Casa Domnului Preistoria umanit ii Volumul 3 Primele civiliza ii evoluate Dec derea lor potopului Capitolul 1 Purista, consiliera

Domnului, dore te ca rug ciunile oamenilor s îi fie prezentate lui Dumnezeu sub forma unor cereri de sfaturi. Iubirea i gra ia Tat lui fa de copiii S i (27 martie 1843) 1. În pofida adora iei pe care o sim eau cu to ii în prezen a Celui Preaînalt, s-au l sat cuprin i de team la vederea Celui care se afla pe colin . Singurii care f ceau excep ie erau Enoh i cele patru femei extrem de pure, care se bucurau de o stare de pace beatific în prezen a Tat lui lor ceresc, convin i c Acesta le va rezerva i lor soarta marelui Sehel. Atunci, Domnul i s-a adresat Puristei: 2. ÄAscult , mult iubita Mea buc t reas ! Ce crezi ce trebuie s facem pentru a-i elibera pe ace ti n tângi de teama lor nefireasc , astfel încât s M recunoasc drept unicul lor Dumnezeu i P rinte autentic, f r a le prejudicia în vreun fel liberul arbitru? Este evident c dac îmi voi revela prea brusc identitatea, acest lucru i-ar putea costa chiar via a (lucru valabil îndeosebi pentru femei), iar pe unii îns i existen a etern ! Haide, sf tuie te-M i spune-Mi ce ar trebui s fac!´ 3. Aceast întrebare a deconcertat-o de tot pe încânt toarea Purista, care a început s suspine, imaginându- i c Tat l ceresc dore te s o pedepseasc dintr-un motiv sau altul. 4. Domnul a privit-o îns cu blânde e i i-a spus: ÄPrive te-M , micu a Mea, i las inima ta s spun dac am Eu aerul cuiva care dore te s te pedepseasc . Eu Mi-am p strat dintotdeauna expresia pe care o vezi întip rit pe chip i care va r mâne în eternitate aceea i, fiind adresat tuturor celor care M-au iubit, M iubesc i M vor iubi la fel ca tine! ± Ei bine, ce ai de spus, micu a Mea?´ 5. Auzind aceste cuvinte, Purista i-a luat inima în din i i a r spuns, u or tem toare, dar cu o încredere din ce în ce mai mare: ÄO, Tat preasfânt i preaplin de iubire, tiu c este absolut imposibil ca Tu s fii vreodat mânios sau r uvoitor; îmi dau seama acum perfect de acest lucru. În ceea ce prive te îns întrebarea pe care mi-ai pus-o i purificarea p mântului prin intermediul

1

adineauri, mie, s rmanei Tale creaturi, este la fel de evident c a da dovad de o mare infatuare, eu, care chiar a merita cea mai sever pedeaps din partea Ta, dac mi-a propune s î i dau vreun sfat ie, care e ti îns i în elepciunea infinit ! 6. Numai gândul de a- i da un sfat ie, care e ti Dumnezeul nostru i Creatorul atotputernic al cerului i al p mântului, îmi d fiori. De aceea, Te implor, Tat preasfânt i preaplin de iubire, s m scute ti de aceast obliga ie!´ 7. Domnul i-a r spuns îns Puristei: ÄAscult , copila Mea, este evident c înc nu M cuno ti suficient de bine! De aceea, ascult ce doresc s - i spun. 8. Tu te temi s nu fii pedepsit dac îmi dai sfatul pe care îl a teapt Tat l de la unul din copiii S i, întrucât e ti con tient de faptul c în elepciunea Mea divin , infinit i etern nu are nevoie de astfel de sfaturi, c ci Eu controlez i sus in totul, astfel încât toate creaturile Mele s se îndrepte c tre destina ia dorit de Mine. 9. De i aceast viziune este întru totul corect , nu pot s nu te întreb de ce Mi-ai adresat pân acum atâtea rug ciuni, pe care Eu i leam îndeplinit întotdeauna? La urma urmelor, o rug ciune nu este altceva decât un sfat adresat Mie într-o stare de reculegere i de smerenie, prin care cel care se roag îmi spune ce ar trebui s fac« 10. Oare nu tie el c Eu sunt plin de bun tate i de în elepciune? Iar dac tie acest lucru, de ce se roag el s îi acord o anumit gra ie? Dup logica ta, el ar trebui s porneasc din start de la premisa c înalta Mea în elepciune i iubirea Mea nesfâr it îi vor oferi tot ce este mai bun pentru el, la momentul oportun, desigur, f r ca el s M sf tuiasc în aceast direc ie! 11. Dup aceea i logic , dac cererea lui ar fi contrar voin ei i în elepciunii Mele divine, omul care se roag s-ar face vinovat în fa a Mea, necesitând o pedeaps care s îi corecteze aceast atitudine!´ 12. Auzind aceste cuvinte, Purista i celelalte trei femei au început s se bat cu pumnii în piept, spunând: ÄO, Doamne, ai mil de noi, c ci am p c tuit cumplit în fa a Ta!´ 13. Domnul le-a r spuns îns : ÄM tem, copilele Mele dragi, c dac reac iona i în acest fel, nu face i decât s v amplifica i i mai mult p catul, c ci îmi da i un nou sfat: acela de a-Mi fi mil de voi!´ 14. Speriat i întristat , Purista a scos un ip t sfâ ietor, spunând: ÄO, pentru numele lui Dumnezeu! Ce-am f cut, fiin lipsit de minte ce sunt?´ 15. Cu ochii sc lda i în lacrimi, Ghemela a ad ugat: ÄAcum îmi dau seama, acesta este sfâr itul nostru!´ 16. La fel de îndurerate, Naama i Pura nu mai tiau ce s spun .
2

17. Mi cat, Domnul le-a luat îns pe toate patru în bra ele Sale, le-a strâns la pieptul S u sfânt i le-a spus: ÄCopilele Mele dragi, de ce sunte i atât de nefericite, de i Tat l ceresc v strânge la pieptul Lui ce a luat o form vizibil special pentru voi, mângâindu-v cu bra ele Sale cu aceea i iubire cu care î i alint o mam copilul?´ 18. Aceast întrebare le-a f cut pe cele patru femei s î i mai revin , iar Purista i-a r spuns Domnului, râzând u or, dar cu ochii înc înl crima i: ÄO, Tat preasfânt i preaplin de iubire s în eleg c nu suntem cu totul pierdute? Cu siguran r mânem îns ni te p c toase în fa a Ta!´ 19. Domnul i-a r spuns: ÄDac a i fi fost ni te p c toase, nu v-a i fi putut afla acum în prezen a Mea. Din fericire pentru voi, nu este îns cazul, fapt care îmi permite Mie, Tat lui vostru, s v strâng în bra ele Mele! 20. În calitatea Mea de P rinte, doresc s fiu acum sf tuit de copila ii Mei dragi, ca i cum a avea cu adev rat nevoie de sfatul lor, i doresc s ac ionez astfel încât s le dau impresia c îmi sunt indispensabili. 21. Procedez astfel în calitatea Mea de P rinte, mânat de iubirea Mea infinit , dar am totu i grij s ghidez sfaturile i ac iunile copila ilor Mei, astfel încât s -Mi ating scopul propus. 22. De aceea, micu a Mea, a tept înc r spunsul t u. Doresc s M sf tuie ti i s îmi spui cum ar trebui s procedez cu ace ti oameni, i te asigur c voi proceda exact a a cum M vei înv a!´ 23. Reg sindu- i curajul, Purista s-a aruncat la gâtul Tat lui ceresc, l-a acoperit cu s rut ri i i-a spus: ÄEi bine, în acest caz înso e te-ne în buc t ria mea, din iubire fa de noi, i las -Te adorat acolo de noi, atât cât î i va face pl cere, în calitatea Ta de Dumnezeu i de P rinte preasfânt i preaplin de iubire´. 24. Domnul i-a r spuns: ÄAmin! A a s fie! S ne îndrept m a adar c tre coliba ta!´ 25. Ghemela L-a întrebat îns : ÄTat , putem s Te înso im i noi în interiorul colibei?´ 26. Domnul: ÄCum s nu, Copila Mea? De vreme ce v afla i acum în prezen a Mea, de ce nu M-a i înso i inclusiv în colib ? C ci Eu sunt i r mân Tat l vostru cel bun, oriunde M-a afla! Urma i-M a adar cu toat încrederea! Amin´. Capitolul 2

3

Domnul intr în coliba Puristei. Întreb rile celor curio i. Discursul de o înalt spiritualitate al lui Enoh adresat incredulilor i celor cu spiritul excesiv de critic (28 martie 1843) 1. Trecând pe lâng Enoh, Domnul i-a zis în oapt : ÄEnoh, preg te te-i i pe ceilal i, iar apoi adu-i la Mine, în colib . Femeile nu trebuie s treac îns pragul colibei cât timp M voi afla Eu în interior, cu excep ia Evei i a celor patru de fa ! Amin´. 2. Dup care Domnul i-a continuat drumul c tre coliba Puristei, înso it de cele patru fiice mult iubite ale Sale. Pân la sosirea celorlal i, El le-a dezv luit acestora o sumedenie de revela ii divine, ca semn al gra iei Sale, ilustrându-le marele plan divin prin care dirijeaz via a copiilor S i i a celorlalte creaturi sale Sale. Le-a dest inuit de asemenea înaltul destin care îi este rezervat fiin ei umane, dar i interven iile malefice ale lui Satan, spiritul care încearc în permanen s se opun acestui plan divin. 3. Cam a a au evoluat lucrurile în coliba Puristei. Ce s-a întâmplat îns cu Enoh, care se afla înc afar , în mijlocul celorlal i? 4. Acesta era asaltat de pretutindeni cu întreb ri. Primii care sau n pustit asupra lui au fost Hored i Lameh: ÄP rinte Enoh, spunene: cine este acel b rbat care s-a îndreptat cu atâta voio ie c tre coliba Puristei, unde a r mas singur cu acele patru femei, dintre care dou sunt so iile noastre, iar celelalte sunt Purista i preafrumoasa Pura, contrar regulii instituite de Însu i Domnul? B nuiala noastr este c în spatele acelui om se ascunde ceva cu totul ie it din comun! Am v zut c i s-a adresat ca unei vechi cuno tin e, a a c b nuim c nu este un necunoscut pentru tine! 5. Dac transfigurarea lui Sehel nu a fost o iluzie, cu siguran acesta se afl acum într-o lume superioar . Am dori s tim mai multe inclusiv despre acest subiect! 6. Ne-a trecut prin minte faptul c acel om ar putea fi Domnul Însu i, dar acest lucru nu ar concorda deloc cu spusele Puristei, c reia Domnul i-a m rturisit c va reveni printre noi într-o form vizibil atunci când ne vom afla cu to ii în interiorul colibei, într-o stare de smerenie i receptivitate, i c ne va revela atunci tot ce s-a întâmplat în profunzimile crea iei. 7. Acest om nu a venit îns conform anun ului profetic, ci a ap rut parc de nic ieri. i în timp ce noi ne preg team în interiorul colibei, smerindu-ne într-o stare de reculegere în a teptarea venirii Domnului, acest om se d dea în spectacol cu patru dintre cele mai frumoase femei ale noastre, fapt care i-a f cut o pl cere cât se poate de evident !
4

8. Desigur, cele patru femei cu suflete celeste sunt de o puritate absolut , comparabil cu cea a Luceaf rului de diminea . De aceea, oricât de ciudat ar p rea, ne este imposibil s fim sup ra i pe ele pentru comportamentul lor, de i toate patru par îndr gostite lulea de acel b rbat. i totu i, nu consider m c aceasta ar fi o dovad suficient de explicit c am avea de-a face cu Domnul! 9. C ci noi tim foarte bine c Domnul î i respect întru totul promisiunile! De aceea, este imposibil s vin la noi într-o alt form decât cea anun at profetic Puristei! ± A adar, spune-ne, p rinte Enoh, cine este acel b rbat i de unde vine el?´ 10. Ceilal i s-au apropiat i ei de Enoh, curio i s afle la rândul lor r spunsul la aceste întreb ri. 11. Singur Adam era de alt p rere, a a c i-a spus lui Enoh cu o privire gânditoare: ÄEnoh! Acest b rbat mi se pare foarte suspect! Spectacolul pe care ni l-au oferit cele patru femei, de regul atât de virtuoase i de smerite, mi s-a p rut cam de prost gust! 12. La fel de îngrijorat sunt i de dispari ia în neant a fiului lui Seth. Cum a fost posibil s fi fost anihilat astfel dintr-o dat ? M gândesc chiar c Domnul i-a permis du manului luminii s ac ioneze în acest fel, pentru a ne pune la încercare credin a. 13. Am v zut c tu pari s îl cuno ti pe acel b rbat, dar acest lucru nu m lini te te suficient, c ci eu nu îl recunosc deloc. tiind de câte ori m-am în elat pân acum, m simt mai degrab neîncrez tor, pân la proba contrarie! 14. De aceea, spune-ne tot ce tii în leg tur cu el, dup care haide i s ne îndrept m cu to ii spre colib ; în caz contrar, s-ar putea ca Domnul s se mai lase înc foarte mult timp a teptat! 15. inând cont de tot ce au spus ceilal i, acest om ar putea fi Domnul la fel de mult cum am putea fi noi în ine! Cât despre Purista, cred c aceasta s-ar putea în ela! Tu trebuie îns s tii care este adev rul! 16. Faptul c cele patru femei se aga atât de strâns de el nu înseamn mare lucru, c ci este tiut c femeile sunt oarbe i lipsite de creier, f r nici o excep ie. Chiar dac o femeie se roag timp de zece ani, este suficient o singur tenta ie mai mare pentru ca ea s cad în bra ele primului seduc tor! C ci ea se bucur de o libertate ie it din comun i poate face orice dore te. 17. Spune-ne a adar tot ce tii, dar nu ne ine un discurs excesiv de lung, ca s ne putem întoarce în colib , a teptându-L acolo pe Domnul. În plus, doresc s -l supraveghez pu in pe acel b rbat, astfel încât s nu fac cine tie ce cu cele patru porumbi e! În privin a problemelor divine nu trebuie s d m niciodat dovad de indolen , c ci în caz contrar lumea nu va mai rezista înc o mie de ani, a a cum s5

a întâmplat pân Dumnezeu!´

acum, datorit

credin ei mele neobosite fa

de

18. Abia acum a reu it Enoh s ia cuvântul, spunând: ÄAsculta im , dragii mei p rin i, fra i i copii! Constat c pe cât sunt de active mintea i limba voastr , pe atât de t cute au r mas inimile voastre! 19. Se pare c a i uitat cu des vâr ire discursul pe care mi l-a inspirat Domnul în ziua de Sabat, de vreme ce sunte i complet incapabili s în elege i promisiunea f cut de El Puristei! 20. Ce simbolizeaz coliba Puristei, cea în care ni s-a spus c trebuie s îl a tept m pe Domnul? Asculta i-m : aceasta este îns i inima noastr , iar focul care arde în ea este iubirea noastr plin de ardoare fa de El! 21. Spune i-mi: care dintre voi a intrat pân acum în aceast colib , primindu-i acolo pe fra ii s i? Cine a fost de acord s le slujeasc cu cea mai mare umilin , considerându-se ultimul i cel mai mic dintre ei? 22. Nici o femeie, cu excep ia Evei i a Puristei, nu trebuie s p trund vreodat în interiorul acestei colibe! Altfel spus, atât timp cât ne afl m în iubirea lui Dumnezeu i în starea de pace a inimii, noi nu trebuie s ne gândim niciodat la alte femei, c ci aceste gânduri ar tulbura iubirea ce i-o purt m Domnului. Singurele excep ii sunt iubirea matern i cea filial , care nu tulbur cu nimic iubirea pe care i-o dator m lui Dumnezeu, ci dimpotriv , servesc drept criteriu pentru aceast iubire rezervat Tat lui ceresc! M-a i în eles? 23. Noi L-am a teptat pe Domnul în coliba Puristei în trupurile noastre muritoare, dar gândurile noastre erau îndreptate numai c tre femeile noastre, întrebându-se: ÃOare de ce nu le este permis tuturor femeilor s intre în aceast colib , al turi de noi?¶ În aceste condi ii, nu este deloc de mirare c femeile au f cut un scandal atât de mare, silindu-ne în cele din urm s ie im afar ca s vedem ce se întâmpl ! ± Ei, acum a i în eles ce s-a întâmplat? 24. Mila Domnului este îns infinit , a a c El a venit la noi, în conformitate cu promisiunea pe care ne-a f cut-o. Ce-i drept, a venit inând cont de ceea ce a g sit în inimile noastre, în care se aflau numai gândurile noastre referitoare la femei. De aceea, El s-a dus mai întâi la ele i le-a primit la pieptul S u, constatând c noi nu suntem de fapt prezen i în interiorul colibei Puristei! M-a i în eles? 25. Spre marea noastr ru ine, cele patru femei au fost singurele care L-au a teptat pe Domnul în adev rata colib a Puristei. De aceea, El a venit mai întâi la ele. Nu-i de mirare c în timp ce noi ne pierdeam timpul cu discu iile noastre de arte, ele savurau deja fericirea suprem a gra iei divine, a compasiunii i a iubirii supreme a Tat lui ceresc! Ma i în eles?

6

26. Voi nu cunoa te i înc nimic despre marile profunzimi divine, de i Domnul ne-a revelat deja în maniera cea mai luminoas i mai explicit cu putin care sunt c ile Sale i felul în care ne ghideaz pe ele! M-a i în eles? 27. Voi m întreba i pe mine: ÃCine este acel b rbat?¶, în timp ce cele patru femei extrem de pure se bucur deja de mult timp în bra ele Tat lui preasfânt i preaplin de iubire! ± În elege i ce v spun? 28. Eu nu afirm c acel b rbat este Tat l ceresc, ci v cer s îl primi i în inimile voastre. Numai atunci îl ve i recunoa te! ± Am reu it s m fac bine în eles? 29. Dac spiritul vostru nu este mai orb decât cel care se afl în centrul acestui p mânt, ar trebui s îl recunoa te i astfel! ± Eu unul am spus ce am avut de spus. Acum ac iona i i recunoa te i-v marea orbire, în numele Domnului! Amin´. 30. În sfâr it, ochii celor de fa s-au deschis, iar ei i-au dat seama de imensa lor orbire, b tându-se cu pumnii în piept. Capitolul 3 B rba ii sunt deconcerta i. Curio ii bârfesc. Sora Aorei este singura care în elege corect ce se întâmpl (29 martie 1843) 1. Nu le-a trebuit mult timp p rin ilor patriarhi i celorlal i oaspe i din Levant pentru a- i reveni din uimire, dar nici unul nu tia ce trebuie s fac în continuare. Complet deconcerta i, se priveau unii pe al ii, întrebându-se în oapt : ÄOare ce o s se întâmple cu noi, dup aceast gre eal ?´ Nimeni nu era îns capabil s le dea vreun r spuns. 2. Femeile, care se aflau la o oarecare distan de b rba i, i-au dat imediat seama c se întâmpl ceva ciudat cu ace tia, dat fiind c aveau un comportament atât de misterios i c î i opteau continuu ceva la ureche. De aceea, ele au dat curs intui iei lor ( i nicidecum p r ii lor slabe, care este curiozitatea de art ) i s-au îndreptat f r întârziere c tre b rba ii lor, pentru a afla ce s-a întâmplat cu ace tia. 3. Pe drum, una dintre ele i-a întrebat vecina: ÄCe crezi c s-a întâmplat cu b rba ii no tri, dup p rerea ta?´ 4. Interlocutoarea sa i-a r spuns cu un aer important, care nu prea se potrivea cu modul ei obi nuit de a fi, mult mai ters: ÄO, draga mea sor ! Cu siguran , s-a petrecut ceva extrem de straniu, probabil chiar un miracol. Ce bine ar fi dac ne-ar spune i nou cineva ce se întâmpl !´

7

5. O alt femeie a luat i ea cuvântul: ÄF r doar i poate, este ceva legat de acel b rbat atât de ciudat!´ 6. ÄDa, da, s-a gr bit o a patra s confirme, dup cum a i v zut, acel personaj îngrozitor a intrat singur în coliba Puristei, înso it de cele patru a a-zise fecioare! Temându-se probabil de privirile noastre pudice, a preferat s intre împreun cu ele în colib !´ 7. O a cincea femeie a ad ugat i ea: ÄAi perfect dreptate: în interior e mult mai comod, i nici nu trebuie s - i fac probleme în leg tur cu noi! De altfel, eu una le-am spus o dat ± în treac t ± lui Lameh i lui Hored: ÃNu doresc s fiu o piaz -rea, dar dac a fi în locul vostru, a fi cu ochii în patru, c ci este imposibil ca ni te fete atât de tinere i de frumoase, cu sângele atât de fierbinte, s nu fie supuse tuturor tenta iilor posibile!¶ 8. i iat cât de mult dreptate am avut. Ce i-e i cu b rba ii ace tia, care doresc s ne închid tot timpul gura, nou , femeilor atât de experimentate, cu a a-zisa lor în elepciune! 9. S mori de râs, nu alta, sau dimpotriv , de furie! Vr jitorul acela venit dinspre miaz zi, despre care am auzit vorbindu-se atât de multe lucruri, a venit i le-a suflat chiar de sub nas perlele Levantului (dup cum se spune)! 10. Iar acum, speria i i gelo i, î i optesc unii altora la ureche i nu mai tiu cum s procedeze ± cu toat în elepciunea lor! 11. Acel b rbat s-a folosit de magia lui i l-a f cut s dispar pe cel mai puternic dintre ei, a a c nu m-ar mira dac b rba ii no tri i-ar fi propus acum s foloseasc for a împotriva lui!´ 12. O a asea femeie a luat i ea cuvântul: ÄAi perfect dreptate. Am auzit spunându-se i am v zut cu ochii mei cum Enoh l-a alungat pe acel vr jitor din locul sacru, dar acesta nu a dorit s -l asculte! Drept urmare, Enoh i-a trimis-o pe Purista, probabil ca s -l conving prin farmecele ei s p r seasc acel loc. Se pare îns , stimate p rinte Enoh, c de data aceasta nu prea i-a reu it figura! Vr jitorul a pus st pânire pe mintea preotesei Purista, care a c zut imediat în capcana descântecelor sale!´ 13. Una dintre tovar ele vorbitoarei i-a luat vorba din gur : ÄDraga mea sor , eu am v zut mai bine decât tine ce s-a întâmplat! P rintele Enoh a trimis-o pe Purista la str in, dar de-abia i-a spus acesta câteva cuvinte, c ea a i c zut prad farmecelor lui: a scos un strig t, probabil pentru c a sim it influen a sa malefic , dup care a alergat f r s - i dea seama ce face, complet orbit , i s-a a ezat la pieptul lui, exact cum dorea acesta!´ 14. Antevorbitoarea s-a gr bit s o aprobe, râzând ironic: ÄA a este, sor , ai perfect dreptate! Chiar a a s-au petrecut lucrurile! ± Dar ce doream s spun? Aha, mi-am amintit! Exact atunci, în eleptul
8

p rinte Enoh l-a trimis la ei pe robustul Sehel! Când acesta a încercat îns s îl prind de mân pe vr jitor, ca s -l determine s p r seasc sfânta colin , acesta l-a f cut s dispar printr-un act de magie! Numai Dumnezeu tie unde o fi ajuns bietul Sehel! Iar acum, b rba ii no tri se dau de ceasul mor ii, ne tiind ce s mai fac , cu toat în elepciunea cu care se laud !´ 15. O alt femeie din grup, care a ascultat pân acum cu toat aten ia bârfele antevorbitoarelor ei, a luat i ea cuvântul: ÄDoamne, ce m-a mai distra dac acest vr jitor, care pare s cunoasc foarte bine tiin a magic , le-ar sufla de sub nas b rba ilor cele patru perle ale Levantului, dup cum le spun ei, ace ti veritabili trandafiri umezi i de roua aurorei eterne, etc., etc.! Cred c le-ar ie i ochii din cap stima ilor domni!´ 16. O alta a ad ugat: ÄO, dac Domnul Iehova ar veni chiar în acest moment, dup cum a anun at-o pe Purista! Tare a fi curioas s asist la stânjeneala acestor b rba i cu preten ii de în elepciune!´ 17. Alt femeie: ÄHm, este absolut sigur c Domnul nu va mai ap rea! Nu cred c ar mai avea chef s î i arate fa a în mijlocul acestui scandal, dac nu cumva dore te s apar cu o sabie de foc ca s împart dreptatea, fapt care le-ar fi de mare folos vr jitorului, celor patru fiice Ãceleste¶ i scumpilor lor so i în elep i! 18. Pân i b trâna mam Eva, de regul echilibrat i plin de demnitate, pare s fi c zut sub influen a acestor b rba i! tim cu toate c nu ne permite niciodat s ne plângem de so ii no tri! De pild , când so ia lui Uranion s-a plâns în leg tur cu so ul ei, ea i-a t iat-o scurt, mustrând-o cu severitate, în loc s o consoleze. S mori de râs, nu alta! Pân acum, am fost nevoite s ne ab inem i s ne control m justa mânie, t când supuse, ca ni te oricei în fa a pisicii! Cine consider c o asemenea atitudine este echitabil î i extrage probabil în elepciunea dintr-o surs pe care eu una nu o cunosc!´ 19. O alt femeie s-a b gat i ea în vorb : ÄM întreb ce se întâmpl cu ace ti b rba i? ± A, cred c tiu! B nuiesc c s-au îndr gostit cu to ii! Vr jitorul le-a contracarat planurile, iar acum par cu to ii n uci i î i tot optesc ceva la ureche! 20. În fond, nu a trecut prea mult timp de când patriarhul nostru Adam a luat-o pe tân ra i frumoasa Pura la el în colib , l sându-se înso it pretutindeni de ea. ± De fapt, a fost v zut chiar s rutând-o!´ 21. Vecina ei s-a gr bit s supraliciteze: Ä i nu tii tot adev rul: am v zut cu propriii mei ochi nu numai c a s rutat-o, dar a i mângâiat-o, cine tie cu ce gânduri! ± Of, Doamne, b rba ii tia! O in una i bun cu dreptatea lor, nu po i s le spui niciodat nimic, ba chiar«´.

9

22. Dar una din femeile din Levant, sora cea mai mic a Aorei, o celibatar în vârst de 60 de ani (ceea ce însemna în acele vremuri c era foarte tân r ), s-a b gat în mijlocul celorlalte i le-a spus: ÄAceste bârfe îmi amintesc de cei care încearc s macine paiele goale, crezând c vor extrage f in din ele, de i nu mai con in nici o s mân de grâu! 23. S v-o spun pe-a dreapt , eu cred c numai gelozia v face s spune i asemenea abera ii i c voi sunte i singurele vinovate de toate relele de care v acuza i b rba ii, care au dat întotdeauna dovad de o în elepciune real ! 24. Mai mult, îndr znesc s afirm sus i tare, f r nici o ru ine, c fiecare dintre voi s-ar fi l sat vr jit f r nici o ezitare de acel b rbat fermec tor, f r s opun nici cea mai mic rezisten ± dac acesta ar fi avut o astfel de inten ie! 25. V zând îns c b rbatul v-a respins, spunându-v s v îndep rta i de colina sacr (având, probabil, motive cât se poate de serioase în aceast direc ie), v r zbuna i acum pe el, f cându-l s par o fiin infam ! ± De fapt, nu tiu de ce m mir, c ci a a proceda i întotdeauna când nu v convine ceva! 26. Mi-a f cut i mie semn cu mâna s m al tur lui, i dac nu m-a fi temut atât de tare de bârfele voastre stupide, n-a fi avut nici o ezitare s o fac, a a cum a procedat nepoata mea, Purista! 27. Dar acum nu m mai tem de voi. tiu foarte bine ce spun, a a c v atrag aten ia, îndeosebi vou , mame i fiice care ave i un nivel mai ridicat de con tiin : atunci când Domnul Iehova va sosi ± dac nu cumva a f cut-o deja ± v ve i trezi într-o postur jenant ! Nu tiu a cui soart va fi de preferat atunci: a voastr , sau a celor patru perle ale Levantului i a b rba ilor pe care i-a i calomniat cu atâta neru inare! Eu una am remarcat o lumin puternic ce ie ea din acel b rbat! M întreb dac acest om, de care v-a i b tut joc pân n-a i mai putut, nu este cumva Domnul Însu i? i dac este, oare ce se va întâmpla cu voi?´ 28. Auzind aceste cuvinte, celelalte femei au t cut, cuprinse de o mare team . Capitolul 4 Mâhnit , Mira discut cu Enoh (30 martie 1843) 1. V zând efectul generat de cuvintele sale asupra femeilor, tân ra oratoare, pe nume Mira, s-a gândit: ÄHm, oare ce le-o fi apucat? Aceste mame i aceste surori nu mai scot nici un cuvânt, iar pe fe e li se cite te teama, ba chiar teroarea!

10

2. Vai, trebuie s fac ceva! Nu le pot l sa pe aceste femei în aceast stare, c ci de regul sunt pline de demnitate i de afec iune! 3. Hm, tiu ce trebuie s fac! M voi duce singur la Enoh. Este limpede c nici una dintre ele nu va îndr zni s m înso easc , a a c voi fi eu purt toarea lor de cuvânt. Sunt convins c marele preot le va reconforta i le va elibera de aceast stare de panic ! Bun idee! S trecem a adar la fapte!´ 4. Dac afirm ceva, omul trebuie s treac de îndat la fapte ± aceasta era convingerea preferat a Mirei (care era cam dintr-o bucat ). De aceea, ea s-a dus glon la Enoh i i-a povestit totul. 5. Dar Enoh i-a cerut explica ii suplimentare: ÄSpune-mi, de ce le-ai vorbit atât de aspru femeilor, aruncându-le practic în aceast stare de angoas ? 6. A a cum ai g sit acum drumul spre mine, la fel de bine ai fi putut-o face i înainte, transmi ându-mi judec ile gre ite ale acestor femei, i întreaga situa ie s-ar fi putut rezolva mult mai simplu, mergând pe calea iubirii. Acum, lucrurile nu mai sunt la fel de simplu de rezolvat, c ci tu le-ai judecat deja pe surorile tale, i înc într-un mod cât se poate de impetuos!´ 7. F r s se team deloc, Mira i-a r spuns f r ezitare: ÄP rinte Enoh, tu e ti cu siguran un în elept! Mai mult, e ti singurul mare preot numit de Domnul Însu i! Cu toate acestea, eu una nu cred c cineva mi-ar putea repro a faptul c am ac ionat gre it în aceast poveste, c ci dac drepturile fiin ei umane le încalc pe cele divine, este evident c cele din urm prevaleaz asupra celor dintâi. 8. Tovar ele mele au uitat de sine în pasiunea lor oarb , fapt care ni se întâmpl frecvent nou , femeilor, i au rostit o sumedenie de afirma ii false, care încalc dreptul divin. Personal, nu am putut tolera aceste ironii la adresa Tat lui nostru preasfânt i preaplin de iubire, în aparen a sa masculin absolut perfect , a a c am luat pozi ia pe care i-am f cut-o cunoscut . Nu m simt vinovat în nici un fel dac aceste cuvinte ale mele (n scute exclusiv dintr-un sim al drept ii) au avut asupra lor un efect atât de nea teptat! 9. De aceea, p rinte Enoh, nu m inten iile cele mai bune din lume! mai certa, c ci am avut

10. Oare nu reprezint o dovad de iubire sincer faptul c am r mas în mijlocul tovar elor mele, din cauza respectului pe care li-l port, de i acel b rbat minunat mi-a f cut semn cu mâna s m al tur lui i celorlalte surori ale mele, în condi iile în care am sim it o nevoie imperioas s îl ascult? 11. Î i spun cu toat certitudinea, p rinte Enoh: dac acel b rbat mi-ar face a doua oar semn cu mâna, mi-a abandona pe loc surorile, ba chiar i întreaga lume, i m-a gr bi c tre el ± c ci dincolo de el se
11

ascunde mult mai mult decât un singur om! siguran a!´

tiu asta cu toat

12. Enoh i-a spus atunci Mirei: ÄAscult , e ti uluitor de inteligent , cu mult peste media suratelor tale! În aceste condi ii, de vreme ce afirmi c le iube ti din toat inima pe celelalte mame i surori ale tale, sunt absolut convins c te vei descurca singur în situa ia de fa , f când uz de în elepciunea ta!´ 13. Mira i-a r spuns cu îndr zneal : ÄDa, da, dragul meu p rinte Enoh, tiam eu c nu m pot a tepta la cine tie ce compasiune din partea ta! Cu astfel de afirma ii evazive, n-a putea spune c m-ai ajutat prea mult! Of, dac m-a putea apropia de acel b rbat« Sunt convins c m-ar primi mult mai c lduros decât tine!´ 14. Enoh: ÄFoarte bine! Ascult -m : acel b rbat se afl în coliba Puristei, iar poarta este deschis ! Dac dore ti s î i cau i dreptatea la El, eu unul nu m voi opune în nici un fel. Haide, du-te la El, dac e ti convins c î i va da alt sfat decât mine!´ 15. Mira: ÄO, dac îmi este permis acest lucru, afl c nu m tem s m apropii de el! 16. Bucura i-v , s rmanele mele surori, c ci ve i ob ine ajutorul dorit, chiar i f r concursul lui Enoh! 17. Haide, curaj! Sunt convins c acel b rbat minunat are mai mult inim decât restul b rba ilor de pe aici, drag p rinte Enoh, i c nu-mi va cânt ri fiecare cuvânt atunci când îi voi împ rt i dificult ile mele. Dimpotriv , sunt ferm convins c m va ajuta!´ 18. Dup aceste cuvinte, ea s-a îndreptat cu toat hot rârea spre colib . Capitolul 5 Mira intr în colib , dar este supus unui test. Purificarea Mirei i acceptarea ei de c tre Domnul (31 martie 1843) 1. Când Mira a intrat vesel în coliba în care se afla Domnul, pe care ea nu îl cuno tea decât în mic m sur , Acesta s-a ridicat imediat i i-a spus pe un ton destul de sever: ÄMira, cum se face c vii aici neinvitat , dup ce M-ai refuzat ceva mai devreme, atunci când i-am f cut semn s te apropii de Mine? De altfel, i-am poruncit lui Enoh s nu lase nici o femeie s treac pragul acestei colibe; cu toate acestea, tu ai intrat! Cum a fost posibil a a ceva?´

12

2. V zând c este apostrofat pe un ton cât se poate de tran ant, Mira i-a mai pierdut din aplomb, dar i-a revenit repede, spunându- i în sinea ei: ÄDac Acesta este într-adev r Domnul, cu siguran nu va fi extrem de sever cu mine, c ci tiu c este întotdeauna profund mi cat atunci când cineva îl roag ceva din inim . Pe de alt parte, dac nu este decât un în elept greu de abordat, am s plec a a cum am venit, nici o problem !´ 3. Dup aceste reflec ii, ea a luat cuvântul, spunând cu o voce timid , dar nu lipsit de c ldur sufleteasc : ÄÎn eleg c am comis o gre eal , dar cea care m-a trimis aici a fost inima mea; de altfel, Enoh nu a suflat nici un cuvin el cum c n-a avea voie s intru în colib , a a c nu cred c am f cut ceva cu adev rat r u! 4. La urma urmelor, cine poate spune Ãnu¶ unui suflet care îi cere ajutorul, mai ales când este vorba de o s rman creatur i de o femeie slab ca mine? 5. De fapt, ce anume am f cut r u? Ce i se poate repro a unei femei dac îl iube te pe Dumnezeu mai presus de orice b rbat, care, prin compara ie cu El, i se pare un fel de umbr pe p mânt? 6. Le-am spus a adar tovar elor mele care este p rerea mea în aceast privin , f r s -mi dau seama ce efect teribil vor avea asupra lor cuvintele mele! De bun seam , dac mi-a fi dat seama, a fi p strat t cerea. Din p cate, acum nu mai pot schimba nimic din cele petrecute. Pe de alt parte, doresc cât se poate de sincer s îmi repar gre eala; în aceste condi ii, nu v d cine m-ar putea condamna! 7. I-am spus p rintelui Enoh toate aceste lucruri, dar acesta nu a p rut s dea prea mult importan triste ii mele. De aceea, m-am gr bit s vin la tine, în speran a c vei da dovad de o compasiune ceva mai mare decât a lui. Judecând îns dup primirea pe care mi-ai f cuto, se pare c nu trebuie s m a tept nici în cazul de fa la mai mult în elegere! 8. Tr iesc sentimentul acut c de când Domnul a predicat legea suprem a iubirii timp de mai multe zile, pe în l imile sacre, oamenii au devenit chiar mai lipsi i de compasiune ca înainte, fapt care nu mi se pare deloc de bun augur. 9. Dac ar fi dup mine, eu a ajuta imediat pe toat lumea, i cu atât mai mult o femeie slab , complet dezavantajat de Dumnezeu i de natur prin compara ie cu b rba ii, de i mi-e greu s în eleg de ce a fost creat astfel lumea! 10. Iat , i-am spus tot ce aveam pe inim ! Dac aceste cuvinte nu i-au fost pe plac sau dac am reu it s te ofensez ± de i nu mi-am propus nici o clip acest lucru ± cu siguran e ti suficient de puternic pentru a m obliga s p r sesc acest loc, sau chiar s faci cu mine ce ai f cut cu Sehel! În ceea ce m prive te, a prefera de o mie de ori s nu

13

mai exist deloc decât s tr iesc într-o lume locuit numai de oameni cu inimile împietrite, în care compasiunea nu mai are nici un pic de loc!´ 11. Domnul: ÄMira, Mi-ai dat un r spuns cam lung la întrebarea Mea mult mai scurt ! Ai fi putut foarte bine s p strezi jum tate din el pentru tine, iar cealalt jum tate s o ii sub t cere, c ci Eu tiu mai bine ce anume te r ne te de fapt! 12. Ca s vezi c am dreptate, am s - i explic pe larg despre ce este vorba. 13. Ascult : tovar ele tale sunt într-adev r geloase, dar la fel de geloas e ti i tu! Din cauza acestui sentiment, ele au proferat asupra Mea tot felul de calomnii, criticându-Mi în fel i chip comportamentul. Tot din gelozie, tu le-ai mustrat cu severitate, considerând în sinea ta c ai ni te drepturi speciale asupra Mea, dat fiind c i-am f cut acel semn cu mâna s te apropii, pe care nu l-am f cut i celorlalte. 14. Acest semn a trezit în tine o iubire violent fa de Mine; de aceea, auzindu- i suratele vorbindu-M de r u, iubirea ta s-a sim it r nit , a a c te-ai r zbunat pe ele, transmi ându-le în mod agresiv buna p rere pe care o ai despre persoana Mea! 15. V zând îns efectul produs de aceast r zbunare, mult mai teribil decât te-ai fi a teptat, ai început s ai mustr ri de con tiin , a a c acum dore ti s le aju i. Ai constatat c de una singur acest lucru î i este imposibil, a a c acum cau i ajutor în alt parte. 16. Iar Eu î i spun: acest ajutor le va fi acordat, i asta mai rapid chiar decât te-ai putea a tepta. Cât despre tine, cred c ar fi cazul s ie i afar i s reflectezi în t cere la gre eala pe care ai comis-o. Nu te vei putea întoarce la Mine decât dup ce te vei purifica. Abia atunci te voi primi la pieptul Meu i te voi binecuvânta, la fel ca pe celelalte patru surate ale tale aici de fa !´ 17. Ro ie la fa de ru ine, Mira i-a r spuns Domnului: ÄDac nu ai fi Domnul Însu i, inima mea nu s-ar fi deschis niciodat în fa a Ta, a a cum a f cut-o! Dar Tu e ti Domnul, a a c nimic nu poate r mâne ascuns în fa a Ta. De aceea, p r sesc consolat aceast colib , c ci îmi dau seama c nu sunt demn s m aflu aici, acum, c Te-am recunoscut definitiv! 18. Iart , Doamne, gre eala mea, la fel cum i eu îi iert din toat inima pe to i cei care m-au ofensat vreodat !´ 19. Domnul: ÄChiar dac ai fi o p c toas adev rat , i-a ierta cu drag inim toate gre elile pe care le-ai comis vreodat , v zând cât de mult M iube ti! De vreme ce e ti atât de pur , po i r mâne lini tit al turi de Mine, iar Enoh va avea grij s aranjeze lucrurile! Amin´. Capitolul 6
14

Mira moare, din cauza iubirii sale excesive. Domnul îi d din nou via . Iubirea Mirei genereaz o furtun de foc. Dispari ia subit a Domnului. Reapari ia Lui i preg tirea pentru festin (1 aprilie 1843) 1. Aceste cuvinte ar fi putut-o costa îns i via a pe Mira, dac nu s-ar fi aflat în prezen a Domnului, c ci iubirea ei pentru El, inut mult timp ascuns , a explodat acum cu toat for a, de i corpul ei nu era înc preg tit pentru acest lucru. De aceea, Mira a c zut cu fa a la p mânt, f r suflare. 2. Dar o singur atingere cu degetul a Domnului a fost suficient s o trezeasc din nou la via , ba chiar la o via cu totul nou , a a cum nu a mai sim it vreodat pân atunci. 3. Acest fenomen a fost cât se poate de benefic pentru Mira, având loc în conformitate cu ordinea Mea divin ; c ci omul trebuie s moar mai întâi fa de lumea exterioar pentru a putea primi i suporta în fiin a sa întreaga plenitudine i for d t toare de via a iubirii Mele. 4. Când Mira s-a trezit din somnul ei de moarte, reînviat de iubirea pe care Mi-o purta, ea a început s plâng , dând frâu liber sentimentelor cople itoare care o animau. Gura ei era incapabil s rosteasc vreun cuvânt, dar întreaga ei fiin era extrem de gr itoare, spunând mai multe decât ar putea afla cineva chiar citind toate c r ile din lume. Cuvântul suprem pe care îl rostea fiin a ei nu poate fi comparat cu nici un altul. Numele lui era iubire, adic iubirea cea mai pur , mai autentic i mai vie pentru Dumnezeu. 5. Acest cuvânt suprem, mai presus de oricare altul, a penetrat întreaga fiin a Mirei, generând acea cascad de lacrimi n scute din preaplinul inimii ei. Aceste lacrimi, mai scânteietoare decât diamantele, Mi-au umezit picioarele, iar semnifica ia lor era mai profund decât cunoa terea oferit de toate tratatele filozofice ale lumii. 6. Adev r v spun: lacrimile unui p c tos care se c ie te i se închin la picioarele Mele cu toat iubirea sunt mai valoroase pentru mântuirea lui decât dac ar ob ine cadou o mie de lumi pentru propria sa pl cere! 7. De altfel, Mira nu a fost niciodat o p c toas . De aceea, iubirea ei n valnic sem na cu focul unui soare central, iar lacrimile ei cu ni te stele obi nuite care ilumineaz i dau via planetelor de pe orbitele lor. 8. Plin cu o astfel de iubire, Mira i-a luat inima în din i i Mi-a aruncat o privire, Mie, Tat lui preasfânt i preaplin de iubire, cu o intensitate i o str lucire pe care nimeni altcineva decât Mine nu ar fi

15

putut-o suporta. Chiar i inima Mea a sim it pentru o clip nevoia s se retrag pentru o scurt vreme, din anumite motive pline de în elepciune, legate strict de miracolul iubirii. 9. Dac Mi-a fi dat la rândul Meu frâu liber iubirii ce i-o purtam, aceasta ar fi inflamat într-o asemenea m sur iubirea Mirei încât trupul ei ar fi luat foc, datorit propriei sale ardori. 10. De aceea, am preferat s devin invizibil pentru un scurt interval de timp, în care M-am v zut cu Enoh, singurul capabil s M perceap dintre b rba ii de afar . L-am înv at cu aceast ocazie ce s le spun femeilor aflate în stare de oc, astfel încât s M poat recunoa te, dar f r a repeta fenomenul care s-a petrecut în colib (legat de moartea Mirei). 11. Aceasta este inclusiv explica ia pentru care eram nevoit s apar i s dispar succesiv din via a p rin ilor patriarhi, c ci iubirea lor pentru Mine era înc imatur , f cându-i s se inflameze atât de puternic în prezen a Mea, încât aceasta le era foarte greu de suportat. 12. Constatând dispari ia Mea intempestiv , aprinsele Mele admiratoare din interiorul colibei s-au mai calmat, furtuna de foc a iubirii lor pentru Mine lini tindu-se într-o oarecare m sur . Cele cinci femei s-au privit cu ochii m ri i de uimire i s-au întrebat una pe cealalt : ÄCe s-a întâmplat? Unde este El? De ce a disp rut atât de brusc? Ceva mai devreme dorea s ne vorbeasc despre soare, ia acum, când inimile noastre s-au aprins la fel ca un astru solar, a disp rut f r urm ! Foarte ciudat! Ori de câte ori dorim s ne topim de tot în El, dispare complet!´ 13. Singur Mira a remarcat: ÄChiar dac ochii mei nu îl mai pot vedea, inima mea este plin cu prezen a Sa, iar acest lucru înseamn mult mai mult decât a fi putut spera vreodat s ob in, eu, o p c toas atât de mare în fa a Lui! 14. Mie îmi este suficient faptul c îl pot iubi, c ci sunt con tient c prezen a Lui în form vizibil în fa a noastr , a muritorilor de rând, reprezint o gra ie rar , iar lucrurile nu pot sta altfel! 15. Dac s-ar afla tot timpul printre noi, îmbr cat în aceast form uman , noi nu am mai ti ce s facem din cauza intensit ii mereu în cre tere a iubirii noastre fa de El. Sau poate c ne-am obi nui atât de mult cu El încât am ajunge s îl confund m cu unul din semenii no tri! 16. De altfel, El tie cel mai bine de ce avem nevoie noi: pleac atunci când este cazul, i revine la momentul oportun!´ 17. Chiar în acest moment, Domnul i-a f cut din nou apari ia i i-a spus Mirei: ÄAi perfect dreptate! A a cum spuneai: Domnul pleac i se întoarce, dar numai pentru binele vostru suprem! Iar acum, El este din nou în fa a voastr , dup cum pute i vedea!´
16

18. Cele cinci femei celeste au scos un strig t de bucurie i au c zut la picioarele Domnului. 19. El le-a ridicat îns imediat i a luat loc la mas , al turi de ele, dup care i s-a adresat Puristei: ÄDu-te i vezi ce se întâmpl cu mâncarea care fierbe în oal . De asemenea, a â mai bine focul, c ci arde prea tare într-o parte i aproape deloc în partea opus ! Când p rin ii patriarhi vor sosi în colib , mâncarea va trebui s fie gata. De aceea, haide, draga Mea copil , treci la treab !´ 20. Purista s-a îndreptat imediat spre sob i a f cut ce i s-a spus. A constatat imediat c fructele puse la copt erau deja înmuiate, a a c i le-a ar tat Domnului. 21. Domnul: ÄFoarte bine. Po i s le aduci, iar tu, Mira, ie i i anun -i pe p rin ii patriarhi c masa este gata i c pot intra în colib ! A a s fie! Amin´. Capitolul 7 Mira îi invit la mas pe patriarhi, dar într-o manier nu tocmai curtenitoare. Domnul o invit s fie mai smerit . Noua invita ie a Mirei este încununat de succes (3 aprilie 1843) 1. Fericit c poate îndeplini o dorin a Domnului, Mira s-a gr bit s ias afar i s -i anun e pe p rin ii patriarhi c masa este gata, a a c pot intra în colib , conform voin ei Domnului. 2. Dat fiind c Enoh nu era prezent, întrucât tocmai le vorbea femeilor aflate ceva mai departe, Lameh i s-a adresat Mirei: ÄAscult , Enoh nu a terminat înc , iar noi nu putem intra în colib f r el, c ci este patriarhul nostru cel mai elevat în plan spiritual.´ 3. Mira i-a r spuns lui Lameh: ÄAsta-i bun ! Ce tot spui?! Doar n-o fi Enoh mai elevat în plan spiritual decât Domnul! Dup p rerea mea, oamenii îi datoreaz ascultare mai întâi de toate Domnului, i abia apoi semenilor lor. Cu siguran , Enoh va ti ce are de f cut. 4. M rog, eu una v-am transmis mesajul pe care trebuia s vi-l transmit, a a c mi-am f cut datoria. Nu pot s v târ sc cu for a în colib , i ± oricum ± Domnul nu mi-a dat nici o indica ie în acest sens! De aceea, nu ave i decât s face i ce dori i. Cât despre mine, m voi întoarce în colib ´. 5. Lameh nu a l sat-o îns s plece, chemând-o înapoi: ÄAscult , copil frumoas a dimine ii, mi se pare c e ti pu in cam impertinent ! Ce te-ar costa, având în vedere c ai picioare zvelte i agile, dac ai da o

17

fug pân la Enoh, spunându-i ce ne-ai transmis nou , în loc s te gr be ti s te întorci în colib ?´ 6. Mira: ÄHa, s-o crezi tu! A a cum i-am spus, eu mi-am f cut datoria i nu mai am de gând s fac nimic în plus! Consider c nu e bine s sluje ti la doi st pâni în acela i timp, iar Domnul nu mi-a poruncit s vin decât pân aici! 7. De vreme ce Enoh este mai important pentru tine decât Domnul, m gândesc c te-ai putea duce tu însu i pân la el, cu atât mai mult cu cât picioarele tale sunt de dou ori mai lungi decât ale mele, a a c nu i-ar lua decât o jum tate din timpul care mi-ar fi necesar mie ca s ajung la el! 8. Oricum, conversa ia noastr mi se pare la fel de de art precum m cinarea unor paie goale, în locul gr un elor de grâu. De aceea, nu-mi mai pierd timpul cu tine i m duc. În ceea ce v prive te, nu ave i decât s face i ce dori i!´ 9. Dup care, Mira s-a preg tit s îi întoarc spatele, dar Lameh nu a l sat-o, ci i-a pus o nou întrebare: ÄAscult , Mira, perl gra ioas a Levantului, m tem c nu ar fi prea inspirat din partea ta s te întorci singur în colib , de vreme ce Domnul te-a trimis la noi ca mesager ! Ce crezi c va spune El dac te vei întoarce f r noi? 10. Nu crezi c te-ar putea întreba pe un ton sever: ÃBine, Mira, cum le-ai transmis instruc iunile mele p rin ilor t i, de vreme ce nici unul dintre ei nu te-a înso it, binevoind s apar în fa a Mea?¶ 11. Spune-mi, Mira, dac Domnul i-ar vorbi în acest fel, ce i-ai r spunde?´ 12. F r prea multe ezit ri, Mira i-a r spuns lui Lameh: ÄDomnul nu mi-a cerut s m întorc în colib înso it de voi, ci doar s v transmit porunca Lui de a veni! Eu una am f cut ce mi s-a spus. Cât despre îndeplinirea poruncii, aceasta depinde numai de voi. Gata, am plecat!´ 13. Dar plecarea Mirei a fost întârziat o dat în plus, de data aceasta datorit lui Adam, care i s-a adresat astfel: ÄAscult , scumpa mea feti , dac nu ne-ai fi invitat într-o manier atât de impertinent i de autoritar , cu siguran te-am fi înso it imediat, f r s avem ceva de obiectat!´ 14. Aceste cuvinte au avut darul de a o irita pe Mira, care i-a r spuns pe un ton i mai obraznic lui Adam: ÄAsculta i-m : comite i un p cat grav luându-m de sus i criticându-m în fel i chip, în loc s da i curs voin ei Domnului! Z u a a, mi se pare prea mult! Trebuie s m duc imediat s -i raportez Domnului ce se întâmpl !´ 15. Dup aceste cuvinte, ea a alergat înapoi în colib , dorind s se plâng Domnului de comportamentul p rin ilor patriarhi.

18

16. Dar Acesta i-a luat-o înainte i i-a spus: ÄMira, cum se face c te întorci singur ? Unde sunt p rin ii?´ 17. U or stânjenit , Mira i-a r spuns: ÄVezi Tu, Tat preasfânt i preaplin de iubire, p rin ii m-au tratat cu mult arogan , dovedindu-se complet neascult tori! Le-am transmis instruc iunile Tale exact a a cum le-am primit de la Tine, dar ei« Vai, nici nu pot s - i relatez cum m-au tratat!´ 18. Domnul a insistat îns : ÄHaide, spune-Mi: cum te-au tratat?´ 19. Mira: ÄDac dore ti într-adev r s afla i f r s - i povestesc eu!´ tii, sunt convins c po i

20. Domnul: ÄDup câte îmi dau seama, tocmai i-ai acuzat pe patriarhi de neascultare, iar acum faci acela i lucru, refuzând s ascul i o porunc divin , i asta chiar i fa a Mea! Ce ar trebui s în eleg din acest comportament?´ 21. Mira: ÄDoamne, Tu cite ti în inima mea, a a c po i vedea c nu este vorba de nici o neascultare fa de Tine!´ 22. Domnul: ÄAscult , Eu tiu foarte bine c e ti o fiin de o mare puritate. M tem îns c le-ai vorbit p rin ilor într-o manier cam impertinent ! Acesta este motivul pentru care ace tia au dorit s te fac s în elegi c o fat tân r nu trebuie s li se adreseze niciodat pe acest ton, ci cu o atitudine mult mai smerit ! De aceea, du-te înapoi la ei i invit -i din nou la mas . Te asigur c de data aceasta te vor urma´. 23. Mira s-a întors a adar la p rin ii patriarhi i le-a transmis din nou invita ia Mea. Într-adev r, de data aceasta p rin ii au urmat-o în colib , cu atât mai mult cu cât Enoh se afla deja în mijlocul lor, întrucât terminase de vorbit femeilor, care s-au lini tit în sfâr it. 24. Adam a c zut la picioarele Domnului i i-a mul umit pentru imensa Lui gra ie i pentru marea Lui compasiune. De îndat ce au p truns în colib , to i p rin ii au avut viziunea sublim a profunzimilor crea iei cosmice. Cutremura i, ei s-au închinat la picioarele Tat lui ceresc i L-au sl vit din str fundurile inimilor lor. Capitolul 8 Festinul din coliba Puristei. Discursul Domnului referitor la alian a Sa cu copiii de pe p mânt i la comuniunea dintre cer i p mânt (4 aprilie 1843) 1. Dup marea viziune a profunzimilor cosmice, p rin ii patriarhi i copiii Levantului s-au închinat din nou Domnului iubirii, cu o ardoare direct propor ional cu nivelul de trezire al inimilor lor.

19

Domnul le-a îng duit atunci s se ridice de jos i le-a spus c , a a cum le promisese mai demult, aveau în sfâr it dreptul s se a eze la masa Puristei i s m nânce din hrana preg tit de aceasta. 2. S-au ridicat imediat cu to ii i s-au a ezat la mas , al turi de Domnul. Nu trebuie s crede i c a a-zisa Äcolib ´ a Puristei era un loc neînc p tor, comparabil cu c su a unui ran sau cu o caban de munte. Dimpotriv , aceast construc ie era suficient de înc p toare pentru a putea g zdui nu mai pu in de 60.000 de persoane. Dac i se spunea Ämicu a colib ´, patriarhii f ceau acest lucru din motive de smerenie, nu din cauza propor iilor sale. 3. Dup ce patriarhii au luat loc la marea mas i s-au îndestulat cu bucatele preg tite, Domnul le-a spus: ÄLa ora actual , pe p mânt domne te cu adev rat o ordine des vâr it . Din acest motiv, M aflu din nou printre voi, binecuvântând astfel cu prezen a Mea vizibil întregul glob p mântesc, prin intermediul vostru. 4. În acest moment, între Mine, îngerii Mei i acest p mânt s-a creat o nou form de comuniune. A a se explic de ce am dispus preg tirea acestui festin al bucuriei, alc tuit din fructe coapte i fierte, ca s v reaminteasc pentru totdeauna c Eu, Tat l etern al copiilor acestui p mânt, am devenit pentru ei un Dumnezeu, un Domn i un P rinte, i am încheiat cu ei o alian prin care le îng dui s devin cu adev rat copiii Mei veritabili, a a cum Eu sunt P rintele lor preaplin de iubire i de sfin enie, pentru întreaga eternitate. 5. Doresc de asemenea s v spun c aceast comuniune vizibil între cer i p mânt va persista atât timp cât ve i p stra aceast alian a iubirii Mele pentru voi i a iubirii voastre pentru Mine. 6. Dac v ve i îndep rta îns de aceast iubire i ve i rupe aceast punte de leg tur sacr , p mântul va c dea din nou în bezna de dinainte. El va fi înv luit de o cea deas , care nu va mai permite nim nui s M perceap pe Mine sau cerul Meu. 7. Dac p mântul va c dea în acest stadiu de involu ie i se va întuneca din ce în ce mai mult, el se va gr bi practic c tre propria sa judecat . Nu voi mai fi atunci pentru oameni un P rinte plin de iubire i de blânde e, ci un Dumnezeu etern care îl va trece prin focul teribilei Sale mânii! 8. Cei care se vor afla atunci pe p mânt vor trebui s a tepte mult vreme pân când o nou alian bazat pe iubire va putea fi stabilit pe aceast planet f r v rsare de sânge. Nu M voi mai gr bi atunci s reinstaurez aceast alian , iar oamenii vor avea mult de a teptat pân când M voi decide s o reînnoiesc! 9. Pe de alt parte, dac nu ve i rupe aceast alian sfânt f cut acum cu voi ± copiii Mei autentici ± în numele iubirii, prin întoarcerea voastr la adorarea aspectului exterior al acestei lumi

20

moarte, atunci voi r mâne al turi de voi, la fel cum voi ve i r mâne foarte aproape de Mine. În toat aceast perioad de timp, p mântul nu va diferi în nici un fel de cer, iar moartea nu va putea domni printre voi. A a cum l-am luat al turi de Mine pe Sehel, iar acum ceva timp pe Zuriel, p rintele trupesc al Ghemelei, la fel doresc s procedez i cu voi, f când din spiritul vostru un instrument atotputernice al iubirii Mele, cu ajutorul c ruia s dirijez toate fiin ele i toate creaturile care populeaz lumile infinite ale crea iei Mele! 10. C ci ceea ce ochii vo tri percep drept un singur punct luminos pe bolta cereasc reprezint de fapt o sfer infinit de lumi create de atotputerea Mea etern , pe care tr iesc fiin e ce v seam n întru totul. Dincolo de aceste lumi exist un num r nesfâr it de alte sfere în care s l luiesc acele suflete care nu exist decât în plan spiritual. i fiecare din aceste sfere are capacitatea de a îngloba în sine un spa iu infinit mai mare decât cel al lumii materiale vizibile (care vou vi se pare nelimitat). 11. A i aflat a adar care este destinul vostru etern i calea u oar care conduce c tre împlinirea lui. Nici unul dintre voi nu va putea ajunge îns la aceast destina ie pân când iubirea lui pentru Mine nu se va maturiza suficient de mult. 12. Atunci când voi chema pe cineva la Mine, aceast chemare va genera separarea lui de corpul s u fizic. El va fi astfel eliberat de greaua povar a c rnii i se va integra pe loc în m re ia vie ii eterne i nepieritoare a Spiritului Iubirii. 13. Ca s pute i în elege mai plenar în ce const aceast via spiritual , v voi deschide acum privirea interioar ! pur

14. Privi i-i a adar pe cei trei oameni care au reu it s treac de partea cealalt a v lului i vorbi i cu ei. V ve i convinge astfel c existen a în Mine nu se sfâr e te niciodat , iar iluzia creat de marele Dragon este o minciun de cea mai înalt clas !´ 15. Haide i, între ine i-v cu aceste trei spirite pure i întreba i-le ce înseamn via a tr it într-o stare de libertate i de beatitudine perfect , pe care o guverneaz în eternitate! Amin´. Capitolul 9 Apari ia spiritelor lui Abel, Sehel i Zuriel. Seth converseaz cu Sehel, iar Adam cu Abel (5 aprilie 1843) 1. V zând cum cerurile se deschid în fa a lor, p rin ii patriarhi au fost cuprin i de o mare bucurie. Adam i Eva s-au îndreptat în grab

21

c tre Abel, Seth c tre Sehel, iar Ghemela c tre Zuriel, i cu to ii au vorbit despre aspectele spirituale i despre via a perfect i liber a spiritelor în lumea de dincolo, într-o stare de binecuvântare des vâr it . 2. Seth l-a întrebat pe Sehel: ÄFiul meu, cum te-ai sim it dup ce Domnul i-a dezagregat trupul fizic, f cându-te s p r se ti aceast lume?´ 3. Sehel i-a r spuns: ÄDomnul fie cu tine! ± Ini ial, m-am trezit într-un spa iu vid, animat de un suflu. Am sim it cum eterul este tulburat de un fream t, care a rupt centura solar , dup care am devenit complet liber, ca o via etern , tr it în infinitate. 4. De îndat ce m-am transformat în lumin , am penetrat întregul univers, iar aceast lumin a p truns în toate fiin ele, descompunându-le. În ele s-a trezit atunci o Via nou , tr it într-o luciditate suprem . Iar la r d cina acestei lumini era Tat l, i Via a Sa era îns i Via a luminii. 5. Am intrat astfel într-o stare de unitate perfect cu tot ceea ce exist , care îmi permite s duc o via etern , luminoas i atotputernic , a c rei surs este Via a n scut din Dumnezeu. 6. Cam a a s-au petrecut lucrurile, p rinte Seth, i la fel se vor petrece ele în eternitate cu toate spiritele care vor trece marele prag. C ci fiecare secund a viitorului respir o via chiar mai perfect decât cea precedent . 7. Crede-m , p rinte Seth: ceea ce vezi i auzi acum nu reprezint o iluzie a sim urilor tale sau un defect de auz, ci adev rul cel mai pur cu putin i realitatea suprem . În schimb, ceea ce percepi în realitatea exterioar nu reprezint decât scoar a arborelui, înveli ul grosier care ascunde în sine miezul adev rului suprem. Prin compara ie cu adev rata realitate, ea nu reprezint decât un p mânt cu suprafa a acoperit de o cea groas , întunecat , prin care nu se poate vedea nimic. 8. Iat , acolo, a continuat Sehel, ar tând c tre Domnul, o, p rinte Seth, acolo se afl Via a întregii vie i i Lumina oric rei lumini, în toat plenitudinea ei. 9. Ascult Cuvântul S u, c ci acesta st la baza întregii existen e! Din acest Cuvânt ne-am n scut eu i cu tine, c ci El reprezint sursa vie ii oric rei entit i. 10. Atunci când vorbe te El, fiecare din cuvintele Sale d via unor crea ii substan iale de o profunzime f r egal, i noi cohorte de sori i de planete î i încep pentru prima oar mi carea de revolu ie pe orbitele lor, care va continua apoi la nesfâr it. 11. De aceea, asculta i cu cea mai mare aten ie tot ce v spune Tat l ceresc i nu mai uita i apoi nici o clip cuvintele Sale. Numai în

22

acest fel v ve i da seama c cel care posed în con tiin a sa Cuvântul Tat lui posed în egal m sur i Via a etern . 12. C ci Cuvântul Lui este d t tor de Via , iar tonalitatea discursului S u este îns i temelia tuturor lucrurilor. 13. Lui îi apar in pentru totdeauna întreaga slav , întreaga glorie i întreaga iubire pe care i-o datoreaz creaturile Sale! Amin´. 14. Cuvintele lui Sehel au produs o mare impresie asupra întregii asisten e, care s-a gr bit s îl sl veasc pe Domnul Vie ii pentru gra ia de a le fi d ruit îngerilor S i o astfel de în elepciune i o putere atât de mare. 15. În continuare, Adam l-a întrebat pe Abel: ÄFiul meu mult iubit, pe care l-am deplâns atâta vreme, vrei s ne spui i tu câteva cuvinte, asem n toare celor rostite de Sehel, care au m turat în calea lor toate îndoielile noastre, ca un fluviu atotputernic?´ 16. Abel i-a r spuns: ÄP rinte terestru al fiin ei umane! Nu se pune problema c aceste cuvinte i-ar apar ine lui Sehel sau mie, c ci totul, dar absolut totul vine de la Dumnezeu, Tat l etern i preasfânt. Cuvintele noastre îi apar in de fapt Lui, a a cum voin a Lui sfânt se manifest prin noi! 17. C ci pentru spirit nu exist un alt cuvânt decât cel al Tat lui, la fel cum nu exist nici o alt via decât a Lui. 18. Cel care tr ie te întru Dumnezeu roste te cuvintele Acestuia. El nu poate exprima decât cuvintele Vie ii care provin de la Domnul Vie ii! 19. Dac cineva se ridic i spune: ÃMi-am sem nat propriul teren!¶, el se dovede te un mincinos la fel de mare ca i b trânul Dragon care î i arog imensa compasiune a Tat lui, pretinzând c : ÃEu sunt st pânul lui Dumnezeu i îl pot înfrânge oricând doresc!¶, de i nu este în sine decât o creatur , i înc cea mai r t cit dintre toate. 20. Vezi tu, tat , este foarte u or pentru un spirit pur s vorbeasc i s ac ioneze cu toat for a i puterea Domnului, c ci aceste spirite îl iubesc mai presus de orice, tr iesc i respir la unison cu El, fiind în acela i timp absolut libere. De aceea, Lui i numai Lui în dator m cu to ii întreaga noastr iubire! Amin´. 21. Acest discurs a avut darul s trezeasc în Adam cele mai nobile sentimente, aducând totodat lacrimi de iubire în ochii Evei. Mi cat la culme, Adam a strigat: ÄO, Doamne, P rinte preasfânt, de i m bucur c tr iesc înc în mijlocul copiilor mei de pe p mânt, î i m rturisesc c a prefera de o mie de ori s ajung acolo unde se afl Abel al meu, care este mai întâi de toate al T u!´ 22. Domnul i-a r spuns: ÄMai ai pu in r bdare i te vei putea bucura de pacea pe care o meri i! Amin´.
23

23. Adam L-a întrebat: ÄCe trebuie s în eleg prin termenul de Ãpace¶?´ 24. Domnul: ÄPacea este învierea spiritului întru Via a etern , a c rei surs se afl în Mine! 25. Adev r î i spun: vei fi nevoit s r mâi pe p mânt pân când Eu voi învia în tine. În acel moment, vei învia tu însu i, trezindu-te în lumina Vie ii Mele i în trupul Iubirii i al Cuvântului care se nasc din Mine! 26. De aceea, lini te te-te! M nânc i bea, pân când trupul Meu i sângele Meu î i vor trezi spiritul! Amin´. Capitolul 10 Întreb rile Ghemelei referitoare la via a terestr lumea de dincolo. R spunsul spiritului lui Zuriel (6 aprilie 1843) 1. În continuare, a luat cuvântul Ghemela, care i-a întrebat tat l, pe Zuriel, ce diferen e exist între via a tr it pe p mânt i cea a spiritului, i dac fiin ele spirituale mai pot percepe înc lumea natural i pe oamenii care tr iesc întrupa i. 2. Zuriel i-a r spuns astfel: ÄAscult , fiic a Domnului, întrebarea ta este lipsit de substan , c ci via a este pretutindeni aceea i. Pentru omul care tr ie te întru Domnul, nu exist nici cea mai mic diferen între cele dou vie i. Dac nu tr ie te întru Domnul, nu putem vorbi practic de o via , ci mai degrab de o moarte veritabil , con tient într-o oarecare m sur de sine. În realitate, aceast con tiin de sine nu reprezint decât o eroare autoindus , c ci tot ceea ce percepe un spirit mort este un biet co mar tr it în spiritul vanit ii, c ci lumea din care provine el nu are nici un fel de baz i con inutul ei este la fel de efemer ca o spum lipsit de consisten ! 3. Pe de alt parte, nu trebuie s crezi c materia este ceva mort, chiar dac ie i se pare c ea nu este înzestrat cu nici un fel de con tiin . Ei bine, nu este moart , c ci în interiorul ei ac ioneaz for e extrem de puternice. Mai mult, ea nu reprezint decât o modalitate de expresie a voin ei divine i a atotputerii lui Dumnezeu, care se manifest pretutindeni. Ceea ce tu consideri a fi mort nu este altceva decât un spirit care s-a separat de sursa sa vie, care este Domnul, f când uz de liberul arbitru care i-a fost acordat de Acesta i dorind s tr iasc f r Dumnezeu, numai pe baza propriilor sale for e. i la cea din

24

4. La drept vorbind, chiar i aceste fiin e î i continu existen a tot gra ie iubirii i compasiunii lui Dumnezeu, dar calitatea acestei existen e este o cu totul alt poveste! via 5. Î i po i da seama deja, fiica mea întru Domnul, c adev rata se manifest pretutindeni i în toate circumstan ele în acela i fel.

6. Dac nu po i în elege pe deplin acest adev r, întoarce- i fa a c tre Domnul! El este Via a cea mai perfect a oric rei vie i i îns i sursa vie ii noastre! Ei bine, consta i vreo diferen între El i mine? 7. V d c îmi r spunzi: ÃNici una, cel pu in dac ne lu m dup aparen e!¶ 8. Foarte bine! Acesta este r spunsul corect la întrebarea pe care mi-ai pus-o mai devreme! Te rog s în elegi c noi nu suntem ceea ce suntem decât prin for a Domnului. De aceea, întreaga noastr fiin corespunde perfect imaginii Sale. 9. În consecin , nu putem trage alt concluzie decât c via a noastr este totuna cu Via a Lui. Orice spirit are libertatea de a tr i oriunde i oricând dore te, dar de îndat ce în elege sursa care st la baza vie ii sale i î i întoarce inima c tre Domnul, el tr ie te deja o via perfect , indiferent dac î i continu existen a într-un înveli carnal sau dac se afl deja într-o stare de spirit pur! Nu exist nici o diferen între aceste dou st ri (pentru cel cu spiritul trezit)! 10. M-ai întrebat de asemenea, scumpa mea fiic întru Domnul, dac un spirit pur i perfect liber poate percepe lumea voastr natural i ceea ce se afl în ea. Ei bine, i aceast întrebare este la fel de superflu ca i precedenta, c ci, a a cum spuneam mai devreme, via a veritabil este pretutindeni aceea i, a a c cel care o contempl nu poate percepe vreo diferen . 11. Mai bine întreab -te dac ceea ce percepi tu este adev rata realitate, dac tr ie ti prin intermediul trupului, care nu reprezint în sine decât o materie complet insensibil , sau prin cel al spiritului? 12. V d c începi s în elegi! Deci, dac spiritul t u întrupat, înconjurat de materie, poate vedea lumea natural , cu atât mai clar va percepe aceast lume spiritul pur, desigur, dac Domnul permite acest lucru! 13. Pe de alt parte, dac Domnul nu permite acest lucru, nici spiritul liber i nici cel întrupat nu pot vedea ceva în mod clar, c ci a a cum Domnul poate r pi vederea unui corp, la fel de bine poate face El acest lucru în cazul unui spirit. 14. A a cum tu po i vedea în prezent ± prin gra ia Domnului ± deopotriv lumea natural i pe cea spiritual , la fel le pot vedea i eu pe amândou , dar numai dac acest lucru este strict necesar i dac Domnul îmi permite acest lucru!

25

15. Atunci când ne-a în l at întru spirit, Domnul ne-a destinat s ajut m lumile folosindu-ne de marea putere a iubirii divine. Spune-mi, cum crezi c am putea face acest lucru dac nu i-am vedea pe cei c rora trebuie s le slujim? 16. Tu vezi acum dincolo de materie i m po i observa pe mine, care sunt spirit pur. La rândul meu, eu te pot vedea pe tine. Dup cum po i constata, nu exist nici o diferen real între adev rata Via i via a terestr ! 17. i totu i, exist o diferen între tine i mine, i anume aceea c trupul t u nu se poate mi ca la fel de rapid ca mine. Depinde îns numai de spiritul t u în ce m sur po i dep i acest obstacol sau nu! 18. i-am spus tot ce mi-a fost îng duit s î i transmit, pentru propriul t u bine. Dac dore ti s p trunzi mai adânc în profunzimile propriului t u spirit, po i descoperi acolo i celelalte r spunsuri referitoare la via a spiritual , i asta chiar în timp ce te afli în acest corp fizic. Î i doresc din inim acest lucru, în numele Domnului! Amin´. Capitolul 11 Mul umirile pline de recuno tin ale Ghemelei. O profe ie referitoare la Ghemela i la Pura, precum i la Maria. Pura dispare din privirile celor întrupa i (7 aprilie 1843) 1. Dup ce a ascultat cuvintele lui Zuriel, Ghemela s-a sim it atât de inspirat i de fericit încât s-a gr bit c tre Domnul cerului i al p mântului, c ruia i-a mul umit cu inima plin de recuno tin , sl vindu-L i adorându-L cu toat iubirea ei pentru imensa gra ie de a-i fi permis s afle în ce m sur se aseam n via a spiritual cu cea terestr (întrupat în corp) dac spiritul este plin de iubire fa de Tat l ceresc, preasfânt i preaplin de bun tate i de compasiune. 2. Domnul i s-a adresat atunci Ghemelei, spunându-i: ÄDa, a a se petrec lucrurile în cazul fiin elor umane: cele care primesc mai mult sunt mai ingrate decât cele care primesc mai pu in! Vezi tu, gra ia care i-a fost acordat ie le-a fost acordat în egal m sur i tuturor celorlal i prezen i aici de fa ! Cu to ii au mâncat la masa Mea, dar numai tu i-ai alimentat furnalul inimii tale, de i nu ai servit nici m car o înghi itur din bucatele de pe mas . Cât despre ceilal i, nici unul nu a venit la Mine s îmi mul umeasc , a a cum ai f cut tu, cu inima plin de iubire i de recuno tin ! 3. Adev r î i spun: cea mai bun mas este inima Mea! Chiar dac nu ai mâncat la masa comun , po i s te a ezi la masa inimii Mele.

26

Te asigur c aceast hran este infinit superioar i mult mai înt ritoare decât cealalt , întrucât conduce la perfec iune! 4. Adev r î i spun, fiica Mea mult iubit : iubirea din inima unuia dintre copiii Mei are o valoare mai mare decât în elepciunea cea mai sublim i decât întreaga tiin a lumii. 5. C ci cel care posed iubirea, posed totul, în timp ce cel care posed numai iubirea n scut din în elepciune, din cunoa terea tiin ific i din folosirea for ei poate ob ine orice î i dore te, mai pu in inima Mea. Tu ai ob inut îns aceast inim , acum i de-a pururi! 6. O, ras uman care tr ie ti pe p mânt, ascult cuvintele Mele: dac vei pune mai presus cunoa terea lucrurilor decât iubirea Mea p rinteasc , vei ajunge s îi asupre ti pe cei s rmani cu puterea în elepciunii tale, dar i tu îmi vei fi aservit , iar Eu nu te voi cru a i nu te voi mângâia! 7. Cât despre tine, micu a Mea Ghemela, te voi p stra de-a pururi al turi de Mine. Fructul pe care îl vei purta în pântec va fi un nou p rinte patriarh al fiin elor umane de pe p mânt, iar sângele t u se va r spândi astfel pe întreaga planet !´ 8. În acest moment, toate celelalte femei s-au repezit la Domnul i i-au cerut iertare pentru c au uitat s îi mul umeasc , a a cum a f cut Ghemela. 9. Cea mai trist între toate s-a dovedit a fi Pura, care plângea cu lacrimi amare, nemai tiind ce s fac . 10. Dar Domnul s-a aplecat asupra fiec reia dintre penitente, lea ridicat de jos i a luat-o pe Pura în bra ele Sale, spunându-i: ÄNu mai plânge, micu a Mea copil , c ci între toate, tu ai cele mai pu ine motive s o faci! Eu tiu foarte bine cât de mult M iube ti. De aceea, bucur te, c ci tu i Ghemela îmi sunte i la fel de apropiate ca i inima Mea, cu toat atotputerea ei etern ! 11. ie, Ghemela, î i d ruiesc o ras uman nou , iar ie, Pura, î i d ruiesc Cuvântul Vie ii Mele! De acum înainte vei tr i întru spirit, ca un trup ve nic viu, iar când pe p mânt va sosi marele moment, te vei întrupa i vei da na tere unui trup viu, care va purta în el Via a întregii vie i. De aceea, lini te te-te i bucur -te, c ci te iubesc deopotriv ca fiin uman limitat i ca spirit nelimitat. Din punctul Meu de vedere, nu exist nimeni mai frumos i mai minunat decât tine, nici pe p mânt i nici în ceruri! 12. Prive te acolo: la u a colibei te a teapt cineva! El a fost procreatorul t u terestru; urmeaz -l! Numele lui este Gabriel i el te va conduce în locuin a Mea celest , în care vei r mâne de-a pururi al turi de Mine, pân când va sosi marele moment. Cât despre ceea ce se va întâmpla atunci, vei afla aceste lucruri în marea Mea cas p rinteasc ! Amin´.
27

13. Dar Pura a continuat s nedorind s îi dea drumul din bra e.

îl strâng

la piept pe Domnul,

14. Atunci, Domnul i-a spus: ÄMicu a Mea, te asigur c nu va trebui s M a tep i deloc acolo unde te va conduce Gabriel, c ci Eu M voi afla acolo chiar înainte s ajungi tu. Î i voi ie i în întâmpinare i te voi conduce Eu Însumi în marea Mea cas . De aceea, nu mai ezita i pleac înso it de Gabriel, c ci Eu îmi in întotdeauna cuvântul! Amin´. 15. Pura a strâns pentru ultima oar (în manier vizibil ) capul Domnului la pieptul ei, dup care a disp rut din privirile celorlal i. Îngerul lui Dumnezeu a condus-o în casa Tat lui, într-un nou corp, pur spiritual. Aceast cas a Domnului nu este alta decât iubirea Tat lui ceresc. 16. Cât despre Mira, Purista i Naama, acestea nu î i mai puteau înfrâna lacrimile, dar Domnul le-a asigurat pe fiecare în parte de iubirea Lui i le-a binecuvântat. 17. Discursul Domnului pe care l-am descris în acest capitol i actul care i-a urmat au provocat o adev rat senza ie printre patriarhi. Cu excep ia lui Enoh, ace tia au r mas nemi ca i ca ni te statui, nici unul dintre ei neîndr znind s spun vreun cuvânt. Cu to ii se sim eau îngrijora i dup aceast viziune a profunzimilor crea iei, c ci i-au dat seama c în sinea lor au început deja s apar inten ii ascunse. Capitolul 12 Adam îi cere cu naivitate Domnului s î i retrag cuvintele critice la adresa lor, inclusiv amenin area cu judecata. Memorabilul r spuns al Domnului (8 aprilie 1843) 1. Dup o vreme destul de îndelungat , Adam i-a mai revenit pu in i s-a îndreptat c tre Domnul, c ruia i-a spus cu un profund respect: ÄO, Doamne, Tat preasfânt i preaplin de iubire, dac îmi este permis s vorbesc în numele tuturor celor de fa : noi Te-am iubit întotdeauna, Te-am adorat i Te-am sl vit. Nimeni nu poate contesta acest lucru. 2. Este adev rat c noi nu am alergat c tre Tine a a cum a procedat Ghemela, într-un elan de recuno tin , dar unicul motiv care ne-a împiedicat s facem acest lucru ± cel pu in, aceasta este p rerea mea ± nu a fost în nici un caz lipsa de considera ie fa de Tine, ci dimpotriv , venera ia deosebit pe care i-o purt m, respectul profund i iubirea extrem pentru fiin a Ta.

28

3. Fiind b rba i, i deci înzestra i cu în elepciune, noi percepem plenar natura Ta sfânt , în timp ce aceste femei tinere nu au o astfel de putere, din cauza naturii lor. De aceea, ele sunt nevoite s Te abordeze într-o manier mai exterioar , fiind infinit mai pu in capabile decât b rba ii s în eleag natura Ta pur spiritual . 4. Privind lucrurile din aceast perspectiv , condamnarea infinit de sever pe care ne-ai adresat-o tuturor, cu excep ia lui Enoh, mi se pare pu in excesiv . Sunt nevoit s î i spun acest lucru. 5. Spun aceste cuvinte pornind de la ceea ce simt în inima mea, i nimeni nu m va putea convinge de contrariul pân când nu voi ajunge s simt altceva, care s -mi demonstreze c m-am în elat. 6. Tu e ti în sine Dumnezeu cel atotputernic, înc de la începuturile eternit ii, dar eu nu sunt decât o creatur limitat i lipsit de lumin , n scut din voin a Ta sfânt i omnipotent . Dac Tu, Creatorul meu, dore ti s -mi vorbe ti, înseamn c m pot adresa ie deschis, c ci Tu e ti Cel care m-a creat. De aceea, î i spun cât se poate de sincer: ÃDe data aceasta, cuvintele Tale adresate nou , copiilor T i, au fost mult prea aspre i ne-au învinov it în bloc. Chiar dac ai fi rostit doar jum tate dintre ele, ar fi fost prea suficiente pentru a ne da o lovitur de moarte! 7. De aceea, Te implor: ridic de la noi aceast condamnare, ca s Te putem iubi din nou f r nici o rezerv , ca pe un P rinte preaplin de iubire; c ci nimeni nu Te poate iubi atunci când Te manife ti cu atâta severitate, a a cum ne-ai înv at Tu Însu i pe în l imile sacre. 8. Dac eu i-a spune unui copil al meu: ÃAscult , nu e ti bun de nimic! Dac nu m vei iubi mai presus de orice i dac voi descoperi la tine chiar i cea mai mic sl biciune a iubirii tale fa de mine, te voi condamna la moarte!¶ ± cred c mi-ar pune exact aceea i întrebare pe care i-am pus-o eu: cum ar putea s m iubeasc acest copil pe mine, p rintele s u, dac eu îl amenin atât de crunt? 9. De aceea, o, Doamne, Creator i P rinte al nostru, Te implor, retrage- i amenin rile, pentru ca s Te putem iubi liber, din toat inima, f r a fi obliga i s o facem din team , datorit avertismentelor Tale excesiv de severe! 10. Nu ne mai amenin a i nu mai face profe ii atât de sinistre. Limiteaz -Te s fii P rintele nostru i d ruie te-ne nou Via a care vine de la Tine, astfel încât s Te putem iubi cu to ii ca pe un P rinte preasfânt i etern, ceea ce i e ti pentru noi! 11. Este evident pentru noi c Tu po i face orice dore ti, c ci numai Tu e ti unicul Dumnezeu i Domnul Savaot, care nu are nevoie de p rerea altcuiva.

29

12. Tu e ti îns i Via a etern . În Tine moartea nu exist deloc, i nimeni nu î i poate r pi aceast Via absolut liber , atotputernic i miraculoas . 13. Tu nu ai o Surs care s Te binecuvânteze, spre deosebire de noi, creaturile Tale, care depindem întru totul de Tine. Pân i respira ia noastr depinde de Tine, iar sl biciunea noastr pare infinit prin compara ie cu for a Ta, astfel încât o simpl privire lipsit de blânde e venit de la Tine ne-ar putea distruge pe loc. 14. Tu nu po i cunoa te durerea, dar pe noi ne-ai creat într-un corp supus celor mai teribile suferin e, care culmineaz cu moartea i cu distrugerea fizic ! Cu toate acestea, noi avem datoria s Te iubim mai presus de orice, chiar i în mijlocul celor mai cumplite chinuri! 15. Dac dore ti îns s ne omori (sau poate chiar ai început s o faci), ne va fi imposibil s Te mai iubim, c ci cine Te poate iubi pe Tine atunci când e ti mânios, sau când rever i asupra noastr moartea?´ 16. Dup acest discurs patetic, Domnul s-a întors c tre Adam i i-a spus: ÄTu Mi-ai vorbit a a cum trebuie s se adreseze o fiin uman Creatorului ei, i ai f cut foarte bine. Ai reflectat astfel perfec iunea nelimitat a operei Mele, care i-a permis s te exprimi absolut liber în fa a Mea. 17. Pe de alt parte, un copil autentic, care î i cunoa te bine P rintele i bun tatea Lui infinit , ar fi vorbit cu totul altfel decât tine, c ci el L-ar iubi i nu s-ar teme deloc de El. Pe scurt, ar ac iona a a cum au f cut-o aceste tinere fete! 18. Dac un p rinte i-ar amenin a copiii pentru ca ace tia s -l iubeasc , el ar fi orice, numai un p rinte adev rat nu! 19. i totu i, constat c pe to i v macin o team ridicol i complet nejustificat în ceea ce M prive te, de i Eu sunt unicul vostru P rinte. Din fericire, Eu tiu ce trebuie s fac pentru a v sc pa de acest element care corespunde statutului de creatur i pentru a face din voi copiii Mei autentici. 20. Dac vei ine cont de aceste considerente, î i vei da seama c Eu, Creatorul i P rintele vostru, tiu cel mai bine cât de mari sunt suferin ele voastre ± chiar dac ÃEu nu pot cunoa te durerea¶! ± i cu atât mai mult cum s v ajut s sc pa i de ele, folosind instrumentele cele mai potrivite în acest scop. 21. De aceea, sfatul Meu este s î i mai reduci din preten ii i s M iube ti a a cum sunt. Abia atunci vei constata dac Eu le-am cerut vreodat copiilor Mei s M iubeasc sub amenin area cu moartea! 22. Dup cum po i constata, cererea ta nu are nimic de-a face cu ceea ce v-am cerut Eu! De aceea, înainte de a mai vorbi, gânde te-te bine!

30

23. Dincolo de toate, afl c Eu, în calitatea Mea de Creator i P rinte al vostru, tiu întotdeauna foarte precis ce spun i ce am de f cut! Gânde te-te inclusiv la acest lucru. Amin´. Capitolul 13 Adam îi cere iertare Domnului. Discursul extrem de semnificativ al Domnului referitor la fiin a uman (10 aprilie 1843) 1. Aceste cuvinte l-au ajutat pe Adam s - i revin . Plin de smerenie, el i s-a adresat astfel Domnului: ÄO, Tat preasfânt i preaplin de iubire! Cuvintele Tale au trezit în mine o lumin nou , care m-a f cut s în eleg c am p c tuit grav în fa a Ta! De aceea, Te implor, P rinte preasfânt, s nu-mi treci în cont aceast gre eal , care va fi cu siguran ultima din toate nebuniile mele, i s îl ier i pe acest b trân slab de înger!´ 2. Domnul s-a întors atunci c tre Adam i i-a spus, adresându-se totodat inclusiv celorlal i patriarhi care fuseser ceva mai devreme de acord cu el: ÄAsculta i-M cu to ii, i mai ales tu, fiul Meu Adam. Ceea ce v voi spune în continuare are o mare importan pentru voi i reprezint totodat un fel de justificare pentru Mine. Afla i a adar c , în cazul în care ve i uita mai târziu sfaturile Mele, nu Eu M voi face vinovat de judecata voastr , inclusiv de depravarea i de moartea voastr , în m sura în care nu ve i urma calea recomandat de Mine, Creatorul vostru plin de în elepciune, de iubire i de sfin enie ± ci voi în iv , s rmane creaturi oarbe i lipsite de bun sim ! Asculta i-M cu aten ie: 3. Voi (oamenii) sunte i o culme a crea iei infinite în ansamblul ei, fiind alc tui i dup chipul i asem narea Mea. De aceea, voi reprezenta i îns i cheia de bolt absolut a lumilor vizibile i a celor invizibile. Din aceast afirma ie rezult c tot ceea ce exist în crea ie corespunde întru totul fiin ei voastre, de la cele mai mici detalii i pân la marele ansamblu. 4. Acest lucru fiind indiscutabil, nu putem trage decât o singur concluzie: de vreme ce fiin a uman reprezint scopul final i apogeul crea iei (care se afl într-o concordan perfect cu omul), rezult c rolul fiin ei umane este acela de domn care guverneaz asupra restului crea iei. Datorit rezonan ei care exist între microcosmosul uman i macrocosmosul crea iei, este evident c tot ce face omul influen eaz crea ia în ansamblul ei, la fel cum ceea ce se petrece în crea ie îl influen eaz pe om.

31

5. Prin compara ie cu voi, crea ia nu dispune de un liber arbitru, c ci tot ce exist în ea este astfel alc tuit încât s v serveasc pe voi, reprezentând implicit o necesitate absolut . 6. Fiind cel care a construit acest mare angrenaj, Eu sunt singurul care îi cunoa te toate roti ele i felul în care se îmbin între ele diferitele subansamble. De aceea, tot ce pot face Eu este s v semnalez care sunt instrumentele cele mai potrivite pe care trebuie s le folosi i, indicându-v astfel ce comportament trebuie s adopta i pentru a deveni absolut liberi i pentru a atinge scopul suprem pentru care v-am creat i care este deopotriv valabil pentru întreaga Mea crea ie. 7. Dac ve i respecta ordinea pe care v-am indicat-o Eu, Creatorul vostru, întreaga crea ie care v-a precedat va r mâne într-o armonie perfect . Dac nu ve i respecta îns aceast ordine divin i v ve i crea propria voastr ordine, în func ie de interesele voastre egoiste, nu Eu M voi face vinovat dac întreaga crea ie care v-a precedat se va coaliza împotriva voastr , torturându-v i chiar omorându-v în cele din urm , c ci ea nu dispune de un liber arbitru, iar esen a ei este îns i judecata. 8. Ca s poat r mâne stabil la sol, o piatr trebuie neap rat s fie grea. Aceasta este judecata materiei din care este alc tuit ea! 9. Atât timp cât ve i merge pe pietre, aflându-v deasupra lor, conform ordinii prestabilite, nu ve i avea nici o problem din partea lor. Altfel spus, le ve i putea controla a a cum ve i dori. Dac îns v ve i l sa strivi i de un bolovan uria , din propria voastr gre eal , ve i ajunge astfel sub controlul lui, iar el v va judeca transferând asupra voastr greutatea lui, ba chiar i moartea. 10. Exact la fel se petrec lucrurile cu întreaga crea ie vizibil invizibil . i

11. Voi o pute i binecuvânta, respectând ordinea Mea, sau dimpotriv , o pute i corupe prin înc lcarea acestei ordini, caz în care va trebui s suporta i consecin ele propriilor voastre ac iuni. 12. Iubirea fa de Mine nu este altceva decât simbolul ordinii Mele. De aceea, ag a i-v în permanen de aceast iubire, i în acest fel nu ve i c dea vreodat sub inciden a judec ii. Dac ve i înc lca îns aceast ordine, ve i deschide astfel ecluzele judec ii, care va n v li asupra voastr la fel ca o viitur imposibil de controlat, sau ca i piatra de care v-am vorbit mai devreme, care v va strivi prin puterea ei. 13. Medita i la aceste cuvinte, c ci sunt de o importan vital pentru voi. Cât despre Mine, P rintele vostru, afla i c Eu nu judec niciodat pe nimeni! Încerca i s în elege i acest lucru! Amin´. Capitolul 14

32

Uranion îl întreab pe Domnul dac oamenii îl pot ofensa pe El. R spunsul afirmativ al Domnului (11 aprilie 1843) 1. Cu to ii s-au închinat atunci Domnului, mul umindu-i pentru lumina în elepciunii pe care a rev rsat-o asupra lor prin cuvintele Sale. Cu excep ia lui Uranion, au în eles cu to ii cât de sublim este pozi ia omului în ansamblul crea iei, ca o culme a numeroaselor e aloane ce alc tuiesc imensa crea ie populat cu fiin e ce reprezint opera lui Dumnezeu. 2. A a cum spuneam îns , b trânul p rinte din Levant nu era tocmai l murit într-o anume privin ; de aceea, el s-a îndreptat c tre Domnul cu cea mai mare smerenie posibil i i-a cerut Acestuia permisiunea s -i pun o întrebare legat de nel murirea sa. 3. Domnul i-a r spuns imediat: ÄTocmai din iubire fa de fra ii t i, am îng duit ca acest aspect s - i r mân nel murit. De aceea, îmi po i pune întrebarea dorit , ca i cum nu a ti despre ce este vorba!´ 4. Dup ce a ob inut permisiunea, Uranion a pus cu inima u oar întrebarea care îl rodea, cu atât mai mult cu cât Domnul Însu i o considera util pentru l murirea tuturor celor de fa . 5. Iat cum i-a formulat el întrebarea: ÄO, Doamne, Tat preasfânt i preaplin de iubire fa de toate creaturile Tale! Dac este adev rat c omul nu poate p c tui decât împotriva ordinii Tale care guverneaz crea ia, prin nerespectarea voin ei Tale sfinte, pe care ne-ai f cut-o cunoscut , i prin aplicarea propriei sale voin e egocentrice, rezult c el nu poate p c tui decât împotriva crea iei Tale i a propriei sale fiin e. În acest caz, cum este posibil ca el s Te ofenseze pe Tine, r nindu- i inima p rinteasc atât de plin de iubire, dar i de sfin enie? 6. Dac ar fi adev rat c fiin a uman î i g se te judecata inevitabil exclusiv în mijlocul crea iei, respectiv a fiin elor i a lucrurilor care nu sunt înzestrate cu un liber arbitru, a fi tentat s cred c pe Tine nu Te intereseaz deloc ce face ea, neputând fi vreodat ofensat sau r nit datorit neascult rii unui copil al T u, înc p ânat i insensibil. 7. Iat a adar în ce vreodat ofensat de o fiin din nou o mic scânteie noastr , i r spunde-ne la fac -se voia Ta!´ const întrebarea mea: ÃPo i Tu, Tat , s fii uman ?¶ Te implor, Tat preasfânt, revars din lumina gra iei i iubirii Tale asupra aceast întrebare! Dar mai presus de orice,

8. Domnul i-a r spuns astfel lui Uranion: ÄMi-ai pus o întrebare foarte bun , de i r spunsul pe care îl a tep i este cât se poate de simplu

33

i nu con ine în sine nici o profunzime ascuns , a a cum cred destui dintre voi. 9. Iat deci în ce const acest r spuns: tu însu i ai procreat copii, pe care i-ai ad postit în casa ta. Ai înzestrat apoi aceast cas cu tot felul de lucruri utile, pe care le-ai confec ionat tu însu i, conform planului pe care l-ai avut în minte, în ideea c acestea vor fi folosite în mod judicios. 10. Dar dac unii dintre copiii t i folosesc în mod gre it un obiect pe care l-ai creat într-un scop profitabil, deteriorându-l sau chiar stricându-l de tot, sau dac nu acord nici o aten ie operei tale, considerând-o stupid , ridicol sau superflu , ba chiar ar încerca s te denigreze pe tine i opera ta, încercând s o distrug cu mânie, ori dac s-ar apuca s te persifleze i s te insulte în toate felurile, ca pe un ciumat, sub pretextul c i-ai silit s fac ceva, de i ai f cut acest lucru exclusiv din iubire i numai pentru binele lor suprem, ± spune-Mi, cum ai considera tu aceast atitudine a copiilor t i, chit c ace tia nu au p c tuit propriu-zis fa de tine, ci numai fa de opera ta? Haide, r spunde-Mi, doar e ti i tu p rinte! 11. Ei bine, constat c nu ai ezita chiar s î i blestemi aceste progenituri! 12. În acest caz, ce ar trebui s fac Eu, P rintele vostru preasfânt, dac voi atenta i la ordinea Mea etern i sacr , într-un mod con tient i voluntar? Sau dac M uita i complet? S M fac c nu v d? 13. Dup cum po i constata, este absolut imposibil ca Eu s r mân indiferent la ceea ce face i voi! 14. În aceste condi ii, este la fel de evident faptul c M pute i ofensa. Chiar i a a îns , cei care î i dau seama de gre elile lor se pot întoarce la Mine f r nici o ezitare, c ci Eu sunt mai bun decât voi, oamenii, întrucât nu resping pe nimeni, ci încerc prin toate mijloacele care îmi stau la dispozi ie s îi readuc pe to i cei r t ci i pe calea cea bun , dup care îi primesc cu c ldur înapoi, în casa din care au plecat, dac doresc s se întoarc aici. 15. Iat a adar cum stau lucrurile. De aceea, r mâne i la unison cu iubirea Mea, i în acest fel nu ve i mai p c tui în raport cu crea ia pe care am manifestat-o pentru voi. 16. Constat îns c i Kisehel are o întrebare care îi apas inima. Haide, Kisehel, vino la Mine i descarc - i inima în fa a P rintelui t u! Amin´. Capitolul 15

34

Domnul îl cheam pe Satan în prezen a lui Kisehel, a lui Enoh i a lui Lameh. Impertinentele propuneri ale Dragonului i predic ia sa referitoare la crucificarea Domnului (12 aprilie 1843) 1. Auzindu-se chemat, Kisehel s-a ridicat în picioare i s-a îndreptat rapid c tre Domnul, cu cea mai mare umilin . 2. Ajuns în fa a Acestuia, el a deschis gura ca s rosteasc cu voce tare întrebarea care îl ap sa, a a cum procedase mai devreme Uraniel, dar Domnul i-a f cut semn s tac i s-a adresat direct inimii sale (f r s fie auzit de ceilal i): 3. ÄKisehel, du-te i caut -i pe Lameh i pe Enoh; c ci ceea ce te fr mânt pe tine nu îi prive te neap rat pe ceilal i, a a c nu trebuie s î i faci public întrebarea. 4. Î i voi da oricum r spunsul la aceast întrebare, ie i celorlal i doi, dar nu aici, ci afar , unde ceilal i nu ne vor putea vedea. De aceea, vom p r si deocamdat împreun aceast adunare. Înainte de a pleca, spune-le p rin ilor c nu trebuie s ne întrebe unde ne ducem!´ 5. Kisehel a f cut imediat ce i-a poruncit Domnul. 6. Dup ce a aranjat astfel lucrurile, Domnul s-a îndreptat înso it de cei trei c tre un crâng limitat în partea de nord de o stânc abrupt , în interiorul c reia se afla o grot asem n toare celei de care am mai vorbit, în care mesagerii i Enoh (care se întorceau din inuturile de jos) au v zut ap rând Dragonul în drumul lor de întoarcere c tre în l imile sacre. 7. Dup ce au ajuns la fa a locului, Domnul i-a spus lui Kisehel: Ä tiu c am fost acuzat în fa a ta de marele Meu du man, într-o manier cât se poate de ipocrit ! Dac M-a justifica în fa a ta f r ca acuzatorul Meu s fie prezent, i-ai putea spune: ÃEste posibil ca lucrurile s stea a a cum ni le-a prezentat Domnul, dar nici argumentele Dragonului nu mi s-au p rut lipsite de interes, fiind extrem de logice!¶ 8. Acesta este motivul pentru care v-am adus aici, a a c vom regla o dat pentru totdeauna aceast chestiune, chiar în prezen a Dragonului!´ 9. Dup aceste cuvinte, Domnul a strigat cu putere, astfel încât întregul glob p mântesc s-a cutremurat. 10. Iar apelul S u a sunat astfel: ÄSatan! Domnul i Dumnezeul t u de la începuturile eternit ii dore te ca tu s apari în fa a Lui, în acest loc!´

35

11. Imediat dup acest apel plin de autoritate, care în alte condi ii ar fi putut costa via a întregii crea ii, Dragonul a ap rut, frem tând de mânie, în fa a Domnului atotputernic al eternit ii, i L-a întrebat: 12. ÄCe dore ti de la mine, persecutorul meu etern? Dore ti cumva s te ajut s î i distrugi mai repede întreaga crea ie? Sau poate ai un nou proiect i dore ti s î i g sesc un loc bun pentru a-l realiza. 13. Dar eu î i spun: nu vei ob ine niciodat ajutorul meu, c ci î i cunosc imensa nehot râre i tiu c Tu nu în elegi ce înseamn permanen a. Promisiunile Tale nu sunt decât cuvinte goale, c ci Tu nu le respec i niciodat . De aceea, am luat decizia ferm de a m revolta împotriva ta i de a Te persecuta de-a pururi! 14. tiu c Tu e ti Dumnezeu i c domne ti înc asupra infinit ii, dar în fa a mea nu Te vei putea ascunde niciodat , c ci nu exist loc în imensa crea ie pe care eu s nu îl cunosc i în care s nu Te g sesc. Te asigur c nu îmi vei sc pa! 15. Deocamdat nu ai decât s m amenin i cât vrei. Va veni îns o vreme când vom vedea care dintre noi este adev ratul Domn al lumilor i al creaturilor! 16. Dac vei dori vreodat s m constrângi într-un fel sau altul, î i jur pe via a mea c m voi autodistruge, i vei vedea atunci ce va mai r mâne din existen a Ta etern ! 17. În elege-m bine, b trân mistificator al lumilor, care Te amuzi cu atotputerea Ta pe seama mea! În elegi ce vreau s spun? 18. tiu c ai venit s m somezi în fa a acestor trei oameni s retrag ceea ce le-am revelat, cu cele mai bune inten ii de altfel! O, po i a tepta mult i bine, c ci eu unul nu m voi l sa folosit în scopurile Tale ru inoase! 19. Haide, str punge cuirasa cu care m-am înconjurat, dac po i, cu toat atotputerea Ta! 20. De altfel, î i jur un lucru: nu eu, ci servitorii mei cei mai nevolnici vor fi cei care Te vor încarcera, Te vor schilodi i te vor scuipa ca pe un criminal, dup care Te vor bate în cuie pe o cruce din lemn, pe care vei putea striga în zadar dup ajutor o eternitate întreag ! În elegi ce î i spun? 21. i-am f cut o promisiune. Dac mai vrei i altceva de la mine, vorbe te, dar cuvintele Tale nu se vor adeveri niciodat , în timp ce ale mele se vor petrece întocmai! ÃAmin-ul¶ meu vine de la mine, Domnul T u! Ai în eles? De la mine!´ Capitolul 16

36

Domnul potole te dorin a de r zbunare a lui Kisehel. Satan refuz s r spund la întreb rile Domnului. Pedepsirea i umilirea Dragonului furios de c tre Kisehel (13 aprilie 1843) 1. Auzind aceste sacrilegii din gura Dragonului, Kisehel a sim it cum întreaga fiin îi ia foc, cerând r zbunare. De aceea, el a strigat cu putere: 2. ÄBine, Doamne, Dumnezeu etern i atotputernic, Tat preasfânt i preaplin de iubire! Cum este posibil s ascul i lini tit asemenea sacrilegii? 3. Împrumut -mi din nou for a pe care mi-ai acordat-o pe vremea când am coborât în inuturile de jos i voi avea grij s pun cap t existen ei acestui spirit netrebnic, într-o manier despre care se va mai vorbi multe eternit i de acum încolo!´ 4. Domnul i-a spus îns lui Kisehel: ÄO, fiu al focului i al tunetului! De ce crezi tu c sacrilegiul Dragonului te afecteaz pe tine mai mult decât pe Mine, în condi iile în care ie i-a vorbit cu simpatie, în timp ce pe Mine M-a împro cat cu l turile furiei sale? 5. Chiar crezi c nu M-a putea descurca singur în fa a acestui spirit c zut, f r ajutorul t u pre ios? ± O, fii f r grij ! Dac a dori, la putea izgoni cu un singur suflu, pentru tot restul eternit ii! 6. Dac a ac iona îns în acest fel, ce ai avea tu de câ tigat, sau ce a câ tiga Eu? 7. Ascult -M : dac acest Dragon Mi-ar putea aduce vreun prejudiciu real sau dac M-ar putea face prizonier, a a cum se laud , te asigur c ar fi f cut-o înc cu mult timp în urm . Dar el nu este decât un adolescent slab în crea ia Mea. De altfel, te asigur c î i d foarte bine seama cât de neputincios este în fa a Mea. Acesta este motivul pentru care are limba atât de veninoas , c ci el încearc s se r zbune pe Mine prin cuvintele sale, tiind c nu-i va fi niciodat posibil s treac la fapte! 8. De aceea, las -l s vorbeasc oricât de mult dore te. Dup ce î i va goli sacul cu vorbe, voi avea i Eu grij s îi spun câteva cuvinte. 9. A adar, calmeaz -te, iar tu, Satan, continu s vorbe ti, c ci Eu, Domnul i Dumnezeul t u, doresc s î i dezv lui în întregime esen a în fa a acestor martori ai no tri, astfel încât s vad cine e ti, pentru a-i ajuta mai târziu i pe ceilal i s te recunoasc ! (Not : la origini, Satan a fost o fiin feminin ) 10. Începe mai întâi prin a ne spune câte crea ii am distrus Eu, a a cum M-ai acuzat mai devreme?´

37

11. Dragonul a r mas îns interzis i a refuzat s r spund . 12. Dar Domnul i-a poruncit s vorbeasc . 13. Atunci, Dragonul a început s fumege i a dat semne c ar dori s se repead la cei patru oponen i ai s i. 14. Dar Domnul i-a spus: ÄDac refuzi s vorbe ti, te voi for a prin mânia Mea!´ 15. Dragonul a început îns s scoat fl c ri pe n ri i a urlat: ÄCe crezi Tu c înseamn pentru mine mânia Ta? Eu o cunosc cel mai bine, c ci ea reprezint îns i esen a mea! 16. Nu eu trebuie s m tem de Tine, ci Tu Însu i trebuie s Te fere ti ca nu cumva s pun st pânire pe Tine. Te asigur c dac a ac iona în acest fel, s-a zis cu iubirea Ta, i î i vei extermina singur copiii de pe p mânt, f r nici o mil ! Pe planet nu ar mai r mâne probabil decât câteva mu te care s depun m rturie în leg tur cu pu inul interes pe care îl acorzi creaturilor Tale! 17. De aceea, ine-Te la o distan respectuoas fa de mine, c ci în caz contrar nu pot garanta c nu î i va veni chiar acum ideea de a inunda întregul p mânt cu o ap mare, lucru la care ai visat dintotdeauna, tiu bine!´ 18. De data aceasta, r spunsul Domnului a fost ceva mai violent: ÄSatan, nu-Mi for a m rinimia, c ci i r bdarea Mea are o limit ! D Mi r spunsul pe care îl a tept de la tine, nu altul! În caz contrar, vei regreta cu adev rat!´ 19. În acest moment, Dragonul s-a întors i a încercat s î i loveasc adversarii cu coada sa extrem de puternic . 20. Dar Domnul i-a dat un baston lui Kisehel i i-a spus: ÄDu-te i pedepse te-l!´ 21. Kisehel a luat bastonul i l-a lovit cu toat Dragon. puterea pe

22. Acesta s-a întors imediat, urlând i sco ând foc pe n ri, dup care a renun at la forma sa oribil i a luat o înf i are uman . S-a prosternat astfel în fa a Domnului, c ruia i-a spus: 23. ÄDoamne, Dumnezeu etern i atotputernic! Dac dore ti s m pedepse ti pentru a a-zisa mea r utate fa de Tine, cel pu in nu o face f r iubire, c ci tii bine c loviturile mâniei Tale m ard îngrozitor, provocându-mi r ni insuportabile!´ 24. Domnul i-a r spuns: ÄCe rug ciune este asta din partea ta, care te pretinzi Domnul Meu? Nu M-ai amenin at tu ceva mai devreme cu pedeapsa pe care Mi-o preg te ti? Ce înseamn aceast schimbare de atitudine?´

38

25. Satan: ÄO, Doamne, nu m mai chinui. tii bine c sunt un mincinos patentat i c visul meu dintotdeauna a fost acela de a deveni un Domn independent de Tine! 26. Haide, d ruie te-mi un nou r gaz, i mai devreme sau mai târziu m voi întoarce din nou la Tine; dar ia-mi totodat întreaga mea putere, ca s nu mai fiu tentat s m revolt din nou împotriva Ta!´ 27. Domnul: ÄHaide, m rturise te- i toate minciunile în fa a acestor martori, i apoi voi vedea ce pot face pentru tine. Dar nu le ascunde nimic, c ci în caz contrar toate rug ciunile tale vor fi în zadar! Amin´. Capitolul 17 Satan î i recunoa te minciunile i î i m rturise te r utatea (14 aprilie 1843) 1. Dup aceste cuvinte, Satan s-a ridicat tremurând i i-a spus lui Kisehel, care inea înc ferm în mâini bastonul primit de la Domnul: 2. ÄAscult , executor al pedepselor poruncite de puterea lui Dumnezeu, care este i va r mâne de-a pururi un Dumnezeu al mâniei, ce nu înceteaz niciodat s m loveasc cu teribilul s u baston! 3. Am f cut ceva mai devreme, în forma însp imânt toare de dragon, pe care mi-o asum de fiecare dat când doresc s m protejez, o serie de afirma ii referitoare la Domnul, Creatorul atotputernic al tuturor lucrurilor care exist , inclusiv al tuturor spiritelor i fiin elor umane, pe care doresc acum s le contest, în aceast form uman care î i seam n întru totul, declarându-le minciuni pure. 4. Sincer s fiu, i-am spus numai adev rul curat, pe care l-am deformat îns , întorcându-l pe dos, ceea ce face din el o minciun . În realitate, tot ce am afirmat despre Domnul este propria mea oper . Nu Domnul, ci eu sunt b trânul i maleficul mistificator al lumii, care se bucur astfel de puterea lui extrem de extins , chiar dac nu este omnipotent . 5. Nu Domnul, ci eu am fost cel care a distrus numeroase sisteme solare. Dac ar fi fost dup mine, acestea ar fi disp rut în neantul etern. Domnului i s-a f cut îns mil de ele i le-a transferat prin intermediul mesagerilor s i divini într-un loc special conceput din imensitate, în care pot urma un nou parcurs al evolu iei, inaccesibil suflului meu pestilen ial. 6. Dac lucrurile ar depinde numai de mine, a prefera s am în fa a ochilor o lume nou în fiecare clip , c ci mie nu-mi place s creez decât pentru a avea imediat ceva de distrus. Mi-ar pl cea s creez tot

39

felul de fiin e umane cu forme armonioase, frumoase i atr g toare, dar numai pentru a le tortura pentru pl cerea mea pervers , distrugându-le în final, dup ce m-a s tura de suferin ele lor. 7. Ascult : întotdeauna mi-a pl cut minciuna i a prefera de o mie de ori s te mint, decât s î i spun adev rul. Din p cate, acum m tem mult prea tare de bastonul t u pentru a îndr zni s te mint din nou! 8. Totu i, faptul c acum î i spun adev rul curat nu m face cu nimic mai bun, cel pu in atât timp cât îmi va fi l sat marea putere de care dispun i care îmi permite s guvernez asupra întregii crea ii materiale, cu nenum ratele ei stele i sisteme solare, populate cu tot felul de fiin e, care trebuie s mi se supun întru totul, întrucât eu sunt suveranul lor absolut. 9. Eu sunt domnul acestei lumi vizibile, c ci eu sunt un dumnezeu creat. Sunt inut prizonier în aceast totalitate a materiei, de care nu voi putea sc pa atât timp cât ultimul fir de praf alc tuit din materie va continua s existe. De altfel, acesta este motivul care m determin s încerc s distrug în permanen lucrurile pe care le-a creat Atotputernicul, pentru a-mi redobândi astfel atotputerea primordial , ce corespunde întru totul setei mele nem rginite de putere, i pentru a-l detrona astfel pe Domnul slavei de pe tronul S u a a-zis etern. C ci El se opune în permanen proiectelor mele distructive, înc de când m-a proiectat în afara Lui, în aceast existen în care domne te puterea mea cvasi-infinit . Dorin a mea cea mai arz toare este s domnesc ca un al doilea dumnezeu al turi de El, iubindu-L mai presus de orice altceva, din str fundurile fiin ei mele, la fel cum î i iube te o so ie credincioas b rbatul ales. 10. La origini, m re ia i frumuse ea mea erau incomparabile! Am ob inut întotdeauna tot ce am vrut, iar Domnul nu mi-a îngr dit niciodat voin a i nu mi-a înfrânat zelul creator. 11. Când am dorit îns s distrug ceea ce am creat, El m-a împiedicat, limitându-mi puterile nem rginite. 12. Am încercat atunci s îl atrag în capcan luând o înf i are feminin de o frumuse e tulbur toare. Pentru a-mi atinge scopurile, mam înconjurat de întreaga mea lumin , sperând s îi iau astfel min ile Domnului. 13. Dar El m-a f cut prizoniera acestei lumini i, folosindu-se de ea, a creat aceast lume material , precum i numeroase fiin e minunate pe care le-a plasat al turi de mine i pe care le-a iubit la fel de mult ca pe mine, prima Lui consoart . 14. M-am l sat atunci cuprins de o furie teribil i oarb . L-am blestemat pe Dumnezeu, i de atunci nu încetez s îl blestem, de i El a încercat de nenum rate ori s m salveze. Dar mânia mea este prea

40

mare pentru a-L l sa s fac acest lucru, dat fiind c nu mi-a permis s domnesc suveran asupra crea iei mele! 15. Iat , Satana a vorbit! De data aceasta, ea nu a min it i a spus numai adev rul. De aceea, Doamne, ia-i puterea miraculoas de care dispune, ca s nu i se mai poat opune constant, fiind apoi pedepsit într-o manier din ce în ce mai cumplit ! 16. D -mi un nou r gaz, i la sfâr itul lui m voi întoarce din nou la Tine. 17. Pentru ca gelozia s nu pun din nou st pânire pe mine, v zând c i-ai întors în întregime inima c tre noile Tale creaturi, silindu-m astfel s le persecut, mai bine ia-mi întreaga putere i anihileaz -m pentru totdeauna, sau f cu mine orice vei dori! 18. Plaseaz -m între cer i p mânt, pentru ca mânia mea s m devoreze de tot v zându- i imensa m re ie i contemplându-i pe cei pe care îi iube ti i care Te pot iubi la rândul lor. Fac -se voia Ta!´ Capitolul 18 A a-zisa pedeaps etern a Satanei reprezint o nou minciun . Frumuse ea în forma ei primordial . Moartea Domnului pe cruce i r gazul acordat Satanei, de dragul libert ii ei (15 aprilie 1843) 1. Dup aceste cuvinte, Domnul s-a întors din nou c tre Satana i i-a spus: ÄSatana, afirmi c Eu sunt un Dumnezeu al mâniei atotputernice i ve nic implacabil , care nu face altceva decât s te pedepseasc de-a pururi, într-o manier plin de cruzime i indescriptibil ! Ca s punem lucrurile la punct, î i poruncesc s le ar i acestor martori toate r nile pe care i le-am f cut vreodat !´ 2. Din nou, marea prostituat a r mas interzis , ne tiind ce s -i r spund Domnului slavei. C ci nici nu putea fi vorba de vreo ran pe care Acesta i-ar fi f cut-o vreodat . Dimpotriv , Domnul nu i-a luat niciodat imensa putere a voin ei sale, pe care i-a l sat-o plenar, permi ându-i s ac ioneze liber în imensitatea spa iilor crea iei. 3. De fapt, cumplita pedeaps la care f cea referire Satana era incapacitatea sa de a distruge crea ia, lucru pe care Domnul l-a împiedicat constant, în pofida tuturor tentativelor sale. 4. Dar de ce î i dorea atât de mult Satana s distrug lumile create? Iat de ce: ea era obsedat de ideea c dac i-ar lua lui Dumnezeu baza Sa, respectiv punctele Sale de sprijin, întreaga Sa atotputere s-ar reduce la zero, iar Satana, du mana sa declarat , ar avea astfel cale liber s îl înving pe Dumnezeu în maniera cea mai

41

simpl cu putin , a ezându-se apoi pe tronul puterii Sale. Ea l-ar putea reduce astfel la o stare de sclavie pe b trânul Dumnezeu, devenit acum foarte slab, dar în continuare indestructibil, f cându-L s o asculte în toate cele, a a cum cerea orgoliul ei de înving toare. 5. Dat fiind c Domnul a împiedicat de-a lungul eternit ii toate planurile malefice ale Satanei, în care iubirea nu juca nici un rol, i le-a contracarat într-o manier implacabil i atotputernic exact atunci când vicleana sa opozant se a tepta mai pu in, ura i dorin a de r zbunare a Satanei fa de Dumnezeu au continuat s se amplifice, f când-o s îl considere un c l u de o cruzime absolut , cu atât mai mult cu cât era nevoit acum s depun m rturie în privin a felului în care a fost tratat de eternul ei du man. 6. Satana nu avea îns nici o dovad care s demonstreze c Domnul m re iei i slavei s-ar fi f cut vreodat vinovat de un asemenea tratament în ceea ce o prive te. De aceea, a fost nevoit s p streze t cerea, scrâ nind din din i. Atunci, Domnul i-a adresat din nou cuvântul: 7. ÄDe ce nu faci ce î i poruncesc i de ce nu le ar i acestor martori r nile pe care i le-am provocat prin pedepsele Mele eterne, ca s pot astfel s îmi con tientizez gre eala, desp gubindu-te pentru toate nedrept ile pe care i le-am f cut vreodat ? 8. V d c e ti în întregime îmbr cat ace ti martori nu î i pot vedea deloc trupul. arat - i în întregime goliciunea, pentru ca ei s în care te-am creat, cu toat r utatea ta infinit i în afara p rului t u, De aceea, dezbrac -te i poat vedea felul sublim !´

9. Într-o singur clip , Satana a r mas complet goal în fa a celor trei martori, care au declarat la unison, absolut stupefia i, c nu au v zut niciodat pân atunci o femeie atât de frumoas , înzestrat cu propor ii atât de perfecte i cu forme de o rotunjime atât de minunat , splendide i impecabile. 10. Lameh a ad ugat: ÄO, Doamne i P rinte al nostru, în ceea ce prive te frumuse ea exterioar , chiar i Ghemela, Naama, Purista i Pura ± care se afl acum în sferele celeste ± ar p rea ni te pietricele prin compara ie cu diamantul cel mai pur i mai scânteietor, iluminat de razele soarelui de diminea ! i totu i, aceast creatur înzestrat cu o splendoare atât de mare vorbe te de nu tiu ce pedepse pline de cruzime pe care i le-ai fi acordat Tu, Doamne, care e ti îns i bun tatea, iubirea i compasiunea infinit !´ 11. Domnul i-a r spuns: ÄÎntr-adev r, cu excep ia loviturii pe care i-a dat-o Kisehel, înc nu am pedepsit-o vreodat pe aceast creatur , Eu, care sunt Creatorul, Dumnezeul, P rintele i So ul ei Divin. i totu i, ea M ur te pentru c sunt Iubirea etern i dore te

42

moartea inimii Mele, pentru simplul motiv c tendin ele sale distructive.

nu sunt de acord cu

12. Ea î i imagineaz c îmi poate r pi puterea Mea de Creator, în loc s se întoarc la Mine, comportându-se de-a pururi ca o fiic i o so ie credincioas i drag , fapt care i-ar permite s primeasc de la Mine întreaga atotputere a celor apte Spirite ale Mele. 13. Stelele, sorii i lumile stau m rturie pentru tot ce am f cut pentru ea, numai ca s se întoarc pe calea cea dreapt . Din p cate, pân în prezent nu am reu it s o conving. Ea a r mas str vechea Mea du man implacabil i furibund împotriva Iubirii Mele! 14. De aceea, voi l sa lucrurile s decurg pe p mânt pân la extremitatea lor ultim ! O voi l sa s M fac prizonierul ei, i chiar s M omoare, i îi voi acorda întreaga putere pe aceast planet i pe restul stelelor! 15. Va avea chiar libertatea s M ucid , a a cum î i dore te atât de tare, dar M voi folosi apoi de atotputerea Mea pentru a învia din mor i, f r nici un ajutor din exterior, numai pentru a-i demonstra întreaga sl biciune i neputin . Abia atunci îi voi lua puterea de a guverna asupra astrelor i nu-i voi mai acorda decât o putere par ial de a guverna p mântul. În plus, îi voi mai acorda un r gaz, un semir gaz i un sfert de r gaz! 16. Dac nici acest plan nu va da rezultate, vai ei, c ci abia atunci voi începe s o pedepsesc cu adev rat! 17. Pân în momentul captivit ii Mele ± dac va persista în înc p ânarea ei ± se va putea bucura de o libertate deplin i va putea face orice va dori. 18. Dac va ti s se foloseasc de acest nou r gaz în scopuri benefice, cu atât mai bine pentru ea! Dar dac va continua s ac ioneze l sându-se ghidat de str vechea ei furie, va ob ine în sfâr it retribu ia pe care o merit de atâta vreme. 19. Dar pân la momentul ru inii sale supreme, p stra i aceste lucruri pentru voi! Amin´. Capitolul 19 Nelini tea lui Kisehel legat de imensa putere a Satanei. Cuvintele reconfortante ale Domnului. Puterea Satanei este limitat (18 martie 1843) 1. Dup aceste importante declara ii ale Domnului, Kisehel L-a întrebat: ÄO, Tat preasfânt i preaplin de iubire, i eu, ca i Enoh i

43

Lameh aici de fa , î i recunoa tem bun tatea i compasiunea infinit , dar când m gândesc la puterea teribil pe care i-ai acordat-o du manei Tale asupra restului crea iei, inclusiv asupra noastr , nu m pot împiedica s nu m cutremur cu privire la soarta umanit ii. 2. Dac ne-a chinuit într-o asemenea m sur , înc de la bun început, pe Tine, acest p mânt i pe noi to i, m întreb ce se va întâmpla cu noi dac se va putea bucura de aceast putere nelimitat pe care i-o acorzi acum? 3. De aceea, a dori s Te implor s Te gânde ti la viitorul nostru i s nu îi acorzi puteri nelimitate du manei Tale. În caz contrar, nu cred c înv turile sfinte pe care ni le-ai împ rt it, o, P rinte preaplin de iubire, ne vor fi de prea mare folos! 4. M tem c înainte chiar ca Tu s fii pus în gard , ea î i va face mari stric ciuni în casa Ta! Nici noi nu vom fi feri i de atacurile sale, chiar dac ai fi tot timpul de partea noastr în aceast form vizibil ! De aceea, Te implor, Doamne, gânde te-Te la ceea ce faci!´ 5. Domnul i-a r spuns atunci lui Kisehel, pe un ton foarte serios: ÄAdev r î i spun, dac nu ai ceva mai în elept de spus, sile te- i limba s tac . În caz contrar, M vei enerva chiar mai mult decât Satana! 6. Eu tiu foarte bine ce fac, în timp ce tu nu tii deloc ce vorbe ti! Eu M ocup cu men inerea ordinii eterne a lucrurilor i a fiin elor din aceast crea ie, n scute direct din ea, în timp ce tu nu e ti preocupat decât de men inerea acestei lumi exterioare. 7. Chiar crezi c îi voi acorda vreodat du manei Mele întreaga putere i libertate pe care v-o acord vou ? 8. Adev r î i spun: întreaga putere pe care i-o acord du manei Mele asupra stelelor, asupra acestei planete i asupra voastr , luat la un loc, nu este mai mare decât puterea pe care i-o acord fiec ruia dintre voi, în m sura în care M ve i iubi pe Mine! 9. i-am demonstrat deja acest lucru atunci când i-am permis s o love ti pe Satana cu bastonul. Acest baston va r mâne la voi pân când va sosi marele moment, când voi alege o alt bucat de lemn, cu ajutorul c reia îi voi r pi du manei Mele întreaga putere asupra stelelor i asupra unei jum t i din acest p mânt. Iar ea va fi judecat dup faptele sale. 10. În acest fel, ea trebuie s înve e c to i copiii pe care i-a inut prizonieri nu îi vor servi la nimic, c ci aceast nou bucat de lemn (n.n. crucea de pe Golgota) îi va mântui pe ace tia, smulgându-i din puterea ei. În final, tot ce îi va mai r mâne va fi propria ei neputin i judecata care va decurge din ea.

44

11. Voi sunte i în întregime liberi, iar du mana Mea nu v va putea r pi aceast libertate. La fel ca i ea, pute i ac iona a a cum dori i. 12. Nu va depinde decât de voi dac v ve i învinge du manul, sau dac v ve i l sa învin i de el, c ci puterea voastr este mai mare decât a lui. 13. Ce b rbat se dovede te mai slab decât so ia lui, dac dore te s fie un so în elept i drept? 14. A a cum sunte i st pânii so iilor voastre, care v urmeaz în toate, la fel de bine pute i fi st pânii acestei femei, care este mai slab decât cele mai slabe dintre so iile voastre. 15. Dac ai dori s î i pedepse ti propria nevast , ai putea face cu u urin acest lucru. În schimb, ea nu te-ar putea pedepsi pe tine, nici chiar dac ar dori s o fac ! 16. La fel se vor petrece lucrurile i în viitor, iar puterea Mea nu v va p r si niciodat , atât timp cât ve i r mâne ferm ancora i în iubirea Mea. 17. Am încheiat cu voi o alian i nici o femeie sau putere du man nu va putea vreodat s rup în întregime aceast alian ! 18. Încerca i s în elege i aceste cuvinte i nu mai rosti i cuvinte lipsite de în elepciune în fa a Mea! Amin´. 19. Dup acest discurs, Kisehel s-a lini tit de tot i i-a cerut iertare Domnului pentru imensa lui nebunie. 20. Domnul l-a binecuvântat i i-a spus: ÄDe acum înainte, fi i ni te b rba i adev ra i, care nu se las învin i de trupul feminin. În acest fel, actele voastre de procrea ie nu se vor mai petrece pe p mânt, ci în cer, iar fructele lor vor apar ine gra iei i for ei, i vor fi pl cute la vedere! Amin´. 21. Auzind aceste cuvinte, Satana a suspinat i a spus: ÄDar eu, la ce fructe voi putea da na tere, o, Doamne? Trebuie oare s tânjesc de-a pururi, r mânând la fel de stearp ca o tuf uscat de spini?´ 22. Domnul i-a r spuns: ÄÎntoarce-te c tre Mine în inima ta i vei putea prinde rod, dând acele fructe care îmi sunt destinate, de o splendoare pe care eternitatea nu a v zut-o înc pân acum. În caz contrar, vei purta în pântec numai fructele mor ii eterne, care te vor face s pari cea mai mare dintre prostituate! 23. Încearc s în elegi aceste cuvinte, c ci începând din acest moment nu voi mai lua în seam decât simplitatea lipsit de str lucire i tot ce este mai mic în crea ie. 24. De aceea, ac ioneaz în consecin , i vei sc pa astfel de judecata Mea! Amin´.

45

Capitolul 20 Satana îi cere Domnului s îi d ruiasc din nou o inim , ca s îl poat iubi pe Dumnezeu (19 aprilie 1843) 1. Satana s-a adresat atunci Domnului: ÄDoamne, cum m-a putea raporta eu la Tine în inima mea? tii bine c mi-ai luat aceast inim , atunci când i-ai creat pe Adam, pe so ia acestuia i pe to i descenden ii lor! 2. De atunci, eu nu mai am o inim , a a c îmi este imposibil s Te caut în ea sau s m întorc c tre Tine la nivelul ei! Haide, d ruie temi o nou inim , iar eu voi face ceea ce îmi ceri! 3. Gânde te-te ce fructe minunate i-a putea d rui atunci! Dac vei continua s m privezi de s mân a vie ii ± i tii bine c singura inim capabil s m fecundeze este inima lui Adam ± ce alte fructe ia putea oferi decât cele ale mor ii i ale judec ii, care, a a cum spui, vor face din mine cea mai mare dintre prostituate? 4. ie î i este u or s vorbe ti, c ci Tu e ti Domnul i faci orice dore ti. Nu întrebi niciodat pe altcineva ce trebuie s faci i nu accep i nici un sfat de la al ii. 5. Tot ce dore ti Tu trebuie s se împlineasc implacabil, iar dac altcineva dore te altceva decât Tine, po i s îl anihilezi pe loc, sau cel pu in s îl ii captiv sub povara unei judec i pân când cedeaz i î i accept voin a. Nu m mir c , a a cum spuneai, î i g se ti pl cerea doar în simplitate i în cei care accept s fie mici în fa a Ta! 6. Pentru Tine este u or s afirmi a a ceva, c ci cine î i poate schimba ie o decizie? Nu la fel se petrec îns lucrurile în cazul meu, prima Ta creatur ! Eu nu sunt un domn suveran i nu dispun de nici o alt putere decât aceea pe care accep i Tu s mi-o acorzi. Ea nu reprezint mare lucru i nu ac ioneaz decât prin intermediul T u; altfel spus, nu o pot utiliza decât dac sunt la unison cu voin a Ta. Dac a utiliza-o în acord cu propria mea voin , adic cu pretinsul liber arbitru pe care mi l-ai acordat, a comite un p cat, m-a îndep rta de tine i a fi nevoit s suport condamnarea judec ii Tale! 7. ie î i este u or s îi spui unei creaturi: ÃPune-te la unison cu voin a Mea, i în acest fel vei sc pa de judecat !¶ Într-un fel, ai dreptate, c ci dac ea i-ar lua via a, nu ai mai avea nevoie s o supui mor ii.

46

8. Tu Te sim i cât se poate de bine în calitatea Ta de Domn i de Creator invincibil, dar m întreb în ce m sur î i dai seama ce simte o creatur în momentul mor ii sale« 9. Î i spun eu: ea sufer de o angoas teribil i se chinuie te îngrozitor. Chiar i în decursul vie ii, dac se simte cât de cât satisf cut , ea aude o voce interioar care îi spune, avertizând-o: ÃDegeaba de bucuri de via a ta, c ci în scurt timp va veni momentul în care va trebui s renun i la ea, întrucât în fa a Mea reprezint un sacrilegiu!¶ 10. Bucuria de a tr i a s rmanei creaturi dispare astfel. Singura sa speran r mâne credin a ± subliniez: credin a, i nu viziunea ± întro via de apoi, pe care o intuie te vag. Chiar dac aceast credin este suficient de tenace, creatura uman trebuie mai întâi de toate s piar pe jum tate pentru a ob ine astfel o ipotetic via viitoare, i asta în maniera cea mai mizerabil cu putin , a a cum am constatat nu de pu ine ori din h ul în care m-ai aruncat! 11. De ce a trebuit s creezi astfel lucrurile, i nu altfel? ± Pentru c Tu e ti Domnul i po i face orice dore ti, i pentru c , în calitatea Ta de Dumnezeu i de Creator, Tu nu po i sim i cu adev rat ceea ce tr iesc creaturile Tale atunci când sunt nevoite s moar pentru a asculta de voin a Ta. 12. Cel pu in dac le-ai ajuta s dispar f r nici o suferin , atunci nu a mai avea nimic de obiectat. M întreb ce ai de câ tigat dac s rmanele Tale creaturi sunt nevoite s sufere acest martiriu, pl tind cu via a i fiind distruse într-o propor ie mai mare de jum tate? Cu ce iau gre it ele? 13. i-am demonstrat a adar, prin toate aceste exemple, c eu nu dispun de o inim , i deci nu am cum s m întorc c tre Tine în inima mea. Fii în eleg tor i d ruie te-mi o inim , dac dore ti într-adev r s m întorc pe calea care duce c tre Tine! 14. A a cum sunt constituit acum, nu Te-a putea iubi niciodat , c ci pe de o parte Tu e ti iubire pur , dar pe de alt parte e ti un veritabil tiran care î i propune s distrug orice trup fizic în suferin ele cele mai monstruoase, nefiind dispus s acorzi Via a etern decât spiritului, motiv pentru care nimeni nu î i poate reprezenta cu claritate în ce const de fapt aceast Via etern . 15. Trupul fizic este fructul produs de mine. Dac Tu îl ucizi, cum Te-a putea iubi? 16. Haide, accept s negociezi cu mine, i atunci voi accepta s Te iubesc!´ Capitolul 21

47

R spunsul Domnului. Acesta explic pentru a o converti pe Satana (20 aprilie 1843)

eforturile pe care le face

1. Auzind aceast propunere a Satanei, Domnul a p rut u or agitat i a spus: ÄCe prostii tot spui acolo? Ce sunt aceste abera ii care î i ies din gura ta obi nuit s spun numai minciuni? 2. Dac lucrurile ar sta cum spui tu, nu ar mai exista nici un p mânt. Nu ar mai exista un Adam care s p easc pe el, nici un soare care s lumineze bolta cereasc , nici luna i stelele care împodobesc spa iul infinit ce înconjoar aceast planet ! 3. Tu nu faci altceva decât s proferezi tot felul de acuza ii perfide, min ind la fiecare cuvânt pe care îl roste ti, c ci exist un p mânt, un Adam care p e te pe el i un spa iu infinit al crea iei care str luce te în lumina slavei Mele divine, a iubirii Mele, a compasiunii i gra iei Mele! 4. Afirmi c ai fi lipsit de inim , pe care i-a fi furat-o Eu atunci când l-am creat pe Adam. Mai mult, îmi ceri s i-o înapoiez. Spune-Mi îns , Mie, Creatorului t u: tr ie ti sau nu? V d c îmi r spunzi: ÃDa, tr iesc!¶ 5. Cum ai putea tr i îns dac nu ai avea o inim , sursa vie ii oric rui individ, f r de care via a nu ar fi posibil ? Cum ai putea respira, gândi, sim i i vorbi dac nu ai beneficia de acest fundament al vie ii? ± V d c îmi spui: ÃÎntr-adev r, nu a putea tr i!¶ 6. Bun. De vreme ce avem de-a face cu o dovad absolut incontestabil a existen ei inimii tale, de unde ai venit cu scornelile astea, cum c Eu i-a fi furat inima? 7. V d c p strezi din nou t cerea, nemai tiind ce s -Mi r spunzi! Dar Eu î i spun: tu ai fost întotdeauna adepta minciunii i ai refuzat cu înc p ânare s roste ti vreodat adev rul, de i acesta nu ia fost ascuns niciodat . 8. Nu am f cut Eu apel la tine, cerându- i s î i schimbi natura perfid în corpul lui Adam, pe care l-am creat? Din p cate, tu i-ai folosit din nou liberul arbitru în mod negativ, refuzând s accep i ceea ce ar fi fost extrem de profitabil pentru tine, i i-ai propus s devii o femeie. 9. Am acceptat dorin a ta i te-am creat folosindu-M în acest scop de corpul lui Adam. Am ac ionat astfel tocmai pentru a face din voi doi un singur trup. Simultan, am insuflat în trupul lui Adam un suflet nou i viu, f când astfel din el o fiin spiritual , dup chipul i asem narea Mea.

48

10. Ai avut astfel posibilitatea s te transformi în Eva i s - i învingi natura în care toate valorile au fost inversate (prin propria ta voin ), fiind astfel supuse mor ii i judec ii. 11. În mod regretabil, tu ai declinat i aceast ofert a compasiunii Mele, te-ai eliberat de acel corp i ai preferat s î i seduci fostul trup luând forma unui arpe mincinos, o creatur care nu are sex i care ascunde în sine veninul otr vit al procrea iei sale. Te-ai folosit de aceast înf i are pentru a o corupe pe noua Ev creat de Mine i ai provocat astfel inclusiv c derea lui Adam din Paradis. 12. În aceste condi ii, spune-Mi: Eu sunt cel care i-a furat inima, creându-l pe Adam? ± V d c taci, consternat , cel pu in în aparen . Dar Eu î i sesizez furia interioar , care î i spune: ÃDa, dispun întradev r de inima lui Adam i a Evei, care alc tuiesc împreun o singur unitate! i totu i, refuz s Te iubesc pe Tine, Doamne, pentru simplul motiv c Te ur sc, întrucât nu accep i s faci din mine unicul suveran i de in torul întregii atotputeri!¶ Iat , chiar acestea sunt cuvintele pe care le roste ti acum în sinea ta! 13. Mai mult, tu crezi c Eu nu te iubesc, întrucât nu î i acord favoarea pe care i-o dore ti atât de mult de la Mine. 14. Dar Eu î i spun: tot ce creeaz Spiritul Meu va d inui de-a pururi i în asta const opera etern a iubirii Mele! Tu nu dore ti altceva decât s distrugi ceea ce creez Eu! Din acest punct de vedere, nu te voi putea iubi niciodat a a cum î i dore ti, în aceast manier de art i plin de orgoliu! 15. Cu toate acestea, te iubesc mai presus decât orice închipuire, c ci tot ce am f cut pân în prezent, am f cut pentru tine. Mai mult, sunt dispus chiar s merg pân la sacrificiul suprem. 16. Te asigur îns c dac vei refuza i atunci s îmi recuno ti iubirea ce i-o port, aceasta se va stinge pentru totdeauna i î i voi ar ta atunci de ce este în stare un Dumnezeu mânios! 17. Î i reamintesc c elementul Meu fundamental este focul. Tot ce am creat, am creat prin puterea lui. Ei bine, aceasta este închisoarea pe care i-am preg tit-o. Vei fi aruncat în acest foc i vei r mâne de-a pururi tributar lui! 18. Atunci când trupul unui om moare pentru ca spiritul lui s primeasc Via a etern , avem de-a face cu o moarte minor . Tu vei avea îns parte de adev rata moarte, atunci când vei fi aruncat în focul Meu, i vom vedea atunci ce va mai r mâne din tine dup ce vei fi consumat de el! 19. Ce înseamn separarea de trup? Nimic altceva decât o eliberare a spiritului, respectiv învierea sa din mor i i rena terea în adev rata Via perfect .

49

20. R mâne de v zut în ce m sur marea ta moarte i separarea ta de Mine prin puterea focului va însemna pentru tine o astfel de înviere! ± Nici chiar Eu nu cunosc r spunsul la aceast întrebare, c ci te voi abandona atunci în întregime i nu voi mai face nimic pentru tine. Abia dup scurgerea tuturor eternit ilor vom vedea ce s-a întâmplat cu tine dup ce ai fost abandonat propriei tale voin e. 21. De altfel, nici chiar moartea trupului fizic i durerile care îi sunt atribuite nu reprezint opera Mea, ci exclusiv a ta! 22. Eu tiu îns cum s îmi protejez copiii de toate nepl cerile posibile i am grij s le r pesc corpul muritor în a a fel încât s nu aib vreodat motive s se plâng ! 23. Voi avea grij pe viitor s creez un echilibru între natura lor de fiin e create i Mine, astfel încât oamenii s îmi devin adev ra i fra i. Când acest lucru se va petrece, va sosi i momentul t u final! 24. Ca s vezi totu i c sunt dispus s in cont chiar i de sfaturile tale perverse, te invit acum s îmi spui cum vezi tu lucrurile, i te asigur c voi ine cont de sfaturile tale, f r a-Mi distruge îns ordinea divin , ca s nu mai spui c Eu nu in niciodat cont de p rerile altora, sub pretextul c sunt singurul Domn atotputernic al crea iei. 25. Vorbe te, deci, ca s î i pot demonstra c Eu ac ionez întotdeauna în beneficiul tuturor creaturilor Mele! Amin´. Capitolul 22 Acuza iile egoiste i impertinente ale Satanei. Triste ea Domnului în fa a înc p ân rii i neascult rii sale (22 aprilie 1843) 1. O dat în plus, Satana a preferat s îl sfideze pe Domnul, spunându-i cu r utate: ÄManiera Ta de a domni peste crea ie const doar în a da ordine celor pe care i-ai creat i care ar trebui s fie complet liberi s ac ioneze a a cum doresc. Peste toate, Tu îi judeci pe cei care nu dispun de o con tiin de sine cu adev rat liber . 2. Î i este absolut imposibil s discu i cu blânde e cu o creatur a Ta, renun ând la acest autoritarism deplasat, pentru a-i câ tiga astfel iubirea. 3. Tu îmi porunce ti tot timpul câte ceva, a teptând de la mine s Te ascult f r rezerve, numai pentru a ob ine cândva r splata final a dispre ului T u etern. Ei bine, nu v d de ce i-a mul umi pentru acest lucru!

50

4. Dac mi-ai fi spus: ÃDraga, iubita, nepre uita Mea Satana, sunt dispus s te ascult cu toat iubirea. Haide, sf tuie te-M , iar Eu î i voi urma necondi ionat sfaturile!¶, a fi fost încântat s î i acord aceste sfaturi. Nu sunt dispus îns s ascult de o nou porunc imperioas ! 5. Ce î i imaginezi Tu, c puterea de care dispui î i d dreptul s m tratezi ca pe o sclav ? ± O, Te asigur c Te în eli în totalitate! 6. Dac tot Te pretinzi un Creator drept i în elept, demonstreaz - i aceast în elepciune i acest sim al justi iei tratândum cu respectul cuvenit, pe mine, prima ta creatur , chiar dac sunt supus judec ii. 7. Dac acest lucru î i displace atât de mult, rezult în mod evident c am fost prost creat , fiind un e ec al atotputerii i în elepciunii tale, fapt care demonstreaz dincolo de orice îndoial c Tu singur r spânde ti haosul i confuzia în întreaga Ta crea ie. Cum sar spune, eu i întreaga Ta crea ie nu suntem decât o tentativ ratat a Ãmarii¶ tale capacit i creatoare. 8. De aceea, a tept din partea Ta un comportament diferit fa de mine, care s nu Te mai compromit în fa a celor pe care îi nume ti copiii T i! M întreb cine Te-ar putea respecta, atât timp cât Te dai astfel în spectacol? 9. Eu tiu c în elepciunea Ta este într-adev r divin i c nu e ti lipsit de bun tate. Cu atât mai mânioas sunt v zând cum m tratezi, ca i cum nu a fi i eu creatura Ta, ci un fel de str in de care nu dore ti s tii nimic. 10. Practic, sunt singura fiin care are curajul s - i spun în fa aceste adev ruri dureroase, fapt care îi intrig la culme pe ace ti la i care asist la discu ia noastr i care nu concep ca o creatur s î i pun la punct Creatorul. Eu Te întreb îns : de ce nu ar avea creatura acest drept, atât timp cât se bucur de un liber arbitru? 11. Eu una nu consider c î i datorez vreo recuno tin sau vreun respect pentru faptul c m-ai creat, c ci nu mi-am luat nici un angajament prealabil fa de Tine înainte de a exista i înainte ca Tu s creezi tot ce a urmat, f când astfel din mine debitoarea Ta! 12. În calitatea mea de creatur , nu î i voi fi recunosc toare decât atunci când voi constata c sunt într-adev r o fiin perfect liber , absolut fericit i con tient de sine în fa a Ta, Creatorul meu. 13. Atât timp cât nu dispun de aceste drepturi, consider c am toate motivele s m plâng de felul în care m-ai creat i s refuz, ori de câte ori am posibilitatea, s fac ceea ce îmi impui cu for a, folosindu-te de atotputerea Ta i de sl biciunea mea. 14. Dac nu sunt pe placul T u, distruge-m complet sau recreeaz -m altfel, dar nu m l sa în aceast stare de imperfec iune.

51

Este evident c atât timp cât voi r mâne în aceast stare, nu vei avea motive s Te mândre ti cu crea ia Ta! 15. Dac dore ti s Te ador, eu, creatura Ta, i s î i cer consim mântul pentru tot ce fac, cel pu in spune-mi-o în fa , i d dovad de o oarecare amabilitate atunci când o faci. În acest caz, voi proceda i eu a a cum mi se va p rea echitabil. În schimb, nu vei ob ine nimic de la mine ordonându-mi ce s fac. Încearc s în elegi ce î i spun! 16. Acesta este deocamdat unicul sfat pe care i-l dau, a a cum mi-ai cerut. Dac nu dore ti s -l urmezi, po i fi sigur c altul nu- i voi mai da! Încearc s în elegi i acest lucru! ± Iar acum, î i spun la rândul meu: ÃAmin¶!´ 17. Auzind aceste cuvinte, Domnul s-a întors c tre cei trei martori i le-a spus cu triste e: ÄCopiii Mei! Spune i-Mi, sunt Eu a a cum M descrie aceast creatur ? Merit Eu s fiu tratat în acest fel de ea? 18. O, Iubirea Mea etern ! Spune-Mi Tu, ce nu am f cut Eu pentru a salva aceast creatur , aducând-o la o perfec iune limitat i greu de ob inut? i totu i, acest proiect nu îmi reu e te deloc! 19. Da, am f cut într-adev r o gre eal în ceea ce o prive te pe Satana, i anume c am creat-o mult prea perfect , sperând c o voi face astfel infinit de fericit , atât cât îmi permitea atotputerea Mea etern , în elepciunea Mea, bun tatea Mea, iubirea i compasiunea Mea! 20. i totu i, aceast fiin ± care nu a ajuns nici m car la un sfert din maturitatea sa ± se opune ordinii Mele omnipotente chiar în momentul cel mai important i mai delicat al dezvolt rii sale. Aceast înc p ânare oarb M întristeaz teribil! 21. i întrucât nu doresc s o anihilez, din cauza iubirii i compasiunii Mele eterne, nu-Mi r mâne decât s institui din nou un proces evolutiv infinit de lung, cu scopul de a-i reduce aceast înc p ânare la dimensiunile unui atom, creând astfel o creatur cu totul nou , care va fi alc tuit din voi, copiii Mei dragi ± o creatur dup inima Mea i care s v semene întru totul! 22. O, Satana, am plâns atunci când Mi-ai înc lcat prima dat porunca. La fel plâng i acum, i voi mai plânge o dat ; dar dup aceea nu voi mai plânge niciodat din cauza ta, c ci î i voi da r splata binemeritat pentru faptele tale, în strict acord cu voin a ta. Vei vedea atunci unde te-a condus înc p ânarea ta arogant ! 23. Deocamdat , vom p r si acest loc i o vom l sa pe aceast creatur cu înc p ânarea ei!´ 24. Auzind aceste cuvinte, Satana s-a aruncat la picioarele Domnului, strigând: ÄO, Doamne, ai mil de mine i nu m abandona,

52

c ci nu sunt decât o creatur s rman a Ta! tiu c sunt o biat nebun , plin de r utate! Pedepse te-m pentru r utatea mea, dar nu m p r si, c ci sunt gata s fac orice vei dori de la mine!´ 25. Atunci, Domnul i-a spus: ÄÎn acest caz, ascult i f ceea ce î i cer, pentru propriul t u bine. Numai a a M vei convinge s r mân. Dac te vei mai opune îns voin ei Mele înc o dat , nu te voi mai asculta niciodat de acum înainte! Ridic -te a adar i vorbe te! Amin´. Capitolul 23 Dorin a Satanei de a fi transformat în b rbat este îndeplinit . Satana se dovede te îns incorigibil . Femeia plin de puritate, care seam n cu soarele. Satana dispare (24 aprilie 1843) 1. Dup ce Domnul a t cut, Satana s-a ridicat i i-a spus: ÄDoamne, tiu foarte bine c Tu nu ai nevoie de nici un sfat, nici din partea mea, i nici din partea altcuiva, c ci Tu reprezin i în elepciunea cea mai sublim , etern i infinit deopotriv ! 2. În condi iile în care Tu le-ai acordat îns creaturilor Tale un liber arbitru, precum i dreptul de a desf ura o activitate autonom , dar i de a- i adresa cereri, este evident c orice solicitare din partea lor reprezint un sfat umil venit din partea unei fiin e libere, dar slabe, a a cum ai binevoit Tu s o creezi, în marea Ta în elepciune. Ea î i arat astfel dificult ile prin care trece, ca i cum Tu nu ai ti nimic în leg tur cu ele. În mod similar, ea Te poate sf tui, desigur, cu cea mai mare smerenie posibil , spunându- i ce ar trebui s faci în continuare. La fel doresc s î i transmit i eu sfatul meu, rugându-Te s ii cu bun voin cont de el, c ci presupune crearea unei ordini cu totul noi care s guverneze opera Ta i creaturile Tale! 3. Iat a adar ce îmi doresc cel mai mult: a a cum sunt acum, Doamne, m simt cât se poate de nefericit ! Atât timp cât voi continua s îmi p strez aceast form feminin nu voi putea niciodat s m întorc în întregime c tre Tine, c ci gelozia i mânia mea insuportabil m in în permanen prizonier , f cându-m s m gândesc numai la r zbunare. 4. De aceea, a dori s - i propun, tiind c pentru Tine totul este cu putin , s îmi schimbi natura i s îmi d ruie ti un caracter masculin, transformându-m în b rbat, în fa a Ta i a copiilor T i! 5. Sunt sigur c în acest fel m voi putea elibera în scurt timp de toat aceast suferin care m apas atât de greu! M voi putea în sfâr it smeri în fa a Ta, c ci voi sem na ca dou pic turi de ap cu copiii T i ale i!
53

6. Dac voi r mâne de-a pururi o fiin feminin , îmi dau de pe acum seama c toate hot rârile mele bune vor r mâne f r rezultat, pentru eternitate. 7. F a adar dup cum i-e voia, Doamne, dar dac este posibil s îmi îndepline ti aceast cerere, atunci Te implor s o faci!´ 8. Domnul i-a r spuns: ÄAscult , creatur ve nic inconstant , spune-Mi de câte ori nu te-am transformat pân acum, în urma aceleia i asigur ri: ÃO, Doamne, îng duie-mi s iau aceast form i î i jur c voi deveni mai bun !¶ 9. i-am îndeplinit întotdeauna dorin ele. Pe acest p mânt nu exist atâ ia atomi câte forme ai avut tu, ca urmare a promisiunii de a te schimba. 10. De câte ori nu am creat din cauza ta un spa iu nou, cu un sistem solar în care doreai s fii femeie pe soare i b rbat pe una din planete! 11. Pân acum, i-am dat chiar i puterea necesar pentru a te transforma dup bunul t u plac. Spune-Mi îns : la ce i-au folosit toate aceste schimb ri? Î i r spund Eu: la nimic! Ai r mas aceea i mincinoas patentat care ai fost întotdeauna i nimic din ce am f cut pentru tine nu a adus vreodat roade. 12. De vreme ce nu po i contesta aceste lucruri, spune-Mi: la ce i-ar folosi aceast nou transformare? 13. De aceea, de data aceasta nu voi mai face a a cum dore ti, dar te voi l sa liber s ac ionezi a a cum crezi de cuviin ! 14. Nu-Mi mai pas dac dore ti s fii femeie, b rbat sau un simplu element. De acum înainte, nu voi mai ine cont decât de vocea Mea interioar , f r a- i mai cere vreodat sfatul! 15. Dac dore ti s r mâi femeie, î i voi oferi drept contraparte un prin al tenebrelor n scut chiar din esen a ta. Acesta î i va da puterea necesar pentru a pune la încercare rasa uman . 16. Dac preferi s fii b rbat, î i voi oferi drept contraparte o femeie de o mare puritate, la fel de str lucitoare ca i soarele, o a doua Ev , care va c lca în picioare str vechea ta înc p ânare. Nici chiar dac vei atenta la trupul ei, nu-i vei putea aduce vreun prejudiciu! 17. Acum, tii în ce situa ie te afli! În consecin , nu ai decât s faci ce dore ti!´ 18. În acea clip , Satana s-a transformat într-un b rbat puternic, cu o înf i are mul umit . 19. Domnul i-a ar tat îns o femeie care str lucea la fel ca soarele i i-a spus: ÄBine, a a s fie dup cum i-e voia! Iat -te în noua ta form , i iat - i i contrapartea promis ! Acum du-te i ac ioneaz

54

a a cum te îndeamn inima, iar Eu voi face acela i lucru, dup puterile Mele! Amin´. 20. Satan s-a f cut invizibil, la fel ca i femeia care str lucea ca soarele. 21. Dup acest episod, Domnul s-a întors împreun cu cei trei copii ai S i pe în l imile sacre. Capitolul 24 O analogie a naturii interioare a Satanei, a lui Adam, a Evei i a lui Cain. Fragmentarea i sl birea Satanei (25 aprilie 1843) 1. Pe drum, Domnul l-a întrebat pe Kisehel: ÄEi bine, dragul Meu Kisehel, tiu c pân recent ai cultivat în inima ta tot felul de îndoieli legate de Mine, din cauza spuselor Dragonului. Spune-Mi acum, ce mai crezi de acest mincinos i de acest impostor? 2. Mai e ti înc dispus s îi acorzi credulitatea ta, întrebându-te dac nu cumva exist totu i o aparen de adev r în discursul pe care vi l-a adresat vou , sub înf i area Dragonului? 3. Haide, spune-Mi, ce p rere ai în aceast maxim importan !´ chestiune de o

4. Cu inima îndurerat , Kisehel L-a rugat pe Domnul s îi ierte nebunia din trecut. Abia dup ce Acesta l-a asigurat cu toat fermitatea c l-a iertat cu mult timp în urm a putut lua el cuvântul. În sfâr it, dup câteva momente bune de t cere, el a spus: 5. ÄO, Doamne, unicul nostru P rinte preasfânt i preaplin de iubire! În ceea ce prive te minciunile acestei fiin e care pentru mine nu are un nume, acestea îmi apar la fel de clare ca i soarele care str luce te înc cu putere la orizont, de i ziua se apropie de sfâr it. Mai mult, pun chiar la îndoial înse i cuvintele sale din final, când a pretins c nu roste te decât adev rul cel mai curat. 6. Am constatat imediat cât de bine se pricepe s se foloseasc de cuvinte pentru a atrage mila asupra ei i pentru a arunca ori de câte ori îi era cu putin vina asupra Ta, fie pe fa , fie într-o manier disimulat . Sincer s fiu, de-abia m-am ab inut de câteva ori s nu-i dau frumoasei mincinoase riposta cuvenit cu ajutorul bastonului pe care mi l-ai încredin at. 7. De aici, rezult foarte limpede ce cred despre adev rul cuvintelor rostite de acea creatur !

55

8. A a cum am mai spus, v d acum clar din ce aluat este f cut i cât de mult iube te minciuna. R mâne totu i un lucru care nu înceteaz s m obsedeze. O, Doamne, sunt convins c Tu tii deja despre ce este vorba. De aceea, Te implor, clarific -mi i aceast îndoial !´ 9. Domnul i-a r spuns astfel lui Kisehel: ÄEi bine, ascult -M ! 10. Satana, Adam i Eva alc tuiesc împreun o singur unitate, la fel ca i Cain i to i descenden ii s i, c ci Satana a devenit prizonier în trupul lui Adam, apoi în cel al Evei, i în sfâr it în trupul primului n scut al acesteia, ca urmare a ascult rii ei fa de Mine. În acest fel, inten ia Mea a fost aceea de a face din Satana o fiin absolut perfect , astfel încât întreaga procrea ie ulterioar provenit de la ea s fie la fel de impecabil , ca i cum s-ar fi produs în ceruri! 11. Aceast creatur a respins îns acest plan, c ci nimic nu îi repugn mai mult decât s M asculte pe Mine! 12. De aceea, ea nu a acceptat s se identifice cu Adam dup întreaga Mea m sur . A r mas în el, dar s-a orientat exclusiv c tre sine, transformându-se astfel într-o iubire de sine excesiv , fapt care l-a f cut pe Adam, primul om creat, s p easc pe p mânt f r s fie atent la ceea ce îl înconjoar , întrucât nu era decât un trup în care î i f cuse s la aceast creatur orgolioas . 13. La scurt timp dup aceea, am fost nevoit s execut o nou diviziune, smulgând din Adam contrapartea sa feminin i nel sându-i decât spiritul s u masculin. Am eliberat apoi spiritul s u feminin, f când-o din el pe Eva, c reia i-am acordat un nou trup, de o mare frumuse e, independent de cel al lui Adam. 14. Adam i-a recunoscut imediat în Eva cel de-al doilea eu al s u, a a c a privit-o cu o mare satisfac ie. 15. Cea de-a doua creatur i-a dat i ea imediat seama c este mult mai slab decât era înainte (când era reunit cu contrapartea ei masculin ), a a c a pus pe loc la cale o stratagem care s -i permit s se înal e mai presus de prima fiin creat . 16. Prima ei tentativ de în el torie nu i-a reu it îns , c ci Adam i-a dat imediat seama de ea i a criticat-o cu asprime, fapt care i-a fost suficient Evei pentru a nu mai încerca a doua oar . 17. De aceea, aceast creatur i-a separat propria ei contraparte masculin , sub forma arpelui, o fiin monstruoas i androgin , l sându-i Evei doar feminitatea sa, pe care ea o considera echivalent cu sl biciunea. În aceast dubl ipostaz , ea a putut ac iona deopotriv ca b rbat i ca femeie, fapt care a permis procrearea nebinecuvântat a lui Cain, pe care o cunoa te i cu to ii foarte bine. 18. Din cauza acestor schimb ri nea teptate, am fost nevoit s modific întreaga crea ie, binecuvântând inclusiv procrea ia imperfect ,

56

cu o singur condi ie: ca r ul mo tenit de oameni de la Satana, provenit din str fundurile fiin ei acesteia, s fie în întregime contracarat i neutralizat printr-o iubire foarte pur fa de Mine. De vreme ce o parte din Satana a r mas în Adam i în Eva, este evident c b rbatul i femeia trebuie s se caute cu aviditate, c ci acest lucru corespunde dublei naturi caracteristice lui Satana, chiar dac aceasta a fost împ r it în dou . 19. A a se explic de ce, în anumite momente, Adam i Cain vorbeau exact a a cum ar fi f cut-o Satana. Totu i, nici Adam, nici Eva i nici Cain nu reprezentau în sine fiin a primordial , la fel cum nici voi nu sunte i una cu Adam i cu Eva, chiar dac a i derivat din ei, reprezentând p r i fragmentate ale lor. 20. Prin acest mecanism ingenios al procrea iei, Satana este în permanen divizat în toate creaturile umane, sl bind din ce în ce mai mult, pân când ± la sfâr itul timpurilor ± va fi complet atomizat , nemair mânând din ea decât o form vie, dar lipsit de via , c ci întreaga sa capacitate de a iubi va fi trecut de mult în alte creaturi, respectiv în voi, care sunte i deja copiii Mei. 21. A a se petrec lucrurile. Nu trebuie s dezv lui i îns acest mister nim nui, tiu Eu mai bine de ce! A adar, v cer s p stra i t cerea când vom ajunge înapoi în colib ! Amin´. Capitolul 25 Lameh întreab cum este posibil ca Satana, de i a fost creat de Dumnezeu, s fie atât de rea. Domnul îi r spunde printr-o parabol (26 aprilie 1843) 1. În continuare, Lameh s-a apropiat la rândul lui de Domnul i L-a rugat s îi r spund la întrebarea care îl tulbura. 2. Domnul i-a r spuns: Ä tiu despre ce este vorba. Enoh tie i el, dar Kisehel nu este înc în stare s contemple profunzimile cele mai intime ale vie ii tale. De aceea, spune ce ai de spus cu voce tare. Haide, spune-ne tuturor ce anume te preocup ´. 3. Cu inima plin de iubire, Lameh i-a mul umit Domnului pentru gra ia acordat i i-a pus urm toarea întrebare: 4. ÄTat preasfânt i preaplin de iubire, de o bun tate inexprimabil ! Tu ai creat-o pe Satana din îns i esen a Ta, nu dintr-o esen str in ! Cum se face în acest caz c aceast fiin , care este în întregime crea ia Ta, poate fi de o r utate atât de inimaginabil , de vreme ce tot ce exist în Tine nu poate fi altfel decât bun, c ci Tu Însu i

57

e ti de o bun tate infinit , fiind a adar absolut exclus ca din Tine s poat ie i ceva r u?! 5. V zând r utatea incredibil a Satanei, pur i simplu nu pot s -mi explic acest lucru. Acesta este lucrul care m nedumere te, i întrebarea mea mi se pare întru totul justificat . Dac mi-ai putea l muri acest subiect, cu siguran mintea mea s-ar lini ti de tot!´ 6. Ca r spuns la aceast întrebare nu lipsit de temei, Domnul ia spus lui Lameh: ÄDac prive ti aceast chestiune doar dintr-o perspectiv uman , M tem c ea nu poate avea o solu ie. Dac o vei privi îns dintr-o perspectiv pur spiritual , aspectul ei aparent inexplicabil va disp rea pe loc i vei putea vedea solu ia ei la fel de clar cum vezi lumina soarelui într-o diminea str lucitoare i pur . 7. Din p cate, îmi este greu s - i explic aceast problem într-un limbaj pe în elesul t u, c ci ea îmi atinge profunzimile ultime ale în elepciunii Mele, care este absolut infinit . 8. Ca s în elegi totu i cât de cât despre ce este vorba, î i voi spune o parabol . Cu cât vei medita mai intens asupra sensului ei, cu atât mai clar vei în elege spiritul adev rului ce acoper acest mister de o profunzime f r limite. Ascult deci: 9. Un om de o mare în elepciune i de o bun tate infinit a conceput un plan. El i-a propus s î i ia o nevast i s fac împreun cu ea copii care s -i semene întru totul, cu scopul de a le transmite lor imensele comori i bog iile nelimitate pe care le avea, astfel încât ace tia s se foloseasc ± fiecare în felul lui ± de ele. 10. În sine, proiectul era excelent, dar cum l-ar fi putut duce el la îndeplinire, de vreme ce pe întreg întinsul teritoriilor sale, altminteri foarte extinse, nu exista nici o fiin feminin ? 11. Ce poate face în acest caz omul nostru, a c rui în elepciune este nelimitat ? ± El nu mai st pe gânduri i î i spune: 12. ÃCe rost are s mai caut prin teritoriile mele atât de extinse, când posed deja în mine ceea ce doresc s g sesc: iubirea, în elepciunea i puterea care decurge din primele dou . 13. De aceea, îmi propun s îmi creez eu însumi o so ie care s fie la unison cu mine în toate privin ele! Doar am creat deja atâtea alte lucruri cu ajutorul for elor mele, iar acestea au d inuit. Nu v d de ce nu mi-ar reu i i crearea unei so ii perfecte! 14. Voi concepe a adar o idee care s se identifice perfect cu mine i care s corespund voin ei mele ferme. În acest fel, nu voi mai fi nevoit s caut în alt parte ceea ce nu exist i nu poate exista în afara mea!¶

58

15. Zis i f cut. În scurt timp, în fa a creatorului nostru apare o crea ie absolut minunat ! Cel care i-a dat via , creatorul plin de în elepciune i de putere, o contempl cu o satisfac ie imens . 16. Dar opera sa nu reprezint înc decât o ma in rie, fiind lipsit de o voin proprie, i deci moart . Ea nu face altceva decât ceea ce o pune st pânul s u s fac i nu roste te alte cuvinte decât cele pe care i le pune acesta în gur . 17. Ghidat de în elepciunea sa, omul reflecteaz o vreme, dup care conchide: ÃAm creat ce mi-am dorit, dar crea ia mea nu reprezint decât o reflexie a mea! Dac o voi l sa a a, satisfac ia pe care mi-o va oferi va fi minor . Dac îi voi d rui îns o via proprie, liber i independent , trebuie s accept din start riscul c ea se poate îndep rta de mine i poate ac iona a a cum vrea ea, nu cum doresc eu. 18. Pe de alt parte, puterea mea se întinde asupra întregului teritoriu care exist . De aceea, dac ea va dep i limitele pe care i le voi trasa, voi ti ce am de f cut; c ci ea va r mâne de-a pururi opera mea!´ 19. A a i-a spus în sinea sa omul nostru plin de în elepciune, dup care a ac ionat a a cum i-a propus. 20. El i-a d ruit operei sale o libertate deplin de comportament. Femeia s-a putut mi ca i a putut vorbi liber, independent de dorin ele creatorului ei. A fost un mare triumf pentru creatorul nostru s vad c femeia creat de el poate desf ura o activitate autonom de a lui, fiind plin de vitalitate, dar f r s p r seasc vreodat sfera voin ei creatorului ei. 21. Omul nostru nu s-a limitat îns la atâta, ci i-a propus ceva mai mult: s îi d ruiasc operei sale o libertate total de mi care i de voin , care s -i permit acesteia s se bucure de o educa ie personal , precum i de o întreag gam de experien e. 22. Aceast educa ie continu inclusiv la ora actual , iar crea ia noilor opere nu are alt scop decât acest proces educativ. Cât despre creatorul nostru, acesta nu face altceva decât s contemple încântat realizarea plenar i sigur a operei sale! 23. Iat , i-am spus o parabol de o mare importan , c ci ea descrie începutul i sfâr itul tuturor lucrurilor! Reflecteaz asupra ei, iar lumina î i va inunda fiin a, pân când va ajunge în str fundurile ei! ± Pân atunci îns , s ne continu m drumul! Amin´. Capitolul 26 Kisehel î i face o imagine deformat referitoare la cuplul alc tuit din Satana i Dumnezeu. Explica iile Domnului îi clarific nel muririle (27 aprilie 1843)

59

1. La fel ca i tovar ii s i, Lameh i-a mul umit Domnului pentru gra ia de a le dezv lui aceste taine profunde, dup care i-au v zut cu to ii de drum. 2. Pe când se apropiau de în l imile Levantului, Domnul s-a oprit i s-a întors c tre Kisehel, f r s -i spun îns nici un cuvânt. 3. Acesta s-a speriat atât de tare încât a început s tremure din toate încheieturile, neputând descifra semnifica ia acestei priviri. 4. Dar Domnul a pus imediat cap t acestei angoase i l-a întrebat: ÄKisehel, de ce cultivi gânduri atât de nebune ti în inima ta? 5. Chiar crezi c Dumnezeu trebuie s se împerecheze trupe te pentru a putea procrea, a a cum proceda i voi, oamenii?! Crezi de asemenea c El are nevoie de o so ie divin pentru a ob ine copiii pe care i-i dore te în aceast manier carnal ? ± O, cât de tare te în eli! 6. De pild , tu ai o so ie, dar pute i voi face copii oricând dori i? Nu pute i, pentru c acest act creator nu depinde de voin a ta, nici de cea a so iei tale, ci exclusiv de voin a Mea divin atotputernic ! Nici chiar copiii pe care îi procrea i nu arat i nu se comport a a cum dori i voi, ci a a cum doresc Eu! 7. Dac tu î i dore ti un fiu, Eu î i d ruiesc o fiic , i invers, c ci Eu singur sunt Domnul întregii vie i. 8. Tu po i avea rela ii amoroase cu so ia ta, dar ti i voi vreodat anticipat ce anume procrea i? 9. Î i spun: chiar dac este complet necunoscut ! i se pare c de ii aceast cunoa tere, ea î i

10. Eu singur cunosc toate lucrurile înc de la începuturile eternit ii, c ci Eu sunt unicul Domn i Dumnezeu atotputernic, posesor al unei în elepciuni infinite! 11. Dac Eu doresc s creez un fruct viu, în conformitate cu ordinea Mea, i s îl introduc în pântecul so iei tale, chiar crezi c trebuie mai întâi s m culc cu ea în secret?! 12. În mod similar, atunci când un soare d na tere unei lumi planetare, iar plantele i animalele de pe aceasta î i procreeaz progeniturile, chiar crezi c pentru ca aceste lucruri s fie posibile, trebuie mai întâi ca Eu s M acuplez în secret cu soarele, cu plantele i cu animalele respective?! 13. Vai ie, fiin prin cap! lipsit de minte, ce gânduri nebune ti î i trec

60

14. Ascult -M : femeia pe care am creat-o ca prim spirit nu seam n în nici un fel cu femeile voastre de pe p mânt, iar Eu nu am nevoie s M culc cu ea ca s dau na tere unor copii! 15. Dac am fost capabil s creez din Mine Însumi acest prim spirit în toat perfec iunea lui, este evident c voi fi capabil i în continuare s dau na tere altor miriade de creaturi f r concursul lui direct! 16. Eu nu am creat acest prim spirit în vederea unei procrea ii ulterioare, ca i cum nu a fi fost capabil s fac i singur acest lucru! Lam creat cu unicul scop pentru care te-am creat inclusiv pe tine, respectiv de a M recunoa te ca unic Dumnezeu, Domn i Creator al s u, dar i ca un P rinte plin de cea mai mare iubire, pentru ca s M iubeasc i s îmi slujeasc în eternitate, cu o iubire comparabil cu a Mea. 17. Faptul c acest spirit a putut da na tere apoi unui num r cvasi-infinit de alte creaturi se explic prin faptul c l-am creat în întregime dup chipul i asem narea Mea, insuflându-i propria Mea via creatoare, liber i atotputernic . 18. Atunci când acest spirit a observat aceast perfec iune care îl caracterizeaz , el a început s dea na tere unor crea ii cu totul extraordinare, similare lui. 19. În virtutea în elepciunii, iubirii, bun t ii, toleran ei i blânde ii Mele, Eu am tolerat aceste creaturi ratate, provenite de la primul spirit. Le-am permis s prospere i am f cut pentru ele exact ce fac pentru propriile Mele creaturi. Altfel spus, M-am ocupat de aceste fiin e str ine la fel ca de copiii din propria Mea cas . 20. Spune-Mi: chiar crezi c am nevoie de o so ie divin pentru a da na tere cerului, îngerilor, sorilor, lumilor, plantelor, animalelor i fiin elor umane, printr-un act de acuplare amoroas ? 21. O, orbule, Creatorul etern i atotputernic în sine i prin El Însu i nu poate avea nevoie vreodat de altcineva! Este suficient ca Eu s doresc ceva, pentru ca acesta s apar instantaneu în fa a Mea. 22. Iat : doresc ca în aceast clip , nenum rate cohorte de fiin e umane de ambele sexe s apar în fa a noastr ! ± Prive te! Ele au ap rut deja, iar Eu nu le voi mai distruge niciodat , ci le voi plasa pe alte stele, chiar în fa a ta! Prive te: ele se îndreapt deja c tre destinul lor preafericit, l udându-Mi numele! 23. V d c e ti împietrit de uimire! Spune-Mi: am avut cumva nevoie de o femeie pentru a procrea aceste fiin e? 24. Desigur, îmi r spunzi negativ, de vreme ce Mi-ai putut contempla puterea.

61

25. Dar Eu î i spun: dac dore ti s îmi recâ tigi bun voin a, nu mai cultiva gânduri atât de lipsite de noim ! Încearc s în elegi o dat pentru totdeauna c între Mine i tine exist o diferen imens , ce nu poate fi redus decât prin miracolul iubirii! ± Iar acum, s ne vedem de drum! Amin´. Capitolul 27 Limitarea cuno tin elor umane dorit de Dumnezeu. Explica iile Domnului referitoare la aspectul masculin i la cel feminin la nivelul Divinit ii i la nivelul omului. Crearea lui Lucifer (28 aprilie 1843) 1. Cei patru i-au continuat drumul i nimeni nu a mai îndr znit s îi adreseze vreun cuvânt Domnului, chit c cei trei (da, inclusiv Enoh) erau tulbura i de o nou întrebare enigmatic , extrem de complex , care îi ap sa la fel de greu ca i cum ar fi f cut-o o piatr de câteva sute de kilograme care le-ar fi c zut pe piept. 2. Dat fiind c nimic nu-i poate sc pa Celui care vede totul în simultaneitate, Domnul i s-a adresat astfel lui Enoh, c ruia i-a spus: ÄCum se face c mai exist înc lucruri care î i sunt nel murite, în jurul c rora te învâr i ca o g in în jurul unui ou gol, cu care nu tie ce s fac ? 3. Dar Eu î i spun: omul nu are înc dreptul s p trund în misterele profunde ale în elepciunii Mele. Tocmai pentru aceasta v-am preg tit o Via etern ! 4. În fine, v voi da totu i un r spuns la întrebarea care v preocup , ap sându-v atât de greu, dar acesta v este destinat numai vou , nu i celorlal i! Asculta i-M deci! 5. În profunzimile Divinit ii Mele, Eu sunt deopotriv b rbat i femeie, dar nu a a cum în elege i voi aceste concepte, ci în maniera urm toare: 6. În calitatea Mea de b rbat, Eu sunt de-a pururi iubire, via liber , putere i energie. A a se explic de ce to i b rba ii care corespund perfect m surii Mele g zduiesc în inima lor o iubire veritabil , de care inima vanitoas a femeilor nu va fi niciodat capabil . 7. Datorit coresponden ei cu iubirea Mea masculin , b rba ii sunt la fel de puternici ca i Mine, iar aceast putere este concentrat în pieptul lor lat. Nu acela i este cazul femeilor frivole, care î i pot oferi laptele trupului copiilor lor, dar nu le pot oferi acestora i laptele Vie ii

62

interioare, întrucât iubirea b rbatului puternic i elevat nu are loc în pieptul lor strâmt, din cauza vanit ii lor ie ite din comun! 8. Aceasta este ipostaza Mea de b rbat, care corespunde perfect esen ei Mele. Sunt convins c pute i în elege cu u urin acest lucru! 9. De vreme ce via a Mea se reg se te i în femei, este la fel de evident c esen a feminit ii deriv tot din Mine. În caz contrar, cum a fi putut crea Eu o femeie? 10. V voi explica cum este posibil acest lucru: în orice femeie se g sesc ascunse atributele ireteniei i vicleniei, inclusiv o minte ascu it i subtil (intuitiv ). Femeia nu vorbe te niciodat deschis i are obiceiul s î i ascund lumina inimii. De aceea, oricine se încrede în ea î i cl de te un castel din nisip. 11. În consecin , Eu nu pot vorbi din perspectiva sferei Mele feminine la fel de în elept cum a face-o din perspectiva sferei Mele masculine, c ci aspectul Meu feminin se na te din lumina iubirii, a c rei surs se afl în Mine; în calitatea sa de în elepciune ± de i nen scut în sine ± aceasta poate fi comparat cu lumina sublimelor raze ce se nasc din lumina original . 12. Rezult a adar c aspectul Meu feminin este lumina care str luce te în eternitate din în elepciune, n scut continuu din iubire, cu o for i cu o putere egal . 13. Aceast în elepciune este adev rata so ie a Iubirii lui Dumnezeu, care îi apar ine întru totul i care este de-a pururi inseparabil de El. Cu ajutorul ei am conceput i am creat Eu ± unicul Dumnezeu ± toate lucrurile; i niciodat nu am avut nevoie de o alt so ie, c ci Eu sunt unicul Dumnezeu al Iubirii, B rbatul etern, Primul i Ultimul în acela i timp! 14. Înc de la începuturile eternit ii, Eu am conceput împreun cu aleasa inimii Mele un num r cvasi-infinit de fiin e pe care le-am contemplat, de i nici una dintre ele nu putea i nu era autorizat s priveasc în sine. 15. i totu i, înc de la bun început am luat decizia de a le acorda libertatea absolut acestor fiin e pe care le-am conceput ini iat în mintea Mea cosmic , pentru ca ele s se poat recunoa te pe sine, recunoscându-M implicit i pe Mine. 16. Atunci când în Mine s-a trezit dorin a de a duce la îndeplinire acest plan, spa iile infinite în care domne te suveran Divinitatea Mea etern , în toat for a i lumina Ei, au fost str b tute de un fior care spunea: ÄA a s fie!´ 17. Asculta i i urm ri i s în elege i ce v spun: din aceste raze de lumin ie ite din locul lor de origine s-a format atunci o unitate substan ial , care con inea într-o stare nediferen iat tot ce a ie it

63

vreodat din Mine, din B rbatul etern i din Femeia etern , sub forma acestor raze de o spiritualitate profund , a c ror lumin era infinit i imuabil . 18. Aceast unitate a reprezentat noua femeie creat . Ea a dispus de la bun început de o libertate total , ca loc al marii întâlniri a tuturor razelor purt toare de entit i, care ies din abunden din Mine înc de la începuturile eternit ii, pentru ca fiin ele care se g sesc în ele i care au ie it din locul lor de origine s se poat maturiza în c ldura constant a gra iei Mele, deschis i liber, astfel încât s le pot contempla cu bucurie, v zând c sunt libere de orice constrângere i c au facultatea de a M percepe în lumina iubirii pe care le-am acordat-o. 19. Asculta i-M : acest act de procrea ie a reu it. Voi pute i deja s M vede i i s M atinge i. 20. Totu i, vremea maturit ii depline i a recoltei nu a sosit înc . Toate marile opere au nevoie de timp pentru a fi duse la bun sfâr it. 21. Încerca i s în elege i acest lucru, dar nu-l transmite i mai departe, c ci nu este bine s le vorbe ti oamenilor de dificult ile care înso esc un proces de maturizare de o asemenea anvergur . 22. La momentul potrivit voi anun a Eu Însumi acest mesaj ca pe o nou revela ie adus pe acest p mânt, a a cum v-am anun at-o vou . Cât despre descenden ii vo tri din timpurile din urm , ace tia vor descoperi mesajul în ei în i i i se vor elibera de materie. Amin´. 23. Cei trei b rba i au început s î i loveasc piepturile cu pumnii, strigând: ÄO, Tu, în elepciune divin infinit ! Cine te-ar putea cuprinde vreodat pe Tine în toate profunzimile Tale?!´ 24. Domnul le-a repetat îns : ÄNu spune i la nimeni ce v-am dezv luit acum. Iat , copiii Mei se gr besc deja c tre Mine, cu bra ele larg deschise! S ne gr bim i s le ie im în întâmpinare. Amin´. Capitolul 28 Iubirea pur i actele n scute din iubire reprezint cea mai nobil dintre toate poruncile. Pericolele ora elor i ale femeilor din inuturile de jos (29 aprilie 1843) 1. Câteva clipe mai târziu, cele dou grupuri s-au reunit într-o iubire reciproc plin de ardoare, i to i i-au dat frâu liber bucuriei, oferindu-i Domnului infinit ii un mare sacrificiu de iubire în inimile lor.

64

2. Atunci, Domnul s-a adresat marii adun ri i a spus: ÄAsculta i-M , copila ii Mei dragi, i p stra i cu religiozitate în inimile voastre ceea ce v voi spune în continuare! 3. Pân în prezent nu v-am dat înc nici o porunc , cu excep ia celei a iubirii, care este cea mai u oar între toate. Unii dintre voi se întreab dac nu cumva ar fi cazul s v dau i alte porunci, în afar de aceasta, care este cea mai veche între toate. 4. Asculta i-M : atât timp cât ve i respecta aceast porunc în inimile voastre, nu va mai exista nici o alta care s v poat uni cu Mine prin ac iunile voastre! 5. C ci iubirea pur i actele n scute din ea stau la baza oric rei justi ii. Orice om care dispune de aceast iubire n scut din Mine va fi ferit de-a pururi de orice injusti ie. 6. De aceea, voi nu ave i nevoie de o porunc nou , c ci, a a cum spuneam, iubirea este porunca cea mai sublim între toate, care con ine în sine întreaga Via i întregul Adev r. 7. Tocmai din cauza acestei iubiri pe care o sim i i în voi i unii fa de ceilal i, doresc, în calitatea Mea de Tat preasfânt i preaplin de iubire, s adaug un nou sfat, pe care ar fi bine s îl respecta i dac dori i s p stra i aceast iubire sacr în inimile voastre. 8. Acest sfat nu este deloc dificil de respectat; dimpotriv , el este cât se poate de u or de urmat. A adar, asculta i-M : 9. La ora actual , ave i un Dac dori i, pute i coborî pân la autorizat pe ace tia s urce ± dac acum înainte va fi din nou posibil s acces liber c tre inuturile de jos. copiii lui Cain. De asemenea, i-am doresc ± pân la voi. De aceea, de v dispersa i pe întregul p mânt.

10. Totu i, v atrag aten ia c nu îi voi privi cu pl cere pe aceia dintre voi care se vor stabili într-unul din ora ele din inuturile de jos, c ci acolo se afl numeroase progenituri ale arpelui, care degaj mirosuri pestilen iale pentru spirit i îi otr vesc via a cu veninul lor. 11. Oricum, dac cineva dintre voi dore te s coboare în inuturile de jos pentru a contempla cu ochii lui cât de bine am aranjat lucrurile i cât de bune sunt fructele compasiunii Mele manifestate în acele regiuni, o poate face. Nimeni nu trebuie s r mân îns în acele locuri o perioad mai lung de trei ori apte zile (cel mult), cu excep ia cazului în care a primit o porunc expres în aceast direc ie, venit direct de la Mine. Acest sfat este la fel de valabil i în ceea ce prive te vizitele celor de acolo pe în l imile sacre. 12. Voi, copiii rasei primordiale, în frunte cu Enoh, ve i fi singurii care ve i putea hot rî ce perioad au dreptul s r mân printre voi fra ii vo tri din inuturile de jos, iar ace tia vor trebui s respecte cu stricte e decizia voastr .

65

13. Dac vreunul dintre ei î i va exprima inten ia de a se stabili pe în l imile sacre, va trebui s îmi cere i întotdeauna autoriza ia! 14. Desigur, ve i putea acorda aceast permisiune oricui ve i dori, dar ave i grij s nu primi i la sân vreo viper ! 15. P stra i-v întotdeauna luciditatea i nu ve i avea vreodat de suferit, nici în plan corporal i nici în plan spiritual. 16. În mod similar, nu va trebui niciodat s v pâng ri i trupurile i sufletele cu femeile din inuturile de jos, oricât de frumoase sau de atr g toare vi se vor p rea. În caz contrar, risca i s c de i pe loc sub influen a arpelui i ve i da na tere unor fructe care se vor hr ni cu sânge de oameni i cu carne de copii. 17. E bine s ti i c du manul Vie ii i-a f cut un plan: acela de a le înzestra pe femeile din inuturile de jos cu trupuri din ce în ce mai excitante, pentru a v tenta astfel în cel mai înalt grad. De aceea, prefer s v avertizez anticipat, ca s ti i cum trebuie s v comporta i într-o asemenea situa ie. 18. Dac vreunul dintre voi se va afla vreodat într-o stare de confuzie i de îndoial , s Mi se adreseze, iar Eu îl voi ajuta. 19. Acesta a fost sfatul pe care am dorit s vi-l dau, pentru propria voastr bun stare fizic i spiritual ; urma i-l i totul va fi bine! 20. În continuare, voi mai r mâne printre voi în aceast form vizibil pân disear . Cei care au nevoie de lumin i l muriri s vin i s Mi le cear , pentru a le primi f r întârziere! Amin´. Capitolul 29 Întrebarea lui Muthael referitoare la spiritul de contradic ie specific femeilor. R spunsul Domnului cu privire la natura b rbatului i la cea a femeii (2 mai 1843) 1. Dând curs acestei invita ii, unul din copiii Levantului, un b rbat tân r de numai 50 de ani, s-a apropiat de Domnul, plin de curaj i de ardoare, i L-a întrebat: ÄCreator i Dumnezeu atotputernic, P rintele nostru preasfânt! Îmi este oare permis mie, s rman vierme care m târ sc prin praf, s î i adresez cu toat smerenia inimii mele o întrebare care m preocup i care mi se pare foarte important ?´ 2. Domnul i-a r spuns: ÄMuthael, î i spun: vorbe te! C ci citesc în inima ta c întrebarea pe care dore ti s Mi-o pui este bun !´

66

3. Muthael i-a mul umit Domnului cu mult râvn pentru aceast gra ie i i-a pus urm toarea întrebare, într-adev r memorabil : 4. ÄO, Doamne, Dumnezeu i P rinte preasfânt i preaplin de iubire! Ascult : eu am trecut de 50 de ani, i din câte tiu, mul i dintre fra ii mei chiar mai tineri i-au luat deja o so ie. În ceea ce m prive te, nu mi-a fost dat înc s m apropii de o fiin feminin . 5. Ori de câte ori am privit un trup feminin, acesta mi s-a p rut ginga i excitant. La fel, majoritatea femeilor mi s-au p rut întotdeauna blânde i delicate, deci foarte atr g toare. De aceea, simt de mult vreme dorin a arz toare de a-mi lua o so ie, dar ori de câte ori am încercat s m apropii de o astfel de fat tân r , mânat de o nevoie interioar , încercând s pronun cuvintele de iubire pe care mi le dicta inima mea, m sim eam însp imântat, temându-m c nu voi g si la ea ceea ce caut. La fel de tare m tem i acum. 6. Mi-am spus adeseori: ÃCum este posibil ca în aceste fiin e cu o înf i are atât de delicat s existe contraste atât de mari? Din punct de vedere exterior, chiar i suflul blând al unei brize de sear este suficient pentru a le face s tremure pielea extrem de fragil . În schimb, interiorul lor este absolut insensibil chiar i la furtunile cele mai mari ale spiritului, iar uraganele în elepciunii masculine nu le pot atinge inima a a cum o fac sl biciunea b rbatului fa de ele, atrac ia pe care o simte el fa de trupul lor, laudele pe care i le adreseaz , dorin a bucuriilor senzuale, i mai presus de toate adorarea corpului lor, ca s nu men ionez decât câteva din lucrurile care le fac pl cere femeilor. 7. În urma acestor constat ri, am sfâr it prin a sim i o adev rat aversiune fa de toate femeile, iar vederea lor a ajuns s m dezguste într-o oarecare m sur încât nu m mai pot apropia de nici una! 8. O, Doamne, Dumnezeu i P rinte preasfânt, este oare corect aceast atitudine din partea mea? Nu cumva am p c tuit astfel în fa a Ta? Care este motiva ia ce st la baza acestui fenomen? Ce înseamn de fapt femeia, aceast fiin aparent atât de vie din punct de vedere exterior, dar complet moart din punct de vedere l untric?´ 9. Domnul s-a întors c tre el i i-a spus: ÄAscult , dragul Meu fiu Muthael, ceea ce sim i tu în aceast privin este chiar mai important decât i se pare! 10. Prima motiva ie care st la baza acestor constat ri ale tale este c tu provii dintr-o lume de sus, în timp ce femeia provine dintr-o lume de jos. 11. Spiritul t u con ine în el spiritul viu al iubirii Mele, în timp ce cel al femeii nu con ine decât spiritul lumii exterioare. 12. Acesta este motivul pentru care tu e ti blând i delicat în interior, în timp ce femeia nu pare astfel decât în ceea ce prive te înf i area ei exterioar .
67

13. Tu e ti o creatur n scut direct din profunzimea Mea. Femeia nu este decât o creatur secundar , un rezultat al str lucirii Mele. 14. Tu ai fost creat din nucleul soarelui, în timp ce femeia a fost creat doar din razele efemere ale acestuia. 15. În tine se afl întregul adev r, în timp ce în femeie nu exist decât aparen a lui. 16. Tu e ti o entitate ie it din Mine, în timp ce femeia nu este decât o reflexie a Mea. 17. Dup cum vezi, ai motive cât se poate de serioase pentru aceast aversiune pe care o sim i fa de femei. 18. Nici nu se pune problema s fi p c tuit în vreun fel fa de Mine, c ci nimeni nu poate p c tui decât dac încalc un ordin primit expres de la Mine, de a face sau de a nu face ceva, ceea ce nu este cazul t u. 19. Doresc s adaug îns c Eu am primit inclusiv femei la sânul Meu, care au devenit astfel copiii Mei. Femeile care doresc s ating acest statut trebuie s urmeze modelul Puristei, iar aceasta este întradev r o porunc divin . 20. Exist doar dou femei care au urmat acest model în inimile lor: Ghemela i Mira. 21. Orice femeie care urmeaz acest model î i transform inima dup chipul i asem narea Mea. Dac te vei apropia de o asemenea femeie cu o inim pur , nu vei mai sim i aceast aversiune. 22. De vreme ce provii din Levant i ai o inim dintre cele mai pure, î i voi d rui în curând o so ie cu o puritate comparabil , care te va convinge de ceea ce i-am spus. Pân atunci îns , r mâi a a cum e ti! Amin´. 23. Chiar în acest moment, Muthael a v zut o lumin mare, care i-a permis s aib acces la marile profunzimi cosmice. El i-a mul umit Domnului i L-a sl vit din toat inima sa pur . 24. Cât despre Domnul, Acesta a continuat s le r spund celor care aveau alte probleme de l murit. Capitolul 30 P rin ii patriarhi sunt deconcerta i de r spunsul Domnului. Noile declara ii ale Domnului referitoare la fiin a polarizat a b rbatului i a femeii (3 mai 1843)

68

1. Cu excep ia lui Enoh, a lui Lameh i a lui Kisehel, r spunsul dat de Domnul lui Muthael i-a dezorientat de tot pe p rin ii patriarhi. Ace tia nu mai tiau ce s cread i se sim eau extrem de angoasa i, c ci to i î i iubeau profund so iile ± spre marea lor cinste ± pe care le considerau un cadou suprem din partea cerului. Nu erau pu ini aceia care considerau c bunele i minunatele lor so ii erau chiar mai elevate în plan spiritual decât ei, i deci mai apropiate de Mine, pentru simplul motiv c în acele timpuri fetele tinere, dar i femeile, erau cu adev rat caste, blânde, pline de r bdare, devotate, ascult toare, ginga e, iubeau via a de familie i erau înzestrate cu o gra ie feminin i cu o frumuse e care le dep eau cu mult pe cele ale femeilor din epoca actual , care sunt complet corupte, deopotriv în plan fizic i spiritual. 2. De aceea, r spunsul dat mai sus i-a bulversat complet pe p rin ii patriarhi, care s-au întors c tre Mine în inimile lor i Mi-au spus: 3. ÄO, Doamne, p rinte preaplin de iubire! Ofer -ne, Te rug m, l muriri suplimentare în leg tur cu cele spuse lui Muthael, c ci suntem foarte neferici i. Este greu s le privim pe bunele i credincioasele noastre so ii ± pe care pân acum le-am considerat bunul nostru cel mai de pre ± în lumina r spunsului T u, pentru care î i mul umim din inim . 4. Chiar dac în eleptul Muthael (care s-a dovedit, de altfel, pu in cam aspru) nu a înv at înc s le pre uiasc pe femei, str vechea i corecta ordine pe care ai plasat-o în inimile noastre, o, Tat , nu poate fi înc lcat ! Dimpotriv , noi consider m c înclina iile specifice femeilor din anturajul nostru nu fac decât s ne avantajeze pe noi, b rba ii, i asta cu atât mai mult cu cât ± gra ie fidelit ii lor fa de virtute ± ace tia trebuie mai întâi de toate s se smereasc înainte de a primi un astfel de dar al gra iei Tale, o, P rinte preaiubit! 5. Atunci când un b rbat descoper în so ia sa o anumit duritate, el tie c aceasta nu face altceva decât s reflecte propria sa duritate. De aceea, el face tot ce îi st în puteri pentru a o mângâia, con tient c va descoperi astfel în ea contrariul absolut al st rii psihice de dinainte, respectiv blânde ea i iubirea cea mai devotat . 6. O, P rinte mult iubit, confirm -ne faptul c scumpele noastre so ii vin i ele din lumea de sus, la fel ca noi!´ 7. Atunci, Domnul a luat cuvântul i le-a spus: ÄVoi vorbi i de ordinea Mea, dar da i dovad de o orbire total ! 8. Este evident c nu ave i nici o idee legat de ceea ce înseamn Ãlumea de sus¶ i Ãlumea de jos¶. Atunci de ce nu întreba i acest lucru, în loc s îmi pune i întreb ri nelalocul lor sau s îmi cere i s îmi inversez ordinea etern pentru a v satisface vou dorin a stupid ?

69

9. Spune i-Mi: chiar crede i c o femeie are în ochii Mei o valoare mai mic dac afirm despre ea c provine din Ãlumea de jos¶, reprezentând polaritatea opus b rbatului, fapt absolut indispensabil, f r de care nici unul din cei doi nu ar putea exista? 10. M întreb ce a i mai spune în acest caz dac a afirma c voi to i proveni i dintr-o lume de jos, în timp ce numai Eu provin din lumea de sus? 11. Crede i c a înceta în acest caz s mai fiu Creatorul vostru i unicul vostru P rinte etern i sfânt? Oare nu te-am creat Eu pe tine, Adam, din lut, a a cum am creat-o pe Eva din coasta ta? 12. De vreme ce ti i cu to ii c Ãlutul¶ reprezint iubirea Mea, iar Ãcoasta¶ gra ia i compasiunea Mea, acestea fiind principalele materiale din care v-am creat sufletul vostru, la fel cum corpul fizic ascunde în el un schelet solid, trebuie s recunoa te i c sunte i complet orbi dac v g si i singuri motive de disperare în aceast diferen care exist între voi i femei, în timp ce ar trebui s g si i în ea numai motive de bucurie! 13. Spune i-Mi, ce este mai important: soarele sau lumina lui? Ce anume prefera i? 14. V d c v spune i în sinea voastr : ÃO, Doamne, ambele sunt la fel de indispensabile! Este imposibil s separi soarele de lumina lui, sau invers¶. 15. Perfect, sunt absolut de acord. Dac soarele este considerat îns un Ãloc de sus¶ (un plan spiritual în sine), ce loc îi putem atribui în acest caz luminii care eman din el? 16. V d c îmi r spunde i: ÃÎn mod evident, ea trebuie considerat mai prejos de soare¶ (o reflexie a lui). 17. Bun, de vreme ce soarele nu poate fi separat în nici un fel de lumina lui, f r de care nu ar avea nici o valoare ca astru, acela i lucru îl putem afirma i în leg tur cu femeia, care este plasat în ierarhia lucrurilor mai prejos de b rbat, dar f r de care acesta nu ar reprezenta un tot armonios i nu i-ar g si niciodat împlinirea de sine. 18. Adev r v spun: dac femeia este a a cum trebuie s fie, valoarea ei nu este cu nimic mai mic decât cea a b rbatului, iar Eu o privesc ca pe un copila drag al Meu, la fel cum v privesc i pe voi. Dac ea se r t ce te de pe calea cea bun , voi încerca s o readuc pe aceasta cu aceea i solicitudine cu care procedez atunci când este vorba de un b rbat. 19. Pe de alt parte, o femeie rea nu poate fi mai rea decât b rbatul ei, c ci razele solare nu pot avea o alt calitate decât cea a soarelui care le eman .

70

20. V asigur c va veni o vreme când voi aduna laolalt toate razele femeii, ca s reaprind astfel soarele stins al b rbatului. 21. Încerca i s în elege i ce v-am spus i renun a i odat la astfel de gânduri absurde i nebune ti! Iubi i-v so iile la fel ca pân acum, dar nu încerca i s le pune i mai presus de locul lor firesc în ordinea Mea divin ! Este suficient s le respecta i la fel ca pe ceilal i semeni ai vo tri. Tot ce este în plus sau în minus fa de aceast atitudine reprezint un p cat în fa a Mea! 22. Dac mai este cineva care dore te l muriri pe o tem sau alta, s vin acum la Mine! Amin´. Capitolul 31 Kenan cere l muriri în leg tur cu viziunea sa. Sfatul în elept al Domnului. Dispari ia Sa subit (4 mai 1843) 1. Dup aceast ultim invita ie a Domnului, Kenan s-a apropiat de Acesta, s-a închinat cu smerenie în fa a Domnului m re iei supreme, dup care s-a preg tit s îi pun o întrebare. 2. Dar Domnul i-a luat-o înainte i i-a spus: ÄDragul Meu fiu Kenan, to i cei de fa tiu perfect ce anume te preocup i ce dore ti s i l muresc. Cât despre Mine, Eu cunosc acest lucru înc de la începuturile eternit ii. De aceea, nu mai este necesar s vorbe ti. 3. C ci Kenan i viziunea celor zece coloane pe care a avut-o au devenit aproape o legend printre p rin ii patriarhi! 4. De aceea, ori de câte ori dore ti s M întrebi ceva important i secret, pe Mine sau pe al i semeni ai t i, toat lumea tie c este vorba de cele zece coloane care s-au impregnat profund în sufletul t u de poet! 5. Iar Eu î i spun: într-adev r, în spatele acelei viziuni se ascunde un adev r important i sublim! Din p cate, acesta nu este foarte reconfortant, a a c îl consider mai pu in important pentru voi decât ceea ce i-am spus lui Muthael! 6. De altfel, i-am explicat deja spiritului t u întreaga semnifica ie a viziunii. De ce nu te încrezi în ceea ce tii deja? 7. Chiar dac cea de-a zecea coloan nu este înc prezent întrun corp fizic, în mijlocul vostru, aceste zece coloane sunt asem n toare celor care se afl acum printre noi! 8. Analizeaz ce s-a întâmplat pân în prezent i compar aceste evenimente cu viziunea ta, punct cu punct, inând cont de similitudinile

71

interioare i spirituale, i vei descoperi astfel semnifica ia viziunii în toat profunzimea ei. 9. Ceea ce este absolut sigur este c viziunea ta nu a fost un vis obi nuit, având, într-adev r, o mare semnifica ie spiritual . 10. Dac vei observa îns realitatea din aceast perspectiv , merit s te întrebi în ce m sur este aceasta chiar mai semnificativ (în toate privin ele) decât viziunea ta confuz . 11. Dac te vei raporta în acest fel la realitate, viziunea î i va deveni clar i u or de în eles, a a c nu va mai fi necesar s revii de fiecare dat la Mine cu aceea i întrebare, a a cum procedeaz femeile. 12. Eu tiu foarte bine c cea care te tulbur cel mai tare este coloana a zecea, dar î i spun: mul ume te-te deocamdat cu celelalte nou . Cât despre cea de-a zecea, nu te mai gândi la ea. Mai bine une tete cu Mine în iubirea inimii tale. În acest fel, te vei sim i mai bine decât dac vei continua s te gânde ti obsesiv la astfel de lucruri sumbre i de arte. 13. Ascult : cultivarea unui singur gând referitor la un viitor extrem de sumbru poate fi comparat cu încercarea unui b rbat de a plasa s mân a sa vie în trupul unui alt b rbat, nu al unei femei, fapt care reprezint un act de perversiune absolut abominabil. 14. Dac î i vei focaliza gândurile exclusiv asupra Mea, amplificându- i iubirea din inim , vei ac iona în plan spiritual ca i cum ai fuziona amoros cu o femeie de care e ti îndr gostit. 15. În acest fel, gândul înc mut al iubirii tale fa de Mine va ac iona asupra femeii precum s mân a ta vie plasat în pântecul ei: ea va da na tere unei iubiri noi, care se va prezenta în lumina spiritului t u în toat abunden a adev rului etern, devenind ceea ce ar fi trebuit s fie pentru tine de la bun început ± o lumin vie care eman din Mine! 16. Încearc s în elegi aceste cuvinte i orienteaz - i via a în func ie de ele; în acest fel, purificarea celei de-a zecea coloane i noaptea profund care o înconjoar nu te vor mai obseda! 17. Iar acum, M adresez tuturor i v spun: r mâne i ferm ancora i în iubire; cânt ri i cu aten ie tot ce v-am spus, iar sensul celei de-a zecea coloane a lui Kenan v va fi revelat într-o cu totul alt manier decât dac îl ve i studia din perspectiva neascult rii. 18. C ci ordinea pe care am stabilit-o Eu con ine în sine mai multe c i posibile, iar unele dintre acestea sunt mai bune decât altele. Calea judec ii este incontestabil cea din urm între toate, c ci presupune op iunea între via i moarte. De aceea, ac iona i astfel încât s evita i orice judecat ! 19. Acum trebuie s v p r sesc din nou pentru o vreme, cel pu in în forma Mea vizibil . Voi r mâne îns în permanen al turi de
72

voi prin iubirea pe care Mi-o purta i! Fie ca binecuvântarea Mea s v înso easc pe to i, b rba i i femei deopotriv ! Amin´. 20. Dup care Domnul a disp rut odat cu soarele care apunea. To i cei de fa au c zut cu fa a la p mânt, plângând, închinându-se i sl vindu- i P rintele preasfânt de-a lungul întregii nop i. Abia diminea a s-au întors fiecare la casele lor. Capitolul 32 ireata strategie a lui Satan de a-i seduce pe b rba i cu ajutorul frumuse ii femeilor. Vocea de sus. Trimi ii lui Horadal la Adam i la Enoh (5 mai 1843) 1. În acel moment, pe globul p mântesc domnea o ordine perfect . Cerul era strâns îngem nat cu p mântul, i chiar Satan ajunsese s se întrebe: 2. ÄCe a mai putea face? Domnul i-a instruit perfect copiii, care s-au apropiat astfel foarte mult de El. A luat sub jurisdic ia Sa chiar i inuturile de jos, care pân acum erau apanajul meu, i le-a d ruit reprezentan ilor tuturor liniilor genealogice o putere în fa a c reia nu pot face nimic, c ci sunt neputincios. 3. Desigur, dispun înc de o putere nelimitat asupra stelelor i elementelor care ac ioneaz pe p mânt, dar la ce-mi folose te aceasta atât timp cât oamenii dispun de puterea inimii lui Dumnezeu, sfidândum victorios de fiecare dat când încerc s m revolt? 4. Aha, tiu ce am de f cut! Le voi întinde oamenilor o capcan , c ci mi s-a dat dreptul de a-i tenta. Vom vedea cât de curând în ce m sur se dovedesc copiii Domnului la fel de fermi i de neclinti i ca atunci când Tat l se afla printre ei, conducându-i direct! 5. M voi manifesta plenar în actele de procrea ie ale fiicelor din inuturile de jos, f cându-le s devin atât de frumoase i de excitante încât to i b rba ii care le vor vedea pe aceste reprezentante ale marilor ora e de la câmpie vor deveni sclavii sim urilor lor! Am tot dreptul din lume s ac ionez în acest fel, c ci trupul fizic este înc apanajul meu! 6. M întreb cum ar putea fi evaluat acest plan? Este el bun sau r u? Dac ceea ce fac este r u, Domnul îmi va c uta nod în papur . Pe de alt parte, dac ceea ce fac este bun, va spune c nu mai Dumnezeu are puterea de a duce la îndeplinire acest plan! 7. Mda, tiu cum trebuie s procedez: m voi plasa undeva la mijloc, astfel încât ceea ce voi face nu va fi nici bun, nici r u!

73

8. Cât despre aceste fete frumoase, ele vor corespunde întru totul naturii mele duale, iar în preajma lor se va g si întotdeauna un b rbat virtuos i puternic, întru totul pe gustul lui Dumnezeu! 9. În cel mai r u caz, el va avea ansa s î i testeze virtutea. Aceasta se va înt ri sau, dimpotriv , va sl bi, astfel încât b rbatul respectiv s se prezinte în fa a lui Dumnezeu i a mea exact a a cum este, nu cum ar dori s devin f r s se confrunte cu nici un fel de dificult i i incapabil de autocontrol. Dac va învinge tenta ia, va fi cu siguran un senior care va domni inclusiv asupra mea i un prin atotputernic al cerurilor. 10. Desigur, multe spirite slabe vor c dea în aceast capcan , dar nu m îndoiesc o clip c se vor g si destule altele care vor deveni ni te adev ra i eroi ai virtu ii! 11. Pe scurt, dac analiz m chestiunea sub ambele ei aspecte, nimeni nu-mi va putea repro a vreodat c am f cut ceva r u, dar nici ceva bun. Practic, am ales calea de mijloc, f când ceva care nu este nici bun, nici r u. 12. Ce mai, ard de ner bdare s îmi pun planul în aplicare! 13. M întreb îns ce se va întâmpla dac acest plan va da rezultate mult mai dezastruoase decât cele la care m a tept acum? În acest caz, m tem c iar o voi lua pe cocoa de la Domnul! 14. Cred c tiu îns cum trebuie s procedez, inclusiv în acest caz. Enoh este bra ul drept al Domnului pe acest p mânt. De aceea, m voi duce la el i îi voi împ rt i planul meu! El va cere cu siguran p rerea Domnului, iar apoi îmi va spune dac am aprobarea Lui sau nu! 15. Mda, ideea nu e rea! M întreb îns ce se va întâmpla dac Enoh m va respinge cu violen , tiut fiind cât de mari sunt puterile lui? M tem ca în fa a acestei atitudini, mânia mea s nu se trezeasc din nou, fapt care mi-ar fi fatidic! 16. Hm, ce-ar fi îns dac m-a aventura s vorbesc direct cu Domnul? Cu siguran , aceasta ar fi varianta cea mai scurt i mai eficace de a afla adev rul´. 17. O voce s-a auzit atunci din cer: ÄDe ce te gânde ti în ce fel po i face r u altor oameni?´ 18. Satan a r spuns: ÄDoamne, nu vreau s fac nim nui r u. Tot ce doresc este s restabilesc un anumit echilibru printre copiii T i, f r s le aduc nici cea mai mic atingere libert ii lor interioare! De aceea, îng duie-mi s trec la aplicarea planului meu!´ 19. Vocea de sus a spus: ÄSatan, ai vrut s fii b rbat! De aceea, e ti liber s ac ionezi a a cum dore ti, în conformitate cu elementele din

74

care e ti alc tuit. La rândul Lui, Domnul va ac iona în acord cu voin a Lui! ± Cât despre Enoh, las -l în pace!´ 20. Satisf cut de r spunsul primit, Satan s-a pus imediat pe treab , ob inând în scurt timp rezultatele dorite. Dac în timpul perioadei de crea ie a umanit ii din inuturile de sus i din cele de jos nu a putut avea un cuvânt prea greu de spus, întrucât iretenia lui a fost inut sub control, în ceea ce îi privea pe descenden ii primilor oameni a putut ac iona dup placul inimii sale, a a cum avea s dovedeasc suita catastrofalelor evenimente ce aveau s se produc în scurt timp! 21. La scurt timp dup acest incident, trimi ii lui Horadal s-au prezentat în fa a lui Adam, pe care l-au desemnat în numele Domnului eful suprem al tuturor popoarelor care tr iau în Septentrion i în Levant. Aceast delega ie era alc tuit din zece b rba i condu i de cei doi fii ai lui Lameh. 22. Adam i-a trimis îns la Enoh, care a acceptat s fac oficiile de preot în schimbul unei ofrande aduse Domnului, alc tuit din a zecea parte a recoltei lor de fructe. În final, el i-a trimis înapoi pe mesageri, primindu-i în coliba sa doar pe cei doi fii ai lui Lameh. Capitolul 33 Cuvintele lui Enoh adresate lui Hored, Lameh, Naamei, Adei i Zillei, lui Jubal i Jabal. Plecarea c tre Hanoch sub conducerea lui Enoh (8 mai 1843) 1. Dup 30 de zile, Domnul l-a anun at pe Enoh c Lameh a terminat de construit cel de-al doilea templu din inuturile de jos. 2. Enoh i-a dat imediat seama ce trebuie s fac . El a dispus imediat s fie chemate cele dou so ii ale lui Lameh, Ada i Zilla, precum i Hored împreun cu so ia sa Naama. 3. Când to i cei chema i au sosit în locuin a marelui preot al Domnului, care îi apar inea înc lui Jared, Enoh i-a prezentat celor de fa pe Jabal i pe Jubal, i le-a spus: 4. ÄÎn numele Domnului i al atotputernicului Dumnezeu, preasfânt i preaplin de iubire, asculta i-m ! Voin a de o sfin enie absolut a Acestuia v cere s v conforma i liber ordinii Sale eterne i sacre. 5. De aceea, va trebui s v supune i tuturor celor pe care vi le va transmite Domnul prin intermediul meu. 6. Iat ce trebuie s face i: potrivit voin ei divine, marele preot Lameh, care conduce toate popoarele din câmpie în numele Domnului,

75

are nevoie de voi, c ci el a devenit prin propria sa alegere un servitor devotat i perfect al lui Dumnezeu, prin gra ia i compasiunea Acestuia! 7. Lameh L-a v zut pentru prima dat pe Domnul pe muntele cu erpi, cur at între timp de Domnul, lucru pe care îl cunoa te i foarte bine. De aceea, el a dispus în l area pe acest munte a unui monument magnific închinat Domnului. 8. În clipa de fa , acest monument este gata. De aceea, vom coborî cu to ii la câmpie i vom continua s ne supunem acolo voin ei Domnului, a a cum o facem aici! 9. Nu trebuie s v teme i nici o clip de ghidul vostru Lameh, c ci acum el este una cu Domnul, a a cum sunt i eu. V va primi a adar cu inima plin de iubire i va rev rsa asupra voastr gra ia lui, care trebuie privit ca un cadou de la Dumnezeu. ± A adar, haide i s pornim cu to ii la drum, în numele Domnului! 10. Hored, la drept vorbind tu e ti un fiu n scut pe în l imile sacre ale Levantului. Acum va trebui s cobori îns împreun cu so ia ta la câmpie, pentru a-l ajuta pe Lameh i pentru a te îngriji de binele spiritual al s rmanilor copii ai lui Cain, mânat de iubirea pe care i-o por i Domnului. 11. Dac vei dori s revii vreodat pe în l imile sacre, acestea î i sunt deschise zi i noapte. Nu vei mai putea locui îns aici în permanen , c ci i-ai luat o so ie din inuturile de jos; de aceea, locul t u este acum acolo, i a a va r mâne pe parcursul întregii tale existen e. Î i vei p stra îns întreaga for specific fiilor lui Dumnezeu, pân la sfâr itul existen ei tale terestre. 12. Nu m întreba îns dac Domnul va fi i El al turi de tine la câmpie, a a cum a fost aici, pe în l imile sacre în care locuiesc copiii lui Dumnezeu! 13. C ci Domnul se g se te întotdeauna al turi de cel care îl iube te mai presus de orice. În schimb, El nu îi înso e te niciodat pe cei care nu îl iubesc, chiar dac ace tia ar locui pe un munte de o mie de ori mai înalt decât cel pe care ne afl m noi acum! 14. De aceea, Domnul î i cere s ac ionezi în acest fel, iar El î i va ar ta în fiecare zi ce ai de f cut. 15. Cât despre voi, fii ai lui Lameh, voi ve i primi direct de la tat l vostru instruc iunile necesare pentru a v desf ura activitatea în casa lui. 16. Iar voi, so ii ale lui Lameh, va trebui s redeveni i ce a i fost pentru el, dar f r team , ci cu bucurie. 17. Tu, Naama, îi vei r mâne credincioas noului so pe care i la oferit Domnul Însu i, iar pe Tubal-Cain va trebui s îl consideri un simplu frate!
76

18. Acum ti i cu to ii ce ave i de f cut. De aceea, haide i s pornim neîntârziat la drum! 19. De data aceasta m vei înso i i tu, Lameh, nepotul meu, dar so ia ta va r mâne acas , al turi de Jared i de Metuselah. 20. Urma i-m a a cum sunte i i nu lua i cu voi nici un obiect. ± Aceasta este voin a Domnului. Amin´. 21. Dup care Enoh a ie it din cas , a binecuvântat în l imile sacre i câmpiile de jos, precum i c rarea care le unea, dup care a pornit la drum, înso it de cei aminti i mai sus. 22. Iar ace tia l-au urmat a a cum î i urmeaz turma p storul. Capitolul 34 Sosirea lui Enoh i a tovar ilor s i în vecin tatea ora ului. Lameh admir realiz rile locuitorilor din Hanoh. Sfatul în elept al lui Enoh (9 mai 1843)

1. Când micul grup s-a apropiat de marele ora Hanoh, Lameh (cel de pe în l imile sacre) s-a minunat de splendoarea i masivitatea construc iilor umane. El i-a spus lui Enoh: 2. ÄAscult , p rinte Enoh, dac privim aceste monumente, putem spune orice despre locuitorii inuturilor de jos, dar i faptul c sunt pro ti! Trebuie s recunosc c aceste construc ii sunt foarte inspirate, i nu pot s nu le contemplu cu cea mai mare pl cere. 3. Dac ne gândim c locuitorii inuturilor de jos au construit aceste monumente cu mâinile lor, f r s cunoasc în nici un fel puterea spiritului, nu pot s nu m minunez v zând aceast oper impresionant !´ 4. Dar cea care a pus capac acestei st ri de încântare a lui Lameh a fost vederea noului templu de pe fostul munte al erpilor. Lameh a r mas mut de uimire, pierdut în contempla ia sa. Abia dup o vreme i-a reg sit el darul vorbirii, când i-a spus lui Enoh: 5. ÄVai, p rinte Enoh, ce-mi este dat s v d? Nici nu-mi vine s cred c acest edificiu a fost construit de mâinile unor oameni!´ 6. F r s - i piard calmul, Enoh i-a r spuns lui Lameh: ÄAscult , dragul meu fiu, î i spun un lucru: nu mai fii atât de entuziasmat de aceast realitate exterioar , c ci altfel m vei bombarda cu întreb rile tale. Î i reamintesc îns c toate aceste construc ii nu apar in spiritului, ci lumii exterioare!
77

7. Dac î i va g si pl cerea în ele, spiritul t u va sfâr i prin a se întuneca. El nu va mai fi capabil s -i ofere inimii tale lumina necesar , a a c aceasta va fi nevoit s cear altora explica iile pe care le dore te, de i ar fi putut g si aceste explica ii în propriul s u spirit. 8. De aceea, sfatul meu este s î i întorci privirea de la aceste lucruri care te impresioneaz într-o asemenea m sur . În acest fel, spiritul t u î i va reg si lumina în sine, iar tu vei g si în tine însu i r spunsurile pe care le cau i!´ 9. Dup care, Enoh s-a întors c tre ceilal i i le-a spus: ÄCât despre voi ceilal i, pute i s v bucura i dup pofta inimii de acest miracol f cut Domnul special pentru bun starea voastr fizic i spiritual , în lumina iubirii i gra iei Sale infinite, i pe care nu îl ve i putea contempla niciodat cu suficient recuno tin !´ 10. Naama, împreun cu celelalte dou fete i cu cei doi fii ai lui Lameh, au c zut cu to ii la p mânt, sl vind cu voce tare bun tatea infinit a P rintelui lor divin, care a s vâr it un miracol atât de sublim în mare mila Lui fa de copiii din inuturile de jos. 11. Naama s-a minunat cu atât mai mult cu cât avea acum posibilitatea s vad cu ochii fizici ceea ce i-a permis Domnul s vad cu ochii spirituali pe în l imile sacre. De aceea, ea i-a sl vit Tat l ceresc cu o iubire chiar mai aprins decât cei care nu avuseser aceast viziune. 12. Enoh i-a dat imediat seama de acest lucru i i-a spus Naamei: ÄAcum ridic -te, c ci o mul ime mare de oameni ferici i de venirea noastr ne-au ie it în întâmpinare! 13. Spune-le i celorlal i s se ridice i anun -i c Domnul i-a transmis lui Lameh cel din inuturile de jos c îl vom a tepta în vecin tatea ora ului Hanoh. De aceea, el se apropie de noi cu bra ele larg deschise i ne va întâmpina în scurt timp cu toat for a iubirii pe care a rev rsat-o Domnul asupra lui!´ 14. Auzind aceste cuvinte, Naama s-a ridicat de jos, înso it de tovar ii s i, care auziser i ei cuvintele lui Enoh. Naama s-a îndreptat imediat c tre ei ca s -i lini teasc , întrucât v zând marea mul ime de oameni care se apropia de ei, ace tia s-au l sat cuprin i de o u oar team , chiar dac inimile lor erau bucuroase. 15. Atunci, Enoh a l udat-o cu voce tare pe Naama pentru maniera plin de discern mânt cu care i-a urmat instruc iunile. 16. Naama i-a r spuns: ÄO, Enoh, eu i-am d ruit întreaga mea iubire Domnului! Dac am în eles atât de exact cuvintele tale, acest lucru a fost posibil numai gra ie compasiunii Lui infinite, de care nu sunt deloc demn ´.

78

17. Chiar în timp ce pronun a aceste cuvinte, ea a sim it un suflu blând, care p rea s o mângâie. De aceea, ea l-a întrebat pe Enoh: 18. ÄO, Enoh, cui îi apar ine acest suflu divin care îmi mângâie sufletul, f cându-l s renasc ?´ 19. Enoh i-a r spuns: ÄDraga mea Naama, este chiar Domnul, care se afl printre noi, invizibil ochilor no tri fizici, dar cât se poate de palpabil pentru sufletele noastre! 20. Dac vei continua s -L iube ti cu aceea i ardoare, vei sim i adeseori acest suflu sacru, c ci ori de câte ori Domnul te binecuvânteaz , El î i insufl personal iubirea Lui în inima ta! Da, a a se petrec lucrurile. 21. Dar Lameh s-a apropiat foarte mult. De aceea, haide i s ne preg tim s -i ie im în întâmpinare! Amin´. Capitolul 35 Întâlnirea lui Enoh cu regele Lameh. Pericolul vener rii unei fiin e umane (10 mai 1843) 1. Când regele Lameh a ajuns în fa a lui Enoh, el i-a descoperit capul i pieptul i s-a prosternat pân la p mânt în fa a lui. 2. Enoh s-a apropiat îns de el i i-a spus: ÄAscult , dragul meu frate Lameh, pe viitor te rog s te ab ii de la astfel de gesturi, pe care nici m car Domnul Însu i nu ni le cere, nici mie, nici ie! 3. Eu nu am venit la tine ca s m venerezi de parc a fi un al doilea Dumnezeu, ci numai din iubire fa de Domnul, P rintele nostru preaplin de iubire, precum i ca un frate al t u! De aceea, renun la aceast venera ie care este absolut inutil ! 4. Cel mai bine este s evit m s ac ion m în acest fel, dac nu dormi s d m na tere unor spirite malefice! 5. Dac m venerezi în aceast manier , de i eu nu sunt nici cu un fir de p r mai bun decât oricare dintre voi, m ridici practic deasupra celorlal i i îi umile ti implicit pe ei în fa a mea, de i suntem cu to ii fra i cu drepturi egale! 6. O vreme, ace tia se vor l sa umili i, dar mai devreme sau mai târziu va veni un moment în care vor începe s î i pun întreb ri de genul: 7. ÃEste oare acest om mai presus decât noi? De ce îi d Dumnezeu dreptul s primeasc asemenea onoruri, for ându-ne s ne

79

prostern m în fa a lui i l sându-ne s ne complacem în aceast stare ru inoas de prostra ie? 8. Ei bine, ne vom ridica deasupra lui i îi vom r pi privilegiile, dup care îl vom pedepsi pentru toate onorurile pe care am fost nevoi i s i le aducem atâta vreme! Va vedea astfel c nu este decât o fiin uman , la fel ca noi!¶ 9. Cam a a vorbe te vocea naturii umane, dragul meu frate Lameh. Odat dezl n uit , ea poate deveni mai teribil decât mânia oarb a tigrilor i a hienelor la un loc! 10. De aceea, î i propun s renun m la acest gen de ceremonii, c ci ele poart în sine o s mân otr vit . În acest fel, p mântul va înflori literalmente, devenind un paradis terestru. 11. Pe de alt parte, dac nu vom proceda în acest fel, vom sem na practic numai scaie i i m r cini, f cându-i pe descenden ii no tri s se omoare cu miile i cu sutele de mii, mâna i de focul r zbun rii. 12. Î i reamintesc c nu avem decât un singur Domn, un singur Dumnezeu i un singur P rinte. Cât despre noi, suntem cu to ii fra i. 13. Chiar dac Domnul îi d unui om o responsabilitate mai mare decât celorlal i semeni ai s i, acesta nu devine astfel mai presus decât ceilal i. Dimpotriv , el are posibilitatea s î i dovedeasc într-o mai mare m sur iubirea fa de fra ii s i. 14. În aceste condi ii, nu este cazul s ne vener m între noi, c ci iubirea este o for care tinde s se uneasc în permanen cu ceea ce îi seam n i care respinge tot ce nu seam n cu ea. La fel se petrec lucrurile în timpul procesului de cernere a grâului i de separare a lui de paiele goale. 15. Nu uita aceste cuvinte, dragul meu frate Lameh, i astfel vei tr i în ordinea perfect a lui Dumnezeu, fiind mereu pe placul Acestuia!´ 16. Aceste cuvinte au f cut o impresie profund asupra lui Lameh, f cându-l s î i schimbe pe loc anumite decizii pe care le luase. C ci el avea inten ia de a introduce un sistem perfec ionat de caste, de i acesta reprezint în ochii Mei o judecat i o oroare absolut . 17. Din fericire, a a cum spuneam, discursul lui Enoh i-a schimbat pe loc aceste planuri lui Lameh. El i-a r spuns astfel lui Enoh: 18. O, frate Enoh, ai adus o mare lumin în inima mea! Domnul fie l udat de-a pururi pentru gra ia de a-i fi creat pe oameni egali, ca ni te fra i plini de iubire!´ 19. În acest moment, Lameh i-a mutat privirile la câteva sute de pa i mai încolo, unde se afla micul grup care l-a înso it pe Enoh i care

80

a r mas pe loc, în timp ce Enoh s-a gr bit s îi ias în întâmpinare lui Lameh pentru a-l face s renun e la umilin a lui exagerat . V zând micul grup, Lameh i-a întrebat interlocutorul: 20. ÄFrate, cine sunt acei oameni care te urmeaz stânjeni i, dup câte mi se pare mie?´ oarecum

21. Enoh i-a r spuns: ÄDragul meu frate, spune-le celor care te înso esc s r mân pe loc i urmeaz -m . Vei vedea astfel cât de mare este bun tatea i compasiunea Domnului! 22. Vino i întâmpin - i familia, în numele Domnului!´ Capitolul 36 Lameh alearg c tre familia sa, înso it de Enoh. Tripla semnifica ie a comportamentului lui Enoh. O profe ie autentic referitoare la eliberarea oamenilor (11 mai 1843) 1. La auzul acestor cuvinte, Lameh i-a ie it din min i de fericire. El a scos un strig t de bucurie i a alergat c tre familia sa, cu bra ele larg deschise. 2. Bietul Enoh, care nu mai era la prima tinere e, a fost nevoit s in pasul cu el, pentru a parcurge distan a ± din fericire foarte scurt ± care îi separa de micul grup. 3. Poate p rea ciudat faptul c Enoh a alergat al turi de Lameh, dar acest fapt are o semnifica ie mai mare decât a i putea crede. Putem spune chiar c el are o tripl semnifica ie profetic . 4. Pe de o parte, gestul s u le arat tuturor ghizilor spirituali c nu trebuie s întârzie progresul discipolilor lor printr-o pedanterie exagerat , care sufoc avântul spiritului. Dimpotriv , ei trebuie s stimuleze cu orice pre aceast aspira ie a discipolilor lor, acomodândui pasul la viteza celor care progreseaz rapid, ac ionând liber al turi de cei liberi, folosind for a în cazul celor puternici, r bdarea în cazul celor slabi, târându-i dup ei pe cei indeci i i insuflându-le curaj celor speria i! 5. În al doilea rând, consecin ele progresului industrial conduc inevitabil c tre o decaden rapid a elementului spiritual, care se identific cu materia captiv , în loc s se elibereze de ea. Semnifica ia ascuns a gestului lui Enoh era a adar aceea c spiritul acestuia coborâse în profunzimile materiei pentru a elibera sufletul inut captiv în materie al lui Lameh, reunificându-l din nou cu elementele sale cele mai sublime i mai pure, respectiv cu spiritul s u.

81

6. A treia semnifica ie a gestului lui Enoh avea o conota ie pur profetic : copiii în l imilor sacre au coborât cu pa i repezi c tre inuturile joase, unde au dat curs liber tuturor dorin elor lor inferioare. De i au coborât în calitate de în elep i i de filozofi, ei au înv at destul de repede s se dedea la tot felul de abuzuri i destr b l ri. 7. Acestea sunt cele trei interpret ri ale gestului lui Enoh. 8. Unii oameni ar putea obiecta c dac a a stau lucrurile, înseamn c viitorul ar putea fi determinat prin studierea cuvintelor i ac iunilor tuturor profe ilor care au existat vreodat pe p mânt. În consecin , oamenii nu sunt liberi în plan spiritual, fiind nevoi i s ac ioneze exact a a cum au prezis profe ii! Cum s-ar spune, copiii în l imilor sacre erau predestina i s decad de îndat ce aveau s coboare la es, de vreme ce Enoh a anun at acest lucru atunci când l-a înso it pe Lameh în fuga c tre familia sa. 9. Dac a a stau lucrurile, de ce trebuie pedepsi i oamenii, care nu au f cut altceva decât s împlineasc str vechea profe ie? 10. Dar Eu v spun: dac a a s-ar petrece lucrurile, ar fi cumplit s fii om. Din fericire, lucrurile stau cu totul altfel, iar profe ii nu fac decât s ne arate consecin ele inevitabile ale ac iunilor oamenilor, care urmeaz s se petreac într-un moment precis, la fel cum o s mân de grâu sem nat în p mânt d rod într-o perioad cunoscut dinainte. De aceea, Eu cred c este mai degrab profitabil ca oamenii s tie din timp care vor fi consecin ele ac iunilor lor! 11. Nu este normal ca ranul s tie dinainte c dac va sem na grâu, ceea ce va ob ine va fi tot o recolt de grâu, i c dac va sem na buruieni, va ob ine tot buruieni? 12. De vreme ce este bine ca el s cunoasc aceste lucruri, de ce crede i c nu este normal ca oamenii s cunoasc din gura profe ilor care vor fi roadele pe care le vor recolta în urma ac iunilor lor în cadrul ordinii Mele eterne i imuabile, dac vor continua s le comit f r s le modifice în nici un fel? 13. În mod evident, dac oamenii î i schimb comportamentul ± ca urmare a acestor avertismente ±, roadele ac iunilor lor vor fi cu totul altele, lucru afirmat, de altfel, în mod repetat de c tre to i profe ii. C ci tot ce prezice un profet este condi ionat de ac iunile oamenilor. 14. Rezult a adar c libertatea oamenilor nu este în nici un fel afectat de ceea ce prezic profe iile. Dimpotriv , acestea le ofer oamenilor un avantaj enorm, în sensul c înva astfel s î i cunoasc mai bine ac iunile i consecin ele lor, având o libertate deplin s le comit în continuare sau s le modifice, dat fiind c acum cunoa te care sunt roadele ac iunilor bune i care sunt roadele ac iunilor sale rele.

82

15. Ar mai fi un aspect care trebuie elucidat în privin a comportamentului lui Enoh din timpul cursei sale, dar îl vom l sa chiar pe el s fac acest lucru. 16. S revenim a adar la cei doi, care au ajuns deja la familia lui Lameh, i s vedem ce se întâmpl în continuare! Capitolul 37 Rev rsarea de bucurie i recuno tin a exuberant Lameh. Enoh îl avertizeaz s nu fac promisiuni pripite (12 mai 1843) 1. Ajuns în prezen a familiei sale i fericit s î i reg seasc cele dou so ii, fiica sa preferat i pe so ul robust al acesteia, Lameh a r mas literalmente f r cuvinte. El sem na întru totul cu un om îndr gostit pân peste urechi, cum a i spune voi, incapabil s î i declare dragostea iubitei sale din cauza preaplinului pe care îl simte în inim . 2. Abia dup un lung moment de t cere, când fericirea sa n valnic s-a mai lini tit, a reu it el s î i dezlege baierele limbii, spunând urm toarele cuvinte: 3. ÄO, Doamne, Tat preasfânt i preaplin de iubire, cum i-a putea mul umi eu, un biet vierme care se târ te prin praf, sl vindu-Te i adorându-Te pe deplin pentru aceast gra ie pe care nu o merit în nici un fel? 4. O, voi, so ii i copile ale mele, dac a i ti câte nop i nu am plâns i nu am suspinat gândindu-m la voi! Eram îns plin de mânie împotriva lui Dumnezeu i ± în nebunia mea ± am încercat s m r zbun pe El, pe Domnul atotputernic i etern al infinit ii! 5. Pentru aceast atitudine, a fi meritat pe deplin cea mai crunt pedeaps posibil , pentru întreaga eternitate. i totu i, în loc s m pedepseasc a a cum a fi meritat, Domnul revars asupra mea o gra ie atât de mare încât chiar i spiritele cele mai elevate i mai perfecte din univers s-ar cutremura v zând atâta compasiune! 6. De aceea, m închin acum la picioarele Tat lui ceresc i strig din toat inima mea: ÃO, Doamne, Tat preasfânt i preaplin de iubire! Ce dore ti s fac pentru a- i oferi ceva pe placul inimii Tale în semn de recuno tin pentru compasiunea Ta infinit ?¶´ 7. Enoh i-a spus îns lui Lameh: ÄAscult , frate, ai vorbit cât se poate de inspirat în fa a alor t i, a mea i a lui Dumnezeu, dar am reg sit în cuvintele tale un element care nu corespunde deloc ordinii divine! a regelui

83

8. În ardoarea iubirii tale, tu i-ai poruncit practic Domnului ve niciei s î i solicite un sacrificiu, pe care i L-ai oferit pentru a-i demonstra recuno tin a ta i pentru a-i face pe plac! 9. Aceast inten ie este cât se poate de nobil , dar gânde te-te ce ai face dac Domnul i-ar cere s i-i sacrifici chiar pe cei care i-au umplut inima cu o astfel de recuno tin i cu o astfel de iubire?! Spune-mi: ce ai face în acest caz?´ 10. Auzind aceste cuvinte, Lameh a r mas complet interzis, ne tiind ce s r spund , de i întrebarea era cât se poate de important . 11. De aceea, Enoh a luat din nou cuvântul: ÄAscult , dragul meu frate, v d c ai înghe at de spaim , fiind incapabil s îmi r spunzi la aceast întrebare! 12. Dar eu î i spun: chiar dac Domnul i-ar cere nu doar s i-i sacrifici pe cei dragi, dar i mai mult înc , ar trebui s te supui voin ei Sale cu inima plin de smerenie, c ci cine nu este dispus s piard totul de dragul Lui nu este cu adev rat demn de El! 13. La fel se petrec lucrurile cu to i p mântenii care î i iubesc consoarta, copiii i p rin ii mai mult decât îl iubesc pe Dumnezeu! 14. De aceea, înainte de a face astfel de promisiuni Domnului, fiecare ar trebui s î i sondeze mai întâi propria inim , c ci cel care promite un sacrificiu în semn de recuno tin , dar apoi regret c a f cut aceast promisiune, nu este demn de iubirea necondi ionat a Domnului. Pe de alt parte, fa de cel care nu regret promisiunea f cut , Domnul va ac iona ca i cum ar fi primit deja ofranda cerut . 15. Lini te te-te îns , c ci Domnul nu te va pune niciodat la încercare folosind asemenea metode brutale. Ceea ce am dorit s subliniez este c înainte de a-i face astfel de promisiuni, ar fi bine s reflectezi; c ci Domnului nu-i place ca oamenii s fac glume pe seama Lui! 16. Gânde te-te la aceste cuvinte i pe viitor ac ioneaz în consecin . Iar acum, î i propun s ne îndrept m c tre casa ta, iar apoi c tre templul de pe munte. Amin´. Capitolul 38 Bucuria revederii dintre regele Lameh i familia sa. Marea recuno tin a lui Lameh fa de Domnul. Enoh i patriarhul Lameh (cel de pe în l imile sacre) discut despre sacrificiul exemplar f cut de Lameh i de familia sa (15 mai 1843)

84

1. Lameh i-a mul umit în inima sa lui Enoh pentru aceast înv tur i pentru avertismentul inerent pe care îl con inea ea, dup care le-a spus alor s i: 2. ÄVeni i la pieptul meu i nu v teme i de nimic. tiu c Domnul v-a transmis deja în inimile voastre c nu mai ave i a v teme de mine! 3. Într-adev r, compasiunea divin m-a transformat pe deplin i a transformat fostul tiran de odinioar , însetat de sânge, care i-a ucis cei doi fra i i a comis cele mai cumplite orori, într-un miel i un ghid plin de blânde e al umanit ii. 4. De aceea, veni i la pieptul meu i nu v teme i. Cu ajutorul gra iei Domnului, m aflu aici pentru a repara atât cât îmi st în puteri toate crimele pe care le-am comis vreodat fa de fra ii i de surorile mele, conducându-i pe to i c tre Dumnezeu (cel pu in, pe cei care mai sunt în via )´. 5. Auzind aceast invita ie atât de c lduroas , dublat de aceast trist confesiune care f cea dovada sincerit ii sale, rudele lui Lameh sau lini tit instantaneu i s-au apropiat de el. L-au îmbr i at i l-au salutat cu respect, mul umindu-i din inim Domnului pentru imensa gra ie i compasiune pe care a rev rsat-o asupra lui Lameh, într-o manier atât de miraculoas încât toate inuturile de jos aveau de profitat de pe urma ei. 6. Acest act de recuno tin i-a înmuiat de tot inima lui Lameh, care a izbucnit în lacrimi, mul umindu-i înc o dat Domnului pentru gra ia Lui infinit . 7. Con tient de acest moment de mare gra ie, Enoh i-a vorbit în t cere fiului s u, Lameh (cel de pe în l imile sacre, care îl auzea în inima sa): 8. ÄPrive te, fiule! Iat cum trebuie oferit un sacrificiu care s fie cu adev rat pe placul Tat lui nostru preasfânt! Ai întâlnit vreodat o fervoare atât de mare pe în l imile sacre? 9. Da, cândva obi nuiam s practic m cu to ii o ceremonie sacr , care nu f cea îns decât s excite sim urile i s ucid spiritul! M tem îns c nu vei întâlni prea des pe în l imile sacre o astfel de ceremonie, t cut , dar vie, care las s vorbeasc numai inimile, cum este cea la care asist m în clipa de fa . i ne mai numim Ãcopiii lui Dumnezeu¶, în timp ce pe ace ti oameni din inuturile de jos îi numim Ãcopiii lumii¶! 10. E drept c atât timp cât Tat l nostru ceresc p ea printre noi într-o manier vizibil , dându-ne dovezi peste dovezi ale iubirii, gra iei i compasiunii Sale divine, s-au g sit printre noi destule inimi smerite care s îl sl veasc i s se închine la picioarele P rintelui nostru preasfânt i preaplin de iubire, dar de îndat ce Acesta a redevenit invizibil, cei mai mul i dintre fra ii no tri au revenit la vechile lor
85

ocupa ii, ca i cum nu s-ar fi petrecut nimic ie it din comun! Ce spui de aceast diferen ?´ 11. Lameh (cel de pe în l imile sacre) i-a r spuns: ÄO, p rinte Enoh, aceast diferen mi se pare uria ! Pe de alt parte, trebuie s - i m rturisesc c niciodat pân acum nu mi s-a p rut atât de sublim Tat l nostru ceresc! 12. Cât de inferiori suntem noi fa de ceea ce ne pretindem a fi! Acest Lameh din inuturile de jos este mult mai presus decât mine, chiar dac eu vin din în l imile sacre! 13. La urma urmelor, Domnul nu i-a d ruit mare lucru, i chiar i acesta apar ine lumii exterioare; i totu i, el îi mul ume te ca i cum iar fi d ruit toate cerurile Sale. Mie mi-a d ruit îns tot ce poate fi mai pre ios, a a cum mi-a m rturisit chiar El, i tot ce poate fi mai în l tor, a a cum mi-a spus cu cuvintele Sale, dar recuno tin a i iubirea mea sau dovedit infime prin compara ie cu cele manifestate acum de Lameh!´ 14. Enoh l-a aprobat întru totul: ÄA a este, dragul meu fiu, ai perfect dreptate! Acest lucru ne prive te pe to i, c ci noi, copiii în l imilor sacre, suntem mult mai pu in recunosc tori fa de Tat nostru ceresc pentru darurile Sale de o m re ie infinit decât sunt fra ii no tri din inuturile de jos pentru ni te daruri absolut minore! 15. Dar acum s ne îndrept m c tre ora ! Vei vedea acolo minunile pe care le-au creat iubirea i recuno tin a fa de Dumnezeu, i care vor dep i în grandoare tot ce am v zut vreodat pân acum! Vei în elege astfel i mai bine cât de mare este recuno tin a acestor oameni pentru câteva fire de praf solar, prin compara ie cu recuno tin a noastr , a celor de pe în l imile sacre, care am primit în dar întregii a tri solari! ± Haide s pornim a adar c tre ora ! Amin´. 16. Lameh din inuturile de jos i-a reg sit în sfâr it prezen a de spirit i i-a urmat pe Enoh i pe ceilal i patriarhi, înso it de familia sa i cu inima plin de smerenie i de recuno tin . Capitolul 39 Sosirea la Hanoh. Venerarea locurilor sacre este admis provizoriu. Recep ia la palat (16 mai 1843) 1. Când grupul a ajuns în ora , Enoh i-a atras aten ia fiului s u asupra oamenilor din inuturile de jos. Îmbr ca i în zdren e, ace tia sc ldau în lacrimile lor drumurile pe care p iser cândva mesagerii din inuturile de sus, dar mai ales cele pe care p ise cândva Domnul.

86

Unii st teau chiar întin i la sol, pentru a atinge cu piepturile lor locurile sfinte pe care a c lcat Domnul, adorându-le astfel cu inimile pline de iubirea cea mai profund . 2. V zând aceste scene impresionante, patriarhul Lameh i-a b tut pieptul cu pumnii i a spus: ÄO, p rinte Enoh, ce-mi v d ochii? Ace ti copii ai lumii iubesc locurile pe care a p it cândva Domnul mai mult chiar decât îl iubim noi pe Domnul Însu i! M întreb în ce m sur trebuie s -L iubeasc ei pe Tat l nostru preasfânt i preaplin de iubire! 3. Enoh i-a r spuns: ÄA a este! Acesta este adev rul cel mai curat! La drept vorbind, ar trebui s le interzicem s rmanilor no tri fra i s venereze în acest fel idolatru locurile prin care au trecut cândva Domnul i mesagerii veni i din mun i, c ci inimile lor s-ar putea ata a cu u urin de aceste aspecte exterioare pe care le confund cu amintirea lor atât de sublim . Din fericire, ceea ce simt ei este orientat în totalitate c tre Domnul, a a c nu pot decât s -i las s - i manifeste în continuare pietatea în acest fel. 4. Str du a pe care a trecut Domnul atunci când numele lui Iehova a fost dus la templu va r mâne un loc de-a pururi sacru, i de acum înainte nu vom mai putea interzice astfel de acte de venera ie ale acestor oameni f r a le înc lca liberul arbitru. De altfel, nici nu avem vreun drept s facem a a ceva, de vreme ce Domnul Însu i nu le interzice s fac acest lucru. 5. Pe de alt parte, nu ne revine nou rolul de a-i spune Domnului ce trebuie s fac . La fel ca întotdeauna, El va ac iona a a cum g se te de cuviin ! 6. În ceea ce ne prive te, avem în cazul de fa o ocazie minunat de a vedea cât de mult îl iubesc ace ti oameni pe Domnul, pe care îl consider Tat l lor preasfânt i preaplin de iubire într-o m sur mult mai mare decât noi, copiii lui Dumnezeu care venim din în l imile sacre. Mai mult, ei îl ador într-o manier diferit de a noastr , a putea spune mult mai vie i mai autentic ! 7. Am ajuns îns în apropiere de casa regelui Lameh. S îl l s m a adar s o ia înainte i s ne conduc în locuin a sa!´ 8. V zând c patriarhul Lameh se minuneaz în fa a splendorii neasemuite a palatului, Enoh i-a spus: ÄDa, m re ia acestei construc ii este de neegalat, dar dac ne gândim la sacrificiile care au fost f cute pentru a-l construi, nu putem decât s ne cutremur m!´ 9. Într-adev r, patriarhul Lameh s-a cutremurat pân în str fundurile inimii sale i a spus cu triste e: ÄDa, da, drag tat Enoh, chiar a a stau lucrurile! Atunci când Domnul creeaz lumi i sisteme solare, a ezând mun ii i celelalte minuni ale naturii la locul lor, este normal s ne bucur m la vederea acestor splendori, c ci tim cât de u or îi este Domnului s creeze astfel de miracole! Cât despre aceste

87

construc ii din piatr ridicate de oameni cu sudoarea frun ii i cu pre ul a nenum rate sacrificii, nu putem decât s ne întrist m, chiar dac la prima vedere i ele seam n cu mun ii´. 10. Enoh: ÄDa, ai întru totul dreptate! Î i propun îns s nu ne mai ocup m de aceste lucruri, pe care Domnul le-a permis s devin realitate. Am avut i noi partea noastr de suferin de suportat, iar lucrurile nu mai pot fi schimbate în ochii Tat lui nostru preasfânt i preaplin de iubire. 11. Iat , ghidul nostru Lameh se apropie deja de noi, cu bra ele larg deschise, pentru a ne conduce în casa sa, iar oamenii ne a teapt la poart ! De aceea, haide s ne gr bim s intr m, c ci în caz contrar oamenii ne vor lua pe sus, închinându-se în fa a noastr ca i cum am fi ni te Dumnezei, lucru pe care trebuie s îl evit m cu orice pre !´ 12. În acest moment, ghidul Lameh s-a al turat patriarhilor, iar Enoh i-a recomandat s îi conduc repede în cas , pentru a împiedica astfel oamenii s îi transforme în obiectul adora iei lor. Lameh a f cut precum i s-a spus. Capitolul 40 Primirea oaspe ilor la curtea regal . Preg tirea pentru festin. Lameh porunce te ca toate armele s fie transformate în ustensile utile. Iubirea ± arma primordial i sacr a Domnului (17 mai 1843) 1. Când grupul a ajuns în marea sal a tronului, în care se afla adunat întreaga curte regal a lui Lameh, regele a început s strige cu bucurie: 2. ÄPrieteni, fra i, copii i surori! Bucura i-v împreun cu mine, c ci Domnul i-a ar tat din nou gra ia fa de noi! 3. Iat , aici se afl cele dou so ii ale mele, Ada i Zilla, precum i cei doi fii ai mei pe care îi credeam pierdu i, Jubal i Jabal, i fiica mea Naama, împreun cu so ul pe care i l-a d ruit Domnul însu i! 4. Bucura i-v împreun cu mine, c ci Domnul mi-a înapoiat familia pentru a-mi fi al turi i pentru a- i relua pozi ia pe care o ocupa cândva, de aceast dat îns în spiritul smereniei i al purit ii, i nu în cel al tiraniei, a a cum s-a întâmplat pe timpuri, fapt care mi-a atras întreaga dezaprobare a Domnului. 5. O, s ne bucur m cu to ii de imensa gra ie pe care a rev rsat-o din nou asupra noastr P rintele nostru ceresc!

88

6. Brudal, du-te chiar acum în camera cu provizii i preg te tene un mare festin de s rb toare. Folose te în acest scop carnea cea mai bun i fructele cele mai proaspete. De asemenea, preg te te o mas întins inclusiv pentru acei cet eni de vaz ai acestui ora care îl iubesc pe Dumnezeu, i o a treia pentru s rmanii care erau cândva sclavii i prizonierii no tri, i pe care între timp i-am eliberat! Haide, du-te i f ce i-am poruncit! 7. Iar tu, fratele meu Terhad, care ai fost ales de Domnul pentru a fi gardianul templului S u principal, trimite- i f r întârziere heralzii în ora cu misiunea de a-i invita pe to i cei pe care i-am pomenit la acest mare festin al bucuriei nem rginite, în numele preasfânt al Domnului Iehova Savaot, Dumnezeul, Creatorul i P rintele nostru preasfânt i preaplin de iubire, acum i de-a pururi! A a s fie! Amin´. 8. Brudal i Terhad au trecut imediat la treab , f când ceea ce li s-a poruncit. 9. În continuare, Lameh l-a chemat la el pe fiul s u Tubal-Cain. Când acesta s-a apropiat cu smerenie de tat l s u, acesta i-a spus: 10. ÄTubal-Cain, fiul meu drag, î i dau o porunc în fa a marelui preot al Domnului: d ordin s fie adunate toate armele din marele meu regat care erau destinate cândva pentru lupt , tope te-le i transform le în c ru e, greble, furci, foarfeci, ciocane i tot felul de alte ustensile utile, a a cum î i va indica Spiritul lui Dumnezeu! 11. De acum înainte, singura arm cu care ne vom ap ra în fa a r ului va fi credin a noastr fa de Domnul. De acum înainte nu doresc s mai folosim arme nici m car împotriva fiarelor s lbatice; c ci am avut ocazia s cunosc i s înv care este principala arm a Domnului! 12. De aceea, de acum înainte nu ne vom mai ap ra decât folosindu-ne de aceast arm atotputernic , iar copiii copiilor no tri nu vor mai cunoa te alt arm . 13. Arma primordial , atotputernic i sacr a Domnului este iubirea! Aceasta este singura arm cu care ne vom mai lupta de acum înainte împotriva combatan ilor no tri tere tri. În acest fel, îi vom putea oferi Domnului, pân la sfâr itul zilelor noastre pe acest p mânt, un sacrificiu care îi va fi cu siguran pe plac i care va consta în victoriile pe care le vom ob ine asupra oric rui r u din aceast lume folosindu-ne de arma Sa atotputernic i sacr . 14. Doresc s începi s te ocupi chiar de mâine de sarcina pe care i-am dat-o. Fie ca voin a preasfânt a Domnului s se fac întotdeauna, acum i de-a pururi! Amin´. 15. Auzind aceste cuvinte, Enoh s-a îndreptat c tre Lameh i i-a spus: ÄMult iubitul meu frate Lameh, porunca pe care tocmai i-ai dat-o lui Tubal-Cain îmi face o bucurie infinit mai mare decât mi-ar face vederea aurului cel mai pur din lume. De aceea, te asigur c vei fi
89

binecuvântat a a cum nimeni din aceast lume nu a fost vreodat pân acum! 16. Aceast ar va vedea curgând pe str zile ei lapte i miere. Ora ul t u va str luci ca o lun plin , casele din el vor lumina precum stelele, iar palatul t u precum soarele la r s rit! 17. Adev r î i spun: iubirea ta a devenit mai mare decât întregul glob p mântesc! Când marele festin se va încheia i vom trece la ceremonia de consacrare, î i vei da seama cât de mul umit este Domnul de tine! 18. Ini ial, inten ia mea era s plec chiar ast zi, dar acum sunt gata s mai r mân înc trei zile al turi de tine, pentru a- i ar ta puterea noii arme pe care ai adoptat-o. A a s fie, în numele Domnului! Amin´. Capitolul 41 Conversa ia dintre Enoh i fiul s u pe tema ordinii juste i a dezastruoasei ierarhii umane (18 mai 1843) 1. Festinul comandat a fost în curând gata, iar oaspe ii au început s soseasc . Mesele au fost ocupate i separate conform indica iilor lui Lameh. 2. Atunci, Enoh i-a spus lui Lameh: ÄFrate, este foarte bine s respect m o anumit ordine, c ci aceasta reprezint puterea lui Dumnezeu, care a creat întreaga lume inând cont de principiile ordinii. Din p cate, oamenii au creat o cu totul alt ordine, care îi este absolut insuportabil Domnului i care poart numele de ierarhie! 3. Dac tu însu i ai aranja diferite obiecte într-o anumit ordine pe mas i altcineva ar veni i le-ar schimba între ele, acest lucru te-ar sup ra, c ci ordinea instaurat de tine ar fi înc lcat . De aceea, l-ai privi cu mânie pe cel responsabil de aceast dezordine. 4. În mod similar, Domnul i-a creat copiii într-o manier similar i i-a a ezat în fa a Lui în linie dreapt , în ordinea dorit de El. De ce încalci atunci aceast ordine dup bunul t u plac? 5. La drept vorbind, noi putem în anumite circumstan e s spunem: ÃCutare i-a îndeplinit func ia, iar cutare este numit în urm toarea pozi ie¶, iar un frate care a fost numit de Domnul pentru ai instrui semenii îi poate spune unui alt frate (care nu a fost numit de Domnul) s îi urmeze instruc iunile.

90

6. Aceasta este adev rata ierarhie pe care ne-a d ruit-o Domnul. Dac îns nu facem decât s le oferim fra ilor no tri un festin, nu este normal s aranj m trei mese diferite. Una singur este suficient , i putem mânca cu to ii la ea, în calitate de fra i i de surori cu drepturi egale!´ 7. Auzind aceast mustrare n scut din iubire, Lameh a dispus imediat unirea meselor, astfel încât to i s-au putut a eza la aceea i mas , sim indu-se precum fra ii. 8. Enoh l-a l udat imediat pe Lameh pentru supunerea sa în fa a voin ei i iubirii Domnului. 9. Cât despre patriarhul Lameh (cel de pe în l imile sacre), acesta s-a apropiat pe furi de Enoh i i-a spus în oapt : ÄAscult , p rinte Enoh, sunt întru totul de acord cu ceea ce i-ai spus omonimului meu din inuturile de jos, dar trebuie s - i m rturisesc c nu am în eles pe deplin ce ai vrut s spui atunci când te-ai referit la ierarhia creat de oameni. 10. Ascult : copiii sunt mai mici în rang decât p rin ii lor i cred c nici chiar Domnului nu i-ar pl cea s îi vad punându-se pe picior de egalitate cu ace tia din urm . 11. De altfel, îmi amintesc de diferite situa ii în care Domnul Însu i i-a tratat pe cei de pe în l imi în mod diferit, nepunându-i deloc pe picior de egalitate! 12. Ceea ce s-a întâmplat cu cele trei co uri atunci când am inut marele festin în mun ii sacri reprezint o dovad clar în aceast direc ie. Mai mult, la acel festin Domnul te-a numit pe tine mare preot, iar pe Ghemela i pe Purista le-a în l at în rang în fa a tuturor. Nimeni nu poate contesta aceste fapte! 13. Rezult a adar dincolo de orice t gad c Domnul a stabilit o anumit ierarhie între oameni. De aceea, nu am reu it s în eleg ce ai vrut s spui mai devreme. Te rog, ofer -mi câteva explica ii suplimentare în aceast direc ie!´ 14. Enoh s-a întors c tre Lameh i i-a spus: ÄFiul meu, m tem c gre e ti teribil atunci când compari maniera de a ac iona a Domnului cu cea a oamenilor. Nu uita c Domnul poate face a a cum dore te i nimeni nu se poate opune voin ei Sale! 15. De altfel, diferitele grade pe care le-a stabilit Domnul în rândul copiilor Lui au drept unic criteriu iubirea pe care o simt ace tia din urm pentru El. Altfel spus: ÃCu cât inima ta M iube te mai mult pe Mine, Tat l t u preasfânt i preaplin de iubire, cu atât e ti mai apropiat de Mine. Invers, cu cât inima ta M iube te mai pu in, cu atât mai mult M voi îndep rta de tine!¶

91

16. Acesta este unicul criteriu pentru care Enoh a fost considerat demn de a primi statutul de mare preot, i tot el explic ce s-a întâmplat cu cele trei co uri cu alimente, sau cu Purista i cu Ghemela. Aceea i ordine explic i de ce au copiii o datorie fa de p rin ii lor, care reprezint primii mari preo i numi i de Dumnezeu în rândul umanit ii (respectiv al copiilor Lui). 17. În consecin , totul depinde exclusiv de comportamentul dictat de iubirea oamenilor fa de Dumnezeu. În ceea ce prive te îns ordinea stabilit de oameni, aceasta difer de ordinea creat de Dumnezeu, iar ei nu trebuie s se separe i s se îndep rteze unii de ceilal i, sub pretextul c unii ar fi mai presus i al ii mai prejos! 18. Dac ne diferen iem unii fa de ceilal i, acest lucru este valabil exclusiv în fa a lui Dumnezeu, i asta în func ie de iubirea noastr fa de El. În rest, între noi nu trebuie s existe nici o diferen ! 19. C ci cel care dore te s fie mai mare între doi oameni va fi întotdeauna mai mic în fa a lui Dumnezeu. În schimb, dac ne sim im uni i cu ceilal i fra i ai no tri prin iubirea pe care le-o purt m, la fel ne vom prezenta i în fa a lui Dumnezeu! 20. Încearc s în elegi corect ce î i spun, fiul meu! Dar v d c mesele au fost reunite. Î i propun s lu m loc la una din ele. Amin´. Capitolul 42 O a doua mas este aranjat în sala tronului. Marele festin al bucuriei. Discursul necunoscutului a ezat la a doua mas (19 mai 1843) 1. Num rul invita ilor era atât de mare încât nu au putut lua to i loc la masa cea mare. De aceea, Lameh s-a întors c tre Enoh i i-a spus: 2. ÄAscult , dragul i în eleptul meu frate, tu, care e ti unicul mare preot al Domnului, dup cum î i po i da seama i singur, jum tate din oaspe ii mei nu au loc la masa principal ! M întreb ce vor spune ei dac voi dispune aranjarea unei alte mese, separat de aceasta, special pentru ei? Oare se vor sim i mai pu in bine trata i decât ceilal i, de vreme ce nu pot sta la masa la care e ti a ezat tu?´ 3. Enoh i-a r spuns zâmbind: ÄDragul meu frate, necesitatea nu este totuna cu tratamentul de sus. Oricum, pentru a atrage cât mai pu in aten ia asupra acestei chestiuni, dispune aranjarea unei a doua mese în aceast sal uria , care poate g zdui pe pu in zece mii de persoane, i atunci nu va mai conta unde se vor a eza invita ii. În acest fel, nimeni nu va avea motive de nemul umire!´

92

4. Lameh a fost imediat de acord cu propunerea excelent a lui Enoh i le-a poruncit servitorilor s i s fac exact a a cum l-a sf tuit acesta. 5. Invita ii afla i în plus i-au g sit cu u urin loc la cea de-a doua mas i s-au bucurat enorm s constate c fac obiectul unei gra ii speciale din partea regelui lor, care le permite s m nânce în marea sal a tronului, al turi de distin ii oaspe i veni i din inuturile sacre i prieteni ai lui Dumnezeu. 6. V zând cât de mare este mul umirea oamenilor în fa a gestului s u de a dispune aranjarea celei de-a doua mese, Lameh s-a bucurat în sinea sa i s-a a ezat al turi de Enoh i de fiul acestuia, patriarhul Lameh. 7. i astfel, totul era într-o ordine perfect . Felurile de mâncare au fost aduse, iar în curând din toate inimile s-a ridicat c tre cer un cor de laude aduse Domnului. Enoh a binecuvântat mâncarea în numele sfânt al lui Dumnezeu i to i s-au servit din bucatele astfel binecuvântate, mâncând i bând, în timp ce din loc în loc se auzeau cuvinte de recuno tin i de slav aduse Tat lui ceresc. 8. Dup ce toat lumea s-a s turat, unul din oaspe ii care luase loc la cea de-a doua mas s-a ridicat i le-a adresat urm toarele cuvinte comesenilor s i: 9. ÄFra i, prieteni i surori! Ce om, oricât de mare ar fi ardoarea inimii sale, i-ar putea mul umi îndeajuns lui Dumnezeu, Domnul suprem al cerului i al p mântului, pentru gra ia inexprimabil de a-l fi transformat pe nemilosul nostru rege Lameh într-un frate atât de minunat i într-un binef c tor al umanit ii? Adev r v spun: nu-mi pot imagina ceva mai sublim! 10. Cu siguran , nimic nu este mai u or pentru Domnul decât s creeze miliarde de lumi, dar s transformi o fiin liber i nesupus judec ii în maniera în care a fost transformat Lameh, i implicit prin el întreaga sa cas regal , reprezint un miracol mult mai mare decât crearea stelelor, a p mânturilor i a celorlalte lumi într-o singur clip , a a cum numai voin a divin i atotputernic este capabil s fac ! 11. C ci crearea unei lumi nu depinde decât de voin a lui Dumnezeu, iar ceea de dore te Acesta va continua s existe de-a pururi! Este suficient ca El s rosteasc atotputernicul s u: ÃA a s fie!¶ pentru ca o lume întreag cu sori i planete s înceap s se roteasc în jurul orbitei sale în fa a ochilor marelui Creator! 12. Cu totul altfel stau îns lucrurile cu fiin ele libere, c ci în cazul lor ÃA a s fie!¶ ar echivala cu o judecat , respectiv cu moartea! De aceea, în astfel de cazuri numai marea iubire, compasiunea, r bdarea, blânde ea i celelalte mijloace pline de în elepciune folosite de Dumnezeu pentru a le orienta f r a le controla în vreun fel pot da

93

rezultate. Aceste instrumente divine iau astfel locul atotputerii, instruind i conducând spiritul fiin ei umane, care reprezint o divinitate în sine, pân când acesta se treze te, iar omul î i reia locul firesc în cadrul ordinii divine, prin cunoa terea de sine. Acest miracol mi se pare infinit mai mare decât s creezi o întreag lume, cu sori i planete! 13. De aceea, ar trebui s îl sl vim i s îl iubim pe Domnul mai mult chiar decât am f cut-o vreodat , c ci abia acum ne putem da cu adev rat seama de întreaga Sa m re ie! 14. A adar, ridica i-v , fra ilor, i haide i s îl sl vim pe Domnul care a rev rsat asupra noastr o gra ie atât de mare!´ 15. Acest discurs a uluit literalmente întreaga asisten , care a r mas cople it de for a ce se degaja din aceste cuvinte. Capitolul 43 Uimirea regelui Lameh la ascultarea discursului oaspetelui necunoscut. Cele dou tipuri de hran ale fiin ei umane i dubla natur a acesteia (20 mai 1843) 1. Singur Lameh nu tia cum s procedeze. De aceea, el s-a adresat lui Enoh, c ruia i-a spus: ÄAscult , prieten drag i frate sublim întru iubirea lui Dumnezeu, acest om vorbe te de parc ar fi fost ales de Domnul personal pentru a ne fi ghid! 2. Într-adev r, tot ce a spus el ar fi putut ie i la fel de bine de pe buzele tale, i eu însumi m-a sim i onorat s fiu inspirat cu asemenea cuvinte. Din nefericire, nu prea este cazul! 3. Spune-mi, a adar, dragul meu Enoh, dac împ rt e ti aceast p rere a mea: oare nu ar fi cazul s îl invit m pe acest orator în elept la masa noastr ?´ 4. Enoh i-a r spuns: ÄDragul meu frate, m întreb dac , ac ionând în acest fel, nu vei acorda o mai mare importan mesei noastre decât mesei al turate! 5. De aceea, eu cred c deocamdat ar fi bine s ne limit m s ascult m cu aten ie ce are de spus str inul, meditând în t cere asupra semnifica iei profunde a cuvintelor sale! 6. Dac vei cump ni asupra acestui sfat, sunt convins c îmi vei da dreptate. Oricum, te afli la tine acas i e ti înzestrat cu propria ta voin , a a c nu ai decât s procedezi a a cum consideri c este mai bine!´

94

7. Într-adev r, Lameh a început s reflecteze, iar în cele din urm a spus: ÄO, dragul i în eleptul meu frate Enoh, ce rost ar avea s m iau dup propria mea voin în condi iile în care m aflu al turi de tine? Ori de câte ori roste ti un cuvânt, sunt cople it de în elepciunea care eman din el! 8. De aceea, voi face a a cum m-ai înv at: îl voi asculta cu cea mai mare aten ie pe oratorul de la masa al turat i nu îl voi ruga s vin la masa noastr decât dup ce toat lumea a terminat de mâncat, astfel încât s ne cunoa tem mai bine. Sper c nu ai nimic de obiectat!´ 9. Enoh: ÄDragul meu frate, dac vei ac iona în acord cu aceast inten ie a ta, vei proceda corect i drept în fa a lui Dumnezeu i a acestor oaspe i ai no tri!´ 10. Când Enoh a t cut, oaspetele de la masa al turat s-a ridicat din nou i a luat din nou cuvântul, spunând: 11. ÄPrieteni, fra i i surori! Ne-am înfruptat cu to ii din aceste delicioase bucate. Corpurile noastre s-au îngreunat i simt o stare de bun stare interioar , în timp ce sufletele noastre nu- i pot p stra decât cu mare greutate mobilitatea obi nuit . De aceea, v propun s îi d ruim iubirea i recuno tin a noastr Celui care d ruie te toate lucrurile! 12. Corpul nu este îns esen a omului. El nu reprezint decât un instrument care îi serve te pentru a realiza marele scop sacru ce a existat dintotdeauna, i anume integrarea în ordinea divin . 13. De vreme ce a a stau lucrurile cu corpul nostru, i este evident c ele nu pot sta altfel, rezult c în interiorul fiin ei umane trebuie s existe un alt principiu, cu totul diferit, un alt fel de fiin , mai elevat , pentru care a fost creat acest corp pe care tocmai l-am hr nit atât de bine. Aceast fiin interioar este cea c reia trebuie s -i acord m întreaga noastr aten ie, procurându-i hrana cea mai potrivit i având grij de ea, c ci este extrem de delicat i de sensibil « 14. Constat c v întreba i în inimile voastre: ÃMda, bine ar fi s putem avea grij de fiin a noastr interioar , dar nu prea tim cu ce anume trebuie s o hr nim! 15. Este u or s cre tem pe p mânt diferi i pomi pentru a ob ine fructele necesare pentru a ne hr ni trupul fizic, dar înc nu am cunoscut vreun pom în care s creasc acele fructe cu care se hr ne te fiin a interioar a omului!¶ 16. Ave i întru totul dreptate, dragii mei prieteni, fra i i surori, dar eu v spun altceva! 17. Asculta i-m a adar: Domnul a aranjat astfel lucrurile încât materia s se hr neasc cu materie, sufletul cu suflet, iubirea cu iubire i spiritul cu spirit!

95

18. Iubirea este temelia spiritului i esen a autentic a acestei fiin e interioare a omului. De aceea, noi nu ne putem hr ni aceast fiin interioar cu o alt hran mai bun decât cu iubirea noastr fa de Dumnezeu. Aceast iubire înt re te fiin a interioar a omului, permi ându-i acestuia s fie un senior în propria sa cas , care nu este alta decât sufletul nemuritor i corpul trec tor. 19. Pentru a putea fi consumate, mânc rurile destinate trupului trebuie îns preg tite de natura exterioar , dar i de arta culinar a oamenilor. Cu atât mai mult, hrana destinat spiritului trebuie bine preg tit înainte de a putea fi consumat ! 20. Preg tirea acestei hrane spirituale se face cu ajutorul Cuvântului dinl untrul nostru. Numai consumând hrana spiritual astfel preparat ne vom putea fortifica noi spiritul!´ 21. În acest moment, Lameh l-a tras de mânec pe Enoh i i-a spus: ÄÎnc nu a terminat, a a c îl vom asculta pân la cap t, i abia apoi vom schimba impresii pe marginea celor spuse de el! Iat , reîncepe s vorbeasc . S -l ascult m!´ Capitolul 44 Sa ietatea corpului, a sufletului i a spiritului. Plictiseala este foamea sufletului, iar aviditatea de a se instrui cea a spiritului (22 mai 1843) 1. Oratorul aflat la cealalt mas a continuat astfel: ÄPreg tirea iubirii fa de Dumnezeu se realizeaz cu ajutorul Cuvântul viu care vine din inimile noastre. Aceasta este adev rata hran a spiritului. 2. Adev r v spun: Cuvântul autentic i viu care se na te în profunzimile inimilor noastre înseamn totul. El poate penetra materia, dezagregând-o i transformând-o într-o esen spiritual care hr ne te apoi spiritul. 3. Este exact a a cum v spuneam la început: materia hr ne te materia, sufletul hr ne te sufletul, iar spiritul hr ne te spiritul. 4. C ci Cuvântul care exist în noi, sub forma gândului care se exprim cu claritate în inima noastr , este mai presus de materie, pe care o divide i o contempl din interiorul structurii sale minunate. Cu aceast contempla ie se satur sufletul, c ci starea de încântare pe care o simte el la vederea frumuse ii neasemuite a formelor pe care le descoper astfel îi potole te în întregime foamea. 5. Creatorul a creat astfel omul încât sa ietatea uneia din p r ile fiin ei sale s trezeasc senza ia de foame într-o alt parte a sa.

96

6. Pentru a în elege mai bine aceste cuvinte, v exemplu. De aceea, asculta i-m cu cea mai mare aten ie!

voi da un

7. Ori de câte ori v este foame din punct de vedere fizic, voi v gândi i cu aviditate la o mas bun , iar dac v g si i în fa a unei mese pline cu bucate alese, v umple i de o stare de fericire interioar , c ci ti i c v ve i putea potoli astfel foamea. 8. Dac a i fi îns nevoi i s r mâne i a eza i la aceast mas opt zile, o lun sau chiar un an, f r s v pute i ridica de la ea, nu v-a i plictisi peste m sur ? 9. Adev r v spun, dragii mei prieteni, fra i i surori, nu numai c v-a i plictisi, dar v-ar cuprinde o disperare nem rginit ! 10. De vreme ce a a stau lucrurile, v pun urm toarea întrebare: de unde se na te aceast stare de disperare, de vreme ce corpul vostru sar sim i astfel întru totul satisf cut, tiind c foamea sa va fi mereu potolit ? 11. E simplu: starea de disperare se na te din faptul c potolirea corpului fizic provoac inevitabil foamea sufletului, care se manifest f r nici o excep ie printr-o plictiseal exasperat i plin de am r ciune. 12. Ce putem face în acest caz pentru a potoli sufletul, dup ce am satisf cut corpul? 13. Ne putem ridica de la mas , putem ie i afar , pe o colin sau într-o gr din în care sufletul poate admira în voie formele frumoase create de natur , se poate desf ta cu ciripitul p s relelor, cu parfumul eteric al florilor i cu tot felul de alte lucruri la fel de agreabile. 14. Vom constata îns cât de curând c dup ce ne-am potolit sufletul înfometat contemplând aceste forme frumoase, aceast nou hran va începe s ne plictiseasc la rândul ei, iar noi vom sim i nevoia s ne întoarcem în cas pentru a ne hr ni din nou corpul. Acesta devine înfometat ori de câte ori sufletul atinge starea de sa ietate. În alte cazuri, mai rare, spiritul omului elevat este cel care începe s se agite, spunându-i sufletului: ÃMi-e foame!¶ 15. Cum se manifest aceast foame a spiritului? Printr-o sete de cunoa tere din ce în ce mai mare. 16. Spiritul î i dore te s în eleag care este esen a materiei i a frumoaselor forme pe care le-a contemplat sufletul; c ci, pentru el, frumuse ea formelor nu reprezint o hran ce poate fi consumat . Pentru ca spiritul s ating la rândul lui starea de sa ietate, formele trebuie consumate prin foc, lumin i adev r. 17. La ce foc m refer în cazul de fa ? La cel al iubirii plin de ardoare. În ce const lumina care poate potoli foamea spiritului? În gândul care se manifest cu claritate în interiorul inimii. La ce se refer
97

adev rul de care vorbeam? La Cuvântul care decurge din foc i din lumin . 18. Cu ajutorul acestui Cuvânt, noi dizolv m materia ferm aflat în forma care ne place i descoperim în interiorul ei semnifica ia spiritual a formei sale. 19. Spiritul care descoper aceast semnifica ie tr ie te o stare de euforie beatific , sinonim cu potolirea foamei sale anterioare. În aceast stare î i g se te el adev rata patrie, pacea primordial , substan a, sursa, i implicit adev rata sa iubire fa de Dumnezeu, precum i iubirea atotputernic a lui Dumnezeu fa de el. 20. Fericit, spiritul astfel satisf cut se închin cu smerenie i cu ardoare în fa a iubirii infinite a lui Dumnezeu, c ruia îi mul ume te cu recuno tin . i astfel, Dumnezeu devine hrana sa esen ial , cu ajutorul c reia poate ob ine via a etern . 21. A a trebuie s privim noi opera Tat lui nostru ceresc, c utând în ea marea Sa iubire i compasiunea Sa infinit . Atunci când unul dintre noi descoper un astfel de adev r, el trebuie s îl împ rt easc imediat i fra ilor s i, într-un limbaj autentic i u or de în eles de c tre ace tia. În acest fel, întreaga umanitate va avansa în spiritul adev rului, care va deveni hrana vie a spiritului s u, pe care îl va ajuta s creasc i s se maturizeze întru iubirea sa fa de Dumnezeu. În ultim instan , aceast activitate reprezint adev rata via etern !´ 22. Dup aceste cuvinte, Oratorul a t cut. Întreaga adunare a r mas uluit în fa a unei în elepciuni atât de mari. Cât despre Lameh, acesta parc i-a ie it complet din min i! 23. Enoh l-a lini tit îns i i-a spus: ÄMai ai înc pu in r bdare, c ci Oratorul nostru nu i-a terminat înc discursul. Parc spuneai c nu vom schimba impresii decât dup ce va termina de vorbit!´ Capitolul 45 Întreb rile spiritelor critice, incapabile de în elegere. R spunsul în elept al Oratorului referitor la Cuvântul viu (23 mai 1843) 1. Se pare îns c mai mul i oaspe i a eza i la masa Oratorului aveau dificult i în a în elege pe deplin discursul S u. Ace tia i s-au adresat a adar, pe un ton complet lipsit de în elegere, spunându-i: 2. ÄPrieten bun i în elept, dispui în mod evident de mult lumin , iar cuvintele tale sunt cât se poate de clare. Nici unul dintre noi nu poate contesta acest lucru, întrucât suntem noi în ine înzestra i cu

98

aceast calitate a în elepciunii, fiind capabili s ne d m seama dac cineva tie ce spune sau nu! 3. În ceea ce te prive te, nu putem spune c nu ai vorbit cât se poate de clar, întrucât î i recunoa tem în elepciunea absolut . 4. Exist totu i în discursul t u un aspect pe care nu îl putem accepta, cel pu in nu în forma pe care ne-ai prezentat-o tu! 5. Iat ! Spuneai mai devreme c : ÃCel care dizolv materia în formele sale primordiale este Cuvântul, iar sufletul se satur contemplându-le. Prin descompunerea lor pân la esen a lor ultim , care ne permite s în elegem sensul lor spiritual, noi ne s tur m inclusiv spiritul¶. 6. M rog, s spunem c suntem de acord. Dar s spui c omul poate dizolva materia cu ajutorul cuvântului s u neputincios, a a cum face fierul încins cu o pic tur de ap c zut pe el ± frate, reflecteaz pu in i î i vei da singur seama c ai mers pu in cam prea departe cu aceast afirma ie! 7. Po i s -i vorbe ti unei pietre o mie de ani sau mai mult ± dac ai putea tr i o perioad atât de lung de timp ± dar ea va r mâne exact a a cum a fost creat , de un Cuvânt cu siguran mult mai puternic decât al nostru! 8. Întrucât dorim îns ca onoarea ta s fie reparat ± chit c nu tim din ce parte a ora ului provii ± î i suger m s corectezi cât mai repede aceast gre eal , cu atât mai mult cu cât cei de la masa al turat par s acorde o aten ie special conversa iei noastre, inclusiv cei doi puternici reprezentan i veni i de pe în l imile sacre!´ 9. Atunci, Oratorul s-a ridicat din nou în picioare i s-a adresat astfel celor care L-au criticat (altminteri, cu bune inten ii): ÄDup ce se orienteaz în elepciunea autentic : dup adev rul etern sau dup sl biciunea acestei lumi? Ce r spuns îmi da i? Acela dintre voi care se consider un în elept s -mi r spund ! 10. V d c t ce i, în c utarea unui r spuns. Eu v spun îns c nici un r spuns din cele pe care Mi le-a i putea da nu M va satisface! Am vorbit Eu de o descompunere material sau mecanic a materiei? 11. Spune i c ave i inten ii l udabile i c dori i s îmi restabili i onoarea în fa a eminen ilor invita i de la masa al turat . M întreb ce a putea face Eu pentru a v salva onoarea voastr , în condi iile în care, prin criticarea discursului pe care vi l-am adresat numai pentru a v trezi într-o mai mare m sur inimile, a i dat dovad de o prostie demn de o femeie b trân ? 12. Oare nu v-am vorbit Eu de Cuvântul interior i viu al iubirii n scute în inim , care se exprim prin gânduri clare sau în forme ce corespund sufletului, dup care se transform în limbajul (simbolic al)

99

vederii? Abia la acest nivel, i numai dac este absolut necesar, din cauza sl biciunii oamenilor cu sim urile mai grosiere, se transform el într-un limbaj verbal, dar numai ca urmare a sa iet ii repetate a spiritului. Cu sim urile astfel purificate, i deci mai vii, oamenii vor putea contempla în continuare lucrurile în esen a adev rului lor spiritual, potolindu- i astfel din ce în ce mai mult foamea spiritului, astfel încât acesta s î i reg seasc locul just, acela de Via autentic a omului i de st pân absolut al casei sale. A a cum se afl el la ora actual în voi, spiritul este redus la rolul de simplu servitor al materiei, al judec ii, i implicit al mor ii. 13. De vreme ce acesta este Cuvântul de care v-am vorbit, spune i-Mi, cu ce în elegere v l uda i voi în fa a lui Dumnezeu i a oamenilor, având în vedere c nu a i putut sesiza în elesul cuvintelor Mele, preferând s ie i i în eviden cu prostia voastr , în loc s îmi pune i cu smerenie i pe un ton blând întrebarea cuvenit referitoare la nel murirea voastr ?´ 14. Auzind aceast mustrare sever , contestatarii s-au privit oca i, dar nici unul dintre ei nu a îndr znit s mai spun ceva pentru a se justifica. 15. Atunci, Lameh i-a spus lui Enoh: ÄO, frate Enoh, dac mai exist i al i în elep i de calibrul acestuia în ora ul meu, m tem c voi r mâne doar o figur trist printre ei. C ci acest om vorbe te de parc ar fi coborât direct din cer!´ 16. Enoh i-a r spuns: ÄFrate, ai înc pu in r bdare! Iat , Oratorul nostru înc nu a terminat de vorbit. Atunci când va fi cazul, î i voi spune eu ce ai de f cut! Te a teapt înc surprize foarte mari, credem pe cuvânt! A adar, ai înc pu in r bdare! Amin´. Capitolul 46 Discursul în eleptului Orator pe tema limbajului interior al spiritului, prin compara ie cu limbajul exterior al buzelor (24 mai 1843) 1. Dup câteva momente, unul dintre contestatari s-a ridicat totu i în picioare i a spus: ÄAscult , dragul meu prieten i frate! Este incontestabil faptul c tu e ti omul cel mai în elept dintre to i cei a eza i la aceast mas . De aceea, sunt absolut convins dinainte c îmi vei putea da r spunsul corect la importanta întrebare pe care doresc s i-o pun. De aceea, te rog s m ascul i!´ 2. Dar Oratorul i-a r spuns: ÄAscult ! În elepciunea autentic ce provine de la Domnul Dumnezeu Savaot nu trebuie s fie niciodat pus în discu ie, dar nici s trezeasc întreb ri r mase f r r spuns.
100

C ci adev ratul în elept tie ce st la baza oric rui adev r, cu ajutorul Cuvântului s u viu. Cât despre ceilal i oameni, ace tia nu trebuie s -i pun întreb ri, întrucât spiritul s u îl instruie te i îi transmite tot ce le este necesar fra ilor s i s tie. 3. Dac tot dore ti s -Mi pui întreb ri, spune-Mi: de unde provine în elepciunea de care e ti atât de mândru, în calitatea ta de spirit critic? 4. Dac ai fi într-adev r avizat, lumina spiritului t u i-ar transmite faptul c Eu, în calitatea Mea de în elept, sunt deja la curent cu ceea ce te preocup , f r a mai fi necesar s îmi pui vreo întrebare! 5. i totu i, tu ii mor i s faci acest lucru. Spune-Mi: te consideri un în elept? Dar pe Mine, cum M consideri: un în elept autentic? 6. Care crezi c este p rerea eminen ilor no tri oaspe i? O, nu ai decât s te duci s -i întrebi!´ 7. Auzind aceste cuvinte, contestatarul cu spiritul critic a devenit extrem de stânjenit, ne tiind ce s fac , întrucât aluziile Oratorului i-au demonstrat dincolo de orice t gad c Acesta remarcase inten ia sa de a-i pune o întrebare litigioas . 8. Dându- i seama c nu poate sc pa cu una cu dou de un interlocutor atât de p trunz tor, el a început într-adev r s - i asculte vocea inimii, care se str duia de mai mult timp s -i transmit un anumit mesaj. 9. Constatând acest lucru, Oratorul i-a adresat urm toarele cuvinte: 10. ÄAscult ! Î i voi da oricum un r spuns la întrebarea pe care doreai s Mi-o pui pentru a-Mi întinde o capcan , c ci v d c i-ai schimbat starea de spirit. Iat deci r spunsul Meu: 11. Dup p rerea ta, omul nu se poate face în eles de c tre fra ii s i decât cu ajutorul cuvântului. În consecin , cuvintele pe care le rostesc buzele sale nu fac decât s exprime cuvântul mut al inimii, reprezentând un apogeu al acestuia, c ci numai gra ie acestor cuvinte rostite se poate manifesta el în fa a celorlalte creaturi de pe p mânt. Rezult astfel c Dumnezeu trebuie adorat i venerat numai prin intermediul cuvântului rostit, i nu cu ajutorul gândului interior sau al impresiilor asociate cu sentimentele, care nu pot satisface decât spiritul. 12. În realitate, adev rul este exact pe dos. Omul nu se mai poate în elege cu fra ii s i decât cu ajutorul cuvintelor pe care le rostesc buzele sale, care nu reprezint altceva decât scoar a exterioar a copacului. Acest lucru se datoreaz dec derii sale, care a f cut din el un servitor al acestei lumi exterioare i al sim urilor sale, care l-au orientat

101

c tre lumea aparen elor, silindu-l s exterior.

se identifice cu limbajul oral

13. Acest aparent câ tig este îns iluzoriu, reprezentând în realitate o pierdere considerabil , c ci dac omul i-ar fi p strat limbajul spiritual primordial, el ar fi putut conversa cu întreaga crea ie, sesizând esen a tuturor lucrurilor. A a cum este la ora actual , el a devenit observatorul mut al naturii care îl înconjoar , cu sim urile pervertite din cauza exterioriz rii lor. Omul actual este surd, orb i insensibil, la fel ca scoar a unui copac, i nu mai în elege nimic din ceea ce st la baza realit ii. El nu se mai cunoa te nici m car pe el însu i, motiv pentru care i-a închis complet inima în fa a suferin elor fra ilor s i! 14. Spune-Mi: nu doreai tu adineauri s orientezi c tre exterior recuno tin a i adora ia lui Dumnezeu, de i Acesta este îns i Via a aflat în profunzimile ultime ale fiin ei umane? Procedând în acest fel, nu ai face decât s îl pierzi definitiv pe Dumnezeu, devenind un p gân, sau chiar un ateu cu drepturi depline!´ 15. De data aceasta, to i comesenii de la cea de-a doua mas , inclusiv cei de la masa principal , au început s se simt extrem de stânjeni i, cu excep ia lui Enoh, a patriarhului Lameh i a lui Hored. 16. Cât despre regele Lameh (cel din inuturile de jos), acesta se sc rpina de zor dup urechi i tare ar fi vrut s spun ceva, dar Oratorul nu î i terminase înc discursul, a a c a fost nevoit s î i exerseze înc pu in r bdarea. Capitolul 47 Credin a for at . Credin a devenit liber iubirii fa de Dumnezeu (27 mai 1843) 1. Dup o scurt pauz , Oratorul a continuat: ÄConstat c acum, dup ce te-am ajutat s percepi într-o oarecare m sur lumina, M prive ti complet aiurit i nu mai tii ce s crezi despre Mine i despre cuvintele Mele. 2. Te întrebi în sinea ta: ÃDe ce m-a considera un ateu dac m rog la Dumnezeu doar cu buzele? Oare a fi putut depune eu m rturie prin cuvintele mele dac nu L-a fi recunoscut înainte în inima mea, i implicit în gândurile acesteia?¶ 3. A a este, prietene i frate! Tu îl recuno ti pe Dumnezeu în aceast manier , iar cuvintele pe care le pronun i sunt expresia realit ii din inima ta. Dar de ce se petrec astfel lucrurile? i vie prin intermediul

102

4. Pentru c tu L-ai v zut pe Domnul, Dumnezeul t u, i e ti for at astfel s crezi c Acesta exist , întrucât tii cum arat i ai auzit direct din gura Lui ce anume a teapt El de la oameni. 5. Aceast credin nu are îns nimic de-a face cu libertatea spiritului. Dimpotriv , ea reprezint dovada unei servitu i care îl ucide pe acesta, întrucât te oblig s crezi c Domnul este totuna cu Dumnezeu, deoarece L-ai v zut i te-ai putut convinge de puterea Cuvântului S u i a ac iunilor Sale. 6. Aceast convingere nu este îns valabil decât pentru tine i nu va putea fi transmis cu aceea i for de convingere descenden ilor t i. Urma ii t i nu vor putea crede în ceea ce tu recuno ti în sinea ta în aceast manier conving toare, c ci aceast cunoa tere nu va fi decât o mo tenire transmis de la gur la ureche, care nu va putea avea aceea i for de convingere pe care o sim i tu la ora actual . 7. În numai zece genera ii, convingerile tale transmise din gur în gur vor fi deja atât de distorsionate încât nu vor mai fi crezute de nimeni, iar fructul acestei tradi ii transmise pe cale oral va fi p gânismul cel mai pur, c ruia îi va urma apoi un ateism absolut, ce nu va putea avea alt consecin decât judecata cea mai sever , c ci omul aflat în afara lui Dumnezeu este deja judecat de noaptea propriei sale mor i. 8. Dac îl vei recunoa te îns pe Dumnezeu în inima ta, prin iubirea vie pe care i-o por i, i dac te vei ruga Lui în spiritul adev rului, vei putea sc pa de judecata la care conduce inevitabil credin a for at , care nu i-ar fi adus niciodat mântuirea. Credin a ta va deveni astfel vie, fiind animat de spiritul t u, în care se va concentra mai devreme sau mai târziu întreaga ta for , astfel încât vei putea tr i de-a pururi. 9. Numai prin aceast contempla ie vie îl vei putea cunoa te tu cu adev rat pe Dumnezeu, în spirit i în adev r. Vei face atunci tot ce- i va sta în puteri pentru a trezi aceast credin autentic inclusiv în descenden ii t i, care vor face acela i lucru cu progeniturile lor. În acest fel, vor fi feri i cu to ii de p gânism, de negarea lui Dumnezeu, de judecat i de moarte. 10. Este indiscutabil i în conformitate cu ordinea divin c elementul aflat în profunzimile ultime ale fiin ei umane este spiritul, la fel cum s mân a vie se afl în interiorul fructului, chiar în centrul acestuia. 11. De aceea, dac te vei ruga i vei crede orientându-te doar asupra lumii exterioare, c tre realitatea material pe care i-o arat sim urile, însu i spiritul t u va fi atras c tre aceast lume iluzorie, d ruindu-se materiei, care echivaleaz cu judecata i cu moartea.

103

12. Dac vei ac iona în acest fel, va fi ca i cum ai scufunda o tor aprins în ap , în loc s o la i s ard ! Ce crezi: va mai continua aceasta s ard i s î i lumineze calea? 13. Spiritul t u este lumina i Via a ta. Dac aceast lumin se va stinge din cauza comportamentului t u iresponsabil, ce altceva i-ar mai putea d rui aceast Via ? 14. Desigur, vei continua s tr ie ti, c ci L-ai v zut pe Dumnezeu cu ochii t i i e ti obligat s crezi c Acesta exist . Dar Eu î i spun: dup aceast via nu vei continua s tr ie ti i dincolo de mormânt, dac nu vei uita ceea ce ai v zut i dac nu vei reg si apoi ceea ce ai uitat sub forma unui element nou al spiritului t u, n scut dintr-o iubire atotputernic fa de Dumnezeu. 15. P streaz de-a pururi aceste cuvinte, la fel ca i imaginea lui Dumnezeu pe care ai perceput-o direct, i astfel vei putea tr i de-a pururi. În caz contrar, credin a ta în Dumnezeu nu va putea trece dincolo de mormânt! 16. Încearc s în elegi ce î i spun, iar dac mai exist aspecte nel murite, comunic -Mi-le, ca s î i pot d rui lumina necesar ! Amin´. Capitolul 48 Umilirea spiritului critic, c ruia îi lipse te sinceritatea i care nu iube te decât spectacolul lumii exterioare. Tendin a omului de a min i cu ajutorul cuvintelor sale (29 mai 1843) 1. Contestatarul de dinainte a reflectat timp de câteva momente, complet consternat de discursul auzit i întrebându-se ce anume i-ar putea r spunde sau ce l-ar putea întreba pe Orator. 2. Dup un scurt moment de cump nire, i-a amintit subit c Lameh avea inten ia s inaugureze templul de pe colin . De aceea, i-a spus Oratorului: 3. ÄAscult , prietene i frate pe care te stimez enorm! Sunt profund zguduit de adev rurile profunde con inute în discursul pe care mi l-ai adresat. Claritatea argumentelor tale m-a convins definitiv i mia dori s î i pun o mie de întreb ri! Pe de alt parte, regele Lameh i-a propus s inaugureze noul templu de pe colin i d semne c ar dori s începem. De aceea, nu cred c mai avem timp s discut m înainte de aceast ceremonie sacr . Mai târziu, voi avea îns grij s m ocup numai de tine!´

104

4. Oratorul: ÄAscult , prietene i frate, în ce fel îl împiedic discu ia noastr pe Lameh s î i duc la bun sfâr it ceremonia?´ 5. Interlocutorul s u: ÄEi bine, prin faptul c discu ia noastr i-a captat întreaga aten ie, a a cum s-a întâmplat i cu Enoh i cu tovar ii acestuia! 6. Acesta este motivul pentru care cred c ar fi cazul s punem deocamdat punct discu iei noastre, i implicit acesta este r spunsul la întrebarea pe care mi-ai pus-o. Pe de alt parte, nu doresc în nici un fel s m opun marii tale în elepciuni i sunt absolut convins c îmi vei l muri i aceast dilem , dat fiind c e ti cu mult mai în elept decât mine. Spune-mi a adar ce crezi c trebuie s facem, iar eu m voi înclina în fa a hot rârii tale´. 7. Oratorul: ÄIat ce cred Eu: Lameh ne-a invitat s particip m la acest festin, iar noi am dat curs invita iei sale. În schimb, nimeni nu ne-a invitat la ceremonia de pe colin i nimeni nu ne-a spus ce urmeaz s se întâmple dup acest festin. În consecin , inaugurarea templului de pe colin nu ne prive te în nici un fel. 8. Lameh i Enoh tiu foarte bine ce au de f cut sau ce doresc s fac , i cu siguran nu î i vor schimba proiectele din cauza discu iei noastre! Dac doresc s îi înso im, cu siguran ne vor spune acest lucru, iar noi îi vom urma, continuând s schimb m între noi opinii. În cazul în care nu doresc s îi înso im, nu v d cine ne-ar putea împiedica s facem ce dorim! 9. Spune-Mi, nu crezi c am dreptate? Ce p rere ai?´ 10. Din nou, contestatarul a r mas f r r spuns, a a c a început s reflecteze intens; c ci îi pl ceau la nebunie spectacolele lumii exterioare i î i dorea din suflet s participe la inaugurarea templului. 11. Interlocutorul s u a remarcat acest lucru i i-a spus: ÄAscult , prietene i frate! De ce i se pare atât de dificil s fii sincer în toate circumstan ele vie ii? 12. În ceea ce te prive te, este absolut limpede cum folose ti tu cuvântul rostit, c ci ai o tendin evident c tre minciun ! 13. Mi-ai adus pân acum tot felul de argumente pentru care ar trebui s punem cap t conversa iei noastre, dar toate au fost simple inven ii ale tale! C ci ceea ce te intereseaz pe tine nu este inaugurarea templului, nici momentul fixat de Lameh pentru acest eveniment sau aten ia pe care o acord el cuvintelor Mele, ci dorin a ta nem rginit de a observa tot ce se întâmpl în jur! 14. Practic, î i dore ti atât de mult s asi ti la ceremonia de inaugurare încât i-ai dori ca Eu s tac! Spune-Mi: nu am dreptate? 15. Cum poate un b rbat s cultive în inima sa astfel de dorin e efemere, specifice femeilor? Aceast viclenie ascuns nu-Mi poate
105

provoca decât dezgust, Mie în elepciune!

i oric rui alt b rbat înzestrat cu

16. Adev r î i spun: f un efort i purific - i inima, ca s î i pot vorbi i despre alte lucruri infinit mai importante decât aceast ceremonie de inaugurare absolut insignifiant !´ 17. Aceste cuvinte i-au dat lovitura de gra ie contestatarului nostru. Ro u la fa de ru ine, acestuia îi venea s o ia la fug , dar interlocutorul s u l-a împiedicat s fac acest lucru. Capitolul 49 Dialogul dintre regele Lameh i Enoh pe tema în eleptului Orator i a inaugur rii templului. Conformitatea interioar a templului. Regele Lameh îl invit pe Orator la ceremonia de inaugurare (30 mai 1843) 1. Dup ce conversa ia dintre cei doi parteneri de discu ie s-a încheiat, Lameh s-a întors c tre Enoh i l-a întrebat: 2. ÄAscult , fratele meu întru Domnul, p rerea mea este c pentru un om obi nuit, respectiv n scut i crescut în inuturile de jos, vorbitorul anterior face dovada unui discern mânt cam prea mare. 3. De aceea, sunt convins c a fost trimis de sus, chiar de Domnul Însu i, pentru a ne demonstra mie i poporului meu m re ia i profunzimea în elepciunii divine. 4. De vreme ce a pomenit el însu i de o eventual invita ie la ceremonia de inaugurare a templului, sunt de p rere c ar trebui s m duc eu însumi pentru a-l invita f r întârziere la aceast ceremonie. Ce crezi: nu ar fi normal s procedez astfel?´ 5. Enoh i-a r spuns: ÄDragul meu frate, du-te la el i f a a cum î i dicteaz inima, c ci momentul este propice! 6. De altfel, consider indispensabil ca acest în elept s ia parte la inaugurare, c ci templul de pe munte este consacrat chiar în elepciunii Domnului, pe care Acesta ne-a împ rt it-o în imensa sa iubire i compasiune infinit . De aceea, templul trebuie consacrat cu întreaga în elepciune divin care se g se te printre noi, inclusiv cu cea din noi în ine! 7. Templul construit la es dup purificarea inuturilor de jos a fost consacrat iubirii i compasiunii Domnului. El este întru totul comparabil cu inima omului, în care, pân nu demult, colc iau erpii imoralit ii. Nu întâmpl tor, regiunea a trebuit purificat prin uciderea iubirii trupe ti (adu- i aminte ce s-a întâmplat între femeile de la curte

106

i Kisehel!), dup care mla tinile sale au trebuit s fie secate cu ajutorul vânturilor calde i puternice. Solul a trebuit s fie nivelat i transformat în aur pur printr-un incendiu extrem de violent, a a cum s-a întâmplat cu curtezanele cur ii. În sfâr it, au trebuit s fie aduse pietre fin lefuite pentru construirea templului. Acestea echivaleaz cu un material complet nou, deopotriv ferm i durabil, care nu seam n nici cu lemnul g unos i putred, nici cu terenul moale i fetid al mla tinilor. 8. Dup cum vezi, templul exterior construit la es i consacrat de Domnul Însu i nu a reprezentat decât o metafor a templului interior al lui Dumnezeu aflat în inima omului. 9. Dup construirea acestui prim templu, Domnul i-a poruncit s înal i un al doilea templu, pe muntele purificat. 10. Acesta nu mai simbolizeaz în primul rând iubirea i compasiunea, ci în elepciunea i toate atributele care se nasc din aceasta. 11. De aceea, este absolut necesar ca to i cei pe care Domnul i-a înzestrat cu o mare în elepciune s ia parte la inaugurarea templului. 12. Acest om care a vorbit în fa a noastr este un în elept autentic în fa a lui Dumnezeu; du-te deci la el i invit -l la ceremonia de inaugurare! 13. Nu invita îns pe nimeni altcineva decât pe el. Pe de alt parte, dac el dore te s fie înso it de altcineva, consider c persoana respectiv este invitatul t u direct! 14. C ci în elepciunea este lumina iubirii, iar str lucirea ei este adev rul etern în esen a sa cea mai pur . De aceea, haide, du-te la el i las -te ghidat de inima ta. Amin!´ 15. Auzind acest îndemn, Lameh s-a gr bit c tre Oratorul în elept i L-a invitat la ceremonia de inaugurare a templului. 16. În eleptul i-a spus lui Lameh: ÄPrietene i frate, de vreme ce M-ai invitat, voi veni, po i fi sigur de acest lucru; i to i cei pe care îi voi lua cu mine î i vor fi pe plac! 17. C ci Eu merg pe drumul insondabil al în elepciunii eterne a lui Dumnezeu; de aceea, to i cei care în eleg aceast în elepciune sunt slujitori ai în elepciunii divine, iar tu vei fi de-a pururi fratele lor! 18. Du-te i transmite-i aceste cuvinte lui Enoh, iar el va în elege imediat ce am vrut s spun! 19. Iar acum, s ne ridic m de la mas , pentru ca templul s poat fi consacrat cât timp soarele mai este înc pe cer! Amin´. Capitolul 50

107

Discursul în eleptului pe tema semnifica iei consacr rii templului. To i cei prezen i sunt invita i s ia parte la eveniment (31 mai 1843) 1. Dup ce Oratorul a t cut, Lameh L-a salutat cu respect i s-a gr bit s se întoarc la Enoh. 2. El i-a transmis acestuia mesajul comunicat de în elept. 3. Cuvintele sale i-au bucurat nespus pe cei de la masa principal , iar Enoh i-a spus cu blânde e lui Lameh: 4. ÄÎn acest caz, dispune ca toat lumea s se ridice de la mas , pentru a nu se însera înainte ca templul în elepciunii s fie consacrat în numele Domnului!´ 5. Lameh a dat imediat porunca necesar ridicat de la mas . i toat lumea s-a

6. V zând c oamenii obi nui i dau semne c vor s -i înso easc , regele s-a sim it oarecum stânjenit, dar Oratorul în elept s-a îndreptat c tre el i i-a spus: 7. ÄDe ce te tulbur faptul c ace ti copii doresc s urmeze i ei calea în elepciunii? Eu cred c nu trebuie s împiedic m pe nimeni s ne urmeze pe calea justi iei divine. 8. C ci ceea ce simbolizeaz iminenta consacrare a templului trebuie s se petreac mai întâi în inimile noastre i în cele ale celor pe care îi p storim. 9. Înainte ca templul alc tuit din materie moart s poat fi inaugurat, este necesar ca mai întâi s inaugur m nenum ratele temple ale spiritului lui Dumnezeu care se g sesc în inimile fra ilor i surorilor noastre. Acest lucru este absolut fundamental, c ci f r el inaugurarea templului exterior nu folose te la nimic. 10. Dac dore ti ca oamenii s se îndrepte c tre casele lor, consacrând templul f r ei, spune-Mi: la ce va mai folosi acest edificiu? 11. Vrei cumva s sanctifici templul tu, o fiin impur în fa a lui Dumnezeu, a c rui puritate i sfin enie sunt absolute? 12. Acest lucru este imposibil, c ci nici un proces de sfin ire nu poate fi realizat decât de Cel Sfânt, care nu cunoa te impuritatea. 13. Pe de alt parte, Dumnezeu nu este preocupat decât de popor, nu de temple. Dac i-a poruncit s construie ti acest templu, a f cut acest lucru de dragul poporului, i nu doar pentru a-l inaugura printr-o ceremonie oarecare!

108

14. Rezult a adar c ceea ce conteaz mai mult în cadrul acestei ceremonii nu este templul propriu-zis, ci oamenii care iau parte la proces; de aceea, ace tia trebuie neap rat s fie prezen i! 15. În caz contrar, Domnul va consacra El Însu i templele vii din inimile oamenilor, dar va refuza de-a pururi s sfin easc templul mort din vârful muntelui, care va redeveni astfel un s la pentru erpi! 16. De aceea, invit -i pe to i cei de fa i trimite- i heralzii în tot ora ul, c ci a a cum i-am spus, Eu îi voi lua cu Mine pe to i cei c rora le vei permite s ne înso easc . 17. Iar cei pe care doresc s îi iau cu Mine sunt to i locuitorii ora ului t u. În rest, nu- i mai face probleme, c ci numai în elepciunea Domnului din inima omului poate recunoa te c ile juste ale lui Dumnezeu!´ 18. Aceste cuvinte l-au tulburat într-o m sur atât de mare pe Lameh încât acesta s-a retras, nemaiputând face fa în elepciunii uluitoare a acestui necunoscut. 19. El s-a îndreptat rapid c tre servitorii s i i i-a trimis în cea mai mare grab c tre toate col urile ora ului pentru a-i invita pe oameni la inaugurarea templului. 20. Când s-a întors cu pa i repezi în marea sal a tronului, Enoh i-a ie it în întâmpinare i i-a spus: 21. ÄBine, frate Lameh, dar cum se face c nu mi-ai mai cerut sfatul înainte de a face ce i-a recomandat în eleptul Orator, de i chiar acesta este motivul pentru care m aflu al turi de tine?´ 22. Lameh a devenit din nou foarte tulburat, c ci nu tia c Enoh nu dore te altceva decât s îl pun la încercare. De aceea, el i-a r spuns: ÄFrate Enoh, mi-a fost imposibil s ac ionez altfel, c ci marea în elepciune a acestui str in i profunzimea adev rului pe care îl con in cuvintele sale m-au luat prin surprindere!´ 23. Atunci, Enoh l-a îmbr i at pe Lameh i i-a spus: ÄAi procedat foarte corect! Iar acum s pornim la drum, pentru a putea îndeplini ceremonia sfânt înainte de apusul soarelui! A a s fie, în numele Domnului! Amin´. Capitolul 51 Enoh i regele Lameh discut despre adev r. Supunerea unei inimi armonioase. Poporul se îndreapt c tre templu (1 iunie 1843)

109

1. În continuare, Lameh l-a întrebat în oapt pe Enoh în ce ordine trebuie s se îndrepte oamenii c tre templu. 2. Enoh i-a r spuns: ÄFrate Lameh, i-a putea da cu u urin r spuns la aceast întrebare, dar prefer de departe ( tiind c aceasta este inclusiv voia Domnului) s te las pe tine s g se ti r spunsul corect. Dac nu reu e ti, apeleaz la sfatul În eleptului nostru! 3. Vei ob ine astfel o mai mare satisfac ie, c ci vei descoperi r spunsul fie în inima ta, fie prin intermediul în elep ilor t i, care sunt de o mie de ori mai apropia i de tine decât sunt eu, cu atât mai mult cu cât discut m de acest Orator atât de inspirat!´ 4. Dar Lameh i-a spus lui Enoh: ÄFrate Enoh, adev rul r mâne adev r, indiferent ce gur îl roste te! Dac îmi po i da acela i r spuns ca i acel om, nu v d de ce ar fi de preferat s îl ascult de pe buzele sale, i nu direct din gura ta!´ 5. Enoh: ÄLa prima vedere, este foarte greu s - i dai seama în ce const diferen a, dar nu trebuie s fii surprins dac î i spun c î i scap înc foarte multe lucruri. Haide, du-te la El i urmeaz -mi sfatul! La momentul potrivit, vei în elege de ce este mai u or s în elegi cuvintele unui Orator care î i este apropiat decât cele ale cuiva care nu- i este apropiat´. 6. Lameh: ÄDragul meu frate! Aluziile tale mi se par extrem de enigmatice, i îmi dau seama c se vor petrece lucruri m re e! Totu i, r mân la p rerea mea, potrivit c reia adev rul r mâne întotdeauna neschimbat, indiferent ce gur îl roste te! 7. Spre exemplu, dac tu, eu, Naama, în eleptul nostru orator sau chiar arpele însu i ar spune: ÃDumnezeu este Domnul cerului i al p mântului!¶ ± nu am avea în acest caz de-a face cu acela i adev r etern, indiferent de gura care îl roste te?´ 8. Enoh: ÄFrate, î i spun: nu- i mai bate capul, c ci nu vei ajunge la nici o concluzie! 9. Supunerea în lucrurile minore este de preferat decât s - i spargi inutil capul cu ele. De aceea, ai face mai bine s îmi ascul i sfatul decât s î i pierzi timpul cu astfel de reflexii, oricât de subtile i-ar p rea ele! 10. De altfel, te asigur c dac î i dore ti o disput filozofic cu mine, nu ai nici cea mai mic ans s o câ tigi! 11. Atât timp cât nu tii de ce este piatra dur i grea, care este locul de origine al vânturilor, cu ce se hr nesc marea i p mântul, atât timp cât nu e ti capabil s descoperi comorile ascunse în interiorul p mântului, locul în care se na te focul, atât timp cât nu în elegi limbajul animalelor i al plantelor, precum i nenum rate ale lucruri, las -te de dispute filozofice ± c ci acestea nu î i vor folosi la nimic.

110

Toate aceste secrete apar in Domnului, i numai El poate oferi explica iile necesare celor c ruia dore te s le ofere! 12. De aceea, urmeaz -m i ac ioneaz a a cum te-am sf tuit! C ci numai urmând calea supunerii, care reprezint fructul autentic al umilin ei, vei putea ajunge tu la în elepciunea lui Dumnezeu! 13. Dac nu faci decât s te justifici în fa a oamenilor, înseamn c a tep i laudele lor, dar acestea sunt absolut de arte, a a cum sunt toate laudele. 14. Dac dore ti s -i fii pe plac lui Dumnezeu, va trebui s te smere ti la maxim în fa a Lui. Dac e s lauzi pe cineva, sl ve te-L pe El, iar El te va iubi cu întreaga plenitudine a divinit ii Sale! 15. Aceasta este adev rata în elepciune: iube te-L pe Dumnezeu mai presus de orice! De aceea, du-te i f ce i-am spus! Amin´. 16. Lameh i-a dat în sfâr it seama de autoritatea cuvintelor lui Enoh i i-a urmat sfatul, smerindu-se în inima sa. El s-a îndreptat c tre Orator i L-a întrebat în ce ordine ar trebui a ezat mul imea pentru a putea purcede la ascensiunea pe munte. 17. Str inul i-a r spuns: ÄAscult , frate, cea mai bun ordine este cea pe care i-o dicteaz inima! Aceasta este ordinea în care vom urca cu to ii pe vârful colinei! 18. Orice alt ordine este pur exterioar , nefiind altceva decât o oroare în fa a lui Dumnezeu. Prive te cum a aranjat Dumnezeu plantele i florile de pe câmp, i î i vei da rapid seama care este ordinea care îi este pe plac! 19. Nu mai face nici o diferen între cei care ne urmeaz în aceast procesiune, i astfel Domnul va fi al turi de tine! Acesta este sfatul Meu! Dac cuno ti altul mai bun, urmeaz -l pe acela!´ 20. Lameh nu a r spuns nimic, mul umindu-se s anun e plecarea c tre templul de pe munte. Toat lumea s-a ridicat în picioare i a pornit la drum, amesteca i i f r s urmeze vreo ordine oarecare. Capitolul 52 Îmbulzeala de pe munte. Tulburarea lui Lameh, v zând c soarele se apropie de asfin it. Discursul În eleptului referitor la adev rata consacrare a templului (2 iunie 1843) 1. Când toat lumea a ajuns în vârful colinei, care reprezenta un platou întins, pe care puteau înc pea mai multe mii de persoane, oferind astfel suficient spa iu tuturor curio ilor aduna i cu aceast

111

ocazie, marele i magnificul templu a fost luat cu asalt de mul imea dezl n uit , astfel încât grupului nostru i-a fost imposibil s î i croiasc drum c tre intrarea în templu. 2. Lameh se sim ea extrem de tulburat, c ci soarele se apropia deja de asfin it, iar el tia c templul trebuia consacrat pe lumina zilei. 3. De aceea, el i s-a adresat lui Enoh, c ruia i-a spus: ÄFrate Enoh, tu, care e ti în eleptul i unicul mare preot al lui Dumnezeu, ce trebuie s facem? Iat , soarele tinde deja s dispar dincolo de orizont, iar nou ne este imposibil s ajungem la templu! Cum îl vom putea inaugura în acest caz, de vreme ce procesul trebuie s se petreac înainte de c derea nop ii?´ 4. Enoh i-a r spuns: ÄFrate, eu cred c cei care ne blocheaz calea sunt mai importan i decât templul, c ci ei reprezint miile de temple vii care poart în sine iubirea i compasiunea lui Dumnezeu, în timp ce acela nu este decât un templu singular, construit peste toate din piatr moart ! 5. M întreb ce-ar fi s consacr m temple vii, care ascund în sine Via a n scut am consacra astfel într-o manier mult mai din piatr moart , ajutându-ne astfel de ace Ce p rere ai?´ mai degrab toate aceste din Dumnezeu« Oare nu eficient templul construit ti numero i fra i ai no tri?

6. Ini ial, Lameh a r mas interzis, dup care a r spuns: ÄDa, dragul meu frate, ai perfect dreptate i nu am nimic de obiectat în aceast privin ! ± Dar prive te pozi ia soarelui! Dac lumina sa este o condi ie a consacr rii templului, indiferent care ar fi acesta, m tem c nu vom putea întreprinde ast zi acest act, fiind nevoi i s îl l s m pe mâine! Oare a a trebuie s proced m?´ 7. Enoh: ÄFrate, prive te, În eleptul nostru se afl chiar în spatele t u! Cere-i din nou sfatul, i te asigur c voi ac iona eu însumi în conformitate cu instruc iunile lui!´ 8. Lameh nu a mai stat pe gânduri i a f cut a a cum l-a înv at Enoh. 9. În eleptul i-a r spuns lui Lameh: ÄDrag prietene i frate! Consacrarea pe care i-a recomandat-o Enoh este singura potrivit pentru un templu al lui Dumnezeu. În ceea ce prive te soarele care este pe punctul de a asfin i, acesta nu î i revars lumina decât asupra materiei moarte. De aceea, prezen a sa nu are o importan chiar atât de mare pentru ceremonia noastr de inaugurare. 10. C ci mai exist un soare, mult mai puternic decât acest astru natural. Atunci când i-am vorbit de necesitatea prezen ei luminii solare, la acest soare m-am referit Eu. Din fericire, acest soare se afl chiar la apogeul puterii sale, asfin itul s u fiind extrem de îndep rtat!

112

11. Dac acest soare str luce te cu putere în centrul cerului spiritului t u, a a cum a f cut-o de la începuturile eternit ii, po i foarte bine s consacri templul în orice moment dore ti, în fa a lui Dumnezeu i a poporului t u, f r ca acest act s î i piard în vreun fel validitatea. A a cum te-a sf tuit Enoh, po i face acest lucru prin intermediul fra ilor i surorilor tale, chiar dac ne va prinde miezul nop ii. 12. Vezi tu: Dumnezeu nu num r zilele i nop ile dup m sura oamenilor, c ci pentru El o mie de ani nu înseamn mai mult decât o zi. În schimb, El num r gândurile inimii tale, iar un gând plin de bun tate i de iubire valoreaz mai mult în ochii Lui decât o mie ori o mie de ani, a a cum îi m sura i voi pe p mânt. 13. De aceea, nu te mai gândi la timpul exterior, care a fost fixat imuabil numai pentru a le fi de folos locuitorilor acestui p mânt, i ine cont numai de inima ta vie, c ci ea reprezint adev ratul templu al Vie ii n scute din Dumnezeu. 14. Las soarele t u s str luceasc în fa a inimilor fra ilor i surorilor tale, i astfel îi vei face de-a pururi pe plac lui Dumnezeu, i chiar în toiul celei mai întunecate nop i terestre, vei str luci mai puternic decât soarele! 15. Vezi tu, soarele care tocmai a asfin it reprezint el însu i o lume imens , iar cei care tr iesc pe suprafa a lui se bucur de o zi etern . Dac vei tr i în lumina spiritului t u, nu vei mai percepe niciodat noaptea din tine i vei tr i la rândul t u în lumina etern a Vie ii, care provine direct de la Dumnezeu! 16. A a trebuie consacrat acest templu în inimile acestor oameni, iar consacrarea ta va fi justificat în ochii Domnului! 17. Binecuvânteaz -i pe to i fra ii i pe toate surorile tale, iar Dumnezeu va avea grij s binecuvânteze în fa a ta acest templu construit de oameni! i-am explicat cum trebuie s se deruleze lucrurile. Acum ac ioneaz ! Amin´. Capitolul 53 Consacrarea vie a templului prin iubirea arz toare a regelui Lameh fa de fra ii i de surorile sale. Deasupra templului apare o inim luminoas (9 iunie 1843) 1. Complet uluit în fa a în elepciunii acestui b rbat, Lameh L-a sl vit pe Dumnezeu pentru c l-a înzestrat pe om cu astfel de atribute. Dup ce i-a u urat astfel inima, el s-a adresat din nou În eleptului i La întrebat:

113

2. ÄPrietene i frate extrem de în elept, imediat dup Dumnezeu i dup marele S u preot Enoh! Mi-ai spus mai devreme c trebuie s consacru templul în inimile oamenilor i c actul meu de consacrare va fi justificat în fa a lui Dumnezeu. Ai ad ugat c tot ce trebuie s fac este s îi binecuvântez pe to i cei prezen i, considerându-i fra ii i surorile mele, iar Dumnezeu va consacra i va binecuvânta El Însu i, în fa a mea, templul construit de oameni. Acum câteva minute, Enoh mi-a f cut o propunere important , spunându-mi: ÃNoi ar trebui s consacr m templele din inimile oamenilor, trezindu-le astfel c tre Via a spiritual i etern ce vine de la Dumnezeu; c ci numai aceste temple sunt vii. Nu crezi c templul construit din materie moart va fi consacrat mai eficient dac îi vom binecuvânta pe to i fra ii i pe toate surorile noastre aici de fa , trezind astfel în ei Via a lui Dumnezeu?¶ În sfâr it, mi-ai explicat c nu trebuie s m preocup de apusul soarelui natural, ci doar de soarele viu al spiritului, care este sinonim cu iubirea din inimile noastre fa de Dumnezeu! Îmi dau acum seama c tu i Enoh ave i perfect dreptate, cuvintele voastre exprimând în toat plenitudinea sa adev rul divin! 3. Dar cum pot face eu toate aceste lucruri? Aceasta este o alt problem ! Da, cum trebuie s procedez pentru a-i consacra lui Dumnezeu inima oamenilor într-o manier care s -i fie Acestuia pe plac?´ 4. În eleptul i-a r spuns lui Lameh: ÄAscult , dragul Meu prieten i frate! Ce î i spune inima atunci când contempli aceast mul ime alc tuit din fra ii i din surorile tale, care ne privesc cu ochi str lucind de iubire i de bucurie?´ 5. Lameh: ÄDa, da, îmi dau seama c a a stau lucrurile. Îns i inima mea arde în vâlv taia iubirii fa de ei, mergând pân acolo încât i-a putea lua pe to i în bra ele mele, strângându-i de-a pururi lâng inima mea. Mi-a dori de asemenea s le fac cât mai mult bine i s îi înal cât mai sus, astfel încât nici un muritor s nu poat sesiza întreaga m re ie a splendorii lor! 6. Ca s fiu sincer, dac a ti c moartea mea le-ar putea aduce Via a etern i preafericit , a muri instantaneu din iubire fa de to i cei prezen i, inclusiv pentru cei r ma i acas ! 7. O, prietene, m întreb dac aceast iubire atotputernic pe care o simt în clipa de fa nu reprezint cumva însu i începutul consacr rii curate a inimilor acestor oameni în fa a lui Dumnezeu? ± Oare ce altceva s-ar mai putea petrece care s fie pe placul Domnului Dumnezeului nostru?´ 8. În eleptul: ÄPrive te în direc ia templului i spune-Mi ce vezi!´

114

9. Lameh s-a întors de îndat i a privit în direc ia templului, lovindu- i palmele de uimire. În locul îmbulzelii de dinainte, el a v zut acoperi ul templului înv luit într-un nor alb, deasupra c ruia b tea o inim mai str lucitoare decât soarele la amiaz . 10. Aceast viziune l-a l sat pe bietul Lameh complet mut, buzele sale fiind incapabile s mai rosteasc vreun cuvânt. 11. Drept care, În eleptul a luat din nou cuvântul: ÄSunt de p rere c prin iubirea ta vie fa de Dumnezeu i fa de fra ii i surorile tale aici de fa ai binecuvântat în mod corect inimile lor în fa a Domnului i le-ai consacrat astfel ca temple vii, de vreme ce Domnul Dumnezeul t u a iluminat acest templu alc tuit din materie moart prin gra ia i compasiunea Sa! 12. Da, frate, trebuie s recunosc c ai efectuat consacrarea templului în maniera cea mai agreabil cu putin în fa a lui Dumnezeu. Din acest motiv, Domnul te-a binecuvântat pe tine, a a cum a binecuvântat i templul! 13. Din iubire, tu ai dispus transformarea tuturor armelor din regatul t u în unelte utile oamenilor. Enoh i-a promis atunci c gra ia lui Dumnezeu se va manifesta fa de tine în timpul acestei ceremonii. 14. Iat : calea care duce c tre templu este acum liber . De aceea, înso e te-M împreun cu Enoh, pentru a primi ceea ce i-a fost promis! Amin´. Capitolul 54 Confesiunea smerit a regelui Lameh i re inerea sa înainte de a intra în templu. Discursul În eleptului pe tema cuvântului Domnului i al spiritului divin din interiorul omului. Intrarea în templul consacrat (10 iunie 1843) 1. Dând curs acestui îndemn, Lameh s-a îndreptat imediat c tre templul înconjurat înc de norul cel alb. F r s scoat un cuvânt, cople it de extaz, el i-a urmat pe Enoh i pe În elept. 2. Ajuns în apropierea intr rii, el i-a pierdut curajul de a intra în interiorul templului, de i por ile acestuia erau larg deschise, c ci î i mai pierduse din aplomb. De aceea, el le-a spus celor doi prieteni ai s i: 3. ÄAsculta i-m , dragi prieteni i fra i, cred c încep s m trezesc dintr-un vis sublim, dar de i îmi in ochii larg deschi i, constatat c ceea ce mi se p rea a fi un vis este de fapt realitatea îns i. 4. Voi îmi spune i s intru al turi de voi în interiorul templului, dar eu v r spund c nu voi fi niciodat în stare s fac a a ceva, c ci

115

acest loc este prea sfânt i nu doresc s -l profanez cu pa ii mei, eu, o fiin atât de impur ! 5. Inten iile voastre sunt cât se poate de l udabile, c ci marea voastr în elepciune v arat ce trebuie s face i, dar compasiunea infinit a Domnului i-a permis inimii mele s î i reg seasc umilin a i pietatea, iar aceast inim îmi spune: ÃNu e ti înc demn de a p trunde în sanctuarul în care se manifest într-o manier atât de izbitoare slava lui Dumnezeu; c ci El este un Dumnezeu unic, atotputernic i pururi sfânt, sfânt, sfânt!¶ Cred c trebuie s îmi urmez îndemnul inimii! 6. Voi, ceilal i, merita i cu siguran s intra i în interiorul acestui loc sacru i pute i s v urma i propria voce interioar , c ci Domnul Dumnezeul nostru v-a consacrat pe în l imile sacre, iar inimile voastre nu au fost niciodat profanate de vreun p cat în fa a Lui, c ci ia i urmat întotdeauna c ile cu sufletul pios! Nu la fel stau îns lucrurile în cazul meu! 7. Eu am fost înc de la bun început unul din cei mai mari p c to i în fa a lui Dumnezeu i am comis cele mai cumplite sacrilegii. De aceea, nu pot intra în acest sanctuar cu inima împ cat . 8. De aceea, v rog, nu încerca i s m convinge i, c ci tiu c mia i putea schimba p rerea cu ajutorul în elepciunii voastre divine, silindu-m astfel s intru în acest templu mult prea sfânt pentru mine!´ 9. Dar În eleptul l-a luat pe Lameh de mân i i-a spus: ÄAscult -M , tu, cel cu inima atât de smerit ! Nu crezi c inimile fra ilor t i i ale surorilor tale reprezint cu mult mai mult decât acest templu? i totu i, tu i-ai croit drum printre ele cu ajutorul iubirii tale! Cum se face în acest caz c e ti atât de însp imântat s intri în acest edificiu pe care Dumnezeu nu l-a atins decât cu suflul S u, în timp ce El a dat via inimilor fra ilor i surorilor tale prin iubirea Sa cea mai vie, prin gra ia i compasiunea Sa de-a pururi sfinte? 10. Ce conteaz mai mult: suflul emanat din voin a Domnului sau Cuvântul S u substan ial i viu, care a p truns în timpul consacr rii în inimile semenilor t i? 11. Ascult -M : lumile, a trii solari i tot ceea ce exist s-au n scut din suflul lui Dumnezeu. Acest lucru nu este îns valabil i pentru spiritul omului, care se afl în inima sa! C ci acesta este o parte substan ial din însu i Spiritul etern i autentic al lui Dumnezeu, care locuie te chiar în inima Sa, fiind una cu El. 12. Iar acum, judec singur dac merit s renun i ± chiar i mânat de o prea mare smerenie ± la un gest a c rui importan este minor , când mai devreme nu ai ezitat s faci un gest cu adev rat m re ! 13. Pe de alt parte, constat c nu i-e team s î i la i mâna în mâna Mea, i te rog s M crezi c Eu reprezint cu mult mai mult decât
116

acest templu, cu tot cu norul alb care îl înv luie i cu tot cu inima ce str luce te ca un soare deasupra lui! 14. De vreme ce ai acest curaj, po i intra lini tit împreun cu noi în templu, cu con tiin a curat i preg tit s prime ti ceea ce i-a fost promis!´ 15. Auzind aceste cuvinte, Lameh i-a mai revenit, a a c a intrat în interiorul templului f r nici un fel de team , ba chiar animat de un curaj dublat de o mare bucurie. C ci el nu îl recunoscuse înc pe În elept. Capitolul 55 Semnifica ia simbolic a semnelor care au ap rut în timpul ceremoniei de consacrare. S r cia este pe placul lui Dumnezeu. Puternicul presentiment al lui Lameh (12 iunie 1843) 1. Ascultând îndemnul În eleptului, cei trei au intrat în templu, ajungând în centrul acestuia, acolo unde era a ezat altarul sacrificial. 2. De îndat ce au ajuns în fa a altarului, În eleptul i-a spus lui Lameh: ÄIar acum, drag prietene i frate, ascult cu cea mai mare aten ie ce î i va spune Domnul! Iat : El a început deja s vorbeasc ! De aceea, lunge te- i bine urechea!´ 3. Lameh s-a concentrat s aud ceva în jurul s u, dar în afar de cuvintele În eleptului nu a auzit nimic. Dup câteva clipe, el i-a spus: 4. ÄAscult , dragul i în eleptul meu frate! Oricât de mult mi-a încorda auzul, mi-e imposibil s aud altceva decât cuvintele tale pline de în elepciune! 5. De aceea, spune-mi dac trebuie s ascult ceea ce dore te s îmi comunice Dumnezeu prin intermediul gurii tale sau prin cea a lui Enoh, ori dac voi fi considerat eu însumi demn s aud vocea lui Dumnezeu în acest sanctuar!´ 6. În eleptul i-a r spuns: ÄAdev r î i spun: dac templul este înv luit înc de acest nor luminos, acest lucru se datoreaz faptului c nu îl recuno ti pe Cel care î i vorbe te! 7. Nu ai v zut deasupra templului o inim str lucitoare, care nu este acoperit de nici un nor? Ei bine, aceast inim nu îi apar ine lui Dumnezeu, ci este propria ta inim ! 8. De ce a ap rut ea deasupra templului? Pentru c tu îl cau i f r încetare pe Dumnezeu pe în l imi, plasând iubirea fa de El i

117

cunoa terea Lui deasupra propriului t u templu, care este înconjurat de nori pentru a te împiedica s vezi cine este Acela care î i vorbe te! 9. i totu i, tu nu ai construit un altar sacrificial deasupra templului, ci în interiorul lui. Spune-Mi: cum crezi c L-ai putea g si pe Dumnezeu deasupra templului, acolo unde se afl inima ta care arde de iubire i str luce te mai intens decât soarele, în condi iile în care i-ai în l at un altar sacrificial în interiorul templului?´ 10. Auzind aceste cuvinte, Lameh a r mas interzis, dup care ia întrebat interlocutorul: 11. ÄAscult , frate uluitor de în elept i prieten minunat! Dumnezeu mi-e martor: chiar i pentru un în elept, cuvintele tale sunt pu in cam prea atotcunosc toare! 12. De aceea, te întreb cu toat seriozitatea: cine e ti tu, care vorbe ti de parc ai fi Dumnezeu Însu i, astfel încât fiecare cuvânt al t u p trunde în inima mea precum o raz luminoas i cald ? 13. Cu siguran , nu po i fi n scut din femeie! Ori vii direct din mâna lui Dumnezeu ca fiin întrupat , ori e ti un înger de lumin extrem de elevat, din a c rui inim se revars aceast abunden infinit de în elepciune divin ! 14. Spune-mi cine e ti, ca s te pot recunoa te!´ 15. În eleptul i-a r spuns lui Lameh: ÄAdev r î i spun: coboar inima ta plin de iubire, aflat în c utarea lui Dumnezeu, pân la nivelul acestui altar aflat mai jos, i vei afla astfel în toat claritatea tot ce dore ti s tii! 16. Chiar crezi c Dumnezeu se complace s l luind numai pe în l imi? Eu î i spun: nici vorb ! În inima Lui nu pot intra decât cei mici i umili! 17. El nu dore te s fie un Dumnezeu elevat, un mare Dumnezeu, un Dumnezeu bogat în fa a copiilor S i. Dimpotriv , prefer s fie un Dumnezeu al celor umili, al celor mici i al celor s raci; c ci El le-a d ruit totul copiilor Lui. Tot ce posed El, posed i ei. 18. De vreme ce e ti de acord cu acest adev r absolut, cum îl po i c uta pe Dumnezeu deasupra stelelor, de i tii foarte bine c pl cerea Lui cea mai mare este de a s l lui în inima micu a omului? 19. Aminte te- i: cum i-a ap rut Domnul atunci când L-ai v zut pentru prima oar ? Ca un cer etor! i totu i, tu L-ai recunoscut, din cauza în elepciunii Sale! 20. Cum este posibil ca un nor atât de dens s î i mai umbreasc înc privirile? 21. Iat : adev rata în elepciune este s r cia! Dac un om dore te s devin la fel ca Dumnezeu, pentru a-L putea contempla, el trebuie s

118

fie s rac. Numai a a îl va putea recunoa te el pe Dumnezeu, care este El Însu i s rac, g sindu- i astfel fericirea absolut . C ci numai în aceast s r cie rezid libertatea cea mai deplin ! 22. De aceea, coboar - i inima din aceste în l imi i îl vei recunoa te pe Cel pe care nu îl recuno ti înc . În acest fel, vei primi ceea ce i-a promis Dumnezeu atunci când ai f cut acea confesiune în care te-ai smerit!´ 23. În acest moment, în inima lui Lameh a început s se fac lumin , iar el a început s intuiasc faptul c se petrec lucruri mari. 24. El a dorit s cad la picioarele În eleptului, dar acesta l-a împiedicat i i-a spus: ÄMai întâi de toate porunce te-i inimii tale s se coboare din în l imile pe care s-a coco at, i abia apoi vei putea ac iona în func ie de cunoa terea pur i autentic ce î i va fi dezv luit ! Amin´. Capitolul 56 Interpretarea inexact a lui Lameh referitoare la inima situat deasupra templului. Rectificarea Domnului. Cum i unde trebuie c utat Dumnezeu (13 iunie 1843) 1. Lameh a început s reflecteze la cuvintele În eleptului, întrebându-se cum s fac pentru a- i coborî inima de deasupra templului în interiorul acestuia. 2. C ci el nu în elesese înc mesajul simbolic al În eleptului i credea c trebuie s se urce literalmente pe acoperi ul templului i s - i ia inima în mân , pentru a o coborî astfel; sau, în cazul în care mâna sa s-ar fi dovedit prea scurt , s ia un par lung i s încerce s aga e inima cu el, a a cum ar fi procedat pentru a culege un m r situat pe o creang prea sus pentru a putea ajunge la ea. 3. Dându- i seama ce se petrece în mintea lui Lameh, În eleptul i-a spus: ÄAscult , Lameh, ceva mai devreme erai complet uluit de în elepciunea Mea, mergând pân acolo încât te-ai întrebat dac nu cumva în fa a ta se afl Însu i Dumnezeu ( i nu te în elai deloc!). În acest caz, spune-Mi: cum se face c ai în eles cuvintele Mele într-o manier atât de gre it ? 4. Adev r î i spun: nu am mai întâlnit niciodat pân acum un caz în care cuvintele spirituale s fie în elese într-o manier atât de stupid i s fie privite dintr-un unghi atât de material! 5. Chiar crezi c inima str lucitoare de deasupra templului este inima ta trupeasc ?

119

6. Te asigur c inima ta trupeasc nu ne este de nici un folos pe acest altar, ca s nu mai punem la socoteal faptul c ea î i este absolut indispensabil pentru a tr i. Eu vorbeam de inima spiritului t u, respectiv de iubirea ta fa de Dumnezeu! 7. Aceast inim nu se poate l sa atins nici de mâna ta din carne i oase, nici chiar de un par, ci doar de for a specific a iubirii. 8. Inima luminoas nu este decât o viziune, care nu poate fi contemplat cu ochii fizici, ci doar cu cei ai spiritului. Ea nu înseamn altceva decât c tu iube ti un Dumnezeu infinit de îndep rtat pe care îl cau i dincolo de stele. În schimb, pe acel Dumnezeu care se afl tot timpul al turi de tine nu îl recuno ti, i deci nu-L po i iubi! 9. La drept vorbind, inima ta str luce te de o iubire pur i arz toare fa de El. Din p cate, avantajele pe care le extragi tu din aceast iubire sunt minore. Singurul beneficiu de care te bucuri sunt câteva lumini e în noaptea care te înconjoar , care î i permit s nu te scufunzi de tot în întuneric. La asta se rezum îns totul! 10. Pe de alt parte, Via a înseamn tot ce poate fi mai important, c ci durata ei este etern , neputând fi confundat cu lumina singular a vie ii temporale, care se stinge odat cu aceasta. 11. De aceea, inima spiritului ± respectiv iubirea ta fa de Dumnezeu ± trebuie s - i fie extrem de apropiat . Mai exact, ea trebuie s se afle în interiorul t u. Altfel spus, tu trebuie s îl cau i pe Dumnezeu în tine, s îl recuno ti i s îl iube ti mai presus de orice, i astfel te vei putea bucura de Via a etern . C ci, vezi tu, aceast Via este totuna cu Dumnezeu, din care se na te i din care eman ! 12. De vreme ce suntem de acord amândoi c acesta este un adev r etern, spune-Mi: la ce î i poate servi un Dumnezeu aflat la o distan infinit sau o Via aproape inaccesibil ? 13. Dac dore ti s tr ie ti, este absolut necesar s dispui de Via a etern în interiorul t u i nu s o cau i dincolo de stele! 14. În ceea ce îl prive te pe Dumnezeu, aspectul S u infinit nu î i este de nici un folos, c ci, fiind o fiin limitat , tu nu vei putea cunoa te niciodat aceast entitate infinit . 15. Acesta este motivul pentru care Dumnezeu a ales drept s la inima omului, astfel încât nimeni s nu poat tr i vreodat în afara Lui sau f r El. 16. De pild , soarele care lumineaz p mântul se afl situat la o distan atât de mare încât nici un om nu-l va putea atinge vreodat . De altfel, m rimea lui este atât de mare încât p mântul pe care locui i voi li se pare locuitorilor s i o simpl mingiu de dimensiunea unui pumn! 17. Spune-Mi: la ce i-ar folosi ie acest soare, chiar dac l-ai putea atinge cu mâna, cu privirile sau cu corpul t u, atât timp cât
120

structura ta corporal nu î i permite s integrezi în fiin a ta întregul soare la o scar suficient de redus ? De altfel, chiar dac l-ai putea integra în interior, el nu i-ar mai da nici lumina i nici c ldura actual ! 18. În schimb, atât timp cât Dumnezeu i-a dat doi ochi cu care po i contempla soarele în totalitatea lui, integrând astfel în mintea ta imaginea lui integral , tu te po i bucura de toate beneficiile pe care le r spânde te el asupra planetei voastre. i totu i, nu c ldura lui este cea care te înc lze te, ci soarele pe care îl por i în tine! 19. La fel se petrec lucrurile i cu Dumnezeu, a c rui imensitate nu o vei putea cuprinde niciodat . Pentru tine, El este de-a dreptul inexistent! 20. Pe de alt parte, acest Dumnezeu de propor ii nelimitate a plasat în inima ta spiritual imaginea Lui perfect , care este îns i via a ta i care î i este absolut accesibil . 21. Marea ta iubire fa de Dumnezeu se na te din aceast imagine a Lui care se afl în interiorul t u i care î i d via . De aceea, scufund -te în esen a ta i nu te mai desp r i vreodat de acest sanctuar. Dimpotriv , d -i for , i astfel Dumnezeu va ac iona în permanen foarte aproape de tine. Nu vei mai fi nevoit astfel s te întrebi dincolo de ce stea se ascunde El, c ci vei recunoa te în tine propria ta stea sfânt în care s l luie te Dumnezeu, lucrând f r încetare la modelarea vie ii tale, chiar dac tu nu î i dai înc seama de acest lucru. 22. De aceea, treze te în tine o iubire cât mai mare fa de acest Dumnezeu care î i este foarte apropiat, iar inima ta va coborî pe altarul sacrificial f r a mai fi nevoit s o ag i cu un par. Îl vei cunoa te în acest fel pe acel Dumnezeu care se afl foarte aproape de tine, iar aceasta va fi recompensa suprem pentru smerenia ta just . Amin´. Capitolul 57 Lameh î i recunoa te nebunia i îl descoper pe Domnul în persoana Oratorului. Discursul Domnului pe tema naturii spiritului divin din interiorul fiin ei umane (14 iunie 1843) 1. Abia acum a în eles pe deplin Lameh cuvintele În eleptului. El i-a lovit pieptul cu pumnii i i-a spus: 2. ÄO, Doamne, cât de infinit de prost poate fi omul i de cât r bdare are nevoie în elepciunea suprem pentru ca un om ca mine s poat începe s în eleag ordinea divin , aceast ordine atât de sublim i de sacr !

121

3. Dar ce poate face un om creat? Tot ce poate face el este s tr iasc în acord cu ordinea divin pe care o cunoa te! Cine face acest lucru (dac reu e te s recunoasc aceast ordine) nu poate comite nici o gre eal ! 4. Tu, Doamne, tii cel mai bine cât poate duce o fiin uman . De aceea, nu îi permi i s p trund decât pu in câte pu in în profunzimea infinit a în elepciunii Tale, pentru ca ea s î i poat sem na prin ac iunile sale. 5. De aceea, doresc s Te sl vesc, s Te iubesc i s m închin la picioarele Tale de-a lungul întregii mele vie i!´ 6. În timp ce Lameh reflecta astfel, dizolvându-se într-o contemplare t cut a propriei sale fiin e, norul care înv luia templul a disp rut, f când s apar construc ia în toat splendoarea ei. Simultan, inima luminoas a coborât pe altar. 7. În acest moment, to i cei de fa au c zut la p mânt, închinându-se cu venera ie, i au spus: ÄO, Dumnezeu atotputernic i preasfânt, ai mil de noi, p c to ii!´ 8. Cutremurat de aceast viziune extraordinar (de i aceasta îi fusese prezis de În elept), Lameh s-a pr bu it la rândul lui la p mânt i i-a spus Acestuia: 9. ÄDin înv tura Ta, am în eles c Spiritul Divin se afl în mine, fapt de care încep s îmi dau seama. În Tine El este îns incomparabil mai puternic! De aceea, m închin la picioarele Tale, în fa a iubirii i în elepciunii divine care s l luiesc în tine, precum i în mine, c ci îmi dau seama acum c Spiritul Divin tr ie te în inima mea, lucrând în favoarea mântuirii mele! 10. Îi d ruiesc întreaga mea iubire lui Dumnezeu, Creatorul i P rintele nostru preasfânt, care s-a coborât pân la nivelul nostru, f când astfel de minuni în fa a ochilor no tri, pentru ca noi s îl recunoa tem i s tr im la unison cu ordinea Lui sacr , ce ni se reveleaz liber, pentru ca noi s ob inem Via a etern !´ 11. În eleptul s-a aplecat atunci i l-a ridicat pe Lameh, spunându-i: ÄLameh, adev r î i spun: ridic -te în inima ta i recunoa te-L pe Cel care î i vorbe te! 12. C ci oamenii nu trebuie s îngenuncheze niciodat , nici s se prosterneze pân la p mânt în fa a Lui. Nici îngerii din cer nu fac acest lucru între ei, iar zeii sunt una cu Cel Unic. 13. Prive te- i fra ii în ochi în lumina zilei i vei recunoa te reflectându-se în ei unul i acela i soare! De vreme ce nu exist decât un singur soare care se reflect în ochii tuturor fiin elor care exist , lumina care str luce te în privirile oamenilor provine din aceea i surs unic , din fluxul spiritual al aceluia i purt tor al luminii!

122

14. În mod similar, nu exist decât un singur Spirit Divin care ac ioneaz în inimile tuturor oamenilor. De aceea, spiritul din inima omului nu reprezint un al doilea Dumnezeu, ci este identic cu Tat l ceresc, care este infinit, la fel cum to i sorii ce se reflect în ochii oamenilor sunt identici cu soarele de pe cer. 15. Eu sunt Domnul. tiu c acum M recuno ti, acesta fiind motivul real pentru care ai c zut la p mânt în fa a Mea. 16. Dar Eu î i spun: dac soarele ar fi singurul beneficiar al întregii sale lumini i c lduri, el s-ar autodistruge. Din fericire, el î i r spânde te aceast lumin i aceast c ldur asupra p mântului vostru, înc lzindu-l i luminându-l, fapt care îi permite s devin un c min ideal pentru oameni i pentru ceilal i locuitori ai s i. 17. În mod similar, Eu îmi transfer puterea divin copiilor Mei, pentru ca într-o bun zi ace tia s poat locui împreun cu Mine, în casa Mea, într-o stare de fericire suprem . 18. De aceea, Eu nu doresc ca ei s se închine la picioarele Mele i îi voi ridica de fiecare dat când vor face acest lucru. Pe de alt parte, M bucur sincer smerenia ta. 19. P streaz aceast smerenie i aceast iubire, c ci în acest fel nu vei mai fi nevoit vreodat s î i cau i inima pe acoperi ul fiin ei tale! Amin´. Capitolul 58 Motivul pentru care Domnul se manifest atât de rar în fa a oamenilor. Tentativa nereu it a lui Lameh de a ridica de la sol oamenii pr bu i i în fa a apari iei miraculoase. Descoperirea c este singur îi provoac o mare triste e (16 iunie 1843) 1. Dup ce L-a recunoscut plenar pe Domnul în persoana În eleptului, Lameh ar fi vrut s anun e prezen a divin a Acestuia întregului popor, prin strig tele sale. 2. Dar Domnul i-a spus: ÄNu- i transpune în fapt inten ia. Gânde te-te c dac a fi considerat acest lucru util i necesar, Mi-a fi dezv luit Eu Însumi identitatea în fa a oamenilor. 3. O astfel de veste i-ar costa îns via a, c ci sunt deja mult prea tulbura i. 4. De aceea, vom amâna aceast dezv luire pentru un moment mai favorabil. Cu timpul, dup ce M voi îndep rta din nou de privirile voastre, le vei putea vorbi despre prezen a Mea.

123

5. Voi mai r mâne o perioad scurt de timp printre voi în aceast form vizibil de În elept, dar nimeni nu trebuie s tie cine sunt, pentru a nu fi atins de judecata mor ii din cauza Mea, pierzândui astfel libertatea interioar . 6. Singurul lucru pe care îl po i face este s ie i i s le spui oamenilor s se ridice de la sol, pentru a nu c dea într-o adora ie oarb a acestei inimi luminoase, crezând c este o manifestare metaforic a m re iei i în elepciunii lui Dumnezeu. 7. Explic -le oamenilor aceast imagine i adev rul care i-a fost revelat, pentru ca ei s în eleag . Abia dup ce î i vor redobândi luciditatea vor putea ei s M sl veasc în inimile lor, pe Mine, Dumnezeul i Domnul lor! 8. Aceasta este sarcina pe care i-o dau! Acum du-te i ac ioneaz , apoi întoarce-te aici. Dup îndeplinirea acestei misiuni, odihna î i va p rea cu atât mai dulce! Amin´. 9. Lameh a plecat s execute sarcina primit de la Domnul, dar când a încercat s îi ridice de jos pe oameni, tr gând de ei, nimeni nu sa mi cat i to i au r mas la p mânt într-o imobilitate total , ca i cum nimeni nu le-ar fi spus s se ridice. 10. În fa a acestui spectacol, Lameh a sim it cum nelini tea îi p trunde din nou în suflet i i-a spus: ÄCe trebuie s fac ca s nu m întorc cu coada între picioare în fa a Domnului, acoperindu-m astfel de ru ine? ± Ei bine, îi voi lua pe fiecare în bra e, îi voi a eza pe picioarele lor i le voi spune ce am de spus!´ 11. Zis i f cut. Din p cate, eforturile lui s-au dovedit zadarnice, c ci de îndat ce îi l sa din bra e pe oameni, ace tia c deau din nou la p mânt, în pozi ia lor de dinainte, ca i cum ar fi fost scufunda i într-un somn adânc. 12. Uimit la culme în fa a acestui comportament neobi nuit, Lameh se sim ea din ce în ce mai stânjenit. El i-a spus în sinea lui: ÄMai bine m duc la supu ii mei; ei m vor asculta cu siguran , în m sura în care mai sunt în via !´ 13. Zis i f cut. i de aceast dat , eforturile sale au r mas îns f r nici un efect. De aceea, nu i-a mai r mas altceva de f cut decât s se întoarc la templu, pentru a le spune ce s-a întâmplat Domnului i lui Enoh. Ajuns aici, nu mic i-a fost îns surpriza s constate c ace tia disp ruser . 14. Era prea mult pentru bietul Enoh. Disperat, el i-a spus: ÄProbabil c aceasta este voin a Domnului. De aceea, fac -se voia Lui! 15. Cu siguran , nu este vina mea c nu am reu it s duc la îndeplinire porunca Domnului, c ci am f cut tot ce mi-a stat în puteri, iar Domnul tie foarte bine c nu pot s fac miracole.

124

16. Pe de alt parte, nu doresc s stau aici f r s fac nimic. De aceea, m voi duce s îi caut pe Domnul i pe Enoh printre oamenii adormi i. Dac îi voi g si, voi sl vi numele lui Dumnezeu. Dac nu îi voi g si, m voi sacrifica la rândul meu pentru El i voi trece i eu la marea odihn !´ 17. S-a dus a adar s îi caute pe cei doi disp ru i, dar nu a avut nici de aceast dat vreun succes, c ci ei nu se aflau printre oamenii adormi i. 18. Atunci, Lameh a început s plâng , cuprins de disperare. S-a întors trist la templu i s-a culcat lâng altar, încercând s doarm , dar somnul nu i-a venit, c ci frica i angoasa sa erau prea mari. 19. S-au scurs astfel apte ore, dar nimeni nu a venit s trezeasc , iar Domnul împreun cu Enoh nu s-au ar tat la fa . Capitolul 59 Observa iile lui Lameh f cute în zorii zilei, în solitudinea sa. Triste ea sa i pierderea încrederii în Dumnezeu 1. Dup ce au trecut cele apte ore, Lameh s-a ridicat i i-a spus cu triste e: 2. ÄDomnul mi-a spus: ÃDup odihna î i va p rea cu atât mai dulce!¶ îndeplinirea acestei misiuni, îl

3. I-am ascultat cuvintele i am f cut ce mi-a zis. Nu am avut succes, dar nu din vina mea. i cum a fost odihna mea în timpul celor apte ore care s-au scurs, dup câte mi-am dat seama calculând mersul stelelor dinspre est c tre vest? 4. Aproape c au r s rit zorii, dar nimeni nu se mi c înc în jurul templului. Nu se aude nici cel mai mic zgomot! O, ce însp imânt tor este s tr ie ti în mijlocul unor mor i vii! 5. Ce pot face acum, în trista situa ie în care m g sesc? Oare trebuie s r mân aici pân la r s ritul soarelui, sau trebuie s cobor singur în ora ca s -mi anun poporul de ceea ce s-a întâmplat aici? 6. Oare trebuie s apelez la un cunosc tor al plantelor care s vin i s vad dac ace ti oameni dorm cu adev rat sau sunt mor i? Sau ar fi de preferat o nou tentativ de a-i trezi eu însumi? 7. Ce se va întâmpla îns dac eforturile mele se vor dovedi din nou zadarnice i dac nimeni nu va r spunde la chemarea mea, oricât de puternic ar fi ea? Oare nu voi fi atât de însp imântat încât nu voi mai avea nici m car puterea de a m întoarce în ora , unde a putea porunci cel pu in ca ace ti mor i s fie înmormânta i în mod onorabil?

125

8. O, dar tiu ce am de f cut: m voi ruga din toat inima Domnului Dumnezeului Savaot, rugându-L s m ajute. Îl voi implora din toate puterile mele, f r s m nânc i f r s beau, a teptând ca El s îmi asculte rug ciunea i s m consoleze. În caz contrar, voi muri i eu, la fel ca fra ii i surorile mele! 9. V d c soarele a început deja s r sar , astfel încât acum pot vedea cu claritate fiecare cas din ora . 10. Cât de sublim mi s-ar p rea acest r s rit de soare dac nu a fi nevoit s îl contemplu singur, dac poporul meu ar fi i el trezit i dac s-ar închina Domnului cu inima fericit i senin ! 11. Din p cate, sunt nevoit s contemplu trezirea naturii de unul singur, înconjurat de fra ii mei care nu doresc s se lase trezi i. 12. O, cât de trist m simt acum, când sunt nevoit s te contemplu singur, diminea splendid ! A fi preferat de o mie de ori s fiu mort decât s fiu singurul om în via în mijlocul a mii de oameni adormi i! 13. Oare cu ce am gre it? De ce m-au abandonat în acest fel Domnul i Enoh? Doar am f cut tot ce mi-a stat în puteri pentru a îndeplini voin a Domnului. 14. Iar El, Preasfântul, El, care se pretinde preaplin de iubire i de compasiune, m-a abandonat aici, f r nici un cuvânt i f r nici o explica ie! 15. i totu i, mai devreme se aflau aici, în timp ce poporul meu continu s se afle afar , dormind un somn de moarte. 16. Cum este posibil s fi disp rut a a? ± Mai bine m duc afar s mai arunc o privire! S-au întâmplat atât de multe lucruri nefire ti încât nu pot exclude posibilitatea ca totul s fie un simplu vis!´ 17. Lameh a ie it afar din templu, dar, spre marea sa uimire, nu a mai g sit pe nimeni. 18. Disperat, el i-a izbit palmele deasupra capului i a strigat: ÄPentru numele lui Dumnezeu, ce înseamn acest lucru? Oare chiar sunt victima unui vis, sau m-am trezit din somn? În ce stare lamentabil m aflu? 19. A fi vrut s m rog, dar acum îmi este imposibil! M aflu aici, f r Dumnezeu, f r prieteni, f r fra i, f r so ie i f r copii. Nu mai dispun decât de aceast via mizerabil , care îmi permite s simt teribila pedeaps a lui Dumnezeu sau cumplita r zbunare a arpelui! 20. Oare ce trebuie s fac? ± S m rog? Dar cui s m rog? Celui care m-a abandonat, sau care nici m car nu exist ? Nu, nu doresc s fac acest lucru!

126

21. La urma urmelor, eu sunt Lameh! Acest mare ora îmi apar ine, la fel ca i întreaga ar i poporul s u. 22. Mi-am dorit din r sputeri s fiu un slujitor demn al Domnului i am sacrificat tot ce am avut în acest scop, dar El mi-a jucat aceast fest i m-a în elat! 23. A a stând lucrurile, nu mai doresc s tr iesc. Îmi propun s mor de foame aici, în interiorul acestui templu, iar acesta va fi ultimul meu sacrificiu oferit acestui Dumnezeu imposibil! 24. Rostesc acum un ÃAmin¶ categoric; nici o alt în elepciune nu m va face s îmi schimb hot rârea. Chiar dac Domnul ar ap rea în aceast clip , nu cred c m-ar mai putea convinge. 25. Cât despre tine, s rman popor adormit, nu ai decât s î i dormi somnul cel de moarte, devenind o hran pentru viermi i pentru furnici. În scurt timp, m voi al tura i eu ie! Prefer de o mie de ori s nu mai exist deloc decât s fiu b taia de joc a Domnului! 26. Î i mul umesc, inim a mea, pentru c mi-ai inspirat acest gând. Acum m simt într-adev r mai bine. Dorin a de r zbunare mi se pare infinit mai dulce decât devo iunea stupid fa de un Dumnezeu ipocrit, care m în eal f r s aib nici un motiv s o fac ! 27. A a s fie! Doresc s mor i s dispar de pe acest p mânt care î i apar ine ie, Dumnezeu necredincios! Spun a adar propriul meu ÃAmin¶, ferm i irevocabil! Amin´. Capitolul 60 Teribila viziune a regelui Lameh i sfâr itul co marului s u. Lameh cel venit din în l imile sacre îi reveleaz semnifica ia acestuia (19 iunie 1843) 1. Dup ce s-a l sat prad acestei st ri de exaltare, Lameh a intrat în templu i s-a a ezat lâng altar, sprijinindu-se de acesta, cu privirea întoars c tre r s rit, c ci nu-i mai f cea nici o pl cere s contemple altarul gol, dat fiind c inima str lucitoare a disp rut de îndat ce el s-a înfuriat. 2. Inten ia lui era s r mân în aceast pozi ie pân când va muri, dar r s ritul unui nou soare l-a f cut s revin cu picioarele pe p mânt. 3. Noul r s rit i-a ap rut astfel: în locul soarelui pe care îl a tepta s r sar , pe cer a ap rut capul unui arpe monstruos. Acesta urca din ce în ce mai sus, purtat de un corp uria . Iar arpele str lucea la fel de puternic ca i soarele.

127

4. Când monstrul a ajuns suficient de sus pe cer, el a fost urmat de o sumedenie de erpi mai mici, care aveau, la fel ca i el, capetele aureolate de lumin . 5. În scurt timp, întregul cer s-a acoperit de erpi care se încol ceau în jurul marelui monstru. 6. Mi c rile lor au devenit din ce în ce mai violente, pân când sau transformat într-o adev rat lupt . arpele cel mare îi mu ca pe cei mici, care c deau la p mânt, i de fiecare dat când atingeau solul, luau foc. 7. Atins de un astfel de flagel, scoar a terestr a început s geam cu voce tare, iar mun ii s-au încovoiat de mânie c tre v i, deturnând cursul râurilor. Din cr p turile i pr p stiile astfel create în scoar au ie it nori uria i, care au întunecat întregul cer. Din ei s-a rev rsat atunci un potop nemaiv zut, care a inundat întregul p mânt. 8. Apele au continuat s creasc , iar în scurt timp au acoperit cu totul ora ul Hanoh, dup care au format un val uria , care amenin a s acopere inclusiv muntele pe care se afla Enoh i poporul s u adormit. 9. În clipa în care muntele a început s tremure, iar templul s dea semne c se va pr bu i, moment în care a mai i izbucnit un tr snet puternic, care a f cut s se cutremure întregul p mânt, lui Lameh i s-a f cut fric , de i ceva mai devreme era ferm hot rât s se las prad mor ii. 10. El s-a ridicat în picioare, s-a frecat la ochi i a început s priveasc mai atent în jurul lui. Dintr-o dat , i-a v zut pe Domnul i pe Enoh stând lini ti i în templu, în timp ce afar st tea adunat mul imea de oameni care îl adorau pe Dumnezeu, l udându-i numele. El însu i era perfect s n tos, aflându-se în siguran în mijlocul poporului s u. 11. Reg sind ordinea perfect de odinioar , el s-a întors c tre Tubal-Cain i l-a întrebat: 12. ÄÎn numele iubirii de Dumnezeu, spune-mi, fiule, ce s-a întâmplat? Unde am fost? i unde a i disp rut voi, împreun cu În eleptul i cu Enoh, care v d c acum m a teapt lini ti i în templu?´ 13. Tubal-Cain i-a r spuns: O, p rinte Enoh, ce întrebare este asta? Oare i-ai pierdut min ile, de nu- i mai aminte ti c ai venit aici, trimis de În elept, pentru a le porunci oamenilor s se ridice de la p mânt? 14. Imediat dup ce ai îmbr i at-o pe mama i pe mama Naamei, ai adormit profund în bra ele lor, fericit c ai dus la îndeplinire ordinele În eleptului. Ai dormit mult vreme, dar nu i-a putea spune exact cât timp.

128

15. Asta este tot ce î i pot spune. Dac nu m crezi, îi po i întreba pe ceilal i martori aici de fa , i nimeni nu va nega adev rul spuselor mele´. 16. Atunci, Lameh a strigat cu voce tare: ÄO, Dumnezeule preasfânt i unic! Sl vit fie de-a pururi numele T u! Î i consacru ie întreaga mea iubire i recuno tin pentru faptul c odioasa experien pe care am tr it-o nu a fost decât un vis! 17. Dar oare cum am putut s adorm f r s execut imediat porunca Domnului?´ 18. Lameh de pe în l imile sacre, care se afla i el în imediata apropiere a regelui, i-a r spuns: ÄVezi tu, dragul meu frate, motivul este cât se poate de simplu: ai adormit deoarece nu ai dus imediat la îndeplinire porunca Domnului, întrucât aveai inten ia secret de a- i petrece noaptea al turi de so iile tale pe acest vârf de munte! 19. A a se explic de ce Domnul te-a f cut s adormi tocmai când ai ajuns lâng ele, exact în momentul în care i s-a p rut, în reveria visului t u, c încercai s treze ti poporul adormit, gest pe care nu ai mai apucat s îl faci, pentru simplul motiv c adormise i deja, cu gândul la deliciile pe care i le vor oferi so iile tale. 20. Iubirea ta trupeasc a prevalat în fa a iubirii de Dumnezeu, iar experien a pe care ai tr it-o nu a fost decât consecin a acestei gre eli. 21. Acum îng duie-mi s te conduc înapoi în templu, unde Domnul î i va revela i alte umbre care se mai g sesc înc în tine. A adar, urmeaz -m ! Amin´. Capitolul 61 Cei doi Lameh sunt întâmpina i cu iubire de Domnul. Explicarea evenimentelor tr ite de Lameh în vis. Ordinea i ierarhia Tat lui ceresc (20 iunie 1843) 1. Dând curs cuvintelor lui Lameh cel din în l imile sacre, Lameh din inuturile de jos l-a urmat în templu. 2. De îndat ce cei doi Lameh au intrat în interior, Domnul le-a ie it în întâmpinare, cu bra ele larg deschise. 3. Acest gest de iubire venit din partea Celui Preaînalt l-a umplut de uimire pe Lameh, cu atât mai mult cu cât nu cu mult timp în urm se aflase într-o situa ie critic (cel pu in, a a credea el) i se a tepta s fie mustrat pentru reveriile sale i pentru poftele sale trupe ti.

129

4. Dar Domnul i-a spus bietului Lameh, care înc era tem tor i surprins: ÄDe ce te minunezi atât de tare de bun tatea, iubirea i gra ia Mea? Aminte te- i de p catele tale anterioare, care nu M-au împiedicat s M apropii de tine. 5. Dac i-am ie it atunci în întâmpinare, de i erai du manul Meu cel mai crunt, ajutându-te s scapi de întuneric i s te ridici mai presus de statutul de creatur profund am git , de ce te uime te atât de tare faptul c i-am ie it în întâmpinare acum, când nu ai p c tuit cu nimic? 6. Visul pe care l-ai avut nu s-a datorat p catelor tale, ci faptului c am vrut s î i demonstrez, ie i urma ilor t i, unde poate conduce iubirea excesiv pentru o femeie. 7. Consider ceea ce i-am ar tat drept o înv tur pentru tine i pentru urma ii t i, i nu ca o acuza ie sau ca un p cat. 8. Dac vei respecta aceast înv tur , vei tr i în spiritul adev ratei iubiri i a în elepciunii care deriv din ea. 9. Iar acum, intr în templu, înso it de ghidul t u, pe care îl iubesc foarte mult. Vom discuta astfel în lini te i ne vom bucura de flac ra pur a inimii luminoase care str luce te pe altar´. 10. Mult mai bine dispu i, cei doi au intrat în templu, pream rindu-L pe Domnul în inimile lor. 11. Domnul i-a condus spre altar i le-a spus: ÄSunt cazuri în care, sub presiunea circumstan elor exterioare, omul trebuie s dea dovad de r bdare i s transforme necesitatea într-o virtute. 12. De pild : treptele din jurul altarului nu au fost construite pentru ca noi s st m pe ele, dar întrucât în interiorul templului nu exist nici o banc , ne vom a eza totu i pe aceste trepte, cu fa a orientat c tre est, transformând astfel aceste ornamente lipsite de utilitate în ni te obiecte folositoare. 13. La urma urmelor, cine ar putea obiecta? În ultim instan , templul a fost construit pentru noi, cu tot cu altar i cu treptele din jurul acestuia. De aceea, suntem liberi s utiliz m a a cum dorim acest edificiu! Cei zici, Lameh, am dreptate sau nu?´ 14. Lameh i-a r spuns: ÄO, Doamne, Tat preasfânt i preaplin de iubire! Numai voin a Ta este sacr i ea m umple de bucurie. De aceea, fac -se întotdeauna dup voia i dup pl cerea Ta! 15. O, Doamne i Tat ! Te rog doar s ne spui, cu blânde ea i cu r bdarea Ta infinit , în ce ordine trebuie s ne a ez m în jurul T u, astfel încât voia Ta s fie îndeplinit i în aceast privin !´

130

16. Domnul i-a r spuns lui Lameh: ÄSe vede c e ti obi nuit cu curtea i cu ceremonialele ei. Din cauza acestui formalism ai uitat ce înseamn un comportament normal. 17. Dar Eu î i spun: prive te cum se comport copiii unui tat care îi iube te foarte mult. Cum procedeaz ace tia atunci când tat l lor multiubit se întoarce acas ? 18. Ei alearg c tre el cât de repede îi in picioarele, iar cel care este cel mai rapid dintre ei este primul care se arunc în bra ele sale. Abia apoi vin ceilal i, fiecare în func ie de agilitatea picioarelor lor. 19. Desigur, cel mai mic dintre ei r mâne în urm ; dar tat l cel bun îl vede cum se târ te de-a bu ilea c tre el cu inima b tându-i de bucurie, i când acesta s-a apropiat, îi iese în întâmpinare, plin de iubire, îl ia în bra ele sale i îl strânge la piept, lâng inima sa, mângâindu-l i s rutându-l plin de tandre e. 20. Iat , dragul Meu Lameh, acestea sunt regulile de comportament în casa Mea celest i cele care domnesc la curtea Mea! Primul care ajunge la Mine este cel dintâi, dar Eu îl iau totu i în bra ele Mele i pe cel din urm i cel mai slab dintre copiii Mei, pentru a-l strânge la piept i a-l r sf a peste m sur , fericit c i-a recunoscut Tat l cu toat sl biciunea sa i s-a gr bit s îi ias în întâmpinare. 21. Proceda i i voi în acest fel i nu mai ine i seama de ierarhii! Numai în acest fel îmi ve i face cea mai mare bucurie posibil , Mie, care sunt P rintele vostru autentic! 22. Iat , Eu M-am a ezat deja; veni i a adar lâng Mine!´ 23. Uni i prin iubirea lor arz toare pentru Tat l ceresc, cei trei b rba i s-au gr bit în bra ele Acestuia, iar El le-a spus: ÄAcum este foarte bine. A a trebuie în eleas adev rata ordine celest ! R mâne i de-a pururi în aceast ordine i astfel îmi ve i face pe plac! Amin´. Capitolul 62 Ordinea construc iei interioare a p mântului în func ie de polaritate i ordinea corpurilor organice: simboluri ale ordinii create de Domnul (21 iunie 1843) 1. A adar, cei trei au luat loc lâng Domnul, Enoh i Lameh cel din în l imile sacre la dreapta Lui, iar Lameh din inuturile de jos la stânga Lui. Dup care Domnul le-a spus: 2. ÄVede i voi, copiii Mei dragi, în acest fel suntem perfect a eza i, iar ordinea în care ne afl m este perfect .

131

3. La drept vorbind, voi nu v da i înc seama de acest lucru, dar avem destul timp la dispozi ie pentru a vorbi despre astfel de lucruri în lini te. Vom putea discuta despre tot ce dorim pân la r s ritul complet al soarelui i vom profita de ocazie pentru a vorbi despre adev rata ordine celest . 4. Constat deja c Lameh cel din stânga Mea ar dori s afle mai multe despre ordinea just în care trebuie a ezate toate lucrurile. La ce se refer aceast ordine? Ei bine, în cel mai scurt timp ve i putea avea o reprezentare a acesteia chiar în fa a ochilor vo tri. A adar, asculta iM ! 5. P mântul pe care locui i voi este un corp ceresc rotund. La suprafa a sa el pare inert, dar în interior reprezint o construc ie organic vie, care tr ie te la fel ca un animal! 6. Condi ia primordial asociat cu via a este un nucleu central, sau mai bine zis un punct de atrac ie sau un centru de greutate ce atrage totul c tre el, dând astfel na tere unei excita ii, unei înc lziri i unei aprinderi absolut necesare. La fel ca toate corpurile cere ti care îmi populeaz crea ia infinit , ca to i sorii i toate lunile, i acest p mânt are un centru de greutate care poate fi comparat cu inima animalelor i cu cea a oamenilor care tr iesc în sfera sa natural . 7. Acest punct central nu se afl îns exact în centrul fizic al masei organice, fapt pe care îl pute i constata deopotriv la animale i la oameni, i care este valabil inclusiv în cazul marilor corpuri cere ti. El este întotdeauna situat pu in lateral, la trei sferturi din distan a fa de acesta, pentru a nu fi complet strivit de masa pe care o atrage, devenind astfel incapabil s se mai mi te. 8. Dat fiind c acest punct central nu se suprapune niciodat cu centrul specific al masei organice (situat chiar în centrul acesteia), greutatea acestei mase nu apas direct asupra lui, în mod egal i din toate direc iile, fapt care îi permite s se mi te mai liber i s dispun de un anumit câmp liber de activitate. Dac ar fi situat în centru, el ar fi strivit de masa organic ; dar în pozi ia sa lateral , el suport o greutate mai mic i mai u oar . 9. Datorit greut ii i iner iei sale specifice, absolut inevitabile, masa central nu se poate ridica mai presus de propria sa condi ie, fiind nevoit s renun e la slabele sale tentative i s se întoarc de unde a plecat; astfel, adev ratul centru de greutate, situat în câmpul de excita ie, poate bate liber, animând din nou, prin for a sa de atrac ie, punctul central al masei inerte, care este iar i atras de nucleul s u. Sub aceast presiune enorm , acesta se retrage din nou în lateral, acolo unde presiunea este mai mic i mai lejer . 10. Din acest du-te-vino constant, la drept vorbind pur mecanic i uniform, se na te ceea ce numim via a natural , organic i animal !

132

11. For a motrice a organismului, generat de acest mecanism, este transmis în mod natural întregii mase, c reia îi permite s se pun în mi care. Organismul devine astfel animat i î i poate utiliza aceast for e motrice în func ie de natura acesteia. 12. Ca s putea func iona construiesc mai f când-o apoi s spunem adev rul pân la cap t, acest mecanism nu ar f r concursul Meu direct, scop în care Eu trebuie s întâi întreaga mas a organismului, punct cu punct, func ioneze a a cum am explicat mai sus.

13. Dac a fost construit corect, organismul î i începe via a i va continua s tr iasc atât timp cât îi voi procura hrana de care are nevoie. Dac , din motive tiute numai de Mine, încetez s îi mai procur aceast hran , el devine din ce în ce mai sl bit, autoconsumându-se singur, în aceea i ordine în care a fost creat, pân când se dezagreg complet i se întoarce la Mine ca substan spiritual a voin ei Mele. 14. Aceasta este esen a planului Meu, prin care am creat toate organismele. Pe m sur ce spiritul vostru se va trezi, ve i în elege din ce în ce mai bine aceste lucruri în lumina lui. Deocamdat , tot ce trebuie s ti i este c ordinea în care ne-am a ezat acum corespunde perfect celei care a stat la baza planului de construc ie a crea iei Mele. V voi explica imediat în ce const aceast coresponden . 15. Ei bine, Eu sunt punctul central de atrac ie a întregii vie i, în timp ce voi sunte i organele ei de percep ie, n scute din Mine! ± SpuneMi, Lameh, sunt Eu a ezat exact în mijlocul vostru?´ 16. Lameh a r mas u or ocat de aceast întrebare. Dup ce i-a mai revenit, el a r spuns: ÄNu, Doamne i P rinte al meu! Atât timp cât suntem doar patru persoane, acest lucru ar fi imposibil. Punctul fizic central este situat între Tine i Enoh!´ 17. Domnul i-a spus: ÄTocmai de aceea este perfect aceast ordine, atât timp cât Eu, care sunt baza întregii vie i i a oric rei activit i, M aflu la trei sferturi din distan a fa de centrul fizic al micului nostru grup. Tu reprezin i polul nord, care este mai mic i mai u or, în timp ce Enoh i Lameh simbolizeaz polul sud, care este mai mare i mai greu. 18. În continuare, doresc s v ofer câteva explica ii referitoare la sfera nelimitat a vie ii. 19. Dac vreunul dintre voi dore te s spun ceva, poate s ia lini tit cuvântul, i astfel ve i ajunge s în elege i mai bine! Nu trebuie s v face i probleme din cauza Mea! Po i s începi chiar tu, Lameh! Amin´. Capitolul 63 Despre poligamie. Ordinea matrimonial
133

i cea a procrea iei

(22 iunie 1843) 1. Lameh nu a stat mult timp pe gânduri i i-a pus Domnului urm toarea întrebare: 2. ÄO, Doamne, cel mai bun, mai plin de iubire i mai sfânt dintre to i P rin ii! De vreme ce mi-ai acordat imensa gra ie de a vorbi în fa a Ta, invitându-m s î i pun orice întrebare doresc, pentru a-mi l muri astfel diferite aspecte pe care nu le în eleg înc , îndr znesc s fac uz de aceast favoare infinit . 3. M-am întrebat adeseori dac în ochii T i pare just i rezonabil ca un b rbat s î i ia mai multe so ii! 4. Dup toate aparen ele, natura pare s sus in aceast ipotez , întrucât b rbatul este capabil în permanen s procreeze. În schimb, femeia nu poate fi fecundat decât o singur dat pe an. 5. Dac inem cont de aceste fapte i le plas m în lumina în elegerii juste, poligamia pare s corespund perfect naturii omului, întrucât conduce la mai buna populare a acestei planete. 6. Dac privim îns lucrurile din perspectiva num rului de indivizi împ r i i pe sexe, nu putem decât s tragem concluzia c nu aceasta este adev rata Ta voin , întrucât num rul femeilor îl egaleaz pe cel al b rba ilor, i nu de pu ine ori este chiar mai mic decât al acestora. Rareori se întâmpl ca num rul femeilor s îl dep easc pe cel al b rba ilor, i nici atunci nu îl dep e te cu mult. 7. Acest raport între cele dou sexe pare a adar s contrazic prima concluzie, care, conform tuturor legilor ra iunii, corespunde nevoilor naturii. Astfel, dac am tolera poligamia, mii de b rba i ar r mâne f r femei, de i ar fi la fel de capabili s procreeze ca i cei care ar dispune de mai multe so ii. 8. Invers, dac am interzice poligamia, b rba ii capabili s procreeze în fiecare zi nu ar putea-o face mai des de o singur dat pe an, fapt care pare s contrazic legile naturii. ± O, Doamne, acesta este aspectul pe care a dori s mi-l l mure ti!´ 9. Domnul i-a r spuns lui Lameh: ÄMi-ai pus o întrebare corect i cu adev rat în eleapt , iar ghidul unui popor atât de numeros are cu siguran dreptul s cunoasc i s în eleag r spunsul. 10. Ascult -M ! Dac poligamia ar fi conform cu ordinea Mea, a fi creat cel pu in 360 de femei pentru Adam, primul b rbat creat de Mine pe acest p mânt, care continu s tr iasc pe în l imile sacre i care va mai tr i înc foarte mul i ani de acum înainte, putând s fac înc mult timp uz de capacitatea sa de procreare.

134

11. Vezi tu, Eu nu i-am d ruit îns lui Adam decât o singur so ie, i la fel am procedat cu to i ceilal i b rba i de pe p mânt. Nu cred c i-e greu s tragi de aici concluzia corect , potrivit c reia eu nu am predestinat decât o singur femeie pentru un b rbat, în pofida marii puteri procreatoare a acestuia. 12. În ceea ce prive te aceast putere, aceasta i-a fost acordat b rbatului nu pentru a-l incita s procreeze frecvent, ci numai pentru al înzestra cu o mare for creatoare. În acest fel, el nu poate da na tere unui num r foarte mare de copii, dar ace ti copii vor fi mult mai puternici decât dac ar fi putut procrea liber, în timp ce poligamia ar fi condus la na terea unor copii din ce în ce mai slabi i mai imaturi. 13. Un germen care nu a atins maturitatea nu va putea da niciodat na tere la fructe bune, iar de multe ori nu va da nici un fel de fructe. 14. La fel se petrec lucrurile i în cazul fiin ei umane, care este creatura Mea cea mai pre ioas . 15. De aceea, nu v lua i mai mult de o singur so ie i nu face i copii mai des de o dat la trei ani. M-ai în eles?´ Capitolul 64 Dorin a b rbatului de a poseda cât mai multe femei frumoase. Sentimentele b rbatului nu ajung la maturitate decât prin iubirea acestuia fa de Domnul (23 iunie 1843) 1. Mul umit de primirea acestei înv turi de o importan extrem , Lameh a luat din nou cuvântul în fa a Domnului: 2. ÄO, Doamne i Tat , tot ce ne-ai spus pân acum mi se pare cât se poate de just. Îmi dau acum seama cu claritate c un b rbat nu trebuie s aib mai mult de o singur so ie, dac dore te s tr iasc în armonie cu ordinea Ta. 3. Ascultând cuvintele Tale sfinte, mi-a trecut îns prin minte un nou argument care ar p rea s sus in teza poligamiei, cel pu in din punct de vedere moral i spiritual. 4. De i sfera cuno tin elor mele este extrem de limitat , în calitatea mea de ghid numit de Tine nu pot s nu in cont de un astfel de argument pe care mi l-ar putea aduce oamenii. De aceea, doresc s - i împ rt esc f r nici cea mai mic re inere acest argument, c ci în gra ia Ta infinit , mi-ai permis s iau cuvântul în fa a Ta, a a c doresc s m folosesc pân la cap t de acest drept, în m sura modestelor mele cuno tin e´.

135

5. Domnul l-a întrerupt pentru o clip pe Lameh, spunându-i: ÄAi perfect dreptate s ac ionezi astfel, dar nu te întinde prea mult i nu te mai pierde în atâtea preambuluri i în atâtea scuze anticipate; c ci timpul pe care îl avem la dispozi ie este limitat, i deci cu atât mai pre ios, iar Eu nu sunt omul pe care trebuie s -l preg te ti îndelung pentru a în elege ce vrei s -i spui! 6. De aceea, nu spus. Oricum, Eu tiu întrebi. În aceste condi pe scurt, tiind cu toat te mai pierde în detalii i spune exact ce ai de cu mult timp înainte ce anume dore ti s M ii, ar trebui s - i fie cu atât mai u or s vorbe ti certitudinea c voi în elege ce ai de spus!

7. Iar acum, spune-Mi pe leau ce anume nu- i este clar, dar f r alte explica ii suplimentare care nu-Mi sunt deloc necesare pentru a în elege ce vrei s -Mi spui! Vorbe te a adar cu curaj i f r ezitare!´ 8. U or umilit de aceast mustrare scurt , dar energic , Lameh i-a prezentat pe scurt nel murirea, spunând: 9. ÄB rbatul simte în el nevoia de a avea mai multe femei, nu una singur ; iar acest sentiment este insa iabil. Chiar dac are deja dou sau trei so ii, ori chiar mai multe, dac ajunge într-un loc în care exist alte o sut de frumuse i feminine, el simte pe loc o dorin violent de a le poseda pe toate! 10. De vreme ce el nu este îns propriul s u creator, doresc s Te întreb pe Tine, adev ratul s u Creator, de ce l-ai înzestrat pe b rbat cu acest instinct, de i el nu este în conformitate cu ordinea Ta? Cu siguran , b rbatul nu i-ar fi putut dezvolta singur o tendin atât de periculoas pentru bun starea lui´. 11. Domnul i-a r spuns lui Lameh: ÄAscult , bog ia senza iilor umane poate fi comparat cu puterea procrea iei. 12. Sentimentul pe care îl tr ie te omul ca impuls atotputernic sau ca instinct în inima sa este exact cel care se manifest printr-o mare capacitate de a procrea. Acest sentiment exist îns numai la nivel spiritual. 13. Dac b rbatul cad prad tenta iei desfrâului i î i risipe te s mân a oriunde se duce, spune-Mi, cum ar mai putea un astfel de b rbat, secat pân la m duv , s dea na tere unor fructe bune, chiar dac dispune de o femeie fecund , cu mijloacele sale de fecunda ie de care a abuzat atât de mult? 14. În mod evident, ar fi incapabil! C ci mustul nu mai poate da na tere unui suc spiritual. 15. La fel se petrec lucrurile i cu bog ia senza iilor. De aceea, b rbatul ar trebui s î i concentreze aceste senza ii în inima sa, orientându-le c tre Mine. Când va ajunge astfel la maturitatea for elor sale, el va g si în Mine ± care sunt originea tuturor lucrurilor, deci

136

inclusiv a tuturor femeilor frumoase ± echivalentul absolut i perfect satisf c tor al acestora. Gra ie acestui sentiment atotputernic, el î i va putea iubi so ia în m sura just i nu va mai tânji dup cea a aproapelui s u. 16. Mai trebuie s tii un lucru: toate atributele cu care am înzestrat fiin a uman reprezint doar o investi ie în vederea unui scop cu mult mai elevat i mai etern. De aceea, omul nu trebuie s î i risipeasc cu incon tien aceste for e, ci trebuie s a tepte ca ele s ajung la maturitate, pentru a se putea folosi în mod plenar de ele. 17. A a cum fructele p mântului se hr nesc cu lumina soarelui, for ele spirituale ale omului nu pot ajunge la maturitate decât dac se hr nesc cu lumina Mea. 18. Acesta este motivul pentru care to i b rba ii ar trebui s î i orienteze toate for ele c tre Mine. Numai în acest fel vor putea deveni ei fiin e mature i puternice, în conformitate cu ordinea Mea. Cât despre cei care ignor aceast ordine, ei vor fi singurii responsabili de moartea lor. M-ai în eles?´ Capitolul 65 Parabola pic turii de vin. Procesul dezvolt rii sufletului (26 iunie 1843) 1. Lameh i-a r spuns astfel Domnului la ultima Sa întrebare: ÄO, Doamne, cum a putea s nu în eleg, în condi iile în care Lumina tuturor luminilor se revars asupra mea precum razele soarelui care r sare i care fac s str luceasc pic tura de rou ce tremur în b taia adierii blânde a vântului pe un fir de iarb ? 2. La fel ca i mine, pic tura de rou este un lucru insignifiant i efemer, pierdut în imensitatea f r sfâr it a marii Tale crea ii, dar soarele se reflect în ea la fel de bine ca pe retina ochiului meu, str lucind în micu a sa sfer precum un soare în miniatur i dând via prin lumina sa acestei lumi minuscule, la fel cum procedeaz un în elept cu fra ii s i mai pu in avansa i decât el. 3. La fel m simt i eu, precum aceast pic tur de rou . Sunt iluminat de lumina Ta i pot spune c Te-am în eles atât cât îmi permite nimicnicia mea în fa a Ta, marele i atotputernicul meu Creator, i atât cât îmi d voie voin a Ta. Am de asemenea convingerea de nestr mutat c voi putea transmite mai departe aceast lumin divin , celor din anturajul meu, prin gra ia Ta. 4. Pe de alt parte, dac a afirma: ÃDoamne, am în eles în întregime cuvintele Tale care str lucesc mai puternic decât lumina

137

soarelui!¶, m-a dovedi la fel de nebun ca în cazul în care a sus ine c o pic tur de rou poate cuprinde în sfera sa natural întreaga m re ie i glorie a soarelui, pentru simplul motiv c îi reflect lumina lui multicolor . 5. Dar Tu, o, Doamne, tii mai bine decât mine ce anume îmi lipse te pentru a în elege pe deplin cuvintele Tale sfinte; de aceea, Te implor, continu s îmi d ruie ti i de acum înainte lumina Ta absolut , în func ie de nevoile mele!´ 6. Domnul l-a l udat pe Lameh pentru r spunsul lui inspirat i pentru cuvintele lui pline de în elepciune, dup care i-a spus: 7. ÄS tii c pic tura de rou cu care te-ai comparat mai devreme nu este atât de insignifiant cum i se pare ie. 8. Vezi tu, pic tura este vie i d via micu ei sale lumi, autoperfec ionându-se astfel pe ea îns i, pân când atinge un nivel de existen mai elevat i devine un suflet capabil s ac ioneze cu mai mult putere. Acest suflet nu va mai muri niciodat i va continua s creasc în permanen în t cere, evoluând printr-o întreag succesiune de fiin e pân când va ajunge la cap tul c l toriei sale. Iar aceast destina ie final const în fuziunea cu acele raze de lumin care te ilumineaz acum pe tine, pline de iubire! 9. tii foarte bine, c ci ai primit în elepciunea plin de în elepciune a lui Farak, c atunci când Dumnezeu a creat din lutul p mântului prima sa fiin uman , el i-a insuflat suflul vie ii prin n ri, transformând-o astfel în primul suflet viu în fa a lui Dumnezeu, Creatorul s u. 10. Vezi tu, acest suflu viu continu s bat f r încetare asupra p mântului i prin intermediul lui. El este reprezentat în întregime, chiar dac la scar redus , prin Adam, i continu s trezeasc f r încetare nenum rate suflete vii predestinate s se transforme în oameni. 11. Ascult -M : ace ti oameni sunt scopul final c tre care tind pic turile de rou , c ci numai oamenii sunt singurele creaturi din imensa Mea crea ie care pot capta ± a a cum faci chiar tu la ora actual ± cele mai înalte raze ale soarelui Vie ii eterne, raze pe care nici o alt categorie de fiin e nu este capabil s le recepteze. 12. Mai afl c întregul p mânt poate fi comparat cu o fiin uman i c el este alc tuit din acele suflete care se g seau alt dat aici, fiind direct legate de Spiritul Meu. Din p cate, ele nu au reu it s ias victorioase din aceast încercare, a a c au fost nevoite s se scufunde din nou în profunzimile p mântului, fiind apoi readuse la via de suflul Meu. 13. tiu c nu po i în elege pe deplin ce î i spun acum, dar acest lucru nu are o importan prea mare, c ci aceast cunoa tere nu este indispensabil Vie ii eterne.
138

14. Dac dore ti îns s prime ti informa ii mai detaliate pe aceast tem , pentru a- i clarifica aceste aspecte, ai tot dreptul s îmi pui întreb ri. Întreab -M orice dore ti, iar Eu voi avea grij s î i iluminez sufletul pân în str fundurile sale cele mai întunecate. Ai îns grij s nu te lunge ti cu vorba! Amin´. Capitolul 66 Uimirea lui Lameh în fa a în elepciunii Domnului. Gra ia este asociat întotdeauna cu umilirea în elepciunii umane (27 iunie 1843) 1. Dup ce a ascultat cuvintele Domnului, Lameh i-a izbit pieptul cu pumnii i a strigat: 2. ÄO, Doamne, simt cum ra iunea m p r se te de tot, a a c nu mai g sesc nimic de spus sau de întrebat; c ci ai atins un subiect mult prea misterios i prea profund pentru ca privirea mea s poat p trunde în el. 3. Într-adev r, în elepciunea Ta infinit îmi d fiori, a a c nu mai am curajul s î i pun întreb ri! M tem c dac Te-a mai întreba ceva, mi-ai da un r spuns înc i mai dificil de în eles, a a c nu m-a mai descurca deloc în fa a Ta i a poporului meu! De aceea, dac este ca cineva s î i pun întreb ri, a prefera s o fac altcineva, nu eu! 4. La drept vorbind, nimic nu mi se pare mai agreabil i mai sublim decât s fiu înv at chiar de Tine, Creatorul în persoan , despre marile minuni pe care le-ai creat; dar atunci când î i pui subit s rmana creatur înc oarb în fa a razelor orbitoare ale luminii Tale, o, Doamne, biata fiin nu poate decât s resimt i mai dureros întunericul în care mai s l luie te înc . 5. Eviden a nimicniciei mele în fa a Ta mi se pare în general suportabil , dar dac devin con tient de ea atunci când asupra mea se revars lumina Ta cea mai str lucitoare, dintr-o dat ea devine insuportabil . De aceea, nu mai îndr znesc s î i pun întreb ri, c ci îmi dau perfect seama de nulitatea mea absolut în fa a Ta´. 6. Atunci, Domnul i-a spus lui Lameh: ÄVezi tu, adev ratul motiv pentru care am dorit s î i revelez astfel de lucruri ascunse a fost tocmai acela de te umili pân în str fundurile fiin ei tale, astfel încât s te debarasezi de cunoa terea i de ra iunea ta, depunându-le la picioarele Mele! 7. C ci atât timp cât vei continua s te cramponezi chiar i de cea mai mic scânteie din în elepciunea ta limitat , nu o vei putea p trunde niciodat pe a Mea, care este nelimitat . Iar dac a încerca

139

s i-o impun cu for a, ea te-ar distruge, la fel cum atunci când este aprins , sarea gem explodeaz i distruge totul în jurul ei. 8. Tu nu vei putea suporta întreaga Mea lumin decât dup ce vei sta în fa a Mea complet purificat în esen a ta eteric , printr-o smerire de sine cât mai deplin . 9. Iat : acest templu a fost consacrat în elepciunii Mele, dar nu a putut fi ridicat pe aceast în l ime luminoas decât dup ce muntele a fost cur at de erpii venino i care colc iau pe el. 10. În mod similar, templul viu al în elepciunii Mele nu va putea fi construit în tine pân când nu î i vei fi cur at în întregime muntele în elepciunii tale umane. 11. De aceea, bucur -te de faptul c lumina Mea a început s coboare asupra ta, c ci acest lucru înseamn c e ti deja preg tit s renun i la în elepciunea ta i s o prime ti în schimb pe a Mea. 12. Ascult : realitatea spiritual evolueaz la fel ca i din ii omului, care reprezint de fapt simbolul în elepciunii. 13. Pentru ca din ii puternici ai adultului s poat începe s creasc , este necesar mai întâi ca din ii de lapte ai copilului s dispar , c ci ei nu au f cut decât s preg teasc terenul pentru cre terea noilor din i. Desigur, procesul este dureros pentru copil, la fel cum a fost i atunci când i-au crescut pentru prima dat din ii de lapte. 14. În mod similar, pentru a putea primi în elepciunea Mea în toat perfec iunea ei absolut , va trebui mai întâi s renun i la toate cuno tin ele pe care le-ai acumulat pân în prezent. 15. De aceea, haide, pune-Mi cu curaj întreb rile pe care dore ti s Mi le pui i nu te mai teme c vei fi umilit în fa a Mea, c ci în acest fel vei putea s prime ti în fiin a ta lumina Mea cea mai pur ! Constat îns c M-ai în eles perfect; de aceea, nu te mai sfii i pune-Mi întreb rile pe care dore ti s Mi le pui, iar Eu î i voi r spunde! Amin´. Capitolul 67 Originea i natura r ului (30 iunie 1843) 1. Dup acest discurs impregnat cu cele mai profunde adev ruri, Lameh i-a reg sit curajul i i s-a adresat astfel Celui pe care începuse s îl iubeasc mai presus de orice: 2. ÄO, Doamne i Tat preasfânt i preaplin de iubire, dac a a stau lucrurile, doresc s î i pun câteva întreb ri care m-au preocupat întreaga mea via . Sunt convins acum c , pentru a-mi umili

140

în elepciunea, îmi vei oferi r spunsuri înc i mai profunde decât cele pe care le-am primit pân acum, dar nu îmi mai fac griji în aceast privin ! 3. Am a adar o nou întrebare pentru Tine, care se preteaz de minune în acest scop. Dac e ti de acord s m ascul i, o, Doamne, i-o voi pune pe loc!´ 4. Domnul i-a r spuns pe un ton foarte blând: ÄDe ce trebuie s îmi ceri întotdeauna de trei ori permisiunea înainte de a te exprima? 5. i-am spus deja: vorbe te! i-am confirmat c po i s îmi orice întrebare dore ti i c vei primi r spunsul la ea. De ce sim i nevoia s prime ti a doua i chiar a treia oar consim mântul Meu? Vorbe te liber i spune ce î i dicteaz inima!´ 6. Aceste cuvinte au avut darul s dezlege în sfâr it limba lui Lameh, care a spus: 7. ÄDoamne, Tu ai fost dintotdeauna perfect i bun, înc de la începuturile eternit ii, când în întreaga imensitate nu exista nici o alt fiin în afar de Tine. 8. Atunci când ai dorit s creezi îngerii, cerul i oamenii, Tu nu ai avut nevoie de nici o materie. Voin a Ta atotputernic , asociat cu ideile Tale pline de în elepciune, de sfin enie i de armonie, au reprezentat i vor reprezenta de-a pururi temelia întregii Tale crea ii, care nu cunoa te limite. 9. Fiindu-mi absolut imposibil s îmi imaginez c prin mintea Ta divin a putut trece vreodat un gând malefic sau o idee r ut cioas , a dori s tiu cum a fost posibil s apar r ul asociat cu Satan, inclusiv cel care se manifest prin noi, oamenii. Cum s-au n scut p catul, mânia, invidia, r zbunarea, setea de domina ie i desfrâul?´ 10. Domnul i-a r spuns astfel lui Lameh: ÄDragul Meu Lameh, la prima vedere aceast întrebare pare s fac dovada unei mari în elepciuni, dar Eu î i spun: ea este specific uman ! 11. Totu i, am s - i r spund la ea i am s - i dau solu ia dorit , chiar dac v d c î i spui în sinea ta c voi avea unele dificult i în a o face! ± A adar, ascult -M ! 12. Din perspectiva Mea nu exist nici un fel de r u, ci doar diferen e între efectele voin ei Mele; iar aceast voin este perfect deopotriv în infern i în rai, în crea ia Mea i în distrugerea ei. 13. Pentru creaturile Mele nu exist îns decât un singur lucru care poate fi considerat bun, acesta fiind unicul element care le permite oamenilor s existe al turi de Mine i prin Mine. Elementul de care vorbesc provine de la Mine i lucreaz f r încetare pentru conservarea

141

crea iei. Mai exist îns un element, care lucreaz f r încetare pentru distrugerea lucrurilor care exist , iar acesta trebuie considerat r u sau malefic din perspectiva creaturii, întrucât nu poate fi conceput de Mine, i deci nu poate exista. 14. Rezult c în interiorul fiin ei Mele infinite, da-ul i nu-ul sunt la fel de bune; c ci Eu creez prin intermediul lui da, - i ordonez i controlez totul prin intermediul lui nu. 15. În schimb, din perspectiva creaturii, numai da-ul apare ca fiind bun, în timp ce nu-ul este r u, iar acest lucru va r mâne valabil atât timp cât nu se va fi unit perfect cu Mine prin intermediul lui da, c ci ea nu poate exista prin intermediul lui nu. 16. În consecin , din perspectiva Mea Satan nu exist , la fel cum nu exist nici infernul, chiar dac acesta din urm exist în sine prin oamenii acestui p mânt particular, care reprezint pentru ei o coal a vie ii. 17. Te asigur c în crea ia Mea mai exist nenum rate alte lumi în care Satan i puterea lui nu sunt complet necunoscute i în care nu domne te decât puterea lui da, în diferitele sale nuan e. 18. Iat a adar r spunsul corect la întrebarea ta: p mântul este o coal pentru copiii Mei, i a a se explic de ce de pe întregul s u cuprins r sun atâtea strig te i gemete inutile. Eu privesc îns p mântul cu al i ochi decât tine, care e ti unul din locuitorii lui. 19. Po i s în elegi ce i-am spus? ± Haide, spune-Mi ce ai în eles! Amin´. Capitolul 68 Lameh r mâne f r glas în fa a sfin eniei lui Dumnezeu. Limitele atotputerii divine. Puntea creat deasupra pr p stiei ceîl separ pe Dumnezeu de om (1 iulie 1843) 1. Lameh i-a r spuns astfel Domnului: ÄO, Doamne, Tu, cel mai bun i mai sfânt dintre to i P rin ii! Dac m-a rezuma doar la în elegerea mea, a mai avea cu siguran multe întreb ri de pus pe acest subiect! 2. Nu m îndoiesc îns c Enho i omonimul meu din în l imile sacre Te-au în eles cu mult mai bine decât mine, o, Tat preasfânt, a a c îmi vor da la momentul potrivit indica iile suplimentare pe care le vor considera necesare.

142

3. Îmi dau seama c sunt întru totul nedemn s mai iau cuvântul în fa a Ta, o, Doamne, a a c nu mai doresc s î i mai pun alte întreb ri. Nu fac acest lucru din cauza în elepciunii Tale care nu cunoa te limite, ci pentru c e ti mult prea sfânt pentru mine! 4. La început nu mi-am dat seama de acest lucru, dar dup ce am fost profund umilit în fa a în elepciunii Tale, am ajuns în sfâr it s realizez cât de mare este sfni enia Ta infinit , a a c m simt strivit de greutatea ei divin , ca i cum a fi fost aruncat într-o pr pastie f r fund!´ 5. Dup care Lameh nu a mai putut continua s vorbeasc ; c ci a început s - i dea seama înc în timp ce asculta discursul Domnului, cu o acuitate din ce în ce mai mare, ce înseamn cu adev rat Dumnezeu, în fiin a sa infinit , prin compara ie cu oamenii pe care i-a creat. 6. I-a devenit astfel din ce în ce mai evident cât de mult depinde omul de Dumnezeu, în toate privin ele, dat fiind c el nu este capabil nici m car s respire de unul singur, i cu atât mai pu in s creeze liber un singur gând independent. Mai mult, Lameh a devenit din ce în ce mai con tient de faptul c acest Dumnezeu atotputernic, etern i sfânt, se afla acum al turi de el i se între inea lini tit cu el. 7. Deopotriv emo ionat i smerit, Lameh se sim ea atât de strivit de m re ia divin încât nu mai avea curajul s vorbeasc în fa a Domnului. 8. Domnul a remarcat îns imediat stânjeneala lui i i-a spus: ÄAscult , iubitul Meu fiu Lameh! Chiar dac Eu sunt Dumnezeu cel etern, a c rui surs a Vie ii se afl în El Însu i, în timp ce tu nu e ti decât o creatur n scut din Mine, ce am putea face noi amândoi în aceast privin ? Doar nu vom putea schimba vreodat acest raport! Nici chiar Eu, cu toat atotputerea Mea, nu a putea schimba vreodat aceast stare de lucruri! 9. La fel ca i tine, nici Eu nu mai pot inversa aceast ordine, c ci dac Mi-ar fi posibil s M degradez pân într-atât încât s devin o simpl creatur , cedându- i ie întreaga Mea Divinitate etern , chiar în momentul în care a renun a la ea întreaga crea ie ar fi anihilat pân la ultimul ei atom, iar acest lucru te-ar include i pe tine. 10. Chiar dac a putea face acest lucru, ce avantaj ai putea avea tu în urma acestei schimb ri, i ce Mi-ar mai r mâne Mie? ± Tu nu ai mai exista, iar Eu ar trebui s -Mi asum iar i integral Divinitatea. Dac a dori apoi s M înconjor din nou de fiin e vii, ar trebui s le recreez pe toate, inclusiv pe tine, c ci te asigur c Mi-a dori s te am din nou al turi de Mine! 11. Cred c ai început s în elegi ce anume este posibil i ce nu în interiorul ordinii Mele imuabile. Sper de asemenea c vei fi de acord c în calitatea Mea de Dumnezeu etern i sfânt, Eu fac tot ce îmi st în

143

puteri pentru a M apropia de creaturile Mele, dar mai ales de copiii Mei, care provin din rândul lor, pentru a umple astfel toate golurile care M mai separ înc de ei, permi ându-le astfel s se comporte fa de Mine de parc a fi unul de-al lor. De altfel, numai în acest fel pot fi ei instrui i direct de Mine pentru a afla care este destinul lor etern, respectiv Via a des vâr it în care nu mai exist nici o diferen spiritual între Mine i ei. În acest fel, ei vor r mâne de-a pururi propriii lor st pâni, dar prin Mine i al turi de Mine. 12. De vreme ce a a stau lucrurile, nu v d de ce ar trebui s tremuri în fa a Divinit ii Mele atotputernice, de vreme ce aceasta este absolut indispensabil , refuzând s mai vorbe ti cu Mine! 13. Raporteaz -te la Mine ca un copil la Tat l lui i nu mai ine cont de nimic altceva. Haide, spune-Mi tot ce î i trece prin cap, i vei constata în curând cât de infinit este r bdarea Mea, pe care nu încetez nici o clip s o manifest, Eu, P rintele t u. 14. Haide, pune- i mâna în mâna Mea i devino con tient de bun tatea i de blânde ea Mea infinit . Apoi spune-Mi tot ce î i vine pe limb ! Amin´. Capitolul 69 Via a creaturii ca parte integrant din Via a lui Dumnezeu. Fiin a uman ± un gând divin fixat. Misterul libert ii umane (3 iulie 1843) 1. Dup aceast încurajare din partea Domnului, Lameh i-a rec p tat încrederea în sine i a spus: 2. ÄDa, a a este i a a va r mâne de-a pururi: creatura nu va putea fi niciodat un Dumnezeu necreat, la fel cum Dumnezeu nu va putea fi niciodat o fiin creat ! 3. La drept vorbind, Dumnezeu tr ie te întotdeauna liber în sine, în timp ce creatura este condi ionat de Dumnezeu. Pe de alt parte, de vreme ce a fost creat de Dumnezeu, creatura tr ie te o via divin , c ci nu exist nici un fel de via în afara lui Dumnezeu. 4. De vreme ce aceast via provine din via a etern Dumnezeu, este imposibil ca ea s nu fie la rândul ei etern . a lui

5. În consecin , via a mea nu poate fi altfel decât o p rticic minuscul din aceast via infinit i imuabil a lui Dumnezeu. Dac nu ar fi a a, nu am putea vorbi deloc de o via . De vreme ce face parte integrant din via a divin , ea trebuie s fie identic cu aceasta, i deci etern . Nu-mi pot imagina s existe vie i mai vechi sau mai noi în acest ocean plenar al vie ii divine.

144

6. Nu pot decât s trag concluzia c via a mea s-a aflat întotdeauna în Tine, o, Doamne, fiind în permanen conectat la abunden a vie ii Tale infinite. La un moment dat, a fost pl cerea Ta s diferen iezi aceast pic tur de via din marele ocean, i astfel am ap rut eu. La ora actual , sunt o pic tur de via plasat în mod liber în afara Ta, pentru eternitate, la fel cum alt dat reprezentam aceea i pic tur de via , dar nu eram liber, ci f ceam parte integrant din Tine, fiind în întregime unit cu via a Ta f r limite i cu libertatea Ta perfect ! 7. Doamne i Tat , am ra ionat corect, sau m-am r t cit?´ 8. Domnul i-a r spuns: ÄLameh, de data aceasta ra ionamentul t u a fost impecabil i cât se poate de corect. Eu Însumi afirm acest lucru! 9. Lucrurile stau exact a a cum le-ai descris tu: tu i cu Mine exist m dintotdeauna, singura diferen fiind aceea c Eu sunt Totalitatea etern i infinit , în timp ce tu nu e ti decât o p rticic din aceast Totalitate, aflându-te deopotriv în interiorul Meu i în afara Mea. 10. Este firesc ca gândurile unei fiin e umane s aib aceea i vârst ca i aceasta, dar ele depind totu i de momentul în care ea le-a conceput sau le-a eliberat din sufletul s u. 11. Atunci când emite un gând, putem spune c omul îl creeaz din sine, dându-i o form activ i proiectându-l în afara sa. Gândurile sale r mân apoi libere, de i sunt înc legate de creatorul lor, adic de cel care le-a conceput. 12. La fel stau lucrurile i în cazul nostru. Eu sunt Omul Cosmic, iar voi sunte i gândurile Mele, i deci via a Mea, c ci gândurile libere reprezint adev rata via care se g se te în Mine, la fel cum gândurile voastre reprezint adev rata voastr via interioar , c ci voi a i fost crea i dup chipul i asem narea Mea. 13. Fiind gânduri imuabile ale Mele, voi nu pute i fi mai tineri decât Mine. De aceea, a a cum î i spuneam mai devreme, ra ionamentul t u a fost cât se poate de corect de data aceasta, Lameh! 14. Pân aici, lucrurile par l murite. În realitate, asupra lor planeaz înc un mare mister, pe care i-l supun aten iei punându- i urm toarea întrebare: în ce fel î i poate proiecta Creatorul gândurile ± respectiv acele particule de via desprinse din via a Sa etern ± în afara Lui, sub forma unor creaturi vii, perfecte, libere i con tiente de sine, a a cum e ti tu, cel care te afli în fa a Mea, vorbindu-Mi ca i cum ai fi un al doilea Dumnezeu al turi de Mine? 15. Iat , Lameh: pân acum tu ai fost cel care Mi-a pus întreb ri! Acum ai îns datoria s -mi r spunzi. Caut acest r spuns în tine, c ci i tu dispui, la fel ca i Mine, de facultatea de a crea.
145

Mediteaz asupra întreb rii Mele i r spunde-Mi atunci când ai g sit r spunsul!´ Capitolul 70 Lameh se simte stânjenit în fa a acestei întreb ri care i se pare insolubil . M rturisirea nebuniei sale. Adev rata în elepciune este umilin a (4 iulie 1843) 1. Auzind aceste cuvinte, Lameh a r mas interzis, ne tiind cum s procedeze. Oare trebuia s caute într-adev r în sine r spunsul la aceast întrebare care nu putea fi l murit în mod evident decât de Domnul Însu i, sau trebuia s o considere o simpl umilin absolut necesar , dat fiind c în discu ia precedent se aprinsese pu in cam tare în fa a Domnului? 2. Împ r it între cele dou alternative, Lameh a ezitat mult vreme, r mânând mut, dar con tient c îi datoreaz un r spuns Domnului. 3. Dându- i seama care este motivul real al t cerii sale, Domnul i-a spus: ÄAscult , iubitul Meu fiu Lameh, cât timp mai ai de gând s M faci s a tept r spunsul t u? 4. Ceva mai devreme ai vorbit cu mult în elepciune, iar discursul t u i-ar fi f cut cinste chiar i celui mai înalt dintre heruvimi. i totu i, atunci nu i-am cerut un r spuns, ci doar i-am acordat dreptul de a-Mi pune întreb ri. 5. În schimb, acum, când i-am dat o ocazie perfect de a- i da frâu liber în elepciunii, v d c e ti mai t cut decât un oarece care se ascunde de pisic i nu mai ai nici un chef s vorbe ti pentru a- i dovedi în continuare în elepciunea. 6. Ce s-a întâmplat? i s-a redus perspicacitatea sau te temi s Mi împ rt e ti r spunsul pe care l-ai descoperit, nefiind prea sigur de valabilitatea lui? 7. Haide, vorbe te i împ rt e te-ne exact ce sim i, dat fiind c este rândul t u s vorbe ti!´ 8. Lameh s-a recules, încercând s fac fa Domnului, dup care a spus cu o voce foarte tulburat : exigen elor

9. ÄO, Doamne, abia acum îmi dau perfect seama c atunci când mi-ai pus aceast întrebare teribil , nu ai dorit cu adev rat s - i r spund, ci doar mi-ai ridicat în cale un obstacol care s pun cap t nebuniei mele care m împingea s îmi demonstrez în elepciunea!

146

10. Nu îmi r mâne decât s î i mul umesc, o, Tat preasfânt i preaplin de iubire, din profunzimile acestei inimi care Te iube te mai presus de orice, c ci îmi dau seama din ce în ce mai clar c am dorit s ies în eviden în fa a Ta i a lui Enoh, ca i cum a fi fost un în elept adev rat, de la care ar fi avut de înv at pân i Enoh! 11. Din fericire, sfânta Ta întrebare mi-a ar tat pân unde merge nebunia mea. De aceea, Te rog s m ier i. Te rog de asemenea, o, Tat preasfânt i preaplin de iubire, s î i rever i gra ia asupra mea i s r spunzi Tu la întrebarea pe care mi-ai pus-o, în m sura în care voin a Ta sfânt consider c r spunsul la ea ne-ar putea fi util. În schimb, dac potrivit judec ii Tale pline de în elepciune consideri c nu vom putea în elege acest r spuns, întrucât este mult prea profund pentru puterea noastr de în elegere, î i voi mul umi cu aceea i ardoare, chiar dac nu ne vei r spunde´. 12. Domnul i-a r spuns astfel lui Lameh: ÄAscult , iubitul Meu fiu Lameh, m rturisirea propriei sl biciuni îmi este mult mai mult pe plac prin compara ie cu expunerea precedent referitoare la omogenitatea raporturilor dintre via a Creatorului i cea a creaturilor Sale, chiar dac era cât se poate de corect , dat fiind c Eu Însumi iam inspirat-o, cu scopul de a- i modela inima i de a- i demonstra în ce const adev rata în elepciune. Adev rata în elepciune const în umilin , singura virtute care îi permite fiin ei umane s î i dea seama c nu poate face nimic prin propriile sale for e, de i poate face absolut orice dac se folose te de puterea Mea. 13. Ca s te convingi de adev rul acestor spuse, voi plasa în inima ta r spunsul la aceast întrebare important , ca s în elegi cu claritate cum poate s vorbeasc o fiin uman în fa a Mea i a întregii lumi atunci când se las inspirat de Mine! 14. A a s fie. Po i începe s vorbe ti! Amin´. Capitolul 71 Viziunea spiritual a lui Lameh referitoare la crearea gândurilor în interiorul fiin ei umane i la raporturile acestora cu originea divin a omului (5 iulie 1843) 1. Lameh a început imediat s vorbeasc : ÄDac nu m în el, întrebarea suna astfel: 2. Cum i în ce manier poate scoate Creatorul gândurile Sale în afara Sa, astfel încât aceste particule ale vie ii eterne s devin fiin e vii în întregime libere, con tiente de sine, a a cum m aflu eu în fa a Ta, o,

147

Doamne, vorbindu- i ca i cum a fi un al doilea Dumnezeu etern al turi de Tine? 3. A a suna întrebarea, i ea este cât se poate de just , din câte îmi dau seama cu claritate acum. Cât despre dificilul r spuns spiritual pe care îl presupune ea, acesta nu s-a n scut înc în lumina acestei lumi! 4. Percep totu i în fiin a mea ni te gânduri foarte elevate, care î i fac drum c tre lumin ie ind din haos, la fel ca ni te stele izolate care î i caut calea de ie ire din noaptea întunecat , str lucind apoi discret pe cer, printre norii care s-au destr mat, i luminând astfel p mântul. 5. O, gânduri, minunate crea ii ale spiritului meu! Ce uimitoare sunt formele voastre! Voi îmi lua i cu asalt pieptul! Stelele se înghesuie unele în altele, formele lor fuzioneaz , iar spiritul meu se simte eliberat! 6. Acum, norii întuneca i sunt alunga i din pieptul meu. Oriunde mai exist nori, ace tia se izbesc de puternicele efluvii de lumin , care îi dizolv . Norii se transform astfel ei în i i în lumin , c p tând noi forme de o mare frumuse e! 7. O, percep acum în inima mea o mare bog ie de forme luminoase, de o frumuse e indescriptibil , care se înl n uie i se despart la fel ca un nor de licurici într-o zi frumoas de var , atunci când soarele este pe punctul de a apune sau atunci când r sare i î i trimite primele sale raze deasupra câmpurilor. 8. A a se manifest în fiin a mea acest r spuns extrem de important, dar oare cum pot s -l exprim în cuvinte? 9. O, dar ce descop r chiar în aceast clip , în sl biciunea mea? Constat c aceste forme sublime î i schimb aspectul în func ie de voin a mea! 10. Iat : doresc ca ele s se transforme în fiin e dup chipul i asem narea mea, iar ele chiar cap t aceast înf i are! Îmi dau seama c aceste fiin e sunt formate de gândurile mele, de la cel mai mic atom de lumin i pân la forma lor global ; voin a mea are grij ca ele s î i p streze forma care corespunde formei mele i le asigur via a. Datorit acestei voin e, ele tr iesc i se mi c libere, c ci a a doresc eu! 11. Dac doresc, m pot manifesta eu însumi în mijlocul lor, asumându-mi o form identic cu a lor, care le vorbe te rostind gândurile mele ± i totul se petrece într-o mare slav . 12. Toate celelalte forme care reprezint fiin e umane se adun în jurul formei manifestate de mine, ascult ce le spune aceasta i îi vorbesc potrivit condi ion rii pe care le-am insuflat-o prin voin a mea. 13. Toate aceste forme îmi fac o pl cere enorm , a a c doresc s r mân în via , f r nici o excep ie. Bucuria pe care o simt în fa a

148

acestor forme care se g sesc în inima mea ia forma unei iubiri atotputernice. Da, le iubesc! 14. Iat : din forma mea â nesc acum ni te fl c ri asem n toare unor fulgere, care p trund în inimile tuturor fiin elor pe care le-am creat. Acestea se mi c acum complet libere, se contempl i se recunosc reciproc, ba chiar încep s ac ioneze într-o manier care nu mai corespunde deloc voin ei mele. 15. O, Doamne, ce minuni se g sesc în interiorul fiin ei mele! Nu cred îns c am descoperit r spunsul pe care îl a tep i de la mine!´ 16. Domnul i-a spus lui Lameh: ÄNu mai trebuie s cau i acest r spuns, c ci adev r î i spun: Mi l-ai dat deja! 17. Lucrurile se petrec exact a a cum le-ai perceput în inima ta, cu singura diferen c atunci când se nasc din inima Mea, aceste fiin e chiar cap t via , în timp ce în cazul t u nu au fost decât ni te imagini efemere! 18. Dincolo de aceste imagini, ar fi inutil s mai continu m discu ia pe aceast tem , c ci nici o creatur nu va putea în elege vreodat pe deplin for a Creatorului ei i nu i-o va putea imagina altfel decât în aceast manier contemplativ . 19. Constat îns c mai ai o întrebare în sinea ta. Nu te sfii i împ rt e te-Mi-o! Amin´. Capitolul 72 Predispozi ia corpului de a sim i durerea. Durerea ± o binef c toare i o protectoare a vie ii. Cum poate tr i omul f r durere (6 iulie 1843) 1. Auzind aceast invita ie a Domnului, care i-a permis s îi pun o nou întrebare, de i soarele avansa deja pe cer, Lameh s-a bucurat peste m sur i nu a mai a teptat s i se spun a doua oar . 2. ÄO, Doamne, P rinte preaplin de iubire i Creator al tuturor îngerilor i oamenilor! Iat nel murirea mea: via a terestr are drept scop punerea la încercare a spiritului uman. Din acest punct de vedere, ea ar corespunde perfect obiectivului sublim pentru care a fost conceput , dac nu ar fi atât de puternic asociat cu un aspect extrem de dezagreabil; m refer acum la capacitatea noastr de a resim i cele mai atroce suferin e. 3. Întrebarea mea este: de ce trebuie s sufere corpul nostru aceste dureri îngrozitoare? De ce trebuie eu s simt o stare de durere atunci când m lovesc de ceva, dac m tai, cad, m în ep sau m pi c?

149

De ce este supus corpul nostru atât de frecvent unor suferin e atât de mari? De ce este supus el arsurilor focului, care îl fac s sufere atât de îngrozitor, i de ce trebuie s nasc femeile în dureri atât de atroce? 4. Iat , Tat preasfânt i preaplin de iubire, care este nel murirea mea. Nu reu esc cu nici un chip s pun în concordan durerea cu tot ce am aflat despre via . De aceea, mi-a dori ca Tu, Creatorul nostru, s îmi explici motivul pentru care durerea trebuie s existe în via a noastr ! 5. Î i pun aceast întrebare deoarece b nuiesc ± i am aproape certitudinea ± c via a spiritului este incapabil s simt durerea. De ce nu îi seam n din acest punct de vedere via a corpului? ± Am dreptate sau nu?´ 6. Domnul l-a privit cu compasiune pe Lameh i i-a r spuns astfel: ÄAscult , iubitul Meu fiu Lameh, de data aceasta e ti foarte departe de adev r! 7. Spune-Mi cu toat sinceritatea: î i po i imagina cu adev rat o via care s nu fie receptiv la toate felurile de impresii? Dac nu ai mai sim i nimic, te-ai mai considera viu? 8. S presupunem c o fiin uman ar resim i toate senza iile ca fiind pl cute, a a cum resimte de pild senza ia orgasmic a actului procrea iei. Nu crezi c dac a a ar sta lucrurile, ea s-ar autodistruge în cel mai scurt timp, r nindu-se, lovindu-se, arzându-se i t indu-se în permanen ? Nu crezi c în mai pu in de un an, ea i-ar pierde în aceste condi ii toate membrele? 9. Singura stare complet lipsit de senza ii, fie ele bune sau rele, este moartea absolut . 10. De aceea, durerea ar trebui s fie considerat cea mai mare binef c toare a vie ii i cea mai fidel protectoare a sa, c ci f r ea via a nu ar putea dura. 11. De altfel, a a cum i l-am d ruit Eu, corpul t u nu cuno tea durerea. Dac dore ti s tr ie ti f r durere întreaga ta via , tot ce trebuie s faci este s respec i cu stricte e ordinea Mea atunci când m nânci, când dormi, când stai în picioare, când mergi sau când alergi. Dac vei mânca i vei bea cu modera ie, nu vei avea probleme interne. Dac nu vei fi sclavul dorin elor tale trupe ti, membrele nu î i vor face probleme. 12. Durerea este adev ratul atribut al vie ii, f r de care ai fi lipsit de sim uri. Ea reprezint o senza ie a iubirii i permite percep ia acesteia. Dac nu te vei integra în ordinea iubirii Mele, vei percepe aceast stare sub forma durerii. Invers, dac te vei integra în aceast ordine, o vei percepe sub forma unei senza ii dintre cele mai agreabile.

150

13. De aceea, nu- i mai dori vreodat s tr ie ti f r durere, c ci aceasta este gardianul cel mai fidel al vie ii, contribuind din plin la trezirea vie ii tale spirituale. 14. Cât despre ipoteza pe care ai emis-o în final, referitoare la incapacitatea spiritelor pure de a resim i durerea i suferin a, voi chema acum unul dintre ele i acesta î i va ar ta care este adev rul. Amin´. Capitolul 73 Zuriel îi demonstreaz lui Lameh c capabile s resimt durerea (7 iulie 1843) 1. De-abia a terminat de pronun at Domnul aceste cuvinte c Zuriel se afla deja în fa a micului grup din interiorul templului. El s-a înclinat pân la p mânt în fa a Domnului i i-a spus: 2. ÄO, Doamne, Dumnezeu atotputernic i P rinte preaplin de iubire i de sfin enie, Creator sublim al tuturor spiritelor i oamenilor n scu i din spiritele cele mai vechi ale cerurilor Tale primordiale, care exist dintotdeauna, la fel cum Tu tronezi înc de la începuturile eternit ii deasupra tuturor cerurilor, în sanctuarul pururi inaccesibil nou al luminii Tale absolute! 3. M-ai chemat, în gra ia Ta infinit , mânat de compasiunea Ta nesfâr it de P rinte. Fie ca iubirea Ta plin de sfin enie s îmi fac cunoscut ce act de obedien trebuie s îndeplinesc în fa a voin ei tale!´ 4. Domnul i-a r spuns: ÄZuriel, î i cunosc prea bine fidelitatea! ± Iat , lâng Mine se afl Lameh, pe care îl cuno ti foarte bine. Pentru ca el s - i devin un frate adev rat, ajut -l s cunoasc r spunsul spiritual la întrebarea sa, ca s afle dac via a perfect ce tr ie te la nivelul spiritual cel mai pur este capabil s resimt durerea sau nu! Acesta este motivul pentru care te-am chemat. Explic -i fratelui t u ce dore te s afle, într-o manier de care numai spiritele sunt capabile! Amin´. 5. De îndat ce Domnul i-a încheiat discursul, Zuriel i-a pus palma pe pieptul lui Lameh i i-a spus: 6. ÄFrate, ie i pentru o clip din trupul t u supus putrezirii i ascult de înalta voin a Domnului. Renun astfel la convingerile tale limitate i înc p ânate!´ 7. De-abia a rostit Zuriel aceste cuvinte c trupul lui Lameh a c zut la p mânt, ca i cum ar fi murit. Spiritul s u a r mas îns în fa a lui Zuriel, str lucind într-o lumin alb de o rar splendoare. i spiritele cele mai pure sunt

151

8. Zuriel i-a luat atunci mâna de lumin mâinile sale.

i i-a strâns-o între

9. De i în acel moment Lameh era doar un spirit, el a scos un strig t îngrozitor i a urlat din r sputeri: ÄPentru numele lui Dumnezeu, ce faci acolo? Îmi strive ti mâna i îmi provoci o durere atroce!´ 10. Zuriel a l sat imediat mâna lui Lameh i i-a spus: ÄFrate, în aceast clip te afli în corpul t u spiritual. Prive te, înveli ul t u carnal se afl acolo jos, neputincios, pe treptele altarului. Cum se face c ai scos un strig t de durere atât de puternic, în condi iile în care ceva mai devreme sus ineai sus i tare c spiritele pure sunt incapabile s simt suferin a, în orice ipostaz a ei?´ 11. Lameh i-a r spuns: ÄO, frate, lec ia pe care mi-ai predat-o a fost elocvent , de i nu lipsit de duritate! Desigur, experien a direct a fost întotdeauna cea mai bun metod de predare, dar cred c a fi în eles la fel de bine c spiritele sunt mai sensibile la durere decât oamenii chiar dac mi-ai fi predat aceast lec ie într-o manier mai blând ! 12. Sincer s fiu, sper s nu mai tr iesc vreodat în via o experien de acest fel, c ci mâna înc m arde de durere, ca i cum ar fi scufundat într-o baie de metal incandescent. O, Doamne, scute tem de aceast durere, dac nu vrei s m aduci la disperare!´ 13. La un semn discret al Meu, Zuriel a suflat asupra mâinii lui Lameh, iar durerile sale au disp rut. Lameh s-a reintegrat apoi în corpul s u fizic, rec p tându- i con tiin a obi nuit . 14. Domnul l-a întrebat atunci ce crede despre sensibilitatea spiritelor. 15. Lameh i-a r spuns: ÄO, Doamne, cred exact pe dos decât credeam ceva mai devreme!´ 16. Domnul i-a spus: ÄNu mai este necesar s faci alte comentarii! ± Dat fiind c fac parte integrant din via , senza iile devin cu atât mai puternice în acea sfer în care via a este concentrat în toat plenitudinea ei primordial , respectiv în sfera spiritual ! Din acest punct de vedere, expresia curent folosit : ÃEste un spirit insensibil¶ este complet lipsit de sens. 17. Dac tot se afl aici, î i propun îns s -l l s m pe Zuriel s ne descrie experien ele sale legate de senza ii. Haide, Zuriel, vorbe te! Amin´. Capitolul 74

152

Despre natura vie ii. Cauzele predispozi iei pentru durere i ale celei pentru fericire (10 iulie 1843) 1. Zuriel a început imediat s vorbeasc , adresându-i-se în principal lui Lameh: ÄAscult -m , frate întru Domnul, Creatorul nostru atotputernic i P rintele nostru preasfânt i preaplin de iubire! Acum câteva clipe i-am demonstrat într-o manier cât se poate de tangibil ± chit c nu te mai aflai în corpul t u trupesc ± c spiritul este înzestrat cu o sensibilitate foarte vie în fa a impresiilor spirituale, care la prima vedere nu difer cu nimic de cele naturale, de i semnifica ia lor profund este cu totul alta. 2. Tu nu tii înc ce anume a provocat acea senza ie dureroas pe care ai experimentat-o când te aflai în afara corpului fizic. Pentru a în elege mai clar despre ce a fost vorba, î i voi explica în detaliu, conformându-m astfel voin ei Domnului. A adar, ascult -m : 3. Atât timp cât tr ie ti în lume, tu prime ti impresiile pe care i le transmite aceasta fie într-o manier dureroas , fie într-una pl cut . Dac impresiile receptate de tine de la lumea exterioar sunt prea puternice prin compara ie cu for ele care s l luiesc în tine, ele i se par dureroase. Dac impresiile nu dep esc în intensitate for ele care s l luiesc în tine, armonizându-se cu acestea, ele i se par agreabile. 4. Dac aceste impresii sunt mai slabe decât for ele care s l luiesc în tine, permi ându-le acestora din urm s le domine cu u urin , le vei percepe cu indiferen , întrucât nu vei recurge prea mult la energia ta interioar , dat fiind c starea în care te afli nu necesit interven ia acesteia. 5. Dup cum cred c ai în eles, numai o reac ie armonioas între for ele interioare ale fiin ei tale i impresiile primite din exterior poate provoca o senza ie agreabil de bun stare, care reprezint îns i natura st rii de fericire. 6. Pe de alt parte, atunci când sim i o durere oarecare în corpul t u, nu acesta din urm este cel care o simte, ci spiritul t u, singurul capabil s simt senza iile, de orice fel ar fi acestea! 7. Percep ia durerii la nivelul corpului se datoreaz faptului c spiritul t u s l luie te în toate p r ile înveli ului t u carnal, într-o coresponden perfect cu func iile sale. 8. Dac spiritul t u ± adic adev ratul t u Ãeu¶ - este deja iritat la nivelul corpului t u grosier i material datorit impresiilor exterioare primite prin intermediul sim urilor acestuia, de i este protejat i ap rat din toate p r ile de acest înveli , cu atât mai excitabil va fi el în starea sa

153

spiritual pur , atunci când nu va mai avea la dispozi ie înveli ul natural care l-a protejat pân acum! 9. De ce se întâmpl acest lucru? ± Deoarece în starea sa pur , spiritul intr într-o rela ie reciproc cu for ele fundamentale, c rora le percepe puterea de la mare distan (atât în timp, cât i în spa iu). Dac nu ar dispune de aceast percep ie, spiritul ar putea c dea foarte u or victim unei captivit i f r drept de apel, fiind nevoit s suporte suferin e infinit mai rele decât cea pe care ai experimentat-o tu ceva mai devreme, sub presiunea mâinilor mele! 10. Dac spiritul este imperfect, respectiv dac realizarea sa nu este înc plenar , înseamn c el nu i-a exersat suficient de mult sim urile percep iei sale subtile, fiind orb i surd în fa a vocii i a formei adev rului. De aceea, pentru astfel de spirite nerealizate starea de puritate absolut nu este înc de dorit, dat fiind c ele sunt incapabile s evite toate impresiile care le asalteaz de pretutindeni, cople indu-le. 11. Evident, altfel stau lucrurile cu spiritele plenar dezvoltate, care sunt unite de-a pururi cu Cel aflat acum lâng tine! 12. C ci Domnul controleaz perfect for ele spiritului, astfel încât acestea s poat face fa tuturor noilor impresii i impulsuri. De aceea, conform defini iei pe care i-am dat-o ceva mai devreme, aceste spirite realizate nu pot experimenta decât o stare de bun stare interioar absolut i de fericire etern , care exclude de bun seam orice fel de durere. 13. Mediteaz asupra acestor cuvinte, c ci ele te vor conduce pân la misterul cel mai profund al vie ii, pe aripile iubirii eterne i ale gra iei Domnului! ± 14. O, Doamne, am îndeplinit astfel voia Ta, prin gra ia Ta! Îng duie-mi acum s plec în pace!´ 15. Domnul i-a îng duit lui Zuriel s plece i l-a chemat la El pe Enoh, pentru ca acesta s continue discu ia i s exprime i alte adev ruri, la fel de profunde, legate de subiectul discutat. Capitolul 75 Discursul lui Enoh referitor la via a spiritului inevitabil a acestuia cu for ele supuse dualit ii (11 iulie 1843) 1. Imediat ce a primit invita ia Domnului, perceput nu doar de urechile sale, ci i de inima sa, Enoh s-a ridicat în picioare, s-a apropiat de Lameh i a spus: i la lupta

154

2. ÄFrate Lameh, cuvintele pe care i le-a adresat spiritul lui Zuriel, care s-a folosit de conceptele folosite de oameni, au o mare semnifica ie, i cu greu a putea g si altele mai potrivite în sfera noastr terestr . 3. Totu i, limbajul folosit de el a fost unul specific uman, special pentru ca tu s îl po i în elege. Tu nu î i dai înc seama de aceste diferen e subtile, întrucât e ti prea ata at de limbajul uman i cuno ti prea pu in realit ile spirituale. 4. De aceea, pentru a putea asculta de voin a sublim i sfânt a Tat lui nostru multiubit, te voi scoate cu blânde e din starea ta actual , în care limbajul prevaleaz asupra realit ii spirituale, permi ându- i astfel s vezi i s percepi tu însu i cum este alc tuit via a spiritual . Ascult -m a adar cu aten ie în inima ta. 5. Iat : atunci când doi curen i de aer se confrunt unul cu cel lalt cu o for egal , aerul de la mijloc r mâne într-un echilibru perfect, iar la suprafa a p mântului domne te o stare de pace binef c toare. Atmosfera este senin i pur , iar razele soarelui pot str luci f r obstacole asupra planetei noastre, înc lzind-o cu lumina lor limpede. 6. Dac îns unul din cei doi curen i de aer devine pe nea teptate mai puternic decât cel lalt, care devine în mod evident mai slab decât el, curentul mai puternic se va n pusti cu violen asupra celui mai slab, împingându- i i distrugându- i f r scrupule adversarul. 7. Atât timp cât curentul mai slab se str duie te s fac fa situa iei, opunându-se curentului mai puternic, el va trebui s suporte presiunile acestuia, care continu s îl împing i s îl h r uiasc pân când îl învinge complet. În schimb, dac el se abandoneaz pe loc, lupta înceteaz la rândul ei, ce-i drept, cu pre ul dispari iei complete a curentului mai slab, care este înghi it de cel mai puternic. 8. V d c î i spui în sinea ta: ÃBine, dar de ce permite Domnul acest lucru? Fiind atotputernic, Lui i-ar fi atât de u or s împiedice de la bun început aceast lupt !¶ 9. Ai perfect dreptate, c ci pentru Dumnezeu orice este posibil. Pe de alt parte, dac nu le-ar permite for elor polarit ii s se confrunte reciproc, mai devreme sau mai târziu ele i-ar pierde complet vigoarea i ar r mâne la fel de inerte ca stâncile mun ilor, care de altfel nici nu reprezint altceva decât astfel de for e supuse judec ii i înc tu ate în cel mai înalt grad, fiind în consecin complet lipsite de via , i deci incapabile s resimt vreo senza ie. 10. Vezi tu, la fel se petrec lucrurile i cu via a fiin ei umane! Spiritul uman este ca un curent de aer care sufl asupra materiei, dorind s o ia cu el. Materia (sau lumea exterioar ) reprezint i ea un

155

fel de curent de aer, curgând sub forma sângelui sau a altor sucuri mai subtile, care sufl asupra spiritului, dorind s îl ia cu ele. 11. Dac spiritul este mai puternic decât materia, el o controleaz i o asimileaz în întregime, dar dac materia triumf asupra spiritului, aceasta îl înc tu eaz în întregime. Fiind parte din Via a etern , spiritul care î i pierde astfel lumina interioar sufer cumplit sub greutatea zdrobitoare a materiei moarte, pe care este nevoit s o suporte în permanen , proces care define te moartea spiritual . 12. Dac spiritul ar fi insensibil la o asemenea moarte, el ar fi iremediabil pierdut. Din fericire, suferin a dureroas i mereu în cre tere a acestei constrângeri îl oblig s se apere i s se lupte cu materia. În acest fel, el î i exerseaz for a spiritual i devine din ce în ce mai puternic. 13. În decursul timpului, spiritul ajunge astfel s prevaleze asupra materiei, pe care înva s o supun în întregime, eliberându-se de constrângerile ei i bucurându-se de Via a etern , spre deosebire de materie, care continu s fie strivit de propria ei greutate, i implicit s sufere, fapt care o constrânge în cele din urm s se dezagrege din cauza acestei presiuni. For a spiritual înc tu at în ea redevine astfel liber i se reune te cu for a universal , c reia întreaga materie trebuie s i se supun . În acest fel, chiar i elementele învinse ajung în final s prevaleze, devenind victorioase în fa a vechiului lor adversar, vântul´. Capitolul 76 Cele trei aspecte ce caracterizeaz condi ia vie ii sunt: domeniul natural, cel spiritual i cel divin. Raporturile acestora cu fiin a uman . Misterul suprem este insondabil (13 iulie 1843) 1. Dup aceste explica ii, Enoh l-a întrebat pe Lameh: ÄFrate Lameh, pân acum ai în eles cuvintele mele?´ 2. Lameh i-a r spuns: ÄDa, frate Enoh, sl vit fie Domnul, c ruia îi consacru acum întreaga mea recuno tin i iubire! Pân acum, nu a existat nici un aspect al discursului t u pe care s nu-l fi în eles perfect. Dac mai ai îns ceva de spus referitor la predispozi ia c tre suferin a spiritului i la veritabila natur a durerii, atunci te rog, iubitul meu frate, s continui s vorbe ti, c ci limbajul t u este cât se poate de clar i îmi alin sufletul ca un balsam!´ 3. Aceast invita ie venit din partea lui Lameh a fost pe placul Domnului, dar i al lui Enoh, care a continuat astfel s vorbeasc , cu acceptul Domnului. El i-a adresat urm toarele cuvinte lui Lameh:

156

4. ÄIubitul meu frate! În orice stare s-ar afla, via a fiin ei umane prezint trei aspecte: prima apar ine domeniului natural, a doua apar ine domeniului spiritual, iar a treia apar ine domeniului divin. 5. Primele dou domenii pot fi sesizate de spiritul uman, în timp ce al treilea este absolut insondabil, întrucât este infinit, tocmai fiindc este pur divin. Noi suntem fiin e limitate, motiv pentru care ne este imposibil s contempl m sau s intr m în contact cu profunzimile i cu în l imea infinit a lui Dumnezeu. 6. Acesta este motivul pentru care, oricât de în elept ar fi, un om nu poate r spunde decât la dou din cele trei întreb ri referitoare la propria sa natur i la condi iile în care tr ie te. El nu va putea r spunde niciodat la cea de-a treia întrebare, c ci acest r spuns se afl ascuns în profunzimea inexprimabil i pururi incomprehensibil a lui Dumnezeu, pe care noi nu o vom putea descifra niciodat în întregime. 7. De aceea, chestiunea predispozi iei c tre durere a spiritelor pure nu poate fi dezb tut de noi. 8. Pe de alt parte, sunt de p rere c noi cunoa tem deja suficiente elemente legate de acest subiect. În ceea ce prive te cel de-al treilea element, tot ce putem face este s îl l s m de-a pururi în seama voin ei Domnului. 9. Experien a ne-a înv at c spiritul ± principiul fundamental al vie ii aflat în interiorul fiin ei umane ± este singurul care poate i trebuie s î i cultive con tiin a de sine, fiind implicit capabil s resimt senza ii vii, inclusiv senza ia suferin ei. 10. Dac am în eles acest lucru, noi nu mai trebuie s tim practic nimic în plus, putându-ne organiza perfect via a astfel încât s nu fim nevoi i niciodat s d m curs acestei predispozi ii atât de dezagreabile c tre durere. 11. În ceea ce prive te îns cel de-al treilea aspect al acestei facult i vii a spiritului ± respectiv de a resim i durerea, sau senza ia, sau for a vie ii în starea sa primordial i pur ±, a a cum am mai spus, cel mai bine este s ne l s m în întregime în seama voin ei Celui care ne binecuvânteaz acum cu prezen a Lui sfânt , într-o form vizibil , care ne provoac o fericire atât de profund ! 12. Altfel spus, sunt de p rere c nu ar mai trebui s continu m s discut m inutil pe marginea acestui subiect, mul umindu-i în schimb Domnului pentru tot ce ne-a permis, în gra ia Lui infinit , s înv m pân acum i pentru tot ce ne va permite în continuare! ± Sl vit fie de-a pururi numele Domnului! Amin´. Capitolul 77

157

Hirotonisirea regelui Lameh ca mare preot al templului de pe munte. Promisiunea reconfortant a Domnului cu privire la prezen a Lui constant (14 iulie 1843) 1. Dup ce Enoh a t cut, iar soarele a r s rit complet pe cer, Lameh s-a ridicat i s-a îndreptat c tre Domnul. El a c zut la picioarele Acestuia i a început s -L adore cu toat puterea iubirii sale, mul umindu-i pentru imensa gra ie pe care a rev rsat-o asupra lui, pentru toate darurile pe care i le-a oferit i pentru compasiunea Lui nelimitat . L-a implorat apoi, cu toat ardoarea, s nu mai dispar niciodat , f cându-se invizibil, i s -i permit s îl vad în permanen în inima lui. 2. Domnul s-a ridicat la rândul Lui i i-a spus lui Lameh: ÄRidic -te, iubitul Meu fiu Lameh! Eu nu M uit decât la inima ta, nu i la genunchii t i! Dac inima ta este la locul ei, cu siguran c la fel este i corpul t u. Iar la ora actual , inima ta s l luie te în ordinea cea mai perfect , deci nu pot decât s trag concluzia c la fel este i cazul corpului t u. 3. Îmi procuri o mare bucurie, motiv pentru care te hirotonisesc acum mare preot al acestui templu. 4. În aceast noapte i-am ar tat diferitele grade ale adev ratei în elepciuni l untrice, a c rei surs sunt Eu Însumi. Din acest motiv, acest templu vizibil, construit de mâinile tale i sub supravegherea ta, a devenit un templu al în elepciunii, a c rui menire este s le reaminteasc de-a pururi oamenilor din aceast lume c Eu, Creatorul cerului i al p mântului, te-am instruit personal în acest loc i M-am odihnit al turi de tine pe treptele acestui altar, consacrându-le astfel ca trepte care îi vor permite de-a pururi fiin ei umane s M descopere pe Mine în profunzimea i pacea spiritului s u. Cei care vor reu i acest lucru vor putea spune pe bun dreptate c Mi-au oferit în acest templu un sacrificiu just i întru totul pe placul Meu, asem n tor celui pe care tocmai Mi l-ai oferit tu, adineauri, prin iubirea ta arz toare. 5. Dat fiind c toate acestea s-au petrecut sub ochii t i i ai celorlal i oameni, care au vegheat în marea lor majoritate al turi de noi, f r s tie cine sunt i de unde vin, î i spun acum: atunci când primele raze ale soarelui vor începe s lumineze vârfurile mun ilor, vei putea ie i pe poarta templului, anun ându-le oamenilor f r nici un fel de t gad c Eu M aflu aici. 6. Spune-le apoi s se adune în jurul templului, dar nimeni s nu pun piciorul în interiorul lui! 7. Le voi prezenta Eu Însumi oamenilor, în exteriorul templului, o înv tur extrem de important , dat fiind c M-au urmat pân aici,
158

cu inimile pline de iubire, dar i însetate de cunoa tere, chit c înc nu M cuno teau. M a tept s M urmeze cu o ardoare cu atât mai mare dup ce M vor recunoa te! 8. Iat : r s ritul este din ce în ce mai luminos. De aceea, ocup te de aceast prim îns rcinare pe care i-am dat-o, ca reprezentant al Meu în interiorul acestui templu. 9. M-ai rugat mai devreme s r mân de-a pururi al turi de tine. Afl acum c acolo unde se afl servitorul cel mai fidel al Domnului, Acesta se afl implicit al turi de el. Iar acolo unde se afl copiii S i, Tat l este întotdeauna prezent! 10. De acum înainte, M vei putea întâlni oricând dore ti pe aceste trepte din fa a altarului. Chiar dac nu M vei putea vedea întotdeauna cu ochii t i fizici, îmi vei putea auzi f r probleme vocea, care va exprima Cuvântul Meu viu! 11. Iat , aceasta este marea promisiune pe care i-o fac! ± Iar acum, treci la treab i îndepline te sarcina pe care i-am dat-o! Amin´. Capitolul 78 Discursul lui Lameh adresat oamenilor din jurul templului. Apari iile vizibile ale lui Dumnezeu (15 iulie 1843) 1. Dup ce a ascultat aceast promisiune, Lameh a trecut imediat la treab . S-a îndreptat c tre poarta templului i, ajuns în exteriorul acestuia, pe pragul cl dirii, s-a adresat astfel poporului: 2. ÄAsculta i, voi, fra ii mei i surorile mele! Odat în plus, din cerul în care str luce te lumina lui Dumnezeu s-a rev rsat asupra noastr o gra ie i o compasiune infinit ! 3. Nu-L vom putea sl vi, pream ri, adora i iubi niciodat suficient de mult pe Domnul Dumnezeul nostru pentru m re ia acestei gra ii i a acestei compasiuni! 4. Fra ilor, v mai aduce i aminte de În eleptul care se g sea ieri în mijlocul nostru. L-a i auzit vorbind i a i r mas surprin i de în elepciunea lui extrem de profund . Nimeni nu tia îns de unde vine. De aceea, mul i dintre voi v-a i pus întreb ri în ceea ce îl prive te, întreb ri la care nimeni nu v-a putut îns r spunde. 5. Pân acum nu v-am spus nimic nou, c ci L-a i auzit i voi, la fel ca i mine. Eu pot s v spun îns cine este acest În elept!

159

6. V d c v întreba i cu ner bdare în inimile voastre: ÃOare de ce ne vorbe te dintr-o dat despre acest om care ne-a uimit la culme cu în elepciunea lui?¶ 7. Da, dragii mei fra i i dragele mele surori! Acest Om are o natur cu totul ie it din comun i absolut miraculoas , motiv pentru care nu v pot spune într-un singur cuvânt cine este El, f r a afecta spiritele voastre pline de curiozitate. De aceea, v rog s m asculta i cu r bdare, pentru a afla vestea cea mare! 8. A i fost de fa atunci când templul din câmpie a fost inaugurat i binecuvântat pentru a putea primi în el numele preasfânt al lui Iehova, ocazie cu care a fost ters marele meu sacrilegiu, prin care am pâng rit acest nume sacru, cel mai mare între toate. 9. Doresc s v întreb acum: v mai aduce i aminte de Cel care a coborât din în l imi i care a traversat ora ul nostru, al turi de Enoh, ca un herald celest? 10. V d c îmi r spunde i f r nici o ezitare: ÃAcela a fost unul dintre cei mai înal i mesageri coborâ i vreodat din sferele luminoase ale lui Dumnezeu¶. 11. i cine a fost mai târziu Omul S rac care a venit la noi seara, c ruia servitorii mei i-au refuzat pân i dreptul de a intra în sala marelui festin, astfel încât am fost nevoit s ies eu însumi pentru a-l proteja de tirania slujitorilor mei i a-L aduce la mas ? 12. V d c îmi r spunde i: ÃCei mai mul i dintre noi credeau c este vorba de Însu i Dumnezeu cel Atotputernic, în timp ce al ii nu puteau crede acest lucru, nefiind convin i c acel om s rman putea fi Însu i Creatorul nostru!¶ 13. Cam a a gândesc inimile voastre, motiv pentru care este greu s vi se spun adev rul, c ci nu sunte i înc suficient de maturi pentru a în elege cine este Dumnezeu i cum poate veni El în mijlocul nostru, creaturile Sale i copiii S i! 14. Doresc s afla i acum c Dumnezeu a coborât printre noi luând înf i area acestui În elept, cu scopul de a ne instrui pe c r rile Sale înalte i de a ne conduce astfel c tre El! 15. De aceea, preg ti i-v pentru aceast întâlnire, c ci în scurt timp se va manifesta El Însu i în Persoan în exteriorul acestui templu! V invit îns s nu pune i piciorul pe pragul acestui templu, c ci acesta este în clipa de fa sfin it, dat fiind c Însu i Domnul Dumnezeul nostru se afl acum în interiorul lui! 16. Ferici i cei care îi vor auzi vocea i îi vor urma poruncile! Amin´.

160

Capitolul 79 Enoh i cei doi Lameh sunt numi i ghizi principali ai poporului (17 iulie 1843) 1. Dup acest apel adresat poporului, Lameh s-a întors în templu i i-a spus Domnului, cu mult respect i cu o mare iubire: 2. ÄTat preasfânt i preaplin de iubire, le-am împ rt it fra ilor mei de afar voin a Ta sfânt , atât cât mi-a stat în puteri, tiut fiind c nu sunt decât un p c tos în fa a Ta. 3. O, Tat , accept , în imensa Ta gra ie, misiunea pe care tocmai am îndeplinit-o într-o manier imperfect , ca i cum ea ar reprezenta ceva în ochii T i; c ci iubirea Ta pururi sublim i sfânt , precum i în elepciunea Ta vor ti s corecteze gre elile pe care le-am f cut în fa a Ta i a s rmanilor mei fra i, datorit c rora înc m simt vinovat!´ 4. Domnul l-a întrerupt îns pe Lameh i i-a spus: ÄAscult , fiul Meu Lameh! Atunci când cineva î i recunoa te gre elile a a cum ai f cut tu adineauri, te asigur c acestea i-au fost iertate înc cu mult timp în urm , iar el str luce te în fa a Mea la fel ca Luceaf rul de diminea , acest mesager luminos care anun apropiatul r s rit al soarelui! Acesta este statutul t u actual, pe care i-l vei p stra de-a pururi! 5. Adev r î i spun: le-ai vorbit a a cum trebuie fra ilor t i i surorilor tale, într-un acord deplin cu voin a Mea. De aceea, M voi ar ta imediat în fa a lor i le voi permite s M recunoasc în calitatea Mea de Domn i Creator al cerului i al tuturor lumilor, dar i de P rinte unic i preaplin de iubire al tuturor copiilor Mei adev ra i! 6. Cât despre voi, cei trei fii preaiubi i ai Mei, M ve i putea înso i pe pragul templului, depunând m rturie în privin a prezen ei Mele divine, la fel cum Eu, P rintele vostru etern i autentic, voi depune m rturie pentru voi, spunându-le oamenilor c v-am ales din rândul mul imilor pentru a fi principalii ghizi ai oamenilor de pe în l imile sacre i de la es. 7. Exist doar trei triburi de care nu ve i avea obliga ia s v ocupa i: cel al lui Cain, cel al lui Meduhed i cel al lui Sihin. Toate celelalte popoare vor depinde de acum înainte de voi, c ci vi le încredin ez Eu Însumi, Domnul i P rintele vostru autentic, pentru ca voi s le ghida i c tre calea ce duce inevitabil c tre Via a etern , nepieritoare, liber i preafericit a iubirii Mele! 8. Cât despre celelalte trei triburi, nu v face i griji în privin a lor, c ci Eu Însumi sunt cel care le-a ajutat s fug . Am avut grij cu aceast ocazie s le trimit i lor ghizi în elep i i drep i, care s le ajute

161

s ajung pân în pragul S la ului etern i sfânt unde locuiesc de-a pururi Eu, în toat atotputerea i for a iubirii Mele! 9. O, voi, iubi ii Mei fii, Eu sunt cu adev rat P rintele vostru etern, preasfânt i preaplin de iubire! A a cum Eu v iubesc mai presus de orice, preferându-v pe voi tuturor cerurilor, sorilor i lumilor, la fel ar trebui s v iubi i i voi fra ii i surorile, c ci to i sunt copiii Mei, la fel ca i voi! 10. Eu v iubesc atât de mult încât a fi dispus s îmi dau via a pentru voi, dac acest lucru ar fi posibil sau necesar! 11. A tept de la voi s M iubi i cu aceea i iubire pe Mine, bunul vostru P rinte, dar s -i iubi i în egal m sur i pe ceilal i copii ai Mei, a a cum îi iubesc Eu Însumi! 12. Nu judeca i niciodat pe nimeni, la fel cum nici Eu nu judec vreodat pe cineva, ci doresc s le d ruiesc tuturor aceea i via etern i pururi liber , alc tuit din iubire. Aceasta este voin a Mea i v invit s nu o uita i niciodat ! 13. Iar acum, urma i-M pân pe pragul templului!´ Capitolul 80 Transfigurarea Domnului în fa a poporului, care se închin cu team i cu venera ie în fa a Lui. Cuvintele eterne adresate de Domnul poporului care L-a recunoscut. Domnul dispare (18 iulie 1843) 1. Dând ascultare cuvintelor sacre ale Domnului, Enoh i cei doi Lameh L-au urmat f r ezitare pe Acesta pe pragul de intrare în templu. 2. Când micul grup a ie it în fa a poporului, hainele Domnului au devenit mai albe decât z pada proasp t c zut pe mun ii înal i, iar fa a, mâinile i picioarele Sale au început s str luceasc într-o lumin mai intens decât cea emis de o mie de sori. 3. V zând m re ia i slava acestui În elept care li se prezentase ceva mai devreme sub înf i area unui om dintre cei mai mode ti, oamenii au c zut cu fa a la p mânt, strigând: ÄO, Iehova Savaot, ai mil de noi, nu ne judeca i nu ne pedepsi, a a cum merit m de mult vreme din cauza gândurilor noastre rele, dar mai ales a faptelor noastre gre ite! Dup ce Te-am recunoscut în splendoarea Ta infinit i în toat m re ia Ta, strig m c tre Tine, o, Iehova Savaot, rugându-Te s ne acorzi gra ia i compasiunea Ta!´

162

4. Auzind aceste cuvinte, Domnul i-a retras lumina luminilor în inima Sa i s-a adresat astfel mul imii speriate: ÄMicu ii Mei, ridica iv ! C ci Eu, Dumnezeul, Creatorul i P rintele vostru, nu am venit ca s v judec i s v pedepsesc, ci pentru a v d rui acei ghizi capabili s v conduc mai presus de sl biciunile voastre, pe c r rile care duc c tre împ r ia veritabil a Vie ii eterne! De aceea, ridica i-v i nu v teme i de Mine, P rintele vostru preabun, care v iubesc mai presus de orice!´ 5. Acum, oamenii s-au ridicat de la p mânt, u ura i, i au privit cu uimire fa a Domnului, care î i pierduse str lucirea supraomeneasc , dar care avea în schimb tr s turi pline de blânde e. I-au privit de asemenea hainele, care nu mai str luceau mai puternic decât soarele, c p tând o nuan de un albastru deschis, la fel ca i cerul. To i cei de fa s-au întrebat atunci în t cere: ÄE ti Tu într-adev r Acela a c rui lumin ne-a aruncat pe acest p mânt prin puterea ei, sau ai pus un arhanghel în locul T u?´ 6. Domnul a luat din nou cuvântul i s-a adresat astfel oamenilor: ÄO, micu ii mei copila i, de ce nu dori i s M recunoa te i pe Mine, P rintele vostru, dup iubirea Mea, i nu dup lumina Mea? ± Nu crede i c iubirea este mai presus decât lumina? 7. Atunci când M-am ar tat vou în chipul Meu de lumin , a i c zut imediat la p mânt, ca i cum a i fi fost supu i judec ii. În schimb, acum, când Mi-am ascuns aceast lumin i M-am întors c tre voi cu toat iubirea Mea, a i ajuns deja s v pune i întreb ri dac Eu am fost Acela care v-am ap rut acum câteva clipe în toat m re ia Mea divin ! 8. Eu, Domnul, Dumnezeul i P rintele vostru, al tuturor, v spun acum vou , copila ilor Mei, c nu sunt un simplu reprezentant al Domnului, ci Domnul Însu i. Dorin a Mea este s v ar t ce v-am preg tit în împ r ia spiritual pentru a v face ferici i! 9. Iat ce v-am preg tit: v-am trimis înv tori foarte în elep i, din rândul vostru, pe care i-am trezit din punct de vedere spiritual. Asculta i-i întotdeauna i urma i-le sfaturile în toate privin ele, indiferent dac este vorba de lucruri serioase sau de altele, mai frivole, pe care vi le rezerv via a. În acest fel, ve i ac iona în acord cu voin a Mea, iar Eu M voi afla în mijlocul vostru în persoan , i în spirit al turi de cei pe care i-am trezit cu scopul de a v sluji. 10. Aceia dintre voi care vor ine cont de ce le vor spune ace ti ghizi spirituali ale i de Mine i care vor ac iona la unison cu sfaturile lor vor vedea adev rul, c ci Eu le voi ilumina ochii cu lumina Mea, i M vor vedea pe Mine în carne i oase, putându-M auzi i vedea în persoan . C ci to i cei trezi i primesc trupul Meu i spiritul Meu, devenind una cu Mine.

163

11. De aceea, v binecuvântez acum pe to i, c ci de acum înainte, nu M ve i mai putea vedea i nu M ve i mai putea auzi decât prin intermediul celor pe care i-am trezit de dragul vostru! 12. Tu, Enoh, i tu, Lameh de la es, la fel ca i tine, Lameh din în l imile sacre, sunte i primii oameni cu care M unesc aici i acum, pentru a depune întotdeauna m rturie în fa a oamenilor care este voin a Mea! V înzestrez acum cu toat for a i cu toat puterea iubirii Mele. De acum înainte, ac iona i inând cont exclusiv de aceast for , pân în momentul în care ve i fi elibera i de aceast func ie sau în care vei trece din aceast lume în cea în care locuiesc Eu dintotdeauna. Amin´. 13. Dup ce a rostit aceste cuvinte, Domnul a disp rut, iar mul imea a început s plâng i s se bat cu pumnii în piept, pream rindu-L pe Dumnezeu. Capitolul 81 Monumentul celor apte pietre albe din interiorul templului. Originea mitului pietrei filozofale. Întoarcerea în ora (20 iulie 1843) 1. Timp de o or întreag , în rândul oamenilor a domnit t cerea cea mai profund . Chiar i cei trei ghizi spirituali înzestra i cu o putere remarcabil au respectat acest moment de reculegere. 2. Dup ce el s-a încheiat, Lameh s-a întors c tre Enoh i i-a spus: ÄFrate Enoh, de vreme ce totul s-a realizat deja în acord cu voin a i cu ordinea Tat lui nostru preasfânt i preaplin de iubire, a Creatorului cerului i p mântului, sunt de p rere s ne întoarcem în ora , pentru a trimite vorb tuturor celorlalte ora e de la es, transmi ându-le vestea cea mare´. 3. Enoh i-a r spuns: ÄDa, frate, haide s facem acest lucru chiar ast zi, c ci mântuirea i lumina nu pot veni niciodat prea devreme pentru un popor! Foarte bine te-ai gândit, a a c vom începe imediat preg tirile pentru a ne întoarce în ora . 4. Totu i, mai exist ceva ce trebuie f cut, ca m rturie a prezen ei vizibile a Domnului printre noi, înainte de a ne întoarce în ora , pentru ca descenden ii no tri s - i aduc aminte de faptul c Acesta a binecuvântat El Însu i templul în elepciunii destinat spiritului uman: vom aduce aici, unde vor r mâne de-a pururi, apte pietre albe, fiecare de m rimea unui cap de om, pe care le vom a eza pe treptele altarului pe care s-a odihnit Domnul, în timp ce ne-a vorbit întreaga noapte despre în elepciunea veritabil a spiritului, care conduce la via a etern , liber i perfect .
164

5. Frate Lameh, porunce te ca acest lucru s fie f cut, dup care ne vom putea îndrepta f r întârziere c tre ora pentru a pune în aplicare excelentele tale inten ii!´ 6. Dup ce a ascultat cuvintele lui Enoh, Lameh s-a gr bit s ias afar , plin de bucurie, i i-a chemat la el pe Mura i pe Cural, c rora lea transmis directivele lui Enoh. 7. Cei doi s-au îndreptat imediat c tre un loc pe care îl cuno teau i în care se g seau pietre albe care nu au fost folosite pentru construc ia templului. Au ales apte dintre cele mai frumoase pietre, absolut f r nici o pat , i i le-au adus lui Lameh. Apoi, cu ajutorul acestuia, le-au dus împreun în interiorul templului. 8. Dup ce au terminat, Enoh i-a spus lui Lameh: ÄCu to ii, suntem cinci la num r. Mai cheam doi oameni, astfel încât s fim apte, i fiecare dintre noi ne vom scrie numele pe una din pietre, ca m rturie pentru ceea ce s-a întâmplat în acest loc. Abia dup aceea le vom putea a eza pe treptele altarului. 9. Eu voi atinge aceste pietre în numele Domnului, iar el va face s â neasc din ele o for care le va permite celor care le vor atinge de acum înainte s tr iasc o stare de în elepciune veritabil , pe care o vor putea p stra o bucat de vreme!´ 10. Cuvintele lui au fost imediat puse în practic . A a s-a n scut mitul Äpietrei filozofale´. For a transmis acestui loc a continuat s d inuiasc , conform voin ei Mele, pân în perioada profe ilor lui Israel. Muntele a fost chiar cel pe care Saul a ob inut pentru o vreme darul profe iei. Atunci când a coborât de pe el, oamenii s-au întrebat: ÄOare ce s-a întâmplat cu el? A devenit i el profet?´ 11. Dup a ezarea pietrelor, oamenilor de afar li s-a explicat ce s-a întâmplat, dup care Lameh a dat ordin de plecare i toat lumea a pornit în lini te c tre ora . Capitolul 82 Trimiterea mesagerilor. Ordinea exemplar i divin a statului i ora ului Hanoh. Enoh i Lameh se întorc pe în l imile sacre (21 iulie 1843) 1. De îndat ce au ajuns în ora i imediat dup micul dejun, Lameh a dat dispozi iile necesare pentru ca vestea miraculoaselor evenimente divine s le fie transmis locuitorilor din principalele zece ora e de la es, fapt u or de realizat, dat fiind c celelalte ora e nu se aflau la o distan mai mare de o zi de mers de ora ul lui Lameh, iar drumurile care duceau la ele erau cât se poate de drepte.

165

2. Dup trimiterea mesagerilor, Lameh, secondat de Enoh, a dat o serie de dispozi ii pentru urm toarele trei zile: a numit gardieni pentru paza templului de pe munte, le-a construit chiar acestora o locuin permanent (fapt de care s-au ocupat Mura i Cural), pu in mai jos de templu, pe o mic por iune de teren drept, care oferea îns suficient spa iu pentru o locuin modest . i toate acestea s-au realizat într-un interval de numai trei zile, într-o manier care ast zi vi s-ar p rea miraculoas , vou , locuitorilor actuali ai p mântului. 3. În acest fel, ora ul lui Enoh a fost pus într-o ordine perfect în numai trei zile, la unison cu indica iile Mele. Singura porunc pe care trebuiau s o respecte oamenii era aceea de a-L iubi pe Dumnezeu mai presus de orice i de a- i iubi semenii. Lipsa pudorii a fost condamnat , fiind considerat un r u care distruge spiritul, i în consecin toate celelalte for e ale fiin ei umane. 4. În acest fel, multe alte necazuri ale oamenilor au putut fi eliminate, nu atât gra ie unor legi i pedepse severe puse în vigoare de func ionarii statului, cât prin înv turile pline de în elepciune pe care ghizii spirituali le transmiteau fra ilor lor pentru a le explica efectele dezastruoase la care conduceau comportamentele lor gre ite. 5. Cu timpul, to i cei care au reu it s î i trezeasc într-o m sur mai mic sau mai mare capacit ile spirituale, inclusiv femeile mai rafinate i mai sensibile, au putut constata c înv turile pline de în elepciune ale ghizilor lor se confirm sub ochii lor. 6. Acest popor a tr it astfel vreme îndelungat într-o manier cât se poate de just , gra ie înv turilor care i-au fost transmise de ghizii pe care i-am trezit în mijlocul lui, pe care oamenii le-au respectat din propria lor voin , f r ca cineva s -i oblige în vreun fel în acest sens. 7. La baza bun st rii spirituale de care s-a bucurat acest popor i a tuturor avantajelor pe care statul a tiut s i le asigure a stat exclusiv educa ia plin de în elepciune. 8. Din p cate, suita evenimentelor care vor fi descrise în continuare va demonstra f r putin de t gad cum s-a întâmplat c , în momentul potopului, umanitatea de pe p mânt a ajuns s -Mi întoarc în întregime spatele, c zând în totalitate prad voin ei marelui Du man al Vie ii. 9. În toat perioada care a urmat convertirii lui Lameh, în l imile sacre i regiunile de la es au devenit atât de perfecte încât nici chiar în ceruri nu s-ar fi putut imagina i stabili o ordine mai bun decât cea care domnea atunci pe acest p mânt. 10. Dac arpele cel r u s-ar fi supus acestei st ri de fapt, p mântul ar fi fost transformat din nou în vechiul paradis care fusese cândva. arpele a regretat îns în scurt timp c a acceptat condi iile

166

Mele, fie i numai par ial, a a c a reînceput s î i exerseze din nou vechea meserie atât de distrug toare. 11. În timpul unei perioade de circa 700 de ani, el a continuat s i testeze pe oameni, dar numai spre binele lor. Dup aceast scurt întârziere, tenta iile la care a început s -i supun au luat îns un caracter cu totul diferit. Ele au devenit r u inten ionate i din ce în ce mai viclene, întinzându-le oamenilor capcane dificile, în care ace tia au i c zut! Faptele care vor urma vor ar ta cu claritate motivele care au stat la baza acestei derul ri a evenimentelor. Deocamdat , ne vom opri aici cu anticip rile. 12. Dup aceste trei zile în care au desf urat împreun o activitate extrem de important , Enoh s-a întors pe în l imile sacre, luându-i cu el pe Lameh i pe al i câ iva oameni influen i din Hanoh, pentru ca ace tia s îi poat cunoa te în sfâr it pe cei doi p rin i care au dat na tere rasei umane de pe acest p mânt. În timpul absen ei lor, guvernarea poporului i-a fost încredin at lui Hored. Capitolul 83 Marea de fl c ri din pe tera aflat pe drumul c tre în l imile sacre (22 iulie 1843) 1. Pentru a ajunge în mun i, Enoh a apucat-o pe drumul care trece pe lâng pe tera funest despre care am mai vorbit. 2. Când micul grup de c l tori a ajuns la aceast pe ter , el a f cut o scurt escal . Enoh i-a povestit în câteva cuvinte lui Lameh ciudatele evenimente care s-au produs în acest loc chiar în prezen a Domnului, în timpul primei lor întoarceri în ara de origine. 3. Auzind ce s-a întâmplat, Lameh s-a minunat, dar surpriza lui nu a durat mai mult de un minut, c ci din pe ter au început s ias fl c ri teribile, înso ite de un zgomot asurzitor. 4. Lameh a fost atât de îngrozit c a c zut cu fa a la p mânt, într-un fel de semi-le in. 5. Enoh a avansat îns spre el, l-a ridicat de la sol i i-a spus: ÄHei, frate Lameh, prive te- i pentru o clip tovar ii! i ei au fost martorii acestui fenomen, dar nici unul dintre ei nu a c zut la p mânt! Chiar dac s-au speriat pu in la început, la ora actual privesc aceast apari ie la fel de lipsit de con inut ca i o boare de vânt cu o indiferen aproape total ! ± Haide, revino- i, i comport -te la fel de curajos ca ei!´ 6. Aceste cuvinte au avut darul s -l readuc în sim iri pe Lameh, care i-a revenit i a privit curios fl c rile ce continuau s ias din

167

uria a pe ter , care avea în l imea a o sut de oameni i o lungime la baz echivalent cu în l imea a 70 de oameni. 7. Dup o vreme, Lameh i-a spus lui Enoh: ÄFrate întru Domnul, cred c ar trebui s o lu m pe un alt drum, dac dorim s ajungem prin mijloace naturale la destina ia noastr . Înclin s cred c va fi foarte dificil s trecem de aceast mare de fl c ri, care par s creasc în continuare!´ 8. Enoh i-a r spuns îns : ÄFrate Lameh, tu nu cuno ti natura acestui incendiu, dar eu tiu perfect despre ce este vorba! 9. Ascult , dac noi ne-am propune acest lucru, prin voin a Domnului aceste fl c ri s-ar stinge pe loc! Dar este absolut necesar ca acest incendiu s mai dureze o vreme, sub directa mea supraveghere, pentru ca aceast pe ter s poat fi distrus în totalitate i pentru ca cel care a provocat aceste fl c ri s poat fi pedepsit în mod just. C ci, a a cum te-a înv at Domnul, chiar i spiritele pure sunt supuse suferin ei. 10. În scurt timp, fl c rile vor cuprinde în totalitate pe tera, iar spiritul revoltat împotriva lui Dumnezeu va trebui s se arate la fa , pentru a asculta mustrarea pe care i-o voi adresa, precum i interdic ia formal de a mai ataca vreodat un c l tor aflat pe acest drum!´ 11. Lameh s-a sim it complet satisf cut de explica iile primite i i-a r spuns lui Enoh: ÄAscult , frate, dac a a stau lucrurile, pot s mai r mân chiar i o zi întreag în acest loc, oricât de îngrozitor mi s-ar p rea. Îmi dau seama c dac acest fenomen teribil nu ar fi pus sub supraveghere, nimeni nu ar mai putea c l tori vreodat pe acest drum c tre în l imile sacre!´ 12. Enoh i-a spus: ÄFii f r team , frate, c ci voi avea grij s pun cap t chiar acum acestui fenomen penibil, i asta în maniera cea mai avantajoas pentru noi! Vei vedea în scurt timp cu propriii t i ochi cum se va termina aceast poveste! Amin´. Capitolul 84 Enoh distruge pe tera Dragonului i î i lini te te tovar ii de drum (23 iulie 1843) 1. Dup care, Enoh s-a întors c tre pe tera în fl c ri, i-a ridicat mâna dreapt i a strigat cu putere: 2. ÄAscult , s la sumbru al mor ii, al vechiului du man al Vie ii care nu înceteaz nici o clip s i se opun lui Dumnezeu! Ascult , poart sinistr i vizibil c tre abisul tuturor abisurilor, deopotriv naturale i spirituale! Eu, slujitorul i copilul lui Dumnezeu, î i

168

poruncesc s te pr bu e ti imediat, distrugându- i pe loc toate faliile, crevasele, culoarele i numeroasele cavit i secundare! i îi poruncesc vechiului t u locuitor s fug ca un la , c ci nu are dreptul s locuiasc în tine, ci i-a însu it aceast locuin prin furt! 3. O, Doamne, P rinte preasfânt i etern! A a s fie, în acord cu voin a Ta sacr , de dragul mântuirii viitoare a copiilor T i care tr iesc pe acest p mânt arid, care le serve te drept coal ! Amin´. 4. De îndat ce Enoh a pronun at aceste cuvinte atotputernice, pe tera în fl c ri s-a pr bu it într-un zgomot îngrozitor, devenind o ruin fumegând . Din profunzimile p mântului s-au auzit mult vreme vaiete sinistre, care demonstrau c toate culoarele abisale ale pe terii, ce coborau pân la mari adâncimi, deopotriv naturale i spirituale, erau anihilate. 5. Efectele acestei pr bu iri i rea ez ri a solului s-au resim it pe întreaga suprafa a p mântului, pân la ultimul col i or al acestuia, i to i locuitorii planetei au fost cuprin i de groaz , sentiment care s-a dovedit îns salutar pentru mântuirea sufletului lor i a vie ii lor spirituale. C ci foarte pu ini au fost cei în elep i care au tiut ce se întâmpl i de unde provine acest zgomot teribil. 6. Acest fenomen cu totul ie it din comun l-a epuizat complet pe Lameh. Sufletul lui a fost cuprins de teroare i el a început s tremure din tot corpul, la fel cum tremur frunzele unui copac în timpul unei furtuni puternice. 7. La fel ca i el, tovar ii s i (cu excep ia lui Lameh cel din în l imile sacre) s-au cutremurat v zând aceast scen teribil , de i în via a de toate zilele erau cu to ii ni te b rba i cât se poate de curajo i. Nici unul dintre ei nu a îndr znit îns s i se adreseze lui Enoh, care li sa p rut dintr-o dat un uria înzestrat cu puteri supraomene ti. 8. Enoh i-a lini tit îns , spunându-le ( i adresându-se cu deosebire lui Lameh) c fiecare dintre ei dispune de aceast putere, de care trebuie s se foloseasc cu în elepciune, la locul i la momentul potrivit, la unison cu voin a i cu inten ia divin . 9. Auzind aceste explica ii, tovar ii lui Lameh s-au mai lini tit. Între timp, s-a pornit un vânt puternic, care a m turat rapid fumul înec cios ce ie ea din fosta pe ter , fapt care i-a permis lui Lameh s contemple pân departe panorama devenit dintr-o dat accesibil privirii. U urat, el s-a închinat lui Dumnezeu i L-a pream rit pentru puterea f r egal cu care i-a înzestrat creaturile. 10. De-abia s-a mai risipit teama sa i a tovar ilor s i c a intervenit un fenomen nou, care le-a tulburat sufletele într-o m sur chiar mai mare decât scena precedent , oricât de odioas li s-ar fi p rut ea. De data aceasta le-a ap rut în fa însu i Satan, spumegând de furie.

169

Capitolul 85 Apari ia lui Satan în forma lui teribil . Enoh îl someaz s î i arate adev ratele inten ii (28 iulie 1843) 1. Când Lameh i tovar ii s i au v zut cum arat marele Du man al Vie ii, când i-au v zut statura sa incandescent , fa a de o urâ enie hidoas i frem tând de furie, capul înc fumegând având în loc de p r un ghemotoc de erpi înl n ui i care uierau zvârcolindu-se în toate direc iile, încol cindu-se în jurul craniului s u pentru a se descol ci apoi, â nind ca ni te s ge i prinse la baz , cu o vitez atât de mare încât dac cineva s-ar fi apropiat prea tare, ar fi fost mu cat înainte s - i dea seama, - au fost cuprin i de o team atât de mare încât au înlemnit. 2. V zând teroarea inutil care i-a cuprins pe Lameh i pe tovar ii acestuia, Enoh i-a l sat câteva momente s tremure, cu inten ia de a le preda o lec ie necesar . Abia apoi s-a întors el c tre Satan i i-a spus pe un ton cât se poate de serios: 3. Ascult , du man al Domnului, al Dumnezeului nostru atotputernic care este simultan i al t u! Ce s-a întâmplat cu voin a ta, cu memoria ta i cu ascultarea pe care i-o datorezi lui Dumnezeu? 4. Ce i-ai promis Domnului în prezen a mea, atunci când te-a pedepsit prin intermediul lui Kisehel? 5. Crezi cumva, în reaua ta voin , c memoria mea i cea a Domnului sunt la fel de scurte ca a ta? 6. O, du man jurat al oric rei forme de via ! Adev r î i spun, în numele Domnului, c te în eli amarnic! 7. Data trecut , Domnul i-a spus mai multe lucruri, iar tu i-ai promis în mod solemn c îi vei ghida pe copiii Lui c tre bine, ajutându-i s se orienteze pe calea cea bun prin tot felul de încerc ri i tenta ii în elepte i juste! 8. Ce s-a ales de promisiunea ta? Cum de s-a schimbat ea într-un timp atât de scurt? Ai uitat complet c i-ai promis Domnului s î i respec i cu fidelitate leg mântul pentru a sc pa de greaua pedeaps pe care ai avut-o de suportat? Ai dorit atunci s ne ucizi pe loc sub focul mâniei tale, de i tiau foarte bine cine eram, eu i fra ii mei! 9. Faptul c ai dorit s ne distrugi atunci prin foc i c i-am distrus acum s la ul mincinos prin for a atotputernic pe care am primit-o de la Dumnezeu, atingându-te astfel în punctul t u sensibil, nu i-a fost îns de ajuns. Nu, a trebuit s apari în fa a noastr sub aceast

170

înf i are teribil , care s ne fac s credem c ne-ai putea înghi i pe mine i pe fra ii mei dintr-o singur înghi itur ! 10. O, sclav mizerabil al propriei tale pierzanii i al mor ii pe care o întrupezi! Dore ti s te opui lui Dumnezeu i mie, care sunt servitorul Lui credincios, de i te-a putea pedepsi cu o singur suflare a mea, la fel ca un uragan care spulber o banal claie de fân? 11. Î i poruncesc, în numele for ei divine nelimitate care s l luie te în mine i care se poate transforma într-o pedeaps groaznic pentru tine, s îmi spui cu toat sinceritatea care sunt inten iile tale reale, i mai ales, cum î i propui s le realizezi! 12. Dac te vei opune acestei m rturisiri, te voi pedepsi atât de dur, în numele Domnului, încât întreaga crea ie infinit se va cutremura pân în str fundurile sale! Nu vai mai r mâne nici m car o singur piatr care s nu fie spulberat , pentru a depune astfel m rturie asupra sanc iunii pe care i-o rezerv! ± A adar, vorbe te!´ 13. Atunci, Satan a început s tremure i a spus: ÄEnoh, cunosc foarte bine pân unde se întinde puterea ce i-a fost acordat , la fel ca i neputin a mea în fa a ta, dat fiind c tu e ti servitorul credincios al Domnului! Scute te-m îns de amenin rile tale teribile i de pedeapsa pe care, de altfel, a merita-o din plin, i spune-mi mai bine în ce loc a putea locui pentru a nu mai gre i fa de oamenii acestui p mânt. te asigur c m voi supune imediat i cu bun inten ie voin ei tale!´ 14. Dar Enoh a r mas pe pozi ie i nu a cedat nici m car cu un pas. Dimpotriv , el i-a poruncit lui Satan cu i mai mult fermitate s î i dezv luie inten iile malefice. 15. Atunci, Satan a început s fream te, zvârcolindu-se, c ci nu dorea cu nici un chip s î i dezv luie inten iile, în pofida cererii formale pe care i-a adresat-o Enoh. Capitolul 86 Vicleanul Satan interpreteaz pe dos, cu bun Domnului (29 iulie 1843) 1. Enoh nu a p rut s bage în seam reac ia lui Satan i i-a poruncit pentru a treia oar , mai ferm ca oricând, s î i dezv luie planurile i ceea ce inten iona s ob in prin punerea lor în aplicare. 2. Atunci, Satan i-a r spuns f r nici o ezitare: ÄAscult -m , slugoi orgolios al lui Dumnezeu pe acest fir de praf pe care voi îl numi i planeta voastr ! Puterea de care dispun este atât de mare încât îmi pot permite s nu r spund, dac nu vreau, la întreb rile pe care mi le pune tiin , profe iile

171

Creatorul tuturor lucrurilor. tiu c Acesta m-a înzestrat cu un corp indestructibil de o mare sensibilitate i c m-ar putea pedepsi de-a pururi în focul mâniei Sale, a c rui arsur reprezint un chin ce dep e te orice imagina ie! Iar tu, care nu reprezin i nici m car un atom din structura acestui fir de praf, dore ti s m obligi s î i dezv lui planurile mele, pe care le-am conceput înc de la începuturile eternit ii, pe mine, c ruia mi se supune întreaga crea ie vizibil ! ± O, vierme mizerabil al acestui p mânt! 3. Ascult ! La cel mai mic semn al meu, toate elementele mi-ar r spunde i întregul p mânt ar fi cuprins de fl c ri sau s-ar scufunda sub ape! Dac doresc, a putea s sting lumina soarelui cu o singur r suflare u oar a mea, aruncându-te astfel în noaptea etern sau reducându-te la un pumn de rân ±, iar tu îndr zne ti s m for ezi s - i r spund, ba mai mult, m amenin i în fel i chip? 4. Dac , în m re ia mea infinit , a fi considerat c merit osteneala, te-a fi anihilat înc cu foarte mult timp în urm . Ar fi îns meschin din partea mea s m ocup cu asemenea lucruri minore! 5. Din punctul meu de vedere, Dumnezeu Însu i este mult prea m runt i prea insignifiant pentru a-mi propune s -L atac cu atotputerea mea, astfel încât nu consider acest lucru o provocare autentic ! Imagineaz - i ce a putea face în acest caz cu tine, creatur mizerabil ce e ti! 6. Am dat deja dovad de o prea mare condescenden atunci când i-am spus c po i s m scute ti de acest r spuns, indicându-mi în schimb un loc în care s m pot stabili, astfel încât copiii atât de îndr gi i de Dumnezeu s fie feri i de tenta iile mele. Iar tu îndr zne ti s m contrezi, cu o arogan aproape divin , pretinzând c e ti atotputernic? 7. Ei bine, a teapt pu in, slugoi în solda lui Dumnezeu, care nui mai încapi în piele de orgoliu! Vei sim i imediat pe pielea ta cine este adev ratul t u st pân, iar acesta i se va grava în memorie pentru toate eternit ile care vor veni! 8. Ascult : mi-am jurat chiar acum, cu o clip mai devreme, s te conduc la pierzanie, pe tine i pe Dumnezeul t u a a-zis atotputernic, pe care îl voi intui cândva pe o cruce de lemn, de pe care va striga în zadar dup ajutor! 9. Mai mult, mi-am propus s distrug complet aceast genera ie uman prin for a focului i a apelor, astfel încât pe p mânt s nu mai r mân nici un picior de om. Pe tine îns nu te voi ucide, ca s r mâi de-a pururi martorul împlinirii acestor profe ii pe care i le-am anun at în mânia mea. 10. Adev r î i spun: mai degrab va disp rea întreaga crea ie vizibil decât s nu se realizeze m car o singur silab din tot ce i-am

172

prezis! ± Iar cel care m-a împins s fac acest leg mânt ai fost chiar tu, prin arogan a ta nesfâr it ! 11. Iat , ai ob inut r spunsul pe care i-l doreai. Acum cuno ti inten iile mele. 12. De aceea, dispari din fa a mea, împreun cu tovar ii t i la fel de insignifian i ca i tine, i nu-mi mai cere nimic, dac nu dore ti s trec chiar acum la realizarea proiectelor mele irevocabile, care oricum se vor îndeplini mai devreme sau mai târziu!´ Capitolul 87 R spunsul plin de for centrul p mântului (31 iulie 1843) 1. Dup ce a ascultat r spunsul du manului jurat al oric rei forme de via , Enoh s-a ridicat în picioare, L-a pream rit pe Domnul în inima sa, dup care i-a adresat lui Satan aceste cuvinte pline de consecin e grele pentru sacrilegiul pe care l-a comis împotriva sfin eniei eterne i divine: 2. ÄAscult , spirit malefic i recalcitrant, care dore ti s ac ionezi f r s ii cont de voin a divin , ci doar de propria ta autoritate! De miriade i miriade de ani solari, care dureaz fiecare câte 28.000 de ani tere tri, nu ai f cut altceva decât s te revol i cu înc p ânare împotriva lui Dumnezeu! 3. Ce nu a f cut iubirea infinit a Domnului pentru a te readuce pe tine, spiritul cel mai demoniac al crea iei, pe drumul cel drept, f r a- i anihila liberul arbitru? 4. Ridic - i privirea i prive te sorii i nenum ratele lumi, de o varietate infinit , pe care Domnul le-a creat numai de dragul t u, pentru a- i putea alege una dintre ele, care s - i fie pe plac! 5. Pe fiecare din ace ti sori, în fiecare din aceste lumi, compasiunea divin i-a pus la dispozi ie cele mai variate instrumente pentru a- i u ura întoarcerea la sânul ei. Domnul nu a atentat niciodat pân acum la liberul t u arbitru i nu i-a impus nici cea mai mic limit . 6. Ori de câte ori i-ai dorit un soare nou, înconjurat de nenum rate planete, de luni i de nebuloase alc tuite din stele, pentru a te ajuta s te c ie ti i s te întorci la pieptul iubirii, Domnul a fost de acord i a creat tot ce i-ai dorit. Da, te-ai jucat a a cum ai vrut cu r bdarea infinit i cu atotputerea lui Dumnezeu cel etern! al lui Enoh i înl n uirea lui Satan în

173

7. Cum ai folosit îns toat aceast gra ie care i-a fost acordat i toat aceast compasiune nelimitat care s-a rev rsat asupra ta? ± Ascult : nu le-ai folosit decât pentru a- i pune în aplicare acelea i planuri diabolice pe care tocmai le-ai m rturisit adineauri în fa a noastr i pe care ai avut insolen a s i le declari chiar Domnului cerului i al p mântului la ultima noastr întâlnire! s 8. Satan, ascult acum mesajul Domnului, pe care m-a autorizat i-l transmit prin gura mea:

9. ÃFiin malefic , ce ai c lcat întotdeauna în picioare, printr-un act de sacrilegiu cumplit, iubirea, gra ia, r bdarea, compasiunea, blânde ea, bun tatea i sfin enia Mea etern i inviolabil ! Eu, Domnul i Dumnezeul t u, fac acum un leg mânt, jurând c te voi anihila pentru eternitate, la modul absolut, folosindu-M de întreaga Mea putere infinit i de întreaga Mea for f r sfâr it! Toate profe iile pe care le-ai f cut adineauri se vor întâmpla cuvânt cu cuvânt, a a cum leai descris, dar nu vor conduce la pierzania Mea, ci a ta! 10. Pân acum nu i-am fixat înc niciodat un termen limit ; dimpotriv , te-ai bucurat de toat libertatea, cerându-Mi noi i noi r gazuri, sub tot felul de pretexte mincinoase, pentru a- i bate apoi joc de Mine, numindu-M un Dumnezeu stupid i slab, ca i cum a fi fost orb i surd, i nu Mi-a fi dat imediat seama în ce const jocul t u str veziu! 11. Dar acum M-am s turat de str vechea ta infamie, a a c î i voi fixa un termen limit . 12. tii foarte bine ce vârst are Adam! (930 de ani) Dup ce acest interval de timp se va scurge de înc ase ori, î i vei primi r splata binemeritat , împreun cu toate ajutoarele i cu to i complicii t i, în focul etern al mâniei Mele! 13. Pân atunci te vei putea bucura par ial de acest foc, din care voi depune o scânteie minuscul în centrul acestui p mânt, în mijlocul unui furnal pe care l-am construit special pentru ea. În jurul acestui furnal am construit o cas , care va fi noul t u c min de acum înainte. Din când în când, te voi sili s gu ti din deliciile micu ei scântei, a a cum i-am promis, i anume ori de câte ori vei face din nou dovada unui sacrilegiu atât de mare împotriva Mea, a a cum ai procedat adineauri! 14. Iar acum î i poruncesc s cobori în noua ta locuin r mâi acolo atât timp cât voi dori Eu! Amin¶´. i s

15. În acest moment, p mântul s-a deschis i în el s-a c scat o pr pastie care conducea pân în centrul lui i din care ie eau fl c ri i un fum insuportabil. Satan a început s urle de neputin i furie, dar a fost aruncat în profunzimile p mântului, dup care acesta s-a închis la loc în urma lui.

174

16. C l torii no tri L-au pream rit pe Dumnezeu, dup care iau continuat drumul. Capitolul 88 Lameh întreab cum poate fi inut un spirit prizonier în materie (1 august 1843) 1. Dup ce au pornit la drum, c l torii no tri au continuat s comenteze o vreme întâmpl rile ie ite din comun care s-au petrecut ceva mai devreme, dar care la acea vreme nu aveau o semnifica ie atât universal , cât local . 2. Pe când au ajuns foarte aproape de destina ia lor, Lameh i-a pus lui Enoh o întrebare de o importan capital . R spunsul primit de la Enoh a fost la fel de important, a a c trebuie s figureze cu orice pre în aceast nou Carte a Vie ii. Iat a adar cum a sunat întrebarea lui Lameh: 3. ÄAscult , fratele meu mult iubit întru Domnul, P rintele nostru preaplin de iubire! Nu în eleg un lucru: marele du man al lui Dumnezeu i al Vie ii este totu i un spirit pur! Cum poate fi el inut în acest caz prizonier în materie, care pentru el nici m car nu ar trebui s existe? Pe de alt parte, dac materia nu poate ine un spirit în captivitate, la ce folose te încarcerarea lui Satan în centrul p mântului? Oare nu va putea sc pa el din închisoarea sa ori de câte ori va dori? 4. Îmi dau seama c voin a atotputernic a Domnului îl poate imobiliza i lega oricând dore te pe acest etern f c tor de rele, dar nu în eleg necesitatea cre rii unei închisori materiale în centrul p mântului care s completeze voin a divin ! De aceea, te implor, ofer -mi indica iile necesare pentru a în elege mai bine ce se întâmpl !´ 5. Enoh i-a r spuns cu un zâmbet lui Lameh: ÄAscult , iubitul meu frate, motivul pentru care nu în elegi înc aceast poveste ine de faptul c e ti om, i to i oamenii au uluitorul talent de a nu vedea exact ce se afl chiar în fa a nasului lor! 6. S î i dau un exemplu cât se poate de simplu: din perspectiva trupului t u muritor, tu însu i nu e ti altceva decât materie pur , la fel ca tot ceea ce este terestru. S în eleg c aceast materie nu î i afecteaz în nici un fel spiritul? Crezi c acesta din urm poate s scape oricând dore te din închisoarea sa, folosindu-se de instrumente obi nuite? 7. E drept, prin for a iubirii sale fa de Dumnezeu spiritul poate ajunge s controleze gradat materia, ajungând în final s o penetreze în totalitate, dar nu o va putea p r si niciodat f r asentimentul Domnului!

175

8. Nici chiar atunci când, prin voin a lui Dumnezeu, spiritul ajunge s î i abandoneze trupul material, el nu o face niciodat ca spirit pur i liber, ci într-un alt corp eteric, de care nu se va putea separa niciodat . 9. Dat fiind c trebuie s ocupe un anumit spa iu, acest corp eteric poate fi re inut oricând dore te Dumnezeu în mijlocul materiei rudimentare, de care nu se va putea separa niciodat atât timp cât voin a divin nu îi va permite acest lucru! 10. De ce crezi c este posibil a a ceva? ± Deoarece, în sine, materia nu este nimic altceva decât voin a fixat a lui Dumnezeu; de aceea, ea este capabil s încarcereze în captivitate orice spirit, neputând fi învins decât printr-o singur metod , i anume prin umilin a cea mai deplin , prin abandonarea de sine i prin iubirea fa de Dumnezeu! 11. Ai în eles ce i-am spus? ± Da, v d c ai în eles. ± Ei bine, în acest caz haide s ne vedem de drum, c ci nu mai avem mult de mers pentru a ajunge la cap tul c l toriei noastre! Amin´. Capitolul 89 C l torii ajung pe în l imile sacre i sunt întâmpina i de Adam (2 august 1843) 1. Peste pu in timp, c l torii no tri au ajuns pe platoul montan. De îndat ce a z rit coliba lui Adam i pe cele ale copiilor rasei primordiale, pe care spiritul s u l-a ajutat s le recunoasc imediat, Lameh a c zut cu fa a la p mânt i a spus: 2. ÄO, Doamne, P rinte preasfânt, cât de sublime sunt aceste locuin e create chiar de mâna Ta! 3. Casa mea a fost construit din argil moart i din pietre. De aceea, ea este la fel de moart ca i materia care o alc tuie te; la fel sunt i locuitorii ei. Dar aceast cas a fost construit din copaci vii, iar locuitorii ei se bucur la rândul lor de Via ! O, cât de nepre uit este valoarea unei astfel de locuin e, prin compara ie cu cea a caselor construite la es!´ 4. Lameh ar fi continuat mult vreme s se extazieze în acest fel, dac Enoh nu s-a fi dus la el, ridicându-l de la p mânt i ar tându-i-i pe patriarhul Adam i pe mama Eva ie ind chiar în acea clip din cabana lor, cu inten ia de a se urca pe o culme mai înalt i a verifica privind în zare dac Enoh i Lameh nu se apropiau cumva. 5. Când Lameh a z rit cuplul primordial, el s-a sim it cuprins de sl biciune, devenind incapabil s mai scoat vreun sunet, pân într-atât

176

de mare era venera ia sa fa de cei doi patriarhi. Abia dup ce acest prim val de emo ie i-a mai trecut a putut striga el: 6. ÄO, Dumnezeule atotputernic, ce demnitate sacr ! Cât noble e admirabil ! Cât de sublim mi se pare primul om, care nu a fost n scut dintr-un pântec, ci a fost creat chiar de mâna Ta, prin voin a iubirii Tale atotputernice! 7. Da, mult iubitul meu frate Enoh, chiar dac nu mi-ai fi atras aten ia asupra lor, mi-ar fi fost imposibil s nu-mi dau seama c ace ti doi oameni sunt cuplul primordial care a ap rut pe p mânt! M rimea lor colosal , forma lor perfect i str lucirea pielii lor uimitor de alb demonstreaz dincolo de orice t gad acest lucru! 8. O, frate, am a teptat atât de multe de la aceast prim întâlnire cu patriarhul umanit ii, dar trebuie s recunosc c toate a tept rile mele sunt dep ite cu mult de aceast prim impresie pe care mi-a produs-o!´ 9. Chiar în acest moment, Adam a z rit micul grup i a scos un strig t puternic de bucurie, recunoscându-l pe Enoh. 10. Auzind strig tul venerabilului p rinte, to i ceilal i locuitori ai în l imilor s-au gr bit s ias din locuin ele lor, alergând cu bra ele deschise în întâmpinarea lui Enoh. 11. Cu toat vârsta sa înaintat , Adam a fost primul care a ajuns pe culmea pe care se afla micul grup. De îndat ce a ajuns la Enoh, el la luat în bra ele sale, l-a strâns la piept i i-a spus cu o vie emo ie: 12. ÄO, copilul meu drag, de câte ori nu am venit aici în timpul absen ei tale pentru a- i a tepta sosirea! De câte ori nu i-am trimis binecuvânt rile mele! O, fii binevenit printre noi! 13. i tu, fiul meu Lameh, fiu al lui Metushael, vino la mine ca s te binecuvântez! Nici nu mai tiu de câte ori nu a privit so ia ta Ghemela c tre inuturile de la es, rugându-se ca Domnul s te binecuvânteze i s te p zeasc de orice r u! Prive te, ea iese chiar acum din coliba lui Jared i alearg în întâmpinarea ta. Haide, gr be te-te i tu c tre ea, ca s -i scurtezi calea! C ci nici o femeie nu ia iubit vreodat so ul mai mult decât ea!´ 14. Lameh a f cut precum i-a spus Adam. 15. Abia atunci a sesizat Adam prezen a celorlal i nou-veni i. El le-a urat bun venit i i-a întrebat cu curiozitatea sa obi nuit cine erau i de unde veneau. 16. Dar c l torii veni i de la es se sim eau mult prea emo iona i în fa a sublimei viziuni a patriarhului pentru a-i mai putea r spunde. De aceea, Enoh s-a v zut nevoit s ia cuvântul i s îi explice lui Adam cine erau tovar ii s i.

177

17. Adam i-a binecuvântat pe to i i i-a invitat în casa sa, pentru a- i reîmprosp ta for ele trupului obosit. i l-au urmat cu to ii. Capitolul 90 Luarea mesei în coliba lui Adam. Discursul plin de smerenie i de venera ie al regelui Lameh. R spunsul corect al lui Adam (3 august 1843) 1. Când micul grup a intrat în coliba lui Adam, el a g sit aici masa întins , alc tuit din fructele cele mai delicioase, aduse de servitorii lui Seth. Dând curs amabilei invita ii a lui Adam, oaspe ii s-au instalat în jurul co urilor cu mâncare, s-au închinat în fa a lui Dumnezeu i i-au mul umit, dup care au început s m nânce, într-o atmosfer de mare bucurie. 2. Lameh de la es se sim ea îns prea plin de venera ie în fa a lui Adam pentru a se putea relaxa în atmosfera de veselie care i-a cuprins rapid pe ceilal i meseni. 3. Dându- i seama de acest lucru, Adam l-a întrebat care este cauza sfielii sale. 4. Lameh i-a r spuns: ÄO, p rinte al nostru, al tuturor, i prim om de pe acest p mânt! Nu reu esc s trec peste marea venera ie fa de tine i fa de to i cei care te înconjoar în calitatea lor de primi copii ai t i! 5. Simplul gând c tu e ti p rintele lui Cain, ai c rui copii i nepo i au murit deja cu to ii, i c so ia ta este mama tuturor oamenilor care tr iesc, inclusiv a celor care au trecut în lumea spiritual , îmi umple sufletul de un sentiment de venera ie care se amplific în permanen . Iar acest sentiment m împiedic s m simt liber i f r griji, a a cum par s se simt ceilal i, care sunt obi nui i înc din copil rie cu prezen a ta sublim , c ci s-au aflat dintotdeauna în preajma ta, o, p rinte al nostru, al tuturor, în timp ce noi ceilal i, care am venit de la es, nu te-am v zut niciodat pân acum. Din cauza obi nuin ei lor, copiii t i direc i nu mai par s te aprecieze în toat profunzimea ta sacr ! 6. De aceea, ierta i-m , o, p rinte Adam i prea-venerabil mam Eva, dac starea mea de spirit nu îmi permite s împ rt esc veselia celorlal i! ± De altfel, ace tia nu au p c tuit niciodat atât de mult ca mine în fa a lui Dumnezeu i a voastr . Doar cu câteva s pt mâni în urm , eu eram înc un monstru odios, incapabil s m autocontrolez, i numai compasiunea divin m-a readus pe drumul cel drept.

178

7. Acesta este motivul pentru care nu m pot bucura în totalitate, a a cum fac tovar ii mei, care nu au p c tuit niciodat în fa a lui Dumnezeu i a ta!´ 8. În acest moment, Adam l-a întrerupt pe Lameh i i-a spus: ÄAscult -m , s rman fiu al primului meu descendent, nefericitul Cain! Cuvintele tale îmi sunt pe plac i consider c merit în totalitate respectul meu. Între altele, trebuie s - i m rturisesc c nici unul din copiii mei direc i nu mi-a m rturisit vreodat pre uirea sa în cuvinte atât de nobile. 9. Pe de alt parte, doresc s - i spun c o venera ie atât de lipsit de m sur adresat mie, p rintelui primordial al oamenilor de pe acest p mânt, mi se pare u or de art . La urma urmelor, i eu sunt un om ca to i ceilal i, indiferent dac am fost n scut sau creat de mâna lui Dumnezeu! Cei n scu i din pântecul mamei lor sunt în ultim instan crea i de acela i Dumnezeu ca i mine, chiar dac eu nu m-am n scut dintr-un pântec matern. 10. Fiecare locuitor al în l imilor sacre tie c ai fost un mare p c tos, dar la fel de bine tim cu to ii c te-ai c it sincer, transformându-te complet, prin gra ia lui Dumnezeu, i c Domnul Însu i te-a iertat. De aceea, te-am iertat la rândul nostru, din iubire fa de Dumnezeu, a a c te po i bucura lini tit al turi de noi! 11. A adar, m nânc i bea. Uit de triste ea ta, c ci mai am multe lucruri minunate s - i ar t!´ 12. Aceste cuvinte de mare bun sim l-au readus pe Lameh cu picioarele pe p mânt i el s-a a ezat lini tit la mas , savurând bucatele cu aceea i pl cere ca i tovar ii s i. Capitolul 91 Relatarea lui Adam referitoare la cererea în c s torie a Puristei de c tre Muthael. R spunsul corect al lui Enoh (4 august 1843) 1. Nu mai are rost s men ionez aici toate pove tile istorice care s-au spus la acea mas , referitoare la Mine, la Iehova, întrucât M-am referit adeseori la ele în aceast lucrare. Chiar i Kenan a avut ocazia s î i povesteasc o dat în plus faimosul s u vis, care, în mod evident, a stârnit numeroase întreb ri din partea lui Lameh. 2. Dup ce toat lumea s-a sim it îndestulat , Adam a luat cuvântul i a început s vorbeasc despre Muthael i Purista. El l-a întrebat pe Enoh dac este cazul s accepte luarea în c s torie a celor doi. Fiind vorba de o chestiune important , doresc s -i acord locul

179

cuvenit în relatarea noastr referitoare la acele timpuri preistorice ale umanit ii. ± Iat a adar cum s-au petrecut lucrurile: 3. Dup ce masa s-a sfâr it i toat lumea L-a pream rit pe Domnul, mul umindu-i din suflet, patriarhul s-a ridicat în picioare i i-a spus lui Enoh: ÄAscult , fiul meu mult iubit, Enoh! În timpul absen ei tale, care a durat aproape cinci zile, Muthael a venit la mine cu inima u or tulburat . La ultima vizit pe care ne-a f cut-o Domnul, el i-a pus Acestuia o întrebare referitoare la iubirea fa de femei i a ob inut de la El un r spuns de mare importan . Muthael mi-a povestit apoi în detaliu angoasa în care se g sea din cauza iubirii pe care i-o poart Puristei. În final, m-a rugat s nu m opun ± dintr-un motiv exterior oarecare ± promisiunii pe care i-a f cut-o Domnul i s binecuvântez cât mai curând posibil iubirea lui, dându-i-o pe Purista de so ie. 4. Iat , a adar, iubitul meu fiu Enoh, ce s-a petrecut chiar aici, în aceast colib , în timpul absen ei tale! Totu i, nu i-am dat nici un r spuns, nici afirmativ, nici negativ, ci i-am spus s se adreseze direct Domnului, a teptând întoarcerea ta. 5. Ei bine, ce crezi? A sosit oare momentul s d m curs cererii lui Muthael, sau mai trebuie s amân m îndeplinirea ei?´ 6. Enoh i-a r spuns astfel lui Adam: ÄAscult , tat , pân acum Domnul nu mi-a poruncit s m ocup pe loc de aceast poveste, dar sunt de p rere c dac Muthael se las ghidat de aceea i iubire ca i fiul meu Lameh fa de so ia lui Ghemela, i dac ne promite c nu se va atinge de Purista pân când Domnul nu-i va îng dui acest lucru, putem s -i acord m f r nici o întârziere binecuvântarea noastr i dreptul de a o lua în c s torie pe Purista! 7. Pe de alt parte, dac se simte prea slab pentru a se supune acestei condi ii, se în elege de la sine c nu ne putem hazarda în a ceda o fiin care apar ine exclusiv Domnului în mâinile sl biciunii umane. 8. Sunt de p rere c Muthael nu ar trebui s i-o ia înainte Domnului, indiferent cât de mare este ardoarea lui, c ci Tat l nostru ceresc le d întotdeauna cele mai grele încerc ri celor c rora dore te s le d ruiasc cel mai mult. De acea, cel mai bine ar fi ca Muthael s îi consacre în întregime marea sa iubire Domnului, nedorind s posede decât ceea ce Acesta este dispus s îi d ruiasc . În acest fel, el va fi nevoit s mearg pe calea abnega iei absolute fa de Dumnezeu, d ruindu-i astfel spiritului s u cea mai mare libertate posibil . În mod evident, Domnul îi va acorda atunci tot ce i-a promis, în momentul pe care îl va considera cel mai favorabil pentru el! ± E ti de acord cu mine?´ 9. Adam i-a r spuns: ÄÎntru totul, Enoh. Ai perfect dreptate. Chiar a a vor trebui s se petreac lucrurile. Atunci când Muthael se va întoarce la mine, îi voi prezenta punctul t u de vedere ca pe o condi ie

180

absolut ! ± Pân când nu îl va accepta, nici vorb nu poate fi s ob in mâna Puristei! 10. Da, acest r spuns este cât se poate de just i într-un acord deplin cu ordinea divin ! ± Iar acum, c am rezolvat aceast chestiune, s nu mai vorbim despre ea! 11. V propun tuturor s ie im din colib ! Se anun o sear superb , a a c doresc s mergem cu to ii pe culmea înz pezit de deasupra grotei i s contempl m de acolo ceea ce a creat bun tatea infinit i atotputerea divin ! ± A adar, la drum! Amin´. Capitolul 92 Urcu ul pe culme. V zând splendoarea acestui p mânt, regele Lameh îl pream re te pe Domnul (5 august 1843) 1. Ajun i pe culmea înz pezit , Lameh i tovar ii s i de la es au descoperit pentru prima oar în via a lor frumuse ea m rii. Au privit fascina i aceast întindere nesfâr it de ape, care p rea s se uneasc cu orizontul (a a cum credeau, de altfel, cei din acele vremuri), fiind incapabili s î i mai desprind privirile de la ea. 2. Ar fi putut contempla zile întregi spectacolul fascinant al valurilor care se sp rgeau de rm i ar fi f cut-o probabil, dac Adam nu i-ar fi dat un cot, direc ionându-i privirea c tre conurile muntoase str lucitoare pe care noi le cunoa tem deja. 3. V zând acest peisaj magnific, Lameh a c zut prad unei admira ii atât de depline încât s-a dovedit incapabil s exprime în cuvinte sentimentele pe care le sim ea în inima sa. El a continuat s priveasc cu ochii îneca i în lacrimi panorama din jurul s u, f r a putea rosti un singur cuvânt. 4. În cele din urm , Enoh l-a întrebat: ÄEi bine, frate Lameh, ce p rere ai despre acest tablou? Cum i se pare p mântul privit de sus?´ 5. În sfâr it, Lameh i-a mai revenit în sim iri i a putut vorbi: ÄO, frate mult iubit, ca s pot exprima ce simte inima mea în acest moment, ar trebui s fiu înzestrat cu harul oratoric al unui serafim sau al unui heruvim! Din p cate, limba mea este prea nepotrivit pentru o asemenea sarcin ! 6. Totu i, trebuie s - i m rturisesc, drag frate, c m simt întrucâtva tulburat la gândul c va trebui s p r sesc cândva, poate nu peste mult timp, aceste splendori inexprimabile care se reg sesc pe acest p mânt!

181

7. Într-adev r, în clipa de fa nu îmi doresc nimic altceva decât s pot tr i de-a pururi în aceast stare de fericire pe acest p mânt de o frumuse e f r egal! Oriîncotro mi-a îndrepta privirea, nu v d decât noi i noi splendori! Iat , acolo, c tre vest, marea fream t str lucind în o mie de nuan e. Ea începe nu departe de noi, dar se întinde c tre infinit, unindu-se cu cerul. Dincolo, foarte aproape de noi, se înal apte colo i sub forma unor mun i ascu i i care î i trimit în sus coloanele de ap , c tre bolta cereasc . Aceste jerbe de ap par s se sparg de albastrul bol ii cere ti, dup care cad înapoi pe p mânt, divizându-se în nenum rate pic turi incandescente, asem n toare unor stele c z toare care revars asupra solului binecuvântarea cerurilor« Într-adev r, î i vine s crezi c acesta este locul în care se nasc stelele! 8. Nu mai vorbesc despre celelalte mii de splendori pe care le remarc în treac t, care sunt atât de diverse, de m re e i de sublime încât nu pot fi descrise de un limbaj omenesc. De aceea, frate mult iubit, te implor, las -m s m bucur în t cere de toate aceste miracole pe care ni le-a d ruit Dumnezeu! 9. O, Tu, Cel care m înv ai nu mai departe de ieri sublima Ta în elepciune i m re ia iubirii Tale infinite! Cât de sublim, de sfânt, de bun i de puternic trebuie s fii Tu, dac opera Ta este atât de glorioas ! 10. O, frate Enoh, dac Tat l preasfânt i Creatorul acestor minuni s-ar afla din nou aici, printre noi, la fel ca i ieri, m întreb ce sar întâmpla atunci cu inimile noastre? 11. Da, Dumnezeul nostru Iehova Savaot este sfânt, sfânt, sfânt, i toate cerurile i p mântul nostru nu fac decât s reflecte slava Lui! 12. O, Tat din ceruri, cine Te-ar putea pream ri, adora i iubi pe Tine a a cum meri i? C ci sfin enia Ta este prea mare i prea sublim pentru noi!´ 13. Dup care Lameh a amu it, cople it de ceea ce sim ea pân la lacrimi. Adam, la fel ca i to i ceilal i care îl înso eau, s-a sim it profund emo ionat în fa a profunzimii acestei emo ii. La rândul lui, Enoh L-a pream rit din toat puterea pe Domnul în inima lui pentru compasiunea de care a dat dovad fa de cei slabi i r t ci i, pe care i-a transformat în ni te fiin e atât de puternice prin gra ia Lui. 14. Dup care, micul grup a continuat s contemple în t cere frumuse ile p mântului pân la miezul nop ii. Capitolul 93 Întoarcerea acas . Cina binecuvântat din coliba lui Adam. Adam i Enoh discut despre s rb toarea Sabatului (7 august 1843)
182

1. Pe la miezul nop ii, Adam s-a ridicat, a binecuvântat întregul p mânt i a spus: ÄAsculta i-m , copiii mei dragi! Cred c am contemplat destul opera magnific a lui Dumnezeu, s turându-ne sufletul cu excelenta hran preg tit în marea buc t rie a minunilor Domnului! 2. Lui, P rintelui nostru preasfânt i de o bun tate mai presus de orice, îi dator m de-a pururi întreaga noastr iubire, devo iune i adora ie! 3. Dat fiind îns c membrele noastre încep s suspine dup o hran ceva mai p mânteasc , v propun s ne întoarcem f r întârziere acas , sub lumina blând a lunii pline. Acolo, ne vom reîmprosp ta for ele în numele Domnului, în coliba mea, servindu-ne cu mâncare i cu b utur , iar dup ce îl vom pream ri din nou, ne vom bucura de o binemeritat odihn , care s ne regenereze trupurile, pe paturi preg tite din frunze frumos mirositoare! 4. Cu siguran , ziua de mâine ne va rezerva noi pl ceri, preg tite pentru noi de Domnul! ± Iar acum, Seth, condu-ne acas pe drumul cel mai scurt!´ 5. Seth a condus grupul c tre cas i dup o jum tate de or , conform modului actual de calculare a timpului, au ajuns cu to ii în coliba lui Adam, unde servitorii lui Seth preg tiser deja tot ce a cerut Adam pe culmea muntelui. 6. Oaspe ii acestuia, a c ror poft de mâncare a fost trezit de aerul pur al mun ilor, au l udat numele Domnului i s-au apucat f r s mai stea mult pe gânduri s goleasc bucatele din co uri. 7. Dup ce au terminat de mâncat, i-au mul umit cu to ii Domnului, plini de ardoare, dup care s-au a ezat îmbr ca i în paturile lor alc tuite din frunze frumos mirositoare. 8. A doua zi diminea a, Adam, care se trezea întotdeauna primul, a dat de teptarea. 9. Când toat lumea s-a trezit din somn, odihnit i plin de bun dispozi ie, Adam i-a spus lui Enoh: ÄNe afl m din nou cu o zi înainte de Sabat! Nu crezi c ar trebui s -i invit m pe copii la s rb toarea de mâine, pentru a s rb tori împreun ziua Domnului?´ 10. Enoh i-a r spuns: ÄTat , dup p rerea mea, aceast zi de s rb toare are mai degrab un caracter lumesc decât unul specific unui serviciu divin autentic. De aceea, î i propun ca de aceast dat s nu invit m pe nimeni la aceast s rb toare! 11. Desigur, to i cei care vor dori s vin f r a fi invita i în mod special vor fi bineveni i i vor ob ine de la noi binecuvântarea Sabatului. Dar cei care nu vor avea chef s ni se al ture de bun voie,
183

f r a fi invita i, nu trebuie convin i cu orice pre s vin , cu atât mai mult cu cât am risca s îi d m Domnului impresia c facem acest lucru din pl cerea vanitoas de a ne ar ta înconjura i de o mare mul ime de oameni în prezen a copiilor veni i de la es. 12. În consecin , î i propun s l s m lucrurile s curg de la sine, în conformitate cu voin a Domnului! Cine vrea s vin , s vin , i va primi de la noi binecuvântarea pe care o a teapt . Cât despre cei care nu vor veni, ne vom ruga oricum i pentru ei, consacrându-i lui Dumnezeu în inimile noastre!´ 13. Adam a fost foarte satisf cut de acest r spuns, a a c i-a propus s viziteze în cursul zilei alte locuri sublime din natur , c ci mun ii în care locuia împreun cu copiii s i erau plini de astfel de minuni. Desigur, urma s fie înso it de micul grup care îi era atât de drag, inclusiv de oaspe ii veni i de la es. Enoh a fost de acord cu acest proiect. 14. Când grupul a ajuns pe platoul montan, Adam a poruncit s fie preg tit micul dejun, iar dup consumarea acestuia, au pornit cu to ii pe c rarea care ducea c tre grota binecunoscut de noi. Capitolul 94 Vizita la grota lui Adam. Uimirea lui Lameh, care pream re te iubirea Domnului (10 august 1843) 1. Dând curs directivelor lui Adam, micul grup a ajuns în curând la grota acestuia. Uimit la culme de ceea ce vedea, Lameh a strigat: ÄPentru numele lui Dumnezeu cel atotputernic! Ce îmi v d ochii? S fie aceasta opera unor mâini umane? 2. Nu, nu, este imposibil ca o fiin uman s fi construit aceast minune! Aceast grot fabuloas este prea divin pentru a putea suspecta, fie i numai pentru o singur clip , de la prima privire sau dup o examinare am nun it , c a fost construit de oameni, oricât de pricepu i ar fi ace tia în ornarea cu pietre pre ioase! 3. Întregul ansamblu al acestui templu natural grandios este alc tuit dintr-o singur bucat . De i nu au nici cea mai mic fisur , ace ti pere i divini dau impresia c au fost construi i prin al turarea a tot felul de pietre pre ioase. 4. Iat , aici se afl un mural alc tuit exclusiv din coloane de rubine de aceea i grosime, care str lucesc la fel ca un r s rit magnific de soare. Dincolo se înal o coloan gigantic , cu o în l ime mai mare decât cea a 100 de oameni, construit dintr-o singur bucat i de un

184

albastru str lucitor! În spatele acestei coloane v d o capel lateral micu care str luce te de parc ar fi construit din aur curat, încrustat ici i colo cu stelu e viu colorate! 5. O, toat aceast splendoare f r egal m împiedic s mai încerc s o descriu în cuvinte! 6. O, Doamne, dar ce-mi v d ochii, acolo, în mijlocul acestui templu care str luce te în nuan e incandescente? S fie oare acela un izvor? ± O, da, este un izvor minunat i sublim, la fel ca tot ce a ie it direct din mâinile atotputernice ale Creatorului nostru. 7. O, Doamne, o, Dumnezeu atotputernic! Oamenii i îngerii nu înseamn nimic prin compara ie cu Tine! 8. Doamne, Creatorule, P rinte preasfânt, mult preasfânt! Oare chiar ai creat astfel de opere pentru inimile nerecunosc toare ale oamenilor? 9. Iat , acolo sus, pe bolta cereasc , str luce te soarele, cu o m re ie indescriptibil . Lumina sa transform acest p mânt întunecat într-un peisaj cu adev rat celest! 10. Noaptea, pe cerul infinit str lucesc de o mie de ori câte o mie de stele, în timp ce luna preasl ve te cu lumina ei blând gloria etern a lui Dumnezeu! 11. Ce forme minunate i ve nic în schimbare alc tuiesc norii aduc tori de ploaie! i cât de frumos este împodobit p mântul cu toate aceste flori de o rar frumuse e, care ne îmbat cu parfumul lor! Da, p mântul este la fel de împodobit ca o femeie cochet , i totu i, Doamne, oamenii uit cu atâta u urin de Tine, de i tr iesc în mijlocul acestor minuni care reprezint dovada cea mai vie a iubirii Tale p rinte ti! 12. Dac un b rbat îi ofer unei tinere fete un buchet de flori, ca semn al iubirii sale trupe ti, acest gest este suficient pentru ca ea s se îndr gosteasc de el i s nu mai aib ochi pentru nimeni altcineva, decât numai pentru trupul lui. F r b rbatul iubit, întreaga crea ie a Celui atotputernic nu mai reprezint pentru ea decât un lucru demn de a fi dispre uit. 13. i totu i, în iubirea Lui infinit , Tat l nostru preasfânt i preaplin de bun tate a înzestrat acest p mânt cu cele mai frumoase i mai sublime buchete ale iubirii, a creat pentru noi soarele i stelele, precum i nenum rate alte minuni. Iar noi, care nu suntem în fa a Lui decât o hran pentru viermii care se târ sc prin rân , uit m tot timpul de El, ba chiar îl dispre uim, pe El, care este frumuse ea cea mai deplin , iubirea cea mai nobil i în elepciunea cea mai profund , atunci când ne inflam m cu iubirea p c toas a trupului nostru! 14. O, p mânt minunat, mam sublim , împodobit direct de Dumnezeu i purt toare a atâtor minuni! Merit m noi oare, fiin e

185

mizerabile i stupide, s p im pe solul t u, pe care cresc zilnic miracolele s dite de degetul atotputernic al Creatorului?´ 15. Dup care Lameh a t cut, iar Adam i ceilal i membri ai micului grup s-au gr bit s îl îmbr i eze cu ochii în lacrimi, ca semn al afec iunii ce i-o purtau. 16. În final, Enoh a spus: ÄDa, frate Lameh, ai vorbit într-adev r dup inima mea; chiar a a se petrec lucrurile! Fiin a carnal nu merit s locuiasc pe acest p mânt dac respinge spiritul cu unicul scop de ai satisface trupul! 17. Continu îns s vorbe ti, a a cum ai f cut pân acum! Adev r î i spun: te-am putea asculta zi i noapte, ba chiar ani de zile, f r a obosi! Haide, reia- i discursul i nu mai f nici o pauz !´ Capitolul 95 Enoh vorbe te cu în elepciune despre iubirea trupeasc iubirea lumii (12 august 1843) 1. Amabila invita ie a lui Enoh a avut darul de a-l reconforta pe Lameh, care a spus: 2. ÄO, dragul meu frate, nu mi-a dori decât s pot vorbi despre Dumnezeu i despre minunile Sale pân când mi s-ar usca gâtul i limba. Din p cate, frumuse ea neasemuit i splendoarea greu de imaginat a acestui loc m împiedic s mai scot vreun cuvânt, c ci nu sunt decât un biet p c tos, iar rostirea cuvintelor devine foarte dificil atunci când instrumentele vocale refuz s î i îndeplineasc menirea! De aceea, a prefera s iei chiar tu cuvântul, pentru a-mi l muri alte aspecte, care mie îmi scap ! 3. Cred c am vorbit destul despre nebunia oamenilor. Dac ai îns ceva de spus în favoarea lor, te rog s iei cuvântul i s compensezi astfel nedreptatea pe care le-am f cut-o prin afirma iile mele deloc m gulitoare la adresa lor! 4. Personal, am vorbit în func ie de experien a mea, i este cert c lucrurile se petrec exact a a cum le-am descris în pu ine cuvinte; dar tu, dragul meu frate, ai observat probabil lucrurile i dintr-o alt perspectiv , privind de la în l imea acestor mun i sublimi, perspectiv care mie mi-a lipsit, c ci am tr it tot timpul la es, în profunzimile p catului! De aceea, cred c e ti mult mai în m sur decât mine s judeci umanitatea dintr-o perspectiv echitabil . De aceea, te implor, ia cuvântul i vorbe te în locul meu!´ i despre

186

5. Enoh i-a întins mâna lui Lameh i i-a spus: ÄFrate, este foarte adev rat c tu ai tr it cu totul alt tip de experien e în profunzimile de la es prin compara ie cu mine, care am tr it pe în l imile sacre; totu i, cuvintele tale sunt cât se poate de adev rate în ceea ce îi prive te pe majoritatea oamenilor, care acord o importan mai mare trupului lor decât Domnului Însu i! 6. Dac întrebi pe cineva: ÃFratele meu (sau sora mea), pe cine preferi i cui i te închini tu în primul rând: trupului t u sau lui Dumnezeu, Domnul, Creatorul i P rintele t u?¶, el (sau ea) î i va r spunde imediat: ÃCe întrebare îngrozitoare! Cine i-ar putea iubi propriul trup mai mult decât pe Dumnezeu? Vai, un astfel de gând reprezint un p cat în sine, din cauza c ruia s-ar putea cutremura întregul p mânt!¶ 7. Dac vei analiza îns faptele acestui frate al t u (sau ale acestei surori ale tale), via a sa de zi cu zi, vei descoperi foarte rapid cât de mult bucurie îi produc toate aceste lucruri de arte, pur lume ti, trupe ti i demne de tot dispre ul, pe care nu le savureaz timp de câteva minute, ci zile, s pt mâni, luni i chiar ani la rând! 8. Dac vei încerca s îi vorbe ti cu toat seriozitatea despre Dumnezeu i despre aspectele pur spirituale i vii ale vie ii, îi vei citi pe fa o stare de uimire absolut , de iritare i chiar de prostie. Dup o or de asemenea discu ii, expresia lui plictisit în cel mai înalt grad î i va spune cu toat claritatea: 9. ÃPrietene, schimb te rog subiectul! Vorbe te-mi despre orice altceva, c ci nu în eleg nimic din ceea ce îmi spui. Acest subiect de conversa ie este pur i simplu prea elevat pentru mine! Dat fiind c nu pot s -l în eleg, el nu face altceva decât s m plictiseasc de moarte, trezindu-mi o stare de proast dispozi ie, i în cele din urm de somnolen ! ± Vorbe te-mi mai bine de o pisic , de o pas re, de o fat tân r i frumoas sau de un b iat tân r i atr g tor, iar atunci te voi asculta cu cea mai mare aten ie, întreaga zi dac va fi nevoie. Scute tem îns de toate aceste aiureli divine, mult prea elevate pentru mine i pe care nu le în eleg deloc!¶ 10. De bun seam , un om care se teme de Dumnezeu nu va îndr zni s î i spun deschis acest lucru, dar faptele i gesturile sale î i vor striga în fa ceea ce el nu va avea curajul s rosteasc în cuvinte, iar comportamentul s u se va face auzit mai puternic decât r getul unui leu înfometat! 11. Privind lucrurile din aceast perspectiv , nu ar trebui s faci o diferen atât de mare între experien ele tale i ale mele! Din acest punct de vedere, po i face o compara ie între regiunile de la es i cele din mun i i po i vorbi f r team , cu atât mai mult cu cât Muthael ni se va al tura în curând, c ci venirea lui este a teptat .

187

12. Iar acum, vom intra cu to ii în grot i ne vom îndrepta c tre Levant; acolo, vei putea contempla i alte minuni ale lui Dumnezeu! 13. A a cum î i spuneam îns , atunci când ne vom întâlni cu Muthael, îi voi cere s i se adreseze ie, i te asigur c vei ti ce s îi r spunzi! ± A a s fie, în numele Domnului! Amin´. Capitolul 96 Mica procesiune ajunge la coliba Puristei. Lameh se minuneaz de frumuse ea gazdei sale (17 august 1843) 1. Dup ce c l torii au trecut prin grot , timp în care Lameh nu a încetat nici o clip s se minuneze de frumuse ea f r egal a acesteia, i au ajuns la ie irea care d dea c tre Levant, Enoh s-a adresat celorlal i: 2. În continuare, ne vom îndrepta c tre Levant, pentru ca Lameh i tovar ii s i de la es s poat admira în continuare m re ia Tat lui nostru preasfânt! Vom lua apoi masa Domnului în coliba Puristei, mas pe care ne-a recomandat chiar El s o servim la momentul oportun, pentru a ne înt ri iubirea, i implicit spiritul!´ 3. Adam i-a r spuns: ÄDa, fiul meu Enoh, ai vorbit foarte bine. Chiar asta vom face, i cu aceast ocazie vom vedea ce vom putea face pentru a-l ajuta pe Muthael, zelosul nostru candidat la însur toare!´ 4. Enoh a ad ugat: ÄDa, tat Adam, cu siguran vom avea grij s rezolv m aceast problem ! ± Deocamdat îns , s nu ne batem capul cu acest lucru. Vom vedea ce vom avea de f cut la fa a locului! ± Iar acum, s pornim la drum, în numele Domnului!´ 5. i astfel, micul grup a pornit la drum, îndep rtându-se cu pa i repezi de grot i îndreptându-se în direc ia Levantului. 6. Nici nu au ajuns bine în aceast regiune c au i fost înconjura i de o mare mul ime, care s-a gr bit s le ias în întâmpinare i i-a primit cu iubire. 7. Prima care i-a salutat pe eminen ii oaspe i a fost Purista, care le-a spus: 8. ÄSublimi p rin i, prieteni ai lui Dumnezeu cel atotputernic! Ca de obicei, motivul care v aduce pe meleagurile noastre nu poate fi altfel decât nobil i elevat! De aceea, m închin cu întreaga mea fiin în fa a Tat lui nostru preasfânt i preaplin de iubire, care s l luie te de-a pururi în lumina Lui etern i sacr , dând via inimilor noastre prin iubirea pe care i-o purt m!

188

9. O, dragi i venera i p rin i, eu, s rmana slujitoare a Domnului, v urez de o mie de ori bun venit! Sufletul meu tânje te s asculte cuvintele celui pe care Domnul Însu i l-a desemnat drept mare preot al nostru! 10. O, intra i împreun cu mine în coliba pe care a construit-o Domnul Însu i, prin voin a Lui atotputernic , i pe care a consacrat-o ca buc t rie în care to i copiii Lui s î i poat g si hrana regeneratoare de care au nevoie pentru Via a etern !´ 11. V zând fa a încremenit a lui Lameh, Enoh l-a întrebat pe acesta: ÄEi, frate Lameh, cum î i place gazda noastr ? i ce spui de cuvintele sale?´ 12. Aflat înc sub impresia puternic provocat de frumuse ea celest a Puristei, Lameh a r spuns: ÄO, frate, când l-am v zut pe du manul jurat al Domnului în fa a pe terii în fl c ri, mi-am pierdut pentru câteva clipe sim ul vorbirii, dar aceast fat coborât din cer îmi blocheaz acest sim într-o manier infinit mai puternic ! Doamne, Doamne, ce îmi v d ochii!? 13. Ascult , frate, o viziune atât de celest l-ar putea costa chiar via a pe un p c tos ca mine! S vezi o frumuse e atât de mare, asociat cu o iubire i o în elepciune atât de profund ! O biat creatur neevoluat ca mine nu va putea în elege niciodat cum este posibil s existe o astfel de asociere! 14. Frate, te rog, scute te-m pentru moment de orice discu ie i de orice apreciere, c ci trebuie mai întâi s m obi nuiesc cu aceast viziune! Când voi reu i s îmi revin cât de cât, voi putea lua din nou cuvântul! Pân atunci îns , te implor, nu m obliga s vorbesc!´ 15. Enoh i-a r spuns: ÄFoarte bine! Oricum, limba ta se va dezlega de la sine atunci când vei intra în interiorul colibei construit de m re ia Domnului. De aceea, ne vom îndrepta în direc ia ei f r nici o întârziere!´ 16. Preafrumoasa Purista i-a condus pe înal ii oaspe i c tre colib , unde a a ezat câteva vreascuri proaspete în soba iubirii. Capitolul 97 În coliba Domnului. Purista se plânge de avansurile amoroase ale lui Muthael. R spunsul în elept al lui Enoh (18 august 1843) 1. Dup ce a avut grij ca to i oaspe ii s se instaleze confortabil în colib , iar soba s fie plin cu lemne, Purista s-a îndreptat c tre Enoh i i-a spus:

189

2. ÄO, sublim, unic i autentic mare preot al lui Dumnezeu cel atotputernic i etern, care este Tat l nostru preasfânt i preaplin de iubire! Doresc s - i relatez cu inima strâns ce se întâmpl aici, în Levant! 3. A a cum tii, cu ultima ocazie cu care ne-a vizitat, Domnul, Tat l nostru preasfânt i preaplin de iubire, i-a f cut lui Muthael o promisiune potrivit c reia m va putea lua de so ie, atunci când va considera El necesar. Iar acum, Muthael, pe care eu îl credeam un om în elept i drept, m agaseaz i m h r uie te tot timpul, dorind s m oblige s îi dau consim mântul meu. 4. Dac îi reamintesc de cuvintele Domnului i îi cer s renun e la consim mântul meu, dat fiind c , oricum, lucrurile se vor petrece dup voia Domnului i la momentul pe care îl va considera El oportun, începe imediat s plâng i îmi spune: 5. ÃDa, da, a a spun toate fecioarele atunci când pretendentul la mâna lor nu le este pe plac!¶ ± El tie foarte bine c Domnul nu m-ar obliga niciodat s îi devin so ie lui Muthael împotriva voin ei mele i este convins c , dac îl trimit tot timpul înapoi la Domnul, fac acest lucru pentru c nu îl doresc ca so , dat fiind c , a a cum spuneam, Domnul nu m-ar obliga niciodat s fac ceva care îmi repugn ! 6. Iat , deci, cum se petrec lucrurile, i te asigur c mi-a mai spus i alte lucruri decât acestea! De aceea, te rog, d -mi un sfat venit direct de la Domnul, ca s tiu cum trebuie s procedez în continuare! 7. Nici nu tiu sigur dac ieri nu am p c tuit când, obosit de discursurile lui de arte i de întreb rile lui inutile, i-am t iat-o scurt i iam spus pe leau: ÃDat fiind c te compor i f r nici un pic de în elepciune, f când presiuni inutile asupra mea de a- i deveni so ie înainte de momentul oportun, î i spun cu toat seriozitatea c da, în aceast clip simt o anumit aversiune fa de tine! În plus, te asigur c nu vei reu i niciodat s îmi deturnezi iubirea pe care i-o port Domnului! Dac vei mai avansa m car cu un singur pas c tre mine, mânat de aceast pasiune oarb a iubirii tale trupe ti, î i jur în numele Domnului, chiar în fa a acestei sobe sfinte, c voi r mâne de-a pururi nem ritat , p strându-mi iubirea pur pe care i-o port Lui, i nu voi mai privi niciodat un b rbat în fa cât timp voi tr i pe acest p mânt!¶ 8. Cuvintele mele l-au bulversat atât de tare pe Muthael încât acesta a fost incapabil s mai spun ceva i s-a îndep rtat plângând. Din câte am remarcat, s-a îndreptat direct c tre voi, c tre în l imile sacre. 9. O, Enoh, nobil slujitor al lui Dumnezeu cel atotputernic, d -mi un sfat bun, în numele Domnului, un sfat care s m reconforteze!´ 10. Enoh i-a r spuns astfel Puristei: ÄAscult -m ! Î i voi spune cum se prezint lucrurile în lumina adev rului. Iat : Domnul i-a promis

190

mâna ta lui Muthael, a a c te-a legat deja de el întru spirit. Totu i, a decis ca trupul t u s nu fie binecuvântat decât la un moment ulterior, considerat de El favorabil. Domnul a avut grij s î i transmit decizia Lui într-o manier t cut , comunicând-o sentimentelor tale. 11. Când Muthael a venit la tine i i-a împ rt it acela i lucru, dar într-o manier deschis , tu i-ai dat seama dintr-o privire c el era cel care i-era predestinat, adic cel care î i va deveni într-o zi b rbatul binecuvântat. Ca urmare a acestei descoperiri, tu i-ai aruncat lui Muthael o privire semnificativ i plin de amabilitate. Prin aceast privire, care spunea multe, i-ai provocat o ran profund , care aproape c l-a privat de în elepciunea lui obi nuit ! Începând din acel moment, Muthael a devenit sclavul iubirii sale fa de tine i nu mai poate ie i din aceast fund tur în care a ajuns i în care nu exist nici un fel de Via ! 12. Dup cum î i po i da seama, ai comis o gre eal , chiar dac nu foarte mare, a a c va trebui s o repari! Ai putea face acest lucru rugându-L pe Domnul s îl binecuvânteze pe Muthael i s îl conduc pe calea cea dreapt a mântuirii! 13. Mai presus de orice, nu trebuie s îl tratezi cu dispre , c ci un b rbat care poart cu sine promisiunea Domnului este cu siguran sfin it! 14. Chiar dac Domnul îl pune la ora actual la încercare, El face acest lucru exclusiv pentru a-l ajuta s progreseze rapid c tre deplina lui realizare spiritual . Nu te l sa îns am git de aceste încerc ri la care este supus Muthael, c ci el r mâne în ultim instan b rbatul sfin it de Dumnezeu, pe care Acesta i l-a consacrat! 15. Iat , a a stau lucrurile, în lumina adev rului! ± Nu îl mai respinge, dar nici nu-l mai tenta! ± Atât am avut s - i spun! În ceea ce îl prive te pe Muthael, fii sigur c voi avea o discu ie i cu el! ± Iar acum, s ne apropiem cu to ii de sob ! Amin´. Capitolul 98 Enoh îl vindec pe Muthael de depresia lui amoroas (19 august 1843) 1. În timp ce Purista î i f cea de lucru pe lâng sob , iar Lameh, a c rui limb s-a dezlegat în sfâr it, îi între inea pe p rin ii patriarhi cu observa iile sale pertinente legate de gazda lor, Muthael a intrat subit pe poart , p rând complet ie it din min i. V zându-l pe Enoh, el s-a îndreptat c tre el cu o min gânditoare i l-a privit o vreme f r s spun nimic.

191

2. Atunci, Enoh i-a ridicat mâna dreapt i a spus cu putere: ÄAscult , dorin mut a c rnii care ai f cut din acest b rbat un prizonier, de i el este purt torul promisiunii lui Dumnezeu, î i poruncesc, prin puterea Domnului care se g se te în pieptul meu, s taci i s te îndep rtezi de cel care a fost chemat de Domnul Însu i!´ 3. Instantaneu, Muthael s-a trezit parc dintr-un somn profund i a exclamat: ÄO, Doamne, Tat preasfânt! Unde m aflu? Ce s-a întâmplat cu mine? Oare m-am trezit, sau înc mai dorm i visez? 4. Îmi amintesc vag c m-am gr bit pân aici mânat de pasiunea mea pentru Purista. Iar acum, Purista se afl al turi de mine, dar mie îmi este la fel de indiferent de parc nu ar exista deloc! ± Cum este posibil a a ceva? 5. Îmi amintesc de asemenea c dup ce am auzit promisiunea Domnului, am început s simt pentru ea o pasiune absolut arz toare, dar acum, aceast promisiune nu mai str luce te în pieptul meu decât ca o stea atunci când se las seara, dat fiind c este un cuvânt al Tat lui! Tot restul a disp rut pentru mine! ± M întreb îns cum a fost posibil ca în fiin a mea s se produc o asemenea schimbare? 6. O, Enoh, acum c tiu de ce am venit aici i de ce m-am gr bit atât de tare ieri, dis de diminea , c tre în l imile sacre, î i pot declara deschis: pentru mine, întregul p mânt, cu to i locuitorii lui, nu reprezint nimic mai mult decât o coaj de nuc lipsit de miez! 7. Tat l ceresc este totul pentru mine, i tot restul nu reprezint nimic! Nici m car tu, Enoh, nu reprezin i ceva pentru mine decât în m sura în care în inima ta arde o iubire profund i unic pentru El. Dac nu ai dispune de aceast iubire, ai fi la fel ca to i ceilal i, o simpl creatur , a a cum este i Purista; de aceea, nu ai exista deloc în ochii mei! 8. C ci eu v d pretutindeni efortul Tat lui de a conserva tot ceea ce exist prin iubirea Lui, creând totodat noi i noi minuni ale crea iei. De aceea, sunt incapabil s iubesc aceste creaturi care îl cost pe Tat l nostru preasfânt un efort atât de mare, c ci El este singurul pe care îl iubesc! 9. A prefera s nu exist nici chiar eu, c ci sunt con tient de faptul c inclusiv pentru existen a mea depune El un astfel de efort creator. Pe de alt parte, dac nu a exista, nici nu L-a putea iubi pe El, care este iubirea cea mai des vâr it cu putin ! Cu to ii ar trebui s v apropia i cât mai mult de El, pentru a-L putea iubi a a cum v iube te El pe voi, cu aceea i ardoare infinit ! 10. O, Tat preasfânt, cum este posibil s o fi iubit pe aceast Purista mai mult ca pe Tine, fie i m car pentru câteva clipe?´

192

11. Aceste cuvinte au încheiat discursul lui Muthael. To i cei de fa i-au putut da astfel seama, nu f r o oarecare team , de fantastica transformare care s-a produs în el. 12. Cât despre Purista, aceasta a început s plâng cu palmele la ochi, blestemând privirea pe care i-a aruncat-o în trecut lui Muthael i care i-a produs acestuia o ran atât de profund în suflet. C ci ajunsese s îl considere pe cel pe care îl iubea în secret complet pierdut pentru ea. 13. În ceea ce îl privea pe Adam, acesta nu tia cu ce întrebare s înceap , pentru a- i l muri mai bine ce s-a întâmplat. 14. La fel de stupefiat era i Lameh de la es, care i s-a adresat astfel lui Enoh: ÄFrate, dup toate aparen ele, nu cred c a mai avea ce s -i spun acestui om!´ 15. Enoh i-a r spuns îns : ÄNu te mai gândi la asta! A teapt urmarea evenimentelor i te asigur c va veni i momentul t u s vorbe ti. Vei avea atunci multe de spus, c ci acela va fi momentul care î i va fi predestinat. Deocamdat , s l s m lucrurile a a cum sunt! C ci Puristei în revine datoria de a se apropia de Muthael, pentru a repara gre eala pe care a f cut-o, involuntar, ce-i drept! Asta dore te Domnul acum! De aceea, î i propun s nu ne mai ocup m deocamdat de aceast poveste i s continu m s urm m calea voin ei divine! Amin´. Capitolul 99 Uimirea lui Adam în fa a transform rii lui Mutahel. Sfiala Puristei. ± Discursul lui Muthael. Purista se c ie te i î i cere iertare (21 august 1843) 1. Abia dup aceste ultime cuvinte ale lui Enoh i-a mai revenit Adam din uimirea în care c zuse. De aceea, el l-a întrebat imediat pe Enoh: ÄAscult , iubitul meu fiu Enoh! Ce se petrece aici? Muthael, care ceva mai devreme p rea s - i fi ie it din min i, fiind convins c a descoperit minunea minunilor în persoana Puristei, care nu mai departe de ieri era complet pierdut în contemplarea interioar a imaginii multiubite a acesteia, nevorbind de altceva decât de ea, în a teptarea imensei gra ii acordate acestei uniuni sacre de promisiunea lui Dumnezeu, ± Muthael, care îmi prezicea nu cu mult timp în urm c prezervarea întregii rase umane va depinde de aceast c s torie pe care a anun at-o chiar Dumnezeu ±, ei bine, acela i Muthael s-a apucat din senin s vorbeasc de indiferen a, ca s nu spun chiar dispre ul lui fa de Purista, care pare s fi devenit ea îns i la fel de indiferent fa de el cum suntem noi fa de inuturile pe care nu le cunoa tem.

193

2. O, spune-mi, ce s-a întâmplat? Oare gestul pe care l-ai f cut cu mâna a provocat aceast transformare a lui Muthael? Sau s-a convins singur, în sinea lui, c nu mai simte nimic fa de ea? Sau poate c a fost o interven ie a Domnului, care i-a transformat subit inima? Lai scufundat cumva într-un fel de somn hipnotic? O, spune-mi, ce s-a întâmplat cu Muthael al nostru?´ 3. Enoh i-a r spuns astfel lui Adam: ÄP rinte Adam, fii atent la comportamentul lui Muthael i la discursul pe care îl va ine în continuare, i vei descoperi singur r spunsul la nel murirea ta! Am s îi cer imediat s îi vorbeasc Puristei, iar dac va fi de acord, î i vei da rapid seama ce se ascunde de fapt sub aceste aparen e. Fii a adar cât se poate de atent!´ 4. Dup care Enoh a chemat-o la el pe Purista i i-a spus: ÄEi bine, scumpa mea Purista, spune-mi, cum î i place Muthael la ora actual ? E ti satisf cut de maniera în care l-am transformat, prin gra ia Domnului? Nu cu prea mult timp în urm , îmi amintesc c te-ai plâns de el i ne-ai împ rt it nemul umirea ta în ceea ce îl prive te. De aceea, te întreb acum dac îl preferi a a cum este la ora actual !´ 5. Auzind aceste cuvinte, Purista s-a sim it extrem de stânjenit i nu a tiut ce s r spund . 6. Muthael, care se afla chiar lâng ea, a luat îns cuvântul i a spus f r nici o rezerv : ÄEu cred c exist un timp pentru tot ceea ce exist pe acest p mânt! Exist un timp pentru prostie, un timp pentru în elepciune, un timp pentru iubire, un timp pentru dorin a unui b rbat de a avea o femeie, i în sfâr it un timp pentru dorin a de c s torie! Mie îmi venise acest timp, i a a se explic ardoarea care m-a cuprins în privin a Puristei! 7. Dac timpurile însele se schimb , iar noi suntem prizonierii lor, cum am putea sc pa de aceast vraj , r mânând de neclintit în fa a lor? 8. P mântul danseaz continuu în jurul soarelui, la fel ca un copila care se joac . Ce în elept de pe p mânt poate s nu se bucure de acest dans juc u , oricât de calm i de deta at ar fi el? Chiar i atunci când dorm, eu fac parte integrant din aceast rev rsare de bucurie a p mântului. 9. În aceste condi ii, nu e deloc de mirare c m-am inflamat atât de tare pentru o fat cu ochii de foc! ± tim îns cu to ii c pân i puterea arz toare a soarelui este stins atunci când cerul este acoperit de nori; de aceea, trebuie s existe un mijloc prin care b rbatul s poat stinge pasiunea arz toare i nebuneasc pe care o simte fa de femeie! 10. Prin gra ia lui Dumnezeu, am g sit un astfel de mijloc, astfel încât cei doi sori ai Puristei nu-mi mai fac acum nici un r u! Cum s-ar spune, timpurile s-au schimbat în interiorul meu i experimentez acum

194

un fel de rena tere; îmi dau perfect seama c orice b rbat poate tr i foarte bine i f r o Purista, atât timp cât a primit via . A a se explic schimbarea constant a vremii. 11. Într-o zi vremea este frumoas ; în urm toarea se schimb i devine urât ; într-o zi soarele arde cu putere, în urm toarea î i pierde aceast putere; într-o zi întreaga natur înflore te, debordând de energie, în urm toarea totul înghea ´. 12. Aceste cuvinte i-au str puns inima Puristei, care a început s plâng cu am r ciune. În final, ea a spus: ÄDac b rbatul care mi-a fost promis îmi ine astfel de discursuri pe o tem atât de serioas , m întreb ce se va întâmpla atunci când ceilal i vor începe s vorbeasc ? O, Muthael, chiar nu po i s m ier i în inima ta pentru c am fost atât de dur cu tine?´ Capitolul 100 Discursul plin de în elepciune i de virilitate adresat de Muthael Puristei (22 august 1843) 1. Atunci, Muthael s-a întors c tre Purista i i-a spus: ÄPurista, de ce te plângi de ordinea divin ? 2. Nu cu mult timp în urm , eu eram plin de ardoare, iar tu te-ai plâns tot timpul de comportamentul meu. Acum ardoarea mea s-a r cit i v d c continui s te plângi! Spune-mi, cum ar trebui s m comport ca s fii satisf cut ? Oare trebuie s r mân la mijloc, între c ldur i indiferen ? Cum s-ar spune, preferi ca iubirea mea pentru tine s r mân c ldu ? 3. Constat c nu îmi r spunzi! În acest caz, î i voi da eu r spunsul corect, în fa a lui Dumnezeu i a p rin ilor patriarhi: 4. Eu cred c am un comportament just atât timp cât m comport fa de tine a a cum dore te Domnul! 5. Dac sunt plin de ardoare, o fac pentru c voin a Domnului m determin s fiu plin de ardoare; dac m comport cu r ceal , de asemenea fac acest lucru în conformitate cu voin a Domnului. Chiar i dac m-a comporta c ldu , aceasta ar fi tot voin a Domnului, de i tiu foarte bine c acest tip de comportament nu se poate încadra vreodat în ordinea divin , - de unde rezult c Domnul nu m va sili niciodat s adopt un astfel de comportament! 6. Dac ai cu adev rat încredere în El, care este P rintele întregii umanit i, cum este posibil s î i lipseasc curajul i s te prezin i în fa a mea plângând, ca i cum ar trebui s î i iert o a a-zis ofens ?

195

7. Nu crezi c Domnul va face exact a a cum va dori, unindu-ne sau desp r indu-ne la momentul potrivit, dup cum îi va fi voia? 8. O, vezi tu, nici tu, nici eu, nici Enoh i nici chiar p rin ii patriarhi nu vom putea lua vreodat o astfel de decizie, care nu depinde decât de Domnul! 9. Nu conteaz dac ne iubim cu ardoare sau dac nu ne suport m reciproc; atât timp cât Domnul a promis c ne va uni, cu siguran o va face, cu singura condi ie ca iubirea pe care ne-o purt m unul altuia s nu o dep easc pe aceea pe care i-o dator m Lui! 10. Dac aceasta este singura premis care poate împiedica îndeplinirea acestei promisiuni, lucru de care nu m îndoiesc nici o clip , nu pot decât s îi mul umesc din toat inima Domnului pentru c mi-a moderat ardoarea excesiv pe care o sim eam fa de tine, trezit în inima mea pe de o parte de promisiunea Lui sfânt i pe de alt parte de lumina ochilor t i. În ceea ce te prive te, nu pot s cred decât c vei împ rt i aceast opinie a mea, g sind-o judicioas , cu atât mai mult cu cât tiu c e ti slujitoarea plin de puritate a Domnului, pe care a ales-o chiar El, purtând-o în bra ele Sale sfinte! 11. De aceea, î i declar acum i aici, în fa a lui Dumnezeu i a p rin ilor patriarhi, c atât timp cât Domnul nu îmi va porunci cu claritate s te iau de so ie, m voi comporta fa de tine la fel ca fa de orice alt fecioar , pe care Domnul nu mi-a promis-o de so ie! 12. În calitatea mea de frate al t u, î i doresc s în elegi i s adop i întru totul acest punct de vedere, întrucât este singurul capabil s te uneasc pentru totdeauna cu Tat l nostru ceresc! 13. De acum înainte, raporteaz -te numai la Domnul, i po i fi convins c inima ta î i va g si imediat lini tea dup care tânje te i alinarea cea mai blând ! Acesta este singurul lucru pe care i-l poate dori inima mea, care acum îi este devotat în întregime Domnului! Ac ioneaz în acest fel i te vei putea bucura de adev rata lumin a promisiunii sfinte a Domnului! Amin´. 14. Auzind aceste cuvinte, Purista i-a acoperit fa a i s-a întors la soba ei. Emo ionat de în elepciunea lui Muthael, ea a început s reflecteze intens la cuvintele acestuia, g sindu-le din ce în ce mai pline de juste e. 15. Atunci, Enoh i-a spus lui Lameh: ÄFrate, preg te te-te, c ci în scurt timp va veni rândul t u s î i exprimi gândurile legate de profunzimea iubirii fa de Dumnezeu din inima omului!´ Capitolul 101 Dispre ul lui Muthael fa de oaspe ii veni i de la es i întrebarea sa dur adresat regelui Lameh. R spunsul lui Lameh
196

(23 august 1843) 1. Dup acest avertisment primit de Lameh, Muthael s-a întors c tre Enoh i i-a spus: ÄEnoh, spune-mi, cine sunt ace ti oameni mititei, i îndeosebi cel c ruia tocmai i-ai adresat cuvântul? Sunt cumva ni te compatrio i ai celor care, pe vremea când Domnul se afla printre noi, au urcat din zona de es ± acum purificat ± i au avut îndr zneala s ne atace? Sau poate vin din cine tie ce col pierdut al Septentrionului? Spune-mi, cine sunt ace ti oameni?´ 2. Enoh i-a r spuns astfel lui Muthael: ÄAscult , tocmai l-am avertizat pe unul din ace ti oameni c el este cel mai în m sur s î i r spund la întreb rile pe care dore ti s i le pui! De vreme ce dore ti tu însu i s faci cuno tin cu aceste fiin e, care ± ce-i drept ± sunt mai mici decât noi din punct de vedere fizic, dar în nici un caz din punct de vedere spiritual, î i recomand s te adresezi direct celui care se afl cel mai aproape de mine i care se nume te Lameh. Te asigur c acesta este capabil s î i ofere cele mai complete informa ii legate de tot ceea ce te intereseaz . De aceea, pune-i orice întreb ri dore ti, f r team i f r nici o rezerv . Sunt deja absolut convins c vei fi întru totul satisf cut de r spunsurile lui, chiar dac în l imea sa nu se compar cu a noastr !´ 3. Imediat, Adam i-a f cut i el un semn lui Muthael, indicându-i astfel c poate începe s vorbeasc f r întârziere cu micu ul b rbat, cu atât mai mult cu cât avusese deja suficient timp la dispozi ie pentru a se convinge de comorile spirituale care se ascundeau în persoana lui Lameh. 4. F r s mai ezite i f r s se mai team de riscurile la care sar putea expune, Muthael a început imediat o conversa ie cu Lameh, c ruia i-a pus urm toarea întrebare: 5. ÄLameh, micu ule om cu dimensiuni incredibil de reduse, spune-mi cine e ti i de unde vii, ca s tiu cum trebuie s m comport fa de tine i fa de tovar ii t i! Vezi tu, eu nu am darul lui Enoh i al altor în elep i ilumina i de a vedea pân în profunzimile ultime ale sufletului celui pe care îi am în fa ! De aceea, m v d obligat s pun astfel de întreb ri pentru a afla cine se afl în fa a mea. A adar, te întreb din nou: cine e ti i de unde vii?´ 6. Lameh i-a adresat lui Muthael o privire plin de în eles i i-a r spuns u or agitat, cânt rindu- i fiecare cuvânt: ÄAscult , b rbat din Levant, care de obicei dai dovad de atâta în elepciune! Aceast întrebare nu î i face deloc cinste. A a vorbesc doar servitorii vulgari care m tur str zile în marele meu ora , Hanoh, întrucât ace tia nu tiu c apar in înainte de toate rasei umane!

197

7. Dup p rerea mea, un în elept adev rat ar trebui s tie c orice fiin vie ± cu atât mai mult dac se afl în compania unui om ca Enoh, fiind capabil s se între in cu el ± merit s se bucure de ceva mai mult considera ie din partea semenilor s i, întrucât nu este o maimu care seam n cu oamenii! 8. O astfel de apreciere referitoare la în l imea noastr reprezint inclusiv o dovad de lips de bun sim , ceea ce m face s cred c adev rata în elepciune î i este în realitate necunoscut , atât timp cât nu vezi în mine decât un fel de maimu , i nu un om! 9. De aceea, sfatul meu este s te ocupi mai întâi de toate de tine însu i, încercând s te cuno ti mai bine, i abia apoi s încerci s afli cine sunt eu! Comportamentul t u fa de noi îmi explic inclusiv atitudinea extrem pe care ai adoptat-o fa de celesta Purista: la început te-ai aprins în prezen a ei ca un aliaj de bronz incandescent (dac ai v zut vreodat a a ceva), iar apoi ai devenit mai rece decât un bloc de ghea ! Din câte îmi dau seama, adev rata iubire fa de Dumnezeu, care se manifest inclusiv fa de operele Sale, î i este întru totul str in ; c ci Purista este la fel de pur ca i aurul, i ar trebui s tii foarte bine ce înseamn acest lucru! 10. Pân acum te-ai comportat ca un nebun care nu are nici cea mai mic idee legat de instrumentele educative pe care le folose te Dumnezeu în cazul umanit ii! 11. De aceea, în numele Dumnezeului meu i al t u, du-te i înva s te cuno ti pe tine însu i. Abia dup ce vei fi ajuns la adev rata cunoa tere de sine întoarce-te la mine, micu ul om cu dimensiuni incredibil de reduse, care nu este totu i totuna cu o maimu oarecare! Încearc s în elegi aceste cuvinte!´ Capitolul 102 Ru inat, Muthael vrea s se retrag . Enoh îl împiedic . Discursul lui Enoh referitor la natura femeilor (24 august 1843) 1. Aceste cuvinte i-au demonstrat imediat lui Muthael cu cine are de-a face. De aceea, el s-a înclinat în fa a lui Lameh i a dat s se retrag pe loc din prezen a acestuia, b nuind c Enoh l-a silit în mod inten ionat s se expun acestei confrunt ri. 2. În realitate, el se sim ea oarecum indignat de comportamentul lui Enoh, ca s nu mai vorbim de ru inea pe care o sim ea din cauza umilin ei la care a fost supus în fa a Puristei i a p rin ilor patriarhi.

198

3. În timp ce se apropia de u a colibei, Enoh i-a spus îns , pe un ton foarte ferm: ÄMuthael, nu a a p r se te un b rbat adev rat o adunare la fel ca a noastr ! ± Chiar dore ti s înlocuie ti un anumit tip de comportament nebunesc cu un altul, cu nimic mai în elept decât primul?´ 4. Muthael i-a r spuns: ÄNu aceasta este inten ia mea. Tot ce doresc este s v fac s uita i de primul meu pas gre it, f când un alt pas! De altfel, Lameh mi-a poruncit, într-un acces de verv , s plec i s înv s m cunosc mai bine! Cum po i vorbi de nebunie în acest caz, de vreme ce nu fac altceva decât s urmez sfatul unui în elept de talia lui?´ 5. Atunci, Enoh i-a spus lui Muthael: ÄMuthael, se pare c sufletul t u a ajuns la o mare suficien , de când Domnul i-a vorbit despre iubirea femeilor! 6. Dac ai fi fost o femeie oarecare, frivol , insensibil i oarb , care nu cunoa te altceva decât dorin ele trupe ti i nu urm re te decât s i le satisfac , prostia de care dai dovad m-ar l sa indiferent! 7. C ci a a sun preceptele Domnului: El o ia în bra ele Sale pe femeia care îl iube te numai pe El, renun ând complet la lumea exterioar , i o poart în bra ele Sale c tre destina ia suprem ! 8. Dac o femeie î i g se te îns pl cerea suprem în prostia acestei lumi în care domnesc exclusiv senzualitatea i amuzamentele asociate cu aceasta, Domnul o las s fac ce vrea i s se comporte la fel ca animalele din p dure; singura gra ie pe care i-o mai acord este via a trupului ei, la fel cum procedeaz i în cazul animalelor. 9. A a se face c nimeni nu poate ajuta cu u urin o femeie degenerat , înclinat c tre lipsa de pudoare i c tre prostitu ie, a a cum avem destule exemple în regiunea Septentrionului. tim cu to ii c o femeie care s-a îndep rtat m car o dat de Domnul, l sându-se atras de bucuriile lume ti, nu mai poate fi salvat de la pierzanie decât printr-un miracol! 10. A a sun preceptul lui Dumnezeu referitor la marea u urin a femeilor, i la fel sun i propria mea p rere! 11. Dar tu nu e ti o femeie, ci un b rbat în care s l luie te for a promisiunii divine, a a c nu te pot l sa s fugi i s te refugiezi în prostia ta, ca i cum ai fi o femeie imposibil de strunit! Dimpotriv , m v d nevoit s î i spun: 12. Muthael, r mâi aici, în mijlocul nostru! Recunoa te- i deschis prostia, în lumina spiritului pe care i l-a d ruit Tat l, i înva s cinste ti spiritul lui Lameh! C ci, vezi tu, Domnul a mâncat deja de mai multe ori la masa lui! Lameh este un elev realizat, c ruia i-a fost Înv tor Domnul Însu i! Eu i cu el împ rt im acela i titlu i avem acelea i atribu ii, pe care ni le-a încredin at Domnul Însu i! De aceea, înva s îi respec i cuvintele!
199

13. Haide, întoarce-te i du-te din nou la el, dar de data aceasta apropie-te de el a a cum te-ai apropia de un prieten al lui Dumnezeu care a fost foarte greu încercat. Vei constata imediat c verva lui devine mult mai pu in mu c toare! ± M-ai în eles?´ 14. Muthael a ascultat cuvintele lui Enoh i s-a întors din drum. Capitolul 103 Muthael converseaz cu Lameh. Cuvintele pline de în elepciune ale acestuia din urm . Despre adev rata natur a ofensei. Împ cat cu Lameh, Muthael îi cere sfatul (25 august 1843) 1. Când Muthael s-a întors c tre Lameh, inten ionând s cear scuze, acesta din urm i-a devansat inten ia i i-a spus: îi

2. ÄMuthael, v d în privirea ta ce dore ti s faci, dar ascult -m : nu pot accepta demersul t u, i asta din trei motive: 3. Primul const în faptul c nu m-ai ofensat cu nimic! Cum m-ai fi putut ofensa în condi iile în care, la fel ca i tine, port i eu în inima mea iubirea fa de Tat l ceresc? 4. Al doilea motiv const în faptul c un b rbat drept, care i-a consacrat via a lui Dumnezeu, nu ar trebui s considere niciodat un gest sau un cuvânt venit din partea fra ilor s i ca pe o ofens , c ci dincolo de orice ofens se afl ascuns un mare orgoliu, indiferent dac privim lucrurile din perspectiva ofensatorului sau din aceea a celui ofensat. Cred c nu mai trebuie s - i spun în ce fel prive te Domnul orgoliul; sunt convins c tii deja acest lucru, dragul meu frate, i asta de o mie de ori mai bine decât mine! 5. În sfâr it, al treilea motiv este legat de faptul c pot contempla în tine promisiunea Domnului, dincolo de care se întinde la infinit, ca un fluviu atotputernic, incredibila compasiune divin . 6. Atunci când Domnul acord unei fiin e umane gra ia unei astfel de promisiuni, cum s-ar putea sim i ofensat de cuvintele sale un om trezit din punct de vedere spiritual, a a cum sunt eu, ca urmare a unui act de clemen din partea infinitei compasiuni divine? 7. A adar, tiu exact ce dore ti s îmi spui i î i r spund anticipat: frate, mi-ai în eles gre it cuvintele. Dac r spunsul meu la întrebarea ta oarecum surprinz toare te-a f cut s crezi c m-ai ofensat în vreun fel, motivul este cu totul altul!

200

8. i-am dat în mod inten ionat un astfel de r spuns în el tor, c ci am descoperit în tine o anumit doz de orgoliu d un tor, care nu cadra deloc cu promisiunea sacr ce i-a fost f cut ! 9. Într-adev r, am dorit s te umilesc pu in, dar nu pentru a-mi satisface în vreun fel orgoliul personal, ci doar mânat de o iubire fr easc autentic i sincer ! 10. Dup cum cred c i-ai dat seama, i-ar fi imposibil s m ofensezi în vreun fel, c ci micu a scânteie de iubire divin care se g se te în mine vegheaz ca inima mea s nu se mai lase ofensat sau iritat vreodat de cineva, i cu atât mai pu in de tine, a a cum i-am explicat mai devreme, dat fiind c tu e ti exact persoana cu care îmi doream cel mai mult s stabilesc o rela ie de iubire i de prietenie! 11. Simt o mare iubire pentru tine, scumpul meu frate Muthael! Î i este oare posibil s m iube ti la rândul t u pe mine, un descendent al lui Cain?´ 12. Auzind aceste cuvinte, Muthael i-a deschis larg bra ele i a spus: ÄVino la mine, frate Lameh, i las -m s te strâng la pieptul meu, c ci te iubesc cu toat ardoarea inimii mele! Într-adev r, nu a fi crezut niciodat s g sesc în tine o fiin atât de minunat i un frate atât de autentic! Dar acum c te-am recunoscut ca atare, mi-ai devenit mai pre ios chiar decât propria mea via ! De aceea, crede-m pe cuvânt atunci când î i spun c te iubesc i c nu voi înceta niciodat s te consider unul dintre fra ii mei cei mai dragi! 13. i dac tot am ajuns s te cunosc i s î i recunosc marea în elepciune, a vrea s devii sf tuitorul meu, a a cum a dorit de la bun început Enoh. Mi-ar face mare pl cere s analizezi mai îndeaproape rela ia mea cu Purista, slujitoarea cea pur a Domnului, i s îmi spui ce crezi cu adev rat în ceea ce prive te aceast rela ie. Oare trebuie s consider promisiunea Domnului doar dintr-o perspectiv spiritual , sau inclusiv din perspectiva material , plan în care este perfect realizabil ? Sau trebuie s consider întreaga chestiune ca pe o simpl punere la încercare a spiritului meu din partea Domnului? 14. Da, frate, sunt absolut convins c m vei ajuta s în eleg corect aceast problem spinoas ! Fie ca Domnul s te înso easc de-a pururi întru spirit!´ Capitolul 104 Refuzul lui Lameh, care îl sf tuie te pe Muthael s se adreseze direct Domnului. Diferen a dintre cuvântul divin i cel uman (26 august 1843)

201

1. Dup ce i-a ascultat dorin a, Lameh i-a r spuns astfel lui Muthael: ÄDa, dragul meu frate, voi face tot ce îmi vor permite slabele mele puteri pentru a te satisface! 2. Tu ai dori s în elegi natura iubirii femeilor i unde te situezi tu în ceea ce prive te promisiunea pe care i-a f cut-o Domnul în leg tur cu Purista! 3. Aceasta, dragul meu frate, nu este o dorin oarecare, c ci sesizez buna inten ie care se ascunde în spatele ei i dorin a ta arz toare de a în elege corect aceste lucruri. Dar înainte de a- i da un r spuns oarecare în aceast privin , doresc s - i atrag aten ia asupra unui factor extrem de important, pe care nu îl putem neglija în nici un caz în timpul acestei discu ii. Iat în ce const acest factor: 4. i eu i tu inem la fel de mult la iubirea infinit i la compasiunea f r egal a lui Dumnezeu, Tat l nostru preasfânt. tim amândoi la fel de bine c El se manifest la momentul oportun în fa a tuturor celor care se întorc c tre El cu o inim plin de iubire, încrez tori c vor primi tot ceea ce i-au cerut cu o credin de nezdruncinat. În aceast privin , suntem practic de aceea i p rere i nu ne în el m nici unul. 5. Doresc acum s te întreb dac ai inut cont în inima ta de acest element! ± Nu a ezita nici o clip s î i pun la dispozi ie întreaga mea experien i toate cuno tin ele mele dac nu m-a teme c risc m amândoi s p c tuim în fa a Domnului, anticipând decizia luat de Acesta în marea Sa bun tate infinit , în marea Sa gra ie, iubire i compasiune! 6. Dup p rerea mea, ar trebui mai întâi de toate s te întorci cu inima plin de iubire i de încredere c tre Domnul, Tat l nostru preasfânt i preaplin de bun tate, rugându-L s î i ofere r spunsul pe care mi l-ai cerut mie. Sunt mai sigur decât am fost vreodat în via a mea c Domnul nu te va l sa s a tep i mult timp r spunsul atât de important pentru tine, i care va fi practic manifestarea direct a voin ei Sale preasfinte! 7. V d c î i spui în sinea ta c cuvintele mele, la fel ca cele ale lui Enoh, sunt de sorginte pur divin , de vreme ce nici unul dintre noi nu facem altceva decât s exprim m ceea ce ne inspir Sfântul Duh al lui Dumnezeu! 8. Acest lucru este cât se poate de adev rat, dragul meu frate! Enoh i cu mine am comite un mare sacrilegiu dac am pretinde c ceea ce afirm m provine de la noi în ine! 9. Pe de alt parte, dragul meu frate, la numai câteva sute de pa i de aici curge un pârâia care î i are izvorul în minunata grot din mun ii sacri. Du-te i ia o gur de ap din acest pârâia i vei constata imediat ce diferen exist între gustul acesteia i cel al apei b ute direct

202

la izvor! O singur pic tur b ut direct de la izvor este suficient pentru a te înt ri i pentru a te revitaliza mai mult decât ar putea-o face un întreg recipient cu apa care curge în pârâia ul de lâng noi, întrucât aceasta din urm i-a pierdut o bun parte din for a sa primordial ! 10. Exact la fel se petrec lucrurile i cu cuvântul Domnului; atunci când îl rostesc eu, el las în fiin a mea cea mai mare parte din for a sa d t toare de via i ajunge la tine ca un cuvânt aproape obi nuit, ca i cum ar fi propriul meu cuvânt. De aceea, pentru cel care îl ascult la mâna a doua el nu mai poate avea aceea i for atotputernic ca i aceea pe care am sim it-o eu, care l-am primit direct de la izvorul divin; implicit, el nu va putea sim i credin a vie pe care am sim it-o eu atunci când l-am auzit direct din gura Domnului. 11. Iat a adar ce te sf tuiesc: du-te direct la sursa primordial , atât timp cât aceasta continu s ne fie accesibil tuturor, i vei constata imediat c o singur pic tur din acest izvor te va ajuta mai mult decât o mie de cuvinte rostite de gura mea! 12. Dac nu vei reu i s g se ti acest izvor primordial, te voi ajuta cu pl cere s îl cau i! În ceea ce prive te îns sfatul i sus inerea mea, acestea nu pot veni înainte de a c uta tu însu i r spunsul divin! 13. Iar acum, dragul meu frate, ac ioneaz a a cum i-am recomandat, c ci sunt de p rere c i-am dat cel mai bun sfat din câte puteam s - i dau!´ Capitolul 105 Monologul i a teptarea lui Muthael. Adam î i face griji. Enoh îl lini te te (28 august 1843) 1. Recunoscând sensul profund al cuvintelor lui Lameh, Muthael a ie it din colib i s-a retras într-un loc izolat, în care nimeni nu-l putea vedea. El i-a spus în sinea sa: 2. ÄVoi a tepta aici pân când Domnul îmi va r spunde; nu voi mânca i nu voi bea nimic pân când nu voi auzi r spunsul Lui! 3. C ci via a este într-adev r stupid i monoton dac nu suntem binecuvânta i cu cuvântul atotputernic al lui Dumnezeu. F r acest cuvânt, noi nu ne d m seama nici m car de ce ne afl m pe acest p mânt, chiar i atunci când ne confrunt m cu probleme de cea mai mare importan ! 4. De aceea, nu m voi mi ca de aici pân când Domnul nu îmi va r spunde, chiar dac acest lucru m va costa via a, care, oricum, este cât se poate de nesemnificativ !

203

5. Oare cum trebuie îns s procedez pentru ca Domnul s îmi îndeplineasc rug ciunea i s îmi dea r spunsul dorit, la fel cum mi-a d ruit promisiunea Sa? 6. tiu ce trebuie s fac: voi începe s îl ador i s m inflamez din ce în ce mai puternic cu iubirea pe care i-o port, l sându-m ghidat de aceast iubire, la fel cum nebunii îndr gosti i se las ghida i de iubirea pe care le-o poart celor pe care doresc s le ia de so ii! 7. i totu i, ce se va întâmpla dac Domnul nu va reac iona în nici un fel în fa a acestei atitudini ale mele? ± În acest caz, doresc s renun la aceast lume, inclusiv la promisiunea care m-a fost f cut ! Îi voi întoarce pentru totdeauna spatele Puristei i voi r mâne singur. Îmi voi consacra întreaga via Domnului, îl voi pream ri în t cere i voi considera c nimic altceva nu mai exist pentru mine! 8. Mai mult, îi voi spune atunci, cu toat seriozitatea: ÃDoamne, m aflu acum în fa a Ta, dup ce am renun at la lume de dragul T u. F orice vei dori cu mine i eu voi accepta voin a Ta!¶´ 9. Dup ce a luat aceast decizie, Muthael a trecut imediat la aplicarea ei. 10. Astfel a trecut întreaga zi. Micul grup adunat în coliba Puristei a terminat de mult masa, când, dup câteva conversa ii cât se poate de elevate i de edificatoare, cineva i-a amintit de Muthael. Atunci, Adam i-a spus lui Enoh: 11. ÄNu ai remarcat faptul c Muthael, care a ie it din colib înainte de prânz, nu s-a întors înc ? Am impresia c se simte constrâns i iritat de toate sfaturile pe care le-a primit din toate p r ile, a a c s-a dus s se ascund în cine tie ce loc pierdut! Nu cred c se va mai întoarce curând, i, ca s fiu sincer, sunt pu in îngrijorat în privin a lui´. 12. Enoh i-a r spuns îns lui Adam: ÄTat , nu- i mai face griji, c ci Domnul este mai prudent i mai plin de compasiune decât noi to i la un loc! El este adev ratul ghid i înv tor al lui Muthael, pe care îl conduce pe calea cea mai sigur i mai just pentru el, direct c tre scopul care îi este predestinat! 13. De aceea, nu are nici un rost s te sim i îngrijorat pentru Muthael. La urma urmelor, el a luat singur, din proprie ini iativ , decizia ferm de a renun a la tot, inclusiv la via a lui, de dragul iubirii, compasiunii i gra iei Domnului! 14. De altfel, în cel mai scurt timp vom asista cu to ii, chiar cu ajutorul sim urilor noastre exterioare, la felul în care îi trateaz Domnul pe cei care i-au consacrat întreaga lor via , sacrificând orice altceva de dragul Lui.

204

15. Mai întâi, El îi încearc , testându-i în func ie de for a sufletului lor i de valoarea leg mântului pe care l-au f cut. Dac ace tia trec de toate încerc rile, por ile Vie ii se deschid dintr-o dat în fa a lor! 16. Exact acest lucru se va întâmpla în cazul lui Muthael. S avem a adar încredere i s îl pream rim pe Domnul! Amin´. 17. Aceste cuvinte l-au lini tit pe Adam. ± În continuare, întregul grup a ie it afar . 18. Adam i-a exprimat p rerea c ar trebui s se întoarc cu to ii acas , din cauza Sabatului care urma s înceap în scurt timp. 19. Dar Enoh i-a explicat c Sabatul Domnului era pretutindeni acela i, pe acest p mânt. De aceea, el putea fi foarte bine s rb torit chiar în locul în care se aflau în acel moment. 20. În sfâr it, Adam s-a declarat satisf cut. Capitolul 106 Uranion g zduie te micul grup. Purista este chemat s urce pe o culme, acolo unde se afla Muthael. Curiozitatea lui Adam i teama salutar (29 august 1843) 1. De îndat ce grupul a ie it afar din coliba Puristei, el a fost întâmpinat de copiii din Levant, care nu mai tiau ce s fac pentru a-i întâmpina cu mai mult c ldur i ospitalitate pe p rin ii patriarhi. 2. Ace tia din urm au declinat îns toate ofertele de g zduire, spunându-le copiilor c vor r mâne peste noapte la ei acas , respectiv în locuin a lui Uranion. 3. F r s mai piard timpul, Uranion le-a poruncit copiilor s i s preg teasc tot ce era necesar pentru g zduirea distin ilor oaspe i, inclusiv o cin gustoas , porunc pe care ace tia au îndeplinit-o în sensul cel mai literal. 4. În ceea ce o privea pe Purista, dup ce a f cut ordine în buc t ria sa i L-a pream rit pe Domnul în inima ei, aceasta s-a al turat micului grup, preg tindu-se s îi întrebe pe patriarhi dac doresc ca ea s preg teasc ofranda pentru Sabatul de a doua zi, sau prefer s se întoarc acas , iar sacrificiul s fie preg tit pe în l imile sacre. 5. Înainte de a avea timp s le pun aceast întrebare, ea a auzit un apel venit din regiunea Levantului, care îi spunea:

205

6. ÄPurista, multiubita inimii Mele, vino aici, pe aceast culme care se înal domol, la fel ca pieptul t u, la circa 70 de stânjeni în spatele locuin ei lui Uranion! Am câteva lucruri foarte importante s - i comunic! 7. Nu întreba cu nici un chip cine este Cel care te-a chemat, ci gr be te-te s vii! i mai presus de orice, vino singur ! Nimeni nu trebuie s te înso easc sau s te urm reasc , c ci doresc s - i vorbesc în particular! Nu te teme îns , c ci nimeni nu se va atinge nici m car de un fir de p r de pe capul t u!´ 8. To i cei de fa au auzit acest apel, inclusiv Adam, care s-a îndreptat c tre Enoh i i-a spus: 9. ÄEi bine, Domnul fie l udat! O mare greutate mi s-a ridicat de pe suflet! Vocea pe care am auzit-o era a lui Muthael, ceea ce demonstreaz cu claritate c acesta este înc în via i c nu i s-a întâmplat nimic r u! 10. M întreb îns ce o avea de discutat cu Purista, la o or atât de târzie? 11. Sincer s fiu, toat povestea aceasta mi se pare întrucâtva stranie, cu atât mai mult cu cât fata a plecat în fug de îndat ce a auzit chemarea, f r s mai priveasc în spate, la fel ca o vulpe care a furat o g in ! 12. De aceea, chestiunea mi se pare oarecum suspect . Cred c ar trebui s mergem cu to ii ca s vedem ce face dragul nostru Muthael singur cu Purista, sau cel pu in ce are s -i spun !´ 13. Enoh i-a r spuns: ÄP rinte Adam, exist situa ii în via ± chiar foarte frecvente ± când p rin ii au datoria sacr de a- i supraveghea cu cea mai mare aten ie fiicele, mai ales atunci când acestea se afl la începutul perioadei de pubertate. De îndat ce li se trezesc sim urile, acestea se dedau la tot felul de intrigi clandestine, fiind dispuse aproape la orice pentru a- i îndeplini poftele, fie pe ascuns, fie deschis, sub un pretext oarecare. Cunoa tem cu to ii suficiente exemple de acest fel, inclusiv consecin ele triste ale acestor escapade ascunse ale tinerelor fete, care sunt în stare s str bat mun i i v i pentru a- i atinge scopurile. De fapt, marea majoritate a copiilor din Septentrion s-au n scut în acest fel! ± Cred c în elegi la ce m refer! 14. În cazul de fa avem îns de-a face cu o cu totul alt situa ie. De aceea, cred c am putea-o l sa lini tit pe Purista în compania lui Muthael, f r a ne preocupa atâta de ceea ce vor face împreun . Oricum, sunt convins c purtarea lor nu va fi în nici un fel reprobabil ! Pân la întoarcerea celor doi, î i propun s ne între inem cu Lameh i cu tovar ii lui´.

206

15. De data aceasta, Adam nu a fost satisf cut de r spunsul lui Enoh, c ruia i-a spus: ÄFiul meu Enoh, nu sunt întru totul de acord cu tine, c ci nici Muthael, nici Purista nu sunt îngeri ai Domnului incapabili s comit vreo gre eal , i dup cum tii, arpele înc nu a fost ucis! Nu uita c ei mai dispun înc de un liber arbitru, a a c pot fi foarte u or tenta i, iar dac îi vom l sa singuri, exist riscul s cad în capcana acestei tenta ii. De aceea, sunt de p rere c ar trebui s mergem i s vedem de aproape ce fac!´ 16. Enoh i-a r spuns: ÄTat , dac e ti atât de îngrijorat, du-te i spioneaz -i; dar te avertizez c s-ar putea s treci printr-o spaim cumplit !´ 17. Adam nu s-a l sat oprit de aceste cuvinte i a plecat s vad ce fac Purista i Muthael. 18. De-abia ajuns îns în spatele locuin ei lui Uranion, el a v zut c întreaga culme era cuprins de fl c ri. Acestea se întindeau pân la poalele colinei, unde se aflau hoarde întregi de tigri care mârâiau furio i i care, v zându-l pe Adam, au dat semne c ar dori s -l atace. 19. Însp imântat la culme, Adam a dat înapoi i s-a întors cu coada între picioare la tovar ii s i, c rora le-a povestit înc ocat groaznica întâmplare prin care a trecut. Capitolul 107 Discursul lui Enoh referitor la cele dou Semnifica ia viziunii lui Adam (30 august 1843) 1. Enoh i-a pus atunci mâinile pe Adam i i-a transmis o for nou , eliberându-l de teama sa i permi ându-i din nou s vorbeasc normal. 2. Lini tit, Adam l-a întrebat imediat pe Enoh care era semnifica ia viziunii lui i dac aceasta fusese real sau iluzorie. 3. Enoh i-a r spuns: ÄTat , totul depinde de felul în care privim lucrurile. 4. Exist dou tipuri de realit i: una este cea material , iar cealalt este spiritual . Dac o compar m cu realitatea spiritual , cea material nu reprezint decât o iluzie. La fel i invers: din perspectiva material , spiritul nu exist . Altfel spus, pentru spirit un fenomen spiritual reprezint o realitate, la fel cum pentru materie realitatea o reprezint aparen a material a lucrurilor. A a se prezint lucrurile. tipuri de realit i.

207

5. Depinde a adar numai de tine din ce perspectiv dore ti s prive ti lucrurile! În ceea ce m prive te, viziunea ta a reprezentat un fenomen spiritual real!´ 6. Adam i-a r spuns: ÄBine, dac tu îl consideri un fenomen spiritual, la fel voi face i eu; dar care este semnifica ia lui din perspectiva lumii exterioare?´ 7. Enoh: ÄDac dore ti s afli semnifica ia spiritual a viziunii tale din perspectiva lumii exterioare, acest lucru este cât se poate de u or de explicat: 8. Muntele în fl c ri simbolizeaz inima ta plin de iubire, care s-a îngrijorat peste m sur din cauza lui Muthael i a Puristei. Tigrii afla i la poalele colinei, care tremurau de furie, simbolizeaz înclina ia ta de a te înfuria din ce în ce mai tare atunci când dore ti s ai dreptate cu orice pre , care aminte te de aceste feline mari, cu blana dungat , care î i urm resc prada prin p dure pân când reu esc s o prind în gheare, dup care o devoreaz f r menajamente! 9. De fapt, acesta este adev ratul motiv care te-a împins la ac iune, îndep rtându-te de iubirea plin de încredere pe care o sim eai în sufletul t u: doreai cu orice pre s spionezi aceste dou fiin e pentru a vedea în ce m sur justific comportamentul lor b nuielile tale. Ba chiar i-ar fi displ cut în tain dac te-ai fi în elat asupra inten iilor lor, chit c eu i-am confirmat, în pofida afirma iilor tale, c nu era absolut deloc necesar s î i faci griji în privin a Puristei i a lui Muthael. 10. Acesta este motivul pentru care Domnul i-a transmis aceast viziune, care te-a ajutat s vezi cu ochii liberi ceea ce se afla în sufletul t u, în loc s î i arate ceea ce te interesa de fapt. A a se face c realitatea spiritual i-a revelat ce anume se afla în acel moment în interiorul sufletului t u, în clipa în care te-ai împotrivit voin ei Domnului i i-ai propus s îi spionezi pe cei doi. 11. Iat , tat , care este p rerea mea în leg tur cu viziunea pe care ai avut-o, i nu am nici cea mai mic îndoial asupra exactit ii ei! Desigur, dac nu împ rt e ti opinia mea, î i po i p stra propriile p reri, c ci nu doresc s î i impun în nici un fel vreo opinie personal legat de ceilal i oameni, cu atât mai mult cu cât tu e ti p rintele primordial al tuturor p rin ilor i copiilor de pe acest p mânt!´ 12. Atunci, Adam i-a spus lui Enoh: ÄDa, Enoh, ai perfect dreptate. Tot ce mi-ai spus este adev rat, de i înc îmi vine greu s cred c în aceast inim care v iube te pe to i într-o manier care nu poate fi exprimat în cuvinte poate s l lui o hoard de tigri!´ 13. Enoh: ÄA a este, dar numai dac prive ti aceste animale ca pe ni te pr d tori uciga i. Dac le prive ti îns ca pe un simbol al drept ii severe i al legii imuabile, compara ia de mai sus apare dintr-o dat într-o cu totul alt lumin !

208

14. C ci judecata implacabil este întotdeauna asociat cu legea, la fel cum dorin a de a ucide f r mil este inevitabil asociat cu tigrul. Este tiut c o victim pe care acesta o alege devine inevitabil prada sa! Cred c , dac prive ti lucrurile din acest punct de vedere, compara ia mea î i va ap rea ca fiind just !´ 15. Adam: ÄA a este! Dac privim lucrurile din aceast perspectiv , compara ia f cut de tine apare ca fiind extrem de echitabil . ± Acum c am l murit lucrurile, s trecem la altceva!´ Capitolul 108 Cântecul lui Kenan referitor la natura vie ii. Critica dur a lui Adam. Cuvintele împ ciuitoare ale lui Enoh (31 august 1843) 1. Principalii membri ai grupului au început atunci s vorbeasc despre tot felul de lucruri, iar Adam l-a invitat chiar pe b trânul nostru poet, Kenan, care se inea înc foarte bine, s cânte câteva strofe scurte cu aceast ocazie, lucru pe care acesta l-a f cut cu pl cere, întrucât era domeniul la care se pricepea cel mai bine. 2. De data aceasta, cântecul s u s-a dovedit îns excentric, nefiind aprobat de Adam. ± Iat cum a sunat el: întrucâtva

3. ÄO, voi, oameni care încerca i s v prelungi i cu orice pre via a care v-a fost acordat i care v dori i s o p stra i de-a pururi! Ce ciudat viziune ave i asupra ei! 4. Noi suntem vii, dar nu suntem ceea ce p rem a fi! Via a noastr nu înseamn nimic, i la fel ca i ea, noi nu suntem altceva decât neant! 5. Exist totu i un spirit viu care se ascunde înl untrul nostru! Spune i-mi: ce ochi îl poate contempla îns i ce sim uri îl pot recunoa te? 6. Ce este de fapt un spirit viu? ± Este oare un gând care, la fel ca i fulgerul, ilumineaz pentru o clip cerul vie ii, dup care dispare în spa iul infinit, sau la fel ca i fulgii de nea care se nasc din eterul nebulos al atmosferei terestre? 7. Orice fulger este efemer, iar fulgii de nea dispar la primele raze ale soarelui. O, spune i-mi, ce putem spune în acest caz despre gândul care apare i dispare, despre spiritul aflat în spa iul f r sfâr it, sau despre pic tura de rou ? 8. O, spune i-mi, este oare spiritul fugitiv i efemer, a a cum este fulgerul sau cum sunt fulgii de nea, murind pentru a nu mai reveni

209

niciodat la via i pentru a nu se mai cunoa te niciodat pe sine, ca i cum ar ap rea în spa iul pulsând de vibra ii divine numai pentru a disp rea apoi din nou? 9. Ce semnific de fapt moartea lucrurilor i a fiin elor? Care sunt efectele sale? 10. Oare voi disp rea i eu odat cu moartea trupului meu, sau voi continua s exist întru spirit? 11. Cine sunt eu, din perspectiva spiritului meu? Nimic altceva decât o stare de vid care gânde te, imperceptibil sim urilor fizice! M pot considera oare în acest caz o lumin invizibil pentru privirea ochilor exteriori, inclusiv pentru propriii mei ochi, o lumin independent de corpul acesta? 12. Doresc s blestem aceast via a aparen elor de arte, precum i ziua în care m-am n scut în ea i în care m-am trezit în aceast form de via aberant , liber cu gândurile mele! 13. De ce a trebuit s vin aici, de vreme ce va trebui oricum s dispar f r s las vreo urm a venirii mele în aceast lume? 14. O, via mizerabil , ce sacrificiu crud reprezin i tu! Eu sunt for at s tr iesc aici, s gândesc i s simt ca i cum a fi o fiin real , dar numai pentru a disp rea apoi pentru totdeauna, în mod dureros! O, ce via mizerabil ! 15. F r nici cea mai mic îndoial , spiritul este muritor; fiecare gând demonstreaz acest lucru, c ci de-abia se na te c dispare pentru totdeauna. Dac gândurile apar i dispar în acest fel, ce mai poate r mâne din bietul spirit? 16. Dac este adev rat c la cap tul drumului m a teapt Via a etern , de ce trebuie s mor mai întâi în aceast lume bizar , abandonându-mi corpul de care m-am ata at atât de tare? ± O, via lamentabil , iluzie am gitoare a sim urilor mele! De ce trebuie s tr iesc pe acest p mânt?´ 17. De data aceasta, Adam nu a mai putut r bda i a s rit în picioare, spunând pe un ton cât se poate de dezaprobator: 18. ÄFiul meu, termin odat cu prostiile acestea lipsite de orice semnifica ie! Data viitoare când mai dore ti s î i cân i poemele, f -o în p dure i adreseaz -te ur ilor, lupilor, leilor, tigrilor i hienelor atât timp cât vei dori! C ci aceste creaturi au col ii ascu i i i un stomac suficient de robust pentru a- i digera versurile! Cât despre noi, oamenii, pe viitor scute te-ne de ele. 19. Dac e ti atât de netot încât s nu- i dai seama ce înseamn via a, spiritul i existen a, m car întreab -i pe în elep ii care se afl printre noi, iar ace tia î i vor explica ceea ce nu în elegi!

210

20. Oare ai uitat complet de Domnul i de sublima Lui înv tur , de vreme ce ne plictise ti cu astfel de prostii în care nu mai crede nimeni la ora actual pe p mânt?´ 21. Enoh i-a spus îns lui Adam: ÄLas -l în pace! Eu tiu de ce p rintele Kenan a cântat acest imn: aceasta a fost voin a Domnului! Vom afla în cel mai scurt timp de ce a dorit Domnul s ascult m aceste cuvinte! 22. De data aceasta, Kenan nu a cântat despre ceea ce simte el personal, ci despre ceea ce simt foarte mul i oameni de pe acest p mânt. A a se explic surprinz torul limbaj pe care l-a folosit. Te asigur c evenimentele care vor urma ne vor oferi mai multe explica ii în leg tur cu acest subiect´. Capitolul 109 Plângerea lui Adam, care se simte ofensat, i inten ia sa lipsit de m sur de a se retrage din mijlocul tovar ilor s i (1 septembrie 1843) 1. Cuvintele lui Enoh nu l-au satisf cut îns deloc pe Adam. De i nu ar fi recunoscut niciodat deschis acest lucru, el era convins c acesta i-a vorbit inten ionat în acest fel pentru a-l pune într-o lumin defavorabil . De aceea, el i-a spus: 2. ÄFiul meu, la drept vorbind, cuvintele tale sunt pline de în elepciune, dar asta nu înseamn c sunt întotdeauna foarte agreabile, mai ales în ceea ce m prive te! Explic -mi: de ce proiectezi asupra mea toate relele pe care le descoperi în aceast lume? 3. De ce m sco i întotdeauna ap isp itor pe mine, primul om de pe acest p mânt, p rintele vostru plin de bun tate, care v iube te pe to i în egal m sur , f r s fac nici un fel de deosebire între voi? 4. Dac ai ceva s îmi spui, în acord cu voin a Domnului, f -o deschis! Dac nu, p streaz - i opiniile pentru tine, m car pân când po i s mi le împ rt e ti între patru ochi! În caz contrar, taci i nu m mai pune în aceast lumin defavorabil în fa a copiilor mei! 5. Eu îl iubesc pe Dumnezeu, Domnul i Creatorul meu, din toate puterile i mai presus de orice; dar chiar dac ar fi El Însu i prezent în acest moment, i-a spune exact ceea ce i-am spus ie mai devreme! 6. Dac l-am mustrat pe Kenan pentru versurile sale complet lipsite de bun sim , aveam tot dreptul din lume s fac acest lucru. În ceea ce prive te observa ia ta, potrivit c reia Kenan ar fi cântat acest imn nu pentru a revela ceea ce simte el, ci tocmai pentru a scoate la iveal ce simt eu, - aceasta mi se pare extrem de dur i complet

211

nedreapt , fiind în mod evident dirijat împotriva inimii mele i a spiritului meu, chiar dac pretinzi c a fost inspirat direct de Domnul! 7. Asta am avut de spus! Doresc totu i s mai adaug un lucru: de acum înainte, m voi retrage definitiv din mijlocul vostru i nu voi mai accepta s îl v d decât pe Seth! Cât despre voi ceilal i, pute i face orice dori i, în numele Domnului! V rog s nu mai veni i îns la mine acas i s nu mai trece i vreodat pragul por ii mele! 8. Seth, fiul meu, înso e te-m acas , pe mine i pe Eva, c ci constat c prezen a mea începe s îi inoportuneze pe propriii mei copii!´ 9. Auzind aceste cuvinte, to i membrii grupului s-au îngrijorat, iar Enoh a dorit s îi spun c a fost în eles gre it. 10. Adam i-a poruncit îns s tac i i-a spus: ÄEu, Adam ± i te rog s în elegi cât mai corect la cine m refer atunci când spun acest nume ± nu mai sunt dispus s joc în fa a ta rolul înv celului ve nic prins cu p catul! Tu e ti cel care m-ai pus într-o lumin proast din cauza grijii mele fa de Purista; tu e ti cel care ai descoperit acea hoard de tigri în sufletul meu, stârnindu-i, dar f r a-i face s dispar mai apoi! 11. Dac este adev rat c interpret rile tale au fost inspirate de Domnul, nu în eleg cum de nu i-a dat Acesta i discern mântul necesar pentru a- i da seama c cuvintele tale îmi vor r ni inima pân în profunzimile ei ultime! Cum de nu ai prev zut o asemenea reac ie din partea mea? 12. Acesta este motivul pentru care nu mai accept nici un fel de scuz i nici o explica ie din partea ta! Nu tiu ce mi-a mai putea spune, în afara faptului c cuvintele tale au fost direc ionate în mod inten ionat împotriva mea! 13. Sunt de acord s accept c ai avut dreptate în tot ce ai spus, dar faptul c în calitatea ta de mare preot unic al Domnului nu ai anticipat rana profund i dureroas pe care mi-o vor face cuvintele tale, cu atât mai mult cu cât ai omis s precizezi la cine faci aluzie, - ei bine, aceast lips total de considera ie fa de mine îmi apas inima i o îndep rteaz de tine! 14. De aceea, nu mai sunt dispus s accept nici un fel de justificare din partea ta! R mâi a a cum e ti, dar ine-te departe de mine i de casa mea, dac nu dore ti s pierzi complet binecuvântarea mea! ± Iar acum, Seth, înso e te-m ! Amin´. 15. Dup care Adam s-a preg tit în modul cel mai serios de plecare. To i cei prezen i l-au înconjurat îns i l-au implorat cu lacrimi

212

în ochi s r mân es.

i s asculte ce are de spus Enoh sau Lameh cel de la

16. V zând aceast reac ie plin de iubire, Adam s-a înduio at i a renun at la inten iile sale. El s-a a ezat din nou i a cerut s aud punctul de vedere al lui Lameh, dar în nici un caz al lui Enoh. Capitolul 110 Discursul împ ciuitor al lui Lameh despre for a obi nuin ei i despre binecuvântarea ocurilor spirituale. Scopul sl biciunilor noastre (2 septembrie 1843) 1. Auzind dorin a lui Adam, care acum era din nou lini tit, Lameh a avansat c tre el i i-a spus: ÄP rinte sublim al oamenilor de pe acest p mânt! Tu e ti întotdeauna drept în fa a lui Dumnezeu i a noastr , copiii t i! Ce om de pe aceast planet s-ar putea în ela vreodat asupra iubirii pe care le-o por i copiilor t i, pe care i-ai crescut întru gloria Celui care i i-a d ruit? 2. Atât cât mi-am putut da seama, tu e ti înzestrat în cel mai înalt grad cu toate calit ile pe care le au copiii t i, în totalitatea lor, iar aceste calit i prevaleaz de departe în fiin a ta. Tot în tine se afl îns i originea sl biciunilor lor, iar sufletul t u atât de greu încercat nu a fost în întregime eliberat de prejudec i. 3. De aceea, te rog s m ier i dac îmi voi lua libertatea de a- i face câteva observa ii cu toat sinceritatea: mai întâi de toate, cântecul lui Kenan se referea la mine, nu la tine. Enoh nu a f cut altceva decât s explice în cuvinte mai clare ceea ce Kenan nu a reu it s exprime prin versurile, privirile i gesturile sale, respectiv c am datoria s devin con tient de faptul c aceast în elepciune impur continu s s l luiasc într-o m sur mai mare sau mai mic în fiin a mea! 4. Am urmat imediat sfatul lui plin de în elepciune i mi-am dat seama c sufletul meu a fost în întregime la unison cu tot ce a spus Kenan, pe întreaga durat a cântecului s u. Mai mult, am în eles c vechile obi nuin e sunt precum o hain de bronz de care nu ne putem debarasa cu u urin , întrucât pare s fie sudat de trupul nostru. 5. La acest lucru s-au referit cuvintele lui Kenan i explica iile lui Enoh, i mi-a pune în joc îns i via a c aceast afirma ie este perfect adev rat ! 6. Pe de alt parte, dac au mai fost i al ii în afara mea care s-au sim it întrucâtva atin i de explica iile lui Enoh, acest lucru mi se pare întru totul natural, c ci cu to ii avem sl biciunile noastre mai mult sau mai pu in vizibile, iar aceste ocuri psihologice mi se par absolut

213

necesare, întrucât gra ie efectului lor binef c tor, foarte mul i oameni î i pot con tientiza propriile sl biciuni, debarasându-se apoi de ele. În caz contrar, ei le-ar p stra pân la sfâr itul vie ii lor. 7. În acest fel, putem spune c nu numai Enoh a avut dreptate, ci i tu, o, tat al nostru, al tuturor, precum i to i copiii t i; c ci Domnul le-a d ruit oamenilor sl biciunile tocmai cu scopul de a se pune singuri la încercare, c ci aceste încerc ri le condi ioneaz îns i libertatea lor spiritual . Noi nu vom putea dobândi vreodat libertatea spiritual perfect decât dup ce ne vom recunoa te i dup ce ne vom învinge aceste sl biciuni. 8. C ci sl biciunea face parte integrant din fiin a noastr , pe care Domnul a l sat-o neterminat tocmai pentru a ne putea perfec iona continuu, descoperind i punând în valoare asem narea spiritului nostru cu cel al Creatorului nostru perfect i construindu-ne astfel, prin propriile noastre for e, o via liber din toate punctele de vedere. 9. Pe de alt parte, dac vom prefera s ne ascundem sl biciunile, în loc s le scoatem deschis la iveal , vom s vâr i o gre eal fa de noi în ine, i nimeni altcineva nu va fi vinovat decât noi în ine dac aceste sl biciuni ne vor conduce la propria noastr ruin . 10. De aceea, p rinte Adam, te rog s ne ier i pe mine, pe Enoh i pe Kenan, dac am fost pu in prea îndr zne i în afirma iile noastre!´ 11. Aceste cuvinte l-au reconfortat atât de tare pe Adam încât, împ cat, el a cerut din nou s îl asculte pe Enoh. Capitolul 111 Trista profe ie a lui Enoh i acuza ia sa, deopotriv blând i serioas , adresat lui Adam. Tentativa lui Adam de a se dezvinov i e ueaz (4 septembrie 1843) 1. Enoh s-a întors atunci c tre Adam i i-a spus: ÄP rinte Adam, am auzit la via a mea foarte multe lucruri ie ite din gura ta, dar niciodat pân acum nu mi-ai interzis s mai trec pragul locuin ei tale! 2. Ah, cât de ferici i ar fi urma ii no tri dac nu ai fi rostit niciodat aceste cuvinte! 3. C ci adev r î i spun, o, tat , comportamentul t u în calitate de prim om de pe acest p mânt va fi imitat de foarte mul i dintre copiii t i în timpurile care vor urma!

214

4. Da, adev r î i spun, inspirat de spiritul Domnului care se g se te în inima mea: tot ce ai afirmat mai înainte cu atâta patim i cu toat sinceritatea inimii tale va fi pus în practic de copiii t i într-o manier care va reprezenta culmea ororii în fa a lui Dumnezeu; c ci felul în care te-ai înver unat împotriva cuvintelor mele, de i acestea erau dictate direct de Spiritul Domnului, i care te-a f cut s m respingi, - va fi adoptat de descenden ii t i, care vor ajunge s resping toate înv turile oferite de Spiritul lui Dumnezeu! i astfel, copiii t i vor ajunge s se închine spiritului acestei lumi! 5. Pentru c ai dorit s te izolezi de noi to i, cu excep ia p rintelui Seth, interzicându-ne accesul în casa ta, mai-marii acestei lumi se vor ridica i vor oprima cu cruzime popoarele aflate sub conducerea lor; iar casele acestor potenta i vor r mâne închise în fa a celor s rmani, i nimeni nu va îndr zni s le treac pragul sau m car s se apropie de ele, tiind c i-ar pierde astfel via a! 6. Aceste evenimente se vor produce deja într-un interval de timp egal cu jum tatea din vârsta pe care o ai acum, iar într-o perioad ce nu va dep i de ase ori durata anilor pe care i-ai tr it pe acest p mânt va veni o epoc în care umanitatea va sem na cu un arici ce î i îndreapt epii unii împotriva celorlal i. ± Nu cred c mai trebuie s - i spun unde va conduce acest lucru! 7. O, tat , de ce te compor i mereu în acest fel i nu te po i debarasa o dat pentru totdeauna de orgoliul t u? 8. Vezi tu, atunci când spun ceva sau când ac ionez într-un anume fel, eu nu fac acest lucru de la mine, ci sunt condus direct de Domnul, care mi-a încredin at în fa a voastr , a tuturor, aceast func ie. De ce sim i mereu nevoia s te împotrive ti cuvintelor mele, de i tii foarte bine c acestea provin direct de la Domnul?´ 9. De data aceasta, cuvintele lui Enoh au avut un efect zguduitor asupra lui Adam, care iu-a r spuns: ÄO, Enoh, în elept al lui Dumnezeu, ce dure sunt adev rurile pe care tocmai mi le-ai revelat! 10. Vezi tu, nu a fi vorbit a a cum am f cut-o dac a fi tiut c cel care se exprima prin intermediul t u era Spiritul lui Dumnezeu. De vreme ce nu mi-ai împ rt it acest lucru, am crezut c vorbe ti de la tine, mânat de un anumit orgoliu, de care doream s te ajut s te eliberezi. 11. Ar trebui s m previi întotdeauna atunci când prin tine vorbe te Spiritul Domnului, respectiv atunci când vorbe ti în nume propriu, i te asigur c de acum înainte m voi conforma f r nici o ezitare poruncii divine. 12. O, spune-mi, oare nu mai este posibil în nici un fel s remediez ceea ce ai prezis din cauza comportamentului meu?´

215

13. Domnul i-a r spuns atunci direct lui Adam, prin gura lui Enoh, vorbindu-i cât se poate de explicit: ÄDac nu l-ai fi mustrat decât pe Enoh, afirma iile tale nu ar fi avut nici un fel de consecin e! Dar ai avut grij s adaugi c M-ai fi dezaprobat chiar pe Mine, dac a fi fost de fa ! 14. Iat , acesta este motivul pentru care cuvintele tale au avut i vor continua s aib consecin ele descrise de Enoh, c ci fiecare cuvânt care îmi este adresat reprezint o oper încheiat , care nu mai poate fi distrus vreodat . Încearc s în elegi acest lucru! 15. O, Adam, ce alte poveri dificile mai inten ionezi s a ezi în spinarea Mea?´ 16. Abia în acest moment i-a dat Adam cu adev rat seama ce f cuse, motiv pentru care s-a sim it extrem de trist. 17. Dar Enoh i-a spus: ÄConsoleaz -te, c ci Domnul a luat asupra Lui i aceast nou povar , eliberându-te astfel de ea. De aceea, bucur -te i manifest - i recuno tin a fa de El!´ Capitolul 112 Odihna nocturn a lui Adam i a Evei este tulburat . Eva pune stavil curiozit ii arz toare a lui Adam (5 septembrie 1843) Dup ce patriarhul s-a mai calmat i totul a revenit la ordinea obi nuit , Adam a declarat: ÄCopiii mei, sunt obosit, iar membrele mele au mare nevoie de odihn . De aceea, m voi duce s m întind pu in. Uranion, condu-ne pe mine i pe Eva la locul de odihn pe care ni l-ai rezervat. 2. Cât despre voi, copiii mei, pute i veghea atât timp cât ve i dori; nu trebuie neap rat s urma i exemplul meu. Mai întâi de toate, doresc îns s v ofer binecuvântarea mea patern !´ 3. Dup care Adam i-a binecuvântat to i copiii i s-a dus la culcare, înso it de Eva. 4. De-abia a apucat îns s se lungeasc pe excelentul pat preg tit pentru el în marea locuin a lui Uranion c a sosit Purista, înso it de Muthael i de doi str ini, fapt care a provocat o mare manifestare de bucurie în rândul celor care au continuat s vegheze. 5. Sesizând aceast agita ie plin de bucurie, la care nu se a tepta, Adam, care era culcat pe un fel de tribun situat ceva mai în spate, i-a spus: ÄOare ce se întâmpl ? Aud cuvinte de bun venit care

216

r sun din toate p r ile. Cu siguran comun!

s-a întâmplat ceva ie it din

6. Dac m voi ridica din pat ca s v d despre ce este vorba, voi da impresia c sunt foarte curios. Pe de alt parte, dac nu voi face acest lucru, m voi fr mânta toat noaptea i nu voi reu i s îmi odihnesc deloc membrele obosite. 7. V d c bucuria general cre te continuu, devenind din ce în ce mai zgomotoas i generalizându-se la to i copiii mei! ± Nu, nu, nu mai rezist! M voi duce în vârful picioarelor s v d ce se petrece!´ 8. Dup care Adam s-a ridicat din pat. Eva l-a întrebat îns ce inten ie are. Adam i-a ar tat Evei pe copiii reuni i ceva mai departe i ia atras aten ia asupra exploziei generale de bucurie, dup care i-a m rturisit c dore te s cunoasc motivul acesteia. 9. Dar Eva i-a r spuns: ÄHaide s -i l s m s se bucure în numele Domnului! Noi doi vom r mâne aici s ne odihnim; în caz contrar, vom fi considera i mai curio i decât copiii mici! 10. Dac s-a întâmplat într-adev r ceva ie it din comun, cu siguran vom afla acest lucru cât de curând. Dac nu s-a întâmplat nimic, nu avem ce s afl m. Haide s respect m i de aceast dat , la fel ca întotdeauna, voia Domnului!´ 11. Aceste cuvinte nu l-au satisf cut pe deplin pe Adam, dar acesta s-a hot rât totu i s r mân pe loc. 12. În cele din urm , în coliba lui Uranion au fost aprinse tor e confec ionate din smoal i dintr-o cear foarte fin i frumos mirositoare. Imnuri de laud s-au auzit din toate p r ile i coliba a fost iluminat la fel ca în plin zi. 13. Adam a sim it c r bdarea sa este mult prea greu încercat , a a c i-a spus Evei: ÄS-a terminat cu odihna noastr ! Trebuie neap rat s m ridic i s v d ce se întâmpl !´ 14. Dar Eva i-a r spuns: ÄPrive te cât de pu in timp a mai r mas pân la ivirea zorilor! Odihne te-te m car câteva ore, de dragul s n t ii tale! Dup aceea, vei putea s te ridici i s î i dai seama într-o clipit ce se întâmpl ! 15. Ce s-ar întâmpla dac Domnul ne-ar chema subit la El, silindu-ne s p r sim acest p mânt? Nu crezi c am continua s fim atra i de aceea i curiozitate c tre aceast lume, de i nu vom mai fi decât ni te spirite, pentru simplul motiv c copiii no tri vor trece printr-o experien sau alta?´ 16. Aceste cuvinte au avut darul de a-l calma pe Adam, care s-a hot rât s nu se mai dea jos din pat, preferând s se bazeze pe în elepciunea so iei sale.

217

17. Pu in câte pu in, coliba s-a umplut de oameni, devenind din ce în ce mai luminat i mai animat . 18. De data aceasta, nici o for Adam s vad ce se întâmpl . Capitolul 113 Adam i Eva se ridic din pat. Muthael i so ia lui Purista sunt înso i i de oaspe ii cele ti. Cuvintele pline de profunzime ale Domnului adresate lui Adam (6 septembrie 1843) 1. Eva a mai f cut o ultim tentativ de a-l opri pe Adam, dar acesta i-a spus: ÄFemeie, ascult -m ! Ce s-ar întâmpla dac eu voi r mâne s m odihnesc i voi afla mai târziu c Domnul Însu i a venit s î i viziteze copiii? Chiar crezi c ar trebui s ne odihnim în aceste condi ii?´ 2. Eva i-a r spuns: ÄDac Domnul se afl într-adev r printre copiii S i, atunci cu siguran nu este cel mai potrivit moment s ne odihnim, indiferent dac este zi sau noapte! În acest caz, nu mai doresc nici eu s a tept diminea a pentru a m da jos din pat! Dimpotriv , doresc s te înso esc imediat!´ 3. Adam a fost de acord cu aceast propunere i amândoi i-au p r sit a ternuturile pentru a se al tura marelui grup în care toat lumea conversa într-o ambian dintre cele mai pl cute. 4. V zându-l pe Adam, Enoh s-a îndreptat c tre el i i-a spus: ÄP rinte Adam, de data aceasta nu ai reu it s te odihne ti din cauza noastr ! Mi-am dat seama c a a se va întâmpla, dar nu am putut ac iona altfel! 5. Iat , acolo, în centrul grupului, sunt a eza i Muthael i Purista, so ia lui, pe care Domnul Însu i i-a d ruit-o pentru a-i fi consoart ! 6. Ce altceva am fi putut face decât s ne al tur m bucuriei acestui copil al nostru, acestui frate al nostru întru spirit, pe care Tat l preasfânt i preaplin de iubire l-a întâmpinat personal pentru a i-o încredin a pe so ia pe care i-a predestinat-o chiar începând din momentul în care acesta a scos-o pe Purista din inima lui i i-a sacrificat iubirea P rintelui ceresc?´ 7. Cuvintele lui Enoh i vederea tinerilor so i l-au emo ionat pe Adam pân la lacrimi. De aceea, el nu se mai s tura s -i contemple pe cei doi, binecuvântându-i în t cere în inima lui. nu l-ar mai fi putut împiedica pe

218

8. Subit, el i-a v zut pe cei doi oaspe i necunoscu i care se aflau de o parte i de alta a tân rului cuplu i s-a întrebat cine sunt ace tia. 9. Enoh i-a dat imediat seama ce se întâmpl mai a tepte s fie rugat: i i-a spus, f r s

10. ÄTat , încerci cumva s - i dai seama de unde vin ace ti doi oaspe i? Întrucât m simt atât de bucuros, î i voi revela eu însumi acest lucru, f r s mai a tept nici o clip , pentru a te putea bucura la rândul t u al turi de noi! 11. Iat : Cel care st a ezat al turi de Purista este Domnul Însu i! Iar str inul care st lâng Muthael este spiritul lui Zuriel, tat l Ghemelei, care st la rândul ei a ezat la stânga Domnului, împreun cu dragul ei Lameh. 12. Copiii acestor dou cupluri pe care le observi acum vor da na tere unui nou p mânt!´ 13. Aceste cuvinte au avut darul de a sufoca aproape complet inima lui Adam i cea a Evei, care au început s plâng , incapabili s mai scoat vreun cuvânt, atât erau de cople i i de emo ie. 14. Atunci, Domnul s-a ridicat i i-a spus: ÄAdam, apropie-te de Mine!´ 15. Adam L-a ascultat i s-a apropiat de El. 16. În continuare, Domnul i-a spus: ÄAdam, dac ai fi singur i Eu a veni la tine în întunericul mor ii, M-ai recunoa te tu în aceast noapte adânc ? 17. M-ai recunoa te tu dac te-a trezi din somnul t u profund i i-a spune: ÃAdam, ridic -te, vino la Mine i bucur -te de via ¶? 18. M-ai recunoa te tu dac ai ajunge pe un p mânt nou, într-un cer nou, atunci când acest p mânt i acest cer vor trece, la fel ca o hain veche ce nu mai poate fi folosit ?´ 19. Complet bulversat, Adam i-a r spuns: ÄO, Doamne i P rinte ceresc, ce vor s însemne aceste cuvinte? Când se va petrece a a ceva?´ 20. Domnul i-a spus: ÄPrive te aici, i dincoace: iat , aceast nou realitate se afl deja în fa a ta! ± Întreaga eternitate tremur i întreaga infinitate fream t în fa a Mea, c ci acum v las un gardian, i spada lui va trebui s se confrunte cu cel mort!´ 21. Adam s-a prosternat pân la p mânt în fa a Lui i i-a spus: ÄDoamne, ce înseamn cuvintele Tale? Cine le-ar putea în elege sensul?´ 22. Domnul i-a r spuns: ÄTimpurile cele din urm le vor în elege; la fel i cei care vor veni dup tine i care s-au n scut din tine!

219

Dar tu te vei odihni i nu le vei putea în elege, a a cum nu le vei putea recunoa te, pân când nu voi veni la tine pentru a- i spune: ÃAdam, ridic -te, vino la Mine i bucur -te de via !¶´ Capitolul 114 Discursul de adio al Domnului. Regele Lameh se întoarce la Hanoh. Adev rata epoc de aur (7 septembrie 1843) 1. Dup ce i-a adresat aceste cuvinte lui Adam, Domnul s-a întors c tre to i ceilal i copii ai S i i le-a spus: 2. ÄCopii, pân acum M-am ocupat cu stabilirea ordinii pe aceste în l imi sacre, dar i la es. V-am trasat o cale care s uneasc cele dou extreme, pentru a v permite astfel s v cunoa te i i s v sus ine i reciproc ori de câte ori acest lucru se va dovedi necesar! 3. Timp de mai mult de dou luni, v-am înv at în persoan s M recunoa te i ca Dumnezeu i P rinte autentic al vostru. V-am spus atunci c numai în Mine ve i putea g si Via a etern a spiritului, i prin aceast Via , întreaga iubire, în elepciune, putere i for care v vor permite s controla i întreaga realitate. 4. Mul i dintre voi au ajuns deja la aceast Via spiritual i tiu s discearn cu în elepciune cum trebuie folosite în mod optim toate lucrurile acestei lumi. Pu ini sunt cei care nu mai au ast zi m car o idee în leg tur cu Via a spiritului i cu modalit ile de a ajunge la ea. 5. Acesta este motivul pentru care am trezit pe deplin pe câ iva dintre voi, pentru ca ace tia s îi poat ghida, în calitatea lor de fiin e trezite din punct de vedere spiritual, pe cei mai slabi dintre oameni, precum i pe cei orbi, pe calea cea dreapt . 6. Totu i, pân acum nu v-am dat nici o singur porunc i v-am demonstrat c sunte i în întregime liberi prin iubirea pe care Mi-o purta i Mie, la fel cum sunt i Eu, Dumnezeul, Domnul, Creatorul i P rintele vostru înc de la începuturile eternit ii. 7. Mai mult, v-am promis în mod solemn c nici unul din cei care M vor iubi într-o manier perfect nu va vedea, nu va sim i i nu va gusta vreodat din moartea corpului fizic, fiind transfera i direct în Via a etern i perfect a spiritului, a a cum s-a întâmplat cu Zuriel, aici de fa , sau cu Sehel i cu Pura! 8. V-am explicat de asemenea nenum ratele avantaje ale Vie ii autentice, dar i nenum ratele prejudicii pe care le provoac o via tr it în opozi ie cu ordinea Mea etern .

220

9. V-am instruit în toate aceste probleme Eu Însumi, Domnul vostru, i voi a i primit înv tura Mea direct în inimile voastre; de aceea, nu ave i cum s v mai îndoi i de adev rul absolut pe care vi lam anun at în persoan . 10. În consecin , la ora actual ave i la dispozi ie tot ceea ce v este necesar i nu mai pute i spune: ÃTat , nu tim nimic despre cutare sau cutare lucru!¶ Dat fiind c sunte i la curent cu tot ceea ce trebuie s ti i, nu doar în ceea ce prive te epoca actual , ci i întreaga eternitate, r mâne i în aceast stare de spirit i nu v mai l sa i tenta i proste te de ispitele vane ale lumii exterioare, care sunt întotdeauna asociate cu moartea i cu str vechea pierzanie! Dac ve i respecta acest sfat al Meu, nu îmi ve i mai provoca niciodat vreo suferin ! 11. Dac v ve i îndep rta îns în mod deliberat de ordinea Mea, încercând s v domina i unii pe ceilal i din cel mai pur egoism, îmi voi întoarce fa a de la voi i v voi l sa s v scufunda i în mla tina fetid a lipsei de pudoare, a pasiunilor trupe ti, a prostitu iei, a adulterului i a tuturor celorlalte moduri de comportament animalic i dezordonat. De altfel, consecin ele amare care vor decurge din aceast atitudine a voastr v vor ar ta în cel mai scurt timp ce a i avut de câ tigat i ce a i avut de pierdut ac ionând în acest fel. 12. De vreme ce totul se afl acum pe acest p mânt într-o ordine ideal , v binecuvântez pe to i i v spun: ÃFie ca iubirea Mea s r mân cu voi, acum i de-a pururi! Amin´. 13. Dup aceste cuvinte, Domnul i Zuriel au redevenit invizibili. Întreaga adunare a ie it afar , pream rindu-L i sl vindu-L pe Domnul pân în zorii zilei, dup care a continuat s se bucure i s s rb toreasc în acela i fel inclusiv ziua de Sabat. 14. Duminic , toat lumea s-a întors acas . Lameh s-a întors la es, înso it de tovar ii s i i binecuvântat din toate p r ile. El a continuat s vegheze asupra inutului al c rui conduc tor era, men inând ordinea Domnului i instaurând astfel pe p mânt o veritabil epoc de aur. 15. La fel s-au petrecut lucrurile i pe în l imile sacre. Capitolul 115 Prima Biseric i dec derea umanit ii. Discursul de adio al lui Adam. Testamentul i moartea acestuia (11 septembrie 1843)

221

1. Acum, primii oameni de pe p mânt erau perfect instrui i i aveau la dispozi ie nenum rate cuno tin e spirituale. Pr pastia dintre mun i i es nu mai exista i toat lumea putea ac iona în func ie de liberul arbitru, f r ca altcineva s îi poat împiedica în vreun fel activit ile. 2. Cunoa terea lui Dumnezeu era extrem de vie i de autentic , iar prima Biseric de pe p mânt era stabilit , astfel încât orice om care dorea acest lucru putea descoperi lumea interioar a spiritului prin iubirea lui pur fa de Domnul. 3. Atât timp cât p rin ii patriarhi primordiali au r mas în via , aceast ordine perfect s-a p strat pe p mânt i nimeni nu a putut-o schimba. Când ace tia au fost îns chema i înapoi la cer, p r sind aceast lume unii dup al ii, situa ia de pe p mânt s-a schimbat dramatic, din p cate într-un sens nefericit. 4. Valorile lume ti au început s predomine din ce în ce mai mult în fa a celor spirituale, care au c zut în uitare, iar oamenii au devenit din ce în ce mai materiali ti, cunoscând la fel de pu ine lucruri despre virtu ile elevate ale spiritului ca i umanitatea de ast zi i nemail sându-se condu i i ghida i de Spiritul Meu. 5. arpele a profitat de aceast situa ie pentru a binecuvânta natura solului cu respira ia sa otr vit , astfel încât acesta a devenit excesiv de fertil, fapt care a avut drept efect ramolirea oamenilor, care au devenit în scurt timp lene i i iner i. 6. Evenimentele care vor fi descrise în continuare vor demonstra cât se poate de clar acest lucru. 7. Când Adam a atins vârsta de 930 de ani, el a chemat la el pe to i copiii din linia principal a umanit ii i le-a spus: 8: ÄCopii! Am petrecut 930 de ani pe acest p mânt i am devenit extrem de obosit i de slab! 9. De aceea, m-am rugat Dumnezeului nostru s îmi redea for ele sau s m ia de pe acest p mânt, a a cum a f cut cu Zuriel, cu Sehel i cu Pura în timpul marii Sale revela ii. 10. Când am terminat cu rug ciunea, Domnul mi-a r spuns: 11. ÃAscult , Adam! Am m surat timpul i am descoperit c m sura ta este plin . De aceea, î i voi îndeplini cererea i te voi ridica de pe acest p mânt care i-a obosit suficient de mult picioarele. 12. Totu i, nu este posibil s p r se ti acest p mânt în maniera în care au f cut-o cei trei pe care i-ai pomenit mai devreme, întrucât ai p c tuit trupe te! 13. Din acest motiv, corpul t u trebuie redat p mântului care i-a dat cândva na tere, pentru ca arpele s î i primeasc partea sa!

222

14. Accept îns s î i desprind sufletul de corp, întrucât în el locuie te spiritul creat de Mine, i îl voi conduce în locul în care trebuie s ajung , unde î i vei da seama de întreaga Mea compasiune, în pacea inimii tale. 15. Î i voi trimite în acest scop un înger care te va elibera de corp în ziua mor ii tale. 16. To i cei care au p c tuit vreodat trupe te vor trebui s p r seasc acest p mânt în acela i fel ca i tine. 17. Dat fiind c p catul a ap rut în aceast lume prin tine, moartea descenden ilor t i nu se va putea produce decât prin intermediul desp r irii de corpul lor. Amin¶. 18. Acestea au fost cuvintele Domnului, astfel încât aceasta este ultima zi a existen ei mele terestre, în mijlocul vostru; c ci aceasta este voin a divin ! 19. În ceea ce o prive te pe Eva, mama voastr , aceasta va mai tr i o vreme. Cinsti i-o i ocupa i-v cu respect de ea, pân când Domnul o va chema la rândul ei la El. 20. ie, Enoh, î i las mo tenire locuin a mea i tot ce se afl în ea. Fie ca prima ta grij s fie întotdeauna îngrijirea mamei tale! 21. ie, Seth, î i las mo tenire toate p mânturile mele i tot ce produc ele. În schimb, va trebui s ai grij de to i cei care locuiesc în coliba mea, c ci aceasta va r mâne în proprietatea marelui preot, care va avea dreptul s tr iasc cu 10% din veniturile produse de p mântul meu. 22. Pân acum, am exprimat voin a Domnului! Doresc de asemenea ca Enoh, Jared, Methuselah i Lameh s îmi înmormânteze corpul într-un loc pe care nimeni altcineva decât ei s nu îl cunoasc , astfel încât nici unul din copiii mei s nu î i fac vreodat un cult din cinstirea mormântului meu. ± Aceasta este deopotriv voin a mea i a Domnului! Ac iona i în consecin ! Amin´. 23. Dup care Adam i-a binecuvântat copiii din linia principal , i prin intermediul lor, pe to i oamenii de pe p mânt. apoi capul i-a c zut în piept i el a murit. 24. To i copiii s i au început atunci s î i rup ve mintele, plângând. Ei au inut doliu dup Adam timp de aproape un an. 25. Adam a fost înmormântat pe o culme înalt , dar nimeni nu a tiut vreodat unde, cu excep ia celor patru b rba i care i-au condus trupul pe ultimul drum. 26. Enoh s-a mutat apoi împreun cu so ia i cu copiii s i în locuin a lui Adam, continuând s se ocupe de Eva, care a mai tr it înc 30 de ani dup moartea so ului ei.

223

27. i astfel, testamentul lui Adam a fost respectat pân ultimul punct. Capitolul 116

la

Durerea provocat de moartea lui Adam. Eva se bucur de un respect din ce în ce mai mare din partea copiilor ei. Moartea Evei (12 septembrie 1843) 1. Când copiii de la es au aflat vestea mor ii lui Adam, cu to ii sau sim it extrem de întrista i. Ei au postit timp de trei zile. 2. Lameh, care era înc în via în acel moment, continuând s î i îndeplineasc cu credin îndatoririle fa de Domnul, a trimis mesageri în toate direc iile, pentru a anun a moartea lui Adam tuturor popoarelor pe care le putea contacta. 3. Oriunde ajungea, vestea cea trist d dea na tere unei mari dureri. Toat lumea se lamenta i deplângea moartea patriarhului. 4. În schimb, Eva a câ tigat cu atât mai mult în respectul celorlal i, i nu pu ine erau procesiunile care urcau pe în l imi pentru a- i aduce omagiul mamei întregii umanit i. 5. Au existat chiar i trimi i din Sihin (China actual ) care au urcat pe mun ii în care tr iau copiii lui Dumnezeu pentru a-i face o vizit mamei Eva; c ci i ei aflaser de la mesagerii trimi i de Lameh c patriarhul Adam a murit. 6. Singuri cahini ii (popoarele care tr iau în Africa modern ) i meduhi ii (str mo ii japonezilor actuali) nu au fost informa i, c ci la acea vreme, cele dou popoare erau complet separate de restul continentului. 7. Cu toate consol rile pe care le primea din partea tuturor, Eva a c zut prad unei triste i din care nu a mai reu it s î i revin pân la sfâr itul zilelor sale. Nici chiar alinarea lui Enoh nu a reu it s îi potoleasc aceast durere. 8. Singur Seth reu ea s îi calmeze cât de cât suferin a, c ci fusese dintotdeauna preferatul s u, dat fiind c sem na perfect cu Adam, deopotriv la fa , la în l ime i la voce. 9. A a s-au scurs i ace ti 30 de ani, în aceea i ordine perfect . Când m sura vie ii ei s-a apropiat de sfâr it, Eva a fost chemat la El de c tre Domnul, a a cum s-a întâmplat mai devreme cu Adam. 10. Cu trei zile înainte de moartea ei, pe când Eva se afla într-o stare de sl biciune extrem , fiind înconjurat de Seth, de Jared, de

224

Enoh, de Methuselah i de Lameh, spiritul lui Adam a intrat în colib , cu permisiunea Domnului, i a spus: 11. ÄCopiii mei, fi i binecuvânta i! Fie ca pacea s nu v p r seasc niciodat ! Nu v însp imânta i de vederea mea, c ci eu sunt Adam, cel care v-a z mislit trupe te pe to i, prin gra ia lui Dumnezeu cel atotputernic, etern i viu! 12. Domnului, c ruia i s-a f cut mil de mine înc de acum 30 de ani, i s-a f cut acum mil i de Eva, credincioasa mea so ie. De aceea, El dore te s o elibereze de acest p mânt i de acest trup devenit slab i epuizat, pentru ca i ea s poat cunoa te odihna de care m bucur eu în prezent, delectându-se împreun cu mine, la fel ca un mielu el blând care zburd pe paji tea compasiunii divine! 13. Cel care m-a eliberat pe mine a fost spiritul lui Sehel. Pe Eva o voi elibera îns eu însumi de povara ei terestr i o voi conduce personal în locul în care am ajuns, unde î i va g si binemeritata odihn i în care vom a tepta amândoi acea zi care va r s ri pe p mânt la fel ca un soare al tuturor sorilor, în conformitate cu marea profe ie care urmeaz s se realizeze pe acest p mânt!´ 14. Enoh l-a întrebat atunci pe spiritul lui Adam: ÄCând vei face acest lucru cu certitudine i cum va trebui s proced m cu trupul mamei noastre?´ 15. Spiritul lui Adam i-a r spuns: ÄNu eu sunt st pânul t u, ci Domnul! Evenimentul se va produce peste exact trei zile începând din acest moment. În rest, Domnul î i va împ rt i ce anume trebuie s faci, a a cum procedeaz întotdeauna´. 16. Dup care spiritul lui Adam a disp rut. 17. El s-a întors îns în cea de-a treia zi, dar numai Enoh i cu Eva l-au putut vedea. 18. Eva i-a binecuvântat atunci to i copiii prezen i preasl vit pe Domnul pentru gra ia Lui. i L-a

19. Spiritul lui Adam a spus (fiind auzit de to i cei prezen i): ÄEva, tu le-ai oferit copiilor binecuvântarea ta, care s-a unit astfel cu a mea! Voin a Domnului dore te ca acum s te întorci Acas ! Vino în bra ele mele, în numele Domnului! Amin´. 20. Dup aceste cuvinte, Eva a c zut la p mânt, moart , iar spiritul împreun cu sufletul ei a disp rut pentru totdeauna, înso it de spiritul lui Adam, i nu s-a mai întors niciodat pe acest p mânt. 21. A a a murit mama întregii umanit i, înconjurat de copiii s i i unindu-se din nou, întru spirit, cu Adam, în bra ele sale spirituale care au condus-o c tre marea odihn a Domnului.

225

22. În acord cu voin a divin , corpul ei a fost înmormântat în acela i loc în care odihnea corpul lui Adam, de c tre acelea i patru persoane. i totul s-a petrecut în cel mai mare secret. 23. Moartea Evei a provocat un alt doliu care a inut câ iva ani, iar unul din efectele ei a fost acela c foarte mul i oameni s-au retras din aceast lume, preferând s tr iasc o via în pietate i izolare. 24. Dispari ia ei a fost resim it extrem de dureros de acei locuitori care se numeau abedami i, c ci Abedam fusese unul din marii prefera i ai Evei, pe care o pre uia mai presus de orice. 25. i a a s-a încheiat via a Evei. Capitolul 117 Ascetismul practicat de copiii din mun ii sacri. Moartea lui Seth i na terea lui Noe. Enoh i Lameh duscut despre moartea trupeasc . Triste ea lui Enoh, care este luat la cer de Domnul (13 septembrie 1843) 1. Dup aceste evenimente, oamenii din mun ii sacri au continuat s tr iasc mult timp ca i cum ar fi fost pe jum tate mor i, pierzândui orice bucurie de a tr i. Ei nu î i mai doreau nimic altceva decât s î i urmeze p rin ii primordiali. 2. Aceast respingere a lumii exterioare a mers atât de departe în cazul unora dintre ei încât ace tia i-au construit colibe micu e sub anumi i smochini b trâni, unde au tr it circa o sut de ani ca ni te siha tri, f r a- i p r si locuin a atât timp cât copacul sub care era construit aceasta le putea procura o hran frugal . 3. Numero i b rba i au preferat s nu se mai ating de so iile lor, spunându- i cu am r ciune: ÄCe rost are s mai d m na tere altor oameni? De vreme ce cu to ii suntem predestina i s împ rt im soarta lui Adam i a Evei, respectiv moartea i putrezirea acestui corp, este de preferat s nu mai chem m alte spirite pentru a tr i o astfel de existen mizerabil ! Dac Dumnezeu ine cu tot dinadinsul s populeze acest p mânt dificil cu fiin e, nu are decât s le creeze din nou, modelându-le din pietre i din lut. În ceea ce ne prive te, noi tim ce se ascunde în spatele acestei vie i teribile, a a c nu ne vom mai l sa folosi i pentru a aduce la via alte creaturi nefericite care s perpetueze aceast specie uman !´ 4. În mod similar, foarte multe femei s-au închis în sine i au refuzat în mod categoric s se mai lase fecundate, c ci i ele î i spuneau în sinea lor: ÄNu au decât s se reproduc animalele. Oamenii nu

226

merit s tr iasc o astfel de via , al c rei sfâr it inevitabil nu poate fi altul decât moartea´. 5. i astfel, într-un interval de numai o sut de ani dup moartea Evei i cea a lui Seth, mun ii sacri s-au umplut de astfel de siha tri originali, pe care nimeni nu i-a mai putut vindeca de nebunia lor ± nici discursurile lui Enoh, care tr ia înc la acea vreme, nici vreun miracol de o alt natur . 6. Dându- i seama c nu mai poate face nimic pentru ace ti oameni r t ci i f r a atenta la liberul lor arbitru, Enoh a sfâr it prin a se ruga Domnului s îl ia la El. 7. Dar Domnul i-a spus lui Enoh: ÄAscult , credinciosul Meu slujitor: anul acesta, lui Lameh, nepotul t u, i se va na te un b iat! Este important s îl binecuvântezi înainte de a p r si aceast lume. Abia apoi te voi elibera de ea, a a cum i-am promis!´ 8. În anul în care Lameh a împlinit vârsta de 182 de ani, Ghemela i-a d ruit într-adev r un fiu, pe care Enoh l-a binecuvântat, conform poruncii primite de la Domnul. 9. Dup aceast binecuvântare, Lameh a spus: ÄTe numesc Noe! Tu vei fi cel care ne va alina durerea i care ne vei u ura munca noastr pe acest p mânt pe care Dumnezeu l-a blestemat!´ 10. Auzind exclama ia lui Enoh, toat lumea i-a dat seama c starea sa de spirit nu corespundea întru totul ordinii Mele, c ci îmi f cea Mie, Domnului, un repro deschis apropo de a a-zisul blestem pe care l-a fi aruncat asupra acestui p mânt, spunând practic: ÄNu mai avem la ce alinare s ne a tept m din partea lui Dumnezeu, c ci Lui îi face pl cere s ucid trupurile p rin ilor no tri. De aceea, fiul S u Noe trebuie s devin consolatorul nostru!´ 11. Enoh l-a mustrat îns pe Lameh pentru aceste cuvinte ofensatoare la adresa Mea, explicându-i c Eu le-am promis întotdeauna i le-am, prezis cu toat autoritatea Mea existen a unei alte Vie i eterne întru spirit, dup desp r irea de haina terestr efemer . 12. Dar Lameh i-a r spuns: Ä tiu toate acestea la fel de bine ca i tine, tat Enoh! Este foarte adev rat c eu pot contempla în interiorul meu Via a etern , dar nu în eleg de ce nu îi pot z ri pe cei mor i? În aceast privin , nimeni nu ne-a oferit vreodat o înv tur sau o informa ie oarecare! 13. De ce nu vin spiritele din lumea de dincolo c tre noi, pentru a ne ar ta c au i ele o via lipsit de un corp material i c î i continu existen a?´ 14. Enoh i-a r spuns: ÄCe tot spui? Doar ai v zut spiritele lui Adam, Zuriel, Abel i Sehel! Ce alt dovad î i mai trebuie?´

227

15. Dar Lameh nu s-a l sat: ÄVezi tu, pentru Dumnezeu orice este posibil! În acest caz, de ce nu îi aduce înapoi pe cei pe care i-a chemat la El, întrerupându-le aceast via aparent ? Atunci, am putea crede cu to ii c a a stau lucrurile! 16. În caz contrar, ce putem crede noi atunci când aceast existen vizibil dispare? Cum este posibil ca ea s nu mai fie perceptibil pentru sim urile noastre? ± Abia în acest caz devine evident vechiul blestem! Noi nu exist m decât pentru a fi uci i! Am fost crea i de dragul acestui blestem, nu al Vie ii! 17. Dac adev rata Via exist undeva, ea ar trebui s fie întotdeauna vizibil , i nu s r mân ascuns de parc nu ar exista deloc! 18. Din cauza p catului lui Adam, trupul tuturor oamenilor trebuie omorât! Ce blestem! Dac eu nu am p c tuit niciodat , de ce trebuie s fie exterminat trupul meu din cauza p catului lui Adam? Personal, acest lucru mi se pare o cruzime f r seam n!´ 19. Nemaiavând ce spune, Enoh l-a binecuvântat pe Lameh i a plecat pentru a plânge în fa a Domnului. 20. Domnul l-a consolat pe Enoh i l-a luat al turi de El pe când se afla înc în trup. i astfel, Enoh a disp rut de pe p mânt, i to i cei care îl cuno teau l-au c utat pretutindeni, dar în zadar. Capitolul 118 Lameh din în l imile sacre îl caut pe Enoh. Cuvintele Domnului adresate lui Lameh, care îl ajut pe acesta s în eleag . Discursul smintit i plin de am r ciune al lui Lameh (14 septembrie 1843) 1. De data aceasta, Enoh s-a l sat prea mult a teptat, iar Lameh i-a pierdut r bdarea i a plecat în c utarea lui. 2. El a str b tut în lung i în lat mun ii, dar nu a descoperit nici o urm a celui pe care îl c uta. Drept urmare, a trimis mesageri în toate direc iile, inclusiv în regiunile de la es. 3. Toate eforturile sale au r mas îns în zadar, c ci Enoh nu se mai afla printre p mânteni. 4. Atunci, Lameh i pu inii p rin i patriarhi care mai erau în via i-au dat seama c Enoh a murit. De aceea, Lameh i-a întrebat pe to i cei pe care îi cuno tea dac tiu ceva de Enoh. 5. Cu to ii au ridicat îns din umeri, m rturisindu-i c nu l-au mai v zut pe Enoh de la ultimul Sabat.

228

6. Toate aceste c ut ri au durat un an întreg, dar nimeni nu i-a putut furniza lui Lameh un indiciu cât de mic referitor la ceea ce s-a întâmplat cu Enoh. 7. Lameh de la es i-a propus i el s întreprind o ampl ac iune de c utare, dar tocmai când era pe punctul de a trimite nu mai pu in de 10.000 de mesageri, Domnul i-a vorbit: 8. ÄNu-i imita pe nebunii din mun i în eforturile lor zadarnice! Ascult -M , Eu l-am chemat pe Enoh la Mine, cu tot cu trup, nu doar cu sufletul i cu spiritul lui, a a cum i-am promis! De aceea, oricât de mult l-ai c uta pe acest p mânt, nu îl vei g si! Mai bine trimite doi mesageri i anun aceast veste pe în l imi, pentru ca to i copiii Mei ± care parc i-au pierdut min ile ± s afle ce s-a întâmplat cu Enoh!´ 9. Atunci, Lameh a renun at la proiectul lui grandios de c utare i s-a limitat s trimit doi mesageri în mun ii sacri pentru a le transmite p rin ilor patriarhi informa ia primit de la Domnul. 10. Când Lameh cel din în l imile sacre a aflat vestea, i-a ie it de tot din min i. La fel s-a întâmplat i cu ceilal i p rin i patriarhi. Presentimentul general c nimeni nu îl va mai vedea vreodat pe Enoh în via se adeverea astfel, i peste toate, nu exista un înlocuitor pentru func ia de mare preot. 11. Atunci, Lameh a luat cuvântul în fa a celorlal i: ÄAsculta im , fra i i copii, precum i voi, ceilal i patriarhi dintre pu inii care am mai r mas pe acest p mânt! Acum tim c Domnul l-a chemat la El inclusiv pe Enoh, pe care l-am c utat în zadar timp de un an, având în vedere c l-a ucis i pe el, a a cum a f cut cu to i ceilal i! 12. Între timp, nu a numit un alt mare preot, fapt care mi se pare chiar mai straniu decât moartea în sine a lui Enoh! La drept vorbind, Enoh m-a binecuvântat înainte de a ne p r si pentru totdeauna, dar nu pot considera în nici un caz aceast binecuvântare ca pe o nominalizare în func ia pe care a de inut-o el. De aceea, aceast func ie va r mâne vacant începând din acest moment! 13. Cei dintre voi care vor dori s mai respecte Sabatul, pot s o fac ; dar cei care nu mai doresc acest lucru nu au decât s procedeze a a cum cred de cuviin ! C ci eu sunt de p rere c atunci când la cap tul drumului nu te a teapt altceva decât moartea, orice atitudine este la fel de bun ! 14. Domnul poate face orice dore te; în ceea ce m prive te, eu nu am de gând s mai fac mare lucru, de dragul mor ii care m a teapt la sfâr it. 15. L sa i toate p mânturile în paragin i înceta i s v mai reproduce i. Nu mai îns mân a i solul i acoperi i-v ochii, pentru a nu mai vedea aceast lume am gitoare. Toat lumea s î i a tepte sfâr itul

229

apropiat! Nu ne vom atinge scopul decât atunci când acesta ne va fi acordat! 16. Frumoas perspectiv pentru ni te fiin e libere s gândeasc ! ± V propun a adar s lu m împreun decizia s depopul m acest p mânt! Dumnezeu nu are decât s îi ucid pe to i cei pe care îi va alege! Sper c a i în eles ce doresc s v spun: trebuie s depopul m acest p mânt!´ Capitolul 119 Copiii în l imilor sacre refuz s mai procreeze. Avertismentul Domnului adresat lui Lameh, care îi r spunde prin repro uri (16 septembrie 1843) 1. Discursul lui Lameh a fost aprobat cu entuziasm de locuitorii în l imilor sacre, care îi împ rt eau întru totul punctul de vedere. Foarte pu ini au mai r mas credincio i ordinii aflate înc în vigoare în acea epoc . Chiar i ace tia î i doreau cu ardoare s fie elibera i cât mai curând posibil de aceast lume complet aberant . 2. În ceea ce prive te actul procrea iei, acesta a încetat complet pe în l imile sacre timp de aproape 30 de ani. Dup scurgerea acestui interval de timp, când am r ciunea lui Lameh s-a mai risipit pu in, Domnul l-a chemat într-o sear afar i i-a vorbit dintr-un nor de foc: 3. ÄLameh, Lameh, îmi pui r bdarea la grea încercare! 4. Cu mult timp în urm , când i-am ie it în întâmpinare pe drumul din p dure care separa septentrionul de occident, unde erai înso it de p rin ii t i, pe când încercai s te apropii cu team de patriarhii care îi invitau pe oameni la marea s rb toare a Sabatului, întrucât nu aveai permisiunea lor, - ai fost cuprins de o mare bucurie, plin de recuno tin , c ci am ac ionat atunci ca un mediator între tine i p rin i. Ai descoperit atunci în Mine un prieten mai devotat decât oricine altcineva i ai fi fost gata s te arunci în foc de dragul Meu, de i nu tiau înc cine sunt. 5. Mai târziu, când M-ai recunoscut, inima ta s-a aprins de o iubire înc i mai arz toare, la fel ca un minereu incandescent! 6. Cu ce i-am gre it acum? Nu ac ionez Eu exact a a cum v-am înv at Eu Însumi, demonstrându-v tuturor, dincolo de orice putin de t gad , c acest lucru este absolut necesar de dragul Vie ii eterne a spiritului? Constat îns c nu mai vrei s ii deloc cont de cuvintele Mele, ac ionând ca i cum a fi pentru tine un str in i fiin a cea mai inferioar din aceast lume material , sau din cea a spiritelor!

230

7. Cum ar trebui s în eleg comportamentul t u, Eu, Dumnezeul, Creatorul i P rintele t u? Chiar dore ti s M sfidezi pe Mine, Cel Atotputernic? Vrei s te sf de ti cu Mine, demonstrându-Mi puterea pumnilor t i? 8. Ar fi suficient chiar i cel mai mic suflu al Meu pentru ca întreaga crea ie s dispar pentru totdeauna, i tu odat cu ea! ± Vorbe te! Ce dore ti de la Mine? ± Chiar crezi c Eu am datoria s te ascult pe tine, i nu invers? ± Haide, vorbe te i spune-Mi ce a tep i de la Mine!´ 9. Lameh i-a r spuns: ÄDoamne, nu m îndoiesc nici o clip de atotputerea Ta, dar am început s m îndoiesc în ceea ce prive te iubirea i fidelitatea pe care ni le-ai promis! Nu în eleg cum ai putea avea inten ii bune fa de noi, creaturile Tale i copiii T i, în condi iile în care nu pari s ai alt pl cere decât aceea de a ne ucide! 10. A prefera s sufli asupra mea i s m faci s dispar astfel pentru totdeauna, în loc s m for ezi s tr iesc atât de mult timp pe acest p mânt blestemat, unde nu ai altceva de f cut decât s munce ti din greu, numai pentru a fi ucis în final de Tine! 11. Tu spui c : ÃNumai trupul trebuie s moar ; în ceea ce prive te spiritul, acesta va continua s tr iasc ¶, dar eu î i r spund: ÃLa ce-mi folose te un asemenea schimb, atât timp cât trebuie mai întâi de toate s m obi nuiesc s tr iesc într-un corp carnal? Dup ce ne-am obi nuit s tr im în acest trup, prinzând chiar gustul acestei vie i, Tu vii în secret i distrugi aceast prim via pe care ne-ai d ruit-o, înlocuind-o cu o alt via , care nu are cum s fie cu nimic mai bun decât precedenta, i totul dup bunul T u plac!¶ 12. V d c tare mult î i mai plac schimb rile! De aceea, mi-am pierdut încrederea în Tine! 13. Haide, sufl asupra mea cu toat atotputerea Ta i pune chiar acum cap t acestei existen e mizerabile pe care mi-ai d ruit-o! Nu m mai chema apoi niciodat la via ! Fie ca distrugerea mea s fie pentru Tine un motiv etern de glorie! O via care nu are alt scop decât schimbarea continu este cel mai r u dintre blestemele care pot c dea asupra unei creaturi, iar pl cerea pe care acest lucru i-o provoac Celui care a creat-o reprezint pentru ea o povar insuportabil !´ Capitolul 120 Mustrarea grav a Domnului adresat lui Lameh. Spiritul lui Enoh i cel al lui Adam depun m rturie asupra Vie ii eterne (18 septembrie 1843)

231

1. Dup ce Lameh a terminat de vorbit, norul de foc a coborât c tre sol. Domnul a ap rut în fa a lui Lameh într-o form vizibil i i-a spus cu gravitate: 2. ÄLameh, Lameh! D - i seama Cine se afl în fa a ta i Cine î i vorbe te! 3. Cum au procedat Enoh i Methuselah pe vremea când nu erai decât un copil obraznic? Î i reamintesc eu: au fost nevoi i s se foloseasc de b pentru a te cumin i! 4. De ce crezi c au procedat astfel? Oare erau p rin ii mâna i de o mânie distrug toare, sau de o mare iubire fa de tine? 5. V d c îmi r spunzi f r s vrei: ÃP rin ii au ac ionat astfel mâna i exclusiv de marea iubire pe care le-o purtau copilului lor; dac nu ar fi ac ionat în acest fel, a fi crescut ca un animal s lbatic i a fi devenit un monstru!¶ 6. Concluzia la care ai ajuns este cât se poate de just . ± Crezi tu oare c Eu sunt un P rinte mai pu in echitabil i mai pu in înzestrat cu iubire decât Jared, Enoh i Methuselah? 7. O, crede-M , ei nu erau decât p rin ii t i trupe ti, pe care i iam d ruit pentru a te educa, inclusiv cu ajutorul pedepselor! Eu sunt îns i r mân de-a pururi unicul i cel mai drept P rinte, dat fiind c team creat din propria Mea substan , dup care te-am educat personal, l sându- i întreaga libertate a spiritului t u. În calitatea Mea de P rinte unic i autentic, nu te-am pedepsit nici m car o singur dat , cu toat exuberan a stupid de care ai dat dovad nu de pu ine ori în fa a Mea! 8. Iat , la baza acestui comportament a stat întotdeauna iubirea Mea infinit , r bdarea i compasiunea Mea fa de tine! 9. Acum îns , când constat c ai devenit atât de reticent în ceea ce M prive te, cred c a sosit timpul s iau în mân b ul pentru a te trata a a cum meri i, pe tine i pe semenii t i, a a cum trebuie s procedeze orice P rinte drept cu copiii pe care îi iube te mai presus de orice. 10. Înainte de asta îns , a dori s - i ar t în ce const existen a sublim a celor pe care i-am chemat înapoi la Mine, pentru a- i da astfel seama pân în profunzimile ultime ale fiin ei tale ce soart le rezerv Eu copiilor Mei, pentru eternitate! 11. În continuare, î i voi demonstra c sunt capabil inclusiv s îmi pedepsesc ± de dragul mântuirii lor ± copiii care nu doresc s se supun i care îmi ignor în mod voluntar bunele inten ii paterne, pline de iubire, f cându-i s îngenuncheze în râna acestei realit i am gitoare. Î i voi demonstra c pot continua s îi pedepsesc pe cei mai rebeli dintre ei pentru totdeauna, întru spirit, atât timp cât nu vor

232

accepta s recunoasc faptul c Eu sunt P rintele lor preaplin de iubire i Dumnezeul lor, în toat sfin enia Lui intangibil . 12. Iar acum ridic - i privirea i spune-Mi ce vezi!´ 13. Lameh i-a ridicat privirea i i-a v zut pe to i cei deceda i. 14. Enoh a coborât atunci din cer, în fa a lui Lameh, i i-a spus: ÄSmintitule, atinge-m i convinge-te c tr iesc pentru eternitate, i c nimic nu va putea schimba vreodat aceast existen etern de care m bucur acum!´ 15. Lameh l-a atins pe Enoh i a descoperit astfel c acesta din urm a r mas acela i, a a cum îl cuno tea pe timpuri, cu singura diferen c acum emana o perfec iune spiritual celest care corespundea unei vie i absolut perfecte. 16. În continuare, i s-a dat posibilitatea s se conving în mod repetat de acest lucru, punând mâna pe toate celelalte spirite. 17. Adam i-a spus: ÄLameh, eliberarea de corpul carnal atât de greu, în care spiritul este pus la încercare, reprezint cea mai mare binecuvântare pe care ne-o poate acorda Tat l nostru ceresc! Ar trebui s te bucuri, nu s te plângi de acest lucru! 18. Chiar dac moartea trupului pare greu de acceptat de c tre ochii t i trupe ti, te asigur c în ochii celui chemat de iubirea Tat lui ea apare ca o fericire suprem ! 19. Iat : tu ai fost conceput ca urmare a desf t rii i a iubirii celor doi p rin i ai t i. Atunci când spiritul t u va p r si greul corp carnal i va rena te într-o via perfect , sublim , plin de for , activ , a c rei frumuse e nu poate fi comparat în nici un fel cu senza iile terestre, vei tr i aceea i desf tare i aceea i iubire pe care le-au sim it p rin ii t i, dar duse la apogeu! 20. Tot ce ai început s întreprinzi pe p mânt vei definitiva ca spirit în sfera etern a lumii spirituale. Acesta este motivul pentru care nu trebuie s fii lene atât timp cât tr ie ti pe acest p mânt, c ci nici cel mai mic fir de nisip pe care îl atingi acum nu se va pierde! 21. Cel care afirm acum în fa a ta acest lucru, cu toat siguran a, sunt eu, Adam, p rintele t u primordial! Încearc s în elegi ce i-am spus. Amin´. Capitolul 121 Contactul lui Lameh cu spiritele ajunse în lumea de dincolo continu . Lameh se întoarce la 180 de grade i se c ie te. Discursul plin de iubire al Tat lui referitor la pedeaps . Lameh este numit înlocuitorul lui Enoh

233

(19 septembrie 1843) 1. Lameh a continuat astfel s se între in cu Seth, cu Eva i cu alte spirite, venite fie din cele patru regiuni ale în l imilor, fie din profunzimi. El s-a putut convinge astfel, deopotriv vizual i prin sim ul atingerii, c via a spiritului dup p r sirea corpului fizic reprezint o realitate perfect . 2. Dup ce s-a convins pân în profunzimile ultime ale sufletului s u de acest lucru, el a început s reflecteze asupra modului injust i inechitabil cu care L-a tratat pe Domnul i P rintele întregii crea ii, dându- i seama cât de gre ite i de aberante fuseser gândurile i deciziile sale. 3. De aceea, el a c zut la picioarele Domnului i i-a spus, cu inima plin de mustr ri de con tiin : ÄO, Dumnezeule, Doamne i P rinte etern, îmi dau acum seama cât de mult am gre it în fa a Ta! 4. Am fost orb i am crezut c pot s m iau la har cu Tine! În marea mea nebunie, am dorit s fixez limite activit ii Tale, care reprezint în sine iubirea cea mai înalt ! Am dorit s depopulez acest p mânt i s fac s dispar rasa uman ! 5. Aceast atitudine nedreapt s-a datorat ranchiunei care a crescut în mine din cauza desp r irii de cei pe care îi iubeam, deopotriv dintr-o veche obi nuin i dintr-o iubire veritabil . Dac ia fi iubit a a cum ne-ai înv at Tu, nu a fi putut sim i niciodat vreo stare de ranchiun fa de Tine, tiind c le-ai preg tit tuturor o fericire atât de mare prin iubirea Ta p rinteasc . 6. O, Dumnezeule, Doamne i P rinte etern, îmi dau seama acum în ce m sur merit s fiu pedepsit de Tine! De aceea, consider un act de dreptate absolut s o faci cu cea mai mare severitate! Da, f s sufere f r mil acest trup, Doamne, în acord cu voin a Ta preasfânt , dar nu l sa spiritul meu s piar complet!´ 7. Atunci, Domnul i-a r spuns lui Lameh: ÄRidic -te, fiul Meu! Chiar po i s crezi c Eu, P rintele t u preasfânt i preaplin de iubire, a putea avea vreodat pl cerea de a-Mi pedepsi copiii? 8. Crede-M : fiecare lovitur pe care i-a da-o ar provoca inimii Mele o suferin egal cu cea pe care ar sim i-o trupul t u! 9. Ai i tu un fiu, pe care îl iube ti mai mult decât propria- i via . Încearc s îl love ti atunci când este neascult tor i vei vedea c vei suferi mai mult decât el. 10. Când va sosi momentul s îl pedepse ti, numai gândul de a-i provoca o suferin î i va face r u; iar dac fiul t u va începe s plâng dup prima lovitur acordat , chiar dac nu i-ai administrat decât o lovitur foarte slab , crezi tu c vei avea inima s îl love ti a doua oar ?
234

11. Fiul t u va uita în scurt timp durerea pe care a sim it-o, iar iubirea ta p rinteasc îl va împ ca imediat cu tine, dar cât timp î i vei repeta tu în sinea ta, cu am r ciune: ÃFiul meu a devenit ascult tor, dar ce nu a da s nu îl fi lovit niciodat ¶? 12. Astfel ai ac iona tu, în calitatea ta de om înzestrat cu o inim ! ± Cum altfel crezi c a putea proceda Eu, Dumnezeul i P rintele t u autentic? De aceea, nu am s te pedepsesc în nici un caz, ci dimpotriv , am s te binecuvântez! 13. Totu i, doresc s - i spun un lucru: gânde te-te c acest p mânt îmi apar ine! De aceea, lucra i cu to ii pentru bun starea temporar a copiilor Mei care vor veni dup voi. Da i na tere unei noi descenden e i înmul i i-v , c ci multe spirite sunt înc prizoniere ale materiei, a teptându- i ner bd toare eliberarea! 14. Te numesc acum înlocuitorul lui Enoh i î i cer s repari r ul pe care l-ai comis! Amin´. Capitolul 122 Leg mântul lui Lameh de a restabili str vechea ordine divin . Avertizarea Domnului cu privire la prezen a arpelui în trupul femeilor. Domnul i preaferici ii dispar. Adunarea b trânilor (20 septembrie 1843) 1. Dup aceste cuvinte, Lameh i-a promis solemn Domnului c va face tot ce îi va sta în puteri pentru a restabili str vechea stare de lucruri, cu ajutorul Lui, i c va veghea pentru ca aceast ordine s fie respectat de întreaga popula ie. 2. Domnul i-a spus îns lui Lameh: ÄF tot ce î i va sta în puteri, dar nu for a pe nimeni! Î i reamintesc c oamenii sunt foarte înc p âna i! 3. Ai mare grij ca arpele s nu î i joace o fest , c ci el a început deja s preg teasc trupurile fetelor de la es, f cându-le delicate i apetisante! 4. De aceea, previne-i pe copiii Mei c trebuie s se fereasc de vizitele prea frecvente ale locuitorilor de la es, dac nu doresc s cad în capcana care li se preg te te! 5. i ai mare grij la ceea ce î i voi spune în continuare: 6. Când vei vedea c trupul feminin devine din ce în ce mai gras, mai alb, mai delicat i mai planturos, c femeile se plimb cu fa a i cu capul descoperite, cu pieptul i cu mâinile goale, c vor alerga dup b rba i într-un mod desfrânat, c mamele î i vor preg ti i î i vor

235

împodobi chiar ele fiicele, punându-le s defileze zi i noapte pentru a-i atrage pe b rba i în mrejele lor prin intermediul acestei str luciri exterioare care reprezint cea mai malefic inven ie a lui Satan, menit s îi supun pe b rba i farmecelor femeilor, s îi împing s le ia de so ii sau cel pu in s le închirieze contra unui pre ru inos, ± Lameh, ascult cu cea mai mare aten ie ceea ce î i voi spune în continuare! ±, atunci când femeia se va ridica mai presus decât b rbatul, încercând s l domine, i chiar va reu i s fac acest lucru, fie prin intermediul farmecelor trupe ti cu care a înzestrat-o Satan, fie cu ajutorul comorilor i bog iilor acestei lumi, fie ajutat de faptul c apar ine unei clase sociale mai înalte i unei descenden e superioare, atunci când întreaga tagm feminin , care ar trebui s se supun în fa a b rba ilor, îi va privi pe ace tia cu superioritate i cu dispre , strigând în gura mare: ÃPuah! Ce miros fetid eman acest individ de joas spe ! Cât de urât este! Cât de dezgust toare este înf i area lui! S dispar din fa a mea acest cer etor oribil!¶ ± atunci, ascult -M bine, Lameh ±, vei ti c arpele a devenit st pânul acestei lumi, pe care o va domina f r ru ine prin intermediul sexului feminin, care îi este caracteristic! 7. În acel moment ±, ascult -M bine, Lameh ±, voi abandona aceast lume i o voi l sa în puterea celui c ruia va ajunge s i se închine! Voi blestema atunci toate creaturile de pe acest p mânt! Îmi voi astupa urechile pentru a nu mai auzi gemetele îngrozitoare ale locuitorilor acestui p mânt i pentru a nu Mi se mai face mil de teribilele suferin e prin care vor trebui s treac ! La momentul potrivit, voi trimite judecata Mea asupra tuturor trupurilor vii de pe acest p mânt i îmi voi rev rsa mânia asupra întregii lumi i asupra tuturor creaturilor care tr iesc în ea! 8. Adev r î i spun: lumea a f cut deja un pas foarte mare c tre propria ei pierzanie! De aceea, du-te i anun -le tuturor ceea ce i-am spus acum, i cere-le s se poc iasc ! În caz contrar, ve i apuca tu însu i i fiul t u o bun parte a acestor schimb ri i consecin ele lor, dup ce M voi îndep rta complet de acest p mânt! 9. Ascult cu aten ie aceste cuvinte i devino slujitorul Meu credincios! Amin´. 10. Dup care norul arz tor a disp rut, i odat cu el imaginea Domnului i a spiritelor trecute în lumea de dincolo. 11. Absorbit în gândurile sale grave, Lameh s-a întors acas a povestit membrilor familiei sale tot ce i-a spus Domnul. i le-

12. Chiar a doua zi, el i-a adunat pe b trâni i le-a relatat cuvintele Domnului i tot ce s-a întâmplat în timpul viziunii pe care a avut-o. Capitolul 123

236

Mesajul lui Lameh adresat popoarelor nu are succes decât pe jum tate. Mânia lui i cuvintele de consolare ale Domnului (21 septembrie 1843) 1. Auzind relatarea lui Lameh, b trânii aduna i i-au dat imediat seama de adev rul con inut de aceasta. Ei s-au desp r it apoi cu inimile bucuroase i pline de o credin ren scut i s-au îndreptat f r s mai întârzie c tre popoarele din cele patru regiuni, c rora le-au anun at mesajul primit, în care credeau cu cea mai mare convingere. 2. Ca urmare a efortului lor, foarte mul i locuitori s-au convertit din nou la dreapta credin . Totu i, nu pu ini au fost i cei care au r mas sceptici, spunându- i în sinea lor: ÄDac ar exista într-adev r o lume de dincolo, nu vedem nici un motiv pentru care Domnul nu ne-ar revela-o la rândul nostru, a a cum a f cut cu Lameh, de vreme ce suntem egali cu el i descindem din Adam la fel ca i el. 3. Noi credem mai degrab în existen a unui Dumnezeu nemilos, care ne guverneaz dup bunul S u plac, iar acest lucru ne este suficient; ce rost mai are s vin acum cu noi amenin ri? 4. Dac tot vom sfâr i în râna din care ne-am n scut, aceast credin ar trebui s fie suficient ! Ar fi stupid ca o fiin uman înzestrat cu ra iune s se team înc i mai mult de acest Dumnezeu care nu ne-a creat decât pentru a ne supune în final mor ii! 5. Deviza noastr este: ÃM nânc i bea, i tr ie te aceast perioad penibil în care trebuie s r mâi pe p mânt în maniera cea mai agreabil cu putin !¶ Cât despre ceea ce se va întâmpla într-o manier mistic i nesigur dup moartea corpului fizic, nu avem nici cea mai mic garan ie c afirma iile lui Lameh ar fi adev rate! 6. Dac este adev rat ceea ce ne povesti i voi, s ne reveleze i nou Iehova aceste lucruri, a a cum a f cut în cazul lui Lameh, c ci i noi suntem fiin e umane, la fel ca i el. Dac Iehova nu va face acest lucru, nu mai dorim s avem ceva de-a face cu El! 7. În ceea ce v prive te pe voi, cei pe care ni i-a trimis Lameh, i nu Dumnezeu Însu i, pute i crede orice dori i! Oricum nu ne pas ! Din perspectiva noastr , convingerile voastre utopice nu au nici cea mai mic semnifica ie! 8. Sfâr itul ne va revela tuturor misterul întâmpl rilor pe care le-am tr it pe acest p mânt i vom vedea atunci dac via a continu sau dac vom înceta s mai exist m pentru eternitate, disp rând pentru totdeauna! 9. În ceea ce prive te avertismentul vostru referitor la fetele de la es, ne vine s râdem! Acolo tr iesc cele mai frumoase femei din lume, pe care le putem ob ine cu cea mai mare u urin , a a c ar trebui s
237

fim c zu i în cap s nu profit m de acest lucru! C ci aceasta este singura desf tare real pentru un b rbat ajuns în aceast lume stupid ! 10. Dac acest lucru îi displace lui Iehova, nu are decât s schimbe aceast stare de lucruri, dar atât timp cât ne va l sa s tr im în acest fel, ar trebui s fim nebuni s ne lipsim de aceast mic pl cere care ne mai r mâne în aceast via , i totul pentru nimic, ba chiar pentru de trei ori nimic! 11. De aceea, pleca i de aici, mesageri creduli ai lui Lameh, i pe viitor scuti i-ne de prezen a voastr , c ci tim mai bine decât voi ce avem de f cut!´ 12. Din p cate, acestea erau fructele comportamentului lui Lameh din timpul revoltei sale care a durat 30 de ani! 13. Auzind relat rile mesagerilor, Lameh s-a sim it exasperat i nu a tiut ce s fac în continuare. 14. Dar Domnul i-a vorbit astfel: ÄLameh, aminte te- i ce i-am spus: nu for a pe nimeni! Mai presus de orice, fii atent la ce î i voi spune în continuare: 15. Cine vrea s vin la Mine, s vin , dar cine dore te s fie l sat în pace trebuie l sat s mearg acolo unde dore te. Mai devreme sau mai târziu, el se va întoarce cu siguran la noi, iar atunci îi vom spune câteva vorbe care îl vor atinge la inim i pe care nu le va uita întreaga eternitate! 16. A a s fie! ± În ceea ce prive te dorin a b rba ilor fa de femeile de la es, cei care doresc nu au decât s î i ia câte o so ie din rândul acestora, dar noi doi vom avea grij ca ei s nu mai poat ap rea vreodat pe culmile mun ilor înso i i de so iile lor! 17. De aceea, lini te te-te i r mâi de-a pururi în iubirea Mea, împreun cu to i cei drep i! Amin´. Capitolul 124 Discursul Domnului referitor la natura celor credincio i i a celor necredincio i. Incorigibilitatea celor înseta i de distrac ii (22 septembrie 1843) 1. Lameh i-a mul umit Domnului din profunzimile fiin ei sale pentru aceast înv tur , dup care L-a întrebat dac nu ar fi cazul s îi strâng pe cei r ma i credincio i într-un mic cerc în jurul lui. 2. Dar Domnul i-a spus: ÄLas lucrurile a a cum sunt, c ci adev ratul credincios va r mâne constant chiar i în mijlocul unei

238

genera ii care nu se gânde te la nimic altceva decât la distrac ii i care M-a uitat cu des vâr ire! 3. Dac cineva nu are o credin autentic în inima lui, nu-i va folosi la nimic s se afle într-un cerc restrâns al adep ilor Mei i nu va ob ine niciodat în acest fel Via a etern ! 4. Atât timp cât se va afla printre credincio ii Mei, va l sa impresia c face parte din rândurile lor, dar de îndat ce va ajunge printre necredincio i se va gr bi s fac exact ce fac ace tia. 5. Dac va discuta cu tine, nu va spune altceva decât ceea ce tie c doresc s aud urechile tale, dar atunci când se va afla în compania celor necredincio i nu se va mai opri din bârfe r ut cioase i mondene. 6. Iat , a a procedeaz cei frivoli i u uratici, care oscileaz cu cea mai mare u urin între Dumnezeu i moarte, nefiind atra i în nici un fel de via a spiritual care ar putea determina încol irea semin ei Cuvântului Meu viu în inima lor. Ei nu dispun de c ldura spiritual necesar pentru ca s mân a Cuvântului Meu, în care s l luie te de-a pururi Via a etern , s ajung la maturitate i s se manifeste ca o for activ . Ei nu dispun de aceste calit i pentru c nu doresc s dispun , c ci incon tien a în care tr iesc li se pare infinit mai distractiv decât o via ferm orientat c tre gra ia Mea. 7. Revenirea pe calea cea dreapt a acestor fiin e nu este numai foarte dificil , dar reprezint practic o imposibilitate absolut , c ci ei sunt imediat de acord cu toat lumea, indiferent de circumstan ele exterioare. 8. Dac vrei s sco i la iveal r ul din ei, nu ai decât s îi pui în mijlocul celor r i. Dac vrei s fie veseli, nu ai decât s îi pui în compania unor oameni care se distreaz . Dac vrei s sco i la iveal binele din ei, tot ce trebuie s faci este s îi a ezi în mijlocul unor oameni buni, iar dac vrei s sco i la iveal în elepciunea lor, nu ai decât s îi pui în mijlocul unor în elep i. 9. Dac r mân îns singuri, ei încep s se simt dispera i i s se plictiseasc de moarte! 10. De ce se întâmpl acest lucru? ± Pentru c nu dispun de nici un fel de Via în inima lor, nefiind altceva decât sclavii distrac iilor lor. 11. Promisiunea unei distrac ii îi poate face s desf oare o activitate intens o anumit perioad de timp, dar dac îi vei ine timp de trei zile într-un cerc restrâns în care nimeni nu se distreaz , vor afi a înc din prima zi o min cât se poate de dezam git . În a doua zi vor începe s crâcneasc , iar în a treia zi se vor revolta pe fa împotriva ta sau o vor lua la fug . 12. C ci deviza pe care o au înscris în inima lor sun astfel: ÃSuntem dispu i s lucr m, dac este absolut necesar, dar munca

239

noastr trebuie s ne fac pl cere, iar dup ce se termin trebuie s urmeze neap rat o distrac ie pe cinste! Dac ni se refuz aceast distrac ie, nu avem de ce se fim recunosc tori pentru felul în care suntem trata i! Avem nevoie de amuzament cu orice pre !¶ 13. Dac vei construi o sal de spectacole, po i fi convins c vor veni în fiecare zi pentru a- i delecta sim urile, întrucât sunt atra i de evenimentele mondene la fel ca musca de o bucat de carne stricat . Dac nu le oferi îns nici o distrac ie, nu trebuie s crezi c te vor vizita vreodat ! 14. Ei sunt dispu i s îmi asculte chiar i cuvântul Meu, dar numai atât timp cât î i vor g si o pl cere oarecare în el. Oricum, nu vei descoperi niciodat un gr unte cât de mic de voin de a l sa cuvântul Meu s se dezvolte în inima lor, conducându-i astfel c tre o activitate în serviciul Vie ii eterne. 15. Acest gen de fiin e sunt dispuse s fac orice, bine i r u deopotriv , cu condi ia ca acest lucru s le fac pl cere. Dac pl cerea nu face parte integrant din activitatea respectiv , fie ea bun sau rea, aceasta nu îi va interesa deloc. 16. Motivul este cât se poate de simplu: ei nu dispun de o via proprie, c ci au înv at s î i risipeasc energia vital înc din copil rie, din cauza educa iei aberante primite de la p rin i, care nu au reu it s -i determine s fac vreodat ceva f r s le promit în schimb o pl cere oarecare. Din aceast cauz , ei nu cunosc valoarea muncii, ci doar pe aceea a distrac iei, cu pre ul renun rii definitive la orice fel de independen , la orice fel de libertate, i implicit la orice fel de via personal autentic . 17. De aceea, las -i pe cei credincio i acolo unde se afl , c ci ace tia nu ne vor abandona niciodat . La fel, las -i i pe cei necredincio i s fac ce vor, c ci ace tia nu ni se vor al tura niciodat ! 18. Cât despre cei care zboar din floare în floare, dup cum bate vântul, comportându-se la fel ca mu tele, las -i i pe ace tia s se instaleze confortabil pe bucata lor de carne. Dac se vor apropia îns prea mult de hrana noastr , alung aceste mu te f r a le omorî, c ci iarna vie ii lor le va da cât de curând lovitura de gra ie pe care o merit . 19. Nu trebuie s îi judeci îns niciodat pe ace ti oameni, c ci ei nu sunt decât ni te umbre aparente, ni te fantome efemere a c ror via nu dureaz mai mult de o zi, dup care dispar pentru totdeauna! De aceea, las -i s se bucure de pl cerile lor de scurt durat , c ci te asigur c dup acestea nu vor mai urma altele! 20. Aceasta este voin a Mea! Voi, cei credincio i, cultiva i cu perseveren iubirea Mea, c ci atât timp cât ve i r mâne în aceasta, via a voastr nu va avea sfâr it! Amin, amin, amin!´

240

Capitolul 125 Dialogul dintre Lameh i Metuselah. Cine iube te mai mult lumea decât pe Dumnezeu nu este demn de Acesta (23 septembrie 1843) 1. Revela iile Domnului l-au f cut pe Lameh s se scufunde întro medita ie extrem de profund . În final, el s-a îndreptat c tre p rintele Metuselah, care era înc în via , i i-a împ rt it cele aflate. 2. Ascultând aceste revela ii, Metuselah s-a sim it cuprins de o nelini te vie în privin a propriei sale Vie i eterne, c ci el î i spunea în sinea lui: ÄDac a a stau lucrurile, voi face un pact cu ochii mei s nu mai priveasc nimic din aceast lume care s -mi provoace o pl cere cât de mic . De asemenea, îmi voi astupa urechile ca s nu mai aud nici o opinie lumeasc . i totu i, cea mai mare bucurie pe care o am în aceast lume sunt copiii mei, al turi de credincioasa mea so ie!´ Nereu ind s ias din aceast dilem , el a luat cuvântul i i s-a adresat lui Lameh: 3. ÄFiul meu, am examinat cu cea mai mare aten ie cuvintele tale în inima mea i am constatat c sunt juste. De aceea, am f cut un pact cu ochii mei i cu urechile mele ca s nu mai vad i s nu mai aud nimic din lumea exterioar care ar putea s îmi procure o pl cere cât de mic ! 4. Cum trebuie s procedez îns în ceea ce îi prive te pe copiii mei i pe credincioasa mea so ie, care reprezint cea mai mare bucurie a mea în aceast lume? Trebuie oare s v binecuvântez pe to i i apoi s v p r sesc pentru totdeauna, din iubire pentru Dumnezeu? Sau trebuie s r mân al turi de voi?´ 5. Lameh s-a gândit timp de câteva clipe, dup care i-a r spuns lui Metuselah, inspirat de Domnul: 6. ÄAscult , tat , acum î i vorbe te Domnul, Dumnezeul P rintele nostru etern i preasfânt: i

7. ÃCine iube te aceast lume mai mult decât pe Mine nu este demn de Mine! 8. P rin ii, so ia i copiii apar in i ei lumii exterioare; de aceea, nu ar trebui s -i iube ti mai mult decât pe Mine, dac dore ti s fii demn de Mine. 9. De altfel, tot ce vei sacrifica de dragul Meu, î i voi înapoia înmiit în împ r ia Vie ii eterne!

241

10. Fiecare trebuie s r mân îns acolo unde se afl i a a cum este, i s -Mi sacrifice Mie, în inima lui, tot ceea ce posed . Dac va face acest lucru, Eu îl voi privi i voi deveni una cu el pentru eternitate! 11. Toate bucuriile pe care le va experimenta ca urmare a acestei alian e cu Mine i tot ce va face în lumina ei îi vor fi utile pentru Via a etern ! 12. C ci Spiritul Meu va fi în el i îl va transforma în întregime; via a lui se va transforma într-o Via etern , iubirea lui se va transforma într-o iubire autentic , i chiar lucrurile moarte se vor trezi pentru el la Via a etern , iar pl cerile care vor decurge din ele vor p rea juste în ochii Mei, dat fiind c Eu am fost Cel care i le-am d ruit, pentru ca ele s amplifice i mai mult în el bucuria Vie ii eterne, a iubirii, gra iei i compasiunii Mele! 13. Dac r mâne împreun cu Mine, omul poate deschide toate por ile i se poate bucura de toate pl cerile, c ci Spiritul Meu îl va transforma în întregime. În schimb, f r Mine nimeni nu ar trebui s culeag nici m car un singur fir de iarb , c ci pân i acesta i-ar putea provoca moartea, deopotriv trupeasc i spiritual , dac spiritul s u se cramponeaz de ea prin iubirea pe care i-o poart !¶ 14. Iat , tat Metuselah, acestea au fost cuvintele Domnului! Dup ce le-am aflat direct din gura Lui, ne va fi u or s le transpunem în practic pe acest p mânt! 15. A adar, nu trebuie s facem nimic altceva decât s r mânem cei care suntem, în locul în care ne afl m, cu condi ia s îl iubim mai presus de orice pe Dumnezeu i s -i sacrific m tot ce ne-a atins vreodat inima, încercând s ne deturneze aten ia de la El. Dac vom proceda în acest fel, Spiritul lui Dumnezeu va coborî asupra noastr , permi ându-ne s ne bucur m de tot i de toate, a a cum ne-a revelat chiar El ceva mai devreme´. 16. Aceste cuvinte l-au lini tit pe Metuselah, dar de atunci el a devenit din ce în ce mai pu in comunicativ, cultivând în permanen iubirea fa de Domnul în inima lui i dialogând cu Duhul Sfânt care se afla în interiorul lui. Capitolul 126 Dec derea moral i spiritual a copiilor de pe în l imile sacre. Ultimele dorin e i moartea regelui Lameh. Tubal-Cain devine succesorul tat lui s u (25 septembrie 1843)

242

1. i astfel, majoritatea celor drep i au continuat s tr iasc retra i în inimile lor i izola i de lumea exterioar , f r s se mai preocupe deloc de ceea ce f ceau fra ii lor, care se orientau din ce în ce mai mult c tre valorile mondene. De altfel, au procedat foarte corect, c ci oricum nu i-ar fi putut ajuta cu nimic. 2. C ci partizanii lumii exterioare au c zut prad unei înc p ân ri din ce în ce mai pronun ate i nu era deloc recomandabil s încerci s por i discu ii spirituale cu ei. Pe de o parte, ei se gr beau s afirme c tiu tot ce trebuie s tie mai bine decât cei credincio i Mie, iar pe de alt parte dac ace tia din urm îndr zneau s îi contrazic ceva mai energic, se ajungea rapid la lovituri sub centur i la grosol nii. 3. În scurt timp, ace ti opozan i au refuzat complet s mai asculte vocea b trânilor, nemaiacordând nici o aten ie miracolelor pe care ace tia le f ceau adeseori sub ochii lor pentru a-i readuce pe calea cea dreapt . 4. Care crede i c au fost consecin ele? ± Simplu: o dec dere total a lor în capcana senzualit ii! 5. Tinerii plini de for i b rba ii maturi au început s coboare din ce în ce mai des la es, unde se bucurau de un mare respect, fiind considera i copiii lui Dumnezeu. Ei au g sit acolo numeroase femei de o mare frumuse e care abia a teptau s le cad în bra e i nu au mai manifestat nici o dorin s se întoarc în mun i. 6. i-au luat so ii i s-au stabilit la es, unde au construit noi ora e, din ce în ce mai mari, pe care le-au fortificat cu ziduri puternice, jucând apoi rolul de seniori ai acestei ri de dimensiuni considerabile. Urma ii lor, concepu i cu femeile din aceast lume de jos, au preluat cu i mai mult convingere aceste atribu ii de lideri, c ci erau robu ti i umplu i de un spirit orientat c tre puterea lumeasc . Ca s nu mai lungim vorba, erau binecuvânta i de arpe, care i-a înzestrat cu toate atributele specifice acestei lumi exterioare, respectiv cu for i cu brutalitate. 7. Cât despre Lameh de la es, care mai tr ia înc , acesta a fost nevoit s asiste cu triste e la comportamentul acestor b rba i coborâ i din mun i. 8. Când a sim it c i se apropie sfâr itul ± la vârsta de 630 de ani, fapt f r precedent în lumea de la es ± el i-a chemat la el pe copiii s i i le-a spus: 9. ÄCopii! Domnul m-a chemat la El, astfel încât pot p r si în sfâr it aceast lume care a dec zut atât de mult! Nu va mai trece mult i voi renun a la acest corp, care a devenit foarte obosit. 10. Nu trebuie s reac iona i îns cu nici un chip în fa a acestei pierderi a a cum procedeaz copiii în l imilor sacre atunci când
243

p rintele lor este chemat la Dumnezeu, dac nu dori i s împ rt i i o soart chiar mai rea decât a lor: îi pute i vedea în fiecare zi fugind din mun i pentru a- i construi aici noi ora e, luându- i so ii din rândul femeilor noastre i procreând împreun cu ele copii înzestra i cu dorin a de putere lumeasc , care încep s ne asupreasc din ce în ce mai mult popoarele! 11. De aceea, v sf tuiesc s v sprijini i mai mult ca oricând pe credin a în Domnul, c ci numai puterea Lui a reu it pân în prezent s îi in la distan pe ace ti du mani redutabili ai ora elor i ai inuturilor noastre. 12. Dac v ve i îndep rta de El, ve i deveni imediat sclavii neputincio i ai acestor seniori ai lumii exterioare! 13. Asculta i cu aten ie aceste cuvinte! ± Fie ca Spiritul Domnului s v înso easc pretutindeni, a a cum m-a înso it pe mine i cum m va înso i de acum înainte de-a pururi! Amin´. 14. La scurt timp, Lameh i-a dat sufletul i a fost înmormântat de copiii s i cu toate onorurile. Trupul lui a fost depozitat într-un sicriu din aur, care a fost depus într-un cavou magnific. 15. Locuitorii celor 11 ora e de la es au plâns ani de zile dup ghidul lor spiritual. Cel care a preluat frâiele puterii de stat a fost Tubal-Cain, care a continuat s mearg pe urmele tat lui s u. Dar spiritul s u nu era complet liber, fiind m cinat într-o oarecare m sur de o anumit neîncredere. Capitolul 127 Apari ia militarismului pe p mânt. Stingerea liniei genealogice a lui Lameh odat cu moartea lui Tubal-Cain. Uraniel devine rege al Hanohului (26 septembrie 1843) 1. Atât timp cât Hored i Terhad, gardianul templului, precum i Mura i Cural au continuat s tr iasc al turi de Tubal-Cain, statul Hanoh cu cele zece principate ale sale s-a men inut destul de bine. Autorit ile au început îns s organizeze o anumit linie de ap rare militar , pentru a se proteja de triburile coborâte din mun i, care erau din ce în ce mai puternice i care se stabiliser în vecin tatea ora elor lor. 2. Dup ce Tubal-Cain a murit f r s lase nici un mo tenitor de sex masculin, ci doar dou fiice slabe (întrucât fiii pe care îi procrease cu mult timp în urm împreun cu Naama erau ni te veritabili idio i,

244

complet incapabili s conduc un popor), nimeni nu a tiut cine trebuie pus în fruntea statului. 3. Dat fiind c Hored, Terhad, Mura i Cural au murit înainte de Tubal-Cain, alegerea unui ghid al poporului era cu atât mai dificil cu cât în afar de Naama, care era foarte b trân , i de cei doi fii ai lui Tubal-Cain, nici un membru al familiei lui Lameh nu mai era în via . 4. Oamenii i-au c utat pe cei doi fra i ai lui Tubal-Cain, dar în zadar, c ci i ace tia muriser pe undeva, în timpul unei c l torii în jurul p mântului, motiv pentru care nici ei, nici descenden ii lor nu au putut fi g si i. 5. Atunci, locuitorii din Hanoh nu au g sit alt solu ie decât s trimit mesageri c tre mun ii sacri pentru a-i cere un sfat lui Lameh în leg tur cu ceea ce trebuiau s fac . 6. Lameh i-a întrebat pe mesageri dac Naama nu avea nici un descendent al c rui p rinte s fi fost Hored. 7. Trimi ii au r spuns: ÄNu! Nici de sex masculin, nici de sex feminin!´ 8. Atunci, Lameh i-a trimis un mesager lui Muthael, aflat în regiunea Levantului, i l-a rugat s vin pân la el. 9. Când Muthael a sosit, Lameh i-a spus: ÄFrate, tu i Purista ave i un fiu care a atins deja vârsta de 30 de ani i care este un în elept în care s l luie te Spiritul i for a lui Dumnezeu. Ce-ai spune dac mia pune mâinile pe el i l-a unge ca ghid al popoarelor de la es? Acolo tr iesc deja circa trei milioane de copii veni i din mun i, a a c nu mi sar p rea deplasat ca fiul t u, prin care se manifest gra ia lui Dumnezeu, s devin conduc torul plin de for al acestor popoare!´ 10. Dar Muthael i-a r spuns lui Lameh: ÄFrate, ai i tu un fiu, care este chiar mai plin de în elepciune i de gra ie divin ca al meu! De ce nu l-ai ales pe el?´ 11. Lameh i-a r spuns: ÄMuthael, tu tii c eu nu ac ionez decât în conformitate cu directivele lui Dumnezeu i nu in nicidecum cont de propriile mele opinii! De vreme ce cuno ti acest lucru, cum îmi po i pune o asemenea întrebare, de i tii anticipat c ea nu poate conduce nic ieri? 12. Po i s accep i ce i-am spus sau nu, dar nu îmi pune întreb ri contrare voin ei lui Dumnezeu care se manifest prin mine!´ 13. Muthael i-a dat seama c a comis o gre eal i l-a rugat pe Lameh s îl ierte. El a trimis imediat dup fiul s u, care a fost binecuvântat ca ghid al popoarelor de la es. 14. Dup ce fiul lui Muthael a fost binecuvântat i uns ghid, Lameh le-a spus celor doi mesageri: ÄIat : Domnul l-a predestinat pe

245

acest tân r s v fie ghid, înv tor i conduc tor! De aceea, v va urma în ora ul Hanoh, condus de Domnul, i acolo va face tot ce va fi necesar pentru a v pune la curent cu voin a divin !´ 15. Mesagerii au c zut la picioarele noului lor rege, aducându-i astfel primele onoruri cuvenite. Apoi s-au ridicat i L-au pream rit pe Dumnezeu, dup care s-au întors în ora ul Hanoh în compania acestuia. Toate popoarele de la es l-au primit cu mare bucurie pe noul suveran, care a fost condus în spa ioasa i magnifica re edin regal . Capitolul 128 Hanoheenii le idolatrizeaz pe cele dou fiice extrem de frumoase ale defunctului Tubal-Cain. Uraniel este indecis. Refuzul Domnului. Uraniel se c s tore te cu cele dou fiice (27 septembrie 1843) 1. Noul rege se numea Uraniel. Domnia lui a fost satisf c toare timp de zece ani, c ci în el s l luia Spiritul lui Dumnezeu, care îi transmitea în fiecare zi poruncile Acestuia. 2. În tot acest timp, cele dou fiice ale lui Tubal-Cain, care înainte avuseser o constitu ie foarte slab , au crescut i au devenit mai puternice, ajungând la vârsta m riti ului. Erau atât de frumoase încât toat lumea se prosterna în fa a lor, adorându-le pe fa , ca pe ni te divinit i, f r s se ascund în vreun fel. 3. Din fericire, cele dou fete erau foarte bine educate i îi mustrau întotdeauna pe cei care se comportau în acest fel. Acest lucru nu folosea îns la nimic, c ci cu cât acestea î i înmul eau avertismentele, încercând s -i împiedice pe oameni s le aduc un cult aproape divin, cu atât mai adorate erau, la fel ca ni te zei e. 4. Cea mai bun dovad a frumuse ii lor este imnul elogios care urmeaz i care demonstreaz perfect cât de mare era adora ia al c rei obiect îl f ceau cele dou fete care tr iau la curtea regelui Uraniel. 5. Astfel de laude erau cotidiene i erau rostite înc de la prima or a dimine ii de cel pu in o mie de b rba i care a teptau în fa a castelului. Iat cum suna imnul respectiv: 6. ÄO, soare, scald -te mai întâi în mare, în lacuri, râuri, pâraie i izvoare, pentru a nu te ridica impur pe cer, murd rind cu razele tale fe ele divine ale celor ale c ror nume sunt prea sublime i prea celeste pentru ca noi s îndr znim s le pronun m! 7. Voi, slujitori lene i ai soarelui care r sare, purifica i diminea a cu suflul vostru auriu, pentru ca ochii celor dou fiice venite din cerul tuturor cerurilor s nu fie tulbura i!

246

8. O, zori de zi, ave i grij s nu deranja i aceste fiice ale cerului cu o c ldur canicular sau cu un frig excesiv! 9. C ci fe ele acestor fiice ale cerului str lucesc mai intens decât o mie de sori, iar ochii lor lumineaz mai puternic decât stelele de pe bolta cereasc , care sunt nevoite s clipeasc în fa a str lucirii lor! 10. Ce muritor a v zut vreodat stelele de pe cer tremurând, înainte s apar aceste dou fiin e sublime? 11. Din str lucirea obrajilor lor s-a n scut focul aurorei; gura lor reflect armonia întregii crea ii, iar b rbia lor face orice fiin vie s viseze! 12. Lumina p rului lor aure te tivul norilor; gâtul lor este sufletul florilor; pieptul lor d via p mântului, care se aprinde de dor i d na tere unor mun i de foc ce se înal c tre cer, venerând astfel cele dou fiice celeste! 13. Bra ele lor sunt mai delicate i mai dulci decât briza cea mai u oar care se na te furtiv din crepuscul; corpul lor seam n cu plenitudinea cerului, iar picioarele lor te trimit cu gândul la razele soarelui de diminea , care mângâie printre v lurile zorilor câmpurile înflorite. 14. Huhora, huhora, huhora! Fie ca asupra celor dou preafrumoase s se reverse de-a pururi venera ia noastr , lumina, str lucirea, splendoarea i m re ia!´ ± 15. Cam a a sunau omagiile aduse celor dou fete diminea a. ± Vai îns zilei care se anun a urât i întunecoas , c ci aceasta era blestemat i insultat de la început i pân la sfâr it, ba chiar lovit cu ni te vergele cu care b rba ii loveau cu putere aerul! 16. Acest comportament nelalocul lui continua i în timpul nop ii, de îndat ce r s reau luna i stelele! 17. Cele dou tinere trebuiau s apar la ferestre cel pu in o dat pe zi, fie diminea a, fie seara, pentru a le da satisfac ie adoratorilor înnebuni i. În caz contrar, ace tia începeau s urle pân când le sileau s ias la vedere. 18. V zând c acest comportament aberant a continuat timp de un an întreg, f r ca adoratorii s dea semne c ar dori s se opreasc , Uraniel s-a adresat Domnului i L-a întrebat ce trebuia s fac pentru a-i pune cap t. 19. Domnul i-a r spuns: ÄDe ce M întrebi acest lucru abia acum? i cum se face c i-ai l sat propria inim prins în mrejele farmecelor trupe ti ale acestor dou fecioare? 20. Dat fiind situa ia, îmi este imposibil s î i dau vreun sfat f r a aduce atingere libert ii tale spirituale!

247

21. Dac voi alunga aceste fiice ale lumii, oamenii se vor n pusti asupra ta i te vor strânge de gât. Dac le voi l sa s î i vad de treab , poporul se va comporta din ce în ce mai stupid. Dac i le dau de so ii, ve i deveni to i trei, în cel mai scurt timp, obiectul unei venera ii divine. Dac vei opta pentru a fugi înapoi în mun i, b rba ii se vor lupta între ei de dragul celor dou tinere i se vor ucide unii pe al ii din cauza geloziei! 22. În aceste condi ii, judec singur ce pot face Eu! ± Mai bine cere-i sfatul inimii tale i apoi f a a cum vei dori! Pân una alta, las M pe Mine în afara acestui joc; c ci Eu sunt sfânt!´ 23. Acest r spuns nu a fost tocmai pe placul lui Uraniel, care s-a gândit s fug în secret înso it de cele dou fete. 24. Cu numai o zi înainte de fuga stabilit , circa o sut de b rba i cu reputa ie din ora au venit îns la el i l-au sf tuit s le ia în c s torie pe cele dou fete. 25. Aceast propunere l-a încântat pe Uraniel i preg tirile pentru ceremonia marital au început. 26. În ziua c s toriei, Uraniel s-a însurat f r a- i mai informa tat l din mun i i f r a-i cere binecuvântarea. Capitolul 129 Începutul bigamiei în Hanoh. Crearea unui stabiliment destinat înfrumuse rii femeilor. Apari ia comer ului cu oameni i a distinc iilor între clase (28 septembrie 1843) 1. Aceast c s torie a mai redus ardoarea b rba ilor din Hanoh, având în vedere c cele dou fete nu mai erau disponibile pentru nimeni. Pentru a compensa acest gol, ei s-au dedat la alte fapte, mult mai rele: mai întâi de toate, fiecare b rbat care avea poft de un trup feminin a decretat c are dreptul la dou so ii, una pentru mâna dreapt i alta pentru mâna stâng . Regele a fost incapabil s îi împiedice s fac acest lucru, întrucât supu ii s i i-au declarat c ac ioneaz în acest fel în cinstea lui! Drept urmare, regele, al c rui spirit devenise între timp foarte slab, nu a putut face nimic pentru a se opune acestui proiect. 2. Aceasta a fost prima mare nenorocire care s-a ab tut asupra domniei sale, ale c rei consecin e spirituale nu pot fi nici m car evaluate. 3. A doua nenorocire, înc i mai mare decât prima, s-a ab tut asupra ora ului Hanoh ca urmare a faptului c to i ace ti b rba i

248

înseta i de pl ceri voluptoase doreau s - i ia so ii cât mai frumoase, pentru a- i cinsti astfel regele! Cum a i spune voi: î i f ceau un titlu de onoare din a- i lua cele mai frumoase so ii! 4. Dat fiind c , din fericire, num rul femeilor frumoase este de regul mult mai mic decât al celorlalte femei, aceasta fiind inclusiv situa ia din Hanoh, b rba ii au c utat diferite mijloace pentru a le înfrumuse a într-o manier artificial . 5. i cum cine caut sfâr e te întotdeauna prin a g si ceva, acesta a fost cazul i în situa ia de fa . În cele din urm , s-a creat un stabiliment destinat în mod special înfrumuse rii femeilor. A fost ridicat o cl dire mare, în care puteau intra mii de tinere fete recrutate din întregul ora , din regiunile rurale i din celelalte ora e, înc de la cele mai fragede vârste, respectiv între 12-20 de ani. 6. În aceast cas , numit ÄÎn onoarea regelui´, fetele erau hr nite cu mânc ruri dintre cele mai delicate i cu b uturi dintre cele mai scumpe. Pielea le era masat cu uleiurile cele mai fine. În plus, primeau o educa ie în care nu aflau nimic despre Dumnezeu, la fel cum se întâmpl i în zilele noastre, în care educa ia religioas a tinerelor fete în coli i în celelalte institu ii educative este întotdeauna l sat pe ultimul loc. 7. Unii cititori ar putea obiecta: Ä i ce este atât de r u dac aceste fete erau trimise într-un astfel de loc?´ ± Ave i pu intic r bdare i ve i afla cât de curând! 8. De bun seam , b rba ii care doreau s î i aleag dou so ii dintr-un astfel de stabiliment trebuiau s pl teasc un tribut substan ial curatorilor i directorilor casei. Mai mult, ei aveau datoria s le înlocuiasc pe cele dou fete cu altele, pentru ca stabilimentul s nu r mân în deficit. Trebuiau de asemenea s le achite noilor fete întregul proces de educa ie i de înfrumuse are. În sfâr it, erau nevoi i s î i asume angajamentul c nu î i vor supune niciodat so iile unei constrângeri oarecare, dat fiind c munca le-ar fi putut distruge frumuse ea. 9. Pentru ca to i b rba ii s fie constrân i s î i ia so ii exclusiv din cadrul acestor stabilimente, regele a dat un decret prin care nimeni nu mai putea ap rea la curte f r o dovad legitim care s demonstreze c i-a luat so iile din institu ia aflat sub patronajul regal. 10. A a s-au n scut comer ul cu oameni i marile diferen e de clas , care aveau s divizeze societatea, conducând-o la ur i la dispre reciproc, ale c ror consecin e vor deveni din ce în ce mai evidente în continuare. 11. Toate aceste efecte s-au datorat apari iei bigamiei, care este fructul iubirii carnale, ale c rei consecin e spirituale dezastruoase sunt absolut imprevizibile (a a cum am mai remarcat de câteva ori), întrucât

249

acest tip de iubire îi acord du manului Vie ii.

cea mai mare libertate de ac iune

12. De aceea, to i cei care doresc s r mân pe calea cea dreapt i s ajung la Via a etern trebuie s evite din r sputeri comer ul cu oameni. La rândul lor, femeile nu ar trebui s îi provoace pe b rba i dac doresc s r mân fericite i s nu fie condamnate! Capitolul 130 Alte preciz ri cu privire la casele de înfrumuse are a femeilor. Începutul traficului cu femei (29 septembrie 1843) 1. În cazul în care vreun cititor ar dori s tie cât de mari erau efectele pe care reu eau s le creeze aceste stabilimente asupra femeilor pe care le recrutau, v reamintesc mai întâi de toate c du manul Vie ii oamenilor care locuiesc pe p mânt nu neglijeaz nici un detaliu pentru a pune în aplicare astfel de proiecte; pe de alt parte, toat lumea tie din experien direct cât de mult î i poate transforma o femeie înf i area exterioar îmbr cându-se într-un fel sau altul. Câte efecte iluzorii nu pot fi ob inute i câte impresii false nu pot fi create printr-un stil de coafur sau altul, prin îmbr carea unor haine din m tase la mod , precum i prin numeroase alte astfel de instrumente satanice. 2. Dac rasa uman de ast zi, care este extrem de sl bit , se mai poate l sa i la ora actual atras în capcana întins de Satan, v pute i cu u urin imagina ce se întâmpla în acele timpuri în care b rba ii erau înc foarte viguro i i înzestra i cu o fantezie mult mai mare decât cei de ast zi, fiind extrem de atra i de astfel de artificii. 3. Pe de alt parte, dat fiind c inventivitatea oamenilor nu a cunoscut niciodat limite, ea era la fel de dezl n uit i în acele vremuri. În fiecare an erau descoperite noi i noi procedee de înfrumuse are a femeilor. Era suficient ca o fat tân r s nu fie schiload (adic s aib membrele drepte, ceea ce, în acele timpuri, era de departe regula general ) pentru a fi înfrumuse at dup dorin . 4. Mae trii specializa i în arta înfrumuse rii femeilor obi nuiau s spun : ÄOrice femeie s n toas poate fi cu u urin îngr at astfel încât s i se confere rotunjimile necesare. Pe de alt parte, o rochie care s se suprapun exact peste formele sale va genera un efect care nu poate fi ratat. În sfâr it, dac fata face dovada unei educa ii corespunz toare i rafinate, orice b rbat aflat în vecin tatea ei se va l sa prins în mrejele sale´.

250

5. Chiar a a se petreceau lucrurile. O femeie nu mai avea nici un fel de valoare dac nu era crescut i educat la institutul ÄÎn onoarea regelui´, caz în care se considera dezonorat i profund umilit ! 6. V zând c aceste sentimente nu le ajut cu nimic, femeile din aceast categorie f ceau presiuni asupra mae trilor specializa i în arta înfrumuse rii ca s fac ceva i pentru ele, în schimbul unei recompense cât mai bune, desigur. 7. Mae trii artei înfrumuse rii, care nu dispre uiau deloc veniturile suplimentare, au acceptat cu drag inim aceast propunere, primind în institutele lor inclusiv femeile mai vârstnice, pe care le puneau la îngr at i le împodobeau într-o manier de-a dreptul ru inoas . 8. Povestea a mers chiar mai departe! Dac o femeie ajungea s fie suficient de gras , suprimarea ridurilor ei devenea un joc de copii pentru arti tii no tri! 9. În timp, institutul ÄÎn onoarea regelui´ a devenit de zece ori mai mare, fapt care atest considera ia de care se bucura la acea vreme. 10. În numai 30 de ani, celelalte popoare, devenite între timp tot mai puternice, au aflat i ele c cele mai frumoase femei se aflau în regatul Hanoh, fapt care le-a determinat s î i trimit agen ii matrimoniali în ora ul lui Uraniel. 11. Ace tia au fost primi i chiar de rege, pe care l-au rugat s îi lase s viziteze faimosul stabiliment. Regele a acceptat. Când au v zut superbele femei care defilau prin fa a lor, ace tia au fost cuprin i de o adev rat nebunie. 12. Li s-a r spuns îns c toate femeile ajunse la maturitate erau disponibile contra unui pre stabilit. 13. Trimi ii s-au gr bit s se întoarc în rile lor de origine, unde au povestit ce au v zut. F r s mai stea vreun pic pe gânduri, o mie de b rba i din aceste ri s-au îndreptat c tre Hanoh, înc rca i cu daruri, i au cump rat aici dou mii de femei. 14. Acesta a fost începutul traficului cu fiin e umane. Capitolul 131 Purificarea mun ilor sacri. Discursul lui Lameh adresat celor zece mii de femei care se preg teau s coboare la es. Triste ea lui Lameh i a lui Muthael. Cuvintele de consolare ale lui Noe (2 octombrie 1843)

251

1. În tot acest timp, mun ii sacri au fost purifica i într-o m sur considerabil , c ci to i cei care aveau înclina ii c tre r t cire au plecat la câmpie. 2. În special b rba ii erau foarte atra i de aceast migra ie c tre p mânturile mai joase, din cauza femeilor frumoase care tr iau acolo. Nici nu b rbat care apuca s guste m car o dat din farmecele acestora nu se mai întorcea niciodat la fra ii i la surorile sale din mun i, preferând s r mân a ezat comod în bra ele femeilor de la es. 3. A a se explic purificarea treptat a mun ilor sacri. Din p cate, copiii lui Dumnezeu care tr iau aici au r mas f r ve ti de la es, întrucât, a a cum spuneam, nici un b rbat plecat acolo nu se mai întorcea înapoi. Aceast poveste a durat un interval scurt de timp, de circa 50 de ani. 4. Lameh i Muthael conversau adeseori, întrebându-se ce se întâmpl în regiunile joase. Dat fiind c nu dispuneau îns de nici o informa ie precis , erau nevoi i s r mân la simple presupuneri. 5. C ci Domnul nu dorea s le vorbeasc despre ceea ce se întâmpla la câmpie, iar mesagerii pe care îi trimiteau pentru a afla ve ti nu se mai întorceau dup ce d deau de via a confortabil i de nenum ratele pl ceri pe care li le oferea via a la es, incomparabile cu condi iile dure de via din mun i. 6. A a se face c nici Lameh, nici Noe ± care era la acea vreme un b rbat în vârst de 80 de ani ± i cu atât mai pu in Muthael nu au putut ob ine nici un fel de ve ti din regiunile de la câmpie. 7. Într-o zi, Lameh a adunat zece mii de femei care tr iau f r b rba i în mun i i care luaser în secret decizia de a- i c uta b rba ii pleca i la es, i le-a spus cu o voce puternic : 8. ÄCe inten iona i s face i? ± A i c zut i voi în capcana întins de Satan? 9. Domnul mi-a vorbit i mi-a spus: ÃLameh, nu le împiedica s plece pe cele care M-au uitat, c ci atunci când vor ajunge la câmpie, vor ob ine recompensa credin ei lor! Fiecare poate s ac ioneze dup bunul s u plac, dar Eu sunt Domnul i voi ac iona la rândul Meu în conformitate cu inten iile Mele!¶ 10. Iat a adar ce mi-a spus Domnul în leg tur cu voi! De aceea, nu doresc s v re in în nici un fel! Cele care doresc s r mân aici din iubire fa de Dumnezeu s o fac , iar cele care doresc s coboare la câmpie nu au decât s ac ioneze a a cum cred de cuviin . 11. Evenimentele care vor urma ne vor ar ta tuturor cu prisosin dac vor mai putea s se întoarc la fel de u or cum au plecat!´

252

12. Auzind aceste cuvinte, femeile au scos strig te puternice de bucurie i au plecat în fug . i-au luat cu ele merinde i au pornit apoi c tre câmpie. 13. Atunci, Muthael i-a spus lui Lameh: ÄIat unde am ajuns! ± Discursul care ar fi trebuit s le conving s r mân în mun i le-a împins pe toate s fug la es! Dac lucrurile vor continua în acest fel, ne vom trezi singuri aici!´ 14. Lameh a r mas foarte mâhnit ca urmare a acestei observa ii. 15. Dar Noe a luat cuvântul i i-a spus lui Muthael: ÄDac a a stau lucrurile, nu au decât s r mân astfel! Domnul nu se ocup decât de copiii S i, nu i de cei care îi sunt str ini! Oare nu a creat El un cuplu unic la început, cu copiii c ruia s-a umplut întregul p mânt? De vreme ce noi, cei care i-am r mas credincio i, suntem ceva mai mul i decât un singur cuplu, sunt sigur c mun ii vor fi repopula i!´ 16. Muthael i Lameh au fost satisf cu i de acest comentariu, iar din acel moment nu s-au mai gândit deloc la oamenii de la câmpie. Toate eforturile lor s-au concentrat exclusiv asupra iubirii lui Dumnezeu, din ce în ce mai mult i mai presus de orice. 17. Din acest motiv, Domnul i-a onorat frecvent cu prezen a Lui. Capitolul 132 Sosirea celor zece mii de femei la es. Politica comer ului cu fiin e umane este încununat de succes (3 octombrie 1843) 1. Ajunse la circa o or de mers de ora , cele zece mii de femei au r mas o vreme pe loc, ca s se odihneasc . 2. Ele au ajuns în aceea i sear la Hanoh i s-au campat aici. 3. Cet enii ora ului, care obi nuiau s se plimbe frecvent prin împrejurimi la c derea serii, au remarcat imediat aceast invazie de femei aflate pe punctul de a- i face o tab r i au alergat s îl informeze pe rege. 4. Uraniel i-a întrebat la ce num r estimau aceste femei. 5. Mesagerii i-au r spuns: ÄMare rege, num rul lor este atât de mare încât nu îl putem pronun a! Puse unele lâng altele, aceste femei ar umple mai multe pogoane de p mânt, ceea ce nu ni se pare deloc pu in lucru!´ 6. Dar regele a dorit s afle mai multe informa ii: ÄNu ti i de unde provin aceste femei? Cum arat ele? Sunt înc tinere i cât de cât frumoase?´
253

7. Mesagerii i-au r spuns: ÄMare rege, ne este imposibil s î i r spundem cu precizie! Atât cât ne-am dat seama trecând pe lâng ele, aceast armat de femei vine din mun i i pare alc tuit mai degrab din cele mai tinere reprezentante ale sexului lor. Cât despre frumuse ea lor, nu ne-am putut face o p rere precis , din cauza întunericului. Am auzit îns numeroase voci extrem de pl cute, ceea ce ne face s credem c printre ele se num r destule fete frumoase!´ 8. Regele a fost extrem de satisf cut de aceste informa ii i a spus: ÄNobili cet eni ai ora ului Hanoh! A a cum se prezint lucrurile, cu greu ne-am putea afla într-o situa ie mai favorabil ! 9. Vom conduce chiar ast zi aceast armat de femei la institutul nostru de înfrumuse are! Într-un singur an, le vom îngr a suficient, iar pielea lor va fi lustruit , dup care le vom putea vinde popoarelor str ine contra unei averi considerabile. ti i foarte bine c aceste popoare î i trimit reprezentan ii cu sutele pentru a cump ra excelenta noastr marf ! 10. Acum pleca i i avertiza i-i pe curatorii institutului de înfrumuse are s ia cât mai curând posibil toate m surile necesare pentru a se ocupa de acest minunat trofeu!´ 11. Mesagerii s-au gr bit s îndeplineasc poruncile regelui i în decurs de numai o or , dou mii de b rba i se îndreptau deja cu pa i gr bi i c tre tab ra femeilor pentru a le captura, lucru care s-a dovedit cât se poate de simplu chiar i f r a face uz de arme. 12. De ce crede i c a fost victoria lor atât de u oar ? ± Deoarece femeile venite din mun i au crezut c sunt întâmpinate de b rba ii lor, veni i s le caute, pentru a- i reg si so iile, sau de cei celibatari afla i în c utarea unei logodnice. 13. Fericite la culme, ele au început s jubileze i s-au aruncat literalmente în bra ele b rba ilor veni i dup ele; ba chiar, dac se întâmpla ca dou femei s nimereasc peste acela i b rbat, ele ajungeau s se bat între ele pentru a pune mâna pe el. 14. B rba ii le-au tratat pe femei cu cea mai mare deferen posibil , dup care le-au condus f r nici o excep ie la stabilimentul binecunoscut. 15. A doua zi, regele i-a trecut în revist prada i s-a declarat în întregime satisf cut, c ci avea în fa îndeosebi femei robuste, în marea lor majoritate tinere. 16. De aceea, le-a poruncit profesorilor de la institut s î i consacre toate eforturile i întreaga art pentru înfrumuse area acestor femei. 17. Într-un an de zile, mae trii institutului au f cut adev rate minuni, fapt care l-a mul umit i mai mult pe rege, cu atât mai mult cu

254

cât femeile respective erau compatrioatele sale, iar profitul care urma s fie ob inut de pe urma lor nu avea s fie deloc neglijabil. Capitolul 133 Consecin ele încruci rii dintre femeile venite din mun i i hanoheeni. Inventarea sticlei i a monedei b tute. Construirea unui zid de ap rare în jurul ora ului (5 octombrie 1843) 1. Dup circa un an i jum tate, când femeile au fost considerate suficient de grase, statura lor impozant le-a pl cut atât de mult hanoheenilor încât ace tia nu au mai fost dispu i s le dea la schimb. Ei le-au p strat pentru sine i le-au oferit în schimbul lor institutului pe propriile lor so ii i fiice, ad ugând i o sum considerabil în aur i în alte obiecte de valoare pentru a contribui astfel la între inerea lor. 2. În continuare, b rba ii din Hanoh au conceput copii împreun cu femeile venite din mun i. Ace ti copii erau extrem de frumo i i aveau un spirit foarte inventiv, îndeosebi în domeniul mecanicii, al sculpturii, al chimiei i în o mie i unul de alte domenii. 3. Principala inven ie a acestor copii (dup maturitate) a fost sticla. ce au ajuns la

4. Acest fenomen de anvergur a dat ora ului Hanoh o fa nou , fapt care s-a produs într-un interval de timp de numai 30 de ani. 5. Regele, care era din ce în ce mai bogat, a început s bat moned , considerat un mijloc de schimb cât se poate de comod. 6. În acest fel, comer ul a înflorit în Hanoh, iar ora ul a devenit din ce în ce mai magnific i mai întins. 7. Exploatarea aurului i a argintului a contribuit la rândul ei la înflorirea ora ului, cu atât mai mult cu cât regele a dispus placarea în întregime cu aur a palatului s u, dup care i-a construit un al doilea palat, de o somptuozitate înc i mai mare, ornat atât de fastuos i folosind atâtea artificii artistice i comori ale naturii încât prin ii din epoca actual (N.ed. 1843) nu ar fi niciodat capabili s construiasc ceva similar. 8. În decurs de numai 30 de ani, ora ul Hanoh a c p tat un aspect atât de glorios încât locuitorii celorlalte ora e erau convin i c aceast metamorfoz nu s-ar fi putut face f r ajutorul unor fiin e de sorginte superioar . Cum altfel s-ar fi putut transforma un ora atât de sumbru într-unul atât de str lucitor, de dimensiuni atât de impresionante i de o m re ie atât de inexplicabil ?

255

9. Pentru a v face o idee mai clar în leg tur cu m re ia acestui ora , trebuie s ti i c în el existau circa o mie de cl diri suficient de mari pentru a g zdui f r prea mari probleme în interior între 10-15.000 de persoane, - f r a mai vorbi de miile de palate i case ceva mai mici! 10. Au fost construite de asemenea tot felul de coli i de centre educative, la care î i trimiteau elevii inclusiv celelalte ora e, pentru a fi educa i în schimbul unor sume considerabile. 11. Sfetnicii lui Enoh, care nu erau deloc lipsi i de viclenia specific acestui gen de oameni, au remarcat îns în scurt timp c popoarele vecine, care erau la rândul lor foarte puternice, au început s invidieze imensa bog ie a ora ului Hanoh, fapt care l-a determinat pe rege s porunceasc construirea unui zid puternic care s împrejmuiasc imensa metropol . 12. La numai o zi dup luarea acestei decizii, împrejurimile ora ului au fost invadate de milioane de muncitori care desf urau o activitate cât se poate de febril . Dup aproape doi ani, întregul ora era înconjurat de un zid de ap rare puternic, cu o în l ime de 30 de stânjeni i o l ime de 10 stânjeni. Lungimea lui num ra 77 de leghe actuale1. 13. Zidul era înzestrat cu 170 de por i care permiteau accesul în ora . Fiecare dintre ele avea trei batan i imen i din bronz, care o închideau, i era str juit de statuia din bronz a unui r zboinic de dimensiuni colosale, în capul c reia se puteau ascunde circa 30 de solda i pentru a se proteja i care puteau arunca cu pietre prin deschiz turile ochilor i ale urechilor, precum i prin cea a gurii. 14. Unii cititori ar putea crede c o astfel de construc ie nu ar fi putut fi ridicat niciodat în mai pu in de câteva sute de ani. ± Nici vorb ! Este suficient s v imagina i ce pot face un milion de bra e sub o conducere avizat pentru a în elege cum a putut fi terminat o astfel de construc ie ie it din comun în circa apte ani, i asta cu atât mai mult cu cât oamenii care tr iau în acea epoc dispuneau de o for considerabil mai mare decât cei contemporani, de foarte mult entuziasm, i nu în ultimul rând de puternica influen a arpelui. Capitolul 134 Consiliul de r zboi i stratagema puternicelor popoare învecinate cu Hanohul. Cucerirea celor zece provincii ale Hanohului. Hanoheenii se preg tesc de ap rare (6 octombrie 1843)

1

Un stânjen m soar circa doi metri. O leghe are aproximativ 4,5 kilometri.

256

1. Puternicele popoare str ine, alc tuite din urma ii b rba ilor coborâ i din mun i i ai frumoaselor femei de la es, au început s comploteze în noile lor ora e, care erau doisprezece la num r i se numeau: Lim, Kira, Sab, Marat, Sincur, Pur, Nias, Firab, Pejel, Kasul, Munin i Tiral. Iat ce au declarat reprezentan ii acestora, întruni i într-un consiliu general care s-a desf urat la Lim: 2. ÄFra ilor, ce putem face în leg tur cu Hanohul, acest str vechi ora mincinos al rasei umane? De ce trebuie s -i pl tim un tribut atât de mare, pentru ca locuitorii lui s se bucure de avantajele pe care le tim i de care am prefera s ne bucur m singuri? De ce trebuie s -i consider m pe hanoheeni seniorii no tri, noi nefiind altceva decât ultimii dintre servitorii lor? La urma urmelor, noi suntem copiii veni i din mun i, chiar dac unii dintre noi am fost procrea i cu ajutorul femeilor de la es! 3. Fra ilor, noi suntem uria i! Mu chii no tri sunt atât de puternici încât ne-am putea lupta f r probleme cu leii, tigrii, ur ii i hienele, în timp ce hanoheenii nu ar putea învinge nici m car un roi de mu te! 4. Dac ne vom uni cu miile i vom m r lui c tre Hanoh, vom putea lua în posesiune acest ora , cu toate bog iile incalculabile de care dispune. 5. Este adev rat c ora ul este înconjurat de un zid de ap rare extrem de rezistent, înzestrat cu 170 de por i cu un triplu sistem de închidere, str juite de uria i din bronz cu un aspect însp imânt tor, dar la urma urmelor acestea nu sunt decât ni te opere moarte, executate de mâinile oamenilor, i nu vor reu i s îi apere pe hanoheeni de puterea noastr dezl n uit ! 6. De aceea, ne-am putea uni pentru a m r lui împotriva Hanohului´. 7. Dar unul dintre consilieri s-a ridicat i a spus: ÄFra ilor, asculta i-m ! Doresc s v spun câteva cuvinte. 8. Iat , dac vom încerca s atac m în num r mare, hanoheenii vor remarca imediat inten iile noastre i vor închide por ile ora ului de îndat ce ne vom apropia de el. Ce vom mai putea face atunci? Nimic altceva decât s ne întoarcem acas cu coada între picioare, acoperi i de ru ine, în sarcasmele du manilor no tri. 9. Pe de alt parte, dac ne vom confrunta cu ei în num r mic, nu vom ob ine niciodat victoria! 10. De aceea, v recomand urm toarea strategie: dat fiind c cele zece mici ora e din vecin tatea Hanohului nu dispun înc de un zid de ap rare i nu au un num r mai mare de 10-15.000 de locuitori, care

257

dau dovad de sl biciune din toate punctele de vedere, ar fi extrem de u or s îi cucerim i s punem astfel cap t traficului comercial pe care îl desf oar cu Hanohul. 11. În acest fel, hanoheenii vor ajunge s depind exclusiv de noi. Desigur, nu vom fi niciodat atât de pro ti încât s le cump r m produsele la pre urile exorbitante pe care le pretind; dimpotriv , vom produce noi în ine tot ce ne va fi necesar. 12. Cât despre hanoheeni, nu au decât s urle de foame sub zidurile lor de ap rare, atât timp cât vor dori, i s î i vând frumoasele femei celor dispu i s le cumpere, sau mai degrab cump r torilor pe care îi vor mai g si. Cât despre noi, care îi vom înconjura din toate p r ile, nu vom cump ra nimic de la ei, decât dac vor fi dispu i s ne cedeze m rfurile lor la un pre extrem de redus, lucru pe care îl vor face, v asigur, c ci nu vor avea de ales! 13. Ac ionând în acest fel, c derea Hanohului nu poate întârzia prea mult, iar locuitorii s i vor trebui s accepte condi iile noastre, care, v da i seama, nu vor fi deloc în dezavantajul nostru!´ 14. Aceast propunere a ob inut consim mântul general, iar în numai câteva zile, de dou ori câte o sut de mii de b rba i înarma i pân -n din i i cu o constitu ie extrem de robust au atacat simultan cele zece or ele din jurul Hanohului, pe care le-au cucerit practic f r nici o rezisten . 15. Aflând de aceast lovitur de for , hanoheenii s-au mâniat i au început imediat s î i confec ioneze cele mai teribile ma in rii de r zboi. Într-un singur an, ei au ridicat o armat de un milion de b rba i, pe care i-au plasat sub conducerea unor efi militari care i-au antrenat în mod regulat, pentru a-i putea conduce apoi la lupt împotriva puternicilor ocupan i. Capitolul 135 Ap rarea hanoheenilor. Discursul viclean al liderului înving torilor. Negocierile de pace ale regelui Uraniel. Instaurarea unei pie e a fructelor în afara Hanohului. Consiliul celor o mie (7 octombrie 1843) 1. A a se face c cei un milion de solda i au ie it într-o bun zi din ora ul Hanoh, înarma i cu suli e, lance i spade, dup care s-au desp r it în zece deta amente i au m r luit c tre cele zece or ele din apropiere, pe care aveau misiunea s le atace. 2. Dar popoarele invadatoare aveau spioni pricepu i, a a c tiau deja de planul de atac al hanoheenilor, având suficient timp la

258

dispozi ie pentru a se preg ti de ap rare. Ei au blocat por ile ora ului i au pus de straj arca ii cei mai bine antrena i, inclusiv la ferestrele i la balcoanele locuin elor lor. 3. Când hanoheenii s-au apropiat de ora e, sco ând strig te puternice, ei au fost întâmpina i de o ploaie de s ge i cu vârfurile de o el, care au c zut asupra lor cu viteza fulgerului. Mul i dintre ei au fost uci i sau grav r ni i. 4. Dat fiind c hanoheenii nu cuno teau aceste arme (halebardele), ei au crezut c aceste popoare str ine aveau în solda lor spirite rele. Speria i, to i cei r ma i în via au luat-o la fug , îndreptându-se c tre Hanoh, unde s-au ascuns în casele lor, temându-se ca spiritele rele care aveau forma s ge ilor s nu îi urm reasc inclusiv în ora ul lor. 5. V zând spaima i confuzia pe care le-au provocat în rândul hanoheenilor, popoarele str ine s-au decis s atace Hanohul. 6. Dar consilierul despre care am mai vorbit i care fusese numit comandantul- ef al acestor popoare le-a vorbit astfel reprezentan ilor celor zece ora e: 7. ÄEu zic s renun m la acest proiect prea îndr zne ! Avantajele de care dispunem acum sunt considerabile. Dac vom porni îns c tre Hanoh i por ile ora ului vor r mâne închise în fa a noastr , nu vom face decât s ne expunem inutil în fa a pietrelor aruncate de dincolo de zidul de ap rare. 8. Nu vom putea cuceri niciodat acest ora prin for i ne vom trezi la fel de vulnerabili în fa a zidurilor hanoheenilor cum au fost ei în fa a baricadelor noastre. V reamintesc c mai mult de jum tate din armata lor a fost nimicit de s ge ile noastre i c ne-au trebuit circa 15 zile pentru a le înmormânta to i mor ii. 9. Hanoheenii au primit o lec ie dur din partea noastr , a a c î i vor da seama c zidurile de ap rare nu le vor folosi prea mult. Vor în elege astfel c este de preferat s tr iasc al turi de noi, în calitate de prieteni i fra i, decât s se izoleze cu ostilitate. 10. La ora actual sunt asedia i din toate p r ile de trupele noastre i nu au nici o ans de sc pare. Mai devreme sau mai târziu, foamea îi va determina s se arunce în bra ele noastre, în calitate de prieteni. Vom putea atunci s le dict m condi iile noastre, care, a a cum v spuneam mai demult, nu vor fi deloc în dezavantajul nostru´. 11. i aceast propunere a fost acceptat în unanimitate de membrii consiliului. De altfel, consilierul nostru nu s-a în elat cu nimic, c ci apte s pt mâni mai târziu, delega ii regelui Uraniel s-au prezentat în fa a liderilor str ini cu oferte de pace, concepute desigur în propriul lor avantaj.

259

12. Înv a i de consilierul nostru, comandan ii celor zece ora e le-au r spuns astfel negociatorilor: ÄEste foarte limpede c noi suntem acum st pânii vo tri. De aceea, voi sunte i cei care trebuie s accepta i revendic rile noastre! Dac ve i refuza, ve i fi oricum constrân i s o face i mai târziu, c ci asediul nostru nu va fi ridicat pân când toate preten iile noastre nu vor fi acceptate. 13. Aceste condi ii sunt cât se poate de simple: dorim s înfiin m o pia de fructe în jurul zidurilor ora ului vostru, iar voi ave i obliga ia s cump ra i aceste fructe de la noi la pre ul corect. În plus, o mie de b rba i din rândurile noastre vor trebui s fie accepta i i pl ti i de regele vostru în calitate de sfetnici personali. 14. Dac aceste condi ii vor ob ine consim mântul regelui vostru, întoarce i-v la noi i comunica i-ne acest lucru. Dac nu îl vor ob ine, nu ave i decât s muri i de foame în interiorul zidurilor voastre de ap rare!´ 15. Mesagerii de pace s-au întors la Hanoh i i-au transmis regelui condi iile asediatorilor. Regele nu a avut alt solu ie decât s le accepte. 16. În continuare, mesagerii s-au întors în tab ra du manilor i le-au comunicat acestora acordul regelui. Chiar în ziua urm toare a fost înfiin at pia a de fructe, iar hanoheenii, care erau pe jum tate mor i de foame, au fost nevoi i s le cumpere la orice pre . 17. În plus, cei o mie de sfetnici s-au stabilit la Hanoh, înconjurându-l pe rege i silindu-l practic s fac tot ce doresc ei. Capitolul 136 Constitu ia impus regelui (10 octombrie 1843) 1. Cum crede i c s-au folosit cei o mie de sfetnici de aceast putere a lor asupra regelui Uraniel? 2. Ei i-au ordonat acestuia s construiasc i în jurul celor zece ora e din vecin tatea Hanohului un zid de ap rare, astfel încât întregul inut s fie bine ap rat. 3. Au ac ionat îns astfel încât în jurul ora elor lor s fie ridicate ni te veritabile fort re e, care concurau serios cu cea a regelui i a hanoheenilor, pentru a men ine starea de inferioritate a acestora. 4. În continuare, cei o mie de sfetnici au c p tat o putere din ce în ce mai mare, devenind practic adev ra ii seniori ai Hanohului. Regele era for at s fac tot ce doreau ace tia, f r s crâcneasc .

260

5. Am asistat astfel la na terea unei adev rate constitu ii între rege i poporul s u, dar i la apari ia unei clase nobiliare i la instaurarea unui sistem al castelor în care rolul cel mai de jos le revenea copiilor de la es, îndeosebi b rba ilor, care erau sili i s execute muncile cele mai inferioare. 6. Seniorii celor zece ora e au decretat în scurt timp c ace ti copii de sex masculin nu vor fi niciodat autoriza i s se ridice mai presus de rangul lor. 7. Mai mult, ei au decretat c un b rbat apar inând castei sfetnicilor sau seniorilor nu va putea lua niciodat de so ie o femeie apar inând claselor inferioare, din considerente de prestigiu. 8. Totu i, dac o fat de condi ie inferioar îi pl cea în mod deosebit unui astfel de senior, ea putea primi un titlu nobiliar de la rege. Dup sejurul de rigoare în cadrul institutului de înfrumuse are (care era înc foarte apreciat la acea vreme), ea era adoptat de c tre suveran i putea deveni în sfâr it so ia seniorului c ruia i-a c zut cu tronc. 9. Unul din avantajele cele mai apreciate ale acestui gen de adop ie era acela c regele trebuia s îi acorde noii sale fiice o zestre considerabil din averea sa personal , considerat absolut indispensabil pentru des vâr irea înnobil rii ei. 10. Folosindu-se de astfel de mijloace, sfetnicii l-au deposedat în scurt timp pe rege de comorile sale, nemaiacordându-i acestuia decât o aparen a puterii regale. 11. Dup circa cinci ani de la marea b t lie, toate cele zece ora e dispuneau de puternice ziduri de ap rare, iar dup înc 10-15 ani Hanohul dec zuse atât de tare încât regele a început s plâng în fa a celor o mie de sfetnici ai s i, c rora le-a spus: 12. ÄFra ilor, asculta i-m ! Dac ave i inten ia s ne nimici i complet, lua i-v armele i ucide i-ne. Lua i apoi toate comorile care neau mai r mas! Felul în care ne distruge i la ora actual , martirizândune încetul cu încetul, dovede te c L-a i uitat complet pe Dumnezeu!´ 13. eful sfetnicilor i-a r spuns: ÄÎn elegem ce vrei s spui, dar cum altfel am putea ac iona noi, care suntem sfetnicii t i i ai poporului? Oare nu are poporul drepturi mai înalte decât regele slab al ora ului Hanoh? 14. Dac dore ti s î i vezi din nou ora ul înflorind, cedeaz -ne întreaga putere. Cât despre tine, po i r mâne regele nostru oficial, ca un fel de fiin sacr , ascuns i misterioas ! În acest fel, în scurt timp î i vei vedea ora ul înflorind la fel ca odinioar !´ 15. Regele s-a gândit în sinea sa: ÄCe pot s fac? ± Dac aceasta este singura posibilitate de a-mi ajuta ora ul, voi face acest sacrificiu!´

261

16. Într-adev r, el a acceptat propunerea sfetnicilor s i, care au devenit astfel seniorii absolu i ai ora ului Hanoh i ai celorlalte zece ora e, deci implicit ai întregii ri. Regele era silit s semneze toate decretele pe care le d deau, f r s aib m car posibilitatea de a le citi. 17. De aceea, poporul era convins c toate deciziile seniorilor erau luate de rege. În realitate, acesta nu tia niciodat ce semna. 18. Consecin a acestei constitu ii a fost apari ia celei mai infame aristocra ii cu putin . Capitolul 137 Domina ia noii aristocra ii în Asia. Apari ia coloniilor principatelor. Prin ii regen i i preo ii. Moartea regelui Uraniel (11 octombrie 1843) 1. Aristocra ia câ tiga astfel o putere din ce în ce mai mare, iar seniorii Hanohului au devenit din ce în ce mai despotici. Regatul lor s-a extins considerabil. Ei au fondat noi colonii i au construit noi ora e, populând practic întreaga Asie, cu excep ia Sihinului. 2. Singurele regiuni care au sc pat de sub domina ia lor au fost cele muntoase, greu accesibile. Chiar i acestea au fost acaparate îns de horadali i, un popor r zboinic pe care îl cunoa tem din perioada lui Lameh. Acesta a luat în posesiunea hoardelor sale paji tile montane. 3. Seniorii din Hanoh au fondat astfel o sut de colonii i de principate. 4. Ori de câte ori era construit un nou ora în centrul unei colonii, ei trimiteau un prin ales din rândurile lor. Acesta avea datoria s trimit la centru un tribut anual. În rest, era îns suveranul absolut al inutului i al poporului s u. 5. Un astfel de prin avea simultan calitatea de regent i cea de legiuitor arbitrar, fiind totodat i singurul comerciant al ora ului, respectiv unicul fabricant al tuturor produselor de care avea nevoie poporul s u, care era nevoit s cumpere totul de la el. 6. Peste toate, exercita i func ia de mare preot, împotriva voin ei Mele, desigur. De altfel, înv turile religioase pe care le transmitea poporului nu aveau aproape nimic de-a face cu Mine, fiind mai degrab un cult al personalit ii sale. Prin ul le spunea oamenilor c orice ofrand adus lui reprezenta o ofrand adus lui Dumnezeu, întrucât el era reprezentantul legitim al lui Dumnezeu pe p mânt. Mai mult, îi asigura pe oameni c depind întru totul de el pentru ob inerea Vie ii eterne a sufletului înainte sau dup moartea corpului fizic. i a

262

7. Cu timpul, când popula ia unui astfel de principat devenea prea numeroas , prin ul ajungea s numeasc un fel de sub-preo i, care nu aveau îns alt autoritate decât de a predica tot ce afirma prin ul, f r a comenta în nici un fel aceste afirma ii. Astfel de libert i au ajuns în scurt timp s fie chiar condamnate de c tre ace ti efi de stat, iar cei care îndr zneau s încalce poruncile st pânilor lor erau supu i la cazne grele, pentru a î i Är scump ra´ astfel p catul mortal de care se f cuser vinova i. 8. Printre aceste pedepse pe care le primeau cei vinova i se num rau: capturarea erpilor sau uciderea unui anumit num r de tigri, de lei, de ur i, de hiene i de alte animale. Uneori li se permitea condamna ilor s î i angajeze i ajutoare suplimentare. 9. Pedepsele mai mici constau din sacrificii, iar cazurile de incompatibilitate se soldau cu pedepse corporale. 10. În ceea ce prive te femeile, acestea erau supuse unor legi mult mai u oare, a c ror înc lcare nu era pedepsit decât prin lovituri cu vergeaua pe fesele goale. 11. Pedeapsa cu moartea nu era aplicat decât în ora ul Hanoh. Condamna ii la moarte erau atârna i întotdeauna cu capul în jos, cu picioarele prinse în lan uri i ag ate de ni te stâlpi cu o în l ime de zece stânjeni, dup care erau balansa i o zi întreag . 12. Dac la sfâr itul zilei cineva mai d dea înc semne de via , el dat jos i era eliberat. Dac î i revenea complet, putea pleca, iar dac murea în timpul nop ii, era înmormântat în diminea a urm toare. Pe de alt parte, dac murea în timpul supliciului, în timp ce era balansat între cei doi stâlpi, cadavrul s u era aruncat animalelor s lbatice capturate i p strate în cu ti. Moartea survenit în timpul balans rii dintre stâlpi era considerat o dovad clar c cel condamnat i-a meritat sfâr itul. 13. To i cei judeca i i condamna i la moarte de c tre prin ii vasali erau trimi i la Hanoh pentru a- i executa pedeapsa. 14. Dup câ iva ani, în Hanoh existau deja aproape o sut de astfel de balansoare ale mor ii i nu trecea o zi f r ca ele s fie puse în func iune. 15. Acest guvern de aristocra i a durat circa o sut de ani i s-a încheiat odat cu moartea regelui Uraniel, care avea în acel moment vârsta de aproape 300 de ani. El a murit într-o mare suferin , dar i-a reg sit starea de gra ie înaintea lui Dumnezeu, de care a stat atâta timp departe. Capitolul 138

263

Educa ia primit de cei apte copii ai lui Uraniel. Discursul Domnului adresat lui Uraniel. Hanohul i popoarele sale sunt oprimate de cei o mie de sfetnici. Cei doi fii ai regelui devin misionari. Moartea lui Uraniel (12 octombrie 1843) 1. În afara celor dou so ii ale sale, Uraniel a l sat în urm apte copii, cinci fete i doi b ie i. Toate fetele erau de o frumuse e ie it din comun, iar b ie ii ni te veritabili uria i. To i cei apte copii au fost crescu i în mun i, nu la Hanoh. 2. Explica ia acestei educa ii superioare este simpl : atunci când, într-un acces de mare triste e, Uraniel s-a întors din nou c tre Dumnezeu, rugându-L s pun cap t suferin ei ora ului s u, Domnul ia r spuns: 3. ÄAscult , orbule, dac Mi-ai fi adresat aceast rug minte acum 70 de ani, a fi putut s i-o îndeplinesc. Din p cate, acum este prea târziu! 4. Este u or s converte ti un popor stupid i orb, a a cum era poporul lui Lameh la începuturi, c ci în pofida orbirii oamenilor, inima lor era înc deschis i pur . Dar un popor cu un grad atât de înalt de civiliza ie se consider întotdeauna mai în elept decât Mine. Da, el crede c nu mai are deloc nevoie de Mine, fiind convins c lumea s-a creat de la sine, dezvoltându-se treptat potrivit legilor care o guverneaz , împreun cu toate lucrurile care se g sesc la suprafa a ei. ± Ce mai pot face Eu pentru un astfel de popor? 5. Copiii Mei au p r sit cu mult timp în urm mun ii i s-au c s torit cu femeile de la es. Au conceput împreun cu acestea copii robu ti, orienta i întru totul c tre lumea exterioar i care, prin for a i inteligen a lor, au devenit seniorii i st pânii acestui p mânt. Cum a mai putea schimba Eu acum aceast stare de lucruri? 6. La fel stau lucrurile i în cazul t u. La ora actual nu mai pot s te ajut, dar întrucât m-ai rugat timp de apte ani s î i vorbesc i s te ajut, î i voi da un sfat pentru binele copiilor t i! 7. Iat : în mun ii sacri mai tr iesc înc Metuselah, Lameh, fiul acestuia, Noe, precum i p rin ii t i. Încredin eaz -le acestora educa ia copiilor t i, c ci dac îi vei l sa aici, vor fi uci i deopotriv spiritual i trupe te, dat fiind c sfetnicii t i fac tot ce le st în puteri pentru a te priva complet de putere. 8. Dac î i vei trimite copiii în mun i, acest gest le va fi pe plac sfetnicilor t i. 9. În scurt timp î i vor lua întreaga putere de a guverna i te vor ine prizonier, ca o pas re în colivie; dar Eu îi voi înt ri pe fiii t i în
264

mun i, acolo unde mai domne te înc o stare de puritate generalizat , iar când tu vei p r si acest p mânt, îi voi trimite înapoi la câmpie în calitate de înv tori în elep i ai popoarelor de aici. 10. Dac poporul t u va accepta s se converteasc , nu îl voi pedepsi. Dac va respinge îns aceast înv tur , îl voi judeca în totalitatea lui, deopotriv pe cei mari i pe cei mici, pe cei tineri i pe cei b trâni, ba chiar i animalele, i îi voi ucide pe to i. În final, voi crea o ras uman nou pe acest p mânt purificat!´ 11. Dup ce a ascultat aceast propunere, Uraniel i-a trimis de îndat copiii i cele dou so ii în mun ii sacri, într-o caravan condus de prietenii s i cei mai apropia i. 12. Întreaga familie a fost g zduit în casa lui Muthael i a fost educat de mama Purista în spiritul iubirii i devo iunii fa de Dumnezeu. Lameh, care mai era înc în via , i în special Noe, precum i fratele s u Mahal, s-au ocupat foarte intens de educa ia copiilor lui Uraniel, pentru ca ace tia s ajung la maturitate pe placul lui Dumnezeu. 13. A a cum am precizat mai devreme, când regele Uraniel a murit, cei o mie de sfetnici ai s i s-au gr bit s î i împart între ei marele regat, oprimând îngrozitor poporul. Ei au creat noi principate i le-au cerut suzeranilor acestora un tribut exorbitant. 14. Scopul lor era s extind atât de mult Hanohul încât cele zece or ele din vecin tate s fie încorporate în el. 15. Acesta a fost momentul în care i-am trimis pe cei doi fii ai lui Uraniel, deveni i între timp doi b rba i puternici, la câmpie, pentru a predica poporului. 16. Ei au fost îns imediat prin i din ordinul mai-marilor zilei, încarcera i, tortura i i trimi i înapoi cu ordinul formal de a nu mai reveni niciodat , sub pretextul c poporul din Hanoh tia mai multe despre Dumnezeu decât cei doi munteni stupizi! 17. Cei doi mesageri ai Mei au fost amenin a i c dac vor mai c lca vreodat în Hanoh, vor fi spânzura i. 18. Întrista i la culme, cei doi fii ai lui Uraniel s-au întors în mun i i le-au povestit celor de aici ce li s-a întâmplat. Capitolul 139 P rin ii patriarhi in sfat cu scopul de a salva inuturile de la es (14 octombrie 1843)

265

1. Pu inii p rin i patriarhi care au mai r mas în mun i au aflat astfel cu oroare în ce hal au dec zut inuturile de la es, care au înflorit atât de mult timp sub conducerea în eleapt a lui Lameh, a lui TubalCain i a lui Uraniel. 2. Lameh i-a spus fiului s u, Noe: ÄDac cei doi fii ai lui Uraniel ar fi fost înzestra i cu for a sublim a lui Enoh sau cu aceea cu care Domnul i-a înzestrat pe Kisehel i pe fra ii s i atunci când au fost trimi i pentru prima dat la es, nu crezi c misiunea lor ar fi putut avea un alt succes decât în cazul de fa , când nu s-au bazat decât pe for a cuvântului lor? 3. Fiul meu, eu tiu c Domnul are o p rere foarte bun despre tine i c î i îndepline te întotdeauna rug ciunile, în timp ce mie nu mi le îndepline te decât câteodat . tiu de asemenea c tu po i s îi vorbe ti oricând dore ti, în timp ce eu trebuie s îl chem uneori zile la rând înainte de a-mi r spunde! 4. Ce-ar fi dac te-ai adresa Domnului în inima ta pentru a-i împ rt i dorin a mea? Crezi c ar consim i s mi-o îndeplineasc ?´ 5. Noe i-a r spuns: ÄDragul meu tat Lameh, nu cred c mai putem face mare lucru, c ci din câte tiu eu, în perioada în care Lameh de la es era înc slujitorul arpelui, el era singurul locuitor din acele inuturi care era complet pervertit. Î i tiraniza poporul, care gemea sub jugul s u, fiind inut prizonier, dar cel pu in acesta din urm aspira c tre eliberarea sa. 6. Singurul care trebuia convertit la acea dat era Lameh. De îndat ce acesta a f cut-o, restul popula iei s-a convertit instantaneu, odat cu el. 7. La ora actual situa ia se prezint îns cu totul altfel: practic, inimile tuturor oamenilor de la es se afl ast zi în situa ia în care se afla inima lui Lameh înainte de a fi convertit . 8. Lameh a fost judecat, iar aceast judecat a echivalat cu moartea. De aceea, el a trebuit s repare i s învie din nou, prin propriile sale eforturi i printr-o renun are deplin la egoul s u, tot ce a judecat i a ucis în el convertirea miraculoas s vâr it de Domnul prin intermediul lui Kisehel. 9. Imagineaz - i ce dimensiuni ar trebui s aib îns acest miracol la ora actual , când ar trebui convertite milioane de fiin e, care sunt de o sut de ori mai rele în inima lor decât a fost vreodat Lameh, chiar în perioada sa de maxim cruzime! 10. Dup p rerea mea, ne-am putea declara satisf cu i dac am reu i s câ tig m de partea noastr câte un suflet ici i colo, prin puterea de convingere a cuvântului. Nici vorb nu mai poate fi îns de o schimbare global a comportamentului acestor popoare.

266

11. Acesta este motivul pentru care Domnul nu este dispus s îi înzestreze pe cei doi fii ai lui Uraniel decât cu puterea inteligen ei, trimi ându-i a doua oar în ora ul Hanoh. 12. Dac vor ob ine cât de cât ni te rezultate pozitive, în pofida r ut ii i a relei voin e a majorit ii hanoheenilor, cu atât mai bine; dar dac nu se va întâmpla a a ceva, va trebui s l s m totul în seama Domnului, care va ti cum s procedeze a a cum este corect i just! ± Nu e ti de acord cu mine?´ 13. Lameh i-a dat seama c Noe are dreptate i a renun at la proiectul s u de a-i cere Domnului s îi înzestreze pe cei doi trimi i cu puteri miraculoase. 14. Cei doi au fost a adar înzestra i cu puterea inteligen ei divine i au fost trimi i a doua oar în inuturile de la es. Capitolul 140 Cei doi misionari se angajeaz ca zidari. Ei avanseaz treptat, ajungând la func ia de consilieri ai celor o mie (16 octombrie 1843) 1. Înzestra i cu inteligen a divin , cei doi s-au îndreptat a adar din nou c tre Hanoh. Ajun i aici sub acoperirea anonimatului, ei s-au angajat ca muncitori, participând la construirea centurii de leg tur dintre Hanoh i celelalte zece ora e, considerate la acea dat ni te cartiere reziden iale ale marii metropole. 2. Aceast centur era alc tuit din construc ii rectilinii care aveau forma unor case cu un etaj, situate de o parte i de alta a unui drum larg i protejate în exterior de ziduri de ap rare. 3. Cel mai scurt din aceste drumuri necesita o jum tate de zi de mers pe jos, în timp ce cel mai lung necesita o zi întreag . 4. Cei doi mesageri s-au angajat ca zidari la construc ia acestui ultim drum mai lung, care f cea leg tura cu ora ul Uvrak i care era înc neterminat. 5. La drept vorbind, nu primeau nici un fel de salariu, c ci la acea vreme munca în serviciul comunit ii era deja considerat obligatorie. Fiind îns zidari, aveau dreptul s î i ia ajutoare. Cei o mie de seniori ai Hanohului le-au poruncit acestora din urm , sub aceea i amenin are cu spânzur toarea, s asigure alternativ hrana necesar pentru zidari, astfel încât ace tia s nu întârzie cu lucr rile considerate atât de importante.

267

6. A a se face c cei doi mesageri erau trata i ceva mai bine decât ajutoarele lor. 7. Ei au reu it s se disting atât de rapid prin munca lor excep ional încât le-au atras aten ia seniorilor veni i frecvent în inspec ie, c ci construc iile în l ate de ei erau regulate i elegante, de parc ar fi ie it de pe o band rulant modern . 8. Seniorii le admirau de asemenea discern mântul i folosirea judicioas a materialelor de construc ie, a a c în scurt timp i-au ridicat la func ia de efi de antier. 9. Când cei doi i-au luat în primire noua func ie, ei s-au ocupat de îndatoririle ce le reveneau cu atâta devo iune i au dat dovad de o cunoa tere atât de profund încât casele pe care le construiau se dovedeau adev rate capodopere inginere ti. Toat lumea se oprea s le admire i nu se mai s tura s le contemple frumuse ea f r pereche. 10. Seniorii din Hanoh au regretat sincer c nu i-au cunoscut pe cei doi mai devreme, într-atât le apreciau talentul. 11. Dat fiind c mai exista înc o por iune mare din drum de construit, cei doi au fost ridica i imediat la rangul de ingineri- efi ai construc iei, preluând sub conducerea lor întregul antier. La fel ca i pân atunci, tot ce f ceau ei trezea admira ia colectiv . 12. Când, dup zece ani, aceast construc ie gigantic a fost terminat , desigur, cu ajutorul mai multor milioane de bra e puse la lucru, timp în care mii de oameni au murit, unii din cauza foamei, al ii din cauza relelor tratamente la care erau supu i sau a epidemiilor, cei doi mesageri ai no tri au fost imediat numi i în consiliul celor o mie de sfetnici, primind func ia de conduc tori supremi ai tuturor construc iilor din Hanoh. 13. Datorit extinderii continue a ora ului Hanoh, nevoile locuitorilor s i deveneau din ce în ce mai mari, a a c seniorii au fost nevoi i s le impun prin ilor din provincii s pl teasc un tribut din ce în ce mai greu. Când nu au mai putut s pl teasc tributul, prin ii s-au revoltat. Unii dintre ei au trecut la violen e deschise, în timp ce al ii au fugit în alte ri. 14. În urma acestei revolte, Hanohul a cunoscut o perioad de mare s r cie, c ci nu mai dispunea de nici o resurs pentru a se ap ra de foamete. 15. În acest moment, puternicii seniori i-au consultat pe cei doi consilieri principali, pe care i-au întrebat ce puteau face pentru a salva ora ul. 16. Cei doi au cerut un r gaz de apte zile, spunând: ÄO întrebare atât de important necesit o reflec ie pe m sur . De aceea,

268

avem nevoie de corespunz tor´. Capitolul 141

apte zile pentru a putea veni cu un plan

Discursul celor doi mesageri în fa a consiliului reunit (17 octombrie 1843) 1. Dup trecerea celor apte zile, seniorii s-au reunit din nou în consiliu, iar cei doi mesageri, în noua lor calitate de înal i demnitari, au ap rut la tribun i au vorbit astfel, sus inându-se reciproc: 2. ÄDup o reflec ie profund , am ajuns la concluzia ferm c trebuie s modific m constitu ia statului; ce-i prea mult e prea mult! 3. Ora ul nostru, Hanoh, s-a extins colosal de mult. Era deja prea mare chiar sub domnia lui Uraniel. Dac nu s-ar fi luat nefericita decizie de a-l înconjura cu aceste ziduri de ap rare, ora ul ar fi înc înfloritor! 4. La ora actual , el se afl foarte aproape de declinul absolut, de i este cel mai vechi ora de pe p mânt, lucru pe care îl cunoa te i la fel de bine ca i noi! 5. S reflect m: noi suntem practic o mie de regi care domnesc împreun ! Fiecare dintre noi avem propria noastr curte alc tuit dintr-o mie de persoane de ambele sexe care se ocup de îndatoririle noastre i ne aduc omagiul cuvenit, ceea ce d un total de un milion de persoane! Nici una din aceste persoane nu munce te la câmp, dar toate doresc s tr iasc confortabil! 6. În aceste condi ii, v întreb m: cine poate furniza toat pâinea necesar pentru o mul ime atât de mare de oameni care nu muncesc? 7. Dar s continu m! În fiecare din cele zece cartiere reziden iale ale ora ului tr iesc câte o sut de mii de stagiari, solda i i servitori inactivi ai înal ilor func ionari i ai numero ilor aristocra i. 8. Nici unul din ace ti oameni nu ridic un deget pentru a lucra p mântul, dar cu to ii doresc s tr iasc în condi ii optime! Via a lor ar fi într-adev r ideal , dar cine le-o poate asigura dac nimeni nu lucreaz p mântul? 9. S mergem mai departe! Noi dispunem de zece institute de înfrumuse are în marele nostru ora ; fiecare dintre ele este plin pân la refuz, g zduind nu mai pu in de 10-20.000 de femei, la care se adaug i miile de profesori i servitorii care deservesc institutele. To i ace ti oameni au preten ia s m nânce cât mai bine, dar nu au habar cine le procur pâinea cea de toate zilele!

269

10. Nu ne vom opri nici aici! În acest imens ora tr iesc, dup calculele noastre, de dou ori câte o sut de mii de familii nobile cu servitorii lor, ceea ce d un total de aproape trei milioane de oameni. Nici ace tia nu au atins vreodat în via a lor p mântul, dar doresc s se hr neasc cu pâine din bel ug! 11. i lucrurile nu se opresc aici! Datorit acestei politici inutile de extindere continu a ora ului nostru, solul a fost distrus, c ci oriunde se înal o cas frumoas , grâul nu mai poate cre te. 12. Pe de alt parte, cl dirile atât de magnifice îi atrag în ora pe locuitorii mai înst ri i de la ar , care înainte lucrau la cultivarea p mântului. Ace tia î i cump r case i locuiesc în ele, tr ind din veniturile lor, dar nu mai dispun de un teren pe care s -l munceasc i s î i câ tige astfel hrana, preferând s cumpere lucrurile de care au nevoie. 13. Nimeni nu poate contesta aceste fapte, dar dac lucrurile vor continua în acela i fel, respectiv dac 10 pân la 20 de familii vor continua s se instaleze zilnic în ora , de unde vom mai putea cump ra pâinea necesar pentru sus inerea lor, dac to i oamenii de la ar vor deveni or eni semi-aristocra i i lene i, sau cel pu in servitorii acestora? 14. Pe de alt parte, noi pretindem tribut dup tribut de la vasalii no tri, atr gând asupra noastr ura i dispre ul acestora. Ei prefer s fug în ri str ine sau s se revolte în fa a revendic rilor noastre. 15. Întrebare: cine ne poate livra în aceste condi ii hrana de care avem nevoie? 16. Dup cum v-am demonstrat, nu mai putem continua s tr im pe baza constitu iei publice existente la ora actual . În continuare, delibera i asupra acestor afirma ii pe care le-am f cut în deplin cuno tin de cauz , dup care v vom oferi i solu iile prin care poate fi remediat aceast situa ie dezastruoas . 17. Atât am avut de spus, într-un deplin acord cu adev rul cel mai strict i cu tot respectul datorat înaltelor voastre func ii senioriale´. Capitolul 142 Planul de salvare al mesagerilor i punerea lui în aplicare (18 octombrie 1843) 1. Când cei doi au încetat s mai vorbeasc , a teptând ca seniorii s delibereze pe marginea celor spuse de ei, întreaga adunare s-a ridicat în picioare i i-a implorat s continue; c ci consilierii i-au dat pe loc

270

seama de profunzimea adev rului con inut în declara iile lor i doreau s afle mai multe, în special în ce constau mijloacele propuse pentru a remedia inevitabila catastrof . 2. Atunci, cei doi au luat din nou cuvântul, vorbind la unison sau completându-se reciproc: ÄDe vreme ce a a stau lucrurile, continua i s ne asculta i, o, voi, consilieri supremi! V garant m cu propria noastr via c ceea ce v vom spune este întru totul adev rat: dac acest proiect nu va fi pus imediat în aplicare, nu vor trece mai mult de 15 zile pân când acest ora va num ra un milion de cadavre i va fi martorul unei revolte populare împotriva voastr cum nu s-a mai v zut vreodat pe p mânt. Oamenii se vor ucide reciproc, iar noi vom fi primii uci i. Mul imea nu se va opri pân când nu se va s tura cu sângele i cu carnea noastr ! 3. Pentru a evita, sau mai degrab pentru a preveni aceste evenimente teribile pe punctul de a se declan a, nu avem la dispozi ie decât urm toarele posibilit i, i chiar i acestea doar pentru un timp extrem de limitat. 4. Prima m sur pe care ar trebui s-o lu m const în a ne debarasa cât mai repede cu putin de aceste institute destinate înfrumuse rii femeilor i care ne-au adus la ruin , prin trimiterea unor mesageri rapizi în toate direc iile pentru a-i anun a pe oameni c pot ob ine gratuit toate aceste frumuse i, inclusiv o parte substan ial din comorile acumulate în aceste institute pentru traiul acestora. 5. Profesorii i arti tii trebuie s p r seasc ara, înso i i fiecare de cel pu in trei femei. Acestea vor putea lua cu ele ceva podoabe i merinde, i vor constitui proprietatea b rba ilor care le vor lua cu ei. P mântul este mare, iar mun ii sunt aproape în întregime depopula i. De aceea, vor g si cu siguran din ce s tr iasc . 6. În continuare, va trebui s d râm m aceste stabilimente uria e, transformând marile suprafe e de sub ele în gr dini fertile, care vor produce suficient hran într-un singur an pentru zece mii de persoane care nu se tem s munceasc p mântul. 7. Exist în ora ul nostru un num r uria de lene i care se consider aristocra i, dar nu au nici o alt calitate decât limba lor mincinoas . Ace tia trebuie alunga i din ora ! Fiec ruia ar trebui s i se dea o femeie i câteva monede de aur, i astfel ora ul nostru se va u ura cu câteva sute de mii de locuitori complet inutili. 8. Dac ne vor întreba unde trebuie s se duc , le vom indica drumul care duce c tre mun i, iar ei se vor putea stabili acolo! 9. În mod similar, am putea reduce num rul g rzilor noastre de corp de la o mie la o sut . Celor disponibiliza i le vom asigura provizii pentru o jum tate de an i vom goli astfel ora ul de un mare num r de

271

consumatori inutili. În acest fel, adev ra ii cet eni ai ora ului se vor putea aproviziona într-o manier mult mai natural . 10. Le vom explica îns acestor cet eni c pentru a- i câ tiga traiul va trebui mai întâi s transforme toate marile palate ale ora ului în gr dini fertile, în al doilea rând s planteze copaci fructiferi pe marginea str zilor cele mai spa ioase, în al treilea rând s transforme în gr dini inclusiv balcoanele caselor lor, în al patrulea rând s procedeze la fel i cu marele zid care împrejmuie te ora ul i care poate produce fructe i legume pentru o sut de mii de persoane, în al cincilea rând s construiasc cimitire în afara ora ului i a câmpurilor cultivabile, iar în al aselea rând s d râme fiecare cl dire inutil i s transforme terenul de sub ea într-o gr din . Prin toate aceste transform ri, vom reu i întrun singur an s ajungem la o situa ie economic pentru care al ii ne-ar putea invidia! 11. Dac ve i fi de acord cu aceste propuneri, ne vom putea ocupa imediat de punerea lor în aplicare i vom vedea mai apoi ce se va întâmpla´. 12. Propunerile celor doi au fost aplaudate la scen deschis i sa trecut la aplicarea lor chiar în aceea i zi. În numai 15 zile, aspectul ora ului Hanoh s-a schimbat radical: el a fost golit de o mare parte a locuitorilor s i, astfel încât un observator venit din afar s-ar fi crezut într-o p dure de case p r site. Popula ia r mas , al c rei num r se ridica la dou milioane de persoane, era alc tuit numai din cet eni zelo i, care f ceau tot ce le st tea în puteri pentru a transforma toate terenurile disponibile în gr dini. Capitolul 143 Alte propuneri de reform ale mesagerilor. Cererea lor de a redeschide templele i de a reinstaura cultul lui Dumnezeu. Cearta din consiliul celor o mie (19 octombrie 1843) 1. În decurs de numai un an, ordinea a fost restabilit în Hanoh, iar o parte din prin ii coloniilor au reînceput s trimit c tre metropol un tribut moderat, fapt care a ajutat foarte mult popula ia din capital , care era acum mult redus . Aceste contribu ii venite din exterior erau cât se poate de binevenite, îndeosebi atunci când gr dinile locale nu d deau suficiente legume i fructe. Atunci, consiliul celor o mie s-a reunit din nou, pentru a afla noile reguli de conduit propuse de cei doi mesageri. 2. Dup ce consiliul s-a reunit, cei doi au fost ruga i s se pun în slujba interesului general i s vin cu noi proiecte care s fie examinate

272

de membrii consiliului. Atunci, cei doi s-au ridicat în picioare i au spus: 3. ÄDac a a stau lucrurile, asculta i-ne din nou, eminen i consilieri ai ora ului Hanoh! A a cum v-a i putut convinge, tot ce am propus data trecut s-a realizat i proiectele noastre au fost încununate de succes. Acest succes va continua i va deveni din ce în ce mai mare dac ceea ce am început va fi dus la bun sfâr it. De acest lucru pute i fi absolut siguri! 4. Vasalii no tri vor fi din nou gata s verse în cuferele noastre impozitele cuvenite, dar numai dac le vom diminua progresiv, în m sura în care vom începe s ob inem din ce în ce mai produse în spa iile cultivate din interiorul ora ului, dublându-ne randamentul i asigurându-ne astfel par ial nevoile. 5. Pe de alt parte, noul nostru mod de via , mult mai simplu, nu va mai atrage atât de mul i coloni în ora ul nostru, ci doar cump r tori ai produselor noastre, în condi iile în care vom accepta s le vindem la un pre rezonabil, nu excesiv! 6. În acest fel, noi i descenden ii no tri (dac ace tia ne vor urma exemplul) ne vom putea p stra ora ul ± cel mai vechi i mai respectabil ora din lume ± într-o stare de prosperitate continu , i nici un locuitor al s u nu se va mai putea plânge vreodat c nu are ce mânca! 7. Mai mult, dac vom renun a la dorin a noastr de a ne îmbog i pe socoteala popoarelor str ine, iar acestea nu vor mai fi atrase de bog ia noastr , ci doar de activit ile noastre, care se vor rezuma la îndeplinirea cu bucurie a obliga iilor ce ne revin ca cet eni ai ora ului, nici un popor din lume nu va mai fi tentat vreodat s ne aserveasc i s ne fure comorile, pentru simplul motiv c nu vom mai dispune de astfel de comori. În caz contrar, vom fi tot timpul expu i atacurilor lor, în scopul de a ne pr da. 8. Toate aceste afirma ii sunt calculate exact, iar fericirea ora ului Hanoh st scris cu litere de bronz! 9. Exist totu i un factor pe care nu l-am men ionat înc i de care depinde întreaga realizare a proiectului nostru. L-am p strat pentru final pentru a ne încununa astfel spusele! 10. Acest factor se refer la întoarcerea noastr , cu cea mai mare seriozitate, c tre Dumnezeu cel atotputernic. Noi trebuie s îl recunoa tem pe acest Dumnezeu unic al str mo ilor no tri, dar mai presus de orice, trebuie s înv m s îl iubim i s îl ador m! 11. F r El, chiar i cele mai în elepte consilii ale noastre vor fi reduse la zero i vor fi suficien i doar câ iva ani pentru a ajunge într-o stare mai dezastruoas decât cea din care tocmai am ie it!

273

12. De aceea, va trebui s redeschidem cele dou temple ale lui Lameh i s -i aducem în ele lui Dumnezeu, Domnul nostru unic, recuno tin a i rug ciunile pe care i le dator m!´ 13. Auzind aceste propuneri, numero i consilieri au început s fac scandal. Totu i, o parte considerabil a consiliului a fost de acord cu cei doi, ba chiar a solicitat construirea mai multor temple. 14. Opozan ii nici nu au vrut s aud de aceast idee i au propus ca inclusiv terenul de sub cele dou temple s fie transformat în gr dini. Neîn elegerile dintre cele dou tabere au creat în curând o adev rat discordie în sânul consiliului. Capitolul 144 Cei doi sfetnici în elep i sunt consulta i din nou. Proiectul de reform adoptat de consiliu este orientat c tre lumea exterioar . Cei doi mesageri se întorc în mun i (21 octombrie 1843) 1. A trecut un an întreg f r ca cele dou tabere s ajung la vreo în elegere. De aceea, consilierii nu au g sit nici o alt solu ie decât s îi cheme din nou în fa a lor pe cei doi sfetnici în elep i pentru a afla de la ace tia dac exist vreo cale de ie ire din acest conflict ce nu putea decât s degenereze. 2. Cele dou tabere antagoniste c zuser de acord c recunoa terea unui Dumnezeu, iar în caz de necesitate chiar a mai multor zei, era absolut necesar pentru p strarea ordinii în rândul popula iei, dar consilierii nu î i doreau o cunoa tere divin bazat pe o credin oarb , care s se manifeste prin predici golite de semnifica ie, ci pe o credin bazat pe tiin a cea mai pur , adic pe cercet rile f cute asupra naturii, în domeniul matematicii, al filozofiei i al unor reprezent ri artistice demne de Dumnezeu! 3. În acest fel, popula ia putea ob ine o înv tur solid i conving toare, f r s se bazeze exclusiv pe o credin oarb i întunecat , axat pe misticism i incapabil s demonstreze în vreun fel existen a lui Dumnezeu, pornind de la premisa c acest misticism nu putea dura decât atâta vreme cât propov duitorii respectivei religii vor r mâne în via . Dac ace ti propov duitori s-ar fi întors în râna din care s-au n scut, luând cu ei toate doctrinele lor, popula ia s-ar fi sim it în elat i privat de Dumnezeul ei. Dac ea ar fi fost în elat de mai multe ori în acest fel, dup o vreme nimeni nu ar mai fi putut fi convins s cread în Dumnezeu! 4. Marea majoritate a celor o mie de consilieri au c zut de acord asupra acestei perspective, dar nimeni nu tia cum putea fi pus aceasta
274

în practic într-o manier adecvat . De aceea, marea adunare s-a adresat din nou celor doi în elep i ai no tri. 5. Ajun i în fa a seniorilor, ace tia au declarat: ÄEminen i consilieri ai marelui ora Hanoh! Acum un an, v-am prezentat un plan judicios, dar voi l-a i respins! Ce altceva am putea face pentru voi? just 6. Indiferent de situa ie, exist o singur perspectiv absolut i autentic ; la fel stau lucrurile i în cazul lui Dumnezeu!

7. Noi v-am prezentat proiectul nostru, dar voi l-a i respins i a i adoptat un altul, pe care l-a i considerat mai justificat decât al nostru. În acest caz, pune i-l în aplicare dup bunul vostru plac i convinge i-v singuri de consecin ele care vor decurge din el! Ve i recolta astfel ce a i sem nat! 8. În ceea ce ne prive te, nu dorim s particip m în nici un fel la proiectul vostru, dar nici s v împiedic m în vreun fel s v pune i în aplicare planurile. 9. Ac iona i cu înv tura divin la fel cum a i procedat în cazul prin ilor din coloniile voastre, c rora le-a i dat precepte diferite legate de Dumnezeu, pentru a-i deosebi mai u or unii de ceilal i i pentru a v percepe astfel mai comod impozitele i taxele, - i vi se va întâmpla exact ce vi s-a întâmplat cu vasalii vo tri. 10. Pân acum, a i avut suficient timp ca s v convinge i c tot ce v-am spus era pe cât de u or realizabil, pe atât de util pentru ora ul vostru. 11. Nu ne-am în elat niciodat i am ac ionat numai în interesul vostru, f r a men iona m car un singur cuvânt care s fie în propriul nostru avantaj. 12. În acela i spirit, am f cut tot ce ne-a stat în puteri pentru a concepe planul referitor la cunoa terea i la venerarea lui Dumnezeu pe care vi l-am prezentat acum un an. Din p cate, voi l-a i interpretat în fel i chip, înc de la început, dup care v-a i ciond nit între voi timp de un an de zile, iar în final a i ajuns la cea mai proast solu ie cu putin ! 13. Noi nu cunoa tem nici un mijloc prin care planul vostru s poat fi pus în aplicare, a a c nu v putem ajuta în nici un fel. 14. De aceea, face i dup bunul vostru plac. În ceea ce ne prive te, timpul nostru în mijlocul acestui popor s-a scurs. V vom p r si i nu v vom cere nici un salariu, ca s v da i astfel seama c tot ce am f cut a fost exclusiv pentru binele vostru. 15. Dac cineva dintre voi dore te s vin împreun cu noi în mun i, s o fac pân nu va fi prea târziu!´ 16. Dup care cei doi au p r sit marea sal a consiliului i, înso i i de servitorii lor, s-au întors în ara lor de origine.

275

Capitolul 145 Întoarcerea mesagerilor. Ei povestesc ce li s-a întâmplat. Rug ciunea adresat de Lameh Domnului, care trimite zece mesageri c tre inuturile de câmpie (23 octombrie 1843) 1. Când cei doi mesageri au ajuns pe platoul montan, ei le-au povestit lui Lameh, care era înc în via , lui Noe i fratelui acestuia, Mahal, tot ce s-a petrecut în inuturile de la es. În final, i-au întrebat dac s-a stabilit cineva în împrejurimi în ultimii trei ani. 2. Lameh le-a r spuns: ÄDragii mei copii, r spunsul la întrebarea voastr nu este deloc dificil, c ci în toat regiunea noastr , care se întinde suficient de mult pentru a nu putea fi parcurs decât mergând zile la rând, nu am întâlnit niciodat vreun suflet str in! Acesta este purul adev r! 3. Povestea voastr merit îns întreaga noastr aten ie, c ci din ea rezult în mod evident c , în cel mai scurt timp, întreaga popula ie din inuturile de la es va trece fie la idolatrie, fie la un ateism absolut. 4. O, Doamne i P rinte, binevoie te i sf tuie te-ne pe noi, copiii T i slabi! Înva -ne ce putem face pentru a readuce aceste popoare pe calea cea dreapt !´ 5. Atunci, Domnul i-a r spuns, i fiecare a putut auzi distinct cuvintele Sale: ÄMerge i în regiunea de la Miaz zi! Acolo se afl înc 107 familii dispersate. Ace tia sunt descenden ii celor apte b rba i pe care i-am trimis odinioar la Hanoh, în epoca lui Lameh, pentru a-i predica acelui ora pierdut s se poc iasc . 6. Ve i întâlni în rândul acestor familii zece tineri cu o constitu ie robust , care nu i-au luat înc so ii. Lameh, a eaz - i mâinile pe ei în numele Meu, iar Eu îi voi umple cu un foc miraculos! În acest fel, oriunde vor face apel la puterea elementului foc atunci când se vor afla la câmpie, acesta le va asculta comanda i va distruge tot ce vor dori ei! 7. Odat înzestra i cu aceast putere, ace ti b rba i vor coborî la es i vor predica pretutindeni doctrina c in ei, vreme de apte ani. În cazul în care cineva dore te s -i ia în captivitate, tot ce trebuie s fac va fi s se înconjoare de un cerc de foc, cu ajutorul c ruia î i vor putea îngenunchea du manii i le vor putea distruge armele. 8. Dac popula ia de la es se va converti în decursul acestor apte ani, trimi ii Mei vor r mâne acolo în calitate de preo i. Dac popula ia nu se va converti îns , vor trebui s înconjoare templele Mele

276

din Hanoh cu un cerc de foc imposibil de stins, dup care se vor putea întoarce în mun i! ± A a s fie! 9. Începând din acel moment, îmi voi întoarce fa a de la oamenii de la es, pentru a nu vedea ce li se va întâmpla! Amin´. 10. Dup aceste cuvinte, micul grup s-a ridicat i s-a îndreptat f r s mai întârzie c tre regiunea de miaz zi, pentru a-i c uta pe cei zece b rba i men iona i. 11. De îndat ce i-au g sit, b trânul Lameh a f cut ce i-a poruncit Domnul. Cei zece au sim it pe loc puterea ce le-a fost conferit i s-au îndreptat c tre câmpie, înso i i de numeroasele binecuvânt ri ale celor apropia i. Capitolul 146 Indica ii referitoare la perioadele men ionate în textele spirituale. Primirea mesagerilor la Hanoh (24 octombrie 1843) 1. Între momentul de întoarcere al celor doi fii ai lui Uraniel i cel de plecare al celor zece mesageri s-au scurs circa doi ani, de i relatarea de mai sus poate conduce cu gândul c totul s-a petrecut întro singur zi. 2. Am indicat acest fapt pentru v permite s în elege i mai bine suita evenimentelor, c ci în limbajul spiritual faptele sunt men ionate adeseori ca i cum s-ar fi produs într-o singur zi, chiar dac , din perspectiva terestr , ele au fost separate de mai mul i ani. 3. Chiar i în sfânta Scriptur se men ioneaz adeseori expresia: Ä i în aceea i zi«´, de i evenimentul relatat a avut de multe ori nevoie de ani întregi pentru a avea loc. 4. Aceste câteva explica ii au menirea s v faciliteze mai buna în elegere a relat rii noastre. 5. Ce primire crede i c li s-a rezervat mesagerilor no tri la Hanoh, i cum au reu it ei s ajung în acest ora într-un timp atât de scurt? 6. De-abia ajun i la por ile ora ului, ei au fost imediat aresta i i chestiona i în detaliu, potrivit reglement rilor în vigoare, pentru a afla care este locul lor de provenien . Au fost întreba i chiar dac aveau un pa aport valabil, c ci la acea vreme, în Hanoh exista deja o poli ie foarte bine organizat .

277

7. Dar mesagerii le-au r spuns autorit ilor: ÄAm fost trimi i de Sus pentru mântuirea voastr , iar pa aportul nostru este Dumnezeu, Domnul cerului i al p mântului! 8. Am venit s v predic m cea mai strict i mai sever peniten ! Dac nu ve i dori s v converti i, inevitabila judecat a lui Dumnezeu v va anihila complet cu toat for a mâniei Sale!´ 9. Aceste cuvinte deloc m gulitoare au fost prea mult pentru for ele de poli ie îns rcinate cu paza zidurilor de ap rare. Acestea i-au acuzat pe cei zece de ofens adus autorit ii marelui consiliu i i-au tratat ca pe ni te agitatori ai poporului i ca pe ni te partizani ai prin ilor str ini. 10. Puterea focului le-a venit îns în ajutor, iar în clipa în care g rzile au încercat s pun mâna pe ei, din p mânt au â nit fl c ri care le-au silit s se retrag în mod ru inos c tre interiorul ora ului, fapt care le-a permis mesagerilor no tri s intre f r probleme în ora . 11. Între aceast poart a metropolei i re edin a placat cu aur a celor o mie de consilieri mai era înc aproape o zi de mers pe jos. Prin ii avuseser grij s plaseze deasupra lor un rege fictiv, care nu avea nici un fel de putere real , alta decât de a le confirma deciziile. 12. Dat fiind c mesagerii no tri nu puteau ajunge în aceea i zi la castelul placat cu aur, ei au fost nevoi i s înnopteze într-unul din numeroasele hanuri recent construite, urmând s încerce s se apropie de palat a doua zi. 13. Maniera în care au fost g zdui i în timpul acestei prime nop i a marcat punctul de plecare al unei lungi serii de primiri similare care le-au fost rezervate în timpul întregii lor ederi la Hanoh. G rzile care au fugit din fa a lor au avut grij s povesteasc ce li s-a întâmplat, oferindu-le tuturor o descriere detaliat a celor zece mesageri. De aceea, nu-i de mirare c , odat ajun i la han, ei au fost întâmpina i cu foarte mult rezerv . 14. Când au cerut ceva de mâncare i un loc de cazare peste noapte, gazdele lor au luat-o la fug , iar când au c utat singuri o camer în care s doarm , au constatat c toate por ile erau ferecate; c ci oamenii se temeau c ei doresc s dea foc hanului. 15. A a s-a petrecut primul lor contact cu marele ora . Capitolul 147 Impecabila organizare poli ieneasc a statului Hanoh. Armata o ia la fug în fa a celor zece mesageri (25 octombrie 1843)

278

1. A a cum probabil v-a i imaginat deja, gardienii de pe zidurile de ap rare nu au fugit care încotro, ci s-au îndreptat glon c tre palatul celor o mie de seniori. 2. Dac circumstan ele ar fi fost altele, fuga lor nu ar fi fost necesar , c ci organizarea poli ieneasc a statului Hanoh era atât de bine pus la punct încât, prin compara ie cu ea, sistemele moderne de spionaj i de represiune nu reprezint decât ni te organiza ii de amatori. 3. Mai întâi de toate, fiecare proprietar de cas era obligat s între in pe cheltuiala sa poli istul care îi supraveghea locuin a. 4. În al doilea rând, cet enii ora ului trebuiau s sus in financiar cele dou sau trei sec ii de poli ie plasate pe strada lor, al c ror unic scop era de a aduna toate informa iile mai deosebite i de a le raporta la curte. 5. Toate str zile ora ului aveau nume. Casele erau numerotate, iar proprietarii lor aveau dou nume, unul specific casei i altul al lor personal. 6. În plus, fiecare strad i fiecare loc avea propria sa culoare dup care puteau fi recunoscute, iar locuitorii ora ului trebuiau s poarte costume adecvate. Proprietarul unei case avea dreptul s î i decoreze partea de sus a hainelor cu o bucat micu de metal aurit pe care era înscris num rul locuin ei sale. Ceilal i locuitori trebuiau s poarte num rul casei în care erau g zdui i pe o bucat de pânz alb fixat de hainele lor. 7. Aceste m suri de precau ie luate de poli i ti le permiteau acestora s aresteze imediat (prin intermediul gardienilor str zilor) toate persoanele care au comis o infrac iune cât de mic , indiferent unde. Le conduceau apoi c tre casa în care locuiau, al c rei proprietar era obligat s pl teasc o amend supraveghetorilor str zilor i o alta la biroul de supraveghere al locului în care fusese comis delictul. 8. Dat fiind c o treime din amenda pl tit era re inut la sec iile de poli ie, iar poli i tii aveau dreptul s stabileasc în mod arbitrar ce acte erau contrare reglement rilor în vigoare i trebuiau pedepsite, v pute i imagina f r prea mare greutate la ce excese se puteau deda ace tia. Practic, nu exista proprietar de cas care s nu fie nevoit s achite zilnic câte o amend sau alta. 9. La rândul lui, proprietarul avea dreptul s cear desp gubiri de la chiria ii s i, dar dac ace tia r mâneau fali i, el putea a tepta mult i bine f r s mai primeasc ceva de la ace tia. 10. Dac un hangiu oferea g zduire unor str ini f r s informeze imediat autorit ile de supraveghere, se considera c a comis o infrac iune grav , care trebuia imediat pedepsit .

279

11. A a se explic de ce hangiul nostru a fugit de îndat la biroul de supraveghere, unde le-a povestit poli i tilor tot ce a remarcat la cei zece mesageri, inclusiv ce aflase despre ei de la gardienii de la poarta ora ului. 12. Începând din acel moment, zvonurile referitoare la apari ia unor oameni de foc s-au r spândit în întregul ora . Gardienii care d duser bir cu fugi ii au avut la rândul lor grij s prezinte faptele într-un raport în care au exagerat cât au putut realitatea. Ca urmare a acestor evenimente, chiar de a doua zi în ora a fost decretat starea de r zboi, iar solda ii au primit ordin s se îndrepte c tre hanul în care se odihneau mesagerii no tri. 13. În diminea a respectiv , mai multe mii de solda i înarma i cu suli e i cu lance au asediat hanul, iar hangiul le-a spus oaspe ilor s i: ÄIe i i i ap ra i-v , dac pute i, împotriva acestor câteva mii de suli e i de lance!´ 14. Cei zece mesageri au sim it atunci c sunt înt ri i, a a c s-au ridicat în picioare i au f cut apel la puterea focului. Instantaneu, din p mânt au ie it fl c ri mari, care s-au r spândit pe strada din fa a hanului, punând pe fug solda ii. i astfel, mesagerii no tri au r mas singuri, pream rind atotputerea lui Dumnezeu. 15. Cople it de uimire, hangiul a c zut la picioarele lor, c ci era absolut convins c erau fie zei coborâ i pe p mânt, fie spirite ale focului care doreau s distrug întregul ora . Capitolul 148 Discu ia dintre mesageri i hangiu. Cei zece se îndreapt c tre palatul de aur. Al treilea miracol: incendierea zidurilor de ap rare (26 octombrie 1843) 1. Dar cei zece i-au spus hangiului: ÄRidic -te i nu ne lua drept ce nu suntem! Nu suntem nici zei, nici spirite ale focului, ci oameni la fel ca tine, care vin din mun i. Dumnezeu ne-a înzestrat cu aceast putere exclusiv pentru binele vostru, ca s recunoa te i astfel în noi trimi ii Lui autentici i pentru a v converti la dreapta credin propov duit de noi. 2. Dac o ve i face, ve i fi scuti i de iminenta judecat a lui Dumnezeu. În schimb, dac ve i refuza, v ve i da seama prin intermediul for ei care s l luie te în noi c mânia divin a început deja s se abat asupra voastr ; c ci focul cu care suntem înzestra i este asem n tor mâniei lui Dumnezeu!

280

3. Ieri sear , te-am rugat s ne dai ceva de mâncare. De ce nu ai f cut-o? Credeai cumva c nu ne vom pl ti datoria? 4. O, ascult , noi suntem purt torii unor bog ii celeste, i te-am fi r spl tit din plin! 5. În schimb, tu i-ai baricadat u a care d la camera cu provizii. De aceea, ne vom baricada i noi camera comorilor pe care le posed m. R mâne de v zut în ce m sur vei mai putea primi bog iile pe care ni le-a dat Dumnezeu Însu i pentru a le distribui din abunden asupra acestui ora !´ 6. Hangiul le-a r spuns: ÄBine, dar nu v cuno team, iar legile infame pe care suntem nevoi i s le respect m ne cer s manifest m cea mai mare pruden în privin a str inilor. Chiar i cea mai mic neglijen din partea noastr atrage dup sine cele mai crunte pedepse. De aceea, v rog, fi i indulgen i cu mine, c ci am fost for at s ac ionez în acest fel fa de voi, din cauza acestor legi pe care nu le puteam înc lca! 7. De altfel, v pot preg ti imediat ceva de mâncare. De acum înainte v voi g zdui i voi avea grij s nu v lipseasc nimic pe întreaga durat a sejurului vostru în ora ul Hanoh; c ci de când am v zut puterea de care dispune i, nu m mai tem de judecata autorit ilor. Întoarce i-v în casa mea i ve i primi aici mâncare i g zduire. Cele mai frumoase camere i cele mai frumoase paturi ale mele v vor sta de acum înainte în permanen la dispozi ie! Dar nu m p r si i dup aceast amenin are, v implor, dragii mei oaspe i, în numele iubirii Dumnezeul vostru atotputernic!´ 8. Atunci, mesagerii i-au r spuns: ÄDumnezeu, Domnul nostru, este plin de compasiune fa de to i p c to ii care se c iesc, î i con tientizeaz cu oroare gre eala i î i întorc pentru totdeauna fa a de la ea! 9. De aceea, ne vom dovedi i noi la fel de concilian i. Te iert m a adar pentru comportamentul t u i î i acord m dreptul de a te bucura de comorile celeste. 10. Pân una alta, nu ne putem instala îns la tine, c ci trebuie s ne îndrept m c tre seniorii ora ului, care i-au îndep rtat pe oameni de Dumnezeu prin legile lor infame! În aceste condi ii, ei sunt primii care trebuie converti i! 11. Dac vom reu i s facem acest lucru, ne vom întoarce la tine i vom accepta oferta ta, binecuvântându-te!´ 12. Hangiul le-a r spuns: ÄO, dragii mei oaspe i! Acest ora este incredibil de mare! Exist aici mii de str du e i de case! Cum crede i c îmi ve i mai g si hanul?´

281

13. Dar mesagerii i-au spus: ÄNu- i face griji în aceast privin , c ci vom ti s -l g sim, la fel de u or cum îl g se ti tu! Ghidul nostru este Dumnezeu, iar El tie foarte bine unde locuie ti tu!´ 14. Dup ce au rostit aceste cuvinte i l-au binecuvântat pe hangiu, cei zece s-au îndreptat c tre centrul ora ului, iar dup o jum tate de zi de mers au ajuns la palatul din aur construit de Uraniel. 15. Nici vorb îns s fie l sa i s intre în acesta, c ci toate intr rile erau deja baricadate i protejate de arca i bine antrena i. 16. Atunci, Domnul s-a adresat astfel mesagerilor: ÄNu v apropia i foarte mult de zidul de ap rare i r mâne i aici pân când v voi croi Eu o c rare!´ 17. Auzind aceste cuvinte, trimi ii Domnului au r mas nemi ca i. Instantaneu, fl c ri puternice au izbucnit pe zidul de ap rare al palatului, consumându-l în întregime, cu tot cu baricade, cu arme i cu solda ii care nu au fugit suficient de repede. 18. A a s-a petrecut cel de-al treilea miracol din ora ul Hanoh, executat prin puterea focului. Capitolul 149 Directivele Domnului înainte de intrarea mesagerilor în palat. Discursul celor zece adresat celor o mie de consilieri (27 octombrie 1843) 1. De îndat ce drumul care ducea c tre interiorul palatului a fost eliberat în aceast manier miraculoas , Domnul s-a adresat din nou mesagerilor S i, c rora le-a spus: ÄAcum pute i avansa! 2. Nu obliga i îns pe nimeni s se converteasc cu for a! Predica i în numele Meu i încerca i s -i determina i prin puterea convingerii s se c iasc pentru gre elile lor! Solicita i deschiderea celor dou temple i avertiza i-i împotriva cultului idolilor i al imaginilor. Anun a i-i f r menajamente c , în caz contrar, judecata Mea se va abate asupra lor! Aceasta este misiunea pe care o ave i de îndeplinit aici! 3. Dac cei de la curte se vor converti, r mâne i în Hanoh în calitate de preo i, a a cum v-am spus deja în mun i. În cazul în care constata i îns c doar se prefac, demasca i-le deschis impostura, apoi p r si i imediat acest loc i plimba i-v pe str zi i prin pie ele publice, proclamându-le oamenilor numele Meu i cerându-le s fac peniten e serioase.

282

4. Nu v teme i de armele celor neputincio i, c ci voi avea grij s îi nimicesc înainte de a încerca s v ucid ! 5. Predica i în acest fel timp de trei ani în întreaga metropol . Dac ve i constata c nu sunte i lua i în seam , p r si i ora ul i continua i s predica i în fa a popula iei de la ar înc patru ani. Dac cineva se va orienta sincer c tre Mine, trimite i-l în mun i; acolo, M voi ocupa personal de el i îi voi d rui tot ce are nevoie pentru a- i putea continua via a în aceast lume. 6. În schimb, dac ve i constata c oamenii nu doresc s converteasc , p r si i-i i pleca i în alt parte. se

7. Nu r mâne i îns cu nici un chip mai mult de patru ani în regiunile rurale, iar când ve i auzi chemarea Mea, pleca i imediat c tre mun ii înal i, f r a v uita înapoi. 8. Acum ti i ce ave i de f cut! De aceea, intra i în palat, în numele Meu! Amin´. 9. Dup aceste cuvinte, mesagerii no tri au continuat s avanseze c tre interiorul palatului. Ei au g sit imensa sal de consiliu, în care erau aduna i deja cei o mie de consilieri, în mijlocul c rora se afla regele lor de fa ad . 10. Toat lumea dezb tea gravele evenimente care aveau loc. 11. Tocmai când consilierii au terminat de pus la punct o strategie incredibil de ipocrit , i anume de a se preface c ascult cu cea mai mare devo iune mesajul divin i de a simula o conversa ie, timp în care ar fi urmat s încerce tot ce le st tea în puteri pentru a-i face pe mesageri s p r seasc ora ul, ace tia din urm au p truns în sala de consiliu, spre deplina teroare a marii adun ri. Ei s-au adresat astfel acesteia: 12. ÄPacea fie cu voi! Nu cu acest plan ve i reu i s ne scoate i din acest ora ! Când timpul nostru se va scurge, vom pleca singuri, iar voi ve i fi supu i pierzaniei! Nu vom pleca niciodat din cauza infamiei voastre, ci doar pentru a asculta de voin a Celui care ne-a trimis la voi! 13. Încerca i s în elege i aceste cuvinte i preg ti i-v s asculta i vestea pe care v-am adus-o din partea lui Dumnezeu, Domnul nostru atotputernic! ± Deschide i-v a adar cât mai bine urechile i asculta i-ne! Amin´. Capitolul 150 Discursul unuia din cei o mie de consilieri adresat celor zece mesageri i r spunsul celor din urm (28 octombrie 1843)

283

1. Atunci, unul din cei o mie de consilieri s-a ridicat, le-a ie it în întâmpinare celor zece, s-a înclinat în fa a lor conform ceremonialului de la curte i le-a spus: 2. ÄPuternici mesageri ai unui prin care ne este complet necunoscut i ai domnului mun ilor care scuip foc i care ne înconjoar de pretutindeni! Apropia i-v ! Veni i în mijlocul nostru i împ rt i i-ne misiunea voastr ! C ci iat , aceast sal este mare, i noi suntem numero i! De aceea, va trebui s v a eza i la mijloc, pentru ca toat lumea s aud distinct declara iile voastre demne de tot interesul. C ci noi suntem foarte amatori de discursuri bune i dorim întotdeauna s punem în practic ceea ce ni se pare util. 3. Pe de alt parte, dac în discursul vostru vom g si afirma ii pe care le vom considera ni te inep ii, ve i în elege de bun seam , dat fiind c sunte i ni te fiin e dintr-o specie superioar , c nu vom accepta niciodat propunerile voastre atât timp cât acestea vor înc lca liberul nostru arbitru. 4. Desigur, ne-a i putea for a f când uz de redutabilele voastre puteri, care atest provenien a voastr superioar , dar în acest caz misiunea voastr ie it din comun va e ua, iar noi în ine nu vom putea înv a mare lucru din ea! 5. Ave i a adar bun voin a de a ne adresa discursul vostru din mijlocul s lii, c ci cu to ii dorim, inclusiv regele nostru, s ascult m cu cea mai mare aten ie cuvintele voastre, fiind preg ti i pe bun dreptate s auzim lucruri cu totul extraordinare, dat fiind c provin de la ni te fiin e atât de speciale ca i voi!´ 6. Ascultând de dorin a consilierului, cei zece s-au a ezat în centrul s lii, iar unul dintre ei s-a ridicat i a adresat urm torul discurs marii adun ri a celor o mie de consilieri: 7. ÄPrieteni i fra i! Dac v mai aduce i aminte de p rin ii vo tri, ve i fi de acord cu mine c ace tia erau cu to ii descenden ii lui Adam i adev ra ii copii ai lui Dumnezeu în perioada în care regele Lameh, un contemporan al lui Lameh cel din mun i, domnea cu cruzime asupra acestui ora i asupra celorlalte inuturi de la es! 8. Mul i dintre voi nu au cum s fi uitat tot ce a întreprins la acea vreme Domnul cerului i al p mântului pentru a corecta gre elile celor din mun i i pentru a purifica inuturile de la câmpie de toate consecin ele malefice ale intrigilor b trânului arpe, pe care îl cunoa te i foarte bine. 9. ti i de asemenea c p rin ii vo tri au p r sit mun ii purifica i, pe care Dumnezeu i-a binecuvântat atât de des, pentru a se stabili în câmpia devenit impur , de i marele preot Lameh, care tr ie te înc i ast zi, le-a explicat în detaliu cât de nerecunosc tor i cât
284

de nedemn este acest tip de comportament fa de Dumnezeu, P rintele lor preasfânt, i la ce consecin e dezastruoase va conduce el. 10. Din p cate, p rin ii vo tri nu l-au ascultat pe Lameh. Dornici s se bucure de farmecele desfrânate ale femeilor de la es, ei au coborât în regiunile joase, abandonându- i de multe ori propriile familii pe care le aveau în mun i. 11. Toat lumea cunoa te aceste fapte i nimeni nu le poate contesta. Dac nu ne crede i pe noi, mai exist înc cel pu in un milion de martori care ne pot confirma spusele. 12. Voi sunte i copiii copiilor lui Dumnezeu care au tr it în mun i i a i preluat în calitate de seniori puterea asupra acestor regiuni de la es, f r ca Dumnezeu s v fi cerut a a ceva. 13. A i început prin a-l seduce pe Uraniel, regele legitim al rii, pe care l-a i corupt, l-a i oprimat, iar în final l-a i ucis. I-a i alungat copiii i v-a i b tut joc de fiii lui, atunci când ace tia s-au întors i au încercat s v conving s v întoarce i la Dumnezeu. 14. În loc s deschide i cele dou temple, a a cum vi s-a spus, voi a i creat o organiza ie poli ieneasc ce controleaz întregul ora . A i instaurat în mai multe rânduri cultul idolilor i a i refuzat s crede i într-un singur Dumnezeu autentic. i peste toate, a i sufocat poporul cu impozite i taxe grele. 15. Spune i-mi: ce r splat crede i c adev ratului Dumnezeu i Domn al umanit ii? merita i din partea

16. Vorbi i, iar noi v vom asculta cu r bdare. Dup ce ve i încheia, vom lua din nou cuvântul! ± Iar acum, reflecta i la cele spuse de noi i spune i-ne la ce concluzie a i ajuns! Amin´. Capitolul 151 Cei o mie de seniori se consult în secret. Obiec ia celor zece. Ultimatumul lor i plecarea din palat. Tulburarea seniorilor (30 octombrie 1843) 1. Auzind aceste cuvinte, consilierii au început s se sf tuiasc între ei, în oapt , în timp ce nemul umirea le era întip rit pe chip. 2. ÄCe altceva am putea face decât s ne supunem, oricât de greu ne-ar veni? C ci dac ne vom opune pe fa acestor oameni, va fi ca i cum am turna gaz pe foc. 3. Situa ia în care ne afl m este întru totul comparabil cu jocurile politice! Aceste jocuri nu ar putea avea niciodat un succes atât

285

de deplin dac oamenii nu ar tr i în orbire. Cum ne-am putea ap ra îns noi în fa a acestor oameni care ne-au citit imediat jocurile? 4. Singurul lucru pe care îl mai putem face const în a le aduce cât mai multe argumente critice, înainte de a le accepta pe deplin propunerea! 5. Noi nu suntem c zu i în cap i dispunem de întreaga noastr ra iune. De aceea, ne vom folosi de aceasta pentru a le face cât mai multe greut i acestor zece b rba i, pân la deschiderea celor dou temple! Pân una alta, aceasta este singurul lucru pe care îl putem face!´ 6. Dup ce membrii adun rii generale au luat în tain aceast hot râre, unul din cei zece mesageri s-a adresat astfel consilierilor: 7. ÄDemnitari care v considera i înzestra i cu o inteligen i cu o în elepciune superioar , chiar crede i c intrigile voastre nedemne ne pot p c li? ± O, v în ela i amarnic! 8. Domnul cerului i al p mântului ne-a ascu it atât de bine urechile încât noi putem auzi chiar i gândurile voastre cele mai intime, ca i cum le-a i pronun a cu voce tare! 9. Unde spera i s ajunge i cu aceste intrigi? 10. Chiar v imagina i c nu vom face fa inventate de ra iunea voastr ? criticilor stupide

11. O, sminti ilor, ce mai înseamn ast zi ra iunea? ± Ea nu mai reprezint decât reflexia palid a în elepciunii care îi ilumina pe p rin ii vo tri primordiali i care era comparabil cu soarele la r s rit! 12. Noi înc mai dispunem de aceast în elepciune divin , iar voi dori i s v m sura i cu ea, de i nu mai sunte i înzestra i decât cu ni te r m i e palide de inteligen , aproape imperceptibile? 13. Este o nebunie s nu v da i seama c întunericul nu poate dura decât atât timp cât lumina nu i-a f cut apari ia! De îndat ce lumina a coborât din ceruri, la ce crede i c v mai pot folosi tenebrele voastre? 14. A a cum noaptea fuge în fa a soarelui care r sare i dispare în fa a str lucirii sale, la fel, ra iunea voastr va trebui s dea înapoi, disp rând apoi complet, atunci când lumina lui Dumnezeu va începe s str luceasc prin noi! 15. Nici nu se pune problema s ne l s m antrena i în discu ii lungi i interminabile cu voi! Dimpotriv : ne vom limita s v transmitem directivele noastre, iar voi ve i fi obliga i s le îndeplini i! 16. V-am f cut cunoscut astfel voin a noastr ± care provine de la Dumnezeu ± i nu mai avem nevoie de alte discu ii!

286

17. Dac v ve i supune în fa a acestei voin e, o ve i face pentru binele vostru i al poporului pe care îl guverna i. Dac ve i refuza s face i îns acest lucru, noi v d m asigur ri c nu v vom constrânge în nici un fel, nici prin for a focului i nici prin cea a argumentelor pline de în elepciune. 18. Nu trebuie s v a tepta i nici s r mânem printre voi mai mult timp, pentru a v face tot felul de recomand ri emo ionante; astfel de instrumente sunt utile numai în cazul celor slabi i s rmani. 19. În cazul vostru, nu mai putem vorbi decât fie de o ascultare oarb , la fel ca cea pe care o impune i popula iei, fie de judecata Domnului, c ci Acesta va ti s v trateze la fel cum v trata i voi poporul! 20. Acestea au fost ultimele noastre cuvinte! Ac iona i în consecin , iar dac nu dori i, nu o face i! Amin´. 21. Dup care cei zece au p r sit imediat sala i au ie it din palat. S-au întors apoi la hangiul care le-a oferit de mâncare i g zduire. 22. Cât despre consilieri, ace tia se sim eau prin i între ciocan i nicoval i nu mai tiau cum s ias din aceast situa ie. Dac ar fi urmat directivele celor zece mesageri, s-ar fi expus în fa a poporului. Dac ar fi refuzat s le urmeze, riscau s suporte consecin ele, iar amenin rile mesagerilor ar fi putut fi puse în practic . 23. De aceea, situa ia li se p rea f r ie ire. Capitolul 152 Consiliul delibereaz . Discursul avizat al unuia dintre consilieri i propunerea sa de emigrare. Discordia din sânul consiliului celor o mie (31 octombrie 1843) 1. ÄCe putem face acum?´ se întrebau to i consilierii, inclusiv regele lor de fa ad . 2. Unul dintre ei, care se afla chiar în mijlocul adun rii, s-a ridicat i a spus cu o voce puternic : ÄFra ilor, asculta i-m ! Tocmai mi-a venit o idee absolut genial ! 3. A i declarat în prezen a acelor oameni terifian i c ve i face tot ce v va sta în puteri pentru a le îngreuna misiunea, înainte de a trece la executarea preten iilor lor. 4. Altfel spus, noi am mizat pe victoria ra iunii noastre! Ei bine, da, ra iunea noastr trebuie s înving în elepciunea lor! ± Dar cum? 5. V voi spune eu cum: este cel mai u or lucru din lume!
287

6. Ne d m cu to ii seama c domina ia noastr asupra acestei ri a ajuns la sfâr it! 7. La ce ne mai putem a tepta acum? Poporul se va revolta împotriva noastr , incitat de ace ti zece b rba i împotriva c rora nu putem face nimic! O alternativ i mai rea const în a a tepta împlinirea amenin rilor care ne-au fost f cute! 8. P rerea mea este c ar fi absolut stupid s a tept m f r s facem nimic împlinirea uneia sau alteia din cele dou alternative. 9. Dac am deschide cele dou temple vechi ale lui Lameh i leam spune oamenilor s nu se mai închine la statuile pe care noi în ine iam sf tuit s le venereze, ce vor face ace tia? Ne vor întreba care este motivul acestei schimb ri subite de atitudine! 10. i atunci, ce le vom spune? 11. Nu putem s -i min im în fa , c ci ne risc m îns i via a, a a cum ne-au amenin at cei zece. 12. Nu putem nici s deschidem templele f r s le explic m oamenilor nimic, c ci aceste edificii au paznicii lor secre i, care ne vor întreba în fa a oamenilor care sunt inten iile noastre. Va trebui atunci, indiferent dac ne este pe plac sau nu, s spunem tot adev rul, asumându-ne toate riscurile de rigoare, i s le explic m oamenilor: 13. ÃCet eni ai acestui mare ora , v-am în elat! Setea noastr de putere i de posesiuni ne-a determinat s v trat m cu viclenie, pentru a ne putea impune autoritatea asupra voastr . Am negat în fa a voastr existen a unicului Dumnezeu i a Domnului autentic i etern, dup care v-am lovit i v-am amenin at cu o moarte plin de cruzime dac ve i înc lca decretele noastre! 14. Acum, b trânului vostru Dumnezeu i s-a f cut mil de suferin a voastr , ai c rei unici responsabili suntem noi, i ne-a trimis nou , seniorilor vo tri lipsi i de loialitate, zece mesageri atotputernici care ne-au pedepsit prin for a focului i ne-au silit s redeschidem vechile temple ale adev ratului Dumnezeu, reparând totodat toate relele provocate prin mi elia noastr !¶ 15. M întreb cu sinceritate: care dintre noi s-ar sim i preg tit s in un astfel de discurs l udabil în fa a poporului? 16. Pe de alt parte, dac nu vom proceda în acest fel, în cel mai scurt timp din p mânt vor izbucni fl c ri care ne vor înghi i de vii. Unul din cei zece mesageri a avut grij s îmi confirme discret acest lucru. 17. În sfâr it, dac vom ine minunatul discurs pe care l-am citat mai sus, nu mi-a dori pentru nimic în lume s asist la ploaia de pietre care se va rev rsa asupra augustelor noastre persoane, c ci v asigur c atunci când dore te, poporul are o int foarte bun !
288

18. Dac vom continua s mai deliber m mult în palatul nostru, f r s întreprindem nimic concret, oamenii din popor ne vor g si u or i ne vor rezerva o primire atât de c lduroas încât ne vom pierde probabil o parte din sim uri! 19. În fa a acestor calamit i extrem de probabile, singurul sfat pe care pot s vi-l dau este urm torul: dat fiind c situa ia din acest ora pare s se încing la maxim, p rerea mea este c ar trebui s ne lu m cât mai curând posibil t lp i a, f r nici o ru ine! 20. P mântul este mare! Vom pleca cu so iile i cu copiii no tri, i ne vom lua cu noi o parte din comori, - cel pu in atât cât vom avea nevoie! Din acest punct de vedere, vom putea spune c am triumfat cu ra iunea noastr asupra voin ei celor zece mesageri! Ne vom c uta apoi un loc sub soare în care s ne stabilim i vom tr i acolo f r a fi incomoda i de nici un fel de neaveni i, permi ându-i în acela i timp b trânului Dumnezeu s se manifeste a a cum dore te în fa a oamenilor! 21. Ce zice i de propunerea mea?´ 22. O parte din consilieri au fost de acord cu el, dar ceilal i i-au exprimat p rerea c plecarea lor nu va fi atât de u oar cum p rea la prima vedere. De altfel, ei credeau c dac vor ac iona corect, cei zece îi vor proteja de mânia popula iei, i nicidecum nu-i vor l sa s fie lin a i de aceasta. 23. Dezbaterile au continuat f r încetare timp de trei zile, opiniile consilierilor fiind la fel de divergente. Vom vedea în continuare cum s-a încheiat toat aceast poveste. Capitolul 153 650 de consilieri emigreaz în Egiptul Superior (2 noiembrie 1843) 1. Primul orator, care nu avea decât o singur idee în cap, i anume s - i ia t lp i a cât mai repede, nu a stat s mai reflecteze la obiec iile care i-au fost aduse, c ci î i preg tise de mult timp r spunsul: 2. ÄIat ce v propun s facem: de vreme ce o parte dintre voi prefer un alt plan decât cel propus de mine, ei nu au decât s î i urmeze planul lor; cât despre cei care sunt de acord cu mine, ace tia ar face bine s - i ia so iile, copiii i bunurile, s le încarce pe c mile i s plece împreun cu mine! În acest fel, ra iunea va triumfa în sfâr it! 3. Cei care doresc s r mân , fiind convin i c a a este mai bine, respectiv cei care doresc s se confrunte cu ploaia de pietre a popula iei, sau în cel mai bun caz cu alungarea ru inoas din ora , pot s fac a a

289

cum doresc i s - i a tepte aici torturile care le sunt rezervate. În final, vor înv a o lec ie valoroas ca urmare a acestor evenimente triste i probabil vor ajunge s - i spun : 4. ÃCe bine ar fi fost dac a fi fugit i eu împreun cu ceilal i, urmând apelul ra iunii, în loc s r mân aici ca s fiu lin at de popor cu pietre, sau în cel mai bun caz acoperit de ru ine, de sarcasmele i de blestemele tuturor!¶ 5. Eu unul voi fi primul care voi pleca! Cine dore te s m urmeze, s o fac ! Ceilal i nu au decât s procedeze cum vor i cum consider c este mai bine!´ 6. Dup aceste cuvinte, 650 de consilieri s-au ridicat în picioare i au strigat într-un glas: ÄDorim s î i urm m sfatul, dar dac vom avea cumva dificult i în a ie i pe por ile ora ului, ai grij ca victoria ra iunii s nu se dovedeasc efemer !´ 7. Dup care to i cei care i-au propus s fug s-au retras, s-au îndreptat c tre casele lor, i-au luat so iile, copiii i bunurile, le-au înc rcat pe c mile i au pornit la drum chiar în acea zi. 8. Pe str zile ora ului se adunaser foarte mul i oameni, care se minunau s vad acest cortegiu al st pânilor lor, de obicei atât de severi. Nimeni nu tia ce se întâmpl i la ce trebuie s se a tepte în continuare. 9. Unii î i spuneau: ÄCe ciudat! Cum se face c seniorii no tri p r sesc ora ul, cu so iile lor i cu tot felul de bagaje? Ce ar putea s însemne acest lucru? 10. Cu siguran nu poate fi vorba de o simpl plimbare, i înc i mai pu in de o c l torie oficial , în scopul unei inspec ii, c ci în astfel de ocazii ei sunt întotdeauna înso i i de o întreag legiune de oameni înarma i!´ 11. Pe scurt, oamenii î i puneau tot felul de întreb ri legitime. Un mare num r de cet eni au alergat la birourile de supraveghere i le-au pus întreb ri func ionarilor de acolo; dar nici ace tia nu au tiut ce s le r spund . 12. i astfel, Äînving torii´ în elepciunii cu ajutorul ra iunii au putut p r si ora ul f r s fie tulbura i în vreun fel de cineva, c ci nimeni nu a îndr znit s -i întrebe ce pun la cale. 13. Ei au c l torit astfel pân când au ajuns în regiunea numit ast zi Egipt. S-au stabilit în partea superioar a rii, în împrejurimile Elephantinei, unde i-au construit un mic or el. 14. Ace tia au fost primii locuitori ai acestei ri. 15. În timpul, greut ile i ororile pe care au fost nevoi i s le experimenteze în aceast nou patrie pe care au adoptat-o i-au

290

determinat s se întoarc din nou cu fa a c tre Dumnezeu, i astfel, ara a devenit mai târziu extrem de puternic i foarte bogat . 16. Ce s-a întâmplat îns cu ceilal i consilieri? Capitolul 154 Consilierii care au r mas continu s delibereze. Înc 250 dintre ei emigreaz (4 noiembrie 1843) 1. Dup o a treia zi de deliber ri, unul din consilierii r ma i s-a ridicat în picioare i s-a adresat astfel celorlal i: 2. ÄAsculta i-m , voi, cei care, la fel ca i mine, ave i bune inten ii! Potrivit rapoartelor g rzilor de la por ile de ie ire ale ora ului, cei 650 de fra i ai no tri au putut trece f r nici un fel de probleme de aceste por i, f r ca cineva s le împiedice fuga. 3. Am asistat astfel cu to ii la victoria ra iunii lor, a a cum au prezis. Nimeni nu ne poate asigura îns c vom avea i noi ± cei r ma i ± parte de aceea i victorie! Cine tie, poate c lucrurile se vor termina a a cum ne-a avertizat fratele nostru înainte s plece! 4. De aceea, cred c ar trebui s ne lu m i noi t lp i a, urmând exemplul curajos al fra ilor no tri, f r s mai a tept m s vedem ce sar întâmpla dac am r mâne, caz în care consecin ele ar fi probabil dezastruoase. Este de o mie de ori mai bine s p r sim ora ul în calitate de seniori ai lui decât s fim alunga i cu pietre pe motiv c am în elat poporul!´ 5. Unul din colegii consilierului s-a opus îns acestui proiect, spunând: ÄPrietene, ui i un lucru extrem de important i foarte favorabil pentru noi, care ne poate permite s ne descurc m cu u urin în fa a oamenilor înt râta i, i anume c putem arunca întreaga vin pentru tirania i infamia guvern rii pe fra ii no tri care au fugit! În acest fel, vom putea întoarce lucrurile în favoarea noastr , spunând popula iei, f r ca cineva s ne poat contrazice: ÃI-am alungat pe tirani prin puterea cuvântului nostru, cu scopul de a restabili str vechea ordine divin , a a cum exista ea în perioada lui Lameh!¶ 6. Vom putea astfel, f r nici un fel de dificult i i f r a ne asuma riscuri prea mari, s arunc m întreaga vin pentru funestul adev r pe care urmeaz s îl comunic m poporului pe seama fra ilor no tri, i vom ap rea astfel ca binef c tori ai oamenilor, i nu ca ni te tirani infami, care i-au oprimat supu ii în mod scandalos, din toate punctele de vedere!

291

7. În fa a acestor afirma ii ale noastre, oamenii din popor nu vor putea decât s se bucure peste m sur , i astfel, nu vor mai recurge la pietre i nuiele pentru a ne aplica pedepsele corporale care ni se cuvin! Aceast solu ie este cea mai inocent între toate, i în plus, corespunde perfect cu inten ia b trânului Dumnezeu! Ce altceva ne-am putea dori mai mult? ± De aceea, v propun s ac ion m în acest fel, c ci am convingerea c totul se va sfâr i cu bine!´ 8. Dar primul vorbitor i-a replicat: ÄÎ i doresc mult noroc în aplicarea proiectului t u, care la prima vedere pare destul de avantajos! În ceea ce m prive te, voi avea grij s m in la mare distan de oamenii din popor atunci când le vei ine acest discurs, care este complet am gitor. Î i pot da în scris acest lucru, pe o t bli de bronz! 9. Oare nu ai auzit ce îi a teapt pe mincino i? Nu au fost destul de clari în aceast privin cei zece mesageri? Dac dore ti s cucere ti simpatia oamenilor prin minciun , te întreb: ai ob inut cumva i promisiunea celor zece mesageri c nu te vor transforma într-o tor vie? 10. Nu am fost noi frac iunea cea mai r u inten ionat i cea mai dominatoare din marea adunare? Nu am fost noi cei care am militat pentru instaurarea cultului idolilor, pentru crearea aparatului poli ienesc i pentru impunerea acelor impozite exorbitante? Iar tu dore ti s arunc m acum întreaga vinov ie pe umerii celor care au fugit, de i ei au fost întotdeauna mai buni decât noi? 11. Ei bine, nu pot decât s te felicit! ± F ce dore ti! În ceea ce m prive te, am s plec! ± Cine dore te s m urmeze?´ 12. Dup aceste cuvinte, înc 250 de consilieri s-au ridicat în picioare, dup care au p r sit ora ul înso i i de so iile i de copiii lor, precum i de numero i servitori. 13. Cei zece mesageri s-au întâlnit cu ei pe una din str zile ora ului i i-au întrebat: ÄUnde pleca i?´ 14. Consilierii le-au r spuns: ÄCu permisiunea voastr , dorim s plec m la cap tul lumii! ± Dat fiind c nu putem min i, nu ne r mâne decât s p r sim aceste locuri!´ 15. Cei zece i-au l sat s î i continue drumul, f r s se mai uite în urma lor. Capitolul 155 Domnul le vorbe te celor zece mesageri, care le adreseaz ultimatum celor o sut de consilieri r ma i. Ace tia se simt încol i i (6 noiembrie 1843) un

292

1. Atunci, Domnul s-a adresat astfel celor zece mesageri: ÄDuce i-v la cei o sut de consilieri care au r mas, asculta i ce au de spus i comunica i-le propunerea Mea! 2. Acorda i-le un r gaz de apte zile i transmite i-le urm toarele: ÃDac nu ve i asculta de voin a Domnului, cel mai bine ar fi s urma i exemplul predecesorilor vo tri. Dac dori i îns s respecta i voin a Domnului, ve i fi plasa i sub protec ia noastr ¶´. 3. A a le-a vorbit Domnul trimi ilor S i , care s-au gr bit s se întoarc la consilierii r ma i. 4. Când ace tia i-au v zut din nou pe cei zece b rba i care lor li se p reau teribili, ei s-au însp imântat atât de tare încât au început s tremure de parc s-ar fi aflat pe marginea abisului etern. 5. Dar ace tia le-au spus: ÄPacea Celui de sus fie cu voi! Nu v teme i de noi, c ci noi nu suntem mesagerii unor nenorociri, ci doar ni te trimi i ai lui Dumnezeu, ale i de El pentru a v transmite voin a Sa! 6. Adev ratul scop al misiunii noastre este deopotriv temporal i etern; de aceea, insist m s pune i în aplicare ceea ce v-am spus nu cu mult timp în urm , scop în care v acord m un r gaz de apte zile, în care mai ave i posibilitatea s delibera i dac dori i sau nu s v confirma i voin ei Domnului! 7. Dac nu dori i s v conforma i acestei voin e, pute i urma f r întârziere exemplul predecesorilor vo tri, sau v pute i folosi de for a pumnilor vo tri i ai consoartelor voastre pentru a v ap ra de furia mul imii. În schimb, dac accepta i cu sinceritate cuvântul lui Dumnezeu, v vom proteja noi în ine, cu puterea pumnilor no tri! 8. Acestea sunt condi iile pe care vi le pune voin a Domnului, i implicit cuvântul lui Dumnezeu! 9. Dac ve i accepta s le îndeplini i în mod liber, v ve i câ tiga astfel dreptul la libertatea etern ; dac o ve i face ca ni te servitori, ve i r mâne de-a pururi ni te servitori; dac o ve i face sub puterea constrângerii, ve i r mâne sub inciden a acestei constrângeri, la fel ca animalele din p dure, i nu ve i cunoa te niciodat libertatea! Dac prefera i s fugi i, ve i r mâne ni te fugari pân la sfâr itul existen ei! 10. În schimb, vai acelora dintre voi care î i vor propune s mint , c ci cel care minte va fi pedepsit de Domnul prin loviturile unor nuiele de foc! Amin´. 11. Dup aceste cuvinte, cei zece au p r sit sala. Dup ce s-au îndep rtat, unul din cei o sut de consilieri r ma i s-a ridicat în picioare i a spus: 12. ÄPrieteni i fra i! Acum suntem într-adev r încol i i din toate p r ile!
293

13. Un r gaz de apte zile! Orice am face, vom avea parte fie de for a pumnilor, fie de fuga etern , fie de o sclavie f r sfâr it, fie de o constrângere nelimitat , fie ± asta-i culmea ± de ni te nuiele de foc! 14. Singurul lucru care ne r mâne de f cut este s alegem r ul cel mai mic dintre cele enumerate mai sus, care, în viziunea mea, îl reprezint fuga! Doresc s aflu îns i opinia voastr , pentru a c dea împreun de acord asupra celei mai bune solu ii!´ 15. În urm toarele trei zile, consilierii au continuat s delibereze. Capitolul 156 Excelentul discurs i spiritul de sacrificiu al unuia dintre consilierii r ma i. Deschiderea templelor (7 noiembrie 1843) 1. Atunci, un alt consilier s-a ridicat în picioare i a spus: ÄFra ilor, eu cred c am în eles ceva mai corect cuvintele celor zece mesageri! De aceea, nu cred c m în el dac v sf tuiesc s nu pleca i din ora ! 2. C ci protec ia cu ajutorul pumnilor nu înseamn în nici un caz încasarea unor lovituri, ci ap rarea cu ajutorul lor! Dac cei zece b rba i ne vor proteja personal, cu condi ia s ac ion m pentru binele general, ce motiv am avea s consider m fuga drept unica alternativ de care dispunem? 3. Dac vom accepta în mod voluntar s facem bine, putem fi siguri c nu ni se va atinge nici m car un singur fir de p r de pe cap; c ci b trânul Dumnezeu, despre care se tie c este întotdeauna fidel, plin de iubire i de indulgen fa de to i cei care se c iesc sincer i care accept s se supun din nou ordinii Sale divine, va avea grij s nu fim lin a i de ploaia de pietre incandescente care se va abate asupra noastr ! Astfel, tot ce avem de f cut este s ne reintegr m cu c in i cu sinceritate în ordinea Lui atât de sfânt , pe care a instaurat-o înc de la începuturile eternit ii! 4. A adar, da i-mi cheile de aur i voi anun a personal, f r nici un fel de team i înso it de o sut de heralzi, c templele vor fi redeschise! Le voi deschide apoi eu însumi, deopotriv pe cel de la es i pe cel de pe munte, în prezen a unei mul imi considerabile! 5. Cine dore te s m înso easc , s o fac , iar cine se teme de mul ime s r mân acas , în numele Domnului! Nu v mai gândi i îns la fuga ru inoas , c ci cei zece mesageri ne-au explicat cât se poate de clar c aceasta reprezint adev rata pedeaps !

294

6. Personal, doresc sincer s m întorc din nou la Dumnezeu, a a c nu voi fugi în nici un caz! Prefer de o mie de ori s fiu distrus chiar aici de fl c rile mâniei divine decât s m îndep rtez cu un singur pas de Dumnezeu cel atotputernic, c ci sunt con tient c Acesta m poate prinde oriunde m-a duce i m poate judeca! 7. Doamne i Dumnezeul meu, î i promit solemn ie i î i jur c m voi converti i c î i voi r mâne credincios de-a lungul întregii vie i care mi-a mai r mas! De acum înainte nu mai doresc s slujesc nim nui decât numai ie, la fel cum nu doresc s mai iubesc pe altcineva mai mult decât pe Tine, acum i de-a pururi! Amin´. 8. Acest discurs, rostit pe un ton foarte ferm, i-a lini tit instantaneu pe ceilal i demnitari, i nimeni nu a mai îndr znit s vin cu o alt propunere. 9. Totu i, când oratorul le-a cerut cheile celor dou temple, tovar ii s i i-au spus: ÄChiar dore ti s ne dai brânci de pe marginea pr p stiei?´ 10. Cel interpelat le-a r spuns: ÄNu doresc în nici un caz acest lucru! ± Da i-mi cheile i voi lua întreaga vin care v apar ine pe umerii mei! Da, sunt dispus chiar s mint în acest scop, i de i sunt cel mai pu in vinovat dintre to i, m voi acuza singur în fa a popula iei ca i cum a fi unicul vinovat, astfel încât s m pedepseasc numai pe mine, iar voi s r mâne i liberi i proteja i! Haide, da i-mi cheile, ca s pot s v salvez!´ 11. În sfâr it, consilierii i-au dat cheile celor dou temple. Când le-a luat în mân , el a sim it o mare emo ie. A ales apoi înc o sut de oratori dintre cei mai buni din rândurile servitorilor i a plecat pe str zile ora ului ca s anun e redeschiderea vechilor temple ale lui Dumnezeu. Capitolul 157 Activitatea spiritual a curajosului consilier este încununat de succes (8 noiembrie 1843) 1. Timp de trei zile, consilierul nostru a anun at cu curaj în întregul ora , sprijinit de ajutoarele sale, redeschiderea vechilor temple ale lui Dumnezeu. El a recrutat chiar noi oratori din rândul mul imii, pe care i-a trimis în cartierele îndep rtate ale ora ului pentru a proclama ce se întâmpl la Hanoh. 2. I-a transformat pe loc pe to i func ionarii i toate g rzile de la por i în discipoli recent converti i i i-a trimis pe to i în provinciile

295

situate la mare distan , pentru ca toat lumea s fie bine informat . Misiunea mesagerilor era s le anun e tuturor locuitorilor, dar mai ales prin ilor vasali, c vor fi redeschise templele, precum i s le porunceasc cu severitate oamenilor s se întoarc la Dumnezeu. 3. În tot acest timp, consilierul nostru, pe numele s u Ohlad, a a teptat cu r bdare în fa a por ilor aurite ale palatului regal, dar cei zece mesageri nu s-au remarcat decât prin absen , nep rând s se gr beasc deloc s vin i s asculte ce are de spus. 4. ÄCe se întâmpl ? Unde sunt mesagerii? S-a întâmplat ceva cu ei? Ar fi preferat oare o alt zi pentru ceremonia de deschidere a templului?´ ± cam a a sunau întreb rile pe care i le punea toat lumea, dar nimeni nu putea da un r spuns cert. 5. Atunci, toat lumea s-a adresat lui Ohlad, c ruia i-au pus acelea i întreb ri. 6. Dar el le-a r spuns: ÄPrieteni i fra i! R bdarea este prima îndatorire a fiin ei umane, c ci f r r bdare, toate celelalte virtu i ale sale, oricât de nobile ar p rea, vor fi pervertite! 7. Însu i Domnul i Dumnezeul nostru d dovad de o r bdare suprem , a teptând de multe ori sute de ani un semn de progres din partea noastr ! Chiar dac nu constat nici un fel de progres, El continu s î i p streze r bdarea, trimi ând puternicii S i mesageri i înv tori, pentru a readuce umanitatea pe calea cea dreapt . 8. Chiar dac aceste eforturi divine întârzie s dea rezultate, Domnul a tept cu r bdare i f r s se gr beasc în vreun fel cu judecata Lui. El î i prive te cu compasiune creaturile care cad tot mai mult în uitare, orientându-se c tre lumea exterioar i c tre moarte. 9. De aceea, este de datoria noastr s facem dovada aceleia i r bd ri în toate ocaziile! Cei zece mesageri vor veni atunci când acest lucru va fi pe placul lui Dumnezeu! Chiar dac nu vor veni deloc, nu vom plânge dup ei, c ci noi nu deschidem aceste temple de dragul lor, ci numai de dragul lui Dumnezeu cel atotputernic! 10. Pe de alt parte, eu nu am dat nim nui asigurarea absolut c mesagerii se vor afla printre noi în momentul redeschiderii templelor. Nu am spus nici o clip c ei vor fi cu siguran aici, ceea ce nu reprezint o garan ie absolut a prezen ei lor. 11. De aceea, nu voi mai a tepta nici o clip venirea lor, c ci, a a cum spuneam, singurul care conteaz în ceea ce prive te redeschiderea templelor este Domnul, i nu cei zece mesageri ai S i!´ 12. Toat lumea a fost unanim de acord cu Ohlad în aceast privin , l udând în elepciunea acestuia.

296

13. Atunci, Ohlad a adresat un emo ionant imn de laud lui Iehova, dup care a introdus cheia în poarta templului i a dorit s deschid por ile acestuia. 14. Subit, s-au auzit îns ni te voci puternice, care i-au strigat: ÄOpre te-te, c ci nu a sosit înc timpul!´ 15. Ohlad s-a uitat în jur i i-a v zut pe cei zece mesageri, care avansau cu pa i repezi c tre el. La vederea lor, inima lui a început s fream te de bucurie, iar el s-a adresat astfel poporului s u: ÄIat , iat , sosesc cei un i de Dumnezeu!´ 16. Ferici i, oamenii au început s strige i s îl pream reasc pe Dumnezeu, dup care l-au binecuvântat pe Ohlad, c ci i-au dat seama c acesta este un om cu inima sincer i dreapt . 17. Între timp, cei zece au ajuns la Ohlad, pe care l-au binecuvântat punându- i mâinile pe el. 18. Dup îndeplinirea acestui gest ritual, ei i-au spus s întoarc lini tit cheile templului în încuietoarea lor, c ci abia acum putea face el acest lucru f r nici un pericol. Capitolul 159 Norul de foc de deasupra cupolei templului. Demnul discurs al lui Ohlad. Cei zece i se adreseaz acestuia (10 noiembrie 1843) 1. Când poarta s-a deschis, cupola templului a fost înconjurat de un nor de foc din care â neau mii de fulgere înso ite de tunete puternice. 2. Convin i c va urma o judecat teribil , oamenii au c zut la p mânt, lamentându-se teroriza i. 3. Mul i dintre ei ar fi dorit s o ia la fug , dar se temeau c nu vor face astfel decât s amplifice i mai mult mânia divin . 4. Atunci, Ohlad, el însu i foarte afectat, le-a spus celor zece mesageri: ÄI-am jurat credin lui Dumnezeu, Domnul nostru! De aceea, nu m tem de aceste tr snete! Nu au decât s cad asupra mea, consumându-m cu tot cu p mântul de sub mine! Îmi pot distruge trupul dac doresc acest lucru, dar nu îmi vor clinti cu nimic credin a! 5. Dumnezeule preasfânt! Tu m-ai trezit la dreapta credin cu ajutorul puternicilor t i mesageri! În inima mea s-a n scut astfel iubirea fa de Tine, iar spiritul meu Te-a descoperit i m-a înv at c Tu e ti de-a pururi Dumnezeul meu atotputernic, unic i autentic! De

297

aceea, nu îmi doresc altceva decât s Te iubesc i s Te venerez în toate condi iile, inclusiv în focul mâniei i al furiei Tale! 6. Chiar dac î i vei înconjura în întregime templul sacru cu fl c ri de foc, doresc s intru în el ca semn al iubirii pe care i-o port i s deschid astfel sanctuarul T u, pentru a- i pream ri în el numele sfânt!´ 7. Când Ohlad a t cut, cei zece mesageri s-au minunat de seriozitatea cu care a vorbit i i-au spus: 8. ÄFrate, L-ai pream rit ca nimeni altul pe Domnul, iar afirma iile tale au fost cât se poate de serioase i sus inute de o voin ferm ! Ne întreb m îns ce vei face dac Domnul chiar te va pune la încercare? 9. Vezi tu, voin a noastr este suficient de puternic atunci când suntem între noi i semenii no tri, dar în fa a lui Dumnezeu oamenii nu reprezint nimic! Chiar i cea mai mic scânteie a voin ei Sale poate reduce întreaga crea ie la zero! Ce s mai vorbim de s rmana voin a unor oameni ca noi! 10. De aceea, retrage- i cuvintele atât cât mai este timp! În caz contrar, s-ar putea ca Domnul s te sileasc s o faci!´ 11. Dar nimic nu p rea s mai poat clinti decizia luat de Ohlad. Dimpotriv , el le-a r spuns astfel interlocutorilor s i: ÄEste posibil ca voi, prieteni atotputernici ai lui Dumnezeu, s ave i dreptate! Dac i-a fi jurat credin i iubire unei fiin e umane, poate c v-a fi ascultat; dar i-am ajurat aceast credin lui Dumnezeu, a a c prefer de o mie de ori s fiu înghi it de un abis de foc decât s m îndep rtez chiar i cu un singur atom de ceea ce mi-am propus s fac din iubire pentru El! ± Iat cheia cea sacr ! Haide i s o întoarcem în poarta sfânt a templului! Amin´. 12. De-abia a pronun at Ohlad aceste cuvinte c cerul s-a întunecat. Un uragan teribil s-a declan at atunci, milioane de tr snete au acoperit p mântul cu jerbe de foc, iar întregul templu a fost înconjurat de fl c ri puternice, ce f ceau imposibil intrarea oric rui om. 13. To i cei prezen i erau împietri i, iar cei zece mesageri i-au spus lui Ohlad: ÄEi bine, ce vei face acum?´ 14. Atunci, Ohlad le-a r spuns: ÄVoin a mea nu s-a clintit nici un pic! De aceea, o voi lua înainte! C ci tr snetele, fl c rile i uraganele nu reprezint ni te obstacole adev rate pentru cei care îl iubesc cu adev rat pe Dumnezeu! 15. Chiar dac trupul meu va fi distrus, voi continua s avansez în interiorul templului cu spiritul meu; c ci flac ra care arde în mine este mai puternic decât aceste încerc ri! A adar, înainte! Amin´.

298

Capitolul 160 Ohlad este testat prin proba focului (11 noiembrie 1843) 1. Dup care nimic nu l-a mai putut împiedica pe Ohlad s intre în interiorul templului, de i acesta era înconjurat de fl c ri din ce în ce mai puternice. 2. Când el a ajuns la circa zece pa i de zidul de foc, a fost invadat de o c ldur atât de intens încât i s-a p rut insuportabil . Chiar i cheile de aur ale templului au devenit incandescente, iar el nu le-a mai putut ine în mân . 3. Pentru o scurt clip , el a r mas nemi cat, în mijlocul elementelor dezl n uite, al tr snetelor i al fl c rilor, i s-a gândit în sinea lui: 4. ÄOare ce trebuie s fac acum? Îmi este imposibil s m apropii mai mult de templu, c ci c ldura emanat de fl c ri este prea mare. Aproape c nu mai pot ine cheile în mân , atât de fierbin i au devenit. M întreb ce se va întâmpla dac m voi apropia i mai mult de acest incendiu? 5. tiu ce trebuie s fac! Dac ar fi într-adev r voin a lui Dumnezeu cel atotputernic ca eu s deschid por ile templului, înseamn c El nu ar ridica toate aceste obstacole în calea mea! 6. Rezult c voin a Lui este ca nu eu s deschid templul! De aceea, voi proceda la fel cum am f cut-o întotdeauna atunci când ceilal i consilieri se opuneau propunerilor mele: m voi retrage cu toat modestia i voi l sa deschiderea templului pe seama altora! 7. De altfel, ar fi o nebunie absolut din partea unei creaturi slabe s î i m soare puterile cu voin a unui tigru uria , capabil s îi smulg capul unui taur într-o singur clip . Cu atât mai aberant ar fi ca un om s se lupte deschis cu voin a lui Dumnezeu, Fiin a cea mai puternic ce a existat vreodat în eternitate! 8. O, nu, nu! Nu voi mai încerca s deschid por ile templului, c ci acest foc este prea puternic i m arde îngrozitor! Nici un om nu ar putea s se lupte vreodat cu o astfel de for ! De aceea, nu voi mai spune: ÃÎnainte!¶, ci m voi limita la un modest: ÃÎnapoi!¶ ± iar asta cât mai rapid posibil!´ 9. Dup care Ohlad a f cut cale întoars întoarc la cei zece mesageri. i s-a gr bit s se

10. Ace tia l-au întrebat imediat dac a deschis por ile templului.

299

11. Dar Ohlad le-a r spuns: ÄEminen i prieteni ai Domnului, Dumnezeul nostru atotputernic! Acest lucru îl pute i face voi, c ci focul este mai degrab elementul vostru decât al meu! În ceea ce m prive te, experien a prin care tocmai am trecut mi-a demonstrat cu claritate c fiin a uman nu ar trebui s încerce niciodat imposibilul! 12. Iat cheile templului, care sunt înc foarte fierbin i! Vi le înmânez cu toat buna credin , împreun cu demnitatea tuturor func iilor mele! Face i cu ele orice ve i dori. În ceea ce m prive te, voi continua s îl ador pe Dumnezeu în toat puterea Sa i m voi întoarce la o via de simplu cet ean! 13. C ci, într-adev r, dac exercitarea func iilor divine presupune obstacole atât de mari, cel mai bine este s te retragi cu toat modestia! Acum L-am recunoscut pe Dumnezeu i am ajuns s -L iubesc, dar nu mai doresc s am nimic de-a face cu puterea Lui! 14. Cred c am demonstrat cu toat claritatea, în fa a voastr i a celorlal i oameni, c sunt de bun credin i c doresc cu toat seriozitatea s -i slujesc Domnului, dar dac ± în semn de r spuns ± m supune la astfel de încerc ri care dep esc cu mult puterile unei fiin e umane, nu pot decât s m retrag i s las întreaga afacere pe mâinile altora, mai pricepu i decât mine!´ Capitolul 161 Unul dintre cei zece consilieri îl instruie te pe Ohlad (14 noiembrie 1843) 1. Unul din cei zece consilieri s-a îndreptat atunci c tre Ohlad i i-a spus: ÄOhlad, unde dore ti s fugi ca s te ascunzi de Dumnezeu? 2. Prive te imensa bolt cereasc i norii de foc din care â nesc mii de fulgere! Ai tu idee unde încep i unde se termin ace tia? 3. tii tu c Domnul, Dumnezeul nostru, te poate urm ri de-a pururi i c nu exist nici un loc în univers în care s te po i ascunde de fa a Lui? 4. Ascult -m : prin intermediul acestei furtuni de foc, Domnul, Dumnezeul t u, nu dore te s - i arate c voin a Lui se împotrive te ca tu s deschizi templele Sale. Dimpotriv , El dore te s v demonstreze pe aceast cale, ie i celorlal i oameni prezen i, care provin din acest ora sau care au venit de departe, c inten iile Lui în ceea ce v prive te pe to i sunt cât se poate de serioase! 5. El nu dore te s se joace cu voi, ci s v câ tige de partea Lui pentru mântuirea voastr etern . Nu exist decât o singur alt alternativ : judecarea voastr , care echivaleaz cu pierzania voastr

300

pentru eternitate. C ci Dumnezeu nu a creat fiin ele libere s gândeasc i s simt pentru amuzamentul Lui, ci din motive de cea mai mare importan , scop în care le-a d ruit legi extrem de în elepte, pe care acestea trebuie s le respecte. Mai mult decât atât, El le-a ar tat întotdeauna creaturilor Sale care sunt copiii S i pe care îi iube te cu o iubire infinit i etern ! 6. Dac vei privi lucrurile din aceast perspectiv , vei în elege c prin aceast furtun de foc, Dumnezeu nu dore te s - i manifeste dezaprobarea în fa a deschiderii templelor, ci exclusiv seriozitatea cu care prive te El acest eveniment! 7. De aceea, nu- i pierde curajul, dar nici nu te baza foarte mult pe propriile tale puteri! Ascult -m : Domnul îi pune întotdeauna la încercare pe cei puternici prin propria Lui putere, dar pe cei slabi, blânzi i smeri i nu îi încearc decât prin iubirea Sa! 8. Tu ai f cut dovada unei mari puteri în fa a Domnului, de i noi te-am prevenit! Dar tu ai fost convins c vei putea s avansezi prin for a hot rârii tale, chiar i împotriva voin ei lui Dumnezeu! 9. De aceea, El i-a propus s î i demonstreze o f râm din seriozitatea Lui, pentru a te smeri. Acum e ti plin de umilin , deci e ti în sfâr it suficient de matur pentru a deschide templul. Haide, îndepline te aceast sarcin sublim ! De aceast dat , noi te vom înso i, i nimic r u nu i se va putea întâmpla! 10. Pe vremea când tr iam în mun i, Domnul ne-a spus în mai multe rânduri c El nu a teapt de la oameni o demonstra ie plin de orgoliu a puterii lor, ci doar o umilin plin de modestie, care s le permit s î i recunoasc nimicnicia în fa a Lui! 11. A fost o vreme când un anume Abedam, care venea de la Miaz zi, a dorit s se arunce în foc sau s mearg pân la cap tul lumii din iubire pentru Domnul! 12. Domnul i-a explicat atunci c vreodat astfel de promisiuni m re e. omul nu trebuie s fac

13. Dar Abedam s-a înc p ânat! A fost suficient îns s fie atacat de o insect mare pentru ca într-o singur clip s ajung la disperarea suprem ! 14. C ci Domnul dore te ca omul s fie smerit pe toate planurile: chiar i atunci când este perfect justificat, orgoliul apare în fa a Lui ca o oroare absolut ! 15. Încearc s în elegi ce i-am spus i urmeaz -ne. Te asigur c de data aceasta cheile templului nu î i vor mai frige mâinile, iar fl c rile nu te vor mai afecta în nici un fel! Amin´.

301

Capitolul 162 Umilin a just a lui Ohlad. Evanghelia smereniei perfecte (15 noiembrie 1843) 1. Auzind aceste cuvinte, Ohlad i-a schimbat opinia i a spus: 2. ÄO, frate, dac a a stau lucrurile, nu îmi doresc nimic altceva decât s ac ionez a a cum spune i voi! Am totu i o rug minte pe care doresc s v-o adresez: 3. Dup deschiderea templelor, l sa i-m s m întorc în lini te i nu face i din mine un fel de preot al celor dou edificii, c ci dac a fi nevoit s îndeplinesc o astfel de func ie, m-a bucura implicit de un anumit prestigiu în fa a oamenilor, care mi-ar atribui astfel o autoritate i ar proiecta asupra mea un respect pe care nu mi le doresc. 4. În timpul celor 40 de ani pe care i-am tr it ca i consilier suprem al acestui ora , am fost îngrozitor de întristat de atitudinea de deferen a oamenilor fa de mine, în condi iile în care eu nu îmi doream altceva decât s fiu ultimul dintre ei! 5. Nimic nu mi se pare mai de prost gust decât s te bucuri pentru c e ti st pânul fra ilor t i i s te delectezi cu nenorocirea celor care tremur în fa a ta, în condi iile în care pu ini consilieri au ac ionat vreodat pentru binele oamenilor, dedicându- i aproape în totalitate timpul pentru a- i spori propriile privilegii i propriul prestigiu! 6. A a cum spuneam, eu nu doresc s mai primesc vreodat o demnitate oarecare în fa a oamenilor, c ci am oroare de a a ceva i nu m bucur cu adev rat decât atunci când pot fi ultimul dintre ei. 7. De aceea, sublimii mei fra i, asculta i-mi rug mintea, în numele Domnului, i l sa i-m s m retrag în pace dup deschiderea celor dou temple´. 8. Unul din cei zece i-a r spuns: ÄIat , Ohlad, fl c rile care ardeau în jurul templului s-au stins. Haide a adar s deschidem poarta! 9. Cât despre dorin a ta, vei fi informat care este voin a lui Dumnezeu în interiorul templului. Acolo, El î i va transmite cu claritate ce trebuie s faci ± dac trebuie s r mâi sau nu ±, f r ca noi s intervenim în vreun fel! 10. Dac dore ti s fii pe placul lui Dumnezeu prin umilin a ta just , va trebui s te supui voin ei Sale, i nu propriei tale voin e! C ci umilin a practicat dup bunul plac este fructul iubirii de sine i nu are nici o valoare în fa a lui Dumnezeu! În spatele unei asemenea umilin e se ascunde întotdeauna o satisfac ie personal care pare meritorie, un elogiu al propriului ego, care este sinonim cu un orgoliu bine disimulat!

302

11. Dac î i vei spune îns întotdeauna, cu toat sinceritatea inimii tale: ÃO, Doamne i P rinte divin! Fac -se voia Ta sfânt , acum i de-a pururi!¶, abia atunci te vei dovedi cu adev rat umil în fa a lui Dumnezeu, iar umilin a ta va avea valoare în ochii Lui! 12. La urma urmelor, cine se umile te dând curs numai propriei sale voin e, f r s in în vreun fel cont de voin a lui Dumnezeu, nu procedeaz cu nimic altfel decât cel care se ridic prin propriile sale for e în pozi ia de suveran al poporului. 13. Numai cel care renun complet la voin a sa personal i respect exclusiv voin a divin , l sându-se în întregime controlat de aceasta, este pe placul lui Dumnezeu, i numai umilin a lui apare ca fiind just în fa a Tat lui ceresc! 14. Este infinit mai bine s fii un pierde-var în acord cu voin a Domnului decât un erou c ruia nu-i pas de voin a divin ! În mod similar, este infinit mai bine s î i con tientizezi propria nimicnicie i lips de demnitate decât s fii convins c e ti perfect. 15. Mai mult, este infinit mai bine s fii un p c tos care se poc ie te în fa a lui Dumnezeu decât un om just în fa a propriilor t i ochi! 16. C ci Domnul îi caut întotdeauna pe cei care s-au r t cit, îi înt re te pe cei slabi i îi vindec pe cei bolnavi prin compasiunea Sa, dar nu poate fi niciodat debitorul cuiva! 17. Gânde te-te la tot ce i-am spus, iar Domnul î i va explica mai multe în interiorul templului. ± Iar acum, urmeaz -ne pân la poarta acestuia! Amin´. Capitolul 163 Cuvintele lui Ohlad. Fenomenele care înso esc deschiderea templului (16 noiembrie 1843) 1. În continuare, micul grup s-a îndreptat c tre poarta templului. Ohlad a luat cheia, a dus-o la inim i a spus: 2. ÄDoamne i Dumnezeul meu! Aflat acum în fa a sanctuarului T u, ca un s rman vierme neputincios i plin de p cate ce sunt, m simt complet nedemn s p trund în acest loc sacru! M abandonez îns în întregime în fa a iubirii Tale p rinte ti i în fa a compasiunii Tale infinite, a a c îndr znesc s fac ceea ce mi-ai poruncit prin gura sublimilor T i mesageri!

303

3. Dar, o, Doamne, picioarele mele se simt prea grele pentru a c lca pe solul sfânt al s la ului T u sacru. De aceea, Te rog, înt re tem pe mine, s rman p c tos, iar eu Te voi iubi i Te voi adora din toate puterile mele, cu fa a culcat la p mânt în fa a por ii deschise a templului! 4. O, Doamne, Dumnezeul meu, P rintele meu preasfânt, fac -se voia Ta acum i de-a pururi! Amin´. 5. Dup acest elan al inimii sale, Ohlad a coborât de apte ori cheia de aur, dup care a vârât-o în broasc i a deschis poarta templului. 6. Când poarta s-a deschis, din to i mun ii din preajm au început s ias fl c ri i coloane imense de fum, care au putut fi v zute din întregul Hanoh, iar p mântul s-a cutremurat teribil. Fl c ri puternice au â nit din p mânt în întregul ora i au distrus to i idolii care existau în acesta i toate obiectele de cult, inclusiv pe adoratorii înc p âna i ai acestora. 7. Cei 99 de consilieri i regele lor de fa ad au fost cuprin i de o teroare atât de mare încât au început s urle, convin i c îi a teapt sfâr itul. 8. Cei mai curajo i dintre ei i-au repro at cu am r ciune c nu au urmat sfaturile celor care s-au salvat de la moarte prin fug . 9. To i locuitorii ora ului, ai celor zece cartiere reziden iale i ai marelui regat erau convin i c a sosit sfâr itul lumii. Nu exista nici m car un singur suflet în toate inuturile de la es care s nu tremure cuprins de groaz a teptând teribilele evenimente care urmau s se abat asupra p mântului i care aveau s fie cu siguran mai cumplite decât cele care s-au petrecut deja. 10. Pentru a amplifica i mai mult panica general , soarele s-a ascuns complet în spatele norilor gro i de fum care se adunau deasupra miilor de vulcani, astfel încât la suprafa a p mântului nu mai exista nici o alt lumin decât teribila str lucire a miilor de fulgere care â neau de pretutindeni i aceea înc i mai teribil a vulcanilor care aruncau lava lor incandescent . 11. Pe alocuri, puterile focului subteran au afectat chiar por iuni mari de teren din regiunile de câmpie, dând na tere unor mun i noi, într-un vacarm de nedescris i cu un zgomot de tunet. Toat aceast dezl n uire a elementelor a izbucnit în clipa în care Ohlad a întors cheile templului în broasc . 12. Cuprin i de disperare i de o team început s alerge care încotro, într-o manier cutremur tor al acestor evenimente fantastice de f cea aproape indiferen i la cel al fulgerelor care cupola templului.
304

teribil , oamenii au haotic . Spectacolul propor ii gigantice, îi â neau neîncetat din

13. Când miile de oameni au invadat tremurând curtea exterioar a templului, Ohlad ± care pân atunci L-a adorat pe Dumnezeu cu fa a la p mânt, în toat smerenia inimii sale ± s-a ridicat i s-a îndreptat c tre interiorul templului, înso it de cei zece mesageri, pentru a se prosterna înc o dat în fa a altarului, în locul în care era scris numele lui Iehova între cei doi heruvimi de foc, sub coloana de nori albi care se în l au pân la tavan (despre care am mai vorbit). Acolo, el L-a adorat pe Cel Preaînalt timp de o or . Capitolul 164 Domnul îl nume te pe Ohlad rege. Apari ia Domnului sub forma înf i rii lui Ohlad (18 noiembrie 1843) 1. Dup ce a trecut astfel o or , timp în care Ohlad nu a f cut altceva decât s se roage cu fa a la p mânt înaintea altarului, s-a auzit o voce care p rea s vin din coloana de nori albi: 2. ÄOhlad! Te-am privit! ± Ridic -te de la p mânt, ca s te pot unge cu uleiul iubirii i al compasiunii Mele, i s te pot încinge cu în elepciunea Mea, ca m rturie a alian ei pe care a încheiat-o cu Mine acest popor, dar pe care nu i-a respectat-o, ci a c lcat-o în picioare în modul cel mai nedemn cu putin , uitând de toate binefacerile pe care le-am rev rsat de-a lungul timpului asupra sa i de compasiunea Mea infinit ! 3. Doresc acum s te numesc regele legitim asupra acestui popor. Toate legile pe care le vei da tu vor fi aprobate de Mine! Haide, ridic te!´ 4. Ohlad s-a ridicat, uimit la culme s aud minunatul apel, i i-a întrebat pe tovar ii s i: ÄCare dintre voi mi-a vorbit deschis în numele Domnului? 5. Nu cumva unul dintre voi este Domnul Însu i? O, spune i-mi, cum trebuie s în eleg acest eveniment ie it din comun? C ci vocea care mi-a vorbit era mai sublim decât a oric rei fiin e umane; de aceea, o consider ca fiind vocea lui Dumnezeu, sau cel pu in a unei fiin e în care s l luie te Duhul S u Sfânt! 6. O, vorbi i-mi, prieteni atotputernici ai lui Dumnezeu, i spune i-mi cine mi-a adresat aceste cuvinte sfinte mie, care sunt cel mai nedemn om de pe fa a acestui p mânt!´ 7. Unul din cei zece mesageri i-a r spuns astfel lui Ohlad: ÄCe întrebare este aceasta? Ce dore ti s tii de la noi? Iat : Domnul este

305

al turi de tine! Vocea care i-a vorbit a fost vocea lui Dumnezeu! Tat l ceresc a fost Cel care te-a chemat! De ce te adresezi atunci nou ? 8. De vreme ce e ti capabil s faci diferen a între vocea lui Dumnezeu i una uman , cum po i s ne mai pui întreb ri nou , în condi iile în care Domnul a coborât lâng tine i dore te s te ung ca rege, ca m rturie a infidelit ii poporului t u în fa a Lui? 9. Haide, r spunde-i f r întârziere Celui care te-a chemat! Nu îl mai c uta printre noi, c ci noi nu suntem decât ni te oameni, la fel ca i tine, iar Domnul dore te s te ung cu propriile Sale mâini, nu cu mâinile noastre! Adreseaz -te a adar direct Lui! Amin´. 10. Atunci, Ohlad a privit cu respect în jur, încercând s descopere pe Domnul. îl

11. Dar Domnul i-a spus: ÄOhlad, vino aici, în spatele coloanei de nori, i îl vei vedea pe Cel care i-a vorbit; c ci Eu, Dumnezeul, Domnul i P rintele t u, te a tept deja de mult vreme aici! Haide, vino i convinge-te c Eu sunt Cel care te-a chemat i care î i spune acum: vino i prive te-M !´ 12. Cu o imens venera ie i cu cea mai mare iubire, Ohlad s-a dus imediat dincolo de coloana de nori albi i, spre uimirea lui, a v zut acolo propria sa imagine, o sosie perfect a sa. 13. Aceast imagine identic cu sine îl privea intens, f r s se mi te. 14. Aceast apari ie l-a str fulgerat pe Ohlad, care a început s se team . 15. Dar sosia lui i-a spus: ÄNu te teme, Ohlad, c ci Eu sunt Domnul, Dumnezeul i P rintele t u! 16. Nu te minuna nici de asem narea noastr perfect , c ci Eu te-am creat dup chipul i asem narea Mea. De aceea, nu trebuie s fii surprins, c ci acest lucru este conform cu ordinea Mea înc de la începuturile eternit ii!´ 17. Aceste cuvinte l-au lini tit pe Ohlad. El a redevenit atent i La rugat pe Domnul s îi vorbeasc i s îi fac cunoscut voin a Sa. Capitolul 165 Întrebarea corect Tat lui preasfânt (20 noiembrie 1843) 1. În continuare, Ohlad i-a revenit complet i a început s în eleag în profunzimile fiin ei sale de unde provenea marea
306

adresat

de Ohlad Domnului. R spunsul

asem nare dintre el i Domnul. El s-a sim it mult mai curajos, fapt care i-a permis s îi pun întreb ri Domnului i s -i r spund la întreb rile Acestuia. 2. L-a întrebat astfel, cu cea mai mare venera ie din lume i cu o umilin profund : ÄO, Dumnezeu atotputernic! Mi-ai spus c trebuie s devin un rege drept, i implicit un domn, în numele T u i de dragul acestui popor! C ci cel care are dreptul s dea legi juste, în acord cu voin a Ta i care trebuie respectate cu stricte e de c tre toat lumea, este prin excelen un domn! 3. Dar eu nu sunt decât un om la fel ca i ceilal i i Tu singur e ti Domnul! Cum a putea fi eu un domn al turi de Tine, în fa a celor pe care i-ai creat i care, la fel ca i mine, au primit via a lor de la Creatorul lor unic? 4. O, Doamne, scute te-m de aceast demnitate pe mine, cel mai nedemn dintre to i oamenii acestui p mânt! Îng duie-mi s m întorc la spiritul meu de cet ean obi nuit al acestui ora , c ci timp de 40 de ani m-am bucurat ilicit de o via tr it în lux, i în tot acest timp m-am convins c este foarte dificil s r mâi fratele celor pe care îi conduci atât timp cât e ti suveranul lor, din cauza venera iei pe care i-o acord continuu i pe care numai Tu o meri i pe deplin, o, Doamne! 5. Chiar dac i-a consacra în inima mea aceste semne de venera ie ale oamenilor, ar fi imposibil s îi împiedic s mai ac ioneze astfel i s î i d ruiasc adora ia lor exclusiv ie! 6. Acum îmi dau mai mult ca oricând seama c întreaga noastr slav , iubire i adora ie ar trebui s - i revin exclusiv ie. De aceea, doresc s Te rog, Doamne, dac acest lucru este în acord cu voin a Ta sfânt , s oferi aceast func ie i aceast demnitate ± care pe mine m cutremur ± unei alte persoane, mai demn decât mine i înzestrat cu o for mult mai mare. Î i invoc astfel gra ia de a m l sa s revin la statutul meu cel de toate zilele, care este unul dintre cele mai comune!´ 7. Atunci, Domnul s-a îndreptat c tre Ohlad i i-a spus: ÄOhlad, abia acum te recunosc ca fiu autentic al Meu, putând s M apropii de tine în calitatea Mea de P rinte! 8. Pe de alt parte, de vreme ce Eu, Tat l t u, sunt i am fost un Domn înc de la începuturile eternit ii, cum ai dori tu ± în calitate de fiu al Meu ± s r mâi un sclav i un simplu servitor? Oare pe p mânt oamenii nu-i venereaz pe p rin ii copiilor pe care îi respect în mod deosebit? 9. În mod similar, Tat l etern este venerat prin intermediul copiilor S i care sunt cu adev rat drep i, c ci ace tia nu p streaz niciodat pentru ei ceea ce îi revine de drept Tat lui. De aceea, Tat l î i proiecteaz întreaga Sa slav asupra copiilor S i, c ci numai prin intermediul lor poate fi El venerat!

307

10. Fiul Meu, dac , în calitatea Mea de P rinte etern, te numesc acum rege i î i d ruiesc puterea de a da legi, în aceast calitate tu nu te vei reprezenta pe tine, ci exclusiv pe Mine, Tat l t u. 11. Eu nu cer nim nui o venera ie de art pentru Mine, ci doar respectarea plin de iubire a voin ei Mele. De aceea, adev r î i spun: 12. Cine împline te voin a celui pe care l-am plasat mai presus decât ceilal i i îl ascult cu toat credin a, M cinste te i M onoreaz pe Mine; c ci Eu nu îi aleg i nu îi ung decât pe copiii Mei, care sunt una cu Tat l lor, deci cu Mine! 13. De aceea, accept s fii uns ca rege ale tuturor popoarelor din inuturile de la es, c ci cel pe care îl ung Eu rege este un om just, iar Eu tiu foarte bine de ce ac ionez în acest fel!´ 14. Dup care Domnul i-a pus mâna pe capul lui Ohlad i l-a condus în fa a altarului, unde se aflau cei zece mesageri. Capitolul 166 Ohlad este uns rege. Cei zece mesageri sunt numi i mini trii s i (21 noiembrie 1843) 1. Când cei doi au ajuns în fa a altarului, unde îi a teptau cei zece mesageri, Domnul i s-a adresat unuia dintre ei: ÄIe i din templu! La poarta cur ii interioare vei întâlni un om care ine în mân o tigv umplut cu ulei. Spune-i s i-o dea i adu-o aici, ca s îl pot unge pe Ohlad într-un mod natural, dar i spiritual, ca rege al tuturor popoarelor din inuturile de la es, iar pe voi ca mini tri i sfetnici ai s i, îns rcina i de mine cu paza elementului foc. C ci acum, când poporul sa întors din nou c tre Mine, nu mai trebuie s v întoarce i în mun i! ± Haide, du-te i adu-mi uleiul!´ 2. Mesagerul a ie it i l-a g sit la poart pe b rbatul care inea în mân o tigv cu un ulei de nard dintre cele mai fine. 3. El i s-a adresat astfel: ÄDomnul i Dumnezeul atotputernic al cerului i al p mântului te-a desemnat ca purt tor al unui recipient umplut cu un ulei pre ios, cu care sunt un i regii! Acela i Dumnezeu î i cere s îmi dai imediat acest ulei pentru a-l duce în templu, unde Domnul îl va unge personal pe fostul consilier Ohlad ca rege al tuturor popoarelor de la es!´ 4. B rbatul i-a dat imediat uleiul i i-a r spuns cu cel mai mare respect mesagerului: ÄO, mare maestru al focului din interiorul i de la suprafa a p mântului, precum i din aer! Am visat azi noapte c un personaj înconjurat de fl c ri luminoase mi-a spus: ÃCând te vei apropia de templul lui Dumnezeu, ai grij s nu- i ui i uleiul acas , din

308

cauza fricii, c ci Cel c ruia îi este consacrat templul m va trimite la tine s î i cer acest ulei!¶ De aceea, mi-am luat recipientul cu mine, i iat c acum, viziunea mea s-a realizat! 5. L udat fie numele Domnului, c ruia îi consacru acum i de-a pururi întreaga mea iubire i venera ie, c ci El este Dumnezeul atotputernic al c rui nume preasfânt este scris în templu! L udat fie numele Lui pentru gra ia pe care a rev rsat-o asupra mea, bazându-se pe mine i pe uleiul meu!´ 6. Dup aceste cuvinte, posesorul uleiului a c zut cu fa a la p mânt i L-a adorat pe Dumnezeu cu o smerenie deplin . 7. Mesagerul s-a gr bit s se întoarc în templu i i-a dat Domnului uleiul, cu inima debordând de iubire i de venera ie. 8. Atunci, Domnul a luat uleiul i a uns cu el capul lui Ohlad, dup care i-a spus acestuia: ÄAcum e ti un rege veritabil, prin gra ia Dumnezeului t u, a Domnului i a P rintelui t u! Prime te Spiritul Meu i condu- i poporul în numele Meu, al turi de ace ti zece consilieri, pe care îi ung acum ca mini tri ai t i! 9. Dac ai vreodat nevoie de un sfat de o importan aparte, întoarce-te în acest loc în care te-am uns i vei ob ine întotdeauna ajutorul de care ai nevoie! 10. Iar acum vom ie i cu to ii afar , iar Eu am s -i prezint poporului noul s u rege! A a s fie!´ Capitolul 167 Furtuna de foc i cutremurul de p mânt. Teama sacr a poporului. Domnul î i face cunoscut identitatea în fa a popula iei (22 noiembrie 1843) 1. Cât timp Domnul i-a uns pe Ohlad i pe cei zece mesageri, furtuna care f cea ravagii în exterior i-a dublat violen a, iar p mântul s-a cutremurat atât de puternic în jurul templului încât oamenii aproape c nu- i mai puteau ine echilibrul. 2. În fa a acestor semne, ei au început s î i piard curajul, fiind convin i c p mântul îi va înghi ii de vii i c Dumnezeu nu dorea s mai cru e pe nimeni, întrucât mânia Sa în fa a crimelor care fuseser s vâr ite în Hanoh i în împrejurimile ora ului dep ise orice limit . 3. În momentul cel mai sinistru îns , când p mântul începea deja s se desfac în buc i în jurul templului, dând na tere într-un vacarm de nedescris unor crevase din care ie eau coloane groase de foc, de în l imea unor turnuri, când pân i dalele din curtea templului

309

începeau s se desfac i s fumege, devenind pe alocuri aproape incandescente, - Domnul a ie it din templu împreun cu regele Ohlad, de-abia uns, i cu cei zece mesageri. 4. Oamenii nu tiau cine este Domnul, dar i-au recunoscut imediat pe Ohlad i pe cei zece mesageri, a a c au c zut la picioarele acestora i i-au rugat îngrozi i s implore gra ia lui Dumnezeu în favoarea lor. 5. Dar cei zece le-au r spuns: ÄOare nu este Dumnezeu i P rintele vostru, a a cum este al nostru? De ce nu v adresa i Lui? Pute i fi siguri c El î i va rev rsa gra ia asupra voastr , dac merita i acest lucru! 6. Noi suntem la fel ca i voi i nu avem drepturi mai presus decât ale voastre sau o valoare mai mare decât voi. De aceea, nu v putem îndeplini cererea, c ci nu dispunem de atribute divine! Dac am face acest lucru, ne-am dovedi în fa a lui Dumnezeu cei mai mari criminali, mai mari chiar decât cei care i-au ucis p rin ii i fra ii! 7. Iat , aici se afl regele Ohlad, care a fost uns de Domnul Însu i! Vorbi i cu el, iar el v va ar ta calea care duce c tre Tat l ± singurul în m sur s v salveze i care va face cu siguran acest lucru dac v ve i întoarce inimile c tre El, cu toat sinceritatea i smerenia!´ 8. Atunci, oamenii dispera i s-au întors c tre Ohlad i l-au implorat s le arate calea care duce c tre Dumnezeu, Domnul i Tat l ceresc! 9. Ohlad s-a întors c tre Domnul i i-a spus: ÄO, Tat , reveleaz Te în fa a poporului, pentru ca acesta s nu-mi atribuie o putere mai mare asupra voin ei Tale preasfinte decât posed el însu i!´ 10. Dup aceste cuvinte, Domnul a f cut un pas înainte, i-a ridicat mâna atotputernic i a spus: ÄP mântule, a sosit momentul s taci, c ci doresc s le vorbesc copiilor Mei! For e impetuoase, retrage iv ! Iar tu, soare, las - i din nou razele s str luceasc deasupra p mântului cu toat puterea! Amin´. 11. Când Domnul a t cut, furtuna s-a potolit instantaneu. Pe cer nu a mai r mas nici cel mai mic nori or, iar vulcanii din vecin tate iau încetat activitatea. 12. Atunci, oamenii au c zut la p mânt, pream rindu-L i sl vindu-L pe Dumnezeu, care i-a salvat. C ci pân i ei i-au dat seama c potolirea instantanee a furtunii era un eveniment mult prea extraordinar pentru a nu se datora gra iei i iubirii divine.

310

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful