CONF. DR. ARH. RODICA CRI$AN ASIST. ARH.

SILVIU GOGULESCU

(OHSIAUUII DIH L.tmH

Editia a II-a revizuita ,i addugita

(i.J)

eOfTURoA UNI'v'EASiTARA. ION IdINCU

1M

EDITURA UNIVERSITARA 'ION MINCU'

Bucure§ti 200 1

CONSTRUCTII DIN LEMN

CUPRINS

1. CARACTERISTICI TEHNICE ALE PIESELOR DE CHERESTEA

2. SISTEME PORTANTE DIN LEMN

A. SISTEME CU STiLPI ~I GRINZI

A 1. Grinzi principale ~i secundare supropuse 2/2

A2. Grinzi principale ~i secundare coplanare 2/3

A3. Grinzi secundare in cle~te 2/4

A4. Stllpi In cleste + grinzi in cleste 2/5

A5. Grinzi principale ~i secundare Tn cleste 2/6

B. SISTEME CU PERETI PORTANTI

B1. Peref din bTrne suprapuse ('blockhaus') 2/7

B2. Peref cu schelet in zobrele 2/9

pag 1/1 2/1

83. Perejl cu schelet din dulapi 2/1 0

84. Peref din panouri portante 2/13

3. ALCATUIREA PRINCIPALELOR SUBANSAMBLURI CONSTRUCTIVE

3.1. PERETI EXTERIORI 3/1

3.2. PLAN~EE 3/15

3.3. PERETI INTERIORI 3/30

4. PRINCIPII DE PROIECTARE ~I PUNERE IN OPERA

A. CONCEPTIA STRUCTURII PORTANTE 4/1

A 1. Elementele structurale: rezistenta ~i stabllitatea locala 4/1

A2. Ansamblul structural: stabilltatea 10 ocjiunl orizontale 4/4

B. PROIECTAREA DE DETALIU 4/5

B1. Protecjlo 1tnpotriva umezelil 4/5

82. Controlul deforrnerll lernnulul 4/10

83. Prevenirea strivirilor locale 4/11

84. Realizarea Imbinorilor 4/13

C. PREFABRICAREA 4/32

5, DESCHIDERI MEDII ~i MARl

A ELEMENTE STRUCTURALE COMPUSE 5/1

B. SISTEME DE ACOPERIRE 5/5

6. EXEMPLE DE CONSTRUCTII DIN LEMN 6/1

Bibliografie

CONSTRuqll DIN LSvlN

CARACTEr.:lSllCIl[ lEHNlCF, AU PIESElOR DE CHffiESTfA

'1. CARACIERISnCllE TEHNICE ALE PIESELOR DIE CHEAESTEA

A. CARACTEIISTICILE MECANICE

Cornpoliamel1rul meconic 01 lemnullJl ests' puremlc ANIZOTROP (pentru 0 ocooa~1 solieltare. rezistentQ 'este dlfertm runctle de directle); in plus re'ristento rnecanlclj este Influentato de cOlltlnutul de opO al lemnl"llul, In poglnJle LJrm6toore sunt pre:lsntate, CU enrocter onenta;1i'v, citevo dots genera Ie pmlno cmocterlstiClJe rneconJ.c:e ole pisselor de C herestec,

I. GREUI ATEA SPECIFICA

In ccoru I oocOrei specll in parle se pot !un !i'l cons-tde-rare volorl stoblle ote ~reutatll speciflce numal Tn report ell contlnutul de opo, In tabelul urmator sont prnzentote cif~vC! example de greutCtl specifics (t/m~ pentru' dlverse specll de leml1 comldelfnd () umidl1'ote de 15%,

plop

brad mesteocl'ln

0.&11 0,60 (l,60

salelm Clr~ fog

10.75 o,n 0 .. 80

cerpen stalar cbcnos

0.92 0,94 1:26

so leta 0.50 pattin 0.70 I maslln 0.90

c. PO'ROZITATEA

~n general, se c:orulderO mal porus: lemnul rnocle. decil CGI dur; cel cu vase rme] fi dlfuze, decit cel cu vase mo,rl; cel fOri"i r~lna, oeert cel cu r6~lnl.i; supratetele de copot (sectlunll.e if"(J~versale) mal pomose d.ecit eels longlrudfnole.

D. SENSIBaUlATEA LA UMEZEALA

COIl~tltule unul d Intra mpect!::).je eels mol eermlncc tlve ells Ie [TIf!ulu~ lil dec I Oile chlill~stetel. COfltlnul'u1 de apO Influenteam greutatea specjflc6. dlrnonSlunlle, mentlnerea formel ~I mzlstenlel mecarilci!l (core sccee CLJ cr~tereo umKJftOllD: umiditatea creocuhtsl (peste l8%.) defermlnO ~rocese biolog~e de d€grC'Jdare,

lemnul are proprletereo de 01 realize sctllmburl alii! umloltate cu medlUi amblont Caste extrem. de hlgroscoplc): de oceeo. dllrlcolo de ercctlco uscarll (Clldueerea umldltatn !emnulul proasp~,t tolat Ia 0 lIrnlt~ accsptabil~ pentru a pe rmlte UIl:lllzoreo SCI fa r6 perlcolul uner teno rnene detorrrK:lttve Impmiante), este lndicotO ,adoptoreo lernnulUl Ja medul irl care ve sto, respectlv otlngerea onul eichlilbru hlgroscoplc opfim, iI"Ia Intsa punerll Til opmi!l. In paglnl~ urmatoore stint prszentcte succlnl ci'le\l'a o!3P&ete legotQ de comportarea lernnulul 111 raport GU umldltotea ca treooJe avute TI1 vedere 10 prolectotea de detollu a COflstructUiar din lemn.

E. DEGRADAREA BlOLOGICA

Dotd fUnd orlglneo sa orQOl1lctl.lemnul ash:!' ot'm;obil de micro il rnccro orGonl~: baetenl de pu111'efoctle, cucerel. Insecta permlte, Llnrl agentl blologlcl c,toco lernf'1ul uscct (Insectete pmazlte), ClI~e atacurt blologlce. (clupsrci, bacteriD sunttovorlzote de umldlkl~eo cresclItO, In ceeo ca priiv~te putrosclbilitotsa, iernnul este efectot tn specla~ dEl situat"le mlc<ta {"artl ude / p6 rtl Uscote) ~l de 'VQ#afjf1e etclic!::l c;le umld~tote, Agentl! blologlcl sun1 d:e ragLlI~ speclflc11leciOrul flp de lemn. SUnt mal v1Jrnerabl~ pijrtlie tlnere ale lemllulul ~I,1h general, specUla de lemn rnoole, eleCTt c::e[e de lernn duro

F. SENSIB'U1ATEA LA F'OC

Lel'Tlf1ul sa aprlndoe cu LJ;'\..ulnt6, lor oslgun;::m[IO unal re:zJstel1te omogena to foe. 0 h.lruror pleselor IJnel Sil'UctUrl din Ie ron imp Jlc<:l Q serle de cQrlS1r1hgerllh ceeo ee priveite dlmemlonmeo pieselor, Tmbloorlie. colltofeo lomnulul il trotamentele sLJperl'lclaie, precurn ~ grodul de Bxpuflere lafoc C! pleselor,

111

J

I CAAACTERISnCJ LE MECANiC.E ALE LEMNULm

SE:crlUN~ lRANSVERSALA

MADuvA !it'lU cene c;ttv certtrol

Duri'AME'N I0mn v€lct'>l

Z flzlologlc inactlv

:::i

I.l;J ALBURN I

iamr11'TnClt

1'Wologlc.: ol:liv

RNA ~IDUL.ARA

lCAMflJU

!ElSiJl VGgsrol

in curs de ganartlre Ci'l1lre a IbUff], !lI1 Door)

OGLINDA

rc2ale madulaffl In sectlunea radlol~

UfIm

,'esu1' principal do d~atribl.l1r6 a

~IIII~~~ hrorrel

SEC[IUNE RADfAlA

SEqllUNE iANGEN[1AtA

o IN EVALUAREA PRO,prunAl~LOR MECANICiALE UNUI ELEMENT DIN LEMN lRESUIE TtNUT CONI DE;

- REGULARI1ATEA C,RE$1ERII

- P'R'EZE'NIA, D~SflUNEREA ,I DIMENSIU'NILE EVENTUALELOR NODURI SAU ALlE

DEfEClE

':III ClASE DE CALITATE A LEMNlfWI

o IN GENERAL. REZIS1E~lA MECANtCA CRE$TE CU GREUTA1EA SPECIFICA

D IilEZJISTANTA MECANICA SCADE,ODATA CU CRE$Tf5REA CONTINUTULUI DE APA

o COMP01lTAMENT MECANIC AN IZOTROP

'AniiUlb'op. GarB nu .. m::t:lcfllaa~i pmfJlieLa}1 rizica In IOH1!i1 dl(Ij.'(;~ile; care pre.Ljnlij rJil'l:w'lii prlYllaglillte. (ViC'tltmalW i;ltXpnC3!i1j d) Ilmbil ro.rtIatre, Ed. Umvers Ii::J1ClCiopedIC. BiJCl.Jr-e~~ 1996)

1/2

I'CARACTERlsnCI LE MECANICE .ALE LEMNULUI

• REllS1!ENlA LA COMPRESIUNE

• REZ,tS1'ENIA LA INTI NDEIRE

IN DI~ECllE AXIALA. FSTE DE REGU LA MAl MARE DE! .3 -2.0 OR! CA CEA LA COMPRESIUNE

• MODULUL DE !LAS1lcnATE

• PAAAIH CU F1BRELE. ESTE CU CCA 10 % MAl IviME IA !NllNDERE DEC~T LA COMPRE:SlUNE

• I~APORruL INT~ MOOllWL DE: ELASllCliATE PARALEL CU !=IBRElf, ~I CELE PERPE;NDlCULAAE ~ TANG'ENflALE LA FlBRE. ESrE APROXlMA.TlV:

E'~<f! I EIl.~[}= 7... 10 Ef>,<J, I Er .... j.:> "'" 15 ..• 20

~ CONSECIN1A: DEFOIMABIUT ATE D1FERrfA PE CELE lll'~ DIREcyn. PENnlU 0 ACEENjilI(NCARcARE

• COMPOAlAMENTUl LA INCOVOIERE

PfNTRU PIIDBE DE AcnlY\.5l DIMEN~UNl ~ FORIE ACTIONIND PERFJfNDICU~ PIE AxA,REZUlJA OONDITIONA.I DE DISlUNEIlfA IN SEqltI:NE J. HELELOR DE CEpliH (O - I?EZIsrEN'[A MA>:1Mk c - ~EljSTENTA MINIMA)

'j\

:7(

1:1)

C)

~))l),) ) I

100%

IN CIUDA RElI~NIEI MAl. MICt LA COMflRESUNE. ElE'MENTEtE INCOVOIATE. AllNG COLAPS-UI. prnN CED.Io.IIIEA FlilELOIINTIN5E, DATORrrA BUNEJ PLASTiCITAJl A LEMNULUILA COMPQE5JUNE

• DUR&TAIEA (LUCRABJLITATEA)

• PJFE'RA PENlRU OIVER'SELIE ZONE AlE. THUNCH,ULUI QDURAMENUL MAl DUR CA AlBUJ;lNiJlJ

• Em F'ROPOll[lONALA CU DENSI.T A TEA

113

I SENSIBIUTATEA LA UMEZEALA A lEMNU LUI

o CONTINUJUL DE AfA AL LEMNULUI INFLUOI1EAZA.: ~ GREUTATEA SPEC.fICA

_" DIIM ENSIUN I LE

-? MENTINERE.A FORMEI

~ CARAClERlstlCllE MECANICE

D UMIDIIATE ACCEPTABILA PtENTAU UTILIZAR~ liN CONSTRUCT"

-) LA INliERIOR: 13 - 12'0 ~. II.A EXTERIOR: 13 - 18'0

( UMIDITATEA LEMNULUm PROAS,pAT TAIAT 7 PINA tA 7S % DIN GREUTAIE) a CONTRACrlA LEMNULUI PRIN PIERDEREA APEI PRODUCIE TENSIUNI INTERNE ~I DECI FENOME NE DUOH MA TIV'E, CU EFECTE 11)1 F'E RRE FUNCTI E DE SECfllUlNEA I NTERESATA

A " CONrRActlE TANGENIIALA (MAXIMA) B" CONTRACUE RADIALA (MElliE)

C • CONTRAC'(I£ AXIALA (MlMrMA)

~~'~==Tffi~~~====~~I'

---i;'Oo I

~~. ~==~~~~~==~.

DEFORMAAEA PRIN USCARE A mr.:oR PlESf EXTRASE DIN m,FEllln lam ALE lRUNCHIUWI ~, PlESE CU DIMENSIIJNI MIC~ PtE

DIAEC'(IA DEFOIMbttOR MAXIME

DrVl!lSiE MODURI DE' .DfBlTA.RE A SCINDUIULOJII

-+ PROcmr MIA:I MIC SAU MAl MARE DE SCINDURI cu !AlURA MARE /It. SECYIUNI PERPENDICVt.M.A PIi DIRlEC{,1A CERCUIlILOR ANUAI:.I (NEDEfORMABlLE SAL! PIJ¥i[N DEFORMlIIIILE)

/' "

, \ I

IMPORTAtfT~ PREvt:DEREA SENSUlUI PROIABIL AL VARIAPILOR DIMENSIONALE, CA lIRMAIilE A IMBATR,INIRII LEMNULlUI ~ A MODIFICARtI IN TlMP A CONDl'[lILOR DE UMIDlliAT1E

-7 CAITERIl DE PROIECTARE $1 PUNERElIN OPERA! 1/4

CONSTRiJqll DIN LEMN

2. SISJEME POR'IANIE

SlSTEME PORTANTE

I A. SISTEME CU STILPI $1 GRINZI (sIstema 'desc'hlss')

Inchldmlte ~I COFllpartiment6rlle :runt dtferlto de ,structure pmtantO 0 c:l6dltll (sunt neportonte &aU oumporh:Jnte; au structurtl propria),

NOD ~.lC1QlSJiC

~~'E~ ;- ~ ~ ~2 ~ ~2~ ~ ~2~ r- ~2' 1

iMlLGl191Eiitl 6ZI

Al

CU GR1Nlj) 'FRINCIPA,tE ~ SJECUNDARE SUPRAPUSI:

Al

A5

A2

CUGRlNZI P~INCIPAI..E $I ~CUNDARE 'IN Clf$l£'

ell GRiNZl SECUNDARE ·'N CLESTE'

CU S"TILPI 'IN CtE~· + GmINZl SECU NDARE 'IN CLESTE'

CU~INZI PRlNClPALE iii SECUNDAFilE COPLANARiE

Meco.rat ~I, PllJlobrloarfi Th ~rle more

F'O:1It;iJl!i vorlcr'l~ clj,~TIpl din 4 e&ern •• 0!inZi 51rflf:lle

! BI SISTEMECU PERElI PORlAN1' (slsteme 'ihchlse')

Ir<:hlderlle il C()mpart~melltelulle Cojr1.Cld CU strucfurn portcmt6 a cl¢dlrt I. Varkmte:

II peretl din bune suprapum

• pen~tl cu sc helet

• peretl din paf'lourl

NOD Clr!M;'O;lIItitC

-

FEREII DIN BlRNE

SUPRAPUSE (I:lLOCKHAUS)

Bla

r lIRA MON1AN I

81

PERETI CU SCHELH

PlREl1 DIN PANOURI

B4

Slsterni,J1 Irddillonal eu U!'T'Oiuf~lrti din 11~1JI SlS1emole eerrternpomne

derlllCle

~.,rT!!!).Ia trcdllionoril'E;! d~elr!O (1liOloon rl'IJrT'!EI. IJ!c~ rrame.

W~wrn FrotnJOl} ::;f eel€! cOOlOl"f1;!Orana dE!rt ... ah~ M~ Dl. PlefClit!IIC(]ffl(J Tn ~rie tncrec~r

Adecval' pt. ?loroorlcoie i, $Elrle mar~ a clij.dlr!lor

.2li

CONS1lilUqll ell N LEMN

SISTEME PORTANTE

A 11.GRINZI PRINCIPALE $1 SECUNDARIE SUPRAPUSE

SCf-IlEMA AXONOMETRICA. A STRUCTURII

(pentru sfmpll fico I'e n u au

tQ~1 repreze.n~ate dlogonalele)

SCHEMA DE PRINCIPIU A NODUWI CARACTE~ISTIC

EXEMPLE DE IMBINARI

Q. Imbinare eLl cap 'II scoblturi:i (tFpul prlrldpal) b. I mblrmre cu guseu din lemn, Tncostrot ,r 11rot

cu cule (10 9xtremltCltl)

212

b

CONsmUcr~1 D1N LEMN

Sl5fEME PORfANfE

A2. GAINZ:II PRINCIPA.LE $ISECUNDARE COPLANARE

SCH5MA AXONO METRICA A STRUCTUI1II

(pentru slrnphticora nu au

rest reprezentate diagor.alsls)

SCHEMA DE PlRlNCilPI U A NODlJ LUI CARJ\CTERISTIC

EXEMPH DE IMBINARI

c. 1mb lnale grlndd I sTIlp cu comler d In ole I b. Grlnzl principe le 1tnblllate ia 60 Ii pa un :Imp contlr.uu

CONSlk'UC[II DIN LEMN

SCHEMA AXONOMETRIC,2\ A STRUCTURII

(pemru slmolil'icare nu au

lost rEilpre4fi,}IT~a~e diagonalall9)

SCHEMA DE PRINCIPIU A NODULUI CARACTERISTIC

EXEMPlE DE IM9,lNARI'cu EIICliS(l din remn!lOU d.ln otal fixal'ea dJag,onoletor.

SIST£ME PORT ANTE

A3. GRINZI SECUNDARE 'IN CLE",E1

2/4

CON9mUqll C1tN LEMN

SlSTEME PORT ANTE

"'-4. SlUPI 'IN 'CLEJI'E"+ GRINZI SEC UN DARE ~IN CLE$TE~"

SCHEMA AXONOMfrRtCA A STRLlCIURII

(pemtru simpliflcar~ n U CI u

fost repraLenfofe dlagonLl1ele)

SCHEMA DE PRINCIPI U A NODi(J UJ~ CARACTERISTIC

EXSMPLE DE IMBINARI

o.lmblnore cu buloone; stilp cu s8ctlune' ccmpwild prln ai'lplrea CI dol ejulopl.

b, Imt:lFoore cu bUloone; sf~p cu s.ectlune OOlTII)usO dln dol dulapl + fururo

l Vorianta: s1:11p campus din 4 elernente + grlnzi cu sectiuneslmpiO contlnui pe 2 directU.

a

1'.

l

215

CON~Uqll DIN LEMN

SlSTEMI: PORT ANTE

A.S. G,RINZI PRI.NCIPALE 01 SECUNDAIE 'IN CLEJfE~

SCHEMA AXONOMET1<ICA A STRIJCiURil

(penlru slmpllflcorE;'l nu OU

rosr rapm~""f1tlJt(;) r;.;lagonclale)

SCHEMA DE PRINCIPIU A NODUlUI CARAcrER~TIC

buoora

- (V1'fflnlz¢Q

_ crarl'lpoaJ!€1

EXEMPLE DE IM~NARI

0'. Imblnare grlnd(j I stilp cUsElc:tiune circulate cu bulocne gatvanizote ~I cmmpcone ~bull-doQ.·, 10 0 construct Ie cu cte~chid·erl mid

b. I rnolnore cu ibulaclf"~e -lr gujoone; dopurlle t=~~ft:===l de lemn conferc 1mb ,arl~ metallc€! 0 mal i

bunO rezistent6 la foe. t=:==~'=::::::=!

215

9~J)On

~ bulon dop dQlgmn

CONSTRUCTII DIN L~MN

81" PEiEJl DINBIRNE SUPRAPUSE: (BLOCKHAUS) B 1 c. FAd, MONTANJI,

SEqlUN~ TRANSVERSALE

BIRNE CU SECIIUNI CIRCUlARE

c. Wms dli'llamn brut, supmpuse CiltematlvTn raport eLi dk:lmetrele: perete oernr.

b.Blrfl& cu sec11ufil9 reQulata; F,ost cloplit concov, etanfOt ell mi.J~hl sou fulor de c1f1~p~1 gudronat6,

c. Bilne cu suprGlrotti mare de rezemore:rmbmare cu !ambO adOlugatel.

IMBINARI

a. !ina c!rculme: 1mblnare de colt ILl, Jumeltate-Iemn

b, B1me circulars. cu SlJprotato meta de reaarnere: rmblnare de colt Ia 2/4 lemn

c. fine rectoligulare: imblnare de oolt 10 2/4 lemn. CU copeteta pat~cUitfl

d. Sima re-cfongulore: irnbltlore de CCl~ In coodO denhdunlcO (Ia fata) e. Blrne rectanQulare: itnbinme cu parma Interlorb! coodO de flr'IIdurr~ (Ia fa~)

BIRNE OU SECflUNIIilECTANG"UlLARE (LEMN ECARI&A.l)

• tnlmd Ie mnulll~ spr0 exterior. Groslmj:

- pereti e>ctertorl: 1 0 ~ 12 - l4 em

- peretl,lnterlol1: 8 - 10 em

Q. Birtle cu fosrurl ctopllte ccncov, umplute eu rTI14ehl oou dh6p~ ~drono,t~ (s1T~lnl"'l sUflclent de ornplO)

b. Sirna ctJ dUb[\1 Ia,mha G'I uluc

(min. 1 0 em gros.lme) .

c, B1me cu dubio palit~, cu uluc + lamb~ odi:luQatO

C:ONS'rnUQll DI N lEMN

PEREV CU MONTANTI DIN LEMN

Cj, Mantar'!tul servsite la os.ambkustl ~I rigldfzoreCI peretiloF portontt,

b. MOfltont C\.J rel de ~ti1p (dlmenslonat pentru preluatoo 1hc~rdlr1lor vertlcale): perete C1utoportcmf,

Eto~6jtQteC! poote fi amellorata prln cornprlmcmea U!lul resort;

PERETI CU MONTANTJ MRALla

SlSTEME PORTANTE

B 1. PE,AETI DIN BI~E SUPRAPUS'E (BLOCKH.AUS) B 1 b.CU MONl'ANTI

b

~~~~

=-~'~~1

J

VB

CONsrRUCTII DI N LEMN

SCHEMA AXaNOMEmICA A STRUCTUR'II

(oentru slrnpll fb:jrQ '1U 0 U

res;- ,eprezentate dlogonalele)

SCHEMA DE PRINOPIU A NODULLU CARACTERISTIC

SlSTEME PORTANTE

B2. PEREl! CU SCHELEr IN zABRELE (FACHWERK)

txEMPLE DE IMBINAr(~

0, I rrt>lnor19 eLI oec ~i soobltunJ b - c, Irnblmre in plcnu: fotOOBt Tn dreptul plo~ulu~ Intermedlor (VO!, C - ,eta] fr1 cOl"isol~.)

-_ =50roo06

, - Grlndti plan~ u

- ~IiJP (rnQnto nt) troverstl'

PPII~CIPllL~LE ND[)oJRI ALE scsa [lULUI rl<"'-Dl~jCN'il

219

OONSTRUCUI DIN lEMN

83. PEREIICU SCHELET D'IN DULAPI

SCHEMA AXONOMETRlcA A STRUCTURII

(pentru s~mpllficor~ n u all

rest repl~~entate dlugonalel€l)

Structura tip 'BALOON'

130

1. Stilp 2, Grlnd~ saeundar6

3. Grinde!! prlncfpal6 4, T alpC infOOoorO 5. T a Ipli st;pei'loorO c. Pentru cornpornjle.lo cceeosi scam, schema nodulut sl~temulut CU sffip!~11 grlnzij

SCHE-MA DE PR~NCIPIU A NODUILU~ CARACTERIS:r1C

a, Structuro tip 'ElI\LOON" b. 5tJructura tip· ptA TFORM'

a

b

CONS'ffi'UCJII DIN LE:MN

83. PERETI CU SCHELET DIN DULAPI

SISTEMELE CONSlRUCTIVE TRA:DQIIONALE .AMERICANE Balloon Fram,e, Draced fFame. WeshJm Frame

In slstemul Saloon Frome- eel mal simplu ~ eel mar frecvent utillta'~· stTIpll peretelul (montantn), dlspu~1 ~cc,-,,"'Q..rC\', ,-oil wervol, $Unt contlnul pe :2 nlvele, In celelalte sistema coristnjGYla perute~iJl esre lntrerupt~ 11'1 drsptul tlecdrul nlvel de c6tif'e 0 struc1lJr6 orilontal?l. Sistemui Westem Frome sa dltarentlatij Tn plus prin faptul, c~ se prac heaz:d cu scTrlduri dlagonale afit peretll. en (JI tovanals ~ pdrdoselile; ostfal schelerul esta rigldizat in eel mal slmplu mod. n.e mal fUnd necesors elernente de conlT·C!vfh,t,uJre (diagorla'le) in compunerea scheletulul. Toote plesele utillrote au dlmensfunl standard; ir'rtblndrlie sunt real.lmte eu cue.

Balloon Frame

2/11

CONSillUCPI DIN LEMN

83. PERETI CU SCHELET DIN IDULAIPI

2112

SCHEMA AXONOMETRIC.!. A UNEI CONSTRUct •• CU STiLPt CONnNUrE DIN DULAPI (sis'h3m conterroomn derivat din BaloOf'! Frame)

1. CtiprlO'r; 2, Cosoroaba; 3. Sfilp (monta,nt); 4. Grinda de pl~eu; 5. Traversa: 6. Soclu; 7. Tolp~ Jn1sl1ioQrO; 8. Buicmdrug il grof fereastrO; 9. Dklgonalel.

consmuc ~I DI N LEMN

SISTEME PORTAME

14. PEREl~ POI1ANTI DIN PANOURI

SISfemul permlte Indus.trla Ilzareo ceo mal comptet6 a constructlel de case, u1i"Zlhd ponourl prefabricate de catalog; Impllca prolectcre modutord.

ProttlOtufo ramel panoulul permiteimblnorea dlntre panourl, fie eli Jam_bCi il uluc, ne ell rnontcrrt Intermedlor,

De reguld rostufile diMe ponourl sunt rnorccte de ba:ghete de Q,cQpenrG soude nuturf, genetfnd 0 irna,glne speelf.r:::::b. Unsor'" dupO montare, panourile pot prim I 0 plocare 9xterioorO continuo,

llPURI [)is PANOURI

* ,de mlcl dlmenskJnl: ! i'" I - 1,:2 m ('fun.c,tiB de motelialul de uiMPluturO sou de plolcare); h 0:: h eta}

"* de mot! dimenslulJ"Il: ceo. 2',·4)( 8.4 ." 1 a m; au schelet proprlu; dlstanta m,tre montantllinteriorl elite determlnrno de: rnodul de de.sc~rGara a 1hcdrc~rllor, modul de mcordare cu peretll pmpendlcularl. trcma ccropozlpono 1('1- dlmenslunea rncterlelelor de plocore.

*" varl1ea Ie: h vmlcmtele deflolte enterlor *" orzento Ie: ponolJrl de plon~eu

~ interloore *extE;lrlome

*plone

. _ ~po-tIaIB; grad ovonsar de pre,tabrlcOr€l - structultl. cornpOfflment~rl< flnlsoje, rerOOechlPme Integrot(':]; d Irnenslunl decise (intra alt,ete) functle de greutate + poslbl"tOflle de trr:msport. oepozltore, monlpulore_

(J., Constructle din parlOurl j,'lQItCnte de mid dlmensiunl. fOrO p1i::lccre !.\Ixi'erloan!i Sl...Jl"l'T'iBntar6; rosturlle mal multa ~. 9XPuse Impltcti rmlv(.lri 'dellca1e'

pentru: asigurnroa· etan,6r"

b. Constructte din ponouri ~mrlonte ·de marl d~rneF'!9IUI1I, lreo1lzate prln preasomblarea unor pcll"lOurl de dfmenslunl m.lcL ,tlra piac(ma B.xtertoal"O $\:.IplimentorO

c. Comtl\Jctle din pono1Jri

GliEl' mid dlm€lns[lJnl. urmtnd sO pMmG:<ii!ict:l 0 pl,acare exterlom?:l

d: <;:CflS!ructle cu panourl ,COOSCi'lOtoe de plo n~u

.f!

2113

COMiiRvcrn DIN I.E MrIi SISTEMC PORTAJNfE

84. PER Ell, PO.1lT ANTI DiN PA.NOURI

Ponounle au D ALCArull?4.. MIJLTIS'IRAT SAlIdA PE ACl.LLA:;II PNiNCIPH CA ~I iN C.A.lUL P~I?LlILOR cu ~CHELI: I 'MONT A i I (v.c ap ,3 ~ AJcGtuiroa prnc IpC! Ie lor suboflScunb IUri), Ac 6lJa~J tip da alcGtu Ire c~re vaJeollCl *i p~ntru PANOUR~LE. NI:.PORiANl1: (fQloslta CO ~nchlden ext, 10 cOilstrucJii cu stllpl ii grlrul); ditsrunta esta dat~ dsLJIMENSIUNU.E IN SEC!IUNE AlL [LEMENld.or~ CL COMPLIN SCHElETUL.

PANOURILE - ~I, ill Qeilsra.i; iNcHIDEr~ILE EXIERiOfo\RE eli SCHELEl- pol Fi.

0, Nt VENTI LA. I [ (a.c(::ltuiJi cotnpoc.te)

ib, VENlILA1E, r.lrolul de cer verrhlo1 CU OSf exterior Impieofc¢ condensul ~I prote11;l{1ZG COfl:iifuct:ia hlpwirlvo ~upruincalz;rii dol-orale rodla1iei &o!ore; S ~olurl.nhra~e/le§lr'C' oer - rnil1.1/bOO d~) S vcmi1(.Jitl.

e l. PANOUf~1 VENnLAIL INCHISL: rnlre stratlH de cer ventilat ~I tBfmolzoloyle 00 Interpur'le 0 LlsterE::)a!t::l (SGTndiurJ sou plOel pe baza de lemn -ex.PAW; d9ZGVontaJe, corsurn mal mare de rnoteno I;ClVOlltaje: re2.llitsnta mol tlL.1J10 10 foe, p:rotectie mOl burlC:! contra ilsectelor ~ contra umldltatil.

b2. PANOURI VENTlLA.TE DESCHISE; jermu~olallU este in contoct Ioiirecl cu stralul de oar v~nldol; de ruguld sa prevede Q prolecllc (J l'ermolt;oJotlel cOIIHiJ pioij osociore cu \"int. dlnlr un me I e.r1O I hldroi1..1g dar pe.rrYleobilla vcporl (ex. ~fJI1ie ulek~la),

PANOU VEN1ILA..T D'ESC~I:S, eu PLACARE EXTERIOARA

(I'" ceo.2O em)

c. Sectlune vertloalO b. Sectlun~ orlzontolO

Rosrul dlntre panourieste rszowot cu lambO a,d.~ugot6 .,. c coperlre cu bogh~h!l (10 Interior) ~l sCindur6 de placors (10 exterIOr), Pia corea exterloClI"O cu scthdurl v,ertlccle este COIfTtiriUO,

1 , ~lpd orlrontale 2. Plaoore cu scTridurl vertlc:a!e 3. $Ipcl vertlcor,e .d, T ermolzolatle 5. Barlera contra ploll f. vtnt (permeabl~ lc vaporl) 6. Pirkl de If,')sm {glps-cmton~ 7, Tolpeil nferioarO 6.~ton

PANOU DE FAlAOA NEVENTILAT, CU STRAT DE AER INTERIOR ETANS

(I = ceo 10 em)

0, Sectlune vertlcd~ b. Sectlurn:lQrlzontcla:

Imblnarea dlntre panouri sa reolireoz:O pm Infermedlull,.ll1ul montont Iniarmedlor,

1 , p~ a cl d In derivate dfl' lerrm, t,encuite 2. Vatt'ii rnlnerCllo 3.PlddPAl ,4, Strot da aernev9l1t!lo,t (cu rol termoilolant) 5. SarlerO contra, vopmllm 6- Plt:icj din dertvats de lemn

2114

b

b

CONSTRUC[11 DIN Il:MN

PER~ OOERIORI

3. ALCATUIA!EA rpRINCIPALEIOR SUBANSAMBLURII CONSTRUCtiVE 3.1. PERFP EXlERIORl

o PEREtI DIN BiRNE SUPRAPUSE

F1NISAJ ~NTERIOR 'LJSCAT'; RACORDAREA CU SOClUl

_,.-JII-7'"I---':'g]

... __ ...

-

----.,~

- .....

----{~.:

B

3/1

A. CONSTRUCT'IE CU PERE'['I DIN Ell RNE ROTUNlDf

1:1. CONSlRUCPE ell PERETI DIN BlRNE RECTANGUlARE

Rezo,l\Ioroo de deJcaliu o Ipladlf1'1 Inteooa!'e {fhisaJ 'uscot') tine co:n~ de tosore.a peretakJ I prin confrCige~ea trotisversola a hYmera!"

I.GTlndi::l die plarWi;lU 2. Luff de tasara

3, ~lnlsoJ 'uscat' Ia plcfon (sclhdurl. ploc,l oe 002fj1 de lernn, 9lpSrcarfoil)

4. BcghetO

5, Flnl!loj 'U5COt' Ie peratl (scfndurl, pli5d pe bozO de lemn,Qlps-ca oon)

6. IPldtbCindO otel

7. rwgla de tlmre

8. Tem1oiZcOlatie 9, Peraw din ~

10. PIIIlt6

11. Pl;lrdOOeClI~' din scTrIdufl eli lam~llVlue

12, Du~umea oorbe5i

13. Grlnda I:J~ plCln$l!lU

14. Folie Ilolanta

1 S. Plonl rablij tndolt6 16, RlglO Inferloora

CONSTRUCTU DlN tEMN

o PEREll EXTERiORI CU SCH'ELET

ALCAru'I~EA COMPU:rA. A UNEI fATADE ·STANDARD~

a fotadO "standard" I odled ce cuprlnde toote stra1urlle ob~lil1e < ~ care pocrte fl utflizc:rtO ih morea mqjO'rl1crt'El a camrllof, are in cornpanenja sa de 10 Interior 10 ElOcterlaf urm6l'oore'le e~en1:e, pe \iOnga e1ementele portante ale ldtadel (stOlpi. mo~. griM. ,trave~ I dlagonol\e,etc.):

• PIaI,core InteriooK:l

• EkiIieIO co:noo vopol'ilo:r .tennolzolaij'ie

• BaJilera cormo YOntuui f.I a Q,pel purtate de v6nt spre Interior

.' Soportpe:ntnJ baOOro de vOnt Cf'VOnd coteodatd~, m1 de JlgJdlZGre

• strot diet oar ventllat

• Pillcore a!(felifoaitJ

IPlacorea InterlooJ"ll re poote reollm procfic cu ori~ tip de m a,feria ee poate prelua eventuale ienslunl (oontr'o,gerl-dllaI'Orl) genero1edia luci"U1 elementalor structurale. Cme mal eurenfe re20'lvon sunf eele ell pl,eel din glps colton, eu lornbrJurl din !emn sou din 1h!OCU~Orll 00 lernn, Placarea interioor6 proplu-2is6 (ceo, vizibilO dlihSpra interior) podte rrreoeslta. de 10 cell 101 002, un scl1e~t-5Uport, Este cazul plCtdlor dln glps carton unde este l'eC{)l"f'londata ullll!ama uror profile din tabla 1hdeitOTntre structuro casel $I plcei, pentru a evlta urele fl~Llran sou deforrnalll 00 potsurvenldatorlt'a lucrulul eiemente!m structurale.

BClIiiera ,contra vapori1ar eomtltuleun sublect de' dloc:uj1e oe F'IIJ :j.I-o gM 0 soIUj1e genera vdlabll,i!I, ~ldsta 2 (Itrtudlnl dlfertie care in esent6 spun urrnOtoore~ hJcP'\.I.l1,:

• IPentl1J e1iAtcwea producerll cOlrldensul,uI pre fatcI rece C! termolzolaflel elite obUgotorle IntroduoereQ pe fat,o co1dCiI a termolzolotiel CI unei barlare contra vOPD~liOr

• pentJU (] avec 0 cose :s6notoosa aceosta iTebule so "respbe·, dec! sa t sa asl.gure 0

buna permeabmtcrte 10 vcpoo.

Primo pozijiJeo 0 lhfOlnrn cu precaoof'e 10 aproope to~ sokrlill.e de ftito,da din lemn dn GeliffianlCiI $1 Franta '111 fimp ee lh ElvetlCl, ')orO eu Q inolt6 tehnologle1h reollzareo ccsetor din lemn. oceosto bal'le:rO este iIn genera obsent6.

Pod/la n'0GStr6 esf8 co lxifk:;ra ifebule pus(j {htr-o mc:mI&td seJecl1v6. anol~al'ld eLI <Jterr'Je ffGaate cortfexlln pat"Ie: aooo unde 'LJmldltatea oerulul Interlm 5e aprople in perrnCillenfa de valaoreQ urnldlfCijii de sarurotle' sou 0 depQ$El$fe frecvent (bdl, buccltM) ~, uncle -soorefe nu peate activo ellmloofeo condef'l$uulevenfu.ol 'rormat pe aceo foredQ, ecole 0 boderu ,de VOJXII'l este blne\lElntfo. Este e<m..il pere!",ilor exterior! (j bOlllor expule spre nOfd, unde soorefe in serorl\J! rece nu ~vede~ oceo fatadO, ~ ded nuo poote 1hcCbJ, lor ooodensu~ elJentud fOm1ot rtlJ vc pWea fI dlminuof sou ihlOturat. Prln eleele oumulal1ve. th llpsa I..!nor S"IrahJrt de oer ventflot" efec1ale pmdlJ:ller pot fi extrem de ,grove, loto 00 ce reoornondam jt;, priF'lClpliJ u1Ilizareo IOCCila, lh ace5Ie cozurl, a unal borlere de vapor!; ,fh p/Ust:XJrwdardm ~sam pmzenta unuI $trat dt!$ aer ventlkd. P€I toq/(janvelopa r;;fddirfl.

Bariera de \I~ sa' reo1lzeCllC de reQula pr1h aplloareo Urlor tolll de poAetilena au irn~nC'111 petrncute, oontinUI ~l etc~ sou prln utillro~a uoor wrmolzola1il1 ce au pJevarute 0S'tftiiI1 de foil! de pollatiiena SOU a'h.mJnlu, Se mal po1' 9wBcul0 eorlereprtn V'Of:'SIroo unor s1raturf supol't contlnui 1i1 etol"l$e.

Atentlel 0 dcCi!'EI tretJuJe ~a respectO ptfnolp/l./ c~terfJ pt;JJTneat>/f/IG!iIla vq:xxt de ta InfetfOf'sp!S exterior. 0 plOOClle9xmrioara cu $O!5ndurl eu [ambO ~ uluc vopsl,te C!J vopselie cUi"€inia poodle devenJ 0 bOriJera de vq::x>'rI nedonta, ecole LInde nu est'e preVltzuf UfI mat de Cler vemtlat.

3/2

CQNSrRUqU DIN LE MN

jennolzolal'kJ se dlspune ob~gatollu 10 foote fatode4e dodlr~or pem"lonente, iii r'1l . .nlol Ie clodli11a ce flU ad~s'I'$$C spofll, lncOlzlte eo poCl1e Ilpsl, Tel1l"1olz,olojlo asia oonefioa rilL! FlLmal ~ obllnereo rezistentel tefi'l"l~ ~are a r;em1!lor exfaool'if, dar eo poale Clf"I"Iafioro Tn cawl utUI~alll sortlmantaloT din "ata miMroio. protec~a acustlcl'.1 oocesorO fQt~ de ZQorflotele oeoone e~rlOCfe. Spafille InterioofEI die 'pere't1lor eXiefim devln 00 regua spo1ill de reronant<:'i, decl ompil1'kXltocre ale' suneMul; doca introducern 0 tarmoizolal1e reallzatO, dntr-un matertol abSOfbant ( C"IIl este ,carultellTlo'~ol'ofiei ,dln votO mlnerala), atune! '10m Insonorlza a~ oolAt6)l re:zonatoore,

lermolzolafja se poCite St.pr~nslono (ajungaoo Q$ffel, ~ groslml de 1,5.20 em) OU soopul c;ompensCilfl de fnetfle fBrmk;r}. TOoa,te kftodele usecre, ded '$1 cefe ole clOciTilor din lemn, no posed a 0 Ine!11e k!nnlcQ satlsh~ict'rtaal'9. ~I de ceeo pentr\J a comperna ClC$Sf' 1.lJ:Cru, se poate Cffl~ dlmansiuneo stralul~ temio~an.t. tdfui.l f~JO CI l"eZ,olva pel ,depiln problema.

Alte, mateuiale uIIllLote iI1 mora sof"11memeOil de vota mlnaralo co termolzolatl'l curenta sum poIlS'lir~nul' expandat, PfL-LilPQ'05 (mol rar) ~'ate mate:rfol'e do fX'Imerl expondote (aten'fJe 10 Incendll in oozul poijuretorruliul Elxpando.t),

Borlrea eeotro vOnWul. lerrnol2.oIa1lo este proteJato SPfe elcterim de ac~uMa cuffiuol'6 cpO +vtlnt 'i'ri care vOntul poote 1lnplnge plc01urltede ope provenlte din plaia sou UipadCi pOno iI"I pot1lfecrndlzola:l1el. anlhl~Qnd~ rollt prln '!hIOCtirea porUm Oe oar (cerl ce mlguro el'eeful "t"€llmoirolorrt prop-iu lis) ell pliC6t:url de cpO; Dune conducOtoor-$ de c~dura.

BaJ1ero de vOnt b~a, bw,etl1jeles. ~I pOtrundereo vOnfuilUi spre Infeilor prln dsconflnuffiO'jiJe fotadel-

Eo se reolmeoza de fe'Qula din fo~i de pol'leflleriO sou dln folll de corton osfdtdt 'nelipire pel contur astfel Tnctlt sO peI!T'I"Ilta d'fu~(] Ilb&r6 a. vopo~lor sore emrlm. $@ rna redlgeaz6 $I dn hartle, gl'OasO tip Kroft. 'Boriera 1trebul sa peilT'!"llta uscorec everrtua1ulul eondsrs produs 1h 1ermo~IaJle

aa~ara n.eoesiti!! un ~Lport pte cc:tre sa fie prlnsO .

SuporhA pentru baOOIU 00 v,ant S9 reolize<::aQ de regula din sc&'ldurl bCltute nOJmCli sou tn dlaganalO. $OU dn p«acl din placj, PH PAL sou OSH. Acest suport 1nde'~lne~e de ml..ite on f,J, rohA 00 Ifgfdlzote a e/emenfeJor shur:turde ~ taft:Jd61. Din aces.t unghl de vedere ac:erste elemsnta de ngld1wre Sf:! utlllzeozo silo perQfllln~erl()rI. ocolo unde es1e neceS(lr; piel2t'.indu-9l 'moo rolul de suport pen1iru barlera de vdnt.

st!Oiful de o:er ventlJot ajU'tO la ellfnlnared everrtualuluJl conde'ns produs. Ac'flvaroo ael'lJul sa face mol aJes cOnd faj'oda este Tt'leatzttd plIIn TTiOOfII'e dlrect!L Nu overn un strClt propu~zJs d 0 dlstontcre Q plcoortJ ,exterloore de suporliJl banerei de \fOnt sou de tem1olzolape. Aoe:st ecortClllle!nt leoo roo/lIef de o sene 100 ~pcl dspuse ve'rHoal. onzontolsau pe CI'i"'Ibele ctrec1fl. Acem $lpcl prezlnt-a d.e regLd6 gc!1ufl sauront-e ee peJ1tlltt ascehSJuM aeruhJ ~ dec! ventilated

o problemallegati!!de ocest mat ,eS'kt (!fvfl'CJl'eo iIta}uh.J in CQZ de IncsndJv. de aceea fante'le sou gaurlle ~ dl$::>Un ~ocmat (oltemm PEl vert'loalO) penJru dlrnlnuorea ooosrui lIroJ.

PbcQJuI exter10r se poot€! reallza din once materia souaJ,c~re copablle de 'apreh.JeJ

tenslutile Induse de lucrUi s:fruc1u~I, d~ a bloco penetrofea aoo-! spre Imerlor. $1 nu Tn ulflmul rOnd,

de 0 reZlsi'o, Ie! IntemperU, IJeI I'$Q.ul.a·se rO[ClSasC-prOOQj1:t:le CU $C"OndU!'l din lemn, ploc~le metolroo. mal rar $1 cu multo preooutJe" tenr::lJellJeadlflvate ~ armate eu ifflbra de stIcIO J)e un

$Ubs1rot de Heroo1~t, .

3/3

CONSTRUCTIS DIN LEMN

COMPONENTELE LJNLJlI PEI<ETE EXTERIOR CU SCHElE1: ORDINEA DE MONTAJ ~ POZITIA iN CADRUL ALCArulRjj MULTISH<AT.

{SEC"IlUNE VERTICALA lOCAL.~.)

1. redllrorea scl1ele1tu1U1strutrlurcl

3. realJzarioo placerll Infefioare

5. boterea scfinciurllor St.;I~ , . pe:n.tru bariera de vOnt

ext

2. redllmrea sUporI'uluJ pentru placofelo Intelffooro

Int

4. pJnerea fermoizola;JIe

Int

3/4

CONSTI<UCDI DIN I,.EMN

CQMPONENTElE lJNUI PERETE EXTERIOR ell SCHELET: ORDINEA. DE MONTAJ ~I POm-IA 'iN CAIJIRUL

ALC),.TUIRII MULTISTRAli, .

(SEqIUNE vERT;ICALA LOCAW

7. montareo roIpdlor (aiel PEl :2 direC'jill) penIru redllzmea strotvlLd de oar ventrlcrt

9.lmroducereo (do co este ca!ZuI) a barlerel corrI'Fa vaporl1or pe 'fata cdJdd a 'IlS!rrnolmlafjel

Irrt

3/5

SoiIufia "nOlo cu morcar@'O ml\!clri ascen51onc.de ,Q aerulwl ih siratul cia oerventilot. pOn tat!Jm1e prevCWlte ill :1jpc!le orizontae

CONSlWC1lI DIN LEMN

o :PEIlET,1 EXTIERIOR,I CU SCHELET - ,EXEMPILE DE AL'CATUtRI (SECIIUNI ORIZONTALE)

D- -

.

- --- .--. --- -.- - ._---- _. ,...--

A

~. I, ~)

D

PEREfI EX1'ErnOrn

A. PERETE EXTERIOR MIN I MAL 6. PEREl E EXTER~QR C U TERMOIZOLA11E

C. PERErE EXTEt?IOR CU ASTEREAlA S-I ITA NW\RE CONtRA PLOII +- VINf

D. PI: R8lE IEXTERIOR CU PLACAJ VENTILAT

1 , :;?ipcO vartlcalCi de fixqre

2. Str1p

3. Pia core e:(terloarO ,,(1" Plocare Inrte~loOirt'l

5. Sa Itaa terrnolzolonte 6- PlocO tennolrolant6

7. Asterec li!l din sd'hdurl a~;mte diagonal

6. BorterO de v1ht

9, Soot de cer ventlJat

COf'.ISfRU C'[III DIN l!EMN

o PEIRETI EXTERIORI CU 5CHElEl- EXEMPLE DE AlCATUn~1 (SECj1UNIORIZONTAlE)

B

c

3/7

A PERETE EXTeRIOR CU SCHElET ~I PLACAJ EXTERIOR DIN PANOURI USOARE PE 8Alli., DE DE$EURI LEMNOASE (tip Sf A8IUl)

B. PE RETE EXTERIOR' CIJ SCHELEr S~ UMPlUTURA, DIN PANOURI U~ARe:

PE BAzA DE DESEIURllEMNO.ASE (tip STABIUl)

C. PERm EXTERIOR CU SCHI:LET ~I UMPLUTURA DIN ZloARIE DE CAI(AMIDA

111 cozu' cladlrllor cu mal mult de I nIlJel, rezolvcreo de ttp A sa aplldJ numgl 10 s!1te male cu st'1lp1 contlnul. RewlvOrll.e de tip ,s il C sunt llpeclflce slsiemelor cu stilpl fntwruptllh dreptul plan$9utuJ.

I . PIos6 loblt 2.$1iIp

:3. Sgltaa termolizo!ol1tll

4. PonolJ lJiOr pe' bald de d~UfI iemr100se (tip Stdrnlft)

5, TffiCulalO·

0. Procare IrlterloarO

7. Umplu·turlj zldOrle de cOrOmidCi B; Strut nl.velore mortar

CONSlI(uqll iJlN LEMN

PEIRETj ExrER10~1

o PERfIl EXTER~ORI CU SCHELET

COqURI $1 RACORD'ARI CU PEREIlliiN1ERIORI (SEqIUNloRIZONTAlE)

-rl-+----+------<:<...!)

.--,.,

~--;-..:.I

r:' I-----'i...:.~

I
I
fJ'L
I
I~~ 17/~·

I ~>~
v.<//t
I . ~:o
c

[)

E

F

G

11

H

K

1-+- 0

"!'l :

I~

L

M

A - D, COL I EXTEJ~IOR

E - M. RACORDARE CU PERETI INTERIORI

1. Plocore e:x1erlOClrt'i cu soot de oer vt8l1tilot

2. A~te[oolO cu barlera de v\irl1 3, Plocora in.~erloam

4. ~Ipcl de montal

5. Stilp

6, Rlgl6 S'UperioorO

I, Manta nt perete lnter10r

8, Scmdure'J sa u rnontont de mont'CIJ

o IPER,E'[I EXlERIORil' CU SCHELET

RAOORD,ARIl:A CU SOCLUL (SEC[HJNI VERTICAL!:)

I------i~

<:»

~ l__----.:o&

'-------0

A

~~~--~~-~~

<"/

~~~7---~~----~r,0

1 .PIQlcaj exterior

2, Saltsa terrnolz.olonto 3, PILIcoJ Interior

4, PlrnN:i

5. PardosealO

0., Talpa Interloara

Hl 7, Grl~Clre ~J~------I-5'1-+-:rl----r~ 8, ~ie de placa termolzola nM sau tr-'---' ® eaiaJ

/j~,.< .. '; . 9, Folie Irolantel

,.. 1 0, Astar,e=oIO

11 , BClIlera de vinf

A-"~~~-r 12, F'rocd termoizolanta

13. Placaj ~md~11O (~JtO)

1l: ~ ,',)\ '. ,.

A. PER-erE EXTERIOR MINIMAL

11 PERm EXTERIOR PLACAT CU SOINDURI ORIZONTALE IN CAPLAMA ALCATUIRE MINIMALA

c. PE~~ETE EXTE'RIOR CU ASTEREALA D.IPERETE OOET210R PLACAT CU SC~NDURI ORIZONTALE IN. CAPLAMA $11 ASTEREALA

E. PERffi iEXTERIOR' PlACAT ell ,~NDRILA (~ITN

F.. PERm OOE.RIOR eLI PlA.CAJ VENITiLAT

CONSTI?UCIlI DIN LEMN

o PERE1i1 EXlERIORII CU SCHELET

RACQIlDAREA ell SOCLUIL (SECllUNI VERllCALE)

A

B

c

3110

A. PERBE EXTERIOR PLACAT CU PANOURI, USOARE (1'llp STABILm

B. SCHIELET "I N zA.BRElJE,· CU UMPlUTlJRA DIN PANOURI, U~OARE (tip Sf ASI L11)

C. B, SCH ELET '1N zABRELF CU UMPLUTURA DIN ZliDARIE DE CAR~MIL)A

I ntrucTt TIl Vml(H"Ite~e B ~I C scheletu~ de lemn este aporant, sa reoomanda foloslreaamnulul de stajar, eoont(:i mal rezlstentO 10 Intempeol dec1t r~§lnoClse~.

1 , lPanmJ U~O,' pe paze de de§9un lemnome

2, TenculolO exie'FioarO 3, Soltedermolrolc:mtCl 4, 'Plocore Interloart'i

5. Pllnta

6. PodlnO jntre grlnzl, CU umpluturri

, 1il1 woe

7, Folfe Iz.oiant,e".j

8. Pletrl~ ~i piarro spano

9, UmpluturG dlruld L!ioo de cara mldi!l

1 D, Nlvelore' mortar

CONsmu'c::rn DIN LEMN

o PER!E'[I EXTERIORI CU SCHELET

RACORD'AREA CU SOCLUL (SECllUNI VERnCALE)

A

PEREII ExtE-rnORI

V,ARIANTE DE REZOLVAH Iii PLAN$EULUI;

A. PE PLAC)\ DiE BETON PESTE STRAT DE PIETRI~~ PiATRA SPARTA

B. PE DALA. DE. BETON

C, PE GRINZI DE lEMN REZEMAlE PE FUNDAfll

I, ~~!$~~~~ii~~ D, PE GRINZI DE LEMN RiEZEMATE fiE

FF TALPI DE LEMN

/ E. PE GRI Nil DE LE MN, LA SCH ELET CU STilPI CONnNUI ~ GRINlI REZ[t.M TE FIE TALP-I DE LEM N

F, PE GI(,INZI, DE. LEMN. LA SCHELEr CU STI LPI CONHNU I - snLPr $1 GRI NZI PE TAlP,1 DE LEM N

I I

B

1 , Placers' elrlerloorc:l cu strot de cer ventllat

2, AsrereolO cu bonero de Vfnt

3. solreo termolzolcmtl'i

4. PlacLlre InteHJoa:rO ;:>01--.--5---'- 5. Talp!!llnfeooara u,.-,,::~""""'_''--__.['--- "-_--:l"-S - 6. Plinta

. , ,'j: ,TIll ~l1mTr]fffff1i'T., . " 7. Fo.lle [zolont6

... II/ VV I ,Il, l~ I ," i/i/t.'~ti' i I .~- Ii I.. IJI r\1 i!£!j I - -.,.j"1

'.~ . •. _ y, ll..l'I.j'i""'mea pe g"nz~oare

~--- 9, PI~nrI~ ~i pietrO spc:uta 10, P<:UlO-U termolzolant

~::;:::::;;::;:===--========= 11, Podlt¥lililtre grlnn, eu termoiwlotle'ill vro c

12, Du~umea 00 rbO (Cli9mtd d iagon.al)

13, Centl1ta

c

II

D

F

31~1

CON$1RUCTII DIN l£MN

o PERETI EXTErlORI DIN IiRNESUPRAPUSE RELATIA CU ACOPERI$UL (SECIlUNI VERTICALE)

" STREA$INA LA ACOPEIH$ C U :2 (4J PANTE InvelifOOfe: lespe-zi de pl,gka

Indlidor. IJo porkta supenoarii a caprlol'ilot (oJcOluire mlnlmolCi. 1&0 teiili'llOkoIati~)

A, STREA$INA D'E POAlA El" REZOLVARE LA HMPAN (acoper!§Tn 2 a~e)

Modul dB rezemore 0 cCiprlOFllor trebule sa tir1i:icont de tomrea perete Iu I prh controgerea bimelor, COprlortl nu VOir oveo decit 0 slnglJrti leg~tur~fI)(,O, pL..lf1ctual~, 1,0 COCl~. La toote

celelalte reozerne (pane

Interrnedlare, pane libare,

cmoroobO) vor fl mentlnujl I'll pozl!ie cu agrafe core s6 patmite:l lun0corsa IIberij"

1, Ji;;lheab

2. Ci'nlg J9h8'ub 3.~Id1~mFl

4, Folie hldrollolant6 5, A.stereal6

6- Lespm.1 de ptatrO 7,Olpoor

8, Bfini:'J de comeletore (\nM: cdprtorO

9.00110 de rezernore c

coprlorllor (cosorcoeo)

10, Pazle antl·vint

11. r~iglO de rezernore

12, C6prlor IIber (,ffirl'erlor) 13, U'.lprlor de rr-e rglne

CONSfI?UC"[l1 DIN I.£MN

o PERE'{IIEX.TERIORI CU SCHELET

RELAIIA CU ACOPERlfUl (SECIIUNI VERT~CALE)

" STREA~lNA LA ACOPI!!RI$ IN ooul. 'P.ANlE I il"AVAN INCUR,.1 hWQlitoCJe: pel.e pro1i1me

Incht:~' InteriOClrg 10 rota infertooro a cQpriQrilor

e

A. STREA$INA CU JGHEAB MASCAT

B. REZOLVAf~E LA 11 MPAN

C. STREA$INA CU JGHEAEl APAAEN1 D, STREA.~INA CU JGHEAB MASCAT (varicntO)

I , Jgneab din t,oblO

2, Invelltoors din t'lg[O pro1'llatd 3. !\grato

4, Pal,':le

5, 01'119 tabla go Ivdr,lZ.at~

6. Ple$(~ de' fund a Jghoobulul

7, lnc htdere din scindurl, cu galurl de vootllare

6. Gol de ventllore 9. C~lcll de lemn

10. Folie h,ldrolzolan,t(j 11 + 12. GrOtar de ~Ipcl 1,3. Astereo Ic::l

14, Ct'lprtor

16, rolp~ superloarO CcoSOil"oobd.) 16, SoltSClI termolzolootO

17, lavon din plOe.l C"pe bam de

18, Dul( 19.Cm 20. Duk

CONi:iI'RUCflI DIN LEMN

o 'PERE'P EXTE,RIO'II CU SCHELET

'RELATIA CU ACO.PERI$UL (SEC[lUNI VERTICA1E)

A. SffiEA$INA CU JGHEA8 APAAENT

B. IiIElOLVARE LA PARTEA. SIJPERIOA-RA C. REZOLVARE LA llMPAN LATERAL

4, Po~IB cLiIOcnrnar

5. Im::hidere din $cindu1'l. cu gaul de ventllore

6. Astereo~

7, Folie hldrolzolanti5: (hTt'tle Kroft) 8, Invel~ooredlF1 trgleflamande, 9+ 1 0. Grt'ifar de Moe I

11. ~prlOi"

12, Talpa ,~uperloorO (cosoroobC)) 13, Soil-eo t&rmo~olontO

14. Tcvon din plOcl (pe ba'26 cia Ie ITIl'1 sou glps"COrj:,Qn)

15, !?ooie orrtt=Viht

16, Durap (caprlOt) de oapo!: 17, Corool~

18, Duklp Intermedfar antra consol~

CONSTRueDI D'IN I.E MN

PmFfl EXTERlom

o PERElIIEXTERIORI CU SCHELEr

RELATIA CU ACOPERI$UL (SEC[JIUNI VERnCALE)

., STREA$iNA LA ACOPEAI$ CI!:I2 (4) PANrrE I TAVAN: OAIZONTAL + POD Invellhxn; Ii'gla Idli.

l~hldeJtlJ Il"Itertoor6 la pol1ea Inmnocra a grll'll:dar de plOOf.'"

B

12, Pozle ontl"vinf

13. Ple$ll de complett.lre ! re;zemare

14. c~prror de I'1"I'Clrglne

15. Ci;pfLileOiIO scfudurl (osterea:I~) 16, Folie' hldrollola11t6

1

'!:I'~

3/15

OONSTFlUCTII DIN lEMN

3.2. PLAN$E£

PLAN$EE LA OONSJRUCTII DIN WINE R01UNDE

3115

A. Pl...4.N$EU MINIMAL

B, PU\N$EU PREY AzUl CU IZOLATI E

FONICA <WSAU TERMIcA) -

C. RACQRDARE CU CO:;iUl DE FUM

1. D~rnea din scTndurll.u,

2. GmdO 3, Plfnttl

4. IPerste din bTrrUf) rotunda

5. Sa tteG lzoJantCi

6. Rost de tasare

7. Perval. profllat

6. PlcrtOil (placq] sclhdllrl l.lI.' 9. Flnlsa] In rerler 01 peretelLiI

10. ScmdurO de capOt (rlgldlmre)

1 1. Pmcment de 2:ldOrfa Ie fata Interioorc 0 co§ulul

12. Tenculo~ In'ertoarO

13. GenhJril o.o.

14. Placei tarrnollolontli din

maTerial ,enorganic;

T S, CQ~ datum dlnli:ld~ rle

CONSrRUC{l1 DIN LEMN

PLAN$EE LA CO:NSTRUC(HDIN 'BIRNE RECTANGULA.RE

A. Pu\N'~EU ell lZOLA TIE. FO'NICA ($l/SAU TEf~MICA) CI~at(;j pe padlna intermedlar,a

B. PlAN~EU CU IlOLAfI'E FONleft. (SI/SAU IERMICA) cu po'rdoseo,IO filotontO

I ~

1. Perote dln blrne

2. BdrterO de \/lnt

3, Piacare Int-erlomtJ 4, Pllnto

5, PordiOsec 10 sClhdlJrl tu

6. Grfnzl~oora

7. strct Izolant

8, PodinO Interme-aiarOl '9" GrlridO de plallfeu

1 0, Sipcl S'ustlnere plof,on

11 , ROs.t de tcsore

12. Acoperifar de roo

13. Ploton

NOTA: La fbcQrea finlSOjulul Interlortrebule tlnut cont de tmar~a bTtnelor Ce a IcOtul~ peretlL

3116

CQNSTRUCJlI DUN LEMN

PLAN~E LA CONSTRUClll CU ,SCHELElIN ZABRELE

A. PLA N~ElJ CU IlO LAp,E FON IcA(SI/SAcU TERM leA) o~mta pa pod Inil Il"'Itermedlmli

!-'72LZ·'Z7,·

I~--® 'I-!--I-- -0

+---4,i1

El. PLAN~EU CU IZOI.ATIE FONICA (~VSAU TERMICA) cu pcudoseaJa fiotOht(!l

lPlili1(;j

2. PmdosealO din SCihdiJrll,u" 3, TcipO InfenomO

4, IPcoh61 InfermeatcUG

5, Scindura de capat (ligidlmre) 6. GiindO de p.lan~u

I 'r.
r
~i_ CD
:~
"SS'.iZZ.~:;'·-;.~ ",~"-"'" / ~'
- ~
- l
;r.r,rpr~ill')mTill' Ll,}l~{[ij V
U rum;.' • 'tbiQ( !jj_UIl.J!i.":, r: ::I I ..
V ~
~(./ h'-.· ~- ""'" "'/ 5'
,. v/ ~ "-.:
·0
/
- CD

( C!)

I -- - ~ 'g-
1-- ®
-~ 11)
I ~ J'1 7. TalpelsuperloorO

8. Picton

9. ,Plocore IntertoorO

10. Asterea I~ dlnl sc1'Ildur:l

a~n:rte dlogonal.j,. DCl'rl!5l1t'! I/It'it

11. Placme exteriooFO, cu strct de cer ventllaf

12. Grlndd de leg,(lturti'

13. Gr1nz~oarO

14. snc izo'lOnt

15. ~Ipct SUS111"!1ere plerfon

16. PI~cr PAL (sou conifropfocaJ)

3117

'PbAN$I:E LA cONSTRUClll CU SCHELET D1N DULAP.I CUSlILPICONTlNU~

,

j

j

-++----- ....... r;>. .... ,j

~---o.......i®

. r~--·' ....... '-----l0

-

.1 :.

~I

EB'

I :

, I

w

1 !

5. Place Fa Q'XterloarO "C!J strat dG! aer venlilot

O. Trl:lll;iers~, de wezernore 7, SCTndurb ds rlg!dlz.are 8, Solteo ilo h:lil! ~~

1, Pllnm

2. Tmversij de l~got!J~eJ

,3" Pardos.E:toli!l din sdhdurl ou lamb{:l ~I uJuC

4. Grindlti de p~F'!§eu

'til! Pbton din s.drldurl i,u. 10. Ptacore InteY·loa.i'O

11 , A,:s.tereala din 5e"iflldurl d IspusealagonaJ+ oorle~ ele ViI1t

3ilB

CQN8W:UqH [)liN LEMN

PLAN$EE LA. CONSTIUqlll CU SCHIELET DIN DULAPI CU STILPI CONnNUI

,n.

I

-\

t-----~I

--

+i---t---~..3J

.i"------ts'

~___".,~-;, ~-H-i-+- -~---I~: -\

j-----l- ~

-+-H--------I(!.~ ~~~~~~~~~

~ -------~~-M~~r_--~~I

~?v

~ ~r__T~_r--~~~

'----irl-----I::!<o!-----t-il--ii-t-----t, 1 0 I

D. PLAN$EU CU ~OLA TIE fON~cA(SllIS.AU TERM leA) CU pordoseo Id fiotorntO

II

1 . Placqm exterloaml CI.,I strot de cerventllat

2. A~tereqlO din scii1durl dfspuse alagonol -+ be rlerti de V1ht .

~I. PloCare Interlomi."j

4.Plln~

5. Pordosoo!el sdndurl facltult-e 6, Pod Ir"IO Intermedllaro

7. GrindO de plan~elJ

8 ,$ilpc'l tl'Kore plofoo

9. Traverse:. de rezemore

3/19

1+-;---8

I -H"+-------« 2

,r-~~-r!-r-I~----~-.~

10. Platon

11 i Sfrof Izolont 12.Gri~rn

13,. sfrot supan- pardoseoltl din pJticl P'AL (sou din lernn moslv)-

~SlP~ ,REZOLVARI CONSTRUCTIVE DE DETAUU ALE RELATIEI DINiTRE UN PLAN.$EU INTERMEDIAR SI a FATADA

SlSTEM CONSmUCllV CU STALPI SI GRiNiZi CORLANARE PE 2 DlRECllI Seqh.Joo o)(o~11IcO

Sursa: Cons1ru1rt3 en bois l' , p.209. LausCil'l!"Je 1'988

Element de fotoda pl'efobrlcot (exist6 15 50rtlmente dlferite)

Ramo velilcCllO a ponOUlul de fbtocta

StOlp pia '2 nlvele 1161115 mm

PIocore €OO"QOOQl'O din scOndur1 omontoie' fOlj\Jlfe

R;ama orizontdO InferloorO 0' panoulu~ de f:otadO

~ort din table: Pl'OteqIe Ie apC

Grll')da din 'Iemn ICI'l'Ielar TncleiCJt

Ramo ofiw:ntaiO SlJperloorO a panolJulde fafaclO

Foooizorofle din ",ate. mlneralO

lavon din Qlps carton

Placare jntet1:oara CUI p!Ocl din glps carton

Terrno.llolatb: 2 ra.durl din vatel1 mlnerortO, In 'IIeoorea cornpe~ IIpSei de ineqie termlcO

Slmem 'constructiv ifll"liondez, conceput pe 0 trami:] de 3,75 I 3.75 m 1n 2 vaooJ'"Dte.OO iooijlme (2.1'6m I 2,58m). Toots Qlin:zIle sunt din !emn ,Iomelar fI1Clelat ~ au dirnenslunlle 115/22 em I..egotutile dlmre elernenfsle' structurole sa reoI~ozO C u dJiUtorul L.lf'Ior conector.! mefgic.;f. GrtnzlrE! ~ulul atte:msaza (co ~1'n ~an) in· "tob!lil de ~~. Exlstl:l 0 gamCi ~argO. ,de ponQU~ de f:atadc'::l (co forma, ~I clImenstunl. dar liden-lice Or.:! atcOtutre), Aooperl$U1 &sfe de tip teroOO, ClI pontO mro. stOlpQ primesc 10 Interior 0 pr,oteejie temnlcO 51..!plfrrientarO

Pf_REn 51 PlANSEE

REZOlVARI CONSlRUCTIVE DE IDETAlIU ALE RE LAlliE I OINrnE UN PLAN,SEU tNTERMEDIAR $1 0 FATADA

STRlICTllAA PRI:FABRICATA DIN DULAPI -

Secfjune verticald prln zona depllf'! (In stOngc:o til p~n zona vitrati51 (in droopto-) suso: DFTAIL 1/199 J, P. 43-44

AlcOhJrea oo~ (de SUS in }em) fnvelltoore din tOblO de ,zinc

,. asteredc de 24 mm.

;0 pdslO eu rol c:IG Il"'ISOnorizore tonica

• pane de bOil 20 rtlm dlspus61a 625

mm

.' slpci p001tnJ dlstanjToull, 1 2]60 mm ccrton bitumot

., ponou aglol"i"iafot 'tip 000 de 19 mm

.. cOp.liol1 de 220mm" displJslla 625 rnm

.. l'zolarEt 1iermicO dl n vote mioo[ati de'

l20+'Cm mm

,. ooOera de vaporL folie poHe1ilt€loo • .~Ipcr suoert to-von de 24 mm

,. t'clvon din plocl de g~ eorton de 15

., : ~< .. -..~ ....

»:

,.

, ,

<,

rrm

'1' I'

A1'cOtl.Jrea pere,Uof ;

(de 10 Interlm spr9' e::dsnlor)

• plOd din glps carton' de 1 :l.5 mm+ 10 mm

barlen~ de Vdporl. folie de poJlatlrenc tmlatle tenmca, vat~ mll"leroJO de 1 00 mm

schelet din lemn: mornonfl de 60/140 rnm dl~1JlI1 IQ 625 mm

place.'] clJn lemn ogJOf'I"1erat -(PAl) de ] 6 niITI

borleitl contl,a vOnTulul toile de pOllI.et~ni.':J

stn:rl de oer ventllat ,Ipel 0024 mm batute vertlool

ploeere extel1oorO din scOndwi orimnfole ttlsPU5E1 111 ~coplcma N

~ :

"

."

AlcOhJrea pfa~U[ui rrdeitnedior: (d!l'l sus in JOS)

,. strat de uzurO: mochafll

~ • dol{!J flotontO - sopO din 'cirnent ormot

. J<: de' 50 rnm, strrn separator. material

fOI"'lOClmortiwm

~ • pli6cl aglomerate din lemn (PAD de 16

I mm

• grinzl perpendlculClJe pe plonul

.fCltadel, dlspuw ~ 625 rom unQ de

~ ceaflllatO

N • material fonoabOOrbant, vat6

& mlnerr.:!lO de tOO mm

~ ,. soFielet (cooru} din ~pcI, supan' tavon

i' .. tovon dfn plOcI de glps carton de 12.5

mm

.. '

,

RI'!'~~;I.~~ ll"" ~~~.f~'"

I

[r ,:

I !', '"

, £

I I, I': ~

· I i

I III 'Ii : ~ t

t

I:'. i

~+l~L ~~.Jf

REZOl VARI CONSTRUCllVE DE DEl Al1U ALE RELA TIEl PLANSEU INTEiRMEDIAR $1 0 FATADA

CI.ADI RE cUSmvcruAA DIN s;rALPI (FE 2 N~VELf)·~ GRcIN;:!1 (iN CLES'fE) Sec1!uoo ~onomfJtrioQ

Sf,ifSQ.~ l£tJs 5~ co:nstrucHft; em boiJi. Pm' 1981, p.38

8~ cia fotodO sunt aIcOtli1e ( cia I.a interior lei e:x1edCll" ) cin:

'" Plooare infenoorO (ploci glps carron)

.. Borlera de vapor! (folie potie,tlleOO)

'" T a.rrnolrok:Jfie (votO m1nera~)

.. BarleJ'O de vOnt (poliatiiena)

.. Strmoo OSf ventllrn (g:rllO de ~pci)

,. Plooore· exterlooro {poslbll once material rfltJstentla In"temperlD

3122

D~NmE UN

Aoope~ in 1ief'osd eu pontO zero le~t1n consda·per:rlru proie:la!'eO fotgoo~

Grlnda p~nclpa1Ooo fata~. coplOllCIi'C cu ~tal'pul

G.r~nzl1h~d6fle~, pSfl'J€Iooiculore pel froodC

GflndO 00"10tooa :E1@!1"lent de tot,ooa muH'lsfrof

sttltp contlnuu P€I 2 t'livele

PIa~ufooob!oIat (pEl dolO llotamO)

Grlnd!O de'fatodO in ~l· , perrhu OOOOfOrea

I"IIv91uhJ pard~li 1l1'1'e1'ibor.a l'O' ~luI CEl~ ~!!terioare (0 babJnulul)

,J'~~Ot'l5fl. ~nduria sunta~e drstontat pantru buoo !lCul'g~M' a apeior rneteenee

PERBl $I PLANSEE

REZOl V ARi CONSTRUCTIVE DE DETALIU ALE R'ELA TIEl DINTRE UN

P:LAN5EU INlERMEDIAR $1 0 FA lADA .

CLADI RE eLJ STRLJCTURA D~N STALP~ (PE 2 NIVEIJE) ~ GRI NZI DE FATADA (iN CLE$TE) S~lJneoxor1!O~tiI1C¢,

Surso: les 5YS~ corufluctfrs en bois. Parl£198' .' p,,, \\.'1

12 ----.

$trot de oor venHlot Ploca~a exteriotlru

Tot~ Irnretdllca g,trodusO intr"O tonto ttDat,O in codrul sta'pulul ~ masoafa cu chit Prote,lorea pieselor ortrontale O.J ~rturl d~n t(llbl~

Gnnde de fotoda Til ucles.h~lw

T cdpO InferlLlofo birotatil PEl mlJloc pentru fbcmoo vltraJlJlul (faro cefCeve1El) Rcrnrorsaroo sf01puhJ cu platbonrle metollce StOlp oominulJ pel 2 ntv'9l€i

Pere1U ext€lfloJil sa COrflJun d.lntt-o ro:rro S'UrJOIT in IQrosimoo carelo selntroduce rnoterlo~ulhi'!l'f!ilollQ'lqnt .

Pe k:!ta Int€lnoora CI rl'.7f)ElJ se rlxeozi!! plOcI din PAL

La erleriorul Fome~.S€! bill ~pcl paste oore $9 aplic~ plocojul ~xter~or.

La int~rIof5e poole inlocui plocqlul dfn PAL cu p100l din glps carton

Obsarvotle: ~re doo.seblrs de solutio ptezentata in, paglna preoedent6 (3/22) 1h·ocest coz gnnzlle de 'fatadl:l (~ nu cale Irrterloan;!, ale pro~ulul) sunt reollzateiifi ~cl'6$fe~,

&23

PE~SlP~ REZOLV ARt CONSTRUCTIVE DE DEI ALIU ALE RELA TIEl DINTRE UN PLANSEU INTERMIEDIAR $1 0 FA lADA

smUCWRA OERIV AlA DlN SlTEMLJL ~PLA TFORM"

Secfiune ~ooometrica

Sw:so." ~ CsalGdi Haz £pIt~i ~rke1"fe', .~ta 1999

m1po' if~fertOdlrO;" traversOi superioarel

plccore exte1ioara din soo.ndufiOOfute distarrto,~ 'teifrnolzol(:l11ie montont - . "

tolpa inferloaro • frCiv,ensa i nferioo ra

lrrJ cap~ama

. tennoizolcrtie acoperire sene-let "I-

be riero centro va nruiu i

structuro case~ oorlva din, Slstemul ~ plattorm· de core se- deosebe;;te dom p.rin Qparl~CI unal griniZil de~. 5istemul ~pl'otforITt prez.tnto avol"taJ u~ utI~lw~1 ooel'or~ :tipur,1 de "cjrluni de 16r'Il1"l, fupf core ·coF!duc~, 10 0 mai mare fCf;lldltote de executie, 10. 0 !iimplillcll::m~· a de,to~tlor &I decl ~ io 0 economcl1'a't'e Cf6SCut6" dar, in schJmb, oonduce Ie 0 proiectore 1!Tlt:l1 atema~1 mal lC!bo~oosll ,

UUlzoreo cooectorilor maidk::1 (apaFElnfj sou mosoot·~) mo~ Jill mol mutt VIt'e2!CI 00 ~UlJ€I. mgk:lK:ill!Kl conmruatlsl est€l obtlnuta PEl 2 col:

• ,Prill dispUnsmo elemootelor structura~ (rnontantll+grlnzlte pkln~u1ul) 10 un pasmlc (p~n6 la 60 em)

• PJln~raouoor ploci ogloTnarate din lemll 00 tip PAL, 058, (c6100dat¢ ;Ii 0 unor scandU!l ), ell dubiu rei. OB rlgidizore dor ~I ca supcHl pentru bariera contra yqrrtulul. la perefl~ exterlon

3124

CONSfRUCrn DIN lEMN

PERETI 51 F'LA~OOE iREZOLV ARI CONSlRUCUVE DE DElA1U AlE RELATIEI DINTRE UN PtANSEU

!NIERMEDI'AR $1 0 FAlADA .

SmuCl'lIRA DIN STPtPI $1 GRINZI (PRINCIPALE 51 SECUNIDAAE, ~lN CLESTE~, CLADlRt: INTEGRAt PREFABRICAT A.

Sool1Ur16 oxonometrloo (st~ga), sectiune verHco~ (dJ'6apto) Slna: CQl1$fn.J/re M bois 1, p . .21;: 1..('J(A~. 19lJ8

6

SJstemlil utiliZed ~.~ He~renath ~ ~ pemt€l r!dicar@a uno.r case exhem os '~e>:!bl.le co plan, Schelerul sa compuM din stolp de 14/14 em pe 2 etcge ~ grinti "1n clevte~ suprapusa. PonotJ~le de fa·tad~ confln foote st~rile urual:e sI sunt integral preft!bncate. '~Ind montote pEl ~nftler. 6

1. Invfi!ltoare din placl ondulat,s de c::JZOOcilnElnt

2, cSiPCi 4/6 em

3. !z.o!afle- wrmfoO de! Ii em cu baoora de vapor! + carton CfSfaltot

4. ScandunlfOltuHe 00 1 a mm plinse sub capr~orl

5. Arcrnu~r80fOil:odel;

• PlOd de m:boclrnent Ilpita poe schelarul panoul:ul

• .Izolofle terrnlcl!J +foUe PVC '. strot de aer Yelnfllat

>!I Panou aglornerm pe ball! de lernn. imorOccrt eu un strat

de nilCtteflal plwtk:: (melaminet)

6. ,RoF'J1(] p:;Il')()ulul. profllata special pentru rsallzareo tmbiFiQrllor

7. T olpO inf€lrloal"l!!

8, P>ordOSEU:lla balCOrlL.lh.il; scOndurl: a~zaIf€l dlstantot 9. Grlrmr;e ii1ccnsol6 aiel' bolcorlulul

5

7

~, ... ,

3/25

PERETI SI PlANSBE

REZOlVARI CONSTRUCTIVE DE DETALIU ALE RELAJlEI DINTRE UN PLANSEU INTER MEDlAR $1 0 FATADA.

SlSTBv'I smOCruRAL MIXT: STArn $1 GRI~ (COPlANMEJ + PEREJI 'DE iRIGI DIZARE S8c~lJ09 axooometrtca de ansamblu

Sur.sa; ConsJrulm ·eJn l:x:J.i$1. p.230. lC1f.JSOJ1l1e, '1988

Sistem constructlv Jopone:z ee' .sa remarcc prin Tl"nbirK'l'l SlmpIE:I ~ oocflunl ~. DetontO sel!imJcitatn rldcote-. sEtemui s1iruc1u'd eLi sItllpi {ii' gnnzl a tost infQJtt eu a serle 00 perel1 portent! de rlgk:lzC!re. Plarr;>eele sum prefoblilcote, i1ecora f'I"lOdul fifnd oonstltult din 4 grll"liZi soldaittate ptin !n1lermedlul unor pillel OSB~ botYte pe ombele fete (s~perIoarO ~I' tntertoorO) a gnnzllor. Peretll St.!nt tencuiji seu plcicajii cu gips carton

OSB~ (Od(fJfJisdstrand Bex:Jid = pKJcI din G}Ch/I IemrIfXJ!ia mart: SGN8:.'C :;t co wporf ptrmtru ap/Icarea I9ncul6likx

FE!\rrrta t.rklng:urore -.....~"I!:-"---------.----'Ulspuse 10 3,70 m UM 00 cool6lail:l

Montonfl dl'ndulapl lr.rI- ..... .......-l. e 3,BOlloO em dlspu~ ia 60 em unul decelOlcdt

PlOd 'f,JreofabFicate de ............. "l..;.t~....;j.li.......,;,.""II-W..___.....,...__-LJ-la~U din 4 gn.nzi prlnse cu plOcl OSB

Sol~meo grlnnlor inrra ale :,;i cu stolpll 59 redllzeaz6 cu ojuforul uoor patbi.:lnde (ecllse) din, otel bOMe in Cue {jli'rltarim cu buloane. Slt'JlpiI, contlnLEl pe 2 etaJe. illnt dlsp~ pe Q tramO de .3,70 I 3.70 m. SUpilmentOf struc1l.nli CIJ stO(pi ~I griM. OIJ fast prevem.tl peret1 de controvontulre > avand ~ I'Olul de a oreluo onumite :soi'CiInl grav1't,atloodle

CIOdlrea vo 111 defC!llatO in paglnlle 3127 sl 3/26

3t26

CQMlmuCJlI iJlN LEMN

PERm 51 F't.ANSEE REZOLVARI CONSTRUCT,IVE DIE DETAUU ALE RELATIEI IDINTRE UN PlAN~EU ~NTERMEDIAR $~ 0 FArADA

SISTEM stRUCTURAL MOO: STAtAl ~ GRlf10 (COPlANAR8 + PERETIIDERlGIDIZARE Soctluoooxooortleb1oo ,0 de1to&i1or c-onstructiVe

StJrsa.. Consftiiro en bots 1. P.2:3D. LatI$ant'/e. 1988

A

Platbard~ {ecJ~ de otel .~---~~:::l-IIOiI

Grlnde PJilnc!polO 1 01 TO em ---~---+-!I!t+-HI~" ~tont ,riglrj~ $~ suporl' perrtru .. -~--""""i

trd1iderea 1otadel, 3.8.)10 em

TOlpO Inferioorl'llO/lO em

Sodu din baton

3127

CO'NSmuCTII DIN ILEMN

PmETI 51 PLANSEE

REZOLVARI CONS,mUCnVE DE DETA_lIU ALE RELAl1EI DINTRE UN PLAN~U INTERMEDIAR $1 0 FATADA

SISTEM STRUCTURAL MI'X1: SfALPI $1 GRIN£! (COPLANARE) .. PERFIl DE RlGlDIZAAE Sectlune OiKonometrlC6 (st'O"'nga.jos) ~ sec1iune vertloalo (dfGIopta)

Su!Sa.' Consfrulfti!l' en bois 1, p.230, Lausanne" 1988

1. Acoperire roolzat6 din:

• ll'welrrtome f'!"Ietalrc6

.. ploe! ggloroerate pe boc:Iro1 delemn

• pane din iernn 006/6 em

2. Ferma trionguJarO

3. Grlrndo 00 totadQ

4, Tenculok5 slntetlcCl pe suport de fibrO de sficl'a

5., Ponouri CSB. bOhJte In cule

6; PlOd din vato mlmMClla cu roll de termo!rolane (la exterior) ~ de foooizolcrj'le (fa Imanor ~I exterior)

7. Plac[ din glps certon

B Pardose(jO din placi de PAlL

fU1nlrult .

9. Grlrui din dlulo:pl de 3.8/18 em W. Cornier rnetallc de rocord

3128

6

I·; .'

(. ~. ,

I' .

t • jJ

I ",.i

.J._

11 3

6

7 5

I' ' .

5 b 8

.3 4

COt>SlRlJCTll DIN LEMN

PEREI151P~E REZOlVARl1 CONSTRUCHVE DE DETALIU AlE RELATIEI DliNTRE UN PLA_N$EU INlERMEDIAR SI a FAT ADA

SiSJEM STRUCTURAL TIP ~ Pl.A lFORMt Ie c10dlrl P+4 Secfiune axonometllcO (Vedere- dnspre Ihtedor)

$UrSa' le bois t:k:JrJ$1a consfluc1fcn, Pc:!M·1990. p.3fJ5

1. P,lintO cln 160m

2. Rest elastic darElt~

3. strat uzurOcmodhetci II pita)

4.. Mcrt:erha.i fonocbsorbaflt' VERfv1ASPHA

5. TrnpOs1~turo

6,PAl de 19 mrn suport mochetO

7. PAL de 22 mm supelt ~ f\Iotl;;:lntO

J . GrI~a din lernn, supolt tavan

9. Grinde dl!illemn

Hl Paoo'U de glps cart:on de· 13mm

11. VatO rnlnerolO 100 mm

12, Ba!1era de vopod

13. Vail:! minerai!:! de '45 rrrn 000+45)

14. PAL·de 12 rnrn

1 ti Borllero de vq:lOfi din Pa..YAN

16. Panou din glps carton dB lOmm

1 7. Sohe4et dn lemn

18. iinp6slitur~ (borjerO) Trrpot~o vOntlJul wi (] p.lan

19. ~ e:derloof'C.~ cu sCOndurl din lemn de zadi51

Acest slstem constl\JCti'v a fast ullll:zat Ti'1 premferO i"1 Franta in 1981' 10 Ioculntele soclole din A1p1lc fror1tl:era OJ ~hjlb. kl ceo 1700 rn qltttudloo, Aoeste clOdlrll 00 " eta)e. tin .!amn peste lun pcnter din ooron.

s-a utlllzot I.f'I smtem mod.iIat.~ Indus'lrlalmt CEI a dat deplinO satlsfactle CI:J precOdere ih dorr'Ienflle IIDIOrli telilTIICB,0 ropl,dltCrjiI '00 execufiB $I (] capoclt~i de Q rtispundE:'l SOJclnikJr seimnlce.

CONSTRUC[II DIN LEMN

3.3. P:EREtIIINTE,jORI

PERfllINTERlORI

In cowl ajr.;Otyrrilor cu scneier, d.lf19renta lIltre PERE"fll I NTEfillORI PORT ANn el N E PORT AJNTI co~1d'TI1 dlmel1slunlle d1t~nit~ pecore Ie au (dlt) COFlSldersnte de rez$lstenti":i)sec:1funlle ei!ementelor C€I compun sc heletul,

Sp:re deoseblre de fat:ade, perefll fnteriorl aLI 0 olootulre Imal ~rmpla. ~, a~me : ramo structurale!! esiB placcta poe ambelefe'l'e ell l.J'1.plOC;aj ce poate n identic sou dltfertl'. Lo inh'Slrior 00 regula Iil6 introduce un material fonoabsotbant pen1'nJ a InsonQrt;!:CI cavttal&c Ilrt1tel1oarQ, atHeil dIeosebtl' de rezonootO 10 sul1etele oerlene.

Acolo rnde evem 2 irlcoperllnterloare cu !'69rrnurl termlce clferl1e se dlmE!n!iloneaza mo1erialul formCJbsorbCllt (de regtjo voto mlneorOla ) paoo eEl sa dHnge re:zls1enta termlcQ necesara.

Din consideren"1ede Izolar& acwtlcO Hi pccte restc peretele pnn dlbloroo maierlah.!lul 00- placors (de exel'TlPlu dublo_r&o fooor de g'lps colton) sou se 'pooite merge e~ar Ie dUblmea sc:hele1ulul portont ·ali pearatelul. ou evitarea 0,0 zlselor PUlifj sonora,

Aoolo unde sunt necesore meJsut1 sporlte antffoc lie prnvad irnbrtlcarea p<l!rj'ldc sou totala Cl pieselor din lemn din rn1erlorul pereteluJ cU glpS ecrton SCll cu 0 variietate ~IClIO 0 aceshia OU Ridurtt_

Acolo lilde perefjl. ifrtenori sou exteOOrise tencuiesc. se pot falosl co wbsfrat. pehtru tenculola adltlvotO ~I cmnata cu panza din flbrc: de· s1:iclO. pl¢ci dln Heraklit 0S8 sau ~ mol blna din Betonyp, mCJlierlot re~stent ~lla tentative de efrocfle (sporgerl, lovirl, stropUngerl),

1

2

3/30

1 , ramas1ruc'l'urolo ,Q peretelul Interior

:;t rome -+- placare' pe cmbele fete

a olcQ'IUr.e fonolzoloto curentc

4, rnc:::l:rhJlre 'ronol:totota spe~ala CiJ dubI'OF€lCI$1 aesoRdorlzoreo rgmelor

votO mlnerall:i SOIJ d1t rna1l:!l1al fonoabsorbCl'1t

C.ONSTRUCllIDIN If. MN

PEREY'I IINTEIJORI - VAR~ANlEDE ALCATUIRE

EJ ~D-

-======~===:-;::== =:§' ," ;I~L

I

I I ~

A

1/,H!Urr~'

I' 1 ~

B

o 3fSi

p,ffiE.~ 1NTERIORI

A PERETE MINI:MAL

8. PE RETE TE RMOIZOLANT C, PER8E rONOI£OLANT

D, PERETE CU FEJiE DH"-I PANOURII U$OARE PE. BAlI\ DE De~'EU RI LEMNOASE,

I , ~Ipca de manta] 2, smp

3, Ploe-ore

4, Saftea itolanta 5, Plad~ fzok:lnt6 6, ~sOfOblt

7, Panou ui0il' pe bazi!::! de de~L!rl lerrmoese

8, Tenculal~

CONSTRUCJlI DIN lfMN

PEREJlINTERIORI

PERETIINTERIORI - RACORDARI LA PEREII EXTERIORI. PARDOSELI. PLAFOANE

I A

8

SECTIUNE ORIZONTALA SECTIUNE VERTICALA

JOS

SECTIUNE VERT1CALA SUS

3/32

A. PERETE INTERIOR MONTAT FARA INTRERUPEREA FINISAJELOR LA PERETI. PARDOSEALA. PLAFON

B. PERETE INTERIOR MONTAT CU INTRERUPEREA FINISAJELOR LA PERETI. PARDOSEAl.A PLAFON

C. PERETE INTERIOR FONOIZOLANT

D. PERETE INTERIOR CU FETE DIN PANOURI U~OARE PE BAZA DE DE~EURI LEMNOASE (tip STABILlT)

1. Pia care exterloara cu strat de aerventllat

2. Astereolo cu bortero de \lint

3. Placare interloaro 4, Sfilp

5. Montant perete Interior 6, Saltea termolzolanta

7, Talpa Inferloara

8. PUnta

9. Pordoseolo din lemn 10, Plafon

11 . Dusumeo oorbo

12. Scihdura de monte)

13. Panou u~or pe bozo de de~euri lemnoase (tip Stablllt)

14. Piasa rcbl]

15. Tenculold perete

16. TenculalCi plafon

CONSTRUGfll DIN LEMN

PEREJlINTERIORI

PERETIINTERIORI - RELATIA CU GRINZILE PLAN$EULUI

r

I.L..-.-.. .. _

.! '~

o

3133

PERETI DESPARTITORI (NEPORTANTI) DIN LEMN. DISPUSI PARAlEL CU GRINZILE PLAN$EULUI

A. PERETE DESPARTlTOR DIN PANOURI PE BAZA DE LEMN, ASEZAT PE GRINDA DEPLAN$EU

B. PERETE DESPARTITOR CU SCHELET DIN LEMN + PLACI. A$EZAT PE GRINDA DE PLANSEU

C. PERETE DESPARTITOR CU SCHELET DIN LEMN, A$EZAT PE GRINZI-JUG

DIN LEMN, ~T PE GRINDA DUM DIN DULAPI + FURURA

CONSTRUqlJ DIN LEMN

PRINCIPII DE PROIECTARE ~ PUNERE IN OPERA / DIMENSIONAREA ELEMEMELOR STRUCTURALE

4. PRINCIPII DE PROIECTARE $1 PUNERE IN OPERA A. CONCEPTIA STRUCTURII PORTANTE

A 1. ELEMENTELE STRUCTURALE: REZISTENTA$I STABILITATEA LOCALA A 10. DIMENSIONARE • IN RAPORT CU SOLICITARILE

• ASIGURAREA REZISTENTEI ELEMENTELOR STRUCTURALE: aria necesorc a sectlunll este determlnoti:l de roportul dlntre mcOrcorlie aferente respectlvulul element structural ~I rezlstento mecanlco a materlalulul (Iemnulul) 10 sollcltarea specltlcd aeelui element.

• UMITAREA DEFORMABILITATU ELEMENTELOR STRUCTURALE (v. ~I A l.b)

Dlmenslonore aproxlmativO a 'zveltetel' (raport Tntre secjfuneo tronsversold ~I fneltlme) pleselor comprlmate din lemn maslv, supuse la mcereerl obl~nulte, pentru limitoreo riseului de flombaj:

I d min = 1 / 18 H (unde d = laturo sectlunll; H = meltlmea plesel) I

Dlmenslonore oproximotlva 0 iha~lmii sectlunll unelgrlnzl supuse 10 mcarcerl obl~nulte (Ioculnte). pentru limitareo 'sagetii' (deformOrll prln mcovolere):

I h = 1 /17 - 1 /20 L (unde h ;;;;; meltlmea sectlunll; L = deschiderea Ihtre reczemele grlnzl!) I

SECTIUNI DE lEMN ECARtSAT

$1 T1PUL DE SOLiCITARE LA CARE RASPUND CU MINIMUM DE MATERIAL

Deasupro IInlel A:

sectlunl supuse 10 sforturl de compresiuna (stilpl. popl. montonfl. contronse. controVihtulri)

sacflunl supuse 10 aforturl de Tncovolere reduse. cu un raport allaturllor cca. 5/ 7 (plase de scheletTn zelbrela. arbaletrlarl)

sactlunl supuse la eforturl narmale de Tncovolere. cu un raport al laturllor cea. 4 / 7 (grlnzl. tellpl. eaprlorl de deschlderl uzuale)

sectlunl rectangulare dezvoftate pe Tnaltlma. permlfihd obtinerea unal buns rezistente la Tncovolere Tn condlflils unul volum mlc de lemn

Intre linille A il B:

Intra ,lInlJle B~I C:

SublinlaC:

em. 6 8 1.0 12 14 16 18 20 22 24
6 6.16
A 18/8
8 6/8
B
10 6/10 8/10 10/10
12 6/12 8/12 )0/12 12/12
C
14 6/14 12/14 14/14
16 6/16 8/16 10/16 12/16 l4/16 16/16
18 6{18 8/18 10/18 12/18 14/18 16}18 18{18
20 6/20 8(20 10/20 12/20 14/20 18}20 20/20
U 8/22 lOrn 12(22 14/22 18/22 20/22 22/22
24 . 8/24 10/24 12/24 14/'24 22/24 24/24
26 10/26 12(26 14/26 22/26 24/26
28 10/28 12/28 14/28 22/28 24/28
C B A Dupa TSCHUMI. A.G .• LUPU, M., Construction 1 - Le boTs. EPFL-DA-ITB Chalre d' Architecture et Construction, Lausanne. 1989-90.

4/1

CONSTRuqll DIN LEMN

PRINCIPII DE PROIECTARE ~ PUNERE IN OPERA I DIMENSIONAREA ELEMENTELOR STRUCTURALE

A 1 o, DIMENSJONARE • IN RAPORT CU REZISTENIA LA FOC

DIMENSIONAREA GRINZILOR DIN LEMN ECARISAT ~I DIN LEMN LAMELAR. PENTRU 0 REZISTENTA LA INCOVOIERE DATA, IN RAPORT CU NUMARUL DE FETE EXPUSE $1 DURATA DE CONSERVARE A PROPRIETATILOR DE REZISTENIA ( 30 Ii respectiv 60 min)

N.B. Pentru 0 trece de 10 0 rezstento 10 foe F3010 F60, lotimea (b) ~Iihaltlmeo (h) se dubleozd.

Ef (N

F )0 F60
Expunere la foe 31aturl 41aturi 31aturi 41aturi
IT ,""",,-.,:..' ~
I ;:~~
~~ ~~
, ~ ~
t
orturi din irleovoiere bmin hmin brrun hmin bmin h mi~ b min h min
/mm1 (mm) (mm) (mm) (mm) (mm) (mm) (mm) (mm)
114 150 260 160 300 300 520 320 600
1 1 120 200 130 240 240 400 260 ~80
7 90 160 100 200 200 320 220 400
3 80 140 90 180 180 240 200 320 E (

F 30 F60
Expunere la foe 31aturi 41aturi 31aturi 41aturi
I I T I
+-b-J·
forturi din irleovoiere bmin hmin bmin h min bmin h min bmin h min
N / mm2:) (mm) (mm) (mm) (mm) (mm) (mm) (mm) (mm)
14 I.cO ' 260 150 310 280 520 300 620
1 1 110 200 120 250 220 .coo 240 SOO
7 80 150 90 190 160 300 180 380
,
3 80 120 80 160 140 220 160 300 Dupa TSCHUMI, A.G .. LUPU, M .. · Construclion 1 - La bois, EPFL-DA-ITB Chalre d' Architecture et Construction, Lausanne, 1989-90.

4/2

CONSTRUqll DIN L£MN

PRINCIPII DE PROIECTARE ~I PUNERE IN OPERA J STABIUTATEA ELEMENTELOR COMPRIMATE

A 1 b. STABILITATEA ELEMENTElOR COMPRIMATE

In general, rlscul plerderii geometrlei Inltiale a elementelor structurale 1h zonele comprimate (flambajul stTIpllor, le~lrea din plan vertical a elementelor de supratata - voalarea 'Inlmilor' de grlnzi, a perejflor. etc) poate tt mentlnut sub control prln:

- coracterlstlcile materlalulul (modul de elastlcltate);

- aria §I geometrla sectiunll perpendlculare pe directla compresiunil (v. §I Ala);

- condltlile de rezemare a elementulul ~I eventualele legaturl supllmentare.

• CONDITIILE DE REZEMARE

Influenta condltlilor de rezemare a unul stilp asupra rlscului de flambaJ: condltille de rezemore deterrnlno lungimea de flambaj (UI); rlscul de flambaj creste proportional cu lunglmea de flambaj.

Exemple de rlgldlzore a unel grlnzl lamelare ihcoYoiate; Tmpledlcoreo le§lrll grlnzi lamelare din planul vertical (voalore), datorlta eforturilor locale de compresiune.

(1) Rigidizarea grinzil cu coltore (2) Rigidizarea grinzll cu bare din otel rotund.

• GEOMETRIA SECTIUNII

'ImprOftierea' materialului Tn

sectiune influenteozQ pozitiv

rlgldltateo elementelor

comprimate (stabilltatea 10

flombaj).

Exemple de stllpl cu secjlunl compuse:

o. Barele supuse la compreslune sunt asoclote Thtre ele prln: tururl Thclelate, fixate cu cule sou cu gujoane; zobrele fixate cu cule.

b. Incostrarea unui stl1p cu secjlune a

cornpuso: reazemul §i legoturlle core aslgurtJ Tncastrarea (Y. condltiile de rezemare),

\ Peril

I inti. \ I I
, (b) \ I ;I
(a) .\ I I (d)
Tncostrat \ I
dublu ! (e) \
- Ilber \ artlculot
\ dublu
Tncastrat incastrat
- ortlculat
punctde \
In1Iexiune b

4/3

CONSTRUCfll DIN LEMN

PRINCIPII DE PROIECTARE $I PUNERE IN OPERA I CONTRAVINTUIREA

A2. ANSAMBLUL STRUCTURAL: CONTRAVINTUIREA SISTEMELOR CU SCHELET

In raport cu tortele orlzontale ce octloneozo asupra unel consnucpl (Vlht, cutremur, etc), stablIItatea ansamblulul structurli de tip schelet presupune prezenta unor osc-nurnite plane de contrav'fntuire rlglde (nedeformablle),. vertlcale ~I orlzontale.

Comportamentul 10 actlunl orlzontale a douo semi-travel structurale, 111 trel situatll:

(1) FOrO contravfhtulrl: deformare laterald ce poate duce 10 prdbu~lrea structurH (colops),

(2) Numal contravintulre vertlcolo:

Instabilltatea zonei comprlmate 0 grlnzllor111 sens longitudinal.

(3) Controvfhtulre Tn plan vertical ~I orizonta I: stabllizarea grinzllor Tmpotriva le~lrll din plan vertical; structure nedeformotO.

SCHEMA OISPUNERIl PLANE LOR DE CONTRA vlNTUIRE Tn 2 slsteme poslblle:

~------~~--~--~------~--~----~-.

(1) Rigldlzare numal in plane vertlcale: ,! J. !. !.!. ~ 1 !

·1 presupune cite un plan de contravfhtulre

verticalO pe fiecare axa a tramel structurale, pe cele douo dlrectll; grlzile perlmetrale csoclozo planele vertlcale §i Ie transmit TncOrcdrlle orizontale; nu este necesoro controvfhtulreo 10 nlvelul plonseelor.

(2) Rlgldlzare 111 plane vertlcale ~I orlzontale: prezento contravintulrllor orlzontale permlte 2 reducerea 10 3 a plane lor verticale de contraV'i'ntulre, cu conditio co ele sO nu fie concurente; presupune 0 conceptle particufarO a pkmseelor (riglde 111 planullor)

Poslbllltati de reallzare a planelor rlglde: T T

Contrav'fntuiri verticale: de utllizat pe cit poslbll peretll de compartlmentare; pot fl peretl din

zidOrle sou beton, sau peretl cu schelet de lemn prevOzutl cu slsteme de rlgldlzare: dlagonale din

bare de ojel tenslonate dlspuse 111 cruce; dlagonale din lemn; scTndurl bOtute diagonal; panourl

rig Ide din derivate de lemn.

Contrav'fntuiri orizontate: in planul plonseelor §I ocoperiselor trebufe prevOzute slsteme de rlgldlzare: sc1l1durl osezcte diagonal 111 raport cu trama, Tn 2 strcturl pe dlrectll opuse; panourl din derivate de lemn, Tn douo straturl cu rosturl decalate; dlagonale din platbande de otel dlspuse Tn cruce.

Exemple de contraVihtulrl vertlcale din lemn. (1) Semi-cadre contraVihtulte cu controflse din lemn, rezlstent 10' Tntlndere §I compreslune.

(2) Contravfhtulrl vertic ale cu 0 dlogonala rezistentO am la 1I1tlndere cit ~I 10

compreslune.

(3 - 4) Perejl controVihtultl reallzate cu placare sau sC1l1duri csezote diagonal.

prln Tnchiderl umplutura din

Fixarea une! dlagonale din otet rotund de 0 grlndO prlnclpalO, cu sabot metallc.

-.0 • Ii --.r-- • I I
--, f----
! t;
--+
--0 I
<: /' r: LV.
) k: ) <
i V ~r "- ,
i ~. :1/ ',- ,
: 1

414

CONSTRUGfll DIN LEMN

PRINCIPII DE PROIECTARE $I PUNERE IN OPERA / PROTEqlA IMPOTRIVA SURSELOR DE APA

B. PROIECTAREA DE DETALIU

B1. PROIECTIA IMPOIRIVA UMEZELII

o constructle din lemn care se rnenpne intr-o stare hlgroscoplca stablla, de echllibru cu medlul ambiant, se va comporta evident mal blne dedt dacO este suouso unel permanente instabilitati.

Ca atare, functle de esentele de lemn ~I tratamentele hidrofuge alese, prolectarea de detallu trebuie sO alba 1h vedere proteJarea lemnululimpotrlva rlsculul retentlel de ope, In acest sans, S9 dlstlng 2 categoril de mOsurl:

a. protejarea in raport cu surse de cpo (ape metearice ~I contacte cu alte materials-sou medii cu umiditate mai mare)

b. aslgurarea poslbllltOtll de uscare a pleselor oeazional umede, prln ventilare

Bla. PROTEC"[1A IMPOlRlVA SURSELOR DE APA Sa va avea 1h vedere:

- proteloreo fatadelor expuse ploU (ceea ce poate totocoto asigura orotejoreo lemnulul impotriva rcdlotlel solareexcesive);

- pr-evenirea infiltratlllor drecte ale apel de ploale

- favorlzarea seurgeril raplde a apei ~I evltarea ocurnulortor

- ellmlnarea sau acoperirea suorotejelor orlzontale

- acoperlrea suprotetelor obllce

- aeoperirea capetelor pieselor de lemn a corer expunere fovorzeozc.obsorottc opel

- protejoreo lemnulul impotriva transferulul de umldltate prln ascenslune copuoro

- proteJarea lemnulul itnpotrlva umldltatll din depunerea de zOpadtl il din rlcoseul apei de ploale

Stre~inl ample, decrosurl pe vertlcolo: volumetrle tip lea pentru consnuctne din lemn, co outoprotectle Tmpotriva ploll.

Asigurorea unel crt mal bune etan~eltatl 10 peretll din bllne suprapuse, prln forma acestora 1h secpune + staturi de materiallzolant

1 . Clopllrea concavCi a partl! inferioare a bllnelor aslgura 0 bunCi rezemore ~I Tmpledlco intr-o oorecare mOsuro potrunderea opel in rosturl.

2. Suprafetele plane aslguro rezemarea pe 0 suprafatO mal mare, dar nu TmpledlcCi pCitrunderea opel in rosturi

3. Profllul trlunghlular adaugat ~I ulucul talat in bllna superloorn aslgura 0 buna etonsore.

In rosturi se introduc straturl de materia Ie Izolante: mu~chl, lut, mortar, fulor de clhepo gudronat, etc

Pere]t din elemente profilate cu lamba ~i uluc; Tmblnare etan~a

4/5

',." ','1'.':",

'.,', ~. :". ,I,', . ,".

-.', ,'" .' .

I'

I~

~:-

2

3

CONSTRUqll DIN LEMN

PRINCIPII DE PROIECTARE $1 PUNERE IN OPERA I PROTEC"f1A IMPOTRIVA SURSELOR DE APA

Dou6 tipurl de pia care cu scTndurl vertic ale care favorizeazo scurgerea rapldo a apei; rezolvare preterobtd pentru rojcoe neodopostlte. (1) Pia care cu scihdurl verticale cu lambo ~I uluc. formihd nuturl vertlcale; dou6 variante de rezolvare a coltulul, lunglmlle scindurilor sunt limitate pentru !Imitarea lucrului lemnulut. Sclndurile provenlte dlntr-o tolere radialo se vor comporta evident mai blne la varlatll cllmatlce mart. (2) Placare cu scThdurl vertlcale simple, cu bagheto de acoperire a rostulul.

Placare cu scihduri orizontale. Profllele obl~nuite de scTnduri f61tuite (1) nu asiguro 0 bun6 etonsore contra ploil + Vfnt; (2) scTndurl faltuJte cu 0 geometrle adecvato unei protecjf contra ploll + Vi'nt. (3 - 4) Sclhduri orizontale Tn caplama, cu lacrimar. Suprapunere: 12% din latlmea scTndurll ~I min 10 mm.

Scindurile sunt fixate cu un slngur r'ihd de cue. pentru a Ie permlte deformarea IIbera.

In lac de a urmori Tmpledicarea Inflitratillor de apa In Tmbinorlle excuse. este uneorl mal slrnplo ~I mal fiablla prevederea poslbllitotli de evacuare rapid6 a apei; exemplu cu locrimar (1) ~i exemplu cu drenare rapldo din 'scoorturo (2).

~------------

Atenjle la ihtretinere! (prevenirea Tntundorii scurgerii)

4/6

3 4

2

CONSTRUqll DIN LEMN

PRINCIPII DE PROIECTARE~ PUNERE IN OPERA / PROTECllA IMPOTRIVA S1mSELOR!)E APA

Nuturile vertlcale previn formarea de cropaturi aleatorilla suprafata lemnuluL ~j totodata. Tn cazul expunerli exrerloore. permit scurgerea rapldo a apel de ploale; 1h exemplu: stllp czculor cuplesa metallcd de Tmblnare.

Evitarea sucrotetelor orizontale expuse sau protejarea lor prin acoperire cu elemente de lemn sau metal posibll de Tnlocult. (1) Protecjie cu sc1hduro + tratament hldrofug; (2) Protecjle cu piesa de lemn cu secjlune curbo + tratament hldrofug; (3) Protecjle cu copertlno de tabla osezoto pe plese de calare. Capot expus, protejat cu 0 pleso de lemn cu lacrimar, fixata pe 0 furura cu rol de dstontler.

Proteloreo sectlunllor de copot ale pleselor de lemn, cu capacitate mare de obsorbjle, (1) Traverso de parapet cu curbura reduso, prevdzuta cu lacrlmare, protejlhd capetele rnontontllor de lemn; (2) Stllp tajat obllc ~I acoperit cu un strat protector subtlre. Plesele orlzontale de lemn al coror copct or rezulta expus (pane, grlnzl de plonseu) pot fl de asemenea tolcte oblic 1h jos,

417

e

I I I I

r----------L---------,

I I

Atentle la 1htretlnerel

CONSTRUCTlI DIN LEMN

PRINCIPII DE PROIECTARE $I PUNERE IN OPERA I PROTECllA IMPOTRIVA SURSELOR DE APA

Rezemorea unel grlnzl pe tootc groslmea zldului (troversontc) las a lemnul so respire, dar toto sa exrerlocro trebuie prorejoto In raport cu riscul expunerll la opo. Exemplu cu sectlone de copct hldrofugato prln bo.dijonare (1), protejotc cu 0 piesc:i de lemn, prevozute cu locrlmar (2) ~I placo de calare din lemn dur. controplacaj sou material plastic (3).

Rezemarea unui stl1p exterior pe un soclu de beton (h min 30 cm) ce fere~te lemnul de ocumulcrue de ope. zepada ~I ascensiunea copjoro a. umldltC'ltii.

Componente: soclu din beton cu pante spre exterior, talpa meta lice jn rorrnc de T ihcastrata in capatul lemnului, [eovo pOtratC'l, buloane (3), crestoturc Tnchlsa cu mastic elastic (4)

Forma plesei metallce ~i legaturile sale cu sfiJpul raspund necesltdtii de transmltere a unor dlverse sollcitori~ greutate, dar ~I ocpunl orizontale, ihtlnderi, momente. Acest tip de reozern neceslto 0 pregCitire exocto a fundatlel ~. pe crt poslbll, prevederea reazemu\ui cu sisteme de reglare (pene, gourl ovale, ~uruburi).

Perete de lemn pe un soclu masiv din z1dorle cu rnoltlmea de min 30 cm de 10 nivelul terenulul (protecjle contra stropirii). un strct hldrolzolant seporo lemnul de soclu (umldltate din ascensiune copjoro. transfer de la un material 10 altul). Talpa, u§or in console .forrneozo Tmpreuno cu para mentul exterior

un lacrimar. .

4/8

, ... ,

Tratament hidrofug

CONSTRUCfll DIN LEMN

PRINCIPH os PROIfCTARE- $I- PUNERE-IN OPERA / VENTILAREA PIESEl:0R DE-l£MN

Blb. VENTILAREA. PIESEI.OR DE UMN

Streo~lno cu prize de oer pentru ventllorea unul ocoperls cu terrnozolcjle iih plonul iihvelitorH; placarea cu scihduri 10 extrodosul coprlorllor Inc!udefante de ventllare inchlse cu grlle antl-lnsecte, Stratul de aer ventllot 01 ocoperlsulul continua pe cel din alcOtuirea peret"or exrerlort.

PiacaJele exterioare din lemn trebule ventilate pe tecto suprorojo lor Interno: trel tipurl de rezolvare a suportulul ce permit a crculotle de oer vertlcold (prin convecjle) ~i orlzontold (datorita dlferentelor de prestune a Vihtulul ce oc'[loneozd asupra fatadeloD. Sectlunlle oriflciilor de Intrare §I le~lre a aerululiihsumeaza 0 suprafata de 1/500 din suprafota deventllat.

Placare cu lemn tetrose. orotejcto de soclu §I dlstantata de acesta, permltlhd asttellntrarea aeruluL Mlcl grlle 1h1pledlco Introrea insectelorxilofage sau altele.

Incastrarea grlnzllor de lemn intr-un perete de zldorie. TransferuJ deumldltate de 10 zldorle 10 lemneste prevenlt prln: contact cu zldorio redus 10 fota superloar6, .zldlto 'uscct': strat hldroizolant sub grlnd6; spojlu de ventllare (1-2 cm) lateral §IYh spatele copctunil grlnzH (tratat chlmlc) .

. In cazul peretUor exterlori, fundul golulul de rezemare este termoizolat pentru prevenlrea condensulul.

(v. ~I Prevenlrea strlvlrllor locale -rezernereo pleselor de lemn pe zlddrle)

Gol sanltor ventllot sub un plcnseu de lemn: degaJareo de umiditate din sol este 1h1pledlcat6 de un strot mol mult sou mal putln etons. Orificii prev5zute in soclu permit venfllarea goLuJul sonitar ,min. 1/5fXJ din suprofato acestulo). Grlnzlle sunt tratate chlmlc.

4/9

ZJDARIE 'USCATJ\'

CONSTRUqll DIN LEMN

PRINCIPII DE PROIECTARE ~ PUNERE IN OPERA / CONTROlUL DEFORMARII LEMNULUI

82. CONTROLUL DEFORMARII LEMNULUI

Deformabilitatea lemnului din varlatli IneTente de umiditate ~I anlzotropla so (deformabilitate dlferlta pe cele trel dlrectll,1I1 cluda simetrlel aparente a pleselor) jooco un rollmportant1h ceeo ce prtveste criterlile de prolectare ~I punere in opere. Atuncl cTnd oceste caracterlstlcl sunt luate in conslderare otlt 10 taiereo pleselor. cit ~I 10 prolectarea ~I execupo construcjlllor. respectivele deforrnort ale materlalulul pot fl nu numal compatlbile cu construcjlo ~I soUdltatea ei, ci pot fl chlar foloslte 1h favoarea acestela. (Ex: 'precomprimarea' naturala a sfilpllor de lemn rotund sou ecarlsat slmetric fata de Inlma trunchlului, prin contragerea axlala simetrlc reportzcto 1h secpune ~I cresc1hd cctre periferie; compensarea detorrnojlllor din incovolere ~I contragere axlala 10 grlnzl -v. desen)

Mentinerea sub control a deformarii lemnulul prin proiectore ~I punere 1h opere se retero, pe de a parte, 10 orientarea sectlunllorTn raport cu sollciterlle §I, pe de alte parte, 10 modul de prlndere ~I Tmblnare a pieselor (sisteme de flxare, rosturl, tolercnte).

Orlentare corecto a unel plese incovolate (grlnda, pane): deformarea datorata contragerll axiale (mal more cotre periferla sectiunll) este contrabalansatO de 'segeata' din jncorcore.

Contragerea tangentlalO aVihd valorl de cca 2 ori mal marl decit ceo radiale. sectlunile clesrllor se deforrneozc. dar fllnd dlspuse in. acest tel, deschlzTndu-se ele se 'oseozo' progresiv pe morginlle lotercle. romTn stabile ~~ 1hteresc legOtura.

o parte a caracterulul particular al Tmblnarllor duble (In cleste) sou multiple din lemn S9 expllco prln valorlficarea ih acest mod a aslmetrlel cvasi-Inevitabile a pleselor ce Ie compun (clesrl. sectluni compuse, sectiunl din lemn iamelar).

Orlentare judlclooso a biinelor din lemn ecorisat ~I a scindurllor de placare, losTnd cropoturlle din uscare 10 Interior.

Fixarea scindurllor de placore, Tn oso fel Tncit 'Iucrul' acestora sa nu fie Tmpiedicat (culele f~xeoze flecare scTndura intr-un

slngur punct al sectiunii sale), / U/I//II /11/1/// IIII///J/_/J/////ii/ //

~

t- .. 120 ...... -1-

CrestCiturlle practlcate 111 lungul scihdurllor permit deformarea acestora tara a crepe (v. ~I crestorea b1lnelor la constructlte cu perejl rnoslvl. nuturlle vertlcale ale sfilpllor, etc).

4/10

cONSTRuqn DIN LEMN

PRINCIPII DE PROIECTARE $I PUNERE IN OPERA I PREVENIREA STRIVIRltOR LOCALE

83. PREVENIREA STRIVIRILOR LOCALE

830. REZEMARILE

Condltille de rezemare a pleselor de lemn nu trebule sa conouco lo aparitla unor eforturi locale de compreslune tronsversclo mal man decil eele capabll a fl suportate de lernn. iPe de alta parte, rezemarile implleo freevent relcjlo dintre lemn ~I un alt material (zldcrle. beton) cu rezlstente mecanlce mal marl.

La ora octuold, solutlile cele mal ftablle sunt eele bazate pe plese rnetotce de legaturO.

'In contlnuore sunt prezentate cttevo elemente necesar a fl avuteih vedere in cazul Tn care rezemareo dlreetO nu pootefl evnotn,

• R~zem(lr~Q I~mnului pe zidtirie

sou beton.

(a) Rezemare cu talpa de lemn continua care recortzeozc grel,ltatea grinzli pe suportul din zlddrie ~I tctocoto prevlne 0 Roslblla strivlre locala a grinzli de lamn. (b) Razemare ps console rnetctcc inglobato in beton. putihd oeompania deforrnojllle elcstlce ole grinzll. (c) Rezemare Tntr-un gal practlcat Tn zid (daeo es.te posibllo 0 profunzlme surlclentn a golului) Tolerantele mult mai marl speclnce lucrorllor de zldarle Impun un slstem de rezernore cu piese de calare (1) din lemn our. contrcplcco] sou material plastic.

Rezemoreo Tn nl~e prezinta rlscul retentiei de umidltuts. Dupa verlficarea umidltatii lemnului (max 18%). ccesro trebuie hldrqfu.got ee zona In contact eu zldOrla, Atunel e1h.d flnlsaJul Interior permits. se va prevedea 0 prlndere 'uscote. (1) piesa de colore: (2) Zona hidrotuga,te; (3) PlesCi meta Ilea de montaj 'uscot'.

Flxareo Tn dlblurl expansive constltuie Q sQlutle eflclentiJ de reallzare a unei simple rezernorl, atunel c1nd dlmenslunea pieselor de lemn permite traversarea cu un ~tift metollc metat. eventuo] cu Interpunerea unor plese de colora,

Legendo: (2) HIrtle btturnotc: 3. Grinde; 4. Furun'J de reglare a dlstantei fata de zld; 5, Plesa de colore: 6. Consolo metalico.

4/11

CONSTRUqll DIN LEMN

PRINCIPII DE PROIECTARE~ PUNEREIN OPERA / PREVENIREA STRIVIRILOR LOCALE

• Rezemare lemn pe lemn Rezemore grlnda pa stllp cu talpa de repartltie din lemn dur (1) pentru IImitarea etorturllor de compreslune trcnsversolc in grlnda.:

B3b. EFECTELE TASARILOR

La constructlse tip 'blockhous'. bTmele se toseozc prln uscore ~i, ca atore, trebule orevozut un joe (Iuft) de tasare 10 capetele superloore ale pleselor vertlcale - 1h principal rnontorqj latera II de u~1 ~I ferestre (contragerea trcnsversolo a lemnulul este mal mare decrr ceo axiaIO), Traverso superloora este prev6zut<:l cu un uluc adlhc, care, pe rndsuro tasarll blmelor. cooooro ~I ocopsro cepul montantulul, Initial Io.sot cescopent pe citlva centlmetrl.

Montontll laterali se prevod cu ulucurl in core vor alunecQ, pe masura ta$<:lrll peretelul, cepurlle Tn cocdo de l'ihdunica cu core sunt prevQzute capetele birnelC?r.

CORECT

GRE~IT

4/12

CONSTRUCTII DIN lfMN

PRINCIPII DE PRQIECTARE ~ PUNERE IN OPERA /IMBINAAI

84. REALIZAREA IMBINARILOR

putrn dens, lemnul rezlsttJ prost la Tnc6rcorl concentrate ~I legttturl punctuale. Transmlterea eforturllor trebule ftJcut6 tlnTnd cont de dlrectla flbrelor ~I aslgurat6 prlntr-o suprafat6 de contact suflclenta. Totodoto, lh raport cu jncorcorne transmlse, lemnul Impllca plese cu sectlunl marl, lhdeosebl in cazul sistemelor cu schelet tradltlonale. Pe de alto parte, fllnd putln dens, se tcsoneozo u~or.

ImbinOrile traditionale (dulgherepi) coreleozo aceste caracteristlcl ale lemnulul, bolihdu-se Tn mod esenjlol pe geometria irnbln6rif, ceea ce Implicd tOlerea odecvata a pleselor ce urrneozo a tlTmblnate (imblnorl cu chertare sau dulghere~tl). Imblnorlle tradltlonale - cu ojutoru' cororo au fost realizate toate structurlle claslce din lemn ~I multe din cele recente, chlar de mari dlmensluni - pot necesita folosirea unor plese aUX/llare de /eg6turd, din lemn sou metolice (pene. domurl, cule, scoabe. buloone. plc:lcute dintate. etc) cu rol de siguran!o, in sensul fmpledlc6ril deplasorllor relative ale pleselorih coz de ihcc:lrcarl neprevazute.

Imblnorfle tradltlonale, sunt insa de ncturo emplrica, bozlndu-se mai mult pe me~te~ug deci't pe calcule, Impllca 0 reducere Importanta a sectlunli eflclente a pleselorin zona fmblnarll (~I decl 0 maJorare 0 sectlunll lor curente). precum il 0 rnonopero cornpncoto ce lungeite tlmpul de executle. crescind pretul constructlel,

Si$feme moderne de Ttnbinare (Inginereflj) folosesc materiale auxlllare mal fiablle, permifihd geometrli mal putin complicate ~I restrictive ale imblnarilor, ~i sunt verlftcate ih detallu prin calcule.

Plesele moderne de asamblare, mal simple sau mal soflstlcote - buloane, guJoane metallce, brose. suruourt, conectorl dlntatl, etc - suntTn general produse ih serle mare ~I au capacltatea de a transmite dlferlte eforturi. Alegerea poate fi focut6 Tn raport cu: cerlntele structurll portante (eforturi ~I detorrnotj). condltille de monta}, exlgentele de rezlstenta Ja foe. expunerea la Intemperli. crlterll estetlce.

Tratamentul antl-corozlv alelementelor meta lice de asamblare trebule Tn mod deoseblt avut Tn vedere.Tn raport cu rlscurl am structurale crt il estetlce.

r. PlESE DE LEGATURA DIN LEMN DQRNURILE (CUIELE) ~I PENELE DE LEMN) sunt cele mal frecvente plese complementare itnblnorllor trodltlonole.

• DORNURILE sunt plese din lemn duro de form6 clllndrlc6. usor tronconlce sau nu (in trecut. frecvent prlsmatlce). In general sunt asoclate Tmblnorilor cu cep ~I scoblturo. itnbln(jrllor '10 Jum6tate-lemn' ~I celor in furco'. pentru a Tmpledlca deplosorile il/sau desfacerea itnblndrll.

Exemple:

(a) itnblnare '11'1 furctJ' + dom;

(b) itnbinare cu cep ~i scobltura + dom. permltTnd demontarea.

a

b

4/13

CONSTRuqll DIN LEMN

• PENELE sun elemente prlsmatlce din lemn dur, de doua categorll:

(a) pene cu tete paralele, Introduse in loca~uri de oceeosl forma ~I dlmensiunl praclicate 10 joncjluneo dlntre douo plese de lemn ce trebule asamblate; sunt sollcltate in principal 10 compreslune axlala ~I forfecare;

(b) pene cu 0 fato Ihcllnata, solicltate 10 compresiune pe dlrecjle incllnata sou chlcr transversala

• ECLISELE de lemn (in general din contraplacaJ), leogo Tn ocelosl plan couo sou mol multe plese de lemn, fUnd fixate cu cuie sou ~uruburi (eventual cu inclelere supllmentoro), Aeeste fmblnarl (de tip ingineresc),adecvate unor lucrarl de mica §i medie Importanta, sunt calculate tuncjle de groslmeo plccllor ~I distanteie reglementere de flxere.

II. PlESE DE LEGAruRA DIN METAL 11.1. nJE

Imblnarile cu tUe functioneozd pe prlnclplul repartlzarlI eforturllor pe un numor mare de secjlunl rnlcl.

• CUIELE: deopotrlvo empirica ~i rnoderno. asamblarea eu cule poate fl utllizata pentru fmblnarl portante §I este simplu de pus in opera. De preferinta gaurlle sunt dote In prealabil, aVind un diametru de cea 95% din dlametrul culelor, ceea ce previne croporeo lemnulul §I permlte utllizoreo mal eflelenta a cuielor (lndlspensabllin cazul lemnulul de stejer sau fag). Dlstantele intre cule §I fato de margini sunt reglementate. In cazul sollcltorli la smulgere (nerecomandabll), trebule utJllzate cuie profllate

PRINCIPII DE PROIECTARE $I PUNERE IN OPERA / IMBINARI

Fol de tabla (2 mm groslme) introduse Tn fante taiate Ih lemn multlpllco numarul de sectiunl pe care se repartlzeazQ eforturlle.

4/14

CONSTRuqu DIN LEMN

• PIAClU: PERFORA1E FlXAJE CU CUIE: ilustreazO slmplltatea ~I performantele culelor (in acest coz. tlje cu Thalta rezlstentO 10 smulgere)__ PlacL metalice de 4 - 6 mm gros!me perforate (1) ~I prevOzute. cuo strOpungere oxlalO cu margin! ranforsate (2), sunt fixate Th atelier cu cule de interfetele pleselor de osamblot. I?e ~antier r- un bulon de ortlculojle (3) osoclozc plesele reallzD::\d 0 ortlculojle Idealo cu part! metaHce oscunse ~ deci protejate contra focuful.

• ~URUBURILE PEN.1RU LEMN:

prezlntO avantaJul mal bunel rezsrerqe la smuJgere declt culele netede. Aceosto rezistento se reduce cu tlrnpul, pe masuro ce !emnul se usuco. Pe de alto parte, cu cit lemnul este mal urneo, cu am relojlo cui I goura se cltereozo in raport cu eforturlle perpendlculare pe cui (0 data in plus. este de dorlt 0 umlditate ad.ec.lJat(1~constantO I)

• SCOABELE: sunt 1h general utllizate In cadrul construcjjlor tradltlonale, pentru rnentlnereo in poziti_e a 1tnbinorilor. tara a transmlte proprlu-zJs eforturi.

• AGRAFEL£~ ih general utUlzate in atelier. cu pistoale performante ii calculate pe bozo rezuJtatelor incercOrllor de laborator; sunt de regulO utllizote 10 peretll clOdlrllor cu schelet de lemn.

• BULOANElE.:. asamblareo numal cu buloane - prevozute cu rondele sou plac$ .... ~ piulite (pentru 1mbinOrl portante. min 2 buloane ~ 12 - 14 mm) - este ccecvcto doar in cazul rnbiflar~or sojcltote 10 intlndere ~I pentru construcjf provizoril demootobile. In cazuJ 1h care buloanele lucreaza 10 intlndere, trebule verfflcat co rondelele sou pldcujele so alba 0 sup(afato suficlento pentru repartlzarea eforturllor de compresiune pe Iemn.

PRINOPII DE PROIECT ARE $1 PUNERE IN OPERA IIMBINARI

1 . Plocl metal ice (4 - 6 mm) fixate 1h atelier de Interfetele pleselor de asamblat.

2. StrOpungere cu marglnl rantorsate

3. Bulon de asociere a plese lor pe ~antier.

Imbinori cu scoabe

II

Ag10fe 111 '·2 mm; in general cu r(j~nl slntetlce apircata pe IIiliuri,

Imblnarl cu buloane

4/15

CONSTRUqu DIN LEMN

• BRO$ELE: sunt tiJe de otel cu dlametre peste 6 mm, Introduse tortot Tn pertorcj! prealablle cu dlametru cu 0.2 - 0.5 mm mal mlc ca dlametrul tiJe! (contrar pertorcttlor pentru bulonare) ~i traversTnd Integral ansamblul pleselor. Pentru slguran!O, este utllO prevederea unel legaturl supllmentare un general cu unul sou mal multe buloane). Permit realizarea de Tmblnerl fOrO joe, spre deoseblre de buloane. Asamblarea are un comportament ductil (orosele cele mal sollcitate atlng' IImlta de plasticltate' Tnaintea ruperll lemnulul ~i permit astfel 0 redistrlbuire a etorturllor cOtre brosele inveclnate, fora rupere locale), favorlzat de diametre cit mal rnlcl, Tehnologll recente de mare preclzie, asistate de computer, permit asoclerea de brose cu dlametrs toarte rnlcl. cu plese meta lice Tn plane multiple.

• ACELE sunt tUe de otel cu dlametru toarte mic « 6 rnrn), introduse tortot Tn gaurl prealablle, in general prln presiune. Datorlta dlametrului toarte rnlc ~I a penetrarii lor ce perturbeazO nesemnificatlv fibre Ie lemnuJul, ele transmit ~ 10 suororcto egala a Tmblnarll - eforturi mal marl decit brosele

11.2. PlESE META LICE DE SUPRAFATA

• GUJOANELE: pot fl din fontO sau otel (sou din lemn dur. v. 'pene),

Exemple:

(a) Gujoane din tonto Greim toi un nod de grlnda cu zObrele realizat cu un astfel de dispozltiv.

(b) Gujoone dIn otel: un guJon Inelar ~I un semi-crampon Bulldog.

Crampoanele Bulldog sunt frecvent utilizate, dar roreorl cu lemn dur. Trebule s~ fie suflclent de groase pentru a nu 'dlspore' datorlta ruginll care Ie poate afecta.

PRlNCIf'11 DE-PROIECTARE-~ PUNERE-IN OPERA /IMBlNARI

b

4/16

CONSTRUql1 DIN LEMN

• CONECTORII DINTAII

(a) CONECTORII DINTATI MENIG sunt compusl din tUe de ojel tine ~i oscupte fixate intr-o plcco constltulta din doua straturi de material plastic. Placlle standard pot fl decupote dupe geometrla suprctejel tmblnerll.

PRINCIPII DE PROIECTARE $1 PUNERE IN OPERA IIM8INARI

(b) CONECTORII DINIAII OBI~NUITI, cu utilizare dlferlta de ceo a placilor Menlg. sunt din tabla de ojel cu dlntl ridlcatl prln ~tantare pe una din fete. Pu~1 'ih opera prin presare, permit asamblarea unor

piese de oceeosl groslme (min. 30 - W

50 mm), pe baza unul princlplu ihrudlt cu prlndereo ih cuie dar

asigur'ihd 0 mol buna transmitere a .

eforturllor; zona de tabla

nestontoto contracareaza

tend into de cropore a lemnului.

Constltule unul din cele mal economlce slsteme de asamblare a pleselor cu secjlune mica. Necesita ihsa studli ~I prevederi speciale 'ih ceea ce prlveste exlqentele de rezlsrento 10 foc.

11.3. PlESE METAUCE SPATIALE

Permit 0 game largo de asamblarl, putind inlocul rnojorltoteo imbirKirllor trodltlonole. cu conditio protejorillor antlcorozive ~I antlfoc.

Avantaje: monte] slmplu; crestere sensiblla a valori! eforturllor poslbll de preluat faro deplasorl; pertorrncnte marl asociate unor sectlunl de lemn rectangulare de dlmenslunl reduse; permit un calcul mai putin aleatoriu ~I 0 verlflcare prln incercorl (flabllltate speclnco verlflcarllor de atelier).

Plesele meta lice sunt fixate de plesele de lemn fie cu tije scurte galvanizate sou din Inox (crestate, Inelate sou splralate), fie cu brose Wsau buloane. Unele plese sunt prevazute cu plntenl de pozltlonore care faciliteaze montaJul.

Pot fi plese STANDARD (dlsponiblle pe bozo de catalog, cu posibile adapter!) sou plese SPECIALE (reallzate 10 cornonco), ASCUNSE sau APARENTE.

Plesele aparente presupun, dlncolo de crlterille de rezistentc ~I rnonro]. un studlu estetlc 01 conformorll; uneorl neceslto apllcarea unui material de acoperlre. cu rol de orotecpe antlfoc ~i/sau estetic; Impllco un control rlguros 01 tratamentulul ontt-corozv dupe punerea in opere.

4/17

CONSTRUG[l1 DIN LEMN

• PlESE STANDARD SABOTI

Saboti curent/, relizati din tabla galvanizata (sou din Inox, 10 corncnoo), Trebule utllizate profllele adecvate (min de joe 2/3 din sectloneo lemnului de rezemat)

Exemple: (a) sobop cu arlpl exterloare ~I plnteni de prepozltlonore: (b) scbop cu arlpl Interloore (poslbll una interlooro ~i alta exterloarO); (c) sobojl cu unghi (in general unghl 10 comandO); 1 - gol de ghldaJ pentru unghlul de tlxare; (d) sobof cu bretele, Ihdeosebi pentru flxare pe profile metallce.

(e) Sabotl Cantilever: permit contlnuitotea momentelor ihcovoletoare la reazeme ~I dec I reducerea etorturilor ~I deformotillor Ihgrlnda; de remarcat gourile ovale care pemlt [ocul normal al pleselor de lemn.

CORNIERE

dlmenslunl. permit reallzarea de legaturl simple, foarte frecvent utllizate. ExlstO diverse tlpurl ce rOspund unor necesitatl soecmce de Tmpledicare a anumltor tendlnte de deplasare.

Exemple: (a) comler pentru flxarea tOlpll inferloore a unel ferme farO poslbilitate lunecare ~I (b) cu poslbilitate de lunecare; (c) comier de flxare a grlnzllor de plarlieU. pe grlnda de bordo], Tmpledlclhd tendlnta de rldicare.

PLATBANDE DE ANCORARE

Sunt pre-perforate ~I permit lagorea tete lor superloara ale grinzllor, oslgul'ihd contlnultatea ~I conlucrarea 1htre acestea.

Exemplu de contlnultate 0 dOu<j grlnzl secundare, 1mblnate cu grlnda prlnclpalO prln Intermedlul unor comiere.

PRINCIPII DE PROIECTARE $I PUNERE IN OPERA /IMBINARI

Prorectle antlfoc

B------

4/18

CONSTRUqll DIN LEMN

• PlESE STANDARD CU PARAMETRI

VARIABILI LA COMANDA

Plecind de 10 piesele de catalog, tabricantll reclzeczo odoptorl, 1hdeosebl la piesele pentru Ttnblnarile de sorpcnte, rezoMnd asttel csornbler: uneorl foarte delicate,

Exemplu de Trnblnare 10 vTtful unei scrponre cu plane Thclinate multiple.

• PlESE SPECIALE (DE COMAND,AJ a. PlESE METALICE APARENTE: pot constltul 0 parte Integranta §! volorzonto a arhltecturii unel cladlri.

b. PlESE METAUCE ASCUNSE: reollzarea 10 corncndo permlte aproape orlce geometrle. Punerea in opera Impllca anumlte constrihg.erl de care orhltectul trebuie sa tina cont.

In exemplu,un nod cu 10 bare; plesele laterale prind necore cite 4 bare. Barele centrale sunt brosote lateral (flxare prlorltara) lar orlzontalele 10 45% sunt bulonate vertical pentru 0 permlte montarea lorintr-un 01 dolleo timp.

PRINCIPII DE PROIECTARE ~ PUNERE IN OPERA IIMBlNARI

4/19

CONSTRUqll DIN LEMN

c. PlESE METALICE TURNATE Progresele In domenlul tumc:irll otelulul sau chlar alumlnlulul, au permls reducerea costurilor de reoltzore a unor astfel de plese ~i decl amellorarea competitivltc:itll lor. Repetitivltatea ramine totusl un criteriu determinant Tn alegerea unel astfel de osornoort, ce face un larg apel la creatlvltatea arhltectulul.

Exemplu cu reazem artlculat.

m. MORTARE, RA.$INI, ADEZIVI • ~TIFTURI CU INJECTARE

Sunt utillzate MORT ARE PE BAZA DE RA~INI pentru blocarea joculul de montaj Intre ~tltturl, orose ~i golul prevazut.

Ex: ~titt cu Injectare; oriflclu de injectore (1); ~titt (2); brose (3).

Profilatura ~tittulul permlte un blocaj perfect. Absente unor solicitorl de tip trccjlune transversale, osocloto unei aJustori foarte precise, contero acestu tip de Tmbinare un nlvel Thalt de pertorrncnto.

~tlfturile cu Injectare sunt Th general prevozute cu un pas de filet putihd prlml orlce fel de bulan sau tljc:i filetato.

Exemplu de Tmblnare: (1) ~tltt lucrind la tractiune; (2) ~titt de rnenpnere Th pozltle lucr'ind la compresiune axialo.

PRINCIPII DE PROIECTARE ~I PUNERE IN OPERA IIMBLNARI

,
, . I
I, • \
I' • ":~
~\ " I
,
I' , \
" , . '0
I, , I
\. '. \ 4/20

CONSTRUqll DIN LEMN

PRINCIPII DE PROIECTARE $I PUNERE IN OPERA /IMBINARI

• IMBINARILE PRIN INCLEIERE:

Otero. ovontolul unel distrlbutll optlme a etorturllor, reallZlhd continuitatea dlntre elementele Tmbinote pe toote suororejeie de contact. Acest topt constitule un avantaj ih ceea ce prlve§te transmiterea etorturllor de troctlone ~i de fortecare.

Alte ovcntoje: objlnereo de forme 'pure'; reoorotn simple; protecjle 10 foc prin 'scut termlc'; etcoo Importanto ihtr-un lung §Ir de lnovojll ill domenlu.

Aspecte delicate: rupereo 111 planul imblnaril nu trebule sa se produce anterior ruperii pleselor osamblate (trebule asigurate rezstente mecanice comparabile); neceslto testorl de etalonare; impllca rnentlnereo sub control otemperaturll ombiante ~I a umlditatillemnului.

Sunt tolosltl adezlvJ pe baza de ro~lnl sJntetlce rezistente la actlunl cllmatlce (de ex. pe bozo de resorclno sau de rnelornlno), Ra~lnlle epoxidice sunt adecvate ihdeosebl 10 Tmblnarl cu rosturl marl sou pentru csornolorl lerrm / metal.

Progresele reallzate Tn productlo de adezlvl, Tn ceeo ce prlveste calltatea ~I flabilitateo acestora, a permis dezvoltarea tehnlcilor constructive bozate pe lemn lame/or. (v. Cap.5)

Inclelerea poate fl utlllzat6, Th condltll economic ovantajoase, pentru rnentlnereo provlzorle 111 pozltle a pleselor de lemn, Thaintea reallzorll flxarillor definitive. Pentru a rospunde acestel nevoi, a ap6rut a Tntreaga generatle de adezlvl cu prlzo raplda.

Imblnore cu cuie ranforsoto prin Thclelere

Exemple de imblnare cap la cap a lamelelor de lemn prin Thcleiere. Modul particular de t<:llere a' capetelor are Th vedere rnojororeo suprofejel de contact.

4/21

CONSTRUCTlI DIN LEMN

PRfNClPU DE PROIEClARE $I PUNERE IN OPERA J IMBINARI

.- IMBINARf LEMN PE- 1.EMN. IN ACELA$I PLAN

Cep" scebitura. + dorn

Imblnare traditlonala; unghlul poate fj oarecare. Intersectarea a 2 grlnzl pe stTIp trebule sa tina cont de reducereo de sectlone a stTIpulul. Cercetorl actuale urmarescameliorarea acestul tip de Tmbinare prln Injectorl cu ra~inl care so suprime jocul de montaj.

EXEMPLE DE IMBINARI

~

.

.

VariantO eu pane de blocaj

Doca IncOrcOrUe nu sunt marl, constltule 0 Tmblnare ce permlte rnontoreo f oernontoreo toorte slmplo $i reduce 10 minimum jocul ihtre plesele asamblate. Este foarte des foloslta Tn Japonla co 'amortizor sesrnlc: trodltlonol: po no permlte dislparea unei partl din energio tronsmiso structw:ii de rnscoreo sesmlco $i poate fl 1hlocurrcrorl de ctte orI este nevole. (l - pana de blocaj)

Chertari compuse, cep ,i scoQitura +prag

Co $1 olte, tehnicJ traditlonale, chertarea Tn prag prezlnta InconvenJentul sltibirii sectlunii $1 permlte jocurl Importante ihtre plese, Cercetor.i actuale vrmoresc eliminarea acestor Inconveniente cu ajutorul unul mortar adezlv exponslv.

4/22

CONSTRUCfll DIN LEMN

Piese metolice 'in inima'

Sunt Tn general fixate cu brose ce permit 0 lrnbmore fora joe ~I sunt mult moi discrete co buloanele. Pentru un aspect cit mal ingrUit, este posibllo Tncastrorea platbandei in copotul grinzii sou in stTIp.

'Cepuri'matolice

Piesele metailce ramin aseunse; montajul este facilitat prln asamblarea separato a pieselor prevozute cu illseriii metaliee profllate adecvat pentru imbinarea Tntre ete. Transmiterea etorturilor se face de 10 grindd la nserpe prin orose (Iegoturo lemn - metal), de la Insertia metallcd a grinzii 10 ceo a stTIpului (Iegotura metal - metal) ~i de 10 lnserjlo metouco a stl1pului 10 stTIp prin brose (leg6turo metal - lemn). Sistemul poate ramine ~i partial vlzibil pentru a pune in valoare nneteo legaturii.

Buloone + inserf:ie metolica

Cu sou foro crampoane, imbinareo se preteozo in principal 10 legaturl de mai multe elemente sub un unghl oarecare, eu etortun

red use in bare. Crestereo

dlometrelor mserjlllor metolice

poate permite preluorea unor eforturi moi mari.

Buloonele se Tn~urubeaza Tn plese Ie metolice Tnglobote,

PRINCIPII DE PROIECTARE $1 PUNERE IN OPERA 1 IMBlNARI

,,-.
,/ (l
,
" D
"
"
'"
"
-" t

4/23

CONSTRUqll DIN LEMN

1mbinare cu pragsimplu

Imbinare intre un element oblic comprimat ~I un element orlzontal.

(ex. arbaletrler I talpa-tlrant, la 0 terrno cu orbcletnerl, copnor / talpa, la 0 ferma cu coprlort; dlogonala I talpa Interloara la slsteme Yh zobrele)

Imbinarea cu prag este slngura imbinare oouco dulghereascd verlrlcobuo prln calcul ~I trebuie sd respecte anumite reguli (dlmensiuni, unghlurl)

1. Imbinare eu prag simplu anterior

2. Imb!nare cu prag posterior: prezinta riscul desplcarli plesei Incllnate Yh lung~i, ca atare, trebule verlfieata prin calcul cu mare preelzle (idem ceo eu prag dublu).

Imbinara cu prag dublu

Imblnare element Yhcllnat din dol dulapi I talpa din element unle, ranforsata cu tunm. Transmlterea eforturilor de tortecore este asiguratij cu gujoane speciale - 1h acest caz crampoane Bulldog - stl'fnse ~I mentlnute intre piese cu bu/oane. Corect rezolvat, acest dspozlflv constltuie 0 imblnare rlglda, aproape necerornocuo. ccecvoto pentru elernehte portante ~I usor de pus 1h opere, Dezavantaje: legc:itura cu buloane trebule so fie restl'fnsa dupa un timp; reducere locala a seetlunii pleselor.

Imbinare- cu conectori Manig Plesele de lemn trebule sa alba mln.S em grosime (ferma grea)

PRINCIPII DE PROIECTARE ~ PUNERE IN OPERA /IMBINARI

4/24

1

CONSTRUCT" DIN LEMN

• JMBlNARI LEMN PE LEMN

IN CLE$TE

Sistemeie in cl~t.e constltuJe a tehnlco de imblnare ce permlte co sectlunJle pieselo~ de lemn.sO nu fie slablte. Functle de efectul estetic .ccutot, deschldel"lle de ocooerft ~I Tnc6rcarlle de suoorrot. se prefera dublorea elementelor portante vertlcole sou orlzontole.

Grind6.dublO ~. __ _

Este cazul eel mol frecvent, Tntrucit, pentru limitarea deforrnotulor. grinzile de plonseu implico de multe ori sectluru mai mari decft stllpii, in general olrnenslonoj: la flambaj. In caml unor solicitor: importante 10 reazeme, pot fi Inserote crompoane sou inele.

Sfflp dublu

Canfiguratie interesanta atunci cind se urrnoreste preluoreo unor ImpJngeri orizontale importante

Sfilp cvadruplu

Configuro!ie cu un potential formal extrem de bogat. Cu toate ocesteo este deficitarCi Tn ceeo ee priveste rezlstento 10 foc (mai buna reportltle a fnearcarUor determino secpuru moi mici ale pieselor) ~I conditiile de Tntretinere.

1 - Fururo de legCituro, continua sou locale, reducTnd lungimea de flo mba) ~i servind co reozem pentru grinzlTn ombels directil.

PRINCIP" DE PROIfCTAAE ~ PUNERE IN OPERA J IMBlNARI

4/25

CONSTRUqll DIN lfMN

• IMBINARI LEMN PE LEMN IN

PLANE OARECARE

Sistemele ill cleste ~I cele cu chertare permit 0 mare supleje ill ceea ce prlveste unghlurlle pleselor de Tmblnat. Cu toate acestea, coutorlle forma Ie ~i tehnologlce orientate cotre alcatulrl usoore conduc 10 reallzarea unor structuri trldlmenslonale ~I cu curburl IIbere ce reclorno noduri din ce 7h ce mal pettotmonte.

Cap fi scobitura, proguri, domuri Exemplul prezentat prezinta partlcularltatea de a utlliza un unlc dorn (1) pentru asocierea a 3 plese Tmbinate cu praguri ~i cepurl. In cozul unui rlsc de deplasare pe verttcolc. pragul poate fl comblnat cu cep ~I scoblturo.

Piase metolice speciole, cep fi scobitura, buloane

Exemplu de 1'tnbinare mixta: plesa metalica aparento + chertare. Buloanele au ca rol aslgurarea imblnOrll. Eforturile fUnd transmlse de cepurl ~I scobiturl, sunt in mod obllgat limitate.

Piasa din tabla Tndoita sou decupafa Indoirea ~I decuparea tablel permit reallzarea unor geometrll' extrem de variate ale 1'tnbinCirllor, foloslnd pentru flxare buloone sou tlje filetate; ih particular, fac posibUa obtinerea unor forme geodezlce.

PRINCIPII DE PROIECTARE $I PUNERE IN OPERA IIMBINARI

/ I , I I

/ / / I

/ I

/ I

I /

I I

I

I

I

I

~------------

Atentle 10 intretlnere I

4/26

CONSTRUqll DIN LEMN

PRINCIPII DE PROIECTARE $l PUNERE IN OPERA IIMBINARI

Tole sudate

Concentrarea unul numar more de bore intr-un punct presupune foloslrea unor plese metallce spopole mol mult sau mai putin elaborate, mai mult sou mai putln standordlzote. Exemplul prezlntO 0 plesa reallzatO din tole decupate in Jumotati ~I sferturl de dlscurl de ocela§i dlametru, sud ate jntre ele pe 0 plocd crculoro.

Noc:Iur,j de retele tridimensionale, din sfere metalice

Utllizarea §tlfturllor cu Injectore permlte reoltzarea unor structurl tr!dlmenslonale din lemn,. cu nodurl din stere (larg rospTndlte cele din otel ~i alumlnlu); srerele sunt osoclote borelor prln intermedlul unor tije flletote Tn~urubote in §tlfturlle barelor.

1 - Sectiune longltudlnala prlntr-un copot de bora, cu tlja flletota in~urubata ihtr-un ~tlft cu Injectore.

2 - Stera din otel sou alumlnlu tumat.

J

II

I

'/

Reazeme pentru structuri textile Structurile text lie au cunoscut '0 dezvoltare constanta Tn ultlmii ani §I nu se mal IImlteazO 10 luerarl provizorii sau urgente. In acest context, lemnul, prln excelentd material pentru catarge de toate telurlle, trebula Sa-!ll valorifice toate atuurlle, Tn asociere cu otel ~I nylon, dar ~f cu cordele trodltlonale.

4/27

CONSTRUCTII DIN LEMN

• IMBINARI lEMN PE METAL SAU

BETON

Evident. toate plesele metalice spatia Ie pot servl pentru legoturl Intre plesele de lemn ~I suporturile din metal sau beton. De notat faptul co legoturlle lemn I metal permit combinotf foarte usocre. Lemnul lucreaza in general la compreslune, lar otelul la ihtlndere, frecvent folosit sub forma de cablurl sau tlrant!.

Montanti de lemn Ii tiranti metanci Tlrantll metallci sunt ostozl oterltl pe bozo de catalog de cctre dlver~1 fabricantl, Inclusiv toate accesoriile de montaJ ~I de tensionare.

Sisteme mixte pentru smpi Ii grinzi 1mbinarlle structurllor din lemn sunt prln excelento de tip ortlculojle. incastrarlle aVind drept consecintc concentrorl marl de etorturi sau necesitatTnd sectiunl prea rnorl, cu efecte negative am Tn plan economic. cit ~I ih plan estetic. Un mod slmplu de a rezolva problemele de stabliitate vertlcolo consro in a recurge la sfilpl metalicl. cu incastrare la bozd. ecce este poslbll, sau la partea

superloord. Tlnlhd insa cont de 4

slaba rezlstento la foc a acestor

sfilpl. de exlgenta slmplificorll

imbinarllor ~I ceo de a nu mari

nurnorul materlalelor. este deoseblt

de interesanta realizarea unor sfi1p/ 4

m/qti lemn / otel. Legenda: 1 -

Profll metailc H; 2 - Sfilp din lemn

lamelar; 3 - Grlndo din lemn

lamelar: 4 - Plese meta lice de

imbinare, disociote pentru

aslgurarea unul lee dlterlt al

lemnulul ~I al o!elulul, permlfihd

totocoto ihcastrarea.

Relatia consolO lemn / element de b.a.

Pentru a evita incastrarea plese lor de lemn Tn b.a., se poate recurge la ancoraje cu platbonde (1) ~I rezemare pe plese metailce 10 partea Inferloaro (2)

P,RINCIPII DE PROIECTARE ~ PUNERE IN OPERA /IMBINARI

',I'r"

CONSTRuqll DIN LEMN

LegOtura smp de lemn / fundafie

A StTIp pe reazem constltult din 2 plCici ~I 0 boro de otel rotund sou 0 teavo; sollcltare numal la compresiune.

B. Stilp pe reazem constltult dlntr-o plocd ~I un prof" de- oiel; soucltore numalla compresiune.

C. StTIp pe teavCi ro-tundo de otel, flxare cu ~uruburi; sollcltare la compresiune sou intlndere.

D. Sfilp pe teava patrata cu plesa meta"cCi de Tmbinore buloncto: sollcltore la compreslune sau inttndere.

E. Stilp flxat Thtre eclise bulonate; solicitore la compreslune sau Thtindere.

F. Sfilp osezot pe soclu de beton, cu strat de sepcrotle din carton asfaltat;fOrtea lnterloord a sritpulul trebule pe cit poslbll proteJata de ploale: solicltore la compreslune sau mtindere.

PRINCIPII DE PROIECTAAE ~ PUNERE ~ OPERA i IMBlNA;RI

A

c

E

4/29

8

I I I

I

I

I

I

I,.~", I I

:::::::~:;~;:.j

D

F

CONSTRUGfll DIN LEMN

• TRIANGULArll

In cazuL plesalor de lernn. realizarea unor nod uri de tip incastrere neceslto de regula sectiuni mort nejustificate in raport cu deschlderlle sau illcorc6rile. Co atare, se Impune Introducerea triangulatillor, co 0 compensare flreosco a imblnarllor de tip ornculotie ale structurilor din lemn.

Blocaj eu contrafi~e

Blocmea articulatillor cu controtse se poate face cu slsteme in cleste. cu Tmblnorl tradltlonale cu chertare (cep ~I scoblturo + prag), sau cu imblnori modeme, cu plese meta lice aparente sau ascunse, sou chlar comblnind imblnorl cu chertore Cih turco) cu plese meta lice 'ill Inlma', co in exemplul cloturot. Legenda: 1 - Dubio bulonore: 2 - Piesa rnetonco

'in inlmo' cu brose: 3 - Imblnare 'ill furca' ~I aslgurare prln bulonare.

ContravTntuire din lemn

Blocarea crtlculojjlor unul portlc se poate face ill multe feluri, puti'ndu-se totodoto adapta exlgentelor arhitecturale. In aceste condit!!, nu trebule subestlmate compreslunile din dlagonale care, tunctle de modul de dlspunere, vor prelua -in plus fato de sollcit?irlle din forte orlzontale - §I 0 parte a. incorcorllor vertlcale tra.nsmlse de grlnda.

Contrcnflntuire cu cabluri tensionate

Ca.blurlle tenslonate constltule

slsteme de contraVfntulre

economlce ~i usoore. Poslbilitatlle de reglare a tenslunllor sunt simple ~I fla.bile. In cazul unor cerinte speciale privind rezstento la foe, aceste contra.Vfntulri pot fi completate cu a.ltele din lemn sou din zioone.

PRINCIPII DE PRaECTAAE ~PUNERE IN.OPERA-I ~MBINARI

CONSTRUCTII DIN LEMN

PRINCIPII DE PROIECTARE $I PUNERE IN OPERA /IMBINARI

• PROTECTIA ANnCOROZIVA A PIESELOR METAUCE DE IMBINARE

Varlatille de echlUbru higroscoplc allemnulul trebuie ~luate in conslderare In- c-eea c-e· pr1ve~te tratamentul necesar a fi apllcat pleselor metollce de Tmblnare.

In cozul imbln~rllor cu tUe (buloane, cule, ~uruburl, etc) este controlnclcctd utllizarea unor plese din otel netratat. Functie de caracteristlclle medlulul amblant (normal, expunere Ia Intemperll, medlu corozv sau foarte corozlv), tratamentele preconlzate sunt (Tn ordlne): zlncare, galvanlzare, inox, Inox amellorat (cu mollbden).

Pentru celelalte plese metallce, olversele tratamente preconlzate relou procedeele descrlse moi sus cu referire Ia tlje. In plus pot fl adougate trel alte procedee curent utillzote: pentru medlu normal, vopsltorie antirugin~ bogata in zinc sau blcromatare, lar pentru expunere la Intemperll ~I medlu solin, puore termoriglde pe baz~ de r~~ln~ poliesterlcO.

• IMBINARI UNDE LEMNUL PROTEJEAZA METALUL CONTRA fOCULUI

In contact cu rocul, lemnul se consume lent. formlnd un strat izolant de corbune, Acest strat intitzle rldicarea temperaturll1h piesa de lemn ~I dec! progresla combustlel (vlteza de combustle a lemnulul dur ~i dens este de aproape 2 orl mal mlc~ decrt a rC5~lnoaselor curente). Co atare, in 1mblnC5rlle ce folosesc plese metallce, lemnul face oflclul de scut termlc ~llImlteozC5 crestereo temperaturll m plesele meta lice.

Imblnare in cleste cu crampoane ~I ouoone. Crampoanele (1) sunt pratejate de cle~tl; bulaanele trebule pratejate cu dapuri de lemn IIplte in I~ca~urlle de 10 co pete Ie acestora (2)

Imblnare cu plesO metallcC5 'in InlmC5' (1) ~I brose (2). protejate cu dapurl de lemn IIpite Tn IOc~urile de copot.

Imblnare cu placo metouco (1) orotejoto de a fururo terrnlco din lemn (2).

2

4/31

CONSTRUCnl DIN LEMN

PRINCIPII DE PROIECTARE SI PUNERE TN OPERA I PREFABRICAREA CONSTRUqllLOR DIN LEMN

C. PREFABRICAREA

Construcl1i!e din lemn se preteaza de minune la 0 prefabrlcare ($I dec! sl lc 0 Industrlallzare) cat mal completa. Spre deoseblre de constructllle studlate anterior (eele din 21darie ~ din beton armat) , construcl1i!e din lemn ($1 eele din metal) permit grade de prefabrlcare mutt mal nuantate mergOnd de la 0 prefabrlcare a elementelor de consrrucne. a slstemelor po rta nte , a subansamblelor constructive, pOna la prefabrlcarea Integrala, pentru cCisufe de dlmenslunl mlel (acestea putand fI asamblate integral fntr-o unlta1e de producf'le putOnd 11 transportate $I amplasate pe un teren, tara a mal Intervenl 'In situ' cu nimlc).

In opozl1le cu constructille din beton $I zidarle, cele din lemn au utlllzat inca de lo ineeputurl slsteme modulare de executle, muite din cladlrlle vechl din lemn, apelOnd la plese $1 subansamble prefabrfcate. Atuul prfnclpal al caselor din lemn este in general, rapldltatea executiel.lndiferent de tehnologia de execlJ1je adoptata. Totusl. atunel cOnd se apeleaza la 0 solufje prefabricate viteza de executie creste simfltor, venlnd 'in csreptoreo clientllor contemporanl, tot mal grabltl. S-au reallzat astrel case unifamlllaleintr-o zl. rl1mul obl$nult de lIucru la clodlrlle prefabricate permttOnd termlnarea ·'a chele - a ccselor obl~nulte 1h circa 0 luna. (Este aiel de menl10nat faptul co flnlsajele speciale $1 Instalatfile fntOrzele oonslderabil termlnarea lucronlor: structura din lemn este reallzata de regula in 2 .saptamanl )

Orlee Intentle de prefabricare trebule sa albe la baza 0 concepfje modulara. Aeeasta trebule so se extindo de la dlmenslonarea modulata a travellor $I a macro-dlmenslunllor cladlrfl spre modularea tuturor elementelor de detollu, de la Tmblnarl pana la elementele de flnisare. Aoest luoru poate ihgreuna proeesul de prolectare $1 Implicit poate duee la 0 lungire a termenelor de predare a proieotelor, dar beneficille de tlmp obtlnute in cadrul execufiel sunf Imense.

o alta premlza menlto a conduce spre 0 prefabrlcare e1lclenta este Umltarea fa maximum a tlpulul. $1 numorulul pleselor componente, fora a roscta coneepfia arhltecturala de ansamblu $I de detaliu.

Uttllzarea acelo~1 sectJunl de cherestea pentru partea structural a (eventual chlar ~ pentru elemente nestructurale), gaslrea unor detalll capablle a 11 reallzate din 1-2 sectiunl de !emn, a unor modalitOfl de asamblare $I de prlnOOre a pleselor nestructurale pe structura casel, cat mal simple $I unlforme sunt chela unei execufil eficlente, menlte a reduce substantial cos1urlle ~ a rnon viteza de execune.

Fato de alte categorll structurale (cum ar fl eele din z1dorie $1 beton), oso cum amlnteam $I mal sus putem dlstlnge 0 gamo mult mal nuantata de nlvele de prefabrlcare:

CI prefabrlcarea pleselor din lemn, atat pentru elemenfe structurale edt $I nestructurale (ufll1zarea acelora$l11purl de secl1unl, formate)

o prefabrlcarea subansamblelor structurale ( prefabrlcarea unor grlnzl cu zobrele. a unor stOlpi compusi, a unor panouri din montanfi 00$1 marginifj de 2 rame ortzontole. crearea de rame ce se asambleaza 1htre ele pentru a reallza peretl portantl

o prefabrlcarea subansamblelor mixte, stucturale+nestructurale ( panourl portante din rnontonf de~1 cu foate straturlle aferente + paramente + tamplanl, panourl slmltare de ocoperts sou de plorsee, searl prefabricate flnisate)

o pretabrlcarea unorsubansamble man, trldimenslonale (celule spatlale)

[J prefabrlcarea totalo. Integrala pentru clodlrl de mid dlmenslunl, limltare rezultato din raflunl de transport.

4/32

CONSTRUCnl D1N LEMN

PRINCIPII DE PROIECTARE!;II PUN ERE iN OPERA; PREFABRICAREA CONSTRUCTIiLOR DIN LEMN Piasa prefabricate din lemn

Sunt plese, elemente, fasonate din fabrtca Tn 0$0 fel !heat so devina apte de 0 se asambla foorte usor cu alte piese slmilore

Exemple:

1. StOlpi ~ grinzl, montonl1 ~ traverse prefabricate, in oso fel debitate (cu sonturi Tn cruce) co so permlto Inserorea de plese metallce de legaturo $1 de solldarlzare (flront.I);

!' !

r:"-.-\l \ I ' '11//"

},,'\' '1 i 1 !; II( stOlpi lii grtnzl

t\\ ",ll. J i I:· 1 i j .... ------------,.....nrefabrlcate

-, "\"",\:,J,"'",, 'I "'1! i 1'\ .

'"~~~",,, ''''- -[ ! I , .. '- __ ~~~ (prefasonate)

"~)~:""'~~1~' :, i. :~I'J~~.:-::~;::::

'I ' "''cl'' tf! f .i-> .:»»

, "'1 . ,.~- ".' .'

j " r··"· ",<, " ..... ,', .• ,'.;;-.

: i II fl~~:·'~~~~'::;~:~l···l I\~, .... i.I'· ~~:~''+~J''_,'~ !

I ! ~",*" .. I~ /~ l

I ~; '~'':~ ,'~:':. , "

! II! .1 il -, "/',,", ",I

. I I . I I"~ ,

~~;{;;1:

,I I \,J. __ "_ ~

_.i 1 '..-r>. I ~

2. Toote piesele din lemn 10meiorTncieiat sunt plese prefabricate simple sau compuse:

1. Stolp prefobrlcat compus

SUbanscmble sfructurcie prefabricate

4/33

CONSTRuqll DIN LEMN

PRINCIPII DE PROIECTARE SI PUNERE IN OPERA I PREFABRICAREA CONSTRUCTIILOR DIN LEMN

1 . Grinde in zebrele. Realizarea ei prefabricata permite scurtarea timpului de executle $1 usuroreo lucrarilor pe scntter.

2. Placa prefabricate de marl dlmensiunl pentru acoperlrea unul spafju amplu

~ • Ii.I ;">~

,.,r~ I

\t,~~'

,I~"·

~' ',.1

__",_,;" .~.,..-,

3. Schelet portant cu rnontonf d~i; panouri prefabricate structurale nefinisate

4/34

CONSTRUCTII DIN lEMN

PRINCIPII DE PROIECTARE $1 PUNERE iN OPERA I PREFABRICAREA CONSTRUqlllOR DIN LEMN Subansanble mlxte (structura-nestructural)

1. Perefl prefabrlcati in Tntregime, cu toote straturlle necesare+tOmplOria

2. Perefl reallzafl di panouri micl Juxtapuse, reallzate cu toate straturile necesare+tOmpiarla

3. Perefl prefabricatl ce mglobeaza ~llnstalatil

4. Subansamble marl. hldimenslonale

4/35

CONSTRUCTII DIN LEMN

PRINCIPII DE PROIECTARE $1 PUNERE TN OPERA I PREFABRICAREA CONSTRUCTlILOR DIN LEMN

Celule spatlale din lemn partial sou gata flnisate

Imagini· din timpul transportuluL pozijionarii ~I osamblarii modulelor.

in partee Inferloara a paginii clOdlrea realizato din celule, terminate)

sediu de fil1TlO. Ebil<on, Elvetia,

Zehn Argumenfe fur den Holzbau, lignum, Elve/ia3/2001

4/36

CONSTRUCTII DIN LEMN

PRINCIPII DE PROIECTARE ~I PUNERE TN oPERA. I PREFABRICAREA CONSTRUCllll0R DIN LEMN

Module 'ridimensional.

foranBlt

cHic .idi __ lo .... 1

Prefabrlcarea unul modulin uzina

Aducerea cu macmaua a unui modul

Desfacerea unul modul impOturit·

4/37

CONSTRuqll DIN LEMN

EI£MENFE- SfRUCTURALE COMPUSE

5 .. DESCHIDERI MEDII $1 !MARI

A. ELEMENTE STRUCTURALE COMPUSE GRINZI DIN E-LEMENlE MASIVE SUPRAPUSE

ASAMBLARE CU BULOANE + PENE ORIZONTALE

ASAMBLARE CU BULOANE + PENE INCLINATE

ASAMBLARE CU SCINDlIRI FIXATE IN CUIE

_l

f

o olI

1

,..__------ &.'00--

'--_.!._--------------------------- S.IH --

l U 1
jl1'lm I 1 I J I '1.71 j
bane ~ 1'-0..' .l ~, ~53 I -[
'3mm 1\" I, T 'r; T, j ~i
II I .3.tO
J -'- 4- .J,t ..I.' ..
Il - ":~ .. rr-!)& ~
I
4.0. :
~ ... .... .... ... .... IO.2cr'---------- _

I

8.bo-·_ 1-20-, &,40-

ASAMBLARE CU BULOANE + GUJOANE INELARE

5/1

CONSTRUCTII DIN LEMN

GRINZI CU SEC[lUNE IN DUBLU T $1 CHESONATE

ELEMENTE STRUCTURALE COMPUSE

Grlnzl eu inlmo plino subtlre din 2 straturl de scTndurl osezote 10 45° pe dlreetil altemate, sou din plael din derivate de lemn; neceslta rlgldtzarl Tn dreptul reazemelor ~I Tn cTmp, contra voaltirll

inlmii.

Grlnz! grele eu inima pUna din straturi 1'heruel~ate de sclndurt. culele aslgurihd preslunea de Thclelere a talpilor.

_- ..... _

~iE·il(

GRINZIIN zABRELE

a. Desehldere maxima: 20 m.

Lunglmea elementelor teoretic nellmitata. Seetlunlle pieselor: grosime maxlm<:i: 80 mm;

s max 120 ern'; b/h max. 2.5 (uscare unlforma) Unghlul dlntre diagonale ~j tOipl: max. 75°

b. Grlnz! triangulate ihclelate. Lunglmea maximo a elementelor: 15 m InOltlme: 30 - 80 em

Sectlunile pieselor: tOlpl: max 30 x 60 mm; diagonale: max 19 x60 mm

Unghlul dlntre dlagonale ~l tOlpl: 311' - 6(j

. Grlnzi cu Inlma plina ondulat<:i.

Lunglme teoretlc nellmltatO. h max: 800 mm;

h eurente: cu inimo slmpfo: 240 - 500 mm: cu inlma dubiO: 430 - 440 mm; chesonate (Inlml min 5 em):

460 - 600 mm. Tolpl din 3 straturl de lemn

TI Ihelelate, cu fibre Ie paralele; . dimensluni max. 65 x 160 mm

lJJJ,.J~:;--- __

a. Fermo u~oaro; Tmblntiri cu conectorl dlntati din tabla subtlre de otel zlneat; desehldere max 20 m; dlstanto Intre terrne: 0.65 - 2.55 rn, eurent 1.25 m.

b. Grlnzl pentru ocoperlse plate: deschldere L = 7 - 35 m; h = 1/12 L. Imblnore cu plbcl de otel introduse 1'h fante, apoi fixate eu cule dlnspre exterior.

Varlanfo cu tolpl incllnate (ferme): deschldere L = 10 , - 20 m; Tnoltlme 10 cocrno h = l/l 0 L; dlstanta 1'htre

. terme: curent 2.50 m ..

c. Ferme grele; Tmblnori cu plOcl metollce cscunse Intercalate Tntre bare (eonectorl dlntatl Menlg); deschlderl 10 - 45 m; curent 16 - 25 mf<:iro ThcOrcOrl

5/2 importante; h la mlJloe min 1110 L;dlstantaThtre ferme

, curent p1hO 10 5 m.

CONSfRUCfll DIN LEMN

ELEMENTE STRUCTURALE COMPUSE

LEMNUlLAMELARINClEIAT (LU)I

Sistemul permlte ontlnerec de elemente structurale, cu sectlunl marl. cu orlce dlmensluni ~I forme (co secjlune transversale ~I profil longitudinal) prln suprapunerea ~I lipirea de scfndurl subtlrl (Iamele) de groslml mlcl (10 - 45 mm), din lemn de brad foarte dens; lamelele suntimblnate cap fa cap cu crestotun 1h dlntl sau talere objco, rosturlle flind decalate min. 50 cm (v. Imblnerl prin Tnclelere - p.4/21)

Fllnd olcctulte din lamele cu dlmenslunl transversale mlcl, ~i decl flexlblle, elementele pot copdto forme particulare (sectlunl varlablle, curburl) faro dlficultate. La elementele curbe, raza de curburd determlna groslmea: a / R = 1 /200 (a = groslme lamele: R = raza de curbure)

Dupa fnclelere, rezlstenta este date de ansamblul scihdurllor suprapuse lor sectlunea poate fl considerate Integral activo. LU este tot un material anlzotrop, dar de calltate ornoqeno il stabll dimensional. Poate fl utllizat eflclent Tn medII cu umidltate mare (ex.plsclne) ~I ih medII agreslve chlmic.

Dimenslunlle curente ale elementelor: - lotlmea sectlunll (b): 50 - 220 mm - fneltlmea sectiunil (h): s 2.00 m

- lunglmea: s 40 m (limitate de posibilltatlle de transport)

a) sectlone dreptunghiulara de grlndtl din lamele orlzontale, b s 220 mm: 'mlrno' lamelelor este orlentato irl sus, cu excepjlo lamelel Inferloare (pentru IImltarea fntlnderllor pe dtrecjle transversale dotorno lucrului lemnului). b) In cazul sectlunllor cu lotime mol mare (b>220 mm), flecare strat este compus din 2 lamele, rosturlle fUnd decolate pe vertlcolo. c) Atuncl cirld lamelele utllizate au latlml marl (b>220 mm), sunt necesare nuturl de detensionare pe tecto lungimea lamelelor ~I pe ambele lor fete.

SEMI-CADRU DIN LEMN lAMELAR Schema de reallzare (forma flnala este indicate punctat).

, Prima utilizare: Austria 1905. la acoperirea unui audiloriu.

5/3

CONSTRUClll DIN LEMN

ELEMENTE STRUCTURALE COMPUSE

~>;:-~'/?.to;:::{ -2=',d?,::-,==,;:',:_:"-:i.'c ---":';'''1;,:::,','

SECTIUNI DE GRINZI DIN LEMN LAMELAR INCLEIAT

.11 +11

SECnUNI DE STILPI DIN LEMN LAMELAR INClEIAT

GRINZI $1 CADRE DIN LEMN lAMELAR INCLEIAT - DREPTE

a) grindo cu lholtlme constonto, b) grlndo cu lholtlme varlablla pentru ccoperts cu 0 panta; c) grindc cu partea inferloarCi dreopto. pentru ocoperls cu 2 ponte; d) grindCi trinto (de ex.la tribune); e) semi-cadru;

- CURBE

f) grlnda cu partea Inferioarc curbo pentru ocopers cu 2 pante; g) cadru cu colt proeminent; h) cadru cu colt curb.

5/4

CONSTRUC"f11 DIN LEMN

DESCHIDERI MEDII SI MARl

B. SISTEME DE ACOPERIRE

• GRINZII FERME + ElEMENTE DE SUPRAfATA

ELEMENT SECllUNE ~I VEDERE d L Lid Observatii
(mm) (m)
Grlnzldln 180-400 4-30 15-20 dlstonto
lemn Tntre grlnzl;
lamelar I !d II ~ ~ L/3 - LIS;
J I. raportul
'1 +- L -+ d/b = 5-8
Grlnzl 200-2000 6-20 10-15
chesonate
D 001 ~ ~
-t- L --.jo-
Grlnd~1h 500-2000 9-30 10-15
zobrele 11
cut~lpl de f"9
lernn sl
dlagonale
dlnteavQ +- L -+
de ojel
Ferm~1h 12OD-2COJ 20-30 4-6 la InteNal
zoorele f~r~ tI Atd de
pane 600mm
+- L -t
Ferma 1000-3COJ 6-20 5-7 la Interval
inzabrele + de 2-5 m
pane It ~,.td
Wr
f-- L ---.I-
.
GrlnzlTn 1500-3000 40-80 8-10 la inteNol
zabrele din de 4-6 m
lemn It ~td
W~
--t- L -+ Duptl ORTON. Andrew. The way we built now: form. scale and technique. Van Nostrand Reinhold (UK) Co.Ltd .. 1988.

5/5

CONSTRUGfll DIN LEMN

• CADRE

DESCHIDERI MEDII 51 MARl

ELEMENT

Observatil

Cadru rigid dlnlemn lamelar

Grlnda ~i stTIpl din lemn lamelar

SECllUNE $1 PLAN

L (m)

12-35

4-30

L/d

30-50

18-22

dlstanta ntre cadre ceo, 4-6 rn: raport L/h -5-7

cadrul poate fi curbat ~I cu sec[lune varlablla, dar rezultO mal scump;

cadrul nu este rigid in pia nul sou. a~a Tnc1l sunt necesare contravTntuiri verticale

Cadru portal cu sectkme chesonoto

I I I

R=1

9-45

20-40

dlstonto intre cadre cca. 4-6 m

Arce din lemn lamelar

I

15-100

30-50

lunglmea maximO

corwenobto pentru

transport: 15-25 m;

raportul L/h - 5-7

forma orcelor aproplatO de curba funicular in cazul unor TncOrcarllmportante;

plan rectangular sau circular

Dup6 ORTON, Andrew, 111e way we built now: form, scale and technique. Van Nostrond Reinhold (UK) Co.Ltd.. 1988.

5/6

CQNSTRUqll DIN lfMN

EllEMENT

• SUP,RAFATE CONTINUI

SECPUNE $1 PLAN

DESCHIDERI MEDII $I MARl

\

IL (m)

IL/h

Observatii

Paraboloid

hlperbollc; I ~h.'.d

suprafatO din

3 straturl de

ploco]

Supra~te cutate;

panouri planelh 2 straturl

9-20

2-8

raportul wId = 20-30; groslme panou 75- '200mm

neceslto grinzl de

borda};

raportul LId = 60-80

Bolto clllndrlco;

suprafata din 3 straturl de placa}

9-30

4-8

necesltO grinzl

borda};

raportul w/h= 2-4

de

Acopere plramidal

cupola din lemn lamelar Ttlclelat

Suprafato cUlndricO din arce

lame lore

Retea rectangularO cudublO curburO (paraboloid hiperbolic)

12-35

12-100

15-25

12-80

5-10

2-6

5-7

5-7

slmplu de constrult; frecvent utlllzatO cu tirantl de otel 10 baza

de regula prolectlo Ttl plan evldenjlozd rete Ie trldlrectlonale, linll radiale sou lamele curbe; legOturl semlrig Ide sou cu cule

de regulo elemente lamelare dlspuse pe 2

dlrectll parole Ie

Intersectate, crelnd

I forme de 'diamant' Ttl prolecjlo Tn plan

reteo acoperltO cu I panourl de placaj;

raport LId = 60-80

cupola retlculord

12-80

5-7

elementele rete lei sunt :

flexlbile pentru a

permlte curbarea;

forma urrnoreste pe cit poslbll curba funicular din greutatea proprle

~!h.

+-i--

Dupti ORTON, Andrew, The way we built now: form, scale and technique, Van Nostrand Reinhold (UK) Co.Ltd., 1988.

5/7

CONSTRUe-pi DIN LEMN

DESCHIDERt MEDII 51 MARl

FERME IN zA.BRELE

Imblnare cu conectorl dlntatl

-----~--------------------------~-----

I'" --.

---r--'- - - . -1,,7--

- - - t

A

5/8

CONSfRUqll DIN LEMN

FERME IN zABRELE

deschldere = 20 m; dlstanta intre ferme == 2.50 m

IMBINAIU CU GWOANE' ... BULQANE

CD

IMIINARI CU CUIE

5/9

DESCHIDERI MEDII S1 MARl

SCHEME DE ACO'PERIRE

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful