63

64

65

66

67

68

1 din 11

69

70

71

72

74

75

76

2 din 11

77

78

79

Cererea unui produs este o variabila aleatoare continua cu densitatea de repartitie:

7

0 x ∈ [05)  1  f ( x) =  ( x − 5) x ∈ [5,15]  50 0 x > 15  
În cazul surplusului de stoc se va percepe o penalizare unitara de 73 u.m iar in cazul deicitului de stoc intervin cheltuieli suplimentare de aprovizionare in valoare de 127 u.m.Atunci stocul optim este: a)13 b)14 c)11 d)12 Cererea unui produs este o variabila aleatoare continua cu densitatea de repetitie:

21

1  f ( x) = 10 0 

x ∈ [0,10] x > 10

30

În cazul surplusului de stoc se percepe o penalizare unitara de 35 u.m iar in cazul deicitului de stoc intervin cheltuieli de aprovizionare in valoare de 165 u.m.Atunci stocul optim ca parte intreaga din valoarea calculate este: a)6 b)7 c)8 d)9 Cererea unui produs este o variabila aleatoare continua cu densitatea de repartitie: f(x)={x/50 x∈[0,10]0 x>10 În cazul surplusului de stoc se percepe o penalizare unitara de 75 u.m. iar in cazul defictului de stoc intervin cheltuieli suplimentare de aprovizionare in valoare de 325 u.m. Atunci stocul optim exprimat ca parte intreaga superioara din valoarea calculata este: a)6 b)7 c)8 d)9

3 din 11

Cererea unui produs este o variabila aleatoare continua cu densitatea de repartitie: f(x)={0 x∈[0,3)2/55(x-3) x∈[3,8]
0 x>8

31

În cazul surplusului de stoc se percepe o penalizare unitara de 75 u.m. iar in cazul defictului de stoc intervin cheltuieli suplimentare de aprovizionare in valoare de 325 u.m. Atunci stocul optim exprimat ca parte intreaga superioara din valoarea calculata este: a)8 b)10 c)9 d)1 Cererea unui produs este o variabila aleatoare continua cu densitatea de repartitie f(x)= 0, x E [0,3); 2/55(x-3), x E [3,8]; 0, x>8

54

În cazul surplusului de stoc se percepe o penalizare unitara de 45 u.m. iar in cazul deficitului de stoc intervin cheltuieli suplimentare de aprovizionare in valoare de 355 u.m. Atunci stocul optim, exprimat ca parte intreaga superioara din valoarea calculate este a)8 b)10 c)9 d)11 Cererea unui produs este o variabila aleatoare desemnata prin ( 5 6 7 8 9 10 ) (0,15 0,21 0,18 0,16 0,13 0,17) În cazul surplusului de stoc se percepe o penalizare unitara de 35 u.m. iar in cazul deficitului de stoc intervin cheltuieli suplimentare de aprovizionare in valoare de 65 u.m. Atunci stocul optim este a) 6 b) 9 c) 7 d) 8 Cererea unui produs studiata pe mai multe segmente de unitati de timp este data prin tabelul: Cant solicitata Frecventa de aparitie 1 4 2 3 3 5 4 3 5 6 6 4 7 5 8 2

53

18

În cazul surplusului de stoc se percepe o penalizare unitara de 63 u.m., iar in cazul deficitului de stoc intervin cheltuieli suplimentare de aprovizionare in valoare de 147 u.m. Atunci cheltuielile totale de stocare exprimate ca parte intreaga din valoarea finala calculata sunt de: a)157 b)78 c)41 d)116 Cererea unui produs studiata pe mai multe segmente de unitati de timp este data prin tabelul: Cant solicitata 5 8 11 17 25 31 44 47 Frecventa de aparitie 3 8 5 9 4 7 7 5 43 În cazul surplusului de stoc se percepe o penalizare unitara de 205 u.m., iar in cazul deficitului de stoc intervin cheltuieli suplimentare de aprovizionare in valoare de 311 u.m. Atunci cheltuielile totale de stocare exprimate ca parte intreaga din valoarea finala calculata sunt de: a)1846 b)3290 c)1645 d)1443

4 din 11

49

50

51

Cererea unui produs studiata pe mai multe segmente de unitati de timp este data prin tabelul Cantitate solicitata 1 2 3 4 5 6 7 8 Frecv 4 3 5 3 6 4 5 2 În cazul surplusului se percepe o penalizare unitara de 63 um in cazul deficitului de stoc intervin cheltuieli suplimentare in val de 147 u.m Stocul optim este a)7 b)4 c)6 d)5 Cererea unui produs studiata pe mai multe segmente de unitati de timp este data prin tabelul Cantitate solicitata 1 2 3 4 5 6 7 8 Frecv 4 3 5 3 6 4 5 2 Cheltuielile toatale de stocare exprimate ca parte intreaga din valoarea finala calculate sunt a)157 b)78 c)41 d)116 Cererea unui produs studiata pe mai multe segmente de unitati de timp este data prin tabelul Cantitate solicitata 5 8 11 17 25 31 44 47 Frecv 3 8 5 9 4 7 7 5 În cazul surplusului se percepe o penalizare unitara de 205 um in cazul deficitului de stoc intervin cheltuieli suplimentare in val de 311 u.m Stocul optim este a)17 b)31 c)24 d)25 Cererea unui produs studiata pe mai multe segmente de unitati de timp este data prin tabelul Cantitate solicitata 1 2 3 4 5 6 7 8 Frecventa de aparitie 4 3 5 3 6 4 5 2

55

În cazul surplusului de stoc se percepe o penalizare unitara de 63 u.m. iar in cazul deficitului de stoc intervin cheltuieli suplimentare de aprovizionare in valoare de 147 u.m. Atunci stocul optim este a)7 b)4 c)6 d)5 Cererea unui produs studiata pe unitatea de timp este data prin tabelul: Nr. crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Cant. Solicitata 11 10 12 11 13 10 11 12 13 12

16 În cazul surplusului de stoc se percepe o penalizare unitara de 114 u.m., iar in cazul deficitului de stoc intervin cheltuieli suplimentare de aprovizionare in valoare de 206 u.m. Atunci stocul optim este: a)10 b)11 c)12 d)13 Cererea unui produs studiata pe unitatea de timp este data prin tabelul: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 10 12 11 13 10 11 12 13 12 În cazul surplusului de stoc se percepe o enalizarea unitara de 114 u.m., iar in cazul deficitului de stoc intervin cheltuieli suplimentare de aprovizionare in valoare de 206 u.m. Atunci cheltuielile totale de stocare sunt de: a)121 b)79,80 c)60,50 d)41,20 b

23

5 din 11

25

29

46

47

44

48

8

Cererea unui produs studiata pe unitatea de timp este data prin tabelul: Nr crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Cantitate 11 10 12 13 10 11 12 13 12 solicitata În cazul surplusului de stoc se percepe o penalizare unitara de 114 u.m iar in cazul deficitului de stoc intervin cheltuieli suplimentare de aprovizionare in valoare de 206 u.m. Atunvi stocul optim este: a)10 b)11 c)12 d)13 În cazul surplusului de stoc se percepe o penalizare unitarade 47 u.m iar in cazul deficitului de stoc intervin cheltuieli suplimentare de aprovizionare in valoare de 133 u.m. Atunci stocul optim este: a)5 b)7 c)6 d)8 Intrun model de asteptare (M/M/1): (FIFO/ ∞/ ∞) sosirile sunt variabile aleatoare repartizate Poisson de parmetru 2, iar servirea este varibila aleatoare repartizata Poisson de prametru 5 Atunci: P0 = 3/5 Po = 2/5 p0 = 1/5 Intrun model de asteptare (M/M/1): (FIFO/ ∞/ ∞) sosirile sunt variabile aleatoare repartizate Poisson de parmetru 2, iar servirea este varibila aleatoare repartizata Poisson de prametru 5 Atunci: P4 = 162/625 P4 = 162/3125 P4 = 81/3125 Intrun model de asteptare (M/M/1): (FIFO/4/ ∞) sosirile sunt variabile aleatoare repartizate Poisson de parmetru 10, iar servirea este varibila aleatoare repartizata Poisson de prametru 15 Atunci: P3 = 6/211 P3 = 24/311 P3 = 24/311 Intrun model de asteptare (M/M/1): (FIFO/4/ ∞) sosirile sunt variabile aleatoare repartizate Poisson de parmetru 10, iar servirea este varibila aleatoare repartizata Poisson de prametru 15 Atunci: a)nf = 2/3 b)nf = 3/4 c)nf = 4/3 Într-un model de asteptare (M/M/1):(FIFO/ ∝ / ∝ ) sosirile sunt variabile aleatoare rrepartizate Poisson de parametrul 2,iar servirea este variabila aleatoare repartizata Poisson de parametrul 5.Atunci: a)

p0 =

17

Într-un model de asteptare (M/M/1):(FIFO/ ∝ / ∝ ) sosirile sunt variabile aleatoare repartizate Poisson de parametru 10, iar servirea este variabila aleatoare repartizata Poisson de parametru 15. Atunci p0 a)

3 5

b)

p0 =

2 5

c)

p0 =

1 5

p0 =

11

Într-un model de asteptare (M/M/1):(FIFO/ ∝ / ∝ ) sosirile sunt variabile aleatoare rrepartizate Poisson de parametrul 4,iar servirea este variabila aleatoare repartizata Poisson de parametrul 12 .Atunci: a) n =

2 3

b)

p0 =

1 1 c) p0 = 5 3

c

13

Într-un model de asteptare (M/M/1):(FIFO/ ∝ / ∝ ) sosirile sunt variabile aleatoare repartizate Poisson de parametru 2, iar servirea este variabila aleatoare repartizata Poisson de parametru 5. Atunci p0 este: a)

1 1 9 b) n = c) n = 2 3 2

p0 =

3 5

b)

p0 =

2 5

c)

p0 =

1 5

a

6 din 11

9

Într-un model de asteptare (M/M/1):(FIFO/4/ ∝ ) sosirile sunt variabile aleatoare rrepartizate Poisson de parametrul 4,iar servirea este variabila aleatoare repartizata Poisson de parametrul 12 .Atunci: a)

p2 =

9 121

b)

p2 =

27 121

c)

p2 =

9 242

59

80

81

60

45

10

Într-un model de asteptare (M/M/1):(FIFO/4/INFINIT) sosirile sunt variabile aleatoare repartizate Poisson de parametru 2, iar servirea aste variabila aleatoate repoartizata Poisson de parametru 5. Atunci P0=625/1031 P0=625/3093 P0=125/1031 Într-un model de asteptare (M/M/1):(FIFO/4/INFINIT) sosirile sunt variabile aleatoare repartizate Poisson de parametru 2, iar servirea aste variabila aleatoate repartizata Poisson de parametru 5. Atunci P0=625/1031 P0=625/3093 P0=125/1031 Într-un model de asteptare (M/M/1):(FIFO/4/INFINIT) sosirile sunt variabile aleatoare repartizate Poisson de parametru 2, iar servirea aste variabila aleatoate repartizata Poisson de parametru 5. Atunci P0=625/1031 P0=625/3093 P0=125/1031 Într-un model de asteptare (M/M/1):(FIFO/INFINIT/INFINIT) sosirile sunt variabile aleatoare repartizate Poisson de parametru 10, iar servirea aste variabila aleatoate repoartizata Poisson de parametru 15. Atunci P0=2/3 P0=1/5 P0=1/3 Intrun model de asteptare (M/M/2): (FIFO/ ∞/ ∞) sosirile sunt variabile aleatoare repartizate Poisson de parmetru 2, iar servirea este varibila aleatoare repartizata Poisson de prametru 5 Atunci: P0 = 2/3 P0 = 2/5 P0 = 1/3 Într-un model de asteptare (M/M/3):(FIFO/ ∝ / ∝ ) sosirile sunt variabile aleatoare rrepartizate Poisson de parametrul 2,iar servirea este variabila aleatoare repartizata Poisson de parametrul 5.Atunci: a)

p0 =

15 28

b)

p0 =

75 112

c)

p0 =

15 112

28

Într-un model de asteptare (M|M|2):(FIFO|0|0) sosirile sunt variabile aleatoare repartizate Poisson de parametru 2, iar servirea este variabila aleatoare repartizata Poisson de parametru 5. Atunci: a)p0=2/3 b)p0=2/5 c)p0=1/3 Într-un model de asteptare(M/M/1):(FIFO/4/∞) sosirile sunt variabile aleatoare repartizate Poisson de parametru 10, iar servirea este variavila aleatoare repartizata Poisson de parametru 15. Atunci: a)p3=6/211 b)p3=24/311 c)p3=24/211 Într-un model de asteptare(M/M/1):(FIFO/4/∞) sosirile sunt variabile aleatoare repartizate Poisson de parametru 10, iar servirea este variavila aleatoare repartizata Poisson de parametru 15. Atunci: a)p3=6/211 b)p3=24/311 c)p3=24/211 Într-un model de asteptare(M/M/1):(FIFO/∞/∞) sosirile sunt variabile aleatoare repartizate Poisson de parametru 10, iar servirea este variabila aleatoare repartizata Poisson de parametru 15. Atunci: a)nƒ=2/3 b)nƒ=3/4 c)nf=4/3

39

82

33

7 din 11

Într-un model de asteptare(M/M/1):(FIFO/∞/∞) sosirile sunt variabile aleatoare repartizate Poisson de parametru 10, iar servirea este variavila aleatoare repartizata Poisson de parametru 15. Atunci: 36 a)p4=16/243 b)p4=8/243 c)p4=16/729 Într-un model de asteptare(M/M/1):(FIFO/∞/∞) sosirile sunt variabile aleatoare repartizate Poisson de parametru 2, iar servirea este variabila aleatoare repartizata Poisson de parametru 5. Atunci: a)p4=162/625 b)p4=162/3125 c)p4=81/3125 Într-un model de stocare cererea totala a unui produs este de 500 relativa la o perioada de 182 zile.Pentru stocarea unui singur produs se percepe o taxa de 10 um iar la lansarea unei comenzi de reaprovizionare costa 900 um atunci numarul de reaprovizionari exprimat ca parte intreaga superioara din valoarea calculate este: a)22 b)21 c)23 d)20 Într-un model de stocare cu lipsa de stoc cererea totala a unui produs este de 1500 relativa la o perioada de 182 zile. Pentru stocarea unui singur produs se percepe o taxa de 220 u.m. iar lansarea unei comenzi de reaprovizionare si penalizarea pentru lipsa de stoc costa 700 u.m. atunci numarul de reaprovizionari exprimat ca parte intreaga superioara din valoarea calculata este: a)182 b)179 c)180 d)181 Într-un model de stocare cu lipsa de stoc cererea totala a unui produs este de 700 relativa la o perioada de 90 zile. Pentru stocarea unui singur produs se percepe o taxa de 7 u.m. iar lansarea unei comenzi de reaprovizionare si penalizarea pentru lipsa de stoc costa 250 u.m. atunci stocul optim exprimat ca parte intreaga superioara din valoarea calculata este: a)23 b)25 c)24 d)26 Într-un model de stocare cu lipsa de stoc cererea totala a unui produs este de 5000 relativa la o perioada de 365 zile.Pentru stocarea unui singur produs se percepe o taxa de 19 u.m. iar lansarea unei comenzi de reaprovizionare si penalizarea pt lipsa de stoc costa 525 u.m. atunci numarul de reaprovizionari exprimat ca parte intreaga superioara este: a) 27 b) 28 c) 29 d) 30 Într-un model de stocare cu lipsa de stoc cererea totala a unui produs este de 5000 relativa la o perioada de 365 zile. Pentru stocarea unui singur produs se percepe o taxa de 19 u.m. iar lansarea unei comenzi de reaprovizionare si penalizarea pentru lipsa de stoc costa 525 u.m. atunci numarul de reaprovizionari exprimat ca parte intreaga superioara din valoarea calculata este: a)177 b)180 c)178 d)179 Într-un model de stocare cu lipsa de stoc cererea totala a unui produs este de 5000 relativa la o perioada de 365 zile. Pentru stocarea unui singur produs se percepe o taxa de 19 u.m. iar lansarea unei comenzi de reaprovizionare si penalizarea pentru lipsa de stoc costa 525 u.m. atunci timpul intre doua aprovizionari exprimat ca parte intreaga din valoarea calculata este: a)1 b)2 c)3 d)4 Într-un model de stocare cu lipsa de stoc cererea totala a unui produs este de 1500 relativa la o perioada de 182 zile. Pentru stocarea unui singur produs se percepe o taxa de 220 u.m. iar lansarea unei comenzi de reaprovizionare si penalizarea pentru lipsa de stoc costa 700 u.m. atunci timpul intre doua aprovizionari exprimat ca parte intreaga din valoarea calculata este: a)1 b)2 c)3 d)4 Într-un model de stocare cu lipsa de stoc cererea totala a unui produs este de 5000 relativa la o perioada de 365 zile. Pentru stocarea unui singur produs se percepe o taxa de 19 u.m. iar lansarea unei comenzi de reaprovizionare si penalizarea pentru lipsa de stoc costa 525 u.m. atunci costul total de stocare exprimat ca parte intreaga superioara din valoarea calculata este: a)8180 b)8281 c)8181 d)8081 Într-un model de stocare cu lipsa de stoc cererea totala a unui produs este de 1500 relativa la o perioada de 182 de zile. Pentru stocarea unui singur produs se percepe o taxa de 220 u.m. iar lansarea unei comenzi de reaprovizionare si penalizarea pentru lipsa de stoc costa 700 u.m., atunci costul total de stocare exprimata ca parte intreaga din valoarea calculata este: a)9561 b)95601 c)9560 d)956.

40

73

1

d

4

6

12

d

15

b

19

b

20

22

8 din 11

24

26

27

Într-un model de stocare cu lipsa de stoc cererea totala a unui produs este de 5000 relativa la o perioada de 365 zile.Pentru stocarea unui singur produs se percepe o taxa de 19 u.m. iar la lansarea unei comenzi de reaprovizionare si penalizarea pentru lipsa de stoc costa 525 u.m atunci timpul intre doua aprovizionari exprimat ca parte intreaga din valoarea calculate este: a)1 b)2 c)3 d)4 Într-un model de stocare cu lipsa de stoc cererea totala a unui produs este de 1500 relativa la o perioada de 182 zile .Pentru stocarea unui produs se percepe o taxa de 220 u.m iar la lansarea unei comenzi de reaprovizionare si penalizarea pentru lipsa de stoc costa 700 u.m atunci stocul optim exprimat ca parte imtreaga superioara din valoarea calculate este: a)9 b)10 c)7 d)8 Într-un model de stocare cu lipsa de stoc cererea totala a unui produs este de 500 relativa la o perioada de 182 zile .Pentru stocarea unui produs se percepe o taxa de 10 u.m iar la lansarea unei comenzi de reaprovizionare costa 900 u.m atunci numarul de reaprovizionari exprimat ca parte intreaga superioara din valoarea calculate este: a)22 b)21 c)23 d)20

Într-un model de stocare cu lipsa de stoc cererea totala a unui produs este de 500 relativa la o perioada de 182 zile. Pentru stocarea unui singur produs se percepe o taxa de 10 u.m. iar lansarea unei comenzi de reaprovizionare si penalizarea pentru lipsa de stoc costa 900 u.m. atunci numarul de reaprovizionari exprimat ca parte intreaga superioara din valoarea calculata este: 42 a) 22 b) 21 c) 23 d) 20 Într-un model de stocare cu lipsa de stoc cererea totala a unui produs este de 5000 relativa la o perioada de 365 zile. Pentru stocarea unui singur produs se percepe o taxa de 19 u.m. iar lansarea unei comenzi de reaprovizionare si penalizarea pentru lipsa de stoc costa 525 u.m. atunci numarul de reaprovizionari exprimat ca parte intreaga superioara din valoarea calculata este: a)177 b)180 c)178 d)179 Într-un model de stocare cu lipsa de stoc cererea totala a unui produs este de 5000 relativa la o perioada de 365 zile. Pentru stocarea unui singur produs se percepe o taxa de 19 u.m. iar lansarea unei comenzi de reaprovizionare si penalizarea pentru lipsa de stoc costa 525 u.m. atunci stocul optim exprimat ca parte intreaga din valoarea calculata este 27 28 29 30 Într-un model de stocare cu lipsa de stoc cererea totala a unui produs este de 700 relativa la o perioada de 90 zile. Pentru stocarea unui singur produs se percepe o taxa de 7 u.m. iar lansarea unei comenzi de reaprovizionare si penalizarea pentru lipsa de stoc costa 250 u.m. atunci stocul optim exprimat ca parte intreaga superioara din valoarea calculata este 23 25 24 26 Într-un model de stocare cu lipsa de stoc cererea totala a unui produs este de 700 relativa la o perioada de 90 zile. Pentru stocarea unui singur produs se percepe o taxa de 7 u.m. iar lansarea unei comenzi de reaprovizionare si penalizarea pentru lipsa de stoc costa 250 u.m. atunci numarul de reaprovizionari exprimat ca parte intreaga superioara din valoarea calculata este 28 29 27 30

52

56

58

61

9 din 11

83

2

Într-un model de stocare cu lipsa de stoc cererea totala a unui produs este de 700 relativa la o perioada de 90 zile. Pentru stocarea unui singur produs se percepe o taxa de 7 u.m. iar lansarea unei comenzi de reaprovizionare si penalizarea pentru lipsa de stoc costa 250 u.m. atunci costul total de stocare exprimat ca parte intreaga superioara din valoarea calculata este: a) 9262 b) 926 c) 927 d) 9263 Într-un model de stocare fara lipsa de stoc cererea totala a unui produs este de 500 relativa la o perioada de 182 zile. Pentru stocarea unui singur produs se percepe o taxa de 10 u.m. iar lansarea unei comenzi de reaprovizionare costa 900 u.m. atunci stocul optim exprimat ca parte intreaga superioara din valoarea calculata este: a)23 b) 22 c)24 d)21 Într-un model de stocare fara lipsa de stoc cererea totala a unui produs este de 1500 relativa la o perioada de 90 zile. Pentru stocarea unui singur produs se percepe o taxa de 15 u.m. iar lansarea unei comenzi de reaprovizionare costa 400 u.m. atunci costul total de stocare exprimat ca parte intreaga din valoarea calculata este a) 40348 b) 40250 c) 40249 d) 40349 Într-un model de stocare fara lipsa de stoc cererea totala a unui produs este de 1500 relativa la o perioada de 90 zile. Pentru stocarea unui singur produs se percepe o taxa de 15 u.m. iar lansarea unei comenzi de reaprovizionare costa 400 u.m. atunci numarul de reaprovizionari exprimat ca partea intreaga din valoarea calculata este:

c

3

d

5

14

41

57

62

a)28 b)29 c)30 d)31 Într-un model de stocare fara lipsa de stoc cererea totala a unui produs este de 500 relativa la o perioada de 182 zile. Pentru stocarea unui singur produs se percepe o taxa de 10 u.m. iar lansarea unei comenzi de reaprovizionare costa 900 u.m. atunci timpul intre doua aprovizionari exprimat ca parte intreaga din valoarea calculata este: d a)9 b)10 c)7 d)8 Într-un model de stocare fara lipsa de stoc cererea totala a unui produs este de 7000 relativa la o perioada de 365 zile. Pentru stocarea unui singur produs se percepe o taxa de 25 u.m. iar lansarea unei comenzi de reaprovizionare costa 250 u.m. atunci timpul intre doua aprovizionari exprimat ca parte intreaga din valoarea calculata este: a)1 b)2 c)3 d)4 Într-un model de stocare fara lipsa de stoc cererea totala a unui produs este de 7000 relativa la o perioada de 365 zile. Pentru stocarea unui singur produs se percepe o taxa de 25 u.m. iar lansarea unei comenzi de reaprovizionare costa 250 u.m. atunci stocul optim exprimat ca parte intreaga superioara din valoarea calculata este 19 20 15 25 Într-un model de stocare fara lipsa de stoc cererea totala a unui produs este de 7000 relativa la o perioada de 365 zile. Pentru stocarea unui singur produs se percepe o taxa de 25 u.m. iar lansarea unei comenzi de reaprovizionare costa 250 u.m. atunci timpul intre doua aprovizionari exprimat ca parte intreaga din valoarea calculata este 1 2 3 4

10 din 11

32

Într-un model de stocare fara lipsa de stoc, cererea totala a unui produs este de 7000 relativa la o perioada de 365 zile. Pt. stocarea unui singur produs se percepe o taxa de 25 u.m. iar lansarea unei comenzi de reaprovizionare costa 250 u.m. atunci nr de reaprovizionari exprimat ca parte intreaga superioara din valoarea calculata este: a)365 b)357 c)358 d)367 Model de stocare fara lipsa de stoc unde cererea totala este 1500 relativ la o perioada de 90 de zile. Pentru stocarea unui singur produs se percepe o taxa de 15 u.m. iar lansarea unei comenzi de reaprovizionare costa 400 u.m. atunci stocul optim exprimat ca parte integral superioara din valoarea calculata este:

34

a) 31 b) 28 c) 30 d) 29 Model de stocare fara lipsa de stoc unde cererea totala este 500 relativ la o perioada de 182 de zile. Pentru stocarea unui singur produs se percepe o taxa de 10 u.m. iar lansarea unei comenzi de reaprovizionare costa 900 u.m. atunci stocul optim exprimat ca parte integral superioara din valoarea calculata este: a) 23 b) 22 c) 34 d) 21 Model de stocare fara lipsa de stoc unde cererea totala este 7000 relativ la o perioada de 365 de zile. Pentru stocarea unui singur produs se percepe o taxa de 25 u.m. iar lansarea unei comenzi de reaprovizionare costa 250 u.m. atunci stocul optim exprimat ca parte integral superioara din valoarea calculata este: a) 19 b) 20 c) 15 d) 25 x=1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 p(x)=5 7 4 6 3 8 5 7 8 5 În cazul surplusului de stoc se percepe o taxa de penalizare unitara de 47 u.m. iar in cazul deficitului intervin cheltuieli de aprovizionare in valoare de 133 u.m. Atunci cheltuielile de stocare sunt de: a) 46,20 b) 26,60 c) 65,80 d) 92,40

35

37

38

11 din 11