Anul I, nr.

11 decembrie 2007

Preþ: 50 de bani

Publicaþie editatã de Protopopiatul Ortodox Fãgãraº cu sprijinul

Din cuprins
Naºterea Domnului scandalizeazã lumea
Anul trecut parcã a fost începutul unei noi ere anti-creºtine. În Occident, Crãciunul s-a transformat într-o sãrbãtoare fãrã Hristos. (pag. 10)

Crãciunul în familie
Iatã cã se apropie Crãciunul, prilej pentru mulþi dintre noi sã petreacã, sã mãnânce ºi sã dãruiascã multe cadouri. Mai are Naºterea Domnului o semnificaþie sufleteascã? (pag.11)

Hristos se naºte, slãviþi-L ! L
Hristos din ceruri, întâmpinaþi-L! Hristos pe pãmânt, înãlþaþi-vã!
timp, aºa numite "colinde" sunt aruncate cu multã risipã în ambianþa programelor de pe marea majoritate a posturilor de televiziune. S-a ajuns chiar la hibridul colindelor cântate pe muzicã hip-hop sau pe alte ritmuri. Cu voci senzuale, fete tinere cântã despre Naºterea Domnului cu aceeasi "evlavie" cu care cântã despre ultima iubire de pe plajã. Dar "colindele" lor nu au nimic din curãþia colindelor adevãrate. Oricât ar fi de prelucrate, melodiile lor nu vor trezi niciodatã fiorul sfânt pe care îl trezesc în suflete vechile colinde. "Este luna cadourilor!" auzi glasul mass-mediei rãspândit cu putere în aceastã societate a noastrã care se vrea desacralizatã. ªi ce-i rãu în asta? S-ar întreba unii cu o gândire superficialã, loviþi ºi ei de acest virus nociv al "X"masului. Pãi sã vedem. ªtii ce este Crãciunul, prietene? Este cel mai frumos dar pe care Dumnezeu þi-l face an de an. (continuare în pag. 2)

Irozii zilelor noastre
La doar câteva zile de la Naºterea Domnului, Biserica îmbracã hainã de doliu pentru pruncii nevinovaþi uciºi de Irod. Faptele istoriei s-au petrecut demult, mãcelul însã continuã. (pag.14)

Editorial de Pr. Iosif Ciolan tiv, plãcut ºi apreciat pentru efectele sale vizuale, tactile, olfactive imediate. De ce Nu ne furaþi Crãciunul! sã încerci sã trãieºti emoþii spirituale penPoate cã mulþi vor conside- tru care trebuie sã depui un considerabil ra, citind cele ce urmeazã, cã efort trupesc ºi sufletesc, când poþi sã te glasul meu pare mult prea alar- bucuri de spiritul comercial al Crãciunului mist, sau poate prea pesimist, - scuzaþi, al "X"-masului - fãrã sã depui pentru un timp care se vrea al bucuriilor… aproape nici un efort? Se duce un rãzboi crunt pentru ca de Vreau totuºi sã cred cã nu sunt singurul care îºi dã seama de gravitatea înºelãciu- Crãciun glasul lui Dumnezeu sã fie acoperit. Mai precis, diavolul a înþeles cã cea nii în care trãim feeria Crãciunului… E trist cã Naºterea Domnului se trans- mai iscusitã tacticã pentru a lovi în Biseriformã din bucurie duhovniceascã în pre- cã nu este aceea de a lupta pe faþã împotritext al bucuriilor comerciale. Adicã sub mas- va ei, ci de a include glasul Bisericii în ca unei sãrbãtori duhovniceºti, oamenii îºi corul unei bucurii generale, dar o bucurie satisfac cele mai ciudate pofte, îºi împli- care-l exclude pe Dumnezeu într-o formã nesc cele mai rafinate patimi. E interesant voalatã. Înaintea emisiunilor de divertisfaptul cã mulþi comercianþi americani au ment, care de cele mai multe ori abuzeazã renunþat sã numeascã Crãciunul cu denu- de senzualitate mercantilã, televiziunea mirea tradiþionalã de "Christmas", numin- transmite secvenþe emoþionante de la slujdu-l mai nou "X-mas"... Se vrea o alterare ba þinutã la cine ºtie ce mare catedralã. a sãrbãtorii tradiþionale a Bisericii, dându- Încearcã oarecum sã te îndemne sã alegi: ni-se în schimb un surogat dulce ºi atrac- Dumnezeu sau senzualitatea? În acelaºi

CMYK

2

Actual

(continuare din pag. 2) Este cadoul pe care Dumnezeu þi-l aºeazã an de an sub bradul tãu ºi al meu ºi al fiecãruia. "Care cadou?" mã vei întreba. E vorba de bucuria primirii în sufletul tãu a unui mic Prunc, a Pruncului dumnezeiesc. Cadoul este Dumnezeu însuºi. Dar tu ºtii cã întotdeuna cadourile trebuie sã fie meritate. Dumnezeu dãruieºte darul bucuriei de Crãciun doar celor care se pregãtesc ºi-L aºteaptã. Ceilalþi, care nu se pregãtesc, trãiesc, din pãcate, nu bucuria Crãciunului, ci a "X"-masului. Încearcã sã înlocuiascã printr-un surogat cadoul lui Dumnezeu cu alte cadouri lumeºti. ªi pentru cã diavolul ºtie sã ne ispiteascã, ne furã cadoul lui Dumnezeu ºi ne oferã alternativa cadourilor lumeºti. Ne îndeamnã sã fugim cãtre magazine ºi nu cãtre biserici, cãtre mâncare ºi nu cãtre post, cãtre veselie extravagantã ºi nu cãtre smerenie ºi liniºte, cãtre oameni ºi nu cãtre Dumnezeu. De aceea mã vãd dator ca unul care aºtept Crãciunul cel adevãrat, sã te trag ºi eu de marginea hainei precum face comerciantul din colþul strãzii ca sã cumperi cadouri de "X"-mas. Eu te trag însã de mâneca sufletului ºi te rog: Nu contribui ºi tu la rãul celor care furã Crãciunul cel adevãrat! Nimeni nu are dreptul sã fure Crãciunul! Nu aveþi dreptul sã le rãpiþi copiilor Crãciunul, asa cum nu aveti dreptul sã le rãpiþi copilãria. Copiii au nevoie de Crãciun, ca ºi noi de altfel. Cu toþii avem nevoie de bucuria cereascã a Naºterii Domnului. Sã ne bucurãm ºi noi împreunã cu îngerii. Hristos se naºte, bucuraþi-vã!

Pãrintele Ioan Nãftãnãilã a trecut la cele veºnice

Veºnica pomenire!
Sale Visarion Rãºinãreanul, Episcopul vicar al Arhiepiscopiei Sibiului. Prea Sfinþitul a dat citire mesajului de condoleanþe al Pãrintelui Mitropolit, apoi a vorbit despre calitatea cãrturãreascã a pãrintelui Ioan ºi de rodnica sa pãstorire a parohiei de la Breaza, încununatã de pictarea bisericii ºi realizarea muzeului acesteia. Cei ºase ani de detenþie pe motive politice au fost temelia jertfei pãrintelui pentru credinþã. Pãrintele Teofil Pãrãian, de la mãnãstirea Brâncoveanu, a þinut sã participe la înmormântare pentru a-ºi exprima cuvântul sãu de aleasã recunoºtinþã cãtre cel pe care l-a cunoscut încã din vremea studenþiei ºi care, odatã intrat în inima dânsului, a rãmas acolo pentru veºnicie. Viaþa pãrintelui Ioan a fost evocatã cu emoþie ºi de pãrintele Gheorghe Lazea, actualul paroh de la Breaza, care a subliniat vrednicia pãrintelui Ioan cu date concrete din viaþa de familie dar ºi pastoralã. Pãrintele Ioan Nãftãnãilã a fost apoi aºezat la locul de odihnã veºnicã din cimitirul bisericii de la Breaza, purtat de rugãciunile tuturor participanþilor la înmormântare. Fie ca în cartea vieþii numele pãrintelui sã fie pomenit cu drepþii care din veac au bineplãcut lui Dumnezeu! Amin. Pr. Cãtãlin Teulea Programul artistic a constat în câteva poezii recitate de copii ºi câteva colinde care au încântat în mod deosebit pe cei prezenþi, rãsplãtindu-i pe copii cu aplauze. Micuþii mesageri ai Naºterii Domnului, ca ºi învãþãtoarea lor, au fost îmbrãcaþi în costume populare româneºti, ceea ce a amplificat frumuseþea momentului. Nici Moº Nicolae nu a lipsit de la întâlnire; el a trimis copiilor, prin pãrintele Marcel Dobrea, câteva pungi cu dulciuri, care au fost împãrþite colindãtorilor, spre bucuria ºi uimirea lor. Prof. Veronica Pãtru

Anul acesta Sfântul Nicolae a luat cu sine, în colindul sãu cãtre Dumnezeu, pe vrednicul de pomenire pãrinte Ioan Nãftãnãilã, care a primit darul slobozirii din suferinþa ce-l þinuse la pat în ultimii ani. Pãrintele a trecut la cele veºnice încãrcat nu numai cu 82 de ani de viaþã, dar ºi cu o experienþã duhovniceascã de ales preot al lui Hristos. În mod providenþial, redacþia noastrã a dedicat în numãrul trecut trei pagini vieþii ºi lucrãrii pãrintelui, precum ºi ctitoriei sale, schitul de la Breaza, cãruia i-a purtat mereu o grijã neobositã, chiar ºi þintuit în patul suferinþei. Înmormântarea pãrintelui a avut loc în ziua de 10 decembrie, iar slujba a fost oficiatã în biserica din Breaza, atât de dragã sfinþiei sale, al cãrei paroh a fost mai bine de o jumãtate de veac. Din încredinþarea ºi cu binecuvântarea ÎPS Laurenþiu Streza, Mitropolitul Ardealului, slujba înmormântãrii a fost onoratã de prezenþa Prea Sfinþiei

Micuþii colindãtori
Biserica brâncoveneascã din Fãgãraº s-a bucurat duminicã, 9 decembrie, de prezenþa ÎPS Laurenþiu Streza, care a oficiat Sf. Liturghie arhiereascã înconjurat de un sobor de preoþi ºi o mulþime mare de credincioºi. Dupã Sf. Liturghie, Pãrintele Mitropolit a participat la o agapã frãþeascã împreunã cu preoþii ºi credincioºii, unde au fost ºi gazde pentru un grup de mici colindãtori. Elevi ai clasei a III-a B de la ªc. Gen. Nr. 5, copiii au fost îndrumaþi de învãþãtoarea lor, doamna Maria Muntean.

Eveniment

3

Eroii la loc de cinste
Osemintele eroilor cãzuþi în cel de-al doilea Rãzboi mondial au fost depuse vineri, 30 noiembrie, la loc de cinste: cripta de la baza monumentului construit în cinstea lor. L-am rugat pe pãrintele protopop sã ne spunã câteva cuvinte despre acest eveniment. Pãrinte protopop, de ce au fost mutaþi eroii noºtri din cimitirul vechi? Am luat aceastã hotãrâre pentru cã osemintele celor uciºi în lupta de apãrare a patriei noastre erau risipite prin mai multe morminte ºi nu au avut un loc anume rânduit. Acum ele au fost adunate ºi aºezate la loc de cinste, în centrul oraºului. Cum s-a fãcut mutarea lor? Mutarea lor la locul de cinste care li se cuvine s-a fãcut conform canoanelor bi- reu schimbate: mai întâi s-a dorit sã fie consericeºti, dupã cum se face la orice mor- struit în locul vechii bisericuþe de lemn, mânt: osemintele se pun în saci noi ºi se apoi în cimitirul nou, apoi în spatele catestropesc cu vin, iar apoi se aºeazã în noul dralei, lângã Sf. Altar. Pentru toate aceste mormânt. Parcã providenþial, au fost în amplasamente au existat opreliºti. Dar iatã total 12 saci cu oseminte ale eroilor, dupã cã acum Dumnezeu a primit acest loc ºi numãrul celor 12 Apostoli. Aºa cum la sfin- ne-a ajutat sã începem în sfârºit lucrarea. þirea unei biserici temelia noii construcþii Au existat ºi comentarii la adresa sunt Sfintele Moaºte care se pun în Masa amplasamentului acestui monument în Altarului, tot aºa osemintele eroilor noºtri centru, în sensul giratoriu. Ce ne puteþi sunt temelia monumentului închinat lor. spune despre asta? Cum a fost ales acest loc pentru Eu cred cã nu exista un loc mai bun… monumentul eroilor Þãrii Fãgãraºului? Un monument al eroilor se ridicã pentru Eu cred cã Dumnezeu a ales acest loc. a-þi cinsti înaintaºii, pe cei care ºi-au dat Spun acest lucru pentru cã ridicarea aces- viaþa pentru noi. Acest lucru implicã amplatui monument este doritã de foarte multã sarea lui într-un loc central, ca sã fie vãzut vreme, însã ea nu a putut fi realizatã pen- de toatã lumea spre aducere aminte a jerttru cã locurile de amplasament au fost mefei pe care au fãcut-o strãmoºii noºtri pentru libertatea pe care o avem noi Evenimente în astãzi. În toate localitãþile monuProtopopiatul Fãgãraº mentele sunt ridicate la marginea drumului, spre aducere aminte trecãtorilor. 28 noiembrie: un grup de credincioºi din Þara În plus, prin purtarea de grijã a lui Fãgãraºului au plecat cu 4 autocare ºi câteva micro- Dumnezeu, locul unde au fost puse osebuze la Mãnãstirea Prislop, unde a avut loc mintele ºi se ridicã monumentul este plaslujba de pomenire a Pãrintelui Arsenie Boca, sat exact în mijlocul unei cruci reliefatã la 18 ani de la plecarea acestuia la Domnul. de drumurile care se intersecteazã aco30 noiembrie - Sf. Ap. Andrei, Ocrotito- lo. Simbolismul crucii este unul imporrul României: cu ocazia hramului tant pentru noi. Partea verticalã a crucii Mãnãstirii Berivoi, P.S. Visarion Rãºinãreanu, reprezintã viaþa iar cea orizontalã Episcopul vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, a moartea. În cruce se întâlnesc viaþa cu oficiat Sf. Liturghie la aceastã mãnãstire. moartea. Eroii au aceastã mare bucurie, 30 noiembrie: depunerea osemintelor ca rãmãºiþele lor pãmânteºti sã fie eroilor în cripta monumentului care va fi ridi- aºezate exact în acest loc în formã de cat în centrul oraºului. cruce ºi de a li se ridica un monument, 2 decembrie: P.S. Visarion Rãºinãreanu, pentru cã în lupta lor pentru libertate Episcopul vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, a s-au întâlnit adeseori viaþa cu moartea. slujit Sf. Liturghie în Parohia Perºani, la invi- S-au dus la luptã cu credinþa în Dumnezeu, cu dragostea faþã de þarã ºi cu taþia pãrintelui paroh Dorin Cristea 6 decembrie - Sf. Ierarh Nicolae: a trecut nãdejdea cã se vor întoarce acasã victorioºi. Se împletesc deci în jertfa lor cele la cele veºnice pãrintele Ioan Nãftãnãilã. 9 decembrie: ÎPS Laurenþiu Streza, Mitropo- trei virtuþi teologice: nãdejdea, credinþa litul Ardealului, a oficiat Sf. Liturghie la biseri- ºi dragostea. Firesc este ca ºi monuca brâncoveneascã "Sf. Nicolae" din Fãgãraº. mentul care se ridicã în cinstea lor sã

fie unul creºtin, nu laicizat. ªi unde se putea gãsi un loc mai bun, dacã nu în inima oraºului, vizibil din toate pãrþile? Din inima oraºului eroii vegheazã la bunul mers al vieþii citadine. Manifestãrile legate de cinstirea lor se cuvine a se bucura de privilegiul centralitãþii cetãþii. Cum s-a desfãºurat ceremonia? Aceasta a avut loc tocmai în dupã-amiaza sãrbãtorii Sfântului Apostol Andrei, cel întâi chemat de Hristos ºi Ocrotitorul României. Slujba de consacrare a acestui loc pentru monumentul eroilor ºi de aºezare a celor 12 saci de oseminte ale lor la baza monumentului a fost condusã de PS Visarion, Episcopul vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, în prezenþa unui sobor de preoþi ºi cu participarea autoritãþilor militare, a veteranilor de rãzboi precum ºi a unor credincioºi din oraº. Cum vedeþi derularea acestui proiect în continuare? În ceea ce priveºte monumentul sunt mai multe variante de proiect. Credem cã varianta îndreptãþitã este cea asemenea unui chivot. Va avea dimensiunile de 3 pe 3,30 m cu o platformã de 1,5 m, unde vor sta soldaþii ºi se vor depune coroanele. Se va amenaja ºi un cimitir al eroilor în noul cimitir al oraºului, tot într-un rond de flori, unde se va ridica ºi o troiþã. Acolo vor fi reaºezate crucile ce au strãjuit mormintele eroilor din cimitirul vechi. Vã mulþumim, pãrinte protopop, pentru aceste detalii concrete ºi vã dorim multã sãnãtate ºi putere de muncã, pentru cã ºtim cã sunteþi implicat pe multe fronturi de lucru: catedrala, noul sediu al protopopiatului ºi nu în cele din urmã acest monument al eroilor. Interviu realizat de Pr. Cãtãlin Teulea Consiliul de Administrare a cimitirelor din Municipiul Fãgãraº vã anunþã cã începând cu data de luni, 17.12.2007 pânã joi, 17.01.2008, cei interesaþi sã cumpere loc de veci în Cimitirul vechi lângã aleea principalã (unde au fost eroii), pot depune cereri la Oficiul protopopesc Fãgãraº din str. Ion Codru Drãguºanu nr.6. Preþul unui loc este de: 2500 RON pentru rândul I, 2000 RON pentru rândul II ºi 1500 RON pentru rândul III. Dacã solicitãrile vor fi mai multe decât numãrul de locuri (32), se va face licitaþie plecând de la sumele mai sus menþionate în data de luni, 21.01.2008 ora 10, în Cimitirul vechi. Banii vor fi folosiþi la construirea monumentului închinat eroilor. Consiliul de Administraþie

Anunþ

4

Chipuri pentru veºnicie
Jertfã pe Altarul Domnului
Îmi place sã fac adesea comparaþia jertfei omului cu cea a unei lumânãri. Pe mãsurã ce arde, lumânarea aduce luminã în jurul ei, dar în acelaºi timp se ºi consumã. La fel s-a întâmplat ºi cu sãnãtatea pãrintelui, peste care trecerea timpului ºi ostenelile unei munci închinate preamãririi lui Dumnezeu ºi slujirii oamenilor ºi-a lãsat amprenta în mod vizibil. ªi totuºi, cu pasul greu, cu spatele drept, dar apãsat de istoria transformãrii "Oraºului fãrã biserici" într-un oraº creºtin, pãrintele se îndreaptã în zilele de slujbã spre locul care însemnã totul pentru el: biserica. Datoritã vredniciei cu care a lucrat în problemele bisericeºti, Pãrintele Cornel Codrea a fost ales Consilier Eparhial ºi Membru în Adunarea Naþionalã Bisericeascã, având ocazia ºi bucuria nespusã de a participa la alegerea ca Mitropolit al Ardealului a Înalt Prea Sfinþitului Pãrinte Laurenþiu Streza ºi contribuind astfel la împlinirea dorinþelor credincioºilor noºtri. Pentru activitatea deosebitã a primit mai multe distincþii, dintre care amintim pe cele de iconom stavrofor ºi cetãþean de onoare al oraºului Victoria. ªi, cum râvna unui om ca pãrintele Cornel nu se poate opri decât atunci când neputinþa trupului dicteazã, pãrintele ºi pãstoriþii sãi au dorit ca Parohia Victoria I sã aibã încã un locaº de cult, cu arhitecturã exterioarã specificã, întrucât biserica "Cuvioasa Parascheva" aduce mai mult a casã din exterior. De aceea, la cererea pãrintelui Codrea, în anul 1991, Prea Sfinþitul Serafim Fãgãrãºanul, în acea vreme Episcop vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, a sfinþit locul pentru construcþia unei biserici noi, cu hramul Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul, în parcul de pe strada Victoriei. În anul 1998 au început lucrãrile pentru construcþia noii biserici. Dumnezeu l-a binecuvântat pe pãrintele Cornel cu 5 copii: Damiana, singura care locuieºte în preajma dânsului, în Oraºul Victoria; Gabriela, care s-a stabilit în Bucureºti; Constantin care locuieºte în Braºov; Cornel, monah la Mãnãstirea Brâncoveanu ºi Viorica, plecatã în Italia, dar ºi cu mulþi nepoþi care îl fac sã uite necazurile. Noi îi urãm pãrintelui multã sãnãtate ºi îi mulþumim pentru bucuria pe care ne-o face prin prezenþa sa jovialã, prin împreuna-slujire ºi prin râsul sãu copios, care poate þine de foame o zi întreagã. Pr. Adrian Magda

Pãrintele Cornel Codrea

Încreºtinãtorul „Oraºului fãrã biserici“
L-am gãsit pe pãrintele Cornel la masã. Rãsfoia o carte. Unul din multele volume pe care cu pãrinteascã dragoste le adãposteºte pe rafturile bibliotecii. Pentru pãrintele Cornel Codrea, viaþa înseamnã preoþie, iar preoþia viaþã. Ortodoxe Române din Un om firesc ºi cald Este foarte greu sã-l cunoºti pe pãrinte- Bucureºti. În 1961 a fost le Cornel ºi sã nu rãmâi marcat într-un fel. hirotonit diacon la CaPe mine m-a fascinat simþul artistic, rân- tedrala Patriarhalã din duiala din gândire ºi modul firesc ºi cald în Bucureºti, unde a slucare ºtie sã se apropie de oameni. Ceva din jit pânã în 1967, anul frumuseþea iconicã a sfântului se desprinde în care a fost hirotonit de pe chipul sãu luminos. Dacã ai nevoie preot paroh pe seama Parohiei Ortodoxe de liniºte ºi mângâiere nu trebuie decât sã-l Gheja, Protopopiatul Luduº, judeþul Mureº. priveºti sau sã auzi din gura dânsului "Mãi, Biserica din casã Dumnezeu sã-þi ajute", spus cu atâta duh În anul 1971, pe data de 1 noiembrie, a încât parcã mâna nevãzutã a lui Dumnezeu fost numit paroh al Parohiei Ortodoxe îþi trece pãrinteºte pe cap înspre ceafã. În Victoria, Protopopiatul Fãgãraº. Odatã cu puþinele momente de confesiune, pentru cã venirea pãrintelui în parohie, viaþa oraºului pãrintelui îi place mai mult sã-i asculte pe a luat o turnurã neaºteptatã. Oraºul concei care vin la dânsul cu durerile lor, am struit cu intenþia de a fi un oraº ateu, fãrã aflat câte ceva despre omul care a înfruntat nici o bisericã, a început sã se închege ca regimul ateu ridicând douã biserici de zid parohie. Dumnezeu ºi-a arãtat parcã faþa în "Oraºul fãrã biserici" ºi mii de biserici în spre poporul Sãu. Locuitorii nu mai erau sufletele celor care l-au cunoscut. nevoiþi sã apeleze la parohiile vecine penPentru Pãrintele Cornel, Braºovul nu este numai aºezarea pitoreascã unde muntele tru serviciile religioase, pentru cã de acum îºi dã mâna cu oamenii la poalele Tâmpei, aveau preotul lor. Împreunã cu credincioºii ci este ºi locul unde acum 70 de ani a vãzut sãi a fãcut demersurile pentru construirea pentru întâia oarã lumina zilei ca rod al bisericii, lucru care s-a ºi întâmplat dupã dragostei pãrinþilor sãi, Nicolae ºi Virginia multe eforturi, în urma unei subtilitãþi. DeCodrea. Pe tatãl pãrintelui, oamenii îl ºtiu ºi prima intervenþie pentru construirea unei de "Moº Codrea". Apreciat pentru înþelep- biserici în Oraºul Victoria dateazã din timciunea sa, Moº Codrea dãdea tuturor sfat pul pãstoririi Pãrintelui Malanca (1970-1971), bun atunci când era întrebat. Ultimii doi totuºi nu s-a rezolvat nimic pânã la interani de viaþã i-a petrecut la Mãnãstirea venþia salvatoare a pãrintelui Cornel Codrea, Brâncoveanu, ca frate de mãnãstire, alãturi care întocmeºte o altã documentaþie, cuprinzând un proiect de casã parohialã, fãrã bisede cãlugãrul Casian, nepotul dânsului. Pãrintele Cornel a urmat Liceul ricã. Aceasta a fost subtilitatea prin care a Teoretic "Radu Negru" din Fãgãraº între reuºit sã primeascã aprobarea: a pãcãlit anii 1951-1954 ºi Facultatea de Teologie autoritãþile vremii spunând cã va construi "Andrei ªaguna" din Sibiu, între 1954- o casã parohialã, nu o bisericã. Între 19771958. La terminarea Facultãþii a pregãtit ca 1978 s-au obþinut aprobãrile necesare, iar tezã de licenþã lucrarea cu titlul "Virtuþile din 1978 Pãrintele Codrea a început lucrãteologice: credinþa, nãdejdea ºi dragostea". rile de construcþie. Iniþial s-a construit o Trecerea timpului a demonstrat cã aceasta ºurã din lemn. În interiorul ºurii s-a lucrat nu a rãmas numai tema lucrãrii de licenþã, la transformarea acesteia în bisericã prin ci chiar tema vieþii sale: sã-ºi iubeascã zidirea pe interior a pereþilor, din exterior fiind vizibili doar pereþii vechii ºuri. familia ºi enoriaºii ca pe Dumnezeu. Ziua de 1 octombrie 1989 a marcat Din 1958 pânã în 1960 lucreazã la împlinirea rugãciunilor Pãrintelui Cornel Întreprinderea de Montaj Bucureºti, mai întâi în cadrul filialei acesteia din Victoria, Codrea ºi ale tuturor celor care s-au jertfit apoi în Bucureºti. În 1960 se cãsãtoreºte pentru ridicarea primei biserici din "Oraºul cu Marta-Paula Naumescu ºi se angajeazã fãrã biserici": sfinþirea noului locaº de cult ca ºef al atelierului de obiecte bisericeºti al de cãtre Înalt Prea Sfinþitul Mitropolit Institutului Biblic ºi de Misiune al Bisericii Antonie Plãmãdealã.

CMYK

Noi apostoli

5

„Drumul nu a fost deloc uºor, dar a fost un drum binecuvântat“
Plecarea pãrintelui Ionuþ Ilea din Ohaba ne-a întristat puþin pe toþi… A urmat însã o bucurie, pentru cã la cârma parohiei a venit un prieten al acestuia, tot codlean. Îl ºtiam ca om de nãdejde din poveºtile pãrintelui Ionuþ despre muncile grele de la casa parohialã, în care prietenul lui l-a ajutat mult, deºi bãtea drum lung pânã în sat ºi mai avea ºi facultatea pe deasupra… Între timp, tânãrul de atunci a terminat studiile, s-a cãsãtorit ºi acum este pãrintele Lucian, paroh în Ohaba. Pãrinte, aþi fost instalat carea de "mecanic de în- cu trecerea anilor. Aveþi vreun model de curând ca preot paroh în treþinere ºi reparaþii în industria satul Ohaba. ªtiu cã eraþi chimicã ºi petrochimicã". Au pe care vã doriþi sã îl oarecum familiar cu aceastã urmat câþiva ani de muncã, urmaþi? Exemple bune sunt parohie, fiind prieten cu pre- dupã care m-am decis sã mã decesorul dumneavoastrã, înscriu la liceu, învãþãmânt foarte multe în jurul nospãrintele Ionuþ Ilea. Nu vã seral, având ca scop bacalau- tru. Pe mine însã doar gândeaþi niciodatã cã îi veþi reatul ºi admiterea la facultatea unul dintre ele m-a fãcut sã înþeleg, ceva mai prode teologie. lua locul… În anul 2003 am luat atât fund, ce înseamnã ortoDa, este adevãrat, sunt prieten cu pãrintele Ionuþ. Ne-am bacalaureatul cât ºi examenul doxia. Este vorba despre ieromonah cunoscut în perioada liceului. de admitere la Teologie. Pãrintele Numele: Pr. Lucian Neculai Amândoi mergeam destul de Drumul nu a fost deloc uºor, Ghelasie Gheorghe, de la Frãsinei. Tîlvãr des la mânãstirea Frãsinei, dar a fost un drum binecuvân- Mãnãstirea Data ºi locul naºterii: 8 tat, plin atât de mulþumiri Pentru mine a fost icoana având acelaºi duhovnic. Anul trecut, la un moment sufleteºti, cât ºi de rezultate sa- vie a muceniciei, a jertfei decembrie 1979, Codlea Studii: în 2003 a absolvit liceul dat, pãrintele Ionuþ a avut tisfãcãtoare în ceea ce priveºte pentru aproapele, a fost duhovniciei în cadrul Grupului ªcolar Forestier nevoie de ajutorul meu, la con- formarea mea intelectualã ºi icoana Codlea, profilul tehnic; în 2007- a desãvârºite. struirea casei parohiale din spiritualã. Spuneþi-ne câteva absolvit Facultatea de Teologie Când v-aþi apropiat de Ohaba, unde ar fi trebuit sã se mute. ªi, cum un prieten la Bisericã? Aþi avut parte de o cuvinte despre familia "Andrei ªaguna" din Sibiu religioasã în dumneavoastrã actualã. nevoie se cunoaºte, m-am dus educaþie Familia: cãsãtorit cu Sarah Soþia mea se numeºte Tîlvãr (Munteanu) sã-l ajut. Aºa am petrecut câte- copilãrie sau momentul conSarah ºi a absolvit va zile în satul Ohaba, împrie- vertirii a venit mai târziu? Parohia în care slujeºte: Acum 10 ani, într-o sâm- Facultatea de Teologie tenindu-mã cu consilierii biOhaba sericii, care de pe atunci îmi bãtã, stãteam de vorbã cu o "Andrei ªaguna" din prietenã, care se pregãtea sã Sibiu, promoþia 2000, secþia þumesc lui Dumnezeu, Maicii spuneau în glumã "pãrinte". Povestiþi-ne în câteva susþinã examenul de admitere teologie-englezã. Este profe- Domnului ºi lui Avva cuvinte viaþa dumneavoastrã la facultatea de teologie. La un soarã de religie în cadrul Ghelasie, care se roagã neîn"de dinainte". Unde v-aþi moment dat am întrebat-o ce Colegiului Naþional "Dr. Ioan cetat pentru noi. Spuneþi-ne un cuvânt nãscut, ce traseu aþi avut va face ziua urmãtoare, adicã Meºotã" din Braºov. Ne-am duminicã. Mi-a rãspuns cã cãsãtorit pe data de 21 iulie pentru cititorii noºtri. pânã aþi absolvit teologia. Acum, în prag de sãrbãtori, M-am nãscut într-o familie pânã la prânz va fi la Sfânta anul acesta, iar primul copil, cu cinci copii. Pãrinþii mei au Liturghie, apoi va mai citi pen- dacã totul va fi bine, se va naºte nu pot decât sã vã doresc dumneavoastrã ºi cititorilor multã fost ºi sunt oameni simpli, tru examen. Dupã care m-a la varã, prin luna iulie. Ce vã doriþi pentru sãnãtate, bucurii sufleteºti, muncitori. Tata este moto- invitat ºi pe mine la slujbã, împlinirea tuturor dorinþelor, ºi stivuitorist, iar mama tâmplar. spunându-mi: "Ce-ar fi dacã ai perioada urmãtoare? Nu îmi mai doresc nimic, fie ca Naºterea Domnului nosFiind o familie destul de veni ºi tu mâine la bisericã?" Toatã ziua am fost urmãrit doar sãnãtate ºi înþelepciune. tru Iisus Hristos sã o primim cu numeroasã, ambii au trebuit sã munceascã peste norma de aceste cuvinte, care m-au Am primit foarte mult anul bucurie ºi sã cerem Mântuifireascã a unui muncitor, iar în determinat ca a doua zi, dis-de- acesta: absolvirea facultãþii, torului nostru sã primeascã aceste condiþii educaþia noastrã dimineaþã, sã merg la Sfânta ne-am împãrtãºit apoi de Taina jertfele ºi rugãciunile noastre, Liturghie. De atunci am mers Cununiei, am primit harul precum a primit închinarea ºi ºcolarã a fost cam neglijatã. Dupã terminarea celor 8 în fiecare duminicã ºi sãrbã- preoþiei, iar acum ne-a binecu- darurile magilor. Interviu realizat de clase, am urmat cursurile ºcolii toare la sfânta bisericã, edu- vântat Dumnezeu ºi cu un Natalia Corlean profesionale, obþinând califi- caþia religioasã însuºindu-mi-o prunc. Vreau doar sã mul-

CMYK

6

Viaþa în Hristos

N-am venit Cele mai frumoase artificii sã cerem, le-am vãzut de la bisericã am venit sã dãm
O colindã de Crãciun lanseazã urmãtorul îndemn: "Larg deschideþi poarta sufletelor voastre, n-am venit sã cerem, am venit sã dãm". Cineva s-ar putea întreba: ce sã mai dea lumea decât de-ale lumii? ªi, totuºi, este atâta adevãr în aceste versuri! ªi asta deoarece nici un colindãtor nu dã ceva de-al lui. Dã ceva ce a primit ºi el, ceva dumnezeiesc. Evenimentul Naºterii Domnului este unul ceresc, suprauman, incomparabil cu alte bucurii pe care le poate procura succesul în afaceri, pe scenã sau oriunde altundeva în afara Bisericii. Omul a învãþat destul de repede ºi bine sã se joace cu bucuriile, sã ºi le fabrice singur. A devenit un specialist în bucurii de tot felul. Atâta doar cã nu a reuºit sã-ºi facã o bucurie permanentã (la care sã nu i se epuizeze bateriile!!), care sã fie de fiecare datã gustatã cu aceeaºi plãcere sau chiar cu intensitate crescândã. Dar ce nu a reuºit omul, a fãcut Domnul: S-a dãruit pe Sine. Iar colindãtorii nu dau ceva de-al lor, ci-L dau pe Dumnezeu celor care-i primesc. Pentru cã LA "CRÃCIUN" S-A NÃSCUT IUBIREA. "Dumnezeu Preasfântul,/ Colindând pãmântul/ A vrut sã nu mai fie/ Potop ºi urgie./ El fãcu luminã/ Blândã ºi seninã/ ªi-ºi trimise Fiul/ S-alunge pustiul.(...) Dumnezeu Preabunul/ Ne-a trimis Crãciunul/ Cu har ºi bucurie/ ªi aici sã fie. Lasã iubirea sã se nascã ºi în sufletul tãu ºi se va naºte Hristos în tine iar tu îl vei putea dãrui ºi altora. Pr. Adrian Magda Pe când eram în parohia tinereþilor mele pastorale - prima dragoste nu se uitã niciodatã - am luat un obicei, ºi anume acela de a merge de Anul Nou cu credincioºii la bisericã pentru a aduce lui Dumnezeu rugãciune de mulþumire pentru binefacerile cu care prin dragostea sa ne-a miluit în anul încheiat. Biserica situatã pe vârful dealului, aºa cum cere rânduiala (în cel mai înalt loc din parohie) ne fãcea sã ne simþim mai aproape de cer chiar ºi fizic vorbind. Fiind o localitate situatã la doar 5 km de Alba Iulia, pe o colinã, de la noi puteam admira focurile de artificii realizate la diverse evenimente. Cele mai frumoase erau cele de 1 Decembrie ºi de Anul Nou. La început ideea de a ne întâlni la bisericã de Anul Nou a fost receptatã cu oarecare rezervã de cãtre majoritatea credincioºilor. Nu prea vedeau cum ar putea sã lase televizorul ºi paharul de ºampanie acasã, sã nu mai închine ºi sã nu se felicite cu toþii atunci când ceasul bãtea 12.00 noaptea. În primul an am fost doar vreo 30 la bisericã de Anul Nou. În al doilea vreo 40, apoi din ce în ce mai mulþi, pânã când biserica a început sã se umple de credincioºi. Care era magnetul care-i atrãgea la bisericã? Veþi crede cã focul de artificii. Trebuie sã vã dezamãgesc. Convingerea îi atrãgea. Conºtiinþa cã Dumnezeu ne-a miluit cu prea multe daruri. Cu daruri pe care nu le meritãm. Cu daruri infinit mai multe decât vredniciile noastre. Vi s-a întâmplat

Tu ce faci de Crãciun?
Dragã cititorule, te-ai întrebat ce vei face de Crãciun anul acesta? Încã nu este târziu, dacã nu ai fãcut-o pânã acum. Îndrãznesc sã-þi propun sã fii mai bun împlinind aceste trei lucruri: fã un cadou unui sãrac, împacã-te cu duºmanul tãu ºi mergi cu colinda!

sã simþiþi cã aþi primit de SUS daruri pe care nu le meritaþi? Nu v-a încercat niciodatã sentimentul cã Dumnezeu aºteaptã un rãspuns la darul pe care l-a fãcut ºi în acelaºi timp ne copleºeºte cu alte daruri? Dar acela cã atunci când am cerut ceva de la El am fost în stare sã ne tocim genunchii în faþa icoanei numai ca sã obþinem ceea ce dorim, iar dupã ce ne-a ajutat am uitat promisiunile pe care i le-am fãcut? Anul Nou este momentul în care ne putem aduce aminte de promisiunile uitate ºi de cât bine ne-a fãcut Dumnezeu. Dar revenind la gândul de la început, pentru ca atmosfera festivã sã nu îºi piardã farmecul, am convenit sã începem rugãciunea de mulþumire în aºa fel încât sã se termine înainte de 12.00, pentru ca sã avem timp sã închinãm ºi un pahar de ºampanie, dupã care sã admirãm din curtea bisericii focul de artificii de Anul Nou. Iatã cum cele mai frumoase artificii le-am vãzut de la bisericã. Pr. Adrian Magda

Actual
Mã întreb uneori dacã noi, oamenii, ºtim sã ne comportãm firesc în relaþia noastrã cu Dumnezeu. Mã întreb dacã mai ºtim ce înseamnã bucuria sau teama de a fi în apropierea prezenþei lui Dumnezeu… Îmi veþi rãspunde probabil cã cei credincioºi ºtiu sã se bucure ºi ºtiu sã se ºi teamã. Eu însã vã întreb: voi cum vã manifestaþi bucuria ºi teama faþã de prezenþa lui Dumnezeu? ªi spun aceasta tocmai datoritã faptului cã iatã ne apropiem de marea sãrbãtoare a Botezului Domnului, când natura însãºi, creaþia lui Dumnezeu, deºi neînsufleþitã fiind, se manifestã mai vie decât noi, oamenii, la sesizarea prezenþei lui Dumnezeu în mijlocul ei. Noi, deºi am fost creaþi de Dumnezeu cu posibilitatea de a ne exprima comuniunea noastrã cu El, cu semenii ºi cu natura înconjurãtoare creatã pentru noi, suntem mai neînsufleþiþi decât natura însãºi. Sã luãm aminte ce lecþie frumoasã de viaþã ne dã natura în ziua Bobotezei atunci când Dumnezeu coboarã în mijlocul ei. Ea nu rãmâne indiferentã ca noi la prezenþa Lui, ci îºi manifestã bucuria ºi teama în acelaºi timp. Sfinþii Pãrinþi zugrãvesc cât se poate de viu natura care simte în sânul ei prezenþa lui Hristos ºi prezenþa Duhului Sfânt. "Apele Te-au cunoscut Dumnezeule, zice Sfântul Sofronie, episcopul Ierusalimului, Te-au cunoscut ºi s-au temut. Iordanul s-a întors vãzând focul Dumnezeirii coborând trupeºte ºi intrând în el. Iordanul s-a întors vãzând Duhul Sfânt, pogorându-se în chip de porumbel. Iordanul s-a întors vãzând pe Cel nevãzut fãcându-se vãzut, pe Creatorul întrupat, pe Stãpânul în chip de rob. ªi munþii au sãltat privind pe Dumnezeu în trup". Întrebând marea ºi Iordanul : "Ce-þi este þie, mare, cã ai fugit ºi tu, Iordane, cã te-ai întors înapoi?" (Ps. 113, 5), ele rãspunzând zic: "Am vãzut pe Creatorul tuturor în chip de rob". De aceea Iordanul nu îndrãzneºte sã se apropie de Stãpânul sãu. El desparte ºi opreºte curgerea apelor sale, vãzând pe Stãpânul botezându-se. Apele îi fac loc lui Hristos sã se aºeze în mijlocul lor ca sã le sfinþeascã. Este ceea ce s-a întâmplat cu prilejul trecerii poporului evreu prin Marea Roºie, când apele s-au despãrþit în douã, iar copiii lui Israel au trecut prin mijlocul mãrii ca pe uscat. Apele Iordanului se despicã în douã ca pe vremea lui Iosua, când preoþii au trecut cu chivotul legii prin mijlocul Iordanului, ca pe uscat, primind în sânul lor pe Hristos care Se boteazã pentru mântuirea neamului omenesc ºi pentru sfinþirea firii apelor. Natura tresãltã de bucurie când Creatorul îºi face apariþia în mijlocul ei. "Râu al Iordanului, însoþeºte-te cu mine - zice Sf. Ioan Botezãtorul - ºi saltã, dãnþuieºte ºi tresaltã cu mine, cu bucurie, cãci Creatorul tãu cu trup omenesc stã în faþa ta". ªi Iordanul are motive sã se bucure, cãci în apele sale se cufundã Însuºi Ziditorul sãu. "Ai vãzut pe Israel trecând prin tine ºi despãrþind apele tale ºi ai stat privind trecerea poporului. Acum însã ele se varsã ºi curg mai puternic ºi înconjoarã picioarele ºi mâinile Lui imaculate". De aceea, "munþii au tresãltat vãzând pe Dumnezeu întrupat ºi norii au dat glas mirându-se de Cel ce a venit luminã din luminã, Dumnezeu adevãrat din Dumnezeu adevãrat". Întreaga naturã este invitatã sã-L întâmpine pe Cel ce se îndreaptã spre Iordan: "Munþi ºi coline, vãi ºi izvoare, mãri ºi fluvii, binecuvântaþi pe Domnul care se îndreaptã spre fluviul Iordan, cãci El însuºi trimite, prin aceste ape, sfinþire

7

Bucurã-te cu mine, râu al Iordanului!
tuturor apelor". Prin faptul cã vine în sânul lor, Dumnezeu nu tulburã cu nimic legile de dezvoltare a creaturilor. Nici o dezordine ºi nici o revoltã din partea naturii nu se observã cu prilejul Botezului. Ci dimpotrivã, o armonie desãvârºitã cuprinde întreaga fire. Ea se regãseºte în atmosfera de armonie de altãdatã cu Dumnezeu. ªi acum vreau sã te întreb pe tine, iubite cititor: nu cumva lecþia de teamã ºi bucurie pe care ne-o dã natura la Botezul Domnului ar trebui sã o aplici ºi tu în viaþa ta? E atât de prezent Dumnezeu lângã tine în fiecare clipã... Chiar ºi acum, când citeºti aceste rânduri, e lângã tine ºi te priveºte, aºteptând sã-þi manifeºti bucuria faþã de El, cuprins de o teamã sfântã. Întoarce-þi ºi tu acum, cititorule, privirea înapoi cãtre Dumnezeu, aºa cum Iordanul s-a întors înapoi ºi primeºte bucuria binecuvântãrii Lui. Învaþã de la naturã, cãci ºi tu, ca ºi ea, eºti creaþia mâinilor Lui ºi dã-i ºi tu cinstea cuvenitã cu teamã sfântã ºi cu bucurie fãrã de margini. ªi nu uita… cheamã-i ºi pe cei dragi ai tãi sã se bucure! Pr. Iosif Ciolan Aghiasma Mare, adicã apa sfinþitã la Boboteazã, are putere sfinþitoare ºi curãþitoare. De aceea ea se pãstreazã nestricatã vreme îndelungatã. Fiecare familie trebuie sã ia din Aghiasma de la Boboteazã ºi sã o pãstreze într-un vas curat ºi la loc de cinste. Credincioºii beau din Aghiasma mare timp de 8 zile dupã Boboteazã, pe nemâncate. Dupã aceea, se gustã din ea doar în zilele de ajunare ºi de post, sau în zilele de sãrbãtori mari, dupã ce venim de la bisericã, mai ales când nu ne împãrtãºim. De asemenea, putem stropi cu ea casa, curtea ºi grãdina, vitele ºi chiar ogoarele ºi livezile noastre, pentru a le feri de rele. În caz de boalã sã gustãm din ea cu credinþã, pentru cã apa aceasta are puterea dumnezeiascã a Sfântului Duh ºi a fãcut adesea multe minuni, însãnãtoºind bolnavi, tãmãduind rãni, apãrând de rele, de necazuri ºi de primejdii. Pr. Iosif Ciolan

Micul catehism
Ce înseamnã cuvântul "Aghiasmã"? Cuvântul vine din limba greacã (aghios) ºi înseamnã Sfinþire. La noi, prin Aghiasmã se înþelege atât apa sfinþitã, cât ºi slujba pentru Sfinþirea ei. De câte feluri e Aghiasma în înþelesul ei de slujbã? De doua feluri: mare ºi micã. Cea micã se mai numeºte în popor ºi sfeºtanie ºi Aghiasma cea mare, care se sãvârºeºte la Boboteazã, Când se sãvârºeºte sfinþirea cea mare a apei? La Boboteazã, atât în Ajun, când se sfinþeºte apa cu care preoþii boteazã apoi casele creºtinilor, cât ºi în însãºi ziua Bobotezei, dupã Sfânta Liturghie, când se sfinþeºte apa pe care o iau creºtinii acasã, pentru tot anul. Ce putere are apa sfinþita la Boboteazã ºi cum o folosim?

Aghiasma cea Mare

8

Mãnãstiri din Þara Fãgãraºului

Schitul „Naºterea Maicii Domnului“
De mai bine de un an, viaþa monahalã din Þara Fãgãraºului s-a îmbogãþit cu un nou aºezãmânt. Nou, dar în acelaºi timp ºi foarte vechi. Care sunt trecutul, prezentul ºi planurile pentru acest loc aflat sub protecþia Maicii Domnului ºi a Sfântului Nectarie din Eghina, vã prezentãm într-un nou episod din serialul "Mãnãstiri din Þara Fãgãraºului".

Salvatã de la dispariþie

Peºtera din apropierea localitãþii ªinca Veche este cunoscutã atât în zonã cât ºi în þarã, ba chiar ºi peste hotare. Pãrãsirea locului ºi lipsa unei cercetãri arheologice riguroase au dus în timp la naºterea a tot felul de legende ºi poveºti, pe cât de numeroase pe atât de diferite. Deºi nu se efectuase aici o cercetare ºtiinþificã corespunzãtoare, specialiºtii care au vizitat aºezãmântul au semnalat pericolul de dispariþie al acestui monument unic în Transilvania. Nimeni însã nu s-a putut ocupa efectiv de restau- culturalã "Maica Sfântã-Bucuria Neaºteprarea lui. Dupã mai multe tenta- tatã". Preºedintele fundaþiei, doamna Maria tive nereuºite, Dumnezeu a Bâgiu, a ajuns pentru prima datã la ªinca Veche în 2004. Grota arãta jalnic: grãmezi de pomelnice pentru care nu se ruga nimeni, lumânãri, haine agãþate peste tot, mâncare ºi iconiþe fãrã valoare. O parte din pereþii grotei s-au prãbuºit, fiind alcãtuiþi dintr-o rocã foarte finã, sfãrâmicioasã chiar la atingerea cu degetul. În plus, uºurinþa cu care poþi zgâria pereþii locaºului i-a fãcut pe mulþi sã îºi lase Casa cãlugãrilor, ctitoritã de numele scrijelite ca amintire urmaºilor. doamna Maria Bâgiu

LUNI-SÂMBÃTÃ: 04:00 Rugãciunile de dimineaþã, Miezonoptica, Utrenia, Ceasurile 1, 3, 6, Obedniþa (luni, miercuri, vineri), Sf. Liturghie (marþi, joi, sâmbãtã) 13:30 Paraclisul Sfântului Nectarie 16:00 Ceasul 9, Vecernia, Pavecerniþa Micã DUMINICA: 23:00 Miezonoptica, Utrenia, Ceasul 1 09:00 Rugãciunile de dimineaþã cu Rugãciunile înainte de Împãrtãºanie, Ceasurile 3, 6, Sf. Liturghie 16:00 Ceasul 9, Vecernia Micã, Paraclisul Maicii Domnului 18:00 Pavecerniþa Micã SÃRBÃTORI ºI PRAZNICE ÎMPÃRÃTEºTI 18:00 Slujba de priveghere (Vecernia Mare cu Litie, Utrenia) 09:00 Rugãciunile de dimineaþã cu Rugãciunile înainte de Împãrtãºanie, Ceasurile 3, 6, Sf. Liturghie 16:00 Ceasul 9, Vecernia Micã, Paraclisul Sf.Nectarie 18:00 Pavecerniþa Micã rânduit ca aceastã atât de necesarã lucrare sã În prima joi din fiecare lunã, la ora 16, se oficiazã fie asumatã ºi realizatã de Fundaþia ortodox- Taina Sf.Maslu cu Paraclisul Sf.Nectarie

Programul slujbelor

Certificatã de arheologi
În ciuda aparenþei mizere, doamna Maria Bâgiu a simþit un îndemn deosebit de a aºeza aici temelia mãnãstirii pe care dorea sã o construiascã ºi a început demersurile necesare, realizând un proiect care are ca scop restaurarea grotei cu douã biserici ºi crearea unui aºezãmânt istoric cultural ortodox. Mai întâi o echipã de specialiºti a început sãpãturile arheologice. Au fost degajate depunerile din urma prãbuºirii ºi au fost descoperite noi încãperi. Istoricii arheologi certificã existenþa în peºterã a douã bisericuþe ortodoxe construite succesiv, care prezintã toate elementele specifice: naos, pronaos, altar ºi proscomidiar. Datarea lor a fost fãcutã pentru secolele XIV-XV ºi au fost identificate ca aparþinând uneia din cele patru mãnãstiri de pe hotarul localitãþii ªinca, care apar în multe documente istorice. În 1761, prigoana dusã de generalul Bucow pentru a impune grecocatolicismul a ajuns ºi la ªinca. Amplasarea locaºului într-o peºterã a împiedicat distrugerea în întregime a acestuia, însã obºtea de cãlugãri a fost alungatã, iar biserica profanatã ºi chiliile distruse. Timp de peste douã veacuri, deºi a fost pãrãsit fizic, locul a continuat sã primeascã vizitatori atraºi de o stare de liniºte pe care o dobândeau aici.

Urcând pe la amiazã la mãnãstire, am gãsit aºezarea în Cãrãri de pelerin, cãrãri cãtre cer tihnã. Se auzea încet cântare psalticã, de parcã slujba conAm urcat de mai multe ori la mãnãstirea de la ªinca Veche, mai cu seamã pen- tinua ºi dupã Liturghie. Am intrat în mica tru a-l gãsi acolo pe cel care mi-a fost pã- trapezã liniºtitã ºi cu mult gust aranjatã, rinte duhovnicesc încã de pe vremea când unde l-am întâlnit ºi pe pãrintele Matei, care ne-a întâmpinat, plin ºi dânsul parcã fãcea parte din obºtea mãnãstirii de la de pacea ºi zâmbetul rugãciunii. Atunci s-a Sâmbãta de Sus. Am ajuns aici iarna, cu co- revelat acea pace cu totul aparte, care înlindãtorii, sau vara, cu pelerinii. Am ajuns aici vãluia oamenii, încãperea ºi natura din jur. la ceas de priveghere, în puterea nopþii, când Este o pace pe care nu þi-o explici raþioîntunericul era strãbãtut de smerita ºi taini- nal (deºi rãmâi perfect raþional percepânca psalmodie a micii obºti de monahi osâr- d-o), dar o simþi, o respiri, o conºtientizezi, duitori la slujirea celor sfinte; am ajuns dimi- o trãieºti. Ea este în orice caz un dar, darul neaþa, la ceas de sãrbãtoare cu Sfântã Litur- lui Dumnezeu. Nu cred cã o poþi simþi ghie; am ajuns dupã-amiaza, la ceas de odih- pentru cã mergi acolo încercând sã-þi nã ºi pace. Multe sunt izvoarele de binecu- închipui cum este ea ºi încercând sã o simþi vântare de la care te poþi adãpa aici: aºeza- cu orice preþ. Nu. Mergi la mãnãstire ºi, smerea mãnãstireascã, bisericuþele rupestre, rit ºi neºtiutor ca un prunc, fãrã sã te fi sfintele slujbe, moaºtele Sfântului Nectarie aºteptat... o gãseºti, te învãluie, te surprinmarele fãcãtor de minuni, cuvântul de fo- de, te pãtrunde. ªi atunci þi se lumineazã los ºi binecuvântarea Pãrintelui Stareþ... Dar chipul ºi mintea, te liniºteºti cu aceastã nedacã ar fi sã mãrturisesc ceea ce m-a impre- grãitã pace ºi te umpli de o bucurie la fel de sionat pe mine aici în mod de neuitat, ar tre- tainicã ºi aºezatã, plinã de bunã-cuviinþã... bui sã vorbesc despre o stare de negrãitã pace. Amalia Rãibuleþ

Mãrturia pelerinului

Reîntoarcere la tradiþie
Proiectul "Aºezãmântul istoric ortodoxcultural <<Bucuria neaºteptatã>> ªinca Veche" se vrea o reîntoarcere la tradiþie, toate construcþiile fiind gândite în stilul tradiþional românesc ºi respectând natura. Proiectul cuprinde patru pãrþi principale.

CMYK

Mãnãstiri din Þara Fãgãraºului

9

de la ªinca Veche
Prioritate are restaurarea ºi conservarea bisericuþelor rupestre ºi construirea în apropiere a unei biserici de piatrã cu hramul "Naºterea Maicii Domnului". A doua fazã a proiectului cuprinde ridicarea în vârful dealului a unei biserici mari cu hramul "Buna Vestire", cu chilii, stãreþie ºi toate cele necesare unei mãnãstiri, construite în stil þãrãnesc. Urmeazã apoi atelierele de creaþie (picturã, sculpturã, iconografie, þesãtorie, cusãtorie, ceramicã ºi olãrit etc.), unde se vor organiza tabere de creaþie pentru tineri, conferinþe, expoziþii etc. ºi deschiderea unui ºantier arheologic de studiu pentru aºezarea dacicã aflatã pe teritoriul aºezãmântului.

Ctitorie în stil athonit
Dimensiunile proiectului sunt fabuloase, însã realizatoarea lui se încredinþeazã ajutorului lui Dumnezeu pentru a duce la bun sfârºit lucrarea. Pentru aceasta, doamna Maria Bâgiu a simþit absolut necesarã reluarea slujbelor în locul pãrãsit de sute de ani. Astfel

s-a întemeiat aici în Cãlãuzã pentru pelerini decembrie anul trePuteþi ajunge la schitul de la ªinca Veche pe cut Schitul "Naº- traseul Fãgãraº-ªercaia-Vad-ªinca Veche (25 km). terea Maicii Domnului", cu o obºte de Din centrul localitãþii urmaþi indicatorul "Spre cãlugãri avându-l ca stareþ pe pãrin- mãnãstire", pe strada pe care se aflã sediul secþiei de tele Matei Bilauca, chemat la aceastã poliþie. La mai puþin de un km din centru ajungeþi la slujire de la Mãnãstirea Brânco- poalele Dealului Pleºu, la o rãscruce cu douã indiveanu-Sâmbãta de Sus. catoare: unul spre grotã, traseu pe care urcaþi pe jos Pentru a-i adãposti pe vieþuitorii la peºtera cu cele douã bisericuþe rupestre, de acolo schitului a fost construitã în stilul spe- la izvor ºi apoi la casa cãlugãrilor, cu paraclisul "Sf. cific aºezãmintelor din Sf. Munte Nectarie"; celãlalt indicator vã îndrumã spre mãnãsAthos o casã care nu fãcea parte din tire ºi dacã îl urmaþi veþi ajunge direct la casa proiect, dar s-a aºezat foarte bine în cãlugãrilor (2-3 km), fãrã a mai trece pe la peºterã. cadrul acestuia. Clãdirea cuprinde chilii pentru cinci vieþuitori, o trapezã ºi un paraclis cu hramul "Sfântul Nectarie de la Pãrintele stareþ Matei Bilauca a intrat în Eghina", care adãposteºte ºi o pãrticicã din mãnãstire în 1991, la vârsta de 17 ani. În timmoaºtele acestui sfânt aproape pul primei sale vizite la Mãnãstirea Brâncocontemporan cu noi. Deºi nu are veanu de la Sâmbãta de Sus gândul cãlugãîncã un an de când a poposit ºi la riei i-a pãtruns în inimã atât de adânc, încât ªinca prin sfintele sale moaºte dupã o lunã s-a întors ca sã rãmânã aici. Hotãcare se aflã aici, Sfântul Nectarie a rârea i-a fost pusã la încercare timp de douã alinat deja suferinþa multor oameni sãptãmâni, în care a fost respins ºi alungat. A care s-au rugat lui cu credinþã ºi fost frate timp de doi ani, dupã care a fost cãnãdejde. Mãrturii ale unor vin- lugãrit ºi hirotonit diacon în 1993, iar în 1999 decãri miraculoase au început sã preot. În 2000 a fost transferat ca preot slujifie consemnate la ªinca, la fel ca ºi tor la Mãnãstirea Fãget-Boholþ, unde a rãmas în toate locurile aflate sub proun an jumãtate, dupã care s-a întors la Sâmbãta. Între 2000-2004 a urmat tecþia Sfântului Nectarie.

Stareþul

Natalia Corlean

„Rostul nostru în lumea aceasta este sã devenim sfinþi"
Interviu cu pãrintele stareþ Matei Bilauca
Preacuvioase pãrinte stareþ, slujiþi zilnic într-un paraclis care se aflã sub ocrotirea Sf. Nectarie din Eghina. De ce aþi ales acest hram? Eu am mai de demult o legãturã de suflet cu Sfântul Nectarie. De fapt Sfântul s-a aºezat în viaþa mea; întâlnirea mea cu el a fost când i-am citit viaþa ºi inima mea a vibrat, dar l-am vãzut apoi ºi lucrãtor în viaþa mea. Când eram la mãnãstirea Fãget, mergeam odatã pe jos din oraº la mãnãstire. Ajungând la groapa de gunoi, o haitã de câini foarte furioºi a pornit spre mine în goanã. Când au ajuns cam la doi metri de mine, m-am rugat: "Sfinte Nectarie, ajutã-mã!" ºi în momentul acela câinii s-au oprit ºi s-au întors înapoi liniºtiþi, ca ºi când nu m-ar mai fi vãzut. A fost prima lucrare a Sfântului în viaþa mea ºi de atunci l-am simþit tot timpul prezent. Dumnezeu v-a binecuvântat ºi cu o pãrticicã din moaºtele Sfântului Nectarie, pe care o aveþi aici, în paraclis. Da, mi-am dorit mult acest lucru, cã dacã Sfântul va voi, sã primim ºi noi o pãrticicã din sfintele moaºte, dar fãrã sã mã gândesc când se poate ºi cum se poate, pentru cã nu e atât de simplu ºi de uºor. Însã doar pentru noi oamenii nu e uºor… Pentru sfinþi e foarte simplu ºi ei lucreazã minunat, încât te minunezi cât de uºor se poate ajunge ºi la lucrul acesta. Spuneaþi cã existã în plan sã se construiascã o bisericã. În ce constã acest proiect? Mãnãstirea a luat fiinþã la iniþiativa unei fundaþii, Fundaþia cultural-ortodoxã "Maica Sfântã bucuria neaºteptatã", preºedinta ei fiind doamna Maria Bâgiu din Braºov. Proiectul nu s-a realizat, pentru cã încã se lucreazã la titlurile de proprietate. Încã se mai fac formele pentru pãmântul

cursurile Facultãþii de Teologie din Sibiu, iar din 2006 Dumnezeu l-a chemat la slujirea ca stareþ al Schitului „Naºterea Maicii Domnului“ de la ªinca Veche.
urmeazã sã vedem dacã judecãþile oamenilor sunt ca ºi cele ale lui Dumnezeu. Spuneþi-ne un cuvânt de folos pentru cititorii noºtri! Le-aº transmite cititorilor sã fie mai atenþi cu viaþa lor, pentru cã noi avem un rost în viaþa aceasta. Fiecare dintre noi, ºi mirenii ºi cãlugãrii. Eu spun mereu cã Dumnezeu nu are nevoie de cãlugãri cum nu are nevoie de mireni. Dumnezeu are nevoie de oameni sfinþi. Rostul nostru în lumea aceasta este sã devenim sfinþi. Noi iubim sfinþii, cãutãm sfinþii, alergãm în stânga ºi în dreapta dupã sfinþi, dar uitãm cã ºi noi avem rostul acesta, datoria aceasta sã devenim sfinþi, pentru cã Domnul Hristos ne-a spus "Fiþi sfinþi, pentru cã Eu sunt sfânt". Poate cã ne gândim prea puþin sau nu ne gândim deloc la rostul nostru pe lumea aceasta, cã noi trebuie sã devenim sfinþi.

pe care este gândit proiectul. Mai sunt multe formalitãþi… Oamenii din sat care vor sã ne doneze pãmântul vor primi titlurile de proprietate abia în luna iunie, însã nãdãjduim cã odatã începute lucrãrile va merge mai uºor. În afarã de bisericuþa închinatã Naºterii Maicii Domnului vom face ºi câteva chilii, o salã de mese, bucãtãrie ºi toate cele necesare unui schit, pentru cã ceea ce avem acum de fapt a fost o soluþie care nu fãcea parte din proiect. În proiect mai este ºi o bisericã mai mare, cu hramul "Bunavestire", dar nu se ºtie când se va putea realiza. Înalt Prea Sfinþitul a spus ca atunci când vom avea ºi acea bisericã mare vom trece la statutul de mãnãstire. În plan sunt deci multe, depinde cum va binecuvânta Dumnezeu sã se împlineascã. Gândul omului este mãreþ, însã

Interviu realizat de Pr. Marius Corlean

CMYK

10

Fii tânãr cu Hristos

Naºterea Domnului s c a n d a l i z e a z ã lumea
Duminica trecutã, dupã Sfânta Liturghie, un prieten aflat în SUA - fost protestant, acum ortodox - îmi vorbeºte despre un articol pe care l-a citit într-un ziar local. Dupã câte se pare casele de rugãciune ale celor mai multe culte creºtine din oraºul lor vor fi închise de Crãciun. Motivul? Pentru a da celor care le frecventeazã posibilitatea unui Crãciun cu familia, acasã. Doritorii de spiritualitate îºi pot procura un CD cu o predicã (!!!). Pare îngrozitor? Mie nu-mi pare, pentru cã mai mari decât acestea am auzit. Anul trecut parcã a fost începutul unei noi ere anti-creºtine. Din raþiuni de "political corectness" Crãciunul s-a transformat în Occident într-o sãrbãtoare realmente fãrã Hristos. Încã îmi amintesc câteva ºtiri macabre, ºtiri care au fost minuþios adunate de un coleg ºi publicate pe site-ul AlterMedia într-un articol Sãrbãtori incorecte politic (Dan Ghiþã). Materialul, care m-a pus pe gânduri ºi care m-a lãmurit definitiv cã lumea în care trãim a luat-o pe miriºte, l-am printat ºi pãstrat. Iatã câteva realitãþi ale vremurilor noastre. Educatorii de la o grãdiniþã din Coudekerque-Branche, aproape de Dunkerque (Franþa), au interzis tradiþionala împãrþire de ciocolatã cu ocazia Sfântului Nicolae, pe motiv cã figurinele de ciocolatã, ornate cu simboluri creºtine, contravin legii asupra laicitãþii. Educatorii au considerat cã personajul reprezentându-l pe Sfântul Nicolae împodobit cu o cârjã episcopalã, o mitrã ornatã cu o cruce auritã ºi þinând în mânã o carte de rugãciuni reprezintã o încãlcare a legii franceze care interzice semnele religioase ostentative în mediul ºcolar. Primarul oraºului Sydney a redus la maximum decoraþiunile specifice Crãciunului, pentru a nu-i "indispune" pe cei de alte religii la vederea simbolurilor Crãciunului. Întrucât a dat dispoziþie ca anul trecut primãria sã marcheze Crãciunul doar cu un mic brad, amenajat la etajul Primãriei, primarul Clover Moore a fost atacat dur de australieni. "Unde este Crãciunul nostru?" s-au plâns localnicii când au vãzut cã Primãria nu le-a oferit decât un brad "prãpãdit" ºi a interzis orice decoraþii de Crãciun în metropolã. Nici Italia catolicã nu a ºtiut cum sã facã faþã presiunilor. Suprimarea ieslelor alegorice, înlocuirea cuvântului "Iisus" cu cuvântul "virtute", ºi a istorisirii Naºterii bãtorirea Crãciunului". De altfel Domnului cu… povestea Scufiþei Roºii (!!!). Acestea ei nu au fost consultaþi de nimeni sunt ideile propuse de unii în aceastã problemã, de altfel profesori în provinciile Como contrafãcutã. ºi Treviso, pentru a "laiciza" Epicentrul luptei împotriva sãrbãtoarea Crãciunului, din Crãciunu-lui este, cum altfel, cauza creºterii numãrului de America. Acolo a apãrut un nou elevi necreºtini, în special sport naþional, practicat de musulmani. cetãþenii anti-creºtini care În Anglia tonul a fost dat protesteazã de zor împotriva de premierul Tony Blair. El a fiecãrei ghirlande de betealã atârdecis anul trecut imprimarea a natã de vreo instituþie publicã, pe doua tipuri de felicitãri pentru motiv cã se încalcã "separarea a fi trimise concetãþenilor sãi: dintre stat ºi bisericã". Unei eleve unele cu textul "cele mai bune de ºcoalã primarã din urãri pentru noul an" pentru a Masachussets i s-a interzis sã fi adresate necreºtinilor, altele citeascã în timpul orei un pasaj cu "cele mai bune urãri de din "Povestea Crãciunului" pe Crãciun ºi de Anul nou" penmotiv cã textul face referire la tru creºtini. Conducerea biNaºterea lui Iisus. Un copil de bliotecii High Wycombe din grãdiniþã din Oregon a fost Londra a refuzat postarea împiedicat sã împartã colegilor unor afiºe care anunþau un felicitãri de Crãciun pentru concert de colinde. Expliacelaºi motiv cã imaginea de pe caþia? Ar putea sã-i deranjeze felicitare se referea la Naºterea pe cei de alte confesiuni reliDomnului. gioase. Unele ºcoli britanice Nu sunt adeptul festivismului au renunþat sã mai organizeze de Crãciun, dar atitudinea aceasta tradiþionalele "Nativity care a cuprins lumea întreagã e Plays", scenete în care copiii greu de catalogat. Dupã cum interpreteazã scena Naºterii merg lucrurile prin lume, nu Domnului în ieslea din peste multã vreme, colindele ºi Betleem, de teamã, desigur, mersul la bisericã s-ar putea sã sã nu îi jigneascã pe copiii de alte confe- cadã din nou sub incidenþa legii ca-n siuni religioase. Foarte interesant e cã primele veacuri creºtine. purtãtorul de cuvânt al Consiliului musulSã-L întâmpinãm cu bucurie, sã nu-L manilor din Marea Britanie a spus: "Nu lãsãm ºi noi singur pe Pruncul Sfânt!… am întâlnit vreun musulman jignit de sãrLaurenþiu Dumitru

„Ia Tu enervarea mea“
În biserica în care merg de obicei, la vreme, stãtea luminoasã în bisericã. Crãciun ºi la Paºti e îmbulzealã ºi Te enerveazã sã mergi la bisericã? gãlãgie mare. S-ar putea deci ca în zilele Du-te enervat! Numai du-te, prinde viaþã!... acelea mai mult sã mã enervez decât sã Atâta ne mai fandosim! E gãlãgie în mã rog. Ce pot face? bisericã… În discotecã ºi prin jurul nostru nu e gãlãgie, numai în bisericã este. Dacã Fii serioasã! Du-te la bisericã! Crãciunul sau Paºtele se transformã într-o A venit odatã o tanti la mine ºi mi-a ispitã a enervãrii, foarte bine! Biruiþi-vã ºi spus: "Pãrinte, aºa am o ispitã!..." "Ce consideraþi-l ultim dar pe care Îl aduceþi lui ispitã, soro?" "Îmi vine sã-L înjur pe Hristos de aceastã sãrbãtoare! Ziceþi: Dumnezeu!" "Auzi, da înjuri din inimã, "Doamne, aur, smirnã ºi tãmâie nu am. De aºa, zdravãn?" "Da!" "Fã-o, cã de rugat tot rugat nu prea m-am rugat. Nu am putut nu te rogi din inimã! Mãcar fã ºi tu ceva posti. Ia Tu enervarea mea ºi fã-o liniºte!" din inimã…" A zâmbit ºi a înþeles. Dupã o Pr. Constantin Necula

Pas în doi

11

Crãciunul în familie
Iatã cã se apropie Crãciunul, prilej pentru mulþi dintre noi sã petreacã, sã mãnânce ºi sã dãruiascã multe cadouri. Mai are Naºterea Domnului o semnificaþie sufleteascã pentru noi? În numãrul acesta rubrica „Pas în doi" îºi extinde domeniul ºi ne spune câte ceva despre cum sã trãim aceastã sãrbãtoare în familiile noastre ortodoxe, pentru ca sã primim în suflete Bucuria Naºterii Domnului, dar sã o transmitem ºi copiilor noºtri. Sfãtuitor de suflet ne este un psiholog, Irina Constantinescu, mãmicã ºi soþie fericitã.

Nicolae, ne putem folosi de ocazie pentru a le explica copiilor cine este adevãratul Moº Crãciun. Este o perioadã bunã sã închidem televizorul ºi sã ne gãsim timp pentru a sta mai mult timp cu cei mici - sã învãþãm împreunã colinde ºi poezii cu specific religios, sã colorãm imagini inspirate de Naºterea Domnului, sau sã realizãm împreunã decoraþii pentru Sãrbãtoarea care se apropie.

Cum sã sãrbãtorim?
Una din tradiþiile de Crãciun iubite ºi de adulþi, dar mai ales de copii, este împodobirea bradului. Un bun moment sã facem acest lucru este în Ajun, înainte de a pleca cu toþii la bisericã pentru a participa la Vecernie, ca sã ne pregãtim sufleteºte cum se cuvine pentru a doua zi. Dupã Vecernie putem merge ºi noi cu colinda pe la cei dragi. Referitor la cadouri, este bine ca în acest moment al anului sã dãruim nu doar celor dragi, ci ºi celor aflaþi în nevoi. Putem dãrui unei familii anume, sau Bisericii ºi organizaþiilor de caritate care întreprind ceva în acest sens. Dacã nu dispunem de bani suficienþi, putem dãrui din timpul sau din munca noastrã pentru a-i bucura pe alþii (de exemplu, ne putem implica în organizarea unui Crãciun la o casã de bãtrâni sau de copii orfani). Poate fi o tradiþie frumoasã ca de Crãciun sã facem celor dragi cadouri cu specific religios, eventual confecþionate de noi. ªi iatã cã, dupã osteneala postului, ajungem ºi la bucuria prãznuirii. Dupã ce participãm la Sfânta Liturghie ºi ne împãrtãºim, ne putem bucura de gustoasele mâncãruri tradiþionale ºi de prezenþa familiei, a prietenilor. Seara putem participa din nou la Vecernie, pentru cã trebuie sã serbãm aceastã zi în primul rând duhovniceºte. Nu este un pãcat sã fii bucuros ºi sã sãrbãtoreºti, dar trebuie sã fim cumpãtaþi la mâncare ºi bãuturã, sã nu pãcãtuim prin excese. Sã nu punem în centrul sãrbãtorii noastre mâncarea, cadourile sau bradul, ci sã avem în inimã frumoasa cântare a Bisericii din aceastã perioadã ºi sã-i urmãm îndemnul: „Hristos se naºte, slãviþi-L Hristos din ceruri, întâmpinaþi-L Hristos pe pãmânt, înãlþaþi-vã Cântaþi Domnului tot pãmântul ªi cu bucurie lãudaþi-L popoare Cãci S-a preaslãvit!" Irina Constantinescu, psiholog

Dumnezeu se face Om pentru noi
În societatea noastrã Crãciunul are un caracter aproape pãgân, oamenii irosind foarte mult timp pentru a face cumpãrãturi, uneori inutile, preocupându-se de haine, sau alte lucruri exterioare, grija pentru cele sufleteºti ajungând nesemnificativã. Abia dacã se mai gândesc la Naºterea Domnului Iisus Hristos, Mântuitorul lumii... Imaginea sfântã a lui Hristos a fost acoperitã de chipul lui Moº Crãciun, caricaturã a unuia dintre cei mai iubiþi Sfinþi ortodocºi - Sfântul Nicolae, Fãcãtorul de Minuni. Aceastã gândire secularã nu are nimic de-a face cu creºtinismul. De aceea, sã încercãm sã ne îndreptãm atenþia cãtre interiorul nostru, cãtre suflet, ºi sã ne pregãtim duhovniceºte pentru acest mare praznic, deoarece Naºterea Domnului aduce în inimile noastre, an dupã an, bucuria Rãscumpãrãrii noastre, bucurie mãrturisitã de Sf. Ioan Gurã de Aur când glãsuieºte cã „toate puterile îngereºti împreunã cinstesc aceastã sfântã prãznuire, contemplând Dumnezeirea pe pãmânt ºi omul în ceruri. Cel mai presus de toate sãlãºluieºte acum jos pe pãmânt pentru a noastrã mântuire, pentru ca cel aflat jos sã fie ridicat mai presus de toate, dupã harul îndumnezeitor." ªi în altã parte spune: „Îngerul s-a arãtat pãstorilor pentru cã erau curaþi la inimã." ªi noi, dacã suntem curaþi la inimã, ne vom bucura de Naºterea Domnului, care S-a fãcut om pentru a tãmãdui suferinþele noastre. „Toþi bucurându-se, voiesc sã mã bucur ºi eu... purtând în braþele mele pe Hristos din iesle. Pentru cã aceasta îmi este nãdejdea, aceasta îmi este viaþa, aceasta îmi este mântuirea... ªi purtându-L pe El mã nasc ºi eu ºi primind din puterea Lui darul grãirii, cânt ºi eu împreunã cu îngerii: Slavã întru cei de sus lui Dumnezeu ºi cu pãstorii cânt: pe pãmânt pace, între oameni bunãvoire!"

Cum sã ne pregãtim?
Sãrbãtoarea Naºterii trebuie pregãtitã cu ceva vreme înainte. Cum sã facem acest lucru, cum sã ne pregãtim duhovniceºte, în special dacã avem ºi copii? Pentru orice creºtin ortodox, pregãtirea pentru Naºterea Domnului debuteazã încã din noiembrie, odatã cu începerea postului. Postul Crãciunului este un "post al bucuriei" ºi este destul de uºor de þinut din punct de vedere alimentar, chiar ºi de cãtre copii. De aceea el poate deveni primul post al micuþilor noºtri, cu sfatul ºi binecuvântarea pãrintelui duhovnic. Este un timp potrivit pentru a ne ruga mai mult zilnic ºi a merge mai des la bisericã, mai ales cã de-a lungul postului prãznuim foarte mulþi mari Sfinþi, cum ar fi Sf. Nicolae, Sf. Muceniþã Filofteia, Sf. Spiridon, sau Sf. Ignatie. În aceastã perioadã putem gãsi diverse prilejuri pentru a discuta cu copiii despre semnificaþia praznicului ce se apropie. De exemplu, atunci când aprindem candela în faþa icoanei Naºterii Domnului, putem deschide o discuþie despre personajele pe care le vãd, putem cãuta în Biblia istorisitã pentru copii pasajele legate de acest eveniment ca sã le citim împreunã, sau putem învãþa cu ei troparul ºi condacul Sãrbãtorii. De asemenea, pe piaþã au apãrut diverse cãrticele frumos ilustrate despre Naºterea Domnului, pe care le putem citi seara împreunã cu ei. Un moment important în timpul postului îl reprezintã Spovedania ºi Împãrtãºania. Este bine sã-i luam pe cei mici cu noi la bisericã atunci când ne spovedim, chiar dacã sunt micuþi, pentru ca aceste momente sã fie un firesc al vieþii de familie, iar copilul sã se familiarizeze cu ele. Faptul cã familia se pregãteºte împreunã cu bucurie pentru a lua Sfânta Împãrtãºanie poate lãsa impresii de neºters pentru ei. Odatã cu venirea sãrbãtorii Sfântului

12

O poveste pentru tine
rãspunse Mihail. "Îi trebuie lui peste câteva ore. Doar nu ai pretenþia ca acum sã renunþe ºi la Dumnezeu! Poþi pleca… Capela este închisã pentru public" ºi îl expedie pe bietul om dându-i o bancnota de cinci lei. Însã imediat ce acesta ieºi din bisericã, Dumnezeu dispãru. Pãrintele Mihail privi împrejur, scrutând bolþile întunecoase: dar Dumnezeu nu era nici acolo sus… Iar peste câteva ore episcopul urma sã vina în bisericã. Cuprins de neliniºte, pãrintele Mihail întredeschise una dintre uºile exterioare ºi privi în piaþã. Nimic. Nici afarã nu era vreo urmã de Dumnezeu. Pãrintele ieºi în noapte, porni pe strãzile întunecoase. ªtia exact unde merge. Când intrã în casa prietenului sãu, familia acestuia tocmai se aºeza la masã. Toþi se priveau cu bunãvoinþã ºi în jurul lor era ºi puþin din prezenþa lui Dumnezeu. "Crãciun fericit, pãrinte Mihail" îl salutã capul familiei. "Vrei sã te faci comod?" "Mã grãbesc, prieteni !" rãspunse el. "Din cauza unei neatenþii de-a mea, Dumnezeu a pãrãsit capela ºi peste puþinã vreme Prea Sfinþitul merge acolo ca sã se roage. Nu mi-l puteþi da pe Dumnezeu de la voi? Cãci oricum, voi sunteþi împreunã, nu aveþi neapãratã nevoie". "Dragã pãrinte, spuse gazda, dumneata uiþi cã azi este Crãciunul! Tocmai astãzi copiii mei sã fie lipsiþi de Dumnezeu? Mã uimeºti, pãrinte…". ªi chiar în clipa în care omul spunea aceste cuvinte, Dumnezeu se strecurã afarã din încãpere. Pãrintele Mihail ieºi din casã în noapte, de-a lungul strãzilor pustii în cãutarea lui Dumnezeu. ªi tot mergând, la un moment dat Îl zãri din nou. Ajunsese la marginea oraºului. Dumnezeu se unduia deasupra câmpiei întinse, ca ºi cum ar fi aºteptat ceva. Pãrintele Mihail cãzu în genunchi. "Ce faci, sfinþia ta?" îl întrebã un þãran. "Vrei sã te îmbolnãveºti pe un asemenea frig?" "Priveºte acolo jos, fiule. Nu vezi?" Þãranul privi fãrã sã se mire. "Este al nostru", spuse el. "La fiecare Crãciun vine sã ne binecuvânteze pãmânturile". "Ascultã", spuse preotul. "Nu ai putea sã-mi dai puþin din el? Am mare nevoie!". "Nici pomenealã, dragã pãrinte! E al nostru". ªi în clipa când pronunþa aceste cuvinte, Dumnezeu se înãlþã de pe câmp ºi dispãru în întuneric. Pãrintele Mihail plecã mai departe, cãutând. Pãrea cã Dumnezeu se vede tot mai rar ºi cine avea puþin din El nu voia sã-l cedeze. ªi aºa ajunse Mihail la marginea unei imense câmpii necultivate ºi departe de tot, chiar la orizont, Dumnezeu strãlucea blând ca un nor alungit. Pãrintele se aruncã în genunchi pe zãpadã. "Aºteaptã-mã , Doamne!" se rugã; "Din cauza mea episcopul a rãmas singur ºi în seara aceasta este Crãciunul!". Avea picioarele îngheþate, dar porni în negurã, scufundându-se pânã la genunchi în zãpadã. La un moment dat auzi un cor domol - glasuri de înger - ºi vãzu o razã de lumina care se cernea prin negurã. Deschise o portiþã de lemn. Era o imensã bisericã ºi în mijlocul ei, printre lumânãri puþine, un preot se ruga. ªi biserica era plinã de rai. "Frate, gemu Mihail, la capãtul puterilor, fie-þi milã de mine. Din vina mea episcopul meu a rãmas singur ºi are nevoie de Dumnezeu. Dã-mi mãcar puþin, te rog". Cel ce stãtea în rugãciune se întoarse încetiºor. ªi pãrintele Mihail, recunoscându-l, deveni deodatã palid. "Îþi doresc un Crãciun fericit, pãrinte Mihail" exclamã episcopul venind spre el, învãluit pe de-a întregul de Dumnezeu. "Unde ai dispãrut? Pot sã ºtiu ce-ai cãutat pe afarã în aceasta noapte atât de neprietenoasã?" Acum înþelegea pãrintele Mihail cã doar cei ce nu voiau sã-L dãruiascã îl pierdeau pe Dumnezeu. Episcopul Îl avea pe Dumnezeu la el.>> Matei tresãri. I se pãru prea multã liniºte în jurul sãu. Bunica nu mai era în camerã. Oare unde plecase? "Cu siguranþã am adormit" gândi el. Din faþa focului, de pe scaunul bunicii, îºi întoarse privirea spre bradul frumos împodobit. Un nor de luminã îmbrãcase ca într-o hainã pomul de Crãciun ºi acum îºi rãspândea razele în toatã camera. Hipnotizat parcã de acea priveliºte feericã, Matei se îndreptã spre brad. Sub crengile lui câteva cutii frumos ambalate aºteptau sã fie deschise. Se opri însã. "Bunico! Poþi sã-i chemi pe Andrei ºi Maria sã vinã la mine?" "Dar e târziu, dragul bunicii", se auzi de dincolo glasul bunicii. "Te rooog!" rãspunse Matei. În clipa aceea lumina îl mângâie ºi-l învãlui cu totul. Uºa camerei se deschise ºi în prag apãrurã Andrei ºi Maria. "Acestea sunt pentru noi!" spuse Matei arãtând spre cadourile care aºteptau sã fie desfãcute. Simþi cum o lacrimã îi brãzda obrazul. Se întoarse cu spatele. Era fericit. Dãruia. Iar lumina îi mângâia acum creºtetul, sufletul, întreaga fiinþã. Primise darul de Crãciun. Lumina… Dumnezeu. Pr. Iosif Ciolan

daia bunicii rãspândea din fiecare colþiºor al ei atmosfera Crãciunului. Bunica, aºezatã comod pe scaunul din faþa ºemineului, privea cu nesaþ la bradul frumos împodobit cu globuri colorate ºi betealã argintie. Matei, plin de entuziasm, sãrind în jurul bradului, îºi continua lista interminabilã de dorinþe. "Dar sã-i spui Moºului cã mai vreau ºi un trenuleþ ºi un roboþel ºi un cãluþ, ºi… ºi tot ce mai are". Reuºise sã-i smulgã bunicii un zâmbet. "Matei, dacã Moºul îþi va aduce þie toate cadourile, ce va mai dãrui celorlalþi copii? Nu cumva ceri prea multe? "Nu bunico!" "Atunci cred cã îþi doreºti atât de multe pentru a le împãrþi tu celorlalþi copii". Matei deveni dintr-odatã grav. "Eu nu le voi împãrþi cu nimeni!" κi lãsã apoi privirea în pãmânt, îºi împreunã braþele ºi rãmase neclintit afiºând imaginea unui om supãrat. Auzi! Sã împartã el cadourile cu ceilalþi. El, care le aºtepta de atât de mult timp… Glasul bunicii, cald ºi domol, încerca sã-l facã sã înþeleagã bucuria de a dãrui la rândul lui. Ca prin minune, cartea din mâinile bunicii rãspândi în jur o atmosferã de basm. Matei se aºezã în poala bãtrânei, închise ochii ºi se cufundã în lumea poveºtilor. <<E seara de Crãciun. Vechiul palat episcopal era învãluit în beznã. Ce va face în seara de Crãciun - se întreabã lumea bãtrânul episcop de unul singur, în timp ce oraºul este în sãrbãtoare? Cum poate învinge melancolia? Toþi au câte o mângâiere: copilul are un trenuleþ, surioara lui are o pãpuºã, mama îi are pe copii în jurul ei. Pãrintele Mihail, care se îngrijea de capela episcopului, surâdea când auzea lumea vorbind astfel. ªtia cã episcopul îl are pe Dumnezeu în seara de Crãciun. Nu este deloc singur, nici nu-i este frig ºi nici nu se simte pãrãsit. În seara de Crãciun Dumnezeu se pogoarã în capelã, pentru el. Mica bisericuþã se umple pânã la refuz de Dumnezeu, în aºa fel încât uºile nu se mai pot închide. Aºa era în acea searã capela episcopului: umplutã pânã la refuz de Dumnezeu. Pãrintele Mihail zãbovea cu multa plãcere ca sã pregãteascã scãunelul de îngenuncheat al episcopului. Auzi însã bãtãi în uºa capelei. Se duse sã deschidã ºi, împreunã cu o rafalã de vânt, intrã un biet om îmbrãcat în zdrenþe. "Ce plin este de Dumnezeu aici!" exclamã acesta surâzând, privind de jur împrejur. "Ce frumuseþe ! Se simte chiar de afarã. Îmi puteþi da ºi mie puþin din Dumnezeu? Gândiþi-vã, este seara de Crãciun". "Este al Prea Sfinþiei Sale Episcopul",

CMYK

Naºterea lui Iisus
Într-un orãºel numit Nazaret trãia demult o fecioarã cu numele Maria. Ea avea sufletul curat ºi gândul bun îndreptat mereu prin rugãciuni spre Dumnezeu. Fecioara Maria, cea aleasã dintre toate fecioarele sã Îl nascã pe Iisus, trãia în post ºi rugãciune alãturi de bãtrânul Iosif, cel care o îngrijea ºi o ocrotea. Ei aºteptau ca vestea cea mare pe care o primiserã de la îngerul Gavriil, cã Maria Îl va naºte pe Fiul lui Dumnezeu, sã se împlineascã. Tocmai în acea perioadã însã, împãratul roman a poruncit ca fiecare om din Imperiul Roman sã se înregistreze cu numele în oraºul din care provenea familia sa. Iosif se trãgea din Betleem, aºa cã trebuia sã meargã acolo. A plecat împreunã cu Maria ºi dupã o cãlãtorie lungã ºi obositoare au ajuns. Însã acolo nu au gãsit nici un loc unde sã doarmã în timpul nopþii, nimeni nu avea loc sã îi primeascã. Singurul loc pe care l-au gãsit a fost o peºterã la marginea oraºului, în care oamenii au fãcut adãpost pentru animale. Acolo, în acea noapte sfântã, Maria L-a nãscut pe Pruncul Iisus. L-a înfãºat în scutece ºi L-a culcat în ieslea vitelor, care Îi fãceau cãldurã. Pe dealurile din jurul Betleemului se aflau câþiva pãstori, care îºi pãzeau turmele. Un înger a venit la ei în luminã strãlucitoare ºi le-a spus cã în apropiere de ei tocmai S-a nãscut Mântuitorul Hristos, pe care Îl vor gãsi, dormind într-o iesle. Atunci pãstorii au vãzut o mare mulþime de îngeri care cântau: "Slavã lui Dumnezeu în ceruri ºi pe pãmânt pace, între oameni bunãvoire!" Dupã ce îngerii au plecat de la ei, pãstorii s-au grãbit spre Betleem, unde L-au gãsit pe Pruncul care dormea în iesle, aºa cum le spusese îngerul. La peºtera sãracã au sosit apoi ºi trei bãrbaþi învãþaþi, pe care noi îi numim magi, care ajunseserã acolo cãlãuziþi de o stea apãrutã de curând pe cer. Vãzându-L pe micul Prunc, ei au îngenuncheat ºi s-au închinat Lui, oferindu-i daruri: aur, tãmâie ºi smirnã. Icoana Naºterii Domnului (pe care o primiþi ºi voi ca planºã de colorat) este una dintre cele mai cunoscute icoane.

Ea ne înfãþiºeazã evenimentul petrecut la Betleem, Întruparea Creatorului Universului, care intrã în lume ºi în istorie ca prunc nou-nãscut. Dumnezeu vine în lume ºi se aratã oamenilor în chip de copilaº, nu ca un împãrat, ci un om simplu, ca fiecare dintre noi. Întreg universul îl întâmpinã pe Fiul lui Dumnezeu: îngerii cântã imnuri, magii ºi pãstorii Îi aduc daruri, cerurile Îl întâmpinã prin apariþia unei stele strãlucitoare, iar pãmântul Îl primeºte într-o peºterã; animalele Îl privesc într-o tãcere uimitã, iar noi, oamenii, îi oferim pe unul dintre semenii noºtri, pe Fecioara Maria. Sã ne bucurãm ºi noi împreunã cu magii ºi pãstorii ºi sã-L primim pe Iisus în inima noastrã, vestind ºi celorlalþi venirea Lui în lume, cu bucurie ºi dragoste!

CMYK

14

Trup ºi suflet
creeazã sufletul nemuritor al "puiului" de om. Pãrintele profesor Ilie Moldovan spune cã pãcatul avortului este o formã de deicid (ucidere a lui Dumnezeu) îndreptatã împotriva Mântuitorului Hristos, Care, într-un anumit fel, se naºte o datã cu fiecare prunc. Din momentul conceperii, copilul poartã chipul lui Dumnezeu, urmând ca prin Botez sã poarte ºi chipul lui Hristos. Dacã acest chip este distrus, în pântecele mamei se rãstigneºte Însuºi Hristos. Sfântul Nicodim Aghioritul merge atât de departe încât spune cã o mamã care avorteazã nu omoarã o singurã fiinþã umanã, ci face atâtea ucideri câþi urmaºi ar fi rezultat din acel copil dacã el ar fi trãit.

Irozii zilelor noastre…
În atmosfera de sãrbãtoare ce a cuprins cerul ºi pãmântul, la doar câteva zile de la Naºterea Domnului, Biserica îmbracã hainã de "plângere ºi tânguire multã" pentru pruncii nevinovaþi uciºi de cruzimea lui Irod. Atunci Iisus a fost scãpat de mânia lui Irod. Acum însã, El suferã chinul morþii împreunã cu fiecare din pruncii uciºi cu instrumentele moderne ale medicinii, prin voinþa unei societãþi care ºi-a pierdut busola ºi care a ridicat la rang de lege fãrãdelegea. oxigen ºi substanþele nutritive. Viaþa începe la aproximativ 3 sãptãmâni din momentul conceperii sã se formeze mâinile, iar de la 6încep sãpMajoritatea oamenilor nu ºtiu ce se tãmâni ºi degetele. Fãtul poate sã-ºi întâmplã în timpul unui avort. Nici femeile strângã degetele ºi sã-ºi deschidã gura. care au avortat nu ºtiu cã de fapt au omorât la 40 de zile este înregistratã un copil. De ce? Pentru cã li se spune cã de funcþionarea creierului mãsuratã pe baza fapt pânã în luna a treia ele poartã în pân- undelor EEG. Aici minunatul centru de tece doar "un ghem de celule" ºi nu un om control trimite mesaje mamei ºi copilului. adevãrat. de la 2 luni, amprentele sunt deja Profesorul britanic Stuart Campbell, întipãrite în piele. cercetãtor la Create Health Clinic din la aproximativ 7 sãptãmâni, apar Londra, a reuºit sã obþinã, cu ajutorul unui primele miºcãri spontane, deºi mama de nou tip de scanare prin ultrasunete, ima- obicei nu simte copilul miºcându-se pânã gini tridimensionale ce permit vizionarea la aproximativ 16 sãptãmâni. miºcãrilor fãtului în timp real. Studiul lui la 18 sãptãmâni este activ ºi energic demonstreazã pentru prima datã cã viaþa ºi face numeroase flexãri ale muºchilor. începe odatã cu fecundarea ºi nu în Poate da pumni ºi lovituri suficient de tari. momentul naºterii. la 26 de sãptãmâni deja poate reaDin momentul concepþiei, 46 de cro- liza o gamã largã de gesturi ºi manifestãri mozomi cu 30.000 de gene se combinã specifice copilului - sã se scarpine, sã zâmdeterminând încã din acest moment toate beascã, sã sughitã ºi sã-ºi sugã degetele… caracteristicile noastre fizice: sex, caracteristicile feþei ºi ale corpului, culoarea Lãsaþi copiii ochilor, a pãrului ºi a pielii. ªi apoi, în doar sã vinã la Mine… câteva sãptãmâni, dintr-o singurã celulã se Înainte de a se bucura de lumina zilei, formeazã un om minuscul cu toate organele deja prezente ºi în stare sã Dumnezeu a rânduit ca pruncul sã sãlãºluiascã ºi sã se dezvolte timp de 9 luni funcþioneze. Ce se întâmplã în cele 3 luni în care în cel mai sigur adãpost din lume: pânteunii susþin cã fãtul nu este decât "un ghem cele mamei sale. Iatã însã cã omul a transformat acest cel mai sigur adãpost într-un de celule"? la 18 zile inima începe sã batã, sân- posibil cel mai primejdios loc, pentru cã gele fãtului trece de-a lungul cordonului aici, deºi copilul nu poate face nimic penombilical, traversând placenta unde au loc tru a se apãra, viaþa îi poate fi luatã chiar de schimburile metabolice: copilul paseazã cãtre persoana cea mai dragã lui, MAMA. Fiinþa conceputã devine persoanã mamei resturile de dioxid de carbon iar ea umanã din momentul fecundãrii, când La doar 4 sãptãmâni, îi furnizeazã Dumnezeu când mama poate cã 6 sãptãmâni nici nu ºtie încã 12 sãptãmâni de el, aratã aºa:

Poate fi recomandat vreodatã avortul?
Sã urmãrim trei exemple: 1. Tatãl este alcoolic, mama are tuberculozã. Ei au patru copii. Primul este orb. Al doilea a murit. Al treilea este surd, iar al patrulea are tuberculozã. Ea rãmâne din nou însãrcinatã. Datã fiind aceastã situaþie extremã, aþi lua în considerare recomandarea avortului? 2. O fetiþã de culoare, în vârstã de 13 ani a fost violatã de un bãrbat alb; fetiþa a rãmas însãrcinatã. Dacã aþi fi pãrinþii fetiþei, aþi recomanda avortul? 3. O adolescentã este însãrcinatã. Ea nu este cãsãtoritã. Logodnicul ei nu este tatãl copilului. El este foarte supãrat, ºi plãnuieºte sã o pãrãseascã. În acest caz, aþi considera recomandabil avortul? Dacã aþi spus "da": 1. L-aþi fi ucis pe Beethoven; 2. L-aþi ucis pe marele cântãreþ de muzicã religioasã, Ethel Wathers; 3. Tocmai v-aþi pronunþat pentru uciderea lui Iisus Hristos. Pr. Alexandru Stanciu

15 sãptãmâni Dezvoltarea copilaºului din a patra sa sãptãmânã de viaþã, pânã în a 15-a (3-4 luni)

Viaþa în Hristos

15

Raiul mãrturisirii
Perioada sãrbãtorilor de iarnã este marcatã de douã mari praznice: Crãciunul ºi Boboteaza. Pe lângã acestea, Biserica ne aºeazã înainte chipurile a cel puþin doi sfinþi mari: Sf. Arhidiacon ªtefan (27 decembrie) ºi Sf. Ioan Botezãtorul (7 ianuarie). Contemporani ai Mântuitorului, ei au rãmas în mod deosebit în memoria Bisericii. Meditând la exemplul lor ne putem întreba: ce au spus Sfinþii Ioan ºi ªtefan lumii, acum douã mii de ani, de atunci încoace, ºi nouã astãzi? ªi, poate cã dincolo de orice diferenþã dintre ei, aceºti doi sfinþi aºeazã în orice vreme, înaintea îngerilor ºi a oamenilor deopotrivã, miezul vieþuirii lor ºi taina vieþuirii creºtine: raiul mãrturisirii. ºapte bãrbaþi cucernici în Sfântul Ioan, trepta diaconiei. Între aceºtia se afla ºi Înaintemergãtorul ºi ªtefan, care se distinge ca fiind "bãrbat Botezãtorul Domnului plin de credinþã ºi de Duh Sfânt". Despre Sfântul Ioan, Mântuitorul Însuºi Înþelepciunea de care dãdea dovadã ºi a spus cã: "Este cel mai mare om nãscut din harul de care era plin diaconul ªtefan i-au femeie". Fiu al drepþilor pãrinþi Zaharia ºi atras pizma ºi ura unora care prin mãrturii Elisabeta, dobândit în mod minunat la bãtrâ- mincinoase despre el l-au dus la judecatã neþe, Sf. Ioan a fost ales de Dumnezeu pen- înaintea Sinedriului. Mãrturisind înaintea tru un rol unic în istoria mântuirii: acela de tuturor dreapta credinþã, Sfântul ªtefan a pregãti calea lucrãrii Fiului lui Dumne- vede cerurile deschise ºi slava lui zeu în lume. Ajungând la maturitate, s-a Dumnezeu, este scos afarã din cetate ºi retras în pustie, ducând o viaþã asceticã ºi omorât cu pietre. Asemeni Mântuitorului propovãduind lumii pocãinþa ºi apropierea sãu, în clipa morþii sfântul diacon îºi Împãrãþiei lui Dumnezeu. La vremea rân- încredinþeazã sufletul Domnului Iisus ºi se duitã, Însuºi Mântuitorul vine la râul roagã pentru iertarea prigonitorilor sãi. Iordan, unde propovãduia Ioan, ºi este Mãrturisirea credinþei botezat de cãtre dânsul. Zelul neîntrecut pentru Dumnezeu îl deschide creºtinului uºile înflãcãra pe Sfântul Ioan nu doar în aspriraiului mea vieþuirii, ci ºi în asprimea cu care conIatã aºadar douã exemple excepþionale damna pãcatul, fãrã pãrtinire. Curajul de a fi mustrat pe faþã nelegiuirea în care petre- de mãrturisire a credinþei: Sfântul Ioan Bocea însuºi regele Irod, care îºi luase tovarã- tezãtorul, prin arzãtoare propovãduire, ºi ºã de viaþã pe soþia fratelui sãu, pe Irodiada, Sfântul ªtefan, prin impresionantul martii-a atras ºi cununa muceniciei. Ajuns în tem- riu. Sã avem însã în vedere cã mãrturisirea niþele lui Irod, i s-a tãiat capul prin unel- credinþei se face la diferite mãsuri ºi în tirea Irodiadei ºi la cererea fiicei acesteia. diverse moduri. Tâlharul de pe cruce ºi-a Sfântul Ioan Înaintemergãtorul ºi Botezãtorul Domnului a dobândit un loc unic în veºnicie, ca ºi Maica Domnului: ªtefan - vine din limba greacã ºi înseamºederea de-a stânga ºi de-a dreapta nã "coroanã", "ghirlandã", "cununã cu caMântuitorului Hristos. re se încununau învingãtorii". Acest nume bun, peste Sfântul Arhidiacon ªtefan, aminteºte de firea nobilã a omului fãcând tricare se pogoarã harul Domnului, primul martir creºtin mitere la coroana muceniciei, a sfinþeniei ºi Despre ªtefan ne relateazã capitolele 6 a nemuririi. Numele provoacã, deci, la seºi 7 din Faptele Apostolilor, iar faptele lega- riozitate în planul vieþii duhovniceºti ºi la te de viaþa ºi martiriul sãu nu impresionea- angajarea în lupta împotriva pãcatului ºi a zã prin lungimea povestirii sau bogãþia in- rãutãþilor, sfârºitul acestora fiind încununarea cu aura sfinþeniei. Sfântul Arhidiacon formaþiilor, ci prin intensitatea mãrturisirii. ªtefan, cel dintâi diacon ºi cel dintâi muceAflãm pe scurt cã în sânul comunitãþii nic al lui Hristos, este pomenit în 27 decembrie. creºtine primare din Ierusalim apar neceTatiana - nume de origine romanã, sitãþi legate de slujire, fapt pentru care cei înseamnã "al tatãlui", "care aparþine doisprezece Apostoli aleg ºi hirotonesc tatãlui". Acest nume ne aminteºte cã sun-

Ce înseamnã numele meu?

mãrturisit pãcatele, ºi pentru aceasta a auzit din gura Fiului lui Dumnezeu: "Astãzi vei fii cu Mine în rai". Un alt pasaj scripturistic, invocat de pildã referitor la rugãciune, ne învaþã: "Cã de vei mãrturisi cu gura ta cã Iisus este Domnul ºi vei crede în inima ta cã Dumnezeu L-a înviat pe El din morþi, te vei mântui." (Romani 10,9). Sfântul Ioan Botezãtorul este model pentru cei ce-L propovãduiesc pe Dumnezeu prin cuvânt. Iar Sfântul ªtefan este model pentru mãrturisirea lui Hristos cu propria viaþã, mãrturisire pentru care, încã viu fiind, vede deschizându-i-se porþile raiului. De la mãrturisirea credinþei tainic, în inimã, prin rugãciune ºi pânã la forma supremã de mãrturisire, prin martiriu, sunt deci multe forme de mãrturisire. Nu toþi suntem chemaþi la aceeaºi formã de a mãrturisi, ci fiecare dupã dragostea sa ºi dupã darul lui Dumnezeu, ºi dupã împrejurãrile vieþii sale. Dar, deºi sunt forme diferite de mãrturisire, totuºi mãrturisirea este o componentã esenþialã, nelipsitã din viaþa oricãrui creºtin. Într-un fel sau altul, creºtinul, prin tot ce face ºi prin însãºi viaþa lui, este un mãrturisitor al lui Hristos, al lui Dumnezeu, al credinþei sale. Mãrturisirea se aflã în centrul vieþii sale ºi, precum am vãzut din fiecare exemplu invocat mai sus, ea este calea pe care se merge la rai, ea este rai, este venirea efectivã a raiului în noi ºi în acelaºi timp este intrarea noastrã în rai. Amalia Rãibuleþ tem copiii lui Dumnezeu, cã aparþinem lui Dumnezeu, cã El este Cel care ne poartã de grijã, cuprinzându-ne pe toþi în dragostea Sa ºi cã noi întreolaltã suntem fraþi, aºa dupã cum învãþãm din rugãciunea "Tatãl nostru". Cu acest nume cunoaºtem pe Sf. Muceniþã Tatiana, sãrbãtoritã pe 12 ianuarie, ale cãrei moaºte - capul ei - se aflã în catedrala mitropolitanã din Craiova. Primind educaþie creºtinã, Sf. Tatiana s-a hotãrât sã nu se cãsãtoreascã, ci sã slujeascã cu toatã fiinþa numai lui Hristos, hotãrâre ce a fost încuviinþatã ºi de pãrinþi. Fiind în vremea persecuþiilor, Sf. Tatiana a rãbdat cu blândeþe toate torturile la care a fost supusã, îndemnându-i pe cei prezenþi sã creadã în Hristos, în cele din urmã fiind decapitatã împreunã cu tatãl sau.

16

Trecut ºi prezent

Biserica „Sf. Nicolae“ din Bãrcut
Poposim la sfârºit de an într-un alt sat din Þara Fãgãraºului, un sat odinioarã mare ºi înfloritor, datoritã saºilor care formau majoritatea populaþiei. La plecarea lor, în 1990, au lãsat în urme case mari ºi frumoase, care au ajuns însã astãzi niºte ruine. Ghidul cãlãtoriei în trecutul acestui loc cu peisaj de poveste ne-a fost pãrintele paroh Constantin Taflan. aceastã parohie, bisColonizaþi de saºi Bãrcutul se afla în trecut la marginea erica are formã de Imperiului austro-ungar, zonã în care au navã, cu plafonul drept. fost aduºi soldaþi din Austria, Germania ºi Iconostasul este din Ungaria pentru a pãzi graniþele. Aceºtia au zid, pereþii din piatrã fost aºezaþi aici ºi împroprietãriþi, cu obli- ºi cãrãmidã, iar duºugaþia de a supraveghea ºi apãra marginile meaua din scândurã. imperiului de nãvãlirile vecinilor sau de Renovãri mai imporrãscoalele populaþiei române aflate sub tante ale lãcaºului de ocupaþie. Strategia Imperiului pe termen lung era sã îi asimileze pe români prin diferite metode, oferind privilegii celor care renunþau la credinþa strãbunã ortodoxã, preferau învãþãmântul în limba maghiarã sau germanã, sau care acceptau sã-ºi schimbe numele românesc. Toate aceste încercãri de rupere a românilor de originile lor i-au determinat pe mulþi sã treacã în Þara Româneascã sau Moldova, în felul acesta scãzând numãrul populaþiei autohtone. Cu timpul, coloniºtii împãmântenindu-se, au luat fiinþã aºezãri cult s-au fãcut între anii 1924-1966, 1980cu o populaþie majoritar germanã sau ma- 2004. Românii din satul Bãrcut au fost de ghiarã. O astfel de aºezare este ºi Bãrcutul. religie greco-catolicã între 1760 ºi 1948. Cândva mare comunã, care cuprindea ºi satul Seliºtat, Bãrcutul avea în anul1857 Un recensãmânt fãcut în 1760 din ordinul 1.054 de suflete, din care 644 saºi, 298 generalului Buccow menþiona încã aici români ºi 112 alte naþii. O comunã mare ºi existenþa a 38 de familii ortodoxe, fãrã arãtoasã, în care civilizaþia sãseascã îºi preot ºi fãrã bisericã. În timp se pare cã ºi spunea cuvântul. În 1990 au plecat însã în acestea au acceptat uniaþia, pentru cã Germania peste 400 de saºi, pãrãsindu-ºi înainte de 1948, când s-au întors la cregospodãriile bine puse la punct, cu case înal- dinþa ortodoxã, toþi românii din Bãrcut te, solide. Astãzi în urma lor se mai vãd doar erau greco-catolici. În perioada întoarcerii în sânul ruinele a ceea ce a fost odatã, singura rãmaBisericii Ortodoxe, la Bãrcut era paroh sã parcã neatinsã fiind biserica evanghelicã. preotul greco-catolic Ioan Mihai. Biserica ortodoxã Documentele menþioneazã cã acesta a luat Românii au fost multã vreme minori- parte în 21 octombrie 1948 la proclamarea tari în Bãrcut, iar biserica ortodoxã actu- întoarcerii credincioºilor greco-catolici la alã, cu hramul "Sfântul Ierarh Nicolae", a "credinþa strãmoºeascã ortodoxã a întregufost clãditã abia în 1845. Ridicatã cu aju- lui popor român", care a avut loc în cadrul torul ºi contribuþia credincioºilor din unei manifestãri la Alba-Iulia.

Din documentele care au rãmas peste veacuri, la Bãrcut au fost consemnaþi în continuare ca slujitori ai altarului preoþii: Aurel Grecu, Ioan Lungoci, Aurel Mãcriº, Ioan Vasiu, Ioan Lungoci ºi, pânã acum câþiva ani, pãrintele Marius Neagu, astãzi paroh al bisericii din Hurez.

Resfinþitã în 2004

Datele istorice despre biserica ortodoxã din Bãrcut nu sunt prea numeroase. Ultimul eveniment deosebit de important a avut loc în 2004, când lãcaºul de cult a fost resfinþit de cãtre Prea Sfinþitul Visarion Rãºinãreanul, Episcopul vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, împreunã cu un sobor de preoþi. În acest moment biserica ortodoxã din acest sat este pãstoritã de inimosul preot Constantin Taflan, care este preot ºi în satul vecin, Seliºtat. Pãrintele nu este decât de câþiva ani în parohie, însã are gânduri mari: îºi doreºte sã înfrumuseþeze biserica cu picturã bizantinã. Deocamdatã nu existã fonduri suficiente în acest sens, iar comunitatea pe care o pãstoreºte este micã. Sufletul lui este însã mare, iar acolo unde omul este neputincios Dumnezeu înmulþeºte harul pentru cei care îi cer ajutorul cu credinþã ºi inimã curatã. Pr. Rãzvan Timofte Colectivul de redacþie: Pr. Ciprian Bîlbã (Toderiþa), Pr. Ovidiu Bostan Str. Ion Codru (Olteþ), Pr. Laurenþiu Broscãþeanu (Veneþia de Sus), Pr. Iosif Ciolan (ªinca Drãguºanu nr. 6 Veche), Pr. Marius Corlean (Bucium), Pr. Adrian Magda (Victoria), Tel. 211790 Pr. Alexandru Stanciu (Ucea de Sus), Pr. Ion Tãrcuþã (Ucea de Jos), Pr. Cãtãlin Preºedinte fondator: Pr. Protopop Ioan Ciocan Teulea (Recea), Pr. Rãzvan Timofte (Hârseni) Redactor ºef: Natalia Corlean Tehnoredactor: Natalia Corlean Responsabil de ediþie: Pr. Iosif Ciolan Aºteptãm întrebãrile sau sugestiile dvs. la adresa redacþiei sau pe e-mail la Tiparul: SC GRAMM SRL apostolatfagaras@yahoo.com

CMYK