P. 1
August Strinberg - Sonata Fantomelor

August Strinberg - Sonata Fantomelor

|Views: 27|Likes:
Published by bodokid

More info:

Published by: bodokid on Jun 23, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

09/07/2010

pdf

text

original

Sonata fantomelor

DRAMA (1907)

Personajele
B TRÎNUL, directorul Hummel STUDENTUL ARKENHOLZ L PT REASA (vedenie) PORT REASA PORTARUL

DEFUNCTUL CONSUL
FATA-N ROCHIE NEAGR , fiica Defunctului cu Port reasa COLONELUL MUMIA, so ia Colonelului DOMNI OARA, fiica ultimilor doi, în realitate a B trînului DOMNUL DISTINS, numit baronul Skanskorg, logodit cu fiica Port resei JOHANSSON, valetul lui Hummel BENGTSSON, valetul Colonelului LOGODNICA; fosta logodnic a lui Hummel, acum o b trîn cu p rul al b Fa ada unei case moderne din care se vede parterul i etajul întîi. Vizibil este numai col ul casei, care la parter se termin cu un salon rotund iar la etajul întîi cu un balcon de care e fixat minerul drapelului. Cînd jaluzelele de la salon sînt ridica te, prin ferestrele deschise se poate vedea o statuie alb , de marmur , înf i înd o femeie tîn r . Statuia e înconjurat de palmieri i sc ldat în lumina puternic a soarelui. în fereastra din stînga ghivece cu zambile (albastre, albe, roz. ) Pe balustrada balconului de la etajul întîi o plapum de m tase i dou perne albe. Pe fereastra din stînga atîrn cear afuri. E o diminea senin de duminic . In fa a casei, în prim plan, o banc vopsit în verde. La dreapta, în strad , o fîntîn artezian ; la stînga [un stîlp pentru afi e. La stînga, în fund, o u de intrare prin care se z re te o parte a sc rii, cu trepte de marmur , balustrad din lemn de maho n i din alam ; de ambele p r i ale por ii se afl dafini, în jar diniere de lemn. Col ul cu salonul rotund d i spre o strad transversal , care pare s se întind în continuare spre fundul scenei. La stînga u ii de la intrare, la parter, o fereastr cu oglind care reflect în ea strada. în momentul ridic rii cortinei se aud dang te de clopot la mai multe biserici. U ile fa adei sînt deschise. Fata în rochie neagr st nemi cat pe scar . Port reasa m tur prin antreu, apoi lustruie te alama clan elor de la u ; dup aceea ud dafinii. B trînul sade într-un fotoliu cu rotile, ling stîlpul de afi e, i cite te ziarul; are p rul i barba albe; poart ochelari. Dinspre col ul casei intr L pt reasa, o tîn r care duce sticlele într -un co de sîrm ; este îmbr cat într -o rochie u oar de var , cu pantofi de culoare închis , ciorapi negri i bo net alb ; î i scoate boneta i o atîrn de fîntîn ; î i terge sudoarea de
474 475

pe frunte, apoi bea o înghi itur de ap din g leat , se spal pe mîini, î i potrive te p rul folosind drept oglind suprafa a lucie a apei. De pe un vapor se aude un gong, iar din cînd în cînd lini tea este întrerupt de sunetele de ba i ale unei orgi, ce se afl într -o biseric din apropiere. Dup cîteva minute de t cere, în care timp L pt reasa î i termin toaleta, intr din stînga, Studentul. E nedormit i neb rbieri t. Merge drept la fîntîn . Pauz . STUDENTUL îmi dai voie s beau? L pt reasa trage g leata spre sine. STUDENTUL Dar nu termini odat ? L pt reasa îl prive te cu team . B TRÎNUL (pentru sine): Cu cine o fi vorbind? C eu nu v d pe nimeni! Oare nu e în toate min ile ? (Continu s priveasc mirat spre cei doi.) STUDENTUL Ce te ui i? Ar t chiar a a de prost? Da, n-am

dormit ast noapte i, fire te, î i închipui c chefuit...
L pt reasa continu s -l priveasc pe Student cu team . STUDENTUL i se pare c am b ut punci, nu-i a a? Dar ce, miros a punci? L pt reasa continu s -l priveasc plin de team . STUDENTUL tiu c sînt neb rbierit... D -mi voie, fat , s beau un pic de ap , c merit! (Pauz .) Ei!

V d c n-am încotro, trebuie s - i spun c am pansat r ni i i am stat de veghe lîng ei toat noaptea,

dup ce s-a pr bu it casa aceea mare! A a, acum tii!
L pt reasa cl te te g leata i i -o întinde s bea. STUDENTUL Mul umesc! L pt reasa nu face nici o mi care. STUDENTUL (rar): Vrei s -mi faci un mare bine? (Pauz .) Dup cum vezi, am ochii ro ii; dar deoarece

am umblat cu mîinile pe mor i i pe r ni i, nu pot s le duc la ochi, ca s nu-i infectez. .. Vrei s mi-i tergi pu in cu batista asta curat ? Da? Vrei s fii samariteanca milostiv ?
476

L pt reasa st un moment la îndoial dar în cele din urm îi îndepline te rug mintea. STUDENTUL î i mul umesc! (Scoate portmoneul.) L pt reasa schi eaz un gest de refuz. STUDENTUL Iart -mi z p ceala, dar sînt pe jum tate adormit. L pt reasa pleac . B TRÎNUL (c tre student): Scuza i-m , v rog, am auzit c a i fost la locul accidentului de asear . Tocmai acum citesc despre el... STUDENTUL A i ap rut în ziare?

B TRÎNUL Da, cu toate am nuntele: apare i o fotografie, dar ziarele regret c nu s-a aflat înc numele studentului atît de destoinic... STUDENTUL (arunc o privire in ziar): A a? Da, eu sîntl Ca s vede i! B TRÎNUL Cu cine a i vorbit adineauri? STUDENTUL N-a i v zut?
Pauz .

Ar fi indiscret din partea mea s cer... s aflu... numele dumneavoastr ? La ce bun ? Nu-mi place publicitatea... celui l udat, i se g sesc dup aceea i cusururi... arta de a bîrfi s-a dezvoltat a a de mult... i apoi nu am nevoie de nici o r splat ... Poate sînte i bogat ? De loc... dimpotriv ! Sînt s rac lipit. Ascult .... mi se pare c vocea dumitale am mai auzit-o cîndva... am avut un prieten, în tinere e, care nu reu ea s rosteasc cum trebuie cuvîntul Äfereastr ", zicea totdeauna Äfe-riastr " ² primul om la care am auzit pronun ia asta a fost el; al doilea e ti dumneata ² nu cumva e ti rud cu angrosistul Arkenholz? A fost tat l meu. Ciudate mai sînt c ile destinului... te-am v zut cînd erai copil mic, în împrejur ri deosebit de grele. .. Se spune c m-am n scut chiar în toiul unei proceduri de faliment... Da, a a e! îmi da i voie s v întreb, dumneavoastr cum v numi i?
B TRÎNUL STUDENTUL B TRÎNUL STUDENTUL B TRÎNUL STUDENTUL B TRÎNUL STUDENTUL B TRÎNUL STUDENTUL
477

B TRÎNUL Sînt directorul Hummel... STUDENTUL Da ? Atunci îmi aduc aminte... B TRÎNUL Ai auzit de multe ori pronun îndu-se numele mex în familia dumitale? STUDENTUL Da! B TRÎNUL Poate cu o anumit lips de bun voin , nu-ii a a?
Studentul tace. B TRÎNUL Da, pot s -mi închipui. La un moment dat s-a spus chiar c eu am fost acela care 1-a ruinat

pe tat l dumitale. Cei ce dau faliment din cauza unor specula ii stupide, pretind totdeauna c au fost ruina i de acela pe care n-au reu it s -1 duc de nas. (Pauz .) Fapt e c tat l dumitale m-a jefuit de aptesprezece mii de coroane, care în momentul acela reprezentau toate economiile mele. STUDENTUL Ciudat, cum o situa ie poate s fie prezentat în dou moduri a a de diferite. B TRÎNUL Doar nu- i închipui c spun lucruri neadev rate! STUDENTUL Ce pot s -mi închipui ? Tata nu a min it! B TRÎNUL E drept, un tat nu minte niciodat ... dar i eu sînt tat i prin urmare... STUDENTUL Ce vre i s spune i? B TRÎNUL L-am salvat pe tat l dumitale de la mizerie, iar el m-a r spl tit cu întreaga ur feroce pe

care o inspir îndatorirea de recuno tin ... ba i-a înv at chiar i familia s m vorbeasc de r u. STUDENTUL Poate c l-a i f cut nerecunosc tor, otr vind cu umiliri inutile ajutorul pe care i l-a i dat. B TRÎNUL Orice ajutor e umilitor, domnul meu. STUDENTUL Dar, de fapt, ce dori i de la mine? B TRÎNUL Nu- i cer banii, dar dac vrei s -mi faci unele mici servicii, voi considera c mi s-au restituit. Vezi c sînt infirm; unii spun c e din vina mea, al ii îi acuz pe p rin ii mei; eu îns cred c , de fapt, de vin e via a i piedicile pe care le ridic ea în calea noastr la tot pasul; nici nu scapi bine de una, i dai de alta. De pild , acum nu mai pot urca sc rile, nu mai pot trage sfoara de la clopo el, de aceea te rog: ajut -m ! STUDENTUL Ce pot s fac? B TRÎNUL Mai întîi, împinge pu in fotoliul, a a ca s pot citi afi ele; vreau s v d ce se joac la teatru disear ...
478

STUDENTUL B TRÎNUL STUDENTUL
B TRÎNUL STUDENTUL B TRÎNUL STUDENTUL B TRÎNUL STUDENTUL B TRÎNUL STUDENTUL B TRÎNUL STUDENTUL B TRÎNUL B TRÎNUL STUDENTUL B TRÎNUL STUDENTUL B TRÎNUL STUDENTUL B TRÎNUL (împinge fotoliul): Nu ave i un valet ? Ba da, dar l-am trimis de acas cu un comision... Se întoarce îndat ... sînte i student în medicin ? Nu, studiez limbi str ine, dar nu tiu ce o s m fac pîn la urm ... Da! Da!... Te pricepi la matematic ? Da, am ceva idee! Asta-i bine! Poate ai vrea o slujb ? Da, de ce nu? Bine! (Cite te pe afi .) Se joac Valkiria în matineu ... Colonelul i fiic -sa o s fie acolo; i pentru c el sade totdeauna în rîndul apte la margine, pe dumneata te plasez al turi... Fii bun i du-te la cabina telefonic de acolo i re ine un bilet în rîndul apte, locul optzeci i doi. S m duc la oper azi? Da, dac m ascul i, n-o s - i mearg r u! Vreau s fii fericit, bogat i stimat; debutul dumitale de ieri, ca salvator curajos, o s te fac cunoscut, i numele dumitale o s trag greu la cîntar. (se duce spre cabina telefonic ) : Nostim poveste!... Faci sport? Da, asta a fost nenorocirea mea... Ei, atunci s-o transform m în fericire!... D un telefon chiar acum. (Cite te mai departe ziarul.)
Fata-n rochie neagr a ie it pe trotuar i st de vorb cu Port reasa; B trînul ascult , dar publicul nu aude nimic... Studentul intr din nou.

S-a f cut? Da! Vezi casa aceea? Am v zut-o destul de bine... Am trecut ieri prin fa a ei cînd soarele b tea în geamuri... i, închipuindu-mi toat frumuse ea i luxul din untru, i-am spus colegului meu: cel care ar avea o locuin acolo, la etajul patru, o so ie tîn r i frumoas , doi copii mici frumo i i un venit în dobînzi de dou zeci de mii de coroane... Ai v zut casa? Ai v zut-o? i mie îmi place casa aceea... V ocupa i cu vînz ri i cump r ri de case? Mda! Dar nu a a cum î i închipui poate dumneata...
479

STUDENTUL îi cunoa te i pe cei care locuiesc acolo? BATRÎNUL Pe to i. La vîrsta mea cuno ti pe to i oamenii, pe p rin ii i pe bunicii lor, i descoperi mereu c e ti rud cu ei într-un fel sau altul... De curînd am împlinit optzeci de ani ² dar nu m cunoa te ni- j meni bine... M interesez de soarta oamenilor... ]
Cineva ridic ruloul de la fereastra salonului rotund : în untru J se z re te Colonelul îmbr cat în civil; acesta se uit la termo- 1 metru, apoi se îndreapt spre interiorul camerei i se opre te în l fa a statuii de marmur . B TRÎNUL Uite, acolo e colonelul, lîng care o s stai azi ! la prînz... STUDENTUL Acesta e... colonelul? Nu mai în eleg nimic; totul

e ca-n pove ti... B TRÎNUL întreaga mea via e ca o carte de pove ti, dom- ] nul meu; i cu toate c pove tile nu seam n una cu alta, ele sînt totu i legate una de alta printr-un fir nev zut, leitmotivul revine de fiecare dat ... STUDENTUL Pe cine reprezint statuia de marmur din untru ? j B TRÎNUL Pe nevast -sa fire te... STUDENTUL A fost a a de frumoas ?... B TRÎNUL Mda! STUDENTUL Spune i, v rog, clar! B TRÎNUL Noi nu putem judeca oamenii, b iete drag ! Dac o s - i spun c ea 1-a l sat odat , c el obi nuia s o bat , c ea a venit iar înapoi i s-a m ritat din nou cu el, c sade acum acolo în untru ca o mumie i î i admir propria statuie, o s crezi c sînt nebun. STUDENTUL NU în eleg! B TRÎNUL Cred i eu!... Vezi fereastra cu zambile ? Acolo locuie te fiica lui... acum a ie it s fac o plimbare c lare, dar se întoarce imediat... STUDENTUL Cine e fata-n rochie neagr , care vorbe te cu port reasa ? B TRÎNUL Vezi, situa ia e cam încurcat , dar e în leg tur cu mortul de acolo, de sus, unde se v d cear afurile albe... STUDENTUL i acesta cine a fost? B TRÎNUL A fost un om ca noi, dar tr s tura cea mai pregnant la el era vanitatea... Dac te-ai fi n scut
480

STUDENTUL B TRÎNUL STUDENTUL
B TRÎNUL STUDENTUL B TRÎNUL STUDENTUL B TRÎNUL STUDENTUL B TRÎNUL

într-o duminic x l-ai z ri curînd ie ind pe poart ca s priveasc drapelul îndoliat al consulatului... a fost consul i-i pl ceau coroanele, leii, penele la p l rie i panglicile colorate. Apropo de duminic , s ti i c într-adev r m-am n scut într-o zi de duminic . Nu mai spune!... De altfel mi-am dat eu seama.. dup culoarea ochilor... dar atunci dumneata po i s vezi ceea ce al ii nu v d; ai observat? Nu tiu ce v d al ii, dar cîteodat ... ei da, dar despre a a ceva nu se vorbe te! Eram aproape sigur! Dar mie po i s -mi spui... eu în eleg treburile astea... De pild ieri... parc m-a atras ceva spre strada aceea dosnic , unde mai tîrziu s-a pr bu it casa... am sosit acolo i m-am oprit în fa a cl dirii aceleia, pe care nu o mai v zusem niciodat ... Deodat am observat cum se produce o cr p tur în zid, am auzit cum trosnesc du umelele de la diferitele etaje, m-am repezit i am tras la o parte wx copil, care tocmai mergea pe lîng perete, în secunda urm toare casa s-a pr bu it... Am sc pat teaf r, dar în bra ele mele, unde credeam c e copilul, nu mai era nimic... Ei da... Mi-am dat seama... Spune-mi, te rog, un lucru: De ce gesticulai adineauri lîng fîn-tîn ? i de ce vorbeai singur? Nu a i v zut-o pe l pt reasa cu care am stat de vorb ? (îngrozit): L pt reasa? Da, fata care mi-a întins g leata. A a?... Ei bine, eu nu pot s v d, pot în schimb altceva.. .
La fereastra cu oglinda care reflect strada apare o b trtn cu p rul alb. B TRÎNUL i Persoanele n scute duminica ^^f cu facultatea de a vedea lucruri supranaturale. face .profe ii i de a vindeca boli. 481 unei credin e vechi, înzestrate se atribuie chiar puterea de a

STUDENTUL STUDENTUL B TRÎNUL STUDENTUL STUDENTUL STUDENTUL STUDENTUL

B TRÎNUL

B B B B

TRÎNUL TRÎNUL TRÎNUL TRÎNUL

STUDENTUL B TRÎNUL
cîtu i de pu in, cu toate c atunci ne-am jurat credin pîn la moarte. în elegi ? Pîn la moarte... Cît de naivi erau oamenii mai de mult! Noi nu mai vorbim în felul acesta cu fetele de acum.: Iart -ne tinere; pe vremea aceea nu ne pricepeam la ceva mai bun! Dar po i s - i dai seama c b -trîna asta a fost cîndva tîn r i frumoas ? Nu se vede. Ba da, are privirea frumoas , dar nu-i v d ochii.
Port reasa iese cu un co în mîn i presar cetin de b rad.

Nevasta portarului, da! Fata-n rochie neagr e fiica pe care o are de la cel mort; b rbatul ei a primit în schimb postul de portar... Fata-n rochie neagr are pe itor un domn distins, care pe deasupra o s se i îmbog easc ; acum e tocmai în divor , i nevast -sa îi face cadou o cas , numai ca s scape de el. Pe itorul sta distins va deveni ginerele mortului, i vezi c a ternutul lui st la aerisit pe balcon... Cam încurcat afacere! Teribil de încurcat ! Da, în toate privin ele, cu toate c pare s fie \ simpl . Dar cine a fost mortul? M-ai mai întrebat odat i i-am spus; dac te-ai uita dup col , unde e scara de serviciu, ai observa o droaie de s raci, pe care el îi ajuta... cînd avea chef... Era un om milostiv? Da, cîteodat . Nu totdeauna? Nu!... A a sînt oamenii! Ascult acum, domnul meu; fii bun i împinge c ruciorul ca s ajung la soare, mi-e a a de frig; cînd nu po i s te mi ti parc î i înghea sîngele în vine... O s mor în curînd, tiu, dar înainte de asta mai am pu in treab ... Ia-m de mîn ca s vezi cît mi-e de frig. Mîna dumneavoastr e rece de tot. (D s plece.) Nu pleca; m simt obosit, singur; dar, crede-m , nam fost totdeauna în starea de acum; am în urma mea o via nesfîr it de lung ... Nesfîr it... Unora leam adus eu nenorocire, al ii mi-au adus ei mie; a a c sîntem chit, dar înainte de a muri vreau s te v d fericit pe dumneata.. . DestiSTUDENTUL
B TRÎNUL STUDENTUL B TRÎNUL STUDENTUL B TRÎNUL STUDENTUL B TRÎNUL

nele noastre sînt legate unul de altul prin tat l dumitale... i înc prin multe altele... Dar las -mi mîna; îmi iei toat puterea, m înghe i, ce vrei de la mine? R bdare; o s vezi i o s în elegi... Uite c vine domni oara... Fiica colonelului? Da! Fiica lui! Prive te-o! Ai mai v zut pîn acum a a o capodoper ? E ca statuia de marmur din untru... Aceea e doar mama ei! Ave i dreptate, n-am v zut niciodat astfel de femeie n scut din femeie. Ferice de cel care o va duce în fa a altarului i apoi la casa lui! Prin urmare, vezi i dumneata! Dar nu to i g sesc c frumuse ea ei... Ei da, a a e scris!
Domni oara intr din sting ; e îmbr cat în costum de c l rie, croit dup moda englezeasc , merge agale spre u a de la intrare f r s priveasc spre nimeni. în u se opre te i schimb cîteva cuvinte cu Por t reasa. Dup aceea intr în cas . Studentul î i acoper ochii cu mîinile. B TRÎNUL Plîngi? STUDENTUL într-o situa ie lipsit de speran e, nu-mi r mîne decît disperarea! B TRÎNUL EU pot s deschid tot felul de u i i de inimi...

Sluje te-mi, i vei fi st pîn!... STUDENTUL E vorba de un pact? Trebuie s -mi vînd sufletul? B TRÎNUL NU trebuie s vinzi nimic!... Fiindc vezi, eu o via întreag am tot luat; acum simt nevoia s dau! Dar nimeni nu vrea s primeasc ... Sînt bogat, foarte bogat, dar nu am mo tenitori... Ba da, pe un b d ran, care îmi scoate sufletul... Fii dumneata fiul meu i mo tene te-m înc de pe acum; bucur -te de via i permite-mi s m delectez i eu m car de la distan , privindu-te. STUDENTUL i ce trebuie s fac? B TRÎNUL Du-te mai întîi i vezi Valkiria! STUDENTUL în privin a asta ne-am în eles... Dar ce altceva

s mai fac? B TRÎNUL Disear o s fii în salonul rotund! STUDENTUL Valkiria \
482 483

i cum o s ajung acolo? B TRÎNUL Prin

STUDENTUL i de ce s fiu tocmai eu unealta dumneavoastr * M-a i cunoscut dinainte? B TRÎNUL Fire te c da! Te urm resc de mult... Dar uit -tel acum cum arboreaz fata în cas drapelul îndoliat! dup consul... i întoarce apoi a ternutul de pat.. j Vezi plapuma albastr ? E f cut s acopere doua! persoane, dar acum acoper numai una...
Apare Domni oara în alt costum; ud zambilele dinfereastr M B TRÎNUL E feti a mea, prive te-o! Vorbe te cu florile; nul e i ea ca zambilele acelea albastre ?... Le

d sa bea doar ap , iar ele preschimb apa în culori] i parfum... Acum vine i colonelul cu ziarul!... îi d s citeasc informa ia despre pr bu irea] casei... îi arat fotografia dumitale... Ea nu e] indiferent ... Cite te despre curajul dumitale.. .1 Cred c se înnoreaz ; ce m fac, dac începe s plou i Johansson nu s-a întors înc ?
Se înnoreaz i începe s se întunece; B trîna [de la oglindai care reflect strada închide fereastra. B TRÎNUL Logodnica mea închide acum fereastra. aptezeci i nou de ani... Oglinda care reflect

strada e singura pe care o mai folose te, c ci în ea nu- i' vede propriul chip, nu vede decît lumea din afar i i anume din dou direc ii, dar lumea din afar j poate s-o vad ... Uite c la asta nu s-a gîndit.:. ] O b trîn frumoas , de altfel...
Se z re te Defunctul care iese pe u înf urat în giulgiu. I STUDENTUL Dumnezeule, ce-mi v d ochii? B TRÎNUL Ce vezi? STUDENTUL Dumneata nu-1 vezi, în u , pe cel mort? B TRÎNUL NU v d nimic, dar tocmai m a teptam la asta ;j spune mai departe... STUDENTUL Acum iese în strad ... Pauz . STUDENTUL î i întoarce capul i prive te spre drapel. B TRÎNUL N-am spus eu? S vezi c se apuc s numere cununile i s citeasc c r ile de vizit ... i vai de acela care lipse te! STUDENTUL Acum o

ia dup col ... B TRÎNUL O s numere i s racii aduna i în fa a sc rii de serviciu... s racii sînt un decor a a de potrivit; o s fie înso it de Äbinecuvîntarea celor mul i";
484

dar de la mine n-o s aib nici o binecuvîntare! între noi fie vorba, a fost o mare canalie. STUDENTUL Dar care a f cut mult bine... B TRÎNUL O canalie care a f cut fapte bune; care a urm rit totdeauna s aib o înmormîntare frumoas ... Cînd a sim it c i se apropie sfîr itul, a furat de la stat cincizeci de mii de coroane... iar fiica lui ² c ci ea este doar dup nume fiica altuia ² a teapt s vad ce mo tenire-i pic ... El aude tot ce vorbim acum, canalia! Dar las c nu-i stric !... Uite c vine Johansson!
Johansson vorbe te dar nu se aude ce spune. B TRÎNUL A a!... Va s zic nu-i acas ? E ti un dobitoc!... i telegraful?... Nimic!... Spune mai

departe!... Ora ase disear ? Bine!... Num rul special? Spune numele întreg! Studentul Arkenholz, n scut ... P rin ii... Foarte bine... Cred c începe s plou ... Ce-a spus ?... A a! Nu vrea ?.. Atunci o s fie silit s vrea!... Uite c vine domnul cel distins!... împinge-m dup col , Johansson, ca s aud ce spun s racii... Iar dumneata, Arkenholz, m a tep i aici... în elegi? Repede! Repede!
Johansson împinge c ruciorul dup col . Studentul prive te pe Domni oara, care scormone te p mîntul din ghivece. DOMNUL CEL DISTINS FATA DOMNUL CEL DISTINS FATA DOMNUL CEL DISTINS JOHANSSON STUDENTUL

L
(intr îmbr cat în haine de doliu i se adreseaz fetei în rochie neagr , care se plimb pe trotuar): De, ce putem face?... Trebuie s a tept m! Nu pot s a tept! A a? Atunci du-te la ar ! Nu vreau! Vino mai aproape, s n-aud ce vorbim.
Amîndoi se apropie de stîlpul pentru afi e i continu discu ia f r s fie auzi i.

(intr din dreapta; se adreseaz Studentului): St pînul v roag spune-mi mai întîi cine e st pînul dumitale?
485

s nu uita i! (rar): Ascult ...

JOHANSSON STUDENTUL JOHANSSON STUDENTUL JOHANSSON STUDENTUL JOHANSSON

Ei! Poate s fac multe i acum, iar pe vremi putea orice. Dar e în toate min ile? i înc cum!... Toat via a a c utat pe cine\ care s se fi n scut duminica; a a spune el, s-ar putea s nu fie adev rat... Ce urm re te? E lacom? Vrea s st pîneasc ... Cît e ziulica de lung merge încoace i încolo în carul lui ca zeul Thor.. Se uit la tot felul de case, le d rîm , taie str noi, amenajeaz pie e; uneori intr în case cu for a, p trunde în ele pe fereastr , se joac cu soarta oamenilor, î i ucide adversarii i nu iart niciodat . A i putea oare s v imagina i c olog sta m run el a fost cîndva un Don Juan, c fiecare dat a p r sit pe femeia respectiv ? Cum e cu putin ? Ei bine, e a a de iret, c totdeauna reu e te se descotoroseasc de o femeie, dup ce s-a s turat de ea... E ca un ho de cai pe pia a de oameni: 1 fur oamenii în toate felurile. Pe mine m-a r pit, nici mai mult i nici mai pu in, cu toate c dreptatea era de partea mea. S vede i. . . am f cut cîndva o boroboa ... hm... i numai el tia... în loc s m ajute s scap cu fa a curat , pîn la urm m-a f cut sclavul lui; îl slujesc numai pentru mîncare i nici aceea din cele mai bune. .. i ce vrea s fac în casa aceea? Vede i, asta nu v mai spun! i apoi, e a a de complicat. Cred c o s las balt toat povestea asta...I
Domni oara a sc pat colierul prin fereastra deschis .

Uita i-v , domni oara a sc pat colierul pe fereastr ...
Studentul înainteaz încet, ia colierul i i-l întinde Domni oarei, care îi mul ume te cu un ton sec, apoi se întoarce la Johansson.

JOHANSSON Da, v gîndi i s fugi i... Dar nu-i a a de u or cum crede i, dup ce v-a pus odat la ul în jurul gîtului... i apoi, el nu se teme de nimic pe lumea asta... Ba da, de un lucru, sau mai bine zis de o persoan ... STUDENTUL Stai, poate c tiu! JOHANSSON Cum pute i s ti i? STUDENTUL JOHANSSON STUDENTUL JOHANSSON STUDENTUL JOHANSSON STUDENTUL JOHANSSON STUDENTUL JOHANSSON STUDENTUL

JOHANSSON STUDENTUL STUDENTUL STUDENTUL

S TUDENTUL JOHANSSON J OHANSSON J OHANSSON J OHANSSON

B TRÎNUL încerc s ghicesc... Nu cumva se teme de o l pt reas tîn r ? De cîte ori vede un c rucior cu lapte î i întoarce privirile în alt parte... apoi mai vorbe te i în somn;

sigur c a fost cîndva i la Hamburg... Po i s te încrezi în el? Da, în orice privin ! Ce face acum dup col ? Ascult pe cei s raci... Seam n cîte un cuvin- el, scoate o piatr dup cealalt , pîn cînd casa se pr bu e te... vorbind la figurat... S vede i, eu sînt om cu coal ; cîndva am fost librar... Vre i s pleca i? Mi-e greu s fiu nerecunosc tor.... Omul sta 1-a salvat cîndva pe tata i acum nu cere decît un mic contraserviciu... Ce anume? S m duc s v d Valkiria... Nu în eleg... Dar, de fapt, mereu îi vine cîte o idee nou ... Vede i, în ultimul timp st de vorb cu poli i tii... Caut tot timpul s fie în rela ii bune cu poli ia, recurge la poli i ti, îi cople e te cu aten ii, îi duce de nas cu promisiuni false i cu cine tie ce pove ti i în tot timpul sta caut s -i descoas . .. S vede i, dac pîn disear n-o s fie primit în salonul rotund! Ce vrea s fac acolo? Ce vrea de la colonel? Cam b nuiesc eu ce, dar nu tiu sigur! O s vede i dumneavoastr cînd o s fi i acolo!... N-o s p trund niciodat ! Depinde de dumneavoastr !... Duce i-v s vede i Valkiria... Acesta e mijlocul? Da, dac a spus el!... Ia privi i-1 cum st în carul de lupt triumfal tras de cer etori; ace tia nu primesc ca simbrie nici m car un ban, ci se mul umesc cu speran a vag c o s li se dea ceva la înmormîntarea lui! (intr ; st în picioare în fotoliul s u rulant, tras de un cer etor i este urmat de ceilal i): în l a i urale curajosului tîn r, care a salvat cu riscul propriei sale vie i atî ia oameni, ieri, cînd s-a produs catastrofa! Tr iasc Arkenholz!
486 487

FATA ÎN CAS B TRÎNUL
B TRÎNUL STUDENTUL JOHANSSON BENGTSSON JOHANSSON BENGTSSON JOHANSSON BENGTSSON JOHANSSON Cer etorii î i descoper capetele dar nu strig Äura' Domni oara flutur batista din fereastr . Colonelul se holbeaz prin fereastr . B trîna se ridic în picioare la fereastr .

(pe balcon, ridic drapelul pîn la vîrful suportului) : E drept c azi e duminic , dar boul c zut în fîntîn trebuie s -1 scoatem, chiar dac e s rb toare, c ci ni se va ierta acest p cat. Aplauda i, cet eni, cu curaj! Cu toate c nu m-am n scut într-o zi de duminic , am darul s prezic viitorul i s lecuiesc boli, c ci odat am readus la via pe o persoan care se înecase... Da, era la Hamburg într-o diminea de duminic , întocmai ca acum...
L pt reasa intr , dar nu o v d decît Studentul i B trînul; ridic bra ele în sus, ca cineva care se îneac fixeaz pe B trîn. i în acela i tim p îl

(se a az din nou pe scaunul s u; apoi se ghemuie te îngrozit): Johansson! Du-m de aici! Repede !... Arkenholz, nu uita de Valkiria! Ce înseamn toate astea? O s vedem! O s vedem!
Salonul rotund; în fund, o sob alb de teracot , o pendul i candelabre ; la dreapta un antreu, care d într -o camer verde, cu mobil de mahon ; la stînga este statuia înconjurat de pal mieri ; ea poate s fie ascuns privirilor prin draperii ; tot la stînga, în fund, se afl u a spre camera cu zambile, unde Dom ni oara cite te într-un fotoliu. Colonelul sade la biroul din camera verde i scrie. Bengtsson, valetul în livrea, vine dinspre antreu, înso it de Jo hansson, care e îmbr cat în frac i cu papion alb.

Acum o s serve ti dumneata, Johansson, în timp ce eu iau în primire hainele. Ai mai servit pîn acum? Ziua împing un car de lupt dup cum tii, iar seara servesc pe invita i; dar totdeauna am vrut s ajung în casa asta... Cei de aici sînt oameni cam ciuda i, nu-i a a? Mda, s-ar putea spune c sînt pu in cam neobi nui i. O s fie o sear muzical , sau ce? E obi nuita serat a fantomelor, cum îi spunem noi. Toat lumea bea ceai; nimeni nu spune un cuvînt, sau cel mult colonelul vorbe te singur;

apoi to i ron ie biscui i de zici c auzi oarecii într-un pod. De ce-i zice serata fantomelor?
488

Fiindc to i arat ca ni te fantome... i a a merge de dou zeci de ani... Mereu aceia i oameni, care spun acelea i lucruri, sau mai bine zis tac, pentru ca s nu se ru ineze unii de al ii. Dar este aici i o doamn , o st pîn a casei? Da, dar îi lipse te o doag , st tot timpul într-un dulap în perete, fiindc ochii ei nu suport lumina. .. E aici, în untru... (îi arat lui Johansson o u tapi at .) în untru ? Da, i-am spus c sînt pu in cam neobi nui i? Dar cum arat ? Ca o mumie...Vrei s-o vezi? (Deschide u a din perete.) Uite, aici e! Pentru Dum... ‡ (bolborose te): De ce deschizi u a? Nu i-am spus c trebuie s stea închis ? ! , ! Cumetric , fii cuminte, i-am adus ceva bun! Ia uite ce mai papagal frumos! (imit papagalul): Ce mai papagal frumos! E Jakob? Cîrrr! Crede c e papagal, i s-ar putea s i fie... (C tre Mumie.) Polly, ia fluier pu in!
Mumia fluier .

Am v zut eu multe, dar a a ceva înc nu! Vezi, a a e; cînd o cas se înveche te, se adun mucegai, iar cînd aceia i oameni stau împreun vreme îndelungat i se chinuiesc unii pe al ii, pîn la urm se smintesc. St pîna asta ² taci, Polly! ² mumia asta st aici de patruzeci de ani, cu acela i b rbat, acelea i mobile, acelea i rude, aceia i prieteni... (închide dulapul cu Mumia.) Iar ce s-a petrecut în casa asta, nici eu nu tiu prea bine... Uit -te la statuia asta... JOHANSSON Dumnezeule! Asta e mumia? BENGTSSON Da!... E ceva de plîns!... i doamna asta, prin for a închipuirii, sau poate în alt fel, a preluat unele din însu irile papagalului vorb re ... apoi nu-i poate suferi pe infirmi i pe bolnavi... ' Nici m car pe fata ei n-o poate suferi, fiindc e bolnav . .. JOHANSSON Domni oara e bolnav ? BENGTSSON N-ai tiut? BENGTSSON JOHANSSON BENGTSSON JOHANSSON BENGTSSON JOHANSSON BENGTSSON JOHANSSON MUMIA BENGTSSON MUMIA BENGTSSON JOHANSSON BENGTSSON
489

JOHANSSON Nu!... Dar colonelul, cine e, de fapt ? BENGTSSON O s vezi. JOHANSSON E îngrozitor, cînd te gînde ti... Cî i ani are doamna acum? BENGTSSON NU tie nimeni... dar se spune c atunci cînd era de treizeci i cinci, ar ta ca de nou sprezece i 1-a f cut pe colonelul s cread c are atî ia... Aici, în cas ... tii ce rost are paravanul sta japonez de lîng dormez ? îi zice paravanul mor ii; cînd cineva e pe cale s - i dea duhul, el e tras aici în fa a dormezei, chiar ca la spital... JOHANSSON E îngrozitoare casa asta... i cînd te gînde ti c studentul a vrut s ajung aici, închipuindu- i c e ca în rai... BENGTSSON Care student? A, acela? Care vine disear ?... Colonelul i domni oara l-au întîlnit la oper i au fost încînta i de el... Hm!... Dar acum e rîndu meu sa te întreb: Cine e st pînul dumitale Directorul din fotoliul rulant... ? JOHANSSON Da!...Vine i el? BENGTSSON Invitat nu e. JOHANSSON La adic , vine el i neinvitat!
B tvînul în antreu, îmbr cat în redingot , cilindru, cu cîrj , se strecoar încet i ascult . BENGTSSON E un ho în toat regula b trînul sta, ce p rere

ai?

JOHANSSON în toat regula. BENGTSSON Arat ca diavolul însu i! JOHANSSON i mai e i vr jitor pe deasupra!... Intr i prin u i încuiate... B TRÎNUL (înainteaz , apoi îl trage pe Johansson de ureche): Canalie! Bag de seam ! (C tre Bengtsson.) Anun- -m domnului colonel; spune-i c am venit în vizit ... BENGTSSON Bine, dar dînsul a teapt s soseasc musafirii... B TRÎNUL tiu! Dar i la vizita mea se a teapt , chiar dac nu o dore te prea mult... BENGTSSON Da? Pe cine s anun ? Domnul director Hummel? B TRÎNUL Da! Exact!
Bengtsson înainteaz prin antreu spre camera verde, a c rei u B TRÎNUL (c tre Johansson): terge-o de aici! 490 Johansson st la îndoial . tocmai se închide.

B TRÎNUL

terge-o!

Johansson dispare prin antreu.

B TRÎNUL (se uit cu aten ie prin camer , apoi se opre te în fa a statuii, profund mirat) : Amalia!.. .Ea este!... Ea!... (Umbl prin camer i pip ie diferite lucruri; î i potrive te peruca în fa a oglinzii, dup aceea se întoarce la statuie.) MUMIA (din dulap): Frrr-umosul de papagal! B TRÎNUL (tresare): Ce-a fost asta? s fie un papagal aici, în untru? Nu v d nimic! MUMIA TU e ti, Jakob? B TRÎNUL Umbl fantome pe aici! MUMIA Jakob! B TRÎNUL începe s -mi fie team !... în casa asta sînt atîtea lucruri ciudate! (Prive te un tablou, stînd cu spatele spre dulap.) El e!... El! MUMIA (se apropie de B trîn din spate i-l trage de peruc ): Cîrrr! Tu e ti? Cîrrr! B TRÎNUL (tresare puternic): Doamne Dumnezeule!... Cinee? MUMIA (CU voce omeneasc ): Tu e ti, Jakob? B TRÎNUL Da, Jakob m cheam ... MUMIA (mi cat ): Iar pe mine m cheam Amalia! B TRÎNUL NU, nu... Pentru Dumnezeu! MUMIA Uite cum am ajuns! i cînd te gînde ti c odat ar tam ca aici! Da, cît tr ie ti înve i multe... Acum stau mai mult în dulap ca s nu mai v d nimic i s nu mai fiu v zut ... Dar tu, Jakob, tu ce cau i aici? B TRÎNUL Pe copilul meu! Pe copilul nostru! MUMIA Acolo e! B TRÎNUL Unde? MUMIA Acolo, în camera cu zambile! B TRÎNUL (prive te spre locul unde se afl Domni oara) : Da, ea e! (Pauz .) i ce spune tat l ei, colonelul? B rbatul t u? MUMIA Odat m-am sup rat pe el i atunci i-am spus tot... B TRÎNUL A aa? MUMIA NU m-a crezut i a r spuns doar: ÄA a spun toate nevestele, cînd vor s - i omoare b rba ii". Toat via a lui e o mincuin , a a cum e i arborele lui genealogic; din cînd în cînd m uit prin almanahul nobililor i-mi zic: ÄFata asta are certificat de
491 B TRÎNUL MUMIA B TRÎNUL MUMIA B TRÎNUL MUMIA B TRÎNUL MUMIA B TRÎNUL MUMIA B TRÎNUL MUMIA B TRÎNUL MUMIA B TRÎNUL MUMIA B TRÎNUL MUMIA B TRÎNUL MUMIA B TRÎNUL

na tere fals întocmai ca o servitoare i asta se pedepse te cu închisoarea". Da, sînt multe în situa ia asta; dac îmi aduc bine aminte, nici în certificatul t u nu a fost trecut anul adev rat... Mama m-a înv at... Eu n-am nici o vin !... Cît despre p catul nostru comun, tu e ti cel mai vinovat.. . Nu, b rbatul t u a fost acela care a p c tuit în momentul în care mi-a luat logodnica! A a sînt f cut, s nu iert pe nimeni înainte de a-1 fi pedepsit ... Totdeauna am socotit c este o datorie indiscutabil , s fac a a... i de aceea i p rere sînt i ast zi! i acum ce cau i în casa asta ? Ce dore ti ? Cum ai intrat? Ai venit dup fata mea? S tii c dac te atingi de ea, nu mai pleci viu de aici! îi vreau binele! Dar trebuie s -1 cru i pe tat l ei! Nu! Atunci va trebui s mori, chiar în odaia asta; aici, dup paravan... Fie... Dar nu pot s las bucata din gur , dup ce odat am apucat s mu c din ea... Vrei s-o m ri i cu studentul; de ce? Doar nu-i nimic de capul lui i nici avere nu are. O s fie bogat, prin mine! E ti invitat aici în seara asta? Nu, dar vreau s fac s fiu invitat la serata fantomelor! tii cine vine? Nu tiu exact. Baronul... care locuie te deasupra noastr ... Pe socru-s u l-au înmormîntat azi dup -amiaz ... Ala care vrea s divor eze ca s se însoare cu fata port resei... i care cîndva a fost... iubitul t u! Pe urm vine fosta ta logodnic , pe care a sedus-o b rbatu-meu... Frumoas adunare... Doamne, ce bine ar fi s murim odat ! Ce bine ar fi s murim! Atunci de ce mai între ine i rela ii?
492

MUMIA Sîntem lega i prin nelegiuiri, prin secrete, prin datorii!.... Am p c tuit i ne-am desp r it de de atîtea ori, dar de fiecare dat sîntem atra i din nou unii spre al ii... Cred c vine colonelul... Atunci m duc la Adele... B TRÎNUL MUMIA
Pauz . MUMIA Jakob, bag de seam ce faci! Cru -1... Pauz Mumia iese. COLONELUL (intr cu un aer rezervat): V rog, lua i loc! B trînul se a az încet. Pauz . COLONELUL Dumneavoastr a i scris scrisoarea asta? B TRÎNUL Da! COLONELUL V numi i Hummel? B TRÎNUL Da! COLONELUL tiu acum c mi-a i cump rat toate poli ele; înseamn deci c m aflu în mîinile dumneavoastr . B TRÎNUL Vreau s mi se pl teasc într-un fel sau altul. COLONELUL în ce fel? B TRÎNUL într-unui foarte simplu ² s l s m pentru moment chestiunea banilor ² v rog numai s m tolera i în casa dumneavoastr ca musafir. COLONELUL Dac v satisface un lucru atît de

m runt... B TRÎNUL Mul umesc! C OLONELUL i altceva? B TRÎNUL S -1 concedia i pe Bengtsson! COLONELUL Dar de ce ? Valetul meu credincios, care e la mine în cas de nu mai in minte cînd... care e decorat cu medalia ÄPentru serviciu credincios"... de ce s -1 concediez? B TRÎNUL Toate însu irile astea frumoase le are numai în închipuirea dumneavoastr ... în realitate nu e a a cum pare! COLONELUL Dar, la urma urmei, cine e a a cum pare? B TRÎNUL (retr gîndu- i, oarecum, cele spuse): Adev rat! Totu i Bengtsson trebuie s plece! COLONELUL Vre i' s decide i dumneavoastr ce trebuie s fac în casa mea? B TRÎNUL Da! Fiindc tot ce se vede aici e al meu... mobila, perdelele, serviciile, dulapurile... i multe

altele! COLONELUL Care altele? B TRÎNUL Tot! Tot ce se vede îmi apar ine mie, e al meu!
493

COLONELUL Bine, e al dumneavoastr ! Dar emblema de nobil i bunul renume, astea r mîn ale mele! B TRÎNUL NU, nici m car asta! COLONELUL B TEÎNUL COLONELUL B TRÎNUL
Pauz . B TRÎNUL

în realitate, nu sînte i nobil! Auzi, domnule, ce neru inare! Dac o s v uita i în almanahul sta al nobililor, o s vede i c familia al c rei nume îl purta i s-a stins f r urma i înc de acum o sut de ani! (cite te): E drept c am auzit astfel de zvonuri ; dar eu port numele dup tat l meu... (Cite te). E adev rat... ave i dreptate... nu sînt nobil!... Nici m car asta! Iat , îmi scot din deget inelul cu stema... A a e, v apar ine... Pofti i! (î i pune inelul în deget): i acum s continu m ! ... Nu e ti nici m car colonel! COLONELUL NU? B TRÎNUL NU ! Ai fost voluntar cu gradul de colonel în armata american în timpul r zboiului din Cubax; dar la demobilizare, to i fo tii voluntari sînt pu i în disponibilitate... COLONELUL Adev rat ? B TRÎNUL (duce mîna la buzunar): Vrei s cite ti? COLONELUL NU, nu-i nevoie!... Dar cine e ti dumneata, de î i iei dreptul s m dema ti în felul sta? B TRÎNUL O s vezi îndat ! Iar în ceea ce prive te demascatul... dumneata tii cine e ti? COLONELUL NU i-e ru ine? B TRÎNUL Scoate- i numai peruca i prive te-te în oglind ; scoate- i din ii i rade- i musta a, pune-1 pe Bengt-sson s - i scoat i corsetul de metal i s vedem dac valetul XYZ nu se recunoa te din nou, acela care tr ia cîndva într-o camer de serviciu i era fericit dac primea ceva de mîncare...
Colonelul mea s ia clopo elul de pe mas . B TRÎNUL (i-o ia înainte): Las clopo elul; nu-1 mai chema pe Bengtsson, fiindc pun s -1 aresteze...

Uite c încep s vin musafirii... acum fii calm; s ne juc m mai departe vechile roluri!
1

R zboiul hispano-american din 1898. 494

COLONELUL B TRÎNUL STUDENTUL C OLONELUL STUDENTUL C OLONELUL
Dar cine e ti dumneata? Parc - i recunosc privirile i vocea. Nu cerceta; taci doar i ascult ! ‡ (intr , se înclin în fa a Colonelului): Respectele mele, domnule colonel! Bine ai venit la noi, tinere. Atitudinea dumitale nobil cu prilejul grelei nenorociri te-a f cut cunoscut pretutindeni; consider c e o onoare s te salut azi în casa mea... Domnule colonel, originea mea modest ... Numele dumneavoastr str lucit i familia dumneavoastr nobil ... S fac prezent rile: domnul student Arkenholz, domnul director Hummel... Domnule Arkenholz, vre i s fi i amabil s trece i în camera de al turi i s v între ine i cu doamnele; eu am înc ceva de discutat cu domnul director.
Studentul este condus în camera cu zambile, unde st de vorb , timid, cu Domni oara. COLONELUL B TRÎNUL COLONELUL B TRÎNUL

Un tîn r superb, cu talente muzicale, scrie poezii... Dac ar fi nobil ca i noi, n-a avea nimic împotriv ... da... Adic ce? Fiica mea... Fiica dumitale! Apropo, de ce st mereu în camera aceea? COLONELUL Cînd nu e plecat în ora , st numai în camera cu zambile. S-a obi nuit a a... Iat pe domni oara Beate von Holsteinkrona... O persoan fermec toare... O persoan nobil , cu o rent destul de mare pentru rangul i necesit ile sale... (aparte): Logodnica mea! B TRÎNUL
Logodnica, acum c runt , pare s nu fie în toate min ile. COLONELUL Domni oara Holsteinkrona, domnul

director Hummel. ..

Logodnica face o reveren , apoi ia loc. Domnul distins intr discret; e îmbr cat în negru. Ia loc. COLONELUL Baronul Skanskorg... 495

B TRÎNUL

COLONELUL MUMIA COLONELUL
B TRÎNUL

(pentru sine, f r s se ridice) : Cred c e ho ul de bijuterii... (C tre colonel.) Las-o i pe mumie s intre i societatea e complet ... (din u a care d spre camera cu zambile): Polly! ‡ (intr imitînd papagalul): Cîrrr! S vin i tinerii? Nu! S nu vin ! Trebuie cru a i! To i stau în cerc.
Nimeni nu spune nimic. COLONELUL S aduc ceaiul? B TRÎNUL Ce rost are? Nim nui nu-i place ceaiul, deci mai e cazul s ne prefacem c ne place. COLONELUL Atunci s st m de vorb ? B TRÎNUL (rar, cu pauze): S vorbim despre vreme, pe

care o cunoa tem? S ne întreb m unul pe altul ce mai facem, lucru pe care iar i îl tim? în ce m prive te, prefer t cerea, în felul acesta ne auzim gîndurile i vedem trecutul; t cerea nu poate ascunde nimic, cuvintele, în schimb, pot; am citit deun zi c deosebirile între limbi au ap rut înc la popoarele s lbatice, din necesitatea ca un trib s ascund ceva fa de altul; a a c limbile sînt ca un cod cifrat; cel care descoper cheia, în elege toate limbile p mîntului. Asta nu împiedic totu i ca unele taine s poat fi dezv luite i f r a cunoa te cheia, mai ales cînd este vorba de a stabili paternitatea unui copil; dovad în fa a instan ei e altceva; doi martori fal i pot s constituie o dovad deplin , dac sînt de acord, în dovezile pe care vreau eu s le aduc nu mai am îns nevoie de nici un fel de martori; natura îns i 1-a înzestrat pe om cu un sim mînt de pudoare, care caut s ascund ceea ce trebuie ascuns; totu i cîteodat ajungem f r s vrem în anumite situa ii, în care trebuie dest inuite chiar i lucrurile cele mai intime, în care impostorul e dat de gol iar escrocul e demascat... (Pauz ; to i se uit unii la al ii în t cere.) Dar ce lini te s-a f cut! (T cere îndelungat .) De pild , aici, în casa asta onorabil , în c minul sta minunat, unde s-au întrunit frumuse ea, cultura i buna stare... (T cere îndelungat .) To i cei ce sîntem aici ne cunoa tem unii pe al ii, nu-i a a ? .. . Nu-i nevoie s mai spun asta.. M ti i i pe mine, chiar dac v preface i c
496

nu... Iar acolo, în untru, se afl fiica mea, a mea, o ti i i asta prea bine... Ea a pierdut orice chef de via , f r s tie din ce motive.. . Da, s-a ofilit în aerul sta îmbîcsit de p cate, de tot felul de pung ii i matrapazlîcuri.. . Tocmai de aceea i-am c utat un prieten lîng care s vad lumina i s simt c ldura care radiaz de la o f ptur nobil ... (T cere îndelungat .) Misiunea mea în casa asta e s plivesc buruienile, s scot la iveal f r delegile, s fac bilan ul, cum se spune; pentru ca tinerii s poat începe o via nou în c minul sta, pe care li-1 d ruiesc. i acum v dau voie s v retrage i nestingheri i unul dup altul; cel care r mîne va fi arestat! (T cere îndelungat .) Auzi i, cum tic ie pendula, întocmai ca un cariu? Auzi i ce spune? ÄTimpul!.. . Timpul!..." Cînd o s bat , în curînd, va fi expirat i timpul vostru, i pute i pleca, dar nu mai devreme. înainte de a bate, el d un semnal. Asculta i! Acum pare s spun : ÄCeasul poate s bat ..." Dar i eu pot! (Bate cu cîrja în mas .) Auzi i?
T cere. MUMIA (merge la pendul

i-o opre te; dup aceea vorbe te clar i cu gravitate): Eu pot s opresc timpul din mersul lui, pot s desfiin ez trecutul! S fac ca ceea ce a fost s nu se fi întâmplat; dar nu cu momeli i nici cu amenin ri, ci prin suferin i poc in ... (Merge pîn în dreptul b trînului.) Sîntem doar ni te bie i oameni, o tim prea bine; am p c tuit, am gre it; noi ca i to i ceilal i; i totu i nu sîntem cei care p rem s fim, fiindc în momentul în care osîndim propriile noastre p cate, ne dep im pe noi în ine, devenim mai buni; dar ca tocmai tu, Jakob Hummel, tu, care por i un nume fals, s faci acum pe judec torul, dovede ti c e ti mai r u decît s rmanii de noi, cei de 'aici! Fiindc nici tu nu e ti cel ce pari s fii!... E ti un ho de oameni, care cîndva m-ai furat cu promisiuni mincinoase; tu l-ai omorît pe consulul, care a fost înmormîntat ast zi: l-ai gîtuit cu poli ele tale; i pe student l-ai furat, pretinzînd c tat l lui i-ar fi datorat o sum de bani; dar adev rul e c nu i-a fost dator nici m car cu un ban. ..
497

B trînul încearc s se ridice i s ia cuvlntul, dar cade înafi pe scaun, unde se ghemuie te, se chirce te din ce în ce mai mu MUMIA Dar exist i în via a ta un punct negru pe car j

de i îl b nuiesc, totu i nu-1 cunosc bine... Cre<3 c Bengtsson poate s ne l mureasc ! (Suri clopo elul.) B TRÎNUL NU, s nu vin Bengtsson! MUMIA Aha! va s zic tocmai Bengtsson e acela care tie!
în u a antreului apare l pt reasa; nici unul din cei pre:en_ n -o vede, în afar de B trîn, care pare îngrozit; cînd intr BengA tsson, fata dispare. MUMIA Bengtsson, îl cuno ti pe domnul acesta? BENGTSSON Da, îl cunosc i m cunoa te i dînsul!

tim c în via se schimb multe; cîndva am fost eu valetul lui, i apoi a fost el valetul meu. i a a a tr it timp de doi ani de zile ca un parazit în buc t ria mea. Fiindc trebuia s plece pe la ora trei, masa era gata înc de la dou , iar cei ai casei erau nevoi i s m nînce o mîncare reînc lzit dup plecarea imbecilului sta. Ba mai mult, fura i din supa de carne, care trebuia apoi lungit cu ap ... i încetul cu încetul a supt toat vlaga casei ca un vampir, ba era cît pe-aci s ne fac s intr m i la pu c rie, cînd am acuzat-o pe buc t reas de furt. L-am întîlnit mai tîrziu la Hamburg, unde luase alt nume. Se f cuse c m tar sau lipitoare. Acolo a fost chiar i dat în judecat , fiindc ademenise pe o fat s mearg cu el pe ghea , ca s-o înece; se temea s nu fie descoperit o crim , la care fata fusese martor . MUMIA (trece cu mina peste fa a B trînului): Tu e ti! Scoate poli ele i testamentul!
Johansson apare în u a antreului i prive te scena cu mult interes ; a sosit i pentru el ceasul s - i redobîndeasc libertatea. B trînul scoate din buzunar un teanc de hîrtii i le arunc pe mas . MUMIA (îl mîngîie pe B trîn pe umeri): Papagalule! Jakob e aici? B TRÎNUL (imitînd un papagal): Jakob e aici! Cîrr! MUMIA Poate s bat ceasul? B TRÎNUL Poate! (Imit cucul de la ceas.) Cu-cu, cu-cu, cu-cu!...
498

MUMIA (Deschide u a dulapului din perete): Ceasul a b tut!... Acum intr tu în dulapul în care am stat dou zeci de ani, i am isp it p catul nostru... în untru e o sfoar , care- i poate aduce aminte de aceea cu care l-ai sugrumat pe consulul de la etajul de sus i cu care ai vrut s - i sugrumi i binef c torul... Intr !
B trînul intr în dulap. MUMIA (închide u a dulapului): Bengtsson, trage paravanul în fa a dulapului! Paravanul mor ii! Bengtsson trage paravanul în fa a u ii dulapului. MUMIA Destinul s-a împlinit! Dumnezeu s -1 ierte! TO I Amin! T cere îndelungat . In camera cu zambile Domni oara acompaniaz la harp pe Student care recit . (Cîntec cu preludiu.)

Am v zut soarele i mi s-a p rut Câ-1 z resc pe cel nev zut; To i oamenii sînt r spl ti i Dup faptele lor. Fericit cel ce face bine; Nu r zbuna o fapt rea Cu un r u i mai mare; Mîngîie-1 pe cel pe care l-ai întristat; Prin bun tate adu-i alinare. Nimeni nu se teme, dac n-a f cut vreun r u; Bine e s fii f r de prihan .
O camer într-un stil bizar cu motive orientale. Pretutindeni se v d zambile de diferite culori. Pe soba d e teracot o statuie mare a lui Buddha. Pe genunchi ine un bulb din care a r s rit o tulpin de ascalonia l terminat la vîrf cu o inflorescen alb . în fund, la dreapta, o u care d în salonul rotund; în untru se v d ezînd, t cu i, Colonelul i Mumia . Se vede i o parte din paravanul mor ii; la stînga, u a spre sufragerie i buc t rie. Studentul i Domni oara Adele lîng mas ; ea la harf ; el în picioare. DOMNI OARA Acum cînt pentru florile mele! STUDENTUL Asta e floarea dumitale preferat ? 1 Ascalonia caepa, plant din familia liliaceelor; r sare timpuriu i e comes tibil . Cre te pe coasta de r s rit a M rii

Mediterane. 499 DOMNI OARA Da, pe asta o iubesc cel mai mult! Dumital î i place zambila? STUDENTUL îmi place mai mult decît oricare alt floare, ciî trupul s u de fecioar ,

ce se înal zvelt din bulb, plute te pe ap i î i cufund r d cinile albej curate, în lichidul incolor; îmi plac culorile acestei flori: albul ca z pada, nevinovat, galbenul ca ^ mierea de albine, ro ul-trandafiriu, ro ul-aprins, dar mai ales albastrul: albastrul bobului de rou , albastrul expresiv, culoarea credin ei statornice... Iubesc zambilele mai mult ca aurul i ca nestematele; le-am iubit înc de cînd eram copil, le-am admirat, fiindc ele au tocmai acele calit i frumoase care îmi lipsesc mie... i totu i!... DOMNI OARA Ce? STUDENTUL Dragostea mea e neîmp rt it , fiindc florile cele frumoase m ur sc... DOMNI OARA Cum a a? STUDENTUL Mireasma lor puternic i curat , adus de primele adieri ale prim verii, care topesc ultimele resturi ale z pezii, îmi îmbat sim urile, m z p ce te, m orbe te, m face s p r sesc odaia, m r ne te cu s ge i otr vite, care îmi îndurereaz inima i-mi înfierbînt capul! Nu cuno ti povestea florii? DOMNI OARA Spune-mi-o! STUDENTUL Dar mai întîi s - i spun tîlcul ei! Bulbul e p mîn-tul care plute te pe ap ; e glia din care r sare tulpina, dreapt ca i axa lumii, iar în vîrful acesteia se afl florile în form de stea cu cîte ase petale. DOMNI OARA Deasupra p mîntului, stelele! Dar e m re ! De unde te-ai inspirat? Cum ai v zut totul? STUDENTUL S m gîndesc! Din ochii dumitale!... A adar totul e o copie a cosmosului... De aceea sade ; Buddha cu bulbul pe genunchi, mîngîindu-1 cu ' '.' privirile, urm rind cum încol e te i cre te tul, pina, cum alc tuie te în cele din urm un baldachin ca o bolt cereasc ... Bietul p mînt urmeaz s se preschimbe în cer! Tocmai asta a teapt Buddha! DOMNI OARA Acum în eleg! Nu are i floarea z pezii1 ase raze ca si zambila? STUDENTUL
DOMNI OARA STUDENTUL DOMNI OARA STUDENTUL DOMNI OARA STUDENTUL DOMNI OARA STUDENTUL DOMNI OARA STUDENTUL DOMNI OARA STUDENTUL DOMNI OARA STUDENTUL DOMNI OARA STUDENTUL DOMNI OARA STUDENTUL DOMNI OARA STUDENTUL DOMNI OARA STUDENTUL DOMNI OARA 1 Chionantus. STUDENTUL

întocmai cum spui! Deci florile z pezii sînt stele c z toare... Iar ghiocelul e o stea a z pezii... r s rit din z pad ! Iar Sirius, cea mai mare i frumoas stea colorat în galben i ro u de pe întreaga bolt cereasc , este floarea de narcis cu potirul ei galben i ro u i cu ase raze albe... Ai v zut o salat ... în floare? Sigur c da!... Florile alc tuiesc un fel de glob, care seam n cu bolta cereasc înscrustat cu stele albe... Doamne, cît e de minunat! A cui inspira ie e? A ta! A noastr ! A noastr ! Am z mislit ceva împreun , sîntem

cununa i. înc nu... Ce mai trebuie înc ? A teptare, încerc ri, r bdare! Bine, atunci pune-m la încercare! (Pauz .) Spune, de ce stau p rin ii t i a a de t cu i, acolo, f r s spun nici un cuvînt? Fiindc n-au nimic s - i împ rt easc , fiindc nici unul nu crede ce spune cel lalt. Tata a spus a a: Ce nevoie mai e s vorbim, din moment ce tot nu ne putem în ela. Dar asta-i teribil... Uite c vine buc t reasa... Prive te cît e de gras ... i ce vrea? Vrea s m întrebe ce s g teasc la prînz; tii, cît timp mama e bolnav , m îngrijesc eu de gospod rie... i trebuie, neap rat, s avem de a face cu buc t ria ? Doar trebuie s mînc m... Uite-te la buc t reas , eu nu pot s-o privesc... i cine e femeia asta uria ? ine de familia de vampiri Hummel; ne m nînc i urechile... i de ce nu-i da i drumul? Nu pleac ! N-avem ce s -i facem; e la noi din pricina p catelor noastre... Nu observi c sl bim v zînd cu ochii, c ne uscam pe picioare... Nu v d de mîncare?
500 501

DOMNI OARA Ba da, i chiar mai multe feluri, dar toat puterea I lor a disp rut... Fierbe carnea pîn nu mai( r mîne în ea nici un pic de vlag i ne-o serve te a a, numai fibre i ap , iar supa o m nînc ea, toat ; cînd avem friptur , m nînc tot sosul; pe ce pune ea mîna, î i pierde toat vlaga, parc ar sec tui totul numai cu privirile; cînd avem | cafea, nou ne d numai drojdia; apoi bea pe furi i din sticlele de vin i sub iaz cu ap ce a mai r mas... STUDENTUL Alunga i-o! DOMNI OARA NU putem! STUDENTUL De ce? DOMNI OARA NU tim! Nu pleac ! Nimeni n-are ce s -i fac , ne-a supt toate puterile! STUDENTUL S-O alung eu? DOMNI OARA NU ! Totul trebuie s r mîn a a cum este! Acum o s întrebe ce s g teasc pentru prînz; eu îi r spund: asta i asta; apoi m contrazice, i pîn la urm r mîne tot cum vrea ea. STUDENTUL Atunci, las-o pe ea s hot rasc ! DOMNI OARA Dar nu vrea! STUDENTUL Ciudat cas ! E condamnat la pieire! DOMNI OARA Da!... Dar uite c a f cut calea întoars , cînd te-a v zut pe dumneata! * BUC T REASA (în u ): Nu, nu de aia plec! (Rînje te.) STUDENTUL Ie i afar , femeie! BUC T REASA Cînd mi-o veni cheful! (Pauz .) Uite c mi-a venit! (Dispare.) DOMNI OARA NU te gr bi!... Ai r bdare; ea e doar una din încerc rile la care sîntem supu i! De fapt, mai avem i o fat în cas ! Dup care trebuie s facem noi curat! STUDENTUL Acum m-am lini tit! Cor in aethere! 1 Vreau s aud muzic ! DOMNI OARA A teapt ! STUDENTUL Vreau s aud muzic ! DOMNI OARA R bdare! înc perea asta se nume te camera încerc rilor... e frumoas cînd o prive ti, dar e plin de neajunsuri... STUDENTUL De necrezut! Dar trebuie s le trecem cu vederea! E frumos aici, îns e cam frig! De ce nu face i foc?
pOMNI OARA STUDENTUL DOMNI STUDENTUL DOMNI STUDENTUL DOMNI STUDENTUL DOMNI OARA OARA OARA OARA

STUDENTUL DOMNI STUDENTUL DOMNI STUDENTUL DOMNI STUDENTUL DOMNI STUDENTUL DOMNI
502

OARA OARA OARA OARA OARA 1 Inima în în l imi (în limba latin ).

Fiindc intr fumul în odaie! Nu se pot cura i co urile? Nu ajut la nimic! Vezi masa aceea de scris? Da! E deosebit de frumoas ! Dar un picior e mai scurt; în fiecare zi pun sub piciorul sta cîte o bucat de plut , dar fata în cas o scoate, cînd m tur , a a c trebuie s pun alta! Tocul îl g sesc murdar de cerneal în fiecare diminea . i celelalte unelte de scris sînt murdare i trebuie s le cur eu în fiecare zi, la r s ritul soarelui. (Pauz .) Care crezi c e lucrul cel mai nepl cut cu putin ? S numeri rufele care se dau la sp lat! Pfui! Ei bine, eu tocmai asta trebuie s fac! i altceva? Sînt nevoit s -mi întrerup somnul noaptea, ca s închid geamul de sus cu cîrligul, fiindc fata în cas a uitat s -1 închid ! i altceva? S m urc pe o scar i s înnod nurul de la capacul sobei de teracot , fiindc fata în cas 1-a rupt! i altceva? S m tur dup ea, s terg praful dup ea i s fac i focul, fiindc ea nu aduce decît lemnele! S potrivesc c ldura de la sob , s terg paharele, s mai pun masa înc o dat , s scot dopurile de la sticle, s deschid ferestrele ca s se aeriseasc , s -mi schimb a ternutul, c -mi cl tesc cana de ap , cînd se înverze te de alge, s cump r chibrituri i s pun, care lipsesc mereu, s terg abajururile de la lamp i s cur fitilul, pentru ca l mpile s nu fumege; i pentru ca ele s nu se sting tocmai cînd avem musafiri, trebuie eu s le umplu din timp.. . Vreau s aud muzic ! A teapt ! Mai întîi s vezi ce înseamn oboseala, oboseala de a nu l sa s se adune murd rie, nic ieri. Bine, dar sînte i boga i, ave i dou servitoare! N-ajut la nimic! Chiar dac ar fi trei! Via a e grea, i adesea m simt obosit ... închipuie- i c ar mai fi i o odaie a copiilor! Cea mai mare dintre bucurii.. . Cea mai costisitoare.. . Oare merit via a atîta osteneal ?
503

STUDENTUL Depinde de r splata pe care o a tep i de pe urma ostenelii... Eu nu m-a da înapoi de la nimic, numai s pot ob ine mîna ta. DOMNI OARA NU vorbi a a! Mîna mea n-o s-o po i avea niciodat ! STUDENTUL De ce? DOMNI OARA NU m întreba!
Pauz . STUDENTUL DOMNI OARA

i-a c zut br ara pe fereastr ... Fiindc mi s-a sub iat mîna a a de mult...
Pauz . Buc t reasa apare Unind în mîn o sticl japonez . DOMNI OARA Ea m m nînc i pe mine i pe to i ceilal i. STUDENTUL Dar ce ine în mîn ? DOMNI OARA Sticla cu lichid colorat, pe care sînt scrise litere asem n toare unui scorpion! E soia,

care preface apa în sup de carne, care înlocuie te sosul, cu care se poate fierbe varza, din care se face sup de broasc estoas . STUDENTUL (c tre buc t reas ): Ie i afar ! BUC T REASA Suge i vlaga din noi, i noi din voi; noi v lu m sîngele, i vou v r mîne apa colorat . Da! Colorat ! Acum plec, dar dac vreau, pot s r mîn oricît!
Pleac . STUDENTUL De ce poart Bengtsson o decora ie? DOMNI OARA Pentru meritele sale mari. STUDENTUL N-are nici un defect? DOMNI OARA Ba da, i înc foarte mari, dar pentru acelea nu se primesc decora ii. STUDENTUL Dar multe taine mai sînt în casa asta!... DOMNI OARA Ca peste tot... Iar noi inem la ale noastre! Pauz . STUDENTUL î i place sinceritatea? DOMNI OARA Da, într-o oarecare m sur ! STUDENTUL M

apuc a a, cîteodat , o poft nebun s spun tot ce gîndesc; dar tiu c lumea s-ar pr bu i, dac am fi sinceri cu adev rat! (Pauz .) Deun zi am fost la o înmormîntare... în biseric totul era solemn i frumos! DOMNI OARA înmormîntarea directorului Hummel?
504 STUDENTUL Da, a pretinsului meu binef c tor. La c p tîi st tea un prieten mai în vîrst al r posatului,

care era în fruntea cortegiului; preotul mi-a impus foarte mult prin atitudinea sa demn i prin cuvintele mi c toare... Am plîns, au plîns to i cei prezen i. Dup aceea ne-am dus la un birt... Acolo am aflat ca prietenul îl iubise pe fiul r posatului...
Domni oara se uit int la student, ca s deslu easc sen sul celor spuse.

i c r posatul împrumutase bani de la admiratorul fiului s u... (Pauz .) A doua zi a fost arestat preotul, fiindc delapidase banii bisericii! Frumos, nu-i a a? Pfui! tii ce cred eu acum despre dumneata? Nu-mi spune, c mor!... Trebuie, altfel mor eu!... Numai la ospiciu spune fiecare tot ce gînde te... A a e!... Tat l meu i-a sfîr it zilele într-o cas de nebuni... A fost bolnav? Nu, era s n tos altfel, dar era nebun. Nebunia i-a venit dintr-o dat , în împrejur rile urm toare... Era înconjurat, ca noi to i, de un cerc de cunoscu i, pe care el îi numea, pe scurt, prieteni; fire te, îns , c era o adun tur de canalii, cum sînt oamenii de cele mai multe ori. Dar trebuia i el s aib o societate oarecare, c ci nu putea s stea singur, cuc. De obicei, oamenilor nu le spui ce crezi despre ei i asta n-a f cut-o nici tata. tia prea bine cît sînt de pref cu i, le cuno tea perfidia din fir în p r... era un om în elept i bine crescut, de aceea se purta totdeauna politicos. într-o sear , a dat o mas mare; era obosit de munca din ziua aceea i de efortul pe de o parte de a t cea i pe de alt parte de a vorbi verzi i uscate cu oaspe ii...
Domni oara e cuprins de groaz . STUDENTUL în sfîr it, la mas , bate la un moment dat în pahar i se ridic s STUDENTUL DOMNI OARA STUDENTUL DOMNI OARA STUDENTUL DOMNI OARA STUDENTUL [DOMNI OARA STUDENTUL 505 DOMNI OARA STUDENTUL

in un toast... La scurt

timp, începe s-o ia razna i într-o cuvîntare destul de lung , îi demasc pe to i cei prezen i, unul cîte unul, le spune tuturor în fa cît sînt de pref cu i. La sfîr it se a az scîrbit pe mas i le strig s se duc la naiba! îngrozitor! Am fost i eu de fa i n-o s uit niciodat ce s-a întîmplat dup aceea! Tata i mama s-au luat la b taie, în timp ce oaspe ii s-au repezit spre u ... iar tata a fost dus apoi la ospiciu, unde a r mas pîn la sfîr itul vie ii! (Pauz .) Apa st tut prinde miros cu timpul; a a e i în casa asta. Ceva e putred! Iar eu am crezut c e raiul pe p mînt cînd te-am v zut prima oar intrînd aici... M-am oprit în diminea a aceea de duminic i m-am uitat în untru; am v zut un colonel, care de fapt nu era colonel; aveam un binef c tor cu un suflet nobil, care, în realitate, era un bandit, ce a trebuit s se spînzure; am v zut o mumie, care pîn la urm nu reprezenta pe nimeni i o virgin , apropo, unde exist virginitate? Unde e

frumuse ea? în natur i în imagina ia mea, cînd e îmbr cat în haine de duminic ! Unde g sim onoare i credin ? în basme i în spectacolele pentru copii! Unde exist oameni, care î i in promisiunile?... în închipuirea mea!... Florile dumitale m-au otr vit i i-am dat otrava înapoi... ² i-am cerut mîna, am f cut versuri, am cîntat cu vocea i cu harfa i apoi a intrat buc t reasa... Sursum corda!x Mai încearc o dat s cîn i cu pasiune din harfa aceea de aur... încearc , te rog, î i poruncesc în genunchi... Ei, dac nu, atunci o s cînt eu! (Ia harfa, dar corzile nu sun .) E mut i surd . i cînd te gînde ti c florile cele mai frumoase sînt cele mai otr vite; de fapt întreaga lume i via sînt blestemate... De ce nu vrei s fii mireasa mea? Fiindc e ti obosit de via ... simt acum cum vampirul din buc t rie începe s m sug i pe mine; cred c exist un demon feminin care suge sîngele copiilor, totdeauna odraslele familiei sînt vl guite în buc t rie, dac asta nu s-a întîmplat înc în odaia copiilor. .. Exist otr vuri care orbesc i altele care înt resc
1

Sus inimile! (în lb. lat.) 506

vederea... Sigur c eu m-am n scut cu acestea din urm , fiindc nu reu esc s v d în culori frumoase sau s spun c r ul e bun; asta nu pot! Isus Cristos a coborît în iad; ceea ce e urît, c ci iad a fost via a lui pe p mînt, pe acest p mînt ce seam n cu o cas de nebuni, cu o închisoare, cu o morg , iar nebunii l-au omorît cînd a vrut s -i mîntuiasc , dar tîlharului i-au dat drumul; tîlharii se bucur totdeauna de simpatii!... Vai, vai de noi to i! Mîntuitorul lumii, mîntuie te-ne, c ci pierim!
Domni oara sun , apoi se pr bu e te ca moart ; intr Bengtsson. DOMNI OARA Vino cu paravanul! Repede... mor! Bengtsson se întoarce cu paravanul, pe care-l desface i-l a az în fa a domni oarei, ascunzînd -o, astfel, vederii spectatorilor. STUDENTUL Vine eliberatorul! Bun sosit, fiin palid i blînd ! Dormi în pace, f ptur frumoas ,

nefericit ; tu care ai suferit atîta f r s ai nici o vin ; dormi f r vise, iar cînd o s te treze ti din nou... s fii primit de un soare cu raze blînde într-o cas f r praf, s ai parte de rude de care s nu te ru inezi, s te bucuri de iubire f r de prihan ... O, prea în eleptule Buddha, care a tep i ca cerul s r sar din p mînt, d -ne r bdare ca s înfrunt m toate încerc rile, d -ne sinceritate în porniri, f ca speran ele noastre s nu fie z d rnicite!
Corzile harfei încep s vibreze ; camera se umple , de lumin . STUDENTUL Am v zut soarele i mi s-a p rut C -1 z resc pe Cel nev zut; To i oamenii sînt r spl ti i

Dup faptele lor. Fericit cel ce face bine; Nu r zbuna o fapt rea Cu un r u i mai mare Mîngîie-1 pe cel ce l-ai întristat, Prin bun tate adu-i alinare; Nimeni nu se teme, dac n-a f cut vreun r u; Bine e s fii f r de prihan .
De dup paravan se aude un geam t. 507 STUDENTUL O, tu, s rman copil a lumii acesteia plin de r t ciri, p cate, suferin e i moarte; a unei

lumi a eternelor schimb ri, gre eli i dureri! Fie- i Domnul din ceruri milostiv pe drumul ve niciei! Camera dispare iar fundalul devine Insula Mor ilor a lui Bocklin; din insul se aud în surdin acordurile unei melodii de o vag triste e.
CORTINA

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->