EDITURA

Seria "eIMP nsscms-

ANNICK DE SOUZENELLE

SIMBOLISMUL CORPULm UMAN

Editia a II-a

cu 0 Postfata a autoarei la editia romaneasca

. ,

Traducere de MARGARETA GYURCSIK

Annick de Souzenelle, Le symbolisme du corps humain © - 199] : Editions Albin Michel S.A. Paris.

© - 1995: Toatc drepturile asupra acestei editii sint rezervatc Editurii AMARCORD str. Dropiei nr. 3 c. B, ap. 5, tel./fax: 056/146.645,1900 - Timisoara ROMANIA. e-mail: amarcord@mail.dnttm.ro

Editura AMARCORD Timisoara 1999

Coperta : losif Stroia

PREFATA

Omul e arhetipal.

lntr-un univers in care fizicul si metafizicul reprezintd doua aspecte ale aceleiasi realitiiti, in care hazardul e providentii; in care viata e cirmuitii de legi, flecare jiin/a vie este in mod necesar lntruparea arhetipurilor ce stau la baza manifestiirii.

Orice viala e arhetipald, incepind cu omul. Microcosmos. uneori macrocosmos, unind cerul # pamintul, e[ rezumii intreaga creatie pe care e menit s-o numeascii; el coniine in sine cele trei regnuri si a fost "creat dupii chipul ~i asemdnarea lui Dumnezeu".

Fiecare organ, structurii, functie sau mecanism nu e decit manifestarea aparentii, pe un anumit plan, a unuia din arhetipurile vitale, fundamentale. A despiirti manifestarea de orhetipul siiu inseamnd a 0 condamna sa riiminii neinteleasii.

Astfel e descris omul, de mit de ani, in carlile sfinte laoi ue, in Vede, in Biblie, in Evanghelii, in Coran. Riturile §i miturile omenirii ilustreazii aceastii conceptie. Va veni 0 vreme cind vom ~ti - din nou - co Traditio' este a ~tiintii, este STIlNTA.

Consilier editorial : Jon Nicolae Angbel

. I Traditia (si traditiile care 0 manifesta) ne leaga de arche, de Principiu

~I .de. principi], de Fiinl2 ~i de manifestarea sa· restul sin! doar datini si oblcetUri.

5

Precum Annick de Souzenelle, vom reinviua sa citim carlile tradtuonale, limbile sacre, simbolurile, riturile, miturile si VO"~ intelege atunci ea totul a fost deja spus. Ar ji trebuit doar sa Ie descifriim fora prejudeciiti. fora ide; preconcepute si, mai ales. fora aeel orgoliu al omului secolului XX care crede cii, de cind existii omenirea, el e singurul care a inteles.

Aceastii carte prejigureaza 0 noua si totodatii arhaicii relatie eu celiilalt si eu sine: a te cunoaste pinii in striifundurile fiintei, a sti ea existii moduri de a cunoaste, cu creierul si (.U inima, a i,Z/elege ea lumea si oamenii sint marturia ineluctabila a infinitiuii posibilitatilor divine.

Aceastii carte prejigureaza de asemenea 0 noua $i in acelasi limp veche aria de a vindeea: cum poti sa ingrijesti dacii nu stii care e arhetipul organului bolnav, dacii nu cunosti radacinile metafizice ale suferintei sl ale bolii, dacii, riipindu-i omului dimensiunea sa divinii, ,,~ezi pe acelasi plan psihologia si ontologia "? Cum poate fi yorba de a lngriji daca medicul nu stie cii, inainte de toate, trebuie sa integreze jieeare jUnta in ordinea lumii, in arhitectura sacra a universului $i a vietii, dacii nu stie ea, in calitatea sa de instrument al Lui, nu poate fi a/teeva dedi un insotitor al unei Providente despre care, eel mai adesea, nu stie nimie?

INTRODUCERE

Doc/or JEAN-MARC KESPI

(Presedime al Asociatie! [ranceze de aeupuncturii}

Ignoram titlul c~rtii de fata - si, mai mult decit atit, cartea Jnsa~i - pe vremea cind, in primii ani ai copilariei mele (astazi stiu acest lucru eu certitudine), ea i~i infigea deja radacinile in rmne:

- Rideam de faptul ca Degetel' purta acelasi nume eu degetul meu ~i rna amuzam preschimbindu-i pe fratii lui in degetele miinii mele, agile, dar neputincioase tara el.

- Si-apoi mai era Cenusiireasa' al carei pieior fin, unie in lume, rna umplea de incintare.

Era doar ineeputul povestilor eu "picioare".

La orele de reJigie invatam ca sarpele 0 muscase de caJeij pe mama noastra Eva' si ca, de atunci, aveam eu totii 0 rana invizibila si nevindecabila la picior,

Nevindecabila? Si totusi, patriarhul lacob nu-l linea oare eu mina de calcli pe fratele sau - desigur nu lara temei - el, care nu peste multa vreme avea sa fie ranit de Inger la incheietura coapsei?' Si de ceo spallnd pieioarele ueenieilor Sai, Hris-

I Cele mai populare povesti ale lui Perrault in Franta. ! Facerea,3. 15.

J Facerea, 25, 26 ~i 32, 25.

7

E inutil sa mai spun ca mediile crestine ignorau totul despre eircumcizie, al carei sens era redus la 0 masura ?e ig~e~al Cit despre ranile rituale, picturile corporale, respecnv ~~t:ile din traditiile mai indepirtate, nici verba nu putea ~ de a ndica valul pudic care acoperea tot-ce-nu.-iacea-parte-din-programa

scolaral _ .. .

Faceau parte din aceasta programa v:zI~~le la muzee ~~

raminearn profund rulburata in fata reconstituirilor ~~ p~rtalur~ romanice ale carer sculpturi Imi mergeau drept la uuma ca ~I cum mesajul lor ar fi atins ceea ce era mai stint in fiinta mea. Dar ce sens aveau numeroasele deforrnari corporale despre care

nimeni nu putea spune ca nu erau voite? . .

lata aici imagini ale lui Hristos in slava cu ~lill~lle exa~ gerat de lungi fata de proportiile corpului; genunchi pintece ~~ solduri inconjurate eu spirale miDuna~e, capete aure?late ~I corpuri in aluite intr-un nimb de. lumina (Autun, Vez~lay. Dincolo un Hristo cu coame (Valson-la-Romame). Mal erau reprezentate personaje mici cu •. urec?ile lungi pina l~ pamint (Vezelay), oameni cu cap de cune (Idem) etc. De ceo

Atit in timpul orelor de scoala, cit si, mai tirziu in timpul vizitelor in situ inrrebarile mele ramlneau lara raspuns sau, rnai degraba, primeau unul de tipul: Oamenii din acele timpuri nu stiau sa deseneze"! Eram consternata. Ma cuprindea un fel de minie care a sfirsit prin a subrnina definitiv autoritatea celor mai In virsta decit mine.

Nu aveam raspunsuri ~i nu stiam unde sa Ie caut. tmi ascundeam adinc in inima aceasta frustrare ce n-a intirziat sa se intllneasca - iara insa ca eu sa stiu pe atunei ca erau de aceeasi natura - cu cea care rna facea sa depling nonsensul insuportabil al vietii, Nonsens a1 vietii, nonsens al suferintei, acest absurd

bsolut rna indurera profund.

Oare pentru a convoca suferinta la intilnirea cu sensul am hotarit s-o infrunt ingrijind bolnavii? Eram lara Indoiala 'dilauzita de un instinct sigur, dar a fost rindul meu sa nu pot raspunde la inrrcbarile lncarcate de neliniste puse de cei carora suferinta Ie rodea trupul ~i spiritul. "De ce mi se intimp.la tocmai mie, doamna?' De ce ulcerul acesta la' stomac, cancerul acesta la intestine, durerea aceasta acuta la splina? De ce? De ce? Jucam aeum rolul celui mai "in virsta" sau aJ celui care ar trebui sa sue,

lar eu nu stiam!

Sriintele nu se ocupa de aceasta radacina a raului, iar formatia mea de infirmiera (inca si mai putin declt cea de m die) nu rna ajuta sa rezoLv problema la acest nivel.

Yn vrernea aceea stiam intuitiv un singur lueru: un raspuns din partea mea (sau macar cautarea unui raspuns) ar fi constituir un clement de sens ce i-ar fi permis bolnavului a se a11- gajcze in jocul de-a viata eu boala ~j ill ritmul unor ibratii noi .j sanaroase, s-o redca normelor de sanaratc. Boala aparuse cu . iguranta doar pentru a recti fica 0 , tragerc gresita' , adica pentru a aduce un surplus de funta.

Un raspuns din partea mea ar fi permis bolnavului sa-si poarte ingur de grija, sa nu-i mai dea medieului puterea de magician pe care ii place sa si-o asume pentru a-I domina mai bine i pentru a-I tran sforma intr-un obiect atunci cind boala iJ

tos avea sa afirme ca e de ajuns ca picioarele sa fie curate

pentru ca Omul sa fie curat si el?4 . ~. . .

De ce - raspunsul aveam sa-l aflu mal tirz~u - mlt~l . gia greaca nc ofera spre rneditatie p'0vestea atito~ fiinte cu plcl~arele ranite, umflate, goale? .. In cazul unui alt erou al sau, Prometeu ficatul devorat de un vultur in timpul zilei, se reface in timpul' noptii ~entru a fi din nou hr~a ~lturului e~c. D~ ce tocmai in par se ascundea izvorul fortei lUI Samson, judecator

in Israel?'

Prea se vorbea mult despre corp - ~i in locuri foarte pre-

cise - pentru a mai putea continua sa-i ignor insemnatatea. Da!, atunci cind eeream cxplicatii, eram cousiderata prea cunoasa: nu era nimic de inteles, mi se spunea! Intrebarile mele deranjau. Ramineam perplexa, dar inca nu indraznearn sa rna indoiesc de stiinta celor mai in virsta decit mine.

• loan, 13, 10.

s Judecatorii, 16. 17.

• ,A gre i tinta" estc sen ul unuia din cuvinrele care se traduc in limba cbrnicli prin .,pikat".

9

8

face sa regreseze. Un raspuns ar fi putut normaliza rapo.rturil~ bolnav/medic, pe care Ie doream umane in sen.sul c~1 mal ~Obll al cuvintului ~i ar fi facut din bolnav propnul s~u m~~c ~ ~~ profunzimilor, medic chemind in ajutor pe eel al imediatitatii

fenomenelor. . .

Astazi sint absolut sigura de toate acestea, ~~Cl le lD:

tuiam doar; iar cartea de fata s-a nascut nu numai ~ ac.e~~ta certitudine, dar ~i din acel ceva care a. dat viata c_ertl~dl~.

Desi nu era de natura fizica, suferinta car~ rna _chlDUla pe vrernea aceea - 0 singuratate extrema - rna obliga sa nu recurg decit la mine lnsami ca ,,medic al profunzimilor", ~e~arece nimeni nu parea sa lnteleaga nici macar "lmed~atl~ntea fenomenului"! Tori in jurul meu se acomodau adrmr~bll cu "absurdul" si i~i organizau viata in functie de 0 normalizare a nonsensului! . ... _.

Cu toate acestea, ceream ajutor. Ceream ajutor VI~lll, ~ac~

daca ea avea un sens, era imposibil sa nu mi-l dezvaluie .. S~l ~ll l-a dezvaluit, dupa 0 incercare despre care am tnteles mal t1rzl~ cli a fost un test, 0 poarta de trecut. Cinstea mea ancestrala rn-a facu; 5-0 tree. De partea cealalta a portii m~ ~~tepta. sensul. lar poarta s-a deschis spre redescoperirea cre~tlmsmulw,. abandonat de multa vreme sub forma care imi hranise copilaria, dar

care nu-mi putea potoli foamea d~ .a~ult. . . ~

Dimensiunea ortodoxa a Traditiei mele, dtmen~lUne tn.alta

si vasta prin suflul puternic si transformator a~ sl~~olunlor, prin substanta arhetipurilor d.in c.~e .ace~t~a provl~ ~l in care se intorc, prin vigoarea verticalizarii ~JDtel m a~e:nslunea. sa spre Cuvint, m-a condus la izvorul ei: limba ebral~a. lar eX1.g:~lele acestei duble ~i unice intilniri au ge~erat vO .lDc.ompattblhtate atit de radicals intre viata mea profesionala ~l ~lata noua care incepea sa-rni curga in vine, inclt am rupt radical cu ceea ce constituise pina atunci existenta mea.

Mi-am indreptat atentia spre stiintele um~e care se nasteau in acel moment ~i care au jucat rolul de catahzator al celorlalte

doua moduri de abordare. . . ..

Si am trait atunci jubilarea din "ziua mTll" a facerii lumii,

cind deodata, "a fost lumina".

Bucurie, betie chiarl Totul se lega. Totul capata sens. Totul

traia.

Totul! lnclusiv corpul.

Si am descoperit corpul Omului, imagine a "corpului divin" despre care Traditia spune cii i s-a dezvaluit lui Moise", imagine sortita a se intoarce la modelul din care s-a ivit, intr-o unire inefabila..; imagine dimensiune simbolica a corpului!

Viata cuprinsa in intervalul dintre nastere si moarte este, asadar, povestea acestei reintoarceri: reintoarcere a "Omuluide-jos" la .Omul-de-sus", a lui Adam la Elohim, conform mitului biblic. E povestea chemarii irezistibile a acestei "cununii" a lor.

Am inteles ca, in aceasta aventura grandioasa, fiecare membru ~i fiecare organ a1 corpului au un rol a carui functie fiziologica imediata este manifestarea. Am auzit numele fiecareia dintre aceste pA.£ti ale corpului rasunind de sensul functiei sale si mi-am dat seama de ce primele vertebre se numesc "sacrale", de ce creierul mic e numit "pomul vietii", iar straturile optice - "paturi nuptiale" etc.

Perturbat, dezorientat in privinta acestei vocatii fondatoare, corpul sufera; el vorbeste la nivelul organului care semnifica originea tulburarii ~i 0 manifests.

Corpul vorbeste, traieste; el transmite cerinta de crestere a nucleului fiintei cuprins in fiecare din celulele sale menite a-i elibera energia. Finalitatea sa este "liOrpUJ divin", mode lui sau, care i s-a aratat lui Moise ~i a carui imagine acesta din urma ne-a transmis-o sub forma Arborelui Sefirot-urilor,

Intr-o zi, mi-a fost ararat un desen a1 acestui Arbore. Ne aducem cu totii aminte de frurnusetea unui film", ce incepe cu povestea unui sat ai carui locuitori se adunau in fiecare an pentru un concurs muzical, la poalele muntelui, Ci~tigatorul era eel al carui cint reusea sa faca muntele sa cinte ...

Cintul "corpuJui divin" a tacut sa cinte muntele biblic ~i orpul meu intreg. Sufletul meu, ingropat sub toate intrebarile ramase odinioara tara raspuns, s-a trezit. Am inteles atunci de ce Eva avea 0 rana la picior ~i lacob una la sold de ce lui

7 Numeri, 12, 8.

, Recontre avec des hommes remarquables (lntllnire cu niste oameni remarcabili).

10

II

PIBn~a 1

Unitali I Zeci Sutc
Lumea Planul Plunul
Prin ipiilor inrruptlrii ·ClSI1li.::
M Alef ~ Yod j' Qof
1 10 100
~ He. ~ Knf , Re
2 20 200
.
!\ Cuimcl ., Lamed ~ !:iin
3 30 300
-
, Dlde. Q Mcm r1 T:H'
4 40 -100 I
M He l Nun ~ Knf
5 50 fioal
500
--
, VaY C Snmck C Mem
6 60 final
600
- ---
• Zaio V Ain \ Nun
, 7 70 filllli
700
n Rd ~ Fe ~ Fe
8 110 final
800
tQ Tel ~ Slide r ade
9 so nO:II
900
-
M ,,!(of
flnul
1000
- - - 12

AJr.betuJ ebrale
Cores~onden,. la numerici
, Imbollsmul du
--
Purere creatoare originari. For"i divin!
,.Eu" divin reator - Principiu - TatA
Receptivitate
"Tu" creat care primesre .. Eul" creator
Miscare - Dinarni m
Materie - Rezislenta - Moarte
Marrice
lncercare
uflu al existenjei
Germene de vialll
Unire - Fecundare
imbol 81 Omului (creat in ziua a sssea)
Disparitie - Moanc - cant - ellre implies
lrucarcere - Renastere - TOl
1--
lnvrcre Piedics - 0 chidere
Int arCtrc - Renasrere
t---
Pertccriune a crearului
De avir$irc femininil
--- --
Iran .figurare 1'180$82 ARBORELE SEFrROT-URrLOR

Ain

Ain of

lnteligentn - Binah

Dreptatea - Din

14

Hokmah - inlclepciunea

Hesed - [ndurarea

etzah - Putc=

if)c

m:l"c I>blkul - implral13

Prorneteu Ii era devorat ficatuL _ _ am inteles ensul ranilor rituale si at picturiJor corporale., . Am inteles de asemenea de ce moare un copil, .membru' al grupului bolna , asa cum moare membrul unui corp, taiat atunci cind e cuprins de gangrene ... am inteles acel cancer la ficat ... si acel ochi care e stinge.

Ascultind, am inceput sa inteleg limbajul corpului.

Cind m-am apucat sa scriu aceasta carte, in iulie 1970, Arborele Sefirot-urilor era cunoscut doar citorva eruditi ai Cabalei.

Pentru a da lucrarii mele 0 baza solids, facind-o credibila ~i accesibila tuturor cititorilor, m-am limitat la a reline esentialul din Traditia ebraica in directia curentului sau rnistic care se sprijina pe Arborele Sefirot-urilor si la a explicita Arborele insusi. Aceste preliminarii constituie obiectul primelor patru capitole ale cartii; stiu ca ele sint ingrate ~i il invit pe cititor sa nu se lase descurajat, sa nu cada prada tentatiei de a le ocoli pentru a reveni la ele mai tirziu deoarece .i~i vor gasi in carte

ensul deplin.

Aceasta observatie, pe care mi-au facut-o multi cititori, imi e dictata de aparitia Simbolismului corpului uman in editie de buzunar.

Cu aceeasi ocazie, tin sa-rni exprim intreaga gratitudine fa~ de Jean-Marie Anstet care a retinut lucrarea in urma cu douazeci de ani, atunci cind nici 0 alta scriere nu constituia 0 autoritate intr-un demers ca al meu. Astazi, dupa ce s-a bucurat de 0 buna primire din partea chinezilor, cartea este bine primita ~i de africani; iar ultima mea experienta e cea a unei comuniuni

tranii cu amerindienii ...

La acest nivel rega im lntr-adevar ,0 SINGURA limba'".

III

A OEVENI

SIlU

A rAREA

II A FI

AAVEA

9 Facerea, II, I.

15

CAPITOLUL ]

"MI" ~I "MA"

SAU INTERIORUL ~I EXTERIORUL

LUCRURILOR

.. Ce este deasupra este $I dede ubi $i ceea ce ste dedesubt este $; d asupra, p ntru Q siivirsi miracolul unui singur lucru ".

Tablele Smaragdinice

Hermes Trismegistul eel de trei ori mare Inchide in Tablele Smaragdini e 0 cheie de aur, Ne vom folosi de ea pentru a Incerca sa intelegem mi terul e ential care ne patrunde atunei cind nici nu incercam sa-l patrundcm care se impune ~i scapa in acelasi limp intclectului nostru neputincios: misteruI Omului.

in civilizatia no astra actuala am folosit pina acum intelectul ca instrument eu ajutorul caruia am incercat sa pereepem lumea si mistcrele ei. Am privit lumea asa cum priveste copilul jucaria meeanica p care 0 dernonteaza plna la ultima rotita pentru a-i afla secretel . Am con eput mul si umea ea doua

biecte eterogene doua entitati straine una de alta con iderind pe 'cel ee cunoa t (Omul si bieetul eunoa terii (Lumea) a fiind ireductibil unul la altul. Iar atunci cind obi ctul eunoa terii r arta num I de stiinte umane , ajung m la ide a ab urda ca

mul a tudiat mul rara a stic c panoplie av a la dis p zitie

pentru a a tiona p ntru a eunoa teo

, .unoasre-te pe line lnsu]i si v i unoa 1 universul si zeii ' . pun lntclep iunea Erm tics. lar acea: lii a doua cheie nu n in ila ea oare a con idcrarn pe de 0 parte Omul in Lume si

17

pe de alta, Lumea 10 Om drept fata ~i reversul aceleiasi medaIii, aceleiasi realitati secrete, ambele aspecte manifestate fiind astfel unite in , interior"?

mai ales El desparte, in apele principia Ie Maim .apele .. c~e sint dedesubtul tntinderii, de apele care sint deasupra mtmderii" (Facerea, 1, 6-7), ape pe care traditia ebraica le numeste Mi si, respectiv, Ma. ,,Mi" si "Ma" sint uniti prin ,,~tin~ere~ , numita in versetul 8 Samaim CIIQtt, tradus in mod obisnuit pnn

cerurile" ~i care desi separa pe "Mi" de .Ma" Ii reuneste in interiorul numelui sau, in jurul literei ; , despre care vorn vedea

. .. b 1 "I

ca nu e straina de ceea ce numun "Slm ure e .

lnteriorul ~i exteriorul lucrurilor nu au aici nirnic spatial. E yorba mai lntii de 0 "coaja" care tine de domeniul manifestarii. E yorba apoi de un .miez" care ne duce plna la "simbure". Nu Ie putem percepe pe acestea din urma decit patrunzind in alte domenii, dar lara a-l parasi cum vom vedea mai departe, pe eel ce ne eS.te familiar. In caz contrar, filosoful se poate intreba, cum a ~I facut-o de altfel, daca lumea nu incepe la suprafata pielii sale ... iar de aici pina la absurd nu e decit un pas.

Sa revenim la cheile noastre. E timpul sa lucram cu 0 noua constiinta si sa invatiim cum sa deschidem noi portio

"Coaja" despre care tocmai am vorbit nu apartine ea acelui .jos", iar simburele acelui "sus", pe care divinul Hermes le deosebea unul de celalalt, lara insa a Ie separa? Hermes, omul "de sus", deosebeste; omul "de jos" separii ~i sfirseste prin a ?egape eel de care s-a separat. Ramas singur in lumea "de JOs", el se loveste de nonsensul propriei vieti ce devine inumana tocmai pentru ea este prea umana, in masura in care putem numi "umana" aceasta frintura care e coaja despartita de simburele ei.

Cum sa regasim integritatea fructului? Cum sa reintroducem simburele in miezul Sall ~i sa readucem la 'vialii carnea de sub coaja? Cum sa facem ca lumea "de jos" sa regaseasca imaginea a ceea ce se afla "sus" si drumul spre modelul sau?

Diferitele mituri ale Genezei pe care omenirea le-a transmis prin marile sale curente traditionale vorbesc despre acest "sus' ~i acest ,jos' nascuti dintr-o separare (cu sensul de ,deosebire") in sinul unei unitati principiale.

Simbolic, putem spune ca ,,Mi" este ~UI?~a_ ~itatii .arhelipale ne-manifestate, iar. "Ma" c~a a m~hp~lcltatn.,~~fes~t~ la diferitele sale niveluri de realitate, Radacina ,W 1~1 va gasi corespondentul in limb a greaca in radiic.ma !'Au care serveste la fonnarea cuvintelor ilustrind lumea arhetlpun.lor cum ar fi I1V€lV, "a inchide gura", "a tacea" ~il1v€€tv, "a fi initi~t". O~ce initiere este 0 angajare pe calea ce leaga lumea mamfestata de cea a arhetipurilor ale; ea se produce i~ tac~re. Mitul. - Iw8os, est istoria care infati~eaza viata arhetipurilor'. CuvlDt~le france:e "murmure" (murmur), "muet" (mut), "mystere" (mister) provm

din aceeasi radacina.

Radacina ,,Ma" este riidiicina mama a tuturor cuvintelor semnificind manifestarea, cum ar fi ,,matiere" (materie), ,,~aternel" (matern), "matrice" (matrice), "main" (mina~ e!c.~ Fleca.~~ element al lui .Ma" este emanatia corespondentulut sau u;t .. ~IA'· Acesta din urrna se repercuteaza la nesfirsit asupra celui dintii, care ii poarta in el nu numai imaginea, dar si puter~a. 10 aces~ sens Ma" este in fiecare din elementele sale, sirnbolul lUI "Mi-". 'Sirnbolul '(Syn-bolein: a pune laolalta, a uni~ leaga pe

Ma" de Mi". Dia-bolein-ui (a pune de-a curmezl~ul, a se~ara) des parte cele doua lumi, la~in~ I~mea lui "Ma" sa rataceases lipsita de dreapta sa referinta ~l de dreapta. sa putere.

Evreii numesc Elohim pe "Omul de su " ~l Adam pe

"Omul de jos: . . .

Omul de su " este lumea lui ,,Mi". El se exprima prm

, Ma':. La rindul sau Adam "Omul de jos" reuneste in el totali-

. ~radilia i~deo-cre~tina, mai cu seama, ne prezinta Creatia ca ivindu-se dintr-o astfel de separare. Cuvintul ebraic format din cele trei glife BDL, pe care iI. traducem prin , a separa", semnifica tocmai "a deosebi '. Dumnezeu separa lumina de intuneric, ziua de noapte, mai tirziu barbatul de femeie: dar

. ,

f. cap. XVII. 1 Cf. cap. n.

18

19

tatca l~i • Ma , care 0 contine in germene si in promi iunea rodului pe cea a lui "Mj". Din aceasta perspectiva, Omul este p~~ctul de ~n.tiInire a uni ersului si a zeilor. Drept urmare, ~ll1~!ele traditionale iI numesc Microcosmos" (mie univers) si , Mlero~eo~:' (mie dwnnezeu). EJ este punctuJ de unde pleaca toate vibratiile, foearul unde se reflecu toate rezonantele.

"Cunoa~te-te pe tine insuti ~i vei cunoaste universul si zeii". Cre~ ea nici un studiu complet al Ornului nu e poate efectua In afara aces tor premise ~i ca, daca aceste premise sint a~~varate _ar trebui .sa descoperim urmele unui dialog care sa-t ~,~asca pe .• ?m ~I p~ Du~ez~u pe.Adam ~i pe Elohim, pe , ~a ~I. p: ' Mi . Nu-rni pot rmagma existents unui limbaj care sa apartina ambelor categorii umana si di ina aparent transeen~ente,. ireductibile una la alta. Nu-rni pot imagina ... Or, acest Itrn~aJ n~ estc p~o~us. d.e z:i dotati .cu mai multa irnaginatie decit n~1. nu exista mel macar un mgur popor care sa nu-l po ede 10 seetorullegendelor, miturilor, riturilor si simbolurilor sale. lung exclarna: "Oecidentul si-a pierdut miturile!"

rca mea, sa redam basmului, legendei mitului rirualului 10 ul eu enit in viata noastra permitindu-le sa ne informeze. Accasta e calea Cunoastcrii,

Stiinta profana asa ewn am spus mai su , nu face niciodata caz de c I ce cunoaste. Ace ta din urma trebuie sa ramlna obiectiv adica egal eu toatc celelalte , obiectc' cunoscatoare la nivelul posibilitatii lor experimental comune, 01 gradului lor comun de constiinta.

eel ce cunoaste e poate do edi mai mult sau mai putin inteligent inzestrat eu mai multo sau ell mai purine unelte mai mult sau mai putin perfeciionate, dar experienta a poate fa controlata de toti. La rindul ei, cunoasterea data d noile stari de constiinta e te intotdeauna expcrirnentala, dar aceasta experienta incetcaza de a mai fa comuns eelor multi; ea nu poate fi controlata decit de cunoscatori avind 0 evolutie egala a constiintei.

Miturile sint aici, patrimoniul nostru sacru e imens dar nu stim sa-~ descifram, nu i-am trait niciodata eu ade arat limbajul sau, mal exact r-am coborit limbajul la nivelul trairii noastre banal~, ~ loc ~a n~ l~sa.m purtati de el pc planurile noi de constnnta unde ne invita. Procedtnd astfel considerindu-l in!antil, l-am elirnina~.din lucrarile noastre stiintifice. Si ne aflam in puncrul unde, stunta impunindu-ni-se ca singurul eadru de refcrinta Iegitirn si securizant, am eliminat lirnbajul mitului din Insa~i inima vietii noa tre.

Altfel spus accasta cunoastere irnplica evolutia c lui ce cunoasre, aceesul sau la niveluri de con~tiinta din ce in ce mai inaltc. Pentru eei aflati Ia acelasi nivcl, cunoa t rea e obicctiva. Dimpotri a datele ei sint re irntite ea ftind ubicctive de eei cc n-au evadat din inchisoarea in ale carei categorii lumea lui

Ma" ne tine mintca captiva. Doar acestora din urma I apart inc duali mui obiectivitate/ ubiectivitate care rradeaza 0 cunoastcrc ce nu tine deloc seama de "urcarea carii" sau de urcarea .,in~inderii" - Raqya Samaim. 0 data ajunsi in virf orice dualism di pare intr-o depasire despre care voi vorbi mai departe. In ultima instanta Dumnezeu este obiecti itate ab oluta.

. . ,

_ Flarninzi Il1setati,fie eli alergarn spre tarile capabile inca a n~ ~ea acea ta hr~.na ace t limbaj, fie cil rarninem nein une~i~i la picioarele propriilor noastre bogatii incapabili a Ie recunoasrem prada tuturor maladiilor mentale care nu iat declt rahitism spiritual.

lndiferent la ce etaj al lui "Ma' ar ajunge cunoa t rea, elementele ace tui Ma'- au intotdeauna 0 obiectivitate in elc insele, in ma ura incare e refera la arhetipul lor din lumea lui ,M i". Lipsite de acca ta referinta, ele int .Jluzic'', Maya la hindusi, Abel "~l"! - anitate - la evrei; cepticii care n-au

onstiinta e i tentci lumii lui "Mi' si i~i proiccreaza propria ignoranta a upra eelorlalti, Ie num c , ubiecti "'. Dar tot iluzie e te si xperienta lui ,.Mi" d spartita de cca a lui .,Ma"!

Mi" si Ma" d si diferiti unul de altul, int in eparabili.

U - 'f" ,.., t

lung poate coate pe buns dreptate un 'trigat de alarma!

Lu rul eel mai urgent pe care il a em de facut cste dupa pare-

20

21

, Trebuie ~a precizam ca De referim la calitatea fiintei inten~are a celUl~ ce cunoaste, afi,i,ntei sale aflate in drum spre ,,~l1n~burele sau ce ap~e IUl~1l1 lui "Mi", Numai prin aceasta ~nla ne ?u~e~ apropia de misterul Ornului, cealalta fateta a ~ster~,J1U1 dJVlD: ~~ refer Ja fiinta care s-a lepadat de "eu'" cns~Lizat de obicei in cultura eruditia sau etica mediului sau e~teno~, care a, renunf~,t la orice cunoastere intelectuala pentru a intra in expenenta tralta, Astfel, dind obiectului reflectiei sale puterea deplina de ,a fi, ,cd ee cunoaste e luat in stapinire de ceea ce ~ cunoaste ~J devine la rindul sau obiectul reflectat de acesta. I,ncetul cu incetul, oriee distant! intre ceea ee e cu. noscut ~J eel ce cunoaste dispare.

MOIse foloseste verbul ebraic "a cunoaste" referindu-se la cunoasterea femeii de titre barbat, '

Cunosterea e 0 cununie, 0 unire a ceea ce e cunoscut cu eel ce cunoaste,

CAPITOLULll

SIMBOLURI ~I MITURI ASPECTUL SIMBOLIC AL LIMBll EBRAICE

"CunOCl$terea e iubire ".

lnainte de a lua drept suport al reflectiei noastre simbolurile si miturile ~i in mod special, miturile din traditia noastra iudeo-crestina sau din tezaurul Greciei, este necesar sa prezint aceste instrumente de lucru.

Simbolurile sint elemente ale lumii noastre sensibile: fiecare dintre ele este semnificantul si imaginea corespondentului sau arbetipal ",de sus" - semnificatul. Poarta in ele puterea acestuia ~i vibreaza 0 data cu el, in acelasi timp eu toate armonicele lnrilnite pe drumul de la unul la altul, de la "Mi" la "Ma' , in acelasi .fascicul" .

Acest "in acelasi timp" este corespondentul perfect al legii de sincronicitate despre care vorbeste lung, lung abordeaza subiectul sprijinindu-se in mare parte pe traditia chineza, pe Tao. El descopera corespondenta existents intre un arbetip si seria sa de sirnboluri, ceea ce face ca pe planul manifestarii, mai multe evenimente convergente sa apara ca niste coincidente ciudate in ochii ignorantului care Ie pune pe seama lntimplarii.

Ce este intlmplarea, daca nu 0 realitate ignorata: cea a legilor ontologice' care leaga lumea arhetipurilor de lumea manifestarii?

I Legi care guverneaza Creatia inainte de cadere ~i care rarntn neschimbatc in esenta, dar scapa cimpului nostru de con~tiinlii comun,

23

Las in mod voit deoparte toate fenornenele numite metapsihice (sau parapsibice) pe care aceste legi le clarifica ~i carora ,,~tiinta" nu I va mai putea nega multa vreme existenta. De cite ori n-am fost martorii aparitiei unui eveniment (0 mare descoperire stiintifica, de exemplu) in mai multe tan, in acelasi timp? Si ce sa mai spun em de acea lege a eriilor acceptata de toti statisticienii dar rotusi inexplicabila pe calc rationala?

Pe un plan rnai larg, cred ca exista in momentul de fata 0 relatie de acest gen intre:

- afirmarea drepturilor femeii, aparuta deja in zorii crestinatatii, dar repede reprimata;

- dcseoperirea lumii inconstienrului, individual sau colectiv, destul de recenta in stiinta psihologica;

- atentia acordata sexualitatii care, dad nu i-a gasit inca referinta justa la arhetipul sau divin e elibereaza eel putin de falsele sale frine;

- si, in sfirsit sosirca Ornului pe Luna.

Fara indoiala fiecare din aceste fenomene poate fi explieat rational, dar incronicitatea lor [ine tie 0 lege care depaseste toate legile lumii rationale.

- Ferneia in cadrul ornenirii

- inconstientul, laturii ob cura a fiintei pe plan p ihic

- cornplexul urogenital pe plan fizic

- si Luna, planeta nocrurna pc plan co mie

apartin aceluiasi "faseicul imbolic" al carui arbetip cunoaste 0 inrensa aetivitatc. Aeeasta imi permite a trag eoneluzia, sprijinindu-ma ~i pe 0 alta lege ce va f tudiata mai departc ea omenirca e afla in ajunul unei n i nastcri.

Dar a nu anti iparn. Sa nu anticiparn nici rbind mai pe

larg despre simboluri deoarece VOID vedea a lumea anima la, de exemplu imbolizcaza energiile vitale (taurul: fecunditatea: ~ lip Ie: Intel peiune . vulturul: cunoastcr a tc., in limp ee lurn a egetala irnboliz azf aile serii de nergii trandafirul: intoarcerea 1a Unul: alcitnul: androginia; migdala: nemurirca etc. 2.

In toate traditiile piatra se afla in acelasi "f~~cicul' el~ Omul fascicul unde traditia crestina mal a~aza. pllnea~ apoi carnea (Neeuratul ii propune lui Hristos sa preschimbe pletre~l.e in piine. Misterele crestine se intem~iaza 'pe transfo~nar:a punii in trupuL lui Hristos). In acelasi fa cicul se m.a~ afla. apa~

inul si singele care, La rindul sau conduce .1a h Spirit: ,~$I tre~ sint care marturisesc pe pamint: Duhul, apa ~I singcle ~J acesn trei Slot una in marturisirea lor" (loan 5, 8).

Sa. acordam to!U~i atentie c~lor doua fete ale. si~bolului in planul nostru imediat: sarpele simbol al mtelepClllJ~lI, es~e tot: odata si simbol al Necuratului; apa puri~ea!oare simbolizeaza si tumultul lumii pasionale; focul semmf~ca d~go~tea, dar ~I ura. Ne vorn familiariza treptat eu aecasta amblgU1ta~e. Dar ~ problema fiecaruia .~intre noi de. a l~telege aceste ~IDlb~ol.ur~ sensu rile lor vibratiile lor armomce ~I de .a .1<: permite sa las~ la suprafata constiintei pentru a 0 recrea, cact III aeeasta consta

puterea lor.

Ritualurile initiatice din toatc timpurile si din toate I~curil~ nu sint decit 0 .simbolcterapie' in adcvar~~ s:n~ ~l cuvl~tulu! "terapie": "car~ rep~e in. ~~?n~e", discipline incredintata

odinioara numai preotilor ~I initiatilor, .

Agenti care recreeaza sint si miturile: 0 .data activate e~e fac sa reapara in noi toata puterea .Arche" -urilor - aeXaL - III dinamismul lor principia!.

Mitul (de la grece cuI mythos: povcs~n~ mTafi~eaza 0 realitate superioara care nu poate fi transmisa rnintii noastre banale tara a fi trunchiata.

Tot asa cum epura traseaza de Ta~u~area u~ui .volum pc ~

uprafata plana putem spunc - exrrapolind - ca mltll~ tra ea_za de fasurarea lumii .Arche -uri lor in )t1me~ fcnon",:cn~la. ~u tnt de acord u autorii care, neputindu- e libcra din inchi oarea . patiu-timp vad in mit 0 is~orie ce -ar fi p .lrc ~l la in~epuul1 timpurilor. E vorba in rcalitate de 0 mcta-istoric' mereu ac-

ruala.

J Meta-istorie: dincol de i torie adicli realitate ontologies.

24

25

Astfel, geneza biblica e un prezent perpetuu, chiar daca, incepind din capitolul al saselea, istoria ~i meta-istoria se suprapun la nivelul aceleiasi naratiuni. Interventia criticii istorice nu ne intereseaza aici decit in mod cu totul secundar. Vom vedea acest lucru referitor la istoria Potopului, de exemplu, care se regaseste sub forme diferite, dar cu 0 structura identica, in aproape toate marile curente traditionale.

Sa mai notam ca Istoria, ca dezvoltare a rneta-istoriei in lumea fenomenelor, poate fi un mit. Ar insemna sa ne lipsim de Intelegerea esentiala a devenirii noastre istoriee daca a-am mai sti sa citim evenimentele folosind aceasta cheie. Istoria i~i gaseste semnificatia in Mit, iar acesta se veri fica pe sine in lstorie.

nu ne arnagim: 0 traducere fixeaza textul la nivelul de interpretare al traducatorului. in ce rna priveste, limba sacra a constituit ea insa~i obicctul reflectiei mele.

Aceasta limba, ne spune traditia ebraica, poate fi citita in diferite registre (saptezeci, precizeaza ea). Simbolic, acest ,,~aptezeci" vrea sa spuna ea rneditatia noastra nu are sfirsit, caci ea conduce la contemplarea lui Dumnezeu'.

Ce face din aceasta limba un astfel de vehicul? Nu voi emite aici aprecieri de ordin istoric sau semantic, dar mi se pare - conform numeroaselor lucrari tratind acest subiect - ca ebraica ramine, alaturi de sanscrita, una din limbile cele mai apropiate de 0 sursa anterioara unica si necunoscuta. Nici 0 limba nu si-a pastrat atit de intacta amprenta originara.

Conform uneia dintre traditii, prima lirnba a fost data oamenilor de Dumnezeu. Ea era "una singura" spune Geneza (11, I), pina la construirea Turnului Babe1. in acel moment ea explodeaza ~i fiecare din scinteile-cuvint formeaza limbile popoarelor. Cea a evreilor, consacrata imediat vietii religioase, n-a fost deloc supusa variatiilor profane.

Diferitele mesaje cuprinse intr-un acelasi cuvint" sau intr-o aceeasi fraza nu i se dezvaluie celui ee cunoaste decit daca acesta se lasa patruns de iubirea percutanta a Literei- energie si daca accepts sa renunte la coneeptele sale anterioare in favoarea celor ale unei noi constiinte.

Caci purtam in noi aceasta "obiqie unica ~i necunoscuta '.

Necunoscuta pentru ea tine de fiinta noastra profunda, de zonele adinci unde nu ajungem decit prin nasteri interioare, prin zamislirile sinelui de catre sine care vor face obiectul studiului ce urmeaza; corpul nostru Ie este program ~i unealta. Dar ~i obirsie care razbate uneori in cuvintul profetului in cintul poetului sau in limbajul voalat al inconstientului.

Vom avea de altfel ocazia sa vedem stratul mitic pe care il contin Evangheliile, rani a pune totusi la lndoiala istoricitatea lui Hristos. Asa se Intimpla, de exemplu cu cei doi loan, sfintul loan Botezatorul si sfintul loan Evanghelistul, care it intrupeaza pe Janus bifrons al anticilor si despre care voi vorbi mai departe".

Asa stind lucrurile, nu incape Indoiala ca primele capitole ale Genezei apartin pe de-a-ntregul mitului, si in mod special povestea lui Adam ~i Eva. Nu acestia sint primii nostri parinti in ordine cronologica, ci Omul (barbat ~i femeie) cosmic care sintem fiecare dintre noi, in functii masculine ~i feminine.

Cuvintul Beresit - cu care lncepe Geneza biblica - e intraductibil; nu putem decit sa ne apropiem cit mai mult de el~ dar ij ramine fiecaruia dintre noi sa ajunga pina la simburele lui. EI implied, tara indoiala, notiunea de "principiu" dar in nici un caz pe cea de "inceput", de moment initial al succesiunii ternporale. E yorba aici de misterul principia) care exista dincolo de conceptele de trecut si de viitor. Prin aceasta, el atinge slmburele vital a) ficcarei fiinte si i~i afla in ea rezonanta. Asa se intlrnpla ell Geneza. E necesar sa prezentam acum un instrument suplimentar: limba ebraica in calitatea ei de vehicul al mitului.

• f. cap. VI.

j Vezi La lettre, hemin de vie (Litera. drum de viata), cap. II.

6 Mi-am permis sa suprim in aceasta cane expunerca celor rrei operatjnni rraditionale care ii permit cabalisrului sa lnteleaga un cuvint ebraie expunerc care figura in capitolul II al primei mele ca'1i: De /'arbre de vie au schema corporel. In momentul aparitiei primei c!rti, La letll:e, chemin de vie ~u ~ra inca publicata. Astazi cea din ~nn~ (La ~etlre~ prezl!1t3 pe larg.opera.p.uDlle care autorizeaza cautarea mesajului conpnut In cuvintele ebraice. Cititorul poate recurge la aceasta carte.

Sprijinindu-se pe traditia orala "eel cc cunoasre' poate ajunge in inima mitului prin intermediul unei traduceri. Dar sa

26

27

Aceasta "Iimba unica' , numita ~i ,divina' - la evrei. unitatea era un Nume divin - a fost vorbita in ziua de Ru alii de catre apostolii peste care pogorise Sfintul Duh ~i a fost lnteleasa de toate popoarele prezente in acea zi la Ierusalim. Era in timpul sarbatorii Savuot - sarbaroarea secerisului - prefigurare a sarbatorii secerisului de pe parninturile intcrioare ale Omului, a carui ultima recolta este lnsusi Cuvintul divin!

CAPTTOLUL m

DE LA SPADA LA POMUL VIETn

BINELE Sf RAUL '

Asa cum Cuvinrul se naste din Tacerea divina, iar Lumina din Marele tntuneric, dupa aceeasi lege tot asa, la nivelul experientei mele s-a nascut un cuvint ~i a tisnit 0 lumina pe eare n-o pot "pune sub obroc" (Matei. 5, 15), A venit oare vremea destainuirii?

La drept vorbind, cred ca aceasta lucrare va fi 0 destainuire sau nu va fi deloc. Fiul risipitor cunoaste tara indoiala in desert foamea si inguratatea, inainre de a pomi pe drumul de intoarcere sprc ca a Tatalui spre acel Unul care L-a generat (Luca, 15 11-32). Doar cind se afla pe fundul prapastiei, la lirnita absurdului in inima ill perarii, in matricca obscura, Omul poate descoperi simburele care va germina ~i va dcveni curind dirnensiunea sa divina. Drumul pe care l-a ale implied aceasta grea zamislire,

Din matrice in matrice se de avir~e~te ,C[ea~ia', Am cunoscut una sau mai multe a tfel de matrice. durerea mai multor zamisliri, dar din nasterea de sine nu CUflOSC decit imensa bucurie de a participa la via~a, Acea ta, depart de a e reduce la fastidioa a repetare a cotidianului se defineste ca cxperienta d cucerire a " lmburelui " Demersul se dovedcst dificil punctat de Intuneric ~i de lumina de caderi ~i de victorii, dar su tinut constant de dJauzc invizibile care e schimba din etapa in etapa.

29

Una din primele "c~i1auze" a fost Numele divin l"Im~. Datorita celor patru litere ale sale e numit Tetragrama, Niciodata pronuntat, uneori silabisit: Yod-He- Vav-He, acest nume nu era rostit decit 0 data pe an de marele preot in taina Templului, conform unui mod vibratoriu care s-a pierdut. Noi, cei lipsiti de constiinta puterii unui nume - fiinta vie care Il informeaza pe eel ce il pronunta - ne putem imagina cu atit mai putin groaza sacra pe care acest Nume 0 inspira evreilor. Desigur ca un nume - in ebraica Sem - este, asa cum 0 indica termenul francez schema .derivat din el, 0 schema avind 0 putere comparabila cu cea a unei machete ce s-ar dezvolta bruse, devenind 0 opera desavirsita. Putem asadar ghici teama intensa pe care 0 resimteau oamenii din poporuJ lui Dumnezeu in fata vibratiei produse de forta Numelui divin revelindu-l pe Dumnezeu.

Ce reprezinta deci acest Nume, aparut pentru prima oara in capito lul al doilea al Genezei linga Elohim, dupa ee lumea a fost cream in PrincipiuJ ei? tmi puneam aceasta intrebare, cind deodata Tetragrama imi aparu sub forma acestui desen:

Incerul cu incetul mi-a aparut chipul san: in Yod, minerul, se profileaza capul Omului fruntea atinsa de crestin atunci cind, facindu-si semnul crucii, rosteste numele Tatalui. In Vav, lama, apare coloana vertebrala fermata din energiile Tatalui consumate in eterna generare a Fiului. In cei doi He, cele doua taisuri, se desfasoara plaminii prelungiti in cele doua brate ~i cele doua miini ale OmuJui caruia Sfintul Duh li insufla Viata.

Tetragrama reveleaza astfel "structura divina" in esenta sa trinitara, precum si structura trinitara a Omului, imagine a strucrurii divine. Ea este arhetiput prin excelenta, pomind de la care .Dumnezeu Se face Om pentru ca Omul sa devina Dumnezeu' . Aceasta "axioma " exprimata dupa cum se pare pentru prima oara de sfintul Irineu din Lyon e confirmata de toti Parintii Bisericii din primul mileniu crestin ~i de mostenitorii lor din Orient.

Ontologie I , OmuJ este imagine divina, neatinsa de nici una din vicisitudinile Istoriei umane nici chiar de drama "caderii". Nu spune Eva, arunci cind ll naste pe primul sau fiu (Cain):

"Am capatat un om eu 0 structura ~i 0 vocatie divine"? Cel putin asa inteleg eu semnificatia aeestui riM eth eare leaga eele doua cuvinte "om" si ,~.,m~", Tetragrama. Tradus in mod curent prin "cu aj utoru 1" , acest l'1M eth, care introduce in general un complement direct, pune aici pe acelasi plan Numele divin si eel al omului.

Daca, pe de alta parte, [inem seama de faptul ca e format din prima ~i din ultima litera a alfabetului ebraic, rezulta ea el indica un inceput si un sfirsit, Alfa si Omega ... Dimensiunea cristica e prezenta in el, in urzeala caderii. Omul pastreaza imaginea arhetipului divino A pierdut ealea Asernanarii cu EI, dar 0 poate regasi, Se afla aici intregul dinamism eschatologic, Hristos, noul Adam, va pune: .Eu sint calea".

Citeva luni mai tirziu, deschizind Intr-o zi "Ia intimplare" Sefer Ha-Zohar; Cartea Splendorii (carte care, impreuna cu Seier Yetsirah, Cartea Creatiei - este un fel de, Biblie a Cabalistilor") privirea mi-a cazut pe urmatoarea fraza: "Spada Sfintului binecuvintat sa fie, e fermata din Tetragrama; Yod este minerul, Vav lama, cei doi He cele doua tai~uri ' (Zohar, Ill 274 b).

o astfel de experienta nu poatefi exprimata decit de eel ce a trait-o: atunci cind sintem pe calea cea buna, rodul reflectiei noastre isi primeste confirmarea. Cuvintul vorbeste, Sfintul Duh confirms. Mi-arn luat atunci drept calauz3 Tetragrama-Spada.

I Ontologie inseamna .. prin natura". In eontinuarea textului, voi disringe .,ontologia" ... natura primarii" a Omului d haina de pielc", a doua sa natura adaugatii dupa cadere. A se vedea 0 explicatie mai amplii in capitolelc Ill. VI si Vll.

30

31

10 5----'

6

5

Cifra 7 este plenitudinea, satietatea la un singur nivel (c~i doi ;, s-au unit pe deplin); ea implica 0 contragere, 0 mutaue careia ii simbolizeaza aspectul negativ.

Cifra 8 care Ii urmeaza este un obstacol-incercare. Cel ce reuseste sa-l treaca ajunge la 0 noua .nastere inviere", aspect pozitiv al mutatiei.

Cifra 9 simbolizeaza perfectiunea, desavirsirea lumilor create.

Sa ne continuarn meditatia asupra desenului TetragrameiSpada tnlocuind cele patru litere care Il compun eu numerele core punzatoare:

in acest nou desen putem citi urmatoarele: numarul 6 simbolizeaza Omul la inceputul facerii sale. Creat in cea de a sasea zi a Genezei el recapituleaza primele sase zile ale Creatiei, In acest context, litera Va " corespunzaroare lui 6, este conjunctia u$i" .

Ornul este conjunctie.

EI leaga pe de 0 parte, toate elementele cosmosului lntre ele, cu contradictiile si complementaritapje lor respective (cei

doi LIe :"T' l"'T). d 1- - A I' 1

./11 l"'T: 5 _ 6 _ 5 Jar pe e a ta parte pammtu ~I ceru

(ansaroblul nrt si Yod ", a carer valoare egala cu 10 ii unifies pe cei doi He). Accasta unificare constituie insusi obiectul I _ toriei Omului, a carui rnenire este sa treaca de la 6 la 10 asumind pc 7 8 si 9. Trecerea de la 6 la 10 e realizeaza prin unirile succesive ale celor doi He.

2 cr. cap. XII.

Prin 10, Omul ajunge la zeificare, regasind o~ir~i~, ~n. car~ se reintegreaza, 0 data cu el, intregul cosmos, lunulAe .V1z!blle Jl invizibile. Aducind pe lume copilul divin, Yod, el isi atmge 10 l"'T';''' propriul simbure ~i i~i devine propriul NUMB. To~te NUMELE noastre, germeni ai Vietii suflati de Elohim in narile lui Adam (Facerea, 2, 7) sint cuprinse in l"'T'Il"'T".

De la obirsie pina la 6, in timpul prime lor sase zil~ ~e Genezei, am asistat 1a etalarea Numelui Divin ;'T."T", expirape divino-umana. De 1a desavirsirea zilei a sasea in Om pina la recucerirea lui 10 de catre acesta, de 1a Geneza la Apocalipsa, vom asista la inspiratia umano-divina.

Tetragrama-Spada, ascunsa constiintei noastre~ va strabat~ in filigran aceasta a doua parte a calatoriei. Iar lumina necesara pentru a-l calauzi pe Om in asc~nsiunea s~ spre D~e~~u ne va fi data sub forma simbolului Arborelui plantat 10 IDlJ10cul gradinii Edenului.

Sa con tempI am acest nou arhetip: Arborele care ordoneaza totul.

Edenul. gradina deliciilor, nu poate reprezenta decit 0 stare.

Aceasta stare nu e imuabila, dupa cum 0 arata literele: "V 7 700. Intre cei doi de 7, cifra 4 este simbolul opririi ~i al portii ce trebuie trecuta. Stare a paradisiaca ~ Omu1ui in Ede~.nu e decit 0 etapa matriciala. Adam i~i infaptuieste acolo .muta~lI~e. El e un germene ~i in el se coace Yod, rodul ce va sa devma.

Pe plan biologic, formarea unui copil in pintecele marnei se upune aceleiasi legi: in luna a sa ea copiluJ e format. Dar ceea ce se petrec in rnatrice in tirnpul lunilor a saptea, a opta ~i a noua simbolizeaza intreaga iata a copilului, lntre nasterea

i moartea . a. E te 0 etapa capitals despre care voi orbi in studiul despre ingc"

La nastere copilul imbolizeaza cifra 10 Yod, copilul diviu caruia e chernat a-i dea viatii in ella capatul .Junii a noua" a istoriei ale ... ceea ce ar trebui sa constituie rnoartea sa.

32

33

. . "CoacereAa' r?d_ul~i pare a fi asigurata de dialogul plin de lUbl~e A c~ 4se ~firii:>a mtre Creator ~j Creatia a. Aceasta din urma I§I m~.lta _ aburuJ de dorinta spre Dumnezeu, Tatal-Sot, Dumnezeu II raspunde sadind Arborele in mijlocul gradinii. Arbore~e se prelungeste prin saminta sa in fluviul care ie e din Eden .~I v~ fecunda cele patru lumi (a/am ha-Atsilut, lumea Arhetlpunlor, a/am ha-Beriah, lumea Creatiei 01 ha-

Ye/s· h I F ~.. . am a

ira umea ormaru a/am ha-A iah, lumea sensibila .

. Colo~na genetica a intregii Creatii, Arborele este totodata d~1 Arbon: ~omu.l. Vietii si Pomul Cunoasterii Binelui §i Raului. PI.antap ~,1Il mll10cul.~adini~", ei sint unul, ne spune Traditia, Arhetip dl~m _al_ ~tr:egu Creatii, ArboreJe ne este reveJat de Tetragr~ma._ ~adaclniJe saJe se atlc1 in Yod, trunchiul in Vav· el s: m~fes~ in roadele sale cei doi He. Ornul este, la rindul

au, eel dOl. He. Asumindu-i, eJ este chemat a urce la radacina sa, Yod, uru~atea din care provine $i care va fi rodul sau. Omul nu po~te mtnc~ ace trod. atita ti.mp cit nu a devenit el in usi rod .. J?tn E~en_ "'. E?en, din matnce in matrice, el va trebui sa devma l'1'!M zamlshndu-se intru acesta.

Sa mergem mai departe: Tov ~~, binele, e te cuvintul pe care il intilnim inca de 1a inceputul Cartii Facerii. El califica, ill prima zi, lumina. Apoi la nivelul fiecareia din celelalte zile, va cali fica 0 emergenta a luminii 0 perfectiune atinsa. Dar, In mod logic, cine spune perfectiune, spune infaptuire. desavirsire, statornicire si In ultima instanta, moarte. Or orice oprire exclude perfectiunea. Ne gasim intr-un impas.

Dum~~z~u l~a pr~ve.ni.t asupra acestei legi fundamentale.

F~~a_ mrtica a interdictiei de a minca rodul reda informatia pn~lta de Adam referitor la strueturile lumii, De acum inai~te el II cunoaste I~~~anismele: pedeapsa ce urmeaza afegerii este efectul de:lan§an_l acestor mecanisme. Forma juridica a mirului ne fa~e_ sa abord~ problema Binelui ~j a Raului dinrr-o p rspecnva !alsa ch~ar de la inceput in cazul In care rarntnem pnzomern acestei forme. Sa incercam deci sa de cifram mi _

terul Arborelui, arhetipul nostru. I

Traducatorii, proiectind ~~up~a I~ dualisrnul gindirii lor. vorbe c de Pomul Cunoasterii binelui ~I raului TOll veka _ ~"'1 ~:m~.

. Raul sadit in inj~a gradinii Ede~uJui este asadar ontologic? Face eJ p~rt~ IDt~g:anta din Creatie?

Este el u~a din ~~glDt1e divinitatii? Aceasta e intrebarea pe care ~ fi mdrepta~ltl; sa ne-o punem daca am accepta astfel de premise. Nu e oare umpul a elibcrarn inima oememtor de acest contrasens?

Sa iesim din logica noa tra rationals. Sa intram in "Logos " care nu poate revela constiintei noastre lurnea divina, decit folosind antinornia: in Durnnezeu coexists imobilitatea absoluta ~i absoluta miscare, ReaJitate esentiala exprimata de traditia chineza In simbolismul rotii al carei punct central perfect imobil, este originea oricarei miscari. Acelasi lucru il exprima si viziunea lui Iezecbiel (lezechiel, 1): cele patru Fapturi Vii ce insoteau cele patru roti ale carului divin , alergau pe toate cele patru laturi ale lor, ~i nu se intorceau deloc in mersul lor".

Imobilitate absoluta si absoluta miscare una si aceeasi realitate pe care mitul biblic 0 inrap§eaza despartind unitatea primordiala a Arborelui - Yod, radacina - In do; termeni antinomici. Acestia, departe de a se exclude sau de a face compromisuri din politete, exprima, ant unul, cit si celalalt, simultan si total, unica lor depasire,

Omul care a trecut de la 6 la 7 si-a inceput urcusul spre lumea divina depasindu-si propriile limite. EI nu se indoieste de faptul ea nu poate patrunde mi terul decit sesizind simultan In toralitatea $i in raportul lor just, cei doi termeni ai antinomiei '. In Dumnezeu coexists Fiinta §i Nefiinta. Definindu-se ca Fiiota (Exodul 3 14), Dumnezeu l$i impune implicit 0 1imita (e yorba de Kenoza divina a Parintilor greci de Tim Tum a evreilor), iar calea Cunoasterii DU poate decit sa depaseasca aceasta definitie, afirmindu-i in egala masura contrariul Nefiinta.

Fundament al cursurilor de teologie ortodoxa [inute de Monseniorul Jean de Saini-Denys la institurul Saini-Denys din Paris (1958-1959).

34

35

Din aceasta perspecti a, .bin Ie' i ceea cc -a convenit '5 fie numit "raul' Arborelui sint una asem nea celor doi poli ai unei aceleiasi realitati inexprimabile.

Vi' VeRa, In calitat a a de contrariu al binelui, al perfectiunii al tatornicirii nu are doar ensul pe care i l-am dat pina acum ci implica realitatea unui extraordinar dinamism a unei permanente deplasari spre acea ta perfectiune care, antinornic exi ta d ja.

Aceste aparente: lumina ~i i~ca-ou-Ium~a p~~fec~iune. 'i imperfectiune etc. formeaza duatitate.a marufe~taru. Cine, ~ I?norind unitatea care le ascunde, ar :fi In stare sa le ~.erceapa in afara opozitiei irnediate pe care 0 exprima, a rupturn pe care 0

-?

pro oaca. . . - ~ f. ~ .

Nirneni nu poate domina antmorma rara sa lA trait

cxperienta fie si partiala, a depasirii ei io drumul spre simbu-

rele care ii uneste poJii.

Acesti doi poLi il formeaza pe Adam, eel creat ~,pa_rte ba!.bateasca ~i parte femeiasca" (Facer a, I, 27). "Parte barbateasca . _ i~~ Zakor - este eel ce ,,'i~i aminteste" (cuvintul este acclasi in ebraica) de rezerva sa d eoergie ~~Vl Nqevah (partea f - meia ca), ,pastratoarea" care inchide in ~i~e p.uterea ~~LUI. Este de parte barbatcasca aceta care 1$1 aml~~~$te de feminismul au neimplinit si porneste pe calea c~ce~nl NU~LUI sau_ Aceasta e vocatia fundamentala a fie caru 1 Adam. ~arbat sau femeie. Adam ~i femininul sau se .in.scriu in ace:~~1 dl~le~tica in care e inscrie si Tov veRa. Fernininul, umbra fiecaruia dintre noi, contine secretul NUMELUI nostru.

Cuvintul Ra Vi, din povestirea biblica ne apare incorporat conjunctiei ,,$i" Vav, ceea ce face din el un cuvint nou, veka Vil Litera Ain V se ami cu litera Aiel M in ra portu I dialectic lntuneric-Iumina caci omul nu poate urea pre lumina Ale[ului decit mergind la ,obir~ia' fiintei sale, Ain-uL Tcnsiunea dintre ace te doua eoergii creeaza puternicul dinarni III de crestere aI Arborelui.

Sa presupunem aceasta crestere terminate: A/elM ia locul lui Ain V in sinul cuvintului yi' care devine Mil Acesta din urma este atunci format din cele trei Iitere ale cuvintului "lumina' "M AOI~ ceea ce De permite sa traducem cuvintul Vi' veRa, asa-numitul "Rau", prin "ioca-nu-Iumina '.

Rodul Pomului Cunoa~terii dualitatii COl te cunoasterea unitatii cucerite Yod-ul" NUMELUI divin M'IM·

Atunci cind Adam rnaninca rodul inainte de a fi devenit cl lnsusi rod (inainte de a trudi asupra lui M.:n, spre a.sc impre~na din drago te cu fcmininul sau),. Adam ~tI~od ~e la. m~eput ca cl este doi ("Omul $i neva ta lUI erau a~m?ol ~o~ ~.I nu .Ie ~ra rusine" - Facerea, 2 25 el intra in iluzia unltatn d~~mdlt~, iluzia cuceririi lui Yod: ,lata cii Adam este ca UNUL . n~Zl_a este totals. Crezindu- e UNUL, Adam nu mai poate a-I de ina.

Creatia nu-si mentine echilibrul de fiinta vie dccit datorita tensiunii existente intre aeeste doua realitati care, in "profunzime" sint una singura: lumina Tov :,lQ ~i inca-nu-lurnina Ra Vi, perfecuunea si imperfectiunea implinitul ~i neimplinitul, armonia si haosul etc.

E verba aici de 0 intreaga sintropic cosmica pe care fizica 0 poate con firma. Aceasta desciplina stiintifica e pe cale de a-si trai ;,7' -le cu irnensa reconversiune la care 0 obliga in ultima vreme teoria relativitatii a lui Einstein (un evreu), teorie desprc care fizicianul 0. Costa de Beauregard spune ca astazi ar putea fi numita "Teoria Absolutului a cuns ub aparente 4,

S .. Coasta" e in realitate ,partea": in ebraic~ (ala_ )1."'_ mai exact partea de .,umbra" (din radii ina te! "'). Litera V vme a mlareascn sensul de

.. inruneric". . I di 0'" e

~ Facerea, 3. 22. Traduccrca .,Iat~ ca Adam .? ajuns ea u~u m ~ 1._

contest abila, .. din noi" putind fi citit "dill cauza lUI (3 Pomullll.C:UlloaJtcrll). Aceasta observatic - si multe altele cc vor, urrna - vor fi exphcltatc mrr-un studiu dcspre Gencza care va aparca ulterior,

~ Cu ocazia unci conferinte private, in 1969.

36

37

Tzgonirea din Eden, crearea .Jiainelcr de piele" sint tot atitea masuri de protectie, nu de pedepsire. EJe sint menite a-i permite OmuJui sa uite, sa iasa din iluzia care il face steriJ pentru ca. pornind din nou pe .calea impreunarii si a fecunditatii,

sa rccucereasca Yod-ul lui l'1T.'1.

Prin urrnarc, procesul mortii se va opri deinda.ta ce indreptindu-si dorinta spre Tatal care a creat-e, o~emr~~ se va intoarce sprc Yod, iar 10 II va a~uma pe 7. At_u~C1 ~a 1$1 va ~a haina de piele in schimbul vesmintului de lumina singurul calc

ii apartine de fapt,

Ce este aceasta haina de piele" cu care Dumnezeu iJ acopera pe Adam (Facerea, 3, 21)? Cuvintul "haina de piele' -"W Ao,. nu e altceva dedi cuvintul veka,: .ne-lumina'' ale carui litere au fost permutate. Vedem asadar cit de strins sint legate una de alta ,,De-lumina", V'" veka, ~i ,,haina de piele", "W AOI; de catre aceeasi putere! Altfel spus, Omul este identificat cu "ne-lumina '.

Pronuntat lver; acelasi cuvint "W inseamna "orb". Rupt de Yod, care ii este refuzat deoarece constituie iDSU~i obiectul iluziei sale, Omul identificat cu MT.'1 este orb. EI nu-si mai cunoaste realitatea profunda. Nu mai stie sa numeasca energiile din care e tesut, nici animalele care 'il formeaza in structuriJe sale ontologice. Astfel, el e redus din nou la confuzia cu femininul sau, eu potentialul sau energetic care, in punctul de pomire, este animal.

.Pielea" sa reprezinta opacitatea sa 1a orice constiinta re-

..

ala. Cei doi l'1 ai ArbetipuJui M," lipsiti de Yod-ul care ii leaga

prin radacina, sint lasati prada ratacirii. Energiile Omului sint lasate prada ratacirii. Ele vor fi disciplinate in interiorul fiecaruia, prin legi morale ~i prin respectarea lOT stricta, asteptind sa fie iarasi guvemate de Yod.

La nivelul umanitatii, Vav' - Omul, conjunctie a polilor opusi, relatie de iubire, devine raport de forte, iar eel rnai puternic II striveste pe eel mai slab. Legile eivice, sociale intcrnationale vor gitui aceasta anarhie plna cind Yod va da din nou sens tuturor lucrurilor.

Omul, inserat existential in lumea animal a, imbracat eu pielea sa, lipsit de constiinta poluJui sau "lumina ' nu e d cit illl existent (exest: in afara fiintei) ce se indreapta spre moarte. Redeschis acestei constiinte angajat pe calea spre acest pol spre cucerirea hainei de lumina, el intra In FITNTA sa ~i se indreapta spre viata.

38

CAPITOLUL IV

DE LA POMUL VlETD LAARBORELE SEFIROT-URILOR

Cum a ajuns Pomul Vietii Lumina perfecta ce trebuie sa devina Lumina in cimpul de contemplatie al misticului evreu, sub forma Arborelui Sefirot-urilor?

lstoric vorbind, acest Arbore este uescns penuu pnma uara in Seier Yetsirah sau Cartea Formiirii care impreuna cu Seier ha-Zohar (Cartea Splendorii, citata mai sus) constituie cele mai importante doua culegeri din doctrina esoteric a a iudaismului. Arnbele s-au pastrat pina in zilele noastre. Nu Ie cunoastern autorii, dar Traditia ebraica spune eli ele contin "tainele ascunse de la inceputul tirnpurilor, taine transmise de Moise lui losua de ace ta anticilor profetilor si tuturor eelor pe care un acelasi Ian] initiatic ii leaga de la acest inceput pina in zilele noastre' '. Timp indelungat, transmiterea s-a facu: pe caJe orala, Pe vremea cind scribul Esdras redacteaza Tora, Colegiul rabinic stie cli sensu I ascuns al textelor e incredintat doar citorva initiati, conform unui mod de cunoastere transmis din gura in gura. Continutul acestei cunoasteri e adunat in

I Vezi Leo Schaya, L 'Homme et l'Ab olu. Editions La Barque du Solei I.

41

Cabala (QabbaJa), a carei radacina Qabel Inseamna a primi a contine, Qab este 0 unitate de masura a capacitatii (iar Qabbah e sacul de provizii bine cunoseut noual) Mai tirziu, cuvintul Qabbala n-a mai desemnat pe eel ce contine, ci continutul adica Traditia insa~i.

Traditie orala asadar, ale carei prime scrieri nu apar decit in secolul al Xll-lea, perioada cind numeroase aporturi straine au imbogatit - sau au deformat - datele primitive. Ce putem retine ca fiind autentic 10 aceste scrieri?

Putem fi siguri ca, asa cum se prezinta cele doua carti Seier ha-Zohar ~i Seier Yetsirah, ele sint 0 autoritate in calitatea lor de Tora orala si sint venerate la fel ca si Cartile Sfinte ale Tore; serise.

Este oare Arborele Sefirot-urilor 0 saminta? 0 om sri cind va da prirnele roade. Seriu cartea de fata. tocmai .pe~tru. ca premisele mi se par juste. Dar daca elc sint JU te mal ~tl~.\ I c.e putere redutabila are Arborcle pazit de. Spada cu do~a taisun: el da viata celui ce a devenit spada, ~l moarte celui ec nu e incadreaza in "dreptalea" sa. , Asa vorbeste Domnul: Sabia, da, sabia este ascutita ~i lustruita. Este ascutita pcntru rnacel, ~I lustruita ea a luceasca!" (Iezechiel, 21 9-10.

Caci ornenirea, si fiecare Om in parte, va trebui '5 se masoare intr-o zi cu ea. Aceasta este Judecata de apoi.

*

* *

Daca, pe de alta parte, ne situam pe un alt plan decit eel aI lstoriei, exista un demers care ne poate permite sa recunoastem autenticitatea Arborelui Sefirot-urilor, Mi-a fost dat sa traiesc aeest demers. EI lmi permite sa depun marturie despre forta, despre puterea indescriptibila a acestei experiente.

o sefira este un recipient; sefer e te .cartea' care continc

Traditia. . -' ~

Celc zece sefirot-uri ale Arborelui al carui de en II repro-

due exprima zece energii divine, zece a~p.e:tc divine,. z.c~c Arhetipuri care nu vor sa limiteze IWD~a dlvl~a ~-o m.chlda III numarul lOci a redea prin acesta din urma atit urutatea 'a absoluta cit ~i diferentierea sa intr-o diver itate infinite d

a p etc. .' ..

Fi care scfira prirncste totalitatea Luminii necreate, dar

fiecare dintre ele 0 e 'prima in modul sau propriu.

Primul a pect divin ce se of era cUlloa~t~rii esrc Ke.f~l:

Coroana sau culmca superioara a Arborelui. Dar Traditio ebraica spune c3 dincolo de Keter e mai afla Ain So/ Aor car tnseamna "Lumina infinita' , apoi Ain Sof ... cl fara de sfirsir.

infinit" si in cele din urrna Aitt: "Neanrul" sau .Punctul d

" 't , ., ...

sus". Aceste trei a pecte divine, nein crisc in Arbore, suit ex-

pre ia Celui ce nu poate fi cunoscut ni.ci n~m!t, dar c~'e S va face totusi cunoscut si Se va lasa nurnit pnn interrncdiul celor z ce scfirot-uri. Toate emana din Keter: primul dintrc lc, i se de ra~oara pma in Malkut, ultimul, care Ie prirneste inaiutc de afire orbite in Keter. Conform Traditici, acea ta desfasurar a unitatii efirotice face dupf 0 icrarhie d trei triade car e vor ~ar a in r cipientul lor comun, Malkut.

Atunci cind profetul - care nu prezice viitorul, asa cum se crede in mod curent, ci evenimente de ordin arhetipal - vede "deschizlodu-se cerurile" (Iezechiel I, 1; loan Apoealipsa, 4, 1 etc.), el nu poate face cunoscuta aceasta viziune ce fine de splendoarea splendorilor decit urmind un traseu exasperant de scheletic, eLiptic si sec 10 comparatie cu ceea ce i-a fost dat sa vada. Aeest traseu e ceea ce ramine din viziunea sa, La fel cum ramine in miinile copilului disperat bucatica de cauciuc care a fost un balon stTatucitor, usor, colorat, inatlodu-se in vazduh, Acest traseu poate fi 0 simpla figura geometries. Atunci, pornind de la ea, copilul care sintem incearca in mod dureros sa reconstituie "obiectul". EI se ridica pe cea mai malta culme a fiintei sale pentru a regasi ceea ce ii scapa in mod absolut.

Copilului ii trebuie mult pina sa inteleaga eli restuJ pe care it tine in mina este simbolul, adica promisiunea Arbetipului intrevazut, sliminta rodului care va sa fie, si ea intreaga sa viata consta in a pare urge drumul ce duce de la saminta la rod.

1 A nu c confunda Ain rat "ncant" cu Ain i'V .. obirsie" sau .. ochi".

42

4

Prima triads: Keter. Hokhmah, Binah (Coroana. fnt lepciune Inteligenta) este cea a transcendentej divine.

A doua triada: Hesed, Din, Tiferet (Indurate, Dreptate, Frumusete) ex prima planul Principiilor reatici, al lcgilor,

A treia triads: Netsah, Hod. Yesod (Putcre Maiestate, Tcmelie) este lnfaptuirea Creatiei.

Malkut Imparatia) este Creatia j'nsa~i, imancnta divina.

Ea este pe de-a-ntregul receptivitate fala de Dumnezeu. In ace t ens ea este Mama, de jos".

Ace te prime trei sefirot-uri, unite lara a ~ confunda dis= tincte rara a f despartite unul de altul sint numite Marea.Fata Divina". Urmatoarele sapte sau cele sapte efirot-uri ale cunoasterii sint numite "Mjca Fata". Ele si~t Arhetipuril~

reatiei pe care se strucrureaza cele sapte Zl.le ale Genezei.

Contin doua triade inversate in raport cu pnma, la care se adauga Malkut.

Prima energie care apare pe .Fata Mica" este Hesed, Indurarea, Harul, lluminarea viata care se da $i nu se poate da decit ID limitele formei informale exprimate de Din (Dreptate, Justete,

Lege).

Ymi este imposibil sa aprofundez in acea ta lucrare, pc planul teologiei pure tainele ascun e in spatcle En rgiilor Divine. Voi spune doar ceea ce e indispcnsabil pentru intelegerca studiului mcu, care se va intinde pe planul antropologiei. Am spus 'nsa destul pentru ca afirmatia mea a nu stirneasca mirarea cititorului.

Teologia ~i antropologia nu sint declt doua farcte in eparabile ale aceleiasi Realitati. In perspectiva enuntata mai us drcpt consecinta directs a caderii, a prezenta aceste doua stiinte ca fiind straine una de alta Inseamna a alege un de mer ce nu poate duee decit la moarte. A prezenta corect raportul dintre ele este singura cale a Vietii. Pe aceasta incerc -0 urrnez ~i pentru a 0 putea face, este necesar sa rna opre c citeva clipe, oricit de scurte ar fi elc, la planul Arbetipurilor.

He ed (lndurarea) e te reflectare a Tntelepciunii, iar Din (Legea) - a Inteligentei. Ambele se v~sa in .r!{eretJF~usetea) lnima divina centrul tuturor armoniilor divine. In Tiferet. reflectare a lui Keter, se inscrie fecunditatea. Dragostea divin.a fecunda ~i creatoare se desfasoara in Lege ~i Indura!'e, ant.1- nomic una. Ea se exprima la nivelul nostru mental decazut pnn cele doua aspecte separate ale Dumnezeului biblic .incet la minie si lute la indurare". Tiferet se desfasoara la rindul au in

elsah ~i Hod.

in Keter (Coroana) Dumnezeu ramine ascun in transcendenta Sa ~i cu toate acestea EI tree din Nefiinta in Fiinta. El este Unul rara eel de al doilea cunoseut numai de EI si continind toti multiplii rara a existe vr 0 ruptura a Unitatii.

Netsah, reflectare a lui Hakhmah si Hesed (Inte1epciunea ~i lndurarea), estc Puterea victorioa a d~ care .ie~e Hod .\Gloria) Maiestatea divina reflectare a Intehg~nte] ~1 a Leg.ll:

Ambele dau nastere lui Yesod, Temelia baza, ech1hbru~ imuabil si in acelasi timp act etem creator. Reflectare a lUI Keter si Tiferet. Yesod este In asi fecunditatea lumilor cuprinse in ultima sefira, Malkut, impariiria care primeste toate energiile divine.

Punct de legatura Intre ace te nergii si emanatiile lor co mice, Malkut e t Marcie R cipient numit .Sotia Regelui Divin" au Fecioara lui Israel" in care coboara Keier Tiferet

i Yesod. A tfel totuI pleaca de la Keter. totul e te primit in 'Malkut $1 e introarce in Keter. ~ tul este Unul In bogatia il1- finita a desfa urarii ale. Totul e diver itate induratoare ID Legea lui Unul.

Yo Hokhmah (Intelepciunea), Dumnezeu Se contempla. lntelepciunea este gindirea divina ce cunoaste non-rnanifestarea. Ea e nurnita "Tatal uprem".

Binah (Inteligenta) este oglinda divina care cunoaste Manifestarea. Ea e numita "Mama uprerna '.

44

45

Keter ~i Malkut mal sint numi]i Regele ~I, respectiv Regina.

Alte trei triade e desprind din Arborele Sefirot-urilor. Una din ele este numita "bratul drept allui Dumnezeu". Ea contine toate sefirot-urile din coloana dreapta: :Intelepciunea, Indurarea Puterea victorioasa, Este bratul Indurarii Arhetipul masculinului pe care Il completeaza Arhetipul femininului sau "brarul sting al lui Dumnezeu" brat al Legii caci el cstc coloana continind Inteligenta, Legea ~i Siava divina,

In sfirsit, cea de a treia triada sau Coloana din Mijloc contine Coroana, Frumusetea, Temelia si Ymparatia: ea e coloana echilibrului, a armoniei in care unitatea divina sc desfacc in dualitatea Creatiei.

Aceste ultime trei rriade sau coloan nu se impun oare de la sine ca fiind cele trei axe ale Tetragramei-Spadai Cele doua coloane laterale sint cele doua taisuri cei doi He. oloana din mijloc e lama, Vav. Yod minerul Spadei, se inscrie in triada

uperioara a Arborelui ~i e distinge net de eel .lalte.

Sa fie Arborele Sefirot-urilor Numele divin :"'T"''' au Tetra-

..

grama :"'T'l1"T desfasurata lntr-o gama redu a imbolic, cu zece

Energii exprimind Unitatea in acelasi timp cu infinita div rs itate a Armoniilor Divine?

Sa nu mergem mai departe. A vorbi mai mulr despre ace te Energii Divine ~i despre modul lor de re elare inseamna a 0 inchide pc fieeare dintre ele intr-un cone pt C 0 di truge imedial. Ele nu c dezvaluie perceptiei noa: trc dccit in conforrnitate cu un mod de cunoastere des pre care am orbit deja ~i tar nu poate fi trait dccit de fiecarc om In parte. Fiecarc trcbuie sa mcarga mai departe si a c la e ondus de noi calauzc.

Arborele Sefirot-urilor e continut integral in Tetragrama divina, ea insa~i continuta integral in Alepf(gravura exrrasa din Oedipus Aegyptiacus, Athanasius Kircher. Roma, 1652).

Prima calauza pc care am intilnit-o mi-a revelat urmatoarele: Tetragrama-Spada, P mul Vi Iii Pomul un ast rii bin lui si raului Arborele efirot-urilor int nul.

4

CAPITOLUL V

DE LAARBORELE SEFIROT-URILOR LA SCHEMA CORPORAL.A

Dimpotriva, a vorbi despre Energiile divine, despre Arhetipuri, din perspectiva reflectarii lor la nivelul lumii noastre sensibile, mi se pare a fi un lucru extrem de important ~i de utgent.

in constiinta Omului actual, elementele lumii sensibile, lipsite de .Arche't-ul lor, se afla fie intr-o stare de confuzie absoluta, fie de separare absoluta.

Anarhistul are dreptate sa refuze falsele .Arche" -uri. Refuzul S8U e eu ant mai indreptatit daca avem in vedere ea lumea e menita sa-~i reintegreze adevaratele .Arche't-uri ~i ca, din acel moment, va deveni eu adevarat an-arhica (visul despre ,Seara cea mare" nu e altceva decit presimtirea confuza a leru-

salimului Ceresc). Dar, asa cum s-a intlmplat in cazul Edenului, anarhistul nostru modern e prea grabit: "din nerabdare, Omul a pierdut Paradisul, din lene nu se mai intoarce acolo",

pune Kafka, vizionarul. Iar lenea De arunca lntr-o ignoranta mortala, facindu-ne sa eonstruim eu propriile noastre miini un labirint din care trebuie sa iesim. Vom studia acest mit al labirintului si vom vedea ca doar prin Cunoastere - in sensul neintelectual pe care l-am dat mai inainte acestui termen' - Omul poate gasi iesirea din labirint.

I cr. cap. 1.

49

1. Corpul Omului, imagine a "Corpului Divin"

Nu am invatat noi, din generatie ill generatie, sa dispretuim trupuJ respectiv sa-l maltratiim? Spiritualitatea no astra n-a fost ea hranita, inca din copilarie, cu un dolorism cvasi insunnontabil? Nu ni s-a prezentat ceea ce tine de carne -in masura in care acest cuvint exprima unirea corpurilor - drept pacatul pacateJor, pina la a face din "pacatul carnii" "pacatul originar"? Sa notam ca aceasta din urma expresie apare pentru prima oara sub pana aceluiasi Augustin din Hippona.

Intre trup ~i suflet - cu intreaga confuzie pe care 0 genereaza acest ultim concept - gindirea occidentale a ridicat pina 1a 0 data recenta un zid despartitor de neclintit: pe de 0 parte, straduta noroioasa a corpu1ui pacatos, de cealalta, gradina sufletu1ui.

Demascind acest tabu, psihologia, aceasta ~tiinta foarte t1nara, a stopat eroarea, dar n-a introdus in schimb adevarul. Ea insasi rarnine prizoniera propriilor sale contradictii. Or, asa cum in Absolut - pe care it simbolizeaza Numele divin

~

Yod-He- Vav-He i'I'1rI - cei doi He nu i~i pot gasi adevarara

sernnificatie decit prin apartenenta lor la Yod care ii uneste, tot asa, la nivelul Ornului, reflectare a Absolutului, soma (corpul) ~ psyche (sufletul) nu sfnt de cit in virtutea gradului lor de apartenenta la 0 a treia dimensiune a fiintei. Daca nu se intimpla asa, corpul si sufletul nu sint, ele exista; iar corpul exista atunci doar pentru a functiona cit mai bine posibil si a asigura individului eel mai mare randament in cadrul supravietuirii.

in primul din aceste cazuri, corpul este elementul unci trilogii (Spirit-Suflet-Corp), menite sa stabileasca armonia ce va perrnite tran miterea ~j manifestarea lumii de sus, a Adevarului Pur. In eel de al doilea caz corpul este singur, selav a1 existentei si, in cele din urma, strivit de ea.

La tibetani, tema labirintului ocupa un loc atit de important, incit face obiectul uneia din meditatiile fundamentale ale calugarului. Acesta din urma traseaza desenul labirintului sau, uneori, it construieste ill spatiu (mandala) ~i meditatia incepe: trebuie sa gaseasca iesirea sau, mai degraba, trebuie ca ea sa i se reveleze. Asemenea bonzului aplecat asupra desenului sau, examinam ~i noi la rindul nostru desenul Arborelui, cerindu-i sa ne reveleze ceea ce se petrece in ,;lumea noastra de jos, care egaleaza ceea ce este sus pentru a desavirsi miracolul unui Iucru unic".

Ce este mai aproape de noi ~i totodata mai enigmatic, ill aceasta .Jume de jos" decit corpul OmuJui? Ce este mai coneret si mai misterios ill acelasi timp? Mai complex ~i mai inlantuit intr-o unitate fundamental a?

De un mileniu, lumea occidentala este, cu voie sau tara voie, sclava formei de gindire scolastica'. A mostenit de la ea o viziune duala asupra Universului. Incepind cu Augustin din Hippona (secolul IV) - care a marcat profund gindirea occidentala prin maniheismul sau - binele si raul au dobindit incetul cu incetul 0 valoare absoluta. 10 acest context, Occidentul, ancorat in ideea ca "Omul este un animal rational format dintr-un suflet si dintr-un trup'", ajunge repede sa identifice raul cu trupul, binele cu sufletul.

2 Curent de gindire dualist ~i rational: el impregneaza teologia occidentala, incepind eu schisma din 1054, care desparte Oecidentul de Orientul crestin, si 0 goleste treptat de dimensiunea sa trinitara ~i de vigoarea sa pneurnatica.

) Veehi eatehism al diocezei de Paris.

Sa luarn un exemplu: In primul caz Omul practica alta yoga p ntru a realiza sinteza armonioasa a trilogiei si legarura (dupa cum 0 indica tennenul yoga) dintre aceasta trilogie si lumea de sus.

Yn al doilea caz, el face girnnastica pcntru a unge rotitele unei masini - corpul sau - care trebuie sa-l tran porte in modul eel mai eficace si economic posibil.

50

51

Nu folo esc aici un limbaj caricatural decit pentru a exprima cu tarie optiunile fundamental opuse pe care le poate face Ornul. Optiuni conform carora sau eorpul este trait - el este atunci "imagine a corpului divin" tinzind sa se identifice eu el - sau este Intretinut, identificindu-se eu banalitatea exterioara. Unii "sint corpul lor " ceilalti ,au un corp", pentru a relua frumoasa expresie folosita de profesorul K. von Diirckheim" in analiza aprofundata pe care 0 face pe aceasta tema.

Mi e pare important sa insist aici asupra fenomenului de identificare mentionat mai sus - simpla proiectare a legii ontologice a imaginii ~i a asemiiniirii.

In mitul bib lie omul, "creat dupa chipul lui Dumnezeu', intra in intimitatea divina pentru a ajunge la Asemiinarea cu Dumnezeu. Rupt de Dumnezeu omul traieste in intimitatea lumii sensibile si aceasta experienta li devine natura Hi. Intimitatea lumii interioare siesi, au lumea spirituals, nu ii este naturala decit in ascensiunea pe planul esential al fiintei sal , 'in demersul spre "Cunoa~tere" definit mai suss.

Fie ca e vorba de lumea exterioara Omului sau de lumea sa interioara identificarea fiintei sale (corp, suflet, spirit) este o realitate care nu mID trebuie demonstrate, dar pe care vreau s-o reamintesc. Ea este esentiala pentru studiul meu.

Omul 10 Cosmo implies irnediat viata relationala: senzatia p care omul 0 are, in corpul ~i in p ihicul sau, despre sine, de pre celelalte fiinte de pre evenimentc ~i lucruri apoi cornunicarea cu sine si cu ceilalti. Din aceasta relatie decurge viata gindirii, care se manife ta pe cale ernotionala sau intelectuala.

4 K.-G. von Diirckheim, Le Hara (Le ourrier du Livre Paris). cr. cap. I.

& cr. cap. I.

Nu numesc aiei , lurne interioara" lumea gindirii, oricit de

ecreta ar fi ea. Gindirea este conditionata ~i din exterior, de lucruri. In ultima instanta, lucrurile actioneaza prin toate dimensiunil lor, inclusiv prin cea care atinge inima insa~i sirnburele, spiritul. Ele intra atunci nu in relatie ci intr-un raport de eomunicare, de comuniune cu "slDlburele' fiintei ce s-a dovedit capabila sa le traiasca: aceasta e lumea interioara a Omului. Inirna cosmosului i~i gaseste in Om refleetarea, rezonanta. Viata gindirii asumata de aceasta perceptie interioara face parte din lumea interioara. Rezulta ea gindirea apartine eelor doua planuri, exterior sau interior Omului dupa cum i~i ia brana din lumile psiho-fizice imediate sau din lumea spirituala mediate.

In primul caz lumea spirituals nu ajunge la nivelul constiintei, fiinta spirituals doanne. Iar fenomenul de identificare se produce de la corp si de la psihic spre lumea exterioara care le hraneste. Stirn cu totii ca, pe plan pur fizic, exists identificare intre Om ~i locul unde traieste. Sa luam ca exemplu un european care se stabileste in China: europeanul va dobindi putin cite putin 0 morfologie chineza. Se observa de a emenca aparitia unor asemanari uimitoare intre doua fiinte care 'traiesc irnpreuna sau cbiar Intre un om si un animal domestic.

Cit de pre influenta corpului asupra sufletului psihic sau a ace tuia asupra corpului ea nu mai trebuie demonstrata din moment ce face obiectul unei noi stiinte medicale uumita "psibo ornatica". La modul general stim cu certitudine ca mai ale copilul I~i fasoneaza corpul si sufletul prin identificare directs ell parintii sal. De aici decurge rolul ant de important al parintilor care nu consta atit in a actiona cit in a fi.

in al doilea caz Iumea spirituals e traita, Omul lsi hraneste eu ea atit sufletul psihic, ce e piritualizeaza, cit ~j corpul au fizic, ce se identifica putin cite putin cu sub tanta lnsa~i a hranei sale. 0 dovada graitoare 0 constituie roadele concrete

2. Lumea interioara ~i lumea exterioara a Omului

Trebuie sa ne intelegem bine a upra ace tor concepte .Jume int rioara si , lume exterioara" di tincre ucul de celalalt dar nu despartite. Am formulat mai inainte" douf ipotezc d baza pentru lucrarea mea: una Ornul in Cosmo . cealalta, Co rno ul in Om.

52

53

ale cxperientei mi tice: misricul crestin occidental, conte~plindu-l pe Hristos suferind ~i murind p~ cru_ce, cunoaste m camea sa stigmatele. El poarta pe propriul sau corp semnul ranilor pe care le contempla in persoana lui I:£ristos: A~a s:a intimplat cu Francise din Assisi, cu Te:e~ din .Avl.la, iar 1~ zilele noastre cu Therese Neumann cu Panntele PIO ~I eu multi

altii. _.

Numeroase lucrari au analizat acest fenomen strain eel or-

lalte traditii si necunoseut traditiei cre~tin~ pastr~te in. Orient:

Obiecrul contemplatiei misticilor orientali este imagmea lUJ Hristos in slava a lui Hristos care a inviat invingind moartea si l-a imbracat p~ OmuL cosmic in corpul Sau de Lw~. D~pt urmare, se intilnesc frecvent in acest alt context al lumii crestme fenornene de transfigurare.

Motoliov, discipolul lui Serafin din Sarov', poveste~!e cum invatatorul sau l-a invaluit in lumina .care ~ra corpul sa~.

Pe acest plan, materia redevine energie; dar potential ea este deja energie ~i iradiaza ceea ce 0 hraneste. Dupa gradul de apartenenta a Ornului la fiinta s~ divina, ~orpul sau. ~diaza la grade diferite Lumea de sus. Om aceasta perspectiva, corpul uman pare sa fie cu adevarat ceea ce ne este dat la modul cel mai coneret pentru a ret1ecta lumea divina. Nu este oare aceasta adevarata sa motivatie?

Redutabila intrebare!

drum al Adevarului. Strada a fost inundate de lumina. Trebuie totusi sa precizez ca aceasta "viziune" mi-a fost confirmata mai tirziu de traditia cabalistica, dupa care .Adam, Ornul de jos" (in opozitie cu .Elohim, Omul de sus") apartine, prin morfologia sa corporals, structurii fundamentale a Lumilor al carei Arhetip este Arborele Sefirot-urilor,

Nurnai ca, in rnomentul in care 0 fonnulam, aceasta realitate nu imi venea de la 0 informatie oarecare, ci de la 0 experienta personals,

tn acel moment 0 alta certitudine mi s-a impus, cu tot atita forta: aceea de a putea verifica autenticitatea ArboreJui prin adecvarea sa la corpuJ uman. AJtfel spus, daca trupul omului nu era Arborele Sefirot-urilor, acesta din urma nu era nimic.

Astazi sint sigura ea Arborele este schema constructiei Lumii ~i ca, dupa modelul sau, corpul uman este schema constructiei devenirii noastre. Corpul este in acelasi timp instrumentul nostru, laboratorul nostru si lucrarea noastra intru atingerea staturii noastre adevarate care e~te divina.

3. Structura corpului dupa desenuJ Arborelui Sefirot-urilor

Dad ipoteza mea e corecta, cO'}Jul uman. tre~uie sa co: respunda ,Corpului divin '. C?n tr~cpa a trebui . sa:e upuo.a schemei ontologice a structurilor divine; ea trebuie sa se potn~ veasca cu de enul Tetragramei-Spada, cu desenul Arborelw

efirot-urilor, Cc-i drept, trebuie sa marturisesc ca nu prin acest proce de gindire am ajuns la con luzia de mai . us. onclu~ia mi -a irnpu de la inc dintr-o data: lntr-o Zl. con~cmplind Arbor Ie Seflrot-urilor am azut U1 el orpul Omului.

D senul era mental (lucrurilc -au petr cut lntr-o dupaamiaza, in plina trada); viziunea a fost atit d violen~a, In cit am avut bru certitudinea de a ma ana pe 0 cale regala, pe un

..

Dupa asemanarea .formei lui l"'TTt"T u8 contemplate de Moise,

schema corporals ne apare ca fund construita, in esenta, din trei axe verticale: coloana vertebral a - stilp central sau coloana din rnijloc - corespunde carmi Keter-Malkut care uneste Coroana cu tmparapa, capul cu picioarele. Cele doua parti ale corpului, sau stilpii laterali, eorespurid stilpului Legii la stinga, celui al tndurarii la dreapta".

Pe aceste structuri verticale se sprijina trei triunghiuri: triungbiul superior corespunde capului primul triunghi rastumat

1 Entretiens de Motoliov et Seraphin de Sarov (Edition Orthodoxe:).

• Numeri, 12, 8.

9 A se vedea intoarcerea de la dreapta la stinga rata de Arhetipul Divin, in cap. VI.

54

55

corespunde complexului cardiopulmonar, al doilea triun~hi. rastumat plexului urogenital (partea inferioara a pintecelui ~l pubisul). Aceste ultirne doua triunghiuri a~a~ ca do~a ca~ete ~rastumate si putem stabili 0 corespondenta intre parul din ~lrful triunghiului superior ~i sistemul pi los dezvoltat la om ~~ m~elul cavitatii epigastrice si al pubisuJui. Mai ramln de s!a~)ht ~I alte analogii. Le voi avea ln vedere pe parcursul lucraru mele.

Sa reluam aceste clemente diferite:

in Schema Divina cele doua coloane laterale reprezinta, asa cum am vazut, desfasurarea dualitatii nascute din unitatea principiala. Divinul Y~i manifesta Unitatea limitindu-se. la doua aspecte contradictorii, antinomice. Omul nu poate ajungc La Divin decit depasind contradictia. Asa ne apare Dumnezeu: principiu al imuabilitatii, imobilitate a~soluta. si in ~c~I~~i tim~ sursa a oriclirei rniscari, Omul po ate trai expenenta divina numai daca .. percepe laolalta, in raportul lor exact aceste dOM a~pecte antinomice"", traind astfel unitatea care le transgreseaza.

La nivelul creatuJui, principiul "ImobiLitate" se manifes~ ea structura, forma: Lege si Justete a locului $i a formei fiecarui element al lumii sensibile. Acesta e receptacu1ul riguros V". Femininul e 'in esenta forma, receptivitate, forta latenta. La acelasi nivel, principiul divin, "Mi~care", exprimat in raza fecundanta a Harului - lndurare reprezinta dinamisrnul ce penetreaza forma de unde va lua energia necesara structurarii unor noi cimpuri de lumina ~~. Acesta e dinamismul fecund ant al masculinului.

in Schema Divina, stilpul central sau coloana din Mijloc este Raportul Just care uneste polii antinomiei. EI este cal~a de la Unu la Multiplu. La nivelul creatului, el este calea multiplu-

lui spre Unu. . . .

Acesta e modul de constituire a structunlor verticale ale

corpului umaa, al carer echilibru e ~ent~nut !n ax~ coJoanei verticale de tensiunea care cuprinde eel doi poll OPU$I, complementari si antinomiei ai partilor ale dreapta si stlnga.

Sa ne aplecarn acum asupra structurilor orizontale. in Schema Divina triunghiul superior reveleaza tnsa$i esenta Divinitatii, Transcendenta Sa, Principiul Sau in Keter (Coroana) Hokhmah (Intelepciunea) si Binah (Inteligenta).

10. mod asemanator, pe plan corporal capul se identified principiului celor mai nobile facultati umane. EI simbolizeaza Divinul din Om. El este deci un receptacul al Divinului. Este imaginea acestuia si are puterea sa. Capul detine forma unui ou: el e matricea fiintei zeificate care trebuie sa se nasca la viata divina totals prin intoarcerea la Unu prin l'£Jd-uJ Tetragrarnei-Spada (cifra 10 pe scara ascendenta de la 6 la 10).

Iconografia hindusa reveleaza acest aspect in simbolismul florii de lotus ce se deschide in virful craniuJui. in alte traditii, acelasi simbolism este exprimat de eoamelc inradacinate in acelasi virf si ridicindu-se in forma de serniluna. Acest simbolism nu ii e strain nici iconografiei crestine, care il reprezinta, la rindul ei, prin imagini ale lui Hristos in slava lncornorat. Dar, la acest nivel, coamele devin cununli.

Astfel se contureaza nasterea "de us'. Dar tot pe aceasta cale (CornuJ abundentei) Lumea Divina coboara in Om. in toate etapele exista 0 intilnire a Lumii de sus Cll lumea de jos, a lui "Mi" cu "Ma' .

10 Monseniorul Jean de Saint-Denys, Curs de teo logic [inut in 1969.

Primul triunghi rasrurnat fatli detriunghiul superior corespunde pe plan divin, triadei Hesed-Din-Tiferet (lndurarcDreptate-Frumusete). Aceasta cuprinde misrerul legilor legi ontologice si eliberatoare. Pe plan corporal acest prim triunghi rastumat reflectare a capului corespunde cornplexului cardiopulmonar. El este sediul fiintei spirituale si matricea fiintci divine. Omul spiritualizat e singurul care poate realiza cunoasterea legilor ontologice.

Intre aceste doua triunghiuri se inalta gitu!. Atunci cind Dumnezeul din Biblie se minic Irnpotriva • poporului sau Cll grumazul teapan", el denunta in acest fel intreruperea comunicarii intre piept si cap. Tiferet (Frumusetea, inima) nu mai poate reflecta virful triunghiului: Keter (Coroana). lnima nu e te iubire divina creatoare. Goals ca I$i extrage hrana din eel de al doilea triunghi ra turnat; este afectivitate sentimentala

56

57

lnteligenta inlelepciunea

Fiinta divina, matrice

Nasterea cea de pe urmii lntoarcerea la UNU

prada pasiunilor si dualitatii ce 0 sfisie. Atita limp cit inima se hraneste din triunghiul superior, care este in esenta depasirea dualitatii, ea e smpina pe afectul sau. Atunci cind se hraneste din afectul sau, devine selava acestuia. Aceeasi situatie se reflecta la nivelul Tetragramei-Spada, in ruptura dintre Yod, Divinul, ~i Vav. Omul. Fara cap, incapabil sa devina Dumnezeu Omul aflat in atare situatie i~i creeaza un cap fals din toate valorile pe care le zeifica, dar care. sint iluzorii. Va trebui sa se lepede de eapetele false, sa se purifiee de valorile foarte relati ve, respectiv eronate, reprezentate de inteligentele ~i intelepciunile unor astfel de ,,ma~ti". Voi studia aceasta run urma problema referitor la simbolismul decapitarii (la Joan Botezatorul ~i La Sfintul Denys in special) simbolism ce apare adesea in vise.

SCHEMA CORPORALA

Nasterea Fiintei di ine

Tiferet Inima

Eiinta spirituals, rnatrice

I

Nasterea fiintei spirituale

Dimpotriva, arunci cind ,Dumnezeu iese in fruntea poporului sau care merge in pustie ... ' (Psalmi, 68, 8), poporul lui Israel reprezinta intr-adevar omenirea in drum spre zeificarea sa.

Clnd Moise coboara pentru intiia oara de pe muntele unde a primit primele Table de legi el regaseste un popor "eu grumazul teapan", care si-a inlccuit eapul eel adevarat cu capul vitelului de aur (Exodul, 32). Atunci Moise sparge Tablele.

Yesod Temelia

Fiinta p ihica, matricc

Simbolisrnul este elar: Moise regaseste un popor care a involuat ajungind in eel de al doilea triunghi inferior si, drept unnare, a devenit incapabil sa cunoasca si sa traiasca legile ontologiee. Ele vor fi inlocuite, la 0 octava inferioara, eu legile care cirmuiesc si astazi poporul evreu, simbol a1 omenirii prizoniere a pacatului sau.

Le cunoastem: sint nu numai legile morale, ci si codificarea detaliata a eclor rnai mici amanunte ale vietii uzuale, totul irnbolizind ace te legi ontologice semnificindu-le. Iar atun i cind mai tirziu Hristos i~i va chema poporul sa treaca d la

mnificant la semnifieat, de la lege La Arhctip J rael nu va fi gata, niei de data aceasta, a-l urmeze. Sa DU ne lasam arnagiti: multi dintre cei ce-si zic crestini slnt sclavii legii in forma ei moralizatoare ~i linistitoare. Crestinisrnul nu e 0 morala ei 0 eliberare redutabila pe calee accesului la constiinta legilor ontologice.

Nasterea fiintei

Malkut imparlilia

58

59

AI doilea triunghi rastumat complexul urogenital, r - flectare mult mai indepartata a rriunghiului uperior e sediul fiintei psihice ~i matricea fiintei spirituale. EI cste noaptca ignorantei, Daca se hrancste din eea ce e Sus, din Lumea Di ina reflectata in primul triunghi, el va de avlT~i fiinta pirituala pe care 0 poarta in gestatie. Daca nu e hranc te decit din ceea ce e jos din placerile enzorial-afective il va lasa p "ornul cu grumazul teapan' sa rlitaceasca in tenebrele psihosomatice. EJ nu va cunoaste atunci alta icsire decit moartea. Matricea nu va da rod va fi un fel de avort spiritual.

Sa notam de a emenea cli atunci cind se afiii in pintecelc matern, copilul e invaluit in noaptea apelor matriciale. Se va naste in lurnea fizica (Malkut, Imparatia) prin de chizatura colului uterin, Acesta din urrua nu e alte va decit omologul, in partca de jos, al colului cranian ee se dcschide ,ca floarea de lotus" in partea de us pentru a da nastere fiintei zeificate ce se intoarce la UNU.

au timpul ~rno la nivelul plexului DO tru olar. in jur c numa~ vesel!: so :~te ~rimavara: inirna ne e. te cuprin a de bucune: Afa~a ploua, e fng: ne imtim rau fizic si psihic. sintcrn prost dispusi. Cind bucuria ne inabu~a au, uti rinta nc lIgru~a, stornacul ni se ~ontracta pina la tarea de vorni sau pina I~ cn~ de ficat .. une~n. Daca an samblul plexului solar ne e tc ra colit de ernotn, oncare ar fi ele, ritmul cardiac sta rnarturic despre aeest lucru.

Pe acest drum al evolutiei drum de intoarcerc, obscrvarn

trei etape ale carer vibratii annonice regasesc pe planul

cosmologic:

1) Lui Malkut, lmparatia (aici picioarele, pJanul corporal concr t, "simtirea' fizica) Ii core punde pamintul.

2 Lui Yesod, Temelia (aici organnl sexului. planul p ihic) li corespunde Luna astru nocturn al carui corn e te reflectarca in partea de jo a coamelor simbolicc ale fiintei zeificate aflat sus (e curio a notam ca acelasi simbolism al coarnelor e te folosit spontan de omenirea inconstienta sprc a semnifica atributele sotului incomorat).

3) Lui Tiferet, lnima-Frumusetea (aici, plexul solar. planul piritual) Ii corespunde soarelc.

, Cu alte cuvinte ornul traicste , de-a-ndoasel a '. Ncmaifjj~d. hranit .de us, ~I~xul s~u. sol,ar este clavul informatiil r prurute_ de JOS. ~edlcma psihiatrica si cea p iho ornatica e bazea~~ p~ ~ceasta slar.e de fapt. Ele nu lncearca a "raSlOam a~~1 ,~I sa~ dea valorilor de JO acea forta de ab olut capabila

a inlocuiasca Ab olutul de sus. E cazul Scolii freudiene care proce~eaza c.orect a~unci ci_nd elibereaza Omul de constringerilc moralJ~m~IUI lc~at to Occident de lum a sexualitatii dar proced,eaza discutabil atunci cind fac din sexualitare modeluJ celor mal inalte motivatii umane.

Sistemul nostru solar, construit (asemenea tuturor celorlalte) dupa chipul ~i asemanarea Arhetipului universal i~i are cu siguranta triunghiul sau uperior de unde ii vine cnergia ... energie transrnisa lui Yesod ~i Malkut, lunii ~i parnintului. Or daca ne observarn .corpul traind, ne dam seama ca DU fiinta spirituala (soarele nostru) ne hraneste fiinta psihofizica, deoarecc

enzatiile (Pamintul) si emotiile (Luna) Int cele care aduc ploaia

Cea mai buna rnedicina ar consta conform chemei noa _ tre in a readu~e ~acientul pe drumul unui .mers pe fata", Dar o astfel de atttudL_D~ ,~r presup.une. ?in partea acestei ~tiinle recun.oa~te~ea realitatii planului spiritual al Ornului, a fiintei esc~tlale ?In el, a vocatiei sale divine. Nu Incape indoiale ~a. daca medicul ~r. adopta aceasta perspectiva, ar redeveni preotul care a fost.odmloru:a, preot in ensul de profe or de morala, ~i nu .d.e arbitru al er sau de concurent complexat al liderului POhtIC, asa cum se Intimpla astazi in Occident.

• ~. ~rin?"-o • adev,iirata .rastumar a aburului", realizara mai inti: m ~me msusi aces.t profesor j-ar putea face pe ceilalti a oprea~c~ pr~cesul de involutie plasindu-i apoi pe drurnul ev~lufJel. Once alta med,icina lasa Omul in impa ... au pe un palier nec~sar pentru un tunp dar care, oricum, pretinde intr-o zi un alt palier.

*

* *

60

Din perspectiva dezvoltarii Omului in timp, de la nastere pma la rnoarte prirnul etaj e eel al copilariei; al doilea, eel al virstei adulte: a1 treilea capul e determinat de noile cirnpuri de constiinta ce se deschid in cursu I diferitelor virste. El e ortit sa se schimbe plna la a de cui Yod-ul din Tetragrarna- pada si a fi Incoronat.

. e pre ~p~~ ca ~~~i au ajun deja la ace t etaj. Totusi

ei n~ tnt pann~~ d~l.t in ?1as.~ in care int realmcnte prel~glrca ce~or doi stilpi verticali ai schemei masculinu1 ~i femininul, .duahtate pe calea de intoarcere spre UNUL din care e trag din punct de vedere onto logic.

Intre tat~ si mama, a~e t 2 care il reflects pe I, copilul c~e~~e armo~1O . lntre legile. morale Decesare fiintei tinere al carui ~eca~lsm mental functioneaza prin alegerea intre ceea ce face ?me ~I ceea ce ~ace~ ~au:. v~itorul adult se indreapta spre propnile ~le tructuri. P~nntu ~I morals precum ~i orice alta valoa~c aviad roluJ de parinte au de morals la diferite ni eluri - notiunea de au~oritate In_a pec~elc ale civice si religioase, de exemplu - apar lD schema ca ruste cirje pe care copilul Ie va arunc_a. foarte . repede, cu exceptia cazului ca ele ii vor ervi definitiv de picioare ~i drept urmare, nu va deveni niciodata adult.

a continuam tudiul chernei corporale. Vom putea desprindc inca un aspect.

De la Malkut la cararea ce uneste pe Hod de Netsah, resp ctiv de la picioar pina la nivelul soldurilor ~i at salelor, se defineste un prim etaj. De la aceasta carare orizontala plna la cea care mai su e paralela cu ea unind pe Din cu Rased (umerii In patrulaterul c formeaza trunchiul corpului, e defineste un al doilea etaj. in sfirsit, triunghiul uperior, capul formeaza al treilea etaj.

int valori adevarate, la acest etaj numai valorile (reprezentate pe chema prin linii punctate ce prelunge c ~i reflects valoril ontologicc S ntiale, ab olute reprezentate de structurile vertical ale clui de al doilea etaj. Pe acest a din urma copilul nu e in a in stare a Ie desc pere, cu atit mai putin sa Ie traiasca; ele nu pot fi traite decit prin ituarca Omului la eel de al doilea elaj, adica la acea dim nsiune pe care 0 numesc A FI.

In ge~e.~al, co~ilul lnc~pe a-~i "conteste cirjele spre virst~ puberta~1 ¥ (I.a nivelul ~UI resod, unde era deja legat direct p~ doua c~rarl d~e Hod ~1 Net ah, bazele viitoarelor ale srructu.~l ontologice). In acel moment parintii trebuie a fic acolo ~tl.lDd a ramina in umbra pentru a nu ingreuna sau a nu bloca rmscarea pe ace te doua carari.

_ Par!nJi~ care ~u stiu ~, _dea .drum~1 ' vor ramine toata viata I~tr-O ra~clIe ~ ih? ~ma~lca. EI nU-~1 vor gasi hrana decit la n1velul. ~JUnghlUlUI inferior, Cu putine cxceptii, adol scentii cre: cup 1I1~-un ~s~fel .. de :.I~at. l?t incapabili a ajunga la e~aJul al doJlea: Parintii lor II inchid In labirintul pe care inguri ~I l-au con truit, tot asa cum Dcdal 11 tine prizonier in labirint pe fiul sau lear".

. ~utoritatea parinti! r nu e singura cauza a impotmotini

t.lI1e_nl~r la acest ~i~el inf~rior. Toate formel de hiperprotectie cc lD¥ta.~e c apareiajul cirjclor int tot atitea bariere in calea formarii coloanei vertebra Ie, ingurul sprijin pentru m in trecerea a pre etajul superior.

La ni elul primului etaj, pe care l-am nurnit etajul lui A AVEA, copilu1 dobindeste cunoasterea lumii imediate ~i concrete ee-l inconjoara, 0 percepe prin simturile ale; apoi, prin dezvoltarea intelectului sau, care Ii prelungeste imturile, 0 studiaza in profunzime, inventariindu-i astfel elementele in timp si spatiu. Desprinde legile ce unesc intre ele valorile descoperite incetul Cll incerul. t~i dobindeste statura corporala care, catre virsta de douazeci si unu de ani, va [j tabilizata, i~i dobindeste treptat echilibrul p ihic. Vine pubertatea ce invadeaza - uneori chiar agre eaza - copilul eu cortegiu1 ei de forte. 10 Iata unui astfel de a alt, COD truirea armonioasa a tinerei fiinte nu mai poate fi continuata, iar 0 coloana vertebrata elida - atit fiziologic, cit si psihic - nu-i va mai putea fi construita decit daca va fi incadrata de valori adevarate i igure.

II Cf cap. X.

62

3

Dar sa nu ne lasam amagiti: prin toate mijloacele de securitate artificiale pe care Ie of era, civilizatia no astra creeaz~ 0 lume de infirmi. Omul suprasecurizat ramine minor. E un mfirm care traieste cu teama ca nu cumva sa piarda una din cirje. Se cramponeaza de ele, dindu-le valoare si putere de coloan.a vertebrala. Acest tip de om, frecvent din pacate - doar 0 minoritate trece la etajul superior - adopts in general, pentru a-si compensa starea de dependenta, 0 atitudine aparenl. dura, supusa ea ins~i unei etici ale carei criterii sint conventionale prin definitie.

EI prezinta la nivelul capului masca lui "A pAREA", pe locul cimpului matricial unde se elaboreaza noile inteligente si noile intelepciuni ale fiintei in devenire. Aceste ma~ti slnt fabricate:

- fie din diferitele functii cu care Omul infantil se identifica (functia parentela, profesionala, politics, ecleziastica etc.); - fie din atitudinile compensatorii pentru carente, suferinte dificulrati psihologice;

- fie intr-un mod mai subtil, din ideologiile de care se cramponeaza ~i cu care se confunda, din rolurile pe care le joaca pentru a se simti cu constiinta curata.

Dar, sub nici una din aceste forme, Omul nu i~i schimba nivelul. EI ramine in banalizare. Constiinta in sensul de ~~ (lumina) nu se mai naste iar Omul rarnine coplesit de y.,.

AJ doilea etaj la care schema corporal a it invila pe Om sa urce este format de patrulateruJ Hod-Netsah-Din-Hesed. L-am nurnit etajuJ lui A Fl. De ce?

Vom vedea ca, la nivelul lui, fiecare om i~i savirseste adevarata nastere, i~i elaboreaza viata esentiala si, incepind de Ja Tiferet, reflectare a lui Keter; intra in experienta ontologiei

sale.

ace te exemple concr t , nurnarul patru introduce ideea de I c inchis secret acoperit, ill care eel ce ramine un limp traieste 0 mcercare.

Toate traditiile m ntioncaza notiunea de incercare in legatura cu numarul 4: punerea in carantina corespunde unei lcgi ontologice. La egipteni, ca si in lurnea iudeo-crestina, celc patruzeci de zilc de dupa moarte pregate c un prag dificil de trecut.

Traditia sacra a Egiptului antic spune ca, la patruzeci de zile dupa dece ul sau Faraonul trebuia sa se masoare cu un taur inainte de a intra in lacasul zeilor. Regii Frantei nu erau niciodata lngropati decit dupa ce treceau patruzeci de zile de la moartea lor.

in textele noastre sacre, poporuJ iudeu urnbla patruzeci de ani prin desert dupa iesirea din Egipt, Hri tos posteste patruzeci de zilc in desert, dupa botezul sau. ~i tot patruzeci de zile il pregatesc pe ere tin pentru sarbatoarea Pastelui, al carei sens etirnologic este .trecere". in aceleasi taine crestine, Inaltarea marcheaza cea de a patruzecea zi dupa Paste. In pintecele matern, copilul se dczvolta limp de sapte ori patruzeci de zile. Toate exemplele pe aceasta tema, pe care Ie-am putea multiplica luindu-Ie din diferite traditii, ilustreaza aceeasi notiune de sedereoprire intr-un loc de incercare, precedind 0 trecere traita ca 0 sarbatoare.

In ace t context, patrulateruJ apare ca 0 matrice, in afara de cazul cind de ine morrnint pentru cei cc nu cunosc adevaratele I gi sau pur $i simplu pentru cei ce nu mai au nici 0 speranta.

La primul etaj, Omul exista. La al doilea, el este. Prin insa~i forma sa (patrulater) acest al doilea etaj se define~tc. ca un timp de oprire, un timp de incercare. Numarul patru e sunbolul stabilizarii: patru picioare confers echilibru oricarui corp solid, patru pereti formeaza scheletul oricarei case. Dincolo de

Leg a care cirmuieste incercarea e te in crisa in cuvintul ebraic corcspunzator numarului 4. Ace t cuvint cste Dalet si Insearnna .poarta". Sa ne oprim putin asupra lui. Notiunea de poarta e impune deja In nurnarul care sirnbolizeaza incercarea matri ea loeul inchi d undc, dupa toate aparentele nu se poate iesi niciodata: fiecare matric e 0 poarta, Orice incercare pre upune un firsit care e 0 depasire. Cuvintul ebraic Dalet se de compune astfeI: n", 4-30-400. Poarta este construita ca 0 deschidere incadrata de doi de 4, un fel de tilpi ce it lasa sa

64

65

treaca pe 30, simbol al rmscaru, al vierii. A tfel, cifra 4 ne apare cu semnificatia sa profunda i antinomica de oprire ~i de trecere.

o alta realitate, d care limba ebraica n va ajuta a d cnun constienti, e te marea asemanare dintre ell intele PoartaDalet n5, si Cunoasterc-Dccz n);, difer ntiate printr-o ingura litera AiD Y litera medians. in uvintuJ "cunoa$tere", litera Ain imbolizcaza .,sursa' din care Omul trebui sa se i.n pire ~i .ochiul' nou pe care trebuie sa-l dobindea ca in timp c inainteaza pe drumul cununiei. in cuvintul .poarta' litera Lamed 5. irnbolizeaza "calauza' pc ace t drum.

,Cel ce unoa tc" trece prin .. poarta" intr cele doua litere Dalet , ~j Tav n a carer unire constituie cuvintul n, care . mnifica leg a. Daca trece prin poarta rara a tine seama de 1 ge, tara a i e conforma este nimicit de complexul energetic nou la car poarta arc acce ; est omont fulgerator de focul r alitarji pe care 0 Intilneste i pe care tructurile sale n-o pot

uporta.

Din nefericire exi ta doua tendinte opuse care it fac pe omul obisnuit sa adopte atitudini gresite. In prima tendinta se inscrie categoria resernnatilor a condarnnatilor la moarte care nu vad in cifra 4 decit aspectul sau de ,oprire . Aceasta oprire e asimilata eu inchisoarea, cu moartea. Materia devine 'in acest caz un adevarat rnormint ingropind 0 data cu nefericitul intregul sau potential de creativitate de lumina, de bucurie.

Din a doua categorie fae parte cei ce au in edere, dimpotriva numai aspeetuJ "trecere . Acestia refuza sa confere realitate prezentei stabilizatoare a eelor doi stilpi neluind in considerare decit miscarea ce ii va "purta dincolo" si Ie va deschide orizonturi eliberatoare. Ma gindesc aici la 0 tendinta raspinditii printre adeptii unui hinduism prost integrat: aceea de a nu considera lumea formals, vizibila si concreta - care reprezinta desigur incercarea esentiala - decit sub aparcnta ei de maya (iluzie).

Numarul 4, re peeti patrulateruJ care constituie eel de al doilea etaj, nu e trait In mod adecvat decit de cei ce percep coreet ambii poli ai incercarii si raportul exi tent lntre ei: pe de o parte, structurile: strueturiJe fiziee ale lumii noastre, structurile psihosomatice ale Omului in haina de piele ~i structurile ontologice ale fiintei sale profunde; pe de alta parte dinarnismul vietii care irnpune irnplinirea de la saminta pilla la rod.

Omul nu poate tr ce asadar de Poarta decit pentru a intra til Cunoasrerea care, si de acea ta data, este nu cunoastere intelcctuala ci experienta traita.

A paras, primul etaj al Existentei pentru a intra in Fiin~a, a tr ee prin Poarta ingusta pe care traditiile 0 nume c .Poarta amcnilor" inseamna a padisi ignoranta pentru a trai.

Cine poate trece prin aceasta poarta?

o aflam dintr-o poveste pe care 0 cunoastern cu totii, cea a Frumoasei din piidurea adormitii:

Omul e ana cuprin lntre pamint ~ i cer ea intre eei doi poli ai unui magnet. Daca dii drumuJ unuia din poli, curcntul inceteaza sa mai treaca. Atunci Omul fie ca . e olatilizeaza intr-un fals spirituali m fie ca e innamolest in materie, dar nu e implineste.

o trezire a con tiintei apare asadar ca fiind necesara in momenrul intrarii in patruJatcr, la etajul FUmEl, unde se produce adevarata lntrupare pregatita de trecerea prin etajul infenor.

De 0 uta de ani 0 printesa doanne neintrerupt in mijlocul unui ca tel ascun el lnsusi in mijlocuJ unci paduri care e face tot mai deasa din zi in zi din an in an devenind de netrecut $i cufundind viata in somn. irnpreuna cu printesa dorm ciinele, servitorii castelul intreg gradina ... Dupa 0 uta de ani fiul unui rege vccin afla de existenta frumoa ei adormite. Inima i e inflacareaza de dragul ei. Se botiira$te a mearga ~i -0 trczca ca.

Purem Ie ne banui aventurile prin care trece tinarul print trabatind hati ul padurii spre a ajunge In inima ei. Dupa rnulta reme, acop rit cu mii dc rani printul infliidirat de iubire depune p buzele ponte ei sarutul e 0 tr zeste. Irnpreuna cu ea - detaliu de maxima importanta - e trez ste clinele. e trezesc ervitorii, casa gradina. Tot acel mic univer de. chide ochii.

e . -a intirnplat?

66 .

67

Frumoasa adormita este Tiferet, Frumus erea, soarele fiintei care nu poate straluci inainte ca Omul sa urce pina la el. lar Omul nu poate ajunge acolo inainte de a se despuia de pad urea psihica, constienta sau inconstienta, care 11 napadeste treptat si 11 sufoca. Nu poate Intreprinde aceasta aventura decit dupa ce a devenitconstient de prezenta Printesei Fiinta sa esentiala, spirituala, refiectare a divinului, promisiuue a divinului, saminta ascunsa, adormita.

Fat-Frumos care afla de prezenta Frumoasei nu e altul decit constiinta informa ui, capabila sa calauzeasca Omul stapinit de singura dorintf justa pe drumul acestei aventuri. lar Omul nu poate trai aventura decit sub impulsul dragostei, intr-o dimensiune a dragostei a carei acceptiune nu poate fi redata din pacate prin acest cuvint extrem de contestat in zilele noastre. Doar dragostea adevarata ii permite Printului sa treaca prin incercarile padurii. Atunci eind sarutul e. te dat, se produce trezirea Fiintei.

Sa notam eli este vorba in acelasi timp de trezirea intregului cosmos. Servitorii, ciinele, gradina sint Regnurile ce asteapta trezirea Umanitatii pentru a straluci cu "adevarata lor culoare". Cei care au facut aceasta experienta pot depune marturie: cotidianul, gestul cotidian, trait pica atunci in monotonia repetitiei, dobindeste la acest etaj un relief vesnic nou: "lata, Eu fae toate luerurile noi" (Apocalipsa, 21, 5).

Nu voi mai continua acum studierea acestui etaj; 0 voi relua mai detaliat pe masura ce voi inainta in prezenta lucrare. Preeizez doar ca, dupa ee a traversat triunghiul inferior dupa ce a ureat cele zece trepte corespunzatoarc celor zecc vertebre (cinci sacrale, cinei lombare), pe care Ie ilustreaza ant de bine - dupa cum vorn vedea - eele zeee urgii abatute asupra Egiptului (Iesirea, cap. 7, 8, 9, 10 11), Omul bate la aceasta Poarta ingusta uumita .Poarta Oamcnilor".

o data trecut de poarta el urea cele douasprezece trepte ale celor douasprezece vertebre dorsale. Aceasta trecere in patrulater - singura intrupare adevarara - se efectueaza in toate traditiile sub semnuJ douasprezecirnii: de la cele douasprezece

Arborele Sefirotic (gravura extrasa din Oedipus Aegyptiacus, Athanasius Kircher, Roma 1652).

68

69

luni ale anului cele douasprezece munci ale lui Hercule pin a la sosirea ill lerusalimul Ceresc cu cele douaspr zece porti ale sale, prefigurate de cele douasprezece triburi ale lui I rae) i dupa ele de cei doisprezece apostoli din traditia crestina.

10 ascensiunea sa de-a Iungul eelor douasprezece ertebre, Omul j~i lucreaza, tropeste ~i cultiva paminturile interioare pentru ca fiecare dintre ele sa dea treptat totalitatea roadelor sale. Atunci cind toate roadele sint culese si secerisul terminat, Omul bate la poarta superioara a patrulaterului, numita ,,Poarta zeilor",

E inrimpinat de sapte vertebre cervicale. Este saptele apocaliptic. Ne amintim" de importanta numarului 7: el simbolizeaza 0 totalitate, deci 0 moarte, 0 disparitie necesara noii nasteri care va fi traitii in 8. Apocalipsa lui loan incepe cu cri orile catre cele sapte Biserici ~i continua prin Cartea ou sapte peceti, dintre care cea de a saptea reprezinta sapte ingeri cu sapte trimbite. Dupa ee a sunat eea de a saptea trimbita, apare 0 femeie in durerile faeerii.

Ne aflam aici in fata ultimei ~i celei mai misterioase nasteri.

Intre constiiuta si supraconstiinja se afla ceea ce traditia ebraica numeste .Rastumarea LuminiJor c. Este yorba de 0 rasturnare misterioasa conform careia Omul care a fost pina atunci oglinda lui Durnnezeu, traverseaza oglinda. Bratul sau drept devine brarul sting al lui Dumnezeu, bratul sau sling - bratul drept al lui Dumnezeu. Omul ce intra in divin este .,intors" ~i interiorul devine exterior. .Acurn vedem ca Intr-o oglinda, in chip intunecos; dar atunei, vorn vedea fa~a in fata" (Pavel I

. . ,

Corinteni 13 12).

Aceeasi rastumare se regaseste si la nivelul corpului uman: emisfera cerebrala dreapta conduce partea stinga a corpului, emi fera cerebrala stinga parte a dreapta. locruci~area se oper aza la nivelul bulbului rabidian, unde fibreJe nervoase ce i~i au obirsia in emisfera dreapta pomesc spre jurnatatea stioga a maduvei, fibre Ie pro nite din emisfera tinga spre jumatatea ei dreapta".

Pe planul constiintei, trecerea In triunghiul superior determina aparitia unei lumi noi a carei supraconstiinta dobindeste pentru starea noastra constienta 0 importanta rnai mare decit cea pe care 0 are aceasta stare peotru cunoasterea noastra obisnuita. Si, la fel cum atunei clod devenim constienti de ceva sau cind visam, constientul ajunge la nivelul cunoasterii, supraconstiinta strapunge, rar, dar violent, cunoasterea care i~i percepe astfel propria lumina In asteptarea momentuJui cind se va naste defmitiv in ea. Cine ar putea nega aceasta posibilitate de cunoastere? Cine l-ar putea considera neb un pe eel ce 0 traieste? Cine are dreptuJ sa reduca la categorii ce tin de cunoasterea obisnuita experientele traite eu ochii deschisi au in vis si care tin in realitate de categoriile supraconstientului?

Enunt aici - prea rapid, voi re eni asupra ei mai tirziu - o problema acuta in aceste vremuri cind p ihanali tul joaca prea adesea roluJ ucenicului rajitor si cind psihiatrul rubaprcciaza expcrienta divina si corolarul ei experienta intunericului.

o imagine mai ,,mediata" a acestei rasturnari arhetipale

t cea pe care ne-o ofera imbolurile: daca traditia ebraica ne transmite .Rastumarea Luminilor", traditia crestina 0 exprima 1~ rindul ei prin liturghia pontificala, in cursul careia Episcopul v~ne spre poporul regesc, laos-ul (cuvint grecesc din care pro-

me cuvintul .laic '), incrucisind facliile. Aceasta rasturnare se produce 1a nivelul Portilor Regale (masa de comuniune la romano-catolici) aflate in planul traditional al templului crestin care /especta schema Arborelui, la nivelul , Portii zeilor".

In traditia egipteana, preotul tine crucea vietii In mina sa d:ea_Ptii.1o frescele de la muzeul Luvru de exemplu care reprezinta s ne ce se desfasoarf dincolo de moarte in lacasul celor ale i, acestia tin aceeasi cruce a vietii in mina stinga. A avut loc un. fel de operatiunc oglinda' dar eel ce a trecut prin , Poarta zeilor'' e afla realmenre de ccalalta parte a oglinzii.

Notiunea de rasturnare, insesizabila intelectual nu poate fi ab rdata decit prin imaginea unei manusi lntoar e: manusa drea~ta n~ se mai poat pune in acest eaz decit pe mina stinga. Dar interiorul a devenit exterior.

12 Cf. cap. Ill.

I) f. cap. VI. ~i cap. Xv.

70

71

AP1TOLUL VT

Aceasta rasturnare e in ot.ita de traversarea icrarhiilor angelice, lumi invizibile simbolizate la .nivel~l ~orpu1ui de vertebrcle eervicalc. Ele eonduc pre ultima taina.

CELE noux PARTI ALE CORPULU1 COLOANAVERTEBRALA

La ni lul corpului uman, coloana crtcbrala este rcfle - tarca c loanei din mijlocul Arborelui cfirot-urilor, reflecrar a Pornului Victii a Lamci padei.

'ele d un parlj ale corpului in! reflectari ale C loanci LC'~i' la tinga, al Coloan i indurarii la dr apta, r flcctari a) cunoasterii lui Tov velia are rcprczinta celc doua tiii uri ale Sp.<.l i.

a inc p '111 eu cea ce n cste mal PI' piat. anume

a pcetul direct al victii. Viata ni s> dezvaluie. a'a cum am vazut, prin opozi.ie sau .omplcmentaritat : intuneric i lumina lJCCre ~i u int, frig ~i cald, feminin ~i rna culin tc, Aceasta manife tare e rezultatul reati i, a) carei obiect e te, in e en!a. o . cpararc in ensul ,deo. cbirii pomind de la Unital 'a primordiala. Am vazut de a m nea a acca. ta s parare e doar apar nUL Ea e tc imaginca in a~i a m nife rarii divine ar pro cd aza prin ntinomii: Irnobilitate i Sursa a oricar i mi cari fiinta \ i Ncfiinta ... Di inuJ nu e r el aza dccit pomind de la JCC. tc ntradi !ii perceput in unitate si in r portul lor ju t de carre c I c eunoa t . Dar la nivelul lurnii n a tr s n ibiJ , pc ar noi "oam nii in cadcre' , irntim de partita fi~ iata intrc a I cct I aJ antinomi c. tinga si dreapta 'r Il ta as'etc mai contradict rii ale fiintei noa. lre.

7

Dreapta divina e dorninata de sefira Hokhmah, lntelcpciunea revelata sub numele de Tatal ceresc '. Ea lumineaza Coloana Indurarii, nume al sefirei Hesed, care este de asemenea Gedullah, Maretia. Ea corespunde la nivelul corpului uman dreptei ontologice si masculine, iar la nivelul Pomului Cunoasterii, partii Tov ~'ltl parte a luminii.

Omul poate deveni de parte barbateasca numai in intensitatea maxima a luminii dobindite la diferite niveluri ale evolutiei sale si in maretia pe care aceasta lumina 0 confera, Dar el nu poate fi barbat decit daca e constient de fragilitatea sa, daca stie ca lumina sa nu e decit slabiciune in cornparatie cu cea in care poate si trebuie sa se trans forme patrunzindu-si umbra, partea sa feminina intunecata, pastratoare a unei noi informatii, a unei noi forte.

A fi biirbat inseamnii asadar a-si cunoaste sliibiciunea si a deveni siimintii spre a cobori intr-un nou Piimint inferior si a face sii incolteascii aeolo 0 nouii lumina. mai mare.

In aceasta consta inlelepciunea. .

. Simbw:ele energetic, NUMELE care tine de ml"T" ~i e irnbolizat de litera Yod, se afla ascuns in strafunduriJe 1ntunericului. La nivelul energetic care ii e propriu, fiecare din cerurile n astre interioare apartine NUMELUI ~i e facut din el.

o ~ecare dintre nOi,. in Om femininul este Forta riguroasa 0cu,ta. d:n gradul r~spechv de apartenenta la NUME l"T'TM'!' forta feminina e recepti a Ia pcnetrarca rnasculina si se a fla in asreptarea acestei penerrari.

Detinatoare~ a NUMELU,I, ea este deci i Forta ~i C~oa~t re totala: ~a e te Jnteligenta Binak l"T.!I"~ care penetrata va "constrUl (l"T.:I.= Banoh'y "fiul' (1.= Ben), dimensiune a lui Yod a lui i'T''''''.

, . In p~o~nz,ime, Inte~gent~ nu e decit de chidere puna d iubire di tribuind energiile lUI Mm" pe rna udi ce a ela cart: apartine intelepciunii divine si i i cunoaste labiciunea si ignoranta patrunde in cerurilc ale interioare.

Ac a ta est rdinea ontologidi.

"Cit de muIte sint lucrarile Tale Doamne! Tu pe toate le-ai facut cu Intelepciune", cinta psalmistul (psalmul 104).

Dupa chipul si asemanarea intelepciunii divine, Omul nu-si poate construi cosmosul interior decit facindu-se slab si fiind plin de indurare (Hesed) pentru slabiciunea celorlalti.

EI nu se poate face slab in comparatie cu noul Pamint spre care se indreapta decit pentru ca se sirnte putemic prin eel pe care tocmai l-a cucerit.

El nu se poate face saminla decit pentru ca a cunoscut Maretia.

Dar a intervenit drama caderii, tulburind ordinea ontologi 3: L.a s:Il'~itul a.cestei drarne Omul a ajuns la iluzia unitatii d?btndlte ~. ~uce~rea NUMELUl sau tara a fi inceput tradaiua cunumei mtenoare.

Stinga divina este dorninata de sefira Binah, lnteligenta revelata ub numele de "Mama cereasca". Ea lumineaza Coloana Legii, nume al sefirci Din. care este de asemenea Geburah, Forta.

Ea corespunde la nivelul corpului uman stingii ontologice si feminine' la nivelul Pomului Cunoasterii, partii Ra V" parte a iuca-ne-luminii, parte a inrunericului.

. A~~ e de. a urn. ina0t imbracat in .,haine de piele' •. inter 10 exreriorul s1OelU1. Am azut ca aceasta natura sec~nda ~istribuie nergiile in asa fel, Incit dreapta a devenit 511Oga, tar stinga a de enit dreapta.

La Ornul-in-hainii-de-piele si fiecare dintr noi este a tazi ~n astfe.1 d~, On:1, ~mi~fera cer brala dreapta, care core punde Inte~c~cJunl1 tnrnite informatiil partii tingi a corpului iar Ii ml~Jnul" car. este, din p~~ct d dere ontologic f rta profUllda devine mdw:a~e f~~nlzata. adica afectivitate emotionalg

lava ntologica di ma edeaza 10 ul victoriil r exteriare, Puterii vanitoa

, ,E~isfera c ,~ bra_Ia .. tinga, care core punde Inteligentei isi IflJT1Ite ~nfi rmatiile partu drepte a corpului iar masculinul, care C te, din punct de vedere ntologic indurara, d oarecc e

74

75

..

con tient d labi iunea a, d vin f rta xt rio ra, forta fiz: a. fort3 de cornpetitie, ee tri e I si nu investcste d cit in cuce-

rirea lurnii exterioare.

Put ra ontologica c dcaza 1 cul sl vei exterioar cue-

ririi renumelui I cxteriorizat in mod inc nstient, in timp ee

polul interior e cucenre a UMELUl) anitatii glorificale.

Am hip rdez ltat ac t fals rna cutin cu intregul au cortegiu de forte actionind a upra lumii ext rioar si negind rice slabiciune, am ond mnat in~ lepciunea a-~i duca zilele de azi pe miine printre categoriil moralizante, linistitoar , feminizind-o.

Rigoare

tndurnre Mru-epe

Rigoare Fort!

Dar in fie are dintre noi. to Om aceste doua dimen iuni una ontologies cealalta I gam d haina d piele coexists si uprapun.

Chinezii onfirma aeea ta iziune: conform Traditiei lor corpul energetic e te, in realitatea sa nernanife rata, rna culin 1a dreapta feminin la tinga; in realitatea sa manife tata ferninin la dreapta rna cutin Ja tinga,

Ei nurne c nernanife tatul ontologie "cerul anterior' si manifcstatul biologic imediat ,eeruJ po terior .

Glorie 10 a

Drupta tnlelepciune Talli.

Plan ontologie Inteligenlll G

~~m!

Stinga InteligenJA Mamll

Plan ex.iJtential

Acea Iii inver are a orientarilor e itucaza intr-un moment foart preei: eel al conceptiei ... cerul anterior est tot ea ce e ana lnaint a conceptiei cerul posterior tot ce e dupa.

Conceptia e te asadar loeul temporalo- papal unde se produce 0 permutare a orientarilor.

Totusi, ae te doua ori ntari sint eoncornitcnt deoarece nasterea e con tantii si permanentii, deoarece in fiece clipa lata care continua intr-un indi id e te 0 via~a ce renaste ".

Din ac asm perspective noi - oamenii in haina de piele -

onfundam la un prim ni el de con~tiinta emi fera dreapta rna ulina adica Intelepciunea ca~e n-a inceput ~in a .a fun ticneze, eu inccnstientul re peen cu partea de lOtu.nenc f minina. eea ce in arnna a c nfunda organul rna culm cu pinlccelc feminin. Dace ace ta din urma n-a fo t pene~at e dat rita faptului cil: mill nu i-a d z ltat inca Int lepciunca

rganul au rna culin ntol gic el c trebui 'a pen tr z

paminturile-ceruri interioare. . A _ .._

aca -a d z oltat in chimb erru fera unga fcrninina,

a ea ta se datoreaza f ptului a si-a in tit inrreaga lot ligenta in cue rirea lumii exrerioare si, in ace t sens, a pre azut- eu un a~ organ rna culin. Ne-arn rna culinizat inteligenta care a d v nit agent d p netrare in loc a fie penetrata.

Hri to ne a spune: .Sinteti in lume dar nu Inteti din lume loan, 17 16-1

Ace te doua dimen iuni or fi ade ca xprirnate in mituri prin per hile de gem ni prin imboluril ii arc int cuplurile 'ain- b I au lacob-E au.

ain ~i la b int omol gii ntologiei mului. Primul dintre ~I, ain Qain l~i' te .cuibul (Q n ii') lui Yod eel de al

I 0 ct r Jean chatz R V1 xions ur 10 Gauch et 1(1 Droite /011 /0 P tn e ener uiqu chinoise Revue oE elution. nr. 4, 19 1 .

76

77

Dar in ambele perechi, cei doi barbati Int frati si, drept urmare natura profunda purtatoare a zeificarii in Yod, nu sc va putea desavirsi decit asumind total baina ani mala. Drama lui Cain a fi de a-I ucide pe Abel. Maretia lui lacob vafi de a-I asuma pe Esau, caruia nu-i a lua energiile (dreptul fratelui rnai mare) decit atunci cind va fi in masura sa le infaptuiasca ontologic pentru a-I aduce pe lume p Mesia - Mm~.

IDca dreapta ontologies barbateasca de dreapta existentiala? femeiasca, stinga ontologies femeiasca de stinga existentiala barbateasca.

lnseamna sa intram atunci in adevaratul sens al ,stingii" in braica Smol "MCti , care poate fi citit: ~~Qtj Sem-El, NUME al lui Elohim) caci stinga feminine il contlne pe Yod Mm~,

ume divin in care Elohim Se ascunde, Se face Samin~a in inima Creatiei Sale. Dar e adevarat ca apropierea de "stinga" e un lucru de ternut, asa cum 0 arata latinescul sinistra, daca i1 intelegem in sensu) sau spiritual.

Partea stinga corespunde coloanei din stinga a Templului lui Solomon coloana numita Boaz W=, ,,in = forta W".

Dreapta este Yamin i"C~' ea corespunde coloanei din dreapta a Templului lui Solomon, numita Yakhin ,..=",. aceste

. ,

doua cuvinte contin simbolul solar al ~ului (Yayin r~). Este lucrarea masculine - sursa de betie, /

doilea, lacob Yaaqov =i'V~) e t "dilcliul' Aqo =i'Y lui Yod. Iar calciiul este si cuib dupa cum vorn edea In capitolul t:'OJJ acrat piciorului.

Abel ~i Esau sint omologii Omului in "haina de piele", adica natura supra-adaugata. Amindoi int identificati cu lumca animala: Abel - pastor de turme E au - ,om rosu" paro iubind vinatoarea.

Cu alte cuvinte vom fi mai mult Abel-E au in prima parte a ietii, la primul etaj al ascensiunii arborelui nosrru, etaj al lui A AVEA. La acest etaj identificat pe deplin cu energiil noastre - lumea animala - nu vom sti sa deo ebim dreapta de stings.

·Iata ce Ii spline Dumnezeu lui lona pledind pentru indurare fata de orasul Ninive amenintat cu legea divina de catre Profet: ,,~i Mie sa nu-Mi fie mila d Ninive cetatea cea mar in care se afla mai mult de 0 suta douazeci de mii de oameni care nu sriu ado ebea. ca dreapta de tinga Lor si 0 multimc

d ite!" (lona 4 It).

Animalele reprezinta aici cnergiile fiintelor omenesti inca in onsriente de ine deci incapabile de a cuccri ace re energii.

A deveni Oameni inseamna a deveni lacob-Israel, a incepe a construim coloana vertebrata a carei experienta e triitii de lacob in visul scarii.

,~i a visat 0 scara rezemata de pamint, al carei virf ajungea pina la cer. lngerii lui Dumnezeu se suiau ~i se pogorau pe scara aceea. Si Domnul statea deasupra ei" (Facerea, 28, 12-13).

, Scara" e un cuvint construit pe radacina S-C-L, pe care o regasim in toate invitatiile la "escaladare": "scala", ,,~coala

" chelet",

In ebraica cuvintul .scara" Selam ="C (60-30-600) este construit in felul urrnator: c~ilauzit C") de pomul Traditiei, sprij inindu-se (1::) pe el Omul se Indreapta spre implinirea sa (C).

intr-adevar, animalelc de cri .e in cea de-a .. 3 a zi a Genezci tnt ener iile ce srrucrureaza paminturile noa tre interioare la fi care din nivelurile mentionate mai us. Atlta limp cit intern identificati eu ele nu Ie cunoastem si nu 1 putem cuccri.

Sa observam ca in visul lui Iacob scara se rezema de parniru si virful ei ajungea pina la cer . E important pentru noi a retinem ca evolutia Omului insa$i viata sa, se lnscrie lntre pamint si cer. Experienta lui lacob confirrna imaginea celor doi

A deveni Oameni, a trece prin .Poarta arnenilor", In. earnna a incepe sa deosebim drcapta de tinga si, mai mull

. .~ ~au cuvintului • existentiala" cnsuJ sau etimoJogic: "afani din fiinW'

idernificindu-l eu natura noastra "in cadere": haioa de pieJe .

7

79

poli ai magnetului co mic intre care OmuJ este vibratia in 'a~i. Daca da drumuJ unuia din poli el nu rnai e te, ei doar exisra, in ensul etimologic al termenului: el e afla in afara curentului VI [ii.

'rucii pentru a nc p rmite a-i smulgem acestuia din urma s cretul.

in schema corporals ingerii ce urea ~i c boara sint energiile mobilizate de-a lungul coloanei crtebrale euergii care coboara si urea la rindul lor con tituind forta dinamizanta a intllnirii Omului eu lurnea exterioara in prima parte a ietii a intilnirii Omului cu el insusi dupa ce a trecut prin .Poarta Oamenilor' apoi a intilnirii Ornului cu simburele sau eu NUMELE intr-o cununie divina!

Aeeasta e forta EROS-ului la nivelul coloanei vertebrale, cea care uneste pe Keter eu Malkut Regc1e cu Regina) Sotul cu Sotia. Dupa cadere, aeea ta forfa m bilizeaza Ornul exclusiv in exterior fata de el insusi i 11 rnentine la primul au etaj infantilizindu-l.

Dar exis ta po ibilitatea ca ea 55. se poata supune din nou Vocii Sotului, regasind calea NUMELUI sau $.i urcind, asemenea sevei in Arbore spre culmil Omului. fieeare fiinta umana isi traieste viata folosindu-si energiiJe fie di i$i lasa se a sa uree pentru ,a face arborele a rodeasca", fie ea 0 cheltuieste dcindata ce ea e naste, risipind-o chiar la picioarele Arborelui, III la tare sau in ramurilc de jos ...

Arborele apare p ntru prima oara in mitul biblic, urn am vazut mai su 4, ub forma Pomului Vietii $i a Pomului unoasterii plantati in mijlocul Gradinii.

Atunei cind Omul in eapitolul 3 al artii Facerii e gonit din Eden Heruvimii $i Spada stralucitoare paze e poarta gradinii, p ntru ca nimeni a nu poata minoa fructul din PomuI ietii, E inc putul lungii raraciri a Omului pe pamint, Omul e gonit din el insusi gonit din axa sa divina: confundat din nou u femininul san, e aruncat la picioarele Arborelui, la baza loanei ale vertebrale.

Legile care strucrureaza Creatia se lntorc atunci impotriva lui. In acest ens ceea ce se numestc indeob te blestemul divin constituie un av rtisment. Durnnezeu ii 'pun lui Isa: "Vei zarni I i in durere".

Daca numeroase ritualuri initiaticc - si rna gill de c mai ales la cele ale Samanilor din traditia hiperborcana - comports imbolic urcarea unci . cari, altele propun urcarea Arborelui.

El onfirma faptul ca in "urcarca e ei" r zida insu i sensul ietii Omului. al tainicei ~i' tulburatoar i inc rcari care e te trccerea a pe pamint imre na tere si rnoarte.

TntT c i doi poli pu i antin rnici, r specti intre 11, store

i moan Intre cle d ua .mntrice traditia re tina ne propu.ne P rsoana in a~i a lui Hrist car e. te a a urn ne-o r elcaza EI Insu i. , alea Adevarul iala" (loan 14. . Mai d part. EI rune de pre Sine: .Eu int Poarta". De i nu a pus "Ell Int rb r lc' S-a id ntificat totu i suficicnt Cll Arbor le

Expresia tin durere' e .tc Be-Etev ::1':. lntre cei doi B f ~ ca inrre cele doua coloane laterale coloana din rnijloc "f1' Et" cmnifica Arborele. lsa il reprezinta aici pe Adam 1Il functia a fcminina, un Adam care, lip it de consriinta lui Yod, este

chernat <;3 zarnislea ca P" ine intru sin infaptuind ascen-

siunea Arborc1ui la pieioarele caruia a cazut.

A r gasi constiinta lui Yod si a e zarnisli in dimen iunea a divina ramine ingura ocatie a Ornului.

Cartea Iesirii cap. 1 ) care relateaza drumul poporului lui

racl prin des rt introduce un al tr il a imb 1 crnnificind c loana ert brala a omcnirii:" loana de nori ce calauz a pop rul in timpul zilei" e trans forma in , loana d f c pentru a-I lumina noapt a".

e asra c I ana era M~".

in Inlune irnea lungului d ~ rt noa Ira

pc parninr, coloana v nebrala est ciilau a lumin a 'a a c lui e

tic a vada. Ea te unealta lui tic a rnuncea ca. '3 cstc

cr I a celui e p ate a urce.

f. cap. IV.

• f. ap. III.

81

In tainele crestine, Fiul lui Dumnezeu coboara, Fiul Omului se in~lta: ~eeasta realitate e traita in crestinism pe planul Persoanei divine ee Se las a perceputa in Istorie pentru a-l in alta pe Om pina la zeifiearea sa.

Ea e traita in hinduism pe planul spiritului eare se lasa pereepu.t in corp pentru a-l face sa-si deschida de-a lungul coloanei vertebrale centre Ie de forte cakra. FOI1ele astfel eliberate se revarsa in fiinla pentru a 0 face in trepte succesive sa apartina pe deplin Energiei divine.

Cei sapte cakra principali se ridica de la baza coloanei vertebrale (cakra fundamental) pina in virful capului (cakra coronal). Recunoastem aici sefirot-urile .Temelie" ~i "Coroana". Celelalte cakra sint eel ombilical, al splinei, al inimii, laringian si frontal.

a tntruparii. Nurnele de Iuda. nume maret intr toate, in eamna chiar rntruparea lui :"'1m"'" ,,:"'1m'l e inscrie in i tori' . Nascut din tribul lui Iuda al patrulea din cei d isprezece fii ai Lui I rae} uci de mina lui Iuda. ultirnul din cei doi prezece apo - t Ii Hri to atlat intre ace te doua .,porp' al na terii ~i mortii, e te Viata: Viata tran eende lstoria ~i c inrrupeaza in acea tao

Sa-i observam acum pe cei doi 10 if: pe de parte Iosif sorul F eioarci veg.h aza a upra Pintecclui matern matri e a nasterii lui Durnnezcu eel pe calc de a dcveni m. Pe de alts parte losif din Arimateea ia adavrul lui Hristos, il pune in mormint si vegheaza asupra acestei matrice a mortii care dovedeste a fi matrices Invierii a renasterii a Omului c devine Durnnezcu. Tntre ei, Hri to - Dumnezeu i 01, e te unitatea perfects a cerului i a pamintului, raportul ju l

dintre ele.

Pinte ele mat rn si monnintul int doua • limite' - in

ebraica So! 9'C. Numel dc I if, Yos~ep~1 90''1 (Yod .ee d ~i.ne limita corespunde verbului Ia of. a mart : J]U a exi ta m 1 0 crestere atita timp cit Ornul nu accepts 5 devina . aminta si '5

c la e inchi atit cit e ncce ar in limit I' unei tructuri.

in India sira spinarii e nurnita brahmadanda sau bastonul lui Brahrna", De-a lunguJ acestui baston se produce ascensiunea lenta a lui Kundalini - sarpele de foe ec . eamana foarte mult eu sarpele de arama inaltat de Moise in desert (Numeri 21 8-9) sarpe datator de viata care vindeca oriee rana si eu care Hristos Se identifica spunind: "Si dupa cum a inaltat Moise sarpele in pustie, tot asa trebuie sa fie maltat si Fiul Omului ... " (Joan, 3 14).

Ceea ee in mituri este scara, coloana sau arbore iar in traditia chineza Tao Calea, calea de reunificare a con~arijlor in traditia crestina este - cum am vazut mai sus - Persoana lui Hristos, care spune despre Sine: ,Eu sint Calea, Adevarul ~i Viata' (loan 14 6).

Ceea ee chinezii numesc yin si ang, ceea ce evreii si toate eele~~lte religii numesc Energii-Principii reprezinta in aceeasi rraditie crestina per oane vii intrupind dualitatea.

Astfel vedem conturindu-se in Evanghelie 0 fresca eu pe~sonaje diverse enind doua cite doua a-l inconjoare pe Hri to .

Sa-i observam mai intii pe cei doi luda, al carer nume ebraic :"'1,m· Iehuda este NumeJe divin insusi Tetragrama la care a fost adaugata litera Dale!'. Dalet, Poarta, corespunde numarului 4, imbol al opririi, aici eu sensul peeial de Poarta"

De 0 parte si de alta a Crucii, imbol I Pomului Vi tii, . inalta crueile eclor doi tilhari: intrc d ua greseli se inal~a de' arul. Unul dintre tilhari corespunde Indurarii di in , c Hi-

lall Lcgii.

La pici arel rucii e afH Maria si loan arh tipuri al

femininului ~j mas ulinului. P ruce c afla I In care nu C ue niei part barbat a ca nici part femcia ca' (Pa 1, Galat ni 3 28) caci in acea ta ultima moan £1 a redobindit uni-

t ,

tat .

Pe muntele Tabor undHristo -a himbat la

I apar Mois i lIi . intr Rigoarea L gii

lui. Hri to te Traditia vie.

Mai int inca doua per onaj a upra arora reau sa ma

opre c si anum cei d i loan loan Botezat rul p d parte

1 an , anghcli tul pe de alta.

82

in Anticbitat , tirnp i toric anterior ere tini mului, era eoerat zeuL Janus. Reprezentat sub forma unui ingur cap eu doua fet una de barrin cealalta de tlnar era sarbatorit la eele doua lstitii din ciclul anului. Yom vedca mai tirziu sernnificaria ace tui fapt.

_ ,Janu .. Bifron~ imboliza timpul: treeutul, prin fata a de batnn viitorul pnn cea d tinar, Singura fat a care nu era si nu p.utea fi rcprezentata era cea a prezentului in e izabil, imat _ nal atemporal.

. in persoana lui Hristos insesizabilul se la a pereeput, imaterialul e la a lntrupat prezentul devine realitate etemul se pro chirnba In istorie, imortalitatea moare si reinvie pentru a re~troduce Omul in dirnensiunea sa divina. lnconjurat de eei doi loan, loan B rezatorul, batrinul ',omulin haina de piele" (c imbracat in par de carnila) si loan Evangheli tul, viitorul ceJ desp~e e_are ?o_rnn~1 vorbeste atit de tainic de parca ar vrea sa

puna ca exista deja (loan 21 22-23) Hristos este "clipa".

. D?~ .la nivelu:. pr:zentului Omul lsi ga este adevaratul ch:lp $1 1$1 poate trar masura de eternitate. In dimensiunea sa hri t~ca el iese di~ tim~ fi~ld totodata 10 timp; clipa este punctul crucial al Omului. Majoritatea fiintelor 0 rcfuza caci ea este lucrul eel mai dificiJ de trait. Legat prin natura ade eternitate prezentul este purtator de ab olut.

Expre ia occid ntala a restini .mului din ultimel zece s cole reflecta in mod dramatic acea Iii experi nta. S fi iata a tazi lntr integristii atasati d obiceiurile unui rrecut foarte rclativ i progr istii aflati in ompctiric cu progre ul exteri r pc care 11 z ifica in mod inconsti nt, Bis rica Isi para stc axa traditionala ;i se di trug . Traditia nu . te niei rodul unui tr lit, nici rodul unui iitor ea e te timpul prof tie ec c cufunda in atemporal

i se inrrupeaza in clips.

Partidelc politice fie ele de dreapta" (con ervatoare) sau "de stinga" (progresiste e sprijina intr-o cirja ec tinde 5a-1 d zechilibreze pe cclalalr ~i obliga naiiunea sa .schioapete" nepermirindu-i a-si traiasca iata de adult centrata pc adevarata sa coloana ertebrala.

Revenind la schema corporala ontologies ne este usor a de cifrarn in partea ei stinga ferninina cca a permanentci originea trecutul iar in partea ei dreapta masculine cea a miscarii

iitorul. Singura coloana vertebrata care intrupeaza clipa, g rrnene de transcendenta a antinomiilor este viata si ealea ce calauzeste omul, grupuJ natiunea au omenirea in totalitatea ci, pe axa fiintei sale esentiale spirituals si divina.

Omul care nu-si traieste aceasta axa i i pierde intere ul p ntru via~a si e lasa de orat de limp.

0':lul trai.e~te contradictia care con ta in a pretinde absolurul ~I a fugi de el. 11 pretinde pentru ca este plamadjt din e cnta ~ !Uge.d~ el p~ntru ~ca a~~eapta ea existcnta a i-I of ere pen~ ca II cauta nu in el msus 1 ci In exterior. Il astcapta de la t1n:tP: fie de la trecutul pe care il idealizeaza si in care c refugiaza (acea ta e atitudinca mutt r batrini), fie de la iitorul d car peri! sa fie coplesit (aeea ta e atitudinca tinarului si a muhora dintr 110i, care traim proiectindu-ne m ruin viitor .

. Atunei. cind clipa in aspe tul ei t rnporal ii aduec 0 bucune, mul II ecr tirnpului a aiba valoar a erernitatii: 0 clipa opr te~ti zborul", cinta poetul. Neputind rnasura ~devarat~ d.lmen. IUD~ a prezentului Omul fuge de el ~i fugind fuge de Sin $1, pnn aceasta e di trug .

Aspectul dcvorator al rimpului ne e transmis de mirul lui ronos - mit central in viata ornenirii. A-I relata aici ne-ar ntrcna Inrr-o digr iune prea complexa, Sa spunem doar di fiu al lui Uranus zeul eerului Crono ii ajuta pe Titani sa-i detroneze tatal.

ine e te rono.

E tc timpul fala cu eternitatea. £1 egheaza la na terea marurizarea, moartea noastra. Fata de eternitat el reprezinta continuitat a ucce iunea in Hin tui rea , repetiria.

il v dem pc rono de orindu- i toti eopiii: ficcare clipa . c anuleaza, d orata d viitorul imediat, d euit el 111 u i (recut. in earnna oare di torul e pier lit, ea nu mai xista nimic comun intre Uranu' i Crono intre ternitate (pe care til sofii

mai nurne non-timp §j tirnp? Mitul ne- spune in conti-

84

85

nuare: Gea, sotia lui Cronos 11 salveaza pe unul dintre copiii sai, salveaza una din acele "c1ipe", iar aceasta clipa" de dimensiune divina este Zeus.

lata cauza pentru care coloana vertebrala, inradacinata deja in triunghiul inferior si aflata la primul etaj in momentul cind Ornul Incepe procesul de discernamint, de dczidentificare, nu se construieste cu adevarat decit la eel de al doilea etaj 0 data cu verticalizarea datorata ina1tarii coloanei dorsale.

Coloana vertebrala devine atunci, in fiecare dintre vertebrele sale, un fel de pat nuptial ce elibereaza ~i construie~!e energii, pentru ca 2 sa devina 1, pentru ca fiecare n al lui nm sa se uneasca cu contrariul sau si lumina sa se cufunde in adincul intunerieului spre a-l aduee la lumina deplina,

Coloana vertebrata este deci loeul privilegiat In care se inscriu toate eliberarile noastre, implinirile noastre succesive, dar si blocajele noastre, temerile noastre, refuzurile noastre, refuzul de a evolua, refuzul de a ne cununa, refuzul de a iubi ... si toate tensiunile, toate suferintele pe eare le genereaza:

Coloana vertebrala inregistreaza de asemenea suferintele necesare: cele ale nasterilor noastre. Rolul medicului adevarat ar trebui sa fie acela de a deosebi suferintele patologice de suferintele initiatice, Voi reveni asupra acestui subiect.

Fiecare clipii poate fi salvata. redatd dimen iiunii sale de etern itate.

Atunci Zeus restabileste domnia lui Uranus. Zeus, zeul ee se afla in noi, nu se poate lasa dcvorat: ajutat de Cic1opi, el lupta pentru a face sa dispara Titanii forte instincruale, $i Cronos insusi, in focul vuIcanilor. Aeest foe din interiorul pamintului e dragostea din interiorul fiintei; dragoste evolutiva ce arde In centrul patrulaterului (vezi plansa 2) si distruge tot cc nu fine de fiinta divina.

Ciclopii sint personaje cu un ochi frontal, purtatorii cclui de "aJ treilea ochi" din traditia hindusa, ochi prezent si in traditia iudeo-crestina in cazul "omului eu ochii dcsehi i" (Numeri, 24, 3) despre care voi vorbi mai tirziu.

Ciclopii sint fortele Cunoasterii. Ei ne due eu gindul la Siva, zeul hindus a1 carui al treilea ochi, ochiul frontal, distruge orice manifestare. Aeea ta distjugere e trecerea timpului spre eternitate, e succesiunea spre permanenta care contine timpul si non-timpul,

Fiecare clipa e grea de eternitate.

Viata se afla la nivelul Coloanei din Mijloc. Simbolic, deci coJoana vertebrala e te drumul intilnirii noastre CtL noi insine, in potentialitatea noa tra zeificata.

Coloana de Mijloc coloana vertebrata, este .Jocul lui Mi " loeuJ intilnirii lui ,.Ma" cu .Mi", deoarece este loeuJ de intilnire i de unire a dreptei eu sringa, a masculinului eu femininul din noi, a ceea ce e savirsit" eu ceea ce , nu e savirsit inca").

Accasta unire eu femininul e posibila doar atun i cind, a emenca lui Adam Omul devine constienr de partea sa stinga ) i incepe sa deo ebeasca dreapta de stinga a.

5 Acesti doi termeni rcdau cele doua a pecte csentiale ale verbului ebraic, Ei e identifica Cll cei doi poli ai Pomului unoasterii: ,ceea ce a devenit lumina" ~i "ceca ce sc alla 'inca in intuneric".

86

87

CAPIT LUL V1l

MALKUT 1- PICJOARELE

Nu ne putem opri asupra semnificatiei profunde a picioarcr nici asupra numeroaselor mituri care Ie au drept obiect, lara re cni, rna ar pe scurt la invatatura Arborelui Sefirot-urilor,

Sa n amintirn' cii Arborelc isi are radacinile in izibile In Ain Sof, s manifests in Ket I; primul din c le zece sefirot-uri i 'i de face coroana in Malkut, a zecea si ultima efira. al sapteI a din ceJe zec efirot-uri ale reatiei. Altfel spus acest Arbore, cc i~i are radacinilc su ~i frunzele jos ne apare ca un arbore rasturnat. 0 ci corpul uman are ii eamana e te un arbore rasturnat.

Intr-o comunicarc recenta doctorul Hub rt Larcher ob erva

xistenta in limbajuJ popular a e ·pre. iei .a ta ca parul" au "ca arborele drept '2. Doctorul Larchcr continua punind acccnlui pe faptul di acea. ta pozitie p rrnite identierea adevaratului microuni ers pe care il c ntine cutia t raci a: rborele pulrnonar c d fa e intr-ade ar in I cui atlat ub h liotropi mul inimii, aeea ta din urrna tinind loc de scare ~i stralucind ub bolta .celiaca '.

I Cf. cap. I .

1 "A ta ca parul": 8 18 in echilibru pe cap. cu picioar le in us.

89

, Voi reveni ce a mai departe a supra acestui triunghi olar, 11 mentionez aici doar pentru a ilustra reali mul ac stui Arbore uman rastumat, in comparatie eu eopaeul din padurilc- noastre al carui complement indiscutabil este. Dind oxigen arborclui pulmonar arborele verde primeste ID chimb gazul carbonic care, la rindul sau va da oxigen in confonnitat:e cu alchirnia cloro~lei (khloro : verde). Oxigenul joaca in singe rolu1 pe care I-I cunoastern astfel ca nu ne [amine decit sa constatarn uimitoarea compJementaritate a clorofilei i a singelui pina aeolo incit putem vorbi de complcmentaritatea Arbor lui verde ~i a ,Arborelui res u' au a "Omului verde' ~i a , Omului rosu".

E te un fapt cert ca in limba ebraica .Adarn' in eamna etimologic, .Dmul ro u" Adamah este "pamintul r ~ u' i Dam - "singele"). "Omul verde' e departe de a fi neeuno cut celor trei rraditii biblice: am vorbit mai su dcsprc flo lUI loan Evangh listul eel vesnic tillar, eel cc a infaptuit I eiitura u divinul. EI e foarte apropiat de IJie eeJ care, ridieat in carul d foe, nu cunoaste moartea. to Islam, Ilie e eonfundat in mod cun.os ~u .Omu! lui Dum.nezeu" care vine a-l instruiasca pe MOIse In cea de a XVlll-a Surata a Coranului, numita "Grota". Literarura musulmana iI nume te pe ace t om Khadir; c ea cc lnseamna , snic verde .

in cele trei traditii ale Cartii Sfinte (Iudaism, Crestini sm, Islam). omul care a infaptuit toate rnortile si invierilc si car s-a na cut intru dimensiunea sa divina e te Ornul erde (Intr-un foarte frumo roman, Gu tav Meyrinck a irnortalizat .Fata verde' ).

Arborele verde este imaginea Omului erde, adica a omuLui de dimensiune divina. Arborele ne imbolizeaza asadar pe noi insine In norma noastra ontologi a ~i In ocatia noastra cscatologica.

E intcresant de altfel a itim in capitolul al Evangheliei lui Marcu (v r et Ie 22-26) eli orbul vindccat d Hri to are 0 prim- iziune i triga: .Vad ni te oameni umblind dar mi c par ca ni te copaci . Atunci Hri to li de chide inca 0 d Ui

f. cap. VI.

90

chii asupra lumii. Aceste detalii lnt de 0 imp rtanta capitals pentru studiul care va urma.

in optica arborelui rasturnat la nivelul corpului, picioarele - ce corespund lui Malkut - sint radacinile Arborelui uman si frunzisul Arborelui divin, ale carui radacini se adince c in tenebrele lui Ain So!

Malkut, Ymparatia e receptaculul tuturor energiilor divine v nite de us. Fiind cea de a zecea efira ea e te substanta divina increata ~i creatoare. Creatoare ea devine Samtnta in Arborele uman. Evreii 0 numesc "Regina cea careia ii' smt incredintate toate puterile Regelui, Keter'.

Ea mai e numita si ,,Fecioara lui 1 rael". E cea care trebuie a zamislea ea si, to acest sens e mama intregii vieti. E Inueaga Creatie ~i fiecare dintre noi care rezumam intreaga reatie.

in calitatea sa de cea de a saptea sefira a Creatiei sau , mica fatA divina'? Malkut core punde celei de a saptea rile a Genezei, ziua Sabatului n~1t cind, Lucrarea fiind terminate, de. avi:r~iHi Dumnezeu Se retrage. EI Se retrage si nu Se retrage caci facindu-se "temelie" (1"1; Set) a Creatiei Sale .:, £1

e retrage In ea Se face Saminta simbolizata de litera Yod "'I.

Fiind cea de-a zecea litera a alfabetului Yod contureaza Tetragrama divina :"'1'lM"'I, pe care evreii 0 nume c Ha-Sem (NUMELE) ~i care cuprinde in sine toate NUMELE. Acestea sint inscri e 'in inima fiecaruia dintre noi. Fiecare din ele constituie simburele nostru care este ~i ,persoana" noastra cea pc care sintem chcmati s-o devenim. Fieeare dintre noi barbat sau Iemeie, este fecioara lui Israel, grea de NUlvfE, men ita sa aduca NUMELE pe Jume.

Acest lucru confirma cxp rienta de pre care am orbit mai u eu privire la contemplarca SFlNTULUI NUMEM'I:"'1'1.

Din acea ta perspecti a picioarele Omului corespuuzind lui Malkut, simbolizeaza Omul in calitatea a de .Fecioara a lui Israel' si mama menita sa aduca pe lurn NUMELE divino

4 f. cap. IV. ~i cap. VI.

Cf. cap. IV.

91

Picioarele contin totalitatca nergii lor ce trebuie realizate ~i inchid in le taina NUMELUI. EI irnboliz aza partea femeiasca din noi partca de umbra >" a Pomului Cunoasterii.

Pici rul are forma un i semintc ~ forma a ccea ce e rc Omul in puncrul sau de plecare si in intreaga st potentialitate atunci cind e .calda in apele matriciale. Acea ·ta forma e deterrninata de saminta divina de N MELE care, prin cordonul ombilical, e legat de Elohim.

In pint .cele rnamei placenta te imbolul lui Elohim, eel ce asigura hrana, Placenta Frate gearnan al fetusului, deoarece

e rupe din oul initial, se afla eu fetusul Intr-o relatie identica celei car Illcaga pe Elohim d Mm~. Relatie mi ierioasa, din moment e acelasi Dumnezeu are doua functii diferite unite si distincte dar a carer diferenta constitui insusi obie rul Creatiei. Dupa cxpulzarea plaeentci formale, la nastere 0 placenta virtuala il leaga pe Elohim de Om, pe Elohim de Mm~ pe care iI cauta in Om.

Ficcare dintr noi barbat au fe meie in calitatca sa de Malkut, este fecioara si Mama. Fiecare dintre noi c te de a ernenea ot penetrind pc Malkut pentru a e naste pe ine pina la dimen: iun a Fiului - Yod. Procedind a tf I fiecare dintre noi de ine acest Fiu.

Astfel zeificati, devenim orie (Malkut implinita) a lui Dumnezeu - Sotul. C;ununari cu Dumnczeu intern incorona]i (Keter) si intram in Imparatie.

~

I

Energiile descrise in cele sa e zile ale Genezei sint potentialul nostru de implinire; ele sint fluxul erotic fundamental ce impinge otia spre Sotul ei. De aceea piciorul Reguel ."., cste si arbatoarea" (poate festinul ?). Numeroase expresii populare In Icgatura cu piciorul exprima ideea de arbatoare si, adesea de sarbatoare erotica, nemaiavind nimic de-a face cu intilnirea Sotului divin, dar prornitind, ontologie a ea ta intilnirc.

Drama caderii, violare a acestei euergii de catre fal ul sot Satana, se exprima In mitul biblie prin rana de la picior.

Picioarele noa tre sint ranite.

1. Picioarele Omului sint ranite

MA

Adam a transgrc at normele ontologice de pre care am

orbit mai u 7. EI s-a rupt de Yod, de divin, de principiuJ au de triunghiul sau superior. Si-a retezat capul. Mai exact, a refuzat inforrnatiile lui Yod, apoi si-a uitat ontologia profunda. , i-a pus atuuei un eap fals, -3 acop rit cu 0 masca, parodie a triunghiului primar, La ni clul sau Inteligenta ~j lntelepciunca IlU mai sint di ine. Elc nu mai detin rolul principal in implinirca vocariei mului care con ta in u erirca Imparatiei divine aflatc ill cl insusi. Ele indreapta acea ta dorinta pre cucerir a Impaditici exterioare pre cucerirea lui Malkut eparat dc Keter; sprc co mosul despre car omul nu mai stie ea it poarta in el ~j ca detine cheile ale.

Inainte de nastere

Dupa nasrere

Din punct de vedcrc ontologie, Tatal it cauta pe Fiu in Om.

Tr bui sa precizam bine ace te functii ale creatului in raport u Increarul. rcatia, fiica a lui Elohini- TaHiI, es te rnenita a-i devina ace tuia Sotic.

Creatia uprin a in totalitat· a i in Malkut, e te fccioara, grea d copilul divin, rnenita a-l aduce plume.

6 f. cap. XVI.

7 f. cap. m.

92

93

Totul se intimpla ca si cum, In loc de a urea de-a lungul Copacului In vederea deplinei lor realizari energiile Omului -ar seurge la nivelul picioarelor - Malina - prin gaura ca cata a unei rani.

lata de ce omenirea isi exprima dureros greseala in carule finte, In miturile si povestile ale, tirindu-si un picior ranit precum Oedip vulnerabil precum AhiJe muscat de sarpe precum Eva.

Vom descoperi apoi premisele unei inde ari eu Iacob, eel ce tine in mina calciiul fratelui sau Esau in momentul nasterii

ale. Vom vedea conturindu-se atunci miscarea de penitent! a omenirii, 0 data eu Maria Magdalena prostituata ee unge eu mir pieioarele lui Hristos ~i Ie sterge cu parul ei. Vom participa in sfirsit la vindecarea totals a ornenirii, 0 data cu ucenicii carora, inainre de Cina Hristos medic cosmic, Ie spala picioareJe.

A vindeca rana a se desparti de fal ul sot ~i a reeonstitui energiile in , paminturile" lorinterioare respective inseamna a-i reda lui Malkut vocatia ferninina. Matrice univer ala, Malkut e te mama intregii vieti. Forma germinatoare, ea exalts puterea divina, Lume ob cura, ubterana ea i~i cufunda viseerele in arhetipurile abisale reflectari ale arhetipurilor divine in care se produc lentele proce e de moarte si de inviere eonstituind eei doi poli ai aceleiasi realitati.

Si nu trimite Solomon sa fie adus fiul unei vaduve pentru a-i zidi Templul? (I Regi, 7 14. Nu fiului vaduvei din Sarepta ii reda Ilie viata? (1 Regi 17, 21-24).

lar Hristo il invie pc fiul vaduvei din Nairn (Luca 7, 12- 17 . Nairn in eamna in ebraica eeea ce e pretio ".

, A rezidi a ajuta a invia" ... A~ putea cita ~i alti termeni in numeroase aite exemple; toate stau marturie despre invierea orfanului ~i revenirea bueuriei in inima vaduvei.

'"

In taina Tetragramei - Spada, n'IM, Yod a fost ucis, He-

Vav-He n'IM e vaduva. Ne arnintim" ea in n'IM litera' Vav, eifra , simbolizeaza Omul, Adam eel creal in ziua a sasea. ln consecinta, nc'~n Ha-Adamah, ~arina, care i-a dat nastere lui dam, e vaduva. Adam este orfan.

In planul corpului uman, caput a fost taiat, picioarele stnt goa Ie. Sint oare ell adevarat goale?

ub forma simbolului Fecioarelor negre, Malkut este sub tanta suprema, infinita posibilitate uni er aUi a lui Ain Sof, ceaare trebuie a zamisleasca. Dezvoltind imaginea lui Malkut, regina si fecioara a lui I rael miturile exprima drama caderii plingindu-i pe Tatal ucis pe regele mort p regina vaduva si pe fiul orfan. Fecioara lui Israel a rarna goala pe dinauntru -a golit de Sotul-Tata care 0 cheama, dar pe care nu-l mai aude.

In Egipt ea este Isis plingind si cautindu-l cu di perare pe o iri .

In J rael ea e te cea al carci fiu orfan moare (Yod moare to germene in pintecele ei de enit steril .

Reluind limbajul miturilor am vorbit despre .Tatal ucis".

Dar crima nu poate fi reala decit in planul caderii in planul

i tcntial al Omului. Adam s-a rupt de divin, dar divinul exi ta si nu poate muri. Adam s-a despartit de Tala, dar n-a putut • ueide Tatal' decit in constiinta sa. Parasind Edenul el a pierdut cunoasterea divinului, dar divinul ramine montat in el ca piatra pretioasa ca un vitraliu in rama sa de plumb.

Adam poarta imaginea di ina adinc refulata in el: imaginea divina acoperita cu 0 masca - 0 masca de plumb, intr-adevar: vom vedea mai departe simbolismul ei - dar II .alterata. Refularea este totusi atit de adinca, Incit 0 prapastie de parte de acum inainte umanul de divino Trccerea pe tc accasta I rapa ti fae obiectul nelinistii de nepatruns a omenirii care isi ga este expresia cea mai pura in arta, cinteee, literature sa ra si folclor. Omenirea 0 proiecteaza in planul p ihie si 0 c prima la acest ni el prinrr-o rniscare ritrnica, no talgica si e nfuza dar repede dezorganizata si inlocuita de 0 maree dernoniaca pc care 0 medicina agno tica n-o poate zagazui.

Dar textele biblice vor cere lara inc tare protectie pentru "vaduva si orfan . to pledoaria a, 1 l~i dovedeste ne inovatia si reaminteste ea ajuta pe orfanul lip it de prijin ~i umplea de bueurie inirna vaduvei" (lov 29 1_-13.

Natura ontologies a Omului ste eununia.

S f. cap. HI.

94

95

Literatura biblica 0 cinta in felul urmator: mir a a, oata. iubita tot atitia termeni ce revin constant in gum p alrnistul ui

au a profetului. Dar, indiferent de term nul folo it. prostiruata e condarnnata ca urmare a faprului cit -3 oferit unui fal SO!. desi ad aratul sot eel re pin , se atla ~i el acolo. Triunghiul superior, Hi Indu- e acoperit eu 0 masca. continua sa dea viata intregului corp. atit cit acesta 0 poate primi caci in caz contrar ar fi ncantizat.

"N-ai avea nici 0 putere asupra Mea dad nu ti-ar fi fost data de sus" (Ioan, 19 II).

Nu picioarele nu sint goale. Dar Omul nu e nicidecum consticnt de continutul lor.

Sa incercam impreuna, pomind de la numele care contin taina sa ajung rn la aceasta constiinta. E neccsar a nu de partim cei doi poli ai cununiei ontologice ~i it studiem urrnatoarelc doua cuvinte:

"Cap" - Rei.~ ;M., 300-1-200 au tt~., 300-1 0-200 si "picior' - R guel 5~., 30-3-200.

Valoarea lor numerics ne arata calea de urmat: cuprinse intrc 30 sau 300 - aceste doua numere exprirna aceeas i idee. unul in planul manife tat, cclalalt In planul cosmic - si 200. numer Ie mediane int ingurele care • schirnba,

La nivelul capului, I au 10 cxprima unitatea di ina care, tran formindu- e la nivelul manifcstarii in picioar e reveleaza a fi 3. Trinitate de principii au tri-unitat de persoanc. 3 este, in toate rraditiile UNUL. Din ac asta perspecri a capul si picioarele int acelasi cuvint. Daca in part a de 1I capul rczuma intregul corp in partea de jo ' picioarelc II r zuma ~i clc. continindu-i devenirea potentiala. Or chiar dad ornul a pierdut constiinta lui Ale! Alelinformeaza in ontinuarc picioarele care pastreaza in litera Ghimel puterca tainica a divinului (A lef I au Yod 10).

-a glo at mult a upra ace tui Ghimel. litera G mi tcrios gravata in centrul stelei in cinci colturi a initiatilor dar ~i litera greaca r cumpa pitagoreicilor.

96

Ni se pare e ident ca trebuie a vedem In ea tran ferul transcendentei divine UNTCE in irnanenta sa tripla. Yod devine od, Goth ... Si daca am vazut mat sus ca la nivelul Tetra-

~ ,

gramei - Spada :"Tor" atunci cind Yod c uci :"Tor" He-Va -He

tic ine vaduva, s5 ob ervam acum ca :"T':"T Hava - 5-6-8 all 5-6-(5+3) care e tc E a s-ar mai putea scrie :"Tor",;t Numele , tc atunci eel al Gcei, zeita Pamintului la greci.

Tarlna estc vaduva. Eva este vaduva, dar ea poarta in pinrccele ei saminta vietii Sotului. Litera ,G" nu arc alta forma d cit cea a semintei. lar taina crestina se va desfasura dupa ce profetul Zaharia incheie Vechiul Testament cu aceste cuvinte ale fngerului: .Iata, voi aduce pe Robul Meu, Odrasla" (Zaharia, 3, 8).

Din perspectiva crestina, intruparea lui Hristo este calea lui Dumnezeu coborind in Malkut, picioarele cosmice (legate de sirnbolismul pestilor), pentru a-l intilni pe Omul caruia ii pan eaza ranile ~i pe care il smulge din toropcala funesta, spre a-l conduce la cucerirea capului cosmic, la adevarata sa cununie. EI Se face sarninta pentru a trezi in fiecare Om saminta a divina si a-I face sa devine Copac verde, Porn al Vietii.

Cind Omul reuseste sa infaptuiasca aceasta cucerire, Ghimel rcdevine Yod, ~i am fi tentati sa citim 5"" in loc de 5;t." Celc tr j litcre 5"" dau in franceza, fonetic cuvintul .royal" (regal). Nu e doar 0 simpla coincidenta. Omul care si-a regasit unitatea c te rege, este "incoronat".

Yod (10) poate fi inlocuit de asemenea prin Aiel M (1)' cuvintul francez devine atunci "real" sau .,reel" (real).

Realitatea este impiiriitia.

. Per onajul din ierarhia ecleziastica crestina care a atins lIo?olic ace t stadiu este episcopul. L-am vazur" '"incruci~ind facJllle" in rimpul liturghiei pontificale, intr-un gest ce poate fi Interpretat in felul urmator: iuaintind spre .Jaos" sprc poporul

., Cf. cap. V.

97

regal (laic) ierarbul trece din triunghiul superior pe care 'il intrupeaza in primul triungbi rasturnat acolo unde poporul se afla in asteptare mai exact in gestatic"), Traind triunghiul superior, tmparalia episcopuJ e ue .incoronat" ,uns rege". La acest nivel, capuJ a intilnit picioarele.

Asa e explica de ce, in Occident, mitrele episcopale au conturul unui cap de peste urcind pe verticals pre cer.

, i

Picioarelc sint legate de semnuJ zodiacal al Pestilor". Stramosul caldeean al episcopului este Oanne , zeul-peste care i-a invatat pe oameni medicina, arhitectura agricultura etc. Ar trebui sa notam de asemenea existenta acelor capete uimitoare de oameni-pesti a carer origine e situata in miJeniuJ opt inainte de Hristos.

Ce sernnifica elc?

Nu exists cum a vreo lcgatura lntre ele ~i pestele sub forma caruia apare prirnul a atar a1 lui Visnu Principiul conservator in religia hinduismului? Prim avatar a1 OrnuJui, saminla nu traieste ~i ea a erncnea unui peste in ape Ie matriciale? S-ar parea di, indiferent de ir ta pe car ar avea-o Umanitatea a cunoscut sau unoaste ensul profund al vocatiei ale si it exprima prin multitudinea simboluri.lor si a. mit~rjlor s~ .

Pomind de la picioare, Omul VIU trebuie a creasca, precum un co pac si a ajunga ta caput unde se or inmul]i roadele ale.

, ere teti i inmultiti-va '.

Aceasta este porunca primita de Adam deindata ce a fo t crcat.

98

Pe plan fizic, pieioarele potentializeaza corpuJ Omului in iotalitatea sa. Din aceasta cauza arta acupuncturii intr-unul din rnodurile sale de a actions asupra corpului, e practicata la nivelul picioarelor, ale carer emergente energice puncturate corect

e repercuteaza asupra meridianelor corespunzatoare la nivelul iruregului corp.

Din acest punct de vedere, degetele de 1a picioare corespund partii eefalice a eorpului, iar calciiul.. teme1iei.

Restringind ~i mai mult unghiul de vedere, degetul mare de la picior poate fi eonsiderat ca formind singur un mic picior .Degetel nu rna a eontrazice!).

Citeva foarte frumoase fresce babiloniene reprezinta un razboinic ingenunchiat in fata regelui inainte de a pleca la lupta. re un genunchi in pamint talpa piciorului intoarsa spre eer, ell cxceptia degetului mare. Aeesta se sprijina pe pamint, ea

cntru a primi de la el, la acest nivel precis al contactului, clanul vital de eare razboinicul are nevoie. Punctul de contact e ·te ,punetuIat" de pamint; e1 poarta numele de "Fiotina F nitoare".

• Fintina Ii nitoare"

-ar putea ea acest punct de acupuncture a fi fost cunoscut i de Invatatul hindus (Shri Nisargadatta Maharadj) care Ii

pune di cipolului sau: 1ri marathi cu vintu I picior lnseamna (,inceputul clipei». Gaseste inceputul inceputului, ~i~nirea izvcrului, clipa cea dintii a constiintei", Daca diseipolul gaseste acea ta clipa, el devine adevaratul , luptator" si poate pleea 1a cucerirea lmparape: sale interioare.

99

Cind Omul, impins de motivatii vanitoase tinind de planuJ unui "a avea" injust, revarsa in exterior energ~i1e prelioas~ cuprinse in picior, acesta din urma atcsta umflaturile sufletului. Limbajul popular vorbesre cu ironie despre "gleznele umflate". Jar numeroasele accidente la nivelul piciorului: fractura, entorsa etc. uu sun decit somatizarea semnificanta a unei erori profunde.

Orice boala este semnificanta,

Cea a piciorului dezvaluie un start gresit pe calea cresterii.

Primul start in orice crestere are loc ill copilarie. Piciorul

e legat de copilarie si, ill mod special, de copilaria intrauterina,

Mai mult, cuvintul grecesc Pais-Paidos (7T DC L~ - 7T DC l<50~), insemnind "copil", este foarte apropiat de cuvintul Pous-Podos (7TOU~-7T06of;), care inseanma "picior '. in ebraica ar f vorba aici de omonimie perfects, deci de 0 relatie intima.

Vocatia Omului e determinate inca din pintecele rnamei. E ill crisa in NUMELE pe care iI primeste de la Cuvinrul creator. Este de asernenea inscrisa, ca realizare posibila in calitatea

pintecelui matem unde i~i atHi cuibul. ~ . ..

Prin mama, Omul poate lua acest start IDea din copilaria intrauterine. Scaldindu-se ill abisurile genezei sale, Omul face

deja experienta lui Malkut. .

in acest caz nu se poate totusi orbi de un demers consuent, Dimpotriva, adultul care trece de la A AVEA Ia A Fl prin Poarta ingusta" a cararii Hod-Netsah ~i care i~i asuma in mod constient plenitudinea intruparii sale atinge sefira Tiferet.

In schema Energiilor Divine, Tiferet (Inima-Frumusete) retlectare a lui Keter ~ Ain, reuneste si manifests toate posibilitatile 'divine In tot atite~. Arhetipuri ca toat~ sefirot-urile ~i antinomiile lor. Ea e te mijlocul centrul rotu solare care leaga susul si josul, stinga ~i dreapta reunind totul in focul divin al arrnoniei principiale.

in schema energiilor umane eel ce intra ill acest virtej e aruncat conform vectorului spitelor rotii micro- si macrocosmic~, in experienta Centrului ce reuneste toate po~ibilit.~tilc omenesti. EI traieste unirea si depasirea tuturor annnomi 1 lOT,

100

pentru a ajunge la experienta inefabila a inimii divine. Omul e te coborit atunei in eel mai adinc dintre abisuri, in Malkut, Inainte de a fi ridicat pe eel rnai sublim dintre ele.

Nu vreau sa anticipez vorbind aici despre aceasta .coborire in locurile inferioare" decit pentru a spune ca doar la acest ni vel al traitului constient face Omul experienta lui Malkut. Doar la aeest nivel se cununa el Intr-adevar eu Malkut, Regina, Fecioara ~i Mama.

Marejia tainelor lui Israel, infaptuite de Hristos, consta in n~a in aceea ca,inainte de a se 1na1ta spre Tata Omul trebuie a 'e casatoreasca cu Mama adincurilor, simbolizata de fieeare mama biologica.

Toate fiintele umane au aceasta vocatie.

Dar fiecare femeie in parte are la rindul ei vocatia de a intrupa pe Malkut ~i de a fi matrice in fiecare clipa a vietii sale de a fi pol al mutatiei pentru ea lnsasi, pentru ai sai si pentru omen ire. A refuza aceasta vocatie inseamna a refuza intrarea in planuL ontologie.

In mitul grec, Oedip se casatoreste Cll mama sa.

2. Oedip sau piciorul umflat

Cine este Oedip.

Nurnele sau inseamna "picior umflat". EI este fiul lui Laios (. Stingaciul") ~j nepotul lui Labdacos ("Scruopul") al carui bunic e te Cadmos, intemeietorul Tebei. .

o dip este vlastarul unei familii regale. Fiecare om e te d ntologie regala. Tcba te la greci orasul sfint (asa cum e re leru alirnul la evrei). Omul care locuieste in orasul sau interior ar constiinta faptului ca c schiop si CR are 0 umbra - partea a stinga - cu care trebuie sa se uneasca'".

10 Cf. cap. Ill, nota 5.

101

Dar euplul Laios-Ioca ta e steril. Laios siIocasta merg la oraeolul din Delfi unde afla ea vor avea un fiu, dar ca acest fiu isi va ucide tatal si se va casatori cu propria mama.

Ace t fiu este Oedip.

La nasterea sa, Oedip e lncredintat unuia din servitorii de la Palat, care va trebui sa [aca sa dispara copilul deoarece Laios a hotarit sa-l indeparteze pe acest fiu pentru ca de tinul

a nu se irnplineasca (sau poate tocmai dimpotriva pentru ca destinul sa se implineasca). Copilul e atunci atirnat de calcii lntr-un copac din padure si lasat in voia fi are lor. E luat de pastorii din Corint, care, trecind pe acolo, sint cuprinsi de mil! si it incredinteaza regelui si reginei aeelui tinut. Adoptat de acestia din urma, Oedip creste linge ei pina in ziua cind, simtind ca apartine unui alt neam hotara~te sa afle secretul nasterii sale.

Pleaca la rindul sau la Delfi si ana de la oracol destinul fatal ce li este harazit. Refuzind acest destin, pe care ll considera dramatic, Oedip nu se mai intoarce la Corint, unde traiesc eei pe care u crede parintii sm. Ia calea Tebei, calea destinului sau regal.

Pe vremea aceea Teba era pustiita de un monstru ce ii pazea intrarea, devorindu-i pe toti cei ce se prezentau la poarta cetatii rara a sti raspunsul la gbicitoarea pe care le-o punea.

Laios se indreapta spre Delfi, pentru a-l consulta pe divinul Apolo in privinta acestei calamitati in timp ce Oedip se apropie de Teba. Drumurile Ii se incruciseaza intr-un loe prapastio ~i ingust. Carul regelui striveste piciorul lui Oedip. Furios, Oedip it ueide pe conducatorul carului.

Fara a stie, Oedip si-a ueis tatal.

Ajunge la portile Tebei unde afla ca regel a murit ~j ca regina Iocasta promite coroana impreuna eu mina ei celui ee va elibera orasul de monstru,

Acest monsrru redutabil e un Sfinx. Tetramorf are picioarele de taur corp de leu, a:ripi de vultur si chip de ferneie.

Oedip botara~te sa-l infrunte.

102

- Ce animal, raminlnd mereu acelasi, merge pe patru picioare dimincata, pe doua picioare la amiaza si pe trei picioare cara? il inrreaba Sfinxul.

- Omul raspunde Oedip, lasind a vorbea. ca in el esenta '3 regala si supunindu-se cerintei ale profunde.

finxul coboara atunci de pe stinca i ii cedeaza puterea lui Oedip, care intra triurnfator in Teba i se ea atore~te eu regina 10 asta.

Hldi sa stie, Oedip s-a ca atorit eu propria mama.

Ea ii naste patru copii: doi fii, Eteocle ~i Polinice ~i doua fet . Ismena si Antigona.

Dar bueuria ace tor nasteri e umbrita de 0 noua incercare; oras ul e victima unui alt flagcl redutabil: stcrilitatca. Toata cetatea e atinsa: femeile nu mai nasc copii. animalele nu mai fae pui pamintul nu mai rodeste copacii e usuca de seceta.

Oedip horaraste sa caute neintirziat cauza dezastrului de pre care afla de la oraeol ca este legat de uciderea lui Laio . Devin asadar esential sa-l aile pe autorul crimei, din moment ce acesta e pricina terilitatii,

Oedip Isi continua anchcta si merge sa-l consulte pe ghicitorul Tir ias. batrinul lntelept, orb rata de lumea exterioara dar vazlnd in lurnea interioara. Tircsias refuza a-i dezvaluie lui edip infioratorul ecret. La insistentele regelui, sfirseste prin a i-I spune: Oedip este ucigasul lui Laios. propriul sau tata; dip -a casatorit eu Iocasta, propria-i mama.

Oedip piitrunde In cunoasterc.

. Y~i coate ochii, parasesrc Teba si, calauzit de Antigona i~i incepe lunga calatorie nocrurna pre Atiea. in timp ce fiii iii Eteo Ie i Poliniee e lupra pentru tron si fir e c prin a .

U ide unul pe altul.

La olonos, Oedip e oprit din drum de Erinii zeite cu ~erpi in loe de par i pazitoare ale infemului. Ele sint nurnite arc: Eurnenidc, numc DOli, ub care tsi arata fata binevoitoarc .) ii la a p cei ce s-au dovedit d mni de accasta a intr in laca~ul zeilor,

I 3

Oedip e introdus in lacasul zeilor.

E important sa observam aici ca piciorul lui Oedip tnvn de copacul din padure, este purtatorul ranii originare a Ornenidi. Ocdip fiu al Evei (daca putem spune asa) e ranit la picior. EI si-a ucis deja Tatal. In mit Laios si locasta sint parintii ontologici, rege si regina arhetipali. Sa nu uitam ca Teba este Ierusalimul ceresc al grecilor, Izgonit din palat, din norrnele sale ontologice, Oedip iese din Eden.

Prin abandonarea lui Oedip In voia fiarelor salbatice, mitul gree ilustreaza reidentificarea omului cu lumea animals, dupa cadere. Oedip devine prada propriilor sale energii.

Dar la fel cum In mitul biblie Adam e acoperit cu 0 "haina de piele" Oedip e protejat de pastorii din Corint, care Ii vor perrnite sa-si asume energiile si lumea animala. Pastorii sirnbolizeaza parintii biologici.

Oedip crescut de parintii sai din Corint este Omul care sintem fiecare dintre noi linga parintii nostri biologici: de escnta regala in adincul sau - caci este alcatuit dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu - el se afla, In realitatea sa cotidiana, prada unor energii ~i impulsuri animale pe care inca n-a inceput sa le numeasca, sa le cunoasca, sa Ie .faca una" cu el. Dimensiunea ontologies e acoperita de natura animala existentiala.

. Am vazut" ca miturile exprima adesea dubla rcalitate a Omului prin sirnbolul gemenilor: Cain si Abel, Iacob ~i Esau la evrei, pentru a nu-i cita decit pe cei mai celebri; Castor ~i Po lux la greci ~i altii foarte numerosi, in Africa sau aiurea.

Gemenii semnifica intotdeauna primul - Omul in ontologia sa, purtator al constiintei lui Yod, iar celalalt - Omul in natura a secunda (cea a uitarii), anulare a constiintei reidentificare eu animalul!).

Acest celalalt este Omul ranit la pi ior!

Asa ne apar in momentul nasterii lor, lacob si Esau: primul tinind in mina sa piciorul celui de-al doilea, ca pentru a rnentine in el energiile pe calc sa-l parasea ca ~i pentru a-i vindeca rana.

II Cf. cap. VI.

104

~n ~I~tul grec, de care ne ocuparn aici, ccle doua naturi e 'I ta 1~1 Omul-Oedip: dimen iunea ontologies pc care orice om trebUJe_ -0 .r~g~ easca (de care trebuie sa-~j aminteascal) pcntru a 0 implini intru a cmanarea divina este imbolizata de pacul. verde ?in padure: o~a~ul est~ ,Ornul verde' in timp cc .Omul rosu , "Omul-m-bama-de-pleleu este Oedip insusi.

, intre ~el: do~a _ m!t~ri exista o. imetric ciudata: copacul

verde, ce {me ~n mu~a piciorul Ornului rosu In momcntuJ nasterii . ' I > este replica lUI Iacob ce tine In mloci calciiul fratelui sau Esau, in aceeasi imprejurare.

~om studia mai tirziu pove tea aces tor doi frati 12 dar a ei la~ar~a c~lor .doua . mituri ~e. permite a descifni~ de pe a urn, in 1 tona lUI Oedip, prormsiunea vindecarii acestui erou pe care c pacul .verde n tine de calcii, memintndu-l pe Omui :0 l~ d~a~upra animalelor salbatice ale padurii (energiile sale) ~i IrnpI.cdlcmdu-le astfel a-I devoreze. Ornul verde subiacent in o d~p, cst: c:1 <:_e. v~. do~i?a. EI n smulge foarte repede pc

. edip d~ linga panntu lUI biologici. pentru a-l face sa-si puna s1l1~lIra intrebare a~evarata din cxisrenta sa intrebare ce va f pu a de Sfmx:. Chiar mai Inaiute i'nsa, oracolul consultat la ~clfi --:-. constunta Omului verde - il face pe Oedip sa se ~di r ntieze de Omul rosu (sa paraseasca Corintul) si sa se mdrept~ spre orasul regal Teba, unde domnesc parinrii ai on-

tologici, •

U~jderea lui Laios nu e de~it repetarea formala a distantarii o,:?l~lul.d: normeJe sale ontologice: rana de 1a picioruJ lui Oedip PIICJnUlta de caruJ regal, e repetarea forrnala a ranii din .Eden".

_ P_entru a .~egasi in eJ imaginea Tatalui pentru a reinvia T;Matal 111 c nstnnta a moita, Oedip trebuie a se easatoreasca cu ama a.

. . Doar casat.orindu-se cu Mama, iutorcindu- e in Adamah !~n~a-rnama dl~ care ~ iesit Facerea, 3, 19) Adam poate re~ .flI. la ontologia sa ~J se poate implini pe ine in normele ngmare.

12 f. cap. VII. i cap. Xl

105

A e intoarce in tarina-maroa mama regala ce domneste impreuna cu regele in orasul sfint interior, inseamna a trece prin .Poarta Oamenilor .

La intrare se afla un paznic care ii devoreaza pe toti 10- cuitorii incapabili sa-i dezlege ghicitoarea. Frate cu toti monstrii devoratori din mituri, acest paznic este devorat la rindul sau, adica integrat de eel ce intra in stapinirea energiilor - informatii pe care le detine. Invingatorul paznicului devine astfel eel ce este informat, cel ce cunoaste.

Paznicul sintem noi lnsine, intr-o dimensiune infricosatoare, atita timp cit n-am devenit noi lnsine; pentru a deveni, el ne obliga sa mergem spre noi lnsine, spre unirea cu noi insine, cu mama interioara. Acesti paznici sint adesea femei inspaimlntatoare, deoarece, asa cum am vazut, femininul interior e eel ee detine forta eu care trebuie sa ne unim ~i care, In ultima instanta, detine simburele, adica NUMELE.

Sfinxul tetramorf este Oedip a carui implinire va fi simbolizata de eei patru copii nascuti lui de Iocasta, patru dimensiuni ale sinelui ce apar pe masura ce se uneste tot mai adinc cu sine, cu energiile Mamei.

"SfmXUi era dupa spusele unora, 0 fata bastards a lui Laios"". Aceasta versiune vine sa confinne leetura mitului, conform careia Sfinxul e sora lui Oedip", altfel spus, aspectul sau feminin neimplinit inca.

Ismena (,,forta viguroasa ') este taurul: prima etapa a vietii ancorare in parnint fecunditate promise si promisiune a 00- roanei pe care 0 sirnbolizeaza coarnele anirnalului.

Polinice ( multe victorii") este leul: a doua etapa a vietii, cenrrata pe 0 caJitate solara de iubire adevarata ce permite toate victoriile asupra sinelui (unire a energiilor).

Eteocle (, ade arata cheie ') e te vulturul paznieul .Portii zeilor" care detine puterea .cheilor' (cla iculele noa tre la nivelul corpului 14).

13 Pausanias, ll, 26, 3-5 citat de Jean-Pierre Vemant In Le Tyrun boiteaux d'Oedipe a Periandre; p. 241, Editions Masp roo

.. cr. cap. XlV.

LO

Antigona (, Inainte de nastere") est intoarcerea la normele ontologice, ingura dimensiune in care Omul poate deveni NUMELE care este.

Atunei clnd Sfinxul ii pune lui Oedip inrrebarea esentiala, ell iguranta ca Omul verde din Oedip cunoaste raspunsul:

- pe patru picioare dimineata e Omul inea identificat eu anirnalul eel ce n-a trecut prin ,Poarta Oamenilor"

- pe doua picioare la amiaza este Ornul in procesul sau dc rticalizare, aflat pe axa dintre eer ~i pamint, inserat in cei doi poli care ll hranesc, Tatal si Mama in .zni-di" ziua lui Mi); - pe trei picioare seara este Omul care i~i atinge Imbur le, NUMELE. Deschizlndu-l el elibereaza energia sa trinitaralS ~i devine UNUL. EI patrunde in asernanarea divina.

Doar eel ce e legat, prin dimensiunea sa de Om verde, cu imburele sau, cu Numele sau, po ate trece de prima Poarta.

Oedip trece si se casatoreste cu Mama regala.

Doar acest cuplu est fecund in Teba, Teate celelalte precum si natura, sint lovite de sterilitate. E evident ea steri.litatea daroreaza uciderii Tatalui si cil acela ce "nu-~i aminteste" te teril in sensul ontologie al termenului": caci nu e fecund cit eel ce se deschide unor cimpuri de constiinta diferite, lin r parninturi noi. In Teba e 10 it de sterilitate acet ceva de car Oedip uu-si aminteste. Trebuie ca el sa devina pe deplin mul verde ~i pentru acea ra, a-~i aduca arninte de Tata ..

Memoria sa c te Tiresias. Orb fata de lumen ext rioara Tir ias - al carui ochi interior de ~his - este constiinta i forta barbateasca a lui Oedip.

Doar arnintindu- i pe deplin ce est 1 In usi poate Oedip

. ii e un as a 1 tal u Mama i a-si infaptuia di coborirca In - uril inelui oborirea 111 inti rnul unde i~i va gasi rimbuNIEL .

1.\ e cdea ·tudiul despre Yod, in cap. IX.

I •. Radacina .,.:, Zakor Iormcaza cuvintele "barb:lte en si ,.3- i arninti" .

107

Din acel moment locasta dispare, caci dimensiunea propriului sau feminin, cu care Oedip trebuie acum sa se uneasca, nu poate exista decit prin deschiderea spre 0 alta viziune, care pentru noi este orbirea 17.

Calauzit de Antigona, purtatoarea acestei viziuni din adincuri Oedip i~i asuma coborirea in infern, in noaptea cea mai intunecoasa. Cu Antigona ("mainte de nastere"), Oedip lsi regaseste Ontologia, .cerul anterior".

,.In aceasta operatiune vulturul devoreaza leul", spun alchimistii". Antigona e cea care i§i ingroapa fratii, pe Polinice--Ieul ~i pe Eteocle-vulturul, caci ea ii cuprinde in sine pe toti,

Oedip ajunge atunci la Colonos, .Joc ridicat" - prin antoni-

mie am putea spune "locul eel mai adinc" -, si se prezinta in rata celor trei paznice ale "Porlii zeilor", pazitoare ale NUMELUI.

TREI si UNU.

Oedip trece. El devine NUMELE sau.

3. Ahile sau piciorul vulnerabil

Minia legendara a "mfierbmtatului Ahile" nu are egal decit in minia lui Oedip revarsata asupra lui Laios pe "drumul prapastios ~i ingust".

Nimfa Thetis, dorind sa-l faca invulnerabil, adica nemuri-

tor, pe fiul ei Ahile, il cufunda la nastere in apele sacre ale Styxului; 0 singura parte din corpul copilului nu este cufundata, si anume calciiul de care it tine Thetis.

11 Cf. cap. XIX. I~ Cf cap. XliI.

108

Prin calciiul sau, Ahile eel "iute de picior" ramine un fiu al pamintului, deci muritor, In comparatie cu restul corpului ce a dobindit 0 esenta divina, calciiul este ca si "ranit". La a~est nivel , t~ate e~ergiile se scurg In activitati razboinice exterioare c~lCer~1ll de s~.e. ~le se scurg in minii in pasiuni aparent nobile 10 cucenn marete, dar in nici un eaz nu sint investite in

onstruirea fiintei sale divine, a calitatii sale de ,.nemuritor".

. ,La ase~iu1 !roiei, ~Paris, calauzit de Apolo, zeul cerului, tnrmte 0 sageata eare 1.1 loveste pe Ahile in calcii. Eroul are curajul sa scoata sageata, dar singe le i se seurge prin rana. Omul se prabuseste ~i moare. Omul rosu moare.

Este important sa retinem eli sageata divina este raza div,ina. Omul e patruns de Yod, eare il obliga sa moara in dimennunea sa de om rosu, pentru a reinvia ca om verde. Istoria lui Ahilc nu contine si aceasta inviere. Elenismul conduce in general spre ea, dar nu 0 dezvolta. Iudeo-crestinismul este acela care 0 dezvolta in toata amploarea ei.

R~mta la calcii, in chiar locul unde i se nasc energiile, Omenirea, asa cum apare ea in diferitele sale mituri nu e alta decit Eva, sotia lui Adam, cea care conform Bibliei ii va da ~:a tere lui Yod, Mesia, jar aeesta va stapini Sarpele. Dumnezeu JJ pune sarpelui: "Vrajma~ie voi pune intre tine si femeie intre 'ami'nta ta ~i saminta ei. Aceasta iti va zdrobi capul si tuii vei

zdrobi calciiul" (Faeerea, 3, 15). '

~red ea relatia dialectics intre cap si calcti este astfel pe

deplin lamurita. .

~.arpe~e, desemnat aiei prin "cap', este falsuI sot caruia omen,lr~a 1 s~ of era dindu-i totalitatea energiilor sale (simboluri ale piciorului cu rana deschisa).

. In t!mp ee ~de~ar~tul S,Ol divin hraneste Omenirea, pentru ~ e~ :~ ~reasca ~I sa d~vlOa Sot ie, sarpele 0 musca pe cea

ca,rela 11 tine astfel vesmc desehi a rana de la calcii pentru a-: uge cnergia.

Si cit de mare si de mortal a este aceasta rana cit de abundent este sin~ele ee se scurge din ea! Si cum i~i pierde prin ea d~n tul o~en.l~ea cea o?r~a! $i ~l~m ne seaca ea fortele fiecaruia dll1tre nOI eel ignorann ~J totusi 10 cunostinta de cauza, aducin-

ll-ne moartea la capatul acestei singerari!

109

Din punct de vedere onto logic Omul nu poate cuceri lumea exterioara decit cucerindu-si cosmo uJ interior. EI nu poate fi stapinul pamintului exterior decit cununindu-se cu tntreaga creatie in adincul tainei ei ~j nu violind-o din exterior nu provoc~d zbirlirea "mad\cirulor ~i spinilor" sai. A te casatori cu mama tnseamna a intra in rindul zeilor si prin aceasta a recu-

ceri cosmosul.

Tot restul e activism, pierdere d energie singerare ~i

moarte! Pericolul e eu atit mai mare cu cit mobilul este mai nobil in aparenta chiar util (nobletea si utilitatea lin de conditia noastra psihica). Majoritatea faptelor numite , fapte bune" executate Tara constiinta spirituals, devin parte integranta din aceasta singerare! Dar nu voi insista aici asupra aeestui ubiect, voi

vorbi mai tirziu despre el.

Sa ne punem mai degraba intrebarea e entiala:

_ Cum sa pansam aceasta rana? Cum sa oprirn singerarea? Istoria lui lacob ne va arata calea vindecarii.

4. lacob sau "Calciiul divin". Vindecarea ranii

Din Cartea Facerii aflam ca lacob s bate deja cu fratcle sau geaman in pintecele mamei sale. Talal sau Isaac arc patruzeci de ani cind se casator te cu R beea. Al doilea patriarh al lui Israel, imbol al popontlui au Isaac ab rd~aza ub emnul lui 40 in ercarea lui 4 patrulaterul rborelui. Isi parasc te cirjele

i al g f meia 2-ui p ntru ca impreuna cu a a de ina I.

Oric ca atorie contra tata inainte d a ab rda a e l pairulater e condarnnata la 0 dual irate sfisiet ar oldata Cll 0 de partire exceptind azul Ind dine asc Z8 a sotilor ce ab rdcaza impr una patruJat rul.

Cu I aac p porul evr u i i para est clrjel p ntru a urea la etajul .Fiin] i" ale mar at asa urn am azut prin

110

UB pr~z cime cele douasprezece vcrtebre dorsale ale patru[aterului). lacob, eel de al treilea patriarb, devenit Israel va trai

. . '

la a e t etaj pnn cele douasprezece triburi carora le va da nastere.

~entru a. trece de la A AVEA • la ,A FJ< de la primul la al doilea etaj I aac va trebui a lupte cu el in usi. Cei doi fii j ai, care se bat in pintecele mamei lor sint eroii acestei lupte; ei sint cele doua naturi ale omului:

- natura primara potentializind devenirea divina, sirnboliz ta de lacob.

- natura ,in cadere" in haina de piele, simbolizata de E au.

Esau este fratele eel mare el iese primul din pintecele matem el urmeaza sa fie rnostenitorul. E roscat acoperit de par; e ornul rosu, gonit din Eden. Acest om iI striveste, 11 sufoca pe. acela. care, potential poate deveni zeu. Are asupra lui dreptul prirnului nascut, adica intreaga putere.

Aic~, .Ia aceasta rascruc~ se hotaraste istoria omenirii: desi nu are OlCI 0 putere, Iacob nne torusi in rnina sa calciiul fratelui sau, asa cum copacuJ verde Il tine de picior pe omul rosu,

.Calcii" se spune in ebraica Aqev :j'>', de unde numele de lacob - Yaaqov - :i'>'~ - dat acestui fiu. La aeest nivel litera : d care preceda cuvintul "calcii", ne face sa presupunem ca tn. Iacob ~alc!iul va Intilni capul, ca prin el poporul evreu i~i va aunge marepa rcgala, Omul lsi va rega i dimensiunea divina.

Dupa cum vom vedea, mina este simbolul cunoasterii deci al put rii. Mina lui Iacob apucind calciiul fratelui sau ~semnifica faptul a Iacob va aduna toate cnergiile umane ale lui Adam cuprin e in Esau si le a due la tarea de implinire. El are PUI re deplina a upra lor.

P ntru a rcaliza acest lucru e te necesar ca omul spiritual . opacul rde - a dobindeasca in per oana lui I .aac intiIClatc~a ~ upra copacului ro u adica asupra omului temporal pe car il iubeste: ,I aac iubea pe E au (Facerea 25 28). Desi anat pe calea unitatii, Isaac i~i iubest haina de piele.

11 J

Despre soli a sa Rebeca el spune: Este sora mea" (Facerea. 26, 7). Or, .Rebcca il iubea pe lacob '. Ea cunoaste saminta pe care 0 poarta. Rebeca este 0 matrice spirituala, un pol al mutatiei. Numele sau (in ebraica Rebeqah) citit de-a-ndoaselea este Haquever '~i'M - .mormintul" unde se infapruieste dub lui proces al mortii ~i al invierii.

Prima parte a mutatiei are loc independent de Rebeca: lacob trebuie sa dobindeasca dreptul primului nascut fata de fratele sau, adica sa-si dobindeasca dreptul de frate mai mare: pregateste in acest scop 0 ciorba 0 "zeama rosie de linte" (in ebraica Edom). Cind se intoarce de la vinatoare, Esau - , omul rosu" cere de min care. Schimbul intre cei doi frati se face deci la nivelul acestui blid de linte.

Simbolic, inseamna ca Iacob il padise~te pe "batrinul Adam". n lasa in voia fratelui sau Esau, care il maninca; si cum mestecarea este simbolul identificarii, Esau devine Edom Cl"~ = ~~ +' (6), adica, in ebraica Adam incremenit in 6.

Esau, omul rosu, ramine cu parintii sai, intre cele doua cirje ale sale, la etajul infantil. lacob pleaca; el trebuie sa duca neamul lui Israel la 7, unde i~i va regasi unitatea. Pentru zeama de linte, Esau ii cedeaza lui Iacob dreptul primului nascut. Iacob are acum putere deplina asupra mostenirii lui Isaac. Omul nou a inJocuit omul vechi ("a inlocui" are in ebraica aceeasi radacina Aqev}.

Cu complicitatea mamei sale de aceasta data, Iacob se acopera cu 0 falsa haina de piele, pentru a-I face pe Isaac, devenit orb, sa creada ca e primul sau nascut, batrinul Adam, caruia trebuie sa-i dea binecuvintarea 19. Falsa haina de piele dovedeste caracterul neontologic al pielii insesi. Adevarata natura a omului este acopcrita de aceasta piele.

Cit despre orbirea lui Isaac, ea eamana in mod ciudat cu cea a lui Oedip. Prin simbolul devenirii lui Jacob, Isaac se afla in plina evolutie, iar ochii sai au patruns in tenebrele calatoriei ce prevestesc lumina spirituala, Binecuvintindu-l pe Iacob, pe

19 Cf cap. vnr.

112

care 11 crede primul SaU nascur, el i~i binecuvinteaza urmasii, dindu-i puterc dcplina asupra .fratilor' sai, oamenii rosii, Iacob e te acum pregatit sa-i duca pe acesti urmasi in tara fagaduintei, unindu-se cu mamele-tarina succesive pina la cea care ii contine NUMELE. Viclenia lui lacob este contrapunctul vicleniei sarp lui din Eden.

Iacob se asterne la drum: plcaca sa-si caute 0 Solie la fratele rnamei sale, Laban. i~i va Ina sotie din neamul mamei sale, nearn al purificarii, caci Laban insemna "alb'. Si In cazul de rata ornul in devenire se va casatori simbolie cu mama sa, in

. ,

timp ce Esau - devenit Edoni, adica "ramas incremenit in 6', ill banalizare - se casatoreste eu femei "care au fost pricina de mare amaraciune pentru Isaac ~i Rebeca" (Facerea, 26, 35).

Vom reveni 1a lacob mai tirziu continuindu-ne analiza. lnainte de a-I parasi pentru un timp, sa observam di termenul ~i'Y 70-100-2 - "calcii" - este apropiat de cuvintul lqar'i'V 70-100-200 care lnseamna "didacina", .neam". Putem fi astfel siguri ea lacob este de neam divino Profetul Isaia spune despre e1: ,,Iacob va prinde radacina, Israel va inflori si va odrasli, si va umple lumea cu roadele lui" (Isaia, 21, 6).

Copacul verde va inflori. Rodul pe care n poarta Israel este eel numit de Traditie "al doilea Adam", Hristos. De fapt, tori descendentii lui Israel sint Adam, un Adam pe care Iacob l-a cules prin viclesug din larina ce Il mistuia, inafindu-lla adevarata sa dimensiune.

Dar trebuie sa insist asupra unui detaliu: Iacob imbraca haina de piele; primeste binecuvintarea Tatalui imbracat in aceasta haina si 0 va transforma in vesmint de lumina.

113

5. Hristos spats picioarele ucenicilor sai

Musulmanii, pastratori ai ace tei traditii e de calta ind intra in moschee. Tot eu picioarele goale e tnfaptuie c, in di feritc traditii, rnisterele initiatice. Goliciunea fizica implies d spui rea psihica i pirituala a fiintei.

Aceasta despuiere pretinde ca orice povara sa fie depu a la pi ioarele Pomului. Astfel, omul doritor sa reintre in contact cu eel de care a fost despartit din greseala vine "sa se arunce la picioarele" acestuia din urma. E ge ~J pro t~tuatei. MariaMagdalena20• Dupa ce s-a oferit unor falsi amann ea vine spre

otul care 0 asteapta. Ea este Omenirea. leremia deplinge astfel

pacatul ei: ~

"A rama ca 0 vaduval Ea, care altadata era mare mtre

nearnuri, frunta$8 printre tart, a ajun roaba astazi.

Plinge amarnic noaptea $i-i curg lacrimi pe obraji. Nici unul din cei ce 0 iubeau n-o tningiie.

Toti prietenii ei au parasit~o i is-au facut vrajmasi"

Jeremia I 1-2).

A devenit un lucru obisnuit sa se vada in gestullui Hristos care spala picioarele ucenicilor Sai simbolul umilintei celui cc desi Stapin, Se transforms 'in sluga. ' , Da e adevarat. Dar gestul nu se reduce la atit.

Sa plasam mai Intii seena In contextul ei: Hristos face acest gest inainte de a se aseza la masa pentru a praznui Pastelc, inima insa$i a Tainei.

in societatile noastre functionale care nu mai au deloe simtul simbolului, ne spa Him pur si simplu pe miini inainte de a minoa. Cind Pilat se spala pe miini, inseamna ca refuza sa stie. Miinile - am spus-o deja si voi studia acest lucru mai tirziu - sint simbolul cunoasterii. "Nu vreau sa stiu nu vreau sa ma amestec, nu am nici 0 competenta asupra acestui subiect' vrea sa zica Pilat declinindu-si oriee raspundere.

Dar ~ainte de a participa la mas a mistica, anticipare a banchetului de la nunta divino-umana, ucenicii trebuie sa fie readusi la normele lor ontologice. Hristos Se apleaca atunci spre ei si le spala picioarele. EI vindeca astfel rana omenirii, ai c~ei purtatori simbolici sint picioarele, caci ele potentializeaza fiinta bolnava in totalitatea ei.

"Din talpi pina-n crestet, nimic nu-i sanatos: ci numai rani vinatai ~i came vie, nestoarse, nelegate $i nealinate cu untdelemn' (lsaia 1 57), spune Isaia deplingind pacatul omenirii simbolizat de Israel.

Maria-Magdalena plinge: ea uda u lacrimile sale picioarcle lui Hristos, le sterge cu parol ei si le unge eu mir.

Sint introduse aiei trei simboluri: lacrimile, mirul si pant I f care dintr ele urmind a fi rudiat la locul potrivit.

Sa fie oare orba de aceeasi ferneie careia E anghclia Ii rainuieste numele $i care, in seara dinaintea ra tignirii toarna p capul lui Hristos un , mir de nard curat, f art scump'

Marcu 14, 3)?

De la picioarc pin a la cap corpul intreg -8 preschirnbat in mit.

Dar Hristo ij confirma apo tolului Petru nece itatea de a i~dcca rana palind numai p.ieioarel : ,Deci daca Eu DomnuJ si Invatatorul vostru -am palat picioarele si voi sintcti datori a va pala]: picioarele unii altora (loan 13, 14).

Tn ac lasi mod primeste Moise porunea de a-si scoate incaltarile in fata rugului. Acesta din urma, imbol al Pomului vietii .c~pnns de Focul Vietii - Foe care nu con uma -, l$i are radacinile intr-un pamint pur. Nici un corp train nu trebuie a desparta picioarele Omului de tarina-mama.

)0 Lu a, 7, 37-38.

1L4

11 ~

CAPITOLUL VUI

MALKUT II

1. Genunchii

Singura pozitie de rugaciune mcntionata in Biblie este, dupa stiinta mea, urrnatoarea: "Ilie s-a suit pe virful Carmelului si, plecindu-se Ia pamint, s-a asezat cu fata intre genunchi" (I, Regi, 18, 42).

Conform acestui text llie pare sa stea in genunchi, ell fata atingind parnintul. Ruga sa e fierbinte: cere ploaie pentru pamintul ars de seceta; se roaga pentru treeerea Ia feeunditate. Aceasta pozitie de rugaciune pastrata pina astiizi de musulmanine va ajuta sa intelegem semnificatia misterioasa a genunchilor.

in simboliea astrologica, genunchii sint legati de semnul Caprieomului semn al parnintului eu ce are el mai greu, mai concentrat mai adinc aSCUDS in profunzirnilc sale hibernale.

A$a cum picioarele corespund lui Malkut ea element Apa, la fel genunchii corespund aceleiasi sefira ca element Pamint. in acest sens, picioarele sint legate de fetusul din pintecele mamei genunchii de copil la nasterea sa. Pe plan interior, picioarele sint legate de inca-neirnplinitul, iar genunchii de ceea ce e implinit'.

I Cartea Facerii exprirna nelmplinirul prin imbolul "apa" sau "umed" ~i implinitul pri.n simbolul ,.uscat" sau "pamint"

117

Malkut (fmparat~~) es~e, In planul Energiilor Divine, recepr~eu!ul n:turor.~nergll.l.or; In adincul suf1ului divin, Mal/rut estc sammta Intr~gl1 Creatii. Pe p.I.an cosmic, Creatia este reeeptivit~te absoluta a ~I~r.?r energulor create 'in cele patru elements d~n ~are e consutuira. Ea e totodata capabila sa ernita eel de al elnell~a eIem~nt, "ehinteseD~" - iuspiratia divina -, ce readuce Creatia la unitatea sa principiala.

asemcnea citit: Bar'; - .finaru! fiu" - In drum spre Kaf final 1, ee va fi ultima sa samin~a inainte de a intra in dimensiunea de "fiu implinit",al carui nume Ben i; are aceeasi valoare nurnerica 702 eu genunchiul.

Genunchiul contine deja in valoarea sa aritmologica energiile Fiului, despre care stirn ca, daca le realizeaza, Omul intra ill dimensiunea sa de "s01ie" incoronata. Pentru aceasta, omul e binecuvintat inca de la nastere.

Pronuntat Baruk, cuvintul ,,; inseamna "binecuvintat".

La arabi, .Baraka" are acelasi sens. Genunchi si binecuvintat int unul si acelasi cuvint!

~ . M-au frapat intotdeauna cele trei desene enigmatice care III lco~og~afia. cre~~in3, in~onjoara eu cercuri concentrice ge~ nun~hil.IUl Hristos In Slava. N-am putut sa le gasesc niciodata e~plica~a. Aceleasi .cercuri concentrice se regasesc si la alte niveluri ale corp~l~1. Cred ca ele slnt ce~tre de [ol1a importante, fi~care detinind 0 putere specifica. In ce consta puterea genunchilor?

In 1?ozitia. lui Hie, genunchii string intre ei capul, dind astfel corpului ~ cclm. ce se roaga forma de sa min pi in care se concentreaza totalitatea ~ortelor. S-ar parea ca raportul cap-genunchi este la fel de puternic ca acela cc leaga capul de picioare,

CeJe trei liteze permutate ale cuvintului ebraic "genunchi". scrise ,;,;, formeaza radacina multor cuvinte ce se refera la 0 prima nastere. Se confirma astfel faptul ca pruncul, inrudit cu picioarele in starea sa fetal a, vine pe lume si se integreaza in ciclurile timpului la nivelul genunchilor, In limba franceza. euvintul "genou" (genunchi) e format din aceeasi radacina cu "generer, engendrer" (a genera, a da nastere). In perspectiva nasterilor interioare, unele rituri initiatice 11 invita pe eel ce traieste 0 noua nastere sa se prezinte eu un genunchi descoperit.

Capul si genunchii formeaza un nou cuplu de implinire.

Ele sint sudatc pnn calitatea lor de .coroana".

Keter (coroana) nu gaseste oare in cele dou a mici coroane pe ~car~ I~ formeaza rotulele la baza Arborelui, afirmare~ fagaduintei sale?

L~m~ajul h!pol~gic ~pu~e de pre eaJ~l ce s-~ ranit la genunchi ca este ,mCOIOnat . $1 nu tot aceeasi expresie se foloseste

in cazul copilului ranit la acelasi nivel? '

. In e~raica genunchiul este Berek i'':. apul., este InconJur~t ID cent~1 sau de cuvinrul ,;, care inseamna "in tine". E ca ~I cum cuvintul i'': De-ar spune: ,,10 tine c ana seer tul adevaratului tall cap eel ce va fi i'ncoronat', Mai poate fi de

Iar Pitagora, eel ee genereaza, eel ce da nastere intru cunoastere, nu era oare numit "i.nvatatul eu genunchiul de aur' ? Daca mai permutam 0 data literele din ,,;, formam cuvintul ;.,;" radacina lui "Heruvim".

Heruvimii, cea de a opta ierarhie ingereasca, apar in viziunea profetului Iezechiel: "Mil uitam la aeeste fapturi vii, si iata ca pe parnint, afara de fapturile vii era 0 roata Ia fiecare din ceJe patru fete ale lor. Infatisarea acestor roate si materialul din care erau facute pareau de hrisolit... Aveau nisre obezi de 0 inaltime Inspaimintatoare si pe obezile lor cele patru roate erau pLine eu ochi de jur-imprejur" (IezechieI, I, 15-18) .

Roata-coroana a genunch.ilor e confirmata ~i de planeta Saturn, pose oarea semnului Capricornului din Zodiac. Toata lumea cunoaste inelul ce inconjoara planeta Saturn.

118

119

. aturn - a ell~cnca emnului Capricornului - nc atragc atentia asupra lInu~ aJt a: peer al p~zitiei c lui c e roaga: contactul genunchilor (~I al capului cu pamintul. el cc e i~~e~tit. ca alcr pune ~i eJ un genunehi in pamint. n me solicita aJ~torul lin i forte a cerului e ancoreaza in parnint pnn genunchi.

fc unditatii cupnn a In l'1Y E/, ,timpul·. rlY este inelul lui . turn. V rbul:'1'~ Para cstc erbul. a crestc", p care il ga irn in p runea di ina data lui Adam: .Cresteti, inmultiti-va, umpl li pamintul" (Faeerea I, 28).

Care este rap rlul exact Intre genunchi, Saturn si parnint?

. S~tllr~ c te asoeiat eu plumbul. Copilul ce se naste in ciclurile timpului nu e decit "particele de plumb" lsaia 1,25). Omul care va reusi a preschirnbe plurnbul in aur se va naste intru coroana Eternitatii.

A preschimba plumbul in aur est tocmai lucrarea de crestere a Omului lucrare Infaptuita 18 inceputnrile ei de cavaler, ~e i~itiat sau de orice fiinta care j~i rraicstc prima nastere 111 tenoara.

Dar. In punctul sau de pleeare Omul IlU decit plumb.

Fecunditatea sa nu e Inca cliberata. Acest plumb e cu atit mai grcu. eu cit in lumea noa tra de intuneric - lumea d dupa aderc - el e te hrana Satanei. ee C opune a tfcl diametral fecunditatii ale.

Des~re ~aturn alchirni tul Isaac Olandczul punc:

,,In interiorul sau el contine cu siguranta bunul Soare. Toti filosofii sint de acord eu aceasta.

Tn realitate, aturn este piarra pe care vcchii filosofi n-au vrut s-o numea ca.

. Cu purina munca, il putem pre chimba p aturn in Luna: iar eu ~ai multa munca si intr-un timp mai indclungat, 11 putern preschirnba in Soar . apoi imobiliza ~i face din el piatra filosofala:".

, Yn reate zilele victii talc sa maninci tarloa" (Facerea, 3 14 ii pune Dumnezeu sarpelui Satan .• ,Tarina" (pulb re) e tc uvintul Afar ,.cV, care, in cuvintul l'1'~y (.,plumb ) devine inca si mai greu, caci i e adauga ultima litera a alfabctului Tav n.

,Tarin a' din textul biblic contrar afirrnatiilor lip itc de discernamint ale unor traducatori, nu de emneaza pamintul, ei pe Adam in starea sa initiala de farimitare.

Literal: .• Si l-a facut :'1':'1- - Elohim pe Adam farina l-a

co din Adamah" (Facerea. 2, 7). Adamah e pamintul creat in ziua a sasea a Genezei eu toate animalelc sale care se atadi. Adamah e pamintul interior al lui Adam undc misuna m~ltitudinea energiilor sale.

Oland.ezul de ~.rie in termenii alchirnici proeesul de ?"ans_m~utat)e a e?er~lor noa.strc care, eli berate de ganga lor, se LD~lta J~tr-un pnm timp la nivelul lui Yesod (luna) i intr-un al d?tJea nrnp la niv~lullui Tiferet soarele), fagaduind un al treilea nivel: Keter Coroana.

,:farina" '~y este simbolul multiplicitatii, ncavind In a nimic eomun in ceca ce priveste ealitatea eu multiplicitatea e reprezinta vocatia fundamentala a lui Adam.

.. aturn", ca ~i ,plumb' se pune in ebraica Oferet l'1'~Y.

Ace t eu tnt core punde in esenta radacinii Par'C simbol al

"lnmultiti-va". Nici accasta vocatie nu arc nimic de-a fae

. ,

cu sensul care ii estc in general atribuit. si anumc: Faccti multi

'1 ""

opii", altfcl spu .Asigurati nasteril exterioare". Aceasta ul-

tima acceptiune a poruncii divine elirnina primul ei tcrmen: , Cresteti"!

Adevarata inmultire e -ragaduita la capatul crestcrii intcrioare, ca rod 'II copacului care e te Adam. Aeea ta inmultirerodirc a Copaeului adamic este in eparabila de realitat ~ a antinomica: Unitatea. Adam devenit UNU e imprastic in

. 1 Cifa~ ~e Gabriel Monod-Herzcn in L 'Alchimle mediterran tenne p. 142

~I urm. (Editions Adyar).

120

121

ro~dele sale. Inmultirea descendcntilor nostri e imbolul aces~1 feno~e~, dar, in ine, ea face inea parte din farina pe care din ncfericire 0 acumulam rara a 0 indeparta de pe noi.

. Fecunditatea etp e te insa bin inchi a in [arina ce eonsti~Ie punetu). de pie are 1n multiplicitatea descri a mai sus prin simbolul a~m:ruel?r care form~aza pamintul Adamah ~i toate celelalre parruntun ce vor vern.

A Iar cind _ dupa cadere Adam se intoarce in tanna, el se mtoare:,. dupa cu.n: am vazut, la conditia sa primara la Inmultirea sa colcaitoarc uitind de prima casatorie contractata cu Adamak si .confundindu- e total eu ea. Totul pare eu ant mai cornpronus cu cit, int?rcindu-se in farina Omul nu-i mai cunoaste puterea de a rodi nu mai stie di este sotul chemat sa se unease! cu paminturile sale. Un blestem il desparte de tarina-so~e.

Dar ar insemna sa nu stim citi textul in profunzime daca a~ ramlne la aee~sta interpretare a versetului. Dumnezeu spune:

A In ~ud~oare~ f~fe! tale ~a-ti rnaninci piinea, pina te vei Intoarce 10 'p~nt caci dID el ai fost luat: caci larina e~ti ~i in tarina te vel intoarce" (Faeerea, 3, 19).

Piinea ~incata in s~doarea fruntii e robia triiitii pina in mo~entul ~md Omul se mtoarce spre tanna (Adamah) mama~of!e: .. .caci tari~a esti ~i fecunditatc aminteste-ti de aceasta, iesi din urtarea In care slnt nevoit a te Invalui spre a te salva de iluzia ta . intoaree-te! •

Pon:nea e urprinzatoare: in ebraica Tasuv ~ .jt'l'1 nu e alteeva decit Tesuvah adica , penitenta' . in ensul cuvintului grecese metanoia "intoareerea".

Pamintul nu-si va da apa decit in scbimbul iubirii Omului. the era constient de acest lucru atunei cind cauta apa pentru a o da paminruluil Tarina nu-i va da Omului forta pentru a creste nici fructele sale pentru a se inrnulti decit daca, In genunchi, umil in ensuJ lui .Jiumu ") el se intoarce la ea" si redevine

otul ei iubitor.

Hristos s-a Inters. El a inlarurat blestemul divortului dintre dam si Adamah.

Fiecare dintre noi altoit pe propriul simbure-Hristos, poate lnlarura aeest blestem $i iesi din robie. Atunci genunehii lsi vor rega i functia de fecunditate.

Din nastere in nastere interioara de la imaginea lui

wnnezeu, pe eare 0 reprezinta in calitatea sa de .,~ Bar (tinar fiu , pina la asemanarea pe care e menit s-o realizeze In calitatea sa de i~ Ben (Fiu) Omul va tran forma ciclurile timpului in coroana de eternitate.

Un mit despre creatie povestit de 0 legends finlandeza, Kalevala face lumea sa se nasca din ouale depuse de 0 rata pe genunehiul zeitei apelor, ID momentul cind aeeasta si-a ridicat dea upra undelor pieiorul ospitalier.

A yo mornentul n~~terii copilul e int arce, I$i chirnba pozitia m ~mte~~le rnamei. La un alt nivel eufundat In apele lui V' (neimplinirul) Omul nu mai stie ca elc sint 0 matrice fecund a

i ea el poate intoarce pre a naste intru lumina ~it

(implinitul). -

Genunchii si fata i'mbrati~lnd parnintul unindu-se" eu p~m~ntul e~~eri~or, i.mbol al paminrului interior (Adamah) consntuie pozrtia 1OSa$1 a penitentei,

"Sase din aee te oua erau de aur ~i al saptelea era de fier.

Rata a inceput sa le cloceasca. Sirntind 0 caldura arzatoare, zeita l$i scutura genunchiul isi intin e brusc picioarele. Iar ouale se ro togolira In apa disparura in adincul valurilor si se

farimara in bucati ...

.. . partea de jos a cojii oului a format temelia pamintului, partea de su a eojii ului a format firmamentul sublim. 'l

Ne putem imagina ca pc acelasi gcnunchi "Mi ~i "Ma ' partea de SllS $i cea de jo. a ojii oului, I$i vor eelebra la rindul lor nunta.

Kale va la, versurile 18 236.

122

123

2. Gambele

De la laba piciorului la genunchi, gambele simbolizeaza intreaga forta de realizare a scmint i pina la maturitate, de la conceptie plna la na tere.

Daca sintern con tienti de faptul ca starea noastra este, in clipa cind ne nastern eea a unei noi seminte in matricea cosmica, atunei gambele imbolizeaza, pe de 0 parte, forta de crestere a copilului in pinteccle mamei si, pe de alta parte, forta de crestere a Omului de la nasterea la tncoronarea sa.

Daca gambele Ii slnt date Omului pentru a umbl pe parnintul exterior, ele int in profunzime imaginea eelor care ii vor permite sa-~i parcurga paminturile interioare $i care din aceasta cauza, vor trebui a se sprijine pc niste "pieioare' noi, pe niste scminte noi, unde i se vor aduna energiile: rinichii.

Forta de realizare a Omului, garnbele tnt idcntificate cu libidoul'sau si, in acest sens eu gambele calului. Dad libidoul nu este investit decit la primul etaj - etajul lui A avea - al Omului, el devine acea hemoragie dramatica, ilu trata de mit prin descrierea ranii de la pieior.

in acest context, p almistul spune: .Nu de puterea caJului Se bucura Dumnezeu. NU-$i gaseste placerea in picioarele omului" (Psalmul 147, 10).

Cuibarit in inconstientul Omului libidoul punc sapinire pe el $i favorizeaza toatc actiunile robului sau pe care it duce la pieire.

Ordinul Cavalerilor it invata pe Om sa-si incal ce propriul cal sa ia in mma sa friiele pentru a stapini animalul i a face gambele a se supuna unui libido constient, controlat ~i, mai ale, reorientat spre adevarata a realizarc. Scutierul perfect tsi conduce calul aproape exclusiv cu gambele. Face corp eomun eu el, iar calul devine gambcle si energia realizata a stapinului sau, in timp ce acesta din urrna famine capul ~i inima.

124

Dad energiile libidoului ar fi cu adevarat realizat , Omul -a eliberat de legile lumii caderii, dupa ee si-a trabatut patiile interioare n-ar mai avea nevoie de cal.

Acesta estc moti ul pentru care Dumnezeu nu-Si ga este placerea in Om ei in desa Irsirea a ceea. ce _?mul .s~bolizcaza. Si tot din aceasta cauza Ornul ce [me mtre picioarele ale un cal e fragil: structurile sale interioare nu sint potrivite ClI forta calului. La aeest nivel, nu-i va mai ramine deeit sa-l imbllnzcasca si nu sa-l domine, iar fortele inconstiente ale mului ri ea in orice clipa sa fie redate animalului.

La polul opus, 0 fiinta ce si-ar refuza animalitatea, libidoul care este forta sa vie asa cum i se intimpla uneori Omului complet cercbralizat arfi ca lipsita de pieioare. Ea ar fi totodata lip ita de oriee posibiLitate de a se realiza.

Ascen iunea spre sefira Yesod ne a lamuri mai bine asupra acestui foarte vast subiect.

CAPITOLUL IX

YESOD SEXUALITATEA - CIRCUMCIZIA

Yesod, cea de a noua sefira divina, este .baza" .remella''.

Ea simbolizeaza 0 "implinire divina" - daca ne e pennis sa folosim aceasta ·expresie inseparabila de corpul antinomiei "mi scare/nemisc are".

Ea i~i primeste energiile de la primele opt sefirot-uri Ie focalizeaza ~i le distribuie, le face sa "lnfloreasca" in profunzimea multiple si una a lui Malkut.

Yesod pare a fi pentru Malkut ceea ce este Ain Sq{pentru Keter: MariJe Tenebre in raport eu Manifestarea.

Conform traditiei Cabalei, totul pare a se petreee ca si cum Yesod ar fi Piatra eu stralucirea aurului descrisa de Iezechiel, un fel de prisma prin care Unu-fara-doi Se face Doi $i Multiplu ln splendoarea Creatiei emanata perpetuu de Slava Sa (Hod, cea de a saptea efira) $i intorcindu-se perpetuu la Ea.

La nivelul lui Yesod pare a se situa unul din eentrele respiratiei divine: ,,iti trimiti Tu suflarea si innoiesti astfel fat a pamintului' (Psalmul 104, 30). Prin Inspiraria Sa, Dumnezeu se intoarce in Esenta Sa. Aeesta e Sabbat-ul. In eJ se afla insusi principiul ritmu.lui.

"127

T tul c rcspiratie - ~ sod estc Io ami 'i puncti form de und totul e revarsa in plendoarea Lumilor i und totul se intoarce pre a-l de avir~i pe Unu, deja de. avirsit, au sprc a perfcctiona ccea e e deja Perfect. Temelie a lumilor, act esnic creator Yesod e. te eel de al a lea dintrc cfirot-urile reatici. EI corcspunde zilei a sa ea a Genezei ziua faccrii Omului care, prin Cll intul sau (imagine a Cuvintului Divin), e creator.

Prin cadere, Omul i-a intor fata de la acea tei put reo

Sa incercarn aeum sa intelegem ce se Intimpla cu el din perspectiva ascensiunii ale, atit de cornpromisa de acum inaintc!

In axa Coloanei din Mijloc, fiecare efira c tc imaginea lui Ain r-at, arhetip divin incognoscibil, ee se face cunoscut prin NUME Ha-Sem l"T'I1"I~. Fiecare din nurnele noastrc apartinind NUMELUI se inscrie in aceasta coloana, la nivelurile de rcalizare diferite corespunzind sefirot-urilor,

In Malkut persoana Iiecaruia dintre noi e modelata in prenumele care li estc dat. Ea intrupeaza pe rat in .Eu" in "mine' . in cbraica Ani ~.lM, cuvint compus din aceleasi trei litere-encrgie ca ~i arhetipul sau Ain.

Dar, in tirnpul copilariei, aeest "eu' ramme de tul de nediferenriat de arhetipul in care se scalds in timpul vietii ale fetale si in primii trei ani dupa nasterea sa biologics. Rarninc de asemenea nediferentiat de parin]i sau de orice alta autoritate parentala ce se substituie putin cite putin arhetipului.

in Yesod ''lO~ .Temelie'', traductibil i prin "secret ''lO al lui " Yod" secret al NUMELU1 adolcscentul intra 111 rezonanta eu NUMELE sau e ret. Pe dii laturalnice. cl imte atingerca viitoarelor sale structuri de adult. Yncepc atunci a-~i descopere personalitatea, prima expresie cunoscuta a per oanei ale, care it determina a conte te, respcctiv a dea deopart cirjele parentale.

Rasuflarea lui Yod il aspira spre inalte depasiri de ine. vir ta celor mai rnari exaltari mi tice, inv tire in categorii dintr

128

ele mai diferite: religioa e, patriotice politice artistice, amoroa e etc., to ate de ordin erotic.

E nasterea erosului la acest nivel,

In acel moment adolescentul e amenintat de un mare pericol: eel al reidcntificarii cu obieetul exaltarii sale pe care n divinizeaza, proicctindu-l in mod ineon~ti.ent a u~ra l.ui Ha-S:m. NUMELE l"T'I1"I'''. Se ajunge astfel la fabnearea diferitelor mast: in spatele carora adolesecntul • e ascunde de sine si i~i pietrifica

eul de om iluzoriu. Sau i~i confunda , eul" ~.lM neexaltat, ;epede banalizat eu l"T'I1"I", eeea ee duce la 0 umflare sterilizanta

a sa.

Omul nu mai po ate deveni C{lVint creator co~mic ~eci nu mai poate ajungc la Tiferet, apoi la Keter, dar 111 S.ChLffi? ~e autogencreaza prin repetarea "euriIor' sale succesive ~l 111-

Iantile. ~. . ~.. ~

In general, Omul aflat in aceasta suuane l~l m~e~te~te ~n

Yesod totalitatea energiilor primite, cu scopul de a:~l mte~el~ descendenta mica sa impara~c (Malkut) pe pamint, a1 carer rege devine. E coborirea devenirii la nivelul banalizarii.

E esential sa observam ca stabilirea contactul~i cu. eul _ apartinind lui Sern - tine in pro~nzime ~e aceeasi realitate ca ~i aparitia sexualitatii la acest nivel .ca ~l erosul de .la ace~t

taj. Asa se ex plica faptul ea, in cea mal marc parte a t.lmpulU1~ Omul ramine pe de-a-nrregul fixat aici, fie in refu.lar~l~ ~o~~~ vitale upusa interdictiilor, fie in izbucnirile evasi-divinizani

'ale.

Oriee sefira a caii de Mijloc - spat ill al lui Mi, unde Mi se uneste ell Ma - e te expresia echilibrului si arrnoniei cucerite pomind de la opozitiile exi tentiale.

In a e t n Ye od e re nurnit ~i Sedec ,Dreptate" (mai

e act, Ju le~ '. }'4 sod cere sa fie trait C.l.1 ju tete. ..,

Melhi edec, prezentat in eartea Faceru ca . rege al'p~clI ~I al carui nume lnseamna , rege de drept", primeste zeciuiala de la Avraam din toate bogatiile ace tuia. Zeciuiala, a zecea parte,

129

este simbolul lui Yod, care i'~j face astfeJ cunoscuta cerinta sa profunda: 0. parte din energiile de la acest etaj trebuie consa. crata constructiei NUMELU1. Ea implica asceze, disirnulan ce privesc cele dD1I3 aspecte erotice ale realiratii Omului in Yesod "euI" sau si sexualitatea sa.

Ritul circumciziei, pe care il VDm studia mai departe, pune in lumina aceasra mare rema.

Trebuie sa precizam inca de la inceput di orice asceza ce ar ecbivala cu 0. constringere este falsa; oricc refuz a) ascezei este de asemenea fals. Dobindirea Iibertatii nu se produce pnn licenta straina oricarui arhetip, ci prin .justete" - imagine a arhctipului.

Imagine a arhetipului este si Sod, .secretul'' (din latinescul secernere: a pune deoparte) care tine de .sacru", Yesod da nasrere primelor vertebre ale coloanei vertebrale, numite .sacrale". Orice functie ce tine de acest nivel e sacra. Faptul ca sexualitatea este astazi desacralizata, in perspeetiva iluzorie a realizarii Omului, reprezinta rezultatul logic daca ne gindirn la finalitatea pe care i-o. atribuie imperativele rcligioase din ultimele secote: procreatia!

Vorn incerca sa discemem in lumina schemei sensul profund al unirii corpurilor.

Reflectare a lui Keter care, in partea de sus, conduce Ornul spre ultima sa cununie, Yesod este, in partea de jos, intrarea in camera nuptiala, ID sanctuaru] unde se impline~tc unirea secreta a barbatului eu femeia. In prime Ie secole ale Bisericii crestine, casatoriile se oelebrau 1a miezul noptii. Si tot in inima noptii, in inima iernii interioare, Omul se uneste cu sine in profunzimile lui Tiferet. fn tenebrele abisu1ui, e1 se va uni cu Dumnezeu in Keter.

inlreaga coloana din rnijloc Iocalizeaza la diferitele sale etaje intilnirea celor doi care devin unul,

130

Placerea domnesre asupra acestei respiratii universale in diferitele sale grade de participare la ulti~a placere p~ ~ar~ 0. cllnoa~te Omul intrind in zeificare. Ea e smgura ce m~1 rar:nme dupa epuizarea corpurilor carora moartea Ie puncteaza ultimul

spasm. ~ " 1 ~

Orice rnoarte care nu-l face pe om sa partlCIP~ .a. aceas~a

uniune divina n inlantuie in legea inexorabila a. re~~tJtlel banaJ~zan ic. Ea alunga Omul pina la .Poarta Oamenilor . unde 100cllItorii Tebei sint devorati de sfinxul care 0. pazestc ~I unde Edom

rnul rosu) e inghitit de Marea Ro.~ie: ce i~! desparte apelc pentru a-I lasa sa rreaca pe lacob preschl~b~t ~}srael. Acest.a din urma se afla in drum spre "Tara fagaduintei spre cucenrea Triunghiului Superior si realizarea .Dmului verde".

Din aceasta perspectiva, placerea la nivelul lui Yesod, placere fizica si bucurie a inimii, este buna ~i dreapta in sine, ea fiind imaginca Cerului pe pamint.

Sa mergern mai departe: placerea la ni~ellli lui .Yes_od, rellcctare a placerii cuprinse in Keter, este 10 acelasi timp un

mijloc de a ajunge la accasta din urm~: .

Occidentul care, limp de generatu, a fost nnpregnat de moralism, cu sau lara voia lui, nu e nicidecum pregatit sa traiasca o astfel de experienta, Dar trebuie macar sa devi~a constient de autenticitatea placerii. A se lipsi de ea din moralism e la fel de gresit ca a abuza de ca din ignoranta, si sc dovedeste a fi un lucru distrugator si infantil.

De opt secole, cre~tinis~ul. occidental tinde~ SP!7, 0. ide~ti~ ficare cu morala. Pentru a justifica .Jucrarea camn . al c~r~1 . ens profund ii scapa, el a ~cu~ din. c~pi~ scopul casatoriei, irnpunindu-le sotilor acest obiectiv, AICI I~I afla su~s~ 0 n:a~e parte din falsele problcme, a carer rc~?lvare mo.blhz~~a In zilele noastre, atit de inutil, multe energu. Rana de la prcror sc acrualizeaza foarte bine la acest Dive! ...

Copilul sau acel unu nasc~t din doi eS.tc iJ11~g.inca, in lumca de jos, a devcnirii sotilor ce hod spre unuate In lumea de sus. In aeest sens, copilul este si el sacru. Dar el nu estc scopul

131

cuplului. A da imaginii 0 aloarc ab oluta in. eamna a ramlne In greseala banalizarii. In ultima in lanra copilul c t zeificat· or intr-un asrfel de context el ramine roduJ lui avea. Devenit adult el e va uni cu celalalt va fi doi' pentru a dobindi un nou unu" care, la rindul sau ctc.: ornenir a pro r aza se lnmultestc f"ara a creste ~i tara a s nnplini prin angajarea pc drwnul ee duee pre A FI.

If ere. A tazi cind i~i leapada cirj le, cind - asem n a lui

edip - i i paraseste tat~L adoptiv ~.i p!e__aca in ~~utarca eer~tului nasterii al ornerurea e prezmta In ma a In ~ata Portii. E I.U calli d apele unui pot p de ignoranta: euno tintele ale uni er itare departe de a 0 'alva cufunda m i ~dinc,. creind o lume tebnicii dczumanizata. 0 angoasa latenta 11 cuprinde pc t ti oamenii care simt inchizlndu- e putin cite putin a upra lor falcile implacabil ale unui mon tru.

Cine ii a elib ra?

Pe acela i plan, desi intr-o alta ordine d idci, ajungern la o inlantuire a emanatoare d repetitii banalc atunci cind 0 teza ~1 antiteza a dau nastere unei inteze ce devine ea LnS~ i teza unei noi antiteze etc. Sintern prinsi in eapcana drumului infernal unde totul e fad i plicti itor. Unul din termeni e ridieat la rangul de ab olut? EI devine atunei gen rator dc pa iuni di 'trugatoare. Dovada 0 constitute id ologiile impu c de rcligic, de un partid politic etc.

urn a iesim din ace t cere?

Cum sa introducem aceJ al treilea tcrmen ingurul adcvarat. care realizeaza unitatea us si nu jos?:

In traditia n a tra iudeo-crestina pop rul lui israel e te ,prototipul' Omenirii; calea 'a ar trebui sa ne lumineze.

1. Circumcizia

A invinge Sfinxul sau orice paznic aJ .Portii Oarn nil r . a trece Marea Rosie ca evreii. a intra In Area lui Noe iata ce ne propun miturile inspirindu-nc din temelc cele rnai farniliare ale culturii noastre.

Toate e refers la un act ce irnplica 0 depasire. Ae I al treilea termen de cucerit tran cende lumea fizi o-p ihica, perceperea sa tran cende categoriile noa tre mentale obisnuite. EI nu poate fi de cri decit prin imbol, nu poate f pu in lumina decit prin mit. A ajung to inima rnesajului e te primul dcrners ce tre uie inrreprin pentru a intra in cunoa tcrca de tinului nostru si totodata calea realizarii ale.

Din 1 rael se a naste Cuvintul, Logo ul, Mintuitorul.

A raam, primul patriarh al lui Israel, este .Temelia' Yesod. EI e te S801inta unei noi Omeniri. Ace :a.e en ul U.l care.' co~fo~~ fagaduintei divine, ,A raam va fi pannt lc .. unei m.ar: nauuru acea ta mare natiune se a supune poruncu Creati I (Fac rea, 1,28): , Crest ~i i lnmultiti-va".

Nu e vorba nicidecum de 0 lnmultire numerica implicind

r liferarea copiilor nici de aeca , omnie a cantitatii' .d~ care v rbea R ne Guenon. E orba mai intii de a creste adica de a ajunge in irful opa ului ad varatul ap. Llnde~e a da rod. Pe ac t plan, Orncnirea va cunoaste dear .U1mull~ a, roadelor. ~

eea ce a ESl ~i nu a ccea ce ea Are inrnultir In eparabila

d unitatea dobinditd.

E semnificati sa on tatam di acca ta fligaduinra a rodului Ii e tacuta lui Avraam la capatul unui legarnint intre Durnnczeu i patriarh I gamint car i~p~nc ca to.\.i c_~pii_i de part barbat as a na cu]i din A r am ~J dill urmasn at 'a fie laiati imprcjur (Facer a, 17).

Cred eli e inutil sa precizarn ea recur ul la mit nu te in

mod nece ar conditia pentru a trai tre erea prin aeea ta Poarra lngu tao Dar el proiect aZa asupra trecerii 0 astfel de lumina incit oeote e di e util a-i fa sa ben Iici z d apt p car, 1a ora actuala, intr-un fel 'au alrul, iufrunta finxul.

Atita timp cit omenirea a rarna III tarea de ire pon abilitate a copilariei, foarte putini oameni au fo t consti n!i d a ca ·ta

132

I 3

· Circumcizia nu tine de legea mozaica, nici de un cod devemt nece~ar ca urmare a lipsei de maturitate, a copilariei unui nea~; ~a iJ es~e ontologies acestui popor nascut din Avraam si a carui vocape este sa aduca pe lume Mintuitorul Mesia

Cuvinrul, ' ,

Israel, destinat Asemanarii divine trebuie sa devine Cuviol.

Cind Israel va fi adus pe lume pe Cel recunoscut de crestini drep! Cuvint, un prim conciliu ii va reuni pe capii Bisericii ce se nastea pentru a rezolva problema care ii dezbina: trebuia sau nu sa fie circumcisi crestinii? Se va hotari ca nu mai era cazul s~ fie p~cticata circumcizia (Faptele Apostolilor, ] 5): ornerurea a nascut Cuvintul.

Puterea omului trece astfel din organul de procreati in c I al cuvintului creator. Si pentru a-i parafraza pe Parintii grcci din primele ec lc, care au exprirnat taina crestina prin urmatoarea fraza: .Dumn zcu S-a facut om pentru ca omul sa de ina Durnnczeu" putem relua prologul Evangheliei dupa loan ~i

pune: ,Si Cuvintul s-a facut trup pentru ca trupuJ sa devina uvint".

A face lrupul sa de ina Cuvint iatA ocatia creatoare a mului. Circumcizia, care este 0 tai re a trupului la nivelul lui Yesod pentru a-l face a rodeasca, reprezinta legea cea mai importanta a acestui proces.'

Dar Pavel va insista in favoarea mutarii circumciziei la nivelul .inimii, apoi la acel~ al urechilor (Romani, 2, 29). Apostolul ~ela as~~el.po~nca 1~1 M~, transmisa prin gura profetului ~e~er:u~: "Tala~-va irnprejur pentru Domnul, taiafi-va imprejur It;um.l~e (Jeremia, 4, 4). Acestea sint i'nsa aile etape ale ascensiunn. Le vom trai mai tirziu.

E yorba aici de urcarea sevei spre virful Arborelui, pentru a-I ~ac: sa rod~~sca. "Cre~teti': sau "fiJi roditori" este un singur cuvmt In ebraica: Peru ~D, in care vom recunoaste radacina -'D Par s.tudiara mai usl. ~i regasita pe toate treptele construirii Arborelui ca pentru a jalona urcarea sevei. Dar seva nu va putea ajunge niciodata in virf daca va fi absorbita de ramurile de jos.

Brit Milah M""'C n"'-'~ sau .Jegarnintul circumciziei • este o ceremonic ce se petrece in trei timpi:

Intr-un prim timp numit Orlah M"-'iV are loc iaierea preputului. Ne arnintim' ea Or -'W este .Jiaina de piele' . Orlah taierea pielii, este trezirea la lumina. Intr-adevar, intreaga ceremonie va tinde spre dezvelirea glandului, simbol al lurniniicuvint. Pielea (preputul) c aruncata in "tarina 4 pentru ea sa se faca lumina.

De aceea in pomicultura urea rea sevei este supusa legii taierii. Taierea ramurilor de jos e face pentru a aduce arborele in star~a ~e. a ro_di. Ac~asta operatic, c~ se ju tifi~a pe toate planurile, I~I dobindeste mtreaga profunzirne emantica la ni elui care ne intereseaza:

A laia lastarele, crengile de jo in earnna a inlarura orice cauza a hemoragiei, Inseamna a vindeca , rana" pentru ca fiecare am in parte - impreuna cu intreaga omenir - a rodea ea sa

e inmultea cli • in roadele sale. "

lntr-un al doilea timp numit Priah M"'-'D, carnea e data la o parte pentru a e dezveli -,a ~ Ba ar "camea" originara' care este principiul victii. Priah. M·-'D este euvintul ce inseamna rodire, fi rtilirate, fecunditate" iar "'-'D Prj este rodul. EI e compus din radacina -'D Par, simbol al fecunditatii, si din cele doua litere sacre Yah M" eu care incepe Tetragrama Divina.

Dezgolirea carnii originare reprezinta intoarcerea la normele ontologice ale Omului, la puterea fecunditatii sale care, in acest context, nu e refers la prccreatie ci la aducerea pe lume a lui :'1'" Yah, copilul divin care reveleaza l\rtJMELE ~i al carui irnbol C te copiluJ xteri r.

, Cf. cap. VIII.

? cr. rudiul de pre .rrup", cap. Xl i cap. XII. cr. cap. 111.

• f. cap. VIll.

Facerea, 2. 21.

134

135

Procreatia lcgata de cadere, de timpul in care trebuie a ne continuam exi tcnta pentru a atiuge acest cop, e te 0 functie secundara si pregatcsre atingerea copului.

Intr-un al treilea limp numit Mtitah M;:-:r::, care inseamna .sugere", Moe! e I ce efectueaza circumcizia) uge singele pcntru a dcscoperi pe Nefes, sufletul viu lcgat de inge. Din aeest moment copilul rcde ine suflet iu. Atingem aiei marea taina a sing lui d spre care vom vorbi mal tlrziu".

Milah M~"'r:: (circumcizia) c te si "Cuvintul M~t: lui rod'. ~ir umcizic e mai pune inca ~.,t: Mul ceea ce ins amna .,rata In fata".

Omul incepe sa fie pus fata in fata eu sin pina cind va ajung I dupa circumciziile succesive cerute de Ieremia i Pa. 1 a-si intoarca pe de-a-ntregul fata spre ine si a-~i descoper adevararul Eu - NUMELE sau.

Legea nu poate fi despartita de profetisrnul tad de care ar deveni sterila. Traditia spune ca rolul lui llie este de a nu lasa ca noi si satanice tenebre a acopere lumina' in acest scop J1ie acopera cl insusi lumina cu un val invizibil, ce nu va fi ridicat decit la enirea lui Mesia.

Putem constata in ce masura e intreparrund aici tainele crestine, loan Botezatorul este ,llie care trebuie sa ina" (Matei 11, 14) si are, identificindu-se cu valul si orbind de pre Hristo spune: "Trebllie ca El sa rca eli iar eu a rna micsorez • (loan, 3 30), Daca valul di pare, inseamna a in lume s-a facut lumina ea a venit Mesia.

Asemenea preputului, loan Borczatorul omuJ in haina de piele (c te imbracat intr-o haina din par de amila) estc inlaturat p ntru ea sa apara ell rintul.

Acest aspect al circurnciziei pun prin urmarc accentul pe NUM.E, adevarata si tainica "per'oana' - 10 sensul de , iposraza: - care estc fiecare dintre noi. Circumcizia este in acest caz mai mutt eircumcizie a eului. A circumcide eul ego-ul in camna (\ tine seama de celalalt radi de care au . e poate ajunge la adevararul "':~ Ani, la NUME.

elalalt" cste mai intii noi insine sub intali area lui V', n lmplinitul din noi In\ ine.

.Cclalalt" est , apoi, orice tiinta extcrioara de care nu ne putem apropia deen eu iubire dcoarece el cste polul exterior al uncia dintre energiile noa tre intcrioare apartinind lui y" Ra p ar trebuic sa-l punem in lumina, sa-l Iac m sa devina ~'t Tov! Chiar i eel mai rau dintre oamcni, chiar ~i dusmanul it rcflc ta pe \. 'I cc int m.

Prom! tat Rea V' acelasi cuvint dine .prietenul'

" proapelc . imi inc sa spun: siugurul eu care ne putcm ,. 'aliza.

Milah este ultirnul saerificiu in ingerat caruia Hristos-Cuvint, faclndu-Se circumeizie a lumii, ii pune capat.

in cuvintul Mtitah M2"'::r:: Numele Divin M" Yah se afla 111 mijlocul verbului Mote; ,a suge". In profunzime Moel aspira IX! M", El inHltura toat valurile ee il desparteau pe copil de uflerul sau profund spre a-l reda NUMELUl au.

Tn mod traditional liD scaun destinat lui lIie este intotdeauna prcgatit pentru aceasta eeremonie prezidata invizibil de Profet.

A ircumcide cui in eamna a in cpe a lucrarn pamintul 1111 ri r de arc raspundern mai mult dccit ne put m in hipui.

II pune Hri to., orbind de pre eel ec nu fae aceasta lub-are: accluia i e va lua chiar i e are" Luca, 19, 26)? I se va Iua chiar si potentialul au!

Cind Moe! suge ingcle pentru ca suflerul a de ina ufl t al ictii (Nefes Haia), el este imaginea Tatalui e aspira ingele Fiului pentru ea Sfinrul Dub sa se pogoare in lume.

ircurncizia est baza oricfir i achizitii.

Pcntru a fae arborclc a r dca ca, tre ui taiat ramurilc de pri 0 .

6 cr. cap. XII.

136

1 7

2. Procreatia fata cu creatia

Vocatia apei-abur -rM grea de energiile ce trebuie Implinite, e acee.!l de a iesi din adincuri sub impulsul vointei lui Dumnezeu, In cazul ea exista, dimpotriva, 0 dorinta de achizitie xterioara singele se seurge in exterior.

Hemoragia fiziologica pe care 0 cunoaste femeia in fiecare luna e legata de un ritm lunar (iar din punet de edere cosmologic, dupa cum am vazut, Luna ore. punde lui Yesod). Ea se upune legii caderii conform careia omenirea aflata In acest nivel, i~i pierde lngelc.

In Yesod, Eva - care este omenirea - e ranita. Ea 'i~i pierde prin aceasta rana energia creatoare. E motivul p nrru care in toate traditiile femeia aflata in perioada menstruatiei este considerata impura.

Femeia este impura, adica famine in neirnplinire si in perioada cind procrcaza: patruzeci de zile dupa ee a adus pe Jume eopiluJ este tinuta afara din Templu in penitenta. Penitenta menita sa-i dea constiinta dimensiunii exacte a maternitatii exterioare in raport: eu cea pe care Ornul trebuie sa 0 asume ontologie.

Asa stau luerurile eu men truatia femeii. Asa stau lucrurile eu rice fel de seurgere a singelui. Popoarele animate de dorinta de putere, ridicindu-se unele impotriva altora in razboaie frarricide, i~i pierd periodic singele, sufletul, si rarnin lncremenite in ritmurile lunare neintrerupte de nici 0 aurora, de nici 0 zami lire.

Cind va a ea omenirea cincizeci de ani?

Caci, dupa virsta de patruzeei de ani, indreptindu-se spre rnarele jubileu al numarului cincize i, femeia este eliberata de hemor giile sales. Eliberata de procreatie, ar trebui ea la aceasta virsta dupa ee a trecut prin .Poarta Oamenilor", sa patrunda in prirnavara devenirii sale ontologice, eu adevarat creatoare. In exterior ea Imbatrineste, dar in interior traieste bucuria de a s zamisli pe sine (la fel cum se Intlmpla si cu barbatul),

E important sa precizam aiei ell functia de maternitate e entiala e programata in numele lui Adam. Adam C-r~ este construit pe litera Dalet -r, corespunzatoare numarului 4 "oprirea", inconjurata de cuvintul eM Em, .mama". Apare din nou o contradictie. Acolo unde e matemitate nastere exista miscare, viata. Adam eare trebuie a-I aduca la via!a pc zeul din el, traiesre timpi de oprire aparenta de ge tatii ontologice. Yn esenta Adam isi e t siesi mama p ntru a merge pina la capatul inelui trecind prin .porti' succesive ( emni {kate de Cll lntul Dalet, forma pI ina a literei -r).

Yo ciuda cadcrii ~i a faptului cli a parasit calea A ernanarii, Adam ramin profund conditioner de vocatia a. dar ac a ta e va implini cum in durere: ,Voi rnari foartc mult uferinta insarcinar a tao ell dur re vei na .re eopii . ac rea 3 l ).

in ebraica, Ghil ""J inseamna $i , virsta" ~i "bucurie '!

La aceasta virsta majoritatea femeilor se ascund sub rna ca unei false priruaveri, Omenirea lntreaga se recunoaste in

easta imagine deoa.reee nu a trecut inca prin .Poarta Oamenilor' . Ea lsi pierde energiile, singele u.fletul. Este impura, in masura in care identificindu-se complet eu energii.le neimplinite ramine neimplinita.

Purificarea e te implinirc.

Adam c,~ e ste ~i Ed'~ si Dam 0-1, .abur 7, dar i . loge": apa neimplinitul e trebuie sa e Implinea ca in ingc, cl in usi n implinit in c rnparatie ell eel intru totul implinit: Sfintul Duh.

Materniiat a exrerioara poate, ramine printre catcgoriile neimplinirii atunci cind femeia face din a un cop 10 ine. Ea poate in a dev ni 0 cale pre implinir i, mai mult chiar, una dintrc e Ie mai frum as cai!

Copilul nu mai c , vitelul de aur" ci imagine a copilului divin, iar mal rnitat a ext rioara i~i gase te core p ndenrul in

1 Facerea. II. si La Lettre. chemin d vie (cap. I).

I f. La Lettre, ch mill de VIe (cap. XVI).

13

139

interiorul femeii, care t~i mobilizeaza energiile 10 vederca gestatiilor sale interioare. Barbatii, precum si ferneile cc nu pet realiza matemitatea exterioara, sint lipsiti de aceasta experienta. Ceea ce nu inseamna ca sint lipsiti de numeroase alte rnijloace pentru a ajunge la maternitatea interioara.

lacob despartindu-se de fratele sau Esau este tipul oricarei fiinte care, distantindu-se de sine, se indreapta spre cununia sa interioara ~i spre maternitatiile sale.

Si tocmai pe drumul acestei eununii are Iacob viziunea scarii despre care am vorbit mai sus", Scara se sprijina pe pamint, intr-un loc numit H'5 Luz,

Fata de scara cosmica, Luz reprezinta baza coloanei vertebrale, adica sefira Yesod. Luz este "mjgdalul". Dar nu e strain nici de verbul Laluz, "a se desparti, a se separa". Migdalul cu radacina in Yesod nu poate lnflori decit dupa .despartirea de tot ce nu line de cucerirea lui rod, adica a eternitatii.

Migdala - simbol a1 eternitarii - este un fruct de lumina ascuns in eoaja timpului. Coaja poate fi cornparata cu "pieile" sau cu preputul. lacob il ia cu el pe Luz pentru a-I face sa infloreasca, sa parcurga drumul de la simbol la arhetip, de la imagine la Asernanare. Din aceasta cauza, lacob da un alt nume pamintului pe care se sprijina scara. Luz va urea seara impreuna eu el.

Una din traditii sustine ca la baza coloanei noastre vertebrale se afla un os mic ce nu putrezeste niciodata si pe care nici chiar focul nu-l poate distruge; acest mic os este simburele nostru de cternitate!".

~ Cf. cap. VI.

HI cr. cap. XX1.

140

CAPITOLUL X

TRIUNGHIUL HOD-NETSAH-YESOD SAU PLEXUL UROGENITAL

Reflectare a triadei superioare care Il atrage spre ea acest triunghi e reeeptaeulul celei dintii gestatii a Ornului pe calea devenirii sale intru Cuvint.

Asemenea blocului audiovocal, ee constituie 0 unitate embri~logica la nivelul capului, blocul urogenital prezinta a eeasi structura fundamentals.

La nivelul fiecareia dintre aceste doua unitati are loe 0 diferentiere, la citeva saptamlni dupa formarea embrionului: <lUZU} se desparte de voce; functia renala se diferentiaza de

Iunctia genitala. .

. Fiecare din aeeste doua unitati se supune unei respiratii Iundamentale, unui .,sutlu" simbolizat de litera ebraica M a

carei forma primitiva este desenul unui om ce-si intinde '

plarninii, bratele si rniinile pe verticala (fieearc parte LfJ

constituind litera M din arhetipul divin n;M)' A

In continuare, desenul literei evolueaza, limitindu-se la r~rtea de sus a corpului ~ care nu se mai orienteaza spre cer, ci se desfasoara pe orizontala, penrru a se afla la originea literei noas tre "E".

141

Aceasta consecinta a dramei caderii pare sa fi mer mai departe dind suflului 0 pozitie opusa crticalitatii sale originare: din aceasta rastumarc s-a nascut partea de jos a corpului. Imaginea traditionala a ornului contine inrr-adevar doi r'I inversati. Ea reflecta, ca intr-o oglinda, sexul ~i cuvintul.

~ Descnul alaturat pune accentul pe dubla functie de ,sut1u": cea de sus, legata de foe, asigura functia de cuvint creator, inseparabila de auz, iar cea de jo , legata de apa, asigura functia simbolica: procreatia, al carei scop este de a perpetua timpul. Functia din urrna e inseparabila de cea renala, "ureebea" acestui etaj desprc care pentru a DU complica expunerea, voi vorbi in capitolul urmator.

Lui He M inferior ii corespunde triunghiul sefirotic YesodHod-Netsah asupra caruia ne vom opri in conrinuare.

In el, "rcspiratia genitala" e legata atit de fonnarea copilului exterior, cit si de cea a copitului interior, unul fiind, asa cum am vazut, simbolul ccluilalt. (De altfel trebuie sa tim constienti de faptul ca un copit va creste cu atit mai bine, in adevararul sens al cuvintului cu cit parintii sai vor face sa creases mai bine propriul lor copil interior.)

Litera M este ,suflare de viata ". Dumnezeu sufla numele asupra noastra. Sintem ,creati 4 apoi "facllJi"I in jurul NUMELUI saeru al fiecaruia dintre noi.

Daca pentru a de avir~i copilul exterior. lnt necesare noua luni, e nevoie de 0 viata Intreaga pentru a face copiluJ interior ~i a-l duce de la tarea embrionara situata la accst ni el (imaginea) la tarea de Cuvint creator areia ii cste menit a crnanarea).

Triunghiul inferior la fel ca si eel lalt doua cor .spunde unor locuri d mutati bin cuno ute chinezilor, care Ie numc c

I crbelc Bara (a crea) si Asoh (a race) sim binc delimitate in artea Faccrii.

142

.' impuri de cinabru". "Dupa taoisti trczirea acestor cirnpuri ajuta la cautarea nemuririi ",

Nu am certitudinea ca adevaratul uvint chinezc c nu core punde mai degraba cautarii eternitatii' caci asa vad vreii ntologia Omului.

Primul cimp care ne intere eaza aici este locul de realizare

fuziunii sexuale cu celalalt. Cimpul de cinabru toracic vati loc~1 ~~lziulljj .cu sine. Cimpul de cinabru cranian a fi locul rllZIU~1l ell universalul si al intilnirii cu unicitatea. Admirabil rn aJ, care nu face declt a-I confinne pe eel ebraic.

. La niv_elul ~impului de cinabru pelvian - sau al triunghiulUI nostru inferior - au loc intilnirile cu celalalt iar rezultatul lor c~ncret va fi fetusul viitorul copil al omului. Dar nurnai in azu~1 .,~oarte rar~ matemitatea si patemitatea corespund unei .trezin a ace tur centru.

Cind taoistii vorbesc de treziree refers - ca si evreii _ la 0 ~oua_"as~ultare '3 care nu mai e indr ptata spre 0 informatie exterJ.?ara, CI spre una interioara, deschizindu-se pre 0 noua constiinta.

La aceJa~.i etal s~ manifesta. ~i un alt a pect al sexualitatii adole.sce!'tuIUl: fntllnirea cu mediul sau cu cultura sa, eu tot ce ontribuie la rnodelarea sa, banalizindu-I totodataIn aeest scop I est~ fie ~r~ ~tins . in "Eul" au profund in Yod fie supus un?r mccr an salbaticc de catre lumca care nu ii tolereaza diferenta".

. Ace t m diu ext~rior e ornenirea in general supu Ii aceleiasi I .gl de crester ca ~1 omu!. Or ea nu a iesit Inca din primul p!nt e IlU a trecu~ de .Poarta Oamenilor si e incapabila a-I aJ~te p~ _ r~unul dl~tre ~menl -0 faca. Instirutiile ale - scoli uruvcr ltatl grupun ociale partide politice de toate culoriI sau cOl?unit~.ti ce. or religioa - reduc oric a piratie a m~mbn~or ai la 111 te berne ecurizant conforrne cu I gica prirnului aLI cirnp d con liinta.

. ..1 Gilles And~e.; Principe d la Med tine seton 10 Tradition, p. 112 (Edition Oervy-LIVT s).

1 Vezi functia rinichiului, in cap. XII.

143

Rezulta di acela care vrea sa inceapa 0 lata noua trecind prin Poarta Oamenilor" 0 fac in pofida ornenirii si, adesca, imporri a ci.

- in sfirsit el e chemat a fie atotput rnic pe te reatie" . a dobindeasca forta invincibila pe care i-o c nfera unoa terea lui Dumnezeu-Putere legata de sefira Net ah.

La acest etaj Omul traieste xpericnta unei inguratati vecina cu deznadejdea. Sintern intotdeauna singuri cind ne nastem sau cind rnurim: dar inguratatea experirn ntata Itt celelalte etaje oricit de mare ar fi ea, nu egaleaza niciodara deznadejdea resimtita de eel ce porneste pe un drum de pre care nu stie nimic.

La acest etaj adolescentul devine constient de ervitutile ce il inJ antu ie, de temerile sale, de t merile i de servitutile lumii, precum si de absurditatea in care int prizonieri el si lumea. Cunoaste suferinta, boala ~i ede moartea venind.

Sfisiat intre infinirul pe are il imte in el i tar a la care iJ reduce lumea, va avea oare forta de a per e era pcntru a de coperi ce semnificatie au toate ace tea

A descoperi sensu I , iata ce in carnna trczirea.

Din punet de vedere arhetipal, Dumnezcu r dni a

primea ca " lava cin tea ~i puterea ", Nu depinde de it de Om sa primea ca ~i el aceste daruri. Ele sint cele car , inca din adolescents modeleaza Omul pe durata intregii ale g tatii interioare si il obliga sa unneze calea dureroa a ce duce la poarta ingusta a adevaratei ale nasteri trecind prin tainele vietii si lab irintu I cxperientelor.

Aceleasi energii actioneaza si a upra omenirii in faza ci de ad lescenta. Ea nu si-a rezolvat inca problemele placerii setual , In pofida lui Freud nici pe cele ale puterii, in pofida lui dler nici pe celc ale pose iunii in p fida lui Marx!

Cei trei rnari beralzi ai stiintelor umane reduc la ace 1 prim triunghi niste arhetipuri care, incon tient ii inspire in loc sa indemne omenirea la 0 traire consti nta a celor trei componente encrgeticc esentiale din per peeti a re pe tivelor arh tipuri pentru a ajunge la fieear dintre cle. Doar prin de ehiderea pre Realitatea arhetipala om putea rezal a rnarile probleme ce

fisie lumea ~i pe noi 0 data cu ca.

Sa Incercam a analiza in lumina "Corpului di in" energiile care formeaza ace. t prim cimp si, cunoscindu-le, sa cautarn calea de a Ie reuni pcntru a mobiliza rod-ul si a constitui cit mai solid embrionul copilului interior.

Penetrind primul triunghi in momentul pubcrtatii adolcscentul prime te energiile celor trei scfirot-uri Hod-Netsah- Yesad, care ne pot dezvalui eh matic calitatile na cinde a c ea ce va fi roduJ Arborelui uman. Ace trod e d cris til Cartca facerii: cl e "bun de mincat placur de pri it i de dorir' ea sa de chida cui a mint a' (Fa erea 3 6).

uprio a de mari elanuri de generozitate, menirea a inal] t irnnuri unor triade cum ar (j .Libertat - galitatc-Fratemitat .

ee rca nu Int trainc obie ti vulu i. nostru dar r du e la atg riile infantil in care Int inde bsi rraite. el . nu fa d cit ~a depla ez pr hI rnelc. Tara a Ie r zol a. ) i nu 0 n reaza ni i evcluti .

r c verba de a urea cara lui 1a ob, imb Iizara de c

I ana n a tra ertcbrala. Tr bui a n 011 truirn prime I zec v rtebrc - inci 'a rale, cinci I mbare - prin ni t III rari p 11- tru are autam 1I di pcrar un m ter.

e . t mcster s 3fH! ill n i.

c mpon nt int cle ale tru turilor n a Ire

ont

cunoasicrca III i

d

un a, tcr s-Pose .iune legat:-i uprind tOlllP'

• in original: : "11/0 I .,CMl. Acceptiunea curent - a 'U inrului cste .. placut-grati ", dar, ctim I gic, el in searnna , aJdura- nergie-dorintfi", precum i "reconfor1ant- dihnit r".

, rborele cfir t-urilor,

efirot-urilor, 4, II.

144

14

Orice me ter din exterior e rnester cu adevarar in masura in care suscita acea Ul dimensiune in noi insine. lar UDa din modalitatile de a 0 suscita este de a calca pe urmele marilor ziditori de impa.ra!ji interioarc care sint eroii miturilor noastre

1. PotopuJ

Potopul este imaginea insa~i a bao~uluj. lumii ~ ~arbjei

ale. "Anarche" (etimologic: "rara arhetl!, ~ tnseamna c~ apele de jos (din lumea de jos, Ma~ sint desP:rflte de c~le din c~e provin (de apele de sus M_i) ~I de ~are sint o~t~IOgIC legate 1D ziua a doua a Genezei, pnn Samaim, ,cerunJe .

Pentru Om, cerurile reprezinta diferitel~ c~mpuri de con-

tiinta sau cimpuri energetice din care ~ con.st.ltw!, d~r care, ~~b forma simbolismului "apelor", sint n_el~phm~e mea. Energiile ce Ie compun se af1a in noi (,Jmparapa lUI Dumncze~ ~ste inlauntrul vostru", Luca, 17, 21); desparpt~. de lumea ~lvma, ele nu mai au nici un sens. Fac obiectul vietu noas~e pasionale ~i psihice, Sint devorate, asa cum am vazutl de diavol.

Potopul e 0 descriere impre:ion~ta a fiecaruia dintre noi in starea sa de inconstienta totala (din care. fac~ parte cee~ ce numim "con~tiinta morals", lucru cl_l. ati~ mal pen~ulo~ cu CIt .ea e confundata cu 0 trezire a eon~t:Imt~l): Descnere impresronanta totodata a starii actuale a OmCDlnI.

Pe vremea lui Noe" .au inceput oamenii sa se .in.multca~ca pc fata pamintului si Ii s-au nascut fete". Cu 0 pre~lZ]e s~rmzatoare, ituatia ne este prezentata in felul ~~a!or: fata d~ porunca divina .cresteti jnmultiri-v~" o~e~~ ~:ta sa crcasca si se Inmultesc in exterio!, in "d0.?ID~a ~a!ltIta~~1 .: Nuw a~uc pe IU111c decit fete, ceea ce insearnna ca m~] _0 funta -. b~b~l sa~ femeie - nu e parte barbateasca pc d.1D3untru adlc~. nunen~ .nu-si aminteste" de cerurile sale lDte.noare, de energiile ale; nirneni nu-si mai aduce aminte de s tla sa lsa pe care trebuic s-o cucereasca pre a se irnplini,

Sa De rcamintirn eii in ebraica t.emlenii , ?~rbat~ sc'' si ,a- i . II'" au acccasi radacina .,~ ~I a .Jemininul - M:j'.l -

amm v

A calca pe urmele lor, a De pune inima ~i inteligenta in inirna lor iata calea pe care ne-o propune prodigioasa bogatie a textelor noastre sacre au profane, caci e "pro fan " in aceasra mo~tenire a inconstienrulu, colectiv doar ceea ce e perceput eu ochi profani, la fel cum spunem despre un vis ca e , tupid" atunci cind nu stim sa-i descifram limbajul divino

Toate rniturile I~i incheie socotelile cu cele trei energn fundamentaJe Pliicere-Posesiune-Putere, ale carer tentacule se agafc'i cu violenta si teama de lumea lui A AVEA reorientindu-le spre etajul lui A FT. Dar slnt mituri ce privilegiaza mai degraba unul din aspectele triadei noastrc esentialc.

Vom aborda succesiv istoria potopuJui - comuns tuturor rraoipilor - navigind Impreuna cu Noe spre dobindirea pliicerii careia i se opune anarhia absurdul - obiect al tuturor dezarna-

girilor, .

Apoi istoria trecerii evreilor prin Egipt unde tirnp de patru sute treizeei de an] acest popor a trait experienta robiei celei mai umilitoare in tara straina. Ne Yom lass zdruncinan de eele zece contracm ale nasterii pe care 0 va provoca Moise pentru a trai Pastele, hecerea, ~i pentru a urma calauza divina pe calea uceririi, a posedarii ,Jari i ragaduintei".

In sflrsit, isroria labirintului cu referire specials la cea a lui Tezeu - exemphi negativ In rnasura in care ignoranta iI conduce pe erou spre cea mai jalnica dintre iJuziile puterii,

In inchcicrea acestui studiu om re cni la lac b ~i v m lupta alaturi de .el 0 noapte Intreaga - noaptea gestatiei noastre - pcntru a nc naste Inrru lumina. Rana sa de la sold va fi Iimbajul fundamental al ace tei etape. Apoi ne om cufunda in apelc botezului 0 data u Hristos $i vorn iesi la lumina din c lc in care ne rerine partea matriciala a rpului n tru p ntru a ne indrepta irnpreuna u EJ spre botezul de foe la niveJul inimii.

Astfel vorn infaprui prima parte a ciilatoriei interioare, ciiLiitorie pre cenrrul primului no tru parnint.

f. ap. VIII.

'1 Facerea, 6, 7 ~j .

10 TitluJ unei carri de Rene iuenon.

146

147

este 0 "gaura" ee contine secretul NUMELUI. Dar tara luerarea barbatea ea e 0 gaura goals. lar fiinta umana se identifies mtru totul cu acest gol, pe care il urnple cu toate acti ismele sale exterioare: maninca, bea, doanne se reproduc .munceste (vorn studia rnai tirziu problema r biei) cuprin a de panics la gindul de a-si pierde produsele de consumatie. Roasa de teams fiinta sufera, devine hrana Satanei; apoi, epuizata, rnoare.

Si iata ca apare Noe - in ebraica M~ Noah, nume a carui radacina e legata de notiunile "a conduce ',,,tihna , mingiiere " dar ~i "cainta' .

La nasterea sa, tatal sau Lemeh spune: .Acesta ne va minglia pentru osteneala si truda miinilor noastre, care vin din acest pamint pe care l-a blesternat Domnul' (Facerea, 5, 29).

intul -.,~.:

rnul este came' spun M M-. Iar cuvintu "cam . ~

1'1 ';. - desernn aza arnca-\arina primordiala,. c . coritme .. :~

BI, l ci 1'1' ;.. _ sirnburele Sein locul ultimei cununn '

ntru CI - I era I,{ ,'" I' v r fi de uta

Pcntru a ajungc in ace t loc, ZI e e UI, '.~ I

~ i d ani" Noc c pr cnit de c I I or mump a,

douazecl, " 1 t- ~l'

£/ohim in usi ii pune: , fir~i:ul ori~a~el ~ptu.n C t ~o ~~)' I Hi. am sa-i nimice c impreuna Cll P mintul a crca, , - .

Cuvintul ebraic ri' ell I, 'avind valoarea 900 + ,I O~~, I 000 " tradus prin "sfir~itlll", nu arc nici 0 lega~lr~ eu nJm~cll ea Iui. ,~pedeapsa i se refera .Ia firsitul u_n~I,1 nmp al somnu ur.

urmat de intrarea intr-un limp at re~hzar:1. d I - al lui Yod

r.'~ Ca;1 tnsearnna , ara' anotirnp a roa e 01" ~

rodul ~i e e~tial. In acest cop, Elohim i.i porunce~lc lUI , ~e ,a on truiasca ~ area: evcnimentele ce vor urma vor cup~m ~,1I2

" ", I . irnpunc 0 mutattc lralta

vlltoarea lor toate fapnm e VII ~I C 01 , I "

de fiecare dintre ele in conformitate cu propria e 0 utic.

Area, in ebraica it~n Tebah. este un e~ int Ioarte imp~r= rant, deoarece reuneste celc doua li~ere ~ ~l,;'l care ~form~aza

~ tut!lll '" Bal fiiea fccioara lui Israel I care stnnge I~tr

cuvm ~I- , ", .' AI,r ~. im

cle toate literele alfabetului. ell excepua lUI f!.J au, -

bolic toate energiile create. . - / I' ~l ~ _

Cenndu-i lui No sa-si conshulas~a area, Eo 11m I :I,n

x - ' dune" - a devina constient de - toate energllic

damna sa-si .a . • lit t d /(:G

I di - - devine consrient de me in ca I a e e v>:»

a a lea a . - I -t d- pentru a e

continutul energetic pe care va trebui a- pa run a - ,

uni eu el . ,- r

Noe 'i~i aduna toate cnergiile: animale1e, ~p~lInl~ VII .m

braica rI-n Haioti. Aceste "animalc' constrtuie clm.pu.flle energetice ale diversel.o~ ~amjn~ri c~ care No va trcbui sa e cunun in area a, adica m cl 111 usi.

Intr d cindu-l pe Noe in area Elohim 11 face sa treaca prin P rt ~~menilor'" Indemnindu-I sa (a a lucrarea p~ care ,0 " oa ~udia la etajul urrnator dar pe care am pomelllt-o deja ~~~rilor la marca aventura a'lui Ocdip Elohim it condu pe

oe spr .Poarta zeilor". .' _

Area lui Noc este fiinta noa tra mtenoara.

Vocatia lui Noe e inscrisa in nurnele sau: el se caieste, aduee alinare ~i conduce spre tihna care este starea de ,asemanare", starea cununiei divino-umane.

Noe e premisa lui Mesia ee va sa vina, spune sfintul Hilaire din Poitiers care in al sau Tratat al tainelor (Traite des mysteres), vorbeste des pre profetia lui Lemeh spunind ca "ea nu se poate aplica lntru totul lui Noe, eel din momentul respectiv ei aceluia care a spus: veniti la mine voi toti cei ce sinteti obositi si lmpovarati si eu va voi usura. Jugul meu e blind si povara mea usoara"!'.

it'IM- vede coruptia Omului. EI se caieste de a-l fi fiicut si nu creal - Creatia fiind opera lui Elohim). "A face" este lucrarea interioara a Ornului indrumata de it 'lit " in exigenta sa de orestere. Nu e vorba de cainta lui Dumnezeu, ci de cea a Omului in calitatea sa de M'IM- in gemene.

M'lit- ii spune lui Noe: .Duhul Meu nu a rarnine pumrea in om caci ornul nu e te decit carne pacatoa a' Facerca, 6, 3 .

Sa nu uitarn ea vocatia Omului este in e enla de a e cununa ell in pre a-l aduce la lumina pe Mm- din el ~i a patrunde in taina 'cununiei divine,

II Traite des mysteres, vol. I. cap. xm. p. 99 (Editions du Cerf).

149

148

Atunci l"!'IM"I confirma porunca lui Elohim.

oe st singurul care pe d plio implinit ~i d in rea 7, 24).

C~ . N e n-a dat ascultare olicitarilor eXI rioa~e. ~$i-a

. ael ~ b forma de tnada In

pastrat intacte energiile ~c _~~ [ega esc u

imbolul celor trei til at at: _

_ Sem Ctj! NUMELE e legat de pIa. ere.

_ Ham en caldura e lcgat de ~lIlele.,.

d h d Intinderea' ~I

_ Iaf. I M r:~ evocind ".esc 1 erea ,

. frurnusetea' e legat de po iesiune.

N 500 de ani 500 saminta cosmica) in momentuJ

oe are ~. """'~ 0;:'

" iile ale - cind II vorbe~te I I II, U-.,.I

cind sc nasc energll " tr . t cte

cheltuie~te energiile in in esritii Zadar?lce. Ele vorfjlD .a lt~t~ de

in Area im reuna eu Noe. Fiecare dintre elc" a 1 mso I ~. '

_ • p - eimplinita simbolizata de sotiile eelor trei fii.

partea sa mea n . ~ t' lui Noe

lar aceste trei sotii intra, i~ Arca. impreuna eu sopa

(ansamblul plirlii neimphmte a lui Noe).

Noe intra asadar in Area ill mod constient urma~ de .e~

• '. 1" usi Are 600 de ani (numarul co true al conjunctiei

illSU~1 ill e 10 'f' ,

si al fecunditatii intenoare).

Aceasta con~riin~a ab oluta este exprirnata p~in, c~o~fi~ad C de l"!m" poruncii lui Elohim. Porunca pnmlt,a e oe ~:a la ~.,am"l ~ mai subrila decit cea prirnita de l~ ~lolm~1. Supu:

b~ Ea e lurninata de 0 lumina uphmentara

nerea nu e te oar a, . ~'I .

. F" 6 I -22 si 7 1-6), Mareua mu UI e cea

vczi Cartea aceru '(. . . ibuti de lu-

a Dumnezeului sau interior, care I~I ad~e~ _~ntrl utra

rnina $i inforrnatie personals la omta divinal

u ni e pune nimic despre cel~ petTccute, in area~ 'in~ timpul eelor 40 de zile si 40 de nopti cit apele au distru pamll1tl.ll.

Nimic, dar i torul. . ~ _.' f1

lnrr-adcvsr, N trirnite doua pasan pentru a a a cum e

rem a afara i pentru a ma lira nivelul apelor.

xt ri arc nu sint de it p lui r timpul ~i eveniment

xterior al cvenirnent lor c e petree in area.

ramine .,~;., lIay iaer caci el e germenele .,~t! omenirii (Face-

Sa De oprim pentru 0 clipa la acest etaj al povestirii care deserie admirabil proeesul operativ din triunghiul inferior.

Intr-un prim moment - interventia lui l"!'Il"!- - constiinta lui Noe se trezeste. l"!'IM- vorbeste si ii dezvaluie Omului nevoia de absolut. Am vorbit mai sus despre aceasta nevoie, afirmind ea in majoritatea tirnpului ea e investita in impulsuri faJs mistiec, caci Omul care 0 cunoaste e imediat solieitat de vocile lumii, voei ale tuturor ideologiilor de substituire ee pun stapinire pe posesiune-pliicere-putere si acopera vocea lui l"!V't\ gasindu-si fi.nalitatea in ele inselc, in loe de a conduce spre Elohim.

Or atunci cind vorbeste l"!"M"', daca sintem rabdatori si atenti, mai devreme sau mai tirziu Durnnezeu-Elohim insusi ne va arata drurnul. lntre voeea lui l"!on'" si cea a lui Elohim se contureaza lungul drum labirintic ~i dureros, facut din solicitarile lumii, la care raspundem dindu-le inconstient 0 valoare absoluta - "viteii de aur" - ~i e~re genereaza numai esecuri, deceptii. arnaraciune, s ingura tate, absurditate, rnoarte,

Moartea poate euprinde In ace t caz si corpul fizic. E yorba de moartea tuturor fiintelor ce pier ill apele potopului inainte de a fi trecut prin .Poarta Oamenilor' .

A este fiinte • expira", >"'-' Vaygva (Facerca 7, 21),

Dar moartea poate fi initiatica, Ea poate pta a Omul pe ealea lui Elohim, pregatindu-l sa-l auda Vocea. E orba atunci de moartea eelor ee lasa suflul divin a patrunda in ei.

Acestia " e rnuta" 'l'1 C Metu (F acerca, 7, 22 ,

Moartea poate atinge de asemcnea Omul care a auzit 0 ea lui Elohim si care a iesit deja partial din apele potopului, continuindu-si munca. Ace t om a intrat in proce ul un r morti ~i invieri ucce i s-a eliberat din triunghiul inferior i a trecut prin .Poarta Oam nilor , EI e atunci , sters" in en III de, u - tilizat" adica dine mai transpar nt mai usor, pentru a dobindi greutate in iniiltimjle ~,~ parninturilor ale interioarc. inainte de a cobori din nou in V." adica in ape.

Ace t om c "ublilizat' MC~' Vaymah Faccrea, 7, 23).

151

150

in templul au interior, Noe i~i infaptuiestc ununiile lICce ive pre a sc nas te din inc inrru in.

Accste imb luri sint celc al betiei unoast rii si al d z,,~Iuirii total a taincl r. Ele smt de a mcnca implinirea totala a hainei de piel "W ce -a pre chimbat in lumina ., ~.

Noc cuuoastc plii er a i posesiunea totals a NUM~L. ~ '::iu, in arc numclc e lor trei fii r prezinta comp nenta triadica a unci unitati ec nu poate fi numita.

Zborul eorbului - emn alchimic al ,Pietrci filo ofale Ncgre' - ne informcaza ea N e para c te un pamint deja cucerit pentru a cobori in adin iurilc neimplinitului 'au ,i a se cununa eu • animal le'' ce vor forma un DOU parnint.

Zborul p rumbelului - emn al himic al ,.Pictrei filo. fale Albe" - ne informcaza ea N e. imbogati! eu noua cunurue In adincurile fiintei . ale. creste pre lumina ~i de in mai puternic pnn ea.

Ham - legat de putere - e ingurul care actioncaza gresit.

Dr pt urmare, fiul . au mai mic a~aan, . e bl ~ mat. a II

robul fratilor iii. Ode put re dobindita pnn rn:J.~'1 pnn d zvaluirea tainelor in afara NUMELV1) est opera lui Satan, op ra indiscrete a eclui ce arunca 0 pri ire a upra tainci eu are nu . -a contopit inca ~i pe care 0 va trada dezvaluind- in xteri r.

orbul e intoarce pentru a-l smulge pe Noc din accst pamlnt aI implinirii ~i a-l face sa coboare sprc un nou cimp de constiinta, pre 0 n 113 mare ( au mama intcrioarfi. mai odindi ~i cu ale carei cnergii va IT bui sa c un a ca. facind din ele

parnintul urmat r, lndreptat spre lurnina si mai marc inca.

fn exterior, apel e retrag putin cite putin... rbul '. i

porumb lui ie alternativ pentru a nc po csti de pre Marea Opera ficcar p limbe a.

E reii il or acuza pe Hristo c-ii vindcca bolna ii si alunga dcmonii prin puterea lui Belzebut Matci 9. 34 .

Dupa 150 zile totul u cat (15 c. re nurnarul acru al lui

n" }'t7h). orbul si porumb lui nu s rnai inrorc.

In interior, (01111 a ost infapruit.

Noe ie e din area imprcuna 1I otia 'a, la ,. I ~i ficcarc

diotre fiii iii u tia respccti a. an' amintim ii intra 'era

d .parriti pc sexc. ununiilc au fo t oficiate in area.

in privinta celorlalti dOL fii ai sai. Noe face urm~toar a profeiie: .Binecu inta~ a fi~ Do~n~llI.1 Durnnczcul lUI ~cm. Dumnezcu a larg a ca locurile tapimte de Ia et. Iafct a 10- cuia ca in corrurile lui Sem' (Faccrca, 9, 26-27).

Sfintul Hilaire din P iticr eoment aza astfel acest pa .aj: ., ederea lui later in orturilc lui S m imb lizeaza natiunil

care slut intr du in cr dint5' .

ind iese din ar a~ oe est ornul p d plin rcalizat care poarc 'a rnanince Iru tul pornului unoa tcrii '3 'i ad' nit I in usi rod: a ajuns In unital . 1 irea din area . t tree rca prin "Poarla zeilor" din '010 de care omul culeg fira Dnalr1)7'. cun a ·ter a. Yom vorbi de pr a ea ta atunci cind om studi tir ida nurnita "marul lui Adam"!',

AI fi rnultc de pu aici de 'pre ocatia natiunilor si des pre .cnsul I tori i. dar nu e po ibil in cadrul ace tei lucrari.

Ii bea vinul. e imbat ~I c d 19 I ~t

Munt 1 in virful careia e opr stc area sirnbolizeaza inaltarea lui . dar numele au pr eiz ·aza implinirea profetici lui Lcmch, Ararat t'''~ e format din .,.,~ Aror, in ernnind .blc tern' , si din litera t, eu val area 9 care in aritrnctica ducc la z ro), scmn ea lin eielu '-3 in heiat.

Ararat e ridicar a bl temului.

1\ 'f. .ap, X\.

Din acea t- cauza, potopul C urmat imediat de inchci r ~

unui nou pact intrc umnczeu ~i rcatiu . mnul a st I

152

15

intelegeri e te "curcubeul a czat in nor '. Norul e r fera aici la tenebrele interioare.

"Curcubeul asezat in nor" ste Puntea r tabilita intre Dumnczeu 'i paminturile interioare alc Omului Puntc pe care caderea 0 distrusese. lar accasta "puntc" - curcub ul - cste n;i' Qese:

Curcubeul estc ;,m" insu$i, cuprins in Sin ~, In mijlocul cuvintului a carui prima litera Qof i' (avind aloarea 100) cstc polul divin incrcat iar ultima litera Tav n (avind valoarca 400) - polul uman creat.

Fiii lui Noe au aeum misiunea de a implini NUMELE Ha Sem in lume. in viziunea crcstina ;";''' e te Hristos implinit in arboreJe lui Iesei dc catrc poporul iudeu. Prin extensic, vocatia intregii omeniri este de a intra in NUME - "in corturile lui Sern'' - $i de a atinge aceasta dimcn iune. Studiul meu s dorcstc a fi 0 raza de lumina pe aceasta calc rcgala.

Descrierea potopului la babilonicni 0 confirms pe cea din Tora cbraica. Eroul babilonian Ghilgarne porncste in cautarca nemuririi mergind sa-l intilnea ca in lumea d dincolo pc stramosul au Utnapistirn, despre eare stie ca a clstigat nemurirea dimensiunea sa de eternitate, am spune noi).

Ni e povesteste istoria lui Utnapistim asernanatoare in multe privinte cu cea a lui Noe: Ea, zeul ApeJor II instiinteazf pe Utnapi tim sa e pregateasca pentru potop:

.Darirna-ti casa. taurc~te 0 corabi ...

La eu tine pe corabi saminta vic din toate pcciile ... Eroul face intocmai urea pe corabie, inch ide u a.

Au venit ploile, apele au aeoperit parnintul si au nimicit Omul. ..

Sase zile si sase nopti a suflat vintul, potopul si furtuna au domnit a upra pamintului. In cea de a saptea zi. totul -a liriistit. "

Ascrnenea lui Noe, Urnapistim trimirc afara un porumbcl care sc Intoarce, apoi 0 rindunica - i ea e intoare la rinduJ ei: in sflrsit un corb ce nu se mai intoaree. .orabia ajung pc u cat si Utnapistirn aduce jertfa zeilor. Ea II binecuvinteaza si

154

11 pune: "Pina acum Utnapistim au a fost decit un om, dar de aici inainte Utnapistim si sotia lui sa devina zei de-o seams eu oi. Si sa mearga sa traiasca pe tarimuri indepartate, la gura fluviilor. .. "

Asemenea lui Noe Utnapistim iese din corabia a lnsotit de femeia cu care s-a cununat. Cei doi eroi au realizat unitatea. Gura fluviului, intoarcere la unitatea primordiala, confirm a acest lueru.

in mitul grec, Deucalion si Pyrrha salvati dupa potop, reprezinta cuplul desavirsit. Ei repopuleaza pamintul aruncind eu pietre peste umar.

.Piatra" - to ebraica l~M Even, cuvint compus din :M Av, .tatal" si i: Ben, "fiu]" - este simbolul OmuJui in care trezirea constiintei a avut deja Joe.

El ia parte la viata .Pietrei din virful Unghiului" care e Persoana arhetipala a Fiului, a lui Mesia ;,-n". Omul eu constiinta rreaza, fiu a1 Tatalui cunoaste drumul spre unitatea ce trebuie recucerira.

Este piatra vie eel to care s-a nascut constiinta,

Aruncate peste umar de eroii potopului grec, aceste pierre -au nascut din eei ce au participat La experienta .Portii zeilor".

Ele sint acum in stare sa-~i aduca aminte ...

Potopul ., ~~c Mabul ill ebraica este un cuvint care, in lirnba populara, Il de ernneaza pe eel cu ginduri anarhice ~i rationamente false.

Putem citi acest cuvint ., ~: -c Ma-bui si iI traducem atunci

prin ,matrice a rodului' , sau "'C -: Be-Mul, adica, in traducere, "in circumcizie " ,fata in fata '.

inlT-adevar, rodul se afla in acea ta situare "fata III faW 10 raport Cll noi lnsine. Evenirnentul dificil care e potopul inc rcar a ne obliga sa ne siruam fata in fata eu noi insine, indiferent de nivclul unde nc-am afla. Aceasta situare consta in mare circumciziilc ucce ive in mortile ~i invierile noastre Intru inele nostru, intru , rodul' nostru - NUMELE nostru.

Potopul e 0 circumcizie cosmica, 0 taiere a Arborelui uman pentru a-l face sa rodeasca.

J55

2. Trecerea evreilor in Egipt

obisnuit ~i e feme sa redobindeasca 0 anatatc de car nu-s i mai aminteste. AI vrea sa ajunga la capatul cur ci inainte chiar de a 0 fi inc put. De aceea nu porne t la drum ~i alege robia in locul libertatii, ignoranta in locul Cunoasterii.

Cu toate acestea, Cunoasterea e in usi materialul din care e tesura ontologia umana.

in acest sens, ea trezeste permanent in Om dorinta ne alioa a de cucerire care, daca nu e eea a lmyariitiei interioare, cste In schimb cea a tirnpului si a spatiului. Inarmat eu c Ie mai rninunate virtuti fiziee ~i psihice Ornul porneste rara a ezita si fani a se tem'C de rnoarte pe caile lstoriei ale.

Wi inteligenta, elm energie, cit euraj chclruics te el penrru a-si explora inchisoareal Dar cit de ncputincios se doved st cind e yorba de a icsi din ea!

Cucerirca triunghiului uperior rcprczinta, in exp rienta iudcilor, cucerirea .Pamlntului tagaduin{ei' , pamint promis l~i Avraarn si urmasilor sai prin lcgamlnrul Incheiat inrr Durnnezeu ~i patriarh, pamint legal pc de 0 parte de promi iunea fccunditiilii, pe de alta de circurncizie.

Cucerir a Sfinrului Graal, ell crirca Linii d Aur, cuccrirea nernuririi si numeroa e alto mituri, de la Paradi ul picrdut Ia Ieru alimul cere c ne arata ea Intreg parnintul c afla in asteptare, in cautarea neincctata si dureroa a a ceea ornenirea con idcra a fi singura sa fericirc singura a libertate.

Teate ideologiile generat de un inconstient rupt de accasta inforrnatie uperioara nu sint decit proicctii Ie ind partate, dar reale, ale unei asemenea cautari: de la . eara cca marc" la zorii care cinta", omenirea proiccteaza asupra unui viitor fericit realizarea Adc anllui pe care jl poarta in ea.

Precum acel .Dumnezcu care se caieste de a fifacut Omul' precum Zeus ee ineaca intr-un potop omenirea prorneteica precum Ea dilauzindu-I pe Urnapistim In lacasul zeilor, Tetragrama divina din Om genereaza 1a iudei per onajul lui Moi: e care il desavirseste pe eel al lui No .

Daca acesta din urma .clibera Omul din robia pamintului", Moise va izbavi poporul lui I rael "din robia Egiptenilor, din muncile eu care Ii apasa Egiptcnii" (Ics irea, 6. 6-9).

"Cu durere vei na tc copii". Prin get tatii ucee iv din matrice in matrice, prin nasteri de sine pc plan uri din cc in ce mai elaborate ale fiintei ale, prin asccn iuni lente i anevoioas omcnirea va .. urea arborele ci' i a r aliza acca ta cucerirc.

Cine sint Egiptenii? Ce este Egiptul?

Trecerea poporului iudeu in Egipt te unul din princi-

palel aspeete ale ace lei evolutii. Egiptul c 0 matrice capitals. Dar asemenea infantilei noastre orneniri, poporul iudeu refuza sa iasa din acest pintcc. Ii c teama de moartea car es te nasterea: " asa-nc a lujirn ea robi Egiptenilor" - ii pun ~ el lui Moi e - caci vrem mai bine sa lujim ea robi Egiptcnilor decit a rnurirn in pustie' (Iesirea, 14 12).

in ebraica EgiptuJ este CI''1''~C Mitraim, Ace t eu int c

ompus din cele doua litere .,~ inconjurate d 0"'1;. Stirn ca Maim 0"'0 sint apele primordiale apele marriciale ncdiferentiat inca purtind in smul lor Cerul si Parnintul, in ace a facerc a tuturor lucruriJor de dinaintea despartirii lui Mi" de .Ma".

Asemenea unui fetu lntr-o a tfel de matricc vibratia .,~ [r ce ne strlnge gi'tlcjul reprezinta intr-adevar ceea e e te mai in gust mai mic, Ea insearnna ~i .. asupritorul, dusrnanul' .

1n profunzirnc cxistcntialf ~l III opozine paradoxala Cll alltarca sa ntologica, ornenirca pref ra libertaui r bia.

lntllnim ace a til radacina in cur ul dllalori i lui Lot ne-

potul lui Avraam: nernaiavind forta a ajunga la muntel PI'

care e indrepta, Lot se r fugiaza in cctat a nurnita .,V~ Toar

Aspirate in u ea e te atrasa in jo de curg rea eneraiil r

al Ii e teama a e vindccc, ii place puroiul Cll car~ s-a

156

157

Egiptul este 0 matriee care poarta in ea poporul evreu; robit de ea si asuprit de egipteni, acest popor va trebui sa se nasca.

l"!m~ determine hotarele matricei: poporul evreu intra in Egipt cu Iosif, eel de al unsprezecelea fiu al lui Israel, eel mai vrednic dintre fratii sai, care il para esc, iJ dau drept mort si i se a]atura citiva ani mai tirziu.

Pe vremea aceea seceta - deci foametea - se intindea pretutindeni. Egiptul nu facea exceptie dar intelepciunea divina i-a dat lui Iosif puterea sa interpreteze visele lui Faraon ~i sa previna lipsurile: in sapte ani de belsug el face sa se umple cu brans hambarele tarii. Goniti de foamete, ceilalti unsprezece fii ai lui Israel Yin sa se hraneasca din aceste rezerve. Ei ramin in Egipt patru sute treizeci de ani (Facerea, 38-40).

Vor iesi de acolo ca printr-o nastere, dupa zece contractii dureroa e: eele , zece urgii din tara Egiptului (Iesirea, 7-22).

Plecarea in Egipt a eelor doispreze e fii ai l.ui Israel iesiti din prima copilarie inseamna para irea paminrului Lor natal.

ce ta nu-i mai poate hrani. Foamca sirnbolizeaza aiei foamea sufletului: fiecare dintre ooi, zorit de l"!"r.I-, isi paraseste pamintul copilariei pentru a se indrepta spre paminturile ale intcrioare si spre adevarata sa patrie NUMELE sau. Dar, aflat pina atunei in grija parintilor, nu va putea reaLiza experienta libertatii

e implies securizarea per onala si absoluta, decit dupa ee va fi unoseut experienta robici.

Securizarea ab oluta nu e poate refi ri decit 1a valorile interioare. Ea nu poate fi data de niei 0 aloare din lumea exterioara.

Dar Ornul nu e capabil sa adere in to ate opiiunile sale la aceste valori interioare decit dupa ce a epuizat experientele de fragilitate ale valorilor exterioare despre care erede la lnceput ca sint singurele reale, pentru di sint singurele tangibile.

lntr-un prim timp, Israel e condus spre aceasta experienta a valorilor exterioare. Egiptul simbolizeaza lumea Faraonul este eel ce detine toate puterile eel de care depinde sccuritatea irnediata.

- "eea mai mica" (Facerea, 19, 20) - "pentru a scapa cu viata". Aceeasi radacina va da nastere cuvintului ~~,: [avar - "gitu]".

Profetul Michea va anunta nasterea lui Hristos in orasul Betleem, .mic intre cetatile de capetenie ale lui Iuda' (5 1). "Mic" este aiei tradueerea cuvintului Tair ~~V:, ce exprima mai degraba dispretul.

In sfirsit, cuvintul Tor~: ne reintroduce in necesitatea eircumciziei, desemnind "mica piatra" folosita in mod ritual pentru taierea preputului (Iesirea, 4 25).

ea de a zecca urgie e legata de Paste. In acea zi, apele Marii Rosii e despart in doua pentru a da nasrere poporului lui Dumnezeu. ,Marea Rosie' e te de fapt numita de Traditio ,marea Stufului' sau marea Hotarului", Yam Sof.

Totre losif ~ Yam Sof ~c,· $i ~,c Q", Dumnezeu fixeaza hotarele - Sof ~,c - matricei egiptene. In ac a ta matriee ere re I rael: a nu uitam ca radacina Ya of in eamna .a rnari"!".

Inrr-un a.! doilea limp, dupa iesirea sa din Egipt, Israel va face 0 noua experienta a foamei in traversarea desertului, Dar de aceasta data nu a mai exista un Faraon cu functie ecurizanta si domioatoare. l"!'!l"!~ a face sa rasune in Israel chemarea catre EI. Israel va fi indemnat atunci sa intre intr-un total acord eu val rile interioare.

Pentru a ajunge la aceasta forla a fi nevoit sa dobindeasca in Egipt trueturi solide. III conforrnitate eu legea opozitiilor Tov eka, constiinta poat lua nast re numai in cxperienta dura a robiei fatA d valorile lumii. Ea ii da viata lui Moi re in 1 rael.

,. Cf. cap. V I.

Iud l"!'!l"!. iI investest p Moi e u puterea di ina pentru a e masura cu Faraonul (Iesirea, 3), El confirma in Israel constiinta lnsasi a NUMELUI. Moi e, l"!aC MO$e in ebraica, este insusi NUMELE Ct'l"! Ha-Sem ( ele trci litere sint inver ate).

158

159

ind se naste con~tiinfa unui nume mai mare, care nu mai te per onalitatea-ego experimentata in Yesod, ci prevestirea Per oanei In NUMELE apartinind lui :"1'n"l Omul e te condus in axa medians ce Jeagli Malkut d Keter.

Prada pina in acel moment dureroaselor oscilatii ale ratacirii, ce caracterizeaza triunghiul inferior, el se simtc brusc mradacinat in ceva despre care inca nu stie ca e parnintul sau din profunzime, in cineva despre care inca nu stie ca. e NUMELE sau, EI.

ontractiile nasterii lui Israel sint cele zece urgii din Egipt care modeleaza, una dupa alta prirnele zece vertebre ale poporului lui Dumnezeu. Fiecare semnifica 0 transmutatie interioara indispensabila vietii in noua tara a nasterii; Intr-atit de indispensabila incit dupa fiecare urgie, atunc~ c1~d Fara~n~1 ar ~ dispus sa-l lase pe Israel sa plece, ,,"Tr"!"1 unpietreste rmma lUI Faraon" (Iesirea, 7-10).

Captat de NUMELE sau, el e acum hranit, luminat de EI.

Daca in acest moment con~tiinla sa ar fi totala, cl ar cunoaste imediat siguranta totals libertatea totala. Dar el se afla doar la inceputul drumului.

Din adolescentul care era va trebui maiintli sa se nasca intru dimnesiunea sa de Om, sa treaca prin .Poarta Oarnenilor", apoi sa parcurga drumul format din cele doua prezece vertebre dorsale. Pentru moment, primele zece vertebre (cinci sacrale, cinci lombare) 'int doar schitate respectiv construite somatic, si nu facute '.

Ivirea lui Mose in Israel corespunde cu plasarea acestui popor pe axa NUMELUI sau.

:"1'n"l si Faraon slnt eei doi poliunul pozitiv celalalt negativ ai energiei NUMELUI pe calea realizarii sale.

Faraon m'''~ poarta in sine numai pe )1" Ra al .Beznei", dar ~i pe .,~ Par al .fecunditatii" si pe .,~v Afar al "tarinei' . Identificat cu Satan, stapinul lumii pe care 0 line in robie, el i~i rnaninca robii-tarina incapabili sa creasca.

Dar apare NUMELE Mose- :"1 on " si atunci din tarma sc naste constiinta robiei dorinta de libertate punerea In miscare a potentialului de fecunditate.

Tot asa cum la uastere, corpul copilului basculeaza In pintecele mamei, pentru a-~i piasa capul pe axa colului uterin, mul care a prin radacina ~i e gata sa se na eli basculeaza de la moarte la ia~a si c pla eaza pe axa nasterii, in fata unei prime portio Atunci Inc p contractiile.

Ele sint, pc un plan subtil, un fel de solidificari succe i e ale evenimentelor vietii noastre. Acestea constituie tr ptele scarii pc care sintem invitati -0 urcam. Ele ne obliga a ga im alte forte in noi insinc: nu fort Ie vointei ce pot a a cunda pentrn un limp ratacirca, conducind spre 0 axa exterioara ideologies

au morals ei fortel onlologice ale paminturil r noa tr interioare ccle care, aspirate, dau 0 data cu nergia, inti rmatia legata de ace t nou cirnp de constiinta si se deschid pre 0 noua inteligenta.

Se pare ca aceasta consriinta nu se poate naste decit in experienta extrema a adversarului - experienta mortii; oare Moise nu-l ucide pe egiptean atunci cind it vede lovind un evreu supunindu-se astfel, intr-un prim timp energiilor sale reactionale? Dar singele pe care il varsa i:J determina sa reflecteze: el intra atunei intr-un nou cimp de constiinta si face experienta divinului (Iesirca, 2, 11-16).

In punetul de pornire ne identificam aproape total cu domnia lui Faraon si Ii servim in mod inconstient drept hrana, supusi unor sufcrintc pe care Ie imputarn mereu altora, in loc a Ie descoperim sursa in noi lnsine.

Cind se naste constiinta interiorizam problema.

MO$e si Faraon e afla In noi.

Yom regasi acea Hi tainf in istoria lui 10 I unde MO$e $i Faraon vor f chiar m:"1"1 $i Satan.

IS f. cap. xn I.

160

161

In accste incer ari ei lip iti d peranta. d inteligenta - in sensu I neintelectual al cuvintului - mor. CcilaJti .intra In eveniment" si, penetrindu-l devin .de parte barbateasca" arnintindu-si de otia cc i~j asteapta otul la toate nivelurile fiintei sale evenimentul nefiind decit 0 pr mi a.

fndrumat de constiinta s-Mose I rael patrunde in cele zece e enimente-contractii, dintre care eel de aJ zecelea de - chide apele nasterii, Marea Rosie desparte in doua i ii inghite in adincurile ei pe cgiptenii care int "omul ro u' , ornul vechi din noi asupritorul dar ilia a sa trcaca pe eel ce trebuie sa devina ,omul verd ' .

o cunostinta ne modeleaza din interior cact ea este energie. Ea modeleaza din aceeasi cauza si obiectul ce trebuie cunoscut.

Noi, occidentalii, am contractat boala sterilizanta de a ne inchide cunostintele-informatii in inchisoarea inteJectului ~i de a nu Ie folosi decit pentru a ingrosa tot mai mult peretii inchisorii noastre unde ne cuibarim intr-o siguranta iluzorie.

Pastele, Pesah neD "ie~irea din capcana e nD Pali strapuns de litera C Samek. Samek e unul din imbolurile Pomului Vieti i". Cuvintul ebraic "~y in earnna etimologic, .omul trccerii '. Orice "poarta ' - MD Petah - este iesirca din capcana nD. Aceasta iesire se face prin litera n Tav care e crucea.

Am vazut" ca adevarata cunoastere inseamna sa ne nastern pe noi in~ine, de chizindu-ne spre paminturi din ce in ce mai profunde, formate, fiecare dintre ele, dintr-o suma energetica de informatii, pin a La ultima nastere deschisa spre pamintul eel mai profund - "C': Basar, tradus prin "carne' ~i purtator al NUMELUJ nostru". Cind ajungem la acesta din urma ~i i1 deschidem simburele Sem elibereaza Energia l"1Tt'1", iar OmulEnergie e pe deplin informal.

NUMELE nostru secret coniine informatia totals.

Schema acestui drum, asa cum ne este revelat in Tora ebraica, e simpla, dar drumul insusi ~i scopul de atins sint extrem de dificile.

Pastele crestin se va situa, mai tirziu, la ,Poarta zeilor' . Pe tot parcursul ascensiunii va trebui sa patrundcm in taina lui Dumnezeu, care Se face obstacol pentru Om, pentru ca Omul a devina durnnezeu.

Se pare ca fuga de aceasta dificultate consutuie lnsusi obiectul mituJui caderii: Omul culege fructul inainte de a fi facut pomul sa creases.

3. Labirintul din Cnossos

Ham - martor al tainelor roduIui care a devenit tatal sau le dezvaluie in afara '19 ceea ce echivalcaza cu a cadea din nou in greseala.

1n sfirsit, Omul repeta dintotdeauna aceasta greseala, folosindu-si inteligenta pentru a dobindi puterea rodului, Tara a se o teni a faca pomul sa rodeasca, nici a devina NUMELE sau.

Stiintele mode me evidentiaza faptul fundamental ca cncrgia e inseparabila de informatie. Cuvintul .informatie" trebuie lnteles, de altfel pe doua planuri:

- planul obisnuit unde informatia e definita ca 0 cuno - tinta data;

- planul mai ubtil, unde descoperim, prin intermediul cunostintei date ca informatia are un rol interior de formator.

I- Cf. La Lettre, chemin de lie ap. XVII).

17 f. cap. I.

13 Cf. cap. XI si cap. XII precum si La Lettre, chemin de vi cap. XXIII).

I~ Cf. cap. X.

162

163

Fiecare pamint ce trebuie cuc rir e legat de un auurnit timp. Stiintel modeme au de. coperit astfel unitatea patiu-tirnp din care e te ut ficcare plan al constiintei.

Incepind cu tare a de cadere timpul de in durero .. Poetul deplinge , spinii ' timpului care ne f ie.

Rod al iubirii dintr Pa iphae, otia rcgclui Mino , si Poseidon, zeul ImperiiJor submarine car i -a ararat reginei sub f rma unui taur lumino monstrul are trup de om ~i cap de taur, Vrind a-I ascunda oehilor populatiei cretane Minos, fiul lui Z u Ii cere lui Dedal pe atunci arhitect al curtii sa con-

truiasca un labirint cit mai adlnc si intortocbeat, pentru a-l ascunde pe Minotaur in centruJ lui acolo unde nimeni a nu poata ajunge.

Ciclurile" sale formeaza radacina .,~., Dur radacina ce se va repeta la infinit dupa cadere in imbolul cuvintulni Dardare ."." .maracinii" pe care pa min tu I inca virgin, ii a face sa rodea ca pentru Adam" (Faccrca 3 18).

Omul inconstient se hraneste cu ei pentru a-si efectua cursa epuizanta spre achizitionarea unor paminturi exterioare ~i a unui renume exterior ce vor inlocui paminturile interioare ~i NUMELE.

E1 tra erseaza In graba ace te paradi 'uri iluzorii indrcptindu-se pre moarte. A merge repede adica a suprima timpul, iata laitmotivul inconstient al unei omeniri ratacitoare.

Dedal con trui ste labirintul si rnonstrul e inchis in mijloul lui. Dedal si fiul sau Icar . int inchisi la rindul lor. Acestui monstru trebuie Arena a-i aduca jertfe limp de zeee ani platind un tribut greu din fortcl vii ale tarii.

Dupa primii trei ani e ridica dintre ei un erou: Tezeu (fiul lui Egeu regele Atenei) ia hotarirea temerara de a merge sa-~i masoare forte le eu Minotaurul si sa ucida monstrul, pentru a pune astfel capat jertfei.

Am vazut cum calauza interioara a lui Israel, :"Im~ Insusi, nu-i acorda alesului sau nici un fel de prescurtare a tirnpului. De noua ori la rind impietreste EI inirna lui Faraon" arninind a tfel ceasuJ Pastelui pentru care poporul nu e inca pregatit,

Trebuie faurite zece vertebre. Pentru a ta in picioare corpul adultului nu se poate prijini doar pe trei au patru. EI nu va dobindi bazele deplinei ale verticaI izari decit prin fonnarea primelor zece niveluri aJe tru turilor ale.

Dar Omul e nerabdator,

~ Tezeu, rod al legaturii regelui Egeu cu 0 printesa pe care a indragit-o in timpul unei batlilii tntr-o fara indepartata, si-a petrecut copilaria alaturi de mama sa. Prin ea, el e fiul lui Poseidon si drept unnare nu c un strain pentru Minotaur.

Tezeu a erescut in acea ~ara indepartata si a dobindit 0 statura atlctica, 0 tinuta regala. inca de foarte tinar nu ezita sa infrunte cele mai mari dificultati si nu ast apta porunca mamei pentru a ridica 0 tinca enorma sub care tatal sau aseunse e

abia si sandalelc de aur In emne regale ee trebuiau tainuit pina cind ar fi ajuns la virsta a Ie poata purta. Ace t loe tainic cunoscut doar de mama a, urma sa-i fie dezvaluit atunci cind ea ar f con iderat ca fiul a ajuns la rnaruritate.

u abia ~i sandalele de aur in mina, Tezeu e lnfati eaza inaintea mamei, car ii dezvaluie inainte de vrem taina nasterii ale.

La Atena, eroul grec Tezeu e nerabdator.

in urma unui conflict ce li opune pe cretani atenienilor Mino (regele retei) pretinde atenienilor ca data pe an, timp de zece ani a fie feriti drept j rtra Min taurului apt baieii tineri ~i sapt fete tinere.

Cine e Minotaurul

10 f. cap. X.

Tinarul e decide atunci a mearga la tatal sau, regele. Pe drum curajul si forta il ajuta sa invinga mii de pi dici si a ia a biruitor din toat primejdiile. Una metre ace tea retine atentia in mod cu totul deo ebit: uria ul Peripetes, inarmat cu

164

165

o maciuca enorma de piele ii ucide pe toti nefericirii ce tree prin valea pustie unde isi are ascunzisul. Tezeu se lupta eu el. Il omoara si ia drept trofeu maciuca de piele.

tnarmat eu aceasta maciuca si eu sabia de aur, fiul regelui Atenei ajunge ta tatal sau. Nu-i spune cine e te, dar regele ~i sotia lui, vrajitoarea Medeea, sint fascinati de frumusetea tinarului. 11 invita la curte, iar Medeea Incearca prin toate mijloacele s3-1 seduca. Respinsa de Tezeu, ea se razbuna si il acuza in fata regelui de propria ei ticalosie. Impreuna. cei doi hotarasc sa-l otravea ca.

Una din lecturile mitului ne prezinta Minotaurul drept p znicul .Portii Oamcnilor" purtator al numeJui compu ~~ . [inos (regele) ~j Taur (zeul Poseidon), el este fratele implinit al lui Tezeu eel neimplinit inca si care trebuie sa se masoare cu a e t frate pentru a e implini la rindul sau.

In momentuJ cind Tezeu ridica, in cin tea gazdelor sale, paharul in care, rara stirea lui, a fo t tur~ata otrava, rcge~c zareste ~i recunoaste sabia de aur a tinarului. Egeu ~smulge ~~n miinile fiului paharul otravit pe care if sparge. il stringe apoi In brate pe cel ce devine de acum lnainte asociatul san la conducerea regatutui.

Zeul lumilor submarine s-a intrupat in primul complex

nergetic al Omului imbolizat prin Taur (cf. Sfinxul). Se poate ruasura cu el doar aeela care, sriindu-se de origine regala a inc put sa se de poaie de natura sa (de .Jiaina de picle '), adica acela care, in cazul de fata, a integrat in el Taurul.

Or, Tezeu ll infrunta pe paznicul labirintului inarrnat eu sabia de aUT, dar ~i cu maciuca de piele dona anne ce tin de una si, respectiv de cealalta natura.

Tezeu afla atunci de pre jertfa pe care supusii sm trebuie s-o aduca regelui Cretei. Fara a tine seama de parerea tatalui sau, care a cintarit lipsa de maturitate a fiului, precum ~i en ul profund al necesitapi celor zece ani de bolocaust Tezeu hotaraste sa mearga spre a se oferi pe sine monstrului, in cazul ca nu va reusi sa-l ucida.

Tatal i~i lasa fiul sa piece, dar 0 face cu inima grea. li smulge promisiunea di va inalta 0 pinza alba pc catargul corabiei la inapoierea din Creta in semn de victorie. Bineinteles ea o pinza neagra va fi ridicata in cazuJ Infringerii.

Indraznet: imbatat de fortelc ale juvenile, Tezeu ose te la curtea regelui Mino ~i ii prezinta of crt a sa generoas~: Va trebui sa ga easca ingur calea intilnirii eu monstrul. Fiica regelui adorabila Ariadna, cuprinsa de mila dar si de 0 iubirc pe ca;e 0 crede curara, fata de indraznetul erou, si cuno cind calea, dezvaluie iubitului ei secretul. Desfasurind tirul Ariadnei de la intrarea labirintului pina in centrul lui Tezeu ajunge fa~a in fa~a eu ternutul paznic al pragului.

Regele Egeu, Tatal-Rege, stia ea tinarul pastrase maciuca de piele si ca nu se pricepea inca sa minuiasca sabia de aur.

Tezeu nu da ascultare Vocii detinatoare a darurilor zeilorabia de aur. EJ se supune virtutilor sale inconstiente, bogate in

morile darurilor ce vor veni, dar care, investite inainte de vreme, nu sin! dedi virtuti psihice, energii necontrolate de cunoasterea legilor ontologice: curajul, vointa eroismul se supun impulsurilor Omului in haina de piele, impulsuri insufi-

ient purificate, incarcate de vanitati, de dorinta de putere ~i de alorie detumindu-l de la cautarea constienra a NUMELUI inchis

o , •

in Minotaur.

Ele nu pot fi girate decit in categoriile primului etaj al rborelui ~i inscrise in rindul raporturilor de fortd, nu de iubire-cunoastere.

Tezeu ucide Miootaurul cu maciuca de piele. EI i~i ucide }od-uJ.

A ajuns la Minotaur cu ajutorul firului Ariadnei. Ariadna este femininul au afectiv readus la primul etaj. Sub aparentele inselatoare ale drago lei Tezeu, identificar perfect cu femininul au, nu-si iubeste decit propriul ego - drago te narcisiaca -, dar aceasta forta li permite sa ajunga la 0 cunoastere venita din exterior, nu din el insusi.

166

167

Cunoasterea incredintata celui ce nu si-a purificat inca inima si care 0 pune in slujba vanitatilor sale, se intoarce impotriva celui ee crede ca 0 stapineste. Acesta nu c decit un ucenicvrajitor,

Cind Tezeu face cale lntoarsa - caci Poarta nu s-a deschis I - continuindu-si astel traseul labirintic, 0 ia eu el pe Ariadna. Dar, incapabil sa se casatoreasca cu ea, 0 parase~te la prima escala pe drumul de intoarcere. In adincul sau, Tezcu e incapabil de a iubi. I~i continua drumul spre Atena, inaltind pinza neagra, "in~elindu-se", spune textul mitului.

Tezeu nu se in~ala.

El si-a ucis Yod-ul. A murit de 0 moarte mai profunda decit moartea fizica. Caci Tatal, simbolizat de regele Egeu, moare si el. in termeni ebraici, am spune di l"T'Il"I"I ~i Elohim i~i gasesc moartea in constiinta eroului psihic.

Cei zece ani de jertfe corespund numarului sacru al lui Yod, care domina formarea primelor zece vertebre, adica implinirea gestatiei primu1ui triunghi.

A face sacrul inseamna a-I face pe Yod, a hrani in sine simburele divin, oferindu-i, ub forma simbolului celor sapte baieti tineri ~i al celor sapte fete tinere, energiile sustrase vanitatilor desarte, Atenieni, tori acesti tineri sint fortele vii ale Pamintului regal a1 lui Tezeu, parnlnt al profunzimilor sale. Sint ceea ce este, in rnitul biblic, zeciuiala data de Avraam lui Melhisedec". In ochii lumii, e orba de 0 pierdere de energie.

In ochii lui Dumnezeu e yorba de construirea dumnezeului din Om.

"lntelepciunea divina Ie pare oamenilor nebunie" (1, Corintcni I, 25).

Doar ochiul care cunoast cu iubire poate deoscbi aceste va1ori. Tczeu Ie confunda.

Tezeu este Dedal, in masura in care lsi construiestc propriul labirint ~i e incbide in el. Este fiecare dintre noi, intarin-

11 Cf. cap. IX.

168

d~-ne to~ ma.i mult, cu cit trece vremea, peretii inchisorii, in loc a folosim timpul pentru a ne cuceri libertatea.

Trebuie sa facem fata unor incercari? Cautam atunci cu di p rare solutia in posibilitatile inerente patiului inchisorii - cimp de constiinta! - in timp ce incercariie tin de un alt patiu si ne cer sa patrundern acolo unde totul va reintra ill rdine.

_ !n¥cercar~l~ sin.t paznicii care i1 devoreaza pe eel ce nu vrea a parase~sca .LDcrusoarea, pe eel ee se teme ~i il construiesc pe el cc, ehberI?du-se de siguranta sa iluzorie, devine Omul si

dumnezeul existenti pina atunci in el doar ID stare potentia Iii.

_ f~ehis.oarea labirintica - eimp de constiinta -, unde navigam ill pnma parte a vietii noastre, este cea in limitele careia dam put~re d~plina. foryelor e~te~.ioare ale acestei Jumi ~i, dintre Ie celui mal subtil dintre viteu de aur, zeului .. Hazard"!

. ~e~ .ce se include in labirint ii tine prizonieri acolo ~i pc copm sal, asa cu~ face Dedal cu lear: nu-i putem gazdui pe cei

e vne-au. fost dati spr~ a fi educati decit in patiul in care ne ana~ deja. Tar, e~ucatLa ~oastra ~on ta In a ridica la rangul de valori de referinta valorile referitoare la aceste limite ~i care, nccesare un timp, devin alienante atunci cind Ie decretam ab-

olute.

, Ic~r nU:i simbolize?za doar pe copiii nostri biologici. EI umbolizeaza toate creatiile noastre, zamislirile noa tre de orice rei: artistiee sau numai prezentate ca atare tehnice etc,

. Multe din operele n~astre de azi sint labirintice - pe plan arhitectural, centrul Pornpidou eu toate maruntaiele sale la vedere e .te 0 e,apodopera in acest sens - iar aparatele noastre, rnenite a ne elibera, nu fae decit sa De aserveasca din ce in ce mai mult. La ace t etaj, rationarnentele ~i aplicatiile lor pot doar sa deplaseze problcmele, nu a le ~i rezolve.

. ~onsiderat in sine desenul labirintului e intelepciune. EI obIJ.gavla ~~ drum cor~spunzator timpului necesar maturizarii si ~JOel cautan a ensului ce nu-si poate ga i referinta cxacra decit In triunghiul arhetipal, as un in Yod 'dar are ne trirnite deja

169

informatiile sale. Circumvolutiunile intestinale sinr irnaginea eelor ale ereierului. Ele coordoneaza digestia informatiilor primite in vederca produeerii de noi sub tante.

La al d ilea etaj eel al FJTNTEI Iabirintul trait In mod constient devine mandaki", baza d meditatie. EI e simbolizat prin matricea de foe ,cimpu] de cinabru toracie.

Atunci cind la primul etaj labirintul nu e perceput ca matriec a apelor ci e trait ea adapost unde nu arc Ioe nici 0 nastere el devine mormint si spatiu aJ rataeirii.

Adolescentul - si orneoirea din zilele noa tre aflara la virsta adolescentei - nu-si da seama ca omul care nu-si infige radacinile in NUMELE sau in Yod, nu ~i le lnfige nici in pamint. Oricit de materialist ar fi, el nu s-a lntrupat inca.

Aici se afla una din eauzele profunde ale infloririi teoriilor actuale despre reincarnare: eel ce nu s-a intrupat inca i~i proiecteaza in mod inconstient "reincamarea" intr-un alt timp, exterior, intr-un nou trup, pe care Il reduce la un , vehicul" strain NUMELUI sau.

lntrupat intr-c masura atit de redusa, adolescentul - sau omul ce se crede adult - fuge si mai mult de adevaratul sau Eu, de Yod in ercind sa scape din labirinrul atit de ncsatisfacator In ine. lncbiztad in el drumul pre NUME labirintul poate - foarte tirziu in viata Ornului - sa-si dez aluie tainele celui ce are umilinta de a se recunoaste in el si de a-si vedea alienarca.

Dar iata ca Dedal si lear prime c din exterior, de la regina Pasipbae, niste aripi artificiale. Ineapabili a ia a din labirint prin .Poarta Oamenilor , eea a adevaratei intrupari ei aula mijloaeele tehnice spre a sc elibera, in alorile inconstientului (regina Pasiphae c te arhetipul-rnama ncrealizat in 0 dal ~i lear). Regina Ie procura asadar niste aripi artificial pe care eCI d i barbati i Ie lipe e cu ceara pe pate. Aripile I r pcrmite

a ara eu pi ioarele impreunate deasupra patrulaterului intruparii p ntru a-si lua zborul pre Inaltimile Intelepciunii si ale

Inteligentei re p cti pre eel ale oroanei!

2l cr. cap. V.

170

Simpla reinnoire a pacatului comis de Adam in Eden! ,Nu zbura prea sus it sfatuieste inteleptul Dedal pe fiul sau caldura soarelui iti va arde aripile, nu zbura prea jos, aburii rnarii te vor aspira ... '

Sublima mediocritate a unei astfel de inte1epciuni! Redutabila inteligenta care rea sa atinga focul. Nimic nu poate tavili dorinta de cucerire inerenta ontologiei Omului. Icar se inalla atit de sus, incit este aruncat brutal in apele marii. Dedal se strivestc de pamint.

.,Voi prapadi intelepciunea celor intelepti si voi nimiei priceperea celor priceputi" spune Mor,,· (I aia, 29 14' Pavel, I orinteni 1 19).

Cea mai mare ~tiinta, cea mai inalta tehnica sint doar iluzii al elib rarii, atunei cind nu slot lnsotite de munca al carei laborator e patrulateruJ.

Aripile artificiale le inlocuiesc atunci pe ceJe dobi.ndite in ace t laborator de Omul devenit Vultur-'. Ceara. albinelor inlocuieste pe cea secretata de Omul ee lsi asuma munca . lara.

Intelepciunea increnta rnajoritatii fiLosofilor din lume amenajcaza etajul labirintului, dar nu ne ajuta sa-i ga im iesirea. Ea pune masca intelcprului pe fata nebunuJui.

Intelep iunea divina smulge oriee masca, dar ea Ie apare

arnenilor drept .iebunie, Apostolul Pay 1 pune In acest en : .Domnul cunoa t gindurile color intelepti. Srie ca int desarte. Daca cin va dintre voi e crede intel pt in felul veaeului acestuia a se fa a ncbun, ca sa ajunga intelcpt. Caci intel pciunea lumii ce teia e te 0 ncbuni inaintea lui Dumnezcu" I, Corinteni 3, 1 -20).

MilUI grcc prefigur aza d ja mar a r elati iude - resrina.

Dcdal $i lear 'lnt . mulsi din iluzia lor. Pr tria di ina actioncaza aici ca in Eden. Oriincotro ne indr ptam privirea. pacarul din

E en onfirma a f un rcfuz al in trupari i.

~J f. cap. XlV.

171

, intelepciunea si lnteligenta in felul veacului ace tuia" apartin lumii lui Prometeu au Cain (eele doua mituri se aseamana si 10 aeea tii privinta, aspect de pre care Yom vorbi mai tirziu"), Ele creeaza civilizatii din ce in ce mai fin elaborate conform unor alori ce nu rezi ta paznicului aflat pe pragul primei Porti,

Religiile pccetluite In intelepciunea unei morale au in aceea, mai ubtila, a unei mistici evanesecnte filo ofiile ce reduc in mod inexorabil Omul la conditia a animalica au eele care 0 neaga stiintele ce il ajuta sa consrruiasca, prin jocul intelectului singura lume exterioara capabila a-i fumizeze 0 fericire iluzorie, toate sint sortite disparitiei,

Tezeu ina Ita pinza neagra. Tatal sau regele, rnoare. Calea sa, care se vrea regala are un sfirsit tragic.

f. cap. xn.

APITOLUL Xl

TRECEREA PRIN POARTA OAMENILOR"

Dupa c~ iese din area, Noe man inca fructul Pomului si cunoaste bella pliicerii.

Dupa ~e paras:s~ tara ~nde au fo t robi evreii e indreapta spre posestunea panuntulw fagaduinte].

Iar cel ce se va arata capabil sa rninuiasca sabia de aur va dobindi adevarata putere.

Ace te trei componcnte encrgetice ale fructului care se coace pe ~asura ee Omul Isi face arborele sa creases vor aparea ell mal multa claritate in experienta .Arborelui lui lesei'" c~perienta a genealogiei me ianice inceplnd cu lacob - radacina arboreJui - si culminind u HIi to care e t rodul.

I. Arb .relc lui Iesei e genealogia lui Hri to . Incepind cu Ie ci tatal

regelui David. '

173

1. Lupta lui Iacob cu ingerul

Inainte de a e intilni cu ace t [rate redutabil, care Ii ine in intlmpinare - dupa cum a aflat - cu patru ute de oameni ( irnbol al intruparii ce trece in mod necesar prin, aceasta incercare) Iacob trebuie a dobindeasca 0 alta statura sa se elibereze d temerile ale a lnteleaga ad vararul en aJ cuvinrelor lui ~m'l si sa-si cunoa ca adevaratul loc fata de fratele sau.

Dupa ce a dobindit de la fratele sau Esau dreptul primului nascut - dreptuJ de a administra mostenirea - lacob I-a parasit pe acest frate precum si pe parintii sai, in timp ce E au a rarnas cu ei.

Omul in haina de piele nu-si poate parasi cirjele. lacob, Omul devenit constient se dezice de acest .frate'' ~i plcaca sa cucereasca 0 forta ce Ii va pennite sa sc intoarca si a-l .faca" pe Esau (numele- de Esau coincide cu verbul .a face" in ebraica M~Y). Aceasta forta nu poate fi cucerita decit prin cununia cu primele cimpuri energetice ale femininului.

Iacob s-a cununat succesiv cu doua surori fricele unchiului sau Laban, ~i a avut de La ele si de la ervitoarele lor unsprezece fii. Al doisprezecelea fiu aJ lui Israel, Beniamin se va naste mai tirziu.

in casa lui Laban Iacob a dobindit de asemenea multe bogatii. inearcat eu aceste bogatii cxterioare si cu energiile lnfaptuite in interior 11 paraseste pe socrul sau Laban (care inseamna "alb' dar e ~i unul din nurnele , lunii", astrul noptii).

! atunci Intr-o noapte Irnpreuna <:u toate otii Ie, copiii ~i bununle sale .el trece vadullabocului". In textuJ biblic (Facerea 2, 23) cuvintul Ever .,:y nume dat evreilor ~i insemnInd ,Oameni ai trecerii" e repetat de doua ori.

Astfel Iacob in calitatea sa de evreu, i~i implineste numele lucru dovedit ~i de numele vadului, care se refera In mod vident la el. in acelasi timp, i':'1 ~i :i'V" trimit la verbul .a lupta - i':M" lavec, care a urrna'.

La 0 lectura mai profunda intelegem ca Tacob 'j~i aduna toate energiile ~i parase~te etajul lunar simbolizat de Yesod si de primul triunghi dominat de acea 13 sefira deoar ce Yod-ul au e pe cale sa se nasca.

. lacob deschide Tara indoiala un cent.ru de energii important I n.ecesar in ederea lntilnirii cu fratele sau. EI trebuie sa se rnasoare acum cu aceasta forta pentru a 0 de cui.

E noapte. Noapte a sufletului.

Iacob raminc singur. Si pina la revar atul zorilor un om , lupta ' cu el: in textul ebraic acest om ,11 stringe' de parca ar rea sa-l , prcfaca In pulbere '.

Intr-adevar la porunca lui ~m", lac b asterne la drum

pre tara parintilor ai spre loeul au d nasrere' "m~ ii pr mit ca , a f Cll el ' (Facer a 31. 3 P a cst drum spre riginile sale unde urmcaza a-I r gas a a nu tara arecare Ingrijorare p E all Iratele v.in haina de pi I ,a ela i frarc are pizmuindu-l in rae odinioara 'a-I ucida.

Vazind ca nu-l poate birui, omul ace ta l-a lovit la in.heierura coapsei, asa ca i . -a crintit incheierura coap ei lui Ja ob p cind e lupta cu el (Facerea 32, 25-26).

Cine este a e tom?

D trei ri ii trimite Ia ob daruri lui E au J ntru a-i i tiga una ointa. Desi a dobindit dr prul prirnului na cut inca mai tremura in rata c lui c detinc ace t drcpt prin na ter Crt si urn ar fi ro ul au.

.'~'i t;7 .. ~ spune tcxtul, un .orn' in s nsul de " or', din care trad~tla populara fa e un Inger. In adincul au, lacob e cununa cu me la un grad mai inalt al porentialului sau energetic pentru a s putea intilni i "culluna' ell ratele au E au mul rO$U gro olan anirnalic neimplinit. dar prin care tre intrupar lui lucob.

1. Faccrea, 32, 25. Radii ina vcrbului i'~M in eamnfi .,8 stringc" si ,,3 pul cnza",

174

175

E yorba de dansul Omului cu sine lnsusi, In masura in care viata sa e tocmai dansul intilnirii sale cu Durnnezeu. Dans nocturn al profunzimilor, dans dureros, care ll raneste prin srnulgerile sale necesare si il lasa schiop!

Schiopl a uitat ca era schiop din nasterel

Schiop caci inca nu s-a cununat cu totalitatea sinelui dar in acel moment, cind a inceput infaptuirea marii lucrari memoria ii revinel E schiop. De acum inainte paseste pe caJea verticalizarii sale.

La nivelul verbuJui "a lupta" s-a produs trecerea de la lacob la Israel, de la V~M~ "a preface in pulbere" la l"I"',ti (a carui radaeina ,ti Sar inseamna "print '), "a lupta ' pina la atingerea prineipiului.

Iacob-Israel it poate intilni acum pe fratele sau Esau. lnainte se temuse de Esau, de forta sa animalica, de rna sa. I nvestit cu forta divina, nu numai ca nu se mai teme, dar a rasturnat situatia: intilnirea nu va mai avea loc sub forma unei conffuntari de forte,

Cind dupa cadere, Adam i se adreseaza lui Dumnezeu vorbindu-i despre femeie (despre femininul sau interior), el 0 desernneaza prin cuvintele "cea pe care rni-ai dat-o sa fie linga mine e , versetul se poate traduce de asemenea prin "cea pe care mi-ai dat-e ca sa stau drept (Facerea 3, 12).

.Atunci Esau a alergat inaintea lui si l-a imbratisat" (Facerea, 33, 4).

Omul i~i poate realiza incetul cu incetul verticalizarea doar cununindu-se cu potentialul de energii inchise in femininul sau. Adam e constient de acest lucru atunci cind, in momentul caderii, se Intoarce la infantilismul sau de vietuitoare ce sc tira~te, infantilism din care omenirea nu a iesit inca, desi se crede atit de dreapta si de mare cu aripile ei artificialel

.Jnconstiinta" labirintului e cea care ne face sa vedem in celalalt sau in evenimente niste forte adverse si sa ne ridicam impotriva lor, cheltuindu-ne pina la epuizare fortele 'in aceasta infruntare dramatica ~i salbatica.

Nesocotindu-I pe Yod " din l"!il"!, cei doi He l"! devin dusrnani si se distrug unul pe altul in sinul unui Vav' sfisiat.

lacob alege adevarata calc a verticalizarii, Vadul labocului din limbajul geografic este in limbaj anatomic, incheietura soldului; rana sa este deschizatura prin care se elibereaza, La acest nivel forta lui Yod.

Cind Vav i~i aminteste de Yod si ia asupra sa povara Lui, unificindu-se cu El, Omul devine constient si fiecare l"! i~i reia adevaratul loc: situatia se rastoarna si dusmanul se preschimba In prieten.

Rea V' este cuvintul folosit in ebraica pentru a descmna cei doi termeni antinomici , dusman" si ,prieten". Radacina sa V' Ra este rezerva de energii care asteapta in bezna sa fie Illata de sotie, dezvaluita adusa la lumina.

Iacob intuiesre identitatea omului 1$: Ii cere binecuvintarea. Dar cind iI intreaba numeJe: .Pentru ce 1mi ceri nurnele. " spune ornul, care, de fapt, L-a revelat d ja.

Iacob a luptat cu Israel pentru dev eni Israel.

Pentru Israel in cepe 0 noua zi. Israel "M,rI· poate atunci sa insernne - caci numele au 0 contine - aM' -.", adica, in traducere literals , al meu e capul ': r rael a rega it calea pre Yod, si-a pus pe urneri un cap nou. "Ra area soar le'' Fa erea,32 3J).

, Numele tau nu a mai fi Iacob i te vei chema I rael el

ce lupta cu Dumnezeu); caci ai luptat (Saro) cu Dumnezeu (EI) si cu oamenii (1$) si ai fost biruitor' Facerea, 32 28).

Re elatie a NumeLui, revelatie a noii encrgii eliberate a NUMELUI l"!~ •.

Din copilul care a fost Jacob -a nascut un barbat. El porneste la drum spre , Poarta zeilor" pentru a-I aduce pe lume pe Mesia - l"!~"', PoporuJ lui J rae I na cut din el, va realiza aceeasi trecere - Pastele - iesind din Egipt. In acest sens,

176

177

xperienta lui lacob la Laban e .aseamana cu cea a poporului reu to Egipt.

capitala t~i pierde orice sens ~i lasa lumea fizica ~i psihica a lui ,,Ma" prada anarbiei. .Apele de jos nu rnai reflecta , Apele de sus" ele i~i pierd sensul si eurg spre moart :

Extrapolind i mai mult ea se a eamana cu cea .tr5i.ia de o.menire in incoostienja a acruala. Angoa a moderns preeum 1 t~atl,; problemele.lumii noastre infantile eu aripi artificiale nu-si or putea gasi rezolvarea decit in aceasta "trecere".

Ape/e Iordanului se vor viirsa ill Marea Moartii.

A-I intilni pe ,ceHilalt' in fiecare dintre noi pentru a-I regasi ea priete~ in a.fara noa tra, a ne birui propria ura pentru a birui ura celuilalt, lata ingura cale singura posibiJitate de a face a lncetezc urgiile lumii-Egipt.

Numai ill felul ~e.esta vom deveni consrienti de faptul ea, departe de a avea anpi de vultur, intern 0 umanitate schioapa.

La omul in virsta fracrura spontana a eolului femurul.ui !mi. pare a f ultimul semn ce ii amintesre de faptul ca e schiop, inamte ca m?artea sa-] surprinda de partea aceasta a Portii". 1ntr-un tunp foarte scurt, necesar unei ra turnari interioare

eJ i~i poate incepe verticalizarea. '

Caci ne p~tem intreba p: b~na dreptate ce oarta 11 asteapta pe omu! surpnns de moarte inainte de a fi trecut prin .Poarta '.

VOl incerca sa lamuresc aceasta problema in lumina Traditiei, la s~r~intl ace~tui capitol. Pentru moment, sa ne intoarcem atentia pre ,.FlUJ Omului " care Infaptuieste aceeasi trecere.

Cind Hristos intra in Jordan, EI inroarce apele spre obirsia lor, Psalmistul 0 spunea deja in chip profetic, cu 0 mie de ani inaintea evenimentului istoric:

nCe ai tu, mare, de fugi,

Si tu, lordanule de te intorci inapoi?

Ce aveti, muntilor de saltati ca niste berbeci,

Si voi, dealurilor, ca niste miei?" (psalrnul 114, 5-6).

Ce semnifica aceasta jubilare cosmica, daca nu faptul di lumea l~i regaseste imaginea, ca Ma reflects din nou pe Mi si se bucura sa imbratiseze in oglinda sa chipul ce ii cIa frumusetea si ratiunea de a Ii.

Ce inseamna toate aces tea daca nu faptul ea de acum iuainte Iordanu.1 se va varsa in Oceanul Primordial, sursa a tot ce e viata Maim, in care Ma si Mi se imbratis aza ca doi frati mtr-o admirabila irnpacarc?

2 Botezul lui Hristos sau rasturnarea energiilor

Iar ceea ce e valabil pentru univer c valabil si pentru fiecare dintre noi: asemenea Iordanului coJoana noastra vertebrala tran p .rta energii de tinate mortii inca de la nastere ~i care e scurg in inutile hemoragii. Dar daca rodeste in noi saminta divina, rana se incbidc, curentul i~iehimba putin cite putin dire tia si inrreaga noa tra fiinta se integreaza in ritmul univ rsal dansind jubilarea lurnii Iran figurate.

Hri ~o .~~nkat in .haina d piele' a omenirii, purtind para adem I, e upun onditiilor impu e de re enir a 1a o _. i~lii. noua. EI i i ~ urna Ira er area lriunghiului prirnind din rniinil Precur orului botezul in apele Iordanului.

In limb jul rnitului, labirintul ign rantei nu e decit 0 variantn a P topului. Triunghiul inferior lip it de re erinta 'a

b rind in ap Ie 1 rdanului, Hri I c boara in partea

n implinita a omenirii.

Ac a Hi imcrsiunc, =,1: Tovel 'in braica reprczinta punerea in mis ar a polului ., Tov al Pornului LLn astcrii. Ace t pol .implinit - lumina nu poate fi rn bilizat decit prin per eper a n irnplinitului sirnb lizat d ape. loan B tezatorul c te literal "eel ce cufunda '.

178

179

Numele fluviului Iordan i'M" poate fi citit i."" YaredNun: ,a cobori - peste' . Hri to Se face peste pentru a cobori in adincuri! neimplinitului.

Doar in mom ntul intrarii ale in patrulater Ornul intra u ade arat in eel d uaspr zece luni ale anului terestru: doar 111 acel moment i~i in pe el lnuuparea. opilaria, acest soare terior, a Iost numai un preludiu ...

Iordanul rnai poate fi citit r' -, - Reis-Din; .Principiu al Legii . Legea drumului impune aceasta coborire anevoioa a. Dar indurarea divina e prezenta si vocea Tatalui Se face auzita pentru a-1 numi pe Cel ce 0 asuma: .Fiul Sau preaiubit '.

Prin imersiunea sa Hristot reface drumul lui Adam cufundat in omnul-bezna unde devin constient de partea sa de umbra , de partea femeiasca din el cu care rrcbuie sa se cunune pentru a-i regasi energiile ~i a-i des face . imburele.

Hristos va lua asupra sa ceea ce Adam, impiedicar de Sarpe n-a putut infaptui.

In calitatea sa de al doilea Adam, Hristos este Vav-ul 1 Arhetipului l"Til"T ~i leaga intre ei cei doi l"T in cununia beznalumina. Vav cosmic el uneste intregul cosmos cu Yod, creatul cu Increatul: teofania Tatalui ~i a Sfintului Duh (sub forma de pornmbel) care numeste Fiul confirms acest lucru.

3. Ispitirea lui Hristos in desert.

Trecerea prin "Poarta" pentru fiecare dintre noi

Numit de Tara In Iumea lui Mi, Hristos e nurnit de oameni in lumea lui Ma. 0 SPUDC si loan Botezatorul: lata Mielul lui Ou~nczeu" SI?an }, 29). $i ~ai departe: , eu va botez cu apa, El va va curap cu iOC .. Trebuie ca El sa creased iar eu sa rna micsorez",

Prepu] al cuvintului, ornul in haina de piele dispare, pentru ca sa apara Hri tos-lumina.

Circurncizia lui Adam-omenire e astf I infaptuita.

Un preludiu ... Si totusi cit e de important a fie trait din plin! Melodia va f falsa, inexi te?ta c?i~~ In ab enta structurilor sale profunde, daca preludiul vietu nu a fost perfect

integral. . ..

EI a fo t executat cu sprijinul celor doua cirje ale dualitatii, in rna ura in care nu erau infonnate de triunghiul superior ~i in consecinta, nu reprezentau 0 proiectare a structurilor esentiale ace te cirje nu puteau oferi copilului hra_n~ nece~ara. ~pre _a deveni adult (parinti infantili, morala tara IllCI ? baza pmt~~la logics triiit.ii in cadruJ exelusiv al ration~isrnulw etc.). Con~tun~ adele ccnrului erescut astfel are punne sanse de a se trezi. Dormind profund, ea moare in adincul monstruoaseJor labirinturi parentale.

In ace t eaz preludiul line locul melodiei in csi asa cum

-ar intimpla daca zorii -ar prelungi rara soare si tara via~a. sovaielnici si insclatori, vrind sa imite ziua eu falselc I~r lumUl~ ~i ternindu-se de noapt adica de rnoartea care face sa nu mal e iste ziua d miine.

• .loan eel. ~e b?leaZa Cll apa arbatorit de Bi erica ere tina 10 ziua sol titiului de ara. In mom nrul ctnd soarele exterior e ana in punetul el mai inalt al drumului au si incepe a

oboare Hristo ar le int rior a inc pe a urc .

Acea ta urcare a menirii In Hristo incep prin bot zul II apa. Joan Bot zatorul e te paznicul ) Portii Oarnenilor '. el a fi decapitat.

loan Evangh listul Omul erde e te paznicul P rtii

" 0 ,11

zeilor' ; el e arbarorit la olstitiul de iarna.

Ajun la e t etaj n rgiile c nu i-au dat obolul r g lui

Melhi dec' sint complet inve tite in alori inaltat~_ill mod fal~ la rangul de ab olut: lanul lor e fringe in deceptiile cele mal crude. va isi pierdc atunci v rticalitat a i e curge in ramuriJe labirintice ale onformi mului sau ale anitatii.

) f. cap. IX.

I 0

181

Ce este aceasta constiinta a fiintei?

Ea este Yod, este cerinja imperioasa a ace tuia: Yod vrea sa se nasca si ii informeaza in secret pe toti despre drumul NUMELUl sau.

Pliicerea, p esiullea . put rea di ine nu .1 ot Ii totusi integrate decit de eel ce a de nit Yod. Adam a mincat fructul inainte d a-l deveni. ici Hri tos Fiul Omului iesit din apele botezului, nu a devcnit inca Yod. Pentru moment, EI nu e prezinta decit la Poarta de la Apu ., Daca esti Fiul lui Dumnezeu poruncestc ca pi trele accstea a se faca piini ,it i piteste Satan.

.Necurerul" nu li propune ee a la intimplare. Propunerea sa e incarcata de ens ~i c aDa la polul opus anarhiei. Anarhia ilustrata de-rnitul potopului este non ensul, ruptura dintre elementele lumii i arhetipurile lor'.

Atunci cind i~i rega este re piratia arhetipala $i se in: erie din nou in ea", Omul intrs in procesul de transmutatie in cursul caruia Isaia pune:"lo loc de arama voi aduce aur, in loc de fier voi aduee argint in loc de lema arama si In loe de pierre,

fier" (lsaia 60 17).

Yom studia simbolismulficrului1 trins 1 gat de piin i d

carne si vom intelege atunci ea acela care, in exterior, preschimba pietrele in pline, e te el insusi in proce ul de

transmutarie interioara.

Hristos nu va incepe acest proce declt dupa ce II va

alunga pe Satan si e va afla in putereafintului Dub.

Pe de alta parte piinea - ca hrana esentiala - e te tr~ legata de energia pliicere. Si tocmai in aceasta prima energic

Placere il i piteste Satan pe Hristos.

A Cu cit cirjele stiu mai mult despre triunghiul uperior cu atit strucrureaza mai bine copilul in sensul propriilor sale valori ontologice, valori ce i se impun in momentul adolescentei eu 0 focta. ~tit de mare. inch celelalte valori lsi reeuno c repede relativitatea. Cu toate aeestea constiinta se naste in creuzetuJ unor astfel de experiente dureroase. Triunghiul inferior devine ruatrice,

. Unul.di~ mijloacele sale de informare este limbajul corpulUI. Rearnintirn ca Yod contureaza NUMELE divin :"I'IM", fructul Pomului Cunoasterii, pazit de Heruvimi .Ja rasaritul gradinii Edenului" (Facerea, 3, 24).

Rasaritul gradinii Edenului va fi .Poarta zeilor" iar Edenul insusi, prin Poarta sa de la Apus, simbolizata de intrarea in oriee templu este .Poarta Oamenilor".

Edenul e te drumul NUMELlTI, axa NUMELUl in care Omul este atras, "suDat' pentru a deveni NUMELE.

fntoarcerea in Eden implica retrairea inccrcarii lui Adam aceeasi p: care Hri .to -:- noul Adam - a trait-o imcdiat dupa bote:w S~u: ?,~lW1el .Hn to a ti st dus de Ouhul Stint in pustie, ea sa fie I pint de dia 01" (Matci, 4, 1).

?iavoluJ e tc aici replica Sarpelui din Eden, in timp ce tOl~lltatea eelor trci ispite ell care vrea a-I aderncneasca pe

Hrist c re pund fru tului din P mul Cunoasterii.

a) Placer a NUMELU1

. ~m tudi?r dcscrierea acestui fruct ~i am dcscoperit eli inutile ale mt rnponentele insesi ale lui rod care, in calitat a a de nucl II al Creatiei, dctermina inca d la in eput component Ie encrgetice ale Omului.

Ea reprezinta intilnirea totala int1lnirea cnnuniei divinoumane.

Mincind fructul, intrind in placerea beiiei oe traieste polul

opu a1 anarhiei al situatiei de separate.

I L cap. X. ~i cap. XII. • f. cap. xn.

7 f. cap. xn.

2

Cel ce darima zidul despartitor intra in rezonanta cu NUMELE' el aude porunea, sensul rezonanta fiecarui element al lumii eu aeel eeva din lumea lui Mi de unde se trage ~i unde se intoarce. Omul care intra 'in rezonanta eu NUMELE in Eden iese din absurd, in ensul etimologic 'al euvintului "ab-surd' ~ ,provenind din surzenie"!

EI e chemat atunci sa-I urmeze pe Noe, sa intre in area, sa ?dun~ toate ,~animal~le" de pe paminrurile sale pentru a implini 1D lama arcei cununia eu ele.

perfidie eu atit mai redutabila, eu cit e mai ascunsa ~I pare lips ita de importanta, El ne impinge spre moarte.

Dar Sorul divin l~i iubeste Soria cbiar cind ea se prostitueaza in modul eel mai abject. Administrator infidel, EI li da "erosului in cadere" caJitatea de simbol si puterea de a reconduee spre EI. Sotul divin da iubirii omenesti calitatea de imagine a lot11nirii eseatologiee.

Puterea lor este Basar, "eamea" pe care Dumnezeu a pecetluit-o in adincurile femininului In ziua cind i-a adus lui ~dam..remeia facuta din coasta Jui (Facerea 2 21). .Profun. ZID1ea - l"T.lnnn Tahtenah - este 0 forts raurita de l"unn

Hatunan "casatoria". .

Haina de piele, vesmintul nostru de robi tesut din earnea noastra pervertita poate deveni vesmint de nunta. Cind iubirea omeneasca intra in aceasta per pectiva, cind lucrarile umane se orienteaza spre aceasta devenire, ele descbid calea implinirii ~j devin purtatoare ale puterii de integrare a carnii in reaLitatea sa ontologica si in vocatia sa divina.

"Sfir~itul oricarei fapturi e hotarit" ii spune Durnnezeu lui Noe poruncindu-i sa-si adune toate energiile In area.

Vom vedea In curind rolul jucat de pancreas in aceasta Mare Opera de reintegrare ~i de rcalizare.

Camea reprezinta ceea ce e ontologie peeetJuit In cea mai inti~a din~e ultimele noastre eununii (ceea ce descopera imbolic ferneia voalata in momenrul eel mai intim al cununiei sale).

Carnea este pecetea NUMELUI in eel din urrna pamint al sau,.m p~mi~tul ~Itim si originar, Ea e principiuI in usi al fortei celei mal dinamizante ~l mal redutabiJe a erosului, care ne uneste de SOfUl divin ~i ne conduce la El.

Omul intra in area impreuna eu "aoimalele' sale, para nnd astfel situatia de potop de anarhie de dezordine. EI paraseste treptat constringerile organizarilor ce tineau loc de ordine, constringerile legilor lumii ce inlocuiau legile ontologice. EJ I~i paraseste totodata cirjele, necesare un timp dar devenite r - pede Inchisoare, apoi mormint pentru eel ce nu trece prin .Poarta": legile morale si religioase de la un prim nivel dispar.

Hristos nu .Jucreaza" oare In ziua Sabatului? Si nu se adreseaza EI Omului eare i~j culti a cimpul in ziua aeeea punindu-i: "Omule, daca stii ce faci esti binecuvintat de Tatal meu: dar dad nu stii, incalci legea ~i i!i vei atrage ble t mul Tatalui meu'".

Drama caderii ne-a indepartat de sotul divino In ee directie e indreapta acum forta teribila a erosuiill? rn e cununie int inve tite energiile ec il compun? Carui 0 pat ii e ragaduit1i carnea noastra?

Camea al carei fruct a fest de chis si mincat devine energie pervcrtita ce parase te ealea a ernanarii ~i implinirii. Ea II hra~e~te pc Satan prin intermcdiu] vietii noa tre psihice ~i pasionale. Si lot ea faureste e le mai frumoa e ~i mai in-

pairnintatoare civilizatii exterioare.

In pairnintator in iata pa ionala ero uJ nu e mal putin ingrozitor In ba.naJitatea vietii p ihiee cotidien ,car n d turneaza, putin cite putin forte Ie de la adevaratul lor cop, eu 0

La acest etaj arc fort a de lege numai justetea informatiei interioare: vointa Tatalui.

Cum putem de coperi .vointa Tatalui"?

A Pasaj din Evanghclia dupa Luca, 4, acrualrnente suprirnat din editiilc noastrc. dar continut inca In cditia numita Theodore de Bezc de 13 Bibliotcca din Cambridge.

184

185

Ea e t consriinta verificata adica limbajul lui Yod, de care intern iguri ca nu eel I doriutelor au al refularilor noa tr inconstiente. Verifiearea e lacuta de enimentele f arte concren : c n tiinta vorb te In lumea profunda a lui Mi iar 1TI1!ajul ei e confirmat in lumea lui Ma.

Mi e atIa intotdeauna in cone rdanta u Ma daca reusirn

a gii irn axa, calea ELUI.

Cind lung orbe te de pre anima el de cri de fapt e nstiinta intr-o L nninologie proprie: • ea c afla dincol de orice categoric si mai departe: ea e tc cu iguranta un pu u vital haotic dar i e atribuie 0 emnificatie ciudata ca un fel de ~tiinta ecreta au intelepciune ascun a' 9.

lung nu deserie oare aici arb tipuril Blnah ~1 Hokhmah, lntelig n~a ~i Tntelepciunea care inform au constiinta fiintei?

norma greseala p ibologica pe care 0 reprezenta 0 astfel de actiune mi-am demon trat metodic poziria si am rcfuzat cu fermitate. Eram con insa ca aveam dreptate!

in noaptca urmatoare, am isat ca rna dueeam cu un prielen sa luam un copit de la gradinitii. Treceam prin fata unui palat ce se afla in stinga noastra. Cum prietenul mergea in dreapta mea rna af1am intre el i scena ce se d~sla~u~ in palat: poarta uriasa ciclopica de la intrare era de chisa: to mtenor e dadea un banchet. Nu putca f decit banchetul mi tic Intr-atit de intensa ii era frumusetea si Intr-atit de lode criptibila lumina: barbati invesrnlntati in aur si femei in argint, stralucind cu totii, stateau in jurul unei me re 0 al care iradia la rindul ei.

Priveam: ~i iata ce i-am pus pcietenului m u: "Nu-t:i pare rau ca te fac sa pierzi banchetul?'

Noua inteligenta, noua lntelcpciune la acest nivel toate valorile sint rasrurnate. Pornul unoasterii Binelui ~i Raului a fi trait de acum inainte in adevarata sa emnificatie: Lumina ~i Ne-Lumina, el e va goli de fructele sale amagitoare Binele si Raul. Acestea din urma nu mai au acclasi gu L Ceea ce era con iderat ca fiind , bine • pe un plan banal poat de ern "rau' ~i invers.

Cind rn-am trezit siruatia mi-a aparut cu roata claritatea: a earn dreptate p plan p ihologic, dar nu a earn dreptate pe plan spiritual: rna purtam copilareste. Am hotarit atunci sa ac.cept propunerea prietenului meu. Mi-a fost foarte gre~ s-o. traie c, caci pretindea un discernamint spiritual constant ~I, ~al ale , ? restabilire constanta a partii ce revenca fiecaruia dintre nOI, psihismul pindindu-ne mereu cu "capcanele ale.. _

Dar, obligindu-ne sa trairn pe planul ontologie aceasta hotatirc a f tursa unor binecu lntari de car prezenta lucrare nu e triiina.

cit riul nu i potnvirea la necesitatile

implinirii. Apo tolul Pa cl 0 onfirma: Toate lucrurile int lngaduite, dar nu reate Int de folo ' I Corinteni, 10 23).

Interdicpilc nu mai au niei un en. Legile e in earca sa puna ordine in lumea dezorganizata a caderii e dovede c a fi

relati fragil si inoperant .

Ordinca nu afire tabilita decit prin ie irea din lurnea caderii. lata motivul pentru are legile p ihologice, I gate ele in ele de natura no Ira in haina de pi Ie cedeaza 1 cui legilor enrol giee.

Legile psihologic care nu cedeazii la limp locul I gilor ontologice nu int altceva decit ° copiliirie.

Am rcfuzat intr- zi pe un pri ten care lmi cerea la 0 anumita actiun fata de 0 prieiena comuna.

Pentru a di eeme a e t la limp" e DC ie d foarte buns

ascultare. Doar daca lim a a cultarn putem iesi din ab urd din urzenia noa tra, pentru a ne lndeparta spre dimcn iunea uvint.

Dad cineva -a na cut la ace I etaj 0101 gic, dar iruatia

a in lume il mai leaga in a de c n tringerile ci ice sociale au de alta natura, re simtite a fiind nedrepte, ac I cine. a e di cipo~ al lui Hri tos "cel trimi in lume dar care nu e din lurne ~) pate trai liber ace te constringcri.

• Jung, Le Racines de 10 con ci snce, p. 46 (Buche! ha tel).

6

187

in ma ura in care 11 crucifica con (ring rile il fac ii rnoara si sa reinvie neincctat, pina la totala sa eliberare interioara: ele mt atunci asceza a. Eliberarea interioara se veri fica ade ea in eliberarea exterioara pe care 0 dctcrmina: apar evenimente care, din punctul de vedere al ignorantului. se datorcaza hazardului i transforms viata celui ce ,a cults . Constringerile di par.

Aeeasta deoarece, la acest nivel, libertatea nu mai are nirnic comun eu acea libertate despre care vorbim In mod obisnuit ~i care De a cunde toate alienarile,

.Cunoastcrea" - incununare a cercetarilor esoterice au integrare a experientelor traite - poate deveni sterilizanta intr-un mod mai subtil, atunci cind e mentinuta sau readusa in pJanul lill A AVEA. Yom descoperi in continuare nece itatea de a ne despuia de orice bogatie interioara pentru a ajunge la transparenta totala la infinita bogatie divina. Orice adevar pe un anumit plan nu e decit rninciuna pe planul unei constiinte superioare. Nu putem poseda Adevarul. Ne putem doar lasa stapiniti de el.

Dar in aceasta etapa a muncii noastre problema e te de a fi arenti sa nu trairn in planul lui A avea ceea ce line de Fiinta.

Libertate inseamnii eliberdrile succesive de lot ceca ce ne des parte de NUME.

b Posesiunea NUMELUI

E inutil sa insi tam asupra tuturor achizitiilor formale revendicate de 0 populatie care, frustrate de un plus de Fiinta, pretinde un plus de Avcre. Civilizatiile lumii sint la capatul puterilor.

Sa fie Omul pe punctul de a intelege ca Evanghelia este .Buna- Vestire" pe care 0 asteapta? "Cauta~ mai Intii Imparalia lui Dumnezeu si toate acestc lucruri vi se vor da pe deasupra" (Matei, 6, 33' Luea, 12,31).

Ea ste singura care ne elibereaza cu adevarat de one robie. Toate achizitiile noastre in lume sint compensatia inconstienta si securizanta a accstei unice cuceriri regale, atit de greu de lnfaptuit, care e te si cea a libertatii!

Daca .fiul Omului n-are unde-Si odihni capul" Matei, 8 20), oamenii au un acoperis. Or, Ornul care vine a-I intrebe pe Hristos cum sa faca pentru a-I urma invitat sa renunte la oric siguranta.

Drumul NUMELUI ne obliga adesca sa ne parasirn ca a, fiintele dragi ... dar exi ta si niste adaposturi mai subtile 'i anume cavernele bine pazite ale cunostintelor si gindurilor noastre. Acumularea unora si atisfactiile produ e de celelalte ne mumifica: drumui se preschimba in fundarura.

Pare 0 experienta ,,nebuneascii" sa primim de 1a Tatal-Sot tot ce ne este necesar In viata exterioara ~j interioara din clipa cind patrundern in Imparatia interioara, Dar putem s-o verificam.

• .Daca rna vei adora, ip voi da toate ace. t' impihatii Ii spune Satan lui Iisu . Imparatiile xterioare nu vor inlocui niciodata fmparatia interioara pe care D-O putern cuceri decit renuntind la fi care plan de con~tijnia interioara deja dobindit.

Un mare perieol consta in a ne elibera de 0 drja, tara a observa ca 0 alta, mai subtila i-a luat locul. Doar inlaturind acest pericol, col ana noastra vertebrata poate Intr-adevar sa e intareasca si sa erea ca, pentru ca atunci i se deschide "Imparalia lui Dumnezeu" .

Jung exprima acelasi lucru in modul sau pecific: "Numai atunci cind toate uporturil si toat irjel int sfarimate i nu mai cxi ta nici cea mai mica speranta de a gasi un de a vreun adapost aparc posibilitat a de a face experienta unui arhetip eare pina arunci a tat asun in ab urditatea grea de emnificatie a animei"!".

Cunostintele exterioare acumulatc in competitia din cc in ee mai rnutilanta a concursurilor II omoara pe Yod. Astazi, ele ucid si corpul. Ma uirneste numarul mare de b Ii grave, rnortale chiar care Ii eccra pe premiantii scolilor de elito.

10 Les Racines de /0 con cience, p. 49.

188

189

ind lmparatia se deschide nu ne mai temem ca ne-ar putea lipsi eeva. Ne este dat sa posedam tot ee ne este necesar. .. pina ~i NUMELE.

.Arunca- Te jos", i-a spus diavolul lui lisus dupa ce L-a dus in virful Templului din Ierusalim: .Dumnezeu va porunei ingerilor Sai sa vegheze asupra Ta; si ei Te vor lua pe miini ea DU cum a sa Te lovesti cu piciorul de vreo piatra" (Matei, 4 6).

A reveni in planul ontologie in eamna a la a din mina maciuca de piele a lui Tezeu ~i a lua impr una eu ade ararul crou Sabia de aur a NUMELUI. Insearnna a tc trceura in axa lui pentru a prirni d la cl put rea.

c) Puterea

Daca martirii din arena nu int devorati de fiarele alba(ice, e semn ea s-au "cununat' eu energiile lor interioare, C - re punzatoare aeestor animale care Ie respira parfumul to Om II. Daca lupul devine in otitorul sfintului Franci c iar tigroai a lnsotitoarea sfintului 1 aac, inseamna eli acesti oameni si-an integrat lupul si tigrul interior pentru a deturna cnergiile d - voratoare si a Ie aduee la functia lor-lumina. Aceasta puterc pretinde un abandon absolut 0 iubire absolute in vederea unei impliniri totale.

Nu e yorba de niei un miraeol, ci doar de lntoarcerea la

1 gilc ontologiee si de supunerea fata de ele,

Toate tehnieile umane nu fae decit sa amenajeze lumea caderii, lumea Ornului - fiara salbatica printre fiarele siilbaticc.

Religiile traite din exterior ~i care nu reintr due Omul in normele sale ontologiee blocindu-l in eategorii morale ee eulmineaza eu exaltarea falsului eroism, nu sint decit eompromisuri ell lumea caderii.

Evanghelistul Luea relateaza 0 parabola impresionanta ee

e incheie eu urrnatoarele euvinte ale lui Hristos: Tot asa si voi dupa ee Yeti face tot ce' vi s-a poruneit, a ziceti: Sintem niste robi netrebnici, am facut ee erarn datori sa facem • (Luca, 17, J 0).

Puterea de a depasi legile ce cirmuiesc relatia viciata dintre om ~i cosmos nu Ii este data decit omului care i~i regaseste normele ontoJogice.

Adam se intoarce atunei spre sotia-mama Adamah: "Yn sudoarea fetei tale sa-ti maninci piinea, pina te vei mtoaree in pamint, caci din el ai fost luat; caci larina esti $i in tarina te vei intoarce" (Facerea, 3, 19).

Acest subieet foarte vast TIU poate fi tratat schematic. Voi avea oeazia sa mai vorbese despre el referitor la singe. Voi arara atunei raporturile magice pe care Ornul incearca sa le instituie pentru a euceri puterea cosmica.

,,In principiu' Adam ( otul tarinei-Adamah interioare) e menit sa devina si sot al cosmosului exterior, ce trebuie sa i se

upuna si sa-i dea roadele ale. Deoareee nu se mai cununa eu pamintul interior - Adamah -, pe care II uita in drama caderii, pamintul exterior ii devine ostil; Adam nu simte fata de acesta din urma decit dorinta de a-I poseda si, drept urmare il supune vointei ale. Raporturil ell el nu mai sint de drago te ci de forta.

Din atare per pectiva irtutile urnane psihiee, care realizeaza acea ta cucerire apartin unor eategorii de vointa, euraj, eroism. L-am azul p Tezeu condamnat la moarte de un eroism zadamic. Teama e invin a dar printr-o atitudine tensionata, care nu numai ea nu ne implineste energiile, dar chiar ne gole tc de ele, Aceasta atitudine adincesre tot mai mult pe zi ee treee, ,,rana de la picior".

Datorez tot ce am primit din comorile crestinismului celui ce mi-a fost parinte spiritual ~i profesor de teologie, Monseoiorul Jean de Saint-Denys".

intr-o zi, vrind sa ilustreze delimitarea srricta intre planul p ihic ~i eel ontologie mi-a spus: .Avearn paisprez ee ani. Cu prilejul unei sarbatori care a reunit intreaga familie in ca a

II cr. cap. XV lIT.

12 Nascut Evgraf Kovelcvski. Vczi La Divine Contradiction de Vincent

Bourne (Editions Presence ortodoxc).

190

191

noastrii unchiul meu arhimandrirul m-a luat de brat si rn-a dus sa facem ocolul proprietatii. In galeria stramosilor m-a indernnat sa arat respectuJ cuvenit acelor oameni, dintre care multi fusesera eroi: «Uita-te bine la ei, micutul meu tori au avut simtul onoarei». Apoi m-a condus in capels. Cite 0 lampa mica ardea in fata fiecarei icoane. Sfintii vegbeau. «Uita-te bine la ei, mi-a spus unchiul meu, acesti barbati ~i aceste fernei nu au avut simtul onoareis".

in mornentul cind Monseniorul Jean rni-a spus toate acestea, nu am inteles prea bine ce inseamna "a nu avea simtul onoarei". In familia mea nu se glumea cu astfel de lucruri! Am invatat putin cite putin sa renun] la aceste irtuti si sa rna las patrunsa de informatia interioara, care ne obliga sa facem intotdeauna gestul potrivit, cbiar daca nu sin tern lntelesi de anturajul nostru si riscam sa fim luari drept lasi vicleni sau chiar nebuni!

- p rsoana 'au olecti itate - int gresite 'i impun 0 putere cc a deveni mai d reme au mai tlrziu, ursa de conflict.

Aceasta realitate antropologica e te imaginea in a~i a arheripului au divin r veJat de taina t ologica; .dogmele" ere tine exprima doua Realitati antinomice:

- coexistenta a doua naruri, divina i umana in Persoana unica a I ui Hri ·to ;

- Unitatea Divina in Trei Persoane, fiecar dintre P r oane ontinind plenitudinea div initiitii.

Jung exprima aceeasi idee spunind ca acela care asculta de anima sa "se poate lipsi de injurii la fel de bine ca si de laude" (caci laudele sint tot 0 capcanal).

In aceasta siruatie, Omul i~i atla autoritatea in el insusi ("autoritate" are aici sensul etimologic, de la latinescul augere: a face sa creasca), Doar Yod poate face sa creases. Orice au toritate exterioara, exercitata asupra celorlalti sau exercitata de acestia, nu e decit putere. Un adult - si inteleg prin aceasta fiinta ce si-a parasit cirjele - este autorul actelor sale. E singurul. raspunzator de ele. Respon abilitatea implies unirea, casatona (sponsa) cu sine.

Din aceasta cauza nu putem intilni la nivelul patrulaterului niei 0 lege emanind de la 0 putere. Se bucura aiei de autoritate doar legile pe care le dicteaza strueturile noastre fundarnentale ordinea cosmica, Iar ace te legi nu pot decit sa e lase de coperite de fiinta irarionala. Exprimate, ele int antinomice. Astfel, de exemplu un stat nu va putea tinde a realizeze pace a decit in ziua cind legile sale e vor ivi din rcalitatea-axioma recunoscuta de constiinta colectiva din egalitatea de valoare lntre per oana unica ~i ocietatea in ansamblul ei. Idealurile politice care dau Intiietate unuia au altuia dintre cei doi poli

Departe de a fi dogmatice " in sensul restrictiv pe care acest termen II are de rnai multe secole in Occident cele doua Realitati sint re imtite de cei ce Je traie c ca fiind eliberatoare.

Cind termenul dogmatic' de ernneaza ade aruri obiective sau 0 autoritate alienanta folo irea a nu mai e potrivita, Radiicina grecea di dogma e legata de doxa: "ceea ce pare drept just si, mai ales aici, inonima cu lauda pro lavire .

Stiintele fizice ~i matematice in ele nu se pot prijini decit p axiorne ,,~ogmele" lor ce e impun eu autoritate si care, fiind baza nccesara a cresterii, sint eliberatoare.

Ace te stiinte au ramas multa vreme la primul etaj", descoperind treptat legile imediate ale narurii. Formulind principiul rclativitatii despre care an) spus mai su ca astazi ar f numit , principiul Absolutului in aluit 10 aparente"!' Einstein a facut stiintele a treaca prin Poarta Oamenilor '.

In prczcnt, el cot in evidenta legile fundarnenrale "metaI gi e' a carer rcaLitat nu 0 pot xprima decit prin afirmatii ontradictorii: lumina a fi numita corpu culara i ondularorie in acelasi timp; I ac st nivel cunoasterea e ubiectiva si biecti a to! data; ncrgia e .pirit $i materie ...

Doar stiintclc uman mai ramin inca prizonier ale duali - melor noastre infanril ,ciiei tructurile p ihologice intirnpina ni te rezi rente gigantice in volutia lor, Ele nu au trecut dine 10 de propria lor Poana a Oam nilor". De unde hiatul

n f. cap. Ill,

192

193

redutabil ce s-a creal de putina reme intre Om ~i opera sa, intre fiinta sa si produsele creierului au, pe care e incapabil sa le tapinea ca. Angoa a mod rna Isi are aici una din radacinile cele mai profunde ...

Oricit ar parea de paradoxa I ace ta e motivul pentru care stiintele fizice ne obliga la ora actuala sa trecem prio propria noastra , Poarta a Oamenilor '. ele ne determine a ne gasirn adevarata dimensiune, lara de care ne vor strivi.

in acest sen mi se pare important sa insist asupra transformarii virtutilor psihice In virtuti spirituale ontologice, impartasind cititorului 0 alta experienta:

Moo eniorul Jean pIe case in AngLia. lotr-o noapte am visat ca enise sa ne viziteze, pe mine ~i pe ceilalti discipoLi ai sai. Se Intorsese sa ne predea din nou. Dar la un moment dat ne-a facut sa lntelegem ca trebuia sa piece; nu mai apartinea lumii noastre ~i era nevoit sa se inroarca in lumea a. I-a imbratisar pe toti, cu exceptia mea si s-a indreptat spre u~a. Eram eonsternata nu intelegeam ce se inrimpla e si sufeream.

S-a intor bruse ~i s-a indreptat spre mine; tateam in genunchi in fata lui iar el punindu-si etola pe capul meu, ca in ritualul de penitents, rni-a spu: Tu, Annick, li fii iubire totala", Apoi a plecat.

Abel -;~M este numele "vanitatii' a ceea ce e iluzoriu, neavind realitate in sine. Abel nu e numit.rin eel de al patruJea

apitol al Carpi Facerii decit lnsotit de calificativul ee ii confora realitate: .frarele sau". EI e "Omul 10 haina de piele", , upraadaugat" lui Cam, fapt exprimat de altfel in textul ebraic. "Abel era cioban iar Cain era plugar", adica lucra pamintul

damah.

,La sfirsitul apelor' sau al .zilelor' - cuvintele "zi' si ,.apa" au un pluraJ eomun C'IO'l Yamim - adica .Ja infaptuirea unei prime sume de energii neinfaptuire", Cain si Abel aduc of ran de lui M'1M'": ofranda lui Abel (.,oile intii nascute ale turmei lui") e ,;privita"14 eea a lui Cain. (cele dintii roade ale pamintului Adamah) nu e "privita' .

La un prim nivel, nu Intelegem despre ee e vorbal

Nici Cain nu intelege. "Cain s-a miniat foarte tare ~i i s-a posomorit fata" spune textul: cimpul sau de constiinta nu este cu adevarat acela pretins de Yod-ul sau. Dumnezeu 0 pune explicit, deeantiod eu c1aritate nivelurile: .Pentru ce te-ai miniat ~i pentru ce ti s-a posomorit fata? Dad faci bine, vei fi bine prirnit; dar daca fad rau pacatul pindeste la u§a' dorinta lui se tine dupa tine dar tu sa-l stapinesti" (Facerea 4 6-7).

Acest vis face parte dintre ace lea care mi-au mareat eel mai mult viata. El e adevaratul limbaj aJ profuazimilor: nu trebuia sa primesc incurajari laude sau caldura afectiva din partea dascalului, ci . a traiesc botezul de foe. Colegii lncurajati de lrnbratisarile dascalului erau energiile mele nerealizate ~i fragile ce hraneau indi In adincul meu planuJ psibic si trebuiau sa fie purifieate prin foe.

Ace t i rn-a ajutat totodata a inteleg un a peel al mitului lui Cain si Abel, care ilustreaza mai bine decit oricare altul delimitarea lntrc planul p ibic incrent caderii ~i planul ontologie, unde ajungem trecind prin .Poarta Oamenilor" si unde trairn bot zul de foe.

Cain i'"i' poate fi cirit euibul ii' lui Yod '"". in euplul format de cei doi frati, Cain e te Ornul ontologie.

A cadea intr-un alt cimp de constiinta inseamna a te confunda eu eel al hainei de piele ~i a deveni hrana pentru Satan (care pofteste acest ospatl); in earnna a intra. prin Abel, in lupta eu Satan pentru a-l domina.

A fi Tov lnseamna a schimba planul de constiinta a intra in lumina evenimeotului ~i a-i lntelege ensul.

In inima numelui Cain "euib al lui Yod", M'iiI'I pretinde ncindoielnic construirca cuibului ~j pune la incercare iubirca lui Cain.

14 VerbuJ ,,8 privi" e compus In ebraica din cele patru litere ale nurnelni lui lisu Mlntuitorul. in filigran: prima privirc divina asupra omului dupa cadere e cea a lui Ii us - privirea Mintuitorului!

194

195

Abel, omul in haina de piele, ornul lab, a carui int ligenta e sclava impul urilor animali e. are nevoie de a f incurajat, , alvat"!'.

,Ce ai facut? 01 ul ingelui fratelui tau striga din pamint Mine' ii spune Dumnezeu lui Cain In calitatea sa de Cuvint.

Cel e nu i§i aduce pe lume Yod-ul se distruge pe sin ~1 distruge totuJ in jurul sau,

"Sabia cu doua taisuri" da iata au ucide.

Ea ii da iata celui ce trece dineolo de ,Poarta Oamenilor"

si il ueidc p el iHa It.

A malta constiinta a patrunde in intelegerea divina a evenimentului inseamna a accepta sa nu inrelegi nimic pe moment, a aecepta a nu iti folosesti intcligenta intr-un mod barbaresc si

a lasi Intel pciunea divina - patrunda putin cite purin. Ontologie, intelepciunea divina e de part barbat a eli in timp ee inteligenta noa rra ontologies de parte femcia ca. Voi reveni asupra a e tui ubiecr.

Rasturnarea energi ilor treeerea de la psihic la ontologie pot fi traite ~i in lumina Arborelui Sefirot-urilor,

Sa revenim la schema facuta pentru studiul dreptei ~l stingii".

A inalta constiinta inseamna asadar a renunta a cauti en-

1.11 evenimenrului la un ni el caruia ev nimentul nu-i apartine. in camna a abandona" ~i a te pia a pe axa lui To asa cum 0 exprima cuvintul eel M~; , binel I ordinea" t rrnen ce se ref era adesea 1a 0 virtute psihica, respectiv la potrivirca eu ordinea arhetipala. uvintul Seet poate fi eitit Set M~ (baza) a lui A/elM!

Stinga femin1ni

Mama divina

Inteligenta

10 acea ta atitudine, ernotia - aici, rninia tirnita de gelozie - nu ere te 'in Om. Nu e ista niei 0 pierderc d energic. T tul To\! Dar daca Omul i~i coboara cimpul d consriinta em tia nu intirzi a apara. Cine 0 va domina. Omul au atan care e tupileaza pentru a-l devora? Lupta incepe.

1n pJanul psihic lupta e epuizantal

Lege Forta

StSngi mascultna

Slavs

Or mimi ru-t arata p Cain i b I "in a clasi cimp al fiintei lor' , adica in acela j cimp de con, tiinta. Cain a ob rit prin urmarc in pJanuJ psihic! Nici rna ar nu lupta. Yod-ul sau Cu intul au, e intoarce irnediat irnpotriva lui Abel. i~i ucide frateJe. Cu Verbul au ucide. Atunei cind ucid m, 0 facem intotdeauna folo ind potenrialitat a noa tra uvint, fie ea sabie, cutit au. oricare alta arrna dintre c I mai ofis tical • inclu iv cea mai p rfida dintr cle: lirnba.

Keter

Malkut

Dre.apti masculina

TalA divin

tnrelepciune

induraTe Marefie

Dreapti femlnina

Putere Victorie

Dupa cadere femininul tr ce in dreapta rna ulinul in tinga. Doar capul imagine a , cerului anterior" nu-si chimba pozitia.

1$ Vczi nota precedents,

16 'f. cap. VI.

196

197

* •

A-i reda dreptei dimensiunea a ontologies inseamna a-i reda puterea barbateasca.

InteJepciunea divina e tc , Tatal divin '.

InteJepciunea divina este mai presus de toate eticile, de lege si de profeti. Ea reprezinta 0 nebunie atit de mare in cornparatie cu tot ce poate concepe mintea noastra, inclt, daca vreunul dintre noi ar reusi sa ajunga pina la ea, o-ar mai avea cuvinte pentru a 0 descrie. lar daca ar incerca totusi 5-0 faca, asa cum a procedat Ham, fiullui Noe, atunci cind "a spus celor doi frati ai lui afara" tainele pe care le-a surprins mauntrul cortului tatalui sau ar fi ars.

Vom deseoperi aceasta "incruei~are a luminilor" lnscrisa in corpul nostru, la nivelul bulbului rahidian. Dar, de [apt, corpul posterior, eel in baina de piele psihizat, nu-l uita pe acela care, in profunzirne, se supune cerului anterior, iar suprapunerea ~elor doua planuri mi se pare foarte importanta pentru a clanfiea unele aspecte ale studiului nostru.

A. Am vazut cli, dupii ciidere, femininul trece In dreapta si "femelizeaza" intelepciunea ontologies, transformind-o in etici, filosofii, intelepciuni religioase. Toate aeestea sint "n~bunii" in cornparatie eu lntelepciunea divina, vor spune Isaia (29, 14) si apostolul Pavel (1, Corinteni, 3, 19).

Din aceasta perspective, Dumnezeul filosofil?r. e redu~ .la un demiurg surghiunit intr-un eer transcendent $1 inaccesibil, Increat ce nu penetreaza creatul. Dar, paradoxal acest Dumnezeu e ridicat la rangul de judecator al unei umanitati eu care nu are nimic comun ~i in care indurarea sa actioneaza dupa bunul sau plac.

Dar e necesar sa ne apropiem cit mai repede de aceasta j ntelepciune [inind seama de nebunia la care ne constringe inteligenta noastra rna culinizata. Precum ceilalti doi fii ai lui Noe, trebuie sa mergern "de-a-ndliratelea" ascunzind privirii ceea ce nu poate f trait!

I

,,Indurare - Mizericordie", sefira Hesed, e femelizata ~a rindul ei ~i devine sentimentalitate emotionala, atribuita pnn proiectare Dumnezeului transcendent Ea anima 0 urnanitate fernela ~i Ii mobilizeaza pe top eei de buna credinta in organizatii personale, sociale, intemation~e avind .menirea .?e a repara greseli cornise in mod inevitabil, dar corruse de altii. Doanmele ce se ocupa de "operele de binefacere" i~i ofera ajutorul oriunde este saracie si mizerie, dar refuza sa priveasca in fata cauzele raului.

Precum 0 medicine care nu trateaza decit imptornele natiunile rernediaza raul tara a se pune in discutie pe ele insele. Butoiul Danaidelor n-a incetat sa se rostogolea cal

A te indrepta spre aceasta intelepciune inseamna a deveni barbat" ~i , a-ti aminti" ceea ce esti, pentru a porni pe drumul pre paminturile interioare care sint .Inteligenta". Drumul este la fel de ingust ca ~i lama Sabiei. Sintem prinsi intre lege ~i profetism:

- legea ce stabilizeaza si construieste la nivelul unui pamint, prezentind prin aceasta pericolul stagnarii;

- profetismul ce te smulge din acest pamint pentru a te conduce la 0 noua intelegere mai profunda, dar care poate deveni nebunie umana.

Creierul nostru drept mut pina acum, trebui sa se trezeasca, p ntru ca noi sa ajungem La 0 verticaJizarc echivalind cu upun rea la exigenta de p nerratie.

Femeile ~i barbatii ce parcurg acest drum sint egali, dar aptitudinile ~j functiile lor nu sint aceleasi.

Aceeasi sefira numita Gadulah - Maretia - devine in sitnatia de mai sus maretie a celui ce se crede marinirnos deoarece ii place sa e considere generos.

Victoria" femelizata devine cucerire vanitoasa ~i se pune

"

10 slujba gloriei exterioare.

Ei sint egali din punet de vedere onto logic, dar diferiri i complernentari din punct d vedere biologic: aptitudinile si Iunctiilor lor difera in viata exterioara. Partea stinga masculina Ie cere deopotriva sa devina constienti de faptul ea irnplinirea

198

199

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful