Professional Documents
Culture Documents
COMUNICARE
1
INTERNETUL, MIJLOC DE INFORMARE ŞI
COMUNICARE
Bucureşti - 2006
2
1. SCURT ISTORIC ..................................................................................................................... 6
3
6. LIMBAJUL HTML................................................................................................................. 80
STRUCTURA STANDARD A UNUI FIŞIER HTML ........................................................................... 81
Sfârşitul de linie .................................................................................................................... 82
Blocuri preformatate ............................................................................................................. 84
CULORI, FONTURI ŞI MARGINI..................................................................................................... 85
Culoarea de fond................................................................................................................... 86
Culoarea textului................................................................................................................... 86
Atribute multiple.................................................................................................................... 87
Setarea fontului de bază........................................................................................................ 87
Setarea marginilor paginii Web............................................................................................ 88
STILURI PENTRU BLOCURILE DE TEXT ......................................................................................... 88
SETAREA FONTURILOR ............................................................................................................... 91
BLOCURI DE TEXT....................................................................................................................... 92
LISTE .......................................................................................................................................... 94
Liste neordonate.................................................................................................................... 94
Liste ordonate........................................................................................................................ 95
Liste de definiţii..................................................................................................................... 97
TABELE ...................................................................................................................................... 98
Atribute.................................................................................................................................. 98
Tabele de forme oarecare ..................................................................................................... 99
Atribute Internet Explorer pentru tabele............................................................................... 99
Exemple ................................................................................................................................. 99
IMAGINI .................................................................................................................................... 103
Tipuri de fişiere pentru imagini .......................................................................................... 103
Inserarea unei imagini într-o pagină Web.......................................................................... 103
Alte atribute opţionale ale tag-ului <img>......................................................................... 104
Elemente înlocuitoare pentru imagini................................................................................. 104
Imagini de fond ale paginilor Web...................................................................................... 105
LINK-URI................................................................................................................................... 106
Interactivitatea unei pagini Web ......................................................................................... 106
Utilizarea unui text ca „zonă activă” ................................................................................. 106
Utilizarea unei imagini ca „zonă activă” ........................................................................... 107
Ancore ................................................................................................................................. 107
Instanţe multiple pentru un browser ................................................................................... 108
Alegerea culorilor pentru link-uri....................................................................................... 109
Link către un server FTP .................................................................................................... 109
Link către un server e-mail ................................................................................................. 109
Link către fişiere oarecare .................................................................................................. 109
DOCUMENTAREA UNEI PAGINI WEB ......................................................................................... 110
Descrierea unei pagini Web................................................................................................ 110
Cuvintele cheie pentru o pagină Web ................................................................................. 111
Drepturile de autor.............................................................................................................. 111
Persoana de contact ............................................................................................................ 111
Setul de caractere utilizat.................................................................................................... 111
Reâncărcarea automată a unei pagini Web........................................................................ 112
Comentariile........................................................................................................................ 112
SUNETE ŞI VIDEOCLIP-URI ........................................................................................................ 113
Formate şi link-uri pentru fişierele de sunet....................................................................... 113
Formate şi link-uri pentru fişierele videoclip ..................................................................... 113
4
Sunetul de fond pentru o pagină Web ................................................................................. 113
HĂRŢI DE IMAGINI .................................................................................................................... 114
Folosirea unei imagini ca „hartă de imagini” .................................................................. 114
Coordonatele zonelor active ............................................................................................... 115
Utilizarea unei hărţi de imagini.......................................................................................... 116
FORMULARE ............................................................................................................................. 117
Atribute................................................................................................................................ 117
Un formular cu un câmp de editare şi un buton de expediere............................................ 118
Butonul Reset ...................................................................................................................... 119
Câmp de editare de tip „Password”................................................................................... 120
Butoane radio...................................................................................................................... 120
Casete checkbox.................................................................................................................. 121
Transmiterea fişierelor către un server - Upload............................................................... 122
Butoane ............................................................................................................................... 123
Lista de selecţie................................................................................................................... 123
Frame-uri ............................................................................................................................ 125
Atribute ale tag-ului <frameset>........................................................................................ 125
Exemple de cod care generează frame-uri ......................................................................... 125
Alte atribute pentru frame-uri............................................................................................. 127
Frame-uri in-line................................................................................................................. 128
7. INSTRUMENTE MODERNE DE COMUNICARE ŞI INFORMARE. MESAGERIA
INSTANTĂ, GRUPURILE DE DISCUŢII WEB, WEBLOG-UL, PROTOCOLUL ŞI
FIŞIERELE RSS ....................................................................................................................... 129
MESAGERIA INSTANTĂ ............................................................................................................. 129
WEBLOG-UL ............................................................................................................................. 130
GRUPURILE DE DISCUŢII WEB .................................................................................................. 132
PROTOCOLUL ŞI FIŞIERELE RSS ............................................................................................... 133
Structura standard a unui fişier RSS .................................................................................. 134
Agregatoare ........................................................................................................................ 136
8. ELEMENTE DE DESIGN ALE PAGINILOR ALE PAGINILOR WEB ...................... 138
BIBLIOGRAFIE....................................................................................................................... 167
5
1. Scurt istoric
Proiectul ARPA
În anii ’60 în cadrul Departamentului Apărării Statelor Unite ale Americii
(DOD, Department of Defense) funcţiona Agenţia pentru Proiecte de Cercetare
Avansate (ARPA, Advanced Research Projects Agency). Agenţia primeşte ca proiect
de cercetare realizarea practică a interconectării reţelelor de computere ale bazelor
militare americane. Această inter-reţea (ARPA) trebuia construită astfel încât să
reziste unui atac atomic din partea unui potenţial inamic.
IP (Internet Protocol)
Protocolul IP a fost conceput special pentru a putea satisface obiectivele reţelei
ARPA în condiţii de atac inamic. Protocolul realizează dirijarea informaţiei într-o
inter-reţea.
Pachete
Conform acestui protocol, înainte de fi lansată în Internet o informaţie trebuie
împărţită în pachete. Fiecare pachet va avea capacitatea de a circula în mod
independent în Internet. Un pachet va conţine:
• adresa sursei;
• adresa destinaţiei;
• numărul pachetului în cadrul informaţiei;
• un identificator pentru informaţia transmisă.
Datorită faptului că pachetele conţin şi adresa destinaţiei, acestea pot circula
independent în Internet şi pot ajunge la destinaţie într-o ordine oarecare, la momente
de timp arbitrare. La destinaţie pachetele sunt repuse în ordine şi astfel informaţia
iniţială este refăcută.
1969, ARPANET
În anul 1969 la dezvoltarea proiectului ARPA au fost invitate să participe şi
patru universităţi civile americane. În acest an reţeaua ARPA se divide DARPA
(partea militară) şi ARPANET (partea civilă).
1975
A fost creat serviciul e-mail pentru primirea şi expedierea mesajelor
electronice.
Tot în acest an a fost creat serviciul TELNET care a permis comanda de la distanţă a
unui computer (remote control).
1979
Este creat serviciul UseNet specializat iniţial pentru informarea şi crearea
grupurilor de discuţii pe diferite domenii de interes ştiinţific.
Anii ‘80
Apare protocolul TCP/IP care aduce corecţii la vechiul protocol IP. În aceşti
ani încep să fie interconectate supercalculatoarele din centrele universitare americane.
Anii ‘90
După anul 1990 pe Internet îşi fac apariţia firmele comerciale. Aceste firme
prin investiţiile aduse contribuie foarte mult la dezvoltarea Internet-ului.
6
InterNIC
Deşi Internetul nu are o structură administrativă bine determinată, după 1990
se face simţită nevoia unui organism care supervizeze activităţile care se petrec pe
Internet. Astfel a apărut InterNIC.
7
2. Noţiuni fundamentale, concepte şi termeni
Obiective specifice
După parcurgerea acestui capitol veţi înţelege:
- felul în care funcţionează reţelele de calculatoare conectate la Internet;
- utilitatea şi funcţionarea principalelor servicii şi protocoale utilizate în Internet;
- formarea şi structura adreselor Web (URL);
- structura adreselor IP şi felul în care se formează aceste clase de adrese;
- veţi fi în măsură să utilizaţi în linie de comandă principalele comenzi folosite pentru
verificarea conexiunilor la Internet.
Reţele de calculatoare
La modul cel mai general o reţea de calculatoare reprezintă o configuraţie de
echipamente de procesare de informaţie conectate prin linii de comunicaţie ce pot împărţi
în comun informaţia şi resursele disponibile.
8
- Linear Bus – reprezintă interconectarea calculatoarelor prin intermediul unui
cablu principal cu terminatoare la fiecare capăt;
- Star – în acest tip de topologie, fiecare nod de reţea (server, staţie de lucru sau
periferic) este conectat într-un hub sau switch central care controlează toate
funcţiile reţelei;
- Tree – acest tip de reţea combină caracteristicile topologiilor Linear Bus şi Star.
Ea constă într-un grup de staţii de lucru configurate în stea (Star), conectate
ulterior la un cablu liniar (Linear Bus).
9
pentru a evita aceste segmente. Router-ele sunt fi folosite şi pentru a realiza conectarea
unui LAN la Internet.
Gateway-ul este punctul dintr-o reţea care funcţionează ca poartă către o altă
reţea. De exemplu în cazul conectării unei reţele locale la Internet unul dintre
calculatoarele din reţea va avea şi rolul de gateway iar adresa lui va trebui cunoscută de
toate celelalte calculatoare din reţea.
10
server WWW, server FTP, server E-MAIL, server NEWS etc şi aplicaţii de tip client
WWW (browser-ul), de tip client E-MAIL şi NEWS (Outlook Express). Un protocol este
o combinaţie de reguli de comunicaţie şi formate de mesaje care trebuie respectate de
către aplicaţiile Internet pentru a face posibil schimbul de date şi de mesaje. Protocoalele
sunt standarde care furnizează servicii de comunicaţie între calculatoare.
11
De asemenea sunt necesare cele două tipuri de aplicaţii Internet (server FTP şi client
FTP).
Broadband
În prezent cei mai mulţi utilizatori încă accesează Internetul prin intermediul
conexiunilor asigurate de o linie telefonică simplă (dial-up) şi a modemului de 56k.
Această conexiune nu este foarte performantă atunci când se doreşte transferul de fişiere
ce conţin imagini grafice de înaltă rezoluţie, fişiere audio sau video. Banda oferită de
linia telefonică este „îngustă” şi nu satisface întotdeauna transmiterea cantităţii imense de
informaţie pe care o presupune multimedia.
Rezolvarea (acestei probleme) o reprezintă accesul de bandă largă (broadband).
Prin broadband informaţia se poate transmite în Internet cu o viteză de câtteva zeci de ori
mai mare decât cea maxim permisă de un modem obişnuit de linie telefonică. Acest
câştig de viteză face posibil transferul de fişiere de dimensiuni foarte mari într-un timp
scurt. De exemplu prin broadband o întreagă enciclopedie multimedia poate fi trimisă în
doar câteva minute.
În mod obişnuit, există patru căi pentru a obţine un acces la o bandă largă.
12
telefonică. O linie ISDN este de două ori mai rapidă decât un modem de linie
telefonică de 56k.
2. Transmisia prin satelit. Prin intermediul conexiunilor la Internet asigurate de
sateliţi se pot transmite date de şapte opt ori mai repede decât printr-un modem
telefonic obişnuit. Abonaţii însă trebuie să aibă antene de satelit şi instalaţii
corespunzătoare pentru acest fel de transmisii.
3. Modem pentru cablu tv. Viteza unei conexiuni la Internet cu ajutorul unui
modem de cablu tv., furnizat de către companiile care asigură şi servicii de
televiziune prin cablu, poate ajunge până la 1 Mb pe secundă.
4. Linia digitală de abonat (Digital Subscriber Line - DSL). O linie DSL
suportă servicii Internet pe o linie de telefon obişnuită. Vitezele pot varia de la
640k pe secundă până la mai mulţi megabytes pe secundă, în funcţie de modem
şi de cablul folosit pentru a conecta modemul la calculator. O linie DSL
funcţionează dacă abonatul se află la cel mult 4,8 km distanţă de oficiul
telefonic central.
Un alt avantaj ale metodelor de acces de mai sus este că ele permit conectarea
permanentă la Internet.
13
Microcasting (micro-difuzare)
Cuvântul „broadcasting” (difuzare pe scară largă) a fost folosit la început pentru
transmisia radio apoi pentru televiziune, desemnând transmiterea unor mesaje către un
grup foarte mare şi eterogen de oameni.
Când au apărut reţelele de cablul TV şi radioul de un anumit format (de gen), a
fost creat „narrowcasting” (difuzare pe scară mai mică), ceea ce înseamnă că mesajul era
destinat unui public-ţintă, unui sub-segment mic, bine definit din totalul audienţei. De
exemplu există staţii de radio care se adresează doar tinerilor între 12 şi 22 de ani sau
doar celor care sunt interesaţi de politică.
Apariţia combinaţiei Internet-TV şi Internet-Radio face posibil serviciul
„microcasting”, adică transmiterea unui mesaj (audio sau video) către un număr mic de
oameni. Aceasta se poate realiza cu ajutorul unei camere Web TV sau prin instalarea unei
staţii Internet-Radio (care vor funcţiona prin streaming) şi a unei conexiuni la Internet.
Aplicaţiile acestei noi metode sunt nelimitate: de la transmisia în direct prin Internet a
unor programe muzicale, a unor ceremonii religioase (pe care le pot urmări doar cei
interesaţi de eveniment), până la video-conferinţe de afaceri, administrative sau
educaţionale.
14
3). De exemplu subdomeniul snspa din domeniul ro cuprinde ca subdomeniu pe
comunicare (vezi figura de mai jos).
developer comunicare
Conexiune - port
Pentru a distinge protocoalele, aplicaţiile Internet utilizează pentru fiecare
protocol un număr unic, numit număr de port. Astfel există în mod implicit alocate pentru
HTTP portul 80, pentru FTP portul 21, pentru TELNET portul 23, pentru NEWS portul
119 ş.a. Toate porturile cu numere sub 1024 sunt considerate privilegiate.
Din această perspectivă o altă formă de exprimare a unei adrese URL este:
protocol://numegazdă.domeniu:port/cale/…
15
unde port este numărul portului pe care se doreşte conexiunea cu server-ul.
Iată în continuare (scrise cu caractere îngroşate) adresele unor staţii radio din
Internet care funcţionează prin streaming:
Pentru a putea asculta emisiunile acestor staţii este necesar un program (player)
care să poată lucra în streaming (Windows Media Player, Winamp, BestPlay v3.2 etc).
16
- adresa plăcii de reţea (hardware), exemplu: a1 b2 c3 23 ae f5
Din meniul Start, Programs se alege Command Prompt (MSDOS-Prompt), sau din
meniul Start se alege opţiunea Run şi apoi se tastează command şi Enter.
hostname
Afişează numele de gazdă al computerului
17
ipconfig
Afişează adresa IP (software) a computerului, masca de reţea şi gateway-ul (poarta
implicită).
ping
Verifică conexiunea cu un computer prin trimiterea şi recepţionarea unui pachet de date
de dimensiuni reduse.
route print
Afişează adresa hardware a plăcii de reţea şi tabela de rutare.
18
tracert
Afişează serverele intermediare între un computer sursă şi un computer destinaţie.
19
3. Browser-ul, navigarea Web şi motoarele de căutare
Obiective specifice
După ce veţi parcurge acest capitol veţi fi în măsură:
- să utilizaţi eficient un browser pentru navigarea în Internet;
- să salvaţi local informaţia dorită din Internet;
- să înţelegeţi felul în care lucrează motoarele de căutare;
- să utilizaţi eficient facilităţile motoarelor de căutare pentru formarea interogărilor şi
pentru găsirea informaţiei dorite din Internet.
Browser-ul
Browser-ul este o aplicaţie Internet de tip client WWW care respectă protocolul
HTTP (HyperText Transfer Protocol) ce permite realizarea de legături independente între
documentele Web în scopul vizualizării acestora. Browser-ul este un instrument software
necesar pentru navigarea în Web. Scopul principal al acestei aplicaţii este citirea textului
şi afişarea imaginilor sau a altor informaţii multimedia aflate pe un server Web. Browser-
ul poate consulta şi paginile Web aflate pe un calculator neconectat la Internet. În mod
obişnuit browser-ul recepţionează informaţia de afişat sub forma unor fişiere care conţin
texte scrise în limbajul HTML (HyperText Markup Language). Utilizarea browser-ului pe
un calculator legat la o reţea permite ca fişierele de pe un alt computer să poată fi copiate
în computerul gazdă şi apoi să fie consultate. Browser-ele moderne oferă facilităţi pentru
afişarea imaginilor, a video-clipurilor şi pentru redarea sunetelor.
Deschiderea (lansarea în execuţie) a unui browser se poate realiza dând double
click (sau click) pe pictograma browser-ului (exemplu Internet Explorer):
- din Desktop,
- din Launchbar (bara de lângă meniul de start) sau
- din meniul Start prin accesarea opţiunii corespunzătoare.
Închiderea browser-ului se poate realiza similar închiderii unei aplicaţii
Windows:
- dând click pe butonul x al ferestrei,
- alegând opţiunea Close din meniul File,
- tastând combinaţia de taste Alt-F4.
Atunci când se lansează în execuţie un browser Web, în funcţie de felul în care
este setat, va încerca să încarce o pagină Web (Home Page) aflată la o anumită adresă
URL sau va încărca o pagină vidă (Blank). Această primă pagină pe care o va afişa
browser-ul la startare se numeşte pagina de start (Home Page). Ea poate fi schimbată prin
intermediul dialogului Internet Options ce poate fi lansat din opţiunea cu acelaşi nume
aflată în meniul Tools al browser-ului sau în Control Panel.
20
Afişarea unei pagini Web într-o fereastră nouă poate fi realizată lansând o nouă
instanţă a browser-ului şi retastând adresa URL a paginii dorite sau prin intermediul
meniului contextual al unui link (click pe butonul drept al mouse-ului) şi apoi alegerea
opţiunii Open in New Windows.
21
Dacă se doreşte reafişarea aceleiaşi pagini Web (curente) într-o fereastră nouă, se
poate utiliza combinaţia de taste Ctrl-N sau se poate alege din meniul File al
browser-ului opţiunea New şi apoi Window.
Dacă se doreşte stoparea încărcării unei anumite pagini Web se poate apela la
butonul Stop al browser-ului aflat în Toolbar.
Barele de unelte (Toolbars) pot fi afişate sau „ascunse” prin intermediul opţiunii
Toolbars din cadrul meniului View al browser-ului şi pot fi configurate prin meniului
contextual al Toolbar-ului (opţiunea Customize).
22
Afişarea sau ascunderea imaginilor dintr-o pagină Web în fereastra unui browser
poate fi controlată prin intermediul dialogului Internet Options care prin Tab-ului
Advanced oferă posibilitatea setării opţiunii Show Pictures (afişarea cu imagini sau fără).
23
Afişarea adreselor URL vizitate anterior poate fi realizată sub forma unui meniu
derulant (combo box) care apare atunci când se dă un click pe triunghiul cu vârful în jos
aflat în bara de adrese.
Navigarea Web
Deplasarea la o adresă Web se poate realiza în trei feluri:
1. prin tastarea adresei dorite în bara de adrese urmată de Enter:
24
Atunci când se „navighează” sub un browser în Internet, este posibil să se
dorească memorarea adreselor URL ale unor pagini de interes, în vederea revenirii la
acestea şi altă dată. Această memorare este similară cu utilizarea unor semne de carte
„bookmarks” plasate la anumite pagini. În acest sens orice browser modern pune la
dispoziţie un sistem de memorare a adreselor paginilor favorite, şi de reaccesare a lor din
cadrul unui meniu numit chiar Favorites. Adăugarea (memorarea) în Favorites a adresei
URL a unei pagini curente aflate în fereastra browser-ului se face cu opţiunea Add to
Favorites selectată din meniul cu acelaşi nume (Favorites).
25
Afişarea unei pagini Web din bookmarks se poate realiza oricând prin selectarea
ei din meniul Favorites (Bookmarks).
Adresele URL ale paginilor Web memorate în bookmarks-uri pot fi grupate pe
domenii, subdomenii, subiecte şi problematici în folder-e şi subfolder-e speciale care pot
fi create, modificate sau şterse prin intermediul dialogului Organize Favorites. Acest
dialog se poate lansa din opţiunea cu acelaşi nume aflată în meniul Favorites.
Ştergerea bookmark-ului unei pagini Web se poate realiza prin intermediul
butonului Delete din cadrul aceluiaşi dialog Organize Favorites sau apăsând tasta Delete
când bookmark-ul respectiv este selectat.
Pentru a putea fi copiat un text (o secvenţă de text) dintr-o pagină Web se poate
utiliza mecanismul Copy & Paste. Mai întâi se va selecta textul dorit, apoi din meniul
contextual al selecţiei se va alege opţiunea Copy. În acest moment textul va exista în
memoria Clipboard. Pentru a fi copiat (duplicat) într-un alt document (Word, text, etc) se
va deschide respectivul document (dacă nu este deja deschis) iar apoi prin intermediul
comenzii Paste se va aduce textul din memoria Clipboard la destinaţia dorită.
Pentru a copia în Clipboard o imagine dintr-o pagină Web, se poate utiliza meniul
contextual aferent imaginii dorite. Din acest meniu se va alege opţiunea Copy, iar apoi
prin Paste, imaginea va fi copiată (duplicată) la o destinaţie (într-un document Word,
într-un editor grafic etc).
O adresă URL dintr-o pagină Web poate fi copiată în Clipboard similar copierii
unei imagini dar alegându-se din meniul contextual comanda Copy Shortcut. O altă
modalitate de a copia o adresă URL dintr-o pagină Web prin acelaşi mecanism Copy &
Paste o constituie opţiunea Properties.
Conţinutul unei pagini Web se poate salva ca fişier text (.txt) sau (.html) prin
intermediul opţiunii Save as existentă în meniul File al browser-ului. După selectarea
acestei opţiuni (Save as) apare un dialog (Save Web Page) prin intermediul căruia poate
fi selectată calea şi numele fişierului în care se va salva conţinutul paginii curente. De
asemenea se poate selecta tipul fişierului care va fi salvat (html, htm, txt).
Cel mai frecvent paginile Web oferă vizitatorilor link-uri speciale pentru
descărcarea unor arhive ce pot conţine fişiere de tip text, de tip imagine, de tip sunet,
26
video sau produse software. Aceste fişiere există arhivate (zip, rar, ace etc sau sub forma
autoextractabilă exe) pentru a putea fi descărcate mai rapid,.
Procesul de descărcare (download) a fişierelor din hard disc-ul server-ului pe hard
disc-ul calculatorului personal se poate realiza în mai multe modalităţi:
- dând click în link-ul respectiv;
- prin intermediul meniului contextual alegând opţiunea Save Target As;
- prin intermediul unui downloader (un program specializat pentru descărcarea rapidă a
unui fişier din Internet ex.: FlashGet, Download Accelerator, GetRight etc).
Salvarea unei imagini dintr-o pagină Web se poate realiza prin intermediul
opţiunii Save Picture As din cadrul meniului contextual (aferent imaginii) sau în cazul
browser-ului Internet Explorer v.6.x, alegând opţiunea Save this image din bara de unelte
ce apare atunci când prompter-ul mouse-ului se află deasupra imaginii.
Meniul File al browser-ului pune la dispoziţie posibilitatea de a previzualiza o
pagină Web înainte de tipărire prin intermediul opţiunii Print Preview.
Schimbarea orientării portrait (cu pagina aşezată pe lungime) sau landscape (cu pagina
aşezată pe lăţime) a unei pagini Web ce va fi tipărită, poate fi realizată prin intermediul
dialogului Print, secţiunea Layout. Dialogul Print devine disponibil dacă din meniul File
s-a ales opţiunea Print. Schimbarea dimensiunii hârtiei se poate realiza prin intermediul
opţiunii Page Setup din cadrul meniului File. După lansarea acestei opţiuni va deveni
disponibil dialogul Page Setup care prin câmpul Size (mărime) va permite modificarea
dimensiunii hârtiei pe care se va lista la imprimantă. Opţiunea Print a meniului File pune
la dispoziţie un dialog special prin intermediul căruia poate fi stabilit conţinutul ce va fi
tipărit: întreaga pagină Web, doar o pagină anume din cadrul documentului Web, un
frame (o secţiune, o sub-fereastră a unei ferestre a browser-ului), un text selectat, numărul
de copii ce se vor tipări.
27
28
Chiar dacă în prezent domină IE situaţia nu a fost aceeaşi dintotdeauna. Primul
browser grafic care a apărut în 1993 a fost Mosaic. Ulterior a apărut Netscape care a
dominat piaţa până în 1998. În prezent există un alt browser concurent cu multe atuuri
numit Opera care atrage tot mai mulţi utilizatori prin viteza mare de operare, spaţiul
redus pe care îl ocupă pe hard disc şi prin facilităţile pe care le oferă. Spre deosebire de
Internet Explorer şi Netscape care sunt produse gratuite (free) Opera nu este gratuit.
Iată în continuare interfaţa componentei Netscape Navigator care constituie
browser-ul Netscape.
29
Pachetul de programe Netscape oferă şi alte componente cum sunt: Netscape
Composer şi Netscape Messenger. Netscape Composer pune la dispoziţie un instrument
grafic de construire rapidă a paginilor Web iar Netscape Messenger oferă similar cu
Outlook Express, două aplicaţii de tip client, una pentru e-mail şi a doua pentru serviciul
News.
Motoarele de căutare
Motoarele de căutare sunt servere specializate în stocarea de meta-informaţii
(adică a „informaţiilor despre informaţii”) care oferă utilizatorilor posibilitatea de a găsi
(regăsi) informaţiile dorite în site-urile în care acestea există.
• prin alegere din „istoria” barei de adrese sau din Bookmarks a adresei motorului de
căutare dorit (dacă acesta a mai fost accesat de curând sau dacă are adresa memorată
în Favorites);
• prin intermediul butonului Search din Toolbar care va deschide un dialog cu câteva
opţiuni de căutare: Find a Web page (pentru o pagină Web), Find a Person (pentru o
persoană), Find a map (pentru o hartă) etc.
30
Iată în continuare câteva adrese ale celor mai puternice motoare de căutare:
www.google.com, www.yahoo.com, www.altavista.com, www.excite.com,
www.lycos.com, www.dogpile.com, www.hotbot.com.
În acest moment Google (www.google.com) conţine cea mai mare bază de date,
în care se găsesc peste 3 miliarde de pagini. Pentru a clasifica o pagină Web, Google
contorizează numărul de link-uri care conduc la aceasta. Deci o pagină Web cu cât va
avea mai multe trimiteri (referinţe) din alte site-uri, cu atât va avea un scor de relevanţă
mai mare.
Motoarele de căutare pun la dispoziţie mecanisme de căutare după unul sau mai
multe cuvinte cheie sau după fraze. Orice motor de căutare oferă minim o bară de căutare
Search (Caută) în care există un câmp de editare în care pot fi tastate aceste cuvinte sau
fraze şi un buton Search care odată apăsat va declanşa cătarea.
31
Motoarele de căutare pun la dispoziţie opţiuni de a construi relaţii logice între
cuvintele cheie prin intermediul unor operatori logici cum sunt OR, AND, NOT.
Operatorul OR se utilizează de regulă între două cuvinte cheie, pentru a căuta
informaţii şi concepte sinonime, întorcând astfel toate înregistrările unice, ce conţin
primul, al doilea sau ambii termeni incluşi.
Operatorul AND (similar cu +) inserat între două cuvinte cheie va determina
întoarcerea strict a rezultatelor care conţin ambele cuvinte cheie. Dacă se combină mai
mulţi termeni căutarea va avea un grad mai înalt de specificitate.
Operatorul NOT (similar cu -) permite excluderea informaţiilor (paginilor Web)
care conţin termenii introduşi după el.
Dacă termenii pentru care se solicită o căutare sunt în engleză, atunci Google
oferă în plus operatorul ~ (tilda), care plasat înaintea unui cuvânt cheie determină şi
căutarea după sinonimele în limba engleză ale respectivului cuvânt (pe care Google le
cunoaşte).
Expresiile sau cuvintele cheie care trebuie găsite ca atare se înscriu între
ghilimele.
De exemplu dacă se doreşte o căutare pentru adrese Web care oferă informaţie
despre cuvintele programming şi Borland şi C++ atunci poate fi utilizată următoarea
formulare: programming AND Borland AND C++. Rezultatul căutării va fi:
32
Dacă se doreşte o căutare mai complexă din care să fie exclus cuvântul Builder,
atunci se va utiliza: programming AND Borland AND C++ -Builder. Rezultatul
căutării va fi:
33
AltaVista (www.altavista.com) este un motor puternic pentru căutări cu caracter
general. O caracteristică utilă a acestui motor este aceea că de cele mai multe ori intuieşte
corect informaţiile înrudite cu cuvintele cheie sau expresiile tastate în caseta de interogare
şi afişează întrebări însoţite de butoane answers (răspunsuri) care dacă sunt activate pot
duce la listarea unor adrese URL relevante pentru căutare. AltaVista pune la dispoziţie un
instrument special Babelfish (babelfish.altavista.com) care poate traduce expresii sau
pagini întregi în şi din diferite limbi (engleză, franceză, italiană, spaniolă etc).
34
host:nume_domeniu cuvânt_cheie vor fi listate informaţiile existente în server-ul
domeniului solicitat, corespunzătoare cuvântului cheie (exemplu: host:tvr filme). Sintaxa
prezentată funcţionează şi dacă se doreşte listarea unor informaţii dintr-o ţară,
corespunzătoare cuvântului cheie. În acest sens nume_domeniu se va înlocui cu numele
de domeniu al ţării (host:ro alegeri).
35
Motorul permite la afişare, schimbarea ordinii de sortare după nume a rezultatelor
căutărilor.
O altă facilitate utilă care permite o rafinare suplimentară este şi butonul More
like this (mai multe ca şi acesta) prin intermediul căruia Excite poate realiza căutări
suplimentare după cuvintele cheie ale rezultatelor.
Dacă rezultatele unei căutări sunt irelevante pot fi alese cuvinte cheie dintr-o listă
Selected words to add to your search (cuvinte selectate pentru a fi adăugate căutării). În
acest fel poate fi realizată o îngustare a căutării.
Lycos (www.lycos.com) oferă pe lângă adresele URL ce apar ca rezultate ale unei
căutări, ştiri, oportunităţi, job-uri şi alte informaţii comerciale aferente. Prin, intermediul
facilităţii Advanced Search oferă posibilitatea unei căutări avansate.
36
Prin intermediul subdomeniului multimedia, http://multimedia.lycos.com Lycos
pune la dispoziţie un motor special pentru căutarea informaţiiei multimedia în Internet.
De asemenea Lycos permite vizualizarea clipurilor video în flux direct (streming) la
adresa: http://video.lycos.com .
37
HotBot (www.hotbot.com) este un motor de căutare util pentru localizarea
paginilor Web publicate într-o anumită perioadă. Căutarea poate fi realizată după anumite
expresii, titluri de pagini, nume de oameni şi adrese URL. HotBot permite de exemplu
selectarea informaţiilor corespunzătoare căutării ce sunt conţinute doar în paginile care au
fost actualizate în ultima săptămână.
38
Un alt metacăutător foarte performant este programul Copernic Meta. Acest
software poate fi descărcat de la adresa: http://www.copernic.com . După instalare el
creează sub browser un Toolbar (copernic meta) care pune la dispoziţie instrumentele
necesare căutărilor în Internet.
39
Majoritatea motoarelor folosesc o aplicaţie de tip spider (păianjen), care
„parcurge” Internetul pentru a construi un index. Această aplicaţie „vizitează” automat
foarte multe site-uri şi extrage toate adresele URL din fiecare pagină. Indexarea diferă în
calitate, în funcţie de frecvenţa de actualizare şi de eliminare sau adăugare a paginilor
Web în şi din index. Indexarea realizată de către aplicaţia spider include atât descrieri
invizibile ale paginilor Web numite metatag-uri ce pot fi adăugate ca marcatori HTML de
către creatorii acestor pagini cât şi titluri, subtitluri, cuvinte cheie şi expresii din pagini.
Dacă metatag-urile nu reflectă corespunzător conţinuturile din pagini pot apărea rezultate
irelevante şi astfel spiders-ii se pot înşela. De aceea unele motoare de căutare cum este
Yahoo nu se limitează doar la indexările realizate de spiders-i ci preferă validarea şi
completarea acestora de către operatori umani care în plus realizează şi scurte descrieri
completate de cuvinte cheie corespunzătoare. În acest fel rezultatele căutărilor devin mult
mai relevante.
După introducerea unor termeni în formularul de căutare şi lansarea interogării,
motorul de căutare caută termenii în baza sa de date apoi rezultatul interogării este supus
sortării conform unor algoritmi specifici fiecărui motor de căutare. Astfel rezultatul unor
căutări poate diferi în funcţie de motorul de căutare interogat. De asemenea unii clienţi
(companii comerciale) pot plăti motoarelor de căutare pentru a fi incluşi pe primele locuri
în listele cu rezultate corespunzătoare unor cuvinte cheie specifice.
40
- Care sunt principalii operatori logici ce pot fi utilizaţi în căutări.
- Experimentaţi lucrul cu motoarele de căutare căutând explicaţiile unor termeni şi
informaţie aferentă din referinţele furnizate.
- Specificaţi particularităţile principalelor motoare de căutare.
- Încercaţi să traduceţi conţinutul text al unei pagini Web dintr-o limbă în altă limbă
utilizând facilitatea Babelfish din motorul de căutare altavista.
41
4. Securitatea în Internet
Obiective specifice
După parcurgerea acestui capitol veţi:
- conştientiza necesitatea securităţii în Internet;
- înţelege felul în care lucrează şi cum pot fi utilizate certificatele digitale;
- înţelege felul în care se raspândesc şi cum acţionează viruşii informatici;
- înţelege principiul de funcţionare al unui program firewall;
- fi în măsură să vă puteţi apăra împotriva atacurilor externe cu ajutorul unui firewall;
- fi în măsură să setaţi parametrii de securitate ai browser-ului;
- înţelege ce sunt şi cum acţionează cookie-urile, web-bugs, adware-ul şi spyware-ul;
- veţi fi în măsură să aplicaţi şi să respectaţi principalele reguli de protecţie atunci când
navigaţi în Internet.
Dacă până acum câţiva ani măsurile de securitate în Internet păreau să facă parte
doar din domeniul de activitate al specialiştilor, iată că în prezent situaţia este cu totul
alta. Astăzi a devenit necesar ca orice persoană care navighează în Internet să cunoască
aceste măsuri de securitate măcar la modul cel mai general. Acest lucru se impune
datorită creşterii exponenţiale a viruşilor ce pot fi propagaţi pe această cale, numărului
din ce în ce mai mare de atacuri atât la adresa server-elor cât şi la adresa celor ce
navighează în Internet, furturilor de identitate, de elemente confidenţiale, de valori din
spaţiul virtual. În prezent doar simpla navigare în Internet fără luarea unor măsuri de
securitate corespunzătoare poate provoca mari neplăceri. Iată de ce acest capitol nu putea
lipsi din prezentul curs.
Certificatele digitale
Un certificat este util pentru a identifica un produs. Acest lucru are sens numai
dacă posesorul certificatului are încredere în emitentul acestuia, numit şi autoritate de
certificare.
Atunci când aveţi încredere într-o autoritate de certificare, aceasta presupune că
aveţi încredere în exigenţa acesteia în ceea ce priveşte evaluarea cererilor de acordare a
certificatelor. Totodată aveţi încredere în faptul că autoritatea de certificare va actualiza
periodic şi va face publică o listă a certificatelor care nu mai sunt valabile. Această listă
va fi trimisă tuturor clienţilor sau poate fi consultată şi extrasă de aceştia din pagina Web
a autorităţii de certificare.
Certificatele sunt folositoare pentru o gamă largă de servicii de securitate, cum
sunt:
- Autentificarea – verificarea identităţii cuiva sau a ceva.
- Confidenţialitatea – asigurarea faptului că la anumite informaţii are acces numai un
anumit public.
- Criptarea – prelucrarea informaţiei astfel încât cititorii neautorizaţi să nu o poată
descifra.
- Semnături digitale – atestă integritatea mesajelor şi asigură acceptarea acestora.
42
Autentificarea
Autentificarea este deosebit de importantă pentru a face comunicarea sigură.
Utilizatorii trebuie să-şi dovedească identitatea în faţa celor cu care comunică şi la rândul
lor să verifice identitatea acestora. Verificarea identităţii în reţea este un proces complex.
Părţile care comunică nu se întâlnesc fizic şi din acest motiv o persoană răuvoitoare poate
intercepta mesajele sau poate încerca să se substituie altcuiva.
Certificatul digital este o acreditare obişnuită care dă posibilitatea verificării
identităţii. Aceste certificate digitale sunt criptate (codificate) pentru a limita posibilitatea
ca mesajele să fie interceptate, modificate sau contrafăcute. Tehnicile de criptare sunt
complexe astfel încât certificatele digitale vor fi dificil de modificat pentru ca o persoană
să se substituie alteia.
Confidenţialitatea comunicării
Schimbul de informaţii în reţea, inclusiv în Internet poate fi monitorizat (urmărit)
de persoane necunoscute şi posibil rău intenţionate. Reţelele publice sunt nesigure pentru
informaţia importantă şi cu un anume grad de confidenţialitate atunci când aceasta nu
este criptată. Oricine poate accesa reţeaua şi poate analiza fluxul de informaţii dintre două
puncte. Chiar şi reţelele locale private sunt vulnerabile la eforturile perseverente ale unor
răuvoitori care doresc să aibă acces fizic la informaţia din reţea.
Deci, utilizatorii care trimit informaţii importante între două dispozitive conectate
în orice tip de reţea vor trebui să folosească o tehnică de criptare pentru a asigura
confidenţialitatea acesteia.
43
publică cu care a fost criptat, dar este mult mai dificil să descopere două chei necesare
simultan procesului de criptare.
În general criptarea cu ajutorul unei chei publice nu este folosită pentru volume
mari de date. Această metodă este folosită în mod eficient pentru criptarea unor volume
mai mici de date şi pentru criptarea cheilor folosite la criptarea simetrică.
Viruşi informatici
Navigarea în Internet presupune implicit şi asumarea anumitor riscuri generate de
posibilitatea apariţiei unor pericole cum sunt: viruşii informatici, viermii de reţea,
spionarea conţinutului hard-discului calculatorului propriu, atacuri informatice externe în
scopuri distructive.
Atunci când printr-o procedură de descărcare (download) declanşată cel mai
frecvent prin accesarea unui link) se descarcă pe calculatorul propriu fişiere din Internet,
este foarte posibil ca acestea să conţină viruşi informatici. Fişierele descărcate pot fi sau
pot conţine documente Word (cu extensia .doc), foi de calcul Excel (.xls), baze de date
Access (.mdb), programe executabile (.exe), pagini Web (.htm, .html), arhive etc. Acestea
pot conţine diferiţi viruşi informatici (macrodefiniţii, viruşi de boot, viruşi care infectează
fişierele executabile, viruşi ai sistemului de operare etc) ce vor încerca să se instaleze în
calculatorul gazdă atunci când respectivele fişiere (virusate) vor fi accesate.
În acest sens după ce un fişier a fost descărcat din Internet nu este indicat ca el să
fie accesat imediat pe calculatorul local. Este necesar ca pe calculatorul local să fie
instalat un program antivirus (F-Prot, BitDefender, Norton Antivirus, F-Secure, Panda
etc) care de cele mai multe ori are o componentă activă ce verifică automat orice fişier
descărcat din Internet şi orice fişier accesat. Dacă programul antivirus nu are această
componentă atunci fişierele descărcate din Internet vor trebui verificate de către
programul antivirus prin declanşarea manuală a unei scanări.
Având în vedere că în prezent există creaţi peste 100.000 de viruşi informatici şi
că probabilitatea de infectare a unor fişiere cu aceşti viruşi este foarte mare, nu se mai
recomandă lucrul (mai ales în Internet) fără a avea instalate programe antivirus
corespunzătoare, actualizate cu ultimele „semnături” de viruşi informatici descoperiţi.
Firewall
În urma lansării în execuţie pe calculatorul personal a unor aplicaţii (descărcate
din Internet, a unor fişiere ataşate mesajelor e-mail, a unor programe externe) neverificate
corespunzător cu un program antivirus actualizat cu ultimele semnături, este foarte
posibil ca acestea să instaleze şi o aplicaţie de tip server numită „cal troian”. Această
aplicaţie va putea „servi” cu informaţia solicitată (din calculatorul infectat) pe un „client”
(hacker) care are o aplicaţie de tip client corespunzătoare. Informaţia va fi transmisă
clientului prin aceeaşi conexiune prin care calculatorul personal este conectat la Internet.
De asemenea este posibil ca o aplicaţie aflată pe un calculator extern conectat la
Internet să scaneze conexiunea calculatorului personal pentru a identifica anumite puncte
slabe ale acesteia care să permită penetrarea externă (prin intermediul unor „porturi”), în
44
scopul preluării controlului asupra calculatorului personal sau în scopul consultării
(copierii) fişierelor aflate pe acesta.
Pentru evitarea acestor pericole este indicat ca pe lângă programul antivirus, pe
orice calculator conectat la Internet să mai existe instalat un program special de tip
firewall („zid de foc”) care să filtreze permanent conţinutul informaţiei transmise sau
recepţionate prin conexiunea Internet şi care să identifice rapoartele „cailor troieni” şi
solicitările sau scanările externe ale unor aplicaţii de tip client. Programul de tip firewall
va trebui să fie în măsură să informeze despre aceste încercări şi să le stopeze acţiunile.
45
Web-Bug-ul este o formă foarte bine ascunsă de supraveghere a vizitatorilor unor
pagini Web. De cele mai multe ori un Web-Bug reprezintă o imagine grafică sub forma
unui fişier GIF „invizibil” ce poate fi „ascuns” în orice pagină Web sau mesaj e-mail
formatat HTML. Aceste imagini grafice au dimensiuni foarte reduse de regulă 1 x 1
pixeli şi sunt de culoarea fundalului, ceea împidică vizibilitatea lor. Foarte frecvent
banner-ele publicitare conţin astfel de fişiere. Prin intermediul Web-Bugs-urilor firmele
comerciale interesate pot obţine informaţii de identificare a utilizatrilor şi în timp pot
construi profile corecte ale preferinţelor acestora.
Dacă Web-Bug-ul este „ascuns” într-un mesaj e-mail formatat HTML atunci
firmele de publicitate interesate pot afla cu siguranţă când a fost deschis respectivul
mesaj, de câte ori şi unde a fost retransmis.
Web-Bug-ul acţionează şi asupra fişierelor Word dacă acestea conţin imagini sau
pagini salvate din Internet ce includ asemenea componente (Web-Bugs). Astfel dacă se
prelucrează documentul pe un calculator conectat la Internet se poate afla când a fost
deschis fişierul, şi de câte persoane a fost prelucrat.
Dacă scrierea cookie-urilor în calculatorul personal poate fi blocată, Web-Bugs-
urile pot fi evitate doar cu preţul renunţării la afişarea imaginilor din pagini. De cele mai
multe ori atât informaţiile despre utilizatori culese din cookie-uri cât şi cele provenite din
Web-Bugs-uri sunt înscrise automat în baze de date ale firmelor comerciale interesate şi
apoi sunt vândute şi revândute la preţuri foarte mari.
46
Un program util pentru căutarea şi înlăturarea Web-Bugs-urilor este denumit chiar
Web-Bug şi poate fi descărcat de la adresa: www.bugnosis.org/download.html .
Adware şi Spyware constituie alte pericole la care este supus utilizatorul Internet-
ului actual. Denumirea Adware provine de la Advertising Software (software de reclamă)
care însoţeşte programele freeware (adică programele care pot fi distribuite şi utilizate în
mod liber) şi care în acest fel compensează costul care ar fi trebuit plătit pentru utilizarea
acestora. Adware determină ca programul utilizat să se autofinanţeze prin afişarea de
reclamă. Utilizatorul poate opta să înregistreze programul în schimbul unei taxe şi astfel
să îndepărteze banner-ele publicitare sau să accepte afişarea reclamelor pe ecran. De cele
mai multe ori aceste componente de advertising includ şi software de spionare care poate
divulga multe date interesante despre utilizatorii programelor freeware (adresele IP,
sistemul de operare utilizat, tipul de browser, preferinţele acestora atunci când
navighează în Internet, tipul de conectare la Internet, nume de utilizatori, parole de sistem
şi parole utilizate în Internet, adresele e-mail ale celor cu care aceştia corespondează etc).
În acest sens un sinonim pentru Adware este şi Advertising Spyware (software de reclamă
şi spionare).
Software-ul inclus în categoria Spyware (de spionare) este cel care foloseşte o
conexiune Internet fără ştirea sau acordul explicit al utilizatorului. Aşadar software-ul de
tip Spyware poate transmite prin Internet unor servere anume acelaşi tip de informaţii ca
şi cele transmise de adware, dar fără ştirea şi acordul utilizatorilor. Cel mai frecvent
componentele spyware se instalează în zona de cache atunci când sunt vizitate anumite
pagini Web. În prezent doar simpla vizitare a unei pagini Web fără utilizarea unor măsuri
de protecţie corespunzătoare (program antivirus şi firewall) poate provoca instalarea unor
viruşi sau a unor componente spyware în calculatorul personal.
47
Reguli elementare care trebuie respectate atunci când se navighează în
Internet şi programe de protecţie ce pot fi utilizate
Iată în continuare câteva reguli elementare care ar trebui respectate de către
oricine navighează în Internet sau lucrează pe un calculator cu conexiune permanentă sau
parţială la Internet:
- utilizarea unui program firewall ori de câte ori este activă o conexiune
Internet;
- utilizarea unui program antivirus performant;
- alegerea unor parole greu de identificat;
- ştergerea frecventă a cookie-urilor a cache-ului şi a „istoriei” browser-ului;
- interzicerea partajării fişierelor;
- criptarea fişierelor din calculatorul personal ce conţin informaţie
confidenţială;
- criptarea conţinutului mesajelor e-mail;
- citirea cu atenţie a textelor scrise cu litere foarte mici înainte de a subscrie în
anumite site-uri Web;
- interzicerea schimbului de fişiere cu necunoscuţi (în special atunci când se
utilizează serviciile chat, mIRC, video chat, DC++, Kaaza etc);
- interzicerea instalării automate din Internet a unor componente software
necunoscute;
- evitarea zonelor „rău famate” în special a celor cu temă XXX.
• Programe firewall:
- McAfee Personal Firewall (www.mcafee.com);
- Symantec Norton Personal Firewall (www.symantec.com);
- Kerio Personal Firewall (www.kerio.com);
- Zone Labs Zone Alarm (www.zonelabs.com).
48
- BestCrypt (www.jetico.com);
- Network Associates PGP Personal Privacy (www.mcafee-at-home.com);
- Panda Software Pana Security (www.pandasecurity.com).
49
5. Poşta electronică
Obiective specifice
După ce veţi parcurge acest capitol veţi:
- înţelege funcţionarea şi utilitatea serviciului e-mail;
- cunoaşte structura adreselor e-mail;
- înţelege spamming-ul şi importanţa securităţii e-mail;
- fi în măsură să lucraţi cu mesaje e-mail utilizând aplicaţia Outlook Express;
- fi în măsură să vă abonaţi la newsgroup-uri utilizănd Outlook Express şi Netscape
Messenger.
Serviciul e-mail (mesageria electronică) este în prezent unul dintre cele mai larg
răspândite servicii Internet deoarece permite transmiterea rapidă a mesajelor electronice,
este foarte ieftin, uneori chiar gratis, face posibil transferul de fişiere ataşate mesajelor,
asigură facilităţi performante de comunicare cum sunt: Reply, Forward, Quote, CC, BCC.
Web-Based e-mail este o interfaţă Web ce permite accesul la un cont de e-mail,
utilizând un browser Web. Astfel un cont de e-mail poate fi accesat de oriunde din lume,
de pe orice alt calculator conectat la Internet. Până în 2003 cele mai folosite servicii de
Web-Based e-mail erau Yahoo şi Hotmail Microsoft. Amândouă ofereau fiecărui
utilizator spaţiu gratuit pentru e-mail. Yahoo asigura 4 MB iar Hotmail 2 MB. Ulterior a
apărut Gmail al companiei Google care a surclasat oferta primelor două, deoarece de la
început a oferit un spaţiu gratuit de 1 GB pentru fiecare utilizator. În prezent Yahoo oferă
10 MB iar Microsoft lucrează pentru realizarea unui nou serviciu numit Windows Live.
Atunci când se transmit mesaje e-mail trebuie respectate câteva reguli elementare
de „bun simţ” ce constituie baza unei netetichete numite „Basic Electronic Mail
Netiquette”. Iată în continuare câteva dintre cele mai importante recomandări pe care
aceasta le face:
- să nu se redacteze mesajul unui e-mail numai cu majuscule;
- să se răspundă cu promptitudine mesajelor e-mail;
- să fie urmărit cu atenţie felul în care este redactat mesajul, avându-se în vedere faptul
că se foloseşte o exprimare scrisă, nonverbală;
- să se verifice cu atenţie mesajul înainte de a fi transmis, astfel încât acesta să nu
conţină greşeli gramaticale şi de ortografie;
- în cazul în care se răspunde la un mesaj, să nu se returneze întregul mesaj original ci
să folosească quot-area dublă (plasarea semnelor >>) numai înaintea rândurilor la
care se răspunde;
- să se folosească o semnătură electronică automată (care include informaţii despre
expeditor şi cum poate fi el contactat) dacă produsul software cu care se lucrează
(clientul e-mail) permite acest lucru;
- să nu se trimită fişiere ataşate nesolicitate;
- să se utilizeze linia Subject în care să se facă o descriere succintă a conţinutului
mesajului;
- să nu se trimită prin facilitatea forward glume decât dacă este foarte sigur că toţi cei
care vor primi mesajul doresc aceasta;
50
- dacă un mesaj este trimis la mai multe adrese e-mail odată, pe cât posibil să se
utilizeze Bcc (Blind Carbon Copy) şi nu Cc (Carbon Copy) care permite tuturor celor
care au primit mesajul să vadă toate adresele e-mail la care acesta a fost transmis;
- să nu se utilizeze facilitatea forward dacă se lucrează în reţeaua AOL (America On
Line).
Securitatea e-mail
Transmiterea de e-mail nesolicitat sau spamming-ul cum mai este denumită
această operaţiune, a devenit în prezent un fenomen îngrijorător datorită efectelor pe care
le poate produce: aglomerarea mesajelor în server-ele e-mail, îngreunarea citirii şi
selecţionării mesajelor utile de cele nedorite, pericolul consumării rapide a spaţiului
alocat pentru e-mail pe hard disc-ul ISP-ului (Internet Service Provider), încărcarea
conexiunilor Internet cu informaţie nedorită, posibilitatea infectării cu viruşi informatici
sau cu „cai troieni” prin intermediul fişierelor ataşate,.
În prezent există în Internet foarte multe firme comerciale, mici întreprinzători şi
hacker–i sau persoane rău intenţionate care folosesc frecvent această tehnică. S-au creat
mari baze de date de adrese e-mail care se vând foarte scump.
Există permanent pericolul ca adresa personală de e-mail să ajungă într-o astfel de
bază de date sau într-o listă de spamming. În acest sens trebuie acordată o atenţie sporită
faţă de persoanele cărora le dăm adresa de e-mail sau faţă de site-urile la care completăm
formulare care aproape de fiecare dată solicită şi această adresă. O altă posibilitate de
transmitere a adresei e-mail o constituie trimiterea mesajelor prin utilizarea opţiunii Cc
(Carbon Copy) care face vizibil întregul conţinut al listei de adrese e-mail la care au fost
trimise mesajele.
Pentru a lupta împotriva acestui fenomen există programe specializate pentru
înlăturarea din căsuţa poştală a e-mail-urilor nesolicitate, pe baza filtrelor ce pot fi
stabilite pentru anumite cuvinte sau grupuri de cuvinte ce s-ar putea afla în interiorul sau
în subiectul (Subject) acestor mesaje.
Deoarece mesajele e-mail pot fi formatate html (format care permite inserarea de
diferite script-uri realizate în alte limbaje) sau pot fi însoţite de fişiere ataşate, există
permanent pericolul infectării pe această cale cu viruşi informatici, cu „viermi de reţea”
sau cu „cai troieni”. În acest sens se recomandă atenţie sporită la deschiderea unor mesaje
e-mail primite de la adrese necunoscute sau la consultarea fişierelor ataşate, care pot
declanşa instalarea unor viruşi informatici, „cai troieni” etc în calculatorul gazdă.
Se recomandă existenţa pe calculatorul personal a unui program antivirus
performant, actualizat permanent (on line) cu ultimele „semnături” de viruşi informatici
nou apăruţi şi a unui program de tip firewall.
51
Exemple de adrese e-mail pot fi:
stanp@yahoo.com, stan.petre@comunicare.ro
Cu un program de tip client e-mail, cum este Outlook Express, este posibil să
poată lucra mai utilizatori, fiecare dintre aceştia putând avea propria interfaţă Outlook şi o
securitate asigurată prin nume şi parolă care să nu permită decât un acces personalizat în
căsuţă poştală. Comutarea între diferite identităţi poate fi realizată prin intermediul
opţiunii Switch Identity din meniul File.
52
După ce un utilizator a intrat în aplicaţie, el poate să-şi deschidă secţiunea Inbox
foarte simplu, dând click pe această opţiune aflată în secţiunea Folders.
53
Outlook Express permite deschiderea unuia sau mai multor mesaje e-mail din
Inbox se poate realiza dând double click pe titlul acestora din fereastra din partea dreaptă
sus în care există afişate mai multe câmpuri: From (de la cine a fost primit mesajul),
Subject şi data primirii. Acestea se vor deschide în ferestre separate.
54
Comutarea între mesajele deschise prin double click în ferestre separate, se poate
realiza activând ferestrele dorite printr-un click dat pe o porţiune din suprafaţa acestora
(dacă este vizibilă), sau selectându-le din Taskbar. Dacă se utilizează tastatura atunci
combinaţia de taste Alt-Tab oferă de asemenea posibilitatea selectării ferestrei mesajului
dorit.
Comutarea între mesaje se mai poate realiza dând click pe titlul mesajului sau prin
intermediul săgeţilor de direcţie sus şi jos acţionate în cadrul ferestrei mesajelor.
Întodeauna va fi deschis în secţiunea (fereastra) din dreapta jos, mesajul al cărui titlu este
selectat prin bara transparentă de culoare (albastră care îl acoperă).
55
Adăugarea, ştergerea informaţiilor aferente mesajelor poate fi realizată prin
intermediul meniului contextual al barei de identificare a mesajelor din care va fi aleasă
opţiunea Columns. Această opţiune va disponibiliza un dialog cu acelaşi nume.
Dialogul Columns va permite alegerea informaţiilor aferente mesajelor e-mail
care vor fi afişate în coloanele din fereastra Inbox (dreapta sus) care conţine titlurile
mesajelor.
56
În partea stângă a aplicaţiei Outlook Express există secţiunea (fereastra) Folders
care permite crearea unor folder-e noi (corespunzătoare unor anumite subiecte sau
problematici) în care pot fi mutate prin Drag & Drop mesajele dorite.
Mesajele nedorite pot fi şterse, ele ajungând în folder-ul Deleted Items de unde
pot fi recuperate printr-un mecanism similar cu Recycle Bin din sistemului de operare
Windows
57
Adăugarea unei noi adrese e-mail într-o listă de adrese se poate face apăsând
butonul New din Toolbar-ul dialogului Addres Book, sau prin intermediul secţiunii
Contacts (aflată în partea din stânga jos a aplicaţiei Outlook) apelând opţiunea New
Contact. Oricare dintre variante va lansa dialogul Properties care va oferi suport pentru
încărcarea în Address Book a unei noi adrese e-mail (şi a informaţiilor aferente acesteia).
58
Adăugarea în Address Book a unei adrese de e-mail dintr-un mesaj primit se
poate realiza dacă din meniul Tools se va alege opţiunea Add to Address Book.
59
Lucrul cu mesaje e-mail
Un mesaj e-mail poate fi trimis mai multor destinatari şi prin metodele Cc
(Carbon Copy) şi Bcc (Blind Carbon Copy). Utilizarea acestor metode are sens doar în
cazul în care se doreşte trimiterea unui mesaj la mai multe adrese de e-mail odată.
Spre deosebire de metoda Cc care permite ca toţi destinatarii să poată vedea
adresele de e-mail ale tuturor celor care au primit mesajul, metoda Bcc (Blind=orb) nu
permite acest lucru.
Adresele destinatarilor din câmpurile Cc şi Bcc pot fi completate în mod similar
cu felul în care s-au completat adresele e-mail din câmpul To:.
Sub Outlook Express câmpul Bcc va fi vizibil doar dacă din meniul View va fi
selectată opţiunea All Headers.
60
Crearea unui nou mesaj poate fi realizată prin apăsarea butonului New Mail din
Toolbar care va determina lansarea dialogului New Message specializat pentru crearea
mesajelor e-mail.
61
După completarea câmpurilor Subject, To (eventual Cc) şi a conţinutului
mesajului, se va da click pe butonul Send (trimite) pentru trimiterea efectivă la adresa
(adresele) dorite.
Dacă s-a primit un mesaj e-mail acesta poate fi direct adresat sau poate fi un
mesaj e-mail transmis la mai multe persoane (adrese de e-mail) utilizându-se opţiunea Cc
(Carbon Copy). Carbon Copy se presupune că toate adresele de e-mail au fost înscrise
(de către expeditor) despărţite prin (;) în linia Cc.
Dacă se doreşte să se răspundă la mesajul primit prin returnarea totală sau parţială
a acestuia, având fiecare linie precedată de caracterul > există două posibilităţi:
- să se răspundă numai expeditorului şi pentru aceasta se va utiliza opţiunea Reply;
- să se răspundă atât expeditorului cât şi tuturor celor trecuţi în linia Cc, şi în acest sens
se va utiliza opţiunea Reply All.
62
În cadrul dialogului New Message (apelat prin intermediul butonului New Mail)
există un câmp de editare To: special destinat pentru inserarea adresei destinatarului sau a
adreselor mai multor destinatari despărţite prin (;). Adresa sau adresele destinatarilor pot
fi introduse prin editare directă în câmpul To: sau în cazul în care se apasă butonul To:,
prin alegere dintr-un dialog de selecţie (Select Recipients) a adreselor e-mail care există
deja memorate acolo.
63
Se recomandă ca orice mesaj e-mail să aibă înscris în câmpul Subject un titlu (o
descriere succintă a conţinutului). Inserarea unui titlu în acest câmp se poate face prin
editare de la tastatură sau prin intermediul mecanismului Copy & Paste.
De multe ori se simte nevoia ca unele mesaje primite să fie marcate (flag mark)
pentru că sunt foarte importante sau pentru a fi referite ulterior. Sub Outlook Express este
posibil ca în dreptul lor să fie plasat un steguleţ roşu. Dacă se va da click în coloana steag
(flag) din dreptul mesajului dorit, acesta va putea fi marcat cu un steguleţ iar dacă
mesajul este deja marcat, atunci se va demarca. Aceeaşi acţiune va putea fi realizată şi
prin intermediul meniului Message.
Atunci când se creează un mesaj e-mail, în Toolbar-ul ferestrei de redactare
există butonul Attach care dacă va fi acţionat va lansa un dialog Insert Attachment ce va
permite alegerea fişierelor ce vor fi ataşate mesajului.
64
În timpul redactării unui mesaj sau înainte ca el să fie transmis, prioritatea
acestuia se poate seta prin intermediul meniului Message. Prioritatea unui mesaj poate fi
înaltă (High), normală (Normal) sau scăzută (Low). O altă posibilitate de a schimba
prioritatea mesajului o mai oferă şi butonul Priority din Toolbar.
65
Trimiterea mesajului prin folosirea unei liste de adrese este o altă opţiune a
clientului Outlook Express. Fereastra de creare a unui mesaj pune la dispoziţie prin
intermediul meniului Tools, opţiunea Address Book ce lansează dialogul cu acelaşi nume.
Acest dialog face posibilă selectarea celor cărora le va fi trimis mesajul.
66
După completarea câmpului Subject şi a conţinutului mesajului, se va da click pe
butonul Send (trimite) pentru transmiterea efectivă la adresele dorite.
Prin facilitatea Forward un mesaj primit poate fi "trimis mai departe" unor alţi
utilizatori (care nu se aflau in lista destinatarilor mesajului original). Mesajul original nu
poate fi modificat.
Pentru forward-area unui mesaj e-mail se poate utiliza butonul cu acelaşi nume
din Toolbar sau meniul contextual al mesajului.
Căutarea unui mesaj dintr-un folder poate fi realizată după unul sau mai multe
criterii cum sunt:
- numele expeditorului (câmpul From);
- numele destinatarului (câmpul To);
- un text din câmpul Subject;
- un text din câmpul Message;
- un interval de timp.
Butonul Find (găseşte) din Toolbar pune la dispoziţie un dialog special numit
Find Message (mesaje descoperite) care permite realizarea acestor căutări.
67
Mesajele din fereastra de identificare a mesajelor (afişată în dreapta sus), pot fi
sortate crescător sau descrescător, după oricare din câmpurile (coloanele Received, From,
Subject etc) aflate în bara de identificare a mesajelor, dacă se dă click în numele acestor
coloane (câmpuri) sau dacă se accesează meniul contextual al fiecărei coloane.
68
Pentru a tipări la imprimantă un mesaj, se poate solicita opţiunea Print din meniul
File sau se poate apăsa butonul Print din Toolbar. Această acţiune va determina lansarea
dialogului Print prin intermediul căruia vor putea fi stabilite configurările dorite înainte
de listare. Astfel se va putea stabili dacă se va tipări întregul mesaj sau numai o selecţie,
numărul de copii şi paginile (sau intervalul de pagini) ce se vor lista.
69
Crearea conturilor e-mail şi abonarea la newsgroups
70
2. Apoi se va selecta secţiunea Mail, se va apăsa butonul Add (adaugă) şi din meniul
care va apărea se va alege opţiunea Mail.
71
4. În câmpul E-mail address, se va înscrie adresa de e-mail a utilizatorului
72
5. În continuare se va selecta tipul de server e-mail (POP3 pentru server-ul Yahoo)
şi se va specifica numele server-elor pentru Incoming (POP3 or IMAP) şi
pentru Outgoing (SMTP). Pentru server-ul Yahoo aceste nume sunt:
pop.mail.yahoo.com (pentru Incoming) şi smtp.mail.yahoo.com (pentru
Outgoing):
73
7. În final va apărea noul cont creat (pop.mail.yahoo.com):
74
Lucrul cu Netscape Messenger
Prin intermediul meniului Communicator şi a submeniului Server Tools, Netscape
Messenger oferă posibilitatea de a crea noi conturi de e-mail.
75
1. Din meniul contextual al itemului news se va alege opţiunea Subscribe to
Newsgroups
76
3. După apăsarea butonului < Ok > vor apărea toate adresele grupurile şi
subgrupurile server-lui selectat şi va putea fi aleasă adresa dorită. Abonarea la
Newsgroup se va realiza după apăsarea butonului < Subscribe >.
4. După parcurgerea acestor operaţii în itemul News vor apărea numele server-ului
de News şi numele subgrupului ales. În fereastra din dreapta sus vor fi afişate
titlurile articolele publicate şi discuţiile din Newsgroup. Printr-un singur click
dat în titlul unui articol, conţinutul acestuia va putea fi consultat în fereastra din
dreapta jos.
77
5. Dacă se doreşte să se răspundă (prin Replay sau Forward) la un articol se poate
utiliza meniul contextual aferent:
78
Teme de reflecţie şi aplicaţii
- Explicaţi structura adreselor e-mail.
- Explicaţi în ce constă spamming-ul.
- Enumeraţi câteva reguli de netetichetă e-mail.
- Experimentaţi crearea conturilor e-mail utilizînd aplicaţia client Outlook Express.
- Experimentaţi crearea unei Address Book cu Outlook Express.
- Experimentaţi trimiterea şi recepţionarea mesajelor e-mail utilizând Outlook Express.
- Experimentaţi abonarea la newsgroups cu ajutorul aplicaţiei Outlook Express.
- Experimentaţi gestionarea mesajelor e-mail şi a informaţiilor din newsgroups
utilizând alte aplicaţii client specializate pentru lucrul cu aceste servicii.
79
6. Limbajul HTML
Obiective specifice
După ce veţi parcurge acest capitol veţi:
- cunoaşte structura standard a unui fişier HTML;
- fi în măsură să creaţi şi să utilizaţi blocuri preformatate, blocuri de text, stiluri pentru
text, liste, tabele, link-uri, hărţi de imagini şi frame-uri;
- fi în măsură să vă documentaţi paginile Web;
- fi în măsură să creaţi pagini Web interactive cu ajutorul formularelor;
- fi în măsură să creaţi pagini Web care să conţină obiecte multimedia (imagini, sunete,
videoclip-uri);
- fi în măsură să vă creaţi propriul Website utilizând cod HTML.
80
Chiar dacă în prezent există multe editoare performante de pagini Web
(Dreamweaver, Frontpage, Netscape Composer etc) care oferă suport vizual de
dezvoltare, totuşi există multe cazuri în care acestea generează cod redundant, uneori
chiar eronat. Deoarece ele nu reuşesc întotdeauna să satisfacă cerinţele proiectanţilor doar
prin intermediul interfeţei vizuale de dezvoltare, pun la dispoziţia acestora şi fereastra de
cod HTML generat, în care pot fi făcute corecţii şi poate înscris codul propriu. Iată
motivul pentru care literatura de specialitate recomandă ca înaintea lucrului cu astfel de
editoare să fie cunoscute atât elementele esenţiale ale limbajului HTML cât şi tag-urile
cele mai importante. În continuare, toate acestea vor fi prezentate prin intermediul unor
exemple comentate sub forma unor mici aplicaţii HTML (fişiere HTML). Pentru început
se recomandă scrierea aplicaţiilor cu un editor de text sau lucrând direct în fereastra de
cod a unui editor performant de cod HTML.
<html>
<head>
<title>
acesta este titlul primei pagini
</title>
</head>
<body>
Acesta este continutul primei pagini! El va fi vizualizat de catre browser.
</body>
</html>
81
Observaţii:
- Un document HTML este format din text şi marcaje (tag-uri). Textul conţine
informaţia care va fi afişată în pagina Web iar marcajele precizează modul în care
acest text va fi afişat sau permit includerea în pagină a altor elemente (butoane, link-
uri, imagini, sunete etc.).
- Un marcaj (tag) poate fi format din:
a) Caracterul "<";
b) Caracterul "/" dacă marcajul este un marcaj final;
c) Un cuvânt cheie (numele tag-ului);
d) O listă de forma "atribut=valoare" dacă tag-ul are atribute;
e) Caracterul ">".
Exemple de marcaje: <html>, </html>, <body text=”red” bgcolor=”green”> unde
html şi body sunt elemente, text şi bgcolor sunt atribute iar "red" şi "green" sunt
valori.
- Un document HTML standard constă dintr-un bloc <html>…</html> care include
alte două sub-blocuri: <head>…</head> şi <body>…</body>.
- Blocul <body>…</body> cuprinde conţinutul propriu-zis al paginii HTML adică
ceea ce va fi afişat în fereastra browser-ului;
- Fără a fi obligatoriu se consideră elegant dacă fiecărui document HTML i se adaugă
un titlu. Acest lucru se realizează cu ajutorul unui bloc <title>…</title> inserat în
blocul <head>…</head>. Dacă blocul <title>…</title> lipseşte într-o pagină HTML
atunci în bara de titlu a ferestrei browser-ului va apărea numele fişierului.
- Un tag poate fi scris atât cu litere mari cât şi cu litere mici;
- Caracterele „spaţiu” şi „tab” multiple (succesive) sunt echivalate cu un singur
caracter „spaţiu”. Caracterele „CR” şi „LF” (generate de apăsarea tastei Enter) sunt
ignorate de către browser.
Sfârşitul de linie
Să admitem că se doreşte apariţia în pagina Web (adică în ceea ce va afişa
browser-ul) a mai multor linii distincte. Dacă vom crea următorul fişier sub forma:
<html>
<head>
<title>
Acesta este titlul primei pagini
82
</title>
</head>
<body>
Prima linie
A doua linie
A treia linie
</body>
</html>
Se observă că browser-ul va afişa (pe o singură linie) „Prima linieA doua linieA treia
linie” deoarece conform unei observaţii făcute mai sus caracterele de felul „CR/LF” sunt
ignorate. Trecerea pe o linie nouă se face numai la o comandă explicită care trebuie să
apară în pagina HTML. Această comandă este marcajul <br> (de la break line = sfârşit
de rând).
Pentru a funcţiona conform aşteptărilor fişierul trebuie modificat astfel:
<html>
<head>
<title>
Acesta este titlul primei pagini
</title>
</head>
<body>
Prima linie <br>
A doua linie<br>
A treia linie
</body>
</html>
83
Blocuri preformatate
Pentru ca browser-ul să interpreteze corect caracterele „spaţiu”, „tab” şi „CR/LF”
ce apar în cadrul unui text, acest text trebuie inclus într-un bloc <pre>…</pre> ca în
exemplul de mai jos.
În mod implicit textul cuprins într-un bloc <pre>…</pre> este afişat cu caractere
„monospace” (monospaţiate).
<html>
<head>
<title>
acesta este titlul primei pagini
</title>
</head>
<body>
<pre>
Prima linie
A doua linie indentata
A treia linie de doua ori indentata
</pre>
</body>
</html>
84
Observaţii importante
- Un document (fişier) HTML are extensia .html sau .htm. El se numeşte şi fişier sursă.
- Un browser încarcă un document HTML (un fişier sursă), interpretează marcajele
conţinute în document iar rezultatul este afişat în fereastra browser-ului. Acest
rezultat al interpretării se numeşte pagină Web.
- Un document conţine marcaje (comenzi sau tag-uri). Există două tipuri de marcaje
sau tag-uri:
(a) De tip „bloc” (pereche) conform sintaxei <nume_tag> bloc de elemente
</nume_tag> caz în care acţiunea precizată de numele tag-ului şi atributele
acestuia are efect asupra blocului de elemente.
(b) De tip „solitar” (nepereche); de exemplu <br>.
- Un marcaj (un tag) este delimitat de caracterele „<” şi „>”.
- Sunt case-insensitive adică pot fi scrise atât cu litere mici cât şi cu litere mari:
(a) Numele tag-urilor;
(b) Numele atributelor;
(c) Valorile atributelor.
- O pagină HTML standard este formată dintr-un bloc extern <html>…</html> şi două
blocuri incluse: <head>…</head> (cap) şi <body>…</body> (corp).
- Trecerea la o linie nouă se face cu ajutorul tag-ului <br> (break).
- Afişarea întocmai a conţinutului unui bloc de text din fişierul sursă se face incluzând
acest bloc între tag-urile <pre> şi </pre> (preformatat).
85
Culoarea de fond
Prin exemplulul următor se va prezenta modul în care poate fi stabilită culoarea
de fond a paginii Web.
Culoarea de fond a unei pagini se precizează prin intermediul unui atribut al tag-
ului <body>.
Atributele sunt necesare pentru a particulariza acţiunea precizată de numele tag-
ului. Aceste atribute apar în interiorul parantezelor ce delimitează tag-ul după sintaxa:
<tag atribut=valoare>.
Culoarea fondului paginii Web este setată prin atributul "bgcolor" al tag-ului
<body>. <body bgcolor=”culoare”> unde culoare se construieşte după unul din
modurile precizate anterior.
Pentru a realiza o pagină Web cu fondul de culoarea galbenă se poate proceda
astfel:
<html>
<head>
<title>
Culoare background
</title>
</head>
<body bgcolor="yellow">
Aceasta este o pagina Web<br>
cu fondul de culoarea galbenă.
</body>
</html>
Culoarea textului
Exemplul următor ilustrează cum poate fi setată culoarea textului unei pagini
Web. Acest lucru se face prin intermediul atributului "text" al tag-ului <body> conform
următoarei sintaxe:
<body text=”culoare”> unde valoarea atributului "culoare" se precizează ca la exemplul
anterior. Codul HTML al paginii Web următoare va afişa textul scris cu culoarea roşie:
<html>
<head><title>Schimbarea culorii textului</title>
</head>
<body text="#ff0000">
Aceasta este o pagină Web cu textul afişat cu culoarea roşie.
</body>
</html>
86
Atribute multiple
Un tag poate avea mai multe atribute. De exemplu un tag cu trei atribute arată
astfel: <tag atribut1=valoare1 atribut2=valoare2 atribut3=valoare3>.
Următorul exemplu prezintă modul de construire al unei pagini Web cu fondul de
culoare galbenă şi textul de culoare roşie:
<html>
<head>
<title>Atribute multiple</title>
</head>
<body bgcolor="yellow" text="red">
Aceasta este o pagină Web cu fondul de culoarea galbenă<br>
şi textul de culoarea roşie.
</body>
</html>
<html>
<head>
<title>Setarea fontului de bază</title>
</head>
87
<body>
În prima parte a prezentei pagini textul are atribute implicite.<br>
<basefont style="Arial" color="green" size=7>
În a doua parte a paginii textul este scris cu fontul "Arial", culoarea verde
şi marimea 7.
</body>
</html>
<html>
<head>
<title>Setarea marginilor paginii Web</title>
</head>
<body leftmargin="100" topmargin="20%">
Aceasta este un exemplu de setare a marginilor unei pagini Web.
</body>
</html>
88
<i>…</i> scrierea cu caractere înclinate spre
dreapta (italic)
<u>…</u> scrierea subliniată (underline)
<strike>…</strike>, <s>…</s> scrierea cu caractere „secţionate”,
„tăiate” pe mijloc
<big>…</big> scrierea cu caractere cu o unitate mai
mare decât dimensiunea curentă
<small>…</small> scrierea cu caractere cu o unitate mai
mică decât dimensiunea curentă
<sub>…</sub> scrierea indicilor (subscript)
<sup>…</sup> scrierea puterilor (superscript)
<code>…<code>, <kbd>…</kbd>, <tt>…</tt> scrierea cu caractere monospaţiate
(similar scrierii cu maşina de scris)
<blink>…</blink> (numai pentru Netscape) scrierea cu caractere clipitoare. Aceste
caractere (clipitoare) pot fi afişate
doar sub browser-ul Netscape
89
<html>
<head><title><Formatare small</title></head>
<body>
Aceasta linie este formata din text normal.<br><small>
Aceasta linie este scrisa in intregime cu caractere micsorate
cu o unitate.</small></br>
Normal <small>mai mic<small>si mai mic.</small></small><br>
Normal <small>mai mic <big>normal <big>mai mare</big></big></small>
</body>
</html>
<html>
<head><title><Scrierea sub-script şi super-script</title></head>
<body>
Aceasta linie este formata din text normal.<br>
In aceasta linie <sup>sus</sup> este superscript iar <sub>jos</sub> este subscript.<br>
F<sub>(y)</sub>=(x<sub>1</sub>+x<sub>2</sub>)<sup>2</sup>-y<sup>3</sup>
</body>
</html>
<html>
90
<head><title><Exemplul underline şi strike</title></head>
<body>
Aceasta linie este formata din text normal.<br>
<strike>Aceasta linie este in intregime sectionata de o linie orizontala.</strike><br>
In aceasta linie <u>underline</u> este subliniat iar <s>strike</s> este sectionat.
</body>
</html>
Setarea fonturilor
Un font este caracterizat de următoarele atribute:
- Culoarea (setată prin atributul color);
- Tipul sau stilul (setat prin atributul face);
- Mărimea (setată prin atributul size).
Toate aceste atribute aparţin tag-ului <font> care permite inserarea de blocuri de texte
personalizate.
Culoarea fontului poate fi stabilită într-un mod asemănător setării culorii
fundalului paginilor Web.
Pentru a scrie un fragment de text cu caractere de o anumită culoare se încadrează
acest fragment între delimitatorii <font> şi </font>, tag-ul <font> având setat atributul
color la valoarea necesară:
<font color=culoare>fragment de text de culoarea specificată</font>.
Pentru a scrie un text într-o pagină Web pot fi folosite mai multe fonturi (stiluri de
caractere). Există cinci familii generice de fonturi care sunt de regulă disponibile pe toate
computerele utilizatorilor: "serif", "sans-serif", "cursive", "monospace" şi "fantasy".
Alte fonturi mai specifice pot fi utilizate dacă acestea sunt disponibile pe
computerul client ca de exemplu: "Times" (un tip particular de "sans-serif"), "Helvetica"
(un tip particular de "serif"), "Arial", "Courier" (un tip particular de "monospace"),
"Western" (un tip particular de "fantasy") şi altele.
Tipul de font necesar poate fi setat prin atributul face al tag-ului <font>. Pot fi
introduse mai multe fonturi separate prin virgulă.
Exemplu:
<font face="Arial, serif, monospace">
În acest caz browser-ul va utiliza primul font pe care îl va recunoaşte.
Pentru a seta mărimea unui font se utilizează atributul size al tag-ului <font>.
Valorile acestui atribut pot fi:
- 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7 (1 pentru cel mai mic font şi 7 pentru cel mai mare);
- +1, +2, etc pentru a creşte mărimea fontului cu 1, 2, etc faţă de valoarea curentă;
- -1, -2, etc pentru a micşora mărimea fontului cu 1, 2, etc faţă de valoarea curentă.
Exemple de utilizare:
<font size=”5”>…text…</font>
91
<font size=”+2”>…text…</font>
<font size=”-1”>…text…</font>
Iată în continuare un exemplu de utilizare combinată a mai multor atribute:
<font size=”5” color=”blue” face=”Arial”>…text…</font>
Blocuri de text
Dacă într-o pagină Web trebuie inclusă o adresă atunci poate fi utilizat un tag
dedicat: <address>…</address>. Multe browser-e afişează conţinutul cuprins între
acesti delimitatori cu formatul italic, începând pe un rând nou.
Pentru ca un bloc de text să fie indentat (marginea din stânga să fie decalată la
dreapta cu o anumită valoare) acesta trebuie inclus între tag-urile <blockquote> şi
</blockquote>. Adesea browser-ele adaugă un spaţiu suplimentar înainte si după un
blockquote.
92
- Toate aceste tag-uri se referă la un bloc de text şi trebuie însoţite de un tag de
încheiere similar, de exemplu: <h3>…</h3>.
- Aceste tag-uri acceptă atributul align pentru alinierea titlului blocului de text la
stânga (implicit), în centru şi la dreapta.
- Tag-ul <h1> permite scrierea unui titlu cu caracterele cele mai mari şi îngroşate pe
când <h6> permite scrierea unui titlu cu caracterele cele mai mici.
- Toate browser-ele introduc un extra-spaţiu înainte de a afişa un titlu.
Într-o pagină Web pot fi inserate linii orizontale. Acest lucru se face cu ajutorul
tag-ului <hr>.
Pentru a seta o linie orizontală se utilizează următoarele atribute ale tag-ului
<hr>:
- align permite alinierea liniei orizontale. Valorile posibile sunt: "left", "center" şi
"right".
- width permite alegerea lungimii liniei. Valorile posibile pot fi:
(a) numere întregi pozitive reprezentând lungimea liniei în număr de pixeli;
(b) numere între 1 şi 100 urmate de caracterul % reprezentând procentul din lăţimea
paginii pe care se va întinde linia.
- size permite alegerea grosimii liniei. Valorile posibile sunt numere întregi pozitive
reprezentând grosimea liniei în pixeli (valoarea implicită este 2).
- noshade când apare setează o linie fără umbră;
- color permite setarea culorii liniei.
Exemplu (linie aliniată central, lungime = 50%, grosime = 5 pixeli, fără umbră):
<hr align=”center” width=”50%” size=”5” noshade>
Caracterele speciale: spaţiu, ”, &, <, >, â, Â, î, Î, ă, Ă pot fi afişate dacă sunt
introduse în codul HTML într-un format special. Iată în continuare modul în care pot fi
introduse în paginile Web aceste caractere speciale:
93
Liste
Într-o pagină Web pot exista trei tipuri de liste: neordonate, ordonate şi liste de
definiţii.
Liste neordonate
O listă neordonată este un bloc de text delimitat de tag-urile corespondente <ul>
şi </ul> ("ul" vine de la unordered list = listă neordonată). Fiecare element al listei este
iniţiat de tag-ul <li> (list item).
Observaţii:
- Lista va fi identată faţă de restul paginii Web;
- Fiecare item al listei începe pe un rând nou.
<html>
<head><title>Lista neordonată</title></head>
<body>
<h2>O lista neordonata</h2>
<ul>Seria INTERNET va cuprinde urmatoarele carti:
<li>HTML prin exemple
<li>JavaScript prin exemple
<li>Java prin exemple
</ul>
</body>
</html>
Observaţii:
- Elementele <h1>, <h2> şi <hr> au fost utilizate în acest exemplu pentru ca pagina
Web să aibă un aspect cât mai plăcut.
Tag-urile <ul> şi <li> pot avea un atribut type prin intermediul căruia să poată fi setat
caracterul ce prefixează fiecare element al listei. Valorile posibile ale acestui atribut sunt:
- "circle" (cerc) pentru "Ο";
- "disc" (disc plin) pentru " " (valoarea implicită);
94
- "square" (pătrat) pentru "".
Iată un exemplu de listă neordonată care va afişa un pătrat în partea stângă a fiecărui
item:
<html>
<head><title>Lista neordonată</title></head>
<body>
<h1 align="center"> Lista neordonată </h1> <hr>
<h2>O lista neordonata</h2>
<ul type="square">Seria INTERNET va cuprinde urmatoarele carti:
<li>HTML prin exemple
<li>JavaScript prin exemple
<li>Java prin exemple
</ul>
</body>
</html>
…
<ul> …text… (despre conţinutul listei)
<li> …text…(elementul 1)
<ul> …text… (despre conţinutul listei)
<li> …text…(elementul 1)
<li> …text…(elementul 2)
</ul>
<li> …text…(elementul 2)
<li> …text…(elementul 3)
</ul>
…
Liste ordonate
O listă ordonată de elemente este un bloc de text delimitat de tag-urile
corespondente <ol> şi </ol> (ol vine de la ordered list=listă ordonată). Fiecare element al
listei este iniţiat de tag-ul <li> (list item).
Observaţii:
- Lista va fi identată faţă de restul paginii Web;
- Fiecare item al listei va începe pe un rând nou.
Un exemplu de cod pentru crearea unei liste ordonate cu valorile implicite ale atributelor
este:
<html>
<head><title>Lista ordonata</title></head>
95
<body>
<h2>O lista ordonata</h2>
<ol>Pentru a realiza o pagina web trebuie:
<li>creat un fisier de comenzi in limbajul html;
<li>salvat fisierul cu extensia .html;
<li>incarcat fisierul html intr-un browser.
</ol>
</body>
<html>
Opţional tag-ul <li> poate seta prin atributul value valoarea particulară a unui
item din listă. Iată un exemplu:
<html>
<head><title>Lista ordonată cu parametrii</title></head>
<body>
<ol start="3"> <b>Iata un exemplu de lista ordonata care utilizeaza atributele start si
value</b>
<li>prima linie a listei;
<li value="5">a doua linie a listei;
<li>a treia linie a listei.
</ol>
96
</body>
<html>
Liste de definiţii
O listă de definiţii este este formată dintr-o succesiune de termeni, fiecare termen
fiind urmat de o definiţie a lui.
Observaţii:
- Întreaga listă de definiţii se înscrie între tag-urile corespondente: <dl> şi </dl> (dl
este prescurtarea de la definition list=listă de definiţii);
- Un termen al listei este iniţiat de tag-ul <dt> (definition term=termen de definiţie);
- Definiţia unui termen este iniţiată de tag-ul <dd> (definition description=descrierea
definiţiei);
- Definiţia unui termen începe pe o linie nouă şi este indentată.
<html>
<head><title>Lista de definitii</title></head>
<body>
<h2>O lista de definitii</h2>
<dl><b>Glosar de termeni pentru ………</b>
<dt>Termenul 1
<dd>Explicatia primului termen ………
<dt><br>Termenul 2
<dd>Explicaţia celui de-al doilea termen ………
</dl>
</body>
<html>
Termenul 1
Explicatia primului termen ………
Termenul 2
Explicaţia celui de-al doilea termen ………
97
Tabele
Aşa cum s-a putut constata până acum posibilităţile de aranjare a textului într-o
pagina Web sunt limitate. Tabelele permit crearea unei reţele rectangulare de domenii,
fiecare domeniu având propriile setări pentru culoarea fondului, culoarea textului,
alinierea textului etc.
Pentru a insera un tabel se utilizează tag-urile corespondente: <table> şi </table>
(table înseamnă tabel).
Un tabel este format din rânduri. Pentru a se insera rânduri într-un tabel se
utilizează tag-urile: <tr> şi </tr> (tr este prescurtarea de la de la table row=rând de
tabel).
Un rând poate fi format din una sau mai multe celule ce conţin date. O celulă de
date se introduce folosind tag-urile <td> şi </td>(table data=date în tabel).
Atribute
Tag-urile <table> </table>, <tr> </tr>, <td> şi </td>, pot controla următoarele
atribute:
98
Alinierea pe orizontală a conţinutului unei celule se face cu ajutorul atributului
align care poate lua valorile:
- left (la stânga);
- center (centrat);
- right (la dreapta);
Observaţie: valoarea implicită este center (centrat).
Observaţie:
Sunt posibile extinderi simultane ale unei celule pe orizontală şi pe verticală.
Exemple
Exemplul 1 – un tabel simplu
<html>
<head><title>Un tabel simplu</title></head>
<body>
99
<h2>Un tabel simplu format din doua linii si trei coloane</h2>
<table border="5">
<tr>
<td>celula 11</td>
<td>celula 12</td>
<td>celula 13</td>
</tr>
<tr>
<td>celula 21</td>
<td>celula 22</td>
<td>celula 23</td>
</tr>
</table>
</body>
</html>
Observaţii:
În mod implicit un tabel nu are chenar. Pentru a adăuga un chenar unui tabel se
utilizează atributul border al tag-ului <table>. Acest atribut poate primi ca valoare orice
număr întreg (inclusiv 0) şi reprezentă grosimea în pixeli a chenarului tabelului.
- Atributul border poate să nu fie urmat de o valoare, caz în care tabelul va avea un
chenar de grosime implicită egală cu 1 pixel;
- O valoare egală cu 0 a grosimii chenarului semnifică absenţa chenarului;
- Când are grosime nenulă chenarul unui tabel un are aspect tridimensional.
Într-un tabel culoarea de fond se poate seta cu ajutorul atributului bgcolor care
poate fi ataşat:
- întregului tabel prin intermediul tag-ului <table>,
- unei linii prin intermediul tag-ului <tr> sau
- unei celule de date prin intermediul tag-ului <td>.
Valorile pe care le poate primi atributul bgcolor sunt cele cunoscute pentru o culoare.
Culoarea textului din fiecare celulă poate fi setată cu ajutorul tag-ului:
<font color="valoare">…</font>.
<html>
100
<head><title>Tabel colorat</title></head>
<body>
<h2>Un tabel colorat</h2>
<table border="3" bgcolor="yellow">
<tr>
<td>galben 11</td>
<td bgcolor="green">verde 12</td>
</tr>
<tr bgcolor="red">
<td>rosu 21</td>
<td bgcolor="cyan">cyan 22</td>
</tr>
</table>
</body>
</html>
<html>
<head><title>Exemplu pentru colspan si rowspan</title></head>
<body>
<h2>Un tabel cu celule extinse</h2>
<table border>
<tr>
<td rowspan="3">c11<br>c21<br>c31</td>
<td>c12</td>
<td colspan="2" rowspan="3"> c13, c14<br>c23, c24<br>c33, c34</td>
</tr>
<tr><td>c22</td></tr>
<tr><td>c32</td></tr>
<tr><td>c41<td colspan="3">c42, c43, c44</td></tr>
101
</table>
</body>
</html>
<html>
<head><title> Atribute Internet Explorer</title></head>
<body>
<h2>Atribute "Internet Explorer"</h2>
<table border=5 cellspacing=10 bordercolorlight="red" bordercolordark="blue">
<tr bgcolor="yellow">
<td>c11</td><td>c12</td><td>c13</td>
</tr>
<tr bgcolor="yellow">
<td> </td><td></td><td></td><br>
</tr>
</table>
</body>
</html>
102
Imagini
O facilitate foarte utilă a limbajului HTML este posibilitatea pe care o oferă
pentru a include imagini în paginile Web prin intermediul unor adrese URL.
103
- Exemplele care urmează presupun că fişierele imagine utilizate se află în folder-ul
curent.
Iată în continuare un exemplu simplu care inserează într-o pagină Web a imagine
(aol_sl.gif) aflată în folder-ul curent.
<html>
<head><title>Inserarea simpla unei imagini</title></head>
<body>
<h2>Prima pagina web care contine o imagine</h2>
<img src="aol_sl.gif">Text dupa imagine.
</body>
</html>
Exemplu:
<img src="nume.jpg" align=”center” border=”5” width="200" height="20%">
- atributul alt admite ca valoare un text care se va afişa în locul imaginii, sau ca
explicaţie a imaginii;
- atributul lowsrc admite ca valoare adresa URL a unei imagini de joasă rezoluţie (de
mică dimensiune) încărcabilă rapid chiar şi pe conexiunile nu foarte performante.
Există aplicaţii de prelucrare de imagini care permit transformarea unei imagini într-o
imagine asemănătoare de joasă rezoluţie şi de mărime mult mai mică decât imaginea
originală numită thumbnail.
104
Exemplu: <img src="nume1.gif" lowsrc= "nume2.gif" alt="Explicatie">
Tabelele pot conţine alte tabele dar şi imagini şi texte. Exemplul următor
ilustrează acest lucru:
<html>
<head><title>Tabel cu text si imagini</title></head>
<body>
<h2>Un tabel de tabele de imagini si texte</h2>
<table border>
<tr>
<td>
<table border>
<tr><td><img src="aol_sl.gif"></td></tr>
<tr><td>America on Line Preview</td></tr>
</table>
</td>
<td>
<table border>
<tr><td><img src="cnn_sl.gif"></td></tr>
<tr><td>CNN Interactive</td></tr>
</table>
</td>
</table>
</body>
</html>
105
Link-uri
<html>
<head><title>Un link pe baza de text</title></head>
<body>
<h2> Un link pe baza de text </h2>
106
<a href="http://www.comunicare.ro">Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice</a>
</body>
</html>
În acest exemplu zona activă, adică zona din pagina Web care devine sensibilă la
apăsarea butonului stâng al mouse-ului, este formată din textul (Facultatea de
Comunicare şi Relaţii Publice) cuprins între tag-urile <a> şi </a> iar href specifică
între ghilimele adresa URL corespunzătoare ("http://www.comunicare.ro").
<html>
<head><title>Un link pe baza de imagine</title></head>
<body>
<h1>Utilizarea unei imagini ca "zona activa"</h1><hr>
<a href="a.html"><img src="aol_sl.gif"></a>
</body>
</html>
Ancore
Într-o pagină Web pot exista adrese (ancore) către care să se definească legături.
O ancoră se defineşte de asemenea prin acelaşi tag <a>. Pentru a identifica ancora
se utilizează atributul name al tag-ului <a> care primeşte ca valoare un nume dat ancorei
(de exemplu "ancora1"). Specific ancorelor este faptul că înaintea numelor acestora se
inserează caracterul „#”. Deci pentru a insera un link către ancora "ancora1" definită în
aceeaşi pagină se utilizează tag-ul <a> având atributul href de valoare "#ancora1".
Ancorele pot referi adrese din cadrul (interiorul) aceluiaşi fişier HTML sau adrese
din cadrul (interiorul) altor fişiere HTML externe. Pentru a introduce un link către o
ancoră definită în altă pagină aflată în acelaşi folder, atributul href va primi o valoare de
forma: "nume_fisier.html#nume_ancora".
107
Exemple de ancore din cadrul aceluiaşi fişier HTML:
108
Alegerea culorilor pentru link-uri
În mod normal într-o pagină Web se pot utiliza trei culori pentru link-uri. Aceste
culori pot fi setate cu ajutorul a trei atribute ale tag-ului <body>:
- link pentru link-urile nevizitate;
- vlink pentru link-urile vizitate;
- alink pentru link-urile active.
Exemplu:
<a href="mailto:stanp@yahoo.com">Transmite un mesaj e-mail către Stan Petre</a>
Exemple:
<a href="http://www.comunicare.ro/curs1/manual.zip">Descarcă manualul …</a>
<a href="manual.pdf>Consultă manualul .pdf …</a>
<a href="manual.doc">Consultă manualul .doc …</a>
109
<a href="prezentare.ppt">Consultă prezentarea …</a>
<html>
<head>
<title>Valea Prahovei</title>
<meta name="description" content="Site-ul prezintă informaţii importante despre
Valea Prahovei …">
</head>
<body>
………
<body>
</html>
110
Cuvintele cheie pentru o pagină Web
Cuvintele cheie oferă o altă metodă de descriere a informaţiilor conţinute de o
pagină Web. Cuvintele cheie trebuie alese cu atenţie pentru ca informaţia indexată pe
baza lor de către spiders, să poată fi regăsită corect în bazele de date ale mooarelor de
căutare.
Pentru a preciza cuvintele cheie ale paginii Web se utilizează:
- atributul name setat la valoarea keywords;
- atributul content care va primi ca valoare lista cuvintelor cheie separate prin ",".
Iată un exemplu de utilizare:
Drepturile de autor
Atributul name poate fi utilizat pentru a furniza informaţii legate de autorul
paginii şi despre Copyright (drepturile de autor). Exemplul următor ilustrază aceste
lucruri:
Persoana de contact
Pentru a putea furniza informaţii despre persoana care se ocupă de administrarea
site-ului se utilizează atributul http-equiv. În acest caz valoarea atributului content va
conţine o adresă e-mail eventual urmată în paranteze rotunde de un nume complet al
persoanei.
Exemplu:
<meta http-equiv="from" content="stanpetre@comunicare.ro (Stan Petre)">
<meta http-equiv="reply-to" content=="ionpetre@comunicare.ro (Ion Petre)">
Pentru a se putea utiliza diacriticele limbii române trebuie ales setul de caractere Sud-Est
European:
111
<meta http-equiv="content-type" content="text/html; charset=ISO-8859-2">
Comentariile
Comentariile sunt blocuri de text utile care prezintă informaţii de proiectare utile
despre modul în care a fost scris un fişier sursă „.html”. Comentariile sunt ignorate de
către browser la încarcarea paginii.
Pentru a insera un bloc de comentarii se utilizează sintaxa:
<!--
Comentarii …
…
-->
Blocul de comentarii poate fi plasat oriunde este necesar în cadrul paginii „.html”
şi se poate extinde pe mai multe rânduri;
112
Sunete şi videoclip-uri
113
- un numar întreg pozitiv pentru ca sunetul să se repete de un număr precizat de ori.
Hărţi de imagini
114
Coordonatele zonelor active
Pentru determinarea coordonatelor unei
X
figuri geometrice (dreptunghi, cerc sau poligon) se
utilizează un sistem de coordonate rectangular având
originea în colţul stânga-sus al imaginii utilizate ca
hartă, axa OX orizontală şi orientată spre dreapta iar
axa OY verticală şi orientată în jos (vezi figura Y
alăturată).
Unitatea de măsură este pixelul.
115
Utilizarea unei hărţi de imagini
Admitem că avem creată imaginea din figura 100 200 300 400 500 600
alăturată şi că această imagine este salvată pe
disc în folder-ul curent de lucru sub numele de
harta.gif. 100
Întrucât dimensiunile de afişare a imaginii vor fi
setate la 600 X 500 pixeli, figurile geometrice 200
vor avea coordonatele:
- "100,100,200,200" pentru pătrat; 300
- "400,200,100" pentru cerc;
- "100,300,200,300,400,400,100,400" pentru 400
poligon.
500
<html>
<head><title>Image map</title></head>
<body>
<h1>O harta de imagini</h1>
<img src="harta.gif" usemap="#harta1" width="600" height="500">
<map name="harta1">
<area shape="rect" coords="100,100,200,200" href="p2.html">
<area shape="circle" coords="400,200,100" href="p3.html">
<area shape="poly" coords="100,300,200,300,400,400,100,400" href="p4.html">
</map>
</body>
</html>
116
Formulare
Un formular este un ansamblu de „zone active” alcătuit din butoane, căsuţe de
selecţie, câmpuri de editare, etc. O sesiune de lucru cu o pagină Web ce conţine un
formular cuprinde următoarele etape:
1. Utilizatorul completează formularul şi îl expediază unui server;
2. O aplicaţie dedicată pe server analizează formularul completat şi (dacă este necesar)
stochează datele într-o bază de date;
3. Serverul expediază (dacă este necesar) un răspuns utilizatorului.
Un formular este definit într-un bloc delimitat de tag-urile corespondente <form>
şi </form>.
Observaţii:
- Blocurile <form> nu pot fi imbricate;
- Într-o pagină Web pot fi create oricâte formulare.
Atribute
Există două atribute esenţiale ale tag-ului <form>:
1. Atributul action precizează ce se va întâmpla cu datele formularului odată ce acestea
ajung la destinaţie. De regulă valoarea atributului action este reprezentată de adresa
URL a unui script aflat pe un server WWW care primeşte datele formularului,
efectuează o prelucrare a lor şi expediază către utilizator un răspuns.
- Exemplu: <form action="htttp://www.map.ro/cgi-bin/nume_script.cgi">.
- Scripturile pot fi scrise în limbajele PHP, Java Script, Perl, C sau Unix shel.
- Observaţie: valoarea atributului action poate fi de asemenea o adresă validă de e-
mail caz în care datele formularului sunt expediate prin poştă electronică la adresa
specificată. În acest caz nu are loc o prelucrare a datelor din formular revenind
destinatarului responsabilitatea citirii şi interpretării corecte a datelor primite.
Exemplu: <form action="mailto:stanp@yahoo.com">
2. Atributul method precizează metoda utilizată de browser pentru expedierea datelor
formularului. Pentru method sunt posibile următoarele valori:
- get (valoarea implicită). În acest caz datele din formular sunt adăugate la URL-ul
precizat de atributul action.
Nu sunt permise cantităţi mari de date (maxim 1 Kb);
Între URL şi date este pus "?". Datele sunt adăugate după sintaxa:
"nume_camp=valoare_camp". Între diferite seturi de date este pus "&".
Exemplu:"http://www.fcrp.ro/cgi/NumeScript.cgi?num1=val1&num2=val2"
- post. În acest caz datele sunt expediat separat. Sunt permise cantităţi mari de date.
(chiar de ordinul MB-lor).
117
Un formular cu un câmp de editare şi un buton de expediere
Următorul exemplu prezintă un formular ce conţine un câmp de editare şi un
buton de expediere a formularului prin e-mail.
Majoritatea elementelor unui formular sunt definite cu ajutorul tag-ului <input>.
Pentru a preciza tipul elementului se foloseşte atributul type al tag-ului <input>. Pentru
un câmp de editare acest atribut primeşte valoarea text.
Alte atribute importante pentru un element <input> sunt:
- Atributul name permite ataşarea unui nume fiecărui element al formularului;
- Atributul value permite atribuirea unei valori iniţiale unui element al
formularului.
La expedierea formularului se transmit către server perechi de forma
"nume=valoare" care cuprind numele elementului unui formular şi valoarea acestui
element.
<html>
<head><title>Un formular simplu</title>
<h3>Un formular cu un camp de editare si un buton de expediere</h3><hr>
<form action="mailto:mgavota@fcrp.ro" method="post">
Nume si prenume:
<input type="text" name="nume" value="Inscrieti numele aici">
<input type="submit" value="Expediaza">
</form>
</body>
</html>
118
Pentru tag-ul <input> de tipul câmp de editare (type="text") alte două atribute
sunt pot fi utile:
- Atributul size specifică lăţimea câmpului de editare. Dacă valoarea tastată într-un
câmp de editare depăseşte această lăţime atunci se execută automat un scroll al
acestui câmp.
- Atributul maxlength specifică numărul maxim de caractere pe care le poate primi un
câmp de editare. Caracterele tastate peste numărul maxim de caractere vor fi ignorate.
Butonul Reset
Dacă un element de tip <input> are atributul type setat la valoarea reset atunci în
formular se va insera un buton pe care scrie Reset. La apăsarea acestui buton toate
elementele din formular primesc valorile implicite (definite odată cu formularul) chiar
dacă aceste valori au fost modificate de utilizator.
Un buton Reset poate primi un nume cu ajutorul atributului name şi o valoare
printr-un atribut value. Pe un buton Reset este scris textul Reset dacă atributul value
lipseşte sau valoarea atributului value în caz contrar.
Exemplu:
<html>
<head><title>Un formular simplu</title>
<h3>Un formular cu butoane si campuri de editare</h3><hr>
<form method="post" action="mailto:mgavota@fcrp.ro">
Nume : <input type="text" name="nume" value="Numele">
Prenume: <input type="text" name="prenume" value="Prenumele"><br><br>
<input type="reset" value="Sterge">
<input type="submit" value="Expediaza">
</form>
</body>
</html>
119
Câmp de editare de tip „Password”
Dacă se utilizează tag-ul <input> având atributul type setat la valoarea password
atunci în formular se introduce un element asemănător cu un câmp de editare obişnuit
(introdus prin type="text"). Toate atributele de la un câmp de editare rămân valabile.
Singura deosebire constă în faptul că în câmpul de editare nu apar caracterele în clar ci
numai caractere "*".
La expedierea formularului însă se transmite în clar valoarea tastată într-un câmp
de tip password.
Exemplu:
…
<form method="post" action="mailto:mgavota@fcrp.ro">
Nume:<input type="text" name="nume"><br>
Prenume:<input type="text" name="prenume"><br>
Password:<input type="password" name="parola"><br>
<input type="reset" value="Sterge"><br>
<input type="submit" value="Expediaza">
</form>
…
Butoane radio
Butoanele radio permit alegerea, la un moment dat, a unei singure variante dintre
mai multe variante posibile.
Butoanele radio se introduc prin tag-ul <input> având atributul type setat la
valoarea radio.
Observaţii:
- Toate butoanele ce aparţin unei familii de butoane radio au acelaşi nume setat prin
atributul name.
- Atributul value primeşte ca valoare un text care va fi expediat server-ului împreună
cu numele familiei de butoane.
- Atributul checked (fără alte valori) permite selecţia implicită a unui buton dintr-o
familie de butoane radio. Cel mult un atribut checked poate să apară pentru o aceeaşi
familie de butoane radio.
Exemplu:
<html>
<head><title>Butoane radio</title></head>
<body>
<h2>Un formular cu butoane radio</h2><hr>
<form method="post" action="mailto:stanp@fcrp.ro">
Alegeti sexul:<br>
Barbatesc<input type="radio" name="sex" value="b" checked>
120
Femeiesc<input type="radio" name="sex" value="f"><br><br>
<input type="reset">
<input type="submit" value="Ok">
</form>
</body>
</html>
Casete checkbox
O casetă de tip validare (checkbox) permite selectaea sau deselectarea unei
opţiuni. Pentru inserarea unei casete de tip checkbox se utilizează tag-ul <input> cu
atributul type setat la valoarea checkbox.
Observaţii:
- fiecare casetă poate avea un nume definit prin atributul name;
- fiecare casetă poate avea valoarea implicită „selectat” definită prin atributul checked;
- fiecare casetă poate avea setat atributul value cu valoarea care va fi inclusă în
perechea "name=value" ce va fi expediată odată cu formularul. Dacă acest atribut
lipseşte atunci se va expedia perechea "name=on". Casetele care sunt deselectate nu
trimit către server perechi "name=value".
Exemplu:
<html>
<head><title>Checkbox</title></head>
<body>
<h2>Un formular cu casete checkbox</h2><hr>
<form method="post" action="mailto:stanp@fcrp.ro">
Alegeti meniul:<br>
Pizza <input type="checkbox" name="pizza" value="o portie">
Nectar <input type="checkbox" name="nectar" value="un pahar">
Bere <input type="checkbox" name="bere" value="o sticla">
Cafea <input type="checkbox" name="cafea" value="o ceasca"><br><br>
<input type="reset">
121
<input type="submit" value="Ok">
</form>
</body>
</html>
<html>
<head><title>Upload</title></head>
<body>
<h2>Upload</h2><hr>
<form method="post" action="mailto:mgavota@fcrp.ro">
Alegeti fisierul:
<input type="file" name="" enctype="multipart/form-data"><br><br>
<input type="reset">
<input type="submit" value=" Ok ">
</form>
</body>
</html>
122
Butoane
Într-un formular pot apărea butoane. Când utilizatorul apasă un buton se
declanşează în execuţie o funcţie de tratare a acestui eveniment. Limbajul HTML nu
permite scrierea unor astfel de funcţii (acest lucru este posibil dacă se utilizează limbajele
„Java Script”, „PHP", „Visual Basic Script” etc).
Pentru a insera un buton într-un formular se utilizează tag-ul <input> având
atributul type setat la valoarea button. Alte două atribute utile ale elementului button
sunt:
- Atributul name permite ataşarea unui nume butonului;
- Atributul value primeşte ca valoare textul care va fi afişat pe buton.
Exemplu:
…
<form action="mailto:stanp@fcrp.ro">
Acesta este un buton:
<input type="button" name="butonul1" value="Apasati aici"><br>
</form>
…
Lista de selecţie
Lista de selecţie permite utilizatorului să aleagă unul sau mai multe elemente
dintr-o lista finită de elemente posibile.
Lista de selecţie este inclusă în formular cu ajutorul tag-urilor corespondente
<select> şi </select>.
Elementele unei liste de selecţie sunt incluse în listă cu ajutorul tag-ului
<option>. Două atribute ale tag-ului <option> se dovedesc utile:
- Atributul value care primeşte ca valoare un text ce va fi expediat server-ului în
perechea "name=value". Dacă acest atribut lipseşte atunci către server va fi expediat
textul ce urmează după <option>.
- Atributul selected (fără alte valori adiţionale) care permite selectarea implicită a unui
element al listei.
123
Exemplu:
<html>
<head><title>Lista de selectie</title></head>
<body>
<h2>Lista de selectie</h2><hr>
<form method="post" action="mailto:mgavota@fcrp.ro">
Universitatea absolvita:<br>
<select name="universitate" size="3">
<option value="B"> Universitatea Bucuresti
<option value ="CL" selected> Universitatea din Cluj
<option value="TM"> Universitatea din Timisoara
<option value="IS"> Universitatea din Iasi
</select><br><br>
<input type="reset">
<input type="submit" value=" Ok ">
</form>
</body>
</html>
124
Frame-uri
Frame-urile (sub-ferestre) permit delimitarea în fereastra browser-ului a unor sub-
ferestre în care să fie încărcate mai multe documente HTML diferite.
Frame-urile sunt definite într-un fişier ".html" special în care blocul
<body>…</body> este înlocuit de blocul <frameset>…</frameset>. În interiorul
acestui bloc fiecare frame este introdus prin tag-ul <frame>. Un atribut obligatoriu al
tag-ului <frame> este src care primeşte ca valoare adresa URL a documentului HTML
care va fi înărcat în acel frame.
Definirea frame-urilor se face prin împărţirea ferestrelor (şi a sub-ferestrelor) în
linii şi coloane.
Obs: Dacă mai multe elemente din listă sunt setate cu * atunci spaţiul rămas
disponibil pentru ele se va împărţi în mod egal.
<html>
<frameset cols="*,*">
<frame src="p1.html">
<frame src="p2.html">
</frameset>
</html>
125
Exemplu de cod 2
<html>
<frameset rows="100,*,10%">
<frame src="p1.html">
<frame src="cnmv.jpg">
<frame src="p3.html">
</frameset>
</html>
Exemplu de cod 3
<html>
<frameset rows="*,*" cols="*,*">
<frame src="p1.html">
<frame src="p2.html">
<frame src="p3.html">
<frame src="p4.html">
</frameset>
</html>
<html>
<frameset cols="20%,*">
<frame src="p1.html">
<frameset rows="*,*">
<frame src="p2.html">
<frame src="p3.html">
</frameset>
</frameset>
</html>
126
Alte atribute pentru frame-uri
- bordercolor setează culorile pentru chenarul frame-urilor
- border setează dimensiunea în pixeli a chenarului unui frame. Valoarea implicită este
de 5 pixeli.
Exemplu:
<html>
<head><title>Frame-uri cu border</title></head>
<frameset cols="20%,*" border="2">
<frame src="p1.html">
<frameset rows="*,*">
<frame src="p2.html" bordercolor="green">
<frame src="p3.html">
</frameset>
</frameset>
</html>
Exemplu:
<frameset cols="*,*,*">
<frame src="p.html" scrolling="yes" noresize>
<frame src="p.html" scrolling="no" noresize>
<frame src="p.html" scrolling="auto" noresize>
</frameset>
127
Frame-uri in-line
Un frame in-line se inserează într-o pagină Web în mod asemănător cu o imagine.
Pentru a insera un frame in-line se utilizează tag-ul <iframe>…</iframe>.
Atributele acceptate de acest tag sunt în parte preluate de la tag-urile <frame> şi
<frameset>:
- src, border, frameborder, bordercolor, marginheight, marginwidth, scrolling, name,
noresize;
sau sunt preluate de la tag-ul <img>:
- align, width, height.
<html>
<head><title>Farme in-line</title></head><body>
<h2>Aceasta pagina Web contine un frame in-line</h2>
<iframe width="60%" border=2 bordercolor="red" name="ifr" src="p.html">
Daca vedeti acest text inseamna ca browser-ul dumneavoastra nu suporta frame-
uri in-line.
<a href='pffil.html">Pagina fara frame-uri in-line</a>
</iframe>
</body>
</html>
128
7. Instrumente moderne de comunicare şi informare.
Mesageria instantă, grupurile de discuţii Web, Weblog-ul,
protocolul şi fişierele RSS
Obiective specifice
După ce veţi parcurge acest capitol veţi:
- înţelege funcţionarea şi utilitatea mesageriei instante în comparaţie cu serviciul e-mail
clasic;
- fi în măsură să utilizaţi o aplicaţie client de tip messenger;
- înţelege utilitatea instrumentului interactiv de informare şi comunicare numit
Weblog;
- înţelege modul în care lucrează grupurile de discuţii Web şi cum pot fi utilizate ele în
informare şi comunicare;
- cunoaşte structura fişierelor RSS;
- fi în măsură să creaţi fişiere RSS şi să le utilizaţi pentru propria informare şi pentru
documentarea clienţilor unei companii.
Mesageria instantă
Mesageria instantă utilizează ca principal instrument de comunicare programul
client numit messenger. Chiar dacă încă în prezent cel mai preferat serviciu de
comunicare este mesageria (poşta) electronică (e-mail), în ultimii ani un rival tot mai
puternic al acesteia îşi face din ce în ce mai mult simţită prezenţa în Internet. Rivalul este
mesageria instantă care prin intermediul programelor de tip messenger şi al serviciilor
oferite devine tot mai mult preferata utilizatorilor Internet. Mesageria instantă a fost
creată la începutul anilor 1970 şi a rulat sub forma aplicaţiei Talk pe computerele DEC
PDP-11. Puterea ei a crescut începând cu anul 1996 când au fost create reţeaua şi
aplicaţia ICQ Messenger.
În prezent există mai multe reţele de mesagerie instantă între care cele mai
importante sunt: Microsoft MSN, Yahoo, Skype, ICQ, Paltalk, care au foarte mulţi
utilizatori. La începutul anului 2006 lider era MSN Messenger cu 204 milioane de
utilizatori, urmat de Skype cu peste 100 de milioane şi Yahoo cu 78 milioane. Aceste
reţele sunt preferate deoarece prin intermediul programelor messenger oferă atât
mesagerie instantă pe bază de text scris cât şi alte servicii gratuite cum sunt mesageria
instantă vocală, telefonia Internet (voice over IP), transmisia şi recepţia video în timp real
cu camere video web (webcam-uri).
Este de reţinut că spre deosebire de e-mail mesageria instantă face posibilă şi
comunicarea audio şi video în timp real. În prezent pentru convorbirile audio între
calculatoare realizate prin voice over IP liderul este Skype. Pentru a fi posibilă
comunicarea audio şi video, programele de tip messenger utilizează tehnologii de
comprimare a fluxurilor (streaming) audio şi video.
129
Weblog-ul
Conform Enciclopediei Wikipedia Un weblog (prescurtat blog) este o publicaţie
web ce conţine articole periodice, ce au de obicei caracter personal - asemenea unui
jurnal, fiind afişate în ordine cronologică inversă. Termenul de Weblog-ul a fost creat de
către Jorn Barger în 1997 – (caută cu un motor de căutare Weblog History).
Dacă la început weblog-urile erau actualizate manual, cu timpul au apărut
instrumente software care să automatizeze acest proces şi care au făcut acest gen de
publicaţii accesibil publicului larg. O caracteristică principală a blog-urilor dar şi a
instrumentelor software cu care pot fi create, actualizate, configurate şi moderate este
faptul că ele lucrează sub interfaţa browser-ului. Există şi instrumente software locale cu
care pot fi generate blog-uri ce ulterior vor fi postate prin intermediul unui serviciu FTP,
pe un server ce le va găzdui şi le va face vizibile în Internet. Codul generat se bazează pe
o bază de date şi pe un limbaj de script PHP, ASP, Perl, Java, C etc. În prezent există
multe website-uri care găzduiesc gratis blog-uri şi care oferă prin intermediul serviciului
WWW instrumente software pentru dezvoltarea şi configurarea blog-urilor utilizând
browser-ul. Un asemenea portal poate fi găsit la http://www.tripod.com .
Tematica blog-urilor variază foarte mult - de la jurnale personale la subiecte
economice şi politice, comerciale, filosofice, artistice, turistice, la aplicaţii software, noi
apariţii media, e-learning ş.a. Un blog poate aparţine unui autor, mai multor autori, unei
companii sau unei întregi comunităţi.
Multe weblog-uri sunt interactive şi permit vizitatorilor să scrie comentarii
publice, să pună întrebări, să ridice probleme noi, să aibă puncte de vedere personale. În
acest fel se pot crea în jurul blog-urilor comunităţi de oameni interesaţi de tematică. Alte
blog-uri, foarte puţine în prezent, nu sunt interactive.
130
Totalitatea weblog-urilor şi a autorilor de blog-uri a fost denumită blogosferă.
Despre Blogosfera românească se poate spune că deşi se află la început, ea se
dezvoltă rapid. Dacă în 2003 apărea primul serviciu de blogging WeBlog.ro, ce constituia
prima comunitate închegată de blog-eri, în noiembrie 2005, puteau fi numărate
aproximativ 10.000 de blog-uri. Însă numarul celor active cu adevarăt în care se scrie
frecvent este doar în jur de 1.500. Deşi blog-urile româneşti active nu sunt foarte multe,
totuşi, comunitatea blog-erilor români constituie o nouă sursă de informare publică şi un
nou mijloc de a intra în contact cu persoanele interesate, cu clienţii, cu oameni din
întreaga lume. În plus, ca ajutor pentru blog-erii români, în 2006 a fost lansat forumul
blog-erilor din România, http://forum.blogoree.ro.
131
Grupurile de discuţii Web
În prezent devine din ce în ce mai prezentă în spaţiul Web o nouă formă de
comunicare sub forma grupurilor de discuţii interesate de o anumită problematică. Aceste
grupuri sunt monitorizate de un moderator care le poate crea, configura şi modera prin
intermediul unor instrumente software disponibile on line.
Pentru a putea fi accesate grupurile necesită înscrierea ca membru. Calitatea de
membru poate fi liberă sau poate necesita aprobarea moderatorului care poate stabili şi
drepturile de acces ale membrilor la resursele grupului (publicarea mesajelor, fişiere,
fotografii, link-uri, baza de date, sondaje, calendar). Moderatorul poate şterge mesajele
nesemnificative şi poate coordona un calendar de activităţi al grupului.
Spre deosebire de NEWS (care utilizează serviciul NEWS), aceste grupuri
funcţionează on line sub interfaţa browser-ului pe baza serviciului WWW.
În prezent cel mai utilizat suport software dedicat grupurilor de discuţii Web este
oferit de Yahoo: http://groups.yahoo.com . Un astfel de grup este prezentat în imaginea
următoare. El este dedicat discuţiilor despre sistemul de operare Symbian de pe
telefoanele mobile Nokia:
132
Protocolul şi fişierele RSS
Menţinerea la curent cu informaţiile dorite din Internet este o activitate din ce în
ce mai dificilă, deoarece în fiecare zi apar noi şi noi site-uri Web. Navigarea clasică poate
deveni greoaie atunci când se doreşte să fie consultate doar cele mai noi ştiri şi detalii ale
acestora.
RSS (Rich Site Summary) este un protocol deschis de publicare a informaţiei pe
Web. Un fişier RSS (Rich Site Summary) feed este un fişier text, care descrie conţinutul
unui site, fiind actualizat odata cu acesta. Iniţial serviciul RSS a fost utilizat de Netcape
pentru a crea pagini My Netscape. Ulterior RSS a fost adoptat de serviciile de informare
(news syndication services ), şi de weblog-uri.
RSS este considerat a fi şi prescurtarea de la RDF (Resource Description
Framework) Site Summary sau de la Really Simple Syndication.
RSS este important pentru că permite informarea despre actualizări ale resurselor
on line fară a se face apel la e-mail-uri, implicit reducând posibilitatea de a se primi spam
şi viruşi.
Un fişier RSS include un logo, linkul la site, un câmp de descriere şi itemii de
noutate. Fiecare item conţine URL-ul articolului respectiv, titlul şi o scurtă descriere.
Sistemele numite agregatoare – aggregators sau harvesters, citesc RSS-urile şi
informează abonaţii lor asupra modificărilor de pe site, informaţia fiind astfel transmisă
133
unei audienţe largi - syndicated. Informaţia din fişierele RSS poate fi stocată în baze de
date, care permit o accesare cu multiple criterii de cautare.
Prin RSS pot fi accesate cele mai recente informaţii inclusiv ştiri pe scurt,
articole, fişiere audio, fotografii şi clipuri video într-un singur loc dedicat. Astfel nu mai
este necesarsă navigarea printr-o mulţime de site-uri pentru a afla ştirile care interesează.
Fişierele RSS pot fi vizualizate printr-un cititor RSS.
<rss version="2.0">
<channel>
<title>Titlul</title>
<link>Adresa URL a link-ului></link>
<description>Numele autorului şi descrierea pe scurt</description>
<image>
<url>Adresa URL a imaginii care conţine logo-ul site-ului</url>
<title>Titlul site-ului</title>
<link>Adresa URL a site-ului</link>
</image>
<item>
<title>Prima informare</title>
<link>Adresa URL a link-ului către prima informare</link>
<description>Descrierea primei informări ….</description>
<pubDate>Data şi ora publicării</pubDate>
</item>
<item>
<title>A doua informare</title>
<link>………</link>
<description>………</description>
<pubDate>………</pubDate>
</item>
…
</channel>
</rss>
Exemplu:
<rss version="2.0">
<channel>
<title>Mihai Gavota's Web Pages</title>
<link>http://www.procesualitatea.ro/bestplay</link>
<description>Author: Mihai Gavota</description>
<image>
<url> http://www.procesualitatea.ro/bestplay/bestplay.gif</url>
<title>BestPlay</title>
<link>http://www.procesualitatea.ro/bestplay/BestPlay.html</link>
</image>
<item>
<title>Conti software and libraries</title>
<link>http://www.procesualitatea.ro/bestplay/IndexConti.html</link>
<description>
It is possible even for beginners in C or C++ programmers who do not know
WINDOWS API or other environments that generate WINDOWS executable files
134
(EXE standalone). CONTI is a powerful functions library, written in C
language and using WINDOWS API interface. The library is a high level
language itself, easy to be used in programs for Windows applications.
</description>
<pubDate>Wed, 05 Jul 2006 17:16:44 GMT</pubDate>
</item>
<item>
<title>BestPlay</title>
<link>http://www.procesualitatea.ro/bestplay/BestPlay.html</link>
<description>
BestPlay is one of the best multimedia - players with HiFi quality and
dynamic sound. Please compare BestPlay audio sound with other audio
players sound and you will see the difference. This software includes many
original functions created for special sound and video processing.
</description>
<pubDate>Wed, 12 Jul 2006 17:16:45 GMT</pubDate>
</item>
<item>
<title>Conti FtpServer</title>
<link>http://www.procesualitatea.ro/bestplay/ContiFtpServer.html</link>
<description>
Conti FtpServer is fast, powerful and robust multi-threaded FTP (File
Transfer Protocol) server for Windows. Conti FtpServer is a solution to
have your music, movies, pictures, documents, archives, and other files on
line in seconds, to distribute files on internet or on your network. This
powerful FTP Server may be used for business, corporate or even home use.
It uses through a fully graphical interface. It is extremely easy to use.
Conti FtpServer doesn't require special training and can be easily setup
even by inexperienced users.
</description>
<pubDate>Wed, 12 Jul 2006 17:16:45 GMT</pubDate>
</item>
</channel>
</rss>
Editarea fişierelor RSS feed se poate face cu orice editor simplu de text (.txt de exemplu
Notepad).
Definirea unui canal se face între tag-urile <channel> şi </channel>.
În secţiunile channel şi item trebuie actualizate trei informaţii:
• title - numele site-ului
• link - URL-ul home page-ul site-ul
• description -o scurtă descriere a site-ului
Imaginea RSS feed (tag-ul image) este opţională.
Imaginea (logo-ul) se poate descrie prin intermediul subsecţiunilor:
• title - numele imaginii, utilizat pentru tag-ul alt
• url - URL-ul imaginii
• link - URL -ul unde se va ajunge după click pe imagine – de obicei e url-ul
canalului
• opţional se pot folosi width pentru lăţimea imaginii în pixeli şi height pentru
înălţimea imaginii în pixeli.
Articolele pe care vizitatorii le pot citi pe site, sunt puse între o pereche de tag-uri
<item> şi </item>, cuprinzând informaţiile:
• title – titlu articol
• link - URL-ul articolului
• description - sumar articol, pot apărea şi numele autorului şi data publicării.
135
Caracterele speciale pe care fişierele RSS le pot folosi în afişare sunt aceleaşi ca la
fişierele HTML. În acest sens se utilizează & şi ; pentru delimitare. Exemplu: &
pentru & sau > pentru >, sau < pentru < (vezi subcapitolul Blocuri de text al
capitolului – Limbajul HTML).
Atunci când se încarcă pe un server un fişier RSS este bine ca el să fie pus în acelaşi
director cu pagina principală (home page).
Icon-ul cel mai frecvent utilizat în paginile Web pentru a se indica link-urile către fişiere
RSS este: RSS.
Agregatoare
Există două tipuri de agregatoare: centralizate şi personale.
Un agregator centralizat este utilizat de un numar mare de persoane. Fiecare
utilizator se abonează la o colecţie de RSS-uri, pe care le poate sorta pe categorii, poate
realiza căutări în baza de date a agregatorului care conţine itemii tuturor RSS-urilor
monitorizate.
Unele agregatoare sunt free, cum este Bloglines - http://www.bloglines.com.
Un agregator personal este o aplicaţie software care rulează local. El poate
accesa un agregator centralizat sau direct un canal RSS. Exemple sunt: RSSReader -
http://www.rssreader.com, Active Web Read - http://www.deskshare.com/awr.aspx,
Amphetadesk - http://www.disobey.com/amphetadesk, FeedDemon -
http://feeddemon.com/feeddemon/index.asp.
Agregatoarele fac parte dintr-o categorie mai largă de aplicaţii, numite harvesters.
Acestea preiau metadate aflate pe diferite servere şi le furnizează într-o formă specifică
diferitelor aplicaţii. De exemplu cea mai cunoscută initiativă metadata harvesting în
educaţie este Open Archives Initiative (OAI) - http://www.openarchives.org/, care
permite accesul la articole academice.
Cautarea Google cu ‘"metadata harvesting" projects’ va localiza proiecte
similare.
Alte aplicaţii sunt headline viewers, al căror scop este de a furniza o listă de titluri oferite
de un agregator. O astfel de aplicaţie este HeadlineViewer -
http://www.headlineviewer.com. Deosebirea dintre un headline viewer şi un agregator
personal constă în aceea că primul oferă o listă de canale legate de o anumită topică,
nefiind necesară o înscriere. Agregatorul personal solicită însrierea.
Alte informaţii despre RSS pot fi găsite la adresa:
http://msdn.microsoft.com/msdnmag/issues/04/04/XMLFiles/default.aspx
O aplicaţie (un agregator personal) software locală foarte mult folosită în citirea
informaţiilor RSS sub Windows (rss reader for win32-systems) este programul freeware
wTicker. El poate fi descărcat de la adresa:
http://www.chip.de/downloads/c1_downloads_13015057.html#
Interfaţa programului este simplă, intuitivă şi foarte uşor de utilizat.
136
Teme de reflecţie şi aplicaţii
- Experimentaţi lucrul cu messenger-ele Windows Live Messenger şi Yahoo.
- Documentaţi-vă din Internet cu informaţie suplimentară referitoare la Weblog.
- Specificaţi avantajele Weblogs. Vizitaţi câteva Weblogs din Internet.
- Experimentaţi abonarea la grupurile de discuţii Yahoo.
- Care este structura fişierelor RSS?
- Creaţi un fişier RSS pentru documentarea clienţilor unei companii.
- Experimentaţi informarea RSS din mai multe canale de documentare utilizând un
RSS-Reader.
137
8. Elemente de design ale paginilor ale paginilor Web
138
Web primul lucru care trebuie efectuat este stabilirea unei scheme de culori. Deşi pare o
decizie simplă schema de culori aleasă poate atrage sau îndepărta mulţi vizitatori.
Cu cât sunt utilizate mai multe culori într-un un site, cu atât mai mult se dovedeşte
un aspect neprofesional al proiectării acestuia. Una dintre schemele de culori folosite cel
mai frecvent este text negru pe fond alb. Pentru ca scrisul să fie lizibil culoarea sa şi cea a
fondului trebuie să fie complementare. În general se obişnuieşte ca textul să aibă o
culoare închisă, în timp ce fundalul să aibă una deschisă. Site-urile care utilizează o
schemă inversă celei prezentate sunt mai obositoare, ceea ce determină cel mai frecvent
ca un vizitator să nu încarce mai mult de trei pagini. Totuşi schema de culori reprezintă
un element subiectiv şi de aceea se recomandă dacă este posibil, ca fiecare vizitator al
site-ului să-şi poată alege interactiv o schemă de culori care îi convine cel mai mult. O
adresă Web la care pot fi întâlnite mai multe scheme de culori recomandate poate fi
găsită la www.colorschemer.com.
Imaginile reprezintă un element grafic de atracţie al site-ului. Ele pot fi statice
sau animate, însă în ambele cazuri se recomandă ca dimensiunea lor să fie cât mai mică,
pentru a determina o viteză ridicată de încărcare a paginilor site-ului.
Într-un site imaginile pot fi ajutătoare sau detaliate. Cele ajutătoare au dimensiuni
mai mici şi o rezoluţie mai scăzută. Opţional prin accesarea lor pot deveni vizibile
imaginile detaliate care au dimensiuni mai mari şi rezoluţii mai bune. Este bina ca suma
imaginilor ajutătoare de pe o pagină să nu depăşească câteva zeci de kb.
Cel mai frecvent se utilizează în paginile Web imagini în format GIF sau JPEG.
Formatul GIF este mai bun pentru redarea imaginilor care au suprafeţe fără detalii.
Totuşi formatul GIF este limitat doar la o paletă de maxim 256 culori. Imaginile care
conţin diferite tonalităţi de culoare pot fi redate cel mai bine în formatul JPEG care
permite afişarea a peste 16 milioane de culori. Imaginile animate sunt de tip GIF animat
care permite memorarea unei secvenţe formate din mai multe imagini succesive ce pot fi
afişate cu o anumită viteză de rulare în mod transparent sau nu. Dacă se doreşte utilizarea
unor animaţii speciale pot fi folosite obiectele flash - Macromedia, dar care necesită
foarte multe resurse atât în proiectare cât şi în afişare, ceea ce determină pentru vizitator
necesitatea de a avea o lăţime de bandă destul de mare pentru a nu aştepta foarte mult
încărcarea acestora.
Foarte frecvent fişierele de tip imagine au foarte multe culori şi nuanţe. Astfel ele
tind să fie foarte mari şi implică un timp mare de descărcare, ceea ce poate determina pe
unii vizitatori să abandoneze consultarea site-ului. Fişierele de tip imagine care se vor
utiliza în paginile Web trebuie să fie optimizate. Există mai multe metode pentru a
realiza un compromis între o imagine cu multe culori şi o viteză crescută de descărcare a
ei. Dimensiunea fişierelor de tip imagine poate fi micşorată prin reducerea paletei de
culori şi prin reducerea dimensiunilor orizontale şi verticale ale imaginii. Rezoluţia
standard pentru imaginile de Web este de 72 dpi.
139
9. Instrumente software de generare a paginilor Web
În prezent există multe programe performante, foarte utile în generarea paginilor
Web. Unele dintre acestea oferă o interfaţă grafică de dezvoltare iar altele sunt mai mult
bazate pe dezvoltarea de cod HTML. De asemenea toate aplicaţiile importante din suita
MS-Office (Word, Excel, Powerpoint, Access) oferă posibilitatea „importului” şi
„exportului” din şi în format HTML a documentelor cu care lucrează.
Între programele specializate în generarea paginilor Web în format HTML, care
sunt cel mai frecvent utilizate în prezent, pot fi enumerate: Macromedia Dreamweaver
(considerat a fi cel mai performat la ora actuală), Frontpage, Netscape Composer,
NetObjects Fusion, Macromedia Homesite, Adobe GoLive, HotDog, Xara, Namo
WebEditor, HotMetal, CoffeCup HTML, Note Tab Pro, HandyHTML, AceHTML,
EasyHTML, CuteHTML. Întrucât o prezentare exhaustivă a acestor programe ar depăşi
cu mult nivelul propus pentru prezentul volum şi deoarece multe din facilităţile şi
procedurile de lucru pe care produsele software enumerate le oferă sunt asemănătoare, se
va insista doar pe prezentarea selectivă a celor mai importante modalităţi de lucru şi
elemente de interfaţă grafică şi de editare ale următoarelor programe: Note Tab Pro,
Netscape Composer şi Macromedia Dreamweaver.
140
Codul generat de acţiunea anterioară (inserarea unui tabel) este evidenţiat prin textul
selectat de mai jos:
Netscape Composer
Netscape Composer este un program care completează suita Netscape, foarte util
în generarea facilă a paginilor Web. Fiind o componentă Netcape, Netscape Composer
poate fi folosit în mod liber. Programul utilizează o interfaţă grafică de dezvoltare şi este
intuitiv, fiind în acest sens uşor de folosit chiar de către persoane care nu cunosc decât
elementele esenţiale ale limbajului HTML.
141
Interfaţa grafică pe care o oferă este în parte asemănătoare cu cea a produsului
Word. Astfel pot fi inserate cu uşurinţă prin intermediul unui Toolbar specializat, obiecte
specifice limbajului HTML cum sunt: linii, imagini, link-uri tabele etc şi poate fi formatat
textul din pagină într-un mod similar cu cel din Word. Efectul acţiunilor de inserare a
obiectelor şi de formatare este imediat şi apare instantaneu în fereastra grafică de editare.
Fereastra grafică prezintă informaţia conţinută, într-un mod similar în care aceasta ar
apărea sub un browser Netscape. Deoarece între cele două browser-e utilizate cel mai
frecvent (Netscape şi Internet Explorer) pot apărea unele diferenţe la afişarea paginilor
Web este recomandat ca pagina HTML generată să fie verificată şi sub Internet Explorer.
Iată în continuare interfaţa grafică a acestui produs software:
142
Macromedia Dreamweaver
Macromedia Dreamweaver este considerat în literatura de specialitate, ca fiind cel
mai performant editor de cod HTML pentru paginile Web. Dreamweaver este o
componentă a suitei Macromedia care oferă în plus şi alte programe performante cum
sunt Flash (un editor de grafică şi animaţie interactivă, foarte mult utilizată astăzi în
paginile Web sub forma componentelor Flash .swf), Fierworks şi FreeHand (două
editoare grafice de asemenea foarte performante).
Programul Dreamweaver oferă o interfaţă grafică intuitivă, puternică, care pune la
dispoziţie multe instrumente şi facilităţi utile dezvoltatorilor profesionişti de pagini Web
cum sunt:
- generarea de cod JavaScript ce poate fi inclus în paginile Web pentru a da
acestora o interactivitate mai mare,
- inserarea de cod PHP,
- inserarea de controale ActiveX,
- corectarea automată a codului HTML eronat,
- optimizarea codului HTML,
- includerea componentelor Flash şi Fireworks,
- o gestionare puternică a tuturor paginilor Web şi obiectelor ce compun un site,
- o aplicaţie de tip client FTP prin intermediul căreia poate fi actualizat cu uşurinţă
la distanţă, conţinutul unui Website,
- posibilitatea de a verifica funcţionarea codului generat sub mai multe browser-e,
- asistenţi software,
- un tutorial de autoinstruire foarte bine realizat etc.
Dreamweaver se adresează în primul rând dezvoltatorilor profesionişti de pagini
Web. Se consideră că pot lucra bine cu acest program şi dezvoltatorii începători, care
cunosc limbajul HTML. De multe ori se apreciază în mod greşit că Dreamweaver se
adresează celor care doresc să creeze pagini Web, dar care nu trebuie să cunoască
limbajul HTML, deoarece interfaţa grafică foarte puternică a produsului substituie acest
lucru. Trebuie menţionat faptul că nu întotdeauna un editor de pagini Web bazat pe o
interfaţă grafică de dezvoltare va genera un cod HTML performant, care să corespundă
de fiecare dată exigenţelor aşteptate. Este de remarcat faptul că Dreamweaver pune la
dispoziţie utilizatorilor două ferestre:
- una în partea de sus care conţine codul HTML pe care produsul îl generează
instantaneu atunci când se lucrează grafic (în a doua fereastră) şi
- cea de-a doua în partea de jos care conţine şi reprezintă grafic toate componentele
paginii Web. În această fereastră se poate dezvolta într-un mod vizual conţinutul
paginii HTML.
Iată în continuare interfaţa de dezvoltare a produsului:
143
Fereastra de dezvoltare grafică (din partea de jos) şi fereastra de cod (din partea
de sus) funcţionează sincron. Orice modificare făcută într-una dintre aceste ferestre se
reflectă instantaneu în cealaltă. Iată în continuare un exemplu elocvent care prezintă felul
în care se reflectă reciproc cele două ferestre:
144
inserate în pagină (Common, Layout, Text, Tables, Frames, Forms, Media etc). Oricare
dintre aceste obiecte generează atunci când este plasat în fereastra grafică un cod HTML
corespunzător cu atributele corespondente din secţiunea Properties (aflată în mod normal
sub fereastra grafică). Atributele din secţiunea Properties pot fi modificate interactiv.
Codul integral generat (în fereastra de cod) corespunzător ferestrei grafice de mai
sus este:
<html>
<head>
<title>Exemplu de pagina HTML realizata in Dreamweaver</title>
<meta http-equiv="Content-Type" content="text/html; charset=iso-8859-2">
</head>
<body>
Aceasta este <font size="4"><b><i>o pagină Web</i></b></font> realizată în
<b>Dreamweaver</b>.<br><hr>
<table width="40%" border="1" bgcolor="#FFFFCC">
<tr>
<td><div align="center"><b>Coloana 1</b></div></td>
<td><div align="center"><b>Coloana 2</b></div></td>
</tr>
<tr>
<td><div align="center">11</div></td>
<td><div align="center">12</div></td>
</tr>
</table>
<br>
</body>
</html>
Este de remarcat felul în care codul este redactat automat într-o formă identată, foarte
lizibilă şi faptul că acesta poate fi evidenţiat în culori diferite în funcţie de conţinut.
Dreamweaver oferă suport pentru testarea sub mai multe browser-e a funcţionării
paginii pe care a generat-o:
Deoarece unele produse cum este Word-ul oferă în urma „exportului” un cod
HTML redundant, Dreamweaver, asigură prin intermediul meniului Commands un suport
software pentru „curăţare”:
145
Suportul de autoinstruire pentru utilizarea produsului este interactiv şi foarte bine
realizat:
146
10. Simulări practice – Informaţie şi Comunicare
-I-
1. Deschideţi un document Word nou. Introduceţi datele dvs. de identificare pe primul rând
al documentului şi salvaţi fişierul sub numele examen.doc în folder-ul Modul 7.
2. Descrieţi în câteva cuvinte facilităţile serviciului www şi salvaţi răspunsul în fişier.
3. Deschideţi o aplicaţie de navigare pe Internet.
4. Schimbaţi pagina de start în http://www.comunicare.ro; accesaţi pagina de start a
aplicaţiei.
5. Deschideţi o nouă fereastră în aplicaţie şi accesaţi URL-ul http://www.snspa.ro.
6. Reveniţi la prima fereastră şi accesaţi link-ul Cine suntem noi? existent în această pagină.
7. Salvaţi pagina Web în format html.
8. Copiaţi primele trei rânduri din această pagină în fişierul examen.doc.
9. Reveniţi la pagina iniţială şi tipăriţi-o (pe imprimanta disponibilă sau în fişier în folder-ul
Modul 7) în format tip vedere.
10. Salvaţi fişierul examen.doc şi închideţi toate aplicaţiile existente.
- II -
1. Deschideţi un document Word nou. Introduceţi datele dvs. de identificare pe primul rând
al documentului şi salvaţi fişierul sub numele de informatii.doc.
2. Deschideţi o aplicaţie de navigare pe Internet.
3. Accesaţi URL-ul http://www.comunicare.ro .
4. Adăugaţi adresa paginii în Bookmarks (Favorites).
5. Introduceţi în fişier adresa paginii de start a aplicaţiei şi salvaţi.
6. Accesaţi pagina de noutăţi (News ) folosind hyperlink-ul existent.
7. Copiaţi sigla facultăţii (sau adresa locaţiei imaginii) în fişier şi salvaţi.
8. Setaţi aplicaţia astfel încât să încarce doar textul, nu şi imaginile şi reîncărcaţi pagina
folosind butonul potrivit.
9. Schimbaţi orientarea paginii în tip vedere şi salvaţi pagina în format html.
10. Salvaţi fişierul şi închideţi toate aplicaţiile existente.
147
- III -
1. Deschideţi un document Word nou. Introduceţi datele dvs. de identificare pe primul rând
al documentului şi salvaţi fişierul sub numele test1.doc.
2. Descrieţi pe scurt termenul de HTTP, introduceţi răspunsul în fişier şi salvaţi.
3. Deschideţi o aplicaţie de navigare pe Internet şi accesaţi URL-ul:
http://www.ecdl.org.ro .
4. Copiaţi sigla ECDL în fişier şi salvaţi.
5. Accesaţi pagina fundaţiei ECDL folosind image link-ul cu sigla ECDL existentă.
6. Copiaţi data din colţul din dreapta sus al paginii de Web în fişier şi salvaţi.
7. Reveniţi la pagina anterioară şi salvaţi-o în format txt.
8. Accesaţi pagina de start a aplicaţiei şi copiaţi URL-ul acesteia în fişier.
9. Schimbaţi orientarea paginii în tip portret şi tipăriţi.
10. Salvaţi fişierul şi închideţi toate aplicaţiile.
1. Obiectivul:
• Crearea unui site pentru o organizaţie publică sau privată (de preferat reală şi nu
ipotetică).
2. Alegerea organizaţiei:
Studenţii se vor orienta către acele firme sau organizaţii care vor accepta colaborarea
cu ei pe perioada realizării proiectului. Pot fi firme sau organizaţii:
• la care studentul este angajat sau lucrează în colaborare;
• pe care studentul le cunoaşte foarte bine;
• care acceptă realizarea unui site de către student pe o perioadă determinată.
3. Documentarea în vederea realizării proiectului presupune:
• interviuri cu managerii organizaţiei, cu angajaţii, clienţii, partenerii sau cu
publicul larg despre scopul şi activităţile organizaţiei;
• strângerea informaţiilor sub formă de text, imagini, sunete, videoclipuri etc. legate
de organizaţie;
• strângerea de sigle, logo-uri, adrese, liste de parteneri, oferte de produse etc.;
• fonturi şi culori favorite.
4. Proiectarea presupune:
• stabilirea conţinutul fiecărei pagini web, a imaginilor şi a legăturilor dintre ele;
• stabilirea elementelor constituente ale paginii principale (Home page);
• stabilirea unei hărţi a site-ului;
• stabilirea aplicaţiilor care vor fi utilizate pentru realizarea paginilor web (editoare
HTML, editoare grafice);
• proiectul va avea minim 5 pagini în format HTML şi minim 5 imagini;
148
• toate link-urile vor fi funcţionale şi vor trebui să existe link-uri sau butoane pentru
navigarea în site (înainte, înapoi, către pagina principală ş.a.).
5. Implementarea proiectului presupune:
• optimizarea imaginilor pentru web (orice imagine va fi sub 100KB);
• crearea paginilor web, inserarea imaginilor şi a legăturilor;
• introducerea de diacritice româneşti dacă site-ul va fi în limba română;
• introducerea datelor legate de autorul proiectului.
6. Testarea proiectului presupune
• corectarea textului, a legăturilor;
• verificarea funcţionării corecte pe mai multe computere, având monitoare de
rezoluţii diferite (800 X 600 pixeli, 1024 X 768 pixeli etc), utilizând mai multe
browsere (Internet Explorer, Netscape Navigator, Opera etc.).
7. Predarea proiectului presupune
• alegerea suportului (dischete sau CD);
• alegerea datei de predare (ziua programată pentru examen).
149
11. Teste de autoevaluare
1. Proiectul ARPA şi-a propus:
a) realizarea primei reţele locale de calculatoare
b) realizarea unei reţea de reţele de calculatoare
c) realizarea unei reţele publice de calculatoare
2. I.P. reprezintă:
a) un proiect Internet
b) un serviciu Internet
c) un protocol Internet
6. Serviciul e-mail este un serviciu de poştă electronică care poate lucra pe baza
protocolului …………… şi care pe lângă transferul de …………… electronice permite şi
transferul de …………… ataşate.
7. Serviciul NEWS
a) este un serviciu de “CHAT”
b) permite accesul activ la grupurile de discuţii pe domenii de interes
c) este un serviciu de informare pentru ştirile de presă
d) este un serviciu de securitate al ştirilor
e) permite informarea în Internet pe baza serviciilor WWW şi FTP.
150
10. Adresa IP este un număr binar pe ……..… de biţi care se exprimă prin …….……
grupe de numere zecimale cuprinse între 0 şi …...…
13. Găsiţi corespondenţa corectă între clasele de adrese şi forma lor de exprimare
(r = reţea, c = calculator)
clasa C
clasa B
clasa A
15. În cazul în care se schimbă adresele IP corespondente unui domeniu, este obligatorie
şi schimbarea numelui de domeniu ?
a) da
b) nu
16. Nivelul reţea este nivelul fizic reprezentat de mediul prin care circulă pachetele de
date. La acest nivel există mai multe protocoale în funcţie de tipul reţelei de computere.
Acestea pot fi:
a) …… ………
b) …… ………
c) …… ………
151
20. Tehnologia client-server presupune
a) existenţa unui browser instalat pe calculatorul client
b) existenţa unei aplicaţii de tip server
c) existenţa unei aplicaţii de tip client
d) existenţa unui server Web instalat pe calculatorul server
e) existenţa serviciului www şi a protocolului http.
21. Este posibilă funcţionarea unei aplicaţii de tip server şi a unei aplicaţii de tip client pe
acelaşi calculator ?
a) da
b) nu
152
b) verifică conexiunea cu un computer prin trimiterea şi recepţionarea unui pachet de
date de dimensiuni reduse
c) listează adresa hardware a plăcii de reţea şi tabela de rutare
d) listează server-ele intermediare între un computer sursă şi un computer destinaţie
28. Într-un document HTML culoarea poate fi specificată conform modelului de culoare
RGB (Red, Green, Blue). Construcţia rrggbb specifică culoarea prin intermediul a trei
grupe de numere …… ……….
30. Într-un document HTML setarea fontului de bază al paginii se realizează prin
intermediul tag-ului <……. ……..> (font, basefont, head, style). Un parametru al acestui
tag prin intermediul căruia poate fi setată dimensiunea fontului este SIZE. Dimensiunea
maximă este ……..…….. (6,7,8,12).
32 Setarea marginilor unei pagini Web se face prin intermediul atributelor leftmargin şi
topmargin care pot apărea în tag-ul …….…….
153
c) <i>…</i>
d) <bi>…</bi>
e) <italic>…</italic>
38. Într-un document HTML pot fi introduse mai multe spaţii “blanc” succesive
utilizând:
a) mai multe caractere “blanc”
b) şirul de caractere “ ”
c) şirul de caractere “&blanc”
d) şirul de caractere “&space”
39. Specificaţi variantele corecte în care un paragraf poate fi aliniat prin atributul align
introdus prin intermediul tag-urilor <p> … </p:
a) <p align=”left”> … text … </p>
b) <p align=”right” > … text … </p>
c) <p align=”top”> … text … </p>
d) <p align=”bottom”> … text … </p>
e) <p align=”center”> … text … </p>
40. Tag-ul pentru trasarea liniilor orizontale este …….…….. . Parametrii acestui tag pot
fi: width, align, color, noshade şi …….……. Ultimul parametru este utilizat pentru
specificarea grosimii în pixeli a liniei.
154
a) <li>, </li>, <dl>, </dl>, <dt>, <dd>
b) <dl>, </dl>, <dt>, <dd>
c) <list>, </list>, <dl>, </dl>, <dt>, <dd>
43. Pentru a insera un tabel într-o pagină Web utilizăm <table> şi </table>.
În cadrul acestor tag-uri:
- fiecare rând al unui tabel (table row) se specifică prin tag-ul …….……..
- fiecare celulă de date (table data) dintr-un rând se specifică cu tag-ul …….…….
Grosimea în pixeli a chenarului tabelului se stabileşte prin atributul …….……..
Culoarea de fond a unui tabel se stabileşte prin atributul …….…….
44. Distanţa dintre două celule vecine ale unui tabel poate fi setată cu parametrul ……..
Distanţa dintre marginea unei celule şi conţinutul ei poate fi setată cu parametrul ……..
45. Dimensiunile unui tabel pot fi setate în tag-ul <table …> prin intermediul
parametrilor width şi height. Aceşti parametrii pot avea valori specificate:
a) în cifre absolute
b) procentual
c) mixt (în cifre absolute şi/sau în procente)
46. Prin intermediul atributului valign conţinutul unei celule dintr-un tabel poate fi
aliniat:
a) …….……..
b) …….……..
c) …….……..
d) …….……..
47. Într-un tabel extinderea unei celule peste celulele din dreapta ei se face cu ajutorul
atributului …….……. iar extinderea unei celule peste celulele de sub ea se face cu
atributul …….…….
48. Specificaţi atributele care pot fi utilizate sub Internet Explorer pentru setarea imaginii
din fundal şi a felului în care apare chenarul unui tabel.
a) background
b) bordercolor
c) bordercolorlight
d) bordercolordark
49. Unele dintre cele mai cunoscute extensii ale fişierelor care conţin imagini grafice
sunt:
……..…….. ………………. ………..…….. ……………. …..….. ……..
155
d) <img lowsrc=”a2.gif”>
51. Prin intermediul tag-ului <body> poate fi setat fondul unei pagini Web.
Culoarea de fond a paginii se stabileşte prin atributul …….…….
Imaginea de fond pentru pagină se stabileşte prin atributul ……..……..
156
57. Pentru a lansa o pagină nouă în aceeaşi fereastră, într-o fereastră nouă sau într-un alt
frame, tag-ul <a> poate utiliza atributul target care acceptă valorile _blank, _parent, _self,
_top. Exemplu: <a href=”pag3.html” target=”_blank”>Lansare pagina 3</a>.
Semnificaţiile valorilor target sunt:
….….…….. – încărcarea are loc într-o fereastră nouă anonimă
……..……. – încărcarea are loc în fereastra părinte
……..…… – încărcarea are loc în aceeaşi fereastră
……..…… – încărcarea are loc în fereastra “top” a frame-urilor curente
58. Stabilirea culorilor pentru link-uri se poate face în cadrul tag-ului <body> prin
intermediul atributelor link, vlink, alink.
Exemplu: <body link=”red” vlink=”yellow” alink=”blue”>
Semnificaţia pentru fiecare atribut este:
a) ……. …….. – controlează culoarea pentru link-urile nevizitate
b) ……. …….- controlează culoarea pentru link-urile vizitate
c) ……. ……..- controlează culoarea pentru link-urile active
60. Aplicaţia Outlook Express este o aplicaţie Internet de tip client pentru servicii:
a) e-mail
b) ftp
c) news
d) www
61. Dacă pagina curentă este pag1.html atunci următoarea secvenţă de cod html
<meta http-equiv=”refresh” content=”5”; url=’pag2.html’”>
va declanşa:
a) reafişarea paginii curente după 5 secunde şi închiderea paginii pag2.html
b) reîncărcarea paginii curente după 5 secunde şi actualizarea conţinutului pag2.html
c) încărcarea după 5 secunde a paginii pag2.html
d) reactualizarea după 5 secunde a conţinutului paginii pag2.html
62. Pentru a introduce comentarii sau secvenţe de cod (script-uri) din alte limbaje (Java,
Script, VB Script, PHP, PERL) într-o pagină html se utilizează tag-urile:
a) <comment> </comment>
b) <!-- şi -->
63. În cadrul paginilor Web pot fi inserate şi link-uri către fişiere de sunet sau de tip
videoclip. Specificaţi câteva dintre cele mai cunoscute extensii ale unor astfel de fişiere.
…….…….. …….…….. …….…… …………..
…….…….. …….…….. …….…… …….…….
157
64. Dacă lansarea în execuţie într-o pagină Web a unui fişier de sunet se face prin
intermediul unui link atunci tag-urile folosite vor fi:
a) <a …>… </a>
b) <play …> … </play>
c) <sound …> … </sound>
65. Sub browser-ul Internet Explorer sunetul de fond într-o pagină Web se setează prin
intermediul tag-ului …….……..
66. Într-o hartă de imagini atributul usemap este un parametru care aparţine tag-ului:
a) <imagemap … >
b) <map … >
c) <img … >
67. Prin intermediul tag-ului area într-o hartă de imagini pot fi controlaţi următorii
parametrii:
……..…….. …….…….. …….…….. …….……. ...………..
68. Într-un formular definit între tag-urile <form> şi </form> parametrul action:
a) precizează numele unui script, al unui program aflat pe server care vor prelua şi
prelucra datele formularului sau o adresă e-mail
b) precizează metoda utilizată de browser pentru expedierea datelor formularului
69. Parametrul action al tag-ului <form> poate specifica şi trimiterea datelor din formular
la o adresă e-mail. Ex.: <form action=”mailto: aionescu@hotmail.com”>
a) da
b) nu
70. Parametrul method al tag-ului <form> precizează metoda utilizată de browser pentru
expedierea datelor. Găsiţi variantele corecte valorile pe care (method) le poate avea.
a) get
b) input
c) post
71. Este obligatoriu ca un formular să conţină un buton destinat pentru expedierea datelor
conţinute ?
a) da
b) nu
158
b) câmpuri de editare multilinie
c) blocuri button
d) frame-uri
74. Frame-urile sunt definite într-un fişier .html special în care blocul ..………..… este
înlocuit cu blocul <frameset>…</frameset>
77. Enumeraţi minim trei instrumente moderne de comunicare apărute în ultimii ani:
................... ................... ...................
81. Spre deosebire de NEWS (care utilizează serviciul NEWS), grupurile de discuţii Web
funcţionează on line sub interfaţa browser-ului pe baza serviciului
a) FTP
b) RSS
c) WWW
82. Enumeraţi numele a minim cinci motoare de căutare dintre cele mai cunoscute:
159
......................... ......................... ......................... ......................... .........................
83. Operatorul AND poate fi utilizat într-o interogare a unui motor de căutare?
a) Da
b) Nu
87. Web-Bug poate acţiona asupra fişierelor Word dacă acestea conţin imagini salvate din
Internet?
a) Da
b) Nu
160
Răspunsuri:
1.b; 2.c; 3. serviciu, hipertext; 4.b; 5.d; 6. SMTP, POP3, IMAP, mesaje, fişiere; 7.b;
8. hipertext, WWW; 9.protocol, nume.domeniu, cale, fisier.extensie, ancora;
10. 32, 4, 255; 11.b,c,d,e; 12. 3; 13. clasa C r.r.r.c, clasa B r.r.c.c, clasa A
r.c.c.c; 14.b; 15. b; 16. Ethernet, Token Ring, FDDI; 17. a,c; 18. DNS; 19. client;
20. b,c; 21.a; 22.b; 23.a; 24.c; 25.e; 26.d; 27. head, /title, /html; 28. hexagesimale;
29. FFFFFF alb, 000000 negru, FF0000 roşu, 00FF00 verde;
30. basefont, 7; 31. albastru; 32. body; 33. a; 34. c; 35. b,c; 36. a,b,c; 37. b; 38. b;
39. a,b,e; 40. <hr>, <size>; 41. <ol>…</ol>, <ul>…</ul>; 42. b;
43. tr, td, border, bgcolor; 44. cellspacing, cellpadding; 45. a,b,c;
46. top, baseline, bottom, middle; 47. colspan, rowspan; 48. a,b,c,d;
49. bmp, gif, jpg, pcx, tif, png; 50. a,c; 51. bgcolor, background; 52. a; 53. a;
54. c; 55. b; 56. a,b,c; 57. _blank, _parent, _self, _top; 58. link, vlink, alink;
59. a,b,c; 60. a,c; 61. c; 62. b; 63. wav, mid, au, aif, mpg, mov, mp3, avi;
64. a; 65. <bgsound>; 66. c; 67. shape, coords, href, alt, title; 68. a, b; 69. a; 70. a,c;
71. b; 72. submit, reset, text, radio, checkbox, file, image, password; 73. a,b,c;
74. <body>..</body>; 75. c; 76. a,b; 77. mesageria instantă, weblog-ul, RSS, grupurile de
discuţii Web; 78. messenger; 79, a,b,c,d; 80. b; 81. c; 82. Google, Yahoo, Excite,
Altavista, Dogpile; 83. a; 84. a; 85. a,b,c,d; 86. d; 87. a; 88. a,b,c,d,e.
161
12. Câteva argumente finale
În timp, descoperirile ştiinţifice au schimbat fundamental modul de comunicare şi
relaţionare al oamenilor. Noile forme de comunicare au influenţat, fiecare în felul ei
societatea.
Tiparul, a făcut posibilă în secolul XV multiplicarea textului şi a determinat o
creştere a circulaţiei informaţiei, care în cele din urmă, a reprezentat baza pe care s-au
clădit multe schimbări radicale ale acelor vremuri.
În secolul XX radioul şi televiziunea au adus sunetul şi imaginea. Prima generaţie
mass-media electronică a extins accesul individului la informaţie, exercitând asupra unei
largi părţi a populaţiei o influenţă de omogenizare. Această dezvoltare a avut un rol
important în formarea societăţii informaţionale, o realitate fundamentală a epocii
prezente.
În ultimii ani o nouă tehnologie comunicaţională începe să se impună: reţelele
interactive de calculatoare ce fac posibilă stocarea şi livrarea unei mari cantităţi de
informaţie către unul sau mai mulţi receptori.
Informaţia procesată digital în aceste reţele poate fi multiplicată, manipulată şi
distribuită cu mare uşurinţă. Mai mult, spre deosebire de comunicarea unidirecţională
specifică mass-mediei tradiţionale, reţelele interactive se bazează pe un flux
comunicaţional omnidirecţional care permite utilizatorului asumarea unui rol activ. Mulţi
cercetători susţin că reţelele interactive deţin potenţialul de revoluţionare a modului
nostru de a comunica, a munci, a cumpăra şi a ne distra. Revoluţie sau nu, un lucru este
însă cert: ele au şi vor avea un impact semnificativ asupra vieţii noastre.
În prezent cea mai accesibilă şi întinsă reţea interactivă este Internetul, „reţeaua
reţelelor”. Un sinonim tot mai mult utilizat pentru Internet este „autostrada
informaţională”. Până acum 10-15 ani, utilizarea Internetului era limitată doar la câteva
medii universitare, ea exista doar în lumea oamenilor de ştiinţă, a cercetătorilor şi a
studenţilor. În prezent, Internetul are sute de milioane de utilizatori, rata de creştere
exponenţială nefiind egalată de nici un alt mediu tradiţional.
Creşterea utilizării Internetului a fost şi este determinată de îmbunătăţirea
interfeţelor de acces reprezentate în principal de browser-ele de navigare, care au devenit
din ce în ce mai prietenoase, de scăderea costurilor serviciilor de telecomunicaţii, a
calculatoarelor şi aparatelor adiţionale (modem etc) şi, poate cel mai important, de
posibilitatea de a uşura comunicarea dintre oameni şi de a prezenta informaţie ştiinţifică,
comercială, publicitate şi divertisment.
Presiunea creată de creşterea explozivă a Internetului din ultimii zece ani a
determinat marile firme de software să-şi regândească politicile de dezvoltare a
produselor informatice astfel încât acestea să respecte standardele de interfaţă Windows
în lucrul cu utilizatorul şi să ofere pe lângă facilităţile specifice programelor de aplicaţie
şi facilităţi de comunicare şi acces prin Internet. Astfel, firme cum sunt Microsoft,
Borland-Inprise, IBM, Macromedia au început să creeze medii vizuale de dezvoltare
rapidă a aplicaţiilor software în care clasele de obiecte Internet deţin o pondere din ce în
ce mai mare. Posibilităţile oferite de aceste produse au determinat dezvoltatorii de
aplicaţii software să utilizeze noile tehnologii şi să includă în aplicaţiile lor facilităţi de
comunicare cu utilizatorii, de accesare la distanţă a datelor şi informaţiilor de comerţ
electronic, de documentare, toate acestea prin intermediul serviciilor Internet.
162
Autoritatea britanică Ofcom care controlează independenţa şi respectarea regulilor
de funcţionare a posturilor de televiziune, radio şi telecomunicaţii a realizat în anul 2006
un studiu statistic la nivel internaţional din care rezultă clar că mediile clasice de
comunicare se află în declin. Raportul de cercetare a arătat că generaţia tânără cu vârste
cuprinse între 16 şi 24 de ani petrece săptămânal cu 7 ore mai puţin timp în faţa
televizorului decât media naţională preferând seviciile de streaming audio-video on line
din Internet. În aceeaşi situaţie se află radioul clasic şi presa scrisă care prezintă din ce în
ce mai puţin interes pentru generaţia tânără. Această tendinţă va determina faptul ca în 5 -
6 ani când generaţia tânără va deveni publicul-ţintă al publicităţii care finanţează şi
susţine în prezent mediile clasice de comunicare situaţia să se schimbe radical.
Companiile de publicitate se vor orienta cu preponderenţă către Internet determinând
căderea mediilor clasice de comunicare (televiziune, radio, presa scrisă) care nu se vor
putea adapta noilor cerinţe din motive financiare sau de atitudine.
Noile sistemele de operare oferă deja funcţii şi programe performante care fac
posibilă informarea şi comunicarea în Internet. Este evident faptul că în actualul context
aceste funcţii şi programe trebuie cunoscute şi utilizate eficient de către cei care doresc să
profite de oportunităţile şi beneficiile oferite de Internet.
163
Glosar minimal de termeni
164
(hosting), e-mail etc.
Java limbaj de programare orientat pe obiecte dezvoltat de către Sun
Micro Systems. Aplicaţiile realizate în acest limbaj pot fi rulate
pe orice platformă.
Java applet miniaplicaţie scrisă în Java capabilă să ruleze sub un browser.
JavaScript limbaj de scripting realizat de firma Netscape. Aplicaţiile scrise
în acest limbaj pot fi rulate sub browser. Acest limbaj este înrudit
cu Java dar fără a dispune de forţa acestuia este deosebit de util
în realizarea unor efecte interactive integrate în paginile Web.
JPEG Joint Photografic Experts Group – reprezintă un standard de
stocare a imaginilor într-o formă comprimată capabil să afişeze
16,7 milioane de culori.
link, hyperlink zonă de text sau imagine pe care se poate face click pentru a se
realiza transferul (saltul) la altă pagină sau site Web
meniu o listă afişată, cuprinzând opţiuni sau funcţii din care utilizatorii
pot alege una pentru a activa programele sau operaţiile dorite
Netscape browser, aplicaţie software de navigare (de tip client WWW)
Navigator
PNG Portable Network Graphics – format de fişiere pentru imagini,
conceput ca un urmaş al formatului GIF şi care elimină
restricţiile acestui format. Nu este compatibil cu browser-ele mai
vechi.
procesare distribuirea resurselor calculator într-o reţea, utilizând un client
client/server (o staţie de lucru sau un terminal), un server care asigură puterea
de calcul, o reţea care conectează împreuna clienţii cu server-ele
şi un software care rulează pe server şi pe client.
reţea o configuraţie de echipamente de procesare de informaţie
conectate prin linii de comunicaţie pentru a împărţi informaţia şi
resursele.
server un nod sau un proces care execută un serviciu sau un set de
servicii înrudite pentru clienţii săi. Vezi client.
TCP/IP nume generic folosit pentru un set de protocoale de reţea pe
diverse niveluri; unele dintre acestea, cum ar fi IP, TCP şi UDP
furnizează funcţiile de nivel inferior necesare celor mai multe
aplicaţii, altele sunt protocoale dedicate unor funcţii specifice.
Telnet protocol de tip terminal virtual care asigură posibilitatea de a
controla de la distanţă un calculator conectat la Internet.
tipul mediului un atribut al datelor care descrie natura prezentării. Valoarea
acestui atribut poate fi una din următoarele:
- text
165
- sunet
- imagine (ex.: fotografie)
- grafică (ex.: desen)
- animaţie (grafică animată)
166
Bibliografie
Notă:
În realizarea cărţii s-au folosit şi foarte multe resurse din Internet, studii sau articole
scrise de diferiţi autori din lumea întreagă.
167