Personalitate Alfa - Puterea ta interioara Pera Novacovici

I. Introducere ....................................................................................................... 2 II. Motiva i intern i misiunea ta ....................................................................... 6 Ni te înving tori ...............................................................................................11 Cum po i ob ine ce vrei dac nu tii ce vrei? ..................................................13 Viziunea ta personal ......................................................................................13 Declara ie .........................................................................................................16 III. M iestrie i homeostazie ..............................................................................20 Superficialul .....................................................................................................20 Obsesivul ..........................................................................................................21 Mediocrul .........................................................................................................22 R zboiul împotriva m iestriei (obstacolul 1) .................................................23 Homeostazia (obstacolul 2) ..............................................................................25 IV. Obiceiurile .....................................................................................................29 Cele 4 tipuri de energie ....................................................................................32 Voin a i lipsa de disciplin interioar ...........................................................34 Ritualurile ........................................................................................................36 V. Starea psihologic de nevoie,de victim ,de scuz ,de asertivitate.................43 Starea psihologic de nevoie ............................................................................43

Iubirea de sine ..................................................................................................43 Starea psihologic de scuz .............................................................................46 Starea psihologic de victim ..........................................................................47 Obedientul ........................................................................................................50 Solu ia:Asertivitatea ........................................................................................50 Încheiere ..............................................................................................................53

I. Introducere
________________________________________________________ ³E ti în mijlocul unui r zboi. O b t lie între limitele mul imii care î i cere s renun i la visele tale, pe de o parte, i puterea adev rat a viziunii tale de a crea i de a realiza lucruri extraordinare, pe de alt parte. Este o b t lie între cei care î i vor spune ce nu po i s faci i acea parte din tine care tie i a tiut dintotdeauna c e ti i c po i mai mult decât ce se vede în mediul t u înconjur tor, mai mult decât obiectele i lucrurile neînsufle ite care ne posed . Adu- i aminte în fiecare zi c un vis, sprijinit de voin a neobosit de a-l realiza, este întradev r o realitate ce poate sosi din clipa în clip .´ (Anthony Robbins) ________________________________________________________ În ultimii ase ani, am organizat team-building-uri, workshop-uri, bootcamp-uri, excursii cu teme de dezvoltare personal i dezvoltare a poten ialului. Administrez trei site-uri de internet i colaborez strâns cu alte trei. Am scris dou c r i. Î i spun toate astea ca s tii c în ultimii ase ani preocuparea mea principal a fost una singur : s în eleg oamenii, s le în eleg nevoile i s le ofer solu ii, tehnici, unelte sau doar o vorb de încurajare care ar fi suficient , pentru c solu ia întotdeauna se afl la omul care vrea s î i rezolve problema. Vreau s ajut oamenii s ob in ce vor, pentru c astfel voi ob ine eu ce vreau. Vreau s fiu un foarte bun psiholog. Este visul meu i tot ce le spun oamenilor s fac pentru a ob ine ce vor, aplic prima oar în via a mea ca s ob in ce vreau.

PROBLEMA NUM RUL 1 pe care o întâlnesc când lucrez cu oamenii este c de cele mai multe ori ace tia nu tiu care este problema real cu care se confrunt . Înainte s încep s lucrez la acest material am întrebat cititorii despre problemele lor pentru c am vrut s îi cunosc mai bine. R spunsurile pe care le-am primit sunt de dou feluri. Prima categorie: probleme ce in de personalitate, eficien motiva ie, disciplin , dezvoltare personal . A doua categorie: probleme despre rela ii i iubire. Oamenii sunt împin i înainte de dou energii mari. Prima este pulsiunea (energia) agresiv , de putere, succes, s urci cât mai sus în ierarhie. A doua este pulsiunea (energia) sexual , care e responsabil de tot ce ine de via a noastr sexual , iubire sau lipsa ei, rela ii, familie etc. A adar i întreb rile sunt pe aceste dou categorii. În acest material, nu voi intra foarte mult în partea cu sexul, iubirea i rela iile din dou mari motive: Primul motiv e c de i întotdeauna oamenii vor solu ii rapide, chiar instantanee în privin a problemelor lor sexuale, de iubire i în ceea ce prive te rela iile, acestea sunt rareori rapide i niciodat instantanee. Din experien a mea cu oamenii, tiu c este o mare pierdere de vreme s încerci s discu i i s dai solu ii în privin a vie ii lor sexuale i romantic dac le lipse te o funda ie i o educa ie în privin a propriei persoane, a personalit ii, a caracterului, a echilibrului sau a dezechilibrului emo ional. Al doilea mare motiv este c în momentul acesta exist 3 situri care sunt gândite în felul urm tor: Personalitate alfa (www.personalitatealfa.com): este gândit pentru ambele sexe i ofer educa ie în privin a dezvolt rii personalit ii; reprezint funda ia pe care po i construe succesul viitor. Arta seduc iei (www.artaseductiei.ro) este un site dedicat sexului masculin, pe care b ie ii i b rba ii pot g si solu ii i pot discuta despre problemele i gândurile lor. Stilul t u (www.stilultau.com) este dedicat sexului feminin, un site unde Andreea se ocup de fete i femei s î i dezvolte un stil propriu i s afle ce le intereseaz despre b rba i, o îmbinare între experien a de via i descoperirile în psihologie. Sistemul este gândit în a a fel încât Personalitate alfa s pun funda ia necesar pentru tot ceea ce urmeaz . personal i productivitate,

E important s fie f cut aceast diferen iere pentru c , de i personalitatea i sexul, iubirea èi rela iile merg mân în mân , pentru a le în elege mai bine i a putea lucra la ele trebuie s le lu m i separat. Vor urma lucruri foarte interesante i utile care probabil î i vor îmbun t i rezultatele pe care le ai, a a c e bine s fii înscris pe cele dou situri în func ie de interesele tale. Buuuuuun! Acum, motivul pentru care am l sat deoparte toate activit ile mele i scriu acest material este acela c sunt convins, dup patru ani de studiat psihologia i èase de dezvoltare personal , c exist în fiecare om un poten ial uria de care sunt fascinat de fiecare dat când îl v d, simt, experimentez. i de i lucrez cu oamenii de ani de zile, deèi înv de la ei i împreun cu ei ENORM de multe lucruri, paradoxul face c tot ceea ce oamenii caut , î i doresc, viseaz s aib , izvor te dintrun loc în care nu caut . E ceva care poate schimba într-o clip totul în favoarea ta chiar în cele mai dezavantajoase condi ii. Ceva ce nimeni nu î i poate lua, ce nu poate fi distrus sau pierdut. Ceva care, odat ce ai reu it s descoperi, s educi i s st pâne ti, va începe s - i aduc în via tot ce î i dore ti, într-un ritm care te va surprinde i pe tine.

Acel ceva este puterea ta interioar . Motorul, combustibilul, caii-putere care te vor duce
unde vrei s ajungi, s î i îndepline ti visele èi s ob ii lucrurile, rela iile pe care le dore ti, iubirea sau orice alt lucru la care visezi de mult vreme. Aproape toate lucrurile pe care ni le dorim sunt în afara noastr . Acesta e punctual de plecare indiferent c vrei sex, bani, statut social, iubire. Odat ce dobânde ti putere interioar , po i aspira i la puterea exterioar . Îns niciodat invers.De ce atâ ia tineri care cresc în familii cu mul i bani ajung s se drogheze, ajung infractori sau aproape niciodat nu-i dep esc în realiz ri pe p rin ii lor? Pentru c puterea exterioar le este f cut cadou, îns se pr bu esc sub greutatea ei. De ce mul i din câ tig torii la loto pierd to i banii câ tiga i în mai pu in de 5 ani i chiar ajung mai s raci decât înainte de câ tig? (spune un studiu«) Pentru c în interiorul lor nu sunt preg ti i pentru atâta abunden i revin la starea pentru care sunt ei preg ti i mental. De ce 70% din familii sfâr esc în divor ? Pentru c oamenii merg din iner ie i î i întemeiaz familii f r s fie preg ti i în interior. A adar, s începem.Voi reda o parte a mesajelor pe care le-am primit deoarece sunt convins c v este de folos s vede i ce îi fr mânt pe cei din jurul nostru. Cred c astfel ne este tuturor mai

u or s ne în elegem mai bine pe noi în ine i s îi cunoa tem i pe ceilal i. Desigur, voi respecta principiul confiden ialit ii. Am s r spund în acest PDF acelor întreb ri care in de propria noastr persoan , de interiorul fiec ruia. Acesta este locul din care pleac totul. Va fi un alt PDF, Puterea ta exterioar , în care vom discuta despre lucruri ce in de lumea exterioar cum ar fi: comunicare, statut social, leadership, atrac ie sexual i iubire etc. În rândurile ce urmeaz vom vorbi despre puterea personal . Din experien a mea pot s depun m rturie c puterea personal a fiec ruia dintre noi este singura putere real . Este o putere care poate fi dezvoltat pân la nivelul la care po i ob ine ce î i dore ti în via , po i duce via a la care visezi, po i aduce în jurul t u oamenii pe care îi dore ti. De asemenea aceast putere poate fi ignorat i nefolosit în folosul ³împrumutului de putere´. Atunci când împrumu i putere de la factorii externi i nu o folose ti pe cea personal , se întâmpl un lucru interesant: î i cre te sl biciunea. Ce se întâmpl când sursa de la care împrumu i puterea, cum ar fi putere fizic , statut social, autoritate, bani, prieteni, rela ii, realiz ri din trecut, titluri, nu mai exist ? i-ai creat o rela ie de dependen cu acel lucru de la care împrumutai puterea ca s ob ii ce vrei, i când dispare, devii handicapat, neadaptat. Singura putere real este puterea personal . Aceasta trebuie educat i dezvoltat pân la punctul în care po i prin ceea ce e ti tu, prin personalitatea ta s faci lucrurile s se întâmple. În cartea ³7 obiceiuri pentru oameni eficien i´ Stephen Convey spune c nu poate exista o victorie în lumea din afar , f r ca prima oar s existe o victorie în lumea din untru. Asta înseamn c succesul pe care i-l dore ti tu, indiferent cum define ti succesul, în lucruri materiale, spirituale, în rela ii, sex, iubire, trebuie s înceap cu succesul cu propria ta persoan . Imagineaz - i c e ti un stat din aceast lume. i imagineaz - i c vrei s porne ti într-un r zboi de cucerire.Vei putea s cucere ti ceva dac statul este sfâ iat de r zboi civil i lupte interne? Niciodat ! La nivel personal, dac nu î i pui ordine în lumea interioar , dac nu î i descoperi resursele i punctele forte i, de asemenea, nu î i dezvol i calit ile, nu vei putea niciodat porni în lume pentru a cuceri ceea ce tu î i dore ti. Acest PDF are menirea s î i deschid ochii asupra poten ialului t u i s î i ofere câteva tehnici i unelte pentru a fi preg tit în lumea exterioar .

Nu folosesc cuvântul imposibil, dar este foarte greu s atingi m iestria sau satisfac ia în orice ac iune f r ca prima oar s î i dezvol i într-o anumit m sur abilit ile ce in de personalitate i lumea interioar . Înainte de a trece la primul capitol, vreau s închei aceast introducere cu o poezie frumoas pe care am citit-o în cartea lui Napoleon Hill, Think and grow rich: ____________________________________________________________________________ Dac crezi în e ec, îl vei avea Dac crezi în timiditate, a a vei fi Dac vrei câ tig, sigur vei e ua Dac neîncrez tor vei porni Dac crezi c vei pierde, vei pierde C ci lumea larg azi ne-a înv at C pasul unu în succes e-a crede Succesul e în mintea ta creat Dac crezi c e ti prea mic, vei fi Gândul aripi va trebui s nasc Sigur pe tine dac te vei sim i R splata va sosi s te cinsteasc Victorii-n via nu ob in doar cei Ce sunt puternici i alearg bine Câ tigul poate deveni un obicei Pentru cel ce spune: cred în mine! ____________________________________________________________________________

II. Motiva i intern

i misiunea ta

Care e diferen a dintre un cer etor i un înving tor în via ? Poate mediul, educa ia, genele,steaua sub care s-a n scut? Îmi pun deseori aceast întrebare. __________________________________________________________________________ ³Simte-te mizerabil. Sau automotiveaz -te. Orice ai vrea s faci, e tot timpul decizia ta.´ (Wayne Dyer) __________________________________________________________________________ M-am gândit de ce un cer etor prefer suferin a fizic , frigul, foamea în locul unei ac iuni c tre o via mai bun i de ce un om care s-ar putea mul umi cu c ldura i confortul unei vie i

mediocre i sigure, în care are asigurate cele necesare traiului, nu poate s stea pe loc i trebuie s creasc , s evolueze, s zboare, de parc destinul însu i îl impinge înainte. La o privire superficial , putem spune c exist cauze externe care in de destin: un copil este abandonat i ajunge la orfelinat i de acolo pe strad , unde sub influen a unui anturaj nociv ajunge cer etor. Sau poate un copil se na te într-o familie foarte s rac i care nu poate, nu tie s îl înve e altceva decât s cer easc . Pe de alt parte un înving tor sau o înving toare se naète într-o familie care îl/o educ în acest spirit de înving tori. Le ofer condi ii la început când nu poate s fie indepedent. Hran , ad post, sprijin material, iubire, afec iune, încurajare, educa ie i toate acestea ajung s fac dintr-un om un înving tor. A adar la prima vedere e soarta care decide. Trecem pe lâng un cer etor i mul umim sor ii c nu suntem noi în locul lui i privim cu invidie la cel care reu e te pentru c are ³avantaje´ de care noi nu beneficiem. i apoi urmeaz adev rul! Exist pove ti despre oameni care au fost cer etori, lovi i de boli, c rora le-a fost r pit orice urm de speran , care nu au renun at i au uimit lumea prin realiz rile i rena terea lor. Exist pove ti ale unor oameni celebri care au c zut distruèi de droguri, abuzuri de tot felul. Pove ti cu copii ai oamenilor de foarte mare succes care au tot i care nu se ridic nici la glezna p rin ilor lor prin realiz rile de-a lungul vie ii. Exist pove ti ale oamenilor care nu sunt cunoscu i dar care au reputat extraordinare victorii personale. A adar, ce îi motiveaz pe oameni?

Piramida nevoilor a lui Maslow ne spune c exist cinci nivele ale nevoilor omene ti.Exist de asemenea mai multe variante, cu 6 i cu 8 trepte dar pentru ce avem noi nevoie s în elegem o vom folosi pe cea mai larg r spândit , piramida nevoilor cu 5 trepte. 

Nevoile fiziologice
Ap , aer, mâncare, nevoi sexuale, somn, o temperatur constant a corpului, toate acestea sau la baza necesita ilor noastre i totodat reprezint inta primar a motiva iilor noastre. Când acestea nu sunt satisf cute, omul experimenteaz st ri de suferin , durere, iritare, disconfort etc. Aceste tr iri ne motiveaz s satisfacem nevoile cât mai curând posibil pentru a atinge homeostazia (jum tate din capitolul II este rezervat explic rii aces- tui fenomen). Odat satisf cute aceste nevoi, pot fi accesate nivelele superioare ale piramidei nevoilor. 

Nevoile de siguran
Într-o lume haotic i dezordonat avem nevoie de ni te confirm ri i o siguran fizic i psihic . Avem nevoie de siguran a unui c min, a unui loc pe care s -l numim casa noastr . Dac mediul pe care îl nume ti casa ta, familia ta, nu î i ofer o stare de lini te, siguran , vei avea o problem în a trece la urm toarele nivele. Iubirea, cunoa terea, realiz rile i visele trebuie s a tepte pân când te sim i în siguran i nu mai ai frica zilei de mâine. 

Nevoia de apar inere
Iubirea i sentimentul de apartenen sunt urm toarele pe list . Omul este un animal social i are nevoie s apar in unui grup, fie el religios, orice fel de anturaj etc. To i avem nevoie s fim iubi i (nonsexual) de ceilal i, s fim accepta i. Ne plac aten ia i aplauzele. Avem nevoie s fie nevoie de noi. Doar cu aceste 3 nevoi satisf cute putem trece la al 4-lea nivel i suntem suficient de motiva i s o facem. 

Nevoia de stim
Nevoile de stim sunt cele care vin în urma rezultatelor i abilita ilor pe care le avem, competenìele noastre, aten ia i recunoa terea ce o primim de la cei din jur. Foarte asem n toare cu nevoia de apar inere, difer totu i prin faptul c e legat de nevoia de putere. Oamenii cu primele 3 nevoi satisf cute încep s tind spre provoc ri mai mari ale vie ii sau s conduc ma ini scumpe pentru a- i cre te stima de sine. Aici e vorba de nevoia de admira ie. 

Nevoia de auto-actualizare
Pentru asta lucr m noi. Ultimul nivel al piramidei, ceea ce conteaz în via . Aceast nevoie poate fi numit ³nevoia de a deveni mai mult decât e ti, s î i valorifici întregul t u

poten ial nativ´. Oamenii care au primele 4 nevoi satisf cute î i pot maximiza poten ialul. Pot
c uta cunoa terea, pacea interioar , experien e estetice i spirituale etc. De obicei oamenii din p tura social de mijloc sunt cei mai avantaja i, a a cum arat studiile, i nu cei foarte boga i, elita societ ii. Pentru c dac s r cia extrem s lb tice te, bog ia în exces corupe i nu motiveaz . În schimb în p tura de mijloc exist o balan potrivit de motiva ie, ambi ie i resurse pentru a- i valorifica în cel mai bun mod poten ialul. ___________________________________________________________________________ ³Oamenii vor s devin i s r mân ferici i. Nu-i de mirare dac omul se str duie te de obicei s - i reduc preten iile la fericire i dac el se consider fericit i numai sc pând de nenorocire i evitând suferin a; într-un mod foarte general, sarcina de evitare a suferin ei o izgone te pe ultimul plan pe aceea de ob inere a pl cerii.´ (Sigmund Freud) ______________________________________________________________________________ Cu alte cuvinte, majoritatea oamenilor prefer s aib burta plin i un acoperi deasupra capului decât s sufere ani de zile pentru un vis pentru care nu au nici o certitudine c îl vor transforma în realitate. De aici, compromisurile pe care le facem în via .De aici, o via mediocr i lipsa succesului real în vie ile a 98% din oameni, din moment ce doar 2% din popula ia globului este considerat de succes. Ceea ce trebuie s tii e c nu exist ma ina timpului care s te aduc înapoi la ziua când cite ti aceste lucruri. A a cum a trecut timpul de când ai primele tale amintiri în via , adic repede, a a va trece pân vei fi b trân sau b trân i î i vei pierde puterile fizice,psihice, ambi ia, pasiunea. Întrebarea e: când vei privi în urm , ce vei vedea? Crezi c vei avea destule scuze pentru c nu i-ai urmat visele sau sufletul t u va fi strivit de regrete i ai da orice s mai ai o ans s lup i pentru ceea ce vrei cu adev rat, visele tale, dorin ele tale arz toare? Deciziile se iau acum i ce semeni aduni. Gothe are un citat pe care mi-l repet în fiecare diminea ca s nu uit de ce m trezesc i ce vreau s fac cu via a mea, ce vreau s devin i s ob in: ______________________________________________________________________________

³Lucrurile care conteaz cel mai mult nu trebuie l sate niciodat la mila celor care conteaz cel mai pu in!´ ______________________________________________________________________________ Nu trebuie s la i niciodat confortul aparent i compromisul s î i saboteze visele i dorin ele. Nu te mul umi cu jum t i de m sur i chiar dac temporar trebuie s duci o via care nu e a a cum î i dore ti, tot timpul trebuie s ridici privirea i s prive ti la orizont. Ceea ce ai f cut IERI i ceea ce faci AZI te ajut s mai faci un pas spre ce vrei în via sau nu? Dac r spunsul e ³NU´, renun la acel lucru. Dac coala la care mergi nu e pe placul t u, continu s mergi la ea, dar f în a a fel încât s vezi viitorul i, dac e necesar, schimb coal . S pierzi un an sau doi nu e dram comparat cu a pierde o via întreag . Eu am pierdut 4 ani de liceu f când informatic i 5 de politehnic pân s merg la psihologie i s îmi descop r voca ia. NOU ani. Dac ai o slujb care nu î i place, e în regul s continui cu ea dar s te gânde ti permanent cum vei face trecerea la ceva mai bun pentru tine. În timpul facult ii lucram cu jum tate de norm i vara cu norm întreag , asta timp de 3 ani. Aveam pe u a firmei orarul de la coal i orarul de la lucru. Îmi era bine, am înv at multe, dar era un compromis. Lucram pentru al ii i nu voiam s fiu mediocru i s ascult ordine de la cineva c ruia oricum nu-i pas de mine i nu era un om mai bun ca mine. Voiam s am afacerea mea. Dup ce am ales s îmi urmez voca ia, am renun at la slujb i în anul 1 de la psihologie nu aveam bani nici s îmi pl tesc coala. Am strâns din din i atunci i acum am afacerea mea pe net care cre te. Au meritat 2 ani de austeritate? Comparat cu o via de mediocritate, oricând. Dac via a ta sexual sau rela iile tale de iubire nu sunt cum î i dore ti, nu trebuie s te panichezi, dar trebuie s faci în fiecare zi un pas c tre educa ia i devenirea ta, devenirea acelei persoane care e satisf cut de aceste domenii ale vie ii. Mi-am pierdut virginitatea la 19 ani i dac nu a fi fost super determinat s rezolv aceast problem a vie ii mele probabil a fi fost un frustrat care nu în elege nimic din sexualitate, femei, iubire i rela ii. Am spus c am s rezolv problema orice ar fi, i dup 5 ani în care am citit i experimentat TOT ce am putut, f r teama de e ec í de i a fost mult mai des întâlnit decât succesul í i f r ru inea de ³ce vor spune cei din jur´ am scris o carte despre seduc ie. Lucrarea de licen la psihologie este pe tema asta. De atunci ajut cu succes foarte mul i tineri s evolueze în acest domeniu al vie ii. Mi-a luat 5 ani, de la 21 la 26, de citit i experimentat ca s m trezesc într-o zi din pat i s nu mai am nemul umiri în domeniul sta. E mult sau pu in? Nu tiu. Ce tiu e c la 29 de ani lucrez cu motoarele la tura ie maxim s îmi ating visele i pot s fac asta doar sprijinindu-i pe al ii s le ating pe ale lor.

De asta cite ti rândurile astea, pentru c vreau s reu e ti i vreau s tii c se poate i c TOTUL de tine depinde. St în puterea ta. Am scris tot ce e mai sus pentru c sunt 3 lucruri foarte importante care cred c se g sesc în via a fiec ruia dintre noi.  ècoala i educa ia care te formeaz  via a profesional , pl cerea de a- i urma voca ia i de a excela într-un domeniu în care e ti talentat i care trebuie s te duc i la independen a financiar  via a sexual , rela iile, iubirea care întregesc tabloul unei fiinìe umane complete i fericite. i pentru fiecare dintre ele a trebuit s sacrific un confort aparent i binef c tor pe moment, pentru o satisfac ie mai mare pe urm . i la fel va trebui s faci i tu. Cunosc un om de 50 de ani care lucreaz într-o slujb de rahat într-o fabric , are un credit bancar care se întinde pe toat durata vie ii lui i îl face un sclav pentru o mobil , un televizor i ce altceva a tiut el s î i ia de banii ia. Are 2 copii pentru care nu î i permite s pl teasc cea mai bun educa ie i nu le poate oferi condi ii pentru a reu i cu adev rat în via , se ceart cu so ia i î i îneac amarul în alcool i nu va fi niciodat cu adev rat împlinit sau fericit. Nu m cred mai bun decât el. tiu doar c lui i-a lipsit odat puterea interioar s fac sacrificiile necesare pentru a ob ine cu adev rat ce vrea în via . Îmi este foarte greu s îl ajut pentru c prima oar trebuie s se dezveìe de toate lucrurile gre ite pe care le-a înv at i apoi abia s înve e toate lucrurile noi. Dac pentru el situa ia este foarte grea, pentru tine poate fi mai u oar . De asta am scris rândurile pe care le cite ti.Sper s î i foloseasc .

Ni te înving tori
i, pentru c în faìa ìelurilor fiec rui om stau de obicei obstacole cople itoare, în cartea ³Sup de pui pentru suflet´ sunt în irate câteva personalit i i e ecurile lor:  Dup prima prob data de Fred Astaire în 1933, directorul studiourilor MGM i-a notat: ³Nu poate s joace! U or chelios! tie pu in s danseze!´. Astaire a p strat aceast noti toat via a, deasupra emineului din casa sa din Beverly Hills.  Lui Socrate i se spunea ³un corup tor imoral al tineretului´.  Beethoven de-abia se descurca la vioar i prefera s interpreteze propriile compozi ii, decât s - i îmbun t easc tehnica. Profesorul lui i-a spus c nu exist nici o speran ca el s ajung vreodat compozitor.  P rin ii celebrului cânt re de oper Enrico Caruso au vrut ca el s devin inginer.Profesorul lui i-a spus c nu are nici un pic de voce i c nu va putea cânta niciodat .  Charles Darwin, p rintele teoriei evolu ioniste, a renun at la cariera medical i tat l lui i-a spus: ³Nu- i pas decât de vân toare, câini i curse de obolani´. În autobiografia

sa, Darwin scrie: ³Am fost considerat de to i profesorii mei, inclusiv de tat , un b iat absolut obi nuit, mai degrab cu un nivel intelectual sub standard.´  Walt Disney a fost concediat de redactorul ef al unui ziar pentru lipsa de idei. El a fost falit de mai multe ori înainte s construiasc Disneyland.  Profesorii lui Thomas Edison spuneau despre el c e prea prost ca s înve e ceva.  Albert Einstein nu a vorbit pân la vârsta de patru ani i nu a înv at s citeasc decât la apte ani. Profesorul s u îl descria ca ³înapoiat mintal, nesociabil i ve nic cu capul în nori´. A fost exmatriculat i a picat examenul de admitere la gcoala Politehnic din Zürich.  Tat l sculptorului Rodin spunea: ³Am ca fiu un idiot´. Descris ca unul din cei mai slabi elevi din coal , Rodin a ratat de trei ori admiterea la coala de Arte. Unchiul lui spune despre el c nu poate fi educat.  Henry Ford a ratat i a dat faliment de cinci ori, înainte s aib succes.  Winston Churchill a r mas repetent în clasa a asea. Nu a devenit prim-ministru al Regatului Unit decât la aizeci i doi de ani i numai dup o via plin de înfrângeri i necazuri. De î i spun lucrurile astea? Pentru c vreau s tii c dac e ti s n tos la cap i la trup, nu vei putea avea niciodat nici un fel de scuz dac nu vei reu i în via , dac nu vei ob ine ce dore ti, nu î i vei tr i via a cum vrei, nu vei spune ³m iubesc pe mine i sunt mândru/mândr de mine.´ Acum, s î i plac astfel de pove ti motiva ionale e una, s fii TU motivat destul ca s faci toate lucrurile pe care vrei s le faci e cu totul alt poveste. Dac nu e ti destul de motivat s faci un lucru singur, înseamn c nu dore ti s faci destul de mult acel lucru, caz în care doar î i pierzi vremea, a ta i a celor din jur. Numai când î i dore ti suficient de mult un lucru ar trebui s te apuci de el. Nu din plictiseal sau lips de altceva mai bun, ci pentru c sufletul t u ARDE de dorin a de a face un lucru.

Urm torul pas e s

tii ce îi motiveaz pe oameni i ce te motiveaz pe tine.

To i ne na tem cer etori. Dezbr ca i, f r nimic în cap, f r experien e de via , nu putem tr i f r aten ia, afec iunea, mâncarea, ad postul celor din jur, iar uneori cei din jur sunt buni, alteori mai pu ini buni. Dar nu de ei depinde ceea ce urmeaz s faci în via . Asta urmeaz s înve i. Nu îmi plac vorbitorii i scriitorii motiva ionali. Paradoxul e c eu m aflu în situa ia lor. Dar nu ar trebui s fiu v zut ca un scriitor motiva ional. Cei care m v d ca pe un motivator, deja au început cu stângul. Nu pot fi ajuta i i nimeni pe lumea asta nu va face nimic pentru ei. Sunt deja pierdu i. Pentru c dac tu nu ai MOTIVA IA INTERN s faci o treab , nimic nu are sens. De ce s faci ceva ce nu vrei din tot sufletul? De ce s faci ceva pentru care nu ai motiva ie din momentul în care te treze ti diminea a?

Ca s fii motivat intern trebuie s

tii ce vrei prima oar .

Lucrez acum cu o persoan pe care vreau s o aduc în pozi ia de a face lucruri extraordinare. Poate are cuno tin e,are tot ce e nevoie, dar nu are motiva ia intern , decât uneori câte o izbucnire care niciodat nu dureaz mai mult de 3 zile. Dac ai nevoie de motiva ie din exterior înseamn c ceea ce dore ti nu î i dore ti destul de mult i nici nu vei avea. Înseamn c durerea nu e destul de mare i nu va disp rea. Înseamn c lipsurile nu le sim i suficient de intens i nu vei fi eliberat de ele.Te vei mul umi cu ceea ce ai ca i cer etorul care e mul umit cu via a lui cât timp mai poate tr i o zi. Dar sufletul t u va fi strivit în fiecare zi de regretul c nu lup i pentru ca s po i spune ³am f cut tot ce îmi st tea în putere´. Doar când sim i durerea destul de tare, doar când î i dore ti ceva destul de tare, doar atunci vei avea motiva ia intern i vei deveni proactiv.

Cum po i ob ine ce vrei dac nu tii ce vrei?
Un exerci iu foarte important, pe care trebuie s îl faci acum, pentru c f r el nu are rost s treci mai departe, este s scrii misiunea i viziunea ta, care sunt constitu ia ta ca persoan . Codul de legi dup care tr ie ti. Principiile tale. Este criteriul dup care m sori totul în via a ta. De ce este foarte important s ai o declara ie a misiunii tale? Când viziunea i ac iunile tale nu sunt aliniate te sim i în depresie, anxios, nesatisf cut, nervos. Asta poate duce la o stare permanent de grij , o stare în care sim i c po i s faci foarte multe dar rezultatele reale nu sunt pe m sur a tept rilor. Trebuie s o scrii pentru c te împuternice te s î i aliniezi ac iunile i oamenii din via a ta astfel încât vei ti clar care î i sunt priorit ile, ce trebuie s faci zilnic i ce po i sau trebuie s la i deoparte. To i avem 168 de ore într-o s pt mân . Nu vei putea s faci tot, i încercând s faci tot ri ti s nu faci nimic. Mult vreme am fost foarte frustrat pentru c de diminea pân seara f ceam totul ca s îi mul umesc ve nic pe al ii, nu tiam s spun ³nu´ i tr iam într-o permanent stare de stres din teama de nu dezam gi lumea care avea a tept ri de la mine. Ca s po i oferi într-o zi ceva celor din jur, fie c e ajutor material, iubire, aten ie sau orice vrei tu, trebuie s le ai tu prima oar . De asta e important s fii un pic egoist la început, s te iube ti pe tine, s te dezvol i tu i s te pui pe tine în prim-planul vie ii tale, pentru c doar a a po i spera c într-o zi vei putea oferi ceva celor din jurul t u.

Viziunea ta personal
F - i o imagine a ta în viitor. Câteva luni sau câ iva ani de acum. Vezi ce ai devenit, cu ce te ocupi, ce realiz ri ai, care sunt valorile tale, cum rela ioneaz oamenii cu tine? SIMTE ce fel persoan e ti. De azi începe primul pas spre acel tu din viitor. L sat la voia întâmpl rii vei fi ca un vas în deriv pe oceanul agitat i tulbure al vie ii. Cu un scop, vei avea un port de destina ie i un motiv s continui drumul. Vei fi puternic/ .

S ai o declara ie a misiunii tale nu te va schimba peste noapte, îns te asigur c te va schimba. În aceast declara ie sunt pa ii de urmat. reprezint tot ce e mai profund i mai bun în tine e expresia a ceea ce ai tu mai bun de oferit lumii se adreseaz celor 4 mari dimensiuni: fizic , social/emo ional , mental i spiritual este scris s te inspire i s te motiveze la un nivel foarte profund. ³S î i creezi o declara ie a misiunii este unul dintre cele mai puternice i semnificative lucruri pe care le faci ca s preiei conducerea în via a ta. Vei identifica rolurile pe care vrei s le ai, rela iile, mediul, cine vrei s fii, ce s faci, principiile care î i ancoreaz via a, scopurile i deciziile care î i vor modela viitorul. E ca i când decizi pe ce perete vrei s sprijini scara vie ii i apoi începi s te urci. E un compas ± o surs de ghidare în marea furtunoas a vie ii´ (Stephen Covey, autorul c rìii ³The Seven Habits of Highly Effective People´) Creeaz o viziune! Ai nevoie de 3 lucruri: 1. Ce vreau s fac în via a (scopuri)? 2. Ce fel de persoan vreau s fiu (personalitate)? 3. Ce ac iuni trebuie s întreprind ca s îmi manifest scopul i personalitatea? F o declara ie, a scopului i a misiunii tale. Am s te ajut cu tot ce ai nevoie. Dar trebuie s faci ceva ACUM. Nu uita: caracteristica num rul 1 a oamenilor de succes în lume este viteza de implementare. Dac nu faci exerci iul acum, ansele s îl faci scad foarte mult. Asta înseamn c atunci când auzi o idee o aplici IMEDIAT i înve i ceva din ea. Dac nu o faci tot ce vei citi nu va avea sens, pentru c f r o viziune i un vis r mâi blocat. Nu este greu. Îns difer la fiecare persoan . F exerci iul acum, pentru c rezultatele le vei folosi pu in mai târziu. Ce este misiunea? O pornire interioar de a face o ac iune sau de a oferi un serviciu. Ai o misiune? Eu cred c da. Mare încât s schimbe lumea? Nu tiu, dar tiu c e suficient de mare ca s schimbe lumea ta, via a ta, viitorul t u. Poate, ca i mine uneori, nu ai chef de un exerci iu, dar viteza de implementare este cea mai important calitate a oamenilor de succes i dac nu ai chef acum s faci acest lucru PENTRU TINE gânde te-te cum va fi când trebuie s faci lucruri mai obositoare, mai grele, mai consumatoare de timp i energie? Care e misiunea ta, visul t u, inten ia ta? E foarte important s fie scris de mâna ta! Poate dura zile sau luni s construie ti o declara ie puternic i tot timpul trebuie citit i revizuit . Dar e VITAL i e necesar s o cite ti zilnic m car o dat i s aduci lucruri noi când sim i c e nevoie. Dac faci asta nu vei mai pluti în deriv , ci vei naviga cu toate pânzele sus spre scopurile tale, spre destinul t u. Valori-scop ± noteaz pe o foaie de hârtie primele 5 valori-scop pe care le consideri cele mai importante: 

               

aprecierea social armonie interioar bucuria muncii pe care o faci bun stare material demnitate uman dragoste matur egalitate, libertate, drepturi fericire în elepciune mântuirea sufletului o lume a frumosului o lume a p cii o via confortabil i lipsit de temeri i griji o via plin de adrenalin prietenie sincer i adev rat siguran a familiei securitatea i prosperitatea rii Valori personale ± noteaz pe o foaie de hârtie primele 5 valori-scop pe care le consideri cele mai importante: ajut tor/s ritor ambi ios ascult tor/supus autocontrol/st pânire de sine capabil i profesional curajos curat iert tor imaginativ independent intelectual iubitor logic onest politicos creativ responsabil vederi largi/minte deschis vesel i optimist în elept 

                   

           

inteligent emo ional adaptabil comunicativ plin de compasiune i în elegere competitiv distractiv sincer evolu ie i dezvoltare continu pasional respectat responsabil unic frumos

Strategiile i lucrurile care nu au leg tur cu valorile i scopurile tale TREBUIE S DISPAR URGENT DIN VIA A TA! Acum trebuie s TR IE TI, nu doar s scrii! Beneficiile le culegi doar tr ind. Cite te zilnic i revino cu îmbun t iri« chiar i dup 1 an de zile. ____________________________________________________________________________

Declara ie (scris de mân )
Pentru via a mea, rezultatele mele i ceea ce am s devin sunt responsabil doar eu, a a c de azi am s fac ce vreau tiind c singura putere este cea pe care i-o asumi. La sfâr it eu voi fi responsabil/ pentru ce fel de caracter sunt i ce am reu it s ob in i s realizez în via . Este limpede i clar c orice scuz a vrea s inventez, nu pot. Eu sunt cel mai mare du man al meu în acest moment i doar felul meu de a fi i obiceiurile mele zilnice m mai opresc s ob in orice vreau de la via . Câ tigând lupta cu mine însumi, voi dobândi o putere personal extraordinar cu care voi ob ine ce vreau pentru mine. Apoi voi oferi celor din jur din abunden a mea. Scopurile prioritare în via a mea sunt: (aici pui cele 5 valori pe care le-ai notat mai sus). Tr s turile de personalitate importante pentru mine sunt: (aici pui cele 5 tr s turi prioritare pentru tine). Îmi iau angajamentul ca de diminea pân seara, în fiecare zi, s am în minte i în suflet aceste valori. Ele m definesc i am s fac tot posibilul s le transform într-o realitate puternic a vie ii mele. Având în minte aceste valori, tiu c nu pot s ri treptele fire ti ale evolu iei i astfel m voi ocupa de toate cele 5 trepte ale nevoilor umane. (Eu am pus sugestii la fiecare treapt , tu e ti liber/ s pui ce vrei la fiecare treapt a nevoilor). Pentru prima treapt , nevoile fiziologice. (Sugestii) Pe plan fizic, priorit ile mele sunt alimenta ia corect i activitatea fizic . Ele sunt funda ia pentru a putea accesa celelalte nivele la poten ialul meu maxim, nu la 50% sau 10% din ceea ce pot fi eu ca fiin uman .

În privin a sexului, dac nu sunt satisf cut de via a mea sexual voi ac iona pentru ob inerea ajutorului sau educa iei necesare pentru a-mi putea satisface nevoile sexuale. Virginitatea i/sau masturbarea nu îmi provoac nici un complex sau stare de vinov ie pentru c tiu c societatea a încercat timp de sute i mii de ani s reprime sexualitatea, iar acum ne afl m în plin revolu ie sexual , alegerile mele îmi apar in i pot s decid ce e mai bine pentru mine singur/ . Nevoile de siguran . (Sugestii) Casa mea ideal arat astfel («). Voi renun a la reflectare i voi trece la ac iune. Îmi voi analiza fricile. Dac e nevoie voi apela la sprijinul persoanelor care se pot descurca în situa ii care pe mine m dep esc. Nevoia de apar inere. (Sugestii) Cum arat partenerul sau partenera de via ideal pentru mine? Fizic, mental, spiritual. Cum îmi v d familia în viitor? Nu vorbesc de r u oamenii când nu sunt de fa , nu def imez i nu tr dez. Voi fi mai atent/ la vestimenta ie i accesorii. M voi îngriji cât pot de bine. Nevoia de stim . (Sugestii) Rolul meu în via este: («). Activitatea mea ideal este s : («). Nevoia de autoactualizare. (Sugestii) Care este contribu ia mea major în aceast lume? Ce las în urm i cu ce vreau s contribui? Îmi voi g si un mentor sau mai mul i! Voi înv a s m relaxez. Voi citi c r i din domeniul meu i c r i de divertisment. Voi c uta educa ie, seminare, workshop-uri pentru a-mi umple golurile din educa ie sau pentru a înt ri punctele forte existente. ____________________________________________________________________________ Dac nu î i iese din prima nu î i face griji. Exerseaz un pic i f -o de mai multe ori. Cite te M CAR o dat pe zi i adu îmbun t iri constant. Dac ai f cut ceva ce î i pl cea într-o zi i i-ar place s faci acel lucru mai des dar nu po i acum, noteaz -l. Dac te sim i într-un anume fel i vrei s te sim i permanent a a, noteaz . ine minte i construie te- i via a. Motiva ia extern e frumoas , poate s î i fac ziua frumoas i te poate motiva un pic s faci ceea ce e nevoie. DAR E NOCIV . Pentru c dac ai nevoie de motiva ie extern s faci un lucru înseamn c cea intern nu e suficient . Înseamn c nu î i dore ti destul de mult acel lucru. Înseamn c e ti deja pe un drum gre it.

Povestea lui Julie Moss
Dac m-ai întreba ³cum trebuie s lupt pentru ceea ce îmi doresc?´ a putea s î i ar t filmule ul cu Julie Moss, student de 23 de ani care avea o lucrare de licen de scris pe tema ³Iron Man´. Considerat cea mai dur competi ie sportiv din lume, Iron man se ine în fiecare an în Hawaii. Cursa const în înot în ocean (3,86 kilometri), pedalat pe biciclet (180,2 kilometri) prin de ertul Hawaiian i alergat maratonul (42,195 kilometri), TOATE ÎN ACEEA I ZI. Recordul este de inut de Luc Van Lierde (Belgia) cu 8 ore, 4 minute i 8 secunde.

A adar Julie Moss i-a scris teza de licen în domeniul fiziologiei având ca tem Iron Man i, f r s aib un trecut sportiv sau un antrenament adecvat, a decis s participle la aceast curs pentru a lua pulsul competi iei i a putea vorbi despre ea în cuno tin de cauz . Pân aici nimic deosebit, îns ce a f cut ca Julie Moss s devin o legend a competi iei Iron Man, s fie denumit un moment de referin în istoria sportului, a fost faptul c , fiind pe locul 1 pân foarte aproape de sfâr it, Julie era deshidratat i i-a pierdut toat puterea în picioare i bra e. Corpul ei nu o mai asculta i imaginile filmate o ar tau ca pe o p pu dezarticulat , f r control în picioarele i bra ele ei. A c zut la p mânt i a parcurs ultimii zeci de metri TÂRÂNDU-SE, timp în care a fost dep it de o alt concurent , terminând astfel pe locul 2. Mul i îns au v zut-o ca pe o înving toare i a r mas s inspire pentru totdeauna când cineva î i pune întrebarea ³CUM TREBUIE S LUPT PENTRU CEEA CE VREAU?´ A a trebuie s î i urm re ti scopurile, mergând în 4 labe când sim i c nu mai po i. A putea s g sesc mii de cazuri de oameni care au reu it în cele mai grele condi ii, mult mai grele decât întâmpini tu acum i s te pun la zid c nu ai nici o scuz s nu ob ii rezultatele dorite i a putea s î i spun ³durerea e temporar , renun area e ve nic ´. Pot s î i ar t filmule e ca 212 degrees: http://www.212mo+++++vie.com/. i alte 22 aici: http://www.simpletruths.com/movies/index.asp. Ca s te po i trezi în fiecare diminea ca un butoia atomic care vrea s fac performan . i tu ai putea s spui ³Super tare, ce frumos i inspira ional!´ Dar problema tii care e? Dac ai nevoie de a a ceva ca s te ridici diminea din pat i s faci, atunci e o problem . Î I LIPSE TE MOTIVA IA INTERN , i nici o cantitate de motiva ie extern nu î i va face treaba suficient de bine pentru ca tu s reu e ti. În schimb, ce ar trebui s faci e s î i personalizezi scopurile i valorile i dorin ele, s pui pe hârtie ce î i dore ti tu mai mult i s cite ti hârtia aia în fiecare zi i AIA s fie motiva ia ta, textul t u motiva ional f cut din mintea, sufletul, energia i pasiunea ta. ______________________________________________________________________________ ³A ti s - i respec i ferm principiile, s le r mâi fidel în ciuda tuturor motivelor contrare, înseamn a fi propriul t u st pân.´ (Arthur Schopenhauer) TU e ti cea mai important persoan din via a ta. Doar de-asta este a TA, nu?

La sfâr itul fiec rui capitol am s pun mesajele de la cititori care m-au inspirat i determinat s scriu fiecare capitol ca r spuns la întreb rile lor. Problema mea const în men inerea motiva iei i ambi iei când vreau s realizez un lucru i eficien a cu care lucrez în realizarea lui.

***
Salut Pera. Sincer î i spun, am greut i în via , nu îmi merge totul perfect dar cam tiu ce am de f cut ca s ajung acolo unde îmi doresc. Mai tiu c toate greut ile sau testele pe care le am sau când lucrurile merg apparent r u sunt pentru a m duce mai aproape de ceea ce trebuie s devin eu i ceea ce îmi doresc eu s ob in în aceast via . A avea foarte multe de înv at de la tine, sunt convins, dar acum problema mea ar fi: cum s îmi ajut prietena s scape de înc p ânare i s î i creeze dorin a de a înv a toate aceste lucruri care ar face-o de succes? Pe ce s insist mai mult?

***
Salut Pera. Cred c scriu aici în primul rând pentru a m elibera, îns lucrurile ce m fr mânt la ora actual sunt: de ce înc stau în zona de confort când ar trebui s fiu pe afar i s cad, de multe ori, s înv din nou s merg, s m remodelez? Apoi« e iminent problema bacului ce îmi bate la u , examen pentru care sunt TOTAL nepreg tit, sunt con tient dar în continuare nu fac mare lucru« mai ales c am început s -mi pun problema dac voi intra în bac, din cauza unor certuri cu profesori i mai ales cu diriginta« Cam atât« poate voi mai scrie un mesaj când voi avea mai mult inspira ie.

***
Pentru început felicit ri pentru înc o ini iativ de acest gen.Cred c principalele mele probleme (cred c i la majoritatea dac stau bine s m gândesc) sunt încrederea i motiva ia. M trezesc în anumite situa ii (sau chiar ocazii) pe care le pot folosi în avantajul meu dar datorit lipsei încrederii în mine renun , i g sesc scuze de genul "înc nu sunt preg tit". Legat de motiva ie, e i mai problematic. Am vise, am i planuri pentru a le transforma în realitate, dar întotdeauna e ceva care s m corup s nu îmi dedic timpul pentru a îmi atinge scopurile. Scuzele s nu mai zic "c sunt la ele acas " când e vorba de motiva ia de a face ceva.

***
Drag Pera, dup citirea c r ii tale ³Personalitate alfa´, via a mea s-a schimbat uimitor. Pot spune c am atras în via a mea sute de oameni pe care nu îi cuno team înainte, mi-am schimbat radical mentalitatea despre realitate, creativitate, motiva ie. Experien ele din via a mea au fost feerice, de i era vorba exact despre realitatea pe care am creat-o, exersându-mi deplin libertatea. Mai pot spune c am f cut ceva pa i în ceea ce prive te independen a. Cea financiar . Veniturile mele în perioada despre care vorbeam au explodat pur i simplu. Ce anume ar trebui evitat, sau mai degrab cum este necesar s procedezi, atunci când lâng tine exista o persoan pesimist , care cel mai des spune: "nu pot pentru c nu vreau´, "nu se poate" i toate astea crezând c este o persoan realist . Cum procedezi atunci când aceast persoan î i este chiar so /so ie?

III. M iestrie i homeostazie
________________________________________________________________________ ³Când b t lia începe în noi în ine, ne îndrept m spre perfec iune.´ (Robert Browning) Ce este m iestria? Pricepere, iscusin deosebit ; talent, dib cie, art . 1.M iestrie artistic = totalitatea elementelor pe care le pune în valoare artistul în procesul des vâr irii unei opere literare sau de art . 2. (Înv.; concr.) Lucrare, oper , crea ie. Lucru care denot iscusin sau me te ug în execu ie; unealt , instrument, aparat ingenios. 3. Meserie, me te ug (care cere pricepere). În pdf-ul ³Descoper - i voca ia´ i-ai f cut o idee despre în ce zon se afla abilit ile tale posibile. Acolo unde e un hobby se poate dezvolta m iestria. Dac vrei succes în via , dac vrei putere interioar i exterioar , nu vei avea decât dac devii foarte bun într-un domeniu. Dac r mâi mediocru vei avea tot timpul un sentiment al neîmplinirii i nici o realizare. Trebuie s în elegi c m iestria nu e pentru cei supertalentaìi sau pentru cei noroco i care au început devreme. M iestria e pentru oricine se decide s aleag acest drum i s r mân pe el indiferent de vârst , gen sau experien anterioar . Problema e c avem foarte pu ine indicii i modele despre cum se ajunge la m iestrie. Lumea în care tr im azi poate fi v zut ca o conspira ie împotriva m iestriei. Exist un bombardament continuu cu promisiuni de recompens imediat , succes instant sau eliberare de nevoie sau de durere imediat . O s vorbim un pic i despre cum societatea lucreaz azi împotriva oamenilor care vor s î i dezvolte abilit i reale i cum amenin educa ia, s n tatea, rela iile i succesul individual. Chiar i personalitatea.

Superficialul

Superficialii abordeaz orice nou sport, slujb , activitate, rela ie cu foarte mult entuziasm.

El sau ea sunt înnebuni i dup ritualurile de început, preg tirea echipamentului, a lucrurilor necesare, str lucirea NOULUI. Când are primul sprint de progres, superficialul e în extaz. Se laud prietenilor, familiei i oamenilor pe care îi întâlne te pe strad . De abia a teapt etapa urm toare. i apoi, depresia. În loc s urmeze un nou moment de progres rapid, urmeaz platoul i asta e de neacceptat. Perseveren a este o necunoscut pentru superficiali, iar renun area un obicei automat i firesc. Mintea se umple de scuze. Asta nu e pentru el. E prea competitiv, necompetitiv, agresiv, pasiv, plictisitor, periculos, bla bla. Acest lucru nu îi satisface nevoile lui UNICE. Apoi scenariul se repet cu alt activitate îns doar pentru a se termina la fel. Vede oportunit ile, saliveaz la gândul rezultatelor, îns ele nu apar. Superficialii sunt speciali tii ³lunilor de miere´. Exper i în aparen e i ro i de rugina superficialit ii pe din untru. S r mân pe drumul m iestriei ar însemna s se schimbe. i pentru un superficial asta e infinit mai greu decât s sar la urm toarea oportunitate, la urm toarea ³luna de miere´. Se vede ca un aventurier, dar probabil r mâne prins ve nic în capcana dintre imaturitate i maturitate. Când trage linie, dup ani de zile sau zeci de ani, vede c a f cut mii de lucruri i în acela i timp, NICIUNUL.

Obsesivul

Obsesivul e un om radical, care nu accepta jum t i de m sur . tie c doar rezultatul conteaz i este dispus s fac ORICE e nevoie ca s ob in rezultate. Vrea s ob in cât mai mult înc de la prima lec ie. Vrea s progreseze cât mai rapid i s afle materialul avansat ACUM. Spre deosebire de superficial, el nu î i mut privirea spre alte activit i sau persoane, ci r mâne foarte concentrat pe una. i asta nu e r u, dar din p cate, obsesivul nu în elege importan a PLATOULUI. A momentelor în care trebuie s tr ie ti f r s ai un moment orgasmic, ci s î i faci treaba cu devotament i perseveren . Obsesivul are progres semnificativ la început. Îns când ajunge pe platou nu accept c e o etap vital în drumul spre m iestrie. Se împinge la limite f r mil . Î i dubleaz eforturile. Devine workaholic sau începe s h r uiasc persoanele pentru care simte ceva. Devine tentat s tri eze sau s caute scurt turi de dragul progresului. Tot ce conteaz e s ìin curba de înv are orientat în sus, indiferent dac trebuie s sacrifice dezvoltarea fireasc sau

educa ia, planurile sau inves iile. În rela ii, obsesivul sufoc . Tot ce conteaz e s men in emo iile puternice, adrenalina, chiar dac asta înseamn s creeze tensiuni care nu sunt necesare, certuri etc. Nu în elege necesitatea platoului, a perioadelor în care rela ia trebuie s creasc , s se dezvolte de la sine. Obsesivul este caracterizat de o evolu ie în zig-zag, urmat de o c dere cu siguran dureroas i pentru el i pentru cei din jur.

Mediocrul

Mediocrul are alt atitudine. Se prinde cum merg lucrurile îns r mâne pe platou pe timp nelimitat. Dup ce înva un pic i are progres, din diverse motive continu s fac activit ile într-un mod rutinier i f r emo ii i pasiune. Aceea i slujb timp de zeci de ani doar pentru un salariul lunar, aceea i rela ie nesatisf c toare doar din team c nu e destul de bun pentru altcineva. Îns când cel de lâng tine devine mai bun pe plan profesional sau uman, r mâi în urm i frustrarea cre te. Ai regrete i intri în depresie. E ti p r sit, alungat, abandonat i consideri c soarta e nedreapt . Cele 3 tipuri de mai sus te pot ajuta s î i dai seama de ce nu e ti tu în momentul sta pe drumul m iestriei. M iestria î i va aduce dureri de cap nea teptate i de asemenea recompense nea teptate i nu vei atinge niciodat o destina ie final . Vei înv a despre tine la fel de mult ca i despre abilit ile pe care i le antrenezi i dezvol i. i de i de multe ori vei fi surprins de ce i cum po i înv a, progresul t u c tre m iestrie va avea tot timpul un ritm care arat a a:

Nu exist metod de a scurta acest drum. ORICE abilitate nou vrei s înve i, exist sprinturi scurte de progres i apoi un mic declin i apoi un platou ceva mai înalt decât nivelul la care erai înainte.

Orice antrenor din lumea asta î i va putea confirma lucrul sta. Fie c e vorba de karate, de pian, de înv at cum s faci bani, s înve i s ai succes cu sexul opus, în rela ii, în orice domeniu. Pentru a porni pe aceast cale, SINGURA care î i va aduce satisfac ie adev rat i permanent , trebuie s exersezi cu r bdare, perseveren , înc p ânare chiar. Dar pentru a ajunge s te bucuri de rezultate, trebuie s fii dispus s petreci buc i bune de timp pe acel platou în care exersezi ZILNIC, chiar dac pare c nu progresezi, pentru ca din când în când s ai câte o explozie de progres i s mai urci o treapt , un nivel. De ce e nevoie s stai pe platou i nu po i înv a în ritm alert, pas dup pas, nivel dup nivel f r s stai pe acel platou? Pentru c atunci când înve i o nou abilitate, când i-o antrenezi, trebuie s î i înr d cinezi noile obiceiuri în sistemul nervos. Mersul pe jos este înr d cinat în sistemul nervos, îl faci f r s te gânde ti la el, este un obicei automat. Condusul unei ma ini de c tre un ofer cu experien este înr d cinat, o face automat. Orice abilitate antrenat suficient devine un automatism. Asta se nume te s fii bun în ceva, s fii profesionist. Când faci ceea ce faci foarte bine i în mod automat. Când îns începi s înve i o nou abilitate, indiferent c e crearea unui imperiu, sau f cut bani, sau cântat la un instrument, sau o disciplin sportiv , trebuie s te gânde ti la acea abilitate, la exerci iile de încep tor pe care le faci. Trebuie s înlocuie ti tipare vechi de gândire, emo ie, senza ie, mi care cu unele noi. Asta aduce în joc un sistem cognitiv, asociat cu un sistem habitual (obiceiurile) i un sistem de efort, asociat cu hipocampul, situat la baza creierului. Sistemul cognitiv i cel de efort devin ajut toare pentru sistemul habitual pân când obiceiurile noi sunt înv ate. Cu alte cuvinte, suntem reprograma i. Când treaba este f cut , sistemul cognitiv i de efort se retrag. Apoi nu mai trebuie s te gânde ti i nu mai sim i un efort când faci acel lucru nou. Mersul pe jos, mentalitatea, socializarea etc. sunt înv ate astfel. Le faci apoi f r s gânde ti. Acum problema noastr mare este c atunci când un tân r de 25 de ani vine i spune c nu este satisf cut de via a lui sexual , de rela ii, c nu în elege femeile, misiunea este i mai grea. Pentru c nu e destul s î i antreneze noi abilit i i obiceiuri, dar trebuie s le DEZVE E pe cele vechi. Dac o persoan s-a obi nuit s gândeasc negativ despre orice lucru în via , o face automat f r efort i f r s se gândeasc . Cum este cel mai bine a adar s devii foarte bun în ceea ce vrei s faci? Exerci iu continuu, practic , dar o faci în primul rând DIN PL CEREA DE A FACE ACEL LUCRU. De aceea se spune c orice faci trebuie s faci cu pasiune. Pentru c dac nu faci ce faci din pl cere în primul rând, nu vei ajunge foarte bun la acel lucru niciodat .

R zboiul împotriva m iestriei (obstacolul 1) 
Momentele climatice, MONTAJELE sunt cea mai mare abureal pe care o vezi i care intoxic mintea i sufletul omului i cred c e cel mai mare obstacol în calea succesului fiec ruia dintre noi.În filmul Rocky, Stallone se antreneaz pe o durat care în film ìine

exact 2 minute i 37 de secunde. Aici e clipul în care vedem cum Rocky alearg , face flot ri, ridic greut i, exerseaz la sac i boxeaz preg tindu-se exact 2:37 minute, dup care sare victorios pe sc ri preg tit pentru lupta decisiv a vie ii lui: montaj.  Filmele de dragoste. Pe un forum, îmi pare r u c nu mai tiu care, am citit un comentariu.Un tip spunea c iubita lui i cu el se uitau la un film de dragoste. La sfâr it gagica îl întreab ³De ce nu putem avea i noi parte de a a o iubire ca în film?´ iar tipul spune ³ pentru c filmul dureaz 90 de minute´. Asta arat ce victime face media.  Reclamele. Într-o zi mizerabil de iarn un cuplu tân r vede în vitrina reclama unei agen ii de turism. Privirea lor ajunge pe o carte de credit i sunt transporta i instantaneu într-un paradis tropical. Continu s prive ti i vei vedea acela i tipar în toate reclamele.Toate se concentreaz pe momentul climatic. Pr jitura este f cut , cursa este alergat i câ tigat , tineri frumo i i entuzia ti sar în sus în timp ce beau nu tiu ce b utur . Via a cu ceea ce mai frumos în ea, ni se ar t în reclame, trebuie tr it un moment climatic dup altul. Cea mai ciudat fantezie pe care o ai poate fi realizat f r nici un efort.Con inutul reclamelor nu e atât de periculos pe cât e ritmul. O pl cere una dup alta. O fantezie înghesuit peste alta. NU EXIST PLATOU.

Calea orgasmelor nesfâr ite

Genera iile care cresc în fa a televizorului au consumul deasupra oric rei alte valori.De accea nu e de mirare c majoritatea î i imagineaz c via a ar trebui s fie un orgasm dup altul. Ce facem când via a noastr de zi cu zi nu e ca la televizor? Când rezultatele nu sunt ca în filme, campionii nu sunt f cu i în 5 minute, dragostea nu e ca în reclame, banii nu îi faci într-o clip ? Ia un drog. Pariuri, alcool, divertisment nesfâr it. Toate creeaz dependenì . Evident, pe termen lung mentalitatea asta te distruge. Dar cine din cultura i societatea noastr (care are interesul ca tu s consumi) e dispus s te avertizeze c încercarea de a atinge momente climatice unul dup altul, fie c sunt un fel de droguri sau nu, se sfâr eète astfel:

Banca lâng casa de pariuri este peisajul firesc de azi. 80% din câ tig torii la loto î i pierd to i banii în 5 ani i sfâr esc mai s raci ca înainte pentru c nu au mintea preg tit . i tii care e motivul psihologic principal pentru care se întâmpl asta? Fiecare spune ³eu nu i-a pierde´. Mentalitatea de a face ³o mecherie´, de a g si scurt turi, de a fructifica oportunit i pentru a mai supravie ui o zi atinge aproape totul în via a noastr . Dar nu e nimeni care s spun : ³Exist o vreme pentru sem nat i o vreme pentru cules´. Nu spune nimeni c mecheriile i oportunit ile de azi sap groapa de mâine. Majoritatea bolilor fizice, ulcer, cancer, c derea p rului, boli de inim î i au originea în psihicul nostru. Îns nimeni nu se uit la adev ratele cauze. To i trateaz doar ce se vede, simptomul. Odat ce ai un vis, un scop, nu te mai m sori cu cei din jur. Victoria personal e pe primul loc tot timpul. Pentru mine conteaz dac ce fac azi e mai bun decât ce am f cut ieri. Dac am evoluat. Dac da, asta e re eta s ajung unde vreau. E doar o problem de timp.

Homeostazia (obstacolul 2)
Definirea homeostaziei (sau de ce cer etorii sunt mul umi i s fie cer etori, s racii s fie s raci, mediocrii s fie mediocri i înving torii s fie înving tori): proprietate a organismului de a men ine, în limite foarte apropiate, constantele mediului intern; proprietate a organismelor vii de a- i men ine diferitele constante fiziologice. Deci homeostazia este acea proprietate a organismului i psihicului uman de a se sim i confortabil, acea stare de bine când suntem satisf cu i, comozi i nu vrem s ne deranjeze nimic. Ce înseamn asta?  Dac timp de câteva luni de zile stai doar în fa a calculatorului pe internet, organismul se va obi nui a a i se va sim i inconfortabil când va trebui s schimbe brusc obiceiul sta i s mearg în fiecare zi, de exemplu, s fac sport.  Dac o persoan s-a obi nuit cu s r cia i are o sum mai mare de bani la un moment dat, îi va cheltui repede pe tot ce apuc , pentru c starea natural este s r cia i organismul sa obi nuit a a, i, oricât de ciudat ar p rea, acei bani în plus îi provoac o stare de disconfort, iar organismul vrea s revin la starea în care se sim ea bine.  Dac s-a obi nuit cu lenea, va fi foarte greu s înve e h rnicia, pentru c nu se va sim i deloc natural.  În cazul meu, problema era c organismul meu i psihicul aveau homeostazia setat s fiu un muppet lene , f r succes; st team în cas i citeam c r i i, când trebuia s ies din cas i s înv cum s ob in ceea ce vreau, nu m mai sim eam ³eu însumi´, pentru c muppet-ul din mine era deranjat. Muppet-ului nu îi place s îl deranjezi din confortul lui. i era foarte sup r tor pentru muppet s se gândeasc c o s am succes, pentru c s-ar fi n scut alfa, iar muppet-ul trebuia s moar . Lenea, comoditatea, amânarea erau ³naturale´ i m f ceau s m simt ³eu însumi´.Un alt stil de via ar fi fost sup r tor pentru muppet-ul din mine i, pur i simplu,sim eam c nu eram ³eu însumi´ dac a fi avut succes.Apoi au urmat cinci ani în care am luptat cu muppet-ul din mine, mi-am

propus s fac orice e nevoie, am suferit e ec dup e ec, apoi am înv at i am început s am success pân la nivelul în care pot înv a pe al ii. De fiecare dat când dereglezi homeostazia, atât de deranjat poate fi organismul încât pot ap rea chiar i tulbur ri fizice, cum ar fi ame eli, gre uri, senza ii nepl cute în stomac, se deregleaz sistemul digestiv, în plan psihic pot ap rea depresii, lips de chef pentru orice activitate, intervin lenea i amânarea. Trebuie s î i asumi riscul pentru toate acestea, dac vrei cu adev rat s ai o alt via decât cea pe care o ai acum. Dac vrei s treci repede de la ceea ce î i ofer acum via a la succesul adev rat în via a de zi cu zi, schimbarea va fi dur i sta e pre ul pe care trebuie s îl pl te ti. Ceea ce vreau s te înv este s sco i din tine calit ile pe care le ai adormite i s î i dezvol i personalitatea, încât s po i avea via a sexual pe care o vrei, rela iile pe care le dore ti, statut social înalt folosindu-te doar de personalitatea ta. Pentru a avea rezultatele pe care le vrei, va trebui s te implici complet, fizic, emo ional, psihic i spiritual. Ceea ce urmeaz s înve i i mai ales ceea ce va trebui s faci ca s ajungi persoana care are succes în aceste aspecte ale vie ii nu va fi o simpl plimbare prin parc. Aproape sigur, dac nu ai via a pe care o vrei, va trebui s î i deranjezi homeostazia, dar e nevoie de pu in efort i sudoare, dac vrei s ob ii într-un timp scurt ceea ce mul i nu ob in într-o via . Când a trebuit s înv toate aceste lucruri, nu m sim eam deloc ³eu însumi´, dar nu am renun at nici o clip , pentru c mi-am dorit foarte mult s reu esc. i crede-m c niciodat nu m-am sim it mai ³eu însumi´ decât acum. A adar, gânde te-te bine înainte s zici ³nu pot s fac asta, pentru c nu sunt eu´.E muppet-ul din tine care zice asta, pentru c o s îl deranjeze un lucru nou pe care îl faci. E muppet-ul care nu te las s faci sport, care nu te las s cite ti o carte ca s devii mai bun, s înve i despre rela ii i iubire, s experimentezi orice vrei în via ca s câ tigi experien . i oricine te opre te s faci aceste lucruri e la rândul s u un muppet. Pe lâng muppet-ul din tine. Când ai succes, o s te sim i i mai tu însu i decât când nu îl ai. Ca s ai putere în lumea exterioar , trebuie neap rat s ai putere interioar . Asta înseamn s te bazezi pe tine, s crezi în tine, s tii c nu po i da vina pe nimeni decât pe tine. S ai putere personal înseamn s ai o viziune real asupra ta i a lumii, s fii sincer cu tine, iar respectul de sine este esen ial. Orice faci de acum încolo, pune lâng acest cuvânt: RESPECT. Dac nu te respec i pe tine, ai pierdut înainte s începi. Dac crezi c nu meri i, nu vei avea nimic. M-am str duit s fac un material ca s ajut oamenii, s scot ce e mai bun în ei i s îi motivez, s fie liberi i independen i. Asta e cea mai bun dovad c eu cred în tine. Mai r mâne s crezi i tu în tine. Homeostazia te va face s te sim i confortabil, indiferent de nivelul t u de tr i, de succesul pe care îl ai în via i indiferent dac e ti o persoan mul umit de tine sau nu.

Dac vrei s treci de la ceea ce e ti acum, la persoana care are tot ce î i dore te, va trebui s supor i o stare temporar de disconfort, pân când te vei sim i bine fiind persoan alfa. Corpul nostru, creierul i comportamentul au o tendin înn scut s r mân în aceea i stare între ni te limite foarte strâmte i dac acele limite sunt dep ite s poat reveni brusc între limitele cunoscute. i asta e un lucru bun de cele mai multe ori. Dac temperatura corpului ar urca sau ar sc dea cu 10% ai avea probleme foarte mari. La fel e i cu glicemia i multe alte func ii de baz ale corpului t u. Aceast stare de echilibru, de rezisten la schimbare se nume te homeostazie. De la o bacterie, de la o broasc èi pân la un om i de la o familie la grupuri mari de oameni i întregi culturi avem parte de homeostazie ± iar legile ei sunt valabile i st rilor psihice i comportamentului, nu doar fizicului. Am spus cum func ioneaz homeostazia în fizic. Psihic, dac e ti obi nuit s te ui i la televizor 10 ore pe zi asta e starea în care tu te sim i natural. Orice altceva e perceput ca ³r u´ i ³greu´ de organismul i mintea ta. În grupuri, de exemplu familie, echilibrul i homeostazia sunt men inute prin instruc iuni, pedepse, privilegii, reguli, cadouri, favoruri, semne de aprobare i afec iune. O na iune este inut la un loc de cultura ei, de legi, educa ie, sport, modelarea oamenilor de succes etc. A adar, homeostazia este func ia care ajut la supravie uirea lucrurilor a a cum sunt ele ÎN ACEST MOMENT. Problema e c homeostazia face lucrurile s r mân la fel i când lucrurile nu ar ta foarte bine. S zicem c în ultimii 2 ani ai avut o via sedentar . Acum prietenii t i trag de tine i î i dai seama c ai nevoie de sport i te hot r ti s mergi la alergat. Î i iei teni ii, treningul i o iei la pas. Apoi, la 2 minute dup ce ai început, ceva oribil se întâmpl . Poate i se face r u la stomac sau te iau ame elile. Poate ai un sentiment de sufocare i paralizie. Te cuprinde panica. Poate vei muri.NU vei muri. Ce se întâmpl e un semnal de alarm homeostatic. ³Aten iune! Se petrec schimb ri semnificative în respira ie, ritm cardiac i metabolism. Opre te ce faci IMEDIAT!´ Homeostazia nu face deosebire între schimb rile în bine i schimb rile în r u. Ea rezist ORIC REI schimb ri. În orice stare e ti acum, este considerat NORMAL de c tre fizicul i psihicul t u. Asta e prima problem pe care o vei întâmpina. Dac e ti s rac, sedentar, f r succes, doborât fizic i psihic, în depresie de prea mult timp« este considerat normal i orice încercare de schimbare va fi perceput ca o amenin are de organismul i psihicul t u. Primul pas este în elegerea acelui lucru i când schimbarea va începe s se produc s tii i s lup i împotriva homeostaziei.  Fii con tient de cum func ioneaz homeostazia i când lucrezi pentru schimbare nu o l sa s te opreasc . A teapt -te la rezisten fizic i psihic . Când alarma începe s sune nu înseamn c e ti bolnav sau o s mori, sau c e ti lene , sau c ai gre it

f când alegerea s te schimbi. Este un indicator c via a ta se schimb a a cum î i dore ti, în bine, prin alegerile tale. Nu intra în panic i nu da înapoi. A a cum am mai spus, te po i a tepta la rezisten din partea familiei, a prietenilor,a anturajului. Homeostazia se aplic i la nivel de grup social. Când începi s te schimbi, întreg sistemul din care faci parte începe s se schimbe. Oameni vor reac iona de multe ori negativ, dar nu î i vor r ul. E doar homeostazia i se vor adapta dac perseverezi.  Negociaz cu rezisten a ta la schimbare. Când schimbarea începe, fii atent la durere, la nemul umiri. Trebuie s perseverezi i s împingi înainte, dar s ai grij s nu te for ezi încât s te accidentezi. La limit , dar con tient de tine. NU te împinge înainte nebune te. Negociaz cu durerea. Cum reac ionezi când î i for ezi limitele? Team ? Psihosomatic? Tendin de autosabotaj? Certuri cu cei din jur? Niciuna de mai sus? Stai pe faz . Negociaz .  Dezvolt un sistem de suport. Cel mai bine e s te aliezi cu oameni care au trecut prin ceva asem n tor sau poate chiar trec împreun cu tine. Poveste din cartea Mastery de George Leonard: când Jigoro Kano, fondatorul judoului, era b trân i aproape de moarte, i-a chemat discipolii lâng el i le-a spus c vrea s fie înmormântat cu centur alb . Cât de modest din partea celui mai avansat judoka din lume s fie îngropat cu emblema unui încep tor. A a cum moartea este o transformare i ne transform în încep tori, la fel face i via a, din nou i din nou. Dac acum vrei alte rezultate i un alt stil de via , vei trece prin transform ri. Accept s mergi pe calea m iestriei începând cu începutul. Poart centur alb f r ru ine i caut s devii mai bun pu in în fiecare zi. De ce când totul e în regul pe plan material i profesional nu o duci bine în via a sentimental i viceversa? În ce const echilibrul dintre planurile material, profesional, spiritual i sentimental ale vie ii unui om? Asta e problema care pe mine m preocup în momentul de faì . G sirea echilibrului.

***
A vrea s te întreb un lucru care în ultimul timp m-a pus pe gânduri. tiu c atunci când vrei ceva i faci tot posibilul s -l realizezi îl po i ob ine. i dac vrei s fie bine trebuie s - i faci un program strict, s -l respec i etc. Eh, de la un timp m-a pus pe gânduri alt variant : "Nu mai încerca s controlezi atât i doar las s fie" (Fight Club).P i astea dou chestii mi se pare c se bat cap în cap. Care trebuie urmat ? A fi bucuros dac ai putea s -mi dai un r spuns la întrebarea asta.

***
Citesc de ceva vreme ce scrii i mi se par foarte interesante i de folos lucrurile pe care le spui. Iat unul dintre gândurile care m fr mânt pe mine în acest moment: am 27 de ani, o rela ie de care sunt mul umit, îns locuiesc cu p rin ii, am locuit dintotdeauna.

P rin ii mei sunt pensionari, mama a fost profesoar , tata cam are probleme cu alcoolul, ei stau în majoritatea timpului acas . Am impresia de multe ori c mediul acesta cu ei nu m ajut s evoluez, s m maturizez (e o chestie, vin tot timpul peste mine, nu sunt r u inten iona i, dar vor s m "d d ceasc " - asta e mama, tata, având probleme cu alcoolul, din p cate mai face scandaluri în cas , ceea ce nu e pl cut deloc).

IV. Obiceiurile
____________________________________________________________________________ ³S de te un gând, culege o ac iune. S de te o ac iune, culege un obicei. S de te un obicei, culege un caracter. S de te un caracter, culege un destin.´ (Stephen Covey) Acel lucru pe care îl facem cu perseveren devine mai u or de f cut. Nu pentru c natura acelui lucru s-a schimbat, ci pentru c PUTEREA noastr de a face acel lucru a crescut. Suntem ceea ce facem în mod repetat. A adar, excelenìa nu e rezultatul unei ac iuni, ci al unui obicei. Performan a pe timp de furtun : acum 5 luni am scris un material experimental pentru unul din site-urile de care m ocup, Arta seduc iei. În el am pus un capitol despre OBICEIURI. Mai exact e vorba despre tehnicile i metodele folosite de sportivi de performan , care sunt adaptate de speciali ti în psihologie sportiv i dezvoltare personal pentru a ajuta ORICE OM în efortul de a excela în domeniul s u, indiferent care e acesta. Am primit feed-back în ultimele luni i am ajuns la 2 concluzii; este unul dintre cele mai interesante lucruri pe care le-am descoperit în ultimii ani, de i era sub nasul meu i l-am ignorat. Dac nu ai motiva ie intern , dac nu î i dore ti cu adev rat, nu po i aplica aceast tehnic extraordinar de eficient pentru c te duce la limitele tale fizice i psihice i te oblig s ie i din zona de confort i s LUP I în adev ratul sens al cuvântului. S lup i i s p e ti pe t râmuri noi i neexplorate ale fiin ei tale. Te duce la autocunoa tere brusc i nea teptat i te vezi pe tine a a cum e ti i cum probabil nu te-ai v zut niciodat . E amuzant când te gânde ti c tot ce ai nevoie e un tabel pe care îl ai mai jos, un pix i trebuie s notezi în tabel 4, 5 sau 6 rânduri. Foaia aia de hârtie cu tabelul de pe ea te duce într-un loc extraordinar. Locul unde te vezi pe tine a a cum e ti i te pune s lup i. În continuare e un rezumat a ceea ce scriam în materialul despre obiceiuri. În acest material am îmbinat câteva concepte de psihologie sportiv (cunoscute i aplicate de campioni pentru a avea performanìe) cu lucrurile pe care le-am înv at, tr it i observat pân acum în leg tur oamenii. ³The Power of Full Engagement´ (de Jim Loehr i Tony Schwartz): autorii acestei c r i au luat conceptele de psihologie sportiv folosite în preg tirea campionilor de sport i le-au adaptat pentru oamenii normali care vor s aib performanìe foarte bune în orice domeniu activeaz , nu doar sportiv. Eu le folosesc acum i aici ca s conturez un plan de ac iune pentru cei care vor s

ob in performan în via a lor într-un ritm care nu mai las loc de pierdere de vreme sau amânare. De obicei, la psihologul sportiv ajung sportivii care au tot ce e nevoie pentru a reu i (talent, antrenamente, o excelent condi ie fizic etc.), i totu i nu ating marea performan . Indiferent din ce sport vin, psihologul sportiv nu lucreaz la tehnica lor, ci la felul în care ei acumuleaz energia i felul în care se recupereaz dup ce particip la meciuri i concursuri. Când au fost studia i juc torii de tenis, ca s se pun în eviden ce anume face diferen a între campionii mondiali i locurile 80-90, nu s-au g sit diferen e la tehnic , la modul în care lovesc mingea sau la felul în care se antreneaz . Dup ani de zile de cercet ri, urm rind sportivii de pe locurile 1 i 2 jucând, au descoperit c fiecare dintre ace ti juc tori are un RITUAL în momentul în care punctul se încheie i se produce acea pauz de 20-25 de secunde între mingi. Nici unul din juc tori nu era con tient c desf ura acel ritual. Indiferent de ce vrei s faci în via , nu vei putea face bine dac nu ai cele 4 rezervoare ale fiin ei tale pline de energie. Energia înseamn capacitate de a face munca i, a a cum tii deja, prin activitate i munc ob ii lucrurile pe care le vrei în via . Tr im într-o perioad în care suntem bombarda i de informa ie pe toate c ile, în care aten ia ne este sub asediu i nu am avem timp s facem nimic bine. În aceste timpuri e nevoie s te educi în a a fel încât s po i avea rezultate i chiar s faci performan în domeniile care te pasioneaz pe tine, în timp ce în jurul t u e o furtun . Timpul nu mai este o resurs . To i avem 168 de ore într-o s pt mân , în timp ce vrem s ne dezvolt m tot mai multe capacit i: s citim mai mult, s experiment m mai mult, s evolu m mai mult, s facem bani mai mul i, s ne distr m mai mult, s cunoa tem mai mul i oameni etc. Timpul este în afara noastr i nu putem avea mai mult timp. Energia îns este în interiorul nostru. i este interesant c oamenii sunt genii la a consuma energie i sunt retarda i la a- i umple din nou rezervoarele pentru o nou zi. Pentru a putea avea performan e, trebuie s înve i c energia este cea mai pre ioas resurs a ta, nu timpul. S î i extinzi capacitatea de a înv a, experimenta i evolua vine prin voin a de a îndura disconfort pe termen scurt pentru recompensele pe termen lung. PRIMUL LUCRU pe care trebuie s îl tii e c evolu ia, înv atul i experimentarea în via a real a ceea ce înve i nu se manifest în linie dreapt . Ci sub forma unei oscila ii între efort în afara zonei de confort i apoi relaxare i recuperare. Inima bate a a:

Undele emise de creier arat a a:

Mu chiul se contract când este sub tensiune i se relaxeaz când tensiunea este eliberat . Totul are un ciclu. Dac doar munce ti sau doar te relaxezi, vei ajunge o victim a propriului t u stil de

via . Acum, orice vrei s faci, ca s faci bine, trebuie s fii la maxim din poten ialul t u. i pentru asta trebuie s î i realizezi o igien mental . Dac mergi în linie dreapt , epuizezi resursele i cazi lat. i dac î i imaginezi c tii cum s î i revii eficient, o s vezi în continuare cum stau lucrurile« Dac nu faci nimic, abilit ile tale se atrofiaz , a a cum un mu chi nefolosit se atrofiaz . Ceea ce i-au dat seama cei 2 psihologi sportivi de care vorbeam la începutul acestui capitol e c în sport (ca în orice domeniu al vie ii) nu po i avea rezultate decât dac folose ti toate cele 4 tipuri de energie în mod sus inut i, în acela i timp, tii s le încarci la loc rapid i eficient. Acesta este un adev r pe care foarte pu ini oameni îl tiu, de aceea foarte pu ini oameni sunt campioni în sport sau sunt oameni de mare succes în orice domeniu.

Cele 4 tipuri de energie
Energia fizic alimentând focul: energia fizic reprezint CANTITATEA DE ENERGIE de care dispunem. F r ea nu putem face nimic i toate celelalte tipuri de energii se bazeaz pe ea. Energia fizic o dobânde ti prin:  nutri ie  sport  relaxarea din timpul zilei  somnul de noapte Energia emo ional transformând amenin area în provocare: energia emo ional reprezint CALITATEA energiei noastre. Poate fi negativ sau pozitiv . Mul i oameni tr iesc într-o stare permanent de stres emo ional, cu garda sus, preg ti i de conflict i nu realizeaz c atunci când nu e ti în regul cu propriile emo ii î i subminezi grav performan a. Energia mental , concentrare i optimism realist: s po i s te gânde ti concentrat doar la un lucru pentru o perioad de timp, asta e cea mai pre ioas resurs a creierului. Puterea de concentrare. De acum încolo, când cite ti, nu faci nimic altceva. Când faci sport, nu faci nimic altceva. Când lucrezi, închizi tot. De fiecare dat când faci multitasking TE TÂLH RE TI SINGUR. Pentru c în loc s faci la calitatea maxim un lucru, acea calitate se distribuie în toate celelalte lucruri pe care le faci; deci rezult calitatea mai slab la toate. Energia spiritual , pentru cel care are DE CE s tr iasc : ceea ce faci conteaz PENTRU TINE. Compar succesul cu tine. ³Nu te uita la capra vecinului, c ci vei tinde s te consideri mai prejos decât el, iar o astfel de atitudine î i va afecta puterea de concentrare. Tu e ti tu, el este el, nu concurezi decât cu tine însu i i pentru

idealurile tale!´ De ce nu sunt rezultate?
To i avem 168 de ore într-o s pt mân . i sunt atâtea de f cut!

Culoarea gri reprezint energia pe care o are 95% din populaìie cu rezultate mediocre. Culoarea roèie reprezint energia pe care o au campionii èi oamenii de succes în diversele domenii ale vieìii, 5% din populaìie. Nu conteaz dac ai motive sau nu s te sim i cum arat în zonele gri. Ce conteaz e LA CE Î I FOLOSE TE IE s te sim i astfel. Nu uita: DEVII bun la ceea ce faci ÎN MOD REPETAT.  Dac e ti tot timpul sub presiune i preg tit de conflicte cu cei din jur, la asta vei devein bun. O vei face automat. DAR NU TE AJUT , pentru c e energie irosit pe oameni care intervin în via a ta f r s fie invita i i care i-o consum în lucruri m runte i nesemnificative pe termen mediu i lung.  Dac e ti obi nuit s faci multitasking i o faci în mod repetat, VEI FACE ASTA PERMANENT i va sc dea calitatea a tot ce faci, f r s î i dai seama. Studiile arat c dac faci multitasking î i scade IQ-ul mai mult decât o face fumatul de marijuana.Scoate la imprimant cadranul i uit -te la el. De 3 ori pe zi: diminea a, la prânz i seara. i întreab -te în care din ele te încadrezi.  Dac nu e ti în zona ro ie, întreab -te de ce. Oamenii ajung s cread c e normal s se afle în zonele gri pentru c s-au sim it a a de cele mai multe ori pân acum. Nici nu realizeaz c sunt pu i pe ceart , c sunt în depresie, c sunt cuprin i de pasivitate. CRED C E FIRESC. DAR NU E. E natural pentru tine poate s te sim i în zona gri, dar nu e natural pentru PERFORMANiA i REZULTATELE din via a real .  Întreab -te în ce cadran e ti în fiecare zi i dac nu e ti în zona ro ie, AFL MOTIVELE I ELIMIN -LE. În partea a 3-a am s î i ar t felul practic pe care îl po i aplica de azi i prin care po i începe s practici lucrurile care te vor face s te sim i ca un campion i s ai rezultate pe m sur .

Pare banal, dar numitorul num rul 1 al oamenilor de succes este viteza de implementare, durata de timp între o idee i testarea ei. Nu trebuie s te sim i obligat s ai succes, f ce î i face ie pl cere. De fapt, în via nu TREBUIE decât un sigur lucru s faci: TREBUIE s mori. În rest e ti liber, i dac cineva te judec pentru ce faci sau cum o faci, arat -i degetul mijlociu. Bun. Acum tii de ce nu po i avea rezultate la maximum din poten ialul t u. i eu tiam. i nu am f cut nimic. De ce? Pentru c eu am fost cel mai mare du man al meu. Eu, cu obiceiurile mele, cu mintea mea care f cea pove ti care s g seasc scuze i motive pentru care nu aveam rezultate, cu lenea i comoditatea i amânarea. tiam TOT ce trebuie s tiu, aveam TOATE materialele necesare i mult mai mult de atât, i nu erau rezultate. Într-o zi mi-am dat seama de ce unii oameni au rezultate, în timp ce majoritatea se uit la ei i comenteaz . Pentru c cei din urm nu pot s fac mai mult de atât, în timp ce g sesc scuze i motive pentru propria lor lipsa de rezultate. i îìi voi spune imediat de ce.

Voin a i lipsa de disciplin interioar
A a c am decis s m testez. S v d dac sunt st pânul meu sau sunt alte lucruri care m st pânesc. Mi-am propus ca indiferent la ce or m culc (la 22, la 1 sau nu dorm deloc), la ora 5 diminea a, în fiecare zi, s fiu în picioare i s alerg 25-30 de minute. În prima zi am reu it. Pentru c a a sunt eu când sunt entuziasmat de ceva. Încep în for . Am alergat, am f cut du , m-am culcat la loc, iar când m-am trezit m sim eam extraordinar. Mi-a cam dat peste cap ritmul i dup -masa a trebuit s dorm. A doua zi diminea a sunat ceasul din nou la ora 5. Somnul era atât de bun încât am zis ³Nu pot! E absurd, ce prostie e asta s te treze ti de diminea la 5 i s alergi de nebun? Ce leg tur are asta cu succesul i ce vrei în via ?´ Corpul, mintea, emo iile, toate s-au aliat ÎMPOTRIVA MEA. De i era un sâmbure de voin , era neputincios în fa a a ceea ce eu eram ca om atunci. În clipa aceea mi-am dat seama de ce oamenii nu au rezultate i de ce eu în via a mea f ceam mult prea pu ine, când doream atât de multe. Auzisem despre teoriile care spun cum oamenii se mint singuri i î i saboteaz succesul, dar niciodat nu am sim it-o atât de clar i limpede. Mi-am dat seama c a a e cu toate aspectele vie ii. Vreau libertate i independenì . Vreau sex. Vreau afec iune, vreau bani, vreau lini te. Continu tu lista. i apoi NU AM i NU AI NIMIC DIN CE Î I DORE TI. Pentru c partea aceea din tine, care vrea i poate, e sufocat de partea din tine care doarme când tu zici ³scoal -te´ i care e inamicul num rul 1! Luptând cu lumea exterioar i cu toate provoc rile ei, ui i de inamicul cel mai periculos, care te va sabota i te va înjunghia în spate în timp ce te îmbr i eaz i î i spune o frumoas poveste motiva ional i consolatoare i te îndeamn s nu- i faci griji, c e suficient s

gânde ti pozitiv i totul va fi bine! Inamicul acela e ti TU. Sau, mai bine zis, e o latur a ta. Ast zi, mai mult ca oricând, exist toate condi iile pentru ca TU, ca persoan , s ai o via de rahat: educa ia e menit s creeze oameni mediocri care s ocupe for a de munc ; p rin ii, dac nu au tot felul de probleme psihologice (de genul: s î i doreasc s î i vad copiii f când ceea ce ei nu au reu it, s fie o prelungire a vie ii lor), atunci pur i simplu nu sunt în stare s trezeasc poten ialul adormit din copiii lor, de i sunt bine inten iona i; ca tân r care î i faci trecerea de la imaturitate la maturitate ai toate ansele s r mâi prins între cele 2, într-o capcan . Nu e ti înv at s lup i, s prime ti e ecul ca un înving tor, s ai curaj; toate instinctele î i sunt în bu ite i înlocuite cu o list de ³a a trebuie i a a e bine pentru tine´, lista f cut de oameni interesa i doar s fie bine pentru ei, nicidecum i pentru cei din jur. educa ie despre sex, rela ii, iubire í într-o mare de oameni care sunt exper i la dat sfaturi pe care ei în i i nu le aplic poate doar dac e ti norocos s tii englez i s ai acces la materialele de dincolo sau prieteni foarte buni de la care furi meserie; educa ie despre afaceri? De la cine?! F - i CV-ul i mergi la lucru ca s ³î i câ tigi pâinea´, asta e educa ia despre afaceri care e preg tit pentru tine, tân rul ambi ios i cu poten ial. prieteni i mentori? S fim serio i! Într-un studiu din Statele Unite concluziile au fost c în momentul acesta americanul de rând are în medie 0,75 prieteni buni. Când ai camarazi cu care s lup i al turi, altfel le duci pe toate. Dar, din p cate, pentru mul i camarazii nu exist i trebuie s î i poarte povara singuri. A adar, ce î i r mâne? Ai o latur a ta care te saboteaz cu lenea, frica, comoditatea, scuzele. Ai un mediu care nu te las s r zbe ti decât dac lup i cu toate puterile. A adar, cu aproape toate condi iile împotriva ta, ce î i mai r mâne? Î i mai r mâne o parte din tine. Dar, din fericire, cea mai important parte. Acea parte care dac reu e ti s o activezi, transform . Nu doar persoana ta, ci i lumea din jur. Prin puterea exemplului t u ajungi s schimbi pe cei apropia i, ora ul t u, ara i lumea. Acea parte din tine este salvarea ta. Acum s revenim la latura practic a vie ii. Am încercat multe lucruri în lupta cu mine. Înainte s vorbim despre femei, c sunt sigur c arzi de ner bdare, vreau s î i pun în bra e lucrul care m-a transformat pe mine i m-a ajutat s câ tig multe lupte cu mine însumi. R zboiul nu e câ tigat înc . i tu i eu tim c nu e loc de jum t i de m sur . Dac nu vrei s fii campion în domeniul care pe tine te pasioneaz , indiferent c domeniul sunt femeile, afacerile, pasiunile tale, oricare, atunci nu prea avem despre ce s vorbim. Du-te i f altceva cu timpul t u. Dac îns vrei s excelezi i tii c solu iile fulger i re etele magice sunt pentru naivi i fraieri care nu vor avea nimic niciodat , atunci putem lucra împreun .

Î i voi oferi un rezumat al lucrurilor extraordinare pe care le cunosc despre cum s î i folose ti energia i resursele pentru a avea REZULTATE în via a de zi cu zi. Apoi, dac î i iei angajamentul i vrei s lucrezi, putem trece la femei. NU VEI FACE NICIODAT BINE ceva la care te gânde ti prea mult« Cum mergi pe jos? Te gânde ti la fiecare pas? Orice faci BINE sau FOARTE BINE faci automat i natural. Prin urmare, ce te intereseaz pe tine este s î i creezi acele obiceiuri automate, ca mersul pe jos sau orice altceva faci tu natural i bine într-un fel care te avantajeaz . Gânde te-te la toate obiceiurile proaste pe care le ai i care nu te ajut . Acum gânde te-te c trebuie s le înlocuie ti i s ai obiceiuri pe care s le alimentezi cu energia ta, care Î I ADUC CE VREI DE LA VIA . Trebuie s î i antrenezi sistemul nervos autonom în a a fel încât s faci lucrurile care te ajut f r s trebuiasc s te gânde ti la ele. Omul folose te neocortexul ca s fac schimb ri în via a lui în mod ra ional, dar neocortexul i ra iunea sunt lucruri relativ noi în evolu ia uman . Suntem animale profund habituale i avem un creier de mamifer care se ghideaz dup emo ii, care e mult mai vechi. Adic avem obiceiuri automatizate de care nu tim. Lucrurile pe care le vei citi sunt de la campioni. Nu campioni care se gândesc la ce fac. Ci campioni care fac automat i natural ce fac: ritualurile ± un obicei foarte specific, automat în timp i f cut la un timp precis, într-un fel foarte specific. SUNTEM CEEA CE FACEM ÎN MOD REPETAT. Mi-am dat seama c de i aveam to i factorii pentru succes, nu aveam rezultate în via a real . Pentru c avem defectul care este exact în total opozi ie cu viteza de implementare: t r g narea í amân m ac iunea. Aceste obiceiuri i ritualuri noi despre care î i spun î i vor folosi foarte mult în ORICE FACI: job, coal , afaceri, i evident, femei. Campionii nu gândesc. Ei sunt una cu experien a pe care o tr iesc. Dac î i la i creierul s gândeasc prea mult la ce faci, nu o mai faci cum trebuie. Într-un ritual, totul este automatizat. E ti ceea ce faci în mod repetat, adic e ti suma obiceiurilor tale. Pentru c 95% din ceea ce face un om este automatizat i din obicei i doar 5% decizii luate con tient. Construie te ritualurile între efort i relaxare. Când depui efort i consumi din toate cele 4 rezervoare de energie, nu uita c în timpul zilei trebuie s ai momente când oscilezi între ACTIVITATE INTENS i RELAXARE. F r energia fizic pe care se sprijin celelalte nu po i face nimic.

Ritualurile
Sunt obiceiuri FOARTE specifice. Dac foloseam ce urmeaz s cite ti aici, f ceam într-un an ce am f cut în 4. Acum folosesc aceste lucruri i am ritualuri, îns într-un fel adaptat nevoilor mele de acum.

Ce urmeaz este un program specific pentru educa ia cu femeile. Astfel încât s nu î i ia ani de zile ci luni. (1) Ritualul sportiv (singurul ritual care nu trebuie s lipseasc de pe foaia ta de ritualuri indiferent de domeniul t u de activitate, de timpul de care dispui sau de priorit ile tale): e foarte important! Emo iile în regul , corpul în regul , mintea în regul . Nu e deloc întâmpl tor c oamenii obi nui i care viziteaz cel mai des psihologul sunt, majoritatea, dintre cei f r o activitate sportiv i de relaxare. Când ai o via sedentar i la i s drojdeasc în tine toate toxinele (pe care le elimini rapid prin transpira ie când faci efort), toate emo iile negative (care i ele sunt substan e chimice care se regleaz prin secre iile pe care creierul le elibereaz în timpul unei activit i fizice intense) este firesc ca la un moment dat s sim i c s-au adunat prea multe. Imagineaz - i c poate spui acum: ³Da, sunt con tient c sportul influen eaz cantitatea de energie pe care o am i emo iile i cum m simt i mental i chiar i spiritual. Am spus c pân acum nu am avut timp s m ocup serios de activitatea fizic i alimenta ie pentru c am multe de f cut, dar sunt dispus acum s m gândesc serios la asta. Îmi dau seama c dac fac sport m car de 3 ori pe s pt mân pot aduce mult mai multe resurse la suprafa i pot face lucrurile mult mai bine în mai pu in timp. Sunt de acord c am i multe obiceiuri care m trag în jos i vreau s încep s le schimb cu obiceiuri care m ajut s devin un om mai bun, mai puternic, care înva , experimenteaz i evolueaz rapid. O s fac sport dup un program clar, am s m nânc i am s dorm cum trebuie, am s citesc despre psihologie i femei i am s experimentez i am s evoluez rapid!´ Dac spui asta, care crezi c sunt ansele s i faci?ZERO! Este dovedit psihologic. De ce sunt zero? Pentru c nu ai un plan specific i clar pe care s îl implementezi din MOMENTUL STA i o modalitate de a m sura i de a evalua cât de bine te ii de acest plan. Dac inten ionezi s alergi de 3 ori pe s pt mân s zicem începând de mâine, ar trebui s spui nu ³am s fac´ ci ³am preg tit sau mi-am cump rat adida ii, am preg tit hainele de sport, am pus ceasul s sune la ora care trebuie, am s alerg 25 de minute luni, miercuri èi vineri, apoi am s vin m schimb, s fac du . Totul dureaz 50 de minute. Apoi sunt preg tit pentru ziua care urmeaz ´. Atunci sunt anse mari s faci ceea ce i-ai propus. i înc nu e destul. Mai trebuie s ii eviden i s î i acorzi note sincer pentru fiecare zi. Pentru c un ritual nu se implementeaz decât dac îl faci exact atunci când i-ai propus. Pentru ca mintea ta s înving creierul emo ional de mamifer care face totul bazat pe tr iri care nu au evoluat de zeci de mii de ani, trebuie s î i antrenezi mintea s ordone corpului i emo iilor, i nu invers. Î i trebuie un jurnal contabil. La sfâr it ai tot ce e nevoie, trebuie doar s g se ti o imprimant unde s le sco i. Mai jos ai exemplul unei fete, exemplul pe care eu l-am recomandat b ie ilor de pe arta seduc iei i exemplul meu personal din ultimele 3 luni. Apoi ai tabel necompletat în care î i treci ritualurile tale. Scoate-le la imprimant , trage la xerox, uit -te peste declara ia misiunii tale de la capitolul 1 i f - i propriile ritualuri.

Cunoa te-te i vezi cum e s gu ti succesul când faci ceva prin propriile tale forìe. Nu uita de homeostazie, nu uita de r zboiul împotriva m iestriei.

Sfat personal: e nevoie de 30-45 de zile pentru ca un obicei nou s nu mai fie obositor i s
înceap s i se par firesc i pl cut. Pân atunci nu schimba decât maxim 3. Dac schimbi mai multe vei fi cople it i o iei de la cap t.

***
Salut. P i s ne gândim. Care e cea mai mare problem a mea? Mda. Cred c a dori s fiu mai eficient, s m dezvolt mai mult i s înv mai repede. Pentru început este de ajuns.

***
Salut! O s fiu scurt i la obiect, de i a vrea s discut mai multe deoarece am decis s m schimb dar v d c îmi este tot mai greu pe zi ce trece, m las mult influen at de ceilal i, am vise i obiective care nu in decât maxim o zi, sunt o persoan introvertit de aceea mi-a fost i îmi este s greu s îmi fac prieteni noi, s ies cu prietenii în ora , plus c sunt i pu in timid. Deci a vrea s scrii în pdf-ul urm tor despre cum s scapi de anturajul negativ, sa-ti faci noi prieteni, i poate cum s mai reduci din timiditate. Po i de asemenea s -mi scrii doar un mail pentru c am o mul ime de întreb ri i sunt ner bd tor s m schimb, s devin o persoan independent , încrez toare.

***
Spune-mi mai multe despre concentrare. Nu reu esc s m concentrez la un anumit lucru. Mai bine zis trebuie s -mi dezvolt aten ia distributiv . Mersi mult. Ai grij de tine èi succes la articole.

***
1) M lupt între ideea de a m face psiholog i cea de a deveni medic (cum spuneai i tu îmi place s citesc c r i despre psihologie dar probabil fac asta s m perfec ionez, nu s devin psiholog). 2) Cred c am personalitate dubl : logica, t ietoare în carne, prompt i atent vs vis toare,del s toare, sentimental . 3) Îmi e greu s m apuc de un lucru« parc m opre te ceva. Sunt lene ?

***
Cum s fac s fiu iubit de o fat i cum s încep, cum s fac s ies de sub autoritatea p rin ilor i s fiu liber, cum s fac s îmi g sesc prietenii pe care eu îi caut?

***
Bun . Sunt încântat de ceea ce am citit, m bucur c "te-am întâlnit", succes în continuare!

Problema mea nu tiu care e dar tiu c îmi doresc s fac multe lucruri care mi-ar adduce mul umire i împliniri. Sunt blocat în neputin a de a ac iona. Nu reuèesc s scap de lene sau nu tiu ce e. Îmi fac program în agend , pe care nu reu esc s -l respect. Timpul trece foarte repede iar eu nu fac nimic din ce mi-am propus. Sunt dezordonat . Nu reuèesc s m adun, s -mi organizez bine timpul. O alt problem pe care o am, cea a încrederii. Mi s-a spus c sunt nesigur pe mine în ceea ce fac i A A E! Este un sentiment care m st pâne te uneori, încerc s fac cât mai bine lucrul respectiv i« cred c apare teama. Îmi doresc s po i s m aju i cu sfaturile tale!

***
Problema cu care m confrunt este lipsa încrederii în mine, încrederea în capacit ile mele c pot realiza ceva în via . To i oamenii pot s aib succes în via ? Cum s -mi dezvolt calit ile?

V. Starea psihologic de nevoie,de victim ,de scuz ,de asertivitate
Starea de nevoie, de victim i de scuz . Sau despre un alt fel de cer etori«

Starea psihologic de nevoie
Vom începe cu cel mai mare defect de care trebuie s scapi. Este defectul care denot o lips total de putere interioar , face oamenii s se îndep rteze de cei care-l au, este cel mai d un tor lucru pentru orice persoan care î i dore te s ob in bani, prieteni, sex sau rela ii i este un defect de care eu am suferit foarte mult vreme. Acest defect este de natur psihologic i nu are înc în limba român un corespondent care s îl defineasc corect. O defini ie pe care eu a da-o ar fi ³starea psihologic , emo ional i social de nevoie sau starea unei persoane suficient de neajutorate pentru a avea nevoie de ajutor´. În englez , persoana de genul acesta se nume te ³needy´ iar starea psihologic se nume te ³needyness´. Vine în urma valorii pe care o atribuim nou în ine.

Iubirea de sine
Una din cheile dezvolt rii noastre este iubirea pe care ne-o d ruim nou în ine. Pre uirea de sine este vital , pentru a nu c dea în rela ii de dependenì în care cer im aten ia, afec iunea i iubirea celorlal i pentru a câ tiga astfel dreptul de a exista. Iubirea de sine ne permite s fim noi în ine f r a a tepta aprobarea celorlal i. S c ut m i s experiment m ceea ce ne atrage i ne face pl cere f r a judeca i s fim judeca i de c tre cei din jur sau cel pu in, dac de judecata celor din jur nu scapi, cel pu in s nu î i pese de ea pentru c doar tu tii ce e bine pentru tine.

Unii oameni chiar cred c nu merit ce e mai bun de la via , c într-un fel nu sunt destul de buni« nimic mai fals. Doar c ne aflam în diferite contexte i pornim cu avantaje i dezavantaje. Ai putea s zici ³cine pleac în via s rac i în mediu nociv, ce avantaje poate avea?´. Luptând pentru fiecare lucru, tr ind experien e dure, se c le te i dac are destul putere interioar devine o persoan extraordinar . i pentru cei care în stilul lor ar zice ³eu am mai multe dezavantaje decât al ii´« S încep s î i spun pove ti? Într-o zi asta am s i fac. Am s strâng sute i mii de pove ti de succes ale oamenilor foarte dezavantaja i, doar pentru a închide gura celor care î i caut neobosi i scuze. Te gânde ti c ar fi mai bine s ai totul de-a gata? Te gânde ti c acum suferi i i-e greu. Gânde te-te c doar atunci evoluezi, sub presiune i în timp, cu r bdare í asta te face mai bun. Pl cerea nu te face mai bun i doar te adoarme. S nu mai a tep i aprobarea celorlal i pentru a te aprecia pe tine însu i i a aprecia via a este revolu ia cea mai însemnat i profund care î i poate afecta via a. Nu sunt lucruri u or de rezolvat, dar merit timpul i efortul. ³Nu sunt needy´ înseamn c nu caut aprobare, acceptare, apreciere sau recunoa tere i recuno tin . Îmi asum responsabilitatea i rezist nevoii de recompens i rezultatelor imediate. De ce starea de nevoie este d un toare? Dac e ti needy, îi vei face pe oameni s se simt inconfortabil, s reac ioneze negativ faì de tine chiar dac încearc s fie politico i. Vor c uta s se îndep rteze de tine. Se vor sim i îndrept i i s se foloseasc de tine, s te renege, s te discrediteze, umileasc etc. Te vor pune mai jos decât ei pe scara social i vei avea mai pu in valorare. Î i va distruge demnitatea. Ce este starea de nevoie? Starea în care o persoan crede c îi lipse te ceva de i de multe ori acest lucru nu este adev rat.

5 tipuri de nevoie psihologic :
S cau i aprobare: ai nevoie s i se spun ce s faci, s i se spun c ai voie, sau c nu ai voie, s cau i i te ui i permanent la cei din jur. S cau i acceptare: nu po i s te sim i bine dac exist oameni sau persoane care nu te plac. S cau i apreciere: când ai nevoie de cei din jur s te bat pe spate pentru marile tale realiz ri i pentru abilit ile tale. S te bazezi pe al ii ca s î i compenseze lipsa de încredere în for ele tale când nu î i asumi responsabilitate pentru tine. Ceri ajutor constant i nu ai încredere în capacit ile tale. S nu po i s amâni recompense: vrei credit ca s î i iei televizor sau haine, cu dobânda pe 10 ani. S profi i de o oportunitate f r s te gânde ti la consecin e sau la ziua demâine, s nu po i rezista la dorin e sau pofte spontane. Foart mult lips de putere personal . Nevoia e ATÂT de mare c nu mai po i rezista.

De ce sunt oamenii în starea de nevoie?
Lipsa de încredere în for ele proprii care este indus de la p rin i în primul rând. Foarte pu ini p rin i tiu s î i creasc copiii cu încuraj ri. Majoritatea îi cresc spunându-le ³nu ai voie´ i îi încurajeaz s fie mediocri i în siguran decât s î i asume riscuri i s fie m re i. Nu uita c rolul t u e s î i dep e ti p rin ii. Pentru c au putere asupra mediului lor, se aga de prima oportunitate care le apare de team c nu va mai fi alta. Sunt foarte ata a i de deznod mânt i intr în depresie dac au a tept ri i nu iese cum i-au imaginat. Î i fac filme în rela ii, în viitor i se aga cu disperare doar ca s se pr bu easc când nu se întâmpl cum i-au imaginat. Oamenii slabi î i imagineaz c banii, ma ina i casa fac un om s aib putere. Astfel, dac nu le au consider c sunt slabi i mici. Statutul social mic. Nu se gândesc c au poten ial i vise i c to i care au pornit de jos au reu it în via . i c nu trebuie s se compare pentru c fiecare are drumul lui, provoc rile lui în via . Cei care se consider cu statut social sc zut sufer din lips de validare. Neputând s se priveasc în oglind i s spun ³sunt mândru de mine´ caut aprobare i aprecierea celorlal i.

Câteva exemple de comportament al oamenilor în starea de nevoie:
s te por i mai frumos sau mai politicos decât e ti tu de obicei zi cu zi arat c e ti în starea de nevoie; s te ui i constant în jur ca s vezi ce s crezi, ce s faci, ce s gânde ti; ai via a ta i nu depinde de al ii; s încerci s controlezi al i oameni: oamenii nesiguri încearc s controleze al i oameni pentru c nu se pot controla pe ei i apoi asta e o cale de a se valida; trebuie s vad dac înc au impact asupra celor din jur ca s se simt importan i din nou; s cau i aten ia într-o m sur PREA mare; s încerci s ar i permanent c ai dreptate e un semn c ai nevoie s i se recunoasc punctul de vedere, altfel te sim i lipsit de valoare; dac te afecteaz ce zice lumea înseamn c p rerea lor conteaz mult; pui pre mare pe aprobarea, acceptarea i aprecierea lor í deci, lipsa de putere interioar . i astfel po i fi manipulat foarte u or prin obiectul dorin ei tale.

Cum se îndep rteaz starea de nevoie?
În primul rând trebuie s tii clar c ai foarte mult valoare i un poten ial uria . De aici începe totul. Cum anume vei ajunge s ai rezultate în via a real , s faci bani, s ob ii succes e o alt parte a problemei. Dac faci lucruri pas dup pas, cu perseveren vei reu i. Dar nu asta e important acum. Important e s înve i s î i acorzi importan i valoarea pe care le ai. Doar tu decizi asta. Dac decizi c meri i respect i valoare, oamenii i-o vor acorda, dac decizi c nu meri i, oamenii nu î i vor da.

E ti tratat a a cum ceri s fii tratat/ . V d zilnic oameni care fac i spun prostii pentru c simt nevoia s fie pedepsi i i s ob in aten ie într-un fel. Trebuie s accep i i s în elegi c natura uman e s îi îndep rteze pe cei nevoia i. Nu suntem atra i de ei. Putem avea mil i compasiune, dar nu atrac ie. Nu vei atrage prieteni sau parteneri. Vei atrage mil din când în când. Ca cer etorii. Gânde te-te ce sim i dac ai pe cineva care te sun de 10 ori pe zi ca s î i povesteasc problemele? F r s te întrebe dac ai timp, ai chef, dac nu ai probleme tu la rândul t u? Înva s te iube ti pe tine. Dac nu e ti cea mai interesant , distractiv i atr g toare persoan pe care o tii m gândesc c lucrezi ca s devii nu? Loc al controlului intern. Succesul este asociat cu oamenii cu loc de control intern. Cine e responsabil? Cine poate schimba? Dac r spunsul e ³tu´ atunci ai loc de control intern. Alung gândurile ³ce zic oamenii´ imediat ce î i apar. BUNE I RELE. Nu conteaz dac lumea te critic i nu conteaz dac lumea te laud . R mâi rece la toate. Doar tu î i cuno ti m sura i valoarea i ambi iile. Asta arat c nu te afecteaz nimic. Cuno ti pe cineva care e atât de nevoia emo ional c oricât de atent e ti cu el i oricât de mult oferi niciodat nu e destul? i dac nu vii în întâmpinarea lor imediat se simt respin i?

Starea psihologic de scuz
Cei mai mul i dintre noi au preg tite scuzele înainte de a cunoa te rezultatul. La sfâr itul c r ii sale ³Think And Grow Rich´, Napoleon Hill are o list cu scuze pe care oamenii le invoc . Ai auzit vreodat pe cineva spunând asta ± sau poate ai spus chiar tu:  Dac a avea bani«  Dac nu a avea familie i copii«  Dac a avea o educa ie mai bun «  Dac a avea timp«  Dac a fi s n tos«  Dac ceilal i m-ar în elege«  Dac ar fi condi ii diferite«  Dac m-a putea întoarce în timp«  Dac nu mi-ar fi fric de p rerea lor«  Dac a avea o ans «  Dac mi s-ar da o ans «  Dac a avea o slujb mai bun «  Dac al ii nu ar avea ciud pe mine«  Dac nu s-ar întâmpla nimic care s m opreasc «  Dac a fi mai tân r«  Dac a putea face ce vreau eu«  Dac m-a fi n scut bogat«  Dac a cunoa te oamenii potrivi i«

Dac a avea talentul pe care al i oameni îl au« Dac nu a fi ratat oportunit ile pe care le-am avut« Dac oamenii din jur nu m-ar enerva« Dac cineva m-ar ajuta« Dac a tr i în alt ar sau alt ora « Dac a avea personalitatea pe care o vreau« Dac nu a mai avea datorii« Dac a putea s încep« Dac nu a fi e uat« Dac a ti cum« Dac nu s-ar opune toat lumea« Dac nu a avea a a multe griji« Dac mi-ar cunoa te lumea abilit ile« Dac oamenii nu ar fi a a pro ti« (nu te plânge; asta s-ar putea s fie în avantajul t u într-o bun zi)  Dac a avea încredere în mine«  Dac nu a avea ghinion«  Dac a fi fost n scut sub o stea norocoas «  Dac nu ar fi adev rat c ³a a este via a i nu putem schimba nimic´«  Dac nu a fi avut un ³trecut´«  Dac a fi avut afacerea mea«  Dac oamenii m-ar asculta«  Sau DAC ± iar acesta este cel mai mare dintre to i ³dac ´ ± a fi avut curajul s m v d a a cum sunt în realitate, a fi aflat ce anume nu este în regul cu mine i a fi corectat acel lucru. Apoi, poate a avea ocazia s profit de pe urma gre elilor mele i s înv ceva în urma gre elilor celor din jur.  i, acum, poate a fi unde îmi doresc s fiu, DAC a petrece mai mult timp analizând i corectând defectele mele i mai pu in timp c utând scuze s le acop r. i eu pot veni cu multe scuze pentru fiecare ocazie când nu am f cut nimic ca s îmi rezolv problemele, i toate sun bine i impresioneaz . Dar nu sunt adev rate. Pentru a te putea folosi cât mai bine de aceast material, va trebui s ai curajul s la i deoparte câteva din lucrurile pe care le-ai înv at pân acum i s fii dispus s te schimbi.              

Starea psihologic de victim
Am vorbit cu o femeie psiholog de la penitenciar, care a zis c principala problem cu care se confrunt când discut cu de inu ii e s -i fac s î i asume responsabilitatea pentru faptele lor, deoarece abia apoi pot ajunge la cauzele i motivele pentru care omul a ajuns la pu c rie. Abia apoi pot s încerce s - i rezolve problemele. Ce fac 95% din de inu i? Afirm foarte convin i c nu sunt vinova i. A fost un accident.

Au avut ghinion. Al ii sunt vinova i i de inutul e doar un ap isp itor. Soarta e de vin ! P rin ii sunt de vin ! Societatea e de vin ! EU SUNT NEVINOVAT! ³Îmi asum responsabilitatea i vreau s înv ´, asta nu spune nici un muppet care face pe ³victima´. Po i s î i asumi responsabilitatea, sau nu, s dai vina pe p rin i, soart sau s zici ³ sta sunt, asta am i vreau s fac tot ceea ce e posibil s schimb lucrurile în favoarea mea´. Nu e nimeni vinovat. Decât tu. Victimele sunt acele persoane care nu doresc s î i asume responsabilitatea pentru via a lor i care cred c toate lucrurile li se întâmpl pur i simplu, iar ei nu pot face nimic. ³Ceilal i îmi fac r u i eu nu pot s fac nimic pentru mine.´ Victimele invoc situa iile trecute pentru a-i face pe al ii s se simt prost i vinova i pentru ei i situa ia lor. Lucruri de genul ³Din cauza ta« etc.´ Victimele aduc mult dram în via a lor i a celor din jur, joac ³teatru´ i, mai mult, nu î i dau seama c -i îndep rteaz pe oamenii de succes i pe cei cu fire optimist de lâng ei. A a cum am discutat mai devreme, st ri mentale negative sunt folosite pentru a atrage aten ia, ceea ce poate face ca o persoan s devin dependent de acest fel de aten ie. Când faci pe victima, sim i c exist for e externe, independente de voin a personal , care cauzeaz experien e negative în via a ta. Un fel de dat al sor ii, de fatalitate. Lucrul acesta te face s î i vezi via a ca pe o experien pasiv , în care tu e ti un simplu pion prins la mijloc i nu po i face nimic. Lucrurile i se întâmpl , te pun în fa a faptului împlinit; nu e ti tu acela care le controleaz ; nu e ti tu cel care face lucrurile s se întâmple. Nu e ti tu cel ce de ine puterea. O astfel de atitudine e foarte atr g toare pentru unii oameni, din urm toarele motive: (1) Este un r spuns comod la e ec. S spui c nu e ti vinovat cu nimic este mai u or decât s accep i responsabilitatea pentru ce nu merge bine în via a ta. Cel pu in, în mintea ta, negativul se scutur de pe tine i cade pe altceva sau altcineva. (2) Când e ti victim , nu trebuie s faci nici un efort s schimbi lucrurile. Nu e vina ta, de ce s schimbi ceva? (3) Prime ti aten ie i mil , care este mai bun decât nici un fel de aten ie. (4) Cei care î i tr iesc via a ca victime devin exper i în a manipula al i oameni prin sentimentul de vin i alte emo ii. Unii înva s fabrice pove ti dramatice pentru a atrage mila oamenilor bine inten iona i i pentru a profita în vreun fel de pe urma lor, emo ional i material. (5) Gândirea de victim î i permite s folose ti o gândire ira ional bazat pe ipoteza c via a ar trebui s fie corect pentru to i, iar asta duce la foarte multe dezam giri. Asta în loc s folose ti o gândire logic , obiectiv , care duce la ni te concluzii sup r toare despre propria persoan , dar care s te ajute s corectezi defectele i s devii o persoan mai bun .

(6) În final, sindromul victimei poate fi un tipar puternic imprimat în gândirea i atitudinea unei persoane i care e înv at din copil rie, de la p rin i, prieteni sau apropia i. Victimizarea înv at este singurul fel în care o persoan vede lumea, a a c totul este interpretat s se potriveasc cu eterna nedreptate i cu emo iile negative. Chiar i lucrurile pozitive sunt îmbr cate într-o lumin negativ , g sindu-se motive ascunse pentru aceasta. Victima este atât de obi nuit s i se întâmple lucruri negative, încât nu poate crede c I se pot întâmpla i lucruri bune. Ca o concluzie: s fii o victim în via nu î i va îmbun t i niciodat via a, pentru c deja ai renun at la eforturile de a face ceva. Aruncând vina pe for e externe, le dai acestora toat puterea i r mâi f r posibilitatea de a schimba situa iile în bine. Primul pas pentru a trece peste o experien negativ este s î i asumi partea de responsabilitate, înv ând din gre eli i acceptând c i-ai asumat un risc pentru c a meritat. Ceea ce dore ti s ob ii, dac merit , merit tot efortul t u. Pe lâng sindromul victimei, de care sufer aproape to i muppets, mai sunt i câteva ³calit i´ secundare care, împreun cu sindromul de victim , pot pune pe f ra o via de om. ³Vreau s fiu apreciat pentru ce sunt!´ Privilegiul de ³a fi tu însu i´ e un privilegiu care trebuie câ tigat, nu un drept pe care îl ai din oficiu. i po i câ tiga acest drept înv ând cum s î i folose ti mintea ca s tr ie ti o via a a cum î i dore ti, înv ând cum s ai succes pentru a te sim i bine fiind ³tu însu i´; înv ând cum s ob ii ceea ce vrei, l sându-le i celorlal i acest drept. Nu a teapta ca cineva s vin i s î i pun pe tav lucrurile pe care i le dore ti. O prieten a mea mi-a spus demult ceva, înainte s m gândesc c voi înv a pe al ii. i am inut foarte clar minte: ³Cine zice Vreau s fiu apreciat pentru ce sunt» nu e dispus s lucreze la persoana sa, s devin mai bun i mai de succes. Nu merit s aib nimic.´ ³Sunt o persoan de treab !´ Egoismul este de dou feluri: (1) Primul este cel pe care to i îl cunoa tem i este destul de evident: atitudine de exagerat preocupare pentru interesele personale i de nesocotire a intereselor altora. (2) Al doilea tip de egoism e mai greu de detectat, e mascat. Oameni care fac o fapt aparent bun i apoi a teapt ceva în schimb. Acest tip de persoan crede c este mai bun decât cei din jurul s u, pentru c încearc s mul umeasc pe toat lumea, când de fapt ce face e manipulare. Sim i c ceilal i î i sunt datori i ai acel sentiment egoist c tu faci lucruri bune. Acest tip de om face un serviciu cuiva doar pentru a putea sim i c cel lalt îi este dator i nu ezit s aduc în discu ii serviciile i faptele din trecut, dac situa ia o cere. ³Ce vor zice ceilal i?´ Exist oameni care nu spun ³nu´ foarte des, de team s nu supere pe cineva, oameni care nu î i sus in p rerile. Aceast atitudine e grav , pentru c acest gen de muppet trece des la primul tip de muppets, victima.

Acest gen de marionet e persoana care încearc s fie tot timpul pe placul tuturor, î i consum energia str duindu-se s îi fac pe al ii ferici i. Ziua are 24 de ore pentru to i. Trebuie s în elegi c ai resurse limitate i c , dac folose ti energia pentru al ii, nu mai ai destul pentru tine. i la sfâr it cine va fi de vin ? Ceilal i, evident. Faci ceea ce vor al ii s faci, nu vrei ca nimeni s fie nervos, sup rat sau dezam git din cauza ta, fugi de ceea ce i-ar putea cauza experien e emo ionale negative, fugi de conflict, fric i furie. i apoi î i vine factura, care te taxeaz pentru timpul, energia i efortul din via a ta, pe care le-ai dat înainte s le folose ti pentru persoana ta suficient.

Obedientul
Psihologia social i experimentele din acest domeniu arat cât de mult le place oamenilor s asculte de al ii. Ce e i mai r u e c ascult de al ii când vine vorba de via a lor. Omul obedient, când intr întrun loc unde sunt i al i oameni, se uit imediat în jur s vad cine e eful i cum se poart cei din jur, pentru ca s se poat conforma i s se poarte la fel ca restul grupului. Îi este team s fac sau s spun ceva original, ca nu cumva s fie respins de grup. Când e nevoie s fac o alegere, nu poate s fac o alegere bazat pe p rerile i valorile lui personale, ci e nevoie s vad ce fac ceilal i. N-are deloc personalitate i nici coloan vertebral . Acum, m gândesc c unii dintre cititorii mei se vor reg si m car într-una din categoriile pe care le-am descris mai sus. tiu c nu e deloc u or. Înainte m d deam cu capul de pere i pentru c nu în elegeam oamenii din jurul meu, nu în elegeam situa iile de via în care intram i, aproape tot timpul, pierdeam i nu în elegeam unde gre esc. Era o disperare t cut i, în acela i timp, f ceam cea mai mare gre eal posibil : nu ceream ajutorul nim nui, pentru c eram prea mândru. Nu voiam s înv de la altcineva. Nici nu credeam c se poate înv a despre problemele pe care le aveam eu i îmi imaginam c eu sunt cel mai nec jit om de pe p mânt i problemele mele sunt cele mai mari din câte exist . Bineîn eles, a a gândea muppet-ul din mine. Iar când la i muppet-ul s alerge liber, numai lucruri rele se întâmpl . Îns vremurile astea au apus i acum, dup ce mi-am înv at lec iile, e timpul s le spun i altora ce am aflat. Dac dup acest parte introductiv po i s la i pentru o vreme ceea ce tii deoparte i s înve i de la mine, te invit s p im împreun într-o lume în care eu î i sunt ghid, iar tu e ti personaj principal.

Solu ia:Asertivitatea
Cum se îndep rteaz starea de nevoie?

Dac nu cau i aprobarea tot timpul, e ti dispus s î i asumi riscuri i s mergi împotriva convingerilor actuale i a mentalit ii. Nu i-e fric de e ec i po i accepta e ecul ca o unealt foarte valoroas pentru înv are. Nu accepta drama, plângerile i scuzele. Spune- i în fiecare zi: ³M simt confortabil cu punctele mele de vedere i nu sunt afectat de judecata celorlal i.´ ______________________________________________________________________________ ³Singurele drepturi pe care le avem sunt cele pe care ni le asum m, nu cele care ne sunt date de al ii.´ (anonim) ______________________________________________________________________________ Poate ai sim it uneori, a a cum am sim it i eu, o lips de control în via a ta. Poate te-ai întrebat de ce uneori unii oameni ob in ceea ce vor, în timp ce dorin ele i nevoile tale r mân nesatisf cute. S fii asertiv înseamn s spui celor din jur ce vrei, ce sim i, ce nevoi i preferin e ai, într-un fel care te ajut s i ob ii. Spui clar i cu mult încredere în tine ce vrei, f r s amenin i, f r s îl faci pe cel lalt s se simt inferior sau dispre uit. S fii asertiv înseamn s ini iezi o conversa ie, s faci complimente sincere, f r s urm re ti ceva, s critici într-un mod care ajut i, de asemenea, s prime ti critica dac este justificat . Asertivitatea este felul potrivit de a te comporta în func ie de situa ie. Putem distinge 3 mari moduri de comportament:  Agresiv  Pasiv  Asertiv Asertivitatea este o balan între agresivitate i egoism, pe de o parte, i respectarea nevoilor celorlal i i încercarea de a-i ajuta s ob in i ei ce vor, pe de alt parte. S nu fii asertiv poate avea câteva consecin e:  s te sim i furios pe tine  s te enervezi pe cineva care ³ar fi trebuit s ghiceasc ´ ce nevoi ai  s por i cu tine sentimente de vinov ie i frustrare, pentru c nu te exprimi în totalitate. S fii asertiv, pe de alt parte, înseamn s î i exprimi sentimentele într-un fel care cre te la maximum ansele de a ob ine ceea ce vrei. S fii asertiv înseamn s fii proactiv, adic s faci lucrurile s se întâmple, în loc s le la i s se întâmple de la sine. A adar, cu cât ac ionezi mai mult pentru binele t u, cu atât mai capabil te sim i i asta î i va cre te respectul i stima de sine. Cu cât te sim i mai bine în pielea ta, cu atât devine mai u or s ac ionezi asertiv i proactiv i e ti foarte pu in predispus la frustr ri, îndoieli, depresii.

Agresivitatea este alimentat de faptul c nu ob inem ceea ce vrem i suntem frustra i.Normal, oamenilor le va pl cea s se afle în preajma oamenilor asertivi pentru c tiu c vor fi trata i corect i cu respect. Mai ales, accept c i ceilal i au acelea i drepturi. Înva -i i te vor respecta pentru asta« Cere oamenilor s fie maximul din ce pot fi i astfel vei face lumea din jur mai bun . Compromisul i negocierea sunt 2 lucruri foarte importante pentru o persoan asertiv . S enumer m în continuare drepturile asertive: (1) S fiu propriul judec tor a ceea ce spun i fac. (2) S cer ceea ce vreau (recunoscând dreptul celorlal i de a spune ³nu´). (3) S iau decizii i s fiu r spunz tor pentru ele. (4) S fiu independent. (5) S nu ofer motive i scuze pentru propriul comportament. (6) S nu fiu responsabil pentru descoperirea solu iilor la problemele celorlal i. (7) S m r zgândesc. (8) S fac gre eli. (9) S spun ³nu tiu´. (10) S iau propriile decizii. (11) S spun ³nu în eleg´. (12) S spun ³nu-mi pas ´. (13) S intru în rela ii cu ceilal i f r s fiu dependent de p rerile, aprob rile i confirm rile lor. (14) S am intimitatea mea. (15) S spun NU sau DA f r s m simt vinovat.

NU UITA: cei din jur au acelea i drepturi! De ce este nevoie s fii asertiv?
Pentru a sc pa de manipularea la care e ti supus în fiecare zi. Majoritatea manipul rilor nu sunt inten ionate i con tiente. Ele vin de multe ori din partea oamenilor bine inten iona i, dar, cum am mai spus, ³drumul spre iad e pavat cu inten ii bune´. Manipularea poate veni prin:  sentimentul de vin : de obicei în rela ii se petrece acest lucru, când p rin ii î i fac copiii s se simt vinova i pentru ceva (³Nu i-ai f cut curat în camer .´), iubi ii î i fac repro uri unul altuia (³M faci gelos tot timpul, m nec je ti«´ etc.), prietenii între ei (³Te-am îmb tat eu data trecut , acum e rândul t u!´);  critic (nu e nevoie de exemple, c tim to i prea bine cum e s fii criticat pentru a fi obligat s faci lucrurile altfel);  ru ine (³Nu-i frumos, nu se face, ce vor zice cei din jur?´ etc.);  autoritate: to i cei în pozi ie superioar care te oblig s te conformezi. Oamenii în general manipuleaz pentru c ei au o schem despre cum ar trebui s fie lumea, cum s se poarte oamenii, cum s reac ioneze i apoi le cer celor din jur s se poarte conform modelului care este rodul min ii lor i LE APAR INE. Când nu se întâmpl asta, începe

manipularea prin vin , critic , ru ine, autoritate. Vestea bun e c noi vom trece de aparen e i vom discuta despre ceea ce se întâmpl cu adev rat.

Încheiere
Ca s încheiem cu comportamentul asertiv« NU cere aprobare, validare, nu cere voie, pentru c nu e nimeni în m sur s i le dea, decât tu însu i. Înva s ACCEP I lucrurile. Accept c oamenii sunt diferi i i au nevoi diferite. Accept c unii sunt introverti i i tr iesc foarte intens în lumea lor interioar i le place s citeasc i accept c al ii sunt extroverti i i trebuie s ias în mul ime, s danseze, s chefuiasc . Accept c unii oameni au mai dezvoltat emisfera stânga a creierului i folosesc logica i ra iunea pentru a lua decizii (65% dintre b rba i) i accept c al ii au emisfera dreapt mai dezvoltat i iau decizii bazate pe ceea ce simt (65% dintre femei). Accept c unii sunt intuitivi, vis tori i privesc lucrurile la scar global i accept c unii sunt foarte ancora i în realitate, în aici i acum, au o fire practic , sunt îndemânatici. Accept c unii judec tot ce v d i iau decizii, iar al ii percep ceea ce este în jurul lor, amânând decizia cât se poate de mult. Accept c fiecare are ritmul lui de evolu ie i este foarte, foarte greu, o risip de energie i timp s încerci s for ezi pe cineva s evolueze în alt ritm decât cel propriu. Înva s accep i i s tr ie ti via a, în loc s vrei s faci totul dup chipul i asem narea ta. Sper s ai ³senin tate, ca s tii s accep i lucrurile pe care nu le po i schimba;

curaj, ca s încerci s schimbi ce se poate schimba; în elepciune, ca s po i deosebi ce se poate schimba de ceea ce nu se poate schimba.´
Cu acceptarea va veni i eliberarea de convingeri gre ite i astfel va veni o via frumoas « mult, mult mai

Vei înv ìa s sco i ce e mai bun în tine la suprafaì èi s r mâi motivat pentru a obìine ce vrei în viaì .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful