciat de gru! !entru ob&ervaţiile &ale inteligente de&!re !roble'ele lor şi a 9ăcut un e=!eri'ent cu cele două &caune -ntre &inele &ău Ddeşte!tE şi cel D!ro&tE. Înţelege> de a&e'enea> 4ocul &ău> -n care 9ace re'arci ne!otrivite> e&te criticat şi a&t9el -şi re-ntăreşte credinţa că e&te !ro&t. Îi cere' &ă vi2ite2e din nou şcoala !ri'ară> -n 9ante2ie. 7e 'ă&ură ce 9ace a&ta> !lânge datorită tri&teţii !e care o &i'te. 3u !oate &/o 9acă !e !ro9e&oară &ă -nţeleagă că are nevoie &ă 'eargă la toaletă> e&te !le&nit cu linia !entru că vorbeşte &!aniola> i &e dau cărţi 4er!elite -n locul celor noi> date co!iilor care vorbe&c engle2a şi e&te !u& -n cla&e !entru Dcei care -nvaţă lentE. )i'! de 8 de 'inute &e conduce !rin acei ani teribili de şcoalăC când ter'ină> cei 'ai 'ulţi din gru! !lâng. Îi cere' &ă 9ie el> adult şi &ă -i &!ună 'icului Oo&] cât de inteligent trebuie &ă 9i 9o&t ca &ă -nveţe &ă citea&că şi &ă &crie -n li'ba engle2ă şi &ă ab&olve liceul> -n ciuda a ceea ce a !ăţit. La &9ârşitul ace&tei &cene şi/a a9ir'at inteligenţa cu adevărat. Cei#a#'i În &cenă> ceilalţi oa'eni i'!ortanţi din viaţa clientului -şi vor 4uca rolurile lor> !e 'ă&ură ce clientul -şi rea'inteşte &au -şi i'aginea2ă rolurile lor. Ceilalţi nu vor 9i &c"i'baţi. 5acă tatăl nu a 9o&t iubitor> nu vo' acce!ta o &cenă -n care tatăl e&te &c"i'bat -ntr/o !er&oană iubitoare. Clientul -şi !oate -nţelege tatăl neiubitor> !oate lu!ta cu el> -i !oate &!une că a gă&it !er&oane iubitoare -n viaţa !re2entă şi se !oate &c"i'ba -n relaţia cu &ine. 3u -l !oate &c"i'ba !e el. ;ce&t lucru e&te e&enţial> dearece cei 'ai 'ulţi clienţi -şi 'enţin ne9ericirea !entru a/i 9ace !e !ărinţi &ă &e &c"i'beC acu' -nvaţă că &unt re&!on&abili !entru &ine> indi9erent de 9elul -n care e&te viaţa lor. Oo& R> recuno&când calitatea letală a 'ediului &ău şcolar> &e va con9runta a!oi cu !ri'a &a !ro9e&oară. Îşi a'inteşte de ea> a 4ucat/o !e ea> nu a &c"i'bat/o şi &e &c"i'bă !e &ine. CosRE 5o'nişoară Oone&> a' $ ani când a' venit -n cla&a du'neavoa&tră. Sunteţi !ri'a 'ea !ro9e&oară. 3u a' 'ai 9o&t la şcoală -nainte. Re&tul co!iilor 'ergeau la şcoală de ani. Bi ştiu &ă citea&că> &ă &crie şi &ă vorbea&că !uţin engle2a. <ine-nţele& că ei vorbe&c engle2a. 3u &unt !ro&t când nu -nţeleg engle2a. "obE S!une/i D)u eşti !roa&tă do'nişoară Oone&...E. CosRE 5a> tu e%ti !roa&tăN 7roa&tă şi rea ... 9oarte !roa&tă. 5acă ai 9i 9o&t deştea!tă> ai 9i ştiut că nu &unt !ro&t. 7ur şi &i'!lu nu ştia' engle2a. "obE Cât ţi/a luat &ă -nţelegi engle2a la ora eiM

1

CosRE Cred că 'ai 'ult ti'! decât era nor'al. Gtii> noi co!iii 'e=icani vorbea' -ntre noi ... nu -n engle2ă. Gi !ărinţii 'ei nu au -nvăţat niciodată engle2a. ,raţii 'ei 'ai 'ari nu au -nvăţat niciodată> cu adevărat> engle2a. 5eci ... !oate ca' un an. "obE Câţi co!ii de origine 'e=icană erau -n cla&ăM CosRE Ca' o trei'e. )oţi era' nu'iţi !roşti şi eu era' cel 'ai !ro&t. ;&ta credea ea. "obE :T> deci do'nişoara Oone& avea contact cu li'ba &!aniolă -n 9iecare 2i de şcoală şi tu aveai contact cu li'ba engle2ă -n 9iecare 2i de şcoală. )u ai -nvăţat engle2a -ntr/un an. Cât ti'! i/a luat do'nişoarei Oone& &ă -nveţe &!aniolaM CosRE 3u a -nvăţat/o niciodată. "obE 5eci cine e !ro&tulM ?CosR %i grupu# r(d )nc(nta'i*@ )i'!uriu> -n tera!ie> ne concentră' a&u!ra de9icienţelor celorlalţi> -n &!ecial ale !ărinţilor şi ale 9raţilor 'ai 'ari> !entru a clari9ica in4oncţiunileSdeci2iile &au !entru a -'!răştia o &ituaţie actuală e=!lo2ivă. 5acă &oţul şi &oţia &e ceartă con&tant> &unt 'ai 'aleabili -n tera!ie când recuno&c că el a 9o&t -nvăţat de tatăl &ău &ă &e certe !entru a evita inti'itatea ne&e=uală şi că ea a 9o&t -nvăţată de 'a'a &a &ă &e certe !entru a evita inti'itatea &e=uală. Jn client &uicidar a 9ăcut !ri'ul !a& către -'!linirea contractului când a recuno&cut că i'!ul&urile &ale &uicidare nu &unt ca ră&!un& !rinci!al la &ituaţia &a actuală> ci că &unt ră&!un&uri la 'e&a4ele 9oarte vec"i -n legătură cu &ine> !e care le acce!ta&e. Mitc"> devre'e -n tera!ie> a avut nevoie &ă 9ie -n contact cu duritatea şi !er9ecţioni&'ul tatălui &ău. Mitc" era de!re&iv şi &uicidar şi &e -nvinuia !entru &ituaţia &a !roa&tă. Mergând -ntr/o &cenă ti'!urie cu tatăl &ău> a recuno&cut că tatăl &ău nu l/a a!reciat nici !entru că e=i&tă> nici !entru ceea ce 9ăcea. 5acă Mitc" 9ace ceva bun> tatăl &ău -i cere &ă 9acă 'ai bine data viitoare. Recuno&când a&ta> Mitc" -şi 'obili2ea2ă 9uria ti'!urie &u!ri'ată> !entru a &e a!ăra. Ri!ăA DSunt demn de iubire3 s+ te ia dracu@ Sunt demn de iubire@ 2 vina ta3 nu a mea3 c+ tu nu ai %tiut cum s+ m+ iube%ti@E. ;&ta e !ri'a &a nouă deci2ie. Mai târ2iu> -n altă &cenă> a luat o altă nouă deci2ieA DNu trebuie s+ 0iu per0ect3 pentru a r+m(ne )n via'+@ Nu m+ voi sinucide dac+ nu voi tr+i con0orm a%tept+ri#or ta#eE. Jnii clienţi -şi a!ără !ărinţii> re9u2ând &ă vadă !atologia lor şi a&t9el -şi bloc"e2ă nevoia unei noi deci2ii. Când a!are ace&t lucru> -i cere' de&eori !er&oanei &ă &e 'ute din &cenă !entru a -nţelegeA !aryE Pei> vino aici şi &tai lângă 'ine. 7riveşte/i !e 'ica Cora şi !e tatăl ei. 7retinde că tu eşti tera!eutul. &au !aryE 5oa'ne 5u'ne2eule> dacă aş 9i 9o&t un co!il -n 9a'ilia a&ta> cu &iguranţă '/aş 9i &i'ţit rău. 7arie2 că !ur şi &i'!lu> Cora nu vrea ca ceilalţi co!ii &ă ştie cât de rău &e &i'te ea. &au

1

!aryE Gtiu că 9a'ilia ta nu trebuia &ă/i la&e !e vecini &ă ştie ce &e -ntâ'!lă. ,i un vecin şi a9lă ce ştie ace&ta. &au "obE 7arie2 că 'i&iunea ta -n viaţă era aceea de a/l !rote4a !e tatăl tău. Când erai 'ică> cu' -l !rote4aiM &au !aryE Î"-> deci ai -ncercat &ă o 9aci 9ericită !e 'a'a taM Ba era 9ericită -nainte de a te naşte tuM CebE 3u. Ma'a ei a 'urit când ea era tânără. !aryE Gi nici o 'a'ă &ub&titut nu a 9ăcut/o 9ericităM B&te 9ericită acu'M CebE 3u !aryE 5eci> -n toată viaţa ei lungă de du!ă ce a 'urit 'a'a ei> ni'eni nu a reuşit &ă o 9acă 9ericităM Ce 2ici de a&taM S!une/i 9Nimeni nu reu%e%te s+ te 0ac+ 0ericit+E* Pug" vrea &ă aibă 'ai 'ult &ucce& ca tera!eut de 9a'ilie. ;duce o -nregi&trare a unei şedinţe de tera!ie de 9a'ilie> -n care toată lu'ea lucrea2ă bine> !ână când 'a'a i2bucneşte -n lacri'i. )ot lucrul -ncetea2ă> -n ti'! ce Pug" şi &oţul -ncearcă &ă o liniştea&că. ,iica 'ai 'are &e alătură -'!ăcării> 9iica 'ai 'ică &e retrage 9i2ic> 'ergând la toaletă şi 9iul -nce!e &ă &e co'!orte 9ără nici o legătură cu &ituaţia. ;' -ntreru!t banda. "obE Cu' &e !otrive&c toate ace&tea cu viaţa ta ti'!urieM DughE 3u cred că &e !otrive&c. Bu ... tatăl 'eu era 'ani!ulatorul. Ma'a era cea !uternică> care ne ţinea -'!reună. !aryE Bi bine> &e !otriveşte oarecu'. Ve2i/i !e 'a'a &au !e tatăl tău !lângând şi &i'te/te nea4utorat. )ot ce !oţi 9ace e&te &ă -i con&ole2i. Pug" -nce!e &ă !lângă> !ove&tind &ituaţiile -n care 'a'a &a> di&!erată -n legătură cu că&ătoria ei> intra -n dor'itorul lui Pug" şi &tătea toată noa!tea -ntr/un balan&oar> legănându/&e şi !lângând. Pug" -ncerca &ă o con&ole2e. Continuă' &ă lucră' cu Pug" !ână când -nce!e &ă &i'tă o oarecare iritare 9aţă de 'a'a &a !entru că -i tulbura &o'nul. Gi/a ter'inat lucrul &!unând D!am+3 )mi pare r+u c+ e%ti at(t de trist+* Nu pot 0ace nimic )n #eg+tur+ cu re#a'ia ta cu tata* Sunt #ucruri pe care #e pute'i 0ace tu %i cu e#* Antre timp3 sunt un b+ie'e# care merit+ s+ doarm+* Ia1'i ba#ansoaru# %i scoate1# din camera mea E. ;cu' Pug" -nvaţă &ă 9acă di9erenţa> când are de/a 9ace cu clienţii lui> care e&te re&!on&abilitatea lui şi care e&te a lor. Clienţii caută> de a&e'enea> lucruri !o2itive de&!re !ărinţii lor. Mitc"> du!ă ce a deci& &ă trăia&că> c"iar dacă tatăl &ău nu l/a a!reciat> continuă &ă &e &i'tă trădat de tatăl &ău. "obE Ce ştii de&!re tatăl tău> când era 'icM !itchE 3u !rea 'ult. ; cre&cut -n C"ina.

1

"obE ,ii tatăl tău> un băieţel din C"ina. !itchE ?Ca tat+@. ;' ca' ... o" ... orice vâr&tă. ;' -nce!ut &ă lucre2 !e câ'!urile de ore2 a!roa!e i'ediat ce a' -nce!ut &ă 'erg. "obE Si'te cu' era a&ta. Mitc" -şi i'aginea2ă o viaţă de 'uncă grea şi 9ără bani. !aryE ;şa un băiat 'ic> &ă lucre2e atât de greu. S!une/'i> cine te a!recia2ă !entru că lucre2i aşa de greuM !itchE ?Ca tat+@ 3i'eni. )rebuie &ă 'unceşti ca &ă 'ănânci. 3i'eni nu are ... nu are ti'! !entru a!recieri. 6!itch p#(nge u%or3 cu 0a'a )n m(ini3 apoi p+r+se%te Dscaunu# tat+#uiE3 pentru a se )ntoarce #a #ocu# #ui*7 Î"i> a' aşte!tat !rea 'ult de la el. !aryE 5a> aşa e. "obE La&ă/'ă &ă/ţi &!un o !ove&te> -şi voi &!une o !ove&te. 3ici tatăl 'eu nu ne lăuda. Bl ne/a -ntreţinut şi ne/a dat 'e&a4e bune -n ceea ce !riveşte 'unca. ;cu' câţiva ani> când -ncă trăia> a' -nţele& că nici eu nu l/a' !rea lăudat. ;şa că> atunci când l/a' vi2itat> a' &!u&A DAi 0ost un tat+ bun* Ami amintesc cum m1ai dus pe stadionu# NanLee %i #1am urm+rit 4uc(nd pe "abe Ruth* Au 0ost momente amu,ante cu tine E. Bi bine> doar a 'or'ăit. Mai târ2iu> du!ă a'ia2ă> '/a' -ntin& &ă trag un !ui de &o'n. ; intrat -n dor'itor şi '/a a!ucat de degetul 'are de la !icior. ;tât a !utut &ă 'ă atingă> ca &ă &e &i'tă -n &iguranţă şi a &!u& DIi tu ai 0ost un 0iu 0oarte bunE şi a!oi &/a -ntor& şi a ieşit a9ară din ca'eră. Mitc" a -nţele& şi a !lănuit &ă -i arate a!reciere tatălui &ău> c"iar dacă ace&ta nu/i va -ntoarce a!recierile. 3oua &a deci2ie a 9o&t aceea de a renunţa la a'ărăciunea &a şi a&t9el &ă devină 'ai u'an. B!i&odul -nţelegerii &ale a 9o&t crucial !entru recu!erarea &a. 5acă ar 9i -nce!ut cu o &cenă de DiertareE> Mitc" şi/ar 9i !utut ţine 9uria -ngro!ată şi recu!erarea &a din de!re&ie ar 9i 9o&t a'ânată. Înainte de a/şi ter'ina tera!ia> vre' ca clienţii noştri &ă recunoa&că că !ărinţii lor au !uteri şi &lăbiciuni şi că nu 'ai &unt -n nici un 9el re&!on&abili !entru &ănătatea !&i"ologică a co!iilor lor deveniţi adulţi. Oo&] nu -şi -nvinovăţeşte !ărinţii !entru !er9or'anţele &ale şcolare !roa&te> dar e&te tri&t recuno&cându/le li'itările. CosRE 3u era doar şcoala. 3i'eni nu !rea 9olo&ea cuvinte aca&ă. În 9a'ilia 'ea. Î'i a'inte&c când era' !e câ'! cu tata. 3u vorbea niciodată. Vedea... dacă vedea un ie!ure !e câ'!> nu &!unea DGite3 e un iepureE. Mă -ng"iontea cu u'ărul şi -'i arăta. "obE Î"i. Bi bine> vedea ie!urele. Gi -'!ărţea a&ta cu tine. Jnii taţi nici 'ăcar nu văd vreodată ie!uri şi nu -'!art a&ta cu 9ii lor. CosRE ?J(mbe%te@ C"iar aşa> <ob. Mulţu'e&c. Jn avanta4 -n tera!ia de 9a'ilie e&te 9a!tul că şi co!iii şi !arinţii -şi iau noile deci2ii -'!reună. Rut" McClendon şi Le& Tadi&> a&ociaţii noştri> tratea2ă o 9a'ilie care a venit la ei datorită Dco'!orta'entului violentE al 9iului lor de 18 ani. În cea de/a şa&ea şedinţă> tatăl retrăieşte o &cenă din co!ilărie -n care recunoaşte cât de &!eriat era -n 9a'ilia &a in&en&ibilă> !oate !&i"otică. În &cena ti'!urie -şi a9ir'ă dre!tul de a 9i -n viaţă.

1(

Re-ntorcându/&e -n !re2ent> &!une 9a'iliei DAm dreptu# de a 0i viu )n aceast+ 0ami#ie* E ;!oi DSunt viu )n aceast+ 0ami#ie %i nimic din ceea ce 0ace oricine nu va a0ecta dreptu# meu de a 0i )n via'+*E Se -ntoarce către 9iul &ău DTe iubesc %i te doresc* Ii tu ai dreptu# de a tr+i )n 0ami#ia noastr+ %i )'i voi ap+ra dreptu# de a tr+i* 5e acum )nco#o nu vei ataca pe nimeni )n aceast+ 0ami#ie* Ii nimeni nu te va mai ataca pe tine* To'i vom 0i )n siguran'+ )n aceast+ 0ami#ie*E La ur'ătoarea şedinţă băiatul a anunţat D Ami p#ace 0ami#ia mea %i nu voi mai r+ni pe nimeni niciodat+*E În acel .eeIend a aran4at o vân2are -n gara4 ... şi şi/a vândut toate ar'ele de 4ucărie. C#ientu# În tera!ia noii deci2ii clientul e&te &tarul> iar dra'a e&te ur2ită &!re un 9inal victorio&. 3u e&te o coincidenţă &au o contra9acere 9a!tul că atât de 'ulte tran&crieri din acea&tă carte &e &9ârşe&c cu clientul râ2ând -ncântat şi &!unând DJauNE. ;şa trebuie &ă &e &9ârşea&că> a!roa!e -ntotdeauna &cenele noilor deci2ii> deoarece noua deci2ie e&te luată de către Co!ilul liber. )era!eutul e&te regi2orul dra'ei> &cenari&tul câtorva re!lici şi oca2inal> inter!retul. Jneori> !artici!anţii> &unt ceilalţi din dra'ă> alteori &unt cotera!euţi şi -ntotdeauna &unt audienţa entu2ia&tă. Scena şi ceilalţi &unt 9undalul !entru &c"i'barea &au de2voltarea &tarului> clientul. 5acă dra'a &e &9ârşeşte cu &ucce&> &tarul e&te câştigătorul. 3oi nu vre' &ă !roduce' tragedii S &unte' intere&aţi de 9inalurile !o2itive. 5e aceea> nu l/a' -ncura4a !e Lee &ă recon&tituie &cenă du!ă &cenă -n care &ă &e !ortreti2e2e ca victi'ă a unor 9ete drăguţe> &au a unor 'a'e care &erve&c gunoi lituanian. 7at> de la 'aga2inul de dulciuri> a venit la .orI&"o!/ul no&tru !entru a recrea un nu'ăr in9init de tragediiC de 9a!t> dacă a' 9i 9o&t intere&aţi de tragediile ei> ea ar 9i !utut recrea 0888 de ani de tragedii ance&trale> !ână la Moi&e. În &c"i'b> noi -nce!e' &ă !lănui' 9inalul 9ericit -ncă -nainte de a cunoaşte &cena. Gti' -n ce 9el vrea &ă &e &c"i'be clientul şi> -n general> şti' ce are de 9ăcut !entru a 9ace &c"i'barea. Lee> evident> avea nevoie &ă 9ie &9idător> -ntr/un 'od Co!ilăre&c> dacă vroia &ă &!argă i'!a&ul dintre 7ărintele care -i &!unea &ă 9ie !olitico& şi &ă &!ună D5aE celorlalţi şi Co!ilul care vroia &ă &!ună D3uE. Jn client !oate -nce!e &cena din orice &tare a eului> cu toate că !robabil va 9i -n Co!ilul ;da!tat> deoarece acea&ta e&te !artea care a luat deci2ia originară. Co!ilul ;da!tat e&te o victi'ă şi de&eori> una 9oarte !licti&itoare. Co'!araţi !ro!o2iţia lui Lee D)endinţa 'ea e&te &ă 9iu oarecu' inti'idat şi &ă dore&c &ă 9ac celorlalţi !e !lacE cu i'!etuo&ul &ău DV:+ R+7; CY35 ;M CPB, G+ V:+ MBRGB L; 7L;OWNE. Loe era uşor de do'inat când &tătea &9ioa&ă -n uşă> aşte!tând şi &!erând că cineva o va lă&a &ă intre. 5acă !er&oana -şi trăieşte -nt-i ada!tarea> atunci noua deci2ie e&te deo&ebit de !uternică. Loe cunoaşte acu' cu 'uşc"ii di9erenţa -ntre a şovăi şi a &u9la -n cornN ;ce&t lucru -i va 9i de 9olo& -n orice 'o'ent ar !utea 9i tentată &ă 4oace vec"iul ei rol ti'id. Când clientul şi/a &tabilit rolul &ău ada!tativ ?şi uneori c"iar -nainte@> evidenţie' orice 'işcare> ge&t> ton &au cuvânt 9olo&it de client !entru a !er!etua ră'ânerea -n !o2iţia de victi'ă. Sublinie' râ&ul &!ân2uratului> DdorinţeleE şi D&!eranţeleE> -nclinarea ca!ului> vocile 'icuţe şi -nalte ale 9e'eilor adulte> 'odul -n care &unt e=!ri'ate atribuirile acce!tate şi atacă'> -n 'od deo&ebit> noţiunea că cineva &au ceva -l !oate deter'ina !e client &ă &i'tă.

1(

;!oi> căută' o cale anu'eC a&t9el -ncât clientul &ă 9ie un -nvingător> un &tar -n &cenă. 7oate că va 9ace ace&t lucru recuno&când noua 9aţetă a celorlalţi din &cenă> &au recuno&când ceva nou -n &ituaţie. 2# trebuie &ă gă&ea&că ceva nou> o !utere nouă> a&cun&ă -n &ine. Când Bdit" lucra ca &ă &ca!e de bloca4ul ei> ar 9i !utut 9i con&iderată o clientă di9icilă> deoarece &e clari9ica şi a!roa!e i'ediat &e con9u2iona din nou. 2dithE 6R(de7 Î"i. 3u a' nevoie de tine. )e voi 9ace &ă di&!ari. "obE Ce &e -ntâ'!lăM 2dithE S/a eva!orat -nainte de a avea ti'! &ă -l 9ac &ă di&!ară. ;ce&t D&/aE -n&ea'nă că Bdit" crede că ea nu a 9ăcut ni'ic. 3u -şi declară victoria. B=i&tă 'ai 'ulte o!ţiuni> <ob ar 9i !utut &ă -i ceară &ă 9ie din nou bloca4ul> ca &ă vadă cu' D&/aE eva!orat. În &c"i'b> el a veri9icat> o9erindu/i cuvintele ei autono'e> ca o &curtătură &!re victorie> dacă Bdit" le acce!tă din Co!ilul liber. Ba nu le acce!tă. "obE Bşti aşa de !uternică> că nu ai nevoie &ă/l -'!ingiM În &c"i'b> l/ai eva!orat !ur şi &i'!lu. 2dithE C"iarM Bdit" e&te din nou D-n !unctul de !lecareE... &au> cel !uţin> aşa !are. Mary e=agerea2ă nea4utorarea lui Bdit"> care e&te de&eori o te"nică de &ti'ulare !entru Co!ilul liber> ca &ă &e a!ere. !aryE 3u> nu tu ai 9ăcut/o. 5e 9a!t> <ob a 9ăcut/o. L/a' vă2ut eva!orându/l cu ar'a &a &ecretă cu ra2e anti/bloca4e. 3u l/ai vă2utM Gi acu' -ncearcă &ă !retindă că tu> 'icuţa nea4utorată ai 9ăcut/o. 2dithE Sunt... o> doa'ne> 'i/e ca!ul aşa de clar. 5eţin !ro!ria 'ea ar'ă cu ra2e anti/bloca4e şi nu 'i/o !oţi lua. Rareori '/a' &i'ţit !ână acu' atât de clară. 7ot gândi ... . Gânde&c. Jlti'a ei a9ir'aţie e&te ab&olut clară... a &9ârşit 9iind un &tarN 5acă clientul nu &9ârşeşte ca un D&tarE> nu ia o nouă deci2ie> şti' că o va 9ace -ntr/o altă şedinţă. 5e acea&tă dată> !oate nu a intrat -n &tarea de Co!il liber> !oate de&co!eri' că &cena nu &/a !otrivit cu'va> &au !oate că tera!eutul nu a 9o&t !e aceeaşi lungi'e de undă nece&ară nevoii clientului. +ndi9erent de 'otiv> clientul şi tera!eutul vor decide &ă -ntreru!ă 0+r+ vin+. ;ce&ta e&te lucrul cel 'ai i'!ortant. ;' au2it tera!euţi de&criind clienţi ca Dnedorind &ă &e &c"i'beE> &au Ddorind &ă 9ie ne9ericiţiEC a&ta nu e&te adevărat. Clienţii &unt de&crişi> de a&e'enea> ca 9iind !rea !a&ivi> !rea &i'biotici &au !rea re2i&tenţi> toate cuvinte 9olo&ite !entru a e=!lica lucrul 9ără &ucce&. 3oi crede' că clienţii vor &ă &e &c"i'be şi că> uneori> nici clientul> nici tera!eutul nu ştiu cu' &ă 9acă &c"i'barea. Gti' că clientul no&tru care nu va lua o nouă deci2ie a2i o va lua 'âine> dacă nu e&te -nvinuit &au a'eninţat. Lucrul cu noua deci2ie e&te ra!id> de&eori a'u2ant şi vindecător. Lee &e a!ără şi -şi 'ârâie a'eninţător i'!ortanţa şi a!oi> -ntr/o altă şedinţă> renunţă la ne&iguranţa cu care &e !unea -n u'bră> atunci când a râ& -n legătură cu Dgunoiul lituanianE. 7"ili!!e ştie>

1(

-n Co!il> că ;dultul &ău a ştiut -ntotdeauna că nu trebuie &ă 9ie !ri'ul ca &ă 9ie valoro&. )roy şi/a -ntreru!t durerea de ca!. Bdit" -şi i'aginea2ă ar'a &a &ecretă cu ra2e şi -şi lic"idea2ă con9u2ia Co!ilului ;da!tat. 7at de&co!eră că un 'aga2in de dulciuri ar 9i !utut 9i a'u2ant şi !regăteşte cu' &ă &e bucure de viaţa ei !re2entă. Jn !reot -şi i'aginea2ă Raiul !entru a lua o nouă deci2ie -n legătură cu 9ericirea !e ace&t !ă'ânt. : 9e'eie -şi con&truieşte o uşă -n 2idul ei. ;nda &e eliberea2ă de durerea !ărinţilor. 3ed renunţă &ă/şi aşte!te bunica> ca &ă -l elibere2e din şcolile din C"icago. Oo&] -şi recunoaşte inteligenţa. Mitc" decide &ă trăia&că şi a!oi -şi iartă tatăl> un băiat -şi vinde ar'ele de 4ucărie.

Capi$ lul 4 Vindecarea depre7iei
În ace&t ca!itol vo' di&cuta trata'entul şi vindecarea unui nu'ăr de tulburări co'!orta'entale> e'oţionale şi de gândire> !e care le vede' conectate. ;ce&tea nu core&!und -n totalitate conce!ţiilor general acce!tate de&!re de!re&ieC includ !acienţii &uicidari> !acienţii de!re&ivi> dar care nu &unt !e 'o'ent &uicidari -n 'od activ şi !acienţii care &e &inucid lucrând !rea 'ult> având activităţi !ericuloa&e> adicţii şi alte 'ani9e&tări ale tendinţelor &uicidare> care nu &unt co'!let conştiente. Mai devre'e a' de&cri& in4oncţiunile> date de &tarea eului de Co!il din 7ărinte. Cea 'ai i'!ortantă dintre ace&tea> -n ter'eni de 'orbiditate> e&te E3u e=i&taE. 7o2iţia noa&tră e&te că la in4oncţiunea E3u e=i&taE> clientul !oate ră&!unde luând una &au 'ai 'ulte deci2ii ti'!urii care> dacă nu &unt &c"i'bate> duc la de!re&ie> &uicid &au &uicid accidentalA

1(

=* P* S* O* T* M* %.

5ac+ situa'ia devine prea rea3 m+ voi omor)* 5ac+ tu nu te schimbi3 m+ voi omor)* !+ voi omor) %i apoi )'i va p+rea r+u 6sau m+ vei iubi7* Aproape voi muri %i apoi )'i va p+rea r+u 6sau m+ vei iubi7* Te voi 0ace s+ m+ omori* / s+1'i ar+t eu3 chiar dac+ asta m+ va omor)* / s/o p+'e%ti3 chiar dac+ asta m+ va omor)*

,iecare deci2ie !oate 9i a&ociată cu un nu'ăr de &i&te'e di9erite de co'!orta'ent> &enti'ente şi gânduri> !e care le con&ideră' ca de!re&ie> chiar dac+ pacientu# poate s+ nu par+ depresiv )n e8terior* Când diagno&tică' de!re&ia cla&ică> noi nu 9ace' di&tincţia -ntre de!re&ia endogenă şi cea reactivă. 5e!re&ia endogenă &e !re&u!une că e&te de origine intra!&i"ică> -n ti'! ce de!re&ia reactivă are origine -n a9ara !&i"icului. 3oi crede' că unii oa'eni au 9o&t de!re&ivi din co!ilăria ti'!urie şi &unt diagno&ticaţi a&t9el cu endogenie. Bi iau deci2ii ti'!urii de a &e &inucide> dacă viaţa nu devine 'ai bună. Senti'entul lor !ara2it e&te> -n general> tri&teţea. Îşi !rogra'ea2ă viaţa ca &ă ră'ână -n &cri!tul lor de!re&iv. Se a9lă -ntr/un i'!a& de gradul trei> deoarece cred că au 9o&t de!ri'aţi dintotdeauna. ;lţii dau vina !e 9orţe e=terioare> care -i D9acE de!re&ivi &au reacţionea2ă la o nouă &ituaţie de viaţă cu de!re&ie> deoarece de!re&ia e&te !roce&ul lor reactiv cronic. Îşi !ot arăta de!re&ia doar când &e -ntâ'!lă ceva -n viaţa lor. Jnele 9e'ei> de e=e'!lu> &u9eră de Dde!re&ie de 'eno!au2ăE> deoarece> -n acea !erioadă din viaţa lor> reacţionea2ă la &tre&ul intern &au e=tern cu de!re&ia. La acelaşi &tre&> 'eno!au2a in&talată &au i'inentă> alte 9e'ei> reacţionea2ă -ntr/o 'ulţi'e de 'odalităţi di9erite / cu 9urie> an=ietate &au bucurieN 7er&oanele de!re&ive reacţionea2ă cu de!re&ie. Când căută' e!i&oade anterioare de de!re&ie> aşa cu' 9ace' -ntotdeauna> de&co!eri' că !er&oana a reacţionat la &tre& de&eori> -n trecut> cu de!re&ie> tri&teţe> !ierderea &ti'ei de &ine şi &enti'entul de a 9i co!leşit şi inca!abil de a 9ace 9aţă &ituaţiei. 3u &unte'> de a&e'enea> intere&aţi de un alt &ubiect 9avorit al 'e&elor rotunde şi al con9erinţelor cliniceA !acientul e&te cu adevărat &uicidar şi cât de &ever e&te i'!ul&ul &uicidarM 3oi nu &unte' intere&aţi &ă di&cută'> -n ab&enţa !acientului> dacă !acientul vorbeşte &erio& când &!une că e&te &uicidar. În &c"i'b> când vede' un !acient care e&te de!re&iv &au care -şi conduce anu'ite a&!ecte ale vieţii -n aşa 9el -ncât !oate 'uri !re'atur> )i cere' o declaraţie ;dultă că nu &e va &inucide. Jneori !acientul &!uneA D Nu sunt depresiv* 5e ce a% decide s+ nu m+ sinucid- Nu mi1a trecut niciodat+ prin minte E. 3oi &!une'A D"ine@ 5ac+ nu e%ti suicidar3 atunci nu va 0i di0ici# pentru tine s+ deci,i s+ nu te sinuci,i3 accidenta# sau inten'ionat* $rem s+ au,im c+ 0aci aceast+ dec#ara'ie*E Jn !acient !oate &ă nu 9ie congruent când 9ace acea&tă declaraţie. 7oate -nc"eia cu un ton interogativ> &ă &cuture din ca! D daE când &!une DnuE> &au &ă 9olo&ea&că cuvinte vagi> cu' ar 9iA DCred c+ pot s+ spun ***E. ;tunci> -i cere' !acientului &ă ia a'bele laturi D!+ voi sinucideE> DNu m+ voi sinucideE> !ână când va re2olva !roble'a şi va acce!ta contractul de a nu &e &inucide. 7acientul !oate ataşa condiţii !entru a ră'âne -n viaţă. Jn !&i"iatru> care avea o relaţie e=tracon4ugală şi a cărui &oţie a'eninţa cu divorţul> a &!u&A DNu m+ voi sinucide3 )n a0ar+ de ca,u# c(nd so'ia m+ p+r+se%te E. Bvident> el o !re&a &ă -l !ără&ea&că> 'o'ent -n care ar 9i devenit de!ri'at şi &uicidar.

1(

;CBS) LJCRJ BS)B :<L+G;):R+J. În o!inia noa&tră> de!re&ia nu !oate 9i vindecată !ână când !acientul nu 9ace un contract ;dult cu &ine şi cu noi ca 'artori de a nu &e &inucide. ?Ve2i Ca!itolul ( de&re DContracte !entru a nu &e &inucideE.@ Recunoaşte' că unii !acienţi> care &unt de!re&ivi &ever şi &uicidari> !ot &ă nu dorea&că> la -nce!ut> &ă 9acă un contract de a nu &e &inucide niciodată. 7ot 9ace> -n &c"i'b> un contract te'!orar. Într/un .orI&"o! de o &ă!tă'ână> &au de !atru &ă!tă'âni> clienţii noştri de!re&ivi 9ac un contract de a nu &e &inucide !e durata .orI&"o!/ului. Când acea&tă declaraţie a 9o&t 9ăcută> nu 'ai &unte' !reocu!aţi -n legatură cu !o&ibilitatea ca un client &ă &e &inucidă şi ne dedică' energia şi el -şi dedică energia &a> vindecării. 5acă &e lu!tă 2ilnic cu deci2ia &uicidară> e&te evident că au 'ai !uţină energie di&!onibilă cu care &ă lucre2e. Contractul ;dult e&te !reludiul noii deci2ii. 3u e&te o nouă deci2ie. 3oua deci2ie e&te o declaraţie 9inală> cu tot cor!ul> a Co!ilului Liber> D3u 'ă voi &inucideE. 3u e&te o !ro'i&iuneC e&te o evidenţă şi o credinţă care e&te &u9icientă !entru Co!il !entru a di&truge &cri!tul &uicidar de o viaţă. În ace&t lucru cu noua deci2ie> 'ediul e&te 9oarte i'!ortant. Crede' că e&te 'ult 'ai di9icil &ă 'unceşti !entru noi deci2ii când !acientul e&te -ncon4urat de aceeaşi 9actori &tre&anţi din 9a'ilie> de la &lu4bă> din 'ediul &ocial şi cultural -n care trăieşte de obicei. Între 'o'entul contractului şi noua deci2ie !er&oana de!re&ivă !artici!antă la unul din .orI&"o!/urile noa&tre> &e bucură de un 'ediu care e&te atât !rotector> cât şi &ti'ulator. 7ro!rietatea noa&tră e&te 9ru'oa&ă> !er&onalului no&tru -i !a&ă de !artici!anţi> bucătarul no&tru găteşte bine. Gi cel 'ai bun lucru dintre toate e&te 9a!tul că ceilalţi !artici!anţi devin ra!id un gru! a!ro!iat> de &u&ţinere. Re9u2ă &ă !er&ecute 4ucătorii de DLoveşte/'ăE> -n &c"i'b &e bucură de 9iecare reuşită !e care o are o !er&oană. Crede' că 'ediul no&tru cu !uţin &tre& şi 'ultă &u&ţinere !entru &c"i'bare e&te de a4utor -n 'od deo&ebit !entru a aran4a D&cenaE !entru o nouă deci2ie. :ricu'> aceeaşi 'uncă !oate 9i 9ăcută când !acientul locuieşte aca&ă şi !artici!ă la gru!uri e=terioareC de obicei> lucrul durea2ă 'ai 'ult.

5;CW S+)J;R+; 5BV+3B 7RB; RB;> MW V:+ :M:RÎ
3an e&te o clientă -ntr/un .orI&"o! de !atru &ă!tă'âni. Recunoaşte' i'ediat că e&te de!ri'ată &ever. ,aţa ei e&te tri&tă -n 'od rigid> tru!ul -i e&te ten&ionat> vocea -ncordată şi &e 'işcă -ncet> ca şi când ar 9i tra&ă -n 4o& de greutăţi. În ti'!ul !ri'ei şedinţe !entru &tabilirea contractului> a' -ntrebat/o dacă e&te &uicidară şi ea a ră&!un& că da. S!une că a 9ăcut un contract de a nu &e &inucide cu tera!eutul ei de aca&ă S nu &e va &inucide -nainte de a -'!lini (8 de ani> care e&te !e&te două luni. Se &i'te 9ără valoare şi declară că nu are nici o valoare decât atunci când lucrea2ă. Crede că> dintotdeauna> nu a avut nici o valoare. Si'te viaţa ca 9iind D!rea dureroa&ăE şi că nu vrea &ă trăia&că. ; venit la ace&t .orI&"o! la reco'andarea tera!eutului ei> dar are !uţine &!eranţe că &e va &c"i'ba. : au2i'> dar nu o !re&ă'> nici nu ne lu!tă' cu ea. ; 9ăcut un lucru tera!eutic 'inor -n !ri'ele două &ă!tă'âni şi 4u'ătate> -n ti'! ce noi şi ceilalţi a' a!reciat/o !entru 9iecare &c"i'bare 'inoră !e care a 9ăcut/o. Gru!ul a i'!licat/o> cât de 'ult a 9o&t

1(

!o&ibil> -n activităţile din a9ara .orI&"o!/ului. ; -nce!ut &ă cânte cu gru!ul şi &ă i &e alăture -n ba2inul cu a!ă 9ierbinte. Încet/-ncet a -nce!ut &ă &e rela=e2e !uţin> &ă râdă !uţin şi &ă &e di&tre2e !uţin. ; -nce!ut &ă/şi !iardă e=!re&ia -ncordată şi &ă/şi la&e 'uşc"ii rela=aţi. 3oi -i a'inti'> din când -n când> că are de lucrat !entru o nouă deci2ie i'!ortantă> când e&te gata. La &9ârşitul celei de a treia &ă!tă'âni> a cerut a4utorul !entru a 9ace !artea i'!ortantă de lucru. +/a' cerut &ă ia loc !e un alt &caun şi &ă vorbea&că cu !artea nevaloroa&ă a &inelui &ău. ; 9ăcut/o natural. ;!oi> i/a' cerut &ă 'ai ia un &caun şi &ă vorbea&că cu !artea valoroa&ă a &inelui &ău. +/a 9o&t 9oarte greu &ă/şi e=!ri'e valoarea din Co!ilul ei liber şi c"iar din ;dult. În 9inal> i/a' cerut &ă &e aşe2e> din nou> !e !ri'ul &caun şi &ă/şi i'agine2e că &e uită la ea> de/abia nă&cută> -ntin&ă -ntr/un coş !e !odea. Când ne/a &!u& că şi/a i'aginat &cena> i/a' cerut &ă &e a!lece> &ă &e ridice !e ea ca şi co!il şi &ă &e -'brăţişe2e. S/a a!lecat> a ridicat co!ilul şi a legănat co!ilul i'aginar -n braţe. D $orbe%te cu copi#u# t+uE> a &!u& <ob. ; -nce!ut &ă vorbea&căA NanA )e voi iubi. "obA )e iube&c. ?2 important s+ 0ie #a timpu# pre,ent aici*@ NanA )e iube&c> c"iar te iube&c> o9> c"iar te iube&c şi voi avea gri4ă de tine. 3u/ţi voi 9ace niciodată rău> nu te voi o'or- niciodată> voi 9i bună cu tine. :c"ii ei &unt !lini de lacri'i> ca şi ai altora din -ncă!ere. Continuă &ă legene co!ilul> legănându/&e şi cântând -ncetişor. 5u!ă ce a trăit a&ta un ti'!> i/a' cerut &ă &tea !e &caunul ei de Co!il liber şi &ă vadă ce &i'te. ?În acea&tă !orţiune de lucru> deşi a deci& &ă &e !rote4e2e> nu a luat o nouă deci2ie din Co!il> -n o!inia noa&tră.@ NanA Mă &i't di9erit acu'. Mă &i't 'ai vie ca niciodată. Si't un 9el de &9ârşit de lu!tă> !e care nu l/a' 'ai &i'ţit niciodată. "obA <ine. S!une/i 'a'ei tale. 7une/o !e &caunul ă&ta. ?Aduce un a#t scaun*@ NanA Mă &i't di9erit. Î"-. +ndi9erent ce vrei tu> nu 'ă voi o'or-. M/a' eliberat de tine> de 9a!tul că nu '/ai dorit. "obA ;cu' 'ută/te !e &caunul cu ada!tarea şi ve2i ce 9aci acolo. NanA 3u &i't că a 'ai ră'a& ceva aici. 3u 'ă &i't ca şi când aş 'uri. Gi aici 'ă &i't !uternică. "obA Mă &i't ter'inat. Gi tuM NanA ÎPÎN Me'brii gru!ului &/au &trân& -n 4urul lui 3an şi au -'brăţişat/o şi i/au &!u& ce 'are !lăcere le/a 9ăcut noua ei deci2ie. Gi/a 9ăcut lucrul. În acea&tă vindecare e=i&tă câteva a&!ecte neobişnuite. 3an a avut o 'a'ă e=tre' de de&tructivă> de&!re care ea credea că şi/a dorit &ă 9i 'urit la naştere. 5acă ace&t lucru e&te adevărat> nu e&te i'!ortant> atâta ti'! cât ea crede că e&te adevărat> atâta ti'! cât ace&ta e&te 'odul -n care ea -şi rea'inteşte. 5eci2ia ei ti'!urie a 9o&tA D5acă devine 'ai rău !e aici> voi 9ugi.E În co!ilăria târ2ie a deci&A D5acă &ituaţia devine !rea rea> 'ă voi o'or-E. ; &i'ţit> când era co!il> că 'a'a &a o dorea 'oartă şi că> de aceea> din &tarea eului ei de !ărinte ?71@ din Co!il -i &!unea D3u e=i&taE. În !lu&> nu a &i'ţit !rea 'ultă

1(

!rotecţie din !artea 'a'ei> a&t9el -ncât avea un 7ărinte gri4uliu 'icuţ -n !ro!ria &tare a eului de 7ărinte. 5e aceea> lucrul &ău trebuia &ă includă un &oi de creare a unui nou !ărinte> !entru a 'odi9ica !ărintele ei letal> atât -n &tarea eului de 7ărinte> cât şi -n cea de Co!il. 3oi nu crede' că e&te e9icient ca noi &ă 9ace' ace&t lucru> ci !acientul trebuie &ă/şi gă&ea&că un nou !ărinte 9olo&indu/şi e=!erienţa &a !re2entă. 5e aceea> -n ti'!ul lucrului> decide din Copi# &ă ră'ână -n viaţă şi din 71 şi 72 &ă &e !rote4e2e> &ă aibă gri4ă de &ine. 5u!ă 'area deci2ie> a căutat căi de a avea gri4ă de &ine 'ai bine. 7atru luni 'ai târ2iu i/a &cri& lui <ob o adevărată carte> &ubliniind ce 9ace ca &ă &e !rote4e2e şi &ă aibă gri4ă de &ine. Se "rănea 'ai bine> a -ncetat &ă bea> a -nce!ut &ă/şi !ună centura când conducea> nu 'ai 9u'a> şi/a dat !er'i&iunea de a &e 4uca 'ai 'ult> nu 'ai lucra atât de 'ult ca &ă &e &i'tă valoroa&ă> şi/a cu'!ărat "aine 'ai 'ulte şi 'ai 9ru'oa&e şi> -n general> şi/a inten&i9icat &ub&tanţial gri4a de &ine. ,ăcea 'ult din a&ta din ;dult> bine-nţele&> dar introiectarea noului &ău co'!orta'ent era> cu &iguranţă> şi din 7ărinte. 7acienţi ca 3an &unt de&eori &!itali2aţi> li &e dau antide!re&ive şi oa'enii &unt -ngri4oraţi -n legătură cu ei. 3oi crede' că o at'o&9eră !rotectoare şi de &u&ţinere e&te 'ult 'ai i'!ortantă decât 'edica'entele. 5acă noi i/a' 9i dat vreodată antide!re&ive> ea ?şi noi> de a&e'enea@> a' 9i creditat 'edica'entele !entru cel !uţin o !arte a -n&ănătoşirii ei şi ea nu &/ar 9i &i'ţit atât de autono'ă. Recunoaşte' că nu toţi !&i"otera!euţii au aceleaşi 9acilităţi !e care le o9eri' noi !ro9e&ioniştilor> care &unt de a&e'enea !acienţiC !roble'a e&te> de ce nuM Îi co&tă 1288 [ !entru o lună aiciC cât i/ar co&ta dacă ar 9i 9o&t -ntr/un &!ital !&i"iatricM Gi care ar 9i re2ultatulM 5acă a' &!itali2a !acienţi> &e !re&u!une că i/a' ţine -n acelaşi ti! de regi'A i2olare de 9a'ilie> !rieteni şi &tre&C 'ulte a!recieriC un !rogra' bun de lucru de şa&e ore !e 2iC &u&ţinerea !entru &c"i'bareC şi i'!licare con&iderabilă din !artea unui gru! activ. 3u a' !re&cri& 'edica'ente decăt dacă !acientulA ?1@ nu ră&!unde -n nici un 9el la !rogra'ul de trata'ent şi ?2@ ar 9i 0i,io#ogic de!ri'at S 'are !ierdere a a!etitului> !ierderea -n greutate> in&o'nii 'atinale> &e'ne 'etabolice &că2ute şi alte &e'ne că &e de!ri'ă !ână -n !unctul -n care &ti'ularea 'edica'entoa&ă ar !utea 9i reco'andabilă. 3u a' &u!une !e ni'eni tera!iei electroconvul&ivante.

5;CW )J 3J )B SCP+M<+> MW V:+ :M:RÎ
3ina e&te !artici!ant -ntr/un .orI&"o! de trei 2ile> -ntr/un alt oraş. Mary e&te tera!eutul. 5ouă2eci de clienţi lucrea2ă cu Mary de la $ la 1% -n 9iecare 2i şi &e -ntorc la ca&ele lor &eara. ;u 9o&t reco'andaţi de către tera!euţii lor> care ur'au cu toţii 'aratonul ca ob&ervatori &au ca !artici!anţi. Prima %edin'+A Mary obţine in9or'aţiileA 3ina a avut !atru tentative de &uicid -n ulti'ile 6 luni şi era a!roa!e &ă 'oară la ulti'a tentativă. În cur&ul tera!iei ei a re9u2at &ă 9acă un contract !entru a nu &e &inucide şi> din ace&t 'otiv> a 9o&t tri'i&ă la ace&t .orI&"o!. 7ărul ei negru> li!&a 'ac"ia4ului şi a e=!re&iei 9aciale -i dădeau a!arenţa că ar 9i !urtat o 'a&că a 'orţii. Îşi !re2intă viaţa actuală. ;re &ucce& din !unct de vedere !ro9e&ional> dar a9ir'ă că nu a 9o&t DniciodatăE 9ericită. B&te e=tre' de de!re&ivă datorită li!&ei de &ucce& a 9raţilor ei. 7ărinţii ei au 9o&t negli4enţi şi abu2ivi cu toţi co!iii.

1(

A doua %edin'+A !aryA Cât ti'! ai 9o&t re&!on&abilă !entru 9raţii tăiM NinaA )oată viaţa. 5e când &/au nă&cut. !aryA 3u -nţeleg. )u aveai ani când Ooe &/a nă&cut> ( când &/a nă&cut MiIe şi 0 când &/a nă&cut Cecil. 7re2intă o &cenă care arată re&!on&abilitatea ta. NinaA ;' 9o&t -ntotdeauna re&!on&abilă. !aryA Vrei &ă gă&eşti o &cenă ti!icăM Relatea2/o ca şi când &/ar !etrece acu'. NinaA ;' % ani. ?5escrie o scen+ )n care tat+# ei e 0urios pe Coe %i amenin'+ s+ )# bat+* !ama p#edea,+ ine0icient )mpotriva b+t+ii %i Nina a '(%nit a0ar+ din camer+ cu Coe %i cu bebe#u%ii* !ama %i tata au continuat s+ se bat+3 apoi au atacat1o verba# pe Nina pentru c+ #1a ap+rat pe Coe* Spuneau c+ ea Ddetermin+ toate prob#eme#eE* 2a e 0oarte trist+ %i3 de asemenea3 mu#'umit+ c+ a 0ost capabi#+ s+ )i scape pe b+ie'i*@ !aryA :T. ;cu' la 1( ani. Ce &e -ntâ'!lăM NinaA ?5escrie o scen+ aproape identic+* Anc+ )i sa#vea,+ pe b+ie'i de tat+* !ama este %i mai vehement 0urioas+ pe Nina %i )n aceast+ scen+ pare psihotic+*@ !aryA ;i 9o&t 9oarte cura4oa&ă> a 9o&t 9oarte 9ru'o& şi cura4o& &ă -i &alve2i !e băieţi când aveai doar % ani. Bi nu !uteau &ă &e &alve2e. ;cu' vreau &ă/i o9eri 3inei> cea de 1( ani> ceva nou ca &ă le &!ună băieţilorA D$1am ap+rat c(nd aveam K ani*E S!une/o din !o2iţia de 1( ani. NinaA 5a> aşa a' 9ăcut. V/a' a!ărat. !aryA DGi acum c+ am =O %i voi ave'i ==3 => %i U ani3 sunte'i mai mari dec(t eram eu #a K ani* Sunte'i su0icient de mari ca s+ v+ ap+ra'i singuri*E NinaA 7o&ibil. ?Ancepe s+ p#(ng+*@ !aryA S!une/le. NinaA 3u. !aryA Sunt su0icient de mari. ?Pau,+ #ung+*@ !aryA Gi acu' că Cecil are 20 de ani> cu &iguranţă că e&te &u9icient de 'are. La .orI&"o! 'ai &unt doi clienţi &uicidari şi 3ina a&cultă -n linişte lucrul lor. Jnul a i2bucnit -ntr/o eliberare voioa&ă când a deci& că -i !lace de co!ilul care a 9o&t şi că nu &e va &inucide. Sărind cu energie> a cerut -'brăţişări de la 'ulţi 'e'bri ai gru!ului. 3ina a &tat i'!a&ibilă şi nu l/a 9elicitat. A treia %edin'+A !aryE Cu' eştiM NinaE 3u ştiu. La 9el. !aryE SuicidarăM NinaE 3u ştiu. 3u a' nici o dorinţă &ă trăie&c. 3u a' !entru ce &ă trăie&c. Vreau un &9ârşit. 3u !ot &ă trăie&c cu 9a'ilia 'ea şi nu e altă cale. !aryE 7ot vedea -ncă trei o!ţiuni> altele decât &ă te o'ori. Jna e &ă continui aşa> &ă continui &ă/i &alve2i !e 9raţii tăi. ;&ta e tri&t !entru tine. ;lta e &ă divorţe2i de 9raţii tăi. Gi o alta e &ă/ţi dai ti'!> -n tera!ie> &ă -nveţi &ă ai legături cu 9raţii tăi> 9ără a 9i a9ectată de co'!orta'entul lor. NinaE Mă voi gândi la a&ta.

1(

A patra %edin'+E NinaE Vreau &ă lucre2. !aryE :T. )e/ai 'ai gândit la &inucidere -nainteM ?!ary o )ntreab+ ca s+ trase,e istoricu# impu#suri#or ei suicidare %i ea )%i aminte%te c+ prima oar+ %i1a dorit s+ se sinucid+ #a Q ani*@ !aryE ,ii de 1 ani. Ce &e -ntâ'!lăM NinaE Ma'a 'ă acu2ă de ceva ce nu a' 9ăcut. ?5escrie scena*@ !aryE :T. Ca un e=!eri'ent> &!une/i 'a'eiA D5ac+ nu te opre%ti3 m+ voi omor)E. NinaE 5acă nu te o!reşti> 'ă voi o'or-. B adevărat Mary. !aryE 3u> nu e&te adevărat. 7entru că nu te/ai o'orât când aveai o!t ani. ;cu' 9ii de o!t ani şi &!une/i DIndi0erent ce vei 0ace3 nu m+ voi omor)E. NinaE 3u !ot &ă &!un a&ta. !aryE <a da> !oţi. 7entru că e&te adevărat. 3u te/ai o'orât> indi9erent ce/a 9ăcut ea. NinaE 3u ştiu cu'. !aryE )oţi co!iii de o!t ani ştiu cu' &ă &e o'oare S &e aruncă de !e aco!eriş &au -n 9aţa 'aşinilor. )u ai ale& &ă nu te o'ori. B&te 9oarte i'!ortant !entru tine &ă -nţelegi a&ta. NinaE B adevărat. +ndi9erent ce/'i &!ui> nu 'ă voi o'or-. !aryE ;devăratM NinaE ;tunci> da. : &i't acu'. !aryE ;cu'> tot la o!t ani> &!une/i tatălui ?Nina o 0ace*@ !aryE ;cu' 9raţilor> 9iecăruia !e rând. NinaE Când a' o!t ani> &tau -n viaţă !entru tine. 3u a' &ă 'ă o'or !entru tine. ?Ai spune 0iec+ruia )n parte3 adres(ndu1#i1se pe nume*@ !aryE ?!ary )i cere s+ mearg+ #a =O ani %i s+ 0ac+ #a 0e#* / 0ace3 p#(ng(nd*@ !aryE ;cu' 9ii tu> a2i. Ve2i/l !e tatăl tău. B=!eri'entea2ă cu D5ac+ nu te schimbi3 m+ voi omor)E. NinaE 3u &e va &c"i'ba şi nu/'i !a&ă. 3u/'i !a&ă. !aryE ;tunci e=!eri'entea2ă cu DIndi0erent ce vei 0ace3 nu m+ voi omor)E. Pau,+ #ung+3 apoiE !aryE Jnde eştiM NinaE )u nu conte2i. 3u 'ă voi o'or- niciodată din cau2a a ceea ce 9aci tu. !aryE ;cu' 'a'a. +ndi9erent ce... . NinaE ?P#(ng(nd isteric@ Mă voi o'or- !entru tine. ;&ta ţi/ai dorit dintotdeauna. !aryE Mă voi o'or- !entru tine şi a!oi -ţi... . NinaE 3u i/ar !ărea rău. ;r 9i 9ericită. Mă -nvinuieşte !entru orice. 7entru tot ce a 'er& !ro&t. !aryE 3ina> recunoşti că 'a'a ta e nebunăM NinaE ;&ta 'i/a &!u& şi tera!eutul 'eu. Mi/a &!u& că 'a'a e !aranoică. !aryE Mă voi o'or- !entru că eşti bolnavă 'intal. 7entru că nu 9aci di9erenţa -ntre realitate şi 9ante2ie. NinaE 6Pau,+ #ung+@ 3uN !aryE ;!oiM

1(

NinaE 3u ştiu. ?Pentru =T minute a osci#at3 sim'ind 0urie3 regret %i apoi test(nd rea#itatea c+ este s+n+toas+ %i c+ nu ea a determinat psiho,a mamei ei* Apoi3 pe un ton sc+,ut* @ Ce 9aci tu nu e i'!ortant. +ndi9erent ce 9aci> nu 'ă voi o'or-. !aryE B adevăratM NinaA 7arţial. În cea 'ai 'are !arte. !aryE +a cealaltă !arte. Mă voi o'or- !entru tine. ? C(nd mai e8ist+ ambiva#en'+3 a #ua cea#a#t+ parte d+ permisiunea oameni#or de a recunoa%te absurditatea %i de a #ua o nou+ deci,ie*@ NinaE 3u. 3u eşti i'!ortantă. 3u/'i !a&ă ce 9aci. 3u 'ă voi o'or-. !aryE ;devăratM NinaE ;şa cred. !aryE S!une/o -ncă o dată şi ve2i. NinaE ?/ spune de mai mu#te ori3 )nainte de a spune c+ este adev+rat*@ !aryE ;cu' &!une/o 9raţilor tăi> 9iecăruia !e rând. Înce!e cu Ooe. NinaE 3u/'i !a&ă ... . 3u !ot &!une a&taN Î'i !a&ă ce &e -ntâ'!lă cu tine. )e iube&c. !aryE ;!oi &!uneA -'i !a&ă ce 9aci. Î'i !a&ă ce vei deveni. Gi indi9erent ce vei 9ace &au ce vei deveni> nu 'ă voi o'or-. 3ina ia a'bele !ărţiA D!+ voi omor)E şi DNu m+ voi omor)E şi> -n 9inal> ştie şi &i'te că nu &e va &inucide din cau2a lui Ooe. ; avut acelaşi dialog cu MiIe şi a!oi cu Cecil. NinaE ?P#(ng(nd@ Cecil> ţie ţi/a 9o&t cel 'ai rău. Bi erau din ce -n ce 'ai nebuni şi ţie ţi/a 9o&t cel 'ai rău. Vroia' &ă te &alve2. ? P#(nge aproape cinci minute*@ Cecil> -'i !a&ă atât de 'ult. 5ar> indi9erent ce 9aci> te voi iubi -ntotdeauna. Gi indi9erent ce 9aci> nu 'ă voi o'or-. !aryE ;devăratM NinaE 5a. 7entru toţi> vă... vă iube&c. Gi indi9erent ce 9aceţi> indi9erent ce veţi deveni> nu 'ă voi o'or-. Voi trăi> indi9erent ce 9aceţi voi. !aryE Mai e cineva căruia vrei &ă/i &!ui a&taM NinaE 5a. 3u vreau &ă e=!lic. !aryE :T. 5oar &!une/i !er&oanei. NinaE +ndi9erent ce 9aci> nu 'ă voi &inucide. !aryE ;ltcinevaM NinaE 3u. !aryE ;cu' ţie. +ndi9erent ce a' 9ăcut &au voi 9ace... . NinaE 5a. 3u 'ă voi o'or-. 7entru ni'eni. 5in cau2a ni'ănui. +nclu&iv a 'ea. +ndi9erent ce 9ac &au ce voi deveni. 3u 'ă voi o'or-. ?Pau,+ #ung+*@ !aryE Ce &i'ţiM NinaE Singurătatea !e care a' &i'ţit/o toată viaţa. Sunt total &ingură. )otal tri&tă. Gi nu 'ă voi &inucide. !aryE Mă bucur că nu o vei 9ace. Gtii cartea Nu 'i1am promis niciodat+ o gr+din+ de tranda0iriM 5e&!re a&ta e vorba -n titlu. Să deci2i &ă trăieşti !oate 9i 9oarte tri&t şi te !oţi &i'ţi &ingur. 5ar acu' ai o ba2ă. : ba2ă !entru creştere. Jn ti'! !entru a -nvăţa şi a gă&i noi !er&oane de care &ă 9ii a!ro!iată. Gi &ă -nveţi cu' &ă 9ii 9ericită. Gi când

10

vei -nvăţa cu' &ă 9ii a!ro!iată şi cu' &ă 9ii 9ericită> !oate vei gă&i o nouă a!ro!iere de 9raţii tăi> !oate nu. 3u -ţi !ot !ro'ite ni'ic> nici tu. NinaE Înţeleg. 3ina şi tera!euta ei vorbe&c. )era!euta a !lân& -n ti'!ul lucrului 3inei şi acu' &!une cât de 9ericită e&te !entru că 3ina nu &e va &inucide. Cad de acord &ă continue tera!ia şi 3ina -i &!une că dacă va avea i'!ul&ul de a &e &inucide> nu -i va da cur&> ci -i va &!une tera!eutei la ur'ătoarea -ntâlnire. S!re deo&ebire de alţi clienţi de ti!ul D5acă tu nu te &c"i'bi> 'ă voi o'or-E> 3ina nu a -ncercat niciodată &ă/şi şanta4e2e 9raţii ca &ă &e &c"i'be. ; lucrat din greu ca &ă aibă gri4ă de ei ca o 'a'ă... şi &ă &e de!ri'e când &e con&idera o ratată. Ba nu le/a cerut &ă &e &i'tă vinovaţi. În cartea lui Sager şi Ta!lan> Progres )n terapia de grup %i de 0ami#ie ∗> <ob a &cri& de&!re o 9e'eie şanta4i&tă care -i cerea lui <ob &ă 9ie tera!eutul ei> deşi ştia că el nu 'ai trata !acienţi individual. Într/o 2i a intrat -n biroul &ău şi l/a a'eninţat că &e &inucide dacă nu o va vedea. <ob a vorbit cu ea câteva 'inute şi a -nţele& că era de!re&ivă deoarece 9o&tul ei &oţ &e că&ători&e din nou. <ob a -ntrebat/o a!oi când a 9olo&it !entru !ri'a oară tri&teţea !entru a obţine ceea ce dorea. Ba şi/a a'intit când vroia o anu'e !ă!uşă de Crăciun> nu a !ri'it/o şi a devenit de!re&ivă. ;!oi !ărinţii i/au cu'!ărat !ă!uşa. Ba -ncă 9olo&ea aceeaşi te"nică Di&tericăE. <ob i/a cerut &ă -i &!ună -ncă o dată că &e va o'or- dacă el nu o vede. ; 9ăcut aşa. ;!oi <ob i/a cerut &ă 9ie de cinci ani şi &ă &!ună !ărinţilor că &e va o'or- dacă nu -i cu'!ără !ă!uşa. Ba &!une că nu ar 9ace a&ta. D /BE> &!une <ob. DAtunci spune1#e c+ nu te vei omor)3 tocmai pentru c+ nu 'i1au cump+rat p+pu%a potrivit+ E. ; 9ăcut/o> râ2ând. D/B3 acum spune1i 0ostu#ui t+u so' ceea ce 'i se pare potrivit*E Ba a &!u&A DCoe3 dac+ nu vei divor'a de actua#a ta so'ie3 m+ voi omor) E. ;!oi> uitându/&e la <ob> a -nce!ut &ă c"icotea&că. D 2 chiar o prostie3 nu1i a%a- Chiar nu m1a% 0i sinucis dac+ nu a% 0i primit acea p+pu%+ %i nu m+ voi sinucide dac+ nu voi avea )napoi acea p+pu%+ de so'* An p#us3 e# nu a 0ost oricum dr+gu' E. ;ce&ta nu a 9o&t> bine-nţele&> &9ârşitul lucrului &ău> dar a 9o&t cu &iguranţă o &c"i'bare dra'atică 9aţă de cea care 9u&e&e. ; continuat &ă &e -n&ănătoşea&că> -n tera!ie> -'!reună cu !acienţii noştri. 7acienţii ca ea &unt de&eori cei de&!re care !er&onalul ţine con9erinţeA c"iar vor &ă &e &inucidă> &au doar Da'eninţăEM 3oi &unte' convinşi că un a&t9el de argu'ent e&te inutil. 7ri'a alegere -n tera!ie e&te &ă/l deter'ini !e !acient &ă 9acă un contract &erio& de a nu &e o'or- &au alt9el &ă/l interne2i -ntr/un &!ital> unde nu !oate 9ace ace&t lucru. Bi !oate nu Dvorbe&c &erio&E> dar !ot 9ace greşeli şi !ot &ă o 9acă oricu'. )rebuie &ă 9ie !rote4aţi de ei -nşişi !ână când -nvaţă &ă nu 9olo&ea&că şanta4ul şi -nvaţă 9a!tul că Dsingura persoan+ despre care po'i garanta c+ va 0i cu tine pentru tot restu# vie'ii e%ti tuE. 3ici un &anta4> cât de 'are> nu va ţine o altă !er&oană lângă tineC va continua doar &ă -l 9acă !e şanta4i&t &ă ră'ână de!ri'at şi &uicidar. Cu' a' 'enţionat de4a> aceşti !acienţi nu &unt uşor de tratat. La o -ntâlnire !ro9e&ională> acu' câţiva ani> un !&i"iatru binecuno&cut a 9ăcut declaraţia că nici un !acient &uicidar nu !oate 9i cu adevărat DvindecatE. ;!oi şi/a de'on&trat te"nica !e care o 9olo&ea !entru a &e ocu!a de !acienţii &uicidari> !re2entând la -ntâlnire o -nregi&trare
K

7rogre&& in Grou! and ,a'ily )"era!y ?n. trad.@

10

video a -ngri4irii unei !er&oane care 9u&e&e internată -n &ecţia &a> du!ă 'ai 'ulte tentative &uicidare &erioa&e. Înregi&trarea de'on&tra te"nicile 9olo&ite de ec"i!a &a !entru a &alva viaţa 9etei. ; e=!licat că i/a adu& !e !ărinţi şi le/a arătat -nregi&trarea !rocedurii de &alvare. ;!oi a derulat> !entru !rivitorii !ro9e&ionişti> interviul cu !ărinţii şi cu 9ata. ; -ntrebat/o DCe te1a 0+cut &ă -ncerci &ă te &inuci2iME ?+talicele a!arţin autorilor !entru a &ublinia credinţa noa&tră că ni'eni nu !oate s+ 0ac+ !e cineva &ă 9acă ni'ic.@ Ba a ad'i& că a 9ăcut tentativa &uicidară !entru că !ărinţii ei nu au lă&at/o &ă 9acă ceva ce -şi dorea. La &9ârşit> du!ă ce toate lacri'ile au 9o&t văr&ate> tera!eutul &/a -ntor& către !ărinţi şi a &!u& DGi cu' v+ 0ace a&ta &ă vă &i'ţiţiME ?5in nou> italicele ne a!arţin.@ ;ceşti oa'eni erau -nc"işi -ntr/un &i&te' 9a'ilial> -n care 9iecare -l şanta4a !e celălalt cu !lân&ete> a'eninţări cu &uicidul şi c"iar cu tentative de &uicid> !entru a deter'ina !e altcineva &ă 9acă cu' vroia el &au ea. )era!eutul nu trebuie &ă intre -n ace&t &i&te'> ci trebuie &ă &coată de la 9iecare 'e'bru al 9a'iliei recunoaşterea că 9iecare e&te autono' şi că nu !oate 9i şanta4at !entru a &e &i'ţi rău> că 9iecare e&te re&!on&abil !entru ceea ce &i'te. ;cea&tă -ntrebare a tera!eutului DCum v+ 0ace asta s+ v+ sim'i'i-E a !rovocat ră'ânerea 9a'iliei -n &cri!t> la&ând/o !e 9ată &ă ştie că calea !entru a obţine ceva de la !ărinţi era de a/i a'eninţa cu &inuciderea. Ceea ce au &!u& !ărinţii> -n ace&te condiţii> a 9o&tA D Ne sim'im teribi#; nu %tiam c+ ceea ce ai sim'it a 0ost at(t de puternic; bine)n'e#es c+ po'i 0ace ceea ce dore%ti*E 5e acu' -ncolo> !entru tot re&tul vieţii ei> &au !ână când &e va &c"i'ba> 9ie &!ontan> 9ie -n ur'a unui trata'ent> acea&tă 9ată va con&idera &uicidul ca o variantă viabilă.

MW V:+ :M:RÎ G+ ;7:+ ÎR+ V; 7WRB; RWJ ?S;J MW VB+ +J<+@
Credinţa &ecretă> care trebuie &ă 9ie de'a&cată> e&te că 'oartea nu e&te 'oarte. Ma'i şi tati -l vor iubi du!ă ce va 'uri şi cu'va va !utea ur'ări durerea &au declaraţiile lor de drago&te. DMare brân2ăE> &!une' noi. 3e a'u2ă' !e &ea'a ace&tei 9ante2ii !entru a trece de re9u2ul !acientului de a -nţelege> din Co!il> că atunci când eşti 'ort> ceea ce 9ac &au ce &i't ei e&te irelevant. Bl e&te cel care va 9i 'ort. Jnii clienţi !re2intă o variaţie a ace&tei te'e> când dore&c &ă 'oară !entru a &e re-ntâlni cu un !ărinte 'ort. : tânără 9ată de liceu> Vvonne> a cărei 'a'ă 'uri&e> nu 'ânca şi a 9o&t diagno&ticată cu anore=ie nervoa&ă> deoarece &lăbi&e de la 08 de Iilogra'e la 8. ,ante2ia ei era că dacă ar 9i 'urit şi &/ar 9i alăturat 'a'ei ei> -n &9ârşit 'a'a ei ar iubi/o. Jnii !ărinţi> ca şi unii !reoţi> -ncura4ea2ă ilu2ia că Raiul e&te un loc real> unde toţi vor 9i bine. 7oate că aşa e&te... noi nu 4udecă' religia... dar un Co!il căruia i &e &!une D: vei vedea !e buni -n RaiE> crede că raiul e&te 'ai 4o& !uţin> !e dru'. )rebuie &ă lucră' cu ilu2ia Co!ilului. <ob a lucrat cu Vvonne !entru ca ea &ă acce!te că 'a'a &a era 'oartă... 'oartă... 'oartă. )atăl> ale cărui &ingure atenţii !entru Vvonne erau cele re9eritoare la -ncura4area de a 'ânca> a 9o&t rugat de <ob &ă o ţină -n !oală -n ti'!ul unui interviu. <ob l/a -nvăţat &ă renunţe la a/i 'ai cere &ă 'ănânce şi &ă gă&ea&că alte 'odalităţi de a o 'ângâia. 7reotul Vvonnei a 9o&t convin& &ă -ncete2e &ă/i vorbea&că de&!re DCe ar gândi 'a'a ta -n Rai> dacă tu nu 'ănânciE> deoarece acea&ta ar 9i &u&ţinut ilu2ia 9etei. Cea 'ai i'!ortantă !ârg"ie a 9o&t 9a!tul ca Vvonne a 9ăcut un contract şi a!oi a deci& &ă nu &e o'oare. ; 'er& bine şi şi/a re&tabilit ra!id greutatea.

10

;7R:;7B V:+ MJR+ G+ ;7:+ ÎR+ V; 7WRB; RWJ ?S;J MW VB+ +J<+@
;cea&tă deci2ie e&te oarecu' a&e'ănătoare deci2iei D!+ voi omor) %i apoi )'i va p+rea r+uE> cu e=ce!ţia 9a!tului că clientul nu &e con&ideră de!re&iv şi nici nu crede că e&te &uicidar. În 'od ti!ic> deci2ia ti'!urie e&te luată când co!ilul trăieşte o &c"i'bare dra'atică de la negli4are &au atenţii negative la o 'are -ngri4ire> când e&te bolnav. Jneori unul &au a'bii !ărinţi &unt 'edici> care nu o9eră !rea 'ulte 'ângâieri !ână când co!ilul nu e&te bolnav. În alte ca2uri> co!ilul e&te unul dintre 'ulţi alţii> ai căror !ărinţi nu au> !ur şi &i'!lu> ti'! şi energie &ă 'ângâie nici un co!il. Cu toate ace&tea> când co!ilul &e -'bolnăveşte> -nvaţă că -ntreaga 9a'ilie -şi va acorda ti'! &ă aibă gri4ă de el. Cu toate că> de&eori> aici e=i&tă un 'e&a4 DNu e8istaE> noi nu crede' că e&te o condiţie !entru deci2ia !e care o ia co!ilul şi anu'e DAproape voi muri***E. Cunoaşte' 9iul unui 'edic> el -n&uşi 'edic> care a avut o &erie de in9ecţii otice când era !reşcolar. Când era bolnav> 'a'a -şi &c"i'ba !rogra'ul !entru a &ta aca&ă cu el. Mai târ2iu a avut o rană -nţe!ată> i &/a 9ăcut o in4ecţie cu antito=ina tetanică ?nu doar cu &er antitetanic@ şi a 9ăcut o reacţie ana9ilactică &everă> -n ur'a căreia era a!roa!e &ă 'oară. + &/a 9ăcut adrenalină intracardiac> re&!iraţie arti9icială şi alte 'ă&uri eroice nece&are !entru a/i &alva viaţa. ;cea&ta e&te una dintre a'intirile cele 'ai clare din co!ilăria &a. ; de2voltat o urticarie &everă du!ă ce &/a -ntor& de la urgenţă şi atât 'a'a> cât şi tatăl> au &tat aca&ă şi au avut gri4ă de el. 5e atunci a 'ai avut alte in9ecţii> dintre care una !robabil l/ar 9i uci& dacă !enicilina nu ar 9i 9o&t toc'ai atunci !u&ă !e !iaţă. 5in nou> era a!roa!e &ă 'oară. Bl !ove&teşte i&torii "ilare de&!re cu' era a!roa!e gata &ă 'oară -ntr/un &alt cu !araşuta> de&!re cu' era a!roa!e gata &ă 'oară> de două ori> când avioanele &ilvice de &erviciu au luat 9oc. D5e/abia a reuşit &ă eviteE a 9i o'orât când ,orţele ;r'ate ;eriene l/au re&!in& la &curt ti'! du!ă 7earl Parbor> când toţi colegii lui au 9o&t tri'işi -n Guadalcanal> unde au 'urit cu toţii. Viaţa lui e&te !lină de a&t9el de aventuri şi accidente şi !oveştile &ale reuşeau -ntotdeauna &ă &'ulgă râ&ul &!ân2uratului. Cu toate că nu 'ai &!une !oveşti de&!re cu' era a!roa!e &ă 'oară> continuă &ă 9u'e2e şi e&te -ncă !robabil -n &cri!t -n ciuda e9orturilor DeroiceE de a ieşi. ;ce&te ca2uri &unt deo&ebit de di9icile> deoarece !acienţilor li &e cere &ă renunţe ?!entru Co!il@ la 'ulte atenţii !o2itive !entru că era gata &ă 'oară. B&te adev+rat că oa'enii -i iube&c când &unt Da!roa!e gata &ă 'oarăEC acea&ta nu e&te o ilu2ie. Co!ilul 3atural -ntreabă DCe1mi iese dac+ renun' #a aceast+ po,i'ie- Ce rost are s+ tr+iesc dac+ nu primesc m(ng(ieri#e me#e ca#de %i iubitoare-E Cu toate că !acientul adult ştie că !oate gă&i alte căi de a obţine a&t9el de 'ângâieri> Co!ilul lu!tă S literal / !ână la ulti'a &u9lare. 5e aceea e&te atât de i'!ortant> din !unct de vedere tera!eutic> &ă con&truieşti -n tera!ie o cale !entru Co!ilul clientului de a 9i reco'!en&at din !lin !entru că trăieşte> -n loc de a 9i gata &ă 'oară.

)B V:+ ,;CB SW MW :M:R+
;cea&ta e&te !o2iţia di&!erării> ti!ică co!iilor care au 9o&t victi'ele abu2urilor. ;ceşti oa'eni tineri devin atât de di&!eraţi> trăind durerea 'altratării> că unica cale viabilă !are a 9i dorinţa de a 9i 'ort... aşa cu' !er&oanele cu cancer ter'inal -şi dore&c &ă/şi cur'e &u9erinţa. Jn !&i"olog> care a 9o&t victi'a abu2ului -n co!ilărie> -ncă trăia 10

&cri!tul D)e voi 9ace &ă 'ă o'oriE> 'ergând &ingur noa!tea !e &tră2i !ericuloa&e şi iniţiind bătăi -n baruri. În tera!ie> a recuno&cut că co'!orta'entul &ău era de&tinat &ă/l o'oare şi a!oi &/a -ntor& la o &cenă ti'!urie> -n care 'a'a &a -l arunca de !erete. ; &i'ţit că o &târnea re9u2ând &ă ţi!e &au &ă ad'ită că a greşitC -şi a'inteşte că &e gândea că ea -l va o'or- şi că va 9i 'ort -n curând. În noua &a deci2ie a a9ir'at că nu 9u&e&e uci&> că -ntr/ un 9el &/a &alvat> a!oi a a9ir'at &!ontan că nu va 'ai căuta niciodată !e altcineva care &ă/l rănea&că. 7ri'ul !a& -ntr/o a&t9el de tera!ie e&te de a aran4a o &cenă> a&t9el -ncât clientul &ă recunoa&că că &e aştea!tă &ă 9ie o'orât. Mulţi neagă ace&t lucru. )era!eutul trebuie &ă !rindă 9irele că aşa &tau lucrurile. 5e e=e'!lu> un tera!eutU!acient era -n curtea interioară vorbind cu <ob> când 9o&tul no&tru bucătar a venit ţi!ând !e 'otocicleta &a !e care o conducea 9ără ca&că. <ob a ţi!at la el DPune1'i nenorocita aia de casc+E şi tera!eutul a râ&. Când <ob l/a -ntrebat ce e aşa de a'u2ant> a ră&!un& că şi el călăreşte un Dar'ă&arE şi nu !oartă niciodat+ ca&că. ;!oi a !ove&tit 'ândru şi cu Du'orE de câte ori ar'ă&arul &ău a -ncercat &ă -l ucidă. <ob a &!u& că el nu vede ni'ic a'u2ant -n legătură cu a 9i uci& şi l/a -ntrebat !e tera!eut când e&te gata &ă lucre2e !entru a &e !rote4a de a 9i uci& de alţii> inclu2ând ar'ă&arii. +niţial> tera!eutul a negat !o2iţia &a &uicidară> dar 'ai târ2iu a lucrat !entru a ieşi din &cri!tul &ău letal. Jneori <ob e&te o !aco&te> -n a9ara &cenelor de tera!ie> când -i con9runtă !e oa'eni la 'a&ă &au -n !i&cină> dacă aude un râ& 'acabru. Valoarea şocului con9runtării 9ace &ă 'erite> oricu'> re&enti'entele din cau2a cicălelii. ;lt9el> ace&te !er&oane vor trece de noi> cu' au trecut şi de alţii -n viaţa lor. <ob adaugă nota &a !er&onalăA D7entru 'ine e&te -n regulă &ă con9runt râ&etele 'acabre &evere> c"iar dacă nu a' un contract tera!eutic. )oţi cei care 'ă cuno&c cât de cât ştiu că &unt 9oarte convingător> că -ntr/un anu'e 9el sunt gardianul 9raţilor 'ei şi> ca 'edic> a' tot atâta re&!on&abilitate &ă con9runt un &cri!t 'ortal cât a' &ă gone&c un !ăian4en văduva neagră de !e gâtul cuivaE.

: SW/R+ ;RW) BJ> CP+;R 5;CW ;S); MW V; :M:RÎ
;ceşti oa'eni !ot 9i -'!ărţiţi -n două gru!eA cei care -ncearcă &ă D demonstre,e !ărinţilor din toată lu'eaE> lu!tându/&e !entru &ucce&e din ce -n ce 'ai 'ari şi cei care &e lu!tă &ă D#e1o arate !ărinţilor din toată lu'eaE> 9u'ând> bând şi luând droguri. S9idând> ulti'ii !ot deveni de!endenţi de &ub&tanţe. 3u toţi de!endenţii -nce! cu o deci2ie &9idătoare> dar 'ulţi o 9ac şi aceştia> crede' noi> 9olo&e&c 9uria !entru a 'a&ca ceea ce alt9el ar 9i de!re&ie. Cei din !ri'ul gru! S &u!rareali2aţii> lu!tătorii> )i!ul ; din cla&i9icarea lui ,ried'an S decide D/ s+1'i ar+t eu3 chiar dac+ asta m+ va ucide E. ; decid D/ s+1'i ar+t euE> !are a 9i :TC re&tul !ro!o2iţiei bagă oa'enii -n bucluc. Lu'ea !&i"otera!eutică e&te !lină de a&t9el de oa'eniA &e lu!tă şi &e lu!tă !entru recunoaştere> -şi iau grad du!ă grad> obţin avan&are du!ă avan&are> !etrec ani -n 9or'are !&i"analitică S şi a!oi nu ştiu unde &ă &e 'ai ducă şi de2voltă ulcere> "i!erten&iune> boli coronariene> oclu2ii coronariene &au devin> -n 9inal> de!re&ivi şi &uicidari> deoarece ni'eni nu ob&ervă &au nu 'ai au unde &ă 'eargă. <ob a 9acut un .orI&"o! de'on&trativ !entru o organi2aţie !&i"otera!eutică> acu' câţiva ani şi unul dintre !artici!anţi l/a !rovocat &ă/şi -ncerce !uterea braţelor. 5e obicei> noi evită' a&t9el de lu!te> dar> de acea&tă dată> <ob a acce!tat. 5u!ă 'eci> !artici!antul a co'entat că &/a recu!erat recent du!ă o oclu2ie coronariană. Încă Dle/o

10

aratăE> 9orţându/&e 9i2ic !ână -n !unctul -n care o nouă oclu2ie coronariană ar 9i 9oarte !o&ibilă. Jn alt !&i"otera!eut 9u&e&e şi el -n &!ital> !entru o oclu2ie. 5u!ă e=ternare> &/a du& &ă &c"ie2e şi a avut un atac durero& &ever> -n ti'! ce era !e !ârtie. Apoi a venit la .orI&"o!> unde &e con&u'a 9i2ic -n e=ce&. Bl -ncă Dle arăta> c"iar dacă a&ta l/ar o'or-E. ;!roa!e o 9ăcu&e. ; lucrat din greu ?bine-nţele&@ la .orI&"o!> a intrat -ntr/o &cenă ti'!urie de la cinci ani> când tatăl &ău -l de&con&idera !entru că nu era &u9icient de bărbat ?bărbat la 0 aniM@. Gi/a &trân& 9aţa şi !u'nii şi a &trigat la tatăl &ău D / s+1'i ar+t eu3 chiar dac+ asta m+ va omor)E. Gi a&ta 9ăcea -ncă> 'icuţul -ncă!ăţânat şi cura4o& de cinci ani> -ntr/o !arte a vieţii lui. ; au2it ace&te cuvinte şi/a &i'ţit 9uria şi a!oi a recuno&cut un curent &ubteran de tri&teţe că tatăl &ău !ărea că nu -l !lace la 9el de 'ult ca !e 9ratele 'ai 'are. ;!oi a continuat> -n ti'! ce era -ncă -n &cenă şi i/a &!u& tatălui &ăuA D 2%ti nebun3 tat+* Sunt un tip inte#igent %i e vina ta c+ nu ve,i* Nu am s+ m+ omor doar ca s+1'i ar+t c+ sunt un tip inte#igent* Nu trebuie s+ mai demonstre, nimic pentru tine sau pentru a#tcineva*E 5u!ă ace&t lucru> a lă&at/o 'ai 'oale> a lucrat 'ai !uţin> a alergat 'ai !uţin> &/a di&trat 'ai 'ult şi &/a bucurat 'ai 'ult de viaţă -n loc de a Dle/o arăta el lorE. 7er&oanele cu D/ s+1'i ar+t eu chiar dac+ asta m+ va omor) E au de -n9rânt două deci2ii ti'!urii. În !ri'ul rând> trebuie &ă ia o nouă deci2ie de a trăi şi a!oi trebuie &ă decidă din nou că &unt i'!ortanţi> i'!ortanţi -n 'od unic> indi9erent de ceea ce 9ac &au nu 9ac. S/au lu!tat !entru recunoaşterea 9a!telor lor şi !entru obţinerea a!recierilor condiţionate şi nu a celor necondiţionate. B&te 9oarte greu !entru o !er&oană a9lată -n acea&tă !o2iţie &ă acce!te 'ângâieri necondiţionate> dar o dată ce a deci& -n legătură cu !ro!ria &a i'!ortanţă e&te 'ai uşor. 5e obicei> e&te e&enţial &ă duci ace&t !acient -ntr/o &cenă ar"aică -n care !oate 9ace a'bele lucruriA ?1@ &ă &!ună !ărinţilor că va trai şi ?2@ &ă le &!ună de&!re i'!ortanţa &a intrin&ecă. Jneori i'!a&ul e&te de aşa natură -ncât e&te nece&ară &!argerea i'!a&ului de gradul trei> deoarece acea&tă !er&oană nu &/a &i'ţit niciodat+ i'!ortantă> toc'ai !entru că e=i&tă. Cel 'ai i'!ortant !a& care duce la vindecare e&te> din nou> recunoaşterea de către tera!eut a i'!a&ului. :a'enii cu D/ s+1'i ar+t eu3 chiar dac+ asta m+ va omor) E> arată rareori de!re&ivi şi nu !ar &uicidari> decât dacă vin la noi la &9ârşitul &cri!tului. B&te i'!ortant &ă/l de&co!eri !e a&!irant> -nainte de a de2volta a9ectări ti&ulare. Jnul dintre !ri'ii analişti ai lui <ob i/a &!u& că el ?anali&tul@ a reuşit> -n &9ârşit> -n viaţă S are clientelă gro2avă> o ca&ă 9ru'oa&ă> un Cadillac nou deca!otabil> tot ce şi/a dorit S şi că nu 'ai are ni'ic de 9ăcut> doar &ă 'oară. Ceea ce a şi 9ăcut> la &curt ti'!> de in9arct şi nu era 'ai 'are decât <obN Cel de/al doilea gru! de oa'eni cu D/ s+1'i ar+t eu3 chiar dac+ asta m+ va omor)E &unt de!endenţii de alcool> 'âncare> 'edica'ente> nicotină &au cei care 9olo&e&c ace&te &ub&tanţe !entru a &e ucide lent. Înce! !rin a 9i de!re&ivi şi !uţin 'ângâiaţi> 9olo&e&c 9uria !entru a/şi a&cunde de!re&ia şi a!oi -nce! autodi&trugerea !entru a Dle/o arăta el lorE. ?5in nou> alţii cu obiceiuri auto/de&tructive !ot ră&!unde altor 'e&a4e> cu' ar 9i D5ac+ nu te schimbi3 m+ voi putea omor) #a 0e# de bine cu m(ncare E &au DAproape c+ voi muri din cau,a tutunu#ui3 dar nu voi muri cu adev+rat %i apoi tu m+ vei iubi E7. Rebelii &e a!ără -'!otriva 'e&a4elor din &tarea eului de 7ărinte> cu' ar 9i D &ii cuminteE3 D&ii )ngri4itE3 D&ii respectuosE3 -n ti'! ce &e &u!un in4oncţiunii DNu e8istaE. Jn client> de e=e'!lu> a &!u& DÎ'i a'inte&c când a' -nce!ut &ă 9u'e2. ;' luat o ţigară din !ac"etul 'a'ei de !e 'ă&uţa de ca9ea şi a' a!rin&/o &9idător> când nu era ni'eni aca&ă. Jita&e' de ce era' 9urio&> dar -'i a'inte&c că era' 9urio& şi că credea'

10

că 'a'a era co'!let nedrea!tă cu 'ine. ;' -nce!ut &ă beau când era' 9urio& că nu gă&i&e' 9onduri &ă 'erg -n al treilea an la colegiu şi ştia' că ei ar 9i !utut &ă/'i dea ceva> 9ără nici o di9icultate. Gi acu' -'i 'ai a!rind câte o ţigară 9urio&> &au beau un !a"ar 9iind 9urio&> c"iar dacă ştiu 'ulte alte 'odalităţi de a 9ace 9aţă 9uriei.E 5in nou> !ri'ul !a& -n tera!ie e&te de a a4uta clientul &ă ia deci2ia de a -nceta &ă &e o'oare cu alcool> 'âncare> 9u'at &au de!endenţă de droguri. Oon> de e=e'!lu> a &!u& că dorea &ă nu 'ai 9u'e2e. <ob l/a -ntrebat dacă &/a o!rit. Când i/a &!u& că nu a 9ăcut/o> <ob i/a &!u& că e&te di&!u& &ă lucre2e cu el> du!ă ce vor trece %2 de ore de când nu 'ai 9u'ea2ă. ;cea&ta e&te o tactică obişnuită de/a noa&tră> !entru a/l deter'ina !e de!endent &ă &e o!rea&că )nt(i &ă ia otravă. 5acă nu e&te di&!u& &ă 9acă a&ta> -n&ea'nă că a' avea de/a 9ace cu un contract 7arental> !e care clientul nu intenţionea2ă &ă -l re&!ecte. 5acă clientul acce!tă şi &e -ntoarce du!ă trei 2ile ca &ă lucre2e> vo' !regăti un dialog. <ob a 9ăcut aşa cu OonA "obA ;ran4ea2ă două &caune -n 9aţa ta. :T. ;cu'> -n !ri'ul &caun> tu eşti !lă'ânii tăi. ;ţi 9o&t a&altaţi de ti!ul ă&ta cu 9u' de ani de 2ile. Vorbiţi cu el. P#+m(niiE Pei> ti!ule> ce ne 9aciM 3e o'ori. "obE 3u> voi &unteţi !lă'ânii> !lă'ânilor. Ce v+ 9ace Oon> !lă'ânilorM P#+m(niiE :9> ne u'!li cu gunoaie> ti!ule. 3u !ute' lă&a de&tul aer -năuntru ca &ă/ţi dă' de&tul o=igen> o'ule. :'ule> o!reşte !orcăria a&ta. ConE ?Schimb+ scaune#e@ Pai> 2ău aşa> !lă'ânilor> nu &u9eriţi c"iar aşa de tare. P#+m(niiE 5e&tul e de&tul> o'ule. 3u 'ai !ute' 9uncţiona aşa. ConE 7"ui. ?Se opre%te3 nu pare c+ dore%te s+ sparg+ impasu#*@ "obE ,ii !lă'ânii tăi> !e celălalt &caun> !e&te 18 ani> dacă Oon continuă &ă 9u'e2e. P#+m(niiE 3u vo' 'ai 9i aici !e&te 18 ani. Vo' 9i -n &icriu. "obE S!uneţi/i a&ta lui Oon> !retindeţi că nu &unteţi c"iar -n &icriu. P#+m(niiE Jite ce/ai 9ăcutN Bşti a!roa!e 'ort deoarece ne/ai u'!lut cu gudroane> ne/ai iritat> ne/ai -necat -n tot acel 9u' !e care l/ai -'!in& -n noi. 7entru 5u'ne2eu S nu> !entru binele t+u> o!reşte/te -nainte de a 9i toţi 'orţi> ini'a> noi !lă'ânii> toţi. ConA Î'i !are răuC 'ă voi o!ri. "obE 7e&te 2ece ani &au acu'M ConE Mă la&. "obE CândM ConE C"iar acu'. "obE S!une !lă'ânilor tăi a&ta. ConE :T> !lă'âni> aţi -nvin&. Pei> şi eu a' -nvin&. "obE :T. ;cu' 9ii !lă'ânii tăi !e&te 18 ani> când Oon nu va 'ai i'!inge tot acel 9u' -n voi. P#amaniiE Î"i. Pei> Oon> 'ulţu'i' 'ult. C"iar ne &i'ţi' 'ai bine acu'. ;' devenit 'ai ro2 şi ave' 'ai 'ult aer. +nten&itatea ace&tei e=!erienţe e&te a!roa!e -ntotdeauna re'arcabilă. 7acienţii c"iar &e &i't ca şi !lă'ânii lor u'!luţi cu gudroane. 5acă !ar că nu 9ac a&ta> noi lucră' cu ei ca &ă &e de&crie ?ca şi !lă'âni@ !e de!lin> adăugând cuvinte !e care le ave' din !ro!riile cunoştinţe de&!re !atologie> dacă ei declară că nu au de&tule in9or'aţii. :9eri'> de a&e'enea> nu'eroa&e in9or'aţii de&!re 9u'at !e care le/a' -nvăţat de la alţiiA dorinţa

10

durea2ă> de obicei> doar câteva 'inuteC re&!iraţia &e -'bunătăţeşte -n %2 de ore datorită de&creşterii 'ono=idului de carbon legat de "e'oglobină şi a creşterii o=igenului legat de "e'oglobină. Îi -nde'nă' !e oa'eni &ă/şi o9ere bunătăţi ?nu 2a"ăr@ şi &ă con&u'e 'ulte lic"ide 9ără 2a"ăr -n !ri'ele %2/$6 de ore> !entru a eli'ina to=inele 'ai re!ede şi !entru a -nlocui 9u'ul cu ceva 'ai gu&to&. 5e!endenţii de 'âncare> alcoolicii şi de!endenţii de droguri !ot 9i abordaţi -n acelaşi 'od. : !er&oană gra&ă> de e=e'!lu> !oate &tabili un dialog -ntre gră&i'ea ei> &au -ntre cor!ul &ău !e&te 18 ani de acu' -ncolo> dacă continuă &ă 'ănânce -n e=ce& şi cor!ul &ău dacă va 'ânca raţional. +ndi9erent de dialog> &co!ul e&te ca clientul &ă &i'tă &everitatea şi tri&teţea a ceea ce -şi 9ace. ;!oi ne -ndre!tă' către noua deci2ie de a nu &e &inucide. Jr'ătorul e=e'!lu &e re9eră la un !acient care e&te de!endent de 'âncare. 3u'ele &ău e&te Ooe şi a de&c"i& &ubiectul târ2iu> -ntr/o du!ă/a'ia2ă. CoeA 5ore&c &ă -ncete2 &ă 'ai 'ănânc când nu -'i e 9oa'e. Gi vreau &ă -ncete2 &ă 'ă !ede!&e&c dacă 'ănânc. "obE 7tiuN ;' lucrat de4a -n du!ă/a'ia2a a&ta şi nu &unt &igur că vreau &ă 'ai lucre2 S dar 'ai &!une ceva şi la&ă/'ă &ă decid du!ă ce aud. ? 2ste )n regu#+ pentru un terapeut s+ decid+ c+ nu accept+ un contract3 a%a cum este /B ca un terapeut s+ gre%easc+ din c(nd )n c(nd* Gna dintre gre%e#i#e pe care #e 0ac terapeu'ii tineri3 nee8perimenta'i Vsau b+tr(ni %i cu prea mu#t+ e8perien'+W este aceea c+ nu re0u,+ s+ #ucre,e sau c+ D)ncearc+E s+ 0ie per0ec'i* Gna dintre tr+s+turi#e unui bun terapeut este disponibi#itatea de a risca s+ 0ac+ o gre%ea#+ %i apoi s+ se descurce cu ceea ce se )nt(mp#+ ca re,u#tat a# ace#ei gre%e#i*@ CoeE Jneori e&te ora 'e&ei şi 'ănâncC nu &i't că 'ănânc ceva> dar 'ănânc !ână când 'ă doare şi 'ă &i't di&con9ortabil. "obE Care e&te educaţia ta vec"e -n legătură cu 'âncareaM Cu' e aca&ă şi cine e acoloA ?"ob trece de4a #a timpu# pre,ent3 pentru a 0aci#ita starea eu#ui de Copi# s+ #ucre,e3 dac+ este posibi#*@ CoeE Bi bine> 'ă -ntorc -n ca&a bunicii. Când era' -n liceu locuia' locuie&c cu o 'ătuşă. )e "rănea &u9icient ca &ă/ţi 'enţii nece&arul de calorii. "obE Cine o 9ăceaM ?"ob a renun'at #a timpu# pre,ent : o gre%ea#+*@ CoeE Mătuşa 'ea. ;!oi a' 9o&t 'utat la bunica 'ea. Gi dacă nu te co'!ortai ca o găleată de gunoi> -n&e'na că erai bolnav. ?An acest moment "ob ar 0i trebuit s+ #ucre,e cu DtuE3 care este o introiectare parenta#+3 dar nu a 0+cut1o* "ob era obosit %i poate c+ ar 0i 0ost mai bine dac+ ar 0i renun'at s+ #ucre,e*@ !aryE Jnde era 'a'a taM CoeE 7ărinţii 'ei au divorţat când avea' cinci ani. Întâi '/au du& &ă locuie&c cu 'ătuşa 'ea> a!oi cu bunica. !aryE Ma'a ta era nebună &au bolnavă &au avea cevaM CoeE Î"-. Bra nebună. !aryE S!itali2atăM CoeE ?Cu triste'e@ <unica &e ocu!a de ea> 'a'a nu &tătea cu noi !rea 'ult ti'!. Bra a&i&tentă. Lucra de la la 11 &eara şi nu &e tre2ea niciodată di'ineaţa> aşa că dacă dorea' ceva de 'âncare aş 9i 'âncat unt de ara"ide şi !âine. 3u o vedea' câte cinci 2ile la rând.

10

!aryE Câţi ani aveaiM ?Se pare c+ %i !ary a renun'at #a timpu# pre,ent*@ CoeE 3ouă. !aryE ;şa că ai 9ăcut/o !e 'a'a !entru tine> a!oi te/ai ale& cu o 9e'eie care nu -ţi o9erea 'ai 'ult decât un 'ini' !entru e=i&tenţă şi a!oi ai avut/o !e bunica. ;şa că nu e de 'irare de ce te "răneşti -n e=ce&. CoeE Î"-. Gi> de a&e'enea> 'ă "răne&c -n e=ce& când nu e ora 'e&ei şi &unt &tre&at> cu' ar 9i când a' ceva de 9ăcut şi nu &unt &igur cu' &ă o 9ac. !aryE Cu' te 'ai 'ângâiM CoeE ,ac băi. !aryE Bşti că&ătoritM CoeE 5a. !aryE ;i o &oţie care te -ngri4eşte şi vicever&aM CoeE Î"-. 3e e bine la ca!itolul ă&ta. Soţia 'ea e ca' ca bunica. 5acă -i &!un că vreau un &and.ic" !entru că 'ă duc undeva> -'i dă o !ungă -ntreagă. <ob nu 'ai vrea &ă lucre2e. + &e !are că i/a' !er'i& lui Ooe &ă vorbeasc+ despre -n loc de a 0i -n &cenă. ;' obţinut un i&toric> dar nu şi o o!ortunitate de a lucra şi <ob a deci& &ă/i ceară lui Ooe &ă 9acă o te'ă şi apoi &ă lucre2e 'ai târ2iu> când vor 9i 'ai 'ulte şan&e de a obţine o nouă deci2ie din Co!il. "obE : te'ă !entru tine. În acea&tă &ă!tă'ână eşti di&!u& &ă/ţi !ui !e 9ar9urie ce cre2i tu că vrei &ă 'ănânci şi &ă te o!reşti şi &ă laşi -n 9ar9urie ce/ţi ră'âne> când te &aturiM +ndi9erent de câtă 'âncare ai !utea iro&i. 3u !oţi iro&i aici ceva> oricu'> deoarece câinii> &au raţele> &au caii> &au tăuraşii &au cineva va 'ânca totulN CoeE Î"-. "obE 5oar &ă te o!reşti şi &ă ve2i ce &e -ntâ'!lă. Jn e=!eri'ent. !aryE Bu aud> de a&e'enea> o !roble'ă enor'ă legată de 'ângâieri. 3u eşti de!re&ivM CoeE 3u acu'. !aryE Când ai 9o&t &uicidar ulti'a oarăM CoeE ;cu' vreo doi ani. "obE ;i 9ăcut ceva -n legătură cu a&taM CoeE 5a> a' 9ăcut un contract că voi gă&i o altă cale de a re2olva !roble'a şi a' gă&it. ;tunci a' -nce!ut din nou &ă 'ănânc !rea 'ult. !aryE Bşti -n tera!ie acu'M CoeE 3u. !aryE Vrei &ă 9aci un contract !entru acea&tă &ă!tă'ână !entru a/ţi atinge &co!ul de a decide &ă trăieşti şi &ă te bucuri de viaţăM CoeE Î"-. Gn membru a# grupu#uiE Cu' ai a4un& la &ubiectul cu &inucidereaM 3u a' au2it ni'ic. !aryE ?R+spun,)nd pacientu#ui %i nu ce#ui#a#t membru a# grupu#ui3 pentru a scoate )n eviden'+ 0aptu# c+ noi nu vorbim de&!re oameni3 vorbim doar cu ei*@ ;i 9o&t cre&cut 9ără &u9iciente 'ângâieri. Cre&cut de o 'a'ă care> dintr/un 'otiv oarecare> nu te/a dorit. )e/a !a&at altora şi nu/i !ă&a de tine când erai cu ea. ;&i&tentele !ot alege ture 'ai bune decât de la la 11 noa!tea 'ereu> dacă -şi dore&c ace&t lucru. "obE 5eci> cel !uţin indirect> ai !ri'it in4oncţiunea DNu e8istaE.

10

!aryE Gi 'ătuşa ta nu te/a dorit &u9icient de 'ult ca &ă te "rănea&că bine. 7are că o gră'adă de oa'eni nu au reali2at ce băiat drăguţ erai. 5in ace&t dialog au a!ărut alte !uncte i'!ortante. 7artea nu'ită Micul 7ro9e&or e&te ş'ec"eră. Când Ooe a 9ăcut un contract de a nu &e &inucide> dar nu a luat o nouă deci2ie> D'icul co!ilE a -nce!ut &ă 'ănânce 'ai 'ult> ca o 'odalitate de a 'itui contractul i'!licit. Gi 'e&a4ul> dacă recitiţi eraA D5acă nu m+n(nci e%ti bo#navE. 5eci> 'odalitatea !rin care 'icul co!il !oate !ăcăli !e oricine e&te D $e,i3 0ac e8act ce mi1au spus s+ 0ac@E. ;r 9i 9o&t 'ai bine dacă 9o&tul tera!eut ar 9i obţinut o nouă deci2ie de a nu &e &inucide> -n !lu& 9aţă de contractC acea&ta ar 9i !utut &ă -l i'!iedice !e Ooe &ă -ncea!ă &ă &e o'oare 'âncând -n e=ce&. Celelalte &ubiecteA oa'enii graşi !ot -nvăţa &ă 'ănânce doar acele ali'ente care -i atrag şi &ă le evite !e celelalte. Mai devre'e &au 'ai târ2iu> cor!ul va reacţiona> dacă ace&t obicei e&te 'enţinut. În al doilea rând> cei 'ai 'ulţi obe2i -şi curăţă 9ar9uriile> ca !arte a &ubordonării lor 9aţă de vec"ile voci. Cerându/le &ă nu 'ănânce tot din 9ar9urie> le dă' nişte 'e&a4e noi> !e care le !ot au2i -ntâi cu ;dultul şi !e care le !ot -ncor!ora 'ai târ2iu -n 7ărinte. 5ându/i lui Ooe ace&t e=!eri'ent -i o9eri' o!ortunitatea de a/şi re&tructura 7ărintele. În ceea ce !riveşte 9a!tul că l/a' -ntrebat !e Ooe de&!re &inucidere> noi nu citi' 'inţi. 5e câte ori au2i' vreo indicaţie de negli4enţă> ne !une' !roble'a &uicidului şi -ntrebă' de&!re a&ta. ;tunci e&te 'ai !uţin !robabil &ă rată' ceea ce e&te evident şi c"iar ceea ce e&te a&cun&.

: S/: 7WRBG)+> CP+;R 5;CW ;S); MW V; :M:RÎ
;ceşti !acienţi !ar 9urioşi 'ai degrabă decât vi2ibil de!re&ivi> dar au o !redi&!o2iţie către o 'oarte !re'atură la 9el de &igur ca şi clienţii evident &uicidari> !acienţii di&!eraţi> !acienţii care Dlucrea2ă din greu ca &ă/ţi arăt eu ţieE &au cei de!endenţi. Gândiţi/vă la o cur&ă !e auto&tradă cu 168 I' la oră> când !olitiştii -i ur'ăre&c !e tâl"ari. Gândiţi/vă la tâl"arii care au ar'e de 9oc> care &e anga4ea2ă -n 4a9uri ar'ate> care 'erg la !uşcărie şi care -şi 'enţin 9uria -n !uşcărie> -n4ung"iind alţi !ri2onieri> o'orând gardieni. Cre&cuţi -n că'ine !line de 9urie> aceşti indivi2i -şi 'enţin 9uria ca adulţi. Când &unt ucişi> -n &cri!tul lor de a/i 9ace !e alţii &ă o !ăţea&că> &unt la 9el de 'orţi ca şi !acienţii vi2ibil de!re&ivi care &e &inucid. În ca2uri e=tre'e> !acientul cu D / s1o p+'e%ti3 chiar dac+ asta m+ va omor)E e&te un !aranoic> care c"iar -şi inventea2ă duş'anii. ;cu' 1( ani a' 9or'at !er&onalul de la ;utoritatea Cali9orniană !entru )ineri ∗. ;ceşti oa'eni 'inunaţi au de/a 9ace 2ilnic cu tineri e&croci care> &ub 9uria lor> &ub atitudinea lor de Da &e uita cu 9undulE> &unt teribil de de!ri'aţi. Jna dintre 'odalităţile !rin care !er&onalul de la CV; a4unge la aceşti tineri e&te de a le da un c"e&tionar de veri9icare a &cri!tului cât 'ai re!ede> la -ntâlnirea cu !ri2onierii. Când !ri2onierul de&co!eră> !e 'ă&ură ce co'!letea2ă c"e&tionarul> că !lănuieşte &ă 'oară !ână când -'!lineşte 20 de ani> ar !utea deveni intere&at &ă 9acă o tera!ie &erioa&ă. 5e&co!eră că e# e&te cel re&!on&abil !entru !ro!ria di&trugere> că lu'ea nu e&te a9ară doar ca &ă i/o tragă
K

Cali9ornia Vout" ;ut"ority ?n. trad.@

10

lui> ci că el aran4ea2ă -n aşa 9el -ncât lu'ea &ă i/o tragă şi -ncet> -ncet -nvaţă &ă &e valori9ice &u9icient> a&t9el -ncât &ă dorea&că &ă ră'ână -n viaţă. Cu in9ractorii adulţi e&te aceeaşi !roble'ă. Martin Groder> de 'ult> la Înc"i&oarea ,ederală Marian∗K> a iniţiat un !rogra' re'arcabil !entru in9ractorii adulţi> dintre care 'ulţi erau conda'naţi !e viaţă !entru cri'ă> 9ără !o&ibilitatea de a 9i eliberaţi condiţionat. La un .orI&"o! de trei 2ile !e care l/a' ţinut acolo acu' câţiva ani> unul dintre !ri2onieri re9lecta la un !lan de evadare> -n care el era a!roa!e gata &ă 9ie !rin& şi uci&. ;legerea tera!eutică !entru el era de a decide &ă nu 9ie uci&> &ă renunţe la &cri!tul &ău D/ s1o p+'e%ti3 chiar dac+ asta m+ va omor)* E Mişcarea !e care Groder şi alţii au iniţiat/o a avut un 'are &ucce&> tran&9or'ând cri'inali -n tera!euţi care !uteau trata cu !rice!ere alţi !ri2onieri ?ca şi alte !er&oane din a9ara !uşcăriei@. Groder a 9olo&it o co'binaţie de ;)> ge&talt> ţi!ăt !ri'ar> 4ocuri Synanon şi alte abordări.

SJM;R
7entru noua deci2ie> -n ca2ul de!re&iei> cel !uţin !atru !aşi &unt e&enţialiA 1. Contractul ;dultului de a nu &e &inucide. 2. Lucrul Co!ilului !entru i'!a&ul de gradul doi> -n care Co!ilul &e a!ără de in4oncţiuni şi ia 'area deci2ie de a trăi. . Lucrul Co!ilului !entru i'!a&ul de gradul trei> -n care Co!ilul ;da!tat renunţă la !ro!riul conce!t de&!re li!&a &a de valoare şi de i'!ortanţă şi Co!ilul Liber -şi -nţelege valoarea intrin&ecă şi &e declară de'n de a trăi. (. Con&truirea unui nou !ărinte propriu> un nou 7ărinte care -l iubeşte şi căruia -i !a&ă de Co!il.

Capi$ lul )A Tul#urarea #7e7i9Bc 3pul7i9.1 P 9e7$ea unui ca+
Lac" e&te un client 9oarte &!ecial. Lucrând cu 'are cura4> şi/a o!rit !entru totdeauna co'!orta'entul &ău ob&e&iv/co'!ul&iv> -ntr/un .orI&"o! de trei 2ile. 3u &ugeră' că orice !er&oană cu o i&torie de 18 ani de &!ălare ob&e&ivă a 'âinilor> !aşi -na!oi> ob&e&ii şi -ndoieli con&tante &e !oate 9ace bine -n trei 2ile. 5eoarece o 'are !arte a literaturii &ugerea2ă că clienţii ca Lac" &unt virtual incurabili> include' lucrul &ău !entru a de'on&tra că vindecarea e&te !o&ibilă. Vineri di'ineaţa -nce!e' .orI&"o!/ul cu introducerea. Sunt 1( !artici!anţi> dintre care 4u'ătate &unt tera!euţi. Gai&!re2ece tera!euţi> !artici!anţi la .orI&"o!/ul de !atru &ă!tă'âni din acea&ta lună> &unt ob&ervatori. 5u!ă introducere> cere' contracte. DPretinde'i c+ acum este duminic+ dup+1amia,+ %i c+ worLshop1u# s1a terminat*
K∗

Marian ,ederal 7enitentiary ?n. trad.@

16

Conduce'i3 p#ec(nd de #a !t* !adonna* A'i ob'inut ce a'i vrut s+ ob'ine'i aici* Cum sunte'i di0eri'i3 conduc(nd de aici-E Lac" e&te al cincilea !artici!ant care ră&!undeA JachE 3u 'ai &unt ob&e&iv/co'!ul&iv. ?An timp ce vorbe%te3 )%i suce%te m(ini#e ca %i c(nd #e1ar sp+#a %i prive%te 0i8 podeaua* 2ste b#ond3 0rumos %i pare mai t(nar dec(t v(rsta pe care o are3 PP de ani; cu toate acestea3 a#t0e# pare mai b+tr(n3 datorit+ tensiunii sa#e evidente*@ "obE Ce -n&ea'nă !entru tine ob&e&iv/co'!ul&ivM În ce 9el eşti di9erit> conducând -na!oiM JachE 3u 'ă -ngri4ore2 că aş 9i călcat !e cineva> c"iar dacă ştiu că nu a' 9ăcut/o. 3u o!re&c ca &ă 'ă -ntorc> &ă 'ă a&igur că nu a' călcat !e cineva. ? Red+ %i a#te comportamente obsesiv1com1pu#sive3 cum ar 0i 0aptu# c+ )%i spa#+ m(ini#e )n mod repetat sau c+ veri0ic+ )ntrerup+toare#e de #umin+*@ "obE <ine. În cur&ul ace&tui .orI&"o!> eşti de acord &ă nu ai nici un co'!orta'ent co'!ul&ivM JachE 5a> -nţeleg că acea&ta e&te o regulă. 5r. V 'i/a e=!licat. ? 5r* N* #1a v+,ut pe Jach de dou+ ori3 #a recomandarea %e0u#ui #ui Jach3 apoi #1a trimis pe Jach #a noi3 pentru acest worLshop de s0(r%it de s+pt+m(n+* Jach se va )ntoarce )n terapie #a 5r* N*@ "obE Când vrei &ă 9aci un ge&t ob&e&iv/co'!ul&iv> -n loc de a alege &ă/l 9aci> eşti de acord &ă alegi &ă ai -n &c"i'b o 9ante2ie &e=ualăM Cea 'ai 'are !arte a 'uncii din .eeIend a 9o&t de4a reali2atăA Lac" a 9o&t de acord &ă/şi &c"i'be comportamentu# şi> 9iind de acord> trebuie &ă recunoa&că că el e&te re&!on&abil !entru &i'!to'ele &ale. 3oi -i &!u&e&e' tera!eutului &ău că nu -l vo' acce!ta !e Lac" 9ără acea&tă -nţelegere !realabilă. Suge&tia lui <ob> re9eritoare la D9ante2ia &e=ualăE e&te> de a&e'enea> deo&ebit de i'!ortantă. <ob &ugerea2ă că Lac" are abilitatea de a/şi alege g(nduri#e. <ob i/a cerut &ă aibă o 9ante2ie &e=uală deoarece> aşa cu' a' ob&ervat -n e=!erienţa noa&tră> gândurile ob&e&ive şi co'!orta'entul co'!ul&iv &unt 9olo&ite> de&eori> de Co!ilul ada!tat ca o a!ărare -'!otriva gândurilor şi &enti'entelor &e=uale inter2i&e. ;cea&tă &arcină 'erge de/a dre!tul către interdicţiile ti'!urii şi ne !la&ea2ă de !artea Co!ilului liber. 5acă clientul nu acce!tă> şti' că ace&ta e&te un &ubiect crucial !entru lucru> -n viitor. 5acă &!une că Dnu !oateE> vo' căuta căi !entru a/şi de'on&tra lui -n&uşi că D!oateE &ă/şi a&u'e re&!on&abilitatea gândurilor &ale. 5acă -şi !er'ite 9ante2ii &e=uale> acea&ta !oate duce către o nouă deci2ie de a 9i &en2ual şi de a renunţa la ob&e&iile şi co'!ul&iile &ale. JachE 3u -nţeleg ce vrei &ă &!ui. "obE În loc de a alege &ă 9ii ob&e&iv şi co'!ul&iv vrei> -n &c"i'b> &ă ai o 9ante2ie &e=ualăM JachE :> nuN 3u> nu a&ta dorea'. Vreau &ă nu 'ai 9iu ob&e&iv şi de 9a!t &ă nu 'ă gânde&c la ni'ic. 3u dorea' &ă... .? 2ste con0u,3 cre,(nd c+ este acu,at de "ob c+ %i1ar dori 0ante,ii se8ua#e*@ "obE Bşti di&!u& &ă 9aci un e=!eri'entM 7entru re&tul 2ilei eşti di&!u& &ă/ţi o9eri o 9ante2ie &e=uală de câte ori te gândeşti la o activitate co'!ul&ivăM În loc de a 9ace o activitate &au de a te -ngri4ora -n legătură cu a&taM JachE 3u -nţeleg ce vrei &ă &!ui. "obE ,anta&'ea2ă de&!re &e= -n loc de a 9i ob&e&iv şi co'!ul&iv.

16

5e obicei> nu ne re!etă'> ci -ntrebă' clientul ce crede că a au2it &au cu' ar 9i Datin& Co!ilul rebelE> dacă i &/ar &!une> de e=e'!luA DGau3 parie, c+ %tiai cum s+1'i 0aci p+rin'ii s+ se urce pe pere'i* Parie, c+ de c(te ori doreai s+ nu 0aci ceva3 erai 0antastic )n a pretinde c+ nu )n'e#egi@E. Lac" e&te di9erit. B&te &!eriat şi are nevoie de o re!etare cal'ă a ceea ce -i o9eră <ob. 5e data a&ta Lac" -şi dă !er'i&iunea de a -nţelege &arcina. JachE 5acă 9ac a&ta> 'ă voi &i'ţi vinovat ?5in nou )%i 0r(nge m(ini#e %i pare agitat*@ "obE ;&ta e !roble'a. 5e&!re a&ta vorbe&c. Vrei &ă continui şi &ă ai o 9ante2ie &e=uală -n loc de a 9i ob&e&iv şi co'!ul&ivM JachE 6&r(ng(ndu1%i m(ini#e7 Vreo 9ante2ie anu'eM Cu &oţia 'ea &au cu alte 9e'eiM "obE B alegerea ta> o'ule. 3u a 'ea. Sunt 9ante2iile tale. JachE ?Pau,+ #ung+@ 3u &unt &igur că -nţeleg. !aryE ;' o bănuială că atunci când erai 'ic nu ţi &e !er'itea niciodată &ă &!ui DnuE. ?!ary g+se%te o ca#e Ddr+gu'+E de a1i con0runta re,isten'a*@ JachE Mereu era ceva ce trebuia 9ăcut> ştii. !aryE 5eci ţi &e !er'itea &ă &!ui doar D$oi 0aceE şi DNu potE. JachE Mai ale& D$oi 0aceE. !aryE 5eci> vrei &ă te 4oci !e aici -n ti'!ul 'aratonului> &!unând D Nu vreauE de câte ori cineva -ţi &!une &ă 9aci ceva ce nu -ţi !laceM JachE ;&ta e ceva 9oarte greu !entru 'ine. !aryE Gtiu. 7ână acu' ai ră&!un& DNuE &uge&tiilor 9ăcute de <ob -n legătură cu 9ante2iile &e=uale... şi nu ai ră&!un& D5aE. Gi nu ai &!u& D5aE &au DNuE !entru ce a' &ugerat eu. JachE 6Pau,+ #ung+* A%i 0r(nge m(ini#e %i nu r+spunde*7 "obE Ce altceva 'ai vrei !entru ace&t .eeIendM JachE Când -'i voi recă!ăta &lu4ba> dacă o voi recă!ăta> nu !ot 9ace 9aţă... oricu'> nu re'arcabil... . 3u 'ai vreau a&ta. 5ar !ot 9ace 9aţă doar dacă nu 'ai &unt inert datorită co'!orta'entului ob&e&iv/co'!ul&iv. !aryE Ce &lu4bă aiM Lac" e=!lică că e&te !roiectant şi că a 9o&t !ro'ovat -n 9uncţia de &u!ervi2or. ; luat a&ta aşa de -n &erio&> -ncât revi2uieşte totul şi nu avi2ea2ă ni'ic din lucrul 9ăcut de &ubordonaţii &ăi. D5ar dac+ este undeva vreo gre%ea#+-E. ;n=ietatea &a e&te e=tre'ă. Întreg gru!ul !are !reocu!at. 7artici!anţii &unt a!lecaţi -nainte> ur'ărindu/ne de a!roa!e> şi o'ul de lângă Lac" &e uită către el şi a!oi &e retrage. 3i'eni nu &coate nici un &unet. Lac" e=!lică că i &/a cerut &ă/şi de!ună de'i&ia> dar &!eră &ă &e vindece şi &ă/şi !ă&tre2e &lu4ba. JachE Gi ceea ce gânde&c acu' e&te că totul ca' &u'bru. 3u voi 'ai avea &lu4bă şi &oţia 'ea e&te -n&ărcinată. 5acă -'i !ierd &lu4ba va trebui &ă 'ă -ntorc aca&ă şi &ă lucre2 la 9er'a tatălui 'eu şi nu -'i !lace &ă lucre2 la 9er'ă. 5e/aia '/a' du& la colegiu. ;' &!erat &ă 'ă de&curc. !aryE Bşti de!re&ivM JachE 3u cred că ar trebui &ă o nu'eşti de!re&ie. B 'ai 'ult o teroare. +/ai !utea &!une an=ietate şi li!&a &!eranţei. Vreau &ă !ot &ă 9ac ceva. 7&i"iatrul 'eu nu a &!u& ni'ic de&!re de!re&ie. ; &!u& că e tulburare ob&e&iv/co'!ul&ivă.

16

Întrebă' de&!re &inucidere şi el &!une că nu &e va &inucide> c"iar dacă va 9i concediat şiU&au nu va renunţa la &i'!to'e. JachE Gtii> &unt total -'!otriva &inuciderii> 'a'a a -ncercat &ă &e &inucidă şi... de&eori... &ugerea2ă că &e va &inucide. !aryE Câţi ani aveai când a a'eninţat !ri'a oară că &e &inucideM JachE Jn&!re2ece> cred. ;' cerut 'ai 'ulte detalii şi a' -nţele& deci2iile &ale din Co!il. JachE Mi/a' &!u& că trebuie &ă 9iu !er9ect. 5acă voi 9ace totul cu' vrea ea> nu &e va &inucide. "obE ;cu' -nţelegN 5acă 9aci ceva greşit> 'a'a ta &e va &inucide. 3u e de 'irare că nu/ţi !er'iţi 9ante2ii &e=uale> &au că ne &!ui D3uE 'ie &au lui Mary. 3u e de 'irare că totul !are teri9iant !entru tine. +ndi9erent ce ai 9ace> trebuie &ă 9aci !er9ect &au> alt9el> 'a'a ta &e va &inucide. 3u e de 'irare că tu cre2i că trebuie &ă 9ii atât de gri4uliu &ă 9aci totul bine şi &ă veri9ici din nou şi din nou. JachE 5a. ;ş dori &ă !lec de aici şi &ă nu 'ă 'ai -ngri4ore2 !entru că aş greşi. "obA <ine> Lac". )e aud. Vreau &ă 'ă o!re&c aici. ?"ob se opre%te deoarece e# %i cu Jach au stabi#it un contact direct* 5e asemenea3 interpretarea #ui "ob este 0oarte important+ %i vrea ca Jach s+ se g(ndeasc+ #a acest #ucru*7 În ur'ătoarea şedinţă> Lac" a cerut &ă lucre2e. JachE Mă &i't ca şi ;l> cred> când vorbeşte de&!re 9a!tul că e&te -ngri4orat 'ereu. ;&ta/i tot ceea ce 9ac eu. Se !are că 'ă -ngri4ore2 2( de ore !e 2i. 3u/'i !ot conce!e viaţa 9ără a/'i 9ace gri4i. "obE ;i avut vreo 9ante2ie &e=uală de di'ineaţă !ână acu'M JachE 3u> do'nule. ;' -ncercat. ;' -ncercat de trei ori. Mi/a 9o&t 9rică... . ;' -nce!ut &ă !lâng. ;' &i'ţit 'ultă an=ietate. "obE )e/ai -ngri4orat -n legătură cu a avea 9ante2ii &e=ualeM JachE 5oar gândindu/'ă la a&ta. ;' &i'ţit... un 9el de -ncordare totală. "obE Gi a!oiM JachE Gi a!oi 'i/a' &!u&> eşti co'!let -ncordat deoarece te/ai gândit &ă ai 9ante2ii &e=uale şi nu ai nici un 'otiv &ă 9ii ten&ionat. ;!oi nu '/a' 'ai gândit deloc la a&ta. ?Jach 0ace o pau,+3 apoi se #ansea,+ )ntr1o re#atare 0renetic+ a pove%ti#or sa#e de #a s#u4b+* Crede c+ gri4i#e sa#e constante #1au a4utat s+ devin+ ce# mai bun anga4at din grupu# s+u %i c+ asta #1a condus c+tre promovarea sa rapid+* 5up+ promovare3 a dormit pu'in3 s1a )ngri4orat continuu %i %i1a intensi0icat simptome#e* @ Se !re&u!une că trebuie &ă a!rob 'unca lor... dar ce &e -ntâ'!lă dacă unul dintre ei nu o 9ace bineM Cineva ar !utea 'uri. 5acă a!rob un !roiect şi ace&ta e greşit şi cineva 'oare> &unt un cri'inalN Genul ă&ta de !roble'e 'ă dărâ'ă. ?St+ cu capu# )n m(ini*@ !aryE 5eci> -n ace&t 'o'ent> eşti gata &ă recunoşti că gri4ile tale &unt e=ce&ive şi te 9ac &ă/ţi bloc"e2i !roductivitateaM JachE 5a. ;&ta a 9o&t când '/a' du& la !&i"iatru.

16

!aryE ;ş dori &ă ştiu 'ai 'ulte de&!re tine. Ce te -ngri4ora acu' cinci ani> dacă vrei &ă &!uiM JachE ,a!tul că nu lua' note de&tul de 'ari. ,a!tul că nu -nvăţa' de&tul. ,a!tul că trebuia &ă 'ă &!ăl !e 'âini de &ute de ori şi că niciodată nu 'ă &i'ţea' de&tul de curat. Mereu a' 9o&t !reocu!at -n legătură cu a&ta. !aryE MereuM JachE 5e la 11 ani. Mereu -ngri4orat -n legătură cu -nc"i&ul uşilor. ? Pau,+@ Mereu -ngri4orat -n legătură cu 'a&turbarea. ;!oi a' -nvăţat de la 5r. V... că 'a&turbarea şi "o'o&e=ualitatea nu &unt legate. Mă -ngri4ora' !entru... -ncuia' uşa de cinci ori şi -nc"idea' lu'ina de şa&e ori şi 'ă gândea' dacă c"iar o 9ăcu&e'. !aryE Gi aveai ca'11 ani când 'a'a ta a a'eninţat cu &inucidereaM JachE Ca' 11. !aryE )otul &/a !răbuşit dintr/o dată> nuM JachE Î"-. Gi tot atunci a' -nce!ut &ă a' ceea ce !oţi nu'i &en2aţii &e=uale. !aryE <ine-nţele&. Gi ni'eni nu ţi/a &!u& că a&ta dovedea că erai nor'al. JachE 3u> nu 'i/a &!u& ni'eni. 5e&!re &e=. 3u. Gi a' -nce!ut &ă 'ă 'a&turbe2. "obE <ine-nţele&. !aryE Gi ni'eni nu ţi/a &!u& că era nor'al. JachE :> nuN <unica &!unea că e&te ruşino&. Mi/a gă&it c"iloţii -n &ertar şi a &!u&A D S+ nu mai 0aci asta niciodat+@ !1am s+turat s+ sp+# chi#o'ii t+i murdari*E !aryE 5eci nu era ni'eni acolo care &ă/ţi &!ună că creşterea şi devenirea ta ca bărbat erau lucruri 'inunate. JachE 3u> nu avea' cu cine &ă vorbe&c. 7ărinţii 'ei &e de&!ărţeau şi 'a'a ur'a &ă &e &inucidă şi a&ta era 'ai i'!ortant. "obE Bi erau 'ai i'!ortanţi decât tineM JachE Credea' că &unt 'ai i'!ortanţi. 5ore&c &ă 9i... &ă 9i avut... &ă 9i !utut avea !arte de 'ai 'ultă atenţie. "obE Ce &!uneau de&!re 9a!tul că veri9icai lu'ina de şa&e ori şi -nc"ideai uşa de cinci oriM JachE 3u au ştiut. Ca' vreun an. 5eoarece locuia' -ntr/o ca'eră -n a9ara ca&ei şi 9ăcea' toate a&tea acolo. !aryE Brai &e!arat de 9a'ilia taN ?!ary este uimit+3 reamintindu1%i de o t(n+r+ obsesiv1 compu#siv+ pe care o tratase cu mu#'i ani )n urm+3 care crescuse )ntr1o barac+3 )n spate#e casei 0ami#iei*@ JachE : ca'eră 'ică cu baie şi dula!. Gi !at. 3u erau de&tule dor'itoare -n ca&ă. <unica avea unul> &urorile 'ele unul şi !ărinţii 'ei unul. Stătea' acolo două &au trei ore !e 2i> 9ăcând duş şi veri9icând diver&e lucruri. "obE 7retinde că eşti acolo c"iar acu'. ,ii -n ca'era ta. Cu' -ţi e=!lici ţie> Lac"/cel/de/ 11ani> de ce 9aci duş şi veri9ici diver&e lucruriM JachE Sunt 9oarte atent -n legătură cu a 9i 'urdar. )rebuie &ă 'ă a&igur că &unt curat. Sunt -ngri4orat... dacă a' vreun 9el de 'icrobi şi cineva -i ia> ar !utea 'uri. Sau &/ar !utea -'bolnăvi 9oarte grav. ;' avut "e!atită şi a&ta '/a &co& din circuit o lună şi !oate că de aici 'i/a venit ideea cu 'icrobii. !aryE ;şa... ce &!ui de&!re "e!atită... &au de&!re 'icrobi. ,ii acolo. JachE Sunt. Cred că a' luat/o de la un co!il 'urdar. Jn co!il 'urdar> care &tă -n ca&a alăturată. 3u ştiu. Sincer> nu l/a' atin& niciodată> dar -'i i'agine2 că trebuie &ă o 9i

16

luat de la el şi 'i/a 9o&t 9oarte rău. Bra 'urdar. Bu !urta' "aine curate. ,a'ilia noa&tră e&te 'ai curată. Bl !urta "aine 'urdare şi &!unea glu'e 'urdare. "obE 5eci aici e 'urdar. Se gândeşte la &e=. JachE Gtia 'ulte de&!re &e=. "obE 7riveşte/l acolo şi &!une/i dacă &e=ul şi 'icrobii &unt la 9elM JachE 3u &unt &igur ce vrei &ă &!ui. :a'enii care &unt 'urdari> care nu &e &!ală> !ot 9i ca acel băiat şi !ot 9i şi 'urdari la 'inte. "obE 7riveşte/l !e acel băiat acolo> -n 9aţa ta> !retinde că e&te acolo şi &!une/i> D !icrobii vin din g(nduriE> &au D!icrobii nu vin din g(nduriE. JachE 3u> 'icrobii nu vin din gânduri. !aryE Bşti &igurM JachE 5a. 3u &unt la 9el> c"iar dacă le au aceiaşi oa'eni. C"iar dacă un co!il nu e&te curat şi &!une şi glu'e 'urdare. "obE <ine 2i&> a'iceN ;u continuat &ă lucre2e !ână când Lac" a recuno&cut că ni'eni nu &e -'bolnăveşte 9i2ic dacă are gânduri şi 9ante2ii &e=uale. Lac" a 2â'bit !entru !ri'a oară -n ti'!ul 'aratonului. 3oi divi2ă' gru!ul> inclu&iv ob&ervatorii> -n triade> care vor lucra (0 de 'inute. În cadrul triadelor vor 9i !e rând tera!euţi şi clienţi şi vor continua lucrul. Când -nce!e şedinţa de la &9ârşitul du!ă/a'ie2ii> Lac" cere &ă lucre2e. JachE )riada 'ea crede că ar trebui &ă/ţi &!un... . Când avea' 12 &au 1 ani> ştia' că ceva era -n neregulă cu 'ine. Când era'... du!ă un ti'!... 'i/a' dat &ea'a că nu !utea' continua aşa. ;şa că> -n 9inal> '/a' du& la tata şi... ei> bine... i/a' &!u& de&!re &!ălat şi de&!re tot. +/a' &!u& că vreau &ă 'erg la un !&i"iatru. )ata a &!u& D Nu ar trebui s+ te )ngri4ore,i pentru ast0e# de #ucruri* &aci din '(n'ar arm+sar* E Gi luna trecută i/a' &!u& că voi 'erge la un !&i"iatru şi &/a neliniştit. ; &!u& D Nu merge #a psihiatru* Ii eu m+ )ngri4ore, pentru tot 0e#u# de #ucruri* Sunt e8agerat de precaut3 dar nu v+d nimic r+u )n asta*E "obE Cu &iguranţă e greu &ă te 9aci au2it -n ca&a voa&tră. JachE 5a. Gi nici nu era !rea 'ultă acţiune. 6Pau,+ #ung+7 "obE ;i 9i de acord &ă acce!ţi că o 'are !arte a co'!orta'entului şi gândirii tale ob&e&iv/co'/!ul&ive are de a 9ace cu evitarea gândurilor şi 9ante2iilor &e=ualeM ;cu'> că ai &e!arat 'urdarul de 'urdar> una dintre cele 'ai ra!ide căi de a te vindeca e&te de a 'erge -nainte şi de a avea 9ante2ii &e=uale. JachE Mă uit la un alt a&!ect acu'. Religia 'ea. Sunt catolic. Gi 'ai e un lucru legat de a&ta... că nu vreau ca oa'enii &ă 'oară din cau2a 'ea. B&te un !ăcat de 'oarte. Mergi -n iad dacă cau2e2i 'oartea cuiva. !aryE 3u -nţeleg cu' !oţi cau2a 'oartea cuiva bucurându/te de 9ante2ii &e=ualeM Care e legăturaM JachE +&u& C"ri&to&. +&u& C"ri&to& a 'urit !entru !ăcatele noa&tre. ; !ăcătui e&te ca şi când i/ai cau2a 'oartea. Gtii> e&te tabu &ă te gânde&ti la &e=. Să te gândeşti la o Dc"e&tie -ntre un băiat şi o 9atăE. !aryE Bi> bine> Lac"> 'ulţi catolici o 9ac. ;r 9i !ierit> dacă acea !ri'ă generaţie nu &/ar 9i gândit la &e= şi a!oi nu &/ar 9i du& şi nu ar 9i 9ăcut/o. ?Grupu# r(de*@

16

"obE Sunt o gră'adă de catolici !e lu'e şi au a4un& aici -ntr/un &ingur 'od. Cineva i/a tra&/o cuiva. JachE Cre2i că ar trebui &ă 'ă gânde&c la &e=M "obE 5e 9iecare dată când -nce!i &ă devii ob&e&iv &ă ai> -n &c"i'b> o 9ante2ie &e=uală. 5oar a2i. Ve2i cu' te de&curci cu a&ta. JachE Gi de&!re religia 'eaM !aryE Bi bine> !rintr/un noroc> ai venit la locul !otrivit. ?R(sete@ 3/o &ă/ţi vină &ă cre2i a&ta. În acea&tă ca'eră &unt trei !reoţi şi două călugăriţe. JachE ?Privind )n 4ur@ Bu... e adevăratM !aryE Vreţi &ă vă !re2entaţiM 6An timpu# pre,ent+ri#or de diminea'+ spuseser+ doar c+ sunt consi#ieri*7 )oţi cei cinci &/au !re2entat lui Lac". JachE M/a' gândit &ă vorbe&c cu un !reot c"iar recent. L/a' -ntrebat !e !&i"iatrul 'eu şi el 'i/a &!u& &ă nu o 9ac> deoarece au !re4udecăţi şi... că nu ar 9i bine !entru 'ine. CayE Bi bine> tu şi cu 'ine &unte' -n aceeaşi triadă. Gi Ooe. 3u ai ştiut că de4a ai vorbit cu doi !reoţi. Lac" râde. Mai 'ulţi vorbe&c deodată. Gn membru a# grupu#uiE 5acă vrei o o!inie c"iar li!&ită de !re4udecăţi de la unul dintre catolicii care 9anta&'ea2ă cel 'ai gro2av din lu'e de&!re &e=> -ntreabă/'ă !e 'ineN C+#ug+ri'aE 7&i"anali&tul tău nu ştie de&!re cele 'ai noi -nţelegeri teologice. Gru!ul a !etrecut 10 'inute di&cutând de&!re &e= şi teologie. )oţi i/au &!u& că 9ante2iile &e=uale &unt -n regulă. !aryE Pei> Lac"> !ărinţii tăi trebuie &ă 9i 9o&t 9oarte &!eriaţi -n legătură cu &e=ul. Gi bunica> de a&e'enea. 3u te/au &u&ţinut !entru creştere. 3u cred că contea2ă aşa de 'ult ce &!une bi&erica. 5acă !ărinţii tăi ar 9i 9o&t iubitori şi cal2i şi bucuroşi -n legătură cu &e=ul şi unul 9aţă de celălalt> ai 9i dat 9oarte !uţină atenţie !ărţii religioa&e anti&e=. Ri/ai 9i 9olo&it catolici&'ul alt9el. PreotE ;ş dori &ă &!un ceva legat de a&ta. 5e 9iecare dată când bi&erica a co'i& ere2ii -n i&toria ei> ace&tea au avut de a 9ace cu degradarea cor!ului u'an. ;ve' cor!ul !entru a/l !reţui şi a ne bucura de el. "obE )e vei bucura de 9ante2iile tale &e=ualeM JachE 5a. Înainte de cină Lac" şi una dintre călugăriţe au avut o lungă conver&aţie> -n ti'!ul căreia Mary a au2it/o !e ea &!unându/i lui Lac"A D $rei s+ 0ii bine3 nu1i a%a- 5ac+ vrei s+ 0ii bine3 trebuie s+ 0aci ce1'i spune doctoru#* 5ac+ )'i d+ penici#in+ trebuie s+ o iei* La 0e#3 ar trebui s+ ai 0ante,ii se8ua#e@E Gru!ul a 9u2ionat -n 4urul lui Lac". )oţi -l !lăceau. <ob &/a gândit la el ca la un 'i4locaş de 9otbal a'erican> &u9erind dar 9avorit> !entru care toată co'unitatea deci&e&e că trebuia &ă &e 9acă bine !entru Marele Meci. Vineri &eara> Lac" lucrea2ă din nou> 9oarte &curtA

16

JachE ;' de&co!erit că an=ietatea -'i 9ace viaţa co'!let 'i2erabilă. "obE ;9ir'ă aşa. Mă 9ac an=io& şi -'i 9ac viaţa 'i2erabilă. JachE 3u ştiu. 3u &i't că -'i 9ac viaţa 'i2erabilă cu an=ietatea 'ea. Si't că an=ietatea 'ea 'ă 9ace &ă 9iu ne9ericit. "obE ; cui an=ietate e a&taM JachE 3u e a 'ea. !aryE ;tunci a cuiM JachE ; altor oa'eni. ;n=ietatea 'ea nu e cau2ată de 'ine. B&te deter'inată de !rivirea &ituaţiilor şi... . !aryE 7riveşti diver&e &ituaţii şi deci2i &ă 9ii an=io& -n legătură cu ele. JachE 3u> &ituaţiile 'ă 9ac an=io&. !aryE 5in nou. B&te ab&olut e&enţial &ă conştienti2e2i că tu eşti cel care reacţionea2ă cu an=ietate. 3i'eni nu te 9ace an=io&. JachE 6Pau,+ #ung+7 Si't că an=ietatea 'ea are control a&u!ra a tot ce 9ac. Gi că a&ta 'ă !oate deter'ina &ă 9ac vreun lucru ridicol. !aryE Sunt &igură că aşa &i'ţi. ;i 9o&t un co!il an=io&. Gi -ncă te 9aci &ă 9ii an=io&. "obE Bşti di&!u& &ă ai 'intea de&c"i&ă şi &ă -nţelegi că tu eşti re&!on&abil !entru !ro!ria an=ietateM JachE B 9oarte greu &ă controle2i a&ta. "obE Gtiu. ;cu' nu vorbe&c de&!re a/ţi ţine &enti'entele &ub control. Bşti di&!u& &ă ai 'intea de&c"i&ă şi &ă -nţelegi că tu eşti re&!on&abil !entru !ro!ria an=ietate şi ni'eni altcinevaM JachE Î'i voi 'enţine 'intea de&c"i&ă. "obE Cu a&ta vreau &ă -nc"eie'. Sâ'bătă di'ineaţaA JachE Mă &i't re&!on&abil !entru unii oa'eni de aici. ;' vorbit 'ult a&tă noa!te şi ştiu că ei vor &ă &ca! de &i'!to'e. Sunt -ngri4orat că i/aş !utea de2a'ăgi. 5acă nu 'ă 9ac bine> &/ar !utea -ngri4ora şi ar 9i vina 'ea. "obE S!une/le !er&onal. JachE În &!ecial tu> Oay. Gtiu că vrei &ă &ca! de toate &i'!to'ele şi dacă nu o voi 9ace... . Bşti !reot.... te va răni -n vreun 9elM CayE 3u... . !aryE Oay> aştea!tă> nu ră&!unde -ncă. Lac"> &tai aici !e ace&t &caun şi !retinde că eşti Oay. Ră&!unde ce ai &!une dacă ai 9i Oay. JachE M/aş ruga !entru tine şi dacă rugăciunile 'ele nu &e vor -'!lini> voi crede că e vina 'eaA -n&ea'nă că a' 9ăcut ceva greşit. !aryE S!une 'ai 'ult. B=agerea2ă. Înce!e cuA D Sunt preot %i3 de aceea3 sunt comp#et responsabi# pentru vindecarea tuturor*E JachE Sunt !reot şi dacă ceva nu 'erge> e vina 'ea. !aryE 3i'eni nu va 'uri vreodată şi nu va avea vreo nenorocire> cu e=ce!ţia &ituaţiilor când eu 9ac ceva greşit. JachE ;&ta nu e adevărat. 3u !e de/a/ntregul.

16

!aryE Ră'âi aici. S!une Lac"> !reotul> care &unt e=act re&!on&abilităţile tale legate de 9elul -n care Lac" -şi conduce viaţa. JachE 6Pau,+ #ung+7 Sunt re&!on&abil... nu> nu a' nici o re&!on&abilitate. 3u !ot controla ce 9aci tu. "obE Gro2avN Cred că ai -nţele&N ;cu'> !riveşte/o !e 'a'a ta şi &!une/i acelaşi lucruA DNu am nici o responsabi#itate* Nu pot contro#a ce 0aci tu*E JachE Ma'ă> nu a' nici o re&!on&abilitate. 3u !ot controla ce 9aci tu. C"iar nu !ot. 6Ancepe s+ p#(ng+*7 3u 'ă &i't rău. Sunt... eliberat. ?Cay )# )mbr+'i%ea,+ pe Jach3 )n timp ce p#(nge*@ Sâ'bătă du!ă/a'ia2ă Lac" lucrea2ă 9oarte &curt a&u!ra unui i'!a& de gradul trei -ntre &inele &ău autono' şi &inele &ău nea4utorat. ;cce!tă că el şi/a creat an=ietatea datorită credinţelor &ale. Sâ'bătă &eară Lac" relatea2ă că triada &a doreşte ca el &ă -nţeleagă că e&te o !er&oană drăguţă. CayE ;' &!u& Dde'nă de iubireE. 3u a' &!u& o D!er&oană drăguţăE. Bşti şi o !er&oană drăguţă. !aryE <ună idee. Lac"> eşti di&!u& &ă !retin2i că eşti !artea din tine care &e iubeşteM Gi &ă &!ui ce e&te de'n de iubire şi ce e&te drăguţ la tineM JachE 3u a' o idee !rea clară de ce e=i&t !e lu'ea a&ta. "obE 5eoarece &!er'ato2oidul tatălui tău &/a unit cu ovulul 'a'ei tale. JachE 6R(de7 B o e=!erienţă 9oarte &tranie. S!ui lucruri !e care oa'enii nu ar trebui &ă le &!ună. Gi eu 'ă 9ac bine. Ceea ce vreau &ă &!un e&te că nu ştiu dacă !ot &!une că &unt valoro& 9ără a şti de ce. !aryE Când &e va naşte co!ilul tăuM ?Jach r+spunde*@ <ine> !retinde că co!ilul tău &/a nă&cut şi &!une/i co!ilului dacă e&te valoro& &au nu. JachE 7entru 'ine el e&te 9oarte valoro&. Sau ea. 5a> eşti valoro&. 3u ştiu de ce. Bşti valoro&. Vreau 9oarte 'ult un co!il. !aryE 6!erge #a reporto0on %i deru#ea,+ cuvinte#e sa#e*7 S!une aceleaşi cuvinte de&!re tine. JachE Sunt 0oarte va#oros* Nu %tiu de ce* Sunt va#oros* !+ vreau 0oarte mu#t . Înţeleg. S!ui că !ot &i'ţi 9aţă de 'ine acelaşi lucru !e care -l &i't !entru &oţia şi co!ilul 'eu. ;&ta -'i va cere ceva !ractică. "obE 5u/te şi !racticăN )e vei di&tra !racticând. 5u'inică di'ineaţă> Lac" aduce !roble'ele lui de la &lu4bă şi -nţelege că nici acolo nu e&te re&!on&abil !entru totul. Încă &i'te o oarecare re&!on&abilitate. !aryE :arecare> da. 5ar a&cultă/ţi e=agerarea. )e/ai co'!ortat -n trecut ca şi când lu'ea ar 9i 9o&t !lină de idioţi gata &ă &e o'oare !e ei &au !e alţii. Gi tu eşti &ingurul re&!on&abil !entru toate. Bşti di&!u& &ă -i laşi !e ceilalţi &ă/şi a&u'e !uţină re&!on&abilitate !entru !ro!riile vieţiM JachE Î"-> da. Ce 9ac cu oa'enii negli4enţiM !aryE Concedia2ă/i. 6Jach r(de*7 !aryE ;i 9o&t ab&orbit. ;b&orbit gândindu/te că trebuie &ă a!eşi toate butoanele !otrivite !entru 9iecare. Îţi voi arăta. Vino aici şi &tai 4o&. 6!ary descrie un uria% tab#ou de

16

comand+ )n 0a'a #ui*7 ;cu' 9i 9oarte ocu!at -ncercând &ă le conecte2i !e toate. Mişcă/ţi 'âinile... aşa... ţine tabloul de co'andă -n 'işcare. ;i -nţele& ideea. ;cu'> Lac"> &ă 'erge' -n &!atele 'aşinii. Jită/te... toată 'unca ta şi nici un 9ir nu e&te conectat. JachE ,ir/ar &ă 9ie. 5a. Înţeleg. +nvente2 cone=iunile. "obE 6Se duce #a tab#+ %i desenea,+ o matrice a scriptu#ui* Ve2i ,igura 18.17 5in 7ărintele tăuA D&ii per0ect* &+ totu# bine* Lucrea,+ din greu* E Gi de aici> in4oncţiuneaA DNG R2GII3 JACD* NG A$2A SGCC2S* E 6"ob adaug+ ce#e#a#te in4onc'iuni*7 Vreau &ă te gândeşti la DNu avea succes*E În &lu4ba ace&tei -n4oncţiuni ai 9o&t co'!ul&iv> ob&e&iv şi a&t9el> ne!roductiv. 5e a&ta ai a4un& atât de de!arte la &lu4bă. Lucrurile co'!ul&ive !e care le 9aci -ţi &erve&c ca &ă nu reuşeşti. 3u inver&. Ră'ânând ob&e&iv şi co'!ul&iv nu e=i&tă nici o !o&ibilitate !e lu'e &ă ai o viaţă -ncununată de &ucce&.

;i!& )A&) JachE 3u cred că cineva 'i/a &!u& &ă nu a' &ucce&. "obE )atăl tău ţi/a &!u& &ă nu &ca!i de &i'!to'ele care te 9ac &ă nu ai &ucce&. <ănuiala 'ea e&te că ţi/a &!u&/o şi -n alte 'oduri. ,iind critic... nea&cultându/te... ca' aşa. JachE B critic> e dre!t. C"iar nu vreau &ă lucre2 !entru el. 3iciodată nu aş 9ace ceva bun> du!ă &tandardele lui. Înţeleg ce &!ui. 5acă 9olo&e&c &tandardele lui nu voi avea

16

niciodată &ucce&. 5a. Bl are aceleaşi !roble'e. Se -ngri4orea2ă tot ti'!ul. +'!o2itele !e venit> notând 9iecare bănuţ !e care -l câştigă. B 'ereu &!eriat că a uitat un dolar !e undeva şi că oricu' nu are nici un 9el de bani. Gtiu că 9i&cul nu -l ur'ăreşte> !entru nu'ele lui 5u'ne2eu. "obE Vrei &ă/l ve2i !e tatăl tau şi &ă/i &!ui di9erenţa dintre voiM JachE Bi> bine> &unt 'ai &lab din !unct de vedere 9i2ic... 'ai 'ic de -nălţi'e> 'ai &ubţire> nu &unt 'u&culo&. Sunt... 'ai deşte!t. 5a> la naiba> &unt 'ai deşte!t. Gi a&tă2i nu 'ă -ngri4ore2 nici 'ăcar !e 4u'ătate ca tine. Cred că 'ă 9ac bine. "obE Mă vindec. Văd când ceva nu e -n regulă cu 'ine şi 9ac ceva -n legătură cu a&ta. JachE B&te ab&olut adevărat. :bişnuia' &ă te a&cult. 5e/aia 'i/a luat 18 ani ca &ă 'erg la un !&i"iatru. 3u te 'ai a&cult. Gânde&c !entru 'ine. "obE <ineN ;cu'> vrei &ă/i &!ui că te/ai 'a&turbat şi că a&ta e&te -n regulă. Că ai 9ante2ii &e=uale şi că e&te -n regulă. Că ai 9ăcut &e= cu &oţia ta şi că e&te -n regulă. JachE 3u !ot &ă/i &!un a&ta. 3ici 'ăcar o dată nu a 'enţionat &ubiectul &e= 9aţă de 'ine. "obE 5eci a&ta e o altă 'odalitate de a 9i di9erit. JachE ,ir/ar &ă 9ieN Bu... -nainte de a 'ă că&ători cu &oţia 'ea> obişnuia' &ă 'ă 'a&turbe2. Gi era -n regulă> !entru un băiat> &ă o 9acă. Încă nu cred că e&te nor'al ca un bărbat că&ătorit &ă o 9acă. "obE <ine. ;i dre!tul &ă ai !ro!riile credinţe. ;tâta ti'! cât -ţi !er'iţi &ă gândeşti şi &ă 9ii 9le=ibil. JachE 5a. :bişnuia' &ă 'ă 'a&turbe2 şi a&ta era -n regulă. ;'... a' de&co!erit aici că !ractic toţi &e 'a&turbea2ă şi au 9ante2ii &e=uale> c"iar... şi cei de&!re care credea' că nu o 9ac. ;' 9ante2ii &e=uale şi acu' 'ă bucur de ele. Gi nu 'ă bucura' de &e= cu &oţia 'ea !ână acu' două &ă!tă'âni> când !&i"iatrul 'eu 'i/a dat o carte de&!re &e=ul -n că&ătorie şi a' -nvăţat o gră'adă de lucruri şi la 9el şi &oţia 'ea. Mă bucur de &e= cu &oţia 'ea şi a&ta e -n regulă. "obE ;cu' &!une/i 'a'ei tale. JachE <ine. Va 9i şocată. Ma'ă> a' 9ante2ii &e=uale> obişnuia' &ă 'ă 'a&turbe2 şi 9ac &e= cu &oţia 'ea. )oate a&tea &unt -n regulă. "obE Când 9ac ace&te lucruri> &unt -n regulă. JachE Sunt -n regulă. Gi nu 'ă 'ai &i't vinovat... nici 'ăcar -n legătură cu 9ante2iile &e=ualeN Gru!ul &e bucură şi 'ulţi dintre ei &e grăbe&c &ă -l -'brăţişe2e !e Lac". 7artici!anţii -l 9elicită câteva 'inute. Bl 2â'beşte şi râde. În ti'!ul Dde&!ărţirilorE Lac" &trânge adre&e şi !ro'ite &ă ţină legătura cu di9eriţi !artici!anţi. Râde şi !lânge şi &!une că nu a 9o&t niciodată atât de 9ericit !ână acu'. B&te de acord &ă continue contractul cu tera!eutul &ău re9eritor la Da nu 'ai avea co'!orta'ent ob&e&iv/co'!ul/&ivE> du!ă ce &e -ntoarce de la 'araton. Jr'ătoarea &ă!tă'ână a &unat tera!eutul lui Lac"> cu 'are entu2ia&' !entru câştigurile !e care le/a dobândit Lac". Lac" a continuat tera!ia căteva luni. Cănd a -nţele& că şe9ii &ăi au deci& &ă/l concedie2e> -n ciuda &c"i'bărilor &ale> a căutat şi a gă&it o &lu4bă co'!arabilă. ,iul &ău &/a nă&cut şi el a tele9onat &ă ne anunţe veştile. 5oi ani 'ai târ2iu> Lac" a venit la un 'araton cu &oţia &a. 3ici 'ăcar nu l/a' recuno&cut !ână &â'bătă di'ineaţa> când a vorbit de&!re &i'!to'ele &ale din trecut. Bra

1%

&igur !e el> -i !lăcea 9a'ilia şi &lu4ba &a şi a' !re&u!u& că a venit la 'araton -n !ri'ul rând &ă ne arate &ucce&ele &ale. Bl şi &oţia &a au lucrat a&u!ra unor !roble'e 'inore şi de data a&ta Lac" şi/a dat !er'i&iunea de a/şi &i'ţi 9uria 9aţă de !ărinţii &ăi. La &9ârşitul 'aratonului a recuno&cut că e&te acu' &u9icient de -ntreg ca &ă &e !rote4e2e !e el şi !e 9iul &ău de !atologia lor. Soţia &a> !ove&tind !artici!anţilor de&!re e=!erienţa lui anterioară> a &!u&A D 2ram a%a de speriat+* Am cre,ut c+ i1au dat un medicament nou3 specia#3 deoarece a venit acas+ at(t de 0ericit %i de re#a8at* Continuam s+ cred c+ starea asta va disp+rea*** dar nu s1a )nt(mp#at a%a* 2ra o cu totu# a#t+ persoan+*E În ti'!ul ur'ătorilor trei ani> a' !ri'it oca2ional &cri&ori şi tele9oane de la Lac" şi de la &oţia &a. Jlti'a oară erau bine. În tratarea tulburărilor ob&e&iv/co'!ul&ive> ave' câteva reguliA ?1@ 7ri'ul contract e&te acela ca clientul &ă -ncete2e &ă e=ecute actele co'!ul&ive> indi9erent cât de greu !oate !ărea ace&t lucru. ,ără ace&t contract tera!eutul şi clientul &u&ţin 'agia că clientul Dnu/şi !oateE controla co'!orta'entul şi a&t9el Dnu &e !oateE 9ace bine. ;cea&ta e&te &i'ilar cu a trata un cle!to'an care continuă &ă 9ure. ?2@ 5eoarece clientul !oate 9i 9oarte an=io& când -ncetea2ă co'!orta'entul ob&e&iv/ co'!ul/&iv> o9eri' cel !uţin o şedinţă !e 2i şi !re9eră' ca clientul &ă 9ie tratat -ntr/un .orI&"o!. 5acă clientul nu/şi !oate !er'ite un trata'ent inten&iv> tri'ite' clientul la agenţiile !ublice !entru o !arte a trata'entului> a&igurându/ne că tera!euţii i'!licaţi cuno&c regulile noa&tre. ;ce&te şedinţe -n !lu& vor 9i !entru ţeluri &!eci9ice> cu' ar 9i &ă o9ere şi &ă !ri'ea&că 'ângâieri> a!recieri. ? @ 7re9eră' &ă o9eri' 'ai degrabă trata'ent de &curtă durată decât de lungă durată. )era!euţii> ca şi clienţii> trebuie &ă 9ie clari -n legătură cu o dată a 9inali2ării tera!iei> a&t9el -ncât &ă nu devină i'!licaţi -ntr/o tera!ie D!entru totdeaunaE. ?(@ :9eri' trata'ent de gru!> deoarece clienţii ob&e&iv/co'!ul&ivi &unt i2olaţi şi &unt a4utaţi 9oarte 'ult de &u&ţinere şi -ncura4ări. 5e a&e'enea> deoarece &unt i2olaţi> au nevoie de !rieteni. ?0@ 5e câte ori un client 9olo&eşte religia !entru a/şi 'enţine !atologia şi nu &ănătatea> a!recie' a&i&tenţa !reoţilor care dore&c ace&t lucru. 5acă acea&ta nu e&te di&!onibilă> ne concentră' a&u!ra in4oncţiunilor 9a'iliale> aşa cu' a 9ăcut Mary când a &!u&A D P+rin'ii t+i %i bunica trebuie s+ 0i 0ost 0oarte speria'i )n #eg+tur+ cu se8u#*E ?6@ 5e la -nce!ut &ublinie' autono'ia individului. +ndividul -şi alege co'!orta'entul> gândurile şi e'oţiile. 5e aceea> !oate 9ace noi alegeri. +'ediat ce Lac" a -nce!ut &ă -nţeleagă că el e&te cel care &e 9ace an=io&> a devenit 'ai !uţin an=io&. ?%@ )oţi clienţii co'!ul&ivi !e care i/a' cuno&cut &e urau. )era!eutul şi gru!ul trebuie &ă/i iubea&că !entru ca ei &ă -nveţe &ă &e iubea&că. ?1@ ;ctele co'!ul&ive &unt 9ăcute intenţionat de Co!ilul ada!tat> !entru a/l 9eri de de2a&tru> !rin ritualuri 'agice. Magia clientului e&te con9runtată i'ediat ce tera!eutul a au2it/o. În orice ca2> -ntregul &i&te' de credinţe 'agice nu trebuie &ă 9ie -nţele& -nainte ca clientul &ă -ncete2e a 'ai 9i co'!ul&iv. Când clientul renunţă la o !arte din 'agie> cu' a 9ăcut Lac" când a di9erenţiat 'urdarul de D'urdarE> &e a9lă !e dru'ul către -n&ănătoşire. Gi nici tera!eutul nu are nevoie &ă ştie toate &enti'entele şi gândurile de dede&ubt> de care clientul &e 9ereşte 9iind co'!ul&iv. ,uria lui Lac" 9aţă de !ărinţii &ăi> un a&!ect e=tre' de i'!ortant al !atologiei &ale> a ră'a& -ngro!ată doi ani du!ă ce tera!ia &a &/a -nc"eiat. Îi

1%

-nde'nă' !e tera!euţi &ă 9ie di&!uşi &ă lucre2e re!ede şi nu co'!let> a'anunţit. Jnui client ob&e&iv/co'!ul&iv nu -i 'erge bine cu un tera!eut ob&e&iv. ?$@ DS+ ai o 0ante,ie se8ua#+ )n schimbE e&te o cale bună de a -nce!e.

Capi$ lul )) ; #ii1 O dup. a3ia+. de 3iercuri
În 9iecare .orI&"o! de !atru &ă!tă'âni> ne re2ervă' un anu'e ti'! !entru a trata clienţii 9obici. Miercurea a&ta du!ă a'ia2ă> a' &cri& !e tablă o li&tă cu !artici!anţii şi cu 9obiile lor şi a' -nce!ut. !aryE Vreau &ă -nce! cu şoricelul 4a!one2. 7are di&tractiv. <ine> ;iIoM AiLoE Bu nu cred că &unt a'u2anţi. Mi/ar !lăcea &ă -nce!. !aryE Va 9i di&tractiv. În !ri'ul rând> cuno&c şoriceii a'ericani şi şoriceii 'e=icani. 5ar nu a' -ntâlnit niciodată un şoricel 4a!one2. Cu' aratăM Mary !regăteşte &cena !entru o co'edie> deoarece a' de&co!erit că clienţii &e de&en&ibili2ea2ă 'ai uşor dacă &e 4oacă şi &e a'u2ă> decât atunci când 9olo&i' 'etodele 'ai cla&ice de de&en&ibili2are> care nece&ită rela=are şi cal'. Mary cere o de&criere a şoricelului> a&t9el -ncât> atât ea cât şi ;iIo &ă vadă aceeaşi creatură. AiLoE B&te lung de % c' şi coada &a 'ă&oară alţi % c'. B&te urât. B 'aro şi !ăro& şi are oc"ii ca nişte 'ărgele negre. !aryE 7are drăguţ. 3u !are a avea ceva dăunator şi !ri'e4dio&. AiLoE <a da> &unt !urtători de ger'eni. "obE Ca şi degetele tale> &au degetele vecinilor tăi ... şi gurileH . AiLoE ?R(de@ +ntră -n 'âncare. !aryE <ine.)oţi trebuie &ă 'âncă'. 5eciH !retinde> c"iar acu'> că ţin -n braţe un şoricel 4a!one2 şi că -i !un o 2gardă drăguţă de aur -n 4urul gâtului. B&te un şoarece 'aro> lung de % c' !lu& o coadă de % c' H cu oc"ii ca 'ărgelele. AiLoE 7oate &că!aM 62vident3 AiLo se a0#+ chiar )n scen+ c(nd )ntreab+ asta*7 !aryE 3/are nici o şan&ăN Lgarda e&te &olidă şi e&te legată de un lanţ de aur 9ru'o& de 68 de c'. Gi lanţul e&te !rin& de un ţăruş. Voi -n9ige ţăruşul -n covor şi şoarecele &e va

1%

!utea 'işca doar !e o ra2ă de 68 c'. Jnde ar trebui &ă -n9ig ţăruşul... cât de de!arte de tineM AiLoE ;coloN ?Cam #a O3T m de scaunu# ei*7 !aryE <ine. Îl ve2i acoloM ;leargă -n cercuri> -i &!ui ce &i'ţiM AiLoA Î'i dă 9iori. !aryA S!une/'i> cu' cre2i tu că el e&te re&!on&abil !entru 9iorii tăiM AiLoA ?R(de@ 7rin 9a!tul că &are ca o &ăgeată> 9ără averti2are. !aryA <ine> -l ve2i &ărind ca o &ăgeată> cu lanţul lui legat -ncă de covor. Vrei &ă/i &!ui că tu te &!erii> -ţi dai 9iori> când -l ve2iM AiLoA Î"-. Mă &!erii &ingură. !aryA Bşti conştientă că aşa eM AiLoA Î"-. !aryA Mai &!une/i ceva. AiLoA Î'i a'inte&c când a' 'ai 9o&t aşa de &!eriată. Bra -n !erioada când tatăl 'eu era -n &!ital. Stătea' cu el> avea' gri4ă de el şi &cotea' "ainele curate !entru elH ca &ă/l -'bracH şi acolo era un şoarece 'ort> -ntre "aine ?Tremur+ vi,ibi#@ !aryA :> deci te/ai &!eriat de un şoarece 'ortM AiLoA 5a. Gi &i't ca şi când el ar 9i tri'i& toţi şoarecii din )oIyo> ca &ă &e ră2buneH . Văd şoareci !e&te tot şi 'i/e 9rică de cei vii. !aryA Vrei &ă lucre2i -ntâi cu un şoarece viu &au cu unul 'ortM AiLoA Viu. !aryA <ine> &!une/i ce &i'ţi acu'. AiLoA Sunt bine. 3u/'i dă nici o atenţie. !aryA Gi cu' &i'ţi a&taM AiLoA Că 9rica 'ea &e e=tinde către el> atrăgându/i atenţia. ;' acea&tă &en2aţie> că dacă un ani'al vede că eşti &!eriat> te va ataca. MaryA Î"-> a&ta e o credinţă vec"e. Gi ce va 9ace dacă va ataca> ce &e va -ntâ'!laM AiLoA 3u ştiu. Mi/e 9ricăH . ;r !utea &ă &e târa&că !e 'ine> &au eu aş !utea călca din greşeală !e el şi l/aş !utea o'or-. ?Se cutremur+@ !aryA ;ud că ţi/e 9rică că ar !utea &ă &e târa&că !e tine> dar ai !ărut 'ai &!eriată de gândul că ai !utea o'or- şoarecele. AiLoA 3u '/a' gândit niciodată la a&ta. Cred că e&te adevărat. 7re9eră' &ă 'enţine' lucrul cu 9obia 9oarte &i'!luH o &ingură &cenă odată. ;cu'> dintr/o dată> ave' 'ai 'ulte &ubiecte care co'!lică lucrul. !aryA ;iIo> aud 'ai 'ulte căi de ur'at. B&te tatăl tău -n &!ital şi e&te 9rica ta de a ucide un şoarece şi 9rica ta de şoareci 'orţi şi 9rica ta de şoareci vii. Sunt !rea 'ulte lucruri. Bşti di&!u&ă &ă te ocu!i doar de şoarecele viu acu'> deoarece a' -nce!ut cu a&ta... şi &ă !ă&tre2i re&tul &ubiectelor !entru 'ai târ2iuM AiLoA Cred că e&te o idee bună. 5a. Gi ştiu că a' de lucru şi -n legătură cu tatăl 'eu. !aryA <ine> -na!oi la şoarecele ă&ta. Îl voi ridica şi i/l voi da lui <ob &ă -l ţină !entru noi. ?: 0ace )n pantomim+*7 "obA Ce trebuie &ă 9ac cu elM Îl voi !une -n cutia a&ta 'ică. Va 9i -n &iguranţă acolo. !aryA <ine. ;cu'> ;iIo> vreau &ă vii aici şi &ă &tai !e !odea şi &ă 9ii un şoarece 4a!one2 drăguţH şi &ă te de&crii. VreiM

1%

AiLoA ?R(,(nd %i t(r(ndu1se@A Mă 'işc 9oarte re!ede şi !ot &ă 'ă 9urişe2 &ub orice. Gtiu toate locurile !e aici şi ştiu cu' &ă obţin ce vreau. Gn membru a# grupu#uiE 5re!tN AiLoA ?J(mbind@ B adevărat. Mă 'işc re!ede> ştiu toate locurile de aici şi ştiu cu' &ă obţin ce vreau. ?Repet+ aceste ca#it+'i* !embrii grupu#ui se bucur+ %i ap#aud+3 deoarce sunt de acord cu aceast+ descriere a #ui AiLo3 care este 0oarte inte#igent+ %i are succes*7 !aryE <ineN ;cu' -ntoarce/te la locul tăuN ;duc şoarecele -na!oi şi -l !un e=act acolo unde a 9o&t ?"ob mimea,+ c+ )# scoate din cutie %i i1# d+ #ui !ary3 care mimea,+ c+ )n0ige '+ru%u# )n covor %i c+ pune %oarece#e 4os*7 5e obicei> -n ace&t 'o'ent> 'işcă' obiectul te'ut 'ai a!roa!e de client> cu câţiva centi'etri de 9iecare dată> !e 'ă&ură ce clientul &!une că &e &i'te con9ortabil şi că -l vrea 'ai a!roa!e. 5e 9iecare dată când &i'te o 9rică cât de 'ică> -l 'uta' -na!oi şi -i cere' clientului &ă -i &!ună şoarecelui ce 9ante2ie 9olo&eşte !entru a &e &!eria. Înainte de a avea ti'! &ă -i &ugeră' lui ;iIo &ă 'ută' şoarecele 'ai a!roa!e de ea> ;iIo a venit şi &/a aşe2at lângă şoarecele i'aginar. Se !re9ace că -l ridică şi că -l 'ângâie cu cealaltă 'ână. AiLoA 3u e&te c"iar -n9ricoşător. 3u &e 'işcă. B&te 'oale. !aryA ;i un şoarece 4a!one2 căruia -i !lace 'a&a4ul. ;iIoA ?R(de@ !aryA Bşti -n regulăM C"iar dacă &e 'işcăM AiLoA 3u vreau &ă &e 'işte. Bi> când -i dau dru'ul &e va 'işca. 3u vreau &ă 9ugă către 'ine. !aryA Bşti di&!u&ă &ă/ţi 9olo&eşti 'âinile> ca &ă -l -'!ingi> dacă va 9ace un a&t9el de lucru &traniu> atât de neşorice&c> cu' ar 9i &ă 9ugă CW)RB tineM ;iIoA 5aN ?Ai d+ drumu# %oarece#ui %i se pre0ace c+ )# )mpinge* @ Încă nu &unt gata ca &ă 'ă con9runt cu uciderea lui. !aryA ;ltă datăM AiLoA 5a. Sunt bine. 3u 'i/e 9rică. Mulţu'e&c. !aryA 5acă vrei> !oţi vedea cu' te &i'ţi cu unul real. Oacob ? un b+iat care #ocuie%te )n vecini@ are un şoarece &au un şobolan -ntr/o cuşcă. 3u -'i a'inte&c e=act ce. AiLoA Mi/ar !lăcea &ă e=!eri'ente2. : voi 9ace. ? / 0ace %i #a urm+toarea %edin'+ a spus c+ nu i1a 0ost de#oc 0ric+ c(nd a 'inut )n m(n+ %obo#anu#*@ Jr'ătoarea clientă> &!eriată de 9luturi şi de 'olii> -şi i'aginea2ă un 9luture &trălucitor colorat> -ntr/o cuşcă 'icuţă de argint. Îi &!une 9luturelui că e&te &!eriată de bătăile &ale de ari!i> &!eriată că Dai putea ,bura )n p+ru# meuE> sau )n urechi3 sau pe g(t )n 4osE* 6$ocea ei este 0oarte t(n+r+*7 !aryA <ine. ;cu'> &!une/o din nou. S!uneA D Ai putea ,bura )n p+ru# meu3 sau )n urechi3 sau pe g(t )n 4os %i eu sunt o 0eti'+ at(t de mic+3 c+ nu te pot opri*E ReaE Sunt oH e un non&en&. ;r trebui &ă a' 'ai !uţin de un an. !aryA ;tunci &!une cu' e adevărat.

1%

Rea -i &!une 9luturelui că ea> Rea> !oate şi &e va !rote4a. 7entru a/şi ter'ina de&en&ibili2area> !retinde că ţine -n 'âini 9luturele care dă din ari!i. !aryA <ate din ari!i -n 'âinile tale. Ce &i'te 'âna taM ReaA Ceva uşor. Ca un gâdilat. !aryA B&te un &enti'ent -n regulăM ReaA 5a> da> e&te. "obA Jn !ic &e=y> nu/i aşaM ReaA 3u &unt &igură. ?Chicote%te@ 5ar nu 'i/e 9rică deloc. ;l treilea client de 'iercuri du!ă a'ia2ă a vrut &ă -ncete2e &ă/i 'ai 9ie 9rică de !ă&ări. 5eoarece de4a lucra&e' cu două &cene i'aginare> <ob a -ntrebat de&!re o e=!erienţă ti'!urie cu !ă&ări. Ro&e'ary şi/a a'intit o &cenă de când avea 0 ani. În ca&a lor a 2burat o vrabie şi 'a'a a atra&/o -n baie> -nc"i2ând uşa> a&t9el -ncât vrabia &ă nu !oate 2bura -n re&tul ca&ei. Ma'a a &tat i&terică> !lângând> !ână când tatăl a venit aca&ă ca &ă elibere2e !a&ărea. <ob i/a cerut lui Ro&e'ary &ă 9ie acolo şi &ă/i vorbea&că !ă&ării !rin uşa -nc"i&ăA D!i1e 0ric+ de tine3 deoarece E> Ro&e'ary -nce!e dar nu gă&eşte nici un 'otiv de tea'ă. S!uneA DPas+rea nu1mi poate 0ace r+uE. 5e&c"ide uşa> doar cât &ă arunce o !rivire -năuntru. S!une că !a&ărea 2boară &ălbatic !rin baie. S!uneA D P+s+ric+ mic+3 tu e%ti singura care ai putea 0i r+nit+ E. Si'ţindu/&e 9oarte 'ică> a !lân& !entru !a&ăre şi a!oi <ob o -ntreabă dacă vrea &ă 9acă ceva !entru !a&ăre. Îşi !er'ite &ă/şi i'agine2e că a tâşnit -n baie ca &ă de&c"idă 9erea&tra> a&t9el -ncât !a&ărea &ă !oată 2bura. Îi &!une 'a'ei ei că nu/i 'ai acce!tă 9ricile. Mai târ2iu> -n acea du!ă a'ia2ă> &/a du& -n coteţul no&tru 'are cu 9a2ani şi i/a "rănit. ; doua 2i a "rănit !uii de găină şi raţele şi c"iar le/a 'ângâiat. Gi/a !er'i& &ă &e bucure ur'ărind 'ulte &!ecii de !ă&ări &ălbatice de !e !ro!rietatea noa&tră şi nu/i 'ai e&te 9rică. 5u!ă şoarece> 9luture şi !a&ăre> <ob anunţă că !entru acea&tă du!ă a'ia2ă a 'ai ră'a& ti'! !entru 9obiile de -nălţi'e şi de -notat. "obA )oţi cei care au 9obie de -nălţi'e> aşe2aţi/vă> vă rog> aici !e !odea> -n 9aţa 'ea> de unde !uteţi vedea acea &cară> de/a cur'e2işul aleii> &!ri4inită de aco!eriş. 6Pe podea s1au str(ns )mpreun+ nou+ oameni3 de unde putea privi u%or c+tre a#ee.@ !aryA Jau> câte 9obii -ntr/un &ingur gru!. +eşiti din gru! dacă nu vă e&te 9rică &ă urcaţi &cara !e aco!erişC vo' lua 'ai târ2iu alte ti!uri de 9obii de -nălţi'e. "obA 5acă vă e&te 9rică şi urcaţi contra9obic> -ntoarceţi/vă. ;cu'> ceea ce dore&c e&te &ă vă i'aginaţi câteva lucruri şi de 9iecare dată când vă e&te tea'ă> c"iar şi !uţin> ridicaţi 'âna &tângă. În acel 'o'ent 'ă voi o!ri> c"iar şi dacă doar o 'ână e&te ridicată. B&te alegerea voa&tră. 3u trebuie &ă vă urcaţi !e nici o &cară> nicăieri S aici nu e nici o !re&iune. 6Prea des3 copiii c+rora #e este 0ric+ o 0ac oricum3 datorit+ presiunii p+rin'i#or sau a co#egi#or; vrem s+ 0ac+ asta din Copi#u# #iber %i nu din ce# adaptat*7 3u vreau ca cineva &ă &e &!erie de unul &ingur. ,aceţi doar ceea ce &i'ţiţi că e&te co'!let -n regulă. <ine. +'aginaţi/vă că de&c"ideţi uşa de &ticlă şi treceţi de alee. Mergeţi !a& cu !a&> !ână când a4ungeţi la !iciorul &cării. ;cea&tă &cară cu trei !icioare e&te 9oarte &tabilă şi> -n !lu&> toţi !rietenii voştri de la .orI&"o! o vor ţine. : a!ucă bine şi o ţin bine> aşa că nu e=i&tă nici o !o&ibilitate ca &cara &ă alunece -n vreo !arte. ;ţi -nţele&M Vreau &ă !riviţi &cara şi &ă nu -nc"ideţi oc"iiC câţiva dintre voi aveţi oc"ii

1%

-nc"işi> şi e&te !ericulo& &ă urci o &cară cu oc"ii -nc"işi. ? Grupu# r(de@ 3u te duci &ă urci o &cară cu oc"ii -nc"işi. Bu nu 'ă duc &ă urc o &cară cu oc"ii -nc"işi. ? T2 a sunat ca %i c(nd "ob ar 0i vorbit din P+rinte3 a%a c+ a schimbat1o* @ Jr'ea2ă &ă -nvăţaţi cu' &ă urcaţi -n &iguranţă o &cară. ,iecare dintre voi !retindeţi că &unteţi !ri'ul care va urca &cara. 7rindeţi/vă de oricare !arte a &cării> cu ambe#e 'âini> &au !rindeţi/vă de tre!te> dacă !re9eraţi &ă vă ţineţi de tre!te S a'bele 'odalităţi &unt &igure. Gi !rietenii voştri &tau -n 4ur> ţinând &cara. 7uneţi un !icior !e !ri'a trea!tă. Staţi acolo cu un !icior !e !ri'a trea!tă şi cu un !icior !e alee. Strângeţi tare &cara> a&t9el -ncât &ă nu e=i&te nici o !o&ibilitate &ă cădeţi. ?Nu spunem Dde c+dereE sau Dde a#unecareE3 deoarece aceste cuvinte tind s+ 0ie pasive* C+derea nu Dse )nt(mp#+ oameni#orE; oamenii cad*@ ,iţi &iguri că aveţi !anto9i care &e !rind bine şi dacă !urtaţi !anto9i alunecoşi> daţi/vă 4o& de !e &cară> &coteţi/i şi 'ergeţi cu !icioarele goale> &au 'ergeţi şi luaţi/vă !anto9i 'ai buni din ca'eră. <ine. 7icioarele voa&tre &unt 9oarte &igure S 9oarte> 9oarte &igure. 3u e nici o !o&ibilitate ca !icioarele voa&tre &ă alunece. ;cu'> având !ri'ul !icior !e trea!ta de 4o& a &cării> aduceţi al doilea !icior &u& şi &taţi &tabil !e !ri'a trea!tă cu a'bele !icioare. Ce &i'ţiţiM AnnE Si't an=ietate !entru viitor. "obE S!ri4ină/te. 5acă eşti -n viitor -n loc &ă 9ii -n !re2ent> du/te -na!oi !e !ă'ânt. ;lte an=ietăţiM )oţi ceilalţi vă &i'ţiţi con9ortabilM 7entru 'o'ent> re&tul !retindeţi că vă a9laţi !e o altă &cară> -n ti'! ce eu vorbe&c cu ceilalţi. În legătură cu ce &unt 9ricile taleM AnnE Că aş !utea... cădea. "obE Cu' vei cădea cu o a!ucare &igură a &cării şi cu !icioarele -n9i!te &igur !e trea!tăM AnnE 5oar dacă 'ă &!erii &ingură. "obE C"iar dacă te &!erii 'ai tare> cu' vei reuşi &ă ca2iM AnnE B adevărat> nu !ot. "obE ;tunci vrei &ă &!ui DNu se poate s+ cad de pe aceast+ scar+3 dac+ m+ 'in bine-E AnnE ;şa e. 3u &e !oate> cât ti'! 'ă ţin bine. "obE <ine. Vrei &ă/i ve2i> 4o&> -n audienţă !e 'a'a şi !e tatăl tău şi &ă le &!ui D Nu voi c+dea %i nu voi s+ri 4os de pe aceast+ scar+- E 6Acesta este )nceputu# unei N/I 52CIJII; )i cerem s+1%i sus'in+ propria p+rere din Copi#*7 AnnE 3u voi cădea şi nu voi &ări 4o& de !e acea&tă &cară. "obE Ce 9ace 'a'a taM AnnE B&te nervoa&ă. "obE Ră&!unde nervo2ităţii ei. AnnE ,ii cât vrei de nervoa&ă. 3u a' de gând &ă &ar &au &ă cad. 6!u#te 0rici din copi#+rie se ba,ea,+ pe 2piscript3 sau pe Sindromu# Carto0u#ui &ierbinte; p+rin'ii )i sperie pe copii3 deoarece ei sunt speria'i %i3 ast0e#3 )%i pasea,+ 0rici#e copii#or #or*7 "obE <ine. Ce 9ace &au ce &!une tatăl tăuM AnnA B 'ândru de 'ine. "obE <ine. Ce &!uneM AnnE <ravo. "obE <ine. <et"> -n legătura cu ce te &!eriiM "ethE Mi/e 9rică de trecerea de !e &cară !e aco!eriş. "obE )e a9li !e !ri'a trea!tă> nu -n vâr9. Stai !e !ri'a trea!tă> ve2i/i !e 'a'a şi !e tatăl t+u şi &!une/le că nu vei &ări şi nu vei cădea. 6!u#te 0obii sunt men'inute prin mersu#

1%

)n viitor3 )n #oc de a r+m(ne )n pre,ent3 unde nu este de 0apt nimic de care s+1'i 0ie 0ric+*7 "ethE 3u voi &ări şi nu voi cădea. "obE <ine. Ce &!une 'a'a taM "ethE 5ă/te 4o& de !e &cară c"iar acu'. )e/ai !utea răni. "obE Ră&!unde/i. "ethE B o !ro&tie. Sunt doar !e !ri'a trea!tă. "obE S!une/i din nou> Nu m+ voi r+ni* "ethE 3u 'ă voi răni. "obE Ce &!une tatăl tăuM "ethE 3u ştiu. "obE G"iceşte. "ethE 3u te vei răni. "obE Gro2av. +a/l -n 9ante2ie ca &ă o ec"ilibre2i !e 'a'a ta> bineM "ethE Î"-. "obE Vreţi &ă vă !uneţi !iciorul !e !ri'a trea!tă> ;nn şi <et"M 62#e )ncuviin'ea,+*7 <ine. 7uneţi un !icior !e trea!tă> a!oi aduceţi/l &u& !e celălalt> uşor şi 9i=aţi/l !e trea!tă. Staţi acolo 9er'. Cu' vă &i'ţiţiM Ann %i "ethE <ine. "obE Ceilalţi &unteţi tot !e !ri'a trea!tăM <ine. Vreţi &ă a!ucaţi şi &ă vă ţineţi bine> 'ai &u& de unde aveţi 'âinile> cu câte o 'ână o dată. 7rindeţi bine. ;cu' aduceţi !icioarele !e a doua trea!tă> câte un !icior o dată. Mişcaţi un !icior> a!oi !e celălalt. ;cu' vă a9laţi !e a doua trea!tă. 5acă &unteţi agitaţi> ridicaţi 'âna &tângă. 65e data asta3 nu o 0ace nimeni*7 <ine. 7riviţi -n 4ur> vedeţi/i !e 'a'a şi !e tatăl vo&tru şi vreţi> toţi> &ă le &!uneţi 'a'elor şi taţilor voştri DNu voi c+dea %i nu voi s+ri de pe nenorocita∗ asta de scar+E- 6To'i au 0+cut1o %i au r(s*7 <la&9e'ia 9olo&ită nu e&te -ntâ'!lătoare. ,ace' tot ce !ute' !entru a !rovoca Co!ilul liber şi una dintre căi e&te de a 9olo&i bla&9e'ii. )oţi co!iii 'ici> uneori> &e bucură &ă 9olo&ea&că bla&9e'ii şi 9olo&irea lor aici -i -ncura4ea2ă !e 9obici &ă -ncete2e &ă 'ai a&culte in4oncţiunile !arentale> &ă nu &e 'ai ada!te2e. "obE Vreunul dintre voi are vreun ră&!un& de la 'a'eM "ethE 6Ca mama sa7 5ă/te 4o& de !e &cară> ţi/a' &!u&. "obE R+spunde1i* "ethE 3ici nu/'i trece !rin gând. 6R(de7 "obE ;lte ră&!un&uriM A#E Ma'ei 'ele nu -i !a&ă de urcat> dar are un atac că a' &!u& DNenorocitaE ∗X* CindyE ; 'ea &!une D!+ 0aci s+ 0iu agitat+E* "obE Ră&!unde. CindyE 6Nu se aude7 "obE Strigă ca &ă te !oată au2iN CindyE 2u nu &unt agitatăN
K

K

9ucIing ladder ?n. trad.@ ∗ 9ucI ?n. trad.@

1%

"radE ; 'ea &!une D&ii atent@E !aryE Ce -n&ea'nă a&taM Ră&!unde/i. "radE În&ea'na... ştii... ai gri4ă de tine şi ţine/te bine> &au o &ă ca2i. !aryE Ră&!unde. "radE 3u te -ngri4ora> 'ă voi ţine bine. !aryE Gă&eşte o cale de a/i ră&!unde> 9ără a 9i &u!u&. "radE Voi avea gri4ă de 'ine. "obE Mai &unt şi alte 'a'e care 'ai au ceva de &!u&M 5eeE ; 'ea &tă 4o&> 2â'beşte şi &!une D Cre,i c+ e%ti cura4oas+* A%teapt+ p(n+ c(nd vei 0i mai sus* Scara va a#uneca*E "obE Ră&!unde/i la a&ta. În !ri'ul rând -ntreabă/ţi !rietenii dacă ţin &cara &trân&> &au o vor -'!inge când vei 9i 'ai &u&M 5eeE : veţi -'!ingeM Grupu#E3J. "obE Îi cre2iM 5eeE ;b&olut. "ethE Jrc bine. Ma'a 'ă averti2ea2ă de&!re a'eţeli. "obE Ră&!unde. "ethE Sunt !uternică şi nu &unt bolnavă şi nu a' avut niciodată a'eţeli> -n ciuda 9a!tului că tu vorbeai 'ereu de&!re a'eţeli. Sunt -n &iguranţă. Pei> e adevărat. )oată viaţa a' 9o&t 9obică datorită nenorocitelor tale de a'eţeli 9al&e. Gi tu... tu> 'a'ă> nici tu nu ai avut a'eţeli. ;i 'i'at a'eţelile> ca &ă 9aci cu' vrei tu. Bi> nu 'ai 'i/e tea'ă. Sunt 9oarte 9ericită din cau2a a&ta. "obE Vreun tată 'ai are ceva de &!u&M A#E )ata vrea &ă urc 'ai re!ede. "obE Ră&!unde. A#E Mă &i't bine şi nu trebuie &ă urc 'ai re!ede. Î'i voi lua ti'!ul de care a' nevoie. "obE Sunteţi gata !entru a treia trea!tăM <ine. Mâna &e 'işcă 'ai &u& !e &cară. 6Rea#i,ea,+ schimbarea #a imperativ*7 Mişcaţi 'ai &u& a doua 'ână> !rindeţi bine> 'işcaţi 'ai &u& un !icior !e trea!ta ur'ătoare> câştigaţi/vă ec"ilibrul> acu' ridicaţi al doilea !icior. B&te cineva &!eriatM CindyE Bu &unt. "obE Întoarce/te !e a doua trea!tă. Ce &i'ţiM CindyE Sto'acul 'eu vibrea2ă şi 'ă &i't 9ără aer. "obE )u -ţi 9aci &to'acul &ă vibre2e şi -ţi ţii re&!iraţia. S!une/i a&ta 'a'ei tale. D C(nd a4ung #a aceast+ )n+#'ime )mi 0ac stomacu# s+ vibre,e %i )mi 'in respira'ia*E Cindy -i &!une a&ta 'a'ei &ale. "obE Ce &!une eaM CindyE <ine-nţele&> !entru că eşti &!eriatăN "obE Ră&!unde. CindyE 3u vreau &ă 9ac a&ta. Vreau &ă urc !ână -n vâr9. "obE 3u vrea. 6"ob )i reaminte%te di0eren'a )ntre a vrea %i autonomie; oamenii pot DvreaE mu#t %i bine %i s+ nu D0ac+E nimic*7 CindyE Re&!ir 'ai uşor acu' şi nu -'i 'ai 9ac &to'acul &ă vibre2e. 3u 'ă 'ai &!erii.

1%

"obE S!une/i 'a'ei taleA 3u voi cădea şi nu voi &ări. CindyE 3u voi cădea şi nu voi &ări şi &cara a&ta nu &e va ru!e &ub 'ine. "obE Ba are vreun ră&!un&M CindyE 3u> dar nu crede că &unt -n &iguranţă. "obE Vrei &ă/i &!ui A DNu dau doi bani dac+ m+ cre,i sau nu@E CindyE 3u dau doi bani. 3u dau doi bani dacă 'ă cre2i &au nu. ;&ta e !roble'a ta. "obE Vrei &ă urci a treia trea!tă acu'M CindyE Î"-. "obE Ce &i'ţiM CindyE 5e data a&ta &unt bine. "obE 6Adres(ndu1se grupu#ui7 Vreo altă !roble'ă !e a treia trea!tăM AnnE Sunt 'ândră de 'ine şi -'i bate ini'a !uternic... . "obE Ce/ţi &!ui -n ca!M Ca &ă/ţi 9aci ini'a &ă/ţi bată 'ai re!edeM AnnE ;ş !utea cădea şi '/aş o'or-. "obE Bşti di&!u&ă &ă iei cealaltă !arteA 3J V:+ CW5B;... . AnnE 3u ştiu. "obE Cine e&te re&!on&abil !entru căderea taM AnnE BJ. 3J V:+ cădea. 3u 'ă voi o'or-. "obE Mai &!une o dată. AnnE 3u voi cădea. 3u 'ă voi o'or-. : văd !e 'a'a 9ugind din ca'eră şi a&cun2ându/şi 9aţa -n !ernă> -n ti'! ce tatăl 'eu &e bucură. "obE Ce &!une elM AnnE S!une că eşti cu adevărat o 9ată bună> ca &ă te urci când eşti &!eriată. "obE S!une/i că eşti 9e'eie> nu o 9ată şi dacă e aşa &au nu> tu te &!erii !e tine acum* AnnE Mă &i't 'inunat acu'. Sunt 9e'eie şi nu 'ă 'ai &!erii de una &ingură. "obE B adevăratM 6Nu e sigur despre ce spune ea7 62a )ncuviin'ea,+7 Gro2av. )oată lu'ea e bineM B&te cineva care nu &e &i'te bineM 6Se uit+ )n 4ur7 <ine> vreţi &ă vă uitaţi 4o& la gaşca a&ta> care vă a4ută ţinându/vă bine &cara şi &ă le &!uneţiA D Pot vedea mai departe dec(t pute'i voi3 de aco#o de 4os*E )oţi vorbe&c deodată> unii dintrei ei c"iar -ncet. "obE Paideţi> &!uneţi/o cu entu2ia&'. 6R(,(nd76Grupu# o 0ace3 r(,(nd3 de asemenea7 <ine. ;cu' vreţi &ă urcaţi !ână la a !atra trea!tă> la 9el cu' aţi 9ăcut/o 'ai -nainte> ţinându/vă &trân& de &carăM ;cu' !riviţi -n 4ur. )oţi &unteţi !e a !atra trea!tăM )oată lu'ea e bineM Ce nu e -n regulă> <radM 62# )%i ridicase m(na*7 "radE Înce! &ă de&co!ăr an=ietate. 6"ob decide s+ nu despice 0iru# )n patru cu cuv(ntu# Ddescop+rE3 cum ar 0i s+ descoperi un nor negru sau o cutie cu #inte*7 "obE <ine> -ntoarce/te !e a treia trea!tă. -n ce 9el te &!eriiM "radE ;ş !utea cădea. Mă &i't ruşinat> dar adevărul e&te că nu a' urcat niciodată !ână acu' atât de &u& !e o &cară şi aş !utea cădea. Cititorul e&te rugat &ă/şi a'intea&că> -n ace&t 'o'ent> că ne a9lă' -ncă -n &ala de con9erinţeA !artici!anţii &unt -n continuare aşe2aţi !e !odea> uitându/&e !e gea'ul uşii la &cară. 3i'eni nu &e a9lă> -n realitate> !e &cară. ;&ta arată cu' acea&tă 9ante2ie a devenit realitate.

1%

"obE Cu' ai &ă ca2iM "radE 3u ştiu. "obE )e vei lă&a &ă ca2i !e &!ateM "radE <ine-nţele& că nu. "obE <ine-nţele&> aşa că &!une/i 'a'ei tale S bine-nţele& că nu voi cădea. "radE <ine-nţele& că nu voi cădea. "obE Ce &!un !ărinţii tăiM "radE )ata &!une DContinu+*E Ma'a D&ii atent*E "obE Ră&!unde/i -n ger'ană. ?Ger'ana e&te li'ba 'aternă a ace&tui client.@ "radE ?Vorbeşte -n ger'ană. 7rietenul &ău> tot din Ger'ania> traduceA DNu trebuie s+ te )ngri4ore,i pentru mine3 sunt adu#t*E@ "obE ;cu' e bineM 6"rad )ncuviin'ea,+7 <ine. )oţi &unteţi con9ortabili !e a !atra trea!tăM ;cu'> !e a cincea trea!tă şi vedeţi cât de 'ult !uteţi vedea -n !lu&> 9aţă de atunci când vă a9laţi 'ai 4o&. 7uteţi vedea ia2ul şi raţele şi calul şi vitele şi -ncântătorul no&tru !run -n9lorit de !e !ăşune. Vedeţi toate a&teaM )oată lu'ea &e &i'te con9ortabilM <ine. Luaţi/vă 'ai 'ult ti'!... !oate !uteţi vedea şoi'ul 2burând... !oate vedeţi 'ai &u& !e deal. Vedeţi toate lucrurile noi !e care le !uteţi vedea> !e care le/aţi !ierdut &tând !e !ă'ânt. Lă&aţi/vă &ă vă bucuraţi. )oată lu'ea e&te bineM "radE Bu &unt &!eriat. "obE Întoarce/te !e a !atra trea!tă. Cu' te &i'ţi aiciM "radE Sunt bine aici. "obE <ine> e=!lică 'a'ei tale şi tatălui tău care e&te di9erenţa -ntre trea!ta a !atra şi a cincea. "radE Bi bine> nu e 'are di9erenţă -ntre a !atra şi a cincea trea!tă. Jrc. 5e data a&ta 'ă &i't bine. "obE Gro2av. Ce ve2iM "radE Văd !ă&ările 2burând> co!acii> &i't o bri2ă !e 9aţă. Gi toate 9eţele ace&tor oa'eni !rivind -n &u& către 'ine. Mă &i't bine. Jnul dintre &co!urile lucrului e&te de a a4uta oa'enii &ă ia&ă din 9rica lor> concentrându/&e !e lucrurile a'u2ante Daici şi acu'E> -n loc de a !roiecta -n viitor ce &/ar !utea -ntâ'!la. 7rin ur'are> aduce' tot ceea ce crede' că !oate &c"i'ba atenţia clientului către !re2ent S !ă&ări> vite> !ei&a4e> etc. În 'od obişnuit> una dintre căile cele 'ai uşoare !rin care oricine !oate ieşi din &enti'entele rele> e&te aceea de a -nvăţa &ă 9ie conştienţi de ceea ce &e -ntâ'!lă -n 'ediul lor S &ă vadă şoi'ul 2burând> !runul -n 9loare> &ă audă 'ăcănitul raţelor> ca!ri'ulgul ţi!ător cântând> &ă &i'tă bri2a !e !iele> căldura &oarelui. 5eeE M/a' !licti&it de &cară şi nu cred că 'erită &ă 'ai urc. !aryE ;tunci nu o 9ace. 5acă nu e dra'atic> ni'ic nu 'erită 9ăcut. 65ee este o persoan+ care stric+ che0u# %i nu vrem ca ea s+ distrug+ c+#+toria pentru cei#a#'i*7 "obE )u ieşi din călătorie. 6"ob a #uat1o dur3 dar e# se va putea )ntoarce s+ #ucre,e cu ea mai t(r,iu %i este important de descoperit ce simte c(nd aran4ea,+ )n a%a 0e# )nc(t s+ 0ie respins+ %i s+ )nve'e cum o 0ace*7

11

"ethE Mie nu 'i/e 9rică şi vreau &ă &!un ceva !ărinţilor 'ei c"iar acu'. 5eoarece -n 9ante2ia 'ea a a!ărut tata care &e certa cu 'a'a şi -i &!unea D Pentru nume#e #ui 5umne,eu3 #as1o )n pace* Se bucur+*E Gi 'a'a -i &!une ceva ca &ă -l !ună la !unct. Gi ca &ă &!erie !e toată lu'ea. !aryE Încerci &ă o &c"i'bi !e 'a'a ta. "ethE În regulă> dar ceea ce a' &ă/i &!un e&te DNu am s+ te mai ascu#t de acum )nco#o*E !aryE Gro2av. <ine. "obE Mai are cineva ceva de &!u& cuivaM A#E 5a> 'a'ei 'ele. )u ai 9o&t nervoa&ă toată viaţa şi vei continua &ă 9ii nervoa&ă şi ă&ta e baga4ul t+u* 6Se bucur+7 &ranE Ma'ă> -ţi voi &!une că obişnuiai &ă te urci -n co!aci şi obişnuiai &ă/'i &!ui cu' te urcai !ână -n vâr9ul co!acilor şi 'ie 'i/a 9o&t 9rică -ntotdeauna. Bi bine> a&tă2i urc şi nu a' de gând &ă cad şi &ă/'i ru! gâtul. !aryE S!une/i 'a'ei tale că e -n regulă ca tu &ă 9ii o bună căţărătoare -n co!aci> c"iar dacă a&ta e&te &!ecialitatea ei. &ranE ;' &ă urc la 9el de bine ca şi tine. !aryE C"iar dacă ei nu -i va !lăcea a&taM 6!ary a )n'e#es c+ 0rica rea#+ este de a 0i )n competi'ie cu o mam+ ge#oas+3 care3 de 0apt3 spune DNu 0i )n competi'ie cu mine*E7 &ranE C"iar şi atunci. : 9ac !entru 'ine. C"iar dacă tu ai 9ăcut/o !ri'a. "obE ;ltcinevaM <ine. ;cu' &u& !e a şa&ea. Bu &unt !e aco!eriş> aşte!tându/vă. )oată lu'ea e bineM CindyE Mă &i't la di&tanţă 'are de cei ce ţin &cara. "obE Gi eşti 'ai a!roa!e de 'ine. 65up+ ce "ob a ,is asta3 crede c+ poate a 0ost o gre%ea#+ %i c+ )ncura4ea,+ un trans0er pe care nu )# dore%te3 dar decide s+ a%tepte s+ vad+ dac+ asta va sta )n ca#ea urc+rii rea#e pe scar+3 mai t(r,iu* Asta este )nc+ c+#+toria imaginar+*7 CindyE ;devărat. 6R(de7 2vE Mi/e 9rică. Sunt a!roa!e de a trece de !e &cară !e aco!eriş şi -l aud !e tata &!unând că &cara ar !utea cădea. "obE Îţi garante2 că nu &e va -ntâ'!la ni'ic cu &cara. 6Asta poate p+rea )ng(m0are3 dar at(t )n termenii e8perien'ei3 c(t %i ai statisticii3 a%a este* Scara este 0oarte sigur+ %i #a 0e# sunt %i oamenii c(nd se 'in bine de ea*7 Scara e&te 9oarte &igură şi aco!erişul e&te &igur. 3u !oţi cădea. 2vE )atăl 'eu e&te -ngri4orat că... . !aryE În viaţa reală> tatăl tău gândeşte !entru tineM 2vE Bi bine> da. !aryE Vrei &ă/i &!ui că tu !oţi veri9ica &ituaţiile !entru tine... &au &ă/i &!ui că ai nevoie de creierul lui. :ricare e&te adevarată. 2vE P'''. )ată> te gândeşti ca' 'ult !entru 'ine. !aryE )ată> te la& &ă te gândeşti ca' 'ult !entru 'ine. 2vE Îţi !lace &ă gândeşti ca' 'ult !entru 'ine. 7ot gândi !entru 'ine. 6Se bucur+ din mu#'ime*7 "obE <ine. Mai e -ncă o trea!tă. ;cu' toată lu'ea &cui!ă... vedeţi cine !oate &cui!a 'ai de!arte. ParticipantE 3u a' de gând &ă ţin &cara dacă toată lu'ea va &cui!a !e 'ine. 6To'i r(d7

11

"obE 5oar de data a&ta. 5ata viitoare vo' &cui!a de !e aco!eriş> 'ai de!arte de cei ce ţin &cara 6To'i r(d din nou*7 "obE ;cu'> 'işcaţi/vă !iciorul dre!t !e aco!eriş. ;cu' !iciorul &tâng. 5aţi dru'ul &cării şi &unteţi !e aco!eriş. )oată lu'ea e !e aco!erişM "radE ;' 9o&t &!eriat un 'o'ent... când eu... când ai &!u& &ă/i dau dru'ul. ;' cre2ut că vo' aşte!ta... şi a!oi -i vo' da dru'ul. Cred că &unt bine> dar voi de&co!eri când vo' 9ace e=erciţiul real. "obE ,oarte bineN )oţi cei care &unteţi gata !entru e=erciţiul real veniţi a9ară. Gi ceilalţi> de a&e'enea... ceilalţi tineţi &cara. !embru a# grupu#uiE ;&te!taţi... trebuie &ă/'i iau ca'era. Mai 'ulţi 9ug &ă/şi aducă ca'erele şi câţiva căţărători -şi &c"i'bă &andalele !e care le !urtau cu !anto9i de teni&. <ob urcă !e &cară şi a4unge !e aco!eriş. "obE <ine. 7e rând. Cine e !ri'ulM Mai 'ulţi urcă re!ede şi uşor. 7e 'ă&ură ce a4ung !e aco!eriş> 'ulţi'ea de 4o& &e bucură> a!laudă şi 9ace !o2e. Când <rad a a4un& -n vir9> 2â'bea şi râdea. "radE ;' reuşit> a' reuşitN 3J/M+ M;+ B ,R+CWN Re&tul> c"iar şi 5ee cea rebelă> urcă &cara !e aco!eriş. Stau -n !icioare !e aco!erişul -nclinat şi !rive&c -n 4ur. 3e a9lă' !e o !arte a 'unţilor Santa Cru2> Mt. Madona şi !ute' vedea ceilalţi ver&anţi cu !ăşuni ver2i> &te4ari şi coni9ere. Gol9ul Monterey e&te către &ud şi !e&te gol9 !ute' vedea 7enin&ula Monterey> cu 'unţii <ig Sur -n &!ate. 7riveliştea e&te 'inunată. Sub noi> !e !ăşunea noa&tră> e&te DlaculE no&tru şi !e lac &unt raţe. Gru!ul a 'ăcănit către ele şi ele au ră&!un& şi toţi au râ&. <ob -i veri9ică !e toţi ?!e clienţi> nu !e raţe@> !entru a &e a&igura că nu 'a&c"ea2ă &au nu re!ri'ă vreo ră'ăşiţă de tea'ă. Jneia din gru! -i e&te -ncă tea'ă &ă &e -ntoarcă !e &cară ca &ă coboare. <ob -i &!une &ă &trige 4o& la !ărinţii &ăi i'aginari şi &ă le &!ună că nu va cădea &au &ări 4o&C a!oi a urcat şi a coborât &cara de 'ai 'ulte ori. Gru!ul de 4o& &e bucură> le 9ace &e'n cu 'âna şi coboară !e &cară. Jnul dintre !artici!anţi a 9acut !o2e 7olaroid şi le/a dat clienţilor e=/9obici câte o 9otogra9ie a gru!ului !e aco!eriş. Le/a' cerut &ă continue &ă urce şi &ă coboare !e &cară -n ti'!ul ră'a& din .orI&"o!. Jnii dintre ei au cerut de&en&ibili2are adiţională !entru alte 9obii de -nălţi'e şi unii au de&co!erit că acea&tă unică de &en&ibili2are e&te &u9icientă. În ti'!ul .orI&"o!/ului> unii &/au du& la <ig Sur !entru a &e căţăra !e &tânci> unii &/au !li'bat cu li9turile e=terioare -n San ,ranci&co şi ur'ătoarea 'iercuri> un gru! 'are> !rintre care şi Bv> <rad> Cindy şi ;l> &/au dat -n leagăne şi -n 'ontagne ru&&e -n 7arcul de 5i&tracţii Santa Cru2 <eac". ;!oi a' trecut la !i&cină> 'enţinută la (8/(28C> !entru lucrul cu clienţii 9obici> deoarece ei &e rela=ea2ă 'ai uşor -n a!a caldă. <ob -i ia !e !artici!anţi !e 'arginea !i&cinei şi le cere &ă &tea !e tre!te> cu !icioarele -n a!ă. Ceilalţi> care &unt> din nou> gru!ul de &u&ţinere> &tau !e !artea cu a!a 'ai adâncă.

11

<ob cere 9iecărei !er&oane &ă/şi de&crie 9ricile e=act. D Fi1e 0ric+ s+ ai ap+ )n nas-E DAn gur+-E DAn g(t-E DAn p#+m(ni-E 5u!ă ce le aude 9ricile> -i invită &ă vină cu el -n a!a !uţin adâncă. )oţi> cu e=ce!ţia lui Ooe> o 9ac. ,iecare> !e rând> -şi bagă 9eţele -n a!ă şi D&u9lă buleE. <ob le de'on&trea2ă> 9ăcând !entru ei 2go'ote gro2ave> ca de balenă. Bi râd şi -i i'ită acţiunile. ;u bătălii gălăgioa&e cu <ob. B&te di&tractiv> a'u2ant şi e=citant şi de4a> 9iecare Co!il -nce!e &ă 9ie 'ai !uţin &!eriat. 5u!ă ce &u9lă unii către alţii !entru câteva 'inute> <ob &e duce la Ooe. "obE Cât ti'! eşti di&!u& &ă/ţi ţii ca!ul &ub a!ăM CoeE 3ici un !ic. "obE S!une a&ta a!ei. CoeE ;!ă> nu a' de gând &ă/'i ţin ca!ul -n tine. "obE S!une/i a!ei că ţi/e 9rică că te va -neca. CoeE ;!ă> 'ă !oţi -neca. "obE S!une/i a!ei cu'. CoeE Î'i !oţi intra -n !lă'âni şi 'ă !oţi -neca. "obE S!une a!ei că eşti nea4utorat -n a o ţine a9ară. CoeE 6R(,(nd7 ;&ta e o !ro&tie. "obE Î"-> &!une a&ta a!ei. CoeE ;!ă> te !ot ţine a9ară din !lă'ânii 'ei. "obE S!une a!ei că nu -i vei da voie &ă te -nece. CoeE ;!ă> nu te voi lă&a &ă 'ă -neci. "obE ;cu' &!une a&ta tatălui şi 'a'ei tale. CoeE 3u> e&te 9ratele 'eu. Bl '/a aruncat. "obE <ine. S!une/i 9ratelui tău. CoeE 7ete> nu te voi lă&a &ă 'ă -neci. ;tunci erai 'ai 'are ca 'ine> dar acu' nu 'ai eşti. 3J )B V:+ LWS; SW MW Î3BC+N "obE <ine> acu' bagă/ţi ca!ul &ub a!ă. Ooe o 9ace> la -nce!ut !entru câteva &ecunde şi a!oi> du!ă un ti'!> e&te di&!u& &ă 4oace 4ocul 2go'otelor cu ceilalţi. :b&ervatorii &e bucură. Jneori <ob ia crono'etrul şi de&en&ibili2ea2ă una &au două &ecunde. Jneori 9olo&eşte -ntâi 9ante2ia> cerându/i clientului &ă/şi i'agine2e că/şi ţine ca!ul &ub a!ă !e !erioade incredibil de lungi de ti'!> -n ti'! ce el 9olo&eşte crono'etrul. 5e acea&tă dată nu a 9o&t nece&ar. 7e 'ă&ură ce Ooe a vorbit cu a!a> a -nce!ut &ă 9ie conectat cu 9rica &a originară. : altă clientă şi/a a'intit o &cenă ti'!urie> -n care tatăl ei nu o !rin&e&e aşa cu' -i !ro'i&e&e> la ca!ătul to!oganului. ; intrat -n &cenă cu tatăl şi a luat o nouă deci2ie> recuno&când că nu 'ai are nevoie de el ca &ă o !rindă. ;&t9el> <ob co'bină lucrul cu noua deci2ie şi cu de&en&ibili2area. <ob -ntreabă dacă cineva are vreo 9rică de a!ă care durea2ă de 'ult. Jnei !er&oane -i e&te 9rică &ă nu/i intre a!ă -n gât şi &ă &e -nece> aşa că <ob o !une &ă ia a!ă -n gură> &ă &tea cu ca!ul !e &!ate şi &ă 9acă gargară. Îşi de&c"ide gura &ub a!ă şi recunoaşte că o !oate a&!ira şi o !oate &cui!a> 9ără &ă &e -nece. Jnui bărbat -i e 9rică ca a!a &ă nu/i intre -n na& şi <ob -i cere &ă a&!ire deliberat a!a !e na&. ;ce&t lucru e 9oarte di9icil de 9ăcut şi cei care reuşe&c> &e !lâng uneori că u&tură. <ob -l -ntreabă dacă vrea &ă &ca!e de

11

9rica lui de a!ă şi dacă vrea &ă -noate &au dacă ur'ea2ă &ă la&e o 'ică u&turi'e &ă -l o!rea&că. <ob ia a!a -n '-nă şi o la&ă &ă/i intre -n na& şi a!oi o &u9lă a9ară. ;cu' toţi !artici!anţii -şi &cu9undă bucuroşi ca!ul &ub a!ă> &u9lând bule şi &cui!ând şuvoaie de a!ă unii către alţii. Sunt gata &ă 'eargă 'ai de!arte. <ob le cere &ă &tea la 'arginea !i&cinei şi &ă/l ur'ărea&că cu' !luteşte. 5e'on&trea2ă cât de uşor !luteşte> &tând -n !i&cină !e &!ate> cu braţele -ntin&e dea&u!ra ca!ului> rela=at> !er'iţând a!ei &ă/i cu!rindă cor!ul> !icioarele> braţele> ca!ul. ;rată cu'> când -şi 'işcă braţele !e lângă ca!> !icioarele &e duc -n 4o&> dar el continuă &ă !lutea&că> cu ca!ul dea&u!ra a!ei. ?Cei 'ai 'ulţi oa'eni> cu e=ce!ţia co!iilor 9oarte &labi şi a bărbaţilor şi a 9e'eilor 9oarte &labe> !ot !luti. <ob a -ntâlnit doar trei !er&oane care nu !uteau !luti> care nu !uteau -nvăţa &ă !lutea&că. +/a -ncura4at &ă !oarte o ve&tă de &alvare !entru &iguranţă.@ <ob de'on&trea2ă acu' cu' &e &cu9undă> !e 'ă&ură ce la&ă aerul &ă/i ia&ă din !lă'âni. Le rea'inteşte> -n ti'! ce !luteşte> că ei &unt> de a&e'enea> ră&!un2ători !entru !ro!ria re&!iraţie şi că dacă in&!iră adânc şi dacă e=!iră &u9icient cât &ă ră'ână !lutind şi a!oi in&!iră din nou> nu &e vor &cu9unda. 5e'on&trea2ă a&ta> e=!irând &u9icient aer cât &ă ră'ână !lutind> dar nu atât de 'ult -ncât &ă i &e &cu9unde ca!ul. ;!oi cere voluntari !entru a -nvăţa -ntâi &ă !lutea&că. Ooe &e o9eră !ri'ul. "obE <ine> -ţi voi cere &ă te -ntin2i -ntâi -n a!ă> aşa cu' a' 9ăcut eu şi a' &ă te ţin &u& cu 'âinile> a&t9el -ncât &ă nu te !oţi &cu9unda. Îţi garante2 că nu te voi !ăcăli -n nici un 9elC -ţi voi cere !er'i&iunea !entru 9iecare lucru !e care -l voi 9ace> când vei -nce!e &ă reali2e2i că !oţi !luti. Nu te voi lua !rin &ur!rindere -n nici un 9el. )e voi &u&ţine din ce -n ce 'ai !uţin când vei -nce!e &ă !luteşti. Mă cre2iM CoeE 5aN Gtiu că nu o &ă 'ă !ăcăleşti. "obE <ine. Întinde/te !e 'âinile 'ele. 7uneţi 'âinile dea&u!ra ca!ului> aşa cu' a' 9ăcut eu acu' câteva 'inute. 6Coe 0ace a%a3 dar3 ca ma4oritatea c#ien'i#or speria'i3 )%i 'ine m(ini#e a0ar+ din ap+3 ca %i c(nd ar )ncerca s+ se prind+ de aer* Corpu# )i este rigid*7 "obE La&ă/ţi 'âinile rela=ate -n a!ă. ;i nevoie de toată &u!ra9aţa cor!orală ca &ă !luteşti şi dacă -ţi &coţi a9ară 'âinile &au !icioarele> ai 'ai !uţină !iele care &ă 9ie &u&ţinută de a!ă. ;!a te va ţine dacă o laşi. La&ă/ţi braţele &ă !lutea&că. 6"ob 'ip+3 )n a%a 0e# )nc(t Coe3 a#e c+rui urechi sunt sub ap+3 s+ )# poat+ au,i*7 "obE Mâinile -ţi &unt -ncă a9ară din a!ă. <agă/le -na!oi. La&ă/ţi coatele şi antebraţele rela=ate şi la&ă/ţi 'âinile doar &ă &tea -n a!ă. ?Coe o 0ace*@ ;şa e 'ai bine. ;cu'> re&!iră 'ai adânc şi ve2i dacă te !oţi ridica de !e braţele 'ele. ;şa. ;!roa!e ai reuşit. <ucură/te> 9igură ce eştiN 6Grupu# se bucur+*7 "obE )e voi ţine cu o &ingură 'ână> a&t9el -ncât &ă o !ot 9olo&i !e cealaltă. <ineM ? Coe este de acord*@ ;cu'> la&ă/ţi 'âinile rela=ate din nou. Le ţii a9ară. ? "ob ia 0iecare m(n+3 o scutur+ din )ncheietur+3 )n timp ce continu+ s+ )# 'in+ p#utind cu cea#a#t+ m(n+* Coe )%i re#a8ea,+ bra'e#e*@ ;şa e 'ai bine. Re&!iră adânc> ve2i dacă te !oţi ridica de !e braţele 'ele. ;şa> te/ai ţinut !entru o &ecundă. ?Se bucur+@ Si'ţi ce uşor eşti când nu 'ai &tai !e 'âinile 'eleM ?Coe r(n4e%te*@ ;cu'> eşti gata &ă te &u&ţin doar cu !atru degeteM ?Coe )ncuviin'ea,+*@ <ine> !atru degete. Rine/te. Rela=ea2ă/ţi braţele> -ţi ţii> din nou> 'âinile a9ară. 7une/le -na!oi. La&ă/ţi !icioarele> le ţii -ncordate. ? "ob )%i mi%c+ m(na st(ng+ %i scutur+ picioare#e #ui Coe* @ 3u -ncerca &ă -'!ingi -n a!ă> aşa cu' 9aci tu. ;tunci a!a ră&!unde. La&ă a!a &ă te ţină. ;!a te va ţine dacă o laşi.

11

?/bserv+ c+ Coe %i1a re#a8at picioare#e3 dar acum )%i 'ine g(tu# 'eap+n3 a%a c+ schimb+ m(ini#e din nou*@ La&ă/ţi ca!ul -ntin& -n a!ă. 5acă -l tai şi -l arunc> nu va !luti. ?Grupu# r(de3 Coe r(de3 pe m+sur+ ce "ob mi%c+3 )n sus %i )n 4os3 capu# #ui Coe cu m(na*@ ;şa e 'ai bine> la&ă/l !ur şi &i'!lu &ă &tea acolo. Creierii tăi &unt 'ult 'ai uşori decât a!a> ca!ul tău e&te uşor> la&ă/l &ă &tea -ntin& aici. ?Coe o 0ace*@ "obE <ine. ;cu' te voi ţine doar cu trei degete şi ve2i dacă te !oţi ţine. <ine> ai 9ăcut/o !entru o &ecundă. ?Grupu# se bucur+ din nou*@ ;cu'> că a!roa!e !luteşti> re&!iră 'ai adânc. Re&!iră de aici. ?A%i pune m(na pe burta #ui Coe*@ )rage aerul !ână aici. 5e&c"ide oc"ii> nu !oţi vedea unde 'ergi cu oc"ii -nc"işi. La&ă/ţi ca!ul rela=at şi in&!iră adânc> dă/te 4o& de !e degetele 'ele. ;şa> te/ai dat 4o& din nou. ;i &i'ţitM ? Coe )ncuviin'ea,+*@ <ine> dă/te 4o& din nou. Jau> e gro2av. ?Grupu# se bucur+ din nou.@ <ine> acu' cu două degete. Bşti gataM Ooe> te de&curci gro2av. Bşti a!roa!e gata &ă !luteşti. Cu două degete acu'M ?Coe )ncuviin'ea,+@ 3u te aud. Ră&!unde/'i. ?Coe spune c+ da3 este gata*@ <ine. 5ouă degete. Ridică/te Ooe. +n&!iră adânc şi dă/te 4o&. ?Coe o 0ace@ Jau> e gro2av. Bşti gro2av. ,ă/o din nou. ?Grupu# se bucur+ %i ap#aud+*@ <ine. ;cu' doar cu un deget> cu toate că nu ai nevoie de el. Si'te cu' te ţii &ingur. Si'ţi cu' ţi &e ridică cor!ul când re&!iriM ? Coe )ncuviin'ea,+*@ ;cu' ridică/te de !e &ingurul deget şi când -l voi retrage şi când tu vei re&!ira şi vei !luti> re&!iră şi !luteşte. Bşti gataM ?Coe r(n4e%te din nou*@ ;şa> ai reuşit. 7luteşti. ?"ob )%i ridic+ ambe#e m(ini )n aer3 deasupra 0e'ei #ui Coe %i grupu# se bucur+ %i 0#uier+ %i ap#aud+ cu mare ,gomot*7 Jau> gro2av> gro2av. 7luteşti> !luteşti. Stai -ntin& acolo un 'inut şi !luteşte &ingur şi a!oi ne vo' odi"ni. Ooe &tă -n a!ă> !lutind> cu un 2â'bet uriaş !e 9aţă. ;!oi <ob -i arată cu' &ă/şi coboare !icioarele şi &ă &tea. "obE Cu' te &i'ţi> OoeM CoeE Gro2av. Mă &i't gro2av. Sunt gro2av. <ob re!etă ace&t e=erciţiu cu 9iecare. Ooe nu a 9o&t di9icil> dar a 9o&t !uţin 'ai &!eriat &ă -ncea!ă decât ceilalţi. Ceilalţi ştiu a&ta şi 9iecare dintre ei a !lutit 'ai uşor. Mulţi'ea a &tat -n 4ur !rivind şi bucurându/&e de 9iecare 'işcare> de 9iecare victorie> !e 'ă&ură ce toţi cei şa&e au -nvăţat cu' &ă !lutea&că. "obE <ine. La !lutit &unteţi toţi gro2avi. ;cu' vreau ca toţi &ă &taţi !e &!ate şi &ă !lutiţi şi a!oi 9olo&iţi/vă 'âinile şi 9aceţi 'ici 'işcări cu 'âinile> aşa. ?5emonstrea,+3 st(nd pe spate %i )mping(ndu1%i corpu# cu mici mi%c+ri a#e m(ini#or3 'in(ndu1%i bra'e#e deasupra capu#ui3 p#utind pe ap+* To'i 0ac a%a3 unii mai u%or dec(t a#'ii3 dar )n dou+1 trei minute to'i )noat+ pe spate3 )n timp ce "ob spune cu mare entu,iasm @A Înotaţi> -notaţi. ?Grupu# se bucur+*@ B=er&aţi a&ta un ti'!> -n ti'! ce eu 'ă odi"ne&c. ? / 0ac )n timp ce "ob )i urm+re%te %i )i )ncura4ea,+*@ "obE ;cu' e ti'!ul &ă -nvăţaţi un alt e=erciţiu şi a!oi ne vo' o!ri> !entru a&tă2i. Cine &e o9erăM ?Coe se o0er+ din nou*@ <ine> Ooe> vreau &ă te duci la !erete şi &ă 9aci aşa. ? "ob demonstrea,+3 st(nd cu 0a'a )n 4os )n ap+3 )mping(nd )n perete %i p#utind cu 0a'a )n 4os )n mi4#ocu# apei pu'in ad(nci3 unde e8ecut+ o )ntoarcere3 as0e# )nc(t acum p#ute%te pe spate3 respir(nd*@ Vreau ca 9iecare dintre voi &ă 9acă a&ta. ;ici> la Mt. Madonna

11

3J nu'i' a&ta 7luta Mortului. 3u la Mt. Madonna. ? To'i r(d* "ob %tie c+ oriunde se )nva'+ )notu#3 aceast+ p#ut+ este numit+ P#uta !ortu#ui3 ceea ce nu inspir+ chiar entu,iasm novici#or sau 0obici#or* "ob vrea s+ verba#i,e,e aceast+ 0ric+3 pe care o au ma4oritatea )not+tori#or3 ast0e# )nc(t s+ se con0runte cu ea )n mod deschis* R(su# o 0ace* Apoi3 0iecare 0ace e8erci'iu#3 cu vite,a #ui3 unii mai bine dec(t a#'ii3 unii cu mare di0icu#tate*7 "obE <ine> vreau &ă ter'in acu'. Jnii dintre voi aţi 9ăcut/o 9oarte bine> toţi aţi 9ăcut/o cu'va. 3u e&te di9icil> dar nece&ită !ractică> ca orice altceva. ;ţi !utea 9i -nclinaţi &ă vă "ărţuiţi dacă nu o 9aceţi !er9ect. 3u 9aceţi a&taN Reali2aţi că tuturor> acu' 'ai !uţin de o oră> vă era 9rică &ă intraţi -n a!ă şi acu' aţi -notat cu toţii> aţi !lutit cu toţii. Sunteţi gro2avi şi toţi veţi -nvăţa &ă -notaţi -n 'ai 'ulte 9eluri> -nainte ca luna &ă &e ter'ine. 7racticaţi -n &eara a&ta> du!ă ce ter'ină'> unul cu altul. B=er&aţi -ntâi !lutitul> a!oi -ntoarcerea. ;'intiţi/vă> aveţi de4a braţele -n 9aţa voa&tră> aşa că lă&aţi o 'ână a9ară şi aduceţi/o !e cealaltă -n ti'! ce vă -ntoarceţi. ;&t9el veţi avea de4a o 'ână acolo care &ă vă a4ute. ,ăceţi/o aşa. ?28ecut+ o a#t+ )ntoarcere3 0oarte )ncet3 ar+t(ndu1#e cum s+ o 0ac+ cu o singur+ m(n+ )ntins+ pe tot parcursu# )ntoarcerii* @ <ine> &ă ter'ină' şi veţi e=er&a 'ai târ2iu. ? Apoi3 "ob 0ace repede patru sau cinci ba,ine de craw# austra#ian %i spate3 )n timp ce grupu# )# ova'ionea,+ acum* 5up+ ce iese din ap+3 spune cu un r(n4et@A 5e&tul de bine !entru un tânăr de 68 de ani> e"M Jr'ătoarea 2i şi 'ai 'ulte 2ile du!ă aceea> <ob lucrea2ă cu ei -n a!ă. Bi -nvaţă &ă &e -ntoarcă de !e 9aţă !e &!ate> aşa că toţi au alternativa de 9iecare dată când &e a9lă -n a!ă adâncă şi &unt obo&iţi> &ă &e odi"nea&că !lutind !e &!ate. ;cea&ta e&te o te"nică de &u!ravieţuire> de care au nevoie toţi -notătorii. Când oa'enii -nvaţă &ă &e rela=e2e şi &ă !lutea&că> a&t9el -ncât 9iecare celulă a lor &ă -nţeleagă că !lutitul e&te !o&ibil> -ncetea2ă &ă le 'ai 9ie 9rică şi &unt gata &ă -nveţe 'işcări. <ob -i -nvaţă &ă -noate !e &!ate> bra& şi !e o !arte. Bl nu e&te intere&at &ă/i 9acă -notători e=!erţi -n cra.l au&tralian şi nici nu/i va -nvăţa cra.l !ână când nu vor 9ace celelalte 'işcări &u9icient de bine !entru a &e de&curca -n a!ă. În toate ace&te ti!uri de -not !ot -nota cu ca!ul a9ară din a!ă> &ă re&!ire uşor şi &ă/şi câştige -ncrederea -n ei -nşişi. Când au -ncredere> &e duc &!re !artea 'ai adâncă> -ncet -ncet> ţinându/&e de 'arginea !i&cinei şi a!oi -notând uşor -na!oi către a!a 'ică. ;!oi e=er&ea2ă -ntoarcerea de !e 9aţă !e &!ate şi !lutirea -n a!a adâncă. La 9inal &unt -notători> -ncre2ători şi ca!abili &ă -noate -n a!a adâncă. ;ce&ta e&te un lucru !rin e=erciţiu. B&te e=traordinar &ă cree2i un 'ediu -n care oa'enii &e vindecă !rin e=erciţiu. <ucuraţi/văN

11

Capi$ lul ), A#u+ul *n c pil.rie
;daug ace&t ca!itol -n noua ediţie a cărţii Schimb(nd vie'i3 deoarece 'ulţi tera!euţi cred> -n 'od 9al&> că trau'ele &evere din co!ilărie şi> -n &!ecial> abu2ul &e=ual nece&ită -ntotdeauna trata'ent de lungă durată. Vreau ca tera!euţii &ă cunoa&că 'etodele noa&tre de &curtă durată de abordare a abu2ului din co!ilărie.

;<JLJL SBXJ;L
Lucrând cu clienţii care au 9o&t abu2aţi &e=ual> contractul e&te i'!ortant. În li!&a lui> tera!eutul şi clientul !ot rătăci la ne&9ârşit !rin a'intirile clientului de&!re abu2> trecute şi !re2ente> 9ără nici o re2olvare. 3oi crede' că o a&t9el de tera!ie e&te ea -n&ăşi un abu2. Contractul !oate 9i acela de a/şi reveni de !e ur'a e9ectelor deter'inate de trau'ă> cât de re!ede !o&ibil. GeorgeA 3u cred că a' nevoie de 'ai 'ult de două şedinţe> dacă eşti de acord. ;' vă2ut -nregi&trarea voa&tră video. <ărbatul ... . 7ove&tea 'ea ... . ?Pau,+@ Voi -nce!e. Sunt ca şi bărbatul de !e ca&eta video> cu e=ce!ţia 9a!tului că ... abu2atorul 'eu a 9o&t o 9e'eie> nu un bărbat. : 'ătuşă. Sora 'a'ei 'ele. Vreau &ă 'ă ocu! de ceea ce &/a -ntâ'!lat şi &ă la& -ntâ'!larea -n ur'a 'ea. B 9oarte durero&> &ă vorbe&c de&!re a&ta. !aryE <ine-nţele&. ?!ary veri0ic+ pe scurt situa'ia din via'a sa actua#+ %i i se spune c+ nu are nici o prob#em+ actua#+ serioas+3 pe care s+ vrea s+ o schimbe* @ <ine> eşti gata &ă 'ergi -n trecutM La tine şi la 'ătuşa taM ?2# )ncuviin'ea,+*@ 5e unde vrei &ă -nce!iM 11

3u 'ulţi oa'eni &unt aşa de clari ca George> &au atât de de&c"işi şi de direcţi. ;bu2ul &e=ual !oate &ă nu 9ie 'enţionat> &ă nu 9ie con&iderat i'!ortant> &au &ă nu 9ie nici 'ăcar rea'intit !ână când nu ie&e la lu'ină -n &cenele ti'!urii> -n ti'!ul lucrului clienţilor> !entru re2olvarea unor !roble'e actualeA li!&a &en&ibilităţii &e=uale> 9rica de &trăini> re9u2ul -ncrederii> de!re&ia> coş'aruri recurente &au li!&a &ti'ei de &ine. ;nne e&te o 9e'eie &!eriată> ti'idă> cu !uţin &ucce& -n viaţă> -n ciuda unei di!lo'e de colegiu şi a unei inteligenţe &u!erioare. 3u crede -n !uterea ei de a &e &c"i'ba şi ră'âne o &ecretară> !lătită !ro&t. Vi&ea2ă la o viaţă 'ai bună> dar nu 9ace nici un !a& ca &ă/şi tran&9or'e vi&ele -n realitate. +niţial> &co!ul ei e&te nebulo&A &ă/şi dea &ea'a ce i/ar 9ace viaţa 'ai intere&antă. 7ri'ul ei contract concret e&te acela de a/şi câştiga -ncrederea -n &ine> de care are nevoie !entru a căuta o &lu4bă intere&antă> 9a&cinantă. 7ână acu' &/a gândit la anu'ite &lu4be şi a!oi i/a 9o&t 9rică &ă le &olicite. În ti'!ul celei de/a !atra şedinţe> i &/a cerut &ă &e -ntoarcă> -n 9ante2ie> -n co!ilărie. !aryA ;lege un 'o'ent când eraţi -'!reună toţi trei> 'a'a> tata şi tu. 3u ceri ce vrei. )e &i'ţi &!eriată> !oate> &au li!&ită de !utereM AnneE ?Ant(i poveste%te despre seri#e de s(mb+t+3 c(nd priveau cu to'ii #a T$ %i nimeni nu vorbea*7 3u &e -ntâ'!la c"iar ni'ic. 3u ştiu.?Tace c(teva momente*@ 7roble'a nu e&te &â'băta &eara. B&te du'inică di'ineaţa. ?$ocea ei este 0oarte s#ab+ %i micu'+*@ În 9iecare du'inică di'ineaţa 'a'a 'erge la bi&erică. Cer &ă 'erg cu ea> dar> aşa cu' le aşea2ă &oarta> ea crede că ar trebui &ă &tau aca&ă cu tata. Mă a&cund -n dula!> -n &!atele "ainelor 'a'ei. S!un D3u a2iE> dar tata 'ă trage a9ară din dula! şi ... 9ace &e= cu 'ine. !aryA B teribil. ;nne> ai 9i di&!u&ă &ă !retin2i că eşti un re!orter a9lat -n acea ca&ăM ,ii acolo> când 'ica ;nne &!une D3u a2iE. Când clientul &e con9runtă !ri'a dată cu o &cenă de abu2 &e=ual> !re9er &ă intre -n &cenă ca 'artor ... re!orter> vecin> a&i&tent &ocial ... decât &ă/şi ia !ro!riul rol ca victi'ă> !entru a gândi de&!re ceea ce &e -ntâ'!lă> 9ără a 9i co!leşit de &enti'ente. Martorul de&crie &cena> ca şi când &/ar -ntâ'!la aici şi acu'. ;!oi> tera!eutul şi 'artorul di&cută -'!reună> !ână când a'bii &unt 'ulţu'iţi că 9a!tele &unt clare> inclu&iv circu'&tanţele !&i"ologice relevante !entru co!il. B=e'!leA TerapeutA Cred că regula i'!ortantă -n acea&tă ca&ă e&te D3u văd nici un rău -n a&ta.E Se !otriveşte> 5onM TerapeutA Su&an> cu o 'a'ă aşa bolnavă> nu e de 'irare că 'ica Su&an nu &e &i'te -n &iguranţă &ă/l toarne !e nenorocit. TerapeutA Oudy> -n acea&tă ca&ă !are că abu2ul &e=ual e&te &ingura a9ecţiune !e care o !ri'eşte un co!il. Mă aşte!t ca co!ilul &ă 9ie con9u2 -n legătură cu ceea ce e&te drago&tea şi cu ceea ce e&te abu2ul. Îţi !are adevăratM C#ientA Ca vecin ... e&te di9erit. Ve2i> a' cre2ut -ntotdeauna că a 9ăcut/o !entru că era beat. 5ar -n acea&tă &cenă> când &unt vecinul> nu cred că e&te beat. Cred că e&te co'!let de!ravat.

11

C#ientA B !rea greu şi &ă !rive&c a&ta. ;' dorit 'ereu &ă -nc"id oc"ii. 7oate că atunci când era' 'ică> a' ţinut oc"ii -nc"işi şi a' !retin& că nu era aşa. TerapeutA <ună ob&ervaţie. 5u!ă ce tera!eutul şi clientul au di&cutat &cena> tera!eutul !oate aduce un &caun gol şi !oate &ugera ca co!ilul abu2at &ă 9ie invitat &ă li &e alăture. Clientul alternea2ă -ntre a &ta !e &caunul &ău şi !e &caunul co!ilului> !e 'ă&ură ce di&cută ceea ce &!une şi e&te i'!ortant. Înaintea ter'inării !ri'ei şedinţe de tera!ie> indi9erent dacă e&te tera!ie de gru! &au individuală> trebuie alocat ti'! !entru !lani9icarea a ceea ce va 9ace clientul -ntre şedinţe. Clientul şi tera!eutul di&cută cu' clientul -şi !oate re-ntări ceea ce a -nvăţat din lucru> &au cu' -şi va !rote4a şi a4uta co!ilul victi'ă din el. Sau !oate abandona lucrul !ână la şedinţa ur'ătoare. !aryA George> a2i ai e=!u& 'ultă durere. Ce !ărere ai &ă/ţi iei o vacanţă de la durerea ta !ână la ur'ătoarea noa&tră -ntâlnireM ?George )ncuviin'ea,+*@ +a &cena !e care toc'ai ai de&cri&/o şi 'icşorea2/o> !ână când -ntreaga &cenă !oate intra -ntr/o cutie de !anto9i. :a'eni 'ici> &cene 'ici. ;cu'> i'aginea2ă/ţi că legi cutia de !anto9i şi o !ui acolo> -n &!atele 9işelor 'ele. La&/o acolo !ână &ă!tă'âna viitoare. <ineM La -nce!utul 9iecărei noi şedinţe> clientul &!une cu' a 9o&t şi e&te a!reciat !entru ceea ce a obţinut. 5acă &unt re2i&tenţe> clientul şi tera!eutul le e=!lorea2ă !e &curt. 7a&ul ur'ător e&te acela ca clientul &ă 9ie co!ilul -n &cena abu2ului. 5acă ace&t lucru !are !rea co!leşitor> clientul !oate dori &ă/şi i'agine2e că un adult !uternic S un !oliţi&t> &au el -n&uşi ca adult> &au un atlet 9avorit S &tă -n colţul ca'erei> gata &ă -l !rote4e2e. <ine-nţele&> toţi clienţii !ot !ără&i &cena -n orice 'o'ent. În ti'!ul ace&tei a doua intrări -n &cena ti'!urie> tera!eutul şi clientul !ot ob&erva că co!ilul din &cenă are di9icultăţi -n a gândi> a 9ace &au a &i'ţi. Victi'ele abu2ului &e=ual -şi neagă de&eori abilităţile naturale de a gândi de&!re ceea ce &e -ntâ'!lă cu ele> de a 9ace ceea ce e&te nece&ar !entru a !reveni recurenţele> &au de a/şi &i'ţi !ro!riile ră&!un&uri e'oţionale. Clienţii !ot !urta cu ei> -n vieţile lor de adulţi> ve&tigii ale ace&tei li!&e de autono'ie -n gândire> &enti'ente şi co'!orta'ent. )era!eutul şi clientul !ot lucra &ă re2olve ace&te i'!a&uri !e 'ă&ură ce a!ar> &au &ă le ob&erve> !entru a lucra ulterior cu ele. În ti'!ul -ntoarcerii clienţilor -n &cenă> ca şi co!ii> centrarea va 9i !robabil a&u!ra vinei şi ruşinii> !e care -ncă le !oartă 'a4oritatea victi'elor abu2ului &e=ual din co!ilărie. Ble au nevoie &ă recunoa&că că nu &unt vinovate. 5acă le/a 9ăcut !lăcere actul &e=ual> dacă &/au &u!u& !entru a !ri'i cadouri> &au dacă au cerut ca actul abu2iv &ă &e re!ete> nu &unt vinovaţi. În conte=tul &cenei> clientul> ca şi co!il> trebuie &ă creadă a&ta. 5acă clientul continuă &ă &e &i'tă vinovat> una dintre te"nici e&te aceea de a cere co!ilului> -n &cenă> &ă &!ună DSunt vinovatE şi &ă continue cu acea&tă a9ir'aţie !ână când e&te -nc"eiată şi a!oi &ă ia celălalt &caun şi &ă &!ună D3u &unt vinovatE şi &ă continue cu acea&tă credinţă. 7oate &c"i'ba cele două !o2iţii !ână când va reali2a că nu e&te vinovat. 5acă ace&t lucru e&te re2olvat> tera!eutul -i !oate cere clientului &ă &e -ntoarcă -n !re2ent şi &ă decidă dacă şi/ar conda'na D!ro!rii tăi co!iiE &au Dco!iii !e care -i iubeştiE la vinovăţie !e viaţă.

11

5acă clientul e&te un colecţionar de vini> tera!eutul !oate 'erge la altă &cenă şi !oate include c"iar şi de&enul lui <ob cu D&!er'ato2oidul şi ovululE> !e care el -l dădea oa'enilor care &e -nvinovăţeau !entru !ro!ria conce!ţie. )era!eutul trebuie &ă aibă -n vedere acea&tă !roble'ă !ână când e&te re2olvată. Când e&te re2olvată> clientul reintră -n &cenă> -l !riveşte direct !e agre&or şi crede când &!une D)u eşti vinovat. Bu nu &unt vinovat. Co!iii nu &unt vinovaţi !entru ceea ce le 9ac adulţiiNE. Ruşinea e&te la 9el de coro2ivă ca şi vina. ;nne a !lân& -n ti'! ce !ove&tea ce vinovată &e &i'ţea. AnneA Gtia' că era greşit. ;' 9o&t 'ereu ruşinată. Bra' !rea ruşinată !entru a !ove&ti. ;' 9o&t ruşinată toată viaţa> deoarece -'i i'agina' că lu'ea ştia> doar uitându/&e la 'ine> ce 'i/a 9ăcut tatăl 'eu ... . Bra' ruşinată -n 9aţa lui 5u'ne2eu. Viaţa 'ea era ruşinea. ?P#(nge mu#t timp*@ !aryA 5ă/i -na!oi ruşinea tatălui tău. Bl e&te cel care ar trebui &ă 9ie ruşinat. 3u tu. AnneA 5a> e adevărat. )ată> ar trebui &ă/ţi 9ie ruşine. Bu &unt -ncă ruşinată> dar nu a' greşit cu ni'ic. )u ai greşit şi ar trebui &ă/ţi 9ie ruşine. 3u &unt vinovată şi &!er că> -n curând> nu voi 'ai 9i ruşinată. Clienţii -şi !ot bloca &enti'entele. În &cena abu2ului &e=ual clienţii au nevoie &ă &!ună DMi/e 9ricăE şi &ă/şi &i'tă 9ricaC DSunt tri&tE şi &ă/şi &i'tă lacri'ileC DSunt 9urio&E şi &ă/şi e=!ri'e 9uria. Clienţii -nce! cu e'oţia cea 'ai uşor de e=!ri'at> cea 'ai a!roa!e de &u!ra9aţă. 7er&oana 9urioa&ă va -nce!e cu 9uria şi a!oi va !erce!e tri&teţea &ubiacentă. 7er&oana tri&tă va !lânge -ntâi> -nainte de a/şi !erce!e 9uria. )era!eutul va 9olo&i orice te"nică e9icientă !entru client> !entru a/i !er'ite clientului &ă/şi e=!ri'e e'oţiile> &i'ţindu/&e -n &iguranţă. Mai târ2iu> eu -l &u&ţin !e client &ă -nveţe &ă/şi e=!ri'e &enti'entele -n 'od autentic. B=!ri'area 9ricii include> de obicei> o voce ti'idă şi un cor! tre'urător> dar nu ţi!ete> !lân&ete &au 2â'bete. )ri&teţea include lacri'i şi o e=!re&ie de doliu> dar nu ţi!ete> 2â'bete &au tre'urături. ,uria include ge&turi !uternice> voce !uternică şi c"iar cri2e de nervi> dar nu include lacri'i> 2â'bete &au tre'urături. 7entru a lucra la de'on&trarea &enti'entelor congruente> e&te de a4utor o oglindă 'are. :ricu'> victi'ele abu2ului &e=ual -n co!ilărie ar trebui 9elicitate indi9erent de gradul de blocare a &enti'entelor !e care l/au &i'ţit şi l/au e=!ri'at anterior. 5acă tera!eutul !re&ea2ă !rea in&i&tent !entru &enti'ente 'ai inten&e &au 'ai congruente> clientul &e !oate &i'ţi -ncă o dată -'!in& -n !o2iţia de victi'ă. !aryA Lâ'beşti. Cred că ar trebui &ă &!ui D)e ură&cE 9ără &ă 2â'beşti. Încearcă. AnneA )e ură&c. ?Ancepe s+ p#(ng+*@ !aryA ?Ignor(nd 0aptu# c+ ea p#(nge )n #oc de a 0i 0urioas+ )n mod congruent @A <ine. Vrei &ă &!ui -ncă o dată> &au !re9eri &ă !ără&eşti &cena deoca'datăM Sc"i'barea cu ;nne &/a !etrecut -n ti'!ul celei de/a treia vi2ite -n &cena &e=uală> când ea a &i'ţit 9uria !entru !ri'a dată.

1$

AnneA ?Fip(nd@ )e ură&c> tatăN )e ură&c. Bşti un ani'alN ? Love%te %i pocne%te perne#e pe m+sur+ ce )%i strig+ 0uria*@ Gi -ncă cevaN )u> 'a'ăN )u> !reotuleN +ntraţi -n ca'eră c"iar acu'N Gi cu voi vorbe&cN 7riviţi la ace&t bărbat 'i2erabil. 3ici unul dintre voi nu '/a !rote4at de el. 3u aţi ştiut> nuM Credeţi că &unteţi nevinovaţi. Bi> bine> dracu &ă vă ia> nu aţi -ncercat &ă a9laţi ce nu era -n regulă la noi aca&ă. ;' -ncercat &ă vă &!un a'ânduroraN ;cu' -'i a'inte&c. M/aţi -'!in& -ntr/o !arte. Sunt 9urioa&ă !e voi toţiN Jau. ?Anne m+r%+#uie%te )n susu# %i )n 4osu# camerei*@ 3iciodată nu '/a' &i'ţit atât de !uternică. Sunt !uternică c"iar acu'. 3u 'i/e ruşineN S!un> &ă vă 9ie ruşine tuturorN !aryA Minunat> 'inunat lucruN ?Se )mbr+'i%ea,+* !ai t(r,iu3 spre s0(r%itu# %edin'ei3 !ary spuneE@ Mă -ntreb cu' vei 9olo&i acea&tă !utere !entru a/ţi căuta o &lu4bă. Î'i &!ui &ă!tă'âna viitoare> bineM Clienţii &e -ntorc -n &cenele abu2ului &e=ual !entru a lua noi deci2ii -n 'ai 'ulte do'enii ale vieţii lor. 5acă clientul e&te &uicidar> are nevoie &ă recunoa&că D Nu m1am omor(t pentru ce mi1ai 0+cut3 oric(t de r+u a 0ost %i nu am s+ m+ omor a,i E. C"iar şi clienţii care nu &unt 'ani9e&t &uicidari bene9icia2ă deci2ând DVoi avea gri4ă de 'ine de acu' -ncolo şi nu 'ă voi &inucide accidental &au intenţionat> !entru nici un 'otivE. ;lte noi deci2ii includA D5e acu' -ncolo> voi gă&i oa'eni de -ncredere şi voi avea -ncredere -n ei. 3u &unt toţi ca tine.E D5e acu' -ncolo> -'i voi alege !ro!riii !arteneri &e=uali. Sunt 'are acu' şi nu 'ai &unt o victi'ă a abu2ului &e=ual.E DVoi alege care acte &e=uale -'i !lac ... . 3u 'ai eşti -n !atul 'eu de/acu' -ncolo.E D;2i -'i !lace &e=ul> indi9erent ce 'i/ai 9ăcut tu. 3u 'ai eşti -n !atul 'eu.E D7ot râde şi !ot &ări şi !ot dan&a 9ără vină> deoarece nu di&tracţia 'ea te/a 9ăcut &ă 'ă viole2i. 7erver&itatea ta te/a deter'inat.E 7entru a ter'ina ace&t lucru cu noua deci2ie> clientul> ca adult> -şi !oate i'agina că intră -n &cenă ca &ă -i &!ună abu2atorului D3u 'ai eşti i'!ortant -n viaţa 'eaE. Îi &!une co!ilului DVino cu 'ine. ;bu2ul &/a ter'inat. 5e acu' -ncolo> eu te voi !rote4a.E Con&truirea unui nou !ărinte va con&olida câştigurile obţinute de client. ;cea&tă te"nică a 9o&t !redată !entru !ri'a oară analiştilor tran2acţionali de către Muriel Oa'e&. Clientul -şi creea2ă !entru &ine un !ărinte 'ai bun decât cel !e care l/a -ncor!orat -n ti'!ul co!ilăriei. !aryA George> ai lucrat re!ede. 5ouă şedinţe> e=act aşa cu' ai !revă2ut. Înainte de a &e ter'ina ora> 'ai a' Dun &ingur lucruE !entru tine. Creea2ă/ţi o &tare a eului de !ărinte 'ai bună. GeorgeA S!une/'i cu'> bineM !aryA Într/un &ingur 9el> -ntoarce/te -n ti'! -ncă o dată şi de&co!eră un George 'ic şi 9ericit> -nainte ca 'ătuşa ta &ă/ţi 9i di&tru& inocenţa> aşa cu ai &!u& tu. Gă&eşte o &cenă -n care 'icul George e&te 9ericit. GeorgeA 3u a' nici o !roble'ă cu a&ta. Bra' 'ereu 9ericit când citea'. MergeM !aryA <ine-nţele&.

1$

GeorgeA Scena ... o &cenă ... . Sunt -ntr/o că&uţă din co!ac> -ntr/o livadă abandonată de lângă ca&a noa&tră. ;' adu& o 'ulţi'e de cărţi şi &unt total 9ericit ?George ,(mbe%te*@ !aryA <ine. ;cu' ce 2ici de a&taA )e urci -n co!ac şi te aşe2i lângă 'icul George şi 9ii genul de !ărinte care ţi/ar !lăcea &ă -l 9i avut el. GeorgeA ?$orbe%te cu b+iatu# despre numeroase aprecieri *** note; abi#itatea de a citi3 etc *** %i )i spune c+ este un copi# dr+gu'* Apoi3 cu pu'in a4utor din partea terapeutu#ui* @ )e iube&c. Jau> a&ta e nouă. 3ici nu ştii ce nou !are. : voi &!une din nou. George> te iube&c. Bşti genul de co!il al cărui tată 'i/ar !lăcea &ă 9iu. ? P#(nge@ 3u &unt tri&t. ;ce&tea &unt lacri'i bune. În ace&t 'o'ent> eliberat de e9ectele abu2ului> clientul va alege acţiuni reale ca &ă 9acă 9aţă abu2atorului din trecut. 7re9er ca clientul &ă aşte!te !ână la &9ârşit> !entru ca D&c"i'barea abu2atoruluiE> &au D!ede!&irea abu2atoruluiE &ă nu &e &ub&tituie nevoii noii deci2ii. Cu toate ace&tea> dacă e=i&tă o cât de 'ică !o&ibilitate ca abu2atorul &ă abu2e2e -n !re2ent de alţi co!ii> ar !utea 9i nece&ar &ă 9ie contactate i'ediat autorităţile locale. Clientul !oate alege &ă -l dea -n 4udecată !e abu2ator> &ă/l con9runte direct> &ă &!ună altor 'e'bri ai 9a'iliei de&!re abu2> &au &ă la&e &ă treacă.

;<JLJL ,+L+C
Cei abu2aţi 9i2ic ar 9i !utut 9i torturaţi -n co!ilărie de !ărinţi> de 9raţi 'ai 'ari> &au de alte rude. În 9a'iliile DbuneE co!iii &unt !ăl'uiţi> bătuţi la 9und> ciu!iţi şi bătuţi ca !edea!&ă !entru co'!orta'ent ne!otrivit. Sunt gâdilaţi &au luaţi la trântă -'!otriva voinţei lor. )oate a&tea> indi9erent de 'otive> &unt abu2uri. Când adulţii neabu2ivi din 9a'ilie nu o!re&c abu2ul> &unt vinovaţi la contribuirea ace&tuia. Ca şi -n tera!ia abu2ului &e=ual> victi'ele abu2ului 9i2ic &e -ntorc la &cenele ti'!urii !entru a aduna 9a!te> !entru a &i'ţi e'oţii care au 9o&t blocate şi !entru a recunoaşte că abu2atorul şi cei care !rive&c &unt vinovaţi> dar nu şi victi'aC co!ilul abu2at 9i2ic nu e&te niciodată vinovat. +ndi9erent de ceea ce greşeşte un co!il> nici un co!il nu in&tigă şi nu 'erită !edea!&a 9i2ică dureroa&ă. : deci2ie Dde a nu &e &inucideE !oate 9i !ri'a !rioritate> deoarece clienţii abu2aţi 9i2ic &unt de&eori &uicidari -ncă din co!ilărie. În ti'!ul bătăilor> c"iar -ncă dinainte de a şti -nţele&ul real al cuvântului> ei -şi dore&c &ă 9ie 'orţi. ;ce&te dorinţe tragice !ot ră'âne D-n oa&eE> c"iar dacă vieţile lor adulte &unt bogate şi !otenţial 9ericite. 7entru a decide &ă trăia&că> clientul intră -ntr/o &cenă i'aginară -n care are loc abu2ul 9i2ic şi &!uneA D3u 'ă voi &inucide indi9erent cât de 'ult &u9ărE. Co!ilul nu &e &inucide -n co!ilărie> -n ciuda 9ricii> durerii> u'ilinţei şi li!&ei de drago&te. Co!ilul nu &e &inucide c"iar dacă nonabu2atorul cel 'ai iubit nu 9ace ni'ic !entru a o!ri abu2ul. C#ientA Bra aşa de -ngro2itor. )ata !ocnindu/'ă şi lovindu/'ă şi 'a'a ră&ucindu/şi 'âinile. Gi când 'ă duce la &!ital> -i &!une doctorului că nişte băieţi 'ai 'ari au 9ăcut/o şi eu trebuie &ă &!un că nu ştiu cine &unt. W&ta nu a 9o&t cel 'ai rău 'o'ent. Cor!ul 'eu e &!eriat ... . 5ar &/a ter'inat şi eu a' &u!ravieţuit. 3u '/a' băgat eu -n a&ta. 3u o voi 9ace acu'.

1$

5u!ă ce iau deci2ia de a nu &e &inucide> clienţii abu2aţi 9i2ic gă&e&c -n ei un nucleu 9ericit> &ănăto&> cura4o&> !entru a de'on&tra căA DSunt de'n de iubire> c"iar dacă a' 9o&t tratat atât de răuE. Clientul va lua o nouă deci2ie !entru orice deci2ie ti'!urie care &tă -n calea unei vieţi 9ericite> cu' ar 9i deci2a de a nu 'ai &i'ţi niciodată> de a nu/şi 'ai arăta niciodată &enti'entele> de a nu avea niciodată !rea 'ult &ucce&> de a nu 9i niciodată 'ai !uţin decât !er9ect> de a nu 'ai iubi niciodată> de a nu 'ai avea -ncredere niciodată &au de a nu 'ai 9i niciodată a!ro!iat de o altă 9iinţă u'ană. ;!oi clientul !oate intra -n &cenă ca un &alvator e9icient> &!unând co!ilului D;' &ă te iau de aiciN )e iube&c. 5e acu' -ncolo eu o &ă a' gri4ă de tine. Voi aran4a viaţa noa&tră a&t9el -ncât &ă nu 'ai toleră' &u9erinţa ... nu vo' 'ai 9i victi'e.E Cei care abu2ea2ă co!ii au 9o&t la rândul lor abu2aţi şi &/au identi9icat cu agre&orii lor. ;ceşti clienţi trebuie &ă decidă D3u voi 'ai trata niciodată o altă !er&oană -n 9elul -n care a' 9o&t tratat euE. D3iciodată> indi9erent de circu'&tanţe> nu voi 'ai abu2a de !ro!rii 'ei co!ii &au ai altora.E Co!iii 'ari -şi dau -n 4udecată !ărinţii !entru abu2 &e=ual. 5evine a!roa!e la 9el de !ericulo& &ă abu2e2i &e=ual de !ro!rii co!ii ca şi &ă abu2e2i &e=ual co!iii vecinilor. 5e/abia aşte!t 2iua -n care a/ţi bate !ro!rii co!ii va duce la !edea!&a cu -nc"i&oarea> !edea!&ă la 9el de lungă ca şi !entru a bate co!iii vecinilor. 7entru ace&t 'otiv> nu/'i !ot ri&i!i &i'!atia 9aţă de adulţii care &unt daţi -n 4udecată !entru că şi/au torturat 9i2ic co!iii. Cred că 'artorii care nu au o!rit abu2ul ar trebui c"e'aţi -n a&t9el de !roce&e. 5acă abu2ul 9i2ic e&te co'i& de !oliţie &au de !ro9e&ori> !ărinţii ar trebui &ă de&c"idă i'ediat !roce&e> deoarece o !ierdere !otenţială şi &e'ni9icativă de bani ar !utea convinge o9icialităţile &ă o!rea&că &ancţionarea abu2ului. Ca şi -n ca2ul abu2ului &e=ual> abu2atorii nu ar 'ai trebui lă&aţi &ă continue &ă lucre2e cu co!ii.

;<JLJL BM:R+:3;L
Când un co!il e&te criticat> u'ilit &au bat4ocorit> acel co!il &u9eră un abu2 e'oţional. Când un co!il e&te ignorat &au nu e&te !lăcut -n 'od tacit> şi ace&ta e&te abu2at e'oţional. Ca şi -n ca2ul trata'entului celor abu2aţi &e=ual şi 9i2ic> victi'ele abu2ului e'oţional au nevoie de a4utor !entru a/şi de2volta un &enti'ent al valorii de &ine şi un !ărinte 9uncţional !entru a avea gri4ă de &ine. Când &e -ntorc -n &cenele ti'!urii> aceştia &unt -ncura4aţi &ă ră&!undă verbal> !entru a &e energi2a şi !entru a re&!inge 'e&a4ele abu2ive. C#ientA S!ui că &unt !ro&t. )u eşti !ro&t. 3u 'ă !ot gândi la ceva 'ai !ro&te&c decât &ă u'ileşti un co!il care are !roble'e -n a -nvăţa &ă citea&că. Bşti !rea !ro&t !entru a 9i !ro9e&orN C#ientA S!ui că '/a' nă&cut rău. Când 'i/ai &!u& a&ta> ai 9o&t o 'a'ă rea !entru 'ine. C#ientA <unico> nu 'ai a&cult nici o vorbă de/a taN )aci din gurăN Clienţii iau noi deci2iiA voi trăi> voi creşte> voi avea -ncredere> voi iubi. 5eo&ebit de i'!ortantă e&te deci2ia de a/şi recunoaşte !ro!riile &ucce&e> -n loc de a &e critica

1$

!entru 'icile i'!er9ecţiuni. Jneori e&te util &ă 9ie -nţeleşi cei care au abu2at e'oţional de ei. TerapeutA La&ă/'ă &ă vorbe&c cu 'a'a ta. Cu' o c"ea'ăM CaneA Blaine. TerapeutA ,ii Blaine şi &tai !e &caunul ă&ta gol. ? Pacientu# se mut+*@ ;cu'> Blaine> aş dori &ă ră&!un2i atât de one&t !e cât !oţi tu. În !ri'ul rând ... de ce a 9o&t atât de greu &ă creşti un co!il> a&t9el -ncât a 9o&t a!roa!e 'ai 'ult decât ai !utut duceM Cane 0iind 2#aineA 3u avea' bani. ; trebuit &ă o -ntreţin !e Oane şi !e 9ratele ei şi nenorocitul ei de tată a!ărea doar când avea nevoie de bani. TerapeutA ;&ta e greu. ;i avut o viaţă grea. Înainte de a deveni 'a'ă viaţa ta era bunăM 2#aineA 7e dracuN )rebuia &ă a' gri4ă de toţi !icii 'icuţi ai 'a'ei> -n ti'! ce 'a'a lucra. TerapeutA ;şa că ai cre&cut urând co!iii. În&ea'nă că Oane a -nţele& greşit cu' au &tat lucrurile toţi anii aceştia. Ba a cre2ut că era ceva -n neregulă cu ea. 3u era ni'ic -n neregulă cu ea. 3eca2urile -n 9a'ilie veneau de la 9a!tul că tu ai avut o viaţă groa2nică. CaneA +a"> cred că e adevărat. ?J(mbe%te@ ;şa e> e adevărat. Gi c"iar dacă aş 9i 9o&t un co!il !er9ect> nu cred că '/ar 9i vrut. TerapeutA 5a> a !ri'it o lovitură groa2nică -n viaţă. Gi a!oi> a continuat tot aşa> creându/şi !entru &ine o viaţă groa2nică. CaneA 5eci> -ntrebarea e&te voi continua &ă 'erg !e ace&t nenorocit de dru'> cre-ndu/'i o viaţă nenorocită !entru 'ineM Cine ştieM ?P#(nge@ Cred că> 'ai 'ult &au 'ai !uţin> din cau2a a&ta 'ă a9lu aici. Clienţii &e !ot a'u2a -nvăţând &ă &ub&tituie critica de &ine cu a9ir'area de &ine. Multe te"nici uşurele> dar e9iciente> &unt enu'erate -n Ca!itolul 0. ,iecare tera!eut şi client &e !oate gândi la 'ult 'ai 'ulte. Jnii clienţi abu2aţi e'oţional cre&c uitându/&e du!ă alţii !entru a/i abu2a. Bi &!un unei !er&oane 9ără locuinţă D+a/ţi o &lu4bă> idiotuleE. Strigă DCe ai> eşti orbME> când un co!il &e loveşte de ei. +n&ultă le&bienele şi "o'o&e=ualii. Îşi u'ile&c !ro!riii co!ii &au !ro!rii &tudenţi. 3u/şi a'inte&c cu' e &ă 9ii 'ai 'ic> 'ai -ncet> 'ai i'!ul&iv &au i'!er9ect. Gi/au !ierdut e'!atia !entru u'anitatea din oa'eni. În loc de a critica a&t9el de clienţi !entru că &unt abu2ivi cu alţii ?care> binenţele&> &unt !erce!uţi de clienţi ca -ncă unul care -i critică@> tera!eutul are nevoie &ă/i -nveţe !e clienţi &ă -ncete2e &ă &e critice. 7e 'ă&ură ce clienţii -nvaţă &ă &e re&!ecte> e&te 'ai uşor !entru ei &ă -nveţe &ă/i re&!ecte !e alţii.

1$

Capi$ lul )6 Cu3 7. prin+i pe"$e1∗ I3ple3en$area unei n i deci+ii
<:< G:JL5+3G În 1$($ '/a' 'utat -n 5aIota de 3ord> iniţial ca &ă ţin locul unui !rieten> dar a!oi ca &ă ră'ân. ;' lucrat din greu cu el ca &ă de2voltă' un cabinet de 'edicină generală şi !entru a &ati&9ace nevoile de &ănătate ale unei !o!ulaţii de o!t 'ii de &u9lete -'!răştiate !e şai2eci de 'ii de 'ile !ătrate. Într/o 2i de !ri'ăvară târ2ie> un !rieten banc"er> 5on Ste.art> 'i/a &!u& D5octore> 'unceşti !rea 'ult. ;i nevoie &ă 'ergi la !e&cuit.E DLa dracu> 5onE> i/a' re!licat. D7ână acu'> !entru 'ine> !e&cuitul a -n&e'nat &ă &ca! nişte vier'i -n Ba&t River> -n 3e. VorI> când avea' şa&e ani> &ă arunc nişte bucăţi de co2i de 'ătură !e 4o& !e aleea unc"iului 'eu> când avea' 2ece ani şi &ă 9iu &tro!it de un &conc& !e Lacul Mendota din Madi&on> când avea' o!t&!re2ece ani. 3u ştiu &ă !e&cuie&c.E DSun un bun !e&car la 'u&căE a &!u& 5on. D)e voi -nvăţa eu. Pai &ă conduce' !ână 4o& la Sand CreeI -n *yo'ing -n ace&t .eeIend şi &ă !rinde' nişte !ă&trăviE. ;şa că '/a' du& la !e&cuit. ; 9o&t cu' a' !revă2ut> nu a' !rin& nici un !eşte> dar a' -nvăţat ceva şi> !e !arcur&ul celor două2eci de ani> !ână când a 'urit 5on> eu şi el a' 'er& la !e&cuit a!roa!e -n 9iecare an / -n Vello.&tone> &u& lângă Glacier> -n 5aIota de 3ord şi de Sud> la Lacul ;lligator şi !e Râul +ndian -n ,lorida şi -n alte câteva locuri. ;'
K

DCu' &ă !rin2i !eşte^ a 9o&t &!u&ă !entru !ri'a dată !artici!anţilor la un .orI&"o! de .eeIend -n &e!te'brie 1$6$> la o &ă!tă'ână du!ă vacanţa de !e&cuit. Mai târ2iu> <ob a &cri& !ove&tea !entru a 9i !ublicată -n The Power Is in the Patient. 5e/a lungul ti'!ului a 9o&t un e=e'!lu cla&ic !entru i'!le'entarea unei noi deci2ii> ca şi un !ortret 'inunat al ace&tui o' entu2ia&t. 1$

-nvăţat tot ce era de -nvăţat de&!re !e&cuitul !ă&trăvilor...> de&!re 'uşte> cu' &ă le legi> cu' &ă le !rin2i !e 9ir> cu' &ă legi un 9ir conic> ce 9el de băţ de undiţă &ă 9olo&eşti> ce 9el de undiţă de aruncat &ă 9olo&eşti> cu' &ă 'ergi -n a!ă contra curentului> cu' &ă 9olo&eşti 'uşte u&cate> 9iind -n a!ă contra curentului> cu' &ă 9olo&eşti 'uşte ude> cu' &ă te in&tale2i -ntr/un curent 'are> ca cel din Vello.&tone &au Madi&on> cu' &ă arunci -'!otriva vântului. ;' -nvăţat cu' &ă 'ă uit du!ă !ontoane> cu' &ă 9olo&e&c oc"elarii 7olaroid ca &ă văd cu' &e -nalţă !eştii> cu' &ă 'ă de&curc cu o undiţă care !luteşte la &u!ra9aţa a!ei şi &ă o 'enţin la linia e !lutire> cu' &ă nu dau altor !e&cari in9or'aţii &ecrete> cu' &ă le obţin !e ale lor ∗K ?cu toate că cuvântul Dr(m+E nu e&te un cuvânt :T !entru !e&carii care !e&cuie&c la 'u&că@ şi cu' &ă nu 9iu uneori !uri&t> când 'i/e 9oa'e şi &ingura 'âncare din a!ă e&te !eştele ne!rin& care nu a 'uşcat 'uştele. ;' -nvăţat &ă 9olo&e&c toate undiţele a&cuţite la a'bele ca!ete şi !utea'> de obicei> &ă/'i arunc undiţa -ntr/o cutie 'ică> indi9erent de vânt> de la a!roa!e orice di&tanţă re2onabilă. ;' -nvăţat cu' &ă evit &ă !le&ne&c a!a la aruncarea din &!ate şi cu' &ă evit &ă !rind co!acii şi iarba din &!atele 'eu. ;' -nvăţat cu' &ă evit &ă 'i &e vadă u'bra> !entru a nu lă&a !ă&trăvii &ă 'ă vadă. ;' -nvăţat o gră'adă de lucruri. Cred că a' !rin& !uţin 'ai 'ulţi !eşti decât un ignorant> dar> cu toate cunoştinţele 'ele> nu a' !rin& niciodată cu adevărat 'ulţi !eşti. 5u!ă un ti'!> !rietenii şi 9a'ilia 'ă -ntâ'!inau la -ntoarcerea de la Vello.&tone> &au de la Canionul S!ear9i&"> &au de la <ig <end cu DBi bine> tată ?&au doctore@> câţi ai !rin& de data a&ta> "a "a "aE. 5e obicei> 5on !rindea de 2ece ori 'ai 'ulţi. ;' -nce!ut &ă !ri'e&c o gră'adă de atenţii !entru că nu !rindea' !eşte şi &ă râd de 'ine> contrar !ro!riilor 'ele intere&e. :dată> 9iul 'eu de trei ani> 7"il un !rieten adult şi cu 'ine a' 'er& la dig &ă !rinde' !levuşcă şi 9iul 'eu a venit aca&ă cu veştileA DBu a' !rin& trei !eşti> ;l a !rin& un !eşte şi tata nu a !rin& nici un !eşte> "a "a "aE. Gi aşa a 9o&t 'ereu. 5on a 'urit -n 1$6% şi eu nu a' 'ai 9o&t la !e&cuit deoarece di&tracţia reală 9u&e&e !entru 'ine co'!ania> &tatul -n cort şi di&cuţiile din 4urul 9ocului de lângă cort. 5i&tracţia era re!re2entată de 9ri!tul !eştelui> de băutul ."i&Iey/ului !ână târ2iu -n noa!te> de 9ilo2o9area !ână ce 9ocul &e &tingea> de a 'erge de colo colo &ă !e&cui'> !ână când veneau turiştii şi a!oi &ă &tă' !e &!ate la &oare> ur'ărind !ă&ările cu' 2boară> a&cultând cu9undacii> ad'irând elanii 'aie&tuoşi bând din Râul Madi&on. 3u a' 'ai 9o&t la !e&cuit !ână -n vara lui 1$6$> când cei doi băieţi ai 'ei> 7"il şi Parry> au &ugerat &ă 'erge' noi trei. Mi &/a !ărut gro2av şi ne/a' 9ăcut !lanurile. D5ar de data a&taE> a' e=cla'at> Dvoi !e&cui !artea 'ea de !eşti. 3u e nici un dubiu -n legătură cu a&ta> '/a' deci&.E ;&ta avea legătură cu lucrul !e care Mary şi cu 'ine -l 9ăcea' cu Noi#e deci,ii* Mulţi dintre noi> tineri 9iind> a' -nvăţat cu' &ă &u!ravieţui' şi cu' &ă ne de&curcă' acce!tând cererile nebuneşti care ne/au 9o&t 9ăcute. Ca adulţi> lă&ă' ca ace&te deci2ii ti'!urii> iraţionale ?acu'@ &ă ne conducă vieţile. Bra' conştient că> -ntr/un 9el> deci&e&e' &ă nu !rind !eşte şi cu toate că nu era' conştient de toate &e'ni9icaţiile ace&tei deci2ii> ştia' că trebuie &ă &c"i'b acea&tă deci2ie> dacă voia' &ă aduc aca&ă !eştele. 5e a&e'enea> -n acel 'o'ent era' 9alit> datorită unei inve&tiţii 9ali'entare -ntr/o co'!anie>
K∗

Ooc de cuvinteA to .or' out Z a &'ulge &ecreteC .or' Z vier'e> râ'ă ?n. trad.@

1$

du!ă două2eci de ani de !ractică !rivată ca generali&t şi !&i"iatru şi avea' o bănuială că !eştii 'ei şi 9inanţele erau oarecu' legate de aceeaşi deci2ie ti'!urie> care era -'!otriva !ro!riilor 'ele intere&e. ;şa că ne/a' 9ăcut !lanurile &ă 'erge' la !e&cuit -n ti'!ul celor două &ă!tă'âni dintre Liua Muncii şi ,e&tivalul de Oa22 de la Monterey. Mi/a' anunţat !artenerii şi a' trecut &ă o văd !e bătrâna 'ea 'a'ă> &ă -i dau de ştire că &/ar !utea &ă nu o văd câteva &ă!tă'âni şi că 'erge' la !e&cuit. D:> <ob> eşti i'!o&ibilE> a e=cla'at ea. D3u !rin2i niciodată nici un !eşteNE ;!oi a' au2it cone=iunea. D3u eşti ca!abil &ă !e&cuieşti> "a "a "aNE ?7re&u!un că nu &unt ca!abil.@ D3u ai ti'! de di&tracţieNE ?7re&u!un că nu a'.@ D3u 9i co!ilăro&NE ?3u voi 9i.@ D3u ştii ni'ic de&!re baniNE ?7re&u!un că nu.@ D;şa că lucrea2ă din greu.E ?Î"-.@ : -ntreagă &erie de in4oncţiuni cu care a' deci& &ă 'ă de&curc. 3u 9i co!ilC 3u te di&traC 3u 9ace baniC 3u !rinde !eşte. 5ar lucrea2ă. Gi cu norocul tău> ar 9i bine &ă lucre2i din greu. ;' ştiut atunci că ur'a &ă/'i &c"i'b viaţa... &ă !rind !eşte> &ă 'ă di&tre2> &ă a' ti'! !entru 'ine> &ă 'ă bucur de lucrurile !e care le dorea'. Gi &ă nu/'i !ierd !rietenii> &ă nu/'i !ierd banii> &ă nu !ierd !eşii> &ă nu !ierd a!roa!e totul> aşa cu' 9ăcu&e'. Gata> gata> gataN Lua&e' deci2iaA DVoi !rinde !eşteNE ;şa că> -n vinerea dinaintea Lilei Muncii din anul 1$6$> a' !lecat către Vello.&tone. ;' 'er& !ână la <ay <ridge când 'i/a' a'intit că 'i/a' uitat ci2'ele de !e&cuit aca&ă / !ri'a &că!are din noua 'ea deci2ie de a !rinde !eşte. Cu' dracu !oate !e&cui un o' -n a!ele iuţi de la Gibbon &au )rucIeee &au -n a!ele reci de la Vello.&tone 9ără ci2'e de !e&cuitM 5ar> &tai> '/a' gândit> -'i !ot !er'ite &ă/'i cu'!ăr o nouă !erec"e de ci2'e şi> -n !lu&> a' vrut 'ereu o !erec"e nouă de ci2'e cu tal!ă de !â&lă> ca cea !e care i/a' cu'!ărat/o cadou lui 5on Ste.art acu' cinci&!re2ece ani> de 2iua lui> dar !e care nu 'i le/a' luat niciodată ?o altă cale de a nu !rinde !eşteM@> cu toate că a' alunecat de 2eci de ori !e &tânci. ?Cine !oate !e&cui &tând aşe2at -n curentM@ ;"a> '/a' gândit> acu' -nce! &ă văd cu' nu a' !rin& !eşte. ;' că2ut -n 9und -n curent din li!&a -ncălţărilor &igure. ;' că2ut -n 9und -n unele relaţii !er&onale> de a&e'enea> toate a&tea ca &ă nu 'ă di&tre2> ca &ă nu 'ă bucur şi ca &ă nu 'ă elibere2 de gri4i. 5eci> dacă lucrurile ar 9i 'er& !rea bine> cu' '/aş 'ai 9i lă&at &ă lucre2 din greuM ÎnţelegN ;' a4un& la Vello.&tone -n &eara de Lilei Muncii. )oţi turiştii -'!ac"etau şi !ână a doua 2i !arcul ar 9i 9o&t gol> cu e=ce!ţia noa&tră> a !e&carilor. 7ri'ul lucru de di'ineaţă> a' condu& !ână -n !artea ve&tică a Vello.&ton/ului> 'i/a' cu'!ărat ci2'ele 'ele cu tal!ă de !â&lă şi o !erec"e de ciora!i !entru ci2'ele de !e&cuit şi '/a' -ntor& bucuro& la -ncrucişarea Madi&on ca &ă !rind !ri'ul !eşte. ;' !rin& ra!id 4u'ătate de du2ină de !ă&trăvi> aruncându/i -na!oi deoarece avea' la di&!o2iţie toată 2iua ca &ă !e&cui' şi o li'ită de trei !eşti de !er&oană. 5intr/o dată !eştele nu a 'ai 'uşcat. 7"il şi Parry -ncă !rindeau. Ce> ce> ce greşea'M M/a' uitat la 'u&ca 'ea. Mu&ca era :T. M/a' uitat la vergea şi la undiţa de aruncat. Vergeaua :T> undiţa !lutea. M/a' uitat la 9ir. ;"aN ,irul 'eu de a!roa!e trei 'etri era acu' de doi 'etri cu tot cu 'u&ca legată şi cu &curtarea de 9iecare dată. Scoate

1$

un nou 9ir> aruncă/l !e ăla vec"i ?-n bu2unar> ca &ă leg 'ai târ2iu 9irul a&cuţit@> !une/l !e/ăla nou. : nouă 'u&că legată şi -na!oi la !rin& !eşte. Grăbeşte/teN Î'i 9ac deci2ia &ă 9uncţione2eN Mai târ2iu a' deci& cu toţii că !eştele nu 'ai 'uşca aici. La revedere băuturică> &au burta !lină de !eşte &au &oare care &ă ne -ncăl2ea&că> aşa că a' ieşit la 'al. ;' -nce!ut !rin a &ugera &ă ne -ntinde' !e iarbă cu o bere rece> dar a!oi 'i/a' a'intit că di&tracţia ace&tei e=cur&ii era &ă !rinde' !eşte> nu &ă 9ilo2o9ă' la o bere. 3e/a' -ntor& la Gibbon> unde de9ileul e&te adânc> &oarele a!une târ2iu> a!a curge re!ede şi ş'ec"erii &tau -n adânci'i -ntunecoa&e> dar &e ridică leneş &ă -ng"ită 'o'eala &trălucitoare. ;' condu& &!re terenurile de !icnic !e 'alul Gibbonului> o 4u'ătate de 'ilă de cur&uri -nşelătoare> 'ai 4o& de căderile de a!ă 2go'otoa&e... o 4u'ătate de 'ilă !e care Ste.art &e lu!ta -ntotdeauna> -n ti'! ce eu !e&cuia' leneş -n a!ele !uţin adânci de lângă dru'> !rin2ând nu 'ai 'ult de doi !eşti> cât o !al'ă. 5on &e -ntorcea cu doi &au trei !eşti> de 4u'ătate de 'etru şi cu co2ile celor !e care -i arunca&e -na!oi. D3u şi acu'E> &!u&e !e&carul. D5e data a&ta voi 'erge şi eu &u& &ă !rind câţiva !eşti din cei 'ari.E ;' 'er& contra curentului toţi trei> unul lângă altul> !rin a!a 'ică> dar ra!idă> !rin2ând câţiva !eşti şi aruncându/i -na!oi. Când a' a4un& la !artea di9icilă> 7"il &/a du& !e !artea drea!tă> eu &u& !e &tânga> ca &ă !e&cuie&c !rintre !ietre> -n ti'! ce Parry a 9o&t de acord &ă ne ur'e2e şi &ă !e&cuia&că -ntr/un loc 'ai liniştit. În ti'! ce era' -n dre!tul ca&cadelor> ca' la 1 8 de 'etri 'ai 4o&> a' &trecurat 9iecare câte un !ă&trăv de a!roa!e o 4u'ătate de 'etru -n coşurile noa&tre şi a' !ierdut 'ai 'ulţi !rintre !icioare. ;!oi a' !rin& -n undiţă un baro&an. ;vea' un 9ir doar !entru un Iilogra' şi 4u'ătate aşa că a trebuit &ă/l obo&e&c> ca &ă nu -l !ierd ... şi l/a' obo&it> !e&te &tânci şi !rin adâncuri> udându/'ă !ână la gât> dar ţinându/'ă tare !ână când &/a !u& !roble'a cine va obo&i !ri'ul. 5eci2ia lui era de a &u!ravieţuiC a 'ea era &ă !rind !eşte. Când -l !unea' -n !la&ă> a' au2it un 2go'ot de a!robare şi cornuri &u9late şi> uitându/'ă -n &u&> a' vă2ut turişti aliniaţi !e !eretele de !e vâr9ul Ca&cadei Gibbon> a!laudându/'i lu!ta şi ca!tura. 7ri'ea' a!recieri !entru că !rindea' !eşte> nu !entru că nu !rindea'N Gi aşa a 9o&t două &ă!tă'âniN 5e 9iecare dată când !e&cuia' şi rata'> 'ă uita' &ă văd ce 9ăcea' &ă ră'ân -n vec"ea> şi nu -n noua deci2ie. Jneori avea' o 'u&că neagră> cu o "aşură verde. 3ici un !ă&trăv nu 'uşcă de la o 'u&că neagră care !luteşte> când -n 4ur &unt doar 'uşte ver2i> care !lute&c. Jneori -'i arunca' undiţa -n co!aci şi -'i !etrecea' ti'!ul -n co!aci> unde nu &unt !eşti> -n loc de a &ta -n a!ă> acolo unde &unt. Jneori> dacă era' obo&it> -'!roşca' cu noroi când 'ă redre&a'> &!eriind !eştii curcubeu !rudenţi. ;şa că 'ă o!rea'> 'ă odi"nea' şi !rindea' !eşte. Jneori> !e !a4işte> uita' şi/'i lă&a' u'bra &ă cadă !e !ârâul liniştit şi a!oi 'ă a!ro!ia' din&!re ră&ărit şi/'i arunca' 'u&ca> -ndoind/o şi lă&ând/o &ă !lutea&că uşor> !entru a/l necă4i !e 'aroniul atent !ână când> t"rr!... -l !rindea'. Ce bucurieN ;' !rin& 'ai 'ulţi !eşti -n două &ă!tă'âni decât -n două2eci de ani. Gi -ncă !rind !eşti.

1$

Capi$ lul )8 C nclu+ie
Luarea noii deci2ii e&te 'ai degrabă un -nce!ut decât un &9ârşit. 5u!ă luarea noii deci2ii> !er&oana -nce!e &ă gândea&că> &ă &i'tă şi &ă &e co'!orte -ntr/un 9el nou. În ace&t 'o'ent !oate decide &ă/şi -nc"eie tera!ia. 3oi a!laudă' acea&tă alegere. ,ilo2o9ia noa&tră de&!re trata'ent e&te că tera!ia ar trebui &ă 9ie conden&ată şi ra!idă> !e cât e&te !o&ibil şi că -nc"eierea e&te un triu'9> ca ab&olvirea. :ri de câte ori e&te !o&ibil> !re9eră' ca clienţii &ă/şi e=!eri'ente2e noile lor deci2ii 9ără tera!ie adiţională şi &ă &e -ntoarcă -n tera!ie doar dacă -ntâ'!ină di9icultăţi. 5e a&e'enea> le &!une' clienţilor că nu trebuie &ă gă&ea&că di9icultăţi ca &ă 9ie -n contact cu noi. 3e 9ac !lăcere tele9oanele şi &cri&orile lor> ca &ă ne anunţe victoriile lor şi -i -ncura4ă' ca &ă ne vi2ite2e. 5eoarece !re9eră' trata'entul de &curtă durată> a' 9o&t 9oarte 'ulţu'iţi de 9or'atul de trata'ent !e care l/a' de2voltat> cu .orI&"o!/uri de .eeIend> de o &ă!tă'ână> de două &ă!tă'âni &au de !atru &ă!tă'âni. Când .orI&"o!/ul &e ter'ină> lucrul e&te gata. Recunoaşte' că ace&ta nu e&te un trata'ent !otrivit !entru unii clienţi şi că> de a&e'enea> 'a4oritatea tera!euţilor !ractică -n &!ecial tera!ia ne-ntreru!tă. +ndi9erent de 9or'atul tera!iei> crede' că clientul trebuie &ă 9ie -ncura4at &ă ter'ine când şi/a 9ăcut &c"i'bările !er&onale !e care doreşte &ă le 9acă şi că ar trebui &ă 9ie bine !ri'it -na!oi> dacă -ntâ'!ină di9icultăţi !e care nu ştie &ă le re2olve de unul &ingur. ;ce&t 'od de lucru 'ini'ali2ea2ă ri&cul de!endenţei şi !roble'ele tran&9erenţiale. Când un client e gata &ă -nc"eie> -i cere' &ă/şi -nc"idă oc"ii şi &ă !retindă că &e a9lă -n !ro!ria ca&ă. DConcentrea,+1te asupra ta* Reaminte%te1%i noi#e deci,ii pe care #e1ai #uat* Cum #e pui )n practic+- An ce 0e# e%ti di0erit- Adu1'i 0ami#ia )n scen+ dac+ dore%ti *** sau stai singur* Indi0erent de a#egere3 observ+ schimb+ri#e pe care #e 0aci )n modu# )n care sim'i *** )n modu# )n care g(nde%ti *** )n modu# )n care te compor'i E. Îi cere' a!oi &ă &e i'agine2e la o cină de 9a'ilie> cu -ntreaga 9a'ilie !re2entă. D Ai ve,i pe

1$

cei#a#'i din 0ami#ia ta- Cum interac'iona'i- 2i observ+ schimb+ri#e ta#e- Fi1i imagine,i mu#'umi'i sau nemu#'umi'i- 5ac+ schimb+ri#e pe care 'i #e imagine,i c+ #e observ+ sunt schimb+ri#e pe care tu nu dore%ti ca ei s+ #e observe3 cum vei ar+ta schimb+ri#e pe care vrei ca ei s+ #e observe- Nu #e spune schimb+ri#e3 demonstrea,+1#e@ E 7er&oana ne in9or'ea2ă. DAntoarce1te din nou )n casa ta. $e,i dac+ aco#o e8ist+ vreo moda#itate3 orice moda#itate prin care tu s+1'i permi'i 'ie sau a#tor persoane s+ te conving+ s+ renun'i #a c(%tiguri#e pe care #e1ai ob'inut )n terapie-E Îi cere' a!oi clientului &ă &e i'agine2e la lucru şi -i !une' aceleaşi -ntrebări de&!re &ine şi de&!re cei de la lucru. 5acă clientul &i'te di9icultăţi -n 9ante2iile &ale> 9ace' un nou contract şi lucră' cu el ca &ă/şi re2olve di9icultăţile. 5acă clientul nu reali2ea2ă că ceilalţi ar !utea 9i ne'ulţu'iţi> ne o9eri' o!iniile. 5e e=e'!lu> o 9e'eie care a de!in& de 'a'a &a !entru &9aturi e&te acu' de&tul de -ncre2ătoare -n &ineC 'a'a ar !utea 9i ne9ericită. 5acă un client nu de&crie &oluţia &a la o !roble'ă cuno&cută de noi> -i aduce' ace&t 9a!t -n atenţieA "obA Î'i !lace 9ante2ia ta de&!re cu' vei 9i. Cu' e cu 9iul tăuM 3u l/ai 'enţionat. Cu' vei reacţiona dacă va veni aca&ă beat şi va cere bani -'!ru'utM /rdA ;' lucrat a&u!ra atâtor !roble'e şi a' 9ăcut atât de 'ulte> a' uitat &ă vă &!un de&!re Bd. 5u!ă cu' ştiţi> el e bine acu'. 5acă bea din nou şi vine aca&ă ... a&ta e !roble'a lui. Bl ştie ... a' vorbit cu el ... trea2 e binevenit. Gi a' renunţat de9initiv &ă 'ai 9iu con&ilierul &ău ine9icient> !e te'e de alcool. 5acă nu 'ai bea> -'i !oate cere bani şi !oate -i voi da. 7artea i'!ortantă e&te că nu &unt vinovată -n legătură cu ceea ce 9ace cu viaţa lui şi nu &unt re&!on&abilă. "obA <ineN 7at care a luat o nouă deci2ie -n ti'! ce &e i'agina -n 'aga2inul de dulciuri al !ărinţilor &ăi> a cre2ut că !ărinţii ei nu vor reacţiona bine la &c"i'bările ei. !aryA 7at> &unt ui'ită de tine. Când ai venit !ri'a oară> te -nvinovăţeai atât de 'ult !entru viaţa ta. Brai un 9el de !ară ţe!oa&ă. ;cu' eşti 9ericită şi &i'!atică. Cu' vei 9ace &ă ră'âi aşaM PatA M/a' gândit la a&ta şi a' câteva idei. !aryA Gro2avN ,ii aca&ă şi &!une/ţi ideile. S!une ce 9aci şi ce &i'ţi di9erit. PatA <ine. Sunt acolo ?Pau,+@ Sunt bine. Sunt !ărinţii 'ei. 3u> &unt bine c"iar şi atunci când vin -n vi2ită !ărinţii 'ei. Bi nu ştiu că ar 9i !utut 9i 9ericiţi -n 'aga2inul no&tru. Când tatăl 'eu -nce!e &ă &e !lângă de&!re toate ... de&!re 'ine ... eu> !e tăcute ... 7B )WCJ)B ... -l voi -nţe!a când 'ă -nţea!ă el. ? Chicote%te@ Când e &arca&tic> voi !retinde că &ug o acadea cu 2'eură. W&ta era un lucru care -'i !lăcea acolo unde trăia' ... acadelele. Jneori <ob dă clienţilor 9or'ula &a Dg"ici ce a' -n 'ânăE> !entru 'odi9icarea co'!orta'entului 9a'iliei şi !rietenilor. "obA <ine> aud că eşti obo&ită de !lângerile ei. Îţi voi &!une ce &ă 9aci> dacă -'i !ro'iţi &ă nu &!ui da3 dar* 5anaE 6R(de7 <ine.

28

"obA Întâi> când 'a'a ta -nce!e &ă &e !lângă> -ntreab/o D !ami3 ce s1a )nt(mp#at bine a,i-E 5acă continuă &ă &e !lângă> -ntreab/o D5ar a#t0e#3 cum te sim'i-E 5acă a&ta nu 9uncţionea2ă> &!une DLa revedereE. Gi !leacă. Când -nce!e &ă -nveţe &ă/ţi &!ună ce &/a -ntâ'!lat bine> 9elicit/o ca dracu. 5e a&e'enea> -i averti2ă' !e clienţi &ă nu &e -ntoarcă aca&ă ca tera!euţi de 9a'ilie ne!lătiţi şi nedoriţi. !aryA )oţi veţi !leca -n două ore. Vreau &ă vă dau un &9at. 3u 9aceţi tera!ie cu 9a'ilia şi cu !rietenii voştri. ;'intiţi/vă că -n ti'! ce voi eraţi aici> &i'ţindu/vă bine şi 9ăcând 'ari &c"i'bări> ei erau aca&ă 9ăcând aceleaşi lucruri vec"i şi &tu!ide. 3u vor 9i -ncântaţi &ă -nveţe de la voi că nu e=i&tă D nu potE> ci Dnu vreauE> &au că ni'eni nu -i !oate 9ace &ă &i'tă. 3u &e vor &c"i'ba doar !entru că le veţi de&ena o diagra'ă a 4ocului !e care -l 4oacă. 5e 9a!t> dacă oricare din voi vă veţi !&i"anali2a 9a'ilia> veţi 4uca 4ocul !e care eu -l nu'e&c Dana#i,+ osti#+E∗ S veţi anali2a având ca 'otiv &ubiacent o&tilitatea. DNu sunt 0urios pe tine3 drag+3 dar #as+1m+ s+1'i ar+t c(t de bo#nav+ e%ti@E Gi voi tera!euţii> tindeţi &ă 9iţi cei 'ai răi o9en&atori. 5oa'ne> e&te de&tul de rău &ă 9ii co!il> dară'ite &ă 9ii 9iul &au 9iica unui tera!eutN 5eci> )nceta'i s+ v+ ana#i,a'i 0ami#ii#e şi -n &c"i'b iubiţi/le. "obA Î"-. Sunt de acord. Nu arde'i comp#et c(nd a4unge'i din nou )n atmos0era terestr+. 7entru unele !roble'e> noua deci2ie e&te &u9icientă. ;ce&t lucru e&te adevărat> -ndeo&ebi !entru 9obii. Când o !er&oană renunţă la a 'ai 9i &!eriată şi are &ucce& -ntr/o &ituaţie reală> va ră'âne 9ără 9rică. În 2ece ani de vindecare a 9obiilor> ni'eni nu a 'ai ra!ortat că a &i'ţit aceeaşi 9obie din nou. Mulţi> odată ce au renunţat la o 9obie> au -ncetat -n 'od &!ontan &ă &e &!erie -n alte &ituaţii. 5u!ă ce a 9o&t luată o nouă deci2ie> 'ulţi clienţi vor &ă o 9i=e2e> a&t9el -ncât> -n 'o'entele de &tre&> &ă nu recadă -n vec"ile co'!orta'ente şi &enti'ente. +au aca&ă !o2e cu ei 2â'bind la &9ârşitul şedinţei> cu'!ără o !ă!uşă banală care &ă re!re2inte gri4ile lor vec"i> ne9olo&itoare &au -şi agaţă de&enele lui <ob cu D&!er'ato2oidul şi ovululE !e !ereţii din dor'itor. Jn client a &trân& de la 'e'brii gru!ului a!recieri &e'nate !e o bucată 'are de carton> !e care a agăţat/o -n &!atele biroului &ău> cu titlulA ;S); ;J GY35+) B+ 5BS7RB M+3B Î3 C;L+,:R3+;. : 9e'eie a cu'!ărat un va& de cri&tal !entru lacri'i care &ă/i a'intea&că că a ter'inat/o cu !&eudo/tragediile 9a'iliei ei. Jneori clienţii au nevoie &ă -nveţe noi abilităţi !entru a/şi inten&i9ica noile deci2ii. Să renunţi la o 9rică de a!ă e&te un bun -nce!ut> dar !er&oana are nevoie &ă -nveţe &ă -noate bine> ca &ă 9ie -n &iguranţă -n a!ă. <ob avea abilităţile nece&are !entru a 9i un bun !e&car la 'u&că> dar a avut nevoie &ă e=er&e2e ca &ă &e de&curce cu ace&te abilităţi. )e'ele !entru aca&ă &unt 9olo&itoare !entru orice client> -ntre şedinţele de tera!ie şi du!ă luarea noilor deci2ii. ,eli= S'it"> un tera!eut> lucra cu un cu!lu de "o'o&e=uali> 9oarte gri4ulii unul cu celălalt şi drăguţi> care au venit la acea&tă !ri'ă şedinţă deoarece erau din ce -n ce 'ai 9ru&traţi unul de celălalt. ,iecare &e !lângea că celălalt bărbat nu -l a&cultă. Către &9ârşitul orei> ,eli= a &!u& DVăd o !a&ăre i'aginară bătrână şi -nţelea!tă !e o &ting"ie &u&> -n colţul ca'erei. Ba ştie care e&te !roble'a voa&tră. ;'ândoi aveţi
K

"o&taly&i&> in original ?n. tr.@

28

nenu'ărate e=!erienţe de a nu 9i 9o&t a&cultaţi -n co!ilărieE. Bi au -ncuviinţat. D;şa că acu'> a'ândoi &unteţi atât de &!eriaţi că aţi !utea 9i a&cultaţi> că nu 'ai aveţi energie !entru a a&culta. ;r !utea 9i adevăratME ;u rân4it> -nţelegând că !a&ărea i'aginară a lui ,eli= ar 9i !utut avea dre!tate. 3u 'ai ră'ă&e&e ti'! din oră !entru 'ai 'ult lucru> aşa că ,eli= le/a dat !ur şi &i'!lu o te'ă. D7ână la noua şedinţă> 9iecare dintre voi e=er&aţi cinci 'inute !e 2i o a&cultare neântreru!tă a celeilalte !er&oane.E În ace&t 9el> 9iecare bărbat &/ar 9i a&igurat de cinci 'inute de vorbire> ti'! -n care celălalt ur'a &ă a&culte. Când cu!lul a venit !entru ur'ătoarea şedinţă> erau -n e=ta2. ;cea&tă &i'!lă te'ă deter'ina&e o di9erenţă enor'ă -n relaţia lor. ;u &!u& că nu 'ai au nevoie de tera!ie. Câteva luni 'ai târ2iu> când ,eli= 'ergea !e trotuar lângă ca&a &a> o 'aşină a o!rit bru&c şi un bărbat a &ărit din 'aşină> &trigând DVreau &ă/ţi 'ulţu'e&c din nouN Încă ne a&cultă' unul !e celălalt şi viaţa noa&tră e 'inunatăNE Celălalt bărbat> de la volan> a 9ăcut cu 'âna -n &e'n de a!reciere. ;!oi cu!lul a !lecat 'ai de!arte. Clienţii care iau o nouă deci2ie de a trăi !ot avea &au nu nevoie de tera!ie adiţională du!ă luarea noii deci2ii. 5e obicei au> !entru a lua alte noi deci2ii ... &ă 9ie a!ro!iaţi> &ă aibă &ucce&> &au &ă iubea&că bucuria. Clienţii care au !roble'e -n a avea -ncredere -n alţii> ca şi clienţii care nu au avut niciodată relaţii e'oţionale a!ro!iate> !ot bene9icia de tera!ie de lungă durată &au inter'itentă> -n ti'! ce caută relaţii de !rietenie şi inti'itate. Clienţii i'!ul&ivi> care au 9o&t de!endenţi de activităţi !ericuloa&e> au nevoie de &u!ortul gru!ului !entru a de&co!eri atractivitatea co'!orta'entelor şi relaţiilor nede&tructive. Loe> care &/a bucurat de !etrecerea de 2iua ei şi a -ncetat a 'ai 9i Dti'idăE> !artici!ă la un gru! care &e -ntâlneşte con&tant> care o a4ută &ă e=er&e2e &ă 9ie un 'e'bru activ şi 9er' al gru!ului. Jnii clienţi> du!ă ce au gu&tat tera!ia> continuă doar !entru că au -nvăţat cât de valoroa&ă !oate 9i. George> care -n doar două şedinţe a lă&at -n ur'ă i&toria de abu2 &e=ual cu 'ătuşa &a> a deci& 'ai târ2iu &ă !artici!e la un gru! care &e -ntâlnea con&tant. ; &!u& că dorea tera!ie !entru intro&!ecţie şi !entru a &e -'bogăţi. S/a bucurat de a!ro!ierea !e care o &i'ţea cu 'e'brii gru!ului şi şi/a du& la bun &9ârşit 'ai 'ulte contracte !er&onale i'!ortante. 7re2ice' tuturor clienţilor noştri că> din ti'! -n ti'!> vor 4uca vec"ile lor 4ocuri şi că vor &i'ţi vec"ile lor e'oţii &tereoti!e. Se vor !utea "ărţui !entru că nu au 9o&t !er9ecţi> &au &e vor !utea 9elicita !entru că şi/au recuno&cut 4ocurile şi că au renunţat la bene9iciile negative 'ai re!ede decât -nainte. 3oua deci2ie nu e&te 'agică. Jn client care a luat o nouă deci2ie de a 9i inti'> !oate &ă nu -şi gă&ea&că un !artener de viaţă şi> -n &c"i'b> ar !utea 9i nevoit &ă &ub&tituie a!ro!ierea &e=uală cu !rietenia. În di9erite 'o'ente ale vieţii noa&tre> toţi ne con9runtă' cu cri2e care !ar i'!o&ibil de re2olvat. Su9eri' !ierderi care !ar de ne&u!ortat. Clienţii care au trăit e=citarea şi -ngri4orarea de a/şi &c"i'ba !ro!ria viaţă> vor 9i 'otivaţi &ă &e con9runte con&tructiv cu un nou &tre& şi &ă &e -ntoarcă -n tera!ie când &e &i't blocaţi. 5in nou> noua deci2ie e&te un -nce!ut. : !er&oană de&co!eră abilitatea de a 9i autono' şi -şi &i'te noul eu liber cu entu2ia&'> bucurie şi energie. +e&e -n lu'ea &a ca &ă/ şi e=er&e2e &c"i'barea şi e=er&area e&te un !roce& continuu. 7riveşte lu'ea !rin alţi

28

oc"elari> cu alţi oc"i> ne'aicolorând lu'ea cu noroi şi ne'ai-ntinând/o cu deci2iile iniţiale> ci vă2ând clar> tăio&> ca şi când !loaia ar 9i curăţat &'ogul.

3:)W CW)RB C+)+):R
Înregi&trările video cu lucrul lui Mary şi <ob Goulding cu clienţii şi un catalog de anali2ă tran2acţională> noi deci2ii şi cărţi ge&talt> !ot 9i obţinute de laA +nternational )ran&actional ;naly&i& ;&&ociation (08 7aci9ic Street> Suite 208 San ,ranci&co> C; $(1 )ele9onA (10/$1$/60(8 e/'ailA +);;_itaa`net.org

28