MIHAI MUŞAT

GINA STOICA

Transmisii mecanice cu reductoare într-o treaptă
(Indrumar de proiectare)

2004

Conf. dr. ing. MIHAI MUŞAT

Conf. dr. ing.GINA STOICA

Transmisii mecanice cu reductoare într-o treaptă
(Indrumar de proiectare)

CUPRINS
I. Introducere …………………………………………………………….. II. Scheme cinematice ale transmisiilor mecanice ……………………... III. Calculul transmisiilor mecanice ……………………………………. 1. Calculul cinematic şi energetic. Alegerea motorului electric ………. 1.1. Alegerea motorului electric ……………………………………. 1.2. Calculul cinematic ……………………………………………... 1.2.1 Determinarea rapoartelor de transmitere ………………… 1.2.2. Calculul turaţiilor arborilor ……………………………... 1.3. Calcul energetic ……………………………………………….. 1.3.1. Calculul puterilor transmise de arbori …………………... 1.3.2. Calculul momentelor de torsiune transmise de arbori …... 2. Predimensionarea arborilor ………………………………………….. 3. Proiectarea transmisiei prin curele trapezoidale …………………… 4. Predimensionarea angrenajelor ……………………………………… 4.1. Alegerea materialelor pentru roţile dinţate şi a tratamentelor termice sau termochimice …………………………………….. 4.2. Predimensionarea angrenajelor ……………………………….. 4.2.1. Predimensionarea unui angrenaj cilindric exterior cu dinţi înclinaţi ……………………………………………. 4.2.2. Predimensionarea unui angrenaj conic cu dinţi drepţi …. 5. Calculul elementelor geometrice ale roţilor dinţate ………………… 5.1. Elemente geometrice ale roţilor cilindrice cu dinţi înclinaţi ….. 5.2. Elemente geometrice ale roţilor dinţate conice cu dinţi drepţi pentru un angrenaj ortogonal ( Σ = 90o ) ……………………… 6. Calculul forţelor din angrenaje ………………………………………. 6.1. Forţele din angrenajul cilindric cu dinţi înclinaţi ……………... 6.2. Forţele din angrenajul conic cu dinţi drepţi …………………... 7. Verificările angrenajelor …………………………………………….. 7.1. Verificarea încadrării în limitele angrenării şi generării ……… 7.1.1. Verificarea subtăierii dinţilor ………………………….. 7.1.2. Verificarea continuităţii angrenării ……………………. 7.1.3. Verificarea interferenţei dinţilor ………………………. 7.1.4. Verificarea jocului la capul dinţilor …………………… 7.1.5. Verificarea grosimii dinţilor pe cercul de cap …………. 7.2. Verificarea rezistenţei danturii roţilor dinţate ………………… 7.2.1. Verificarea solicitării la piciorul dintelui σ F …………. 7.2.2. Verificarea solicitării de contact hertzian (verificarea la pitting) ………………………………….. 7.3. Relaţii pentru verificarea dimensională a danturii roţilor dinţate …………………………………………………………. 5 5 7 8 8 9 9 10 10 10 11 11 11 18 18 21 21 25 28 28 30 32 32 33 36 36 36 37 37 38 38 39 39 41 43

8. Calculul reacţiunilor. Trasarea diagramelor de momente înconvoietoare şi de torsiune ………………………………………… 9. Alegerea şi verificarea rulmenţilor ………………………………….. 10. Alegerea şi verificarea penelor ……..……………………………….. 11. Alegerea şi verificarea cuplajului ………...………………………… 11.1. Cuplajul elastic cu bolţuri …………………………………... 11.2. Cuplaj cu flanşe …………………………………………….. 12. Verificarea arborilor ………………………………………………… 13. Alegerea lubrifiantului şi a sistemului de ungere a angrenajelor … 14. Calculul termic al reductoarelor cu roţi dinţate …………………... 14.1. Calculul randamentului total al reductorului ………………. 14.2. Calculul temperaturii de funcţionare a reductorului ……….. IV. Elemente constructive privind reductoarele de turaţie cu roţi dinţate cilindrice şi conice …………………………………………... 1. Construcţia roţilor dinţate cilindrice şi conice ………………… 2. Construcţia carcaselor …………………………………………. Bibliografie ………………………………………………………………..

45 46 53 54 54 55 57 62 64 64 65 66 67 75 78

I. INTRODUCERE

Prezenta lucrare reprezintă un ajutor pentru studenţii facultăţilor cu profil mecanic în elaborarea proiectului de an la disciplina Organe de Maşini. Sunt prezentate elementele necesare proiectării unei transmisii mecanice de uz general compusă din reductor cu roţi dinţate cilindrice sau conice, transmisie prin curele trapezoidale şi cuplaj. În elaborarea lucrării autorii au folosit informaţii din lucrarea cu aceeaşi temă “Transmisii mecanice” - îndrumar pentru proiectare, (autori conf. dr. ing. I. D. Filipoiu şi prof. dr. ing. A. Tudor). De un real folos au fost şi materialele puse la dispoziţie de regretatul profesor Rădulescu Gheorghe. Tuturor, autorii le mulţumesc pe această cale. Au fost adoptate notaţii în conformitate cu standardele actuale şi a fost reorganizat întreg materialul care este prezentat în succesiunea logică a elaborării proiectului, prezentul îndrumar fiind doar o introducere în proiectarea transmisiilor mecanice.

II. SCHEME CINEMATICE ALE TRANSMISIILOR MECANICE
Schema de principiu a unei transmisii mecanice a cărei proiectare este elaborată în prezenta lucrare, este indicată în figura 1

Fig.1. Schema de principiu a unei transmisii mecanice (ME - motor electric; TCT - transmisie prin curele trapezoidale; RT - reductor de turaţie cu roţi dintate; C - cuplaj)

Pornind de la această schemă simplă se pot obţine foarte multe variante care diferă prin poziţionarea în spaţiu a elementelor transmisiei, prin tipul roţilor dinţate (cilindrice, conice) şi dispunerea acestora în interiorul reductorului de turaţie, prin numărul de trepte de reducere incluse în reductor, prin tipul cuplajului utilizat (cuplaj elastic cu bolţuri, cuplaj cu flanşe) etc.

17

Prezentul îndrumar tratează cazul transmisiilor mecanice care includ reductor de turaţie cu roţi dinţate cilindrice sau conice cu o treaptă de reducere, conform schemelor prezentate în figura 2a, b.

B 1

D 2

I A
Fig. 2a.

II C

D 1 I A B II 2

C

Fig. 2b. Fig. 2. Scheme cinematice ale unor reductoare de turaţie care folosesc roţi dinţate cilindrice (cu dinţi drepţi sau înclinaţi) şi conice a. Reductor cu roţi dinţate cilindrice b. Reductor cu roţi dinţate conice

În aceste scheme, arborii sunt notaţi cu I şi II (în ordinea parcurgerii de către fluxul energetic), roţile dinţate cu 1 şi 2, iar lagărele cu majuscule: A şi B pentru arborele I, respectiv C şi D pentru arborele II. De menţionat, că pornind de la aceste scheme cinematice se pot obţine

18

mai multe variante constructive de reductoare de turaţie modificându-se planele ce includ axele arborilor.

III. CALCULUL TRANSMISIILOR MECANICE
Datele iniţiale (mărimi de intrare) pentru calculul transmisiei mecanice sunt: turaţia arborelui de ieşire din reductor (de intrare în maşina de lucru) nII (în rot/min) şi puterea la acest arbore PII (în kW). Uneori sunt impuse (sau se aleg înainte de începerea calculelor) turaţia motorului de acţionare nM (în rot/min), raportul de reducere al reductorului de turaţie iRT sau intervalul de funcţionare între două reparaţii Lh (în ore). De asemenea în funcţie de natura maşinii de lucru şi de condiţiile funcţionale se poate alege un coeficient de serviciu (suprasarcină) cS. În cazul unui proiectant de reductoare de uz general, care nu ştie cărei maşini de lucru îi este destinat reductorul proiectat întregul calcul se efectuează considerând cS =1. Proiectantul atenţionează beneficiarul (în caietul de sarcini al reductorului) că nu a ţinut seama în proiectare de eventualele suprasarcini, astfel încât beneficiarul va trebui să comande un reductor proiectat pentru o putere superioară celei nominale a agregatului de lucru (incluzând şi suprasarcina). În calculul prezentat în lucrare nu s-a luat în considerare coeficientul cS (sau s-a considerat cS=1) adoptându-se astfel poziţia unui proiectant de reductoare de uz general. Dacă sunt cunoscute condiţiile funcţionale şi natura maşinii de lucru, în toate etapele calculului se vor introduce puteri (momente de torsiune) de calcul, rezultate prin înmulţirea puterilor (momentelor de torsiune) nominale cu factorul supraunitar cS, ales în cunoştinţă de cauză.

1. CALCULUL CINEMATIC ªI ENERGETIC. ALEGEREA MOTORULUI ELECTRIC

1.1. ALEGEREA MOTORULUI ELECTRIC În funcţie de datele iniţale se determină puterea şi turaţia motorului de antrenare, alegându-se apoi tipul şi caracteristicile funcţionale, precum şi dimensiunile acestuia din cataloagele firmelor producătoare. Puterea necesară a motorului PM se obţine ţinînd cont de puterea la ieşirea din reductor PIII şi de pierderile energetice ale elementelor componente ale transmisiei exprimate prin randamentele acestora:

19

PM =

ηtot

PII

=

PII
2 ηTCT ⋅η r ⋅ η a12

(1)

unde: ηtot – este randamentul total al transmisiei mecanice; ηTCT - randamentul transmisiei prin curele trapezoidale;

η r - randamentul unei perechi de rulmenţi (poate fi înlocuit prin η l -randamentul unei perechi de lagăre cu alunecare în cazul adoptării soluţiei de rezemare a arborilor pe lagăre cu alunecare) η a12 - randamentul angrenajului (format din roţile dinţate 1 şi 2)
În tabelul 1 sunt indicate valori orientative ale randamentelor cuplelor de frecare dintr-o transmisie mecanică.
Tabel 1

Randamentele unor cuple de frecare Cuple de frecare Angrenaj cilindric Angrenaj conic Transmisie prin curele trapezoidale Pereche de rulmenţi Pereche de lagăre cu alunecare Randamentul 0,97 ….. 0,99 0,96 ….. 0,98 0,94 ….. 0,97 0,99 …. 0,995 0,98 …...0,99

Evident că un calcul acoperitor presupune calcularea puterii necesare a motorului de antrenare folosind valori la limitele inferioare ale intervalelor menţionate pentru randamente. Alegând (dacă nu a fost impusă prin temă) turaţia la mers în gol a motorului electric se alege din cataloagele firmelor producătoare motorul adecvat. Anexa 1 prezintă pricipalele caracteristici funcţionale şi dimensionale ale unor motoare electrice asincrone. Indiferent de mărimea motorului ales, puterea care va fi utilizată în calculele ulterioare PM va fi cea determinată pe baza puterii necesare la maşina de lucru conform relaţiei (1), iar turaţia va fi cea de mers în sarcină nM luată din tabelele anexei 1. 1.2 CALCULUL CINEMATIC 1.2.1 DETERMINAREA RAPOARTELOR DE TRANSMITERE Raportul de transmitere total al transmisiei mecanice este: itot = n M / n II Se poate scrie: itot = iTCT ⋅ i RT adică i RT = itot / iTCT unde iRT este raportul de transmisie al reductorului de turaţie.
20

(2) (3)

Raportul iRT se identifică cu raportul reductorului: i RT = i12

(4)

Pentru un angrenaj cilindric raportul de transmitere recomandat este între 2,5 şi 6,3 (max 10), iar pentru cel conic între 2 şi 5 (max 6,3). Valorile nominale ale rapoartelor de transmitere parţiale sunt standardizate în STAS 6012-82, tabelul 2 prezentând un extras din acest standard.
Tabel 2

Rapoarte de transmitere nominale (extras STAS 6012 – 82) I 1,00 1,25 1,60 II 1,00 1,12 1,25 1,40 1,60 1,80 3,15 2,50 I 2,00 II 2,00 2,24 2,50 2,80 3,15 3,55 6,30 5,00 I 4,00 II 4,00 4,50 5,00 5,60 6,30 7,10

1.2.2 CALCULUL TURAºIILOR ARBORILOR

ªtiind turaţia în sarcină a motorului n M şi rapoartele transmisiei prin curele iTCT şi ale angrenajului i12 , putem calcula turaţiile celor doi arbori: n I = n M / iTCT ; n II = n I / i RT (5) Potrivirea doar aproximativă a turaţiei arborelui de ieşire din reductor n II , cu cea dată prin tema de proiectare, se datoreşte alegerii unor rapoarte parţiale standardizate al căror produs nu este totdeauna egal cu i RT dat de relaţia (3), ci are o valoare apropiată de acesta. Într-o etapă ulterioară a calculului (la alegerea finală a numerelor de dinţi pentru cele patru roţi dinţate) se va impune condiţia ca raportul de transmitere efectiv al reductorului să nu difere de cel rezultat din temă, dat de relaţia (3), cu mai mult de 3% pentru a nu introduce modificări apreciabile ale turaţiei de ieşire din reductor n II faţă de valoarea dată prin temă, modificări care pot perturba funcţionarea maşinii de lucru. 1. 3. CALCUL ENERGETIC 1.3.1. CALCULUL PUTERILOR TRANSMISE DE ARBORI Pornind de la puterea de ieşire din reductor PII (dată prin temă) calculăm puterile primite de fiecare din arborii transmisiei:
21

puterea primită de arborele I: PII PI =

η rη a12

puterea primită de arborele motorului: P PII PM = I = 2 ηTCT ηTCT ⋅ η a ⋅ η r 12

(6)

1.3.2. CALCULUL MOMENTELOR DE TORSIUNE TRANSMISE DE ARBORI Se utilizează relaţia (în care puterea se introduce în Kw, iar turaţia în rot/min): PM ( I , II ) M tt = 955 ⋅ 10 4 ⋅ [N mm] M ( I , II ) n M ( I , II )

(7)

2. PREDIMENSIONAREA ARBORILOR
Arborii reductorului sunt supuşi la torsiune şi încovoiere. În această fază a proiectării, încovoierea nu poate fi luată în calcul datorită necunoaşterii forţelor ce încarcă arborii şi nici a distanţelor dintre reazeme şi dintre forţe şi reazeme. Ca urmare, pentru a obţine nişte valori orientative ale diametrelor arborilor se va face predimensionarea acestora la torsiune, iar pentru a ţine cont de existenţa încovoierii se va lucra cu valori admisibile τ at reduse (uzual τ at = 10…..12 N/mm2 pentru arborii I şi II). Relaţia de predimensionare este: M τ t = t ≤ τ at de unde rezultă: πd 3 16 16M t ( I , II ) d I , II = 3 π ⋅ τ at

(8)

Pentru arborii de intrare (I) şi de ieşire (II) din reductor se va ţine seama şi de prevederile STAS privind capetele de arbori prezentate în anexa 2 şi anume: STAS 8724/2 – 71 (dimensiuni) şi respectiv STAS 8724/3 – 74 (momente transmisibile). De asemenea pentru capătul arborelui II pe care se montează cuplajul se vor consulta STAS 5982/6 – 81 – cuplaj elastic cu bolţuri (Anexa 3) sau STAS 769 – 73 – Cuplaj cu flanşe (Anexa 4).

22

3. PROIECTAREA TRANSMISIEI PRIN CURELE TRAPEZOIDALE /13/
Calculul transmisiei prin curele trapezoidale cu arbori paraleli este stadardizat (STAS 1163 – 71). Mărimile de intrare sunt: puterea la arborele motorului de antrenare) Pc = PM (kW), turaţia roţii conducătoare n1 = nM (rot/min), raportul transmisiei prin curele iTCT (sau turaţia roţii conduse n2 ).

Etapele calculului sunt: a – Alegerea tipului curelei se face pe baza nomogramei din figura 3 pentru curele trapezoidale înguste, în funcţie de puterea la arborele motor PM şi de turaţia roţii conducătoare n1 = nM . Se preferă utilizarea curelelor trapezoidale înguste care conduc la un gabarit mai mic al transmisiei decât curele clasice. Pentru profilele de curele situate pe nomograme în apropierea frontierelor dintre domenii se recomandă alegerea tipului de curea de sub linia oblică. În tabelul 3 sunt indicate elementele geometrice ale secţiunii curelelor şi lungimile lor primitive.

Fig. 3 a. Nomograma pentru alegerea curelelor trapezoidale înguste /13/

23

γ/2 β1 Fa Fa β2

A
Fig. 3 b. Forţele din curelele trapezoidale înguste

b – alegerea diametrului primitiv al roţii mici D p1 se face funcţie de tipul curelei respectându-se indicaţiile din STAS 1162-67., tabelul 4 prezentând un extras din acest standard. c – calcularea diametrului primitiv al roţii mari se face cu relaţia: D p2 = iTCT ⋅ D p1 1162 – 67) Dacă se foloseşte rolă de întindere diametrul acesteia se va lua D p0 = (1...1,5) D p1 d – se alege preliminar distanţa dintre axe A: 0,7( D p1 + D p2 ) ≤ A ≤ 2( D p1 + D p2 ) e – unghiul dintre ramurile curelei: D p − D p1 γ = 2 arcsin 2 2A f – unghiul de înfăşurare pe roata mică de curea: (10) (9)

Dacă nu există restricţii, se rotunjeşte la valoarea cea mai apropiată din tabelul 4. (STAS

(11)

β1 = 180o − γ ,iar pe roata mare β 2 = 180o + γ
g – lungimea primitivă a curelei:

+ (12) L p = 2 A cos + ( β1 ⋅ D p1 + β 2 ⋅ D p2 ) ≈ 2 A + 2 360 2 4A Lungimea primitivă a curelei se rotunjeşte la valoarea standardizată cea mai apropiată (tabel 3). Pentru valoarea standardizată aleasă pentru L p se recalculează, A folosind relaţia (12),
precum şi γ , β1, β 2 . h – viteza periferică a curelei: πDp1 ⋅ n1 (m/s) v= 60000 (13)

γ

π

π ( D p1 + D p2 )

( D p2 − D p1 ) 2

Curea trapezoidală îngustă

STAS 7192-83

24

Tabel 3

Curele trapezoidale. Dimensiuni si lungimi primitive
Tip Curea Dimensinile caracteristice ale sectiunii lpxh SPZ SPA SPB 16x15 SPC Lungimi primitive Lp , mm 8,5x8,0 11,0x10 14,0x13 16,0x15 19,0x18 De preferat De evitat 400 2500 450 2800 8±0,4 10±0,5 13±0,5 15±0,5 18±0,6 500 3150 560 3550 2,0 2,8 3,5 4,0 4,8 630 4000 710 4500 800 5000 900 5600 40±0,1 a mm h± δ h mm Dmax mm Minim 630 800 1250 1600 2000 1000 6200 1120 7100 ∝ grade Lungimi primitive Lp mm Maxim 3550 4500 8000 10000 12500 1250 8000 1400 9000 71 100 160 200 224 1600 10000 1800 11200 0,54 0,90 1,50 1,98 2,78 2000 12500 2240 mm Dp min Sectiunea curelei Ac cm2

⎛ Lp ⎛ b ⎞ α ⎞ 2 ⎟ Observaţie: Secţiunile curelei sunt calculate cu relaţia: Ac = ⎜ ⎜ h + ⎜ 2 h − 1⎟tg 2 ⎟h ⎠ ⎝ ⎝ ⎠
Exemple de notare: SPA 2000; STAS 7192-83 (curea trapezoidală îngustă tip SPA, având lungimea primitivă Lp=2000 mm)

Tabel 4

Seria diametrelor primitive ale roţilor de curea D p (mm).
63 450 71 500 80 560 90 630 112 710 125 800 140 900 160 1120 180 1250 200 1400 224 1600 250 1800 280 2000 315 2500 400

Se recomandă ca viteza periferică a curelei să nu depăşească 30 m/s la curelele trapezoidale clasice şi 40 m/s la curelele înguste.

25

i – numărul de curele (preliminar) se calculează cu relaţia: c f ⋅ Pc z0 = cL ⋅ cβ ⋅ P0

(14)

în care: cL - coeficient de lungime care se alege din tabelul 5 funcţie de lungimea primitivă a curelei L p .
c f - coeficient de funcţionare care se alege funcţie de natura maşinii motoare şi a celei

de lucru. Vom considera, ca şi în cazul coeficientului c s o valoare c f = 1 .
Tabel 5

Coeficient de lungime CL Lungimea primitiva a curelei Lp [mm] Tipul curelei SPB SPC

SPZ SPA 400 450 500 560 630 0,82 710 0,84 800 0,86 0,81 900 0,88 0,83 1000 0,9 0,85 1120 0,93 0,87 1250 0,94 0,89 1400 0,96 0,91 1600 1,00 0,93 1700 1,01 0,94 1800 1,01 0,95 2000 1,02 0,96 2240 1,05 0,98 2500 1,07 1,00 2800 1,09 1,02 3150 1,11 1,04 3550 1,13 1,06 3750 1,07 4000 1,08 cβ - coeficient de înfăşurare dat de relaţia: cβ = 1 − 0,003(180 − β1 )

0,82 0,84 0,86 0,87 0,88 0,90 0,92 0,94 0,96 0,98 1,00 1,01 1,02

0,82 0,86 0,88 0,90 0,92 0,93 0,94

P0 - puterea nominală transmisă de o curea se alege din tabelele cuprinse în anexa 5 (extras din STAS 1163-71). Pentru valori intermediare ale parametrilor n1 , D p1 şi i se va folosi
interpolarea liniară. z0 - rezultat poate fi întreg sau fracţionar. Numărul final de curele:
26

z z= 0 cz
unde cz este coeficientul numărului de curele dat în tabelul 6.
Tabel 6

Coeficientul numărului de curele cz Numărul de curele z0 cz 2…3 0,95 4….6 0,90 peste 6 0,85 Numărul rezultat z se rotunjeşte la valoare întreagă. Se recomandă ca z ≤ 8 .

j - Frecvenţa îndoirii curelelor se calculează cu relaţia
f = 103 ⋅ x ⋅
v Lp
(Hz) (15)

unde: x – numărul roţilor de curea ale transmisiei v – viteza periferică a curelei dată de (13), în m/s. L p - lungimea primitivă a curelei (valoarea standardizată aleasă), în mm. Se recomandă ca frecvenţa îndoirilor să nu depăşescă 40 Hz la curele cu inserţie reţea, respectiv 80 Hz la curele cu inserţie şnur.

k – forţa periferică transmisă:
P F = 103 ⋅ c v
(N) (16)

Forţa de întindere iniţială a curelei ( F0 ) şi cea de apăsare pe arbori ( Fa ) sunt egale cu:

F0 = Fa = (1,5.....2) F

(N)

(17)

Roţile pentru curele trapezoidale sunt standardizate în STAS 1162 – 84 care stabileşte forma, dimensiunile şi metodele de verfificare geometrică ale canalelor roţilor. Figura 4 prezintă forma şi principalele dimensiuni ale canalelor roţilor pentru curele trapezoidale, iar tabelul 7, dă elementele geometrice ale acestor canale.

27

B f lp n De m α e r

Dp

Fig.4. Dimensiunile canalelor roţilor de curea /13/

Tabel 7

Elemente geometrice ale canalelor roţilor pentru curele trapezoidale Secţiunea canalului Tipul curelei trapezoidale clasice (STAS 1164-67) Tipul curelei trapezoidale înguste (STAS 7192-65) lp
nmin mmin

Y

Z

A

B

C

D

E

Y

Z

A

B

C

D

E

-

SPZ

SPA

SPB

SPC

-

-

5,3 1,6 4,7
7 ±1

8,5 2,5 9
8 ±1
12 ± 0,3
340 ± 10

11 3,3 11
2 10+1 −

14 4,2 14
2 12,5+1 −

19 5,7 19
2 17 +1 −

27 8,1 19,9
2 24+1 −

32 9,6 23,4
4 29+1 −

f e

α
r

25,5 ± 0,5 37 ± 0,6 44,5 ± 0,7 360 ± 10 380 ± 10 380 ± 10 380 ± 10 380 ± 30′ 380 ± 30′ 380 ± 30′

8 ± 0,3

15 ± 0,3
340 ± 10

19 ± 0,4

320 ± 10

340 + 10

360 ± 30′

380 + 30′

0,5

0,5

1,0

1,0

1,5

2,0

2,0

Lăţimea roţii de curea va fi egală cu: B = ( z − 1)e + 2 f

28

4. PREDIMENSIONAREA ANGRENAJELOR /4, 5, 6, 10, 11, 12/
4. 1. ALEGEREA MATERIALELOR PENTRU ROºILE DINºATE ªI A TRATAMENTELOR TERMICE SAU TERMOCHIMICE Roţile dinţate cilindrice (cu dinţi drepţi sau înclinaţi) şi conice care intră în compunerea reductoarelor de turaţie sunt organe de maşini puternic solicitate. Principalele solicitări (pentru care de altfel se face şi calculul de rezistenţă) sunt solicitarea de încovoiere la piciorul dintelui (efort unitar, σ F ) şi solicitarea hertziană la contactul flancurilor (efort unitar, σ H ), ambele solicitări fiind variabile în timp după cicluri de tip pulsator. Ca urmare, pentru proiectarea angrenajelor trebuie cunoscute atât caracteristicile mecanice de uz general ale materialelor utilizate (limita de rupere, limita de curgere, duritatea etc. ), cât şi valorile rezistenţelor la oboseală pentru solicitările anterior menţionate ( σ F lim şi σ H lim ), rezistenţe determinate prin încercări efectuate pe epruvete roţi dinţate şi standuri de încercare specializate. Roţile dinţate utilizate în construcţia de maşini pot fi realizate din oţeluri laminate, forjate sau turnate, din fonte, din aliaje neferoase (bronzuri, alame, aliaje de aluminiu etc.), iar uneori chiar din mase plastice. În construcţia reductoarelor de turaţie se folosesc uzual oţelurile laminate sau forjate pentru construcţia roţilor dinţate cilindrice şi conice. Oţelurile folosite pentru construcţia roţilor dinţate cilindrice şi conice pot fi împărţite, funcţie de tratamentul termic sau termochimic la care sunt supuse, în două grupe: - oţeluri de îmbunătăţire sau normalizate pentru care duritatea Brinell a flancului dintelui după tratament este sub 3500 N/mm2; - oţeluri pentru durificare care sunt supuse unor tratamente termice (călire cu flacără sau CIF) sau termochimice (cementare, nitrurare) care fac ca duritatea Brinell a flancului dintelui după tratament să fie mai mare de 3500 N/mm2. Angrenajele realizate din oţeluri de îmbunătăţire au dimensiuni mai mari decât cele confecţionate din oţeluri durificate care lucrează în condiţii similare de sarcină şi turaţie datorită rezistenţei inferioare la pitting. Aceste angrenaje sunt însă mai ieftine datorită tehnologiei mai simple. Ca urmare, se folosesc oţeluri pentru îmbunătăţire acolo unde gabaritul mai mare al roţilor nu creează probleme. Roţilor mari a căror durificare şi rectificare este dificilă, li se aplică, de asemenea, tratament termic de îmbunătăţire. În cazul reductoarelor, dorinţa de obţinere a unor utilaje compacte a condus la tendinţa actuală de utilizare a roţilor dinţate executate din oţeluri care se durifică prin tratamente termice sau termochimice, reducerea gabaritului şi a consumului de material prevalând asupra
29

creşterii costului execuţiei tehnologice. Soluţia modernă constă în utilizarea unor tratamente ce durifică doar stratul superficial, miezul dintelui rămânând moale. Se îmbină astfel avantajele creşterii durităţii stratului superficial legate de mărirea rezistenţei la uzare în general şi la pitting în special, cu cele conferite de tenacitatea danturii ( ce conferă rezistenţă la şocuri şi conformabilitate în cazul unor contacte defectuoase ale dinţilor) asigurată de menţinerea durităţii reduse a miezului dintelui. Tabelul 8 prezintă principalele mărci de oţeluri utilizate pentru executarea roţilor dinţate cilindrice şi conice ale reductoarelor precum şi caracteristicile mecanice ale acestora necesare în calculul angrenajelor.

30

Tabel 8 / 4 /

Oţeluri recomandate pentru construcţia roţilor dinţate cilindrice şi conice ale reductoarelor /4/
Duritatea Materialul STAS Tratamentul termic sau termochimic miez Flanc Rezistenţa la rupere , σ r Limita de curgere,

(HB )

(HRC )

(N / mm 2 )
500 ÷ 620 700 ÷ 850 620

(N / mm 2 )
270 ÷ 300 340 ÷ 370 360

σc

Rezistenţa limtă de rupere la oboselă la piciorul dintelui

Presiunea hertziană limită la oboseală,

OL 50 OL 70 OLC 45*

500/2-80 500/2-80 880-88

Normalizat Normalizat Îmbunătăţire Călire cu flacără sau CIF Îmbunătăţire Călire cu flacără sau CIF Îmbunătăţire Călire cu flacără sau CIF Nitrurare Îmbunătăţire Îmbunătăţire Călire cu flacără sau CIF Nitrurare Îmbunătăţire Cementare Cementare Cementare Cementare

HB = 150 ÷ 170 HB = 200 ÷ 220 HB = 220 ÷ 260 200 ÷ 260 50 ÷ 57
HB = 200 ÷ 300 200 ÷ 300 50 ÷ 57 HB = 270 ÷ 320 270 ÷ 320 50 ÷ 57
270 ÷ 320

0,4 HB + 100 0,4 HB + 100 0,4 HB + 140 160 ÷ 170
0,4 HB + 140 180 ÷ 190 0,4 HB + 155 230 ÷ 290
250 ÷ 350 0,4 HB + 155 0,4 HB + 155 230 ÷ 290 250 ÷ 350 0,4 HB + 155 140 ÷ 150 370 ÷ 440 380 ÷ 450 390 ÷ 460

(N / mm 2 )

σ

f lim

(N / mm 2 )
1,5 HB + 120 1,5 HB + 120 1,5HB + 200 20 HRC + 10
1,5HB + 200 20 HRC + 20 1,8HB + 200 20 HRC + 60
20 HRC 1,8HB + 200 1,8HB + 200 20 HRC + 60 20 HRC 1,8HB + 200 24 HRC 25,5 HRC 25,5 HRC 25,5 HRC

σ H lim

OLC 55

880-88

720

420

41 MoCr11*

791-88

950

750

50 VCr 11 40 Cr 10

791-88 791-88

52 ÷ 60 HB = 270 ÷ 320 HB = 240 ÷ 340 240 ÷ 340 50 ÷ 57
240 ÷ 340

950 1000

800 800

34 MoCrNi 15 OLC 15* 15 MoMnCr 12 18 MoCrNi 13 21 MoMnCr 12

791-88 880-88 791-88 791-88 791-88

50 ÷ 57 HB = 310 ÷ 330 120 ÷ 140 55 ÷ 63 280 ÷ 320 55 ÷ 63 300 ÷ 330 55 ÷ 63 300 ÷ 350 55 ÷ 63
20

1100 390 850 950 1100

900 280 650 750 850

4.2. Predimensionarea angrenajelor 4.2.1. Predimensionarea unui angrenaj cilindric exterior cu dinţi înclinaţi La predimensionarea angrenajului cilindric cu dinţi înclinaţi se determină distanţa dintre axe a, modulul normal mn , unghiul de înclinare a danturii β , numerele de dinţi ale celor două roţi şi coeficienţii de deplasare a danturilor roţilor (în cazul roţilor cu dantura modificată). Principalele etape ale calculului sunt: a – Determinarea distanţei dintre axele roţilor a. Folosind relaţia de calcul la solicitarea hertziană (pitting) pentru dimensionare se obţine distanţa minimă dintre axe conform relaţiei:

a ≥ (1 + u ) 3

K A KV K Hβ M t pinion 2uΨa

⎛ ⎜ Z M Z H Zε ⎜ ⋅⎜ σ ⎜ H lim ⋅ K HN Z R ZW ⎜ S ⎝ H

⎞ ⎟ ⎟ ⎟ ⎟ ⎟ ⎠

2

(18)

z în care: u = mare - raportul numerelor de dinţi ( u > 1 ); pentru angrenajele reductoare u = i zmic
(raportul de transmitere), i fiind ales anterior (paragraful 1.2). K A - factorul sarcinii dinamice exterioare dependent de natura maşinii motoare şi a celei de lucru; în cazul proiectării unor reductoare de uz general K A = 1 . KV - factorul dinamic interior; la predimensionare se va lua KV = 1,1 K Hβ - factorul repartiţiei longitudinale a sarcinii pentru solicitarea hertziană; la predimensionare K Hβ =1,15 M t pinion - momentul de torsiune la arborele roţii conducătoare (pinion)

Ψa - coeficient de lăţime definit prin Ψa =
alege din anexa 6.
ZM

b (unde b este lăţimea roţii dinţate), care se a
unde
1 1⎛ 1 1 ⎞ ⎟ , E1, E2 , E = ⎜ + E 2 ⎜ E1 E2 ⎟ ⎝ ⎠

- factorul de material: Z M = 0,35 E

reprezentând modulele de elasticitate longitudinale ale roţii 1 (E1), roţii 2 (E2) respectiv modul de elasticitate echivalent (E ); pentru angrenaje alcătuite din roţi de oţel: Z M = 271 N mm2 Z H − factorul punctului de rostogolire; la predimensionare se va lua Z H = 1,77 . Z ε − factorul lungimii de contact; la predimensionare Z ε = 1 .

σ H lim − efort unitar limită la solicitarea hertziană, dependent de natura materialului
pinionului şi de tratamentul termic sau termochimic aplicat (v. tabel 8). S H − factor de siguranţă la solicitarea hertziană; la predimensionare se poate utiliza valoarea minimă S H = 1,25 .
21

K HN − factorul numărului de cicluri de solicitare pentru solicitarea hertziană; în cazul proiectării angrenajelor pentru durată de funcţionare nelimitată K HN = 1 . Z R − factor de rugozitate; la predimensionare Z R = 1 . Z w − factorul raportului durităţii flancurilor; la predimensionare Z w = 1 .
Valoarea distanţei dintre axe dată de relaţia (18) se standardizează conform prevederilor STAS 6055-82 din care este prezentat un extras în anexa 7; ca principiu se alege valoarea standardizată superioară celei rezultate din calcul, dar dacă valoarea de calcul depăşeşte cu mai puţin de 5% o valoare standard se poate alege această valoare (inferioară valorii de calcul). În cazul reductorului coaxial (varianta b din figura 2) se vor calcula distanţele dintre axe minime necesare celor două trepte şi se va alege din STAS o valoare mai mare sau egală cu cea mai mare din cele două valori de calcul. b - Determinarea modulului normal al roţilor dinţate mn Modulul normal minim necesar al danturii roţilor se obţine pe baza condiţiei de rezistenţă la solicitarea la oboseală la piciorul dintelui. Se obţine următoarea relaţie: mn ≥ M t pinion (1 + u )K A KV Kα K Fβ YF Yβ Ψa ⋅ a ⋅
2

σ Flim
SF

(19)

⋅ K FN YsYFx

în care semnificaţia factorilor care nu au apărut anterior este: Kα − factor de repartiţie frontală a sarcinei; la predimensionare Kα = 1 . K Fβ − factor de repartiţie longitudinală a sarcinii pentru solicitarea la piciorul dintelui; la predimensionare K Fβ = 115 . ,

YF − factor de formă; la predimensionare se ia estimativ YF = 2,25 . Yβ − factorul unghiului de înclinare; la predimensionare Yβ = 1 .
a - distanţa dintre axe (valoarea standardizată aleasă anterior) σ F lim − efort unitar limită pentru solicitarea la oboseală la piciorul dintelui; se ia funcţie de materialului pinionului. S F − factor de siguranţă pentru solicitarea la piciorul dintelui; la predimensionare se foloseşte valoarea minimă S F = 1,5 . K FN − factorul numărului de cicluri de solicitare pentru solicitarea la piciorul dintelui; în cazul proiectării angrenajelor pentru durată de funcţionare nelimitată se va lua K FN = 1 . Ys − factorul concentratorului de eforturi; la predimensionare Ys = 1 . YFx − factor dimensional, la predimensionare YFx = 1 . Ceilalţi factori ( Ψa , K A , KV ) se vor lua cu aceleaşi valori ca la punctul anterior. Valoarea rezultată din calcul pentru modulul normal mn se standardizează conform STAS 822-82 (anexa 7). Dacă din calcul rezultă o valoare mn sub 1 mm se va adopta mn =1 mm. Ca principiu se adoptă din STAS valoarea imediat superioară modulului de calcul; putem însă adopta şi valoarea standardizată imediat inferioară valorii de calcul dacă diferenţa dintre ele este sub 5% din valoarea standardizată.
22

c - Stabilirea unghiului de înclinare a dinţilor β . Se recomandă alegerea unei valori a unghiului de înclinare a danturii β (exprimat în grade) cuprinsă în intervalul 8o ; 20o . Pentru reducerea numărului de reglări ale maşinilor de danturat se recomandă folosirea următoarelor valori:

[

]

β = 15o (12 o ) − pentru roţi dinţate executate din oţeluri de îmbunătăţire sau
normalizate (având duritatea Brinell a flancului sub 3500 N/mm2).

β = 10o − pentru

roţi

dinţate

executate

din

oţeluri

durificate

superficial

(HB flanc ≥ 3500 N / mm 2 ). d - Stabilirea numărului de dinţi ai pinionului z1 . Folosind valorile distanţei dintre axe şi modulului normal de la punctele a şi b se calculează numărul maxim de dinţi ai pinionului: 2a cos β z1 max = (20) mn (1 + u ) Se va alege apoi pentru pinion un număr de dinţi z1 care să satisfacă următoarele condiţii: - număr întreg inferior lui z1max , calculat cu relaţia (20). - z1 ≥ 14 ; dacă această condiţie nu este îndeplinită se majorează distanţa dintre axe la valoarea standardizată imediat superioară celei alese iniţial şi se recalculează mn şi z1max . - dacă z1 ∈[14; 17] se va alege o deplasare pozitivă a danturii care să evite subtăierea. - dacă din calcul rezultă pentru pinion un număr de dinţi z1max mare

( z1max >24...50(80)) din considerente de precizie de execuţie, se adoptă un număr de dinţi z1 mai mic şi anume: z1 ≈ z1max dacă z1max ≤ 25 z1 = 24K27 dinţi dacă z1 max ∈ (25;35] z1 = 27K30 dinţi dacă z1 max ∈ (35;45] z1 = 30K35 dinţi dacă z1 max ∈ (45;80] e - Alegerea finală a modulului normal mn al danturii şi a numerelor de dinţi ai celor două roţi ( z1 şi z2 ) Se recalculează modulul normal mn cu relaţia: 2a cos β mn = (21) z1(1 + u ) Valoarea dată de relaţia (21) se standardizează (în conformitate cu cele prezentate la punctul b). 2a cos β Se recalculează z1 = alegându-se pentru z1 o valoare întreagă imediat mn (1 + u ) inferioară celei de calcul. Se calculează z2 = u ⋅ z1 şi se alege z2 ∈ N . Se recomandă ca z2 să

23

nu se dividă la z1 (iar dacă este posibil z1 şi z2 să fie prime între ele); această condiţie este îndeplinită uzual prin adăugarea sau scăderea unui dinte la z2 . f - Calculul raportului de transmitere efectiv al angrenajului: z ief = 2 z1

(22)

După predimensionarea ambelor angrenaje se va face o verificare a raportului de transmitere efectiv al reductorului: z z i RTef = 2 ⋅ 4 (23) z1 z3 verificându-se condiţia ca abaterea acestuia faţă de valoarea rezultată din tema de proiectare i RT (v.pct 1.2) să nu depăşească 3%:
Δi = i RTef − i RT ⋅ 100% ≤ 3% i RT

(24)

Dacă nu este îndeplinită condiţia (24) se modifică numerele de dinţi alese la punctul e. g. - Calculul deplasării danturii Prin deplasarea danturii roţilor cilindrice, se urmăreşte obţinerea unor avantaje cum ar fi: creşterea capacităţii portante, evitarea subtăierii, creşterea gradului de acoperire. De asemenea, prin deplasarea danturii se aduce distanţa de referinţă dintre axe a 0 (corespunzătoare angrenajului realizat din roţi cu dantură nedeplasată) la o valoare standardizată. De obicei se utilizează deplasarea pozitivă (coeficient de deplasare x > 0) care conduce la creşterea lăţimii bazei dintelui (şi implicit a rezistenţei dintelui la încovoiere). Pentru stabilirea valorilor coeficienţilor deplasărilor de profil ai celor două roţi se parcurg următoarele etape (calculul se va face cu cinci zecimale exacte): - se calculează distanţa de referinţă dintre axe: m (z + z ) a0 = n 1 2 (25) 2 cos β

a 0 trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: a 0 ≤ a STAS ales la punctul a pentru a avea deplasare pozitivă a danturii. a STAS − a 0 ∈ (0,4 mn ; 1,3 mn ) pentru ca deplasarea pozitivă să îşi producă
efectele benefice, dar ascuţirea capului dintelui să nu fie exagerată. Dacă aceste condiţii nu sunt satisfăcute se modifică numărul de dinţi la roata condusă z2 sau chiar modulul normal ales din STAS (reluând calculul de la punctul c). - se calculează unghiul de presiune pe cilindrul de divizare în plan frontal α t

α t = arctg ⎜

⎛ tgα n ⎞ ⎟ ⎝ cos β ⎠

(26)

unde α n − unghi de presiune pe cilindrul de divizare în plan normal α n = α 0 = 20o ( α 0 − unghiul profilului de referinţă).

24

- unghiul de angrenare în plan frontal α wt (unghi de presiune pe cilindrul de rostogolire în plan frontal):

α wt = arccos⎜ ⎜

⎛ a0 ⎞ ⋅ cosα t ⎟ ⎟ ⎝ aSTAS ⎠

(27)

- suma coeficienţilor deplasărilor celor două roţi: invα wt − invα t xs = x1 + x2 = ( z1 + z2 ) ⋅ 2tgα n unde: invα = tgα −

(28)

αo (29) 180 Repartizarea coeficienţilor deplasărilor de profil pe cele două roţi se face cu ajutorul diagramei din anexa 8. Se recomandă să se determine din diagramă x1 şi apoi să se calculeze x2 : x2 = xs − x1 = ( x1 + x2 ) − x1 (30)
4.2.2. PREDIMENSIONAREA UNUI ANGRENAJ CONIC CU DINºI DREPºI La predimensionarea unui angrenaj conic se determină diametrul de divizare al pinionului şi modulul danturii pe conul frontal exterior ( d1 , respectiv m) şi numerele de dinţi ale celor două roţi ( z1 şi z2 ). Se va aborda doar cazul roţilor conice cu dinţi drepţi cu dantura nedeplasată. Se parcurg următoarele etape: a. Calculul diametrului de divizare al pinionului conic pe conul frontal exterior d 1 Pe baza calculului la solicitare hertziană (pitting) se dimensionează diametrul de divizare al pinionului pe conul frontal median d m1 :

π

⎛ ⎞ ⎜ ⎟ 4 M tpinion ⋅ K A ⋅ KV ⋅ K Hβ ⎜ ZM ⋅ ZH ⎟ ⋅ d m1 ≥ 3 ⎜ σ H lim ⎟ ΨRm ⋅ u ⋅ K HN ⋅ Z R ⋅ Z w ⎟ ⎜ ⎝ SH ⎠
în care:

2

(31)

M tpinion − moment de torsiune la arborele pinionului

K A − factorul sarcinii dinamice exterioare; la proiectarea unor reductoare de uz general se va lua K A = 1 . KV − factor dinamic interior; la predimensionare KV = 115 . , K Hβ − factorul repartiţiei longitudinale a sarcinei pentru solicitarea hertziană: la
predimensionare K Hβ = 1,35 .

ΨRm − coeficient de lăţime: ΨRm =

b = 0,3K0,35 unde b − lăţimea roţii conice, iar Rm

Rm − lungimea medie a generatoarei conului de divizare.

25

z u = mare − raportul numerelor de dinţi; pentru angrenaje reductoare u = i (ales la z mic
pct. 1.2)

Z M − factor de material; în cazul ambelor roţi executate din oţel Z M = 271 N/mm2 . Z H − factorul punctului de rostogolire; la predimensionare Z H = 1,77 . σ H lim − efort unitar limită la solicitarea hertziană, dependent de materialul pinionului şi de tratamentul termic sau termochimic aplicat. (v. tabel 8) S H − factor de siguranţă la solicitarea hertziană; la predimensionare se poate utiliza valoarea minimă S H = 1,5 . K HN − factorul numărului de cicluri la solicitarea hertziană; pentru angrenaje cu durată nelimitată de funcţionare se va lua K HN = 1 . Z R − factor de rugozitate; la predimensionare Z R = 1 . Z w - factorul raportului durităţii flancurilor; la predimensionare Z w =1.
Se calculează apoi diametrul de divizare al pinionului pe conul frontal exterior d1 (care se rotunjeşte la număr întreg de milimetri): d1 = d m1(1 + 0,5ΨRm ) (32) b. Calculul modulului pe conul frontal exterior m. Se dimensionează modulul pe conul frontal median mm pe baza relaţiei de calcul a efortului la piciorul dintelui. Se obţine relaţia:

mm =
în care:

4 M tpinion ⋅ K A ⋅ KV ⋅ K Fβ ⋅ Kα ⋅ YF ⋅ sin δ1
2 σ ΨRm ⋅ d m F lim 1 SF

(33)

⋅ K FN ⋅ Ys ⋅ YFx

K Fβ − este factorul repartiţiei longitudinale a sarcinei pentru solicitarea la piciorul
Kα − factorul repartiţiei frontale a sarcinii; la predimensionare Kα = 1 .

dintelui; la predimensionare se va lua K Fβ = 1,35 .

YF − factor de formă care se alege din diagrama din anexa 9 pentru x=0 (dantură nedeplasată) şi pentru un număr de dinţi ai pinionului ales estimativ z1 = 12K 21 ; dacă la terminarea predimensionării numărul de dinţi z1 va diferi apreciabil de cel estimat aici, se va
relua calculul de la acest punct. Dacă numărul final de dinţi va fi egal sau apropiat de cel estimat se va continua calculul. δ1 - semiunghiul la vârf al conului de divizare al pinionului care este dat de relaţia: sin Σ tgδ1 = (34) i + cos Σ unde Σ - este unghiul dintre axele roţilor ce compun angrenajul conic. În cazul particular, dar cel mai des întâlnit, al angrenajului conic ortogonal Σ = 90o şi rezultă: 1 δ1 = arctg i
26

(35)

σ Flim - efortul unitar limită pentru solicitarea la piciorul dintelui al materialului
pinionului (v. tabel 8).
S F - factor de siguranţă pentru solicitarea la piciorul dintelui; la predimensionare se va

lua valoarea minimă S F = 2 K FN - factorul numărului de cicluri pentru solicitarea la piciorul dintelui; pentru angrenaje cu durată de funcţionare nelimitată se va lua K FN =1 YS - factorul concentratorului de eforturi; la predimensionare se va lua YS =1 YFx - factorul dimensional; la predimensionare YFx =1. Se determină apoi modulul pe conul frontal exterior: m = mm (1 + 0,5ΨRm ) (36)

Se va alege din STAS 822 – 82 (anexa 7) valoarea imediat superioară a modulului m. c. - Calculul numărului de dinţi pentru pinion z1. Se calculează numărul maxim de dinţi ai pinionului: d (37) z1 max = 1 m Se alege pentru z1 un număr natural care să satisfacă următoarele condiţii: - pentru rapoarte de transmitere uzuale (1 < i ≤ 5) se recomandă z1 ≥ 12...14 dinţi - conform recomandărilor producătorilor de maşini de danturat numărul de dinţi al pinionului este dat de tabelul 10
Tabel 9

Număr minim de dinţi z1 recomandat pentru pinionul conic Raport de transmitere z1 (mm) 1 2 3 4 5 6,3

18 … 40 15 … 30 12 … 23 10 … 18 8 … 14 6 … 14 Observaţie: se recomandă valorile lui z1 către limita superioară pentru roţi conice din

oţeluri de îmbunătăţire şi către limita inferioară pentru oţeluri de durificare. Dacă nu sunt satisfăcute recomandările din tabelul 9, se majorează diametrul de divizare al pinionului conic d1 , se reface calculul modulului m. d. - Alegerea finală a modulului şi numerelor de dinţi Pentru numărul de dinţi z1 ales anterior se calculează modulul pe conul frontal exterior:

d m= 1 z1
Acest modul se standardizează STAS 822 – 82 (anexa 7) şi apoi se recalculează: d z1 = 1 m Se alege valoarea finală z1 şi apoi se determină
27

(38)

(39)

z2 = u z1

(40)

alegând pentru z2 un număr întreg. Se recomandă ca numărul z2 să nu fie divizibil cu z1 (iar dacă este posibil z1 şi z2 să fie prime intre ele); se poate adăuga sau scădea un dinte la numărul z2 pentru a atinge acest deziderat. e. Se calculează raportul de transmitere efectiv al angrenajului conic: z ief = 2 z1

(41)

Pentru reductoarele cu două trepte se verifică abaterea raportului de transmitere total efectiv al reductorului în raport cu cel rezultat din tema de proiectare (v. relaţiile (23) şi (24))

5. CALCULUL ELEMENTELOR GEOMETRICE ALE ROºILOR DINºATE /4, 10, 11, 12/
5.1. ELEMENTE GEOMETRICE ALE ROºILOR CILINDRICE CU DINºI ÎNCLINAºI

Fig. 5. Elemente geometrice ale roţilor dinţate cilindrice cu dinţi înclinaţi /3/

Se calculează următoarele elemente geometrice: - număr de dinţi: z1(2 )
28

- unghi de înclinare pe cilindrul de divizare: β - unghi de presiune pe cilindrul de divizare în plan normal: α n = 20 0 - unghi de presiune pe cilindrul de divizare în plan frontal: αt (rel. (26)) - unghi de angrenare în plan frontal: α wt (rel. (27)) - modul normal: mn - pas normal: pn = π mn mn - modul frontal: mt = cos β - pas frontal: pt = π mt - coeficientul deplasării de profil: x1(2 ) (42) (43) (44)

* - înălţimea capului dintelui: ha1(2 ) = mn h0a + x1(2 ) = mn 1 + x1(2 )

(

)

(

)

(45)

* unde h0a = 1 - coeficientul înălţimii capului de referinţă (STAS 822 – 82)
* - înălţimea piciorului dintelui: h f = mn h0 f − x1(2 ) = mn 1,25 − x1(2 ) 1,2

(

)

(

)

(46)

* unde h0 f = 1,25 - coeficientul înălţimii piciorului de referinţă (STAS 822 – 82) * * - înălţimea dintelui: h = ha + h f = mn h0a + h0 f = 2,25mn mn z1(2 ) - diametrul de divizare: d1(2 ) = mt z1(2 ) = cos β - diametrul de cap: d a1(2 ) = d1,2 + 2ha1(2 )

(

)

(47) (48) (49) (50) (51) (52) (53)

- diametrul de picior: d f1(2 ) = d1(2 ) − 2h f 1(2 ) - diametrul de bază: db1(2 ) = d1(2 ) cosαt - diametrul de rostogolire: d w1(2 ) = d1(2 ) - lăţimea danturii roţii: b2 = a Ψa lăţime puţin majorată (cu 2 … 5 mm) pentru a compensa erorile de montaj axial. d1(2 ) - diametrul de divizare al roţii echivalente (înlocuitoare): d n1(2 ) = cos 2 β z1(2 ) - numărul de dinţi ai roţii echivalente (înlocuitoare): zn1(2 ) = cos3 β

cos α t cos α wt

De obicei se adoptă lăţimea dată de relaţia (53) pentru roată, iar pentru pinion se ia o

(54) (54′)

29

5.2. ELEMENTE GEOMETRICE ALE ROºILOR DINºATE CONICE CU DINºI DREPºI PENTRU UN ANGRENAJ ORTOGONAL ( Σ = 90o )

Fig. 6. Elemente geometrice ale angrenajului conic cu dinţi drepţi /5/

- numărul de dinţi: z1(2 ) - semiunghiul conului de divizare:

⎛ 1 - pentru pinion δ 1 = arctg ⎜ ⎜ ief ⎝
- pentru roată δ 2 = 90o − δ1 - modul pe conul frontal exterior: m - pas pe conul frontal exterior: p = π m - coeficient de lăţime: ΨRm

⎞ ⎟ = arctg ⎛ z1 ⎞ ⎜ ⎟ ⎜z ⎟ ⎟ ⎝ 2⎠ ⎠

(55) (56) (57)

- modul pe conul frontal median: mm =

m 1 + 0,5ΨRm

(58) (59)

* - înălţimea capului dintelui: ha = h0a ⋅ m = 1 ⋅ m

30

* unde h0a = 1 - coeficientul înălţimii capului de referinţă * - înălţimea piciorului dintelui: h f = h0 f ⋅ m = 1,2 ⋅ m * unde h0 f = 1,2 - coeficientul înălţimii piciorului de referinţă * * - înălţimea dintelui: h = ha + h f = h0a + h0 f m = 2,2 m

(60)

(

)

(61) (62) (63) (64) (65)

- diametrul de divizare pe conul frontal exterior: d1(2 ) = m ⋅ z1(2 ) - diametrul de divizare pe conul frontal median: d m1(2 ) = mm ⋅ z1(2 ) = d 1(2 ) + 2ha cos δ 1(2 ) - diametrul de cap: d a
1(2 )

- diametrul de picior: d f = d 1(2 ) − 2h f cos δ 1(2 ) 1( 2 ) - lungimea exterioară a generatoarei conului de divizare: R = - lungimea medie a generatoarei conului de divizare: Rm = - lăţimea danturii: b = ΨRm ⋅ Rm

d 1(2 ) 2 sin δ 1(2 )
dm
1( 2 )

(66)

2 sin δ 1(2 )

(67) (68) (69)

⎛h ⎞ - unghiul capului dintelui: θ a = arctg ⎜ a ⎟ ⎝R⎠ ⎛ hf - unghiul piciorului dintelui: θ f = arctg ⎜ ⎜ R ⎝ - unghiul dintelui: θ = θ a + θ f

⎞ ⎟ ⎟ ⎠

(70) (71) (72) (73)

- semiunghiul la vârf al conului de cap: δ a = δ + θ a - semiunghiul la vârf al conului de picior: δ f = δ − θ f - diametrul de divizare al roţii cilindrice echivalente (înlocuitoare): d 1(2 ) dv = 1( 2 ) cos δ 1(2 ) - numărul de dinţi ai roţii cilindrice echivalente (înlocuitoare): zv - diametrul de cap al roţii cilindrice echivalente (înlocuitoare): d av = dv + 2ha1(2 )
1(2 ) 1( 2 )
1( 2 )

(74)
= z1(2 ) cos δ 1(2 )

- diametrul de bază al roţii cilindrice echivalente(înlocuitoare):

dbv

1, 2

= dv1,2 cosα d v1 + d v 2 . 2

(75)

distanţa dintre axe pentru un angrenaj cilindric echivalent: av =

31

6. CALCULUL FORŢELOR DIN ANGRENAJE /4,10,11/
6.1. FORŢELE DIN ANGRENAJUL CILINDRIC CU DINŢI ÎNCLINAŢI La contactul a doi dinţi apare o forţă normală Fn . Aceasta se poate descompune în trei componente pe trei direcţii ortogonale: forţa tangenţială Ft , forţa radială Fr şi forţa axială Fa conform figurii 7. Practic se calculează cele trei componente pe cercul de divizare al roţii.

Fig. 7. Forţe în angrenajul cilindric cu dinţi înclinaţI /3/

Se neglijează pierderile de putere în angrenaje (deci existenţa forţelor de frecare) deoarece acestea sunt reduse. În consecinţă, se calculează forţele ce acţionează asupra pinionului folosind momentul de torsiune motor (la arborele pinionului), iar forţele care acţionează asupra roţii conduse se iau egale şi de sens contrar (conform principiului acţiunii şi reacţiunii). Relaţiile de calcul ale forţelor din angrenajul cilindric cu dinţi înclinaţi sunt: - Forţe tangenţiale: 2 M t pinion Ft 1 = Ft 2 = (76) d1 - Forţe radiale:

Fr1 = Fr2 = Ft 1

tgα n = Ft 1 ⋅ tgα t cos β
32

(77)

- Forţe axiale: Fa1 = Fa 2 = Ft 1 ⋅ tgβ - Forţa normală:

(78)

Ft 1 Ft2 + Fa2 + Fr2 = (79) 1 1 1 cosα n cos β Trebuie menţionat că sensul forţelor Ft şi Fa depinde de sensul de rotaţie al roţii şi de sensul înclinării dinţilor, forţa radială Fr având întotdeauna acelaşi sens (către axa de rotaţie). Fn =
6.2. FORŢELE DIN ANGRENAJUL CONIC CU DINŢI DREPŢI Deoarece calculul de rezistenţă se efectuează pentru angrenajul cilindric înlocuitor (echivalent) de pe conul frontal median se consideră forţa normală pe dinte Fn aplicată în punctul de intersecţie al liniei de angrenare cu cercul de divizare mediu. Forţa normală Fn se descompune în trei componente ortogonale: forţa tangenţială Ft la cercul de divizare mediu, forţa radială Fr şi forţa axială Fa .

Fig. 8. Forţe în angrenajul conic cu dinţi drepţi /3/

33

Se neglijează pierderile de putere în angrenaje (deci forţele de frecare) care sunt reduse. Ca urmare, se calculează forţele ce acţionează asupra pinionului datorită momentului de torsiune la arborele motor ( M t pinion ), iar forţele ce acţionează asupra roţii conduse se iau egale

şi de sens contrar (conform principiuluiacţiunii şi reacţiunii). În cazul angrenajului conic
ortogonal Σ = 90o forţa opusă lui Fa1 este Fr2 , iar lui Fr1 i se opune Fa 2 . Relaţiile de calcul ale forţelor în angrenajul conic cu dinţi drepţi ortogonal sunt: - Forţele tangenţiale: Ft 1 = Ft 2 =

(

)

2 M t pinion
d m1

(80)

- Forţele radiale: Fr1 = Ft 1 ⋅ tgα ⋅ cos δ 1

(81) (82) (83) (84)

Fr2 = Ft 1 ⋅ tgα ⋅ cos δ 2

- Forţe axiale: Fa1 = Ft 1 ⋅ tgα ⋅ sin δ 1 = Fr2 Fa 2 = Ft 1 ⋅ tgα ⋅ sin δ 2 = Fr1 - Forţa normală pe flancul dintelui:

Ft 1 Ft2 + Fa2 + Fr2 = (85) 1 1 1 cos α Sensul forţei tangenţiale Ft ce acţionează asupra unei roţi conice depinde de sensul de rotaţie, forţele radială Fr şi cea axială Fa având totdeauna acelaşi sens. Fn =
După calcularea mărimii forţelor din cele două angrenaje ce compun un reductor de turaţie cu două trepte de reducere şi alegerea sensului de înclinare al dinţilor roţilor dinţate cilindrice cu dinţi înclinaţi se va face o schemă a tuturor forţelor ce acţionează asupra arborilor reductorului (provenite din angrenaje şi din transmisia prin curele trapezoidale). În cazul reductoarelor cu două trepte de reducere, ambele cu roţi cilindrice cu dinţi înclinaţi (variantele a şi b din fig. 2) prin alegerea convenabilă a sensului înclinării dinţilor celor două angrenaje, forţele axiale ale roţilor solidare cu arborele intermediar II adică Fa 2 şi Fa 3 vor avea sensuri contrarii astfel încât se micşorează forţa axială ce trebuie preluată de rulmenţii acestui arbore. La schimbarea sensului de rotaţie se schimbă sensul ambelor forţe axiale ( Fa 2 şi

Fa 3 ), dar ele vor rămâne opuse. În cazul reductorului cilindro-conic (varianta c din fig. 2),
oricum am alege sensul de înclinare a dinţilor pentru angrenajul cilindric cu dinţi înclinaţi, pentru unul din sensurile de rotaţie, sensul forţelor axiale asupra roţilor solidare cu arborele intermediar II ( Fa 2 şi Fa 3 ) este acelaşi, astfel încât alegerea rulmenţilor va trebui făcută pentru această situaţie dezavantajoasă din punct de vedere al încărcării axiale. Figura 9 prezintă schema forţelor ce încarcă arborii reductorului de turaţie cu două trepte de reducere pentru cele trei variante luate în considerare în fgura 2.

34

B 1 Fr1 I A Fa
9.a.

D 2 Fa1 Fr2 Fr2 Fr1 Fa2

II C

Fig. 9a.

D 1 I B Fr1 A Fr1 Fa1 II 2 Fr2 Fr2 C

Fa

Fa2

9.b.
Fig. 9. Schema forţelor ce încarcă arborii . a. Forţele ce încarcă arborii reductorului cilindric b. Forţele ce încarcă arborii reductorului conic

7. VERIFICĂRILE ANGRENAJELOR /4, 5, 6, 10, 11, 12/
7.1. VERIFICAREA ÎNCADRĂRII ÎN LIMITELE ANGRENĂRII ªI GENERĂRII Sunt necesare verificări ale calităţilor geometrice ale angrenajelor care să garanteze că acestea se încadrează în limite acceptabile în timpul generării (verificarea subtăierii şi ascuţirii dinţilor) şi angrenării (verificarea continuităţii angrenării, a interfereţei dinţilor şi a jocului la capul dinţilor).

35

7.1.1. VERIFICAREA SUBTĂIERII DINŢILOR. Pentru evitarea subtăierii (interferenţei la prelucrare) trebuie respectată condiţia: zn1 2 ≥ z min 1 2
( ) ( )

(86)

unde: zn ≥z 12 12
( )

( )

cos3 β este numărul de dinţi ai roţii echivalente (înlocuitoare) a roţii

cilindrice cu dinţi înclinaţi. z min − numărul minim de dinţi al roţii cilindrice cu dinţi înclinaţi ce poate fi 12
( )

prelucrată fără subtăiere în condiţiile unghiului de înclinare de divizare β şi ale deplasării specifice a profilului x. z min este dat de relaţia:

z min 1 2 =
( )

∗ 2 h0a − x1(2) cos β

(

)

∗ în care h0 a = 1 − reprezintă coeficientul înălţimii capului dintelui de referinţă.

sin 2 α t

(87)

7.1.2. VERIFICAREA CONTINUITĂŢII ANGRENĂRII Pentru angrenajul cilindric cu dinţi înclinaţi gradul de acoperire total ε γ este dat de relaţia: în care:

εγ = εα + ε β

(88)

ε α − este gradul de acoperire al profilului în plan frontal; ε β − gradul de acoperire suplimentar datorat înclinării dinţilor (înaintării flancurilor).
2 2 2 2 d a − db d a − db a sin α wt 1 1 2 2 + − ε α = ε1 + ε 2 − ε a = 2πmt cos α t 2πmt cos α t πmt osα t b ⋅ sin β εβ = 2 π mn

Se utilizează relaţiile: (89) (90)

Pentru asigurarea continuităţii procesului de angrenare trebuie verificată condiţia: ε α ≥ 11 pentru angrenaje precise (clasele 5, 6, 7) , sau ε α ≥ 1,3 pentru angrenaje de precizie modestă (clasele 8, 9, 10, 11) Pentru angrenajul conic cu dinţi drepţi se calculează gradul de acoperire al angrenajului cilindric înlocuitor (echivalent) care trebuie să verifice condiţia anterioară.
2 2 2 2 d a − db d a − db av sin α wt V1 V1 V2 V2 εα = ε1 + ε 2 − ε a = + − 2π m cosα 2π m cosα π m cosα

(91)

7.1.3. VERIFICAREA INTERFERENŢEI DINŢILOR

36

Diametrul începutului profilului evolventic d l1 2 depinde de procedeul tehnologic de
( )

execuţie a danturii. Considerând cazul uzual al execuţiei danturii prin utilizarea frezei melcate care are profilul cremalierei generatoare, relaţia de calcul al diametrului începutului profilului evolventic are forma:
* ⎡ 2 h0 a − x1( 2) cos β ⎤ ⎥ dl1( 2 ) = db1( 2) 1 + ⎢tgα t − (92) ⎢ z1( 2 ) ⋅ sin α t ⋅ cosα t ⎥ ⎣ ⎦ Diametrele cercurilor începuturilor profilelor active ale flancurilor dinţilor d A1

(

)

2

respectiv d E2 (adică diametrele cercurilor pe care sunt situate punctele punctele de începere a angrenării de pe flancurile dinţilor pinionului d A1 , respectiv de terminare a angrenării de pe flancurile dinţilor roţii d E2 ), sunt date de: db1 şi d A1 = cos α A1 unde:

d E2 =

cos α E2 2π (ε a − ε1) z2

db2

(93)

tgα A1 =

2π (ε a − ε 2 ) şi z1

tgα E2 =

(94)

Condiţiile ce trebuiesc îndeplinite pentru a avea o angrenare corectă acelro două roţi, adică pentru a evita interfaţa dinţilor în angrenare, sunt: d A1 ≥ dl1 d E2 ≥ dl2 şi (95) 7.1.4. VERIFICAREA JOCULUI LA CAPUL DINŢILOR Pentru angrenajului cilindric cu dinţi înclinaţi se calculează jocul la capul dinţilor cu relaţia:

d a1 + d f 2 d f + d a2 = a− 1 2 2 Jocul trebuie să satisfacă condiţia: c ≥ 0,1mn c = a−

(96) (97)

Dacă nu este îndeplinită condiţia (97) se face o scurtare a capului dintelui astfel încât să se obţină jocul minim admisibil ca = 0,1mn . 7.1.5. VERIFICAREA GROSIMII DINŢILOR PE CERCUL DE CAP Pentru roţile cilindrice cu dinţi înclinaţi deplasarea pozitivă a profilelor conduce la ascuţirea capetelor dinţilor. Ca urmare, se va face verificarea grosimii dinţilor pe cercul de cap prin calcularea lungimii arcului corespunzător dintelui pe cercul de cap în plan frontal, sat , şi compararea acesteia cu o valoare minimă admisibilă.

37

⎛ π + 4 x1( 2)tgα n ⎞ = d a1( 2 ) ⎜ + invαt − invα at ⎟ (98) 1( 2 ) ⎟ ⎜ 1( 2 ) 2 z1( 2) ⎝ ⎠ unde: α at este unghi de presiune pe cercul de cap în plan frontal, dat de relaţia: ⎛d ⎞ 1( 2) ⎟ ⋅ cos α t ⎟ α at = arccos⎜ (99) ⎜d 1( 2 ) ⎜ a ⎟ ⎝ 1( 2 ) ⎠ Pentru evitarea ştirbirii capului dintelui datorită ascuţirii accentuate se recomandă respectarea condiţiei: s at1( 2 ) ≥ 0,2mt - pentru roţi din oţeluri de îmbunătăţire sat s at1( 2) ≥ 0,4mt - pentru roţi cu danturi durificate superficial.
Dacă condiţia nu este îndeplinită se poate modifica repartiţia sumei deplasărilor specifice x s în cele două componente x1 şi x2 sau se reduc diametrele cercurilor cap având grijă să fie verificată condiţia referitoare la gradul de acoperire ε α .

7.2. VERIFICAREA REZISTENŢEI DANTURII ROŢILOR DINŢATE 7.2.1. VERIFICAREA SOLICITĂRII LA PICIORUL DINTELUI σ F . La piciorul dintelui apare un efort unitar maxim datorat încovoierii variabile în timp după un ciclu de tip pulsator. Ca urmare, după un număr de cicluri de solicitare, se poate produce ruperea prin oboseală la piciorul dintelui. Verificarea solicitării la piciorul dintelui se face prin calcularea efortului unitar datorat încovoierii, σ F , şi compararea lui cu o valoare admisibilă, σ Fp . A. PENTRU ANGRENAJUL CILINDRIC CU DINŢI ÎNCLINAŢI Calculul de rezistenţă se efectuează în secţiunea cu plan normal, pentru roţile echivalente (înlocuitoare). Relaţia de verificare a efortului dintelui este: Ft1( 2) ⋅ YF1( 2 ) ⋅ K A ⋅ KV ⋅ Kα ⋅ K Fβ ⋅ Yβ ≤ σ F1( 2) = b1( 2) ⋅ m n (101)

⋅ K FN ⋅ YS ⋅ YFX SF în care: σ F1( 2) este efort unitar de încovoiere la piciorul dintelui; Ft1( 2) - forţa tangenţială la nivelul cercului de divizare;
1( 2 )

≤ σ Fp

=

σ F lim1( 2)

b1( 2) - lăţimea roţii;

mn -modulul normal al danturii; YF1( 2) -factorul de formă al dintelui (anexa 9) în funcţie de numărul de dimţi ai roţii
echivalente zn1( 2) şi de coeficientul deplasării de profil x1( 2) ;
38

K A - factorul sarcinii dinamice exterioare (anexa 10); pentru situaţia proiectării unui

reductor de uz general se va considera K A =1; KV - factorul dinamic interior (anexa 11) care este funcţie de viteza periferică la cercul πd1 ⋅ n pinion de divizare v = (m/s) unde d1 este diametrul de divizare al pinionului (în mm) şi 60000 npinion turaţia arborelui pinionului (în rot/min).

Kα - factor de repartiţie frontală a sarcinii;pentru angrenaje foarte precis executate şi puternic
⎛ 1 ⎞ încărcate se alege Kα ∈ ⎜ ,1⎟ ,iar pentru angrenaje uzuale se va alege Kα =1; ⎜ε ⎟ ⎝ α ⎠ K Fβ - factorul repartiţiei longitudinale a sarcinii pentru solicitarea la piciorul

dintelui;se va alege din diagrama prezentată în anexa 14 în funcţie de K Hβ (factorul repartiţiei longitudinale a sarcinii pentru solicitarea herthiană;prezentat în anexele 12 şi 13 pentru danturi cilindrice, respectiv conice, realizate din oţeluri durificate superficial). Pentru angrenaje la care cel puţin una dintre roţi are dantura cu duritate medie sau mică (HB< 3500 N/mm2 ) există posibilitatea unei mai bune rodări şi ca urmare factorul de distribuţie longitudinală K Fβ se va determina cu relaţia : (102) 2 Yβ - factorul unghiului de înclinare dat de relaţia urmatoare sau ales din diagrama: (103) 1200 σ F lim - rezistenţa limită la oboseală prin încovoiere la piciorul dintelui (v.tabel 9) S F - factorul de siguranţă în raport cu ruperea la oboseală la piciorul dintelui;în proiectarea uzuală se alege S F min ≅ 1,5;

K Fβ =

1 + K Hβ

Yβ = 1 −

β

k FN -factorul numărului de cicluri de funcţionare pentru solicitarea la piciorul
dintelui;se va alege k FN =1 pentru N ≥ 107 cicluri,respectiv k FN =(107/N)1/9 pentru 103≤ N < 107 unde N este numărul de cicluri de solicitare la care este supus dintele roţii în timpul funcţionării angrenajului; Ys -factorul concentratorului de tensiune ia în consideraţie influenţa razei de racordare de la piciorul dintelui şi este prezentat în anexa 15; YFx - factor dimensional; dacă mn ≤ 5mm se ia YFx =1, iar dacă 5 < mn < 30mm se ia
YFx = 1,05 − 0,01mn (pentru danturi durificate superficial) şi YFx =1,03-0,006 mn (pentru

danturi realizate din oţeluri de îmbunătăţire sau normalizate). B. PENTRU ANGRENAJUL CONIC CU DINŢI DREPŢI Calculul de rezistenţă se efectuează pentru angrenajul înlocuitor (cilindric cu dinţi drepţi) în secţiunea mediană a lăţimii roţii.
39

Relaţia de verificare a efortului unitar la piciorul dintelul σ F este: σF Ft1( 2) ⋅ YF1( 2 ) K A KV Kα K Fβ ≤ σ Fp = lim K FN YS YFx σ F1( 2) = b ⋅ mm SF în care σ F1( 2) este efort unitar de încovoiere la piciorul dintelui;
Ft1, ( 2) - forţa tangenţială la nivelul cercului de divizare median;

(104)

b – lăţimea roţii; mm - modul pe conul frontal median; YF1, ( 2) - factorul de formă al dintelui ales din anexa 9 funcţie de numărul de dinţi ai
roţii înlocuitoare zv1( 2) şi pentru x = 0 ; K A - factorul sarcinii dinamice exterioare; KV - factorul dinamic interior; Kα - factorul repartiţiei frontale a sarcinei; K Fβ - rezistenţa admisibilă la oboseală la piciorul dintelui; uzual se ia S Fmin = 2 ; K FN - factorul numărului de cicluri de funcţionare pentru solicitarea la piciorul dintelui; YS - factorul concentartorului de tensiune; YFx - factor dimensional. Factorii K A , KV , Kα , K Fβ , K FN , YS , YFx se vor alege conform recomandărilor făcute la angrenajul cilindric cu dinţi înclinaţi. 7.2.2. VERIFICAREA SOLICITĂRII DE CONTACT HERTZIAN (VERIFICAREA LA PITTING) Tensiunea hertziană de contact între flancurile dinţilor se calculează pentru contact în polul angrenării C (σ HC ) . În realitate tensiunea hertziană maximă se atinge în cazul contactului în punctul B (la trecerea de la angrenarea bipară la cea unipară); numai pentru angrenajele foarte precis executate şi puternic încărcate se calculează efortul hertzian în B (σ HB ) . A. Pentru angrenajul cilindric cu dinţi înclinaţi se calculează efortul hertzian maxim pentru contact în C cu relaţia: Ft u + 1 σ (105) σ HC = Z M Z H Z ε ⋅ K A KV K Hβ ≤ σ Hp = H lim ⋅ K HN Z R ZW b ⋅ d1 u SH în care:

σ HC − efortul unitar hertzian maxim pentru contact în polul angrenării (punctul C);
Z M − factor de material: Z M = 0,35 E unde E =

2 E1 E 2 , E1 şi E 2 fiind E1 + E 2

modulele de elasticitate longitudinală ale celor două roţi; în cazul ambelor roţi dinţate executate din oţel laminat, valoarea factorului de material este Z M ≅ 271 N mm 2 . Z H − factorul punctului de rostogolire este dat de relaţia:
40

ZH =

cos 2 α t ⋅ tgα wt

cos βb

(106)

Z H - este prezentat în diagrama din anexa 16. Z ε − factorul lungimii de contact prezentat în diagrama din anexa 17 funcţie de componentele gradului de acoperire ε α şi ε β . Ft − forţa tangenţială la nivelul cercului de divizare;

b − lăţimea danturii roţii conduse; d1 − diametrul de divizare al pinionului;

u − raportul numerelor de dinţi; pentru angrenaje reductoare u=i; K A − factorul sarcinii dinamice exterioare; KV − factor dinamic interior (anexa 11); K Hβ − factorul repartiţiei longitudinale a sarcinii (anexa 12);

σ Hp − efort unitar admisibil pentru solicitarea la oboseală de contact;

σ H lim − reziatenţa limită la oboseală de contact dependente de natura materialului
roţii dinţate şi tratament (v. tabelul 9); S H − factorul de siguranţă în raport cu distrugerea prin ciupire (pitting) a flancurilor; în practica obişnuită de proiectare S H min = 1,25 ; K HN − factorul numărului de cicluri de funcţionare pentru solicitarea hertziană; se va lua K HN = 1 pentru un număr decicluri de funcţionare N ≥ 5 ⋅ 10 7 şi K HN = 5 ⋅ 10 7 N pentru 10 3 ≤ N < 5 ⋅ 10 7 ;

(

)

1/ 6

Z R − factorul rugozităţii flancurilor dat de relaţia: Z R = 3 Ra Ra
red 100

= 3 Ra1 + Ra 2 ⋅ 3 100 a

(

)

(

red 100

)

mZ R

unde: ale

( Ra1 , Ra 2 − rugozităţile

medii

aritmetice

flancurilor roţilor)

mZ R = 0,12 + (1000 − σ H lim ) 5000 (se va lua σ H lim = 850N / mm 2 dacă efortul

limită pentru materialul ales este sub 850 N/mm2 şi respectiv σ H lim = 1200N / mm 2 dacă materialul ales are un efort limită peste 1200N / mm 2 ; pentru valori intermediare 850 < σ H lim < 1200 se va lucra cu valoarea efortului limită al materialului)

ZW − factorul raportului durităţii flancurilor; dacă HB1 − HB2 > 1000 N / mm 2 se va
lua ZW = 1,2 , iar dacă HB1 − HB2 ≤ 1000 N / mm 2 se ia ZW = 1 ( HB1 şi HB2 reprezintă durităţile Brinell ale flancului dintelui pinionului respectiv roţii). B. Pentru angrenajul conic cu dinţi drepţi se calculează efortul unitar hertzian maxim pentru contact în punctul C pentru angrenajul cilindric înlocuitor de pe conul frontal median utilizând relaţia (valabilă pentru angrenajul ortogonal Σ = 90 o ):

σ HC = Z M Z Hv
în care:

σ H lim Ft u2 + 1 ⋅ K A KV K Hβ ≤ σ Hp = K HN Z R ZW b ⋅ d m1 u SH

(107)

41

σ HC − efortul unitar hertzian maxim pentru contact în polul angrenării (punctul C);
Z M − factor de material; Z Hv − factorul punctului de rostogolire pentru angrenajul cilindric înlocuitor; se ia din
anexa 16, iar în cazul roţilor nedeplasate se consideră Z Hv = 1,77 ; Ft − forţa tangenţială la nivelul diametrului de divizare mediu;

b − lăţimea roţii; d m1 − diametrul cercului de divizare mediu; u − raportul numărului de dinţi; K A − factorul sarcinii dinamice exterioare; KV − factor dinamic interior (anexa 11); K Hβ − factorul repartiţiei longitudinale a sarcinii (anexa 13);

σ Hp − efortul unitar admisibil pentru solicitarea la oboseală de contact;

σ H lim − rezistenţa limită la oboseală de contact dependentă de materialul roţii dinţate
şi tratamentul aplicat (tabel 9); S H − factor de siguranţă în raport cu distrugerea prin pitting a flancurilor; în practica obişnuită de proiectare se ia S H = 1,5 ; Factorii K HN , Z R , Z w au aceeaşi semnificaţie şi se aleg conform recomandărilor
prezentate la angrenajul cilindric. 7.3. RELAŢII PENTRU VERIFICAREA DIMENSIONALĂ A DANTURII ROŢILOR DINŢATE Pe lângă elementele geometrice calculate anterior se determină unele elemente geometrice folosite la controlul dimensional al roţilor, elemente ce se înscriu pe desenele de execuţie ale roţilor dinţate. A. Pentru roţile cilindrice cu dinţi înclinaţi se determină următoarele: - cota peste N dinţi măsurată în plan normal, WNn , dată de relaţia:

= mn ⎡π N 1( 2) − 0,5 + 2 x1( 2) ⋅ tgα n + z1( 2)invα t ⎤ cosα n (108) ⎢ ⎥ ⎣ ⎦ unde N 1( 2) reprezintă numărul de dinţi peste care se măsoară lungimea WNn . Pentru aflarea lui se determină numărul de dinţi de calcul N c 1(2) (în intervalul de măsurare a lungimii WNn ) WNn
1( 2 )

(

)

cu ajutorul relaţiei (109) şi se rotunjeşte acest număr la valoarea întreagă cea mai apropiată N 1( 2) :

⎡ 1⎢ NC1(2 ) = π ⎢ ⎢ ⎣

(z1(2) + x1(2) ⋅ cos β )2 − (z1(2) cos αt )2
cos αt ⋅ cos2 β

⎤ − 2 x1(2 ) ⋅ tgα n − z1(2 ) ⋅ invαt ⎥ + 0,5 ⎥ ⎥ ⎦
(110)

(109)

– arcul dintelui pe cercul de divizare în plan normal:

sn

1( 2 )

= mn 0,5π + 2 x1( 2) ⋅ tgα n

(

)

– coarda de divizare a dintelui în plan normal:

42

sn1 2 = sn1 2 − ( ) ( )

3 sn

1( 2 )

2 6d1 2 ( )

⋅ cos4 β

(111)

– înălţimea la coarda de divizare:

ha n

1( 2 )

=

da

1( 2 )

− d1( 2) 2

+

2 sn

1( 2 )

4d1(2 )

cos2 β

(112)

– coarda constantă a dintelui în plan normal:

sc

1( 2 )

= mn 0,5π cos2 α n + 2 x1(2) sin α n cosα n

(

)

(113)

– înălţimea la coarda constantă: π ⎛ ∗ ⎞ hc1 2 = mn ⎜ h0 a − sin α n cos α n + x1(2) cos2 α n ⎟ ( ) ⎝ ⎠ 4

(114)

Observaţii: a – verificarea cotei peste N dinţi este indicată la danturi cilindrice exterioare cu module sub 8 mm, căci, în caz contrar, rezultă valori mari ale cotei WN n , care nu pot fi măsurate cu instrumentele uzuale; b – măsurarea cotei WN n este condiţionată de lăţimea danturii b fiind necesară îndeplinirea condiţiei: b1( 2) = WNn1 2 ⋅ sin β + 5 mm
( )

(115)

c – la danturi cu deplasări mari sau care au module mari (> 8 mm) sau nu respectă condiţia (115) se recomandă măsurarea corzii dintelui în plan normal. B. Pentru roţile conice cu dinţi drepţi se folosesc pentru controlul dimensional următoarele elemente geometrice: • coarda nominală de divizare a dintelui cu joc între flancuri:

s1(2) = s1(2) −

s3

1( 2 )

cos δ 1( 2)

2 6d1 2

(116)

( )

unde s1(2) este arcul de divizare al dintelui dat de relaţia (pentru danturi fără deplasare): s1(2) = 0,5π m (117)

coarda efectivă de divizare a dintelui:

unde: As min

sef = s − As min − Ts − subţierea minimă a dintelui

(

)

(118)

As min

Ts − toleranţa grosimii dintelui şi Ts se adoptă din standardul de toleranţe pentru angrenaje conice (STAS 6460-81) •
înălţimea la coarda de divizare:

ha

1( 2 )

= ha

1( 2 )

+

s2

1( 2 )

⋅ cos δ 1(2)

4d1(2)
43

(119)

8. CALCULUL REACŢIUNILOR. TRASAREA DIAGRAMELOR DE MOMENTE ÎNCONVOIETOARE ŞI DE TORSIUNE /1, 2/

Pentru a putea alege rulmenţii şi verifica arborii este necesară aflarea reacţiunilor în reazeme şi trasarea diagramelor de variţie a momentelor încovoietoare şi de torsiune. Operaţia este îngreunată de necunoaşterea distanţelor dintre reazeme şi suporturile forţelor din angrenare. Etapele care se parcurg sunt următoarele: a. Realizarea unei schiţe a reductorului (anexa 59 ) folosind elementele geometrice ale roţilor dinţate, apreciind distanţele dintre roţi, dintre roţi şi carcasă, estimând lăţimile rulmenţilor şi distanţele necesare fixării rulmenţilor; pe baza acestei schiţe se pot stabili distanţele dintre reazeme şi cele dintre reazeme şi suporturile forţelor. Fiecare arbore se consideră rezemat la jumătatea lăţimii rulmenţilor, iar forţele din angrenaje sunt considerate forţe concentrate aplicate la jumătatea lăţimii roţilor. b. Stabilirea schemei de încărcare şi rezemare a fiecărui arbore; deoarece forţele din angrenaje nu sunt coplanare se vor realiza schemele de încărcare şi rezemare ale fiecărui arbore în două plane perpendiculare (orizontal şi vertical). Pe arborele de intrare se va lua în considerare acţiunea forţei pe arbore datorată transmisiei prin curele trapezoidale considerată drept forţă concentrată acţionând la jumătatea lăţimii roţii de curea (în consolă). c. Calcularea reacţiunilor în reazeme şi trasarea diagramelor de momente încovoietoare; se va face în cele două plane perpendiculare (orizontal şi vertical). Într-un reazem oarecare (de exemplu A) vom obţine o reacţiune normală în planul vertical V A şi una în plan
2 2 orizontal H A , calculând apoi reacţiunea rezultantă (forţă radială): FrA = V A + H A .

Determinarea reacţiunii axiale în reazeme depinde de tipul rulmenţilor utilizaţi şi de felul montajului ales pentru aceştia (v. paragraful 9). La trasarea diagramelor de momente încovoietoare trebuie avut în vedere faptul că forţele axiale din angrenaje sunt forţe paralele cu axele arborilor, dar acţionând excentric faţă de acestea la distanţe egale cu razele de divizare ale roţilor respective; ca urmare ele dau momente încovoietoare concentrate, care determină salturi ale diagramelor de momente încovoietoare. d. Trasarea diagramelor de variaţie a momentelor de torsiune se face ţinând seama de traseul fluxului de putere pe fiecare arbore.

45

9. ALEGEREA ŞI VERIFICAREA RULMENŢILOR /4, 6, 7, 9, 14/

Se va alege tipul rulmenţilor utilizaţi pentru rezemarea fiecărui arbore apoi mărimea acestora şi în final se va face verificarea durabilităţii lor. Arborii reductoarelor sunt în general arbori scurţi (

l < 10 unde l distanţa dintre d

reazeme şi d diametrul mediu al arborelui) şi în consecinţă au rigiditate flexională ridicată. Ca urmare unghiurile de înclinare în reazeme sunt reduse ceea ce permite folosirea rulmenţilor radiali cu bile şi a rulmenţilor radial-axiali cu role conice (ce impun condiţii restrictive privind înclinarea în reazeme). Uneori se folosesc şi rulmenţi cu role cilindrice, rulmenţi radial-axiali cu role precum şi rulmenţi oscilanţi cu role butoiaş. În cele ce urmează ne vom referi la alegerea şi verificarea rulmenţilor radiali cu bile şi a celor radial-axiali cu role conice. A. Rulmenţii radiali cu bile preiau în principal forţe radiale, dar pot prelua şi sarcini axiale. Se pot utiliza două tipuri de montaje ale acestor rulmenţi (v. fig. 10): a) Montajul cu rulment conducător şi rulment liber se foloseşte în special la arbori lungi. Se alege, în general, drept rulment conducător rulmentul cu încărcare radială mai mică. El se fixează axial, atât pe arbore cât şi în carcasă, în ambele sensuri şi va prelua întreaga sarcină axială ce încarcă arborele. Rulmentul liber se fixează axial în ambele sensuri pe arbore, fiind lăsat liber în carcasă pentru a se compensa dilatările termice diferite ale arborelui şi carcasei în funcţionare. Rulmentul liber va prelua doar forţă radială (reacţiunea normală rezultantă din reazemul respectiv), încărcarea sa axială fiind nulă. b) Montajul flotant al rulmenţilor presupune fixarea axială a fiecărui rulment într-un singur sens pe arbore (către interiorul reductorului) şi în sens opus (către exterior) în carcasă. Se lasă de obicei un joc axial de 0,5 ... 1 mm pentru compensarea diferenţelor de dilatare dintre arbore şi carcasă. Forţa axială este preluată la acest montaj de rulmentul către care este îndreptată. Montajul flotant se utilizează la arbori scurţi; el este mai simplu dar poate conduce la un dezechilibru accentuat al încărcării celor doi rulmenţi (în cazul în care rulmentul cu încărcare radială mai mare preia şi forţa axială ce încarcă arborele). Etapele parcurse în alegerea rulmenţilor radiali cu bile sunt: 1. Stabilirea tipului montajului (montaj cu rulment conducător şi rulment liber sau montaj flotant)

46

2. Estimarea diametrului arborelui în dreptul rulmentului se face ţinând cont de dimensiunile arborilor stabilite la predimensionarea acestora (v. cap. 2). Pentru arborii care ies în exteriorul reductorului (I şi III) au fost stabilite diametrele capetelor de arbore d caI (III) ; pentru aceştia se vor alege diametrele fusurilor în dreptul rulmenţilor conform relaţiei:

d rulI (III) = d caI (III) + (7...10) mm

(120)

Pentru arborele intermediar II, diametrul stabilit la predimensionare d II poate fi considerat un diametru estimativ pentru zona centrală a arborelui; ca urmare diametrul fusurilor pentru rulmenţi se poate lua:
d rulII = d II − (5...10 ) mm

(121)

Diametrele alese pentru fusurile pe care se montează rulmenţii trebuie să satisfacă condiţia: d rul = 5k unde k ∈ N (122)

3. Folosind cataloage de rulmenţi emise de firmele producătoare se alege pentru fiecare arbore mărimea rulmentului cu bile (seria de diametre şi lăţimi); pentru diametrul estimat al fusului în cataloage se găsesc mai multe mărimi de rulmenţi radiali cu bile (seriile de diametre şi lăţimi 0,2, 3 sau 4) care la acelaşi diametru al alezajului inelului interior (d = d rul ) au diametre exterioare (D) şi lăţimi (B) diferite. Se va încerca la început alegerea unui rulment din seriale mijlocii (2 sau 3) şi funcţie de durabilitatea obţinută se poate trece la seria uşoară (0) sau grea

(4).
Pentru alegerea rulmenţilor radiali cu bile anexa 18 prezintă un extras din STAS 6846 – 86 4. Verificarea rulmenţilor aleşi constă în determinarea durabilităţii acestora Lh (ore) şi care trebuie să fie superioară unei durate de funcţionare admisibile Lha care pentru reductoare au valori cuprinse între 12 000 ore şi 20 000 ore. Practic alegerea şi verificarea unui rulment radial cu bile se desfăşoară conform următoarei succesiuni: a. date de intrare - diametrul fusului în dreptul rulmentului d rul (mm); - turaţia arborelui n (rot / min); - încărcarea radială a celor doi rulmenţi: Fr , respectiv Fr2 (N) – reacţiunile
1

normale în cele două reazeme;

47

- încărcarea axială Fa (N) – forţa axială rezultantă datorată roţilor solidare cu arborele; - durabilitatea admisibilă Lha = 12000...20000 ore. b. alegerea tipului de montaj şi stabilirea încărcării axiale a fiecărui rulment. Dacă rulmentul 1 este conducător Fa1 = Fa iar Fa2 = 0 ; dacă rulmentul 2 este conducător Fa1 = 0

şi Fa2 = Fa , iar dacă avem montaj flotant se va face calculul pentru situaţia cea mai
dezavantajoasă în care întreaga forţă axială este preluată de rulmentul cu încărcarea radiala mai mare; c. se alege un rulment radial cu bile dintr-o serie mijlocie (2 sau 3) pentru diametrul alezajului d = d rul şi din anexa 18 se iau pentru rulmentul ales: capacitatea de încărcare dinamică C (N) şi capacitatea de încărcare statică C 0 (N); d. se calculează
Fa pentru fiecare rulment şi din tabelul din anexa 18 se aleg e şi Y C0

(eventual interpolare liniară) e. se calculează echivalentă:
Fa ≤ e rezultă P = Fr (123) Fr F - dacă a > e rezultă P = XFr + YFa . Fr unde : X = 0,56 (acelaşi pentru toţi rulmenţii radiali cu bile) şi Y are valoarea aleasă anterior. Fa pentru fiecare rulment şi apoi se determină sarcina dinamică Fr

- dacă

f. se calculează durabilitatea fiecărui rulment: L (milioane de rotaţii ) şi Lh ( în ore) cu relaţiile:
⎛C ⎞ L=⎜ ⎟ ⎝P⎠
3

(milioane de rotaţii)

(124)

şi
L ⋅ 106 (ore) (125) n ⋅ 60 g. Dacă ambii rulmenţi ai unui arbore verifică condiţia Lh ≥ Lha atunci alegerea este corectă (eventual se poate încerca alegerea unui rulment din seria uşoară dacă inegalitatea este accentuată); Dacă pentru rulmentul încercat Lh < Lha se încearcă alegerea unui rulment radial cu L=

bile dintr-o serie superioară sau se aleg rulmenţi radiali-axiali cu role conice.

48

Se poate încerca şi o mărire a diametrului fusului în dreptul rulmentului dar această soluţie este dezavantajoasă căci conduce la creşterea gabaritului diametral şi a greutăţii arborelui.

Rulment conducator

Rulment liber

49 b

Figura 10. Montaje cu rulmenţi radiali cu bile

B. Rulmenţii radiali - axiali cu role conice preiau atât sarcini radiale cât şi sarcini axiale; datorită contactului mai favorabil dintre role şi calea de rulare din inele ei au, la aceleaşi dimensiuni, capacităţi de încărcare şi durabilităţi mai mari decât rulmenţii cu bile. Se pot folosi două tipuri de montaje pentru rulmenţii radiali-axiali cu role conice (v.fig.11). a. montaj în “O “ b. montaj în “X “ a. Montajul în “O “ este utilizat în cazul unor distanţe reduse între rulmenţi (roţile fiind montate în consolă); în cazul acestui montaj se realizează o majorare a distanţei dintre centrele de presiune ale celor doi rulmenţi în raport cu situaţia de la montajul în “X “. Acest montaj se foloseşte pentru rezemarea arborelui pinionului conic al reductorului conico-cilindric (varianta c din figura 2). Reglarea jocului din rulmenţi (la montaj) în vederea compensării diferenţelor de dilatare dintre arbore şi carcasă în funcţionare se face cu ajutorul unei piuliţe care acţionează asupra inelului interior al rulmentului. b. Montajul în “X “ se utilizează la arbori mai lungi, pe care roţile sunt montate între lagăre. Reglarea jocului în rulmenţi se face cu ajutorul capacelor ce fixează inelele exterioare. Rulmenţii radial-axiali cu role conice, datorită construcţiei lor, introduc forţe axiale suplimentare ( interioare) Fas . Un astfel de rulment încărcat cu forţa radială Fr introduce o forţă axială suplimentară: F Fas = 0,5 r Y pentru fiecare rulment din cataloagele de rulmenţi (v. anexa19). Asupra unui arbore rezemat pe doi rulmenţi cu role conice ( montaţi în “ O ” sau în “ X ”) acţionează de obicei trei forţe axiale: forţa axială K a , provenită din funcţionarea diferitelor organe de maşini montate pe arbori, (roţi dintate, cuplaje etc) şi forţele axiale
50

(126)

unde Y este coeficientul forţei axiale din expresia sarcinii dinamice echivalente;el se alege

suplimentare Fas1 şi Fas2 ale celor doi rulmenţi. Cele două forţe suplimentare introduse de rulmenţi au mărimile date de relaţia (126), iar sensurile lor depind de tipul montajului (v.fig.11). Pentru alegerea şi verificarea rulmenţilor radial-axiali cu role conice este necesară determinarea încărcării axiale a fiecărui rulment.Se aplică următorul algoritm: - se determină sensul rezultantei Ra a tuturor forţelor axiale de pe arbore: Ra = K a + Fas + Fas ; 1 2 - rulmentul care preia sarcini axiale având sensul rezultantei se consideră încărcat cu suma (vectorială) forţei axiale K a şi a forţei axiale suplimentare a celuilalt rulment; - cel de al doilea rulment se consideră (convenţional) încărcat de propria sa forţă axială suplimentară. Etapele parcurse în alegerea şi verificarea rulmenţilor radiali-axiali cu role conice sunt: a. alegerea tipului montajului ( în “ O ” şi “ X ”) b. stabilirea diametrului fusului în dreptul rulmenţilor în conformitate cu cele afirmate la rulmenţii radiali cu bile; c. pentru diamtrul fusului stabilit anterior se alege un rulement radial - axial cu role conice dintr-o serie mijlocie de diametre şi lăţimi, folosind cataloagele firmelor producătoare; anexa 19 prezintă un extras din STAS 3920-87 referitor la rulmenţii cu role conice). Odată cu alegerea rulmentului se aleg şi coeficienţii e şi Y. d. calcularea sarcinilor axiale suplimentare introduse de cei doi rulmenţi conform relaţiei (126) e. aplicarea algoritmului prezentat anterior pentru aflarea forţei axiale ce încarcă fiecare rulment; f. calcularea raportului Fa / Fr pentru fiecare rulment; g. calcularea sarcinii dinamice echivalente P; dacă
Fa F ≤ e atunci P = Fr , iar dacă a > e atunci P = XFr + YFa unde X = 0,4 (aceleaşi Fr Fr
→ →

pentru toţi rulmenţii cu role conice), iar Y este cel indicat în catalog pentru fiecare rulment în parte; h. se calculează durabilitatea celor doi rulmenţi (în milioane de rotaţii) cu relaţia:
⎛C ⎞ L=⎜ ⎟ ⎝P⎠
10 / 3

(mil. rot.)
51

(127)

unde C este capacitatea de încărcare dinamică a rulmentului; i. se calculează durabilitatea celor doi rulmenţi (în ore) cu relaţia (125):
Lh = L ⋅ 10 6 (ore) n ⋅ 60

j. dacă pentru ambii rulmenţi ai arborelui este verificată condiţia Lh ≥ Lha alegerea este corectă (eventual se poate încerca alegerea unui rulment dintr-o serie inferioară de diametre şi lăţimi dacă inegalitatea este accentuată); dacă Lh < Lha se va alege un rulment cu role conice dintr-o serie superioară de diametre şi lăţimi.

Fas1 Frez1 Fr1

Ka Fr1

Fas1 Frez1

Ka
a.

Fas2

Fas1 Frez1

Ka 52

Fas1 Frez1 Fr1

Fas1

Ka
b.

Fas2

Figura 11. Montaje cu rulmenţi radiali – axiali cu role conice

10. ALEGEREA ŞI VERIFICAREA PENELOR /4, 8/

Asamblarea roţilor dinţate, a roţilor de curea şi a cuplajelor pe arbori se realizează de obicei cu ajutorul penelor paralele. Uneori se folosesc şi alte tipuri de asamblări (cu strângere proprie, prin caneluri, prin pene inclinate sau prin strângere pe con). De obicei, pinioanele au diametre apropiate de cele ale arborilor aşa încât ele se execută dintr-o bucată cu arborele; se alege această soluţie dacă diametrul de picior al roţii dinţate d f
d f ≤ (1,4...1,5) d a unde d a - diametrul arborelui în dreptul roţii dinţate.

satisface condiţia

După estimarea diametrului arborelui d a în zona de asamblare prin pană paralelă se aleg din STAS 1004 – 81 (anexa 20) dimensiunile b × h ale secţiunii penei. se determină apoi lungimea necesară a penei şi se verifică pe baza solicitărilor la strivire şi forfecare:

σs =
τf =

4M t ≤ σ as h ⋅ lc ⋅ d a 2M t ≤ τ af b⋅l ⋅ da

( σ as = 90 − 120 N/mm 2 ) ( τ a f = 60 − 80 N/mm 2 )

(128) (129)

în care: l c - este lungimea de contact a penei cu canalul din butuc dependentă de forma şi lungimea l a penei;

l c = l − b la pana de tip A (ambele capete rotunjite) lc = l − b la pana de tip C (un capăt rotunjit) 2

l c = l la pana de tip B (capete drepte).
53

Evident că lăţimea butucului l B va trebui să fie suficient de mare pentru a permite realizarea contactului pe lungimea l c ( l B ≥ l c ). Dacă lungimea de contact, l c , rezultă mare din calculul anterior, pentru a nu face butucul exagerat de lat se pot utiliza două pene paralele sau chiar caneluri.

11. ALEGEREA ŞI VERIFICAREA CUPLAJULUI /3, 4, 13/

Se va prezenta alegerea cuplajelor elastice cu bolţuri şi a celor cu flanşe. 11. 1. CUPLAJUL ELASTIC CU BOLŢURI (STAS 5982/6 – 81, anexa 3) Asigură transmiterea elastică a momentului de torsiune (cu atenuarea şocurilor) prin intercalarea pe fluxul energetic a unor bucşe de cauciuc. Mărimea cuplajului se alege funcţie de momentul de torsiune nominal ( M tn ) conform condiţiei:
M t c = C s ⋅ M t II ≤ M t n

(130)

unde: M tc - este moment de torsiune de calcul;
M t II - moment de torsiune la arborele de ieşire din reductor (pe care este montat

cuplajul);

C s - coeficient de serviciu dependent de natura maşinii motoare şi a celei de lucru şi de
regimul de funcţionare; în cazul proiectării unei transmisii de uz general se poate lua C s = 1 (a se vedea cele spuse anterior în capitolul 1). Pentru fiecare mărime de cuplaj sunt indicate în STAS anumite valori ale diametrului capătului de arbore pe care se montează cuplajul. Dacă diametrul capătului arborelui III (pe care se montează cuplajul) ales la punctul 2 este mai mic decât cel cerut de mărimea cuplajului
54

stabilită anterior se vor utiliza semicuple de tip P. Semicupla P se livrează pregăurită la un diametru d redus, diametru ce poate fi lărgit la valoarea d 0 (ale cărei limite sunt indicate în STAS). Este necesară verificarea rezistenţei capătului de arbore şi a penei paralele care realizează asamblarea cuplajului cu arborele. Cuplajul cu bolţuri se execută în două tipuri: - tipul N – cuplaj normal; - tipul B – cuplaj cu bucşe distanţiere. De asemenea, trebuie menţionat că în compunerea cuplajului pot intra semicuple de acelaşi tip sau de tipuri diferite de execuţie. Exemplu de notare a unui cuplaj elastic cu bolţuri: CEB 7N – P63/K71 – OT 60-3 STAS 5982/6-81 – cuplaj elastic cu bolţuri mărimea 7, tip N, o semicuplă tip P cu diametrul alezajului 63 mm, celaltă semicuplă tip K cu diametrul alezajului 71 mm, executate din oţel OT 60-3. 11. 2. CUPLAJ CU FLANŞE (STAS 769 – 73, anexa 4) Realizează transmiterea rigidă a momentului de torsiune (nu atenuează şocurile).

Şuruburile ce fixează flanşele pot fi montate cu joc sau fără joc (ajustate) în găurile din flanşe.
Pentru evitarea apariţiei unor solicitări suplimentare poate exista un sistem de centrare sub forma unui prag de centrare sau a unui inel de centrare. Cuplajele cu flanşe se execută în două variante constructive: - tipul CFO – pentru cuplarea arborilor orizontali; - tipul CFV – pentru cuplarea arborilor verticali. Mărimea cuplajului se alege funcţie de momentul de torsiune nominal M tn pe care îl poate transmite cuplajul conform condiţiei:
M tc = C s ⋅ M tIII ≤ M tn

(131)

unde: M tc este moment de torsiune de calcul;
M tIII - moment de torsiune la arborele de ieşire din reductor (III) pe care este montat

cuplajul;

C s - coeficient de serviciu dependent de natura maşinii motoare şi agregatului de lucru

şi de regimul de funcţionare; în cazul proiectării unei transmisii de uz general se poate lua
C s = 1 (a se vedea cele spuse în capitolul 1).
Exemplu de notare a unui cuplaj cu flanşe:
55

CFO 6-35 STAS 769–73 – cuplaj cu flanşe pentru arbori orizontali, mărimea 6, cu diametrul nominal al capetelor de arbori de 35 mm. Se recomandă verificarea şuruburilor cuplajului la solicitare compusă (tracţiune şi torsiune) pentru şuruburile montate cu joc şi la forfecare pentru şuruburile ajustate. a. Şuruburi montate cu joc Momentul de torsiune se transmite prin frecarea dintre flanşe care sunt apăsate de către forţele create în cele i s şuruburi la montaj. Forţa axială care ia naştere într-un surub prin strângerea piuliţei la montaj este:

Fa =

2 M tc K ⋅ μ ⋅ is

(132)

unde: K este diametrul cercului pe care sunt montate şuruburile;

μ - coeficientul de frecare dintre flanşe ( μ ≈ 0,15...0,2 );
i s - numărul de şuruburi.

Tija şurubului este solicitată la: - tracţiune:

σ ts =

4 Fa
2 π d1

(133)

unde: d1 - diametrul interior al filetului. - torsiune (în momentul strângerii piuliţei cu cheia la montaj):
d Fa ⋅ 2 tg (α 2 + ϕ ′) M ts 2 = τ ts = 3 Ws πd 1 16

în care: M ts - momentul de torsiune ce apare în şurub la strângerea piuliţei; W s - modulul de rezistenţă polar al secţiunii şurubului; d1 , d 2 - diametrul interior respectiv cel mediu al filetului; α 2 - unghiul de înclinare al spirei filetului: α 2 = arctg ( p / πd 2 ) , unde p este pasul filetului);

ϕ′

-

unghi

de

frecare

aparent

dintre

spirele

şurubului

şi

piuliţei:

ϕ ′ = arctg ( μ / cos 30 o ) ) pentru filetul metric, μ fiind coeficientul de frecare ( μ = 0,1.....0,15 ).
Cele două eforturi unitare se compun după teoria a III a rezistenţei materialelor, obţinându-se efortul unitar echivalent:

σ echs = σ t2 + 4τ t2
s s

(135)
56

care trebuie să verifice condiţia:

σ echs ≤ σ at = 90.....120 N / mm 2
b. şuruburi montate ajustat

(136)

Tija şurubului este supusă la forfecare sub acţiunea unei forţe tangenţiale Ft provenită din momentul de torsiune transmis:

τ fs =

Ft = As

2M tc
K ⋅ is ⋅
2 πd 3

≤ τ af = 60.....80 N / mm 2

(137)

4

în care: As este aria transversală a şurubului ajustat;

d 3 - diametrul găurii de montaj a şurubului ajustat (v. anexa 4)

12. VERIFICAREA ARBORILOR
După ce a fost stabilită forma constructivă a arborelui şi au fost determinate diametrele

şi lungimile tronsoanelor componente se face verificarea arborelui care cuprinde următoarele
aspecte: a) verificarea la oboseală b) verificarea la solicitarea compusă c) verificarea deformaţiilor flexionale (de incovoiere) şi torsionale d) verificarea la vibraţii (calculul turaţiei critice) Vom prezenta în detaliu doar prima dintre aceste verificări, pentru celelalte fiind făcută doar o expunere de principii. a. Verificarea la oboseală a arborilor se face în secţiuni ale arborilor care prezintă concentratori de eforturi (canale de pană, salturi de diametru, degajări, filete etc) Considerând cazul general în care într-o secţiune cu concentratori de tensiuni avem atât efort unitar de încovoiere cât şi efort de torsiune, ambele variabile în timp, se parcurg următoarele etape: - se calculează mărimile caracteristice ale ciclului variabil de solicitare la încovoiere. Chiar dacă momentul încovoietor într-o secţiune oarecare este constant în timp, datorită rotaţiei arborelui efortul de încovoiere într-o fibră oarecare variază după un ciclu alternant simetric.
57

Ca urmare putem serie:

σ max =

M i rez Wz

=

2 Miv + Mi2 H

Wz

(138) (139)

σ min = −σ max

unde: M iv , M iH , M irez reprezintă momentul încovoietor în plan vertical, orizontal şi respectiv, rezultant în secţiunea considerată. De asemenea putem calcula:

σm =

σ max + σ min
2

= 0; σ v =

σ max − σ min
2

= σ max

(140)

în care: σ m este efortul unitar mediu, iar σ v - amplitudinea ciclului de solicitare. - se calculează coeficientul de siguranţă la oboseală pentru solicitarea de incovoiere folosind relaţia lui Soderberg (141) sau cea a lui Serensen (142):

cσ =

σ σ ⋅ v + m εσ ⋅ γ σ −1 σ c

β kσ

1

(141)

58

cσ =

σ σ ⋅ v + Ψσ m εσ ⋅ γ σ −1 σ −1

β kσ

1

(142)

în care:

β kσ - coeficient de concentrare a eforturilor unitare dependent de natura şi geometria

concentratorului (anexa 21) εσ - coeficient dimensional (fig. 12)

γ - coeficient de calitate a suprafeţei (fig. 13) σ −1 - rezistenţa la oboseală a materialului arborelui la solicitarea de încovoiere variabilă
după un ciclu alternant simetric (v. tabel 10) σ c - limita de curgere a materialului arborelui (tabel 10) Ψσ - coeficient dat de relaţia: 2σ −1 − σ 0 Ψσ =

σ0

(143)

Fig. 12. Factor dimensional /13/ 1 - oţel carbon fără concentratori; 2 - oţel carbon fără concentratori şi concentratori moderaţi 3 - oţel aliat cu concentratori moderaţi; 4 - oţel aliat cu concentratori puternici

13. Factor de calitate a suprafeţei γ /13/

Tabelul 10 prezintă caracteristicile mecanice ale unor oţeluri frecvent utilizate în construcţia de maşini.

58

Tabel 10.

Caracteristicile mecanice ale unor oţeluri frecvent utilizate în construcţia de maşini Simbol OL 34 OL 37 OL 42 OL 50 OL 60 OL 70 OLC 10 OLC 15 OLC 25 OLC 35 OLC 45 OLC 60 OT 40-3 OT 50-3 OT 60-3 40C10 50VC11 33MoC11 41MoC11 15CN35 34MoCN15 STAS 500 - 80 Tratament N N N N N N N N N N N N

σr
340 370 42o 500 600 700 340 390 460 540 620 710 400 500 600

σc
180 210 230 270 300 340 210 230 280 320 360 410 200 270 340 800 800 700 750 950 900

τc
110 130 150 170 200 240 150 160 170 205 240 280 120 170 210 440 430 410 420 500 500

σ −1
170 185 200 240 280 330 165 180 200 250 300 340 160 200 240 470 440 440 460 500 520

σ0
220 250 290 320 360 420 250 270 300 370 430 500 210 260 300 700 680 660 700 1090 800

τ −1
95 105 115 140 160 190 90 100 110 140 160 190 90 110 135 270 270 300 320 300 310

τ0
120 140 150 170 190 220 135 145 160 190 220 230 115 135 160 440 420 480 510 510 500

880 – 88

600 – 82

791 – 88

CR I CR CR Cr I

1000 950 900 950 1150 1100

N - normalizare; I - îmbunătăţire; Cr - călire şi revenire joasă; CR - călire şi revenire înaltă. - se calculează pentru secţiunea considerată elementele ciclului de solicitare variabilă la torsiune. De cele mai multe ori solicitarea la torsiune a arborilor este variabilă după un ciclu pulsator. În acest caz: M τ max = t ; τ min = 0 (144) Wp

τ + τ min 1 Mt şi ca urmare: τ m = max = τ max = 2 2 2Wp τv = τ max − τ min
2
(145)

Mt 1 = τ max = 2 2Wp
59

- se calculează coeficientul de siguranţă la oboseală pentru solicitarea de torsiune folosind relaţia lui Soderberg (146) sau Serensen (147): 1 cτ = (146) β kτ τ v τ m ⋅ + ετ ⋅ γ τ −1 τ c 1 (147) cτ =

β kτ

ε τ ⋅ γ τ −1 τ −1 în care coeficienţii β kτ , ε τ şi γ au semnificaţii analoage celor definiţi la încovoiere, fiind
prezentaţi în anexa 21 si respectiv în figurile 12 şi 13, iar valorile caracteristicilor de material τ −1 , τ c se aleg din tabelul 11. 2τ − τ 0 (148) Ψτ = −1

τ τ ⋅ v + Ψτ m

τ0

- se calculează coeficientul de siguranţă la oboseală global pentru secţiunea considerată: c ⋅c c = σ τ ≥ ca (149) 2 2 cσ + cτ unde c a este coeficientul de siguranţă admisibil care se ia c a = 1,3...1,5 dacă solicitările şi condiţiile funcţionale sunt precis cunoscute sau c a = 1,5...2,5 în cazul unor imprecizii în cunoaşterea solicitărilor şi condiţiilor funcţionale sau în cel al unor arbori foarte importanţi. b) Verificarea la solicitare compusă (încovoiere şi torsiune) se face pentru secţiunile în care momentul echivalent este maxim sau pentru cele în care aria este diminuată datorită salturilor de diametru. Într-o astfel de secţiune se calculează: - momentul încovoietor rezultant:
2 2 M irez = M iV + M iH (150) în care M iV şi M iH reprezintă momentele încovoietoare în secţiunea considerată în plan vertical, respectiv orizontal;

- momentul echivalent (redus) în secţiunea considerată: M ech = M i2 + (α M t )2 rez (151)

în care α este un coeficient ce ia în considerare modul diferit de variaţie în timp a eforturilor de încovoiere şi torsiune conform tabelului 11:
Tabel 11

Coeficientul α în calculul momentului echivalent Natura variaţiei efortului de încovoiere alternant simetrică Natura variaţiei efortului de torsiune Constant I Pulsator II Alternant simetric III Valoarea coeficientului α

α = σ aiIII σ aiI α = σ aiIII σ aiII
α = σ aiIII σ aiIII = 1

60

Eforturile admisibile la încovoiere pentru solicitare constantă σ aiI , pulsatorie σ aiII sau alternant simetrică σ aiIII sunt prezentate în tabelul 12.

(

)

( )

(

)

Valori orientative ale rezistenţelor admisibile σ aiI,II,III Material

Tabel 12

σr
( N/mm 2 )

Eforturi admisibile ( N/mm 2 )

σ aiI
130 170 200 230 270 330 100 120

σ aiII
70 75 95 110 130 150 50 70

σ ai III
40 45 55 65 75 90 30 40

Oţeluri carbon

400 500 600 700 800 1000 400 500

Oţeluri aliate Oţeluri turnate

- verificarea la solicitare compusă se face pe baza condiţiei: M σ ech = ech ≤ σ aiIII Wz

(152)

c) Verificarea deformaţiilor arborilor se face pentru deformaţii flexionale (de încovoiere). Calculul deformaţiilor flexionale cuprinde determinarea săgeţii maxime şi a unghiurilor de înclinare în reazeme folosind metodele rezistenţei materialelor. Săgeata maximă trebuie să satisfacă condiţiile: 3 ⎞ ⎛ 2 ... f max ≤ ⎜ pentru funcţionarea normală a ⎟l ⎝ 10000 10000 ⎠ rulmenţilor

f max ≤ (0,01...0,02) m

pentru repartizarea uniformă a sarcinii pe

lungimea dintelui În aceste relaţii l este distanţa dintre reazeme, iar m este modulul normal al danturii. Unghiurile de înclinare în reazeme trebuie să satisfacă condiţia α max ≤ 10 −3 [rad] d) Verificarea la vibraţii se referă la determinarea turaţiei critice luând în considerare vibraţiile flexionale şi torsionale. Un calcul corect poate fi complicat şi, ca urmare, se determină turaţia critică pe baza unor ipoteze simplificatoare. Oricum turaţia de funcţionare trebuie sa difere de cea critică cu cel puţin 15 … 20 % din valoarea acesteia.

61

13. ALEGEREA LUBRIFIANTULUI ŞI A SISTEMULUI DE UNGERE A ANGRENAJELOR / 10, 12 /

Alegerea lubrifiantului pentru angrenaje se face ţinând seama de parametrii cinematici

şi de încărcare ai angrenajelor, de tipul acestora şi de caracteristicile materialelor din care sunt
confecţionate.Pentru reductoarele cu mai multe trepte, lubrifiantul se alege pe baza regimului cinematic şi încărcării treptei care transmite cel mai mare moment.

Fig. 14. Vâscozitatea cinematică a uleiului pentru angrenaje cilindrice şi conice / 12 /

Un parametru important în alegerea tipului lubrifiantului este viteza periferică a roţilor dinţate care la ivelul cercului de divizare are valoarea: πd n (m / s ) v ≡ w1 1 60000 unde: (153)

d w1 este diametrul cercului de rostogolire al pinionului, mm
n1 este turaţia pinionului, rot/min
62

Se pot face următoarele recomandări privind tipul lubrifiantului utilizat, în funcţie de viteza periferică a roţilor dinţate /3/: - pentru v = (0...0,4 )m / s -grafit sau bisulfură de molibden; - pentru v = (0...0,8)m / s - unsoare; - pentru v = (0,8...4 )m / s - unsoare sau ulei - pentru v f 4m / s - uleiuri minerale sau sintetice, aditivate sau neaditivate. În cazul folosirii uleiului ca lubrifiant pentru angrenajele cilindrice şi conice se poate determina viscozitatea cinematică a acestuia folosind diagrama din figura 14. În această figură, în abscisă apare factorul de încărcare – viteză k s / v (în MPa/m) unde: - k s este presiune Stribeck dată de relaţia: F u +1 2 2 ks = t Z H Zε (MPa) bd1 u în care v este viteza tangenţială a roţilor la nivelul cercurilor de rostogolire, m/s. Pe baza vâscozităţii stabilite conform diagramei din figura 14, se alege uleiul adecvat din tabelul aferent anexei 23 care prezintă uleiurile pentru transmisii industriale. Alegerea sistemului de ungere, adică a unei modalităţi de aducere a lubrifiantului în zona de angrenare, se face în funcţie de tipul şi de geometria roţilor şi de viteza lor periferică. a. Ungerea prin imersiune (barbotarea) se foloseşte pentru viteze sub 12m/s. Pentru o ungere eficace trebuie să pătrundă în ulei câte o roată a fiecărei trepte. Adâncimea de scufundare este de minim un modul şi maxim şase module, pentru trepta rapidă, iar pentru cea lentă de o treime din diametrul roţii sau 100 mm. În cazul angrenajului conic, dintele trebuie să pătrundă în ulei pe toată lăţimea lui. În cazul mai multor trepte de reducere, pentru realizarea unei ungeri optime a tuturor treptelor se poate utiliza o roată auxiliară din material plastic pentru aducerea uleiului la treptele care nu au nici o roată imersată în baie, sau o având niveluri diferite ale uleiului. Cantitatea de ulei din baie se va lua egală cu (0,35...0,7 ) litri pentru fiecare kilowatt transmis iar intervalul de schimbare a uleiului este uzual de înclinare a planului de separaţie a carcaselor, sau o fragmentare a băii de ulei în mai multe părţi

(154)

(2500...3000) ore de funcţionare.

b. Ungerea cu curculaţie forţată a uleiului se utilizează pentru viteze sub 20 m/s prin
pulverizarea uleiului cu ajutorul unor duze situate în dreptul zonei de angrenare, iar pentru viteze de peste 20 m/s cu duze plasate naintea zonei de angrenare. Intervalul de recirculare a uleiului este între 0,5 şi 2,5 minute pentru cazul pompării uleiului din baie şi de 4 la 30 minute când se foloseşte un circuit exterior.
63

14. CALCULUL TERMIC AL REDUCTOARELOR CU ROŢI DINŢATE /10, 11/

14.1. CALCULUL RANDAMENTULUI TOTAL AL REDUCTORULUI Datorită frecărilor din angrenare, a frecărilor din rulmenţi şi a celor care apar la antrenarea uleiului din baie, puterea la ieşirea din reductor, PIII , este mai mică decât cea de la intrare, PI , diferenţa reprezentând-o puterea pierdută Pp :

Pp = PI − PIII = Pa + P + P u l în care: Pa este puterea pierdută prin frecările din angrenaje; Pl - puterea pierdută în lagăre; P - puterea pierdută prin agitarea uleiului (barbotare) u
Randamentul total al unui reductor în două trepte este dat de relaţia: P η R = III = ηa12 ηa34 ηl3ηu12 ηu34 PI în care:

(155)

(156)

ηa12 ; ηa34 - sunt randamentele angrenajelor formate din roţile 1 şi 2 , respectiv 3 şi 4; ηl - ranadamentul unei perechi de lagăre; ηu12 ; ηu34 - randament datorat pierderilor prin barbotarea uleiului de către angrenajul
1-2 , respectiv 3-4.

a. Randamentul angrenajelor η a În timpul angrenării apar pierderi de energie datorate unor cauze multiple: frecarea de alunecare, frecarea de rostogolire, comprimarea aerului şi a uleiului între dinţi etc.Cea mai importantă este frecarea de alunecare a flancurilor dinţilor în contact. Relaţia pentru calculul randamentului angrenajelor cilindrice şI conice, ţinând seama de pierderile prin frecarea de alunecare este: πμε α ⎛ 1 1 ⎞ (157) ηa = 1 − ⎜ + ⎟ f cos β ⎝ z1 z2 ⎠ în care:

μ - coeficient de frecare de alunecare dintre flancuri, având valorile μ = 0,04 – 0,08
pentru roţi realizate din oţeluri durificate superficial şi rectificate; μ = 0,06 – 0,10 pentru roţi realizate din oţeluri durificate superficial şevăruite, μ = 0,09 – 0,12 pentru roţi din oţel durificat superficial frezate şi μ = 0,09 – 0,14 pentru roţi din oţeluri îmbunătăţite sau normalizate. ε α - grad de acoperire al angrenajului;

β - unghi de înclinare al danturii;

64

f - coeficient care se ia egal cu 2 pentru angrenajele cu dinţi drepţi şi pentru angrenajele cu dinţi înclinaţi în perioada de rodaj; f = 5 pentru angrenajele cilindrice cu dinţi înclinaţi rodate; f = 2-3 pentru angrenaje de mare viteză ( v ≥ 15m / s ). b. Randamentul lagărelor Pentru o pereche de lagăre de rostogolire (rulmenţi), randamentul are valorile: ηl = 0,995 pentru rulmenţi cu bile; ηl = 0,99 - pentru rulmenţi cu role. În cazul lagărelor cu alunecare, randamentul este mai mic : ηl = 0,96 ÷ 0,98 c. Randamentul datorat pierderilor prin barbotare, ηu Randamentul datorat pierderilor prin agitarea uleiului se calculează separat pentru fiecare roată dinţată care pătrunde în uleiul din baie folosind relaţia: ⎡ bhv 3 / 2 ⎤ ⎢ ⎥ ⎢1,3 ⋅ 10 4 ⎥ Pu ⎦ =1− ⎣ ηu = 1 − (158) PI P în care: b – lăţimea roţii dinţate, mm h – adâncimea de scufundare în ulei, mm v – viteza periferică a roţii, m/s P – puterea transmisă de roata respectivă, kW În cazul ungerii cu jet de ulei ηu = 1 . 14.2. CALCULUL TEMPERATURII DE FUNCŢIONARE A REDUCTORULUI Folosind ecuaţia de echilibru termic, se poate calcula temperatura reductorului în timpul funcţionării. Căldura produsă prin frecări este disipată către exterior prin carcasa reductorului ( prin convecţie şi radiaţie). Ecuaţia de bilanţ termic a reductorului poate fi scrisă sub forma: Pp = Pc în care : Pp - puterea pierdută, kW
Pc - putere evacuată prin carcasa reductorului.

Dacă se înlocuiesc expresiile celor două puteri, ecuaţia de bilanţ termic capătă forma: (1 − η R ) (159) PIII = KS (t − t 0 ) ηR în care: PIII este puterea la ieşirea din reductor, kW; η R - randamentul total al reductorului;
65

K - coeficient global de schimb de căldură între carcasă şi mediul ambiant, kW/(m2 grd) Uzual, în cazul răcirii naturale, pentru viteze ale aerului în jurul reductorului cuprinse între 0 şi 1,5 m/s , se poate considera K = 0,012...0,018 kW/(m2 grd). S - suprafaţa carcasei reductorului răcită cu aer (în m2); în cazul nervurării carcasei se adaugă şi jumătate din suprafaţa nervurilor, iar în cazul montării reductorului pe o fundaţie metalică sau suspendat pe un cadru se adună şi suprafaţa bazei reductorului. t0 - temperatura mediului ambiant, (uzual t0 = 20°C) Din ecuaţia (159) va rezulta temperatura de funcţionare a reductorului, t, care trebuie să nu depăşească o valoare admisibilă (uzual 80°C - 90°C). La temperaturi mai mari apare o scădere apreciabilă a viscozităţii uleiului şi se modifică jocurile în lagăre şi în angrenaje. Dacă temperatura de funcţionare a reductorului rezultată din calculul anterior, depăşeşte valoarea admisibilă t = 80°C - 90°C se pot lua următoarele măsuri: - mărirea ariei carcasei prin nervurarea acesteia; - realizarea unei răciri forţate a carcasei prin montarea unui ventilator pe arborele de intrare (creşte valoarea coeficientului global de schimb de căldură, K); - utilizarea unei serpentine (străbătută de apă de răcire) în baia de ulei; - ungerea cu ulei cu circuit exterior şi răcitor de ulei.

IV. ELEMENTE CONSTRUCTIVE ALE REDUCTOARELOR DE TURAŢIE CU ROŢI DINŢATE CILINDRICE ŞI CONICE /4, 5, 10/
Reductoarele cu roţi dinţate sunt realizate ca ansambluri independente, prezentându-se sub forma unor mecanisme închise în carcase etanşe. Domeniile de utilizare multiple au condus la o mare varietate constructivă şi la realizarea reductoarelor pentru o gamă largă de puteri, rapoarte de transmitere, poziţii relative ale arborilor de intrare, respectiv, ieşire şi poziţii de prindere pe maşina antrenată sau pe fundaţie. În fabricaţia de reductoare de uz general a fost treptat introdusă o tipizare care s-a extins atât asupra reductoarelor ca ansambluri, cât şi asupra elementelor şi subansamblurilor componente: roţi dinţate, arbori, carcase, capace, dopuri de aerisire, instalaţii de ungere. Astfel în STAS 6850-80 şi în STAS 11915-80 sunt prezentate tipurile de reductoare cilindrice cu una, două sau trei trepte de reducere şi parametrii principali ai acestora; în STAS 11917-80 sunt indicate aceleaşi elemente pentru reductoare cilindrice coaxiale, iar în STAS 11923-80 pentru reductoare conico-cilindrice. În STAS 6849-77 sunt prezenatate condiţiile tehnice de calitate pentru reductoare cilindrice şi conico-cilindrice. Atât în ţară, cât şi în străinătate există firme specializate în execuţia de reductoare şi motoreductoare de uz general, firme care îşi modernizează continuu procesul de fabricaţie în sensul satisfacerii unor cerinţe impuse de utilizatorii actuali. Aceste cerinţe se referă la:

66

– utilizarea unor angrenaje cu capacităţi portante mari, în condiţiile unor gabarite reduse (folosirea roţilor dinţate cu dantură durificată superficial prin tratamente termice şi termochimice şi rectificată); – ridicarea limitei termice a încărcării prin creşterea volumului băii de ulei şi a rigidităţii carcaselor în condiţiile unui consum redus de metal; – asigurarea unei ungeri eficiente a angrenajelor şi lagărelor (rulmenţilor) prin utilizarea preferenţială a ungerii prin imersie (scufundare); la angrenajele cu axele arborilor în plan orizontal se scufundă în baie roata condusă a fiecărei trepte (folosindu-se eventual şi roţi auxiliare din masă plastică). Pentru ungerea rulmenţilor se folosesc canale colectoare sau buzunare, care dirijează uleiul aruncat prin centrifugare pe pereţii carcasei, spre lagăre. La turaţii mici (efectul centrifugării fiind redus)uleiul este colectat direct de la roata dinţată condusă prin plăcuţa colectoare şi dirijat către rulmenţi prin jgheaburi colectoare. Se foloseşte şi varianta unui sistem auxiliar de ungere a rulmenţilor, precum şi cea a creierii unor spaţii etanşe pentru rulmenţi în care se introduce unsoare. – realizarea unui aspect estetic al carcasei în condiţiile asigurării condiţiilor funcţionale

şi a formei tehnologice; se observă la reductoarele moderne folosirea unor pereţi plani cu raze reduse de racordare în locul unor forme rotunjite utilizate anterior.
1. CONSTRUCŢIA ROŢILOR DINŢATE CILINDRICE ŞI CONICE Există o mare varietate constructivă a formelor roţilor dinţate. Având la bază criteriul economic (al unui consum redus de material şi al manoperei ieftine), dar influenţată apreciabil şi de necesitatea satisfacerii cât mai complete a rolului funcţional, alegerea formei constructive a roţilor dinţate este una din sarcinile importante ale proiectării reductoarelor. Proiectantul trebuie să ţină seama de dimensiunile roţilor, de tehnologia de realizare a semifabricatului, de tratamentul termic aplicat şi de seria de fabricaţie.

a.

67

b. Fig. 16. Arbore pinion cilindric

Roata dinţată cilindrică de diametru mic ( d a < d + 6h , unde d este diametrul arborelui, iar h înălţimea dintelui) se realizează dintr-o bucată cu arborele sub formă de arborepinion conform figurii 16.

Figura 17. Arbore pinion tipizat cilindric/10/

Figura 17 prezintă ca exemplu un arbore pinion tipizat utilizat în fabricaţia de reductoare /10/. Tabelul 13 prezintă corelaţia mărime-soluţie constructivă-tratament termic pentru roţile dinţate cilindrice.
68

Tabel 13

Construcţia roţilor dinţate cilindrice la diverse mărimi /10/ Diametrul roţii (mm) Până la 200 Construcţia roţii Tratamentul termic al danturii

Disc de grosime uniformă (tăiat din bară sau forjat Îmbunătăţire liber) Disc matriţat Îmbunătăţire Durificare (călire, cementare, nitrurare)

Până la 500 200-1000 1000-2000

Inel fretat pe butuc turnat cu Îmbunătăţire un singur disc Inel fretat pe butuc turnat cu Îmbunătăţire două discuri Construcţie sudată Îmbunătăţire călire superficială nitrurare dură

300-2500 Până la 1500 2000-8000

Disc de grosime uniformă Cementare-călire (forjat în presă) Semiinele sau segmente turnate, îmbinate mecanic _

Legenda figurii 18 b – lăţimea roţii d - diametrul alezajului roţii (identic cu diametrul arborelui) d a - diametrul de cap al roţii R≥6 L B ≈ (0,8 − 1,5)d
D B ≈ 1,5d + 10 c ≅ 1,2 s s ≈ 2,5m + 2

γ ≥ 70
f = 0,5m

c poate fi ales şi cât rezultă dintr-o racordare corespunzătoare R este funcţie de dimensiunile roţii.

69

Fig. 18. Forme constructive de roţi dinţate cilindrice

Roţile dinţate conice de diametru mic se realizează sub formă de arbori-pinion conici. Figura 19 prezintă arbori-pinion conici cu roata dinţată în consolă. Există şi arbori-pinion conici prevăzuţi cu reazeme de o parte şi de cealaltă a danturii. Figura 20 arată un arbore-pinion conic din fabricaţia de reductoare a întreprinderii Neptun-Câmpina /10/.
70

a.

b.

c. Fig. 19. Forme constructive de pinioane dintr-o bucată cu arborele (a şi b) sau independente (c)

71

Roţile dinţate mai mari ( d a > d + 6h conform /10/ sau d a > 1,8d conform /4/) se realizează ca piese separate fixate pe arbore cu pană paralelă, prin caneluri sau prin fretare. Fig. 18 prezintă diferite soluţii constructive pentru astfel de roţi indicându-se şi principalele elemente geometrice ale acestora. Butucul poate avea aceiaşi lăţime ca dantura sau poate fi mai lat. Lăţirea butucului impusă de lungimea de contact cu pana paralelă poate fi realizată simetric sau asimetric. La roţile dinţate de dimensiuni mari realizate din oţeluri tratate termic prin îmbunătăţire construcţia este compusă din butuc de fontă sau oţel turnat (pentru roţile cu regim de inversare frecventă a sensului de rotaţie) şi inel fretat, care se danturează după fretare. Roţile dinţate executate din oţeluri care se tratează termic sau termochmic în vederea durificării se realizează din semifabricate laminate, forjate liber sau în matriţe, dintr-o bucată până la diametre de 500 mm.

Fig. 20. Arbore pinion conic /10/

În figura 21 sunt prezentate câteva variante constructive ale roţilor dinţate conice indicându-se şi principalele elemente geometrice ale acestora. Forma roţii este impusă de seria de fabricaţie şi dotarea executantului (în special în ceea ce priveşte tratamentul termic). Roţile pot fi executate fie dintr-o bucată cu butuc într-o parte sau în ambele părţi, fie din două bucăţi: coroană şi butuc (turnat din fontă sau oţel).

72

c
d1
2

LB

d

DB

c c
d1

c
s

d1

g
da

1...2

DB

d

d

2

2

LB

LB
DB

DB

LB

Fig. 21. Forme constructive ale roţilor dinţate conice

Pe desenul de execuţie al roţilor dinţate trebuie să existe un tabel – cu parametrii danturii având componenţă şi dimensiuni standardizate (conform tabelului 16 pentru roţi cilindrice, respectiv 17, pentru roţi conice).

73

d

Tabel 16

Tabel 17

Parametrii danturii roţilor dinţate cilindrice

Parametrii danturii roţilor dinţate conice cu dinţi drepţi

Modulul normal Modulul frontal

mn mt

Modulul frontal exterior Numărul de dinţi Profilul de referinţă Deplasarea specifică radială Deplasarea specifică tangenţială Treapta de precizie STAS 6460-81 Unghiul dintre axe

m z
∗ ∗ α n − h0a − c0

Numărul de dinţi z Unghiul de înclinare β de divizare Sensul înclinării _ dintelui ∗ ∗ Profilul de referinţă α n − h0a − c0 Coeficientul deplasării profilului Treapta de precizie şi jocul STAS 6273-80 Lungimea peste N dinţi Diametrul de divizare Înălţimea dintelui Roata conjugată Numărul de dinţi Numărul desenului x _

xr xt

Σ

WN
d h z _ A B

Diametrul de divi-zare pe conul exterior Coarda de divizare a dintelui Înălţimea la coardă Unghiul conului de divizare Unghiul conului de picior Unghiul piciorului dintelui Lungimea generatoarei de divizare Roata Numărul de dinţi conjugat Numărul desenului ă

d

s
ha
δ δf θf

R z _ A B

Observaţie: Lăţimea tabelului se face de 110-120 mm, iar înălţimea unei linii de 7-10 mm. Coloana A este lată de 10 mm, iar coloana B de 30-45 mm. Treptele de toleranţă ale roţilor dinţate şi angrenajului, mărimea jocului dintre flancurile dinţilor şi rugozitatea suprafeţelor active ale flancurilor sunt prezentate în STAS 12192-84. Condiţiile tehnice de pe desenul roţilor dinţate cilindrice şi la conice se referă la tratamentul termic şi anume la grosimea stratului cementat şi duritatea acestuia, duritatea miezului dintelui). 2. CONSTRUCŢIA CARCASELOR
74

Carcasa reductorului fixează poziţia relativă a arborilor şi implicit a roţilor dinţate. Ca urmare, pentru asigurarea unei angrenări cât mai corecte, este necesară o bună rigiditate a carcasei. Pentru realizarea unui montaj lesnicios al arborilor, roţilor dinţate şi rulmenţilor carcasa este realizată din două bucăţi: carcasa inferioară şi cea superioară. Uzual carcasele reductoarelor se execută prin turnare din fontă (Fc 150, Fc 250 STAS 568-82) şi mai rar din oţel (OT 45, OT 55 STAS 600-82). În cazul producţiei de unicate sau de serie mică se poate realiza o construcţie sudată a carcasei, folosind tablă de oţel (OL37, OL42 sau OL44 STAS 500/2-80). În cazul carcaselor realizate prin turnare trebuie respectate condiţiile impuse de tehnologia turnării şi de economia prelucrării (v. anexa 24): - realizarea unei grosimi cât mai uniforme a pereţilor, cu evitarea aglomerărilor de material; pentru sporirea rezistenţei şi rigidităţii se recomandă utilizarea nervurilor; - asigurarea unei grosimi minime a pereţilor impusă de tehnologia de turnare şi de natura materialului carcasei; - trecerea treptată de la un perete ceva mai gros la unul mai subţire pentru diminuarea tensiunilor remanente după turnare; - asigurarea unor raze de racordare suficient de mari şi realizarea unor înclinări ale pereţilor (pentru extragerea uşoară a modelului din formă); - limitarea suprafeţelor prelucrate prin aşchiere la minimul necesar prin realizarea unor supraînălţări (bosaje) sau adâncituri (lamaje) pentru suprafeţele de reazem ale piuliţelor, şuruburilor, capacelor, dopurilor filetate etc. În anexa 25 este prezentată construcţia unei carcase de reductor realizată prin turnare, indicându-se şi principalele elemente geometrice în cazul utilizării unor angrenaje din oţeluri de îmbunătăţire (HB ≤ 3500 N/mm2). În acest caz nervurile de rigidizare se dispun pe partea exterioară a carcaselor. În anexa 26 este prezentată construcţia unei carcase turnate pentru un reductor cu angrenaje de portanţă mare (realizate din oţeluri durificate HB > 3500 N/mm2). În acest caz în scopul măririi băii de ulei carcasa inferioară are pereţi verticali decalaţi faţă de cei ai carcasei superioare: carcasa inferioară are pereţi la exterior, în timp ce carcasa superioară îi are la interior. Rigidizarea carcasei superioare se face prin buzunarele de colectare a uleiului pentru ungerea rulmenţilor, iar a carcasei inferioare prin nervuri interioare de rigidizare. În cazul carcaselor sudate se impune respectarea unor condiţii legate de tehnologia sudării; - folosirea unor materiale uşor sudabile; - asigurarea accesibilităţii în vederea executării cordoanelor de sudură; - alegerea unor forme constructive care să se preteze la automatizarea sudării; - realizarea unei construcţii simetrice pentru ca tensiunile interne să fie reduse şi să nu conducă la deformarea carcasei;

75

- grosimea pereţilor mai mică decât la carcasele turnate, dar nu prea mică pentru a nu se produce arderea lor în timpul sudării; - rigidizarea carcaselor prin nervuri; - detensionarea carcaselor înaintea prelucrării prin aşchiere. Prinderea celor două carcase se realizează prin intermediul asamblărilor filetate ( vezi anexa 28). În cazul carcaselor cu pereţi aliniaţi, se folosesc asambluri cu şurub şi piuliţă, iar în cazul celor cu pereţi decalaţi (v. anexa 26) rolul piuliţei este jucat de gaura filetată din carcasa inferioară. Pentru rigidizarea zonelor de carcasă din vecinătatea rulmenţilor se urmăreşte apropierea şuruburilor de fixare de rulmenţi, apropiere permisă de realizarea unor îngroşări ale marginilor de fixare a carcasei în zona rulmenţilor. Pentru poziţionarea precisă a carcaselor se folosesc două ştifturi de centrare (vezi anexa 28). La carcasa inferioară se prevăd: - un orificiu pentru evacuarea uleiului controlat de un dop filetat; orificiul trebuie plasat pe peretele lateral, razant la fundul băii de ulei, uneori fiind realizată şi o uşoară înclinare (1:100) a fundului băii către orificiu pentru a permite scurgerea întregii cantităţi de ulei; - două tălpi laterale pentru prinderea reductorului de postament, tălpi prevăzute cu găuri pentru şuruburi de fixare; - “urechi” necesare pentru ridicarea şi manipularea reductorului. În carcasa superioară se prevăd: - un orificiu de vizitare (obturat cu un capac detaşabil) care trebuie astfel dimensionat şi plasat încât să permită observarea danturii tuturor roţilor din reductor; - un orificiu filetat pentru dopul de aerisire care are rolul de a menţine presiunea din interiorul carcasei la valoarea presiunii atmosferice (eventuale suprapresiuni ar îngreuna asigurarea etanşeităţii); - un orificiu pentru tija de control a nivelului uleiului (jojă); - orificii filetate pentru prinderea a două inele şurub necesare ridicării reductorului (dacă nu au fost prevăzute elemente pentru ridicare la carcasa inferioară sau dacă reductorul are gabarit şi greutate mare). Înălţimea carcasei inferioare se adoptă în funcţie de diametrul de cap al celei mai mari roţi, ţinându-se cont de adâncimea de cufundare a roţii în ulei şi de volumul necesar al băii de ulei (0,3…….0,6 l/kW). Se va ţine cont şi de faptul că distanţa de la suprafaţa de reazem a carcasei pe postament până la axa arborilor să aibă o valoare standardizată în STAS 2741-68 (anexa 29). În cazul reductoarelor conice, pinionul conic se monteaza în consolă, arborele său fiind uzual rezemat pe doi rulmenţi cu role conice montaţi în O. Întreg acest ansamblu al arborelui pinion conic se montează într-o casetă care permite reglarea jocului dintre flancurile dinţilor roţilor conice la montaj.

76

Anexa 31 prezintă recomandări privind construcţia capacelor pentru etanşarea alezajelor în care se montează rulmenţii şi care fixează axial inelele exterioare ale acestora. Ele se execută prin turnare sau forjare liberă sau în matriţă fiind prelucrate ulterior prin aşchiere. Pentru asigurarea etanşeităţii la străpungerea capacelor de către arborii de intrare, respectiv, ieşire din reductor se folosesc uzual manşete de rotaţie (simeringuri) standardizate care se aleg funcţie de diametrul arborelui din anexa 32. Anexele 33 - 44 prezintă o serie de accesorii frecvent întâlnite în construcţia reductoarelor. Anexele 45 - 51 prezintă elemente necesare alegerii ajustajelor şi elaborării desenelor de ansamblu (anexa 59) şi de execuţie. Anexele 52 - 56 prezintă ale unor reductoare cu roţi cilindrice şi conice cu una sau cu două trepte de reducere.Anexele 57, 58 prezintă desene de ansamblu ale transmisiilor mecanice cu reductor cilindric (anexa 57), respectiv conico-cilindric (anexa 58).

77

BIBLIOGRAFIE

1. Buzdugan Ghe. – Rezistenţa Materialelor, Editura Tehnicå, Bucureşti, 1974. 2. Buzdugan Ghe, M.Blumenfeld – Calculul de rezistenţå al pieselor de maşini, Editura Tehnicå, Bucureşti, 1979. 3. Dråghici I. ş.a. - Îndrumar de proiectare în construcţia de maşini, vol.I şi II, Editura tehnicå, Bucureşti, 1982. 4. Filipoiu I.D., A Tudor – Transmisii mecanice (îndrumar de proiectare), I.P.B., 1990. 5. Gafiţanu M ş.a. - Organe de Maşini, vol I, Editura Didacticå şi Pedagogicå, 1981. 6. Gafiţanu M. ş.a. - Organe de Maşini, vol II, Editura Didacticå şi Pedagogicå, 1983. 7. Gafiţanu M - Rulmenţi, - Proiectare şi tehnologie vol I, II Editura Tehnicå, 1985. 8. Manea Gh. - Organe de Maşini, vol I, Editura Tehnicå, 1970. 9. RabinoviciI. ş.a. - Rulmenţi, Editura Tehnicå, Bucureşti, 1972. 10. Rådulescu Gh. ş.a.-Îndrumar de proiectare în construcţia de maşini, Editura Tehnicå,1986. 11. Rådulescu Gh. - Organe de Maşini, vol II, Angrenaje cilindrice, I.P.B., 1978. 12. W.J.Bartz – Getriebesthmierung, Expert Verlag, 1989. 13. E.Alåmoreanu, Gh. Buzdugan–Îndrumar de calcul în ingineria mecanicå, Editura Tehnicå, 1996 14. A.Chişiu – Organe de maşini, Editura Didacticå şI Pedagogicå, Bucureşti, 1981 15. A.Jula, D.Velicu Proiectarea angrenajelor evolventice , Editura Scrisul Românesc,1989 16. Sauer L. ş.a. - Angrenaje, vol I şi II, Editura Tehnicå, Bucureşti, 1970. 17. xxx – Culegere de standarde de organe de maşini vol I a, Editura Tehnicå, Bucureşti, 1980. 18. Crudu I. ş. a., Atlas – Reductoare cu roţi dinţate, Editura Didacticå şi Pedagogicå, 1982. 19. xxx - Products Catalogue U.M.E.B.

78

ANEXA 1. Motoare electrice asincrone n=750 rot/min Tipul motorului Puterea nominala, Kw 0,75 1,1 1,5 2,2 3 4 5,5 7,5 11 15 18,5 22 30 37 45 55 75 Turatia de mers in sarcina, n, rot/min 690 710 690 698 698 710 710 710 785 715 710 720 720 737 732 733 733 Tipul motorului n=1000 rot/min Puterea nominala, Kw 0,37 0,55 0,75 1,1 1,5 2,2 3 4 5,5 7,5 11 15 18,5 22 30 37 45 55 75
n=3000 rot/min Turatia de mers in sarcina, n, rot/min 1350 1350 1370 1385 1365 1410 1415 1430 1450 1450 1450 1450 1425 1425 1450 1450 1450 1450 1460 1475 1475 1470 Tipul motorului Puterea nominala, Kw 0,37 0,55 0,75 1,1 1,5 2,2 3 4 5,5 7,5 11 15 18,5 22 30 37 45 55 75 90 110 Turatia de mers in sarcina, n, rot/min 2700 2700 2745 2730 2750 2740 2805 2850 2885 2890 2850 2850 2850 2850 2870 2870 2930 2930 2940 2950 2960

100 La 100 Lb 112 M 132 S 132 M 160 Ma 160 Mb 160 La 180 L 200 L 225 S 225 M 250 M 280 S 280 M 315 S 315 M

80 a 80 b 90 La 90 Lb 100 L 112 M 132 S 132 Ma 132 Mb 160 M 160 L 180 L 200 La 200 Lb 225 M 250 M 280 S 280 M 315 M

Turatia de mers in sarcina, n, rot/min 910 930 910 920 960 950 960 950 930 950 950 935 965 920 950 970 977 975 966

n=1500 rot/min Tipul motorului Puterea nominala, Kw 0,25 0,37 0,55 0,75 1,1 1,5 2,2 3 4 5,5 7,5 11 15 18,5 22 30 37 45 55 75 90 110

71 a 71 b 80 a 80 b 90 La 90 Lb 100 La 100 Lb 112M 132 S 132 M 160 M 160 L 160 M 180 L 200 L 225 S 225 M 250 M 280 S 280 M 315 S

71 a 71 b 80 80 b 90La 90Lb 100L 112M 132 Sa 132 Sb 160 Ma 160 Mb 160 L 180 M 200 La 200 Lb 225 M 250 M 280 S 280 M 315 S

Continuare, ANEXA 1

Ga-barit 71 80 90L 100LW 100LX 112M 132S 132M 160M 160L 180M 180L 200L 225S 225M 250M 280S 280M 315S 315M

A 112 125 140 160 160 190 216 216 254 254 279 279 38 356 356 406 457 457 508 508

B 90 100 125 140 140 140 140 178 210 254 241 279 305 286 311 349 368 419 406 457

C 45 50 56 63 63 70 90 90 108 108 121 121 133 149 149 168 190 190 216 216

CA 145 130 130 147 172 184 218 227 25 191 262 221 212 356 325 316 347 366 393

H 71 80 90 100 100 112 182 132 160 160

K 30 10 10 12 12 12 12 12 15 15 15 15

223 225

E, EA 30 40 50 60 60 60 80 80 110 110 110 110 110 140 140 140 140 140 140 140

D, DA 14 19 24 28 28 28 38 38 42 42 48 48 55 55 55 60 65 65 65 65

F 5 7 8 8 8 8 10 10 12 12 14 14 16 18 18 18 18 18 22 22

GA 16,5 21,5 27 31 31 31 41 41 45 45 51,5 51,5 59 64 64 69 79 79 85 85

d M5 M6 M8 M10 M10 M10 M12 M12 M16 M16 M16 M16 M20 M20 M20 M20 M20 M20 M20 M20

AA 35 35 40 40 40 45 60 60 80 80 80 80 85 100 100 120 120 120 130 130

AB 141 160 180 200 200 224 264 264 328 328 360 360 358 440 500 500 550

BB 118 152 172 180 180 200 200 250 300 300 340 340 380 430 430 405 440 491 490 541

BC 31 35,5 39,5 43 43 50 54 54 62 62 80 80 80 90 90 90 134 134

HA 9 12 13 12 12 13 19 19 20 20 25 25 20 20 20 20 20 20 30 30

AC 141 159 179 199 199 223 263 263 317 317 357 357 396 446 446 446 548 548 548 548

HC 142 160 175 200 200 224 263 263 318 318 358 358 398 448 448 474 528 528 589 589

HD 232 251 269 311 311 334 398 398 484 484 519 519 573 635 635 660 750 750 818 818

L 306 318 358 407 430 451 520 567 653 653 726 726 790 885 885 965 1036 1076 1149 1189

LC 340 360 411 470 495 514 608 655 773 773 844 844 910 1005 1005 1115 185 1225 1300 1340

ANEXA 2. Capete de arbori (extras STAS 8724/2-1971)

nominal 10

d Toleranţa/abateri j6 ⎜ ⎜

l Serie lunga 23 Serie scurtă 20 nominal 50

d Toleranţa/abateri k6 ⎜ ⎜

l Serie lunga 110 Serie scurta 82

⎛ + 0,007 ⎞ ⎟ ⎟ ⎝ − 0,002 ⎠

⎛ + 0,018 ⎞ ⎟ ⎟ ⎝ + 0,002 ⎠ ⎛ + 0,018 ⎞ ⎟ ⎟ ⎝ + 0,002 ⎠

11 12 14 16 18 19 20 22 24 25 28 30 32 35 38 40 42 45 48

j6 ⎜ ⎜

⎛ + 0,008 ⎞ ⎟ ⎟ ⎝ − 0,003 ⎠

30 40 50

25 28 36 42 58

j6 ⎜ ⎜

⎛ + 0,009 ⎞ ⎟ ⎟ ⎝ − 0,004 ⎠ ⎛ + 0,018 ⎞ ⎟ ⎟ ⎝ + 0,002 ⎠

60 80

k6 ⎜ ⎜

110 k6 ⎜ ⎜

82

⎛ + 0,018 ⎞ ⎟ ⎟ ⎝ + 0,002 ⎠

55 56 60 63 65 70 71 75 80 85 90 95 100 110 120 125 130 140 150

m6 ⎜ ⎜

140

105

170 m6 ⎜ ⎜

130

⎛ + 0,018 ⎞ ⎟ ⎟ ⎝ + 0,002 ⎠
210 165

m6 ⎜ ⎜

⎛ + 0,018 ⎞ ⎟ ⎟ ⎝ + 0,002 ⎠ ⎛ + 0,018 ⎞ m6 ⎜ ⎜ + 0,002 ⎟ ⎟ ⎝ ⎠

250

200

Alegerea diametrului capatului de arbore in functie de momentul transmisibil
Diametrul nominal, d, mm 10 11 12 14 16 18 19 20 22 24 25 28 30 32 35 38 40 42 45 48 Momentul nominal tansmisibil, Mt,, Nm 1,85 2,56 3,55 6,00 9,75 14,5 17,5 21,2 29 40 46,2 63 87,5 109 150 200 236 280 355 450 Diametrul nominal, d, mm 50 55 56 60 63 65 70 71 75 80 86 90 95 100 110 120 125 130 140 150 Momentul nominal tansmisibil, Mt, Nm 515 730 775 975 1150 1280 1700 1800 2120 2650 3350 4120 4870 5800 8250 11.200 14.500 19.000 24.300

ANEXA 3. Cuplaj elastic cu bol¡uri (extras din STAS 5982/6-81)

Caracteristicile cuplajelor elastice cu bol¡uri (Extras din STAS 5982-79)
Dimensiunile, mm Mårimea cuplajului 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Momentu l nominal, Nm 20 45 112 236 500 900 1500 2240 3350 4750 Tura¡ia* maximå rot/min 6000

d∗
16, 18, 19 20, 22, 24 25, 28, 30 32, 35, 38, 40 42, 45, 42, 50 55, 56 60, 63, 65, 70 71, 75, 80, 85 90, 95, 100 110, 120 125, 130

D
88 98 112 127 158 180 212 264 295 335

D1
62 71 85 100 118 140 172 205 235 270

D2
40 48 62 76 84 10 5 13 0 15 0 18 0 19 5

d4

L
66

l2
14 19 24 34 33 48 64 59 79 99

l3
32

s

Nr. bol¡uri

2 ±1

4 6 10 8 12 16 10

M6

5600 5000 4500 4000 3600 3300

M8

76 86 107 129 160 192 212

37 42 52 63 78 94 104 124 165

3 ±1

4 ±1

M12

252 292

4±2

12 14

* Valorile indicate corespund semicuplajelor executate din OT 60-3

ANEXA 4. Cuplaj cu flan¿e

Continuare, ANEXA 4
Parametrii ¿i dimensiunile principale ale cuplajului cu flan¿e (Extras din STAS 769-73) Dimensiunile, mm Mårimea cuplajului Momentul nominal de torsiune, N⋅m 2 4 5 6 7 8 9 10 11 13 14 15 16 18 20 21,2 69 112 200 290 462 530 800 1000 2180 3350 5000 6000 13200 25000 1950 1850 1700 1600 1500 1400 1300 1180 2120 2000 2340 2240 2180 20 25;28 30;32 35;38 40;42 45;48 50 55;56 60 70;71;75 80;85 90;95 100 120;125 150 200 165 130 105 160 175 190 220 240 260 290 380 406 336 266 214 130 145 160 185 200 220 250 320 100 115 130 150 160 180 210 260 25 10 M24×110 17 8 M16×85 13 4 6 M12×65 82 135 150 168 105 120 75 90 11 3 M10×50 68 75 85 95 105 115 120 145 180 32 40 3 25 18 55 2 36 42 58 105 115 130 76 88 120 75 85 100 45 55 70 M10×45 35 45 50 16 0,015 0,025 0,03 0,046 0,06 0,103 0,105 0,15 0,2 0,34 0,6 1,1 1,5 2,75 9,08 Tura¡ia maximå, rot/min ªuruburile Momentul de

d

l

D

L1

D0

d1

d2
buc dimensiuni

d3

l1

l2

H7

iner¡ie, 2 kg ⋅ m

Observa¡ie: Valorile momentelor din tabel corespund capetelor de arbore cu diametrul cel mai mare din cadrul mårimii respective de cuplaj.

ANEXA 5. PUTEREA NOMINALA TRANSMISÅ DE O CUREA
TRANSMISII PRIN CURELE TRAPEZOIDALE CLASICE ŞI ÎNGUSTE - Calculul transmisiilor STAS 1163-67 Frecvenţa de rotaţie (turaţia) a roţii min n1 [rot/min] Raportul Diametrul de transprimitiv al Profilul (Tipul) curelei SPZ mitere roţii mici Dpt (mm) i, 700 800 950 1450 1600 2400 2800 3600 Puterea nominalã transmisã de o curea P0[kW] (≥ 1) 1,00 1,05 1,20 1,50 >3,00 1,00 1,05 1,20 1,50 >3,00 1,00 1,05 1,20 1,50 >3,00 1,00 1,05 1,20 1,50 >3,00 1,00 1,05 1,20 1,50 >3,00 1,00 1,05 1,20 1,50 >3,00 1,00 1,05 1,20 1,50 >3,00 1,00 1,05 1,20 1,50 >3,00 1,00 1,05 1,20 1,50 >3,00 1,00 1,05 1,20 1,50 >3,00 0,54 0,57 0,61 0,65 0,68 0,70 0,736 0,77 0,81 0,84 0,88 0,92 0,95 0,99 1,03 1,08 1,12 1,15 1,19 1,23 1,28 1,32 1,35 1,38 1,43 151 1,55 1,59 1,62 1,66 1,77 1,80 1,84 1,87 1,91 2,06 2,09 2,12 2,16 2,20 2,43 2,47 2,50 2,54 2,57 2,80 2,84 2,88 2,91 2,95 0,59 0,64 0,68 0,72 0,76 0,78 0,82 0,87 0,90 0,95 0,98 1,03 1,07 1,11 1,15 1,20 1,26 1,29 1,34 1,37 1,43 1,48 1,54 1,56 1,60 1,70 1,74 1,78 1,82 1,87 1,99 2,02 2,07 2,11 2,15 2,31 2,34 2,37 2,43 2,47 2,71 2,77 2,82 2,85 2,90 3,15 3,19 3,23 3,27 3,33 0,68 0,73 0,78 0,83 0,87 0,89 0,95 0,99 1,04 1,09 1,14 1,18 1,23 1,29 1,33 1,10 1,45 1,50 1,54 1,60 1,66 1,71 1,76 1,81 1,85 1,97 2,04 2,07 2,12 2,16 2,30 2,35 2,10 2,45 2,49 2,68 2,72 2,77 2,82 2,87 3,17 3,21 3,27 3,32 3,36 3,65 3,70 3,75 3,79 3,85 0,93 1,04 1,08 1,15 1,23 1,25 1,32 1,40 1,47 1,54 1,60 1,67 1,74 1,82 1,90 1,98 2,05 2,13 2,20 2,28 2,35 2,12 2,51 2,58 2,65 2,80 2,88 2,95 3,02 3,10 3,27 3,35 3,43 3,50 3,57 3,81 3,88 3,96 4,04 4,11 4,51 4,58 4,66 4,74 4,81 5,19 5,26 5,33 5,41 5,18 1,00 1,08 1,17 1,25 1,33 1,34 1,43 1,51 1,59 1,68 1,73 1,81 1,89 1,97 2,05 2,14 2,22 2,31 2,37 2,47 2,55 2,63 2,71 2,80 2,88 3,04 3,12 3,20 3,28 3,36 3,55 3,63 3,71 3,79 3,88 4,13 4,22 4,30 4,38 4,46 4,88 4,97 5,05 5,13 5,21 5,61 5,63 5,77 5,86 5,94 1,32 1,44 1,56 1,69 1,81 1,80 1,93 2,05 2,18 2,29 2,34 2,16 2,59 2,71 2,82 2,92 3,05 3,17 3,29 3,12 3,49 3,62 3,71 3,86 3,99 4,16 4,28 4,11 4,52 4,65 4,84 4,97 5,10 5,22 5,35 5,62 5,75 5,87 5,90 6,11 6,59 6,71 6,81 6,92 7,09 7,50 7,65 7,72 7,87 8,02 1,45 1,60 1,73 1,88 2,02 2,00 2,15 2,29 2,43 2,57 2,60 2,75 2,90 3,04 3,18 3,27 3,45 3,55 3,69 3,84 3,90 4,05 4,19 4,33 4,47 4,63 4,78 4,92 5,07 5,21 5,40 5,55 5,69 5,83 5,97 6,19 6,38 6,53 6,67 6,81 7,27 7,43 7,50 7,73 7,87 8,17 8,31 8,46 8,54 8,76 1,65 1,85 2,03 2,21 2,40 2,33 2,52 2,70 2,88 3,07 3,06 3,24 3,13 3,61 3,80 3,83 4,02 4,21 4,39 4,58 4,58 4,76 4,91 5,14 5,32 5,42 5,61 5,79 5,97 6,16 6,27 6,45 6,64 6,82 7,01 7,16 7,34 7,51 7,73 7,87 8,17 8,39 8,54 8,76 8,90 8,94 9,17 9,42 9,57 9,79

63

71

80

90

100

112

125

140

160

180

Continuare, ANEXA 5

TRANSMISII PRIN CURELE TRAPEZOIDALE CLASICE ŞI ÎNGUSTE - Calculul transmisiilor STAS 1163-67 Diametrul Raportul Profilul (Tipul) curelei SPA Frecvenţa de rotaţie (turaţia) a roţii min n1 [rot/min] primitiv al de transroţii mici mitere i, 700 800 950 1450 2800 3200 4500 5000 Dpt (mm) Puterea nominalã transmisã de o curea P0[kW] (≥ 1) 1,00 1,05 1,20 1,50 3,00 1,00 1,05 1,20 1,50 3,00 1,00 1,05 1,20 1,50 3,00 1,00 1,05 1,20 1,50 3,00 1,00 1,05 1,20 1,50 3,00 1,00 1,05 1,20 1,50 3,00 1,00 1,05 1,20 1,50 3,00 1,00 1,05 1,20 1,50 3,00 1,00 1,05 1,20 1,50 3,00 1,00 1,05 1,20 1,50 3,00 1,18 1,25 1,33 1,41 1,49 1,48 1,57 1,65 1,73 1,81 1,85 1,93 2,02 2,10 2,18 2,25 2,33 2,41 2,49 2,58 2,71 2,79 2,87 2,95 3,03 3,30 3,38 3,47 3,55 3,63 3,89 3,97 4,05 4,14 4,22 4,47 4,55 4,63 4,71 4,79 5,15 5,23 5,31 5,39 5,47 5,29 5,97 6,04 6,12 6,20 1,30 1,39 1,49 1,57 1,67 1,66 1,74 1,84 1,93 2,02 2,07 2,16 2,25 2,35 2,44 2,52 2,61 2,70 2,79 2,88 3,03 3,12 3,22 3,30 3,40 3,70 3,79 3,89 3,97 4,08 4,36 4,45 4,54 4,64 4,72 5,01 5,10 5,19 5,28 5,38 5,78 5,86 5,96 6,05 6,14 6,59 6,68 6,77 6,86 6,95 1,48 1,59 1,70 1,81 1,92 1,89 2,00 2,11 2,22 2,33 2,38 2,49 2,60 2,71 2,82 2,90 3,01 3,12 3,23 3,35 3,50 3,53 3,72 3,82 3,93 4,27 4,38 4,47 4,60 4,71 5,03 5,14 5,25 5,36 5,47 5,78 5,89 6,00 6,12 6,23 6,67 6,78 6,89 6,99 7,09 7,58 7,73 7,80 7,95 8,02 2,02 2,18 2,35 2,52 2,69 2,61 2,77 2,94 3,11 3,28 3,31 3,47 3,65 3,81 3,98 4,06 4,23 4,39 4,56 4,73 4,91 5,14 5,24 5,41 5,58 6,00 6,17 6,34 6,51 6,67 7,06 7,24 7,43 7,58 7,73 8,09 8,24 8,46 8,51 8,76 9,27 9,49 9,64 9,79 9,93 10,5 10,7 10,9 11,2 11,5 2,95 3,32 3,64 3,97 4,29 3,99 4,32 4,64 4,96 5,28 5,15 5,47 5,79 6,12 6,43 6,34 6,67 6,99 7,30 7,65 7,65 7,95 8,32 8,51 8,90 9,27 9,57 9,86 10,23 10,52 10,67 10,97 11,33 11,63 11,99 11,92 12,22 12,58 12,88 13,25 13,17 13,47 13,76 14,13 14,42 14,13 14,42 14,79 15,10 15,46 3,16 3,52 3,89 4,27 4,64 4,25 4,61 4,98 5,35 5,72 5,48 5,86 6,23 ,59 6,96 6,75 7,12 7,51 7,87 8,24 8,10 8,46 8,83 9,17 9,57 9,72 10,10 10,45 10,82 11,18 11,11 11,48 11,85 12,22 12,58 12,22 12,58 12,95 13,32 13,70 13,10 13,47 13,87 14,20 14,57 13,61 13,98 14,35 14,72 15,10 3,24 3,76 4,28 4,80 5,31 4,48 5,00 5,52 6,04 6,56 5,83 6,35 6,86 7,36 7,87 7,08 7,58 8,17 8,68 9,17 8,24 8,83 9,35 9,86 10,38 9,35 9,86 10,38 10,89 11,40 9,79 10,30 10,82 11,33 11,55 3,07 3,27 4,22 4,80 5,37 4,31 4,89 5,46 6,04 6,62 5,61 6,18 6,76 7,33 7,95 6,75 7,32 7,87 8,46 9,05 7,73 8,24 8,83 9,42 10,01 8,24 8,83 9,42 10,01 10,60

5500 2,77 3,40 4,04 4,67 5,34 3,97 4,61 5,24 5,87 6,51 5,20 5,79 6,42 7,06 7,73 6,11 6,74 7,36 8,02 8,51 6,70 7,34 7,95 8,51 9,27

90

100

112

125

140

160

180

200

224

250

Continuare, ANEXA 5

TRANSMISII PRIN CURELE TRAPEZOIDALE CLASICE ŞI ÎNGUSTE - Calculul transmisiilor STAS 1163-67 Diametrul Raportul Frecvenţa de rotaţie (turaţia) a roţii mini n1 [rot/min] Profilul (Tipul)curelei SPB Primitiv al de trans Roţii mici mitere i, 700 800 950 1450 2800 3200 3600 4000 Dpt (mm) Puterea nominalã transmisã de o curea P0[kW] (≥ 1) 1,00 1,05 1,20 1,50 3,00 1,00 1,05 1,20 1,50 3,00 1,00 1,05 1,20 1,50 3,00 1,00 1,05 1,20 1,50 3,00 1,00 1,05 1,20 1,50 3,00 1,00 1,05 1,20 1,50 3,00 1,00 1,05 1,20 1,50 3,00 1,00 1,05 1,20 1,50 3,00 1,00 1,05 1,20 1,50 3,00 1,00 1,05 1,20 1,50 3,00 3,08 3,19 3,36 3,53 3,70 3,92 4,09 4,27 4,44 4,61 4,81 4,98 5,20 5,33 5,50 5,70 5,86 6,03 6,20 6,37 6,73 6,90 7,06 7,24 7,43 7,87 8,02 8,17 8,32 8,54 9,13 9,27 9,42 9,57 9,79 10,52 10,67 10,89 1104 11,18 12,07 12,28 12,44 12,58 12,81 13,84 13,98 14,13 14,35 14,50 3,36 3,55 3,75 3,94 4,13 4,37 4,56 4,76 4,95 5,15 5,37 5,56 5,76 5,98 6,15 6,35 6,55 6,74 6,94 7,13 7,50 7,73 7,87 8,10 8,32 8,76 8,94 9,13 9,35 9,57 10,16 10,30 10,52 10,74 10,89 11,70 11,92 12,06 12,28 12,51 13,47 13,69 13,84 14,06 14,20 15,31 15,53 15,75 15,90 16,12 382 4,06 4,29 4,53 4,75 5,00 5,24 5,47 5,70 5,92 6,16 6,40 6,62 6,86 7,07 7,30 7,51 7,80 8,02 8,24 8,51 8,83 9,13 9,35 9,57 10,01 10,30 10,52 10,74 10,97 11,63 11,85 12,07 12,28 12,58 13,39 13,62 13,84 14,13 14,35 15.30 15,60 15,82 16,04 16,26 17,37 17,59 17,88 18,10 18,33 5,19 5,55 5,90 6,26 6,61 6,86 7,20 7,58 7,95 8,24 8,46 8,83 9,17 9,49 9,86 10,01 10,38 10,74 11,11 11,41 11,85 12,06 12,51 12,88 13,25 13,69 13,98 14,35 14,72 15,09 15,68 16,04 16,34 16,71 17,10 17,81 18,18 18,47 18,84 19,21 19,4 20, 20, 21, 21,34 22,00 22,36 22,74 23,11 23,40 715 7,87 8,54 9,17 9,86 9,94 10,23 10,89 11,55 12,28 11,63 12,28 12,95 13,69 14,35 13,39 14,13 14,79 15,46 16,12 15,16 15,82 16,49 17,22 17,88 16,49 17,15 17,81 18,47 19,21 16,41 17,81 18,47 19,21 19,87 7,17 7,95 8,76 9,49 10,30 9,49 10,30 11,11 11,85 12,66 11,48 12,28 13,84 14,25 14,63 13,76 14,57 15,38 16,12 16,20 15,01 15,56 15,82 16,56 17,37 14,72 15,46 16,26 17,00 17,01 6,89 7,80 8,68 9,49 10,30 9,13 10,01 10,89 11,78 12,58 10,74 11,63 12,51 13,39 14,28 11,92 12,73 13,62 14,50 15,31 12,22 13.10 13,98 14,87 15,75 6,28 7,25 8,24 9,17 10,16 8,24 9,17 10,16 11,11 12,06 9,42 10,38 11,33 12,36 13,32 9,79 10,74 11,70 12,73 13,69

4500 5,00 6,10 7,19 8,32 9,42 6,36 7,43 8,56 9,64 10,30 6,67 7,80 8,90 9,94 11,04

140

160

180

200

224

250

280

315

355

400

Continuare, ANEXA5

TRANSMISII PRIN CURELE TRAPEZOIDALE CLASICE ŞI ÎNGUSTE - Calculul transmisiilor STAS 1163-67 Diametrul Raportul de Frecvenţa de rotaţie (turaţia) a roţii mici n1 [rot/min] Profilul (Tipul)curelei SPC primitiv al transmitere roţii mici i, 700 800 950 1450 2800 3200 Dpt (mm) Puterea nominalã transmisã de o curea P0[kW] (≥ 1) 1,00 1,05 1,20 1,50 ≥3,00 1,00 1,05 1,20 1,50 ≥3,00 1,00 1,05 1,20 1,50 ≥3,00 1,00 1,05 1,20 1,50 ≥3,00 1,00 1,05 1,20 1,50 ≥3,00 1,00 1,05 1,20 1,50 ≥3,00 1,00 1,05 1,20 1,50 ≥3,00 1,00 1,05 1,20 1,50 ≥3,00 1,00 1,05 1,20 1,50 ≥3,00 1,00 1,05 1,20 1,50 ≥3,00 8,10 8,54 8,94 9,42 9,79 9,94 10,38 10,82 11,18 1,63 12,00 12,44 12,88 13,25 13,69 14,35 14,79 15,23 15,60 16,94 17,00 17,37 17,81 18,25 18,62 19,80 20,24 20,61 21,05 21,49 22,82 23,26 23,62 24,07 24,51 25,69 26,13 26,50 26,94 27,38 28,92 29,29 29,73 30,18 30,62 32,38 32,82 33,19 33,63 34,08 8,94 9,49 9,94 10,42 10,89 11,04 11,48 12,00 12,44 12,95 13,32 13,76 14,28 14,72 15,23 15,90 16,41 16,85 17,37 17,81 18,77 19,21 19,72 20,24 20,68 21,85 22,30 22,81 23,26 23,77 25,10 25,54 26,05 26,50 27,01 28,11 28,56 29,07 29,51 30,03 31,43 31,94 32,38 32,90 33,34 34,89 35,33 35,84 36,36 36,80 10,16 10,74 11,33 11,92 12,44 12,51 13,10 13,62 14,20 14,79 15,10 15,68 16,26 16,78 17,37 18,03 18,55 19,14 19,72 20,31 24,20 21,71 22,30 22,89 23,48 24,51 25,10 25,69 26,20 26,79 27,95 28,48 29,07 29,66 30,21 31,06 31,65 32,16 32,75 33,34 34,30 34,89 35,40 35,99 36,58 37,39 37,90 38,49 39,08 39,67 13,25 14,06 14,94 15,82 16,71 16,19 17,07 17,96 18,84 19,72 19,43 20,31 21,20 22,08 22,80 22,89 23,77 24,56 25,46 26,35 26,27 27,16 28,04 28,92 29,81 29,44 30,32 31,21 32,09 32,97 32,09 32,90 33,78 34,66 35,55 33,56 34,44 35,33 36,21 37,02 33,86 34,74 35,55 36,43 37,31 11,92 13,54 15,23 16,93 18,62 13,62 15,31 16,93 18,65 20,31 14,13 15,82 17,44 19,14 20,83 8,02 9,04 11,85 13,76 15,68 8,10 10,01 12,00 13,91 15,82

224

250

280

315

355

400

450

500

560

630

ANEXA 6

Valori optime pentru ψ a , ψ d , ψ mn la angrenaje cilindrice interschimbabile Duritatea Amplasarea pinionului flancurilor 5-6 ψa ψd ψmn Una sau ambele Între Simetric danturi cu reazeme Asimetric 0,6 1,3 - 1,4 30 0,5 1 - 1,2 25 HB≤3500 MPa În consolå 0,4 0,7 - 0,9 16 Ambele danturi Între Simetric 0,3 0,6 12 cu reazeme Asimetric 0,25 0,5 10 HB>3500 MPa În consolå 0,2 0,4 8

ψa

Treapta de precizie 7-8

ψd

ψmn
25 16 12 10 8 6

ψa
0,4 0,3 0,2 0,2 0,15 0,1

9 - 10

ψd

ψmn
16 12 8 8 6 5

0,5 0,4 0,3 0,25 0,2 0,15

1,0 - 1,2 0,7 - 0,9 0,5 - 0,6 0,5 0,4 0,3

0,7 - 0,8 0,5 - 0,6 0,3 - 0,4 0,4 0,3 0,2

Observa¡ii. 1. S-au considerat arbori, lagåre ¿i carcase în construc¡ie normalå, rigide. 2. Valorile indicate pentru ψ a , ψ d , ψ mn nu pot fi corelate conform rela¡iilor ψ d = ψ a ( u + 1) / 2 ¿i ψ mn = ψ a z1 (aproximativ corelarea se poate realiza numai pentru u ≈ 3 ¿i z1 ≈ 20 la danturile durificate, respectiv z1 ≈ 25 la cele îmbunåtå¡ite).

ANEXA 7. Gama modulilor ¿i distan¡a dintre axe

Gama modulilor (extras STAS 822 - 82) Valori în mm I II I II 1 4,5 1,25 5 1,25 5,5 1,375 6 1,5 7 1,75 8 2 9 2,25 10 2,5 11 2,75 12 3 14 3,5 16 4 18 Obs. : Valorile din ¿irul I se vor prefera celor din ¿irul II

Distan¡e dintre axe (extras STAS 6055 - 82 Valorile nominale în mm: I 40 50 63 80 100 125 160 200 250 315 II 40 45 50 56 63 71 80 90 100 112 125 140 160 180 200 225 250 280 315 355

Obs.: Se vor alege de preferin¡å valorile cuprinse în ¿irul I. Distan¡ele dintre axe mai mari decât cele indicate se ob¡in prin înmul¡irea cu 10.

ANEXA 9. Factorul de formă YF al dintelui pentru dantura cilindrică exterioară

ANEXA 8. Împårţirea sumei deplasårilor specifice la pinion şi roatå

Impartirea sumei deplasarilor specifice la pinion si roata pentru transmisie reductoare
1.1 1.0 0.9 0.8 0.7 0.6 0.5 0.4 0.3 0.2 0.1 0.0 -0.1 -0.2 -0.3 -0.4 -0.5
0 20 40 60 80 100 120 140

xs/2

(z1+ z2)/2

ANEXA10. Factorul sarcinii dinamice exterioare k A Caracteristica sarcinii maşinii conduse Soc moderat Soc puternic Concasorde minereuri Agitator de lichid

uniform Ventilator centrifugal

Maşina motoare

Agitator de lichid

Uniform Turbină motor electric Soc moderat Motor cu ardere internă policindric Soc puternic Motor cu ardere internă monocindric

Compresor cu un cilindru Transportor cu banda Transportor cu banda Transportor vibrator (viteză uniformă ) (viteză neuniformă ) 1 1,25 >1,75 1,25 1,5 1,5 1,75 >2 >2,25>

ANEXA 11. Factorul dinamic interior

ANEXA 12. Factorul reparti¡iei longitudinale KHβ pentru danturi cilindrice durificate superficial /4/

ANEXA 13. Factorul reparti¡iei longitudinale KHβ pentru danturi conice durificate superficial /4/

ANEXA 14. Factorul reparti¡iei longitudinale KFβ /4/

ANEXA 15. Factorul concentratorului de tensiune YS /4/

YS

ANEXA 16. Factorul punctului de rostogolire ZH

β

ANEXA 17. Factorul lungimii de contact Z ε

ANEXA 18. Rulmen¡i radiali cu bile (extras din STAS 6846-80)

r
1

B

B B/2
2A 3

D

r
1

d

2

d

d

1

d

Fa / C 0 0,014 0,028 0,056 0,084 0,110 d

e 0,19 0,22 0,26 0,28 0,30 D mm 47

Y 2,30 1,99 1,71 1,55 1,45

Fa / C 0 0,170 0,280 0,420 0,560 B C

e 0,34 0,38 0,42 0,44 -

Y

1,31 1,15 1,04 1,00 C0
d1

Sarcina dinamicå echivalentå P Fa / Fr ≤ e P = Fr Fa / Fr > e P = 0,56 ⋅ Fr + YFa

d

D1

r1

Simbol

min kN 12 15 17 21 13 16 19 23 14 11 21 25 15 18 23 27 8,8 11,0 17,6 28,0 10,4 15,3 22 34 12,5 20 26 43 13,2 24 32 50 5,7 7,1 11,6 20 6,95 10,2 15 24,5 8,65 15 17,6 31,5 9,5 17 22,8 37,5 28 31 32 36 35 36 37 41 40 42 44 46 45 47 49 53

min mm 44 46 55 69 50 56 65 79 57 65 71 89 63 73 81 97

max 0,6 1 1 1,5 1 1 1 1,5 1 1 1,5 1,5 1 1 1,5 2 6005 6205 6305 6405 6006 6206 6306 6406 6007 6207 6307 6407 6008 6208 6308 6408

25

52 62 80 55

30

62 72 90 62

35

72 80 100 68

40

80 90 110

A/2

D

60°

2

A

Continuare, ANEXA 18 d D mm 75 45 85 100 120 80 50 90 110 130 90 55 100 120 140 95 60 110 130 150 100 65 120 140 160 110 70 125 150 180 115 75 130 160 190 125 80 140 170 200 16 19 25 29 16 20 27 31 18 21 29 33 18 22 31 35 18 23 33 37 20 24 35 42 20 25 37 45 22 26 39 48 16,6 26 41,5 60 17 27,5 48 68 22 34 56 78 23 37 64 85 24 44 72 93 30 48 81,5 112 31 52 88 120 37,5 57 96,5 129 B C kN 12,5 19 30,5 40,5 13,4 21,2 36,5 53 17,3 25,5 42,5 64 18,6 28,5 49 71 20 34,5 57 80 25 38 64 106 26,5 41,5 73,5 116 32 45,5 81,5 127 50 52 54 58 55 57 61 64 61 64 66 69 66 69 72 74 71 74 77 79 76 79 82 86 81 84 87 91 86 91 92 96 C0
d1
D1

r1

Simbol

min

min mm 70 78 91 107 75 83 99 116 84 91 109 126 89 101 118 136 94 111 128 146 104 116 138 164 109 121 148 174 119 129 158 184

max 1 1 1,5 2 1 1 2 2 1 1,5 2 2 1 1,5 2 2 1 1,5 2 2 1 1,5 2 2,5 1 1,5 2 2,5 1 2 2 2,5 6009 6209 6309 6409 6010 6210 6310 6410 6011 6211 6311 6411 6012 6212 6312 6412 6013 6213 6313 6413 6014 6214 6314 6414 6015 6215 6315 6415 6016 6216 6316 6416

Continuare, ANEXA 18 d D mm 130 85 150 180 210 140 90 160 190 225 145 95 145 170 200 150 100 150 180 215 160 105 160 190 225 170 110 170 200 240 22 28 41 52 24 30 43 54 16 24 32 45 16 24 34 47 18 26 36 49 18 28 38 50 39 65 104 137 45,5 75 112 153 33,0 47,5 85,0 120 34,5 47,5 96,5 137 34,5 57 104 143 45 64 114 160 B C kN 34 54 91 137 40 62 100 166 32,5 42,5 71 112 33,5 42,8 80 134 33,5 52 91,5 146 43 58,5 102 170 91 96 99 105 97 101 104 110 100 101 106 118 105 106 111 113 110 111 116 118 116 118 121 123 C0
d1
D1
r1

Simbol

min

min mm 124 139 166 190 133 149 176 205 138 137 150 186 143 142 169 201 153 152 170 211 163 161 189 236

max 1 2 2,5 3 1,5 2 2,5 3 1 1,5 2 2,5 1 1,5 2 2,5 1 1,5 2 2,5 1,5 2 2 2,5 6017 6217 6317 6417 6018 6218 6318 6418 6019 6219 6319 6419 6020 6220 6320 6420 6021 6221 6321 6421 6022 6222 6322 6422

ANEXA 19. Rulmen¡i radiali axiali cu role conice (extras din STAS 3920-87)

T
l1 l1

T T/2
A/2

E

r

D

D2

D1

d1

d

d2

15°
1

a B
Sarcina dinamicå echivalentå P Fa / Fr ≤ e P = Fr Fa / Fr > e P = 0,4 ⋅ Fr + YFa

d

25

30

35

D mm 47 52 62 62 62 55 62 62 72 78 62 72 72 80 80 68 80

T 15 16,25 18,25 18,25 25,25 17 17,25 21,25 20,75 28,75 18 18,25 24,25 22,75 32,75 19 19,45 24,75 25,25 35,25

C kN 23,6 27 30 28,5 52 31 35,5 44 49 67 37,5 45 57 63 83 45,5 52 65,5 75 102

C0 18,5 19,6 27 23,6 40 25 26 34,5 34,5 53 31 33,5 45,5 46,5 67 40,5 39 51 57 85

e 0,45 0,37 0,30 0,83 0,30 0,43 0,37 0,37 0,31 0,31 0,42 0,37 0,37 0,31 0,31 0,37 0,37 0,37 0,34 0,34

Y 1,4 1,6 2,0 0,72 2,0 1,4 1,6 1,6 1,9 1,9 1,4 1,6 1,6 1,9 1,9 1,6 1,6 1,6 1,8 1,8

Simbolul rulmentului 32005 30205 30305 31305 32305 32006 30206 32206 30306 32306 32007 30207 32207 30307 32307 32008 30208 32208 30308 32308

40

80 90 90

A/4

A
E/4 E/4

r
1

E/4

1

E/4

Continuare, ANEXA 19 d D mm 75 85 45 85 100 100 80 90 50 90 110 110 90 100 55 100 120 120 95 110 60 110 130 130 100 120 65 120 140 140 110 125 70 125 150 150 45 130 75 130 160 20 20,75 24,75 27,25 38,25 20 21,75 24,75 29,25 42,25 23 22,75 26,75 31,5 45,5 23 23,75 29,75 33,5 48,5 23 24,75 32,75 36 51 25 28,25 33,25 38 54 25 27,25 33,25 40 51 58,5 69,5 93 122 53 65,5 71 110 150 71 78 91,5 125 173 72 85 110 146 200 72 100 132 170 228 88 110 137 193 255 91,5 122 140 212 T C kN 45 45 57 73,5 104 49 53 58,5 85 129 65,5 62 76,5 98 150 68 67 93 118 170 69,5 80 114 137 204 85 90 120 156 232 90 102 122 176 0,39 0,40 0,40 0,31 0,34 0,42 0,42 0,42 0,34 0,34 0,40 0,40 0,40 0,34 0,34 0,43 0,40 0,40 0,34 0,34 0,46 0,40 0,40 0,34 0,34 0,43 0,42 0,42 0,34 0,34 0,46 0,43 0,43 0,34 1,5 1,5 1,5 1,8 1,8 1,4 1,4 1,4 1,8 1,8 1,5 1,5 1,5 1,8 1,8 1,4 1,5 1,5 1,8 1,8 1,3 1,5 1,5 1,8 1,8 1,4 1,4 1,4 1,8 1,8 1,3 1,4 1,4 1,8 32009 30209 32209 30309 30239 32010 30210 32210 30310 32310 32011 30211 32211 30311 32311 32012 30212 32212 30312 32312 32013 30213 32213 30313 32313 32014 30214 32214 30314 32314 32015 30215 32215 30315 C0 e Y Simbolul rulmentului

160

58

290

270

0,34

1,8

32315 Continuare, ANEXA 19

d

D mm 125 140

T

C kN

C0

e

Y

Simbolul rulmentului 32016 30216 32216 30316 32316 32017 30217 32217 30317 32317 32018 30218 32218 30318 32318

29 28,25 35,25 42,5 61,5 29 30,5 38,5 44,5 63,5 32 32,5 42,5 46,5 67,5

118 129 163 236 325 120 153 186 265 325 146 170 220 285 360

118 106 140 193 300 122 127 166 220 290 150 143 196 240 320

0,42 0,42 0,42 0,34 0,34 0,44 0,42 0,42 0,34 0,34 0,42 0,42 0,42 0,34 0,34

1,4 1,4 1,4 1,8 1,8 1,4 1,4 1,4 1,8 1,8 1,4 1,4 1,4 1,8 1,8

80

140 170 170 130 150

85

150 180 180 140 160

90

160 190 190

ANEXA 20. Pene paralele (extras din STAS 1004/81)

pana

Canalul nomi nal Ajustaj liber In arbore N9 In butuc D10 b Ajustaj normal In arbore In butuc N9 D10 Abateri limită Ajustaj presat In arbore şi in butuc P9 t1 (in arbore) Nomi nal Abateri t2(in butuc) Nomi nal Abateri

d
de la pâna la

b

h

Lungimea penei

de la

pana la

22 30 8 7 18 90 8 +0,036 +0,098 0 ±0,0180 0 +0,040 -0,036 30 38 10 8 22 110 10 38 44 12 8 28 140 12 +0,043 +0,120 0 44 50 14 9 36 160 14 ±0,0215 0 +0,060 -0,043 50 58 16 10 45 180 16 58 65 18 11 50 200 18 65 75 20 12 56 220 20 +0,052 +0,149 0 75 85 22 14 63 250 22 ± 0,0260 0 +0,065 -0,052 85 95 25 14 70 280 25 95 110 28 16 80 320 28 110 130 32 19 90 360 32 +0,062 +0,180 0 130 150 36 20 100 400 36 0 +0,080 -0,062 ±0,0310 150 170 40 22 100 400 40 170 200 45 25 110 450 45 200 230 50 28 120 500 50 Lungimi standardizate: 18,20,22,25,28,32,36,40,45,50,56,63,70,80,90,100,110,125,140,160,180,200,250,280,320,360,400,450,500

-0,015 -0,051 -0,018 -0,061

-0,022 -0,074 -0,026 -0,088

4,0 5,0 5,0 5,5 6,0 7 7,5 9 9 10 11 12 13 15 17

+0,2 0

+0,2 0

3,3 3,3 3,3 3,8 4,3 4,4 4,9 5,4 5,4 6,4 7,4 8,4 9,4 10,4 11,4

+0,2 0

+0,2 0

ANEXA 21. Coeficienţi de concentrare a tensiunilor Tipul concentratorului Salt de diametre cu D = 1,25 ÷ 2 d

r/d

≤ 700

σ r (N/mm 2 )

β kσ

≥ 700

≤ 700

σ r (N/mm 2 )

β kτ

≥ 700 2,10

0,02 0,06 0,10

2,50 1,85

3,50 2

1,80 1,40

1,53

(fig. A.21, a) Deagajare cu t = r (fig. A. 21, b)

1,80 1,90

1,64 2,35 2,00 1,85 2

1,25 1,40 1,35 1,25 1,50

1,35 1,70 1,65 1,50 1,80

0,02 1,80 0,06 0,10 1,70 1,5

Canal de pana (fig. A. 21, c)

Fig. A. 21,a

Fig. A. 21,b

Fig. A. 21, c

ANEXA 22. Coresponden¡a scårilor de duritate Coresponden¡a scårilor de duritate Vickers, Brinell ¿i Rockwell C Duritate Vickers HV (N/mm2) 1500 1550 1600 1650 1700 1750 1800 1850 1900 1950 2000 2050 2100 2150 2200 2250 2300 2350 2400 2450 2500 2550 2600 2650 2700 2750 2800 2850 2900 2950 3000 Duritatea Brinell HB (N/mm2) 1500 1550 1600 1650 1700 1750 1800 1850 1900 1950 2000 2050 2100 2150 2200 2250 2300 2350 2400 2450 2500 2550 2600 2650 2700 2750 2800 2850 2900 2950 3000 19,2 20,2 21,2 22,1 23,0 23,8 24,6 25,4 26,2 26,9 27,6 28,3 29,0 29,6 30,3 Duritatea Rockwell HRC Duritate Vickers HV (N/mm2) 4100 4200 4300 4400 4500 4600 4700 4800 4900 5000 5100 5200 5300 5400 5500 5600 5700 5800 5900 6000 6100 6200 6300 6400 6500 6600 6700 6800 6900 7000 7200 Duritatea Brinell HB (N/mm2) 4000 4080 4150 4230 4300 Duritatea Rockwell HRC 41,6 42,4 43,2 44,0 44,8 45,6 46,3 47,0 47,7 48,4 49,1 49,7 50,4 51,0 51,6 52,2 52,8 53,3 53,9 54,4 55,0 55,5 56,0 56,5 57,0 57,5 58,0 58,5 59,0 59,5 60,4

continuare, ANEXA 22

3100 3200 3300 3400 3500 3600 3700 3800 3900 4000

3100 3200 3300 3400 3500 3590 3680 3760 3850 3920

31,5 32,7 33,8 34,9 36,0 37,0 38,0 38,9 39,8 40,7

7400 7600 7800 8000 8200 8400 8600 8800 9000

61,2 62,0 62,8 63,6 64,3 65,0 65,7 66,3 66,9

ANEXA 23. Uleiuri pentru transmisii industriale

Uleiuri utilizate pentru ungerea angrenajelor Simbolul uleiului TIN 25 EP TIN 42 EP TIN 55 EP TIN 82 EP TIN 125 EP TIN 200 EP TIN 300 EP Vîscozitatea cinematicå la 500C ν50 (cSt) 21-26 37-45 50-57,5 82-90 130-140 200-220 230-300 Indice de vîscozitate IV 60 60 60 60 60 70 70 Punct de congelare
( C)
0

Inflamabilitate
( 0C )

-25 -25 -20 -20 -15 -10 0

195 210 220 230 235 240 255

ANEXA 24. Recomandåri privind pere¡ii carcaselor turnate
g g

4(g2 -g)

R 0,5g

4g
R1 g2
R

h

R

g 1 2g

g2

R

4(g2-g) R 0,5g

g1 2g

g2

g

g2

R
g

D

R

R

nervura
r 0,5g r
g g

2g

r

r
g

R 1,5g

R (0,8..0,9)g

g g
g1 (1,5..2)g

R1 0,5g

R1
g g1

R1

g1 1,2g

g

R1
D

Recomandåri: g1 ≈ (1,5 ÷ 2 )g g se alege în func¡ie de dimensiunile reductorului,astfel : g = (8 ÷ 10 )mm pentru reductoare de dimensiuni mici; g = (8 ÷ 10 )mm pentru reductoare de dimensiuni medii ¿i mari.

ANEXA 25. Dimensiuni degajåri STAS 7446/66

Degajare pentru rectificarea unei suprafe¡e

Degajare pentru rectificarea a douå suprafe¡e perpendiculare

r

t +0,1

b

b1

t1

d∗
pentru piese supuse la solicitåri obi¿nuite pânå la 1,6 peste 1,6 pânå la 3 peste 3 pânå la 10 peste 10 pânå la 18 peste 18 pânå la 80 peste 80 pentru piese supuse la solicitåri oscilante peste 18 pânå la 50 peste 50 pânå la 80 peste 80 pânå la 125 peste 125

+0,05 0,5 1,0 2,0 2,0 2,5 4,0 2,5 4,0 5,0 7,0 0,8 0,9 1,1 1,3 2,0 3,1 1,7 3,0 4,6 6,1 0,1 0,1 0,1 0,1 0,2 0,3 0,1 0,2 0,3 0,3

0,1 0,2 0,4 0,6 0,6 1,0 1,0 1,6 2,5 4,0

0,1 0,1 0,2 0,2 0,3 0,4 0,2 0,3 0,4 0,5

*d este informativ ¿i reprezintå diametrul piesei; valorile din coloanele 6 ¿i 7 nu se aplicå în cazul unor lungimi scurte de rectificare sau în cazul pieselor cu pere¡i sub¡iri.

ANEXA 26. Recomandåri privind carcasele reductoarelor în construc¡ie turnatå

r 1

R1

a

c
a

g

g
r
inclinare 1:100

10°

g

r

L

min(15...20)mm

h0

R

g

ANEXA 27. Raze de racordare

Racordåri cu umår de sprijin

Valori orientative pentru raze de racordare

D-d 2 5 8

r 1 2 3

D-d 10 15 25

r 4 5 8

D-d 25 30 35

r 10 12 12

D-d 40 50 55

r 16 16 20

D-d 60 70 90

r 20 25 25

D-d 100 130 140

r 30 30 40

Valorile razelor normale de racordare (extras STAS 406-73) ªirul I 0,1 0,2 0,4 0,6 1,0 1,6 2,5 4,0 ªirul II 0,1 0,2 0,3 0,4 0,5 0,6 0,8 1,0 1,2 1,6 2,0 2,5 3,0 4,0 5,0 50 40 32 25 20 16 10 ªirul I 6,0 ªirul II 6,0 8,0 10 12 16 18 20 22 25 28 32 36 40 45 50 250 200 160 125 100 80 63 ªirul I ªirul II 56 63 70 80 90 100 110 125 140 160 180 200 220 250

ANEXA 28. Sisteme de prindere ¿i centrare ale carcaselor reductoarelor

Dimensiuni de montare ale ¿uruburilor Diametrul ¿urubului [mm] Deschiderea cheii [mm] E [mm]
6 8 10 12 14 16 18 20 22 24 27 30

10

12

14 ; 17

19

22

24

27

30

32

36

41

46

9

10

12 ; 14

16

18

18

22

22

25

25

32

32

ANEXA 29. Înål¡imi de axe

Înål¡imi de axe. Abateri limitå (extras STAS 2741 - 68) Valorile nominale în mm: I II III 40 40 45 40 50 50 56 63 63 71 63 80 80 90 100 100 112 100 125 125 140

IV 40 42 45 48 50 53 56 60 63 67 71 75 80 85 90 95 100 106 112 118 125 132 140 150

I

II 160

III 160 180

160 200 200 225 250 250 280 250 315 315 355 400 450

IV 160 170 180 190 200 212 225 236 250 265 280 300 315 335 355 375 400 425 450 475

Obs. : Se vor alege de preferin¡å valorile cuprinse în ¿irul I. Dacå acestea nu satisfac necesitå¡ile se folosesc valorile din ¿irul II, din ¿irul III ¿i în caz excep¡ional, cele di ¿irul IV

Abateri limitå Abateri limitå ale înål¡imii axei pentru reductoare de tura¡ie (mm) 0 -0,4 0 -0,5 0 -1,0

Înål¡imea nominalå a axei (mm) De la 25 pânå la 50 Peste 50 pânå la 250 Peste 250 pânå la 630

Peste 630 pânå la 1000 Peste 1000

0 -1,5 0 -2,0

ANEXA 30. Metode de ungere a angrenajelor

a

b

c

d

Metode de ungere a angrenajelor: a. cu roata ajutåtoare; b. cu inel de ungere c. cu pinion suplimentar; d. cu roatå auxiliarå montatå pe butucul ro¡ii conice

ANEXA 31. Recomandări privind construcţia capacelor

Legenda: - este dimensiunea care rezult constructiv; D, d - sunt dimensiuni alese în func ie de rulmentul utilizat; Det , h - se aleg în func ie de dimensiunile sistemului de etan are ales. h1 = 1,2 g g ≈ (5...8)mm h2 ≈ g d1 ≈ d − (2..3)mm a ≈ (3...5)mm e ≈ (3...6 )mm Dc ≈ D + 5 g D g ≈ D + 3g

ANEXA 32. Man¿ete de rota¡ie (extras din STAS 7950/2 – 80)

d

D 22 26 30 22 24 28 30 32 30 35 30 35 40 30 35 40 30 35 40

h 7 7 10 7 7 7 10 10 7 10 7 10 10 7 10 10 7 7 10

d

10

25

26 28

D 35 40 47 50 62 45 40 40 50 40 50 55 62 50 55 62 72 58 62 55 60 65 80 60 65 72 80 65 70 80 65 68 70 75 80

h 7 7 10 10 10 10 7 7 10 7 10 10 10 7 10 10 10 10 10 7 10 10 10 8 10 10 10 10 10 10 8 10 10 10 10

d

D 72 75 80 70 75 80 85 90 80 90 75 80 85 90 90 95 90 95 100

h 10 10 10 8 10 10 10 10 10 10 8 10 10 10 10 10 10 10 10

d

D 110 115 120 125 120 125 130 140 140 150 150 140 150 160 150 155 160 170 160 170 180 170 180 180 190 190 200 200 210 220 220 230

h 12 12 12 15 12 12 12 15 15 15 12 12 12 15 12 12 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15

d 200

D 230 240

h 15 15

52

90

95 100

12

55

210

240 250

15 15

14

30

58

110

220

250 260 260 270 270 280

15 15 15 15 15 15

15

35

60

120

230 240

16

38

65

125 130

18

40

70

250

280 290 310 320 340 360 380 400 420 440 470 500 530 550

15 15 18 18 18 18 18 18 18 18 22 22 22 22

135 140

19

35

7

45

75

95 100 110

10 10 12

145 150

270 280 300 320 340 360 380 400 420 450 480 500

20

30 35 40 47

7 7 10 10

48

80

100 105 110 115 105 110 120

10 10 10 12 12 12 15

160 170 180 190

22

35 40

7 10

50

85

ANEXA 33. Şuruburi de fixare

Şurub cu cap cilindric şi locaş hexagonal (Extras din STAS 5144-80)

Dimensiuni în mm

Filet d M4 M5 M6 M8 M10 M12 (M14) M16 M18 M20 M22 M24 M27 M30 (M33) M36 M42

S 3 4 5 6 8 10 12 14 14 17 17 19 19 22 24 27 32

D 7 8,5 10 13 16 18 21 24 27 30 33 36 40 45 50 54 63

k 4 5 6 8 10 12 14 16 18 18 22 24 27 30 33 36 42

d1 4 5 6 8 10 12 14 16 18 18 22 24 27 30 33 36 42

t 2 2,7 3,3 4,3 5,5 6,6 7,8 8,8 9,8 10,7 11,3 12,9 15,1 17,1 18,8 20,8 25

Lungimi standardizate: l=14; 16; 18; 22; 26; 30; 34; 38; 42; 46; 50; 54; 60; 66; 72; 78; 90. Exemplu de notare: ªurub M10 x 50 STAS 5144 – 80 gr. 8.8.

Continuare, ANEXA 33 Şurub cu cap hexagonal, filetat pâna sub cap (Extras din STAS 2117-69)

Dimensiuni în mm

d S Dmin k damax a TPc TPd1 TPd2 M6 10 10,9 4 7,2 3,5 1,16 0,14 0,35 M8 13 14,2 5,5 10,2 4 1,40 0,19 0,49 M10 17 18,7 7 12,2 5,5 1,40 0,24 0,59 M12 19 20,9 8 15,2 6 1,68 0,28 0,63 M16 24 26,2 10 19,2 7 1,68 0,35 0,84 M20 30 33 13 24,4 8 1,68 0,45 1,05 M24 36 39 15 28,4 9 2 0,52 1,26 damax reprezinta diametrul cercului de trecere intre racordarea dintre tija si cap si suprafaţa de asezare a capului. Lungimi standardizate: l = 10; 20; 25; 30; 35; 40; 45; 50; 55; 60; 65; 70; 75; 80 Exemplu de notare: Şurub M10 STAS 2217-69 Surub cu cap hexagonal (Extras din STAS 920-69)

Dimensiuni in mm

Filet d M6 M8 M10 M12 M14 M16 M18 M20 M22 M24 M27 M30 M33 M36 M42 M48

S 10 13 17 19 22 24 27 30 32 36 41 46 50 55 65 75

Dmin 10,9 14,2 18,7 20,9 23,9 26,2 29,6 33,0 35,0 39,6 45,2 50,9 55,4 60,8 72,1 83,4

k 4 5,5 7 8 9 10 12 13 14 15 17 19 21 23 26 30

damax 7,2 10,2 12,2 15,2 17,2 19,2 21,2 24,4 26,4 28,4 32,4 35,4 38,4 42,4 48,6 56,6

d1 6 8 10 12 14 16 18 20 22 24 27 30 33 36 42 48

Cota da reprezintå diametrul cercului de trecere între racordarea dintre tija ¿i cap ¿i suprafaåa de a¿ezare a capului Valori ale lungimii l: 25; 30; 35; 40; 45; 50; 55; 60; 65; 70; 75; 80; 85; 90; 100; 110;115. Exemplu de notare: Şurub M 10 x 45 STAS 920-69

Continuare, ANEXA 33. Şurub cu cap înecat crestat (Extras din STAS 2571-69)

Dimensiuni in mm

Filet d M2,5 M3 M4 M5 M6 M8 M10 M12 M14 M16 M18 M20

Dmin 4,45 5,25 7,04 8,64 10,37 13,97 17,57 21,08 24,68 28,28 31,78 35,38

D’ 5,5 6,3 8,4 10 12 16 20 24 28 32 36 40 min 1,38 1,5 2,0 2,25 2,7 2,6 4,5 5,4 6,3 7,2 8,1 9

k max 1,5 1,65 2,2 2,5 3 4 5 6 7 8 9 10

n 0,6 0,8 1 1,2 1,6 2 2,5 3 3 4 4 5

tmin 0,5 0,6 0,8 1 1,2 1,6 2 2,4 2,8 3,2 3,6 4

Exemplu de notare: Şurub M6 x 35 STAS 2571-69 grupa 6,8 Şurub cu cap cilindric crestat (Extras din STAS 3954-69)

Dimensiuni in mm

Filet d M2,5 M3 M4 M5 M6 M8 M10 M12 M14 M16 M18 M20

D 4,5 5,5 7 8,5 10 13 16 18 21 24 27 30

k 1,6 2 2,6 3,3 3,9 5 6 7 8 9 10 11

n 0,6 0,8 1 1,2 1,6 2 2,5 3 3 4 4 5

tmin 0,7 0,9 1,2 1,5 1,8 2,3 2,7 3,2 3,6 4 4,5 5

emin 0,6 0,7 1 1,3 1,6 2,2 2,8 3,2 3,8 4,4 4,9 5,2

amax 2 2,2 2,6 3 3,5 4 5,5 6 7 7 8 8

Exemplu de notare: şurub M5 x 20 STAS 3954 – 69 grupa 6,8.

ANEXA 34. Şuruburi de tip prezon; ştifturi filetate

Şuruburi de tip prezon (Extras din STAS 4551-80)
Dimensiuni în mm Dimesiuni şuruburi prezon de inşurubat în oţel Extras din STAS 4551-80

d b e

M5 22 4

M6 M8 24 28 6 8

M10 32 10

M12 36 12

M16 44 16

M20 52 20

M24 60 24

M30 72 30

M36 84 35

M42 96 42

Dimesiuni şuruburi prezon de inşurubat în fontă Extras din STAS 4551-80

d M5 M6 M8 M10 M12 M16 M20 M24 M30 M36 M42 b 20 21 28 32 36 44 52 60 72 84 96 e 5 7,5 10 12 12 20 25 30 38 45 52 Lungimi standardizate: 12 ;16; 18; 20; (22); 25; 28; 30; 35; 40; 45; 50; 55; 60; 65; 70; 75; 80; (85); 90; (95); 100; 110;120. Exemplu de notare: Prezon M 16 x 80/16T STAS 4551/80. ªtift filetat cu creståturå ¿i cu vârf conic ( Extras din STAS 4771-69)

Dimensiuni in mm

d t n c2 c2 M1 0,6 0,25 0,4 0,5 M1,2 0,6 0,25 0,4 0,6 M1,6 0,8 0,3 0,5 0,8 M2 0,8 0,3 0,6 1 M2,5 1 0,4 0,7 1,25 M3 1,2 0,5 0,8 1,5 M4 1,4 0,6 1 2 M4 1,8 0,8 1,2 2,5 M5 2 1 1,5 2,5 M8 2,5 1,2 1,6 3 M10 3 1,6 2,2 4 M12 4 2 2,5 5 Lungimi standardizate: 3; 4; 5; 6; 8; 10; 12; 14; 16; 18; 20; 22; 25; 28; 30; 35; 40; 45; 50. Exemplu de notare: Stift filetat M10 x 25 STAS 4771/69

Continuare, ANEXA 34 ªtift filetat cu creståturå ¿i cu vârf te¿it (Extras din STAS 4770-79)

Dimensiuni in mm

d t n c c1 M1,2 0,6 0,25 0,4 0,4 M1,6 0,8 0,3 0,5 0,5 M2 0,8 0,3 0,6 0,6 M2,5 1 0,4 0,7 0,7 M3 1,2 0,5 0,8 0,8 M4 1,4 0,6 1 1 M5 1,8 0,8 1,2 1,2 M6 2 1 1,5 1,5 M8 2,5 1,2 1,8 1,8 M10 3 1,6 2,2 2,2 M12 4 2 2,5 2,5 Lungimi standardizate: 4; 5; 6; 8; 10; 12; (14); 16; (18); 20; (22); 25; 28; 30; 35; 40; 45. Exemplu de notare:Ştift filetat M10x25 STAS 4770-79 grupa 8.8 ANEXA 35. Şuruburi de ridicare Inele de ridicare şurub (extras din STAS 3186-77)

Dimensiuni în mm

d d1 d2 d3 h e b

M8 20 20 32 20 6 6,3

M10 M12 M16 24 28 34 24 28 31 40 47 59 25 30 36 7,5 9 11 8 9,5 12

M20 M24 M30 M36 M42 M48 40 48 56 67 80 95 40 48 56 67 80 95 72 86 104 123 148 171 45 55 64 75 90 100 13 16 19 22 25 28 16 19 24 28 34 38

M56 M64 M72 112 125 140 112 125 140 202 225 256 119 135 153 32 35 38 45 50 58

Exemplu de notare: Inel şurub M36 STAS 3186-77.

Continuare, ANEXA 35 Inel de ridicare piuliţă ( extras din STAS 3186-77)

Dimensiuni în mm

d D1 D2 D3 h e b

M8 M10 M12 M16 M20 M24 M30 M36 M42 M48 M56 M64 20 24 28 34 40 48 56 67 80 95 112 125 20 24 28 34 40 48 56 67 80 95 112 125 32 40 47 59 72 86 104 123 148 171 202 225 20 25 30 36 43 53 64 75 90 100 119 135 6 7,5 9 11 13 16 19 22 25 28 32 35 6 8 9,5 12 16 19 24 28 34 38 45 50 Exemplu de notare: Inel piuliţa M20 STAS 3186-76. Şurub cu ochi (Extras din STAS 5451 – 80)

l Dimensiuni în mm

b

Filet M5 M6 M8 M10 M12 M14 M16 M18 M20 M22 M24 M30 M36 d d2 12 14 18 20 25 28 32 36 40 42 45 55 65 b1 6 7 9 12 14 16 17 20 22 24 25 30 38 d1 5 6 8 10 12 14 16 18 18 20 22 28 32 b 16 18 22 26 30 34 38 42 46 50 54 72 84 Lungimi standardizate: 30; 35; 40; 45; 50 ; 55; 60; 65; 70; 75; 80; 90; 100; 110; 120; 130; 140; 150; 160; 180; 200; 220; 240; 260. Exemplu de notare: Şurub Sp M12 x 120 STAS 5451-80 grupa 5,6.

ANEXA 36. Dopuri filetate Dop filetat cu cap hexagonal

l

Dimensiuni în mm

d S D k D1 b l d1 M10x1,5 11 12,1 6 16 10 19 4 M12x1,5 14 12,5 6 18 14 23 5 M14x1,5 14 12,5 6 20 14 23 5 M16x1,5 17 18,9 6 24 14 26 5 M18x1,5 17 18,9 8 26 14 30 8 M20x1,5 19 21,1 8 28 18 30 10 M22x1,5 19 21,1 8 30 18 33 10 M24x1,5 22 24,5 9 32 20 34 12 M30x1,5 24 26,7 10 39 22 38 20 M36x1,5 27 30,1 11 45 22 38 22 M42x1,5 30 33,5 12 52 22 39 30 M48x1,5 30 33,5 12 58 22 39 36 Exemplu de notare: Dop filetat 14 x 1,5 STAS 5304 – 80 grupa 4,8.

l1 15 20 20 20 20 26 26 29 29 30 34 34

Continuare, ANEXA 36

Dop filetat cu locaş hexagonal şi guler (Extras din Stas 5606-80)

Dimensiuni în mm

d S D D1 t D2 l b M10 5 5,9 6,4 7 14 11 8 M12x1,5 6 7 7,5 9 17 15 12 M14x1,5 6 7 7,5 9 19 15 12 M16x1,5 8 9,4 9,9 10 21 15 12 M18x1,5 8 9,4 9,9 10 23 16 14 M20x1,5 10 11,7 12,2 10 25 18 16 M22x1,5 10 11,7 12,2 10 27 18 16 M24x1,5 12 14 14,5 10 29 18 16 M30x2 17 19,8 20,3 12 36 20 16 M36x2 19 22,1 22,6 14 42 25 20 M42x2 22 25,6 26,1 14 49 25 20 M48x2 24 27,9 28,4 14 55 25 20 Exemplu de notare: Dop filetat M12 x 1,5 STAS 5606-80 grupa 4,8.

ANEXA 37. ªtifturi cilindrice si conice

ªtifturi cilindrice (Extras din STAS 1599-80)

Dimensiuni in mm

1 1,2 1,5 2 2,5 3 4 5 6 8 10 12 cmax 0,2 0,25 0,3 0,35 0,4 0,5 0,63 0,8 1,2 1,6 2 2,5 d 16 20 25 30 40 50 cmax 3 3,5 4 5 6,3 8 l = 4;5; 6 ;8 ; 10 ;12 ;14 ;16 ;20 ;25 ;30 ;35 ;40 ;45 ;50 ;55 ;60 ;65 ;70 ;75 ;80 ;90 ;100 ;110; 120;130 ;140 ;150 ;160 ;170 ;180 ;200. Exemplu de notare: ªtift cilindric M6 x20 STAS 1599-80/OLC 45 imbunatatit

d

ªtifturi conice (Extras din STAS 3436 –80)

Dimensiuni in mm

d(h10) 2,5 3 4 5 6 8 10 12 16 20 25 30 40 50 cmax 0,5 0,5 0,6 0,8 1 1,2 1,6 1,6 2 2,5 3 4 5 6,3 l = 5 ; 8 ; 10 ;12 ; 14 ; 16 ;20 ;25 ;30 ;35 ; 40 ; 45 ;50 ;55 ;60 ;65 ;70 ;75 ;80 ;90 ;100 ;110; 120 130 ;140;150 Exemplu de notare: ªtift conic M10x30 STAS 3436-80/OLC 45 imbunatatit

Continuare, ANEXA 37 Şurub de păsuire cu cap hexagonal (Extras din STAS 5930-80)

Dimensini în mm

Filet, S k D Dg r D2 d M10 17 7 20 11 1 11 M12 19 8 22 13 1 13 M14 22 9 26 15 1 15 M16 24 10 28 17 1 17 M18 27 12 31 19 1 19 M20 30 13 35 21 1,6 21 M22 32 14 37 23 1,6 23 M24 36 15 42 25 1,6 25 M27 41 17 48 28 1,6 28 M30 46 19 52 32 1,6 32 M33 50 21 58 34 2,5 34 M36 55 23 64 38 2,5 38 M42 65 26 75 44 2,5 44 M48 75 30 87 50 2,5 50 Lungimea de pasuire: 26; 30; 32; 35; 40; 42; 45; 48; 50; 55; 60; 65; 70; 75; 80; 85; 90; 95; 100; 110; 125; 130; 140; 150; 160; 170; 180; 190; 200. Exemplu de notare: Şurub de păsuire M24x60 STAS 5930-80 gr.3.3-n6

ANEXA 38 Piuliţe Piuliţe hexagonale (Extras din STAS 922-76)

Dimensiuni în mm

d S Dmin m M6 10 10,9 5 M8 13 14,2 6,5 M10 16 18,7 8 M12 19 20,9 10 M14 22 23,9 11 M16 24 26,2 13 M18 27 29,6 15 M20 30 33,0 15 M22 32 35,0 18 M24 36 39,6 19 M27 41 45,2 22 M30 46 50,9 24 M33 50 55,4 26 M36 55 60,8 29 M42 65 72,1 34 M48 75 83,4 38 Exemplu de notare: Piuliţă B-M10 STAS 922-75 grupa 5. Piuliţe precise si semiprecise ( Extras din STAS 4071-80)

Dimensiuni în mm Filet d S D min M5 8 8,79 M6 10 11,05 M7 11 12,12 M8 13 14,38 M10 17 18,90 M12 19 21,10 (M14) 22 24,49

m 3,2 4 5 5,5 6,5 8 10

Filet d M16 (M18) M20 (M22) M24 (M27) M30

S 24 27 30 32 36 41 46

D min 26,75 30,14 33,53 35,72 39,98 45,63 51,28

m 11 13 16 18 19 22 24

Filet d (M33) (M36) M42 M48

S 50 55 65 75

D min 55,80 61,31 72,09 83,91

m 26 29 34 38

Exemple de notare: Piuliţe M12 STAS 4071-80 grupa 8.

Continuare, ANEXA 38 Piuliţe hexagonale joase STAS 4373-80

Dimensiuni in mm

filet d S Dmin m filet d S M6 10 10,9 4 M22 32 M8 13 14,2 5 M24 36 M10 17 18,7 6 M27 41 M12 19 20,9 7 M30 46 M14 22 23,9 8 M33 50 M16 24 26,2 8 M36 55 M18 27 29,6 9 M42 65 M20 30 33,0 9 M48 75 Exemplu de notare Piuliţă sp M12 STAS 4373-80

Dmin 35,0 39,6 45,2 50,9 55,4 60,8 72,1 83,4

m 10 10 12 12 14 14 16 18 ANEXA 39. ªaibe

Şaibe plate pentru metal (Extras din stas 1388-72)

Dimensiuni în mm

Filetul d D s şurubului M6 7 12,5 1,6 M7 8 14 1,6 M8 10 17 1,6 M10 12 24 2 M12 15 24 2,5 M14 17 28 2,5 M16 19 30 3 M18 22 34 3 M20 24 37 3 M22 26 39 3 M24 28 41 4 M27 32 50 4 M30 35 56 4 M33 38 60 5 M36 42 66 5 M38 45 72 6 M42 48 78 7 M45 52 85 7 M48 56 92 7 Exemplu de notare: Şaibă 10 STAS 1388-72.

Continuare, ANEXA 39 Şaibe elastice cu din¡i (Extras din STAS 10 481-78)
Forma E Forma I

Dimensiuni in mm

Filet surub

d H13

D1 H14

D2 H14

D3

g1

g2 0,8 0,9 1 1 1,2 1,2 1,5 1,5 -

g3 0,3 0,4 0,4 0,5 0,5 0,6 0,6 -

M5 5,3 10 17,9 9,8 0,6 M6 6,4 11 19,2 11,8 0,7 M7 7,4 12,5 20,4 0,8 M8 8,4 15 22,6 15,3 0,8 M10 10,5 18 26,4 19 0,9 M12 13 20,5 30,4 23 1 M14 15 24 33,7 26,2 1 M16 17 26 36,1 30,2 1,2 M18 19 30 1,4 M20 21 33 1,4 M22 23 36 1,5 M24 25 38 1,5 M27 28 44 1,6 M30 31 48 1,6 Exemplu de notare: Saiba E M10 STAS 10

Forma /nr. de din¡i E I 8 8 8 8 8 8 8 8 9 9 10 10 10 10 12 12 12 12 12 12 14 14 14 14 14 14 14 14

Şaibe conice elastice (Extras din STAS 11132-79)

Dimensiuni in mm

Filet d D Filet d D surub sau H14 h14 hmin g surub sau H14 h14 piulita piulita M4 4,3 9 1,12 1 M16 17 39 M5 5,3 11 1,35 1,2 M18 19 42 M6 6,4 14 1,7 1,5 M20 21 45 M7 7,4 17 2 1,75 M22 23 49 M18 8,4 18 2,24 2 M24 25 56 M10 10,5 23 2,8 2,5 M27 28 60 M12 13 29 3,43 3 M30 31 70 M14 15 35 4,04 3,5 Exemplu de notare: Şaiba conică M8 STAS 11132-79-fosfatat

hmin 4,58 5,08 5,6 6,15 6,77 7,3 8

g 4 4,5 5 5,5 6 6,5 7

ANEXA 40. Şaibe Grower Şaibe Grower (Extras din STAS 7666/2-80)

Dimensiuni in mm

Mărimea d1 d2 g Mărimea d1 d2 2 2,1 3,1 0,6 20 20,5 29,5 2,5 2,6 3,8 0,8 22 22,5 31,5 3 3,1 4,7 1 24 24,5 35,5 4 4,1 6,1 1,2 27 27,5 39,5 5 5,1 7,5 1,4 30 30,5 43,5 6 6,1 8,9 1,6 33 33,5 47,5 8 8,2 12,2 2 36 36,5 52,5 10 10,2 15,2 2,5 39 39,5 56,5 12 12,2 18,2 3 42 42,5 60,5 14 14,2 20,6 3,2 45 45,5 64,5 16 16,3 23,3 3,5 48 48,5 68,5 18 18,3 26,3 4 Exemplu de notare: Saiba Grower N12 STAS 7666/2-80

g 4,5 5 5,5 6 6,5 7 8 8,5 9 9,5 10

ANEXA 41. ªaibe de siguran¡å
ªaibe de siguran¡å (Extras din STAS 2241/2-80)

Dimensiuni in mm

Diam. ¿urub 2,5 3 4 5 6 8 10 12 14 16 18 20 22 24 27 30 33 36 42 48

d 2,8 3,2 4,3 5,3 6,4 8,4 10,5 13 15 17 19 21 23 25 28 31 34 37 43 50

D 10 12 14 17 19 22 26 30 33 36 40 42 50 50 58 63 68 75 88 100

D1 7 7 9 10 12,5 17 21 24 28 30 34 36 39 44 50 56 60 66 78 92

D2

b 3 4 5 6 7 8 10 12 12 15 18 18 20 20 23 26 28 30 35 40

b1 2 2,5 2,5 3,5 3,5 3,5 4,5 4,5 4,5 5,5 6,5 6,5 7,5 7,5 8,5 8,5 9,5 11 11 13

g 0,4 0,4 0,4 0,5 0,5 0,8 0,8 1 1 1 1 1 1 1 1,5 1,5 1,5 1,5 1,5 1,5

g1 0,5 0,5 1 1 1,6 1,6 1,6 1,6 1,6 1,6 1,6 1,6 1,6 2 2 2 2 2 2

1 12 13 14 16 18 20 22 28 28 32 36 36 42 42 48 52 56 60 70 80

l1 5 5 6,5 8 9 11 13 15 16 18 20 21 23 25 29 32 34 38 44 50

l2 3,5 4,5 5,5 7 7,5 8,5 10 12 13 15 18 18 20 21 23 25 28 31 36 40

r 2,5 2,5 2,5 2,5 4 4 6 10 10 10 10 10 10 10 16 16 16 16 16 16

r1 1,6 1,6 2,5 2,5 4 4 4 6 6 6 6 6 6 6 6 10 10 10 10 10

8 10 12 14 16 20 24 27 30 34 36 43 43 50 55 60 67 80 90

ANEXA 42. Inele elastice pentru arbori

Forma A (în stare liberå) d nomi. 15 17 18 20 25 28 30 32 35 38 40 42 45 48 50 55 56 60 63 65 70 75 80 85 90 95 100 105 110 120 130 140 150 160 170 180 190 200 220 240 250 d1 14,3 16,2 17 19 23,9 26,6 28,6 30,3 33 36 37,5 39,5 42,5 45,5 47 52 53 57 60 62 67 72 76,5 81,5 86,5 91,5 96,5 101 106 116 126 136 145 155 165 175 185 195 214 234 244 m 1,1 1,1 1,3 1,3 1,3 1,6 1,6 1,6 1,6 1,6 1,6 2,15 2,15 2,15 2,15 2,15 2,15 2,15 2,15 2,65 2,65 2,65 2,65 3,15 3,15 3,15 3,15 4,15 4,15 4,15 4,15 4,15 4,15 4,15 4,15 4,15 4,15 4,15 5,15 5,15 5,15 n min. 1,5 1,5 1,5 1,5 1,5 1,5 1,5 1,5 1,5 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2,5 2,5 2,5 2,5 3 3 3 3 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 7 7 7 d2 13,8 16,7 16,5 18,5 23,2 25,9 27,9 29,6 32,2 35,3 36,5 38,5 41,5 44,5 45,8 50,8 51,8 55,8 58,8 60,8 65,8 70,5 74,5 79,5 81,5 89,5 94,5 98 103 113 123 133 142 151 160,5 210,5 180,5 190,5 208 228 238 d3

Forma B (în stare liberå) b 2,5 2,5 2,7 2,7 3,1 3,1 3,5 3,5 4 4,5 4,5 4,5 4,8 4,8 5 5 5 5,5 5,5 6,4 6,4 7 7,4 8 8 8,6 9 9,5 9,5 10,3 11 11 11,6 12,2 12,9 13,5 14 14 14 14 14 g je 6 1 1 1,2 1,2 1,2 1,5 1,5 1,5 1,5 1,5 1,5 1,75 ,75 1,75 2 2 2 2 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 3 3 3 3 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 5 5 5

l
1 1 1 2 2 2 2 2 2 2 2 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 3 3 3 3 3 3 3 3 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 5 5 5

r 1 1,2 1,2 1,2 1,5 1,5 1,5 2 2 2,5 2,5 2,5 2,5 3 3 3 3 3 3 3,5 3,5 3,5 3,5 3,5 3,5 3,5 5 5 5 5 5 5 5 5 -

d4 1,7 1,7 1,7 2 2 2 2 2 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 3 3 3 3 3 3 3 3,5 3,5 3,5 3,5 4 4 4 4 4 4 4

17,8 19,5 20,7 22,7 28 30,7 33,3 35 38,4 42,2 43,5 45,5 49,1 52,1 53,8 58,6 59,6 64,6 67,6 71,4 76,1 81,3 87,1 92,7 91,7 103,9 109,1 113,6 118,6 130,2 141,6 151,6 161,3 171,4 182,3 193,5 204,5 214,5 232 252 262

ANEXA 43. Inele elastice pentru alezaje

Forma A (în stare liberå)

Forma B (în stare liberå)

d 40 42 45 47 48 50 52 55 56 58 60 62 63 65 68 70 72 75 78 80 85 90 95 100 110 115 120 125 130 140 150 160 165 170 175 180 190 200 220 240 250

d1 42,5 44,5 47,5 49,5 50,5 53 55 58 59 60 63 65 66 68 71 73 75 78 81 83,5 88,5 93,5 98,5 103,5 114 119 124 129 134 144 155 165 170 175 180 185 195 205 226 246 256

m 1,6 1,6 1,6 2,15 2,15 2,15 2,15 2,15 2,15 2,15 2,15 2,15 2,65 2,65 2,65 2,65 2,65 2,65 2,65 2,65 3,15 3,15 3,15 3,15 4,15 4,15 4,15 4,15 4,15 4,15 4,15 4,15 4,15 4,15 4,15 4,15 4,15 4,15 5,15 5,15 5,15

n min. 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 3 3 3 3 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 7 7 7

d2 43,5 45,5 48,5 50,5 51,5 54,2 58,2 59,2 60,2 62,2 64,2 66,2 67,2 69,2 72,5 74,5 76,5 79,5 82,5 85,5 90,5 95,5 100,5 105,5 117 122 127 132 137 147 158 169 174,5 179,5 184,5 189,5 199,5 209,5 232 252 262

d3 37,3 39,3 41,5 43,5 44,5 47,4 48,2 51,2 52,2 54,2 65,6 57,8 58,8 60,8 63,3 65,3 66,1 69,1 72,1 74,7 79,7 83,7 88,3 92,7 103,4 107,2 112,8 117 122 130,4 140,2 150,2 155,1 160,7 164,6 168,3 177,5 186,7 209,2 229,2 239,2

b 4 4 4,5 4,5 4,5 4,5 5,1 5,1 5,1 5,1 5,5 5,5 5,5 5,5 6 6 6,6 6,6 6,6 7 7 7,6 8 8,3 8,9 9,5 9,5 10 10 10,8 11,5 12 12 12 12,5 13 13,5 14 14 14 14

g 1,3 1,5 1,5 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 3 3 3 3 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 5 5 5

l
3 3 3 3 3 3 3,5 3,5 3,5 3,5 3,5 3,5 3,5 3,5 3,5 3,5 3,5 3,5 3,5 3,5 3,5 3,5 3,5 3,5 3,5 3,5 3,5 3,5 3,5 3,5 3,5 3,5 3,5 -

r 15 15 17 17 17 18 18 18 18 18 18 18 18 18 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 25 25 25 25 25 25 30 30 35 35 35 40 40 45 45 55 55

d4 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 3 3 3 3 3 3 3 3,5 3,5 3,5 3,5 3,5 3,5 4 4 4 4 4 4 4 4

ANEXA 44. Dopuri de aerisire

U1 d2
h3
60 °

h4

a

h1

h2

d1 D

d S

Dimensiuni în mm d d1 D M20 12 29,56 M27 18 39,55 M36 26 50,85

S 27 36 46

h1 10 15 20

h2 25 35 20

a 5 6 8

d2 M36 M42 M56

D1 40 48 63

H ≈ 30 ≈ 40 ≈ 52

H

ANEXA 45. Toleranţe de uz general pentru arbori şi alezaje

Dimensiune nominala, mm De Pana la la 10 18 18 30 50 80 120 180 250 315 30 50 80 120 180 250 315 400

Câmpul de toleranţă h5 0 -8 0 -9 0 -11 0 -13 0 -15 0 -18 0 -20 0 -23 0 -25 h6 0 -11 0 -13 0 -13 0 -19 0 -22 0 -25 0 -29 0 -32 0 -36 h7 0 -18 0 -21 0 -25 0 -30 0 -35 0 -40 0 -46 0 -52 0 -57 h8 0 -27 0 -33 0 -39 0 -46 0 -54 0 -63 0 -72 0 -81 0 -89 h9 0 -43 0 -52 0 -62 0 -74 0 -87 0 -100 0 -115 0 -130 0 -140 k5 +9 +1 +11 +2 +13 +2 +15 +2 +18 +3 +21 +3 +24 +4 +27 +4 +29 +4 k6 +12 +1 +15 +2 +18 +2 +21 +26 +25 +3 +28 +3 +33 +4 +36 +4 +40 +4 k7 +19 +1 +23 +2 +27 +22 +32 +2 +38 +3 +43 +3 +50 +4 +56 +4 +61 +4 m5 +15 +7 +17 +8 +20 +9 +24 +11 +28 +13 +33 +15 +37 +17 +43 +20 +46 +21 m6 +18 +7 +21 +8 +25 +9 +30 +11 +35 +13 +40 +15 +46 +17 +52 +20 +57 +21 m7 +25 +7 +29 +8 +34 +9 +41 +11 +48 +13 +55 15 +63 +17 +72 +20 +78 +21 n6 +23 +12 +28 +15 +33 +17 +39 +20 +43 +23 +52 +27 +60 +31 +66 +34 +73 +37 n7 +30 +12 +36 +15 +42 +17 +50 +20 +58 +23 +67 +27 +71 +31 +86 +34 +94 +37 p6 +29 +18 +35 +22 +42 +26 +52 +32 +59 +37 +63 +43 +79 +50 +88 +56 +98 +62 p7 +43 +22 +45 +25 +51 +26 +62 +32 +72 +37 +83 +43 +96 +50 +108 +56 +119 +62

Dimensiunea nominala, mm De la Pana la 10 18 18 30 50 80 120 180 250 315 30 50 80 120 180 250 315 400

Câmpul de toleranţă H6 +11 0 +13 0 +16 0 +19 0 +22 0 +25 0 +29 0 +32 0 +36 0 H7 +18 0 +21 0 +25 0 +30 0 +35 0 +40 0 +45 0 +52 0 +57 0 H8 +27 0 +23 0 +33 0 +39 0 +46 0 +54 0 +63 0 +72 0 +81 0 H9 +43 0 +52 0 +62 0 +74 0 +87 0 +100 0 +115 0 +130 0 +140 0 H10 +70 0 +84 0 +100 0 +120 0 +140 0 +160 0 +185 0 +210 0 +230 0

ANEXA 46. Toleranţe şi abateri de formă şi de poziţie

Toleranţe la paralelism, la perpendicularitate, la înclinare şi la bătaia frontală (μm) Extrase din STAS 7391/3-74 şi STAS 7391/5-74) Dimensiune nominală peste Pâna la 10 10 16 16 25 25 40 40 63 63 100 100 160 160 250 250 400 400 630 630 1000 1000 1600 Treapta de precizie V 2,5 3 4 5 6 8 10 12 16 20 25 30 VI 4 5 6 8 10 12 16 20 25 30 40 50 VII 6 8 10 12 16 20 25 30 40 50 60 80 VIII 10 12 16 20 25 30 40 50 60 80 100 120 IX 16 20 25 30 40 50 60 80 100 120 160 200

Observaţie: Dimensiune nominală reprezintă lungimea de referinţă la care se referă condiţia de paralelism, perpendicularitate sau înclinare, respectiv diametrul de referinţă (prescris) la care se referă toleranţa bătăii frontale. Toleranţa la coaxialitate, la concentricitate, la simetrie, la intersectare şi la bătaie radială (μm) Extrase din STAS 7391/4-74 şi STAS 7391/5-74) Dimensiune nominală peste Pâna la 6 6 18 18 50 50 120 120 250 250 500 500 800 Treapta de precizie V 8 10 12 16 20 25 30 VI 12 16 20 25 30 40 50 VII 20 25 30 40 50 60 80 VIII 30 40 50 60 80 100 120 IX 50 60 80 100 120 160 200

Observaţii: Dimensiune nominală reprezintă diametrul suprafeţei examinate (la toleranţa la coaxialitate, la concentricitate). Dacă dimensiunea nominală nu este indicată, atunci toleranţa se determină după elementul care are dimensiunea mai mare. Pentru toleranţa bătăii radiale diametrul suparefeţei exterioare reprezintă diametrul nominal.

Continuare, ANEXA 46 Toleranţe la rectilinitate, la planitate şi la forma dată a profilului şi a suprafeţei (μm) Extras din STAS 7391/1-74 Dimensiune nominală peste Pâna la 10 10 16 16 25 25 40 40 63 63 100 100 160 160 250 250 400 400 630 630 1000 1000 1600 Treapta de precizie V 1,6 2 2,5 3 4 5 6 8 10 12 16 20 VI 2,5 3 4 5 6 8 10 12 16 20 25 30 VII 4 5 6 8 10 12 16 20 25 30 40 50 VIII 6 8 10 12 16 20 25 30 40 50 60 80 IX 10 12 16 20 25 30 40 50 60 80 100 120

Observaţie: Dimensiune nominală este lungimea laturii mai mari a suprafeţei, dacă condiţia se referă la întreaga suprafaţă, sau lungimea de referinţă a suprafeţei, dacă se referă la o porţiune a suprafeţei (în cazul toleraţelor la planitate şi la forma dată a suprafeţei). Toleranţe la circularitate şi cilindricitate (μm) Extras din STAS 7391/2-74 Dimensiune nominală peste Pâna la 3 3 6 6 18 18 50 50 120 120 260 260 500 Treapta de precizie V 2 2,5 3 4 5 6 8 VI 3 4 5 6 8 10 12 VII 5 6 8 10 12 16 20 VIII 8 10 12 16 20 25 30 IX 12 16 20 25 30 40 50

Observaţie: Valorile din tabel sunt valabile pentru toleranţele la circularitate, la cilindricitate. Pentru prescrierea toleranţei la ovalitate, la conicitate, la forma de butoi, valorile din tabel se vor dubla.

ANEXA 47. Toleran¡e generale pentru piese prelucrate prin a¿chiere Toleran¡e generale pentru piese prelucrate prin a¿chiere (Extras din STAS 2300-88) Toleran¡ele generale dimensionale ¿i geometrice prevåzute în acest standard se aplicå la cotele fårå indica¡ii de toleran¡e. Toleran¡ele generale la dimensiuni sunt stabilite în patru clase de precizie, în ordinea descrescåtoare a preciziei, simbolozate cu literele f, m, c ¿i v. Tabelul 1 con¡ine abaterile limitå pentru dimensiunile liniare, cu excep¡ia inål¡imii te¿iturii ¿i a razelor de racordare.
Tabelul 1

Dimensiunea nominala (mm) De la pina la Clasa de precizie f m c v Clasa de precizie R S T V 0,004 0,008 0,025 0,1 0,015 0,02 0,06 0,25 0,02 0,04 0,12 0,5 ±0,05 ±0,1 ±0,2 ±0,05 ±0,1 ±0,3 ±0,5 ±0,1 ±o,2 ±0,5 ±1 0,5 3 3 6 6 30 30 120 120 400 400 1000 1000 2000

Abateri limita (mm) ±0,15 ±0,3 ±0,8 ±1,5 ±0,2 ±0,5 ±1,2 ±2,5 ±0,3 ±0,8 ±2 ±1 ±0,5 ±1,2 ±3 ±5

Tolerante (mm) 0,045 0,08 0,25 1 0,07 0,15 0,4 1,5 0,14 0,2 0,6 2,5 0,3 0,9 3,5

Toleran¡ele generale geometrice sunt stabilite în patru clase de precizie, în ordinea descrescåtoare a preciziei, simbolizate cu literele R, S, T si V. Ele corespund principiului de tolerare pe baza independen¡ei între toleran¡ele geometrice ¿i dimensionale. Tabelul 2 prezintå toleran¡å båtåii radiale ¿i a båtåii frontale.
Tabelul 2

Clasa de precizie Tolerantå generalå la båtaia radialå ¿i båtaia frontalå

R 0,1

S 0,2

T 0,5

V 1

Exemplu de notare: Pentru cazul în care toleran¡ele generale dimensionale sunt în clasa de precizie m ¿i toleran¡ele general geometrice sunt în clasa de precizie 6 se înscrie în desenul de execu¡ie, deasupra indicatorului, printre alte condi¡ii tehnice nota¡ia: Toleran¡e mS STAS 2300-88.

ANEXA 48. Gåuri de centrare (extras din STAS 1361/82)

Gaurå de centrare forma A

Gaurå de centrare forma B

Gaurå de centrare forma C

Dimensiunile gåurilor de centrare (extras STAS 1361-73)
Diametrulpi esei prelucrate Forma A d Forma B d Forma C

l1
min. (0,8) 1,0 (1,25) 1,6 2,0 2,5 3,15 4,0 (5,0) 6,3 (8,0) 1,1 1,3 1,6 2,0 2,5 3,1 3,9 5,0 6,3 8,0 10,1

l2
0,78 0,97 1,21 1,52 1,95 2,42 3,07 3,90 4,85 5,98 7,79

l1
min. 1,3 1,6 2,0 2,5 3,1 3,9 5,0 6,3 8,0 10,1

l2
1,27 1,60 1,99 2,54 3,20 4,03 5,05 6,41 7,36 9,35 1,0 (1,25) 1,6 2,0 2,5 3,15 4,0 (5,0) 6,3 (8,0) 10,0

l1
min. 1,3 1,6 2,0 2,5 3,1 3,9 5,0 6,3 8,0 10,1 12,8

l2
0,97 1,21 1,52 1,95 2,42 3,07 3,90 4,85 5,98 7,79 9,70

b

D0 [mm]
2 ... 6 2 ...16 16 ... 32 32 ...56 56 ...80 80 ... 120

0,6 0,6 0,9 0,9 1,1 1,7 1,7 2,3 2,9 3,5 4,3

peste 120

10,0

12,8

9,70

12,8

11,66

ANEXA 49. Desen de execu¡ie pentru roata din¡atå cilindricå cu din¡i înclina¡i

9 2 38 0,020

ANEXA 50 Desen de execu¡ie roata conicå

90 12
o

φ210

1,5x45o φ125

φ254-150

φ65+0,030(H7)

75o57| 9||

0,8

55 1,6 8

0,035

15 50,4 –0,080 59,6 80-0,080

1,6 0,071

INDICATOR

φ 117,69-0,06 φ 116 φ 76 M 10x1 4 gauri φ 55+0,030(H7) A 1,6 1x45o 10,81+0,1 4+0,3 1,6 0,040 A 16,8 36+0,1 63,98 0,08 A 6,3 1,6

16-0,1

ANEXA 50

2 gauri de centrare A2,15 STAS 1361-82

0.025CD

+0.35 Ø95 m6 ( +0.13 )

2x45°
90
3.2

86

120 144 A A 180
R2
0.025 C

R1 2.5
0 Ø100 h11 ( -0.22 )

.5

25 N9 ( -0.052)
3.2

0

R2

269
1.6 0.8

Ø100

29
R1

3H12
+0.28 Ø105 m5 ( +0.13)

C

Ø115

0.008

+0.35 Ø115 m6 ( +0.13)

Ø110
1.6

M8

25

25
+0.28 Ø105 m5 ( +0.13)

R1 2

449
Ø145
R16

B

B

104

60

170
C 0.025
0 32 N9 ( -0.062)

0.008

78

24

D

12

3.2

ANEXA 51. Desen de execu¡ie arbore

10

0.8

ANEXA 52. Desen de ansamblu reductor cilindric cu douå trepte, cu axele în plan orizontal

ANEXA 53. Desen de ansamblu reductor cilindric cu douå trepte, coaxial, cu axele în plan orizontal

ANEXA 54. Desen de ansamblu reductor conico - cilindric cu axele în plan orizontal

ANEXA 55. Desen ansamblu reductor coaxial cu axele în plan vertical

ANEXA 56. Desen ansamblu reductor cilindric cu douå trepte, cu axele în plan vertical ¿i roatå suplimentarå de ungere

ANEXA 57. Desen de ansamblu transmisie cu reductor conic

ANEXA 58. Desen de ansamblu transmisie cu reductor cilindric

dcaIII

ANEXA 59 a
lcaIII B h

D a

F

e b3 Δ b4 N N

dII M b1 M DrI drI A BI C drII DrII

c

Δ

Δ b2

DrIII a drIII BIII BII E

h

lcaI

T

a12

a34

e

dcaI

ANEXA 59b
A M B E N F

Δ

BII
I

Δ h a h b1 drIII dcaIII lcaIII b4 min. 10 b3 dII Δ b2 Δ M N D e drI dcaI lcaI BI a

f

a12 = a34

BI
I

a

C

drII

dcaIII

ANEXA 59 c

h

lca1

D Δ

F

TI lca1 h =

TI

a Δ b3 dm1 b4 N δ1 N

dII LB=dII a M

drI

drI

g e

=

Δ

c

Δ

BIII

T

A

B

M

BII

C

drII

a drIII

E

a34

e

Continuare, ANEXA 59

În anexa 59 a, b, c rulmen¡ii de pe arborii I, II, II sunt cu dimensiuni ale inelului interior arborelui) crescatoare; rulmen¡ii ce reazåmå acela¿i arbore au acelea¿i dimensiuni. • A, B, C, D, E,F - sunt puncte situate la mijlocul lå¡imii rulmentului corespunzator; • M, N - sunt puncte situate la mijlocul lå¡imii ro¡ilor din¡ate; • T - punct la mijlocul lå¡imii ro¡ii de curea. • d ca I , III se alege în conformitate cu reglementarile din STAS 8724/5 • lca I , III se alege în conformitate cu reglementarile din STAS 8724/2
d rul I = d ca I + (7 ÷ 10 )mm d = d II - (5 ÷ 7 )mm

d rul III = d ca III + (7 ÷ 10 )mm

rul II

Diametrele arborilor din dreptul rulmen¡ilor sunt multiplii de 5; d rul I , II , III = 5k
g = (1,5 ÷ 2 )d rI
h = 10mm Δ = (5 ÷ 10 )mm

• •

e = (30 ÷ 40 )mm a12 , a34 sunt dimensiuni standardizate în conformitate cu STAS – ul 6055-82,

a = (10 ÷ 20 )mm

rezultate dupå predimensionare;
B I , B II , B III respectiv TI , TII , TIII se aleg din cataloagele de rulmen¡i pentru

rulmen¡ii radiali cu bile respectiv radiali axiali cu role conice dintr-o serie mijlocie.

ANEXA 60. Tipuri de reductoare

Continuare, ANEXA 60

Continuare, ANEXA 60

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful