P. 1
Studiul 4 Strategia DMA Piata Profesiilor Liberale Final Draft

Studiul 4 Strategia DMA Piata Profesiilor Liberale Final Draft

|Views: 2,459|Likes:
Published by dmaproiect

More info:

Published by: dmaproiect on Jun 07, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/18/2013

pdf

text

original

Sections

Chestionarul a fost plasat pe website-ul proiectului la adresa http://www.proiect-
dma.ro/ în data de 15 februarie 2010 şi a fost disponibil pentru consultare şi completare
până la data de 15 aprilie 2010. El a fost promovat atât pe situl proiectului cât şi la toate
întâlnirile publice şi interviurile care au avut loc în cadrul activităţilor proiectului; drept
urmare a înregistrat 82 de răspunsuri valide.

Răspunsurile înregistrate la întrebările planificate conform metodologiei de

cercetare au fost următoarele:

1. Ce organizaţie reprezentaţi ?

Procentaj Număr

Categorie de respondent

34.8%

23

practicant individual de profesii liberale

22.7%

15

reprezentant al unei autorităţi de stat sau
administraţii locale

16.7%

11

reprezentant al mediului de afaceri

10.6%

7

reprezentant al unei asociaţii membre a UPLR

10.6%

7

reprezentant al unei ONG sau think-tank

1.5%

1

reprezentant al mediului academic

1.5%

1

reprezentant al unei bănci

1.5%

1

reprezentant al unei organizaţii profesionale
neincluse în UPLR

practicant
individual de
profesii liberale

reprezentant al
unei autorităţi de
stat sau
administraţii locale

reprezentant al
mediului de
afaceri

reprezentant al
unei asociaţii
membre a UPLR

reprezentant
al unui ONG
sau think-tank

reprezentant al
unei organizaţii
profesionale
neincluse în UPLR

Studiul nr. 4 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

58

De remarcat este că la Sondaj au participat categorii din cele mai diverse
medii de stakeholderi: atât profesionişti individuali activi în PL cât şi
reprezentanţi ai organismelor statului, mediului de afaceri şi academic, ONG-uri,
etc., ceea ce asigură o diversitate mai mare de opinii şi o reprezentativitate
crescută a rezultatelor cercetării.

2. Ce profesie liberală practicaţi/reprezentaţi ?

Procentaj Număr

Categorie

61.3%

49

nespecificat

17.5%

14

traducător/interpret

6.3%

5

consultant în management

2.5%

2

avocat

2.5%

2

Medic

1.3%

1

auditor financiar

1.3%

1

broker imobiliar

1.3%

1

consilier juridic de afaceri

1.3%

1

consultant imobiliar

1.3%

1

expert tehnic

1.3%

1

inginer cadastru

1.3%

1

inginer geodez

1.3%

1

practician în insolvenţă, evaluator

Nespecificat

traducator/interpret

Consultant in management

avocat

medic

auditor financiar

Broker Imobiliar

consilier juridic de afaceri

consultant imobiliar

expert tehnic

inginer cadastru

Inginer geodez

practician in insolventa,
evaluator

Evaluarea dimensiunii pieţei profesiilor liberale - Studiu calitativ şi cantitativ

59

Este de remarcat că la sondaj au participat atât profesionişti membri ai
UPLR cât şi profesionişti care cel puţin deocamdată nu fac parte din această
organizaţie şi prin aceasta studiul a câştigat în reprezentativitate înregistrând
şi înglobând păreri din tot spectrul PL.

3. Ce servicii sau produse oferiţi ?

Respondenţii au enumerat următoarele tipuri de servicii reprezentând marea
majoritate a serviciilor oferite de PL:

management de proiect, consultanţă administraţie publică, traduceri;
administrare de reorganizări judiciare sau lichidări, restructurări de

afaceri;
asistenţă medicală primară;
cadastru, topografie, topografie inginerească;
consultanţă management, cons. afaceri, cons. proiecte europene ;
consultanţă imobiliară;,
Consultanţă în achiziţii publice, în project management şi în
management financiar;
consultanţă juridică; asistenţă juridică; reprezentare;
documentaţii intabulare,ptr. autorizaţii construire, trasări construcţii;
expert instituţional;
expertize tehnice, judiciare, extrajudiciare, evaluări;
instruire personal, studii şi analize, project management
Intermedieri şi reprezentări exclusive ale proprietăţilor
imobiliare/vânzări/închirieri;

Juridice;
servicii de audit financiar;
servicii medicale;
servicii de traducere, interpretariat, revizie, corectură, localizare.

4. Venitul dvs/firmei în 2009 a fost de

Procentaj Număr

Categorie de venituri

33.3%

9

10.000 - 50.000 RON

18.5%

5

0-1.000 RON

18.5%

5

50.000 - 100.000 RON

14.8%

4

1.000-10.000 RON

11.1%

3

100k - 1m RON

3.7%

1

peste 1m RON

Studiul nr. 4 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

60

10.000 -50.000
RON

0-1.000 RON

50.000 -100.000
RON

1.000-10.000
RON

100k -1m RON

peste 1m RON

Foarte greu a fost de obţinut date despre veniturile practicanţilor atât
datorită reluctanţei acestora în a-şi devoala sursele şi cantitatea veniturilor
cât şi scarcităţii datelor statistice.
Institutul Naţional de Statistică, principala sursă prezumată pentru
astfel de date la nivel naţional, colectează şi publică datele ordonate pe
categorii mari de servicii nediscriminate ceea ce le face surprinzător de
inutilizabile pentru studiul de faţă. Astfel Anuarul Statistic pe 2008 cuprinde
la capitolul:

Servicii de piaţă prestate în principal pentru operatori economici, pe
activităţi şi forme de proprietate printre altele, categoria:
- Activităţi juridice, contabilitate şi revizie contabilă = total 33,1 md

RON.

În această categorie intră fără diferenţiere varii subcategorii de servicii
care sunt prestate de către categorii diferite de profesii liberale astfel:
- toate activităţile de natură juridică prestate către Operatori
Economici: consiliere, mediere, executori judecătoreşti, expertiza tehnică,
etc.

- toate activităţile de natură contabilă prestate către Operatori
Economici: contabilitate curentă, audit statutar al conturilor, studii şi
consultanţă pentru fuziuni şi achiziţii, auditul pentru emitere de acţiuni şi
obligaţiuni, consultanţă şi asistenţă fiscală, audit financiar-contabil

Sau o altă categorie care acoperă integrat mai multe domenii ale

profesiilor liberale:

- Arhitectură, inginerie şi alte consultaţii tehnice = total 390 md RON

Sau la volumul 3 cap 15.: Activităţile întreprinderii:
- Activităţi juridice, contabilitate, studii de piaţă, consultaţii pentru
afaceri şi management = total 8803 mil RON
- Activităţi de proiectare, urbanism, inginerie şi alte servicii tehnice,
testări şi analize tehnice = total 7163 mil RON

Evaluarea dimensiunii pieţei profesiilor liberale - Studiu calitativ şi cantitativ

61

Unele surse disparate indică varii nivele ale veniturilor diferitelor
categorii de PL şi din această cauză este imposibil cu mijloacele prezente în a
identifica şi segmenta într-un mod satisfăcător piaţa PL. Ca exemplu, ultima
culegere de date apărută în România cu privire la veniturile unei categorii de
profesii liberale, şi anume: Anuarul Caselor de Avocatură1

a cules şi interpretat
date contabile de la numai 100 de case mari de avocatură din Bucureşti
cuprinzând numai 1600 de avocaţi dintr-un total de peste 26.000 de avocaţi
înregistraţi în barourile legale. Această lucrare indică o plajă incertă a
veniturilor cu vârfuri de peste un milion de euro şi o productivitate cu vârfuri la
peste 200.000 de euro pe avocat, ceea ce este departe de a fi reprezentativ în
condiţiile actualei conjuncturi economice caracterizate de recesiunea globală.

5. Venitul dvs/firmei în 2008 a fost de

Procentaj Număr

Categorie de venituri

25.9%

7

10.000 - 50.000 RON

22.2%

6

0-1.000 RON

18.5%

5

100k - 1m RON

14.8%

4

1.000-10.000 RON

11.1%

3

peste 1m RON

7.4%

2

50.000 - 100.000 RON

10.000 -50.000
RON

0-1.000 RON

100k -1m RON

1.000-10.000
RON

peste 1m RON

50.000 -100.000
RON

Chiar şi din răspunsurile limitate numeric înregistrate la chestionarul
online se poate observa o scădere a veniturilor PL intre anii 2008-2009, cel mai
probabil ca urmare a efectelor crizei globale care în 2009 au început să fie

1

Anuarul Caselor de Avocatura, ed. Ziarul Financiar, apr. 2010

Studiul nr. 4 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

62

resimţite acut şi în România influenţând toate categoriile de servicii deci şi cele
prestate de profesiile liberale.

6. Câţi angajaţi aveţi ?

Procentaj Număr

Categorie

72.4%

21

1 angajat

24.1%

7

2-10 angajaţi

3.4%

1

peste 10 angajaţi

7. Câţi clienţi aţi avut în 2009 ?

Procentaj Număr

Categorie

81.3%

26

1-100

12.5%

4

100-1000

6.3%

2

1000-3000

Evaluarea dimensiunii pieţei profesiilor liberale - Studiu calitativ şi cantitativ

63

1-100

100-1000

1000-3000

8. Câţi clienţi aţi avut în 2008 ?

Procentaj Număr

Categorie

68.8%

22

1-100

25.0%

8

100-1000

6.3%

2

1000-3000

1-100

100-1000

1000-3000

Se poate observa dinamica negativă a acestui indicator în 2009 faţă de
2008 şi restrângerea generală a pieţei, crescând proporţia operatorilor cu sub
100 clienţi pe an faţă de cei cu peste 100 si 1000. Se păstrează ca importanţă
primară segmentul de operatori care au între 1 şi 100 de clienţi pe an.

Studiul nr. 4 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

64

9. Care este gradul de loialitate al clienţilor dvs ?

Procentaj Număr

Categorie

29.3%

12

frecvenţi

22.0%

9

mediu

19.5%

8

client permanent

19.5%

8

Unic

9.8%

4

rar

frecventi

mediu

client
permanent

unic

rar

De notat că peste 60% din respondenţi înregistrează un grad peste medie
de loialitate a clienţilor şi aproape jumătate din ei au clienţi permanenţi şi
frecvenţi confirmând încă o dată dacă mai era nevoie încrederea de care se
bucură PL în ochii populaţiei şi agenţilor economici care beneficiază de
serviciile acestora.

10. Care este gradul de competitivitate în domeniul dvs ?

Procentaj Număr

Categorie

34.1%

14

F. acut

31.7%

13

Puternic

17.1%

7

Mediu

0.0%

0

Slab

17.1%

7

F. Slab

Evaluarea dimensiunii pieţei profesiilor liberale - Studiu calitativ şi cantitativ

65

F. acut

Puternic

Mediu

Slab

F. Slab

De remarcat că aproape două treimi din respondenţi consideră că gradul
de competitivitate internă al profesiei este puternic sau chiar foarte acut în
vreme ce doar 17% cred că acesta este foarte slab.

11. Care credeţi că este avantajul dvs. faţă de concurenţă ?

Procentaj Număr

Categorie

39.3%

11

Experienţa

17.9%

5

Profesionalism

17.9%

5

Calitatea

14.3%

4

Seriozitatea

7.1%

2

Brandul

3.6%

1

Preţul

Experienta

Profesionalism

Calitate

Seriozitatea

BrandulPretul

Studiul nr. 4 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

66

Cel mai important factor cheie al succesului în profesie pare a fi de
departe experienţa, urmată de profesionalism, calitatea serviciilor prestate
şi Seriozitate în relaţia cu clienţii. Important de asemenea este că Preţul
joacă un rol insignifiant în diferenţierea concurenţială.

12. Cum sunt preţurile dvs. faţă de media pieţei ?

Procentaj Număr

Categorie

48.8%

20

egale

22.0%

9

foarte mici

19.5%

8

mari

9.8%

4

mici

0.0%

0

foarte mari

egale

foarte mici

mari

micifoarte mari

Nici un respondent nu a recunoscut că ar avea tarifele mult mai mari
decât media pieţei în schimb cei mai mulţi, aproape jumătate admit că sunt la
nivelul mediu al pieţei iar un sfert declară că au tarifele foarte mici faţă de
media pieţei.

13. Cum apreciază clienţii preţurile dvs ?

Procentaj Număr

Categorie

54.1%

20

egale

21.6%

8

foarte mici

13.5%

5

mici

10.8%

4

mari

0.0%

0

foarte mari

Evaluarea dimensiunii pieţei profesiilor liberale - Studiu calitativ şi cantitativ

67

egale

foarte mici

mici

marifoarte mari

Aceleaşi proporţii se menţin şi în cazul în care respondenţii redau
părerile clienţilor despre nivelul tarifelor pentru serviciile prestate.

14. Cum apreciază clienţii produsele/serviciile dvs ?

Procentaj Număr

Categorie

48.8%

20

Bune

29.3%

12

Excelente

14.6%

6

Foarte proaste

4.9%

2

Mediocre

2.4%

1

Slabe

Bune

Excelente

Foarte
proaste

MediocreSlabe

Studiul nr. 4 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

68

Respondenţii au admis în proporţie de aproape două treimi că serviciile
lor sunt recunoscute de clienţi drept bune şi foarte bune în timp ce numai 7%
le-au recunoscut ca fiind Slabe sau Mediocre ceea ce apare drept foarte logic
ţinând cont de puterea reglatoare a pieţii care funcţionează în aproape toate
PL: cine nu livrează servicii de bună calitate se va auto-exclude de pe piaţă.

15. Care credeţi că este puterea de negociere a furnizorilor dvs. faţă de dvs?

Procentaj Număr

Categorie

19.5%

8

F. mare

12.2%

5

Mare

34.1%

14

Medie

26.8%

11

Slabă

7.3%

3

F. slabă

F. mare

Mare

Medie

Slaba

F. slaba

16. Care credeţi că este puterea de negociere a clienţilor dvs. faţă de dvs.?

Procentaj Număr

Categorie

14.6%

6

F. mare

22.0%

9

Mare

43.9%

18

Medie

17.1%

7

Slabă

2.4%

1

F. slabă

Evaluarea dimensiunii pieţei profesiilor liberale - Studiu calitativ şi cantitativ

69

F. mare

Mare

Medie

Slaba

F. slaba

17. Dacă există produse substitut pentru produsele dvs., cum credeţi că este
amenin
ţarea lor?

Procentaj Număr

Categorie

2.4%

1

F. puternică

4.9%

2

Mare

24.4%

10

Medie

19.5%

8

Slabă

14.6%

6

F. slabă

34.1%

14

Nu pot fi substituite

F. puternica

Mare

Medie

Slaba

F. slaba

Nu pot fi
substituite

Studiul nr. 4 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

70

18. Care credeţi că sunt punctele tari ale domeniului în care activaţi ?

Procentaj Număr

Categorie

38.1%

8

Piaţa este în creştere

23.8%

5

Independenţă şi flexibilitate

19.0%

4

Profesionişti

puţini

pe

domeniu

9.5%

2

Rentabilitate financiară

9.5%

2

Profesionalism şi certificare

Piata in
crestere

Independenta

Profesionisti
putini

Rentabilitatea

Profesionalism

19. Care credeţi că sunt punctele slabe ale domeniului în care activaţi ?

Procentaj Număr

Categorie

27.3%

6

Criza mondială

22.7%

5

Concurenţa internă şi externă

18.2%

4

Lipsa legislaţiei specifice

18.2%

4

Clienţi neinformaţi

13.6%

3

Slaba pregătire a unor colegi

Evaluarea dimensiunii pieţei profesiilor liberale - Studiu calitativ şi cantitativ

71

Criza
mondiala

Concurenta

Lipsa
legislatiei

Clienti
neinformati

Slaba
pregatire a
unor colegi

20. Care credeţi că sunt problemele macroeconomice care influenţează
profesiile liberale?

Procentaj Număr

Categorie

21.7%

41

Evoluţia puterii de cumpărare

16.4%

31

Rata inflaţiei

14.8%

28

Evoluţia PNB

14.3%

27

Disponibilitatea creditului

10.6%

20

Cursul de schimb

10.1%

19

Rata şomajului

10.1%

19

Rata dobânzii

2.1%

4

Evoluţiile bursiere

Evoluţia
puterii de
cumpărare

Rata inflaţiei

Evoluţia PNB

Disponibilitat
ea creditului

Cursul de
schimb

Rata
şomajului

Rata
dobânzii

Evoluţiile
bursiere

Studiul nr. 4 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

72

21. Care credeţi că sunt problemele legislative care influenţează profesiile
liberale?

Procentaj Număr Categorie

22.8%

50

Cadrul general de reglementare a
profesiei

22.8%

50

Politica fiscală

14.2%

31

Legislaţia muncii

12.8%

28

Legislaţia comercială

8.7%

19

Politica bugetară

6.4%

14

Politica monetară

5.0%

11

Echilibrul puterilor în stat

4.1%

9

Relaţia sindicate-patronat

3.2%

7

Legislaţia de mediu

Cadrul de
reglementare

Pol. fiscală

Legislaţia muncii

Legislaţia
comercială

Pol. bugetară

Pol. monetară

Echilibrul puterilor

Relaţia sindicate-
patronat Legislaţia de mediu

22. Care credeţi că sunt problemele socio-culturale care influenţează
profesiile liberale?

Procentaj Număr Categorie

22.7%

49

Nivelul educaţional

21.8%

47

Atitudinea populaţiei faţă de afaceri

17.6%

38

Atitudinea faţă de muncă

15.3%

33

Atitudinea faţă de investitori

12.0%

26

Atitudinea faţă de autorităţile
statului

4.6%

10

Imigraţia

Evaluarea dimensiunii pieţei profesiilor liberale - Studiu calitativ şi cantitativ

73

3.7%

8

Evoluţiile demografice

1.4%

3

Migrarea internă

0.5%

1

Probleme etnice

0.5%

1

Atitudinea faţă de minorităţi

Nivelul educaţional

At. faţă de afaceri

At. faţă de muncă

At. faţă de investitori

At.faţă de autorităţi

Imigraţia

Evoluţiile
demografice Migrarea internă

Probleme etnice

At. faţă de minorităţi

23. Care credeţi că sunt factorii tehnologici care influenţează profesiile
liberale?

Procentaj Număr Categorie

22.8%

45

Rata de înnoire a
produselor/serviciilor

16.8%

33

Calitatea infrastructurii

13.7%

27

Dotarea echipamente de calcul

11.2%

22

Viteza de înlocuire a
produselor/serviciilor

12.7%

25

Calitatea sistemului de
telecomunicatii

8.1%

16

Rata de înlocuire a dotărilor

7.6%

15

Încadrarea cu personal tehnic

7.1%

14

Ritmul de apariţie a invenţiilor

Studiul nr. 4 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

74

Rata de înnoire
a produselor

Calitatea
infrastructurii

Dotarea IT

Viteza de
înlocuire a
produselor

Calitatea sist.
IT

Rata de
înlocuire a
dotărilor

Încadrarea cu
personal tehnic

Ritmul de
apariţie a
invenţiilor

24. Care credeţi că sunt problemele particulare cu care se confruntă numai
domeniul dvs/ profesiile liberale?

Procentaj Număr Categorie

37.0%

20

Probleme legislative

27.8%

15

Consecinţele crizei mondiale

16.7%

9

Reglementarea profesiei

9.3%

5

Tentativele de reglementare excesivă
ale organismelor statului

9.3%

5

Concurenţa internă

Probleme
legislative

Consecintele
crizei mondiale

Reglementarea
profesiei

Tentativele de
reglementare
excesiva

Concurenta
interna

Lipsa
numerarului

Evaluarea dimensiunii pieţei profesiilor liberale - Studiu calitativ şi cantitativ

75

10.2.

Analiza mediului extern în care evoluează Profesiile Liberale (PLEST)

Studiul macro-mediului operatorului economic permite depăşirea orizontului
mediului concurenţial deoarece analizează o serie de factori externi care afectează în
mod uniform un mare număr de sisteme de afaceri (nu numai operatorii din acel sector).
Aceşti factori, care la prima vedere par foarte îndepărtaţi şi fără repercusiuni asupra
viitorului operatorului economic, au în realitate o influenţă indirectă asupra acesteia, în
timp ce influenţa inversă este limitată.

a) Categoriile de factori ai macro-mediului (elementele analizei PEST)

Varietatea şi multiplicitatea factorilor ce intervin în macro-mediul firmei impun
gruparea şi analiza lor în cel puţin patru categorii clasice distincte:
1. politico-legali (PL),
2. economici (E),
3. socio-culturali (S)
4. tehnologici (T).

P. Factorii politico-legali sunt cei care formează mediul politic - juridic -
administrativ extern al organizaţiei. Ei provin din întreg sistemul de relaţii stabilit între
puterea politică, administraţia locală / regională / naţională şi lumea afacerilor, în special
în domeniul legislaţiei şi reglementărilor legale.

Stabilitatea politico-legală scuteşte lumea afacerilor de şocuri importante, iar un
climat politic care asigură garanţia şi reduce riscul este un factor dinamizator pentru orice
iniţiativă de afaceri.

Câţiva factori politico-legali a căror influenţa este de obicei cântărită:
rolul puterii publice în viaţa afacerilor (reglementări şi
dereglementări guvernamentale);
gradul de stabilitate politică (echilibrul puterilor în stat, pactul

social);

evoluţia şi consecinţele riscului politic (evaluarea riscului politic se
poate face în baza unor criterii politice ce au în vedere structura
socială, instituţiile - constituţie, birocraţie, sindicate, - liderii şi
personalităţile, corupţia, conflictele interne şi externe, tensiunile
etnice sau religioase);
politica monetară, valutară, bugetară sau fiscală a statului;
modificări în curs sau de perspectivă a unor texte legale sau juridice;
activitatea lobby-urilor;
oportunităţile şi pericolele integrării euroatlantice.

În cadrul acestui studiu s-a constatat că dintre factorii cei mai importanţi în ceea
ce priveşte influenţa atât pozitivă cât şi negativă asupra activităţii acestora sunt, în
ordinea descrescătoare a influenţei:

Cadrul general de reglementare a profesiei
Politica fiscală
Legislaţia muncii
Legislaţia comercială

E. Factorii economici sunt cei care formează mediul economic în care operează
organizaţia. Analiza mediului economic al unei ţări presupune, ca exemple comune,
studierea principalelor variabile macroeconomice: rata creşterii economice, soldul
contului curent, datoria externă, dependenţa de exporturi, inflaţia, rata dobânzii,
raporturile dintre economii şi investiţii, raportul dintre serviciul datoriei externe şi PIB.

Studiul nr. 4 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

76

Agenţiile de risc utilizează aceste criterii economice, alături de cele politice, în calcularea
indicelui de risc de ţară, indicator sintetic al oportunităţilor şi ameninţărilor acestui
sistem.

Principalii factori economici care au fost analizaţi sunt deci: rata inflaţiei şi a
dobânzii, cursurile de schimb valutar, PIB şi deficitul bugetar, rata şomajului,
productivitatea muncii la nivel macro şi mezoeconomic, tendinţele bursiere, fluctuaţia
preţurilor, rata sărăciei şi consumul populaţiei.
Ca urmare a cercetării a rezultat ca cei mai importanţi factori economici pentru PL
din România sunt, în ordinea descrescătoare a influenţei:

Evoluţia puterii de cumpărare
Rata inflaţiei
Evoluţia PNB
Disponibilitatea creditului
Cursul de schimb

Merita de subliniat evolutia pozitiva a indicatorului Disponibilitatea creditului,
evolutie putin sesizata de respondenti si ca atare o oportunitate prea putin fructificata. In
ultima perioada si in contratimp cu evolutia negativa a pietelor financiare, in Romania au
aparut o serie de servicii de creditare tintite numai pe profesii liberale. In prezent banci
precum Raiffeisen Bank sau Libra Bank (care se si intuleaza explicit drept Banca Profesiilor
Liberale) au dezvoltat produse bancare destinate persoanelor fizice care practica profesii
liberale, recunoscand si pe aceasta cale importanta sociala si potentialul financiar al
acestora.

Astfel in cadrul ofertei Raiffeisen Bank se precizeaza ca: Se adreseaza segmentului
de nisa al pietei format din acele profesii liberale intelectuale, indiferent de forma de
organizare a afacerii (SRL sau PFA). In strategia Profesii Liberale Raiffeisen Bank, ne
propunem sa cunoastem indeaproape nevoile profesionistilor din domeniile de activitate
ale nisei de piata (medical, legal, accountant, architect, pharma, etc), dezvoltand un
parteneriat de calitate pe termen lung cu clientii nostri.
Specializarea este cuvantul pe care il urmam.... De aceea in 2008 am inclus in
segmentul nostru programele MEDICAL (cabinete medicale, stomatologice, veterinare si
tehnica medicala) si LEGAL (cabinete si birouri de avocatura, notariale, ale executorilor
judecatoresti si ale practicienilor de insolventa).

S. Factorii socio-culturali sunt cei care formează acel mediu specific (mediul
demo-psiho-lingvistic, mediul socio-cultural) constituit din modele de comportament
individual şi de grup care reflectă atitudini, valori şi obiceiuri.

Sistemul de valori al societăţii, ca şi comportamentele care motivează acest sistem,
constituie un element specific de direcţionare pentru sistemul de afaceri. Atitudinea
populaţiei faţă de muncă, stilul de viaţă, securitatea socială, atitudinea etnică, religioasă
şi ecologică, nivelul educaţional, mobilitatea populaţiei şi structura pe vârste,
reglementările de natură etică, atitudinea faţă de calitatea produselor şi cea de
economisire - sunt câţiva din factorii socio-culturali care pot influenţa situaţia unor
sectoare economice şi a afacerilor aferente.
Ca urmare a cercetării a rezultat că cei mai importanţi factori socio-culturali
pentru PL din România sunt, în ordinea descrescătoare a influenţei:
Nivelul educaţional
Atitudinea populaţiei faţă de afaceri
Atitudinea faţă de muncă
Atitudinea faţă de investitori
Atitudinea faţă de autorităţile statului

Evaluarea dimensiunii pieţei profesiilor liberale - Studiu calitativ şi cantitativ

77

T. Factorii tehnologici sunt cei care stau la originea formării mediului tehnologic.
Tehnologia, în sensul larg al noţiunii, constituie acea competenţă a macro-mediului
reprezentată de un set de procese prin care o combinaţie oarecare de resurse sunt
transformate în produse ale acestuia. Toate evoluţiile tehnologice au efect asupra
creşterii şi maturităţii sectoarelor economice şi influenţează frontierele dintre segmentele
strategice prin modificarea factorilor lor cheie de succes. Tot ele stau uneori la originea
unor servicii noi (nu se produce ceea ce cere piaţa, ci se produce ceea ce rezultă din
exercitarea presiunii tehnologice, urmând ca ulterior să se genereze piaţa) sau la
dispariţia unora din cele existente (pericolul substituirii poate duce la dispariţia cererii) şi
ca în dese rânduri fac diferenţierea între competitori (reprezentând o sursă a avantajului
competitiv).

Cele mai importante semnale tehnologice care trebuie inventariate sunt rata
inovaţiei tehnologice şi gradul relativ de risc. Ele sunt determinate în principal de
următorii factori tehnologici: cheltuielile guvernamentale pentru cercetare, viteza de
transfer a tehnologiilor, atracţia tehnologică a sectorului şi alura arborelui lui tehnologic,
rata de înnoire a produselor, ritmul de apariţie a invenţiilor, calitatea sistemului de
telecomunicaţii.

Ca urmare a cercetării a rezultat că cei mai importanţi factori tehnologici pentru
PL din România sunt, în ordinea descrescătoare a influenţei:

Rata de înnoire a produselor şi serviciilor
Calitatea infrastructurii
Dotarea echipamentelor de calcul
Viteza de înlocuire a produselor/serviciilor

Concluzionând se poate determina următoarea cartografie a vectorilor de influenţă
din macro-mediul de evoluţie al profesiilor liberale în România:

PL

E

- Puterea de cumpărare
- Rata inflaţiei
- Evoluţia PNB
- Disponibilitatea creditulu

S

T

- Cadrul de
reglementare
- Politica fiscală
- Legislaţia muncii
- Legislaţia comercială

Mediu
intern

- Nivelul educaţional
- Atit. faţă de afaceri
- Atit. faţă de muncă
- Atit. faţă de investitori

- Rata de înnoire
- Cal. infrastructurii
- Dotarea IT
- Viteza de înlocuire a
produselor/serviciilor

Studiul nr. 4 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

78

10.3.

Analiza mediului intern de evoluţie al Profesiilor Liberale (Porter)

Conform unor autori1

consacraţi pe plan global în domeniul strategiei în afaceri,
primul determinant al profitabilităţii unei afaceri este atractivitatea domeniului economic
în care acesta activează.

Modelul de analiză dezvoltat pentru prima dată de profesorul Michael Porter de la
Harvard se bazează pe interpretarea a 5 factori care îşi exercită influenţa în mediul
concurenţial specific fiecărui sector de activitate. Puterea fiecărui factor şi combinarea
lor caracterizează domeniul de activitate sub raportul intensităţii concurenţei şi, în ultimă
instanţă, determină rentabilitatea sectorului – măsurată prin randamentul pe termen lung
al capitalului investit.

Chiar daca intensitatea competiţiei diferă de la un sector la altul, ea este
determinată în general de aceleaşi forţe de bază, reprezentate practic de entităţi identice.
Cele cinci forte ale lui Michael Porter care determină gradul de competitivitate şi
atractivitate sunt:

1. Firmele nou intrate pe piaţă (intrarea unor competitori noi)
2. Puterea furnizorilor (puterea de negociere a furnizorilor)
3. Puterea clienţilor (puterea de negociere a cumpărătorilor)
4. Ameninţarea produselor sau serviciilor de substituţie
5. Concurenţa din sectorul de activitate (rivalitatea intre competitorii

existenţi).

Puterea însumată a acestor cinci forte determină abilitatea unei firme de a activa
într-un anume domeniu şi de a produce profit.

In principal, analiza forţelor concurenţiale are în vedere anticiparea modului în
care se vor deplasa factorii aflaţi la baza acestor forţe şi de a reacţiona corespunzător la
deplasarea lor. Analiza s-a orientat către determinarea forţelor esenţiale ale sectorului
analizat, către studiul mărimii şi sensului acestor forţe, cât şi spre cunoaşterea
posibilităţilor pe care le are o firmă de a le influenţa.

1) Gradul de rivalitate între concurenţii existenţi

Confruntaţi cu aceleaşi probleme şi expuşi în general aceloraşi riscuri, concurenţii
dintr-un sector luptă unii împotriva altora pentru obţinerea unor poziţii avantajoase, iar
rivalitatea lor poate îmbrăca diverse forme: concurenţa prin preţ, bătălii publicitare,
introducerea de produse noi, ameliorarea serviciilor sau garanţiilor pentru clienţi. O
rivalitate intensă este în beneficiul clienţilor şi evident în detrimentul rentabilităţii
concurenţilor existenţi.

Rivalitatea intensă este după Porter2

rezultatul acţiunii unui complex de factori

structurali, care se găsesc în strânsă legătură unii cu alţii:
prezenţa unui număr ridicat de concurenţi sau a unor concurenţi de
dimensiuni relativ egale, face deseori neobservată sporirea numărului
„rebelilor", care considera că acţiunile lor nu vor fi observate de firmele
rivale ;

ritmul lent de dezvoltare al sectorului, care determină firmele concurente
să se angajeze într-o luptă aprigă pentru cote de piaţă ;

1

11. Strategy: Process, Content, Context, Bob de Witt & Ron Meyer, ed. International Thompson
Business Press, 1998, pag. 345

2

Apud Diagnostic Global Strategic - Analiza Strategica a Mediului Concurential, Aristita Rotila,
Diana Solomon, Facultatea De Stiinte Economice

Evaluarea dimensiunii pieţei profesiilor liberale - Studiu calitativ şi cantitativ

79

costurile fixe înalte obligă firmele să-şi utilizeze complet capacităţile de
care dispun, ceea ce duce deseori la diminuarea sensibilă a preţurilor, mai
ales în condiţiile unui exces de capacitate;
lipsa diferenţierii determină deseori cumpărătorii ca în alegerile lor să se
axeze pe preţ şi calitate, generând astfel o concurenţa puternică ;
diversificarea concurenţilor şi mizele strategice înalte generează
comportamente diferite în sector ;
barierele înalte de ieşire din sector obligă unele firme să rămână şi să
continue lupta aici, chiar dacă câştigul lor este redus sau înregistrează
pierderi.

In ceea ce priveşte profesiile liberale din România s-a constatat ca urmare a
cercetării efectuate în cadrul acestui studiu ca aproape două treimi din respondenţi
percep mediul de acţiune ca având un grad de competitivitate internă al profesiei
puternic
şi chiar foarte acut.

2) Ameninţarea noilor intraţi pe piaţa

Noii intraţi reprezintă firme/practicieni care pot intra sau care au intrat deja în
sector, concurând operatorii deja existenţi. Aceştia aduc cu ei noi capacităţi strategice şi
dorinţa de a cuceri părţi de piaţă.

După Porter, principalele tipuri de bariere de intrare într-un sector sunt:
economiile de scară (sau de talie), adică fenomenul de scădere a costurilor
medii pe termen lung datorat creşterii volumului producţiei şi vânzării,
care-l obligă pe noul intrat să pătrundă pe piaţă fie pe scara mare, caz în
care este posibilă o reacţie puternică a firmelor concurente, fie pe scară
redusă, caz în care el este nevoit să accepte un dezavantaj de cost, ambele
variante fiind deci indezirabile ;
diferenţierea prin produs realizată de firmele ce operează pe piaţă ;
nevoia de capital, deci necesitatea de a investi resurse financiare
considerabile pot constitui bariere serioase în special în sectoarele în care
costurile ridicate de publicitate sau cercetare-dezvoltare nu mai pot fi
recuperate;
costurile de schimbare a partenerului de afaceri, adică costurile cu care se
confruntă cumpărătorul atunci când trece de la produsul unui furnizor la
produsul altui furnizor;
accesul la canalele de distribuţie;
dezavantaje de cost faţă de clienţii existenţi pe piaţă;
politica guvernamentală dusă de stat în domeniul eliberării licenţelor,
limitării accesului la materiile prime, reglementării şi restricţionării
anumitor activităţi poate avea efecte directe sau indirecte asupra noilor
intraţi, limitând sau împiedicând intrarea în sector.

In ceea ce priveşte profesiile liberale din România, datorită atât barierelor
considerabile plasate la intrarea în unele profesii cât şi constatării că experienţa este
primul factor cheie de succes în majoritatea profesiilor, se poate conchide fără dubiu că

ameninţarea noilor intraţi pe piaţă este slabă.

3) Presiunea exercitată de produsele şi serviciile de substituţie

Produsele şi serviciile de substituţie sunt cele care îndeplinesc o funcţie identică
cu cea a produsului sau serviciului de referinţă.

Studiul nr. 4 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

80

Cele mai întâlnite astfel de produse/servicii sunt:
cele unde evoluţia merge în sensul unei ameliorări a raportului calitate-preţ
în comparaţie cu ce propune actualmente sectorul;
cele care sunt propuse de sectoare cu profituri ridicate şi unde marja
scăderii preţului devine importantă.

În privinţa profesiilor liberale din România, jumătate din cei chestionaţi au fost de
părere că serviciile şi produsele pe care le livrează nu pot fi substituite sau pot fi
substituite foarte greu
.

4) Puterea de negociere a clienţilor

Clienţii încearcă să obţină reduceri de preţ negociind servicii mai întinse şi de mai
bună calitate şi aţâţând rivalitatea între concurenţii existenţi. Acţiunile lor pot avea un
efect substanţial asupra rentabilităţii sectorului, iar intensitatea lor este în funcţie de
puterea deţinută de fiecare grup.

După Porter, un grup de cumpărători poate fi considerat puternic dacă se
îndeplinesc următoarele condiţii:

este un grup concentrat sau achiziţionează o cantitate mare din produsele
vânzătorului;
produsul/serviciul livrat necesită importante cheltuieli de aprovizionare sau
are o pondere semnificativă în totalul achiziţiilor făcute de cumpărător;
serviciile achiziţionate din sectorul de activitate sunt standard sau
nediferenţiate;
când se confruntă cu un cost redus de schimbare al partenerului de afaceri;
când obţine profituri reduse şi vrea deci să-şi reducă cheltuielile de
aprovizionare;
când produsul realizat de sectorul de activitate nu este important pentru
calitatea produselor şi a serviciilor cumpărătorului;
când cumpărătorul dispune de informaţii complete despre cerere, preţurile
de pe piaţă şi chiar costurile furnizorului (el dispunând astfel de o putere
mai mare de negociere).

În privinţa profesiilor liberale din România, jumătate din cei chestionaţi au fost de
părere că pentru serviciile şi produsele pe care le livrează, puterea de negociere a
clien
ţilor este de grad mediu.

5) Puterea de negociere a furnizorilor

Furnizorii, crescând preţul, reducând calitatea şi modificând condiţiile de livrare a
produselor lor, au posibilitatea de a reduce rentabilitatea sectorului. Mâna de lucru poate
fi de asemenea considerată ca un furnizor capabil de a exersa o mare influentă în diferite
sectoare. Angajaţi extrem de competenţi sunt greu de găsit pe piaţă, cum de altfel o
mână de lucru sindicalizată poate, prin negocieri, să-şi prevaleze o parte substanţială din
profitul sectorului.

Un grup de furnizori devine puternic dacă:
este dominat de un număr restrâns de firme şi este mai concentrat decât
sectorul de activitate în care-şi vinde produsele;
nu este obligat să facă faţă unor produse substituibile care se adresează
aceluiaşi sector de activitate;

Evaluarea dimensiunii pieţei profesiilor liberale - Studiu calitativ şi cantitativ

81

sectorul de activitate nu constituie un client important al grupului de
furnizori;
produsul/serviciul său constituie o intrare importantă pentru activitatea
derulată de cumpărător;
produsele grupului sunt diferenţiate sau impun costuri de schimbare a
partenerului de afaceri.

Pentru profesiile liberale din România, peste jumătate din cei chestionaţi au fost
de părere că pentru serviciile şi produsele pe care le livrează, puterea de negociere a
furnizorilor este de grad mediu
şi slab.

Însumând rezultatele de mai sus, forţele competiţionale ale micro-mediului
profesiilor liberale din România se pot ordona după greutate astfel:
Puternice: competiţia internă
Medii: - puterea clienţilor
- Puterea furnizorilor
Slabe: - Noii intraţi
- Serviciile substitut

Urmărind şi maparea acestor forţe, va rezulta următoarea cartografie a vectorilor
de impact din micro-mediul de evoluţie al profesiilor liberale în România:

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->