Metoda de studiu pe epistole

Scopul lui Dumnezeu cu fiecare creştin este ca să cioplească în el cât mai mult din chipul lui Hristos. Din perspectiva acestui obiectiv, compunerea Noului Testament ar putea avea următoarea logică: Ni-L prezintă pe Hristos, cu alte cuvinte „Uitaţi-vă la Hristos, pentru că aşa vreau să ajungeţi şi voi!” Avem exemplul apostolilor şi în special al lui Pavel, care calcă pe urmele lui Faptele Apostolilor Hristos. Cele mai multe sunt scrise de Pavel tocmai ca să ne arate că Dumnezeu l-a ales 21 Epistole pe Pavel – primul păcătos –, ca o pildă şi o încurajare pentru toţi creştinii că se poate călca pe urmele lui Hristos: 1 Tim.1:12-17, 1 Cor.11:1 Ne ancoreză în a doua venire a lui Hristos, când Dumnezeu va proslăvi în El Apocalipsa chipul Său zidit în cei ce vor fi credincioşi până la moarte. 4 Evanghelii Epistolele pot fi: curative – 1 Corinteni preventive – Filipeni explicative – 1 Petru apologetice – 2 Corinteni (epistola în care Pavel îşi apără apostolia) expozitive – Romani

-

De obicei mai multe din aspectele de mai sus se regăsesc în aceeaşi epistolă, dar unul din ele este dominant. Dumnezeu a selectat din problemele Bisericii primare (pe care le-a soluţionat în epistolele Noului Testament) acele probleme cu care Biserica lui Hristos avea să se confrunte în toată istoria Sa până la venirea Domnului. Cum se studiază? Avem 3 paşi: 1. Sinteză – o imagine de ansamblu asupra epistolei 2. Analiză – analizarea în detaliu a fiecărui aspect din epistolă 3. Sinteză – să vezi epistola ca un întreg, să sistematizezi adevărurile centrale specifice ale epistolei. 1. SINTEZA: Lecturarea de foarte multe ori a epistolei până se ştiu pe de rost şi în ordine toate ideile principale din fiecare capitol. Identificarea tipului de epistolă în urma lecturii Cât mai multe informaţii despre destinatari: - Informaţii cât mai multe despre starea lor spirituală, despre problemele lor şi potenţialele probleme, despre istoria Bisericii lor, despre etnia lor (evrei sau dintre neamuri etc.), despre contextul social, politic, religios, economic, istoric şi geografic. - Surse biblice: epistola, alte epistole, Faptele Apostolilor - Surse extrabiblice: Dicţionarul Biblic, comentarii pe epistolă, cărţi de istorie etc. Caut să văd dacă autorul îşi defineşte explicit scopul (ex. 1 Petru 5:12) O imagine de ansamblu: - Structura epistolei - Scopul, dacă autorul nu-l defineşte - Mesajul central al epistolei 1

  

 

Această imagine de ansamblu are doar o funcţie orientativă. Pe parcursul analizei epistolei aceasta va fi confirmată sau modificată. 2. ANALIZA Epistola este formată din mai multe secţiuni teologice. O secţiune este formată din mai multe tablouri teologice. Un tablou teologic este format din mai multe idei teologice. EPISTOLA

SECŢIUNEA 1

SECŢIUNEA 2

SECŢIUNEA 3

TABLOU 1 TABLOU 2 - idee 1 - idee 2 - idee 3 - idee 4 ...................

TABLOU 3

Epistola are un mesaj central → toate secţiunile se înlănţuiesc logic pentru a susţine acest mesaj. O secţiune are un singur mesaj central → toate tablourile ce o compun se înlănţuiesc în mod logic pentru a susţine acest mesaj. Un tablou teologic are o singură temă centrală → toate ideile ce o compun se înlănţuiesc în mod logic pentru a susţine această temă. O idee teologică evidenţiază un singur adevăr central → toate cuvintele se înlănţuiesc în mod logic pentru a susţine acest adevăr. Cuvântul cheie în studiul biblic este înlănţuirea logică. Cărţile Bibliei nu alătură la întâmplare deferite tablouri, ci acestea totdeauna sunt selectate cu grijă şi aranjate într-o ordine logică şi coerentă cu scopul de a transmite un anumit mesaj, care corespunde nevoilor destinatarilor. Studiul biblic are drept scop găsirea înlănţuirii logice a tablourilor, tocmai pentru a ajunge la mesajul intenţionat de autor şi nu la altceva. Găsirea înlănţuirii logice îţi dă siguranţa că mesajul găsit este mesajul Duhului Sfânt. A studia o epistolă înseamnă:  a analiza ideile teologice ce compun tablourile şi a găsi înlănţuirea logică pentru a descoperi temele centrale ale tablourilor.  a găsi înlănţuirea logică a tablourilor ce compun secţiunile pentru a descoperi mesajul central al fiecărui pasaj în parte  a găsi înlănţuirea logică a secţiunilor pentru a descoperi mesajul epistolei În continuare vom detalia analiza unui tablou teologic. ANALIZA UNUI TABLOU TEOLOGIC: Vom lua ca exemplificare tabloul teologic 1 Petru 1:3-13 Cum identificăm tablourile? Urmărim tema centrală; când ea se schimbă, înseamnă că am trecut la alt tablou. 2

Tabloul teologic este un bloc de text care are o temă centrală susţinută de mai multe idei teologice distincte. A strudia un tablou teologic înseamnă a identifica ideile teologice, a le înţelege şi apoi a găsi înlănţuirea lor logică prin cunoaşterea căreia se va aprofunda tema centrală a tabloului. Elemente cheie pentru găsirea înlănţuirii logice a ideilor: a. Transcrierea structurală b. Consultarea mai multor traduceri biblice c. Definirea termenilor – ex.: credinţa, naşterea din nou, moştenirea, încercarea credinţei, bucuria, întristarea etc. Cum se definesc corect termenii? Se face apel la contextul epistolei, apoi la contextul mai larg al Noului şi Vechiului Testament. Dacă nu-ţi este clar lasă-l aşa, nu încerca să-ţi dai răspunsuri la toate; s-ar putea să nu fie cele mai potrivite şi-ţi va fi mai greu să renunţi la părerile tale când îl afli pe cel corect. Răspunsurile pot fi găsite pe parcursul studierii mai multor cărţi din Noul şi Vechiul Testament. Poate când vei studia 2 Petru vei găsi răspunsuri pentru termenii din 1 Petru 1 etc. d. Aducerea termenilor abstracţi şi a proceselor spirituale din epistolă în viaţa ta de zi cu zi. Acea definiţie pe care tu o ai la nivelul minţii tale să o poţi „pipăi” în viaţa de zi cu zi când împlineşti poruncile Domnului. Este bine să priveşti la experienţa din urmă şi să vezi când s-a întâmplat să trăieşti un asemenea proces, sau să fii atent la contextele zilnice prin care treci. Înţelegi un concept când îl poţi „pipăi” cu adevărat în viaţa ta. Exemplu: paradoxul întristare-bucurie. Am experimentat acest paradox în viaţa mea de creştin? Dar atenţie: Nu Scriptura trebuie să se subordoneze experienţei mele, ci invers! e. Analiza conjuncţiilor: ci, dar, căci, pentru că, şi, deci, de aceea etc. f. Analiza imaginilor vechi testamentale. Exemplu: „Mielul fără cusur şi fără prihană” (1:19) este imaginea mielului pascal de la răscumpărarea lui Israel din Egipt. Pentru analiza imaginii trebuie citite cu atenţie cap. 11-13 din Exod. g. Analiza citatelor din VT mă uit la contextul în care apar în Vechiul Testament descopăr sensul pentru ei atunci şi acolo mă duc în NT să văd dacă evreul era satisfăcut de acest argument trebuie să găsesc logica aducerii respectivului citat în acel loc din epistolă

h. Principiul economiei de text şi întrebările care izvorăsc din aceasta Autorul nu face risipă de cuvinte şi de termeni şi-i foloseşte cu exactitate. Se ridică următoarele întrebări: De ce foloseşte tocmai aceşti termeni? De ce omite alţi termeni? Autorul alege acei termeni care se potrivesc cel mai bine mesajului intenţionat. Exemplu: 1 Petru 1: 3-4. Dacă aplicăm principiul economiei de text pe aceste 2 versete, apar următoarele întrebări: De ce prezintă Pentru naşterea din nou în acest fel şi nu în alt fel? De ce o prezintă sub forma unei benedicţii? De ce nu pomeneşte despre credinţa lor de la naşterea din nou? De ce nu pomeneşte despre lucrarea Duhului Sfânt? De ce nu pomeneşte de răstignirea lui Isus, ci numai de învierea Sa? De ce insistă atât de mult pe scopul naşterii din nou? De ce insistă puţin pe nădejde, mult pe moştenire? i. Relevanţa cuvintelor din epistolă pentru destinatari 3

Mereu trebuie să ne punem următoarele întrebări: Ce au înţeles destinatarii prin aceste versete? Cu ce îi ajutau, ţinând cont de problemele cu care se confruntau? j. Având în vedere toate punctele de mai sus, să lăsăm textele să ne pună întrebări Exemplu: 1 Petru 1: 10-12. Iată întrebările pe care le ridică acest pasaj: La ce anume se referă harul despre care au proorocit proorocii? Care sunt textele din VT unde au făcut proorocii cu privire la acest har? În ce sens acest har le era păstrat lor? Cei din vechiul Legământ nu au beneficiat de el? De unde ştie Petru că proorocii au făcut din mântuirea aceasta ţinta căutărilor lor? De ce au făcut asta? La ce anume se referă mântuirea aceasta? De ce cercetau să vadă ce vremuri şi ce împrejurări avea în vedere Duhul? La ce se referă aceste împrejurări? În ce sens Duhul lui Hristos era în ei? Unde s-a vestit mai dinainte în VT despre patimile lui Mesia? Dar despre slava Sa? În ce constă această slavă? Unde s-a evidenţiat în VT legătura cauzală între patimile şi slava lui Mesia? De ce este această legătură cauzală? Ce impact au avut aceste versete asupra destinatarilor? Cu ce ne anută pe noi? etc. k. Cum răspundem la întrebări? Folosind principiul tuturor variantelor posibile şi apoi principiul excluderii şi al armonizării variantelor rămase. Să aplicăm aceste principii la următoarea întrebare din 1 Petru 1:5: „De ce anume ne păzeşte puterea lui Dumnezeu?”  Aplicarea principiului variantelor posibile: înşiruim variantele posibile (obs.: fiecare variantă trebuie susţinută măcar de un text biblic) - de durere, boală, vrăjmaşii fizici (Deuteronom 28) - de mânia lui Dumnezeu (Romani 1:18, 5:9-10) - de lumile demonice (Efeseni 6) - de păcat (1 Corinteni 10:13) - de îndemnurile firii pământeşti (Romani 8)  Aplicarea principiului excluderii. Facem apel la contextul mai larg al epistolei, al Noului şi Vechiului Testament şi eliminăm din variantele de mai sus. În cazul nostru, eliminăm prima variantă: într-adevăr, dacă facem apel numai la contextul epistolei, Petru le spune clar că viaţa de creştin este o viaţă de suferinţă. În schimb celelalte variante rămân. Uneori putem rămâne la o singură variantă, alteori rămân mai multe variante care nu se exclud reciproc. În acest caz aplicăm următorul principiu.  Aplicarea principiului armonizării. Încercăm să armonizăm variantele rămase. În cazul nostru ele se ierarhizează. a) Coaliţia între firea pământească şi lumile demonice

b) Păcat c) Mânia lui Dumnezeu

-

3. SINTEZA FINALĂ legăm toate secţiunile între ele, realizăm structura finală, definim din nou scopul şi mesajul în lumina structurii scoatem adevărurile centrale şi specifice ale epistolei. Ne gândim cum le putem aplica în viaţa noastră şi a Bisericii noastre.

4

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful