Telescopul este un instrument optic care permite observarea obiectelor îndepartate si neclare ca si cum ar fi mult mai luminoase si mai

apropiate de observator. Telescoapele sunt folosite în astronomie pentru observarea corpurilor ceresti îndepartate. Majoritatea telescoapelor functioneaza colectând lumina emisa de stele sau reflectata de suprafata planetelor. Acestea se numesc telescoape optice. Ele folosesc o lentila curba sau o oglinda sferica sau parabolica pentru a colecta razele de lumina si a le trimite spre o lentila mica plasata în focar care face posibila observarea obiectului.

Exist dou tipuri principale de telescoape dup principiul de func ionare: reflector i refractor. În telescopul reflector imaginea observat este reflectat de o oglind intr-un sistem de prisme si apoi la o lentil ocular, a ezata de obicei pe partea lateral a instrumentului. În telescopul refractor se folose te refrac ia în lentile.
Telescopul refractor este un tip de telescop optic care refracta lumina. Aceasta refractie face ca razele paralele de lumina sa convearga intr-un punct focal. Din aceasta cauza utilizatorul poate vedea un obiect mai clar, luminos si aproape. Este asemanator din punct de vedere al constructiei cu microscopul. Un refractor tipic are 2 lentile, lentila obiectiv si ocularul. Obiectivul este format din doua bucati de sticla cu dispersii diferite. Fiecare parte a acestor bucati de sticla este finisata pe o parte si pe alta. Lentila este convexa iar puterea de a aduna razele de lumina a unui astfel de telescop este proportionala cu marimea obiectivului.

Telescopul reflector, cunoscut si sub numele de telescop newtonian, este cel mai simplu. Acesta foloseste o oglinda concava pentru a aduna razele de lumina si formeaza imaginea într-un focar aflat deasupra oglinzii. Telescoapele reflectatoare sunt în special folositoare pentru a aduna lumina de la obiecte intunecate. Sensibilitatea luminii unui astfel de telescop creste cu patratul diametrului oglinzii telescopului. Deci daca se dubleaza diametrul oglinzii puterea de a aduna razele de lumina creste de 4 ori. Oglinda telescopului este facuta dintro sticla speciala care nu se contracta si mareste la diferite temperaturi. Oglinda e polizata cu ajutorul calculatorului pentru ca diferentele de grosime de pe suprafata trebuie sa fie mai mici decât o fracsiune din grosimea unui fir de par. Pentru a crea un strat reflectator se acopera suprafata oglinzii cu un strat subtire de aluminiu, protejat la exterior cu un strat de protectie în general din SiO2

Galileo Galilei (n. 15 februarie 1564 ± d. 8 ianuarie 1642) a fost un fizician, matematician, astronom i filosof italian care a jucat un rol important în Revolu ia tiin ific . Printre realiz rile sale se num r îmbun t irea telescoapelor i observa iile astronomice realizate astfel, precum i suportul pentru copernicanism. Galileo a fost numit Äp rintele astronomiei observa ionale moderne´,Äp rintele fizicii moderne´,Äp rintele tiin ei´, i Äp rintele tiin ei moderne´.Stephen Hawking a spus c ÄGalileo, poate mai mult decât orice alt persoan , a fost responsabil pentru na terea tiin ei moderne.´ Mi carea obiectelor uniform accelerate, predat în aproape toate cursurile de fizic la nivel de liceu i început de facultate, a fost studiat de Galileo ca subiect al cinematicii. Contribu iile sale la astronomia observa ional includ confirmarea prin telescop a fazelor planetei Venus, descoperirea celor mai mari patru sateli i ai lui Jupiter (denumite în cinstea sa lunile galileene), i observarea i analiza petelor solare. Galileo a lucrat i în tiin a aplicat i în tehnologie, îmbun t ind tehnica de construc ie a busolelor.

Cand lupele au ajuns la indemana oricui s-a incercat sa se foloseasca cate doua lupe, una peste alta, pentru a obtine o marire mai mare. In timp ce se experimenta acest lucru, cineva a descoperit ca o distanta corespunzatoare intre lentile pot determina imagini foarte marite ale obiectelor de la distanta. Un asemenea aranjament de lentile a pus baza primului telescop. Inventia telescopului se datoreaza filozofului englez Roger Bacon, care a trait in anii 1200. Dar este posibil ca acesta inventie sa fi fost facuta mai devreme de oameni de stiinta arabi.

REFRACTORUL LUI GALILEO Un telescop construit in 1608 de opticianul olandez Hans Lippershey a atras atentia omului de stiinta italian Galileo, care a realizat cat de util ar fi acesta in astronomie. Galileo a imbunatatit rapid modelul lui Lippershey si a inceput sa construiasca o serie din ce in ce mai buna de telescoape. Cu ele, el a facut o serie de descoperiri incluzand muntii si vaile de pe Luna. Dupa ce descoperirea lui Galileo a aratat cat de important este telescopul modelul folosit de el a devenit cunoscut ca fiind Telescopul lui Galileo. Lentilele lui convexe adunau lumina de la obiecte, facandu-le astfel vizibile. Iar lumina concava a ocheanului inclina razele de lumina incat forma o imagine marita si verticala. Lentilele erau montate in tuburi, una alunecand in cealalta. Acesta a permis ca separarea dintre lentile sa poata fi ajustata pentru focalizarea imaginii. Acest tip de telescop sta la baza binoclului modern (de spectacol si de teren).

Telescopul lui Galileo functioneaza prin refractia luminii si este deasemenea cunoscut ca telescop refractar. In alt tip de telescop refractar, ambele lentile sunt convexe. Un asemenea model formeaza o imgine marita dar rasturnata si este cunoscut ca fiind un telescop astronomic. Acest fel de telescop nu era potrivit pentru uz general pentru ca ofera o imgine rasturnata; acest lucru nu are insa importanta pentru astronomii care urmaresc corpurile ceresti. Un model similar este folosit in binoclul prismatic modern dar prismele din fiecare sectiune intorc obiectele in pozitia corecta.

Isaac Newton (n. 4 ianuarie 1643, Woolsthrope, Grantham, d. 31 martie 1727, Kensington, Londra) a fost un renumit om de tiin englez, matematician, fizician i astronom, pre edinte al Royal Society. Isaac Newton este savantul aflat la originea teoriilor tiin ifice care vor revolu iona tiin a, în domeniul opticii, matematicii i în special al mecanicii. În 1687 a publicat lucrarea Philosophiae Naturalis Principia Mathematica, în care a descris Legea atrac iei universale i, prin studierea legilor mi c rii corpurilor, a creat bazele mecanicii clasice. A contribuit, împreun cu Gottfried Wilhelm von Leibniz, la inventarea i dezvoltarea calculului diferen ial i a celui integral. Newton a fost primul care a demonstrat c legile naturii guverneaz atât mi carea globului terestru, cât i a altor corpuri cere ti, intuind c orbitele pot fi nu numai eliptice, dar i hiperbolice sau parabolice. Tot el a ar tat c lumina alb este o lumin compus din radia ii monocromatice de diferite culori.

Telescopul lui Newton a devenit curând un obiect de mândrie na ional în Marea Britanie i aparatul preferat al astronomilor englezi. Multe eforturi pentru perfec ionarea lui s-au f cut de c tre Edmund Halley, înc din timpul când tr ia Newton. El însu i a continuat s lucreze, cel pu in 10 ani, la îmbun t irea aparatului. În Optica se men ioneaz faptul c în perioada 16811682 el a încercat s înlocuiasc oglinda metalic cu un menisc de sticl , acoperit cu mercur pe partea convex . Telescopul-reflector a fost folosit cu mult succes pentru descoperiri astronomice foarte importante de William Herschel, care a construit în 1789 un instrument, a c rui oglind avea un diametru de 122 cm. În secolul al XIX-lea, lordul Ross a construit un reflector i mai mare, cu o oglind al c rei diametru a atins 182 cm. Cu ajutorul acestui telescop au fost descoperite, printre altele, nebuloasele spirale, adic universuri noi, corespunz toare galaxiei noastre.