You are on page 1of 34

MUZEUL BR~ILEI

ISTROS XV

MUZEUL BR~ILEI

EDITURA ISTROS

BR~ILA 2009

COMITET DE REDACŢIE: Prof. Dr. VICTOR SPINEI – Universitatea „Al. I. Cuza” Iaşi, Institutul de Arheologie Iaşi, membru al Academiei Române (România), preşedinte de onoare; Prof. Dr. JAN BEMMANN – Institut für Vor - und Frühgeschichtliche Archäologie, Rheinische „Friedrich-Wilhelms” - Universität Bonn (Germany), membru de onoare; Prof. Dr. JAN BOUZEK – „Charles” University Prague (Czech Republic), membru de onoare; Prof. Dr. FALKO DAIM - Römisch-Germanisches Zentralmuseum Mainz (Germany), membru de onoare; Prof. Dr. DIANA GERGOVA – The National Institute of Archaeology and Historical Museum Sofia (Bulgaria), membru de onoare; Prof. Dr. ION NICULIŢĂ – Universitatea de Stat Chişinău (Republica Moldova), membru de onoare; Prof. Dr. TIVADAR VIDA - Institut of Archaeology of Eötvös Loránd University Budapest (Hungary), membru de onoare; Prof. Dr. IONEL CÂNDEA – Muzeul Brăilei (România), redactor şef; Dr. VALERIU SÎRBU, Muzeul Brăilei, Institutul de Arheologie „V. Pârvan” – Centrul de Tracologie Bucureşti (România), secretar ştiinţific; Dr. CRISTIAN LUCA – Universitatea „Dunărea de Jos” Galaţi (România), membru; Dr. STĂNICĂ PANDREA - Muzeul Brăilei (România), membru. Computer processing: EVDOCHIA SMAZNOV Traduit en français par LIVIA SÎRBU
Orice coresponden\` referitoare la revista ISTROS se va adresa: Muzeul Br`ilei, Pia\a Traian, nr. 3, 810153, BR~ILA, ROMÂNIA e-mail: sediu@muzeulbrailei.ro Any remark concerning Istros must be adressed to: Muzeul Br`ilei, Pia\a Traian, nr. 3, 810153, BR~ILA, ROMÂNIA e-mail: sediu@muzeulbrailei.ro

ISSN: 1453-6943

SUMAR
I. STUDII ALEXANDRU S. MORINTZ, RALUCA KOGĂLNICEANU, Orientarea mormintelor necropolei neo-eneolitice de la Cernica. O nouă abordare ............................................................................ VALERIU SÎRBU, Observaţii privitoare la un ritual funerar insolit la tracii nordici din sec. V-III a. Chr................................... MIHAI ENACHE, Probleme privind izvoarele primare ale istoriei lui Alexandru cel Mare ...................................................... ALEXANDRU COSTANDACHI, Scurtă analiză a izvoarelor secundare ale istoriei lui Alexandru cel Mare ............................... BOGDAN CIUPERCĂ, Conceptul de cultură Dridu în arheologia româneasca. Apariţie, evoluţie şi controverse ............ VASILE MĂRCULEŢ, Un problème controversé de l’histoire de la thème Paristrion-Paradounavon au XIe siècle: le gouvernement de Basileios Apokapes ................................................................... SILVIU OŢA, Câteva date privind decorul unor cercei de tradiţie bizantină descoperiţi în Peninsula Balcanică ................... ŞTEFAN AFTODOR, Programul politic al boierimii muntene între tratatul de la Alba Iulia şi urcarea pe tron a lui Matei Basarab .......................................................................................... ION ŢURCANU, Câteva observaţii asupra numelui Basarabia .. II. ARTICOLE MIHAI ENACHE, Tendinţe in istoriografia despre Alexandru cel Mare ......................................................................................... 253 ALEXANDRU COSTANDACHI, Principalele direcţii în istoriografia referitoare la Alexandru cel Mare ............................ 267 CRISTIAN NICOLAE APETREI, Câteva consideraţii cu privire la specificul funcţional al bisericii din Lujeni (Coţmani, Ucraina) ......................................................................................... 281

9 47 81 119 133

163 179

213 233

III. RAPOARTE ARHEOLOGICE STĂNICĂ PANDREA, MIRELA VERNESCU, VIOREL STOIAN, COSTIN CROITORU, Cercetările arheologice din aşezarea Gumelniţa A1 de la Însurăţei - ”Popina II” (2002 – 2005) .............................................................................................. 291
CRISTIAN SCHUSTER, MIRCEA NEGRU, ALEXANDRU MORINTZ, RALUCA KOGĂLNICEANU, Notă cu privire la două

ateliere de redus minereu aparţinând culturii Dridu de la Buftea, jud. Ilfov ......................................................................................... 319 IONEL CÂNDEA, COSTIN CROITORU, Cercetările arheologice preventive din Brăila, punctul „Cetatea medievală”, campaniile 2008-2009 ...................................................................................... 335 IONEL CÂNDEA, COSTIN CROITORU, Cercetările arheologice de la Măxineni (jud. Brăila), campania 2009 ................................ 359 IV. RECENZII ŞI PREZENTĂRI COSTIN CROITORU, Despre organizarea limes-ului la Dunărea de Jos. Note de lectură (V) .............................................. 385 ABREVIERI .................................................................................. 431

SOMMAIRE
I. ETUDES ALEXANDRU S. MORINTZ, RALUCA KOGĂLNICEANU, Orientation des tombes dans la nécropole néo-énéolithique de Cernica. Une nouvelle approche ................................................... VALERIU SÎRBU, Remarques concernant un rituel funéraire insolite chez les Thraces nordiques aux Ve-IIIe siècles av. J.-C. ... MIHAI ENACHE, Problèmes concernant les sources primaires de l’histoire d’Alexandre le Grand ................................................ ALEXANDRU COSTANDACHI, Brève analyse des sources secondaires de l’histoire d’Alexandre le Grand ............................ BOGDAN CIUPERCĂ, Le concept de culture Dridu dans l’archéologie roumaine. Apparition, évolution et controverses .... VASILE MĂRCULEŢ, Un problème controversé de l’histoire de la thème Paristrion-Paradounavon au XIe siècle: le gouvernement de Basileios Apokapes .................................................................... SILVIU OŢA, Quelques données concernant le décor de certaines boucles d’oreille de tradition byzantine découvertes dans la Péninsule Balkanique ........................................................ ŞTEFAN AFTODOR, Le programme politique des boyards valaques entre le traité de Alba Iulia et l’avènement de Matei Basarab au trône ............................................................................ ION ŢURCANU, Quelques remarques sur le nom de Bessarabie .. II. ARTICLES MIHAI ENACHE, Tendances dans l’historiographie sur Alexandre le Grand ........................................................................ 253 ALEXANDRU COSTANDACHI, Les principales directions dans l’historiographie concernant Alexandre le Grand ................ 267 CRISTIAN NICOLAE APETREI, Quelques considérations concernant le spécifique fonctionnel de l’église de Lujeni (Coţmani, Ukraine) ........................................................................ 281

9 47 81 119 133

163

179

213 233

III. RAPPORTS ARCHEOLOGIQUES STĂNICĂ PANDREA, MIRELA VERNESCU, VIOREL STOIAN, COSTIN CROITORU, Les fouilles archéologiques dans l’établissement Gumelnitza A1 de Însurăţei - ”Popina II” (2002 – 2005) ................................................................................. CRISTIAN SCHUSTER, MIRCEA NEGRU, ALEXANDRU MORINTZ, RALUCA KOGĂLNICEANU, Note concernant deux ateliers pour réduire le minerai, de la culture Dridu, à Buftea, dép. d’Ilfov ......................................................................... IONEL CÂNDEA, COSTIN CROITORU, Les fouilles archéologiques préventives faites à Brăila, dans le lieu dit « La cité médiévale », les campagnes de 2008-2009 .................... IONEL CÂNDEA, COSTIN CROITORU, Les fouilles archéologiques de Măxineni, dép. de Brăila, la campagne de 2009 ................................................................................................ IV. COMPTE-RENDUS ET PRESENTATIONS COSTIN CROITORU, Sur l’organisation du limes au Bas- 385 Danube. Notes de lecture (V) ......................................................... ABREVIATIONS .......................................................................... 431

291

319

335

359

CERCETĂRILE ARHEOLOGICE DIN AŞEZAREA GUMELNIŢA A1 DE LA ÎNSURĂŢEI - ”POPINA II” (2002 – 2005)
STĂNICĂ PANDREA, MIRELA VERNESCU, VIOREL STOIAN, COSTIN CROITORU (Brăila – Romania)
Mots-clés: le site archéologique de Insurăţei – « Popina II »; l’établissement Gumelnitza A1; matériels céramiques Precucuteni II dans des complexes archéologiques Gumelnitza A1; synchronisme culturel-chronologique Gumelnitza A1 = Precucuteni II-III. Résumé. « Popina I » et « Popina II » de Insurăţei qui représentent un seul site archéologique, sont situées à quelque sept km nord-ouest de la ville, dans le pré inondable de Călmăţui (Fig. 1-2). Dans les campagnes de 2002 – 2006, nous avons fouillé, sur « Popina II » deux habitations (Fig. 2-6), où nous avons trouvé plusieurs outils (Fig. 7), objets de parure (Fig. 13) et fragments de poterie (Fig. 8-12) qui se datent dans la phase Gumelnitza A1. Nous avons découvert, dans ces complexes archéologiques, à part les fragments de céramique peinte et polie, du type Gumelnitza A1 (Fig. 8/3-4 ; 9/1, 5 ; 10/1, 35 ; 11/2-3 ; 12/1-3), des fragments céramiques Precucuteni II décorés de motifs incisés et excisés (8/1 ; 9/2-4 ; 11/1, 4-9 ; 12/4, 7-8, 10) et des fragments de vases excisés du type Boian-Spanţov – Poljanica (Fig. 8/5-6 ; 10/6, 9). Cette réalité nous fait affirmer que l’établissement Gumelnitza A1 sur Popina II est l’un des plus anciens établissements Gumelnitza de la Plaine Roumaine. La présence des objets de prestige, tels un pendentif en coquille spondylus et un autre en cuivre (les deux ont une origine sud-danubienne certaine) est un indice que l’établissement Gumelnitza de Insurăţei – « Popina II » faisait partie d’un réseau d’échanges commerciaux sur de grandes distances.

I. Introducere I.1. Localizare Oraşul Însurăţei este situat în sudul Câmpiei Brăilei, pe malul drept al Călmăţuiului, la cca. 50 km sud – vest de Brăila, pe DN 21.

ISTROS, XV, 2009, Brăila, p. 291-317

292

Stănică Pandrea, Mirela Vernescu, Viorel Stoian, Costin Croitoru

”Popina I” şi ”Popina II”, aflate în limita administrativă a oraşului Însurăţei, reprezintă un singur sit arheologic. Sunt situate la cca. 7 km nord – vest de oraş, în lunca inundabilă a Călmăţuiului, şi la aproximativ 1 km în amonte de Podul Rubla. Începând cu anul 1994, am întreprins cercetări arheologice sistematice în situl arheologic Însurăţei - ”Popina I” şi ”Popina II”, rezultate preliminare ale cercetărilor de pe cele două popine fiind deja publicate (Pandrea, Sîrbu, Neagu 1999; Moise 1999; Radu 1999; Pandrea, Vernescu 2005; Pandrea et alii 2005; Pandrea et alii 2006). I. 2. Descrierea Popinei II Popinele sunt doi martori de eroziune pe care, foarte probabil, râul Călmăţui i-a separat de terasă. Popina II, de formă oval-alungită, are lungimea de cca. 230 m şi înălţimea de maxim 9 m (Fig. 1-2), iar Popina I are lungimea de aproximativ 275 m şi este separată de un şanţ în două părţi, inegale ca suprafaţă şi înălţime, notate de noi Popina IA şi Popina IB (Pandrea, Sîrbu, Neagu 1999, p. 145; Pandrea, Vernescu, Copilu 2002). În jurul celor două popine se află două privaluri, urme ale unor braţe ale Călmăţuiului, realităţi ce au putut fi surprinse în perioadele cu ploi abundente, când vechile albii se umpleau cu apă. Acest fapt ne determină să considerăm că în preistorie aşezarea gumelniţeană de pe cele două popine era situată pe două ostroave înconjurate de un curs de apă despletit în mai multe braţe. I. 3. Obiectivele cercetărilor arheologice În anul 2002, cercetările arheologice de pe Popina II au avut caracter de salvare. Săpăturile întreprinse pe popină de ciobani, pentru instalarea unui adăpost sezonier, au scos la iveală fragmente de vase gumelniţene, fapt care ne-a determinat să începem cercetările pe această popină. Din acest motiv, în anul 2002, am trasat două secţiuni pe axul lung. Rezultatul a fost surprinzător, în cele două secţiuni fiind identificate două locuinţe de suprafaţă, L1 şi L2. Materialele arheologice, descoperite printre pereţii prăbuşiţi ai locuinţelor, proveneau de la vase tipice fazei Gumelniţa A1 şi erau asociate cu fragmente de vase decorate cu excizii largi tipice pentru faza Spanţov a culturii Boian şi cu vase de tip Precucuteni II.

Cercetările arheologice din aşezarea Gumelniţa A1 de la Însurăţei-”Popina II” 293

În campaniile din 2004 – 2005 (Pandrea et alii 2005; Pandrea et alii 2006), desfăşurate cu finanţare de la Ministerul Culturii şi Cultelor, am urmărit să cercetăm locuinţele descoperite în 2002. Am evidenţiat locuinţa L1 şi am cercetat integral locuinţa L2. I. 4. Date tehnice. În campaniile 2002 – 2005 am efectuat săpături în trei secţiuni, însumând 206 mp (Fig. 2). Pentru cercetarea locuinţelor L1şi L2 am deschis o suprafaţă de 102 mp, pe care am săpat-o până la adâncimea de - 60 cm (Fig. 2 - 3). În 2004, am urmărit evidenţierea cele două locuinţe şi am efectuat cercetări în secţiunea S1 c. 12 – 15 (m. 23 – m. 30), secţiunea S2 c. 1 (m. 0 – m. 23).De asemenea, am deschis o nouă secţiune – S3, între S1 şi S2 cu o dimensiunile de 9 m x 6 m. În total am deschis o suprafaţă de 82 mp, respectiv 28 mp în S1 şi 54 mp în S3. În 2005, am avut ca obiectiv să cercetăm în întregime locuinţa L2, identificată în campania 2002. Pentru aceasta am lărgit secţiunea S1 c. 12 – 15 (m. 23 – m. 30), rezultând o suprafaţă de 8m x 6m. În 2005, am cercetat o suprafaţă de 48 mp, pe o adâncime de 20 cm. II. Complexele arheologice Pe Popina II au fost descoperite două locuinţe şi mai multe gropi neolitice şi postneolitice. În continuare, vom prezenta doar complexele arheologice neolitice. II. 1. Locuinţa L1 A fost identificată în S2 c. 1 – 4 şi S3 c. A3 – B3, la adâncimea de -28/30 cm, datorită resturilor de pereţi prăbuşiţi, neincendiaţi şi incendiaţi. Între – 30 cm şi – 45 cm am găsit o cantitate mare de lipitură (pământ şi pleavă) provenită de la pereţii prăbuşiţi ai locuinţei. În S3, resturile de pereţi ai L1 erau incendiaţi, având o culoare roşie, fapt care ne determină să credem că o parte din structura de lemn a locuinţei a luat foc, în vreme ce în altă parte nu s-au putut identifica urme de incendiere (Fig. 2; 4/1-2). Printre pereţii prăbuşiţi am descoperit o cantitate considerabilă de oase sparte, atât oase de mamifere, cât şi oase de peşte (mai ales vertebre de mari dimensiuni), precum şi o mare cantitate de fragmente ceramice provenind de la vase de tip Gumelniţa A1 şi Precucuteni II – III (Fig. 8-

294

Stănică Pandrea, Mirela Vernescu, Viorel Stoian, Costin Croitoru

9). Tot în interiorul locuinţei am descoperit şi mai multe lame şi gratoare pe lame din silex (Fig. 7/1-2). Faptul că nu am identificat urme de incendiere pe toată suprafaţa acoperită de resturile de pereţi prăbuşiţi ai L1 şi nici nu am descoperit urme de pari/stâlpi, ne permite să credem că locuinţa L1 a fost ridicată în sistemul ceamur, caracterizat prin utilizarea unei cantităţi mari de vălătuci de lut şi o reţea de pari de lemn relativ săracă. Cantitatea mare de oase, unelte şi, mai ales, fragmente de vase ne determină să credem că după încetarea utilizării locuinţei, perimetrul delimitat de pereţii prăbuşiţi a fost utilizat ca zonă menajeră. II. 2. Locuinţa L2 A fost identificată în S1 c. 11 – 15 şi S3 c. A1 – A2 + c. B1 – B2, la adâncimea de – 28/30 cm, datorită resturilor de pereţi prăbuşiţi neincendiaţi şi incendiaţi. Între – 30 cm şi – 58 cm am găsit o cantitate mare lipitură (pământ şi pleavă) provenită de la pereţii prăbuşiţi ai locuinţei (Fig. 2; 4/2-3). În S1, resturile de pereţi ai L2 erau, parţial, incendiate, având o culoare gălbui - cenuşie, fapt care ne determină să credem că o parte din structura de lemn a locuinţei a luat foc. La –40/42 cm am identificat urme evidente de arsură (cenuşă, cărbune, lipitură de pereţi arsă până la roşu), în schimb, între –42 cm şi –58/60 cm am găsit doar puţine urme de cenuşă şi de pereţi incendiaţi şi o mare cantitate de resturi de pereţi neincendiaţi. Situaţia descrisă mai sus se explică prin faptul că numai o parte din pereţii locuinţei şi, mai ales, tavanul au luat foc, restul pereţilor prăbuşiţi căpătând o culoare gălbui – cenuşie. La –58/60 cm, în S1 şi S3, am identificat urme ale podinei locuinţei şi câteva gropi de pari ce proveneau de la structura lemnoasă a locuinţei (Fig. 3; 5-6). În continuare prezentăm câteva date referitoare la modul de construcţie al locuinţei L2 (Fig. 3, 5-6): a) podina locuinţei L2 apare la -(56 – 58) cm şi este făcută dintr-un strat de lut gălbui – verzui, foarte consistent şi dur; podina nu acoperă întreaga suprafaţă a L2; b) după îndepărtarea tuturor urmelor de pereţi prăbuşiţi şi a unei părţi din podină am evidenţiat mai multe gropi de pari, care făceau parte din peretele estic al L2; c) gropile parilor din peretele estic au diametrul de 25 – 40 cm, o adâncime de 20 – 30 cm şi, fapt important, pereţii gropilor sunt

Cercetările arheologice din aşezarea Gumelniţa A1 de la Însurăţei-”Popina II” 295

neteziţi şi lutuiţi; o situaţie aparte o constituie o groapă de par în care am găsit o găsit, în elevaţie, un fragment dintr-un stâlp de lemn şi lut (se mai păstra partea inferioară a unui „stâlp de lut”, care era probabil un stâlp din lemn acoperit cu lut). * În interiorul L2, aproape de peretele estic, după înlăturarea pereţilor prăbuşiţi, am identificat două gropi. GR20 (Fig. 3; 5/3-4; 6) a fost identificată la marginea estică a L2, avea diametrul de 60-62 cm şi adâncimea de 65 cm; era, probabil, o groapă în care a fost depus un vas de provizii. GR22 (Fig. 5/1-2) a fost identificată la marginea nordică a L2, avea un diametru de 120-125 cm şi adâncimea de 20-23 cm; apare ca o amenajare situată la marginea podinei locuinţei; în umplutură am descoperit o mare cantitate de resturi de pereţi prăbuşiţi, oase de animale, fragmente de vase dar şi două pandantive - unul din spondylus şi altul din cupru (Fig. 13/3, 6). * În S3 c. B2, am putut identifica, între – 5cm şi – 60 cm, limita dintre L1 şi L2, caracterizată printr-un strat de pământ negru – cenuşos cu puţine materiale arheologice (Fig. 4/2). III. Materialele arheologice Materialele arheologice descoperite pe Popina II sunt extrem de interesante şi oferă posibilitatea recreionării imaginii fazei Gumelniţa A1 din Câmpia Română. III. 1. Unelte şi ustensile Printre pereţii prăbuşiţi ai L1 şi L2 s-a descoperit o cantitate apreciabilă de unelte din piatră. a) Unelte din piatră cioplită (Fig. 7/2-4, 6-10) Au fost descoperite mai multe unelte din silex, dintre acestea evidenţiindu-se câteva lame şi gratoare pe lamă. Piesele au fost retuşate în mai multe rânduri şi prezintă urme de folosire. Ca piese deosebite, amintim două lame de mari dimensiuni (Fig. 7/9-10). b) Unelte din piatră şlefuită (Fig. 7/1, 5, 11) Au fost descoperite două topoare şi un polizor din gresie. Topoarele sunt de mici dimensiuni, ambele fiind perforate. Unul este spart din vechime.

296

Stănică Pandrea, Mirela Vernescu, Viorel Stoian, Costin Croitoru

Polizorul din gresie (Fig. 7/11) este lucrat dintr-o placă din piatră şlefuită cu L = 163 mm, l = 54 mm şi Gr. de 27 – 29 mm; în secţiune are o formă semicirculară, partea superioară fiind plată. Partea superioară este şlefuită şi este străbătută pe de o şănţuire lungă de 152 mm, largă de 5 – 6 mm şi adâncă de 2 – 3 mm. La partea inferioară se observă urme de lut, fapt care ne determină să credem că obiectul era „încastrat” într-un „postament” din lut. Având în vedere faptul că roca din care este lucrat obiectul este o gresie, suprafaţa superioară este plană şi netedă, precum şi faptul că şănţuirea are urme de utilizare (lăţimea şi adâncimea variază), considerăm că această piesă era utilizată la prelucratul osului şi/sau a silexului (Beldiman, Sztancs 2006). Pe lângă faptul că oferă informaţii referitoare la tehnologia prelucrării osului, polizorul este un indiciu al existenţei unui atelier pentru obţinerea uneltelor din os şi corn în aşezarea Gumelniţa A1 de la Însurăţei – „Popina II”. c) Unelte din os (Fig. 7/12-13) Au fost descoperite două vârfuri din os, cu urme de folosire (Beldiman, Sztancs 2006), care sunt tipice pentru aria culturală gumelniţeană. III. 2. Podoabe (Fig. 13/2-3, 6) Ca podoabe, amintim un pandantiv din lut, un pandantiv din cupru şi un pandantiv/aplică din scoică. a) Pandantivul din lut (Fig. 13/2) are formă biconică cu două proeminenţe antropomorfe la capete, iar în interior se găsesc mici biluţe de lut, ceea ce conferă acestui obiect şi calitatea de amuletă. b) Pandantivul din cupru (Fig. 13/3) este format dintr-o bară de mici dimensiuni, rotundă în secţiune ale cărui capete au fost alăturate. c) Pandantiv/aplică din scoică (Fig. 13/6). Este lucrat dintr-o singură valvă de scoică, are L = 74 mm şi l = 44 mm precum şi 5 perforaţii (o perforaţie mai mare cu d = 5 x 6 mm şi patru perforaţii mai mici cu d = 2 x 3 mm). De asemenea, se observă urmele altor patru perforaţii în jurul cărora piesa este spartă. Acest aspect arată că piesa a fost utilizată mult timp, precum şi faptul că a fost refăcută/reparată (Beldiman, Sztancs 2006). În opinia noastră, această piesă este un pandantiv care a fost purtat multă vreme. Dispunerea perforaţiilor, precum şi faptul că perforaţiile mai

Cercetările arheologice din aşezarea Gumelniţa A1 de la Însurăţei-”Popina II” 297

vechi s-au spart, ne fac să credem că perforaţiile de la cele două capete erau utilizate pentru introducerea unui şnur, iar cele trei perforaţii dispuse la baza pandantivului erau utilizate pentru susţinerea altor piese de podoabă (Beldiman, Sztancs 2006). Pandantivul din scoică, descris mai sus, este deocamdată prima piesă de acest fel descoperită în aria culturală Gumelniţa A1. III. 3. Vase şi fragmente ceramice. Printre pereţii prăbuşiţi ai L1 şi L2 s-a descoperit o cantitate apreciabilă de fragmente de vase, care din păcate, nu se pot întregi. Cu toate acestea am putut distinge următoarele tipuri de vase: a) cupe bitronconice de culoare neagră ori brună, lustruite, decorate cu caneluri şi cu motive incizate (Fig. 9/4; 10/1, 5; 11/1-4; 12/34); b) cupe lustruite, decorate cu caneluri şi cu motive pictate (Fig. 9/1, 5; 10/1-2); pictura a fost executată atât cu pastă albă (Fig. 9/1; 12/1-2) cât şi cu grafit (Fig. 9/1); c) străchini cu umăr rotunjit, de culoare roşie şi neagră, cu suprafeţele bine lustruite (Fig. 8/2-4; 10/4; 11/7-9); cele mai multe dintre aceste fragmente de vase sunt decorate cu incizii şi împunsături; d) capace (Fig. 8/1, 5), dintre care amintim un capac de tip clopot decorat cu motive incizate şi imprimate de tip precucutenian (Fig. 8/1) şi un capac cu calotă semisferică decorat cu motive excizate de tip Boian – Spanţov (Fig. 8/5); e) vase de mari dimensiuni, lucrate din pastă semifină, decorate cu barbotină sau cu motive plastice (Fig. 10/2); f) fragmente de vase bitronconice cu umăr evidenţiat, decorate cu motive excizate tipice pentru cultura Boian – faza Spanţov (Fig. 8/6; 10/6; 12/9), dar şi fragmente de vase decorate cu motive excizate tipice pentru faza Precucuteni II (Fig. 9/2-3; 12/7-8, 10). III. 4. Figurine din lut Deşi figurinele descoperite nu sunt multe la număr, amintim existenţa câtorva dintre ele: o figurină zoomorfă (Fig. 13/1), o figurină antropomorfă masculină (Fig. 13/4) şi o figurină antropomorfă feminină (Fig. 13/5).

298

Stănică Pandrea, Mirela Vernescu, Viorel Stoian, Costin Croitoru

IV. Încadrare cultural – cronologică IV. 1. Analiza materialelor. Încadrare culturală Cea mai mare parte a materialelor arheologice şi, mai ales, a fragmentelor ceramice pictate, ne permit încadrarea aşezării de pe Popina II în faza Gumelniţa A1. Tipice pentru faza Gumelniţa A1 sunt cupele bitronconice, acoperite cu angobă lustruită de culoare neagră - cenuşie ori roşie, decorate cu caneluri şi incizii (Fig. 8/3-4; 9/1; 10/1, 4-5; 11/2-3; 12/3, 5). De asemenea, evidenţiem existenţa fragmentelor ceramice pictate pe fond lustruit, fie cu vopsea albă (Fig. 9/1; 10/1-2) fie cu grafit (Fig. 9/5) şi care sunt caracteristice pentru faza Gumelniţa A1. Alături de materialele ceramice Gumelniţa A1, în ambele locuinţe, au fost descoperite şi fragmente de vase decorate cu motive excizate şi linii „zgâriate” caracteristice mediului cultural Poljanica - Boian-Spanţov (Fig. 8/5-6; 10/6; 11/5-6; 12/6, 9). Faptul cel mai important îl reprezintă prezenţa materialelor ceramice precucuteniene. Semnalăm, aici, prezenţa unui capac de culoare cenuşie decorat cu impresiuni, incizii largi şi adânci (Fig. 8/1), a cupelor şi străchinilor decorate cu caneluri, incizii şi impresiuni (Fig. 11/1, 4, 7-9) şi care pot fi încadrate în faza Precucuteni II. De asemenea, remarcăm prezenţa fragmentelor de vase decorate cu motive excizate, executate în maniera tipică fazei Precucuteni II (Fig. 9/2-3; 12/7-8, 10). Pe lângă materialele ceramice Precucuteni II, amintim şi prezenţa unor cupe decorate cu caneluri şi incizii tipice pentru faza Precucuteni III (Fig. 9/4; 12/4). Materialele ceramice precucuteniene descoperite la Însurăţei ”Popina II” sunt similare acelora descoperite în aşezările de la Trifeşti (Iconomu 2000, fig. 10-12), Floreşti (Passek 1961, fig. 26), Ghigoeşti – Trudeşti (Marinescu - Bîlcu 1974, p. 175, fig. 52), Isaiia (Ursulescu et. alii 2003). Fragmentele de vase descoperite în locuinţele L1 şi L2, dar mai ales cele pictate, permit încadrarea aşezării de pe Popina II de la Însurăţei în faza Gumelniţa A1. Prezenţa vaselor pictate cu alb pe fond negru lustruit şi a fragmentului pictat cu grafit este argumentul esenţial pentru încadrarea aşezării de aici în faza Gumelniţa A1. Existenţa fragmentelor decorate cu motive excizate largi, aproape zgâriate, vine să confirme încadrarea culturală pe care am propus-o (Pandrea, Vernescu 2005, p. 265, 270-271).

Cercetările arheologice din aşezarea Gumelniţa A1 de la Însurăţei-”Popina II” 299

IV. 2. Încadrare cronologică Prezenţa în număr apreciabil a fragmentelor de vase ceramice de tip Precucuteni II (mai ales a acelora decorate cu motive excizate tipice) şi unor fragmente Precucuteni III indică faptul că aşezarea Gumelniţa A1 de la Însurăţei – „Popina II” este contemporană cu faza Precucuteni II şi începutul fazei Precucuteni III. Mixtura de materiale ceramice descoperite aici, ne permite să considerăm că aşezarea gumelniţeană de la Însurăţei - "Popina II" se înscrie într-o etapă timpurie a fazei Gumelniţa A1 fiind, astfel, una din cele mai timpurii aşezări Gumelniţa A1 din Muntenia. Remarcabilă este şi prezenţa materialelor ceramice de tip Gumelniţa A1 în aşezarea Precucuteni II de la Isaiia (Ursulescu et alii 2003; Vornicu 2009), ceea ce confirmă faptul că situaţia de la Însurăţei nu este o excepţie şi are un ”corespondent” în mediul cultural precucutenian. Prezenţa la Însurăţei a mixturii formate din fragmente ceramice pictate de tip Gumelniţa A1, fragmente ceramice incizate şi excizate de tip Precucuteni II şi a unor fragmente ceramice excizate de tip Poljanica Boian-Spanţov nu reprezintă o situaţie singulară, o excepţie. Cu altă ocazie (Pandrea, Vernescu 2005, p. 270-271, fig. 13), evidenţiam faptul că fragmente de vase pictate de tip Gumelniţa A1 alături de fragmente de vase excizate de tip Boian - Spanţov au fost descoperite şi în aşezarea de tip Boian – Giuleşti evoluat (din etapa târzie) de la Isaccea - ”Suhat” (Micu et alii 2000), ceea ce vine să completeze situaţia de la Însurăţei - ”Popina II”. Într-o altă aşezare de tip Boian – Giuleşti evoluat (din etapa târzie), aceea de la Brăiliţa - ”Vadul Catagaţei”, a fost decoperit un fragment Precucuteni II, pe are îl prezentăm alăturat. Acest ”import” Precucuteni II în mediul cultural Boian – Giuleşti evoluat confirmă sincronismul Gumelniţa A1 = Precucuteni II de la Însurăţei, dar şi sincronismul Gumelniţa A1 = Boian – Giuleşti evoluat de la Isaccea. Pentru a completa situaţia întâlnită la Însurăţei - ”Popina

300

Stănică Pandrea, Mirela Vernescu, Viorel Stoian, Costin Croitoru

II”, reamintim faptul că pe popina ”Movila din Baltă” de la Lişcoteanca, aşezarea Gumelniţa A1 suprapune un nivel de locuire Boian – Giuleşti, iar printre materialele ceramice Gumelniţa A1 pictate au fost descoperite fragmente de vas Precucuteni III şi fragmente de vase excizate de tip Poljanica - Boian-Spanţov (Pandrea, Vernescu 2005, p. 266, fig. 7). Pentru a contura o imagine de ansamblu corectă, evidenţiem descoperirea materialelor arheologice de origine sudică. Reamintim prezenţa pandantivului de cupru, dar mai ales a pandantivului din scoică spondylus care, în opinia noastră, au o certă origine meridională. Prezenţa materialelor ceramice pictate cu alb pe fond negru lustruit şi a celor pictate cu grafit indică, de asemenea, existenţa unor certe legături cu zona sud-dunăreană şi, mai ales, cu mediul cultural Karanovo V – Marica. IV. 3. Importanţa descoperirilor de la Însurăţei - ”Popina II” Datele obţinute şi materialele arheologice descoperite evidenţiază existenţa unei aşezări Gumelniţa A1 stabile şi puternice, caracterizată prin prezenţa unor locuinţe de suprafaţă de mari dimensiuni, organizate în mai multe încăperi, ridicate în sistemul ceamur. Cantitatea apreciabilă de unelte este un semn al producţiei de tip artizanal a acestor obiecte uzuale. Prezenţa obiectelor de prestigiu, precum pandantivul din cupru şi cel din scoică spondylus, este un indiciu clar al faptului că aşezarea gumelniţeană de pe Popina II face parte dintr-o vastă reţea de schimburi comerciale pe distanţe mari. Sincronismul Gumelniţa A1 timpurie = Precucuteni II – Precucuteni III timpuriu = Boian – Giuleşti evoluat = Poljanica - BoianSpanţov, evidenţiat de descoperirile de pe Popina II, este, în opinia noastră, cel mai important rezultat ştiinţific al cercetărilor de la Însurăţei – „Popina II”, pentru că permite reanalizarea viziunii noastre asupra sfârşitului blocului cultural Poljanica – Boian, asupra începuturilor / genezei culturilor Gumelniţa şi Cucuteni, precum şi redefinirea raporturilor dintre acestea. V. Opinii şi interpretări Rezultatele cercetărilor arheologice din aşezarea de la Însurăţei ”Popina II” permit, dincolo de clarificarea unor raporturi de cronologie relativă, redefinirea culturilor Boian şi Gumelniţa din Câmpia Brăilei.

Cercetările arheologice din aşezarea Gumelniţa A1 de la Însurăţei-”Popina II” 301

În actualul stadiu al cercetărilor, aşezarea de pe Popina II de la Însurăţei poate fi definită ca o aşezare Gumelniţa A1 de tip tell (poate singura), situată pe Valea Călmăţuiului, una din căile de acces dintre Dunăre şi Subcarpaţii de curbură. Prezenţa materialelor ceramice Precucuteni II (în primul rând a celor excizate), alături de materiale pictate Gumelniţa A1 şi de materiale excizate de tip Poljanica – Boian-Spanţov ne determină să afirmăm că aşezarea de la Însurăţei - ”Popina II” este întemeiată în momentul în care cultura Boian încă nu îşi încheiase evoluţia. Apreciem, de asemenea, că aşezările de tip Boian – Giuleşti evoluat de la Lişcoteanca, Brăiliţa şi Isaccea au fost contemporane cu aşezarea Gumelniţa A1 de pe Popina II. În consecinţă, apreciem că aşezarea Gumelniţa A1 de tip tell de pe Popina II a fost întemeiată în mijlocul ariei culturale Boian din Câmpia Brăilei, iar prezenţa bunurilor de prestigiu îi conferă caracterul de aşezare-releu al unei reţele de schimburi comerciale pe distanţe mari. În acest moment, datorită rezultatelor cercetărilor de pe Popina II de la Însurăţei, putem oferi o nouă (şi rezonabilă) explicaţie faptului că în aşezările Gumelniţa A1 de pe Valea Călmăţuiului nu există materiale de tip/de tradiţie Boian – Giuleşti, deşi nivelurile de locuire Gumelniţa A1 suprapun direct nivelurile de locuire Boian – Giuleşti, realitate pe care am descris-o pe larg cu altă ocazie (Pandrea 2002). În opinia noastră, într-o primă etapă, aşezările gumelniţene timpurii (din faza A1) sunt contemporane cu aşezările de tip Boian – Giuleşti evoluat, dar s-au dezvoltat în paralel cu acestea din urmă. Într-o etapă ulterioară, modul de viaţă gumelniţean se impune şi este adoptat şi de locuitorii aşezărilor de tip Boian – Giuleşti evoluat. Situaţia este contrară cu aceea întâlnită în aşezările din aria culturală Poljanica – Boian din sudul Munteniei şi nord - estul Bulgariei, unde au fost descoperite niveluri de locuire caracterizate prin mixtura de materiale excizate de tip Boian – Poljanica cu materiale pictate şi lustruite de tip Gumelniţa A1 şi care au fost atribuite de D. Berciu (1961, p. 363 - 366) şi E. Comşa (1974, p. 40 - 42) unei faze de tranziţie de la cultura Boian la cultura Gumelniţa. Pornind de la realitatea descrisă mai sus, geneza culturii Gumelniţa în Câmpia Brăilei se datorează, în primul rând, unui proces colonizator care are ca efect întemeierea de aşezări noi, aşezări de tip tell, în mijlocul ariei culturale Boian – Giuleşti din această zonă geografică. Noile aşezări gumelniţene de tip tell sunt întemeiate pe căi de acces/drumuri comerciale, aşa cum este Valea Călmăţuiului şi devin

302

Stănică Pandrea, Mirela Vernescu, Viorel Stoian, Costin Croitoru

releele unei reţele de schimburi comerciale pe distanţe mari. Considerăm că aceasta este explicaţia prezenţei materialelor ceramice Precucuteni II şi a bunurilor de prestigiu (pandantivele din cupru şi scoică spondylus). Întrucât geneza culturii Gumelniţa în Câmpia Brăilei se conturează a fi un fenomen timpuriu, contemporan cu faza Precucuteni II, opiniile mai vechi (Dragomir 1979) ori mai recente (Frânculeasa 2008, p.17), referitoare la prezenţa aspectului cultural Stoicani – Aldeni, ca sinteză între culturile Precucuteni şi Gumelniţa A1, ar trebui reanalizate, iar raporturile dintre cultura Gumelniţa şi cultura Precucuteni trebuie redefinite prin prisma noilor rezultate ale cercetărilor arheologice. STĂNICĂ PANDREA Muzeul Brăilei, E-mail: pandrea1962@gmail.com MIRELA VERNESCU Muzeul Brăilei, E-mail: miravernescu@yahoo.com VIOREL STOIAN Muzeul Brăilei, E-mail: viorelstoyan@yahoo.com COSTIN CROITORU Muzeul Brăilei, E-mail: costin_croitoru1@yahoo.com

BIBLIOGRAFIE Berciu, D. 1961. Contribuţii la problemele neoliticului din România în lumina noilor săpături. Bucureşti. Beldiman, C., Sztancs, D. 2006. Însurăţei, jud. Brăila. Industria preistorică a materialelor dure animale, p. 200-204. În Cronica cercetărilor arheologice din România. Campania 2005. CIMEC. Comşa, E. 1974. Istoria comunităţilor culturii Boian. Bucureşti. Dragomir, I. T. 1979. Consideraţii generale privind aspectul cultural Stoicani – Aldeni, Danubius, VIII-IX, 1979.

Cercetările arheologice din aşezarea Gumelniţa A1 de la Însurăţei-”Popina II” 303

Frânculeasa, A. 2008. Epoca eneolitică în nordul Munteniei. O evaluare cultural – istorică, Mousaios, XIII, p. 7-39. Iconomu, C. 2000. Cercetări arheologice în aşezarea precucuteniană de la Trifeşti – Iaşi, Arheologia Moldovei, XXI, p. 5-27. Marinescu-Bîlcu, S. 1974. Cultura Precucuteni pe teritoriul României, Bucureşti. Micu, C. et alii 2000. Aşezarea neolitică de la Isaccea, punctul Suhat, jud. Tulcea, În Istro-Pontica. Muzeul tulcean la a 50-a aniversare. Tulcea. Moise, D. 1999. Studiul materialului faunistic aparţinând mamiferelor, descoperit în locuinţele gumelniţene de la Însurăţei Popina I, judeţul Brăila. Campaniile 1995-1999, Istros IX, Brăila. Pandrea, S., Sîrbu, V., Neagu, M. 1999. Cercetări arheologice în aşezarea gumelniţeană de la Însurăţei-Popina 1, jud. Brăila. Campaniile 1995-1999, Istros, IX, Brăila, p. 145-170. Pandrea, S., Vernescu, M. 2005. Câteva observaţii referitoare la raporturile dintre cultura Gumelniţa şi cultura Precucuteni. În In honorem Silvia Marinescu-Bîlcu 70 ani, Cultură şi Civilizaţie la Dunărea de Jos, XXII, p. 263-278, Călăraşi. Pandrea, Vernescu, Copilu 2002. Însurăţei, jud. Brăila. Punct: Popina I În Cronica cercetărilor arheologice din România. Campania 2001. CIMEC. Pandrea, S. et alii 2005. Însurăţei, jud. Brăila. Punct: Popina I, Popina II. În Cronica cercetărilor arheologice din România. Campania 2004. CIMEC. Pandrea, S. et alii 2006. Însurăţei, jud. Brăila. Punct: Popina I, Popina II. În Cronica cercetărilor arheologice din România. Campania 2005. CIMEC Pandrea, S. 2002. Débuts de la culture Goumelnitsa au nord – est de la Plaine Roumaine. În In Memoriam Vladimir Dumitrescu, Cultură şi Civilizaţie la Dunărea de Jos, XIX, p. 122-146. Călăraşi. Passek, T. 1961. Raskopki na poselenii u sela Florešti v 1958 godu, Kratkie Soobščenija Instituta Arheologii, 84, p. 69-82. Radu, V. 1999. Studiul resturilor osoase de peşte de la Însurăţei Popina IA. Campaniile 1995 - 1998, Istros, IX, Brăila. Ursulescu et alii 2003. Isaiia. În Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2002, p. 158-160, CIMEC.

304

Stănică Pandrea, Mirela Vernescu, Viorel Stoian, Costin Croitoru

Vornicu, D.-M. 2009. New Data on the Pre-Cucuteni Culture's Relations with the Cultures South of its Territory, p. 81-90. În Cotiugă, V., Tencariu, F., Bodi, G. (ed.), Itinera in prehistoria. Studia in honorem magistri Nicolae Ursulescu quinto et sexagesimo anno, Iaşi, Editura Universităţii ”Al. I. Cuza”. LISTE DES FIGURES Fig. 1. Insurăţei « Popina I » et « Popina II » (plan topo et photo) Fig. 2. Insurăţei « Popina II » Plan des sections et des habitations L1 et L2 Fig. 3. Insurăţei « Popina II » S1L2 - Plan (dessin) Fig. 4. Insurăţei « Popina II » ; images photo ale des habitations 1. S2 L1; 2. S3 L1-L2; 3. S3 L2 Fig. 5. Insurăţei « Popina II » ; images des complexes d’habitation 1. - 2. S1 F. 22; 3. - 4. S1 F. 20 Fig. 6. Insurăţei « Popina II » ; images des complexes d’habitation 1. - 5. S1 L2 – les fosses de poteaux sur le côté sud de l’habitation Fig. 7. Insurăţei « Popina II » ; images des outils découverts 1. 2. L1; 3. - 13. L2 Fig. 8. Insurăţei « Popina II » ; vases et fragments de vases 1. 6. L1 Fig. 9. Insurăţei « Popina II » ; vases et fragments de vases 1. - 5. L1 Fig. 10. Insurăţei « Popina II » ; vases et fragments de vases 1. - 6. L2 Fig. 11. Insurăţei « Popina II » ; vases et fragments de vases 1. - 9. L2 Fig. 12. Insurăţei « Popina II » ; vases et fragments de vases 1. - 10. L2 Fig. 13. Insurăţei « Popina II » ; figurines et parures 1. - 6. L2

Cercetările arheologice din aşezarea Gumelniţa A1 de la Însurăţei-”Popina II” 305

Fig. 1. Însurăţei – „Popina I” şi „Popina II”.

306

Stănică Pandrea, Mirela Vernescu, Viorel Stoian, Costin Croitoru

Cercetările arheologice din aşezarea Gumelniţa A1 de la Însurăţei-”Popina II” 307

308

Stănică Pandrea, Mirela Vernescu, Viorel Stoian, Costin Croitoru

Cercetările arheologice din aşezarea Gumelniţa A1 de la Însurăţei-”Popina II” 309

310

Stănică Pandrea, Mirela Vernescu, Viorel Stoian, Costin Croitoru

Cercetările arheologice din aşezarea Gumelniţa A1 de la Însurăţei-”Popina II” 311

312

Stănică Pandrea, Mirela Vernescu, Viorel Stoian, Costin Croitoru

Cercetările arheologice din aşezarea Gumelniţa A1 de la Însurăţei-”Popina II” 313

314

Stănică Pandrea, Mirela Vernescu, Viorel Stoian, Costin Croitoru

Cercetările arheologice din aşezarea Gumelniţa A1 de la Însurăţei-”Popina II” 315

316

Stănică Pandrea, Mirela Vernescu, Viorel Stoian, Costin Croitoru

Cercetările arheologice din aşezarea Gumelniţa A1 de la Însurăţei-”Popina II” 317