Ioan MOCIAN

BAZE DE DATE
Lucr ri de laborator

UNIVERSITATEA PETRU MAIOR TÂRGU MURE 2008

Cuvânt înainte
Prezentul îndrum tor de lucr ri de laborator pentru baze de date vine s completeze cursul de baze de date cu aspectele practice care trebuie testate în cadrul laboratorului i proiectului. Acest îndrum tor urm re te structura cursului predat i se compune din 5 lucr ri de laborator care se vor executa pe durata mai multor edin e. Lucr rile de laborator propuse vor trebui efectuate consecvent, deoarece ele sunt gândite ca un proces continuu, adic rezultatele lor vor fi folosite de lucr rile care urmeaz . Prin urmare, acestea nu se pot face decât în ordinea lor fireasc . Cu cât ve i lucra mai con tiincios, cu atât ve i avea satisfac ii mai mari i mai pu in timp irosit. Trebuie s ave i în vedere c bazele de date, trebuie s aib date coerente pentru a putea s test m func ionarea formularelor, interog rilor i rapoartelor. Fiecare student va trebui s implementeze proiectul biblioteca cu propriile date introduse, parcurgând toate etapele de proiectare i implementare a unei baze de date. Proiectul „Biblioteca” implementat corect v asigur nota de trecere a examenului prin sus inerea lui în cadrul colocviului. Con inutul celor 4 lucr ri, sau mai corect spus, 3 lucr ri de laborator i un proiect, este urm torul: Lucrarea 1 con ine studierea conceptelor bazelor de date rela ionale. La sfâr itul lucr rii sunt enumera i termenii pe care studentul îi are de clarificat. În Excel ca trebui sa dea exemple din cele 3 tipuri de rela ii existente 1:1, 1:N i N:N. Lucrarea 2 este dedicat studierii etapelor de proiectare a unei baze de date, vor fi studiate cele 7 etape ale unui proiect, cu exemplificare proiectul „Biblioteca”. La sfâr itul lucr rii, studen ii vor avea create structura tabelelor, diagrama de rela ii i completate 10 formulare cu specifica ii de câmp. Lucrarea 3 este dedicat studierii limbajului SQL, con inând exemple cu instruc iunile de baz . Studen ii trebuie s în eleag func ionarea expresiilor prezentate, s le explice i poat concepe alte exemple. Aceste expresii vor fi reluate, pe viu, în cadrul programului Access. Lucrarea 4 cuprinde ini ierea în utilizarea programului Access cu finalitate în implementarea proiectului „Biblioteca”. Se întinde pe durata a mai multor laboratoare, iar în final fiecare student va avea propria aplica ie de baz de date în Access numit Biblioteca_nume_prenume.mdb. Lucrarea 5 este dedicat elementelor de performan ale programului Access, în care se vor crea macro-uri i se va particulariza aplica ia „Biblioteca”, pentru a ar ta ca o aplica ie profesional . Aplica ia „Biblioteca” prezentat în acest îndrum tor poate fi un bun exemplu pentru aplica ii proprii.

Târgu Mure , 20 ianuarie 2008

Autorul

3

Cuprins
Cuvânt înainte .............................................................................................................. 3 Lucrarea 1. Terminologia bazelor de date rela ionale ............................................. 6 Defini ii .............................................................................................................. 6 Desf urarea lucr rii ........................................................................................ 15 Lucrarea 2. Elemente de proiectare a bazelor de date rela ionale ....................... Considera ii teoretice ……………………………………………………….. Studiu de caz. Proiectarea bazei de date „Biblioteca” ……………………… Desf urarea lucr rii ....................................................................................... 16 16 16 17

Lucrarea nr. 3. Ini iere în limbajul SQL ................................................................ 18 Opera iuni simple folosind limbajul SQL ………………………………….. 18 Reg sirea datelor …………………………………………………… 18 Sortarea datelor …………………………………………………….. 19 Filtrarea datelor …………………………………………………….. 20 Operatorii clauzei WHERE ………………………………………… 20 Filtrare avansat …………………………………………………… 21 Opera iuni avansate folosind limbajul SQL ………………………. 25 Câmpuri calculate …………………………………………. 25 Desf urarea lucr rii ......................................................................... 26 Lucrarea nr. 4. Studiu de caz: Baza de date ” Biblioteca” ................................. 27 Considera ii generale despre programul Access …………………………... 27 Interfa a programului ACCESS …………………………………… 27 Crearea tabelelor …………………………………………………… 28 Rela ii între tabele …………………………………………………. 30 Crearea rela iilor cu Lookup Wizard ……………………………… 31 Crearea tabelelor bazei de date ”Biblioteca” ……………………… 34 Crearea formularelor pentru introducerea datelor ………………… 36 Testarea expresiilor SQL de la lucrarea nr. 3 ……………………… 42 Crearea interog rilor ………………………………………………………. 44 Vederea ”C r ile din bibiotec ” ……………………………….…… 44 Vederea ”C r ile împrumutate” ……………………………………. 46 Vederea ”Situa ie cititor” ………………………………………….. 46 Crearea formularelor pentru vizualizarea informa iilor …………………… 47 Crearea formularului de vizualizare a c r ilor din bibliotec ………………………………………………………. 49 Crearea formularului de vizualizare a situa iei unui cititor …………………………………………………………. 51 Rapoartele bazei de date „Biblioteca” …………………………………….. 55 Finalizarea lucr rii nr.4 ………………………………………………….… 59 Lucrarea nr. 5. Particularizarea bazei de date ” Biblioteca” ............................. 61 O scurt prezentare a Macro-urilor ……………………………………….. 61 Crearea macro-urilor cu singur ac iune …………………………………. 62 Rularea unei macrocomenzi din fereastra Database ……………………… 63 Macrocomenzi ata ate evenimentelor …………………………………….. 64 Utilizarea macrocomenzilor AutoExec i AutoKeys …………………….. 64 Metod rapid de pornire a aplica iilor …………………………………… 65 Desf urarea lucr rii ……………………………………………………… 66 Crearea macro-rilor aplica iei ”Biblioteca” ……………………… 66

4

Crearea formei de start pentru aplica ia ”Biblioteca” ……..….…. 68 Adaptarea formularelor aplica iei ”Biblioteca” …………………. 72 Configurarea formularului de start ……………………………… 73 Anexe Anexa A. Teme de proiect propuse …………………………………….. 74 Anexa B. Comenzile SQL ……………………………………………… 76 Anexa C.Formulare de proiectare a bazelor de date rela ionale …………………………………………………..….. 78

5

Baze de date – Îndrum tor de lucr ri de laborator

Lucrarea nr.1

Lucrarea nr. 1. Terminologia bazelor de date rela ionale
În aceast lucrare se vor clarifica principalele no iuni i concepte care vor fi folosite în studiul bazelor de date rela ionale.

Defini ii
Baz de date (Database) – O colec ie de date înrudite, stocate în mod organizat, care se refer la un anumit subiect sau obiectiv, împreun cu instrumentele folosite pentru manipularea lor. Date – Valorile care se stocheaz în baza de date. Acestea sunt statice în sensul c r mân acelea i pân nu intervine o modificare manual sau automat . Informa ii - Reprezint date pe care le prelucr m într-un mod care le confer semnifica ie i utilitate pentru noi atunci când lucr m cu respectivele date. Informa iile sunt dinamice, în sensul c se modific în permanen dup cum se modific datele din baza de date, dar i în sensul c pot fi prelucrate într-un num r nelimitat de moduri. Ideea care trebuie re inut este c trebuie s prelucr m datele pentru a le putea transforma în informa ii cu sens. Valoare nul - Reprezint o valoare care lipse te sau care nu este cunoscut . Deseori, valoarea nul se confund cu un zero sau unul sau mai multe spa ii albe, ceea ce este total gre it, din urm toarele motive:
• • Un zero poate avea mai multe semnifica ii cum ar fi nivelul stocului unui anumit produs, num rul de apari ii a unui cod etc. De i un ir text format din unul sau mai multe spa ii albe nu înseamn nimic pentru cei mai mul i dintre noi, reprezint categoric semnifica ie pentru un limbaj de interogare cum ar fi SQL. Un spa iu alb este un caracter ca oricare altul cum ar fi “a”. Un ir de lungime zero – adic dou ghilimele consecutive f r spa iu între ele “”, este de asemenea o valoare acceptabil pentru limbaje precum SQL i poate fi semnificativ în anumite circumstan e.

Tabel (Table) - Reprezint structurile esen iale dintr-o baz de date, iar fiecare tabel reprezint întotdeauna un singur subiect concret, cum ar fi studen i, produse, vânz ri etc. Ordinea logic a înregistr rilor i a câmpurilor din cadrul unui tabel nu are nici o importan , iar fiecare tabel con ine cel pu in un câmp – cunoscut sub numele de cheie primar – care identific în mod unic fiecare înregistrare a tabelului. Un exempu de tabel:
StudentID 5001 5002 5012 5065 5032 Nume Pop Ban Laz r Ban Pop Prenume Mariana Ioan Ana Lucia Dorin Sectia TCM TCM IEI IMPI MEC <<alte câmpuri>>

Înregistr ri

Câmpuri
6

Baze de date – Îndrum tor de lucr ri de laborator

Lucrarea nr.1

Datele dintr-o baz de date rela ional pot exista independent de modul în care sunt stocate fizic în calculator, datorit acestor ultime dou caracteristici ale unui tabel. Pentru utilizator acest lucru este foarte bun, deoarece acesta nu mai trebuie s cunoasc loca ia fizic a unei înregistr ri pentru a putea reg si datele. Subiectul pe care îl reprezint un tabel dat poate fi un obiect sau un eveniment. Când subiectul este un obiect, tabelul reprezint o cantitate palpabil , precum o persoan , un produs sau un lucru oarecare. Indiferent de tipul s u, un obiect are caracteristici care pot fi stocate sub form de date, care vor putea fi prelucrate ulterior într-un num r mare de moduri. Când subiectul unui tabel este un eveniment, înseamn c tabelul reprezint ceva care se produce la un anumit moment de timp i care are caracteristici pe care dori i s le înregistra i. Exemplul clasic care se poate da aici este tabelul cu consulta iile inute de un medic de familie. Tabelele pot fi, într-o alt clasificare, de dou tipuri:
• Tabele de date care furnizeaz date folosite pentru furnizarea de informa ii i reprezint tipul de tabel cel mai frecvent întâlnit într-o baz de date. Datele din acest tip de tabel sunt dinamice deoarece se pot manipula (modificare, tergere) i converti în informa ii într-o anumit form sau manier . Cu astfel de tabele ve i lucra foarte frecvent în decursul lucrului cu baza de date. Tabele de validare care stocheaz date pe care le ve i folosi cu scopul precis de a implementa integritatea datelor. De obicei, un tabel de validare con ine nume de localit i, coduri de produse, categorii de activit i etc. Datele din acest tip de tabel sunt statice, adic se modific foarte rar.

Câmp (Field) - Reprezint cea mai mic structur din baza de date i reprezint o caracteristic a subiectului tabelului c ruia îi apar ine. Câmpurile sunt structurile care stocheaz efectiv datele, care apoi pot fi reg site i prezentate ca informa ii în aproape orice configura ie pe care o pute i imagina. Fiecare câmp dintr-o baz de date corect proiectat con ine singur valoare, iar numele s u va identifica tipul de valoare admis. Astfel, procesul de introducere a datelor devine foarte intuitiv. Înregistrare (Record) - Reprezint o instan unic a subiectului unui tabel. Înregistrarea este alc tuit din întregul set de câmpuri dintr-un tabel, indiferent dac respectivele câmpuri con in sau nu valori. Datorit modalit ii de definire a unui tabel, fiecare înregistrare este definit în baza de date prin intermediul unei valori unice a câmpului cheie primar a înregistr rii respective. Astfel, dac avem un tabel de persoane, o înregistrare din tabel trebuie s identifice fiecare persoan din tabel, care este un unicat. Înregistr rile reprezint un element cheie pentru în elegerea rela iilor dintre tabele, deoarece va trebui s cunoa te i rela ia dintre o înregistrare a unui tabel i alte înregistr ri din alt tabel. Vedere (Query) - Este un tabel “virtual” compus din câmpuri dintr-unul sau mai multe tabele ale bazei de date; tabelele care alc tuiesc vederea sunt cunoscute sub numele de tabele de baz . Modelul rela ional îi atribuie unei vederi atributul de virtual deoarece î i preia datele din tabele de baz , nu- i stocheaz propriile sale date. De fapt, singurele informa ii referitoare la o vedere care sunt stocate în baza de date se refer la structura vederii respective. Numeroase programe SGBDR principale lucreaz cu vederi, dar unele (precum Microsoft Access) le denumesc interog ri salvate.

7

Baze de date – Îndrum tor de lucr ri de laborator

Lucrarea nr.1

Cheie (Key) - sunt acele câmpuri speciale care îndeplinesc roluri foarte bine determinate în cadrul unui tabel, iar tipul cheii define te rolul acesteia în interiorul tabelului. Un tabel poate con ine numeroase tipuri de chei, dar cele mai importante sunt cheia primar i cheia extern . O cheie primar este un câmp sau un grup de câmpuri care identific în mod unic fiecare înregistrare din cadrul unui tabel; dac o cheie primar este compus din dou sau mai multe câmpuri, este cunoscut sub numele de cheie primar compozit . O valoare a unei primare identific o anumit înregistrare din întreaga baz de date. Cheia primar impune integritatea la nivel de tabel i faciliteaz stabilirea rela iilor cu alte tabele din baza de date. O cheie extern dintr-un tabel este acea cheie care este cheie primar în alt tabel. Ea nu trebuie s fie unic dup cum ve i observa în urm torul exemplu, rolul ei este, în special, de a asigura leg tura cu alt tabel. În figura 1.2 se pot vedea o cheie primar i o cheie extern .

Cheie primar

Cheie primar
Sportivi SportivID 8001 8002 8003

Impresari ImpresarID 100 101 102
ImpresarID 100 101 100

Nume Becali Popescu Becali

Prenume Ioan Gic Victor Telefon

Telefon 0745-655482 0745-658312 0744-547212 <<alte câmpuri>>

Nume sportiv Mutu Adrian Neaga Ioan Chivu Cristian

0745-657329 0744-768432 0723-546291

Cheie extern Fig.1.2. Exemplu de câmpuri cheie primar i cheie extern

Se observ cum câmpul ImpresarID este cheie primar pentru tabelul Impresari i cheie extern pentru tabelul Sportivi. Acolo unde este cheie extern , valoarea ei se poate repeta, ceea ce este firesc, deoarece un impresar poate avea mai mul i sportivi. Câmpul ImpresarID din cele dou tabele asigur leg tura dintre ele, asigurând în acela i timp i integritatea datelor, adic fiecare sportiv are un impresar valabil. Când determina i c între dou tabele exist o rela ie, în mod caracteristic stabili i rela ia respectiv preluând o copie a cheii primare din primul tabel i încorporând-o în structura celui de-al doilea tabel, unde devine cheie extern . Numele de „cheie extern ” deriv din faptul c al doilea tabel are deja o cheie primar proprie, iar cheia primar pe care o introduce i din primul tabel este „extern ” pentru al doilea tabel.
Index - Este o structur pe care un program SGBDR o pune la dispozi ie pentru îmbun t irea procesului de prelucrare a datelor. Un index nu are nici o leg tur cu structura logic a bazei de date. Unicul motiv pentru care discut m despre termenul index în acest capitol este faptul c oamenii îl confund deseori cu termenul cheie. Index i cheie reprezint o alt pereche de termeni folosi i eronat în mod frecvent i pe scar larg în industria bazelor de date. (Mai ine i minte deosebirile dintre date i informa ii?). Ve i sesiza întotdeauna diferen a dintre cei doi termeni dac re ine i c , în timp ce cheile sunt structuri logice pe care la identificarea înregistr rilor dintr-un tabel, indec ii reprezint structuri fizice utilizate la optimizarea procesului de prelucrare a datelor. Prin folosirea indec ilor, sort rile i filtr rile unei baze de date se face într-un timp mult mai scurt.
8

Baze de date – Îndrum tor de lucr ri de laborator

Lucrarea nr.1

Rela ii (Relationships) - Între dou tabele exist o rela ie atunci când înregistr rile din primul tabel pot fi asociate cu înregistr rile din al doilea tabel. Rela ia se poate stabili prin intermediul unui set de chei primare i chei externe sau cu ajutorul unui al treilea tabel, numit tabel de leg tur (cunoscut i sub numele de tabel asociativ). Figura 1.3 ilustreaz rela ii stabilite prin intermediul cheilor primare i al cheilor externe.
Studenti
StudID 6001 6002 6003 6004 6004 Nume Pop Szabo Costea Timocea Mocean Prenume Remus Zoltan Florian Sebastian Vasile OrasStudent Reghin Oradea Zalau Brasov Fagaras <<alte câmpuri>> ........ ........ ........ ........ ........

Orar student(table de leg tur )
StudID 6001 6002 6002 6001 6002 6003 6003 6001 6003 6001 CursID C001 C213 C001 C213 C015 C001 C213 C015 G001 G001

Cursuri CursID Denumire C001 PUC C213 Baze de date C032 SIM C015 GD G001 AutoCAD G004 Inventor G007 Intellicad

Credite 5 5 4 5 4 5 4

ProfesorID 25461 25461 56821 12843 32584 3212 25461

Fig .1.3. Rela ii între tabele

O rela ie este o component important a unei baze de date rela ionale. O rela ie permite crearea de vederi din tabele multiple i este crucial pentru integritatea datelor, întrucât contribuie la cantit ii de date redundante i la eliminarea datelor duplicate. Pute i caracteriza o rela ie în trei moduri: în func ie de tipul rela iei dintre tabele, de maniera în care fiecare tabel particip la rela ie i de gradul de participare al fiec rui tabel. Rela ii ”unu cu unu” - Dou tabele au o rela ie unu cu unu când o singur înregistrare din primul tabel este corelat cu o singur înregistrare din al doilea tabel i o singur înregistrare din al doilea tabel este corelat cu o singur înregistrare din primul tabel. În figura 2.10 este reprezentat o astfel de rela ie. Într-o asemenea rela ie, un tabel serve te ca “tabel p rinte”, iar cel lalt îndepline te rolul de “tabel copil”. Rela ia se stabile te prin preluarea unei cópii a cheii primare a tabelului p rinte i încorporarea acesteia în structura tabelului copil, unde devine o cheie extern . Acesta este un tip special de rela ie, deoarece este unicul în cadrul c ruia ambele tabele pot folosi efectiv aceea i cheie primar . În figura 1.4 este prezentat un exemplu clasic de rela ie unu la unu. În acest caz SALARIA I este tabelul p rinte, iar SALARIU este tabelul copil. Se observ c fiecare salariat din primul tabel are un singur corespondent din al doilea tabel.
9

Baze de date – Îndrum tor de lucr ri de laborator

Lucrarea nr.1

Salaria i
SalariatID 100 101 102 103 Nume Ban Pop Laz r Cri an Prenume Ioan Dorin Liviu Ovidiu Telefon 0745-646321 0723-548211 0264-542138 0740-764282 <<alte câmpuri>> ….. ….. ….. …..

Salariu
SalariatID 100 101 102 103 Salar orar 34.50 23.00 17.45 16.00 Sporuri 10% 5% 20% 18% <<alte câmpuri>> ….. ….. ….. …..

Fig. 1.4. Exemplu de rela ie „unu la unu”

Rela ia unu la unu poate fi imaginat ca o “rupere” în dou a tabelului. De i câmpurile din aceste tabele pot fi combinate într-un singur tabel, proiectantul bazei de date a ales s plaseze în tabelul SALARIA I câmpurile ce pot fi v zute de orice membru al organiza iei i în tabelul SALARIU câmpurile ce pot fi v zute doar de personalul autorizat, tiut fiind c salariile sunt, de obicei, confiden iale. Rela ii „unu cu mai mul i” - Între dou tabele exist o rela ie unu cu mai mul i când o înregistrare din primul tabel poate fi corelat cu una sau mai multe înregistr ri din al doilea tabel, în timp ce o înregistrare din al doilea tabel poate fi corelat cu o singur înregistrare din primul tabel. S studiem un exemplu generic pentru acest tip de rela ie. Modelul p rinte/copil pe care l-am utilizat pentru a descrie o rela ie „unu cu unu” se aplic i în acest caz, partea unu a rela iei este tabelul p rinte, iar tabelul din partea mai mul i este tabelul copil. O rela ie de tipul unu cu mai mul i se stabile te prin preluarea unei cópii a cheii primare a tabelului p rinte i încorporarea acesteia în structura tabelului copil, unde devine o cheie extern . Exemplul din figura 1.5 ilustreaz o rela ie de tip unu cu mai mul i caracteristic .
Clienti ClientID 9001 9002 9003 9004 9005 Imprumuturi
Nume Pop Ban Laz r Buzan Beldean Prenume Dorin Ion Ana Maria Vian <alte câmp.> ....... ....... ....... ....... ....... ClientID 9002 9001 9004 9003 9003 9003 9002 9005 9005 CarteID 5648 690423 6563 65323 09542 64823 75001 10045 76100 Data .... .... .... .... .... .... .... .... ....

Fig. 1.5. Exemplu de rela ie „unu cu mai mul i”
10

Baze de date – Îndrum tor de lucr ri de laborator

Lucrarea nr.1

O singur înregistrare din tabelul CLIENTI poate fi corelat cu una sau mai multe înregistr ri din tabelul IMPRUMUTURI, dar o înregistrare din tabelul IMPRUMUTURI este corelat cu o singur înregistrare din tabelul CLIENTI. Dup cum probabil a i dedus, câmpul ClientID este o cheie extern în tabelul IMPRUMUTURI. Rela ia unu cu mai mul i este cea mai obi nuit rela ie care exist între dou tabele dintr-o baz de date i este cea mai u or de identificat. Rela ia este extrem de important din punct de vedere al integrit ii datelor, deoarece ea v ajut s elimina i datele duplicate. Rela ii de tip ”mai mul i cu mai mul i” - Între dou tabele exist o rela ie de mai mul i cu mai mul i când o înregistrare din primul tabel poate fi corelat cu una sau mai multe înregistr ri din al doilea tabel i o înregistrare din al doilea tabel poate fi corelat cu una sau mai multe înregistr ri din primul tabel. O rela ie din aceast categorie se stabile te cu ajutorul unui tabel de leg tur . Un tabel de leg tur faciliteaz asocierea înregistr rilor dintr-un tabel cu înregistr rile din cel lalt tabel i asigur lipsa oric ror probleme la opera iile de ad ugare, tergere sau modificare a datelor corelate. Un tabel de leg tur se define te prin preluarea unor cópii ale cheii primare din fiecare tabel i utilizarea lor pentru a forma structura noului tabel. În realitate, aceste câmpuri îndeplinesc dou roluri distincte: împreun formeaz cheia primar compozit a tabelului de leg tur , iar separat, fiecare poate fi asimilat unei chei externe. O rela ie de tip mai mul i cu mai mul i care nu este stabilit în mod corespunz tor se nume te „nerezolvat ”. Figura 1.6 prezint un exemplu clasic i clar de rela ie de tip mai mul i cu mai mul i nerezolvat . În acest exemplu, o înregistrare din tabelul STUDENTI poate fi corelat cu mai multe înregistr ri din tabelul CURSURI, în timp ce o singur înregistrare din tabelul CURSURI poate fi corelat cu mai multe înregistr ri din tabelul STUDENTI.
Studenti StudID 6001 6002 6003 6004 6004

Nume Pop Szabo Costea Timocea Mocean

Prenume Remus Zoltan Florian Sebastian Vasile

OrasStudent Reghin Oradea Zalau Brasov Fagaras

<<alte câmpuri>> ........ ........ ........ ........ ........

Cursuri CursID C001 C213 C032 C015 G001 G004 G007

Denumire PUC Baze de date SIM GD AutoCAD Inventor Intellicad

Credite 5 5 4 5 4 5 4

ProfesorID 25461 25461 56821 12843 32584 3212 25461

Sala 208 208 209 207 207 208 208

<<alte câmpuri>> ........ ........ ........ ........ ........ ........ ........

Fig. 1.6. Un exemplu tipic de rela ie „mai mul i cu mai mul i” nerezolvat

Aceast rela ie este nerezolvat datorit particularit ii intrinseci a rela iei de tip mai mul i cu mai mul i. Principala problem este urm toarea: cum se pot asocia cu u urin înregistr ri din primul tabel cu înregistr rile din al doilea tabel? Pentru a reformula întrebarea folosind
11

Baze de date – Îndrum tor de lucr ri de laborator

Lucrarea nr.1

tabelele din figura 1.6, cum se asociaz un student cu mai multe cursuri sau un anumit curs cu mai mul i studen i? Se insereaz câteva câmpuri Student în tabelul CURSURI sau mai multe câmpuri Curs în tabelul STUDENTI? Oricare din aceste metode va îngreuna lucrul cu datele i va afecta în mod negativ integritatea datelor. Cea mai bun metod const în din crearea i utilizarea unui tabel de leg tur , care va rezolva rela ia de tip mai mul i cu mai mul i în maniera cea mai adecvat i mai eficient . Figura 1.7 prezint implementarea practic a cestei solu ii. Este important ca dumneavoastr s cunoa te i tipul de rela ie care exist între tabelele dintr-o pereche, deoarece acesta determin modul în care sunt corelate tabelele, dac înregistr rile din tabele sunt interdependente sau nu, precum i num rul minim i maxim de înregistr ri corelate care pot exista în cadrul rela iei.

StudID 6001 6002 6003 6004 6004

Nume Pop Szabo Costea Timocea Mocean

Prenume Remus Zoltan Florian Sebastian Vasile

OrasStudent Reghin Oradea Zalau Brasov Fagaras

<<alte câmpuri>> ........ ........ ........ ........ ........

StudID 6001 6002 6002 6001 6002 6003 6003 6001 6003 6001

CursID C001 C213 C001 C213 C015 C001 C213 C015 G001 G001

CursID C001 C213 C032 C015 G001 G004 G007

Denumire PUC Baze de date SIM GD AutoCAD Inventor Intellicad

Credite 5 5 4 5 4 5 4

ProfID 25461 25461 56821 12843 32584 3212 25461

Fig. 1.7. Rezolvarea unei rela ii de tip mai mul i cu mai mul i cu ajutorul unui tabel de leg tur

Tipul de participare - Când stabili i o rela ie între dou tabele, fiecare tabel particip la rela ie într-o manier particular . Tipul de participare pe care îl atribui i unui tabel dat determin dac în respectivul tabel trebuie s existe o înregistrare înainte de a putea introduce înregistr ri în tabelul corelat. Exist dou tipuri de particip ri:
• Obligatorie - tabelul trebuie s con in cel pu in o înregistrare înainte de a putea introduce înregistr ri în tabelul corelat. • Op ional – nu este obligatoriu ca tabelul s con in vreo înregistrare înainte de a putea introduce înregistr ri în tabelul corelat.

Gradul de participare - Determin num rul minim de înregistr ri existente într-un tabel al unei rela ii, asociate cu o singur înregistrare a unui tabel corelat, respectiv num rul maxim de înregistr ri care pot exista într-un tabel al unei rela ii, asociate cu o singur înregistrare din tabelul corelat.

12

Baze de date – Îndrum tor de lucr ri de laborator

Lucrarea nr.1

Specifica ie de câmp - Reprezint toate elementele unui câmp. Fiecare specifica ie de câmp încorporeaz trei tipuri de elemente: generale, fizice i logice. • Elementele generale reprezint informa iile fundamentale referitoare la câmp i includ elemente precum numele câmpului, descrierea i tabelul p rinte. • Elementele fizice determin modul de construire a unui câmp i modul de reprezentare a acestuia pentru persoana care îl utilizeaz . Aceast categorie include elemente precum tipul de date, lungimea i formatul de afi are. • Elementele logice descriu valorile stocate într-un câmp i includ articole precum valoarea obligatorie, intervalul de valori i valoarea prestabilit . Aceste specifica ii de câmp o s le completa i folosindu-v de ni te formulare, care vor fi descrise în detaliu în capitolul urm tor. Integritatea datelor - prin se în elege validitatea, consecven a i acurate ea datelor incluse într-o baz de date. Nu pot accentua suficient faptul c nivelul de acurate e al informa iilor pe care le reg si i din baza de date este direct propor ional cu nivelul de integritate al datelor pe care îl impune i bazei de date. Integritatea datelor reprezint unul dintre cele mai importante aspecte ale procesului de proiectare a bazelor de date i nu v este permis s -l subestima i, s -l trece i cu vederea i nici m car s -l neglija i par ial. Trebuie s fi i con tient de faptul c dac nu respecta i regulile de integritate, sunte i pasibili de a ob ine informa ii cu grave erori, care sunt greu de depistat. Gândi i-v numai la implica iile posibile atunci când baza dumneavoastr de date e folosit pentru tranzac ii comerciale sau financiare. Exist patru tipuri de integritate a datelor pe care le ve i implementa pe durata procesului de proiectare a bazelor de date. Trei dintre acestea se bazeaz pe diferite aspecte ale structurii bazei de date i sunt denumite în conformitate cu zona (nivelul) la care opereaz . Cel de-al patrulea tip de integritate a datelor se bazeaz pe modul în care o organiza ie î i percepe i î i utilizeaz datele. În continuare vor fi prezentate descrierile fiec rui tip de integritate. • Integritatea la nivel de tabel asigur lipsa înregistr rilor duplicate în interiorul tabelului i faptul c acel câmp care identific fiecare înregistrare din tabel este unic i nu are niciodat valoare nul . • Integritatea la nivel de câmp asigur faptul c structura fiec rui câmp este solid , c valorile din fiecare câmp sunt valide, consecvente i precise, precum i c se asigur o definire consecvent , în întreaga baz de date, a câmpurilor de acela i tip (Cod postal, de exemplu). • Integritatea la nivel de rela ie (cunoscut i sub numele de integritate referen ial ) asigur soliditatea rela iei dintre dou tabele, precum i faptul c înregistr rile din tabele sunt sincronizate ori de câte ori se introduc, se actualizeaz sau se terg date din oricare dintre cele dou tabele. • Reguli de desf urare a activit ii impun restric ii sau limit ri asupra anumitor aspecte ale bazei de date, pe baza modalit ilor în care o organiza ie î i percepe i î i actualizeaz datele. Aceste restric ii pot afecta aspecte ale proiect rii bazelor de date, precum i intervalul i tipurile de valori stocate într-un câmp, tipul i gradul de participare a fiec rui tabel în cadrul unei rela ii, precum i tipul de sincronizare utilizat pentru integritatea la nivel de rela ie, în anumite rela ii.
13

Baze de date – Îndrum tor de lucr ri de laborator

Lucrarea nr.1

Baza de date rela ional - A fost conceput în anul 1969 i este azi cel mai folosit model de baze de date în gestiunea bazelor de date. Acest model este fundamentat pe dou ramuri ale matematicii – teoria mul imilor i logica predicatelor de ordinul întâi. Într-adev r, numele modelului provine de la termenul rela ie, care constituie o parte a teoriei mul imilor. O concep ie gre it , larg r spândit , este aceea c modelul rela ional i-ar fi preluat numele de la faptul c între tabelele unei baze de date rela ionale exist rela ii. O baz de date rela ional stocheaz datele în rela ii, pe care un utilizator le percepe ca pe ni te tabele. Fiecare rela ie este compus din înregistr ri i câmpuri, iar ordinea fizic a înregistr rilor sau a câmpurilor dintr-un tabel este complet lipsit de importan , iar fiecare înregistrare a tabelului este identificat , nu dup locul unde se afl , ci dup un câmp care con ine o valoare unic . Prin urmare, utilizatorul nu este obligat s cunoasc loca ia fizic a unei înregistr ri a a cum se întâmpl la celelalte modele de baz de date (ierarhic i re ea), pentru reg sirea datelor.
Sistem de gestiune a bazelor de date rela ionale (SGBDR) - Este un program software folosit pentru crearea, între inerea, modificarea i manipularea unei baze de date rela ionale. Numeroase programe SGBDR furnizeaz i instrumentele necesare pentru a putea crea aplica ii destinate utilizatorilor finali care lucreaz cu datele din baza de date. Numeroasele facilit i oferite de diferi i produc tori evolueaz foarte rapid, devenind din ce în ce mai performante. Primele SGBDR-uri au fost concepute pentru sisteme de tip desktop. Acestea presupun existen a unei copii a bazei de date pe fiecare calculator care nu este un mare avantaj, în ceea ce prive te actualizarea datelor. În acest context a ap rut necesitatea amplas rii în mod centralizat a întregii baze de date care s fie accesat de to i utilizatorii. A a au ap rut SGBDR-urile de tip client-server în care bazele de date se stocheaz pe un server de baze de date, iar utilizatorii interac ioneaz cu datele prin intermediul unor aplica ii rezidente pe propriul calculator numit clientul bazei de date. Creatorul de baze de date folose te programul client-server SGBDR pentru a crea i între ine programele de aplica ie de baze de date i programele accesorii pentru utilizatorul final. Acesta implementeaz integritatea i securitatea datelor din serverul de baze de date, având astfel posibilitatea de a fundamenta o diversitate de aplica ii utilizator pe acela i set de date, f r a afecta integritatea i securitatea datelor. Cele mai cunoscute SGBDR-uri sunt: • Microsoft Access • Microsoft SQL Server • Oracle • MySQL • PostgreSQL Microsoft Access este un SGBDR comercial de tip desktop, folosit pentru gestionarea bazelor de date de dimensiuni mici i medii. Poate acoperi f r probleme segmentul firmelor mici i mijlocii. Este sistemul de gestiune pe care îl vom studia i noi în aceast carte. Microsoft SQL Server este un SGBDR de tip client-server care accept baze de date foarte mari i un num r foarte mare de tranzac ii i ruleaz numai pe sistemele de operare Windows. Este solu ia ideal pentru firmele mari, la un pre de cost relativ sc zut. Oracle este liderul mondial al pie ei SGBDR-urilor de tip client-server. Oracle accept baze de date enorme i un num r imens de tranzac ii. Oracle ruleaz pe numeroase sisteme de operare, este un SGBDR complex a c rui operare i între inere trebuie f cute de un administrator special instruit pentru acest scop. Se întâlne te la marile companii transna ionale, deoarece pre ul s u este pe m sura performan elor.
14

Baze de date – Îndrum tor de lucr ri de laborator

Lucrarea nr.1

MySQL este un SGBDR din categoria open-source(codul surs este pus gratuit la dispozi ia utilizatorilor) fiind unul din liderii pie ei. MySQL este rapid, stabil i accept baze de date de mari dimensiuni, dar îi lipsesc câteva din caracteristicile importante ale limbajului SQL. Versiunile viitoare î i propun includerea acestor caracteristici. Ruleaz pe mai multe sisteme de operare i este gratuit pentru utilizarea în scopuri personale(care nu aduc un câ tig). PostgreSQL este un SGBDR din categoria open-source, fiind unul din liderii pie ei. Accept baze de date de mari dimensiuni, este recunoscut pentru setul s u bogat de caracteristici.

Desf

urarea lucr rii

Lucrarea se consider efectuat dac : 1. Studentul i-a însu it termenii i a în eles conceptele de mai jos: Baz de date Date Informa ii Valoare nul Tabel Câmp Înregistrare Vedere Cheie Index Rela ii Rela ii ”unu cu unu” Rela ii „unu cu mai mul i” Rela ii de tip ”mai mul i cu mai mul i” Tipul de participare Gradul de participare Specifica ie de câmp Integritatea datelor Baza de date rela ional Sistem de gestiune a bazelor de date rela ionale (SGBDR) 2. Pe baza exemplelor prezentate, studentul va concepe câte un exemplu original cu cele 3 tipuri de rela ii între dou tabele, care vor fi prezentate în Excel.

15

Baze de date – Îndrum tor de lucr ri de laborator

Lucrarea nr.2

Lucrarea nr. 2. Elemente de proiectare a bazelor de date rela ionale
În aceast lucrare se vor parcurge cele 7 etape de proiectare a unei baze de date, având ca scop familiarizarea studen ilor cu problemele intervenite în conceperea unei baze de date.

Considera ii teoretice
Ca orice lucru inventat de om, i bazele de date au un scop bine definit. Este foarte important s în elegem scopul pentru care e nevoie de o baz de date, pentru a alege cele mai optime solu ii. Înainte de a crea o baz de date, aceasta trebuie proiectat , la fel cum, pentru a construi o cas avem nevoie de un proiect. Iat cele 7 etape care trebuie parcurse pentru a face un proiect:
• • • • • • • Etapa 1 – Definirea unei declara ii de inten ie i a obiectivelor misiunii; Etapa 2 – Analiza bazei de date curente; Etapa 3 – Crearea structurilor de date; Etapa 4 – Determinarea i instituirea rela iilor între tabele; Etapa 5 – Determinarea i definirea regulilor de desf urare a activit ii; Etapa 6 – Determinarea i definirea vederilor; Etapa 7 – Verificarea integrit ii datelor.

Studen ii vor studia din curs Capitulul 3, pentru a- i însu i cuno tin ele legate de fiecare etap a procesului de proiectare. Pentru a în elege la modul concret, cum se face proiectarea unei baze de date, vom aborda un studiu de caz.

Studiu de caz. Proiectarea bazei de date „Biblioteca”
Declara ia de inten ie. Rolul bazei de date este de a ine la zi stocul de c r i din bibliotec de a furniza informa ii despre cititori i împrumuturi. Obiectivele misiunii:
• Dorim s avem informa ii despre autorii care au c r i în bibliotec . • Dorim s avem informa ii despre editurile care au c r i în bibliotec . • Dorim s avem o clasificare a c r ilor pe domenii. • Dorim s avem informa ii despre cititorii bibliotecii. • Dorim s avem situa ii despre împrumuturi. • Dorim s tim la un moment dat, unde sunt exemplarele unei anumite c r i.

i

16

Baze de date – Îndrum tor de lucr ri de laborator

Lucrarea nr.2

Studen ii vor încerca s formuleze alte versiuni ale declara iei de inten ie i s propun obiective ale misiunii bazei de date.

i alte

Crearea structurilor de date i a rela iilor. Presupunem c dup analiza obiectivelor misiunii i dup mai multe itera ii, am ajuns la structura prezentat mai jos.

Crearea foilor de specifica ii. Studen ii vor completa foi de specifica ii pentru cel pu in 10 câmpuri care s acopere toate tipurile de date. Formularele folosite sunt Specificatii camp.xls, care se g se te pe server în directorul Baze de date.

Desf

urarea lucr rii

În directorul Biblioteca al fiec rui student va trebui s se creeze un fi ier Word numit Documentatie proiect Biblioteca.doc în care vor apare Declara ia de inten ie, Obiectivele misiunii i Diagrama de rela ii. Diagrama se va executa în Word folosind comenzile Drawing. De asemenea, în acela i director ve i crea fi ierul Specificatii camp.xls, care va con ine pe 10 foi, cele 10 specifica ii de câmp cerute. Observa ie important ! Trata i cu mare grij cele 2 fi iere cerute, pentru c ele vor sta la baza lucr rilor care urmeaz .

17

Baze de date – Îndrum tor de lucr ri de laborator

Lucrarea nr.3

Lucrarea nr. 3. Ini iere în limbajul SQL
Aceast lucrare de laborator const în parcurgerea exemplelor de expresii SQL pentru ca studen ii s în eleag acest limbaj, care va fi folosit în lucr rile urm toatoare.

Opera iuni simple folosind limbajul SQL
Reg sirea datelor Reg sirea datelor se face cu instruc iunea SELECT, folosit pentru a reg si una sau mai multe coloane. Aceasta este cea mai folosit instruc iune din SQL. Din tabelul tblStudenti prezentat în figura 3.1 ne propunem s extragem numele i prenumele studen ilor.
StudID 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Nume Bogdan Meruta Pop Bucur Chirila Cotirla Cotoara Cozma Damian Farcas Init P. I. T. P. I. L. G. D. N. I. Prenume Mircea Florin Cosmin Marius Traian Mihaela Laura Raluca Adina Ovidiu Dumitru Daniel Calin Florin Sectia IEI IEI IEI IEI IEI TCM TCM TCM MEC MEC An 1 3 2 2 3 1 1 2 4 4 Grupa 1311 1332 1321 1321 1331 1111 1111 1121 1241 1241 Stare Bugetar Bugetar Bugetar Bugetar Bugetar Bugetar Bugetar Bugetar Bugetar Taxa

Fig. 3.1. Tabelul tblStudenti simplificat

Expresie SQL:
SELECT Nume, Prenume FROM tblStudenti;

Rezultat:
Nume Bogdan Meruta Pop Bucur Chirila Cotirla Cotoara Cozma Damian Farcas Prenume Mircea Florin Cosmin Marius Traian Mihaela Laura Raluca Adina Ovidiu Dumitru Daniel Calin Florin

18

Baze de date – Îndrum tor de lucr ri de laborator

Lucrarea nr.3

Observa i expresia SQL care se cite te astfel: selecteaz coloanele Nume i Prenume din tabelul tblStudenti. S-a folosit i clauza FROM, a a cum se vede. Rezultatul ob inut este evident. Dac dori i s selecta i toate coloanele tabelului se folose te expresia urm toare:
Expresie SQL:
SELECT * FROM tblStudenti

În locul listei de coloane se pune acest simbol „ * ”. Sortarea datelor Prin sortarea datelor se în elege aranjarea înregistr rilor unui tabel într-o anumit ordine, de regul , alfabetic sau cresc toare/descresc toare. Sortarea datelor se face cu ajutorul clauzei ORDER BY a instruc iunii SELECT. La tabelul din figura 3.1 ne propunem s scoatem numai numele i prenumele studen ilor dar în ordine alfabetic .
Expresie SQL:
SELECT Nume, Prenume FROM tblStudenti ORDER BY Nume;

Rezultat:
Nume Bogdan Bucur Chirila Cotirla Cotoara Cozma Damian Farcas Meruta Pop Prenume Mircea Florin Mihaela Laura Raluca Adina Ovidiu Dumitru Daniel Calin Florin Cosmin Marius Traian

Observa i clauza ORDER BY care ordoneaz înregistr rile în ordine alfabetic dup valorile din câmpul Nume. Se pune întrebare, ce ne facem dac vrem s ordon m invers alfabetic (de la Z la A)? Sau dac avem un câmp numeric i dorim s ordon m descresc tor dup acest câmp. Iat r spunsul: • Pentru a indica ordinea descresc toare de sortare se folose te cuvântul cheie DESC. • Dac câmpul dup care se face sortarea este alfanumeric, sortarea se face alphabetic, iar dac este numeric sau de dat calendaristic , sortarea se face cresc tor/descresc tor. • Dac nu se indic direc ia de sortare, se ia sortarea cresc toare care este implicit . (Cazul prezentat.) Iat cum arat o expresie SQL în care apare i cuvântul cheie DESC:

19

Baze de date – Îndrum tor de lucr ri de laborator

Lucrarea nr.3

Expresie SQL:
SELECT Nume, Prenume FROM tblStudenti ORDER BY Nume DESC

Re ine i c rezultatul sort rii datelor este un tabel care are acela i num r de înregistr ri ca i originalul. Filtrarea datelor Prin filtrarea datelor se în elege extragerea dintr-un tabel numai a anumitor înregistr ri de care avem nevoie, de exemplu, din tabelul de studen i avem nevoie numai de cei din anul 2. Pentru a executa aceast opera iune ve i folosi clauza WHERE a instruc iunii SELECT. Reg sirea numai a înregistr rilor dorite, presupune includerea în expresia SQL a unui criteriu de c utare a înregistr rilor dorite. Într-o instruc iune SELECT, datele sunt filtrate prin specificarea criteriilor de c utare în clauza WHERE. Locul acesteia este imediat dup numele tabelului (clauza FROM), ca în exemplul urm tor. Fie tabelul din figura 3.1. Ne propunem s filtr m studen ii din anul 2. expresia SQL este urm toarea:
Expresie SQL:
SELECT StudID, Nume, Init, Prenume, Sectia, Grupa FROM tblStudenti WHERE An = ”2”;

Rezultat:
StudID 3 4 8 Nume Pop Bucur Cozma Init T. P. D. Prenume Marius Traian Mihaela Dumitru Sectia IEI IEI TCM Grupa 1321 1321 1121

Operatorii clauzei WHERE

Clauza WHERE pe care am examinat-o a testat egalitatea – determin dac o coloan con ine valoarea specificat . Limbajul SQL accept mai mul i operatori condi ionali, dup cum urmeaz : • = Egalitate • <> Non-egalitate • != Non-egalitate • < Mai mic decât • <= Mai mic sau egal cu • !< Nu mai mic decât • > Mai mare decât • >= Mai mare sau egal cu • !> Nu mai mare decât • BETWEEN Între dou valori specificate • IS NULL Este o valoare NULL

20

Baze de date – Îndrum tor de lucr ri de laborator

Lucrarea nr.3

Observa i c pentru non-egalitate exist dou simboluri, aceasta pentru c diversele SGBDRuri accept pe unul sau altul dintre ele. Iat câteva cazuri concrete de folosire a operatorilor: Interval de valori: WHERE Pret BETWEEN 2.5 AND 10; (afi eaz toate înregistr rile care au în coloana „Pret” valori între 2.5 i 10). Valoare NULL: WHERE Pret IS NULL; (afi eaz toate înregistr rile care nu au pre ). Non-egalitate: WHERE Stare <> ”Bugetar”; (afi eaz toate înregistr rile din tabelul studen i, folosit mai înainte, care nu sunt bugetari). Este evident c putem formula i altfel condi ia, dar aici am folosit non-egalitatea. Ceilal i operatori se folosesc la fel ca cel de egalitate prezentat pu in mai în fa .
Filtrare avansat

Filtr rile prezentate mai sus se întâlnesc mai rar în practic deoarece sunt foarte simple. Filtr rile pe care le ve i folosi în mod curent, sunt filtr ri mai complicate la care criteriile sunt exprimate prin expresii complexe. Aceste criterii creeaz condi ii puternice de c utare. Vom folosi al i operatori cum sunt AND, OR, NOT i IN. De multe ori, filtrarea dup o coloan nu rezolv problema pe care o avem. Pentru a filtra dup mai multe coloane se folose te operatorul AND. Fie tabelul din figura 3.2. Ne propunem s facem diferite filtr ri.
StudID 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Nume Bogdan Meruta Pop Bucur Pop Cotirla Cotoara Cozma Damian Cozma Init P. I. T. P. I. L. G. D. N. I. Prenume Mircea Florin Cosmin Marius Traian Mihaela Laura Raluca Adina Ovidiu Dumitru Daniel Calin Florin Sectia IEI IEI IEI IMPI IEI TCM TCM TCM MEC MEC An 1 1 2 2 3 1 1 2 4 4 Grupa 1311 1312 1321 1321 1331 1111 1111 1121 1241 1241 Stare Bugetar Taxa Bugetar Bugetar Taxa Bugetar Bugetar Bugetar Bugetar Taxa

Fig. 3.2. Tabel cu studen i

Operatorul AND. Prima filtrare ar fi studen ii de la IEI din anul 1. Iat expresia SQL:
Expresie SQL:
SELECT Nume, Prenume, Grupa, Stare FROM tblStudenti WHERE Sectia=”IEI” AND An = ”1”;

Rezultat:
Nume Bogdan Meruta Prenume Mircea Florin Cosmin Grupa 1311 1312 Stare Bugetar Taxa

21

Baze de date – Îndrum tor de lucr ri de laborator

Lucrarea nr.3

Urm ri i expresia SQL i verifica i rezultatul ob inut. Încerca i i alte filtr ri asem n toare. Observa i folosirea operatorului AND. Cum ar trebui modificat expresia SQL, pentru a afi a rezultatul în ordine alfabetic invers ? Operatorul OR. O alt filtrare pe care ne-o propunem, este s filtr m studen ii din anul 2 de la IEI sau TCM.
Expresie SQL:
SELECT Nume, Prenume,Sectia, Grupa, Stare FROM tblStudenti WHERE (Sectia=”IEI” OR Sectia=”TCM”) AND An = ”2”;

Rezultat:
Nume Pop Cozma Prenume Marius Traian Dumitru Sectia IEI TCM Grupa 1321 1121 Stare Bugetar Bugetar

Observa i folosirea parametrilor OR i AND, respectiv apari ia celor dou paranteze. Aceste paranteze au leg tur cu ordinea opera iilor OR i AND. În ordinea opera iilor, operatorul AND se execut înaintea operatorului OR, ceea ce ar duce la rezultate eronate, de aceea a fost pus operatorul OR în parantez , ca s -l execute primul, tiut fiind c parantezele au prioritate la execu ie. Operatorul IN. Folosirea acestui operator are ca scop specificarea unui domeniu de condi ii, oricare dintre ele putând fi îndeplinite. Operatorul IN necesit o list de valori valide, care s fie separate prin virgule i cuprinse între paranteze. Ne propunem s alegem din tabelul din figura 3.2 to i studen ii care au numele Pop i Cozma.
Expresie SQL:
SELECT Nume, Prenume,Sectia, Grupa, Stare FROM tblStudenti WHERE Nume IN (“Pop”, “Cozma”);

Rezultat:
Nume Pop Pop Cozma Cozma Prenume Marius Traian Laura Dumitru Calin Florin Sectia IEI IEI TCM MEC Grupa 1321 1331 1121 1241 Stare Bugetar Taxa Bugetar Taxa

Din analiza acestui exemplu, putem observa f r greutate c operatorul IN face cam acela i lucru ca i operatorul OR, deci se poate scrie o expresie SQL cu acesta. Care este aceast expresie? Se pune, pe bun dreptate, întrebarea de ce mai avem nevoie de înc un operator dac avem unul care face acela i lucru. R spunsul este c operatorul IN are unele avantaje care îl fac de preferat fa de operatorul OR. Iat aceste avantaje: • Când lucra i cu liste lungi de op iuni valide, sintaxa operatorului IN este mai simpl i u or de citit, principalul avantaj. • Ordinea de evaluare este mai simplu de gestionat, când operatorul IN este folosit în asocia ie cu operatorii AND i OR.

22

Baze de date – Îndrum tor de lucr ri de laborator

Lucrarea nr.3

• Aproape totdeauna, operatorii IN se execut mai rapid decât listele de operatori OR. • Un mare avantaj este c operatorul IN poate s con in o alt instruc iune SELECT, i astfel v permite s construi i clauze WHERE foarte dinamice. Acest aspect va fi reluat mai târziu. Operatorul NOT. Acest operator al clauzei WHERE are o singur func ie – neag orice condi ie care îl urmeaz . Deoarece NOT nu este utilizat niciodat în sine (totdeauna se folose te în asocia ie cu alt operator), sintaxa lui e diferit de to i ceilal i operatori. Spre deosebire de al i operatori, cuvântul cheie NOT poate fi utilizat înaintea coloanei dup care se face filtrarea, nu imediat dup aceasta. Iat un exemplu sugestiv, extragerea studen ilor nebugetari din tabelul din figura 3.2.
Expresie SQL:
SELECT Nume, Prenume,Sectia, Grupa, Stare FROM tblStudenti WHERE NOT Stare=”Bugetar”;

Rezultat:
Nume Meruta Pop Cozma Prenume Cosmin Laura Calin Florin Sectia IEI IEI MEC Grupa 1312 1331 1241 Stare Taxa Taxa Taxa

Dup cum se vede, acela i lucru îl puteam ob ine i cu operatorul „<>”. Iar i se pune întrebarea de ce s folosim, totu i, operatorul NOT? Într-adev r, pentru clauzele WHERE simple, cum e cea prezentat , nu se poate spune c ar exista un avantaj real în folosirea operatorului NOT. Acesta este îns foarte util în clauzele mai complexe. De exemplu, dac folosi i operatorul NOT în asocia ie cu un operator IN, va fi mult mai simplu s g si i toate înregistr rile care nu corespund cu o list de criterii. Operatorul LIKE. Aici ve i înv a ce sunt caracterele de înlocuire, cum se folosesc ele i cum s face i c ut ri cu ajutorul lor. Pân acuma, to i operatorii, foloseau valori cunoscute, iar ei se ocupau de c utarea coresponden elor dintre valori, dac sunt mai mari sau mai mici decât altele, dac verific un domeniu de valori etc. De multe ori apare necesitatea filtr rii înregistr rilor dup unele criterii care nu folosesc valori cunoscute în totalitate. De exemplu, dori i s c uta i nume de persoane care încep cu o liter , care con in un grup de litere etc. Acest lucru nu se poate face cu criterii simple comparare. O solu ie, pe care ne-o propune SQL, este folosirea caracterelor de înlocuire. Caracterele de înlocuire sunt caractere ce au în elesuri speciale în clauzele WHERE din SQL, iar limbajul SQL accept diverse tipuri de caractere de înlocuire. Pentru a utiliza caracterele de înlocuire în clauzele de c utare, trebuie utilizat operatorul LIKE. Acesta anun sistemul de gestiune a bazei de date c în urm torul model de c utare se va folosi o potrivire dup caractere de înlocuire, nu o simpl potrivire de egalitate. C utarea cu caractere de înlocuire poate fi utilizat numai cu câmpuri de tip text. Re ine i acest lucru! În continuare vor fi prezentate caracterele de înlocuire folosite de programul ACCESS.

23

Baze de date – Îndrum tor de lucr ri de laborator

Lucrarea nr.3

Caracterul de înlocuire *. Este cel mai frecvent utilizat. Într-un ir de c utare, „*” înseamn „corespunde cu oricâte apari ii a oric rui caracter”. Exemplul care urmeaz v va ajuta s în elege i acest caracter.

StudID 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Nume Bogdan Brustur Popescu Brucan Pop Cotirla Popa Popovici Branea Cozma

Init P. I. T. P. I. L. G. D. N. I.

Prenume Mircea Florin Cosmin Marius Traian Mihaela Laura Raluca Adina Ovidiu Dumitru Daniel Calin Florin

Sectia IEI IEI IEI IMPI IEI TCM TCM TCM MEC MEC

An 1 1 2 2 3 1 1 2 4 4

Grupa 1311 1312 1321 1321 1331 1111 1111 1121 1241 1241

Stare Bugetar Taxa Bugetar Bugetar Taxa Bugetar Bugetar Bugetar Bugetar Taxa

Fig. 3.3. Tabel cu studen i

Ne propunem s filtr m toate înregistr rile în care numele studen ilor, din tabelul din figura 3.3, începe cu „Pop”.
Expresie SQL:
SELECT Nume, Prenume,Sectia, Grupa, Stare FROM tblStudenti WHERE Nume LIKE ”Pop*” ORDER BY Nume;

Rezultat:
Nume Pop Popa Popescu Popovici Prenume Laura Ovidiu Marius Traian Dumitru Sectia IEI TCM IEI TCM Grupa 1331 1111 1321 1121 Stare Taxa Bugetar Bugetar Bugetar

Observa i ghilimelele care se pun i ordonarea rezultatului dup câmpul Nume. Încerca i i alte filtr ri folosind aceast tehnic . Caracterul de înlocuire „ ? ”. Acest caracter (semnul întreb rii) este utilizat la fel ca simbolul „ * ”, dar nu asigur coresponden a mai multor caractere, ci numai a unuia singur. Exemplul care urmeaz v ajut s în elege i folosirea lui. Folosind tabelul din figura 3.3, scrie i expresii SQL care s ilustreze folosirea acestui caracter de înlocuire. Observa ie! În diferite SGBDR semnele de înlocuire ar putea s fie diferite. Astfel, în Oracle „ * ” este înlocuit cu „ % ”, iar „ ? ” este înlocuit cu liniu a de subliniere „ _ ”. Pentru a nu avea probleme este bine s studia i documenta ia SGBDR-ului pe care îl ve i folosi.

24

Baze de date – Îndrum tor de lucr ri de laborator

Lucrarea nr.3

Opera iuni avansate folosind limbajul SQL
Câmpuri calculate Dup ti i de la proiectarea bazelor de date, o regul de baz ne spune c fiecare câmp trebuie s fie independent, adic valoare sa s nu depind de valorile din alte câmpuri. Exemplul clasic care se poate da aici este cel al câmpului Valoare care nu trebuie s apar într-un tabel care are Pretul unitar i Cantitatea, dar avem nevoie de acest câmp care este rezultatul înmul irii dintre pre i cantitate. Ei bine, acest câmp trebuie calculat. Un alt exemplu este cel al adresei care se compune din concatenarea rezultatelor din mai multe câmpuri. În ambele exemple, datele stocate în tabele nu sunt exact ceea ce are nevoie aplica ia dumneavoastr . În loc s reg si i datele a a cum sunt, pentru ca dup aceea s le reformata i în aplica ia client sau în raport, dori i s reg si i datele transformate, calculate sau reformatate direct din baza de date. Aici intervin câmpurile cu valori calculate, pe care le vom numi în continuare câmpuri calculate. Spre deosebire de toate coloanele de pân acum, câmpurile calculate nu exist , de fapt, în baza de date. Un câmp calculat este creat din mers, în interiorul unei instruc iuni SELECT din limbajul SQL. De men ionat faptul c numai baza de date tie care coloane dintr-o instruc iune SELECT sunt realmente coloane din tabele i care sunt câmpuri calculate. Din perspectiva unui client, datele unui câmp calculat sunt returnate în acela i mod ca i datele din oricare coloan . Cel mai simplu mod de a în elege crearea câmpurilor calculate este de a alege exemple sugestive pe care s le coment m. Câmpuri calculate prin concatenare. De multe ori apare necesitatea concaten rii valorilor text din mai multe coloane. De exemplu, într-un raport trebuie s scriem identitatea unei persoane format din numele complet, a a cum se obi nuie te în practic . S scriem expresia SQL care face acest lucru pentru persoanele din tabelul din figura 3.3.
Expresie SQL:
SELECT Nume + “ “ + Init + “ “ + Prenume AS Student, Sectia, An, Grupa, Stare FROM tblStudenti ORDER BY Nume;

Rezultat:
Student Bogdan P. Mircea Florin Branea N. Daniel Brucan P. Mihaela Brustur I. Cosmin Cotirla L. Raluca Adina Cozma I. Calin Florin Pop I. Laura Popa G. Ovidiu Popescu T. Marius Traian Popovici D. Dumitru Sectia IEI MEC IMPI IEI TCM MEC IEI TCM IEI TCM An 1 4 2 1 1 4 3 1 2 2 Grupa 1311 1241 1321 1312 1111 1241 1331 1111 1321 1121 Stare Bugetar Bugetar Bugetar Taxa Bugetar Taxa Taxa Bugetar Bugetar Bugetar

25

Baze de date – Îndrum tor de lucr ri de laborator

Lucrarea nr.3

Observa i sintaxa folosit i ceva nou a ap rut, cuvântul cheie AS dup care urmeaz cuvântul Student, pe care îl reg sim în capul de tabel, ca nume a noului câmp, ob inut prin concatenarea celor trei. Cuvântul cheie AS introduce un alias care este un nou nume dat unui câmp. Re ine i aceast tehnic de creare a unor câmpuri. Câmpuri calculate aritmetic. Aceste câmpuri calculate rezult dup efectuarea unor calcule aritmetice asupra datelor reg site. Pentru a în elege mecanismul cre rii acestor câmpuri, vom lua un exemplu practic. Presupunem c avem un tabel în care inem intr rile într-o magazie de produse, al unei firme de comer cu piese auto. Tabelul se nume te tblProduse i are coloanele Cod, Denumire, Furnizor, PU, Cantitate. Se cere un raport al intr rilor în magazie în care apare i câmpul Valoare, ob inut prin produsul câmpurilor PU i Cantitate. În figura 3.4 este prezentat acest raport.
Cod 1001 1023 1231 1089 1904 Denumire Bujie DK1 Acumulator 56A Parbriz VW Antigel -30 Ulei PKT 1 Furnizor Sinterom SA Rombat SA Cobra SRL Promaxim SRL Calota SRL PU 12 124 512 5.2 6.4 Cantitate 30 25 12 50 60 Valoare 360 3100 6144 26 384

Fig. 3.4. Raport cu câmpul valoare calculate

Expresie SQL:
SELECT Cod, Denumire, Furnizor, PU, Cantitate, PU*Cantitate AS Valoare FROM tblProduse;

Observa i i re ine i sintaxa folosit pentru crearea noului câmp VALOARE.

Desf

urarea lucr rii

Toate expresiile SQL studiate, se vor copia într-un fi ier Word cu numele Expresii SQL studiate.doc care se va salva în directorul My Documents / Baze de date / Lucrarea 3. Observa ie important ! Toate expresiile SQL care vor fi în fi ierul Word se presupune c au fost studiate i în elese, studentul putând oricând s dea explica ii în leg tur cu ele, altfel va suporta consecin ele. Aceste expresii vor vor fi testate în lucrarea nr. 4, pe viu, într-o baz de date real .

26

Baze de date – Îndrum tor de lucr ri de laborator

Lucrarea nr.4

Lucrarea nr. 4. Studiu de caz: Baza de date ” Biblioteca”
Aceast lucrare de laborator const în implementarea în Access a bazei de date ”Biblioteca” pe care a i proiectat-o în lucrarea nr. 2. Acum ve i folosi cuno tin ele acumulate despre bazele de date într-o aplica ie concret , folosind programul Access.

Considera ii generale despre programul Access
Interfa a programului ACCESS Pentru a lucra cu orice aplica ie informatic , primul lucru pe care trebuie s -l facem este s -i cunoa tem interfa a de pornire. Pentru ACCESS interfa a de pornire apare dup lansarea acestuia cu metoda general Start / Programs / Microsoft Access. Ve i g si repede programul observând c iconi a sa con ine mic cheie de yal . Toate capturile i descrierile se refer la versiunea Access 2003. Dac ave i alt versiune trebuie s ine i cont de diferen ele care ar putea apare, care nu sunt, oricum, esen iale. Spre deosebire de alte programe Microsoft, programul ACCESS începe cu o caset de dialog în care vi se cere numele i s alege i directorul bazei de date pe care dori i s o deschide i, chiar dac este una nou (Blank Database). Dup ce a i dat numele bazei de date noi, numit aici „db1”, va apare interfa a din figura 4.1.

Fig. 4.1. Interfa a de pornire Access (fereastra Database)

Dup cum se vede, o baz de date ACCESS poate fi definit ca o colec ie de obiecte: • Tabele (tables) • Cereri de interogare (queries) • Formulare (forms)
27

Baze de date – Îndrum tor de lucr ri de laborator

Lucrarea nr.4

• • • •

Rapoarte (reports) Pagini Web (pages) Comenzi macro (macros) Module (modules)

În continuare vor fi prezentate, pe scurt, aceste obiecte, urmând s fie reluate atunci când le vom folosi efectiv. Tabele (tables) sunt obiecte definite de utilizator în care sunt stocate datele. Sunt obi nuitele tabele ale bazelor de date. Formulare (forms) sunt obiecte care permit introducerea datelor, afi area acestora sau controlul întregii aplica ii. Acestea v permit s face i aplica ii performante chiar dac sunte i un încep tor în baze de date. Cereri de interogare (queries) sunt obiecte care permit vizualizarea informa iilor ob inute prin prelucrarea datelor din una sau mai multe tabele i/sau alte cereri de interogare. Aici ve i folosi din plin cuno tin ele dobândite despre limbajul SQL. Rapoarte (reports) sunt obiecte care permit formatarea i tip rirea informa iilor ob inute în urma consult rii bazei de date, sub form de documente pe hârtie. Pagini Web (pages) reprezint un obiect care include un fi ier HTML i alte fi iere suport în vederea furniz rii accesului la date prin intermediul Internet-ului. Comenzi macro (macros) reprezint un obiect care con ine o defini ie structurat a uneia sau mai multor ac iuni pe care ACCESS le realizeaz ca un r spuns la un anumit eveniment. Module (modules) reprezint un obiect care con ine proceduri definite de utilizator, scrise în limbajul Visual Basic. Iat o ocazie de a v etala cuno tin ele de Visual Basic. Pe lâng obiectele prezentate, pe interfa a de pornire, mai exist câteva butoane (Open, Design, New, un buton de tergere i câteva de afi are a obiectelor) a c ror în elegere i rol este u or de dedus, de aceea nu vor mai fi prezentate. Dup cum spuneam, ACCESS-ul are un instrument numit wizard care v va ajuta s construi i mai u or tabele, formulare sau interog ri, dar un singur lucru nu poate face: s v suplineasc lipsa cuno tin elor dobândite în capitolele precedente. Astfel, dac nu a i în eles mecanismul leg turilor dintre tabele, e pu in probabil c ve i ajunge la rezultate mul umitoare, chiar dac sunte i „monitoriza i” îndeaproape de instrumentul wizard. Crearea tabelelor Înainte de a începe s crea i tabele, este de la sine în eles c ave i deja un proiect de baz de date, sau dac sunte i la început de studiu, m car o diagram de rela ii i structurile tabelelor. Spuneam la începutul acestui curs, cât de important e s ave i un proiect corect de baz de date, pentru a nu avea probleme la faza de implementare. Crearea structurii tabelelor se poate face în trei moduri: • Utilizând fereastra de proiectare (Create table in design view); • Utilizând instrumentul Wizard (Create table by using wizard); • Prin introducerea datelor (Create table by entering data).
28

Baze de date – Îndrum tor de lucr ri de laborator

Lucrarea nr.4

Consider c modul cel mai eficient de creare a tabelelor, care se potrive te utilizatorilor români, îl reprezint primul mod (Create table in design view), motiv pentru care va fi prezentat numai acesta. Pentru a v satisface curiozitatea nu ave i decât s le încerca i pe celelalte dou , pentru a ajunge la o concluzie. Revenind la primul mod de creare a unui tabel, da i un dublu clic pe Create table in design view i pe ecran va apare fereastra Table din figura 4.2.

Fig. 4.2. Fereastra Table

În elegerea acestei ferestre nu e grea: sunte i invita i s da i numele câmpurilor (Field Name), s alege i din combobox tipul de dat pentru câmpul respectiv (Data Type) i s introduce i o scurt descriere, acolo unde este cazul, despre ce va con ine acel câmp (Description). Pentru alegerea tipului de dat , revede i paragraful Anatomia unei specifica ii de câmp din capitolul 3 al cursului de baze de date. În toolbar-ul de sub meniul din figura 4.2, exist mai multe butoane, unele cunoscute din alte aplica ii Windows. Exist un buton (cel cu o chei ) pe care nu l-a i mai întâlnit pân acum. Acest buton v ajut s stabili i cheia principal a tabelului pentru câmpul curent (cel cu s geata din stânga), printr-un simplu clic pe el. În func ie de tipul de dat ales pentru câmp, în partea de jos apare un subtabel în care pute i seta propriet ile câmpului curent. Aceste propriet i sunt adaptate tipului de dat : num r, text, data calendaristic etc. S lu m pe rând aceste propriet i, având ca reper tipul de dat numeric: Field Size este dimensiunea câmpului. Executarea unui clic pe s geata derulant va deschide o list de op iuni privind dimensiunea câmpului. Format este formatul sub care se prezint valoarea introdus în câmp. Executarea unui clic pe s geata derulant va deschide o list de op iuni privind formatul câmpului. Decimal Places este proprietatea care stabile te num rul de zecimale ce pot fi atribuite câmpului. Se poate alege un num r între 0 i 15, sau Auto pentru determinarea automat a num rului de zecimale. Input Mask reprezint impunerea unui format de introducere pentru toate datele acelui câmp. Formatul de introducere are o mare importan în cadrul câmpurilor ce con in date de tip text sau dat calendaristic .

29

Baze de date – Îndrum tor de lucr ri de laborator

Lucrarea nr.4

Caption este eticheta pentru specificarea unui nume atribuit câmpului, în cazul în care acesta este utilizat în cadrul formularelor sau când tabelul respectiv este afi at. Default Value este o valoare care este atribuit automat, în momentul când utilizatorul nu introduce nici o valoare în acel câmp. Validation Rule este criteriul care va fi verificat înainte de validarea valorii introduse în acel câmp. Criteriul este introdus sub form de expresii care folosesc: • Operatorii: =, +, -, *, /, <, >, <=, >=, AND, OR, BETWEEN, IN, IS NULL; • Identificatorii se dau în paranteze drepte []; • Func ii; • Constante; Validation Text reprezint textul care va ap rea pe bara de mesaje în cazul în care valoarea introdus nu respect criteriul impus de regula de validare. Required este proprietatea care stabile te dac introducerea unei valori în acel câmp este obligatorie. Acest câmp poate avea una din valorile Yes / No. Indexed este proprietatea care stabile te dac acel câmp are un index care accept valori duplicat sau numai valori unice. Dac nu dorim un index pentru acel câmp se alege valoare No. Propriet ile descrise mai sus se refereau la tipul de câmp Numeric. Pentru alte tipuri de câmp vor apare i propriet i noi (cele mai multe r mân). Astfel, datele de tip Text i Memo au o proprietate numit Allow Zero Length, adic admiterea lungimii zero. Aceast proprietate are valoarea Yes sau No. O proprietate important pentru câmpul care con ine date de tip Autonumber este New Values. Op iunile Increment sau Random permit stabilirea modului în care câmpului respectiv i se vor acorda valori automat de c tre sistem. Rela ii între tabele Rela iile dintre tabele sunt lucruri cunoscute, deja, de c tre oricare dintre dumneavoastr , nu-i a a? S vedem acum ce modalitate folose te ACCESS-ul pentru a face leg tura între tabele. Din punct de vedere al momentului cre rii acestora, exist 2 tipuri de rela ii între tabelele unei baze de date ACCESS i anume: • Rela ii permanente – se stabilesc dup definirea tabelelor i sunt cerute de modelul rela ional f când parte din structura bazei de date. Aceasta se realizeaz , de obicei, prin coresponden a cheie primar – cheie extern i sunt memorate în baza de date. • Rela ii temporare – se stabilesc între tabele cu ocazia definirii unor cereri de interogare, nefiind înregistrate în structura bazei de date. Dup cum tim, între dou tabele între care exist o rela ie, datele nu pot fi introduse oricum. De exemplu, dac într-o baz de date avem tabelele tblFacturiPrimite i tblFurnizori între care exist o rela ie „unu cu mai mul i”, nu putem introduce date în tabelul tblFacturiPrimite pân nu avem cel pu in un furnizor în tabelul tblFurnizori. Cum rezolv ACCESS-ul aceast prevedere din proiectul bazei de date (tipul de participare)? Prin impunerea integrit ii referen iale (Enforce Referential Integrity), dup cum se vede în figura 4.3.

30

Baze de date – Îndrum tor de lucr ri de laborator

Lucrarea nr.4

Fig. 4.3. Stabilirea integrit ii referen iale

În urma acestei set ri, s-a f cut o leg tur unu cu mai mul i între cele dou tabele, a c rei reprezentare se vede în figura 4.4.

Fig. 4.4. Diagrama de rela ie între cele 2 tabele, a a cum apare în ACCESS.

Stabilirea leg turilor între tabele se face, fie în faza de creare a tabelului (folosind Lookup Wizard), fie în fereastra Relationship care se afi eaz cu butonul , din toolbar-ul din fereastra Database. Printr-un clic pe acest buton se deschide tabela Relationship prezentat în figura 4.4. Dac nu apar toate tabelele în fereastra Relationship, cu un clic-dreapta în interiorul acesteia apoi alegând op iunea Show Table va fi afi at fereastra Show Table, cu care se pot ad uga i celelalte tabele. Leg tura dintre tabele se face „tr gând cu mouse-ul” câmpul de leg tur dintr-un tabel „peste” câmpul corespunz tor din cel lalt tabel. Dup ce s-a f cut leg tura, putem face un clic-dreapta pe leg tur , apar 2 posibilita i: Edit Relationship... i se deschide caseta de dialog pentru stabilirea integrit ii referen iale ar tat în figura 4.3, respectiv Delete cu care putem terge leg tura. Când citi i aceast secven , este bine s o face i cu calculatorul în fa , deoarece altfel, aceste manevre sunt greu de în eles. Dac ceva nu a i în eles, întreba i profesorul care v îndrum la laborator.
Crearea rela iilor cu Lookup Wizard...

Cea mai comod cale de a crea rela ii permanente între dou tabele este folosirea facilit ii Lookup Wizard, pus la dispozi ia noastr de programul ACCESS. Aceast metod const în „legarea” tabelelor în faza de proiectare prin intermediul unei chei primare i a unei chei externe. Prima dat de proiecteaz tabelul din partea „unu” a rela iei unu cu mai mul i. La cel de-al doilea tabel, când se define te câmpul de leg tur , pentru tipul de dat (Data Type) se alege op iunea Lookup Wizard... (ultima dintre op iuni). În urma acestei manevre se deschide caseta de dialog din figura 4.6.

31

Baze de date – Îndrum tor de lucr ri de laborator

Lucrarea nr.4

Fig. 4.6. Primul pas al procedurii Lookup Wizard

Se alege prima op iune, cea care ne spune c vom lega câmpul nostru cu un alt câmp dintr-un tabel sau o interogare, I want the lookup.... Merit explicat i op iunea a doua I will type in the values that I want, care ne spune c putem lega acest câmp cu o list de valori introduse de noi chiar în aceast faz . Aceast op iune este indicat s o folosi i când ave i un num r mic de valori pe care poate s le ia un anumit câmp. Încerca i i aceast variant pentru a-i în elege rolul. Cu butonul Next se avanseaz în pasul urm tor când vi se cere s alege i, dintr-o list , tabelul cu care va fi legat. Dup alegerea tabelului, ve i alege cheia primar i un alt câmp pentru a identifica înregistrarea (acest lucru îl ve i în elege când ve i introduce, efectiv, date în tabel). Aceast manevr se vede în figura 4.7.

Fig. 4.7. Alegerea câmpului de leg tur

În cazul nostru se vor selecta câmpurile TaraID i Denumire, care vor fi trecute în fereastra din dreapta. Cu butonul Next se va trece la pasul urm tor (figura 4.8) care ne recomand s face invizibil coloana cu cheia primar , pentru c la operare nu ne va ajuta cu nimic, fiind un cod numeric f r semnifica ie pentru noi.

32

Baze de date – Îndrum tor de lucr ri de laborator

Lucrarea nr.4

Fig. 4.8. Recomandarea pentru a face invizibil cheia primar

Cu butonul Next se trece la pasul urm tor care v cere s stabili i numele câmpului care va apare în rapoarte, de regul se las cel implicit, propus de calculator. Dup aceast manevr se alege butonul Finish care ne va avertiza c o rela ie a fost creat i c ar trebui salvat . Dac nu s-a gre it nimic, se apas butonul Next.
Fig. 4.9. Avertizarea de salvare a rela iei create.

Pentru a verifica rela ia creat se apas butonul , care va deschide foaia Relationships. Cu un clic-dreapta pe linia rela iei o pute i edita sau terge. Încerca i aceast manevr pentru a în elege ce se întâmpl . Diferen a între cele dou tipuri de leg turi permanente, legarea prin metoda ”tragerii” (drag and drop) în fereastra Relationship i legarea prin metoda Lookup Wizard..., nu prea iese în eviden decât la crearea formularelor de introducere a datelor. La prima metod Access-ul va pune automat o caset de text (textBox) în care trebuie s introducem manual valori de la tastatur , iar la a doua metod va apare în formular o caset combinat (comboBox), din care putem alege elegant valoarea din lista afi at . Dac a i reu it s în elege i aceste diferen e, înseamn c a i f cut un pas important spre a putea crea aplica ii Access tot mai performante. Poate în acest moment nu sesiza i diferen ele dintre cele dou metode, dar cu siguran , le ve i în elege atunci când ve i crea formulare, pu in mai târziu.

Crearea tabelelor bazei de date ”Biblioteca”
33

Baze de date – Îndrum tor de lucr ri de laborator

Lucrarea nr.4

Diagrama bazei de date este prezentat în figura 4.10.

Fig. 4.10. Diagrama bazei de date ”Biblioteca”

Structura i propriet ile câmpurile tabelelor bazei de date sunt prezentate în tabelul urm tor:
Tabel tblAutori Cimp AutorID Nume Prenume Nationalitate DataN DataD EdituraID Denumire Localitate Tara CarteID AutorID EdituraID Denumire DomeniuID AnAparitie Pagini Valoare Stoc DomeniuID Denumire Explicatii ImprumutID CarteID CititorID DataImprumut Perioada DataRestituire CititorID Tip data AutoNumber Character(150) Character(150) Character(15) Data/Time Data/Time AutoNumber Character(150) Character(150) Character(50) AutoNumber Long Integer Long Integer Character(250) Long Integer Integer Integer Single Integer AutoNumber Character(50) Character(250) AutoNumber Long Integer Long Integer Data/Time Integer Data/Time AutoNumber
34

Constringeri Not Null Not Null Not Null

Observatii

zz-lll-aa zz-lll-aa Not Null Not Null

tblEdituri

tblCarti

Not Null Not Null Not Null Not Null Not Null

tblDomenii

Not Null Not Null Not Null Not Null Not Null zz-lll-aa zz-lll-aa Not Null

tblImprumuturi

tblCititori

Baze de date – Îndrum tor de lucr ri de laborator Nume Prenume ProfesiaID DataN Adresa Localitate JudetID Observatii JudetID Denumire Abreviere ProfesiaID Denumire Explicatii Character(150) Character(150) Long Integer Data/Time Character(150) Character(150) Long Integer Character(150) AutoNumber Character(75) Character(2) AutoNumber Character(75) Character(200) Not Null Not Null Not Null zz-lll-aa

Lucrarea nr.4

Not Null Not Null Not Null Not Null Not Null Not Null

tblJudete

tblProfesii

Dup crearea tabelelor, caseta Database arat ca în figura 4.11.

Fig. 4.11. Tabele bazei de date ”Biblioteca”

În continuarea acestei lucr ri de laborator, urmeaz s crea i formularele de introducere a datelor, care se v d în figura 4.12. Mai întâi vor fi create formularele de introducere a datelor. Dup exemplele prezentate în curs pute i trece la crearea acestor formulare.

35

Fig. 4.12. Formularele bazei de date ”Biblioteca”

Baze de date – Îndrum tor de lucr ri de laborator

Lucrarea nr.4

Crearea formularelor pentru introducerea datelor În figura 4.12 se v d formularele de introducere a datelor în tabele. Având în vedere rela iile stabilite intre tabele, introducerea datelor nu poate fi f cut oricum. Astfel, nu putem introduce o care dac numele autorului nu este în tabelul cu autori. Ca regul , în rela iile 1:N, mai întâi se vor introduce date în tabelul din partea ”unu” a rela iei i numai apoi în tabelul din partea ”mai mul i” a rela iei. Formularul frmIntroducereAutori. Pentru crearea formularului, parcurgem pa ii urm tori: 1. În caseta de dialog Database, d m comanda Forms – New – AutoForm:Columnar(vezi figura 4.13).

Fig. 4.13. Alegerea tipului de formular i a tabelului

Se alege tabelul tblAutori, care va fi completat de c tre viitorul formular. Se apas butonul OK.

2. Va apare forma brut a formularului, a a cum apare în figura 4.14.

Fig. 4.14. Formularul brut
36

Baze de date – Îndrum tor de lucr ri de laborator

Lucrarea nr.4

Acest formular ar mai trebui pu in aranjat. De exemplu, pentru câmpul Nationalitate ar trebui s avem un comboBox din care s alegem dintr-o list , nationalitatea autorului. Pentru câmpurile cu date calendaristice DataN i DataD ar trebui s indic m sub ce form trebuie introduse aceste date, stiut fiind c la acest tip de dat apar des probleme din cauza introducerilor incorecte. Modificarea formularului se poate face numai în modul Design view, care se ob ine ap sând butonul . Figura 4.15 arat cum trebuie s fie formularul în Design view.

Fig. 4.15. Formularul în modul Design view

Pentru a transforma caseta de text Nationalitate, execut m clic-dreapta pe ea, alegem op iune Change To, apoi op iunea Combo Box, dup care va trebui s introducem lista cu na ionalit ile autorilor. Acest lucru se face prin completarea propriet ilor Row Source Type (Value List) i Row Source (Romana; Maghiara; Straina), dup cum se poate vedea în figura 4.16. De asemenea, s-au introdus 2 etichete (zz/lll/aa) care ne indic , cum s introducem data calendaristic . Pentru activarea tabelului cu propriet ile se apas butonul sus. din toolbar-ul din partea de

37

Baze de date – Îndrum tor de lucr ri de laborator

Lucrarea nr.4

Fig. 4.16. Atribuirea valorilor pentru propriet ile Row Source Type i Row Source

3. Prin ap sarea butonului , se iese din modul Design i se activeaz formularul care trebuie s arate ca în figura 4.17.

Fig. 4.17. Forma final a formularului

Formularul frmIntroducereCarti. Înainte de a începe crearea efectiv a formularului, trebuie s analiz m tabelul pe care îl va completa. Acesta are 3 câmpuri care trebuie completate cu chei externe: AutorID, EditurID i DomeniuID. Aceste chei sunt valori de tip AutoNumber care sunt greu de folosit pentru c trebuie, de exemplu, introdus un autor printr-un num r. Ar fi mult mai potrivit pentru operator s aleag dintr-o list un nume de autor cu care e obi nuit i nu un cod numeric care nu îi sugereaz nimic. Este ceea ce ne propunem. Pentru crearea acestui formular primii pa i sunt identici cu cel precedent, cu observa ia c vom alege acum tabelul tblCarti. Trecem în modul Design view, pentru a putea efectua modific rile în formular. În figura 4.18, pute i vedea cum arat formularul înainte de setarea propriet ilor. Se observ c acesta are ca surs tabelul tblCarti.

Fig. 4.18. Formularul în stare brut

38

Baze de date – Îndrum tor de lucr ri de laborator

Lucrarea nr.4

În aceast stare, pe baza leg turilor dintre tabele, în casetele comboBox vor apare listele cu cheile primare ale celor 3 câmpuri implicate. Pentru ca în aceste casete s apar denumirile, cu care suntem obi nui i, trebuie s modific m unele propriet i ale celor 3 comboBox-uri, care se g sesc în categoria Format (vezi primul buton). Setarea surselor se pot deduce clar din figura 4.19.

Fig. 4.19. Setarea propriet ilor legate de sursa înregistr rilor

Observa i c sursele pentru cele 3 câmpuri de chei externe sunt ni te expresii SQL simple: AutorID:
SELECT tblAutori.AutorID, tblAutori.Prenume+" "+tblAutori.Nume AS Expr1 FROM tblAutori ORDER BY tblAutori.Nume;

EdituraID:

SELECT tblEdituri.EdituraID, tblEdituri.Denumire FROM tblEdituri ORDER BY Denumire;

DomeniuID:

SELECT tblDomenii.DomeniuID, tblDomenii.Denumire FROM tblDomenii ORDER BY Denumire;
39

Baze de date – Îndrum tor de lucr ri de laborator

Lucrarea nr.4

Fiecare din aceste expresii au ca rezultat câte 2 câmpuri, iar pe noi ne intereseaz numai al doilea care ne spune ceva concret. Trebuie s afi m, deci, numai acest câmp. Pentru aceasta trebuie s set m, din tab-ul Format, propriet ile Column Count(2) i Column Width(0;1.2”), care ne spun c avem 2 coloane, care au l imea de 0, respectiv 1.2 inch. Asta înseamn c prima coloan nu se vede, iar a doua are 1.2 inch l ime. Setarea acestor propriet i se vede în figura 4.20.

Fig. 4.20. Setarea propriet ilor Column Count i Column Widths

Prin ap sarea butonului s arate ca în figura 4.21.

, se iese din modul Design i se activeaz formularul care trebuie

Fig. 4.21. Forma final a formularului

40

Baze de date – Îndrum tor de lucr ri de laborator

Lucrarea nr.4

Dup modelele prezentate, crea i i celelalte formulare de introducere a datelor, prezentate mai jos în figura 4.22.

Fig. 4.22. Formulare care trebuie create

41

Baze de date – Îndrum tor de lucr ri de laborator

Lucrarea nr.4

Testarea expresiilor SQL de la lucrarea 3 Pentru a scrie expresiile SQL în Access trebuie s deschidem fereastra corespunz toare. Ve i proceda astfel: • În fereastra Database se apas butonul Queries apoi se d dublu-click pe op iunea Create query in Design view . • Se va deschide fereastra Show table unde se apas butonul Close. • În partea stâng a Toolbar-ului superior, va apare butonul se deschide fereastra din figura 4.23. , prin ap sarea c ruia

Fig. 4.23. Fereastra pentru scrierea expresiilor SQL

Observa i c în mod automat apare scris instruc iunea „SELECT; ” care se termin cu punct i virgul , care semnific terminarea expresiei SQL. În aceast fereastr se scriu de mân expresiile SQL. Nu uita i de simbolul „ ; ” punct i virgul de la sfâr itul expresiei. Pentru verificarea expresiei SQL introduse folosi i butonul Run SQL localizat conform figurii 4.24.

Fig. 4. 24. Butonul Run SQL

Dac totul a decurs bine, se va afi a un tabel cu datele generate de interogare.
Desf urarea lucr rii

Deschide i o baz de date nou , cu numele Expresii_SQL. mdb, în cadrul c reia se vor face toate test rile. La lucrarea nr. 3 a i salvat în fi ierul Expresii SQL studiate.txt mai multe expresii SQL pe care acum o s le relua i i o s le verifica i în cadrul programului Access. Expresiile SQL se pot copia direct din fi ier. Rezultatele pe care le ve i ob ine vor trebui s corespund cu cele de la lucrarea nr. 3. Va trebui s crea i i s umple i cu date tabelele, a a cum sunt prezentate în exemplele de la lucrarea nr. 3.

Tabelele care vor trebui create sunt, tblStudenti i tblEvidenta care sunt ar tate mai jos:
42

Baze de date – Îndrum tor de lucr ri de laborator

Lucrarea nr.4 Sectia IEI IEI IEI IEI IEI TCM TCM TCM MEC MEC An 1 3 2 2 3 1 1 2 4 4 Grupa 1311 1332 1321 1321 1331 1111 1111 1121 1241 1241 Stare Bugetar Bugetar Bugetar Bugetar Bugetar Bugetar Bugetar Bugetar Bugetar Taxa

tblStudenti
StudID 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Nume Bogdan Meruta Pop Bucur Chirila Cotirla Cotoara Cozma Damian Farcas

Init P. I. T. P. I. L. G. D. N. I.

Prenume Mircea Florin Cosmin Marius Traian Mihaela Laura Raluca Adina Ovidiu Dumitru Daniel Calin Florin

tblEvidenta

Tipul de dat pentru fiecare câmp îl ve i deduce din tabelele afi ate. Pentru a ob ine rezultatele de la lucrarea 3, va trebui s introduce i în tabele acelea i date. Fiecare expresie SQL va fi salvat cu un nume sugestiv.

Cod 1001 1023 1231 1089 1904

Denumire Bujie DK1 Acumulator 56A Parbriz VW Antigel -30 Ulei PKT 1

Furnizor Sinterom SA Rombat SA Cobra SRL Promaxim SRL Calota SRL

PU 12 124 512 5.2 6.4

Cantitate 30 25 12 50 60

Valoare 360 3100 6144 26 384

43

Baze de date – Îndrum tor de lucr ri de laborator

Lucrarea nr.4

Crearea interog rilor Vederile, a a cum le-am înv at la curs, se numesc în Access, interog ri (queries). Ne reamintim c vederile sunt ni te tabele virtuale, aduc ele nu exist în realitate ci sunt generate de c tre programul Access, atunci când avem nevoie de ele. Aceste tabele virtuale sunt completate cu date din unul sau mai multe tabele. Vederile sunt, putem spune, rezultatul sau scopul pentru care am muncit s cre m o baz de date. Acestea, în combina ie cu formularele i rapoartele stabilesc cât de performant e aplica ia de baz de date pe care a i creat-o sau o folosi i. În cazul aplica iei noastre, ”Biblioteca.mdb”, vederile sunt sugerate de obiectivele misiunii. Sigur c în faza de proiectare, nu pot fi identificate toate vederile, dar la o baz de date bine proiectat , necesitatea unei vederi poate fi rezolvat oricând. În continuare vom încerca s cre m câteva vederi, folosind limbajul SQL.
Vederea ”C r ile din bibiotec ”

A i putea spune, pe bun dreptate, c toate c r ile se afl în tabelul tblCarti, deci n-ar mai fi nevoie de o vedere. Încerca i s afi a i acest tabel (un dublu clic pe numele lui). Ve i observa c la autori, edituri i domenii avem ni te coduri care nu ne spun mare lucru, de fapt vede i cheile primare ale acestora. O astfel de informa ie nu este de mare ajutor, de aceea va trebui s crea i o vedere din care s se vad denumirile explicite, pentru autori, edituri i domenii, pe baza leg turilor dintre tabele. Pentru a scrie expresiile SQL trebuie s deschidem fereastra corespunz toare. Ve i proceda astfel: • În fereastra Database se apas butonul Queries apoi se d dublu-click pe op iunea Create query in Design view . • Se va deschide fereastra Show table unde se apas butonul Close. • În partea stâng a Toolbar-ului superior, va apare butonul se deschide fereastra din figura 4.23. , prin ap sarea c ruia

Fig. 4.23. Fereastra pentru scrierea expresiilor SQL

Observa i c în mod automat apare scris instruc iunea „SELECT; ” care se termin cu punct i virgul , care semnific terminarea expresiei SQL. În aceast fereastr se scriu de mân expresiile SQL. Nu uita i de simbolul „ ; ” punct i virgul de la sfâr itul expresiei. Pentru verificarea expresiei SQL introduse folosi i butonul Run SQL localizat conform figurii 4.24.

44

Baze de date – Îndrum tor de lucr ri de laborator

Lucrarea nr.4

Fig. 4. 24. Butonul Run SQL

Dac totul a decurs bine, se va afi a un tabel cu datele generate de interogare. În cazul nostru expresia SQL care trebuie introdus , se poate vedea în figura 4.25.

Fig. 4.25. Expresia SQL pentru afi area c r ilor din bibliotec

Iat expresia SQL, scris mai clar:
SELECT tblAutori.Prenume + " " + tblAutori.Nume AS Autor, tblCarti.Denumire, tblEdituri.Denumire AS Editura, tblCarti.AnAparitie AS Aparut, tblCarti.Pagini, tblCarti.Valoare, tblCarti.Stoc FROM tblCarti, tblAutori, tblEdituri WHERE tblCarti.AutorID=tblAutori.AutorID AND tblCarti.EdituraID=tblEdituri.EdituraID ORDER BY tblCarti.Denumire;

Lansa i aceast comand SQL cu butonul Run SQL, iar dac nu a i f cut vreo gre eal ar trebui s ob ine i ceea ce se vede în figura 4.26.

Fig. 4.26. Interogarea cu c r ile din bibliotec

Din aceast vedere se pot vedea clar informa iile despre c r ile din biblioteca noastr . Bineîn eles c voi o s ave i afi ate c r ile pe care le-a i introdus în baza de date pe care a i creat-o.

45

Baze de date – Îndrum tor de lucr ri de laborator

Lucrarea nr.4

Vederea ”C r ile împrumutate”

Expresia SQL este:
SELECT tblCarti.Denumire AS [Denumirea cartii], tblCititori.Prenume+" "+tblCititori.Nume AS Cititor, tblImprumuturi.DataImprumut, tblImprumuturi.Perioada, tblImprumuturi.DataRestituire FROM tblCarti, tblAutori, tblEdituri, tblImprumuturi, tblCititori WHERE tblImprumuturi.CarteID=tblCarti.CarteID AND tblCarti.EdituraID=tblEdituri.EdituraID AND tblCarti.AutorID=tblAutori.AutorID AND tblImprumuturi.CititorID=tblCititori.CititorID ORDER BY tblCarti.Denumire;

Rezultatul este prezentat în figura 4.27.

Fig. 4.27. Rezultatul interog rii qryImprumuturi

Vederea ”Situa ie cititor”

Una dintre cele mai importante informa ii pentru bibliotecari este situa ia de împrumuturi a unui cititor, adic ce c r i i când a scos cititorul respectiv, eventual când le-a restituit. O astfel de interogare, care este o interogare cu parametrii, are expresia SQL de mai jos:
SELECT tblCititori.Nume + " " + tblCititori.Prenume AS Cititor, tblCarti.Denumire AS [Denumirea cartii], tblImprumuturi.DataImprumut, tblImprumuturi.Perioada, tblImprumuturi.DataRestituire FROM tblImprumuturi, tblCarti, tblCititori WHERE tblImprumuturi.CititorID=tblCititori.CititorID AND tblImprumuturi.CarteID=tblCarti.CarteID AND tblImprumuturi.CititorID=[Introduceti ID-ul cititorului];

Observa i cum a fost introdus expresia pentru cererea parametrului (ultimul rând). Cererea parametrului a fost introdus între paranteze drepte. Situa ia cititorului Pop Mircea cu ID-ul 4, este prezentat în figura 4.28.

Fig. 4.28. Situa ia unui anumit cititor

Pentru a lista situa ia unui cititor trebuie numai s re ine i ID-ul acestuia care se poate afla din tabelul tblCititori.

46

Baze de date – Îndrum tor de lucr ri de laborator

Lucrarea nr.4

Pe baza acestor exemple, încerca i s identifica i i alte vederi pe care le-a i putea crea. Sugestii: c r ile unei anumite edituri, ce c r i au scos pensionarii, elevii, sau studen ii etc.

Crearea formularelor pentru vizualizarea informa iilor Dup cum tim, formularele se pot folosi atât pentru introducerea datelor în tabelele bazei de date, cât i în vizualizarea informa iilor din baza de date. Formularele de introducere de date sunt mai u or de creat, deoarece se bazeaz , în general, pe un tabel, eventual pe câte o interogare simpl ata at de vreun comboBox. Formularele de vizualizare sunt mai greu de f cut, deoarece se bazeaz pe interog ri uneori complicate, iar uneori trebuie scris i ceva cod în VBA. Acest tip de formulare con in, pe lâng câmpurile provenite din tabele i interog ri, obiecte suplimentare care le fac mai performante, cum ar fi butoane de comand , etichete etc., numite generic, controale. Aceste controale se g sesc în toolbar-ul Toolbox, prezentat în figura 4.29.

Fig. 4.29. Bara de instrumente Toolbox

În tabelul urm tor vor fi descrise aceste controale. Numele controlului
Select Objects (indicator)

Descriere

Control Wizards Label Text Box Option Group

Toggle Button

Deselecteaz controlul selectat anterior i restabile te func ia normal pentru indicatorul mouse-ului. Butonul Pointer este controlul activat implicit atunci când este afi at bara de instrumente Toolbox. Activeaz /Dezactiveaz programele Control Wizards. Aceste utilitare ne ajut s gener m obiecte de control complexe, cum ar fi grupurile de op iune, casetele de liste i casetele combinate. Con ine orice text fix, folosit pentru diferite descrieri sau nota ii de pe formular. Caset în care se afi eaz sau din care se citesc date de tip text. Este acela i obiect ca cel studiat în Visual Basic. Caset dreptunghiular de dimensiune variabil , în care putem plasa, butoane comutatoare, butoane de op iune sau casete de validare. Numai un singur obiect de control din interiorul acestei casete poate fi selectat la un moment dat. Când execut m click pe un obiect din grup obiectul selectat anterior va fi deselectat. Deci, casetele de validare nu se comport ca în Visual Basic, unde puteau fi selectate, nici una, una sau mai multe. Buton care, atunci când e selectat, comut din starea ON în starea OFF. Starea ON corespunde valorii Yes (-1), iar starea OFF corespunde valorii No (0). În cadrul unui grup de op iune, ac ionarea unui buton comutator dezactiveaz butonul comutator ac ionat anterior. Putem utiliza aceste butoane pentru a permite
47

Baze de date – Îndrum tor de lucr ri de laborator

Lucrarea nr.4

Option Button Check Box Combo Box List Box Command Button Image Unbound Object Frame

Bound Object Frame

Page Break

Tab Control Subform/Subreport Line Rectangle More Controls

utilizatorului s selecteze o valoare dintr-un set. Buton rotund care se comport identic cu un buton comutator. Butoanele de acest tip sunt utilizate cel mai des în grupurile de op iune pentru selectarea unei valori dintr-un set de op iuni. Caset de validare care, atunci când este selectat , comut între starea ON i starea OFF. Casetele de validare multiple trebuie plasate în afara grupurilor de op iune astfel încât s putem selecta mai multe op iuni simultan. Caset combinat format dintr-o caset de text editabil , în care putem introduce o valoare i o list din care putem alege o valoare. Caset care con ine o list derulant de op iuni, din care putem selecta o valoare. Buton de comand care declan eaz execu ia unei comenzi Macro sau unei proceduri VBA de tratare a evenimentelor. Afi eaz o imagine static pe un formular sau pe un raport. Imaginea poate fi modificat dup ce a fost inserat în formular. Include în formular sau raport un obiect OLE creat cu o aplica ie server OLE, cum ar fi Microsoft Graph sau Microsoft Draw. Obiectul Custom Control este o versiune special de obiect neasociat, care con ine obiecte OLE Control. Afi eaz con inutul unui câmp OLE al unei înregistr ri, dac acesta con ine un obiect grafic. Dac obiectul inclus în câmp nu este grafic, apare pictograma ce reprezint obiectul, cum ar fi pictograma op iunii Sound Recorder pentru un fi ier .WAV legat sau înglobat. Obiectele OLE Control au date asociate (data-bound OLE Control) stocate într-o versiune special de obiect asociat. Determin imprimanta s treac la o pagin nou , începând din pozi ia delimitatorului de pagin din formular sau raport. În modul Run, delimitatoarele de pagin nu sunt afi ate pe formular sau raport. Acest control se folose te, într-un formular, în vederea cre rii unei serii de pagini ce pot fi schimbate. Fiecare pagin va putea con ine alte obiecte de control. Ata eaz unui formular sau raport, un subformular, respectiv subraport. Ele trebuie create înainte de folosirea acestui control. Creeaz o linie dreapt pe care putem ulterior s o modific m sau s -i schimb m pozi ia. Creeaz dreptunghi pe care putem ulterior s -l redimension m sau s -i schimb m pozi ia. Permite introducerea de obiecte de control ActiveX instalate în sistem.

În cele ce urmeaz vom încerca împreun s cre m formulare care nu sunt folosite pentru introducerea datelor, ci pentru a afi a informa ii din baza de date. Aceste formulare se bazeaz pe interog ri, a a c vom folosi interog rile pe care le-am creat anterior (vederile c r ile din bibliotec , împrumuturi, situa ia împrumuturilor unui cititor).

Crearea formularului de vizualizare a c r ilor din bibliotec
48

Baze de date – Îndrum tor de lucr ri de laborator

Lucrarea nr.4

Acest formular se bazeaz pe interogarea qryCartile din bibioteca care o avem deja de la laboratoarele precedente. Din caseta de dialog Database, pornim s cre m un nou formular cu comanda cunoscut : Forms – New – Design View, care va deschide caseta de dialog din figura 4.30.

Obiectul Subform

Fig. 4.30. Formularul gol

De aici trebuie s pornim pentru construc ia formularului nostru, urmând s -l ”împodobim” cu cele necesare. Observ m c formularul are numai sec iune Detail, a a c va trebui s -i introducem i sec iunile Form Header i Form Footer cu ajutorul comenzii View – Form Header/Footer. Introducem în partea de Header cele dou etichete, ”Biblioteca Jude ean Mure ” i ”Lista c r ilor din bibliotec ”, cu propriet ile pe care le deduce i din figura 4.31. În continuare trebuie s introducem un subformular care con ine detaliile formularului. În acest sens, în partea de Detail introduce i obiectul Subform, care este un dreptunghi dimensionat ”la ochi” în prim faz . Seta i urm toarele propriet i ale obiectului Subform pe care tocmai l-a i introdus: Name = ”Detalii” Source Object = “qryCartile din biblioteca” Pentru formularul mare seta i propriet ile: Name = ”frmCartile din biblioteca” Navigation buttons = ”No” În aceast faz formularul la care lucra i trebuie s fie ca în figura 4.31. El va primi numele frmCartile din bibliotec .

49

Baze de date – Îndrum tor de lucr ri de laborator

Lucrarea nr.4

Fig. 4.31. Formularul dup introducerea etichetelor i a subformularului

Mai mult ca sigur, nu a i nimerit cea mai bun dimensiune i pozi ie a controalelor de pe interfa , de aceea trebuie s interveni i pentru a-i da formularului un aspect pl cut. Acest lucru se face prin modificarea propriet ilor i a pozi iilor controalelor. Un aspect care ar putea fi nepl cut, este c nu se vad toate coloanele iar pentru vizualizarea lor e nevoie de scrollbar. Încerca i, cu ajutorul mouse-ului s modifica i l imile coloanelor, în a a fel ca acestea s se vad toate în formular. Pentru aceasta va trebui s face i de mai multe trecerea din modul Design în modul Run al formularului, pân ob ine i imaginea din figura 4.32.

Fig. 4.32. Forma final a formularului

Crearea formularului de vizualizare a situa iei unui cititor
50

Baze de date – Îndrum tor de lucr ri de laborator

Lucrarea nr.4

Acest formular o s fie mai complicat, în sensul c va avea i ceva cod scris în VBA, care nu face altceva decât s faciliteze alegerea numelui cititorului dintr-un comboBox i afi area situa iei acestuia, ca r spuns la un eveniment. Acest formular se bazeaz pe interogarea qrySituatie-cititor, pe care a i creat-o la interog ri. Trebuie s avem în vedere c aceasta este o interogare cu parametri, deci pentru a func iona trebuie s introducem ca parametru ID-ul cititorului. Vom parcurge mai repede etapele cunoscute. Începem crearea unui tabel prin metoda Design View, f r s alegem vreun tabel ata at. În acest formular gol vom introduce un obiect Subform care are proprietatea Source la valoarea qrySituatie-cititor, adic interogarea pe care o avem deja. Vom introduce i sec iunea Form Header/Footer. În urma acestor ac iuni vom avea imaginea din figura 4.33.

Fig. 4.33. Formularul cu subformularul inserat

În cele ce urmeaz vom executa urm toarele ac iuni: • • • Introducem în antet (Header) o caset con ine to i cititorii. combo, numit cboCititori, care va

Când alegem un cititor, va trebui ca prin cod s modific m expresia SQL a interog rii. Scoatem butoanele de navigare de la formular punând proprietatea Navigation Buttons pe No.

Sursa pentru cboCititori (proprietatea Row Source) va fi o interogare SQL:
SELECT CititorID, Nume + " " + Prenume AS Cititor FROM tblCititori ORDER BY Nume;

Urmeaz s set m propriet ile obiectului cboCititori: Column Count, Column Widts, Row Source i On Click, dup cum se poate deduce din figura 4.34.

51

Baze de date – Îndrum tor de lucr ri de laborator

Lucrarea nr.4

Fif. 4.34. Setarea propriet ilor obiectului cboCititori

Valorile care se atribuie acestor propriet i sunt: Column Count: 2; Column Widts: 0; 1 (prima coloana are l imea 0, a doua 1 inch); Row Source : SELECT CititorID, Nume +" "+ Prenume AS Cititor FROM tblCititori ORDER BY Nume; On Click: [Event procedure] Aceste valori ale propriet ilor ne spun c obiectul comboBox cboCititori, are 2 coloane, dintre care prima nu se vede, iar a 2-a are l imea de 1 inch, are ca surs câmpul calculat Cititor, iar la evenimentul clic se declan eaz o procedur . Pentru a introduce procedura, se apas butonul codului procedurii, figura 4.35. , care deschide pagina pentru introducerea

Fig. 4.35. Zona în care se introduce codul surs .

Dac analiza i imaginea din figura 4.35, v aminti i de programarea în Visual Basic. Acest lucru nu e de mirare, având în vedere faptul c VBA (Visual Basic for Applications) este tot limbajul Visual Basic care are în plus unele obiecte specifice Access-ului.
52

Baze de date – Îndrum tor de lucr ri de laborator

Lucrarea nr.4

Iat codul care trebuie introdus în aceast procedur :
Private Sub cboCititor_Click() 'Se creaza expresia SQL pentru subformularul SubFormImprumuturiCititor If fraOptiuni.Value = 1 Then SubFormImprumuturiCititor.Form.RecordSource = "SELECT tblCarti.Denumire, tblAutori.Prenume + ' ' + tblAutori.Nume AS Autor," & _ "tblImprumuturi.DataImprumut, tblImprumuturi.Perioada, tblImprumuturi.DataRestituire " & _ "FROM tblCarti, tblAutori, tblImprumuturi " & _ "WHERE tblImprumuturi.CarteID=tblCarti.CarteID And tblCarti.AutorID=tblAutori.AutorID " & _ "AND tblImprumuturi.CititorID=" & cboCititor.Value & ";" Else SubFormImprumuturiCititor.Form.RecordSource = "SELECT tblCarti.Denumire, tblAutori.Prenume + ' ' + tblAutori.Nume AS Autor," & _ "tblImprumuturi.DataImprumut, tblImprumuturi.Perioada, tblImprumuturi.DataRestituire " & _ "FROM tblCarti, tblAutori, tblImprumuturi " & _ "WHERE tblImprumuturi.CarteID=tblCarti.CarteID And tblCarti.AutorID=tblAutori.AutorID " & _ "AND tblImprumuturi.DataRestituire IS Null " & _ "AND tblImprumuturi.CititorID=" & cboCititor.Value & ";" End If 'Se schimba caption-ul, dupa numele cititorului lblImprumut.Caption = "Imprumuturi: " & cboCititor.Column(1) End Sub

Observa i c întreaga procedur nu face altceva decât s modifice o proprietatea RecordSource a obiectului SubFormImprumuturiCititori. Re ine i, deci aceast idee. Observa i, de asemenea, cum se construie te o expresie SQL prin cod Visual Basic, respectiv cum se trece pe un rând nou, f r a afecta continuitatea expresiei, folosind combina ia de caractere (& _). Între cele 2 semne este un spa iu. Pe lâng caseta combinat cboCititori, în zona Header a formularului creat s-a introdus un frame cu 2 butoane de op iune cu ajutorul c rora, formularul afi eaz toate c r ile împrumutate de un cititor, sau numai cele nerestituite. Încerca i s în elegi func ionarea acestei proceduri, care poate fi un bun exemplu pentru aplica iile pe care o s le face i în viitor. Aici se impun câteva considerente despre obiectul frame, numit aici fraOptiuni. Se tie de la Visual Basic c într-un frame se pot grupa butoane op iune i casete de validare, care pot fi testate în program. Deci obiectul frame nu era folosit în cod. Casetele de validare i butoanele de op iune aveau numai 2 valori: TRUE i FALSE. În VBA din Access, lucrurile stau pu in altfel. Putem grupa i aici casetele de validare i butoanele de op iune, dar aceste obiecte au o proprietate Option Value care se poate stabili la
53

Baze de date – Îndrum tor de lucr ri de laborator

Lucrarea nr.4

crearea acestor obiecte, de regul valori întregi (1, 2,...). Obiectul care grupeaz aceste obiecte se nume te acum Option Group. Valoarea acestei propriet i, pentru obiectul selectat, va fi i valoarea obiectului Option Group. De remarcat faptul c numai un obiect din frame-ul Option Group poate fi activat. Prin urmare, nu este logic s grup m casete de validare în frame-uri pentru c ele se comport ca i butoanele de op iune, deci ar fi indicat s le folosim pe acestea. Ne reamintim c diferen a major dintre butoanele de op iune i casetele de validare este c în cazul primelor poate fi activ numai un buton, iar în cazul celorlalte pot fi setate, nici una, una, mai multe sau toate. Un mare avantaj al folosirii grupurilor de op iune este c , oricâte op iuni am avea nu trebuie s folosim de atâtea ori instruc inea IF ... THEN, cum era în Visual Basic-ul clasic. Aici putem folosi instruc iunea de condi ionare multipl SELECT CASE. Forma final a formularului creat este ar tat în figura 4.36.

Fig. 4.36. Forma final a formularului

Observa i c exist eticheta lblImprumut a c rei proprietate Caption se schimb în func ie de cititorul a c rei situa ie se afi eaz , dup cum se poate vedea din ultima linie de cod.

54

Baze de date – Îndrum tor de lucr ri de laborator

Lucrarea nr.4

Rapoartele bazei de date „Biblioteca” Dup cum ti i, rapoartele nu sunt altceva decât ni te formulare cu informa ii extrase din baza de date, care se tip resc pe hârtie i sunt folosite ca documente care se pot pune în dosare sau se arhiveaz . Tehnica de lucru este asem n toare cu cea de la formulare. Ca i formularele, rapoartele au o surs de date care poate fi un tabel sau o interogare. Primul lucru pe care trebuie s -l l murim este s afl m de ce rapoarte avem nevoie. Astfel, ne propunem s tip rim, din baza de date, toate c r ile existente i s le grup m pe edituri i s afi m i valoarea c r ilor de la fiecare editur . Iat pa ii care trebuie parcur i: 1. Da i comanda Reports – New – Report Wizard. Alege i numele interog rii qryCartile din biblioteca, care are urm toarea expresie SQL:
SELECT tblAutori.Prenume+" "+tblAutori.Nume AS Autor, tblCarti.Denumire, tblEdituri.Denumire AS Editura, tblCarti.AnAparitie AS Aparut, tblCarti.Pagini, tblCarti.Valoare, tblCarti.Stoc FROM tblCarti, tblAutori, tblEdituri WHERE tblCarti.AutorID=tblAutori.AutorID AND tblCarti.EdituraID=tblEdituri.EdituraID ORDER BY tblCarti.Denumire;

Deci este important s avem sursa de date a raportului, fie c este un tabel sau o interogare. Aceast interogare a i creat-o, de altfel, când a i studiat capitolul Interog ri, a a c ar trebui s o ave i. Trebuie s ave i ceea ce se vede în figura 4.37.

Fig. 4.37. Alegerea sursei de date pentru raport

Toate câmpurile din stânga ferestrei trebuie s le trece i în dreapta pentru c avem nevoie de toate. Pentru a trece la pasul urm tor ap sa i butonul Next. 2. Pentru a grupa informa iile alege i tabelul cu tblEdituri, care particip la interogarea surs , vezi figura 4.38. În acest fel ve i putea însuma valorile aferente unei edituri, a a cum vi se cere, de altfel. Ap sa i butonul Next.

55

Baze de date – Îndrum tor de lucr ri de laborator

Lucrarea nr.4

Fig.4.38. Alegerea criteriului de grupare

3. Urm toarea caset de dialog v cere s alege i dup care câmp vor fi sortate grupurile i ce calcule aplica i asupra câmpurilor, figura 4.39.

Fig. 4.39. Stabilirea sort rii i sumariz rii

Prin ap sarea butonului Summary Options se deschide caseta de dialog din dreapta, unde pute i opta s face i suma pe câmpul Valoare, cum se vede în figur . Tot aici se vede c pute i opta ca în raport s apar detaliile sumariz rii (Detail and Summary) sau s apar numai sumele f r detalii (Summary Only). Prin ap sarea butonului OK reveni i la caseta din stînga. Cu butonul Next ajunge i la pasul urm tor. 4. Caseta de dialog care urmeaz , v cere s alege i modelul de prezentare a raportului. Opta i pentru varianta Block prezentat în figura 4.40.

56

Baze de date – Îndrum tor de lucr ri de laborator

Lucrarea nr.4

Fig. 4.40. Alegerea formei de afi are (Block)

Ap sa i butonul Next pentru a ajunge la caseta de dialog din figura 4.41, unde pute i alege din mai multe variante, stilul de scriere în raport. Opta i pentru stilul Formal.

Fig. 4.41. Alegerea stilului

Ap sând butonul Next, ajunge i la ultima caset de dialog unde pute i da numele raportului, a a cum se vede în figura 4.42.

Fig. 4.42. Alegerea numelui raportului (rptInventar)

Ap sa i butonul Finish pentru a încheia.

57

Baze de date – Îndrum tor de lucr ri de laborator

Lucrarea nr.4

În urma procedurii parcurse a i ob inut un raport brut, a a cum se vede în figura 4.43.

Fig. 4.43. Forma brut a raportului

Forma raportului este departe de a ne mul umi, de aceea va trebui s interveni i în modificarea aspectului raportului. Pentru aceasta intra i în modul Design i începe i ac iunea de cosmetizare a raportului. În figura 4.44 ave i formularul brut, în modul Design.

Fig. 4.44. Forma brut a raportului

Tot ce ave i de f cut este s modifica i cu ajutorul mouse-ului pozi iile câmpurilor, s pune i un titlu raportului, s modifica i formatele de scriere cu ajutorul tabelului de propriet i din dreapta figurii. Cel mai simplu lucru este s studia i figura 4.45 pentru a vedea unde trebuie s ajunge i. Pentru orice neclarit i cere i ajutorul profesorului.

58

Baze de date – Îndrum tor de lucr ri de laborator

Lucrarea nr.4

Fig. 4.45. Forma final a raportului

Iat câteva modific ri care s-au f cut raportului ini ial: a fost schimbat pagina din portret în landscape; a fost schimbat m rimea fontului de la 8 la 11 (proprietatea Font size); a fost scoas bordurarea câmpurilor (proprietatea Border Style - Transparent); au fost schimbate câmpurile între ele prin „tragere”, câmpul Aparut a fost pus ultimul; s-au m rit casetele de text acolo unde nu înc pea textul.

Dup acest model încerca i s face i i alte rapoarte, de exemplu acela i raport, dar c r ile s fie grupate dup domeniu. Observa i c pentru elaborarea rapoartelor aspectuoase, trebuie s porni i cu Report Wizard i s continua i manual. Este metoda cea mai eficient i practic , indicat i de speciali tii domeniului. Finalizarea lucr rii nr. 4 Aceast lucrare s-a desf urat pe parcursul mai multor ore de laborator. Lucrarea este finalizat când s-au creat toate obiectele bazei de date ”Biblioteca”: • Tabelele • Formularele • Interog rile • Rapoartele

59

Baze de date – Îndrum tor de lucr ri de laborator

Lucrarea nr.4

De asemenea, va fi creat baza de date Expresii_SQL. mdb, care va con ine tabelele tblStudenti i tblEvidenta i toate interog rile pe care le-a i f cut cu ajutorul expresiilor SQL. Fiecare student va avea pe server structura de directoare:
My Documents / Baze de date / Lucrarea 4 / Popescu Adrian-Biblioteca.mdb / Expresii_SQL.mdb

Aceste baze de date, create i implementate de voi, vor fi oglinda activit ii voastre de-a lungul unui semestru. Dac a i lucrat cu consecven i implicare, a i acumulat cuno tin e care v vor fi de un real folos în activitatea viitoare, f r s fi f cut un efort mare.

60

Baze de date – Îndrum tor de lucr ri de laborator

Lucrarea nr.5

Lucrarea nr. 5. Particularizarea bazei de date ”Biblioteca”
În aceast lucrare de laborator vom face câteva incursiuni printre posibilit ile performante ale programului Access, în aspectele profesionale ale sale. Concret, vom crea macro-uri i vom folosi o form de start, într-un cuvânt, vom da o form profesional aplica iei ”Biblioteca”.

O scurt prezentare a Macro-urilor
Din cele studiate pân acum, am v zut c o baz de date Access este o colec ie de obiecte, tabele, interog ri, formulare, rapoarte etc. Noi am înv at s construim aceste obiecte. Toate obiectele unei baze de date trebuie legate într-un flux continuu de opera ii, care împreun se constituie într-o aplica ie de baze de date. Exploatarea unei aplica ii de baze de date presupune o mul ime de opera ii manuale care sunt executate de orice operator implicat. În cadrul unei aplica ii Access, de o mare importan este automatizarea acesteia. Prin automatizare în elegem c pe baza unei ac iuni a utilizatorului, cum ar fi ap sarea unui buton al interfe ei, un dublu-clic etc, se determin realizarea uneia sau mai multor opera ii (activarea unuia sau mai multor obiecte, rularea unor interog ri etc.). Aceast automatizare a aplica iilor realizate în Access se poate face în dou moduri: • Prin utilizarea limbajului Visual Basic for Applications (VBA); • Prin utilizarea macrocomenzilor, care reprezint o form simplificat a limbajului VBA. Comenzile macro sunt deosebite prin caracteristica lor unic i anume c permit automatizarea diverselor evenimente f r ca realizatorul aplica iei s fie nevoit s cunoasc un anumit limbaj de programare. Prin evenimente putem în elege: • Modific ri ale datelor; • Deschiderea sau închiderea unui formular sau raport; • Ac iunea asupra unor obiecte de control din formulare. În Microsoft Access exist un mare num r de tipuri de ac iuni care pot fi executate în cadrul unor comenzi macro. Totul depinde de noi, s le cunoa tem i s le aplic m corect, în cuno tin de cauz . Iat câteva din aceste ac iuni: • Deschiderea sau închiderea unor tabele, interog ri, formulare sau rapoarte; • Vizualizarea sau tip rirea rapoartelor; • Rularea cererilor de interogare de ac iune; • Apelarea altor comenzi macro; • Efectuarea condi ionat a anumitor ac iuni;
61

Baze de date – Îndrum tor de lucr ri de laborator

Lucrarea nr.5

• C utarea anumitor date în tabele; • Deschiderea sau închiderea unor meniuri din Access; • Afi area anumitor mesaje; • tergerea, redenumirea, copierea sau salvarea diferitelor obiecte ale aplica iei; • Comunicarea cu alte produse soft, cum ar fi Word i Excel. Cea mai bun metod de a începe s proiect m macrocomenzi este s ne gândim la un proces pe care îl parcurgem în mod repetat, ceva care facem de mai multe ori pe zi sau s pt mânal. De exemplu, dac în fiecare zi avem de dat conducerii un raport cu vânz rile zilei sau avem frecvent de f cut unele modific ri cu ajutorul unor interog ri de ac iune. Presupunem c am g sit un astfel de scenariu, deci putem trece la automatizarea lui.

Crearea macrocomenzilor cu o singur ac iune Crearea macrocomenzilor se face cu ajutorul ferestrei Macro Design prezentat în figura 5.1.
Coloana Macro Name Coloana Condition Coloana Action Coloana Comment

Zon în care vor fi afi ate argumentele ac iunii curente.

Fig. 5.1. Fereastra Macro Design

Rolul fiec rei coloane, îl pute i deduce dup numele ei. Pentru început, cele mai importante sunt coloanele Action i Comment, adic cele în care ve i defini i comenta ac iunile. De altfel, numai aceste dou coloane vor fi afi ate la început. Pentru afi area celorlalte va trebui s ap sa i butoanele ( ) i( ) din toolbar-ul situat în partea de sus a ecranului.

Observa i c ac iunile pe care dori i s le executa i trebuie alese din coloana Action dintr-un comboBox, în care sunt peste 50 de ac iuni care acoper necesarul pentru macro-urile obi nuite. Este un obicei bun de a comenta fiecare ac iune pentru o bun informare, mai ales pentru interven iile ulterioare în modific rile aduse aplica iei. În partea de jos-stânga, vor fi afi ate cererile de argumente pentru ac iunea selectat . O macrocomand poate fi alc tuit dintr-o singur ac iune, sau din mai multe. Ca s ad uga i în macrocomand o ac iune, muta i cursorul în coloana Action i deschide i lista derulant , de unde alege i una din cele peste 50 de ac iuni, dintre care multe au subac iuni suplimentare.

62

Baze de date – Îndrum tor de lucr ri de laborator

Lucrarea nr.5

Un exemplu simplu v va ajuta s crea i i s executa i o prim macrocomand . Ne propunem s afi m un formular care exist în baza noastr de date. Macrocomanda rezultat se vede în figura 5.2.

Fig. 5.2. Macromand cu o singur ac iune

Macrocomenzile se salveaz ca i formularele i se lanseaz cu un dublu-clic sau cu butonul Run din fereastra Database. În figura 5.3 se pot vedea 2 macrocomenzi, una care deschide un formular i alta care produce un semnal sonor.

Fig. 5.3. Frereastra Database cu 2 macro-uri

Rularea unei macrocomenzi din fereastra Database Pa ii pe care trebuie s -i parcurge i sunt urm torii: 1. În fereastra Database, selecta i obiectul Macros (dac nu e selectat); 2. Selecta i macrocomanda pe care dori i s o rula i; 3. Executa i clic pe butonul Run pentru a executa macrocomanda. De i pute i rula în acest mod toate macrocomenzile pe care le-a i creat, v reamintesc c în cazul macrocomentilor care con in grupuri, în acest mod se execut numai primul grup de ac iuni, celelalte fiind ignorate. Pentru a executa un anumit grup dintr-o macrocomand , folosi i meniul. În cazul în care vre i s rula i manual o anumit macrocomand dintr-un grup folosi i metoda descris în continuare.

63

Baze de date – Îndrum tor de lucr ri de laborator

Lucrarea nr.5

Macrocomenzi ata ate evenimentelor Probabil c metoda cea mai utilizat pentru rularea macrocomenzilor din aplica iile Access, nu este rularea direct , ci ca r spuns la un eveniment Access. Aceste evenimente pot fi declan ate de tot felul de lucruri care se pot întâmpla la nivel de formular, raport sau chiar de control individual din cadrul acestora – de exemplu, deschiderea unui formular declan eaz evenimentul OnOpen al formularului respectiv, la introducerea unei valori într-o caset de text declan eaz evenimentul OnClick, iar dac utilizatorul actualizeaz datele dintr-un control al unui formular se declan eaz evenimentul AfterUpdate ata at controlului respectiv. Pentru a identifica evenimente ale diferitelor obiecte, nu ave i decât s selecta i obiectul respectiv i s -i studia i evenimentele, activând op iunea Event din fereastra Properties. Este de la sine în eles c sunte i pe un formular aflat în modul Design. În aplica ia dumneavoastr v pute i folosi de aceste evenimente spunându-i programului s ruleze la apari ia unui anumit eveniment ata at unui formular, raport sau control o anume macrocomand . Utilizând evenimentele în acest mod v pute i perfec iona aplica ia, astfel încât ea s ofere ceva în plus fa de func iile oferite de Access – permi ând, de exemplu, utilizatorilor s se deplaseze între diferite obiecte ale aplica iei f r s tie m car de existen a ferestrei Database. Utilizarea macrocomenzilor AutoExec i AutoKeys Aceste macrocomenzi au nume speciale, rezervate programului Access. i sunt mocrocomenzi native ale

Macrocomanda AutoExec. Atunci când deschide i baza de date, Access verific dac în cadrul acesteia nu exist o macrocomand cu numele AutoExec. Dac exist o astfel de macrocomand , ea este executat automat. Aceast macrocomand poate fi folosit pentru preg tirea aplica iei; de regul ea este folosit împreun cu op iunile de pornire a Access-ului. Observa ie important !! Dac dori i s evita i rularea macrocomenzii ap sat tasta Shift în timp ce deschide i baza de date.
AutoExec,

men ine i

În general, se folose te comanda AutoExec pentru a apela o func ie VBA (prin intermediul ac iunii RunCode) personalizat pentru fiecare aplica ie în parte. Macrocomanda AutoKeys. Acestei macrocomenzi, Access-ul îi acord un tratament special. Cu ajutorul acestei macrocomenzi pute i s asocia i oric rei ac iuni, o combina ie de taste dintre cele disponibile. Mai mult, pute i chiar s modifica i comportamentul prestabilit al anumitor combina ii de taste. Iat un exemplu de utilizare prezentat în figura 5.4.

64

Baze de date – Îndrum tor de lucr ri de laborator

Lucrarea nr.5

Fig. 5.4. Exemplu de atribuire a unei combina ii de taste unei macrocomenzi

În exemplul nostru, combina ia de taste SHIFT + p, lanseaz macrocomanda care afi eaz o list cu produse. Re ine i c macrocomanda se nume te AutoKeys, iar combina ia de taste a fost trecut în coloana Macro Name. Metod rapid de pornire a aplica iilor Ca o alternativ a macrocomenzii AutoExec, trebuie amintit aici c începând cu versiunea Access 95, a fost introdus o posibilitate de setare a op iunilor de pornire a aplica iilor. Având deschis aplica ia ale c rei op iuni de pornire vrem s le automatiz m, d m comanda Tools – Startup, care va deschide caseta de dialog din figura 5.5.

Fig. 5.5. Caseta de dialog Startup

Set rile din aceast caset de dialog sunt destul de evidente. Practic, putem s înlocuim toat ”fa ada” programului Access. Re ine i c aceast manevr este ultima, dup ce aplica ia a fost testat i nu mai avem nimic de modificat la ea. Nu încerca i s ascunde i meniul principal i toolbar-urile, înainte de forma final , pentru c a i putea ajunge s nu mai pute i interac iona cu aplica ia deoarece nu mai ave i instrumente de acces. Pentru astfel de încerc ri, face i-v o copie de rezerv .

65

Baze de date – Îndrum tor de lucr ri de laborator

Lucrarea nr.5

Desf

urarea lucr rii

Desf urarea lucr rii va consta în mai multe etape i anume: • Crearea macro-urilor care deschid formularele deja existente. • Crearea interfe ei i legarea butoanelor sale de aceste macro-uri. • Configurarea formei de start. În final trebuie s ajungem la interfa a aplica iei, care este prezentat în figura 5.6.

Fig. 5.6. Forma de start a aplica iei ”Biblioteca”

Fiecare buton are în spate câte un macrou, care are misiunea s deschid un formular. Formularele le avem deja, urmeaz s cre m câte un macro corespunz tor fiec rui buton. Crearea macro-rilor aplica iei ”Biblioteca” Aceste macro-uri sunt cu 2 ac iuni i vor fi simplu de creat. Ac iunile executate de fiecare macrou va fi OpenForm i Close. Observa ie important !! Inainte de a trece efectiv la crearea macro-urilor, verifica i dac ave i create toate formularele, 10 la num r, conform tabelului 5.1, prezentat pu in mai încolo (peste 2 pagini). Vom parcurge urm torii pa i: Din caseta Database alegem op iunea figura 5.7.
Macros,

apoi

New.

Se va deschide caseta de dialog din

66

Baze de date – Îndrum tor de lucr ri de laborator

Lucrarea nr.5

Fig. 5.7. Caseta de dialog pentru crearea macro-urilor

În coloana Action putem alege comezile pe care dorim s le efectueze macrocomanda noastr . În cazul de fa alegem comenzile OpenForm, pentru deschiderea formularului de introducere a c r ilor i Close pentru închiderea formei de start, de care nu avem nevoie cât timp e deschis o alt form . În final vom avea imaginea din figura 5.8., iar macro-ul creat va avea numele mcrIntroducereCarti.

Fig. 5.8. Macro-ul creat

Observa i în partea de jos, c la comanda OpenForm putem alege formularul care va fi deschis, aici frmIntroducereCarti din caseta derulant Form Name. De asemenea, se poate alege formularul care se închide, aici frmStart. Dup ce s-a ales formularul care va fi deschis, se salveaz macro-ul creat cu comanda din meniul de sus.
Save

Dup aceast metodologie se vor crea toate macro-urile care deschid formulare. În tabelul 5.1 sunt prezentate numele butoanelor, macro-urilor i formularelor implicate în aplica ia ”Biblioteca”. Observa i c numele fiec rui macro începe cu prefixul ”mcr”.

67

Baze de date – Îndrum tor de lucr ri de laborator

Lucrarea nr.5

Tabel 5.1. Obiectele aplica iei
Buton Name cmdA_carti cmdA_autori cmdA_cititori cmdA_edituri cmdA_domenii cmdA_profesii cmdA_imprumuturi cmdCartile cmdImprumuturi cmdCititori Caption Carti Autori Cititori Edituri Domenii Profesii Situatii imprumuturi Cartile din biblioteca Situatii imprumuturi Lista cititorilor Macro mcrIntroducereCarti mcrIntroducereAutori mcrIntroducereCititori mcrIntroducereEdituri mcrIntroducereDomenii mcrIntroducereProfesii mcrIntroducereImprumuturi mcrCartile mcrSituatiiCititori mcrCititori Func iune Deschide formularul frmIntroducereCarti Deschide formularul frmIntroducereAutori Deschide formularul frmIntroducereCititori Deschide formularul frmIntroducereEdituri Deschide formularul frmIntroducereDomenii Deschide formularul frmIntroducereProfesii Deschide formularul frmIntroducereImprumuturi Deschide formularul frmCartile din biblioteca Deschide formularul frmSituatieCititoriMain Deschide formularul frmCititori

Acest tabel v va fi foarte util pentru crearea formei start pe care o ve i face în continuare. Observa i c toate cele 10 macrouri deschid câte un formular. Formularul frmCititori are ca surs interogarea qryCititori, care are urm toarea expresia SQL:
SELECT tblCititori.Nume+" "+tblCititori.Prenume AS Cititor, tblCititori.DataN AS [Data nasterii], tblCititori.Adresa, tblCititori.Localitate, tblJudete.Denumire AS Judetul, tblProfesii.Denumire AS Profesia FROM tblCititori, tblProfesii, tblJudete WHERE tblCititori.ProfesiaID = tblProfesii.ProfesieID And tblCititori.JudetID = tblJudete.JudetID ORDER BY tblCititori.Nume;

Încerca i în elege i expresia SQL de mai sus. Crea i formularul frmCititori dup metodologia de la crearea formularului frmCartile din biblioteca, prezentat la pagina 49. Crearea formei de start pentru aplica ia ”Biblioteca” Înainte de a începe aceast ac iune, verifica i dac ave i create toate cele 10 formulare i cele 10 macrouri de deschidere a cestora. Observa i c baza de date a devenit aplica ia ”Biblioteca”, ceea ce înseamn c acum vom trata obiectele bazei de date, ca interac ionând între ele într-o succesiune logic . Pân acum avem în baza de date tabele, interog ri, formulare i rapoarte. Acestea au fost create cu un anume scop, pentru a fi folosite, fie pentru modificarea i introducerea de date, fie pentru extragerea unor informa ii din baza de date. Pentru manipularea tuturor obiectelor bazei de date este nevoie de cunoa terea programului Access, ceea ce nu e la îndemâna oricui. Utilizatorii bazelor de date tiu s - i fac doar treaba lor, de exemplu în cazul nostru, bibliotecara trebuie s introduc noi c r i, cititori, s înregistreze împrumuturile etc. Este pu in probabil c va fi interesat de denumirile corecte ale tabelelor, formularelor i rapoartelor.
68

Baze de date – Îndrum tor de lucr ri de laborator

Lucrarea nr.5

Cel mai simplu, pentru bibliotecara noastr , ar fi s aib un formular cu multe butoane de comand , la ap sarea c rora s ni se deschid formularele de care avem nevoie, f r a face alte manevre. Astfel de formulare a i întânit i chiar a i creat, în Visual Basic. Revede i formularul din figura 5.6, pentru a v face o imagine, unde trebuie s ajunge i. O astfel de interfa la pornirea aplica iei, parc ne d un oarecare curaj, nu-i a a? Oberv m c pentru a deschide formularul de actualizare a c r ilor, e suficient s ap s m butonul Carti, pentru a introduce un împrumut ap s m butonul Actualizare imprumuri, iar pentru a vedea situa iile cititorilor, ap s m butonul Situatii imprumuturi. Cum vom face asta? Chiar aceasta este tema acestei lucr ri de laborator. De altfel, crearea unei interfe e cu obiecte pe ea ar trebui s v fie cunoscut de la Visual Basic, nu-i a a? Vom parcurge urm torii pa i: Din caseta Database alegem op iunea Form, apoi figura 5.9, de unde ve i alege op iune Design View.
New.

Se va deschide caseta de dialog din

Fig. 5.9. Alegerea formei de start

Dup ap sarea butonului OK va apare forma în modul Design, ar tat în figura 5.10.

Fig. 5.10. Forma de start a a cum arat la început
69

Baze de date – Îndrum tor de lucr ri de laborator

Lucrarea nr.5

Aspectul formei de start este stabilit de propriet ile sale care au valorile implicite. Pentru a o aduce la aspectul dorit, trebuie s -i modific m unele propriet i cu ajutorul casetei de dialog cu propriet ile, care se deschide cu butonul Properties ( ) din toolbar-ul standard.

Modifica i urm toarele propriet i (care se g sesc în eticheta Format a casetei Properties):
Scroll Bars - Neither No None No No Record Selectors Navigation Buttons Border Style Dividing lines Min Max Buttons -

Dialog

Prin aceste modific ri de propriet i nu am f cut decât s scoatem elementele inutile de pe formular. În urma acestor modific ri i dup activarea formularului, el trebuie s arate ca în figura 5.11.

Fig. 5.11. Aspectul formularului dup modificarea propriet ilor de mai sus

Urmeaz etapa cea mai pl cut , “împodobirea” formularului cu butoane de comand . Aceste butoane se vor grupa în interiorul unui frame. Pentru aceast activitate trebuie s activ m caseta cu obiecte Toolbox ( ) i caseta de dialog Properties, a a cum se vede în figura 5.12.

Formularul Toolbox Caseta Properties

Pentru pozi ia butoanelor i numele lor consulta i figura 5.6 i tabelul 5.1.
70

Fig. 5.12. Configura ia spa iului de lucru pentru crearea butoanelor de pe interfa a de start

Baze de date – Îndrum tor de lucr ri de laborator

Lucrarea nr.5

Pentru fiecare buton pe care îl pune i pe interfa propriet i: Name – numele butonului (cmd...).

va trebui s preciza i valorile urm toarelor

Caption – ceea ce apare scris pe buton (ex. Actualizare imprumuturi). On Click – se va scrie numele macroului care va fi executat (ex. mcrCititori). Dup ce a i creat toate butoanele i le-a i setat cele 3 propriet i, pute i intra în modul Run al formularului, adic s -l activa i. Prin ap sarea fiec rui buton se va deschide formularul corespunz tor. În figura 5.13 este prezentat schema de func ionare a aplica iei.

frmIntoducereCarti

frmIntoducereAutori

frmIntoducereCititori

frmIntoducereEdituri

frmIntoducereDomenii

frmIntoducereProfesii

frmIntoducereImprumuturi

frmCartile din biblioteca

frmSituatieCititoriMain

frmCititori

Fig. 5.13. Schema aplica iei ”Biblioteca”

Conform macrourilor create, la ap sarea fiec rui buton se deschide un formular i se închide formularul de start. Se pune, firesc, întrebarea cum revenim la forma de start, dup ce am terminat lucrul în fiecare din cele 10 formulare. Pentru aceasta, trebuie g sit o modalitate de reveni la formularul de start când se închide alt formular. Acest lucru se poate face prin apelarea unui macro care deschide formularul de start i închide formularul curent, la evenimentul On Close al formularului din care vrem s ie im. Prin urmare, va trebui s cre m alte 10 macrouri care s fie legate de evenimentul On Close al fiec ruia din cele 10 formulare.

71

Baze de date – Îndrum tor de lucr ri de laborator

Lucrarea nr.5

Adaptarea formularelor aplica iei ”Biblioteca” Primul pas pe care trebuie s -l facem este s cre m cele 10 macrouri. Deja avem suficient experien pentru acest lucru, mai ales c macrourile se aseam n foarte mult cu precedentele pe care le-am f cut în aceast lucrare. Vom parcurge urm torii pa i: Din caseta Database alegem op iunea Macros, apoi New. Primul macro pe care îl vom crea este mcrCloseIntrodCarti, a a cum se vede în figura 5.14.

Fig. 5.14. Macroul de deschidere i închidere a formularelor

Repeta i aceast opera iune de 10 ori, pentru fiecare din cele 10 formulare. Da i urm toarele denumiri, macrourilor: frmIntroducereCarti frmIntroducereAutori frmIntroducereCititori frmIntroducereEdituri frmIntroducereDomenii frmIntroducereProfesii frmIntroducereImprumuturi frmCartile din biblioteca frmSituatieCititoriMain frmCititori mcrCloseIntrodCarti mcrCloseIntrodAutori mcrCloseIntrodCititori mcrCloseIntrodEdituri mcrCloseIntrodDomenii mcrCloseIntrodProfesii mcrCloseIntrodImprumuturi mcrCloseCartile mcrCloseSituatieCititori mcrCloseCititori

Deschide i acum fiecare din cele 10 formulare în modul Design, c uta i evenimentul On Close i atribui i-i macroul corespunz tor. În sfâr it, am terminat aplica ia noastr , putem trece la configurarea formei de start.

72

Baze de date – Îndrum tor de lucr ri de laborator

Lucrarea nr.5

Configurarea formularului de start Dup ce a i verificat func ionarea aplica iei, adic a i încercat dac toate butoanele fac ce trebuie, închid i deschid formularele dorite, pute i trece la configurarea final . Utilizatorul aplica iei nu are nevoie s vad fereastra Database, chiar ar putea s -l încurce. De asemenea, nu e nevoie de meniuri i toolbar-uri. În principiu, func ionarea aplica iei trebuie s fie dup cum arat figura 5.13, adic s pornim cu formularul de start, apoi s deschidem, pe rând formularele de care avem nevoie prin ap sarea butonului corespunz tor. În acest fel avem senza ia c aplica ia noastr a fost f cut de ni te profesioni ti, într-un limbaj complicat, numai de ei tiut. Dar nu este de loc a a, este aplica ie f cut de noi, cu cuno tin ele dobândite la cursul de baze de date. Pentru a configura programul Access în sensul celor ar tate mai sus, da i comanda: Tools – Startup . . . din meniul principal al Access-ului, în urma c ruia se va deschide caseta de dialog din figura 5.14.

Fig. 5.14. Configurarea formei de start

Din figur se vede clar ce ave i de f cut. În primul, debifa i toate checkbox-urile, apoi completa i urm toarele rubrici: Application Title: - numele aplica iei. Display Form/Page: - alege i din caseta derulant numele formularului de start. Application Icon: - alege i iconi a aplica iei, un fi ier care are una din extensiile .ico, .bmp.

Observa ie important !! Dac dori i ca aplica ia s se deschid normal, f r set rile formei de start, ine i ap sat butonul SHIFT, când face i click pe butonul Enable Macros.

73

Anexa A. Teme de proiect propuse
Tema nr. 1: Proiectarea unei baze de date pentru o unitate de înv mânt (liceu), în condi iile de mai jos: Declara ia de inten ie: Se dore te o baz de date pentru gestionarea unei institu ii de înv mânt, informa ii despre profesori, elevi, discipline, plane de înv mânt. Obiectivele misiunii: Se doresc situa ii despre profesorii titulari i asocia i. Se dore te afi area fiec rei clase din coal . Se doresc situa ii despre rezultatele la înv tur cum ar fi situa ii cu promova ii dintro clas la o anumit materie, la fel corigen ii, etc. Se dore te afi area planului de înv mânt al fiec rei clase. Tema nr. 2: Proiectarea unei baze de date pentru gestionarea unui depozit. Declara ia de inten ie: Se dore te o baz de date pentru gestionarea cilen ilor, furnizorilor i produselor. Produsele vor fi împ r ite în grupe i subgrupe i se vor codifica. Un produs poate proveni de la mai mul i furnizori. Obiectivele misiunii: Se doresc situa ii despre stocurile unor produse. Se doresc situa ii despre produsele recep ionate(care intr în depozit). Se doresc situa ii despre produsele livrate(care ies din depozit). Situa ii despre cei mai fideli clin i. Furnizorii cei mai mari. Tema nr. 3: Proiectarea unei baze de date pentru federa ia român de fotbal. Declara ia de inten ie: Se dore te o baz de date pentru gestionarea juc torilor federa iei, a cluburilor, antrenorilor. Va fi eviden iat situa ia juc torilor, cu echipele i perioadele în care au jucat, a antrenorilor etc. Se va avea în vedere i echipa na ional i de tineret, cu palmaresele i antrenorii lor. Obiectivele misiunii: Se doresc situa ii despre fiecare juc tor, perioadele i echipele la care au jucat. Se doresc situa ii despre cluburi, palmares, antrenori. Se doresc sitau ii despre traseul antrenorilor. Situa ii despre echipa na ional , lot, palmares, antrenori. Acela i lucru despre echipa de tineret. Tema nr. 4: Proiectarea unei baze de date pentru o gospod rirea unei familii. Declara ia de inten ie: Se dore te o baz de date pentru gestionarea veniturilor i cheltuielilor unei familii format din 5 persoane – 2 adul i, 2 copii i o bunic . Se vor împ r i veniturile i cheltuielile pe categorii. Eviden a tuturor datelor se va ine la zi pe calculatorul familiei, la care au acces to i membrii acesteia. Obiectivele misiunii: Se doresc situa ii despre veniturile familiei, globale i pe categorii.
74

Se doresc situa ii despre cheltuielile familiei, globale i pe categorii. Situa ii despre veniturile cele mai mari. Situa ii legate de cheltuielile cele mai mari. Situa ia datoriilor i a crean elor dac exist . Alte situa ii. Tema nr. 5: Proiectarea unei baze de date pentru gestionarea bibliotecii personale. Declara ia de inten ie: Se dore te o baz de date pentru gestionarea c r ilor din biblioteca personal . C r ile vor fi codificate pe domenii, cum ar fi car i tehnice, literatur român , str in , sport, etc. Obiectivele misiunii: Se doresc situa ii despre c r ile unui domeniu, autori, an apari ie, num r de file. Situa ii despre cele citite i necitite. Situa ia c r ilor împrumutate. Alte situa ii.

75

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful