You are on page 1of 16

Anul II, nr.

17
iunie 2008 Preþ: 50 de bani
Publicaþie editatã de Protopopiatul Ortodox Fãgãraº cu sprijinul

Din cuprins
„Apucãturile“
„Copiii, investiþia
cu care intrãm
în familie
Fiecare dintre noi porneºte
de acasã cu niºte „apucãturi“, bu-
cea mai de preþ“
ne sau rele, ºi le impunem celui
cu care ne cãsãtorim. (pag. 9) Ce le oferim copiilor noºtri?
Cum sunt, cum îi vrea
Regulile familiei societatea sau
În educarea copiilor trebuie cum ar putea fi ei?
stabilite niºte standarde, susþinu- Suntem noi pãrinþii doriþi?
te de câteva reguli care trebuie Cât timp le acordãm
respectate. Care sunt principiile copiilor, cât de mult ne pasã
creºtine pe care trebuie sã vã de cea mai importantã
bazaþi în acest demers aflaþi investiþie din viaþa unui om?
dintr-un nou episod al rubricii De 1 iunie,
de educaþie creºtinã. (pag. 8) ÎPS Laurenþiu
Ultimul numãr al publicaþiei ne-a vorbit despre copii…
se poate citi ºi
! pe INTERNET, la adresa
www.protopopiatulfagaras.lx.ro
www.bzf.ro
pag. 7
Editorial de Pr. Ovidiu Bostan aºa, pentru cã dacã dãm la o parte ele- trupeºte. Sã cãutãm un loc liniºtit, ferit de
Sfânta Scripturã, mentele contextuale de care am amintit zgomot, sã spunem o scurtã rugãciune
ne rãmân înaintea ochilor cuvintele vieþii înainte de a începe sã citim, cerând de la
hranã zilnicã veºnice. Despre aceste cuvinte cuprinse Dumnezeu sã ne lumineze mintea pentru
Biblia sau Sfânta Scrip- în Scripturã Domnul Iisus Hristos a spus a pricepe cuvântul Lui ºi tãria de a-l
turã este cartea de cãpãtâi a cã: “Cerul ºi pãmântul vor trece, dar putea împlini, sã citim cu gând smerit ºi
oricãrui creºtin. Mai este cuvintele Mele nu vor trece”, aceasta cu evlavie, acest lucru vãzându-se chiar
numitã ºi Cartea Cãrþilor, însemnând cã ele sunt universal valabile. ºi în poziþia corpului. Sã fim conºtienþi de
pentru cã conþine Cuvântul Se adreseazã ºi celor care au fost ºi celor faptul cã nu putem pãtrunde de la început
lui Dumnezeu adresat oamenilor spre de acum ºi celor ce vor veni dupã noi. Se bogãþia sensurilor cuvintelor sfinte ºi
mântuirea lor. Prin intermediul paginilor adreseazã ºi þie ºi mie. pentru tâlcuirea acestor cuvinte sã ne
acestei cãrþi noi avem ºansa de a ne întâl- Pentru cã mântuirea noastrã depinde lãsãm învãþaþi de Sfinþii Pãrinþi ºi de
ni cu Cel care a scris aceastã carte, adicã de împlinirea poruncilor dumnezeieºti iar Pãrinþii contemporani care, fiind purtã-
cu Dumnezeu. acestea sunt cuprinse în Sfânta Scripturã, tori ai harului dumnezeiesc au tâlcuit ºi
În cuprinsul Bibliei stau scrise cuvin- este foarte important ca printre pre- tâlcuiesc Scriptura spre folosul nostru.
tele lui Dumnezeu adresate oamenilor ocupãrile noastre de zi cu zi sã se numere Deci, sã punem în fiecare zi început
care au trãit în anumite perioade istorice ºi aceea de a citi din Scripturã. bun în citirea Sfintei Scripturi ºi sã zicem
ºi în anumite spaþii geografice. Dacã ne Pentru a avea un real folos din citirea împreunã, însemnându-ne cu semnul
gândim cã cea mai nouã dintre cãrþile Sfintei Scripturi, Sfinþii Pãrinþi ne dau Crucii: Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui
Scripturii a fost scrisã în urmã cu aproape mai multe îndrumãri. Ei ne povãþuiesc ca Dumnezeu, lumineazã-mi mintea ca sã
douã mii de ani, am putea spune cã e o înainte de a citi Cuvântul lui Dumnezeu înþeleg cuvintele Tale ºi sã fac voia Ta.
carte învechitã. ªi totuºi, nu este deloc sã ne pregãtim atât sufleteºte cât ºi Amin.

CMYK
2 Viaþa în Hristos
Protopopiatul în casã nouã
De puþinã vreme sediul Protopopiatului Fãgãraº s-a mutat în
casã nouã. Binecuvântarea noii clãdiri a avut loc joi, 29 mai, ºi a
fost prilejuitã de conferinþa preoþeascã care s-a desfãºurat aici în
prezenþa ÎPS Laurenþiu Streza, Mitropolitul Ardealului.
Anul 2008 a fost dedicat în Biserica preoþilor din protopopiatul Fã-
Ortodoxã Românã Sfintei Scripturi ºi gãraº ºi a câtorva reprezentanþi
Sfintei Liturghii. În Protopopiatul Fãgãraº, ai autoritãþilor: primarul Ioan Bãr-
joi 29 mai, cu binecuvântarea ºi în pre- buþi, viceprimarul Sorin Mãnduc,
zenþa Pãrintelui Mitropolit, a avut loc o domnul Radu Ispas din partea
conferinþã pe aceastã temã, susþinutã de Pr. Consiliului Judeþean ºi domnul
Ovidiu Bostan, paroh în Olteþ ºi Pr. Costel senator Gheorghe Gabor.
Leca, din Paltin. Lucrãrile noului sediu au fost dema- timp record noul sediu este deja parþial uti-
Dupã încheierea prezentãrilor ºi a dez- rate prin strãdania Pãrintelui Protopop lizabil, fiind astfel posibilã inaugurarea
baterilor, a urmat un moment de bucurie Ioan Ciocan în toamna anului trecut. Prin acestuia. Pr. Marius Corlean
prilejuit de slujba de binecuvântare a nou- eforturile deosebite ale acestuia ºi în ciuda
lui sediu protopopesc, oficiatã de cãtre Pã- tuturor greutãþilor întâmpinate în iniþierea “Flacãra Ortodoxiei” a
rintele Mitropolit Laurenþiu, în prezenþa ºi finalizarea unui astfel de proiect, într-un ajuns în faza judeþeanã
Sf. Nectarie la Victoria Luna trecutã a avut loc faza judeþeanã
a concursului pe teme religioase “Flacãra
Anul acesta s-au împlinit 18 Ortodoxiei”, organizat sâmbãtã, 17 mai.
ani de când s-a fixat ºi sfinþit cru- Au participat în jur de 100 de elevi din
cea care a marcat locul pentru vii- clasele V-VII ºi IX-XII din tot judeþul
toarea bisericã ce poartã hramul Braºov. Din zona Fãgãraºului au partici-
Sfinþilor Împãraþi Constantin ºi pat 4 elevi de clasa a V-a, 11 elevi de
Elena din Parohia Victoria II, de clasa a VI-a, 12 de clasa a VII-a ºi 2 elevi
când s-a spus prima rugãciune, de liceu. Copiii au reprezentat ªcolile
primul gând bun faþã de acest Generale nr. 1, 2, 5, Colegiul Naþional
loc sfânt unde se adunã rugãciu- “Radu Negru” din Fãgãraº ºi Liceul
ne lângã rugãciune ºi jertfã lân- Teoretic “I. C. Drãguºanu” din Victoria.
gã jertfã. De câþiva ani, pãrintele Ca ºi altãdatã, fãgãrãºenii au obþinut
paroh Octavian Smãdu organi- rezultate foarte bune. Astfel la clasa a VI-a
zeazã în ziua hramului procesi- pe locul I, cu media 9,80, s-a clasat
uni cu sfinte moaºte sau icoane Andreea Borcea de la ªc. Gen. Nr. 5 Fã-
fãcãtoare de minuni. Anul aces- gãraº, iar locul al II-lea a fost ocupat de
ta, cu binecuvântarea ÎPS Dr. Laurenþiu ºi primit acea bucurie ºi pace sufleteascã Rãzvan Siminiuc, cu media 9,75, de la
Streza, la Victoria au poposit, spre bucuria pe care o simþi în inocenþa copilãriei. Am Liceul Teoretic “I. C. Drãguºanu” Vic-
credincioºilor, moaºtele Sfântului Nec- simþit cã, într-adevãr, “Domnul n-a fãgã- toria. La clasa a VII-a, Diana Avram de la
tarie, aduse de la Schitul “Naºterea Maicii duit creºtinilor numai sã le stea în ajutor, ci ªc. Gen. Nr. 2 a obþinut media 10, ocu-
Domnului” de la ªinca Veche. le-a fãgãduit ºi mai mult: cã-ªi face sãlaº pând locul I, iar pe locul al II-lea au fost
În ajunul hramului, preoþi ºi credincioºi înlãuntrul lor”. trei eleve cu media 9,80, dintre care douã,
în frunte cu preotul paroh au aºteptat moaº- Pr. Mihail Fogoroº, Parohia Victoria III Patricia Coman ºi Cristina Nistor de la
tele Sfântului Nectarie la intrarea în o- Liceul Teoretic “I. C. Drãguºanu” Vic-
raº ºi le-au condus în procesiune cu
cântãri sfinte, spre mângâierea ºi în-
Sãrbãtoare la Mândra toria. ªi la liceu am obþinut note fru-
ÎPS Laurenþiu, Mitropolitul Ardealului, a fost moase; astfel, la clasa a X-a, Ella
tãrirea vieþii duhovniceºti a tuturor ce- invitat de onoare în Mândra duminicã, 18 mai. Stiniguþã a obþinut 9,42, iar Alexandra
lor ce cer cu credinþã ajutorul ºi mijlo- Înconjurat de un sobor de preoþi, Pãrintele Mitro- Deac 8,88.
cirea sfinþilor. În ziua hramului, un so- polit a oficiat slujba de binecuvântare a lucrãrilor Elevii care în urma concursului s-au
bor de preoþi au sãvârºit Sf. Litur-
de consolidare a bisericii, unde în curând se va clasat pe primele locuri vor participa în
ghie, iar Pãrintele Stareþ Matei a pus la
sufletul tuturor un cuvânt ziditor. începe ºi renovarea picturii. Pentru activitatea sa, luna iunie la ultima fazã, care va avea loc
la Mãnãstirea Brâncoveanu de la Sâm-
Daca inima omului a fost creatã pãrintele paroh Ioan Mitu a primit distincþia de ico-
atât de mare pentru a-L încãpea pe nom stavrofor. Dupã terminarea Sfintei Liturghii bãta de Sus. Le urãm succes ºi rugãm pe
Dumnezeu, cum spune Sf. Nicolae sãtenii, îmbrãcaþi în costume populare, au partici- Bunul Dumnezeu sã le lumineze mintea
Cabasila, afirm cã cei care s-au închi- pat la dezvelirea ºi sfinþirea unui monument închi- spre a putea înþelege toatã învãþãtura cea
nat la moaºtele Sfântului Nectarie, nat eroilor neamului ºi au inaugurat apoi ºi cãmi- bunã ºi folositoare…
printre care mã numãr ºi eu, am simþit nul cultural, renovat de curând. N.C. Prof. Veronica Pãtru
Eveniment 3
Vadul, poiana lui Dumnezeu
Ziua de 21 mai 2008 va rãmâne o filã credincioºi au luat parte
auritã în paginile istoriei scrise în satul Vad cu emoþie la evenimentul
din Þara Fãgãraºului. Vadul, aceastã locali- târnosirii bisericii din
tate încãrcatã de istorie, atestatã documen- Vad, eveniment la care a
tar încã de la anul 1400, a devenit în decur- participat mitropolitul Ar-
sul timpului un centru de pelerinaj secular, dealului, împreunã cu 11
lumesc. În fiecare an, în jurul datei de 21 preoþi de mir, doi iero-
mai, sãrbãtoarea Sfinþilor Împãraþi Con- monahi ºi doi diaconi.
stantin ºi Elena, mii ºi mii de oameni vin Cu acest prilej au fost
din cele mai îndepãrtate colþuri ale þãrii sã aºezate în piciorul Sfintei
ia parte la frumoasele manifestãri care se Mese moaºte de sfinþi ca
desfãºoarã în Poiana Narciselor de la Vad. mãrturie a prezenþei reale
Un spectacol magnific oferit aici nu de oa- a sfinþilor lui Dumnezeu
meni, ci de mâna lui Dumnezeu, care a lã- în lucrarea de mântuire a
sat la Vad, în aceastã poianã, un colþ de rai. credincioºilor.
Anul acesta, pe 21 mai, Vadul a Cu ocazia sfinþirii bi-
devenit “Poiana lui Dumnezeu”. Locul în sericii în ziua de prãznui- Pãrintele Ioan a fost hirotesit iconom
care Dumnezeu, sfinþii Sãi ºi oamenii s-au re a Sfinþilor Împãraþi Con-
întâlnit împreunã în biserica satului. stantin ºi Elena, lãcaºul de cult cu hramul cuvântul sãu Mitropolitul Ardealului.
Prezenþa Înalt Prea Sfinþitului Mitropolit “Intrarea în bisericã a Maicii Domnului” a Acest eveniment a fost aºteptat de
Laurenþiu Streza, cu prilejul sfinþirii bi- primit din partea Înalt Prea Sfinþitului ºi al mulþi ani de credincioºii satului. Pentru
sericii din Vad, a atras în jurul lãcaºului de doilea hram, al Sfinþilor Împãraþi Con- aceasta însã biserica avea nevoie de haine
cult sute de credincioºi, atât localnici cât ºi stantin ºi Elena, datoritã faptului cã de sãrbãtoare, iar acest lucru cere multã
din satele învecinate, adunând acasã ºi fii “Sfinþii Împãraþi ºi-au dorit sã fie patronii nevoinþã ºi mult efort din partea tuturor, a
ai satului plecaþi peste hotare. Sutele de acestui lãcaº”, aºa dupã cum a afirmat în preotului dar ºi a credincioºilor. Credin-
cioºii din Vad au fost binecuvântaþi de
Sfinþirea bisericii din Veneþia de Jos Dumnezeu prin trimiterea în mijlocul lor
a unui vrednic ºi neobosit pãstor duhov-
ªi Veneþia de Jos a fost îmbrãcatã în de pe lateral în partea de apus a turnului, iar nicesc, pãrintele Ioan Faraon, un neo-
straie de sãrbãtoare în luna aceasta, în 25 în partea de nord a turnului a fost adãugatã bosit rugãtor, un orator desãvârºit, un
mai, când a avut loc sfinþirea bisericii o încãpere pentru aprinderea lumânãrilor. vrednic urmaº al Sfinþilor Apostoli.
“Cuvioasa Paraschiva”. Aceasta este prima A fost necesarã înlocuirea tâmplãriei, Pãrintele a reuºit sã ridice în jurul sãu o
bisericã construitã din piatrã în satul vechiul iconostas a fost înlocuit cu unul din frumoasã comunitate de creºtini
Veneþia de Jos. Data precisã a ridicãrii bi- stejar sculptat, iar biserica a fost pictatã în ortodocºi, clãdind o bisericã vie în
sericii nu se cunoaºte; cert este cã la 1700 frescã de pictorul Tãnase Mocãnescu. De sufletele enoriaºilor sãi. A reuºit în
ea exista deja. asemenea, s-au pus geamuri termopan, acelaºi timp sã facã din clãdirea bisericii
Lãcaºul de cult a avut picturã atât inte- strãni sculptate, s-a parchetat interiorul, s-a din Vad o adevãratã bijuterie. A sãvârºit
rioarã, cât ºi exterioarã, iar clopotniþa era zugrãvit exteriorul. numeroase lucrãri de amenajare ºi înfru-
separatã de bisericã. În anul 1899, cu ocazia În 25 mai 2008, Înalt Prea Sfinþitul museþare: a renovat turnul bisericii, a
renovãrii, în locul vechii clopotniþe s-a con- Pãrinte Dr. Laurenþiu Streza, Mitropolitul tencuit exterior întreaga bisericã, a
struit turnul actual. În timp, þigla de pe turn Ardealului, în fruntea unui impresionant schimbat geamurile bisericii, a refãcut
a fost înlocuitã cu tablã. Pentru cã zidul din- sobor de preoþi ºi diaconi, printre care zugrãveala interioarã a lãcaºului de cult,
spre nord s-a deplasat, cupolele naosului s-au Pãrintele Prof. Dr. Simion Todoran, a realizat pavajul de jur împrejurul bi-
surpat ºi în locul acestora s-a construit un Pãrintele Ilarion Urs, stareþul Mãnãstirii sericii etc. Toate acestea au fost rodul
tavan din scândurã. În aceastã situaþie, bi- Brâncoveanu - Sâmbãta de Sus, a sfinþit unei frumoase ºi vrednice conlucrãri cu
serica a fost tencuitã ºi vãruitã, fãrã a mai fi biserica renovatã ºi pictatã. Dupã Sf. Litur- enoriaºii parohiei sale.
pictatã. Pentru protejarea zidurilor, s-au ghie arhiereascã toþi cei prezenþi, în jur de Pentru pãrintele Ioan acest moment
construit contraforturi din piatrã. 500 de persoane, au intrat în Sf. Altar, unde festiv a coincis, nu întâmplãtor, ºi cu ser-
Începând cu anul 1988, când la condu- s-au închinat în faþa Sfintei Mese, proce- barea a douã evenimente majore din
cerea parohiei a ajuns pãrintele Mihai siune unicã în viaþa unei biserici, care se viaþa sfinþiei sale: a sãrbãtorit în acelaºi
Comºulea, lãcaºul de cult a intrat într-un petrece doar în ziua sfinþirii ei. timp 20 de ani de pastoraþie în parohia
amplu proces de renovare ºi consolidare. Pentru meritele deosebite, preotul paroh Vad ºi 30 de ani de slujire preoþeascã în
Astfel, vechile contraforturi din piatrã au Mihai Comºulea a primit din partea ÎPS slujba Bisericii lui Hristos. Pentru întrea-
fost înlocuite cu contraforturi din beton Laurenþiu distincþia de iconom, cu dreptul ga sa activitate, Înalt Prea Sfinþitul
armat, zidul a fost întãrit cu o centurã de de a purta brâu roºu. Laurenþiu l-a hirotesit în treapta de
beton, intrarea în bisericã a fost schimbatã Pr. Laurenþiu Broscãþeanu iconom. Pr. Iosif Ciolan
4 Sãrbãtorile lunii
în trei cãlãtorii misionare toatã
Sfinþii Apostoli Petru ºi Pavel Asia Micã, Spania, Britania ºi Ita-
lia, înfiinþând comunitãþi creºtine,
Îndrãzniþi! Noi am biruit lumea! hirotonind episcopi, preoþi ºi dia-
coni. De la el ne-au
E foarte greu, imposibil chiar, sã iubeºti pe cineva rãmas 14 epistole, scri-
dacã nu-l cunoºti. Pentru a-l cunoaºte trebuie sã se cu diferite ocazii
cercetezi, sã-l descoperi, sã-l cauþi. Poate mã veþi întreba ºi în timpuri diferite,
la ce ne-ar folosi în aceastã epocã modernã sã cercetãm din care emanã grija
viaþa unor oameni care au trãit cu aproape 2000 de ani în neobositã a apostolu-
urmã. Ce poate sã ne ofere aceastã cercetare a vieþii lor? lui pentru propovãdu-
irea ºi pãstrarea neal-
Oameni ca ºi noi luna iunie ºi este
teratã a învãþãturii
Rãspunsul e atât de simplu! Descoperin- precedat de unul creºtine. Ajungând la
du-le viaþa îi descoperim pe ei. Sfinþii. Oa- dintre cele patru Roma a doua oarã,
meni reali. Oameni ca ºi noi, care au reuºit sã posturi de peste an. Sf. Pavel a fost închis
dea rãspuns bun la cel mai important exa- Sfântul ºi condamnat la moar-
men al vieþii, care se susþine o singurã datã te de cãtre împãratul
în faþa Învãþãtorului Suprem - Hristos.
Apostol Petru Nero, tãindu-i-se capul ºi câºtigând în ziua
Când auzim vorbindu-se despre sfinþi, Din Sfintele Evanghelii, cunoaºtem cã de 29 iunie a anului 67 cununa muceniciei.
mintea noastrã îi aºeazã undeva într-un timp Sf. Petru era originar din localitatea Betsai- Tradiþia spune cã în momentul decapitãrii,
mitic ºi creeazã în jurul lor o aurã a mira- da din Galileea, fiind fiul lui Iona ºi frate capul apostolului a sãltat de trei ori de la
culosului. Ei sunt - gândim noi - persona- mai mare al lui Andrei. Sf. Petru este primul pãmânt, izvorând acolo trei izvoare. Pe acel
je care au trãit cândva, demult, într-o lume care l-a numit pe Iisus “Hristosul, Fiul lui loc, cuprins în Abaþia “Tre Fontane” de la
în care era firesc sã existe sfinþi, iar noi Dumnezeu Celui Viu”. Dupã pogorârea Sfân- Roma, s-a ridicat biserica închinatã martiriu-
suntem oameni ºi trãim într-o lume în care tului Duh la Rusalii, Sf. Petru este cel din- lui Sf. Pavel, în care se pot vedea pânã astãzi
sfinþenia este imposibil de atins. tâi care vesteºte poporului evreu pe Iisus cele trei izvoare, ca ºi coloana de piatrã pe
Ei bine, sfinþii nu sunt simple persona- Hristos cel rãstignit ºi înviat, îndemnându-i care a fost decapitat Apostolul neamurilor.
je, ci sunt chiar persoane umane reale care pe toþi la pocãinþã ºi întoarcere la credinþã.
au trãit într-o lume asemãnãtoare cu lumea El a mers sã vesteascã Evanghelia în Oricine poate dobândi sfinþenia
în care trãim noi. O lume la fel de zbuciu- Antiohia, Pont, Galiþia, Capadocia, Bitinia Nu în mod întâmplãtor Dumnezeu a
matã ca ºi a noastrã, în care pretenþiile ºi ºi la Roma, unde a suferit ºi moarte de hãrãzit ca aceºti doi mari apostoli sã fie
orgoliile oamenilor au rãmas aceleaºi. martir. Anul morþii sale nu se cunoaºte prãznuiþi împreunã. Se sãrbãtoresc împre-
Aceeaºi scenã, aceeaºi piesã de teatru, dar exact, însã intervalul atestat este între 64- unã pentru a ne arãta cã, deºi ei sunt foarte
alþi actori ºi alte decoruri. Dovadã este fap- 67 d. Hr. Dupã cum consemneazã istoricul diferiþi în ceea ce priveºte starea socialã,
tul cã sfinþi au existat nu numai în acea Eusebiu de Cezareea, Sf. Petru a cerut ºi a pregãtirea intelectualã, cetãþenia lumeascã,
perioadã, ci au pãºit alãturi de noi în obþinut sã fie rãstignit cu capul în jos, con- starea civilã, cu toate acestea amândoi au
fiecare veac al istoriei, ridicându-se din siderându-se nevrednic de a muri aseme- cucerit culmea sfinþeniei. Deºi Petru era
toate categoriile sociale, din toate categori- nea Dumnezeiescului sãu Învãþãtor. Rãs- sãrac iar Pavel bogat, deºi Petru era neîn-
ile de vârstã, din toate domeniile de activi- tignit în circul lui Nero ºi îngropat în apro- vãþat iar Pavel ºcolit, deºi Petru era cetãþean
tate. Oameni ca ºi noi, dar având un singur piere, pe locul mormântului sãu se ridicã iudeu iar Pavel cetãþean roman de etnie
scop în viaþã: urmarea lui Hristos. astãzi basilica Sf. Petru. De la Sf. Apostol evreiascã, deºi Petru era cãsãtorit iar Pavel
Petru ne-au rãmas, cuprinse în canonul necãsãtorit, ei ne stau ca mãrturie cã fie-
De ce îi sãrbãtorim împreunã? Noului Testament, douã epistole sobor- care dintre noi, indiferent de starea în care
Pe data de 29 iunie Sfânta Bisericã îi niceºti mult folositoare vieþii creºtine. ne aflãm, putem dobândi sfinþenia. Dar
prãznuieºte pe unii dintre cei mai mari, pentru aceasta trebuie sã facem ceea ce au
mai cunoscuþi ºi mai veneraþi dintre sfinþi, Sfântul Apostol Pavel fãcut ºi ei: sã urmãm calea pe care Hristos
ºi anume pe Sfinþii Apostoli Petru ºi Pavel. A fost supranumit “Apostolul neamu- ne-a arãtat-o, propovãduind Evanghelia în
Unul numit “piatra de temelie” a cred- rilor”, pentru cã a predicat Evanghelia mai jurul nostru. ªi aceasta trebuie sã o facem
inþei, iar celãlalt “vas al alegerii” dum- ales pãgânilor. S-a nãscut într-o familie de fãrã teama cã cineva ne-ar putea arãta cu
nezeieºti, Sfinþii Apostoli Petru ºi Pavel iudei bogaþi din Tarsul Ciliciei, primind o degetul, afirmând cã suntem nebuni pentru
sunt prãznuiþi în aceeaºi zi deoarece amân- educaþie strãlucitã în ºcoala rabinului faptul cã vorbim celor din jurul nostru în
doi au murit la Roma, din porunca Gamaliel. La început, Saul, cãci aºa fusese mod public despre Hristos, Dumnezeul
împãratului Nero, Petru fiind rãstignit cu numit la naºtere, a fost un adept înfocat al nostru. Mai bine sã fim “nebuni pentru
capul în jos, iar lui Pavel tãindu-i-se capul. legii mozaice ºi un duºman de moarte al Hristos” ºi sã dobândim cununa sfinþeniei
Tradiþia ne transmite ziua de 29 iunie ca creºtinilor. Este cunoscutã convertirea decât sã fim ne-buni pentru Împãrãþia lui
datã a martirajului amândurora. Unii petrecutã pe drumul Damascului, când, Dumnezeu. De aceea vã îndemn ºi eu:
istorici spun cã martirajul lor a avut loc în plecat sã-i persecute pe creºtini, lui Saul i îndrãzniþi sã cuceriþi Împãrãþia lui Dum-
acelaºi an 67 d. Hr., alþii cã în ani diferiþi. se aratã Hristos cel înviat. A propovãduit nezeu! Sfinþii Petru ºi Pavel au îndrãznit ºi
Praznicul lor este cel mai important din pe Hristos tuturor neamurilor, strãbãtând au reuºit. Pr. Iosif Ciolan
CMYK
Dialoguri 5
„Hristos nu ne vrea posomorâþi!“
Pãrintele Laurenþiu Broscãþeanu este preot în Veneþia de Sus de mai bine de 5 ani. A
lucrat aici “cu timp ºi fãrã timp” pentru mai binele enoriaºilor sãi. Am remarcat de
fiecare datã când ne întâlneam dragostea cu care vorbea despre credincioºii sãi, despre
pelerinajele organizate la Iaºi de Cuvioasa Parascheva, precum ºi despre lucrãrile de la
biserica “Cuvioasa Paraschiva” din Veneþia de Sus.
Pãrinte Laurenþiu, ne aflãm O chemare la comuniune din redacþie. Ce înseamnã
în perioada pascalã, când adreseazã Sfântul Ap. Pavel pentru dumneavoastrã ºi
încã cu bucurie ne salutãm ºi când spune sã ne bucurãm cu pentru credincioºii dumnea-
mãrturisim Învierea Domnu- cei ce se bucurã ºi sã plângem voastrã aceastã publicaþie?
lui. De unde atâta bucurie? împreunã cu cei ce plâng. Cum Pot sã spun cã a întãrit co-
Bucuria trebuie sã izvorascã se realizeazã aceastã chemare? muniunea oamenilor cu Dum-
din suflet ºi odatã ce eºti creºtin Cu multã deschidere sufle- nezeu, dar ºi cu noi. Oamenii
trebuie sã vezi prin Învierea lui teascã, cu o inimã rãnitã de dra- de la noi sunt destul de simpli,
Hristos dincolo de toate aparen- goste faþã de tot omul, cu gân- dar doritori de a citi cuvân-
þele acestei vieþi, sã vezi bucu- dul mereu la Dumnezeu aflat tul lui Dumnezeu, cu atât Numele: Pr. Laurenþiu Broscãþeanu
ria întâlnirii cu Dumnezeu. Cred printre noi în chipul fratelui. Te mai mult cu cât revista s-a Data ºi locul naºterii: 17 decem-
cã trebuie sã fim în aceastã lu- bucuri împreunã cu cel ce se bu- împãrþit gratuit în parohie. brie 1978, Sibiu
me bucuroºi, pentru cã Hristos curã ºi plângi cu cel în suferinþã Am gãsit un interes aprins, Studii: 1993 - 1998 Seminarul Teo-
nu ne vrea posomorâþi, mai ales când te gãseºti a fi una cu cel în un interes mare, la cei care logic “Simion ªtefan” Alba Iulia;
cã ne-a rãscumpãrat din pãcat, cauzã, prin credinþã. Biserica fa- sunt dornici de a cunoaºte 1998 - 2002 Facultatea de Teologie
mai ales cã ne-a dãruit mântui- ce chemarea prin intermediul cât mai multe din ale cre- “Andrei ªaguna” Sibiu; 2004 - 2005
re. ªi aºa cum spunea Sf. Serafim mãdularelor ei, adicã prin fieca- dinþei citind din aceastã Master, secþia istorice, specializarea
de Sarov, viaþa noastrã trebuie re dintre noi, dar mai ales prin revistã. Istoria Bisericii Universale.
sã fie o înviere, un paºte con- preot. Preotul îi adunã pe credin- Pãrinte Laurenþiu, de Familia: cãsãtorit cu Ramona, au
tinuu… De altfel, bucuria este cioºi lângã el, el poate atrage curând aþi susþinut un doi copii: Alexandru - Mihail de 4
darul lui Dumnezeu pentru noi chiar ºi contrariile, pentru cã în examen în urma cãruia ani ºi Ana de 2 ani jumãtate.
cu prilejul sãrbãtorilor creºtine. fiecare parohie existã oameni ºi aþi fost promovat la o cãruia îi încredinþez spre a lor
Ne bucurãm la Învierea Domnu- oameni, existã orgolii, certuri, nouã parohie. Mãrturisirea mântuire. Cu aceastã ocazie, îm-
lui, dar ne bucurãm ºi la Înãlþarea dar toate acestea se pot aplana dumneavoastrã cu privire la preunã cu familia mea doresc
Domnului, cãci ºi noi primim prin intervenþia preotului, care comuniunea din Veneþia mã sã mulþumesc credincioºilor mei
binecuvântare de la Mântuito- poate sã-i atragã ºi sã-i îndrume determinã sã cred cã pleca- pentru dragostea cu care m-au
rul Hristos, cum au primit Sfin- spre Hristos pe toþi credincioºii. rea dumneavoastrã la noua înconjurat în cei cinci ani cât
þii Apostoli. Ne bucurãm apoi ºi Cred cã în parohia mea, Veneþia parohie din Cisnãdie se face am stat în Veneþia ºi le fac mãr-
la Rusalii, cãci vuietul Duhului de Sus, oamenii s-au închegat mai cu mare greutate. Cu ce cuvin- turisirea cã sufletul meu plânge
ne cuprinde pe toþi ºi lucrãrile Lui ales în jurul preotului ºi în jurul te vã mângâiaþi credincioºii? pentru ei, dar în acelaºi timp se
sfinþitoare nu întârzie sã se arate. lui Hristos datoritã faptului cã am Cu faptul cã îi cunosc foarte bucurã împreunã cu ei. Veneþia
Ortodoxia ar putea fi defi- încercat sã-i atrag spre Hristos bine ºi ei mã cunosc pe mine, de Sus este ºi va rãmâne atât
nitã ca bucurie. Cum se nu numai pe anumiþi oameni, ci ceea ce înseamnã cã vor rãmâ- pentru mine, cât ºi pentru soþia
înfãþiºeazã într-o parohie, pe toþi oamenii ºi am încercat sã ne de-a pururi în inima mea. mea, parohia de suflet.
într-o comunitate de oameni devenim o familie, indiferent de Nu o sã-i uit niciodatã, nu o sã-i Pãrinte, vã mulþumim
credincioºi, bucuria creºtinã? culoare, de gândire, de politicã. scot niciodatã din sufletul meu. pentru gândurile împãrtãºite
Nu poate fi vorba de bucurie Trãind într-o comunitate, ºi Ne vom revedea cu diferite oca- ºi vã dorim în noua parohie
decât acolo unde existã comu- pot sã spun cã Veneþia este o zii, mai ales la ocaziile impor- sã lucraþi cu spor, cu aceeaºi
niune ºi comuniunea implicã co- comunitate aparte, poate este pa- tante din sat la care voi partici- dragoste ºi cu aceeaºi râvnã
municare între oameni, pentru rohia de vis pe care orice preot pa cu drag împreunã cu fami- pentru mântuirea credin-
cã atunci când oamenii comu- ºi-o doreºte când începe sluji- lia, pentru cã mã consider un fiu cioºilor dumneavoastrã.
nicã cu preotul rânduit lor se vãd rea preoþeascã, am constatat cã al satului. Legãturile duhovni- Un pãrinte profesor de la Se-
ºi realizãrile. Într-o parohie, puterea ei tocmai în asta con- ceºti nu se vor întrerupe odatã minarul Teologic din Alba Iulia
bucuria creºtinã se vãdeºte mai stã, în faptul cã membrii ei sunt cu plecarea mea de la Veneþia. obiºnuia sã spunã deseori: “Sã
ales la sãrbãtori, când se adunã uniþi ºi plini de dãruire. Nu mã Chiar dacã voi fi departe, totuºi trãiþi ºi sã vã mântuiþi în Dom-
fiii satului, împrãºtiaþi prin aºteptam sã primesc atâta dragos- voi fi aproape duhovniceºte, ne nul!” Atât credincioºilor cât ºi
diferite colþuri de þarã, dornici te poate niciodatã ºi de aceea în vom aduce aminte de ei în rugã- colegilor din Protopopiatul Fã-
sã-ºi adape sufletul cu harul sufletul meu mã simt veneþean. ciune ºi-i rugãm pe dânºii sã gãraº le adresez aceleaºi cu-
dumnezeiesc de la Sfânta Li- De mai bine de un an de facã acelaºi lucru cu noi. Îi rog vinte, dimpreunã cu cele mai
turghie dar ºi sã se întâlneascã zile apare publicaþia “Apos- sã ia aminte la cele ce i-am învã- frumoase doriri de bine.
cu frumoasele noastre obiceiuri tolat în Þara Fãgãraºului”, þat, sã-l primeascã cu dragoste Interviu realizat de
ºi tradiþii strãmoºeºti. dumneavoastrã fãcând parte pe noul lor pãstor în ascultarea Pr. Ion Tãrcuþã
CMYK
6 Mãrturisitori contemporani ai Ortodoxiei
comunitãþi ortodoxe sau pentru a le con-
Pãrintele Serafim Rose solida pe cele deja existente. Mãnãstirea
Platina organiza pelerinaje
Avem tendinþa de a gândi ºi de a de varã în cadrul cãrora se
spune cã sfinþii din calendar, mãrtu- þineau conferinþe pentru cei
risitorii din primele veacuri, se aflã la care doreau sã cunoascã sau
depãrtare de mii sau sute de ani ºi cã sã aprofundeze Ortodoxia.
nu mai avem modele duhovniceºti. A avut bucuria de a-l
cunoaºte ºi de a fi unul din-
Da, sfinþii au fost cândva, dar astãzi tre ucenicii duhovniceºti ai
vremurile sunt altfel, mai grele. Din sfântului Ioan Maximovici.
fericire pentru Ortodoxie existã mãr- Povãþuirea sa constantã era:
turisitori contemporani care - prin “Osândeºte-te. Nu-þi cãuta
viaþa ºi trezvia sufleteascã - ne dove- niciodatã îndreptãþiri. Dacã
desc zi de zi cã ne înºelãm, cã ei sunt trebuie, sau dacã crezi cã
faruri spirituale care ne cãlãuzesc trebuie, îngãduie-þi o slãbi-
cãtre Viaþa cea adevãratã. Rãmâne ciune, iar apoi asigurã-te cã
sã îi lãsãm sã ne pãtrundã în inimi, sã o recunoºti ca fiind o slãbi-
înãlþãm rugãciuni cãtre ei ºi sã ni-i Deºi nu a fost încã canonizat, pãrintele Serafim ciune, ºi un pãcat. Dar, pri-
facem prieteni. este venerat ca sfânt de numeroºi credincioºi veºte la greºelile tale ºi nu-þi
Pãrintele Serafim Rose autentic, la mãsura sfinþilor primelor osândi fratele!” Unul dintre fiii
veacuri, sfinþi vieþuitori în pustiurile duhovniceºti ai pãrintelui Serafim, mon-
(1934-1982) geografice din Palestina, Egipt sau Siria. ahul Lavrentie, mãrturiseºte cã în timpul
Este primul chip de pãrinte cu care voi Pãrintele Serafim Rose mãrturisea: “Când ultimei pãrþi a vieþii sale, pãrintele a insis-
începe prezentarea ciclului de articole am vizitat o bisericã ortodoxã, a fost doar tat mai ales pe nevoia de trezvie
“Mãrturisitori contemporani ai Ortodo- ca sã vãd o altã tradiþie. Însã, când am duhovniceascã în pregãtirea luptelor ce
xiei”. Cu numele de mirean Eugene intrat pentru prima datã într-o bisericã vor veni. Se pare cã avea o înainte-
Dennis Rose, el s-a nãscut în California, ortodoxã (una ruseascã, în San Francisco), cunoaºtere a vremurilor apocaliptice ce ne
într-o familie de protestanþi. A absolvit ceva mi s-a întâmplat, ceva ce nu mai aºteaptã. Mesajul sãu a fost transmis în
cursurile colegiului Pomona din zona Los trãisem într-un templu budist sau în alt extrem de cunoscuta frazã: “E mult mai
Angeles-ului - fiind un mic geniu în templu oriental; ceva îmi rostea în inimã târziu decât îþi închipui”, fra-zã care are
matematicã, iar mai apoi ºi-a dat masterul cã sunt acasã, cã întreaga mea cãutare menirea de a ne responsabiliza, de a ne
în limba chinezã la Universitatea luase sfârºit”. trezi conºtiinþa în faptele, în vorbele ºi
California din Berkeley. A fost influenþat A fost fondatorul periodicului gândurile rele pe care le nutrim faþã de
de scrierile lui Allan Watts - a fost iniþiat “Orthodox Word”, al Frãþiei Sfântului semenii noºtri.
în zen-budism, de cãtre învãþatul chinez Gherman din Alaska (Sfântul Gherman a Un alt ucenic de-al pãrintelui, iero-
Gi-ming Shien, taoist, cel mai mare fost un misionar ortodox rus din secolul al monahul Ambrozie, aminteºte cã acesta a
sinolog din SUA din acea vreme - care îl XVIII-lea, care a încreºtinat populaþia fost primul cãrturar patristic autentic de
va îndruma pe calea spiritualitãþii aleutã din Alaska ºi care este considerat limbã englezã. A tradus din limba rusã în
chinezeºti tradiþionale ºi de gânditorul ocrotitorul continentului american) ºi al englezã multe scrieri ale pãrinþilor stareþi
René Guénon - care a susþinut cã rela- Mãnãstirii Ortodoxe din Platina. A de la Optina - pe care îi iubea foarte mult
tivizarea adevãrului duce la distrugerea renunþat la tot confortul pe care îl pre- - ºi a iniþiat o colecþie intitulatã “Mica Fi-
vechilor tradiþii spirituale, a societãþii ºi a supune tehnica modernã (tipografia la care localie Rusã” ce conþine texte ascetice din
omului ca persoanã. tipãrea cãrþile era manualã, nu avea curent Pãrinþii ruºi ºi din Pãrinþii vechi filocalici.
electric sau altã sursã de cãldurã în chilie) Deºi nu a fost încã canonizat, pãrintele
Convertirea la Ortodoxie ºi a trãit simplitatea umanã pânã la limitã, Serafim este venerat ca sfânt de numeroºi
Apropierea de Hristos ºi de Ortodoxie în muntele Platina din California. credincioºi ortodocºi din Statele Unite ale
s-a petrecut treptat ºi firesc, iar convertirea Americii, din Rusia, Grecia ºi România,
a fost totalã ºi de netãgãduit; toate lucrãrile Duhovnic, patrolog, sfânt fiind reprezentat în icoane ºi având alcãtu-
ºi textele lui o confirmã din plin. A reuºit sã plãmãdeascã duhovniceºte it un acatist. Iatã ºi troparul acestuia: “Ca
“Adevãrul nu era doar o idee abstractã, mãdulare vii ale Dumnezeului Celui Viu un credincios nevoitor al Sfântului Gher-
cãutatã ºi cunoscutã de cãtre minte, ci era în acest þinut american, însetat de fru- man, ai înflorit în Platina ca o rozã
ceva personal - chiar o Persoanã - cãutatã museþea ºi de adâncimea Ortodoxiei. duhovniceascã. Ca un luminãtor al Or-
ºi iubitã de cãtre inimã. ªi astfel l-am întâl- Exact ca în primele veacuri, fãcea cate- todoxiei în America, scrierile tale aduc
nit pe Hristos.” Pãrintele Serafim a fost heze cu catehumenii ºi apoi îi boteza. A nãdejde întregii lumi, învãþându-ne pe noi
numit de cãtre arhiepiscopul Antonie de încercat sã facã ºi un manual pentru con- credinþa cea adevãratã. O, Cuvioase
San Francisco drept “primul podvijnik vertiþii la Ortodoxie, dar, din pãcate, nu a Pãrinte Serafime, roagã-te lui Dumnezeu
(drept-luptãtor) american”. Creºtinismul reuºit sã îl termine. De asemenea, fãcea pentru noi!”
pe care a reuºit sã îl trãiascã a fost unul multe misiuni pentru a întemeia noi Eufemia Toma
Cuvântul ierarhului 7
„Copiii, investiþia cea mai de preþ“ De câte ori nu suntem ipocriþi ca sã
ne impunem cu orice preþ în ochii ce-
lorlalþi! Curãþia? În câte locuinþe nu
Fragment din cuvântul pastoral al ÎPS Laurenþiu la 1 iunie devarsã mass-media audio-vizualã cul-
tura libertinajului sexual, a pornogra-
1. Copiii noºtri, aºa cum sunt ei legerii ºi planificãrii noastre. Nu mai
vrem sã avem pur ºi simplu copii, ci nu- fiei, a adulterului ºi divorþului? Iubirea?
Fiecare familie îºi gãseºte armonia în mai “copii doriþi”. Altãdatã, pãrinþii iubeau Dar câte duºmãnii nu avem, în familie ºi în
copii, cãci simpla comuniune a soþilor poate pe toþi copiii, deºi sufereau pentru unii din- afara ei! Educaþia superioarã? Dar în câte
fi limitatã de o posibilã singurãtate în doi. tre ei. Acum însã, suferim pentru toþi, toc- din ºcolile noastre - pe care le-am abando-
Numai al treilea subiect, o altã persoanã îi mai pentru cã nu îi mai iubim pe toþi. nat în grija unui stat tot mai puþin responsa-
scoate pe pãrinþi din egoismul monoton al Suferim pentru copiii pe care nu-i dorim bil pentru soarta acestui popor - nu înflo-
existenþei cotidiene, fiind proba de foc a ºi îi refuzãm, cãrora le interzicem viaþa prin reºte consumul de tutun, alcool ºi chiar dro-
iubirii dintre ei. De aceea copiii sunt încu- metodele anticoncepþionale sau le-o retezãm guri? Credinþa? De câte ori nu ne aducem
nunarea ºi statornicia iubirii dintre soþi ºi prin avort. Iar lista suferinþelor trupeºti ºi su- aminte de Dumnezeu doar la necazuri iar a-
investiþia cea mai de preþ a unei familii. fleteºti - pe care societatea noastrã preferã poi Îl uitãm mulþumiþi! Dorim pentru copii
Desigur, întotdeauna copiii sunt, precum încã sã le nege sau minimalizeze - este foarte un viitor mai bun? Dar noi nu le mai ofe-
copiii, cuminþi sau neastâmpãraþi, ºi întot- lungã. Dintre acestea, cele mai grave sunt rim prezentul, nu mai reuºim sã le asigurãm
deauna pãrinþii cautã sã le dea o bunã educa- suferinþele întregului nostru neam. Doar în prezenþa, apropierea noastrã cotidianã!
þie, dupã tradiþiile ºi preceptele morale ale po- 2007 ºi doar în statisticile oficiale s-au înre- Profesiunea, serviciul, afacerile, munca
porului nostru. În zilele noastre asistãm în- gistrat peste 200.000 de avorturi. Câte uci- în strãinãtate sunt indispensabile pentru bu-
sã la o dramã de proporþii: pãrinþii, unii cople- deri nu s-au adunat de 18 ani încoace? Un a- nãstare ºi confort, dar sã nu ignorãm preþul
ºiþi de grija zilei de mâine, alþii plecaþi la mun- devãrat rãzboi împotriva procreaþiei ºi a co- pe care îl plãtim pentru acestea prin copiii noº-
cã în strãinãtate, încearcã atât cât pot ei sã piilor nenãscuþi condamnã neamul nostru tri. Pentru cã în familie nu existã învãþãmânt
dea o formare adecvatã copiilor însã nu îi pot la autodesfiinþare. Alte etnii care locuiesc ºi educaþie la distanþã, am invitat în casele
proteja de influenþele negative ale unei socie- în þara noastrã vor ajunge majoritare aºa noastre un nou pedagog: televizorul. Dacã
tãþi tot mai vulgare ºi mai agresive, deveni- cum se întâmplã deja în unele din satele noi, adulþii, gustãm ºi considerãm indispen-
tã educatorul prin excelenþã al copiilor noº- româneºti. Acesta este rezultatul celor 18 sabilã cultura mass-media intratã cu brutali-
tri. Tot mai mult ne plângem de “copilul pro- ani de libertate ºi democraþie? Când ne tate în viaþa noastrã, sã nu ignorãm faptul cã
blemã”, de copilul obraznic, sfidãtor ºi, mai vom trezi din amorþire sau indiferenþã? Vom ea ajunge sã formeze mintea copiilor ºi sã le
nou, depresiv. Ne cutremurã valul imens de începe, pânã nu e prea târziu, sã facem determine comportamentul. Sã nu ne mirãm
sinucideri din rândul copiilor ºi adolescenþi- ceva pentru regenerarea neamului nostru? atunci cã distracþia devine pentru ei obiecti-
lor, ne mirãm de atâtea violenþe în ºcoli, ne Dar nu mai puþin suferim pentru copi- vul principal al vieþii, cã alcoolul, euforizan-
revoltã depravarea ºi þinuta tinerilor noºtri ii pe care îi dorim ºi pe care îi planificãm tele, drogurile ºi multe alte plãceri trupeºti
ºi, totuºi, noi ezitãm sã ne punem între- ca sã putem face faþã la ceea ce noi înºine li se par cãile pentru dobândirea fericirii.
bãrile: Cine este responsabil de toate aces- ne propunem sã le oferim. Auzim de multe Oricât de greu de refuzat, noi cei maturi
tea? Ce putem face? Care sunt soluþiile ide- ori justificarea: “nu pot primi acest copil trebuie sã rezistãm ofertei mass-media ºi
ale în creºterea ºi educarea copiilor noºtri? pentru cã nu am ce sã-i ofer!” Însã ce le ofe- sã înlãturãm acest rãzboi nevãzut dus îm-
Înainte de a încerca sã dãm niºte rãspun- rim acelor copii pe care îi primim totuºi? potriva minþilor copiilor noºtri, oferindu-le
suri la aceste întrebãri, sã analizãm mai în Desigur, toþi pãrinþii încearcã sã le ofe- alternative prin care sã le stimulãm lectura,
amãnunt care este modelul formator pe re copiilor o zestre materialã ºi spiritualã, jocul, dialogul, creativitatea, credinþa.
care societatea îl propune copiilor noºtri. dar ce conteazã cel mai mult este în-
2. Copiii noºtri, aºa cum sãºi exemplul vieþii lor. Nu bunurile ma- 3. Copiii noºtri, cum ar putea fi ei
teriale, ci valorile, nu lumea exterioarã, ci Rãspunsul la întrebarea: “Cine este de
îi doreºte societatea lumea interioarã, a sufletului, este ceea ce vinã de situaþia copiilor noºtri?” nu este im-
Faptul cã situaþia se prezintã atât de îngri- copiii primesc mai important de la pãrinþi. posibil de dat. Atât noi, cu viaþa noastrã
jorãtor nu este o întâmplare sau rezultatul u- Prin naºtere, copiii nu doar ies din pânte- interioarã care lasã de dorit, cât ºi socie-
nor fenomene de neînþeles. Copiii sunt aºa cele trupesc, ci mai ales intrã în lumea su- tatea consumistã în care trãim sunt factorii
cum sunt ca rezultat a ceea ce societatea do- fleteascã a pãrinþilor lor. Dacã copiii sunt determinanþi în educaþia copiilor noºtri.
reºte ca ei sã fie. Este adevãrat, noi nu dorim aºa cum sunt, motivul nu se aflã în bu- Noi vrem numai “copii doriþi”, dar suntem
deloc ca ei sã fie aºa cum i-am descris ºi to- nãtãþile ori rãutãþile lumii din afarã, ci ale noi pãrinþii doriþi, adicã pãrinþii care ar fi
tuºi, ceea ce le dorim noi copiilor noºtri îi lumii dinlãuntru a pãrinþilor lor. de dorit sã fim? Cum ar trebui sã fim noi
face, direct sau indirect, sã fie ceea ce sunt. Desigur, orice pãrinte normal doreºte sã pentru ca ei sã fie aºa cum ar putea ºi ar
Pentru a înþelege aceasta, sã observãm ofere ceea ce are mai bun copiilor sãi. Însã trebui sã fie? Dacã vrem sã ºtim, ziua de
cã în trecut pãrinþii îi împãrþeau pe copii ce avem noi, pãrinþii, mai bun, care sunt lu- astãzi, când Ziua Copilului este o dumi-
cel mult în copii buni ºi copii rãi ºi cãutau crurile mai bune pe care ne strãduim sã le nicã, ne spune cum. Ca sã fim pãrinþi ade-
sã-i facã pe toþi mai buni. Astãzi însã, pen- realizãm de obicei ºi sperãm sã le transmi- vãraþi, responsabili, liberi, curajoºi, sin-
tru noi, copiii se împart în “copii doriþi” ºi tem copiilor? Libertatea? Dar adesea sun- ceri, curaþi, generoºi, credincioºi trebuie sã
“copii nedoriþi”. Altãdatã, pãrinþii primeau tem stãpâniþi de tot felul de patimi! Cura- fim copiii lui Dumnezeu! (…)
de la Dumnezeu toþi copiii ca daruri ale jul? Dar facem adesea compromisuri nu- † Dr. LAURENÞIU STREZA
Lui; astãzi, îi primim doar ca rezultat al a- mai sã ne meargã mai bine! Sinceritatea? Mitropolitul Ardealului
8 Fii tânãr cu Hristos

Teama de a vorbi celui iubit
Am preluat, în acest numãr, un fragment scris de Pãrintele Savatie moartea Sa pe cruce. Însã nimeni n-ar fi
Baºtovoi. Despre iubire, despre teama tinerilor în faþa primelor iubiri, despre suferit despãrþirea de Hristos ºi dacã
Iubirea ca asemãnare a omului cu Dumnezeu-Iubire. Hristos s-ar fi despãrþit de noi dupã
Învierea Sa, nu numai cuvintele Lui cele
Oricine doreºte sã fie iubit pline de dragoste, ci ºi însãºi moartea Sa
În sinea sa, fiecare crede cã ºtie de ce cea din dragoste n-ar fi însemnat nimic.
are nevoie de la celãlalt pentru a se simþi Iatã de ce cea mai scumpã declaraþie ºi
iubit. Încã din copilãrie, mintea fiecãruia dovadã a dragostei este prezenþa, este
dintre noi a fost ocupatã de fantasme legãmântul, pe care ºi Hristos l-a fãcut cu
despre dragoste, despre o relaþie idealã cu noi, acela de a fi împreunã pânã la sfârºitul
oamenii lângã care ni s-a dat sã trãim. Cu veacurilor.
toate acestea, a vorbi despre dragoste este
considerat un lucru cu totul sublim ºi inac- Învãþaþi de la
cesibil omului de rând. Se crede cã despre Dumnezeu-Iubire
dragoste vorbesc numai poeþii. Pentru cã
toatã lumea ºtia cã eu am scris poezii, nu o Hristos este prezent în cuvintele pe
datã mi s-a întâmplat sã fiu rugat sã scriu care le-a rostit. Evanghelia nu este o sim-
scrisorele de dragoste în numele unui tânãr plã informaþie despre dragostea lui Hristos
cãtre o tânãrã pe care eu nici nu o cu- faþã de noi, Evanghelia este o prezenþã de
noºteam. Desigur, n-am scris niciodatã la fel de cuprinzãtoare ºi la fel de necunos- netãgãduit. Oricine citeºte Evanghelia se
astfel de scrisori. N-am scris pentru cã cutã ca ºi Dumnezeu, iar despre lucrurile împãrtãºeºte de Hristos, Îl primeºte în sine
niciodatã n-am înþeles cum cineva care pe care nu le cunoaºtem nu putem vorbi, pe Hristos. Cuvintele de dragoste ale
iubeºte nu poate gãsi cuvinte pe care sã le decât greºind. De aceea, din acest punct de oricãruia dintre noi sunt ºi rãmân cuvinte
spunã celui iubit. Întotdeauna am crezut cã vedere, este firesc ca oamenii sã nu se de dragoste numai în mãsura în care noi
în gura celui ce iubeºte orice cuvânt poate simtã stãpâni în faþa dragostei, sã-ºi înºine suntem prezenþi în acele cuvinte,
fi o declaraþie de dragoste, dupã cum în conºtientizeze incapacitatea de a comuni- adicã le îndeplinim. Evanghelia mai este
gura omului superficial pânã ºi cuvintele ca verbal starea pe care o trãiesc. Ceea ce numitã ºi adunare de “cuvinte ale vieþii
lui Hristos sunã neplãcut. nu este normal, este faptul de a lãsa pe alþii veºnice”, aºa cum a fost descoperitã de
sã-þi defineascã propria ta trãire. cãtre Înger sutaºului pomenit în Faptele
Complexul de a iubi Apostolilor. Altfel spus, atât cuvintele, cât
Oamenii, în special tinerii, trãiesc Declaraþia de dragoste ºi faptele noastre, au o valoare numai în
complexul cã nu-ºi pot exprima dragostea, Noi trebuie sã înþelegem cã dragostea mãsura în care pot rãmâne veºnice, veºni-
cã vor fi înþeleºi greºit de cel iubit sau cã nu are nevoie de purtãtori de cuvânt, sã cie pe care o primesc din împãrtãºirea cu
nu vor fi înþeleºi deloc. De aceea cei mai înþelegem cã cea mai scumpã declaraþie de Cel singur veºnic, Dumnezeu.
mulþi preferã sã se dea în spatele unor au- dragoste este prezenþa ºi cã un cuvânt Aºadar, dragostea este mai întâi de
toritãþi consacrate. Un tânãr va suferi mai poate sã transmitã ceva numai în mãsura toate prezenþã, poate nu atât fizicã, cât
uºor eºecul unui început de relaþie, dacã în care cel ce l-a rostit este prezent el însuºi duhovniceascã, prezenþã atotcuprinzã-
acest eºec va fi provocat de un bileþel care în acel cuvânt. Hristos ne-a arãtat cã ne toare, prezenþã pânã la identificare. Este o
conþinea un vers de Eminescu sau o ma- iubeºte nu pentru cã ne-a vorbit frumos, ºi, prezenþã în care doar Cel iubit mai existã,
ximã a unui guru indian. Pare de neconce- îndrãznesc sã spun, nici mãcar pentru cã a iar noi ne micºorãm ºi ne golim pentru a
put, dar un adolescent preferã sã-ºi încre- murit pentru noi, ci, mai ales pentru cã lãsa loc Aceluia sã ne cuprindã ºi sã ne
dinþeze soarta sa în mâinile unui om care ne-a încredinþat cã El Însuºi este cu noi umple de prezenþa Sa. În faþa acestei întâl-
se “pricepe” la cuvinte, cerându-i sã-i re- pânã la sfârºitul veacului. S-ar fi putut niri Sfântul Vasile cel Mare a gãsit sã zicã
dacteze o scrisoare de dragoste cãtre fata întâmpla ca Cel ce a murit pentru noi 2000 doar cuvintele pe care adunarea credin-
pe care o iubeºte, decât sã-ºi asume res- de ani în urmã sã-ºi schimbe relaþia faþã de cioºilor le cântã pânã astãzi în biserici: “Sã
ponsabilitatea de a fi el însuºi în faþa omenire acum sau mâine, dupã cum mulþi tacã tot trupul omenesc, cãci Împãratul
dragostei. îndrãgostiþi care au fãcut gesturi de jertfã împãraþilor ºi Domnul domnilor, Hristos
s-au schimbat în timp. De aceea, nimic nu Dumnezeul nostru, vine sã Se junghie ºi sã
De unde teama? ne încredinþeazã de dragostea lui Hristos, Se dea spre mâncare credincioºilor…”
De unde teama de a vorbi celui iubit? decât fãgãduinþa Lui de a fi cu noi pânã la
A vorbi despre dragoste este la fel de greu sfârºitul veacului. Moartea lui Hristos pe Tocmai pentru cã dragostea trebuie
ca ºi a vorbi despre Dumnezeu. Aºa cum cruce nu trebuie luatã ca o demonstraþie de trãitã, nu trebuie consumatã degrabã, toc-
existã oameni care nu cred în Dumnezeu, iubire, deºi a fost ºi asta, cãci cei ce iubesc mai pentru cã e frumoasã, nu trebuie pusã
tot aºa existã oameni care nu mai cred în nu au nevoie de demonstraþii. Sfinþii l-ar fi la vânzare, tocmai pentru cã e atât de rarã,
dragoste. Dragostea este de la Dumnezeu, iubit pe Hristos chiar dacã El ar fi ales o nu trebuie neglijatã atunci când se iveºte.”
ea este Însuºi Dumnezeu. Dragostea este altã cale de rãscumpãrare a omului, decât Pãrintele Savatie Baºtovoi
CMYK
Pas în doi 9
„Apucãturile” cu care intrãm în familie râvnã pe drumul Bi-
sericii, ne spovedim pãca-
tele, mulþi însã spun: “Pã-
În numãrul acesta, un fragment din con- le-am învãþat acasã, în familie, rintele m-a iertat, Dumnezeu m-a iertat, dar
ferinþa pe care Maica Siluana Vlad, coordona- pânã la 7 ani, ºi pe care nu le-am eu nu mã pot ierta!” De unde ne vine a-
toarea Centrului de formare ºi consiliere dezvãþat. Ne-am impus ca oameni ceastã neiertare, faptul cã nu ne putem ierta?
“Sfinþii Arhangheli” din Craiova a susþinut-o mari sã ne purtãm frumos, dar la o De la faptul cã nu i-am iertat pe ceilalþi. Noi
la Drobeta Turnu Severin, în luna aprilie a adicã uitãm acest lucru ºi repetãm nu am descoperit ce înseamnã Tatãl nostru:
acestui an. Vorbind “Despre familia creºtinã”, ce am învãþat acasã. Aceste ºi ne iartã nouã greºelile noastre, precum
Maica Siluna a atins ºi problema moºtenirilor “apucãturi” de acasã sunt cele iertãm ºi noi greºiþilor noºtri. Noi nu ier-
cu care cei doi soþi intrã în cãsnicie. care ne fac cãsnicia foarte grea; tãm, din multe motive. Unul dintre ele este
multe din necazurile familiei faptul cã ni se pare cã o sã ne abuzeze, cã o
Transformarea cere timp creºtine vin din faptul cã nu respectãm sã ne creadã proºti ºi o sã ne facã iar. Apoi
Sunt oameni care se deºteaptã, se întorc porunca lui Dumnezeu care spune “κi va nu iertãm pentru cã: “Da' n-am ce sã
la Dumnezeu, vin la Bisericã, vin cu râvnã. lãsa bãrbatul pe tatãl sãu ºi pe mama sa ºi iert… Era beat, nu ºi-a dat seama… N-am
De obicei imediat ce ne întoarcem în Bise- se va face una cu femeia sa”. nimic cu el!” E o minciunã! N-ai nimic cu
ricã avem multã mângâiere, harul vine la Bãieþii de obicei sunt foarte þinuþi, mai el pânã când te-o supãra! ªi atunci îþi aduci
noi ºi ne mângâie ºi atunci am vrea ca într-o ales de mame. Dacã în familie comuni- aminte “cã ºi acum 15 ani, cã ºi tu ºi mai-
lunã, douã, trei, sã ne schimbãm cu totul ºi carea dintre soþ ºi soþie nu e bunã, dacã cã-ta ºi taicã-tu ºi toþi cei din sat de la tine
sã se schimbe ºi toþi cei din jurul nostru. soþul este violent ºi existã un bãiat în acea sunteþi la fel!” Deci nici vorbã, n-am iertat
Trebuie însã sã înþelegem cã suntem familie, mama ºi-l va face aliat pe bãiat. O nimic, n-am uitat nimic.
trup ºi suflet, cã trupul nostru are scris în sã îi spunã lui toate necazurile, o sã îºi Apoi nu iertãm pentru cã: “Ei, cum o sã
rânduiala lui viaþa pe care l-am învãþat. Ca punã în el toatã nãdejdea, el o sã se simtã fiu eu supãratã pe tata? Nu-i frumos sã fiu
sã facem ceva nou, trebuie sã ne dezvãþãm foarte important, va fi copleºit cu atenþii ºi supãratã pe tata!” Dar sã înþelegem cã eu
de vechi ºi sã învãþãm lucrul nou, iar asta cu tandreþe ºi acesta este ceea ce numim nu sunt supãratã pe tata, eu sunt supãratã
se face cu trudã, cu repetiþie. Gândul rãu, noi “bãiatul mamei”. Dar ºi când se înþeleg pe ce mi-a fãcut tata. Faptul cã se îmbãta
gândul de judecatã, pofta ochiului, trufia vie- bine pãrinþii ºi bãiatul este bine crescut, el ºi o bãtea pe mama pentru mine e o durere
þii, toate astea sunt fixate pe creierul nostru zice: “La noi acasã aºa era, aºa e bine!” De ºi o ranã ºi trebuie sã îl iert, pentru cã, dacã
cu niºte legãturi numite sinapse, ºi care ce? Pentru cã “Aºa fãcea tata!” nu îl iert în sufletul meu, voi duce cu mine
trebuie dezlegate. Când pãrintele, la Taina Deci noi pornim de acasã cu niºte apucã- aceastã ranã în familia mea. ªi mã voi purta
Sfintei Spovedanii, la sfârºit spune: “ºi te turi, bune sau rele, ºi le impunem celui cu fie ca el, pentru cã l-am judecat, fie voi avea
dezleg cu puterea pe care mi-a dat-o Dumne- care ne cãsãtorim. Aºteptãm ca celãlalt sã parte de un soþ care seamãnã cu tata. Este
zeu”, se rup sinapsele acelea care ne þin le- fie ca mama, ºi asta este o piedicã foarte uimitor cum fetele care au trãit într-o fami-
gaþi de ºuºoteala dracului: “Sã faci aºa, sã mare. Când vrem sã ne cãsãtorim trebuie lie unde erau alcoolici se simt atrase irezis-
faci aºa… cã nu eºti mai proastã etc.” În sã ne lepãdãm de pãrinþi în sensul cã ne tibil de viitori alcoolici. ªi “Vai da' îl iubesc,
clipa în care ajung acasã trebuie sã fac cano- lepãdãm de toate apucãturile ºi ne ducem nu pot sã trãiesc fãrã el!” Este aceastã tendin-
nul pe care mi-l dã pãrintele, sau rugãciu- într-o lume nouã, într-o casã nouã, þã a pãcatului de a se repeta, aceastã ten-
ne ºi fapte bune, ca sã se formeze legãturi învãþãm obiceiuri noi împreunã. De aceea dinþã a victimei de a fi victimizatã în con-
noi, sã învãþ “nãravurile” lui Dumnezeu, ºi ea îºi lasã familia, ºi el; ºi nu vom face tinuare. De ce? Pentru cã nu a spus rãului
pentru cã Dumnezeu nu mã schimbã fãrã niciodatã comparaþie cum era ºi nu vom pe nume, nu a iertat, nu a învãþat o viaþã
voia mea ºi fãrã truda mea. Asta este asce- impune modelele. Dacã spun: “ªtii, acasã sãnãtoasã ºi nu a învãþat sã recunoascã
za. De-aia facem mãtãnii, de-aia ne rugãm, fãceam aºa ºi aºa” ºi ea zice: “Hm, mi-ar semnele. Când pornim la drum pentru a
de-aia postim, ca sã se înscrie în trupul plãcea ºi mie!”, atunci putem sã facem ca forma o familie Dumnezeu ne dã semne
nostru noua rânduialã a vieþii, rânduiala pe un model, dar nu sã impunem. Un bãiat dacã va fi bine sau nu. Dacã te-a jignit,
sfântã, ºi sã nu mai izbucneascã cea veche. care a avut o mamã excesiv de grijulie care dacã te-a rãnit, e un semn cã ceva nu e în
i-a îndeplinit toate dorinþele va cãuta în regulã. Dar biata fatã zice: “Ei, las' cã îl fac
„Apucãturile” de acasã cãsãtorie o mamã. Va aºtepta de la soþie sã eu om!” ªi pe urmã o face el “neom”, cã n-ai
îl alinte, sã îi aducã cafeaua la pat, “unde cum sã îl faci tu om, dacã nu se face el…
ne fac cãsnicia grea sunt cãmãºile?” etc. deci va avea aceleaºi Apoi, când ne cãsãtorim, trebuie sã fim
De multe ori mergem bine, ne lepãdãm aºteptãri ca de la mama. Dacã altul a avut atenþi la familia celuilalt: ce fel de familie
de pãcate, ne spovedim, ne împãrtãºim, nu o mamã rea, se va aºtepta sã aibã o soþie e, în ce relaþii e cu familia, ce a învãþat de-a-
mai drãcuim, nu mai înjurãm, nu ne mai bunã, pentru a compensa. La rândul ei, casã, cât s-a desprins de ce a învãþat acasã?
jignim unii pe alþii. Dar se întâmplã unele fata va avea model pe tata. Dacã a avut un Ori noi ne cãsãtorim în perioada oarbã, în
lucruri, în momente de “stres”, cum zice tatã bun se va aºtepta ca soþul sã se com- care dragostea e oarbã. Nu face nuntã pânã
lumea, ºi ne purtãm ca niºte copii, mai ales porte ca el, iar dacã a fost rãu se va aºtepta nu þi se deschid ochii! Nu înseamnã cã
la furie. Sunt oameni care se pierd cu firea ca soþul sã se comporte invers decât tata. dacã cineva a avut necazuri în familia de
ºi se poartã ca niºte copii: trântesc, sparg, origine va avea ºi în familia lui, pentru cã
urlã, se întorc cu spatele, pleacã de acasã, Sã ne vindecãm iertând pocãinþa, iertarea ºi viaþa duhovniceascã
se trântesc pe jos, aruncã cu pietre sau cu Sã devenim conºtienþi de toate aceste schimbã, dar noi trebuie sã fim realiºti, sã
cuvinte dure. Toate aceste lucruri aparþin lucruri ºi sã ne lepãdãm de ele, iar lepã- nu ne îmbãtãm cu apã rece.
copilului din noi. Sunt lucruri pe care noi darea se face prin iertare. Noi pornim cu Maica Siluana Vlad
CMYK
10 Educaþie creºtinã
Principii creºtine de educare a copiilor

Regulile familiei
Episodul de numãrul acesta consacrat educãrii creºtine a copiilor se re-
ferã la standardele pe care trebuie sã le aibã în vedere orice pãrinte atunci
când îºi îndrumã copilul. Vã reamintim cã sfaturile care urmeazã sunt pre-
luate ºi adaptate (cu acordul autoarei) din cartea Raising Godly Tomatoes.
Autoarea este Elisabeth Kruger, o mamã creºtinã din Statele Unite care îºi
“Dacã nu vã place sã slujiþi Domnu- educã acasã cei zece copii.
lui, atunci alegeþi-vã acum cui veþi sluji: pentru un adult ºi bine pentru un copil?
sau dumnezeilor cãrora au slujit pãrinþii La final am ajuns la concluzia cã trebuie sã cruri, alege o zi ºi începe. Începe ºi nu mai
voºtri cei de peste râu sau dumnezeilor A- trec peste sfaturile “experþilor” ºi sã decid lua în considerare o cale înapoi. Hotãrãºte ca
moreilor, în þara cãrora trãiþi. Eu însã ºi dupã ce standarde doresc sã trãiesc, ºi sã de acum înainte sã te dãruieºti stabilirii ºi
casa mea vom sluji Domnului, cã sfânt mã aºtept ca ºi copiii mei sã le urmeze. pãstrãrii ordinii ºi autoritãþii în cãminul tãu.
este!” (Iosua Navi 24:15) “Copilul se dã pe faþã din lucrãrile Dacã ai un copil mic, cel mai simplu
Când primul meu copil era încã mic lui, dacã purtarea lui este fãrã prihanã ºi este sã alegi un lucru în care copilul nu este
eram confuzã ºi nu ºtiam ce trebuie sã aº- dreaptã.” cooperant ºi sã începi. Cere-i sã facã acel
(Proverbe 20:11 ) lucru ºi nu renunþa pânã nu îl face într-un
tept de la el. Informaþiile de la “experþi” mã
derutau ºi mai mult. Sã fi fost de acord cu Înainte de a începe sã-þi stabileºti stan- mod care sã îþi placã. Sã presupunem cã
“experþii” ar fi însemnat cã noi, pãrinþii, n-ar darde trebuie sã înþelegi cã Dumnezeu þi-a cel mic de doi ani vine la tine doar atunci
trebui sã aºteptãm prea mult din ceea ce în- dat autoritate asupra copiilor tãi. Asta înseam- când doreºte. Nu aºa trebuie sã fie. Chea-
seamnã “purtare bunã” de la copiii mici. Apa- nã sã fii convins cã nu trebuie sã te aºtepþi mã-l ºi aºteaptã-te sã vinã imediat. Un
rent, se presupunea cã noi, ca ºi pãrinþi, tre- la nimic altceva decât ascultare de prima da- copil de doi ani este perfect capabil sã vinã
buia doar sã-i împiedicãm sã-ºi facã rãu ºi sã tã din partea copiilor tãi. Nu sã numeri pânã când este chemat, aºa cã începe de aici. Nu
tolerãm orice altceva, fãrã a ne pierde cum- la trei. Nu sã negociezi. Cerinþele tale tre- renunþa pânã nu o face (cu o atitudine
pãtul, desigur. Dar nu am putut sã înþeleg buie sã fie rezonabile, apoi trebuie sã te aº- bunã). Apoi gândeºte-te ce ai vrea sã facã
cum s-ar potrivi aceasta cu o creºtere evla- tepþi sã te asculte imediat, ºi sã-i înveþi sã în altã situaþie, ºi fã sã se întâmple. ªtiu cã
vioasã a copilului. Cum poate asta sã fie rãu facã asta. Dacã nu ai fãcut încã aceste lu- sunã prea uºor ºi imposibil în acelaºi timp,
dar nu este greu. O sã vã dau toate detali-
ile pe parcurs, aºa cã deocamdatã doar cre-
Câteva din regulile de bazã ale casei noastre deþi-mã cã este posibil.
Când stabileºti standarde, ajutã sã ai sau ceva de genul acesta). Stai tãcut lângã “Fereºte-te de rãu ºi fã binele ºi vei trãi
câteva reguli ale casei, dar nu deveni mama pânã ea te observã ºi te întreabã ce în veacul veacului.” (Psalm 36:27)
sclavul lor. Foloseºte întotdeauna bunul doreºti. Spune “mã scuzi”, dacã trebuie sã
simþ ºi fii cât de flexibil e nevoie. Mai jos întrerupi. Odatã ce copiii tãi vor învãþa sã te
sunt câteva din regulile generale ale casei
noastre. Nu þinem o listã, dar acestea sunt
8 6. Dacã ai terminat ceea ce mama þi-a
cerut sã faci, vino la ea ºi întreab-o dacã
asculte, nu te teme sã stabileºti standarde
înalte. Trebuie sã fii corect ºi rezonabil,
lucruri care revin tot timpul. Fiecare copil mai e ceva ce ºi-ar dori sã faci. desigur, dar standardele ºi aºteptãrile celor
a învãþat cã sunt puþine excepþii de la aces-
te reguli, dar ei trebuie sã-ºi foloseascã
8 7. Dacã vezi ceva ce trebuie fãcut, fã-o
chiar dacã nu e treaba ta.
mai mulþi pãrinþi sunt mult prea joase.
Copiii nu trebuie neapãrat sã se zbatã în
mereu bunul simþ ºi sã gândeascã. Dacã te
concentrezi prea mult pe reguli, copilul nu
8
rate.
8. Lasã baia ºi celelalte camere cu- crize de isterie. Nu e neapãrat sã se smior-
cãie ca sã obþinã ce vor. Nu e neapãrat sã
va învãþa niciodatã sã deosebeascã pentru
sine binele de rãu.
8 9. Întotdeauna fã ceva mai mult decât
þi s-a cerut.
rãspundã obraznic. Ei pot sta liniºtiþi în
bisericã. Ei vã pot asculta de prima datã
8 1. Opreºte-te din ceea ce faci ºi vino
imediat ce eºti strigat.
8 10. Fãrã alergat ºi comportament sãl-
batic în casã. Asta include cãþãratul pe mo-
când le-o cereþi. Nu trebuie neapãrat sã fie
rãi cu fraþii ºi surorile lor. Ei pot învãþa sã
8 2. Când mama îþi cere sã faci ceva bile, þipetele, luptele ºi aºa mai departe. fie sãritori ºi plãcuþi. Depinde de tine sã
rãspunzi “Da, mamã!” cu o atitudine bunã
ºi faci ceea ce þi s-a cerut.
8 11. Nu pune mâna pe pereþi sau feres-
tre fãrã sã fie nevoie.
stabileºti standarde specifice, dar te rog nu
scuza comportamentul rãu al copiilor tãi,
8 3. Când cineva îþi spune ceva, 8 12. Nu strica lucruri.
doar fiindcã sunt mici. Ei sunt perfect
priveºte-l ºi rãspunde-i politicos. Aceasta 8 13. Fãrã ciorovãialã.
capabili sã înveþe aceste lucruri ºi multe
altele. Copiii nu s-au nãscut ºtiind cum sã
se aplicã atunci când cunoºti oameni noi,
dar ºi familiei ºi prietenilor.
8
etc.
14. Fãrã ciupeli, gâdileli, ghionturi se comporte bine, depinde de tine sã-i
înveþi, aºa cã ridicã ºtacheta ºi învaþã-i sã
8 4. Spune “te rog”, “mulþumesc”, “cu
plãcere” când e cazul.
8 15. Fãrã zgomote inutile (fluierat,
bãtut cu degetele etc.) în faþa oameni-
fie aºa cum într-adevãr þi-ar plãcea sã fie.
8 5. Nu întrerupe (doar dacã arde casa lor care pot fi deranjaþi de ele. A consemnat Irina Constantinescu
Educaþie creºtinã 11
10 lucruri de fãcut cu copiii (II) 1. Scris ºi citit
2. Povestirea oralã
3. Memorarea
Copiii care au sub 10 ani au neapãratã nevoie de activitãþi zilnice care sã îi ajute 4. Audiþii & ascultarea
sã se dezvolte. În numãrul trecut am început sã vã prezint un set de 10 activitãþi care cu atenþie a unui text
vã pot ajuta sã creºteþi copii sãnãtoºi fizic, mintal ºi spiritual. 5. Rugãciune în familie
6. Arte & lucru manual
4. Audiþii & ascultarea cu atenþie a unui text 7. Excursii & bibliotecã
Citind copiilor cu glas tare, aceºtia învaþã sã toriilor lungi cu maºina. Este bine sã avem ºi car- 8. Munca & slujirea altora
distingã sunetele, îºi îmbogãþesc vocabularul, îºi tea, astfel încât copilul sã asculte povestea ºi sã 9. Disciplina
lãrgesc concepþia despre lume ºi îºi dezvoltã se uite la imagini. Însã aceste audiþii nu trebuie sã 10. Jocuri & explorare
imaginaþia. Este recomandat sã faceþi asta cel înlocuiascã cititul cu glas tare împreunã cu pãrinþii.
puþin douã ore pe zi. Puteþi alege între cãrþi de
literaturã bunã, biografii ºi povestiri istorice. 5. Rugãciunea în familie
Puteþi include cãrþi de ºtiinþã, geografie, artã,
muzicã ºi istorie. Nu vã temeþi sã citiþi copiilor O veche zicalã spune cã familia ca- rilor sau tãmâind.
mici cãrþi cu capitole lungi. Un copil de 5 ani re se roagã împreunã rãmâne împreunã. Nu trebuie sã
este capabil sã fie atent ºi sã înþeleagã mult din Temelia vieþii creºtine este rugãciunea. limitãm rugãciu-
cãrþi ca “Insula comorilor” sau “Cãlãtorie spre Cunoºtinþele dobândite prin catehizare nea la un anume
centrul pãmântului”. sunt importante, dar ele singure nu pot moment al zilei,
În timp ce citiþi nu cereþi copilului sã stea liniº- transforma un copil în creºtin. Pentru ci sã îi învãþam
tit pe canapea lângã dumneavoastrã. Cât timp aceastã e nevoie de trãire. pe copii sã se
copilul este în camerã ºi nu distrage sau nu între- Rugãciunea nu se învaþã prin confe- roage oricând, oriunde, ajutându-i sã-ºi
rupe lectura, îi vom permite sã se joace în liniºte, rinþe ºi lecþii, ci prin participarea direc- exprime sentimentele înaintea lui Dum-
sau sã lucreze la ceva (sã coasã, sã lipeascã, sã tã a copilului la viaþa de rugãciune a nezeu. Decât sã îi învãþãm pe copii ru-
coloreze etc.), în timp ce noi citim cu glas tare. familiei. Aceasta nu trebuie sã fie osten- gãciuni compuse special pentru ei, este
Majoritatea copiilor ascultã mult mai bine când tativã, ci sã facã parte din firescul zilnic. mai bine sã rostim împreunã rugãciu-
fac ceva cu mâinile - în special bãieþii. Unii pã- Este bine ca familia sã îºi stabi- nile cele mai cunoscute (rugãciunile în-
rinþi combinã lectura cu glas tare ºi povestirea. leascã un anume ritual de rugãciune, în cepãtoare, Tatãl nostru, sau troparele
Nu vom citi copilului douã ore neîntrerupte, funcþie de programul zilnic ºi de vârstã zilei), precum ºi versete din psalmi po-
ci vom împãrþi timpul de lecturã. membrilor sãi. Ora nu este foarte im- trivite momentului respectiv, sau cân-
Nu citiþi varianta prescurtatã a cãrþilor, sau portantã, ci conteazã regularitatea. tãri din slujbele Bisericii. Procedând ast-
cea tip benzi desenate, ci cãutaþi varianta origi- Pentru copiii preºcolari, o rugãciune fel, adeseori copilul va auzi la bisericã
nalã. Nu este important ca cel mic sã cunoascã scurtã, seara, la cãpãtâiul patului, ca ºi o rugãciune pe care el o ºtia pe dinafarã
povestea, ci sã audã fraze care îi atrag atenþia ºi rugãciunea de la masã, sunt uºor de înde- de acasã, ºi astfel este fericit, participând
îl provoacã sã gândeascã. Variantele prescurtate plinit ºi nu trebuie sã îi forþãm la mai mult. deplin la slujbã ºi învãþând s-o îndrãgeascã.
sunt scrise într-un limbaj simplu, cu vocabular Copiii mai mãriºori vor putea participa Un timp regulat de rugãciune în
elementar, ºi nu dezvoltã plãcerea pentru lecturã mult mai activ la rugãciunea familiei familie va dezvolta copilul moral ºi in-
ºi pentru literaturã bunã. prin cântãri, lecturi, sau prin rostirea unei telectual, ajutându-l sã se apropie de
Ocazional putem da copilului sã asculte cãrþi rugãciuni proprii. Ei pot pregãti aceste mo- Hristos.
înregistrate pe casete/CD, mai ales în timpul cãlã- mente prin aprinderea candelei, a lumânã- Irina Constantinescu, psiholog
Copiii sunt ima- re sã evite sã fo-
ginea pãrinþilor ºi a
mediului în care trã-
Copiii ºi limbajul vulgar loseascã asemenea
expresii. Dacã este
iesc. Mediul, anturajul, chiar ºi la cele mai care copiii le împrumutã foarte uºor. în continuare obraznic ºi nu ascultã îi
fragede vârste, pot face ravagii în limbajul Cum pot fi corectate asemenea gre- putem acorda o pedeapsã. În timp, va
copiilor. La grãdiniþã sau în parc, în faþa ºeli? În primul rând, ar trebui ca pãrinþii sã învãþa cã dacã nu se comportã corespun-
blocului sau la locurile de joacã, copilul înveþe sã nu mai foloseascã vorbe urâte zãtor, nu va primi ceea ce-ºi doreºte.
tãu va întâlni mulþi micuþi slobozi la gurã. sau sã renunþe la comportamentele neco- Copilul nu poate fi scos din mijlocul
Psihologii spun cã înainte de a atenþiona ºi respunzãtoare. Pãrintele oferã o hartã fun- factorilor sociali: nu-i poþi cere sã nu iasã
mustra copilul pentru felul în care vorbeºte damentalã de atitudini ºi standarde pe care cu copiii, sã nu meargã la ºcoalã etc. Îi poþi
sau se poartã, e bine sã ne analizãm pro- copilul le urmeazã. însã controla grupul de prieteni, privitul la
priul comportament ºi limbaj. Într-adevãr, Pentru a corecta expresiile negative televizor sau folosirea internetului. Nu e
mulþi pãrinþi îºi dezlãnþuie nervii în faþa deja asimilate, psihologii spun cã cea mai uºor, însã prin pilde familiale pozitive,
copiilor, atitudinea lor fiind imediat prelu- bunã metodã este o aparentã indiferenþã. prin lecturi dirijate ºi poate printr-un con-
atã de cei mici. Atmosfera tensionatã din Punerea în evidenþã a expresiilor interzise trol, atât cât se poate, al celor pe care le
familie este la fel de rãspunzãtoare pentru va face copilul sã le repete în loc sã le uite. aude ºi vede copilul se poate forma un
modul în care se comportã micuþii. Cer- Mustrarea trebuie fãcutã fãrã a ridica to- strat de valori morale a cãror rodire îºi va
turile din familie, conflictele, violenþa fi- nul, spunându-le cã ceea ce spun sau fac spune cuvântul peste ani ºi ani.
zicã sau verbalã sunt modele negative pe este greºit ºi urât ºi sã le cearã ca data viitoa- Prof. Mihaela Bîlbã
1-6). Saul s-a ridicat de la pãmânt, dar nu
Sfinþii Apostoli mai vedea. Însoþitorii l-au dus în
Biserica noastrã îi prãznuieºte în Damasc, unde timp de trei zile a fost
aceastã lunã pe Sfinþii Apostoli Petru orb, nu a mâncat ºi nu a bãut
ºi Pavel, care au fost martirizaþi în nimic. Dupã trei zile Dumnezeu
aceeaºi zi, 29 iunie. l-a trimis pe preotul Anania la
el, care i-a redat vederea ºi de
Sfântul Apostol Petru la care Sf. Pavel a primit ºi
A fost pescar ºi, împreunã Botezul.
cu fratele sau, Andrei, îºi Din Damasc s-a dus în
câºtiga traiul pescuind în apele Arabia, unde a petrecut trei
lacului Ghenizaret. Într-o zi, ani în post ºi rugãciune,
întâlnindu-se cu Mântuitorul, au pregãtindu-se spre a fi cu ade-
fost chemaþi de Iisus sã Îl ur- vãrat “vas ales care sã ducã
meze. Astfel ei s-au lepãdat de numele lui Hristos înaintea
toate, lãsând tot ce aveau, fiind de neamurilor” (Faptele Aposto-
atunci nedespãrþiþi de Hristos ºi lilor 9, 15).
martori la toate minunile Lui. Marele duºman al creºtinilor
Sf. Apostol Petru ºi-a exprimat devine astfel cel mai mare apãrãtor al
bucuria de a fi cu Iisus, când s-a aflat pe
lor, un mare propovãduitor al Evanghe-
Muntele Taborului, la Schimbarea la
liei, pe care o vesteºte în întreg cuprinsul
Faþã, zicând: “Învãþãtorule, ce bine este
Imperiului Roman. A cãlãtorit pe uscat ºi
sã fim noi aici” (Luca 9, 33). De la el
lui Hristos la Roma, fiind rãstignit cu pe mare, de multe ori aflându-se în
avem ºi mãrturisirea adevãrului cã Iisus
este Fiul lui Dumnezeu. Aflându-se cu capul în jos. primejdii, dar Dumnezeu l-a apãrat ºi i-a
purtat de grijã în tot locul ºi în diferite
ucenicii Sãi, Iisus le-a pus întrebarea: Sfântul Apostol Pavel feluri.
“Cine ziceþi voi cã sunt?”, iar Petru a Sf. Apostol Pavel, pe care îl chema
rãspuns: “Tu eºti Hristos, Fiul lui Dum- Pe parcursul celor trei cãlãtorii
înainte de convertire Saul, era un iudeu misionare a strãbãtut þarã dupã þarã, oraº
nezeu Celui viu” (Matei 16, 16). originar din oraºul Tars. Venind de tânãr
În vremea Patimilor Domnului, dupã oraº în tot cuprinsul Imperiului
la Ierusalim, el a studiat Legea, adicã Roman, vestind credinþa în Iisus Hristos.
Apostolul Petru, deºi fãgãduise cã nu se Scriptura Vechiului Testament, în ºcoala
va despãrþi de Iisus chiar dacã toþi ceilalþi La Roma fiind prins ºi închis, scrie mai
învãþatului Gamaliel. A devenit un
Îl vor pãrãsi, a avut o clipã de slãbiciune, multe epistole cãtre credincioºii comu-
cunoscãtor ºi apãrãtor al Legii ºi tradiþi-
spunând cã nu-L cunoaºte pe Iisus ºi cã ilor iudaice, fãcând parte dintre farisei. nitãþilor pe care le-a întemeiat. Tot aici,
nu face parte dintre ucenicii Sãi. Îndatã, În anul 33 îl întâlnim la uciderea cu din porunca împãratului Nero, în ziua de
însã, s-a cãit de fapta sa ºi a plâns cu pietre a Arhidiaconului ªtefan; el pãzea 29 iunie în anul 67 i s-a tãiat capul.
amar. Pentru cã i-a pãrut rãu ºi s-a pocãit, hainele ucigaºilor, fiind cunoscut ca un Astfel au sãvârºit cãlãtoria pe pãmânt
greºeala i-a fost iertatã, cãci, dupã În- prigonitor al creºtinilor. În zelul sãu a aceºti doi mari luceferi ºi mãrturisitori ai
vierea Sa, Mântuitorul s-a arãtat Apos- cerut învoire de la sinedriu, ca sã se ducã credinþei, Sfinþii Apostoli Petru ºi Pavel,
tolilor ºi l-a întrebat pe Petru de trei ori la Damasc, spre a-i prinde pe creºtini ºi stâlpi ai Bisericii, iar duhurile lor se
dacã Îl iubeºte. Cel ce a zis în Joia Mare a-i aduce la Ierusalim, ca sã fie judecaþi ºi bucurã în ceata prietenilor lui Hristos.
de trei ori cã nu-L cunoaºte, acum spune condamnaþi la moarte. Pe drum, însã, s-a
de trei ori: “Da, Doamne, Tu ºtii cã Te întâmplat cu el o mare minune: o luminã Dragi copii, pentru a ne pregãti sã
iubesc”, iar Iisus i-a zis: “Paºte oile puternicã l-a învãluit ºi i-a luat vederea; întâmpinãm aceastã mare sãrbãtoare,
Mele” (Ioan 21, 17), reaºezându-l în mi- el a cãzut cu faþa la pãmânt, apoi a auzit Biserica a rânduit un post în care vã
siunea de apostol. un glas care i-a grãit: “Saule, Saule, de ce puteþi pregãti, împreunã cu familia
Dupã Înãlþarea Mântuitorului la cer ºi mã prigoneºti?” El a zis: “Cine eºti voastrã, sã vã spovediþi ºi sã vã
Pogorârea Duhului Sfânt, plin de curaj, Doamne?” Acelaºi glas i-a rãspuns: “Eu împãrtãºiþi. Fiindcã este vacanþã, încer-
Sf. Apostol Petru a propovãduit pe sunt Iisus pe care tu îl prigoneºti”. Tre- caþi sã mergeþi mai des la bisericã, sã vã
Hristos în Þara Sfântã, în cetãþile din murând ºi plin de groazã, Saul a întrebat: rugaþi ºi sã faceþi multe fapte bune cu
Asia Micã, ºi a ajuns pânã la Roma. A “Doamne, ce voieºti sã fac?” Iisus i-a zis: care sã-L bucuraþi pe Dumnezeu ºi pe
fost închis în temniþã de mai multe ori. “Ridicã-te, intrã în cetate ºi þi se va spune cei dragi.
ªi-a sfârºit viaþa închinatã propovãduirii ce trebuie sã faci” (Faptele Apostolilor 9, Irina Constantinescu

CMYK
Trup ºi suflet 13
factorii ei educaþionali,
Un fenomen tot mai des întâlnit: ar trebui sã acorde o mare

Sinuciderea atenþie acestui risc: orice per-
soanã poate fi un potenþial
candidat la sinucidere încã
de la naºtere. Modul în care
Sinuciderea este expresia supremã ºi palpabilã a este construitã în om con-
prãbuºirii credinþei omului în Dumnezeu ºi punctul culmi- cepþia despre lume, viaþã,
nant al deznãdejdii. Dacã celelalte vicii, pãcate, greºeli mai modul lui de raportare faþã
mici ºi mai mari sunt indicii ale existenþei necredinþei omu- de tot ceea ce-l înconjoarã,
lui, ale slãbiciunii sale, sinuciderea este gestul suprem prin întregul sistem de valori ºi, în
care omul îºi afirmã negarea oricãrei credinþe într-un ajutor concluzie, viziunea sa asupra
venit din exteriorul sãu. Dorinþa noastrã însã nu este sã vieþii ºi lumii, vor cântãri
judecãm ºi sã condamnãm, ci sã încercãm sã tragem un sem- greu în momentele de cum-
nal de alarmã asupra gravitãþii acestui gest ºi nu doar atât, ci pãnã sufleteascã.
sã încercãm sã oferim încredere în faptul cã omul nu este sin- tale ºi care prin Botez Creºtinul are toate resorturile pentru a
este creºtin: pierderea nu ajunge în aceste puncte critice. Chiar
gur în aceastã lume. Cine ºtie, poate demersul nostru va
sensului vieþii, dezi- dacã apar momente dificile, el ºtie în
putea fi de folos cuiva, cândva, la clipe de grea cumpãnã... luziile sentimentale, primul rând cã viaþa nu este proprietate
Puþinã teorie... pierderi de persoane foarte apropiate, privatã, pentru simplul fapt cã nu omul s-a
probleme care par de nerezolvat în viaþã, creat pe sine ca fiinþã vie, ci viaþa este
Deºi despre aceastã dramã a vieþii unui consumul de droguri etc. Dacã ne uitãm darul lui Dumnezeu, Pãrintele tuturor.
om pare cinic sa teoretizezi, totuºi trebuie dincolo de aceste cauze standard, vedem Creºtinul ºtie cã sufletul sãu are o valoare
reþinute câteva aspecte. În timp, acest eveni- cã ele sunt doar semne ale unor probleme inestimabilã, venind de la Însuºi Dumne-
ment dramatic a intrat atât în atenþia Bise- mult mai profunde, iar problema ultimã zeu ºi întorcându-se la El, iar finalitatea
ricii cât ºi a oamenilor de ºtiinþã ºi litere, este relaþia personalã a omului cu Dum- vieþii lui este mântuirea, întoarcerea la
însã pe noi ne intereseazã aspectele sur- nezeu. Aici este rãdãcina tuturor pro- Dumnezeu.
prinse de psihologi ºi de Bisericã. Psiholo- blemelor: faptul cã omul nu-L ºtie pe Cel Creºtinul este într-o comuniune per-
gia vorbeºte despre “un act uman de în- care-i poartã nevãzut de grijã. Oricât de sonalã cu Dumnezeu, cu care vorbeºte, la
cetare din viaþã autoprodus ºi cu intenþie banal ar pãrea acest rãspuns, este de fapt care se raporteazã mereu ca la un Tatã.
proprie”, iar Biserica spune cã “sinuciderea de o supremã seriozitate. Oricât au distor- Creºtinul ºtie cã, orice s-ar întâmpla, nimic
înseamnã curmarea conºtientã ºi volunta- sionat concepþiile filosofice atee ºi mate- nu se întâmplã fãrã îngãduinþa lui Dum-
rã, directã ºi arbitrarã, a propriei vieþi tru- rialiste taina legãturii omului cu Dum- nezeu, dupã cuvântul Mântuitorului cã
peºti, fie prin întrebuinþarea unor mijloace nezeu, oricât a lovit evoluþionismul ºi ide- nici un fir de pãr din capul nostru nu se
ucigãtoare, fie prin neîmplinirea unor ac- ologiile ateiste în fundamentul existenþei clinteºte fãrã ºtirea Tatãlui. Creºtinul mai
þiuni, care sunt imperios necesare pentru umane: legãtura cu Dumnezeu, adevãrul ºtie cã scopul vieþii nu este plãcerea, ci
susþinerea vieþii, de pilda alimentarea”. acesta este, cã la baza tuturor relelor, mântuirea, aceasta netransformându-l însã
Aceste douã definiþii au în comun un inclusiv a sinuciderii, stã slãbirea legãturii într-un iubitor de suferinþã, ci învãþându-l
lucru important: acela cã omul prin voinþa dintre om ºi Dumnezeu. sã aibã o concepþie pozitivã asupra tuturor
sa este responsabil de orice act pe care-l evenimentelor dificile din viaþa lui.
sãvârºeºte în viaþã. În afarã de cei care nu Cum sã prevenim? Viaþa ancoratã în Dumnezeu oferã deci
pot fi fãcuþi responsabili de actele lor, ali- Desigur este foarte greu sã vorbim echilibrul fãrã de care omul poate patina
enaþii mintal, orice om este RESPONSA- despre reþete universal valabile, pentru cã pânã în zonele nebuniei ºi în cele din urmã
BIL de deciziile ºi actele sale. Ceea ce în- existã o particularitate a fiecãrui caz în ale sinuciderii. Sinuciderea este forma de
seamnã cã sinuciderea nu este un act ires- parte. Un lucru sigur este însã comun: la
abdicare supremã a fiinþei umane de la
ponsabil, ci pe deplin un act conºtient ºi fiecare dintre cei încercaþi de gândurile
care, deci, poate fi prevenit. orice formã de credinþã, este dezicerea de
cele mai negre, sufletul este Dumnezeu în forma maximã. De aceea
Ce îl împinge pe om spre sinucidere? bolnav. Spiritualitatea creº- este atât de aspru judecatã: sinucigaºii nu
tinã priveºte la acest for sunt îngropaþi alãturi de ceilalþi creºtini, nu
Iatã câteva cauze sintetizate de psi- ultim ºi intim al omului: sufletul. Aici se
hologi: lipsa acutã a sensului vieþii, þese un întreg complex de sentimente, ati- se trag clopotele la moartea lor ºi nu le este
pierderi de persoane foarte apropiate, tudini, concepþii despre viaþã care for- oficiatã slujba de înmormântare.
deziluziile sentimentale, anumite con- meazã personalitatea omului. Este greu sã Pentru a nu se ajunge la acest act tra-
cepþii etico-religioase (budismul, credinþa înþelegi adâncurile sufleteºti ale celui care gic, creºtinismul oferã din plin toate ele-
niponã - celebrul harakiri), consumul de cugetã la acest act cutremurãtor, însã cu mentele profilactice: concepþie de viaþã sã-
droguri, tulburãrile de personalitate, al- siguranþã cã acel motiv care l-a fãcut sã nãtoasã, armonie spiritualã ºi, lucrul cel mai
coolismul, probleme psihopatologice: gândeascã este punctul de maximã vulne- mare, realitatea faptului cã viaþa noastrã
depresiile avansate, schizofrenii etc. rabilitate care i-a zdruncinat un echilibru este în mâinile Celui care ne-a dat-o ºi cã
Dintre aceste cauze multiple pe noi ne care era deja extrem de fragil. nimic, dar absolut nimic nu este întâmplã-
intereseazã cele care-l afecteazã pe omul De aceea, încã de la vârstele cele mai tor atunci când omul se lasã în grija Lui.
conºtient, în deplinãtatea facultãþilor min- fragede pãrinþii, Biserica ºi societatea, prin Pr. Marius Corlean
CMYK
14 Actualitatea religioasã
Pãrintele Ioan Iovan s-a mutat la ceruri
A trecut la cele veºnice pãrintele Ioan, duhovnicul Mãnãstirii
Recea de lângã Târgu-Mureº ºi al multor fãgãrãºeni care l-au cãu-
tat pe cãrãrile acestei vieþi. La Recea ºi-a încununat venerabilul
pãrinte o viaþã de necazuri ºi bucurii, de încercãri ºi izbânzi, o viaþã
de luptã continuã pentru biruinþa lui Hristos în sufletele oamenilor.
Sf. Împãrtãºanie, calea deþinuþi cu Trupul ºi Sângele
Mântuitorului.
desãvârºirii În 1979, cu sprijinul viitoru-
Pãrintele Ioan Iovan a vãzut lumina lui mitropolit Antonie Plãmã-
zilei în 26 iunie 1922, în localitatea dealã, pe atunci secretar
Husasãu de Criº, din judeþul Bihor, ca fiu al Sfântului Sinod, i-a
al preotului Gavril Iovan ºi al preotesei fost ridicatã caterisirea.
Maria. A fãcut liceul la Oradea ºi Facul- A slujit apoi un an la dragostea pãrintelui
tatea de Teologie la Cluj. În 1946 ºi-a Mãnãstirea Cernica, 12 pentru Sfânta Împãr-
susþinut teza de licenþã intitulatã “Sfânta la Plumbuita, iar din tãºanie, faptul cã au
Euharistie ºi viaþa misticã”. Subiectul tezei 1992, împreunã cu mai- sãvârºit împreunã Sf.
avea sã rãmânã mesaj ºi vocaþie pentru cel ca stareþã Cristina Chi- Liturghie, chiar cu un
ce, strãlucit duhovnic fiind, a pregãtit ºi chernea (originarã din bob de strugure cãzut
sensibilizat pe oameni spre pãrtãºie la a- Gridul Þãrii Fãgãraºu- din ciocul vreunei
ceastã realitate cereascã. Avea sã publice lui), au ridicat ºi au pur- pãsãri cãlãtoare.
lucrarea abia peste 50 de ani, sub titlul tat de grijã Mãnãstirii ÎPS Andrei a
“Sfânta Împãrtãºanie, calea desãvârºirii”, Recea de Mureº. prezentat biografia
cu binecuvântarea ÎPS Andrei Andreicuþ ºi pãrintelui Ioan, spu-
cu o postfaþa semnatã de Pãrintele Pro- Unul dintre nând printre altele cã
fesor Ilie Moldovan. cei mai mari dânsul a fãcut misi-
A început un doctorat, dar chemat pe une în temniþã ca ºi în
calea desãvârºirii prin monahism, a fost duhovnici afara ei: a slujit, a
închinoviat la Mãnãstirea Sihãstria. Epis- Anul acesta, în 17 împãrtãºit, a învã-
copul martir al Oradiei, Nicolae Popovici, mai, dupã o grea sufe- þat, a mângâiat, a
avea sã-l hirotoneascã ieromonah, pe rinþã, pãrintele Ioan ajutat.
seama mãnãstirii Vladimireºti, unde a Iovan a trecut la Domnul. Slujba înmor- Înalt Prea
petrecut ºapte ani, militând pentru o viaþã mântãrii avut loc luni, 19 mai, în biserica Sfinþitul nostru
duhovniceascã intensã, întemeiatã pe mare a mãnãstirii. A fost oficiatã de Înalt Mitropolit s-a
deasa Împãrtãºanie. Afluenþa mare de Prea Sfinþitul Dr. Laurenþiu Streza, Mitro- rugat Pãrintelui
credincioºi ºi miºcarea duhovniceascã politul Ardealului, de ÎPS Bartolomeu ceresc pentru “a-
înfiripatã în jurul acestei mãnãstiri ºi al Anania, Mitropolitul Clujului ºi de ÎPS
dormitul robul lui
duhovnicului ei l-au fãcut indezirabil pu- Andrei, Arhiepiscop al Alba Iuliei. Con-
ducerea slujbei a fost încredinþatã Înalt Dumnezeu Ioan, pãrin-
terii comuniste atee pe Pãrintele Ioan. tele nostru”, zicând: “De vreme ce l-ai
Prea Sfinþitului nostru Mitropolit Lauren-
þiu. În bisericã erau nenumãraþi preoþi-pro- împodobit pe acesta între oameni cu vred-
Caterisit ºi condamnat nicie duhovniceascã, primeºte-l neosândit
fesori de teologie, preoþi de mir, ieromo-
la moarte nahi, monahi ºi monahii, credincioºi, stu- ºi în mãrirea Ta, cea hãrãzitã îngerilor. Tu
A fost astfel arestat în 30 martie 1955 denþi, iar afarã sute de participanþi, foºti ai preamãrit viaþa lui pe pãmânt ºi ieºirea
ºi caterisit sub presiunea factorului politic. ucenici ai celui adormit, cu toþii îndureraþi vieþii lui fã-o ca o intrare întru drepþii Tãi
În urma procesului desfãºurat la Galaþi, a de plecarea celui vrednic de preþuirea cei sfinþi ºi numãrã sufletul lui cu toþi care
fost condamnat la moarte, pedeapsã comu- tuturor. din veac þi-au plãcut Þie” (Rugãciunea a 2-a
tatã apoi în închisoare pe viaþã. A petrecut Vãdit emoþionat, în cuvântul sãu ÎPS din rânduiala Înmormântãrii preoþilor).
ani grei de puºcãrie, nouã ºi jumãtate la Bartolomeu a spus: “A plecat pãrintele În dangãtul jalnic al clopotelor, trupul
numãr, prin cele mai vestite închisori, ade- Stãniloae, ne-a pãrãsit ºi pãrintele neînsufleþit al celui ce ne-a strâns pentru
vãrate lagãre de exterminare: Vãcãreºti, Benedict Ghiuº, nu mai este cu noi nici ultima oarã în jurul sãu a fost pogorât în
Jilava, Gherla, Aiud. Pretutindeni ºi-a patriarhul Teoctist, iatã azi ne despãrþim mormântul mai dinainte pregãtit în cimiti-
mãrturisit credinþa, preoþia, duhovnicia. El de pãrintele Iovan ºi eu am început sã mã rul mãnãstirii, în aºteptarea Venirii celei
era “duhovnicul”, cãutat de toatã lumea simt tare singur”. L-a socotit pe pãrintele de-a doua ºi a Învierii morþilor. Dumnezeu
pentru sfaturi ºi mângâiere. Sãvârºea Ioan între cei mai mari 4-5 duhovnici din sã-i aºeze sufletul în ceata sfinþilor!
Sfânta Liturghie în mare tainã ºi în condiþi- Biserica noastrã. A evocat anii petrecuþi Pr. Marcel Dobrea,
ile cele mai uimitoare, împãrtãºindu-i pe împreunã în închisorile comuniste, Biserica “Sfântul Nicolae”, Fãgãraº
Sfinþii, prietenii noºtri 15
Sf. Ioan Botezãtorul, cel mai mare om nãscut din femeie
Atunci când se foloseºte superlativul ºi Elisabeta. Amândoi se trãgeau din se- ameþitoare ºi încã din pântecele mamei
în legãturã cu o persoanã, dacã facem minþia lui Levi, adicã dintre cei care erau sale se va umple de Duhul Sfânt. ªi pe
abstracþie de Evanghelie ºi de creºtinism, rânduiþi sã slujeascã la templul din mulþi din fiii lui Israel îi va întoarce la
putem sã ne gândim la eroii filmelor ºi ai Ierusalim, Zaharia fãcând parte din ceata Domnul Dumnezeul lor. ªi va merge
benzilor desenate, la savanþii diferitelor preoþeascã. Vieþuirea acestor doi era înaintea Lui cu duhul ºi puterea lui Ilie, ca
epoci, la cei ce au conceput sisteme filo- deosebitã, fiind drepþi înaintea lui Dum- sã întoarcã inimile pãrinþilor spre copii ºi
zofice, la cei care au determinat într-un fel nezeu, umblând fãrã prihanã în toate po- pe cei neascultãtori la înþelepciunea
sau altul cursul istoriei. Dacã luãm seama runcile ºi legile Domnului (Lc. 1, 6). Sin- drepþilor, ca sã gãteascã Domnului un
însã la cuvântul Evangheliei trãit în decur- gura lor întristare era aceea cã nu aveau popor pregãtit” (Lc. 1, 14-17). De aceea
sul veacurilor, pentru noi cei mai mari copii pentru cã erau bãtrâni iar Elisabeta Zaharia ºi-a exprimat neîncrederea, cerând
oameni sunt sfinþii Bisericii. Dintre toþi era stearpã. Pentru a dobândi un copil de la un semn prin care sã fie încredinþat cã cele
sfinþii, despre unul singur Domnul nostru Dumnezeu aceºti doi sfinþi au fãcut rugã- spuse de înger sunt adevãrate. Drept rãs-
Iisus Hristos a spus cã este cel mai mare ciuni îndelungate, rugãciuni care au fost puns, îngerul i-a spus cã va fi mut pânã se
om nãscut din femeie. Acesta este Sfântul ascultate, cãci Arhanghelul Gavriil a fost vor împlini cele spuse de el. Fãrã grai, ter-
Ioan Botezãtorul, a cãrui naºtere o prãz- trimis sã îi vesteascã lui Zaharia cã femeia minându-ºi sãptãmâna slujbei la templu,
nuim în fiecare an la 24 iunie. sa, Elisabeta, îi va naºte un fiu. preotul s-a întors la casa sa, iar cuvintele
Sf. Ioan Botezãtorul este ultimul dintre Fiul lui Zaharia este prezentat de înger îngerului au început sã se împlineascã
prooroci, ultimul dintre cei care au vorbit ca dar al lui Dumnezeu, ca cel care a fost unul câte unul.
poporului lui Israel sã se pregãteascã pen- dinainte rânduit spre a fi prooroc ºi Sfântul Ioan Botezãtorul este conside-
tru venirea lui Mesia. Iar naºterea acestui înainte-mergãtor al Domnului. Numele rat cel mai mare sihastru ºi postitor din câþi
ultim prooroc s-a petrecut într-un mod acestui prooroc este ales de însuºi Dum- au fost vreodatã. Viaþa lui asprã pe care a
minunat. Pãrinþii lui au fost Sfinþii Zaharia nezeu, Ioan însemnând Dumnezeu este dus-o în pustiul Iordanului, chemarea
Ce înseamnã numele meu?
ADINA - vine din ebraicã: podoabã, plãce-
milostiv. Pe lângã nume, îngerul îi vesteºte
lui Zaharia ºi caracterul misiunii fiului sãu
poporului la mãrturisirea pãcatelor ºi la
pocãinþã, vrednicia de a-L boteza pe
ºi gradul de curãþie al vieþuirii lui, fiind o Domnul Iisus Hristos, mãrturisirea ade-
re, om plãcut, gingaº, numele acesta amin- persoanã purtãtoare de Duh Sfânt încã din vãrului ºi însetarea de dreptate care i-a
tindu-ne cã omul este cea mai preþioasã pântecele maicii sale. Cuvintele spuse de
podoabã de pe pãmânt, fiind creat dupã chi- atras ºi pedeapsa tãierii capului, toate aces-
înger despre Ioan sunt uimitoare ºi su- tea fac din Sfântul Ioan Proorocul, Înain-
pul ºi asemãnarea lui Dumnezeu. Omul rã- blime în acelaºi timp: “Bucurie ºi veselie
mâne o podoabã atâta timp cât rãmâne lân- te-Mergãtorul ºi Botezãtorul, un model de
vei avea ºi, de naºterea lui, mulþi se vor urmat pentru noi, cei care considerãm cã
gã Dumnezeu ºi îndeplineºte poruncile Lui. bucura. Cãci va fi mare înaintea Dom-
OLGA- vine din rusã: sfânt, sfinþenie, cei mai mari oameni sunt sfinþii Bisericii.
nului; nu va bea vin, nici altã bãuturã Pr. Ovidiu Bostan
acest nume amintindu-ne cã omul este cea
mai sfântã fãpturã creatã de Dumnezeu. se lepede de credinþa lor, ei
Sufletul omului este o fãrâmã de cer ºi de Doctori fãrã de arginþi însã l-au mãrturisit pe Hris-
sfinþenie, pe care fiecare o poartã în el. Iar
sufletul, asemenea cerului, poate fi mereu
Sfinþii Cosma ºi Damian tos ºi acolo.
Sfinþii Cosma ºi
senin, luminat de dragoste ºi credinþã, sau La 1 Iulie, Biserica Or- Damian au fost supuºi
poate fi înnorat de pãcate ºi necredinþã. todoxã îi prãznuieºte pe unor chinuri cumplite ºi
CORNELIU, CORNELIA- din latinã: Sfinþii Mucenici ºi Doctori greu de crezut astãzi. Iar
cornul abundenþei, simbolul bogãþiei, al fãrã de arginþi Cosma ºi împãratul Carin, vãzân-
hãrniciei ºi belºugului. A fi creºtin înseam- Damian. Aceºti sfinþi erau du-i cum primesc totul
nã a fi harnic, muncitor, pentru ca belºugul fraþi ºi au trãit în marea ce- cu bucurie ºi cum pro-
ºi dãrnicia Domnului sã se reverse asupra ta tate a Romei, în zilele îm- povãduiesc în conti-
prin sãnãtate, rezultate bune în muncã, pãratului Carin. Amândoi nuare dreapta credinþã
prosperitate ºi mulþumire în familie. erau doctori, vindecând nu în Hristos, a crezut ºi el
Pãrintele Teofil spunea cã “munca este numai oameni, ci ºi ani- ºi s-a convertit la creºti-
rugãciunea mâinilor”. Derivate ale acestui male. Pentru cã erau creº-
nume sunt: Cornel, Cornea, Neli º.a. nism, alãturi de ceilalþi
tini, ei cereau ca platã de la care erau de faþã. A dat
În cartea Faptele Apostolilor se amin- cei ce se lecuiau doar cre-
teºte despre un bãrbat cu numele Corneliu, poruncã sfinþii sã fie
dinþa ºi mãrturisirea lui eliberaþi, trimiþându-i cu
“om drept ºi temãtor de Dumnezeu”, care, de-
ºi era sutaº ºi fãcea parte din armata Imperiu- Hristos, nimic altceva. De cinste la casa lor. Dar,
lui roman pãgân, s-a botezat ºi a devenit creº- aceea au rãmas cunoscuþi dupã o vreme, dascãlul
tin, aceastã întâmplare arãtându-ne cã toþi ca “doctori fãrã de arginþi”, pentru cã nu lor, care i-a învãþat meºteºugul doctoriei,
oamenii, indiferent de neamul din care se trag, primeau bani. Pãgânii au aflat însã de invidiindu-i pentru prestigiul lor, a urcat
sunt chemaþi sã devinã creºtini pentru a fi lucrarea lor ºi i-au acuzat cã fac vin- împreunã cu ei la munte, pentru a culege
cu toþii fraþi întru Împãrãþia lui Dumnezeu. decãrile cu meºteºug fermecãtoresc. Au ierburi de leac, iar acolo i-a ucis.
A consemnat Pr. Ion Tãrcuþã fost înfãþiºaþi împãratului ºi li s-a cerut sã Oana Dobrin
16 Trecut ºi prezent
Biserica ,,Buna Vestire'' din U c e a d e S u s
Ucea de Sus este o parohie de la poalele munþilor, cu oameni credincioºi, care
au dus mai departe credinþa strãmoºilor lor. Ucenii au fost întotdeauna apropiaþi
de Mãnãstirea Brâncoveanu de la Sâmbãta de Sus, duhul mãnãstirii care l-a avut
stareþ pe pãrintele Arsenie Boca simþindu-se ºi acum în spiritualitatea comunitãþii.
Legãtura cu mãnãstirea a fost preluatã din moºi strãmoºi, iar sãtenii merg ºi acum
în timpul verii sã îi ajute pe pãrinþii cãlugãri la muncile câmpului. Despre biseri-
ca comunitãþii ne povesteºte pãrintele Alexandru Stanciu, preot paroh din 2006.
Bisericã de brad
Biserica din satul Ucea de
Sus, cu hramul ,,Buna Vesti-
re'', existã din vremuri înde-
pãrtate, însã din lipsã de date,
nu se poate preciza întemeie-
rea ei, prima atestare docu-
mentarã existând doar din
1680. Aici erau doi preoþi
iobagi care plãteau dijmã:
Popa Marin ºi Popa Iuon.
Lãcaºul de cult era din bârne
de brad cu tencuialã la interi-
or, ºi a fost pictat în anul 1712. credincioºilor din parohie. Cu
ocazia renovãrii s-au zidit în
Cea mai aproape de cer dreapta ºi în stânga turnului
Actuala bisericã este ziditã pe locul ce- douã încãperi laterale, una pen-
lei vechi, între anii 1860-1862, sub pãsto- tru urcarea în cafas ºi alta pen-
rirea preoþilor Vasile Purece ºi Dimitrie tru arhivã; s-au înnoit complet
Burs. Fundaþia e fãcutã din piatrã de mun- acoperiºul ºi turnul, precum ºi
te de doi metri grosime, iar zidurile, cu o geamurile duble în cornier, 9 la deosebitã de majoritatea satelor
grosime de 90 cm, sunt din cãrãmidã ºi numãr, dar trei au fost astupate din Þara Fãgãraºului. Aici, cele
var, înãlþimea pereþilor fiind de 8 metri, iar pentru dezvoltarea picturii ºi li- 20-30 de familii de greco-ca-
a turnului de 18 metri. mitarea luminii prea puternice. tolici s-au întors la Biserica
Arhitectura este în stil roman, cu patru În anii 1965-1966, biserica a Ortodoxã de bunãvoie, încã din
bolþi, care sunt despãrþite cu arcuri laterale fost pictatã în întregime, cu con- 1924. Ei au considerat un abuz
ºi transversale, iar catapeteasma era din zid. tribuþia benevolã a credincioºilor, de catolicizarea fãcutã cu forþa dupã
Arhitectul constructor - Ioan Wonner din Mer- cãtre pictorul Ioan Cãzilã din Sibiu, Pr. Alexandru 1700 de cãtre împãrãteasa Ma-
ghindeal, lângã Agnita - a lucrat dupã planul în stil romano-bizantin; s-a introdus Stanciu ria Tereza ºi ºi-au exprimat
dat de inginerul Mitropoliei Sibiu, în urma ºi lumina electricã. dorinþa de a se întoarce împre-
dispoziþiilor Mitropolitului Andrei ªaguna. În anul 1968 catapeteasma de zid a unã cu preotul Bursu, parohul lor, la Bi-
În anul 1924, românii consãteni emi- fost demolatã ºi înlocuitã cu o catapeteas- serica din care s-au rupt în secolul al
graþi în America au strâns un fond de mã din lemn de stejar, sculptatã de cãtre XVIII-lea.
120.000 lei pentru a se procura un ceas în sculptorul Dumitru Iliescu Cãlineºti - Fosta bisericã greco-catolicã nu a mai
turnul bisericii. Locaºul de cult se gãseºte Piteºti. fost folositã ºi s-a deteriorat foarte mult.
la cea mai mare altitudine din judeþ. Din anul 2004, prin contribuþia credincio-
Biserica micã ºilor, ea a intrat într-un proces de reabili-
Renovatã ºi pictatã Lângã aceastã bisericã mai existã un tare, urmând ca în curând sã deserveascã
Biserica a fost renovatã în anul 1940, locaº de cult, ridicat în 1899 pentru cre- diferite servicii religioase, în special ca ºi
cu cheltuiala ctitorilor Axente ºi Maria dincioºii greco-catolici. Situaþia greco-ca- loc de prohodire a celor plecaþi în veºnicie.
Pandrea din Brãila, ca ºi prin contribuþia tolicilor din Ucea de Sus a fost una Pr. Alexandru Stanciu
Str. Ion Codru Colectivul de redacþie: Pr. Ciprian Colaboratori: Amalia Rãibuleþ,
Drãguºanu nr. 6 Bîlbã (Toderiþa), Pr. Ovidiu Bostan Irina Constantinescu, Laura Ciolan,
(Olteþ), Pr. Iosif Ciolan (ªinca Veche), Ramona Broscãþeanu, Mihaela Bîlbã
Tel. 211790 Pr. Marius Corlean (Bucium), Pr. Dorin Tehnoredactor: Natalia Corlean
Preºedinte fondator: Pr. Protopop Ioan Ciocan Cristea (Perºani), Pr. Adrian Magda
Redactor ºef: Natalia Corlean (Victoria), Pr. Alexandru Stanciu (Ucea Aºteptãm opiniile ºi sugestiile dvs.
Corecturã: Amalia Rãibuleþ de Sus), Pr. Ion Tãrcuþã (Ucea de Jos), la adresa redacþiei sau pe e-mail la
Tiparul: SC GRAMM SRL Pr. Cãtãlin Teulea (Recea) apostolatfagaras@yahoo.com

CMYK