" ...

Care pelltru 1I0i oamenii Ii pentru a noastra mintuire, S-a pogorit din ceruri Ii S-a illtrupat de la Duhul Sjiillt Ii dill Fecioare Maria Ii S-a jllcut om ••• "

... Cel care acum e om, era ~i necompus; ceea ce era, a rimas mai departe, iar ceea ce nu era, a luat asupri-Si. La inceput era necauzat, caci care ar fi cauza lui Dumnezeu? Dar ~i mai in urrni s-a ficut dintr-o cauzi. Iar aceasti cauzi era ca sa te mAntuiasca pe tine, batjocoritorul Lui, care pentru aceasta cercetezi cu dispret Dumnezeirea, :fiindca a luat asupra-Si grosimea ta carnala, unindu-Se cu carnea prin mijlocirea mintii ~i Dumnezeu ficindu-Se omul de jos, dupi ce omul s-a amestecat cu Dumnezeu Oi s-a f8cut una, biruind natura mai tare, pentru ca eu sa mi fae intr-at!t Dumnezeu, cit S-a f8cut El om. S-a niscut, dar se Iji Diseuse; din femeie, dar ,i din Fecioari. Lucrul acesta este omenese, acela este Dumnezeiesc, Fira tati de aici, :tara ma.tll8. de acolo. Tot aces! fapt apartine Dumnezeirii. A fost purtat in pintece, dar a fost eunoscut de profetu1.; care Iji el era purtat in pinteee ,i care a tresiiltat in fata Cuvintului, din pricina ciruia s-a nascut. A fost iniqat in scutece, dar desface giulgiurile inmortnintirii, ednd inviaza.. A fost euleat in iesle, dar a fost stavit de ingeri Oi vestit de stea ,i adorat de magi. Cum te poticnesti de ceea ce se vede cu oehii, neintuind ceea ce poate fi cuprins cu mintea? Afugit in Egipt, e drept, dar a pus pe fuga. erorile egiptenilor. Nu a avut chip, nici frumusete la iudei, dar pentru David era la frumusete ca nimeni altul intre ai oamenilor, dar pe munte striluee,te ca lumina fulgerului Iii se face mai strwucitor decit soarele, :ficindu-Se al strilucirii din lumea viitoare.

A fost botezat ca un o!ll, dar a dezle~t icatele ca un Dumne~ nu pentru ca avea nevoie de curipre EI insusi, ci

1ru ca sa sfinteasca apele. A fost ispitit ca un om, dar a biruit ca un Dumnezeu, dar porunceste sa avem curaj, ca unul care a biruit lumea. A flamAnzit, dar a - it mii de oameni, dar este paine vie ~i cereasci. A!. insetat, dar a strigat: "Daea cineva inseteaz8, sa. vinl la mine Iji sa bea", dar a tigiduit ca va face Iji izvoare de apa pe cei care cred in EI. A obosit, dar El este odihna eelor obositi Iji impovirati. A fost ingreuiat de somn, dar merge cu U'iurinti pe mare, dar cearti

inturile, darusureaza pe Petru care se scufunda. Di dajdie, dar 0 eli din peste, dar impirite,te peste cei care 0 cer de la EI. Aude ei e numit Samaritean ,i in.dricit, numai ci EI salveaza pe eel care eobora de la Ierihon !}i care cizuse intre talhari, numai ca este cunoscut de draci ~i alungi draci ~i arunci in ad8ncurile m!rii legiuni de duhuri i}i ca un fulger :vede cizind pe cipetenia dracilor. Este lovit cu ietre, dar nu este prins. Se magi, dar aude pe altii cind se roagi. P1Ange, dar face sa inceteze lacrima. intreabi unde este Lazar, cici om era, dar inviazi pe azar, cici era Dumnezeu. Este vindut ~i cu prq: foarte mic; cici a fost vindut pe treizeci de arginti, dar raseumpara lumea, Iji cu pre! mare, cici 0 tiscumpiri cu propriul Lui sAnge. Ca 0 oaie spre ~unghiere este dust dar pistore!jte pc Israel, iar acum !}i pe toati lumea. Ca un miel :tara de glas este, dar EI este Cuvint, vestit de glasul celui care striga in

tie. A simtit neputint8, a fost rBnit, dar vindec8.

am boala ~i toam neputinta, Este ureat pe lemn, este listignit, dar prin lemnul vietii ne readuce la starea de la inceput, dar mintuie,te ,i pe tilharul Iistignit impreuna cu EI, dar intuneci tot lucrul viizut. Este adapat cu otet; este hrinit cu fiere. Cine? EI care preface apa in. vin, care imp~e gustarea a.mari, EI dulceata i}i intreaga dorire.Isi di sufletu1. mAinile Thtilui. dar are puterea si si-L reia, dar spinteci catapeteasma, eici cele de sus se aratA, dar ietrele se despica, dar mortii inviaza. Moare, dar eli . a18 i}i dezleagi cu moartea pre moarte. Este ingropat, dar inviaza. Coboati in iad, dar aduce sus sufletele, dar Ie urci in. ceruri, dar va veni sa judece :vii ~i mortii ~i sa probeze astfel de cuvinte ...

112

Periodic de edltat de Episcopia Caransebesulu!

Fondator: Episcop Io~p Popasu (1886) ISSN122~61

www.eplseopl. Colectivul tflPlacalOnaJ

Pro Ieet, univ. Alin '-'ilLllI.lIl.J~ Pr. leet, univ. Daniel qq.~""'U;I!I""IO~

Editors Diecezanl. 325400 Caransebet, str. Episcopiei Dr. 11 tel: 0255-5164121 fax 0255-516402

E-mail: bisericesc@episcopiacaransebesului.ro

FOAIA DIE.CE.ZANAII marUe2010

Sflntol Grigorie de Nazianz (Cuwmtarea a Ill-a des pre Dumnezeu, XIX-XX trad. pro Gh. Tilea ti Nicolae Barbo)

v A

HOTARARILE DOGMATICE

ALE SINODULUI I ECUMENIC

Sinodul I ecumenic s-a deschis la Niceea, in 20 mai 325 §i a durat pana la 25 august, acelasi an. La §edinta deschiderii oficiale §i la cea de inchidere a asistat insu§i Im p ar a ru l Constantin, care a rostit cuvantul de deschidere §i de inchidere a Sinodului. $edintele sinodului s-au tinut in sala de receptie a palatului imperial din Niceea, sub presedintia episcopilor Eustatiu a1 Antiohiei (324-330) §i Alexandru al Alexandriei (313-328) [1].

tmphatul Constantin a dorit sa adua pace in Biserica, de aeeea a insistat ca toate invataturile gre§ite sa fie examinate foarte exact, pana ee doctrina pIacuta lui Dumnezeu, care tinde la unirea spiritelor §i care nu Iasa eel mai mic subiect de dezbinare, sa fie Iamurita §i reeunoscuta [2]. Lucrul acesta este vazut §i din cuvantarea pe care o adreseaza episcopilor prezenti la sinod:

IIMultumesc lui Dumnezeu pentru to ate, dar m.ai cu seama pentru aceea ca mi-a facutharul sa adun in acest loc ampa afinp Episcopi. Nu-mi ramane mai mult decat a dori sa va vad uniti in aeeeasi credinta, negasind nimic mai intristator decat neintelegerile ce dezbirul Biserica. N-am avut niciodata durere mai simtitoare decat de a afla ca aveti intre voi certuri ce n-ar trebui sa aveti, fiind prerum sunteji, servitorii lui Dumnezeu §i lmparptorii pacii"[3].

Hotararea dogmatics, elaborata de eei 318 Phinti prezenti la Sinodul I, sintetizeaza toate diseutiile purtate in timpul Sinodului: IICredem intr-unul Dumnezeu, Tatiil atotputernic, fiicatorul tuturor celor vazute ~i celor neviizute; ~ tntru unul Damn lisus Hristos Fiul lui Dumnezeu, nascut din

TaUil, unul nascut, adicii din fiint« rau«; Dumnezeu din Dumnezeu, lumin~ din lumina, Dumnezeu adevarat din Dumnezeu adevarat, niiscut nu jiicut, de 0 fiin/a cu Tatiil, prin care toate s-au jiicut, atilt I in cer cOt §i pe pamAnt; in acela care pentru noi oamenii ~i pentru a noastra mantuire s-a pog01at ~i s-a incarnat ~i s-a fiicut om, a patimit, s-a tngropat, §i a tnviat a ireia zi, s-a tnilllat la rerun, venind sa judece pe vii §i pe morii: ~i in Duhul Sflnt.

Iar pe aceia care spun cii era odinioara (un iimp) cOnd (Fiullui Dumnezeu) nu era §i ca inainte de ce s-a ndscu: nu era, ~i ci1 a-a n4scut din cele ce nu sunt (nejiinta), sau pe aceia care spun cii este din alt ipostas sau fiinta, ca este sau creat sau format sau schimbacios - Biserica apostolicii ~i catolica ii anatemizeaza"[ 4].

La sfa1"§itul dezbaterilor, p1irin(ii sinodali au hotbat ca invatatura formulata in Sinod sa fie redactata intr-un Simbol de credinja, care are 7 artioole. tn Simbolul niceean, s-a fixat invatatura despre Dumnezeirea Piului, Cel ce este .Dumnezeu. adevt1rat din Dumnezeu adevMat, n~cut, iar nu PCUt, deofiinta cu Tatill, prin care toate s-au jiicut", iar in partea a doua, se anatematizeaza ideile principale ale lui Arie, ereticu1 ce a pricinuit convocarea sinodului. Arie spunea ea Fiul a fost creat in timp din nimic, ca este creat din alta substanta sau fiin\:i decat TataI ~i este schim.babil [5]. Simbolul niceean vine §i rosteste: ,,$i intr-unul Domn Usus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Unul-Niiscut, Care din TaUl S-a tuiscutmai inainte de top oecii",

5e observa ai hotara.rea dogmatiai urmeaza unanume model configurat de naratiunea biblica, Urmand mMturisirea despre activitatea creatoare

FOAIA DIECE..ZANA II martie2010

311

114

a unui Dumnezeu §i Tam, se foloseste limbajul ioaneic pentru a vorbi despre relatia intre Taml §i Fiul ("Domnul", "Fiul lui Dumnezeu unul nascut" IInascut din Tatal", "Lumina", IlDumnezeu adevarar": loan 20,18 §i 28; 1,14 §i 18; 3,16 §i 18; 1; ~ 5; 8, 12; 1 loan ~ 9; 5,20 etc). Este demn de retinut ca expresia "nascut din Dumnezeu Tatal" nu este £olosita niciodata de catre Domnullisus, ci numai de traditia Bisericii primate. Justificarea ei se gase~te in expresia de Fiu Unul Nascut [6]. Afirmatia di Hristos este autorul creatiei este §i ea ioaneica (1, 3), iar denumirea "Domn" este in aceeasi masura proprie gandirii pauline (1 Corinteni 8, 6; Coloseni 1,65 §i urm.; Filipeni 2,11; etc) [7].

Formula dogmatidi a reprezentat triumful Ortodoxiei asupra lui Arie, eel care invata gresit despre dumnezeirea Fiului. Arie §i adeptii invataturii sale dadeau 0 interpretare gre§ita pasajului din Proverbe 8, 22-31, considersndu-l unul subordinatianist, Cuvintele Scripturii amintesc: .Domnul m-a zidit" §i "m-a fntemeiat din oeac", Pannpi au aratat ca cei care BUStin. pe baza pasajului din Proverbe 8, 22,,,di Fiul este 0 faptura creata", gre§eSC cu desav2:r§ire prezentand 0 interpretare care era contrara sensului Scripturii divine §i profetice. in acest pasaj, semnificatia cuvantului "zidit" nu era aceeasi cu a cuvintului "faeut". SfSntul Atanasie eel Mare, chu:i.a i se atribuie toata reusita Ortodoxiei 1a Sinod [8], a

dovedit di interpretarea pe care 0 dadeau adeptii arianismului pasajelor din Proverbe 8, 22-31 nu era in spiritul continuitatii cu Sfinpi Pannp" [9]. Linia biblica care conduce spre definitia dogmatica vine §i din revelatia data lui Moise de glasul dumnezeiesc, care-i spune: II Eu sunt Cel ce sunt" (Iesirea, 3,3) [10].

Cu referire 1a SfSntul Doh avem doar ultimul articol al crezului niceean. Acolo Be stipuleaza: Credem ~i fntru Sf4ntul Duh, Dezvoltarea acestei sintagme a fost neelaborata, la sinod problema principala fiind persoana Fiului. Totusi Parinpi au vorbit de existenta §i substanta persoanelor treimice, despre TataI, Fiul §i Sfintul D~ 8§a cum a vorbit Mantuitorul Apostolilor cand i-a trimis 1a propovaduire: ,,Merg4nd, 1nvatap toate neamurile, botez4ndu-Ie in numele Tatiilui ~i al Fiului~ialSfintuluiDuh" (Ma~28, 19) Ill].

Cele hotarate in sinod au fost transmise de episcopii participanti credinciosilor din Bisericile pe care Ie pastoreau, spre cercetare lIi luare aminte [12].

Dezbaterile din cadrul Sinodului I au £ost £oarte aprinse. Episcopii au dorit sa citeze din Scriptura ~i sa afirme ca Fiul este "de la Dumnezeu", msa, cand pasaje precum eel din I Corinteni 8, 6 (" TotU§i, peniru noi, este un singur Dumnezeu, TatiiI, din Care sunt toate ~i noi intru El; §i un singur Domn, Iisus Hristoe, prin Care sunt toate §i noi prin El'') lIi II Corinteni 5,17 ("Deci, dad este

---- cineva in Hristos, este fi1ptur4 nouil; cele vechi au irecui, iata toate s-au fiieut nojll) au fost citate pentru a dovedi ca toate lucrurile sunt de 1a Dumnezeu", in sensul ca sunt create de EI, episcopii participanti s-au vazut nevoiti sa explice mai pe larg sensul cuvintelor de la Dumnezeu [13].

FOAIA DIECE.ZANA 6 martie2010

Teodoret al Cyrului in a sa Istorie bisericeasca arata. ca Alexandru a1 Alexandriei, atunci cind s-au adunat episcopii

voind sa inlature expresiile nelegiuite, nascocite de arieni (Fiul este 0 creature, 0 faptura: ea a fost un timp cand nu a existat ~i ea e schimbator din fire), au aratat ~i expresiile din Sfanta Scriptura in care se spune ea Fiul, Unul-Nascut, este din fire din Dumnezeu, "Cuvfnt, Putere, inielepciune, unicii a Tatiilui, Dumnezeu adeviirat" (loan 17, 3; I Corinteni 1, 24), cum a zis loan Evanghelistul ~i cum a scris Pavel Apostolul: .Stralucire a slavei $i chip al ipostazei Tatiilui" (Evrei 1,3) [14]. Partizanii arianismului, citau ~i ei din Piistorul lui Herma: "fnainte de orice sii crezi cii Dumnezeu este Unul, Care a creat $i a rdnduii toate $i Care a fiicut ca toate sii existe din ceea ce nu este (din nimic)" [15]. Parintii au raspuns ~i au explieat mai dar ee insemneaza expresia din Dumnezeu. Ei au seris ea Fiul este din fiinta (substanta) lui Dumnezeu. $i pentru ea fapturile nu sunt prin ele insele flira cauza, ci au un inceput (cauza) al existentei lor, se spune ea vin de la Dumnezeu, msa numai Fiul, in mod deosebit, este din fiinta (substanta) Tatalui, Aeest lueru este propriu Cuvantului, Unuia-Nascut ~i Fiu adevarat al Tatalui, Din aeest motiv s-a seris din fiinta Tatiilui [16].

Episeopii de la sinod au ales din Scripture euvinte care arata eele despre ipostaza Fiului (Ps. 35, 10; 45,9; 64, 10; Matei 12, 50; Marcu 33, 5; Evrei 1, 31), apoi ea : "fn lumina Lui vom vedea lumina" (Ps. 35, 9), preeum ~i "Eu $i Tatiil una suntem" (loan 10, 30). Au subseris apoi mai dar si mai scurt ea Fiul este deofiinfii cu Tatal, deoareee toate eele citate mai inainte au acelasi mteles [17].

Doetrina despre Sfanta Treime, asa cum a fost ea formulata la Niceea, a fost argumentata seripturistie de multi Sfinti Parinti traitori ai seeolului al IV-lea. Dintre acestia amintim doar doi, pe Sfantul Atanasie eel Mare, biruitorul ereticilor din Sinodul I ~i pe Sfantul Grigorie de Nazianz, teologul Treimii.

tLUCIAN Episcopul Caransebesului

NOTE

[1] loan Ramureanu, Milan Sesan, Teodor

Bodogae, Istoria Biserieeaseii Universalii, vol. I, Editura IBMBOR, Bucuresti, 1975, p. 230.

[2] Eusebiu al Cezareei, Viata lui Constantin eel Mare, Tipografia Carfilor Btsericesti, Bucuresti, 1896, p. 402.

[3] Sozomen, Istoria bisericeascii, trad. I. P. S. losif Gheorghian, Tipografia Cartilor Bisericesti, Bucuresti, 1897, p. 33-34.

[4] Vasile Lochita, Hotdrdrile ~i definifiile dogmatice de credinid ale celor sapie sinoade eeumeniee, in "Mitropolia Banatului", anul IX (1959), nr. 1-2, Timisoara, p. 28.

[5] Ibidem, p. 231-232.

[6] John Breck, Sfanta Scripturii in Tradiiia Bisericii, Editura Patmos, Cluj-Napoca, 2008, p.23l.

[7] Ibidem, p. 232

[8] Prof. pro Dr. Dimitrie G. Boroianu, Istoria dogmelor Bisericii Cresiine Ortodoxe de Rasiirit, vol. II, Editura Anastasia, Bucuresti 2007, p. 66.

[9] J aroslav Pelikan, Tradifia crestind. 0 istorie a dezvoltiirii doctrinei., vol I, Editura Polirom, la~i, 2004, p. 207-208.

[10] Vezi ~i Jaroslav Pelikan, Credo - Historical and Theological Guide to Creeds and Confessions of Faith in the Christian Tradition, Yale University Press, New Haven and London, 2003, p. 334-335.

[11] Socrate Scolasticul, Istoria bisericeasca, trad. losif Gheorghian, Tipografia Cartilor Bisericesti, Bucuresti, 1899, p. 2l.

[12] Ibidem, p. 20.

[13] Teodoret, Episcopul Cyrului, Istoria bisericeascii, in Colectia PSB, vol. 44, editura IBM al BaR, Bucuresti, 1995, p. 44.

[14] Teodoret, Episcopul Cyrului, Istoria bisericeascd, in Colectia PSB, vol. 44, Editura IBM al BaR, Bucuresti, 1995, p. 44.

[15] Ibidem, p. 42

[16] Ibidem.

[17] Ibidem, p.44

F 0 A I A DIE. C E. ZAN A ~ martie 2010

511

Ipostaze feminine in exemplaritate

Ate situa in exemplaritate inseamna a ramane la o inaltime morala toata viata, a nu-ti insela propriile asteptari, si nici pe cele ale altora. De cele mai multe ori e foarte greu sa fii constant cu principiile, sa nu renunti la ele, sa nu faci compromisuri. Ai nevoie de 0 focta launtrica, de 0 vitalitate care este, in cele mai multe cazuri, specific masculina, barbateasca, Cu toate acestea, crestinismul of era ~i exemple feminine spre imitarea carora ar fi bine sa ravneasca fetele ~i femeile vremii noastre.

in cele ce urmeaza vom zabovi asupra exemplaritatii feminine reprezentate de "dreapta" Ana, bunica Mantuitorului, de Maica Domnului si de Ana proorocita, fiica lui Fanuel.

Ce stim din traditie despre Ana, mama F ecioarei Maria? Ea si sotul ei erau oameni drepti inaintea lui Dumnezeu; bogati fiind, la fiecare sarbatoare imparteau saracilor doua paqi din averea lor, iar cealalta 0 dadeau Bisericii. Femeie inteleapta, iubitoare de Dumnezeu, cinstita, darnica, evlavioasa, Sf. Ana avea, totusi, in suflet 0 mare tristete, Trupul ei nu rodea, starnind ocara celorlalti. Ca orice femeie, siar fi dorit sa simta in pantecele ei incoltind samanta vietii, ar fi vrut sa tina in brate prune nevinovat asupra caruia sa-si poata rasfrange dragostea. Cu cata durere se uita, poate, la mamele inconjurate de copii! Deznadejdea insa, spune Sf. Traditie, nu pusese inca stapanire pe sufletul ei si nici pe al sotului, desi petrecusera, neavand fii, cincizeci de ani. Oricine si-ar fi pierdut speranta. Dar nu aceasta pereche, a carei asteptare nu inc eta, fiindca i~i aduceau aminte de patriarhul Avraam ~i sotia lui Sara, care, dupa ragoouinta, l-au dobandit la batranete pe Isaac. Intristati, defaimati si rusinati de lume, Ioachim si Ana striga la Dumnezeu cu lacrimi. Nu cunosc vointa lui Dumnezeu, dar au incredere, spera in mila Lui. Amaraciunii ii opun postul si rugaciunea,

Cei doi nu se invinuiesc unul pe altul de nerodire, asa cum, de multe ori, se intampla in cazul unor soti, Perechile de azi se pot adresa medicilor pentru rezolvarea problemei, trecand in plan secund nevointa individuala ~i rugaciunea, Pentru aceste perechi, Sf. Ioachim si Ana ar putea deveni model. Ana, "in casa ~i gradina sa", se ruga lui Dumnezeu. Acolo

116 FOAIA DIECEZANA<I martie2010

unde ea era stapana, in micul ei univers, femeia pastra neincetat legatura cu Dumnezeu prin rugaciune, Ofensat de arhiereu, Ioachim pleaca in pustie, neintorcandu-se la casa lui. Ana nu pleaca nicaieri, ramane sa-~i astepte sotul, varsa lacrimi de singuratate ~i tristete, Omeneste e singura, parasita, chinuita de framantarile Iauntrice (si, poate, de gura lumii!). Dar nu-si pierde verticalitatea, invrednicindu-se prin rabdarea ei de marele dar pe care-l va primi de la Dumnezeu. Fericind-o, Sfantul loan Damaschinul scrie despre mama Maicii Domnului:

,,0, pantece prealaudat al Anei, intru care a crescut putin cate putin si, inchipuindu-se, s-a nascut Prunca cea Preasfanta, 0, pantece care ai purtat in tine cerul eel neinsufletit, mai desfatat decat inaltimea cerului. 0, arie care ai adus Stogul de grau eel de viata facator, precum Insusi Hristos a zis: «De nu va cadea grauntele de gran in pamant, sa moara, el singur ramane», 0, san care ai aplecat pe ceea ce a hranit pe Hranitorul Lumii! ° minune a minunilor si marire a celor preaslavitel Ca se cadea ca intruparea cea netalmacita a lui Dumnezeu si pogorarea lui prin minuni sa-~i faca drum inainte" [1].

Iat-o pe indelung-rabdatoarea Ana cu pruncul rugaciunii in brate. Tristetea ei s-a prefacut in bucurie. Casa celei sterpe s-a imbracat in lumina. Gradina prin care candva se plimbau pasii tacuti ai stapanei rasuna de glasurile bucuriei. Bratele mamei pastreaza cu recunostinta, la piept, Prunca binecuvantata. Mama are parte de sarutarile fiicei, ,,0 fiica preafrumoasa si preabuna", "un crin rasarit in mijlocul spinilor". Vreme de trei ani, Sf. Ioachim si Ana au trait toata bucuria omeneasca mult ravnita, fapt pentru care Sf. loan Damaschin ii fericeste:

,,0, fiica a lui Adam ~i Maica a lui Dumnezeu, fericita este coapsa si pantecele din care ai odraslit, fericite sunt bratele care te-au purtat ~i buzele ce s-au indulcit de sarutarile tale cele curate, ca sa fii intru to ate de-a pururea fecioara" [2].

Dupa trei ani insa, Sf. Ana a trebuit sa onoreze ragoouinta, inchinand lui Dumnezeu fiica mult iubita, Inima ei de mama renunta la a avea copilul in preajma, dar nu renunta la iubire. De la Dumnezeu a primit darul si lui Dumnezeu i l-a intors. Stia mama ca in templu

fiica sa era in siguranta, In acelloc, sufletul eel tinir urma sa invete "sianta vietuire", Mamele timpului nostru se ingrijesc sa-,i duci, din cauza serviciului, copiii la gridinip. (uneori ehiarmai devreme ea acestia sa implineasci trei ani). Purine dintre ele se ingrijesc sa-i duel la Biserica, la Dumnezeu, pentru a primi de la Acesta darul Vietii vesnice. Maiea Maieii lui Dumnezeu este, in te:rmeni modemi, 0 femeie de onoare. ~i respecta cuvsntul, Dar e, cred, mai mult de atat. E un model de dragoste .----jertfelnicd feminina care nu se Impotriveste vointei lui Dumnezeu. Stipinul i-a cerut mult, dar i-a ,i d8ruit pe misuri. Stlnta Ana a fost bucuroasa c6nd Dumnezeu .. i-a ridicat ocara", dar fericirea i-a umplut sufletul cfind bratele ei au putut im1ri~a odorul fecioriei. 0 tristete amesteceia cu bucurie trebuie S8. fi incercat inima mamei. Tristetea ca nu mai are lAngi ea fiica dorit! Iji bucuria ca aceasta slujeote lui Dumnezeu, e aleasa Lui. Ce cinste ii face Dumnezeu mamei, sa-i aleaga fiica drept singura Maieii vrednieii de Ziditorul, .,f1oarea cea cu ipostas de Dumnezeu'" Dintr-o femeie model se naste 0 altA femeie model.

.. Vesele~te-te - spune Sf. loan Damaschinul - fericiti Ani ci ai niscut parte femeiasca, Ca aceasti parte femeiasca, Maica a lui Dumnezeu, U ,a a Luminii, Izvor at vietii este ,i toati prihanirea femeiasca 0 dezleagi. Aeestei parp femeiesti ii vor sluji st6pdnitorii poporului, i se vor inchina imparapi neamurilor, daruri aducsndu-i. Pe aceasta parte femeiasci 0 vor aduce imparatului a toate, cu tesituri de am, imbr8.cata fiind in buna-cuviinpt a faptelor bune Iji impodobit! cu darul Dubului, a carei slavl este inliuntrul ei. Ci slava oricirei femei de la blrbatul eel dinafari ii vine. Dar slava Naselitoarei de Dumnezeu vine dinl.iuntru, adieli de la rodul pAntecelui ei. O. parte femeiasca preadoritA Iji de trei ori fericiti! BinecuvAntatA esti tu i:ntre femei Iji binecuvAntat este rodul pAntecelui tiu! 0, parte femeiasca, mea imparatului David Iji maici a lui Dumnezeu, tmpiratul a toate! 0, dumnezeiesc chip insufletit, pentru care Dumnezeu Ziditorul S-a veselit, ci ai, adici, mintea de Dumnezeu, povapriti!li numai la

Dumnezeu singur, luind aminte, avind intinsi toati pofta citre singur Cel dorit ,i vrednic de indrigit, iar minia numai citre pacat ,i catre eel ce pe acesta de-a pururea il nastel Viati mai malti decit firea ai, pentru ca 0 ai nu numai pentru tine, ci nu pentru tine te-ai niscut, ci 0 ai pentru Dumnezeu, pentru Care la viati ai venit. ca vei sluji mintuirii a toati lumea, ca sa se implineasci prin tine Sfatul lui Dumnezeu eel de demult al mtrupiirii Cuvftntului ~i al indumnezeirii noastre. Pofta rp. este sa te hriin~ cu dumnezeiestile cuvinte ~i cu acestea sa cresti ca maslinul eel mult-roditor in casa lui Dumnezeu, ca un capac rasiidit linga izvoarele apelor Duhului, ca un pom al vietii care a dat rodul sau la vremea lui dinainte hotiriti, adici pe Dumnezeu intrupat, viata cea veljDiea a tuturor; ceea ce ai tot g6ndu.1 osArdnie ,i de suflet folositor, alegind Oi lepidAnd tot cugetul eel din su:Oet vatimitor, mai inainte de a-l gusta, Ochii tii sunt pururea catre Domnul, vizAnd lumina eea neapropiata. Urechile tale asculti numai pe Dumnezeiescul CuvAnt Iji se veselesc de aliuta Duhului, prin care CuvAntul iniuntru a intrat ca sa Se intrupeze. Nirile tale se induleesc de mireasma mirurilor Mirelui, Care este Mir dumnezeiesc, de bun! voie virsindu-Se Iji ungand fiinta ei de om, pentru ci Mir varsat este numele Siu, zice Scriptura. Buzele tale laud! pe Domnul ,i de buzele Lui lipindu-se; limba ,i gitlejul tau cuvintele lui Dumnezeu alegindu-le Iii de dumnezeiasci dulceap. saturindu-se; inima curati ,i neintinati, viz8nd ,i dorind pe Dumnezeul eel neintinat; pintecele tiu, cimara intru care Cel neinciput S-a sil~luit ,i pieptul tiu, izvorul Iaptelui, din care S-a hrinit Dumnezeupruncul Iisus, Up. lui Dumnezeu, pururea feeioari. Miinile tale pori pe Dumnezeu Iji genunchii sunt scaun mai malt decit Heruvimii, prin care s-au intirit miinile eele slibite Iii genunchii cei slibanogip. Picioarele tale sunt povitwte de legea lui Dumnezeu ca de 0 ficHe de lumini ~i, alergftnd pe urmele Lui firi de intoarcere. ai tras pe Cel dorit c8tre aceea care n dorea, Toati esti cimar8. a Duhului; toati cetate a lui Dumnezeu eelui viu, pe care 0 veselesc apele rfi.ului. adici valurile darurilor SfDntului Dub; toati buni; toati

fOAIA DIE.CE.ZANA ~ martle2010

711

118

aproape de Dumnezeu. Ca suindu-se mai presus de Heruvimi ~i mai presus de Serafimi ridicandu-se, aproape de Dumnezeu s-a facut" [3].

Fiica cea preadulce a Anei, dar ~i fiica a lui Dumnezeu, F ecioara Maria i~i intrece mama in smerenie ~i dragoste. Este supusa ~i ascultatoare parintilor, apoi celor de la Templu. Se indeletniceste cu rugaciunea, are "batraneasca intelegere" in trup tanar. Blandetea, bunatatea, cinstea, "sufletul nemanios", .necautarea apropierii barbatilor" 0 situeaza pe tanara in exemplaritate. Nu stim cum va fi fost imbracamintea Fecioarei, dar cunoastem din Sf. Scripturi ca s-a imbracat intru ascultarea Cuvantului lui Dumnezeu.

o vedem tulturata, infricosandu-se, la vestirea neobisnuita a ingerului Gavriil, dar acceptand voia Celui de Sus, spunand, pentru noi toti: "Fie mie dupa Cuvantul Tau!".

Cum sa nu cinstim feminitatea autentica, cand ne apropie de Dumnezeu? Cum sa nu-i aducem lauda Maicii Domnului, impreuna cu sfintii Bisericii:

"Cu adevarat, mai cinstita decat toata zidirea teai facut, Ca din tine singura, parga framiintarii noastre, si-a luat parte Ziditorul: trupul Lui din camurile tale, sangele Lui din sangele tau, laptele pieptului tau l-a supt Dumnezeu ~i s-au impreunat buzele tale cu buzele lui Dumnezeu. 0, necuprinse ~i negraite minuni! Pe tine, mai inainte cunoscandu-te vrednica, Dumnezeul a toate te-a iubit si, iubindu-te, te-a randuit si, in vremile cele mai de pe urma, te-a adus la fiinta si Nascatoare de Dumnezeu, maica ~i hranitoare a Fiului Sau, Cuvantul te-a aratat" [4].

Nu putem incheia lara a nu zabovi asupra unei alte ipostaze feminine aflate in exemplaritate, despre care dau marturie Sf. Scripturi. E 0 alta Ana din vechime, ,,Ana proorocita, fiica lui Fanuel, din semintia lui Aser". Cartea sf'anta ne spune ca, la vremea intampinarii Domnului, femeia avea 84 de ani, era vaduva, "traise cu barbatul ei sapte ani de la fecioria sa" si "nu se departa de templu, slujind noaptea ~i ziua in post si rugaciune". Ce calitati ale femeii razbat din cuvintele Evangheliei dupa Luca (2; 36-38)? in primul rand, curatia vietii, i~i pierde barbatul de tanara si se intoarce spre Dumnezeu. Nu stim care au fost motivele acestei intoarcei. Poate ca durerea provocata de moartea sotului, Poate ca, in urma experientei dureroase, intelege desertaciunea aspiratiilor omenesti. Sa fi auzit, mergand des la templu, ca e posibil sa

FOAIA DILCLZANA~ martie2010

traiasca cea mai mare bucurie a vietii, aceea de a-l putea intiilni pe Mesia?

Duce 0 viata ascetica, de infranare ~i rugaciune, dar ~i de asteptare nadaiduitoare. Ea renunta la micile bucurii omenesti pentru a se intalni cu adevarata Bucurie. Nu poate trai departe de templu, deci departe de Dumnezeu. Ea care intalnise moartea, traia in asteptarea Vietii, Acesta era scopul existentei ei. Transformase noaptea in zi, priveghind, rugandu-se, asteptand,

Daca dreptul Simeon 0 nelinisteste pe Maica Domnului, in ceasul in care il primeste in bratele lui pe Iisus, proorocita Ana lauda pe Dumnezeu si vorbeste despre Prune ca despre Cel Care va aduce mantuire in Israel. Dumnezeu i-a rasplatit dragostea si asteptarea, facandu-i parte de intalnirea fundamentala a existentei ei. Barbatul binecuvinteaza ~i avertizeaza, femeia lauda si prooroceste, vesteste schimbarea pe care 0 va aduce Pruncul. Pentru intalnirea de la templu se pregatise 0 viata intreaga. De fapt, acolo umanitatea, in ambele ipostaze, masculina ~i feminina, 11 intampina pe Domnul.

Daca proorocia era un atribut masculin, prin Ana, fiica lui Fanuel, imbraca si atribute feminine. Statomicia acestei femei a bineplacut Domnului, de vreme ce El a invrednicit-o cu darul proorociei.

Ce implinire a femininului a cunoscut acel timp din vechime! Maica Domnului s-a invrednicit de Rodul trupului, iar Ana de Rodul gurii binevestitoare.

Aceste femei reprezinta adevarata valoare feminina, sunt reperele autentice la care trebuie sa privim si noi astazi, insusindu-ne modelele oferite.

Cu ale lor preacurate rugaciuni, Doamne, miluieste-ne si ne mantuieste pe noi! Amin.

Prof. Maria FRENTIU

NOTE

[1] Proloagele. Vietile sfintilor si cuvinte de inviitiiturii pe luna septembrie, Editura Mitropoliei Olteniei, Craiova, 1991, p. 21.

[2] Ibidem,p. 23.

[3]Ibidem,p.25.

[4]Ibidem,p.24.

Liturghia - mod de viata citre indumnezeire

In Liturghie omul i,i indreapti atentia sa citre Dumnezeu, ~i nu asupra lui insWJi, qteptind sa se afle in fata luminii lui Dumnezcu. Bucuria aceasta se revarsa asupra credinciosului I)i are menirea de a-l schimba, de a-l transpune in vesnieia ~i-n armonia perfecta a dumnezeirii. Omul nu adauga nimic Slavei lui Dumnezcu, prezentei Sale uniee, pentru ei aeeasta lucreaza prin ea insqi.

Nu trebuie sa ne plecam totdeauna asupra nenorocirilor proprii, sa jim dezni'idajdui/i din pricina piicatelor; ci in ziua Domnului-li nu este oare aceasta un dar al harului si'iu?- sa ne destindem ctlteva clipe, sa ne umplem de bucurie curata ~i striilucitoare. Pot, oare, prietenii mirelui sa fie tristt, cdt timp mirele este cu ei? .. Dar prietenul mirelui care sta Ii aude se bucurii cu bucurie de glasullui? (loan 3,29).

in Liturghie, omul af1i imparapa lui Dumnezeu, care s-a apropiat ~i este

~--~--------------~~--------------~

printre oameni, in

mijlocul ~ in interiorul lor. C!utind tmplritia, omul asculti de Domnul sau I$i devine copilul Siu ~i cind 0 a:fl8, se bucura ca eel care a gAsit un mirgiritar de mare pret sau ca eel care a gisit 0 comoara, iar bucuria lui este desiv&1it!.

Scopul principal si ultim al Liturghiei nu este altul decit eel al sfintirii credinciosilor, adiei impartil)irea lor cu Sfintele Tame. Ap. se face cl Liturghia Darurilor mai inainte sfintite, care la originea ei nu este dec!t 0 simpla slujbi mai solemna a imp~irii, a putut primi numele de Liturgbie, desi in dnduiala ei nu exist! 0 sfintire a darurilor, acestea fiind sfintite dinainte.

Liturgbia Darurilor mai inainte sfintite este 0 mirturie a frumusetii crestinismului, in veacuri1e primare, a legaturii lor str&lse cu Hristos, prin Taina Sfintei impA.rtqanii, pe care 0 primeau, nu numai 0 dati sau de doui ori pe an, ci in fiecare duminici I)i

sirbatoare. iar in vremea Postului Pastilor in fiecare zi sau eel pupn miercurea ~i vinerea, Taina Euharistiei era izvorul de viatA duhovniceasei nesfillit!, care ii intire&, ii mfulg8.ia in necazuri ~i prigoniri 'Ii care i-a aritat biruitori asupra valurilor de paganism din acea vreme.

Pentru aceea Biserica tine cu atita scumpitate la siviqirea Liturghiei Darurilor mai inainte sfintite ~i indeamni. credinciosii sa ia parte la sav8qirea ei I)i sa se apropie cu credinti Iji cu dragoste spre cinstitele IJi de viata f8citoarele taine ale MAntuitorului.

Vremea Postului Mare este vreme de cain1&. vreme de int!rire a credintei, a n!dejdii ~ a iubirii de Dumnezeu Oi de oameni, vremea indreptirii noastre si a intoarcerii la Dumnezeu.

Pentru aceasti convertire a fiintei noastre insi, Liturghia Darurilorinainte sfintite ne ofm mijlocul eel mai prielnic. Citirile bib lice, rugaciunile de um i Ii nta , cintarile Vecerniei ~i cuvint8rile care s e [i ne au la siv8qirea ei, indreptau pe cei riticip.. pregiteau pe catehumeni, intireau in credint! pe credinciosi, mingiiau pc cei intristati ~i pe top- Ii apropiau de Hristos. Daci ne gAndim ei Sf. loan Our! deAur a tinut intr-un an 67 de predici de explicare a Sf. Scripturi cu ocazia saviIlirii Sf. Liturghii a Darurilor mai inainte sfintite, ne dim seama de rolul ei in indreptarea vietii,

Drept aceea, sa ne silim ~i noi in vremea sfDntului ~i marelui post al Pastilor si luim parte la aceast! dumnezeiasci slujbi ~i si ne pregitim pentru impirtqirea CD Trupul I)i Singele Domnului, cit mai des - dupa pilda eelor dintii crestini - spre iertarea pacatelor ~i spre mostenirea imparapei lui Dumnezeu.

Arhiel. Castan RUSET

FOAIA DI E..CE..ZANA ~ martie2010

911

1112

U-'~d • ~ - tImp

(continuare din numdrul anterior)

VARA (provine din latinescul vera)

Vara astronomica incepe la 22 iunie (solstitiul de vara) ~i sfarseste inaintea echinoctiului de toamna (23 septembrie). Oficial, ea debuteaza la 1 iunie ~i se termina la 31 august.

in antichitate romanii au inchinat-o lui Apollo, zeul soarelui, unul din marii zei ai Olimpului, considerat "divinitatea absoluta" prin puterile care is-au atribuit: avea dar profetic, alunga fortele malefice, ajuta ~i pedepsea oamenii, ocrotea cetatile, turmele ~i animalele domestice, patrona muzica etc.

in iconografie, vara e simbolizata printr-un balaur ce scuipa flacari sau prin chipul unui om care secera grane ~i care tine in mana dreapta 0 secera, iar in stanga spice de grau,

in cercul zodiacului este reprezentata prin Rae (care sugereaza ca, dupa solstitiu, zilele se micsoreaza, dau inapoi), prin Leul cu coama de aur (care semnifica caldura puternica, taria soarelui din luna lui Cuptor) si prin Fecioara care secera (simbolizand timpul secerisului),

Raportata la varstele omului, "vara vietii" reprezinta simbolul junetii sau al tineretii.

Din punct de vedere calendaristic, vara intruchipeaza simbolul belsugului, al coacerii roadelor pamantului, iar ca alegorie universals, ea semnifica lumina, caldura, fertilitatea ~i implinirea vietii (I. Ghinoiu).

In vechiul calendar iulian, miezul verii era situat la 12 iunie, ziua de celebrare a Cuviosului Onufrie Egipteanul, considerata cea mai lunga zi din an. Ea corespundea cu perioada de parguire ~i coacere a graului, fiind apreciata ca ultimul termen pentru semanatul porumbului, cartofului ~i legumelor. Tot acum se seamana meiul si hrisca (planta erbacee melifera) ~i incepea recoltatul paioaselor (orz, secara, grau) care se deschidea la sfarsitul lunii iunie ~i se

FOAIA DILCLZANA~ martie2010

incheia in august.

La miezul verii (Circovii de Vara) sau in preajma solstitiului de vara (Todorusale, Ispas, Sanziene, Hie Palie, Foca) continua culesul plantelor de leac ~i tinctoriale, utilizate in practicile de medicina populara. Aceste practici aveau eficienta sporita in vindecarea bolilor, daca plantele se culegeau la Sanziene ~i in puterea noptii.

in sectorul apicol, activitatea principals era roitul stupilor care se intindea intre Dumnica Mare (Rusalii), Sanpetru ~i Santilie. Roitul sau "nunta albinelor" avea rol de fertilizare a matcii ~i indica miezul verii. Recoltatul mierii se executa la date diferite, in functie de zona: la Santilie (20 iulie) , Macovei (1 august) si Probejenie sau Schimbarea la Fatli (6 august). EI cuprindea doua etape: dimineata, cand se facea recoltatul mierii, ~i dupii-amiazd, cand se organiza ospatul sau masa festiva la care invitatii (rude, prieteni si vecini) gustau faguri si tuica indulcita cu miere.

in calendarul pomi-viticol, culesul roadelor era precedat de practici magice si incepea la termene diverse, in raport cu altitudinea si latitudinea geografica a satelor: la Sanpetru, Santilie si Probejenie. in Moldova acest moment era considerat 0 mare sarbatoare la care se dadea de pomaria coliva din struguri. La Probejenie se gustau fructele noi, iar la Santamaria Mare (15 august) se angajau pandari la vii si se .Jega", prin acte magice, ciocul pasarilor ca sa nu fie pradati strugurii.

Pentru mediul pastoral, vara reprezenta anotimpul decisiv, in care se realiza hranirea ovinelor si caprinelor in perspectiva depasirii usoare a vitregiilor iemii. La miezul verii pastorale (in preajma lui Santilie), pe pasunile montane "se mituiau" (tundeau) mieii; oile si berbecii fiind tunsi inainte de urcarea la stana, intre Sangiorz ~i Rusalii.

Pana in vremurile recente, agricultorii sarbatoreau miezul sezonului agrar la 24 iunie (Sanziana /Dragaica) sau la 29 iunie (Sanpetru). Pentru ambele tab ere (agricultori si pastori), cele doua .miezuri" calendaristice constituiau un bun prilej de organizare a celebre lor nedei, balciuri sau "targuri de

fete" la care se vindeau diverse produse agricole ~i pastorale, iar tinerii faceau cunostinta unii cu altii ~i legau prietenii, fmalizate deseori prin casatorie.

Dupa aprecierea lui I. Ghinoiu, agricultura a fost subordonata unei ideologii lunare, in timp ce pastoritul a fost dependent de 0 ideologie solara. De aceea, cele mai spectaculoase sarbatori si practici traditionale sunt dedicate soarelui si focului, fiind grupate la miezul verii pastorale ~i patronate de Santi lie. EI ramane figura centrala a lunii iulie la care se raportau sarbatorile precedente (Ana F oca, Pricopul, Panteliile, Chine Schiopul, Ciurica, Circovii de varii, Marina si Paliile) dar si urmatoarele (Foca, Pdrliile, Sf Ana, Pintilie Calataru!).

Sarbatorile verii, cu data fixa (Sdnzienele ~i San petru) si cu data variabila (Rusaliile) sunt precedate de vechile sarbatori solstitiale ale lunii iunie. Ele sunt dedicate celor patru sfinti: Timotei (10 iunie) , Vartolomeu (11 iunie), Onofrei (12 iunie) si Elisei (14 iunie) care, la inceput, au avut responsabilitati in parguirea ~i coacerea lanurilor de grau (bagau bob spicului de grau ~i fertilizau holdele semanate). Odata cu schimbarea calendarului iulian, aceste sarbatori siau pierdut importanta (au devenit "sarbatori marunte" ale unor "sfinti marunti"), iar sfintii au fost facuti raspunzatori de provocarea unor fenomene meteorologice negative (grindina, vijelii, ploi torentiale), destul de frecvente in luna iulie. La fel s-a intamplat si cu unele practici care au fost preluate de noile sarbatori solstitiale (Sanzienele si Sanpetru).

Sanziana este una din cele mai indragite plante din flora Romaniei, cu intrebuintari multiple (flori, seminte si radacini) in medic ina ~i cosmetica populara. Sarbatoarea Sanzienelor; cu cele doua rituri (Fiiclia ~i Cununa de Sanziene) obiceiuri (Dansul Driigaicei ~i Boul lnstrutaty ~i cu numeroasele credinte ~i practici magice specifice, constituie punctul central al acestui anotimp, cand apar ~i primele semne ca vara se intoarce spre iarna, Cealalta sarbatoare (Sdnpetrul de Varii, 29 iunie) marcheaza miezul verii agrare ~i perioada secerisului. Acum se desfasoara Targul de Fete de pe Muntele Gaina, dar ~i un joe ritual (Jocul Sciavilor), atestat ~i la macedo-romani.

Duminica Mare (Rusaliile) marcheaza incheierea sarbatorilor cu data variabila, Praznicul se

compune din sase zile: Mosii de Vara sau Sambata Rusaliilor, Duminica Mare, Rusaliile (luni, marti, miercuri) si Joia Pomenita (ultima din ciclul Joilor Verzi). Structura si locullor in luna solstitiului de vara denota ca Duminica Mare a asimilat numeroase elemente specifice scenariului de renovare a timpului la inceput de sezon. Obiceiurile si riturile din aceasta perioada: cultul mortilor si alungarea spiritelor malefice (Mosii de Rusalii), prinsul veri lor si verisoarelor (lnsuratul si fnJartalitul pre cum si Miitcutatul Jetelor) dansul funerar Lioara, Ramura Verde si Jocul Cdlusarilor sunt elemente specifice acestui scenariu de renovare a timpului, care contureaza profilul si sporesc identitatea acestei mari sarbatori crestine.

Jocul Cdlusarilor (in care s-au contopit doua reprezentari mitologice diferite, legate de venerarea IelelorlRusaliilor ~i de cultul cabalin) este un ceremonial spectaculos, desfasurat in saptamana Rusaliilor ~i executat de 0 ceata masculina ierarhizata (Mut, vataf ajutor de vataf, calusari) care cuprinde dansuri ~i acte rituale, practici ~i formule magice cu functii ~i semnificatii diferite: prasirea si inmultirea vitelor, sporirea rodului ogoarelor, grabirea casatoriei si fertilizarea simbolica a nevestelor tinere, vindecarea persoanelor luate din Rusalii sau din Calus ~i a bolilor la copii, precum si alungarea Ielelor.

TOAMNA

(provine din latinescul autumn us)

Toamna incepe, in calendarul civil, la 1 septembrie ~i se sfarseste la 30 noiembrie. :in calendarul astronomic, acest anotimp debuteaza la echinoctiul de toamna (23 septembrie) ~i se incheie inaintea solstitiului de iarna (22 decembrie).

:in antichitate, romanii au inchinat-o lui Dionysos, zeu al puterii roditoare a pamantului, cunoscut mai ales ca zeu al vitei de vie ~i al vinului, sinonim cu Bachus al grecilor. 0 buna parte din scriitorii antici considera ca Dionysos ar fi fost originar din Tracia, de unde cultul sau s-a extins spre unele regiuni grecesti (Atica ~i Beotia).

:in iconografie, toamna e semnificata prin mai

FOAl A DI ECEZANA ~ martie2010

1311

multe simboluri: iepure, coardi de viti. coame ale abundentei din care se revarsi fructe ~i prin figura unui om in vtrsti care duce in m4ni un co~ eu struguri sau cu fructe ori care stdnge fructe.

tn cereul zodiacului, toamna este reprezentati de Cumpini sau Balanti (pentru luna septembrie, care reprezinti echinoctiul de toamna), Scorpie sau Scorpion (pentru luna octombrie, eind natura se metamorfozeazi in intuneric !Ji pimantul e invadat de boll) !Ji Sigetitor (pentru luna noiembrie, cind incepe vinatul).

Raportati la virstele omului, ,.toamna vietii" este simbolul bArbitiei Iji al evaluArii existentei umane.

Din punct de ved.ere caIendaristic, toamna reprezint3 anotimpul stringerii roadelor bogate, iar ca alegorie universala ea simbolizeazi lumina crepusculara a ultimelor bucurii (scrutate de presimtirile mortii), dar ~i a beneficiilor !Ji bueuriilor vietii.

tn calendarul agrar, activit!ple specifice acestui anotimp erau: seminatul cerealelor (grau, orz, seem), culesul unor plante !Ji fructe de leac !Ji inmagazinarea ultimelor recolte de pe eamp. Perioada dintre eele doui Sintimirii, nurniti l n t r e Stintamarii. era eonsiderati timp optim .

pentru seminiturile de toamni. La siar~itu1.

anotimpului (luna'

noiembrie) se efectuau ultimele pregitiri pentru iarni, incepeau :

!Jezatorile !Ji se intensificau indeletnicirile legate de industria casnica (cusut, tors, tesut,brodat, cro§Ctat etc.).

Pentru. calendarul pastoral, actiunile specifice erau altele: cobori.rea oilor de la munte !Ji pregatirea turmelor pentru iemat, deschiderea tarineloe pentm plfUll&tul devalmas 'Ii arendarea pi!juni1or, angajarea ciobanilor pentru noul an pastoral !Ji deschiderea vestitelor tirguri sau iarmaroace pentru vaIorificarea produselor pastorale. Spre deosebire de anul agrar, care

1114 FOAIA DIECE.ZANA 6 martie2010

incepea in preajma echinoctiului de prim8vari, eel pastoral incepea eu 0 luna mai titziu. la Singiorz 23 aprilie), cind ovinele ~i caprinele diideau randament maxim. Reproduetia acestor animate impiirtea a.nul solar in doua anotimpuri egale: unul fertil, intre S§medru Oi Singiorz (cind aveau loc imperecherea, gestatia, titatul ,i int8rcatul puilor) ~i altul steril (cind se ticea 0 buni .hr8nire a animalelor pentru a supraviepii de-a lungul iernii). La Vmerea Mare (14 octombrie) se amestccau berbecii (arietii) cu oile pentru impereehere, datina fiind numiti, dupa activitatea respective, Niipustirea Berbecilor, Nunta Arietilor sau Nunta Oilor. Socotelile dintre ciobani ~i stipinii de oi se finalizau la Simedru (26 octombrie), sArbatoare care reprezenta Oi ziua limiti pentru diferite slujbe !Ji inchirieri. Tot atunci se f8ceau ~i noi invoieli, prilej de aldlmquri !Ji de veselie, Calendarul pastoral se incheia cu introducerea berbecilor in tunni, activitate care se desflIJura in Transilvania la Arhangb.eli (8 noiembrie).

Calendarul pomi-viticol debuta cu stringera roadelor din gridini, vii ~i livezi, culesul unor plante ~i f'r u c t e de l e a c , scuturatul nucilor s.a. Recoltatul plantelor de Ie ac se ficea la S4ntamaria Mare, SAntim8ria Mica, Ziua Crucii Oi echinoctiul de to amna. Culesul roadelor pomicole incepea la Sinpetru (29 iunie) IJi SAntilie (20 iulie). La Sintimiria Mare (15 august) se

........,jWIIJiI::. tocmeau pindarii la vii, iar la Ziua Crucii (14 septembrie) i:ncepea culesul strugurilor. in unele zone viticole din 01tenia (de est) Iji Muntenia (de vest), Ziua Crucii se numea Carstuv sau Carstovul Viilor IJi era insotiti adesea de petreceri. Ciclul vegetal at vitei de vie, lung de aproape 6 luni, incepea la sfi1litullunii ianuarie Oi inceputullunii februarie cu pornirea sevei (..plAnsul vitei de vie") !Ji se incheia la cAzutul frunzelor. Urma ciclul fermentirii IJi limpezirii vinului inbutoaie.

Anul apicol avea aceeasi structura ca ~i eel agricol: doua anotimpuri de baza (vara ~i iama), separate prin doua hotare care corespundeau relativ cu echinoctiul de primavara ~i eel de toamna, Vara tinea de la Alexii (17 martie) pana la Ziua Crucii (14 septembrie) si corespundea unei perioade sterile a stupului. Toamna sezonul apicol debuta cu "albinaritul de padure", adica extragerea mierii de catre "barcuitori" (oameni specializati) din scorburile copacilor, unde i~i gaseau adapost albinele semisalbatice, provenite din roiurile verii, care scapau apicultorilor. Prisacarii recoltau mierea inainte de bagatul stupilor la iernat, in preajrna echinoctiului de toamna,

Trecerea de la anotimpul verii spre toamna e marcata de cateva sarbatori: Santamaria Mica sau Precista Mica (8 septembrie), Ziua Crucii (14 septembrie), numita local si Ziua Sarpelui sau Sdmedru (26 octombrie). In derularea lor predomina actele magice de previziune a vremii (observatii astronomice si pronosticuri meteorologice), practici legate de cultul mortilor (Mo#i de Toamnd, Mosii cei Mari sau Mosii de Sdmedrui si numeroase credinte despre sarpe. Conform convingerii lui 1. Ghinoiu, cele doua Santamarii, cu intervalul calendaristic dintre ele (15 august - 8 septembrie) pastreaza amintirea unui stravechi inceput de an (Anul Nou biblic), marc at de moartea ~i renasterea Zeitei Mama peste care Biserica a suprapus Adormirea si Nasterea Fecioarei Maria. Vinerea Mare (14 octombrie) este ziua de comemorare a Cuvioasei Parascheva care a preluat, in aceeasi opinie, nu numai locul zeitei romane Venera, protectoarea vegetatiei ~i fertilitatii, ci ~i functia acesteia de hotar intre iama ~i vara pastorala, aceasta perioada incluzand rnai multe activitati specifice mediului pastoral.

La randul lui, Samedru nu constituia, in calendarul pastoral, numai hotaru1 de timp care incheia sezonu1 de vara ~i deschidea pe eel de iarna, ci a functionat, initial, ~i ca inceput de anotimp. In acest sens, Focullui Sdmedru reprezinta scenariul mortii ~i renasterii unei divinitati (zeu de origine indoeuropeans) care a preluat numele ~i data de celebrare ale Sf. Mare Mucenic Dimitrie din calendarul crestin. Elemente de ritual specific renovarii timpului apar si la Ovidenie (21 noiembrie), rnai ales in Moldova.

Perioada 14 noiembrie - 6 decembrie contine numeraose sarbatori, obiceiuri, acte rituale si practici magice dedicate lupului (animal totemic al dacilor). Ele incep cu Filipii de Toamnd (14 noiembrie) se continua cu Postul de Craciun ~i se incheie pe 6 decembrie, cu Sannicoara, Aceasta perioada a fost identificata, pe criterii etnologice de 1. Ghinoiu, cu Anul Nou dacic peste care Biserica a plasat doi .moai" pe Mos Andrei (30 noiembrie) si Mos Nicolae (6 decembrie ).

Filipii de Toamna sunt in relatie directa cu inceperea cic1ului de reproductie al lupilor si cu inceperea iemii. Dupa aprecierea aceluiasi reputat etnolog, Santandrei ar fi 0 mare divinitate geto-daca peste care crestinii au suprapus pe Sf. Apostol Andrei. Ziua lui este insotita de mai multe obiceiuri (Bocetul Andreiului) ~i rituri (Noaptea Strigoilor sau Piizitul Usturoiului, Covasa - batura rituala), de practici magice ~i matrimoniale (Turtuca lui Andrei), de observatii astronomice ~i meteorologice precum si acte de divinatie (ghicire a ursitei).

Pe baza criteriilor si cercetarilor etnografice intreprinse de inaintasi, 1. Ghinoiu identified, in derularea unui an solar din calendarul popular, aproximativ 10 scenarii rituale mitice de renovare a timpului: 6 inceputuri de an, Anul Nou civil (1 ianuarie), Anul Nou agrar (9 martie, Mucenici), Anul Nou pastoral (23 aprilie, Sangiorz), Anul Nou crestin (Sf. Pasti), Anul N ou biblic (15 august - 8 septembrie, intre Santamarii) si Anul Nou dacic (14 noiembrie - 6 decembrie) ~i 4 inceputuri de sezon sau anotimp: Baba Dochia (1-9 martie), Duminica Mare (Rusaliile), Samedru (26 octombrie) ~i Ovidenie (21 noiembrie).

IARNA (provine din latinescul hibernum)

lama astronomica incepe la solstitiul de iama (21 decembrie) ~i se sfarseste inaintea echinoctiului de primavara (21 martie). Oficial, iama debuteaza la 1 decembrie si se termina la 28 (sau 29) februarie.

In antichitate, romanii au inchinat acest anotimp lui Hefaistos, zeul metalelor si al mestesugurilor legate de foe, sugerand ideea ca in aceasta perioada se pregatesc uneltele pentru inceperea lucrarilor agricole.

In iconografie, iama este reprezentata prin mai

F 0 A I A DIE. C E. ZAN A ~ martie 2010

1511

multe simboluri: salamandra, rata salbatica, flacarile din vatra sau un om garbovit, cu cojoace in spate (povara anilor) care se incalzeste la foe.

'in cercul zodiacului, anotimpul este reprezentat de Capricorn (pentru luna decembrie, simbol al fertilitatii ce coincide cu solstitiul de iarna ~i are semnificatia plenitudinii spirituale, a concentrarii si profunzimii, dar ~i a pesimismului, melancoliei si insingurarii), de Varsatorul de apa (pentru luna ianuarie, inrati~at sub forma unui batran intelept ce poarta in maini sau pe umeri doua amfore, dintre care cea inclinata sugereaza scurgerea apei amt de necesara vietii pamantesti) ~i de Pesti (pentru luna februarie, stravechi simbol al regenerarii, situat inaintea echinoctiului de primavara, care semnifica revarsarile de apa ce urmeaza dupa iarna ~i inghit totul ca un potop purificator).

Raportata la varstele omului, .Jarna vietii" este simbolul batranetilor neputincioase. Din punct de vedere calendaristic, iama este anotimpul tristetii ~i al amortirii, iar ca alegorie universala, ea simbolizeaza intunericul, frigul, sterilitatea si moartea (1. Ghinoiu).

'in calendarul popular, iarna este considerata un anotimp nefavorabil pentru activitatile productive. Cic1urile de sarbatori, concentrate in jurul Craciunului ~i Anului Nou, nu of era repere calendaristice pentru lucrari si indeletniciri specifice spatiului rural.

'in sectorul agricol, locuitorii satului continuau sezatorile incepute la sfarsitul lunii noiembrie (care face trecerea de la toamna la iarna) axandu-se pe activitati legate de industria casnica (cusut, tors, tesut, brodat, crosetat etc.) abia la sfarsitul lunii februarie, activitatile agricole debutau cu pregatirea uneltelor ~i a anirnalelor pentru arat: ascutirea ~i indreptarea fiarelor plugului, verificarea ~i repararea celorlalte paqi ale plugului, reparatul sau confectionatul altor unelte, hranirea animalelor de tractiune ~i incheierea unor intelegeri intre sateni pentru ajutor reciproc la plug.

Pentru animalele domestice, iarna reprezenta perioada de gestatie a ovinelor si caprinelor, dupa care urrnau fatarile de la sfarsitul lunii februarie si luna martie. Iernatul lor se facea in adaposturile fiecarui gospodar care le ingrijea pana la Sangiorz. In satele care practicau pastoritul transhurnant, turmele nu se mai desparteau la Samedru, ci porneau direct spre locurile de iernat (Baragan, Baltile ~i Delta Dunarii,

1116 FOAIA DILCLZANA~ martie2010

Campia Tisei etc.) de unde se intorceau primavara pentru urcatul ~i pasunatul la munte. Acest calendar mai trebuie completat cu sarbatorile in care se efectuau practici cu rol de aparare a turmei impotriva animalelor salbatice ~i indeosebi contra lupului: Sdnpetru de lama, Tdnase de Ciumd, Filipii de lama, Stretenia, Martinii de lama. In zonele in care Filipii nu erau cunoscuti ca patroni ai lupilor, locul lor era luat de Trifon Nebunul. Ziua lui de celebrare (1 februarie) indica perioada fatatului la ursi si punerea in miscare a sevei in butucii vitei de vie si in tulpinile pomilor fructiferi.

Ciclul vegetal al vitei de vie (lung de aproximativ 6 luni) incepe la sfarsitul lui ianuarie ~i inceputul lui februarie ~i era marcat de sarbatori ~i obiceiuri dedicate ursului, vitei de vie si pomilor fructiferi: Martinii de lama (1-3 februarie), Arezanul Viilor (1 februarie), Tdrcolitul Viei (2 februarie), Ziua Ursului (2 februarie), Ziua Omizilor (1 februarie), Trif Nebunul. Primele trei zile ale lunii februarie sunt dedicate Martini/or de lama. Ceata lor e condusa de Martinul eel Mare, celebrat la Stretenie (2 februarie), sarbatoare numita Ziua Ursului, iar in unele zone din Muntii Apuseni, Trif sau Trifon este identificat cu Pastorul Lupilor, in locul lui Sanpetru. Sarbatoarea reprezinta ~i Ziua Boului, animal cu functii fertilizatoare ("unde calca boul, izvoraste apa") si oraculare ("daca bea boul apa, din urrna lui, anul va fi manes"). Tot la inceputul lui februarie se desfasura, in rnai multe sate din sudul Romaniei, un ceremonial dionisiac de origine tracica, numit Arezanul sau Gurbanul Vii/or.

Calendaristic iarna debuteaza cu luna decembrie ("luna cadourilor"), aceasta fiind perioada cea rnai frumoasa ~i rnai asteptata a anului, bogata in sarbatori, credinte ~i obiceiuri specifice sfarsitului de an (Bubatul, Varvara, Savele, Sdnnicoarii, Ignatul, Criiciunuli. Dintre acestea se detaseaza Craciunul cu scenariul sau mitico-ritual care cuprinde trei zile (Ajunul, Craciunul si a doua zi de Craciun ~i cu intreaga bogatie de datini: pitaraii, colindele, Pomul de Craciun etc.). Impreuna cu sarbatorile Anului Nou, ele alcatuiesc scenariul mitic de renovare a timpului, specific inceputului de an, care cuprinde doua intervale simetrice (0 perioada fasta si una nefasta), caracterizate prin numeroase acte rituale, practici magice si de

pomenire a mortilor, acre de divinatie (prevestire a viitorului) ~i prognoze meteorologice etc.

S:fintii acestei perioade sunt mosi care aduc omAtul: MoO Nicolae, MoO Ajun Oi MoO Craciun, Ei semnifica imbitrAnirea timpului Oi sugereati apropierea mortii, fn sehimb, cei dopa Anul NOll (Sanvasile ,i Santion) sunt tineri ,i cheflii, asemenea timpului din lunile ianuarie ,i februarie. fn zilele lor se fae ospete la care se mininci ,i se bea peste misura. Ceilalti au diferite insirciniri: unii dezleaga limba pas8rilor (Vlasie, Dragobetele), asiguri linistea ,i odihna oamenilor (Santoaderii), jaloneazi timpul unor indeletnieiri (Ziua Ursului reprezinti inceputul anului viticol) sau patroneaza mai multe sectoare. De pilda, TrifN ebunul spare intr-o tripli ipostazi: patron al vitci de vie, al pomilor fructiferi ~i al holdelor ~i livezilor, stipftn al insectelor diunitoare ~i ocrotitor al Iupilor. AcelaOi rol de protector al oamenilor Oi al animalelor, al pas8rilor de curte Oi la recoltelor it are ,i Sf. Haralambie.

de 1. Ghinoiu, anul era imparpt in patru perioade (copilaria, tineretea, maturitatea ,i batranet:ea) care corespundeau en virstele omului. Evenimentele acestor penoade, numite anotimpuri, erau ordonate Iii influentate de sarbitorile eelor douS marl cieluri: familial ~i calendaristic, Singura deosebire consta in durata acestor intervale: viata omului se consuma in cateva decenii, pe cAnd evenimentele din cursul anului se petreceau in 365 sau 366 de zile.

Pentru locuitorii satului traditional, timpul avea valoare lucrativi. El era intim legat de intimplirile §Ii evenimentele derulate in viata lor (ocupatii, preocupari) sau in naturi. (bioritmurile plantelor, animalelor ,i pis8:rilor). De aiei derivi denumirea sarbitorilor precum ,i indeletnieirile lor principale: agricultura Oi piistoritul, din care s-au niisent un calendar agrar Oi unul pastoral. Celelalte activititi rurale (pomicultura, viticulture, apicultura, pescuitul etc.) s-au suprapus, in generaI.. peste cadrele de timp fixate de agricultori Oi de crescatorii animalelor.

in conceptia arbaici, sintetizati Oi aprofundat!

Dr. Vasile PISTOLEA

FOAIA DIECEZANA ~ martle2010

1111

Agenda Preasfintitului Pirinte Lucian, Episcopul Caransebe,ului - februarie 2010 -

~ A siviqit la capela cimitirului .. Sf. loan Botezitorul" din Caransebes, 0 slujbi de pomenire pentru. adormitul in Domnul, prof. loan Tocut, membru at Adunirii Eparhiale aEpiseopiei Caransebesului,

~ A slujit Sfinta Liturghie la MAni1stirea Piatra ScrisA. In acest cadru, a hirotonit intru. diacon pe teologul Petru Cirie.

~ A saviqit la catedrala episcopal! .,Sf. M. Me. Gheorghe" din Caransebes 0 slujba de Tc Deum la aniversarea a 85 de ani de la ridicarea Bisericii Ortodoxc Rominc la rang de patriarhie. Cu acest prilej, a oficiat ~i 0 slujb8 de pomenire pentru. patriarhii! Rominiei, adormiti in Domnul.

~ A siviqit slujba de sfintire a altarului ~i Sfinta Liturghie la Parohia Tumu-Ruieni, Protopopiatul Caransebes. Cu aceasti ocazie.La hirotonit intru. preot Oi l-a instalat in parohie pe noul paroh, Petru Cirie, multumind totodata fostului paroh, P.C. Preot Nicolae Puiulescu, pentru. activitatea dcsfifurati aici vreme de aproape trei decenii ~i oferindu-i in dar 0 cruce pectorali.

~ La ceas de searS, a poposit pentm slujba Vecerniei in mijlocu1 credinciosilor Parohiei Dalci, Protopopiatul Caransebes, pastorip de P.C. Preot Simion Martinescu.

~ A partieipat la resedinta patriarhal! din Bucuresti III! oedinp. AdunArii N ationale Bisericesti oi la lucririle Siantului Sinod al Biserieii Ortodoxe Romine.

~ A sivillit Sflnta Liturghie la Parohia .. Sf. M. Me. Dimitrie" din Caransebes la invitatia P.C. Preot paroh Dimitrie Negrei, cu ocazia anivers8rii a 13 ani de la infiintarea corului parohial.Joan Teodorovici".

1118 fOAIA DIECE.ZANA ~ marlie2010

!I1 A slujit Pavecernita Mare $i Canonul Sf. Andrei Criteanulla catedrala episcopal! "tnvierea Domnului" din Caransebes (luni), la catedrala istoricii "Sf. M. Mc. Gheorghe" din Caransebes (marti), la Miinistirea Vasiova (miercuri) ,i la Ministirea Piatra-Scrisi (joi). Vmeri a siviIJit Liturghia Darurilor mai inainte sfintite la catedrala "tnvierea Domnului".

rAMcIIItI, 2() ~

~ A slujit Sfinta Liturghie la catedrala episcopala ,Jnvierea Domnului" din Caransebes, in cadrul ci.reia a hirotonit intru diacon pe teologul loan Damir.

IJj A oficiat slujba Parastasului pentru ctitorii, bineficitorii, slujitorii IJi ostenitorii Episcopiei Caransebesului, trecuti la celevesnice.

~ A slviqit Sf8.nta Liturghie la catedrala istorica "Sf. M. Mc. Gheorghe" din Caransebes,

~ A participat la conferinta "Tradilia muzicali a Ortodoxiei" sustinutii de prof. dr. Nicolae Gheorghip. de la Universitatea Nalionali de Muzica din Bueuresti, in Sala de festivititi a Centrului Eparhial din Caransebes IJi la Sala Lira a Liceului de Arti din ReIJita

!I1 A slujit Vecernia IJi a tinut un cuvint de invap.turila Parohia Borlova, Protopopiatul Caransebes,

~28~

~ A sivAqit slujba de sfintire a exteriorului bisericii IJi Smnta Liturghie la Parohia Flrliug. Protopopiatul Re,ita- Cu acest prilej, a hirotonit pe diaconul loan Damir intru preot pe seama Parohiei Valea Mare, Prot. Re,ita ,i a hirotesit intru sachelar pe P.C. Preotparoh Doru Mogosescu,

!14 A slujit Vecernia la nou infiintata parohie Valea Mare, Protopopiatul ReIJita IJi a instalat pe noul preot paroh, loan Damir.

I www.episcopiacaransebesului.ro

FOAIA DI ECE.ZANA ~ martie2010

1911

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful