TEHNICI AVANSATE DE PROGRAMARE Exemple de subiecte

1.
a. q, r, p b. p, q, r c. r, q, p d. p, q, r

2.
a. Q, R, P b. R, Q, P c. P, R, Q d. P, Q, R

3.
a. b. c. d.

Q P P Q

-> -> -> ->

urm urm urm urm

-> == -> ==

urm == P Q urm == Q P -> urm -> urm

4.
a. b. c. d.

P P Q Q

-> -> -> ->

urm urm urm urm

-> -> -> ->

urm urm urm urm

== == -> ==

Q -> urm Q urm == P -> urm P -> urm

5.
a. b. c. d.

P Q Q P

-> -> -> ->

URM URM URM URM

= Q = P -> URM = P -> URM = Q

6.
a. c.

b.

d.

7. 8. 9.

Intr-o lista simplu inlantuita alocata dinamic fiecare element retine in campul nr un numar intreg si

in campul urm adresa urmatorului element din lista. Stiind ca variabila p contine adresa primului element din lista si variabila t este de acelasi tip cu variabila p, stabiliti care dintre urmatoarele secvente elibereaza intreaga zona de memorie ocupata de elementele listei. a. while(p) {t = p; p = p->urm; free(p);} b. while(p) {t = p; p = p->urm; free(t);} c. while(p) {t=p; t=t->urm; free(t);} d. free(p);

Intr-o lista liniara simplu inlantuita, fiecare element retine in campul urm adresa urmatorului nod din

lista, iar in campul inf un numar intreg. Adresa primului element al listei este retinuta in variabila p. Daca in lista sunt memorate, in aceasta ordine, numerele: 5, 9, 3, si 6 (6 fiind ultimul element), in urma executarii secventei de instructiuni (p indica, initial, nodul cu numarul 5): { q = p -> urm -> urm; p->urm -> urm = q -> urm; q->urm = p -> urm; p -> urm = q;} in lista vor fi in ordine numerele: a. 9, 5, 3, 6 b. 5, 9, 6, 3 c. 5, 3, 6, 9 d. 5, 3, 9, 6

O lista liniara simplu inlantuita formata dintr-un numar impar de cel putin 5 noduri are adresa

primului nod memorata in variabila prim. In campul urm al fiecarui nod al listei se memoreaza adresa urmatorului element din lista. Adresa carui nod va fi memorata in variabila p, dupa executarea secventei de program: {p = prim; q = prim; while(q->urm) { q = q -> urm -> urm; p = p -> urm; } } a. penultimul nod al listei

b. nodul aflat in mijlocul listei c. ultimul nod al listei d. nodul al treilea din lista

10.

Intr-o lista simplu inlantuita, alocata dinamic, fiecare element retine in campul next adresa

urmatorului nod din lista, iar in campul info un numar intreg. Adresa primului element al listei este memorata in variabila prim. Se stie ca lista are cel putin 3 noduri. Care dintre urmatoarele secvente de instructiuni elimina corect penultimul element al listei? a. { p = prim; do p = p->next; while(p->next->next->next); p->next=p->next->next; } b. { p = prim; while (p->next->next->next) p = p->next; p->next=p->next->next; } c. { p = prim; while (p->next->next) p = p->next; p->next=p->next->next; } d. prim -> next = prim->next -> next;

11.
a. b. c. d.

Intr-o lista liniara, simplu inlantuita, alocata dinamic, fiecare element retine in campul next

adresa urmatorului nod din lista, iar in campul info in numar intreg. Adresa primului element al listei este memorata in variabila prim. Lista contine cel putin 3 noduri. Care este efectul executarii urmatoarei secvente de program { p = prim; q = p->next -> next; while ( q-> next) {p = p->next; q = q-> next;} p -> next = q; } Eliminarea nodului din mijlocul listei Eliminarea din lista a ultimului nod; Eliminarea din lista a penultimului nod Eliminarea celui de-al doilea nod al listei

12 13

.

Fiecare element al unei liste liniare simplu inlantuite alocata dinamic retine in campul adru

adresa elementului urmator din lista. Daca p retine adresa primului element, iar lista are cel putin doua elemente, care dintre urmatoarele secvente dee instructiuni sterge al doilea element al listei? a. q = p->adru; p->adru = q -> adru; free(q); b. p -> adru = p->adru -> adru; free (p->adru); c. q = p-> adru; free(q); p ->adru = q->adru; d. free(p->adru);

.

O lista liniara simplu inlantuita alocata dinamic, in care fiecare element memoreaza in

campul nr un numar intreg, iar in campul urm adresa elementului urmator din lista, contine exact trei elemente ale caror adrese sunt memorate in variabilele p, q si r. Stiind ca q -> nr == 3, p -> nr == 5, r -> nr == 8, q -> urm != NULL, p -> urm == NULL si r -> urm == q, care este ordinea numerelor din lista? a. 8, 3, 5 b. 5, 8, 3 c. 3, 8, 5 d. 5, 3, 8

14.

Intr-o lista circulara simplu inlantuita alocata dinamic cu cel putin un element, fiecare

element retine in campul nr un numar intreg si in campul urm adresa urmatorului element din lista. Stiind ca variabila p retine adresa unui element din lista si variabila t este de acelasi tip cu p, stabiliti care dintre urmatoarele secvente afiseaza toate valorile memorate in nodurile listei, fiecare valoare fiind afisata exact odata. a. t = p; while(t -> urm != p) { printf(“%d “, t -> nr; t = t->urm;} b. t = p; do{ printf(“%d “, t -> nr;} t = t->urm; }while(t != p); c. t = p; while(t != p) { printf(“%d “, t -> nr; t = t->urm;} d. t = p->urm; do{ printf(“%d “, t -> nr;} t = t->urm; }while(t != p);

15. 16.

Intr-o lista dublu inlantuita care incepe cu elementul memorat la adresa p si contine cel putin

4 elemente, fiecare element retine in campul urm adresa elementului urmator, in campul pre adresa elementului precedent, iar in campul inf o valoare intreaga. Care dintre urmatoarele variante tipareste valoarea celui de-al treilea element al listei? a. printf(“%d “, p->urm -> urm -> pre -> inf); b. printf(“%d “, p->urm -> urm -> urm -> pre -> inf); c. printf(“%d “, p->urm -> urm -> urm); d. printf(“%d “, p->urm -> urm);

Variabila p retine adresa unui element oarecare al unei liste circulare nevide alocata dinamic,

in care fiecare element memoreaza in campul nr un numar intreg, iar in campul urm adresa elementului urmator. Care dintre urmatoarele variante tipareste toate elementele listei? a. q = p; do{ printf(“%d”, q -> nr); q = q -> urm; } while (q != p); b. q = p; while (q -> urm != p){ printf(“%d”, q -> nr); q = q -> urm; } c. q = p; while (q != p){ printf(“%d”, q -> nr); q = q -> urm; } d. q = p->urm; while (q != p){ printf(“%d”, q -> nr); q = q -> urm; }

17.

Se considera o coada in care initial au fost introduse, in aceasta ordine, elementele 1 si 2.

Daca se noteaza cu AD(x) operatia prin care se adauga informatia x in coada, si cu EL() operatia prin care se elimina un element din coada, care este rezultatul executarii secventei: EL(); Ad(3); EL(); AD(4); AD(5);? a. 1, 4, 5 b. 5, 4, 2 c. 3, 4, 5 d. 5, 4, 3

18 19
.

Se considera o stiva in care initial au fost introduse, in aceasta ordine, valorile 1 si 2. Daca se

noteaza cu PUSH(x). operatia prin care se insereaza valoarea x in varful stivei si POP() operatia prin care se extrage elementul din varful stivei, care este continutul stivei in urma secventei de operatii: POP(); PUSH(3); POP(); PUSH(4); PUSH(5); a. 5 b. 5 c. 2 d. 1 4 4 3 4 3 1 5 5

In lista circulara simplu inlantuita ce contine numerele 1, 2, 3, 2, 3 in aceasta ordine, iar p

este adresa nodului ce contine primul numar 2 (fiecare nod are un camp nr ce contine numarul intreg si un camp urm care indica adresa elementului urmator din lista). Prin executarea secventei while (p -> nr > 0) {p -> nr = p -> nr -1; p = p -> urm;} continutul listei, citit de la adresa de plecare va fi: a. 0, 1, 0, 2,0 b. 1, 2, 1, 2, 0 c. 0, 1, 1, 2, 0 d. 0, 1, 0, 1, 0

20. 21.
a. 5 b. 2

Se considera ca variabilele p si q memoreaza adresa primului, respectiv ultimului element al

unei liste liniare nevide dublu inlantuite. Elementele listei retin in campul urm adresa elementului urmator, iar in campul prec adresa elementului anterior. Stabiliti care este numarul de noduri din lista daca p -> urm > urm si q -> prec -> prec indica acelasi nod al listei. a. 4 c. 3 b. 5 d. 2

Se considera lista circulara simplu inlantuita ce contine celulele cu numerele 1, 2, 3, 4 (in

aceasta ordine). Fiecare element memoreaza in campul nr un numar intreg, iar in campul urm adresa elementului urmator din lista. Variabila prim indica nodul ce contine numarul 1. Cate treceri sunt necesare pentru ca toate elementele din lista sa ajunga egale. Definim prin trecere prelucrarea data de secventa urmatoare: p = prim; do {if(p->nr > prim->nr) p->nr = p->nr -1; p = p -> urm;} while (p != prim); c. 3 d. 4

22 23 24 25

.

Intr-o lista circulara simplu inlantuita, p este adresa unui nod din lista si campul next

memoreaza pentru fiecare nod adresa nodului urmator din lista. Pentru a numara elementele listei vom scrie secventa (variabila q este de acelasi tip cu variabila p): a. q = p; k = 1; while(q -> next != p) {k++; q = q -> next;} b. q = p; k = 1; do{ q = q -> next; k++; } while(q ==p); c. q = p; k = 1; while(q!=p) {k++; q = q->next;} d. k=0; do{p=p->next; k++;} while (p!=NULL);

.

Se considera o stiva alocata dinamic care are cel putin 10 elemente. Variabila vf memoreaza

adresa de inceput a stivei si orice element al stivei memoreaza in campul info un numar intreg, iar in campul next adresa nodului urmator. Se considera seceventa de program: while (vf && vf -> info %2 == 0) { aux = vf; vf = aux-> next; free (aux); } Daca in urma executarii secventei de program, variabila vf are valoarea NULL, atunci: a. Primul element memorat in stiva este par, celelalte fiind numere impare. b. In stiva nu s-a memorat nici un numar impar. c. Ultimul element memorat in stiva este par, celelalte elemente fiind numere impare. d. In stiva nu s-a memorat nici un numar par.

.

Se considera o lista circulara cu 8 elemente numerotate cu 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8. Mai intai se

elimina elementul numerotat cu 3, apoi se elimina fiecare al treilea element al parcurgeri, numararea continuandu-se cu succesorul elementului eliminat, pana cand lista va mai contine un singur element. Care va fi numarul de ordine al elementului ramas? a. 2 c. 3 b. 7 d. 4

.

Se considera o lista circulara dublu inlantuita ale carei noduri retin in campul st adresa

nodului anterior, iar in campul dr adresa nodului urmator din lista. Lista are cel putin doua elemente. Stiind ca p retine adresa unui nod din lista, care este numarul de noduri din lista astfel incat relatia p->st->st == p->dr sa fie adevarata?

a. 5 b. 3

c. 2 d. 4

26

.

Se considera lista dublu inlantuita cu noduri care contin in campul inf (ce retine un n umar

natural), in aceasta ordine, numerele: 3, 4, 5, 6, 7, 8. In campurile st si dr sunt retinute adresa nodului precedent, respectiv adresa nodului urmator din lista.Variabilele globale p si sf retin adresele primului si respectiv ultimului element din lista. O variabila ce retine adresa unui element este de tip nod. Care va fi continutul listei la o parcurgere de la st la dr dupa apelul functiei sub(), unde, functia sub este: void sub(){ nod *man = sf; while(man->inf > sf -> inf /2) man = man ->st; nod *q = man; man -> st -> dr = q -> dr; q -> dr -> st = man -> st; free(q); } a. 3, 5, 6, 7, 8 b. 4, 5, 6, 7, 8 c. 3, 4, 5, 6, 7, 8 d. 3, 4, 6, 7, 8

27

.

Se considera lista dublu inlantuita cu noduri care contin in campul inf (ce retine un n umar

natural), in aceasta ordine, numerele: 7, 5, 6, 2, 4, 6. In campurile st si dr sunt retinute adresa nodului precedent, respectiv adresa nodului urmator din lista.Variabilele globale p si sf retin adresele primului si respectiv ultimului element din lista. O variabila ce retine adresa unui element este de tip nod. Care va fi continutul listei la o parcurgere de la st la dr dupa apelul functiei sub(), unde, functia sub este: void sub(){ nod *man = sf; while(man->inf > sf -> inf ) man = man ->st; nod *q = man; man -> st -> dr = q -> dr; q -> dr -> st = man -> st; free(q); } a. 7, 5, 6, 2, 4, 6 b. 7, 5, 6, 2, 6 c. 7, 5, 6, 4, 6 d. 7, 5, 6, 2, 4

28

.

Se considera lista dublu inlantuita cu noduri care contin in campul inf (ce retine un n umar

natural), in aceasta ordine, numerele: 9, 7, 8, 3, 2, 4. In campurile st si dr sunt retinute adresa nodului precedent, respectiv adresa nodului urmator din lista.Variabilele globale p si sf retin adresele primului si respectiv ultimului element din lista. O variabila ce retine adresa unui element este de tip nod. Care va fi continutul listei la o parcurgere de la st la dr dupa apelul functiei sub(), unde, functia sub este: void sub(){ nod *man = sf; while(man->inf > sf -> inf ) man = man ->st; nod *q = man; man -> st -> dr = q -> dr; q -> dr -> st = man -> st; free(q); } a. 9, 7, 3, 2, 4 c. 9, 7, 8, 3, 2 b. 9, 7, 8, 2, 4 d. 9, 8, 3, 2, 7

29 30 31

.

Intr-o lista simplu inlantuita circulara, fiecare element retine in campul adr adresa

elementului urmator din lista. Daca p si q sunt adresele a doua elemente distincte din lista astfel incat sunt satisfacute conditiile p == q -> adr si q == p -> adr. Atunci lista are a. un numar impar de elemente c. cel putin 3 elemente b. exact 2 elemente d. exact 1 element

.

Se considera o stiva implementata prin intermediul vectorului a cu elementele a[0] = 0, a[1]

= 10, a[2] = 20, a[3] = 30, a[4] = 40, a[5] = 50. Daca cel de-al doilea element, incepand de la baza stivei este 10, atunci primul element care iese din stiva este: a. a[6] c. a[5] b. a[1] d. a[0]

.

Intr-o lista circulara simplu inlantuita, cu cel putin un element, fiecare nod retine in campul

adr adresa elementului urmator din lista. Daca p este o variabila care retine adresa primului element din lista, iar q este o variabila care poate sa retina adresa unui element din lista, care dintre urmatoarele secvente de instructiuni calculeaza in variabila nr, de tip int, numarul de elemente al listei? a. nr = 0; q = p; while(q != p) {nr++; q = q -> adr;} b. nr = 0; q = p; do {nr ++; q = q -> adr;} while (q != p);

c. nr = 0; q = p; do {nr ++; q = p -> adr;} while (q != p); d. nr = 0; q = p; while (p != q){ nr ++; p = p -> adr;}

32 33
a. b. c. d.

.

Intr-o lista circulara simplu inlantuita fiecare element retine in campul adr adresa

elementului urmator din lista. Daca p reprezinta adresa unui element din lista atunci stabiliti care dintre urmatoarele expresii are valoarea 1 daca si numai daca lista contine exact doua noduri. a. p -> adr == p c. p -> adr -> adr == p b. p -> adr -> adr == NULL d. p -> adr != NULL

.

Se considera urmatoarea functie recursiva apelata numai pentru numere naturale nenule:

int f(int a, int b){ if (a<b) return a; else return f(a-b, b); } Care dintre urmatoarele functii este echivalenta cu functia data? int f(int a, int b){return a*b;} int f(int a, int b){return a-b+1;} int f(int a, int b){return a%b;} int f(int a, int b){return a/b;}

34 35

.

Se considera definitia

void f(int n){ int j; if (n>0) for (j=1; j<=n; j++) {printf(“%d”,j); f(n-1);} } Ce se afiseaza ca urmare a apelului f(2)? a. 1122 c. 121 b. 112 d. 1121

.

Se considera definitia:

long f(int n){ if (n == 0) return 1; else if (n == 1) return 4;

else return f(n-1) - f(n-2); } Stabiliti ce valoasre returneaza apelul f(7). a. 1 b. -3 c. -4 d. 4

36.
a. 3 b. 1

Se considera definitia

long f(int n, int k){ if (n == k || k == 1) return 1; if (n < k) return 0; long s=0, i; for (i=1; i<=k; i++) s+=f(n-k,i); return s; } Stabiliti ce valoare returneaza apelul f(6,3). c. 2 d. 4

37
a. 50 b. 45

.

Se considera definitia:

long f(int x, int y){ if (x == y || x == 0) return 1; else return f(x,y-1)+f(x-1,y-1); } Ce valoare returneaza apelul f(8,10)? c. 40 d. 55

38

.

In functia recursiva de mai jos se considera ca tabloul unidimensional v este declarat global.

void star(int i){ if(i<10) { printf(“*”); if (v[i] == i+1) star(i+2); else star(i+1); } } Pentru care dintre declaratiile urmatoare, apelul star(0) produce 7 asteriscuri (stelute)?

a. b. c. d.

int v[] = {1, 4, 3, 2, 1, 6, 5, 4, 3, 10}; int v[] = {3, 2, 1, 4, 3, 6, 7, 2, 9, 2}; int v[] = {1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10}; int v[] = {10, 9, 8, 7, 6, 5, 4, 3, 2, 1};

39 40 41
a. 012 b. 120

.

Pentru o valoare naturala mai mare decat 1 memorata in variabila globala n, subprogramul

urmator afiseaza cel mai mare divizor al lui n, mai mic decat n, la apelul divi(n). void divi(long i){ if ( ... == 0) printf(“%ld”, ...); else divi(i-1); } Cu ce expresii trebuie completate punctele de suspensie? a. n % i si i c. n%(i-1)=0 si i b. n% (i-1) si i-1 d. n%i si i-1

.

Stiind ca p este un vector (tablou unidimensional) cu 3 componente intregi (tabloul este

declarat global), M este multimea tuturor cifrelor nenule, iar functia tipar afiseaza valorile elementelot p[0], p[1] si p[2], cu ce trebuie inlocuite simbolurile a, b si c in definitia functiei G astfel incat in urma apelului G(0) sa se afiseze toate elementele produsului cartezian MxMxM? void G(int k){ int i; for (i = a; i<=b; i++) { p[k] = i; if (k == c) tipar(); else G(k+1);} } a. a = 0, b = 10, c = 3 c. a = 1, b = 9, c = 3 b. a = 1, b = 3, c = 9 d. a = 1, b = 9, c = 2

.

Pentru definitia alaturata a functiei ex(), stabiliti ce se afiseaza la apelul ex(120)?

void ex(int x){ if (x != 0){ printf(“%d”, x %10); ex(x/10); } }
c. 021 d. 21

42.
a. 230 b. 220

Gasiti elementul f(20) din sirul definit prin relatia (f(n))2 = 8(f(n-1))2, unde f(0) = 2 c. 219 d. 231

43
b.

.

Se considera relatia de recurenbta neomogena de ordinul intai f(n) - f(n-1) = 9n2, f(0) = 8, c. d.

n>0; Atunci f(n) = a.

44
a. b.

.

Se considera relatia de recurenta f(n) - 7f(n-1) = 9(5n), n > 0; f(0) = 3. Atunci f(n) = c. d.

45 46

.

Solutia f(n) a relatiei de recurenta f(n) - 7f(n-1) = 9(7n), n>0, f(0) = 3, este c. (9n+9)7n d. (3n+3)7n

a. (9n+3)7n b. (3n+9)7n

.

Solutia relatiei de recurenta f(n) = 6 f(n-1) - 9 f(n-2), n≥0, f(0) = 1, f(1) = 2 este f(n) = c. 3n+1-n3n d. 3n+1-n3n-1

a. 3n-n3n-1 b. 3n-1-n3n

47
a. b.

.

Solutia relatiei de recurenta f(n) = 2f(n-1) - 4f(n-2), n>1, f(0)=1, f(1) = 3 este f(n) = c. d.

48 49 50

.

Un algoritm de tip backtracking genereaza in ordine lexicografica, toate sirurile de 5 cifre 0

si 1 cu proprietatea ca nu exista mai mult de doua cifre de 0 consecutive. Primele sase solutii generate sunt: 00100, 00101, 00110, 01001, 01010. Care este cea de-a opta solutie? a. 01110 c. 01011 b. 01100 d. 01101

Un algoritm backtracking genereaza toate sirurile alcatuite din cate 5 cifre binare (0 si 1).

Numarul tuturor solutiilor generate va fi egal cu : a. 5 c. 10 b. 32 d. 31

.

Aplicand metoda backtracking pentru a genera toate permutarile celor n elemente ale unei

multimi, o solutie se memoreaza sub forma unui tablou unidimensional x1, x2, ..., xn. Daca sunt deja generate valori pentru componentele x1, x2, ..., xk-1, iar pentru componenta xk (1 <k<n)au fost testate toate valorile posibile si nu a fost gasita niciuna convenabila, atunci: a. se incearca alegerea unei noi valori pentru componenta xk-1. b. se incearca alegerea unei noi valori pentru componenta x1, oricare ar fi valoarea k. c. se incheie algoritmul. d. se incearca alegerea unei valori pentru componenta xk+1.

51 52 53 54

.

Daca se utilizeaza metoda backtracking pentru a genera toate numerele naturale, in ordine

strict crescatoare, formate din 4 cifre pare distincte, care dintre numerele de mai jos trebuie, eliminate astfel incat cele ramase sa reprezinte o succesiune de numere corect generate? 1) 2068; 2) 2084; 3) 2088; 4) 2468; 5) 2086; 6) 2406 a. numai 3) b. atat 3) cat si 5) c. atat 3) cat si 4) d. numai 4)

.

Se considera multimea {1, 7, 5, 16, 12}. Se genereaza prin metoda backtracking toate

submultimile sale formate din exact 3 elemente: primele patru solutii generate sunt, in ordine: {1, 7, 5}, {1, 7, 16}, {1, 7, 12}. Care dintre solutii trebuie eliminate din sirul urmator astfel incat cele ramase sa apara in sir in ordinea generarii lor: {1, 16, 12}, {5, 16, 12}, {7, 5, 16}, {7, 5, 12} a. {1, 16, 12} b. {5, 16, 12} c. {7, 5, 16} d. {7, 5, 12}

.

Se considera algoritmul care genereaza in ordine strict crescatoare toate numerele formate cu

5 cifre distincte alese din multimea {1, 0, 5, 7, 9} in care cifra din mijloc este 0.Selectati numarul care precede si numarul care urmeaza secventei de numere generate: 19075; 51079; 51097 a. 19057, 57019 b. 15079, 71059 c. 19057, 59071 d. 15097, 71095

.

Daca pentru generarea tuturor submultimilor unei multimi A = {1, 2, ..., n} cu 1 ≤ n ≤ 10, se

utilizeaza un algoritm backtracking astfel incat se afiseaza in ordine, pentru n=3, submultimile {}, {1}, {2}, {3}, {1, 2}, {1,3}, {2,3}, {1, 2, 3}, atunci, utilizand exact acelasi algoritm pentr n = 4, in sirul submultimilor generate, solutia a 7-a va fi: a. {1,3} b. {4}

c. {1,2,3} d. {1,4}

55 56 57 58

.

Produsul cartezia {1,2,3}x{2,3} este obtinut cu ajutorul unui algoritm backtracking care

genereaza perechile (1,2), (1,3), (2,2), (2,3), (3,2) si (3,3). Care este numarul perechilor obtinute prin utilizarea aceluiasi algoritm la generarea produsului cartezian {1, 2, 3, 4}x{2, 3, 4}? a. 12 c. 81 b. 10 d. 6

.

Se genereaza toate sirurile strict crescatoare de numere naturale nenule mai mici sau egale cu

4, avand primul termen 1 sau 2, ultimul termen 4 si cu diferenta dintre oricare doi termeni aflati pe pozitii consecutive cel mult 2, obtinandu-se solutiile (1, 2, 3,4), (1, 2, 4), (1, 3, 4), (2, 3, 4), (2, 4). Folosind aceeasi metoda generam toate sirurile strict crescatoare de numere naturale nenule mai mic sau egale cu 6, avand primul termen 1 sau 2, ultimul termen 6 si diferenta dintre oricare doi termeni aflati pe pozitii consecutive cel mult 2, care dintre afirmatiile urmatoare este adevarata: a. imediat dupa solutia (1, 3, 4, 5, 6) se genereaza solutia (2, 3, 4, 5, 6) b. penultima solutie generata este (2, 3, 5, 6) c. imediat dupa solutia (1, 2, 4, 6) se genereaza solutia (1, 3, 4, 6) d. in total sunt generate 13 solutii.

.

Avand la dispozitie cifrele 0, 1 si 2 putem genera, in ordine crescatoare, numerele care au

suma cifrelor egala cu 2 astfel: 2, 11, 20, 101, 110, 200, etc. Folosind acest algoritm generati numerele cu cifrele 0, 1 si 2 care au suma cifrelor egala cu 3. Care va fi al saptelea numar din aceasta generare? a. 120 b. 1002 c. 201 d. 210

.

Generarea tuturor cuvintelor de 4 litere, fiecare litera putand fi orice element din multimea

{a, c, e, m, v, s}, se realizeaza cu ajutorul unui algoritm echivalent cu algoritmul de generare a: a. produsului cartezian c. partitiilor unei multimi b. combinarilor d. permutarilor

59 60 61 62

.

Folosind un algoritm de generare putem obtine numere naturale de k cifre care au suma

cifrelor egala cu un numar natural s introdus de la tastatura, unde s si k sunt numere naturale nenule. Astfel pentru valorile k = 2 si s = 6 se genereaza numerele: 15, 24, 33, 42, 51, 60. Care vor fi primele 4 numere ce se vor genera pentru k = 3 si s=8? a. 800, 710, 620, 530 c. 125, 233, 341, 431 b. 107, 116, 125, 134 d. 116, 125, 134, 143

.

Se considera multimile A = {1, 2, 3}, B = {1}, C = {2, 3, 4}. Elementele produsului

cartezian AxBxC se genereaza, in ordine astfel: (1, 1, 2), (1, 1, 3), (1, 1, 4), (2, 1, 2), (2, 1, 3), (2, 1, 4), (3, 1, 2), (3, 1, 3), (3, 1, 4). Daca prin acelasi algoritm se genereaza produsul cartezian al multimilor AxBxC, unde A = {a}, B ={a, b}, C = {b, c, d}, atunci cel de-al patrulea element generat este: a. (a, b, c) b. (a, c, b) c. (a, b, b) d. (a, c, d)

.

Pentru a determina toate modalitatile de a scrie numarul 8 ca suma de numere naturale

nenule distincte (abstractie facand de ordinea termenilor) se foloseste metoda backtracking obtinandu-se, in ordine, toate solutiile 1+2+5, 1+3+4, 1+7, 2+6, 3+5. Aplicand exact acelasi procedeu, se determina solutiile pentru scrierea numarului 10. Cate solutii de forma 1+ ... exista? a. 3 c. 5 b. 4 d. 6

.

Se considera multimile A = {1, 2, 3}, B = {1}, C = {2, 3, 4}. Elementele produsului

cartezian AxBxC se genereaza, folosind metoda backtracking, in ordinea (1, 1, 2), (1, 1, 3), (1, 1, 4), (2, 1, 2), (2, 1, 3), (2, 1, 4), (3, 1, 2), (3, 1, 3), (3, 1, 4). Daca prin acelasi algoritm se genereaza produsul cartezian al multimilor AxBxC unde A = {x, y}, B = {x}, c = {x, y, z}, atunci cel de-al treilea element generat este: a. (x, x, y) c. (x, x, z) b. (x, y, x) d. (x, y, z)

63 64 65 66

.

Generarea tuturor sirurilor formate din trei elemente, fiecare element putand fi oricare numar

din multimea {1, 2, 3}, se realizeaza cu ajutorul unui algoritm echivalent cu algoritmul de generare a: a. permutarilor c. produsului cartezian b. combinarilor d. aranjamentelor

.

In utilizarea metodei backtracking pentru a genera toate cuvintele alcatuite din doua litere

ale multimii {a, c, e, q}, astfel incat sa nu existe doua consoane alaturate, cuvintele se genereaza in urmatoarea ordine: aa, ac, ae, aq, ca, ce, ea, ec, ee, eq, qa, qe. Daca se utilizeaza exact aceeasi metoda pentru a genera cuvinte formate din 4 litere ale multimii {a, b, c, d, e, f}, astfel incat sa nu existe doua consoane alaturate in cuvant, care este penultimul cuvant generat? a. fefa c. feef b. fafe d. fefe

.

Utilizand metoda backtracking se genereaza toate numerele formate doar din trei cifre astfel

incat fiecare numar sa aiba cifrele distincte. Cifrele fiecarui numar sunt din multimea {12, 2, 3, 4}. acest algoritm genereaza numerele, in aceasta ordine: 123, 124, 132, 134, 213, 214, 231, 234, 312, 314, 321, 324, 412, b413, 421, 423, 431, 432. Daca utilizam acelasi algoritm pentru a genera toate numerele de 4 cifre, fiecare numar fiind format din cifre distincte din multimea {1, 2, 3, 4, 5}, precizati care este numarul generat imedia dupa 4325. a. 4351 c. 4521 b. 5123 d. 4321

.

Utilizand metoda backtracking se genereaza toate numerele palindrom formate din 4 cifre.

Fiecare numar contine cifre din multimea {1, 3, 5}. Elementele sunt generate in urmatoarea ordine: 111, 1331, 1551, 3113, 3333, 3553, 5115, 5335, 5555. Daca se utilizeaza exact aceeasi metoda pentru a genera toate numerele palindrom formate din 4 cifre, fiecare element avand cifre din multimea {1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9}. Sa se precizeze cate numere pare se vor genera. a. 99 c. 36 b. 40 d. 72

67 68 69 70

.

Utilizand metoda backtracking se genereaza elementele produsului cartezian a n multimi A1,

A2, ..., An. Daca utilizam acest algoritm pentru a genera elementele produsului cartezian a 3 multimi: M = {1, 2, 3}, N = {1, 2} si P = {1, 2, 3, 4} atunci care din urmatoarele secvente nu reprezinta o solutie acestui algoritm, pentru produsul cartezian PxNxM? a. (4, 2, 3) c. (3, 2, 1) b. (3, 3, 3) d. (1, 1, 1)

.

Utilizand metoda backtracking se genereaza toate numerele de cate 3 cifre astfel incat

fiecare numar generat are cifrele distincte si suma lor este un numar par. Precizati care dintre urmatoarele numere reprezinta o solutie a algoritmului? a. 235 c. 281 b. 986 d. 455

.

Utilizand metoda backtracking se genereaza in ordine lexicografica toate posibilitatile de

aranjare a 8 dame pe tabla de sah astfel incat aceastea sa nu se atace. fiecare solutie se exprima sub forma unui vector c = (c1, c2, ..., c8) unde c1 reprezinta coloana pe care se afla dama de pe linia i. Stiind ca primele doua solutii generate sunt (1, 5, 8, 6, 3, 7, 2, 4), (1, 6, 8, 3, 7, 4, 2, 5) sa se determine solutia generata de algoritm imediat dupa solutia (8, 2, 4, 1, 7, 5, 3, 6). a. (8, 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7) c. (8, 2, 5, 3, 1, 7, 4, 6) b. (8, 4, 2, 7, 6, 1, 3, 5) d. (7, 4, 2, 5, 8, 1, 3, 6)

.

Se genereaza toate sirurile strict crescatoare de numere naturale nenule mai mici sau egale cu

4, avand primul termen 1 sau 2, ultimul termen 4 si cu diferenta dintre oricare doi termeni aflati pe pozitii consecutive cel mult 2, obtinandu-se solutiile (1, 2, 3, 4), (1, 2, 4), (1, 3, 4), (2, 3, 4), (2, 4). Folosind aceeasi metoda, generam toate sirurile strict crescatoare de numere naturale nenule mai mici sau egale cu 5, care dintre afirmatiile urmatoare este adevarata: a. imediat dupa solutia (1, 3, 5) se genereaza solutia (2, 3, 4, 5). b. imediat dupa solutia (2, 3, 5) se genereaza solutia (2, 5). c. penultima solutie generata este (2, 4, 5). d. in total sunt generate 5 solutii.

71 72 73 74

.

Se genereaza in ordine crescatoare numerele de cate sase cifre care contin cifra 1 o singura

data, cifra 2 de cate doua ori si cifra 3 de trei ori. Se obtin, in aceasta ordine, numerele 122333, 123233, 123323, ...,333221. care din urmatoarele propozitii este adevarata? a. Imediat dupa numarul 332312 se genereaza 332321 b. Sunt 8 numere generate prin aceasta metoda care au prima cifra 1 si ultima cifra 2. c. Sunt 6 numere generate prin aceasta metoda care au prima cifra si a doua cifra 2. d. Penultimul numar generat este 333122.

.

Utilizand metoda backtracking se genereaza in ordine lexicografica toate anagramele

cuvantului caiet. Stiind ca primele 2 solutii sunt aceit si aceti, care este cuvantul generat inaintea cuvantului tiaec? a. teica c. ticae b. tieac d. tiace

.

O singura statie de servire (procesor, pompa de benzina etc) trebuie sa satisfaca cererile a n

clienti. Timpul de servire necesar fiecarui client este cunoscut in prealabil: pentru clientul i este necesar un timp ti, 1 ≤ i ≤ n. Daca dorim sa minimizam timpul total de asteptare atunci a. selectam intotdeauna clientul cu timpul maxim de servire din multimea de clienti ramasa b. selectam intotdeauna clientul cu timpul minim de servire din multimea de clienti ramasa

.

Se considera graful ponderat din imaginea alaturata.

Ordinea de selectare a muchiilor in vederea obtinerii unui arbore partial de cost minim, prin utilizarea strategiei Greedy de tip Kruskal, este: a. (1, 2), (2, 3), (4, 5), (6, 7), (1, 4), (4, 7) b. (1, 2), (2, 3), (6, 7), (4, 5), (2, 5), (1, 4) c. (5, 6), (5, 7), (3, 6), (2, 4), (3, 5), (1, 4)

75

.

Managerul artistic al unui festival trebuie sa selecteze o multime cat mai ampla de spectacole

care pot fi jucate in singura sala pe care o are la dispozitie. Stiind ca i s-au propus 8 spectacole si pentru fiecare spectacol i-a fost anuntat intervalul in care se va desfasura: 1: [10, 15) 2: [2, 4) 3: [7, 9) 4: [21, 25) 5: [10, 12) 6: [12, 15) 7: [7, 8) 8: [20, 27) Care spectacole trebuie selectate pentru a permite spectatorilor sa vizioneze un numar cat mai mare de spectacole? a. 2, 3, 5, 6, 8 b. 1, 8 c. 2, 4, 5, 6, 7 d. 2, 3, 1, 8

76 77

.

Se considera ca trebuie transportate cu ajutorul unui rucsac de capacitate 10kg, obiecte cu

greutatile 8kg, 6kg si 4kg. Pentru fiecare kg transportat castigul obtinut este 1 LEU. Stiind ca obiectele se incarca integral in sac si ca se poate alege cel mult un obiect din fiecare tip, atunci solutia optima este (se noteaza prin 1 - selectarea obiectului, iar prin 0 - neselectarea acestuia): a. (1, 0, 0) c. (1, 1, 1) b. (0, 1, 1) d. (1, 1, 0)

.

Se doreste planificarea optimala (penalizarea totala sa fie minima) a 7 lucrari, fiecare lucrare

i fiind data prin termenul de predare t[i] si penalizarea p[i] care se plateste in cazul in care lucrarea nu este finalizata la timp. Se presupune ca pentru executarea unei lucrari este necesara o unitate de timp si ca nu se pot executa doua lucrari in acelasi timp. Se considera datele de intrare: i t[i] p[i] 1 4 50 2 3 40 3 2 60 4 3 20

5 4 70 6 2 10 7 1 130 Care este penalizarea totala minima ce se poate obtine? a. 10 b. 130 c. 20 d. 70

78 79 80 81

.

Fie tabloul unidimensional a in care elementele sunt, in ordine 1, 3, 5, 7, 10, 16, 21. Pentru a

verifica daca numarul x = 4 se afla printre elementele tabloului, se aplica metoda cautarii binare. Care este succesiunea corecta de elemente cu care se compara x? a. 1, 3, 5 b. 7, 5, 3 c. 7, 3, 5 d. 21, 16, 10, 7, 5, 3

.

Se considera doua tablouri unidimensionale A si B: A = (1, 3, 5, 9, 10), respectiv B = (2, 4,

6, 7). In urma interclasarii lor in ordine crescatoare se obtine tabloul cu elementele: a. (1, 2, 3, 4, 5, 6, 9, 7, 10) c. Nu se poate realiza interclasarea b. (1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 9, 10) d. (1, 3, 5, 9, 10, 2, 4, 6, 7)

.

Pentru cautarea unei valori intre elementele unui tablou ordonat descrescator vom utiliza c. cautare binara d. backtracking

utiliza un algoritm eficient de tip: a. interclasare b. quicksort

.

Fie secventele de numere:

i) 1, 4, 6, 8, 9 ii) 8, 5, 4, 3, 2, 1 iii) 2, 3, 8, 5, 9 Algoritmul de cautare binara se poate aplica direct, fara alte prelucrari prealabile a. numai secventei i) c. numai secventei ii) b. numai secventei iii) d. atat secventei i) cat si secventei ii)

82 83
a. b. c. d. e.

.

Se considera metoda sortarii prin interclasare a n siruri de caractere in ordine lexicografica

crescatoare. Presupunand ca procesul de divizare se bazeaza pe metoda injumatatirii la fiecare pas, atunci timpul cerut de algoritm este: a. O(n) c. O(n log2n) b. O(n2) d. O(n ln n)

.

Pentru rezolvarea problemei Turnurilor din Hanoi se poate utiliza:

numai metoda backtracking numai metoda Divide et Impera numai metoda Gready numai metoda eliminarii stivei Atat metoda Divide et Impera cat si metoda eliminarii stivei

84 85
b.

.

Se considera algoritmul cautarii binare si 2k-1≤ n ≤ 2k. In cazul unei cautari cu succes se fac c. cel mult k comparatii d. n comparatii

a. k-1 comparatii b. exact k comparatii

.

Fie S(n) numarul de comparatii necesar sortarii a n siruri de caractere prin metoda insertiei c. d.

binare, Atunci S(n) este a.

86

.

Se presupune ca n siruri de caractere sunt sortate prin metoda sortarii rapide (quicksort).

Notam prin T(n) numarul mediu de comparatii pentru ordonarea lexicografica crescatoare a celor n siruri. Atunci T(n) =

a. O(n) b. O(n2)

c. O(n ln n) d. O(n log2n)

87 88 89

.

Se considera functia C din biblioteca standard:

void * bsearch(const void *x, const void *s, size_t dim, size_t n, int (*f)(const void *, const void *)); Atunci: a. f este functie de comparare definita de c. s este adresa elementului ce va fi cautat utilizator b. x este tabloul in care se cauta d. n este numarul de componente ale sirului in care se face cautarea

.

Se considera arborele binar a carui reprezentare standard (ST[i] - descendent stang, DR[i] -

descendent drept) este ST = (2, 3, 4, 0, 6, 0, 0, 0, 0) si DR = (8, 5, 0, 0, 7, 0, 0, 9, 0), unde prin 0 s-a notat lipsa descendentului corespunzator. Atunci prin parcurgerea in inordine, nodurile arborelui sunt vizitate astfel: a. 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9 c. 4, 3, 2, 6, 5, 7, 1, 8, 9 b. 1, 2, 8, 3, 5, 9, 4, 6, 7 d. 4, 3, 6, 7, 5, 2, 9, 8, 1

.

Metoda Divide et impera, cu divizare binara, pentru rezolvarea unei probleme relativ la

obiectele O1, O2, ..., On, se poarte reprezenta sub forma unui arbore binar. Daca fiecare secventa Op, Op+1, ...., Oq se reprezinta prin perechea (p, q), atunci varfurile terminale ale arborelui sunt etichetate cu: a. (1, n) b. (n+1, ∞) c. (p, q) cu q = p+1 d. (p, q) cu q-p ≤ ε, unde ε este dimensiunea subproblemei ce se poate rezolva direct.

Tehnici avansate de programare _ Probleme propuse
1. Intr-o lista simplu inlantuita, cu cel putin 4 celule, fiecare celula retine in campul urm adresa urmatoarei celule din lista. Daca P, Q si R sunt adresele a trei celule din lista astfel incat: Q == P -> urm -> urm si R -> urm == P -> urm -> urm, atunci ordinea logica a celulelor in lista (celulele fiind identificate prin adrese) este: a. Q, R, P b. R, Q, P c. P, R, Q d. P, Q, R

2. Intr-o lista simplu inlantuita, cu cel putin 4 celule, fiecare celula retine in campul urm adresa urmatoarei celule din lista. Daca p, q si r sunt adresele a trei celule din lista astfel incat: p -> urm == q -> urm -> urm si r-urm == q, atunci ordinea logica a celulelor in lista (celulele fiind identificate prin adrese) este: a. q, r, p b. p, q, r c. r, q, p d. p, r, q

3. Intr-o lista simplu inlantuita cu cel putin 4 celule, fiecare celula retine in campul urm adresa urmatoarei celule din lista, iar P este adresa celei de-a treia celule din lista. Atunci Q este adresa primei celule din lista daca si numai daca este satisfacuta conditia: a. b. c. d. P -> urm -> urm == Q -> urm P -> urm -> urm == Q Q -> urm -> urm -> urm == P -> urm Q -> urm -> urm == P -> urm

4. Intr-o lista circulara simplu inlantuita alocata dinamic cu cel putin un element, fiecare element retine in campul nr un numar intreg si in campul urm adresa urmatorului element din lista. Stiind ca variabila p retine adresa unui element din lista si variabila t este de acelasi tip cu p, stabiliti care dintre urmatoarele secvente afiseaza toate valorile memorate in nodurile listei, fiecare valoare fiind afisata exact odata. a. t = p; while(t -> urm != p) { printf(“%d “, t -> nr; t = t->urm;} b. t = p; do{ printf(“%d “, t -> nr;} t = t->urm; }while(t != p); c. t = p; while(t != p) { printf(“%d “, t -> nr; t = t->urm;} d. t = p->urm; do{ printf(“%d “, t -> nr;} t = t->urm; }while(t != p);

5. Intr-o lista simplu inlantuita, cu cel putin doua celule, fiecare celula retine in campul URM adresa urmatoarei celule din lista, iar Q memoreaza adresa penultimei celule din lista. Daca P este adresa unei celule ce urmeaza a fi adaugata la sfarsitul listei si P -> URM are valoarea NULL, stabiliti care dintre urmatoarele actiuni este o operatie corecta de adaugare. a. b. c. d. P -> URM = Q Q -> URM = P Q -> URM -> URM = P P -> URM -> URM = Q

6. Intr-o lista simplu inlantuita alocata dinamic fiecare element retine in campul nr un numar intreg si in campul urm adresa urmatorului element din lista. Stiind ca variabila p contine adresa primului element din lista si variabila t este de acelasi tip cu variabila p, stabiliti care dintre urmatoarele secvente elibereaza intreaga zona de memorie ocupata de elementele listei. a. while(p) {t = p; p = p->urm; free(p);} b. while(p) {t = p; p = p->urm; free(t);} c. while(p) {t=p; t=t->urm; free(t);} d. free(p); 7. Se considera o coada in care initial au fost introduse, in aceasta ordine, elementele 1 si 2. Daca se noteaza cu AD(x) operatia prin care se adauga informatia x in coada, si cu EL() operatia prin care se elimina un element din coada, care este rezultatul executarii secventei: EL(); Ad(3); EL(); AD(4); AD(5);? a. 1, 4, 5 b. 5, 4, 2 c. 3, 4, 5 d. 5, 4, 3 8. Intr-o lista simplu inlantuita, cu cel putin 4 celule, fiecare celula retine in campul urm adresa urmatoarei celule din lista, iar Q este adresa ultimei celule din lista. Atunci P este adresa antepenultimei celule din lista daca si numai daca este satisfacuta conditia a. b. c. d. Q -> urm -> urm == P P -> urm == Q P -> urm -> urm == Q Q -> urm == P -> urm -> urm

9. Intr-o lista liniara simplu inlantuita, fiecare element retine in campul urm adresa urmatorului nod din lista, iar in campul inf un numar intreg. Adresa primului element al listei este retinuta in variabila p. Daca in lista sunt memorate, in aceasta ordine, numerele: 5, 9, 3, si 6 (6 fiind ultimul element), in urma executarii secventei de instructiuni (p indica, initial, nodul cu numarul 5): { q = p -> urm -> urm; p->urm -> urm = q -> urm; q->urm = p -> urm; p -> urm = q;} in lista vor fi in ordine numerele: a. 9, 5, 3, 6 b. 5, 9, 6, 3 c. 5, 3, 9, 6 d. 5, 3, 6, 9 10. Intr-o lista simplu inlantuita, alocata dinamic, fiecare element retine in campul next adresa urmatorului nod din lista, iar in campul info un numar intreg. Adresa primului element al listei este memorata in variabila prim. Se stie ca lista are cel putin 3 noduri. Care dintre urmatoarele secvente de instructiuni elimina corect penultimul element al listei? a. { p = prim; do p = p->next; while(p->next->next->next); p->next=p->next->next; } b. { p = prim;

while (p->next->next->next) p = p->next; p->next=p->next->next; } c. { p = prim; while (p->next->next) p = p->next; p->next=p->next->next; } d. prim -> next = prim->next -> next; 11. Se considera o stiva alocata dinamic care are cel putin 10 elemente. Variabila vf memoreaza adresa de inceput a stivei si orice element al stivei memoreaza in campul info un numar intreg, iar in campul next adresa nodului urmator. Se considera seceventa de program: while (vf && vf -> info %2 == 0) { aux = vf; vf = aux-> next; free (aux); } Daca in urma executarii secventei de program, variabila vf are valoarea NULL, atunci: a. Primul element memorat in stiva este par, celelalte fiind numere impare. b. In stiva nu s-a memorat nici un numar impar. c. Ultimul element memorat in stiva este par, celelalte elemente fiind numere impare. d. In stiva nu s-a memorat nici un numar par. 12. Intr-o lista liniara, simplu inlantuita, alocata dinamic, fiecare element retine in campul next adresa urmatorului nod din lista, iar in campul info in numar intreg. Adresa primului element al listei este memorata in variabila prim. Lista contine cel putin 3 noduri. Care este efectul executarii urmatoarei secvente de program { p = prim; q = p->next -> next; while ( q-> next) {p = p->next; q = q-> next;} p -> next = q; } a. b. c. d. Eliminarea nodului din mijlocul listei Eliminarea din lista a ultimului nod; Eliminarea din lista a penultimului nod Eliminarea celui de-al doilea nod al listei

13. Fiecare element al unei liste liniare simplu inlantuite alocata dinamic retine in campul adru adresa elementului urmator din lista. Daca p retine adresa primului element, iar lista are cel putin doua elemente, care dintre urmatoarele secvente dee instructiuni sterge al doilea element al listei? a. q = p->adru; p->adru = q -> adru; free(q); b. p -> adru = p->adru -> adru; free (p->adru); c. q = p-> adru; free(q); p ->adru = q->adru; d. free(p->adru); 14. Intr-o lista dublu inlantuita care incepe cu elementul memorat la adresa p si contine cel putin 4 elemente, fiecare element retine in campul urm adresa elementului urmator, in campul pre adresa elementului precedent, iar in campul inf o valoare intreaga. Care dintre urmatoarele variante tipareste valoarea celui de-al treilea element al listei? a. printf(“%d “, p->urm -> urm -> pre -> inf); b. printf(“%d “, p->urm -> urm -> urm -> pre -> inf); c. printf(“%d “, p->urm -> urm -> urm); d. printf(“%d “, p->urm -> urm);

15. Variabila p retine adresa unui element oarecare al unei liste circulare nevide alocata dinamic, in care fiecare element memoreaza in campul nr un numar intreg, iar in campul urm adresa elementului urmator. Care dintre urmatoarele variante tipareste toate elementele listei? a. q = p; do{ printf(“%d”, q -> nr); q = q -> urm; } while (q != p); b. q = p; while (q -> urm != p){ printf(“%d”, q -> nr); q = q -> urm; } c. q = p; while (q != p){ printf(“%d”, q -> nr); q = q -> urm; } d. q = p->urm; while (q != p){ printf(“%d”, q -> nr); q = q -> urm; } 16. Se considera o stiva in care initial au fost introduse, in aceasta ordine, valorile 1 si 2. Daca se noteaza cu PUSH(x). operatia prin care se insereaza valoarea x in varful stivei si POP() operatia prin care se extrage elementul din varful stivei, care este continutul stivei in urma secventei de operatii: POP(); PUSH(3); POP(); PUSH(4); PUSH(5); a. 5 b. 5 c. 2 d. 1 4 4 3 4 3 1 5 5 17. In lista circulara simplu inlantuita ce contine numerele 1, 2, 3, 2, 3 in aceasta ordine, iar p este adresa nodului ce contine primul numar 2 (fiecare nod are un camp nr ce contine numarul intreg si un camp urm care indica adresa elementului urmator din lista). Prin executarea secventei while (p -> nr > 0) {p -> nr = p -> nr -1; p = p -> urm;} continutul listei, citit de la adresa de plecare va fi: a. 0, 1, 0, 2,0 b. 1, 2, 1, 2, 0 c. 0, 1, 1, 2, 0 d. 0, 1, 0, 1, 0 18. Se considera ca variabilele p si q memoreaza adresa primului, respectiv ultimului element al unei liste liniare nevide dublu inlantuite. Elementele listei retin in campul urm adresa elementului urmator, iar in campul prec adresa elementului anterior. Stabiliti care este numarul de noduri din lista daca p -> urm -> urm si q -> prec -> prec indica acelasi nod al listei. a. 4 c. 3 b. 5 d. 2 19. Se considera lista circulara simplu inlantuita ce contine celulele cu numerele 1, 2, 3, 4 (in aceasta ordine). Fiecare element memoreaza in campul nr un numar intreg, iar in campul urm adresa elementului urmator din lista. Variabila prim indica nodul ce contine numarul 1. Cate treceri sunt necesare pentru ca toate elementele din lista sa ajunga egale. Definim prin trecere prelucrarea data de secventa urmatoare: p = prim; do {if(p->nr > prim->nr) p->nr = p->nr -1; p = p -> urm;} while (p != prim); a. 5 b. 2 c. 3 d. 4

20. Intr-o lista circulara simplu inlantuita, p este adresa unui nod din lista si campul next memoreaza pentru fiecare nod adresa nodului urmator din lista. Pentru a numara elementele listei vom scrie secventa (variabila q este de acelasi tip cu variabila p): a. q = p; k = 1; while(q -> next != p) {k++; q = q -> next;}

b. q = p; k = 1; do{ q = q -> next; k++; } while(q ==p); c. q = p; k = 1; while(q!=p) {k++; q = q->next;} d. k=0; do{p=p->next; k++;} while (p!=NULL); 21. Se considera o lista circulara cu 8 elemente numerotate cu 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8. Mai intai se elimina elementul numerotat cu 3, apoi se elimina fiecare al treilea element al parcurgeri, numararea continuandu-se cu succesorul elementului eliminat, pana cand lista va mai contine un singur element. Care va fi numarul de ordine al elementului ramas? a. 2 c. 3 b. 7 d. 4 22. Se considera o lista circulara dublu inlantuita ale carei noduri retin in campul st adresa nodului anterior, iar in campul dr adresa nodului urmator din lista. Lista are cel putin doua elemente. Stiind ca p retine adresa unui nod din lista, care este numarul de noduri din lista astfel incat relatia p->st->st == p->dr sa fie adevarata? a. 5 c. 2 b. 3 d. 4 23. Intr-o lista simplu inlantuita circulara, fiecare element retine in campul adr adresa elementului urmator din lista. Daca p si q sunt adresele a doua elemente distincte din lista astfel incat sunt satisfacute conditiile p == q -> adr si q == p -> adr. Atunci lista are a. un numar impar de elemente c. cel putin 3 elemente b. exact 2 elemente d. exact 1 element 24. Se considera o stiva implementata prin intermediul vectorului a cu elementele a[0] = 0, a[1] = 10, a[2] = 20, a[3] = 30, a[4] = 40, a[5] = 50. Daca cel de-al doilea element, incepand de la baza stivei este 10, atunci primul element care iese din stiva este: a. a[6] c. a[5] b. a[1] d. a[0] 25. Intr-o lista circulara simplu inlantuita fiecare element retine in campul adr adresa elementului urmator din lista. Daca p reprezinta adresa unui element din lista atunci stabiliti care dintre urmatoarele expresii are valoarea 1 daca si numai daca lista contine exact doua noduri. a. p -> adr == p c. p -> adr -> adr == p b. p -> adr -> adr == NULL d. p -> adr != NULL 26. Se considera urmatoarea functie recursiva apelata numai pentru numere naturale nenule: int f(int a, int b){ if (a<b) return a; else return f(a-b, b); } Care dintre urmatoarele functii este echivalenta cu functia data? a. b. c. d. int f(int a, int b){return a*b;} int f(int a, int b){return a-b+1;} int f(int a, int b){return a%b;} int f(int a, int b){return a/b;}

27. Se considera definitia void f(int n){ int j; if (n>0) for (j=1; j<=n; j++) {printf(“%d”,j); f(n-1);} } Ce se afiseaza ca urmare a apelului f(2)? a. 1122 c. 121 b. 112 d. 1121

28. Se considera definitia: long f(int n){ if (n == 0) return 1; else if (n == 1) return 4; else return f(n-1) - f(n-2); } Stabiliti ce valoare returneaza apelul f(7).

a. 1 b. -3 29. Se considera definitia long f(int n, int k){ if (n == k || k == 1) return 1; if (n < k) return 0; long s=0, i; for (i=1; i<=k; i++) s+=f(n-k,i); return s; } Stabiliti ce valoare returneaza apelul f(6,3). a. 3 b. 1 30. Se considera definitia: long f(int x, int y){ if (x == y || x == 0) return 1; else return f(x,y-1)+f(x-1,y-1); } Ce valoare returneaza apelul f(8,10)?

c. -4 d. 4

c. 2 d. 4

a. 50 b. 45

c. 40 d. 55

31. In functia recursiva de mai jos se considera ca tabloul unidimensional v este declarat global. void star(int i){ if(i<10) { printf(“*”); if (v[i] == i+1) star(i+2); else star(i+1); } } Pentru care dintre declaratiile urmatoare, apelul star(0) produce 7 asteriscuri (stelute)? a. b. c. d. int v[] = {1, 4, 3, 2, 1, 6, 5, 4, 3, 10}; int v[] = {3, 2, 1, 4, 3, 6, 7, 2, 9, 2}; int v[] = {1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10}; int v[] = {10, 9, 8, 7, 6, 5, 4, 3, 2, 1};

32. Stiind ca p este un vector (tablou unidimensional) cu 3 componente intregi (tabloul este declarat global), M este multimea tuturor cifrelor nenule, iar functia tipar afiseaza valorile elementelot p[0], p[1] si p[2], cu ce trebuie inlocuite simbolurile a, b si c in definitia functiei G astfel incat in urma apelului G(0) sa se afiseze toate elementele produsului cartezian MxMxM? void G(int k){ int i; for (i = a; i<=b; i++) { p[k] = i; if (k == c) tipar(); else G(k+1);}

} a. a = 0, b = 10, c = 3 b. a = 1, b = 3, c = 9

c. a = 1, b = 9, c = 3 d. a = 1, b = 9, c = 2

33. Pentru definitia alaturata a functiei ex(), stabiliti ce se afiseaza la apelul ex(120)?

void ex(int x){ if (x != 0){ printf(“%d”, x %10); ex(x/10); } }
a. 012 b. 120 c. 021 d. 21

34. Se considera metoda sortarii prin interclasare a n siruri de caractere in ordine lexicografica crescatoare. Presupunand ca procesul de divizare se bazeaza pe metoda injumatatirii la fiecare pas, atunci timpul necesar efectuarii sortarii prin interclasare este: a. O(n) c. O(n log2n) b. O(n2) d. O(n ln n) 35. Se considera algoritmul cautarii binare si 2k-1£ n < 2k. In cazul unei cautari cu succes se fac a. k-1 comparatii c. cel mult k comparatii b. exact k comparatii d. n comparatii 36. Se presupune ca n siruri de caractere sunt sortate prin metoda sortarii prin partitionare binara numita si metoda sortarii rapide (quicksort). Notam prin T(n) numarul mediu de comparatii pentru ordonarea lexicografica crescatoare a celor n siruri. Atunci T(n) = a. O(n) c. O(n ln n) b. O(n2) d. O(n log2n) 37. Numarul de comparatii necesare unui algoritm optim pentru determinarea simultana a celui mai mic, respectiv a celui mai mare element al unui tablou unidimensional cu n (n > 0) numere intregi este: a. 2n c. 3n/2 + O(1) b. 2n-2 d. O( ) 38. Complexitatea algoritmului de cautare binara a unui element intreg x intr-un tablou unidimensional cu n (n > 1) numere intregi sortate descrescator este: a. n c. b. n/2 39. Fie relatia de recurenta f(n) = n f(n-1), n>0 f(0)=1. Atunci f(5) = a. 120 b. 60 40. Fie relatia de recurenta f(n) = n f(n-1), n>1 f(1)=0. Atunci f(5) = a. 120 b. 60 d. ln n

c. 20 d. 0

c. 20 d. 0

41. Se considera un circuit combinational cu n variabile booleene binare care contine circuite de baza pentru implementarea operatiilor booleene de adunare, inmultire si inversare (negatie). Care este complexitatea metodei de simulare/testare a functionarii unui astfel de circuit? a. n b. n/2 c. d. e. 42. In cazul cel mai defavorabil, metoda de sortare prin interschimbare necesita un numar de comparatii exprimabil prin: a. O( c. O(n) ) b. O(n ln n) d. O( ) 43. Metoda selectiei pentru ordonarea crescatoare a elementelor unui tablou cu n numere intregi (n par, n = 2k, k>0), implementata folosind stategia min-max (cu determinarea simultana a maximului si minimului) necesita un numar de comparatii exprimabil prin: a. n c. b. O( ) d.

44. Metoda selectiei pentru ordonarea descrescatoare a elementelor unui tablou cu n numere intregi (n impar, n = 2k+1, k 0), implementata folosind stategia min-max (cu determinarea simultana a maximului si minimului) necesita un numar de comparatii exprimabil prin: a. n c. b. O( ) d.

45. Se considera metodele de sortare A - metoda interschimbarii B - metoda interclasarii C - metoda partitionarii binare (quick sort) Atunci, in cazul cel mai defavorabil, ordinea crescatoare a complexitatii metodelor - din punct de vedere al numarului de comparatii efectuate - este: a. A, B, C b. C, B, A c. B, C, A d. A, C, B e. C, A, B 46. Complexitatea algoritmului de interclasare (exprimata prin numarul comparatiilor necesare) a doua tablouri ordonate crescator avind m, respectiv n elemente, unde m>n, este: a. O(mn) c. O(m) b. O(m/n) d. O(m+n) 47. Un algoritm de tip backtracking genereaza in ordine lexicografica, toate sirurile de 5 cifre 0 si 1 cu proprietatea ca nu exista mai mult de doua cifre de 0 consecutive. Primele sase solutii generate sunt: 00100, 00101, 00110, 01001, 01010. Care este cea de-a opta solutie? a. 01110 c. 01011 b. 01100 d. 01101

48. Un algoritm backtracking genereaza toate sirurile alcatuite din cate 6 cifre binare (0 si 1). Numarul tuturor solutiilor generate va fi egal cu : a. 64 c. 16 b. 32 d. 12 49. Aplicand metoda backtracking pentru a genera toate permutarile celor n elemente ale unei multimi, o solutie se memoreaza sub forma unui tablou unidimensional x1, x2, ..., xn. Daca sunt deja generate valori pentru componentele x1, x2, ..., xk-1, iar pentru componenta xk (1 <k<n)au fost testate toate valorile posibile si nu a fost gasita niciuna convenabila, atunci: a. se incearca alegerea unei noi valori pentru componenta xk-1. b. se incearca alegerea unei noi valori pentru componenta x1, oricare ar fi valoarea k. c. se incheie algoritmul. d. se incearca alegerea unei valori pentru componenta xk+1. 50. Daca se utilizeaza metoda backtracking pentru a genera toate numerele naturale, in ordine strict crescatoare, formate din 4 cifre pare distincte, care dintre numerele de mai jos trebuie, eliminate astfel incat cele ramase sa reprezinte o succesiune de numere corect generate? 1) 2068; 2) 2084; 3) 2088; 4) 2468; 5) 2086; 6) 2406 a. numai 3) b. atat 3) cat si 5) c. atat 3) cat si 4) d. numai 4) 51. Se considera multimea {1, 7, 5, 16, 12}. Se genereaza prin metoda backtracking toate submultimile sale formate din exact 3 elemente: primele patru solutii generate sunt, in ordine: {1, 7, 5}, {1, 7, 16}, {1, 7, 12}. Care dintre solutii trebuie eliminate din sirul urmator astfel incat cele ramase sa apara in sir in ordinea generarii lor: {1, 16, 12}, {5, 16, 12}, {7, 5, 16}, {7, 5, 12} a. {1, 16, 12} b. {5, 16, 12} c. {7, 5, 16} d. {7, 5, 12} 52. Se considera algoritmul care genereaza in ordine strict crescatoare toate numerele formate cu 5 cifre distincte alese din multimea {1, 0, 5, 7, 9} in care cifra din mijloc este 0.Selectati numarul care precede si numarul care urmeaza secventei de numere generate: 19075; 51079; 51097 a. 19057, 57019 b. 15079, 71059 c. 19057, 59071 d. 15097, 71095 53. Daca pentru generarea tuturor submultimilor unei multimi A = {1, 2, ..., n} cu 1 £ n £ 10, se utilizeaza un algoritm backtracking astfel incat se afiseaza in ordine, pentru n=3, submultimile {}, {1}, {2}, {3}, {1, 2}, {1,3}, {2,3}, {1, 2, 3}, atunci, utilizand exact acelasi algoritm pentr n = 4, in sirul submultimilor generate, solutia a 7-a va fi: a. {1,3} b. {4} c. {1,2,3} d. {1,4} 54. Produsul cartezia {1,2,3}x{2,3} este obtinut cu ajutorul unui algoritm backtracking care genereaza perechile (1,2), (1,3), (2,2), (2,3), (3,2) si (3,3). Care este numarul perechilor obtinute prin utilizarea aceluiasi algoritm la generarea produsului cartezian {1, 2, 3, 4, 5}x{a, b, c, d}? a. 9 c. 10 b. 20 d. 6

55. Se genereaza toate sirurile strict crescatoare de numere naturale nenule mai mici sau egale cu 4, avand primul termen 1 sau 2, ultimul termen 4 si cu diferenta dintre oricare doi termeni aflati pe pozitii consecutive cel mult 2, obtinandu-se solutiile (1, 2, 3,4), (1, 2, 4), (1, 3, 4), (2, 3, 4), (2, 4). Folosind aceeasi metoda generam toate sirurile strict crescatoare de numere naturale nenule mai mic sau egale cu 6, avand primul termen 1 sau 2, ultimul termen 6 si diferenta dintre oricare doi termeni aflati pe pozitii consecutive cel mult 2, care dintre afirmatiile urmatoare este adevarata: a. imediat dupa solutia (1, 3, 4, 5, 6) se genereaza solutia (2, 3, 4, 5, 6) b. penultima solutie generata este (2, 3, 5, 6) c. imediat dupa solutia (1, 2, 4, 6) se genereaza solutia (1, 3, 4, 6) d. in total sunt generate 13 solutii. 56. Avand la dispozitie cifrele 0, 1 si 2 putem genera, in ordine crescatoare, numerele care au suma cifrelor egala cu 2 astfel: 2, 11, 20, 101, 110, 200, etc. Folosind acest algoritm generati numerele cu cifrele 0, 1 si 2 care au suma cifrelor egala cu 3. Care va fi al saptelea numar din aceasta generare? a. 120 b. 1002 c. 201 d. 210 57. Generarea tuturor cuvintelor de 4 litere, fiecare litera putand fi orice element din multimea {a, c, e, m, v, s}, se realizeaza cu ajutorul unui algoritm echivalent cu algoritmul de generare a: a. produsului cartezian c. partitiilor unei multimi b. combinarilor d. permutarilor 58. Folosind un algoritm de generare putem obtine numere naturale de k cifre care au suma cifrelor egala cu un numar natural s introdus de la tastatura, unde s si k sunt numere naturale nenule. Astfel pentru valorile k = 2 si s = 6 se genereaza numerele: 15, 24, 33, 42, 51, 60. Care vor fi primele 4 numere ce se vor genera pentru k = 3 si s=8? a. 800, 710, 620, 530 c. 125, 233, 341, 431 b. 107, 116, 125, 134 d. 116, 125, 134, 143 59. Se considera multimile A = {1, 2, 3}, B = {1}, C = {2, 3, 4}. Elementele produsului cartezian AxBxC se genereaza, in ordine astfel: (1, 1, 2), (1, 1, 3), (1, 1, 4), (2, 1, 2), (2, 1, 3), (2, 1, 4), (3, 1, 2), (3, 1, 3), (3, 1, 4). Daca prin acelasi algoritm se genereaza produsul cartezian al multimilor AxBxC, unde A = {a, b}, B ={a}, C = {b, c, d}, atunci cel de-al cincilea element generat este: a. (a, a, d) b. (a, a, c) c. (b, a, b) d. (b, a, c)

60. Pentru a determina toate modalitatile de a scrie numarul 8 ca suma de numere naturale nenule distincte (abstractie facand de ordinea termenilor) se foloseste metoda backtracking obtinandu-se, in ordine, toate solutiile 1+2+5, 1+3+4, 1+7, 2+6, 3+5. Aplicand exact acelasi procedeu, se determina solutiile pentru scrierea numarului 10. Cate solutii de forma 1+ ... exista? a. 3 c. 5 b. 4 d. 6 61. Se considera multimile A = {1, 2, 3}, B = {1}, C = {2, 3, 4}. Elementele produsului cartezian AxBxC se genereaza, folosind metoda backtracking, in ordinea (1, 1, 2), (1, 1, 3), (1, 1, 4), (2, 1, 2), (2, 1, 3), (2, 1, 4), (3, 1, 2), (3, 1, 3), (3, 1, 4). Daca prin acelasi algoritm se genereaza produsul cartezian al multimilor AxBxC unde A = {x, y}, B = {x, u}, c = {x, y, z}, atunci cel de-al saptelea element generat este: a. (y, u, x) c. (y, x, z) b. (y, x, x) d. (y, y, z)

62. Generarea tuturor sirurilor formate din trei elemente, fiecare element putand fi oricare numar din multimea {1, 2, 3}, se realizeaza cu ajutorul unui algoritm echivalent cu algoritmul de generare a: a. permutarilor c. produsului cartezian b. combinarilor d. aranjamentelor 63. In utilizarea metodei backtracking pentru a genera toate cuvintele alcatuite din doua litere ale multimii {a, c, e, q}, astfel incat sa nu existe doua consoane alaturate, cuvintele se genereaza in urmatoarea ordine: aa, ac, ae, aq, ca, ce, ea, ec, ee, eq, qa, qe. Daca se utilizeaza exact aceeasi metoda pentru a genera cuvinte formate din 4 litere ale multimii {a, b, c, d, e, f}, astfel incat sa nu existe doua consoane alaturate in cuvant, care este penultimul cuvant generat? a. fefa c. feef b. fafe d. fefe 64. Utilizand metoda backtracking se genereaza toate numerele formate doar din trei cifre astfel incat fiecare numar sa aiba cifrele distincte. Cifrele fiecarui numar sunt din multimea {12, 2, 3, 4}. acest algoritm genereaza numerele, in aceasta ordine: 123, 124, 132, 134, 213, 214, 231, 234, 312, 314, 321, 324, 412, b413, 421, 423, 431, 432. Daca utilizam acelasi algoritm pentru a genera toate numerele de 4 cifre, fiecare numar fiind format din cifre distincte din multimea {1, 2, 3, 4, 5}, precizati care este numarul generat imedia dupa 4325. a. 4351 c. 4521 b. 5123 d. 4321 65. Utilizand metoda backtracking se genereaza toate numerele palindrom formate din 4 cifre. Fiecare numar contine cifre din multimea {1, 3, 5}. Elementele sunt generate in urmatoarea ordine: 111, 1331, 1551, 3113, 3333, 3553, 5115, 5335, 5555. Daca se utilizeaza exact aceeasi metoda pentru a genera toate numerele palindrom formate din 4 cifre, fiecare element avand cifre din multimea {1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9}. Sa se precizeze cate numere pare se vor genera. a. 99 c. 36 b. 40 d. 72 66. Utilizand metoda backtracking se genereaza elementele produsului cartezian a n multimi A1, A2, ..., An. Daca utilizam acest algoritm pentru a genera elementele produsului cartezian a 3 multimi: M = {1, 2, 3}, N = {1, 2} si P = {1, 2, 3, 4} atunci care din urmatoarele secvente nu reprezinta o solutie acestui algoritm, pentru produsul cartezian PxNxM? a. (4, 2, 3) c. (3, 2, 1) b. (3, 3, 3) d. (1, 1, 1) 67. Utilizand metoda backtracking se genereaza toate numerele de cate 3 cifre astfel incat fiecare numar generat are cifrele distincte si suma lor este un numar par. Precizati care dintre urmatoarele numere reprezinta o solutie a algoritmului? a. 235 c. 281 b. 986 d. 455 68. Utilizand metoda backtracking se genereaza in ordine lexicografica toate posibilitatile de aranjare a 8 dame pe tabla de sah astfel incat aceastea sa nu se atace. fiecare solutie se exprima sub forma unui vector c = (c1, c2, ..., c8) unde c1 reprezinta coloana pe care se afla dama de pe lkinia i. Stiind ca primele doua solutii generate sunt (1, 5, 8, 6, 3, 7, 2, 4), (1, 6, 8, 3, 7, 4, 2, 5) sa se determine solutia generata de algoritm imediat dupa solutia (8, 2, 4, 1, 7, 5, 3, 6). a. (8, 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7) c. (8, 2, 5, 3, 1, 7, 4, 6) b. (8, 4, 2, 7, 6, 1, 3, 5) d. (7, 4, 2, 5, 8, 1, 3, 6) 69. Se genereaza toate sirurile strict crescatoare de numere naturale nenule mai mici sau egale cu 4, avand primul termen 1 sau 2, ultimul termen 4 si cu diferenta dintre oricare doi termeni aflati pe pozitii consecutive cel mult 2, obtinandu-se solutiile (1, 2, 3, 4), (1, 2, 4), (1, 3, 4), (2, 3, 4), (2, 4). Folosind aceeasi metoda, generam toate sirurile strict crescatoare de numere naturale nenule mai mici sau egale cu 5, care dintre afirmatiile urmatoare este adevarata: a. imediat dupa solutia (1, 3, 5) se genereaza solutia (2, 3, 4, 5).

b. imediat dupa solutia (2, 3, 5) se genereaza solutia (2, 5). c. penultima solutie generata este (2, 4, 5). d. in total sunt generate 5 solutii. 70. Se genereaza in ordine crescatoare numerele de cate sase cifre care contin cifra 1 o singura data, cifra 2 de cate doua ori si cifra 3 de trei ori. Se obtin, in aceasta ordine, numerele 122333, 123233, 123323, ...,333221. care din urmatoarele propozitii este adevarata? a. Imediat dupa numarul 332312 se genereaza 332321 b. Sunt 8 numere generate prin aceasta metoda care au prima cifra 1 si ultima cifra 2. c. Sunt 6 numere generate prin aceasta metoda care au prima cifra si a doua cifra 2. d. Penultimul numar generat este 333122. 71. Utilizand metoda backtracking se genereaza in ordine lexicografica toate anagramele cuvantului caiet. Stiind ca primele 2 solutii sunt aceit si aceti, care este cuvantul generat inaintea cuvantului tiaec? a. teica c. ticae b. tieac d. tiace 72. O singura statie de servire (procesor, pompa de benzina etc) trebuie sa satisfaca cererile a n clienti. Timpul de servire necesar fiecarui client este cunoscut in prealabil: pentru clientul i este necesar un timp ti, 1 £ i £ n. Daca dorim sa minimizam timpul total de asteptare atunci a. selectam intotdeauna clientul cu timpul maxim de servire din multimea de clienti ramasa b. selectam intotdeauna clientul cu timpul minim de servire din multimea de clienti ramasa 73. Se considera graful ponderat din imaginea alaturata.

Ordinea de selectare a muchiilor in vederea obtinerii unui arbore partial de cost minim, prin utilizarea strategiei Greedy de tip Kruskal, este: a. (1, 2), (2, 3), (4, 5), (6, 7), (1, 4), (4, 7) b. (1, 2), (2, 3), (6, 7), (4, 5), (2, 5), (1, 4) c. (5, 6), (5, 7), (3, 6), (2, 4), (3, 5), (1, 4) 74. Managerul artistic al unui festival trebuie sa selecteze o multime cat mai ampla de spectacole care pot fi jucate in singura sala pe care o are la dispozitie. Stiind ca i s-au propus 8 spectacole si pentru fiecare spectacol i-a fost anuntat intervalul in care se va desfasura: 1: [10, 15) 2: [2, 4) 3: [7, 9) 4: [21, 25) 5: [10, 12) 6: [12, 15) 7: [7, 8) 8: [20, 27) Care spectacole trebuie selectate pentru a permite spectatorilor sa vizioneze un numar cat mai mare de spectacole? a. 2, 3, 5, 6, 8 b. 1, 8

c. 2, 4, 5, 6, 7 d. 2, 3, 1, 8 75. Se considera ca trebuie transportate cu ajutorul unui rucsac de capacitate 10kg, obiecte cu greutatile 8kg, 6kg si 4kg. Pentru fiecare kg transportat castigul obtinut este 1 LEU. Stiind ca obiectele se incarca integral in sac si ca se poate alege cel mult un obiect din fiecare tip, atunci solutia optima este (se noteaza prin 1 - selectarea obiectului, iar prin 0 - neselectarea acestuia): a. (1, 0, 0) c. (1, 1, 1) b. (0, 1, 1) d. (1, 1, 0) 76. Se doreste planificarea optimala (penalizarea totala sa fie minima) a 7 lucrari, fiecare lucrare i fiind data prin termenul de predare t[i] si penalizarea p[i] care se plateste in cazul in care lucrarea nu este finalizata la timp. Se presupune ca pentru executarea unei lucrari este necesara o unitate de timp si ca nu se pot executa doua lucrari in acelasi timp. Se considera datele de intrare: i t[i] p[i] 1 4 50 2 3 40 3 2 60 4 3 20 5 4 70 6 2 10 7 1 130 Care este penalizarea totala minima ce se poate obtine? a. 10 b. 130 c. 20 d. 70

77. Fie tabloul unidimensional a in care elementele sunt, in ordine 1, 3, 5, 7, 10, 16, 21. Pentru a verifica daca numarul x = 4 se afla printre elementele tabloului, se aplica metoda cautarii binare. Care este succesiunea corecta de elemente cu care se compara x? a. 1, 3, 5 b. 7, 5, 3 c. 7, 3, 5 d. 21, 16, 10, 7, 5, 3 78. Se considera doua tablouri unidimensionale A si B: A = (1, 3, 5, 9, 10), respectiv B = (2, 4, 6, 7). In urma interclasarii lor in ordine crescatoare se obtine tabloul cu elementele: a. (1, 2, 3, 4, 5, 6, 9, 7, 10) c. Nu se poate realiza interclasarea b. (1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 9, 10) d. (1, 3, 5, 9, 10, 2, 4, 6, 7) 79. Pentru cautarea unei valori intre elementele unui tablou ordonat descrescator vom utiliza utiliza un algoritm eficient de tip: a. interclasare c. cautare binara b. quicksort d. backtracking 80. Fie secventele de numere: i) 1, 4, 6, 8, 9 ii) 8, 5, 4, 3, 2, 1 iii) 2, 3, 8, 5, 9 Algoritmul de cautare binara se poate aplica direct, fara alte prelucrari prealabile a. numai secventei i) c. numai secventei ii) b. numai secventei iii) d. atat secventei i) cat si secventei ii)

81. Se considera metoda sortarii prin interclasare a n siruri de caractere in ordine lexicografica crescatoare. Presupunand ca procesul de divizare se bazeaza pe metoda injumatatirii la fiecare pas, atunci timpul cerut de algoritm este: a. O(n) c. O(n log2n) b. O(n2) d. O(n ln n) 82. Pentru rezolvarea problemei Turnurilor din Hanoi se poate utiliza: a. numai metoda backtracking b. numai metoda Divide et Impera c. numai metoda Gready d. numai metoda eliminarii stivei e. Atat metoda Divide et Impera cat si metoda eliminarii stivei 83. Se presupune ca n siruri de caractere sunt sortate prin metoda sortarii rapide (quicksort). Notam prin T(n) numarul mediu de comparatii pentru ordonarea lexicografica crescatoare a celor n siruri. Atunci T(n) = a. O(n) c. O(n ln n) 2 b. O(n ) d. O(n log2n) 84. Se considera functia C din biblioteca standard: void * bsearch(const void *x, const void *s, size_t dim, size_t n, int (*f)(const void *, const void *)); Atunci: a. f este functie de comparare definita de c. s este adresa elementului ce va fi cautat utilizator b. x este tabloul in care se cauta d. n este numarul de componente ale sirului in care se face cautarea 85. Se considera arborele binar a carui reprezentare standard (ST[i] - descendent stang, DR[i] - descendent drept) este ST = (2, 3, 4, 0, 6, 0, 0, 0, 0) si DR = (8, 5, 0, 0, 7, 0, 0, 9, 0), unde prin 0 s-a notat lipsa descendentului corespunzator. Atunci prin parcurgerea in inordine, nodurile arborelui sunt vizitate astfel: a. 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9 c. 4, 3, 2, 6, 5, 7, 1, 8, 9 b. 1, 2, 8, 3, 5, 9, 4, 6, 7 d. 4, 3, 6, 7, 5, 2, 9, 8, 1 86. Metoda Divide et impera, cu divizare binara, pentru rezolvarea unei probleme relativ la obiectele O1, O2, ..., On, se poarte reprezenta sub forma unui arbore binar. Daca fiecare secventa Op, Op+1, ...., Oq se reprezinta prin perechea (p, q), atunci varfurile terminale ale arborelui sunt etichetate cu: a. (1, n) b. (n+1, ) c. (p, q) cu q = p+1 d. (p, q) cu q-p £ , unde este dimensiunea subproblemei ce se poate rezolva direct. 87. Se considera arborele binar a carui reprezentare standard (ST[i] - descendent stang, DR[i] - descendent drept) este ST = (2, 3, 4, 0, 6, 0, 0, 0, 0) si DR = (8, 5, 0, 0, 7, 0, 0, 9, 0), unde prin 0 s-a notat lipsa descendentului corespunzator. Atunci prin parcurgerea in inordine, nodurile arborelui sunt vizitate astfel: a. 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9 c. 4, 3, 2, 6, 5, 7, 1, 8, 9 b. 1, 2, 8, 3, 5, 9, 4, 6, 7 d. 4, 3, 6, 7, 5, 2, 9, 8, 1 88. Se considera arborele

Notam prin x si y numerele de la mijlocul sirului care reprezinta traversarea in inordine a arborelui. Atunci: a. b. c. d. x = 10, y = 11 x = 7, y = 17 x = 5, y = 9 x = 12, y = 19

89. Se considera expresia in forma poloneza prefix (obtinuta prin explorarea in preordine a arborelui binar asociat) +*+572/82 unde numerele care apar sunt formate dintr-o singura cifra. Rezultatul evaluarii expresiei este: a. 12 c. 80 b. 24 d. 28 90. Se considera expresia in forma poloneza postfix (obtinuta prin explorarea in postordine a arborelui binar asociat) 5, 3, *, 2, +, 5, 2, 3, *, +, * unde informatia stocata in nodurile arborelui este separata folosind virgula. Rezultatul evaluarii expresiei este: a. 28 c. 17 b. 187 d. 11 91. Se considera arborele binar

Prin traversarea in inordine se obtine: a. 21, 25, 26, 32, 38, 41, 52, 76, 83, 91, 92, 95 b. 38, 25, 76, 21, 32, 41, 91, 26, 52, 83, 92, 95 c. 38, 21, 25, 26, 32, 76, 41, 52, 91, 83, 92, 95 d. 95, 26, 52, 83, 92, 21, 32, 41, 91, 25, 76, 38 92. Se considera arborele binar

Prin parcurgerea (traversarea / explorarea) in postordine se obtine sirul: a. 30, 17, 78, 12, 28, 46, 88, 10, 45, 59, 85, 92 b. 10, 12, 28, 17, 45, 59, 46, 85, 92, 88, 78, 30 c. 30, 17, 12, 10, 28, 78, 46, 45, 49, 88, 85, 92 d. 10, 12, 17, 28, 30, 45, 46, 59, 78, 85, 88, 92 93. Se considera arborele binar

Prin parcurgerea (traversarea / explorarea) in preordine se obtine sirul: a. 01, 26, 27, 31, 40, 54, 59, 71, 72, 76, 89 b. 40, 59, 72, 89, 01, 27, 54, 76, 26, 71, 31 c. 31, 26, 01, 27, 71, 54, 40, 59, 76, 72, 89 d. 31, 26, 71, 01, 27, 54, 76, 40, 59, 72, 89 94. Se considera arborele binar cu radacina 51

Frunzele arborelui sunt: a. 51, 0, 7, 15, 30, 35, 48, 50, 55, 82, 88, 98 b. 7, 15, 30, 35, 50, 85, 82, 88, 98 c. 11, 33, 48, 74, 93, 0, 47, 86, 28, 54, 51 d. 47, 82, 88 95. Se considera arborele binar

Care dintre urmatoarele afirmatii este falsa: a. Arborele este echilibrat b. Arborele este complet

c. Arborele are 4 nivele d. Frunzele arborelui sunt: 4, 6, 9, 14

Edited by Foxit Reader Copyright(C) by Foxit Software Company,2005-2006 For Evaluation Only. Tehnici avansate de programare _ Probleme propuse

C 1.

Intr-o lista simplu inlantuita, cu cel putin 4 celule, fiecare celula retine in campul urm adresa urmatoarei celule din lista. Daca P, Q si R sunt adresele a trei celule din lista astfel incat: Q == P -> urm -> urm si R -> urm == P -> urm -> urm, atunci ordinea logica a celulelor in lista (celulele fiind identificate prin adrese) este: a. Q, R, P b. R, Q, P c. P, R, Q d. P, Q, R

C 2.

Intr-o lista simplu inlantuita, cu cel putin 4 celule, fiecare celula retine in campul urm adresa urmatoarei celule din lista. Daca p, q si r sunt adresele a trei celule din lista astfel incat: p -> urm == q -> urm -> urm si r-urm == q, atunci ordinea logica a celulelor in lista (celulele fiind identificate prin adrese) este: a. q, r, p b. p, q, r c. r, q, p d. p, r, q

C 3.

Intr-o lista simplu inlantuita cu cel putin 4 celule, fiecare celula retine in campul urm adresa urmatoarei celule din lista, iar P este adresa celei de-a treia celule din lista. Atunci Q este adresa primei celule din lista daca si numai daca este satisfacuta conditia: a. b. c. d. P -> urm -> urm == Q -> urm P -> urm -> urm == Q Q -> urm -> urm -> urm == P -> urm Q -> urm -> urm == P -> urm

B 4.

Intr-o lista circulara simplu inlantuita alocata dinamic cu cel putin un element, fiecare element retine in campul nr un numar intreg si in campul urm adresa urmatorului element din lista. Stiind ca variabila p retine adresa unui element din lista si variabila t este de acelasi tip cu p, stabiliti care dintre urmatoarele secvente afiseaza toate valorile memorate in nodurile listei, fiecare valoare fiind afisata exact odata. a. t = p; while(t -> urm != p) { printf(“%d “, t -> nr; t = t->urm;} b. t = p; do{ printf(“%d “, t -> nr;} t = t->urm; }while(t != p); c. t = p; while(t != p) { printf(“%d “, t -> nr; t = t->urm;} d. t = p->urm; do{ printf(“%d “, t -> nr;} t = t->urm; }while(t != p);

C

Edited by Foxit Reader Copyright(C) by Foxit Software Company,2005-2006 For Evaluation Only. 5. Intr-o lista simplu inlantuita, cu cel putin doua celule, fiecare celula retine in campul URM adresa urmatoarei celule din lista, iar Q memoreaza adresa penultimei celule din lista. Daca P este adresa unei celule ce urmeaza a fi adaugata la sfarsitul listei si P -> URM are valoarea NULL, stabiliti care dintre urmatoarele actiuni este o operatie corecta de adaugare.
a. b. c. d. P -> URM = Q Q -> URM = P Q -> URM -> URM = P P -> URM -> URM = Q

B

6. Intr-o lista simplu inlantuita alocata dinamic fiecare element retine in campul nr un numar intreg si in campul urm adresa urmatorului element din lista. Stiind ca variabila p contine adresa primului element din lista si variabila t este de acelasi tip cu variabila p, stabiliti care dintre urmatoarele secvente elibereaza intreaga zona de memorie ocupata de elementele listei. a. while(p) {t = p; p = p->urm; free(p);} b. while(p) {t = p; p = p->urm; free(t);} c. while(p) {t=p; t=t->urm; free(t);} d. free(p); 7. Se considera o coada in care initial au fost introduse, in aceasta ordine, elementele 1 si 2. Daca se noteaza cu AD(x) operatia prin care se adauga informatia x in coada, si cu EL() operatia prin care se elimina un element din coada, care este rezultatul executarii secventei: EL(); Ad(3); EL(); AD(4); AD(5);? a. 1, 4, 5 b. 5, 4, 2 c. 3, 4, 5 d. 5, 4, 3 8. Intr-o lista simplu inlantuita, cu cel putin 4 celule, fiecare celula retine in campul urm adresa urmatoarei celule din lista, iar Q este adresa ultimei celule din lista. Atunci P este adresa antepenultimei celule din lista daca si numai daca este satisfacuta conditia a. b. c. d. Q -> urm -> urm == P P -> urm == Q P -> urm -> urm == Q Q -> urm == P -> urm -> urm

C

C

C 9.

Intr-o lista liniara simplu inlantuita, fiecare element retine in campul urm adresa urmatorului nod din lista, iar in campul inf un numar intreg. Adresa primului element al listei este retinuta in variabila p. Daca in lista sunt memorate, in aceasta ordine, numerele: 5, 9, 3, si 6 (6 fiind ultimul element), in urma executarii secventei de instructiuni (p indica, initial, nodul cu numarul 5): { q = p -> urm -> urm; p->urm -> urm = q -> urm; q->urm = p -> urm; p -> urm = q;} in lista vor fi in ordine numerele: a. 9, 5, 3, 6 b. 5, 9, 6, 3 c. 5, 3, 9, 6 d. 5, 3, 6, 9 Intr-o lista simplu inlantuita, alocata dinamic, fiecare element retine in campul next adresa urmatorului nod din lista, iar in campul info un numar intreg. Adresa primului element al listei este memorata in variabila prim. Se stie ca lista are cel putin 3 noduri. Care dintre urmatoarele secvente de instructiuni elimina corect penultimul element al listei? a. { p = prim; do p = p->next; while(p->next->next->next); p->next=p->next->next; }

B 10.

b. { p = prim; while (p->next->next->next) p = p->next; p->next=p->next->next; } c. { p = prim; while (p->next->next) p = p->next; p->next=p->next->next; } d. prim -> next = prim->next -> next;

Edited by Foxit Reader Copyright(C) by Foxit Software Company,2005-2006 For Evaluation Only.

B 11.

Se considera o stiva alocata dinamic care are cel putin 10 elemente. Variabila vf memoreaza adresa de inceput a stivei si orice element al stivei memoreaza in campul info un numar intreg, iar in campul next adresa nodului urmator. Se considera seceventa de program: while (vf && vf -> info %2 == 0) { aux = vf; vf = aux-> next; free (aux); } Daca in urma executarii secventei de program, variabila vf are valoarea NULL, atunci: a. Primul element memorat in stiva este par, celelalte fiind numere impare. b. In stiva nu s-a memorat nici un numar impar. c. Ultimul element memorat in stiva este par, celelalte elemente fiind numere impare. d. In stiva nu s-a memorat nici un numar par. Intr-o lista liniara, simplu inlantuita, alocata dinamic, fiecare element retine in campul next adresa urmatorului nod din lista, iar in campul info in numar intreg. Adresa primului element al listei este memorata in variabila prim. Lista contine cel putin 3 noduri. Care este efectul executarii urmatoarei secvente de program { p = prim; q = p->next -> next; while ( q-> next) {p = p->next; q = q-> next;} p -> next = q; } a. b. c. d. Eliminarea nodului din mijlocul listei Eliminarea din lista a ultimului nod; Eliminarea din lista a penultimului nod Eliminarea celui de-al doilea nod al listei

C 12.

A 13.

Fiecare element al unei liste liniare simplu inlantuite alocata dinamic retine in campul adru adresa elementului urmator din lista. Daca p retine adresa primului element, iar lista are cel putin doua elemente, care dintre urmatoarele secvente dee instructiuni sterge al doilea element al listei? a. q = p->adru; p->adru = q -> adru; free(q); b. p -> adru = p->adru -> adru; free (p->adru); c. q = p-> adru; free(q); p ->adru = q->adru; d. free(p->adru); Intr-o lista dublu inlantuita care incepe cu elementul memorat la adresa p si contine cel putin 4 elemente, fiecare element retine in campul urm adresa elementului urmator, in campul pre adresa elementului precedent, iar in campul inf o valoare intreaga. Care dintre urmatoarele variante tipareste valoarea celui de-al treilea element al listei? a. printf(“%d “, p->urm -> urm -> pre -> inf); b. printf(“%d “, p->urm -> urm -> urm -> pre -> inf); c. printf(“%d “, p->urm -> urm -> urm); d. printf(“%d “, p->urm -> urm);

B 14.

A

Edited by Foxit Reader Copyright(C) by Foxit Software Company,2005-2006 For Evaluation nevide 15. Variabila p retine adresa unui element oarecare al unei liste circulareOnly. alocata dinamic, in care fiecare element memoreaza in campul nr un numar intreg, iar in campul urm adresa elementului urmator. Care dintre urmatoarele variante tipareste toate elementele listei? a. q = p; do{ printf(“%d”, q -> nr); q = q -> urm; } while (q != p); b. q = p; while (q -> urm != p){ printf(“%d”, q -> nr); q = q -> urm; } c. q = p; while (q != p){ printf(“%d”, q -> nr); q = q -> urm; } d. q = p->urm; while (q != p){ printf(“%d”, q -> nr); q = q -> urm; }
Se considera o stiva in care initial au fost introduse, in aceasta ordine, valorile 1 si 2. Daca se noteaza cu PUSH(x). operatia prin care se insereaza valoarea x in varful stivei si POP() operatia prin care se extrage elementul din varful stivei, care este continutul stivei in urma secventei de operatii: POP(); PUSH(3); POP(); PUSH(4); PUSH(5); a. 5 b. 5 c. 2 d. 1 4 4 3 4 3 1 5 5 In lista circulara simplu inlantuita ce contine numerele 1, 2, 3, 2, 3 in aceasta ordine, iar p este adresa nodului ce contine primul numar 2 (fiecare nod are un camp nr ce contine numarul intreg si un camp urm care indica adresa elementului urmator din lista). Prin executarea secventei while (p -> nr > 0) {p -> nr = p -> nr -1; p = p -> urm;} continutul listei, citit de la adresa de plecare va fi: a. 0, 1, 0, 2,0 b. 1, 2, 1, 2, 0 c. 0, 1, 1, 2, 0 d. 0, 1, 0, 1, 0 Se considera ca variabilele p si q memoreaza adresa primului, respectiv ultimului element al unei liste liniare nevide dublu inlantuite. Elementele listei retin in campul urm adresa elementului urmator, iar in campul prec adresa elementului anterior. Stabiliti care este numarul de noduri din lista daca p -> urm -> urm si q -> prec -> prec indica acelasi nod al listei. a. 4 c. 3 b. 5 d. 2 Se considera lista circulara simplu inlantuita ce contine celulele cu numerele 1, 2, 3, 4 (in aceasta ordine). Fiecare element memoreaza in campul nr un numar intreg, iar in campul urm adresa elementului urmator din lista. Variabila prim indica nodul ce contine numarul 1. Cate treceri sunt necesare pentru ca toate elementele din lista sa ajunga egale. Definim prin trecere prelucrarea data de secventa urmatoare: p = prim; do {if(p->nr > prim->nr) p->nr = p->nr -1; p = p -> urm;} while (p != prim); a. 5 b. 2 c. 3 d. 4

B 16.

D 17.

B18.

C19.

A 20.

Intr-o lista circulara simplu inlantuita, p este adresa unui nod din lista si campul next memoreaza pentru fiecare nod adresa nodului urmator din lista. Pentru a numara elementele listei vom scrie secventa (variabila q este de acelasi tip cu variabila p): a. q = p; k = 1; while(q -> next != p) {k++; q = q -> next;}

Edited by Foxit Reader Copyright(C) by Foxit Software Company,2005-2006 For b. q = p; k = 1; do{ q = q -> next; k++; } while(q ==p);Evaluation Only. c. q = p; k = 1; while(q!=p) {k++; q = q->next;} d. k=0; do{p=p->next; k++;} while (p!=NULL);

B 21.

Se considera o lista circulara cu 8 elemente numerotate cu 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8. Mai intai se elimina elementul numerotat cu 3, apoi se elimina fiecare al treilea element al parcurgeri, numararea continuandu-se cu succesorul elementului eliminat, pana cand lista va mai contine un singur element. Care va fi numarul de ordine al elementului ramas? a. 2 c. 3 b. 7 d. 4 Se considera o lista circulara dublu inlantuita ale carei noduri retin in campul st adresa nodului anterior, iar in campul dr adresa nodului urmator din lista. Lista are cel putin doua elemente. Stiind ca p retine adresa unui nod din lista, care este numarul de noduri din lista astfel incat relatia p->st->st == p->dr sa fie adevarata? a. 5 c. 2 b. 3 d. 4 Intr-o lista simplu inlantuita circulara, fiecare element retine in campul adr adresa elementului urmator din lista. Daca p si q sunt adresele a doua elemente distincte din lista astfel incat sunt satisfacute conditiile p == q -> adr si q == p -> adr. Atunci lista are a. un numar impar de elemente c. cel putin 3 elemente b. exact 2 elemente d. exact 1 element Se considera o stiva implementata prin intermediul vectorului a cu elementele a[0] = 0, a[1] = 10, a[2] = 20, a[3] = 30, a[4] = 40, a[5] = 50. Daca cel de-al doilea element, incepand de la baza stivei este 10, atunci primul element care iese din stiva este: a. a[6] c. a[5] b. a[1] d. a[0]

B 22.

B 23.

C 24.

C

25. Intr-o lista circulara simplu inlantuita fiecare element retine in campul adr adresa elementului urmator din lista. Daca p reprezinta adresa unui element din lista atunci stabiliti care dintre urmatoarele expresii are valoarea 1 daca si numai daca lista contine exact doua noduri. a. p -> adr == p c. p -> adr -> adr == p b. p -> adr -> adr == NULL d. p -> adr != NULL Se considera urmatoarea functie recursiva apelata numai pentru numere naturale nenule: int f(int a, int b){ if (a<b) return a; else return f(a-b, b); } Care dintre urmatoarele functii este echivalenta cu functia data? a. b. c. d. int f(int a, int b){return a*b;} int f(int a, int b){return a-b+1;} int f(int a, int b){return a%b;} int f(int a, int b){return a/b;}

C 26.

D 27.

Se considera definitia void f(int n){ int j; if (n>0) for (j=1; j<=n; j++) {printf(“%d”,j); f(n-1);} } Ce se afiseaza ca urmare a apelului f(2)? a. 1122 c. 121 b. 112 d. 1121

Edited by Foxit Reader Copyright(C) by Foxit Software Company,2005-2006 For Evaluation Only.

D

28. Se considera definitia: long f(int n){ if (n == 0) return 1; else if (n == 1) return 4; else return f(n-1) - f(n-2); } Stabiliti ce valoare returneaza apelul f(7).

a. 1 b. -3

c. -4 d. 4

A 29.

Se considera definitia long f(int n, int k){ if (n == k || k == 1) return 1; if (n < k) return 0; long s=0, i; for (i=1; i<=k; i++) s+=f(n-k,i); return s; } Stabiliti ce valoare returneaza apelul f(6,3). a. 3 b. 1 c. 2 d. 4

B 30.

Se considera definitia: long f(int x, int y){ if (x == y || x == 0) return 1; else return f(x,y-1)+f(x-1,y-1); } Ce valoare returneaza apelul f(8,10)?

a. 50 b. 45

c. 40 d. 55

A 31.

In functia recursiva de mai jos se considera ca tabloul unidimensional v este declarat global. void star(int i){ if(i<10) { printf(“*”); if (v[i] == i+1) star(i+2); else star(i+1); } } Pentru care dintre declaratiile urmatoare, apelul star(0) produce 7 asteriscuri (stelute)? a. b. c. d. int v[] = {1, 4, 3, 2, 1, 6, 5, 4, 3, 10}; int v[] = {3, 2, 1, 4, 3, 6, 7, 2, 9, 2}; int v[] = {1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10}; int v[] = {10, 9, 8, 7, 6, 5, 4, 3, 2, 1};

D 32.

Stiind ca p este un vector (tablou unidimensional) cu 3 componente intregi (tabloul este declarat global), M este multimea tuturor cifrelor nenule, iar functia tipar afiseaza valorile elementelot p[0], p[1] si p[2], cu ce trebuie inlocuite simbolurile a, b si c in definitia functiei G astfel incat in urma apelului G(0) sa se afiseze toate elementele produsului cartezian MxMxM? void G(int k){ int i; for (i = a; i<=b; i++) { p[k] = i; if (k == c) tipar(); else G(k+1);} }

a. a = 0, b = 10, c = 3 b. a = 1, b = 3, c = 9

Edited by Foxit Reader Copyright(C) by Foxit Software Company,2005-2006 For Evaluation Only. c. a = 1, b = 9, c = 3 d. a = 1, b = 9, c = 2

C 33.

Pentru definitia alaturata a functiei ex(), stabiliti ce se afiseaza la apelul ex(120)? void ex(int x){ if (x != 0){ printf(“%d”, x %10); ex(x/10); } }
a. 012 b. 120 c. 021 d. 21

C34.

Se considera metoda sortarii prin interclasare a n siruri de caractere in ordine lexicografica crescatoare. Presupunand ca procesul de divizare se bazeaza pe metoda injumatatirii la fiecare pas, atunci timpul necesar efectuarii sortarii prin interclasare este: a. O(n) c. O(n log2n) d. O(n ln n) b. O(n2) Se considera algoritmul cautarii binare si 2k-1£ n < 2k. In cazul unei cautari cu succes se fac a. k-1 comparatii c. cel mult k comparatii b. exact k comparatii d. n comparatii Se presupune ca n siruri de caractere sunt sortate prin metoda sortarii prin partitionare binara numita si metoda sortarii rapide (quicksort). Notam prin T(n) numarul mediu de comparatii pentru ordonarea lexicografica crescatoare a celor n siruri. Atunci T(n) = a. O(n) c. O(n ln n) b. O(n2) d. O(n log2n)

C 35.
D 36.

C

37. Numarul de comparatii necesare unui algoritm optim pentru determinarea simultana a celui mai mic, respectiv a celui mai mare element al unui tablou unidimensional cu n (n > 0) numere intregi este: a. 2n c. 3n/2 + O(1) b. 2n-2 d. O( ) Complexitatea algoritmului de cautare binara a unui element intreg x intr-un tablou unidimensional cu n (n > 1) numere intregi sortate descrescator este: a. n c. b. n/2 d. ln n

C 38.

A 39.

Fie relatia de recurenta f(n) = n f(n-1), n>0 f(0)=1. Atunci f(5) = a. 120 b. 60 Fie relatia de recurenta f(n) = n f(n-1), n>1 f(1)=0. Atunci f(5) = a. 120 b. 60

c. 20 d. 0

D 40.

c. 20 d. 0

C

Edited by Foxit Reader Copyright(C) by Foxit Software Company,2005-2006 41. Se considera un circuit combinational cu n variabileFor Evaluation Only. booleene binare care contine circuite de baza pentru implementarea operatiilor booleene de adunare, inmultire si inversare (negatie). Care este complexitatea metodei de simulare/testare a functionarii unui astfel de circuit? a. n b. n/2 c. d. e.
In cazul cel mai defavorabil, metoda de sortare prin interschimbare necesita un numar de comparatii exprimabil prin: a. O( c. O(n) ) b. O(n ln n) d. O( ) Metoda selectiei pentru ordonarea crescatoare a elementelor unui tablou cu n numere intregi (n par, n = 2k, k>0), implementata folosind stategia min-max (cu determinarea simultana a maximului si minimului) necesita un numar de comparatii exprimabil prin: a. n c. b. O( ) d.

D 42.

C 43.

D 44.

Metoda selectiei pentru ordonarea descrescatoare a elementelor unui tablou cu n numere intregi (n impar, n = 2k+1, k 0), implementata folosind stategia min-max (cu determinarea simultana a maximului si minimului) necesita un numar de comparatii exprimabil prin: a. n c. b. O( ) d.

C 45.

Se considera metodele de sortare A - metoda interschimbarii B - metoda interclasarii C - metoda partitionarii binare (quick sort) Atunci, in cazul cel mai defavorabil, ordinea crescatoare a complexitatii metodelor - din punct de vedere al numarului de comparatii efectuate - este: a. A, B, C b. C, B, A c. B, C, A d. A, C, B e. C, A, B Complexitatea algoritmului de interclasare (exprimata prin numarul comparatiilor necesare) a doua tablouri ordonate crescator avind m, respectiv n elemente, unde m>n, este: a. O(mn) c. O(m) b. O(m/n) d. O(m+n) Un algoritm de tip backtracking genereaza in ordine lexicografica, toate sirurile de 5 cifre 0 si 1 cu proprietatea ca nu exista mai mult de doua cifre de 0 consecutive. Primele sase solutii generate sunt: 00100, 00101, 00110, 01001, 01010. Care este cea de-a opta solutie? a. 01110 c. 01011 b. 01100 d. 01101

D 46.

B 47.

A

Edited by Foxit Reader Copyright(C) by Foxit Software Company,2005-2006 For Evaluation Only. 48. Un algoritm backtracking genereaza toate sirurile alcatuite din cate 6 cifre binare (0 si 1). Numarul tuturor solutiilor generate va fi egal cu : a. 64 c. 16 b. 32 d. 12
Aplicand metoda backtracking pentru a genera toate permutarile celor n elemente ale unei multimi, o solutie se memoreaza sub forma unui tablou unidimensional x1, x2, ..., xn. Daca sunt deja generate valori pentru componentele x1, x2, ..., xk-1, iar pentru componenta xk (1 <k<n)au fost testate toate valorile posibile si nu a fost gasita niciuna convenabila, atunci: a. se incearca alegerea unei noi valori pentru componenta xk-1. b. se incearca alegerea unei noi valori pentru componenta x1, oricare ar fi valoarea k. c. se incheie algoritmul. d. se incearca alegerea unei valori pentru componenta xk+1.

A 49.

C

50. Daca se utilizeaza metoda backtracking pentru a genera toate numerele naturale, in ordine strict crescatoare, formate din 4 cifre pare distincte, care dintre numerele de mai jos trebuie, eliminate astfel incat cele ramase sa reprezinte o succesiune de numere corect generate? 1) 2068; 2) 2084; 3) 2088; 4) 2468; 5) 2086; 6) 2406 a. numai 3) b. atat 3) cat si 5) c. atat 3) cat si 4) d. numai 4) Se considera multimea {1, 7, 5, 16, 12}. Se genereaza prin metoda backtracking toate submultimile sale formate din exact 3 elemente: primele patru solutii generate sunt, in ordine: {1, 7, 5}, {1, 7, 16}, {1, 7, 12}. Care dintre solutii trebuie eliminate din sirul urmator astfel incat cele ramase sa apara in sir in ordinea generarii lor: {1, 16, 12}, {5, 16, 12}, {7, 5, 16}, {7, 5, 12} a. {1, 16, 12} b. {5, 16, 12} c. {7, 5, 16} d. {7, 5, 12} Se considera algoritmul care genereaza in ordine strict crescatoare toate numerele formate cu 5 cifre distincte alese din multimea {1, 0, 5, 7, 9} in care cifra din mijloc este 0.Selectati numarul care precede si numarul care urmeaza secventei de numere generate: 19075; 51079; 51097 a. 19057, 57019 b. 15079, 71059 c. 19057, 59071 d. 15097, 71095 Daca pentru generarea tuturor submultimilor unei multimi A = {1, 2, ..., n} cu 1 £ n £ 10, se utilizeaza un algoritm backtracking astfel incat se afiseaza in ordine, pentru n=3, submultimile {}, {1}, {2}, {3}, {1, 2}, {1,3}, {2,3}, {1, 2, 3}, atunci, utilizand exact acelasi algoritm pentr n = 4, in sirul submultimilor generate, solutia a 7-a va fi: a. {1,3} b. {4} c. {1,2,3} d. {1,4} Produsul cartezia {1,2,3}x{2,3} este obtinut cu ajutorul unui algoritm backtracking care genereaza perechile (1,2), (1,3), (2,2), (2,3), (3,2) si (3,3). Care este numarul perechilor obtinute prin utilizarea aceluiasi algoritm la generarea produsului cartezian {1, 2, 3, 4, 5}x{a, b, c, d}? a. 9 c. 10 b. 20 d. 6

B 51.

A 52.

A 53.

B 54.

Edited by Foxit Reader Copyright(C) by Foxit Software Company,2005-2006 For Evaluation Only.

D 55.

Se genereaza toate sirurile strict crescatoare de numere naturale nenule mai mici sau egale cu 4, avand primul termen 1 sau 2, ultimul termen 4 si cu diferenta dintre oricare doi termeni aflati pe pozitii consecutive cel mult 2, obtinandu-se solutiile (1, 2, 3,4), (1, 2, 4), (1, 3, 4), (2, 3, 4), (2, 4). Folosind aceeasi metoda generam toate sirurile strict crescatoare de numere naturale nenule mai mic sau egale cu 6, avand primul termen 1 sau 2, ultimul termen 6 si diferenta dintre oricare doi termeni aflati pe pozitii consecutive cel mult 2, care dintre afirmatiile urmatoare este adevarata: a. imediat dupa solutia (1, 3, 4, 5, 6) se genereaza solutia (2, 3, 4, 5, 6) b. penultima solutie generata este (2, 3, 5, 6) c. imediat dupa solutia (1, 2, 4, 6) se genereaza solutia (1, 3, 4, 6) d. in total sunt generate 13 solutii. Avand la dispozitie cifrele 0, 1 si 2 putem genera, in ordine crescatoare, numerele care au suma cifrelor egala cu 2 astfel: 2, 11, 20, 101, 110, 200, etc. Folosind acest algoritm generati numerele cu cifrele 0, 1 si 2 care au suma cifrelor egala cu 3. Care va fi al saptelea numar din aceasta generare? a. 120 b. 1002 c. 201 d. 210 Generarea tuturor cuvintelor de 4 litere, fiecare litera putand fi orice element din multimea {a, c, e, m, v, s}, se realizeaza cu ajutorul unui algoritm echivalent cu algoritmul de generare a: a. produsului cartezian c. partitiilor unei multimi b. combinarilor d. permutarilor Folosind un algoritm de generare putem obtine numere naturale de k cifre care au suma cifrelor egala cu un numar natural s introdus de la tastatura, unde s si k sunt numere naturale nenule. Astfel pentru valorile k = 2 si s = 6 se genereaza numerele: 15, 24, 33, 42, 51, 60. Care vor fi primele 4 numere ce se vor genera pentru k = 3 si s=8? a. 800, 710, 620, 530 c. 125, 233, 341, 431 b. 107, 116, 125, 134 d. 116, 125, 134, 143 Se considera multimile A = {1, 2, 3}, B = {1}, C = {2, 3, 4}. Elementele produsului cartezian AxBxC se genereaza, in ordine astfel: (1, 1, 2), (1, 1, 3), (1, 1, 4), (2, 1, 2), (2, 1, 3), (2, 1, 4), (3, 1, 2), (3, 1, 3), (3, 1, 4). Daca prin acelasi algoritm se genereaza produsul cartezian al multimilor AxBxC, unde A = {a, b}, B ={a}, C = {b, c, d}, atunci cel de-al cincilea element generat este: a. (a, a, d) b. (a, a, c) c. (b, a, b) d. (b, a, c)

D 56.

A 57.

B 58.

D 59.

C 60.

Pentru a determina toate modalitatile de a scrie numarul 8 ca suma de numere naturale nenule distincte (abstractie facand de ordinea termenilor) se foloseste metoda backtracking obtinandu-se, in ordine, toate solutiile 1+2+5, 1+3+4, 1+7, 2+6, 3+5. Aplicand exact acelasi procedeu, se determina solutiile pentru scrierea numarului 10. Cate solutii de forma 1+ ... exista? a. 3 c. 5 b. 4 d. 6 Se considera multimile A = {1, 2, 3}, B = {1}, C = {2, 3, 4}. Elementele produsului cartezian AxBxC se genereaza, folosind metoda backtracking, in ordinea (1, 1, 2), (1, 1, 3), (1, 1, 4), (2, 1, 2), (2, 1, 3), (2, 1, 4), (3, 1, 2), (3, 1, 3), (3, 1, 4). Daca prin acelasi algoritm se genereaza produsul cartezian al multimilor AxBxC unde A = {x, y}, B = {x, u}, c = {x, y, z}, atunci cel de-al saptelea element generat este: a. (y, u, x) c. (y, x, z) b. (y, x, x) d. (y, y, z)

B 61.

C

Edited by Foxit Reader Copyright(C) by Foxit Software Company,2005-2006 62. Generarea tuturor sirurilor formate din trei elemente,For Evaluation Only. fi oricare numar din multimea {1, fiecare element putand 2, 3}, se realizeaza cu ajutorul unui algoritm echivalent cu algoritmul de generare a: a. permutarilor c. produsului cartezian b. combinarilor d. aranjamentelor
In utilizarea metodei backtracking pentru a genera toate cuvintele alcatuite din doua litere ale multimii {a, c, e, q}, astfel incat sa nu existe doua consoane alaturate, cuvintele se genereaza in urmatoarea ordine: aa, ac, ae, aq, ca, ce, ea, ec, ee, eq, qa, qe. Daca se utilizeaza exact aceeasi metoda pentru a genera cuvinte formate din 4 litere ale multimii {a, b, c, d, e, f}, astfel incat sa nu existe doua consoane alaturate in cuvant, care este penultimul cuvant generat? a. fefa c. feef b. fafe d. fefe Utilizand metoda backtracking se genereaza toate numerele formate doar din trei cifre astfel incat fiecare numar sa aiba cifrele distincte. Cifrele fiecarui numar sunt din multimea {12, 2, 3, 4}. acest algoritm genereaza numerele, in aceasta ordine: 123, 124, 132, 134, 213, 214, 231, 234, 312, 314, 321, 324, 412, b413, 421, 423, 431, 432. Daca utilizam acelasi algoritm pentru a genera toate numerele de 4 cifre, fiecare numar fiind format din cifre distincte din multimea {1, 2, 3, 4, 5}, precizati care este numarul generat imedia dupa 4325. a. 4351 c. 4521 b. 5123 d. 4321 Utilizand metoda backtracking se genereaza toate numerele palindrom formate din 4 cifre. Fiecare numar contine cifre din multimea {1, 3, 5}. Elementele sunt generate in urmatoarea ordine: 111, 1331, 1551, 3113, 3333, 3553, 5115, 5335, 5555. Daca se utilizeaza exact aceeasi metoda pentru a genera toate numerele palindrom formate din 4 cifre, fiecare element avand cifre din multimea {1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9}. Sa se precizeze cate numere pare se vor genera. a. 99 c. 36 b. 40 d. 72 Utilizand metoda backtracking se genereaza elementele produsului cartezian a n multimi A1, A2, ..., An. Daca utilizam acest algoritm pentru a genera elementele produsului cartezian a 3 multimi: M = {1, 2, 3}, N = {1, 2} si P = {1, 2, 3, 4} atunci care din urmatoarele secvente nu reprezinta o solutie acestui algoritm, pentru produsul cartezian PxNxM? a. (4, 2, 3) c. (3, 2, 1) b. (3, 3, 3) d. (1, 1, 1) Utilizand metoda backtracking se genereaza toate numerele de cate 3 cifre astfel incat fiecare numar generat are cifrele distincte si suma lor este un numar par. Precizati care dintre urmatoarele numere reprezinta o solutie a algoritmului? a. 235 c. 281 b. 986 d. 455

A 63.

A 64.

C 65.

B 66.

A 67.

C

68. Utilizand metoda backtracking se genereaza in ordine lexicografica toate posibilitatile de aranjare a 8 dame pe tabla de sah astfel incat aceastea sa nu se atace. fiecare solutie se exprima sub forma unui vector c = (c1, c2, ..., c8) unde c1 reprezinta coloana pe care se afla dama de pe lkinia i. Stiind ca primele doua solutii generate sunt (1, 5, 8, 6, 3, 7, 2, 4), (1, 6, 8, 3, 7, 4, 2, 5) sa se determine solutia generata de algoritm imediat dupa solutia (8, 2, 4, 1, 7, 5, 3, 6). a. (8, 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7) c. (8, 2, 5, 3, 1, 7, 4, 6) b. (8, 4, 2, 7, 6, 1, 3, 5) d. (7, 4, 2, 5, 8, 1, 3, 6) Se genereaza toate sirurile strict crescatoare de numere naturale nenule mai mici sau egale cu 4, avand primul termen 1 sau 2, ultimul termen 4 si cu diferenta dintre oricare doi termeni aflati pe pozitii consecutive cel mult 2, obtinandu-se solutiile (1, 2, 3, 4), (1, 2, 4), (1, 3, 4), (2, 3, 4), (2, 4). Folosind aceeasi metoda, generam toate sirurile strict crescatoare de numere naturale nenule mai mici sau egale cu 5, care dintre afirmatiile urmatoare este adevarata: a. imediat dupa solutia (1, 3, 5) se genereaza solutia (2, 3, 4, 5).

A 69.

Edited by Foxit Reader Copyright(C) by Foxit Software Company,2005-2006 For 5). b. imediat dupa solutia (2, 3, 5) se genereaza solutia (2,Evaluation Only. c. penultima solutie generata este (2, 4, 5). d. in total sunt generate 5 solutii.

A 70.

Se genereaza in ordine crescatoare numerele de cate sase cifre care contin cifra 1 o singura data, cifra 2 de cate doua ori si cifra 3 de trei ori. Se obtin, in aceasta ordine, numerele 122333, 123233, 123323, ...,333221. care din urmatoarele propozitii este adevarata? a. Imediat dupa numarul 332312 se genereaza 332321 b. Sunt 8 numere generate prin aceasta metoda care au prima cifra 1 si ultima cifra 2. c. Sunt 6 numere generate prin aceasta metoda care au prima cifra si a doua cifra 2. d. Penultimul numar generat este 333122. Utilizand metoda backtracking se genereaza in ordine lexicografica toate anagramele cuvantului caiet. Stiind ca primele 2 solutii sunt aceit si aceti, care este cuvantul generat inaintea cuvantului tiaec? a. teica c. ticae b. tieac d. tiace O singura statie de servire (procesor, pompa de benzina etc) trebuie sa satisfaca cererile a n clienti. Timpul de servire necesar fiecarui client este cunoscut in prealabil: pentru clientul i este necesar un timp ti, 1 £ i £ n. Daca dorim sa minimizam timpul total de asteptare atunci a. selectam intotdeauna clientul cu timpul maxim de servire din multimea de clienti ramasa b. selectam intotdeauna clientul cu timpul minim de servire din multimea de clienti ramasa Se considera graful ponderat din imaginea alaturata.

D 71.

B 72.

A 73.

Ordinea de selectare a muchiilor in vederea obtinerii unui arbore partial de cost minim, prin utilizarea strategiei Greedy de tip Kruskal, este: a. (1, 2), (2, 3), (4, 5), (6, 7), (1, 4), (4, 7) b. (1, 2), (2, 3), (6, 7), (4, 5), (2, 5), (1, 4) c. (5, 6), (5, 7), (3, 6), (2, 4), (3, 5), (1, 4)

A 74.

Managerul artistic al unui festival trebuie sa selecteze o multime cat mai ampla de spectacole care pot fi jucate in singura sala pe care o are la dispozitie. Stiind ca i s-au propus 8 spectacole si pentru fiecare spectacol i-a fost anuntat intervalul in care se va desfasura: 1: [10, 15) 2: [2, 4) 3: [7, 9) 4: [21, 25) 5: [10, 12) 6: [12, 15) 7: [7, 8) 8: [20, 27) Care spectacole trebuie selectate pentru a permite spectatorilor sa vizioneze un numar cat mai mare de spectacole? a. 2, 3, 5, 6, 8 b. 1, 8 c. 2, 4, 5, 6, 7 d. 2, 3, 1, 8

Edited by Foxit Reader Copyright(C) by Foxit Software Company,2005-2006 For Evaluation Only.

B 75.

Se considera ca trebuie transportate cu ajutorul unui rucsac de capacitate 10kg, obiecte cu greutatile 8kg, 6kg si 4kg. Pentru fiecare kg transportat castigul obtinut este 1 LEU. Stiind ca obiectele se incarca integral in sac si ca se poate alege cel mult un obiect din fiecare tip, atunci solutia optima este (se noteaza prin 1 - selectarea obiectului, iar prin 0 - neselectarea acestuia): a. (1, 0, 0) c. (1, 1, 1) b. (0, 1, 1) d. (1, 1, 0) Se doreste planificarea optimala (penalizarea totala sa fie minima) a 7 lucrari, fiecare lucrare i fiind data prin termenul de predare t[i] si penalizarea p[i] care se plateste in cazul in care lucrarea nu este finalizata la timp. Se presupune ca pentru executarea unei lucrari este necesara o unitate de timp si ca nu se pot executa doua lucrari in acelasi timp. Se considera datele de intrare: i t[i] p[i] 1 4 50 2 3 40 3 2 60 4 3 20 5 4 70 6 2 10 7 1 130 Care este penalizarea totala minima ce se poate obtine? a. 10 b. 130 c. 20 d. 70

D 76.

C 77.

Fie tabloul unidimensional a in care elementele sunt, in ordine 1, 3, 5, 7, 10, 16, 21. Pentru a verifica daca numarul x = 4 se afla printre elementele tabloului, se aplica metoda cautarii binare. Care este succesiunea corecta de elemente cu care se compara x? a. 1, 3, 5 b. 7, 5, 3 c. 7, 3, 5 d. 21, 16, 10, 7, 5, 3 Se considera doua tablouri unidimensionale A si B: A = (1, 3, 5, 9, 10), respectiv B = (2, 4, 6, 7). In urma interclasarii lor in ordine crescatoare se obtine tabloul cu elementele: a. (1, 2, 3, 4, 5, 6, 9, 7, 10) c. Nu se poate realiza interclasarea b. (1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 9, 10) d. (1, 3, 5, 9, 10, 2, 4, 6, 7) Pentru cautarea unei valori intre elementele unui tablou ordonat descrescator vom utiliza utiliza un algoritm eficient de tip: a. interclasare c. cautare binara b. quicksort d. backtracking Fie secventele de numere: i) 1, 4, 6, 8, 9 ii) 8, 5, 4, 3, 2, 1 iii) 2, 3, 8, 5, 9 Algoritmul de cautare binara se poate aplica direct, fara alte prelucrari prealabile a. numai secventei i) c. numai secventei ii) b. numai secventei iii) d. atat secventei i) cat si secventei ii)

B 78.

C 79.

D 80.

C

Edited by Foxit Reader Copyright(C) by Foxit Software Company,2005-2006 For Evaluation Only. 81. Se considera metoda sortarii prin interclasare a n siruri de caractere in ordine lexicografica crescatoare. Presupunand ca procesul de divizare se bazeaza pe metoda injumatatirii la fiecare pas, atunci timpul cerut de algoritm este: a. O(n) c. O(n log2n) b. O(n2) d. O(n ln n)
Pentru rezolvarea problemei Turnurilor din Hanoi se poate utiliza: a. numai metoda backtracking b. numai metoda Divide et Impera c. numai metoda Gready d. numai metoda eliminarii stivei e. Atat metoda Divide et Impera cat si metoda eliminarii stivei Se presupune ca n siruri de caractere sunt sortate prin metoda sortarii rapide (quicksort). Notam prin T(n) numarul mediu de comparatii pentru ordonarea lexicografica crescatoare a celor n siruri. Atunci T(n) = a. O(n) c. O(n ln n) 2 b. O(n ) d. O(n log2n) Se considera functia C din biblioteca standard: void * bsearch(const void *x, const void *s, size_t dim, size_t n, int (*f)(const void *, const void *)); Atunci: a. f este functie de comparare definita de c. s este adresa elementului ce va fi cautat utilizator b. x este tabloul in care se cauta d. n este numarul de componente ale sirului in care se face cautarea Se considera arborele binar a carui reprezentare standard (ST[i] - descendent stang, DR[i] - descendent drept) este ST = (2, 3, 4, 0, 6, 0, 0, 0, 0) si DR = (8, 5, 0, 0, 7, 0, 0, 9, 0), unde prin 0 s-a notat lipsa descendentului corespunzator. Atunci prin parcurgerea in inordine, nodurile arborelui sunt vizitate astfel: a. 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9 c. 4, 3, 2, 6, 5, 7, 1, 8, 9 b. 1, 2, 8, 3, 5, 9, 4, 6, 7 d. 4, 3, 6, 7, 5, 2, 9, 8, 1 Metoda Divide et impera, cu divizare binara, pentru rezolvarea unei probleme relativ la obiectele O1, O2, ..., On, se poarte reprezenta sub forma unui arbore binar. Daca fiecare secventa Op, Op+1, ...., Oq se reprezinta prin perechea (p, q), atunci varfurile terminale ale arborelui sunt etichetate cu: a. (1, n) b. (n+1, ) c. (p, q) cu q = p+1 d. (p, q) cu q-p £ , unde este dimensiunea subproblemei ce se poate rezolva direct. Se considera arborele binar a carui reprezentare standard (ST[i] - descendent stang, DR[i] - descendent drept) este ST = (2, 3, 4, 0, 6, 0, 0, 0, 0) si DR = (8, 5, 0, 0, 7, 0, 0, 9, 0), unde prin 0 s-a notat lipsa descendentului corespunzator. Atunci prin parcurgerea in inordine, nodurile arborelui sunt vizitate astfel: a. 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9 c. 4, 3, 2, 6, 5, 7, 1, 8, 9 b. 1, 2, 8, 3, 5, 9, 4, 6, 7 d. 4, 3, 6, 7, 5, 2, 9, 8, 1

E 82.

D 83.

A 84.

C 85.

D 86.

C 87.

A

88. Se considera arborele

Edited by Foxit Reader Copyright(C) by Foxit Software Company,2005-2006 For Evaluation Only.

Notam prin x si y numerele de la mijlocul sirului care reprezinta traversarea in inordine a arborelui. Atunci: a. b. c. d. x = 10, y = 11 x = 7, y = 17 x = 5, y = 9 x = 12, y = 19

D 89.

Se considera expresia in forma poloneza prefix (obtinuta prin explorarea in preordine a arborelui binar asociat) +*+572/82 unde numerele care apar sunt formate dintr-o singura cifra. Rezultatul evaluarii expresiei este: a. 12 c. 80 b. 24 d. 28 Se considera expresia in forma poloneza postfix (obtinuta prin explorarea in postordine a arborelui binar asociat) 5, 3, *, 2, +, 5, 2, 3, *, +, * unde informatia stocata in nodurile arborelui este separata folosind virgula. Rezultatul evaluarii expresiei este: a. 28 c. 17 b. 187 d. 11 Se considera arborele binar

B 90.

A 91.

Prin traversarea in inordine se obtine: a. 21, 25, 26, 32, 38, 41, 52, 76, 83, 91, 92, 95 b. 38, 25, 76, 21, 32, 41, 91, 26, 52, 83, 92, 95 c. 38, 21, 25, 26, 32, 76, 41, 52, 91, 83, 92, 95 d. 95, 26, 52, 83, 92, 21, 32, 41, 91, 25, 76, 38

B

92. Se considera arborele binar

Edited by Foxit Reader Copyright(C) by Foxit Software Company,2005-2006 For Evaluation Only.

Prin parcurgerea (traversarea / explorarea) in postordine se obtine sirul: a. 30, 17, 78, 12, 28, 46, 88, 10, 45, 59, 85, 92 b. 10, 12, 28, 17, 45, 59, 46, 85, 92, 88, 78, 30 c. 30, 17, 12, 10, 28, 78, 46, 45, 49, 88, 85, 92 d. 10, 12, 17, 28, 30, 45, 46, 59, 78, 85, 88, 92

C 93.

Se considera arborele binar

Prin parcurgerea (traversarea / explorarea) in preordine se obtine sirul: a. 01, 26, 27, 31, 40, 54, 59, 71, 72, 76, 89 b. 40, 59, 72, 89, 01, 27, 54, 76, 26, 71, 31 c. 31, 26, 01, 27, 71, 54, 40, 59, 76, 72, 89 d. 31, 26, 71, 01, 27, 54, 76, 40, 59, 72, 89

B 94.

Se considera arborele binar cu radacina 51

Frunzele arborelui sunt: a. 51, 0, 7, 15, 30, 35, 48, 50, 55, 82, 88, 98 b. 7, 15, 30, 35, 50, 85, 82, 88, 98 c. 11, 33, 48, 74, 93, 0, 47, 86, 28, 54, 51 d. 47, 82, 88

B 95.

Se considera arborele binar

Care dintre urmatoarele afirmatii este falsa: a. Arborele este echilibrat b. Arborele este complet

c. Arborele are 4 nivele d. Frunzele arborelui sunt: 4, 6, 9, 14

Universitatea SPIRU HARET Facultatea de Matematica si Informatica

Tehnici de programare
Intrebari orientative pentru pregatirea examenului de licenta vara 2010 – iarna 2011

Tehnici de programare Notiuni fundamentale in teoria grafurilor
MULTIPLE CHOICE 1. Care din urmatoarele proprietati este adevarata pentru un graf orientat cu n varfuri si n arce (n > 3) care are un circuit de lungime n: a. exista un varf cu gradul n-1 b. pentru oricare varf gradul intern si gradul extern sunt egale c. graful nu are drumuri de lungime strict mai mare decat 2 d. gradul intern al oricarui varf este egal cu 2 2. Care este numarul maxim de noduri de grad 3 intr-un graf neorientat cu 5 noduri? a. 4 b. 5 c. 3 d. 2 3. Se considera graful neorientat cu 7 noduri numerotate de la 1 la 7 si muchiile [1,3], [2, 3], [3, 4], [3, 5], [5, 4], [1, 2], [2, 5], [2, 4], [6, 7], [3, 6]. Care dintre urmatoarele succesiuni de noduri reprezinta un lant care trece o singura data prin toate nodurile grafului? a. (1, 2, 3, 4, 5, 6, 7) b. (4, 5, 3, 6, 7) c. (7, 6, 3, 5, 4, 2, 1) d. (1, 3, 5, 4, 2, 3, 6) 4. Graful neorientat cu 8 noduri, numerotate de la 1 la 8, este reprezentat cu ajutorul matricei de adiacenta

.

Pentru acest graf este adevarata afirmatia: a. Graful este hamiltonian b. Gradul maxim al unui nod este 3 c. Graful nu are noduri de grad 0 d. Graful are trei componente conexe 5. Graful neorientat cu 60 de noduri, numerotate de la 1 la 60, are numai muchiile [1, 60], [60, 20], [2, 30] si [4, 30]. Numarul componentelor conexe ale grafului este egal cu: a. 3

b. 56 c. 54 d. 0 6. Fie graful orientat G dat prin matricea de adiacenta:

.

Care din urmatoarele propozitii este falsa? a. exista cel putin un nod in graful G care are gradul intern egal cu cel extern b. graful G nu are circuite c. exista cel putin un drum intre oricare doua noduri ale grafului G d. Graful G are 9 arce

Tehnici de programare Arbori binari
MULTIPLE CHOICE 1. Se considera arborele binar a carui reprezentare standard (ST[i] - descendent stang, DR[i] - descendent drept) este ST = (2, 3, 4, 0, 6, 0, 0, 0, 0) si DR = (8, 5, 0, 0, 7, 0, 0, 9, 0), unde prin 0 s-a notat lipsa descendentului corespunzator. Atunci prin parcurgerea in inordine, nodurile arborelui sunt vizitate astfel: a. 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9 c. 4, 3, 2, 6, 5, 7, 1, 8, 9 b. 1, 2, 8, 3, 5, 9, 4, 6, 7 d. 4, 3, 6, 7, 5, 2, 9, 8, 1 2. Se considera arborele

Notam prin x si y numerele de la mijlocul sirului care reprezinta traversarea in inordine a arborelui. Atunci: a. b. c. d. x = 10, y = 11 x = 7, y = 17 x = 5, y = 9 x = 12, y = 19

3. Se considera expresia in forma poloneza prefix (obtinuta prin explorarea in preordine a arborelui binar asociat) +*+572/82 unde numerele care apar sunt formate dintr-o singura cifra. Rezultatul evaluarii expresiei este: a. 12 c. 80 b. 24 d. 28 4. Se considera expresia in forma poloneza postfix (obtinuta prin explorarea in postordine a arborelui binar asociat) 5, 3, *, 2, +, 5, 2, 3, *, +, * unde informatia stocata in nodurile arborelui este separata folosind virgula. Rezultatul evaluarii expresiei este: a. 28 c. 17

b. 187 5. Se considera arborele binar

d. 11

Prin traversarea in inordine se obtine: a. 21, 25, 26, 32, 38, 41, 52, 76, 83, 91, 92, 95 b. 38, 25, 76, 21, 32, 41, 91, 26, 52, 83, 92, 95 c. 38, 21, 25, 26, 32, 76, 41, 52, 91, 83, 92, 95 d. 95, 26, 52, 83, 92, 21, 32, 41, 91, 25, 76, 38 6. Se considera arborele binar

Prin parcurgerea (traversarea / explorarea) in postordine se obtine sirul: a. 30, 17, 78, 12, 28, 46, 88, 10, 45, 59, 85, 92 b. 10, 12, 28, 17, 45, 59, 46, 85, 92, 88, 78, 30 c. 30, 17, 12, 10, 28, 78, 46, 45, 49, 88, 85, 92 d. 10, 12, 17, 28, 30, 45, 46, 59, 78, 85, 88, 92 7. Se considera arborele binar

Prin parcurgerea (traversarea / explorarea) in preordine se obtine sirul: a. 01, 26, 27, 31, 40, 54, 59, 71, 72, 76, 89 b. 40, 59, 72, 89, 01, 27, 54, 76, 26, 71, 31 c. 31, 26, 01, 27, 71, 54, 40, 59, 76, 72, 89 d. 31, 26, 71, 01, 27, 54, 76, 40, 59, 72, 89

8. Se considera arborele binar cu radacina 51

Frunzele arborelui sunt: a. 51, 0, 7, 15, 30, 35, 48, 50, 55, 82, 88, 98 b. 7, 15, 30, 35, 50, 85, 82, 88, 98 c. 11, 33, 48, 74, 93, 0, 47, 86, 28, 54, 51 d. 47, 82, 88 9. Se considera arborele binar

Care dintre urmatoarele afirmatii este falsa: a. Arborele este echilibrat b. Arborele este complet

c. Arborele are 4 nivele d. Frunzele arborelui sunt: 4, 6, 9, 14

Tehnici de programare Complexitate
MULTIPLE CHOICE 1. Se considera metoda sortarii prin interclasare a n siruri de caractere in ordine lexicografica crescatoare. Presupunand ca procesul de divizare se bazeaza pe metoda injumatatirii la fiecare pas, atunci timpul necesar efectuarii sortarii prin interclasare este: a. O(n) c. O(n log2n) b. O(n2) d. O(n ln n) 2. Se considera algoritmul cautarii binare si 2k-1≤ n < 2k. In cazul unei cautari cu succes se fac a. k-1 comparatii c. cel mult k comparatii b. exact k comparatii d. n comparatii 3. Se presupune ca n siruri de caractere sunt sortate prin metoda sortarii prin partitionare binara numita si metoda sortarii rapide (quicksort). Notam prin T(n) numarul mediu de comparatii pentru ordonarea lexicografica crescatoare a celor n siruri. Atunci T(n) = a. O(n) c. O(n ln n) b. O(n2) d. O(n log2n) 4. Numarul de comparatii necesare unui algoritm optim pentru determinarea simultana a celui mai mic, respectiv a celui mai mare element al unui tablou unidimensional cu n (n > 0) numere intregi este: a. 2n c. 3n/2 + O(1) b. 2n-2 d. O( ) 5. Complexitatea algoritmului de cautare binara a unui element intreg x intr-un tablou unidimensional cu n (n > 1) numere intregi sortate descrescator este: a. n c. b. n/2 6. Fie relatia de recurenta f(n) = n f(n-1), n>0 f(0)=1. Atunci f(5) = a. 120 b. 60 7. Fie relatia de recurenta f(n) = n f(n-1), n>1 f(1)=0. Atunci f(5) = a. 120 b. 60 d. ln n

c. 20 d. 0

c. 20 d. 0

8. Se considera un circuit combinational cu n variabile booleene binare care contine circuite de baza pentru implementarea operatiilor booleene de adunare, inmultire si inversare (negatie). Care este complexitatea metodei de simulare/testare a functionarii unui astfel de circuit? a. n

b. n/2 c. d. e. 9. In cazul cel mai defavorabil, metoda de sortare prin interschimbare necesita un numar de comparatii exprimabil prin: c. O(n) a. O( ) b. O(n ln n) d. O( ) 10. Metoda selectiei pentru ordonarea crescatoare a elementelor unui tablou cu n numere intregi (n par, n = 2k, k>0), implementata folosind stategia min-max (cu determinarea simultana a maximului si minimului) necesita un numar de comparatii exprimabil prin: a. n c. b. O( ) d.

11. Metoda selectiei pentru ordonarea descrescatoare a elementelor unui tablou cu n numere intregi (n impar, n = 2k+1, k 0), implementata folosind stategia min-max (cu determinarea simultana a maximului si minimului) necesita un numar de comparatii exprimabil prin: a. n c. b. O( ) d.

12. Se considera metodele de sortare A - metoda interschimbarii B - metoda interclasarii C - metoda partitionarii binare (quick sort) Atunci, in cazul cel mai defavorabil, ordinea crescatoare a complexitatii metodelor - din punct de vedere al numarului de comparatii efectuate - este: a. A, B, C b. C, B, A c. B, C, A d. A, C, B e. C, A, B 13. Complexitatea algoritmului de interclasare (exprimata prin numarul comparatiilor necesare) a doua tablouri ordonate crescator avind m, respectiv n elemente, unde m>n, este: a. O(mn) c. O(m) b. O(m/n) d. O(m+n)

Tehnici de programare Recursivitate
MULTIPLE CHOICE 1. Se considera urmatoarea functie recursiva apelata numai pentru numere naturale nenule: int f(int a, int b){ if (a<b) return a; else return f(a-b, b); } Care dintre urmatoarele functii este echivalenta cu functia data? a. b. c. d. int f(int a, int b){return a*b;} int f(int a, int b){return a-b+1;} int f(int a, int b){return a%b;} int f(int a, int b){return a/b;}

2. Se considera definitia void f(int n){ int j; if (n>0) for (j=1; j<=n; j++) {printf(“%d”,j); f(n-1);} } Ce se afiseaza ca urmare a apelului f(2)? a. 1122 c. 121 b. 112 d. 1121 3. Se considera definitia: long f(int n){ if (n == 0) return 1; else if (n == 1) return 4; else return f(n-1) - f(n-2); } Stabiliti ce valoare returneaza apelul f(7).

a. 1 b. -3 4. Se considera definitia long f(int n, int k){ if (n == k || k == 1) return 1; if (n < k) return 0; long s=0, i; for (i=1; i<=k; i++) s+=f(n-k,i); return s; } Stabiliti ce valoare returneaza apelul f(6,3). a. 3 b. 1

c. -4 d. 4

c. 2 d. 4

5. Se considera definitia: long f(int x, int y){ if (x == y || x == 0) return 1; else return f(x,y-1)+f(x-1,y-1); } Ce valoare returneaza apelul f(8,10)? a. 50 b. 45 c. 40 d. 55

6. In functia recursiva de mai jos se considera ca tabloul unidimensional v este declarat global. void star(int i){ if(i<10) { printf(“*”); if (v[i] == i+1) star(i+2); else star(i+1); } } Pentru care dintre declaratiile urmatoare, apelul star(0) produce 7 asteriscuri (stelute)? a. b. c. d. int v[] = {1, 4, 3, 2, 1, 6, 5, 4, 3, 10}; int v[] = {3, 2, 1, 4, 3, 6, 7, 2, 9, 2}; int v[] = {1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10}; int v[] = {10, 9, 8, 7, 6, 5, 4, 3, 2, 1};

7. Pentru o valoare naturala mai mare decat 1 memorata in variabila globala n, subprogramul urmator afiseaza cel mai mare divizor al lui n, mai mic decat n, la apelul divi(n). void divi(long i){ if ( ... == 0) printf(“%ld”, ...); else divi(i-1); } Cu ce expresii trebuie completate punctele de suspensie? a. n % i si i c. n%(i-1)=0 si i b. n% (i-1) si i-1 d. n%i si i-1 8. Stiind ca p este un vector (tablou unidimensional) cu 3 componente intregi (tabloul este declarat global), M este multimea tuturor cifrelor nenule, iar functia tipar afiseaza valorile elementelot p[0], p[1] si p[2], cu ce trebuie inlocuite simbolurile a, b si c in definitia functiei G astfel incat in urma apelului G(0) sa se afiseze toate elementele produsului cartezian MxMxM? void G(int k){ int i; for (i = a; i<=b; i++) { p[k] = i; if (k == c) tipar(); else G(k+1);} } a. a = 0, b = 10, c = 3 c. a = 1, b = 9, c = 3 b. a = 1, b = 3, c = 9 d. a = 1, b = 9, c = 2 9. Pentru definitia alaturata a functiei ex(), stabiliti ce se afiseaza la apelul ex(120)?

void ex(int x){ if (x != 0){ printf(“%d”, x %10); ex(x/10); } }

a. 012 b. 120

c. 021 d. 21

Tehnici de Programare Metoda Greedy
MULTIPLE CHOICE 1. O singura statie de servire (procesor, pompa de benzina etc) trebuie sa satisfaca cererile a n clienti. Timpul de servire necesar fiecarui client este cunoscut in prealabil: pentru clientul i este necesar un timp ti, 1 ≤ i ≤ n. Daca dorim sa minimizam timpul total de asteptare atunci a. selectam intotdeauna clientul cu timpul maxim de servire din multimea de clienti ramasa b. selectam intotdeauna clientul cu timpul minim de servire din multimea de clienti ramasa 2. Se considera graful ponderat din imaginea alaturata.

Ordinea de selectare a muchiilor in vederea obtinerii unui arbore partial de cost minim, prin utilizarea strategiei Greedy de tip Kruskal, este: a. (1, 2), (2, 3), (4, 5), (6, 7), (1, 4), (4, 7) b. (1, 2), (2, 3), (6, 7), (4, 5), (2, 5), (1, 4) c. (5, 6), (5, 7), (3, 6), (2, 4), (3, 5), (1, 4) 3. Managerul artistic al unui festival trebuie sa selecteze o multime cat mai ampla de spectacole care pot fi jucate in singura sala pe care o are la dispozitie. Stiind ca i s-au propus 8 spectacole si pentru fiecare spectacol i-a fost anuntat intervalul in care se va desfasura: 1: [10, 15) 2: [2, 4) 3: [7, 9) 4: [21, 25) 5: [10, 12) 6: [12, 15) 7: [7, 8) 8: [20, 27) Care spectacole trebuie selectate pentru a permite spectatorilor sa vizioneze un numar cat mai mare de spectacole? a. 2, 3, 5, 6, 8 b. 1, 8 c. 2, 4, 5, 6, 7 d. 2, 3, 1, 8 4. Se considera ca trebuie transportate cu ajutorul unui rucsac de capacitate 10kg, obiecte cu greutatile 8kg, 6kg si 4kg. Pentru fiecare kg transportat castigul obtinut este 1 LEU.

Stiind ca obiectele se incarca integral in sac si ca se poate alege cel mult un obiect din fiecare tip, atunci solutia optima este (se noteaza prin 1 - selectarea obiectului, iar prin 0 - neselectarea acestuia): a. (1, 0, 0) c. (1, 1, 1) b. (0, 1, 1) d. (1, 1, 0) 5. Se doreste planificarea optimala (penalizarea totala sa fie minima) a 7 lucrari, fiecare lucrare i fiind data prin termenul de predare t[i] si penalizarea p[i] care se plateste in cazul in care lucrarea nu este finalizata la timp. Se presupune ca pentru executarea unei lucrari este necesara o unitate de timp si ca nu se pot executa doua lucrari in acelasi timp. Se considera datele de intrare: i t[i] p[i] 1 4 50 2 3 40 3 2 60 4 3 20 5 4 70 6 2 10 7 1 130 Care este penalizarea totala minima ce se poate obtine? a. 10 b. 130 c. 20 d. 70

Tehnici de programare Divide et Impera
MULTIPLE CHOICE 1. Fie tabloul unidimensional a in care elementele sunt, in ordine 1, 3, 5, 7, 10, 16, 21. Pentru a verifica daca numarul x = 4 se afla printre elementele tabloului, se aplica metoda cautarii binare. Care este succesiunea corecta de elemente cu care se compara x? a. 1, 3, 5 b. 7, 5, 3 c. 7, 3, 5 d. 21, 16, 10, 7, 5, 3 2. Se considera doua tablouri unidimensionale A si B: A = (1, 3, 5, 9, 10), respectiv B = (2, 4, 6, 7). In urma interclasarii lor in ordine crescatoare se obtine tabloul cu elementele: a. (1, 2, 3, 4, 5, 6, 9, 7, 10) c. Nu se poate realiza interclasarea b. (1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 9, 10) d. (1, 3, 5, 9, 10, 2, 4, 6, 7) 3. Pentru cautarea unei valori intre elementele unui tablou ordonat descrescator vom utiliza utiliza un algoritm eficient de tip: a. interclasare c. cautare binara b. quicksort d. backtracking 4. Fie secventele de numere: i) 1, 4, 6, 8, 9 ii) 8, 5, 4, 3, 2, 1 iii) 2, 3, 8, 5, 9 Algoritmul de cautare binara se poate aplica direct, fara alte prelucrari prealabile a. numai secventei i) c. numai secventei ii) b. numai secventei iii) d. atat secventei i) cat si secventei ii) 5. Se considera metoda sortarii prin interclasare a n siruri de caractere in ordine lexicografica crescatoare. Presupunand ca procesul de divizare se bazeaza pe metoda injumatatirii la fiecare pas, atunci timpul cerut de algoritm este: a. O(n) c. O(n log2n) 2 b. O(n ) d. O(n ln n) 6. Pentru rezolvarea problemei Turnurilor din Hanoi se poate utiliza: a. numai metoda backtracking b. numai metoda Divide et Impera c. numai metoda Gready d. numai metoda eliminarii stivei e. Atat metoda Divide et Impera cat si metoda eliminarii stivei 7. Se presupune ca n siruri de caractere sunt sortate prin metoda sortarii rapide (quicksort). Notam prin T(n) numarul mediu de comparatii pentru ordonarea lexicografica crescatoare a celor n siruri. Atunci T(n) = a. O(n) c. O(n ln n)

b. O(n2)

d. O(n log2n)

8. Se considera functia C din biblioteca standard: void * bsearch(const void *x, const void *s, size_t dim, size_t n, int (*f)(const void *, const void *)); Atunci: a. f este functie de comparare definita de c. s este adresa elementului ce va fi cautat utilizator b. x este tabloul in care se cauta d. n este numarul de componente ale sirului in care se face cautarea 9. Se considera arborele binar a carui reprezentare standard (ST[i] - descendent stang, DR[i] - descendent drept) este ST = (2, 3, 4, 0, 6, 0, 0, 0, 0) si DR = (8, 5, 0, 0, 7, 0, 0, 9, 0), unde prin 0 s-a notat lipsa descendentului corespunzator. Atunci prin parcurgerea in inordine, nodurile arborelui sunt vizitate astfel: a. 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9 c. 4, 3, 2, 6, 5, 7, 1, 8, 9 b. 1, 2, 8, 3, 5, 9, 4, 6, 7 d. 4, 3, 6, 7, 5, 2, 9, 8, 1 10. Metoda Divide et impera, cu divizare binara, pentru rezolvarea unei probleme relativ la obiectele O1, O2, ..., On, se poarte reprezenta sub forma unui arbore binar. Daca fiecare secventa Op, Op+1, ...., Oq se reprezinta prin perechea (p, q), atunci varfurile terminale ale arborelui sunt etichetate cu: a. (1, n) b. (n+1, ) c. (p, q) cu q = p+1 d. (p, q) cu q-p ≤ , unde este dimensiunea subproblemei ce se poate rezolva direct.

Tehnici de Programare Backtracking
MULTIPLE CHOICE 1. Un algoritm de tip backtracking genereaza in ordine lexicografica, toate sirurile de 5 cifre 0 si 1 cu proprietatea ca nu exista mai mult de doua cifre de 0 consecutive. Primele sase solutii generate sunt: 00100, 00101, 00110, 01001, 01010. Care este cea de-a opta solutie? a. 01110 c. 01011 b. 01100 d. 01101 2. Un algoritm backtracking genereaza toate sirurile alcatuite din cate 6 cifre binare (0 si 1). Numarul tuturor solutiilor generate va fi egal cu : a. 64 c. 16 b. 32 d. 12 3. Aplicand metoda backtracking pentru a genera toate permutarile celor n elemente ale unei multimi, o solutie se memoreaza sub forma unui tablou unidimensional x1, x2, ..., xn. Daca sunt deja generate valori pentru componentele x1, x2, ..., xk-1, iar pentru componenta xk (1 <k<n)au fost testate toate valorile posibile si nu a fost gasita niciuna convenabila, atunci: a. se incearca alegerea unei noi valori pentru componenta xk-1. b. se incearca alegerea unei noi valori pentru componenta x1, oricare ar fi valoarea k. c. se incheie algoritmul. d. se incearca alegerea unei valori pentru componenta xk+1. 4. Daca se utilizeaza metoda backtracking pentru a genera toate numerele naturale, in ordine strict crescatoare, formate din 4 cifre pare distincte, care dintre numerele de mai jos trebuie, eliminate astfel incat cele ramase sa reprezinte o succesiune de numere corect generate? 1) 2068; 2) 2084; 3) 2088; 4) 2468; 5) 2086; 6) 2406 a. numai 3) b. atat 3) cat si 5) c. atat 3) cat si 4) d. numai 4) 5. Se considera multimea {1, 7, 5, 16, 12}. Se genereaza prin metoda backtracking toate submultimile sale formate din exact 3 elemente: primele patru solutii generate sunt, in ordine: {1, 7, 5}, {1, 7, 16}, {1, 7, 12}. Care dintre solutii trebuie eliminate din sirul urmator astfel incat cele ramase sa apara in sir in ordinea generarii lor: {1, 16, 12}, {5, 16, 12}, {7, 5, 16}, {7, 5, 12} a. {1, 16, 12} b. {5, 16, 12} c. {7, 5, 16} d. {7, 5, 12} 6. Se considera algoritmul care genereaza in ordine strict crescatoare toate numerele formate cu 5 cifre distincte alese din multimea {1, 0, 5, 7, 9} in care cifra din mijloc este 0.Selectati numarul care precede si numarul care urmeaza secventei de numere generate: 19075; 51079; 51097 a. 19057, 57019

b. 15079, 71059 c. 19057, 59071 d. 15097, 71095 7. Daca pentru generarea tuturor submultimilor unei multimi A = {1, 2, ..., n} cu 1 ≤ n ≤ 10, se utilizeaza un algoritm backtracking astfel incat se afiseaza in ordine, pentru n=3, submultimile {}, {1}, {2}, {3}, {1, 2}, {1,3}, {2,3}, {1, 2, 3}, atunci, utilizand exact acelasi algoritm pentr n = 4, in sirul submultimilor generate, solutia a 7-a va fi: a. {1,3} b. {4} c. {1,2,3} d. {1,4} 8. Produsul cartezia {1,2,3}x{2,3} este obtinut cu ajutorul unui algoritm backtracking care genereaza perechile (1,2), (1,3), (2,2), (2,3), (3,2) si (3,3). Care este numarul perechilor obtinute prin utilizarea aceluiasi algoritm la generarea produsului cartezian {1, 2, 3, 4, 5}x{a, b, c, d}? a. 9 c. 10 b. 20 d. 6 9. Se genereaza toate sirurile strict crescatoare de numere naturale nenule mai mici sau egale cu 4, avand primul termen 1 sau 2, ultimul termen 4 si cu diferenta dintre oricare doi termeni aflati pe pozitii consecutive cel mult 2, obtinandu-se solutiile (1, 2, 3,4), (1, 2, 4), (1, 3, 4), (2, 3, 4), (2, 4). Folosind aceeasi metoda generam toate sirurile strict crescatoare de numere naturale nenule mai mic sau egale cu 6, avand primul termen 1 sau 2, ultimul termen 6 si diferenta dintre oricare doi termeni aflati pe pozitii consecutive cel mult 2, care dintre afirmatiile urmatoare este adevarata: a. imediat dupa solutia (1, 3, 4, 5, 6) se genereaza solutia (2, 3, 4, 5, 6) b. penultima solutie generata este (2, 3, 5, 6) c. imediat dupa solutia (1, 2, 4, 6) se genereaza solutia (1, 3, 4, 6) d. in total sunt generate 13 solutii. 10. Avand la dispozitie cifrele 0, 1 si 2 putem genera, in ordine crescatoare, numerele care au suma cifrelor egala cu 2 astfel: 2, 11, 20, 101, 110, 200, etc. Folosind acest algoritm generati numerele cu cifrele 0, 1 si 2 care au suma cifrelor egala cu 3. Care va fi al saptelea numar din aceasta generare? a. 120 b. 1002 c. 201 d. 210 11. Generarea tuturor cuvintelor de 4 litere, fiecare litera putand fi orice element din multimea {a, c, e, m, v, s}, se realizeaza cu ajutorul unui algoritm echivalent cu algoritmul de generare a: a. produsului cartezian c. partitiilor unei multimi b. combinarilor d. permutarilor 12. Folosind un algoritm de generare putem obtine numere naturale de k cifre care au suma cifrelor egala cu un numar natural s introdus de la tastatura, unde s si k sunt numere naturale nenule. Astfel pentru valorile k = 2 si s = 6 se genereaza numerele: 15, 24, 33, 42, 51, 60. Care vor fi primele 4 numere ce se vor genera pentru k = 3 si s=8? a. 800, 710, 620, 530 c. 125, 233, 341, 431 b. 107, 116, 125, 134 d. 116, 125, 134, 143

13. Se considera multimile A = {1, 2, 3}, B = {1}, C = {2, 3, 4}. Elementele produsului cartezian AxBxC se genereaza, in ordine astfel: (1, 1, 2), (1, 1, 3), (1, 1, 4), (2, 1, 2), (2, 1, 3), (2, 1, 4), (3, 1, 2), (3, 1, 3), (3, 1, 4). Daca prin acelasi algoritm se genereaza produsul cartezian al multimilor AxBxC, unde A = {a, b}, B ={a}, C = {b, c, d}, atunci cel de-al cincilea element generat este: a. (a, a, d) b. (a, a, c) c. (b, a, b) d. (b, a, c)

14. Pentru a determina toate modalitatile de a scrie numarul 8 ca suma de numere naturale nenule distincte (abstractie facand de ordinea termenilor) se foloseste metoda backtracking obtinandu-se, in ordine, toate solutiile 1+2+5, 1+3+4, 1+7, 2+6, 3+5. Aplicand exact acelasi procedeu, se determina solutiile pentru scrierea numarului 10. Cate solutii de forma 1+ ... exista? a. 3 c. 5 b. 4 d. 6 15. Se considera multimile A = {1, 2, 3}, B = {1}, C = {2, 3, 4}. Elementele produsului cartezian AxBxC se genereaza, folosind metoda backtracking, in ordinea (1, 1, 2), (1, 1, 3), (1, 1, 4), (2, 1, 2), (2, 1, 3), (2, 1, 4), (3, 1, 2), (3, 1, 3), (3, 1, 4). Daca prin acelasi algoritm se genereaza produsul cartezian al multimilor AxBxC unde A = {x, y}, B = {x, u}, c = {x, y, z}, atunci cel de-al saptelea element generat este: a. (y, u, x) c. (y, x, z) b. (y, x, x) d. (y, y, z) 16. Generarea tuturor sirurilor formate din trei elemente, fiecare element putand fi oricare numar din multimea {1, 2, 3}, se realizeaza cu ajutorul unui algoritm echivalent cu algoritmul de generare a: a. permutarilor c. produsului cartezian b. combinarilor d. aranjamentelor 17. In utilizarea metodei backtracking pentru a genera toate cuvintele alcatuite din doua litere ale multimii {a, c, e, q}, astfel incat sa nu existe doua consoane alaturate, cuvintele se genereaza in urmatoarea ordine: aa, ac, ae, aq, ca, ce, ea, ec, ee, eq, qa, qe. Daca se utilizeaza exact aceeasi metoda pentru a genera cuvinte formate din 4 litere ale multimii {a, b, c, d, e, f}, astfel incat sa nu existe doua consoane alaturate in cuvant, care este penultimul cuvant generat? a. fefa c. feef b. fafe d. fefe 18. Utilizand metoda backtracking se genereaza toate numerele formate doar din trei cifre astfel incat fiecare numar sa aiba cifrele distincte. Cifrele fiecarui numar sunt din multimea {12, 2, 3, 4}. acest algoritm genereaza numerele, in aceasta ordine: 123, 124, 132, 134, 213, 214, 231, 234, 312, 314, 321, 324, 412, b413, 421, 423, 431, 432. Daca utilizam acelasi algoritm pentru a genera toate numerele de 4 cifre, fiecare numar fiind format din cifre distincte din multimea {1, 2, 3, 4, 5}, precizati care este numarul generat imedia dupa 4325. a. 4351 c. 4521 b. 5123 d. 4321 19. Utilizand metoda backtracking se genereaza toate numerele palindrom formate din 4 cifre. Fiecare numar contine cifre din multimea {1, 3, 5}. Elementele sunt generate in urmatoarea ordine: 111, 1331, 1551, 3113, 3333, 3553, 5115, 5335, 5555. Daca se utilizeaza exact aceeasi metoda pentru a genera toate numerele palindrom formate din 4 cifre, fiecare element avand cifre din multimea {1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9}. Sa se precizeze cate numere pare se vor genera.

a. 99 b. 40

c. 36 d. 72

20. Utilizand metoda backtracking se genereaza elementele produsului cartezian a n multimi A1, A2, ..., An. Daca utilizam acest algoritm pentru a genera elementele produsului cartezian a 3 multimi: M = {1, 2, 3}, N = {1, 2} si P = {1, 2, 3, 4} atunci care din urmatoarele secvente nu reprezinta o solutie acestui algoritm, pentru produsul cartezian PxNxM? a. (4, 2, 3) c. (3, 2, 1) b. (3, 3, 3) d. (1, 1, 1) 21. Utilizand metoda backtracking se genereaza toate numerele de cate 3 cifre astfel incat fiecare numar generat are cifrele distincte si suma lor este un numar par. Precizati care dintre urmatoarele numere reprezinta o solutie a algoritmului? a. 235 c. 281 b. 986 d. 455 22. Utilizand metoda backtracking se genereaza in ordine lexicografica toate posibilitatile de aranjare a 8 dame pe tabla de sah astfel incat aceastea sa nu se atace. fiecare solutie se exprima sub forma unui vector c = (c1, c2, ..., c8) unde c1 reprezinta coloana pe care se afla dama de pe lkinia i. Stiind ca primele doua solutii generate sunt (1, 5, 8, 6, 3, 7, 2, 4), (1, 6, 8, 3, 7, 4, 2, 5) sa se determine solutia generata de algoritm imediat dupa solutia (8, 2, 4, 1, 7, 5, 3, 6). a. (8, 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7) c. (8, 2, 5, 3, 1, 7, 4, 6) b. (8, 4, 2, 7, 6, 1, 3, 5) d. (7, 4, 2, 5, 8, 1, 3, 6) 23. Se genereaza toate sirurile strict crescatoare de numere naturale nenule mai mici sau egale cu 4, avand primul termen 1 sau 2, ultimul termen 4 si cu diferenta dintre oricare doi termeni aflati pe pozitii consecutive cel mult 2, obtinandu-se solutiile (1, 2, 3, 4), (1, 2, 4), (1, 3, 4), (2, 3, 4), (2, 4). Folosind aceeasi metoda, generam toate sirurile strict crescatoare de numere naturale nenule mai mici sau egale cu 5, care dintre afirmatiile urmatoare este adevarata: a. imediat dupa solutia (1, 3, 5) se genereaza solutia (2, 3, 4, 5). b. imediat dupa solutia (2, 3, 5) se genereaza solutia (2, 5). c. penultima solutie generata este (2, 4, 5). d. in total sunt generate 5 solutii. 24. Se genereaza in ordine crescatoare numerele de cate sase cifre care contin cifra 1 o singura data, cifra 2 de cate doua ori si cifra 3 de trei ori. Se obtin, in aceasta ordine, numerele 122333, 123233, 123323, ...,333221. care din urmatoarele propozitii este adevarata? a. Imediat dupa numarul 332312 se genereaza 332321 b. Sunt 8 numere generate prin aceasta metoda care au prima cifra 1 si ultima cifra 2. c. Sunt 6 numere generate prin aceasta metoda care au prima cifra si a doua cifra 2. d. Penultimul numar generat este 333122. 25. Utilizand metoda backtracking se genereaza in ordine lexicografica toate anagramele cuvantului caiet. Stiind ca primele 2 solutii sunt aceit si aceti, care este cuvantul generat inaintea cuvantului tiaec? a. teica c. ticae b. tieac d. tiace

Tehnici de Programare Metoda Programarii Dinamice
MULTIPLE CHOICE 1. Se considera un triunghi de numere naturale format din n linii. Prima linie contine un numar, a doua linie doua numere, . . . , ultima linie n numere naturale. Cu ajutorul acestui triunghi se pot forma sume de numere naturale în felul urmator: 1) se porneste cu numarul din linia 1; 2) succesorul unui numar se afla pe linia urmatoare plasat sub el (aceeasi coloana) sau pe diagonala la dreapta (coloana creste cu 1). Presupunem ca ati implementat strategia programarii dinamice pentru a obtine cea mai mare suma care se poate forma folosind regulile de mai sus. Testati programul realizat pentru n = 4 si triunghiul de numere: 2 35 634 5614 Care este suma maxima obtinuta? a. b. c. d. 14 16 17 19

2. Se considera x - un vector cu n elemente numere întregi. Se scrie un program C++/Java bazat pe strategia Programarii Dinamice care va determina un cel mai lung sir crescator al sirului x. In timpul testarii programului se considera: n=5 x = (4, 5, 7, -1, 7) Programul trebuie sa afiseze: a. 4, 5, 7 b. 4, 5, 7, 7 c. 5, 7, 7 3. Fie G un graf orientat si ponderat avand n varfuri. Fie d[i] lungimea drumului maxim care are ca extremitate initiala varful i (i = 1, 2, ..., n). Valoarea d(G) = max{d[i]; i = 1, 2, ..., n} reprezinta diametrul grafului G. Se doreste utilizarea programarii dinamice pentru elaborarea si testarea unui program C++/Java care pentru un graf orientat G furnizeaza d(G). Care este algoritmul care, modificat, faciliteaza obtinerea diametrului grafului G? a. Dijkstra b. Roy-Floyd c. Kruskal

4. Fie matricele A[50][20], B[20][1], C[1][10] si D[10][100]. Se doreste realizarea inmultirii celor patru matrici X = ABCD. Inmultirea matricelor este asociativa, iar numarul de inmultiri pentru realizarea produsului Y=UV (unde U[m][n] si V[n][p]) este mxnxp. Care este ordinea de inmultire (obtinuta prin metoda programarii dinamice) ce duce la numarul minim de inmultiri cu care se poate calcula X. a. A x ((BxC)xD) b. (Ax(BxC))xD c. (AxB)x(CxD) 5. Se defineste o partitie a unui numar natural n ca fiind o scriere a lui n sub forma unde , iar sunt numere naturale care verifica relatia Ati scris un program C++/Java, care utilizeaza metoda programarii dinamice, pentru a numara si genera partitiile oricarui numar n introdus de la tastatura. Pentru n = 7 se cere sa precizati cate din partitiile generate de programul dumneavoastra sunt . constituite numai din numere impare: este impar pentru oricare i, a. b. c. d. 7 6 5 8 , .

6. Intr-o regiune montana se doreste instalarea unui lant de telecabine. Se considera ca in regiunea montana considerata sunt N varfuri si ca statiile pentru telecabine pot fi montate in oricare din cele N varfuri. Presupunem ca varfurile sunt date de la stanga la dreapta (exemplu: de la Vest la Est) si ca sunt numerotate prin 1, 2, 3,..., N. Astfel, fiecare varf i este precizat prin coordonata X[i] (pe axa OX) si inaltimea H[i] (pe axa OY). Se doreste infiintarea a exact K statii de telecabine. Deoarece se doreste ca lantul de telecabine sa asigure conectarea varfurilor 1 si N, cu exceptia statiei 1 (amplasata obligatoriu in varful 1) care este conectata doar cu statia 2 si a statiei K (amplasata obligatoriu in varful N) care este conectata doar cu statia K-1, toate celelalte statii i (1 < i < K) sunt conectate atat cu statia i-1 cat si cu statia i+1, iar lungimea totala a cablurilor folosite la conectare sa fie minima. Lungimea cablului dintre doua statii este egal cu distanta dintre ele. In plus, un cablu care uneste doua statii consecutive nu poate avea o lungime mai mare decat o lungime fixata L. De asemenea, formele de relief influenteaza conectare. Mai precis: varfurile i si j (i < j) nu pot fi conectate direct daca exista un varf v (i<v<j) astfel incat segmentul de dreapta care uneste varfurile i si j trece pe sub varful v. Daca i, v si j sunt coliniare atunci toate trei se considera a fi statii. Pentru a identifica amplasarea celor K statii astfel incat lungimea totala a cablurilor sa fie minima si sa fie indeplinite restrictiile de mai sus ati elaborat un program C++/Java care implementeaza un algoritm obtinut prin tehnica programarii dinamice. Programul afiseaza lungimea minima LM si lista varfurilor in care se instaleaza statiile. Pentru N = 7, X[i] 0 4 6 7 12 13 14 H[i] 16 3 8 4 16 16 16 K=5, L = 11 si amplasarea

se cere sa verificati care dintre urmatoarele raspunsuri ale programului trebuie sa fie cel corect.

a. LM = 16, Statiile: 1, 5, 6, 7 b. LM = 22, Statiile: 1, 3, 5, 6, 7 7. O companie este alcatuita din N soldati. Se considera ca soldatii sunt identificati prin numerele 1, 2, ..., N si se cunosc inaltimile H[i], pentru fiecare soldat avand codul i (i = 1, 2, ..., N). La prima inspectie soldatii sunt asezati in sir in ordinea crescatoare a codului. Capitanul doreste ca din sir sa iasa un numar minim de soldati, iar cei care raman, fara sa-si schimbe locurile, sa poata vedea cel putin o extremitate a sirului (din stanga sau din dreapta). Un soldat vede o extremitate daca intre el si extremitate nu se afla un soldat cu inaltimea mai mare sau egala cu inaltimea lui. Ati scris un program C++/Java care accepta la intrare numarul N si inaltimile H[i], i=1, 2, ...,N si determina, folosind strategia programarii dinamice, numarul minim de soldati x care trebuie sa paraseasca sirul pentru a fi indeplinita conditia din enunt. La testarea programului, dumneavoastra considerati urmatoarele date: N=8 i = 1, H[1] = 1.86 i = 2, H[2] = 1.86 i = 3, H[3] = 1.31 i = 4, H[4] = 2.00 i = 5, H[5] = 1.40 i = 6, H[6] = 1.00 i = 7, H[7] = 1.97 i = 8, H[8] = 2.20

Ce valoare a lui x trebuie sa afiseze programul? a. b. c. d. 3 4 2 1

8. Se considera o matrice dreptunghiulara cu m linii si n coloane ce contine numere naturale in intervalul [1,255]. Se doreste traversarea matricei din coltul stanga-sus in coltul dreapta-jos. O traversare este compusa din deplasari. La o deplasare de executa un salt pe orizontala (se poate ajunge in oricare celula de pe aceeasi linie, dar nu in acelasi loc) si un pas pe verticala (la celula aflata dedesubt). Exceptia face ultima deplasare constituita doar din saltul de pe ultima linie in coltul dreapta-jos. Rezulta ca in cadrul traversarii se viziteaza 2m celule. Se doreste suma minima care se poate obtine prin astfel de traversari. Pentru aceasta ati elaborat un program C++/Java care foloseste tehnica programarii dinamice pentru a determina suma minima. Vi se cere sa considerati, in vederea testarii programului, setul de date: Dimensiunea matricei: m = 4, n = 5 Matricea: 3 4 5 7 9 6 6 3 4 4 6 3 3 9 6 6 5 3 8 2 si sa validati raspunsul corect (care reprezinta suma minima ce poate fi obtinuta printr-o traversare salt-pas).

a. b. c. d.

25 28 24 22

Structuri de date
True/False Indicate whether the sentence or statement is true or false. _ __ 1. Este valid următorul procedeu pentru depunerea în stivă? 1. obţine spaţiu nod p şi depune A în zona de date utile; 2. zona de legătură din p se completează cu "legătură vidă"; 3. în vârful stivei se depune adresa lui p. 2. 1. 2. 3. 4. Este valid următorul procedeu pentru extragerea din stivă, considerată nevidă? se reţine în p adresa din vârful stivei; se fructifică informaţia utilă din p; conţinutul vârfului stivei se înlocuieşte cu adresa din zona de legătură a lui p; se eliberează nodul de la adresa p.

_ __

_ __ _ __ _ __ _ __

3. La o structura de tip coada operatia de depunere se realizeaza la virf, iar cea de extragere la baza. 4. Intr-o structura de tip coada completa operatiile de depunere si extragere se pot realiza la oricare din capete. 5. Memorarea unei structuri inlantuite intr-un spatiu alocat static implica existenta unei stive de noduri disponibile 6. Intr-o coada cu prioritati nodul din virful cozii are prioritatea cea mai mica (valoarea prioritatii cea mai mare).

Multiple Choice Identify the letter of the choice that best completes the statement or answers the question. _ __ 7. Considerăm definirea unei variabile v care conţine informaţie utilă şi a variabilelor av, aav, aaav definite ca variabile de tip adresă de memorie. Facem atribuirile: aaav Å @aav (aaav conţine adresa variabilei aav)
aav Å @av (aav conţine adresa variabile av)
av Å @v (av conţine adresa variabile v)
Regăsirea informaţiei memorate in v se realizează prin specificaţia a. aaav^ b. aav^^ c. aav^ 8. Zona din care se obţin spaţiile alocate dinamic poartă numele de a. Cheap b. Heat c. Heap 9. Pentru a putea realiza alocarea dinamică a memoriei limbajul de programare ales pentru realizarea aplicaţiilor trebuie să dispună de instrumente specifice care să facă apel la funcţia de

_ __

_ __

a. gestiune a memoriei b. gestiune a datelor c. gestiune a fişierelor _ __ 10. Solicitarea de memorie dinamică se face prin

a. zone continue din memoria aflată în interiorul programului b. zone continue din memoria libera externă programului c. zone discontinue din memoria liberă din exteriorul programului _ __ 11. Ce reprezintă formula f(i1,i2,m1,m2)=(i1-1)m2+(i2-1) utilizată în contextul matricilor? a. formula de indice b. formula de dimensiune c. formula de rang _ __ 12. Când se realizează eliberarea implicită a memoriei alocate dinamic? a. la terminarea programului b. la terminarea procedurii in care s-a realizat alocarea c. niciodată _ __ 13. Care din următoarele structuri nu sunt structuri cu alocare divizată a. structuri de date reţea b. structuri de tip arborescent c. structuri de tip şir de caractere _ __ 14. O structură de date liniară este o structură în care se asigură un acces a. secvenţial de la un element la altul b. aleator între elemente c. direct la elementul dorit _ __ 15. Un exemplu pentru structurile de date de tip reţea este a. memorarea matricilor rare b. memorarea grafurilor de tip reţea c. memorarea reţelelor de calculatoare _ __ 16. Care din următoarele structuri nu este liniară a. stiva b. arborele binar c. coada _ __ 17. Parcurgerea unei liste simplu înlănţuite se poate face a. în orice sens plecând de la elementul curent b. în orice sens plecând de la unul din capete c. doar în sensul de la primul către ultimul nod _ __ 18. Stiva este o structură de tip a. lista dublu înlănţuită b. listă simplu înlănţuită c. vectorial _ __ 19. La parcurgerea arborilor binari, utilizarea informaţiei dintr-un nod se plasează între cele două parcurgeri ale substructurilor conectate nodului dacă parcurgerea este a. preordine b. inordine c. postordine

_ __ 20. În algoritmul de ordonare prin arbori binari, parcurgerea arborelui se face în a. preordine b. inordine c. postordine Completion Complete each sentence or statement. 21. Cozile modelează procesele…… 22. Listele de tip stivă modelează procesele……… 23. Initializarea unei stive secventiale cu virful memorat intr-o variabila V se realizeaza prin atribuirea .......... 24. Initializarea unei stive inlantuite cu virful memorat intr-o variabila V se realizeaza prin atribuirea ....... (forma PASCAL) 25. Operatia de depunere intr- conda se realizeaza la ...... 26. Operatia de extragene dintr-o conda se realizeaza la .... .... cozii
.... cozii.

27. O coada completa in care o operatie nu se poate realiza la unul din capete se numeste coada completa ..... 28. La depunerea intr-o structura liniara, la epuizarea spatiului alocat structurii apare fenomenul .... (engleza). 29. Incercarea de extragere dintr-o structura liniara vida conduce la aparitia fenomenului ... (engleza).

Name: ________________________ Class: ___________________ Date: __________

ID: A

wshgtr
Multiple Choice Identify the letter of the choice that best completes the statement or answers the question.
A ____

1. Se consideră declaraŃiile:

B ____

A ____

D ____

var f:file of char; c:char; Ce conŃine fişierul f după execuŃia secvenŃei următoare: rewrite(f); for c: =’z’ downto ‘a’ do write(f,c); a. zyxwvutsrqponmlkjihgfedcba; b. za; c. nimic d. abcdefghijklmnopqrstuvwxyz. 2. FuncŃia de mai jos determină termenul Fibonacci de rang n. E corectă? function fib(n:integer):integer; begin fib=fib(n-1)+fib(n-2) end; a. da, pentru că respectă formula de calcul a şirului lui Fibonacci; b. nu, pentru ca se autoapelează la nesfârşit. 3. FuncŃia de mai jos implementează recursiv calculul sumei S(n)=1+2+...+n. E corectă? int S(int n){ if(n<=0) return 0; else return (S(n+1)-(n+1)); } a. nu, pentru că, deşi are condiŃie de ieşire din autoapelare, nu se ajunge la ea; b. da, pentru că respectă matematic relaŃia şi are condiŃie de oprire din autoapelare. 4. Dacă există declaraŃia FILE f; şi se apelează funcŃia fopen() astfel: f=fopen(“fisier.txt”,”w”); care afirmaŃie e adevărată? a. fişierul fisier.txt a fost deschis pentru scriere; conŃinutul său se păstrează; b. fişierul fisier.txt a fost deschis pentru scriere, dar numai dacă exista pe disc; c. fisierul fisier.txt a fost deschis pentru scriere/citire; d. fisierul fisier.txt a fost deschis pentru scriere; dacă exista, conŃinutul lui se pierde, iar dacă nu exista, fisierul va fi creat în momentul executării instrucŃiunii de mai sus.

1

Name: ________________________
C ____

ID: A

5. Se consideră problema căutării unui element într-un vector ordonat cu n elemente (căutare binară).

Care este complexitatea algoritmului (câŃi paşi se execută) în cazul cel mai defavorabil, adică atunci când elementul nu este în vector? a) b) c) O(n), pentru că verificăm fiecare element; O(1), căutarea efectuându-se in timp constant; O(log2n), la fiecare pas înjumătăŃindu-se intervalul de căutare. 6. În fişierul numere.txt, aflat pe disc, sunt scrise, pe linie, numerele: 1 2 3 4 5 6 Ce se afişează în urma execuŃiei programului următor: #include<stdio.h> #include<stdlib.h>
a. b. c.

C ____

FILE f; int n,i; void main(){ f=fopen(”numere.txt”,”r”); for(i=1;i<4;i++) {fscanf(”%d”,&n);printf(”%d”,n);} rewind(f); for(i=1;i<4;i++) {fscanf(”%d”,&n);printf(”%d”,n);} FCLOSE f } a. 123456 b. 123 c. 123123 d. 123456123 7. Streamurile standard (adică streamurile care sunt deschise automat când un program C îşi începe execuŃia) sunt: a. stdin,stdout; b. stdin,stdout,stderr; c. nu există strem-uri standard.

B ____

2

Name: ________________________ ____ A 8. Se consideră următorul arbore binar, reprezentat mai jos:

ID: A

4 1 9

6

7

2

8

3

10

11

5

B ____

Este arborele binar complet? a. da b. nu 9. Se consideră următorul arbore binar, reprezentat mai jos:

4 1 9

6

7

2

8

3
Care este înălŃimea arborelui binar? a. 1 b. 3 c. 4 d. 5 e. 11

10

11

5

3

Name: ________________________
A ____ 10. Se consideră următorul arbore binar, reprezentat mai jos:

ID: A

4 1 9

6

7

2

8

3

10

11

5

Este arborele binar strict? a. da b. nu C ____ 11. Se consideră următorul arbore binar, reprezentat mai jos:

4 1 9

6

7

2

8

3
Parcurgerea in inordine este: a. 4,1,9,6,7,2,8,3,10,11,5 b. 3,6,1,4,9,8,10,7,2,5,11 c. 3,6,10,1,7,4,11,2,5,9,8

10

11

5

4

Name: ________________________
C ____ 12. Se consideră următorul arbore binar, reprezentat mai jos:

ID: A

4 1 9

6

7

2

8

3

10

11

5

Parcurgerea in preordine este: a. 4,1,9,6,7,2,8,3,10,11,5 b. 4,3,6,1,9,8,10,7,2,5,11 c. 4,1,6,3,10,7,9,2,11,5,8 B 13. Se consideră următorul arbore binar, reprezentat mai jos: ____

4 1 9

6

7

2

8

3

10

11

5

Parcurgerea in postordine este: a. 4,1,9,6,7,2,8,3,10,11,5 b. 3,10,6,7,1,11,5,2,8,9,4 c. 3,6,8,10,7,4,1,11,2,5,9 B ____ 14. Un arbore binar cu n vârfuri este plin. PrecizaŃi ce valoare poate avea n, dintre cele de mai jos: a. 5 b. 7 c. 8 d. 9

5

Name: ________________________
B ____ 15. Pentru implementarea unei stive, se folosesc funcŃiile:

ID: A

init(): iniŃializarea stivei (vârful stivei devine -1) empty(): returnează 1 daca stiva e goală şi 0 în caz contrar push(val): adauga item-ul val în stivă pop(): returnează (ştergându-l din stivă) elementul din vârful stivei top(): returnează elementul din vârful stivei, fără a-l şterge însă Ce apare la ieşire, dacă asupra stivei se execută prelucrările de mai jos (presupunem ca functia scrie afişează pe ecran parametrul ei, urmat de un spatiu): init(); push(100); push(54); scrie(top()); pop(); scrie(top()); push(60); push(630); scrie(top()); pop(); scrie(top()); pop(); scrie(top()); a. 54 100 60 630 60 b. 54 100 630 60 100 c. 54 60 100 630 100 C ____ 16. Care este timpul în cazul cel mai defavorabil pentru algoritmul lui Kruskal, aplicat unui graf complet cu n vârfuri? a. O(n2) b. O(nlog2n) c. O(n2log2n)

6

Name: ________________________
B ____ 17. Fie graful de mai jos:

ID: A

2 1 4 1 5

3

1

3 2

3

3

4

Din câte muchii e format arborele parŃial de cost minim? a. 3 b. 4 c. 5 d. 7 B ____ 18. Fie graful de mai jos:

2 1 4 1 5

3

1

3 2

3

3

4

PrecizaŃi ordinea muchiilor care se adaugă pentru determinarea arborelui parŃial de cost minim, folosind algoritmul lui Kruskal: a. (2,3),(3,5),(3,4),(1,2),(1,4),(4,5),(2,5) b. (2,3),(3,5),(3,4),(1,2) c. (2,3),(3,5),(2,5),(3,4)

7

Name: ________________________
C ____ 19. Fie graful de mai jos:

ID: A

2 1 4 1 5

3

1

3 2

3

3

4

Care este distanŃa minimă de la 1 la 5, conform algoritmului lui Dijkstra?
a. b. c. d. 3 4 5 6

____ 20. Se consideră arborele de căutare de mai jos: C

12

5

18

2

9

15

19

17 Valoarea 13 va fi inserată în arbore: a. ca fiu drept al lui 2 b. ca fiu drept al lui 9 c. ca fiu stâng al lui 15 d. ca fiu stâng al lui 19 e. ca fiu stâng al lui 17

8

Name: ________________________
D ____ 21. Se consideră arborele de căutare de mai jos:

ID: A

12

5

18

2

9

15

19

17 Dacă ştergem rădăcina (12), ce nod va ajunge în locul ei ?
a. b. c. d. e. 5 18 9 15 17

A ____ 22. Metoda de sortare rapidă (Quicksort) găseşte pivotul (printr-un algoritm de partiŃie) şi se

autoapelează pentru cele două porŃiuni din vectorul iniŃial. Algoritmul de partiŃie de mai jos e corect? Presupunem că a este un tablou de întregi, i şi j sunt indicele de start, respectiv de sfârşit ale elementelor pe care le sortează. De asemenea, funcŃia swap(x,y) interschimbă x şi y. FuncŃia întoarce poziŃia (finală) a lui a[i]. int partitie(a,i,j){int val,h,k; val=a[i]; h=i; for(k=i+1;i<=j;i++) if(a[k]<=val){ h=h+1; swap(a[h],a[k]); } swap(a[i],a[h]); return h; }
a. b.

da nu

9

Name: ________________________
A ____ 23. Se consideră implementarea unei liste simplu înlănŃuite sub forma:
typedef struct nod{ int info; struct nod *adr; }lista; lista *c /*capul listei*/ ,*p,*q;

ID: A

Pentru inserarea unui elementului 3 în capul unei liste înlănŃuite (dat de c), se fac următorii paşi: a. p=(lista*)malloc(sizeof(lista)); p->info=3;p->adr=c;c=p; b. p=(lista*)malloc(sizeof(lista)); p->info=3; c=p;p->adr=c; B ____ 24. Se consideră implementarea unei liste simplu înlănŃuite sub forma:
typedef struct nod{ int info; struct nod *adr; }lista; lista *c /*capul listei*/ ,*p,*q;

Dacă vrem să ştergem capul listei, se fac paşii: a. free(c); b. p=c;c=c->adr;free(p); B ____ 25. Se consideră implementarea unei liste simplu înlănŃuite sub forma:
typedef struct nod{ int info; struct nod *adr; }lista; lista *c /*capul listei*/ ,*p,*q;

Presupunând că vrem să ştergem elementul imediat următor celui pe care punctează p, se fac paşii: a. q=p->adr;free(q);p->adr=q->adr; b. q=p->adr;p->adr=q->adr;free(q); B ____ 26. Se consideră implementarea unei liste simplu înlănŃuite sub forma:
typedef struct nod{ int info; struct nod *adr; }lista; lista *c /*capul listei*/ ,*p,*q;

Presupunând că vrem să inserăm un element după cel punctat de p, se fac paşii: a. q=(lista*)malloc(sizeof(lista));p->adr=q;q->adr=p->adr; b. q=(lista*)malloc(sizeof(lista));q->adr=p->adr; p->adr=q;
10

Name: ________________________
B ____ 27. Se consideră implementarea unei liste simplu înlănŃuite sub forma:
typedef struct nod{ int info; struct nod *adr; }lista; lista *c /*capul listei*/ ,*p,*q;

ID: A

Ce efect are următoarea funcŃie, dacă se apelează scriu(c)? void scriu(lista* p) { if(p) {scriu(p->adr);printf(“%d “,p->info);} } a. afişează lista de la primul la ultimul element b. afişează lista de la ultimul element la primul A ____ 28. Coada de priorităŃi este: a. o structură de date care conŃine o mulŃime S de elemente, fiecare având asociată o valoare numită cheie; inserarea adaugă un element, iar extragerea unui element returnează elementul cu prioritatea maximă b. o structură de date care conŃine o mulŃime S de elemente, în care intrările se fac la un capăt al ei, iar ieşirile la celălalt capăt c. o structură de date care conŃine o mulŃime S de elemente,în care intrările şi ieşirile se fac la un singur capăt.

11

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful