ANALIZA OANCEA

ESPLANADA

Calitatea mediului locuit si a cadrului construit constituie probleme de actualitate, a caror rezolvare prinde contur odata cu participarea populatiei si a organizatiilor oficiale. Oficialitatile responsabile din urbanism si amenajarea teritoriului provoaca atat populatia cat si administratiile locale la implicarea in deciziile luate asupra amenajarii spatiilor in care locuiesc. Cresterea demografica , odata cu migrarea maselor provenite din zonele rurale catre centrele urbane au determinat dezvoltarea orasului in faze succesive ; astfel fostele zone marginase ale orasului au devenit in timp actuale centre cu potential variat de dezvoltare. Noile zone formate cumuleaza o suma de functiuni diferite fata de nevoile sociale pe care ar trebui sa le satisfaca.

Revitalizarea esplanadei Oancea, refacerea structurii urbane aferente imobilelor si imbunatatirea calitatii spatiului sunt necesare acestei zone tratate necorespunzator : fatade monotone, spatiu pietonal tratat cu superficialitate ,spatii verzi neingrijite , aspect inestetic si invechit al spatiilor comerciale de la parter – spatiu cu potential nevalorificat. Arhitectura spatiului reprezinta un factor important in transformarea ariei studiate intr-un punct de atractie al orasului, avand ca efect ridicarea nivelului economic al zonei. Cresterea demografica continua prognozata pe urmatorii ani cer o extindere a tuturor zonelor limitrofe de aceea trebuie gasite solutii care sa impace potentialele perspective de dezvoltare cu problemele actuale.

Evolutia in timp si relationarea spatiului studiat cu zonele importante ale orasului
Documentele de arhiva atesta faptul ca, in primele etape ale dezvoltarii sale Iasul s-a dezvoltat in proximitatea cursului Bahlui, mai exact pe prima terasa din albia acestuia, cunoscuta drept „zona centrala traditionala”. Datorita indundatiilor periodice, cat si din consideratii strategice, ulterior orasul s-a dezvoltat pe zona de deal. In anul 1871, in zona de ses, la periferia de atunci a Iasului s-a amplasat gara „cea mai mare de pe teritoriul principatelor dunarene”, capat de linie a traseului Lemberg-Cernauti-Iasi. In perioada anilor 1950-1970 s-a realizat urmatorul pas in cresterea orasului prin regularizarea cursului Bahluiului si prin dezvoltarea unor unitati teritoriale caracterizate prin functiuni destinate prelucrarii materialelor de constructii si depozitarii lor si a produselor petroliere, etc. A urmat industrializarea anilor ’70 care a atras o mare parte a populatiei rurale, o importanta forta de munca, dar si o mare consumatoare de servicii. Necesitatea asigurarii de locuinte acestui segment masiv de populatie a condus la dezvoltarea centrifugala a Iasului. Au aparut aslfel o serie de cartiere noi. Disfunctionalitatile rezultate sunt legate de circulatia si legaturile pietonale dintre cartiere si Centru, poluarea sonora si vizuala, numeroasele accidente rutiere si feroviare, etc.

Aria studiata apartine categoriei de zone sistematizate functional si reprezinta un implant adiacent zonei vechi ce a distrus caracterul orasului. Esplanada este delimitata de spatii destinate locuirii si partial alimentatiei publice; un front format din blocuri de locuinte cu parter comercial. Regasim o varietate de functiuni - sedii de firma, unitati teritoriale de servicii publice, spatii comerciale, unele aflate intr-o stare accentuata de degradare .Blocurile sunt legate prin partere continue cu functiuni comerciale iar fronturile delimitatoare sunt tratate liniar si monoton. Cartierul este dotat cu functiuni principale de deservire publica : spital ( Spitalul Sf. Maria) , unitati de invatamant, centru cultural ( Ateneul Tatarasi) .

RELATIONAREA SPATIULUI:
Legatura cu celelalte zone ale orasului se realizeaza prin : pod Metalurgie si pod Doi Baieti , strazile Eternitatea si Vasile Lupu. Accesul in zone se face pe strazi in panta si insuficiente volumului de trafic actual. In zona exista toate utilitatile necesare: apa, canalizare, electrice, telefonie, gaz metan, care necesita modernizare datorita retelelor edilitare invechite . Acestea duc la disfunctionalitati si pierderi manifestate atat pe retelele principale cat si la instalatiile interioare individuale.

analiza regimului de inaltime :

Amplasamentul analizat este situate pe intravilanul Municipiului Iasi ,

in zona central estica a orasului. In zona se contureaza 3 tipuri de regimuri de inaltime : o dominanta P + 10 pe latura nordica , P + 9 pe latura estica si P + 4 pe latura vestica. Capatul de perspectiva nordica prezinta o corelare inestetica intre masele construite de pe partea estica ( P+9) si vestica ( P+1) cu latura de nord (P+10). O imbunatatire se poate aduce capatului de perspectiva sud prin revitalizarea spatiului verde neingrijit. • analiza functionala a cladirilor :

Se disting doua functiuni principale : locuinte colective cu parter comercial si serviicii de alimentatie publica (baruri, cafenele, magazine alimentare) . • analiza directiilor de perspective :

Cladirile situate in prim plan sunt dificil de observat de aproape ( din interiorul esplanadei) datorita regimului mare de inaltime si a vegetatiei – zona tampon , dar din extremitatile nord , sud sunt percepute echilibrat volumetric. Cladirile din planul 2 de perspectiva (mai joase ca regim de inaltime ) sunt observabile prin discontinuitatile volumetrice ale celor doua fronturi construite.

analiza cailor de circulatie :

In partea de nord se distinge o artera principala de cirulatie, strada Vasile Lupu- principala cale de acces catre esplanada- cu doua benzi de circulatie pe sens. Artera include si mijloacele de transport in comun: tramvai, maxi-taxi si autobuz . Strazile secundare inconjoara esplanda pe toate partile si creeaza un bun acces la blocurile adiacente ei. • analiza disfunctionalitatilor :

- poluarea aerului cu noxe datorata traficului intens ; - poluarea vizuala datorata fatadelor intens degradate ; - poluare fonica rezultata din circulatia tramvaielor si a traficului greu ; - dotari necorespunzatoare si provizorii ( spatii comerciale ,mici ateliere de intretinere ) ; - insuficienta locurilor de parcare aferente locuintelor si functiunilor cu

caracter public ; - insertii neadecvate de functiuni necorespunzatoare spatiilor de locuit ; - lipsa punctelor de interes in zona datorata functiunilor necorespunzatoare ( magazine second-hand, sala de jocuri , baruri insalubre) ; - functiuni reprezentate de comertul provizoriu – tonetele de tabla cu aspect inestetic ; - ambuteiajele in trafic la ore de varf ; - insuficienta spatiilor verzi – bariera fonica si vizuala importanta in zone de locuit ; - mobilier urban degradat si insuficient .

potentialul de dezvoltare :

Potentialul de dezvoltare al zonei dat de : - conformare buna a reliefului ; - orientare favorabila fata de punctele cardinale ; - cai de acces favorabile spre celelalte zone ale orasului ; - perspective interesante spre punctele importante ale Iasului ; - organizarea diverselor evenimente in aer liber pe zona pietonala a esplanadei ;

CONCLUZII SI PROPUNERI DE INTERVENTII :
Zona dispune de un potential variat in ceea ce priveste alegerea unei noi functiuni : suprafata mare, incadrarea sit-ului intr-o zona de interes a orasului, echipare edilitara moderna, posibilitatea unei conversii urbane in vederea realizarii unei zone agreabile atat pentru trecatori cat si pentru locatari.

Se propune o proiectare ecologica in cadrul construit datorita degradarii acestuia si a calitatii mediului. Obiective: -alocarea unor spatii de parcare in conformitate cu cerintele ; -decongestionarea spatiilor pietonale prin largirea trotuarelor si a aleilor de acces catre cladirile existente ; -cresterea calitativa a aspectului arhitectural prin intreventii asupra fatadelor ; - reglementari PUZ : masuri de protectie a mediului incojurator prin mentinerea unui echilibru stabil a parametrilor naturali : reducerea surselor de poluare din zona ; - prevederea pubelelor de colectare a deseurilor menajere si imbunatatirea canalizarilor de colectare a apelor pluviale si gospodaresti - reducerea emisiilor datorate activitatilor complementare locuirii prin proiectarea de bariere verzi si intretinearea corespunzatoare a acestora .

Propunerile de mai sus restrang la minim zonele generatoare de disfunctionalitati si imbunatatesc micro-climatul. Esplanada Oancea poate reuni activitati recreationale specializate pe arta, cultura si informarea publicului in legatura cu evenimentele culturale actuale si istorice. In cadrul zonei pietonale propunem functiuni cu poential de ridicare a nivelului economic din zona , exemplu dat :o cafenea –librarie ca modalitate de divertisment dar si refugiu fata orasul zgomotos si poluat. Deoarece grupuri tot mai mari de cetateni isi manifesta interesul si sperantele referitoare la amenajarea spatiilor vitale lor, ei trebuie sa colaboreze cu municipalitatea si instituiile compenente pentru a gasi solutii comune si pentru a imbunatati mediul construit in care traiesc.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful