Echilibrul energetic úi starea de nutri ie

T O A S P E N T R U G H I D A L I M E N T A

Echilibrul energetic úi starea de nutri ie
Pentru a putea func iona normal, organismul uman necesit un aport constant de energie, aport care se realizeaz prin intermediul principiilor alimentare. Fiind vorba de un organism homeoterm, adic lipsit de capacitatea de depozitare a c ldurii úi de posibilitatea de transformare a altei forme de energie exterioar , sursa unic úi indispensabil a supravie uirii omului r mâne energia ob inut prin desfacerea leg turilor chimice din structura alimentelor Starea de s n tate a fiec rui individ, evaluat adesea prin ceea ce se numeste un status nutri ional optim deriv din echilibrul ob inut între necesarul úi aportul nutri ional. Existen a unui st ri de nutri ie optime promoveaz creúterea úi dezvoltarea organismului, men ine starea de s n tate, permite desf úurarea activit ii zilnice úi particip la protec ia organismului fa de diverse agresiuni sau boli. În determinarea statusului nutri ional, un rol aparte îl de ine balan a energetic a organismului ce st la baza stabilit ii ponderale úi a echilibrului mediului intern. Pe un talger al balan ei sunt aporturile energetice (reprezentate aúa cum am ar tat de alimente) iar pe cel lalt consumurile energetice pentru men inerea func iilor organismului, termoreglare si activitate fizic În cazul organismului uman, aportul energetic este discontinuu úi variabil, în timp ce consumul energetic este permanent. Este necesar existen a unor depozite energetice care s asigure organismului uman “combustibilul” în perioadele dintre prânzuri. Se poate vorbi astfel de dou etape distincte, perioada alimentar úi cea de post, în cadrul c rora c ile metabolice activate sunt diferite, ducând fie la stocare de energie sub form de glicogen úi trigliceride, fie la consumul din depozitele glucidice úi lipidice, uneori chiar proteice.

I A

S

N

3

Depozitele energetice ale unui b rbat adult de 70 kg (7) esut esut adipos Ficat Muúchi Sânge Sursa energetic trigliceride glicogen trigliceride glicogen trigliceride glucoz trigliceride acizi graúi liberi Grame 13000 100 50 500 300 15 4 0,5 Kcal 120000 400 450 2000 2700 60 35 5

M rimea depozitelor energetice este impresionant la oameni; astfel, în cazul unei persoane slabe esutul adipos depoziteaz energia necesar pentru aproximativ 2-3 luni, pe când în cazul unei persoane obeze depozitele energetice pot ajunge úi pentru 1 an. Atunci când un organism este în echilibru energetic, aceste depozite r mân nemodificate, deci persoana îúi mentine greutatea corporal . Energia necesar pe termen scurt (ex. între mese) este asigurat prin utilizarea rezervelor de glicogen úi unele lipide. Rezerva de glicogen de la nivel hepatic úi muscular este rapid epuizat dac nu exist aport alimentar zilnic. În cursul posturilor prelungite sau al perioadelor de restric ie, are loc úi degradarea proteinelor úi utilizarea acestora ca substrat energetic al turi de lipide, fenomen neeconomic pentru organism deoarece proteinele au un important rol structural úi, de aceea, nu pot fi utilizate în exces f r a afecta supravie uirea.. Balan a energetic la indivizii umani este reglat în primul rând prin modularea aportului energetic. Aportul alimentar insuficient determin sc dere ponderal , în timp ce aportul excesiv duce la creútere în greutate. Depozitele energetice ale organismului sunt îns determinate de balan a existent între aportul de alimente úi consumul de energie. O persoan activ care depune activitate fizic important va consuma o cantitate mai mare de energie decît o persoana sedentar . Ecua ia bilan ului energetic poate fi exprimat astfel: modific rile depozitelor energetice ale organismului = aportul de energie – consumul de energie. Valoarea energetic a alimentelor úi nevoile energetice ale omului se exprim în mod obiúnuit în kilocalorii, Cal sau jouli (J). Caloria nutri ional sau “caloria 15” este definit de cantitatea de c ldur necesar pentru creúterea temperaturii unui litru de ap de la 14,5 la 15,5ÛC úi are o valoare medie de 4,1855 stabilit de Organiza ia Interna ional a Standardelor. ƒ 1 kcal = 4,18 kjouli; ƒ 1 Joule = 0,239 calorii nutri ionale; Valoarea energetic a elementelor calorigene ale organismului folosit în practic este urm toarea: ƒ glucide = 4 kcal/g sau 16,7 jouli; ƒ lipide = 9 kcal/g sau 37,7 jouli; ƒ proteine = 4 kcal/g sau 16,7 jouli; ƒ alcool = 7 kcal/g sau 29,3 jouli; ƒ trigliceride cu lan mediu = § 8 kcal/g; ƒ emulsie lipidic 10% = 1,1 kcal/ml.

4

Echilibrul energetic úi starea de nutri ie
În practic , este dificil a cuantifica exact aportul de energie cât úi consumurile. Aportul de energie se poate calcula în urma anchetelor nutri ionale (pe baz de chestionare sau jurnal alimentar) valoarea total a energiei ingerate rezultând din insumarea caloriilor aduse de fiecare aliment. Cele trei grupe de macronutrien i (glucide, lipide si proteine) nu sunt echivalente în ceea ce priveúte asigurarea necesarului energetic; fiecare dintre aceste grupe este îns necesar , în anumite limite destul de largi, compatibile cu supravie uirea Componentele principale ale consumului energetic úi anume: metabolismul bazal (nivel minim obligatoriu de energie necesar mentinerii vie ii), termogeneza úi activitatea fizic pot rezulta din calcule: 1. se determin valoarea metabolismului bazal (dup formula Schofield) Vârsta (ani) B rbat 15 – 18 17,6xG + 656 18 – 30 15,0xG + 690 30 – 60 11,4xG + 870 > 60 11,7xG + 585 G = greutatea corporal în kg Femeie 13,3xG + 690 14,8xG + 485 8,1xG + 842 9,0xG + 656

A L I M E N T A

I A

S

N

T O A S

P E N T R U

2. se adaug activitatea fizic úi termogeneza : - imobilizat la pat + 10% - activitate uúoar + 15-20% - activitate medie + 25% - pentru activitati grele si foarte grele sunt calcule speciale Importan a modific rilor ce au loc la nivelul depozitelor energetice ale organismului, modific ri survenite în urma dezechilibrului dintre aportul úi consumul energetic, depinde de durata acestui dezechilibru. Necesarul energetic zilnic la majoritatea indivizilor se afl în intervalul 1500–3000 kcal; datorit existen ei depozitelor energetice ale organismului. Dezechilibrul acestei balan e energetice pe timp scurt (aúa cum apare între mese sau de la o zi la alta) nu determin modific ri semnificative în ceea ce priveúte energia total a organismului, deci nu modific greutatea corporal . Dezechilibrele ce apar úi se men in pe o perioad de câteva zile, s pt mâni sau luni pot duce la modific ri substan iale ale energiei totale úi, deci, la modific ri corespunz toare ale greut ii corporale dar úi la tulbur ri metabolice În cadrul evalu rii balan ei energetice a organismului uman se iau în considerare atât aportul cât úi consumul de energie. În perioada de stabilitate ponderal , aporturile energetice sunt echivalente cu cheltuielile úi atunci se poate evalua numai una din componente.

G H I D

Evaluarea st rii de nutri ie
Evaluarea statusului nutri ional se face pe date subiective (putere de munc , autoaprecierea greut ii etc.) úi pe date obiective clinice (indici antropometrici, func ionali etc.) sau de laborator (impedan bioelectric , densitometrie, teste biochimice etc.).

5

Indici antropometrici M sur torile antropometrice se num r printre cele mai vechi metode de apreciere a st rii nutri ionale. S-a folosit greutatea corporal , în l imea, diverse pliuri cutanate úi circumferin e, precum úi alte dimensiuni lineare pentru a caracteriza masa gras úi statusul nutri ional ale unei persoane úi a stabili rela ia între greutate úi cea mai mic mortalitate. În consecin , s-au elaborat tabele, care corespund mediei greut ii popula iei cu cea mai mare speran de via úi care sunt folosite ca reper de normalitate (greutatea „ideal ”) - În l imea M surarea în l imii este necesar în estimarea greut ii corporale ideale, în calcularea indicelui de mas corporal (IMC) sau a compozi iei corporale úi necesarului energetic. În l imea ar trebui s fie m surat cel mai corect cu ajutorul unui stadiometru. - Greutatea M surarea greut ii corporale este cea mai simpl úi la îndemân metod de evaluare a statusului nutri ional. O greutate anormal de redus poate fi considerat ca un semn de denutri ie. În caz contrar, o greutate excesiv poate reprezenta un semn caracteristic al obezit ii. Sc derea în greutate în cazul unei boli sau post prelungit, ca marker al malnutri iei protein-calorice, se asociaz cu risc crescut de morbi-mortalitate Câútigul temporar în greutate adesea dezv luie existen a unei afec iuni, al unei modific ri psihosociale sau a stilului de via , sau poate fi asociat cu ini ierea unei terapii sau abandonarea alteia. Interpretarea valorii greut ii corporale trebuie s in cont de în l imea úi vârsta persoanei respective, mai ales la copil. Prima informa ie care se culege este greutatea actual prin cânt rire. Cunoaúterea greut ii permite a se calcula procentajul de varia ie a greut ii în plus sau în minus fa de greutatea lui anterioar sau fa de un reper de normalitate (tabele). Greutatea normal se poate úi calcula prin formule cum ar fi:
Lorentz GI = Î – 100 – Î – 150 sex Metropolitan Life Insurance v – 20 GI = 50 + 0,75 (Î-150) + 4
(la femei, rezultatele se înmul esc cu 0,9)

unde: GI = greutatea ideal teoretic (kg) Î = în l ime (cm) sex = 2,5 pentru femei; 4 pentru b rba i v = vârsta (ani)

Se sugereaz c greutatea ideal ar însemna “s n tos”, apreciere care nu este întru totul valabil ast zi. Este necesar m surarea periodic a greut ii. O varia ie cu >10% fa de „normalul” din tabele (în plus sau în minus) este de semnalat medicului. O sc dere sau o creútere brusc a greut ii este de asemenea de luat in considera ie.

6

Echilibrul energetic úi starea de nutri ie
- Indicele de mas corporal Indice de mas corporal (IMC) se mai numeste indicele Quetelet IMC = greutatea/în l imea2 (greutatea în kg úi în l imea în m); Valoarea normal este între 18-25 kg/m2 (chiar 27 kg/m2) la adult, dar aceste limite se modific sensibil cu vârsta úi sexul. Exprimarea prin IMC este indirect dar accesibil , validat prin diverse studii. Dup IMC persoanele se clasific pe clase care a fost acceptat de OMS :
Statusul nutri ional în func ie de indicele de mas corporal IMC < 10 10 – 12,9 13 – 15,9 16 – 16,9 17 – 18,4 18,5 – 24,9 25 – 29,9 30 – 34,9 35 – 39,9 t 40 Status nutri ional Denutri ie grad V Denutri ie grad IV Denutri ie grad III Denutri ie grad II Denutri ie grad I NORMAL Suprapondere Obezitate grad I Obezitate grad II Obezitate grad III
T O A S A L I M E N T A G H I D P E N T R U I A S N

Dup clasificarea actual acceptat la nivel interna ional, obezitatea se defineúte printr-un IMC>30 kg/m2. Pornind de la aceast valoare, se consider c adipozitatea antreneaz o creútere semnificativ a mortalit ii úi morbidit ii . Indicele de mas corporal are avantajul c determin rela ii între greutate úi în ime exprimate printr-un singur num r. Indicele de mas corporal este considerat exact pentru c este mai bine corelat cu masa gras total úi relativ independent de talie. Se pot aduce úi critici clasific rilor bazate pe IMC deoarece acesta nu reflect distribu ia masei grase úi corela ia cu procentajul masei slabe, care poate oscila între 0,60-0,82. Riscurile legate de obezitate nu depind numai de importan a esutului adipos, dar úi de reparti ia sa, mai ales abdominal , perivisceral . O acumulare de gr sime în partea superioar a corpului, se apreciaz prin creúterea raportului talie/úold úi este un factor de risc metabolic úi cardiovascular independent de valoarea IMC-ului. Circumferin a taliei este m surat în pozi ie ridicat , la jum tatea distan ei între rebordul costal úi creasta iliac ; circumferin a úoldurilor se m soar la nivelul feselor (în dreptul marelui trohanter). În cazul unui raport talie/úold >0,88 la femeie úi >1 la b rbat exist o reparti ie android (sau abdominal ) a gr simii. Aceast tip de obezitate este strâns corelat cu complica ii cardiovasculare úi alte maladii (diabetul zahart, hipertensiunea arterial , dislipidemiile) În caz de raport mai mic se vorbeúte de tipul ginoid, pentru care riscul acestor maladii este net inferior. Dup numeroase studii s-a constatat c pentru definirea obezit ii abdominale este suficient m surarea circumferin ei taliei. O circumferin a taliei de peste 80 cm la femeie úi peste 94 cm la b rbat poate defini obezitatea abdominal . Valoarea circumferin ei taliei corespunde la o creútere important a prezen ei factorilor de risc vasculari (creúterea colesterolului total, cresterea

7

trigliceridelor,diminuarea HDL colesterolului, creúterea tensiunii arteriale) este 102cm pentru b rbat úi 88cm pentru femeie. - Pliuri cutanante úi circumferin e musculare M surarea circumferin elor trunchiului úi membrelor ofer informa ii despre masa slab úi cea gras de la nivel local. M surarea pliurilor cutanate aduce date despre nivelul esutului adipos subcutanat. Se utilizeaz în acest sens aparate speciale de m surare. În practic m surarea pliurilor cutanate se efectueaz dup apucarea unei zone largi de piele între police úi index cu un centimetru sub locul de m surare cu compasul. Se execut o trac iune asupra acestui pliu f r a apuca esutul muscular adiacent. Cele patru pliuri cutanate utilizate frecvent sunt: pliul cutanat tricipital, bicipital, subscapular úi pliul cutanat suprailiac. Aceste valori permit estimarea statusului rezervelor adipoase úi a masei musculare. Evaluarea func ional Exist o leg tur direct între masa proteic corporal úi for a muscular . M sura for ei musculare reflect deci capitalul proteic total. Se porneúte de la premisa conform c reia malnutri ia proteo-caloric sau alte forme de malnutri ie se vor asocia cu reducerea rezisten ei, mobilit ii sau func iilor organismului. For a muscular poate fi evaluat prin dinamometrie. Studiul contrac iei maximale musculare permite distinc ia între denutri ie úi subponderalitatea constitu ional la adul ii la care indicele de mas corporal este inferior valorii de 18,5 kg/m2; în aceste cazuri, for a muscular este normal la persoanele slabe constitu ional, dar este redus la pacien ii denutri i.

Sfaturi practice
x x Evalua i-v periodic greutatea úi raporta i-o la cea anterioar úi la “normalul’ din tabele Calcula i-v IMC-ul úi m sura i-v circumferin a taliei (IMC-ul normal este între 18,5-25 kg/m2 úi circumferin a taliei <80 cm la femei úi <94cm la b rbat) Calcula i-v necesarul energetic dup formule func ie de greutate úi efort fizic Nu uita i c echilibrul energetic (úi ponderal) înseamn s mânc m atâta cât consum m

x x

8

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful