Antropologia cultural

i rela ia ei cu alte discipline

ÄUna dintre defintiile antropologiei sociale este oferit de Claude LéviStrauss. Potrivit acestuia, antropologia social este stiinta cunoasterii globale ³a omului, cuprinzând subiectul în toat extinderea lui istoric si geografic , aspirând la o cunoastere aplicabil ansamblului dezvolt rii umane de la hominizi la rasele moderne si c utând s ajung la concluzii pozitive sau negative, valabile îns pentru toate societ tile umane de la marele oras modern si pân la cel mai mic trib melanezian. O alt definitie consider c antropologia cultural cerceteaz ³toate domeniile care constituie natura uman : biologicul, societatea si cultura. Ea relev totodat rela iile mutuale, foarte strânse dintre aceste domenii´ Antropologia cultural este si un termen care numeste traditia cercet rii antropologice din SUA, aceast traditie cuprinzând arheologia preistoric , lingvistica antropologic si studiul comparativ al culturilor si societ ilor umane. În acest sens, antropologia cultural cerceteaz : ‡ cultura ± ca fenomen autonom, diferit de social si biologic; ‡ istoria si difuziunea culturilor; ‡ psiholog personalit tilor culturale. Autori precum Maria Barbara Watson-Franke si Lawrence Watson vor l rgi obiectul de studiu al antropologiei culturale la descrierea, explicarea si interpretarea fenomenelor culturale. Cu timpul îns , cu descrierea s-a ocupat în mod specific etnografia, cu explicarea etnologia, iar interpretarea fenomenelor a r mas în sarcina hermeneuticii.ia personalit tilor culturale. Antropologia social , în schimb, vede în cultur o caracteristic a grupului social, legând direct fenomenul cultural de dimensiunea socialului. Antropologia social pune accentul pe o abordare sincronic (Claude Lévi-Strauss) a realit ii, iar antropologia cultural pe dimensiunea diacronic (cea referitoare la evolu ia fenomenelor în timp). Dincolo de aceste diferen e exist asem n ri care converg c tre existen a aceluiasi obiect de studiu al disciplinei. Indiferent dac se proclam Äsocial ´ sau Äcultural ´, antropologia aspir întodeauna la cunoasterea omului total, considerat într-un caz pe baza productiilor sale, în cel lalt pe baza reprezent rilor sale. Apare astfel clar c o orientare Äculturalist ´ apropie antropologia de geografie, de tehnologie si de preistorie, pe cînd orientarea Äsociologic ´ îi creeaz afinit ti mai directe cu arheologia, istoria si psihologia. În ambele cazuri exist o leg tur deosebit de strîns cu lingvistica, fiindc limbajul este în acelasi timp faptul cultural prin excelent (care îl deosebeste pe om de animal) si acela prin intermediul c ruia se stabilesc si se perpetueaz toate formele vietii sociale. Este logic deci ca structurile academiceanalizate de raportul general s refuze cel mai adesea s izoleze antropologia si o aseaz mai curînd Äîn constelatie´, ca s spunem asa, cu una sau cîteva dintre urm toarele discipline:

Geografie-Antropologie-lingvistica -ARHEOLOGIE Psihologie-Antropologie-Sociologie.

Ramuri ale antropolgiei culturale si sociale: 1) Antroplogia lingvistic sau etnosemantica- se ocup cu studiul naturii limbajului, a dimensiunii sale culturale; 2) antropologia psihologic ± analizeaz resorturile psihice ale comportamentului social, defineste notiunile de personalitate, de grup, dimensiunea psihic a caracterului national; 3) antropologia economic ± identific modurile traditionale de a munci, controlul asupra p mîntului, tehnologiile traditionale, tipurile de distributie, de schimb si de subzisten ; 4) antropologia parental ± studiaz sistemul de relatii familiale, tipuri de familii, regalitatea si descendenta; 5) antropologia politic ± se ocup cu studiul organizatiilor politice, formelor de organizare de grup si de contract social; 6) antropologia religioas ± se ocup cu studiul tipurilor de religie, fenomenele religioase, raporturile dintre ritual, ceremonie, mit, formele diverse de magie si raporturile acestora cu sfera clasic a religiosului; 7) antropologia schimburilor culturale ± studiaz probleme legate de inovatie, aculturatie, difuziune, modernizare, genocid cultural, dinamica cultural global . Antropologia cultural , înteleas ca o antropologie general , are o vocatie holist , atorcuprinz toare. Aceast caracteristic face din ea o disciplin integratoare a tuturor stiintelor sociale si disciplinelor umaniste, asigurîndu-i un fel de statut aparte.În ce const viziunea holist a antropologiei? Este necesar s fie relevate mai multe aspecte:

1. Ea nu se ocup doar de o parte a lumii, s spunem de Europa. O lung perioad de timp, în vest, a domnit o orientare europocentrist . În obiectivele de studiu ale antropologiei intr toate societ tile si culturile lumii. Nu sunt omise nici Australia, nici insulele din Pacific. 2. 2. Perspectiva în care ea priveste timpul nu se reduce doar la prezent, cum fac de cele mai multe ori sociologii. Antropologia cultural studiaz viata cultural si social în trecutul omenirii, în prezent si încearc s îsi imagineze cum va ar ta viitorul. 3. Antropologia cultural , asa cum am mai ar tat, studiaz toate domeniile ce constituie natura uman : biologicul, societatea si cultura. Ea relev totodat rela iile mutuale, foarte strînse dintre aceste domenii.

4. caracterul holistic al antropologiei culturale rezult din ansamblul de ramuri si subramuri din care este constituit . De aici decurge caracterul multidisciplinar care este organic antropologiei. 5. În sfîrsit, trebuie s spunem c antropologia cultural se bazeaz pe o paradigm (o teorie general ), un orizont deosebit de larg ce favorizeaz holismul. Aceast paradigm este constituit din cîteva elente importante: viziune aintegralist ± toate aspectel culturii sunt privite în intedependenta lor reciproc ; viziunea adaptativ ± cultura este privit ca fiind constituit din strategii de adaptare la mediu; viziunea contextual ± are în vedere leg turile dintre societate si cultur , dintre societ ti, dintre culturi, tendintele accentuate de integrare a lumii; viziunea dinamic ± ceva ce exist este permanent supus schimb rii, se schimb conditiile scopurile, strategiile, cunoasterea si, astfel, procesele ce constituie cultura omului. Umanitatea evolueaz permanent.´

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful