Explore Ebooks
Categories
Explore Audiobooks
Categories
Explore Magazines
Categories
Explore Documents
Categories
12
ianuarie 2008 Preþ: 50 de bani
Publicaþie editatã de Protopopiatul Ortodox Fãgãraº cu sprijinul
De hramul catedralei
Din cuprins
„Prea ni se pare cã
Tradiþia cetelor de feciori continuã
noi suntem stãpânii
lumii“
Un interviu cu pãrintele Iosif
Ciolan, paroh în ªinca Veche ºi
autorul rubricii „O poveste pen-
tru tine“. (pag. 5)
Credinþa, între
declaraþie ºi trãire
Ce înseamnã a fi creºtin? A
face act de prezenþã la slujbele
Bisericii? (pag.6)
Internetul, prieten ºi
duºman deopotrivã
Întrucât suntem martorii
unei explozii informaþionale ºi
tehnologice, internetul a deve-
nit o realitate din ce în ce mai
mult prezentã în toate domeni-
ile existenþei umane. (pag.10)
Editorial de Natalia Corlean ºi mai copleºitoare. Entuziasmul pãrinþilor Cãutând de curând ceva într-un dicþio-
redactori însã m-a cuprins ºi pe mine, ca ºi nar teologic, am dat ºi de cuvântul "apos-
Un an de Apostolat nãdejdea cã dacã te cheamã Domnul la o tolat". Am fost curioasã sã vãd cum sunã
Acum un an aveam prima lucrare, îþi dã cu siguranþã ºi puterea de a o definiþia "oficialã" a cuvântului ºi, pe lângã
"ºedinþã de ziar". Pãrintele pro- împlini, cu toate greutãþile care pot apãrea. „activitatea de propovãduire a Evanghe-
topop avea de o vreme ideea ªi a fost într-adevãr greu. În primul rând liei", am gãsit scris aici ºi "convingere ºi
editãrii unei "foi" a protopopia- pentru cã agenda unui preot este destul de dãruire în desfãºurarea unei activitãþi".
tului ºi a apelat atunci la câþiva preoþi tineri, încãrcatã, iar a gãsi motivaþia ºi timpul de Într-adevãr, nu cred cã putea un cuvânt sã
la care s-a gândit cã le-ar plãcea ºi ar putea a asuma ºi sarcina de a scrie ºi preda artico- exprime mai bine intenþiile noastre.
sã îºi asume realizarea unei publicaþii. Cum lele la timp nu e uºor. Apoi, ca în orice lucru Sperãm ca dãruirea ºi convingerea noastrã
ne cunoºteam de mai demult, m-a rugat ºi bun, existã ºi ispite, piedici sau descura- sã se transmitã ºi la dumneavoastrã, pentru
pe mine sã îmi pun experienþa (nesemni- jãri… Dumnezeu este însã mai mare decât cã mãrturisirea credinþei ºi a Evangheliei,
ficativã, desigur) în slujba acestei iniþiative. toate ºi reacþiile bune pe care le-am avut din Vestea cea Bunã cã Hristos este aici,
Am acceptat, ºtiind cã a te pune în slujba partea dumneavoastrã ne-au dat curaj sã mer- împreunã cu noi, ºi ne spune mereu ce sã
lui Dumnezeu, fiecare cu ce putem noi, gem mai departe. Uitându-ne înapoi acum, facem ca sã primim bucuria Lui, este o
este o datorie a noastrã, dar împlinirea ei la un an de la început, bucuria copleºeºte ori- misiune pe care o avem fiecare dintre noi,
aduce ºi o bucurie pe care numai Domnul o ce amintire a vreunei greutãþi. Ne bucurãm nu numai preoþii. Sã urmãm deci îndemnul
poate da. Aveam însã ºi rezerve, pentru cã cã ne-a ajutat Dumnezeu sã vã putem adu- Sf. Ap. Petru: „vestiþi în lume bunãtãþile
munca în echipã pe care o cere editarea unui ce în fiecare lunã vestea bucuriei de a fi creº- Celui ce v-a chemat din întuneric la lumi-
ziar este foarte greu de împlinit. Iar când tin, de a trãi în Hristos, de a-L pune pe Dum- na Sa cea minunatã" (IPt.2,9) ºi sã ne
m-am dus la întâlnire ca un simplu ajutor ºi nezeu pe primul loc în viaþa noastrã pentru dãruim viaþa lui Dumnezeu, pentru cã doar
sfãtuitor, ºi am plecat fãrã drept de apel ca cã, vorba pãrintelui Teofil, dacã El nu e pe în El gãsim bucuria adevãratã, care nu
redactor ºef, responsabilitatea mi s-a pãrut primul loc, atunci nu e pe nici un loc. piere la prima adiere a vântului.
CMYK
2 Actual
Pãrintele Teofil Pãrãian
Cu faþa spre veºnicia fericitã
Rugãciunea arhiereascã "Aceasta este viaþa veºnicã, sã te cunoascã pe
Tine, singurul Dumnezeu adevãrat ºi pe Iisus Hristos pe care l-am trimis"
(Ioan 17,3) este motto-ul care a guvernat lansarea de carte a Pãrintelui
Arhimandrit Teofil Pãrãian, ce a avut loc la Muzeul Tãrii Fãgãraºului "Valer
Literat", în data de 18 decembrie.
"Cu toþii ºtim cã un om pentru a fi Preþuim ºi aceastã carte a Pãrintelui
mare, trebuie sã fie smerit". Nu toþi eroii Teofil, ca orice carte bunã, pentru cã aºa
sunt decoraþi, nici toþi cei decoraþi nu sunt cum zicea Sienkiewicz: "oriunde omul a
eroi. Pãrintele Teofil a trãit ºi a lucrat dupã muncit, lasã ºi ceva din inima lui", ºi reco-
crezul lui Brâncuºi: "Creeazã ca manda celor ce scriu cãrþi: "Scriitori, nu
Dumnezeu, comandã ca un rege, trebuie sã scrieþi cu cernealã, ci cu sânge.
munceºte ca un sclav". Toate acestea Dar nu cu sângele altora!".
eclateazã din cãrþile dânsului. Sã le citim! Pãrintele Teofil este înconjurat cu
Cartea care e închisã nu e decât un butuc! iubire ºi simpatie. Dar nici nu se putea alt-
Se zice cã existã trei categorii de oameni: fel, când iubirea ºi simpatia pornesc de la
care-ºi povestesc "viaþa", care nu-ºi dânsul înspre alþii. De câte ori îl citesc ºi-l
povestesc "viaþa" ºi care nu au ce povesti. vãd, îmi spun cã de la dânsul am învãþat cã
Pãrintele Teofil Pãrãian face parte din viaþa nu se explicã, ci se trãieºte! Credeþi "Trimit aceastã carte la propovãduire".
prima categorie. cã e uºor sã scrii o carte? Dânsul spune: Cine scrie, se expune. Scriind o carte, te
spovedeºti cititorilor tãi.
De ce ºi aceastã carte? Încerc un
Un nou grup coral în Þara Fãgãraºului rãspuns într-o singurã frazã: "Dragostea
începe acolo unde începe eternitatea". Ce
„Cântaþi Domnului tot Pãmântul“ recomand celor ce vor citi-o? Sã nu uite
cã e mai uºor sã cumperi o carte decât s-o
Tocmai ne-am întors de la un concert biserica "Sf. Treime" din Fãgãraº, dar ºi în citeºti ºi mai uºor s-o citeºti, decât s-o
de colinde, susþinut la Biserica "Sf. câteva sate din preajmã, ca ªercaia, Pãrãu înþelegi. O carte bunã este sau ar trebui sã
Arhangheli Mihail ºi Gavriil" de la ºi ªinca Veche, bucurând ºi bucurându-se fie întotdeauna o trãsãturã de unire între
Unitatea Militarã. Am ascultat cu emoþie ºi de o aleasã apreciere. cel care a scris-o ºi cel care o citeºte.
bucurie acordurile Corului AXIOS - Corala La concertul de acum, cel de la Biserica Cine este Pãrintele Teofil? Un cãlugãr.
Protopopiatului Fãgãraº - un cor "tânãr", Unitãþii Militare, s-au bucurat de prezenþa Iar cãlugãrul este "ostenealã ºi silinþã".
înfiinþat anul acesta de Crãciun. Axios s-a PS Visarion Rãºinãreanu, care a slujit Curând va împlini 79 de ani. Din cele
format prin strãdania ºi sub îndrumarea înaintea concertului, alãturi de mai mulþi învãþate de la Prea Cuvioºia Sa, între al-
profesorului Gheorghe Malene, ºi reuneºte preoþi, un frumos Te Deum. Inimile tele, este cã dacã vei pricepe cã bãtrâneþea
preoþi alãturi de câþiva studenþi teologi. încãlzite de acum de rugãciune, au primit se hrãneºte din înþelepciune, te vei strãdui
Au cântat, în preajma sãrbãtorilor, ºi la cu emoþie vestea Naºterii Domnului, în în anii tinereþii ca anii bãtrâneþii sã nu
versuri colindate, multe din- ducã lipsã de hranã. Pãrintele iubeºte mult
tre ele în primã audiþie, noi- poezia bunã, "podoabe de gând ºi de
nouþe, cântate cu suflet ºi simþire ale sufletului românesc". Nu ne
aleasã dãruire de colindã- mirã, cãci poezia este "nostalgia lui
tori. Dumnezeu, dorul de Dumnezeu, o
Publicul, în atmosfera liturghie a umilinþei ajunsã metaforã.
apropiatelor sãrbãtori, pãrea Poezia este respiraþia lui Dumnezeu pe
oprit în timp, dornic sã se pãmânt. Poezia purã e rugãciune".
adape din armoniile inedite, Adunãm în zâmbete pline de can-
dar ºi din mesajul colinde- doare ºi seninãtate nenumãratele bucurii,
lor. S-a aplaudat cu entuziasm, trãite prin lecturarea cãrþilor dumneavoas-
apoi am plecat fiecare luând trã. Aþi rãspândit din lumina ce vã binecu-
cu noi ºi ducând mai de- vânteazã sufletul ºi chipul, raze binefãcã-
parte ecouri din: "Flori de toare peste fiinþele noastre, încãlzindu-le
mãr cad la fereastrã", "Lea- ºi ajutându-le sã se înalþe înspre Soarele-
gãn verde luminos", sau Hristos, precum florile mângâiate de
"Sara-i bunã lui Crãciunu". razele soarelui.
Prof. Laura Ciolan Pr. Cornel Urs
Eveniment 3
De hramul catedralei
Tradiþia cetelor de feciori continuã
La invitaþia pãrintelui protopop Ioan Ciocan , Înalt
Prea Sfinþitul Laurenþiu Streza, Mitropolitul Ardealului,
a venit din nou în mijlocul credincioºilor fãgãrãºeni pen-
tru oficierea Sfintei Liturghii arhiereºti, prilejuitã de sãr-
bãtoarea Sfântului Ioan Botezãtorul, hramul catedralei
ortodoxe. Ca ºi anul trecut, tinerii îmbrãcaþi în costume
populare, care duc mai departe obiceiul din bãtrâni, au
încântat mulþimea impresionantã de credincioºi din
toatã Þara Fãgãraºului.
Colindele vestesc religia Crucii, a
Jertfei ºi a Învierii.
iubirea lui Dumnezeu Colindul este
Omul "recent", aºa cum îl numeºte unul dintre cele
Patapievici pe omul zilelor noastre, este mai vechi genuri
cel care doreºte satisfacþie imediatã, uitând de cântec la ro-
cã orice bucurie pentru a fi durabilã tre- mâni. Etimologia
buie sã împleteascã în ea "cerul ºi pãmân- cuvântului ne trimite la terminologia latinã Pãrintele protopop Ioan Ciocan a mulþu-
tul". Doar atunci ne vom întâlni cu bucu- "colo-colare", ceea ce se traduce prin mit Înalt Prea Sfinþitului Laurenþiu cã a
ria în veºnicie. Dincolo de vacarmul lumii expresia "ceea ce trebuie respectat, cin- fost din nou în mijlocul fãgãrãºenilor în
din ce în ce mai asaltate de lipsa timpului, stit". Asta fac ºi tinerii noºtri prin obiceiul aceastã zi de sãrbãtoare a întregii zone,
veºnicia se coboarã încã la noi. Deºi e cetei de feciori, iar continuarea ideii de a apoi a acordat un act de ctitorie domnului
vorba de veºnicie, veºnicia dumnezeiascã sãrbãtori hramul catedralei din Fãgãraº, deputat Constantin Faina.
nu este una plictisitoare, monotonã, ci una "Sf. Ioan Botezãtorul", ºi printr-o paradã a
mereu înnoitoare aºa dupã cum colindele, cetelor din Þara Fãgãraºului nu poate Paradã, joc ºi Hora Unirii
deºi le cântãm în fiecare an, ne decât sã ne bucure. Dupã sfârºitul Sfintei Liturghii a
emoþioneazã de fiecare datã altfel. Peºtera început ºi sãrbãtoarea cetelor, prin
strãinã ºi rece a inimilor noastre este lumi- Liturghie ºi prezentarea jocului tradiþional de cãtre
natã de cãldura credinþei cã Mesia cel colinde din bãtrâni ceata de feciori din ªinca Veche, pe scena
vestit de prooroci se naºte din Fecioara din faþa catedralei. A urmat parada cetelor,
Sãrbãtoarea a început prin oficierea
Maria în Betleem. Religia întemeiatã de El care au defilat pe strada Mihai Viteazu, de
Sfintei Liturghii de cãtre Înalt Prea
este religia iubirii dintre Dumnezeu ºi om, la Casa de Culturã la catedralã. Cetele de
Sfinþitul Laurenþiu Streza, Mitropolitul
Ardealului, împreunã cu un sobor de pre- feciori ºi fete, îmbrãcaþi în costume
Pãrintele Mitropolit oþi ºi diaconi. În cadrul acesteia, cetele de româneºti specifice zonei lor, în frunte cu
feciori ºi fete din Þara Fãgãraºului au primarii comunelor ºi preoþii din satele lor,
la Copãcel interpretat pe rând colindul specific satului au bucurat privirile sutelor de oameni care
Ziua Sfântului ªtefan a marcat o mare din care vin, împãrtãºind celor prezenþi au venit la eveniment. S-au aºezat apoi
sãrbãtoare pentru credincioºii din tezaurul colindelor româneºti din acest într-un mare cerc în jurul scenei, pe care
Copãcel, Sf. Liturghie din 27 decembrie colþ de þarã. Vãdit impresionat, legat de s-au adunat muzicanþii tuturor cetelor ºi au
fiind oficiatã în biserica lor chiar de locurile sale natale, Înalt Prea Sfinþitul dat drumul jocului. Tinerii au fost mândri
Mitropolitul Ardealului, împreunã cu un Pãrinte Mitropolit i-a felicitat pe toþi tine- sã arate ce au primit de la bunicii ºi strã-
sobor de preoþi. La sfârºitul slujbei, Înalt rii cetaºi din cele peste 20 de cete din sate- moºii lor prin jocul popular românesc.
Prea Sfinþitul Laurenþiu a fost colindat de le ºi comunele din Þara Fãgãraºului, împreu- Ceata din Lisa, parohie dragã sufletu-
o ceatã impresionantã a Copãcelului, care nã cu preoþii ºi primarii care i-au sprijinit. lui Pãrintelui Mitropolit, care a pãstorit
au prezentat un repertoriu de colinde. Domnul Corneliu Bucur, directorul acolo 6 ani, a prezentat un obicei specific,
Dupã cuvântul de învãþãturã al Pãrin- Muzeului ASTRA din Sibiu, la îndemnul aruncarea cu straiul a feciorilor din ceatã.
telui Mitropolit ºi mulþumirile adresate de Înalt Prea Sfinþiei Sale, a vorbit despre cât A fost un moment hazliu, dar ºi de suspans
pãrintele protopop Ioan Ciocan ºi pãrin- de important este ca în contextul european pentru toatã lumea, mai ales cã printre cei
tele paroh Ioan Ciungara, spectacolul sã ne identificãm prin permanenta dornici fie aruncaþi cu straiul s-a aflat ºi
oferit de fiii satului îmbrãcaþi în costume relaþionare cu tradiþia, datinile ºi obi- primarul Fãgãraºului. Sãrbãtoarea s-a
populare a continuat ºi în faþa bisericii cu ceiurile româneºti. încheiat cu Hora Unirii, în care cetaºii s-au
un adevãrat program artistic, animat de Alãturi de credincioºii fãgãrãºeni, la unit pentru a continua tradiþia ºi a marca
muzicã ºi joc popular românesc. eveniment au participat ºi multe oficialitãþi finalul sãrbãtorilor de iarnã.
Pr. Rãzvan Timofte ºi oameni politici din Fãgãraº ºi Braºov. Pr. Cãtãlin Teulea
4 Sãrbãtorile lunii
Sfinþii trei Ierarhi Vasile, Grigorie ºi Ioan
Sfinþii Vasile cel Mare, Grigorie Teologul ºi Ioan Gurã de Aur
au fost contemporani, colegi de studii ºi prieteni. S-au nãscut, toþi
trei, în Asia Micã, în secolul al patrulea - adicã într-o perioadã de
luptã între pãgânismul agresiv ºi creºtinismul abia ieºit din primele
trei secole de prigoanã. Ocupã un loc aparte între teologii, ierarhii
ºi sfinþii Bisericii, fiind consideraþi dupã trecerea lor la Domnul la
fel ca ºi acum "Mari dascãli ai lumii ºi ierarhi".
De ce sunt prãznuiþi împreunã mãnãstirii, el ºi prietenul sãu
În Biserica Greciei din secolul al XI-lea Grigorie alcãtuiesc o culegere
au existat opinii diferite în ceea ce priveºte de texte despre frumuseþea
valoarea celor trei ierarhi. Au fost teologi vieþii spirituale cu titltul "Filo-
care considerau cã Sfântul Vasile e cel mai calia" (iubirea de frumos).
mare pentru cã viaþa acestuia se asemãna Numele Sfântului Vasile
cel Mare este legat de activitatea socialã a doxe de pretutindeni.
cu a îngerilor ºi lupta cu asprime împotri-
va pãcatului. Alþii înãlþau pe Ioan Gurã de Bisericii. A înfiinþat, pe lângã biserici ºi Sfântul Grigorie Teologul
Aur, pentru adâncimea ºi desãvãrºirea cuvân- mãnãstiri, primele aºezãminte sociale în Sfântul Grigorie de Nazianz, numit Teo-
tãrilor, care pe mulþi întorceau la pocãinþã. care erau îngrijiþi trupeºte ºi sufleteºte cei logul, s-a nãscut dintr-o veche familie de creº-
În fine, mai presus iubit de alþii, Sfântul care aveau nevoie de ajutor. Spitalele, tini din Capadocia. Era un bãrbat de statu-
Grigorie din Nazianz era cinstit aparte ºcolile ºi cantinele funcþionau sub numele rã mijlocie ºi avea o privire blândã ºi veselã.
pentru blândeþea ºi sensibilitatea profundã generic de Vasiliada. A primit o educaþie aleasã, desãvârºitã
a scrierilor sale. Existând aceastã împãrþire Sfântul Ioan Gurã de Aur în Atena, unde l-a cunoscut pe bunul sãu
a creºtinilor, cei trei sfinþi s-au arãtat prieten, Sfântul Vasile. Despre ei se spune
împreunã unui arhiereu din acea vreme, Sfântul Ioan s-a nãscut în Antiohia
Siriei. Era un bãrbat mic de staturã, cu cã erau nedespãrþiþi ºi cunoºteau numai
spundându-i într-un glas: "la Dumnezeu douã cãi "spre ºcoalã ºi spre bisericã". A fost,
una suntem ºi nici o împotrivire sau vrajbã fruntea înaltã, barbã micã ºi rarã, ochi largi nu pentru multã vreme însã, patriarh al Con-
nu este între noi. Ci fiecare la timpul sãu, ºi strãlucitori. A studiat ºtiinþele vremii, stantinopolului. S-a retras din scaun din
îndemnaþi fiind de Duhul Sfânt, am scris întrecându-ºi dascãlii, apoi s-a lepãdat de cauza uneltirilor împotriva sa ºi ºi-a petre-
învãþãturi pentru mântuirea oamenilor. Nu toate ºi s-a botezat în Biserica lui Hristos. cut ultimii ani de viaþã în studiu ºi medi-
este între noi, unul întâi ºi altul al doilea, ºi Un mare filosof al vremii ºi-ar fi exprimat taþie. Rodul este bogat: pe lângã renumite-
de vei chema pe unul, vin ºi ceilalþi doi. regretul cã l-a pierdut spunând "Ioan mi-ar le "Cinci cuvântãri teologice", a scris ºi strã-
Drept aceea, împreuneazã-ne prãznuirea fi putut fi urmaº, dacã nu mi-l rãpeau lucite poeme (peste 408 cântãri în 1800 de
într-o singurã zi." Iar arãtarea lor fiind în creºtinii". Era un suflet fin, blând cu alþii, versuri). Sfântul Grigorie Teologul este con-
ianuarie - lunã în care era ºi mai este câte aspru cu sine, îndemna la pocãinþã. siderat între primii autori de poezie creºtinã.
o zi închinatã fiecãruia dintre ei - arhiereul Desãvârºit orator, îi lãmurea pe mulþi sã
Ioan Evhaitul a stabilit ziua de 30 ianuarie lepede credinþele pãgâneºti ºi sã urmeze Modelul Sfinþilor Trei Ierarhi
pentru prãznuirea celor Trei Ierarhi. ªi aºa lui Hristos. În timpul unei predici, o Într-o lume care adesea geme, orbecãind
a rãmas pânã astãzi. femeie din mulþime i-ar fi spus "Învãþã- dupã un punct de reper, Sfinþii Trei Ierarhi
torule cu gurã de aur, ai adâncit fântâna oferã modele mereu actuale. Deºi diferiþi
Sfântul Vasile cel Mare sfintelor tale învãþãturi, iar funia minþii în fire ºi daruri duhovniceºti, Sfinþii Vasile,
Sfântul Vasile s-a nãscut în jurul anu- noastre e scurtã". De atunci, creºtinii au Grigorie ºi Ioan, sunt fiecare model al ierar-
lui 330 în Cezareea Capadociei (unde mai început sã-i spunã Ioan Gurã de Aur. Iar hului desãvârºit, al adevãratului preot, epis-
târziu va sluji ca arhiepiscop) dintr-o sfântul a cugetat cã predica trebuie sã fie cop ºi patriarh. Sunt apoi, model de cãlugãri
veche familie creºtinã. Se spune cã era un împodibitã cu învãþãturi simple, nu cu care au împlinit deplin rostul monahal, adi-
bãrbat înalt ºi uscãþiv, slãbit de ajunare ºi podoabele oratoriei, pentru ca ºi cei simpli cã sfinþenia. Celor care încã se tem cã credin-
priveghere, cu o expresie meditativã. A sã înþeleagã ºi sã aibã folos. þa ar fi contrarã ºtiinþei, le stã înainte mode-
întrecut în înþelepciune pe cei din timpul Faima lui de predicator a contribuit la lul sfinþilor care ºi-au întrecut în înþelepciu-
sãu ºi pe cei din vechime, cãci învãþase alegerea sa ca Patriarh al Constantinopo- ne dascãlii, care la rândul lor au scris atât
toatã filozofia ºi toate ºtiinþele din vremea lului, în 397. Ca patriarh, Sfântul Ioan con- adânci explicaþii la învãþãtura Bisericii, cât
aceea. în Atena, se întâlneºte la studii cu damna pãcatul fãrã menajamente ºi conce- ºi poeme creºtine de rarã delicateþe. Tot ei
Sfântul Grigorie de Nazianz cu care leagã siuni, astfel cã nu este pe placul înaltei socie- ne învaþã modelul adevãratei prietenii,
o strânsã prietenie care va dura toatã viaþa. tãþi frivole. Astfel, din uneltirea împãrãtesei dovedind cã cei uniþi în Hristos pe pãmânt,
Sfântul Vasile este autorul Sfintei Eudoxia va fi exilat de câteva ori ºi va mu- împreunã rãmân în veºnicie. Când lumea
Liturghii care îi poartã numele, al "Re- ri pe drumul spre Caucaz rostind ultimile ridicã la rang de virtute nefirescul ºi uitã
gulilor monahale mari ºi mici" normative cuvinte : "Slavã lui Dumnezeu pentru toate". virtuþile autentice, Sfinþii Ierarhi ne învaþã
ºi astãzi, dar ºi al cunoscutelor rugãciuni Sfântul Ioan Gurã de Aur este autorul cum sã trãim, sã ne rugãm, sã iubim - sã
de alungare a demonilor - Molitfele Sfintei Liturghii care îi poartã numele, care viem în Hristos, mereu ºi-n fiecare clipã.
Sfântului Vasile cel Mare. În singurãtatea se slujeºte de 1600 de ani în bisericile orto- Ioana Haºu
CMYK
Dialoguri 5
„Prea ni se pare cã noi suntem stãpânii lumii"
Pãrintele Iosif pãstoreºte cu bucurie ºi dragoste comunitatea ortodoxã din ªinca Veche.
Un preot cu multe realizãri deosebite, ca mãrturie atrãgându-ne atenþia frumoasa bisericã
unde slujeºte, dar ºi implicarea lui în viaþa comunitaþii, care îl face sã fie apreciat ºi iubit atât
de cei de vârsta a doua ºi a treia, dar ºi de tinerii pe care cu drag pãrintele îi ia sub ocrotirea sa,
unii dintre ei cântând în cor, alþii ajutându-l în Sfântul Altar. Mereu zâmbitor ºi iubitor de oa-
meni, pãrintele ne-a rãspuns cu drag la întrebãrile ridicate de câteva temeri contemporane.
Pãrinte, parcã sunt tot fac tinerii când se cãsãtoresc egoistã: sã nu le fure timpul
mai mulþi tineri care amânã este cã nu întreabã ºi nu ascultã pe care preferã sã îl dedice
momentul cãsãtoriei, fiindu- pe nimeni. Ei considerã cã une- realizãrilor profesionale sau
le teamã sã facã acest pas. De ori iubirea este totul ºi cã aceas- destinderii decât creºterii
unde vine aceastã teamã? ta poate sã rezolve toate proble- copiilor.
Cred cã este vorba de mele. Cel mai adesea ei nu au un Am întâlnit de curând
impactul societãþii asupra duhovnic comun, cu care sã vor- pe cineva care avea o
naturii umane. Tinerilor le e beascã înainte de a se cãsãtori. teamã filosoficã, ca sã zic
teamã cã nu va exista un suport Doi tineri care-ºi aleg bine duhov- aºa… Se întreba de ce sã
material suficient, care sã le nicul, aceia nu pot sã greºeascã dea viaþã unei fiinþe pen- Numele: Pr. Iosif Florin Ciolan
susþinã viaþa, care sã-i ajute sã în cãsãtorie. Duhovnicul este tru a se chinui în aceastã Data ºi locul naºterii: 12 feb-
înceapã aceastã nouã viaþã. cel care poate sã le rãspundã ºi lume plinã de suferinþe. ruarie 1975, Dumbrãviþa
Este justificatã aceastã sã-i ajute la finalizarea cu respon- Are dreptate? Studii: 1988-1990 Liceul de Chi-
teamã? sabilitate a acestui pas. În Tai- Nu. Din punctul meu de mie Codlea, profil electrotehnicã;
Cu siguranþã cã nu. În momen- na Spovedaniei duhovnicul este vedere, existã mult mai 1990-1995 Seminarul Teologic Or-
tul în care omul are alte valori în efectiv glasul lui Dumnezeu. El multã fericire decât neferi- todox Cluj-Napoca; 1995-1999 Facul-
viaþa lui, în momentul în care poate sã îi arate tânãrului dacã cire, mult mai multe lucruri tatea de Teologie Ortodoxã Cluj-Na-
se bazeazã pe viaþa spiritualã, au- persoana pe care a ales-o este frumoase. Nu ne putem nu- poca 2006-2008 - master la Faculta-
tomat materialul va fi lãsat pe pla- potrivitã pentru a primi împre- mai crampona de ceea ce tea de Teologie "Andrei ªaguna" din
nul al doilea ºi atunci ºi teama unã binecuvântarea Tainei cãsã- este urât în jurul nostru. Mân- Sibiu, secþia teologie-sistematice
va dispãrea. Din pãcate însã so- toriei. Sunt multe cazuri de ti- tuitorul Hristos spune foarte Familia: cãsãtorit cu Laura, au
cietatea noastrã este din ce în ce neri care datoritã duhovnicilor clar: dacã ochiul tãu este o fetiþã, Bianca
mai secularizatã ºi chiar ea le pe care i-au avut, ºi datoritã bine- curat, totul în jurul tãu îl Parohia în care slujeºte:
alimenteazã tinerilor aceastã cuvântãrii, au trãit vremuri fru- vezi curat. Dacã trupul ºi ªinca Veche
teamã, neoferindu-le însã alter- moase ºi o cãsnicie fericitã. sufletul sunt curate, toate în veºtii pentru copii din fiecare
nativã la astfel de probleme. Pentru cã au avut de la început jurul tãu sunt curate. Avem un numãr al revistei, care-l are
Existã însã o oazã spiritualã ca- binecuvântarea lui Dumnezeu exemplu foarte bun pentru noi: protagonist pe Matei. De unde
re le poate oferi efectiv o stare care a lucrat în cãsnicia lor, bi- pãrintele Teofil. Suferinþa cu dragostea de a vã adresa
de liniºte, o stare de împãcare neînþeles cu lucrarea ºi cu strã- care s-a nãscut, de a nu vedea, copiilor ºi puterea de a crea?
cu realitãþile lumii actuale ºi rãs- duinþa amândurora. Deci pri- ar fi trebuit sã-l facã sã fie În primul rând fiecare copil
punsurile la aceste frãmântãri mul lucru este ca ei sã-ºi caute încruntat, supãrat, însã el, din îºi iubeºte copilãria. ªi aici vor-
ale lor. Aceasta este Biserica. Da- duhovnic, ºi un duhovnic bun. contrã, este luminos ºi opti- beºte copilul din mine. Mi-a plã-
cã ne uitãm în Bisericã vedem Pãrinte, în afarã de mist. A fost întrebat odatã de cut sã ascult poveºti ºi în gene-
cã existã exemple de urmat sau teama de cãsãtorie am mai mitropolitul Antonie dacã este ral ascultam poveºtile pe care
cel puþin de luat în seamã. Acolo întâlnit, nu de puþine ori, la fericit ºi mulþumit aºa cum este bunica mea mi le spunea, în ca-
îi gãsesc pe cei care trãiesc oamenii cãsãtoriþi, o teamã el. Pãrintele a rãspuns cã dacã re personajele principale eram
experienþa unei cãsnicii fru- de a avea copii. De cele mai ar zice cã e mulþumit ºi fericit eu ºi sora mea. Aºa am ajuns la
moase. În Bisericã, nu în afarã. multe ori tot din consider- ar minþi. Însã i-a ajutat Dumne- un moment dat sã încerc sã
Dacã te uiþi în afara ei o sã-þi dai ente materiale… zeu sã descopere acea bucurie retrãiesc acele clipe de atunci ºi
seama cã în familii existã multã Perspectiva acesta este greºi- în plus faþã de ce au primit alþii: ori de câte ori scriu poveºtile,
dezbinare, sau o trãire artifi- tã, pentru cã de fapt nu noi îi creº- liniºtea izvorâtã din prezenþa mã revãd pe mine. Puterea de
cialã, de dragul aparenþelor. tem pe copii. Noi le oferim un lui Dumnezeu în viaþa lui. a crea... probabil cã aºa vrea
Însã cum pot ei sã dis- mediu de socializare. În rest cel Sã nu ne mai cramponãm Dumnezeu. Poveºtile însã nu
cearnã aceste lucruri, pentru care îi creºte este Dumnezeu. atât de diverse neajunsuri. Prea sunt numai pentru copiii mici,
cã pe de altã parte avem o ªi cel mai bun exemplu este cel ni se pare cã noi suntem stãpâ- ci sunt ºi pentru copiii din noi,
situaþie deloc plãcutã: foarte al familiilor cu mulþi copii. Am nii lumii, cã noi suntem cei ca- pentru copii mai mari, care au
multe cupluri, dupã destul de un vecin care are 13, ºi toþi sunt re facem sã creascã copiii. Nu, nevoie de explicarea învãþãturii
puþin timp de la cãsãtorie, realizaþi din punct de vedere Dumnezeu este cel care le creºtine printr-o pildã.
divorþeazã. material, deºi le-a fost greu. plineºte pe toate. Interviu realizat de
O greºealã mare pe care o Existã însã ºi o altã teamã, Pãrinte, sunteþi autorul po- Pr. Marius Corlean
CMYK
6 Viaþa în Hristos
Credinþa, între declaraþie ºi trãire Este cel prin care
Dumnezeu cãlãuzeºte
paºii omului. Fãrã
Observãm de cele mai multe ori în vieþile creºtinilor noºtri cã nu existã o acesta, omul este realmente în derivã.
acoperire practicã a credinþei. Adicã, deºi se numesc creºtini, în comportamentul, Spovedania adevãratã se face cu rãgaz,
viaþa, atitudinea ºi modul lor de gândire existã o rupturã faþã de modul în care ar la un duhovnic care te cunoaºte, îþi
trebui sã se comporte, sã trãiascã, sã gândeascã un adevãrat creºtin. De ce? Uneori cunoaºte viaþa ºi durerile, se roagã pen-
lipseºte informaþia, alteori nu este interesat pur ºi simplu din varii motive… tru tine, iar în timpul spovedaniei are ºi
vremea de a cere lui Dumnezeu sã îi
"Tradiþiile" - credinþa numai cã nu ne trãim credinþa, dar nu-i
dea cuvântul de folos pentru tine.
lãsãm nici pe alþii sã o trãiascã. Cum se
noastrã întâmplã asta? Pentru cã cei care ar vrea sã Preþuiþi-vã sufletul!
A fi creºtin nu înseamnã numai a face se apropie de Bisericã ºi dau de tot felul de
act de prezenþã la slujbele care se þin la bi- Apoi mai este o problemã gravã. De
oameni care sunt preocupaþi mai degrabã duhovnic se leagã automat o altã stare pe
sericã (care de cele mai multe ori sunt cu respectarea a tot felul de "tradiþii", care
neînþelese, tot din cauza dezinteresului), ci care creºtinul ar trebui obligatoriu sã o
nu au nimic de a face cu o credinþã sincerã, deþinã: ascultarea. Adicã sã asculþi de ceea
înseamnã ca TOATÃ viaþa noastrã "lui dau bir cu fugiþii.
Hristos Dumnezeu sã o dãm", cum mãr- ce spune pãrintele duhovnicesc, duhov-
turisim la Sfânta Liturghie. Cum aflãm voia lui nicul. Aici însã e o altã problemã majorã:
S-ar putea întreba cineva: cum adicã Dumnezeu? "Cum, zice creºtinul nostru, sã ascult eu de
nu trãiesc cu adevãrat creºtineºte? Uite, eu popa? Pãi el îmi zice sã postesc, sã mã
Ce este însã de fãcut? Primul lucru înfrânez, sã nu mai înjur etc. Fugi, dom'le
merg la bisericã, mã rog cât de cât… care trebuie înþeles fundamental de cãtre
Ce-mi lipseºte? Am sã iau cu un exemplu: de aici..."
credincioºi este cã Biserica lui Hristos o Da, dragul meu creºtin, sã asculþi de el,
la o înmormântare, dupã ce s-a ieºit afarã formãm cu toþii, laici ºi clerici. Numai
pentru a continua slujba, una dintre femei, de duhovnic, pentru cã degeaba ai
împreunã putem vorbi despre o adevãratã duhovnic dacã nu-l asculþi. ªi preþuiþi-vã
(pe care o ºtiam cã merge la bisericã), a Bisericã a lui Hristos, iar despre noi ca
fugit repede ºi a luat o canã spãrgând-o în sufletele, dragii mei, cãutaþi duhovnici
despre niºte mãdulare active, nu moarte, care sã vã creascã sufleteºte, sã simþiþi cã
camerã dupã ce a fost scos afarã mortul iar ale acestui corp al Bisericii. Pentru cã fiind
oamenii au ieºit în curte. Am întrebat-o de prin ei grãieºte Dumnezeu. Aºa cum a-
fiecare mãdular al Bisericii lui Hristos, tunci când sunteþi bolnavi cãutaþi sã
ce a fãcut gestul acesta, pentru a vedea ce fiecare avem funcþia noastrã REALÃ, nu
explicaþie dã. Rãspunsul a fost acesta: mergeþi la un doctor bun ºi nu vã lãsaþi pe
închipuitã, nu înþeleasã metaforic, ci pur ºi mâna oricui, acordaþi cel puþin aceeaºi
"Aºa-i tradiþia." simplu noi suntem o pãrticicã activã a
Nu de puþine ori mi-a fost dat sã aud atenþie ºi sufletului.
trupului lui Hristos, adicã al Bisericii, ºi Iatã douã realitãþi fundamentale, la
acest rãspuns în multe alte contexte, indi- fiecare avem un loc ºi un plan binecunos-
ciu al faptului cã mulþi dintre ai noºtri creº- care trebuie sã luãm aminte. Duhovnicul ºi
cut lui Dumnezeu. Cum îl putem cunoaºte ascultarea de duhovnic. Cu aceasta facem
tini fac ceea ce fac nu fac conºtient ºi con- ºi noi? Cu ajutorul DUHOVNICULUI.
vinºi de ceea ce fac, ci multe lucruri le îm- primii paºi adevãraþi în viaþa duhovni-
Este primul lucru din abecedarul credinþei ceascã, primii paºi cu Dumnezeu. Ascul-
plinesc în virtutea unei aºa zise "tradiþii". pe care trebuie sã-l înþelegem ºi de fapt cel
Mai cunoaºtem ºi alte multe "tradiþii": spo- tându-l putem apoi împlini ºi celelalte lip-
mai important. Cu aceasta ar trebuie suri ale noastre, iar diferenþele dintre ceea
veditul la repezealã în ultima sãptamânã nepãrat sã începem.
înainte de Paºti, parastasele "udate" din ce declarãm cã ne este credinþa ºi ceea ce
Dar iatã cã noi astãzi nu mai prea vor- facem în realitate se vor diminua simþitor.
belºug cu bãuturã, pe la sate intratul la bim de duhovnic, ci vorbim impersonal de
crâºmã "la una micã" dupã slujbã, bârfele Pr. Marius Corlean
preotul cutare la care m-am spovedit. ªi
ºi uitatul prin biserica pentru a vedea cine dacã nu era el, e bun ºi altul. Apoi, în
cu ce e îmbrãcat ºi multe altele..., care în Postul Paºtilor, buluc la bisericã în mod
nici un caz nu aparþin unei vieþi creºtine. deosebit în ultima sãptãmânã, ºi... pe
Faptul cã existã un numãr statistic unde om nimeri.
majoritar de creºtini ortodocºi (90%) nu Dragii mei, vã întreb aºa, dupã
înseamnã cã toþi aceºtia sunt ºi creºtini în mintea ºi sufletul dumneavoastrã, cre-
adevãratul sens al cuvântului. Ba chiar deþi ca asta se numeºte duhovnic? Cã aºa
mulþi nici nu au habar ce înseamnã creºti- superficial putem noi cunoaºte voia lui
nism. ªi aceasta reprezintã un semnal de Dumnezeu cu noi? Cã aºteptãm mira-
alarmã, pentru cã atâta timp cât nu este cole de la o spovedanie care dureazã
înþeles creºtinismul în profunzime ºi uneori la fel de scurt ca ºi un blitz al
corect, atât timp cât nu este aplicat în viaþa aparatului de fotografiat? Aceastã noþi-
de zi cu zi, nu putem spune cã avem o une - DUHOVNIC - creºtinii zilelor
relaþie autenticã cu Dumnezeu ºi, deci, cã noastre trebuie sã o înþeleagã ºi sã o
suntem creºtini. Toate aceste "tradiþii", asume. Duhovnicul este tatãl nostru
superstiþii ºi erori de înþelegere trebuie duhovnicesc, el este unul singur ºi pe
înlãturate ºi corectate, deoarece prin ele nu acela trebuie sã-l pãstrãm necontenit.
Sãrbãtorile lunii 7
Meditaþie lui îi aduce vãduvia. Din acel
moment, ea se dedicã trup ºi suflet
Întâmpinarea Domnului
Momentele semnificative din viaþa pãmânteascã a Mântuitorului Hristos
slujirii lui Dumnezeu, pentru tot restul
vieþii. În momentul prezentãrii lui Iisus la
templu, aceastã femeie plinã de evlavie
se afla în al optzeci ºi patrulea an de viaþã
sunt sãrbãtorite de Bisericã ºi au rol îndoit. Ele ne amintesc în primul rând ºi, ne spune Evanghelia dupã Luca, "nu se
de evenimentele reale ºi punctuale împlinite de Dumnezeu în timp ºi istorie depãrta de templu, slujind noaptea ºi ziua
"pentru noi ºi pentru a noastrã mântuire". Dar, de asemenea, ne provoacã la în post ºi rugãciuni" (2,37). Astfel, se
meditarea ºi descifrarea semnificaþiilor adânci ale faptelor din istoria mân- învredniceºte ºi ea sã-l întâmpine pe
tuirii, invitându-ne de fiecare datã sã Domnul ºi, umplându-se de darul
confruntãm propria noastrã viaþã cu proorociei, a început sã vesteascã tuturor,
ele, aici ºi acum, înnoindu-ne. la templu ºi în Ierusalim, cã Pruncul Iisus
Cine întâmpinã pe Domnul este Mântuitorul promis ºi aºteptat.
Ne aflãm la patruzeci de zile de la Cum sã întâmpinãm ºi noi
Naºterea Mântuitorului. Conform Legii
Vechi, femeia care nãºtea un prunc de
pe Domnul
parte bãrbãteascã, la patruzeci de zile tre- De frumuseþea duhovniceascã ºi de
buia sã-l ducã la templu, pentru a-l închi- mãrturisirea acestor doi martori care au
na Domnului. Tot atunci, femeia trebuia întâmpinat pe Domnul la templul din
sã aducã o jertfã de curãþire, care pentru Ierusalim la patruzeci de zile de la
cei mai avuþi era un miel de un an, fãrã pri- Naºtere, nu ne putem minuna îndeajuns.
hanã, ºi un porumbel, iar pentru cei sãraci, Viaþa ºi mãrturia lor reprezintã izvoare
doi pui de turturea sau de porumbel. vii, nesecate de har ºi pentru noi, cei de
Smerenia însoþeºte în toate pe aleºii lui astãzi. Icoane. La înfãþiºare, ei ne apar
Dumnezeu. Sfânta Fecioarã împlineºte cu smeriþi sub greutatea numeroºilor ani,
deplinã ascultare cele poruncite prin Moise, plini de credinþã, pãtrunºi ºi transformaþi
venind la templul din Ierusalim pentru a în-
Dreptul Simeon temeinic în trupul ºi sufletul lor de necon-
china Domnului pe Pruncul Iisus ºi pentru a Tradiþia ne spune cã dreptul Simeon, tenitã ºi asprã ascezã. Din lãuntrul lor însã
aduce jertfa de curãþire rânduitã, ea, care de cu- la un moment dat din viaþa lui, a citit darul Duhului Sfânt izbucneºte strãlucitor
rãþire nevoie nu avea, Fecioarã ºi curatã fiind. pasajul scripturistic care cuprindea în afarã. Cãci duhovniceºte, ei rãspândesc
La aceeaºi deplinã smerenie fusesem proorocia profetului Isaia despre naºterea blândeþe ºi sensibilitate, precum Simeon
martori ºi la Crãciun, când Fecioara Maria Fiului lui Dumnezeu dintr-o fecioarã: cel drept care ia în braþele sale minunatul
a nãscut într-o iesle sãracã, departe de tumul- "Iatã, Fecioara va lua în pântece ºi va naºte Prunc ºi-ºi împleteºte mãrturisirea buzelor
tul lumii, încât s-ar fi zis cã nimeni nu va afla fiu ºi vor chema numele lui Emanuel" cu lacrima inimii înfiorate, sau bucurie ºi
(Is.7,14), ºi s-a îndoit de adevãrul acestor speranþã molipsitoare, precum Ana
nimic de acest eveniment. Dar pe cât e de
cuvinte, neputând omeneºte sã înþeleagã proorociþa, copleºitã de Duhul care o
mare smerenia robilor lui Dumnezeu, pe atât
cum poate fi posibil ca o fecioarã sã nascã. împinge sã mãrturiseascã tuturor pe
de mult Dumnezeu îi slãveºte. La Naºtere, Hristos Mântuitorul.
în ieslea cea neºtiutã, pe Pruncul nou nãscut Pentru îndoiala sa, el a fost înºtiinþat cã nu
va muri pânã ce nu va vedea cu ochii sãi În faþa acestor douã exemple, noi
l-au vestit îngerii, ºi l-au întâmpinat pãs- rãmânem copleºiþi de frumuseþe. ªi parcã
torii, ºi I s-au închinat Magii, daruri de preþ împlinindu-se aceastã profeþie.
ªi, într-adevãr, la adânci bãtrâneþe ne simþim contagiaþi de acest zel
aducându-i, cu toþii mãrturisind naºterea duhovnicesc curat. Îi contemplãm pe mãr-
dreptul Simeon are fericirea de a-L vedea
Împãratului ºi Mântuitorului lumii. cu ochii trupeºti pe Cel despre care vestea turisitorii de Dumnezeu, ºi ne întoarcem ºi
Astãzi, la patruzeci de zile de la profeþia, pe Fiul lui Dumnezeu întrupat, pe noi privirile minþii ºi ale inimii spre Cel pe
Naºtere, regãsim aceeaºi smerenie, cãci Pruncul Iisus. Pe Acesta, dreptul Simeon îl care ei îl vestesc: spre Pruncul Iisus.
Maica Domnului, însoþitã de dreptul Iosif, întâmpinã la templul din Ierusalim, îl ia în Înþelegem cã Întâmpinarea Domnului
vine la Templu pentru a împlini totul con- braþe ºi, luminat de Duhul Sfânt, mãr- înseamnã întâlnirea cu El, recunoaºterea
form Legii, ºi încã aduce jertfa celor turiseºte despre El cã este Mântuitorul Lui prin Duhul Sfânt ºi mãrturisirea cã
sãraci. Nimic nu pare aici ieºit din comun, trimis de Dumnezeu lumii. Cuvintele sale Acesta este Fiul lui Dumnezeu întrupat,
nimic care sã atragã atenþia. Dar ºi aici, rostite cu acest prilej, de rarã frumuseþe ºi Mântuitorul lumii. Aºa au fãcut toþi cei
Pruncul este întâmpinat ºi mãrturisit ca adâncime duhovniceascã, sunt cunoscute care L-au întâmpinat: dreptul Simeon ºi
Mesia. De aceastã datã, cei care-l întâm- de toþi ºi se cântã la fiecare slujbã a proorociþa Ana, dar ºi pãstorii sau magii,
pinã pe Fiul lui Dumnezeu nu sunt pãstorii Vecerniei: "Acum slobozeºte pe robul dar ºi toþi ceilalþi care într-un fel sau altul
sau magii, ci doi bãtrâni venerabili, Tãu, Stãpâne, dupã cuvântul Tãu, în pace, l-au cunoscut pe Dumnezeu ºi l-au primit
iubitori de Dumnezeu: dreptul Simeon ºi cãci vãzurã ochii mei mântuirea Ta...". în casa sufletului lor. Toþi adevãraþii
proorociþa Ana. În smerenia lor, aceºti doi creºtini. Aceºtia mãrturisesc necontenit în
martori ai prezentãrii lui Iisus la templu Proorociþa Ana cugetul lor pe Domnul Iisus Hristos ca
strãlucesc prin darul lui Dumnezeu, ºi a La întâmpinarea Domnului apare ºi o Mântuitor, ºi, de asemenea, îl vestesc pe
reaminti pe scurt puþinele date cunoscute figurã femininã. Ana fusese în tinereþe El lumii întregi!
despre ei este deosebit de edificator. mãritatã, iar dupã ºapte ani, moartea soþu- Amalia Rãibuleþ
8 Mãnãstiri din Þara Fãgãraºului
CMYK
10 Fii tânãr cu Hristos
CMYK
Întâmpinarea
Domnului
Dragi copii, pe 2 februarie Biserica
noastrã prãznuieºte unul din eveni-
mentele importante din viaþa pãmân-
teascã a Mântuitorului, ºi anume
"Întâmpinarea Domnului". Despre acesta
ne povesteºte Sfântul Evanghelist Luca.
Trecuserã 40 de zile de la naºterea lui
Iisus ºi, aºa cum cerea obiceiul evreiesc,
Maica Lui, împreunã cu Sfântul Iosif, au
mers la Ierusalim, sã aducã o jertfã pen-
tru naºterea copilaºului.
În Ierusalim trãia un om pe nume
Simeon, cãruia Dumnezeu i-a promis cã
nu va muri pânã nu va vedea pe
Mântuitorul. Sfânta Tradiþie ne spune cã
Simeon avea deja 150 de ani. Când
Maica Sfântã, împreunã cu Pruncul Iisus
ºi cu Sfântul Iosif, au ajuns la Templu,
Simeon a venit ºi el acolo, îndemnat de
Duhul Sfânt. Vãzând Copilaºul, el l-a
luat în braþe ºi a recitat aceastã frumoasã
rugãciune, pe care o auzim la fiecare
vecernie:
"Acum slobozeºte pe robul Tãu,
Stãpâne, dupã cuvântul Tãu, în pace, cã
ochii mei vãzurã mântuirea Ta, pe care
ai gãtit-o înaintea feþei tuturor
popoarelor, luminã spre descoperirea
neamurilor ºi slavã poporului Tãu
Israel." (Luca 2:29-32)
Aceastã tradiþie a aducerii copiilor la
Templu dupã naºtere a fost pãstratã de
cãtre Biserica noastrã. ªi voi, la 40 de zile
Rugãciune Rugãciune dupã masã
dupã ce v-aþi nãscut, aþi fost aduºi la bise- înainte de masã Mai întâi copiii mici:
ricã pentru a fi închinaþi înaintea Doamne, Þie-þi mulþumim,
icoanelor - adicã îmbisericiþi. Copiii mai mici rostesc Cã ne-ai dat sã ne hrãnim
Iatã ºi o întrebare pentru voi : aceastã rugãciune: ªi cu daruri sufleteºti
Doamne, Þie-þi mulþumim, ªi cu roade pãmânteºti. Amin.
Cine este femeia care stã în spate-
le lui Simeon, în icoana "Întâmpinãrii Cãci Pãrinte bun fiind, Apoi fraþii mai mari sau pãrinþii:
Domnului", pe care o aveþi de colorat? Bunãtãþi ne dãruieºti Îþi mulþumim Þie, Hristoase,
Ca sã aflaþi, citiþi din Biblie Evan- ªi din cele sufleteºti Dumnezeul nostru, cã ne-ai sãturat pe noi
ghelia acestei sãrbãtori - Luca, capitolul ªi din cele pãmânteºti. de bunãtãþile Tale cele pãmânteºti. Nu ne
2, versetele de la 22 la 40, sau rugaþi pe Amin. lipsi pe noi nici de cereasca Ta Împãrãþie,
pãrinþi, ori pe unul din frãþiorii mai mari
sã vã citeascã, ºi rãspundeþi împreunã la Apoi fraþii mai mari sau ci precum în mijlocul învãþãceilor Tãi ai
întrebare. pãrinþii spun Tatãl nostru. venit, pace dându-le lor, aºa vino ºi la noi
Irina Constantinescu ºi ne mântuieºte. Amin.
CMYK
14 Trup ºi suflet
îºi asumã sã nascã pe cel ce s-a zãmis-
A fi sau a nu fi
Odatã cineva m-a invitat sã vãd un
lit în urma unei iubiri permise sau
nepermise ar putea sã se mântuiascã de
pãcatul sãu. Oamenii avorteazã ºi
dupã aceea vin la bisericã sã-ºi ia
canon de ispãºire, neînþelegând cã nu
film despre avort. Filmul urma sã fie este un alt canon mai bun pentru
arãtat într-o ºcoalã oarecare. Scopul pãcatul trupesc decât acela pe care
acestui film era acela de a trezi repul- Însuºi Dumnezeu l-a rânduit, adicã
sia faþã de avort, cu alte cuvinte de a naºterea de fii, cu tot ce presupune ea.
opri pe cei care ar fi tentaþi vreodatã sã Izvorul vieþii este Hristos. Nimic
facã un avort. Eu nu m-am dus la acest din ceea ce este nu s-a fãcut fãrã El.
film. Pentru cã eu nu aº putea privi un Sfântul Macarie Egipteanul vorbea în
astfel de film. omiliile sale despre nemãsurata
Mulþi ani în urmã stãteam la o bere iubire a lui Dumnezeu faþã de fãptura
cu cineva care tocmai îºi dusese iubita Sa. Anume cã Dumnezeu, în puri-
sã facã un avort. Eram bãieþi de liceu
vorbeºte decât despre infantilitatea în care tatea ºi atotputernicia Sa plinã de
ºi lucrul acesta fãcea parte din viaþa licee-
se adânceºte omenitatea de azi, când luminã, nu se îngreþoºeazã niciodatã de
nilor. Mãrturisirea acestui om nu avea
oameni de 30, 35 de ani, umblã cu cur- om, cã El trimite pe Duhul Sãu cel Sfânt
nimic din teribilitatea ºi monstruozitatea
surile xeroxate sub braþ ºi tremurã de chiar ºi acolo unde doi desfrânaþi
unei operaþii chirurgicale filmate. Ceea ce
emoþie la gândul dacã vor reuºi sau nu sã sãvârºesc pãcatul ºi se atinge de trupurile
îi rãmãsese lui în minte era mâna asudatã a
iubitei sale de 40 de kilograme pe care el o copieze la examen. lor pentru a da naºtere unei noi vieþi.
ducea adormitã ºi palidã pe strãduþa întor- Am spus la început cã nu am vrut sã Nimeni nu poate zãmisli fãrã Duhul Sfânt.
tocheatã din spatele spitalului. Mâna aceea vãd un film care îmi prezintã un avort pe De ce unii oameni drepþi nu pot avea copii
subþire ºi neputincioasã semãna pentru el viu. De multe decenii, Biserica, precum ºi ºi de ce pãcãtoºii zãmislesc ºi avorteazã?
cu o funie legatã de gâtul unui animal dus unele societãþi filantropice ºi medicale Nu ºtim. ªtim numai cã oricine se naºte pe
la tãiere. ªi asta n-ar fi fost atât de dureros încearcã sã convingã lumea de faptul cã lume se naºte de la Dumnezeu ºi pentru
ºi atât de marcant, dacã aceastã mânã nu ar avortul este un omor. Totuºi oamenii sunt Dumnezeu. Oricine s-a opus lui
fi fost mâna celei pe care el o iubea mai prea puþin sensibili la acest lucru. Ei zic cã Dumnezeu ºi ºi-a omorât copiii pentru a-ºi
mult decât orice pe lume. vor sã-ºi trãiascã tinereþea, sã-ºi trãiascã face o viaþã mai lipsitã de griji a ajuns mai
Vremea a trecut ºi astãzi nu mai ºtiu dragostea. Am auzit de nenumãrate ori devreme sau mai târziu sã-ºi ruineze viaþa.
unde este tânãrul acela, iar fata poate cã nu tineri care spun cã apariþia unui copil ar Acestea sunt familiile care divorþeazã, în
ºi mai aminteºte decât arareori de aceastã duce la încetarea dragostei dintre ei, cã gri- care mor copiii în accidente sau înecaþi,
întâmplare din adolescenþã. jile le-ar rutina viaþa. Tânãrul care îºi dus- aceºtia sunt bãtrânii pe care nu-i mai
Astãzi în oriºice oraº te izbeºti de pa- ese iubita la chiuretaj nici nu realizase cã cerceteazã propriii copii.
nourile care îþi oferã servicii de obstretricã. tocmai comisese un omor, pentru cã nici Lumea este fiecare om care trãieºte ºi
În spatele acestor panouri, în hol, sunt nu ºtia ce înseamnã un avort, dar înþelesese ea capãtã sens doar în faþa omului care o
întotdeauna câteva femei singure, altele cã fãcuse un pãcat împotriva dragostei, cã contemplã ºi o împlineºte prin sine însuºi.
însoþite de partenerul lor, aºteptându-ºi o umilise ºi o sacrificase ca pe un animal Privit în adâncime, privit cu dragoste, nu
rândul la operaþie sau amorþite ºi palide, de carne pe cea pe care o iubea. El îºi este nici un om care n-ar fi trebuit sã se
aºteptând sã-ºi revinã dupã anestezic. dãduse seama cã cea pe care el o atingea nascã. ªi când zic asta mã gândesc în
Fiecare dintre ele are povestea ei, poveste cu atâta sfialã fusese dusã sã fie desfãcutã primul rând la mine ºi la tine. ªi cine oare
despre care toatã lumea încearcã sã uite, ºi însângeratã de mâinile unui chirurg a hotãrât pentru noi dacã a trebuit sã fim
pentru a nu-ºi mai aminti de ea niciodatã. impersonal ºi rece. sau sã nu fim în aceastã lume? Încã de
Este curios cum într-o societate în care Sfântul Ioan Gurã de Aur spunea cã la când eram copil mã surprindeam de multe
cultul dragostei ºi al tinereþii dezlãnþuite se Judecatã oamenii nu vor fi întrebaþi de ori cã cercetez oameni necunoscuþi, încer-
impune cu atâta putere, s-a creat, pe de altã pãcatele pe care le au fãcut fiind biruiþi de când sã-i ghicesc cine sunt ºi mai ales ce
parte, o adevãratã fobie în faþa naºterii, fire: nici de beþie, nici de curvie, dar vor fi simt ei în inimile lor. Mã gândeam cum ar
care este o urmare fireascã ºi inevitabilã a întrebaþi de ce nu au arãtat dragoste. ªi fi fost dacã ei nu ar fi fost pe lume, ce ar fi
dragostei. Atunci când o tânãrã aflã cã a prorocii au avut cãderi - cum a fost David, putut fi în locul acelei clipe în care eu i-am
rãmas însãrcinatã ea începe sã aibã com- care a violat, neputând rezista în faþa fru- privit ºi m-am gândit la ei? Pânã acum
portamentul unui om cuprins de cancer. museþii Virsaviei -, dar ºi le-au asumat. Nu rãmân la convingerea cã fiecare om simte
Oameni care sacrificã câte 25-30 de ani a naºte un copil este pãcat, ci a te folosi de ceva profund în inima sa ºi ceea ce simte
din viaþã pentru a bate coridoarele ºcolilor, o femeie pentru pofta ta. Dar poate cã ºi este, pentru el, cel mai important lucru,
cu toatã amãrãciunea ºi sãrãcia pe care o aceastã plãcere devine pãcat de moarte este ceea ce dã sens vieþii lui.
presupune viaþa cãminelor studenþeºti, abia de atunci de când apare gândul de a Oricine iubeºte trebuie sã iubeascã
aceeaºi oameni se îngrozesc dintr-odatã în opri zãmislirea care o urmeazã. Apostolul pânã la capãt ºi sã-ºi asume tot ceea ce îi
faþa gândului de a "sacrifica" doi ani pen- Pavel spunea cã femeia se mântuieºte prin scoate înainte dragostea.
tru copilul lor care se naºte. Aceasta nu naºterea de fii, dar astãzi credem cã oricine Pãrintele Savatie Baºtovoi
Educaþie creºtinã 15
Copiii noºtri - între educaþie intelectualã
ºi formare spiritualã
Copiii îºi petrec o mare parte din copilãrie pe bãncile
ºcolii, de aceea pãrinþii creºtini trebuie sã fie la curent cu
ce se petrece în afara familiei. Pentru aceasta, un rol im-
portant îl au întâlnirile pãrinþilor cu profesorii ºi accepta-
rea unei implicãri în acþiunile ºcolii. Este vitalã crearea
unor legãturi între viaþa familialã ºi cea ºcolarã a copiilor.
Notele ºi performanþele multe griji nu poate învãþa
cu folos, dar cel care se
copilului simte ocrotit ºi fericit va
Cel mai adesea, pãrinþii se întreabã spori în toate activitãþile pe
cum sã-i ajute pe copii sã asimileze tot ce care le întreprinde.
se învaþã la ºcoalã ºi cum sã devinã folo- dificultãþile cu privire la ideea unui
sitoare educaþia academicã primitã. De Copilul, între natural Dumnezeu Creator al lumii.
aceea, este ºtiut cã unii copii, crescuþi în ºi artificial
duhul smereniei creºtine, pot dobândi Sfântul Ioan Gurã de Aur îi sfãtuieºte Modelele copiilor
cunoºtinþe fãrã a se mândri cu ele, ci pe pãrinþi sã vegheze asupra simþurilor Nu în ultimul rând, pãrinþilor le revine
punându-le în slujba altora. Pe de altã copiilor lor: ce anume vãd, ce aud, ce-i misiunea grea de a le forma copiilor un
parte, una dintre problemele sistemului impresioneazã. Din pãcate, civilizaþia se- profil spiritual solid. Pentru aceasta, tre-
educaþional actual este aceea a concurenþei colului al XXI-lea nu le oferã doar pilde buie sã existe o concordanþã între educaþia
dintre copii. Notele obþinute în urma frumoase de culturã ºi de comportament, religioasã primitã în familie ºi ceea ce li se
lucrãrilor de control sunt considerate ca
ci îi bombardeazã cu ºtiri ºocante, imagini oferã la ºcoalã. Pãrinþii pot contribui direct
fiind mai puþin importante decât poziþia de la bunãstarea spiritualã a copiilor lor,
care se bucurã copilul în raport cu ceilalþi deºãnþate ºi dispute politice. Sf. Ioan Gurã înconjurându-i cu dragoste, rugãciune ºi
elevi din clasã ºi acest lucru cultivã mân- de Aur ne sfãtuieºte sã oferim copiilor
explicându-le învãþãturile moral-creºtine
dria. Aici intervine pãrintele, care trebuie ocazia de a-ºi impregna simþurile de fru- cu ajutorul pildelor. La rândul ei, ºcoala
sã se arate mulþumit de nota obþinutã ºi museþile naturii prin contemplarea
are o misiune nobilã, aceea de a le oferi
sã-l laude pe copil pentru osteneala peisajelor, prin excursiile ºi vacanþele copiilor modele demne de urmat prin pro-
depusã, iar nu pentru cã i-a întrecut pe organizate în mijlocul naturii. De aseme-
fesorii ei. Beneficiile ºi concretizarea aces-
ceilalþi copii, obþinând note mai mari ca ei. nea, este important ca mediul familial ºi tei comuniuni familie-ºcoalã se observã în
Iar un copil care, în ciuda eforturilor sale, chiar toate celelalte locuri unde îºi
comportamentul zilnic al copiilor, în
nu reuºeºte sã aibã rezultate bune la desfãºoarã o bunã parte din activitãþile lor
zilnice sã nu fie constituit doar din lucruri relaþiile dintre ei, în creºterea lor
învãþãturã, nu trebuie fãcut sã se simtã cã
nu valoreazã nimic. artificiale, fãcute de mâna omului, ci ar fi duhovniceascã ºi în înþelegerea ºi
de preferat sã se foloseascã pe cât este respectarea adevãrurilor dumnezeieºti.
Capacitatea intelectualã posibil materiale naturale, care înlãturã Prof. Laura Ciolan
Capacitatea intelectualã nu este Dicþionarul creºtinului ortodox este obscurã. Deºi interesante prin
pânã la urmã decât unul dintre darurile conþinutul lor, cãrþile apocrife cuprind de
naturale date de Dumnezeu. În gene- Apocalipsa - este ultimul capitol din multe ori idei eretice sau lucruri ascunse,
ral, societatea noastrã îi încurajeazã pe Noul Testament, scris de Sf. Apostol ºi obscure. Dupã modelul acestora, în literatura
cei care au calitãþi intelectuale sã se Evanghelist Ioan, ºi cuprinde descoperirea religioasã au apãrut ºi cãrþile apocrife popu-
mândreascã cu ele ºi sã-i considere pe fãcutã acestuia de cãtre Mântuitorul. În ea ne lare, bazate pe legende religioase.
ceilalþi inferiori. Însã, se ºtie cã nu toþi este prezentatã o viziune profeticã privitoare Catapeteasmã/iconostas - denumirea
copiii au aceleaºi capacitãþi de asimi- la situaþia Bisericii de la întemeiere ºi pânã la peretelui acoperit de icoane care desparte
lare a informaþiilor ºi a diferitelor sfârºitul lumii, când va ieºi biruitoare din
altarul de restul bisericii. Este fãcut din lemn,
deprinderi. De aceea, este foarte toate piedicile ºi duºmãniile ce-i vor sta în
important sprijinul acordat de familie. cale de-a lungul vremurilor. Fiind o carte piatrã, marmurã, cãrãmidã sau metal. Are
Pãrinþii trebuie sã le asigure copiilor profeticã, Apocalipsa foloseºte mult sim- trei uºi, douã laterale (numite diaconeºti sau
timp ºi un loc liniºtit pentru pregãtirea bolul ºi alegoria. Acest lucru îi conferã un îngereºti) ºi la mijloc o uºã centralã, formatã
lecþiilor, sã-ºi arate interesul pentru caracter "obscur", mai greu de înþeles, care a din douã pãrþi care se deschid lateral, numite
programul lor ºi sã-i încurajeze sã dat naºtere la numeroase interpretãri, con- uºile împãrãteºti. Se numesc aºa pentru cã la
prindã gustul ºcolii, sã facã din fuzii ºi speculaþii nefundamentate. ieºirea cu Sfintele Daruri ºi aducerea lor de la
pregãtirea lecþiilor un moment atractiv Apocrif - vine din gr. apokrifos = proscomidiar la Sf. Altar, preotul intrã pe
ºi sã asigure desfãºurarea lor într-un ascuns, nesigur, secret. Cãrþile apocrife sunt aceste uºi simbolizând Intrarea Domnului
climat familial optim. Ultima cerinþã e cãrþi pretins sfinte, pe care Biserica nu le Iisus, Împãratul cerului ºi al pãmântului. Pe
un motiv în plus pentru a evita tensiu- recunoaºte ca inspirate ºi autentice ºi nu le aceste uºi nu pot intra decât persoanele
nile din familie: copilul care are prea admite în Sf. Scripturã, pentru cã originea lor sfinþite prin hirotonie.
16 Trecut ºi prezent