Romeo Surdu

Mitriþa Galben

FILE DE MONOGRAFIE
SCOALA POGANA

Editura Sfera Bârlad 2007

ªcoala Pogana
1907-2007

Editura Sfera Bârlad 2007

Coordonator: profesor Romeo Surdu Autori: profesor Romeo Surdu, educatoare Mitriþa Galben

Coperta: prof. Romeo Surdu Tehnoredactare: prof. Romeo Surdu , Galben Mitriþa ISBN 978-973-1771-22-9

Cuprins

Înainte de cuvântul autorului - Inspector ºcolar general, prof. Gheorghe.Cârjã.....pag.5 Un veac de spiritualitate - Inspector teritorial, prof.Marian Bolum...........................pag.6 ªcoala - centru cultural al comunitãþii locale - Primar,Titi Neagu.........................pag.7

File de monografie
Argument - prof. Romeo Surdu........................................................................................pag.8 Coordonate geografice ºi istorice ale comunei Pogana - prof. Romeo Surdu......pag.10 Istoricul evoluþiei activitãþii ºcolare - prof. Romeo Surdu........................................pag.18 Activitatea metodicã ºi de perfecþionare - prof. R. Surdu, ed.M. Galben..............pag.38 Activitãþi extraºcolare de-a lungul timpului - ed. .Mitriþa Galben.........................pag.46 Structura ºcolii din Pogana în anul 2007 - prof. Romeo Surdu..............................pag.67 Gânduri de ieri, gânduri de azi..................................................................................pag.79 Încadrarea ºcolii...........................................................................................................pag.111 Promoþiile de absolvenþi.............................................................................................pag.128 Anexe.................................................................................................................................pag157 În loc de ...încheiere - prof. Romeo Surdu....................................................................pag211

-3-

Înainte de cuvântul autorului
În vremuri ca acestea când totul pare rãsturnat inclusiv valorile - un dascãl - ºi nu oricare, ci de matematicã - ºi-a oprit spiritul ºi sufletul asupra unor meleaguri moldave ºi a unei ºcoli - Pogana - cu rãbdare ºi pasiune. Am parcurs rândurile cuminþi ºi ordonate ale lucrãrii ºi am descoperit rigoarea profesorului de matematicã, dar ºi, printre rânduri, poezia ascunsã a unor vremuri apuse. Am descoperit o suitã superbã de generaþii ºi o cohortã sublimã de dascãli - truditorii acestui tãrâm de poveste, veºnic, parcã, sortit intemperiilor realitãþii, dar veºnic locuit de nobleþe, dãruire ºi luminã. Timpul e fãrã margini. Vor trece anii - poate încã o sutã - peste vârstele acestei ºcoli, dar se vor gãsi mereu continuatori cu bunã credinþã ºi devotament ce vor „nemuri” acest lãcaº, oameni cu dragoste de slove ºi de ... oameni. În miez de mileniu computerizat, lor li se va face dor de clopotul ce se trage înaintea timpului ºcoalei spre a de ºtire celor mai îndepãrtaþi de locuinþã, în satele unde nu-s oroloage. Mulþumiri sincere autorilor pentru aceastã întreprindere emoþionantã prin care a dus în lumina prezentului imaginea unor locuri ºi chipurile unor oameni ce ºi-au închinat viaþa, neobosiþi, ºcolii, peste un veac ce s-a prãfuit cucernic peste ... Pogana, de la primul învãþãtor, Strfan Patriciu ºi pânã la - de ce nu – Romeo Surdu însuºi.
Inspector ºcolar general, Gheorghe Cârjã, profesor de matematicã

-5-

Un veac de spiritualitate

Aceastã lucrare monograficã, referitoare la ªcoala Pogana, apare în contextul sãrbãtoririi a unui secol de existenþã a acestui aºezãmânt, chiar dacã învãþãmântul din aceastã zonã îºi are începuturile în anul 1874 prin înfiinþarea ºcolii de patru ani Bogesti. Acest demers se doreºte în viziunea autorilor, atât o prezentare a învãþãmântului din Comuna Pogana, cât ºi ,,un omagiu adus celor care au trudit 100 de ani la ªcoala Pogana,,. Monografia de faþã este rezultatul unei serioase documentãri în Arhivele Statului, în Arhivele ªcolii, unde o importantã sursã de informare a reprezentat-o Registrul de inspecþii, care puncteazã principalele momente din evoluþia ºcolii ºi nu în ultimul rând s–au avut în vedere mãrturiile celor care, în diferite perioade, au fost apropiaþi de aceastã instituþie. Astãzi, ªcoala Pogana dispune de o dotare deosebitã, de cadre didactice bine pregãtite ºi de elevi dornici de cunoaºtere, ceea ce face ca aceastã instituþie sã ocupe un loc aparte în peisajul învãþãmântului vasluian. Cu ocazia aniversãrii a 100 de ani de la înfiinþarea ªcolii Pogana, felicitãm pe iniþiatorii acestei lucrãri, pentru seriozitatea ºi stãruinþa de care au dat dovadã în finalizarea acestui demers ºi urãm tuturor elevilor din generaþia anului aniversar, putere de muncã ºi multe împliniri, iar cadrelor didactice viaþã lungã ºi rodnicã.
Profesor Marian Bolum, inspector teritorial ISJ Vaslui

-6-

ªcoala centru cultural al comunitãþii locale
100 de ani de la înfiinþarea ºcolii Pogana este o mare sãrbãtoare. O sutã de ani în viaþa unei instituþii poate pãrea fãrã importanþã, dar 100 de ani de ºcoalã la Pogana, înseamnã foarte mult, þinând cont de condiþiile istorice în care a apãrut, anul 1907. ªcoala cu moºtenirea primitã de la înaintaºi, a pãstrat neºtirbit rolul sãu de a educa ºi forma oameni care sã slujeascã satul, sã aducã lumina ºtiinþei în cel mai neînsemnat loc, cu sacrificiul unor oameni care au stat chezãºie în calea ameninþãrii indiferenþei. Satisfacþia de a fi în preajma acestei memorabile sãrbãtori, constituie pentru mine, un privilegiu, un moment unic. Sprijinul acordat desfãºurãrii acestui eveniment este pentru mine o onoare. Contemporan evenimentului, trãiesc alãturi de ºcoalã ºi slujitorii ei, emoþia timpului ireversibil, ca fost elev al acestei ºcoli, al celui mai longeviv învãþãtor, elev al celor mai buni profesori. Monografia adunã în paginile sale secvenþe din timpul care s-a scurs peste martorii evenimentelor, peste ºcoala care ºi-a primenit lãcaºul de o sutã de ani, cu unul modern, care satisface toate cerinþele ºi exigenþele societãþii actuale. Sãrbãtoarea centenarului ºcolii cinsteºte efortul constructiv, de orice naturã ar fi el, de reculegere în faþa celor care au bãtãtorit drumul spre slova cãrþii, de recunoºtinþã faþã de cei care o slujesc în prezent cu credinþã ºi asigurã viitorul pe drumul continuei dezvoltãri a ºcolii româneºti. Urez viaþã lungã ºi succese tuturor slujitorilor ºcolii, elevilor ºi toþi celor care vegheazã la împlinirea idealurilor acesteia.
Titi Neagu, primarul comunei Pogana

-7-

Argument
rin menirea sa, o instituţie de învăţământ este un loc binecuvântat. În lungul drum spre împlinire şcoala a format numeroase personalităţi pozitive, capabile să interacţioneze si să răspundă permanent tuturor cerinţelor societăţii. Martoră a unor evenimente istorice: primul război mondial 1916-1918, al doilea război mondial 1939-1945, revoluţia din decembrie 1989, afectată serios de seismele din 1940 şi 1977, Şcoala Pogana a rezistat în timp pentru a menţine vie flacăra culturii şi educaţiei în aceste locuri. Nu putem discuta despre şcoală ca o simplă instituţie fără să amintim trăirile, emoţiile, speranţele, necazurile ori bucuriile celor care i-au trecut pragul. Anul acesta aniversăm un veac de la înfiinţarea Şcolii Pogana, însă învăţământul de pe aceste meleaguri are rădăcini mult mai adânci. Satele din comuna noastră au avut şansa să aibă ca dascăli primii absolvenţi ai Şcolii Normale de Învăţători din Bârlad. În anul 1874 a fost înfiinţată prima şcoală elementară de 4 ani în satul Bogeşti, aici desluşind primele slove şi elevii din Pogana. De aceea nu am tratat individual fragmentele din istoria şcolii noastre, ci le-am integrat în contextul învăţământului desfăşurat la nivel local. Astăzi, satul Pogana este reşedinţa comunei cu acelaşi nume, comună ce înglobează satele Tomeşti, Bogeşti, Măscurei şi Cîrjăoani, însă acum 100 de ani împărţirea administrativ-teritorială era diferită, zona fiind împărţită în 3 comune. Este important de ştiut că localitatea Bogeşti, amplasată în centrul comunei, a jucat un rol important în dezvoltarea învăţământului zonal. Oricât de mult am încerca să ne ancorăm în timp pentru a percepe realitatea de acum 100 de ani, lucrarea nu poate reflecta în totalitate atmosfera şi spiritualitatea trecutului. Dacă documentele, însemnările şi situaţiile statistice le putem regăsi cu uşurinţă în arhivele şcolare, nevoile şi frământările reale ale învăţământului din satul Pogana au rămas doar în amintirea câtorva persoane. Din păcate, majoritatea celor care au învăţat să scrie cu ajutorul tăbliţei şi să citească la lumina lămpilor cu gaz, nu mai sunt printre noi. Am fi dorit să aflăm mai multe lucruri de la ei, despre acele timpuri când şcoala deschidea pentru prima dată orizonturile cunoaşterii. Poate că fotografia – document, ce ne întâmpină astăzi la intrarea în şcoală, fotografie făcută cu prilejul festivităţii de deschidere a anului şcolar 1908 -1909, pe fundalul căreia putem citi lozinca, “Şcoala este temelia societăţii”, vorbeşte în locul celor ce nu mai sunt. Şi totuşi, lucrarea de faţă încearcă să prezinte anumite aspecte din activitatea şcolară, de la înfiinţare până în zilele noastre. La baza studiului regăsim o activitate minuţioasă de documentare şi cercetare a arhivelor, ocazie cu care am aflat lucruri noi despre comuna Pogana şi despre oamenii care au păstorit această instituţie de învăţământ. Începând cu primul

P

-8-

învãþãtor al copiilor din Pogana, Stefan B. Patriciu ºi pânã în zilele noastre, cadrele didactice ºi-au pus amprenta asupra dezvoltãrii intelectuale ºi asupra personalitãþii elevilor. Despre dascãli ne amintim cu plãcere în orice moment al vieþii. Aceºtia au format ºi formeazã în continuare sufletul ºcolii, fãrã de care instituþia nu ar avea nici o valoare. Este destul de greu sã descrii în cuvinte frãmântãrile ºi trãirile acestor apostoli. În capitolul intitulat “Gânduri de ieri, gânduri de azi” puteþi citi impresiile personalitãþilor, dascãlilor ºi elevilor, ce au pãºit pragul ºcolii noastre în diferite perioade de timp. O incursiune în timp, readuce în actualitate activitãþile desfãºurate cu elevii, atât în ºcoalã cât ºi în afara ei. Activitãþile ºcolare ºi extraºcolare au fost multe, nu au putut fi amintite toate, dar, sperãm ca mãcar o parte din ele sã reflecte munca copiilor ºi cadrelor didactice din ºcoala noastrã. Având în vedere numãrul mare de cadre didactice care au funcþionat la ªcoala Pogana, unele perioade mai scurte de timp, altele pânã la pensionare, am cuprins în paginile lucrãrii, momentele din activitatea de formare ºi perfecþionare a dascãlilor. În ºcoala noastrã au avut loc nenumãrate activitãþi, sub îndrumarea responsabililor comisiilor metodice, a metodiºtilor, formatorilor, sau a inspectorilor de specialitate, ce au vizat pregãtirea ºi formarea cadrelor pentru activitatea didacticã. În partea a doua, sunt prezentate încadrãrile cu personal didactic, nedidactic ºi auxiliar, precum ºi generaþiile de absolvenþi. Am încercat sã prezentãm toate generaþiile de absolvenþi, începând cu anul 1907. Din pãcate, numeroase serii de elevi de la începutul activitãþii ºcolare nu au mai fost gãsite în arhivele naþionale. În anexele lucrãrii aveþi posibilitatea sã vizionaþi fotografii mai vechi sau mai noi cu colective de elevi ºi cadre didactice, copiile documentelor de arhivã ºi planurile ºcolii din diferite perioade de timp. Este de datoria noastrã sã arãtãm generaþiilor de astãzi - elevi ºi profesori eforturile predecesorilor noºtri. Aceastã încercare de elaborare a unei scurte Monografii a ªcolii Pogana este un pas modest spre a ilustra eforturile ºi profesionalismul înaintaºilor noºtri, un simbol al recunoºtinþei ºi aprecierii muncii lor. În speranþa cã lecturarea acestui prim studiu monografic va aduce în rândul cititorilor momente de regãsire ºi vie amintire, am încrederea cã la viitoarea aniversare lucrarea va fi mai completã ºi ancoratã cât mai adânc în timp. La ceas aniversar, urez sincere felicitãri tuturor celor care au dat valoare acestei instituþii ºi au contribuit la creºterea prestigiului ªCOLII POGANA. Profesor Romeo Surdu

-9-

Coordonate geografice ºi istorice ale comunei Pogana
Profesor Romeo Surdu
I. CADRU NATURAL Situare geograficã Comuna Pogana, vechi þinut moldav, se rãsfirã pe douã dealuri, la poale de râul Tutova. Din 7 aºezãri la început, astãzi doar 5 sate au rãmas sã alcãtuiascã comuna Pogana: Pogana - reºedinþã de comunã, situatã la intersecþia paralelei de 46'32” latitudine Nordicã cu meridianul de 27'57” longitudine esticã, Tomeºti, Bogeºti, Mãscurei ºi Cârjãoani. Din punct de vedere al aºezãrii geografice, comuna Pogana este situatã în partea de vest a Judeþului Vaslui, învecinându-se la nord cu comunele Iana ºi Puieºti, la est cu Perieni, Bãcani ºi Al. Vlahuþã, la vest cu comuna Coroieºti iar la sud cu comuna Ciocani. Relieful ºi solurile Comuna Pogana ºi-a statornicit aºezarea într-una din cele mai reprezentative zone ale spaþiului românesc, “Podiºul Moldovei”, unitate geograficã beneficiind de o asprã si sobrã frumuseþe, izvorâtã din prezenþa echilibratã a elementelor de varietate ºi unitate structuralã. Relieful comunei apare puternic fragmentat sub forma unor interfluvii deluroase colinare orientate pe direcþia N-S ce aparþin “Colinelor Tutovei” ºi despãrþite de o reþea hidrograficã, consecventã pe versanþii vãilor fiind intens afectaþi de degradãri. Valoarea altitudinalã cea mai ridicatã se înregistreazã în dealul Cârjîoani, 316 m. Aspectul actual al reliefului se datoreazã interacþiunilor factorilor externi (structura geologicã, alcãtuirea petrograficã) ºi externi (reþeaua hidrograficã, condiþiile climatice, vegetaþia, societatea umanã). Datoritã alcãtuirii litologice teritoriul comunei este acoperit de o cuverturã de soluri variate. Cea mai mare rãspândire o au solurile zonale ºi anume solurile de pãdure ºi solurile cernoziomice de stepã ºi silvostepã. Solurile cenuºii de pãdure se întâlnesc pe dealurile mai joase ºi mijlocii neîmpãdurite sau cu petice de pãdure. Reþeaua hidrograficã, clima Teritoriul comunei Pogana este tãiat în douã de pârâul Tutova pe direcþia N-S, iar la ieºirea de pe teritoriul comunei se aflã lacul de acumulare “Cuibul Vulturilor”. Lacul de acumulare dispune, în scopul satisfacerii unei folosinþe complexe, de un volum total de 54,6 milioane m3. Ca folosinþe mai importante se menþioneazã: alimentarea cu apã a municipiului Bârlad, apãrarea contra inundaþiilor, irigaþiile (1150 ha) ºi piscicultura. Teritoriul comunei Pogana este brãzdat de numeroºi afluenþi ai Tutovei: Oancea, Tomasca, Saca, Cârjãoani. Datoritã poziþiei geografice comuna Pogana are un climat temperat continental, iar temperatura medie anualã este de 9,8o C. Precipitaþiile medii anuale au o valoare relativ redusã între 400 – 500 mm/an, cantitãþile cele mai mari se înregistreazã în lunile iunie ºi iulie, iar cele mai reduse în lunile februarie ºi martie. Dintre
- 10 -

fenomenele meteorologice cu impact negativ asupra mediului si societãþii amintim seceta ºi ploile torenþiale. Ploile de varã cu caracter torenþial, provoacã spãlarea terenurilor ºi eroziunea liniarã. Vânturile cele mai frecvente sunt cele din N-V ºi N ce ating viteze de 6,5 m/s. Vegetaþia ºi fauna Pe teritoriul comunei se gãsesc mai multe ecosisteme specifice celor 3 zone de vegetaþie: stepa, silvostepa, zona pãdurilor. Zona de stepã a fost redusã foarte mult , practic ea corespunde în prezent terenurilor destinate pãºunatului unde vegetaþia spontanã este formatã din specii de plante precum: peliniþã,trifoi, paius, colilia, pir. Pe unele dealuri pajiºtile sunt presãrate cu arbuºti precum cãtina albã, porumbacul ºi mãcieºul. Zona pãdurilor ocupã culmile mai înalte dinspre N-V Mãscurei ºi N-E Tomeºti. Principalele specii sunt cele de stejar în amestec cu carpen, frasin, ulm, cireº, iar pe unele culmi existã suprafeþe compacte de salcâm. În afara acestor zone de vegetaþie întâlnim în lunca Tutovei o vegetaþie azonalã formatã din papurã, stuf, rogoz dezvoltate pe soluri aluvionare. Fauna este specificã celor trei zone de vegetaþie fiind reprezentatã în special prin rozãtoare ca: popândãul, ºoarecele de stepã, ºobolanul de câmp, iepuri de câmp. Odatã cu extinderea aºezãrilor omeneºti ºi extinderea culturilor agricole s-au produs modificãri ale habitatelor multor specii unele dintre ele au devenit foarte rare precum mistreþul, cãprioara, vulpea, lupul, jderul. Dintre pãsãri cele mai des întâlnite sunt: vrãbiile, ciorile, graurii, etc. Pe lacul de acumulare întâlnim raþe sãlbatice, gâºte sãlbatice, broasca, etc. Insectele sunt într-o mare diversitate de specii cu precãdere fluturi, gândaci, greieri, lãcuste, þânþari de baltã. II. SITUAÞIA ECONOMICO-SOCIALà A COMUNEI Activitatea de bazã a locuitorilor din comunã este cultivarea terenului agricol ºi creºterea animalelor. Fondul funciar al comunei în suprafaþã de 5958 ha cuprinde 4504 ha teren agricol ºi 1454 ha. teren neagricol. Suprafaþa agricolã este împãrþitã astfel: suprafaþã arabilã, cultivatã în special cu grâu, porumb ºi floarea soarelui – 3792 ha.; pãºuni -115 ha.; livezi, în special cu meri ºi cireºi – 433 ha.; vii -164 ha. Suprafaþa neagricolã este împãrþitã astfel: pãduri ºi alte terenuri cu vegetaþie forestierã - 771 ha; ape - 350 ha; drumuri 165 ha; zone construite (intra ºi extravilan) -125 ha; terenuri neproductive - 43 ha. Comuna este recunoscutã pentru luciu de apa „Cuibul Vulturilor” care este administrat de RAGCL Bârlad. La ora actualã, la nivelul comunei sunt înregistraþi 20 de agenþi economici: 8 societãþii comerciale (1 profil de prelucrare a lemnului, 2 societãþi cu profil agro-zootehic, 5 societãþi cu profil alimentaþie publicã), 7 asociaþii familiale ºi 5 persoane fizice. Transporturile se realizeazã cu ajutorul mijloacelor auto, pe raza comunei existând ºosele asfaltate ce asigurã legãtura între sate. Prin comunã trece median
- 11 -

drumul judeþean care realizeazã comunicaþiile cu municipiile Bârlad, Vaslui ºi Bacãu, aflate la distanþe de, 13Km, 75 Km ºi 87Km de reºedinþa comunei ºi DJ 343A de la Pogana spre comuna Ciocani.. Accesul cãtre localitãþile din comunã se face prin intermediul drumului judeþean DJ.243, pe o distanþã de 2 Km, ºi a drumurilor comunale DC.83 ºi DC.183. Distanþele de la centrul de comunã la satele componente sunt urmãtoarele: Pogana - Bogeºti 3km. Pogana - Tomeºti 5 km, Pogana - Mãscurei 8km, Pogana - Cârjãoani 7km. Comuna mai dispune ºi de o reþea de drumuri sãteºti ºi de exploatare impracticabile pe timp nefavorabil. Numãrul total al locuitorilor este de 3244, (Pogana -770, Tomeºti - 973, Bogeºti - 669, Mãscurei - 650, Cârjãoani - 182), fiind caracterizat printr-un grad înalt de omogenitate etnicã, marea majoritate fiind de religie ortodoxã. În general, oamenii sunt harnici, cu putere ºi dragoste de muncã, însã lipsa locurilor de muncã de la sat ºi oraº conduce la exodul cãtre þãrile dezvoltate. Populaþia activã a comunei este de 1943 de locuitori dintre care 1851 lucreazã în agriculturã,12 în comerþ ºi alimentaþie publicã,10 în învãþãmânt , 4 în sãnãtate, 25 alte activitãþi. Populaþia inactivã este de 1452 de locuitori, dintre care: 537 preºcolari ºi elevi, 612 pensionari, 288 persoane casnice, 7 întreþinuþi de stat,3 întreþinuþi de alte persoane, 5 alte situaþii. În comuna existã 2 agenþii poºtale, la Bogeºti ºi Tomeºti ce deservesc toate satele arondate. Comuna este racordata la reþeaua telefonica fixã ,,Romtelecom”, are acces la reþeaua de telefonie mobilã ºi la reþeaua de televiziune prin cablu. Asistenta sanitar-veterinarã este asiguratã de circa veterinarã unde îºi desfãºoarã activitatea un medic veterinar si un tehnician. În comunã funcþioneazã un Cabinet Medical Individual deservit de un medic ºi 3 asistente. Activitatea culturalã se desfãºoarã prin intermediul unei biblioteci comunale cu peste 8500 de volume si douã biblioteci ºcolare. În comunã funcþioneazã patru unitãþi ºcolare ºi 4 grãdiniþe unde îºi desfãºoarã activitatea 43 cadre didactice ºi un cãmin cultural care îºi desfãºoarã activitatea dupã un anumit program de activitãþi . Activitatea sportiva se caracterizeazã în special prin fotbal, tenis de masã ºi ºah. Pe teritoriul comunei Pogana sunt construite 6 lãcaºuri de cult, 5 biserici ortodoxe ºi o bisericã creºtinadventistã. Trei biserici sunt declarate monumente istorice ºi anume: Biserica de lemn “Sf. Arh. Mihail ºi Gavril” din Pogana (1812) , Biserica de lemn "Adormirea Maicii Domnului" din Bogesti (1811) ºi Biserica de lemn "Adormirea Maicii Domnului" din Cârjãoani (1777) III. IZVOARE ISTORICE În ultimele decenii, pe teritoriul comunei Pogana cât ºi în comunele învecinate, au fost descoperite numeroase mãturii cu privire la existenþa urmelor de locuire. Faptul cã urmele de vieþuire aparþin diferitelor etape de dezvoltare ale umanitãþii, reflectã procesul de continuitate a populaþiei din aceastã zonã. Materialele arheologice au fost aduse la lumina zilei, fie de cãtre factorii naturali
- 12 -

(alunecãri de teren, eroziunea solului), fie de cãtre locuitori, prin efectuarea unor sãpãturi. Materialele descoperite au fost cercetate de cãtre specialiºtii Muzeului de antichitãþi din Iaºi (în anul 1955), ºi mai recent de cãtre arheologii Muzeului “Vasile Pârvan” din Bârlad. În incinta muzeului bârlãdean putem întâlni numeroase exponate descoperite pe teritoriul comunei Pogana, multe dintre ele provenind dintr-o zonã situatã la 1Km. nord de satul Tomeºti pe coama dealului, în punctul numit “ Cuibul Vulturilor”. În aceastã regiune, mai precis pe panta dealului ce permite accesul în punctul numit ” Cuibul Vulturilor”, a fost descoperit recent un toporaº de piatrã cioplitã ºi ºlefuitã, ce aparþine epocii neolitice. Nu departe de satul Pogana, la aproximativ 2km. N-E, pe teritoriul comunei Perieni, în fundul vãii Roºcani au fost descoperite resturi de locuire din mai multe perioade istorice ºi anume: din paleoliticul superior s-a descoperit o lamã de silex negricios neplatinat ; din neolitic cultura Criº s-a descoperit un vas mic cu torþi orizontale, trei figurine antropomorfe ºi patru zoomorfe, dãltiþe ºi câteva toporaºe de piatrã în formã de calapod; din neolitic cultura ceramicii liniare, s-au descoperit numeroase fragmente ceramice ce provin din boluri semisferice, din pastã de bunã calitate, decorate cu benzi de linii incizate întrerupte prin adâncituri în formã de capete de note muzicale. Cele mai numeroase urme de locuire aparþinând epocii bronzului au fost scoase la lumina zilei în punctul numit „Cuibul Vulturilor”. Aici a fost descoperit un depozit de obiecte din bronz compus din 32 de piese (seceri, fibulã, piesã de harnaºament, topor etc.). În partea de sud a satului Pogana au fost descoperite locuinþe cenuºar, resturi ceramice din vase în formã de sac, din vase cu torþi supraînãlþate, caracteristice Culturii Noua. Din analiza ºi studiul izvoarelor nescrise, putem constata cã viaþa economicã a oamenilor de pe aceste meleaguri era bazatã pe creºterea vitelor, agriculturã nomadã, vânat ºi pescuit. Prima epocã a fierului, Hallstatul, se caracterizeazã prin continuarea separãrii meºterilor specializaþi de agricultori ºi prin întãrirea pãstoritului. În aceastã perioadã a avut loc separarea ºi consolidarea triburilor traco-getice ºi o întrepãtrundere a culturilor cimerianã, sciticã ºi greacã. Dintre obiectele rãmase care reprezintã dovezi de contact cu cultura sciticã, sunt pumnalele de fier de tip akinakes. Un astfel de pumnal a fost descoperit la 2,5Km. nord-est de satul Tomeºti, în punctul numit “ Saca” . Urmele de vieþuire aparþinând epocii fierului sunt mai numeroase ºi au o arie de rãspândire pe tot teritoriul comunei. Resturi de locuire hallstatiene au fost descoperite în marginea de sud a satului Bogeºti, în marginea de sud-est a satului Mãscurei ºi în marginea de sud a satului Pogana. La 1Km. nord de satul Tomeºti, pe platoul din apropierea punctului numit Cuibul Vulturilor au fost descoperite resturi de locuire aparþinând celei de a doua epoci a fierului, La Tène ( sec. III-I î.H.). Perioada corespunzãtoare stãpânirii romane în Dacia (sec. II-III) este mult mai sãracã în privinþa descoperirilor arheologice. Cea mai apropiatã urmã de locuire daco-carpicã o întâlnim în comuna vecinã Iana, la Þifeºti, unde a existat o
- 13 -

aºezare ºi o necropolã. În schimb, în aceastã etapã istoricã întâlnim numeroase morminte aparþinând neamurilor sarmatice infiltrate în zonã, trãind în grupuri, probabil izolate. Cu prilejul efectuãrii unor sãpãturi în partea stângã a pârâului Tutova, în curþile unor locuitori din satul Pogana, au fost descoperite mai multe morminte de inhumaþie însoþite de inventar funerar. Numai o parte din obiectele funerare au putut fi recuperate ºi anume: un vas mic (unguentar) lucrat la roatã, din pastã asprã cãrãmizie ºi o cãniþã lucratã la roatã, din pastã finã cenuºie. Dupã informaþiile date de locuitori, într-un mormânt s-ar fi aflat o sãgeatã de bronz, iar în altul o sabie de fier. Din perioada prefeudalã ºi începuturile feudalismului au fost scoase la ivealã noi mãrturii ce confirmã existenþa unei populaþii stabile pe teritoriul comunei. În marginea de sud-vest a satului Pogana, lângã fostele grajduri ale C.A.P.-ului, au fost descoperite profile de locuinþe adâncite cu material ceramic. Cu toate greutãþile întâmpinate, populaþia localã ºi-a continuat existenþa pe aceste plaiuri, sub dominaþia militarã a pecenegilor, cumanilor, culminând cu marea invazie a tãtarilor din 1241. Sãpãturile arheologice efectuate în zona Moldovei, au confirmat o creºtere a populaþiei sedentare, mai ales de-a lungul cursurilor de apã. Probabil în aceastã perioadã s-au format actualele vetre ale satelor, chiar dacã atestãrile documentare apar mult mai târziu. Satul Pogana a fost consemnat în documentele istorice cu douã denumiri, Coþmãneºti (Cosmãneºti), denumire care s-a pãstrat pânã la sfârºitul secolului al XIX-lea ºi Pogana. În legãturã cu etimologia denumirii localitãþii, conform hrisovului domnesc din sec XV putem constata cã localitatea Coþmãneºti derivã de la numele Coþman, pe când toponimicul Pogan, dupã cum se consemneazã în mai multe lucrãri de specialitate, poate fi pus în legãturã cu o serie de credinþe, obiceiuri, ºi superstiþii întâlnite la poporul român. Prima atestare documentarã a satului cu denumirea de Coþmãmeºti o întâlnim într-un hrisov domnesc din prima jumãtate a secolului XV. În acest document, redactat de gramaticul Mihul pe data de 30 iulie 1439 la Vaslui, Ilie Voievod ºi fratele sãu Stefan Voievod întãreºte dreptul de proprietate, panului Oanã Roºca ºi fratelui sãu Cojea Petru, asupra unor sate de pe Tutova, printre care ºi Coþmãneºti, unde a fost....Coþman. Cu denumirea de Pogana, satul apare într-o scrisoare din anul 1643, prin care Vasile Lupu Voievod cere slugilor sale din Poliþeni sã-l apere pe Vasile din Pogana împotriva unor negustori, în legãturã cu o vânzare de miere. Existã numeroase documente istorice (donaþii, acte de vânzare cumpãrare) în care satul apare consemnat cu denumirea de Cosmãneºti (Coþmãneºti) sau cu denumirea de Pogana. Într-un act de donaþie datat la 6 Octombrie 1676, Sofica fata Zahariei din Ghergheºti dãruieºte nepoþilor sãi, pãrþi de moºie, printre care ºi Coþmãneºti pe apa Tutovei ; la 12 decembrie 1683 într-un act de vânzare întocmit la Bârlad, sunt amintiþi ca martori, preotul Miron ot Bogeºti ºi Gonþia ot Pogana; întrun document redactat la Iaºi în 11 mai 1696 , Vornicul Vasile Costache ºi fratele sãu
- 14 -

Solomon ªãtrariul, dau lui Ilie Stolnicul mai multe pãrþi de moºie, printre care Cosmãneºtii ºi Bogeºtii; de asemenea numele lui Andronie ot Pogana este consemnat într-un alt act de vânzare-cumpãrare, la 7 august 1696. Ambele denumiri ale satului sunt amintite într-un hrisov de întãriturã (20 decembrie 1698), de la Antioh Constantin Voievod cãtre Ilie Enache, pe pãrþi din Cosmãneºti, pe apa Tutovei. În acest document se face urmãtoarea precizare : partea de jos de lângã apa Tutovei se numeºte Cosmãmeºti, ”…Cosmãneºti, partea de gios partea lui Ureche vornicul cu siliºtea satului, cu loc de hilãºteu ºi de moarã...” iar partea de sus, Pogana, ” …giumãtate de sat de Cosmãneºti ce se chiamã Pogana partea de sus....”. Conform studiilor privind rãspândirea geograficã a aºezãrilor, în perioada feudalismului dezvoltat se înregistreazã o creºtere semnificativã a populaþiei, ceea ce a condus la extinderea vechilor vetre sau la apariþia unor noi cãtune. Dacã pânã atunci aºezãrile se gãseau în pãrþile joase ale vãilor, în perioada de înflorire feudalã a Moldovei acestea au început sã pãtrundã cãtre sursele de apã, pe afluenþii mãrunþi ºi înaintarea cãtre pãdure. În condiþiile aºezãrii Coþmãneºtilor, la confuenþa pârâului Tutova cu pârâul Roºcani, lãrgirea vetrei s-a fãcut cãtre amonte pe valea Rãºcanilor, într-o zonã mai puþin expusã. Aceastã parte de sat a fost denumitã ulterior Pogana, iar vechea denumire Coþmãneºti a dispãrut. În anul 1774 satele Pogana, Bogeºti ºi Sedereºii fãceau parte din ocolulul Tutova din acelaºi þinut ºi aparþineau spãtarului Sturza. În aceste sate se gãseau 143 de case locuite, 21 de case pustii, 13 vãduve, 2 preoþi ºi diaconi. Aºezãrile erau amplasate într-o zonã cu potenþial economic (pãduri, loc de þarinã, loc de fânaþ, heleºtee, vaduri de moarã, prisãci ), iar venitul populaþiei provenea în cea mai mare mãsurã din creºterea animalelor, cultivarea pãmântului ºi facerea cherestelei. Conform prerogativelor feudale, boierilor li se repartiza în funcþie de mãrimea moºiei un numãr corespunzãtor de slugi ºi de breslaºi, care erau scutiþi de impozite. Spãtarul Sturza dispunea de 45 scutelnici, 9 slugi, 4 þigani, iar birul era adunat de la 49 de case, 94 fiind scutite de impozit. În anul 1803 satul Pogana aparþinea moºiei spãtarului ªtefan Sturza, iar birul în valoare de 220 de lei pe an, era strâns de la 16 liudi (unitate impozabilã colectivã), în anul 1816 satul aparþinea spãtãresei Safa Sturza. Familia Sturza a ctitorit în satul Pogana, pe proprietatea familiei lângã fostul conac boieresc, o bisericã din bârne, în locul vechiului lãcaº de cult care se afla într-o stare avansatã de degradare. Construcþia bisericii “Sf. Voievozi Mihail ºi Gavriil”, astãzi monument istoric, a fost începutã în anul 1811 ºi terminatã în anul 1812 de cãtre calfa Neculaiu, aºa cum reiese din pisania de la intrare. Moºtenitoarea moºiei Smaranda Sturza, nora spãtarului ªtefan al spãtãresei Safta Sturza, avea sã fie înmormântã la aceastã bisericã. Pe soclu statuii, amplasatã lângã mormânt, se aflã dãltuitã urmãtoarea însemnare: “Smaranda Sturza decedatã în oraºul Berlat la 29 noiembrie 1899 în etate de 78 de ani”. În afarã de biserica din lemn de la Pogana, pe teritoriul comunei, se mai gãsesc douã lãcaºuri de cult, monumente istorice, în
- 15 -

satele Bogeºti ºi Cârjãoani. Conform pisaniilor, biserica din satul Bogeºti a fost ctitoritã în anul 1807 de cãtre comisul Constantin Sturza, iar biserica din satul Cârjãoani în anul 177, cu cheltuiala preotului Neculai. Pânã la apariþia Legii Comunale satele ºi cãtunele fãceau parte din ocoalele domneºti. Teritoriul actualei comune era împãrþit între douã ocoale ºi anume, satele Pogana, Bogeºti ºi Tomeºti, aparþineau ocolului Tutovei, iar satele Mãscurei ºi Cârjãoani aparþineau ocolulului Pereschivlui. În afara satelor amintite, în zonã au existat ºi alte aºezãri, care din diferite motive au dispãrut. Dintre acestea amintim: Coleºãua, Ciubota, Roºcani, Oancea, Valea Grajdului. Dupã apariþia Legii Comunale promulgatã de Al. I. Cuza în anul 1864, s-a reglementat administraþia satelor, grupate în comune rurale. Era consideratã comunã aºezarea ce însuma 100 de familii ºi 500 de locuitori, iar cãtun aºezarea cu mai puþin de 100 locuitori. În aceste codiþii, conform noii legi, în zonã apar urmãtoarele comune: comuna Bogeºti, ce îngloba satele Perieni, Pogana ºi Tomeºti, comuna Cârjãoani ºi comuna Mãscurii. Datoritã creºterii numãrului de locuitori ºi modificãrilor aduse legii comunale, apar multiple schimbãri în privinþa stabilirii reºedinþelor. În anul 1875 reºedinþã comunalã este mutatã în satul Pogana, apoi în anul 1877 Bogeºtii devin din nou reºedinþã comunalã, ca în anul 1908 reºedinþa sã se mute din nou la Pogana. În privinþa satelor Mãscurei ºi Cârjãoani, acestea au fost pe rând, cînd reºedinþe de comunã, când sate componente ale comunelor Bogeºti, Pogana, Mãscurei sau Cîrjãoani. Conform expunerii situaþiei plãºii Puiesti din anul 1909 sunt prezentate urmãtoarele date privind recensãmântul populaþiei, economia, ºi starea de sãnãtate a locuitorilor din comuna Pogana. Repartizarea populaþiei pe sate era urmãtoarea: Pogana - 106 capi de familie, 160 persoane sex masculin, 166 persoane sex feminin; Perieni - 355 capi de familie, 634 persoane sex masculin, 642 persoane sex feminin; Tomeºti- 100 capi de familie, 190 persoane sex masculin, 186 persoane sex feminin; Bogeºti - 94 capi de familie, 172 persoane sex masculin, 138 persoane sex femini; Cârjãoani - 74 capi de familie, 130 persoane sex masculin, 113 persoane sex feminin; Mãscurei - 120 capi de familie, 224 persoane sex masculin, 314 persoane sex feminin. Situaþia economicã : -moºia Perieni era proprietatea d-lui Alexandru Vladicol ºi Constantinide Ecaterina, arendatã d-lui Mihaiu Munteanu, având o întindere de 3539 ha; -moºia Pogana, proprietate d-nei Henrieta Ventura, lucratã în regie, reprezentând o întindere de 1236 ha; -moºia Tomeºti, proprietatea d-lui Docan C. Nicu, arendatã d-lui Gh. S. Rãºcanu cu o întindere de 872 ha; -moºia Bogeºti proprietatea fraþilor Mihaiu ºi Petrache Ivanciu, lucratã în regie cu o suprafaþã de 1149 ha; -moºia Cârjãoani proprietatea lui Petrache H. Ivanciu, lucratã în regie, cu o suprafaþã de 1215 ha.
- 16 -

O proprietate micã se gãsea în stãpânirea capilor de familie având drept de proprietate prin rãzãºie sau prin împroprietãrire ºi anume: la Mãscurei erau 92 de rãzeºi cu o suprafaþã de 198 ha, la Pogana erau 433 împroprietãriþi cu o suprafaþã de 1431 ha ºi la Cârjãoani erau 54 de împroprietãriþi cu 206 ha. În Pogana au funcþionat 4 cârciumi ce produceau anual un venit de 1795 lei. Starea caselor de locuit era urmãtoarea: 250 de case erau învelite cu tablã, 304 îndeplineau condiþiile igienice, 190 de case nu îndeplineau condiþiile igienice ºi 73 erau bordeie. În comunã existau 929 de boi, 445 vaci, 225 cai iar 311 familii nu posedau vite. În comuna Pogana a funcþionat o infirmerie într-un local închiriat care nu corespundea menirii sale. Populaþia comunei era afectatã de urmãtoarele epidemii: febrã tifoidã, 89 cazuri dintre care 8 decese, scabie 102 cazuri, ºi scarlatinã 27 cazuri dintre care 2 decese. Situaþia bolnavilor cu maladii cronice se prezenta astfel: alcoolici 47, pelagrã 29, sifilis 7, tuberculozã 5. Natalitatea era de 152 iar mortalitatea de 137. Dupã anul 1950 reºedinþa comunalã este mutatã din nou la Bogeºti. Începând cu anul 1956 s-a pãstrat actuala organizare administrativ-teritorialã ºi anume: satul Pogana rãmâne reºedinþã comunalã iar localitãþile Tomeºti, Bogesti, Mãscurei ºi Cârjãoani devin sate componente ale comunei. Referinþe bibliografice:
-Poghirc P, Satul din Colinele Tutovei, Editura ªtiinþificã, Bucureºti, 1972. -Mircea Petrescu-Dîmboviþa, Sondajul stratigrafic de la Perieni în materiale ºi cercetãri arheologice, III, 1957. -Ghenuþã Coman, Statornicie, continuitate. Reperatoriul Arheologic al Judeþului Vaslui, Editura Litera, Bucureºti, 1980. -Vasile Palade, Noi descoperiri sarmatice în zona Bârladului, Hierasus Anuar, 1981. -Iordan Iorgu, Toponomia româneascã, Editura Academiei, Bucureºti,1963. -xxx Documenta Romaniae Historica, Moldova, Vol .I, XXII,Editura Academiei Bucureºti, 1969-1980. -Iacov Antonovici , Documente Bârlãdene, Vol.IV, Tipografia C. D. Lupaºcu, Bârlad,1924. -Miron Costin, “Revista de cercetãri ºi mãrturii arheologice”, Tipografia C. D. Lupaºcu, Bârlad, 1913-1916. xxx Moldova în epoca feudalismului, Editura ªtiinþa, Chiºinãu,1975. -Corneliu Istrate, Condica visteriei Moldovei din anul 1916, Editura Academiei, Iaºi, 1979 -xxx Tezaurul toponimic al României, Moldova Vol. I, Reperatoriul istoric al unitãþilor administrativ teritoriale, Editura Academiei, Bucureºti, 1991. -V.C. Nicolau, Expunerea situaþiei plãºei Puieºti din Judeþul Tutova, Tipografia C. D. Lupaºcu, Bârlad, 1909. -George Ioan Lahovari, Marele dicþionar geografic, Vol. V, Bucureºti, 1902

- 17 -

Istoricul evoluþiei activitãþii ºcolare
I.Începuturile învãþãmântului primar Începuturile învãþãmântului în comuna Pogana, ca de altfel în toate zonele rurale din Moldova, au fost destul de modeste. La 15 aprilie 1838 “Departamentul trebilor din lãuntru’ invitã Episcopia sã facã case pentru ºcoli pe moºiile episcopale, iar cântãreþii sau þârcovnicii sã fie dascãli. Drept urmare Episcopia face cunoscutã în teritoriu aceastã invitaþie ”.. de aceia suntem rugaþi ca dupã înþelegerea cu ocârmuirile, sã binevoiþi a hotãrâ case pentru ºcoalã prin satele moºiilor acelei sfinte Episcopii, sau sã chibzuiþi înlesnirile cuviincioase pentru clãdirea unor asemenea încãperi de ºcoalã...” . Nu existã documente care sã confirme cã ar fi existat pe teritoriul comunei Pogana un local special, pentru a funcþiona ca ºcoalã, însã din mãrturiile localnicilor aflãm cã o parte din copiii satului au fost deprinºi cu slova cãrþilor de cãtre preot, adunându-se în "seminarii pe vârste" la biserica satului. Lãcaºul de cult este o ctitorie a familiei Sturza, familie de boieri ºi domnitori foarte numeroasã, fiind construitã în anul 1811-1812 la numai 15-20 de metri depãrtare de fostul conac boieresc, pe proprietatea familiei. Dupã unirea din 1859, s-a constituit un organism central care sã promoveze accesul neîngrãdit la educaþie, respectiv Ministerul Învãþãmântului, constituit la 4 iunie 1862, cu titulatura de Ministerul Cultelor ºi Instrucþiunii, care a acþionat cu scopul de a faforiza accesul la educaþie prin extinderea reþelei ºcolare de nivel primar, mai ales în mediul rural , prin sporirea numãrului ºi capacitãþilor de ºcolarizare. Pentru îmbunãtãþirea frecvenþei, ºi pentru a îndemna sãtenii sã-ºi trimitã copii la ºcoalã, Ministerul Cultelor ºi Instrucþiunii Publice de la Iaºi emite la 16 decembrie 1859 o circularã prin care încuviinþeazã introducerea citiri ceaslovului ºi psaltirii la clasã. Apariþia Legii Instrucþiunii Publice din România, promulgatã în 1864, susþinea principiile separãrii învãþãmântului de bisericã ºi constituirea unui învãþãmânt primar public de patru ani, general, gratuit ºi obligatoriu pentru elevii ºi elevele între 7 ºi 12 ani, locuitori ai tuturor satelor ºi oraºelor României care aveau cetãþenia românã. Odatã cu apariþia acestei legi s-a pus problema organizãrii serviciului inspecþiunii ºcolare, numindu-se pentru început 24 de revizori ºcolari, ce aveau menirea de a controla ºi îndruma învãþãmîntul primar ºi secundar din unul sau mai multe judeþe. La 13 octombrie 1866, revizorul ºcolar al judeþului Tutova, G. Melidon trimite un raport ministrului prin care prezintã problemele grave ale învãþãmântului rural. Înspectorul menþioneazã: ”...apoi când intrã cineva în vreuna din aceste ºcoale, cu acoperãmântul din paie putrede prin care ploaia se scurge gîrlã, cu ferestrele de hîrtie ce dau o luminã crepuscularã, cu sobe sparte ºi fãrã foc din
- 18 -

lipsa lemnelor sau care scot fum ca pe vremea lui Mavrocordat Vodã; ºi când, în asemenea local, vede cineva stând în picioare sau pe pãmântul gol din lipsa bãncilor ºi grãmãdiþi în strâmtoare pe un stânjen pãtrat de loc vreo douãzeci inºi desculþi, cu cãmeºe ºi sumane strãmþuroase, în jurul unui bãetan, tremurînd de frig ºi poate de foame(cãci nu au primit salariul de un an), ºi care se sileºte a-i face sã deosebeascã, toþi cu o singurã carte, pe b din d; nu se poate cineva mira îndestul cum comunele, adicã însuºi pãrinþii de familiei nu se îngrijesc de a da ºcoalei o mai bunã întreþinere materialã” La nivelul judeþului Tutova, înainte de anul 1864, funcþionau 3 ºcoli rurale, la Orgoieºti, Puntiºeni ºi Plopana, mult prea puþine raportat la numãrul comunelor care era de 78. Articolul 66 din Legea Instrucþiunii Publice, prevedea ca în fiecare comunã sã se înfiinþeze cel puþin o ºcoalã primarã cu câte un învãþãtor, iar în caz de apropiere sã se formeze o ºcoalã la douã comune. Organele locale de stat au cãutat sã se conformeze Legii, înfiinþând noi ºcoli primare, astfel încât la sfârºitul anului 1865 în judeþul Tutova funcþionau 33 de ºcoli, iar în anul ºcolar 1887-1888 numãrul ºcolilor rurale ajunge la 72, cu 6 mai puþine decât numãrul comunelor. Primele ºcoli pentru copiii satelor din zona comunei Pogana au luat fiinþã în anul 1874 la Bogeºti ºi Cîrjãoani. Conform împãrþirii administrativ teritoriale, în a doua jumãtate a secolului IX, în zonã existau trei comune: comuna Bogeºti, având în componenþã satele Bogeºti, Tomeºti, Pogana ºi Perieni; comuna Cârjãoani având în componenþã satele Cârjãoani, Hreasca ºi Fundãtura; comuna Mãscurei, având în componenþã satul Mãscurei. La ºcoala primarã din Bogeºti, care funcþiona în acelaºi local cu primãria, veneau copii din satele, Bogeºti, Pogana ºi Tomeºti, iar la ºcoala primarã din Cârjãoani copii din satele Cârjãoani, Hreasca ºi Mãscurei. În aceastã perioadã activitãþile desfãºurate în cele douã ºcoli au fost îndrumate de cãtre revizorul ºcolar, Al. Vasiliu. La începutul anului 1880 s-a introdus un Regulament de ordine ºi disciplinã pentru ºcolile primare rurale de ambele sexe, care-l corecta ºi completa pe acela din 1870. Prin acest nou regulament, se preciza la primul articol cã, ºcoala va începe pe 15 septembrie prin ceremonie religioasã ºi se va încheia pe 30 iunie. De asemenea, erau fãcute unele precizãri în privinþa respectãrii orei de începere a cursurilor. “ În satele unde nu-s oroloage, spre a cunoaºte elevii timpul începerii cursurilor, se va monta în curtea ºcolii un clopot ce se va trage cu jumãtate de orã înaintea timpului ºcoalei, spre a da de ºtire elevilor ºi celor mai depãrtaþi cu locuinþa”. Regulamentul prevedea cã, la începerea lecþiilor se va spune rugãciunea “împãrate ceresc”, se va face apelul, se vor controla elevii în privinþa curãþeniei ºi a modului în care ºi-au pãstrat caietele ºi cãrþile ºi apoi se va trece la predarea cunoºtinþelor. La terminarea orelor de curs, primii vor ieºi din clasã bãieþii, apoi fetele ºi la urmã învãþãtorul. Se preciza cã „ ºcolarii cari îºi vor uita datoriile ºi care vor încãlca legile de ordine ºi disciplinã vor fi supuºi la pedeapsã”, pedepse constând în: mustrarea în faþa clasei sau în particular, “ºederea în picioare”, scãderea notei la purtare etc. Era interzis
- 19 -

prin regulament pedepsele degratoare ca: “punerea în genunchi, pãlmuirea, tragerea de pãr, baterea cu nuiele sau linii”. Perfecþionarea metodelor de predare ºi practicarea unui învãþãmânt modern, a fost unul din obiectivele prioritare ale ministrului V.A. Urechia. În acest sens sunt convocate întruniri ale revizorilor ºcolari ºi ample dezbateri, îndeosebi în privinþa practicãrii învãþãmântului intuitiv. Într-un raport înaintat ministrului, revizorul judeþului Tutova, G Romanescu, menþioneazã cã învãþãmântul intuitiv se practicã incomplet, iar pentru reuºita acestui nou sistem este necesarã dotarea ºcolilor cu material didactic: hãrþi, globuri, tablouri de domnitori etc. În acea perioadã, situaþia învãþãmântului de la sate înregistra numeroase perturbãri, fie datoritã lipsei spaþiului de ºcolarizare ºi a materialelor didactice, fie datoritã lipsei personalului didactic calificat. În anul ºcolar 1885 -1886 în judeþul Tutova funcþionau 65 de ºcoli mixte, 3 ºcoli de bãieþi ºi 3 de fete. Dintre acestea 2 aveau o clasã, 9 douã clase, 20 trei clase ºi 31 patru clase. 61 de localuri de ºcoalã au fost construite de cãtre autoritãþile locale, 2 de stat ºi 8 au fost închiriate. 59 de ºcoli au fost construite din vãlãtuci ºi 5 din cãrãmidã. Numãrul copiilor înscriºi în clasa I - a era destul de mare, pe parcurs mulþi dintre ei renunþau la ºcoalã imediat dupã ce reuºeau sã citeascã ºi sã scrie, astfel încât la sfârºitul clasei a V-a numãrul lor scãdea foarte mult. La nivelul judeþului existau 6503 copii de vârstã ºcolarã (5267 bãieþi ºi 2236 fete), dintre aceºtia au fost înscriºi în anul ºcolar 1885-1886, 1720 elevi (2438 bãieþi ºi 281 fete) iar 2307 (2036 bãieþi ºi 271 fete) frecventau regulat ºcoala. Revizorul circumscripþiei de Tutova, P. Docan, semnaleazã în toamna anului 1887 într-un raport cãtre Minister, toate neajunsurile ºcolilor, accentuând necesitatea construirii în judeþ a cel puþin 34 localuri de ºcoalã. El relateazã faptul cã, a reuºit sã convingã membrii Consiliului general al judeþului Tutova sã voteze un împrumut de 150 000 lei de la Casa de consemnaþiuni pentru construirea de localuri de ºcoalã. Materialul didactic era aproape inexistent, singurele materiale disponibile erau cele confecþionate de cãtre învãþãtor. În funcþie de posibilitãþile financiare ale fiecãrei familii, pãrinþii cumpãrau copiilor manualele ºcolare necesare activitãþilor didactice. Ministerul Instrucþiunii Publice, prin intermediul revizoratelor, dota ºcoala cu un minim de material didactic iar în anumite situaþii, pentru copiii nevoiaºi, asigura gratuitatea manualelor ºcolare. Pentru a îmbunãtãþi condiþiile materiale ale ºcolilor în anul 1896 se pun bazele înfiinþãrii “Casei ªcoalelor”. Aceasta avea sarcina de a administra fondurile destinate învãþãmântului, care proveneau din donaþii, amenzi ºcolare, etc. ºi de a ajuta la autoritãþile locale la construcþia noilor localuri de ºcoalã La 7 februarie 1900, Casa ªcoalelor trimite Revizoratului ªcolar 10 exemplare din cartea “Povestea unei coroane de oþel “spre a fi distribuite ºcolilor din judeþ unde existau biblioteci. În aceste condiþii un exemplar ajunge ºi la ºcoala din satul Bogeºti. În privinþa încadrãrii cu personal didactic, situaþia la nivelul þãrii era
- 20 -

complet nesatisfãcãtoare. În anul 1875 peste 50% din învãþãtori erau necalificaþi. Cea mai bunã încadrare era semnalatã la nivelul judeþului Tutova. Datoritã înfiinþãrii ºcolii normale din Bârlad (1870), ce a contribuit în ficare an la formarea unor noi pleiade de învãþãtori, s-a ajuns în judeþ la un procentaj de 76% normaliºti. De remarcat este faptul cã, în anul absolvirii primei promoþii de elevi (1874) a ºcolii normale din Bârlad, s-au înfiinþat în judeþul Tutova 7 ºcoli primare în mediul rural, printre care ºi ºcolile de la Bogeºti ºi Cârjãoani. În anul ºcolar 1889 -1890 la ºcolile din comunele Bogeºti ºi Cârjãoani, funcþionau câte un singur învãþãtor: la ºcoala din Bogeºti, învãþãtorul ªtefan (Bãrlibaºa) Patriciu, iar la ºcoala din Cîrjãoani, învãþãtorul Ioan Chiricã, ambii absolvenþi ai ºcolii normale de învãþãtori promoþia 1874. Conform datelor statistice, în anul 1898, satul Bogeºti avea 403 locuitori, dintre care 30 ºtiau carte, iar satul Cârjãoani, 274 locuitori, dintre care 47 ºtiau carte. Evident, aceste date au fost preluate numai din centrele comunale, însã existau elevi ce frecventau ºcoala ºi din celelalte sate ale comunelor, prin urmare numãrul locuitori cunoscãtori de carte era mult mai mare. În anul 1893 este publicat „Regulamentul pentru administrarea interioarã a ºcoalelor rurale”. Prin acest regulament ºcolile erau împãrþite în diviziuni: diviziunea I însemna clasa I, diviziunea a II-a clasele a II-a ºi a III-a, iar diviziunea a III-a clasele a IV-a ºi a V-a. De asemenea era prevãzut ca la ºcolile de cãtun (ºcoli cu mai puþin de 40 de elevi) sã se predea cel puþin materia prevãzutã la diviziunea I-a ºi a II-a. În anul 1896 se aduc modificãri legii învãþãmântului primar prin anularea împãrþirii ºcolilor pe diviziuni, oferind, astfel, o uniformizare a conþinuturilor ºcolare pentru toþi copiii. Aceastã lege proclama un singur tip de ºcoalã primarã la sat ºi la oraº, având acelaºi volum de cunoºtinþe, cu deosebirea cã elevii de la sate urmau 5 ani, iar elevii de la oraº 4 ani. În temeiul aceleiaºi legi, la articolul 28, era prevãzut ca fiecare ºcoalã ruralã sã aibã o grãdinã de cel puþin jumãtate de hectar, în care învãþãtorul va efectua împreunã cu elevii practica lucrãrilor agricole. ªcoala Bogeºti a funcþionat pânã în anul 1907. Dupã aceastã datã, în urma reorganizãrii teritoriale, reºedinþa comunalã ºi ºcoala au fost mutate în satul Pogana. La început ºcoala n-a avut local propriu, funcþionând mai întâi într-o clãdire veche, fostã primãrie, apoi într-o salã de la primãrie, pânã în anul 1909 când s-a mutat în local propriu. Odatã cu înfiinþarea ºcolii la Pogana, vine învãþãtorul, Vasile Ifrim, absolvent al ºcolii normale din Bârlad, promoþia 1900. Din documentele ºcolare întocmite de cãtre învãþãtorul Vasile Ifrim în anul 1927, aflãm cã noul local "a fost construit din cãrãmidã presatã, din cotizaþiuni benevole ºi muncã în naturã fãcutã de locuitori ". În acest sens, proprietarul moºiei Pogana, D-l George I. Ventura vine în ajutorul comunei pentru a sprijini construcþia localului de ºcoalã cu suma de 1500 lei. Clãdirea cuprindea o salã de clasã (10 m lungime, 6,5 m lãþime ºi 3,5 m înãlþime), o cancelarie ºi un antret. În ºcoalã se gãsea locuinþa directorului, alcãtuitã din douã camere, antret ºi bucãtãrie. Sala de curs era dotatã cu tablã de scris, catedrã ºi 11 bãnci.
- 21 -

În anul 1909 administratorul plãºii Puieºti prezintã situaþia învãþãmântului din comuna Pogana, precum ºi principalele disfuncþionalitãþi din sistem. Numãrul locuitorilor cunoscãtori de carte la nivelul comunei se prezenta astfel: din totalul de 2969 de locuitori, 2471 erau neºtiutori de carte, din care 89 ºtiau numai a iscãli. Din cei 498 locuitori ºtiutori de carte, numai 90 au reuºit sã termine cursurile primare. Analizând situaþia care a determinat numãrul mic de absolvenþi, în comparaþie cu numãrul elevilor înscriºi, administratorul plãºii a scos în evidenþã principalele cauze, ºi anume: pãrinþii nu erau implicaþi în susþinerea ºcolii ºi considerau cã trimiterea copiilor la ºcoalã reprezenta un sacrificiu. Ei preferau sã renunþe la binefacerile instrucþiunii pentru a-ºi folosi copii la munca câmpului. O altã cauzã o reprezenta distanþa mai mare de 3 km pe care copii o aveau de strãbãtut pânã la ºcoala de centru, condiþii în care nu se mai impunea obligativitatea învãþãmântului. Totodatã, se cerea o implicare mai mare a învãþãtorilor în atragerea copiilor cãtre ºcoalã. Nici autoritãþile locale nu îºi dãdeau concursul pentru a sprijini procesul de învãþãmânt . Conform registrului matricol din anul ºcolar 1910 -1911, la ºcoala din satul Pogana erau înscriºi 81 de elevi. La clasa a V-a 4 elevi , la clasa a IV-a 4 elevi , la clasa a III-a 6 elevi, la clasa a II-a, 11 elevi, iar la clasa I , 56 de elevi. Din aceastã situaþie statisticã putem observa numãrul mic al elevilor ce reuºeau sã termine 4 clase în comparaþie cu numãrul elevilor înscriºi în clasa I. Pânã în anul 1914, au urmat cursurile acestei ºcoli elevii din satele Pogana, Bogeºti ºi Tomeºti. În anul 1914 în satul Tomeºti s-a înfiinþat o ºcoalã primarã, iar dupã anul 1919 s-a redeschis ºcoala primarã din satul Bogeºti. Documentele ºcolare menþioneazã: " Era absolutã nevoie a se înfiinþa aceste ºcoli în cãtunele Bogeºti ºi Tomeºti pentrucã flecare din aceste sate îºi avea populaþia ºcolarã conform legei ºi cã deplasarea de la sate la comuna de reºedinþã era prea mare, mai ales cã în timp de iarnã copiii nu puteau urma regulat ºcoalã ºi din cauza intemperiilor atmosferice ". Dupã 1919 ªcoala Pogana a funcþionat numai cu numãrul de elevi din sat, numãrul variind între 40 ºi 60, în fiecare an. La 15 august 1916 ministrul instrucþiunii I.G. Duca trimite o circularã tuturor prefecþilor spre a fi comunicatã ºcolilor din judeþe. În aceastã circularã li se cerea învãþãtorilor nemobilizaþi în rãzboi, ori suplinitorilor sã adune pe elevi la ºcoalã ºi sã le arate importanþa momentului pe care-l trãiesc; sã le explice de ce ne rãzboim, cã “ România intrã în luptã pentru a pune capãt suferinþelor de veacuri ale fraþilor noºtri de peste munþi ºi din Bucovina”. În aceastã perioadã a fost concentrat pe front ºi învãþãtorul Vasile Ifrim, participând la bãtãlia de la Turtucaia, încheiatã cu un dezastru pentru trupele române. Rãnit la umãr cãpitanul Vasile Ifrim este lãsat la vatrã ºi decorat. Datoritã rãzboiului ºi a epidemiei de tifos exantematic, anul ºcolar 1917-1918 a fost confruntat cu o serie de greutãþi. În ciuda faptului cã ministrul I. G. Duca, cere revizorilor sã ia mãsuri pentru ca anul ºcolar sã înceapã la 1 octombrie, în majoritatea localitãþilor din judeþul Tutova, ºcolile au început în
- 22 -

lunile noiembrie ori decembrie. Prin legea din 1924, durata învãþãmântului primar românesc se prelungea la 7 ani, clasele I-IV curs inferior ºi clasele V-VII, curs superior sau supraprimar. Deoarece, procesul de învãþãmânt era condus de cãtre învãþãtor, pregãtirea absolvenþilor era net inferioarã faþã de elevii ce frecventau gimnaziile, iar cursurile supraprimare de la ªcoala Pogana erau mai puþin frecventate. Pânã în anul 1937 ºcoala din Pogana a fost administratã de cãtre învãþãtorul Vasile Ifrim, dupã aceastã datã conducerea ºcolii a fost preluatã de cãtre ginerele acestuia, învãþãtorul Rafailã Ioan. Conform situaþiei generale transmise secretariatului general, secþia de studii, documente ºi statisticã, aflãm cã în anul ºcolar 1937-1938 la ºcoala primarã mixtã din Pogana erau înscriºi 61 de elevi în 5 clase, dintre care 20 participau regulat la ºezãtorile ºcolare. Mai aflãm cã materialul didactic din ºcoalã era insuficient, biblioteca ºcolii cuprindea numai 60 de volume, dintre care 23 erau distribuite cititorilor. La 12 octombrie 1938, Revizoratul înºtiinþeazã ªcoala Pogana despre apariþia carnetelor de elev pentru anul ºcolar urmãtor. “ Pentru supravegherea elevilor în timpul ºcoalei ºi în afarã de ºcoalã sã se poatã face cu mai multã uºurinþã, iar legãtura dintre familie ºi ºcoalã sã fie cât mai strânsã pentru a da roade aºteptate, Ministerul a hotãrât, începând cu anul acesta, ca fiecare elev sã aibã un carnet-fiºã. Acest carnet-fiºã denumit „Carnet ªcolar” mai cuprinde o paginã cu date personale ele elevului, extrase din matricolã, orariul clasei, situaþiile trimestriale, pagina strãjeriei, corespondenþa cu pãrinþii ºi diverse observaþiuni.” În decembrie 1938 s-a stabilit cã toþi bãieþii între 7 - 18 ani ºi toate fetele între 7-21 ani sã facã parte din Straja Þãrii, organizaþie al cãrei comandant suprem era regele. Activitãþile strãjereºti se þineau cu regularitate în toate ºcolile din comunã. De ziua regelui, pe data de 10 mai, se organizau activitãþi comune cu elevii din satele Pogana, Bogeºti, Tomeºti, Mãscurei ºi Cârjãoani, la ieºirea din satul Pogana, în punctul numit “Podul de Fier”. Activitãþile vizau cultul pentru tradiþie, faptele eroilor, pentru patrie, drapel ºi Rege. Într-un alt raport general privind situaþia învãþãmântului în anul ºcolar 1939-1940, aflãm cã la ªcoala Pogana erau înscriºi 58 de elevi pentru cursurile elementare (I-IV) ºi 9 elevi pentru cursurile supraprimare (cl V-VI). În aceastã perioadã, mai exact între 15 septembrie ºi 20 decembrie, la ªcoala Pogana a funcþionat o cantinã pentru 10 elevi. La 18 martie 1940 ºcoala a fost controlatã de cãtre subinspectorul I. Ibãnescu. Cutremurul de pãmânt care a avut loc la 10 noiembrie 1940, a afectat serios structura de rezistenþã a ºcolii. Situaþia dificilã în care se afla învãþãmântul românesc datoritã izbucnirii celui de al doilea rãzboi mondial ºi efectelor devastatorului cutremur, determinã prefectura judeþului Tutova sã emitã ordonanþa nr. 15818, prin care suspendã cursurile ºcolare pânã pe 22 noiembrie. La 20 noiembrie 1940 directorul ºcolii Rafailã Ioan, aduce la cunoºtinþa revizoratului
- 23 -

ºcolar faptul cã localul ºcolii se gãseºte într-o stare avansatã de deteriorare, încât nu se mai pot face cursuri ºi nici nu se mai poate locui. Totodatã, directorul ºcolii cere revizoratului sprijin financiar pentru renovarea localului, astfel încât învãþãmântul sã nu aibã de suferit. În timpul celui de-al II-lea rãzboi mondial ºcoala nu a fost închisã. Dispoziþiile ministeriale de la acea datã prevedeau lãsarea la vatrã a tuturor învãþãtorilor care funcþionau în ºcoli cu un singur post. În anul ºcolar 1939-1940 pe teritoriul comunei Pogana funcþionau urmãtorii învãþãtori: Ioan Rafailã la ªcoala Pogana, învãþãtorul Popa Lazãr la ªcoala Bogeºti, învãþãtorul Ioan Poghirc la ªcoala Cârjãoani, ºi învãþãtorul Toader Basoc la ªcoala Mãscurei. Conform procesului-verbal încheiat de cãtre inspectorul ºcolar Dumitru Stoica, pe data de 9 noiembrie 1945, aflãm cã la ªcoala Pogana existau 2 posturi de învãþãtor. Acestea erau ocupate de învãþãtorul Rafailã Ion ºi de învãþãtoarea Maria Marin, cea din urmã neprezentându-se la post de la numirea ei. De asemenea mai aflãm cã la acea datã se aflau înscriºi 66 de elevi, dintre care numai 55 frecventau ºcoala. Cinci copii proveneau din satul Miceºti, sat strãmutat la Pogana dupã construcþia barajului de acumulare. Activitãþile extraºcolare desfãºurate în aceastã perioadã au venit în completarea demersului didactic urmãrind atingerea unor obiective naþionale ºi socio-culturale. Drept motivare a acestor activitãþi Spiru Haret sublinia: Dacã învãþãtorul considerã rolul sãu ca terminat, îndatã ce a dat strict cantitatea ºi felul de muncã pentru care este plãtit,el ar fi un bun funcþionar, dar nu ar meritã numele de apostol, cu care se glorificã ºi nu ar fi un bun patriot. Învãþãtorul trebuie sã înveþe ºi sã facã mai buni, nu numai pe copii, dar pe toþi cei care au trebuinþã sã fie instruiþi ºi luminaþi. În acest sens s-au oficializat ºi generalizat diferite forme de activitãþi extraºcolare bãnci populare, cercuri culturale, ºezãtori sãteºti, biblioteci populare. Toate aceste activitãþi au fost organizate de cãtre învãþãtori ºi la nivelul comunei Pogana. În anul 1902 a funcþionat la Pogana o bancã popularã denumitã Sprijinul Sãteanului, bancã ce avea 32 de membri, un capital subscris de 1120 lei ºi un capital vãrsat de 500 lei. II. ªcoala Pogana în perioada 1947 -1989 În anul 1947 este numitã o nouã învãþãtoare pe cel de-al doilea post, învãþãtoarea Victoria Mastacan. Datoritã faptului cã, ºcoala nu a mai beneficiat de fonduri financiare pentru reparaþii, starea localului s-a degradat continuu. Cu ocazia controlului efectuat, inspectorul de sector Stoica Dumitru scoate în evidenþã necesitatea efectuãrii de urgenþã a reparaþiilor, înlocuirea tablei de pe acoperiº ºi dotarea cu mobilier, deoarece în ºcoalã au rãmas numai 8 bãnci uzate. Dupã 1947 ºcoala este reformatã în spiritul politicii staliniste. La 3 august
- 24 -

1948 apare Legea pentru reforma învãþãmântului, în condiþiile ocupaþiei sovietice a þãrii, urmãrind sã distrugã tradiþiile democratice ºi naþionale ale ºcolii româneºti. Întregul sistem educaþional a fost radical modificat. Printre mãsurile întreprinse amintim: ºcolile confesionale sau particulare de orice fel au devenit ºcoli de stat, modificarea duratei învãþãmântului de culturã generalã de la 12 la 10 clase, introducerea obligatorie, încã din clasa a IV-a, ca limbã de studiu, limba rusã, anularea predãrii religiei în ºcoalã, scoaterea icoanelor din clase ºi introducerea portretelor liderilor comuniºti, introducerea sistemului de notare de la 1 la 5, ignorarea valorilor naþionale considerate burgheze, cultul personalitãþii º.a. Conform noii legi, învãþãmântul de 7 ani era organizat în douã cicluri: clasele I - IV (erau obligatorii) ºi clasele V - VII (în curs de generalizare). În aceastã perioadã se declanºeazã lupta împotriva analfabetismului, autoritãþile comuniste aºezând în bãncile ºcolii ºi persoane trecute de jumãtatea vieþii. În anul 1951 la ºcoala din Pogana erau înscriºi 62 de elevi. În locul învãþãtoarei Mastacan Victoria detaºatã la ªcoala Þîfu, raionul Murgeni, vine învãþãtoarea Rafailã Aurelia. Înregimentarea politicã a elevilor din ºcoala noastrã începe cu anul 1956. Atunci au luat fiinþã primele organizaþii pioniereºti. La începutul anului ºcolar au fost primiþi în organizaþie 6 pionieri, iar la finele anului numãrul lor ajunge la 34. Primii instructori de pionieri au fost învãþãtorii Rafailã Ioan ºi Mãzãreanu Gheorghe. Odatã cu înfiinþarea claselor V-VIII, profesor Rafailã Elena ºi profesor Vasilache Petru, au condus destinele organizaþiei de pionieri pânã în anul 1989. În anul 1957 conducerea ºcolii este preluatã de un fiu al satului, Iordache Feodor. Acesta pune bazele învãþãmântului gimnazial alcãtuind cu sprijinul inspectoratului, primul corp profesoral al ºcolii. Cadre didactice care au predat la clasa a V-a în anul ºcolar 1958-1959 au fost: Feodor Iordache - disciplinele ºtiinþelor reale ºi Iordan Lenuþa - disciplinele ºtiinþelor umane. În anul urmãtor au venit noi cadre didactice Manolache Maria - Limba românã ºi Cociubanu Monica Limba. rusã. La finele anului scolar 1960-1961 iese prima promoþie cu 7 clase formatã din elevii satelor Pogana, Bogeºti, Tomeºti, Mãscurei ºi Cârjãoani. În acel an ºcolar încadrarea a fost urmãtoarea: - Manolache Uþa -Limba românã; - Cosimbescu Aurel -Matematicã, Fizica, Chimia, Desenul; - Huhurez Maria - ªtiinþe naturale, Constituþia Republicii Populare Române; - Bontaº Valerian - Astronomia, Agriculturã; -Antohi Constanþa - Limba rusã, Muzica Odatã cu înfiinþarea ciclului gimnazial, se pune problema extinderii spaþiului de ºcolarizare. În anul ºcolar 1959-1960 sunt date în folosinþã trei sãli de curs, construite din vãlãtuci, pe furci de lemn, sãli ce au rezistat pânã în zilele noastre. Acestea au fost alipite vechiului local construit în anul 1909. Conform procesului-verbal încheiat în urma controlului efectuat la ºcoala de 7 ani din Pogana, în zilele de 25 ºi 26 februarie 1960, de cãtre profesor Gheorghiu Elena,
- 25 -

inspector metodist din cadrul secþiei de învãþãmânt ºi culturã al raionului Bârlad, sunt fãcute urmãtoarele precizãri: ”ªcoala este nouã, datã în folosinþã anul acesta, prin grija deosebitã a sfatului popular ºi a conducerii ºcolii care au depus un efort deosebit în efectuarea lucrãrilor ºi darea la timp în folosinþã a localului. De asemenea, în vederea deschiderii noului an, s-a asigurat mobilierul necesar - bãnci, scaune, table de scris.” Vechiul local, construit din cãrãmidã, este transformat în internat pentru elevii ce fãceau naveta din satele arondate. Internatul era format din trei dormitoare mici, o salã folositã ca sufragerie ºi bucãtãrie ºi a funcþionat pânã în anul 1963. În aceste condiþii numãrul elevilor înscriºi a crescut, ajungând la 141. În perioada urmãtoare, elevii din satele Tomeºti, Cîrjãoani ºi Mãscurei, au urmat la Pogana cursurile ºcolii de 7 ani. În anul ºcolar 1959-1960 existau la ªcoala Pogana 6 clase: clasa I, a II-a, a III-a, a IV-a, a V-a ºi a VI-a. Procesul de învãþãmânt se desfãºura în douã schimburi, trei clase dimineaþa ºi 3 clase dupã-amiaza. Dupã anul 1960 se înfiinþeazã o ºcoalã de 7 ani în satul Mãscurei, iar dupã anul 1962 se înfiinþeazã ºcoli de 8 ani în satele Tomeºti ºi Bogeºti, prin urmare numãrul de elevi de la ªcoala Pogana se va diminua treptat, iar ºcoala va funcþiona numai cu elevii din satul Pogana. Primii ani ai învãþãmântului secundar au fost dificili. Dacã problema spaþiilor de ºcolarizare a fost rezolvatã rapid, problema lipsei cadrelor didactice calificate a persistat mai mult timp. Majoritatea profesorilor au provenit din rândul absolvenþilor ºcolilor normale, calificându-se la locul de muncã prin frecventarea în paralel a cursurilor superioare. Activitãþile metodice ale cadrelor didactice din ºcoalã se desfãºurau prin intermediul a douã comisii, a învãþãtorilor ºi a profesorilor. Schimburile de experienþã, lecþiile demonstrative, informãrile de specialitate, au fost mereu în atenþia tuturor dascãlilor din ªcoala Pogana. Începând cu anul 1961, directorul ªcolii Pogana, Feodor Iordache este promovat ca inspector la Secþia de învãþãmânt a raionului Bârlad, locul acestuia fiind luat de cãtre fratele sãu, Feodor Niculiþã. La 9 decembrie 1961, Popescu Ion ºi Feodor Iordache, inspectori metodiºti, efectueazã un control tematic la ªcoala de 7 ani Pogana. Grupul de inspectori constatatã cã activitatea didacticã se desfãºura în 4 sãli de curs; la învãþãmântul secundar erau 4 clase: a V-a, VI-a A, VI-a B ºi a VII-a. Pe lângã ºcoala de 7 ani a fost semnalatã ºi prezenþa internatului în care erau cazaþi 36 de elevi ce proveneau din satele Tomeºti, Bogeºti, Mãscurei ºi Cârjãoani. Cu ocazia controlului efectuat la 9 februarie 1963 de cãtre inspectorii metodiºti Novac Gruia ºi Vesel Virgil, a fost consemnat faptul cã ºcoala de 8 ani Pogana a fost electrificatã. Pânã atunci ºcoala era iluminatã cu ajutorul lãmpilor de gaz. În privinþa materialului didactic se semnaleazã unele neajunsuri îndeosebi la disciplinele fizicã , chimie, geografie, ºtiinþe naturale. În urmãtorii 3 ani la ªcoala Pogana sunt efectuate controale tematice de cãtre inspectorii metodiºti: Novac Gruia în 1964, Juverdeanu Cezar în 1965 ºi Mãcãrescu Petru în 1966. Datoritã scãderii populaþiei ºcolare de la învãþãmântul
- 26 -

primar, începând cu anul 1964, activitatea didacticã s-a desfãºurat în condiþii simultane. Începând cu anul ºcolar 1964-1965 la conducerea ºcolii vine profesor Claudiu Rafailã, fiul învãþãtorului Ioan Rafailã. Inspectorul metodist, Juverdeanu Cezar, evidenþiazã în mod deosebit activitãþile culturale care au avut loc în acel an ºcolar: formaþiile artistice, de cor, dans, teatru, brigada artisticã de agitaþie, participarea la faza intercomunalã a concursului regional al formaþiilor artistice, participarea la faza intercomunalã a concursului de teatru bienal “I. L. Caragiale” Dupã anul 1964 se generalizeazã învãþãmântul de 8 ani, elevii finalizând studiile gimnaziale prin susþinerea examenelor de absolvire. Pe data de 11 iunie 1965, la ªcoala Pogana a avut loc examenul de absolvire pentru obiectul Geografie, examen la care a asistat Mãcãrescu Petru, inspector metodist la Secþia de Învãþãmânt al Raionului Bârlad. Conform regulamentului ºcolar, dupã promovarea examenului de absolvire, elevii clasei a VIII-a primeau adeverinþe necesare pentru a se putea înscrie la alte ºcoli superioare ºi susþine examene de admitere. În anul 1967 sunt efectuate douã inspecþii: la 3 noiembrie Mocanu Constantin, instructor metodist al Consiliului Raional al Organizaþiei Pionereºti Bârlad a controlat ºi îndrumat activitatea unitãþii de pioneri, comandatã de Rafailã Elena iar la 8 noiembrie Vesel Virgil, inspector metodist la Secþia Învãþãmânt al municipiului Bârlad, controleazã activitatea directorului de ºcoalã ºi predarea obiectelor ªtiinþe biologice ºi Geografie. Din procesele verbale încheiate de cãtre instructorul metodist al Consiliului Raional al Organizaþiei Pioniereºti Bârlad, putem remarca multitudinea activitãþilor ºcolare organizate. Concursurile iniþiate de Consiliul Naþional al Organizaþiei Pionierilor, serbãrile ºcolare, cercurile pe obiecte, zilele de 24 Ianuarie, 8 Martie, 23 August au fost mereu în atenþia elevilor ºi cadrelor didactice din ºcoala noastrã. Activitãþile pioniereºti ºi-au pus amprenta asupra multor generaþii de elevi. Sã nu uitãm cã aceastã organizaþie a activat în ºcoala noastrã timp de peste 30 de ani, de aceia readucem în atenþia cititorului câteva aspecte privind ceremonialul activitãþilor pioniereºti. Fiecare clasã de elevi forma un detaºament de pionieri, comandantul instructor fiind învãþãtorul sau dirigintele clasei. Din rândul comandanþilor instructori de detaºament era ales comandantul instructor pe unitate. La nivelul claselor erau aleºi din rândul elevilor comandanþi de grupã ºi comandanþi de detaºament, iar la nivelul ºcolii se alegea un locþiitor al comandantului de unitate ºi comandantul de unitate. Pentru organizarea adunãrilor de unitate pionierii se aºezau în careu în ordinea descrescãtoare a claselor ºi încolonaþi pe grupe, în ºiruri paralele, în frunte cu comandanþii de grupe. În partea dreaptã a detaºamentului se aflau pionierii cu drapelele, iar lângã ei comandantul-instructor. Pionierul comandant de detaºament se afla în faþa detaºamentului, în centru pe latura deschisã a careului se afla pionierul comandant ºi comandantul-instructor, iar trompetiºtii ºi toboºarii în partea dreaptã. Primirea în Organizaþia Pionierilor se
- 27 -

realiza într-un cadru sãrbãtoresc. La primirea în Organizaþie, ºcolarii, cu mâna pe drapelul patriei rosteau Angajamentul pionierului. În cursul clasei a V-a pionierii rosteau ºi semnau Legãmântul pionierului. Adunãrile dedicate rostirii ºi semnãrii Legãmântului aveau un caracter solemn ºi se desfãºurau cu ceremonial pionieresc. Aceste organizaþii au apus de mult, însã unele activitãþi pioniereºti trezesc ºi astãzi nostalgii în rândul foºtilor elevi ºi fostelor cadre didactice. Activitatea de predare a obiectelor matematicã ºi fizicã a fost controlatã succesiv în anii 1968 ºi 1969 de cãtre inspectorul ºcolar Juverdeanu Cezar. La 7 februarie 1969, o echipã formatã din inspectorii Arhip Emil, Feodor Iordache, Mera Alexandru ºi Palade Victor, efectueazã un control tematic la ªcoala Pogana urmãrind urmãtoarele obiective: baza materialã, organizarea ºi desfãºurarea activitãþii instructiv educative, activitatea metodicã a cadrelor didactice ºi activitatea desfãºuratã de elevi în afara orelor de curs. Deoarece la ºcoalã lucreazã ºi cadre care fac naveta în oraºul Bârlad ºi în timpul iernii drumul este uneori inaccesibil mijloacelor auto, se recomandã conducerii ºcolii ca împreunã cu consiliul popular sã sprijine cadrele didactice în cauzã sã-ºi gãseascã gazde corespunzãtoare. În urmãtorul an ªcoala Pogana a fost controlatã de cãtre o echipã formatã din inspectorii Mocanu Gheorghe, Þugulea Ioan ºi profesoara Vãdineanu Iulia. Aceºtia au urmãrit modul în care s-a desfãºurat procesul de învãþãmânt precum ºi organizarea muncii în ºcoalã. Datoritã condiþiilor necorespunzãtoare de ºcolarizare a elevilor din satul Tomeºti, în anul ºcolar 1976 se desfiinþeazã învãþãmântul gimnazial, elevii continuând studiile la ªcoala Pogana. În aceste condiþii se reînfiinþeazã internatul din Pogana, internat ce a funcþionat pânã în anul 1982. În urma devastatorului cutremur care a avut loc la 7 martie 1977, ºcoala a fost grav avariatã. Conform procesului – verbal încheiat pe data de 26 martie 1977, în urma inspecþiei efectuate de Þugulea Vasile, Lungu ªtefan, Gheorghiu Ioan, Andrian Natalia ºi Mocanu Maria, inspectori ºcolari în cadrul ISJ Vaslui, s-a constatat urmãtoarele. “ªcoala are 4 sãli de clasã, toate avariate în urma seismului din 4 martie 1977. Mai grav este situaþia internatului, unde practic elevilor nu li se poate asigura decât masa, elevii fãcând naveta în satul Tomeºti, aceasta pentru dormit”. Vechiul local construit în anul 1909 a fost demolat. Demolarea ºi recuperarea materialelor a fost fãcutã cu ajutorul elevilor ºi cadrelor didactice. Dupã reconstrucþie, pe acelaºi amplasament, aspectul clãdirii a fost complet modificat. S-au construit noi sãli de clasã, dependinþe, precum ºi o salã de mese pentru internatul ºcolii . În anul 1978 în urma controlului efectuat de cãtre inspectorii ºcolari: Þugulea Vasile, Ciocârlea Eugen, Gheorghiu Ioan, Cazimir Nicolae, Alupoaie Gheorghe, Þuchendrea Elena, s-au fãcut urmãtoarele precizãri cu privire la baza materialã: “Apreciem în mod deosebit eforturile depuse de directorul ºcolii, Rafailã Claudiu ºi întreg colectiv didactic pentru reconstrucþia localului ºcolii, precum ºi pentru amenajarea în mod corespunzãtor. Internatul
- 28 -

ºcolii este mult mai bine organizat decât la precedentele inspecþii: se respectã normele de igienã colectivã, hrana elevilor este consistentã; existã un program educativ pentru elevii interni care se duce la îndeplinire sub supravegherea pedagogului ºi cadrelor didactice.” Dupã 1977 întreaga activitate sportivã ºi cultural-artisticã a fost polarizatã în jurul a douã concursuri de masã, cu fazã localã, judeþeanã ºi naþionalã "Daciada" ºi "Cântarea României". Activitatea sportivã a luat un mare avânt în perioada în care la catedra de educaþie fizicã a funcþionat doamna profesoarã Crãiveanu Georgeta. Prin munca plinã de dãruire a doamnei profesoare s-a realizat nu numai o bunã pregãtire a elevilor, dar ºi o participare activã la competiþii, materializatã în numeroase premii (cupe ºi diplome) câºtigate de elevi la discipline sportive ca: handbal, fotbal. Baza materialã a ºcolii a fost permanent îmbunãtãþitã prin dotarea cu mijloace audio-vizuale a cabinetului de biologie precum ºi a laboratorului de fizicã ºi chimie. Prin efortul conducerii ºcolii, al elevilor ºi profesorilor s-au amenajat noi cabinete (românã, matematicã), care din lipsã de spaþiu au funcþionat ca sãli de clasã obiºnuite. Generalizarea învãþãmântului de zece ani a dus la înfiinþarea claselor a IX-a ºi a X-a ºi implicit la creºterea numãrului de elevi. Legea educaþiei ºi învãþãmântului din 1978 introduce cele douã trepte: treapta I - clasele IX - X ºi treapta a II-a, clasele XI - XII, la cursurile de zi, ºi clasele XI - XIII, la cursurile serale. Conform art. 40, în clasa a IX-a se înscriu fãrã concurs toþi absolvenþii învãþãmântului gimnazial. Dar, în cazul în care numãrul elevilor depãºeºte numãrul locurilor stabilite pentru fiecare unitate de învãþãmânt, înscrierea în clasa a IX-a se face pe baza verificãrii cunoºtinþelor ºi aptitudinilor acestora, potrivit unor norme elaborate de minister. Începând cu anul 1978 absolvenþii claselor a VIII-a din ºcolile circumscripþiei, au urmat prima treaptã de liceu la ªcoala Pogana. Pânã în anul 1980 la conducerea ºcolii a fost profesorul Rafailã Claudiu. Dupã aceastã perioadã, timp de 9 ani, au urmat încã doi directori, profesor Crãiveanu Georgeta, (1980-1984) ºi profesor Rafailã Elena, (1984-1989). Începând cu anul 1989 revine la conducerea unitãþii Rafailã Claudiu . În perioada 9-10 februarie 1983 ªcoala Pogana a fost controlatã de o brigadã formatã din inspectorii: Ciocârlea Eugen, Alupoaie Gheorghe, Rânceanu Nicolaie, Oniþã Viorel, Gheorghiu Ioan ºi profesorii Gohoreanu Gheorghe ºi Tãbuºcã Ion. Cu ocazia acestui control s-a urmãrit urmãtoarele obiective: organizarea ºi planificarea muncii în ºcoalã, pregãtirea cadrelor didactice pentru lecþie ºi activitatea educativã, s-au trasat sarcini ºi s-au dat recomandãri în privinþa popularizãrii documentelor Conferinþei Naþionale a PCR din decembrie ºi a Plenarei CC al PCR din 1-2 iunie 1982 în rândul elevilor ºi cadrelor didactice, sau fãcut aprecieri în privinþa organizãrii lotului ºcolar, precum ºi în privinþa creºterii animalelor mici ºi a viermilor de mãtase. Pe data de 21 mai 1985, ªcoala cu clasele I-X a fost controlatã de cãtre
- 29 -

inspectoarea Simiuc Rodica. La aceastã datã existau 2 grupe de copii la învãþãmântul preºcolar, 4 clase de elevi la învãþãmântul primar 4 clase la învãþãmântul gimnazial ºi 3 clase la prima treaptã de liceu, însumând 305 elevi. În anul 1987 ªcoala Pogana a fost controlatã la 1 octombrie 1987 de cãtre Ciobanu Mihai, inspector ºcolar ºi Malehin Gabriela, profesor de pedagogie. În perioada 16-20 mai 1988 o brigadã formatã din inspectorii Liviu Þâþan, Mãndiþa Andrei, Dumitru Apostolache, Mihai Ciobanu, Constantin Jitaru, Paraschiva Neacºu, Emilia Pãvãlaºcu, Neculai Rânceanu, Dumitru Stoian, Aurel Zugravu ºi metodistul Ion Dimitriu, a îndrumat ºi controlat activitatea de la ªcoala Pogana. În acel an ºcoala funcþiona cu 2 posturi de învãþãtor, 4 clase la ciclul gimnazial ºi 4 clase la treapta I de liceu, fiind înscriºi 336 elevi Obiectivele urmãrite au fost: organizarea, planificarea, îndrumarea ºi controlul muncii în ºcoalã; pregãtirea ºtiinþificã ºi metodicã a personalului didactic reflectatã în nivelul cunoºtinþelor, priceperilor ºi deprinderilor elevilor; activitatea educativã. În urma reorganizãrii teritoriale, dupã data de 1mai 1989, comuna Pogana a fost comasatã cu comuna Iana sub titulatura de comuna Iana-Pogana, iar coordonarea ºcolilor din fosta comuna Pogana s-a asigurat de cãtre ªcoala cu clasele I-X Iana. Aceastã organizare a reþelei de învãþãmânt a durat puþin timp, pânã la revoluþia din decembrie 1989, dupã care s-au fãcut demersurile necesare pentru reînfiinþarea comunei, iar ºcoala din Pogana a redevenit ºcoalã coordonatoare. III. Evoluþia ªcolii Pogana dupã anul 1989 Evenimentele din decembrie 1989 care au pus capãt regimului comunist au fost salutate cu entuziasm de profesorii ºi elevii ªcolii Pogana. Dupã realizarea unei minime stabilizãri politice ºi instituirea Frontului Salvãrii Naþionale, la nivelul ºcolilor au loc o serie de schimbãri : sunt eliminate însemnele comuniste din sãlile de curs ºi biblioteci, sunt desfiinþate organizaþiile UTC, pionereºti ºi ºoimi ai patriei, se introduce sãptãmâna ºcolarã de 5 zile. Au fost eliminate disciplinele ideologice, munca patrioticã, uniforma, ºi festivalurile-concurs "Daciada", "Cântarea României". Datoritã modificãrilor aduse legislaþiei ºcolare sunt înfiinþate unitãþile de învãþãmânt particular, învãþãmântul obligatoriu este redus la 8 ani, sunt modificate planurile de învãþãmânt ºi programele ºcolare. Dupã anul 1989 reþeaua ºcolarã la nivelul comunei a fost ºi ea modificatã. ªcoala Pogana redevine ºcoalã coordonatoare, se reînfiinþeazã ªcoala cu clasele IVIII Tomeºti, astfel încât, la nivelul comunei erau înregistrate 4 ºcoli cu clasele IVIII : ªcoala cu clasele I-VIII Pogana, ªcoala cu clasele I-VIII Bogeºti, ªcoala cu clasele I-VIII Mãscurei ºi ªcoala cu clasele I-VIII Tomeºti, fiecare unitate ºcolarã având arondatã o unitate de învãþãmânt preºcolar. În aceste condiþii efectivele de elevi de la ªcoala Pogana au scãzut foarte mult, ajungând ca în anul 1994 sã fie înscriºi numai 92 de elevi - 46 la ciclul primar ºi 46 la ciclul gimnazial.
- 30 -

În ziua de 19 iunie 1991 Ghelbere Constantin, inspector de specialitate la Inspectoratul ªcolar Judeþean Vaslui, efectueazã un control tematic la ªcoala Pogana. Controlul a vizat o serie de obiective axate pe activitãþile premergãtoare încheierii anului ºcolar, în condiþiile noii democraþii. Cu ocazia inspecþiei ºcolare efectuate de cãtre Ursu Aurelia, Balan Ion, Ghelbere Constantin, Cogean Iulian, Andrei Mãndiþa, Sorescu Neculai, Panainte Gheorghe, Ciulei Constantin ºi Poianã Gheorghe, în zilele de 26-29 aprilie 1994, sa constatat cã la ªcoala Pogana funcþionau numai 10 cadre didactice ºi 92 de elevi. Inspectorii au urmãrit realizarea urmãtoarelor obiective: organizarea ºi planificarea muncii, întocmirea ºi pãstrarea documentelor ºcolare, gospodãrirea bazei materiale, pregãtirea cadrelor didactice pentru lecþie, activitatea metodicã ºi de perfecþionare. În urma efectuãrii controlului, cadrele didactice din ºcoalã au fost apreciate cu note, s-au trasat sarcini ºi s-au dat recomandãri. Dupã anul 1997 au avut loc o serie de modificãri la încadrarea personalului didactic. Cadrele didactice care au funcþionat în ºcoalã timp de peste 30 au ajuns la vârsta pensionãrii, locul acestora fiind ocupat de cadre didactice suplinitoare. Dupã ieºirea la pensie a fostului director Rafailã Claudiu, ºcoala a fost condusã de profesorul Prisecaru Mihai în perioada1997-1998, profesorul Vrabie Gheorghe în perioada 1998-2000 ºi de cãtre profesorul Surdu Romeo dupã anul 2000. Pânã la sfârºitul anului 2000 la ªcoala Pogana au fost efectuate numeroase inspecþii tematice ce au vizat: organizarea muncii în ºcoalã, activitatea directorului, gospodãrirea bazei materiale etc. Controalele au fost efectuate de cãtre: Jitaru Constantin în ziua de 27 aprilie 1994, Victor Petru Avram ºi Ionel Chiriac pe data de 11 martie 1999, Chiriac Ionel, Dumitriu Nuºa, Mititelu Marlena, ºi Tãmãºanu Constantin pe 1 septembrie 1999. Evoluþia învãþãmântului în contextul democraþiei a fost marcatã de numeroasele încercãri de a reforma sistemul educaþional ºi de a gãsi formula optimã pentru integrarea acestuia în sistemul valorilor europene. Noul ministru al învãþãmântului Andrei Marga, declanºeazã procesul de reforma la nivelul planurilor educaþionale. Prin Ordinul nr. 4150/13.07.1998 dispune aplicarea noului Plan-cadru începând cu anul ºcolar 1998-1999. Acesta permite ºcolilor ºi claselor sã realizeze scheme orare proprii, existând posibilitatea de a introduce ore în plus la anumite discipline sau chiar discipline noi de studiu. Drept urmare a aplicãrii noului Plan-cadru, devin obligatorii douã discipline: religia ºi opþionalul (disciplinã aleasã de comun acord cu pãrinþii ºi elevii). Preluând modelul din perioada interbelicã, atunci când elevii erau testaþi la matematicã, romanã, istorie ºi geografie, noul ministru introduce în anul 1999 examenul de Capacitate la clasa a VIII-a. Aceste examene au fost promovate cu succes ºi de cãtre elevii ºcolii noastre, înregistrând în fiecare an rezultate bune ºi foarte bune. Pentru un mai bun echilibru între vacanþe ºi perioada de activitate ºcolarã s-a recurs la împãrþirea activitãþii ºcolare în semestre. Se produc noi schimbãri la nivelul curriculum-ului pe discipline prin introducerea manualelor
- 31 -

alternative ºi la nivelul sistemului de evaluare prin introducerea notãrii elevilor de la clasele primare cu ajutorul calificativelor. Din diagnoza stãrii învãþãmântului din mediul rural efectuatã de MEC în perioada 1999-2000, a reieºit clar necesitatea implementãrii unui program de reabilitare a sistemului, atât în planul resurselor materiale, cât ºi în planul resurselor umane. Având în vedere oportunitãþile oferite de proiectele fãcute în baza acordului de împrumut, între România ºi Banca Internaþionalã de Reconstrucþie ºi Dezvoltare, conducea ºcolii, autoritãþile locale, precum ºi Inspectoratul ªcolar al Judeþului Vaslui au facilitat participarea ªcolii Pogana la programele de reabilitare pentru învãþãmântul rural. Prin intermediul Proiectului de Reabilitare a ªcolilor, în vara anului 2000, au început lucrãrile pentru construcþia noii ºcolii. Localul a fost proiectat pe douã nivele, cu opt sãli de curs, patru la parter ºi patru la etajul 1, o bibliotecã, salã de lecturã, cancelarie, secretariat, ºi cabinet pentru director. Investiþia s-a fãcut cu fonduri de la Banca Mondialã, iar lucrãrile au fost finalizate în vara anului 2001 de cãtre societatea Coninvest SA. Prin intermediul aceluiaºi program, ºcoala a fost dotatã cu mobilier pentru toate sãlile de curs ºi racordatã la instalaþia proprie de distribuire a apei curente. În perioada 10 -14 martie 2003, a avut loc o activitate de inspecþie frontalã a ºcolilor din comuna Pogana. O echipã formatã din 16 inspectori ºcolari, condusã de cãtre inspectorul Bojescu Camelia, au controlat ºi verificat toate ºcolile din comunã, prilej cu care s-au fãcut recomandãri ºi s-au acordat calificative cadrelor didactice. Dupã anul 2000 numãrul elevilor înscriºi la ªcoala Bogeºti a scãzut foarte mult, fapt ce a determinat Inspectoratul ªcolar al Judeþului Vaslui sã comaseze douã ºcoli din comunã. În aceste condiþii elevii claselor gimnaziale din satul Bogeºti au urmat cursurile la ªcoala Pogana. Pentru optimizarea transportului elevilor, Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii prin intermediul Inspectoratului ªcolar a dotat ºcoala cu un microbuz, având o capacitate de 16 locuri. Ca urmare a modificãrilor aduse Legii Învãþãmântului, în anul ºcolar 20032004, la ªcoala Pogana a luat fiinþã prima treaptã inferioarã a liceului (clasele a IXa ºi a X-a), prin deschiderea ªcolii de Artã ºi Meserii, profilul agriculturã. Clasele de la S.A.M. ºi-au desfãºurat activitatea sub stricta supraveghere a profesorilor ºi maiºtrilor instructori. Pentru efectuarea practicii agricole unitatea noastrã a încheiat convenþii de colaborare cu societãþile de profil aflate pe raza comunei. În anul ºcolar 2003-2004 s-a înfiinþat Centrul de Documentare ºi Informare la ªcoala Pogana. Centrul a fost înfiinþat ca urmare a includerii unitãþii ºcolare în promovarea proiectului bilateral româno-francez “Educaþie pentru informaþie în mediul rural defavorizat”, proiect derulat de cãtre M.E.C. ºi S.C.A.C. din cadrul Ambasadei Franþei la Bucureºti. . Un alt proiect la care participã ªcoala Pogana, este "Proiectul pentru Învãþãmântul Rural". Proiectul a demarat în anul ºcolar 2004-2005. Printre
- 32 -

obiectivele urmãrite de acest program amintim: îmbunãtãþirea activitãþilor de predare-învãþare, pregãtirea profesionalã a cadrelor didactice, asigurarea condiþiilor minime de funcþionare a ºcolilor, asigurarea materialelor didactice necesare, îmbunãtãþirea relaþiilor dintre scoalã ºi comunitatea localã.În cadrul acestui proiect la ºcoala coordonatoare a fost înfiinþat Centrul de Resurse Fixe. Centrul a fost dotat cu mijloace moderne de învãþãmânt: calculator, copiator, video-proiector, video-recorder, sistem audio, televizor, fax, flip - chart. De asemenea bibliotecile din ºcolile comunei Pogana au fost dotate cu un fond de carte în valoare de peste 4500 Ron. Prin intermediul aceluiaºi proiect, patru cadre didactice s-au înscris ºi urmeazã cursuri de învãþãmânt deschis la distanþã, pentru reconversie profesionalã. Îmbunãtãþirea parteneriatului ºcoalã-comunitate s-a realizat prin pregãtirea ºi implementarea unui subproiect de cãtre ºcoala coordonatoare, subproiect ce a câºtigat un grant în valoare de 8000 Ron. Cu fondurile financiare obþinute s-a amenajat ºi dotat Centrul de resurse didactice ºi au fost organizate activitãþi cu elevii ce au vizat: crearea unui site ºcolar, organizarea unor excursii tematice la posturile de radio ºi televiziune regionale, realizarea unor materiale publicitare (broºuri, pliante, expoziþii foto, CD-uri) ºi editarea unei noi reviste ºcolare. Datoritã modificãrilor aduse reþelei de învãþãmânt din comuna Pogana, începând cu anul ºcolar 2005-2006 funcþioneazã douã ºcoli cu personalitate juridicã: ªcoala de Arte ºi Meserii Pogana, având ca structuri afiliate ªcoala cu clasele I-VIII Mãscurei, ªcoala cu clasele I-IV Bogeºti, Grãdiniþa Pogana, Grãdiniþa Bogeºti , Grãdiniþa Mãscurei ºi ªcoala cu clasele I-VIII Tomeºti având ca structurã afiliatã Grãdiniþa Tomeºti. Prin intermediul programului “Sistemul Educaþional Informatizat” ºcoala din Pogana a fost dotatã cu o reþea de 10 calculatoare, un server, scaner ºi o imprimantã, pentru implementarea unui nou sistem de învãþare cu ajutorul mijloacelor informatice moderne. Majoritatea cadrelor didactice au pus în aplicare noul sistem de predare -învãþare, reuºind sã susþinã activitãþi la clasã mult mai atractive. Cu ocazia controlului efectuat de cãtre firma ce a implementat acest proiect, unitatea noastrã s-a clasat pe locul II în privinþa numãrului de lecþii desfãºurate în laboratorul de informaticã . În anul 2005, prin intermediul Proiectului de Reabilitare a Infrastructurii ªcolare, au fost demarate lucrãrile pentru construcþia unor noi localuri de ºcoalã în satele Bogeºti, Mãscurei ºi Tomeºti. Acestea au fost date în folosinþã începând cu anul ºcolar 2006-2007. ªcolile au fost dotate cu mobilier, au fost prevãzute cu instalaþii proprii de alimentare cu apã curentã ºi centrale de încãlzire a spaþiilor ºcolare. Baza materialã a ºcolilor a fost îmbunãtãþitã prin aplicarea programelor guvernamentale. ªcolile au fost dotate cu materiale sportive, cãrþi pentru biblioteci, planºe, hãrþi. Centrul de Documentare ºi Informare precum ºi grãdiniþele afiliate ºcolilor au primit mobilier nou.
- 33 -

Îndrumarea ºi controlul activitãþii ºcolare, a fost sarcina permanentã revizorilor ºi inspectorilor sectoriºti. Dupã anul 1958, când se pun bazele învãþãmântului secundar, la Pogana au fost efectuate numeroase controale tematice ce au urmãrit înbunãtãþirea procesului de învãþãmânt. Enumerãm în continuare o parte din inspectorii ce au îndrumat ºi controlat activitatea ºcolii noastre: Gheorghiu Ileana, Popescu Ion, Novac Gruia,Vesel Virgil, Juverdeanu Cezar, Mãcãrescu Petru, Bãlãnescu Ioan, Mocanu Gheorghe, Þugulea Vasile, Ciocîrlea Eugen, Simiuc Rodica, Ciobanu Mihai, Þîþan Liviu, Todiruþ Maria, Ghelbere Constantin, Ursu Aurelia, Jitaru Constantin, Chiriac Ionel, Mititelu Marilena, Apostol Aneta, Craus Gabriel, Bolum Marian. IV. Directorii ªcolii Pogana Urmãrind evoluþia ºcolii din satul Pogana de la înfiinþare ºi pânã în zilele noastre, putem observa numeroasele transformãri ale instituþiei în plan structural, organizaþional ºi legislativ, cu implicaþii directe asupra procesului de învãþãmânt. Primii apostoli care au rãspuns chemãrilor ministeriale ºi au dat curs cerinþelor ºi transformãrilor impuse de evoluþia societãþii, au fost managerii unitãþii ºcolare. Prezentãm pe scurt câteva date biografice a celor 10 directori care au condus destinele ºcolii pe parcursul celor 100 de ani. Vasile Ifrim S-a nãscut în satul Corodeºti judeþul Tutova, în anul1880. ªcoala primarã a absolvit-o în satul natal. Se înscrie la ªcoala Normalã de Învãþãtori, pe care o absolvã în anul 1900. Primii ani ca dascãl i-a desfãºurat într-un sat din Dobrogea . În anul 1907 este transferat în satul Pogana ca învãþãtor. Se cãsãtoreºte cu Ortansa ºi are 7 copii: Ortansa, Fãnica, Suzana, Aurica, Noemia, Maria ºi Vasile. A participat la primul rãzboi mondial unde fost rãnit în anul 1916 în bãtãlia de la Turtucaia. În acelaºi an este decorat ºi lãsat la vatrã. Administreazã vreme de 30 de ani ªcoala Pogana. Pe lângã locuinþa de serviciu, care se gãsea în ºcoalã, mai are o proprietate în Bârlad pe strada Profesor Ghimuº nr.16, care a funcþionat o perioadã de timp ca redacþie a revistei “Duh Nou”. A fost membru fondator al revistei “Duh Nou”, apãrutã în anul 1936. În anul 1938 a ocupat funcþia de preºedinte al Asociaþiei Învãþãtorilor din Judeþui Tutova. Scrie o serie de articole în revista “Duh Nou” ºi revista “Îndrumãri Pedagogice”. Dupã pensionare a ocupat funcþia de contabil la Bãnca Popularã a Învãþãtorilor “Ion. Popescu”. Ioan Rafailã Nãscut la 6 august 1907 în satul Odobeºti, comuna Odobeºti , Judeþul Bacãu. ªcoala primarã a urmat-o în comuna natalã, dupã care s-a înscris la ªcoala
- 34 -

Normalã din Bacãu. Dupã absolvire, în anul 1922, a funcþionat un an la ºcoala din satul Dragomireºti apoi 4 ani la ºcolile din satele Hreasca ºi Cârjãoani. Începând cu anul 1937 ºi pânã la pensionare a ocupat postul de învãþãtor din satul Pogana. În perioada 1937-1957 a ocupat funcþia de director al ºcolii . Iordache Feodor S-a nãscut la 1 ianuarie 1929 în satul Pogana, judeþul Tutova unde a urmat ºi cursurile ºcolii primare (1937-1941). Se înscrie la ªcoala Normalã „Principele Ferdinand” din Bârlad pe care o absolvã în anul 1945, apoi se înscrie la ªcoala Normalã V. Lupu din Iaºi, secþia agriculturã . Dupã finalizarea studiilor , în anul 1949, a fost repartizat la ºcoala din satul Brebu, judeþul Caraº-Severin. Dupã anul 1955 a funcþionat ca director de cãmin cultural în satul Pogana, apoi ca învãþãtor la ºcoala din satul Perieni. În perioada 1957-1961 a deþinut funcþia de director al ªcolii Pogana. În perioada 1961-1969 a ocupat funcþia de inspector ºcolar. În acelaºi timp, urmeazã cursurile Facultãþii de Filologie, pe care le-a absolvit în anul 1968. În perioada 1969 -1989 a funcþionat ca profesor de românã la ªcoala nr. 3 din Bârlad . Niculiþã Feodor S-a nãscut la 15 august 1932 în satul Pogana, judeþul Tutova. Urmeazã în satul natal cursurile ºcolii primare, apoi se înscrie la ªcoala Normalã „V. Lupu” din Iaºi. Dupã absolvire s-a înscris la ªcoala Militarã de Ofiþeri din Sibiu, finalizând studiile în anul 1955. Începând cu anul 1958 a ocupat funcþia de director la ªcoala Tomeºti, iar între anii 1961-1963, funcþia de director la ªcoala Pogana. În paralel, în perioada 1957-1962, a urmat cursurile, fãrã frecvenþã la Facultatea de ªtiinþe Juridice din Iaºi. Dupã anul 1964 a ocupat funcþia de secretar la sfatul regional Fãurei, regiunea Galaþi, Claudiu Rafailã Nãscut la 15 Iulie 1935 în satul Pogana, judeþul Tutova, fiul învãþãtorului Ioan Rafailã ºi al Aureliei Rafailã. ªcoala primarã a urmat-o la Pogana, dupã care a continuat cursurile gimnaziale ºi liceale în Bârlad. Se înscrie la cursurile Facultãþii de Matematicã din Iaºi pe care le-a absolvit în anul 1962. A funcþionat ca profesor de matematicã la ªcoala Tomeºti - Pogana, apoi la ªcoala Pogana. Între anii 19641980 ºi 1989-1997 a ocupat funcþia de director al ªcolii Pogana Georgeta Crãiveanu Nãscutã la data de 12 decembrie 1946 în satul Pogana, judeþul Vaslui, fiica învãþãtorului Mãzãreanu Gheorghe ºi a Anetei Mãzãreanu. A urmat clasele primare ºi gimnaziale în satul natal. Absolventã a 7 clase în anul 1961 se înscrie ºi urmeazã cursurile liceale la „Complexul ªcolar” Bârlad. În perioada 1965-1966 funcþioneazã ca profesor suplinitor la ªcoala din satul Pogana. Se înscrie în anul
- 35 -

1966 la Institutul Pedagogic de 3 ani, secþia Educaþie Fizicã ºi Sport, pe care-l absolvã în anul 1969. În perioada de stagiaturã a funcþionat ca profesoarã la ªcoala Generalã Nr. 1 din Feteºti, jud. Ialomiþa. Începând cu anul 1972 ºi pânã la pensionare a funcþionat ca profesoarã de Educaþie fizicã, la ªcoala Pogana. În perioada 1980-1984 a ocupat funcþia de director la ªcoala Pogana. Elena Rafailã. S-a nãscut la 2 ianuarie 1939 în oraºul Bârlad. ªcoala primarã a urmat-o la Timiºoara în perioada 1945 -1949. A urmat cursurile gimnaziale la Bârlad, dupã care s-a înscris la Liceul “Iorgu Radu” din aceiaºi localitate. În anul 1965 a absolvit cursurile Facultãþii de Filologie din Iaºi. A funcþionat ca profesoarã de limba ºi literatura românã la ªcoala Pogana pânã în anul 1997. A îndrumat organizaþiile pioniereºti timp de peste 20 de ani. În perioada 1984-1989 a ocupat funcþia de director al ªcolii Pogana. Mihai Prisecaru Nãscut la 23 august 1940 în comuna Puieºti, satul Ruºi, jud. Vaslui. A urmat cursurile ºcolii primare în satul natal ºi cursurile gimnaziale la Puieºti. Cursurile liceale au fost începute la Bârlad ºi finalizate în oraºul Bocºa, jud. Caraº-Severin. Este absolvent al Institutului Pedagogic de 3 ani ºi apoi al Universitãþii „Al. I Cuza” din Iaºi, Facultatea de Filologie, secþia românâ-francezã. Începând cu anul 1969 a funcþionat ca profesor de limba românã la ªcoala cu clasele I-VIII Ruºi, unde a ocupat ºi funcþia de director. În perioada 1977-1980 a fost numit director la Casa de Copii cu ªcoala generalã Bogeºti. Începând cu anul 1980 a funcþionat ca profesor de Limba francezã la ªcoala Pogana. Dupã anul 1990 a ocupat catedra de Limba românã de la ªcoala Tomeºti, deþinând ºi funcþia de director. În perioada 1997-1998 a fost numit director la ªcoala Pogana. Dupã pensionare a continuat sã funcþioneze ca profesor, la ºcolile din Zorleni ºi Bãdeana Gheorghe Vrabie Nãscut la 34 martie 1951 la Bârlad, judeþul Vaslui. Urmeazã cursurile primare, gimnaziale ºi liceale în oraºul natal, dupã care se înscrie la Facultatea de Istorie ºi Filozofie din Iaºi. Dupã absolvire, în anul 1980, a funcþionat ca profesor de Istorie la ºcolile din comunele Vinderei, Puieºti ºi Pogana, precum ºi la Liceul “M Eminescu” din Bârlad. O scurtã perioada de timp a deþinut funcþionat de director al Cãminului cultural din Puieºti. A ocupat funcþia de director al ªcolii Pogana între anii 1998-2000 Romeo Surdu Nãscut la 15 aprilie 1963 în oraºul Bârlad, Judeþul Vaslui. Cursurile primare le urmeazã la ªcoala Generalã nr. 5 din Bârlad iar cursurile gimnaziale la ªcoala Generalã nr. 9 din acelaºi oraº. În anul 1981 a absolvit cursurile Liceului Industrial
- 36 -

din Bârlad dupã care se înscrie ºi urmeazã cursurile Facultãþii de Matematicã din Iaºi. A funcþionat ca profesor de matematicã la ªcoala Voineºti, com Voineºti, ªcoala Nr. 3 Bârlad ºi ªcoala Tomeºti comuna Pogana. În perioada 1997-2000, a ocupat funcþia de director al ªcolii Tomeºti iar din anul 2000 pânã în prezent, ocupã funcþia de director al ªcolii Pogana. Referinþe bibliografice: - Miron Costin, Revista de cercetãri ºi mãrturii arheologice, An II, Nr.2,1914. -Adãnãloaie N., Istoria învãþãmântului primar (1858-1918), Editura Cris Book universal, Bucureºti,1998. -V.C. Nicolau, Expunerea situaþiei plãºei Puieºti din Judeþul Tutova, Tipografia C. D. Lupaºcu, Bârlad,1909. -Arhvele Naþionale Vaslui Fond : Revizoratul ªcolar al Judeþul Tutova, ªcoala Pogana. -Arhiva ªcolii Pogana - Registrul de inspecþii -Gheorghe Clapa, “Primii paºi”- revistã ºcolarã editatã de ªcoala cu clasele I - VIII “Tudor Pamfile” Bârlad. -Stefan Cucoº, Gh. Gohoreanu, 100 de ani de activitate a liceului pedagogic “Alexandru Vlahuþã” Bârlad, 1970. -George Lazãr, “Revista pentru educaþie ºi instrucþiune” , 1887. -George Ioan Lahovari, Marele dicþionar geografic,Vol. V, Bucureºti, 1902

- 37 -

Activitatea metodicã þi de perfecþionare
Odatã cu apariþia Legii Instrucþiunii Publice din anul 1864 au existat multiple preocupãri pentru creºterea calitãþii învãþãmântului, atât prin intermediul inspecþiei ºcolare, cât ºi prin intermediul perfecþionãrilor cadrelor didactice. Conform articolului 343, subrevizorii trebuiau sã þinã în fiecare vacanþã de varã, timp de 10-15 zile, conferinþe pedagogice cu învãþãtorii din judeþe ºi sã le prelucreze noile principii de metodologie didacticã, precum ºi arta de a instrui dupã modelul cel mai nou. Reuniþi în capitala judeþului Tutova, la Bârlad, sub îndrumarea revizorului ºcolar, dascãlii aveau posibilitatea sã-ºi spunã pãsurile, greutãþile, sã gãseascã remedii ºi soluþii la problemele ivite. De exemplu, la conferinþa pedagogicã ce a avut loc în vara anului 1887 la Bârlad, au fost dezbãtut urmãtoarele teme : “lecþiuni repetitoare dezvoltatoare asupra învãþãturilor ce se propun în þcolile rurale þi pedagogia ºi didactica”,” lipsuri constatate la inspecþii atât în privinþa cunoþtinþelor cât þi a practicii pedagogice” La sfârºitul acestor conferinþe învãþãtorii erau supuºi unui riguros examen pentru a constata aptitudinile didactice ale fiecãrui cursant. Conform legii, se prevedea ca învãþãtorii care vor uita cunoºtinþele necesare exercitãrii profesiunii, vor fi convocaþi de cãtre revizorul ºcolar la “cursuri de repetiþie”, cursuri organizate de cãtre ºcolile normale cele mai apropiate. În toamna anului 1881, la consfãtuirea revizorilor ºcolari de la Bucureºti, s-a hotãrât ca dupã 3-5 ani de la absolvirea ºcolii normale, învãþãtorii sã susþinã un examen riguros, pentru definitivarea în învãþãmânt. La aceste dezbateri, unii revizori au susþinut menþinerea gradelor I þi II , pentru a stimula învãþãtorii cei mai buni. La 25 aprilie 1902 a apãrut un regulament prin care s-a instituit susþinerea examenelor de “înaintare pe loc” a învãþãtorilor . La aceste examene puteau participa învãþãtorii care aveau o vechime de cel puþin 3 ani cu titlu definitiv ºi care erau recomandaþi de cãtre revizorul ºcolar. Odatã reuºiþi, învãþãtorii cãpãtau titlul de institutori ºi continuau activitatea tot în ºcolile rurale. Dupã anul 1910 institutorii au fost solicitaþi de cãtre revizorii ºcolari sã ocupe catedre în mediul urban, o parte din ei au fost numiþi temporar revizori sau subrevizori, controlori ai bãncilor populare, sau au fost aleºi preºedinþi ai unor asociaþii. Învãþãtorul ªcolii Pogana, Vasile Ifrim, a susþinut examenul de înaintare în funcþie, fiind ales ulterior preºedintele asociaþiei învãþãtorilor din judeþul Tutova. Învãþãtorul Vasile Ifrim, a avut o bogatã activitate ºi participare la îmbunãtãþirea activitãþii metodice prin apartenen?a la Asociaþia Generalã a învãþãtorilor, participarea la congresele învãþãtorilor care se desfãºurau în diferite oraºe din þarã: Galaþi, Constanþa, Iaºi, Câmpulung, Bârlad, Cernãuþi ºi altele. Participarea era efectivã , beneficã pentru toþi participanþii. O consemneazã
- 38 -

presa vremii. O altã formã de perfecþionare a cadrelor didactice, introdusã încã din anul 1888, au fost ºedinþele cercurilor culturale. Dupã anul 1902, Spiru Haret a reorganizat aceste ºedinþe în douã categorii: intime ºi publice. ªedinþele intime aveau loc, de regulã duminica dimineaþa, unde se dezbãteau probleme pur didactice, iar ºedinþele publice aveau loc dupã-amiaza, într-un cadru lãrgit , cu participarea sãtenilor ºi aveau scopul de a ridica starea moralã a cetãþenilor prin “îmbogãþirea minþii lor cu cunoºtinþe practice”. Seminariile învãþãtorilor de douã ori pe an erau formele de activitate metodicã la care participau cadrele didactice în perioada interbelicã. Participarea era obligatorie, cãci, spune Ioan Rafailã, activitatea la ºcoalã, la metodologia de întocmire a fiºei individuale a copilului, respectarea individualitãþii copilului, problema frecvenþei ºcolare cât ºi munca pe lotul ºcolii, la munca câmpului, la cooperativele ºcolare erau baza care forma caracterul muncii metodice, care perfecþionau permanent arsenalul de metode ºi procedee din ºcoalã. Pe data de 26 februarie 1939 a avut loc la Þcoala Pogana þedinþa cercului cultural, þedinþã la care au participat cadrele didactice din comunele limitrofe þi unde a fost dezbãtutã tema : „Ce este strãjeria, doctrina ei þi legãturile cu þcoala primarã „. La 20 octombrie 1954 la ªcoala Pogana a avut loc o activitate metodicã, constând în susþinerea unor lecþii deschise ce au avut ca scop îmbunãtãþirea metodelor de predare la învãþãmântul simultan. Documentele de arhivã aratã cã , la aceastã activitate au participat “învãþãtorul Tofan de la ªcoala Stroe Belloescu Griviþa, învãþãtorul Maxim de la ªcoala Chilieni, învãþãtorul Giurgea de la ªcoala Ciocani, învãþãtorul Rafailã ºi Mãzãreanu de la ªcoala Pogana învãþãtorul Basoc de la ªcoala Mãscurei ºi învãþãtorul Mereuþã de la ªcoala Tomeºti”. Aceste forme de perfecþionare s-au pãstrat pânã în zilele noastre, schimbându-ºi doar titulatura. Conferinþele pedagogice au devenit consfãtuiri ale cadrelor didactice, cercurile culturale intime s-au numit cercuri pedagogice, iar cursurile cu repetiþie s-au transformat în cursuri de perfecþionare. Consfãtuirile cadrelor didactice, cercurile pedagogice, comisiile metodice au fost activitãþi metodice care ani de-a rândul în perioada de dupã 1944 ºi apoi dupã 1989 au asigurat perfecþionarea cadrelor didactice, au îmbunãtãþit stilul de lucru la clasã cu copiii, au prezentat în faþa altor cadre didactice din unitãþi diferite, modalitãþi de predare- învãþare, informãri, referate, lucrãri metodicoºtiinþifice cu caracter pedagogic. Aceste forme de activitate metodicã erau promovate de instituþiile de resort, respectiv Inspectoratele ºcolare, Casele corpului didactic. În cadrul acestor forme de activitate metodicã numeroase cadre didactice s-au afirmat susþinând activitãþi la nivel local, comunal, judeþean, zonal. Odatã cu înfiinþarea Casei Corpului Didactic Vaslui în parteneriat cu instituþiile de învãþãmânt superior, sunt organizate noi cursuri de perfecþionare metodicã ºi de specialitate. Formele de perfecþionare cele mai des întâlnite erau examenele pentru
- 39 -

susþinerea gradelor didactice dupã care urmau cursuri, o datã la cinci ani. Dupã introducerea învãþãmântului obligatoriu de 7 ani, la Þcoala Pogana au fost înfiinþate primele comisii metodice ale profesorilor. La început exista o singurã comisie pentru toþi profesorii, odatã cu creºterea claselor ºi implicit a cadrelor didactice, aceasta s-a împãrþit în comisia profesorilor de ºtiinþe umane ºi comisia profesorilor de ºtiinþe reale, ulterior adãugându-se comisia metodicã a profesorilor diriginþi. Datoritã creºterii numãrului grupelor de grãdiniþã, ia fiinþã ºi comisia metodicã a educatoarelor. În cadrul acestor comisii metodice s-au susþinut periodic activitãþi de perfecþionare a cadrelor didactice prin: activitãþi demonstrative la clasã, prezentãri ºi informãri de specialitate, discuþii cu privire la reformele aduse sistemului de învãþãmânt, îndrumarea activitãþii cadrelor aflate în primii ani de învãþãmânt, etc. Responsabili ai comisiilor metodice la nivelul ºcolii coordonatoare Pogana la învãþãtori au fost: Ioan Rafailã, Emilia Ghica, Elena Prisecaru, Costel Galben, Adrian Gheorghiu, Lenuþa Mocanu. La Comisia metodicã la profesori ºtiinþe umane au fost responsabili urmãtorii profesori: Georgeta Tofan, profesor de limba ºi literaturã românã, Mihai Prisecaru, profesor de limba ºi literatura românã, Elena Rafailã, profesor de limba ºi literatura românã, Gheorghe Vrabie, profesor de istorie, Ema Scurtu, profesor de limba românã, Valentin Rãºcanu, profesor de geografie, Oana Tudose, profesor de istorie. Comisia metodicã la profesori ºtiinþe reale a avut ca responsabili pe: profesor Luca Mihai, Polixenia Chirilã, profesor de biologie, Georgeta Chelaru, profesor de chimie, Romeo Surdu, profesor de matematicã, Valentin Constantinescu, profesor de matematicã. Comisia metodicã a educatoarelor a avut ca responsabili pe educatoarele: Maria Stoica, Lucia Ariton ºi Mitriþa Galben. Între anii 1987- 1989 comisiile metodice a educatoarelor se desfãºurau împreunã cu învãþãtorii, responsabil fiind învãþãtor Emilia Ghica, iar între 1997 ºi 1998 responsabil fiind Lucia Ariton. Participarea la comisiile metodice s-a fãcut dupã programe ºi planificãri bine structurate, pe clase, pe obiecte de studiu, pe unitãþi ºcolare. Aceastã activitate pune în valoare experienþa cadrelor didactice la clasã, evidenþiazã stilul de lucru cu copiii. Cercurile pedagogice sunt activitãþi de perfecþionare a cadrelor didactice organizate la nivel judeþean . Participarea la cercurile pedagogice se face pe cicluri de învãþãmânt ºi pe discipline de învãþãmânt. La învãþãmântul primar învãþãtorii au participat întotdeauna pe clase, iar profesorii pe discipline de învãþãmânt. Participarea se face la centre diferite structurate pe ºcoli ºi comune. De-a lungul timpului s-au evidenþiat multe cadre didactice care au þinut activitãþi demonstrative cu elevii, au susþinut materiale metodico-ºtiinþifice în cadrul cercurilor pedagogice La învãþãmântul preºcolar în cadrul cercului pedagogic a avut o contribuþie însemnatã cu activitãþi demonstrative, informãri, referate-ºtiinþifice educatoarele
- 40 -

Mitriþa Galben þi Doiniþa Stîngã . Participarea educatoarelor de la Pogana este permanentã cu intervenþii, materiale auxiliare. În anul 2007, în aprilie, comisia metodicã a educatoarelor, a pregãtit activitatea cercului pedagogic nr. 3 din Bârlad, gazdã fiind grãdiniþa din Tomeºti. La învãþãmântul primar activitatea cercului pedagogic a fost bogatã, fructuoasã, ridicând renumele ºcolii Pogana la nivel de ºcoalã bunã. Învãþãtori ca Emilia Ghica, Georgeta Gostin, Antoaneta Stoica, Costel Galben, Adrian Gheorghiu, Ionela Vîjîianu au desfãºurat activitãþi la nivelul cercurilor pedagogice la Bârlad ºi în Pogana, au susþinut referate ºtiinþifice, informãri. În anul 1995, la ºcoala Pogana, învãþãtor Costel Galben a susþinut lecþie practicã în cadrul cercului pedagogic-învãþãmânt simultan; în aprilie 2005, învãþãtorii Ionela Vîjîianu ºi Costel Galben au susþinut activitãþi în cadrul cercului pedagogic la clasele a IV-a ºi respectiv, clasa a II-a ºi în martie-2006, învãþãtor Adrian Gheorghiu a susþinut activitate demonstrativã în cadrul cercului pedagogic. Învãþãtorul Costel Galben a avut funcþia de responsabil de cerc pedagogic la învãþãmântul primar, predare simultanã în perioada 1995- 2003. La învãþãmântul gimnazial cercurile pedagogice desfãºurate la nivel judeþean au înregistrat ºi participarea ºcolii Pogana în mai multe rânduri, în special dupã anul 1990. Cercul pedagogic - disciplina, matematicã a fost gãzduit de ªcoala Pogana în aprilie - 2002, profesor Romeo Surdu susþinând activitate demonstrativã cu elevii clasei a VII-a. Profesor Lili Cãpraru a susþinut activitate demonstrativã în cadrul cercului pedagogic, disciplina Cultura de specialitate, Fitotehnie. Profesor Iuliana Enculescu a susþinut în cadrul cercului pedagogic , disciplina Tehnologie referate ºtiinþifice în anii 2002 - 2003 ºi 2005 - 2006. Cercul pedagogic, limba ºi literatura românã din semestrul al II-lea al anului ºcolar 20062007, s-a desfãºurat la ºcoala Pogana, în aprilie, iar profesorul Octavian Coman a fost propunãtorul ºi susþinãtorul activitãþii practice cu elevii clasei a VII-a. Dupã anul 1989, reforma din învãþãmântul preuniversitar aduce o serie de schimbãri la nivelul programelor, planurilor de învãþãmânt, la nivel curricular, al resurselor materiale ºi umane. Cursurile de formare la care au participat cadrele didactice din ºcoala noastrã au avut rolul de a facilita implementarea noilor concepte la nivel funcþional. Conducerea ºcolii ºi profesorul documentarist au urmat patru stagii de formare la CCD Galaþi ºi la CCD Iaºi pentru întocmirea ºi realizarea proiectului “Centrul de Documentare ºi Informare”, cu implicaþii directe în viaþa ºcolii ºi comunitãþii. În cadrul Centrului de Documentare ºi Informare au avut loc numeroase cursuri cu cadrele didactice din comunã. La 21 ianuarie 2004 ºi 27 ianuarie 2005, Iftimi Ariadna, inspector metodist la Casa Corpului Didactic Vaslui a organizat activitãþi de consiliere cu cadrele didactice, pentru pedagogie inovantã, în noiembrie 2006 cadrele didactice au urmat cursuri de formare profesionalã în vederea elaborãrii materialelor educaþionale informatice, cu ajutorul platformelor AeL, în lunile februarie-mai 2007, cadrele didactice din ºcoala noastrã au
- 41 -

participat la cursurile de formare organizate în cadrul Proiectului pentru Învãþãmântul Rural, sub îndrumarea metodiºtilor Iftimie Ariadna ºi Maftei Gelu Participarea cadrelor didactice din ºcoala noastrã la sesiunile ºtiinþifice ºi simpozioanele naþionale, zonale þi judeþene a reprezentat o altã formã de perfecþionare, cu implicaþii directe în pregãtirea unor lucrãri metodice ºi ºtiinþifice cu un înalt profesionalism. Romeo Surdu a participat în anul 2004 la sesiunea naþionalã a profesorilor de istorie care a avut loc la Ploieºti, cu soft-ul educaþional “ªtefan cel Mare þi Sfânt - erou al creþtinãtãþii” fiind premiat pentru lucrarea metodicã cea mai originalã. Lucrarea primeºte avizul Ministerului Educaþiei si Cercetãrii, direcþia Patrimoniu ºi Investiþii tot în acelaºi an. În anul 2006 profesorul Romeo Surdu participã ºi la simpozionul naþional ”Grigore Moisil” având tema “De la deprindere la algoritmmetode, tehnici ºi strategii de rezolvare a problemelor de matematicã” cu lucrarea “De la Pitagora la Euclid”. Mitriþa Galben, educatoare la Grãdiniþa de copii Pogana unitate afiliatã ºcolii Pogana a participat în decembrie 2005 la simpozionul naþional „ªcoala viitorului” care a avut loc la Vaslui cu lucrarea” Eficientizarea parteneriatului grãdiniþã -familie-comunitate” Mircea Coman participã în anul 2007 la simpozionul naþional” Modern ºi eficient - imperative ale învãþãmântului românesc”care a avut loc la Bârlad, cu lucrarea: “Proiectul- metodã alternativã de evaluare “ Mitriþa Galben , educatoare la Grãdiniþa de copii Pogana a participat în iunie 2004 la simpozionul zonal”Direcþii ºi perspective educaþionale ”, care s-a desfãºurat la Iaºi, iar în decembrie 2005 a participat la simpozionul naþional „ªcoala viitorului”care a avut loc la Vaslui. Educatoarea Doiniþa Stângã a participat la simpozionul judeþean „ Stimularea creativitãþii la vârsta preºcolarã” care s-a desfãºurat la Bârlad în aprilie 2006. Munca educativã ºcolarã ºi extraºcolarã ocupã un loc important în activitãþile oricãrei ºcoli. În perioada de dupã 1949, dupã înfiinþarea organizaþiei pionierilor, responsabilul cu munca educativã din ºcoli era comandantul unitãþii de pionieri. Profesor Elena Rafailã a deþinut funcþia de director cu munca educativã. În perioada 1985-1989 munca educativã a fost asiguratã de profesor Claudiu Rafailã. Dupã anul 1989 activitatea educativã din þcoalã a fost coordonatã de profesor Georgeta Crãiveanu, fiind responsabilul comisiei diriginþilor. Din 1996 ºi pânã în 1998 profesorul Gheorghe Vrabie a onorat funcþia de responsabil cu munca educativã ; au urmat profesorii Cãtãlina Ciobanu, Ema Scurtu ºi Iuliana Enculescu. În prezent aceastã funcþie are titulatura de Consilier educativ, iar activitãþile extraºcolare sunt proiectate ºi monitorizate dupã un plan bine structurat care sã acopere nevoia de cunoaºtere, de relaxare ºi formare a copiilor. Dupã anul 1989, un rol important în perfecþionarea managementului educaþional l-au avut activitãþile metodice cu directorii. ªcoala din Pogana a gãzduit cel puþin o datã la doi ani astfel de activitãþi, unde au participat directori de ºcoli din cele cinci comune arondate: Puieºti, Pogana, Iana, Ghergheºti ºi Voineºti. Sub îndrumarea inspectorilor de sector au fost dezbãtute tematicile stabilite, s-au
- 42 -

prezentat principalele probleme generate de reformele din educaþie, au fost cãutate soluþii pentru a adapta noile cerinþele la nivelul fiecãrei unitãþi de învãþãmânt. Activitatea de perfecþionare a carierei didactice a reprezentat unul dintre obiectivele prioritare ale fiecãrui dascãl din þcoala noastrã. Dupã înfiinþarea claselor gimnaziale, ºcoala a fost vizitatã de numeroºi inspectori de specialitate, învãþãtori ºi profesori metodiºti ce au verificat pregãtirea metodicã ºi ºtiinþificã a dascãlilor noºtri. Prezentãm inspecþiile speciale ce au avut loc la ªcoala Pogana, începând cu anul1961: - la 10 martie 1961, Palade Victor, inspector metodist, efectueazã inspecþia pentru obþinerea gradului didactic definitiv, învãþãtoarei Nechifor Lucia; - în anul 1963 inspectorul metodist Vesel Virgil efectueazã inspecþia pentru obþinerea gradului didactic definitiv, profesoarei Galben Viorica; - la 27 aprilie 1966, profesoara Tofan Georgeta este inspectatã de cãtre Bodescu Gheorghe-inspector metodist la Secþia învãþãmânt a raionului Huºi, pentru obþinerea gradului didactic definitiv; - în zilele de 17 ºi 18 decembrie 1970, Cãruþaºu Constantin efectueazã inspecþia în vederea prezentãrii la examenul de gradul II, învãþãtoarei Botezatu Georgeta; - în ziua de 26 martie 1974 Grigoriu Viorica profesoarã metodistã, a efectuat inspecþia specialã în vederea prezentãrii la examenul de definitivat, profesoarei Rafailã Elena. Tot în acest an Obreja Mihai, directorul ºcolii din Bogeºti, a efectuat inspecþia pentru obþinerea gradului didactic definitiv, învãþãtoarei Simileac Georgeta; - la 15 ianuarie 1975 profesorul metodist Iacob Ioan, a inspectat pe Caisân Petru, profesor de istorie, în vederea prezentãrii l colocviul pentru obþinerea gradului definitiv, iar la 15 mai, Mîþã Mihai profesor metodist a inspectat profesoara de limba ºi literatura românã Opartov Ana, în vederea obþinerii gradului didactic II; - la 9 noiembrie 1976 învãþãtoarea Baºtea Mitriþa este inspectatã de cãtre Gãlãþeanu Mihai, secretar ICPPD filiala Iaºi ºi Cezar Maria, inspector ºcolar, în vederea obþinerii gradului didactic I: - la 21 februarie 1979, învãþãtorul Pãscãlin Constantin de la ªcoala nr. 8 Bârlad a efectuat inspecþia pentru susþinerea gradului II, învãþãtoarei Banyai Argentina; la 14 martie 1979, învãþãtorul Gîlea Aurel de la ªcoala nr. 8 Bârlad a inspectat învãþãtoarea Gostin Georgeta, în vederea obþinerii gradului II La 21 mai 1979, Mîþã Dumitru, profesor de educaþie fizicã la liceul pedagogic Bârlad, a inspectat profesoara Crãiveanu Georgeta în vederea obþinerii gradului II. - la 5 martie 1980 o comisie formatã din profesor Cozma Teodor, profesor Gheroaie Dumitru ºi învãþãtorul Obreja Mihai, a inspectat învãþãtoarea Ghica Emilia, pentru obþinerea gradului I ; la 9 mai 1980 Sîrbu Nicolae profesor la Liceul “Gh. R. Codreanu” Bârlad a efectuat inspecþia specialã profesoarei Rafailã Elena, pentru obþinerea gradului II; la 10 mai 1980, Bolea Hildegart profesor la Grupul
- 43 -

ºcolar I.R. Bârlad a efectuat inspecþia specialã profesorului de matematicã Rafailã Claudiu, în vederea obþinerii gradului didactic II; profesorul Busuioc Dumitru de la ªcoala nr 3 Vaslui a efectuat inspecþia specialã, profesoarei de educaþie fizicã Crãiveanu Georgeta, pentru obþinerea gradului didactic II; Dediu Tasia învãþãtoare la Casa de Copii nr. 2 Bârlad, a inspectat învãþãtoarea Stoica Antoaneta, pentru obþinerea gradului didactic II; la 13 aprilie 1980 Talaºman Dumitru, învãþãtor la ªcoala nr. 8 Bârlad, a efectuat inspecþia specialã învãþãtoarei Gostin Georgeta, pentru obþinerea gradului didactic II; - în anul 1983 învãþãtorul de la ªcoala nr. 9 Bârlad, Obreja Mihai, a efectuat inspecþia pentru obþinerea gradului didactic definitiv, învãþãtorului Galben Costel. - în anul ºcolar 1984-1985 profesoara de biologie, Chirilã Polixenia, a fost inspectatã de cãtre Liviu Þâþan, profesor la Liceul Industrial nr 2 “Al. Vlahuþã” din Bârlad, în vederea acordãrii gradului didactic II; - la 24 mai 1985 ºi 11 iunie 1986, profesorul de istorie Stan Ionel a fost inspectat de cãtre Oltea Gramaticu, profesoarã la Liceul Industrial nr. 2 “Al. Vlahuþã”, pentru susþinerea gradului didactic definitiv. Pe data de 29 mai 1985 profesoara de limba ºi literatura românã Coºeru Ecaterina a fost inspectatã de cãtre Clisu Ecaterina, profesoarã la ªcoala nr. 4 Bârlad, în vederea susþinerii gradului didactic II; - pe data de 19 mai 1989 Bolea Hildegrad, profesor la Liceul Industrial nr. 1 Bârlad, a inspectat profesoara Grosu Florica, în vederea înscrierii la definitivat; pe 23 mai 1989 Muceag Maria, profesoarã la Liceul “Gh. R. Codreanu” Bârlad, efectueazã inspecþia pentru înscrierea la definitivat a profesorului de limba francezã, Niþã Mihai. Pe data de 9 decembrie 1989 o comisie formatã din profesorii universitari Dimitriu Gheorghe, Petcu Ionel ºi profesorul Vesel Virgil, efectueazã inspecþia pentru acordarea gradului didactic I, profesoarei Chirilã Polixenia: - la 18 februarie 1992 învãþãtorul Oprea Gheorghe este inspectat de cãtre Tudor Neculai, institutor la ªcoala nr. 7 Bârlad, în vederea susþinerii gradului II. - la 30 aprilie 1993 învãþãtorul Galben Costel este inspectat de cãtre Andrei Mãndiþa, inspector ºcolar, în vederea susþinerii gradului II; - o comisie formatã din profesorul Gheorghe Corodescu, profesorul Dumitru Sorin ºi învãþãtoarea Mãndiþa Andrei efectueazã inspecþia pentru acordarea gradului didactic I, învãþãtorului Oprea Gigel, la data de 7 mai 1996; - pe data de 12 martie 1998 Andrei Mãndiþa, inspector ºcolar, efectueazã inspecþia specialã în vederea înscrierii la definitivat, învãþãtoarei Munteanu Ana – Maria. În acelaºi an mai au loc douã inspecþii ºi anume : Tãmãºanu Constantin, inspector ºcolar, efectueazã inspecþia pentru înscrierea la gradul al II-lea, profesoarei Bulai Cipriana ºi Andrei Mãndiþa inspecteazã pe Crãiveanu Petrina în vederea susþinerii examenului de definitivat; - pe 19 mai 1999 Bahrim Vasile , inspector ºcolar, efectueazã inspecþia pentru înscrierea la gradul didactic I, profesorului Mãrãºescu Virgil; - pe data de 1 martie 2002 o comisie formatã din profesorii universitari
- 44 -

Nemþoi Gheorghe, Cecal Alexandru ºi inspectorul ºcolar Parfene Aurora, efectueazã inspecþia specialã pentru acordarea gradului didactic I profesorului Mãrãºescu Virgil, iar pe 26 martie 2002 inspectorul ºcolar Iftimi Ariadna efectueazã inspecþia specialã, pentru înscrierea la gradul didactic definitiv, profesoarei Ciobanu Cãtãlina; - la 26 martie þi 18 mai 2004, a fost inspectatã învãþãtoarea Filip MarianaIrina, în vederea înscrierii la gradul didactic al II-lea, inspecþiile curente au fost efectuate de cãtre institutorul metodist Radu Lenuþa þi învãþãtorul metodist Vrabie Veronica. Tot în anul 2004, pe 22 aprilie þi 14 mai, inspectorul de specialitate Dumitriu - Lupan Nuþa, efectueazã inspecþia curentã þi inspecþia specialã, în vederea înscrierii la gradul didactic II, profesoarei Velicu Elena Daniela; în zilele de16 februarie þi 13 octombrie 2005 profesorul meodist Cucoþ Rodica, efectueazã la Þcoala Pogana douã inspecþii speciale profesoarelor: Cãpraru Lili, pentru înscrierea la gradul didactic definitiv þi profesoarei Velicu Elena Daniela, pentru înscrierea la gradul didactic I. Referinþe bibliografice:
-Adãnãloaie N., Istoria învãþãmântului primar (1858-1918), Editura Cris Book universal,Bucureºti,1998. - Arhivele Naþionale Vaslui Fond : Revizoratul ªcolar al Judeþul Tutova, ªcoala Pogana. - Arhiva Scolii Pogana, Dosarele comisiilor metodice. - Arhiva Scolii Pogana, Rapoarte de activitate, 1961-2006. - Registrul de inspectii

- 45 -

“O naþiune are douã mari datorii: a cunoaºte trecutul sãu ºi a respecta memoria celor ce ºi-au sacrificat avutul, activitatea sau viaþa pentru ea.” Profesor dr. C. Istrati,

Activitãþi extraºcolare de-a lungul timpului
ªcoala Pogana de astãzi, a moºtenit frumoase tradiþii din centenarul ce îl sãrbãtorim ºi a reuºit sã pãºeascã pe calea deschisã de vrednicii noºtri înaintaºi purtând cu mândrie fãclia aprinsã în 1907. Lumina binefãcãtoare a cãrþii a pãtruns în cele mai adânci unghere ale satelor ºi se va strãdui sã dezvolte cu succes opera primitã, cãci numai aºa se va putea spune cu conºtiinþa împãcatã, cã acest tezaur a încãput pe mâini bune. Dintotdeauna datoria fiecãrui învãþãtor a fost, ca munca sa, sã nu se uite: datoria fiecãrui cadru didactic ce a trecut pe la Pogana a fost aceea de a preface ºi a schimba lucruri care sã rãmânã peste ani, de a merge pe drumul realizãrilor în toate domeniile de activitate. Gândul nostru, acum la ceas aniversar ne duce cu adâncã recunoºtinþã cãtre acei care ani de-a rândul au însufleþit, cu o nemãrginitã dragoste de copii ºi oameni, ºcoala, ce avea sã joace un rol cultural de o importanþã deosebitã pentru satul nostru. Capitolul acesta va ilustra în cuvinte simple ceea ce s-a realizat pe „ogorul ºcolii ºi culturii neamului”, în afara clasei, mãrturii culese de-a lungul anilor de la persoane care au pãstrat cu sfinþenie amintirile ºi pozele care atestã cele spuse, mãrturii din documente ale ºcolii, documente ale vremii. La începutul secolului al XX- lea activitatea pedagogicã, studiile ºi teoriile didactice erau în plinã ascensiune. Pedagogul Constantin Dimitrescu–Iaºi, pedagog ºi filozof, primul profesor de pedagogie la ªcoala Normalã din Bârlad, spunea cã, educaþia este un fenomen social care trebuie sã sufere schimbãri impuse de noi organizãri. Educaþia ajutã pe om sã se adapteze împrejurãrilor ºi stabileºte echilibrul în interacþiunea dintre influenþele intenþionale ºi cele funcþionale. Educaþia constituitã în sistem trebuie sã porneascã de la nevoile societãþii respective, la un moment dat, filtrate prin prisma previziunii viitorului. Teoria ºi practica în domeniul învãþãmântului, recomandã schimbarea sistemului educativ, acesta sã depãºeascã graniþele ºcolii, iar mintea copilului sã fie îndreptatã spre studiul întregii vieþi sau întregii naturi. Instrucþia se realizeazã în cadrul organizat al ºcolii cu personal special pregãtit. Educaþia poate depãºi cadrul ºcolii, implicã ºi persoane care nu au pregãtire pedagogicã corespunzãtoare. Acesta era cadrul si direcþiile de orientare pedagogicã, teoriile în urma cãrora aveau sã se desfãºoare activitãþile din ºcoala noastrã ºi la nivelul satului. Izvorâtã din aceastã idee, ca un modest omagiu adus celor ce au trudit 100
- 46 -

de ani la ªcoala Pogana, vom prezenta câteva date legate de strãdania de a împlini rostul a generaþii ºi generaþii de copii, activitãþi desfãºurate cu copiii, activitãþi desfãºurate de cei care au slujit ºcoala ºi menirea ei. La începutul învãþãmântului, în satul nostru, într-un sistem organizat, se mergea pe ideea cã , educaþia trebuie sã dezvolte încrederea în forþele proprii ºi pasiunea pentru cunoaºtere, interesul pentru descoperirile ºtiinþei, iar familiile sã-ºi punã problema legatã de viitorul copiilor, potrivit aptitudinilor sale. Terenul teoretic al principiilor pedagogice trebuia îmbinat cu practica pedagogicã, iar aceastã mãreaþã operã invita dascãlii de la þarã, sã o punã în aplicare. Venirea învãþãtorului Vasile Ifrim la Pogana ºi înfiinþarea ºcolii a însemnat educaþie pentru copiii satului, formarea conºtiinþelor copiilor, tineretului, dar ºi a pãrinþilor care trãiau timpuri grele, sãrãcie, lipsã de interes din partea celor care diriguiau destinele sale. Greu, dar dorinþa ca sã fie ºcoalã în sat, sã înveþe toþi copiii era mare. În ziua inaugurãrii ºcolii, s-a desfãºurat o mare adunare a oamenilor satului la care au participat pãrinþi, copii, preotul bisericii cu familia, patroni, revizori ºcolari. Oamenii care au participat la inaugurarea ºcolii erau cei ce aºteptau ca odraslele lor „sã-ºi lumineze mintea” în satul Pogana ºi sã nu mai batã drumul la Bogeºti, acolo unde mergeau copiii pânã la înfiinþarea ºcolii la Pogana. Documentele atestã cã învãþãtorii aveau o pregãtire judicioasã. La venirea în sate odatã cu înfiinþarea ºcolilor, învãþãtorii aveau „pregãtire folositoare activitãþii pe care urma sã o desfãºoare în comunele rurale”, cunoºtinþe de agriculturã, lucru manual, muzicã vocalã ºi era obligatoriu sã ºtie un instrument muzical-în special vioara, fiind „indispensabilã de a se putea învãþa cu succes cântul, fie simplu, fie coral în ºcolile primarie rurale ºi urbane” În perioada de început a învãþãmântului la Pogana, revistele cu profil pedagogic ºi literar, evidenþiau o propagandã culturalã care era întãritã prin legi ºi ordine ale miniºtrilor ºi, prin care se spunea cã, învãþãtorii trebuiau sã asigure culturalizarea satelor ºi ridicarea nivelului de trai. Învãþãtorii aveau de îndeplinit o „totalitate de mãsuri ºi acþiuni de ordin intern ºi mai ales extraºcolar, pe temeiul cãrora poporul este ridicat la o stare de mai bunã înþelegere a rosturilor lui” Toate aceste sarcini ale învãþãtorilor vremii trebuiau îndeplinite cu multã grijã ºi atenþie, deoarece activitãþile extraºcolare susþinute de aceºtia le-a atras în 1907, epitetul de instigatori, de susþinãtori ai þãranilor. Aceste acuzaþii, a fãcut ca învãþãtorii sã dezbatã ori de câte ori au avut ocazia importanþa implicãrii lor în viaþa satului, dar sã nu urmãreascã decât „interesul învãþãmântului ºi al poporului”. Cam aºa se punea problema activitãþii extraºcolare la Congresul învãþãtoresc de la Iaºi din anul 1909 congres la care participau învãþãtori din toate judeþele þãrii. La acest congres, documentele vremii aratã cã nu toþi erau de acord cu aceste activitãþi extraºcolare a învãþãtorilor , ba erau chiar împotriva iniþiatorului acestor activitãþi ministrul Spiru Haret. Rezultatele muncii la catedra ºcolii, cu copiii de toate vârstele, le-a popularizat învãþãtorul Vasile Ifrim, în cadrul Asociaþiei Învãþãtorilor a cãrui
- 47 -

preºedinte era, iar în revista „Duh Nou”- revista asociaþiei, publicã la lansarea acesteia în anul1936, un articol „Îndemn”, care îndemna cei 400 de învãþãtori ai judeþului sã scrie despre „toate domeniile de activitate dãscãleascã”. Jãnicã Matei, nãscut la 24 noiembrie 1908 , fost elev al ºcolii Pogana, în anii de dinaintea primului rãzboi, ne povestea adeseori, despre cât de greu a fost ca elev al ºcolii: „tãbliþa”, cãlimara cu cernealã erau cele mai întâlnite, le aveau cei mai mulþi dintre copii. Puþini erau cei care aveau manuale, cãlimarã cu cernealã, panã de scris ori toc cu peniþã. Dar odatã scris erau obligaþi sã înveþe tot ce le dãdea învãþãtorul, iar dupã învãþarea alfabetului toþi trebuiau sã ºtie sã citeascã „ceaslovul”. Ulucile cu nisip nu lipseau din clasã. Era locul unde se scria, era modalitatea de a se scrie, fãrã instrument de scris. Învãþãtorul scria literele alfabetului pe planºe care erau afiºate pe pereþii clasei . În clasa I, orele de „cetire” începeau prin citirea literei pe planºã, apoi arãtarea ei cu „beþiºorul”. Numai dupã ce ºtiau bine litera, o recunoºteau pe planºã, pe cãrþile învãþãtorului, învãþau scrierea acesteia cu degetul în nisip: apoi pe tãbliþã. Odatã ºtiut alfabetul, cãrþile de rugãciune, „ceaslovul”erau prezente mereu în clasã. În clase erau copii de toate vârstele, mai mari, mai mici dupã cum au avut pãrinþii posibilitatea sã-i dea la ºcoalã. Preotul continua la bisericã ceea ce învãþãtorul fãcea la clasã: citirea bibliei, a feluritelor cãrþi bisericeºti, învãþarea pe de rost a rugãciunilor, dar ºi a poeziilor patriotice. Învãþãtorul era cel care organiza ºezãtorile sãteºti. Acestea erau prilej de distracþie, dar scopul lor era participarea a cât mai multor persoane, ºtiutori, dar ºi neºtiutori de carte unde se învãþa din auzite.Uneori se fãcea treabã în folosul ºcolii, dar de cele mai multe ori, scopul era ca fetele sã deprindã lucrul de mânã, iar bãieþii modelarea lemnului, împletitul rãchitei sau de multe ori, „cusutul opincilor, a cuºmelor de miel”. Noemia, una din fetele învãþãtorului Vasile Ifrim, astãzi, la o frumoasã vârstã, în Iaºi, povesteºte cu nostalgie de acele dupã amiezi de iarnã. Iarna erau mai dese aceste ºezãtori, pentru a nu „strica þãrãnimea de la treburile câmpului”, aºa cum erau îndrumaþi sã facã învãþãtorii satelor. Învãþãtorul aduna copiii, tineretul, ba chiar pãrinþii acestora ºi fãcea cu ei activitãþi diverse; la aceste întâlniri nu lipseau ziarele vremii, aduse de învãþãtor, care treceau din mânã în mânã. Serbãrile de Crãciun erau cele mai frumoase momente, atât pentru copii, dar ºi pentru pãrinþi, pentru învãþãtorul care le pregãtea. Ghiþã Galben povestea cu mulþi ani în urmã, despre ºcoala pe care o fãcuse el, cum, cu ocazia pregãtirii serbãrilor de Crãciun erau primiþi toþi copii din sat, tineretul se aduna în grupuri ºi cum împreunã cu „domnul” pregãteau „Vãlãret”,”Haiducii” „Steaua”, colinde. Copiii care stãteau la „bordeie” erau ajutaþi sã înveþe colinde, pluguºorul pentru a nu se face de râs când umblau prin sat. Cei mai mulþi dintre aceºti copii nu aveau posibilitatea sã meargã la ºcoalã, iar învãþãtorul fãcea cu drag pentru ei aceastã muncã. Sãrbãtorile de iarnã erau o adevãratã comoarã: copiii indiferent de starea lor materialã toþi mergeau prin sat cu uratul, pe la cei mai înstãriþi, mai bogaþi.
- 48 -

Cercetãºii României era organizaþia pentru tineret, constituitã în anul 1914 care avea în rândurile sale pe cei mai buni fii ai satului care organizau tot felul de manifestãri ,cu diferite ocazii. Cercetaºii erau puþini la Pogana; aceºtia îl sprijineau pe învãþãtor sã organizeze excursii în împrejurimile satului, în oraº. Erau chiar activitãþi organizate de cercetaºi: lecturile cercetaºilor, învãþarea poeziilor patriotice, acte de binefacere organizate sub supravegherea învãþãtorului ºi a comitetului ºcolar. Cu ajutorul preotului ºi a celor câþiva crâºmari din sat, cercetaºii împreunã cu învãþãtorul împãrþeau de sãrbãtori haine ºi dulciuri copiilor sãraci. Cercetaºii erau buni povestitori ai istoriei naþionale. Întâmplãri ºi povestiri cu ºi despre cercetaºi ºtia Titi Gheorghiu bãiat de crâºmar. Cercetaºii îi învãþau pe cei din sate sã devinã buni crescãtori de animale, altoitori de pomi. Tineri cercetaºi nu puteau fi decât tineri care au învãþat ºi care aveau un minim de pregãtire ºi mai ales dragoste de sat ºi oameni. Perioada interbelicã a fost deosebitã pentru învãþãmântul de la Pogana. Dupã întoarcerea din primul rãzboi a învãþãtorului rãnit la Turtucaia, învãþãmântul a continuat cu multe greutãþi. Învãþãmântul românesc, ca de altfel tot poporul român, îºi afirmã o nãzuinþã legitimã de reorganizare ºi de asanare a rãnilor rãzboiului, o tendinþã de democratizare, elaborare de legi, economice, culturale ºi a unor legi ºcolare. „Legea Serviciului Social”prin reformele sale ºi îndemnul M.S. Regele face ca ºcoala sã deþinã tutela moralã a satului. Învãþãtorul avea de luptat cu administraþia comunalã sau diverºi funcþionari. În afarã de orele care se desfãºurau cu greutate, copiii fiind de toate vârstele, învãþãtorii trebuiau sã aibã multe activitãþi care erau greu de îndeplinit. Era nevoie ca învãþãtorul sã desfãºoare activitãþi în sat cu sãtenii, sã þinã o evidenþã a lucrului la „câmpurile de experienþã”, loturile ºcolare, întreaga activitate culturalã de la nivelul satelor, sã organizeze serbãri ºcolare la Ziua regelui, la Ziua eroilor, concursuri între ºcolile de la Bogeºti, Mãscurei ºi Cârjãoani. Activitãþile extraºcolare erau iniþiate ºi susþinute de minister. O notã conform Ordinului Ministrului din 10- 05 -1929 trimisã tuturor ºcolilor arãta cã, învãþãtorii rãspundeau de”Sãdirea unui stejar în curtea ºcoalelor” activitate ce a fost îndeplinitã de învãþãtor ºi de cãtre elevii de la ºcoala Pogana. Toþi sãtenii ºtiu cã în jurul ºcolii au existat întotdeauna copaci, pomi. Publicistica pedagogicã evidenþiazã promovarea unei „ºcoli a muncii” adaptatã pe mãsura capacitãþii ºcolarilor. Învãþãtorul Vasile Ifrim a activat mult în organizaþii ºi societãþi din oraºul Bârlad, aceastã activitate fiind ºi în beneficiul copiilor de la Pogana. Fata lui, Noemia, spune cã a cãlãtorit mult în interesul acestor organizaþii, a participat la întâlniri la nivelul þãrii, la congrese, a avut contribuþii la promovarea unor principii pedagogice a învãþãmântului din România. Deplasarea o fãcea foarte uºor cu docarul care îl avea, cu cãruþa. Deplasãrile, spune dânsa, nu erau o problemã. Vasile Ifrim fiind deschis noului, receptiv ºi un bun pedagog, a fost cooptat în
- 49 -

organizaþii si societaþi din Bârlad, a colaborat cu reviste de specialitate, ºi nu numai, a deþinut funcþii în aceste organizaþii. A fost membru al Asociaþiei generale învãþãtorilor din România ºi preºedintele Asociaþiei învãþãtorilor tutoveni. Articolele sale publicate în presa timpului îl situeazã printre dascãlii de vazã din zona Tutova. A fost membru fondator al revistei „Duh Nou” , care a apãrut în anul 1936, alãturi de I.C.Antonovici, nume cu rezonanþã în istoria culturii bârlãdene. A activat ca membru al Bãncii Populare a Învãþãtorilor, ca ºi contabil. Activitatea sa extraºcolarã a fost deosebitã; aceastã activitate îl promoveazã apoi ca revizor ºcolar , locul sãu la Pogana, fiind luat de ginerele sãu, domnul învãþãtor, Ioan Rafailã. Strãjeria a fost o organizaþie pentru tineri, care avea ca scop întãrirea românismului. ªcoala împreunã cu preoþii, ceilalþi funcþionari ai satului sprijineau strãjeria care deschidea o erã nouã, care în lumina noilor legi trebuia sã promoveze satul românesc ºi cu el neamul românesc. Strãjerii animau tot în jurul lor creând o nouã stare de spirit. Strãjeria ocupa un important segment din activitatea învãþãtorilor. Moº Jãnicã Tudose gospodar al satului, fost strãjer, elev al învãþãtorului Rafailã Ioan, povesteºte cum, în anul 1939 a fost primit în rândul Organizaþiei strãjereºti. Momentul a rãmas unic, de neuitat pentru el. Cu mult timp înainte mama îi cususe o cãmaºã cu fir roºu ºi albastru , culorile regelui. Primirea în „cuibul strãjeresc” de la ºcoala din Pogana a fost cel mai important moment din viaþa lui. Aceste momente sunt unice în viaþa multor copii din acea vreme. Pregãtirea acestora se fãcea în zile cu program specific, când toþi copiii învãþau poezii patriotice, cântece. Deviza strãjerilor era „Dreptate ºi onoare”. Impresionante sunt amintirile din acea perioadã a foºtilor elevi; impresionante versurile. Moº Jãnicã Tudose recitã ºi acum de parcã abia ar fi învãþat, „ De ziua eroilor”: Venim azi la groapa voastrã Sã v-aducem închinare Vouã, ce cu-al vostru sânge Ne-aþi dat România mare! O, a Voastrã sfântã jertfã, Toþi românii o-nþeleg Cãci a-þi înãlþat în slavã Cinstea unui neam întreg.

Lin vã fie –acuma somnul ªi în pace fiþi cu toþii, Iar la vreme de nevoie, Tot ca voi vor fi nepoþii! Profesor Iordache Feodor, acum pensionar, fost elev al învãþãtorului Ioan Rafailã, Stupu ªtefan, Jãnicã Tudose sunt printre cei care ºi în zilele noastre concureazã cu elevii noºtri la recitat, atunci când ne întâlnim la bisericã de Ziua eroilor. O sarcinã deosebit de importantã a învãþãtorilor era þinerea în ordine a
- 50 -

carnetelor individuale ale elevilor cu notele pe care le primea la clasã, dar în care însemna ºi scria tot ce fãcea elevul ºi în timpul din afara orelor, sarcinile ce le avea de îndeplinit. În ce priveºte aranjamentul claselor din perioada anilor , '30-'40 erau fãcute recomandãri cu ocazia întâlnirilor învãþãtorilor, a seminariilor pedagogice: decorul claselor sã se schimbe de mai multe ori pe an, sã se foloseascã flori în clasã, astfel, copii sã deprindã dragostea pentru frumos ºi dragostea pentru naturã. Desenele, peisajele, tablourile completau imaginea ce þi-o oferea clasa la intrare. Nu lipsea din materialul decorativ al claselor emblema þãrii sau alte embleme, care se refereau la „sentimentele capitale”. Cornelia Armaºu, fostã Mãzãreanu, inginer horticol, fostã elevã a învãþãtorului Ioan Rafailã ºi a ºcolii Pogana, îºi aminteºte cã, la intrarea în clasã erau pe peretele din faþã, stema þãrii ºi icoana Maicii Domnului cu pruncul, imagini care au însoþit-o toatã viaþa ºi care i-au cãlãuzit paºii. Dupã anul 1940, vine de la ªcoala Bogeºti la Pogana învãþãtorul Gheorghe Mãzãreanu. Activitatea extraºcolarã susþinutã de Gheorghe Mãzãreanu la nivelul satului, cu femeile ºi tinerii din sat, în afara lucrului la clasã, sunt relatate cu drag ºi astãzi de cei care i-au fost elevi, de cei care i-au ascultat trilurile viorii sale. Seratele cu femeile din sat, atelierul de împletituri din rãchitã ºi papurã sunt amintiri relatate de fetele învãþãtorului, devenite distinse cadre didactice ale ºcolii Pogana, urmând exemplul, nu mai puþin distinsului tatã. Activitatea ºcolarã ºi extraºcolarã se desfãºoarã cu lipsuri materiale cumplite, cu dificultãþi economice ºi se abandoneazã ideea”ºcolii muncii” ca fiind favorabilã salvãrii naþionale. Naþionalismul exagerat a pãtruns ºi în ºcoli ºi nu a fost uºor pentru învãþãtorii de atunci, sã facã faþã presiunilor de tot felul, ordinelor controversate. Cântecele legionare, au dat târcoale ºi ºcolii Pogana, dar nu existã nimic controversat care sã fie comentat. La ªcoala Pogana toate aceste schimbãri au fost asumate ºi au fost evidenþiate în activitãþile cu elevii de cãtre cei doi învãþãtori Ioan Rafailã ºi Gheorghe Mãzãreanu. Anii grei ai foametei, schimbãrile care aveau loc la nivelul învãþãmântului, dar si schimbãrile economice, sociale au fãcut ca acei ani sã fie , poate, cei mai grei din istorie. Instaurarea unui partid care cuprinsese aproape toate þãrile din Europa, politica stalinistã, sovieticã care sprijinise comuniºtii români sã cucereascã întreaga putere în stat, avea ca urmãri schimbarea învãþãmântului. Ca o mãsurã stalinistã importantã a fost ºi aceea cã, legea învãþãmântului obliga sistemul de învãþãmânt sã serveascã noului regim. Realitatea educativã stabilea elemente pozitive ºi negative. Sistemul politic instalat dupã abdicarea regelui în 1947 a schimbat din temelii structura învãþãmântului. O nouã Lege a Învãþãmântului se vota la 3 august 1948 care a fost unificat ºi laicizat. Actul educaþiei este recunoscut acum în întreaga lume ca principalul mijloc de dezvoltare, acest fapt reflectându-se în Declaraþia universalã a drepturilor omului document adoptat de Adunarea Generalã a Organizaþiei Naþiunilor Unite la 10 decembrie 1948, articolul 26, primul punct, „orice persoanã
- 51 -

are dreptul la educaþie”. Trecerea la învãþãmântul gimnazial ºi la ºcoala Pogana, a adus alte ºi alte cadre didactice, alte ºi alte schimbãri. Activitãþile chiar dacã aveau un caracter patriotic exagerat ele au fost fãcute cu responsabilitate, cu convingerea cã e spre binele copiilor, spre binele satului. Foºti elevi se întorc în sat ca profesori, iar activitãþile desfãºurate, serbãrile, întâlnirile cu personalitãþi, veterani ai rãzboiului, expoziþii, concursuri aveau un singur scop: formarea unei generaþii active, cu dragoste ºi dorinþã de ºtiinþã, cu dragoste de þarã. Exemplele cele mai evidente sunt: profesor Feodor Niculiþã, Feodor Iordache, Rafailã Claudiu. Cadrele didactice au adoptat aceste noi direcþii, cãutând sã facã cât mai mult pentru copii, sã le deschidã orizontul cunoaºterii prin orice mijloace, chiar dacã implicarea politicii în ºcoli era evidentã, devenind obligatorie. Serbãrile în aer liber, concursurile de recitãri, dansurile populare, ºezãtorile la care îºi aduceau contribuþia ºi cadrele didactice, au rãmas ºi în aceastã perioadã modalitãþile de a transmite copiilor cât mai multe informaþii, de a-i forma pentru lumea ºi viaþa care prindea un altfel de contur. Activitãþile extraºcolare au fost direcþionate în funcþie de organizaþiile care au început sã aparã dupã schimbarea regimului. În 1948, rezoluþia Plenarei Comitetului Central al Partidului Comunist Român care guverna þara, ce devenise republicã la 1 decembrie 1947, stabilea organizarea largã, de masã a tinerilor. Cele mai importante organizaþii au fost Organizaþia de pionieri ºi Uniunea Tinerilor Comuniºti. Începând cu 1976 s-a înfiinþat ºi Organizaþia „ªoimii Patriei”, organizaþie care cuprindea copiii preºcolari ºi ºcolari cu vârste între 4 ºi 7 ani. Organizaþia pionierilor era „organizaþie politicã, vlãstar devotat partidului ºi poporului, care, împreunã cu celelalte organizaþii de copii ºi tineret, contribuie la formarea viitorilor comuniºti”. În þarã primele detaºamente de pionieri au apãrut în aprilie 1949 ºi cuprindea copii cu vârstele între 7-14 ani. La ºcoala Pogana cravatele roºii au apãrut în primãvara anului 1956. Organizaþiile de pionieri erau conduse nemijlocit de partid care încredinþase sarcina îndrumãrii unitãþilor ºi detaºamentelor de pionieri, cadrelor didactice în calitate de comandanþi - instructori. Primul instructor a fost învãþãtorul Ioan Rafailã, urmat apoi de învãþãtorul Mãzãreanu Gheorghe ºi alþii. Profesor Elena Rafailã a deþinut funcþia de instructor comandant o lungã perioadã, 1970 - 1984. Între anii 1984 ºi 1989 comandant al organizaþiei de pionieri a fost profesorul Petru Vasilache . Aºadar, sarcini, regulamente, legi, altele, care puneau învãþãtorii, cadrele didactice sã facã ºi altceva decât sã predea Citirea, sã înveþe copiii a scrie, Matematica sau Istoria, aºa cum era ea scrisã. Activitãþile extraºcolare care au fost fãcute de cadrele didactice, în anii care au urmat au contribuit, alãturi de programa ºcolarã parcursã, la formarea ºi dezvoltarea unei anumite laturi a conºtiinþei copiilor, la formarea unor principii morale, indiferent de curentele ºi indicaþiile primite. Una din condiþiile care asigura eficienþa activitãþilor pioniereºti menite sã
- 52 -

contribuie la ridicarea nivelului pregãtirii ºcolare a pionierilor era corelaþia dintre activitãile extraºcolare ºi cele desfãºurate în procesul de învãþãmânt. Activitãþile pioniereºti consolidau ºi suplimentau cunoºtinþele dobândite de copii în ºcoalã fãrã a-l supraîncãrca. Asta a fost partea teoreticã, pentru cã practica de zi cu zi, a demonstrat ani de-a rândul, cã era alta: copii erau supraîncãrcaþi cu informaþii absolut inutile, cu sarcini multe, uneori greu de îndeplinit. Lumea satului era, mai întotdeauna, una purã prin formaþie, pãrinþii copiilor având , la începutul perioadei, altã educaþie, s-a reuºit sã se pãstreze un anumit cult: cultul tradiþiei rurale, a respectului faþã de valorile satului care veneau din timp. Asta cu ajutorul cadrelor didactice care nu întotdeauna erau de acord cu „sarcinile” trasate ºi care aveau ºi o conºtiinþã liberã. Atâta timp cât erau rezultate bune la învãþãturã, nu avea nici o importanþã cã erau închinate partidului, sau cã elevii luau numai note bune, purtând la gât cravata de pionier. Excursiile ºcolare, au fost activitãþi care au dezvoltat ºi lãrgit orizontul de cunoaºtere a copiilor, au îmbogãþit informaþiile lor despre þara noastrã. Odatã cu dezvoltarea infrastructurii din þarã, a mijloacelor de transport, aceste activitãþi au devenit cele mai atractive, chiar dacã au fost, unele modeste, altele mai extinse, mai complexe. Pentru acest gen de activitate întotdeauna au existat cadre didactice care s-au implicat ºi au reuºit lucruri deosebite cu elevii de toate vârstele. În 1967, învãþãtoarea Georgeta Gostin a fost un „suflu” nou venit în ºcoalã, cu intenþii clare de cultivare a noului ºi a diversificãrii activitãþii, cu o pregãtire pe mãsurã dobânditã în Institutul Pedagogic. Pregãtirea unei excursii la Bucureºti cu elevi din clasele IIV a fost ceva inedit, atât pentru învãþãtoare, cât ºi pentru participanþi. Mi-au spuso chiar unii dintre ei, o confirmã doamna învãþãtoare ºi pozele. În vara lui 1967, imediat dupã încheierea anului ºcolar un grup de copii, împreunã cu doamna învãþãtoare, au plecat în excursie la Bucureºti fãrã a avea o cazare asiguratã: dar doamna învãþãtoare a rezolvat ducând copii în casa unei veriºoare care le-a asigurat, pe lângã un pat ºi „ceva de mâncare, când se întorceau seara sleiþi de curiozitate ºi multitudinea de lucruri vãzute”. ”Casa Scânteii, Grãdina Botanicã, Muzeul Satului, atâtea ºi atâtea lucruri pe care nici pãrinþii lor nu le ºtiau” au fost în bagajul lor de cunoºtinþe la întoarcerea în sat; dupã o noapte dormitã, de data asta, chiar în casa învãþãtoarei care trebuia sã-i adãposteascã pânã a doua zi, când era autobuzul spre Pogana. Pozele fãcute atunci, apoi desenele inspirate de cele vãzute au fost subiectul unei expoziþii la începutul anului ºcolar urmãtor. Acestea au evidenþiat dãruirea ºi dorinþa învãþãtoarei, de a lumina minþile copiilor, chiar cu unele mici sacrificii de la o vârstã fragedã. Oraºele Iaºi, Galaþi, Bacãu, Suceava, Munþii cu staþiunile Durãu, Lacul Roºu, Sovata, Mirceºtii lui Alecsandri, Ipoteºtii lui Eminescu, Mãrãºeºti cu Mausoleul, Valea Oituzului, Valea Prahovei, Delta Dunãrii au fost puncte selectate pentru excursiile care s-au derulat de-a lungul anilor de cãtre dascãli inimoºi ºi cu dorinþã de a da cei mai bun pentru elevi. Elena Rafailã, Maria Filiche, Chirilã Polixenia, Lovin Monica, Stan Ionel, Cotoranu Marilena, Crãiveanu
- 53 -

Georgeta sunt doar câteva nume de doamne ºi domni profesori care au strãbãtut þara împreunã cu copiii, pentru a le face cunoscute frumuseþile þãrii noastre. Expediþiile ºcolare au fost activitãþi susþinute cu mare dragoste ºi interes de profesor Georgeta Crãiveanu, în anii 1982 ºi 1986. Trenul, autobuzul, bicicletele au fãcut distanþa mai micã între Pogana ºi Iaºi, Durãu, Lacul Roºu. Purtatul rucsacului în spate cu cele necesare gãtitului ºi îmbrãcatului nu erau o povarã aºa de mare când frumuseþile vizate întreceau orice aºteptare. Instalarea cortului era exersatã mai întâi în curtea ºcolii dupã care se pleca în cãlãtoriile care parcã au fost mai frumoase decât orice altã activitate. Taberele pioniereºti, ºcolare erau cea mai eficientã modalitate de petrecere a vacanþei, pe o perioadã determinatã de timp într-un cadru pitoresc. Taberele se încadrau formelor muncii politico-educative cu pionierii, dar au adoptat ºi unele trãsãturi particulare: asigurarea unor condiþii de odihnã pentru refacerea forþelor fizice ºi psihice, dupã eforturile depuse în timpul unui an ºcolar. Comandanþii instructori de unitate, de detaºament erau ºi cei care însoþeau copiii în tabere.Taberele erau de mai multe feluri: de odihnã, de instruire a activului pionieresc, de muncã patrioticã, cultural-artistice – de pregãtire a celor cu calitãþi artistice, de apãrare a patriei. De asemenea, erau tabere judeþene, naþionale, internaþionale. Elevul Spridon Cristian a participat la tabãra internaþionalã de la Varna –Bulgaria, tabãrã care promova o mai bunã cunoaºtere a copiilor de pe toate meridianele lumii ºi promovarea pãcii ºi prieteniei între copiii de pretutindeni. Întotdeauna elevi de la Pogana au participat la tot felul de activitãþi pe perioada vacanþelor, alãturi de cadre didactice care au rãspuns „prezent”întotdeauna. Eleva Camelia Spridon a fost locþiitor al comandantului organizaþiei judeþene a pionierilor, iar activitãþile la care a participat i-au asigurat un merituos loc în ierarhia celor mai buni elevi ai ºcolii. În tabere de apãrarea patriei ºi premilitarã de la Vaslui ºi Bârlad au fost elevi de ºcoala Pogana, în special cei de clasa VII-a ºi a VIII-a. Elevii întorºi de acolo aveau deja, o agendã mai bogatã cu exerciþii ºi elemente de iniþiere, de însuºire a unor cunoºtinþe ºi deprinderi practice, pentru formarea rezistenþei la efort, a capacitãþii de învingere a greutãþilor, educãrii voinþei, curajului, disciplinei ºi întrajutorãrii, cu tot felul de cântece, versuri, jocuri distractive. Taberele de odihnã erau cele mai întâlnite ºi, bineînþeles, forma de tabãrã cea mai frecventatã. Erau copii care mergeau în astfel de tabere ca, rãsplatã ºi recunoaºtere a meritelor lor la învãþãturã, uneori gratis pentru anumiþi elevi, dar erau tabere plãtite, la preþuri uºor de suportat de pãrinþi, tabere care erau aºezate în cele mai frumoase locuri din þarã, la mare ori la munte. Chirilã Polixenia, Elena Rafailã, Emilia Ghica, Taciu Maria au fost cadre didactice care au însoþit pionierii în taberele de la Sovata, Ipoteºti, Botoºani, Cãprioara. Începând cu anii '60, elevii din clasele mari, alãturi de cei din licee, participau la taberele de muncã patrioticã unde efectuau diferite munci-sãpat ºanþuri pentru irigaþii, plantat pomi, copaci, etc.
- 54 -

Munca patrioticã reprezenta o componentã de bazã a sistemului educaþiei prin muncã, caracteristicã educaþiei patriotice a pionierilor ºi ºcolarilor. Aceastã formã de activitate urmãrea formarea ºi dezvoltarea dorinþei de a munci în folosul þãrii, de a pãstra ºi spori avutul obºtesc. Teoretic, era aderarea, liber consfinþitã, voluntarã, la îndeplinirea unor sarcini obºteºti. Practic, era obligarea elevilor ºi cadrelor didactice, atât a elevilor de gimnaziu, cât ºi a celor de liceu sã participe, toamna, în special, la recoltarea legumelor, fructelor, strugurilor. Ordine ale ministerului, prin note telefonice cu caracter de obligativitate, instituiau practica agricolã de toamnã cam o lunã de zile în fiecare an ºcolar, mai ales începând cu mijlocul anilor '70 pânã în 1989. Se întâmpla acest lucru, deoarece þãranii plecase la oraº unde prin calificãri scurte, deveneau muncitori în fabrici, iar agricultura era fãcutã de femeile din sat, de bãtrâni. Astfel, pionierii ºi ºcolarii erau cei care trebuiau sã adune recolta de pe câmp, din livezi, din vii. Aceastã formã de activitate era diversã, în diferite domenii: ºcolarii din clasele mici aveau sarcini în funcþie de vârstã cu semnificaþii sociale diferite, de la munca de autoservire ºi autogospodãrire, pânã la acþiunile obºteºti cu finalitate socialã. Îngrijirea ºi buna gospodãrire a claselor, a spaþiilor ºi dotãrilor ºcolare, a terenurilor sportive ºi de joacã, a grãdinilor ºcolii erau activitãþi nelipsite din calendarul de activitãþi pioniereºti. Creºterea animalelor mici, a albinelor, a viermilor de mãtase, ca ºi strângerea deºeurilor de hârtie, fier vechi ºi a borcanelor erau activitãþi la care erau supuºi copiii în perioada comunistã. Acþiuni ca „Sãptãmâna muncii patriotice”, „Sãptãmâna primãverii”, „ªcoala noastrã ca o floare”,”Spic cu spic, patriei snop”, „Fiecare pionier –un pom, o floare”,”Nici muncã fãrã pâine, nici pâine fãrã muncã”,”Fruntaº în munca patrioticã”, erau modalitãþi de îndeplinire a obiectivelor propuse de comandamentele pioniereºti în baza „indicaþiilor” primite. Obligativitatea acestei forme de activitate a fãcut ca elevii de la ºcoala Pogana sã aibã o importantã contribuþie în muncã, în urma cutremurului din 4 martie 1977, când elevi de toate vârstele, alãturi de cadrele didactice ºi muncitori, au fãcut tot ce se putea pentru a a ridica pereþii cãzuþi ai ºcolii, dar ºi a unei anexe, dând forma ºi structura ºcolii ce a rãmas pânã în zilele noastre. Unul dintre cele mai importante domenii ale muncii pioniereºti l-au constituit concursurile ºcolare, serbãrile, activitatea cultural-artisticã, ocazionate de diferite evenimente istorice. Evocãri la monumente istorice, întâlniri cu veterani de rãzboi, cu activiºti de partid ºi de stat, oameni de ºtiinþã, de culturã, „eroi ai muncii socialiste”, vizite la muzee ºi case memoriale au fost activitãþi care s-au fãcut la ºcoala Pogana cu aproape toþi elevii, în toatã perioada menþionatã. Dintre acestea, semnificative sunt concursurile „Republicã mãreaþã vatrã”,”Drum de glorii”,”Cântarea României”,”Imn conducãtorului iubit”,”Copilãrie fericitã” unde elevii, pionierii valorificau creaþia literarã (poezie, prozã, dramaturgie, creatie cinematograficã). Cadre didactice, cum ar fi: Tofan Georgeta, Chelaru Georgeta, Coºeru Ecaterina, Crãiveanu Georgeta, Pisicã Pompiliu, Rafailã Elena, Verga
- 55 -

Gabriela, Stan Ionel ºi mulþi alþii au oferit întotdeauna programe deosebite, au implicat elevii în absolut toate formele de activitãþi cultural artistice. Au fost foarte multe concursuri literare desfãºurate de profesorii de limba românã:”Recunoaºte personajul”,”Dacã ºtii, continuã...”,”Cine ºtie sã recite”,”Cel mai bun recitator”. Concursurile între elevi erau din toate domeniile ºi se desfãºurau atât la nivelul ºcolii, cât ºi a comunei ,la nivel zonal, sau judeþean. Elevii de la ºcoala Pogana au obþinut premii la astfel de concursuri. Lansarea de carte ºi întâlnirea cu scriitorul Constantin Clisu ºi criticul literar Virgil Cuþitaru ºi alte activitãþi iniþiate ºi susþinute de Emilia Cãtãnoaia, profesor de limba românã în anul 1987 au fost activitãþi cu un conþinut deosebit prin care elevii au fãcut cunoºtinþã cu cartea adevãratã ºi autorul ei, cartea care le prezenta modele de viaþã, exemple pozitive din viaþa copiilor. Olimpiadele pe obiecte erau posibilitãþi de afirmare a elevilor, dar ºi a profesorilor: Cristina Ariton elevã a ºcolii a participat la olimpiada de Limba ºi Literatura românã, faza judeþeanã, profesor Elena Rafailã, elevele Camelia Spridon, Gina Stupu, Mitu Dorina au participat la olimpiada de biologie. Întâlnirile cu personalitãþi ale vieþii social-politice ºi ºtiinþifice, cu muncitori fruntaºi, cu membri marcanþi ai Partidului Comunist, þãrani, foºti elevi, medici, aveau ca scop stimularea permanentã a eforturilor copiilor ºi a dorinþei lor de a obþine rezultate din ce în ce mai bune la învãþãturã. Întâlniri deosebite pentru elevi erau ºi cele ce se organizau între ºcoli: erau distractive, erau benefice pentru copii ºi cadre. Elevii ºcolii nr. 4 din Bârlad au fost la Pogana, iar elevii din Pogana au vizitat pe cei din Bârlad. Elevii au legat prietenii, au cunoscut ºi alte preocupãri ale colegilor lor, iar cadrele didactice au schimbat impresii, au împãrtãºit din experienþa proprie. ªcoala nr.7 din Bârlad, ºcoala Perieni, au fost ºcoli vizitate de elevii ºcolii Pogana, fiind apoi gazde pentru acestea. Concursuri distractive, momente frumoase, hora prieteniei erau activitãþi desfãºurate împreunã ºi care au rãmas în amintirea copiilor. ªezãtorile ºcolare cuprindeau în programul lor pionieri ºi ºcolari de toate vârstele. Imagini de-a lungul anilor evocã grupuri de eleve care lucrau coseau, împleteau, croºetau, ºi cum nu putea lipsi distracþia erau ºi acordeoane la care cântau Costel Petrea ºi Costel Milea. Aceste ºezãtori erau îndrumate de Georgeta Chelaru, Georgeta Crãiveanu, Elena Rafailã. Cercurile ºcolare erau activitãþi interesante unde copiii erau înscriºi dupã aptitudini, înclinaþii, unde se cultiva interesul ºi pasiunea copiilor pentru tehnicã, artã, ºtiinþã, se dezvolta inventivitatea ºi creativitatea, capacitatea de organizare ºi petrecere a timpului liber ºi util. Cercul Foto condus de profesor Georgeta Chelaru a avut o activitate deosebitã, dovadã, cã, arhiva ºcolii, a unitãþii de pionieri, albumele ºcolii au multe poze în multe ipostaze, ilustrând multe activitãþi. Cercul „Sanitarii pricepuþi” a fost înfiinþat ºi condus cu succes de profesor Polixenia Chirilã. Succesele acestui cerc, premiile, diplomele obþinute la faze superioare-judeþene, naþionale sunt ºi acum mândria foºtilor elevi. Gina Stupu, Camelia Spridon, Dorina
- 56 -

Mitu, Doina Recea, Cristian Spridon, Cristina Ariton, Liliana Huian pãstreazã distincþiile, dar ºi pozele care atestã cã puteau fi cei mai buni ºi de la Pogana, împreunã cu profesoara lor Polixenia Chirilã. Cercul de pirogravurã a activat mulþi ani la Pogana, elevi de toate vârstele ºi-au exprimat talentul, au exersat capacitatea de creaþie, cercul fiind îndrumat de profesor Georgeta Chelaru. Lucrãri executate de elevi ºi creaþii ale acestora au împodobit sãlile de clasã. Expoziþiile cu lucrãri ale copiilor din cadrul cercurilor ºcolare, cu fotografii din timpul tuturor activitãþilor, excursiilor, cu desene ºi alte obiecte create în cadrul activitãþilor extraºcolare au fost în permanenþã concepute ºi expuse în holul ºcolii în locuri special amenajate. De amenajarea lor se ocupa fiecare cadru didactic, iar momentele alese erau 8 martie, sfârºitul anului ºcolar, sãrbãtori prilejuite de zile diferite ºi evenimente diferite. „Patrula Circulaþiei” cerc condus de profesor Emilia Cãtãnoaia a dus faima ºi prestigiul ºcolii la faze superioare, la judeþ unde elevii bine instruiþi cunoºteau regulile de circulaþie ºi fãceau faþã oricãrui gen de concurs. Distincþiile, premiile primite au fãcut ca aceste activitãþi sã nu se uite. Ele au asigurat un merituos loc în ierarhia celor mai buni elevi ai ºcolii. Un loc deosebit în cadrul activitãþilor pioniereºti, ca de altfel, în toatã activitatea ºcolarã ºi extraºcolarã, ocupã mulþi elevi, nume cu care ºcoala s-a mândrit, elevi care s-au remarcat prin rezultatele deosebite, prin implicarea în cele mai deosebite activitãþi. Mircea Cucu, Maria Obreja, Mihai Obreja, Spridon Marian, Spridon Camelia, Spridon Cristian, Doiniþa Recea, Lãcrãmioara Avram, Spiridon Veronica, Gina Stupu, Cristina Ariton, Dobrin Lucica, Ion Dobrin, Gigel Papuc, Romel Recea, Cristina Ariton, Ramona Stupu, Ina Crãiveanu, Emilia Mocanu, Mioara Recea, Bebe Crãiveanu sunt doar câteva nume dintre cei mai buni elevi, pionieri care s-au remarcat de-a lungul anilor. În perioada 1978-1982 a funcþionat la Pogana internatul pentru elevii din clasele V-VIII-X din satul Tomeºti, component al comunei Pogana. Pentru elevii care stãteau dupã-amiezile la Pogana erau organizate tot felul de activitãþi care sã le umple timpul rãmas dupã efectuarea lecþiilor: cercurile ºcolare, pregãtirea în echipe sportive-handbal, ºah, tenis de masã, ºezãtori erau activitãþi ce se desfãºurau cu elevii ce nu stãteau cu familiile. Organizaþia Tineretului Comunist a avut activitãþi complexe cu tinerii din ºcoala Pogana. La 14 ani pionierii primeau carnetul de „utecist”. La ºcoala noastrã erau ºi clasele a IX -a ºi a X-a, organizaþia UTC având o bogatã activitate. Instructori ai tinerilor uteciºti au fost profesor Claudiu Rafailã, Ionel Stan ºi Georgeta Crãiveanu. Schimbãrile de dupã Revoluþia din decembrie 1989, tranziþia de la comunism spre o lume democraticã s-a dovedit a fi dificilã, fiind marcatã de inflaþie, ºomaj, scãderea producþiei, cu urmãri grave asupra nivelului de trai a populaþiei, dar mai ales a scãderii populaþiei. Pe de altã parte , au fost reformate instituþiile statului pentru a se pune bazele unui regim democratic, numit al „statului
- 57 -

de drept”. Aceastã tranziþie a adus învãþãmântul românesc într-un punct în jurul cãreia s-a învârtit câþiva ani buni, într-o relativã stabilitate, care era supusã unor presiuni din interior cât ºi din exterior, dar care a fost asiguratã de acei oameni ai învãþãmâtului care au pus mai presus interesele acestuia, decât propriile interese, au polarizat în jurul lor educatori, elevi, pãrinþi si nu au permis deturnarea ºcolii de la rosturile ei majore: educaþia ºi instrucþia. Decembrie 1991 a adus României o nouã constituþie prin care se deschidea calea spre o realã democraþie. Astfel, apare o nouã Lege pentru învãþãmântul românesc, în 1994. Statutul Cadrelor Didactice lege apãrutã în 1997, a împlinit o serie de drepturi ale cadrelor didactice care au devenit egalii celor din Europa ºi nu numai. Deschiderea spre lumea democraticã, integrarea într-o Europã din care am fãcut parte întotdeauna, a schimbat viaþa cadrelor didactice. Am învãþat din mers ceea ce alþii ºtiau de zeci ºi zeci de ani, ne-am adaptat la nevoile ºi cerinþele unui învãþãmânt ce trebuia sã fie modern, flexibil ºi eficient lãsând la o parte tot ce erodase anii comunismului. Pentru elevi au fost cele mai spectaculoase schimbãri. Cercetãrile ºtiinþifice pedagogice, organismele internaþionale, legislaþia activeazã pentru respectarea nevoilor educaþionale ºi de dezvoltare a persoanelor tinere, a copiilor. Legislaþia trebuie sã recunoascã ºi sã respecte diferenþele individuale ºi sã ofere oportunitãþi fiecãruia pentru a-ºi dezvolta întregul potenþial. Legi, ordine ºi hotãrâri ale guvernului, ordonanþe, au adus schimbãri spectaculoase ºi în ºcoala noastrã. Activitãþile extraºcolare în perioada de dupã 1990. Perioada imediat urmãtoare a parcurs o situaþie de crizã ºi dificultãþi principiale, organizatorice, metodice. Activitãþile extraºcolare au o altã formã de exprimare, o libertate mai „consistentã”, o paletã largã de abordãri care includ ºi alte areale din viaþa elevului. Moº Gerilã a devenit Moº Crãciun , aºa cum ar fi trebuit sã fie întotdeauna, iar încãrcãtura emoþionalã a devenit ºi mai mare, serbãrile mai atractive, iar „moºul” nu vine niciodatã cu traista goalã. Puþin câte puþin a învãþat drumul spre Pogana, când cu sania, când cu „Dacia”, dar niciodatã nu lipseºte. Oameni cu dare de mânã, sponsorii, umplu traista „moºului” mereu, iar educatoare, învãþãtori, diriginþi- profesori, se întrec cu cele mai frumoase momente, colinde, poezii religioase cu semnificaþii pe înþelesul copiilor. Momentele de dupã plecarea moºului sunt la fel de „dulci”, de aceea, de peste 10 ani, Zilele de Crãciun sunt prinse în programul fiecãrui cadru didactic, ºi... al domnului Vasile Mãlinescu de la Teatrul V.I. Popa din Bârlad, cu care ºcoala noastrã colaboreazã. Educatoarele Mitriþa Galben, Doiniþa Stîngã, învãþãtorii Costel Galben, Gheorghe Oprea, Anamaria Munteanu, Ina Crãiveanu, Adrian Gheorghiu, Mariana Gheorghiu, Ionela Vâjîianu, Lenuþa Mocanu alãturi de profesorii Gheorghe Vrabie, Cãtãlina Ciobanu, Ema Scurtu, Ana Maria Patrichi, Iuliana Enculescu, Octavian Coman au fãcut ca fiecare de sfârºit de an sã fie de neuitat pentru copiii care îºi doresc din ce în ce mai mult ºi mai bine.
- 58 -

Serbãrile de sfârºit de an ºcolar au fost ºi rãmân la fel de impresionante ºi emoþionante, dar repertoriul s-a schimbat. Serbarea abecedarului susþinutã de cei din clasa I , urmatã de primele premii ºi diplome fac ca secvenþele prinse de camerele foto sau aparatul de filmat, sã fie unice pentru fiecare. Odatã la patru ani fiecare învãþãtor trãieºte emoþia reuºitei acestui gen de spectacol. Elevii din clasele mai mari împãrtãºesc aceeaºi bucurie a premiilor, care pot fi de diferite feluri: diploma pentru rezultate deosebite la învãþãturã, diploma de merit pentru un obiect sau altul, pentru o activitate sau alta, pentru implicarea în diferite activitãþi. ªi ca o încununare a ceea ce s-a muncit sunt serbãrile dedicate acestor succese. Concursurile sunt activitãþi care iniþiate la nivelul ºcolii, aduc tot atâtea satisfacþii ca oricare alt concurs, indiferent de ce talie este: zonal, judeþean...Concursurile de culturã generalã sau pe o tema datã, au întotdeauna succes în rândul elevilor , indiferent de vârstã. În anul 2000 când a fost „Anul EMINESCU”, un concurs pe tema „Viaþa ºi activitatea poetului” a fost de neuitat: au participat copii cu vârste cuprinse între 5 ani ºi 14 ani , cu tematicã pe categorii de vârstã. Premii deosebite, apoi o tombolã, au fãcut ca acest gen de concurs sã se repete ºi cu alte prilejuri: Anul Caragiale, Ziua Unirii, dar mai ales, 1 Iunie de Ziua Copilului. Cadrele didactice Ema Scurtu, Mitriþa Galben, Gheorghe Vrabie, Costel Galben s-au bucurat de succesul ºi împlinirea dorinþei copiilor. Întotdeauna sunt oameni de bine care se gândesc la copii ºi fac ca aceste momente sã fie aºteptate cu drag. Spiritul de întrecere este prezent, ºi firesc, în rândul copiilor. Formarea personalitãþii prin însuºirea valorilor culturii naþionale este un obiectiv major în curriculum-ul ºcolar. Prin astfel de activitãþi de-a lungul anilor s-au format buni recitatori, povestitori, buni actori, prezentatori, animatori. S-au remarcat Florina Vieru, Ramona Topalã, Cãtãlina Ungureanu, Alina Cucu, Alin Ursu, Andrei Popa, Alin Popa, Mihaela Neagu, Irina Parascanu, Florentina Galben, Mãdãlina Florea, Andreea Romila. Concursuri naþionale de culturã generalã, cum ar fi „Olimpicii cunoaºterii” ºi “Proeducaþia” au antrenat ºi elevii ºcolii noastre. În ºcoala noastrã aceste concursuri au fost organizate ºi coordonate de învãþãtor Costel Galben ºi profesor Iuliana Enculescu ºi susþinuþi de învãþãtorii Mirela Zaharia, Lenuþa Mocanu, profesorii Oana Angheluþã ºi Octavian Coman. Spectacole cu tematicã la diferite sãrbãtori, evenimente istorice au fost susþinute cu mult succes de profesorul Gheorghe Vrabie, cel care cu ani în urmã a fost caracterizat „omul orchestrã” de cãtre oameni de culturã, de specialiºti în arta spectacolului. Teatrul ºcolar, dansurile populare au umplut de nenumãrate ori scena ºcolii Pogana. Elevi de toate vârstele erau pregãtiþi cu dãruire ºi dragoste ºi au fãcut ca profesorul Gheorghe Vrabie sã ocupe un loc aparte în ierarhia ºcolii noastre, în inimile copiilor. Principiul corelãrii acþiunilor factorilor educativi ºcoalã, familie, bisericã, instituþii extraºcolare, a determinat apariþia unei forme de colaborare în parteneriat
- 59 -

care implicã douã sau chiar mai multe pãrþi, ºcoala fiind iniþiatorul, de cele mai multe ori ºi beneficiarul principal. Parteneriatul între ªcoala Pogana ºi Muzeul Vasile Pârvan, Bârlad a fãcut posibilã vizitarea muzeului, de cãtre aproape toþi copii; implicarea în analiza ºi prezentarea unor piese de muzeu ºi susþinerea întocmirii unor materiale publicistice. Fundaþia Miosotis din Bârlad a organizat împreunã cu ºcoala noastrã un concurs pe temã de igienã oralã ºi un concurs de desene cu aceeaºi temã. Educaþia pentru sãnãtate a fost tema întâlnirii, urmatã de împãrþirea unor materiale de igienã, broºuri, pliante. Teatrul V.I. Popa Bârlad ºi Casa de Culturã „George Tutoveanu” din Bârlad au fost ºi sunt parteneri ai ºcolii Pogana în înfãptuirea multor activitãþi. Autocarul teatrului a dus în câteva rânduri elevii ºcolii noastre la spectacole oferite de teatru ºi gãzduite de casa de culturã. Elevii noºtri viziteazã cu regularitate expoziþiile gãzduite de Casa de culturã. Decoruri ale teatrului au fost parte din decorul spectacolelor de la ºcoala noastrã. În fiecare an de Crãciun ne bucurãm împreunã în baza aceloraºi parteneriate. În iunie 2006, elevii de clasa a IIa ºi învãþãtorul Costel Galben ºi copiii de grupã mare pregãtitoare, cu educatoarea Mitriþa Galben, au petrecut clipe de neuitat la Galaþi, împreunã cu elevii ºcolii nr. 12, elevii clasei a II-a A. Activitãþi pe teme ecologice, expoziþii, prezentarea CDului cu ºcoala Pogana, poezii, vizitarea Grãdinii Botanice, a muzeului „Planetarium”, plimbarea pe Dunãre cu vaporul, toate au fost desfãºurate în baza unui parteneriat, încheiat între cele douã ºcoli. Procesul educativ din ºcoalã pregãteºte copiii sã preþuiascã propria moºtenire naþionalã, frumuseþile þãrii, iar activitãþile extraºcolare sunt cele care pun în valoare cunoºtinþele teoretice. Excursiile tematice, au fost ºi rãmân cel mai atractiv mod de petrecere a timpului liber, activitatea extracurricularã cea mai îndrãgitã. Începând cu împrejurimile, satele comunei, cel mai apropiat oraº, Bârladul, precum ºi alte edificii ale judeþului Vaslui ºi pânã la munte ºi la mare au fost puncte de atracþie a elevilor din fireasca dorinþã de a cunoaºte. La Iaºi, Lacul Roºu, Durãu, Suceava au fost excursii organizate de profesorii, Gheorghe Vrabie, Iuliana Enculescu, Mitrita Galben, Octavian Coman. La Bârlad, Vaslui, Podu Înalt, Movila lui Burcel, Soveja, Mãrãºeºti, Galaþi excursii organizate de educatoare Mitriþa Galben ºi învãþãtor Costel Galben. Criteriile ºi standardele de evaluare ale elevilor din ºcoala anilor 2000 sunt specifice fiecãrui program ºi sunt centrate pe progresul individual, pe originalitatea de expresie mai mult decât pe conformarea la standardele de formã ºi multe altele. Obiectivele didactice generale vizeazã atitudinile, aptitudinile ºi cunoºtinþele elevilor în legãturã cu natura demersurilor ºtiinþifice, relaþia omnaturã, rata informaþiei ºtiinþifice, rezonanþa eticã a progresului tehnologic. În afarã de modalitãþile clasice de evaluare prin instrumentele specifice, elevii au fost iniþiaþi în mai multe genuri de activitãþi constituite pe baza unor criterii: interese,
- 60 -

aptitudini, vârstã intelectualã, maturitate socialã, vitezã de învãþare. Rolul major al cadrului didactic angajat într-un program pentru elevi cu aptitudini este de a concepe ºi realiza alternative multiple de alegere ºi de a asigura o mare flexibilitate în parcurgerea lor. Revistele ºcolare, Cercul de picturã pe sticlã, implicarea în implementarea proiectelor din programele europene, contribuie la activarea preponderentã a anumitor procese psihice, încurajeazã exprimarea originalã, transparenþa ºi comunicarea autenticã, interstimularea prin promovarea transferurilor de opinii, aprecieri, observaþii, sugestii, experienþã,echilibrul între conduita competiþionalã ºi cea cooperantã. Exclusiv, Epsilon, Cuibul Vulturilor, Paºi spre viitor sunt titlurile unor reviste care au fost concepute ºi realizate de elevii ºcolii Pogana dupã anul 2000 ºi pânã în prezent. Revista Exclusiv a fost realizatã în anul ºcolar 2000-2001 de profesor Cãtãlina Ciobanu ºi elevii claselor a VII-a ºi a VIII-a având în colectivul de redacþie elevii Vieru Florina, Ramona Topalã, Corina Galben, ºi Emanuela Teodorescu. Numerele urmãtoare au avut colaboratori ºi cadrele didactice, colectivele de redacþie cuprinzând alþi elevi. Revista a fost premiatã, obþinând locul III la concursul judeþean de reviste ºcolare, din iunie 2002. Elevii Andrei Popa, Cãtãlina Ungureanu, Ramona Ungureanu, Alin Ursu, Fãnel Mãrguþã s-au regãsit în paginile revistei, alãturi de cadrele didactice Romeo Surdu, Cãtãlina Ciobanu, Mitriþa Galben, Costel Galben, Gheorghe Vrabie, Virgil Mãrãºescu ºi multi alþii. Titluri ca: „Cu ei ne mândrim”,” Ei au reuºit”,”Contemporani cu...”, „Pagina jocurilor raþionale” au fost prezente ºi apreciate în toate numerele. Revista Epsilon 2002 a fost conceputã ºi iniþiatã de profesor Romeo Surdu, directorul ºcolii în anul 2002 cu scopul de a promova aptitudinile matematice, interesele cognitive individuale ale elevilor din clasele mari. Elevii Alin Ursu, Andrei Popa au fãcut parte din colectivul de redacþie al revistei. Cuibul Vulturilor a apãrut în martie 2003, având ca ºi coordonatori profesor Gheorghe Vrabie ºi învãþãtor Costel Galben. Colaborarea a fost asiguratã de elevii Mãdãlina Andraº, Cãtãlin Hanganu, Alin Popa, Andrei Popa ºi cadrele didactice Ema Scurtu, Mitriþa Galben, Virgil Mãrãºescu. Revista Paºi spre viitor a apãrut în cadrul Proiectului pentru Învãþãmâtul Rural, subproiectul „Centrul de resurse didactice-promotor al învãþãrii interactive”, ce s-a derulat la ªcoala Pogana în anul ºcolar 2005-2006. Revista are în colectivul redacþional elevi din grupul þintã al activitãþii „Micii Jurnaliºti” din cadrul proiectului amintit, care ºi-a centrat pe elevi toate responsabilitãþile ºi competenþele decizionale, alãturi de cadre didactice. Galben Mitriþa, Octavian Coman, Romeo Surdu, Iuliana Enculescu au completat paginile revistei, alãturi de elevii Mihaela Neagu, Florentina Galben, Irina Parascanu, Georgiana Dobrin, Rebeca Cucu, Mãdãlina Florea. Implicarea elevilor în implementarea proiectului „Centrul de resurse didactice-promotor al învãþãrii interactive” a fost o realizare a ºcolii prin obiectivele propuse ºi anume formarea unui grup de elevi în utilizarea tehnologiei
- 61 -

informatizate, pregãtirea altui grup pentru redactarea unei reviste ºcolare, pregãtirea pentru investigare, documentare ºi prelucrare a informaþiei de la nivelul ºcolii ºi satului, crearea unei baze de date. Echipa de realizare a subproiectului a fost profesor Romeo Surdu, directorul ºcolii ºi educatoare Mitriþa Galben, iar la implementarea acestuia în ºcoala Pogana au colaborat profesor Octavian Coman, învãþãtor Costel Galben, profesor Iuliana Enculescu. În cadrul aceluiaºi subproiect elevii au realizat vizite de documentare la ziarul „Monitorul de Vaslui”, la Studioul de televiziune locala „Media” la Radio Vipp Bârlad, Tipografia „Tiparul” din Bârlad pentru realizarea obiectivelor enumerate mai sus. Sub îndrumarea cadrelor didactice Mitriþa Galben ºi Octavian Coman au continuat documentarea ºi pregãtirea la Iaºi unde au vizitat ºi primit informaþii preþioase de la specialiºtii în media de la Studioul de Radio Iaºi ºi Studioul TVR 2 Iaºi. Realizatorul de emisiune de televiziune Horia Gumeni ºi directorul adjunct Vanda Condurache au fost gazdele elevilor noºtri ºi le-au furnizat cele mai importante sfaturi ce trebuie sã le ºtie un jurnalist. Au fost protagoniºtii unor interviuri într-o emisiune ulterior difuzatã. La Radio Iaºi întâlnirea cu Mona Vâlceanu, realizatoare de emisiuni pentru copii, cu Sorin Iliescu, de asemeni, realizator, om de radio cu experienþã, au întrecut toate închipuirile, visele copiilor. S-a stabilit o colaborare cu Radio Iaºi în cadrul cãruia elevii cercului „Micii Jurnaliºti” colaboreazã cu emisiunea „Recreaþia mare”. Voci ale elevelor Mihaela Neagu, Irina Parascanu, Madãlina Florea s-au auzit la Radio Iaºi în cadrul amintitei emisiuni, în mai multe rânduri. În cursul vizitei din studioul-radio au fost intervievaþi majoritatea elevilor ºi cadrele didactice prezente, fãcând obiectul unor scurte emisiuni. Elevii au fãcut dedicaþii celor dragi în cadrul emisiunii realizatã de Sorin Iliescu. Aceste realizãri sunt punctate la activitãþile extraºcolare derulate la ºcoala Pogana. În cadrul subproiectului s-a realizat ºi activitatea site-ul ªcolii Pogana sub îndrumarea profesorului Romeo Surdu. Prezentarea ºcolii Pogana în format electronic înseamnã o optimizare ºi punere în valoare a resurselor existente în ºcoala noastrã, o deschidere virtualã spre întreaga lume. Folosirea computerului de cãtre elevi nu mai este o noutate, elevii realizând ºi lecþii curente în AeL, la majoritatea obiectelor de studiu multe activitãþi extraºcolare realizându-se cu sprijinul acestora. Centrul de documentate ºi informare din cadrul ºcolii noastre este locul de desfãºurare a celor mai multe activitãþi extraºcolare. Aici se deruleazã documentarea elevilor pentru activitãþile de la clasã, pentru activitãþile ce au loc cu prilejul diferitelor evenimente istorice, sociale. Acest centru a fost amenajat prin programul de finanþare P.I.R. , prin activitãþi desfãºurate de cadre didactice în afara programului de clasã. Cercul de picturã pe sticlã, activitate extraºcolarã iniþiatã ºi susþinutã de învãþãtor Adrian Gheorghiu în anii ºcolari 2004-2006, a valorificat talentele ºi aptitudinile unui însemnat grup de copii de la toate clasele prin mijloace specifice,
- 62 -

cu resurse puse la dispoziþia celor talentaþi. Icoanele pe sticlã au fost finalitatea actului creator - de altfel, criteriul cel mai cunoscut si palpabil de apreciere a creativitãþii. Produsele materiale ale acestui cerc au fãcut obiectul unor expoziþii ºcolare chiar în unitatea noastrã. Concursuri sportive au valorificat necesitatea elevilor de miºcare ºi competiþie din ºcoala noastrã. Atletismul, handbalul, ºahul, tenis de masã, dansurile sportive, fotbalul au fost tot atâtea forme de jocuri ºi întreceri sportive susþinute de ºcoala noastrã împreunã cu celelalte ºcoli. Profesori ca Georgeta Crãiveanu, Iuliana Enculescu, Ionuþ Herghelegiu, AlinVasilache au susþinut flacãra competiþiilor sportive ca activitãþi în afara orelor de studiu. Ziua ºcolii Pogana a fost stabilitã printr-o hotãrâre a Consiliului de Administraþie al ºcolii Pogana, în anul 2001, la data de 8 Noiembrie, în calendarul ortodox fiind Ziua Sfinþilor Arhangheli Mihail ºi Gavril. Începând cu anul 2001 s-a sãrbãtorit an de an, fiecare an aducând noi activitãþi, alþi ºi alþi invitaþi, implicarea a cât mai multe persoane din cadrul comunitãþii locale, a Inspectoratului ºcolar judeþean, foºti ºi actuali elevi. Aceste activitãþi, întâlniri ale foºtilor elevi cu cadrele didactice, foste cadre didactice revenind cu drag la fostul loc de muncã, unde toþi îºi amintesc, cã au fost dintre cei care au contribuit la înãlþarea ºcolii ºi participã la activitãþi oferite de actualii elevi ai ºcolii, exprimã nevoia de apartenenþã la o colectivitate care respectã cultura, valoarea. Astfel, se valorificã ºi se preþuieºte patrimoniul cultural al ºcolii noastre, al satului nostru. În anul 2001 când s-a sãrbãtorit prima datã Ziua ºcolii s-au oferit diplome de excelenþã foºtilor directori ai ºcolii de-a lungul anilor . Activitãþile extraºcolare desfãºurate de cadrele didactice de-a lungul timpului au ocupat un loc deosebit în cultura ºi tradiþia satelor, obiectivele ºi rolul acestora decurgând clar din dorinþa de a pãstra vie flacãra cunoaºterii. O expunere completã ºi amãnunþitã, în timp ºi spaþiu, a acestora nu este posibilã. Spunem, însã cã, oameni care au fost în slujba acestor activitãþi au fost ºi au rãmas. La Pogana în anul 1956 a luat fiinþã grãdiniþa de copii. La început activitatea se desfãºura în case închiriate. Începând cu anul 2001, an când ºcoala s-a mutat într-o clãdire nouã, printr-o hotãrâre a consiliului local al primãriei Pogana, localul vechii ºcoli a devenit local de grãdiniþã. Grãdiniþa de copii Pogana nu a avut local propriu; o foarte scurtã perioadã de timp, grãdiniþa a avut personalitate juridicã cu conducere proprie, între anii 1975 ºi 1986, apoi între 1997 ºi pânã în 2005. Conducerea fost asiguratã de educatoarea Maria Stoica între anii 1975 ºi 1979, apoi de educatoarea Lucia Ariton între anii 1979 ºi 1996, iar din 1997 ºi pânã în prezent de Mitriþa Galben. În 2005 când s-au fãcut restructurãri ºi reorganizãri ale unitãþilor ºcolare cu mai puþin de 100 de copii, grãdiniþa a devenit unitate de structurã afiliatã, ºcolii Pogana, ºcoalã cu personalitate juridicã. Grãdiniþa a fost întotdeauna dependentã de ºcoalã, prin sistemul de salarizare, prin organizare ºi structurã. Educatoarele care au format ºi modelat fragedele destine ale copiilor satului au fost: ªtefana Lungu, Georgeta
- 63 -

Zahei,Vasilache Margheoliþa, Bolea Virginia, Maria Viºan, Nina Mihãilã, Maria Stoica, Lucia Ariton, Mitriþa Galben, Doiniþa Stîngã. Activitãþile desfãºurate la grãdiniþã, calitatea slujitorilor ei, au dat valoare acestei unitãþi de-a lungul a anilor. Activitatea deosebitã desfãºuratã la Grãdiniþa Pogana a trecut cu uºurinþã graniþele comunei noastre ºi, chiar mai mult. Prezenþa la cele mai deosebite activitãþi extraºcolare ºi metodice, la nivelul învãþãmântului preºcolar a educatoarelor de la Pogana, fãrã excepþie, mã îndreptãþesc sã afirm, cã la Pogana, grãdiniþa a avut o încadrare deosebitã. „Organizaþia ªoimii Patriei”, s-a înfiinþat începând cu anul 1976. ªoimii patriei, copii de 4,5,6 ani de grãdiniþã ºi 7 ani cei din clasa I, aveau programe la fel de încãrcate unde obiectivele politico- educative derivau din natura revoluþionarã a organizaþiei. Majoritatea activitãþilor pioniereºti se desfãºurau împreunã cu ºoimii patriei. Activitãþile contribuiau, „prin metode ºi forme adecvate, la educaþia comunistã multilateralã, la formarea personalitãþii copiilor preºcolari ºi ºcolari în vârstã de 4-7 ani”. Suna foarte complicat ºi fals, dar directivele ºi indicaþiile cereau ca activitãþile propriu-zise, sã se desfãºoare concomitent cu cele de”integrare politico-socialã a tinerei generaþii”. La nivelul grupelor de copii, activitatea ºoimilor patriei era coordonatã de educatoare, iar la nivelul unitãþii de cãtre directoarea unitãþii care fãcea parte din consiliul comandanþilor instructori din ºcoala a cãrei unitate de pionieri patrona grãdiniþa. La nivelul comunei ºi a satului Pogana s-au constituit primele grupe de ºoimi pe 20 martie 1977, sub îndrumarea educatoarelor Nina Mihãilã ºi Maria Stoica la Pogana ºi a învãþãtoarei Antoaneta Stoica de la clasa I. În toate satele comunei s-au constituit grupe de ºoimi. La nivelul comunei s-a constituit Organizaþia „ªoimii Patriei” în 1982 ce a avut ca preºedinte de organizaþie pe Mitriþa Galben, educatoare la grãdiniþa Tomeºti, funcþie deþinutã pânã în anul 1989. Concursuri, serbãri cu invitaþi pionieri, întreceri, erau activitãþile ce se desfãºurau în permanenþã, în conformitate cu un program ºi un grafic bine stabilit, verificat ºi controlat. Serbãri deosebit de frumoase, ce aveau în program teatru pentru copii, dansuri populare, cântece populare, erau susþinute de educatoarele Lucia Ariton ºi Nina Mihãilã cu grupele de copii. Participau alãturi de pionieri la evenimentele istorice, depuneau coroane de flori la monumentul eroilor, ºoimii de la gruple conduse de Celi Stoica, Nina Mihãilã, Lucia Ariton. ªoimii din toate satele aveau numeroase întâlniri cu diferite ocazii: sãrbãtoarea zilei de 1,2 mai, 23 august, concursuri diferite. Excursii la Bârlad,Vaslui, Podu' Înalt, Soveja au efectuat ºoimii sub îndrumarea aceloraºi educatoare Ariton Lucia ºi Nina Mihãilã. Biblioteca ºcolarã ªcoala influenþeazã sensibilitatea copiilor ºi adolescenþilor, ajutându-i sã înþeleagã valorile. Civilizaþia evolueazã pe cãile deschise de cãtre ºtiinþã. Bibliotecile ºcolare sunt ºi au fost locul unde elev ºi cadru didactic studiazã deopotrivã. Bibliotecile ºcolare înfiinþate încã de la începutul anilor 1900 au satisfãcut nevoia de cunoaºtere, au deschis calea spre ºtiinþã, spre civilizaþie.
- 64 -

Mãrturiile copiilor lui Vasile Ifrim, a învãþãtorului Ioan Rafailã susþin faptul cã ºcoala Pogana a avut bibliotecã ºi cãrþi pentru copii, dintotdeauna, nu multe, dar suficiente, pentru „ a trece câte douã trei cãrþi pe an pe la fiecare copil”. ªcoala fiind conceputã cu locuinþa învãþãtorului în aceeaºi clãdire cãrþile erau în rafturi unde numai învãþãtorul avea acces, el fiind cel care sugera sau obliga copiii sã citeascã ce era necesar dupã însuºirea alfabetului , dupã deprinderea slovelor. Cãrþi de rugãciuni ºi cãrþi religioase erau printre rafturi alãturi de cãrþile pentru copii, reviste ziare. Cornelia Mãcãrãscu, nepoata învãþãtorului Vasile Ifrim, (fata Noemiei) fostã bibliotecarã la biblioteca „Mihai Eminescu” din Iaºi, a reþinut cu drag acest lucru din povestirile mamei, cartea fiind domeniul care o interesa. În anul 1924 biblioteca ºcolarã deþinea 60 de volume de cãrþi, cãrþi care circulau la copii ºi care satisfãceau nevoia de cunoaºtere prin lecturã a copiilor din Pogana, elevi ai ºcolii dar ºi pãrinþi. Învãþãtorul Ioan Rafailã s-a ocupat de biblioteca ºcolii care era redusã ca numãr de volume, un dulap din clasã fiind al cãrþilor. Biblioteca a fost dotatã cu cãrþi, mai ales, în perioada de dupã 1960. ªcoala Pogana pãstrezã un registru de înscriere a cãrþilor în biblioteca ºcolarã din anul 1963. Profesor Elena Rafailã, profesor de limbã ºi literaturã românã a rãspuns ani mulþi de conducerea bibliotecii, alãturi de alþi colegi din ºcoalã, care primeau ca sarcinã „sprijinirea activitãþii bibliotecii”, odatã cu creºterea numãrului de volume. Când cãrþile au devenit instrumente de cunoaºtere mijlocitã a realitãþii, cãrþi din toate domeniile, de la toate editurile, biblioteca a devenit deja, locul unde pauzã de pauzã, în timpul programului ºcolii ºi dupã program, elevii au devenit cititori cu fiºe, „buni prieteni ai cãrþii”. Cãrþi politice au umplut rafturi întregi, literatura rusã, de fapt, sovieticã, era în permanenþã la raft. Dar, cum din orice carte se poate învãþa ceva, chiar la biblioteca ºcolarã a ºcolii Pogana au fost cititori care au mãrturisit, cã pânã în clasa a VIII-a citise P. Ispirescu, M. Sadoveanu, I. Creangã, dar ºi „Tânãra gardã”, „50 de ani sub arme” a lui A. Ignatiev, sau „Singura cale”a lui Dolores Ibarruri. Cãrþile pentru pionieri ºi ºcolari, cãrþile cu teatru ºcolãresc, cântece ºi poezii patriotice, mai ales cele închinate”conducãtorului iubit”au fost în numãr foarte mare. Pe lângã bibliotecã au avut loc, întotdeauna activitãþi deosebite, cu elevii ºcolii, pionieri sau nu. Întâlniri cu diferite personalitãþi din lumea cãrþilor ºi nu numai, activitãþile pioniereºti, expoziþii de carte, expoziþii de fotografii, ºezãtorile literare se desfãºurau în bibliotecã , sub atenta îndrumare a bibliotecarului, Elena Rafailã, dar ºi a profesorilor Emilia Cãtãnoaia, Georgeta Crãiveanu, Polixenia Chirilã, Georgeta Chelaru sau învãþãtorii Georgeta Gostin, Emilia Ghica, Maricica Creþu. În martie 1986 scriitorul Constantin Clisu invitat de profesor Emilia Cãtãnoaia ºi-a lansat cartea pentru copii”Dorobanþ clanþ”. Criticul literar Virgil Cuþitaru de la Iaºi l-a însoþit pe scriitorul Constantin Clisu în demersul sãu la Pogana. Volume de cãrþi din toate domeniile au fost aduse la Pogana de-a lungul timpului. Editura „Biblioteca pentru toþi” ºi „Biblioteca ªcolarului” au fost cele
- 65 -

mai citite edituri. Cea mai mare achiziþie de carte a fost în anii '80, peste 500 de volume. Fondul de carte al bibliotecii a fost completat prin Programul de dezvoltarea ruralã, în anul 2006. Inventarul bibliotecii în prezent numãrã 8332 de volume. Dupã 1989 activitatea bibliotecii a continuat prin marcarea evenimentelor ºi aniversãrilor din literaturã ºi distribuirea cãrþilor la elevi cu aceeaºi dãruire de profesor Elena Rafailã pânã în 1997. Profesor Mihai Prisecaru a preluat biblioteca ºcolii Pogana în anul 1997 pânã în anul 1998, datã dupã care nu a mai funcþionat la ªcoala Pogana. Învãþãtorul Costel Galben în anul 1998 a preluat activitatea bibliotecii, activitate ce o desfãºoarã ºi în prezent în frumoasa ºi spaþioasa bibliotecã din noua ºcoalã. Biblioteca a rãmas acelaºi lãcaº de culturã, acelaºi refugiu pentru neobosiþi, pentru cei cu orizontul larg de cunoaºtere. „Anul Eminescu”, „Anul Caragiale”, sãrbãtori literare,activitãþi specifice sunt ºi au fost în programul bibliotecii. Împreunã cu Centrul de Documentare ºi Informare obiectivele de referinþã a activitãþii bibliotecii au devenit mai clar conturate: cunoaºterea unor modele ºi tehnici de planificare a timpului liber, stimularea interesului pentru afirmarea ºi valorizarea personalã în vederea autoperfecþionãrii continue. Activitãþi deosebite au stimulat elevilor dorinþa de cunoaºtere. În noiembrie 2005, bibliotecarul Costel Galben a organizat întâlnirea cu scriitorul Constantin Clisu. Lansarea cãrþii „În calea vânturilor” a fost activitatea care i-a pus pe elevii ºcolii Pogana, faþã-n faþã cu autorul mai multor cãrþi pentru copii. „Cioplind cuvinte cu dorinþa sincerã de a fi cât mai bine ºlefuite, ca cititorul sã nu se rãneascã în ele când va cuteza sã le lipeascã de sufletul sãu”, Constantin Clisu s-a sfãtuit cu Feþi -Frumoºii ºi Ilenele Cosînzene de la Pogana în cel mai potrivit cadru: cel al bibliotecii. Constantin Clisu a fost însoþit, de nu mai puþin cunoscutul Teodor Pracsiu, autor a numeroase cãrþi, un alt „truditor al cuvintelor”, împreunã uºurând calea înþelegerii cãrþilor de cãtre copii. Munca în bibliotecã este o activitate extraºcolarã care îmbogãþeºte ºi încununeazã munca cadrelor didactice pe „ogorul ºcolii”. Referinþe bibliografice:
-”Duh Nou”, revista Asociaþiei Învãþãtorilor din Judeþul Tutova, Atelierele grafice N. Chiriac, Brlad,1936-1939. - Arhiva Scolii Pogana, Dosarele comisiilor metodice. - Arhiva Scolii Pogana, Cartea de onoare. - Arhiva Scolii Pogana, Rapoarte de activitate, 1961-2006. - Marturii, Rafaila Ioan, învatator pensionar;Tudose Jenica, agricultor;

- 66 -

Structura ªcolii Pogana în 2007
I. PREZENTAREA UNITÃÞII ªCOLARE I.1 INFORMAÞII GENERELE a. Denumirea unitãþii de învãþãmânt : ªcoala de Arte ºi Meserii Pogana b. Adresã: Loc.Pogana, Jud. Vaslui, Cod:737410, Tel/fax:0235819759, Email scoalapogana@go.ro, Web: www.scoalapogana.lx.ro c. Limba de predare : Limba românã d. Limbi strãine studiate: englezã, francezã e. Structuri afiliate: · ªcoala cu clasele I-VIII Mãscurei · ªcoala cu clasele I-IV Bogeºti · Grãdiniþa Pogana · Grãdiniþa Bogeºti · Grãdiniþa Mãscurei 1.2 SPAÞII ªCOLARE ªcolile din comuna Pogana au fost reabilitate prin intermediul programelor guvernamentale. Ele au fost date în folosinþã: la Pogana începând cu anul solar 2000-2001, la Bogeºti ºi Mãscurei începând cu anul ºcolar 2006-2007. Grãdiniþele funcþioneazã în vechile localuri ale ºcolilor. Numãrul spaþiilor ºcolare – 27, din care : sãli de clasã – 12 cabinete amenajate în sãli de clasã 8 sãli de grãdiniþã – 3 cabinet de informaticã -1. sãli/terenuri amenajate pentru efectuarea orelor de educaþie fizicã - 3 Numãrul spaþiilor auxiliare 13, din care: centru de documentare ºi informare - 1, spaþii destinate depozitãrii materialelor didactice-3 magazii-3 grupuri sanitare -6 Numãrul spaþiilor administrative 7, din care: spaþii destinate echipei manageriale-1 secretariat-1 cancelarii -3 arhiva-2
- 67 -

1.3 UTILITÃÞI a). ªcoala de Arte ºi Meserii Pogana, ªcoala cu clasele I-VIII Mãscurei ºi ªcoala cu clasele I-IV Bogeºti dispun de toate utilitãþile necesare: curent electric, apã din reþeaua proprie, grupuri sanitare cu apã curentã ºi spaþiu amenajat de depozitare a gunoiului . Încãlzirea la ªcoala Pogana este asiguratã cu ajutorul sobelor, la ºcolile din satele Bogeºti ºi Mãscurei cu ajutorul caloriferelor electrice 1.4. ELEMENTE DE DOTARE a). Mobilierul ºcolar este în cantitate suficientã, într-o stare bunã; b). Biblioteca ºcolarã dispune de peste 8.000 volume; c). Numãrul calculatoarelor este 14, din care: - 10 utilizate de elevi în cadrul cabinetului de informaticã; - 1 utilizat de personalul nedidactic (secretariat, contabilitate, etc.); - 3 utilizate de personalul didactic. d). ªcoala de Arte ºi Meserii Pogana este conectatã la Internet prin linia telefonicã e). ªcoala de Arte ºi Meserii Pogana dispune de 1 copiator A4 ºi 3 imprimante. f).ªcoala de Arte ºi Meserii Pogana dispune mijloace audiovizuale (videoproiector, camerã video, videorecorder, televizor, sistem audio, combine muzicale etc.) g). Toate ºcolile au fost dotate prin intermediul proiectului pentru învãþãmântul rural cu materiale sportive,cãrþi pentru bibliotecã, hãrþi ºi planºe. 1.5. CARACTERISTICI ALE ªCOLII a). ªcoala de Arte ºi Meserii Pogana este situatã în zona centralã cu acces la DJ 243, ºcolile din Mãscurei ºi Bogeºti au8 acces la DC 83 b). ªcoala de Arte ºi Meserii Pogana ºcolarizeazã elevi din satele Pogana , Mãscurei ºi Bogeºti. Elevii din satul Bogeºti fac naveta zilnic, în satul Pogana, cu microbuzul ºcolii. II. INDICATORI DE STARE 2.1. INFORMAÞII PRIVIND ANUL ªCOLAR CURENT ( 2007 – 2008 ) a). Informaþii privind efectivele de elevi : a.1. Numãrul claselor ºi al elevilor Numãr de elevi : 328 Numãr de preºcolari: 80 Numãr de clase : 21 Numãr de grupe de grãdiniþã 4 Provenienþã : mediu rural a.2. Efectivele de elevi pe clase respectã normativele în vigoare nefiind abateri de la aceste normative : - Gimnaziu: 15,6 elevi / clasã
- 68 -

- Primar: 15 elevi / clasã a.3. Structura etnicã a elevilor : Români : 100 % a.4. Structura efectivelor de elevi din ºcoalã, în funcþie de domiciliul acestora Ponderea elevilor din Pogana 83 % Ponderea elevilor din altã localitate17 % a.5. Numãrul elevilor care beneficiazã de ajutoare : - burse: 9 din care: burse sociale: 5 orfani, boalã: 4 - program guvernamental “Euro 200” : 40 - program guvernamental “Corn ºi lapte” :174 -program guvernamental “Rechizite ºcolare”:308 b. Informaþii privind personalul angajat b.1.Personal didactic - nr. cadre didactice – 33 - nr. cadre didactice calificate – 81% - nr. cadre didactice titulare – 39% - nr. cadre didactice cu gradul I – 18 % b.2.Personal auxiliar : 5 persoane b.3. Posturi / norme didactice: 35,81 Încadrarea ºcolii 2007-2008 Membrii Consiliului de Administraþie 1. Surdu Romeo - director, profesor de matematicã 2. Enculescu Iuliana - responsabil programe educative, profesor biologie, educaþie, tehnologicã 3. Galben Costel - învãþãtor, responsabil comisia metodicã a învãþãtorilor 4. Coman Octavian - profesor de limba românã, responsabil comisie metodicã ºtiinþe umane 5. Chiriac Daniela - Silvia - profesor de matematicã, responsabil structurã afiliatã 6. Coman Mircea - învãþãtor, responsabil structurã afiliatã 7. Galben Mitriþa - educatoare, responsabil comisia metodicã a educatoarelor Educatoare: Galben Mitriþa, Stângã Doiniþa Cepraga Vasilica
- 69 -

- Grãdiniþa Pogana - Grãdiniþa Bogeºti

Tãnase Iulia - Grãdiniþa Mãscurei Învãþãtori ªcoala Pogana: Onose Iulia, Jacotã Monica, Galben Costel,Tudor Loredana ªcoala Mãscurei: Timofte Roxana - Iulia, Blejeru Mihaela, Tãnase Ricardo, Ivan Gabriela ªcoala Bogeºti: Mocanu Lenuþa, Coman Mircea, Ilie Mihaela - Geta Profesori Coman Octavian: Limba românã - Pogana Spânache Elena: Limba românã - Mãscurei Pleºu Ana -Maria Limba englezã - Pogana Dangã Dumitru Limba francezã- Pogana Gîfu Tudoriþa Limba englezã, francezã - Mãscurei Bularda Mirela Istorie,Cult. civicã, Geografie- Pogana Toma Manole Istorie, Cult. civicã, Geografie- Mãscurei Nechita Luigi Religie, Pogana-Mãscurei Surdu Romeo Matematicã - Pogana Chiriac Daniela-Silvia Matematicã - Mãscurei ªerban Constantin Matematicã - Pogana Mãrãºescu Virgil Fizicã, Chimie - Pogana Enculescu Iuliana Biologie, Ed. Tehnologicã - Pogana Timuº Mihai Biologie, Chimie - Mãscurei Bulgaru Gheorghe Ed. fizicã - Pogana Zolotovici Dan-Doru Ed. fizicã - Mãscurei Personal auxiliar ºi administrativ: Secretar: Neagu Adriana Îngrijitori: Stanciu Vasilicã, Gîlea Gina, Ursu Elena Comisii metodice · Comisia metodicã a educatoarelor - responsabil, Galben Mitriþa · Comisia metodicã a învãþãtorilor-responsabil, Galben Costel · Comisia metodicã a profesorilor diriginþi - responsabil,Enculescu Iuliana · Comisia metodicã a profesorilor din ariile curriculare : Limbã ºi comunicare, Om ºi societate, Arte-responsabil, Coman Octavian · Comisia metodicã a profesorilor din ariile curriculare: Matematicã ºi ºtinþe, Tehnologii, Educaþie fizicã ºi sport-responsabil, Chiriac Daniela-Silvia Oferta educaþionalã propusã pentru anul ºcolar 2007 - 2008: Activitãþi extracurriculare
- 70 -

1. Teatru ºcolar 2. Reviste ºcolare 3. Cerc “Picturã pe sticlã” 4. Dansuri sportive 5. Excursii 6. Cerc “Micii jurnaliºti” Ziua ºcolii a s-a stabilit 8 Noiembrie Discipline opþionale Cl I : Cl a II-a: Cl a III-a: Cl a IV-a: Cl a V-a: Cl a VI-a: Cl a VII-a: Cl a VIII-a: - Prietenul meu calculatorul, Literaturã pentru copii - Ortografie prin poveºti,Literaturã pentru copii - Matematicã distractivã, Literaturã pentru copii - Prietenul meu calculatorul,Literaturã pentru copii - Matematicã distractivã, Aplicaþii matematice în AeL - Matematicã distractivã, Educaþie pentru sãnãtate - Universul numerelor, Educaþie pentru sãnãtate - Învãþãm geometria prin rezolvare de probleme, Educaþie pentru sãnãtate

2.2. INFORMAÞII PRIVIND ANUL ªCOLAR ANTERIOR ( 2006 / 2007 ) a). Evaluarea elevilor : a.1. Situaþia efectivelor de elevi la sfârºitul anului ºcolar Populaþie ºcolarã ºi preºcolarã – 423 - preºcolar –100 copii - ciclul primar – 169 elevi - ciclul gimnazial – 135 elevi - S.A.M. profil agricol –19 elevi - rata de promovabilitate – 92 % - rata abandonului ºcolar – 2 % - ponderea elevilor cu rezultate bune ºi foarte bune – 75 % - frecvenþa abaterilor prin note scãzute la purtare - 0,1 % La SAM Pogana sunt înregistraþi 4 elevi cu situaþia ºcolarã neîncheiatã. a.2. Rezultate la evaluãri naþionale : TESTE NAÞIONALE 2007 : · Numãrul elevilor înscriºi : 18 · Numãrul elevilor promovaþi : 16 EXAMENUL DE ABSOLVIRE 2007 · Numãrul elevilor înscriºi :18 · Numãrul elevilor promovaþi : 18 CONCURSURI ªCOLARE
- 71 -

Concursul judeþean de teatru ºcolar ºi teatru de pãpuºi, organizat de Clubul Copiilor “Spiru Haret” Bârlad: Romila Andreea, Cls a VI-a - Premiul II la secþiunea recitator-povestitor Florea Mãdãlina, Cls.a VI-a - Premiul III la secþiunea recitatorpovestitor Profesor - Coman Octavian Concursul internaþional de artã plasticã ” N. Tonitza” , organizat de Clubul Copiilor “Spiru Haret” Bârlad: Obreja Ovidiu, Cls. a VII - Premiul I Florea Mãdãlina, Cls a VI-a - Premiul I Stanciu Alina, Cls a VI-a - Premiul III Condria Laura, Cls a VII-a - premiul III Galben Florentina, Cls a VII-a Premiul III Profesor - Enculescu Iuliana Concursul Epistolar organizat de Oficiul Judeþean de Poºta Neagu Mihaela, Cls. a VII-a - Premiul II Profesor - Coman Octavian Concursul naþional ”Olimpicii Cunoaºterii” Creþu Nicuºor, Cls a III-a Premiu I Învãþãtor Galben Costel Concursul naþonal “Exploratorii” organizat de Proeducaþia Romila Cãtãlina, Cls a VI-a - Menþiune Florea Petruþa, Cls a VI-a - Menþiune Profesor - Enculescu Iuliana b. Evaluarea personalului : b.1. Personalul didactic : 29 - foarte bine 3 - bine 1 - satisfãcãtor b.2. Personalul nedidactic : 4 - foarte bine RESURSE FINANCIARE : a). Execuþia financiar – contabilã pe anul 2006 a.1. Resurse din bugetul local: 760141,33 lei, din care pentru: - cheltuieli de personal: 683239,37 lei; - cheltuieli materiale: 66221,86 lei; - reparaþii curente ºi capitale: 7882 lei; - obiecte de inventar: 1939 lei; - burse: 859,1 lei. a.2. Resurse atrase (extrabugetare): 500 lei, din care pentru: - cheltuieli materiale, obiecte de inventar: 500 b). Resurse financiare din programe guvernamentale ºi cu finanþare externã
- 72 -

b.1. Programul Pentru Învãþãmântul Rural b.2. Sistemul Educaþional Informatizat b.3. Programul de reabilitare a infrastructurii ºcolare III. ELEMENTE DE DIAGNOZà 1. ANALIZA P.E.S.T.E. 1.1. POLITIC Contextul naþional ºi regional ªcoala a dobândit autonomie în decizia asupra parcursurilor ºcolare ºi asupra curriculumului. Opþiunile dominante se referã la caracterul practicaplicativ al programelor, concordanþa cu cerinþele europene. Instabilitatea sistemul legislativ conduce la dese schimbãri a politicii educaþionale. Sistemul de învãþãmânt profesional la nivel regional nu rãspunde în totalitate cerinþelor pieþii de muncã. Contextul local ªcoala de Arte ºi Meserii Pogana este organizatã pe principii nediscriminatorii. Recrutarea ºi admiterea elevilor se realizeazã în conformitate cu reglementãrile legale elaborate de M.Ed.C . Examenele de absolvire ale diferitelor forme de ºcolarizare se organizeazã conform reglementãrilor elaborate de M.Ed.C. Posturile didactice au fost ocupate în condiþiile prevãzute în statutul Personalului Didactic ºi ale reglementãrilor M.Ed.C. In contextul descentralizãrii administraþiei publice, politica educativã localã favorizeazã atingerea þintelor strategice. Politica bugetarã a autoritãþilor este îndreptatã în scopul asigurãrii condiþiilor igienicosanitare pentru desfãºurarea procesului educativ. Concluzie: Se impune o stabilitate la nivel legislativ ºi o practicã stabilã a politicii resurselor umane, resurselor curriculare, finalitãþii ciclurilor de învãþãmânt. În condiþiile descentralizãrii se impune creºterea sprijinului autoritãþilor pentru buna funcþionare a ºcolilor. 1.2. ECONOMIC Contextul naþional ºi regional Conform indicelui de dezvoltare umanã ºi a PIB, nord-estul þãrii se situeazã pe ultimul loc din þarã, fiind consideratã zona cu cel mai ridicat nivel de sãrãcie. Evoluþia economiei este încã incertã, nu se pot emite prognoze sigure privind cererea de calificãri pe piaþa muncii. La nivelul regiunii se prevede o expansiune economicã pentru domeniile prioritare: industrie textilã, construcþii,
- 73 -

servicii Contextul local ªcoala cu clasele I-VIII Pogana este situatã în mediul rural, în comuna Pogana, zonã defavorizatã, cu 3395 locuitori. Pe raza comunei Pogana lipsesc întreprinderile mici ºi mijlocii, complexe agricole sau industriale, turistice sau comerciale. La ora actualã, la nivelul comunei sunt înregistraþi 20 de agenþi economici: 8 societãþii comerciale (1 profil de prelucrare a lemnului, 2 societãþi cu profil agro-zootehic, 5 societãþi cu profil alimentaþie publicã), 7 asociaþii familiale ºi 5 persoane fizice. Principala ramura economica este agricultura. Veniturile provenite din agricultura nu sunt insã suficiente pentru a susþine educaþia si formarea profesionalã. Din acest motiv o parte a familiilor neglijeazã educaþia copiilor, preferând sã foloseascã copii la muncile din gospodãrie Concluzie: Se impune elaborarea unei strategii de atragere a investitorilor în zonã în vederea creãrii de locuri de muncã, realizãrii unor proiecte de finanþare , a unor parteneriate care sã aibã impact asupra comunitãþii 1.3. SOCIAL Contextul naþional ºi regional Ocuparea forþei de muncã ºi contracararea efectelor sãrãciei au rãmas în continuare problemele stringente ale României. Protecþia socialã a familiilor ce au copii în sistemul de învãþãmânt, este asiguratã prin intermediul programelor guvernamentale ce se deruleazã prin intermediul ºcolilor: programul de distribuire a rechizitelor ºcolare,a produselor lactate ºi de patiserie, Euro200, Bani de liceu. În privinþa ocupãrii locurilor de muncã, regiunea de nord-est se situeazã pe ultimul loc din þarã. Contextul local Având în vedere cã veniturile provenite din agriculturã nu sunt nici sigure , nici constante astfel încât un numãr mare de locuitori sunt fãrã ocupaþie se poate constata un nivel ridicat al sãrãciei. Totuºi o parte a pãrinþilor elevilor noºtri sunt interesaþi de progresul ºcolar al copiilor lor, vãzând în educaþie un mijloc de promovare socialã. În afarã de programele guvernamentale, un numãr de 9 elev i de la ºcoala noastrã beneficiazã de burse sociale. Concluzie: Se impune sprijinirea populaþiei cu nevoi speciale în vederea creºterii participãrii la educaþie ºi a gradului de includere socialã ºi profesionalã
- 74 -

1.4. TEHNOLOGIC Contextul naþional ºi regional Revoluþia tehnologicã a favorizat în þara noastrã dezvoltarea tehnologiilor de vârf implicate în folosirea serviciilor de informare ºi comunicare. În acest sens învãþãmântul a beneficiat de modernizarea sistemului educaþional prin dotarea ºcolilor cu echipamente moderne de informare ºi documentare. Contextul local În localitãþile comunei toate familiile sunt racordate la reþeaua electricã , majoritatea au aparate tv. ºi radio. Comuna este racordatã la reþeaua telefonicã fixa ,,Romtelecom” – 138 familii abonate - ºi cu acces la reþeaua de telefonie mobilã. În zonã exista televiziunea prin cablu (22 programe) , 125 familii sunt abonate la firma de cablu. Un numãr de 66 familii au abonament la presa ( Adevãrul , Libertatea , Ziua, Gândul ). În comunã existã un numãr de 31 calculatoare(15 în ºcoalã), dintre acestea 5 sunt racordate la Internet prin reþeaua ,,Romtelecom” ºi prin intermediul unui Telecentru. Concluzie: Se impune o creºtere a echipamentelor tehnologice ºi asigurarea accesului la informaþie de ultimã orã a unui numãr mai mare de locuitori. 1.5. ECOLOGIC Contextul naþional ºi regional Dupã anul 1989, îmbunãtãþita calitãþii mediului reprezintã un obiectiv constant a tuturor politicilor guvernamentale. La nivel naþional ºi regional existã preocupãri pentru conservarea mediului materializate prin legi, ordonanþe, programe. Organismele abilitate pentru protecþia mediului sunt Ministerul Mediului ºi gospodãririi Apelor, Agenþia Naþionalã pentru Protecþia Mediului. Contextul local ªcoala nu afecteazã mediul ambient neavând activitãþi de micã producþie . În vederea reciclãrii gunoiului existã în cele trei sate platforme de gunoi . Pe teritoriul comunei Pogana existã barajul de acumulare “Cuibul Vulturilor”, cu o capacitate de 54,6 milioane metri cubi de apã. Sursele difuze cu nitraþi sunt principalele surse de poluare a lacului. La nivel local se înregistreazã încãlcãri ale regulilor de protecþia mediului prin: depozitarea necorespunzãtoare a deºeurilor , executarea necorespunzãtoare a lucrãrilor solului, administrarea necorespunzãtoare a îngrãºãmintelor chimice. Concluzie:
- 75 -

Necesitatea implicãrii autoritãþilor locale în derularea unor programe pentru a asigura calitatea mediului. Implicarea ºcolii în programe educative specializate. 2. ANALIZA S.W.O.T. 2.1. PUNCTE TARI - ºcoli reabilitate prin programele guvernamentale ; - cadre didactice calificate la învãþãmântul preºcolar ºi primar în toate ºcolile din comunã; - existenþa microbuzului ºcolar; - numãr mare de cade didactice ce folosesc PC-ul; - abandon ºcolar scãzut; - rezultate bune la examene ºi testãri naþionale; -relaþii bune de comunicare între cadre didactice ºi elevi, între scoalã ºi comunitate; - existenta unor cabinete, funcþionale la ªcoala Pogana ºi Mãscurei; - existenþa unei reþele de calculatoare la ªcoala Pogana; - existenþa unui Centru de Informare ºi Documentare la ªcoala Pogana; - existenþa unui lot ºcolar la Pogana; - parteneriate în derulare cu instituþii de culturã 2.2. PUNCTE SLABE - Inexistenþa unor parteneriate viabile cu agenþi economici; - lipsa telefon, ºi acces la informaþii la ºcolile din Mãscurei, Bogeºti; - numãr scãzut de elevi participanþi la olimpiadele ºcolare; - inexistenþa parteneriatelor cu ºcoli din afara graniþelor; - spaþii inadecvate pentru desfãºurarea activitãþilor sportive ; - conexiunea internet nu permite conectarea reþelei de calculatoare - lipsa sistemului educativ informatizat ºi a materialului didactic la ºcolile Bogeºti ºi Mãscurei; - existenþa cadrelor didactice netitulare ºi necalificate la gimnaziu; - cadre didactice care funcþioneazã în douã ºcoli; - slabã implicare a pãrinþilor în activitãþile ºcolii ; 2.3. OPORTUNITATI - omogenitatea etnicã a populaþiei;
- 76 -

- creºterea numãrului de locuitori prin venirea populaþiei de la oraº la sat; - evoluþia demograficã bunã, perspective de creºtere a numãrului populaþiei tinere; - situarea geograficã a comunei aproape de oraºul Bârlad; - existenþa unor spaþii ºcolare ce pot fi amenajate pentru desfãºurarea activitãþilor sportive - traversarea satului Pogana de ºoseaua judeþeanã; - amplasarea satului lângã un baraj de aducþiune, cu posibilitãþi de recreare, de petrecere a timpului liber; - existenþa unor programe de granturi pentru dezvoltare ºcolarã - existenþa programelor de reconversie profesionalã pentru cadrele didactice - relaþii bune cu instituþiile locale 2.4. AMENINÞÃRI - existenþa elevilor navetiºti din satele Bogeºti ºi Cârjãoani; - învãþãmânt simultan la ªcoala Bogeºti ; - cadre didactice navetiste în proporþie de 80%; - degradarea spaþiilor ºcolare datoritã fondurilor bãneºti limitate; - instabilitate la nivel social, economic; - lipsa de interes pentru continuarea studiilor; - resurse materiale ºi financiare insuficiente; - accesul redus al cadrelor didactice la informaþii de ultimã orã, la ªcoala Mãscurei; - folosirea elevilor la diferite munci în gospodãrie ; - lipsa unor investitori în zonã; - dezinteres faþã de valorile spirituale ale satului; - neglijarea copiilor de cãtre pãrinþi prin plecarea acestora din þarã, pentru un loc de muncã; IV. ÞINTE ªI OPÞIUNI STRATEGICE 2007-2011 a. Dezvoltarea curricularã ºi extracurricularã: Asigurarea accesului cadrelor didactice ºi elevilor la tehnologia modernã de calcul ºi de comunicare. Promovarea educaþiei ecologice în scopul protecþiei mediului. Dezvoltarea la elevi a abilitaþilor de comunicare socialã ºi de antreprenoriat b. Creºterea calitãþii resurselor umane Asigurarea unor programe de pregãtire suplimentarã adaptate nivelului de
- 77 -

dezvoltare intelectuala al elevilor. Asigurarea unui program de formare continuã prin studiu individual, participare la cursuri de formare organizate de CCD si M.Ed.C ºi cursuri de reconversie profesionalã. c. Atragerea de resurse financiare ºi dezvoltarea bazei materiale Reamenajarea unor spaþii pentru sala de sport, teren de sport, loc de joscã pentru copii, cabinete , arhiva. Amenajarea unor spatii funcþionale destinate unor cabinete, laboratoare ºi ateliere cu specific meºteºugãresc. d. Crearea cadrului optim pentru parteneriat si dezvoltare comunitarã Oferirea cãtre comunitate a unor programe de educaþie a adulþilor. Cunoaºterea, promovarea si conservarea tradiþiilor locale în ºcoalã ºi comunitate. Diversificarea ofertei de activitãþi extraºcolare ºi a ofertei de petrecere a timpului liber.

Referinþe bibliografice:
- Arhiva Scolii Pogana, Plan managerial 2006-2007 - Raport de activitate, 2006-2007. - Planul managerial, 2007-2008 - Proiectul de dezvoltare ºcolarã - Fiºe de încadrare - Execuþia financiar contabilã 2006 - Oferta ºcolii

- 78 -

Gînduri de ieri - gînduri de azi
Personalitãþi care ne-au trecut pragul
CONSTANTIN CLISU S-a stins o lacrimã pe cerul „Vãii Plângerii” Anul 1907 este cunoscut în istoria frãmântatã a poporului nostru, ca an al Rãscoalelor þãrãneºti. În filele îngãlbenite de vreme, apar ºi miºcãri ale obijduiþilor de pe meleagurile Tutovei. Dar, tot în acel an, ca un crâmpei de luminã, dintr-o stea a speranþei a apãrut în satul Pogana prima ºcoalã primarã, ca urmare a instituirii obligativitãþii învãþãmântului elementar la sate, având ca învãþãtori distinºi dascãli. Au trecut 100 de ani. ªcoala din Pogana a cunoscut de-a lungul timpului modificãri de spaþii, din nevoia de a sluji procesul diferitelor trepte de învãþãmânt: grãdiniþã, ciclul primar, gimnazial. Oricâte îmbunãtãþiri s-au întreprins, ºcoala a rãmas o clãdire modestã, gata a sucomba la primul seism mai puternic. Vitregiile vremurilor le-au îngãduit harnicilor gospodari ai Poganei, oamenilor de bine, truditori ai pãmântului, sã-ºi împlineascã dorinþa, rãmasã ca o lacrimã nezvîntatã pe cerul lumii lor, de a –ºi da fiii ºi fiicele la ºcoala din Pogana, ca prin dobândirea slovei sã poatã evada din nedreptul destin pe care îl aveau trudind pe Valea Plângerii, denumire tristã datã ºirului de sate aºezate între Bârlad ºi Bacãu, pe Valea Tutovei. Prin eforturi conjugate ºi meritate, la aproape 100 de ani a apãrut la Pogana, o nouã ºcoalã, cum puþine sunt în lumea satului; am vizitat-o cu câþiva ani în urmã, într-un noiembrie vântos, când în faþa ºcolii m-au întâmpinat straturi bogate de gãlbenele ºi dumitriþe, flori curajoase care sfideazã frigul prelungit al toamnei, aducând un crâmpei de luminã ºi bucurie oamenilor, înainte de a pãºi în albul anotimp. Evenimentul la care am participat, avea sã mã punã în faþa unor copii inteligenþi, frumoºi,mândri de ºcoala în care învaþã, cât ºi în faþa unor cadre didactice ºi a unei conduceri care erau la fel de încântaþi de ºcoala ca o bijuterie, dotatã cu aproape tot ce este nevoie pentru un proces de învãþãmânt modern. Am cãutat cu ochii, printr-o fereastrã ce dãdea spre curte ºi spre ºcoala veche: era departe, departe în spaþiu, dar mai ales în timp. Existenþa acesteia face istoria celeilalte: mãrturia stã în fotografiile rânduite cu grijã într-un album imens cu scopul de a aminti despre trecutele vremuri.
- 79 -

Plecând din Pogana am privit în urmã la mãreaþa ºcoalã ºi nu am putut sã-mi înfrânez gândul care mã obseda: apariþia acestui templu de învãþãturã a stins o lacrimã pe cerul atât de vitregit în Timp ºi Timpuri pe Valea Plângerii.

O lacrimã Constantin Clisu

Prietene, dacã întâlneºti În drumurile tale o lacrimã Rostogolindu-se din ochii unui copil, Pe aripa unui zâmbet , uºor i-o pune, Ca un vânt prefirat printre flori, în april, ªi apoi, o poveste, cu un Fãt- Frumos Ca ºi el, încearcã a-i spune. Când în ochii unei codane, Mãrgelele lacrimilor devin perle, Privirile alunecându-i pe zãri În chemarea iubirii pierdute, Pãduri de gânduri având tãinuite, Ca teama în ochii unei ciute, Nu aºtepta îndurare a-þi cere, Sãrutã-i-le sã nu-i intre In inimã, ghem de durere. De vezi o lacrimã, pe un obraz de bãtrân, Ce sapã ºanþuri în vitregu-i Timp, Într-un toiag, sprijinindu-ºi poverile toate, Îngropând zi de zi, durerile-n tinã, (Truda anilor aplecându-l de spate) Tainic, dezvãluie-i cã drumul merge-nainte, ªi ºterge-i ºi lacrimile ce vor sã mai vinã.

- 80 -

PETRUª ANDREI ªcoala ca o poveste de dragoste Ea a început în urmã cu o sutã de ani cât împlineºte ªcoala Pogana, anul acesta. La ceas aniversar, mã simt onorat sã fac mãrturisirea cã sunt legat sufleteºte de ºcoala sãrbãtoritã acum, de slujitorii ei ºi de elevii care pãºesc aici pe cele dintâi trepte ale cunoaºterii. Ani de-a rândul am participat la frumoasele, instructivele, ºi educativele activitãþi metodice organizate de învãþãtorii, de diriginþii ºi de profesorii de limba ºi literatura românã de la ºcoala Pogana. Am luat parte, de asemenea, la adevãrate colocvii de literaturã organizate cu prilejul întâlnirilor cu scriitorul româno-canadian Constantin Clisu, fost inspector general ºi cu scriitorul Teodor Pracsiu, inspector ºcolar. Absolvenþii ªcolii din Pogana îºi continuã studiile la liceul din Puieºti, multora dintre ei fiindu-le diriginte ºi profesor de limba ºi literatura românã. Investiþiile ºi proiectele realizate în ultimii ani la ºcoala Pogana au îmbunãtãþit procesul de învãþãmânt ºi condiþiile de studiu ale elevilor, rezultatele lor la învãþãturã, disciplinã ºi frecvenþã fiind pe mãsurã. ªcoala nouã , ideal aºezatã, mai la o parte de ºoseaua tentacularã, este cum nu se poate mai frumoasã. La adresa tuturor slujitorilor învãþãmântului de la ªcoala Pogana nu am decât cuvinte de laudã ºi le transmit cu acest fericit ºi emoþionant prilej, cele mai calde urãri.

- 81 -

Sã fii dascãl... Petruº Andrei

De-ai chemare sã fii dascãlCã nu poate-avea oricare, Sã fii dascãl OM înseamnã ªi-a fi OM e lucru mare. Sã fii dascãl ca þãranul Ce, cu râvnã ºi sudoare, Canoneºte lutul negru Târnosit cu stropi de soare. Sã fii dascãl ca minerul Ce preface –n stâncã durã Întunericu-n luminã ªi îngheþul în cãldurã. Puilor zglobii de oameni Sã le dai învãþãturã, Pildã creºtere ºi cinste Cu asupra de mãsurã.

Dã în sanctuarul ºcolii Nu porunci, ci doar poveþe. Fii elev întreaga viaþã, Sã înveþi ca ei sã-nveþe. Sã-i înveþi apostoleºte Cu rãbdare, nu cu zorul Precum pasãrea învaþã Pe puiºorii ei zborul. Sã fii dascãl e spectacol E travaliu lung ºi greu, Sã fii dascãl e miracol Sãvârºit de Dumnezeu. Dascãl: dragoste de oameni Numai ardere ºi parã Dascãl: dragoste de carte Dascãl: dragoste de þarã.

Asta-nseamnã sã fii dascãl ! A fi dascãl este nobilSã fii dascãl este altfel Sã fii dascãl este nobil !

- 82 -

TEODOR PRACSIU Pogana – schiþã sentimentalã
Mi s-a cerut sã scriu câteva cuvinte despre Pogana , pentru o proiectatã monografie a ºcolii. Misiune delicatã pentru cã existã mai totdeauna o discrepanþã sensibilã între orizontul de aºteptare al binevoitorului solicitant ºi înfãptuirea concretã. Când am fost prima datã în Pogana? Sunt peste 30 de ani de atunci. Detaliile primei ,,întâlniri “s-au estompat ºi s-au pierdut definitiv. O comunã ca oricare alta în care personajul principal este desigur ºoseaua asfaltatã ce strãbate satul de centru. O ºcoalã coordonatoare cu personal didactic preponderent navetist. O comunã din orizontul municipiului Bârlad , dependentã puternic de înlesnirile urbei. Aºa a fost ºi probabil aºa va rãmâne Pogana. Reperele esenþiale sunt aºadar puþine. Pânã la urmã importanþi sunt oamenii fiindcã ei dau viaþã aºezãrilor rurale ºi le conferã un sens existenþial. Fãrã oameni, un sat – oricât de captivant – nu înseamnã nimic. Aici se poate aplica lesne ecuaþia frumosului natural : în absenþa subiectului cunoscãtor, capabil sã perceapã ºi sã înþeleagã, orice peisaj, oricât de atrãgãtor, îºi pierde semnificaþia. Am fost de mai multe ori la Pogana dar n-am rãmas niciodatã mai mult de o zi. Aºa s-a întâmplat, fãrã o premeditare exactã ºi rece. Cunosc –dulce fatalitate ! –câþiva oameni destoinici din partea locului ºi recunosc rapid câteva ,,semne “familiare. ªcoala veche încã mai este funcþionalã. Dar nici clãdirea nouã, elegantã ºi primitoare, nu este pentru mine un ,,partener “neutru. Aici, într-o zi specialã , le-am vorbit copiilor despre Constantin Clisu, profesorul, directorul, fostul inspector ºcolar general, scriitorul, bârlãdeanul-canadian neobosit ºi sentimental, întors la ,,rãdãcini “ pentru a-ºi întãri sufletul cu sevele tainice ale pãmântului românesc. Nu ºtiu câte au înþeles prichindeii de la Pogana despre figura spiritului creator , despre scriitorul cãlãtor peste continente , despre magia limbii române. Un lucru este cert : au avut posibilitatea sã vadã un scriitor polivalent în carne ºi oase (Constantin Clisu este poet, prozator , culegãtor de basme indiene vechi , eseist , publicist ) ºi sã-i asculte vorba cumpãnitã ºi sfãtoasã . Comunele României par sã semene izbitor între ele.Si totuºi sunt multe lucruri ce le diferenþiazã. Conteazã nu atât relieful, uliþele , grãdinile, salcâmii ori edificiile publice. Unicitatea este datã – cum spuneam – de oameni. Directorul ºcolii ºi familia Galben au invitat la Pogana doi oameni ai ºcolii , uniþi prin afinitãþi elective ºi prin condei. Clipa aceea de comuniune caldã adulþi-copii a contat . Restul e tãcere (Shakespeare). Trãiesc ºi în Pogana oameni... Teodor Praxiu
- 83 -

VASILE MALINESCU Gânduri…la ceas aniversar
O aniversare este întotdeauna un prilej de mare bucurie, în primul rând pentru cei pe care sãrbãtoarea îi vizeazã direct-elevi ºi cadre didactice. Totuºi, bucuria e ºi mai mare, mai profundã, mai completã , atunci când semnificaþiile aniversãrii îi implicã ºi pe cei apropiaþi-pãrinþi, bunici, forurile locale ºi pe cei care ani de zile au fost martorii ºirului de strãduinþe ºi succese care îndreptãþesc sãrbãtoarea de acum. În acest sezon când zeiþa cu pãrul arãmiu al toamnei va mângâia lin obrajii pãmântului vestitelor coline ale Tutovei, când cerul va coborî parcã mai aproape de noi, aniversarea celor 100 de ani va deschide larg porþile ºi se vor auzi clinchete prelungi de clopoþei, care împreunã cu florile ºi zâmbetele celor sãrbãtoriþi vor copleºi emoþiile ºi bucuriile tuturor participanþilor. Sunt legat intim –de mai mulþi ani- de aceastã ºcoalã prin intermediul unor distinse cadre didactice, care pe lângã îndeletnicirea de dascãl, au încercat sã ofere copiilor ºi miraculoasa lume a teatrului. De ani buni, aduc sãrbãtorilor de iarnã un farmec aparte, celor mici ºi celor mari, cadrelor didactice, pãrinþilor ºi bunicilor bucuria sosirii lui „Moº Crãciun”. Am trãit împreunã multe emoþii ºi lacrimi de bucurie. Câte glasuri tremurânde am auzit spunându-i lui „Moº Crãciun” cele mai frumoase poezii, colinde ºi urãri dintre cele mai sincere. Împreunã am încercat sã deschidem universul spiritual al înþelegerii unui spectacol de teatru de cãtre copii. Aproape toþi copiii din comuna Pogana au avut, la un moment dat, ocazia sã vadã un spectacol profesionist. Rezultatul? Magnific! Spectacolul a avut o înrâurire psihologicã ºi educativã deosebitã asupra micilor spectatori care nu vor uita niciodatã momentul ºi cu siguranþã îºi vor mai dori sã se întâlneascã cu arta teatrului. Sãrbãtorirea ºcolii înseamnã-înainte de toate- ºi un prilej de a-i omagia pe dascãlii ei, pe educatorii, învãþãtorii, profesorii, pe oamenii care au pus tot ce au avut mai de preþ în fiinþa lor: inteligenþã , suflet ºi pasiune, pentru lumina cãrþii, în slujba ºcolii, a zecilor de generaþii de elevi care au ajuns cetãþeni de vazã spre mândria lor ºi a satului, a þãrii. Mulþi dintre aceºtia vor fi nominalizaþi spre neuitare, în monografia ºcolii. „Toþi oamenii mari au fost copii, dar puþini îºi mai aduc aminte”( spunea Saint Exupery). Ce pãcat! ªcoala rãmâne cea mai frumoasã etapã a vieþii noastre spre cunoaºtere ºi fericire.Un filozof spunea: „ºcoala este singurul rai de unde nimeni nu este izgonit”, iar marele nostru istoric N. Iorga, susþinea cã, „cea mai bunã ºcoalã e aceea în care înveþi-înainte de toate a învãþa” un adevãr sublim pe care toþi l-am simþit ºi l-am trãit în ºcoala pe care nu o putem uita. Sã aveþi mereu în minte cã, „ nici o jertfã nu-i prea mare când þinta ei e pururi o vrere” Cinste ºi recunoºtinþã nobilei dumneavoastrã îndeletniciri de oameni ai ºcolii ºi La mulþi ani ºi la un Duo Centenar Teatrolog ºi veteran al Teatrului V.I.Popa, Bârlad - 84 -

DAN RAVARU UN LOC CURAT ªI LUMINOS Cumpãnã între vãile Tutovei ºi Bîrladului, Pogana se rãsfaþã între dealuri ilustrând ritmicitatea peisajului românesc, imagine concretã a echilibrului sufletesc al neamului nostru aºa cum se prezintã în viziunea lui Lucian Blaga. Sonoritatea oarecum ciudatã a numelui , evocând un „ pagus” denumirea latinã pentru sãtucuri , locuite de „ paguni” , cei care pãstrau vechile credinþe, m-a tulburat încã de la început, atunci când am vãzut-o înscrisã pe hartã . A urmat cunoaºterea directã a localitãþii, în peregrinãrile mele pentru a descoperi ºi împãrtãºi celorlalþi ceea ce s-a mai pãstrat din bogata creaþie folcloricã din zonã . M-am bucurat de întâlnirea cu familia Tudose, soþ ºi soþie care în egalã mãsurã s-au prezentat drept remarcabili depozitari ai unor impresionante vestigii reprezentative pentru imaginea satului românesc tradiþional, pentru viaþa sa spiritualã . De la ei am aflat despre un cadru didactic de excepþie , Domnul Rafailã. Nu lam cunoscut personal, însã din relatãrile auzite atunci, la care s-au adãugat multe altele, mi-am conturat un tablou grãitor al învãþãtorului înscris în tradiþia Spiru Haret pentru care sãtenii rãmâneau elevii sãi pânã la orice vârstã . De aici drumul spre ºcoalã, spre încercarea de a-i ºti mai bine rosturile. O clãdire modestã, încercând parcã sã se adãposteascã de calea principalã a satului, pãstrându-ºi personalitatea faþã de cele bune sau rele care vin din altã parte, cadre didactice , elevi ca pretutindeni, dar, poate puþin mai deosebiþi. Îngemãnarea dintre sat ºi oraº se fãcea simþitã ºi atunci cu aproape 30 de ani, când îmi purtam paºii prin sãlile scunde de clase, între care se amenajase ºi una pentru Cãminul Cultural . Priviri vioaie, întrebãtoare, devenind inteligenþe native care urmau sã înfloreascã sub aripa ocrotitoare a ºcolii . ªi aceasta s-a petrecut ºi se petrece în continuare. ªcoala Pogana are o ridicatã ºtachetã valoricã, absolvenþii sãi nu o fac de ruºine, impunându-se în instituþiile de învãþãmânt pe care le urmeazã în continuare . La ceas aniversar urez mult succes elevilor ºi celor care-i pregãtesc pentru viaþã . Etnolog, Dan Ravaru
- 85 -

Dascãli ai ºcolii
IOAN RAFAILà Gânduri de ieri, gânduri pentru mâine Portretul unui dascãl de þarã care trãieºte veºnicia satului cu bucuria de a-ºi fi fãcut datoria este cam greu de încondeiat. 41 de ani, cât am funcþionat eu ca învãþãtor, pot umple o viaþã, pot fi o viaþã cu toate etapele ei. Am muncit ºi am trãit având în preajmã glasul, râsul copiilor. Trãiesc ani buni de pensie aproape de ºcoalã, aproape de copii, pentru cã aºa a rânduit bunul Dumnezeu: sã fiu aproape de ºcoalã, iar glasurile care mi-au încântat toatã viaþa sã fie cele care mã trezesc dimineaþa, cele care îmi stricã somnul de dupã amiazã, cele care, parcã, îmi lipsesc dacã cumva sunt prea cuminþi când trec pe lângã mine. Copilãria ºi tinereþea mea le-am petrecut pe meleaguri bãcãuane, unde m-am format ca învãþãtor, iar viaþa activã am petrecut-o sub coroana roditorului copac al ºcolii-cea mai frumoasã ºi mai plinã perioadã - iar toamna nesfârºitã dureazã de vreo... 40 de ani. Fiecare dintre noi îºi are ancora în timp, iar puterea ºi tãria de a rezista le are de la Dumnezeu. Eu, la cei 100 de ani ai mei, încã mai pot ºi mai rezist. Când m-am statornicit la Pogana erau ani grei, dar viaþa alãturi de familia care mi-am clãdit-o a fost minunatã. Am preluat o bogatã zestre – zestrea ºcolii Pogana, chiar de la socrul meu, învãþãtorul Vasile Ifrim, primul învãþãtor la Pogana; fata învãþãtorului Ifrim, Aurelia, a fost cea mai de preþ zestre pe care am primit-o. Împreunã avem trei copii, care mi-au asigurat eternitatea. Copiii mei au fost ºi sunt darul cel mai de preþ: Lulu-Claudiu- bãiatul cel mare al meu a slujit ºcoala Pogana alþi zeci ºi zeci de ani, ca profesor ºi director, Corneliu, al doilea baiat al meu slujeºte tot ºcoala, la Vaslui aºa cum a fãcut ºi fata mea, Lili, ca învãþãtoare. Am ºtiut sã trãiesc chiar ºi când a fost foarte greu-când nu erau bani, când inspectorii veneau anume ca sã” te cãleascã”, când nici regele, nici secretarii de partid, nici miniºtrii ºi conducãtorii cu falã nu preþuiau ºcoala ºi slujitorii ei decât în discursuri. Am parcurs toate schimbãrile de sistem: m-am nãscut în anul istoric 1907, am trãit ºi m-am format în capitalism, am chinuit în comunism, ºi am trãit sã fiu ºi cetãþean al Uniunii Europene. Copiii au fost cei care m-au ajutat sã duc povara prin satisfacþia muncii cu ei. Au fost ºi mai sunt mulþi...Din 1937 ºi pânã în 1941 au tot fost, nu-i voi numãra: învãþãtori, profesori, ofiþeri, ingineri, gospodari în sat, mulþi, mulþi...Feodor Iordache, Galben Viorica, Ribac Sonia, Cãtãnoaia Emilia, Neagu Titi, Spridon Dumitru, Tudose Jãnicã, Stupu ªtefan...Cataloagele au
- 86 -

memoria mai bunã. ªcoala de acum are ca învãþãtor, unul dintre elevii mei din ultima serie: Costel Galben. Primarul comunei, Neagu Titi este tot elevul meu din ultima serie. Mã mândresc cu ei, cu toþi. Toþi duc numele meu în timp, toþi mã respectã ºi încã mã mai cautã ºi-mi vorbeasc despre ei ºi realizãrile lor. Istoria centenarã a ºcolii Pogana cuprinde ºi bune ºi mai puþin bune. Nu tot timpul s-a obþinut ce s-a dorit. Un lucru pentru mine este sigur: întotdeauna a existat un devotament pentru cauza ºcolii- devotament împãrtãºit de oameni ca Vasile Ifrim, Gheorghe Mãzãreanu, Iordache Feodor, Claudiu Rafailã, Elena Rafailã, Georgeta Crãiveanu, Georgeta Chelaru, Polixenia Chirilã, Georgeta Gostin, Costel Galben, Romeo Surdu. Ei nu sunt toþi. Au fost ºi sunt mulþi care au þinut ºi þin flacãra devotamentului aprinsã. Acum când se împlinesc 100 de ani de ºcoalã la Pogana, cu înþelepciunea celor 100 de ani ai mei, ca învãþãtor ºi „Cetãþean de onoare” declarat al acestui sat, cred cu tãrie cã fala ºcolii noastre este dusã mai departe de oameni care meritã acest lucru, iar exemplul celor care au fost, va fi calea cea mai bunã de urmat . Destinul nemuririi prin slova cãrþii sã fie dus încã 100 de ani, ºi încã 100... EMILIA GHICA Confesiuni Orice om când ajunge la vârsta amintirilor este, deja, în vârful unei scãri. Eu am urcat treaptã cu treaptã pânã la capãtul scãrii. Am obosit , dar inima a rãmas tânãrã; o treaptã de pe scara vieþii mele a fost ºcoala Pogana. Sunt mândrã cã am clãdit la propriu ºi la figurat la ºcoala Pogana. La propriu, dupã cutremurul din martie, 1977 – la figurat, dar de-adevãratelea, atât cât am funcþionat ca învãþãtoare. O picãturã din fiinþa mea a rãmas aici ºi în sufletele copiilor pe care i-am cãlãuzit sã devinã OAMENI. Trãiesc momente deosebite când foºtii elevi mã întâlnesc ºi se opresc pentru a-mi povesti câte ceva din viaþa lor de familie, de copiii lor, astãzi ºcolari. Dragostea mea pentru copii, a creat puntea de legãturã cu sufletele pure care m-au ajutat sã depãºesc momentele dificile. Am avut noroc sã am în jurul meu copii, pãrinþi ºi colegi sensibili care mi-au creat clipe fericite ºi m-au ajutat sã mã perfecþionez profesional. Aici am obþinut gradul didactic I – cu copiii din Pogana. Le mulþumesc tuturor . Îmi place sã cred cã munca mea n-a fost în zadar ºi un strop din fiinþa mea a rãmas în sufletele ºi în amintirea celor cu care am avut ºansa sã mã intersectez pe scara vieþii, împreunã sã construim, sã consolidãm pentru încã o sutã de ani.
- 87 -

IORDACHE FEODOR Satul colþiºor de rai Am vãzut lumina zilei la 1 ianuarie 1929 în satul Pogana, judeþul Tutova, dintr-o familie de oameni modeºti Ion ºi Aneta Feodor, fiind primul copil al familiei din cei trei (Iordache, Cornelia ºi Niculiþã) Am început ºcoala în anul ºcolar 1937 având ca învãþãtor în primul trimestru pe domnul Vasile Ifrim, iar din trimestrul al doilea pe domnul Ion Rafailã, post ocupat prin ieºirea la pensie a domnului Vasile Ifrim, socrul domnului Rafailã. Menþionez cã am avut fericirea ºi norocul de un învãþãtor foarte capabil, bun pedagog, bun cunoscãtor al psihologiei copilului, bun cetãþean þi un bun pãrinte. Cu pregãtirea învãþãtorului Ion Rafailã ºi cu sfaturile pãrinteºti ale preotului Gh. I. Moraru am mers ºi am dat admitere în toamna anului 1941 la ªcoala Normalã „Principele Ferdinand” din Bârlad, unde am fãcut primii 4 ani, iar din anul 1945 m-am înscris prin concurs la ªcoala Normalã “Vasile Lupu ” din Iaºi, fiind singura ªcoalã Normalã cu secþii. Bineînþeles cã am urmat secþia agricolã ca sã ajung un bun învãþãtor, sã îndrum nu numai pe elevi ci ºi pe cetãþenii satului. Am absolvit ªcoala Normalã (devenitã din 1948 prin reforma învãþãmântului Liceul Pedagogic) în anul 1949 sesiunea iunie, fiind repartizat în judeþul Caraº-Severin. În 1951 am plecat militar pânã în 1954 luna octombrie, când am venit acasã , la Pogana ºi am fost încadrat la Cãminul Cultural. În 1955 iunie m-am cãsãtorit cu învãþãtoarea Vasilica ºi am funcþionat amândoi, ca învãþãtori, în comuna Perieni pânã la 1 august 1957. La 1 septembrie 1957 am fost numit învãþãtor director la ªcoala Pogana, judeþul Vaslui. Spaþiul ºcolar era destul de mic ºi cu ajutorul cetãþenilor, al Primãriei Pogana, ºi al conducerii Raionului Bârlad am început construcþia unui local format din trei sãli de clasã, cu dependinþe, lipite de vechea ºcoalã pe care am reuºit sã-l inaugurez la 8.noiembrie 1959. Din 1957 am avut ºi internat pentru elevii din satele Bogeºti, Tomeºti Mãscurei ºi Cârjãoani. În urna muncii depuse, pentru buna funcþionare a ºcolii, la data de 1.02.1961 am fost promovat inspector la Secþia de învãþãmânt a raionului Bârlad unde am funcþionat pânã în anul 1968 când s-a înfiinþat judeþul Vaslui. De la data de 1martie1968 pânã la data de 15noiembrie1969 am funcþionat ca inspector ºcolar la Inspectoratul ªcolar al Judeþului Vaslui, când am trecut la catedrã în oraºul Bârlad. Adresez un îndemn tuturor urmaºilor mei, fie mai tineri, fie mai în etate, sã slujeascã cu dãruire ºi mult suflet aceastã instituþie ºi sã fie cãlãuziþi de acelaºi sentiment pe care l-au avut înaintaºii lor.
- 88 -

NICULIÞÃ FEODOR Amintiri………. Simt o mare bucurie ºi satisfacþie cã am prilejul ca la aniversarea centenarului ºcolii noastre din Pogana, sã-mi exprim câteva gânduri ºi amintiri despre acest minunat locaº, unde am învãþat sã scriu ºi sã citesc primele slove, unde am învãþat sã fac primele socoteli. Felicit din toatã inima pe toþi aceia care au iniþiat ºi organizat aceastã minunatã sãrbãtorire ºi la doresc multe succese bucurii ºi sãnãtate. Am ocupat funcþia de director al ªcolii generale de 8 ani din Pogana, în perioada 1martie 1961-15 septembrie1964, post devenit vacant prin promovarea fratelui meu Feodor Iordache în funcþia de inspector ºcolar, la raionul Bârlad. La ocuparea acestei funcþii am avut urmãtoarea pregãtire profesionalã: absolvent al ªcolii Pedagogice “Vasile Lupu” Iaºi, absolvent al ªcolii militare de ofiþeri de artilerie cu durata de 3 ani din Sibiu ºi diplomat universitar în ªtiinþe juridice a Universitãþii “Al. I. Cuza” Iaºi. În aceastã perioadã, ªcoala generalã din Pogana fiind ºcoalã de centru, am coordonat ºi activitatea ºcolilor din satele componente: Tomeºti, Bogeºti, Cârjãoani ºi Mãscurei. Toate aceste ºcoli au obþinut rezultate bune ºi foarte bune în procesul instructiv-educativ, fãrã abateri disciplinare. Ca director, m-am preocupat permanent pentru asigurarea unei baze materiale corespunzãtoare, având o foarte bunã colaborare cu Primãria comunei Pogana, cu alte organe locale, cât ºi cu Secþia de învãþãmânt al raionului Bârlad. Rezultatele obþinute s-au datorat ºi faptului cã am fost ales deputat comunal, membru în Comitetul Executiv al Primãriei Pogana, precum ºi preºedintele comisiei de cenzori al C.A.P. Pogana. Colectivul ºcolii a avut ºi o activitate remarcabilã pe linie culturalã ºi socialã. Astfel, a funcþionat în bune condiþii Cãminul cultural ºi bibliotecile sãteºti. Una dintre activitãþile deosebit de interesante ºi atractive, a fost prezentarea, pe scena Cãminului cultural, a unei piese e teatru, jucatã în exclusivitate de cadrele didactice de la ªcoala Pogana. Pentru ºcolarizarea elevilor din satele componente, a funcþionat permanent încã din anul 1958 un internat ºcolar, unde se asigura hrana ºi cazarea în mod gratuit. Datoritã pregãtirii mele în tot acest timp, am fãcut parte din corpul de lectori al regiunii Iaºi, pentru “ Învãþãmântul ideologic ” al cadrelor didactice din raionul Bârlad, conducând permanent ºi efectiv seminariile lunare.
- 89 -

Amintesc cã am avut o bunã colaborare cu toate cadrele didactice ºi am manifestat respect ºi consideraþie faþã de cei mai în vârstã , mai ales cã domnul învãþãtor Ion Rafailã mi-a fost învãþãtor ºi director în clasele primare. Am încheiat activitatea ca director, prin transfer în interesul serviciului, obþinut prin concurs, în funcþia de secretar la sfatul regional Fãurei, regiunea Galaþi, în anul 1964, luna septembrie, cerinþa fiind pregãtirea juridicã. În încheiere, îmi exprim mulþumire ºi satisfacþie cã deºi condiþiile de viaþã erau destul de precare ºi prin efortul mei ºi al soþiei mele, am contribuit ºi noi cu multã însufleþire, dragoste ºi dãruire la ridicarea nivelului educativ ºi cultural al elevilor ºi al cetãþenilor comunei. Cu toate cã dupã aceastã perioadã am ocupat funcþii înalte, totuºi, ea rãmâne în bibliografia ºi în sufletul meu, o paginã frumoasã ºi de neuitat ori de câte ori mã gândesc la satul în care m-am nãscut ºi la ºcoala unde am învãþat.

Amintiri………. Mã vãd adesea elev începãtor, O clasã ºi un domn învãþãtor Acolo, toþi ne-ngrãmãdeam ªi ºapte clase învãþam. Luminã ºi cãldurã nu aveam Cu degetele îngheþate noi scriam, Nu ne vãitam, nici nu plângeam, La ºcoalã noi cu drag veneam. Pentru noi “domnul ”era sfânt, De aceea îi purtãm chipul pânã-n mormânt, El ne-a învãþat sã scriem, sã socotim, Istoria ºi geografia patriei s-o ºtim. Cu aceastã bazã am plecat, La ºcoli înalte am învãþat, Oricât de sus noi am urcat, ªcoala ºi învãþãtorul nu i-am uitat.

- 90 -

CLAUDIU RAFAILà O viaþã... director Sãrbãtoarea centenarului ªcolii Pogana constituie un mare evaniment pentru mine ca fost elev, profesor ºi director al acestei ºcoli. Îmi îndrept recunoºtinþa cãtre primul învãþãtor al ºcoliinimeni altul decât bunicul meu, cãtre învãþãtorul meu - nimeni altul decât tatãl meu, cãtre familia mea care a slujit aceastã ºcoalã, care a pus în calea timpului tot ce a avut mai bun, mai nobil: dragostea pentru învãþãturã, dragostea pentru copii, pentru dorinþa acestora de a descoperi lumea, slova ºtiinþei. Ca fost profesor ºi director la aceastã ºcoalã îmi amintesc cu multã plãcere întreaga activitate desfãºuratã de-a lungul celor 35 de ani. În aceastã perioadã s-au perindat multe cadre didactice care s-au împlinit ca oameni, ca profesie. Am colaborat foarte bine cu toatã lumea, am purtat un deosebit respect celor care ºi-au dãruit întreaga fiinþã activitãþii cu copiii, fiind exemple de corectitudine în împlinirea datoriei de dascãl. Exemple nu voi da, nu voi face ierarhizãri, clasificãri, organigrame, scheme, încadrãri: am facut-o ani mulþi... Sunt amintiri târzii, amintiri ce nu se vor uita niciodatã, amintiri ce dau greutate acestui eveniment, dar care stau bine rostuite în documente. Sunt evenimente de care nu pot uita, unele fãcându-mi plãcere ori de câte ori mi le aduce timpul pe tava de argint a frunþii, altele mai puþin plãcute, dar având satisfacþia cã le-am depãºit cu bine. Anul 1977 cu evenimentele sale este un moment ce nu poate fi uitat nici de elevi, nici de cei care au avut rolul de a pune „în picioare” totul cât mai repede, cât mai bine. Este o paginã de istorie de care spun „a fost greu, dar a trecut”. Câte astfel de pagini sunt în istoria ºcolii ce o port în suflet, e greu de spus... le citesc cu ochii minþii ºi, iatã-mã, eu însumi, o paginã de istorie... Elevii ce au învãþat în aceastã ºcoalã sunt alte pagini care se pot întoarce uºor în istoria de care mã mândresc. Matematica a fost, este, ºi rãmâne obiectul cel mai des scris în orarul zilnic al fiecãrei ºcoli: ani de zile acest obiect a fost scris în dreptul numelui meu, de ani de zile sunt în mintea foºtilor elevi, oricum ar fi fost ei, care zi de zi au de socotit câte ceva ºi astfel, este asociat numele meu, prin ceea ce am fãcut cu fiecare. Activitãþi deosebite, concursuri, serbãri, excursii, examene au fãcut ca istoria ºcolii Pogana sã cuprindã ºi pagini frumoase, diversificate, de care sunt legaþi multi elevi, multe cadre didactice, satisfactii, bucurii, clipe frumoase. Aniversarea a 100 de ani de existenþã a ºcolii în Pogana, face numãrãtoarea cataloagelor o povarã frumoasã, o trecere meritatã prin istoria acesteia ºi un moment de sublime trãiri la care particip cu toatã dragostea.
- 91 -

ELENA RAFAILA Gânduri la marea sãrbãtoare
Când fac bilanþul unei vieþi ajunse la vârsta toamnelor brumate, îmi dau seama cã ea a fost pusã integral în slujba ºcolii, a culturii, antrenând satisfacþii, dar ºi renunþãri-unele greu de înþeles pentru mulþi dintre noi. Drumul pe care l-am parcurs n-a fost deloc drept, viaþa mi-a oferit nu o datã dureroasele ei surprize. Totuºi am dobândit de-a lungul acestor ani un anumit stoicism în faþa asperitãþilor vieþii, dar mai ales am învãþat cã timpul, tocmai cã este ireversibil, preþuieºte nespus. În cei 39 de ani de activitate la catedrã, dintre care 34 de ani slujind la aceastã ºcoalã, avansând în ierarhia ºcolii,de la un simplu cadru didactic la conducãtor de ºcoalã, (când spun conducãtor mã refer la coordonarea activitãþilor educative la nivel de ºcoalã ºi comunã, dar ºi ca director coordonator (1984-1989) am contribuit decisiv la formarea a numeroase generaþii de elevi - mai târziu buni specialiºti în meseria lor, dovedind rigoare, armonie ºi înþelepciune. Ca profesor de limbã ºi literaturã românã i-am îndrumat pe elevii mei în spaþiul limbii ºi culturii româneºti, le-am sãdit dragostea pentru cuvântul sublim al artei ºi respectul pentru demnitatea umanã, în manifestãrile ei cele mai diverse. Rigoarea, seriozitatea în tot ce se face, armonia ,au fost cuvinte de ordine de-a lungul carierei mele de profesor, dar ºi de director coordonator al ªcolii Pogana într-o perioadã destul de grea. Sãrbãtorirea centenarului acestei ºcoli, dar ºi împlinirea a 100 de ani a învãþãtorului Ioan Rafailã, ginerele primului învãþãtor al Scolii din Pogana ºi socrul meu, mentorul nostru, îmi oferã un minunat prilej de a refilma secvenþã cu secvenþã aspecte de viaþã ºi de muncã petrecute sub acoperiºul ºcolii (de mult ori uitând cã mai am viaþã personalã sau de familie). Ca sã înºirui banda filmului nu-mi ajunge spaþiul ºi timpul. Toatã viaþa se deruleazã în fiecare cadru de film împreunã cu colegii mei ºi generaþiile de copii-mãrturii ale existenþei noastre în acest univers. Satisfacþia unei munci de aproape patru decenii n-a fost zadarnicã: generaþiile de elevi, diplomele ºi distincþiile primite vorbesc de la sine. Toatã activitatea din ºcoalã a fost dublatã ºi de o viaþã de familie armonioasã fãrã de care naº fi reuºit sã ajung ca la vârsta pensionãrii - uitându-mã în urmã-sã spun cã, de la viaþã nu trebuie sã aºteptãm nimic, dimpotrivã, trebuie sã-i dãm totul, numai aºa vom fi scutiþi de deziluzii ºi ne putem bucura de noi. Nicolae Iorga a avut dreptate când a afirmat cã “valoarea unui om se preþuieºte în ce lasã dupã dânsul ca un adaus la viaþa neamului sãu”; valorile nãscute cu trudã la Pogana, fac cinste ºi onoare acestui lãcaº si oamenilor care l-au slujit ºi are îl slujesc.
- 92 -

POLIXENIA CHIRILA Un om fusese-o frunzã… “Un om fusese-o frunzã ºi numai om cu om Au izbutit sã creascã ºi sã se facã pom. Cã moare frunza-n ramuri, puiandrã ºi uºure Copacul vieþueºte ºi s-a-nmulþit pãdure Tu-þi rãsplãteºti ursita de grabnicã pieire Fãcându-te din omul prigoanei, omenire” .. …Pe când descopeream tainele naturii ºi ieºeam în lume, am înþeles cã omul fãrã omenire, nu existã, cã a fi om cu adevãrat poþi fi oriunde ºi munca este ceea ce separã omul de celelalte fiinþe. Asta se întâmpla în anii facultãþii ºi imediat dupã terminarea acesteia, când am schimbat podgoriile Vrancei - locul naºterii mele - cu colinele Tutovei, satul unde aveam sã rãmân mulþi ani. Am înþeles tot de atunci, cã a fi profesor trebuie sã cunoºti exact definiþia ºi complexitatea materiei prime folosite în activitatea ce urma sã o desfãºor. Ani ºi ani m-am pierdut printre copii ºi frãmântãrile lor; m-am maturizat împreunã cu generaþii ºi generaþii de copii, am pãtimit ani grei alãturi de colegii cu care împãrtãºeam totul . Am traversat timpul ca pe o pãdure deasã în care soarele pãtrunde greu, cãrarea ºerpuitã printre mlãdiþele care parcã izvorau din toate satele din jurul Poganei, ducându-mã întotdeauna în luminiºul mult râvnit, la lumina care ne-o doream toþi : elevi ºi dascãl. Spre luminã ºi cunoaºtere am mers, fie cãrare, fie drum larg fie ocoliºuri; am mers spre luminã cu toþi copiii, unii dotaþi, alþii mai puþin dotaþi, iar satisfacþia profesionalã a venit doar atunci când gãseam luminiºul. Multe au fost ocaziile când, deºi poteca pe care o traversam era presãratã cu tot felul de piedici, copiii alãturi de care porneam,ºi lângã care simþeam la fel, gãseau pânã la urmã drumul mult visat, larg ºi chiar luminos. De-a lungul carierei, zeci ºi zeci de “foºti elevi” au devenit oameni cu cariere adevãrate, s-au realizat chiar apucând acelaºi drum ca al meu ºi de la înãlþimea catedrei cãlãuzesc alþi ºi alþi copii. Sunt destui, nu-i voi enumera, ca nu cumva nesãþiosul timp sã doseascã vreunul prin vreun ungher al minþii. Privesc în urmã la anii tinereþii ºi parcã simt mirosul de salcâm înflorit, cum numai la Pogana sunt, aroma viilor coapte ºi parcã vãd blânzii gospodari care cu sfialã cãlcau în clasele unde învãþau copiii lor, unde ºi ei au învãþat, spre a mai prinde o povaþã, un sfat, pentru a mai afla cum învaþã copiii lor. Din negura amintirilor revarsã cãldura cu care ne înconjurau aceeaºi gospodari care ne gãzduiau când troienele iernilor ne acopereau drumul spre casã. Am încã nostalgia frumoaselor ierni de la Pogana, a caselor albe cu coºuri fumegânde, blândeþea
- 93 -

bãtrânului învãþãtor Rafailã, înþelepciunea distinsului învãþãtor Mãzãreanu, floricelele de porumb ale Getei Crãiveanu, castroanele de murãturi ale Lucicãi Ariton stropite cu cel mai nobil ºi aromat vin, gustul turtelor coapte pe plitã de gazda din tinereþe. Toate sunt amintiri din vatra satului Pogana, din marea familie a ºcolii Pogana; niciodatã nu am separat ºcoala de sat fiindcã am iubit copiii cu tot ce era al lor. “ Copiii de la þarã!” Cine nu i-a cunoscut, a pierdut, pentru cã n-a cunoscut puritatea gândului ºi a sufletului, sinceritatea faptei ºi dragostea pentru mai sus, mai mult. Copiii, diamante ascunse, ºlefuite de dragostea ºi truda dascãlilor de-a lungul a zeci ºi zeci de ani sunt rostul nostru de azi, sunt satisfacþia noastrã de mâine, sunt speranþa cã amintirea noastrã nu se stinge . GEORGETA CHELARU O poveste realã
Cu bagajul spiritual în suflet ºi cu cel de zi cu zi în mânã, am poposit la Pogana, la 1 septembrie 1966, la ªcoala Pogana unde fusesem repartizatã ºi de unde am plecat doar când a venit vremea bilanþului. ªcoala Pogana a adus atâtea ºi atâtea satisfacþii multor cadre didactice care au trecut pe aici : unii au venit ºi au rãmas o viaþã ºi au fãcut istoria ºcolii Pogana. Urmele acestor vremuri, 30 de ani de ºcoalã, atât cât am stat eu la Pogana, ºi tot atâtea generaþii, au scris ºi istoria multor dintre cei ce au semnat condica la Pogana. Aici am întâlnit oameni buni, sufletiºti, dornici de fapte mari, care-ºi cunoºteau menirea. Alãturi de ei mi-am luat în serios rolul de profesor de fizicã chimie ºi de educator, fãcându-mi datoria cu pasiune ºi dragoste pentru copii, urmãrind luminarea minþii ºi inimii lor. Tot ce am avut bun de la naturã, am folosit pentru modelarea celor 7 generaþii de copii alãturi de care am trãit clipe de bucurie, emoþie, satisfacþie ºi succese. Îmi amintesc cu câtã plãcere ºi dãruire pregãteam activitãþi artistice ,concursuri ºcolare, excursii momente în care profesoara „severã”de la catedrã suferea o transformare radicalã, devenind veselã, cântând, dansând alãturi de elevii sãi, de multe ori confundându-se cu ei. În plus atmosfera sãnãtoasã existentã în colectivul cadrelor didactice din ºcoalã m-a impulsionat sã trec uºor peste momentele dificile nerealizând cât de repede au trecut cei 30 de ani din viaþã. La cei 100 de ani de ºcoalã la Pogana, nutresc un amestec de sentimente: de bucurie ºi tristeþe. Bucurie, cã am scris ºi eu o frânturã de istorie din anii care s-au scurs, tristeþe, cã am ieºit prea repede la pensie fãrã sã am norocul de a funcþiona într-o ºcoalã nouã, deosebitã cum este actuala ºcoalã.

GEORGETA GOSTIN

- 94 -

Amintiri pentru ºcoala din Pogana

Am desluºit încã o filã din cartea vieþii, am ºters cu grijã colþul timpului de peste patru decenii ºi ne întâlnim în aceastã toamnã pentru a sãrbãtori centenarul ºcolii din Pogana. Înseamnã mult, înseamnã puþin 100 de ani pentru istoria unui sat românesc? Este o coincidenþã cã, ºcoala din Pogana a luat fiinþa în acel an tumultos 1907, bântuit de mari miºcãri þãrãneºti, ce au culminat cu rãscoala cea mare, de tristã amintire! Oare care a fost primul învãþãtor al ºcolii din Pogana? Oare câþi învãþãtori au slujit ºcoala? Oare ce fel de oameni trãiesc prin acele locuri? Oare cum voi fi primitã în ºcoalã? Erau câteva întrebãri pe care mi le puneam cu gândul la ºcoala ce mã aºtepta, la satul ai cãror copii urma sã-i „învãþ carte”. Aveam doar 25 de ani, când am pãºit în ºcoala unde am rãmas 24 de ani ! Era în bogata ºi frumoasa toamnã a anului 1966 când am cãlcat pragul cancelariei. Am fost întâmpinatã de domnul învãþãtor Ioan Rafailã, pe care l-aº numi “patriarhul învãþãtorilor”, un învãþãtor strãlucit, un om de o þinutã moralã ireproºabilã, un model de dascãl, exemplu de urmat în tot ce fãcea, iubit si respectat de colegi si sãteni, apreciat pentru harul sãu didactic, pentru calitãþile de gospodar. Dorinþa ºi visul meu a fost sã fiu învãþãtoare. Mi-am dorit sã pun condeiul în mâna celor care pãºeau pentru prima datã pragul ºcolii. Am venerat întotdeauna învãþãtorii, am apreciat munca lor. Mã înclin în faþa celor care m-au învãþat, care mi-au modelat sufletul, mi-au îndrumat paºii, pentru a ajunge aidoma lorMi-am dorit sã pun condeiul în mâna celor care pãºeau pentru prima datã pragul ºcolii. Am venerat întotdeauna învãþãtorii, am apreciat munca lor. Mã înclin în faþa celor care m-au învãþat, care mi-au modelat sufletul, mi-au îndrumat paºii, pentru a ajunge aidoma lor. Timp de peste douã decenii am fãcut zilnic naveta din Bârlad la Pogana , fie iarnã, fie varã, pe viscol sau pe ploaie, cu autobuzul sau cu tractorul, iar uneori pe jos, prin praf sau noroi, prin furtunã sau pe vreme liniºtitã, pe luminã sau întuneric. Indiferent de vreme, trebuia sã fiu prezentã. Am fost punctualã în toatã cariera mea didacticã. Am fost apreciatã de cãtre directori, de cãtre toþi colegii, unii mai tineri,
- 95 -

alþii mai vârstnici, de toþi oamenii ºcolii. Deºi, cei mai mulþi dintre noi eram navetiºti, ºcoala, învãþãmântul, munca culturalã, activitatea educativã, niciodatã nu au avut de suferit. Îmi amintesc cu multã plãcere de toate seriile de elevi pe care i-am învãþat, de strãdania mea de a mã face înþeleasã ºi de dorinþa lor de a înþelege. Am avut elevi buni, unii mai silitori ºi mai ambiþioºi, alþii mai puþin dotaþi, dar toþi respectuoºi, cu mult bun simþ, cu acel bun simþ al þãranului român din acele timpuri. Despre pãrinþii lor ce sã spun? Erau oameni muncitori, mulþi dintre ei necãjiþi, apãsaþi de multe greutãþi în acele timpuri, dar totdeauna respectuoºi faþã de tânãra învãþãtoare a copiilor lor. Mã impresiona salutul lor, vorba lor dulce, cuvintele lor frumoase adresate celei care îi învãþa pe copii lor sã scrie ºi sã socoteascã ºi sã se comporte frumos. Multi dintre acei copii au deschis ochii spre alte orizonturi. Dupã plecarea mea din satul Pogana, mai întâi la Bârlad (de unde am ieºit la pensie), mai apoi la Iasi (unde m-am stabilit) am avut bucuria de a întâlni pe unii dintre foºtii mei elevi care mi-au spus “sãrut mana, Doamna învãþãtoare! Dumneavoastrã m-aþi învãþat sã fiu om!” Ce altã rãsplatã mai mare poate avea o fostã învãþãtoare? Am avut cele mai mari satisfacþii din carierã la ºcoala Pogana. Acum la vârsta înþelepciunii, îmbrãþiºez cu aceeaºi cãldurã ºi înþelegere frenezia copiilor si a nepoþilor noºtri, blândeþea înþeleaptã a celor care ne-au fost dascãli cândva, care au fost dascãlii acestei ºcoli. A fi înþelept înseamnã a sta drept în faþa timpului, fãrã revolte zadarnice ºi fãrã a pleca capul sub povara vremii. Mã întorc, pentru o zi, la Centenarul ºcolii Pogana, sã revãd satul ºi oamenii care m-au primit acum 40 de ani cu ales respect; sã-i revãd pe cei care mi-au fost colegi, pe unii din elevii cãrora le-am dat tot ce am avut mai bun în mine- credinþa într-un viitor mai luminos! Iar þie, dragã ºcoalã, bun gãsit la 100 de ani ºi rãmas bun!

Georgeta (Botezatu) Gostin MARIA STOICA
- 96 -

Oglinda copilãriei La Pogana am început vrednica luptã cu statornicia în frumoasa misiune didacticã , în minunata meserie de dascãl ! În anii cât am stat la Pogana am descoperit colectivul de oameni adevãraþi, devotaþi profesiei, iubitori de frumos, de eternitate. Ca sã rememorez acest crâmpei din viaþa mea numi este greu, pentru cã aici am gãsit un climat de prietenie, de voie bunã ºi omenie care contamina pe cei din jur transformandu-i într-o mare familie. Colectivul de cadre didactice din acea perioadã, 1974-1980, era un buchet de oameni , înmãnunchiaþi prin entuziasm, credinþã ºi dãruire. Universul copilãriei, grãdiniþa, se afla într-o cãsuþã modestã a cãrei proprietar era bunica Peiu. Aici am pornit spre viitor, viitor legat de copiii preºcolari. Am intrat cu grijã în universul lor pentru a nu le tulbura joaca ºi visele. Prin ei mi-am vãzut duse mai departe visele ºi pentru cã eu cred în „visul copilãriei” i-am învãþat sã viseze. ªi nu numai atât,i-am învãþat sã iubescã bunii ºi strãbunii, cântecul pãsãrilor, acest pãmânt minunat, satul natal. I-am învãþat sã preþuiascã munca ºi valorile poporului, ale civilizaþiei umane, sã preþuiascã bunul cel mai de preþ al omenirii- viaþa. Fiecare dintre cei care lucrãm cu copiii, avem în noi acea grãdinã în care plantãm din amintiri, florile sufletului care sã ne mângâie. Am în grãdina sufletului meu flori culese de la Pogana. Realizez cã am rãmas în oglinda amintirilor celor din Pogana, ca o imagine, sau un episod al copilãriei, un strat din grãdina sufletului meu fiind mereu împrospãtat. Bunica Peiu, este o altã amintire minunatã ce o pãstrez de la Pogana. Imaginea acelei femei simple , dar cu un suflet mare care cuprindea în el tot ce era uman, mult bun simþ, raþiune, demnitate, era ca o carte deschisã ºi fãrã sã dea impresia cã s-ar destãinui , ºi-a derulat toatã povestea vieþii ei. Atunci am realizat cã orice om, oricât de neînsemnat ar pãrea în existenþa sa socialã, poartã cu el amintirile vremii. În acest loc, casa bunicii Peiu, primeam dimineaþa cei mai minunaþi copii, iar sentimentul cã ºi eu am contribuit la formarea lor îmi dã o mare satisfacþie. Îmi amintesc cu plãcere de colaborãrile cu ºcoala, de excursiile organizate cu elevii ºcolii ºi cadrele didactice, prilej de cunoaºtere ºi apropiere umanã.Tot împreunã am gustat emoþiile scenei ca „artiºti amatori”. Am concurat pe scenele caselor de culturã din Bârlad, Vaslui, Puieºti, culegând aplauze ºi distincþii. Toate aceste episoade ale vieþii ne-au unit ºi mai mult ºi sunt o norocoasã, cã, ºi astãzi, dupã zeci ºi zeci de ani, am rãmas în familia ºcolii din Pogana. Prietenia cu câþiva din cei ce am fost la Pogana, continuã ºi astãzi. S-au scurs anotimpuri pe rând, iar eu, cu emoþie ºi maximã sinceritate spun cã, Pogana va rãmâne locul marilor prietenii, locul încãrcat de amintiri frumoase. MITRIÞA GALBEN
- 97 -

Drumul spre împlinire
„Cine cerceteazã istoria civilizaþiei omeneºti observã cã jocul ºi munca formeazã cele douã feþe ale activitãþii umane.” (I.C.Petrescu) Puntea aruncatã de joc între copilãrie ºi maturitate o traversez de ceva vreme. Pe aceastã punte am poposit ºi am încercat sã mã ancorez cât mai bine pentru a face faþã tuturor provocãrilor. Drumul meu spre împlinirea acestei activitãþi a început ca a fiecãrui dascãl: în anotimpul rodniciei ºi a bogãþiei. Parcã anume ales, acest anotimp al începutului de ºcoalã, spune multe: dacã munca este de calitate, cu spor, rodul acesteia trece peste anotimpuri ºi apoi devine bogãþie. Altfel, rãmâne un efort sec, dublat de o numãrãtoare a orelor , a zilelor, a anilor care, oricum, se aºtern peste noi. Cred cã pot vorbi de o toamnã a rodniciei, a bogãþiei ce am împlinit-o la Pogana. Pot vorbi de multe anotimpuri frumoase, fructuoase, cu mult spor, petrecute la ªcoala Pogana, la Grãdiniþa Pogana. Pentru mine nu e timpul bilanþului, chiar dacã împreunã sãrbãtorim un secol de ºcoalã ca instituþie, la Pogana, iar numele meu apare de ceva vreme semãnat pe ogorul acestei ºcoli. Mai am multe, foarte multe de fãcut la Pogana pânã voi spune: atât am putut! Monografia ºcolii culege ani ºi ani de muncã ºi le redã în crâmpeie de o clipã, în rânduri scrise ce vor rãmâne pentru aducere aminte, a muncii de un secol, pentru a aduce în rândul întâi pe cei care au lãsat firul faptelor sale în umbra anilor ce au trecut. E o mare onoare pentru mine sã pot depãna, ºi eu, aceste fire, sã þes cu ele straie pentru sãrbãtoarea ºcolii. Pogana înseamnã mult pentru mine: familia ºi casa mea, locul unde au crescut copiii mei ºi unde s-au întors mereu, de oriunde ar fi fost plecaþi, e dragostea mea cu tot ce poate ea cuprinde. Grãdiniþa este instituþia care m-a consacrat ca ºi dascãl. Spaþiul acesteia, munca ca educatoare, întotdeauna ca la carte fãcutã, însã, nu mi-a fost niciodatã de ajuns ºi din dragostea mea necondiþionatã pentru toþi copii, pentru oamenii satului care m-a adoptat, dau mereu ºi mereu, fãcând tot ce se poate face pentru a ajuta, a evidenþia munca lor, pentru a-i cãlãuzi pe drumul spre cunoaºtere. Munca prin joc ºi jocul deprins numai prin muncã se interfereazã perfect, iar eu am ales aceastã profesie, ºtiind cã voi avea asiguratã toatã viaþa, forma perfectã de menþinere a tinereþii, a spiritului ingenios ºi metodic, a voinþei, a unei iubiri fãrã sfârºit. Drumul meu spre împlinire este presãrat cu satisfacþii nenumãrate. Colegii de peste ani, pãrinþii copiilor mi-au apreciat jocul, evidenþiindu-mi munca, mi-au susþinut munca înþelegându-mi jocul. Numai aºa, cele douã feþe ale activitãþii mele sau îmbinat perfect, bucurându-mã ºi dându-mi satisfacþia meritatã.
- 98 -

Elevi ai ªcolii
Colonel PETRE MASTACAN Martor al evenimentelor din 1916 “Nãscut în Cîrjãoani un sat mic aºezat pe colinele Tutovei la vreo 18 km, de Bârlad, am fãcut ºcoala primarã în trei sate : Pogana, Mãscurei ºi abia în urmã în satul meu în care a luat fiinþã o ºcoalã abia prin 1919. ªcoala primarã a durat ºase ani, pentru cã în timpul rãzboiului dintre anii 1916—1918 o lungã perioadã de vreme nu am avut învãþãtor ºi pe deasupra, pe atunci, la þarã, ºcoala dura oficial cinci ani. La oraº dura numai patru pentru cã se zicea cã copiii orãºenilor ar fi mai „isteþi". În legãturã cu acest an în plus m-am gândit totuºi cã ar fi avut ºi altã justificare decât aceea a „isteþimii" ar fi putut fi ºi faptul cã la þarã copii, de la vârsta de 4—5 ani intrau, cum se spune astãzi, în producþie, adicã erau folosiþi zilnic ore întregi la niºte treburi domestice. Copiii satelor aveau în grijã gâºtele, raþele, gãinile, porcii, viþeii, oiþele etc. Îar dupã împlinirea vârstei de 10—12 ani concurau în mod obiºnuit ºi la muncile agricole la prãºit, secerat, cosit, aºa cã aveau mai puþin timp pentru studiu acasã ºi ca atare, în compensaþie, fãceau acel an în plus de ºcoalã. Am þinut sã amintesc de acest mod de viaþã a copiilor de la sate din vremea aceea, deoarece cu timpul am constatat cã, datoritã acestui mod de viaþã am putut sã ajung la o gândire deosebitã despre muncã, gândire pe care nu o aveau mulþi din colegii mei de la oraº”. „August 1916. Era pe mijlocul lunii, o zi obiºnuitã de lucru, o dupã amiazã caldã, când oamenii din satul Cîrjoani se gãseau, în majoritate, la lucru la câmp, iar în sat nu se auzea nici un zgomot. Aveam pe atunci 8 ani ºi-mi amintesc cã liniºtea satului a fost tulburatã de dan-gatul clopotului de la bisericã. „Ce-o fi ?" se întrebau nedumeriþi oamenii. Apoi, din unul în altul s-a aflat cã a început rãzboiul ºi cã toþi cei ce au „ordin de mobilizare" trebuie sã se prezinte cît mai repede la unitãþile din care fãceau parte. Satul Cîrjoani, sau mai bine zis un cãtun de rãzeºi, aºezat pe colinele
- 99 -

Tutovei la circa 18 km nord-vest de Bârlad, avea pe vremea aceea doar vreo 60 de gospodãrii. De jur-împrejur numai vii ºi livezi, iar mai departe þarina, unde oamenii munceau cu hãrnicie din zi pânã în noapte. Plecarea celor mai buni de muncã a adus pe feþele tuturor o umbrã de tristeþe, dar Patria avea nevoie de braþe tari, iar cei chemaþi se simþeau mândri, toþi erau însufleþiþi de ideia întregirii neamului, pentru care au luptat cu îndârjire. Lupta a fost crâncenã ºi nu toþi cei ce au luptat au putut sã vadã acest vis împlinit. Aceastã micã aºezare rãzeºeascã, precum multe altele, a contribuit cu ce a avut mai bun la împlinirea visului milenar al neamului nostru, cu fiii cei mai buni. ªi-au dat viaþa pe câmpul de luptã, numai din acest sat, urmãtorii ostaºi : Ghenciu Alecu, Mastacan Ion, Nebunelea Iordache, Strat Ghiþã, Stamate Gheorghe, Stamate Ion, Stamate Neculai (ultimii trei copii ai vãduvei Mãria Stamate). Au mai fost apoi ºi acei care au luptat în toatã perioada rãzboiului, dar au avut norocul sã se întoarcã acasã, la vetrele lor, o parte din ei trãind ºi azi : Alexandru V. Ion, Andrei Ion, Constandache Ion, Golea, Gheorghe, Gilea Ion, Drãguþ Mltrea, Drãguþ Ion, Ivan Ion, Lemnaru Spiru, Mastacan Ion (tatãl meu), Orbeanu Ion, Obreja Vasile, Obreja Ion, Parjene Gh. Ion, Parfene I. Vasile, Roºea Neculai, Sopalca Petrache, Topor aº Mitrea, Tãu Toader, Vrãnceanu Toader, Mastacan Vasile, Munteanu Grigore.”
Materialul a fost preluat din lucrarea , Bîrladul odinioarã ºi astãzi, vol I-II,Romulus Boldeanu

- 100 -

Profesor EMILIA CÃTÃNOAIA Amintiri de altãdatã Septembrie 1942, începutul meu de ºcoalã în condiþii grele în anii celui de-al II-lea rãzboi mondial; la ºcoalã copiii vin cu emoþie, cu teamã ºi cu bucuria cã vor învãþa ce n-au învãþat pãrinþii lor. Pe rând, cei ºase copii ai familiei învãþãtorului Gheorghe Mãzãreanu au cãlcat pragul ºcolii din Pogana. Aþi citit bine! ªase copii, ca toþi copiii: zburdalnici, gãlãgioºi, dar nu obraznici ºi cu temele fãcute sub permnentã supraveghere a mamei lor. La rândul ei, mama, a fost eleva ºcolii Pogana, iar ca soþie a învãþãtorului Mãzãreanu avea o sarcinã ºi mai mare : copiii lor sã fie exemplu pentru toþi, ascultãtori, cuminþi ºi politicoºi. ªi aºa, din doi în doi ani vine la ºcoalã Emilia, Cornelia,Vasile, Lucia, Georgeta, Aneta. Anii trec ºi dupã cele patru clase primare de la Pogana, îºi iau zborul la alte ºcoli, sã înveþe, spre a face cinste ºcolii din Pogana ºi învãþãtorilor lor Gheorghe Mãzãreanu ºi domnul Rafailã Ioan. Imi amintesc acei ani, fiindcã am învãþat într-o singurã salã mare de clasã, cu un singur învãþãtor, cu toate clasele odatã, de dimineaþã de la ora 8, pânã dupã amiazã cu o pauzã de o orã. Nu pot uita cã cei care nu-ºi fãceau temele,care nu învãþau rãmâneau „la post”, n-aveau voie sã plece acasã ,iar pe catedrã mai era ºi-un „Sfânt Nicolae” pe care-l simþeam la palme. Nici anii de rãzboi , catastrofala secetã din 1946 ,urmatã de ,ceea ce a rãmas în istorie ca „perioada de foamete”, sãrãcia ce a urmat rãzboiului, fãrã rechizite, fãrã haine, fãrã cãldurã în clase ºi în case. Nu pot uita. Aveam ºi bucuria zilelor cu pomi înfloriþi în curtea ºcolii, cu primãveri calde, joaca noastrã pe râpa satului - fetele peo cãrare ºi bãieþii pe alta. Toate aceste amintiri ,alãturi de alte ºi alte momente deosebite, alãturi de draga mea familie , de draga mea ºcoalã, m-au adus în satul meu drag, dupã anii de studiu, dupã ani de muncã la alte ºcoli. Eram datoare satului meu sã-i ofer din harul meu de dascãl ce-l moºtenisem de la tatãl meu, sã ofer copiilor satului meu taina slovelor, taina desluºirii poveºtilor, taina limbii române: ºi-am fãcut-o, câþiva ani, aceºti ani fiind ca un premiu târziu primit de la ºcoala care mã premiase ºi altã datã. Cei ºase copii ai învãþãtorului Mãzãreanu s-au realizat toþi. Astãzi, deºi pensionari, toþi, ne bucurãm de realizãrile ºcolii, de cei 100 de ani care au format generaþii ºi generaþii, care ne înlocuiesc cu succes. Dorim ca ºi peste ani, ªcoala Pogana sã pregãteascã mulþi copii care sã urmeze studii superioare care sã se întoarcã în sat, sã ducã mai departe idealul nostru : învãþãtura.
- 101 -

Primar TITI NEAGU ªcoala m-a învãþat sã fiu om Fiecare dintre noi se simte legat în viaþã mai mult sau mai puþin de ceva anume. Eu mã simt legat de ºcoala care m-a învãþat sã fiu om. O spun cu mult drag, cã ºcoala a fost ca ºi casa în care am crescut, datoritã cadrelor didactice care erau extraordinari din toate punctele de vedere. Învãþãtorul meu, Ioan Rafailã, astãzi, cetãþean de onoare al satului Pogana la propunerea mea ca primar al acestei comune, este tot ce poate sã întruchipeze un dascãl. Am fost un fericit pentru cã am avut parte de cea mai bunã dirigintã, profesoara Georgeta Chelaru, de la care am învãþat tot ce trebuie sã facem în viaþã pentru a fi folositori societãþii. Întoarcerea în satul meu, dupã anii de formare profesionalã, mi-a adus satisfacþia de a sluji consãtenii mei ºi implicit ºi ºcoala care acum îºi sãrbãtoreºte centenarul. Ca primar al comunei, douã mandate consecutiv, am avut prilejul sã colaborez ºi sã sprijin ºcoala din toate punctele de vedere. ªcoala nouã are un farmec deosebit, este frumoasã, impozantã, bine dotatã, dar pentru mine ºcoala veche rãmâne cea mai dragã, este locul unde mai simt parfumul anilor care se scurge prin fiecare perete, prin fiecare cãrãmidã, cu fiecare clipã ce parcã anume întârzie sã treacã. Trecerea atâtor dascãli adevãraþi prin culoarele ºcolii de-a lungul celor o sutã de ani ºi a sute de elevi emoþioneazã pe oricine a trecut pragul unei ºcoli. Îmi exprim admiraþia ºi recunoºtinþa faþã de evenimentul din acest an, faþã de toþi dascãlii mei, asigurându-i de toatã preþuirea mea pe cei care sunt în viaþã ºi sã pãstrez o vie amintire celor care s-au stins. Felicit actuala conducere a ºcolii, toate cadrele didactice, personalul administrativ, pe toþi elevii ºcolii care s-au strãduit pentru reuºita sãrbãtoririi. Aici în ºcoalã am învãþat Opt ani la rand ºi n-am uitat Învãþãtorul scump ºi drag Cu suta lui de ani pe cap. Nu am uitat nici diriginta mea, Cu drag îmi amintesc de ea. Ani s-au dus, ºi-s mulþi de-atunci, La ceas de-aniversare Aº vrea sã vã ofer la toþi În dar câte o floare. Vã voi pãstra mereu în amintire Atât cât bunul Dumnezeu Pe-acest pãmânt o sã mã þie.
- 102 -

Gospodar JÃNICÃ TUDOSE Strãjer la Scoala Pogana
Rãscolitoare gânduri ºi amintiri mã cuprind, de câte ori rãbojul amintirii înscrie alte ºi alte întâmplãri petrecute de-a lungul frumoasei mele vârste. Toate se petrec parcã aievea. De câte ori las slobode gândurile, mai ales când trupul cere odihnã, trupul, cãci mintea mi-e veºnic treazã, frumoase amintiri îmi scaldã oglinda ochilor. Plãcute sunt amintirile despre ºcoalã: primul costum de haine bleumarin, tãbliþa, creionul, poeziile frumoase, cântecele patriotice, cravata de strãjer, costumul popular, dar mai ales,“domnul învãþãtor,”domnul care cu grijã mare ne învãþa, tot ce ai mei nu au avut ocazia. “Domnul”, nimeni altul, decât învãþãtorul Ioan Rafailã, proaspãt venit la Pogana. Anii care au urmat, deºi au fost ani grei, eu i-am trãit cum am ºtiut mai bine, chiar dacã învãþasem cele cinci clase într-un anume regim, cu o anume educaþie, dar ca om harnic, conºtiincios ºi cinstit m-am descurcat ºi adaptat ca sã pot sã-mi cresc copiii mei, sã-mi vãd cât mai bine de familia mea. Lucrul bine învãþat la ºcoalã a prins bine ºi în regimul comunist în care eu am trãit toþi anii cât am fost bun de muncã, anii când mi-am întemeiat o familie de care trebuia sã am grijã. La poveºti nu prea m-a întrecut nimeni, dintre cei de-o vârstã cu mine, de aceea de câte ori am avut ocazia am povestit cu drag tot ce ºtiam: poveºti, povestiri, legende, strigãturi, pilde ºi învãþãturi, snoave fel de fel. Le-am povestit nu numai copiilor mei, ori prietenilor, cumetrilor, finilor, ci, chiar la domni care le-au înregistrat ºi apoi le-au scris în cãrþi. Darul de a povesti, respectul pentru tradiþia ºi cultura satului, dragostea pentru muncã, pe bãncile ºcolii le-am deprins ºi le-am pãstrat pânã în ziua de azi. La ºcoala Pogana în acea perioada dintre rãzboaie, numai cei ce ºtiau socoti, ºtiau tabla înmulþirii,ºtiau toate cântecele , poeziile, erau propuºi de “domnul” sã fie fãcuþi “strãjeri”. Mama îmi pregãtise vreme îndelungatã costumul popular, cãmaºã ºi iþari, cãmaºa cusutã la gât ºi pe mâneci cu arnici roºu ºi albastru , iar iþarii în partea de jos cu aceleaºi culori care reprezentau Casa Regalã. La mijloc eram încins cu brâu þesut tot de mama. Numai cine arãta cum trebuie, se purta cum trebuie, era bun la carte, era fãcut “strãjer”, spre onoarea lui ºi a familiei lui, spre onoarea ºcolii. Domni inspectori veneau o datã sau de douã ori pe an ºi împreunã cu domnul învãþãtor ne dãdeau cravata. Mare bucurie când am primit cravata roºu-albastru . Mare bucurie sã ºtiu cã, draga noastrã ºcoalã, alãturi de cei mai destoinici slujitori ai sãi, din toþi cei 100 de ani de existenþã, adunã la ceas de sãrbãtoare pe toþi care i-au trecut pragul , dascãli ºi elevi împreunã sã mai þesem o poveste, care sã fie spusã peste alte zeci ºi zeci de ani, cu aceeaºi dragoste cu care v-a spus-o ºi…
- 103 -

Învãþãtor COSTEL GALBEN A fi dascãl
A te apropia de copil ºi a încerca nu doar sã-l înþelegi , ci sã-i întinzi mereu o mânã de ajutor, pentru a-i deschide noi ºi noi orizonturi reprezintã strãdania oricãrui dascãl. A vorbi despre satul tãu ºi oamenii sãi, a educa copiii consãtenilor tãi este o necesitate nãscutã, mai cu seamã din datoria pe care o avem faþã de ceea ce reprezintã mai profund, mai limpede ºi mai frumos, fiinþa noastrã naþionalã. A te apleca asupra copiilor satului tãu este o datorie de fiecare zi pentru cineva ca mine, care se revendicã ca fiind, de la temelia satului. Din pulberea anilor aºternuþi peste frumoasa mea ºcoalã, rãzbat pânã aici ºi acum, amintiri ce au în preajma lor oameni neîntrecuþi: DASCÃLI fãcuþi anume pentru a pune cultura ºi ºtiinþa în pragul satului la îndemâna oricui, la îndemâna copiilor ,a pãrinþilor care îºi doreau tot ce-i mai bun pentru copiii lor. Ei, dascãlii, împreunã cu pãrinþii mei, mi-au sãdit în suflet dorinþa de a rãmâne în satul meu, de a fi aproape de copiii care trebuie cãlãuziþi cât mai bine, de a face bine la toþi ce-i apropiaþi mie, celor de condiþia mea - modestã. Am urmat Liceul Pedagogic , titan al culturii bârlãdene, pepinierã a celor care învãþau sã înveþe oameni, liceu care, atunci când eu i-am pãºit pragul, tocmai împlinise 100 de ani de activitate. La absolvire îmi doream sã aleg doar satul meu . Am ales sã fiu în satul meu chiar de la începutul carierei, dupã stagiul militar ºi din 1980 pânã azi e ceva vreme. Anii care au urmat pentru mine au fost ani foarte grei , ani ai comunismului , când toatã lumea era mânatã pe un singur drum, când nu aveai prea multe posibilitãþi, erai limitat de “indicaþii”, de prejudecãþi , de unii “oameni “,de legi nedrepte. Cât de greu sau uºor mi-a fost au ºtiut tot DASCÃLII mei. I-am gãsit la datorie , unde îi lãsasem când am plecat spre liceu. Aproape toþi. Acum erau COLEGII mei! A continuat formarea mea ca DASCÃL alãturi de experienþa , de sfaturile lor , tot în ªCOALA MEA. Acum când paginile istoriei ºcolii trebuie completate, rãsfoiesc doar ungherele memoriei , iar locul fiecãruia este bine stabilit, bine definit, dupã ce, rând pe rând, au ales odihna binemeritatã de dupã o viaþã de muncã. Clãdirea ºcolii noi în care astãzi îmi desfãºor activitatea nu mi-a estompat nici o amintire legatã de cealaltã ºcoalã care a dat generaþii ºi generaþii, în sanctuarul cãreia s-au dat cu mãsurã cunoºtinþe, poveþe, celor care au plecat în lumea întreagã spre împlinirea viselor. Acolo mi-am întâlnit primul învãþãtor care, acum are 100 de ani, atât cât a dãinuit ºcoala la Pogana ºi al cãrei exemplu l-am urmat:de a rãmâne în vatra satului, cu consãtenii mei, cu ºcoala mea. Clãdirea nouã, însã, îmi va confirma împlinirea mea ca om, ca dascãl. Împreunã au fãcut un secol de învãþãturã, un secol de vise ºi împliniri.
- 104 -

Inginer CORNELIA ARMAªU (MÃZAREANU) Copilãria mea…la Pogana Cred cã este una din cele mai frumoase. De ce? Poate pentru cã am iubit de când mã ºtiu oamenii satului meu, dealurile, ºesul cu apa lui curgãtoare, Tutova. Am iubit ºi iubesc Pogana copilãriei mele, cu oamenii ei harnici, credincioºi, respectuoºi, curaþi sufleteºte, cu horile de duminicã unde cânta o fanfarã tocmitã de cine ºtie de unde, sau Moº Anton cu vioara lui scârþâitã si Gheorghe cu þambalul unde, noi, copiii, umblam printre fetele ºi flãcãii care jucau de mama focului, iar babele nu mai terminau de” tocat” pe margine. Iubeam “gârla” care era pe-atunci pe malurile Tutovei, un adevãrat dar a lui Dumnezeu pentru toatã suflarea satului: apa pentru animale ºi pentru grãdinãriile de zarzavat, peºtele, stuful, papura, sãlciile, fânul . Consider omul un aluat: fãina, apa , drojdia trebuie bine frãmântate ca sã iasã un aluat bun, ba,pentru a fi ºi mai bun, mai adaugi ºi ceva mirodenii. Eu am fost un aluat bine frãmântat, bine crescut, bine modelat. Modelarea mea pot spune cã s-a fãcut în ºcoalã la clasele I-IV, apoi în liceu, ºi viaþa… Ei bine, ºcoala primarã am urmat-o sub cele trei semne cunoscute din familie ºi care le-am vãzut când am pãºit pragul clasei: icoana Maicii Domnului cu Pruncul, Învãþãtorul ºi “Sfântul Neculai,” discret pe catedrã. Credinþa este comoara vieþii mele. Ea m-a ajutat la bine ºi la rãu. Învãþãtorul a fost cel care mi-a împãtimit ºi mai mult dragostea de oameni, pãmânt ºi tot ce ne înconjoarã. Învãþãtorul meu ,Domnul Ioan Rafailã un om blând a ºtiut sã citeascã în sufletul copiilor ºi sã modeleze ce au primit prin moºtenire sau prin educaþie. Numai aºa a reuºit sã facã orele de clasã, ore de plãcere (cel puþin pentru mine) cu lecþii frumoase, cântece, glume, ºi când a fost cazul câte un” Sfânt Neculai” la palmã. Iernile erau frumoase, cu multã zãpadã , cu zbenguieli pe derdeluº. În clasã era frig, era greu de suportat, dar pentru noi, copiii, gândul la omul de zãpadã care-l lãsam afarã ne încãlzea orele de matematicã ºi cum eram patru clase în aceeaºi salã, pauzele erau dese, iar poznele curgeau, indiferent de anotimp. Joaca în timp ce eram la ºcoalã, era râpa ce trecea pe lângã ºcoalã: aveam cãrarea fetelor ºi a bãieþilor . Dupã întoarcerea de la râpã apãrea ºi “Sfântul Neculai”, mai rar , dar apãrea, mai ales dacã întârziam cu joaca prea mult. Am plecat de-acasã foarte devreme, imediat dupã ºcoala primarã. Mi-am fãcut un viitor care mi-a adus alte ºi alte amintiri frumoase alãturi de oameni buni pe care i-am întâlnit în drumul meu. Niciodatã nu am uitat copilãria frumoasã, ºcoala, satul meu drag.
- 105 -

Economist CRISTINA TODA (ARITON) Nostalgia ºi rãsplata lucrului bine fãcut
În cultura româneascã ºcoala primarã are rolul formator cel mai important dupã cei „ºapte ani de acasã”. Sigur cã în ochii unui copil proaspãt intrat pe porþile ºcolii, acest aspect e de neînþelesînceperea ºcolii aduce cu sine emoþii majore,cu ecouri constante în viaþa viitorului adult. Din aceastã perspectivã, ºcoala primarã reprezintã mult mai mult decât a fi „bun la carte”-ea pune bazele disciplinei ,construieºte conceptul de respect faþã de valorile umane ºi spirituale, induce ideea apartenenþei la societate, cu toate rãspunderile ºi drepturile ce decurg de aici. Nu mai puþin, ºcoala primarã este cea care modeleazã afectiv maturul de mai târziu; ea iniþiazã ºi dezvoltã continuu, alãturi de pãrinþi, principiile complexe ale vieþii afective. Este probabil, cea mai intensã perioadã din viaþa unui copil, când echilibrul sãu emoþional este încercat, redimensionat pe noi coordonate ºi oferit societãþii ca cel mai preþios potenþial. Atât de intensã aceastã perioadã, cã nu pot sã nu-mi amintesc de panglica de pe cap ºi careul de dimineaþã-acestea reprezentând pentru mine –DISCIPLINANu pot uita laboratorul de biologie, clasa dotatã special pentru chimie ºi cea de istorie-acestea reprezentând CUNOAªTEREA în sensul pur filosofic al cuvântului. Sunt prezenþe vii în mintea mea primul învãþãtor, primul diriginte ºi toatã pleiada de dascãli care m-au format-aceasta reprezintã RECUNOªTINÞA ºi RESPECTUL pentru valorile umane ºi sociale.Sunt legatã emoþional de colegii de bancã, de joaca din curtea ºcolii aceasta fiind afecþiunea în forma ei incipientã, alta decât cea legatã de pãrinþii mei.Mai vibrez încã la amintirea sunetului clopoþelului ºi a primului premiu –NOSTALGIA ºi RÃSPLATA lucrului bine fãcut. ªcoala mi-a arãtat pentru întâia oarã faptul cã venim în aceastã lume cu dotãri inegale; ea este cea care ne inoculeazã ideea diversitãþii naturii umane ºi ne învaþã limitele. Nu sfârºim prin a fi cu toþii un Albert Einstein sau o Marie Curie, dar cu siguranþã fiecare din noi pleacã din ºcoalã cu idealuri personale ºi sociale, cu cunoºtinþe acumulate mai greu sau mai uºor ºi cu principii prin care sã ne atingem scopurile.Cum se mãsoarã succesul unei ºcoli ºi ceea ce-a dat ea societãþii? Doar prin cei plecaþi din satul natal în þarã ºi în lumea întreagã, dar care se întorc mereu, mãcar în gând la copilãrie, la satul natal ºi la ºcoala care i-a format, ca la o adevãratã Alma Mater... Aduc prinosul meu de recunoºtinþã ºcolii ca instituþie formativã, cadrelor didactice, ca diligenþi ai cunoaºterii ºi tuturor elevilor trecuþi, prezenþi ºi viitori ... ca simbol peren al inocenþei. Mã închin în faþa primilor dascãli ai ºcolii care au pus bazele sistemului educaþional deschizând orizonturi pentru locuitorii satului, ca nepoata unuia dintre ei, învãþãtorul Gheorghe Mãzãreanu , mã înclin cu respect purtând în suflet icoana celor care au contribuit la iluminarea mea, la deschiderea orizontului meu. - 106 -

Profesor CAMELIA PRICOP (SPRIDON)
Despre ªcoala mea, cu dragoste De locul unde am învãþat mã leagã multe amintiri. ªcoala cu clasele I-VIII Pogana îmi trezeºte nostalgie,emoþie si mândrie. La aceasta ºcoalã am fost elevã din 1971 pânã în anul 1979. ªcoala în care am învãþat eu era un microunivers bine organizat, caracterizatã printr-o disciplinã desãvârºitã , prin ordine ºi rigoare. Învãþãtorii si profesorii mei au fost serioºi si exigenþi. Spre binele nostru se învãþa carte cum trebuie. Matematica, fizica si chimia ii speriau pe mulþi. Dincolo de duritãþile materiei am avut însã doi profesori excepþionali :doamna profesoarã GETA CHELARU si domnul profesor CLAUDIU RAFAILÃ. D-nei profesoare Geta Chelaru îi datorez pasiunea mea pentru chimie ºi cariera mea de mai târziu –profesor de chimie si fizicã. Cu o plãcere deosebitã aºteptam orele de limba românã cu doamna profesoarã ELENA RAFAILA : rãbdare, calm, erudiþie, frumuseþe ºi un farmec special care au tranformat-o pe doamna profesoara în modelul meu profesional. Am fost “copiii” dirigintei noastre, doamna profesoarã POLIXENIA CHIRILÃ, pânã pe 15 iunie 1979. Ne-a dãruit cu dragoste si cãldurã din entuziasmul si tinereþea ei. Îmi amintesc si astãzi cu câta plãcere ºi curiozitate aºteptam orele de dirigenþie. Ii sorbeam cuvintele ºi îi admiram eleganþa exprimãrii ºi a gesturilor. Aºa îi vedeam cu ochii mei de copil pe cei care m-au primit în sufletele lor cu cãldurã ºi rãbdare, mai mult decât alþii. Aºa îi vãd ºi astãzi. Ei au reuºit sã dãruiascã mult la “construirea” personalitãþii mele. Dragostea pentru meseria de dascãl mi-au sãdit-o ºi pãrinþii mei, care, au crezut în ºcoalã ,în truditorii ei si ne-au cultivat interesul pentru învãþãturã. Ca tânãrã profesoarã am cãutat totdeauna sã urmez exemplul de dãruire al dascãlilor mei. Nu ºtiu cât de bine reuºesc. Am înþeles repede cã sufletele copiilor ne oglindesc Aºa cum suntem. Ei sunt judecãtorii drepþi ai dascãlului. Dacã imaginea noastrã este deformatã, atunci sã reflectãm cu luciditate la greºelile noastre ºi sã ne gândim mereu cã, ceea ce rãmâne din noi în mintea ºi inima copiilor este un dram de veºnicie pe care o dobândim în aceastã lume efemerã. Dacã majoritatea elevilor acestei ºcoli au ales onestitatea, cinstea ºi munca înseamnã cã truda slujitorilor acestei ºcoli a fost binecuvântatã ºi a dat un sens existenþei lor de dascãli. In univers orice punct este centrul sãu ,deci, pentru mine aceastã ºcoalã este o ºcoala lumina peste timp, mã simt legatã de ea ºi sunt mândrã cã i - am aparþinut. Doresc din inimã colegilor mei din aceastã ºcoalã sã vadã, dincolo de profesia aleasã, misiunea apostolicã a slujitorului de la catedrã ºi sã poarte crucea cu credinþã ,iubire ºi devotament, aºa cum au fãcut-o alþii, generaþii de-a rândul, înaintea lor.
- 107 -

Inginer CRISTIAN SPRIDON Despre anii mei de ºcoalã Asemeni fraþilor mei mai mari ºi a generaþii ºi generaþii de copii am fost modelat la ªcoala Pogana de” mâna” aceloraºi dascãli . Dacã fratele meu mai mare a fost un “fan” al doamnei profesoare Elena Rafaila fiind si acum un cititor împãtimit , eu am fost “fan-ul” domnului profesor de matematica Claudiu Rafailã. Cu o înclinaþie nativã spre matematica si ºtiinþele naturii am ales profesia de inginer, urmând cursurile Facultãþii de Zootehnie în cadrul Institutului Agronomic “ Ion Ionescu de la Brad “ de la Iaºi. Nu ºtiu dacã profesorii mei m-au învãþat sã îndrãgesc locul în care m-am nãscut , viaþa de la þarã, ºtiu însã, cã nu m-a speriat ideea de a-mi construi un viitor aici , printre cei care au constituit universul copilãriei mele . Cu entuziasmul anilor mei tineri am pornit la drum cu gândul - “decât codaº la oraº , mai bine în satul meu fruntaº“ o activitate de “pionerat” încercând sã-mi consolidez o afacere pe mãsura pregãtirii mele ºi a valorilor pe care mi le-au transmis, mai întâi, pãrinþii ºi apoi dascãlii mei, adicã: muncã, seriozitate, disciplinã.. În acelaºi spirit încerc sã-mi educ si cei doi copii ai mei ºi mai ales urmând pilda adevãraþilor formatori de oameni din ºcoalã, încerc sã ofer sprijin ºi din experienþa mea tuturor celor care, asemeni mie, au curajul ºi dorinþa de a construi ceva. Îmi doresc asemeni celor care m-au format, ca , ºcoala sã-ºi ocupe locul firesc unei societãþi normale aºa cum au visat-o ºi înaintaºii noºtri. În 1931 , Nicolae Iorga scria în “Neamul Romanesc “: “ªcoala sã fie oglinda satului, ºcoala sã fie mândria satului, ºcoala sã fie marele atelier al satului ; în loc sã se strângã satele în jurul agitatorului politic, care este primejdia cea mai mare a acestei þãri în momentul de faþã trezind dureri ºi unde nu sunt…în loc de aceasta viaþa satului, înãlþat , înnobilat, sã se strângã în jurul luminoasei ºcoli, peste care inima largã a învãþãtorului vrednic sã stãpâneascã aºa cum stãpânea Mântuitorul în mijlocul ucenicilor Sãi. Cine crede ca mine sã mã ajute!” Dupã atâta amar de ani încãrcãtura acestui mesaj este neschimbatã. Depinde doar de noi sã dovedim cã ne pasã !

- 108 -

Elev la Seminarul Teologic, ALIN POPA ªcoala nu se uitã.... Primii paºi în curtea ºcolii nu se uitã niciodatã…Drumul cãtre ºcoalã zi de zi, prima notã pe care ai primit-o de la doamna învãþãtoare, care este cea mai bunã fiinþã de pe pãmânt, banca în care ai deprins primele litere ºi ai scris cuvântul “mama”, primul fior trimis de “Zburãtor”, odatã cu colega blondã din a doua bancã, îmi dã dreptul sã spun, cã acesta e leagãnul copilãriei mele, e ºcoala mea. Colegii alãturi de care am petrecut opt ani sunt fraþii mei - aºa i-am simþit, asa-i port cu mine în drumul prin viaþã. Primii ani ai mileniului al III i-am petrecut în ºcoala Pogana. Au fost ani controversaþi , au fost ani foarte grei : poate generaþia mai în vârstã va spune , cã nimic nu se comparã cu greutãþile de acum 100 de ani , de acum 75-50-25 de ani –Da ! dar greutãþile au fost diferite, ºi fiecare dintre noi le-am dus aºa cum le-am simþit. Povara multitudinii de informaþii, a manualelor care se experimentau pe noi, a legislaþiei ºcolare dificile care ne aducea pe noi, elevii, în centrul problemelor a fost greu de dus - poate chiar la fel de greu, ca ºi în anii din urmã, când nu exista posibilitatea de a ºti ce, cum, unde se întâmplã în lume. Programa ºcolarã încãrcatã cu tot felul de cunoºtinþe pentru viaþã , pentru cultura noastrã generalã , obiecte de studiu greu de înþeles pentru noi , toate computerele poposite peste noapte în ºcoala noastrã, la care noi trebuia sã descifrãm tot ce alþii au conceput , evenimente fel de fel, la care trebuia sã participi obligatoriu, cu cântece, versuri pe care trebuia sã le ºtii pe de rost, toate astea erau o povarã la fel de grea , poate mai grea decât a elevilor din anii de început de ºcoalã la Pogana. Statistici, clasificãri, ierarhizãri, sondaje, chestionare toate ne þineau ºi ne þin, pe noi, elevii, ca într-un laborator sub o lupã ºi fiecare mai adaugã ceva, mai ºterge, mai scoate , mai pune, fãrã ca mãcar, sã ºtie la ce folosesc toate câte ni se cer, deoarece viaþa a dovedit ºi dovedeºte cã experienþa noastrã este totuºi limitatã la absolvire. Dacã a fost greu sau uºor, tot generaþiile cu experienþã, cu ani ºi ani în spate, o pot spune, sau ne pot judeca: noi admirãm pe cei care au adus ºcoala pe drumul împlinirii unui veac de viaþã, iar fala ei o vom purta acolo unde ne-a pregãtit sã ajungem, sã þinem pasul cu generaþiile care au trecut pe aici ºi s-o slãvim neîncetat, necondiþionat. Ca absolvent al acestei ºcoli pot spune cã, au fost anii cei mai frumoºi când eu am descoperit lumea, viaþa cu toate greutãþile ºi frumuseþile ei.
- 109 -

Încadrarea ºcolii 1907-2007
DIRECTORI
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. Vasile Ifrim Ion Rafailã Iordache Feodor Niculiþã Feodor Claudiu Rafailã Georgeta Crãiveanu Elena Rafailã Mihai Prisecaru Gheorghe Vrabie Romeo Surdu 1907-1937 1937-1957 1957-1961 1961-1963 1964-1980 ºi 1989-1997 1980-1984 1984-1989 1997-1998 1998-2000 2000 -2007

ANII ªCOLARI 1907-1937 Învãþãtor: Ifrim Vasile ANII ªCOLARI 1937-1947 Învãþãtor: Rafailã Ioan ANII ªCOLARI 1947-1951 Învãþãtori: Rafailã Ioan, Mastacan Victoria ANII ªCOLARI 1951-1956 Învãþãtori: Rafailã Ioan, Mãzãreanu Gheorghe ANII ªCOLARI 1956-1958 Învãþãtori: Rafailã Ioan, Mãzãreanu Gheorghe, Feodor Vasilica ANUL ªCOLAR 1958-1959 Învãþãtori: Rafailã Ioan, Mãzãreanu Gheorghe, Mãzãreanu Emilia, Feodor Vasilica Profesori: Feodor Iordache – Matematicã, ªtiinþele naturii, Lucrãrile practice, - 110 -

Muzicã Iordan Lorenþa - Geografia, Istoria, Limba ºi literatura românã, Limba rusã, Limba francezã, Desen, Ed. fizicã ANUL ªCOLAR 1959-1960 Învãþãtori: Rafailã Ioan, Mãzãreanu Gheorghe, Nechifor Lucia, Feodor Vasilica Profesori: Manolache Maria - Limba ºi literatura românã, Istoria, Geografia, Desenul Cociuban Maria - Limba rusã, Cunoºtinþele agricole ºi lucrãri practice în producþie, Muzicã, Ed. Fizicã Iordache Feodor - Matematicã, Fizicã ANUL ªCOLAR 1960-1961 Învãþãtori: Rafailã Ioan, Nechifor Lucia, Feodor Vasilica Profesori: Manolache Uþa - Limba ºi literatura românã Huhurez Maria – Constituþia, ªt. naturale, Ed. fizicã Cosîmbescu Aurel – Matematicã, Chimie, Fizicã, Desenul Bantaº Valerian – Astronomia, Cunoºtinþe agricole ºi Lucrãri practice Feodor Iordache – Constituþia, Ed. fizicã, Matematicã Antohi Constanþa - Limba rusã, Muzica, Istoria Galben Viorica – ªt. naturii, Agriculturã, Fizica, Chimie, Anatomia ANUL ªCOLAR 1961-1962 Învãþãtori: Rafailã Ioan, Nechifor Lucia, Huhurez Maria Profesori: Mircea Maria - Limba ºi literatura românã Antohi Constanþa - Limba rusã , Istorie, Agriculturã, Muzicã Feodor Suzana - Geografie, Desen Feodor Niculiþã - Ed. cetãþeneascã, Socialism ºtiinþific, Geografie, Ed. fizicã Cosîmbescu Aurel - Matematicã, Fizica, Desen Galben Viorica - Chimia, ªtiinþele naturii, Geografia, Lucrãri de atelier ANUL ªCOLAR 1962-1963 Învãþãtori: Rafailã Ioan, Mãzãreanu Gheorghe, Bighescu Ana Profesori:
- 111 -

Tofan Georgeta - Limba românã, Limba rusã, Feodor Niculiþã – Ed. cetãþeneascã, Ed. fizicã Feodor Suzana - Lb. francezã, Istorie, Geografie, Desen,Muzicã , Caligrafie Rafailã Claudiu - Matematicã, Fizicã, Ed. fizicã Galben Viorica - Chimie, ªtiinþele naturale, Agriculturã ANUL ªCOLAR 1963-1964 Învãþãtori: Rafailã Ioan, Mãzãreanu Gheorghe, Bighescu Ana Profesori: Tofan Georgeta - Limba ºi literatura românã, Limba rusã, Caligrafie Cãlugãru Maria – Matematicã, Geografie , Fizicã Feodor Niculiþã- Istoria, Desen, Ed. fizicã Galben Viorica – Chimie, Agricultura, ªt. naturii, Muzicã Teodorescu Veronica – Muzicã, Ed. fizicã ANUL ªCOLAR 1964-1965 Învãþãtori: Rafailã Ioan, Mãzãreanu Gheorghe Profesori: Rafailã Elena- Limba ºi literatura românã, Desenul, Caligrafie Tofan Georgeta - Limba ºi literatura românã, Limba rusã Calugãru Maria – Matematicã, Istorie, Ed. cetãþeneascã, Geografie,Fizicã Rafailã Claudiu - Matematicã Galben Viorica – ªt. Naturii, Chimie, Agriculturã Teodorescu Veronica – Muzicã, Ed. fizicã, Geografie ANUL ªCOLAR 1965-1966 Învãþãtori: Grigore Cezarina, Mãzãreanu Gheorghe, Rafailã Ioan Profesori: Rafailã Elena – Limba ºi literatura românã, Francezã, Desenul Rafailã Claudiu - Matematicã Tofan Georgeta - Limba ºi literatura românã, Limba rusã Teodorescu Veronica –Agriculturã, ªt. naturii, Muzicã Mãzãreanu Geta – Ed. fizicã, Fizicã, Chimie Ionescu Maria - Istoria, Geografie, Ed. cetãþeneascã ANUL ªCOLAR 1966-1967 Învãþãtori: Rafailã Ioan, Mãzãreanu Gheorghe
- 112 -

Profesori: Rafailã Elena – Limba ºi literatura românã , Lb. francezã, Desenul Rafailã Claudiu - Matematicã Tofan Georgeta - Limba ºi literatura românã, Limba rusã Teodorescu Veronica – Istorie, Geografie, ªt. biologice, Muzicã Fãrmuº Maria - Chimie, Fizicã, Muzicã Dragu Ecaterina - Agriculturã , Ed. fizicã ANUL ªCOLAR 1967-1968 Învãþãtori: Rafailã Ioan, Mãzãreanu Gheorghe, Arteni ….. Profesori: Rafailã Elena - Limba ºi literatura românã, Limba francezã Mãzãreanu Aneta- Istorie, Geografia, Desen Rafailã Corneliu - Ed. cetãþeneascã, Desen, Ed. fizicã Rafailã Claudiu - Matematicã Fãrmuº Georgeta – Matematicã,Chimie, Fizicã, Muzicã Dumitru Elisabeta- Agriculturã, ªt. biologice ANUL ªCOLAR 1968-1969 Învãþãtori: Rafailã Ioan, Mãzãreanu Gheorghe, Botezatu Georgeta Aurelia Profesori: Rafailã Elena - Limba ºi literatura românã, Ed. cetãþeneascã Ariton Lucica - Limba rusã Mãzãreanu Aneta – Istorie, Geografie, Muzicã Rafailã Claudiu - Matematicã , Desenul Chelaru Georgeta – Matematicã, Chimie, Fizicã Sîrghi Aristiþa- ªt. biologice, Agricultura, Biologie, Muzicã Rafailã Corneliu - Ed. fizicã, Lb. rusã, Desenul Bolea Virginia – ªt. biologice ANUL ªCOLAR 1969-1970 Învãþãtori: Rafailã Ioan, Mãzãreanu Gheorghe, Botezatu Georgeta Aurelia Profesori: Rafailã Elena - Limba ºi literatura românã, Desenul Ariton Lucica - Limba rusã, Ed. fizicã Tereza Ion - Ed. fizicã, Fizicã, Matrmaticã, Desen Gheorghiu Ana – Istorie, Geografie, Muzicã Rafailã Elena - Ed. cetãþeneascã Rafailã Claudiu - Matematicã
- 113 -

Chirilã Dobrea Polixenia - Chimie, Biologie, Agriculturã ANUL ªCOLAR 1970-1971 Învãþãtori: Rafailã Ioan, Mãzãreanu Gheorghe, Botezatu Georgeta Aurelia Profesori: Rafailã Elena - Limba ºi literatura românã, Desenul Ariton Lucica - Limba francezã, Ed. fizicã Tîrîlã Tatiana- Lb. francezã, Ed. fizicã Langa Pavel – Istorie, Ed. Cetãþeneascã, Geografie, Muzicã Petrea Nela – Matematicã, Fizicã, Desen Rafailã Claudiu - Matematicã Chirilã Dobrea Polixenia - Chimie, Biologie, Agriculturã ANUL ªCOLAR 1971-1972 Învãþãtori: Rafailã Ioan, Mãzãreanu Gheorghe, Botezatu Georgeta Aurelia Profesori: Rafailã Elena - Limba ºi literatura românã, Limba francezã Tîrîlã Tatiana - Lb. francezã, Muzicã, Ed. fizicã Clapa Gheorghe – Istorie, Ed. Cetãþeneascã, Geografia, Desen Rafailã Claudiu - Matematicã Chirilã Dobrea Polixenia - Biologie, Agriculturã Chelaru Georgeta – Matematicã, Chimia, Fizica ANUL ªCOLAR 1972-1973 Învãþãtori: Manole Gheorghe, Simileac Georgeta, Botezatu Georgeta Aurelia Profesori: Rafailã Elena - Limba ºi literatura românã, Limba francezã Dãrîngã Eugenia - Lb. francezã, Muzicã, Milica Lucreþia – Istorie, Ed. Cetãþeneascã, Geografie, Cun. Economice, Muzica Rafailã Claudiu – Matematicã Luca Ion - Matematicã, Pregãtire tehnicã productivã Chirilã Dobrea Polixenia - Biologie, Agriculturã Chelaru Georgeta –Chimie, Fizicã, Organe de maºini Mãzãreanu Georgeta - Ed. fizicã, Desen ANUL ªCOLAR 1973-1974 Învãþãtori: Mocanu ªtefana, Simileac Georgeta, Taciu Maria
- 114 -

Profesori: Rafailã Elena - Limba ºi literatura românã Siriac Maria - Lb. francezã, Ed. fizicã Milica Lucreþia – Istorie, Ed. Cetãþeneascã, Geografie, Muzicã Rafailã Claudiu – Matematicã Chirilã Dobrea Polixenia- Biologie, Desen, Agriculturã Chelaru Georgeta – Matematicã, Chimie, Fizicã Mãzãreanu Georgeta- Ed. fizicã, Desen ANUL ªCOLAR 1974-1975 Învãþãtori: Mocanu ªtefana, Gostin Georgeta, Taciu Maria Profesori: Rafailã Elena - Limba ºi literatura românã, Desen Oportov Ana - Lb. francezã Caisîn Petru – Istorie, Ed. Cetãþeneascã, Geografie, Muzicã Rafailã Claudiu – Matematicã Chirilã Dobrea Polixenia- Biologie, Desen, Agriculturã Chelaru Georgeta – Matematicã, Chimia, Fizica Crãiveanu Georgeta - Ed. fizicã Tatãrãu Aurica - Muzicã ANUL ªCOLAR 1975-1976 Învãþãtori: Mocanu ªtefana, Gostin Georgeta, Taciu Maria , Banyai Argentina Profesori: Rafailã Elena - Limba ºi literatura românã, Desen Coja Eugenia - Lb. francezã, Desen Caisân Petru – Istorie, Ed. Cetãþeneascã, Geografie, Rafailã Claudiu – Matematicã Chirilã Dobrea Polixenia- Biologie, Agriculturã Chelaru Georgeta – Chimie, Fizicã, Muzicã Crãiveanu Georgeta - Ed. fizicã Dragu Ioana – Matematicã, Desen ANUL ªCOLAR 1976 - 1977 Învãþãtori: Roºca Doina Evelina, Gostin Georgeta, Badiu Maria , Banyai Argentina Profesori: Rafailã Elena - Limba ºi literatura românã, Desen Dragu Ioana - Lb. francezã, Matematicã, Desen Pisicã Pompiliu – Istorie, Ed. Cetãþeneascã, Geografie, Desen
- 115 -

Rafailã Claudiu – Matematicã Chirilã Dobrea Polixenia- Biologie, Agricultura Chelaru Georgeta – Chimie, Fizica, Muzica Crãiveanu Georgeta - Ed. fizicã ANUL ªCOLAR 1977 - 1978 Învãþãtori: Ghica Emilia, Gostin Georgeta, Popov Constanþa , Banyai Argentina Profesori: Rafailã Elena - Limba ºi literatura românã, Desen Þiplea Aurica- Limba ºi literatura românã, Lb. francezã Dragu Ioana - Matematicã, Lb. francezã, Pisicã Pompiliu – Istorie, Ed. Cetãþeneascã, Geografie Rafailã Claudiu – Matematicã, Desen Chirilã Dobrea Polixenia- Biologie, Agricultura Chelaru Georgeta – Chimie, Fizica, Muzica Crãiveanu Georgeta - Ed. fizicã ANUL ªCOLAR 1978 - 1979 Învãþãtori: Ghica Emilia, Gostin Georgeta, Buzatu Marcica , Banyai Argentina Profesori: Rafailã Elena - Limba ºi literatura românã, Desen Þiplea Aurica- Limba ºi literatura românã, Lb. francezã, Desen Dragu Ioana - Matematicã, Lb. francezã Pisicã Pompiliu – Istorie, Ed. Cetãþeneascã, Geografie Rafailã Claudiu – Matematicã Chirilã Dobrea Polixenia- Biologie, Agricultura, Chelaru Georgeta – Chimie, Fizica, Muzica, Agricultura Crãiveanu Georgeta - Ed. fizicã ANUL ªCOLAR 1979 - 1980 Învãþãtori: Ghica Emilia, Gostin Georgeta, Buzatu Marcica, Stoica Antoaneta Profesori: Rafailã Elena - Limba ºi literatura românã, Desen Verga Gabriela- Limba ºi literatura românã Filichi Maria- Lb. francezã, Educ. Cetãþeneascã, Desen Hriscu Maria - Matematicã, Muzicã Dorofte Dan - Matematicã, Ed. fizicã Pisicã Pompiliu – Istorie, Geografia, Rafailã Claudiu – Matematicã
- 116 -

Chirilã Dobrea Polixenia- Biologie, Agricultura, Chelaru Georgeta – Chimie, Fizica, Muzica, Agricultura Crãiveanu Georgeta- Ed. fizicã ANUL ªCOLAR 1980-1981 Invatatori : Buzatu Maricica,Ghica Emilia, Gostin Georgeta Profesori: Rafaila Elena- Limba romana, Prisecaru Mihai- Limba franceza,Limba romana, Desenul Pisica Pompiliu- Istorie, Geografie Rafaila Claudiu- Matematicã Chelaru Georgeta- Chimie, Fizicã Chirilã Polixenia - ªtiinþe biologice Verga Gabriela – Muzicã, Desenul Crãiveanu Georgeta- Educaþie fizicã Filiche Maria - Agriculturã , Lucrãri de atelier ANUL ªCOLAR 1981- 1982 Invãþãtori: Buzatu Maricica, Gostin Georgeta, Ghica Emilia Profesori : Rafaila Elena- Limba romana, Filiche Maria -Limba franceza, Limba rusã Prisecaru Mihai- Limba franceza, Chirilã Polixenia - Biologie, Mecanizarea agriculturii , Bazele zootehniei, Agrotehnica Chelaru Georgeta- Chimie, Fizicã, studiul Materialelor Rafaila Claudiu-Matematica , Desenul Chirilã Polixenia - ªtiinþe biologice Verga Gabriela – Muzicã, Istorie Crãiveanu Georgeta- Educaþie fizicã Galben Costel - Agricultura, Lucrãri de atelier, Biologie Coman Aglaia – Istoria geografie Opaiþ Titiana - Fizica ANUL ªCOLAR 1982- 1983 Invãþãtori: Buzatu Maricica, Gostin Georgeta, Ghica Emilia Profesori: Rafaila Elena - Limba romana, Prisecaru Mihai- Limba franceza, Limba Românã Filiche Maria - Limba rusã
- 117-

Chelaru Georgeta - Chimie, Fizicã Rafailã Claudiu - Matematicã Prisecaru Mihai- Limba franceza, Chirilã Polixenia - Biologie, Lucrãri de atelier Stan Ionel - Istorie Crãiveanu Georgeta- Educaþie fizicã Cotoranu Marlena - Fizicã Obreja Gabriela - Mecanizare,Agrotehnica, Zootehnie ANUL ªCOLAR 1983- 1984 Invãþãtori: Buzatu Maricica, Gostin Georgeta, Ghica Emilia Profesori: Rafaila Elena - Limba romana, Prisecaru Mihai-Limba francezã Verga Gabriela- Limba Românã, Limba rusã Chelaru Georgeta- Chimie Rafaila Claudiu- Matematicã Chirilã Polixenia - Biologie, Lucrãri agro-industriale, Agriculturã Stan Ionel - Istorie Crãiveanu Georgeta- Educaþie fizicã Cotoranu Marlena - Fizicã Galben Costel- Lucrãri de atelier Cartas Maria – Geografie Barbãrasã Mariana- Mecanizare ANUL ªCOLAR 1984- 1985 Invãþãtori: Creþu Maricica, Gostin Georgeta, Ghica Emilia Profesori: Rafaila Elena - Limba romanã, Coºeru Ecaterina - Limba romanã, Lovin Monica - Limba rusã Chelaru Georgeta- Chimie Rafailã Claudiu- Matematicã Chirilã Polixenia - Biologie Stan Ionel - Istorie, Geografie, Stiinþe Social politice, Crãiveanu Georgeta - Educaþie fizicã Balcîza Constantina - Fizicã Galben Costel- Instruire Tehnicã Practicã Barbãrasã Mariana - Agrotehnicã,Discipline tehnice, Mecanizare Grama Livia - Limba francezã
- 118 -

ANUL ªCOLAR 1985 – 1986 Învãþãtori: Creþu Maricica, Gostin Georgeta, Ghica Emilia Profesori: Rafailã Elena - Limba romanã Cãtãnoaia Emilia- Limba romanã Lovin Monica - Limba romanã, Limba rusã, Latina, Muzica Niþã Mihai - Limba francezã Chelaru Georgeta - Chimie Rafaila Claudiu - Matematicã Grosu Florina - Matematicã Chirilã Polixenia - Biologie, Agricultura Stan Ionel - Istorie, ªtiinþe politice Crãiveanu Georgeta - Educaþie fizicã Budescu Anda - Fizicã Albu Dan - Agricultura, Agrotehnicã, Mecanizare Mereuþã Stela - Geografie Lupu Gheorghe - Limba rusã, Matematica ANUL ªCOLAR 1986-1987 Invãþãtori: Creþu Maricica, Gostin Georgeta, Ghica Emilia Profesori: Rafailã Elena - Limba romanã, Desenul Cãtãnoaia Emilia - Limba romanã Niþã Mihai - Limba francezã, Educaþie Fizicã Chelaru Georgeta - Chimie Rafailã Claudiu - Matematicã Grosu Florina - Matematicã Chirilã Polixenia - Biologie, Agricultura, Lucrãri agro- industriale Stan Ionel - Istorie, Cunoºtinþe politice Crãiveanu Georgeta- Educaþie fizicã Ofrim Marius - Fizica Lupu Marius - Geografie Petcu Valerica - Limba rusã Grigore Tania - Muzica Obreja Gabriela - Mecanizare,Agrotehnica, Bazele Zootehniei Vâliþã Emil - Mecanizare, Agrotehnica, Bazele Zootehniei ANUL ªCOLAR 1987- 1988 Invãþãtori: Gostin Georgeta, Ghica Emilia
- 119 -

Profesori: Rafailã Elena - Limba romanã, Desen Cãtãnoaia Emilia - Limba romanã, educaþie fizicã Niþã Mihai - Limba francezã, Istorie, Cunoºtinþe Social - politice, Economie politicã Chelaru Georgeta - Chimie Rafailã Claudiu - Matematicã Grosu Florina - Matematicã, Desen Chirilã Polixenia - Biologie Crãiveanu Georgeta - Educaþie fizicã Ofrim Marius - Fizica,Cunoºtinþe economice,Geografie Vieru Daniela - Limba rusã, Limba latinã,Desen, Muzicã Ouatu Odeta - Agricultura, Bazele Zootehniei, I.T.P. Zaharia Ioan - Mecanizare Enculescu Florin - Agrotehnica, ANUL ªCOLAR 1988-1989 Invãþãtori: Gostin Georgeta, Ghica Emilia Profesori: Rafailã Elena - Limba romanã Cãtãnoaia Emilia - Limba Rusã Niþã Mihai - Limba românã, Limba francezã Cuseac Silvia - Istorie, Geografie,Cunoºtinþe Social- politice Chelaru Georgeta - Chimie, Fizicã Rafailã Claudiu - Matematica, P.T.A.P. Grosu Florina - Matematicã, Desen Chirilã Polixenia - Biologie, Agriculturã, Muzicã Crãiveanu Georgeta - Educaþie fizicã, Geografie Ofrim Marius - Fizica,Cunoºtinþe economice, Geografie Vieru Daniela - Limba rusã, Limba latinã,Desen, M Zaharia Ioan- Mecanizare, Agrotehnica, Zootehnie Stamatin Irinel - Maºini ºi instalatii zootehnice, Tehnologia creºterii Animalelor, Tehnologia creºterii pãsãrilor ANUL ªCOLAR 1989-1990 Invãþãtori: Gostin Georgeta, Ghica Emilia Profesori: Rafailã Elena - Limba romanã, Limba latinã Cãtãnoaia Emilia - Limba Rusã Prisecaru Mihai - Limba francezã,Desenul
- 120 -

Cuseac Silvia - Istorie,Geografie, Cunoºtinþe Social- politice Chelaru Georgeta - Chimie Bãduleþ Viena - Fizica,Muzica Rafailã Claudiu - Matematica Grosu Florina - Matematicã, Desenul Chirilã Polixenia - Biologie, Agriculturã, Lucrãri Agro-industriale Crãiveanu Georgeta - Educaþie fizicã, Geografie, Lucrãri de atelier Mereuþã Stela - Istorie, Constituþia ºi cunoºtinþe despre drept Zaharia Ioan - Mecanizare, Agrotehnicã, Bazele Zootehniei Bratu Gheorghe - Masini ºi instalatii agricole, Fitotehnie Enculescu Iuliana - Agrochimie ANUL ªCOLAR 1990 - 1991 Învãþãtori: Galben Costel, Oprea Gheorghe Profesori: Rafailã Elena - Limba ºi literatura românã, Desen Topalã Rodica - Limba ºi literatura românã, Lb. francezã, Lb. englezã Sandu Geta - Istoria, Ed. cetãþeneascã, Geografia, Igiena, Logicã Rafailã Claudiu - Matematicã, Desen Bãduleþ Viena - Matematicã, Lucru manual, Desen Silvestru Adrian - Biologie, Agricultura, Chelaru Georgeta - Chimie, Fizicã, Muzicã Crãiveanu Georgeta - Ed. fizicã, Geografie, Lb. rusã Vieru Sorinel - Lucrãri de atelier, Culturã de specialitate, Logicã ANUL ªCOLAR 1991 - 1992 Învãþãtori: Galben Costel, Oprea Gheorghe Profesori: Rafailã Elena - Limba ºi literatura românã, Desen Topalã Rodica- Limba ºi literatura românã, Lb. francezã, Lb. englezã , Igienã Rafailã Claudiu - Matematicã, Desen Silvestru Adrian - Istorie, Biologie Chelaru Georgeta - Matematicã ,Chimie, Fizicã, Muzicã Crãiveanu Georgeta - Ed. fizicã, Geografie, Lucru manual Roºca Aurica - Agriculturã, Culturã de specialitate ANUL ªCOLAR 1992 - 1993 Învãþãtori: Galben Costel, Oprea Gheorghe
- 121 -

Profesori: Rafailã Elena - Limba ºi literatura românã, Latinã, Desen Topalã Rodica- Lb. francezã, Lb. englezã Rafailã Claudiu – Matematicã, Desen Silvestru Adrian - Istorie, Biologie Chelaru Georgeta – Matematicã , Chimie, Fizicã, Muzicã, Desen Crãiveanu Georgeta - Ed. fizicã, Geografie, Cult. Civicã, Ed. Tehnologicã Ursu Iulian- Religie ANUL ªCOLAR 1993 - 1994 Învãþãtori: Galben Costel, Oprea Gheorghe, Nedelcu Corina Profesori: Rafailã Elena - Limba ºi literatura românã, Desen Topalã Rodica - Lb. francezã, Lb. englezã, Ed. tehnologicã Rafailã Claudiu - Matematicã, Desen Dima Aura - Istorie, Biologie, Cult. civicã Chelaru Georgeta - Matematicã, Chimie, Fizicã, Muzicã, Desen Crãiveanu Georgeta - Ed. fizicã, Geografie, Agriculturã Grosu Valeriu - Religie ANUL ªCOLAR 1994 - 1995 Învãþãtori: Galben Costel, Oprea Gheorghe, Ivan Lilia Profesori: Rafailã Elena - Limba ºi literatura românã, Desen, Latina Boza Eugen - Matematicã,Lb. francezã, Lb. englezã, Rafailã Claudiu - Matematicã, Desen Dima Aura - Istorie, Biologie, Agriculturã Chelaru Georgeta - Chimie, Fizicã, Muzicã, Zootehnie, Desen Crãiveanu Georgeta - Ed. fizicã, Cult. Civicã, Geografie ANUL ªCOLAR 1995 - 1996 Învãþãtori: Galben Costel, Oprea Gheorghe, Munteanu Ana Maria Profesori: Rafailã Elena - Limba ºi literatura românã, Desen, Latina Nedelcu Leonard - Matematicã, Lb. francezã, Lb. englezã Rafailã Claudiu - Matematicã Boza Aura - Istorie, Biologie, Cult. Civicã, Istorie Chelaru Georgeta - Chimie, Fizicã, Muzicã, Ed. tehnologicã
- 122-

Crãiveanu Georgeta - Ed. fizicã, Geografie, Ed. tehnologicã ANUL ªCOLAR 1996 - 1997 Învãþãtori: Galben Costel, Munteanu Ana Maria, Munteanu Carmen Profesori: Rafailã Elena - Limba ºi literatura românã, Desen, Latina Codreanu Ionela - Lb. francezã, Lb. englezã Rafailã Claudiu – Matematicã Bejenariu Iuliana - Istorie, Biologie, , Istorie , Ed. tehnologicã Chelaru Georgeta – Matematicã, Chimie, Fizicã, Muzicã, Crãiveanu Georgeta - Ed. fizicã, Geografia, Cult. Civicã ANUL ªCOLAR 1997 - 1998 Învãþãtori: Galben Costel, Munteanu Ana Maria, Crãiveanu Petrina, Duda Mihaela Profesori: Prisecaru Mihai - Limba ºi literatura românã, Lb. francezã, Latina Codreanu Ionela - Limba ºi literatura românã, Lb. englezã, Lb. francezã Bulai Cipriana - Matematicã Vrabie Gheorghe - Istorie, Cult. Civicã, Geografia Mãrãºescu Virgil - Chimie Crãiveanu Georgeta - Ed. fizicã, Ed. tehnologicã, Biologie Chelaru Georgeta - Fizicã, Chimie, Ed. tehnologicã, Muzicã Mereuþã Viorica - Religie ANUL ªCOLAR 1998 - 1999 Învãþãtori: Galben Costel, Duda Mihaela, Crãiveanu Petrina, Gheorghiu Adrian Profesori: Scurtu Emanuela - Limba ºi literatura românã, Latina Mihãilã Oana - Lb. englezã, Lb. francezã , Desen Bulai Cipriana - Matematicã, Desen Vrabie Gheorghe - Istorie Mãrãºescu Virgil - Chimie, Fizicã Crãiveanu Georgeta - Ed. fizicã, Ed. tehnologicã, Cult. Civicã, Geografia Gîfu Gabriela - Biologie, Ed. tehnologicã, Muzica Luca Daniel - Religie ANUL ªCOLAR 1999 - 2000 Învãþãtori: Galben Costel, Crãiveanu Petrina, Gheorghiu Adrian, Munteanu Ana- 123 -

Maria Profesori: Scurtu Emanuela - Limba ºi literatura românã, Latina Cristea Lãcrãmioara - Lb. englezã, Lb. francezã , Desen Irina Ioan - Matematicã, Desen Vrabie Gheorghe - Istorie Mãrãºescu Virgil – Chimie, Fizicã Crãiveanu Georgeta - Ed. fizicã, Ed. muzicalã Velicu Daniela - Biologie, Geografia Bejenariu Liliana - Ed. tehnologicã Luca Daniel – Religie ANUL ªCOLAR 2000 - 2001 Învãþãtori: Galben Costel, Gheorghiu Adrian, Munteanu Ana -Maria Profesori: Scurtu Emanuela - Limba ºi literatura românã, Latina Condurache Carmen - Lb. englezã, Lb. francezã , Desen Surdu Romeo – Matematicã Vrabie Gheorghe - Istorie, Cult. civicã Mãrãºescu Virgil – Chimie, Fizicã Þarãlungã Mihaela- Geografie Ciobanu Cãtãlina - Biologie, Ed. fizicã, Ed. muzicalã Velicu Daniela - Ed. tehnologicã, Desen Luca Daniel – Religie ANUL ªCOLAR 2001 - 2002 Învãþãtori: Galben Costel, Gheorghiu Adrian, Gheorghiu Mariana Profesori: Scurtu Emanuela - Limba ºi literatura românã, Latina Melian Cristina - Lb. englezã, Lb. francezã , Desen Surdu Romeo - Matematicã Vrabie Gheorghe - Istorie, Cult. civicã Mãrãºescu Virgil - Chimie, Fizicã Maftei Maria - Geografie, Desen Ciobanu Cãtãlina - Biologie, Ed. fizicã, Ed. muzicalã Bejenariu Liliana - Ed. tehnologicã Luca Daniel - Religie ANUL ªCOLAR 2002 - 2003 Învãþãtori: Galben Costel, Gheorghiu Adrian, Gheorghiu Mariana
- 124 -

Profesori: Scurtu Emanuela - Limba ºi literatura românã, Latina, Desen Patrichi Ana- Maria - Lb. englezã, Lb. francezã , Muzicã Surdu Romeo - Matematicã Vrabie Gheorghe - Istorie, Geografie, Cult. civicã Mãrãºescu Virgil – Chimie, Fizicã Velicu Daniela - Ed. tehnologicã, Biologie Roºca Florin- Ed. Fizicã Luca Daniel – Religie ANUL ªCOLAR 2003 - 2004 Învãþãtori: Galben Costel, Gheorghiu Adrian, Filip Irina, Gheorghiou Mariana Profesori: Scurtu Emanuela - Limba ºi literatura românã, Latina, Desen Patrichi Ana-Maria - Lb. englezã, Lb. francezã, Muzicã Surdu Romeo - Matematicã Vrabie Gheorghe - Istorie, Geografie, Cult. civicã Mãrãºescu Virgil - Chimie, Fizicã, Ed. Fizicã Velicu Daniela - Biologie, Ed. tehnologicã, Desen Gheorghiu Adrian - Desen Luca Daniel - Religie ANUL ªCOLAR 2004-2005 Invãþãtori: Galben Costel,Vîjîianu Ionela,Mocanu Lenuþa, Gheorghiu Adrian Profesori: Scurtu Emanuela - Limba românã, Limba latina Burdujanu AnaMaria - Limba englezã, Limba francezã Surdu Romeo - Matematica Vrabie Gheorghe - Istorie,Geografie Enculescu Iuliana - Biologie, Desenul, Educaþie tehnologicã Galben Mitriþa - Muzica Luca Daniel - Religie Mãrãºescu Virgil - Fizicã , Chimie Velicu Daniela - Educaþie fizicã Gheorghiu Adrian - desen ANUL ªCOLAR 2005-2006 Invãþãtori: Galben Costel,Vîjîianu Ionela, Mocanu Lenuþa, Gheorghiu Adrian Profesori:
- 125 -

Coman Octavian - Limba românã, Latina Siminciuc Alina - Limba englezã, Limba francezã Surdu Romeo - Matematica Tudose Oana - Istorie Rãºcanu Valentin - Geografie Enculescu Iuliana - Desenul,Educaþie tehnologicã, Educaþie fizicã Oprea Carmen - Biologie, Educaþie Muzicalã Nechita Luigi - Religie Mãrãºescu Virgil - Fizicã, Chimie ANUL ªCOLAR 2006 - 2007 Învãþãtori: Galben Costel, Vîjîianu Ionela, Mocanu Lenuþa, Zaharia Mioara Profesori: Coman Octavian - Limba ºi literatura românã, Latina, Obreja Petronela - Lb. englezã, Limba ºi literatura românã Surdu Romeo – Matematicã Ciocoiu Grigore - Matematicã Angheluþã Oana - Istorie, Geografie, Cult. civicã Mãrãºescu Virgil – Chimia, Fizicã Enculescu Iuliana – Biologia, Ed. tehnologicã, Desen Dangã Dumitru – Lb. Francezã Galben Mitriþa- Ed. muzicalã Nechita Luigi – Religie Zurba Mariana - Tehnologii, Instruire practicã ANUL ªCOLAR 2007 - 2008 Învãþãtori: Galben Costel, Tudor Loredana, Jacotã Monica, Onose Iulia Profesori: Coman Octavian - Limba ºi literatura românã Pleºu Ana-Maria - Lb. englezã, Desen, Latina Surdu Romeo – Matematicã ªerban Dumitru - Matematicã Bularda Mihaela - Istorie, Geografie, Cult. civicã Mãrãºescu Virgil – Chimie, Fizicã Enculescu Iluana– Biologie, Ed. tehnologicã, Desen Dangã Dumitru – Lb. Francezã Galben Mitriþa - Ed. muzicalã Bulgaru Gheorghe – Ed. fizicã Nechita Luigi – Religie
- 126 -

Educatoare
1. Donici Eliza 1959-1960 2. Lungu ªtefana 1960-1961 3. Vasilache Margheoliþa 1961-1963 4. Zahei Georgeta 1963-1965 5. Bolea Virginia 1965-1970 6. Viºan Maria1970-1973 7. Mihãilã Nina 1973-1986 8. Stoica Maria 1973-1980 9. Ariton Lucia 1980-2000 10. Galben Mitriþa 1997-2007

Personal auxiliar ºi administrativ Secretari: 1. Vasile Ifrim 2. Rafailã Ioan 3. Petre Gheorghe 4. Bolea Virginica 5. Ariton Lucia 6. Postolache Victoria 7. Cartas Maria 7. Neagu Adriana Pedagogi 1 Munteanu Apolinerd 2. Chiper Ionel 3. Rãcea Vasile 4. Dorofte Dan

Personal administrativ: 1. Gheorghiu Andrei-Administrator 2. Motoc Anton – Administrator 3. Stupu Anica – Muncitor Bucãtãrie 4. Stupu Lucreþia – Muncitor spãlãrorie 5. Galben Mihai – Paznic 6. Ifteni Elisabeta – Muncitor Bucãtãrie 7. Galben Spiru – Paznic 8. Stupu Ion - Paznic 9. Rãcea Maria – Muncitor Bucãtãrie 10. Galben Ileana - Muncitor Bucãtãrie 11. Rãcea Grigore – Îngrijitor 12. Iorgu Maria – Îngrijitor 13. Stanciu Vasile - Îngrijitor 14. Stanciu Vasilicã – Îngrijitor

Referinþe bibliografice:
- Arhiva Scolii Pogana, Cataloage ,1948-2007 - Arhiva Scolii Pogana, State de platã,1961-2007

- 127 -

PROMOÞIILE ªCOLII Învãþãmânt primar ºi supraprimar 1911-1957
Promoþiile care nu se reãsesc, lipsesc din Arhivele Naþionale ale României, Direcþia Jud. Vaslui, Fond Revizoratul ªcolar al Jud. Tutova, ªcoala Pogana.

Promoþia 1911 Învãþãtor: Vasile Ifrim Clasa a V-a Bogescu Gh. Ioan Irod T.Gheorghe Neacºu C Neculai Clasa a IV-a Creþu V. Pavel Cãlin C. Gheorghe Cãciulã M. Radu Dumitru A. Ioan

Promoþia 1925 Învãþãtor: Vasile Ifrim Clasa a V-a Galban V. Andrei Ifrim V. Aurica Milea I. Gheorghe Nedelcu I. Ioan Savin C. Aneta Þîmboiu I. Matei Clasa a IV-a 1. Stanciu C. Constantin 2. Stupu V. Gheorghe 1. 2. 3. 4. 5. 6. Promoþia 1926 Învãþãtor: Vasile Ifrim Clasa a IV-a 1. Stanciu C. Constantin 2. Stupu V. Gheorghe Promoþia 1928 Învãþãtor: Vasile Ifrim Clasa a IV-a 1. Stupu Gr. Aurica Promoþia 1928 Învãþãtor: Vasile Ifrim Clasa a IV-a 1. Gheorghiu I. Georgeta 2. Ifrim V. Noemia - 128 -

1. 2. 3. 1. 2. 3. 4.

Promoþia 1913 Învãþãtor: Vasile Ifrim Clasa a V-a 1. Ionescu St. Constantin 2. Matei P. Raicu Promoþia 1924 Învãþãtor: Vasile Ifrim Clasa a V-a 1. ªiºcã A. Petru Clasa a IV-a 1. Galban V. Andrei 2. Ifrim V. Aurica 3. Milea I. Gheorghe 4. Nedelcu I. Ioan 5. Savin C. Aneta 6. Þîmboiu I. Matei

Promoþia 1930 Învãþãtor: Vasile Ifrim Clasa a IV-a 1. Nedelcu V Floarea Promoþia 1931 Învãþãtor: Vasile Ifrim Clasa a IV-a Diaconu I. Vasilica Gheorghiu I. Dumitru. Ifrim V. Maria Sârbu Gh. Iorgu Stupu I. Gheorghe

Promoþia 1937 Învãþãtor: Ioan Rafailã 1. 2. 3. 4. Clasa a IV-a Gavriliu V. Victoriþa Sandu M. Mihai Stupu V. Neculai Stupu M Lucreþia

1. 2. 3. 4. 5.

Promoþia 1938 Învãþãtor: Ioan Rafailã Clasa a IV-a Drãgai M. Constantin Milea Maria Sandu I. Mihai Spridon C. Jenicã Tomiþã I Costicã Petrea I Gheorghe Clasa a V-a 1. Stupu V. Neculai 1. 2. 3. 4. 5. 6. Promoþia 1939 Învãþãtor: Ioan Rafailã Clasa a IV-a 1. Stupu V Ioan 2. Stupu M Lucreþia Clasa a V-a 1. Drãgai M. Constantin 2. Milea E. Maria 3. Spiridon Jenicã 4. Galben I. Mihai 5. Tomiþã I. Constantin Promoþia 1940 Învãþãtor: Ioan Rafailã Clasa a V-a 1. Stupu M. Lucreþia Clasa a VI-a 1. Drãgai M. Constantin 2. Galbãn I. Mihai - 129 -

Promoþia 1932 Învãþãtor: Vasile Ifrim 1. 2. 3. 4. 5. 5. Clasa a V-a Dumitru I. Costicã Iordache N. Marghioala Ifrim V. Maria Rusu C. Viorica-Elena Stupu T. Costicã Stupu Gr. Elena

Promoþia 1933 Învãþãtor: Vasile Ifrim Clasa a IV-a 1. Stupu Gr. Elena 2. Milea C. Paraschiva 3. Varlam Gh. Costicã Promoþia 1936 Învãþãtor: Vasile Ifrim Clasa a IV-a 1. Dan Neculai 2. Iordache Milea

Promoþia 1941 Învãþãtor: Ioan Rafailã 1. 2. 3. 4. 5. 6. Clasa a V-a Stupu V. Vasile Stupu V. Ioan Mocanu Gr. Aurel Feodor I. Iordache Balan N. Vasile Ribac P. Ion Clasa a VI-a 1. Stupu M. Lucreþia

5. Mocanu Br. Aneta Clasa a VI-a 1. Spridon Ion 2. Matei I Aglaia 3. Echimenca Tãnsica Promoþia 1945 Învãþãtor: Ioan Rafailã Clasa a IV-a Rusu V. Vasile Galben N. Maria Rãcea V Neculai Mocanu Gr. Maria Balan C. Ruxanda Clasa a V-a 1. Stanciu Catinca 2. Mocanu Br. Aneta Clasa a VII-a 1. Spridon Ion 1. 2. 3. 4. 5. Promoþia 1946 Învãþãtor: Ioan Rafailã Clasa a IV-a 1. Rafailã I Claudiu 2. Stupu T. Grigore 3. Þâmboi M. Ioan 4. Galben Gh. Ioan 5. Galben A. Culai 6. Matei I Grigore Promoþia 1949 Învãþãtor: Victoria Mastacan 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9 - 130 Clasa a IV-a Galben Gh. Agrãpina Galben M. Alexandru Galben A. Ioan Matei J. Romiþa Moraru Gg. Emanuel Neagu C-tin Victor Nedelcu Gh. Grigore Parascanu I. Grigore Ribac Sonia

Promoþia 1942 Învãþãtor: Ioan Rafailã Clasa a V-a 1. Feodor I. Cornelia 2. Matei I. Vasile 3. Stupu V. ªtefan 4. Tudosã I. Ion Clasa a VI-a 1. Balan N. Vasile 2. Stupu V. Vasile Promoþia 1943 Învãþãtor: Ioan Rafailã Clasa a VI-a 1. Matei I. Aglaia 2. Mocanu Gr. Steluþa 3. Spridon Ion 4. Stupu Gh. Niculina 5. Echimenca Tãnsica 6. Feodor I. Corneliu Promoþia 1944 Învãþãtor: Ioan Rafailã Clasa a V-a 1. Stupu V. Lucreþia 2. Matei P. Bogdan 3. Feodor I. Neculai 4. Stanciu Catinca

10.Stanciu I. Elena 11.Stupu V. Mihai 12.Spiridon V. Ioan 13.Þâmboi M. Vasile Promoþia 1950 Învãþãtor: Victoria Mastacan 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. Clasa a IV-a Balan C. Grigore Bogescu I. Aneta Dumitraºcu Gh. Ioan Galben N. Viorica Iorgu I. Rodica Matei I. Ioan Mocanu Br. Maria Nedelcu Gh. ªtefan Rãcea V. Gheorghe Ruginã I. Valentin Stanciu I. Elena Stupu V. Ion Stupu T. Eugenia Tudosã I. Mihai

9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16.

Rãcea N. Gheorghe Rãcea V. Florica Robu N. Maria Stupu V. Mitrea Stupu C-tin. ªtefan Tspridon V. Georgeta Þuþu N. Veronica Ungureanu N. Jenicã

Promoþia 1953 Învãþãtor: Mãzãreanu Gheorghe 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. Clasa a IV-a Balan Ioana Bogescu I. Ioan Dumitru Constantin Dumitraºcu Vasilica Galben Margareta Galben Aurel Iepure Neculai Isac Elena Matei Grigore Milea Profira Mocanu Br.Gheorghe Mureº Marin Neagu Aneta Papuc Mihai Papuc Gavrilã Stanciu I.Vasile Stanciu C.Maria Tudose I.Andrei Þâmboi Gheorghe

Promoþia 1951 Învãþãtor: Rafailã Ioan 1. 2. 3. 4. Clasa a IV-a Sârbu I. Lucreþia Stanciu C-tinVasile Þuþu N. Vasile Ungureanu I. Elena

Promoþia 1952 Învãþãtor Rafailã Ioan 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. Clasa a IV-a Bogescu I. Elena Bãdãrãu Gheorghe Costan C-tin Constantin Ciorãscu I. Ghiþã Dobrin V. Neculai Galben Gh. Andrei Iorgi I. Vasile Papuc N. Paraschiva - 131 -

Promoþia 1954 Învãþãtor: Rafailã Ioan 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. Clasa a IV-a Bahnaru A Ion Dobrin Vasilica Dumitru Romiþa Dumitraºcu Maria Galben Aurica Iepure Didina Mãzãreanu Lucia

8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15.

Nedelcu Viorica Neagu Neculai Pãduraru Dumitru Pãduraru Maria Rusu Toader Spiridon Dumitru Stanciu Olga Ungureanu Neculai

Promoþia 1956 Învãþãtor: Rafailã Ioan Clasa a IV-a 1. Dobrin Ioan 2. Galben Constantin 3. Gheorghiu Valentin 4. Papuc Ortansa 5. Rafailã Corneliu 6. Rusu Anica 7. Stanciu Elena 8. Stupu I. Gheorghe 9. Stupu Maria 10.Topalã Maria 11.Ungureanu Vasile Promoþia 1957 Învãþãtor: Mãzãreanu Gheorghe 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. Clasa a IV-a Ciorãscu Maricica Costea Ion Cucu Lidia Dumitraºcu Constantin Galben Elena Galben Gheorghe Iepure Dumitru Mãzãreanu Georgeta Neagu Gheorghe Pîslaru Elena Pavel Georgeta Stupu Aurica Tãnase Vasile Þîmboi Iorgu

Promoþia 1955 Învãþãtor: Mãzãreanu Gheorghe Clasa a IV-a 1. Andriescu Maria 2. Balan Daniel 3. Costea Elena 4. Galben A. Constantin 5. Matei Mitriþa 6. Matei Ioana 7. Matei Georgeta 8. Matache Aurica 9. Mocanu Eugenia 10. Pavel elena 11. Stupu Iordache 12. Stupu Onisian 13. Stupu Gheorghe 14. Sârbu Vasile 15. Stoinea Anica 16. Stanciu Aurel 17.Þâmboi Viorica

- 132 -

Învãþãmânt gimnazial 1961-2007
Promoþia 1961 Diriginte: Prof. Manolache Uþa Clasa a VII-a 1. Bãrbãscu ªtefan 2. Cheºu Gh. Ioan 3. Ciobotaru V. Neculai 4. Ciocan V. Ioan 5. Costea D. Ioan 6. Coºtoi D. Maria 7. Drãguþ M. Tinca 8. Dumitru M. Mãndiþa 9. Epure M. Vasile 10. Gîfu P. Dumitru 11. Hanganu C. Grigore 12. Hanganu P. ªtefan 13. Licã V. Petrache 14. Matache V. Ioan 15. Mãzãreanu Gh. Georgeta 16. Mereuþã I. Maria 17. Mihãilã I. ªtefana 18. Motoc A. ªtefan 19. Neacºu D. Enache 20. Nedelcu V. Ioan 21. Papuc N. Ortansa 22. Parfene I. Corneliu 23. Obreja V. Petru 24. Romila N. Maria 25. Sava T. Victoria 26. Strat N. Neculai 27. Stupu ªt. Gheorghe 28. Stupu Gh. Neculai 29. Horneþ P. Lenuþa
- 133 -

Promoþia 1962 Diriginte: Prof. Antohi Tanþa Clasa a VII-a 1. Bãrbãscu I. Dumitru 2. Costea Gh. Constantin 3. Coþoc N. Ortansa 4. Coºtoi D-tru Teodor 5. Cheºu Gh. Gheorghe 6. Dumitru C. Alexandrina 7. Gheorghiu A. Constantin 8. Mãzãreanu Gh. Ana 9. Mastacan Gh. Ioan 10. Mihãilã I. Gheorghe 11. Munteanu Petru 12. Rachieru Vasile 13. Recea V. Aurel 14. Spiridon V. Iordache 15. Þâmboi M. Nicolae 16. ?Thoreboiu I. Gheorghe Promoþia 1963 Diriginte: Prof. Galben Viorica Clasa a VII-a 1. Albu I. Paraschiva 2. Balan I. Gheorghe 3. Bratu I. Gheorghe 4. Bãrbãscu St. Gheorghe 5. Bursuc V. Elena 6. Bîgu N. Neculai 7. Baraboi I. Elena

8. Bãrbãscu I. Toader 9. Ciobotaru V. Costicã 10. Ciocan R. Toader 11. Coºtoi V. Gheorghe 12. Dumitru C. Costicã 13. Florea V. Toader 14. Gâfu Gh, Anton 15. Huluba N. Maria 16. Iordache I. Dumitru 17.Lucescu V. Ecaterina 18.Matei C. Valerica 19.Matachi V Neculai 20.Manolache Elisabeta 21.Matei Gh. Ioan 22.Manolache Gav. Maria 23.Mangu St. Gavrilã 24.Onu Gr. Marcica 25.Papuc N. Ioan 26. Perianu Maria 27.Papuc N. Catinca 28.Romila N. Elena 29.Romila V. Gheorghe 30.Stupu Gh. Ioan 31.Toderaºcu V. Valentina 32.Toma S. Gheorghe 33.Ursu GH. Safta 34.Vrânceanu Gh. Ruxandra 35.Vrânceanu T. Elena 36. Anton Gh. Gina 37. Anton Gh. Ioan Promoþia 1965 Diriginte: Prof. Cãlugãru Maria Clasa a VIII-a 1. Albu C. Gheorghe 2. Costea Gh. Costicã 3. Dumitru ªt. Ion 4. Epure N. Mihai 5. Grãdinaru V. Aurica
- 134 -

6. Gîlea Gh. Gheorghe 7. Gheorghiu A. Andrei 8. Neagu C. Jean 9. Romila Gh. Constantin 10. Ruscã M. Radu 11. Stupu ªt. Gheorghe 12. Stupu C. Toader 13. Stupu ºt. Grigore 14. bursuc V. Vasile 15. Tãnase T. Ion Promoþia 1966 Diriginte: Prof. Tofan Georgeta Clasa a VIII-a 1. Galben M. Valeriu 2. Iorgu Gh. Alexandru 3. Limbã-Scurtã Constantin 4. Matei B. Fãnicã 5. Mãrguþã I. Alexandru 6. Ruscã M. Mihai 7. Stupu N. Ion 8. Stupu Gh. Victoria 9. Stupu ªt. Victor 10. Bãrbãscu D. Ileana Promoþia 1967 Diriginte: Prof. Teodorescu Veronica Clasa a VIII-a 1. Albu Costicã 2. Alexandru Gh. Rodica 3. Bahnaru Gh. Maria 4. Bursuc V. Maria 5. Coºtoi D. Geta 6. Coºtoi V. Toader 7. Crînganu F. Catinca 8. Dumitru Gh. Lãmâiþa 9. Galben M. Aurica

10. Galben I. Costicã 11. Gîlcã Gh. Maria 12. Marandiº Eugen 13. Mastacan Lenuþa 14. Mãrguþã F. Aurica 15. Stupu C. Gheorghe 16. Stupu V. Profira Promoþia 1968 Diriginte: Prof. Fãrmuº Georgeta Clasa a VIII-a 1. Balan I. Sofia 2. Constantinicã Gh. Viorel 3. Coþac N. Penelopia 4. Costea Gh. Ion 5. Galben I. Grigore 6. Galben M. Neculai 7. Huian I. Georgeta 8. Matei B. Lenuþa 9. Matei I. Ioan 10.Neagu C. Ruxandra 11.Parascanu A. Ion 12.Ruscã M. Viorel 13.Stupu ªt. Mãrioara 14.Tudose I. Elena Promoþia 1969 Diriginte: Prof. Mãzãreanu Aneta Clasa a VIII-a 1. Balan V. Ion 2. Balan V. Vasile 3. Crânganu I. Maricica 4. Galben I. Ghiþã 5. Galben N. Neculai 6. Gheorghiu D. Ana 7. Gherghescu I. Ion 8. Iordan V. Victoria
- 135 -

9. Mãrguþã I. Nelu 10.Spridon J. Mioara 11.Stupu V. Gheorghe 12.Stupu V. Valericã Promoþia 1970 Diriginte: Prof. Chirilã Dobrea Polixenia Clasa a VIII-a 1. Bursuc V. Aurel 2. Chilianu V. Vasile 3. Coºtoi V. Ioniþã 4. Coºtoi D. Maria 5. Galben I. Ghiþã 6. Galben I. Ion 7. Mangu C. Tatiana 8. Mocanu M. Victoriþa 9. Obreja Al. Elena 10. Stoinea C. Lucica 11. Stupu V. Nicolae 12. Tãnase N. ªtefan 13. Tudose J. Aurica Promoþia 1971 Diriginte: Prof. Langa Pavel Clasa a VIII-a 1. Antohi Iorgu 2. Balan Dumitru 3. Buta Maricica 4. Chilianu Niculina 5. Crînganu Vasile 6. Dumitraºcu Aurelia 7. Epure Angelica 8. Galben Sandu 9. Gherghescu Vasile 10.Huian Jenica 11.Matei Mihaela 12.Obreja Mihai

13.Sîrbu Viorel 14.Spiridon Viorica 15.Stupu Ion Promoþia 1972 Diriginte: Prof. Tîrîlã Tatiana Clasa a VIII-a 1. Amãrãngiþei V. Gheorghe 2. Balan I. Marilena 3. Chilianu Gh. Ion 4. Iordache M. Grigore 5. Mãrguþ ªt. Relu 6. Mocanu A. Tinca 7. Mureº D. Veta 8. Parascanu P. Veta 9. Recea N. Gheorghe 10. Stupu Gh. Ion 11. Stupu I. Ion 12. Stupu Gh. Lenuþa Promoþia 1973 Diriginte: Prof. Chelaru Georgrta Clasa a VIII-a 1. Chiforiuc A. Laurenþiu 2. Cucu D. Mircea 3. Galben I. Costel 4. Ivan C. Mihai 5. Lemnaru C. Lenuþa 6. Milea I. Ioan 7. Neagu A. Titi 8. Parfeni C. Nuþa 9. Petcu F. Mihai 10. Postolache C. Ileana 11. Rãcea C. Lenuþa 12. Stupu St. Gheorghe 13. Stupu M Ion
- 136 -

Promoþia 1974 Diriginte: Prof.Chirilã Dobrea Polixenia Clasa a VIII-a 1. Arsene M. Sandra 2. Balan V. Aurica 3. Dumitru ºt. Maria 4. Ivan C. Maria 5. Matei Sr. Nelu 6. Mãrguþ T. Olga 7. Mãstãcan Gh. Aurica 8. Milea S. Sicã 9. Mocanu M. Marilena 10. Postolache C. Ioan 11. Stoinea C. Culai 12. Tudose M. Jenicã 13. Þâmboi Gr. Andrei Promoþia 1975 Diriginte: Prof. Chirilã Polixenia Clasa a VIII-a 1. Chiforiuc A. Lenuþa 2. Crînganu I. Ilenuþa 3. Galben Gh. Mircea 4. Ghergescu I. Costicã 5. Gherghescu I. Lenuþa 6. Huian P. Ion 7. Iordache M. Mitrea 8. Mocanu N. Fili 9. Mocanu A.Ionel 10. Partal J. Vasile 11. Petcu F. Aurica 12. Rãcea Gr. Vasile 13. Recea N. Ion 14. Stupu Gr. Gina 15. Stupu Gh. Licã

16. Spiridon V. Elena 17.Tãnase N. Costel Promoþia 1976 Diriginte: Prof. Rafailã Elena Clasa a VIII-a 1. Albu I. Viorica 2. Antohi V. Viorel 3. Ciobotaru I. Ana 4. Ciobotaru V. Ionel 5. Ciobotaru I. Nuþa 6. Costea V. Petricã 7. Dumitru Gr. Neculai-Paul 8. Grigore V. Gavrilã 9. Milea C. Constantin 10. Milea C. Elena 11. Nedelcu Gr. Carmen 12. Petrea Gh. Costel 13. Perianu Gh. Liliana 14. Parascanu A. Maricica 15. Rãcea C. Costel 16. Rãcea M. Valericã 17. Romila V. Costicã 18. Romila V. Rodica 19. Romila Gh. Viorica 20. Stanciu T. Constantin 21. Stanciu Gh. Ion 22. Stanciu I. Neculai 23. Spiridon V. Mihaela 24. Stupu Gh, Gheorghe 25. Ursu T. Ioan 26. Ursu I. Toader 27. Balan Vasile 28. Filiuþã Costicã 29. Colþea Dãnuþ Promoþia 1977 Diriginte: Prof. Chelaru Georgeta
- 137 -

Clasa a VIII-a 1. Axinte Gh. Catinca 2. Bahnaru Mioara Gina 3. Bãrbãscu N. Vasile 4. Bîgu N. Tudoriþa 5. Buzatu C. Maghiþa 6. Bratu V. Doiniþa 7. Cãrãuºu Gh. Ioana 8. Chilianu V. Titica 9. Chiriac Gh. Ioan 10. Ciocan Gh. Costicã 11. Codreanu M. Sanda 12. Codreanu I. Culai 13. Corduneanu Sofia 14. Cucu T. Lucica 15. Galben I. Vasile 16. Gîfu V. Mãrioara 17. Hurduc A. Mariana 18. Iordache D. Ana 19. Iorgu V. Lucreþia 20. Iorgu V. Valerica 21. Licã Gh. Ion 22. Mangu C: Ion 23. Micu A. Liviu 24. Mihai Sãftica 25. Mocanu I. Iordache 26. Mocanu Lenuþa Mihaela 27. Mocanu Olga 28. Mocanu S. Viorela 29. Motoc L. Gheorghe 30. Munteanu Catinca 31. Onu G. Pacheluºa 32. Onu C. Lenuþa 33. Parascanu Gr. Vasile 34. Spiridon D. Marian 35. Spiridon V. Neculai 36. Toderaºc S. Gioni 37. Topalã I. Adrian 38. Topalã Gh. Carmen 39. Hurmuzachi G. Remus

Promoþia 1978 Diriginte: Prof. Dragu Ioana Clasa a VIII-a 1. Axinte Gh. Aurica 2. Bãrbãscu N. Maria 3. Bãrbãscu I. Marioara 4. Bãrbãscu C. Marian 5. Bratu S. Sãftica 6. Chiriac Gh. Gheorghe 7. Ciocan V Ruxandra 8. Codreanu I. Mariana 9. Codreanu M. ªtefan 10. Costandache M. Tincuþa 11. Cucu T. Georgeta 12. Dumitraºcu I. Ionel 13. Enache N. Angheluþa 14. Gâfu I. Lucica 15. Iordache C. Gheorghe 16. Iordache C. Marian 17. Iordãchiþã Gh. Ioana 18. Mangu N. Elena 19. Mangu T. Maria 20. Matache Gh. Maria 21. Matei J. Aurelia 22. Matei Gr. Miluþã 23. Micu A. Aurelia 24. Micu A. Dorinel 25. Mocanu I. Aurica 26. Onu D. Costicã 27. Parscanu Gr. Lenuþa 28. Parascanu A. Costel 29. Rãtescu J. Jenica 30. Stupu Gr. Corneliuþ 31. Stupu ªt. Florentina 32. Stupu M. Vasile 33. Tãtaru Gh. Dãnuþ 34. Teodorescu C. Ileana 35. Þonea I. Maria 36. Ungureanu N. Vasile
- 138 -

37. Luca D. Tuþa Promoþia 1979 Diriginte: Prof. Chirilã Polixenia Clasa a VIII-a 1. Bãrbãscu Maricica 2. Bratu I. Lenuþa 3. Bratu V. Lenuþa 4. Chilug Gh. Gheorghe 5. Chiriac Aniºoara 6. Chiriac Ion 7. Ciocan Smaranda 8. Ciocan Veronica 9. Condrea Ion 10. Codreanu Florentina 11. Cuºmãlatã Tache 12. Cucu Emil 13. Gâfu Doiniþa 14. Gherghescu Mircea 15. Iordache Gheorghe 16. Licã Culina 17. Licã Fãnicã 18. Matache Nedelcu 19. Matache Maria 20. Mocanu Valericã 21. Motoc Ion 22. Onu Ion 23. Papuc Viorel 24. Pâslaru Ion 25. Rãtescu Gheorghe 26. Rusu Ion 27. Spiridon Camelia 28. Spiridon Vasilica 29. Stanciu Georgel 30. Stanciu Violeta 31. Stupu Adrian 32. Teodorescu Tansa* 33. Toderaºc Adi 34. Vizitiu Nela

Promoþia 1980 Diriginte: Prof. Dorofte Dan Clasa a VIII-a 1. Axinte C. Marian 2. Bãrbãscu P. Aurora 3. Bãrbãscu C. Sanda 4. Bratu D. Gheorghe 5. Butunoi D. Marcel 6. Codreanu I. Elena 7. Corduneanu Gh. Mioara 8. Coþobei O. Iulian 9. Cucu T. Viorica 10. Enache N. Margareta 11. Galben S. Mandiþa 12. Gâfu P. Gheorghe 13. Gâfu V. Gheorghe 14. Gherghescu T. Miticã 15. Iordache C. Ion 16. Iordache C. Dumitru 17. Limbãscurtã V. Matilda 18. Mãrguþã P. Ion 19. Munteanu C. Culina 20. Nedelcu Gr. Lucian 21. Nichiteanu Iuliana 22. Onu O. Gheorghe 23. Prunã I. Toader 24. Rãcea Gr. Doina 25. Spiridon V. Ruxandra 26. Stanciu A. Cornelia 27. Stupu Mariana 28. Tãtaru I. Gina 29. Toporaº Dorinel 30. Ungureanu N. Dan Promoþia 1981 Diriginte: Prof. Chelaru Georgeta Clasa a VIII-a A
- 139 -

1. Artenie Aurelia 2. Bratu S. Ioan 3. Bratu I. Matache 4. Ciocan Gh. Gheorghe 5. Coþobei C. Petricã 6. Coþobei C. Maria 7. Dobrin N. Elena 8. Galben C. Mihaiþ 9. Huian I. Costel 10. Iorgu V. Viorel 11. Iordache D. Vasalica Lãcrãmioara 12. Limbãscurtã V. Mircea 13. Matache V. Neguþa 14. Mitu C. Dorina 15. Onu Gh. Lenuþa 16. Petcu Titi 17. Rãcea N. Romel 18. Spridon D. Sonia 19. Stupu M. Aniºoara 20. ªiºcã Viorica 21. Roºca Gh. Sanda 22. Topalã Gh. Florin 23. Tudose A Sergiu 24. Þâmboi Gr. Cezar Promoþia 1981 Diriginte: Prof. Filichi Maria Clasa a VIII-a B 1. Antohi V. Lenuþa 2. Axinte Gh. Mihai 3. Barbu M. Vasile 4. Bãrbascu N. Gheorghiþã 5. Chiriac N. Neculai 6. Codreanu I. Maricica 7. Codreanu M. Gheorghe 8. Condria Gh. Aurelia 9. Dobrin I. Mircea 10. Iordache I. Mariana

11. Licã P. Ionel 12. Luca D. Maricica 13. Matache Culina 14. Mocanu Al. Neculai 15. Mocanu I. Paul 16. Parascanu Gr. Ion 17. Poghircã N. Maria 18. Scarlat Al. Dumitru 19. Stanciu V. Cristinel 20. Topalã I. Viorel 21. Vizitiu Gh. Ion Promoþia 1982 Diriginte: Prof. Coman Aglaia Clasa a VIII-a 1. Avram E. Lãcrãmioara 2. Axinte Gh. Mariana 3. Bratu V. Ionel 4. Bucur N. Cristina 5. Carp I. Costel 6. Chiriac N. Costel 7. Chiriac Gh. Gina 8. Chiper G. Gabriela 9. Ciocan V. Lenuþa 10. Ciomag I. Fãnicã 11. Codreanu M. Maria 12. Condrea Gh. Costel 13. Cucu I. Titi 14. Cuºmãlatã M. Miluþa 15. Enache N. Rodica 16. Galben I. Adrian 17. Galben M. Gina 18. Gâfu I. Gigi 19. Gâfu D-tru Mihaela 20. Iordache M. Olguþa 21. Iordachiþã Gr. Vasile 22. Iordachiþã Gh. Maria 23. Motoc R. Liviu 24. Mihai N. Dumitru
- 140 -

25. Micu A. Andrei 26. Munteanu C-tin Tatiana 27. Neagu A Gica 28. Nedelcu Gh. Ion 29. Rãtescu Gr. Costel 30. Sanduleac I. Margareta 31. Tãtaru V. Ionel 32. Tudose A. Costel 33. Toderaºc I. Marian 34. Topalã V. Remus 35. Þâmboi Luminiþa 36. Ungureanu N. Gina 37. Ungureanu Marilena Promoþia 1983 Diriginte: Prof. Chirilã Polixenia Clasa a VIII-a A 1. Artene Lenuþa 2. Axinte C. Ioana 3. Bahnaru Lãcramioara 4. Barbu Ion 5. Bãrbãscu Ion 6. Bejenaru Anica 7. Bratu Dumitru 8. Bratu Iorgu 9. Costan Aniºoara 10. Costoi Cornel 11. Dobrin Marianaâ 12. Ghetel Lucian 13. Iordache C.Aurel 14. Iordache Mariana 15. Licã Vasile 16. Mocanu Geta 17. Mocanu Luminiþa 18. Prunaã Florica 19. Poghirc Gheorghita 20. Rãcea Lucian 21. Roºca Daniela - Corina 22. Spiridon Cristina

23. Stoinea Mihai 24. Topalã Lucian 25. Þonea Catinca 26. Pletea Angelica Promoþia 1984 Diriginte: Prof. Verga Gabriela Clasa a VIII-a 1. Bratu D. Lenuþa 2. Carp I. Luminiþa - Camelia 3. Ciocan G. Adrian 4. Chiper G. Danuþ 5. Chiriac Gh. Lenuþa 6. Chiriac N. Lenuþa 7. Codreanu I. Ghiþã 8. Codreanu M. Toader - Ion 9. Condria Liliana 10. Costan A. Mihaela 11. Cucu T. Emanoil 12. Cucu T. Mariana 13. Gâfu D. Doiniþa 14. Gâfu D. Maricica 15. Iordache C. Gheorghe 16. Iordachiþâ T. Grigore - Ion 17. Iorgu V. Emanoil 18. Ivan C. Cezarina 19. Matache G. Fãnica 20. Matei J. Vasile 21. Milea G. Vasile 22. Romila G. Sorin 23. Onu G. Vasile 24. Scarlat A. Adriana - Alina 25. Stanciu A. Ion 26. Stoinea C. Liliana 27. Stupu N. Sorin 28. ªiþcã V. Lenuþa 29. Tudose A. Rodica 30. Tudose M. Mihaela 31. Þîmboi G. Mihai
- 141 -

32. Ungureanu N. Daniela Promoþia 1985 Diriginte: Prof. Chelaru Georgeta Clasa a VIII-a 1. Antohi V. Romel 2. Bahnaru A. Lenuþa 3. Bãrbãscu V. Anica 4. Barbu M. Mariana 5. Ciobotaru I. Doiniþa 6. Ciocan V. Ion 7. Ciomag I. Lenuþa 8. Cãlin C. Gabriela 9. Costan A. Maria 10. Dobrin N. Ion 11. Dumitraºcu I. Costel 12. Enache N. Lenuþa 13. Galben I. Doina 14. Galben I. Constantin 15. Gherghescu Ghe. Viorel 16. Grecu V. Nicoleta 17. Iordache C. Ionel 18. Iordache D. Lucian 19. Iordache I. Gigel 20. Iordache C. Aniºoara 21. Iordachiþã Gh. Benone 22. Licã Gh. Gigi 23. Limbãscurtã P. Paul 24. Mangu Gh.Ionel 25. Matei P. Ion 26. Mocanu Gh. Mihaela 27. Mocanu I. Marian 28. Mocanu I. Robert Nelu 29. Motrea V. Viorel - Titi 30. Onu M. Milica 31. Pahone D. Ioana 32. Pletea N. Grigore 33. Poghircã N. Grigorina 34. Popa Ileana

35. Prunã C. Maria 36. Roºca I. Costel 37. Spiridon V. Daniela 38. Topalã V. Ionel Promoþia 1986 Diriginte: Prof. Lovin Monica Clasa a VIII-a A 1. Barbu M. Gina 2. Condrea Ghe. Marian 3. Cojan V. Margareta 4. Galben C. Marian 5. Galben M. Mihai 6. Cucu T. Violeta 7. Ivan C. Georgeta 8. Mastacan N. Naculai 9. Micu C. Daniela 10. Obreja D. Olimpiu 11. Pîslaru Ghe. Vasile 12. Postolache I. Georgicã 13. Romila G. Maricel 14. Stupu M. Mihaela 15. Stupu V. Vasile 16. Tudose M. Gabriela 17. Þîmboi Ghe Maricica 18. Ungureanu V. Ion 19. Ungureanu I. Tinca 20. Vieru C. Gabriel – Costel Promoþia 1986 Diriginte: Prof. Ofrim Marius Clasa a VIII-a B 1. Artene D. Aniºoara 2. Axinte Ghe. Gina 3. Bãrbãscu C. Gabiela 4. Bãrbãscu A. Lenuþa 5. Bãrbãscu N. Maricica
- 142 -

6. Bãrbãscu C. Neculai 7. Bratu V. Adrian 8. Bratu I. Ana 9. Bratu I. Cristina 10. Ciocan Ghe. Ionel 11. Chiriac Gh. Lucica 12. Codreanu I. Ion 13. Corduneanu Gh. Simina 14. Gîfu V. Marian 15. Gîfu I. Petru 16. Iordache C. Neculai 17. Iordache I. Veronica 18. Iordãchiþã Gh. Zînica 19. Mangu M. Petruþa 20. Mãcãlan I. Ionel 21. Munteanu C. Gheorghe 22. Pahone D. Lucica – Lãcrãmioara 23. Onu T. Nicuºor 24. Rusu N. Crãiþa Mihaela 25. Toderaºcu S. Maricica Promoþia 1987 Diriginte: Prof. Chirilã Polixenia Clasa a VIII-a A 1. Ariton I. Elena – Cristina 2. Axinte Gh. Ionel 3. Buhuº C. Nuºa 4. Bursuc V. Mihaela 5. Carp I. Sorin 6. Cãlin C. Constantin 7. Chiriac I. Cristinel 8. Ciocan V. Gheorghe 9. Dobrin Valerica 10. Galben I. Doiniþa 11. Galben I. Lenuþa 12. Galben A. Felicia – Simona 13. Micu A. Cornel 14. Nedelea V. Mariana

15. Obreja D. Cristinel 16. Pîslaru Gh. Maria 17. Roºca E. Bogdan 18. Spiriton V. Mariana 19. Stanciu V. Vasile 20. Stupu Gh. Ciprian 21. Sfabu P. Daniela 22. Ungureanu V. Rodica 23. Iordache Mitriþa Promoþia 1987 Diriginte: Prof. Grosu Florina Clasa a VIII-a B 1. Buzatu I. Lucian 2. Ciocan Gh. Gheorghe 3. Codreanu I. Neculai 4. Codreanu M. Dorinel 5. Corduneanu Gh. Petru 6. Chirica S. Felix 7. Gîfu P. Luminiþa 8. Grigore R. Gigi 9. Iordache T. Costicã 10. Iordache Cz. Neculai 11. Licã Gh. Gheorghe 12. Licã I. Vasile 13. Mangu C. Florin 14. Mangu T. Marianâ 15. Mangu M. Marian 16. Mangu N. Costel 17. Mangu Gh. Mihaela 18. Mangu Gh. Virginia 19. Matache Gh. Grigore 20. Matache V. Vasilicã 21. Poghirc N. Toader 22. Pãtraºcu V. Gabriela 23. Rãtescu Gr. Dania 24. Roºca Gh. Viorel 25. Þonea I. Ioan
- 143 -

Promoþia 1988 Diriginte: Prof. Chelaru Georgeta Clasa a VIII-a 1. Artene D. Vasile 2. Axinte N. Doiniþa 3. Bãrbãscu N. Zamfir 4. Bãrbãscu C. Ionela 5. Bratu i. Lenuþa 6. Buhuº C. Irina 7. Cãlin c. Dana 8. Codreanu I. Daniel 9. Codreanu M. Toader 10. Cojan V. Nelu 11. Coþobei D. Gheorghe 12. Cucu T. Radu 13. Dobrin N. Lucica 14. Enache N. Neculai 15. Florea Gh. Daniela 16. Galben I. Maricica 17. Gîfu D. Danuþ 18. Huian I. Mariana – Liliana 19. Iordache D. Ruxanda 20. Iordache V. Gina 21. Iordãchiþã Gr. Geta 22. Licã P. Lenuþa 23. Mangu C. Marta 24. Mihai N. Lãcrãmioara 25. Mocanu Gh. Emilia 26. Munteanu C. Margareta 27. Nedelea V. Vasile 28. Onu T. Neculai 29. Onu Gh. Liviu 30. Pahone D. Gabriela 31. Pãtraºcu L. Daniel 32. Popa Gh. Elena 33. Rãcea C. Adrian 34. Roºca I. Gheorghe 35. Roºca I. Mihãiþã 36. Rusu N. Vasilicã

37. Stoinea C. Gabriela Promoþia 1989 Diriginte: Prof. Cãtãnoaie Emilia Clasa a VIII-a 1. Avram E. Maria – Cornelia 2. Cibea Gh. Costel 3. Ciocan Gh Vasile 4. Cojan V. Estera 5. Crãiveanu E. Petrina – Angela 6. Iordache C. Dan 7. Iordache C. Nela 8. Iordãchiþã Gh. Vasile 9. Licã I. Ionel 10. Matei I. Cãtãlin 11. Mangu M. Lucian 12. Mangu Gh. Viorel 13. Motoc Miticã 14. Obreja D. Nuþa 15. Pâslaru V. Mariana 16. Prunã C. Costel 17. Pãtraºcu V. Irina 18. Pãtraºcu A. Viorel 19. Roºca Gh. Gabriela 20. Stanciu V. Mihaela 21. Stupu V. Mihaela 22. Stupu N. Antonela 23. Chiriac N. Daniel 24. ªtefelinga V. Emilia Promoþia 1990 Diriginte: Prof. Crãiveanu Georgeta Clasa a VIII-a 1. Artene D. Mariana 2. Avãdãnii I. Mariana – Lenuþa 3. Buhuº G. Ion 4. Crãiveanu Em. Bebe – Cristian
- 144 -

5. Codrian M. Aniºoara 6. Cuºmãlatã M. Neculai 7. Gîfu Gh. Cristina 8. Gîfu P. Gabriela 9. Gîfu I. Lenuþa 10. Licã Gh. Vasile 11. Luca D. Dumitru 12. Mangu I. Liliana 13. Mangu C. Luminiþa 14. Onu D. Mãrioara 15. Spiridon V. Mioara 16. Stanciu A. Aurel 17. Stoinea C. Cornelia 18. Stupu N. Doiniþa 19. Þaga V. Constantin 20. Ungureanu V. Maria Promoþia 1991 Diriginte : Silvestru Adrian Clasa a VIII-a 1. Condrea Gh. Gheorghe 2. Galben Gh. Costel 3. Galben M. Laurenþiu 4. Mihai G. Maria 5. Pîslaru Gh. Daniela 6. Scarlat Al. Maria – Elena 7. Vieru T. Dan Ionel 8. Pãunete I.. Sabin Promoþia 1992 Diriginte: Chelaru Georgeta Clasa a VIII-a 1. Condrea Gh. Nicoleta 2. Grigore R. Adrian 3. Limbãscurtã P. Oana – Mihaela 4. Pîslaru Gh. Lenuþa –

Luminiþa 5. Rãcea C. Mioara 6. Roºca E. Florin 7. Stupu N. ªtefana – Nicoleta 8. Stupu I. Sorin – Ionel 9. Tãnase ªt. Fãnel – Ricardo Promoþia 1993 Diriginte: Elena Rafailã Clasa a VIII-a 1. Avram E. Mihãiþã 2. Dobrin I. Cristian – Iuliana 3. Galben I. Angelica 4. Galben Gh. Magdalena – Maria 5. Parascanu Gr. Grigore 6. Pîslaru V. Adriana – Mihaela 7. Rãcea D. Janeta 8. Romila G. Florin 9. Roºca A. Adrian – Cosmin 10. Bataciu Gh. Alexandru – Ion Promoþia 1994 Diriginte: Crãiveanu Georgeta Clasa a VIII-a 1. Antohi I. Tanþa 2. Cojan V. Gina 3. Ifteni M. Cãtãlin – Mihai 4. Mãrguta R. Relu – Ioan 5. Moldovan E. Gabriel 6. Stanciu V. Diana 7. Stanciu A. Ileana – Mariana 8. Spiridon V. Ionela 9. Tãnase ªt. Ioana – Iuliana 10. Ungureanu V. Aniºoara
- 145 -

Promoþia 1995 Diriginte : Rafailã Elena 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. Clasa a VIII-a Balan D. Dumitru – Florin Crângaru V. Ionel – Laurenþiu Cucu I. Camelia Galben I. Florentina Iordache Gr. Mariana Roºca A. Irina – Elena Þâmboi A. Ovidiu Breahnã Monica – Elena Promoþia 1996 Diriginte: Chelaru Georgeta Clasa a VIII-a 1. Baciu I. Viorel – Florin 2. Balan D Nicolae – Cristian 3. Carp I. Ionel – Dorinel 4. Huian I. Titi 5. Hurduc V. Ionel – Sorin 6. Iftemi M. Florin – Gabriel 7. Mãrguþa R. Loredana 8. Mocanu Gh. Cristina 9. Moldovan E. Tereza 10. Spiridon V. Mihail 11. Stupu Gh. Gheorghiþã 12. Teodorescu A. Ana Promoþia 1997 Diriginte : Bejinariu Liliana 1. 2. 3. 4. Clasa a VIII-a Cojan V. Daniela Crînganu V. Vasile Cãtãlin Dobrin I. Mihãiþã – Cãtãlin Obreja D. Estera

5. Pîslaru Gh. Elena 6. Ivasciuca V. Daniela Promoþia 1998 Diriginte : Crãiveanu Georgeta 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. Clasa a VIII-a Antohi Gh. Ionel – Marian Baciu I. Mihai – Vasile Balan Gh. Anca Balnaru I. Ionela Iordache Gr. Elena Obreja D. Dumitru Ungureanu A. Andrei Promoþia 1999 Diriginte : Bulai Cipriana 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. Clasa a VIII-a Avram E. Iulian – Cristian Broºtic C. Constantin Drosu C. Mihaela Iftemi M. Daniel Ivaºciuca V. Nicoleta Spiridon V. Ana Teodorescu V. Lenuþa Ungureanu A. Florin Ungureanu V. Sorin Promoþia 2000 Diriginte: Irina Ioan 1. 2. 3. 4. 5. Clasa a VIII-a Andrioaie I. Mihaela Balan G. Cristina Carp I. Mirela – Nicoleta Galben A. Ionuþ – Robert Galben Gh. Mihaela
- 146 -

6. Galben I. Adriana 7. Iordache Gr. Grigore 8. Moldovan E. Daniel – Ilie 9. Neagu T. Ionuþ 10. Stupu Gh. Ionela 11. Stanciu Gh. Nicoleta. Promoþia 2001 Diriginte : Velicu Daniela 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. Clasa a VIII-a Drosu S. Florin Galben Ghe. Gabriela Iordache M. Catalin Ivasciuca V. Marian Mocanu N. Cristina Nicoleta Serban C-tin. Ramona Ungureanu V. Cristian

Promoþia 2002 Diriginte : Vrabie Gheorghe Clasa a VIII-a 1. Cucu E. Ionut 2. Galben Corina-Andreea 3. Galben I. Ioana 4. Iftenie M. Ionel 5. Iordache M. Loredana 6. Limbascurta M. Vasile Nicusor 7. Mocanu N. Ionut 8. Pascaru Gh. Aurelia 9. Stupu V. Anisoara 10. Teodorescu A. Emanuela 11. Topala R. Ramona 12. Tamboi Gh. Gabriel 13. Ungureanu A. Alexandra 14. Vieru C-tin. Paula Florina

Promoþia 2003 Diriginte : Scurtu Emanuela Clasa a VIII-a 1. Balan G Elena 2. Gherghescu M Narcis Daniel 3. Iordache M Mitica Adrian 4. Limbascurta N Alina Cristina 5. Matei I Andreea Petronela 6. Rapan V Andreea Viorica 7. Stupu Gh Dumitru 8. Serban Constantin Bogdan 9. Ungureanu V Alina 10. Ungureanu V Dumitru Daniel Promoþia 2004 Diriginte: Prof. Patrichi Ana-Maria Clasa a VIII-a 1. Bîrsan Ghe. Mihaela-Liliana 2. Creþu Ghe. Angelica 3. Cucu E. Alina-Elena 4. Galben M. CosminAlecsandru 5. Galben A. Andreea-Ramona 6. Grigore I. Tatiana-Mihaela 7. Hanganu M. Catalin 8. Marguþa R. Fanel 9. Manolache I. Ana-Elena 10. Manolache D. Elena-Mihaela 11. Petcu T. Andreea 12. Popa C. Andrei 13. Romila M. Loredana 14. Stanciu Ghe. Cornelia 15. Stupu V. Mariana-Alina 16. Tanase C. Neculai 17. Tataru I. Valentin-Cristinel 18. Toporaº Ghe. Lacramioara 19. Ungureanu D. Catalina- 147 -

Geanina 20. Ungureanu D. RamonaAlexandra 21. Ursache Ghe. Aniºoara 22. Ursache I. Costel 23. Ursu V. Alin-Gabriel Promoþia 2005 Diriginte: Prof. Scurtu Emanuela Clasa a VIII-a 1. Ciobotaru C. Alina-Roxana 2. Creþu Ghe. Irina 3. Donciu I. Lenuþa-Cristina 4. Draguþ M. Vasile-Mihai 5. Iordache M. Nicoleta 6. Limbascurta M. DumitruGheorghe 7. Livadaru C. Emilian-Marius 8. Matei Ghe. Lenuþa 9. Matei M. Marius-Gheorghiþa 10. Mocanu M. Nuþa 11. Pandelea Gabriela 12. Palici I. Marius-Ionel 13. Perianu N. Sorin-Constantin 14. Rîpan V. Camelia-Ileana 15. Stupu N. Alexandra-Mihaela 16. Tufa Ghe. Catalina 17. Ungureanu V. Anca-Raluca 18. Ursache I. Costel 19.Nedelcu Andreea Promoþia 2006 Diriginte: Prof. Rãºcanu Valentin Clasa a VIII-a 1. Cosma I. Florina 2. Dumitru G. Romina 3. Galben A. Roxana-Camelia

4. Iordache M. Emanuela 5. Manolache I. Elena-Nicoleta 6. Matei F. Ioan-Alexandru 7. Munteanu T. Andreea 8. Munteanu C. Costel 9. Munteanu T. Veronica 10. Nedelcu L. Oana-Catalina 11. Obreja D. Iuliana 12. Petcu T. Andrei 13. Popa C. Alin 14. Rachieru N. Andreea-Maria 15. Stanciu M. Andrei 16. Stupu V. Daniel 17. Þâmboi C. Dorin 18. Topala R. Marian 19. Tufa Ghe. Gabriela 20. Ungureanu I. Ionuþ 21. Ungureanu V. Valentin Promoþia 2007 Diriginte: Prof. Vasilache Alin Clasa a VIII-a 1. Andraº T. Mãdãlina Teodora 2. Baban M. Iulian 3. Balan G. Daniela – Mihaela 4. Dima M. Oana – Cristina 5. Ghetel L. Valentin 6. Gorgan N. Daniel 7. Iacob V. Giorgian – Iulian 8. Ifteni V. Denisa – Roxana – Andreea 9. Livadaru C. Valentin – Nicuºor 10. Melinte V. Sorin 11. Mocanu GH. Alexandru – Ionel 12. Nedelcu P. Cristina – Elena 13. Romila A. Claudia 14. Stanciu GH. Adrian – Costel
- 148 -

15. Stanciu GH. Mãdãlina – Mariana 16. Stanciu V. Simona 17. Ursu N. Nicoleta – Milica

Învãþãmânt profesional 1983-2007

Promoþia 1983 Diriginte: Rafaila Claudiu

Promoþia 1984 Diriginte: Stan Ionel Clasa a X-a 1. Artene I. Ion 2. Axinte I. Mariana 3. Carp I. Costel 4. Chiriac Gh. Gina 5. Ciobotaru Gh. Laurenþiu 6. Ciocan V. Lenuþa 7. Condrea Gh. Costica 8. Dumitru Gh. Liliana 9. Enache N. Rodica 10. Florea T. Eugen 11. Galben I. Adrian 12. Gîfu I. Gigi 13. Hanganu I. Liþa 14. Huluba S. Gabriela 15. Iordachiþa Gh. Maricica 16. Iordachiþa Gr. Vasile 17. Matei I. Fanica 18. Mastacan Gh. Gheorghe 19. Micu A. Andrei 20. Mocanu Gh. Gheorghe 21. Moþoc R. Liviu 22. Nedelcu Gr. Ion 23. Nedelcu Gh. Petru 24. Obreja Gh. Gheorghe 25. Postolache I. Adrian
- 149 -

Clasa a X-a 1. Antohi V. Lenuþa 2. Barbu M. Vasile 3. Calin Finiþa 4. Ciobotaru Lia 5. Condria Gh. Aurelia 6. Costea Lenuþa 7. Durchi Maria 8. Draguþ Aniºoara 9. Florea C. Nela 10. Galben Mihai 11. Galben Viorica 12. Gherghescu Mitica 13. Lemnaru Maricel-Gigel 14. Manolache Marcela 15. Mastacan Lenuþa 16. Mocanu A. Neculai 17. Obreja Janica 18. Parascanu Gr. Ion 19. Petcu F. Titi 20. Stanciu V. Cristinel 21. Stanciu Tatiana 22. Tudose A. Sergiu 23. Þîmboi Gr. Cezar 24. Ursu I. Maricica

26. Rachieru C. Gheorghe 27. Ratescu Gr. Costica 28. Romila Gh. Ioana 29. Romila V. Gina 30. Sanduleac I. Margareta 31. Stanciu T. Gheorghe 32. Toderaºcu S. Marian 33. Topala V. Remus 34. Tudose A. Costel 35. Ursu V. Maria 36. Ursu V. Maricel 37. Vrînceanu C. Veta 38. Iordache Olguþa 39. Gîfu D. Mihaela Promoþia 1985 Diriginte: Barbarasa Mariana Clasa a X-a A 1. Andrei V. Veþica 2. Bahnaru A. Laramioara 3. Barbu M. Ion 4. Carp I. Ion 5. Ciobotaru I. Valeriu 6. Codreanu I. Dumitru 7. Coºtoi V. Cornel 8. Creþu Gh. Carmen-Daniela 9. Dobrin N. Mariana 10. Galben C. Aniºoara 11. Ghetel I. Lucian 12. Lica P. Vasile 13. Mangu T. Gheorghe 14. Mastacan I. Ion 15. Mocanu A. Geta 16. Mocanu I. Luminiþa 17. Mocanu I. Remus-Puiu 18. Nedelcu I. Florin 19. Nedelcu I. Ionel 20. Obreja I. Luminiþa-Ioana
- 150 -

21. Poghirc N. Gheorghiþa 22. Racea N. Lucian 23. Romila I. Vasile 24. Roºca I. Ionel 25. Sava V. Vasile 26. Sava V. Gigel 27. Stanciu N. Viorica 28. Stupu I. Lenuþa 29. Spiridon V. Vasile 30. Topala V. Claudia 31. Topala Gh. Lucian Promoþia 1985 Diriginte: Galben Costel Clasa a X-a B 1. Albu C. Rodica 2. Artene D. Lenuþa 3. Axinte Ioana 4. Barbascu N. Ion 5. Bejenaru I. Aniºoara 6. Calin G. Angela 7. Chirica S. Lenuþa 8. Ciobotaru I. Benone 9. Ciobotaru V. Gheorghe 10. Ciocan Gh. Sandel 11. Coþobei D. Radu 12. Creanga D. Danuþ 13. Galben Costica 14. Iordache I. Mariana 15. Lica I. Gina 16. Manolache V. Adrian 17. Manolache Gh. Vasile 18. Micu A. Eugen 19. Mocanu C. Marlena 20. Munteanu C. Lenuþa 21. Pîslaru Gh. Gheorghe 22. Pletea A. Angelica 23. Proca C. Adrian

24. Proca N. Ion 25. Pruna I. Floarea 26. Stanciu Gh. Viorel 27. Tanase C. Valentina 28. Toporaº C. Ionuþ 29. Tufaru I. Lucian 30. Þonea I. Catinca 31. Bratu S. Iorgu

26. Þîmboi Gh. Mihai 27. Niþanu Adriana Promoþia 1987 Diriginte: Prof. Chelaru Georgeta Clasa a X-a A 1. Antohi V. Romel 2. Bahnaru A. Lenuþa 3. Barbu M. Mariana 4. Barbascu V. Anica 5. Ciobotaru I. Doiniþa 6. Ciomag I. Lenuþa 7. Costan A. Maria 8. Danilov N. Eleonora 9. Dumitraºcu I Costel 10. Enache N. Lenuþa 11. Galben I. Constantin 12. Gîfu P. Adrian 13. Gherghescu Gh. Viorel 14. Iordachi C. Ionel 15. Iordache D. Lucian 16. Iordache I. Gigel 17. Iordache C. Aniºoara 18. Iordachiþa Gh. Benone 19. Lica Gh. Gigi 20. Limba Scurta P. Paul 21. Mangu Gh. Ionel 22. Matei P. Ion 23. Mocanu I. Robert-Nelu 24. Mocanu I. Marian 25. Motrea V. Viorel-Titi 26. Pletea N. Grigore 27. Poghirc N. Grigorina 28. Popa Ileana 29. Pruna C. Maria 30. Roºca I. Costel 31. Spiridon V. Daniela 32. Topala V. Ionel
- 151 -

Promoþia 1986 Diriginte: Prof. Lupu Gheorghe Clasa a X-a B 1. Bratu D. Lenuþa 2. Ciobotaru Gh. Lamîiþa 3. Ciocan Gh. Adrian 4. Codreanu M. Toader-Ion 5. Codreanu I. Ghiþa 6. Condria Gh. Liliana 7. Cucu T. Emanoil 8. Draguþ N. Costel 9. Draguþ C. Lenuþa 10. Gâfu D. Doiniþa 11. Gâfu D. Maricica 12. Iordachiþa T. Grigore-Ion 13. Iorgu V. Emanoil 14. Milia Gh. Vasile 15. Obreja I. Danuþ 16. Onu D. Vasile 17. Onu Gh. Vasile 18. Proca C. Claudiu 19. Proca V. Gavrila 20. Romila G. Doiniþa-Veronica 21. Romila G. Sorin 22. Scarlat A. Adriana-Alina 23. Stanciu S. Ioana-Gabriela 24. Sîrbu I. Viorica 25. Tanase C. Liliana

Promoþia 1987 Diriginte: Prof. Niþa Mihai Clasa a X-a B 1. Balan N. Maricica 2. Calin C. Costica 3. Calin Gh. Ionel 4. Ciobotaru I. Donel 5. Ciobotaru S. Maria 6. Costea A. Aurel 7. Costea V. Liviu 8. Creþu Gh. Cornel 9. Dumitru C. Gigel 10. Florea R. Rodica 11. Lucescu I. Gina 12. Magher Gh. Costel 13. Manolache I. Gheorghe 14. Manolache Gh. Lenuþa 15. Manolache V. Nicuºor 16. Marandiº I. Maricica 17. Marandiº I. Sava 18. Mastacan I. Rodica 19. Matei I. Cristinel 20. Matei C. Danuþ 21. Matei V. Maria 22. Nedelcu I. Sorin 23. Pavel N. Ion 24. Pavel I. Petrica 25. Petrovici V. Nicolae 26. Proca C. Adrian 27. Romila Gh. Angela 28. Sîrbu Gh. Costica 29. Stanciu N. Mihai 30. Stanciu Gh. Valerica 31. ªiºca V. Eugen 32. Toporaº C. Monica 33. Toporaº I. Neculai 34. Ursu T. Lica 35. Ursu T. Neculai
- 152 -

Promoþia 1988 Diriginte: Prof. Niþa Mihai Clasa a X-a A 1. Badarau V. Gina 2. Carp I. Danuþ 3. Ciobotaru G. Danuþ 4. Creþu Gh. Iulia 5. Creþu N. Mioara 6. Draguþ N. Ion 7. Florea R. Maria 8. Huluba S. Ionel 9. Manolache A. Vasile 10. Marandiº E. Iuliana 11. Mastacan N. Daniel 12. Mastacan N. Neculai 13. Mastacan I. Tinca 14. Matei Gh. Maria 15. Moraru V. Costica 16. Munteanu Gh. Gheorghe 17. Mustaþa I. Ionel 18. Nechifor P. Petru 19. Nedelcu I. Neculai 20. Obreja I. Aniºoara 21. Obreja V. Danuþ 22. Pînzaru C. Lenuþa 23. Postolache I. George 24. Proca N. Gica 25. Proca V. Ion 26. Rachieru C. Neculai 27. Romila I. Mihaela 28. Romila T. Petrica 29. Sîrbu I. Tinca 30. Stanciu Gh. Gigel 31. Stanciu S. Gigel 32. Toporaº C. Iulian 33. Ursache Gh. Tasia 34. Ursu V. Mihaela 35. Vrînceanu N. Lenuþ

Promoþia 1988 Diriginte: Prof. Ofrim Marius Clasa a X-a B 1. Artene D. Aniºoara 2. Axinte Gh. Gina 3. Barbascu C. Gabriela 4. Barbascu N. Maricica 5. Barbascu C. Neculai 6. Bratu V. Adrian 7. Bratu I. Ana 8. Bratu I. Cristina 9. Chiriac Gh. Lucica 10. Ciocan Gh. Ionel 11. Codreanu I. Ion 12. Cojan V. Margareta 13. Condria Gh. Marian 14. Corduneanu Gh. Simina 15. Galben C. Marian 16. Galben M. Mihai 17. Gâfu V. Marian 18. Gîfu I. Petru 19. Iordache C. Neculai 20. Iordache V. Veronica 21. Iordachiþa Gh. Zînica 22. Mangu M. Petruþa 23. Macalan I. Ionel 24. Micu A. Daniela 25. Munteanu A. Gheorghe 26. Obreja D. Olimpiu 27. Onu T. Nicuºor 28. Pahone D. LucicaLacramioara 29. Pîslaru Gh. Vasile 30. Rusu N. Craiþa-Mihaela 31. Stupu M. Mihaela 32. Stupu V. Vasile 33. Toderaºc S. Maricica 34. Tudose M. Gabriela 35. Ungureanu V. Ion
- 153 -

36. Ungureanu I. Tinca Promoþia 1989 Diriginte: Prof. Chirila-Dobrea Polixenia Clasa a X-a A 1. Axinte Gh. Ionel 2. Buhuº C. Nuºa 3. Bursuc V. Mihaela 4. Buzatu I. Lucian 5. Carp I. Sorin 6. Calin C. Constantin 7. Chiriac I. Cristian 8. Chirica S. Felix 9. Ciocan Gh. Gheorghe 10. Ciocan V. Gheorghe 11. Codreanu M. Dorinel 12. Codreanu I. Neculai 13. Corduneanu Gh. Petru 14. Dobrin I. Valerica 15. Galben I. Doiniþa 16. Galben I. Lenuþa 17. Gîfu P. Luminiþa 18. Iordache T. Costica 19. Iordache Cz. Neculai 20. Lica Gh. Gheorghe 21. Lica I. Vasile 22. Mangu N. Costel 23. Mangu C. Florin 24. Mangu M. Marian 25. Mangu T. Marian 26. Mangu Gh. Mihaela 27. Mangu Gh. Virginia 28. Matache Gh. Grigore 29. Matache V. Vasilica 30. Micu A. Cornel 31. Nedelea V. Mariana 32. Obreja D. Cristinel 33. Patraºcu V. Gabriela 34. Pîslaru Gh. Maria

35. Poghirc N. Toader 36. Ratescu Gr. Dania 37. Roºca Gh. Viorel 38. Spiridon V. Mariana 39. Stanciu V. Vasile 40. Stupu Gh. Ciprian 41. Ungureanu V. Rodica Promoþia 1989 Diriginte: Prof. Grosu Florina Clasa a X-a B 1. Balan N. Neculai 2. Carp ªt. Neculai 3. Calin Gh. Danuþ 4. Calin C. Marinica 5. Ciobotaru V. Gigi 6. Ciobotaru Gh. Mihaela 7. Cocolici N. Ionel 8. Draguþ T. Ionel 9. Dumitru C. Adriana 10. Dumitru C. Luminiþa 11. Dumitru G. Maria 12. Dumitru Gh. Octavian 13. Florea T. Nelu 14. Gîlea I. Raluca 15. Manolache Gh. Lamîiþa 16. Marandiº I. Angela 17. Marandiº Gh. Constantin 18. Mastacan I. Elena 19. Mastacan C. Milica 20. Matei C. Ion 21. Mocanu Gh. Aniºoara 22. Nedelcu I. Lenuþa 23. Nedelcu I. Valerica 24. Obreja I. Veta 25. Parfene M. Aura 26. Pavel N. Lucica 27. Pavel I. Ion 28. Petrovici V. Ileana
- 154 -

29. Petrovici C. Mihai 30. Postolache V. Sorin-Vasile 31. Proca D. Ion 32. Romila I. Costica-Cristian 33. Romila T. Petronela 34. Sârbu I. Elena 35. Stanciu N. Lucian 36. Stanciu T. Toader 37. ªoimu I. Adriana 38. Tanase C. Maricica 39. Toporaº C. Costel Promoþia 1990 Diriginte: Prof. Prisecaru Mihai Clasa a X-a 1. Bahna T. Luminiþa 2. Barbascu C. Ionela 3. Bratu I. Lenuþa 4. Breahna I. Victoriþa 5. Calin C. Dana 6. Codreanu I. Daniel 7. Coþobei D. Gheorghe 8. Dobrin N. Lucica 9. Galben I. Maricica 10. Gâfu D. Danuþ 11. Iordache V. Gina 12. Iordachiþa Gr. Greta 13. Lica P. Lenuþa 14. Mangu C. Marta 15. Mocanu Gh. Emilia 16. Munteanu C. Margareta 17. Nedelea V. Vasile 18. Obreja V. Cristina 19. Onu Gh. Liviu 20. Pahone D. Gabriela 21. Rusu N. Vasilica 22. Sîrbu I. Aurica 23. Stoinea C. Gabriela

Promoþia 1991 Diriginte: Prof. Baduleþ Viena Clasa a X-a 1. Chiriac N. Daniel 2. Ciocan Gh. Vasile 3. Dumitru V. Cristian 4. Iordache C. Dan 5. Iordache C. Nelu 6. Iordachiþa Gh. Vasile 7. Lica I. Ionela 8. Mangu Gh. Viorel 9. Matei C. ªtefan 10. Nedelcu I. Maricica-Irina 11. Nedelcu I. Mirela 12. Niþa Elena 13. Obreja I. Catalina 14. Patraºcu V. Irina 15. Parascanu A. Viorel 16. Pîslaru V. Mariana 17. Petrovici C. Melania 18. Romila Gh. Mihaela 19. Romila T. Mihai 20. Sîrbu I. Gica 21. Stanciu T. Georgica 22. Stanciu S. Maricica 23. Stanciu V. Mihaela 24. Stupu V. Mihaela 25. Tanase C. Simona Promoþia 1992 Diriginte: Prof. Roºca Aurica Anul II – complementara 1. Ariton D. Petrica 2. Corogeanu M. Valeriu 3. Dumitru G. Mihaela 4. Gîfu I. Lenuþa 5. Hinganu V. Adrian-Dan
- 155 -

6. Lica Gh. Vasile 7. Luca D. Dumitru 8. Mangu C. Luminiþa 9. Onu C. Cosmin-Cristian 10. Onu D. Marioara 11. Orheanu V. Costel 12. Spiridon V. Mioara 13. Stoinea C. Cornelia 14. Stanciu Gh. Cristina 15. Stupu N. Doiniþa 16. Ungureanu V. Maricica În perioada 1993-2004 învãþãmântul profesional de la ªcoala Pogan a fost desfiinþat Promoþia 2005 Diriginte: Prof. Cãpraru Lili Clasa a X-a SAM 1. Balan G. Elena 2. Butunoi M. Cãtãlin 3. Carp V. Andrei – Iulian 4. Chiriac I. Iulian 5. Ciobotaru C. Loredana 6. Drãguþ M. Mariana – Carmen 7. GherghescuU M. Nacis – Daniel 8. Grigore I. Marius – Adrian 9. Licã C. Valentina – Daniela 10. Mangu C. Florin – Ionel 11. Matei I. Andreea – Petronela 12. Mocanu N. Ionuþ 13. Perianu GH. Daniela 14. Pîslaru GH. Aurelia 15. Proca D. Mihaela – Gabriela 16. Rîpan V. Andreea – Viorica 17. Teodorescu A. Emanuela 18. Ungureanu V. Alina

Promoþia 2006 Diriginte: Prof. Irimia Gheorghe Clasa a X-a SAM 1. Arghire T. Valeriu 2. Axinte N. Nicu – Marian 3. Bãncilã V. Mircea 4. Codreanu ST. Ionuþ – Laurenþiu 5. Chiriac I. Daniel – Ionuþ 6. Ciomag N. Gabriela 7. Galben M. Cosmin – Alexandru 8. Iordache GH. Adrian – Gelu 9. Manolache I. Ana – Elena 10. MihaiI Gh. Cristian – Ionuþ 11. Nedelcu N. Emanuel 12. Onu C. Maria – Mãdãlina 13. Pîslaru I. Aandreea 14. Stanciu Gh. Cornelia

Promoþia 2007 Diriginte: Prof. Zurba Mariana Clasa a X-a SAM 1. Creþu G. Irina 2. Drãguþ P. Diana – Ionela 3. Drãguþ P. Maria – Marilena 4. Enache A. Ionela 5. Hirina I. Iulian 6. Iordache M. Nicoleta – Adriana 7. Limbãscurtã N. Dumitru – Gheorghe 8. Matache S. Georgiana 9. Matei M. Marius – Gheorghiþã 10. Mocanu N. Nuþa 11. Nedelcu I. Florin 12. Pandelea D. Gabriela 13. Proca D. Ionuþ – Andrei 14. Proca D. Loredan – Ionuþ 15. Râpan V. Camelia – Ileana 16. Tufã G. Cãtãlina 17. Ungureanu V. Anca- Raluca 18. Pãlici I. Marius – Ionel

Referinþe bibliografice:
- Arhiva Scolii Pogana, Cataloage ,1948-2007 - Arhiva Scolii Pogana, Registre de înscriere,1948-2007

- 156 -

ANEXE
Atestãri arheologice Mãrturii documentare ªcoala Pogana în imagini

- 157 -

Atestãri arheologice

Harta comunei Pogana

- 158 -

1

2

3

4

Fig. 1: Epoca Neoliticã, Fragment ceramic, Cultura ceramicii liniare Râpa Roºcani-Perieni (1), Topor-NeoliticTomeºti (2), Figurã antropomorfã (3) ºi zoomorfã (4) Neolitic-Râpa Roºcani-Perieni

- 159 -

1

2

3

4

Fig. 2: Piese de Bronz “Cuibul Vulturilor” Tomeºti; Ciocan (1) ;Secerã (2); Fibulã (3); Piesã de harnaºament (4)

- 160 -

1

2 ”

3

Fig. 3: Topor-ciocan Epoca bronzului (1); Pumnal Epoca Fierului- Halsttat , Saca(2); Vas de lut - Epoca fierului Pogana (3)

- 161 -

1

2

Fig. 4: Vase sarmatice Sec II-III, Pogana (1); Vârf de sãgeatã, Evul mediu Tomeºti (2).

- 162 -

Biserica Sf. Voievozi Mihail ºi Gavril Pogana

Statuia de la mormântul Smarandei Sturza

- 163 -

Mãrturii

documentare

Situaþie statisticã a ºcolilor din plasa Tutova, întocmitã în anul 1909 În tabel apare comuna Pogana cu anul înfiinþãrii ºcolii din satul Bogeºti

Copie xerox, pag.37 din V.C. Nicolau, Expunerea situaþiei plãºei Puieºti din Judeþul Tutova,Tipografia C. D. Lupaºcu, Bârlad,1909.
- 164 -

Promoþiile primilor învãþãtori din comuna Pogana
Datele au fost preluate din lucrarea: 100 de ani de activitate a liceului pedagogic “Alexandru Vlahuþã”, Þtefan Cucoº, Gh. Gohoreanu,Bârlad, 1970. - 165 -

Tbel preluat din anexele articolului Din activitatea slujitorilor ºcolii Tutovene, prof. Gheorghe Clapa, publicat în revista Primii paºi, revistã editatã de ªcoala cu clasele I-VIII nr. 4, Tudor Pamfile, Bârlad
- 166 -

Adresã prin care Casa ªcoalelor distribuie prin intermediul Revizoratullui cãrti pentru scolile unde sunt biblioteci populare. Printre ºcolile enumerate figureazã ºi ªcoala Bogeºti Copie xerox dupã originalul existent la Direcþia Judeþeanã Vaslui a Arhivelor Naþionale
- 167 -

1899-Adresã înaintatã de cãtre învãþãtorul Ioan Chirica Revizoratului ªcolar Copie xerox dupã originalul existent la Direcþia Judeþeanã Vaslui a Arhivelor Naþionale
- 168 -

Documentul care atestã mutarea ºcolii din satul Bogeºti în satul Pogana în anul 1907 Copie xerox dupã originalul existent la Direcþia Judeþeanã Vaslui a Arhivelor Naþionale
- 169 -

Foaie matricolã an ºcolar 1910 -1911 Copie xerox dupã originalul existent la Direcþia Judeþeanã Vaslui a Arhivelor Naþionale
- 170 -

Cheltueli materiale fãcute în anul 1927 Copie xerox dupã originalul existent la Direcþia Judeþeanã Vaslui a Arhivelor Naþionale
- 171 -

Adresã prin care se anunþã suspendarea cursurilor din cauza viscolului Copie xerox dupã originalul existent la Direcþia Judeþeanã Vaslui a Arhivelor Naþionale
- 172 -

Adresã cãtre ºcolile Pogana ºi Tomeºti 1929 Copie xerox dupã originalul existent la Direcþia Judeþeanã Vaslui a Arhivelor Naþionale
- 173 -

Situaþie ºcolarã 1934 Copie xerox dupã originalul existent la Direcþia Judeþeanã Vaslui a Arhivelor Naþionale
- 174 -

Revista ”Duh nou” al cãrui membru fondator a fost ºi învãþãtorul Vasile Ifrim
- 175 -

- 176 -

ªcoala Pogana în imagini

Clãdirea unde a funcþionat ªcoala Pogana între anii 1907-1909

1909 Inaugurarea ºcolii din Pogana

- 177 -

ªcoala Pogana 1909
Intrare elevi

Hol

Salã de clasã
Cancelarie

Sufragerie

Hol

Dormitor

Bucãtãrie

N

Intrare în locuinþa învãþãtorului

Înviorarea de dimineaþã. Pe fundal se poate observa imaginea ºcolii dupã anexarea celor 3 sãli de clasã. În partea stângã, vechiul local construit în anul 1909

- 178 -

Clase anexate

Hol Sala de mese
Camera pedagogului

Salã de clasã

Salã de clasã

Dormitor

Hol

Dormitor

Bucãtãrie

Cancelarie

Hol

N

Salã de clasã

ªcoala Pogana -1960

ªcoala Pogana dupã cutremurul din 4 martie 1977, vechiul local a fost complet demolat
- 179 -

ªcoala Pogana dupã reconstrucþia din anul 1977

Clãdirea în care a funcþionat internatul ºcolii

- 180 -

ªcoala Pogana dupã reconstrucþia din 1978

Bucãtãrie

Salã de mese

Salã de curs

Salã de curs

Salã de curs

Salã de curs

Cancelarie

Salã de curs

Salã de curs

Salã de curs
N

2001-ªcoala Pogana

- 181 -

Absolvenþii ªcolii Normale, promoþia 1874,din care au fãcut parte ºi învãþãtorii I. Chirica ºi St. Patriciu

Promoþiile ªcolii Normale1900-1905 la cursurile de perfecþionare, cursuri la care a participat ºi învãþãtorul Vasile Ifrim

- 182 -

Învãþãtorul Vasile Ifrim împreunã cu un grup de revizori ºcolari

1940-Învãþãtorul Ioan Rafailã împreunã cu familia, în partea dreaptã jos, viitorul director al ºcolii, Claudiu Rafailã

- 183 -

Premii ºi distincþii primite de elevi în perioada 1867-1940

- 184 -

1945 Învãþãtorul Gheorghe Mãzãreanu împreunã cu elevii de la ªcoala Bogeºti

1966 - Elevii ºcolii Pogana

- 185 -

1968-Prof: Chelaru Georgeta, Dumitru Elisabeta, Rafailã Elena

1970- Inv. Botezatu Georgeta, Rafailã Ion Mãzãreanu Gheorghe

1967 Cadre didactice ale ºcolii

1972- Profesorii: Milica Lucreþia, Luca Ion, Mãzãreanu Geta

- 186 -

1970-Clasa a II-a învãþãtor Ioan Rafailã

Promoþia 1970

1967 Învãþãtorul Gheorghe Mãzãreanu

- 187 -

Promoþia -1976

1978 Cadre didactice ale ºcolii de le stâmga la dreapta: prof. Rafailã Elena, înv. Banyai Argentina, prof. Chelaru Georgeta prof. Chirilã Polixenia, prof. Pisicã Pompiliu, ed. Soica Maria
- 188 -

Promoþia 1978

Grãdiniþa Pogana 1979
- 189 -

Cadre didactice de la ªcoala Pogana

1985 Colectivul de cadre didactice
- 190 -

Pregãtiri pentru plecare în excursie

1973-Brigada artisticã a ºcolii

- 191 -

Primiri în rîndul organizaþiei de pionieri

ªtafeta prieteniei-împreunã cu pionierii de la ªcoala Perieni

- 192 -

Activitate pionereascã

Întâlnire cu un veteran de rãzboi

- 193 -

ªezãtoare pioneriascã

Excursie la Mausoleul de la Mãrãºeºti

- 194 -

Cântarea României -1978

Cântarea României -1978

- 195 -

Grup de pionieri

Echipa PTAP a ºcolii

1985 Expediþie la Durãu

- 196 -

Echipa PTAP a ºcolii

Diplome obþinute de detaºamentele de pionieri

- 197 -

1981 -Început de an ºcolar

Distincþii obþinute de pionierii ªcolii Pogana

- 198 -

Ora de lucru manual - clasa a X-a

Cercul de pirogravurã

- 199 -

Practica agricolã - La cules de struguri

Echipa de dansuri populare
- 200 -

Reviste apãrute la ªcoala Pogana

- 202 -

2001 Colectivul de cadre didactice la inaugurarea ªolii Pogana

Crãciun 2003, invitat actorul Vasile Mãlinescu
- 201 -

Carnaval 2004

Elevii ªcolii Pogana împreunã cu Horia Gumeni în studioul TVR Iaºi

- 203 -

Activitate CDI- Invitat poetul Constantin Clisu

Activitate desfãºuratã în laboratorul de informaticã
- 204 -

Corul ºcolii

2007- elevii clasei a IV-a
- 205 -

2005 - Cadre didactice de la ªcoala Pogana

2007- Colectivul de cadre didactice al ªcolii Pogana
- 206 -

Directorii ªcolii Pogana 1907-2007

- 207 -

2007

- 208 -

În loc de...încheiere
Monografia ªcolii Pogana, reprezintã o primã încercare de a evidenþa activitatea didacticã desfãºuratã în ºcoala noastrã, de la începuturile învãþãmântului, pânã în prezent. Apariþia lucrãrii a izvorât ca o necesitate de a acoperi un gol, resimþit de mult timp, cu privire la istoria învãþãmântului local, informaþii ce riscau sã se piardã odatã cu trecerea anilor fãrã a marca principalele realizãri ale înaintaºilor noºtri Lucrarea a fost realizatã cu sprijinul Primãriei Pogana ºi a Consiliului Local, cu participarea fostelor cadre didactice ºi a foºtilor elevi. De un real folos ne-a fost Ioan Rafailã, unul dintre primii învãþãtori ai ªcolii Pogana, care a sãrbãtorit anul acesta vârsta de 100 de ani. Mulþumim actualilor dascãli, în special învãþãtorului Galben Costel pentru implicarea în elaborarea unor materiale, prin culegerea ºi furnizarea datelor cu privire la activitatea ºcolii, precum ºi cadrelor Coman Octavian, Enculescu Iuliana, Stîngã Doiniþa, Nechita Luigi, Jacotã Monica pentru ajutorul acordat la centralizarea unor date din arhiva ºcolii . De asemenea, mulþumim domnilor profesori Cheorghe Clapa ºi Marian Bolum pentru sfaturile, precizãrile ºi recomandãrile fãcute, în legãturã cu conþinutul monografiei. Suntem recunoscãtori fostelor cadre didactice, foºtilor elevi ºi oamenilor de suflet, care au aºternut pe hârtie impresiile la ceas aniversar ºi care s-au materializat în capitolul “Gânduri de ieri, gânduri de azi”. Mulþumim tuturor acelora care s-au arãtat binevoitori ºi ne-au oferit fotografii personale realizate de-a lungul timpului la ªcoala Pogana, fotografii ce au fost publicate în anexe . Aducem mulþumiri personalului Direcþiei Judeþene a Arhivelor Naþionale Vaslui, Bibliotecii Municipale “Stroe Belloescu” din Bârlad pentru materialele puse la dispoziþie ºi pentru înlesnirea efectuãrii unor copii xerox dupã documentele ºcolare, precum ºi Muzeului “Vasile Pârvan” din Bârlad pentru permisiunea de a publica în paginile monografiei, ilustraþii ale unor exponate arheologice descoperite pe teritoriul comunei Pogana. Sperãm ca eventualele greºeli sau omisiuni sã fie tratate cu îngãduinþã, fiindcã le considerãm omeneºti. Am fi bucuroºi ca la o nouã aniversare, munca noastrã de cercetare sã fie preluatã, completatã de cãtre urmaºi ºi ridicatã la standardele cele mai înalte.

Profesor Romeo Surdu
- 209 -

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful