Parohia Sfântul Gheorghe Vechi

mântuitorul iisus hristos

Sãptãmâna 11 - 17.vIi.2010 Al 233-lea cuvânt

cuvânt spre folos
" Puterile \ngere[ti la morm#ntul T`u [i str`jerii au amor]it; [i sta Maria la morm#nt, c`ut#nd preacuratul T`u trup. Pr`dat-ai iadul, nefiind ispitit de d#nsul. Înt#mpinat-ai pe Fecioara, d`ruind via]`, Cel ce ai \nviat din mor]i, Doamne, slav` }ie ! "
Troparul |nvierii, glas VI

nr. 233

Cuvânt spre folos

pagina 2

Duminica a ºaptea dupã Rusalii

pericopa apostolului
din erpistola cãtre romani a sfântului apostol pavel (xv, 1-7)

1. Datori suntem noi cei tari s` purt`m sl`biciunile celor neputincio[i [i s` nu c`ut`m pl`cerea noastr`. 2. Ci fiecare dintre noi s` caute s` plac` aproapelui s`u, la ce este bine, spre zidire. 3. C` [i Hristos n-a c`utat pl`cerea Sa, ci, precum este scris: "Oc`rile celor ce Te oc`r`sc pe Tine, au c`zut asupra Mea". 4. C`ci toate c#te s-au scris mai \nainte, s-au scris spre \nv`]`tura noastr`, ca

prin r`bdarea [i m#ng#ierea, care vin din Scripturi, s` avem n`dejde. 5. Iar Dumnezeul r`bd`rii [i al m#ng#ierii s` v` dea vou` a g#ndi la fel unii pentru al]ii, dup` Iisus Hristos, 6. Pentru ca to]i laolalt` [i cu o singur` gur` s` sl`vi]i pe Dumnezeu [i Tat`l Domnului nostru Iisus Hristos. 7. De aceea, primi]i-v` unii pe al]ii, precum [i Hristos v-a primit pe voi, spre slava lui Dumnezeu.

pericopa sfintei evanghelii dupã sfântul apostol ºi evanghelist matei (iX, 27-35) (Vindecarea a doi orbi [i a unui mut \n Capernaum) 27. Plec#nd Iisus de acolo, doi orbi se ]inutul acela. ]ineau dup` El strig#nd [i zic#nd: 32. {i plec#nd ei, iat` au adus la El un Miluie[te-ne pe noi, Fiule al lui David. om mut, av#nd demon. 28. Dup` ce a intrat \n cas`, au venit la 33. {i fiind scos demonul, mutul a El orbii [i Iisus i-a \ntrebat: Crede]i gr`it. Iar mul]imile se minunau c` pot s` fac Eu aceasta? Zis-au Lui: zic#nd: Niciodat` nu s-a ar`tat a[a \n Da, Doamne! Israel. 29. Atunci S-a atins de ochii lor, 34. Dar fariseii ziceau: Cu domnul zic#nd: Dup` credin]a voastr`, fie demonilor scoate pe demoni. vou`! 35. {i Iisus str`b`tea toate cet`]ile 30. {i s-au deschis ochii lor. Iar Iisus [i satele, \nv`]#nd \n sinagogile lor, le-a poruncit cu asprime, zic#nd: propov`duind Evanghelia \mp`r`]iei Vede]i, nimeni s` nu [tie. [i vindec#nd toat` boala [i toat` 31. Iar ei, ie[ind, L-au vestit \n tot neputin]a \n popor.

pagina 3

Cuvânt spre folos

nr. 233
PreoÞi slujitori În ordinea slujirii
Pr. Ionel Durlea Pr. Sorin-Vasile Tanc`u Pr. Cristian Deheleanu

SÃPTÃMÂNA 11 - 17.vii.2010
ZI
Duminic`

CALENDAR
Sf. Mare Muceni]` Eufimia; Sf. Olga, \mp`r`teasa Rusiei; Cuv. Leon din Mandra Sf. Mucenici Proclu [i Ilarie; Sf. Veronica Soborul Sf. Arhanghel Gavriil; Cuv. {tefan Savaitul; Cuv. Sara

INTERVAL ORAR
07.30-12.00

PROGRAM LITURGIC
- Utrenia [i Sf#nta Liturghie

Luni Mar]i

Miercuri Sf. Apostol Achila; Sf. Mucenici Iust [i Iraclie; Cuv. Nicodim Aghioritul Joi Sf. Mucenici Chiric [i Iulita; Cuv. Iosif, Arhiep. Tesalonicului; Cuv. Vladimir, Lumin`torul Rusiei

19.00-20.30

- Sf#ntul Maslu de ob[te [i Dialog duhovnicesc

Pr. Ionel Durlea

Vineri

Sf. Sfin]it Mucenic Atinoghen cu cei 10 ucenici ai s`i; Sf. Mucenici Avudin [i Faust
18.00-20.00

- Vecernia [i Paraclisul Maicii Domnului - Sf#nta Liturghie [i Parastas pentru cei adormi]i - Vecernia Mare [i Cuv#nt de \nv`]`tur` la Apostolul zilei

Pr. Ionel Durlea Pr. Ionel Durlea

S#mb`t`

Sf. Mare Muceni]` Marina; Sf. Ierarh Eufrasie

07.30-11.00

18.00-20.00

Pr. Sorin-Vasile Tanc`u

predicã la duminica a vii-a dupã rusalii
(Despre minunile lui Dumnezeu [i minunile sfin]ilor ) P`rintele Ilie Cleopa

Mare e[ti, Doamne, [i minunate s\nt lucrurile Tale [i nici un cuv\nt nu este de ajuns spre lauda minunilor Tale (Slujba aghiazmei mari) Iubi]i credincio[i, Ast`zi, c\nd Sf\nta Evanghelie ne prezint` dou` din minunile s`v\r[ite de M\ntuitorul nostru Iisus Hristos [i anume vindecarea a doi orbi [i a unui demonizat [i mut, m-am g\ndit s` vorbesc despre minunile f`cute de Dumnezeu [i de sfin]ii Lui. Dac` ve]i asculta cu luare aminte, ve]i \n]elege marea deosebire dintre minunile lui Dumnezeu [i cele ale sfin]ilor. S` [ti]i c` Dumnezeu este izvorul f`r` de margini al tuturor minunilor, deoarece puterea Lui este nem`rginit` [i \n]elegerea lui este neajuns` de minte.

Deosebirile minunilor Lui, fa]` de cele f`cute de sfin]i s\nt acestea: Dumnezeu Cel \n Sf\nta Treime-\nchinat, Tat`l, Fiul [i Duhul Sf\nt, a f`cut minuni mari direct asupra lumii Sale, precum: r`pirea lui Enoh la cer (Facere 5, 24; Evrei 11, 5); amestecarea limbilor (Facere 11, 7); orbirea locuitorilor Sodomei (Facere 19, 11); prefacerea femeii lui Lot \n st\lp de sare (Facere 19, 26); glasul ceresc \n rug (Ie[ire 3, 2-5); toiagul lui Moise pref`cut \n [arpe (Ie[ire 4, 2-4); m\na lui Moise acoperit` de lepr` (Ie[ire 4, 6-7); prepeli]ele (Ie[ire 16, 13); glasul Domnului \n Sinai (Ie[ire 20, 22). Dumnezeu a f`cut minuni m`rite [i \nfrico[ate, care nu s-au mai s`v\r[it \n tot p`m\ntul [i neamul (Ie[ire 14, 20): trecerea lui Israel prin Marea Ro[ie (Ie[ire

nr. 233

Cuvânt spre folos

pagina 4

14, 20-22); nimicirea lui Senaherib (IV Regi 19, 35); glasul din cer c`tre Nabucodonosor (Daniel 4, 28). Iat` [i c\teva minuni f`cute \n legea Harului; Pogor\rea Sf\ntului Duh \n chip de porumbel (Matei 3, 16); glasul din cer la botezul lui Iisus (Matei 3, 17; Marcu 1, 11; Luca 3, 22); glasul Tat`lui din cer la Schimbarea la Fa]` a Domnului (Matei 17, 5; Marcu 9, 7); \ntunericul [i semnele la moartea lui Iisus Hristos (Matei 27, 45, 51-53; Marcu 15, 33; Luca 23, 44-45); Catapeteasma bisericii rupt` (Marcu 15, 38); limbile de foc la Cincizecime [i darul vorbirii \n limbi (Fapte 2, 2-3); eliberarea Apostolilor din \nchisoare (Fapte 12, 8-9) [i multe altele. Puterea lui Iisus Hristos este asemenea Tat`lui [i lucrarea Lui este \mpreun` cu a Tat`lui (Ioan 5, 17). Minunile lui Iisus Hristos \n Legea Harului au fost deosebite de cele ce s-au f`cut de Dumnezeu \n Legea Veche. Dar [i sfin]ii au f`cut minuni prin puterea dat` lor de la Duhul Sf\nt. |ns` ele se deosebesc de cele f`cute de Dumnezeu. Pentru c` sfin]ii nu au s`v\r[it minuni directe asupra \ntregii lumi, cum a f`cut [i face Dumnezeu pururea. Apoi sfin]ii au luat darul facerii de minuni numai prin post [i rug`ciune mult` c`tre Dumnezeu (Ie[ire 24, 18; 34, 28; Deuteronom 9, 18; Luca 2, 37; Fapte 10, 30; 14, 23). M\ntuitorul a f`cut minunile cu a Sa porunc` [i datorit` puterii Sale (Ioan 19, 11; 5, 17; 19, 21-26). El a f`cut minuni pe care nimeni din oameni nu le-a mai f`cut (Matei 9, 33; Marcu 2, 12; Ioan 21, 25), pe c\nd sfin]ii au f`cut minuni numai prin darul [i puterea primit` de la Dumnezeu (Fapte 3, 12). Apoi sfin]ii au f`cut minuni la porunca lui Dumnezeu (Ie[ire 4, 3; 6, 7; Numerii 20, 8-9). Dumnezeu \ns` nu prime[te

porunc` de la nimeni ca s` fac` minuni, ci toate c\te voie[te le face \n cer [i pe p`m\nt (Psalmi 76, 13; 85, 9; 113, 11). Minunile M\ntuitorului nostru Iisus Hristos au fost profe]ite mai \nainte de Duhul Sf\nt prin gura sfin]ilor S`i prooroci. A[a de exemplu marele prooroc Isaia prin Duhul Sf\nt a ar`tat c` M\ntuitorul va lumina orbii, va da auz surzilor, va da grai mu]ilor [i vedere orbilor, zic\nd: "Atunci va s`ri [chiopul ca cerbul [i limpede va vorbi limba g\ngavilor". Iar`[i zice despre dezlegarea celor lega]i de duhuri necurate [i pentru cei orbi c` va deschide ochii orbilor, [i va scoate din leg`turi pe cei lega]i (Isaia 35, 5; 42, 8). Minunile sfin]ilor s-au f`cut cu un scop anumit c\nd a binevoit Dumnezeu [i unde a voit El (Ie[irea 7, 20-21; Fapte 1, 16; II Petru 1, 21). Vedem iar`[i c` sfin]ii au f`cut minuni pu]ine, iar M\ntuitorul ca Dumnezeu a f`cut tot felul de minuni pe care nimeni din oameni nu le-a putut face (Matei 9, 33; Marcu 2, 12; Ioan 15, 24). Toate minunile sfin]ilor au fost f`cute nu prin puterea lor, ci de Dumnezeu prin ei, ca s` se \mplineasc` cuv\ntul Scripturii care zice: Sfin]ilor care s\nt pe p`m\ntul Lui minunate a f`cut Domnul voile Sale \ntru d\n[ii (Psalmi 15, 3). Sfin]ii au f`cut minuni [i ei, ca s` arate puterea lui Dumnezeu, precum scrie: Minunat este Dumnezeu \ntru sfin]ii Lui, Dumnezeul lui Israel (Psalm 67, 36). S` [tim c` Dumnezeu a f`cut, face [i va face tot felul de minuni \n vecii vecilor, at\t \n cer [i pe p`m\nt. |n schimb, sfin]ii pot face minuni [i pot prooroci numai c\nd voie[te [i unde voie[te Dumnezeu. Vedem c` sfin]ii Apostoli, care luaser` de la Dumnezeu darul [i puterea de a face minuni n-au putut scoate duhul cel r`u din omul lunatic c\nd au voit

pagina 5

Cuvânt spre folos

nr. 233

ei (Matei 17, 16; Marcu 9, 20). Sf\ntul prooroc Elisei, m`car c` luase de la Dumnezeu dar \ndoit de a face minuni mai mari dec\t Ilie proorocul, n-a cunoscut sc\rba cea mare a femeii sunamitence, c`reia \i murise copilul pentru c` Domnul a ascuns de la el lucrul acesta (IV Regi 4, 27). Vedem iar`[i c` Sf\ntul Antonie cel Mare, care luase de la Dumnezeu darul facerii de minuni \n diferite \mprejur`ri, n-a putut scoate duhul cel r`u din femeia \ndr`cit`, m`car c` s-a nevoit mult cu post [i rug`ciune. Pe acest duh r`u l-a scos ucenicul s`u, Sf\ntul Pavel cel simplu. Sf\ntul Antonie n-a cunoscut pe diavolul cel viclean care se pref`cea c` este om p`c`tos [i c` vine s` se poc`iasc` (a se vedea Via]a Sf\ntului Antonie cel Mare, \n 17 ianuarie). Iubi]i credincio[i, V-am vorbit pe scurt despre minunile lui Dumnezeu [i despre minunile sfin]ilor [i am ar`tat c` darul facerii de minuni se d` de Dumnezeu numai celor des`v\r[i]i, cui voie[te [i c\t voie[te El. Prin minuni Dumnezeu |[i arat` atotputernicia, bun`tatea [i iubirea Sa fa]` de oameni [i de \ntreaga crea]ie. Scopul pentru care Dumnezeu [i sfin]ii S`i fac minuni este pream`rirea numelui S`u \n cer [i pe p`m\nt, \nt`rirea [i ap`rarea dreptei credin]e \n lume, c`l`uzirea [i m\ntuirea oamenilor, [i izgonirea duhurilor r`ut`]ii dintre noi. Minunile arat` \n chipul cel mai conving`tor [i direct c` Dumnezeu este Creatorul [i St`p\nul \ntregii lumi, c` El are mil` de oameni [i a[teapt` poc`in]a lor [i c` d` aceea[i putere de a face minuni tuturor celor ce se tem de d\nsul. Iar dac` oamenii se \ndoiesc de Dumnezeu chiar c\nd se afl` \n fa]a unor adev`rate minuni, \nseamn` c` m\ntuirea lor este \n

mare primejdie. Dumnezeul nostru este Dumnezeul minunilor, iar minunile s\nt semnul v`zut al puterii [i iubirii Sale. C`ci credin]a \n Dumnezeu dac` nu s`v\r[e[te minuni, nu este adev`rat`. Despre aceasta spune [i proorocul David: Cine este Dumnezeu mare ca Dumnezeul nostru? Tu e[ti Dumnezeu care faci minuni (Psalm 76, 13). {i \n alt psalm zice: Dumnezeul nostru \n cer [i pe p`m\nt toate c\te a voit a f`cut (Psalm 113, 11). De aceea cel ce se \mpotrive[te minunilor sau se \ndoie[te de adev`rul lor, acela t`g`duie[te Sf\nta Scriptur`, t`g`duie[te Revela]ia divin` [i pe |nsu[i Dumnezeu [i nu se poate m\ntui pentru c` nu duce nici un suflet \n \mp`r`]ia lui Dumnezeu. Or, credin]a cre[tin` [i revela]ia divin` s\nt \ntemeiate [i \nt`rite de minuni, adic` de fapte [i lucruri supraomene[ti s`v\r[ite de Dumnezeu mai presus de mintea [i \n]elegerea noastr`. Prin minuni se sl`ve[te Cel Prea\nalt, iar oamenii se \nt`resc \n credin]` [i se m\ntuiesc. S` [ti]i, fra]ii mei, c` minunile s-au f`cut ve[nic: [i \nainte de \ntemeierea lumii, [i \nainte de darea Legii, [i \nainte de venirea lui Hristos pe p`m\nt, [i dup` \ntruparea Cuv\ntului [i ast`zi se fac minuni [i \n veci se vor face [i nu vor \nceta niciodat`. Cele mai mari minuni ale lui Dumnezeu \ns`, s\nt dou`: crearea lumii v`zute [i nev`zute din nimic, numai prin cuv\nt [i \nnoirea lumii prin \ntruparea, na[terea Domnului din Fecioara Maria [i \nvierea Lui din mor]i, ce nu pot fi \n]elese de noi oamenii. Ce este universul \n negr`ita sa frumuse]e [i ordine, dac` nu o mare minune a Creatorului care uime[te p\n` [i pe \ngeri? Ce este omul, at\t de minunat creat, dac` nu o nep`truns` minune a Creatorului? Ce este cre[tinismul care a

pagina 6

Cuvânt spre folos

nr. 233

biruit p`g\nismul [i pe diavol dac` nu cea mai mare minune a lui Hristos \nviat din mor]i? Din s\ngele Domnului r`stignit pe Golgota [i din lumina Sf\ntului Morm\nt a r`s`rit o lume nou`, o Biseric` nou` [i o lege nou` m`rturisit` [i ap`rat` de dou` mii de ani prin jertfa a nenum`rate milioane de cre[tini apostoli, ierarhi, martiri, sfin]i [i drep]i. |ntr-adev`r, cre[tinismul este una din marile minuni ale Preasfintei Treimi pe p`m\nt. C`ci Tat`l a trimis pe Fiul S`u \n lume, iar Fiul S-a jertfit [i Sf\ntul Duh a f`cut s` se vesteasc` cuv\ntul [i s` lucreze m\ntuirea neamului omenesc. Zadarnic s-au ostenit du[manii lui Hristos s` biruiasc` Biserica, s` \nlocuiasc` Evanghelia [i s` \nfr\ng` cre[tinismul. Lupta a fost [i este cr\ncen`, potrivnicii tot mai mul]i, jertfele tot mai mari, dar [i cre[tinismul tot mai tare [i de nebiruit, pentru c` la c\rma Bisericii se afl` Domnul nostru Iisus Hristos \nviat din mor]i. Iubi]i credincio[i, Fiecare dintre noi am v`zut \n via]` unele minuni [i fapte mai presus de mintea noastr`, s`v\r[ite fie cu noi, fie cu cei din jurul nostru. Fiecare, mai ales c\nd s\ntem bolnavi, \n fa]a mor]ii sau a unei mari primejdii, cerem st`ruitor s` fac` Dumnezeu o minune cu noi [i s` ne scape de moarte, de primejdie, de boal`, s` ne ajute la examene, la opera]ie, la necazul care ne apas`. Fiecare ne \nchin`m \n biseric`, d`m slujbe la Sf\ntul Altar, s`rut`m sfintele icoane, aprindem lum\n`ri [i spunem lui Dumnezeu, Maicii Domnului [i sfin]ilor Lui necazul nostru, cu speran]a c` ni se va \ndeplini cererea. Dar aproape \ntotdeauna uit`m s` ne recunoa[tem nevrednicia [i s` ne \ntreb`m cu smerenie: "Doamne, oare

s\nt vrednic eu p`c`tosul de mila Ta? S\nt vrednic s` faci o minune at\t de mare cu mine cel plin de p`cate?" Mul]i cer ajutor [i a[teapt` minuni de la Dumnezeu, dar pu]ini s\nt pe care \i miluie[te [i le ascult` rug`ciunea. {i aceasta pentru c` nu cer ceea ce trebuie spre folos [i m\ntuire sau pentru c` s\nt nevrednici de ajutorul lui Dumnezeu [i al sfin]ilor Lui din cauza p`catelor care \i st`p\nesc. De aceea cerem mult, dar primim mai pu]in pentru c` Dumnezeu face minuni numai cu acei care au credin]a tare [i se roag` mult cu smerenie, cu lacrimi [i cu post. Domnul miluie[te [i sfin]ii ajut` cu rug`ciunile lor mai \nt\i pe acei care s\nt milostivi \n dragoste [i-[i cresc copiii \n fric` de Dumnezeu. Pe ace[tia \i miluie[te mai mult. Cu ace[tia face adev`rate minuni, pentru c` au credin]` mai mult`, iart` mai mult, iubesc mai mult [i au inim` smerit`. S` cerem lui Dumnezeu mai \nt\i iertarea p`catelor [i m\ntuirea sufletului, apoi s` cerem cele p`m\nte[ti. S` \nv`]`m a ne ruga cu credin]`, av\nd drept pild` pe cei orbi vindeca]i din Evanghelia de ast`zi. C` aceia mergeau dup` M\ntuitorul [i strigau cu credin]`: Miluie[te-ne pe noi, Fiul lui David! Iar dac` Domnul ne va \ntreba ca [i pe aceia: Crede]i c` pot s` fac Eu aceasta?, noi s` r`spundem din toat` inima: Da, Doamne! Credem c` Tu ai f`cut cerul [i p`m\ntul! Credem c` Tu ai creat pe \ngeri [i pe oameni! Credem c` Tu Te-ai \ntrupat din Fecioar` [i ai \nviat din mor]i, pentru a noastr` m\ntuire! Credem \n Evanghelie [i \n puterea Sfintei Cruci! Credem \n mila [i minunile Tale! Revars` mila [i harul minunilor Tale peste noi to]i, ca s` Te sl`vim [i s` Te l`ud`m \n veci. Amin.

pagina 7

Cuvânt spre folos

nr. 233

Despre îngeri
109. Ce sunt \ngerii? |ngerii sunt duhuri, adica fiinte spirituale fara trup, \nzestrate cu minte, vointa si putere, cum spune Sf. Scriptura: "Cel ce face pe \ngerii Sai duhuri si pe slujitorii Sai para de foc" (Ps. 103, 4) si cum adevereste Sf. Traditie. Fapturile \nzestrate cu minte sau ratiune se \mpart \n \ngeri si oameni. Fapturile rationale netrupesti sunt \ngerii. Ei sunt firi \ntelegatoare; pentru ca sunt fara de trup, au fost r#nduiti sa locuiasca sus, \n locuri usoare, si sa aiba o fire usoara si repede. 110. Ce \nsusiri au \ngerii? |ngerii sunt nemateriali, fiindca sunt netrupesti. De aceea, desi \ngerii pot vorbi \ntre ei, n-au nevoie nici de limba, nici de urechi ci-si arata g#ndurile si hotar#rile fara cuv#nt material. C#nd Sf. Apostol Pavel ne vorbeste despre limba \ngerilor (I Cor. 13,1), el nu le atribuie, prin aceasta, trupuri, ci arata chipul de convorbire \ntre \ngeri. Tot asa, c#nd vorbeste de "genunchiul celor ceresti si al celor pam#ntesti si al celor de dedesupt" (Filip. 2, 10), el nu atribuie \ngerilor genunchi si oase, ci arata \nchinarea datorata lui Dumnezeu, dupa felul nostru omenesc. Spre deosebire de noi, oamenii, \ngerii sunt fiinte spirituale personale, netrupesti si nemateriale. |ngerii sunt liberi, dispun#nd \n libertate de voia si hotar#rile lor, asa cum ne dovedeste caderea lui Lucifer. |ngerii sunt inteligenti, \n continua miscare si stiutori. Desi \ngerii au cunoastere mai \nalta dec#t a noastra, ei nu stiu cele ce sunt \n inima si nici cele viitoare. Aceasta arata ca ei sunt marginiti. "Cine a \nceput sa existe, zice Teodoret al Cirului, acela are o existenta marginita." . Ca e asa ne-o spune si cuv#ntul M#ntuitorului ca fiecare om e sub paza sau sub grija unui \nger (Matei 18, 10). De aceea, \ngerii ocupa loc, se fac vazuti si se arata celor vrednici ci \nfatisare omeneasca (Fac. 18, 2). Fiind marginiti, \ngerii nu sunt pretutindeni. Ei sunt prezenti acolo unde sunt trimisi. C#nd sunt \ncer, nu sunt pe pam#nt; c#nd sunt trimisi de Dumnezeu pe pam#nt, nu sunt \n cer. Desi marginiti, ei nu sunt \mpiedicati de ziduri, de usi, de \ncuietori, de peceti. Acelora carora Dumnezeu voieste ca ei sa li se arate, \ngerii nu li se \nfatiseza cum sunt, ci cu o forma schimbata, ca sa poata fi vazuti . |ngerii nu sunt sfintenia \nsasi. Ei au sfintenia de la Duhul Sf#nt. Sfintenia fiind din afara fiintei lor, le aduce desav#rsirea prin \mpartasirea cu Duhul Sf#nt. Ei \si pastreaza vrednicia prin staruinta \n bine, av#nd libera voie \n alegere si necaz#nd niciodata din cinstea de a sedea alaturi de Cel Bun. Puterile ceresti nu sunt sf#nte prin firea lor. Altfel ele nu s-ar deosebi de Duhul Sf#nt. Ele au de la Duhul Sf#nt o masura de sfintenie pe potriva lor. Ele capata nemurirea prin har si participa la luminare si la har potrivit cu vrednicia si cu rangul lor" . |ngerii n-au fost creati copii, care apoi, desav#rsinduse prin exercitiu continuu, au ajuns demni de primirea Duhului Sf#nt. Ei au avut de la \nceput, de la facere, \n \nsusi actul facerii lor, sfintenia pusa \n fiinta lor . Ei doresc si cauta binele. Dupa masura dragostei lor fata de Dumnezeu, ei primesc masura sfinteniei. |ntre ei si Duhul Sf#nt e aceasta deosebire ca, pe c#nd Duhul Sf#nt are sfintenia prin \nsasi firea Sa \ngerii au sfintenia prin \mpartasire.

nr. 233

Cuvânt spre folos

pagina 8

Multi \ngeri c#stig#nd fericirea vesnica, au fost \ntariti \n bine . Ei au fost ridicati la o treapta mai presus de firea lor, si, daca nu mai pot gresi, nu e prin firea lor, ci prin harul lui Dumnezeu . 111. De ce se numesc \ngeri si care e numarul lor? Cuv#ntul \nger, care vine din limba latina, iar \n aceasta din limba greaca, \nseamna vestotor. |ngerii au, printre altele, sa vesteasca oamenilor voia lui Dumnezeu, asa cum Arhanghelul Gavriil a vestit pe Fecioara Maria ca va naste pe M#ntuitorul (Luca 1, 26-38), iar pe preotul Zaharia ca elsi sotia sa Elisabeta vor avea fiu (Luca 1, 11-20). Numarul \ngerilor e foarte mare. Sf. Parinti numara noua cete \ngeresti. Dionisie Pseudo-Areopagitul le \mparte \n trei triade, sau trei serii de c#te trei. Prima triada e vesnic \n jurul lui Dumnezeu, \n unire nemijlocita cu Acesta, si e formata din Serafimii cei cu c#te sase aripi din Heruvimii cei cu ochi multi si din Tronurile prea sf#nte. A doua triada e alcatuita din Domnii, Puteri si Stap#niri. A treia triada e formata din |ncepatorii, Arhangheli si |ngeri" . 112. Ce chemare au \ngerii? Am vazut ca ei sunt vestitorii voii sau hotar#rilor lui Dumnezeu. Unu dintre ei, ca firi curate, ne\nclinate spre rau, sau greu de miscat la asa ceva, se misca continuu \n cor, \n jurul Cauzei prime. Ei c#nta laudele maririi dumnezeiesti,

privesc vesnic slava cea vesnica, nu numai ca sa se slaveasca Dumnezeu, ci pentru ca si ei, \ngerii; sa primeasca binefaceri de la Dumnezeu. |ngerii slujesc lui Dumnezeu pentru m#ntuirea noastra. Lucrul \ngeresc acesta este: sa faca totul pentru m#ntuirea fratilor, zice Sf. Ioan Gura de Aur . Dupa ce am cazut \n pacat, Dumnezeu nu ne lasa fara sprijinul Sau. El ne trimite c#te un \nger ca sa ajute vietii noastre. |ngerii sunt puternici si gata sa \mplineasca vointa dumnezeiasca. Ei se afla, prin iuteala firii lor, \ndata acolo unde le porunceste vointa lui Dumnezeu. |ngerii sunt pazitorii oamenilor. Fiecare om e pus sub paza sau sub grija unui \nger. M#ntuitorul \nsusi ne asigura de aceasta c#nd zice: "Cautati sa nu dispretuiti pe vreunul din acestia mai mici; ca zic voua: ca \ngerii lor \n ceruri pururea vad fata Tatalui Meu, Care este \n ceruri" (Matei 18,10). Fiecare om \si are \ngerul sau pazitor care este al dreptatii. Dar duhul cel rau, care este al nedreptatii nu-i da pace si cauta tot timpul sa-1 ispiteasca. Deosebim aceasta dupa g#ndurile bune sau rele din inima noastra. Unii \ngeri, ca Arhanghelii, apara popoarele, cum au aratat Moise si Daniil (Deut. 32, 8; Daniil 10, 5).
Surs`: |NVATATURA DE CREDIN}~ CRE{TIN~ ORTODOX~, APOLOGETICUM 2006, p. 38-39

CUV@NT SPRE FOLOS s`pt`m#nal al Parohiei Sf#ntul Gheorghe Vechi ISSN: 1843 - 8822 RO-030148, Calea Mo[ilor nr. 36, sector 3, Bucure[ti e-mail: cuvant@sfantulgheorghe.ro

Tel. 021.314.77.89; Fax: 031.811.53.75; Mobil: 0726.325.888 Cod fiscal nr. 12102616, Cod IBAN: RO93 BACX 0000 0030 0191 4000, Unicredit }iriac Bank, Sucursala Lipscani web: www.sfantulgheorghe.ro

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful