LENTILELE

ISTORIE
‡ Lentilele, într-o form sau alta, sînt produse i folosite de om de cîteva mii de ani, dar prima men iune o g sim în Grecia Antic , în comedia "Nephelai" (Norii) a poetului Aristofan, care vorbe te despre o lentil convergent folosit la a da foc unui obiect concentrînd razele soarelui pe acesta. Pliniu cel B trîn (23-79) scrie c împ ratul roman Nero folosea o bucat de smarald cu suprafe ele concave pentru a urm ri luptele de gladiatori, probabil pentru c suferea de miopie. Matematicianul persan Alhazen (965-1038) a scris primul tratat semnificativ de optic , în care discut despre rolul cristalinului ochiului în formarea imaginilor pe retin . Lentilele au început s se r spîndeasc abia dup inventarea ochelarilor, probabil în Italia, la sfîr itul secolului al XIII-lea.

DEFINI IE
‡ O lentil simpl se compune dintr-un material transparent m rginit de dou suprafe e lefuite, în general sferice. Forma lentilei i caracteristicile materialului determin propriet ile optice ale acesteia:
‡ Axa optic este axa de simetrie a lentilei, care trece prin centrele de curbur ale suprafe elor ei. Cînd una dintre suprafe e este plan , axa optic este acea perpendicular pe suprafa a plan care trece prin centrul de curbur al celeilalte suprafe e. ‡ Focarele lentilei sînt acele puncte în care se concentreaz (sau din care diverg) razele de lumin care vin într-un fascicul paralel orientat dup axa optic .

M RIMI CARACTERISTICE:

‡ Distan a focal : este distan a dintre lentil i focar. ‡ Puterea optic : este inversul distan ei focale exprimate în metri. Unitatea de m sur a puterii optice este dioptria, egal cu m±1. Lentilele convergente au puterea optic pozitiv , iar cele divergente negativ . ‡ Razele de curbur

TIPURI DE LENTILE :

Lentilele se pot clasifica dup modul în care ac ioneaz asupra razelor de lumin în: ‡ lentile convergente, care transform un fascicul paralel într-unul convergent ‡ lentile divergente, care transform un fascicul paralel într-unul divergent.

Lentile convergente: care transform un fascicul paralel într-unul convergent

Lentile divergente: care transform un fascicul paralel într-unul divergent.

DUP FORMA LOR, LENTILELE SUNT:
‡ plan-convexe - bombate spre exterior într-o parte, i plane pe cealalt parte; ‡ biconvexe - bombate spre exterior pe ambele p r i; ‡ meniscuri convergente - bombate spre exterior într-o parte, i spre interior pe cealalt parte; ‡ meniscuri divergente - bombate spre exterior într-o parte, i spre interior pe cealalt parte, diferen a fiind c forma suprafa ei bombate este aceea i în ambele p r i; ‡ plan-concave - bombate spre interior într-o parte, i plane pe cealalt parte; ‡ biconcave - bombate spre interior pe ambele p r i.

Lupa: este un instrument optic format dintr-o
lentil convergent sau dintr-un ansamblu convergent de lentile, fixate într-o montur , care, a ezat în fa a unui obiect, d o imagine m rit .

Microscopul: (grec. mikrós: mic; skopein: a observa)
este un instrument optic care m re te imaginea unui obiect observat printr-un sistem de lentile. Cel mai r spândit tip de microscop este microscopul cu lumin artificial , descoperit prin anii 1600. a acestuia, permi ând examinarea unor obiecte de foarte mici dimensiuni

Un telescop: este un instrument de obicei optic,
folosit îndeosebi în astronomie pentru observarea obiectelor cere ti. Dup principiul de func ionare exist dou tipuri principale de telescoape: reflector i refractor. În telescopul reflector imaginea observat este reflectat de o oglind intr-un sistem de prisme si apoi la o lentil ocular, a ezata de obicei pe partea lateral a instrumentului. În telescopul refractor se folose te refrac ia în lentile.

Luneta: este un instrument optic alc

tuit din mai multe lentile folosit la observarea obiectelor în dep rtate.

SFÂRSIT

‡ REALIZAT DE: GÎNDILA IULIA ‡ CLASA A X-A MI