Mecca sau Mekka (arab : Makka, Makka, de obicei, cu un epitet : Makka al-Mukarrama "Mecca cea sfânt ") aleste un ora

cu 1.294.168 locuitori (cf. recens mântului din 294. (cf. 2004) 2004) situat în vestul Arabiei Saudite,într-un bazin încercuit Saudite,întrde dou lan uri muntoase, la o distan de 80 km de Marea Ro ie. Este capitala Provinciei Mecca din regiunea Hijaz ie. (ar.: (ar.: Hi z), situat pe un podi . z), Mecca se bucur de o pozi ie privilegiat înc din preislam, ca localitate aflat la întret ierea drumurilor comerciale ce legau regiunile din sud, Yemenul (locul de ob inere a mirodeniilor), de cele din vest, Egipt, Jedda, i de cele Egipt, est Golful Persic i Mesopotamia. Totodat , Mecca era i Mesopotamia. locul de pelerinaj al arabilor idolatri. În perioada preislamic idolatri. (pân la începutul secolului VII), Mecca este condus de puternicul trib al kurai i ilor (ar.: quray ) din care f cea parte (ar.: i profetul Muhammad. În 622, Muhammad p r se te Mecca Muhammad. 622, stabilindu-se la Yathrib, viitoarea Medina. Dup stabilinduMedina. ce recucere te Mecca, se întoarce în 630, înso it de aproximativ 630, 10. 10.000 de adep i pentru a efectua ³pelerinajul de adio´ la Ka¶ba, pelerinaj care va consacra sanctuarul Ka¶ba i implicit Mecca ca prim loc sfânt al islamului. islamului.

Mecca, locul na terii profetului Muhammad, este leag nul islamului. În perioada preislamic (înainte de secolul VII), Mecca era un puternic centru caravanier i comercial, precum i un loc de pelerinaj - la sanctuarul Ka'ba pentru arabii idolatri care se închinau la pietre. Profetul Muhammad transform Ka'ba în locul de pelerinaj ritual (ha ) pentru musulmani. Totodat Ka'ba este punctul spre care trebuie s - i îndrepte fa a orice musulman în timpul rug ciunii (sal t) rituale. Direc ia, c tre Ka'ba numit kibla (ar.: qibla), este marcat în orice moschee printr-o ni (mihr b) aflat în peretele opus u ii de la intrare, numit i peretele kibla, c tre care stau cu fa a cei prezen i. Kibla este calculat cu exactitate pentru fiecare loc de rug ciune. Ka'ba (în arab înseamn cub), un monument de form aproape cubic , de 15 m în l ime i aproape 12 m lâ ime, având încastrat în col ul dinspre nord-vest "piatra neagr ", este situat în centrul marii moschei, Al-Mas id al-Har m (Preasfânta Moschee) construit din ordinulcaliful Omar (634644). Tot în incinta marii moschei se afl un alt loc important i anume maq m Ibr h m (locul lui Abraham), locul pe care s-a urcat (ar.: q ma "a se ridica", "a se înâl a", de unde maq m "loc de în l are") Abraham, conform tradi iei islamice, pentru a sf râma idolii ce înconjurau Ka'ba, redând astfel templului puritatea ini ial din vremea lui Adam.

Pelerinajul ritual comunitar (al-ha ) este unul din cei Äcinci stâlpi´ ai alislamului i se desf oar în fiecare an între zilele de 8 i 12 ale lunii dh -lhi a, ultima lun din calendarul islamic, la Mecca i împrejurimile sale. a, sale. Principalele etape ale pelerinajului sunt: sunt: intrarea în starea de sacralitate (ar.: ihr m) care se face prin ablu iuni m) (sp l ri) totale, prin adoptarea inutei de pelerinaj care const , la b rba i, în dou buc i de pânz (alb ) f r cus turi sau noduri, puse, una în jurul taliei, cealalt peste um r acoperind o parte din bust, iar ca înc l minte, sandale; pentru femei îns nu exist o inut anume în afar de cea tradi ional islamic . B rba ii se rad în cap, iar femeile î i taie simbolic o uvi . Orice deosebire de clas social este astfel anulat . Intrarea în starea de sacralitate se face înainte de a ajunge la Mecca, de obicei, la aeroportul din Jeddah; rotirea (ar.: taw f) de apte ori în jurul Kaµbei ± punctul central al f) pelerinajului, cu o scurt rug ciune c tre maq m Ibr h m ± Älocul lui Abraham´, cel care, în tradi ia islamic , a redat sanctuarului Kaµba puritatea ini ial . Ambele se afl în incinta marii moschei de la Mecca; b utul apei de la izvorul Zamzam cel care i-a salvat via a lui Ismail i mamei isale, Hagar (sau Agar), alunga i în de ert; parcurgerea (ar.: sa¶y) de apte ori a distan ei (de 394m) dintre colinele Saf sa¶y) i Marwah, în amintirea r t cirilor disperate ale lui Hagar i copilului s u, Ismail, p r si i în de ert; oprirea (ar.: wuq f), în timpul zilei de 9 dh -l-hi a, pe muntele (platoul) f), a, Arafat, situat la 19 km de Mecca, de la prânz i pân la miezul nop ii, într-o întrstare de medita ie;

în ziua de 10 dh -l-hi a, începe S rb toarea Sacrificiului (ar.: µ d ala, alAdh )), celebrat prin sacrificarea (ar.: nahr) unui berbec sau a unei nahr) c mile în amintirea gestului lui Abraham (ar.:Ibr h m) de a- i sacrifica (ar.:Ibr m) afiul, pe Ismail, pentru a- i dovedi credin a în Dumnezeu, gest oprit de aDumnezeu prin trimiterea unui berbec care a fost sacrificat în locul fiului . Ultimile zile ale pelerinajului sunt petrecute la Min , o localitate între Arafat i Mecca, unde are loc Äaruncarea cu pietre în Satan´ (ar.: ra m a - ayt n), adic aruncarea a apte pietricele în direc ia a trei stânci ce-l n), cesimbolizeaz pe diavol; ie irea din starea de sacralitate în ziua de 12 dh -l-hi a când pelerinajul ia sfâr it. De la "pelerinajul de adio" al profetului Muhammad, în anul 630, Mecca va deveni o localitate în exclusivitate a musulmanilor. Prezen a nemusulmanilor este total interzis în Mecca i în împrejurimile sale. Pelerinii au o viz special care atest apartenen a lor la religia islamic . Pe drumurile care duc spre Mecca sunt numeroase puncte de control menite s -i depisteze pe eventualii intru i. În secolele trecute, unii c l tori sau cercet tori de alt religie, ca Ulrich Jasper Seetzen (1809), Heinrich von Maltzan (1860) sau Johann Ludwig Burckhardt (1814), au reu it s p trund tainic în ora , fiind îmbr ca i ca musulmani sau ca sclavi ai musulmanilor.

Informatiile au fost preluate de la Wikipedia
Traducerea si adaptarea Gilbert