You are on page 1of 57

J.C.

CHAlTERJI

FlLOZ0FIA EZOTERICA

A INDIEI -

PRINCEPS

Cnyll:=rl,u ~: Slilp'rml d.oIJl{jll'ui, lmlia de sud, see, Xll-XI,V CUj"I'!: r_:t:i I V: SIi1"}'1o!,tJ~

FILOZO, ,A EZOTERlCA A I.DIEI

EDITIJRA PRIN(,F.:PS D1Jcure~ti

in prc~c-m/dJ voiun r gi'nd;lol ut ;,.~Jiw~ J. C. Clum(!rji pre~imli ~mh 0 [mmJ. 'rIWI'I/Jt1. (tn'c;~ihiNI unu: 'dIg 11umtJr da dlilrui ).; a{'apWlr} melilaJi,,.,7tii fN·r_·id('fUc.l/f'. fifozoFa r!ZOleric'll i~ 'litHe; (Ie pt: {1lJ::i(ra, crm.IMI·lYl/(l lit, d. (.I mw; idealism ~ t:~'alUilr (r.w·c qj' IQ' iz« {},u,.ru 1.C/'IJmoih: n', ·dafl· uh: tndiei: VedlJ'e (j J)_

Sj.rf~i(TwllU{:nlpii este ,r·.~'i.~/rrn(t~ omufui in ('fmlH~ra sa temsn (.1, drCW'~'KTI\ imr-un WJ ;l'f·I.~ gm ,(.j'j ral dc' h:gi il rex()I'lJ'Jil(' jd' d(! .\u'.Jlilim ;~a limdilall'.· lndusnnezcireo.

Lucrarea fr(A"1. I~.!.wnwil' ~i ell (,"'ar'j"lic CfJIWilUrh~ fl~

.;::.lclJ (81'( };\il':rtl ~i wbf'ihi) •. mflt.leu.\t'(~. inlikcli L' ~ ).; Ipiriwa{{i t emwlui. t:Jl1wlo.}jun't..f iii. i·I,·Jor jii1lfr'afe ale biumm~h~; om (nlici'fWlJ.WHH") -univets f uta r()cwmmj, jJrC(:WH :fi tulnti~umfol.d "\jJ~~u.llol.lthr~' U/hmi:jat!ic:e;' co.mh.~l,(utrhjtir~rr(·,. (tin'rc nbMJfawl o'Jier Iii' (8nAr~mm) ).j eel suhieaiv, .\fl/~"uincJ in 11vi f· ',jrWi} .• '<"mtJ"I~1 indwl~~ I'fJthhuJ LS(.'spre foslU'omulm' 111 Ulli"l',ej.\ }i c;,,'rik cit- umta: P(!IWU e.'eIJ~it.di~al·~'(j a("(!'''lI~i('1 Plj rei ta idd:mlfl.t.:~~n·{t C"l-i' ful di, 'i~j (/j:n el ;n.~u.~'j .)i hiWJ.:I·~

..

j'a ,r" .Di'Ji~l rtale. irl accSl .~oop SLldhaJrde hindtiSe (flifdplilte pCnlru. df;,\·u .... if.}irea spr~iuallN IfjU ostenesc sli Nt'!

_ {Jducb. anrj'rUr1 ct'J oml.d 11y!imie }(iJ ;~C JItprrie de shr", sa se Sl.ritmufe 1f~ spin~ frrtru d{)b~mliJ"(!a. !rindui ab.'iolm (AUlIlU\f j 1!'i .ld II'WtfC,C'i~I'tdlll fit!.hi1il~lf1u CUJ~Jjlif!i uma~~Je' (Mok.~a) .. eLl libr!!'rtarecl:si lJt:;Jili.l 'iJ'JiF-ea .V1i:n.'IUljlU nl>!l_7e ohfil't. prin. almliroa. fiifJw~'rii if~' lumii ci ~'f1 pTf',mpun 0 desfwimir!Fe imenoaro. de act. NeJ(1pmirea (nai.lk~#71~iu) nu ih.l'eumli'lu ;u::'m'_.)·c{J1'"f:' t;,.{~eliow'a ci qNieludj·fr.e j'menooro.' "Cd care VNle in JopHl ,ncftJJ)(l,li~ .# rn iu::fiJI1.ruj're j(.~1J~a, aceia e,,"€' un inf(!lep~ imM O(lNH!nj:, ll.Cida .J!..~1'e YOgiJl (.ilf to;~d.$i) "'ii~ '1"::Yt:;,'iie pe de-a ,r~'lt.J'ie'!,"ul. ft1{JJ:'(l," ,( Bhagamd-glla. 1 V, IS).

Ca Wt; rltspmrJi de fi1Ulsf;tO!1I r.;L"lmd ;:ji ad~giul ,aoist ddn~z.: "a {..rciio'm ca .. :ii cum nu {Ii aCfill']ijl~(j' (Wl'l~ WU'~ Wei)"'.

Pfl'Um ,JCC'IJltdi~lIJIU#l1'U ,',u de i'ifl1~'I'l'UJ im''I1r jemJmelUtle ~'i pr!.N:lHI descarcerarea sa ,din ial'\'{JnJ:~ j"m.'e/4uri piJ~ minl'C!jit a ,fbu!lu~' ~I'au eli ~'j'l1' (Alma} •• : se ofe'll on.ru'ui doua roi:

- de'rol'i,un!!:'u ~'n {lClim~elfl (bhakti si kanna);

- cunO!~o~le&a (jlu~nt.l)_ .

Ceu po!m/~'nl eue calea de'l)(J~i'Unij flin.d.ltl irrfiemina ·iflj r(ilol' 1; p(idiN~iI:Or, " lumifl~lr'of:" .'$i ,~ cdDr ,\'rlffl!l::r tu duhul! a ndJj'iflilor si a FJ~~e!epiUor.

Ctil~a. cwmtj~letii ',I"Ui"CF.li·ea,;,a r, reyilme rnai acciden ~ talJ. pe ~,awe se t11'enwremc'- cci tn1lfld,

In /iec'O.I'".e comunitase i£J[~rrd. ~, di~a narurnM clJ.lifi_car:lJ. .elf FJ ~.'fill ~iri. b~'h!lff'ltjul~ ~1.~ip;riluatfJ! pemm t;I['t"5~' dnm~ ane-

nl,r.\

\ U ('..\..r..JiIU aici €[X' ,pamim) Wl. instrumei« puriflcalt1r a~~m,11't~k!'r' cwrmQ·rl::l·j'i. pr!!' asxasta 0 t.u.\·e!j~f' Jirll:guJ"" in sine iui, Clil limpulJ, cd (;h:,\jfL'i'ttil il! Y ~·~i·-

(Bh(lJ!,U"'{Jct-g:i~a~ 1 V; 38)

Desp«: 1.. C. C/ndierji {ljungc :~:C} :jlim dl,'fi-a dus 0 paJ1'e Jil~ '~';U!'~ in lirmlUril' nv."dire, '1!Um;l'jla.~I2', 4te ImJir!;, dedicat _m~diu'lJi dOCld'fU!lor fiJOi:.()jice i~'l-Jieflr!.

o ~Uflgii. {Jerinadd d~ 'ifnp (:j [as: !ir:{ul d(Jf-4t~1Qmetullllu;l Qi'lleo1.ogjr Jh~ K.(l.!i~m/~·r. E.~'c w.jluTul mal IUJlhor 'urnln pn'nlrc care HHlt"lzflfi~ c;:mr:finl til Jndif:t, "Vizi"ul1L"'ll! h~lr!. lepfd·J(J/." din IJ~d~'~i', "Re.ali.mt~l/l'-li~uluJi".

Soc~'e'lw?Q: ~'miiam'j COI'ilf!mlJOnmu a~jiCJrulMi l'"1"l~ lJur-() crosr;fme/c'j cO.!'~ vulsis: -~U(;ful-fJ()'ilicrJ. ~r:t',-buru df! pinlr!nuS uliei don rinu~i; ;Jri~afli{:e ,r.ll dr:t1irJ, A eeste Jromint~]ri m:!Ii pl'odu.~ dil.'aj rn _7fmll imdiJ"JY!nrei lndkrw. () prIne din aceaste s -t!! ~mJ.cr~jm ~rI mi.'j('(.~ri li~fi{mali.!ile. i".xallind ..... alorih:: peJ"tZ. ne all! !fiu}ilj,.~i rll mllwll !Ji w.'ig;~;.o a!r~l palft?; _1'[jJJ iJifjmlfj~'(J ~"I/()ri'{},. ci'piUza,id m;c:idemule, £J. mih'l(;~l pr!f.rm.l emandfN-Ht~'1: Imiir!';. n!.JprcilL' lrelum im'iol'tu'e,~ (·r.!'ili;:a(ir!i $; Ll~ilurii ;'idleiilf.",(II'lJ'I ap0!t tJe i 'lj/o/'j' octiden r'ale. SfJ',,'i~r:;;~ilr! Bf'~/ww SWI raj ri Ary'U SClm~j .!iinf (!.'i!prtJiicj tlCe.lfel(1. ,Un !/mu}'

In acest eoutest ]. C. CtuW'eJji .~-.tJ inscris 11'1 SOcid£jlr"u 1'eo=lJ[rc:ii (2) f'{md~/~ d,.; l!/{'If(j i~, 8JlfI!{U.\J:. .. ' iii {'olom::'ul II. S- O'com lu ,'I\l.r::w- York, ,rlll,~7j .. CrmlfM~r'drJli~'}r(~i diJl1'C.lli'Hlrn na~ioual;,!ili"j1 prim~ Cali:'" ~'iIito;:rJful A urohrmlo GfWIfJ. nu-i hjnu mJr?z.imrea 10. _~(}',:l~"iU"('~ ..'ill.l meJl~llJlj.t.!la iL'(jrt'il~ ii impmlJ deformaHm J.: hiJ}17rli::.~'fTII. gimliri'r iruli.enl: ono _ afJ.~.

Pi!' n01 lI'C' im'e.rf'.{ea=.:J tn (:C' I'itl'CJ.i"Ui'iJ! lW;1tlreu de Ia~{} Sf' i~l'CmJrem~ ~n dO{.Nill'G: Vl!dtllUhjiii. chiar dacil tjd'jpf.a~(j pr:nu'u tnaniera tcn::ulkii. nremilli~'~1H m)","~fe, re\pi~Cliv dac(1 e.:cprin1U Jr!!' lapl gt,uJi~,. imJiat'ld, ~ 'eJlil'rr.im~.

R{J.lp~mml ~,W:: ujirmaJiL~, ~u W'lJ .. Ie pnci2.~!'l:

. - ,(H.mctlJl de \'i!Jerc P'f"u'"orhj re~I';tC~mare .'i.e n!Iimle de irrfl."n!/~fa "I eo zo/i,vm uJui" ( 2),'

7

- usuond smt"crtlJ. pe aiocnri texlul [1nll ,J.Ij~/{jgii cu unc .. te dQgme ~i c:n...Jirtf(;: iudeo-cressine, primr-un ~d de a reveta 10m/II' 11i(!W!i=;c ~i religius cm'lWl! al om~nirii.

Dr: ce si-u irujwla~ aworuJ mrtea "Filmofia e:o:ott'.-iHi u Ilulict'!(J). Ptnein sll Jjea.'ilmu~m doar un ,.a_,pwu coniectund: in lil'll) ce rl rjrl.lrm('f..J upwr e.xpf!ri(!l!{e reiigioale sau a il1wJcpcbmii mal suhtile ln nm.'ir!le popu'areClt~ Ilulid :;-(1 traU=dl P!~ cosea pO~'r!.~rif'l"Jo, .niuce. Jf)f-m'nele jiJ(J:=fJfiCC (im.JuJ"i.' cea fi)rrPml(l/cl (Ie "mIt") muhc conceptual; sbu oc(."(~,\j'h;lf! Il rwtw' ceiar deja ill rmdu-tr ;1/ filo:mfiCI imlhmli.. .~-cm cetorcu wr ()Ii~wlt mllwaJ mar Irj~ .. li; cu rcalellflnilrJf; pew I'll tlorvim.:h r oni.'lit~rl(' (I tU COlUidefwn necesor sa ~·OF/J/i'l ~'f (l~.~pl.e I'IUnmdeH!a in mi~;:'111 Wi( u: ~JClf·inf.~ pe volea rllifle-rii"

ln i",)u'icrc, credem La, penuu Wlj cei care sjnu c.h(!marea n riJF.mlrei tnfekpcium· indiene. (.lI{"ca..d.u CW'ie poiao Ii 1m prim If!(·tmrl /W..I".

Cueva cU"i.uf!' pliL'inJ nrcicnta editie a Ctllfii. UIf..T{ll11ll{Jrt) vine ,l;nlr'~() traducere mrwhdic(l. n{!,'r(!.j rImlcl, dtlt bmJ)(1 !ral!(;e;:li., revi;:uiW si at/w·o. 'a :i _nib u ... pee: rmogroj'it.'I' pe atoaoi s-au openu sub,~!iruiri d(' ruvintr. e..1{uf"Iii sau cbiar froze ell aJrde, ro.~iduule a fi IH(Ji ad(jr:::~'(lle P{!IUI·U /·c.clarca ma! fid~M it idr:i/ur san sellslO"ifr ,r I·f:aw.

C(JIj~bwml dOt·lri'lci alow mnfnurwl 01 {J.I'I.'I·j'rdf:!L·i1lli de rojf."li/r{tl. a'f! b4lrrJin'i rlldi('ltr; (1'F::.i hibligrufia"

.Vm{4(' 1ft' :r;lIh.~m apartin ./.wwll.thti i,w· cctc Jin U}jf..l'lf r~Jgfijr'fOllJbli O{'(!Irl'; {!di~ii.

,·\nIOtlll..l ~C'rhan

U £SPRIi: CON STITUTIA FIlNTEl U~1i\N Ii:

[nLen,ia :nn~1itr~ esre s~ facem un curs elementur. In care, rei care dorcsc ~a snnlieze series, s~ po;aL;i d~tiga ci [eva no t r 11 n ~ tie fi low fi e erie ntul <l.

In cudrul uccsior diterlmii vern rncercn s.~ rruelegem in mod succi n l, na t u ra omu lui. locul pe cerc-I ocu p:1 ill LJ nivers, ce est e u nive rsul ~ i cu m este adu ~ lu cxis te n t~; irnr-un cuvlru, enigmu ~i scopul vtejll: poate c~ atunci ne va f perrrrls sn tmreznrim principiul universal ill Fitll\ei,

Pcnrru a avea 0 truelegere deplin~ a absolutului c necexar. in prfmul rind. so tntelegcm propria ncastra natura, Vom vedeu rnda1a ca dlnco!o de no! trulne, in univers. nu cunoastem de-cit mucareu. "Lucrul in sine", cum l-ur l1'LLmi KtHH. nu-: putern cunoasre prin slmtur]. CinJ.-.. urn analiza obiecte!e cure ne lnccnjoara, vern vede-a t.'C"L de nu all, CLl. nblecte, o realhare :Jb~iJlula_ Tot ceea cc IICU ern nu urc dcdl vujoarc re l:.njvJ ~ L aceasta se mod[fic41 in funcjie de cendhllle perceptlel noastre. hn;'1 peru ru ce n U pu tern n~dajdu i sa eu ncaste m p ri n ci p f 1.11 lucru ri lor pti n i ill. ermed i ul s i mju ril [] r _ Pe mru i:S Intel ege aces: principiu, om ul trebu le s~ se cunoa ~-ca pe sine ~ e ceea ce au s..imtit 101i inv3~1Drii din toate ~:1)ri]e:. Sllti. tksig,lJf, vecuiu I m .. lagiu SOC1"4)tic-; Culw~le",e pe line nmJfi , care ne re rom anda cu ncaste rea aprof u nduta a proprie t n [].j.JS t re nutu rio :;i i exact cu acee as l i nren ~ ie, mare le [IW'~~ ltor

r I

Chrisms, cere a discipolllnr s:ii .~1j c u ute imp~ra~iil lui Dumneeeu In ei rr:qifi.

. Nama! prlntr-o lnroarcere in noi lnslne "om gllsi adevatul. Yom vedea nu numat cil omul are in el corespo~den~~ colectiv;!i a tUl,uror lucrurijor, dar c5 (:1 comlne, In mtegruatea :-.U, ins;l~1 Fnnu cosmidi. Forja este indivi;Z:ihil!i: prlnctpiul prim se munlfesta tctdeauna CII un tot Llni~_ ~iJ1;;l peruru cc chiur tnir-un graunte de ni~ip .v elL g!i:!'i110TALITATEA Energiei rosrnlce, de" sub 0 formil obscure ~i profum.l latenta.

Dar cum grnuntcle de nisip esre in afnr;;l de fiinta nOJ'itr;1. tel punn in sensul cbisnutt al cuvintului, nni nu \lom.p.lIte.fJ 1,I11clcge,Natura primr-un studlu 011 gri'iuntc:lui de 11~SlP, EXl;stll LIn stngertucru pc care noi iI putcm studla I;;U tcmetntcle- Irfn tnsme. Sf aces! rucru (Jd3t~ cunoscut vern cunouste natura Fnnel cusmice. I

Ca ature, vern lncepc cu unnliaa nuturii umane. Voi !nc;rca s:i va ccnduc P""I CU pus pinil in acesr sanciuar mum care cste in inima fiecarulu. Apoi, etnd vom f i~tele5 natura om,ului ~i ",!odul ~u de existenl~ in difer~(e.le ~fcrc ,ale ur.J.1ver.sultJ!, 'I,Inn~ tncerca s;l scstenm princjpiul m~u~1 al universulul, anolfzfnd obicctele pe care Ie percepern: vorn tncerca apoi sa Intelegem cum vine 13 e~l~lelltol Orl~e lucru, suu, in Hmhaj reotoglc. cum este croat t?ILJI: ~I peruru aeeusra. in toe sol udoptam metoda clegonca, ."i.cumpa reclogilor; vom proceda cit mat ~'iinlifio pcslbtl.

Yom_ studi a pe urm~ pORibilit;ltile spiritului umnn.

V~rn cautasn ,\'e~em cum ponte veriflca omul, pe pamrm, cnstenta realitatilor transcendente; cum, chtar in aeeasta lurne, poute deveni un Durnnezeu, lin Christos.

Acestea sfm subieetele pe care Ie vom studiu, unul cne unul, incepind CU anaum naruril umane .

10

Fl..0Z0f1A E20TE~ It. INDtI!!~

Nu_ e. 8re~ pentru nlrneni sil sesizcze 0 diferenl:i tntre corp ~I inreligenta, lU v reuu s.~ spun di trebuie recunoscurn inteli¥-e."a ('<1 diferhn de corp prin esenja ei. Materialismul. Lie fupt, nu recuncaste aceasta: el erede c;i mcruatul nu e diMinct de corp_ Dar (hiat $i el trebuie sa-:~;i dea searna de faptul d'i m.emulilaJea constlrule eel punn un mod special de encrgie. un mod distiJ'lCt de energle fizic~.

la." dec], in om, 0 prima disunctie evldenta: corp ~i mental, ~i1U in termeni mill uzuall, corp $i suflet,

,Dar~ r~marcarn eli trupul este SUpU!i la modiflcari, la .sc~lmbun perpetue; in sapte urn apmximutlv, el se reinnorcste pi~:i ra ~Ilima partlcula. Si cu toate acestea nu-si pol;'i1re;;;t:di I.t.lcnllti.ltea? Sob v:llul schimbmer at eorpulul, eXI~t~ deci ceva relntlv invariuhil: exist:l un manor al uccstor schimbJ.ri,

D.nc~ flu ar fi astfel, nu arn perccpc lie toe modifidirile cyrpulul nos.tn.~. Daca intcligenta ni ~HlT' retnnci ca trupul ~. cu nceeaa vucza, en nu ar fi nicimJatil con~tienla de uccste modlfieari, Pcntru a eunoaste 0 miscere, observa to I1.Il_lreblJ i c .~il ~i e tn repaos, sau eel put i n .s.:i se m i ste cu 0 nuscare Dlfer1l:l, Ac:eastillqJe u re.lativililfii guvernellzil tot ~ea ce cunoastern noi: nu percepcm nimlc far~ con.lra L Sing~rul [apt cl noi stntem con~tien{i de sehimb~rlle Irupului inseamn~ eli ceva, Inapoia corpului, Inregl-"itreilZ~ acesie schimbari.

.rl, ~:ne; pe linga nceste schimbarl ale corpului fizic, n:-aJ CXlsta ~1 31~1~, mai subtile. care se pruduc contlnuu ~L I~ care de ?blceJ nu re grndesn, Astfel,pl!!lUptrea unui obiect exterior, nu se datcreste decn unci succesiunl de modlficari rapide •. de v~bra~iil afecttnd fiinta care percepe_ Aceste rnodlfiC'~n stnt legate sistemetic rntre ele prin ceea ce numirn .fwrea cOI1.f1ie-lIld, Fdr:i acea;s.t:l conLi_nu~tatc a ~larij consueme, nu s-ar putea sll percepern rnrtuc. Toste Iaptete percepuie sint legate tntre ele $i

11

J.C.CKII,TTERJI

p~strole in memorie. Untie este localiaatn aeeastn memoric? Esre grcu s-o coneepem locjlizata Tn ereierut fizlc, Cum se (ace dl. lucruri de mult uitute ne revin cneodau in rnemor!e atlt de dar? Cum se face dl. starea de hipnoz.l1 aduce la ~upr.af.;;i~~ fapte uitjEC dincupilarie? Stm cunoscuie cazuri cind subiccrot ~-il rcamintit 0 limbtl. pc care nu o auztse deer1 ill rinerete. Teate ucestc remarcl par ~a indire eli. exist.a ccva dincolo de corpul fi7i<.:.l"C1,.'~~ care tnrcgisrreaan observ .. qiile flzjce pe care le rcalizam; uccsrui element ~nregit;Lrawr ti vorn du pcrnru moment numele de mental. Intrebuintlnd acest C'LI'Vint in sensu: ,-~I mui lurg.

;\'~am pre len! la ~ bazez uccs L f apr pc urgu m e nte alit de snmcc: pcruru mine acesteu nu stm probe. De 'lltfel, niciodum nu se vn putea stabili definiuv un 'H..Iev.lir cu nrgurrterne pur extcriuurc. Pcntru u uvea probu absoluta .J unui lucru, trebule sn-l cunostl prtn rlne fnsu,i, Pentru a stl co1 e~is.lil,i in(lepel1c.Jel1t~dc curpul vostru fizlc, trebule sa va pute,i SCp.IH<I de cl. In ult! termenl, trebuie sn. va decideri a verifica acesre fa pte transcenderue tntocmui cum flzjclanu I vcnfica fcnomene!e fizlcc a carer lege vrea S~O sti..lbilca~cl, Si cum lmi propun, la sfi~ilUI cursului • sa dau clteva indica,ii usupru accsuri subicct, educ ucesre scurte argurncntc ru singurul !\COP de a ar~ta c:1 ceea ce spun nu e pur~ Iamczie, ci din cumru, ar fi po'Sibil sil se aduca puternice rujiunl logice in spnjinul leorntor pe care Ie espu».

Putcm dcei S.n deosebim, in primul rind. corpu! de menl(41; tl.istinqie nee~el\!ioi;ll~. dar cvidcnta totust, eel putln in acelusi grud ca Intre solid ~i hchld.

Duca acurn ne oprirn un moment pemru a analiza mcrrwlul, vorn gl'i:!iii col e! tnsus! slJfer:i modmc..'r[ ~t nu rilmlne de lnc oF;la\iomrr. Pasiunile se due ~i vin, stanlc sufletest! se ~LH:CCU. ondulumrf sl diverse; din an in an Lfltelec[u.l se dezvolra sau se v oi.lie.uz:i: puterile intuiti .... e

12

AlQZ(]FIJ EZClTERICA A INOIEI

.... uriezti: in fine. cun~tjint a in:'iil~i devine mai nern prln dczvolmrea narurli umane.

A .. rfet, \U~III! crcrnemc!c mcnt a lului variazh; Si 3CC!iotC vnri a riuni fiim'! c ... -idcru cunoscutc, in mod ncocsar exists tndaratul mentuluhri ceva ~i mal erabll. Si acesr ceva esre elrmentul wirilUal. ale carui cutuctcrisrici sint sucrfficiul, nrbirea. abncgatia _)i mate virtuilte -upertoare care disl~ ing in nlnd e .. eI1~ial ernul de animal, ACCrtlC scnumcntc vim cclc care nc dau. ncazional. ceu rnai mare: ferlclre, ~[ ndcseor! omul C"nn:o.ider~ ace-i faclur C~j liilld rculmente "el jn:-.u~t", riin~;] ~il \'C,:ri[.~rbil.o:i, AcC~1 luctor direr!! tie mental ('U modificari nccomenite. precum d~fer" gazul de <,ulill ~i de liclud,

Dad unutizam la rlndul sau ae-eas.lil nalurt'i s.pirltual~, vern ,iJn;, oC:~ sl ea se ::ochilllb~. Sptrltualituteu ponte crcstc cu L i IllpU I. Te de zvui tip ri n ubncgaue. pri n f uhf te, culrlvmd uccvte virtuj! Marea ferfclre cure ne p;GL~Ui'lrJe (."iLCLJ.J,jJ~ri not p.i:ir;:h~.e~lor! lrncdiut cJupa acceu. Si e elm ea mu pcrccperu ucestc schirnbnrl: i:H~ pernru ce natura .... prruu .. 115 nu e incJ cui real 4..l1 omulul. Exi~til. lnddrhtul naturii noustre spirhuale. cevn care perccpc schimbdrile din -ferete -uperioare ate fiultci noastrc.

Accl.a e Eul nmului, aceta c munond lillie care toregi~m:'D.z<1 toate vartarllte spiruului. ule mentulului ~i ~ corpulul.

,'~tfd dcei. corpul. mentalul, elemenrul splruual }i mare!e Ell, rnartor a nu ceca cc se nlutiific:-ii: ucestia ~lnt C:-el putru fuctori pc cure ii rclcvn analtea imcdiatll a fiin~ei umanc. Eu! este .'i.ubir;cluJ unlc, uuue cetetune nu stm dccilvhin:t(' ,

Privlnd in vni Ln~iv;;}. vetl puiea ~I m~i mai mult sau mal put!n net uctivitatcuucestor tacrori UL\ ersi. Dar dlsclpolul slncer ~i in7e:o.Lr~H cu uprhuuini!e necesare pu.ue. pnntr-c amp] L fi CiJ re co nti nU;J ~ i rtl bdntnure. !i~ uju I1ga 3 ..... edea ~i \·enfiC"",u .:J.cC:o.IC l!Jcruri. Elva pUleil tlc~p;1qi .iJ('t:"~1i filcLori

13

unll de al\ii retrbgtndu-se succeslv, cu constiinjn fiintei sale, in princlpiite din ce in ce mai rnalte cere iI aldtuie:sc. Si pot ~pU1\C in treccrc cli acest procedec. cart const3 in .u separa succesiv Eul de diferi'i al,. Iactori, ulcatuieste ceca ce se cheaml extazul, E posibil s~ lasl in urma ta corpul pentru 0 dUTalli de limp oareeare, (,OJ s.tl aduni expcrierue ~i cunosurue din regnunte hiperflzlce ale "3- turii. E ceea ce a Oicut lsus in posnrl :s~u de patruzeci de zlte. Numai ace! care vor puiea ajungc aici vnr verlflca prin ei in$l.~t realirarea celor cc !'ipun. Pentru ei aceste lucruri vor tnceru de u fi probrlhilit:l,i loglce S3u sperunte vagj: elesc vor transfnrma rn realilJti tangiblle. Din ncfcrlcire. aeeasra nu e posibil dec-it unui mlc nurnar, cad stm pujini uceia (are s.il ail~o'i aptitudinilt necesure ~i mal putini i"~, uceia c".:lre~::i fie lnzcstrati eu r~hdorea eeruu peru ru a Ic dczvelm.

E ciudat sa aUli atltia in~i ufirmtnd c:a nu e.xi~t;:'l sulle], Ce ~till et, in dcflniuv? Au et vrec autoruarc in ace.as.ln chesriunc? Numai acela care HU autoritate pot !'i:l fie curegorlci ln afirrnutiile lor. Un aVOCiH va recunoaste bucuros c!1 nu arc dcfoc autorhate in meteric medlcaln; el nu a consacrur acestei ~[iin\e nici rlmpul nici Iorjele sale. a~a en modesua i se impune ca singura utitudine posibila. Dimpotrtva, nimeni nu se midi auzind negarea OJ, priori a exisrentei ufletului, de caue in~i care nu au COil i.lCrtU studiilor psihice nici J mia parte din timpul ~i encrgia lrurebuintate peruru afacerile lor! Aeeasia e dea-dreptul absurd. lnalnte de a nega suflerul, consacrail pcmru ceutarea hJi eel putin a zecea parte din energla pe care 0 risjpi~i uiurcu,

Purem acum sn ducem anatiza puun mai ucpune. Materia corpului nostru nu C ucee u ~i cu cea a unui oblect i ne rt, de aIT ca s-a cnnve nil a Q d enu m i marcrie nrgunicii. in corpul nostru, recunOi.l}re~ prezerua rna-

14

FllOZOflill EZDTERlcA '" INOIEI

tcrjei zj~<1. neorganica, dar influeruutd, $uvernat;\ de. un factor pe care i1 numim "vital' care 0 orgunizeuea Astfel, in coepul noatru fizic, recunoasrem douG principii: materia groslera $i vitalitarea. Aceasta vitahtate ponte primi numele de pri.ncipilJ erenc.

Anulizlnd corpunle fizice. g3sim 0 ~ubstan,a care esie eterul, rnai subtit dccit gazele. Darin materia necrganlca, acest etcr nu e suflcient speciafizut pentru ca Iortele vitule. e~rora te servcste de haz1i, s~-~i manifesre actiunea lor. Eterul impregneaza toal~ materia ~o]idG.lichid~ sau gazo ... sn. dar princlplut v t\OII pare a n'lmfne aid in stare lutenta.

Clnd dimpmrfvg, principiul vital este eliberat de domlnurfa principiiler infenoare ale materiel. el le gru~ peati'i i med i ut ~i leo rga niz:eaz:J; U[U nci se man i fesU'l regnu I vegetal. ACe-_~L principiu vital e fucmrul organiuuor a! corpului ncsteu (j~c, Materia eterid speeiuliz • .nfl care tl serveste de haza:slu vchlcul vn fun numele de corp etenc. (4) Rnponul :.Inns. cure exisl" i"rltre materiu eterlca ~i principiul vital se V.Ll IJmuri CU deoseblre printr-un studiu aprofundat al ~"lgncli.limuluL lnd ~tiin~a vu progresa, va ~tj d magneusmul nu e detit mnnifcstarea vil.alhAlii Cart. efecriv, poate,li.!l -e traremita de la 0 fiinla ta ulte fiinje.

Cei dci factorl care compun corpu! nostru au fos.t numiti in sanscrtm Sihuiu Bhu/{~: rorpul gros;er~l Prana: vitalhatea Observati ca ucesti factori. de~i separau. slm principii constitutive[t::-ice ~i I'U hiperfuice, ale naturti noastre, (Ele nu corespund dedi planulni[dc al universului).

Mewa'ul, imrehuin!imJ eccst cuvlru in sensu: eel mei larg, poare Il divizut fa rtndul sau in (rei elemente. route separubi leu ne led e aJ I ele,

M u i lntti. se stle d in fiecare din nci exi5tl!i pasiuni, cmoril, senumeme. E una din fuzele vielij rnentale, faz~ care se intindc de ta senzarla anirnala ptnnla ernojllle ~i sentlmemele eele mui ccmplexe ale omulu i evoluat.

Aceastb parte a narurtl noastre m "tale esre cunoscuia sub numete cJe senstbilitutc: num lc .~u sanscrlt este Kama - dcrimn - ~i materia, mal suhula dedi ererul, care serveste de hal_n acestor tenomene (senza,ii. sentimente, pasiuni, enlo~ii) LL primit unecn in Occident numele de mater!e a~m.H:i, din C3111~ h.lnlinolit.!Hij sale prnprii, fn uccusta consta. de fupt. curncterul esemial care u deuscbeste de materia fizi(:'~ [lens!'!, in ochii f.3u.110I"llJui capabll a 0 percepe,

Apci, stirn cil cxistn in mentulul nosuu un all fuctor, cure rajinneuzh, cl]lculeaz~. cnmparn. t:: ceea ce numim nol lmelect, S[JU menial Intclcctiv. EI curcspurulc priucipiului infcrkrr ul prlnciplulul numh '''''hmu.~ i1'1ISal1;Strit~ (Imlneste M~rr.~)~ no! il vnm numi .. .It.::C1 ,h'(.ma~ in/en·or,

Dtncnlo de ucesi Factor, c.xi~l;1 uu uhul care nu catC .. tlcUlri. care nu ctntareste pro si cornm. care nu di~clJt:i, n i el tht ra ~ i one il11i. ci uf rill [[: •. Eu ::; ti u C3 aces HI e udcvilrat. ed ucclu e fuls, nu ~[iu pemru ce, dar am convlngerea imim~ cii a:;,u esie", A(,C"~I principiu c ruuunca pun}, snu consuinm. EI consurule irtdivic.lui.1liHl1Ca propric a urnului: I)(}.:HC fi dcci numit consniruu sau sufletul omului. In !I.:lmcnt41. acesra e aspecrul sopcricr al lui Mens. SOu Aft/llat superior ,

G~slm deci in regiunea memala trei subdiviziuni:

• Natura p.:. a ..,ion<.l15 $1 cmotional3. sae venzatla, Kumu ;

• Mcntalul unalitic sau intelecrual.

AhJ.Jtu.~ inff'n·or ~

• Mcruulut afirrnauv, suflcrul 5.H.I cnnstlinja, MlmrJ.~ 1!IJJ(·dor

11"1 cceu ce pr-i v ,I'::oIC natum .VJifiwaM . ea nu pnute f di\'i:i'_{1I~ pernru moment. Compcrta ~i til diviziuni ~I subd i viziu n i, tl ur accstcu n Ll pOI fi pe reepu te dectt de ornu I ajuns 10. un -tadiu roane evolu.u, "in alIi termeni, de initiutul ln care s-a nascut Christus,

! I I

16

FtLGZOfIA ElOTERIcA. A wOEI

Trebule deci s.a considcram natura piriluala ca urnca.

La. fel este ~i cu cui, Eul are (rei aspecte. dar cle nu poi Ii decsebue unele de allele in IOta rea actuala a omemrii. Dar omul perfect ponte s~ Ie cunousca $i s:i le dlstinga. De aceea nu am dut ucesiei treiml dedt un nurnc generic. Mahutnw, Cn discursul nosuu vern lua aceasia treime C':::I unitatc. in fimbujul cresun, avern aid TaHlI, Fiul $i Sf'inru! Duh, sau celc (rei aspcctc ale cetel mai tnauc Rea/itati,

A~j]dar dktlngcm in om $i.lple raclori:

1_ Cele [rei aspecte supcriuare. considerate ea unul, Eul omului. oi.Ide'Varawl ~I :"ilngu rul.mbieci in e 1, F'Il;lrI(H\11 un lc u ~ tu tu ror rnodificilri lor pe care le ~L.lfcr~, Cuvtmu! M~dwlma.. suflet mare, ~cmnjficli mare!e ELI. [n litcrutura O(ulta se numesie, rna; scurr. Alma; dur lrt cele mnl v echi clqi hinduse e numu Mahatma. Atrnu lnscarnnaceeace arlnge tot, C~C':'l ce eonune 10': slngur Eu1, in om, conune lome lucrurile:

2. Elcmentul spiritual, snu Bw.Jdlu" - Buddhi

semnifica tntclcpciuneu:

3. Sufletul, sau Munus superior;

4. Irnelectul, suu Mamuill/rrio,.. Manas tnseam- 1);1, propril,J vorbind, un principiu care se revar:sli, care se rnsptndeste in jurul nostru, In llrnba] obisnuit acest rermen POOle fi redat prin mental;

S. Senzutia sau Kama: - Kama inseamn~ do-

rin\::i:

6. Vitalitutea. - irww inseamni\ cu precme

'Vil"-liiti.ue. actlvitate:

1. Materia grosiern. soli uri, Uchid:ri sam ga:zoas~.

-SOw'a BlW1U hl:se,[Jm(1~ transforrnurc grnsiera,

In reahnne, putin impona:sa ~ti,i s!'i denumlji aeesre 17

principii prin numele lor sanscelt. Escmialul e 'i1'i lc recutl03~leti in voi 1n~iva: acestea stnt Iapte ate naturii.

Curn am s.pus lu Inceput. exiM:i 1,1 univers 0 seric de princ~l:l'iL corelauve, corespunaind diferhelor principf ale nutum umane. Aatfef

L Elementul Hale grosicr. ill nol. corcspunrte rna-

tcele: solide, lichide:::.i gaz(lase C .. rc ne tnconjoura, Principiul nostru etenc corespunde ererului sau princlpiului vital universal. Cele dou~ trnpreuna, materia ~i eterut, constitute p/allul fide aJ IIl1i ... -ersului;

2. Principiul senzauei 13 nOL eorespunde aceluiasi

principiu universal. nstralur, sau plaJw,1 (.lINa/:

3. Principful nnstru irnelectiv st suflctulnovrru co-

r.c:-,plIl1d prindpjului lnrerecuc ~i sufletulul umver"iuIIJL; cc!e douii lmpreund ccnstituie piGnut menral al cosmosului:

4 ~[5. Tot ~:)I:I' clemeruul spiritual ~i Eul cmului

corespund plunutui spirillial sau Buddhic $i planului nirvunic.

Accsre plan uri ale IJniversuluir C"~ ~[ fucteni omului, nu ~inl supr!Jpus~ ci sc patrund. mocmui cum lichit.lul pturunde solldul, ~i guzul pauunde llchldul. Lot .u~a ererul pamrndc 1[).j:H~ rnureriu ~i se rmindc cu mull din-colo de atmosfera nOaMra terestrjt. Prtnciplul uvual, 13 rtndct :-:.~u~ parrunde cterul si lOl cc eo dedesubt (in suhtllhure nu in sputiu): ~i ~:;'il rnui departe. Din f.o ptu I ca roure aceste principii sc imrepatrund, re;ruitJ Cil omul Ir,riieSte totoUHIU in toate difcritcle regnuri suu planun ale universului corespunzind principiilor sale difcrite; jar enurnerarea prccedema nc urura c;[J "tie sapte principii e~i'li.'i in rcalitute numal pe cinci plunuri "lie umversului. .

Sc }[Ie c.i§ unii filoznfi all t.h,u omurul numele de microcosm su u m i c u n lvcrs. Ace's, n u me eo' hi ne ju stif ca t, pentru c:-!i ernul cuprtnde in c! materia IIzica a regnului

16

mineral. vualitatea vegetalului, senzatia ~i dorinta anirnalului. imelcctul sirnplu rorespunztnd anirnalelor superi Dare aetualmente dispjlrute, leg~rura care llpseste tntre regnul unrmal ~i regnul urnan ~i sufleiul, care smgur constituie urnul veruabil, ~i cure co: tcrdcauna in Ccr (adicd in plnnul mental). Mni mult. elemenrul spirhual al omulul corespunce regnului lngeresc.natuni initiatului; in fine. Eul. Un(C'uL. cnrcspunde etemernu!ul perfect nl umversulul, lui Dumnezeu.

Astfel, ernul sintctizcazf in et Unjversul.

lata de ce studiul nrnului de-chide culea studiului co-rno-uiul. Crnd \'e,i cunoustc natura omului U1 dlfcntele sale u specie ~i diferitele su!e fuze. ve,i cunouste. de usernencn, sferele corepunl~ln"re ate universului, sfcre clirora le apurtin ucest! fucton ui umului. Ajungind in s.rir~i~ 10,1 princtpllle cele mat suhu!e, cinu e!i f descoperit cele (lou:i aspecre supcrioarc ale Eului. vcti cunoastc de uscmeneu doun planun noi ale universulul, planuri clrora e destul s;;1le semnalam e)l.btcnla. (aei aeeste inlil,imi I..j nt inacccsibilc actualcr &!_nt.liri cmcnesu. Atunci veti JIi dj .c~i!'.lfi in mod real vnpte fcgnnr! In unhef"!l. nl\o'inil!i.,.le care prC'.llJcJ.,l,!'j aceste rcgnun "iint cete "sapte sptrue dinainteu tronutut" de care vorbeste Apucafipsul. S.!i ne milrginim pcruru moment :1 reline (~ eel sapte facrori deterrninanti de analiza p!ooih{)lo£ic;1 u natuni umunc exis[;j numnl pe cincl plnnurt ale universului.

Ar mai f inca multc lucruri de s.pus, dar e lrnpnslbil, - in acesre clreva lectii, de a da altceva urdt 0 \chit.l un ansamhlu general al uccstci vasto fllozcfll. Detallile sfru in intregime sacrificare.

.9

[I

DESPRE DUIIATA RI~IATIVA A PRINCIPIILOR CARE ALCA TUJESC osun,

Am vilzut di cdc suprc principii ale omllh_11 e:-:i'la numal pc clnci pl;'lnuri ule univcrsului. Urrncuzf U-C alcl col cele sapte principii pe care lc-um enurnerm.xe rerluc la cfuci principii eserulule. Septenurut e~entl.d sc complcteuza prin ndaugareu a doi fuctori corcspunatnd prime lor dou~ ptanuri ale cosmosulul incng_noscihll ornuhrl actual, Ji mcnpoeez aid peruru a se ~ti di leolo~iu hindll~:1 line seama rlgurus de ace ti del facrert. Numele lor C'IIC Al'yoklo.rf Purusku. Ei se manifc~t;l prin Alma care cste. de fupr, ill mod e.'Jenlial 0 Treime, Trcimc irnposlbil de analizut, pcruru c-iJ. in:su~i Anna ne apare ca Ul'lltalc.:.J pe~fec.a_ Ac;e<l~tJ Teelmc C III '.HJI..:'Vilr un mtsrer peruru nul.

Estc neccsor sa v;1 spun ucum CIlClo.'3 cuvimc dcsprc actiunea ~i mudilicnrile ace stnr principii in timp ~i in spatju.

tmr-o onhne descrcsclnda n! se releva rna! Intii, d Dcsnvirsuul (Atmil). suh cele trei ospecie ate sule, C:ioIC singurul prlncipiu in noi carc c ctcm. Urmeazjt elemeruul spfrituul care nu eo etern: totus], el ea[t incumpnruhil mui durabil t.lecit pnncipfile urnuuoure. Si Wl ..._ .... J, cohorfnd din grad in grad DTn~ I,') corpul fizic, vorn gtJ~i principii a caror via,5 e din cc in cc mui scurta.

20

21

FlLOZOAA EZOTERICA A INOIEI

Yom lruelege mai bine accastu, rcflCClind la modul de rransmltere a vlbrathlar tn general. Chiar tn lumen pur rizicu. ga!'.irn col vibratiile cere mal subtile stm ~i cele mal pe rs i M eo nte ~i c<1 s [era lor de actiune e rna i i mi ns:i. Aceasta anatogie n e JfJ t~ cum se face c~ p ri nci pi ll e orne lui, care xlru si. c!c mnduri de miscarc, urmeazn aceeasl lege. P ri ncip ii te su perloure, care .s<:i}p~ si mjurll 0 r fial ec, supravlcjuicsc ccrpului Iieic, asemenea vibratiilor subtile ale unei coarde muztcale, care. persisHl atunci dnd sunetul principal a tncetat de 1l'Iuh sa fie percennbll. Aceasta, binetrucles. nu e decrt ucornparutie si nu 0 preba.Slngura proh:i realn este experteruu personalh, vcrificarea individual£! de entre cci care stnt cupubili Sa perceapa aceste .. eali'~~i. Celtah! trebuie :s.l!i se multurneusca cu probubilitalile lcgice, coroborate cu mnnuria aceloru ere sttu,

Astfef, corpul ncstru grosicr (solid.Iichid. _g<:1WS) este factorul eel inai efemer care constltule fiinja nnusun. La moartc, tl Iasam tndaratul nosrru, dupa ce s-a separat de el duhlul ereric, De fapl, moertea nu C altcevu deen aceaslil scparat!e a. corpului grosier de dublcl eteric, ve lucu I u I vi tal il:li,i L 0 exrertorlzare. chi ar purtia lil, a aceslui dublu. in til]1pul viejil, ajunge peruru .<1 produce. insensibilitutea, In aceasta cons.t~ acuunea prmllJ:S~ de anestezlce, Ond se admintstreazn cloroform unul paelcrn, v~zihorul poate observe dublul eteric partial dar afan" din corp, sub forma unor nori albastrui. Separarea eompleta acuce inevitabil muarrea: prlnclpiul vital nu mai poate uctluna asupra otganismului $i Iortele flzlcocnimice desc;llU~ale duc la descnmpunerea treptata a cadavrului. La putin timp dupe mocrte (in general rnai putin de trei zile) dublul eteric e la rindul .nu !,ari.,;, co un al doilea cadavru, E inert ~i pluteste 'in vecinatatea cadavrului grosicr. El dispure de alifel pe m~1Jn'i ce se descornpune cadavrul, Vi.z.iunea "fantomei' eterice nu e prea greu de obti nut, d.t'i pu,i nil supraexcita re ne rv030S.1\

J.C.cw,T1EAJI

I I

pmdusa de friell. ajungc unecri s~ fae:! .. :i:ribilc Iormete eterice. Dacf corpul este supus crematiunii, dup:i obieeiul hindus. dublul ereric se dezngrega irnedlm.

Laslnd tnapola lui cele (Jl')ml lnvellsurl extcrloere, ornul p:i:streaza lot restul, Nict 0 schirnbare in personalitatea lui vCrLtahil~: moarte u nu-l atinge. EI e tor asa de viu, mul vlu chiar deere voi Si dedi mlne, num .. i c!'i el nu ponte s:i se fucn ~imlit de noi pernru c.1l nu m.oi arc in\'elis fh·ic. EI ('XiSit:i intr-o formli mai !';uhlil~. pe care omul obisnuie nu u percepe de loc. Acea3tJ form~ nu e mar puun ream, e tot asa de realn CiJ. vibrutille infraro~ii ~i uhraviulete ale spectru!ul solar, invizihlle ochiului ncstru material.

Acciu pe r-are Ii numim rrmrjii ncstri ui:;lll sub forme de vlhmtll rnui xuhtile. Noi nu putem raspunde aeesior vibraui, de .:lCeCH ne scapu prezenta lor. Dup;l cum ereru! pauunde. invizibil. lntreg universul flzic, tot asn Iormclc mal subtile traverseuaf. fanl OJ le afecia, formele grosiere ale ucestei 111mi de jos, slnguru percepiibils organelor noastre obisnutte.

Primul fenumcn care se produce in Om, dup~ p~r;jarea dublului inveljs flalc, e reorgantaarca cnrpului sau astral, :'i3U principlul s.cm:atlei, care '110. trebul .r.~-i serveasca de vehicul tnnoul rnediu pe care il locuicste, EI vu f retlnut mai mult sau rnai putin in acesta lume 3!>olfLlI;l. proportional cu t11arimea fortei rmrunl sale pasionate. Dad viata sa a ros: consacratj in intrcgime slawarii de pasiuni. arunci seuerea ii va Ii foarte indehmgata in aceast3 reglune. care cnrespunde purgatoriulul crestln. Cad corput astral este [esut din chiar subsranja ernoriilor ~i a paslunllcr, $i dad'l In timpul vielij noi lucram la fortificarea acestui corp. el va fi pentru noi. dupa moarte, un tnveus indelunga; Si durahll, Q puternicjl Inchisuare cu zit.luri grease. Dar orice lucru pterltor are un ~fiq,it, ~i mai devreme sau mal rlraiu, omul puraseste inveli~ul s~u

22

astral. Purlflcarea reaJizat.ll, ernorllle rele, consumate ~i tnlaturute. ornul rrece in regatul urmator, in plunul mentill sau tumea cercaIcil, neductnd cu el, din natura sa aSlral~. decit tendintele sac germenii latenti a carer dezvoltare. In reimoarcerea in planul fizic, va deterpjina ccnflgurat!n corpulu i estral in noua sa inmJchipfire

Aid inert sctlcrcu va f mui lungh sau rnai scurta, pmrivit vietii sale d~ pe paminl_ Dacn viata sa intelectuala a fO'1 puternica.duca a gTndi! mull ~i nobil; daca a cultivat senti mente I c ce le rnai in~ lplloare ale natu rf umnne: dacl s,- a cnnsucmt studiulul ~tiin\er. anei, llreraturli: rn flne, ~i mai cu scams, daca a dus 0 via~a de abnegutie. el va supravietui roane muh limp in acea:!.1a regiune a Manasutui inferior. Aid, uceia dintrc noi. rei vii, care stiu si'l se rldice deasupra slrnurrllor rizice. pot aue! pe Beetho v en umpl1no ~pa,ilJl cu undetc scnorc ate mspiratlci Sialcj aici pu.em percepe tnesprlmabiln armnnie a. sferelor ~i :s~ tnrram in raport cu tngerii: uici puiern goli pina ta sapetate cupa cunesunjei. Arum trcbuie sol w spun un lucru poe care poate nu-l yeti erede. de$i e un adev~r al Natutlj; in acesre llJmi Inviaiblle noi flu putern mcepe nimlc, Aceasta e carne te ri Solita ce lor doul'i p 1 unuri superioare cejut a! nostru. T03tJ "'ia~il noasus 1n aceste regiuni nu e decitccminuarca, dezvottareavietu ncastre terestre. Iata de ce e inlelept sa incepi a tr~i nob]] chiar uin acesl:i.lJ'ia\a. rara a 0 astepta pe cealalta, E trlsr Soil vezi mul]l in~j care nu slot de altfel rlii. petreeindu-si umpul cu lucruri de njmfr J egUe asoderii subzisUi dupa moane ca ~i tnairue,

• ot.~cl'\'jJ,n~ d cste 1,i('JJM. de :!oth:imb:liri W:iturt. ~i, [I LI ...Je. sc:hirnMri de 1(1(., i'n sensu' I'll care sc in\elcgc. de obieei, aeea cuvint.

•• Sl2ldiuJ estral (purgatoriul) III C"VD1Ulki posturne se numcJjle in ~anml.ij t<ilm.ll~luka (rlo!gilJJ]~iI dcrtmeil: starea ren=~ re i1 IJrmC'V:t. eae J1wnil1li Dcva-loka (I~ul reilnr) sau Devachan.

Will. Dill punctul de .... edcrc al c\'lliutid noastre (prin "Iloaslre"' in\c:leg omul Dbi~Jlllil)_

23

$i e Ioartc de ternut c~ aceleasi nimicuri, accleasi puerlljla~i s,'" continue a absorb! pc aecsti neferlclji fn tirnpul lungllor viet! purgatorialc. ~i ~~ nu se cread~ ca ajungc un moment de rugachme peruru a ci~t[g3 cerull Universul e guvernat de 0 lege de absohnn dreptatq: legen cauzalili1til. Nimic nu e srblrrar. Cerul ~i in [ernul nu pot f dectr conseciruele naturale ale respectarf legitor sau a v ioli1rii lor. Fi~i deci pruderui ~i IlptuL\i (frnru punflcnrea $1 tnnohilarea vocsua), peruru c3 aici.jos, slruetl liberi s~ v:J deierminau; nu r~cali sa fiti lega.i, mal tfiliu, de lanjurilc pc care le faureste propria v 0051 nl neglijc n~a.

A~ndar. fn aces. fel, omul ucce in plonul asrrat, apoi in planul menial sau ceresc' V~ amintcsc, inc;} odatn. dl uiei c vo rbu de 0 sch i m ba re de stare, nu de 0 sch i mbare de toc.. Cee a ce ell nurnesc l u me cereuses ex i ~l~ peste tot, p~trllncle tot, prccum cteru! ~i chiar Inui bine cJecit el. r n t r-u n cuvlnt, 0 mu I recoheaza, in parte, in aces tc diverse !;t;:iri, ceea ce 8 scrnanat in starea de fiin~~ fizid lerestr!'l. ~i clnd perioada cereasca e terminata, el pnra1!lC~lC aceas\~ ultirna 'tare cum le-u p~rll,i\ Ii pe celelalte. Elleapada decl. pe rtnd, patru cadavre,

Aeest proces ccupa un timp destul de lung, 0 perlql..ldl1 de 1000 pin~ I" 1500 de ani pamlntesri, in medle. Po urma, vine pcntru om epoca unel noi Incarndri, Chesnunea retncaruaeli va fi tratat5 mal tirziu, ~i vern vedea cA aceas.t~ doctrinh, care pare atit de ciudalo'i. nu e dectt apllcarea unel legi universalc. Pcntru moment, vreau numai s.a v.11 aral ca, dupa moan-e. ornul pierde suecesiv

" E .... e C\'iJ.lenl ell aici nucste vorba dc UII inrcrn la""f:'!jnic"'. cl numai de! !';ufuii'i~e groazmee, r.k~i limluae, care :illing S,UnCllll pcrn::fi. in rcgfunllc intc,io.areale]umiililslr.uk:.

... La om'lll de!ilul de evullial III epocii ectualc. Ca (mlc; perimdclc medii, it£CMl pcrloadl e Ioarte etasLi.cJI.

2.

cele po1U'U prlncipii lnferloare ale sale ~i d, I a renastere, el pleacd din plunul sufletului suu "t:orpul caul-ill". .

In mnmernul renastertl el atruge Ia sine un nou tnvcll~ din planul M(Jn~~ inferior. Apol, dl~ apro;.lpe in aproape, uctivlmtea :53 a tinge planul astral ~l cl sc Imbrucll CU un nou corp astral. care va servi exprim:lrii naturi! sale sensibilc. in fine. tnvelisul etc ric ~i curpul grosier stm for~ mate de el in stnul mamei.

Astfer, lcrmele subtile ale onlului se nasc primel:: ~i stm uhirnclc care dispar: cu cit pri ncipi i le sin t mai su bE de, en alit ~fnt mal durablle. Vom vedeu c.\ in plus, sferu lor de uctiune se tmlnde mai departe. De rapt, cla,:,,"ilZa~oru~ vede in [urul orlcnrul om un halo de formn ovcida, ~I veu rcgl~l acesi hato in u£I::w'~': ~are I~co.njoa.r~ Fecloarele ~i Chnstcsii nnistilor prirniuvi. Arnintim aicr expericntcle lui nelcneobacb, care a C::liulJ.l sa slabilea~ca experjmenwi CX~!i.lCn\3 erluvirlcr umanc: tie utunci l.LU fo~l faCI.He numemase experiente. Aura (numele pe care Il c.Hirn u cestui halo subril) nu e decil exiensiunea prlncipdlor superinure in ufura corpulul fizic, pe care iI incnnjour.ll,cu un nimh !!lrJluc:ilOr ~i colora ... peruru darv:1tiitor. Prlncipiile subtile stru deci mat extinse. fapt pe care urgumcntcle mcrapsihice vin, ue aserncnca, s~~l coroboreae, nrgumente peste care tree din lip_~;1§ de l!~P; . .,

rn fine. cneva cuvirue asupra mernoner ~I ru.nqlOnarli sale in diversele principii umane t~i g.lJsesc aiel loeul lor. ,t'qi rfl!elc~, gindcsc, d cele pcrru prlnctptl inferi,oare stm retnnoite In. ficcare incarnare, ~ubl.i:,_\ind nurnai cele SIJperioure: Atma, Bud~hi" Manas.s,uperior: V-am'prcciz~l eil noi ne putem anunu udeseon, datorn~ uruu a~umit efort, fapre ultate din copllnrie. La fet penl~ subl~ctul hipootizin care j~i aminte.)t.e Iapte JI~ tmregime ull~(e_ Aceasta n e am t!i CD m emona n u eXI~til numa I. I n ere] cr, c-:i easuh~isl;i In vibretii rnai subtile ~i ca, dacrt creierul nu pilate raspunde acestnr vibratji. dad} nu Ie pO<lte pcrccpc,

25

JCCHATTE"RJi

c irnposihl! sa ne reammum: tar daC"~ Ie percc pc, faptele trecutului nc revin (in memorle),

Vol uminutl C'!i principiile supericore dureaLl1 mai muh. De usemenl. veti intclcge c;;} tot ceea ce tn .... ;ll~m in decursul unei lncarnari rennem lrur-unul sau Imr-altul din principiile ncastre cnnsrltuuve, dupn natura lucrului tnvajut. Mnl apoi, intr-un rnorneru cino creierul lizic este absotu: lirlj~til, recept!v. aceste vibrupi subtile ale merncriei hiperflzlce i rll in stare: s:l&l ;afeCtelC. ~i a~a ne umintirn desprc lucruri din trecur. Aceste arrumiri.uceste gindur», cxislii. in parte a superio<lra a naturii noastre. liar crcicrul nostru. ill srnrec sa obisnulta, nu Ie poure rcccp[iona, Paralizajl aC'~i'l,lit.[JLCiJ.. cerebralu cu j]JIJHJ~ul hipnotismutut sl vet; stubili tntr-un all chip cumunicurca cu Eul: in aeeasu stare individul va VII spune mai multe lucruri pe care creierul :'<I:1iu. in stare de veghe, 1(.' igntJr~ cu tntul. Si aceasia, aimplu. fiinddl formclc subtile stnt mal durabile dcctt fonnele grosierc,

Omul nruncn deci rind pc rind, corput. vitafitutca, senzauu, chiur intelectu}, ~i watii partea din memor.e CBTC corespunde ace-tor principii e pienJutJ, Dar Monasuisuperior. corpul cuuzal, p~!i.lrcal4i lnupllrireu nnuror acti .... ili1~ilor care njung ~il-l ufccrcae. Si pentru ril aeesr corp supraviejuicsre iruuet intregit scni de relncnmari, daC'~ .. eu~iti II amblll 0 lii!g:inH5 trure c! ~i crelerul material, ven pureu sa \'01 aminti,i de existeruele vousrre suecestve, Cum ponte fi ~t.(;lhilit~ aceusth le,giltur!! "om vedea in partea practica u studiului nostru. S;1 linem mmte dour di sufletut, Manasul Superior, nu uitii nicicdata.

26

III

DESI'RE ANALIZA 1.l!CRURILOR

Cunoastereu tic sine. am vnaut, cste Ineeputul orlcarei lrnelepclunl. L.rl~ de ce, dlJP~ ce am .analizal rnai intii ornul, r1J1Cm irece acurn la an.i..lliza nbiccteler exierioare care it tnconjourn. ViJ rrebui ~i aid sa ne marglnlrn 13 generallt:i,i, din lip~~ de limp, ,

Sa aruncarn 0 privirc injurul nostru, in lumen exteno<.Jri'l: daol considcrnrn un ohiect eareeare, flzicsau hlperfiaic, vom vedea c~ nu cunoastem desprc cl nimic care sa nu fic un cfect 31 miscanl asupra noastra.

Pemru a ne IJa seumu, ~;llui11'11 un ubiecr, de exemplu acc.iJ,S[ii udmirabila flume, Cc e ueeustn floure ?

Ceea ce numim fluare nu e declt un aranjament, 0 nglomerare ;J. unui J1.umar ourecare de calit:lti: culo ... re. mires, delicurctn. contact, prospetlme. greutate.erc.; tuturor acestor efecre grupaie lmpreunu lc dam nurnele de noan:. Dar analiza ne Vi] nram c;1i flecare din senzatitle asrfcl grupme esse produsul unei rui~ci'iri, .11l p~i.mlll rind, ceeu ce rlumi1i culoare nu e dedi cfcc_tulvlbratlilor acnonind as.upra retlnei vcastre. Acesre vihralii srnt I.r.ansm~s.e de nervul optic la creier si din cecicr 13 natura hl~e-rfizlc<1 sau as,ual:i (~Iili acurn eeea ce ~e intelege pun ace:s.~ cuvlrn). De 13 astral rrunsmisiuncu se fare lu mental ~I atunci vederl oblectul. Aceastl ac~iune trtlnsmis.rL nervului. creierului. ustrulului. in fine mentalului. ucest mic

27

J,CCl-lATTERJI

~i s i mplu efect v.a d ~deci no t i L.l ne a de cu I oare, Cu I on rea vQL:L. ... [rn nu e prin urrnure culoarea mea. Vtbrajll!e srm aeele ~i : e I e ufecteuza re t i na cch LU lui vos t ru ~~ acec a a mea; dar efectul produs asupru voastra nu e identic cu efecrul prod us asupru mea. Fiecare Om vcde culoarea sa : prin convcntie le dam acel.u~i nume. Spuneu (;1 uecca e a I be, eu de ase men CiJ. dar aceasta n u pm bcaza ca senzaua pe care en nve ni m :;;-0 nu mi m ustfel est e 3CCC.jJ_::; i peniru totl.

S;} tree-em h.l mires, aeeta::.i rauonumenr: mitnsul I~U e decrr efectul unel vibr.a,ii actionlnd LL"i.lIpra nervutui ouacuv, Acjtunea se trunsmite ca ~i fn cuzul precedent. To t "~8 peruru gu;s t: ceea ce n u m i1 i gus,1 n IJ e dectt cfectu t 1.1 ne i .1 n i ~dj r i vlbrar 0 rl i asupra extrem i I~! i I or ne rvoase ale Jimbii.

Acest ra ~ i una m eru se ap hca tu [l.lfOr se nz:a~i i lor noastrc, ch LLIT hlpe rfiz.i cc. Pe n t ru cl araud i tor. aceasta flea re vnrbeste; ba mai muh, e ml.l'2:icaILl~ C'.lki eu e efeciul unci vlbratli muzicale care ii c..I~ forma. Cel care au ciu: lucrurea d-nel Walls. ~liu cum :I. reu~L1~.lj produca cu ajuturu! notelor muzleaje, forme de fcrigo1 ~i de !l'urL udmlrublle. Aeeste experlenje ~i tncaultele, lind:!.a arme {'~ forrnele in natura n::"Ztlj[~ din vibr.::JILile rjtrnice. E ceeu ce au ;spus. InvilloltmiL din ioaie umpurile. AsLrei. chiar muzica aceslei flurl, da~ i1~i puteu-o auzi, ar fi de usemenea efectul u ne i vi b raj i i asu pra vcasuc.

Rezisteruu [a rcntacr nu e dcclt ereetul une, stl1ri vibratorii rezulnnu din doun rendlme (OnLmTC. universal prezerue in natura munjfestma: lent.lint:il de aproplere ~L de 1nd cpartare, atraq i e S i rcspi Ilge re, fa rli1 ceruripetu ~ i f()r~;:1 cenuifug;l. Aceste dot!~ June, in relruil v ariabile produc di v etsele sli!i.ri ale materiel. Crod mructiu domin! ave~i corp-uri mai dure; c-inu foqa expam.iva e m.Di m~re. .ave!i 0 ~ubstan,~ din ~ in cc mai plJ,in C()I"I"lPilct.l. Solidul :se reduce 13 :!.lar~<J liehitll, Jichidul t1C"vine ~z. Moi..It de-

28

FILOZOFlA EZOTEFII"C,I!, A INDJEI

parte in('oJ. ~:si In :!. \;1ri I e etcnce ule mate riel. A~lf e 1, du ritureu. mollclunea. nu slnt dectt rezultanta a douil forte: arra q i a ~i respi nge rea,

DLI('a percepeti grcututea Florii, Ll;OCi1..!j.[~ greutute nu e dectt efectul rezistemel nnasrre la apropferea dintre floere ~i p:imiJ"lt: rin~ ~i copilul lr"1v:nn c~ atornu: atr~~ utomul. ~i rfl pamtntul atrage rotul spre centrul sau. Stelete ",rag p~l'"jOlul ,i p~mrn'ul atrage srelele, precurn auugo tot ccea cc of: li:I suprafate sa: tendtrua conunub a lucrurilor de a se imlmlti~.iJ mutual, ca in luhire. Acea:!';t;'i all"~qie rosn·,iC".1 unk'ller:Si..Llil e ceeu ce numui; gravitatia, 111 (inc. delicntetea 13 pipnir. C"'.J ~i uspnmcu. corurariul gJu, illC~ nu e decil odispoeitic PUl"llcularn a rnoleculelor, ual[][il~ narurii substunjci. ccnslstenjci sule ~i d:up.11 cum am vazu t a ceusta cons lste n~!i reZIJ h~ di nat racrle S;!3U res p i ngcre. ori di n rrnscure pas i 'ofn .~3 1..I .;t('1 L v :1.

Astfel, nnalizlnd aceastil Floure vedeti ca eu nu se cnmpune decrt dlmr-un ansnmnru de efecte ,

"Dar, vc·~i obiccra, c:xist~ wtl..l$i in ca mcmi , molecule airase, respinse, grupare irur-un .j.Jm.Jmit fel, ~icare formcaaa floarca,"M~ tern et! ucest rajionarnent (SIC in real [tate foarte i luznrfu _ A vaaut vreu nu I dl n d-vonstrn IJ n alum? it"'lleleg aiomut fiziciunului, fLinc..lcJ 81 cbimistului c inca un compus_ SLl presupunem c~ utl putea percepe un atom verhabll: il vetl percepe f~t.;;ll sub formn de. euloarc, UC contact, in fine de o calitate bine dctcrminatn. Dar ~'t V~2Ut d toat e aceste CELl i I n, i stru rezu ltatu 1 mL;clui ,}i nimi C In plus. U ndc c dcci atornu I d-voastra ? In visul flziciunului, Totul dis-pare in mhcare Cei care nu si-uu concenirat .... reouau ateruia asupra acestor chestiuni. evident nu vor truelege: le sugerez ~a reflecteze asu p r.;t 3{,C~ 1u i subiect :;.i vor vedca alu Ilei cc IldC'IIar p rofund e in a-ceastol aseqiune c~ universul, ca obiect de perc.e p~ ic pen t ru nO i ~ eStc miscare ~i nim ic illtceva ded~ mi~caTe

2.

JC,OV!.TlERJI

Acesta a fost illValamintu:lluturor marilor tniltAlatori ai timpului trecut, Obiectete, ca obiecle. nu au fledt 0 aistE'li{UCU IOIU! rcla1ivtI.· relativ« fn. prij.!ri1(aClJ.no~tinfci pe care a a~m de.~pr.e e'e..

Aces: excmplu va fl denjuus, gtndesc: urmerlnd arela~i rajionarnent .... ~ veti putea cnnvinge Cil mice nhlect se grupe alA sub uceeusi 1 ege,

Aceasta miscure unlvet3.ill!l otlat~ admisa, putem face un pas mal depane. Miscarca e produs:l rordeauna de 0 fOr'\!i ; de uccasta fOfln., noi nu putem avca cunostirua dedi in nol tnsine ~i nLc:iieri eltumlcva; tot restul nu e dectt ip01eZa. Propria veastrn fiin,a ccnsnerua e smgura putere motor poe care pureu s-o cunoasteti ill mod real. AS-Ire] mrna mea se mj~c<lli constllma mea Inlimi5 Imi spunc c;l eu stnt eel ce race Si~ se miste ace.tl!iit:l mfn~. Aceas t:i miscare nu c p rod us:;] de ea In.''t.o,i, d tie mi ne . Jlll~ siagure norlune adeva.ral~ a rni~C"Jrji prodesa de foqa. De la aceasta nouune intima pretindeu a induce namra for1ei ee produce cejelalre mi~cl'iri. obiectete cunOll~terii d-voastra: ~i aid. rtsC"dli Ipoteze gratuhc. A,trel, rind eu va vorbesc, nu pcrcepeti declt un ansambhr de mi~cr.ri ~i nirnic in plus. Coardele mete vocale se mi~cl ~i P rnrlu L vlbratiu ni care vii efcctcuza. Panl C"U 1 ele (care ta rrndul 10.r nu srm declt rniacare) vlbreaza ;S.i modifid -razele luminouse rrlmise pe reuna ochiului d-vnustrn: acesta e aJeclat ~L vetic,i 0 culeare, 0 fori'n.A; de aici induccjt ca exl51:l ceva fndar:Uul acestei rniscari ~j spimejt dl eJrlsta. aid un crater. Pura ipoteza. ldeea ca trebuie s,;I fie aci 0 foq]j productnd acesre miscan, vine pur ~i simplu de la notiunea ca miscarile voastre slnt produse de voi f"~ivn. E singurul lucru pe care Il ~li,i fn mod real. Dar fitndc~ IlU cunoasteti decn acest xingur caz, ce drept ave,i de a 00 nclude C<1 forta care e Tnd~rillLllaceslei m u 1 tim i de mi~dri (pe care 0 nurniti: cratcrut) este diferit.ri de aceea care este mdaratul acestei muljimi de miscnn (pe care

30

Fl.OZOFIA E20TeRICA A INOIEI

!'.inte,ide acord s-o numiti: 0 lampfi.)? Niciunul. Din acesi fapl rezultJ ea o !'.illS\lfn ~i aceeasi fOfln, sub legi diferite, produce cfccre diferite. Am puiea s:i v~ ar~ll:1m rnotivul pri ntr-o dtscu tle a P rofundats j]_~upra legikr r sputi u III t ~i ti mpu lu i. Dar m.1 tern ci:l acesi su b i ect s.~ n IJ fle p rea u hstrnct pentru mcjcriuucu auduorilor mci: de uceea m~ ab\in. M-Q~ multuml sa merulnnez dl. [oat;1§ mlscareu in uruvers c produsu de 0 Fuqa Unica. As.tfel. in univers g!isill) I,In aspect absofut ~i un aspect relativ; rctarlvul cstc mi~(urca ~i ubsulutul este Furta. FOfFl. e singuro C'auz!i a univcrsului: miscarca e cfcctul. rezulunul. Aceasia Forl~ .1 fest numhn Dumnezeu de caire unii. Hindusii 0 numcsc Bruhrna. Altii i-eu dut flume difcrue: dar numcle impona putin. Adev:lllfl.ll, care trebuie S.n ne patnJrfd.ll e ca aceasra singur~ For~a produce. totul: ace-arIel FOllu Unfed devilt.c lOaft lucnm.·'e jtlrll a Fnceta de a fi Ea ilud!ji .

Peruru a v:!. ajuta w rn\el!::::geli uceasta, vern vorbi pe scurr dcspre legile fundumentale ate mani(est~rii universale

L Prima dimre accste legi este univcrsala 1eJ.~ u

ullcmcm{t:i. Nimlc ill univers nu progreseazs in linic dreupts continua, Orice lucru lnainteaza p[nO-la un punct narecare, pe urrnn decllna; o noua miscurc ue progres duee mai departe decrt precedents. ~i ~.tl mal departe (dupno curbn sinuscidula, sau mui bine zi el,ooidaI5), E>,'ln zile Ii nOPI; nu numal tn viata omului si a animalului, ci in oricc lucru. Peste tot, repaosul ~i acuvkatea alterneazn. Chiur universul nu face exceptie de ta uceasta lege, universul in.suji trebuie sa. sufere faze de artiune $i de inerue. In umpul perioadei de actjvirate marea Cauzn Prlmn produce untversul ; in .. impul perloudcl de rcpaos. uccst univers se retrucarce 18 Cauza Prim~ din care a ieslt, In perioada urmatoare de munifenare se ronstroieste un nou univers tlupA rezultanta relnr

31

preccdente. Astfel crcatia se cominu;:l P.h;l lncetare:. ea nu are niei Inceput, nlci loltir~it. Un unfvers particular ca.LlI ncsrru are lnceputut ~i dir}itul sau; dar a~ .... t. umve~s esie Iructul unui unlvers precedent, ~I din samtnta sa se 'V3 n3~te umversul vilror ~i t01 ase Ia inf~nit. Prin univers.eu Inteleg u ucnumi nu numm un srstcm solar parncular, ci totaHtatea a c~ea ce emanifestar. Acest univers are un tnceput $1 un Sfl~~L, c~ mate ,!ioiste,~ele rna] restrlnse pe care elle ~n!jn~, Ioute istnrtlle c r eutiei pe care le dti\i in carll.l: sflrue, nu s.illt,1n tea mal mare pane. dcctt povesun poeuce ~i ategonce ~i slmbohsmul lor e ~de~orL dlntre cel~. mai obscure. Aceste p!Nc!;.tiri Foe. In general, aruzti hI Formarea unui univers partlcular; dar crcana, in ea in~U$i. adic:l serla universurilor consecutive, flU are nici rncepur Jlici sfi~iL Ace:stealternan~e nesfir)"ite au [OSI numite 'in India "altere ~i nop~il~ lui Brahman. Divlniunea ~up~emt'i:

De .i..I~e.menea II s-a dut ~I numele de "inspirutiu ~i ell:plrat ... Divtnltajll". Expirutia produce munifesrarcc, inspir':lli.a cuprinde ahsorhliu. $i procesul in~reg se che,am;l ~all)(J" ad~ca ,ciclu, Cuvlntul Kalpu Ingeamn~ h,lef~1 LmaSJ~DIIf: ~I acesr rermen SiC: uplicd e:VOIU~I~l UfU~er~u~ul, peruru d univcrsul tnsusi nu e declI idcatiu dtvln!'i; dar accasta va deveni ma, ~lar din cel~ ce urmeaza, Peruru moment, prima Idee de rcnnut e aceea de Kalpa, sau ciclu de altemanta universala,

Il. ratll acum a doua idee asupra carela vreau sil

insist: rnanlfestarea universals se produce dupa 0 lege pe care 0 numim Yivonha . adica. causa rilmine idenl~cl'l cu ea in.~i. produclnd lotu:~i efectu! sau. In alutermenl, efeciul nu modifiC'li deloc cauza cure l-a produs, Aceesta e 1C!:,'eo mo.J7ife.rttJ.rii , III opozi I ie cu aceea a transformsni, Produce rea btinzci din

lupre e un caz ordinar de: transformare; luptele nu subsista COl lapte, Pemru a DC face 0 idee a"iupra manifestarii • sa constderam de exemplu un c:1rbune arztnd, s~-l fixdrn de 0 strmn _)i ~;1-1 lnvirtlrn repcde, Yom vedeu un cere, Acesr cere exi~ta in consulrua noustrn: e produs de buc .. U3 de carbune fara CIJ ;Jce05W c;O fi sufcrn cea mai mica fl1ouificare. Carbunele produce un cere, dar el im,u~i ramtnc un puncr. Aceasm nc dol o idee de Vivanha . procedeu de rnaoifcsture a unlversulul. Teate tucnmle ~in\ prnduse de Dumnezeu, care cstc in fnlregime ceea ce CXi~ll. ~i ramlne. (otu~i Dumnezeu, imuabilul, tordeauna identic lui i'nsu}i. unle sub iofinita diversitatc a manilestnrilor su!c. pre.cum earbuncle e unic in wale puncte!e ccrcului.

Lua\i arum accst cere ca unitute ~i Iaceti-l s.O: se il1virleasd. in jurul unui (lOU centru. Vcji ub,ine 0 noun fi~ura mal cumplexa, _in rmregfmc uator"it::L acestui cnrbune unlc, Primu (,LllJzil iI r~mn:s ldenuca, ~i cu toone acestea a v eji sub ochl don a m.i:mife~lari de ordin diferit. Din aproape in upruape. C\I acest singur earbune. vett urrrplc sparlut lnflnit. Procesul COS Il'I LC este analog acestuia, dqi nici 0 cnmparatic nu-l p03Le face realmente de concepui. ' rn unlversul intrcg 0\1 exi:st:l rumic dec-it slngur Dumnczeu. prezent, in toate puncrele, in plcmtudinea sa, Astfel se mi:.mife~t:l Lnivcrsul. Dumnezeu, Cuuza rrim~, rsmtnind rordeauna el in~u~i. ~i prnduclnd cu roaie acesreu efcctul ~tiu. manlfestarca sa.

Numele sanscrtt Vivanha, inseamn:l miscare de vlrtej $i nu e f:ira legallJr~ cu latinul t-'orteI, virtej, .s t i i nja mode mil. de aserne neu, \0'<1 va spun e eli u n i~ versul pe care ll pcrccpeti esre format din .... lrtejuri de miscarc, virtejuri ce se atrag sau se resping mu-

33

tual, ceea cc vrea .~n arute cuvlruul ~i.lIlS.Cfjl, unde tot ceca ce existi'i esre Vivariha, Ideea hindusJ ~i ipot~Zf1 modero1.i stm deci in mod perfect de accrd, ~i VlZ.1 U ne a IIstral:} su fide n t de excraa t~ pe rm ite ;J, descompune materia ftzic.:1 in elementele ei constitutive pr!n obscrvene direcl:i. ~i de a veri fica e"pe~im~nla~, d~~j tmr-un grad ifl~ eterneruar, tegca \!lw~Julul universal.

Aceasta este, dccf cea de-a UOU.i:I lege care se raponeuzn 1.1 proce!>"uJ e .... olutiei univer~ole. Universul cste Vivanha, rniscnre de vtrre], in eLITe cauza rolmfne ic.lemica ei imf!~i, prUllucincllmu~i efectul sau.

liT. Adoprlnd un puncr de vedere cu totut diferit

vomcbune a treia lege a manift;:_~tllrii COS011ce. Vo~ vcdea d tome accste mi~cari universale aceste vTr!e~uri. nu stm altceva, in deftnhlv, dedt'!!:lndiri. tendime memare, Pentru a inlelege dar aeeustu, s;,\'l

~~~~f::T~~~~~e~~~_a ce am ~pus mal sus Tn privinta

~Am spu~ c~ in univcrs nu percepem decit mise a rea, ~i C'!i ~ntr~tJn smgur caz cunoasrem renlmente forla: LI'I noi rn~m<:. In orlcare alta parte. nu putem de-cit M~ emitern ipoleze asupra naturll sale, Ei bine, ce ipOIez.a trebuie sol Iacem cu prfvlre la Cauza Prirna, care ne preoeupa in ~~e~t moment? Aee~lsta FOfl~ e en inteligenl:i S.3u nu? Sln~urul r~:"ipuns logIC esic ca fort.:;! fiinu in[eligcnt<lm I!ni (ad lea in Sll1g_UrU/ C(lZ unde ca ee este cunoscuta ). HI; avern dreplul ~~ afirmam ca ea esre ncinteltgerujt ill oricare alt~ part~. ~J'(Je fapt, dupe uceia care .~aiu. CallZ1I Prima este Illtehg~nli.'i.. Iar,ol diferetHa e~l!n(i.1la Illtre materialism $-i idealism.

Materiuhsmul (monism) .nfirmll c<l totul vine de 13 0 cauza unidl ~i c:a uceasrjt CilUZ;'( esre ncinleJigent.a:; din

34

FlLOZOF~ EZOTERICA A Jr-IDIEI

contra. idealisrnul vedant!n i..Ifirmil c:'c Prima Cau:r1! este uuetigema. eli ea este Dumnezeu, Principiul Divin.Llindusul nu va cuuta, evident. cearta, materiotisrului; dincontra. noi srntem CLJ iotul gala :s;l~~ srrtngem rntna. "Tot e bine pentru line, scumpul meu Irate, pentru cll ipoteza ta iti con v ine. Dar ... al tu probe in sprijinul a-ertlunii tale1. Ai verificat-o? D;)c~ nu ai fucut-o. pentru ce te superi? Tu nu o.i dedi 0 ipotezoi t1ira vcrilic:lre posibira: pe cind noi ili lndicarn 0 metoda prin care al puree verlfica tu insUli il.."icqiUlitle nnastre, dad hinelmcles, ve! binevoi a-Ii da ostenealn pcntru aceostu, Fit prin urrnare puj!n mai tolerant fatil de no! ", Apoi ne lu ~m r!'tmas hu n tic: lu prie ten u! nosuu milteriali.sl spunindu-i baza~i pe uutorjtntea acclora car c au vertricut, -di Prima Cauza esre intcligenHL

Ncl am vl1z.l.It de altfel c-:i aceusta e logic ~i rational. fiinc.lc:i nu cunoastem aceasta (orla decrt in noi Instnc, ~i daca ea se arat;;l inteligentJ in nui. pcruru ce nu or fi lot asa peste tot ? Acesi ratiortament llri.ui1 ca nu e nelogtc de-a admire 0 Caul!!: Prlm.i1 inretlgenta, Ad~ugind la aceasta menurin acelora care au V!'iZUI, ne putern IIU1[Ura cu indraznealn. accnel ipoteze.

Dar dl..lca Prima CaUl:!!. e inteligcnt.:l. ce stm deci tome mise;:!.ri' e pe care le eu P ri nde dJco'li nu exprc sta do ri n te lor sale, a ,gindurilor sale. a idetlor sule ? lat:} de ce am spus c-:i untvcrsut nu e declt Ideajin Divinll.

Aceasia ne vn da chela cvclutiei tntrcgi. Din acesi punct de: vedere, putcm consider" procesul universal ca {;I desmsurarc psiholngirti, inteligenttl ~L eoruttenta. in care Dumnezeu produce rotul. rJrnrnind identic lui insusi. Acesr punct de vedere psihologic a fost adoptat de Buddha ,i d. alti inv~t!ilOri ai lndiei,

Dar creatia poare fi de asemenea considerata ~i din alte puncte de vedere, din eel rnuzical, de excrnp!u. Mj~cllrile emanate din Ftlntu creatoare stnt vibrarli titmice, percepubile, pemru cine ponte sa le perceapa sub forma

35

de sunere muzicale. Universul cste asadar 0 imensjt armonle, opera divinU'UI ccmpozltor: 0 ornesira grandioas~ condusn de i'risu~i Dumneaeu. Tnrul e pnnfus de vibra,ii rtrmtce.s! curn arn'spus mai sus, uncle cxperieme modqme au venit s.!!. coroborcze acesi Iaprcnlar pe planul

fizic. •

Universul este deci 0 grandlousa slmfonie. potrivit in, v 31:imintulul antic. ~i eci care ~tiu s.a rup::i v~Hul simturi I or Iiz i ce cun OSC incxprl mabi 13 ·'A rmonle a Sferclnr" de care se vorbeste in visul lui Sclplon. Evanghelia SITmulu.i loan nu nc vorbesre de Cuvimul divin prln care rotul s-a f1'icut1 Marele Cuvtru, ~,(}.!iul, e de ascmenea Mnreu Idee.Sul1elu/ prirnordial, !id am vllZUI eli ldeeu si Sunetul stru uno. "Rosurea Cuvtmului' devine pcruru no! un [apt real, .a~ spune chlar ~tiin,ific: e crearea universutui prin SUl1et.

Ascztndu-ne tntr-un nh puncr de vedcre, in punciul de vedere crommic puiem considera untversul ca 0 adrnirabila armonle de culort. Culoarca nu e ahceva dectt clectul l11i~ilrli asuprn fiin,ei care 0 pcrcepe prirur-un organ particular, E po..liibil de a vcdea culort acoin unde omul in general nu Ie veue, Cind cineva ci"nt:l, omul obi:sniJiI nu vede nlmic, nu aude dedt sunete; dar clarvnaatorul vede ~i culori, adica. ocbiu! s3u. ea ~i urechea sa, poute ra:tipt.tr:ttlc ncestor vibrujll, EI va percepe de asernenea vibrathle in(rn.ro~ii ~i uhruviclete. Asuel cremla, JcJe(l~ia Dh'inil , snu dbrUf.ia n·tmicll a Cuvinndui I poate Ii cnnslderara ind din punct de vederc culoore .fau I!lltli.ntl , Lucrul este acelasl, numai puncuit de vedcre difer~, Unii Illozofl. in India. au adoptat aeest ulrirn pu net de vtd¢re

.. $-a stabilit LIILI"- adc v ~r, ell vibretllle muocale produc 104 rt]ld de fmrne armonloasc, cvidcmlatc cu IljlJ(orul unci pulberi linc l":1I.spinditc ill aer. ADe"!\IC furme au potUI fi de iI!ol!:mcnea rotogf3!r.tlLCT

J6

F1l0ZOf1,rJ, EZOlaucA A !NOEl

Din punctul de vedere lumini1 decurge Ioarte natural as.p.ectul geomelric a1 umvcrsului prec~m ~i c~msideraTea ciJo]Uliei ca un proces maJenumc, Ct~l culorllc sc ~ea~ in forme ~! in figuri. Nu putetl ztin cutoare deelr sub anurnitc furtne in spetiu: in univers. acesic forme stm regulate ~i gecmctrice. _ rri~lalclc sim ~n exemplu. ~1 fulgul de zapad~> 'in adImra~lla sa reg~lantate. nu e dectr un dewliu reflcctlnd aemoma TOluIUl,

Apoi, ligurl!e ge~mclric~ pOI fi r,edu~c 13 numere, tic: aid aspectul arill1leuc :1' univcrsotui. Acest proce~eu d~ redueere era ItH umpu: tmrebuinuu de c~l.tre fllolOrl~ greet. D<:Ir pen~rtl ei crmccp,t~ geometr~ca a cosmosului em t:s.en1ij)I~.lIcundc il1~CfIPtl<l care se clle~ pe fronU>~l~1 Scoli lor lc r: .. Njmeni nu imdJ CJin', ltt/Ca,W ~ne ~('Olnem(l , Perutu a in,c1cge fllnzofia lor se impurtea 0 cunu~~~tere aprur'LJf\dal~ it geomc.trieiT De altfcl, cine nu a ~uz.t vorblndu-se tic cele clnci pnlicdrc regulate, numue curent .'SQlidele platnruciene ", cu ujutnru! dlrora Scoula Plawnicianll eepllru gencau cm.mica:'(5)

Aceueu stm. in rezumut. ditcritele puncre cit: vedere din care se pcate considera Iurrnarea univervului- ~m c:au1at a 'I;':} faee s.n ill\elegeti C"J lucrul este acelusi ~I cil numai punctele de vedere difcr!kT

37

IV

DESPRE I'ROCESUL MANIFESTARII UNIVERSALE

ln capitolul precedent au fest expusc IcgiJe fundarn~nlale care smu hr buza cncnrel manjre~Hiri.. Cauza Prlm~, nm SPllS, rhmrne ftlenlic;1 ei in_~!jsj, pmductnd !OIU~1 ~~cc.,uJ, sdu. ,A~um, "?m Ineerca sa explicam cum aeest P~mcJPI,u Unlc. imuabtl. emunn mulfiplicitau:a uniVc-r.-;UlLH man.rC!l.HlI. Cu ulte cuvirue, .... 0111 LI1c,"trca sj_ intelegem pr(J{:emi e~'Ollllid cosmice , Am v;lZLH c.a Prima Cauza esre singuru Reuhtare ahs.olula ale curel Iucruri percepubilc nu stnr de-cit rnamfcstttrlte, umbrele ired.lnare?i fuguce ale Luminf Uruce. Obiecrut prczcruei c,oflvor,bltl v~ fl."i3 vedem cum acesr Unu se manifest3 ill tlmp ~I spa\IIJ. Trebuie decl. tnalrue de .a merge mai 'le,p~rle. sl'l,vcucm ce_in:-.eamnil L..L~~t.i doi rermeni limp ~i Sp.:Jt~~. di.~t acestea 51rU douil ncuurn care ne pot duce 13 marl L]UZlL.

~lj.te ne~esHrs;l St!m. de la lnceput, c~ umpul ~i !iipatiuJ no Slot dectt modurl ale cOrl~tiintci noustre. Termenii .~;:ln:-.t·,ri,i dau imediLJI cheia serrmificmle! lor:

T'imp, Kttlulw. ln-cumna ac,runea de a nurnara. Spapu, Deshala. inseamnn ucjiunen de a indica. .Urmea2u de aici (':1 timpul, tn sanscrith, indie1i sue-

ce~l~nea t.lupa, care lui:'Jm cuno·stintti de obiecte. ~i c-i':i S,PiJ1~uJ annl'i ~Ire~tia in care le percepem, Timpul ~i spa~1U11 ca reallla,1 absolute. nu eXis.Il'i.: ele nu :511.1[ dectr

JS

FllOZOAA EZOTERlcA A INOEI

modurl ale perccptiel noasuc usupra faptelor. Prtn timp eu in\eleg trecutul, prezentul, viitorul suu amiciparia. adica trci aspeere ale cunoasteril noastrc despre fapte. Prin spa\iu tntcleg totdeaunn idcea: aiel, acclo. in aceastn dlrectie. in acea directie. Si vom vedca imediat ell uceste notluni variazol dupn fllnta cure percepe: Ceca ce e rrecut pcruru unul poatc f prezent pentru ultul: ceeu ce este aiel pernru mine: poaie f acclc pentru d-voustra.

sa lunrn de piJdO soarclc, Urmartndu-l cu ochll in miscurcu SO aparentd li "eli ntrjbui po .. ilii difcrite j'n tliferile ore ale zilel ~i vctl inuica prin cu .... IIHrJI 3{,[1Io dircctiile succesivc In care iI :z:llri\i. Dar (]JC~ uti f in SOJre, nu or fl pcntru d-voastrn totdeuuna alci?

Peruru nni pamlntenii, pamtntu! esie mtdcaunn uici; dar nu ar f el acolo peauu fncuhorul unci ahe plancte? Ceeu cc e aid peruru unul este deci acnlo pcruru un uttul,

TO! a~a pcmru timp, Dacu C noepre, spunem ('0 nu mai avera ware: col a apus, L-am vazui in umpul zilel. pe urma am Jncenn de a-I vedca. Dar locuhorii soarelui Il vor zari cu fiind uudeuunu 3CUm: peruru ci soarele nu va fi mclcrnd un lucru al trecutului, Astfel prezernul, trecului, viitorul. Imccrnai ca pOljlia~i directia uoul ohicct, nu slru lucruri in sine: nu srm declt moduli/l1t' ale C1H"Qliin,ej nou..nre . to realitate, dup!i cum am vnzut, t1U exi!o>ta tn univers decit un Princlplu Unic, care ne apart sub aspecre dire-rite itL limp ~i in spatiu.

o figllra Ioarte simpla va urhtu dar 3Ce-~1 lucru, S::l desennm m~j rnulte eercuri concernricc, Punctul central V.jJ reprezenui Principiul sau ldeajiu Di\'ina. Dac::':i 0 fiin,a se g.lse~ te in. cernru I 6. adica. datil co rl~t ii n tu '!o,,jJ esse identiflcata cu COil~liin,a Di\-'init atune! eu zare~le simultan irnagineu universului intreg; pentru en nu e nlei threetie. nlcisuccesiune. nici sputiu, nici Limp; totul eete aici $i acum. Sli presupunem apol ca 0 fiin\:'i rn:mife~lalG ia 0 pozitte A pe primut cere. De acolo. VOl ",ede.il trur-o

39

J-C.CHATTEI\.II

dLrec~i~ de,l~rmjna[ti; 0 anurnira port june a panorume] Ideatici Divine. Daca chimb::l pozitia, dad! vine ,)i se a,cam hur-un Ell doilca punct B al cerculut, va veden trur-o no~a direc~ie 0 alta pnrtiune a Jdeatiei Divine. Si nu ~um~1 c::i schimbarca de direqie Ii va da idee a de spauu, ('I de escmene u V,[J de v eni Ctm~lient;1 de [imp: r~i va da ~eam,;J de Iaptul ea dupa ce a percepul un anumir ansarnblu de ubiecte, ea percept acum ultele. Nitre! a":C~M~ ~i:-~a nu rn_ai la cuno~tinta dimr-o dura de Ideall~ D,,:,,rm.. CI In Sllcc;eS'unc. Intr-o a treta po..-j(ie C. aceesta va z=1r~ 0 nou~ portiuno a unlversulul fn 0 n.oufi directle, ~i asa m~u dcparte. Presupuneji 01, eu timpul, ea 5.t1r~te de parcurs eercut snu: ce a v!iZUt? Nimic nltccva dedi globul cemral, panorama Idei i Divine: iatillot C€e.tl ce r1 i 111a \ILl f 'I,I;Uut dup;" evcluua sa, Ori, divinhatea care este in centru nu vcdc nici ea nirnlc altcc-..c-Lli dar ea vede aceasui dintr-u ~al!l, fiilr~. directie IlLcL xucreslune, lata pentru ee ueeeasl Idee, pe Care eruuaren ce evelueaza pcrccpe ca un cere , e cuncscuth ca un punc: de Fiinjn cemrala. Cercul $i P~~:ct~1 :!Ii,nt iderulce: sin. ace(!(l~i idee percepurd in condqn dJrerlte,

,S~ prc:::supu~em acum d o .i:llta fiin,~ parcurge 3J dollea cere, mar dcpllrtat de centru. Si ca vcde punrrul cent:31_f!lue.si~ din directn diterhe. Od"H~ rcvotuua SOl :!<.fi_~ltil. fJ luar ~l eu ('un()~ti!1,a de cecu ce e rcprczernur rn S;l,obul ce~lro:l. Dar s.a prc.supunem ca aceast3 a doua flll1_'a. S-C ml~(ol cu aceeasl viletil ca prirnu, Ccrculsau fiilld .m~! mare, ii v.i3,_trebui limp m.jJL mult pemru a-l parcurge: adl~~ penuu flln13 de pe ncest cere perceperca totaid a ldeii Centrale VOl cere un [imp rnui indelungat, TO[LL~i. in rezumat, cun?:l~terc.i.l ucesior doun fiinlC: este identica, pt!_nlru ca,amlndou!'. \"~l(j ucelusi luc~u. Si pefl(ru c;l acee;1~L .~ucre.~w.~trJ de obiecre 3 3\'U t loc ~ I pe n t ru una :',iii pen tru cealall:i.t,ele vor avea aceeasi nouune de timp Ii.CllrS, rn

limp ce pentru noi care le Qbs.erv.1m, accst rirnp poate fi foarte diferit unul de alrul.

Tot 3~a uo al treilea obscrvmcr. pe cercul eel mnl exterior .v a uvea 0 revolutie de 0 dUfa\~ lmcnsa fal~ de a aceluia din veelnatatea ccrurulul: ~i cu toatc acesrea, odnta orb ita lui parrur!i.~t el va f vawt exacr ace 13~j I ucru, Ideea Centrals, dar sub forma unui cere lmcns, Aces: cere este deci. ca ~i celelalte ccrcurl, riguros echivalem pu nctu lui cen tra 1. Si tot asa la ne:sfir$i l: 0 rbi ta lnf n i \~, eternltatea pernru a 0 parcurge. f01U1 revine la acelasi luctu; Eternul ~i infinitul stm identlce intr-un punct al spattutui ii rimpului. !nc1l ooati, psihologul ii maternaticianul ajung la aceleasi eoncjuau.

1 alo1 de cl idee a e sen~i3U1 pe care trcbu le sa ne-o faoem despre cosmosul manilestat: un punct central unic, din care totul emend, ~i pe care noi iT percepcrn realmenre in succesiu ne. J-\ nalogii Ie fizice vi n s;l sprtj inc aceasta conceptie, caci reate legite naturf srnt uniforrne in prlncipiul lor: ceea cc e adevarat pentru un atom e de aserneneu atl.e v ~n:u pentru un univers, numai curnlitille diferill. Asue], in sisternu! nostru solar g!'lsim soarele central in jurul cfiruia se rctesc ptanetele. Anul lor nu este dectt tirnpul necesar lndeplinirii unei revolutii complete 11'1 jurul soarejul. AcC"St tirnp este in mod esemiat identic peruru rome, fLinJc~ este con:stituit prtn succesluncn acelorasi faze; dae dnca lu~m un rermen de compurare, anul terestru bumloarn. vedem cit \'ariU2::i pctrivit conduulor (di,[anla) tn care orbita e parcuesn.

Un detaliu esemial care nu trebuie uitat: C'U cit Wnla e mai depart .. t;} de Prlncipiul Central, cu mit perccptia

.. A~a se iPtlrnplll. cI in \~~ sc parC1.1i'1C lnlr-:_un intc rv -.tt de e'il~a rniulJt.t. o sene de evcrumcnte It eamr reall'"l'arc pe pJ-iJnuJ fiZicar IlC(:tW an.i. Cum ncH lUI. 2I\~m idee de Limp Ql.'!cLL pril'! su~iun(:.a fap(e.lor, ne lrezim cu imprcsiunc_a nt.tJ a IlCllumJflll\i

.ani lr:lii~j_ -

41

pe care 0 me desprc ucest principiu e mal lndisunctn ~i confuza, Planeie!c fnarte cepartute de scare nu-l percep dectt ca 0 vaga reflexie; tot a~a.:oi noi, pe pia nul fi.%.c nu vedem declt umbrele, irnaginile renfuze ale Realului 'alit 'in.'~m de departun de Soar. Ie Cenlral al Adc"il;ului Spiritual.

Dace re,aliza,i, bine ideea generals despre limp ~j de.sp~e spauu, veu fn~elegf: rna! tJ~or procesul evoluliei, proccs pe. care ~l vern expune mai in!ii din punctul de ,,'cdere, psl!:tologJc_ Aces! puncr de vedere este tQlooatl eel ~aJ user ~i eel mai bun, caci e vorbu aid de Realhatca Umc;}.C'OI'l.f/.relil~. care se.munifesta Ea rnsa~i.

Dar, mal inal~[e de toare. trebuie sa Ii~i p.;Jlru~i de ,u:cs,t Iucru: C1M:i1Cl n~ are tn realttute nki Inceput ntcl sf 1~11. TO.He lJfil""t"rsu.nle se nasc ~i mor rrnd pc rind; al noctru flu face excepue de la lege. EI a fast precedar de -cdtrc un all univers al ("~r'\Ii [rut! este ~i dlzolvlndu-se va du gerrnenul unul univers vihcr. Acelu va f la rindul sau cauza unu! !lOU llni~'~rs_~i tot asa, ~in uproape rn aproape, Ace~te:a smt lueruri pe care nOi nu lc putern verifka, Aceta rn:li:i, ca re iJU aju ns in cvohr ,in lor la imlll i m i de ~~col]ceput pemru noi, pOI vorbi despre aceste lucruri ('3 fllnd l"L1n_oscute de ei, Marturia lor este 1nlarit~ de catre legea untversala a ahcrnanje! pe tare am expus-o, Tot ceca c-€. C\l~oa;;tem este supus acestel Iegi de acuvnate ~i ~~p!~O:c~~;~~~IC~de ce tocma! umversuj ar face excepjie

Aces.! proces eicllc a~ universului este numit Ki.dpa , cee~ C4? lflSeam!la Imagma,'e , Termeeul e foarte just, die] umvers.~l e ]n!r-ade~r imaginaliollJi Dumnezeu: IlU am vazut not de aluet, il' an.ariZ3 obieerelur, ca totul nu e dectr ima~ine ~i idee 'I

S~ trecem ~cum 1.3 expunerea procesului creator.

Pre~upurL~m ~~Jve!.sul manifestat, Cind vine pericada de repaos, Prtncipiu! rncereaza de a imegma, de a crea ide],

42

FII..OZOF1A EZOTE~C-' If. INDIEI

fortele In joe in cosmos se neutralbeaza progreslv.tn cere din urrna unlversul dispare. In Hmba]ul Iigurat snnscrit, "Brahma adoarme". In thnpul somnuuil sau profund lOlUI e calm. imohil, pasiv; nimic nu ex.lsl:l. Singur3 noapteu universala dornneste plnl 10 desteptarea lui Branma.(6)

.T rcbuie sll remare aid dI. Principiel are doua aspectc ; ]) Bralvnan (nell t ru) of stc Abso 1 u t u I, ITira utribute, mrll relapuni, fAri:lr vreun report cu uni ..... crsul rnanifestat:

, 2) Bruhma (musculln) este Principiul prim, care

produce unl v ersul sl prin urmure e in raport eu et,

Brahman e Inexprimabllul. dcspre care nimlc nu se poate spunc, Beahma este Dumnezcu, unlcul, prfmul Principle 31 uni verau I 1.'1 i. Prin ins~~i ~DP!U' cil Brahrna csie pnrnul nu poare fi Absoletul, cad "prirnul" cste un atribut. care indicl primul termen 411 unci serli ~i imp:lk~ raportu ri cu te rmcni i u rmnlm l,

Absolurul nu It deci nlclodata menlionat. Ctnd se cere fllozofului hindus. sii vorbeusca despre Absolul el r:1spunde slmplu: ILNld ueeasra. nlci aeeea l" negtnd orice atribut, negind orice predicat. Absolutul este inexprimabil, dincolc de once gfndire manuestara. AC'east:t definit!e (sau rnai bine, acc::3stA ne.definili~ ) u lui Brahman conduce uneori splrltul occidental so'lr obiccteze c:. deoarece nu i se atribuie nici un atrihut, Brahman nu exi.sUL Dar filozoful hindus va nega chiar acest atribut al nonexlstentei, T:licerea s.ingutn poate exprima Ahsolutul,

Usind deci la 0 parte Absolutul, vern rneepe dcscrierea noastra ell Principlul Prim, Brahrna, 101 desteptarea d~ruia unlversul il1lrn in rnanifestare.

Iat:1 ordinea manifestari! Divine:

l. Brahma: Dam",,! Uge,uou Piin(a. Sal, ReaJuI.

2. Avidya: Nefti"lll, lreotut: •

3. Mahat. Cu./n/ui, Ideal/linea (ai3·lea Logos).

JCCHAHER,JI

Asczam Brahman deasupra lintel, penlru d nu se poate defini prin nimie. Pe urmA Brahma, Realul, sau Sat, prinwl Princ:lj1iu din can fl.-"Z.U'U! toare luowite.

Este ese n1 i a I s~ ne ream i n I im aid en Bra h m an ~i Brahma rtu sint dectr dcua aspecte ale unui singur ~ ucelasi lucru: intre tic nlcl 0 difcrenta de t',j·enf4J tot asa C3 Irure cercul gene rat de cnrbunete arzlnd ~i cerbune)e tnsusl. Arnintlti-va Iegca: C"al.l7.J1. ramtne idenuca cu ea fnsa.si desf i~1 produce efeetul,

Brahma so trezeste deci in zorile unei Kalpa: la desieptarea sa, prima gjndlre care sc prezim41 Domnului esre: '~Nimi~ nu C~isl"r', Ftml .1 gindi inc:l el rnsust, a,rune:!, cxpnmi~du·ne ustfet, 0 pnmn privire in jurul Lui $1 rnurmura: "Nlmic I. . .' Aceasta e 1I lege psiholo,gic~, Dad v!! Lre:zi~L suhlr rn mijlucul u nui pustiu. meruiu vi se va rndrcptu irnediat asupra vfi{'llit!i.tii pustiului. Aceasl;§ raw nr puren sJl nu dureze decrt 0 fraetiune de secunda, dar nu ar fi n'iai putin ceal;:!, Si acea~tO legc.subo forma diferita., de nefR(cles pemru noi, lucreazli a_'mprn Spirilului Divin la oesteptarea sa: "ceea ce e sus e analog eu ceea ce e jus".

Primul Principiu lie gASe$le dcci in raport cu aceasia no~iune:,"NimiC' n~ exi~t.'l''. nothme eebivutenta uefiintei. EI insuII esre F'IIIla. 5",. Asffel, in al doilea grad 01 evolutiel.se produce opozitia tntre fiinlA $~ nefiin\jj.lat~ dccl blnarut, plusul ~i minusut, mascullnu! ~i femenlnul, Putin importa termenll tmrebutntari, uunhtatea e aiel. Acest raport ill fllnje! $i nefllmel e inu[~pensabil fiecarei mani{estilri orlcare ar fi ea. tn reate lucrurilc, chiar pe planul fizic:, vcti gtisi acest rupert; peste tot doua tiemente, doua porarjtu,[ + ~i -. pozitiv ~i negativ. Inceputul, acestel dUi1lil<lfi, manifestatil peste tot, este ale]. in al doilea grad al manif~~tArH Divine, Deci, duaiiuuea sau binaruJt Sal - AvidYG j(U.·wslaeadooa/azllajiitllei.

.. A ~i~ cste forma Ilomi(l.w:ll 111 unui verb cure in:r;.c:.l!Im n(l: fm

oo:rliJ. ~ i til aceluai li mp: fltr ~!U CflII(J.'i'oll. Io1d}'o.re iOs,c;fl tntHi i.1l

.4

45

F'II..OZOFIAEZOtE~1CA ..... DIEI

S:i rrecem 13 a irela rauL in ce ccasta ca? V!i. vet! du user seama urmsrind fegea ps.ihulogid gene-raIl,. Eu incere sill aptic alci aceast . alege pentru LL,..;l.ar~ta C"~ hll1~us~l I'lU credo in nimic supraneturu! sau miruculos. adicn In nimic care ar fi deasupra orictirei Iegl. Termcnli mlraculos. ~i ;.Ii.uprana.rLH'31; nu se gOo;;e:sc in vocabulurul Hlozofului, Legea p5ibolog.i~ deci nc va HI'~lUri. Dat:l rema~C'am ~ fiintu prirn;i. a victuir, a produs ~I CUi'los~t un uruvers 10 v remurilc trecute ~i c:l in prezent mcdueaza asupra accste! idei: "Nimic nu exist3t ". cstc evident dl rniscarea sa viitoare va fi Intoarceren 'a amimirea Iucrurilor irecute, lu tuvicrea rn Gtndirca Divin:il a sa, a ul"i v :rsului llisp.l1ru1. j'resupuneti c!l lJli a~orm.i in sj'~111 unm n~are OW~, bogut ~ i ~Inrios, ph n UC vu I~:1i ~I de rn I ~afe; 0 per col~ in 1 i mpu I so m nul u i, orasu I dispurc pe nt ru a face I,oc U 11!J L tnst desert. Prtmul vcstru gind.!o dcstcpu.re. v a f pcnrru neantul care v!\ rnconjourn: "Nlmie nu C::Kista" ~i natural. gtndul urmarot se va raportu La c~~a ,ee exlstu mai mainte in juru1 vcsrru. T 01 a~:a pentru DIVU!IH,!ea care r(:ne~teala 13 nefiintu universului. Aceusln gmdlr~ de~teaplfi In ,ell. amirllirea trccutului, Si neeastn mernnne a trCCutUIU1 e numila murele MlJ.1ral. ceca ee nu urc sfir~il. Ori siudentul filO:lOfiei hinduse }lie dl, pe de 0l1t.i1 parte. Mahat inseam nil Jdealie. Ma ha t~ a rhet i p u 1 !J n ive rs 1.1] LI i pre ze n r, '1U e deci dedt umintlrea unh'erSllrilor trccute. In Purune e numit Scsha, "r;}m.n~i!e'e trecurului", sau inca A.nama. "d'lmA$ilele ~ra. sfi~il ale trecutului". Aid vedeti cau2~ vaTieln~ii care SoC ma"ife~(a in univers. CheMiun~a de a ~u cum Unul produce dlversltatea, pernru ce Unieul naste

.jJ,CJ;:li1:;.i rtmpc I!xisltl", ~r t~re('unl'Jsorl. A.ti!iL~till ~j~ri!~ium: rLlol~gMca. pcate nuva iI"lLl.::re:o..e;a;i'a, En~J ~.at:<ll.} i~~~~:br("r!l. ~II:~~ rt:.f~lI~iil::;'~C c.d III ('Wtl'lO.f1l!'.!ti oP~i[ll.~rl'm,::mwn'lll!'rLlbl!l, \ ,"'m~llll!'c~Lil.,II1s41 , numel arfw~WII" ce-o "~"Cli o[on!>lilLlil.': pcnnu ~1.11 jjmra ('IlllCCLUlll1 perccpllL.

JC.CHArrerul

mala multipllchaiea Iormelnr, presupune di universul actua.1 este prima c-realie,~; ci1 a fOSI un limp ctnd nlcl 0 creaue nu cxlsta. ~i se mUL zice en. dacil acest univers este emanat din eel Unic, trebuie s~ aib.11 vreo c;nUl~ 3('£85.1<i dj~er~itm.e omniprexema. Dar dad! concepem d serla unl~er~urtlor.nu ure nici Incepin nic:i sfir~it.., vom tmelegc e.~ vunetarea univcrsulut aC1.ua! rezulta din varieuuea unlvers.urilor uccute. ~i d gcrmenul divel"silfitii e udus • ., de 130 Kulpa 101 alta, prin umintirea rrecctului numiClI Mahar.

A~este (rei principii: Brahma, Sat - Avjdya~i Mah.n .. !-i.im trrpla manifextnre tI Cclui Unit, In lueratura ocuh;i, 11 ~-a dut numele de: Prtmut, AJ Dcileu ~i Al Treilea logos,

. ~rc;st terrnen Logos, suu Cuvlruul, esre Irnprumutat din llteratura grcuca. Se reg;:bc~le tn a parra c .... anghelte:

"I~ int"C~ut era Cu v lntul.." Acesic trei Logosuri, suu uccste lr~i pcrxoaue ale Treirnit, dupa teulugiu cre~tin:i: apar deci in filozotiu hindusa, s.ub forma pc care v-am expus-n. Afar;:l de nume ~i de forma. nici 0 direrenlh intre ccle doua concepti;' Trcimea este ceci 0 idee tnalt fi.lo~fic;l. nu, ~videnl, sub forma ~implistil pe care i-o d~ bbcncu devenha nestiutoure, c:i su b forma meHl,fizieJ ~i ra1ion.:;lI4l.

. In. vcchlul Tesrurncnt ve!j'g~~[ uproupe :Jcel.jJsi IUI:TIl:

"SI Du hul lu i Du rnnezeu se misca pe fala ublsulul ape lor". Yetl rn~clegc usor d abisul corespunde ell Avidyu, sau cu Ncfiinta. In multe alte simbolisme acesr al d~il~'1 principlu u fO!!lt 13 fel n\lInil: ape!e. In Put~nc iI regasrm sub numcle de Karnnava: apu tuturor eauzetor.

Nu pOI .'141 Imru in studiul camparutl .... al diverseler slsreme, dar veti vedea c~ aceeasl idee se reg:1se~te in IO~He sub forme difcrite. Toata uificultatea. ccnsta in a vcdea tn.ce puncr de vedere s-au asezai diversete religii (punct de vedere p~ihologic. mate-matico etc.), Odotn

46

FIl.02:OAA EZOTERICA A.!NDIEI

deterrninat acest lucru, tot restul va oeeurge riguros. Trcimea egipteann, cum 0 ~titi, so ccmpunc di.,: Osiris. Isi~~' Horus. Treimea cre~til1a la tnceput consta in: Tat~,

MaITl~ ~i Fiu. .

ill ftlnzofia i ndL.ma, Br.ohm3 este Tutill, AVld)'2I (ferninin) Mama ~i Mahar Fiul. Privdpiul feminin este l .. bazu vtnunla a oricnrei fllJnifes.lari ). Ve,i g.lsi uceste trel principii in route. Nmura cetul de ill rrellea esre mai eu seama '1adit:!· mil cit un lucru esre un tucru se daroreste ncestui uhim' pnncipiu. cad cl uri tdeea ~i Ideea sing.ura: fare posihil realmente luctul,

NOTA,

Cele duu ~ pri ncipi i su pcrloare ole lu i A (~a, in C? m, principii pe cure ne-am ahtinut de a re nurrn in prtrna confcrin,n.. cnrespunu lul Brahrna ~i Avidyu, S~ pot deascrnenea numi Punehu ~i Avynkuta [sau Prakrui); Auna

corcspunde lui M3h~.t. "

1n not, dil;.tinc\i31tHre PllrU!!Ih.l.AV}ak3t35t Atmu esre in prezeru impo~ibiUt Sint cele "trciIn unul ~i unul in ire!' desprc care vorbcste srmbulul. In rezurnai pent~u noi, Alma cste 0 m-unuure ~I ponte I'i reprczematn pnn !'.t'!mnuI8-

.. Accasla c;::qc prleclpiul Icmleln care d.ii n:l~tl!'r.~ llrl.j\'C,r!lului, EI cstc an;l" care conscrva rcuocsrc ht.ltl.! IUi:Tunli;:. S.ocll:l:aI(..1 n·ar C'~i,lil fl\rll fcmeic. C:;11t.·.~ IIWIl\i.\c: l1niHl" rri;lnl~lldelii "'"I;,i sasi c~ rrint.;fl~ul Icminin i;!JC in ill,.:(I.,~i 11~p cd 1I~.li putcmic ~i eel m.n ,.j~lif,;t.l. EI ilIc~il'!,!f,;41:f.!l., Llrilli I@I'rI:ll.In .. ..,,;'! nc.ncctat. Bl ~'I( ~l ~ufcre ~i 51 ri1lI1\jn..'1 t,ll,cul. Pfi~'iti chiar pc "Ianul fi~i~ bl~biilU]. care Sldcr::! .~i .. trMl;9! durcrca pc SlrillLl.:ii p.'l.lnJndc!l !!\!iI!!1111 dmljl! ::;oi vctl vcdca C:i r'i !neil!. I::IS ..... : :I~CIll (iUC ... utc~.d mai lilulL r.aro1 so. "runa nn oL,."U~'I'LI. lo:..a m.'n!,.l.t('l['lr~ 1It:1!1.~l!;1I rnn (;iUC .1;.' ~Il.rl":rit 'Zcii 011 pfill.1csc: orr<l.r\Lkk cBtolrlllll,llln GIn:: r,;-m';l3! 1It1I.":~U: vcncraut" • .:I "!;pu~ Mar},,-.

47

v

OESPIU: I'ROcr..sUL MANJFESTARlJ UNIVl:RSALE (U.-mll",)

Sa oomjnu3m studlul nosrru i.L~UprD evclutiei cosmice. Acest studlu esre Iourte unevnius ~f nu poate Ii i'n,elc!!. dectt de Uti numilr re~tr1ns de persnane. eLI ature vern rrece rcpcdc peste el, iedictnd numai principalele erapc ale proce .. ului crcutcr. Am vtlzut C"~. 1;:himJ 11..1 0 parte Ahsolu1ul. Divlnhateu se manife:O-lu sub rrel aspccte: Sal, Fiinta; Al'i4.l'Ut Nefiinta (sau rna! bine zts dualinuca fiin,ei ~i ;;J ncfiintei);:;oi Mallal, Idea,ia, rcnasterea mernnriei trccutului. Acest al lreilea Principia mu.Il·ifeJ'(1 Treunea, ~i pcate fi considcrut ca slmeuzlnd In el Iiinta ~i neflinta ~i ceea ce rczuhj din reucuu lor reciproca.

Rernarcati c~ Fiintu nu s-a gindil inc!i I:. sine. Con.$t[int-iJ ei ~-~ Indreptat, peruru a !'ipune asu. in lnrreglrne spre exterior,

Prtnta glndire: "~'rn1ic- nu esre" induce pe a doua "Ace! a era", Hrul asoclerll, odata reluct prtn uminiirea trecutuluf atcntla Ftintei so reneCleaz;l Lit fine asuprn ei iflS:1~i ~i a ireia glndire a :-';;1, t?vOrt.~le: "Eu erarn utunci, eel ce lim arum", ldeea "cu stnr" esre e pmvocmjt prin

46

flLOZOFIA EzOTERIcA A IN[)IEI

urmarc tic amintirca existenjelcr trccute: ~i acest "eu slrn" e nurnit Ahankara, cunstiinta Ftinjel unlverscle.sau literal: "principiul care construieste eui".

Legea care se manifesta astfel se poate observe ~i ln copiL To,i ace! care au studiat pslhotogia copiilor ~tiu cum con~Iiin\3 lor. mai inlillatent~ a evoluut. In primul rind, copilul percepe oblectele extertcare din cauza ac: tiu nii lur asupra airnjurilor sale; cl raportcaza usupra JUl im.li~i aceasta actlune a oblecielor ~i nurnai atune! constlinta se reveteaza. Un proces similar se obs.ervil la Marea FLint!! L..Io univcrsului, lege-a unalogiei umversule i~i gaS.C~IC inc:i aplicarea sa.

Deci. ulJpii ce acest mart EU:!it u.C~le8pta. se distinge cl lnsusi dirure emintirile pe care lc pcrcepcu. ldcllc care LlU provocat i..Ireas.la oon)liint~ sun Ahankaru, ise preelnra ucum ca fiind conlimduiJliu, C.:..J Iiind abiec:tefe sale. Astfel Sf produce al clncllea prlclplu, suu al cincilea plan al umversutul, El se numeste l~mnmru sau Manas ({thWikam c numit $i BuddJul_ lala cum primele clnci planuri ule cvcluuei cusmicc pureed succcsiv unul din u ltul.

So. remarearn (""{i' Manus nu e, tntr-un anurnir fel, dec-it

iuversul lqi ManU! in rupert ("1.1 AhcmkaTll.

Avem deel-

1.5<,/, Fiin\8

2_ Su.J-A,·id,.,{L, Fiitl\!i-Nefiin\~( +. -).

3. Mahu •• - ldealia.

4. Ahcmk.llTa. Con~tiinp.

5. Manas, Ohiectiviunea.

Dup!! ceo ~ produs con~liin,a. M(J.ilat fi devine obiect a ~i iu numcle doe Monas.

Acea:o,Ui obiectivare puate ft, lmi pare, consider.i.l[i'i a curcspundc, Irur-un anumit sens, Feclourei-Marnn din vlmbollsrnul cresun, lceea aceasta (.I fecioarei ~t a imuculurci ccnceptiuni esre in fond foane filoznficli; dar ~L <lid. ca peste tot de altfel, chela simbolurtler religioase

49

odaia pierdutd, i ote rpreta rea 10 r d ege ne rind din ce in ICe mel mult il'l mlinile dogmausmului ignorant, nu il Intlrzlut a se mmeriuliea cumplct. Idee a fecloarel lmaeutare este cu noscu ll1 cu mul t mai n re de Christos, j n U pall L:;'LUJC~ producerea acestul principiu-rnarna este explic.ilta prln diviziunea lui Ahankura in dcua: subiectul ~r obiectul. Pe urma partea ohle ctiv~ e m ell rlon atl ca Ii i nd " marea So~ie care oeupa spajiul lnueg'' scmnifietnd astfel substarua CQ..~ mica. mated a vi rgi n41. A,ea.5.l~ m:11 erie ob iecu v ol Capo; impresionutn de elcrncntul suhlecuv, de Ahcnknra propriu zis, principia uctiv ill natura, i.'Jr m;~carea de vtrte] rezulunn na~le IQJle vrrtejurue uru v crsului. Aceax- 11:1 cstc, dae-!i nu rna lnsel, tdeea nrigil1all a imuculutci ronceptiunl: SF'iJlwl Dun. marelc ~lJnu L pneuma) pmtludi'ld IIJi~carca in materia ccsrnlcn.

Cu aceste cine! principii. cincl planori ale univcrsului So-au rcanifcsun. Cclc dcun planer! superloare, indicate in mod simp!u mnl tnatrue, pol ri menuonaie, In ruport cu shternut nostru solur. ca fiind phmurile Tali1fui ~. Mmne.i (sou dlntr- un au punci de vedcre. ale TaLl!ilui) ~i Fiului. Al rreilcat MahaJ) ponte f riumh planu! Chrislo.lU'u.!·pclfecr. /\1 parrutea ( BudJhr) ccrespunde Chri.!ilo:;u'ui (;.opiJ~ cart _"C nusre in inima omulul ( M"".t1'ClS). Depllna semruflcarle a acesrora nu pourc f intelea:SiJ cJ ecu de acei Care au :;1 LH.! i at profu nd ell esthm ea. L" a~l e ra lui Chnstos in lnlma ornului tnscamna til mod real nasrerea principiului Buddhlc ln om, core deville aruncl ini{itmd, COl deoseblt de omul obisnuu,

Avem acum subiectul ~i obiectul fiJ~~ in f:;J.~j_. Pasul u rrnn to r e foarte na t ural: e 1I rmi5ri rea ubiectu lui , care irnphcil ln naLI.1r5 evulujiu principiului donmei, Kuma. E

• Ol"l1iLt:m m ultc [3i7C" iutermcdiarc, ("I':::I1Lru .:. llmhc Icmu Ia 4) ~irnl'lrI :s.c.h.i\~L

00

principiul emotiei, senzatiei, ccrespurutnd planului as-

tral. al susclea plan al uetversului rnanifestat. .

r n fi ne, d upa dcrima, 'Vi ne pcsesiunea. am] subiectu I :scsi.l.ei.1"~ obiectul ~i se idcntifid cu er.se naste o crcaturjl de finit L va~ sc nasre 0 specie. En i}i urmeaza atuncl evaluna diferentilndu-sc din ce tn ce m.oi mil It, grune 'egii maniJe.nclri'or ffi,W1UJf:._

Aceasta lege caut acumsa "a race -0 tntefegc. in sensul eel rnui general .j.J1 el, vern numi-o lcgea rern~Lnifest;;1rii : apl i c-0'3 t~ sped ul ernul u i ea uevi ne Ir.gen rc.im:::amilTii. (7) Ac:e::1.M~ lege trcbuic ~a fie bine illleleLl~a de oricine "'TCLI siJ stu d ieze fi toaofl a u n lversu I a.

Or i C.:J re ar fi punctu 1 tic v cdc re fn ca re SC iI$cazA clnev .. , • .&n~e~te ~11 natura intrcilg;l 0 contil"lua tenJin~~ :'ipre di fere nncre, ~ p rc su lnlh";::i';i u ne. 0 ri cc lucru. ie~i t din unirarca prlmordlaln. se subdivide pina ce extrema limit~ iJ dlfercntieni este ';.JLir1S.~, in omul individual,

Acest proces e viaibil chiur pe pranul flzic. Acci care se ocupil CU teorta nebuloascjcr ne spun ca tot ceea ce cunnastem pe uccst plan C;Jl;;iS13 It! tnceput sub Icrms tie neblll~la:o.~ .v :l"'it.~ maso1 {]mogc.n!i. cealol pluund in spattul cosmlc. Ac:c.n:!o.Lil nebutoasz, pe mnsuru c[lndcn!'firii el, S~3 di fe ref]! ln t peruru a forma varie L.;HC a oproape i nf nita 3 lumii nocstre matcriale, Tot ceea cc siruturile noastre percep aid [os. dcr ..... ol din substaruu unlcn a nebulousei primitive. ill (~ r el condensare il prcdiu, ~i~lemlll_loI.oltfr.

Dar tJi n PUIlCI U l nn~. ru fi I ozoflc de .... 'edere, cee a ce se -diferentiaz~ ustrcl. nu e forma: d ide~a care 0 produce ~i (};.jllimrM. Acea-ta cnnceptie I1U c u_,}or de prim 111 mod elar, mat ale s peruru ime I eel ul occidental: dar u i ci ~ S( hopenhuucr ne pU3Le vern in ujutnr. Aminti~i-vJ ca el considern spcclile, ~i roare manifesmrile vietii din unlvers. ca tosuflcutc de idei. Chiar 0 fon~ flzieh. bunjc a r~ gravhnrea, va fl pentru e 1 expre:s i a u 11 ci itJr;i, T enela sa desprc "gradele de ..... ointtl" e destul de lzhitoarc in u{'ca~lil prjv;n~.i1.

51

JCCKA.TTERJI

El rL~iea. ori~ lucru ta ce~.a ce nurneste el voinfa primordl~13: .aPOI., acensra vom!ii se subdivide din grad in grad. Iiecere din acesee grade fllnd 111 realitate 0 idee. Si dnc~ nu mol jn~el. elspune d ffecare din aceste ldel este subsuetul unul gen particular de manlfenare. Ace&!:i.l,a idee, e ceca ce sc diyide ~i subdivide. Ea e substratul ~i a,~a ziclnd, Sllfltlul COfJIUJI al specie], suflet pe care flecare reprezentant ul specie! II maniresrli mai mull sau m.al putin compler. sa hJ.:im un cxemplu oarecaee: He -0 turmn de oi. Aceo';la turma in rcnlltare e rnsunelita- de un suflet comun, Fiecure oeie nparjlnrnd turmei, nu are C3 omul, un sufler individual persistent, c! tomlharea turmei este vitalizma de entre 0 suhs.lan~l ccmuna. ACC3St~ sub-5 ~rJ n ~~t uccst su f1 ~1, sau ccesi prl ncipl u. se man ife:s t:i til uccst caz in rmregjme $i nu partial, tn flecare animal.

!Il.di od~Ui-! accs~ prcces nu e usor de tnjelcs: e 10tLl~i poslbJJ sli~~1 fa{'~ crneva 0 idee daca a pricepui legile gencrale de ~a.llir~Marc cosnuca. E vorbu, de rapt. de dOll~ planuri difcrire. de dou~ s.pn~ii in care numarul dimcnsiunnne difer.1. E pcsihll en un lucru unic lntr-un sprulu cu pruru dimensium, bJ sc munifeste sub forme muluplc ::;i in fntregLr11c sub ficcurc din aeeste Iorrnc. lmr-un spauu cu rrci dlmcnstuni. Ace: care au cunosrlrue m~tematj.cc vor imelcge poate aCCSt lucru, dar mi.'l. indoiesc ell slnt in stare ~.tl-I ~j exphcc.

. D~n punct de vcdere pslhologie, pot tnoerca sA \o'~ a,r!U, prm .clteva e)(en:pl~. cl 0 singllr!l. ~f aceeasi Idee se poute manifesta sub lIdcnle forme ~i peste lot in Intregirne. Dar maune, v;l voi cere sli admheji, eel pujin provizoriu. cA oric_e [dee esie 0 realitute tangihil:i.: en fiecurc din gindunle nOi..L."itre post.:dil 0 forma perticulura ~i exi~t:l pe un

aiJlLl'cbujn!c.l (li~ c.:minLIJI I§.Unl:1 din IiI'k"'J ... hui.r r'11i11 pOLrML pemru a dencml un fN:l1!('Ip41t IR'mrJl.Jl'ior colccnv ~ i nu (J c.::1'I.i.oII'~ in{l.:ligcol.il cum c~e- ~UnC:luJ Wllt:OI.,$C.

52

FLOZOFIA E20TERICl A lNDli3

plan care Ii este propriu Si suh legi etc timp $i spatiu diferlte de acelee care ne srnt ohlsnutte. Dace a,i putea percepe oblectete acestui plan, cu ajutoru] clarvederi], 31l sti ci'i ficcare gindire are 0 forma lIizibili:. ~i tELngfbila. Evident nu puteti obtlnc proba dectt prln voi in~L'Va. Astepttnd. sa admhem aceastu,

Odal~ adrnis, sa luhm un artist. un ptctcr de: cxcmplu; ceea ce exprima pe plnza lui nu c anceva decit idee a sa considcmt3 ca un tot, S1I presupunem ca: reproduce tabloul sau de un numar oarccure de ori; manlfestarea ideii cstc rnultipticata, dar fiecarc idee IE cxprimuta fl1lreag~ fn ffecare reproducere.

Un Oilt c:JCernplu va f ucela al unei marne a cli~ei inim:l e rn o-dcvAr mutcrnjt.Bn a re IJ n copll ~i n lubestc di n lOl suflerul ~~u_ Presupunctl dl nuste un a1 doilea coptl ~i c! iI iubeste lOt a'$O cum ~tie 0 mamn iuhi. Credeji di iubireu ei pentru primul copil ~ fi SCiZtH prin aceasra? Dimpotnva.tubtrea sa e rnnnlfestata in dn·uol cbiecie in loc de unul singur $i in fiecare ca un tot curnplet. Muiliplicali numarul coplilor, daca ea e 0 adcvllrat! mama. va rnanlfesta tctdeuuna iubircu sa ca un tOI pentru fieeare si ginga~ia peruru primul nascut nu 11;.1 fi miqiorat:'L cu nlmic. lat,n un principia psthotoglc cu manlfesture rnullipHL reveltndu-se in tntregimc in fieeare manifestare.

Aceeasl idee a fest exprlmatn de filowful hldus cu ajutnrul unei analogii. Puneti unul linga altul 0 serie de vase pl ine cu apa I lntstl ta: ace la~i smut un LC se va reflecta in roaie, in J'ntregime in Iiecare vas. Tot asa un suflet comun unic Sot ponte reflecta ca un rot in fiecare reprezentant al unel specii.

~ a e cazul turmei tie oi pe care Elm amtntlt-o. Peate aici e rauunea peruru care Chrtstos a ales aceasta imagine: "Eu stnt pnstcrul eel bun ~i vol :sYnte,i oile rnele", Voia Irtll pare. s~ indlee prin aceasta cl ~L disclpolll au

53

un 5ufle. comun in Ei; ~j ca In Ei trebule sa fie Unu, ca oile in sufletul lor comun.

Injelegem aCUl11 d acest suflct comun al lucruriler se dLferenliatilsradat In evclutla universal:!!. La tnccput, nu esista decit un Tot unic, ~i aceasta Unitute se diferen,i~z:l! din ce in ce mal mull, ffecare suflet general divi7.indu·~ ~i subdivizlndu-se treptat in suflete rnai paruculare.

Accasta dlferenuare se produce prin ncjhmea agenliloT exteriori asupra formelor. A~lrel. s.3. consideram 0 specie vegctala; ea e Inustral~ cu 0 Vi3tll ccrnuna, care se poate numi suner vegetal. Luati ctteva exemplare ale speciei ~i puneti-lc in comH\ii cu roru: difcntc de ace lea (aU" de care e. supusa spccia-mamn in narura, Acesre ennd il i u n i vor putca influe nta ~L1 ne t u I ~pecic: i, atlt cit este el manifestat in a cesre cueva excmplare, pin" intr·atH incit Ole_est grup nu se va mai purea merulne in raport cu restul. Yell crea in acesr fel un suflet colecnv secundar care nu mal poate fi 3simjlut cusuflerulgeneral nt speclci. tn a1ti termeni, vcu forma 0 noua specie, evotueta din precederua.

Putem reca accasia idee sub 0 aUa forma. daca ne renrrrlnum di totul nu e dectt vibrutie. Constderau de exempl U \I; uta une i sped L C3 fi i nd un mad p.LJ rti c:ul ur de: vlbratie. Dacn ati alege elte .... a speclrnene ~L aji reus! fonat .sa le supunep la un mod de vibrutie cnmplet diferit, acest . gm p va ri separat de specla mamn ~i va forma mutca u nei specil noi, Asttel, diversitatea conditiilor la care speciile stnt supuse, di ferenuaza constcrn via,a care e substrutul acestor specii; ~i aceasta diferentiere se c:ont,nuil prln cele trei regnuri inferioaee pin~ ce produce omul.

De la acesi punct tnainje. liecare fiin,:l este consrltuit~ dintr-un suflet propriu, sau individualitate umaria, care i~i urmares te lndepend eru eve III tia sa, mant fe srrnd u-se in di_ve rse reprize SU b o se de de forme. sau Frs.o~ n.al.it4tij din ce in ce· mal pertecre, in. report cu progresut

54

realizai de cJlre individ . Aici e extrema 1imitll 11'1 subdiviaiunii; se poaie spune c~ fiecare om e ill el iltf~i () ~fJede.

Omu 1 JPO re mul Iruli SiU b forma s:U bat i~, a hi a supe ... rior enlmulului. poate chiar inferior in IJ,pilr<::nl~. 11'1. ~gnul animal, nu exista stare indi~idll;;tl:i: anlmalul parllclp;l 1<J viuta comun:l a une! specii. Mul,umit~ oondilii1or-5pe~ ci u le, el lie gil)i,C.~l.c diferentiat, seperat de rest. A continuat un SC\.Jrl rastimp a se rcmnnilesta C3 animal separat. pe urrnn 3 ap5.ru~ sub form~ de om. Nci spc:da1iuhn continuu anirnalclc (ciini de exemplu) gratie conditiilor particulare carora fi supunem, Aceste animale, dup:t d~ teva reinlrup;lri independentc, stru gala.sA se mnnlfeste sub Inrrnh omeneasca, dacl1 gssesc (:I rganlsme umune destul de elementnrc pcntru a le prlml. Ei blne, vell fi fi1r.:1 indoio.l:i surprinsi de a vedca ca un cline lnteligeru, trccut tn regnul uman, va f mal brutal ca tnaime. Tome caLit5ti1c nobile ale efinelui dlspar la omul primiuv. Dar ele nu sint eclipsate dedl un f3stimp~ ramln in stare laternh.

Una din prtnclpalele ratiuni ale acestui recul apareru este cl suma de i.,teligen~~ care genereaza un corp de animal este C'U totul imufic..ient~ pentru guvemarea unui corp omenesc, De aici regresul cbscrvat. regres care se produce In Ionic puncte!e de rrunzijie pe scara ftlnjelor . Astfel plame!e cele mai evoluate dau semn de 0 mare senzitivitate; ele d~tig~ rnultn expc:rienll1 (comparatlv), ~j viata care le anima trebuie sA treac!l. treptat in stare de via,~ animala. TOl. oamenii de ~tlin\a admit ca e foarte greu tie trasat hnia de demarcate tnrre ceje douli regnuri: dar daca reu~ili a o trssa, veti vedea cl. anlmalclrudlmen-

II< i1Jdi~<jdIU1J.tat.~:sau .!IlJiluul cetcecsc, nn este 9IltDC'Y'l! decf M.iWil5uJ superier dcspee II;1Irr:: s- III vorbh in prtmul ea.pitol. PmtmDfi'lalt~ ee coepanc din patru principii lnlerioare

55

JC CHATTEIU

tar este inferior, ln muhe privintc, plantei superior dezv?hate, Ratiunca e ~i aiel aceeasl; suma de energie Care ajungc sa guverneze arrnonios ptarna eta mai cvoluara v3.putea cel.muh s~ mentina eehilibrul funcpunilor l~ ~nunalul rudimcatar. Progresiune §i regresiune altcrnalive. aceasra este legea ciclica, Ea so regnseste in unlver~ul !n.tr.~g~ eo ~u\'~rnca:z;l C'U uceeasl rlgoare ornenireu $i lndivizii ~I natiunile rare 0 compun, A11adul.a oamenf au fos~ ~ai 'Vir~uO}i~. a.cum sint mal putin. Ei vor fi rnrr-o zi mal vmuo .. ~il ~a m,cl~d;j]ta, ~ not ~ljtJli ci:~j[igate. fn vir ... tutc~ ncester ~egl '!,I1;al.o anHnal~. superior evoluara, se :.~r~~~St:i apo, sub forma umunltzth rudimeruare ~i s,lU-

Tre buie si1 i nsts t incti asupra un u i pu net flJ ndarnen tal me n t ~onnt, mai s us. Acel ca re au au lit vag verbind u-se d~ cJ[}CtTl~a ~I~du~~ a retncarnjlrii, i~i tnchtpuie d!, dupa noi, n~ul IndlVlduul, 8~3 rum e azt, a trebuu Sa cxiste COl animal in trecut,Nirnfc ~de'l,'::ira.: omul, ca individ, nlclod3~~ nu a fJ)Sl animal, Viata, aeurn indlvlduallzara, care il anima, a ~~I parte altadata dirur-untct comen.dln viata ~n~l s:peCIJ: par. prin irL~~j faptul individualiUirii. ea a le~H defhutiv din regnul animal. Individualitatea este deci, diferenta esennala dirnre Om ~i ani mat Anjma]~le ?nel acc1e.ia~i specii aClioneazA tome lntr-un chip analog ~n ~c~lea~1 orcumstame, eel putin dacn nu-s pe care de tnd1'/lduaH~re, D!n _C?n.tr~. flecare Om acjioneaza tn felul _",a.u ~I zece mdWI2:1 vor putea fi determinati, de aceleasi crrcurnsrante, sa se comporte in. zece chipuri diferite.

Dar, dad noi nu am fnst ani male. nu e mai pu tfn adevllr.a1 cd noi am fest, individual, 5<11 hated, a rich de ~lrndr~ putc~ sA fim azl de civillza\ia Iloasl:rA, ;3 fost un ump cind ~r~l am ca nl~le pepuasi, savurtod fa rti SC:n.J pu l carnea souei noustre legitime. De atunei via\3 nOas.lr!J a

56

FILOZORll, EZQT£RJCA. Po INOIEI

evoluat treptat. pastrind ac:easta lege universala a remanifestllrii care ia aid numele de reincamare.

Yom dezvoha studjut reincarnarii in viitoarea neastra pte legere. lata lege-a Iundamentala pe care 0 putem deduce din tot ceea ce am prezcruat anterior: peste tot rorma se sfl1rima. dar sufletut. sau'viata care 0 aruma reapiJ.rc~ sau se remanlfestn, sub 0 aha rormn. Asuel ~ p.o.streazil in dccursul evolutiei flinjei, continuhatea experienjeior ctstigare.

Pentru regnul anlrnaflurrul ~C concepe CU lJ~urin~. Sol revenlrn un nscmcnt lu oile nonsrre. Ctnd 0 odie din turrna moare, viata SJU fnrtn care 0 anima. I1U e di~ tm.Ji. En se retntoaree, sou mui hint zi!!.i1mine in 'ilLu\a-comun~ aspeclel, cu toatc experiemete d~lig:Jle gra~ie ueestel menlfestnri partkulure. Aceste experienje formeaz!i instinctele speciei. Prcsupunetl en un mare numar de oiar fi fast rnpitc lie vuhuri sl cmorhe. Yiuta turmel, sau a spcciei, a d~ligal uceasta experlernn sl a pastrat-o, Si cind dcpn areca, llCCa!:loL41 v ia~ se manife.st!1 din nou, clnd udicase nasie un rou miel, cl se Il .... ste cu instinctul spcdei: se feme de vultur. In accasia nu e dectt amimirea latem,:'i a unei expcncmc trecuie, arntntire pa."trJlil de sufletul comun 81 speciei. Asfel numai forma poate fi dlS.l~t vimareapare subanc forme, Formase sfarma?i v13\a evolueazn Moartca. tnscasut unei anihildri, nu c.xi!:lotoideloc: prctutindeni sehlmbnrea unrvelXLln $1 rontinu!l

Dar ceeu ce cste ",ia,! diotr-un pnnct dc vcdcre, poare fl torma dimt-un all pu net de vedcre. Orin'! iuou, ca Jannl'l, va di.VJ(u'!!; co Jorta sou n'{l{i'l ~.", cmuinllQ Jet e.Ti:~e. SJ IlI~m C'.J exernplu corpul omcnesc; aicijc.rrm.c. eea mai grosicra e aceast1i materie ",lidO, Ii ch ido, gamu>1i pe cure 0 zlIri~. A=1.ii forma e direct anirnatil de CLitre ofnrr(j care e viaja tlegaliva. elemennrl Cleric. Acest element etcric e ~'i~a in report eli ccrpul grosler. Sffirimati comolnuua elemcrnelor gro:s;ere~ pri ncipiul eteric va supruviet ui.Desi ~IJPH .... 1etJ.ri rea su nu e de

57

lung;} durati1ll. totusi aceasta nu inSe::lmn!! d nu e evldenta pemru clarvazalor.

Dublul etcrk este deci via{i1 in rapcrt cu corpul grosier, dar e [ormd in raport cu principiul urmdtor, eorpul astral. Dublul ctcric se nsipeste ~i astralul supravieruieste. Cind aseulul se rtsfpeste la rrndul ssu, mentalul persi~ta ca viJlll, $i 3$8 mui departe.Acctasi clement cstc totoclill~ ~i viafd ~i forma, viat!i a tnterlorulul si forrn:l a superiorulul, aid totul e vibrajie in univers: nici o dilercntn de c!'!.en~a tntre principii. Ele stnt vb,;} sau forma, barbat :S3U femele, pnzlriv sau negatfv, dlJP~ PLlJ1- ctul de venere in care te ~.e2i, and u vibratie incettuza. " alto rnui ,,,hlil~ contlnua: de ~"' prn~ In josul sc~rii. forma Sl1. '}i~rfmfJ 4'f ,'iUiU pe~ista,

ACC3!iiUl cste tdceu fundcmenmla pe care se hazeazi! doctrlna re'fncarnDrii,

• Aiei 1I!:!.1C cl",~ rnKikC1d :.<ourcrinlcl, em:: provine dIn aceea c.:l mn~a care cue IO~()I.l.Jt~ "'i~l.3::ti rorrnJi. id!.;nljJitJi pe ncdrcpr "!CL1I" seu COIl::tLil::m (U fmn10il LiJ.r 1\1,1 eLl .... iil'.jJ"

58

VI

(urmo.re)

Am v;j,;mt (';1 viuju se subdivide conunuu pina ce ujunge ILl. maximum de dilerenjicre in ernul individual. care se mamfeSlo1 mal intii in stare s~lbmica. Ne ramlnc acum sa vecem cum se deZ\'oll~ acest om s~lhatiC',~i care e sropul hmgului sawpclcrlnuj.

fngalluili-mi. l"fIai Intil, s~ v~ repel, pentru ;;J. flxa hlne ideile, d. utha vreme cit Manas superior, .s.au corpul cauzal, nil este evoluat, nu exic;tll om in sensu! real al tcnncnului. Noi am vazUI eli la Inccput, Principiul Divin se inv~nuie din ce tn ce mal mull pfnli ce produce materia Ilzica, Care e punctul celei mai dense it'lv~Uuiri u sa. Apoi, ctnd eiememul ereric se dezvaluie ~i devine npnrent, avem reg nul vegeurl: principiul astral, sau Kama, eliberat lu rlndul .snu. produce regnul animal, in ale cilrui grade su penoa re tocep, In fi ne, use dezeo Ita gerrne n f acLivi ~I ii mcrnele (iruclecrul. seu Munas inferior).

[n acest moment un fenomen remarcabll se produce. and dotl;} sarclnl electrice centrum se opropic uepm una de una, v lne un moment crnd rezlsienru rnediului este in'IIiiLs3: sctnrciu Slr.1)U("C~le $i cele duua sarcini se ccmbina. TOI asa cinu, in evululiD sa, ['lolul vie\ii animale atinge

59

J,C,O{.oI,TTEFL.J1

F1LOZOm EZOTERIcA A INOIE:I

extrema sa IjmtHI superioara prin trezirea Manasului Inferior, un curent spiritual rohoDrli din planul Buddhic ~i conjunctia sa cu Man.a.sul inferior produce sctnreia, Manasul Superior sau corpul cauzal al omului.

tn ti.mpuJ upurttiei sale. eorput eauzal, nu e, penrru a nc cxpnrna astfel, decit un germen. gerrnenut individualit~,ii, observabit torus! de dhre clarvazntorul de ordin superior. In orice cal, omul primulv nu e con;stient in ucest plan: corpul fJiu cauzal va fi mull limp TnClll pentru el ~rze~Ja inviziblh1 ~[ neeunoscum pc care. se deap:in:l. sena e,1(isten~e.lor sale. 1!1 lnsusi famine esentlatmeme un animal; eonsulmusa lucreaza mar intri In regiunca ustraIn., planul dnrlntelnr, al pusiunilor, al l~comiei, Nu se rni~~ ded~ peutru ~-~L satisface nevoile;i in nceste mi~C"ti n lnd lstinctc se Izbe~1 e ln [Q L mome ntu I de n atu ra oxtcriea nl ~i pri mestc iabiri vio I erue, PI~ceri bru tal e, durerl brutalc, nimic ultceva nu-l poole miscu. Corpul sau astral c:auto1 .~.a mlcsorezc ciocnirlle, surennjete, el se tldapteai1i treptat rcacnunltor exierioare ~i asrfel evolueazli in Om pnnctplul karmic. Pin~ acum acesta nu are dectt puune idei. Abia i~i aminte~le az.i de ceea ce i S-u intimpJal Ieri: $1 neevtnd aproape nici () notiune despre trccut, nu se g_indq,te dolce la vihor, Alit limp cit poftele sale .still salisficule, nu se ingrije~le pentru ziua de miine: muhumit ~i "~litul. doarmc greet sau ::.e deua In vreo p.l!icere bestial:}. Din timp rn limp, simte foarneu $i sereu ;Sl de ficcare da,l~ se trezcstc Incet in ereierul :-.t\u ideea di in trecur a mine-at ~t cil toamea i-n rO~1 pmnlit.3. Acea~l;} a rni_[Uire excirf acu v lratea ~a:',li Incepe s~ eaute alimente.

In ceeea ce pri .... estc mentalut, et nu progreseuza asa ~e repede. Doun sau trei Ld.ei pc care omut Ie compura mtre ere fnrmeazn upmape tOl bugujul ~;}u lruelcctuul. a rnentaliune de ordlnul eel mui elementar evolueuzn ustFel in e L Decl, in accste Pr i me zi I e, 0 m u I i~i orga n i ze ;.I]1i trep[.ill corpul :s:1u ~.str'dl ~i M.i.Jni.lsul sau inFerior: corpu!

SO

sau Ilzic de asemcnca se modLfid~ pujln cite PU,Lll, dupa fmprejurari. Dar lot acesi prates. estc exircm de lent" Omul ra.tJc:e~le dus de valuri pe oceanul vietii, H'inl vreo gjndire c<ili1uzitoare. filr:i vren idee definiWj, Cum ne-am putea astepta ca el s:i progreseze repedc? Inrreaga sa e.xiSlen(a teresua se scurgc adunlnd doua sau rret idei. In decursut zilelor ~ nopulor legea de activitale ~i repaos altemativ fi guverneaza viata, Pe urma vine un limp clnd periooda a.clivd 1:1 ciclului ~u personal ajunge la sflr~i, confr.JnTl legii universale a alternantei. Om repacsului sunn ~i omul moare, Dupa cum ~litl, rnoarrea c[]nsi:stl1 in extragerea dublului eteric. Ulterior ~t acesta e lil!ia! la 0 parte ~i omul rdmtnc in astral, suu KJJ.ma-ioktl.. prn;3 ]11 e puizarca activi t<lti lor sale se nZUD le, j 'e IJrm::i vin e un timp, clnd trece tmr-un repaos mni profund, clnd se d aza greg~ I. rindul ,5u $1 corpul astral. A I~' deci Inapcia sa tre! curpurl. Daca a avut vreo glndire nobil~ ceea ce e pUlin probabil in ucesi punct al cvctutiei sale, el p~strea;cl 0 vngli amintire a acesrela in Manas\Jl s.'u inferior. EI e atunci rn cerul sliu. in fine ucest Manas, 'incl foarte rudimcntar, se rlsipeste repede ~i ernul ajunge ln propria sa locuin,~. care e regiunea Manas. arupa. sau cerul.supericr. Aici e locul !iau real ca fiioll! umand; dar atinglnd aceasta stare, omul la mcepuiurue sale e cu tctul inccnstiem. C.aci eo"-Stiin,a, Intr-un pLan oarecare, depinde de acrivitatea depusa pe acest plan rn decursul vietu: ~i 13 indlvldul despre care e verba aiel, aceasta acttvhate pe planul gindirii abstructe e identic nula. Deci omul primltiv, neav~nd puse tn joe, in (impul vie Iii sale, activitajlle Ma nas-ului ssu SU penor, e ubsolut j nccnstlent In pia nul corcspunzator .1 unlve rsu lui, In Impara\i ile ,uperioa;e ale cerulul, el nu e j"C~ ded' In stare de germen ..

Aceast~ s.U1.re i.ncon~tjen!.li se prelunge~te. c-Ltva limp, apoi pcrioadei a('[h:e a dduluL ifldividual ij bale c:ea:sul.

6)

J-C.CHATTf:FUI

Citeva nit~cj_ri sporuane, cueva vibra~ii ale corputui C3uzal se menifesta ~i. aq ionlnd di n apmape In aproape IlSoU P ra su bstan te i din pia nul manna i C; in ferlnr, .<Iduna In jurul filnrei un nou corp mental. Acesi nou Manas intelccriv c formal conform rczultante! celul din viata pmce de n 1<1, rezu I ta nt;;l paS.lr~ [~ SoU h form ~ de !~f."I.~1(He in corpu I ca uzul ~d upa dis pc~ i a su bs ru 11 tc i in tc J cct uale. Astfel, noul Manas. Inferior nu va fl, dlmr-o data. aceta al un ui mare ge ni u; va Fi foarte si mplu ~ arbon:' lc t:.r~ u rue lu i scrnanat in trerut. Acesre aLtiv~t;;lli rnentule, inC'il foarte rudlrnentare, se Lrans.mit rreptat pl..:lfU . ilui iJSLrn!, sau it"! alIi termeni, activuutea fiiruci trcce din tmpnratia g.imlLfii in ceu a doriruel sl se formea:!:" un nou corp a~jal pruri v it facultltilor ee rczulL;} uin ccrpul usual precedent. Pe urma cste format un tipur etcrlc pctrlvtr lndlvtdulul de catre ronere selective ale unlversutul (sau de c:.~tre agentii lor), acest dublu ctcrtc lucreuzn in stnul mnmci. organLz'C"azi1 materia gro~~ieT~ a cnrpulul ernan ~i treptat EI.JI la rn posestune a.cesl corp prin intermediul in'llcJi$urilor manaslc sl astral

Dar Ii i ntu ru d imcn [.ilr.l1 pc Ci.IT1t 0 conside ru m i.lici c incA foarte putln deZVQItLlI~. De fupt, abla dace exis.t.!! 0 d lfe re e ~ a P reoo b i m nure 0 mco:l r nare ~i cea u rmmoare.

Ast[c:1 ernul CV01UC.il:z;l putin die pujin. din Intrupure in tntrupare, perfecpontnd rrepta: cere patru vehicure lnferlcare. Si ctnd devine capabil in fine sa considcro gtndiri absrructe, Manasul superior, p'ino. atune! in stare de gerrne n, rneepe 8 se dezvol ta acuv pc propriu 1 sau plan. eel oc sc relncarneazn si se perfectioneaza dlntr-o

.. slInClul topihll'lli 1'11..1 urc 'uiltpl~ il~iulJl.! u ccrpulai d..:.cit 5P'"C! vYrsU, cJc .., an i, copoilul ll'lic~ lC in !'ltt..:. 11'1:- !,l.anul ibtr ill. PcoLm 300[::r~I3I1C I ::IIUOC ~ i \ol,:dc r.n~]!t 11,l1;'Uri pc ,;,ite ii(ki 1'11.1 lc ]1C1'il;CpCl'lL [ru;,a dnd I'I'Q'o'tSCS Lc II3Iivclc sale: "';;oi l,I['ii. Pilitil'l Lii i1 dojc IlC~C, ~'Ciilld d·1 imricdioc- OIJ'C"-~ min ~i" :.i pu ~if1 cil C pI! ~in pull::l'c2I .de pcrccp'~ic in lumC:;i I r::IIf1!;.!Ccdclll!li dis~, re

62

F1L02DfIA EZO'rEFlJ['J" A HJtEl

vi.nlfi In altu c rurpul CLlUZ-.:sJ. iJdica omul veritabil, conliniml: tn el Armu ~i Budhl. Cele patru principii lnfeeloare ~lnt formate din nou la liecare tncarnare, Ori acest cuatcranar inferior e personalitasea, aclicol ernul usa cum i1 cu noaste m ~i asa cum se cu noaste de obice i el fnsu~i. ACC'Sl om nu sc rcincamcnzh. Tom Jones, in rnmpletul sau englez, [HI: se .... a rnoLi ~eg~si C3 aiare trur-o .ah41 vi.il~.l. Rcmu nifcs tl.ITCLI E u III i .~u veri tabi l "LI putea avea lee tntr-un u lt mcdlu. lntr-n alt.} tar~ :;;i va putea chiar sn se manlfeste rme-un all sex. Num4li cUjJ~er.,arui i"rerior are sex, Cnrpul cauxat, din eorura, manilesundu-se pe planurilc ioferioare ale umversului. pnntr-un mare numar de rrel;!J·onalil(J(r variabile. cind masculine, cind feminine! dezvn I til in c I in:Sll~l, gra tie d hie rs.ito1 t i i experte n ~e 1m cfl.ti~ gale, dO!Ja erase !.Ii:s~illcle de virtuji. T03Le virtutile mai. barbal e::'li. mit i e ne rgi ce. cu rot j u 1, bravura, se d czvcl t! prln tnt TU purl m$cu1 i ne. Vi nu ~i I e rna i de ti cate, m a t gi ng.(J~e ~i tn ucclasi rimp mui tliculC ~i mal puternicc slnt fructul tntrupnrilor feminine. Omu1 perfect ~I-a imu:;;if 1 repta ~ LOa ie vi rI U ~ Lie barbatu lui ~i ale (erne ii; I.:: pu temic ca barbuuil ~i gLnga~ ca femeio. eel care nu a dezvohat fn e! de crt 0 :singllr~ lalura a nah~i"ii "mane poare fj sigur cA e illC.1 foane de pane de scup,

M u nusul 51l pe rior se mod ifi c;i'i con t i nu U, ere ~te ~L se dezvolta in decursul Iungii scrii de reincamnri. Suflcrul umcncsc nu if. decl n ran ti tale ron:!'iHlntl: din con t.r" proeesul pe care tl descriem are ClJ prccizie CilSCOp formareasi cresterea su flc tuhr L. Dar desl se rnodlflca, el ~sHe~ idenritareQ ~i crJltluruil(11t.a sa fll loate Incarn~rite umane. Ni ciod.ala IlU e disociat, ca cclc pauu pnci pii i nferi care, atit timp cit omLJI if. om. Dar dnd ninla rrece Tn regnurile Inger~ li. (] upli impli ni rea ciclulu i .'\.Olu emenese, i).1 POll te p~rasi

:10 "C.lI 131 imil::rc r.lki !1U ~ insoatil, [ijci ml ~e mJritJ.. c:i ell. icgerii JUL Dnml1.1':7..t=u il1lJ1::r ~·nl".

J_CCHAITERJI

~i rcfnoi Manasul s.l1u superior, cum t:;.i p!J~~eSle $i rclnoieste ca om, vehfculele sale inferioare.

Perioada care se scurge tmre dou:l tncarn~ri e Ioane variabila, En depinde in Intrcgime tic trurebuiruurca pe rare ernul a dat-o viettl sale pamlntesti. Cum am vazut, nimle nu poate fi l'ncepul dup1'i moarte: perioadele purgatorial;} ~i cerensca nu stnt dcctr lrureaga deschklere, reallearea energillor acumulaie fn diversele principii ale fiiruci noastre ccnsucetc in nmpul vicjii, Omul care nu a de.5~lIrat nlcl 0 activitate p:s.ihid sau mentaln ar putea s~ se retacarneae tmedlat. Oar peruru omul lntelecrual 01 t:lrilur noastrc, penoadu mijlocie tntre moartc ~i nastere va fi de aproape 1500 ani po1milUe:;;'li. Evident, ernitatca dcslncamata va pu tea s;}-~i rae'll cu tot ul ah;} idee desp re acest limp, peruru C'~ legile timpului, pe planurile hiperIizice, difera mult tie uceteu care ne regizeau.Aceast!i rnedie e de ulrfel foarte el ... s.lic~: 'ndi~zr mal dezvclruti spirillJ,f1( vor puiea reveni dvp:i douil.s.ou trei mii de ani, in limp ce oamcnii rncdiocri abia cncva sccolc .... Or ubsenta din ptanul flzic, Un copiias 'ria putea sa se retntrupeze aproape [media t dupe muurtca Sa.

Durata relaliv~ a perloudet in astral ~i in cer depinde ji ea de vi"I" noo,,," de pe pllllinL Omul care .• ii perv~" ~i pute rnic, t".:3 re ~i~a consacrut tcate e ne rgiil e 1.13 sunsfacerea dorlntelor sale egoisre S.i 3 pasiunitor far!' sa" va fi rejinut 0 tunga perioad:l In lumen a.'\trilH\; in ur~a acesteia cele eneva particele de bine pe care Ie 00"1'0e viata sa vor fi rasplatlte printr-o scuna sedcre in lumca cereasca. Tcrul se petrece conform legilor naturf ~i nu dupn decrete. arbnrnre. Omul se reg::ls.e~.e, 1:1. clteva ore

• Firc.~{e aici nu este .. urb.a d~dl de ini~ial.!.alJ de di!.cipoltil rna.i a~'ar'll'I:ll al M;a~lriIG!' 11'1 lelcl)ciIIllii, care PO:ltC,fir 61!rmj{'_~ con&jU .sil sacriliec ., ~..-:I1.a.r'lul" ~u S i .!.:. sc rclf'ic.llrnel.:c iinCdidl pen.rlJ a SCM omcelrea. "Devacnan" inseamn!l. in !i:U1scnlS. !ilan:a ccrCIlSCI.

dupa moariea sa, ident! C' C1.l el tnsus i, in afara corpulul S.au fizic, nici rnai bun nici mai diu ca tmnnte, cu toate donmele, CO tcate pasiunilc; cad pagiunlle sale subzistA pe planul astral, Ele nu pot subzisra deen aici, precu.m corpul shu fizic sub:zist:!i numai pc planul fizic, Prin urmare, natura pasionala a ecestui om il va tfri in vtltoarea lumii astrale pin' ce toare energiile sale animale stnt neutrallzate, adid. epuizate. E u~or de coneeput d 13 unii indivin, acest luau poate cere un timp censldcrabil.

Aceastj. energie aslraUi odiltili epujzara, corpul astral moare }i omul pasttc:az;l intact resrul naturii sale. Dar cum Man.a!ul sau a funetionm Ioarte puun, suma energtilor- sale pe planul mental S3\1 ceresc, va fi repede epuizalii ~idupA{] perioada de in,o~!rcnl;} ln care Manasul inferior moare la rtndul slu, fiinta revine spre planul fizic,. gata pennu 0 nouili retnrnrpare.

Viala noa<tr.l In lumen ceatallA e decl in intregime determinatA de viaja noasU-Q de pe pamlrrt. Daca pringtndiri nobile ne dezvoham mull mentalul nostru ji daca puriflcam ccrpul nostru astral, stagiul nostru purgatorial va fl roane scurt sl fn putme rile uupA rnoarte trecern rnjumea cereasca pentru 0 p.rioad~ rndel"ng.ill de ferieire. Pc de aha parte, prin activiilltile noastrejizke, p$ihice Ii me male, deiermi~ natura germenilor care, rra.nsmi~i prin ccrpul cauzal, vor SCM a forma pennu 0 existtn\a viitoare nolle noastre corpun, mental ji astra 1 ii vor infiuen!" chiar, rntr-o Jarg!i mas.u~ asupra alegerii corpulut fizic care ni se cuvine. Prin urmare chiar din aceasta via,a no.i f3urim., penrru 0 viitoare existelljll, I.n\llrue robiei, sau Insrrumentele eliberarii J1l}3S. ue.

E deci {oarte util ~ il1\elegem aeeste idei, chiar ~ numai Intr-un mod teoretic, clcl aceasia ne permlte sa orientAm metodlc vial" noastr.l spre I1II scop determin ... stilnd ce

110 Sau Skanrihas

J.C.CHAnEA.lI

volm, to loc sa asplram vag spre au ,liu ce ideal impreeis ~i neguros.

Via .. astral3 poare fi prelungitn dtneolo de durata normalA, dar prin procedee care nu sin. deloc de reccmandat. Omul astral, am spus-o, supravi.\UiOite pim I. complefa epuizare a ellergiilor pa"iio~t n~~e in timp~l vi.e~ p!mrnresti, Dar aeeste energn pot Ii stimulate il hramle !n astral, dind astfel omului desineamat 0 relnoire aproape oelimitatll a contactului .nu purgatorial Djfente C3llU pol contribui la ace:as1J stare de lucruri,

tn primul rind, c de temurea rnulte entilJ!li astral. ,a nu fie astfel hranile de entre mediuntii 'piriti,li_ (l.ltele sint Lntre,inut.ecle cltre indivizii vido~i incorutient obsedati, Ali remarcat ell In larile unde exiSI~ pedeapsa cu moartea cnminalitarea eresre fn lee 5111 :scacl:1j. R811L.lne.a e foarre simpl~ Ii cine poate observe Iii va da seama. Un Iueru e absolut stgur: nu putetl omorl un om. Putetl ctstruge corpul snut dar ornul sub:zisti'i_ Executfnd un asasin, nu .tingeli declt cerpul ,au fizic; cileodala chiar dublul eteric persist! $i individul r~rntne in cele mai de jos regiuni ale lumii invizibile cu toate ueile ~i pasiunile sale. E1 devine atunci perlculos alrfel deci in tncnisoare, Cind era tnchis nu purea influenla omenir ea decit prin gtndirile sale rele emise de el, pe dnd aeum este eliberat, nu numaJ_ din inchisoare, ci ~i din ccrpul s;!u flzic. Cu rapiditatea gindu]u; .1 so transportjl dmtr-un loc in alui I, obsedind ~i

II indemnind la crima pe aeei care hranesc gtnduri de urn sau de rhbunare. Astfe I, CIl eft veti extermina mel mu l\j erimlnali, cu ath 'l;'etl mari criminalitatea, flra. a 0 micsora vreodata.

Un mare numar de emlta,i mal mulr sau mai pujin rele din lumea astra] ~ j au in s-ta.pinire mediumi ~i ajunl!:

• Unead cblar ·c(m~r:i.e.nl

56

~EZOTEFICAAINOIE'

gr'lie Lor, sa-~isatisfadl tnrr-o oarecare mA,uta corinjele lor pfutinl~li. Mediumul e pentrc aceste cntit.Afi un puncr de sprijin flzlc, permlttudu-le de a pune tn mfscare noi cantilAli de energie in corpullor astral. Consideroli o enthate astral! pmedal?l de 0 violentA dOrinl11 de a bea i1 careia fi lipseste corpul fizic pentru a 0 realiza; aeeasta dorintA, potrivit eursuluinormal allucrurilor, ar trebui sA se sting,a treptat, dupa ceo binelnjeles, acauzat crude suferinte neneroeitnlui desincamai. Aeesia, purifica~ ar continua evnlujia sa, Dar dadi, un medium ii ofcra corpul s.3u ea vehicul flzjc, desfncamarul VII tneerca :s:! p rofhe de ocazie pentru O-li satlsf ace vlclul; el va tncemna pe medium .~ bee, ~i depurte de a S.IiT~i cu propriil e sale suferinle. Ie va prelungi; d"bl~ calamitate, To .. e emanariile viciului ~i. ale slngelul contribuie de altfel :s! hd'ineasc! enti 1~lile astrale cele mai perverse, care colin_d Q de prefermi! m~celliriil., abaroarele $; locurile rele ,

a alti!li greseala consist! in a regrela exagerat pe cet mcrn: ei pot fl repnu,i mull timp in astral prin laments\ille nepotnvite $1 cu adevArat egoiste ale acelora pe care ei t-au lhat pe plmfut. u to aceasta constau adevaratele probe de iubire, dlci regretele color vii ating realrneme pe ace! care .11 pleeat, destepttnd in ei amintirile pamtnleiti ~i indreplind atenlia sufletului lor pre luerurile materlale. AdevArrllii prieteni nu ar trebui sa. procedeee ~a, mai ales tntr-o religie care recunoaste un mare fn".aIAtor ca Christos. Daca morlii v~tri merg ~ guste odi bna ta Christos, pentru ce. deei sA-i adueeti inaceastl locum,;§. a durertlor? Pentru ce acest aer trist ~i aceste vesmlnre de doliu? Ade.~r.rul credincite se bucurs vll!!nd pe

67

J.C.CHltTTER.,JI

prietenul .~u, pe fratele Silill. ellberat de piedicile vlejil parnrntestl. Legea fiinjel sale II va readuee destul de curtnd pentru a continua sena expcrienteter sale in aceasti Iume materiala.,

De fapt, c absurd a crede cl. starca cereesca poaie dura la nesti~t pentm aeei care nu au atlns eulmea cvelupei umane, lnaime de a putea trli ca lager, trebu le ~tigalo lnsusirile nccesare. Dar, omul nedezvol tat nu e rlici mtlcm con.pienlln Impru-Aliite superinare. Cere~ unui Om obtsnuit sa refleeteze 13 un subiecr abstract: adoanne tmediat. Con~liin", sa d.ns::l e '_,fixi.UI de eerul iniDpmilor. ~ inv'le deci • gindi abstract, til plinA co~tiin!a In tlmpul vietf sale p.am1n!~ti; numai atunel va puteO!! pretlnde sj rWn!n! OOI:Jro ~t.i.cntl dupA moarte, In planul mental.

Omul se dezvolt~ ded treptarmdeeursulhmguluisir de vieti, Dar atft '!:imp cit nu a ajum 13 un grad tnalt al cvoluliei sale, nu-si aminteste de Jocde existente!e sale trecute. Omul dezvoltar intelcctual, deli pTa ""taliile, pa.treazll tot"!; o amlntir.e latell1a ~i sinleticA a erperiearelor sale trecute; vocea C()"fJiin«i SIlk nu e aheeva, De a1tf.l, aceasll! pierdere a memorlel de la 0 viatA ka alta DU are nimic care ne-ar putea surprinde, Memoria depinde de asodere, Ori asocierea e rupll! pdlIru a:le patru principii in/erioan dupa Ii.care moarte, pentru ell substanta aeestor principii este dispers.ata_ Dadi estc suficienra 0 iz.bituri iii creierutui pemru a ne fate !ill uitlm faptele vietii aemale, cum. ar fi posibil ca Iaptele exlstenje lor noastre trecure ~ ne fie pilstrau~! atunci dnd toall! panea fiintei DO as tre inferioarn oorpului cauzala Iost ln iniTegime reinnoill!? In ceea DO pri~te oorput canzal, .1 subzisll Ii pAstre.aa amintirea tuturor vieplor noaslee. $i inziuactndvomli ajUl1SsJI facem dinacest corp cauzal sediul activiJilii noastre consuerue, acea~tJ amintire ne va apartine !i nol vom fl gasil "firul de aur care Jeog.!. reate existenlele omului" Dar, ~"'PIiIId, no! nu pa.tram din treeut dedi idei generate; ou,,>tiinla no as trA e 0 umbra

sa

prciectata de Manasul Superior, un rezultat al experlenje lor vie I llor noastre trecute, Maf mull, ceea ee numim earacterul nostru, individualitarea noastra, noi trqlne cu un cuvlnt, toate acestea nu stm ahceva dectt rezulianta tntruparilur anterioare. In ceea ce priv~te detaliile, le vom reg4si fn timpul initierii de care vorbesc, ctnd Eul ncstru se 'I,Ia ldentiflca eu FH,,~~, cu adevsratul suflet omenesc in noi, Atunci tcutc tntruparlle nonsrre ne vor eparea ca lot atltea zile dintr-o viala. unica,

Aeestea sfnt principal.:l.: observuui asupra marh tegi a relncarnarii, care. guvemesza progresul individului \1- man. Cresterea se continua rncet dupa aceasu lege a alternantei, pinl1 in ziua eind, perfectiuneu umnnn fllnd alinsa.,loal.!i nccesitatea rerncarnnrll di:spare pentru fiinja care de aid tnalsue e rnai mull uccit un Om.

69

VII

KARMA

No-am marginit, pinli acum, ,3 lteCA:~ t~ r~vist:i pr,ocesul evolutiei universale, Am \laizut ca p il nciplul esential a1 fiinleJ e Unu, identic in o~ si in oo:smos: Am enunjat legea universaln a alremanjet, ~LJP! ~re o~lee.lucru p;ogreseaza pr.~tr-i? _se_ri.e de .mamfestflrl periodic retnotte. In fine, 13 fun,s lndividualizata, La om., ur:- ob~ervaL. suAb numele de retncernare, acuunea ecetelesi lcgi. Ne rimlne sA vedempemru ee, In virtutea ca,fui principiu, aceste rnanifestnr] perlcdlce ne permit a prcgresa. Rein~rn3. rea pe d. 0 parte, evolu!i. pede alta, stn t doUa ordine de fapte de observajie transcendcuta. Yom dula ~ 8ratA~ an care e legarura dintre aceste ordine de fapte, sau mill bine zis care e cauza c:omun[ a. lor.

Aceasta eauza e acrlunea Karma: CAd termenul sanscrlt Karma, sau mal corect, Karman, r.nseam~a propriu zi:s: uctivitate, actiune, De aiel ;8 deriver semfiLficall~ sa d. ~"cauzaJililjii sau de rnU!.njuir. cauzala; eli" orlce caurn este 0 ectlune ~i oricc acrlunc e 0 cauzl. Un efeet e obllgatoriu rezultatal unei acti\'it~li: de altfel el insu~ e activ $i, considerat la rindul s!iu. ca 0 cauz!~ produce noi efecte, Si aceasta pentru ca sena cauzelor ~l 3 efectelor e in mod real 0 urmare, aC!ivi1A\1 nasctndc-se unele din altele, asa ca procesul lrnreg a pri:r~]_.t .numell! de Karma; sac aetivitate. Aeei care r~i inchipuie a cunoaste filozofia urleruala, tnteleg In general sub acest

?C,

FJt.OZOAA EZOreAICA A INDlEI

nume 0 lege guvernlnd exclusiv scarra om u lui. f [) reaIi tale, Karma e mult mai mult deett atrt: ea se extinde..Ifi se aplica la totalitatea_.activir:lfH cosmice; ea guvemeaza creatia In intregul 5,~U • , •.

Prin aceasta v.1I fnlelege c3 e co adevarat Imposlbil unei co~t.iin,e mm-ginite is:l urmareasca legea Karmei in reate rarnlficanle ei1 care rmbrulj~e.az~ universul. Pentru aeest motiv marii tnv~~tori ai Indiei, Intre allii Budha, interziceau dtscipolilor lor ortce discutfe avtnd ca obiect s:l elucldeze cemplet aceast.a chestlune. DupA di~u Karma era, in eseata ell lucru de neglndit. Pe crept euvint, nu vern putea da aid decit 0 schj,a. sumara a pnneipiilor cele mai gcnerale privind aceasta lege unlversaln.

Prirnul dlrure aceste principii este urmntcru!: Orice lucru eJ:ist~ acuv, a fi .1 a acncna nu fac decit una, u e:rl5.UIi In lumea rntre-ag~ 0 sing:-ur~ substan,:l care 5:1 nu fie .activA. De exemplu, acest crcion pc care tl ,i n tn minI, a,1 spune d-voastra oil 0 paslv? Ar Insemna ,a va ["'1"1011. Substanja sa pcate sa va. par~ relauv lnerta, dar aceasta imporla putin: fLindca n vedeji.tnseamna cA el modi fica lumina care irbeste retina d-voastra: acest ere-ion e deci activ. De ahfel, omul de ,tiio~ ji darv1l2lltoruJ v~ vor spune amlndot d. flecare particuUi 3. materiel e In mtscare activ~. Aceasta .stabililA. putem divide obiectele in activit~ji sJmple ~i ccmplexe, considerlQd, de exemplu. ca acnvitate si mpla uh.imul atom flzlc .Pu tern apoi concepe 0 pluralitate de ncesti atomi sou ~frlejuri sim P 112, I.gap Intre ei prlrur-o leg. ~i fcrmtad 0 unitate compusa, o comhinalje de aceste unit.a~i va da un nou eentru de

II' Kmmuf.rJ $i \'crbullatin. .. ut.~ .. , " ~a. ambc:lc &oinl derivate de I" 3cee~i rAtU.cinA samenlA: Jai, elite i'hcamlll, a Jjtera, afac.~"

•• Aceastill t'IU p6aLC':, evident, .~::ii fle 0 con"'t-lltie. d.ci am "hUL,

Irat[tld des.pre unalisa ooit:ctcktr, c) atomul ultim fl2ic nu este _ dcr:it 0 m~care a SUMtantt::i zsLr.a.le!ji ~ ;!I~Li7'..a ponte [I recrenc urmlritll, piflila infi.nil,. pl.olla cauza prim ••

J..C.CHAneFUI

activitate fi mal complexa. Corpul uman ne poate servi de exemphr; fiecare celula va putea fi coosiderati conve njional ca aetivitate simpl3; un anumit numar de eelule gnrpatc Iormeaza un organ, unltate noua compu,a,ji un anumh numar de organe reunite oonform II ne i I egi determinate, Iormeaza corpul omuJul. Aceasra poate 11 luat la rtndul lut, caunirare: impinglnd mai deparre slnteza, vom uvea natiunea, rasa, orncnirea; 0 serle de unilili\i din ce rn ce mai ccmplexe inglobind ira cele din urmn universul inrreg.

Oriee lucru In univcrs e deci actlvitatc refauv simpHl sau complexa; cosmosul e un vest asamblu al acestor activiUili, ansamblu metodic, armonlcs, ordonut.

AI deilca principlu este unnatorut: Existen~a universala care echivalcaza dupilll Prlncipjul l cu activitatea universala este, pe Jrnga. aeeasta, necontenlt modificata de insa~i aceastjl actwitate. Modifiearea se poate produce, tn evotutla fiin.fei~agent. prlntr-un progres sau un regres, dar eonu n ui tmea }i ide ntiunea aeestel fii njc subsista, Astle! corpul ncstru, am v"_zut, e nelnectat modif» cat de propriilc lui activitlti $1 ace lea ate lumii exrerioarc, dar ramrne el fnsu}i in decursul vie~ii ncastrc tntregi. fn aeest sens illldeg eu Idenritatea $i ccntinuitatea flintel. Deci:

Principiul l: Exlstenja echi v aleaz.;;'l C\.1 actlvhatea. Prin'"l'iul II: Existen," e modiflcata prin activitatea insa,~i; Prln activitate progresbm suu regresam.

Aceasta lege universals, aplkat.:l omenirii, poare fi forrnulata in ace~Lj termenf Fiecare om e pentru el in.su~i propria sa. Karma, modul sau special de activuare. Tot ceea ce un om eete, tot eeea ce un om are, lot ceea ce un om va fi sau va avea, tcrul depinde de activitatea sa, rotul nu poate. fi decit rezulratul a ceea ce 8 [ijcUl, a ceea ee

F'l..OZOFIA E20TEFiiC'J. A INClIEI

face $i 8 ceea ce V8 face In gtnduri, in cuvinte ii in SC1i'.l pi . Intr-un cuvint, jlIf!Z£nJuJ I1LJS1ru ejiuc1JJ11nr14UJW II($U. lata. sub ce formA Karma e in general fn,eleas.:l In Occident ~i noi srlm acum d aceasta nu e decti aptiearea particulars a u nei lcgi universal e.

Ducrud rnai departe analiza, gasim cA prezentul, consecin1a a uecutului, ni se manifesta. sub un dublu aspect. Bucurte sau Sllrerinl~ ImprejurAri favorabile sau contrarii, aceasti:l dualitate ne face~:l dcsccmpunem In doul categorii actlunlle trecutului determlnat ~I a spune d aceste acjluni all fost bune sau rete:

Ori, bineie .$1 rluJ.l sInl in mod csential relatitti. Nu e.x1s1.a cev a absolut bu,n. .. nlel absolut raut dd Absolutul exclude once atribut Tcrmenf bine ,i r1iu nu au scmnificatie dectt ctnd se opun unul alrula in unlversul manifesrat. Ca + ~i - I binele ~(raut stnt indispcnsablli manifestarii {if nu SUb.s.lit~ in ea, Ace~ti termenl fiind relatwl, urmeaaa de aici d ceca co e rA.u pentru mine poase' fi bine pentru un altul; ceea ce era bun pentru mine ieri, imi poate fi .-au as.t4zi A~ti iermeni nu au valoare ream de","t In report eu fiinta la care lie aphca. Nu va grabiti sA-mi rnspundefi: "Deoarece nu exista in realltate nid bine nici ..au, putem sa ne wmlim cum ne placel ". At fi proba ca uu m-ap in,.I.,.Am spus: =Binele.sl raul eristdln modreal, C'3. universul, ca voi f~iva~ dar, de asemenea, sinl relativP'. Care este atun.ci criteriul aqiuru.lor ncastre: dupa ce putem recunoaste c~ sint bune sau rete? lata.: once acuune

·=~~~;:~:=~~~trnbl:~~~j~i~i

planmi (m.:=nlal. awaI, fizie, cart: r~a.zi 'tunll e~tu\iei .sale.

•• Prin trecm iI*lei $eria nu/Vlitd<ie at'tr.;{tti treane ale fiiI'ltei noastre.

u, Bi..llele,abs.oh.u eu an. m.a.i tnare.tiemnllil.:iII\Lc. deei"t m.i~ctu~ii absolutili sail dldwa abtolLll.l_ In Absofut, bil'W!lc ~i '1",1 sint lma, I.a. fel ca. taate celelake.

• 73

rnentala, ast:rala sau fizicl, care tinde a limita in evoluna sa 0 flin,A oarecare, e rea, dci aduce un regres, Once ecnunc ce etude :sA fnHUure 0 limitare ~i face :sill! progreseze fiinril spre Djvinitate, e bunl1. Aceasta e definitia binelui Ii • r~ujui . alev. exemple v;l vor ajuta sll Inlelegeli gtndirea mea.

Un exemplu, la care deseo-i am recurs, C aula 81 regimului allmentar; c:Aci cea mai mare parte a occtdentalilor nu ltiu en mid evohitia lor prin hrana grosolana pe care: ei 0 cred inrlispens.abill fntineririi normale a s4n~talii lor flzice. Mlncmea carnil (animale) eli buna Ii rea, ~ putea sa vt.spun d pentru mine ar fi un lucru foarte r~u; di n cauza aceasta as picrde sub mal mu lte ""portu ri: mat tntrl, sentirnentul delicat de respect fal:1i de to-ate: fcnnele vlejii, sentiment pe care I-am pri mit de la stramosil mei, ar pte ri in mine. dad ~ permlte semenilor mel ,~ omoare animate pentru 0 ma h rani. MaJ mult, facultAtile mete eele mat delicate 50-at tntuneea ,i natura mea infer.ioara. ar deveni mai greu de stJipinit, Dar, pe de alt~ parte, chi ar 'c.'<lft aeuun e ar Ii foarte bunA pentru un canibal, I -ali putea spune co dreptate: ·Priv~te ecesti cerbi frumosi, acesre capre ,rub.lice. Carne. lor e gustoas.~; cu-te, vtneaza-Je, va fi pentru ti ne un exercitiu nobil .i ,anlto,. De ;ndatli 00 vei prince gusrul lor, vei renun[a ,A mdntnd pe sernenil L!.i" "~i dac~ reull;i a-I Indupleca, .3 va ramjne indatorat deoarece va progresa enorm In evolutia sa

La fel pcligamia .elivll, CU totul rea pemru inlelep!, ar fi aproape un bine, se pare, pentru multi din civilizajii modeml, care sub acoperisc] monogamiei lor de care sfnt am de mIndri, nu tr~ie.c decrt Intr-o "",ina,,,! promiscuitate. PoliBarnia adrnisft or Ii preIerabilll, din multe

.. lcJr..u.c Cllo&~ biDele ~J rlulr:lu 5i'n.t Lucrr.r.r; !:I!: &.int di.tKrii SdU r6"tU~I~,

74

FlLOZOF'IA EZOTERICA A 1t;I0IEJ

puncte de vedere, desfrin!rii neruslnate car. putrezeste sod etatea modema.

Cbjar In marile religil, veli g:isi dteodata reguli care vi se vor parea ciudate, dar care v~ vor deveni perfect cnmprehensi bile daca ,Iili ca ele se .plic~ amnni tor caregorii de i ndivi>.i. Nu exls tl! lege generala peruru 101i. Presupuneti ca in ochti no,tri ultimul bine ar fi cunoq .. terea Imehgentel Soarc:lui Central spirituel al sistemu.lui nostru, Acesi ideal, pennu noi, nu lasa nimie de dodt. Dar pentru fiintefe care tr4iesc fn sfercle mai ridicate de~il.m."li acest Soare, or 6 0 lirnitare, tiD.au. ~ primuI Pnncipiu nil e 0 fimuare peniru Absolu!?

Filoeofla h ",du,! v;l va spune ca to! eeea ee exista 0 bun sau r:!iu, potrfvit punctuful de vedere adopter,

Din tot ceea ce precede, re:zula ca pentru • 'tabili c1asificarea cea mai rudlrnentara a activitalilor noastre, a Karmei uoastre, va trebul sa examin'm coasectnjele bune sail rele, subiecuve $i obiective , 10 eele trei lumi fiziell, ""Irati ~ menrala, Acest studiu este atit d. com: ptex tnctt nu pOI nici mAcar vis. $5·1 dezvolt aiel,

tn rezumat, flecare fiin~a care actione~ prin asamblulactivjlAtilor care 0 eonstltule, am asupra el !ns~i dl Ii asupra arnbiamet sale, modifica netneetat sl pe una Ii pe c~aJ.IIl!.. Propria sa natu,a ~i Imprejur!rile care 0 l'nconjoar11l s:mt determinat e de dire ea. Omul nu are de blamat sau de IAud"t pe altctneva decn pe sine, clici el !nsu~~; face propriul sau destin, Totul es te gnvernat de catre universala lege a dr.papi.

~i aceasta lege perfeca est. tn mod es enliat idenlic~ Cll Sap!nvl ~i Domnul universulul, cad EI da omului dupa raptele lui . Nu va amagili, Dumn .. zen nu so l~

• Adica efectele. IIIctM~~,~ii asuprl ftoOI!tr.a pe de o parte, ~i pc de. alit PU[e, asupee iumii care ne moonjoarli .

·"I~LC8 Lqp.i ~i a :f'linl,ei 'lll.fi llAbili.ll in ooot!:rinl1 a VIII I

batjoccrit: caci ee Ita semana omul accea va -$i secera . Nimk nu e mai adevhrat, noi tnslne ne Ourim snarta ncastra, viala noastra se dcsP.l$oarii dupa urzeala P.I~.~ de propriile noasire mii ni, Starea in. care stnte m nu vine nici din lnthnplare, nici din caprlclile ,unul Dumnele~ meschin Ii getos, arbirrar creal dupa chipul nosrru, Dati"",I seama de aceasra $i veji fi oamenn Din cersetori cu~ sinteli veti deveni ceUl\enj ai universului, Recunoastcti ca viit~rul vostru e in miiaile voastre: sirueti liberi de a-l edifica cum ~ va place a, "Daclsuf~r nzi, e fiindcl in trecut am violat legea, Singur .sint de blamat: cu calm ~i curaj voi fare fall tuturor aparentelor nedreptati de care 5uf.lh".1al~ limbnjul unui om care a tnteles s.iLLla~ia sa. El i,i urmeeza drumul cu truntea sus. ral>dalm [ala de prezen], fructel trecutului fatal , plin de speri;1n~~! de tneredere in libcrul viitor pe care st-l preg.i1rt4te,

Omul depjnztnd de el insti~i, sigur de el insu~i, r!bdAtor ~i curajos: iatA rezultatul lntelegeril sanatoru;" • Karmei. Ne r!mine de vlzut, in viitoarea noastra. reuniune, penrru ce e legal omul de Karma ~i cum t~i poate euceri treptat libertatea,

,lii:i0. Io ... , 34, 11.

• Sf. Pavel, (Gol.r,6.1). 76

"ill

KARMA

(urmerej

Am cautat .s!i va fac a lntelege C'~ totul, fn natura noa,trll intima precum ~i in Imprejurarlle care ne tnconj031;a, e rezulunut Kannel noasire, a activi~tii noastre. .mA aeum 0 lege care va va permite sll Intelegeti mai bine functionarea Karmei in evolu,ia drnana,

Tendima narurali1 a orici1n::i cause (raIl oric;lU'~i. activitiJ(i") e de a-:si produce imediat "feclul silu. Daca rae un gest CU mlna, undele vibralorli pUS¢' in rniscare de jur fmprejur, lind s~ afecteze lntr-o clipu 10.1. fliruele. Singur:1i rexistenta mediului (rel!slen,~ care irnpJic:l 0 actlvitnre sau cauza centrara] impiedicEl reclizarea imedjat.§, Cauzele lind deci s;1-~[ produc:i irnediat efectele lor, dar nu r~u~e~c tordeauna; de undc am putea crede cli mornenrul actual purcede numai din momentul precedent A$3 ar fj de [apt eazul, dacA noi nu am produce tn orice moment cauze contradictoru, care, logic nu-si POt produce efeetelc lortnacelast limp, Dacs introdue mrna mea goal::i in roc, vci fi iUS. imediat, Oar dacl. m~ il'lgrijesC' s-o ung mar dinalrue C1J 0 Sol] bst3npl eporatoaee (COl sucul unor plante din India); min a mea nu 'rill arde Imediat: va trebui rna! intij ca unsoarea apilir~toarc sil fie descornpusa de

77

dldur~_ Dec efectul oridrej cauze trebuie normal sA fie imediat: dar ej e in'lrziaf d.eIi mal e to joe 0 c:luzll contmdictorie.

Aceasts lege se manifest.a in deeursul lntregii noastre vie ~L. F1r:L ~gaz.. noi acumulam cauze care tj nd touleaUM sa ne inJanluie productnd u-si cfecrele lor de indatli. ee oeazia se prezlnta pentru aceasta, Dar atlt de contndic:torji.sint actLvit:~ ~ lle noastre, en ab la dad unele rare ac,iimi se arrnonizeazli. ctteodara in noi. Ad unam d eel, in decursnl exlsrenjelor nnastre, sumedenie de caezc ale dror electe nu se pol rea llza ind. Acesie cauze ronsrirule ceea ce am putea nu rni tehnlc "Karma acu mu lata ~ (ill s.ilnsc.rit~:, sanchita knrmlJt karma ialenlJ).

Din contra, Karm So 31 e c~ ret efecte sc manifcst-l ae ... mal in _n~tura noastra, tn caracterul nosnu, in tmprejur~rjle noasrre, etc., va 1[1_<1 ncmcfe de -Kaema ilC!·~,,1i" sou "maturil" (pmrabdM kamla). A",",,! portiune a Karmei noastre determina ortenrarea vlejtl noastre prezente ~i vc m vedea mat depone cum ac face se lectla.

In fj ne, Karma noujt, pe care 0 p endue in fi cce moment diversele noastre ~ttivil~,i, ar pu tC4 ~~ se num eas.cl "Karma n~,cind~" (kriyamana k,,"na). Dup~ cum e eompa tlbl 1:Ii sau nu cu acnvitatile ncas ire prezen te, ea se.· distribute tn una S:l-U a' ta din cele douil categori i precedepte

• fur=mJllde :s.inl nenumnrate, Ie ftLlilni In I~ f"1Ci?B.rc: pas. Aerfel germlnarea grlun,elm estc 'i'nti"rzi~liiI" tn climiliLcle nOUlre, etc drTe dlpezile ~i i"l'!ghehLrile lemd. Se Iec de oblcel doUi recone anuale ill u-ne onck; nil este i.a.mllL

.... Aam.IA Kw'ml rep:~IlUi putot:t:I oi:I'i!a!aQl'!' a omulci, praftt~ liberl!~ii sale, Se '1/31 vedea mel dcpane cum, prin .ad.ivit!itl1.c: :!iale VOO~lielil clifijate, QJ~cipoinJ po<!lle IT.l_Oorjifica dt:nt,ruJ'1 :5;IIu

~~~~~~~~t:l~ K:r~S<\%~~~:[(~~.~) ~:~d,!: itt

dlC"'i'a- acurte inc.arorn de datcrla care bTl 3Ioelll51:31 1-iD" ri. r eld~ pt: p.d.mLDI timp de ne.aWill,a!(! V(;I!curL

Noi lr!Ltn decl su b influenta unui dll b It.1 ansamblu de Karma: unul astepttnd in umbIl oeazia de a se m.nif es ta, .llUl prod uctndu -sl In preaem efeciel e sal e, S¢ concepe acum d, Karma acumctata poate s~ sit raporteze de La 0 vil:ll~ lL:1: alta din lips! de OC3Zte ~i .~~ clmi'n~ laterna chiar In 'imp" I multo- tntrn pan pentru a rodi In fine, ca graunjele glsite In sarcofegele eglptene, de im:latl ce stnt puse in condljtl prielnice.

Numa.i tn ace ast! v!:IStA rezerv~· tre buie elese cauzele destinate a gu\o'erna 0 rncarnare partieulara; cauze care, pen I ru a se pu tea mani festa tmpre" n~ In exislenl> care se pregateste, trebuie evident sa nu fie mutual exctusjve.

erne va race dec aeeasUIi selectie? Puteri pe cere puiem :sA Je nu mim, dad tcrmerrul v~ place! legi serecttve. In fiecare moment, in natura, observarn legi anaIO'Jle- Plan ta Ii un arbore ji Inconju Tali -I OIl 101 felul d. ingredieme: arborelc nu va a] e,ge din aceasta mad decf ceca ce convtne crestertl ~i consrttupel sale: restul va (j tnl~11J,"t. Veli vecea eli W, timpul "colo ".000 exi"hi'l~. cxi!i.ta selectie, Dar vlata e peste lol ~i tn tot., via~il sub dffente forme ~r;! indoiall. dar '01 umpul guvemara de legi selective. Omul nu face exceptio.

EJ b inc! aceste legi pat de asernenea fj conside ra te CIiI. agen ri, Iiinte, S::Ul domni .subit!Ctivi. c~c:. tnue lege ~i fi lnta care Ii este agent, nu exis.ta: nid 0- direren~:'i eserulata, Nu pute ~i ~ti nlmic despre 0 lege, dcctr d1 ea if: un mod de activi tate m etod ic~.

• S;Ei I'IU uitil!irrl de·a LidJllga_,la att-Ml~ reze rv :1. Karma ecumulata de cece rUnta. terr-o pe .. ioo.d~ tart. lI1mt:llr:i tlup:l LLOC-.aTe mcarte flriclL Acesa ese "1'1 factor di..cJre eet mal imp.or[ii!lnti; pemru ti,. pri!l admt;ll ~il.c aate je 1'1.3..0 melltaJ ~L astral, I;)[])I,J] Lrlll\S.D1nti!li in aptftudlnl bunc ~i rcle dort.arile s~_fitwre ~i dorin.~ eg.cnue chlar lllie r:=xistl::l1~d f5,II.l.c= tt:rr:=5oIre. (Am V1zui ea se poare p:Mduce Kumr~ nm .. 6 and eedcree pt: planul $ra.t eate preh.lllgit! pri" mijk::Joacl::- enoemele).

Gindili-vA 10 0 lege oar~care; nu 0 pUl.li concepe deeit sub forma de acpune. Oat alii v~t d! actiunea implica iotdeauna un agent, 0 fiinll!.. Acek<:ji obi.", ne apare caacfilme (Karma) sau (3 o[tin.rll porrivit puncrului de vedere tn care ne ~ez.3.rn.

Cine- dintre dumneavcastra rnA cunoaste? Cind va vorbesc, sjmjunle v~ slm afectate de earre un ansamblu de activitlti al carer efect e nnmit de voi: sunet, euloare, etc. Care din aceste impresii srnt eu il1.·mmi? in mine, ca tn unlversul Intrcg, nu perceperi niciodata declt un ansam btu de activitatl ordonatc, nu percepeil dectt 0 l~. Peste [ol 51nl" v~ ,eapl, .farn de in Wl' f"liYII. Dad! tn cazu l meu, conch i d eti, p ri n analogje, existents un ei JUn{e, ce drcpt avctl, in ceteratte cnzuri sj. conchideji 311rel7 Legile nnnrrli nu rlnt din punctul vostru de vedere de.dt activitAIL metod ice, 0 ~tiu bfne; dar dadi J.r.:. luali fn enxamblul lor, dad lncercati sA ~ :situa,i in punctul lor de vedere subiecnv, 31i putea pe drept sate conslderati ca [url-{e. Legea univ.ersall1 ri Filma univenaia sfnt una.

Ca toate celelate legi, legile seleetiel kartnice xlnt, subiecuv, Ilinte. In sanscrlta, aceste Fiinte sim numite tn mod COICClLV Lipikas, odica cei care Inreglstreaza, cet care lin socorelile univcrsului. Ideea cre~tina a Fiului pus dc-u-dreapta Taralui, judeetnd oamenii pctrivit faptetor lor ~i repartizlnd pc. fiecare 18 locul pe care n menta, pare 8 fi un ecou al acestei doctrine. 0 astfel de fiintA nu e tn adevar mina dreaptll 8 Tatalui, agemul legit, identic legii illS!'iji, administrator ~i vlce-rege al universului?

Oricum ar fl, Llpikas, sau legile selective, aleg 'in Karma indtvidului elernente eapabile de a se armonlza lmprcuna in acec::a~i tocamare; ~i aceste elemente deter-

!OJ .E.l;J::ru,rln: Legeo UraviLII,lei nu e. coneepUI:i uccn C31 :ilC1iune de .a.tr:)ctl('IUlM:.N.Illll

mill.! lima dupil care fiin(a trebuie sa se mi~tC!:t dad nu ia nici 0 ini~iati~ spoutana,

In flece moment vclrua omului poate introduce not factori in ecuapa vietii sale, modifidnd ildl Incetare rezuJ~ant~ ~rmei trec,Ule; Ac~asta c. tocmai diferen,a esentiala dimre regnurile inferioare ~ om. tn regnurile lnferioare In care vointa mdividului nu e fnc.i'i dezvcltata, ~,a e irevoC3b~ impins.ii pe linia lrasati ~eptre activitalile. sale antenoare: ea e tegata de destin. Dar vomta nft.scfud3 a ornului ajunge pentru a achimba ecesr destin ill Hbertate, d:ci de Ia aparitia sa, ea ij d~ facultatea de i:I mooifiq In fiece moment directia ce re2;ulll:1i din Karma trecuta. Cum a. !i-pUS ntttde bine Edgar Poe: "Dumnezcu, r~Hl.n,uinu strlns natura prin destin, di:ldu volnje! omului libertatea. Omul COte nu are voin!~ e necontenlt sclavul ursl lei, ca animal ul",

tntrezarirn aiel s.olu(iaproblemei tulburjltoare, alit de cornplexa in aparenU~, a fatallsmu I ui ~i a liberului arbitru, Gpuzitia acestor dot termeni nu c dectr aparenl~, amlndoi slnt relaavadevaran. Necesuateaeste partea flintelor

• Acei (dire ~t"i:u ce se i.n~~ in m~c.ni(i prin "compnneeea fO~lelor" vor in1c.lc~ imedial aa:aSf.a, ~tiDul este r~prezc:fitli pnn I'UUlllinlQ lulurnr fnrtcklr pose in joe IiilIIU tncer<:a(c. de cltre. fiint.:! pill) In dipa pr~zelll.IL, Diic:a. nid 0 nouJ rortl 011 mlernne vi:ill\1J Y.iI UTIQ ueii..5l..a. rc=zullJlDtli. i~ 'parilia wi.ntei are. drept •

:L~~ =::a~';~~l~t7::~:!'a~ S~~:'~:l~ \:~~~;

e.s. De 8.fiill,lnLrIlI;;l1. DC .fHjYe~.te, 'url~ IIIL:!Id3ltoll eecuaeseure ~i ne permhe 0 alegere judicro:ls~.a. aeestcr om rOJ~c. de a schlmba radical SCi\SuJ re2.lIh.llinll::~ sao doe. ill CJ anuLo. crunplCl. Karma care deeermlna 0 tecarnare pna1 c f oonsiduatlli ell rezuuanta i'timl,. perrnilLl'ld de ill prUice viilorlJ.I~b./~! itldMd~]u~ fitsl ~ reZllltimt~ .""3 puma r. moo.ific.aL:!S C1,I ettt mal mutt, ru clI irtdividul ar-e mai rnult~ L:n,e.lep.tiULIC .~i voi.n,a .. ExiM~ Uri proverb ~nc cuncscur :a..slrclogilo.r: "'fntcJ.cj1!ul i~ i conduce ueaua:; ignO:rllI'll-u1 we: cmdus de ea" .

s.

JC,CMATIERJI

care iDU au Yoin,~ proprie; ele :sinl fatal destinate sA fac3. unele lucruri,

Cel care au 0 voin~ pot modlfiea mai mull sau mai pujin necesitatea dup:li forte ueestei v olnje ~i lntrebulnjarea pc care stiu a 0 face, In fine, fiintele in care ~i vointa ~i tntelepciunea stnt dezvoltate, acelee sinl complct libere. Asrfel, toare solutiile atlt de diverse pe care le poate pri(l1i problema stnt adevarate fiecare fa loon ei. &ista -libenate ab~oluta, dar numai pentru ornul care cunoaste cdevhrul; exista Ilbertete relatiV'§ pentTU aceta Cafe si-a cezvoltat vcinta pIna la un oerecare punct, in fj ne, existil inllexibi lui destin care leaga tot ee nu are 'IIoin\l!t

fn,elegc:ti bine aceastu, 'IIQjn\3 voasrra cresctnda va pcrmite s:l modlficati, pin1i. lEI. u n dart-care punct, dest tuul vcstru; ~t dad dobtnditi lnjelepchmea, vetl putea aJ'Lihil~ complet imensa ingnlrn~direde Karma, acumulata de '!,IOI in$ivl1 in deeursul vencurilor, 5-0 prefaceu in c:enu~a ~i s! va ehberap, in snr~it, de aceste lan,uri care par eteme. CunQUfleli <Idev/JruJ. a spus Christos, ~i <Idov/JruJ v<2 vaface liberi.

Dar ce este aeest adev .. Ar cliberator, darn nu Unka Re.aiilELte. Sat, a earei identitate, realizata rn:sine de catre filnta ajuru.1ll. c"palnl IUDSU(U; s~u paleriaaj, este exprimala in cuvtntul suprem: "Eu sinl ACELA",

"In lume nu exis.Hl declt aceasta Realitate Unlca ~i eu sint identic cu Ea; sau In limba] cresun: "Eu ~i TatJil meu Una straem".

Acesta e ultimul adevar. EI a fost admir.btl definlt, tn urmdtorii termeni, de ("!i.lre un mare filozof al Indiei:

"Adevarul pe care: mii de volume H1U comentat, vreau s~-l exprlm lntr-o jumatate de verset: Brohman, Absolu· tu~ singur • <Ide.wat. U"i".",uJ pwuri schimM<or es; e

• Sau cine cste u[]il in mOO oon~.tLen! eu PrincipiuL

82

"'",OJ; exist"'I" lui PIll " decit relauva; iar omul; in estnla lu~ e Dumnexeu: Nimic aitceva: .,

Scupul evohmei es te deci pentru om. deplina reatlzare a Divinitlllii Sale ~tr4iale, identificarea (i in~ei sale cu Realitatea Unid. Acesta- i sensul cuvintului a ·CU~ 7104fU! poe care iI fntrs-buinlea:cli ChriS.10S rind apune:

Cww<qt£-li adevllluL.. .

Suprema unire realizatill. ernul e deflnttiv eliberat de leg~turile c""",Utalii; mtntuirea sa e lndeplinitA. mintuire al ciMci unic mijloc e aceastAsuprcm;I noire. Aceasta a fost inv1itAtura tuturcr fnv~tatorilor_

Omenirea urc! spre scopul s~u rmr-o subtirnA ierarhie, in care llbeneeea creste In propcrtia tntelepciunii.

Acesrea srn .... scurt rezumate, cele c1teV(L idei indispensabile pemru Intelcgerea Karmci. Stngerul .clevar care Siubzist! tctdeauna e inviolabila lege a cauzaliUl~ii.

In eeea co privejte fatalismul, .1 nu e absolut adeviral; el nn are e.xis.len~A rcali! deeit pentru eel care nu au deloc activitate proprie. Cea mal mica voin,a ajunge sa schimbe orientarea v ieni fiinpei, nu filr31ege sau contra legH,'ci ell ea ~i chiur gra(ie ei, Dad evolupa noasrra lntreaga nu ar f guvematjt de lege. cum am putea not oare, In lOata 'iguranla. sa lucram pe ntru eliberarea noastrA? Dacl nu am ~ti di, din susul in josu 1 :sc!'l.rii, atare cau:d produce atare elect, cum ne-am putea noj orienta pasf 'pre Iccasul plIdi eteme? lege. singurA ne garanteaza libertate a, tn virrutea legii, cauzete de rcble produc robia, dar ctnd aceste cauze in~lea.z.a de a ti produse prin ncl, I~i aceasla lege vine infailibil sa sfarme lanturile noastre. Leges esre peste tot ~i In tot. A 0 nega tnseamna a deschide pnrtile hazardului, Ori hazard, nu e dectt un C'UVlnt fiiurit de ignoran,~: in vocabularul lnteleptulul acest cuvlnt aiclcdata ntl u exlstst,

Urmeaz1i de aid d gratie legii, grajie Karmei, vointa ~i tnlelepdunea pOI s~ De libereze, Dar a tu nei nu e Karma ceo care ne leagA? N u, desigur; Karma nu e decrt roara eau,elor~i a efectelor, mata care se [nvirle/te fllra ragaz din: dimlneaja pina tn 5. ara universulul, Cel ce ne leagi1 de aceasld roal/l stntem noi ~i"e; Mrinleie noastre slnt ianturil. "0<1>1",. Dorintele noastre stnt gindiri, forte care tmbraca fn lurnea astrala forme reale ~i rangibile. AceSI. forme nu le zArili, dar aceta ai cami ochi slnt deschisi, Ie vede lansate spre cele patru unghiuri ale lumii materiale de clitre aspra voinla a ornului ambitios,

Deci dori rita Ire buie sup ri mata, dad! voim s~ tAi em legl!tura care ne line de roata nasteri! ~i a morjil, Dorio", nu 0 putem suprima deett elintintnd total egoismul, noliunea separativil!lii. "Eu stnt aiel, LU ejli aiei; acest obieet e distinct de noi doi: pentru ca sa-l am eu, trebuie s!nu-lai tu ... "'; deaici se naste invidia.gelozia, toate urile. Eu nu pot dori dedi ceea ce e diferit de mine tnsumi, ceea ee e in afarA de fiinla mea; Ii dad stiu ea obiectele constiinte! mele stnrtn mine si c~ in mine e esenta tururor lucrurilor, dorinta cade de I. sine Ii lanturile pier.

Eliberarea tatala implic~ Intelepclunea pcrfecl~; plna ctnd aceasta !nlelepciune va fi realizata In noi, nu putem decrt s~ orientam viata nnasln, potrivir rezultantel cele mai Iavorabile, tucrtnd filrll incetare la suprimarea treptata a egoismului, 10 disrrugerea zidului care ne separs defrauinostr! ~i de Dumnezeu. Oviala dezillteresatd e conduia abslJluli1 a crqlerii. Aid apare vanitatea ~tiinlei umane, a ~tiinlei put intelectuale, ali oamern in,tcuili tree prin vial~ asernenea "catirului tnearcat CD .arJi" de care vorbeste poetul hindus! Mtnia, arnbitia, egoismul, irebuie eliminate daca n:l.>ui,i dupa Injelepclune; nsa veu dezvolta treptat potentialitajile Divine care vor risipi In voi vlllul iluziei. "lnima eurara strabate Cerul ~i Infemul", a spus autorul lmi/atiei. Nimic nu e mai adevarat, De

B4

'Fl102OFiA ezatlSRICA A lND1EI

asemeneu, aminttti-va cuvtntul Evangheliei: "Fericiri eel co inima curata, eli aceia vor vedea pe Durnnezeu." Vai! ari stnt aceia care vi n 13 noi lmpinsl de ceva mai mull dectt simpla curlozitate?

Nu e, printre dumneavoastra, nimeni adus de dorinta puterilor psihiee? I; arnbitiosi de asemeaea, de 0 ambitie mat subtilll., mal extin.a, mai periculoasa adeseori ¥i rnai ales pentru ei ~i~i dectt cuplditatea vulgar3 a ornului material! Allii vin sa vada un om tmbracat rn alb care le va d. pentru clteva zile un subiect de conversatie,

Foarte rrric e numarul acelora care au co ideal puritalea vietii, puritatca caracterului, d ezlnteresarea absolu tA. A fi gata 13 tal pentru a ajuta omemrea rara. a visa macar 13 propria crestere: aceasta pare aspru multora. Dar dad, nemuljumlji numai a auzi cuvintul filozofiei orientale, veji voi sa 0 punen in praetica, aceasta dezinteresare absolutA e prima conditie indispensabila, chela de aur fAra de care bateti in van 13 poana rnisterelor. Sinteli voi gala la aceasta renunjare totala? Dad nu slntep, inv~llturile mele nu sfn t pentru voi declt fraze goale, nirnic mal mult: Ora voastrs nu a sosu rnca. Dad mai tlrziu se face luminllin spiritul vostru, poate vA "e,i aduce aminte ...

Pln~ aiei am cautat sll tnlelegem vlata. Exarninarea noastra rapida ne-a perm is sa concludem existenta unei realitllri unice, in atara de care totul nu e declt umbrA treeatoare. Omul e in mod esential una cu Dumnezeu. Geme acum in mizerie, pentru d e orbit de vAlu! iluziei. Dar divinitatea sa potenlial~ se ve revela dod va fi lepMat iluzia ji se va fi liberat de [mensul Ianj al Kannel, Ian! pe care el tnsusi Ii 1-0 filurit in trecut prin acjiunile sale, prin vorbele sale, prin gindurile sale. lal:l. scopul, Vern vedea in viitoarea ii ultima noastra prelegere, cum putem luera eonstient la realizarea lui prin organizarea activitatilor noastre,

NOTA.

Unele persoane care accepta doctrina Karmei, dar nu o In,eleg, devin cu i.nim.a tmpletrtta. "Dac~ acest om $Urer~1 zic ele, e fHlldd 3, mcrtta: sa sufere. Penrru ce 8;11-1 sjut?" La aceasta a:; putea raspunde d dad acest o~ a avut prilejul ,~ fie ajutat de dumneavo,,-"'ll,. d a mernat ,~ fie ajutat; Ii ca, dad ro~lient ati lilsal sa !reaol .cea<tll ocazie dea-i face binele, ,,·a\in.cutvinova.~I. ~i totdeauna ne e posibil ,~ aju lam pe apronI'd. nostru sa-!; ,chim!'O orlentarea viejii. Dad nu-l purem educe fLJul,or ~aler!al (~ e preferabil uneori de a nu ~_ face) eel punn g,ndurole noastre pot 5~·i adu~ un spnJI~ n;oral ~ar~?, desi e ~';lvizibll, nu e mal pupn real. Nu pierdeti n!clodaUIi dtn vedcre definiria blnetul ~i a rhujui; nu uj~la'i cu ~~ pe semenii vcstri decIt ajutlnd 10 evulutia rtaM a Ilintei lor reale orkare ar ti de altmlmeri aparen\ele.

In rezumat, Kmmanu no dispenseaza deloc sa ajutam pe sernenli nostrl, dup~ cumnu no fmp;edid s~ ne ajut!m

pc noi in.tine. J

IX.

Pina aid am cautat'~ inlelegem, lntr-un chfp foane elementar, partea teoretiea a ucestel vaste flIotofiil invl· 1"1~ de utttea seeole In India, Vom dut a a 5th; sa ne facem 0 idee de aplicarea sa ptactid .. V-am spus, tneeplnd ."",1 curs, ol filozoli. indiana 0 0 ,tilnl! expertmentala: 0 repet Inol 0 dalA. fn\el.pciunea sttamojilor mel au se aseamana deloc cu Hlozofla speculanva a Europel modeme, vast menu rnent de ipoteee i nte leetuale bazat pe ctteva date adunate numal din planul fizic. La noi, speculatia nu joa.d dectt un rol secundar. Corwingere. in~leolu.ll! tj; are totuji 10Cll1 ,Iu III filozofi. noasua, old im porta ma; mtn ,a concept pro babtli tate. logiol a teoriilor InvBlale. Acea.!~ corwingete este mtlirila apoi prin rnarturia Intel'Plilar care au vlizul Ii verificat prin ei ~i~i.

Dar aceasta convingere intelectuals nu e dectt a fazj! preli mlnarA, 0 intrnducere 1 So Elceofia-rruelepciune a 0- rientului, care nu mcepe real mente decll din punctul undo se opreste filozofia moderolL Qei, dacA lIoi nu decidem, cu toola dificulrarea Intreprinderi~ sA urmam pria Hoi I'n~lnc: calea pe care ne-au devansat aeesu tnjelep]] a dror rnarturle unanimA a InlArit eredtnta noastra, slntem condamnati la stagnare perpetui: "Credinta flirii fapte • tntr-adevar 0 credin~ moartl".

87

JC.CHATIeIU

i'i

Aceasta ",.dima preliminarl!, coneluzie la studiul oculi schitat in conferinjele precedeme. se rerum! in ctteva cu vlme:

o singura R.ealitttte th univt'rs, onceiuou existent nu e deeft mtmifeSllUta fenomenicD d aces,.i rea/iJllji.

Eul omuiui. e.feJ1#al identic cu Acela.

Scopul Iderli: realaarea in japt a aceslei idcmilit(i esenriale.

MijlQcul de a aunge acest SCOPI iat~ eeea ce trebuie sa: ne preocupe astael. Chiar detini,ia ins.~i 8 oulecrulul nostru ajunge s,~ ne indice condijla I1r~ de care nu-l putem reallza.

Aceste trei cuvirue: pmg;cs!iJlrf! unilal.e. ne dau imedia~ chela dubl~ care ne deschlde uurarea "cnii Inguste'

I. Progres ... Amvazut calcgea universal~ e activltatea (Karma): activnatea e idenrica fiintei. Dad noi nu putem e.xista Brlaactiona, cu alit mai melt nu puttmprogre.:.\'a. Dac! sfntem alci ruitlzi, e fiindd activilA,ile noasrre se annonizea%;n cu acelea ale medlului in care mlim. Pentru a schlmba, pentru a ne ridlca sau coborr, no va fi destu I s; aCfionam diferit, "Cine se aseamans, !;O ad.una ~1. spune prcverbul: dao~ in rnediul 'in care stntem, mO<l;nc~ a,ctivita"ile noastre potrlvlt mediului in care dorimsa fim, Yom Il dufi Iatal, pri n forta Iucrurilor, 'pre acest nou mediu,

Pentru will. aceasta e un fapt de experienlii. De ahminteri, phlile fiinlCi no .. rre se duvalll printr-o intrebuinlar.1Ileu>dic! a activit~lilor no as tre ~i natura no as tr! mor.ll as culta de ace as tllege, inlocmai ca organizarea noastra mentala. sau muscularl. Lenevia e stagnate, moarte. Pentru a ereste trebuie s! lim aclilli, al~ melodA nu exista.

Ace."! credinll preliminara, conclazle I. studiul ocult, schitat in conferintele precedente, se rczumj in ctreva cueinte:

o si~"'rlI Realiuu« fn ""'vtr.1; oncelucru e.U.!tl!nl "" • decit tnaniieslarea Jenomtmic.Cl a a.ct!-Slei reaJit¥

Eul omuiui, esen(ia/ identic cu .'leek!.

Scoput viefli: reoluarea in fapt a aceuei Ukntitdf/ esemiale.

Mijlocul d •• slinge acest seop, ia~ ee ea ee trebuie sa ne preornpe ast!zi. Chlar definiua fns~i a obiectului nosteu ajunge sa ne indice conditio Ill"! de care Du-I

putem realize. .

Aceste trei cuvinte: prtJgrt;J spr« unitate, ne dau imedtat chela dubla care ne dcst;:"hide tntrarea '"',Ail fnguste",

1. Pmgres •. _ Am ",but dl legea urdversalh e activttatea (Karma): activitatea e tdentiea fiintei, Dad noi IlU putem .... "'a l1ira a acuona, cu am maimull nuputem prosresa. Docl sintern aid .'tm. e flindca activitalile noastre se armonizeaza cu acelea ale mediului in care ItAim. Pentru a schi mba, pemru a ne ridica sau eobort, no va fi destul :s:!i actlonam di ferlt, 4'Ci ne se a.s.eam:tn5, se aduna", spune proverbul: daca, In mediul tn care srotem, modificam activitJlfle noastre putrlvit mediului 'in care dorim sa fim, vom Il dufi fatal, prin Iorta !ucruriJor, spre acest nou medlu.

Pentru unii, ace as ta e ua rapt de ""peri.nll!. De altrrunteri, partile fiinjei noastre se dezvclta printr-o lntrebulm nr e me todicaa aClivita,ilor noastre ~ natura noastra morals as.cu!ta de eceasta lege, rntocmal ca organizarea noastrA men t~;l sau museu lara, Lenevia e s tagnare, monrte, Pentru a creste trebuie :s:11 fl m aetivi, alta metoda nu exista,

2 .... Spre Unilale . Dtversftateu ex.ista pe t031e planurtle manifestllrii, ~i nu exist! dectt pe aceste planuri. Pcntru a merge spre SOOPI spre Urutate, ;acea5Ul diversltate trebule sa dispara; tn alp termcni, trebuie sa eliminAm egoismul naturit noastre, 0 via~A dezinteresata e deci de asemenea 0 condine absoluta a cresterli ncastre. Bgolsmcl, instmctul s.epat8tlV'itli1-ii, nu va puree nicidnd determine pozipa noasua decit Tn regiunile diversitllii. Peotru a arlnge punctul central, trebuie In mod imperios ,A rcnunlAm I. aooa't~ ide" d. separatie. Egcismul e 001 care produce dorinta, unul nu merge mril celalalt; ~i dcrtnta e cea care ne leaga de obiectelc separate, care De pne, funie putemicA, de roara nasterilor ~i a morjikrr. D<lrinla rrrbeste disc.rnAmllltul ~ ne conduce In acea'tA tmpolrA\ie a. ilu_:rlei, unde totul It "'hut anapoda, tn acest inexplicabillabirint al rlmpulu] ~i s.patiuluil in care orice lucru pare diferlt de arlee alt lucru,

Dorinja tre buie deci .s.a. fie SU primara d:illcA vrern :sil cunoastern ade.vArul ~l sa ne cucerim libertatca.

latA deci, net rezumata, dubla condi\ie a ctejterii fiin,ei spre pcrfecjiune: a utile prin acfiun.e - ford ~m, film dorinra,. <iki egoismul n .. te dcrtnta Ii <1<>rima produce suterinta, tristelea, tot bagaju; mizenei. Dar egoismul insu~i nu e declt.rezultatul ignortIJZ{ei, ignor.llrii acestul Capt: ca nu eJl:lst;li rn lu me cecu 0 si ngura realitate Ii en in moo esential "Bu arm ACELA". - "Iu e$ti ACELA", m biet selav a' iluziilor tale. mort care-ti pltngi morjii in desertul vie,ii; IU esti in ".nI5 Dumnezeu. Da~ al purea !'i:ii gravczi in inima ta acesr udcvhr, vel vedea cazlnd de la sine lirnltarlle iluzorii care produc tristejea ta ~i suterintele Isle. Ignoranta ta e cauza egoismului au; egoismul ~u e cnuz a mlzeriei talc. and va fi realizat tn tine euvlntul identlta~ij, vet pu~ Om des~'Il~ ~ ~ spui ca Ii Chrisms: "Tatal meu $1 Eu >intern una". DacA nu e a cesta scopu! pe care ,i-I indidl in_Alitorul,

90

pentm ce deci va spune, lie ~j semenilor tiii: "Fiti desAvf'1iri precum TatAl ceresc dcsA>1l'$it este"? Gtndestl ru deel, ell '!i propune lmposlbilul? AJ tndrazni tu ,a spui ol e zadarnlc cuvrmul ~u?

Cauza ultimoi a tututor mizeriilor noastre este deci lgnoran]a, ignorarea faptuhn c! noi stntem una cu Torul, Ace,,! igncrantA trebuie sa fie su p rimata pri n expansiunea treptatj a con~tiin.,ei noastre; aceasta e ceea ce Intelegem noi prin cresterea omulul. Omul nu difer~ de animal. animalul de plant!, decit prin gradul de evolujie a prmclpiutul constleur. Diviuitatea, i.dent.idi Ei rns~it doarme asc:unsl tn s.inul pietrei reei, Treztp-c pas cu pas ~i pe masura. ce va "evolua", neschrmbarcare in esema sa, dar manifest1n.du.-.se din ee in ce mal mull prin vehic.ule din ce fn ce mal perfeete, ve 11 vedea piarra transformlndu-se In planta, plenta in animal, animalul in om, omul in fine in inger. In tn_313to r, !n Chri.IOS_ ~i subllma ierarhie se continua dineolo de orice concepji e ce ' ar putea fi pri1l.'):i de meschinele noastrc intel~gtn,cj plnA la tronul negraitei Divini~li total marufesuue. Astfel, de la un ca.pAlla altul cresterea nu este eltceva dectt eliberarea treptata, dezvoltarea Puterii Dlvine tn lntregirne, latentb in mice forma creara. Aceasta e semnificajia termenului "evclutle". ~j aceasta. evO{Ufie nu e decrr contlnuarea loglca, a ce.lui de al doilea act al cretiei divine, reznharul ne""sOllio""I"rki prlncare " Cu'llDlul trup , -a facut", prin care Fiinta Unidi $1 unfversala s-a inn,urat tn chip rainlc pinA • produce aeeasta suprem~ iluzie: planul ruie.(8)

Si aceasts etiberare, aceasUi evolurie, pe route rreptele scarii, e produsa de aetfvitate. Acuunea si reactlunea provoacA manifestarea a tot ee e,ista latent In fiinl~_ Chiar simfUriJe noastre, nu s-au dezvonat prin acuunea puterilor exterioare asupra noasrra? ~Lijn~ admire. cli funq1a creeaza organul; clnd functia inceteazA, organul se 3_trofiazA; martori srm pesulorbi din lacurtle subterane

9,

ale Americii. Activitatea e deci indisp."",bila, $i pemru di recunoastem d orice erestere ulterioa~ superioara staril uoastre de eameni individuali, treb~le:sA tlnda, nu spre diversitate, ca. fn regnurile inferioare ,ci spre unltate, aceasta aCli'Vila!.e trebu le (a. mod necesar :slI coesiste eu dlstrugerea egnismului si a dorintei care ii e consecin,a. Deci acestea stnt cele doua elemente pe care trebu le sa. le combinarn in natura ooastra; clemente care par contradictorii la prima vedere, pernru cl cea mai mare parte a oamenilor nu srm [ndemnafi la aedvitate dedt de dori1J'~ ~i suprlmarea in ei 8 motorului esenjial, echivalca:d precis eu tncerarea oricarei activitati proprii, Aceasta entinomte trebuie rotasi s~ fie rez.olvat:li, sub sancuunea re nun,Grii ] a urtce extensiune 1:1 COIl~t li nlei omenesti in regnurile transcedente al e unlversului, In proportla In care veli III ,A mluuiti ac e ..,11 cheie dubla a Intelepciunii, vc\i cresie ca 0 floare sub mingiicrilt soarefui, farA a avea macar gindul cresterii, Acesta e primul pas al oricArui fnvallmtnt practic, Dad vOi\l 5i verificafi prin voi ~iv3 realitatea tumli transcendeme, trebuie sol va dezvoh.s.,i co~tiinta. sD. transferan'treptat starea voastrA ro~tient! tn principille din ce tn ce mai rnalte din care se compune nat" ra "oastr~ atit de cnmple.~; Ii pentru nceasra trebuie , riminind lotu~i deplin actjvi,:sa y~ purifi<ali In l;nt:regime de mice pat! a e goismulul, "Fericiti eel cu inirna carata, spune Chrisms, eli. aceia vor vedea pc Dumnezeu", Nimic mai adevarat; nici 0 sforjare nu poaie fi desigur inee-reata dad aeest prim pas, purificarea, sail distrugerea egoismulul, nu este indeplinitl. E un punct 2$upra druia nu voi tneeta s~ insist. cbiar dad. ar trebui

• Eso.~lm.i.l este eeceaar, i.i Itt. .lot:ul sa~, (:II oOrice ILleru de: .a.lJ.fcl. DlIotoriu Iw eete 'urmr:lI.! mdMdualita.tu. o:men.eBsd, eetrcma limiUi 31 d.ifereJJ\ic.riL Aceaua.lim.ia ali.nsl. egoismLlllrebllie elimlnil.L~ dlici el DU mai ate rest s.a edsre. Dill rnne, cum era, deYi:cc. un ~u~ UtI obstacol peDl11l evolu,ia nlldioarlli a riio tel.

92

sa. rna repet de 0 sutA de ori, G!sesc peste tot oameni care doresc eresterea, care voiescsa vada lucrurlle hiperflzlce ~ sA pipiic ca re.alita.,i tanglblle adevarurite rranscendente ale universului. Fnarte blne; dar ei par sA-.$! [nchlpule ca vor obtlne toare acestea Inu-o zi sau doua, prin vreun procedeu rnisterios ... E 0 eroare deplorabila, FAr! purifiearea prealabiHIi, nu veti putea cuno~te rumlc din regnurile superioare ale namrD.

Ma Illliel: velC putea prea bine lua contact pfna la un anumit puna co lnmea astral!; dar un sartaran oarecare poate face la fel. Cu toate puterile voastre paihice nu vetl putea valera mai mult deelt slmplul jcngleu r al Indle i, care merge din strada tn strada. 8r:l1itl'.ndu-~i scamamriile sale, FilOl!of nu put.!i 6, pillli nu v~ pt<ri{"'<4i natura 'Voastr~ prin actlvitate dezinteresatiil. pnn dtstrugerea egoismului. cad voi dori ,i sa cunoasteti ultimul principiu, unitatea prunA ~i ulrima; ~j eceasta unltate este inacceslblla fiimci in care subzista cea mai mid notlune de scparativitate. Unitatea esie pe planul Annie; pe tcate oelelalte planuri dcmneste diversitatea, Cum vreti s~ atinge,i u nnatea filriI a elimina din natura voastra tot ceea ce va se para d. celelahe fiinte?

Astfel, d~zLnteresarea se impune discipclului, nu pentru rauuru de 'Vagil sentimentalitate, ci ca. 0 neeesltate r~guroasl1 ~i ~tiinfifica'Amjntj,i-vli comparatia maternatlci pe care amadopiar-o lntr-o conferint-a anrerloart; Ca rauJ~ de Iurmna provin flintele din soarele central uni e, Atlta timp ell ele srm in afar! de centro, po una din circumferinte, au notumea unei raze separate ce se leag4 de centru. Dar daca voiesc sa atinga !nsu~ ce ntrul, ele trebuie sa renunte 1. once id ... de separate, pentru cj In centru reate razele converg, pentru clj in centru toare fii n lele sfnt una.

Dad prefund pAtrunli de ace"'ta idee de unitate ne vom continua tn lume existenta noastra actlva, vom vedea

93

starea noastra constienta inilt,i.ndu-se trepua, pino'li la lumea a.:strllili ale wei oblecte ne devin din ce 'to ICe mai dar percepilbile, Apoi, pe m:bu.rn. ce ne eeercitam puterile noastrc de activi tate dezinteresata, conJtlinla noasrra se ridi~ succsesi .... In planurile Manasului inferior ~i superior. Pe acest din urma plan (Manas superior) Inccpem sa peroepem abstroc/iunil, de neln<hjpui~ drept oblective penuu eonstiinta noasrrs Dormaili. Pe acest plan mun_ghi'ulan'lalto., care se manifes.la aici jos, prin reate triunghiurile difcrite pe care Ie putem coneepe, ne apare C3 un obiect unic ~i di:§.!.LIlCt. De aceta aeest plan e numit in sanscrtta Arupa; -"Inr! Iorma", pentru di aid exist! arhetipurile. ideile abstraete care se manifesta pe u.rml sub tcate formele concrete ale planurllur infericare. Trecern apoi co~lienlln planul Buddbic, ,au lumea spirilualA, unde ave m pereeperea sLmuJtani:!! a unturui ~i a seperarii; e 0 stare lmposibil de deserts, stare de nespusa beatuudine, in care ncpunile de Unitate ~i IndlviduaIit.,e .ub>.i'tQ laolalta, unde noi sfntem !n acel,,>i Ii mp no. Insine ~i tot ceea ce exista. Pe acest plan omenirea, inca divil.i1l~ pe planut Manasic superior. ex:isd ca un tot unlc. Aid 0 baaa rcaln ~ palpabil! a/,,,Uml,dlii umane, cheia s.olidaritatii noastre, and tn fine eOl1$tiinta noas.tn1 se rldica ln planul Nirvanio,ln planet Maha Auna .• Intern, tn mod identiC', i ni rna ~i cemrul oriclrei filnte $i ori carul lucru: slntem definitiV' eliberati de iluzia dubla a timpului ~i aspatiulni, lluaie care nu poate exista dedi pe pjanurtle pluralilllliL

Aceasta: ascensiune a co~tiintei noastre nu e peabi!a, 0 repet, decl, prlntr-o aaivaase puro, feri,d de once egoism.

Puri/iCOTef1 0 primul p as far3 de care e rnai mull declt inutil de a vorbl de glnduri superioare, de in~elepciune adevar.ll!. Puteji, desigur. sa citili intelectual multo elr1i. s! produeeti multe opere ~l si3. deveniti un obiect de

94

admiratie pennu Intelectul uman; dar, daca nu ve~i elimina egoismul, niciodata nu veli avea Intetepciunea.

-Rarnlne de ruut cum vom re'U~i s~ combtnam punt~t~a absoluta, absente dorinjei ~i 8 egoismului, eu acnvnatea neeesara cre~terii. CAd am spus. .. o, multi ~it ""hind oarrenii din jurullnr miscali aproape exclusiv de c~l.re dorinjele !or, nu ~once~ la prima vedere, postbititetea accstellmp;1dlrl. Admit do problema trebuie sa rfimtn:'l fnci'll multa vreme insolubila pent ru ace i care aparun "celeilalte" parfi din cmenire, aut de elocvent numit:Ji "cei mcrti" de unii mistiel. Dar pentru eel ce caut;;} 'fn~elept'[unea. pentru eel co vrca sA se aprople de tlloZOM transcenoema, e posibil sa: fie perfect acuv rertunlind la IO",~ dorlnja.

Pemru aceasta, doua merode principale ui se oferi; doua'drumuri, doua cllr~r~ cum spun lIIisticii tJindu~i:

I. C~rarea cunoasterii ab:stracte; 11. C!.rarea devopunii concrete.

Aceste doul clrAri due, deopotriva Ia puriflcare.

Amindm.l:l sin l elar i~dicate de cstre Preafericitul Krishna In Bhag.v.d Gita .

L sa luilrn in primul rind c~u CW10llfle';; abstraae.. sa ne reami nrlm aid cl cosmosul II!: un an sa mblu de aelivitAll organizate. Toa,a diversitatea unlversului rnanifestat nu com.ist:l deat in l1,ume ~i !ormJ.t S8u mai bin.e, in X/vma"! sau aaivuate, manifesttndu-se fn nume, in forma. Cum v-am spus, analizo\l un oblect oarecare: nu veri g~i in el decrt un ansamblu de activiUiti care va, apar sub o formi:!! numlta obiectul vostru ~i drui;fii atribuiji

• Reoomandam CD toau c5ldl,lra ~lJdiu1 Bhaga\'sd-Gild. Oe~i i'nl'C-l.tFreB. lotala .a. acestui dill saceu [IU este aocesibUll ruturora $i cee m~j mare pane diD tnduceri':Unt lmperfecte, a.c~iu,m:a [lrl eaoi.'im esre preunindenl indkaU ca mijloc. de I ajUl'lge Ia pecea &uprcml..

----------------------------~'~--------------------~

['I

un nu me', Nlmic altceva deen aceasta ['0 tntreg universul.

Dad! ne dam .oeoteaU precis de Iaprul di unive rs ul

elSle udn alllil d.mdb1u ~rnorul'c de activit411!. cl once I ;

ucru ep nee once a t Iucru, vom ajunge usor I ;

sa eonchidcm d activ~ta1ile noastre trebuie sa fie

in armonle eli acelea ale universului, daca voim sill! suhzi->t~m ca parte a acestul univers ~i sil ne pastram exisienta. Eul nostru nu este dedi un ansamblu spectaltaat si complex de activit!li, ocuptnd un loc

parti eular In ansamblul ge neral al ';:!oI;::tiviti:l.~il cos-

mice. $i pentru a subzista, activilAlile speciale care censrltuie eul nosrru trebuie s:l fie fn armonie cu actlvitatea generals a universului. Cu alfi termeni,

legea fiin\ei noastre trebuie sA se conlormeze I.gil untversate.

a comparatie foartc sirnplA, pe care am indicat-e in altA parte, va va ajuta &.!. inltlogeli lucrut acesra, E sufielent a considera evoluua universal.! din punct de vedere muzical, conceppe de 0 juste,e perfecta, dup! rum am vllzut. Indlvi dul pcate atuncl sa fie privit ca nefiind decrt un instrument particular in imensa orchestr~ a universului, Teate rni~c!rile noastre produc un sum!l real, ell toate ch scap! sitnlurilor noasrre rl2i~I!. ~i acest sunet individual trebuie sa se armonizeze cu sunetul universal, sub pedeapsa de a Ii un .~ent de dfsccrdie sac de dison.nl~ .i de a fi eondamaat, co atare, I. dlsparijie. Dad ccncepem net aceASt! idee a ierarhiei orga ... nice 8 universului, oricare ar fi punctul de vedere

• Adic:I alund rind .... .3. lotmati II) idee, ill reelhete, nume ~i rorm1a Iiiot una din num1riJe ce 1ef'!f'Ue slIi anle dil:a1italU wiveBalll ;I w\lt:nw:ui manifestaf. (spirit-mau=ric.1o'i.a~I-(lOrp ele-), dUl!IlitalC. care DU incete&Zl dec"kt fill clipa praLaye:icind totul in:trlri in 5.iD

!16

-

F"1.0Z0FIAEZQTERIC.A "'.;.:':..:"0::::'.,=-- _

iJdOPHJ.I, urrnenza logic c:i trcbuie sn tr.tlim in aemonie CU acest rC!"IL

'Filozurui cauta tied ~a recunoascn pozitia sa in unlvers. poaitte detcmilnutn 1('1 activltutea urnversal:!. de acuvuarea sa indidtJ.uulil. M1U Karma sa. "Locut meu cstc aici, i~i zice el, perum ~ stm ~ic-L Sa vetiern (;iHC slnt ac~i'l,li["~ilc de ueSm~L,H·i1~, operelc tic rndeplirm penuu a meminc. in pozitiu mea actuala, armenia cOi<oTnosului, in punctul pe care ll ocup'' Si utunci e! va lucra f=lra J se glndi 11.1 ea. ~i '.:IC'Ca~I~I, pornind rhmr-un punct de vederc pur abstract.

"St'i ti-C e-monieese deci uccst mlcrocusm. accst Ink nnsarnb!u de activit.IUi rrumlt t'U. cu macrocosrnul, cu marelc uucunhlu de ~ctivila1i din cart; el nu c dcdt uu etemcru cnmponcut. Sa nu rjmino1lcne.}, ln rimp C'C Lnlre~ univcr-ul rrealnGt<'li, ci ~ lucrezc iotdenunu armunic, ill cchitibru eu mediul in care se ann". [meleptul ponte tculizu astfet perfectu abncg~J,ie; dutiujcte fiinjei -epurutc nn mai c~isW pentru el, c~ci cl flu CUnOi..I~IC decit lcgec de urmonie Llnh'c~a1rL. identicJ. durn CUlt! vent vcdcu. "Vo-Ima T.i.HJllIi"

D~H nu trcbuie !ii;:J uscundern dificultateu lucrufui (nra,i~~H din .;JI;;CSI punct de vedcrc ah:-.{ract. Toate ucesre id~i geoerale par vagi celor mui 1111..1[\;, I\h~uucuuneu nu ure nici u lnefurire usupra voiruei ohci~nuite, co. nu 0 poate sumu!u, De cctc Imli multe ori, nmul "cu lde! generate" nu e decil un fneeur: nu ~e g::'.lse!iic la el declt vorbe snnore ~. goak: acflune. dcjoc. Exi~(fi. t(tw!ii jll~i care muncesc serios din ucest punct ue vederc uhvrract. dur ci ~jnt rari. Majmili1,ii uamenilnr ii irebuie COl mobil un Ideal concrer: ~i un i..LI,.lfcl de ideal estc inauim. acordat celm c-are urmenzn c;"irnrea dcvctiunii.

97

II. Aceo5l~ carare a devo(iunii a fost net trasata in lumea occidentalA prin inv5\atura lui Christos. Crestinismul e in moo es ential devotional,

Am "azut cum unul ~i acelasi lucru poate fi conslderat din doua puncre de vedere diferite, in mod obiectiv Ii In mod subiectiv, co I<ge .; ca {tUl(a. Universul imreg poare fi cunsiderat din puncr de vedere abstract, calege (Karma), din punct de vedere concret caj'iin(tl uoiversala, agent allegii pe care o manifcHa.

$i nota I i bi ne ca lucrul Co ns id e rar este i den t ic in cele dou3 cazuri: numai punctul de vcdere difera. D~c~ ya dati blne seurnu de aceastn, veji vcdca d in Ire religiilc cele rnai opuse in aparerua, nu exi"~ deice diferenla esenuala, Furrnu esenrial abstract" se git,elte In Buddhism. Forma eseruial cuncreta devotiunala, este invj}t.1tfi de eatre restinisrn, Le~ gea singura de 0 parte; de cealaha Creatond ~i vointa sa atotputermca. Bmhmunismul, inteles binee, combina una $i aha; el v~ ara!a ca aminc.Jou3 au dreptate: pentru ce 3Ii ta discujie? E ceeu co invat~ Krishna In Bhagavad Gila (XII, 2·7):

- Aceia a caror gtndire e [[xalil a~upra-Mi ~i care. totdeauna urmnnizatl, M~ adora, Inz."'"11 cu suprema credin,ll, aceia, dupa purereu Meat siru cci mui inaim3li in Yoga;

- Ace;" care ad ora pe cel Indestructibil, eel Inviaihil, eel Nemanlfestut, Ornruprezern, de Negjndit, lmuahll, Etern:

- Cu slmturile lor ,ti\pinite prin renuntare, ell jude. caia lor tordeauna echlllbruta, nednrind decit bunastarca tuturor fiintelor, uceia de asemenea vin [a Mille.

98

FILOZ'OAA. EZOTERlCit A ~DIEI

Mai mare esre dificultatea pentru ace! a c3ror gindire e fixatA asupra Celul Nemanjfestat: caci pernru omu," in trup, cararea Celui Nematlije.,1ate g,eu de urmat:

_ Dar acei, in adevar, care re(1un~3 la once acuune in Mine. ~i fuc din Mine scoput lor suprcm, ace,i ~ carer devojiune meuiteazh numai asupra Mea. f!ir.a mo un all ~e~ .

_ Pe aceia, 0 Parlh"(Arjuna). nu in,irzii deloc sa·, scap din oceanul mortii ,i al .xi.>lcnlei(condilionate) ...

Divinul inv~t~tor ne-o spune dar. Un scop ilnic .i doua <iIi pentru a-l atinge: de () parte. d,"rca abstracrhmii dificil~ ~.i a~~voio3~, pe~lru ~icul nu.,_,a,r; de a!t~. c~rare.jj devOrWl1 II) de schi ~a 0 r I c~ rui 0 rn de I n I rna, ::; L jjceasta rnetoda devn~ionaH~ nu lice nicicind: 4"Legea": ci zice "Dornnul". Peste to. eruitati: Leg ea suprema devine "T;;Ililj'" Karma este augusta sl nepatrunsa sa voinl4J: epci vine Fi~I, Mama. Sfintul Duh, Spiritele dinaintea Tronului. Arhanghelii, lngerii. Ori, din punci de vederc a~stract, toare acestejiin((!,flJra (J schimba ceva, nu si"nt decit

divcrsele aspecte ale aClivi((;tii l~ui~·e~(Jle.. .

MelOJa devolionala are deci man avantuje, Cael propune lnimii urnane, in l~cL11 unci legi a~~d.e ~i aostrllct~, concepti! tangihile. nferind astfel pu.nen.lln I.Llcr~ ~ acuviU'~il()r ~ale dezinteresate o baz.CI m411 sulld::' ~1 mal SLgUr:'1.

• Pt.":lltru Divilll.d Kri.. ... h.nll, 11 rr.rtlUlj.u 1010 ac.:\iunl:, nu inM:.i.lmnj a im:ero ill Q",jiQlj~ti: cl 01: iii im':L.!li.l sa i(l.1:\iUnL:l.i pcmm lm(!". ilClio.l,inu fll= rL.!11UU UlliL'C~tJl. fit:: ('J~n'~LJ £J(~~I~!..d). ('\:r~~~If" 4 ~l C!' ci1jlll."'). AC:COl.iI~ m.'oC'tli'imll in tL.!j~ de-e mc .. 1.!Lafk~uttt.l'l,. GIlL n : '"'{ ~rici~. OC'i'itrii'tgl"ntl t~'lCk:: ~ctiunji r~nc~'C: it! S~tJLJ! ~l-q 11[;;1..:c.t~~ ~im'LJJ'ltktr. 9tt't.~ IICloJbwL,.0 ArjUl\a, mcrilli bLh ... de IrOlTI~. 1n.-.t!:;IiCCLa care, 5lllipillit'll..l :J~~uri.11..' ~Il\~~ntll. imkpline~l!.!" y~ lJITfl lJCr~.~le, rnr~ ~;)!'ti:U'C Ia 1..nL!c..1dl· :..Imtunll1r,.Jl\:!a c.. ..... e cu aUr.:\-Iir.I~ Lk:"rIill. L4Aclil.NH .• O:~ dcci eu slncerlune, C"iid ~'lrrrJI("a e~ft' .1"rrf"i"'!Di!;'l IIc.r,u::riIlJlii: iuacli v, chiar l'iilj(.lrca I~ li:ljC"~ <JIr f ImIJ\,,~·dllb. (10, 111,6-8)

JC.CHATTI;:RJI

Mai intii. in 10(:\11 Karme], avern IJn Durnnezeu pergenal: acestu c perfect peruru (.,). conxldermj subjectiv, Karma e tnt a~a de con>!icnt:l ca dumneavoastra ~i ca mine. Apol uvern "Fiul lui Dumoezeu" Irurupat, eea mni i'f'I~tta manifestare a Dfvinilatii. Un a sub forma urnuna. Tcji stmem rnanifesmri ale Divinit:ilii, pentru ca, in Unlversul Intrcg, nu e nimie altceva declt ACELA. Singur groaut manire:slOrii varia:rn dUp.1l/QmIQ cc se manlfesta. Si forma· tea mai ina Ita Clue poate cxista pe planul Ci2.ic. aceea rt'J Care. unlcul se reveleaza eel mai rnult, e forma ()mutui de.'fjl1~'l'1il • a lui Chri.r/mt a Fiu'ui lui Domncseu, suu. cujn ar spunc hlndusul, a lui Mahatma, a .uwcllcltamtui. Ace LI..'iW e fii n13 pc care reli !!!:ioi.J II CellOI ion ala ne-e nfer~ ca lntermcdiur lmre Om ~i Durnnezeu; intermediar nu ric-till' ~i simbnljc, cl ~!iinlir.ce~tercdl, cad umul a carul con~tiint~ atinge pin nul Alma. esre idcnuficat C'U Dlvinitatea. hn>t1ta.,orul esre Acelu cc Este in lnima U tot ce cxistn, EI, cel/c/cm;c. me singur drepiul de a spune: "Ell sinl ACELA. Tatal men ~i Eu Una stntern"

'4Eu ,Jint catea __ :' Prin acesi Om-Dumnezeu. prin acest ideal sublim, reHgi~ dcvouonaln ne VlI conduce Ii.) .L.I{'CCLl.!it actlvhme dezimercsanf liberutoare, pe care 0 reahzu adincauri lrneleprul pe cnrureu absrractiunii, consucrindu-se ordlnei, binclui impersonal. urmnn!el unlversule. Cimsacaci.l'() im'Ci~ii1fJ"'u'ui, ne !ipune devotiuneu. 5i -Uoi.Jc;} stim ceo este i'nv;}ttltoru!. tie d forma S3 pounj numele de Buddha. Krishna sou tisus, ~Iim uncle duce et, cad ldenticul sub reate aspectclc sale diverse nu ne poate cunduce.dectr la eel Unlc. "Veniti~ 111 Mine, spune Christos., Nimeni nu njunge la T,ili1I dectt prtn Mine, - Pernru cc imi spuneri: Araia-ne pe Talal ? Gel ce rn-a vaaut, a

~ Scusul rc oC".J rc-l tUm noi cuvint ului fill"~16lor cac lI~ij de Urn pede dcflnh (li"in \:1,;1,.;11 Q,! urrncazn. inci! .11" f ~"i.liinll{::<.:J nMi ImislSinl_

100

FILOZOfVI eZOTEAlcA A INDIEI

vl1zUl pe TaHU meu". Pnn (jmul-Bumnezeu lOli ajung 13 vial~·

"In numele lui usus Christos. Dumnul nostru", 3$3 se terrnina toate rugnclunilc vousrre Hrurgice. Putinl se 0- presc pentru 3 reflecta 13 :s~nsul acesiel r?m.tan~e. medituui, eepresia unui mare ~I profuml udcvne. Religlu ne ordona:5~ ne consacrarn unci fiirue concrete. a~erm'n!itoare nou~ rn aspeciul ssu uman. Rezultatu!e cl aproape co,i pot concepe lin aSlre! de Om. exalture pcrfecra a omului imperfect, pe cind putini stnt insl.a~e s.~ in~elc~g?i o !iimplu lege abstracts. hu!l. de ~e rcligiu, _propunmd nnrnenilor imitarea unei ustfcl de fiirue, deschiuc urumul multuru, care, f.i1r:l ea.ur rtimine muh limp indl in lntunerlc. Si ",e~i vedea c!§ devottndu-se, eonsecrlndu-se l'<er_- . viciutui lUI Christos. ul lui Buddha. ul i'n",at.horulul. orlcare ar fi, credincicsul climin51repta1 egoismul. EI nu mal tucreaza pomru sine, nu se mui gfndeate In sine. Zi ~i noapte e acrlv de drugut idealului snu divino ~i lucrlnd a5tfel.lucreaz~ jflr~lilihil, IDrll use )t,li\i.H I a aceasta, peruru Dumneaeu rnsu~t, pentru Cel Unic, eel Universal. Cad omul des.fivLr$it. Chrlstos. Buddha sau Krishna, nu are alte intere,li€ in viaja sa dedi lmeresele ccsrnosului, nici o tl~ta voi['1~~ decn "vointu Tatalui".

Dac:l sinte\i reprezentnnrul unci cauze ~are va e scumpa, ("1,.1 care v-at! idcruiflcm, ne.j]~nd all mieres t~ lume, nu e evident eli 0 persnann C".He VI se cnns n C'r~ f~m rczerva, serveste cauzu \fuastr~ sercindu-vn pe 1,'01, -SI 0 serveste puute mai hine declt ar purea-o f.j]~e ~:reoc.latl lucrtnd independent? Urrnind drama devotiunlltucram deci rouleauna peruru Cauza Uui v ersaM, pemru Dumnezeu, dar pnntr-un ideal cnncret. Si acesi ideal e accesibil tuturor: e usor a nu plerde niciodat~ dln vedere ~ ,ingurA clipn po durnnezeiescul Inviil1itOr, pe c<el. m~L scump priesen al lnirntl tretli~('io3~e. N~ cu bUCU~13 In suflet va dati ostenealn a ~erv. pe eel mal scump pneten

101

al vosrru? Sarcina cea mal grea nu devine: en u~anl? Asuet, viata uiscipolului iubitor C 0 \'131.1 de lueru }i de Icnctre: zi Si noapte luereilza fflra a se gindi la ohoseaHl: zi ~i noapte se devereuza, f~ra, a-si p!ha vreodutd suflctul gtndindu-se la sine, Aenvitutca ajutA ercsterii sale, dezin .. tcrcsul purifiC'~ inima sa, ial~ reaHza.5 dubla conduie care adineauri ne parca atit de dificil de tndephnh.

, ~cesta e secretul de;z:\'oItMii Eului prin metoda dcvonunn concrete, Carurea a bsuucnunii este destinata mfcului nu mar, Ceu mal mare p r me a omenirii s~ se consacrc unui invn,,'Uor des,:ivr_,it C~ acesta este ChristQ~, Buddha. Krishna. nu importn, caci lU~[ in'l;'oll:iltorii s.int UNA pc ptunu lund e dive rsi III te a cl r spa re, Ace i care-si zic disclpolll lor pe pOmrnt POI puna tn min;l fierul ::;i Iccul ~i;li:i se exrerrnine reciproc; fnd 0 dmn, nu lmportn: paceu lumilor .... pirituule nu ar putea fi lulburatJ prin fanuusmul ,i discordiile lor.

Am cauuu s~ va uro'lt ln aceastn seara cele doui'i puncte de vedere principale in care se poate cfneva aseza pentru a realize pructic ttC'livilaiea dninlere.~alll, care substitute intereselor noastre personale interese!e universulul ~i ne conduce ,lrep.at :sprc idendflcarea eu acest universal $i sprc cliberarea fin.ata_ Aceast:l metoda de purificare este ~u~it~, fn sanscriUi. Karma Yoga, de la Karma - acuvuate, ~i Yoga - aplicatie, antrenament, unire, Karma Yoga eJimin~ egolsmut, oricare ar f punctul de vedere, abstract sau concret. din rare a\l practica-o, Rezultatul e ceea ce am numlt f.N.jri{rca,.e. E prima etapa a omulul pe csrarea perfecjiunll,

De aid trebule ~a fnceapa acel care 'lor ~~ verifice prin ei in~i~i realitatea lumilcr tmnscendente. rnainte de a fi fndep!init acest prim pas. e lnutil a verb! despre altce v a: "Cautati mur inti! frnp;;lr~li~ lui Dumnezeu ~j dreptatea Sa: ~i toate celelslte vi se vor adiluga "'QUa"

102

!;ii aceasta activimte dezinleresal!l. e tntr-adevar chela feridrH in 3ceastA via\a paminteasca, Ea calmeaza ~i tntarcste spiritul nostru. A grndi la sine e eea mai teribiHi din distractiuni. Atft timp cit acest rezultat nu e cr~tigal, medita\ia nu puate da madele salc; numal In spiritcl calm ~i pamic se reveleazf ade .. c5rlll ~j acest calm perfect nu poare f mai bine atins dectt lucrtnd potrwir ldeii pe care am cautat s~ 'IIil fuc a 0 tn,elege.

far ·eei care volesc s..~ mea rgA mal depane, c:Tnd va ve n i timpul. !i se vor preda anumlte mctode de meditarie. Pcnrru moment. nu servesie la nimic s.11 vorblm des-pre ele. S~ tnccapa pri n a-sl regl erne n to "olivi tali I e 10 r. S~-,i dea seama de faptul di stnt pusl aid de dllre Domnii Karmei sau de vnlnja Divin~ {nu imporl~ numclc) ~i d\ ei srnl pusl aici pcmru d au 0 datorie -de trnptlnn. Acca::!.li:li dutoric poaie f banaja. trivial:t .. penibila: dur e datorlu [or: s-o trnplineesca cu rio inim:i 'l/oio.tl_Ml. F:lcindu-~i astfel daroria IOi ~tre inv~!!ilOr. sal! dtre Dumnezeu, sau catrc untvers, ci vor ceeste, folr;} it se gindl 101 crestere, pini'i la punctul unde valurtlc incep a dl.dea de '3 sine, Aceasia e slngura calc J.i,igurJ: daJ(ma Inainte de toate, dutoria Bra grndlrea de. "sine". [n modul eccstu, omol care nu are timp sa: dtea~a 0 singurd carte in viata S3. va cresre mai repede $i rnai armonlos decrt aceta care .srudia.zJ rata rAg:,l2. ell gindul egoist de a creste.

Caci numai piin suprlmareu q,'{}w1l-Ului putcm tndep5rltl valunle limitarii. Eruditul egoist e foarte depanat de udevar I pe dJ'ld omu! si mplu ca re nu are ocazia s.o. cttensca. dar care Iace rot ceea ce trebuie wra a-se gfndi '1reouat~ la slne, poore f pe ins~~j pragul DivinilG\iL Inl.legeli bine ace as tn idee ,i puneli·vn P'" lucru peruru a 0 realize l'1"l .... ia~a voastra. E primul pas spee venficarea subllmelor invilt:lmime ale fllezolllor lndiei. De altfel, daca nu sll'1le\i dispU~L ~ Illilti plini de curaj aceasta bot:trire. oricc instruc,ie ultertoari1 va .... a fi mr:i de foh»,

100

NOTE $1 COMENTARII

41} Vl:'d;, 'f.Vt',h'l'Ih~-ICrnJl;~ul\'(;t1-i1 ill"cilmnl(:u.n~lC:rc Idela raiJi, a lul saJ1l..nil Viti - ill vcdca).

Vedclc $Inl cele mal vechl seelraun sacre ledk-ec. Trditi .. lndi· una 1..:- ("t'IL'i~Jo.!r.ll ca 0 cxprc:.. ... lc a Lo,;:.l)<;1l1ui J.iyin. II rCJl.I:ihde .s;acra. ~i I1h~()lula., cu toate C'lI. acccasl Ifll.djllc da. nu.m.c.l£ u.nor 3.uMri.ai ilu.

nurllor ,cdla' (SergilJ AI. Clc:nfilc vc7i bihliogralia ~ult'laral,

Acc~IC scricri ~inl ,'lk:UuilC .yin ii;"l~I!lI ~r~i; vent.r.abili!i ~rlt iI lmnunlor • .R.,q V,...Ia, ~I.;;,I ~n.:li ~~4,.liC: tI1~r!!lIriJ;,'.I,;Ti~ de limbilli 5OiIIlli:'riU],; .\rJI'r,(~ V~(Ja, cure I,;UiirilU.!"; dnL~C;1; u..:. rill,l:1l; YajUT V('uu. I.:"U Iertnalc 5.i1 ril.!"gLili ... 1.,: ~;il,;rili~ii Iti Atf.lj:r.n'!Il' VCjl~, carte de ",lIIji ~i inCilrIILIlI\U 'n;~ii,X, Ulterfur Ii ~·illlIIIUln.ug<l1 Uplmilildd~ (~l.IU IJ.dLr!ili:: sc:cn::Lc") catv u,1;: filr)l rcrrr.!zinl.'l t'utru.!"nli.lrilh:' Vl'dl"klf.

~lIorn", acevtur V[!'dc- stalu Da7l! hr .. hmani ... mum! ~i hit'l.dlti~JnlJlui, prccuur ~ i ~ doctnnc 1m .lit()dn!U!- UL,: liln.tvril,! irldi.",I'I;1i, InLrr,;: r;.tr n;. ICC;II mni rclcvaum pcnuu 1'I.1i ~~'I: V,·duJjI«,

Vt'ltantil (iR ~OI'fi\l,;ri1i'1, "dr,;~h'r~irr,;il Vl,;d~'b") r.::~I.c (I dOll'trin:li inui.Lnll irJ,~·tdi:o.l41hi..:t:ll\'il, inlL'md:ll:li in sec al Iv-lca Lcn. de Badnr.a_Yilni1, .avind ru tcmc! Upanisadclc rL! cere s-a L!~3rhtd!l1 IIlnwfifl l1f3h.lJlani~lnului ~i m.d apoi.1 hinLilli,mullli.

(1) Ot ... 1rhia TC!llzuRrii cl"hurillli '1.1..: Srxidal('iI d(' Tt':o"lo(j", pi r,;,inrJ,e,; ell jp,umc4Ll3 inlCK{M.-1UIlr.!;.t carerallJla dill slutiiutc\,olulici \'lc1ii ~i a rormd, siudlu a SoC CfedUC'<l7!1. din Ii.mpuri imcrnnriialt; de cauc cerccunor! dOLdli CII ot)'i(iU.lr.).irlilc: rlr;Cr,;:-.atC, n"rnili:)t~p;l1fi llrl~ '''/Ji'iw,ii, Acr,;'}Li<l.a( f 'untL..: umaoc tare in cursul prucc-.uful cvohulv au trccut de 1.1 stadiul uman 1<1 un ~.fI.tHu urman-r. J.c AriJ'I)4.

Cunoastcrca (lb~inUI!l. pinn in f1JL!"C!1~, P(Li}IH,.Jfi ~ir 1'I(i'nLrcrup( de Au.CFl'li, consutule Te:OO'.orta, jntel(fI(iui'C;;II Ai~.ic.a,

S(lICJCUll cu T ~.l)'lkriC;ll ~i doeuma ei OlIU .... imit {H'l"bclIIiI 01.:1. rt:.ilqiM:

In cc-cunlc urmr giln.lilllri eurcpcm ~i hlndus! ccnsacraf doerrincler Iraditil,JIIl.<Jlc oriL'I1I<1k. Ad\'C'r!iMii eccstcl !iOCkLj~i cO!1:\idcrtl! ttl! I!Idl'~·.nru.L" Ltot~,fk.B cxlstet in L .... ate I r mpuruc, de: 1.1 Ammcnl II~ ."i.tCCa!ii lUi 1110011 BiJcbm..:, M.trlinc..: P;!l~qu.rlc, Febec u'O]i~\!I, cic., di.lr cP ill kl..~1 r"rvcr~iHI $~ -comprllf'nt...a dc Sooclalea TC01I1[id pri.n ral>ml Cl Il'I ul'l~Lrina d ~tII i!]t:lktll[ flr:li m-c;LocI~ 5pirilllll"'~"t.llu ~i~i sub inlluen,a

'0<

P07:iL"'~ml;l'ur ~i a biologjci; dI II.U rl»t am~slCClillc Ii~l'i\l dnu~ domenlk e.xpe:ritnta ~liin~i.rtea. ~i c.:qx:ricn\;zt ocUli!, Oil:! ~III ~ prcct7.U.£ ec parle di.n CX"l'iCrknla ~lUnl.ifit3 cac neOl~ar'1 doctnnci ocuhc,

I ae mill obiJ'::Clca:t.l Ittll..oslci t.U.)clrinc, pril1li'C- allelc, D :alul'lCC;JIrc nej us~ificllitl sprC u.~1'i hudism aprrr.\im.at iv li i ncronr 0fM, aUcvlrlll spi.rit

asi"l~~111 iii a dl.511ngr: ;;.J.Ii;~nl:l ltu;-,ufic de doclriml Sockl~\ii Tt..'""O-zuflcc.. Re:nf (l1Il:OOI'I U eumeate p!.:-iorUlli"., pe .. c;ca~ul dill ~, ll:!:ozofllli'i'i.

(3) [~ .. III~rtc (de Iii 4;\II\'1l\lnl grecesc "~lcrlli:os" - inH!:riar): caliric.ar'l.": di.l~~ rn ~ooIilc. l"CchilN til(];rufi d.)CIrind lor ~-rc..c. Srrc Jlild!:L, L[I ilnlich.ilal e, sc d~li n~~U dksdplim::lr,; 1C,/~eri~ (licr.~J.O!Ilic.!!I sau itCmm,8tkc) 0lIK:. ~l,,1i Ari~Loll,:I, n,: __ 'r; .... -nrc door ulS4.:lpnhlor~) ~mal ales studiul rood] ~i I~.njl!ll 11.1 I~cii) pe care tc pn:dil dlmLllcliI~1I la Lyt.-eUi'il, de {lpl::rck:: C!(4"'1~crlcc: (l".lLlniQ;IIfc) pc , ,-:.an: .Ir.:: prcde :s.c.a.rill unuror • .ii\Cr~lor dcritori :too:' tc &iCUhQl (in oiIlI,:dOl~ I Lyceu m),

Au m:j,li fost carl ['jc::al.1.' ~ (!ZDlc rice ~t:-uIii1.:. (jIOO'orK:c.lIlIc lui Phaton! ~i f1i1lml. ",.~,

, Ac~~[ l...-:ntlCn a ri.1& r~pOrwl ~i ah('lr i$l:JI,lh, d'lIClrLllC ~I mvllillun, ~rftOO(jE ~I ~erOOnE, rlWt:.tind (lillil in Exu\;:mu! Orient, ill :r.~:atiu~ :$i pinl in I!'pOCiI ftoo.. .... rl. in liml'. rl.;lr.B1illlll .jlJ~SCili YC C(j[lOlatu Mal mull cau mai pu~in b.,l'ncc.

Dc rcmarc;at tI., orW!Je ezoeerism I\ltcntic Oil unci doctri~c. JWC~ -nnl:i 0 patinl de Cri;~ie din pum .. 1ul ~ vedcrc .. I cltOCcnsmulw cordill,,",, r'lpl £3.TC in nici ul:'l eaz nu-I dClIc..lifid. dlll,cA estC-11'! ~~cn~.a lui orludo;<. de(i conform Q ild4..'V'lrul1ji tu .!oimhotlsmullr .. "hllODal pc care Ie dl.:~le:;!l7JII.

14) CorpullCh:rit;.o: eorpul r.-.ac ,.J nmuhd cae (;(Jl'IipUli: din dCllldi vc:hieulc SoIiU corpuris eorplll dens, ~i corpl,Il ctcric (5.il1l dublul cleric) ..

iiIlcAlujl din [ll3r1iculc mal ~oolilc:llk metcrlct fizlce. ,.

Oricc ~f.i(iL!tI! s..1IKJ1..lieh~ S!IIU g)lw .. ~iIi ill c:orp.uhn [laC csie I'nconjur31~ Ue u.~ iBVCI~~ sncrie. C;jj stare, dublul etcnc c:\l..r; repro.uUCCI'-C"3i CXJlcLlIi iI rmlli..;1 dense.

Tcemcnul intilan e .. rc r::x£lrimll. ",uub.lul cicrlc" cere PiWlOlfUl'

yokmhQ sao echlcaful r-rar.ci.. • •

Tn Rirj.a Yoga, dublul etcnc ~I corpul OOI'ls. unnc, 51.: ni"l~ Sf/mlopaJ1li !Kii"l eel rnsi infl!!rior UJXldlri 3i1 Aimei.,

,os

Dc retirun Iaptul elIi dubhd eteric, liind numai 0 parte iI corp u lui flzic, oIH::50(i;: in stare 151 scrveasca dre pt vehicul autonom al con~liin,ci. o m ul a re corpul etcric tOmun eu plamek, dupA cum coepu l sau dens il are comun C\J min~raldc,

Corpu I :JSlr,ld, f'I::prczi_nt~ a! I do al trcllca vehicul :;11 nmufui, consutuit die materia aUral! deja mcntfonata, care pammdc sl suporLI dubluJ cleric. Principiul eecstul oorp.lr!:!Y-'c!iIC mcecu viata din starea de ifioon~Licn,l, £1 5lrllu.mi.m:azI corpul ctcrtc in stare de vcghe. Un corp cleric His,al in !ieama propriiJof sale foqr.: s-ar alla lnLT-Q continu:1 stare de semn. Omul are ccrpul astral CORUm cu animalde.

Ceea ~c. pcntru cClrpul1ilic.e!l.lc moartca iar pentru corpul cleric somnul pcruru ccrpul usuul eetc uharca. MIiJ.i putcm alec: corpului eLeri~ ii cste propria via,a, corpului iI!!.lnd c on~lijQ'a., iar Eului aminurea.

Caeform traditici vedanunc cnodoxc, corpul cleric -&i corpul eauzal forroc.W- un !i.ingurcorp - reepecu v un singur vehicol seu inycli~ (al senz.alici) (:manalie a "sullului vital" (prana) ~i caI"C, de fept, csre numit PralJQ11IaytJkOSJrfl - sau vehioolul Pranei.

(S) SoUdtle JIollllon.iceene: csre vorb,q de celc clncl poliedre (numile ~i ftguri cosrnlce); tctraedul, octocdrul, lcesaedeul, cubul ~i diodececdrul (.,enta,gotLill). Aeceste dlo urera est e i nseri pt iba in !.reru $i eel mai asernlini1Lorei, CD rmmill. (vezi 1imaj<QS ~iP'redOJI-rla((ID).

Acestc poliedrc, tnsceae unul in cclalah, se mai g,l.';csc :5i in Pemagrama ~i secpuoea de aur din Dod.rLllll Anoniml1 a vcchiului Pylhagorism_

Aces.to.l' "sclide' Jj 5C atribuie 0 scmnifica\.ic spC(;iaU. in seohle platoilticienc dla Grcci.a ,i Alexandria, Policdn:lc res.pective, de~i dHer! uncle. de. altele prfn numl1ml de muchii, ungbiuri ii supnlfqc, iau na:;j.lI::re dintr-un polledru cumun: tcuacdrul,

[n ut~iml jjJl.ali:z:l selidclc poliedrice ne da u a.:Kek: srrucr u.rii lui unJr clcmcmclor (chimlce), Se pcute ;SpUTlC ell Dumnczcu gcomctrlzcaza ill timp cc fasone.1l1..:i, c!dtrnizltc ma[crit;,:.., pcntru a cladi univers u 1.

{Ii) ZJ.u:a ~j ooaptea 101 BtB.hma~ 0 z.i a lui Brahm .. corcspuodc La peste 4 miliatde de ani teJ~tri - lSi cupriQdc 14 Manw"mlarc (0

106

M.lIDWanl~r:1. compoon!i I) pcrillat.l~ de P~~[C J()J miliooR-e de ani Lert:$lti).

La exircmitutea uccs .. rei -zilc" arc 11,}C dis,nlulica universului (PrBIOiilY.a) ::ii n;!tOrt1irtf21 lui in Dumnezcu: "noaptca" :SoHI rCrSl051Ji1 lui Brabma.

o zi ~j 0 noaptc a lui Brahma rnrml;!ai.ft a pcriu.ad.:lt eosmica.

Ksfpa, Dupa :3600 Kalpa se produce di:o;;olu1i.a u.ni\'CT'!i:il.lil a tuturor csc.n,clQr (Maha Pral~ar.d.) ~i in!.u~i Bruhrna .sc plcrde in Brahman, Dumaezco sc picrdc in Ab'>011I~1l1 ncutru ~i ncdctcrminat din care emana, D~tp1 aceca, Absolutul va naste un nou Rrahm.a prin Care va Tlh;pundc cu un nou ciclu de C"l'catji :!Ii di54.rugc.ri p""'ihicc !'j.i cosmlcc.tt.ols de M.tmou)

m kelncu m urea urc la Mil conec pru I Karma rt, urt u I dintrc cele 4 conecptc escn\ialJ: COIrc :s.(rU[.!lun!iI:t~ gindirCi.1 i.ndia.na: Karman, miiya, nirvana ~i Y Clf:!i3, •

Karman csrc Icg~ (:i.tU:z.all(.~\ii unlvcesatc care solidari7..e.a7li. pc om cu cosmosul $i "il t..-un:r..lringe ~~ Iri!n~miw.rc:tc in mod i[lderinil. Karman dClcrmin:1 natura si sensul rcincamil'ilur sale viitoarc.

Tr ccutul Iicearui suflct, in cd ... tcnlcIc urucrioarc, cstc r'lrlil CMf: dlrij:Cil;.rj c~i!11 emu ~ pn_",C=Jii ~ .!ji vi itourc. ACCil!l.Ui tcorlc a lui K:;, rma n etoile comuna tuturcr doctrinclor 'd.j).r~lInclor) indicne: Samkya, vcU.i,ltDtll, B udism L1J :til j Brahman omul.

'Ea cstc viu disrmtal~.!;ii t:~'l1l~!!.LaL.:It de unf gl'ndiL(lrt curopcni ai fndicnl, illlrc care ciU.rTl pc Rcne Guennn. Julien Bvola, Georg Pcursreln, Ananda K. Cooma n uswumy etc.

rccea de rcjncamerc, ~pun(! R_ Gucnon, CSLC 0. idee foertc modcma, Felli ru combaterea ci adece 0 !ocrie de argumente metaflzlcc, r.asihologke ~i de hermcncmicl iii uncr tcxt I,; ale doctrincksr vcd.anljnl ai Budism.

Nici n doer r! n1l I r~.di\inn<:lll. !o.(lune G lJ~non prirurc altelc, Co" a ad mi;!'; vrcodata rctnramercn; aceasra crc.din1i:1 ill f est complct .51 dl i.~ in Ln~r~Dg.t.I untichiuue, clc:!:o] s-a fncercm !ipri;inird crooinld in rdncamarc pc 0 lmcrprctarc tcndcnuoasa a cilof\'!!l tc.ttc mai muh sau rnei 1J1,!\in umbolicc: chiar in Budism ar Ii verba numai de "schimblri de Marc", ceca cc in mod C\<idC.nl, nu cstc dcloc u cda.!$i fucru ell 0 pluralilatc. de victi !.ttccc!'oivc, ci dear in mod simboHc. sUlri difcrilC $:\1 rO');t upcori dlo:"crio;c ca ""ieli" prin .u.n111ngie cu ~Iilrea actu.all:l a !iuflctului umuD " ell ccnd'iliile cxistcQ\ci ~Ie lcrcstTt_

107

Pcruru 0 mal teml!!lnic::1 I!!dificafC.II.!iC \"l::ckatllcr!liri.1c de rerl;rintt

ale. acestula: "L'Errellr Sririlc" ~; "Lc The~phi!tmc". .

Oup.1 toate probab;l~lil,iJe QrigillC3 aecstei dOCCrifiC eebuc d! 1,1. taUl In straumlc alllohtonc ale r'L1pOfllllli. in4i~J\. :Ioll!.lIll; Georg FeUIsicill.

DOdri1i1i rCllM:llrnlriii, 'PI.lJIC cl. iI !lufc;.rit dm::I'SC Iaze de tlcZ'o'OII,are; de 1:11 0 vt~ilJnc. (ttimili\'lIi lTIilt~nilli:!r.lit CiU'C indl. pn:villC".a1.J in IR3"clc necducatc din lndle, La 0 cencepue p.<;ihu.logk,a fnarte c:J .. borilla. in Budism.Alci EltceasUIi rcerlc arhakanu maiI:!51I::inlC.lc:as.II in ecnsul de rc c-nastcre (pl1lulr-junjlUifi) ci t:.i4 r(:-dt:~irt. Ipuner-cbbu ... uJ DlrCJCn~8 rnlrc ao,:~e .,lout rOrm~\;;iti ~OI1~tl in ill:C:C3I dli cca de a doua nu :;JIdl'l~i.1 c tra tlSiYlienr.;;O;r MlIJ.iI;(;tU 11i~, dilL moo clIi Burlismul Mundi ~I'IICCi)Lul t.I:e ~l,Ib~Lilln !i~liLiI\~ ~i eel .1 unui egD<-u eontinl,lll. Ttect:tCii:I do:. La 0 millere. ILl u rlJlilLo'J.1'C1lt cue l.."JIplk.ilU cu .jLllnrul V(l.):u_~1,I11J 1 ""'Hv,.111 (lcgID urii cuuzele: prar Ll_f,iil- MltL1luLplkLa): cntuerca nou.II iu n:u~lut:. irr :!:<LJictlit dt::pc'nden!:i de cxi!iLenla (lJeocdcl'll.n., prceum 0 LDl"~iI poatc IIprim&c n :uIUl ~ortl_ A!:;LleJ ca • ar r. 1::1,1 tctul g,rc~iL sli SIC ~'(IJbc~clI. de 0 tr8Mm_gr3ttic a :suf1cu;:lor (Geurg Ft::ur.5Lein: Tbe Em'nee O'rv~1l. - Rii,!t:r ilnd Cu. Lo:ndttJI, 1974).

A.K. Coom.nras:wlIi'n)'COfisidc:t:i ell nu,ium:::i1I de:" "rclncamare", in scesul unct rCfm~leri pe pAmirrla llBI.)(" indivUi ddul1c,i, rcprczlma lItl;)r 0 croare.de i"~c:k.'gerc II. o.octJindor-c=reditlli!ii, trammigra,ici li tegr.:::ncr:Ldi (v~A Hlndubme et Bouddhis.mc -GalJlnl~rd, 1949)

fitozl'l:ful german indianist Paul Deussen relcv:i ~ in niei un lell( Ve.tli(; preUpauitadie nu sc semn.nka7.J d~ .. t,:ltil'l41 tran~tni~rii ~U>o I1elulul. dcai Upani~addc n a.lrihtlie Rig_ Vcde:i. MillIil,;ril arti[Ki~11 in care iC !.ulilinc ecesta indriluic~u'! cOneluziOi eli!.i.l"llCm de iI face cu o doctrinn de originc rceeeu, peruru juJSi.ifi(;:art:a ~rei.u ~-i11 c1ul.uJ 0 eenflrmaec I'd h;:xu:. simer-ile:. (The Philosophy of the Upa[li!ih,ad.a~ New-cvork, 19(6).

(S) Ilmitytlr" tqprClinlil 11111 dtnue cunceptclc fundememelc ale g1nditli indiene, M:i)'a sau Iluda oosmipl JlSIlrn.:l.l!li -5i chiar ~krri"..jjUI de omul orbit de m:!:itiirrtl1i S9tlJ iponmtl (;livii"l~a). esc pr~1I1 mi:&tt::dos cart'! naetc ~i $mtil'u:;: t~l, $i ip fclul ilOt:-!oLiI, Floc posibilll "r:::tcm:;JIlnLoora:n:" it cxtsLCI'I~clo:r,

in ar,; loe:rrnel'li, m;l~l. eSle prlrKipi-ul prim pnn C".ilJ"C- umul intcarcti IlJrrI.eU (;iJ, pot. 0 rceluete Irr sfne, CElt JIC lin 110:11- Eu, sucemblnd pnn eccesta l.a 0 iluzie detorha "~rror:J:rr~ci" (;i!I\~4;I)'a).

109

Ceea ee uaraim p.r0c:e5lLllumii, ereaua. cac dl:- raPl unjoc (Krida,

mil) pe cere Spirilul il jOilt:ll CD el iruu~,,_ _ •

~l CUnl Drahmil c5lC 0 cscn,n pur -\pl"'~lualA. jocul p'rOl.lu5 ~ft e! d~ Mayi C51.!; (iul!i.idcral t:iII vl'l procl!!i de gtndi:re: .U!nell cMl,; \'!Soul 1'-1 Du.mnezcn,

HI9

Ii

I. "Tbc Vcdamasutras of Badarayana" with lhl! commentary by Sankarn 1.11

t New- York. 19(2)

2. Anand:] K. Coom ilTlJ5Wamr-PII indu lsmc C-L Buudclhi~mc·

(Galliruaul., 1(}41~ P.iI.-i:<i}

3. Paul D'Cll.5."Cn: "The Phil~lphy uf. he U P2l1l i"Sh~ds"

• . _ (New-York, lW.J6}

4, Mlf('e" El!.ildc:"u Yog-a. rmmor[alilc ct 1it'lL.:rLe' (Parol. Pii.ri:-... 19(~)

5. George fcur~lcln: "The ~e.'i.~ncc or Yoga"

. (Rider iJJlu CU .• ulI)uun, 1914)

6. SergIO AI. George: "Plloz .. or'ia indlana in teste" 5Ed. ~liintjjiC"..1. Bueurcaii. 1971,

1. Rtn~ GucnnJ1~"U Theoscphismc. Histoirc d'une pschdo--fdigtun"

(P .. r.is:.llJ(f})

8, RL'n~ Gucnon: "L'Hemmc cr !ion dcvenir y:loq Vcdaol .. ••

(Paris, liJ...I2)

9. Manav.a-DHarmlll.~··S~Ln,. Lois de Menu"

_ (P.aris"1911,

10. P. Ma.'\ Mdkr; I·The Upanishads" I-II

, (Ne ..... - York, 19r~)

1 J. Radhnkrishnae: "Indian PhilclM.ph)i"'" I

• (Bum~;;IY, 1977)

12. Radhdri!'i.h[l;Jjl; ·'L'hLnc.iu-i!lldC: t!1 I~ vic" (Fdi~ AJ",':.iID. P"' .. i .... , I~t!l})

I'

110

111

;.

,

,

I

[ [!

,

, !

I

I

I

CUPRJNS

FrefslA : 5

I

DESPRE CONSTITUTIA FIINT£I UMANE ....... 9

II

DESPRE DURATA RELATIVA A PRINCIPII LOR

CARE ALCATUIESC OMUL 2D

III

DESPRE ANALIZA LUCRURI LOR 27

IV

DES PRE PROCESUL MANIFESIARn

UNIVERSALE 38

V

DESPR REf CARNARE 49

VI

DESPRE REiNCARNARE (urmare) 60

VI

KAR·MA 71

VIII

KARMA (urrnare) 78

IX.

o\RAREA DESA VfRSIRIl HH

NOTESICOMENTARII I04

BIBLIOGRAF1E IIO

J. C. CHA:1TERJI

J.C. CI-IATIERJI

PRINCEPS