P. 1
Masajul_-_ghid_practic_de_tehnici_orientale_si_occidentale

Masajul_-_ghid_practic_de_tehnici_orientale_si_occidentale

|Views: 139|Likes:
Published by liana68ro

More info:

Published by: liana68ro on Jul 27, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/10/2013

pdf

text

original

Ghid practic

de tehnici orientale

~i occidentale de masaj

LUCY LIDELL

l m p r e u n a cu

SARA THOMAS CAROLA BERESFORD-COOKE 9i ANTHONY PORTER

Fotografii de FAUSTO DORELLI

Cu v a n t Tnainte: CLARE MAXWELL-HUDSON

Titlul original

THE NEW BOOK OF MASSAGE

Complete Step-by-Step GUide to Eastern and Western Techniques

written by Lucy Lidell

with Sara Thomas, Carola Beresford-Cooke and Anthony Porter

Copyright Gala Books Limited 2000

Translation copyright © 2002 Pro Editura $i Tipografie

Traducerea: Constantin Dumitru-Palcus

Multurniri

si lndecsebi Annei Parks pentru insptratia lnvataturflor sale,

Ilustratori:

Sheila Hadley; Sylvia Kwan; Shei.aqh Noble; Joe Robinson

Provsnienta unor imagini:

Pieturs murals egipteana (p. 13); Institutul International de luerarea lui Avieenna. Canon (p. 13); Biblioteea Joseph Chicago. Illinois; Ilustratie din Ampuku zukai: Ido No Nipponsha,

Dc;;(ritrclt ell' a Bfbli"l~di '\al'''''~k'' R",n'mifi I.!IlU.L1XC'

Editor Pro Editura si Tipografie

Str. BaicuieS1i nrt. Sector 1, Bucuresti Tel .. 490.6236: reliFax 490.62.35

Nota: Daca suferiti de 0 boala. sau sunteti lnsarcina.a. inamte de a efectua exercitiile descrise in aceasta carte trebuie neaparat sa va consultati rneoicul. Toate indicatiile si avertismentele trebuie citite cu atentie. Autorii si editorii nu pot Ii tacuti rasounzatori pentru rani Ie sau afectiunile provocate de nerespectarea acestor avertismente

Oespre aceasta carte ...

In acest gllid sunt descrise trei terapii diferite: masajul, shiatsu si reflexoterapia. Indiferent ce metoda decideti sa tnvatati. nu uitat: sa citit: .Inceputul" (pp. 18-25). capitol care contine sfaturi practice fundamentale penlru toale cele trei metode, precum si .Atinqerea umaria" (pp. 152-165). unde sunt prezentate metodele de aplicare a tehnicilor la diferite varste $i pentru necesitati speciale.

Nota: In sectitmea despre rnasa], persoanele supuse masajului (receptorii) sunt prezentate nud, deoarece cartea este destinate a fi tolosita In principal cu partenerii si prietenii apropiati. In masajul profesional. lntotdeauna sunt folosite prosoape pentru acoperirea trupului (vezi pp. 38-39).

Atentie: Consultati de fiecare data un medic daca aveti lndoieli cu privire la 0 afectiune medicala si respectati avertismentele si contraindicatiile prezentate In aceasta carte.

Cuvant rnainte

Masaju[ este probabil eel mai vechi si ce[ mai simplu tratament medical. In culturile traditionale. mai ales in Orient, este acceptat ca un lapt liresc ca oamenii de toate varstete sa benelicieze de masaje regulate. Dar in Occident, des! in lumea sportului valoarea rnasajulu: a test dintotdeauna recunoscuta, abla in ultirnul timp a inceput sa fie folosit si ln alta domenii.

Mu[t prea des, avem tendinta de a ne fi teama sa ne atingem unii pe altii. Si totusi, tot mai rnult, cercetarile stiintifice demonstreaza extraordinara

elicacitate a atingerii iar atingerea este eser.ta rnasaju'ui. In cadrul

unui studiu recent s-a dovedit ca sirnplul act a: masaiutu a lrnbunatatit moratur pacientilor sau [e-a sporit viteza de recuperare dupa boala. Eu tnsarnl am constatat veridicitatea acestui aspect in activitatea mea de [a spital.

CUVANT TNAINTE 7

Caci masajul, asa cum ajung sa-si dea seama cei care-t practice, nu are doar latura fizica. EI are 0 irnportanta tatura psihologica. Tn\elegerea persoanei afiate sub rnainile celui care rnaseaza se cezvolta prin empatie. Dupa cum orice terapeut bun din acest domeniu stie, acest lucru se bazeaza pe certitudinea interioara exprirnata prin cuvintele: .sont aiel ca sa ajut."

Unul dintre avantajele un ice ale acestei forme de terapie este acela ca rnasaiul este la fel de placut pentru cel care-I face, ca si pentru cel care-I

- recepteaza. S-a demonstrat stiintific ca rnanqalerea unui animal de casa are un efect relaxant si coboara tensiunea arteriala a persoanei care face acest !ucru. Si mangaierea oamenilor are acelasi efect.

Masajul poate sa stimuleze sau sa calmeze, in tunctie de ritmul si de profunzimea manqaienlor. lata de ce masajul poate sa lac a 0 persoana sa se simta vioaie si gata sa porneasca tntr-o cursa de maraton sau, dirnootriva, sa se sirr.ta relaxata si sornnoroasa Masajul poate atenua tensiunea, poate calma durerile de cap, sa relaxeze rnuschii incordati sl sa alunge insomnia. Mai presus de toate, poate furniza contextul unei posibile vlndecari, prin inducerea unei senzatii de bine. Multi dintre pacientil mei sunt convinsi ca placerea ctertta de masaj este terapeutica prin ea tnsas!

Cu toate aceste avantaje, masajul este usor de rnvatat. Este 0 deprindere pe care oricine 0 poate doband: deoarece, in esenta, este 0 extrapolare a unor gesturi pe care toti Ie lacem instinctiv. Ne rnanqaiern fruntea atunci cand suntern oboslti sau ne doare capul, ii rnangaielll pe copiii nostn pe cap sau pe obraji ca sa-l lir.istirn, str~ngem mana unui prieten pentru a-I consola $i trecarn 0 zona dureroasa a corpului nostru cu un gest la lei de reflex ca si cel al rnanqaierii animalelor de casa. Cartea de lata i$i propune sa va ajute sa va dezvottati aceasta capacitate naturata.

Masajul poate Ii definit ca orice forma sistematica de atingere des pre care s-a constatat ca aduce alinare sau ca actioneaza in favoarea sanatatii. In aceasta carte sunt descrise trei tehniei diferite: masajul propriu-zls. la care miscarile sunt in general ample si Iluente; shiatsu, 0 metoda oriental a de terapie prin presiune, inrudita eu acupunctura; si reflexoterapia, care lntluenteaza toate partite corpului prin stirnularea rellexelor de pe labele picioarelor. Acest ghid practic constituie prin urmare 0 excelenta introducere tn subiect. Cu ajutorul ei, oricine poate incepe sa-$i dezvolte puterile terapeutice din maini.

Si retineti ca, daca viata v-a deposed at de aceste puteri, masajul vi Ie poate reda.

Cuprins

10 Introducere
18 lnceptul
20 Crearea unui mediu relaxant
22 Aplicarea $i receptarea
24 Centrarea
26 Masajul
28 Uleiurile
30 Mi$carile fundamentale
36 Secventa fundamental a de masaj
38 Prosoapele si capitonajul
40 Spatele
46 Spatele picioarelor
52 Umerii, gatul $i pie lea
58 Fata
63 Bratele si rnainile 68 Partea Irontala a bustului

72 Partea din fata a picioarelor

76 Cone eta rea

78 t.ista de control pentru masaj

80 Shiatsu
82 Ki
86 Sanatatea 1n perspectiva orientala
88 Tehnici si instrumente
90 Secventa shiatsu de baza
92 Spatele
96 Soldurile
100 Spatele $i partea exterioara a picioarelor
106 Spateie umerilor
110 Partea din lata a umerilor si a galului
114 Capul si lata
118 Bratete si mainile
122 Hara r
126 Partea din tata si interiorul picioarelor
130 Lista de control pentru shiatsu
131 Punctele de presiure pentru rnasa] 132 Reflexoterapie 134 Teoria si principiile

136 Diagrama reflexelor pentru laba piciorului 138 Tehnici de baza

142 Secventa de tratament a labei piciorului 148 Diagrama reflexelor rnainli

150 Secventa de tratament a rnalnllor

152 Atingerea urnana 154 Sarcina

156 Cop iii 1n primele luni de viata 160 varsta tnaintata

162 Masajul si exercitiile fizice 164 Auto-masajul

CUPRINS 9

166 Inteleqerea corpului 168 Discrepante $i asimetrii 170 Picioarele

172 Pelvisul/Abdomenul

174 Pieptul/Umerii $i bratele

176 Gatul, capul si tala 178 Limbajul corpului

180 Anatomia

190

10 INTRODUCERE

I ntroducere

Toti sirnt.rn nevoia sa ne relaxarn, sa scaparn de tirania timpului Ascultam muzics. privim rniscarea norilor pe cer, ne plimbam pe plaja cautano pietricele colorate sau scoici toate acestea sunt rnodalitati prin care ne linistim sufletul, ne redobandim senzatia propriei noastre integritaii In inocenta clipei. In copilar!e. ne cataram In copaci $i alergam desculti. Ne sirntirn In largul nostru cu noi insine si suntem In contact cu natura noastra tundarnentala. Dar pe masura ce lmbatran.m, petrecem tot mal mult timp tralno numai In intelect.

Acum e momentul sa refacem echilibrul ~i sa revenim In propriul nostru corp prin redescoperirea delicatei arte a atingerii. Este un limbaj comun, un limbaj pe caro-l putem folosi pentru a vindeca sau linisti, pentru a alina durerea sau pentru a lndsparta tensiunea mai presus de toate, sa exprimarn faptul ca ne pasa. Asemenea unui lurninls tn padure, aceasta arta ne of era un spatiu de respiratie Tn care sa ne relaxam sl sa ne reorientam.

MaSajul ne of era un mijloc de a contracara fluxul neTncetat al presiunilor profesionale si casnice. Pentru prea multi dintre noi, rigiditatea 5i durerea sunt un mod de viata cu care ne-am obisnuit $1 de multe ori, abia atunci cane facem sau nl se face masaj, descoperim ca rnuschii nostr! sunt lncordati sau ne dam seama ca 0 mare parte din energie ne este consurnata de tensiune. Masajul poate fi 0 calatorie de autodescoperire, care ne arata cum este sa ne sirntirn mai relaxati si mai Tn armonie cu noi lnsine, sa simtim place rea unui trup care poate respira sl se poate rnlsca Tn deplina libertate.

Masajul, trecut sl prezent

Vreme de zeci de mii de ani, 0 forma sau alta de masaj sau de atingere a fost tolosita pentru a-I vindeca pe bolnavi sau pentru a Ie alina durerile. Pentru medicii din antichitatea greaca sau rornana,

masajul constituia unul din principalele de domolire a

durerii. Pe la Tnceputul secolului V T. Hr., - .parintele

medicinei" - scria: .Meoicut trebuie sa aiba 1n multe

privinte, dar tara doar ~i po ate 1n privinta poate lntari 0 lncheietura care este prea lncheietura care este prea lntepentta."

Pliniu, renumitul naturalist roman, se supunea In mod regulat masajului pentru a-si'ostoi suterintele provocate de astrna, iar lulius Cezar, care suferea de epilepsie, era zilnic ciupit pe tot corpul, pentru usurarea nevralgiei si a durerilor de cap. Dupa cacerea Romei, In secolul V d. Hr., putine progrese s-au Inregistrat In Europa In stera medicinei si a rarnas In seama arabilor sa studieze si sa dezvolte lnvatatunle lumii clasice. Avicenna, filosotul si medicul arab care a trait In secolul al XI-lea. scria In lucrarea sa Canon ca obiectul masajului este ,.sa disperseze uzate rarnase In muschi si care nu au test eliminate prin exercitiu

12 INTRODUCERE

1n perioada Evului Mediu, In Europa, putine lucruri s-au auzit des pre masaj, din cauza dispretului fala de placerile carnale Dar interesul tala de aceasta arta a fast resuscitat In secolul al XVI-lea, In principal datorita operei doctorului francez Ambroise Pare Apoi, la Inceputul secolului al XIX-lea, suedezul Per Henrik Ling a pus ta punct un sistem care astazi este cunoscut sub numele de .masajul suedez", pe care l-a sintetizat din cunostintele sale de gimnastica $i fiziologie si din tehnicile chineza. egipteana, greaca si rornana. In 1813 a tost lnfiintat la Stockholm primul colegiu care of ere a ore de masaj ca parte a programei scolare $i de atunci au luat fiin\a pe lntreg continentul institute $i statiuni de odihna care includeau si masajul. Astazl, nimeni nu se mai lndoieste de valoarea terapeutica a rnasajului, care continua sa se dezvolte si sa intloreasca In lntreaga lumea occidentala, atat printre practicienii amatori, cat $i printre protesionisti.

In Orient, tehnicile de masaj s-au bucurat dintotdeauna de 0 mai mare pretuire pentru apticatiile lor tarnaduuoare cecat In Occident si acestea au continuat sa fie folosite nelntrerupt din cele mai vechi timpuri. Probabil ca diferenta de atitudine care a existat pana toarte de curand lntre civilizatia orierrtata si cea occicentala tara de masaj a fost 0 consecinta a revolutie: stiintifice care a avut loc In Occident In urrna cu circa doua sute cincizeci de ani. Ca urmare a acestei noi stiinte, vechile concepte care stabiieau leqaturile dintre corp, pe de o parte, si minte $i spirit pe de alta, au fost desconsiderate ca hind nestiintitice si, In decursul timpului, corpul omen esc a ajuns sa fie privit ca un soi de rnasinarie sofisticata, care putea fi "lntre\inuta" si .reperata" numai de catre specialisti cu Ina Ita calificare cu alte cuvinte, doctorii.

In Orient, totusi, pana de ourand nu a prins radacini 0 astfel de atitudine .stiintifica". iar oamenii sarrnani de la tara au continuat sa combine dorinta instinctive de "a face bine prin rnanqaiere" cu deprinderi elaborate $i pertectionate In decursul unei lndelungate traditii si carora le-a conferit autoritate cunoasterea ernpirlca a teoriei medicale orientale, precum si tehnicilor ortopedice sau manipulative. Shiatsu lsi are originile In aceasta forma traditionala de masaj, asa cum a fost practicata In Japonia, si care apoi s-a lmboqatit ca urmare a influentelor din teoria clasica a acupuncturii si din stiintele occidentale ale osteopatiei si ciliropracticii, de curand sosite In Japonia. 1nceputurile reflexologiei sunt necunoscute - este posibil sa fi avut ca origine stravecbea arta orientala a terapiei punctelor de presiune. Dar, indiferent care i-ar fi originile precise, pare cert ca era folosita In Egiptul antic, asa cum reiese din picturile murale descoperite In morrnantul unui medic. prezentate In figura din dreapta sus.

J'

D(w,,:i isioricc prirind ref/exo/empia, masajlll ;;i shiatslI: 511$, picturi; murali; dill mormtmtui unui medic

din Saqqom, Egipt, datllJld din a/1111 2330 i. Hr.; deaslIpr(l, ilusiratic din Iucmrca Canon a lui Auicennn

(980-1037 d.Hr.); odaptliri dupt; xilogrm'"ri lunic

diJltr-lIJl text japolle: 10 iJlccp"/11 secotulv! a! XIX-1m.

14 INTRODUCERE

Limbajul atingerii

Atingerea tnssamna contact - relatia cu ceea ce se ana dincolo de periferia noastra, cu solul de sub talpile noastre. lar pentru oameni, ca si pentru alte animale, atingerea are 0 importanla vitata. Ea of era siguranta, caldura, placere, manqaiere si 0 vitalitate reinnoita. amintindu-ne ca nu suntem singuri.

Dintre toate simturile, pipaitul este primul care se dezvolta. Ca bebe.us., explorarn sijncepem sa tnteleqern lumea mai ales prin intermediul experientei noastre tactile, far atingerea plina de dragoste a parintilor este asentiala pentru dezvoltarea noastra. Arata timp cat nevoia noastra de a atinge si de a fi atinsi este satistacuta, crestem sanatosi. dar daca este inhibata, dezvoltarea noastra poate sa sutere. imbratisarile si rnanqaierile pe care Ie primim in copilarie ne ajuta sa ne constituim 0 imagine sanatoasa despre noi lnsine. nutrind sentimentul ca, deoarece suntem atinsi, suntem acceptati si iub.ti. in urrna cu mai bine de treizeci si cinci de ani, psihologul american S.M. Jourard a ararat ca perceptia noastra despre cat de mult suntem atms: de alii oameni pare a fi In relat-e ovioenta cu respectul nostru de sine, cu cat de mult ne pretuirn.

Experlentele lac ute cu pull de primate au demonstrat cat de esential este contactul flzic cu 0 mama calda si iubitoare si, reciproc, cat de negativ poate sa influenteze dezvoltarea tlzica si emotional a privarea de atingere, caci intreaga noastra perceptie a realitatii se bazeaza pe sirntu' tacti! 1n societatea noastra, a fi privat de contactul cu semenii tnseamna 0 pedeapsa - cea mai aspra fiind condamnarea la izolare. Cano suntem lmpiedicati sa atingem sau sa lim atinsi ne sirntim dureros de sing uri si de nelinistili. intr-un recent studiu medical american, pacientii privati de contact direct au raportat 0 senzatie de izolare acuta, de separare Iata de cal dura atingerii umane.

Atingerea este limbajul pe care cu totii 11 folosim instinctiv pentru a ne arata sentimentele, pentru a demonstra altora ca sunt lubiti, doriti sau apreciati. "Sa rnanqaiern ca sa treaca" este reactia noastra fireasca la cucuiele sau vanataile copilului; mana ni se aseaza parca instinctiv pe 0 frunte cuprlnsa de tebra si tot cu mana incercam sa alinarn 0 durere de stomac sau de cap. Si durerile ernotionale evoca 0 reactie imsdiata. Atunci cane tinern in brate sau rnanqa.ern pe cineva, ne exprrnarn cornpasiunea. Intelegerea lata de persoana respect iva, lncercarn sa-l redam linistea. lar cand suntem sing uri si lnourerati. ne ghemuim si ne lrnbratisam sing uri, ne odihnim capul obosit pe maini si ne rnasarn cu gesturi inconstiente membrele dureroase. Dar In atara de taptul ca ne lmbratisam unii pe alti' din pura prietenie sau pentru a ne exprirna fericirea si bucuria, oare nu !le-am lnstra'nat de propriile noastre instincte rozervand limbajul atinqerii numai pentru tipetele de durere Iizica si sufleteasca sau contextului sexual fiindu-ne totodata tearna sa ne atingelll doar pentru a ne exprima a'ectiunea. pentru a relaxa sau pentru a vindeca?

16 INTRODUCERE

Masaj, shiatsu !?i refiexoterapie

In aceasta carte va vom arata cum pot fi folosite tellnicile de atingere nu numai pentru relaxarea si cresterea starii de bine a rudelor $i a prietenilor, dar si pentru 0 mai buna lntelegere de sine 5i a celor din jur Cele trei terapii tactile prezentate rnasajut, shiatsu si reflexoterapia oitera mult In privinta efectelor $i a modului de aplicare. Cu toate acestea. toate trei pun In valoare capaeitatea regenerativa a organismului, stimuland aptitud.rule de auto-vindeeare ale tiecaru: individ. Va suqerarn sa lneepeti prin a invata terapia de care va simtiti ce! mai atras temperamental - dintre toate metooele, probabil ca masajut este cel mai user de invatat deoarece rniscarlte sale se bazeaza pe manqaleri pe care noi toti Ie lac em In mod natural. Shiatsu si reflexoterapia necesita 0 abordare rnai precisa decat rnasaju!

Masajul impl.ca manpaierea. trarnantarsa si apasarea sistematica a tesuturilor moi ale lntregului corp cu scopul de a induce 0 stare de relax are totata. Receptorul este dezbracat total sau partial, iar pentru lubrifierea pielii se folosesc uleiuri. Din momentulln care at: deprins succesiunea tundamentala a rniscarilor: putef lncepe sa lucrati mai mutt din intuitie. adaptand tehnicile la nevoile receptorului. In rnasaj, rnainile se misca fluent pe portiuni mari ale corpului, In vreme ce In shiatsu $i In reflexoterapie se lucreaza In cea mai mare parte a timpului prin apasan exereitate pe arii mici sau In puncte.

Shiatsu este un sistem japonez de terapie fizica efeetuat cu degetele de la rnaini, cu coatele, cu genunchii sau cu tal pile. Difera de masaj prin principiul pe care se bazeaza In vreme ce rnasajul actioneaza In principal asupra muschilor, tendoanelor si ligamentelor si atecteaza in specla: echilibrul de fluide al orqanisrnulu: In ceea ce pr.veste sanqele si urnta. shiatsu imp.ica concentrarea asupra punctelor de presiune (tsubo), cu scopul de influenta ecnilibrul energiei vitale (k/) In meridiane. Oat fiind ea am be Ie terapi: presupun lucrul pe lntreaga supratata a corpului, shiatsu va alecta accidental sistemele muscular, circulator si limfatic, la fel cum masajul va afecta punctele de presiune 51 rneridianele, chiar daca nu urrnaresc acest lucru. De obicei. persoana supusa unui tratament shiatsu este lmbracata - partial si din motive de pudoare, deoarece tratamentul implica pozitionarea membrelor receptorului In unele pozitii destul de expuse. Are 0 eficacitate deoseb.ta ca metoda de rnedcina prevent iva si ca ,energizant" pentru cei epuizat: sau aflati In convaescenta

In reflexoterapie se folosesc tehnici speciale de lntrebuintare a degetelor pentru a action a asupra unor zone restranse, sau reflexe, de pe picioare Aceste zone sunt conectate eu diferite part: ale corpului. asa lncat actionand asupra tuturor reflexelor de pe labeie picioarelor este de fapt afeetat 1ntreg corpul. Principalul beneficiu al refiexoterapiei

este retaxarea. dar ea contribuie si ta sporirea afiuxului sanguin la

mal bun a functlonare a impulsurilor nervcase.

/\.

Inceputul

GriJa si sensibilitate putin

doua main: sanatoase - doar atat

nevoie pentru a incepe practicarea

Dar indiferent co tehnica de aleceti sa invatati, exista cateva tante $i general valabile privind

Mai intai, menta sa Iacet: un efort

preqatirea decorului, astle: lncat fiti bine

preqatit pentru $edinta lnainle de a incepe - camera sa fie deja calda $1 contortabila, patur.le $1 prosoapele sa fie la lIor,pn;~r;~ ca si orice ulei sau puda de care

nevoie. Daca veti fi nevoit sa va pentru a

cauta un resou sau un ulei oarecare. veti

intrerupe continuitatea tratamentului. veti

anura intregul scop al exercltiutul

partenerul dumneavoastra nu se poate relaxa fiindca ii este frig sau nu se simte confortabil. Ganditi-va si la cele necesare pentru propriul dumneavoastra con fort. Pentru efectuarea in

bune de masaj sau de

shiatsu, sa ourtat: haine care sa va

perrnita sa va rniscati in voie. $i de fiecare data cane va schimbati pozitia in cursu I unei

de tratament, trebuie sa va asiourat. ca simtiti

relaxat, nu tncoroat, lnainte de a continua cu tratamentul. Nu improvizati nic.odata cu 0

usor incomoda, in speranta ca va

disparea. In mod cert nu va disparea, iar incordarea durnneavoastra se va transmite partenerului.

In calitate de persoana care efectueaza masajul,

confortul dumneavoastra este strans de

postura si de respiratie. lndifersnt sedeu.

stati in genunchi sau in trebuie sa aveti

corpul relaxat Pentru a

energlei sa circule

spatele drept, nu aplecat sau incoit.

rniscarue din abdorn.nala

folosindu-va carpul pentru

presiunii, nu doar rnainile sau Daca

sa profund si sa va lasali corpul

in timp ce va miscati, evita in COl'-

darea si obosea:a veti inche.a de

tratarnent cu tol energre ca inceput

Esentiale pentru succesul oricare. terapii prin sunt starea ournneavoastra ps.hica si

fata de partener. Trebuie sa privr]:

fie care sedinta ca pe a noua experienta si sa conferiti Iiecareia un sentiment de grija sincera, de consideratis si respect. lnainte de aplicarea tratamenlului, discutati cu receptarul despre ce urrneaza sa faceti si aflati daca exista probleme deosebite. Indemnatl-va partenerul sa va tntrerupa in cursul sedintei daca nu S8 simte confortabil sau daca atingerile dumneavoastra sunt prea usoare ori prea dure. Dar, ca linie generala, oescurajati palavraqeala Nu veti face decat sa va pierde;: concentrarea $i s-ar putea sa sacrificati valoarea unor atingeri calme si concentrate In favoarea unor discutii incarcate de banalitati Sa nu incercati niciodata sa oferiji tratament daca sunteti suparat, manics sau nu va simtiti bine - fiindca nu numai ca veti Ii stors de . . dar dispozitia ournneavoasrra se va

partenerului.

Va veti putea mentine rnai usor 0 atitudine adecvata daca veti reusi sa rarnaneti .centrat" s! veti acorda Intreaga atentie partenerului • dumneavoastra. Multi dintre noi ne petrecem 0 buna parte din viata gandindu-ne ia trecut sau tacancu-n« griji in privinta viitorului, $i pierdem asHe I ceea ce se petrece in momentul de rata. Pentru toate terapiile prin atingere este esential sa va ment.nat] atentia asupra a ceea ce se lntarnpla .aicl $i acurn", caci energia vindecatoare transmisa prln rnalni va fi ciminuata sau deviata de 0 minte absents. Cand sunteti concentrat, intuitia va calauzeste si veti simti cu mai rnu.ta usurinta unde se atla sursele de . tensiune si de dezechilibru energetic ale partenerului. veti fi capabil sa gaSiti atingerea acecvata pentru fiecare parte a corpului si sa faceti deosebiroa dintre a .durere pozitiva" $i 0 presiune excesiva. Dar daca totusi gandurile Incep sa .alunece" In timp ce lucrati, pur si sirnplu readuceti-Ie .la orcine" si domoliti-Ie, concent-andu.va asupra propriei respiratii. Sau, daca luerati cu oehii inchsi pentru seurle de urnp, puteti sa ramane\i ceea ce faceti si sa va mentineti atentia concen-

trata asupra mami'or. .. .

20 lNCEPUTUL

Crearea unui mediu relaxant

Relaxarea este vitala pentru orice forma de masaj $i, cu cat va straduili mai mult sa asigurati 0 atmosfera calma $i confortabila. cu atat mai eficace va fi tratamentul pe care-l aplicati. Indiferent de cum arata locuinta dumneavoastra, e nevoie doar de pulina grija s: preqatire pentru a transforma 0 mica parte din ea intr-o zona lini$tita dedicata rnasajului. Probabil ca cele mai importante cerime se retera la caldera $i la liniste. Camera aleasa va trebui sa fie calduroasa $i lipsita de cursnn de aer In special pentru un masaj cu ulei, In cursul caruia receptorul este dezbracat In lntregime sau doar partie! Pentru masaj avsti nevoie de coua prosoape mari, pe care Ie veli folosi ca sa va acoperiti partenerul atat In timpul sedinlei cat $i la finalul ei (vezi paginile 38-39). Pentru shiatsu $i reflexoterapie trebuie sa aveti la oispoznle o patura, cu care sa va acoperiti partenerul la s'arsit. Nu uitati sa faceti rost $1 de niste perne mai mari $1 mal mici, care va vor tolosi atat dumneavoastra cat sl partenerului. Masalul trebule efectuat intr-un moment al zilei cano ambii parteneri sunt linisti1i $i nu-I deranjeaza nimeni, astfel incat starea de concentrare sa nu rie intrerupta. Unora Ie place sa asculte 0 rnuzica relaxanta in fundal, pe altii rnuzica, de orics fei, Ii deranjeaza. lIuminatul din incapere trebule sa fie bland si dlscret. deoarece lumina puternica irnpiedica ochii sa se relaxeze comple!. Lumina delicata a lumanarllor este ideala. Ca un ultim amanunt, p.neti roios flori sau tamaie pentru a da un plus de nrosnstirne RRn IllIi din ~RmRrii

Suprafejele de lucru

Dintre cele trei tehnici de terapie prin atingere prezentate 1n aceasta carte,

shiatsu lntotdeauna pe

podea. holistic - pe podea sau

pe 0 mass masaj, iar reflexo1erapia

se receptoruiui atlat in

sau lntins pe un fotoliu

p Pentru shiatsu aveti

nevoie de rnai mult spatiu cecat pentru masaj cel putin 2,5 x 2 m. Daca etectuati un masaj cu ulei si aveti podeaua acoperita cu 0 moehetil., nu mai trebuie decal sa lntindeti 0 patura lndoita sau o pia puma, acoperita cu un cearceaf sau cu un prosap. Dar daca podeaua este tare, va trebui sa 0 capnonati suplimentar eel mai bine e sa tolosit: 0 saltea, eventual din burete. cu 0 grosime cuprinsa intre 2,5 si 5 cm, dar caca nu aveti asa ceva, se pot folosi mai mulle patun suprapuse. Asiqurati-va ca acest capttonaj sa depaseasca considerabil ca intindere corpul receptorului. asta ca sa va proteiati genunchii atunci cano va rniscaf in jurul lui. Daca intent.onati sa oedicat: mult tirnp secintelor de masaj, merita sa lnvestiti intr -0 rnasa de masaj.

Lucrul pe 0 rnasa este mai putin obositor. dat fiind ca puteti ajunge la toate partile corpului fara sa va lndoiti si va puteti rnisca In jurul receptorului fara s8-1 calcat: din greseala, lntrerupand astte] alluenta tratamentului.

Nu tolositl patul sauo sal tea cu arcuri, deoarece orice presiune aplicata va Ii absorbita de saltea.

Mesele de masaj

111 mai multe iipuri de

ideate peniru sun! lIf'oarc, fiind otunnniu, pliabiJc :;.i pOl'tnbile. Uncle sun! prcintzut» ell cab/uri de tensiunc, ceca cc ie asiguril a cxccientt: stobiliune, si inulte dintrc elf (III picioare reglobile. 'Pelltnl n gilsi carl' estc inlfl!l1l/ca ideali', trcbuic sa putcti ntingf ltiblia niesci ell inchcieturilc degetdol', atunci (find bratul cstc Jasnt

rclaxai ill Teate canapetcte dc aces!

tip nil capitol1nfi/ f>i nil/ftc simi

(II gnuff pcntrn /ntr'l, aSfjel rcccutorii sa poaM stn ell fata 111 .{lira sit l11fo{ll'crt 1I1fr-o parte mimI, pi'ifuri special fabricate pentru Cfll1flpele Sl1ll plifeti fiJiosi 1m

IlIni marc pcntru

22 lNCEPUTUL

Aplicare

81

,

receptare

Masajul este un flux bidirectional de atingere 5i reactie, un schimb reciproc de enerqie. Mainile, care transmit si recepteaza totodata, si pielea - acestea sunt instrumentele cornunicarli. Prin intermediul rnainilor. percepeti 5i cesccpenti unicitatea persoanei pe care 0 atinqeti: prin intermediut pielii, aceasta primeste darul atinger;; cumneavoastra. cantactul plin de grija si m.scarea. lntr-un sens, termenii .daruitor" si "receptor" sunt Inselatori. intrucat oriee forma de terapie prin atingere se bazeaza pe reciprocitate. Pentru ca puterea tarnadunoare a atingerii sa alba efect, amando: partenerii trebuie siH;i inteleaqa rolurile In cadrul aeestui sehimb, arnandoi trebuie sa daruiasca si sa fie reeeptivi reeeptorul, oferindu-si lncrederea si abandonandu-se "caruitorutui": eel care daruieste. fiind deschis si sensibilia nevoile rsceptorutui. La nivelul sau eel

mai lnalt, masajul poate fi 0 forma de medltatie, eu ambii participanti prezenti, arnando, flind concentrati asupra punetuiui de contact dintre el. Praeticarea exercitiilor de mai jos va va lngadui sa traiti atingerea aferita eu a atentie concentrata. mal deoraba decat in

Concentrarea atentlei

Pentru a efectua un masaj de calitate, corpul si mlntea trebule sa fie slncron'zate. Exerc.tiu: ilustrat in

dreapla va ajuta sa va

dezvoltati sensibilitatea in tlmp ce oterif 51 receptatl atlngerea sirnutan. EI irnplica 0 concentrare a atentiei asupra dlferltelor parti ale mainilor in tirnp co va rnanqaiati p.ciorul. De tiecare datarncepen prin a va concentra atentia asupra unei parti a rnairulor. apoi aoiicati scurt presiunea c u acea parte in timp ce mana aluneca lent in josul piciort.lui.

T rebuie ca intreaga palma sa fie in contact cu pielea piciorului, dar atentia trebuie sa raman a centrata pe porliunea aleasa. Faceli 0 pauza dupa cateva mlnule, apol repetat: proceeleul. tl'ansferand atentia dumneavoastra unei alte part a rnainii, asa cum S8 cescr.e oreao.a

sus

Dezvollarea sensibilttatii (jOS) A?ezoti-l'/l pc poden, Cll picioarcte iniinse ill /ilt/1, lnccpct! prin a "ii centra tnintcn. npoi Ilfsoti-vli nuiinilc sa pIll fct7sci'l II for In jos pen t ru a infra In contact ell una dinire

coopse, Acimt efeciliali ell miunile miscari fargi, circulate, cOl1ccntrnlldll-'i)'l atentia mai ll1tiii

p/1rlii dinspre incheieturii a (1), apoi oSlipra centrului palmei (2j, pc urmi'f asupm dcgelelor mati (3) si ill fi11/11 asupra celorlalte degelf (4),

1 _

APLICARE $1 RECEPTARE 23

Darultorul

Este Important sa va puteti rnlsca in vole atunel cand taceti masaj, prln urmare trebule sa purtatl halne eomode, care sa nu va jeneze miscarile. lnalnte de a !ncepe un tratament, spalati-va pe main' si controlati-va unghille, care trebule sa fie talate scurt. Dsbarasau-va de ceas si

de toate inelele. sa-si

scoata bijuteriile si necesare.

Daca taccti un masaj cu ulel unul partener sau unul prieten

receptorul poate alege sa

complet dezbracat. dar trebule sa respectati lntotdeaur a

oa-nenilor daca acestia se mal bine

atunci cane sunt parttal lmbracau

receptorulul tot confortul, sub glezne, sub torace,

abdomen sau genunchl, sr alte

de capltonare, necesar. 81

eeea ce aveti sa va spatali pe maini ia sfarsitul secintei

Receptorul

Pentru a beneficia din plln de rnasa], trebule sa jucati un rol actlv in proeesul de vlndeeare acorcano ate nile atlngerll partenerulul ournnesvoastra $1 nelasandu-va mlntea sa rataceasca. De tndata ce va asezatl sau v-at. intins pe sattea, aoanoonatl-va de contepire cu oehll si devenit I dumneavoastra si care se rnisca in' expirati. Incercan to ate grljlle si p-eocupaIn

celui care va rnaseaza, receptiv si

concentrati-ve asupra senzatllor

de atlngerea ca miscate de catre daruitor: nu

sa-l , cl rnai degrabii

abandonati-va. daruitor

atunci cane presiunea este

mare sau daca ceva anume va

- ori, dirnpotriva. daca 0

anumita rrusoars va

place In Dar, antet,

abtineu-va sa vorbiti.

24 lNCEPUTUL

Centrarea

Centrarea este 0 modalitate de con cent rare, de adunare a energiei durnneavoastra lntr-un punct, asttel incat sa 0 puteti canaliza cu mai mare usurinta spre orice activitate doriti. Este 0 stare de echilibru, de uruste. de torta si de prezenta in moment. Ma; exact, centrarea lnseamna concentrarea asupra hara, centrul energetic din abdomen, asa cum se arata in figura din dreapta. Pentru orice forma de masaj, ca $i pentru artele marttate. a fi centrat In hara are 0 importanta prlmororala deoarece IIi permite sa fii flexibil si totodata elastic, sa lucrezi rnai deqraba cu lntuitla decat cu intelectuL Cano energia va este canalizata de acolo, aveti nevoie de mai putina torta rnusculara si put eli sa etectuati chiar si 0 serie de tratamente prin masaj far a sa va sirntiti obosit sau epuizat. A fi centrat se leapa In mod esential de a avea 0 posture corecta - cu coloana dreapta, si gatul sl umerii relaxati - si de a rarnane in legatura nernljlocita cu parnantul

(vezi p. 170), sau de a fi constient de contactul cu solul,

prin intermediul picioarelor si tatpllor rarnase flexibile.

Hara

Hara este cuvantut japonez pentru abdomen, (in chineza, tan t'yen. iar In areba, kath). Se retera la sursa energiei si Iortei vitale din abdomenul inferior, mai exact intr-un punct situat cu cativa centimetri mai jos de ombilic numit "Tan-Den" (vezi

p. 122). Hara este a doua dintre .chakre", cele sapte centre de energie, situate in principal de-a lungul coloanei vertebrale (vezi

p. 189). Privita in mod curent ca fiind centrul .pamantulu." t aceasta perrnite energiei din parnant sa fie colectata in zona pelviana. pentru ca apoi sa fie transmisa mai departe prin intermediul bratelor si palmelor. Este centrul nostru de greutate. torta, echilibru si stabilitate, nucleu: puterilor noastre fizice si psihice. Car.d pract'cati orice forma de masa: - sau de arte martiale - daca lucrati

. din bere", energia vine din centrul curnneevoastre de greutate si puteti actions lara elort sau Incordare (vezi p.88).

Hara in artele martiale o persoant: centraiti 111 hara, ascmellca macstrlllui de karate din dreapta, csie puternici: ?i de ncclintii, en 1111 capac ale caru! rtidncini I'?ilnmd adtlnc 111 l'iil11iilll. Si, aviind WI ccniru puiernic, energia Sf ponte transmite libel' mai depone prin bmic si pnhne.

Resplratia In Hara

111 yoga daoieu; una din printele eiape ale practicii esie vizuaiizarea si mediiuiia prin respiratie. eel care mediteaza se concenireazd asupra crenrii fiinfei eterne In cenirul si'lu hara.

9 rnedltatie pentru centrare Inainte de a practica orice forma de terapie prin atinqere - masaj, shiatsu sau reflexoterapie - ar trebui sa petreceti cateva minute pentru a va centra 5i a conecta energia dintre here si rna.nle ournr-eavoastra. Stati jos cu picioarele incrucisate sau Ingenunchea\i pe pcdea, du-va sub fese 0 necesar, pentru a va picioare!e. Daca nici asa nu stat! comod, asezati-va pe un scaun cu spatar drept, cu talpile lipite de

pod ea. Acum lnchideti ochii si indreptati-va atentia spre interior. Simtiti fundamentul ferm realizat de fese, picioare si tal pi cand acestea realizeaza contactul cu perna, scaunul si podeaua. De pe aceasta baza solida. lasati-va coloana verteorara sa pluteasca user In sus, lara etort. Eliberat-va de arice tensiune din urneri, gat sl tata. Acum sa va concenuan asupra

inspirati. respiratia va urnple abdomenul inferior sau tiere. Dupe cat eva respiratii, tncepet. totcdata sa vlzuaizati ca. at unci cand expirati, respiratia va umple toracele venind dins pre hara, trece prin umeri,

coboara de-a lungul bratelor iese

prin palrne. Daca coriti.

vizua!iza respiratia ca un

energetic sau luminos care urea prin corpul durnneavoastra si apoi lese prin degete.

Masajul

Masajul este 0 irnpartasue a corp, pe cap, pe main. sau masaiol nu se op-este la piele, mai adanc de rnuschi 5i oase atent efeetuat, oatrunce pana dumneavoasua.

chiar reusit. fiintei

Tipul de rnasa] pe care 11 vorn descne arc: este acesea denurnit rnasaj holistic, sau intuitiv. pentru a-l oiterentia de masajul suedez. Masajul holistic trateaza

un In loc sa se concentreze asupra

unilor sale sunt in

lente, mai 1n

atitudinea ambilor partenen si comunicarea dintre acestia sunt de 0 .rnportanta esentlala pentru eficacitatea tratarnentutui. Rolul receptorului este sa fie relaxat, dar atent: concontranou-se asupra atingerii dan.rtorulul, In vreme ce aeesta din urrna trebuie sa I'amana centrat si sa aroa 0 atitudine de preocupare sincera fat a de rnasaj.

Masajul de baza pe care-I In acest

capitol este divizat cupa parti ale

corpului pentru a va dar nu

pentru a adera aceasta metoda

Reeeptorul trebuie perceapa ca 0 succe-

siune continua in care se trece de la 0

miseare la cealalta. Nu uitati ca oriee tensiune

sall diseonfort in postura care ati adoptat-o va

Ii rosirntita de Daca

exersati Sl din sold uri, de main., veti constata in scurt limp ca mairrle vi se relaxeaza si ca manqaierils tncep sa decurqa natural, Pe rnasur a ce capatat:

de

mainile di.rnneavoastra

Cano otectuau un masa]. sotic.tan un feedback eu privire 13 senzatite pozuive aie rcceptorun.i. dar evitati exeesul de comurucare verbala. deoa.ece vorbitu' va va aba1e concentrarea de main. Cu cat mscarile du.nnoavoasua vor Ii mal

lente Sl rna. ritmice, eu atat partenerul se va simti mai relaxat si mal in siouranta. In perioada de antrenament, mcercati sa aranjaf sa vi se taca 8'1

durnneavoastra un asttel tncat sa

expenrnenta .pe plelea ritmuri si presiuni

U" rnasaj bun va atecteaza lntreaga flinta, la toate nivelurile Printre beneficiile tizice. se numara relaxarea si tonifierea muschilor. amelior area fluxului venos al sanqelui, calmarea sistemului nervos, stimutarea liuxului limfatic si lntinderea tesutului conJunctival art.culatiilor. Masajul holistic atecteaza si centre Ie ale chakrelor .corpului subtil" (vezi

nivel rnasajul nu numai ca fn,'or"'rTO~''7~

si anxietatea, dar va ajuta si sa rnai cor.stierui de corpul curnneavoastr a ca

de partile cu care sunteti in contact si de cele care va sirntiti .cetasat". Din mornentul in care deveni1i constient de localizarea blocajelor

dumneavoastra energetice, puteti sa

lncercati unteparea propriulu corp prin

dezvoltarea unei imagini despre sine rna: pozitive, sa preluati responsabilitatea pentru propria oumneavoastra fericire si sar atate.

Un masa] efectuat cu gr'lja creeaza 0 senzatie de bine, in sot ita de senti mente de incredere si de bucurie. EI poate toto data sa elibereze 0 mare cantitate de enerqie. care pana atunei se pierdea din cauza tensiunii sr, prin transtorrnarea obisde actiune si reaC(IUne,

profunde ale postur!i sl faciale (vezi lntelegerea Aspeeiul emotional al

beneiiciile masajuh.i sun: greu cac: avern de a face eu ceva care este intrnsec de nedefinit - esenta, .Iorta vitata" intregul care este mai mult decat suma partilor Dar nu este neobisnuit ca in timpul unci s8dint8 de rnasa: !101IStic, atat darunorul. cat si receplorui atlllg~ 0 stale de constientizurc sporita de in moment", care se inrudeste eu 8xpe-

28 MASAJUL

Uleiurile

Pregatiri

lntreaga sedinta S8 de la

In momentul cane treceti la 0 noua parte a corpului, Tncepeti prin a 0 lubrifia. Asta permite rnainilor sa alunece user ;;;i unilorm peste contururi, lara trecar: si lara poticoeli. Totodata. lubrilierea hranes:e pielea La Tnceput, mul1i sunt ce: care supraestirneaza cantitatea de ulei necesara - de tapt. este suticienta doar 0 pelicula fina pentru lubrilierea pielii; oaca Inundati pielea partenerului cu ulei, nu veti mai reus: sa stabiliti un contact corespunzator. Pentru majoritatea partilor corpului. 0 singura aplicare de ulei este suficienta. Dar pentru suprafete mai mari, cum ar fi spatele, sau zone Ie piloase, cum ar Ii partea din tara a picioarelor, s-ar putea sa avet: nevoie de 0 cantitate ceva rnai mare. lntrucat cele mai rnulte uleiuri sunt rapid absorbite tn piele, liecare parte a corpului trebui lubrifiata separat, si nu toate deodata. Uleiul trebuie tacut sa patrunda in piele prin rniscari lungi, de alunecare.

Uleiuri l;li recipiente

Nu este nevoie sa curnparati uleiuri de masa, gata preparate, care sunt destul de scumpe. Puteti folosi la lei de bine un ulei veqetal. cum ar fj eel din serninte de strugure, de floarea soarelui sau de sotranas. Uleiul de mig dale este loarte placut dar este scump, iar uleiul de rnastine este

cam vascos. Puteti lolosi Si minerale, cum ar Ii uleiul

pentru cu toate ca acestea

sunt rna: greu. Daca totusi

folositi un ulei obisnuit, adaucat: cinci

de ulei esential la 0 ceasca

ulei de baza. pentru a-: conleri

acestula urrna 0 aroma

deosebita. aromaterapie, uleiurile

esentiale cu coruout de hormoni vegetali sunt aplicate pe piele In

scopuri Pentru eei

de preqatire aromaterapie, mai

bine este sa rarnena In slera uleiurilor , cum ar fi uleiurile

musetel sau de

eser-tlale sunt contraindicate in anurn.te boli. Pastrati ulelullntr-o stlcluta eu cop sau trur-o sticla din

plastic cu Aceasta din urrna

este

asemenea

unei sedinte de rnasaj nu aveti

la indernana altceva. va puteti descurca cu un bol sau un

cast ron, dar trebuie sa aveti sa

nu Ie rasturnati. mai ales cand

lucrati pe pocea

r8S0U. tntr-un !oc sigur, cum sa-l rasturnatl aplicarea uleiului, trebuie sa va centrau (vezi p. 25), apoi sa va asezaf rnainile lejer pe capul sau pe corpul partenerului, pentru

contact delicat. Dupa ce stabilit

contactul, turnati in palma cam 0 jumatate de lingurija de ulei. Cand laceti asta, trebuie sa va tineti rnaini.e departe de corpul partenerulul. astlel incat sa nu cada nici 0 picatura In mod accidental

pe el.

Aplicarea uleiuiui (sus)

Tintind mdinilc departe de corpul partenerului. turnttt i ill palmil plilill ulei. Frccaii potmeu: peniru a

intinde uleiut, dupii care lasafi-Ie 11$01' ill jos si aplictni uleiul ell mi$Cllrf Iungi (oezi p, 30)

Stabilirea si

intreruperea contactului Sensibilitatea cu care stabiliti si intrerupeti contactul cu partenerul este de maxima irnportanta. Dupa ce v-ati uns cu ulei pe rnaini. lasati-le sa pluteascii lent spre acea parte a corpului pe care urrneaza sa 0 rnasati, ca si cum mana cumneavcastra ar Ii suspendata de niste

rnici parasute. Exact asa cum s-ar putea sa sirntit! caldera sau energia care lnconjoara corpulinainte de a atinge elecliv pielea, putea simii prezenta avoastra deasupra Asigurati-va ca aveti relaxate atunci cand atingeti corpul, iar atunci cand trebuie sa mai pi.ncti ulei sau sa treceti la 0 alta parte a ruperea conlactului uebuie delicata si blanda, Unele scoli de fll8saj recornanca

a

30 MASAJUL

Miscarile fundamentale

,

Masajullntregului corp consta dintr-un nurnar relativ mic de miscari diferite, repetate trur-o diversitate de moduri, in concordar-ta cu necesitatile spec if ice ale partii pe care 0 masati. De dragul simp.itatii. am Impartit aceste rniscari in patru tipuri principale - glisare, profunzime medie, tesut profund si percutie. In limbajul protesion.stilor aceste tipuri sunt cunoscute ca efloraj, petrisaj, frecare si percutie. Acesta este ABC-ul masajului cu care va puteti constitui propriul limbaj al atingerii. Cane inva\a\i rniscari noi, nu va lasati excesiv preocupat de aspectele tehnice. Este mult mai important sa ramane\i atent ia ceea ce sirnt.t: cu rnainite $i sa va lasati corpul sa va poarte rna.nire lnainte si lnapoi lntrun dans continuu 5i ritmic. lnainte de a exersa cu 0 alta persoana, lncercati mai lntai aceste rniscar: pe propriile picioare, stand pe podea. Pe langa senzatia placuta conter.ta. aceste exercitii va vor arata ce senzatn creeaza rnanqaierile respective, din ambele perspective, cea a danntorului $i cea a receptorului. Experimentati cu viteze 5i presiuni dilerite si, mai presus de toate, tncercati sa va dezvoltati un simt al ritmului, asttel incat rnainile durnneavoastra sa treaca de la 0 miscare

la alta lara lnlreruperea contactului

Miscartle de glisare (Efloraj)

Asemenea valurilor care S8

peste stanci, aeeste sl

blande aluneca pe piele. prin

natura lor niste miscari generale, nu specifice, ele sunt folosite pe toate partile corpului pentru incheierea masajului $1 ca tranz.tie pentru a lnlesni trecerea de la 0

miscare la alta. Nu nlciocata

adanc. In masele muschi. Manevra

arnpla este 0 larga. fluenta $1

Iinisti.oar e. Este to ate partile

la aplicarea pentru

$i relaxarea unei zone anume Miscandu-se In cercurl largi, rnainile descriu n.ste sfere marl. ca $1 cum ar face, in miniature. rnanqaierea pieptu!ui

Aceasta miscare serveste totcdata ra

raspancirea mal unnorma a pe

corp. Etectuati ambe!e miscari degeteie reiaxate asttel incat

lor sa intre in contact eu

receptorului. lv1anevra num.ia feathering este 0 rnanpaiere scoria delicate care atinqe usor pie!ii. Este tolosita mal ales

a

asemenea ecourilor unui sunet anterior

Manevra arnpla

Lifsati-vli mainilc sn cobol7re I'llltilld pcniru n Sf odihni 0 clipli pc corpu] partcncrului. AWI1I, iiniind mdil1ile nprcpiatc, ntiscati-le lent de-a lungu! torsuiui Sflll a

1I1111i 111em/7l'1l, modclitndu-Ic dllpa curburite trupulni. Cand 1111 ,'II

111ni putei! iniiiidc nuti niult, scpamt! nUli71ile;;i aduccti-Ie inapoi niisciindu-l« pe laturi. Campletali cercul ?i repetat; miscnrca.

MI~CARILE FUNDAMENTALE 31

Manevra crrcutara arnpla Mifco!i miiinile in cercuri destul de ample de-a lungu! corpului, suprapunimd cercurile pentru a forma UI1 model spiralut continuu.

Mfmgaierea usoara (jos)

Atingeti usor pielea purienerului cu viilfurile degeielor, aliemiind nuiinile. Mf11!il1eti brutcle fi mhinile relaxute astfel 1l1cilt sa puieti acoperi 0 ZOl1a largil fori! sli va schimba!i pozitia.

32 MASAJUL

Mlscarile de profunzime medie (petrisaj)

in continuarea misca-ilor de

veti Tncepe sa lucrati mai

asupra marilor rnase musculare, biasind manevrele de trarnantar e. de 51 de rasucire. in toate aceste de manevre, cele coua

executa rniscari identice inlr-un

frarnantarii, carnea este stransa si eliberata alternativ de eele doua care executa rniscar: circulare Msn8vra este utna pentru

si relaxarea zone lor musculoase rnoi ale corpului, cum ar

Ii lese Ie Tragerea este 0

miscare de ferma tolosita pe

oartle laterale ale bustului si memcretor. Pentru rasucire. rnainile S8 rnisca una spre ceatatta

o.nsore part: astfel

carnea este intai adunata. iar

aooi tntinsa intre 81e,

Frarnantarea

Folosil1d llltrcaSl7 s/lpn~fati'i n pahnclnr, npucnti s, sfnlllgcti portilllli de carlle I1ltcnwtiu - 0 Illi71lfl i$i incetca:l? prindcrea fl1

'(1/'('/11£' cc (calalhi sl'l .iuhn«:"

Nil miiinite de

pc l11iSCf1ri; lC£,t?nati-Il(l

1150r pc 0 11liilll'i pc cC~11allh, eil ~i

clim afifri'illu7llfa /Ill a/Hot.

Manevre la nivelul tssuturllor profunde (Frecare)

Pentru efectuarea acestor miscari

prolunde si concentrate, va folosi

de degetele man, de varlurile

~i de podul palrnei pentru a ajunqe caoa la tesuturile In care ar putea fi tccalizate tensiunile mai ascunse. Dupa ce v-an calrnat si reiaxat manevrele rnai !argi si aluneeare precum sl eu cele de adancirne rnedie, aeum voti patrunde sub straturile superticiale de

sau veti actiona in jurul

eu manevre specifics pentru !esuturile profunde. Este important sa crestef treptat profunzimea la care

In general ve\i constata ea

eorpului este rnai mica decat

asteptat. dar oamenii au grade loleranta foarte diferite si, cu toate ca

MI$cARILE FUNDAMENTALE 33

acestei limite este contreprooucnva. Pentru a efectua orieme dintre manevre!e ilustrate. concentrati-ve atentia pe acete mainitor pe care Ie Iolositi. dar In acelasi timp greutatea a suplimenta profunzimea astterncat rnainile sa va puterniee, dar relaxate.

Tragerea

A?czati a mfil1i1 pc partea il1dcpartaltl a paricncrului, cu ulir[utile degeteior atil1gtllld podeau« sau maSi7, sf tincti ccalatu: mana fl1 apropierea'ei: Tr~geti III sus alternatii: Cil cclc dout; mnini, de [iecare daM 0 mana suprmnnutndu-se partial pc zona unde alost ecalaltil mana. lnnninuni 1111 rit m

rilor III timp cc Ili? dcplnsnti

lungu! acclci piirt] Iatcralc.

A

B

Rasueirea

PUllefi nuinn stanga pc portea 1I1(li apropialif a partcnerulni,

CII l'odlilpall11ci, iar nuin«

pc Illdeparialii, ClI

III AellJll ImpingeliImll

ell 11/171111 stanga ~i trageti totodatt: sprc dW11I1C{1Zl0astril ell

nuin« (A). Fi'frfi sa "(la

Apasarea eu varturile degetelor Eicctusnd mici mi?cari clipiicc, presat] ell "Infurile degctelor zonelc din iurul urticuhrtiilor. 111 acestc 1111711CVrc ircbuic sa mifcaji !CSllflll din pn?flln:il1lc, 111/ sa nlunccni; pe sUl'm{tita piclii,

Rotirea dege1elor mari

Apllsati cu pulpc]« degeteior mari, 111 SCl1S opus pozitici dumneatoastrii, eu misdiri scurte pi profunde sail cu inici mipeifri circulare, in [unciie de low I asupm caruia actionati. Aduceti WI deget imediai in spatele celuilalt, dar in ace/a?i iimp Illlpillgeti putin in fatit eli [iecare miscare succesiod, astfel incdt In cele dill urnu: sa acoperiii 0 portiune destul de fnlinsi'f.

Apasarea eu podul palmei jmpillgeti muschii ell podul palmei [olosind 0 ntiscare domoala dar ferma, aduciind succesiv [iecare mana imediat 111 spatele celeilnlie. Mflillile trebuie sa se rniste attematio pi ritmic

Percutia

in caoru: m8sajulu'l holstic. percutia lace parte cintr-o oeoarece spre celeia!18 mar.evre. nuscaruo sale sun! mal curand stimclatoare decal relaxante. Dupa cum sugereaza si oenurn.ree percutia cuprinde 0

de manevre ritmice si vioaie,

repetat cu ambele maini Paimuirea este destui de

zocmoroasa la aolicare. vrerne ce

.. secerarea bataia cu pumnii si cup.rea sun! mai Iinistite. Valoarea percutiei ccnsta In principal in stimularea zonetor cu tesuturi moi, cum ar fi coapsele si iesele, tonifuno

s', ameliorand circuiatia

de a manevre!e pe un

oracncan-ie pe propr:u:

ca aveti mainile si

incepe si viteze $i presiuni. Percutia nu este intotdeauna adecvata. Trebuie sa 0 rezervati pernru ocazule cane S8 impune 0 abordare viquroasa

Paimuirea

dt'_<;:tfc!c /iL:/I1i1

ill "t'17jlCiliJl/"

MI:;;cARILE FUNDAMENTALE 35

Secerarea

A1ai iniit), scnturat! hi lit miiinilr pcntru a lc rclax« ACiI/I! "llIilllllti" nitcrnetii»:

:,If ajllngeti I01lJ1 SlIstil1ut inainu: de 17 Ioi-i 1I111;:chii direct.

Baterea cu pumnll

anoi

de attcrnmn» C1I partc« niai ci'irllo(ls(/'11 punniilor. miiinilc rclaxnte,

111ct7t 117 SIIS )'/

brutnlitntc,

Ciupirea

niic! de /llI/selli

ca III 0 ciiuntur«, Pic/co sa atunccc lI~()r printr: desc/(' fa fi('({7rC cillpil'c.

36 MASAJUL

Secventa tundamentala de masaj

Atunci cane lnvajati rnasajul, 0 descompunere pe etape a lntregului proces va ajuta sa lnjelegeti si sa memorati succesiunea manevrelor. Se lncepe cu masajul spatelui, de la cap spre picioare, apoi se in<>Jarce persoana si se maseaza partea din fata a corpu!ui, din nou lncepano cu capul $i terrninand cu picioarele. Secventa este atcatuua din sapte zone distincte - doua pe spate si cinci pe tala corpului, totullncheindu-se cu conectarea lntregului corp. Oar inditerent de zona pe care 0 rnasati. trebuie sa respect ali In general aceeasi ordine a manevrelor. Mai lntai ungeli bine cu ulei partea respect Iva a corpului, apoi incepati cu miscarlle usoare $i ample, trecand gradat la cele mal profunde si mai specifice, lncheind cu 0 revenire la manevrele mal usoare. In cadrul unui masaj complet, sunt afectate multe dintre sistemele organlsmului, inclusiv circulatia tirntatica $1 cea venoasa, sistemul nervos sl energiile "subtile" (vezi pp. 180-189). Masajul traditional actioneaza .catre inirna", pentru a ajuta circulatia venoasa, dar tntrucat aici ne intereseaza relaxarea si echilibrarea unei game largi de procese, secventa noastra de manevre respects aceasta regula doar atunei cane este adecvata. De exemplu, pe brate si pe pieioare se folosese manevre mai ferme spre inima si manevre mal usoare In sensul opus, pentru a favoriza f!uxul sanguin la revenirea spre irurna.

1. Spatele

incept!i masmu! cu spatele, aelionand mai i1lMi cu miscar! m;,ple pe loata zona, dupd care va conccntraii asupra 111101' poriiuni mai mici, pe rand: omoptaiii ;;i partea supcricart; a spatelu], salelc, [cscle ;;i partile loterale ale bustutui. lor in final ajungeti iii 10 coloano vertebrala.

Atentie: Masajul esie contraindicat III anuntite boti, prinir» care Sf numari: eruptiite cuianate, e1lm or fi [uruncutete, balile de piele infectioase, CIl111 fl1' fi herpesu! sau scabia; Vtlnilltlile mari; l'el1eie uariconsc; fcbr«; zonele tumefiate sau infiamatc; cicatrice reccnie; IU1110ri sau p1'O/ubernn!e ncdiagnosticaie; probtcme cordiovasculore, cum ar fi lramboza sou flebita. In aceste cazuri 1111 veti aciiona direct asupra zone/or corporate Cli problcme. Dar 1111 tretntie sa renuniati cu toiul la masaj. Se poate lucra ell delicateie asupra zonelor neajectate, pentru a crea a senzatie de alillare ?i conjort. Ori de cnte ori lJU sunteti sigur daci: 1110sajul esie sail 1111 adecrat, consullati mai inliii medicul.

2. Spate Ie piclcarelor

Urmeau: pnriea dill spate a picionrclor. Se incei« eu lubriiierca ambelO!' picioare, dar, dact: folositi p1'Osoape, picicureic se ling eu ulci pc rand. 1"11 oricarc dintre cazuri. dupi'i lubrijicre, incepeti sii masai] picioarele de sus il1 jos, jl'limfil1liil1dll-Ie. Oupil care I'cvellifi sl're laba piciorului, care Sf mf1seaza In s{ar?it,

5. Bratele sl malnile

Fiecare brat esle masat eepom). La fe! ca la picioare, nctionati de In extremitme spre unmr, f1'lImanlf1l1dll-l, apoi rweniti spre inchcictura ~i palm«, care Sf ml7seaza in final.

8. Conectarea

11'1 ccle din urtnii trciniie sif toatc piirtile corpului - de .concciare", fie "e< """"""", pcntru scurf fililP' 11lail1ile pc d01ll7 par!i separate ale cotpului.

SECVENTA FUNOAMENTALA DE MASAJ 37

3. Umerii, gatul $i pie lea capului

Pc partca din fatli a corpului, incepeti CIf unierii, mflsc7ndll-i pc am/mdoi simultan. Apoi iittoarcct! capnt partencrului intr-o parte ~i masnfi darn unul dinirc utneri, ~i repeiuli mal1evra pentru lI11ul1'111 cellilall. Conuilctnti aceastii zona a corpului masf11ld loaM pielea capului.

4. Fata

Aici iuccpeii cu [ntntca ~i vii del'lasati in jos sprc btirbie, lucrinid dillspre ccntru sprc latcralc. Ochii, nasul, 11111sc11ii nuisiicutori sf urcchile f1:ebuie sa primeasci: WI traunncni special.

6. Partea din fata a bustului

0111'11 ce n-ati concentrai pe cutia toracica ?i partile laterale ale busiului, vil deplasaii III jos pentru a inconiura abdomenul, apoi urcati dinspre burtii ell miscdri ample.

7. Partea din lata a picioarelor

La fc) co 10 pattca din spate a picicarelor, dupll ce ati aplicut uleiul , urcati de la glczn» spre coapse, ocoiind 1'0111 la, npoi jrt'ill1/il1tnti 117 seilS inrers piciorul, incheind CII laba piciorului.

38 MASAJUL

Prosoape!e

81

r

capitonajul

Pentru eel caruia i se face masaj, nimie nu este mai placut si mai li'1istitor decat sa sirnta cal dura unui prosop moale asezat pe corpul sau. 1n masajul protesionist se folosese lntotdeauna prosoape pentru acoperirea ace lor parti ale corpului asupra carora nu se lucroeaza:

atat pentru ir.tirnitat!i. cat Sl pentru conservarea caldurii

corporale. cane masajul se practica acasa, In ge_n~ral nu este

necesar sa se recurpa la 0 asemenea metoda complexa, insa uneon partenerul dumneavoastra se va sirnf mai relaxat oaca var fi expuse doar anumite portiuni ale eorpului. Oricum, menta sa invatati cum se ar anjeaza cel rna: bine prosoapele, atat pentru situatiile cane veti avea de a face cu un prieten care se jeneaza sa ramana cezbracat, cat si pentru eventualitatea cane veti mas a 0 persoana mai In varsta. sau mai plapanda, care s-ar putea sa sutere din cauza fngulul. Aveti nevoie de ooua prosoape de baie rnari, pe care ar fi bine sa Ie tncalziti In prealabil asezandu-le pe radiator. Mai trebuie sa av:"ti .Ia lndemana si un prosop mai mie, pentru femeile care prefera sa-51 aeopere sanl: atunci cane Ie rnasati partea din fata a bustului. La fel ca si prosoapele, pernele de diferite dimensiuni plasate judieios adue un plus de confort si Ii ajuta pe eei supusi masajului sa. se . relaxeze. Aeestea sunt mai putin Importante pentru receptoru mal tineri 5i al carer corp are 0 flexibilitate mai mare, dar, cane lucr atl eu oameni care au probleme tn regiunea salelor, asezarea unor perne sub genunehi este esentiala (vezi pagina din dreapta).

1. Umerii si partea superioara a spate lui

La inceput acopcriii eli doui;

prosonpe. Ul1111 dinire Sf intinde

pc lung, peste [esc $i picioare, iar celalat: se aseazil tmnsuersnl,

acoperin d simle/e iii bratele. Pentru a incepe ntasoju) pc umeri ?i pc panea supericara a spatelui, 111/ ave!i deeat s(i Illdepartati prosopu! dupt; Cl/111 se rede infigura

Secventa de baza ? proscapelor

In cadrul masajulu: protesiorust. cipiul araniarii prosoapelor este

sirnplu: doar acea parte a

corpului pe care urrneaza sa

o masati In continuare. lasar.d restul corpului acoperi!. $i de tndata ce ati

terminat de masat a acoperiti-o

din nou cu un prosop. rniscati, aranjat: si pele necesita si atentie ca si lntreg rnasajul. asa tncat trebuie sa evitati aruncarea lor In

neorandurala sau lor brusca

de pe Pe doua pagini va

vom arata precise pentru

acoperirea si descoperirea diferitelor parti ale corpului, urrnanc secventa

funcamentala de Daca tucrat:

acasa, doar tehnici pe

care Ie utile - 'in eceasta

etapa nu trebuie sa Ie cepnndeti si sa Ie aplicau pe toate.

2. $alele si fesele

Tincti de mijlocu) prosopului ell a mana ~i pUati eu ccaloltt: miini; . pl'OSOpU1111 triul1ghi pentru n descoperi IIIla dinire [esc ;;i conpsa. Rcpctut: lIUl/lcvra pe een/alta parte, {/?{/ CII11l Sf nmta 111 figrll'll. Aeeasla fornu; de .in-ion de hiiriic" oil'l'll aeees In sale si la coapse, _ftil'ii a dcscopcri despiCiitum dintre [esc. Dupii cc ati icrniinn! de ntasat f}ltrc~ul spate ?i coapscic, dczdoiii ccl~ dow? triul1ghillri ~i plll1Cti la loc pl'Osopul pe spnle.

Nota: Doci'i recepfon!I 1111 ?i-17 dill/os (hi/offi, fmgcti-i li?or in jos :=;ub

dupn cc lIlai iHtiii ati (enff

sit proccdnti (ls~fel. Dllpii 'HI uitati 5/} fragcti fa Inail1te de a Incepc sit

3. Spatele picioarelor

ll1doiti cottul de alpl'osopului

dc sus pCJ7fnl l7 0 coapsif

~i, pCl1trl1 ({ CXPlll1f f17fregi/llL'

fndoiti pI? de

4. lntoarcerea

Ciind a so sit motttent ul en rccepiorul sa se intoarct; CII fata III 5115, cel ma, bine esie sa indcpilrlati cu totul prosopu! de jos, iar pc eel de SLiS siH tincti ancorat de masa CII picioarclc. Annn tntindeti-ra sprc ponca cealalttl a mesei si ridicaii aeesl 1'1'0501' tinimdu-lc de ceie dout; colinri, ell In figura din dreapto. Ridicai! prosoput suficient de niu]t ea reccptorul stl se poatll intoarce ell usurnn«, dal'filrll sll nlnriilla descoperi), dllptl care intindcti-l din nOli peste ptirtea superioarcl a corpului ;;i reasezat! prosonu! de jos peste picioarc.

5. Partea din fala a urnerilor ~i gatului

flldo;ti prosopu] de sus peniru a dezueti poriiunca supericari: a piepiutui, imcdiat deasupra similor. Apoi masaii toati; rcgiunea nmeritor pi a gfltll lui. Citnd treceii la fnla, puiet: acoperi la loc partea supcrioari: a pieptului, indoind prosopul pestefiecare 1I111i1r peniru a asigura mai 111 11 IIi'! catdurt: Uisati un mic "guler" dill prosop In [urut gfitllilli, peniru a euiia cpasarcn laringeilli.

Perne marl sl mici

1n timpul masajulu! pemele pot contribui mult la contortul receptorilor, psrmcandu-le sa se lase In lOS si sa-si abandoneze lntreaga greutate pe supratata de lucru. lnainte de a lncepe, asezati 0 perna la baza supratetei. pentru sprilinirea gleznelor In timp ce receptorul sta cu Iata In lOS. 1n cazurile In care gatul

este s-ar putea sa aveti nevoie de a

perna pe care sa 0 asczati sub partea

superioara a pieptului, pentru diminuarea lncordarii atunci cane capul este lntors lntr-o

parte. lar pentru cei cu dureri de poate fi

de folos 0 perna asezata sub

Csnd receptorul se lntoaree pe spate, mutati perna de la glezne sub genunchi, pentru a

presiunea din regiunea saJelor.

observ3ii ca, atunci cand receptorul sta

lntins pe capul sta Tntr-o

pozitie r1RIIf"eSr1R sub cap

7. Partea din tala a bustului si a picioarelor~_._. Csnd lucrati ClI b?irbati sou ell [emei care I1U Sf jenca:fi sa aiba sanii descoperiti, 1111 trebuic deoi: sa Il1depllrtati prosoput de sus peniru amasa pnrtea din fata a bustutui. Cnnd ati terminat, ieasezati de sus peste piept iii Ir~ceti In descopcrindu-lc pc riind, asa cum s-a aratat In jig/{m peniru partca din spale n picioarclor, de pe pagina nnicrioar«,

Nota: Pelltnl/L'll1ei!C care pn:fcrlf si'i 1'11111111111

(/I sanii ncopcriti, 1I$C2il(-i 1111 .

peste ::;.l1l1i, apoi fmgcti pro:,opllil1lare de 5115. A(W);'''"H,n ml?llC,(ytlc nsl/d il1ct?t sa lucrafi SCfWI'Iif pc parfco sllperioarit t1 pieptlf/Ili, dcaslI)'1"I7 prosoplllui mie, fi npoi pc COfl5tC ~i t1hdOllltll.

6. Bratele

Descopcriii dill 110li ponce de sus a pieptului prin plierea prosopului, apoi dczdoiii prosopu! dear inir-o parte, pcntru aeoperirea unuirului. fl1 coniinuare, dcscoperiii lil1 brat prin indoirca prosopului transocrsal pcstc bust, eeea ce va olern acces la int regul brat ;;i lt; umiir. Dupi; mnsa], ocoperiti ta lac ~i repctati IIllllreVm in parica cealalta.

40 MASAJUL

Spatele

Spatele este principala structura de rezistenta a corpuun si 0 zona de mare rona $i mobihtate. Dat flind ca este mai protejat cecat

din fala a corpului, constituie locul cel mai bun pentru Inr',pn,p,,"~ unui rnasaj. Atunci cenc veti ajunge sa lucrati cu partea

mai vutnerabi'a. a corpului, In partenerul dumnea-

se va simi! mai tncrezator s: Spatele este totodata si

cea mai lntinsa pe care 0 veti masa $i prin urmare menta timp si atentie oecat oricare alta regiune a corpului. Si intrucat veti ajunge la nervii de pe spate care se extind In toate celelalte parti ale corpului, cei mai multi oameni simt 0 profunda senzatie de usurare cupa un masaj metodic al spatelui. Este imperativ pentru curnneavoastra sa va sirntiti confortabil astfel incat

sa puteti ajunge cu usurinta la toate partile Pentru a evita

instalarea premature a oboselii, nu uitati sa rniscati lntreg corpul

din solduri, In loc sa va folositi doar de brate si umeri. Intrucat rnasalul jncepe cu spatele, acesta este locul unde receptorul se obisnuieste cu atingerea rnainilor durnneavoastra si, In acelas: timp, dumneavcastra va tamil.arizati cu senzatiile oferite de corpul acestuia.

Ungerea cu ulei

Penlru amasa spatele. parlenerul

trebuie sa stea intins burta, eu

bratele lipite de corp 0 D8rn8

sub g!ezne caca gatu! partenerului esle cam teapan, una sub piept.

Daca acuza si durerl de

sale, a perria si sub soldurl.

Acum asezati-va la capul parlenerului

cat eva rnornente concen-

inainte de a lncepe manevra lunga de lubriliere. 0 data cu aceasta manevra, nu numai ca

intinoeti uleiul pe si lncalziti

spatele, dar va $i cu

corpul In tirnp ce va

miscall lent peste corpul lui,

lnchideti ochii si receptati gama de senzatii de sub mainile dumneavoastra mol1ciunea pielii, forma oaseior $i a rnuschitor. Incordarea si Mainile ournneavoasua S8 Intr~o aventura a explorarii.

Nota: Daca 1010si!i prosoape, acopenti Iesele sl picioarele (vezi p. 38).

Manevra arnpla

Cobonl!i-vlj nl/linile ClI bltlnde!e pc partca slIl'criooril a spatclui; npoi, aplecillldll-pil din ~oldllri, inccpci] sri

lc deplnsnti In pc part ca ccntmlii,

de-a IlIl1glll rcncbmie.

Cnnd ati ajllns la baza coloanci, ii'fsnti 111t1iJ1ile sa Sf' flldcpnrteze 'una de ccalallil sii se inistc pc piirtile

tmcrate ale DlIl'II cnre, I'll

indrepun! spatei£'

mliiJ1ile inapoi, nnsciindu-!e piirti1e iaicmlc si peste

Rcpctot: /1IfmCUm [find spatclc

cste ll/brifiot

42 MASAJUL

Masarea urnarulul dinspre cap Dupa ce ali uns spatele cu utei,

incepeti sa lucrati umerilor,

rand. lncepen eu opus

spre care csto

torului. Mai intai S8 Inl'nr"n,,,,, omoplatul toracice. ferm, carnoass ale umerilor. sa cresleti presiunea, degetelor mari In jurul bazei

trapezoidal (vezi

asupra noduli lor de pecare 11 gaslti, intercaland aceste acHuni concentrate cu manevre mai

ample, de Terrrunat: cu rniscan

alternative efectuate cu

degetele mari pe langa coloana vertebrata.

1 Frarnamaraa urnarulul

Folosind altcrnatit: miiinite, odunat: ~i strallgeti ritinic portiuni de 1II11~cili. Fral1l1int17ti

'" [uru] omoplotului ;;i de-a lungu! partii laierale a cuiiei toracice, precum ~i pe untiiru! propriu-zi«, unnarind conturnrile elf mtiinile.

2 Rotirea degetelor mari la baza gatului lncepei! sif actiollo!i mai projund CII lIIi;;cl1ri de retire a degeleior nuiri ill iriunghiu! CIlI'lIOS din partea supcriouri: a 1II1IIlf11111i ;;i de In baza giitllllli panencrutui dlll1ll1eavoostra. Falosi!i iniscnri mici ;;ifer111c, sponndu-le treptat profunzimea peniru a elimina orice tellsilllle, Asigllm!i-vil ca parteneru) sliportii bine presiunca pe (are ° apiicati.

Apasarea portiunil plate a ornoplatului ClI "fil/urile degetelor descrieii mici cercuri projl/l1de pe poriiunca plati; a omoptntutui. Lucrut! sistcmatic pe il1trcoga sl1prajtl!1i de mai mulie ori.

Framantarea galului

Ap"enli 1111Iscilii de 10 bllzo gfltllilli intre dcgefe police (dcgetllil1U7rC)

:;;i sfnll1gcti 11l11g111 {lccstora.

Ap"i jnjlll/z II til tifCI'I1l gtitlll, oc!iollanti metod»: (lsI/pm intrcgii 2011('.

Rcpcltlfi nianctwctc 1-7 pc ccatatui rorte.

4 Masarea pornunn de sub omoplat '[inet] 0 manif sub uniar, iar ell degctcie de 10 ceatatut incepct i sa IlctiOllotf in iurut omoplntutui. [ncepiind de 10 partca sll!,crioorif a 1I111i11'11111i, deplaso!i-vif incet pc lallgi1m01'gillCO intenoara a 01l10plot11111i, apassnd Jam spre omoplai cflt puteti. Rcpctaii de c/uev« ori.

Strange rea crestei omoplatului Creasia 011101'Iatll11li siriitxne tmnsnersnl ju Illata tea enpenoart; a acesiuia, asa cum Sf aratt: mai SllS [11 figura A 111 momentul In Cilre ati localizat-o, oe,tionoti 05111'1'0 ei de etitevo ori, dinspre giit spre exterior,

inire dcgctu! marc ;;i degete,

SPATELE 43

Masarea urnarului din lateral Acum scnirnbati-va pozitia pentru a rnasa acelasi urnar dins pre partea In care este lndreptat capul partenerului dumnsavoastra Rldlcati-i cu atent.s antebratu: pe sale, asa cum se arata In figura din stanoa. Ar.corand bralu' pe spate, introduceti cealalta mana sub articulatia umarului ~ mana stanqa sub urnarul stang si viceversa

Dupa ce ali izola! prin ridicare omoplatul, tolositi-va de mana ramasa libera pentru a Incepe sa masati In jurul $i pe supratata acesteia. Dupe. ce ali mas at de-a lungul crestei omoplatului si ali Irarnantat baza gatului, readucet: In pozina initiaia bratul partenerului oumneavoastra $1 repozitionati-va langa capul acestuia. Ajutati-l sa:si intoarca In cealalta parte capul 51 repetati secventa asupra celuilalt umar.

A

44 MASAJUL

Salele si fesele

Pentru amasa sal ole si tesele,

din nou in

apoi rnasati 0 inainte

in sus acea parte a bustului. obisnuit, in sale se acurnuleaza 0

mare parte din terisrur.e discontort.

lntrucat sunt legate de 189), durerlle din regiunea

adesea existents unor de conectare cu

securitale si de sexuautatc. buna modalitate de a completa

aceasta secventa, dupa in

sus a parlilar laterale, este se toto-

saasca 0 rnanevra de alunecare In josul corpului, de la urnar spre laba piciorului. Acum treceli in cealalta parte a partenerului oumneavoastra

5i repetati secvenja tesa opusa si

pe laterala Nota: Daca

s. Framantarea feselor (rnai jos) A1i~[{1ti-pi1111fil1a in JOSH! [esci eM mai del'arte de dumncmxastr« ;;i inccpct] sllfl'llmfintl1ti profund, oduniind pc

rrll1d cu cele doua mnin! portiuni de

Clll'lle, Luctaii pe tooM supmfat« [csei

ill timp ee strange!i ;;i rasuciti.

10, Ciupirea feselor

Fotosind ultcrnatin miiinile, adunaii niici poniuni de came inirc degete ;;i degctu! mare, lnccrcat! sa mcniincti lin riim rapid d;,1' regliloi ;;i ~ii va I'llstl'llti rclaxatc nuiinile ?i inchciciuriic.

R inconjurul regiunilor sacrala ~i lornbara ell nmnetc nurin. {olosite aitcmati», il/col/jul'llti portiill1ile socmli; lOll/lima a cotoanei, [olosind 0 IIwnevri'l frtfll1alllare ell pnhuc!« intinse. Actiol/ati amplu asup-ra In/regii 2011C, legal/cmdll-vll pcltnsul dintr-o parte

in ulia ill timp ce cfcctuati aceste

miscari circularc.

11, Tragerea In sus a partilor laterale fnCfl'iind de miiinil« pcnt ru a tmge

de latemlrl a

cit 111 [iccorc 1/11a dill fTC

Sf (~fli"i 111 contoc! CTI corpul.

Repetati mallei'fele 9-11 pc pavic« ccalntu:

Coloana vertebrata

in coruorrnitate cu lnvataturile yoga, o atectiuns a caloanei vertebrale ere atecteaza la toate nivelurite - flZic, emotional si spiritual. Nervii coloanei vertebrale leaga creierul cu toate celelalte part! ale corpulUi si, lntrucat se ana aproape de suprafata spatelui, masaju' poate avea un protund efect de relaxaro Masajul caloanei se lmparte in Irei manevre principale: a rnanevra arnpla. denumua .caluselul", atcatuua din doua parti, una linistitoare si cealalta stimulatoare; 0 rnanevra de frecare profunda care calmeaza tensiunile din jurul vertebrelor; si, in final, 0 rnanevra de conectare erectuata cu antebratele, care cornunica 0 senzatie de plenitudine intregului spate, In general, evitau sa apasati direct pe vertebre si lucrati pe lateralele coloanei, lasanou-va rnalnile sa .topeasca" orice nod

gasit in timpul rnasani spatelui.

13, Frecarea de-a lungul coloanei Descrieti cercuri mici si profunde ell dcgctcle mari pe ambcle plirti ale coloanci. Apasati-Ie scurt ill adiinciturile de la baza craniulni, inainte de a schimba sensu! de dcplasarc ill jos,

SPATELE 45

A

12. "Calu~elul"

A;;eza!i 0 manti peste cealalis ;;i [aceti-le sa aluneceferm ill sus, de Ia baza coloanei spre giit, Folosindu-ua de »nrfuri!« degetelor ardtiiior ;;i mijlcciu (A) aptfsati pe fiecare parte a coloanei, CI< 0 mallil suprapundndu-se peste calea parcurea de cealaltii, asije! inciit sa acopenti ireptai loata lungimea coloanei, iermintmd la coccis.

14, Presarea cu antebratele A;;ezoti-va inieriorut antebratclor In

centrul spateiu: partcnerului

dUlIl1leavoas/ra, Depi1rlati-Ie Incet,

aduciind 1111111 dintre etc spre gat, iar

ce/ilJalt spr« baza coloanci. Rcpctaii

monevm, lucriind ill diagollala spatelui,

astfel illeilt U/1 brat trece peste 1/11 11l11ar,

iar celalalt brat peste jcsa 01'"511,

Rcpciati, aetiollal1d pc ccalaltt; diogO/lilia,

46 MASAJUL

Spatele picioarelor

Manevra lunga pe ambele picioare (jos)

Penlru a cornpleta masajul panii dill picioarelor si In eele din urrr a. aportul de energie ad us mcmbrolor se sirnta mai conectat eu oarnaruu. si rna! stabi..

rnoa!e si carnos, este ideal pentru manevrete de SI

rasucire. Daea aceasta regiune esle deosebil de sensibila sau de dureroasa, s-ar putea sa constatati ca partenerul cumneavoastra sutera de probleme ale regiunii lombare, dat liind ca nervul sciatic

S8 lntinde de la baza coloanei vertebrale la calcai trecand

prin Prin urrnare. piciorului, nu

ca alinare sensibilitatii din acea dar In acelasi

timp alectati durerea sau flgiditatea din zona

111 partcncrulu!

peste ~i 111 [urut

~(Jldllriforr alllllcc!lI1d /05 pc

tntcrnlelc peste 1111?rgil1ilc

fi tcrnnninid Cll

de /0 picioarc. Rcpcloli 0 dolil sail de dow} ori.

Atentle: Doell paricncru] dUI1lI1CI7Z1oastri1l7rc VCI1C rovicoasc, 111t tfCCllll7t'i dedit I/li~cfiri blinid« in SIISU/ piciorulu].

MI1;ojll/ I'roflll1d s-or putca sa bonla.

[iccare parte a t.cnclor f>i Ill! deice iJ1 JOSIl!

Manevra cu palma facu!a caus

dC{lslIprn de piciorul

riccvcrsa. ambc!«

miiiccu! spole/lli

(1(j npropiati de partcl7

"boti 07 /7/{l11I7 Cine conduce (eMf ~i in /11,.111

. cCI71i71fi1

rB)

c

48 MASAJUL

Ridicarea piciorului "Semi-Lacusta" Pe langa totosirea diferilelor manevre penlru include Tn Acestea muschi: prin plasarea corpului receptofulu! in anumite

Ridicarea piciorului in "semi-

- denumita asttel analooiei

cu pozitia semi-t.acvs.a din yoga - este utila In timpul masajului picioarelor intrucat

Drenarea piciorului

Aceste manevre au ca fina!itate circu'atia sanquina. ele Iavorizand

curgerea sancelu: Inapoi inirna.

Ptasandu-va fie la nivelul fie

intr-o parte a piciorului. lucrati in sus incepand de la inceput cu degetele rnari.

podul Cand

1. Ridicarea piciorului

Apllea!i gamba parfellalilui dil1spre exterior $i sustilleti-o de jos, Cli 0 mll11l1la glezllii, iar cealaltt; imcdiat deaslipm gel1ll11ciJillllii. Tillcti picioru! IIIIillS Iii ridicati-l incci attll clit sc l11i$cll filrti probleme, apoi coborfi(i-I CII atcniie la lac. Repetati 0 dati; sail de doui: ori.

2. Drenarea cu policele

Lucrimd illledial slib gal11bii, apilsati aliernntit: Cll poticcle, crcsctind presill11ca ircpta! ;11 susu] galli/lei $i a! coapsei, ell miscari scurte si Jenne. Pilstrati restul pahnc! 111 COil tact C1I piciotul, pcniru a vlf .ancora" degetdc mari.

3. Drenarea cu podul palmelor lent In susu! piciorulu', CII podu! polmel",.

C1{ miscari ali/pIc fi 1l1i~C{lfiIc 111 1II0(i

Masajul Tn josul piciorului

sau sa va rasucif

de-a piciorului

(vezi p 32) SDalele esie

cal se poare dc' pentru

manevra de rasucire cJeoarece IlU

exista 0$0858 care sa

4. Frarnantarea piciorului

Folosind miscar, ritmicc alternative

ale celor dOl~(1 mail'lij ~i

stn71lgcti "porth" de pc

a auu.sc! $1 a

UI1 contact sfrt7J1s ell piciorul - flU aIlet; ncroie sti vii riaicat! miiinilc 171 acr ciaid frcccti in pri:a uvnuitoarc.

5. Hasucirea de-a lungul pieiorului

50 MASAJUL

Glezna La fel ca si celelalte depoziteaza adesea curgerea libera a energiei intre picioare si talpi. Oarnenii cu g!ezne pot suferi de 0 r acire a fie lata de

testeaza tendoane. Daca

(din articulatia sunt prea tntinse. nu vet!

laba pieiorului mort

inainte; rnuschii extensori din

partea frontal a a gambei sunt

tensionati, inapoi a labei

piciorului va

Ridiearea gambei

Peniru a putea Iucro asupm gtczne! Ii a labei piciorului, mai intai trebuie sa ridicati gamba. Ptasati-tx: lateral fa!a de picioru! paricncrului Ii punei! 0 mlil1ti sllb glcznilli cealaltll pe epatelc gel1lll1ciJililui. Ridicaii incet gam!>a inir-o pozitie verticulii. Observati dacll partcncrul "va

ajl/lil" ridicitnd picioru! tcontraindicat) sou isi abandoncaza piciorut cu l//uril1!il:

6. Masajul in jurul gleznei Tinciifenn laba piciorutni eu 0 miin«, iar cu cealnltt; actionnti ill

iuru! 05111ui cu ;!cgct;,lc

Mdri!i

miscnri mai intni pc 0

parte a picionitui, apo! pc centan«.

C1-/ mid

7. Rotirea gleznei

AplIea!i piciorul chinr de dcasupm gleznci ell 0 mana far CII cealalttl apucnti laba

$1 rctiii-o incct

cere [{ll'g, mai Illl£1i inir-un SetlS, pre! de ct7tcv{I routiii, apoi 111 SCl1S opus.

Rotit! lobo piciorului 10

lilliita flcxibililiilii

A

8. impinge rea pieiorului in jos si in sus glczlw e1/ 0 mnl1i/ iii apl7silti proemnunnn

ell ecn/aiM nunu), flcxlil1d lalla piciorulu! p/ina lo plll1ctlll de rezistell!,i (A). traseti inl1poi partc« piciorului ell (1 /1//71117 ciilcfiilll ill c'Iir{1I1 fro;1f1l1tl1l

Laba piciorului

Laba piciorului uman a evoluat intr-o structura foarte cornolexa. alcatuna din 26 de oase rruci, une!e o.ntre eie constituind ooua mad arcade de

Pe faptul ca suporta

a eorpului, absorb foarte bine

talpa piciorului

contine mii terrninatii nervoase cu

eonexiuni reflexe eu tot restul corpului 136-137). in

rnasarea picioarelor

este afeetat eorpul, nu doar

pieioarele. Din aeest rnotiv, multi mason S8 concentreaza labei picioruhri, atunei sulicient timp corporal terminat cu una dintre labe, coborati

CU atentie treceti la

spatele intregime

labelor pieioarele rnasajul

aplieat pe spatele pieioarelor. Dupa

ce terrninat eu ambele

sa S8 onlnnAR';CR momente. Apoi propuneti-i sa se intoarca user cu fata in sus, pentru a putea treee !a

rnasajul trontala a corpului

Nota: prosoape,

ee receplorul (vezi p. 39)

SPATELE PICIOARELOR 51

9. Curatenia intre tendoane

Tineti ell 0 malla tatoa piciorului, cu degetele indreptaic ill sus, Fotositi policclc sau cclelnlte degete de 10 mano .libera" pentrn a apilsa 11101' de-a lungu! calla/clor dinire tendoane de In degete pall/! la gleZlle.

10, Masajul talpli eu polieeie Susiininu; picioru! CII a //lalla, masat! toatti suprafata llilpii CII degciul 1I1are de 10 cealoltn mal1a, executiind cercuri mici Cel mai hil1c esic sa dilclii sf sa tcrminaii degeteic de la picioarc,

11. intinderea degetelor de la pieioare Lucralld sistema tie de-a l1mglll

mai Illtlii intindcti-le si dou» ciitc dou«, p~ riind, degi!t inninic fi 1'(lIliilll1de p"te!i partcncruhn dumnemvast,» ndcsca Sf ponte njlli1gc mal liepartc dec/it r-at] puica imf7gil1a.

52 MASAJUL

Umerii

gatul

81

,

pielea capului

dumneavoastra s-a lntors, rncepeti

masajul pe partea a corpului revenind la umeri, unul din

principalele depozite de tensiune din corp, La 0 persoana sanatoasa, slmtamintele care se nasc la nivel instinctiv sunt exprimate fizic prin intermediul bratelor si main-lor. sau vocal, prin gat. Dar nu putin. sunt aceia carora Ii se interzice din copi.arie sa-si exprime liber emotiile si invata sa-si reprime senti mente Ie de rnan:e sau de tristete contractanou-sl umerii si gat. Asa incat aceasta zona merit a 0 atentie speciala, atune: cane etectuarn masajul fie pe spate, fie pe partea frontal a a corpului. Principalul avantaj al rnasarf urnerilor dinspre partea trontaia este faptul ca propria greutate a receptorului apasa pe rnalnilo cumneavoastra situate sub spate, ceea ce of era un plus de impact rnanevrelor pe care Ie etectuatt. Sar putea ca. la Inceput, secventa manevrelor sa vi se para putin cam cornplexa, dat fiind ca nu vedeti 0 mare parte din ceea ce se Intampla tntre spatele partenerului si supratata de lucru. Dar dupa ce

ati lnvata; ce trebuie sa constata ca aceasta parte a

masajului va otera mari pe langa faptul ca receptorul se

va simti deosebit de bine.

Ungerea cu uiei

Dupa ce parterierul durnneavoasua

s-a Intors pe spate, rnutati de la

glezne sub genunchl si caca

partenerul are nevoie de un mic

indoit sub cap p.

asezati-va la

B Ciind njllnge!i In umeri, cuprindeii oriicnlatin C1I palniele indoiie, apoi [aceti-Ie sil aluncce pe partca SlIl'crionn) a umcrilor, plinii ctind njllnge!i In ceaji:

doriti tratat.

iz c'at aceasta parte, ar trebui sa 0 inainte ca parterienn sa S0 pe spate

C Continl/ati niiscarca 111 sllsui Ct:fci, pfmlf/;7 1!{l:~7 craniulni, 01'0; urcati pc partca dill spate i1 (npl/lui ~i inchciaii 1l1l111((lra 111 ere-tot, RCj1ct17ti tl1trcl1SI7 IIlI7/lC(_l/,{l de dltC('17 ori.

Nota DacB folositi ps eel din partea p .Jui, asa cum S8

pliati-l

Manevra ample

A Pla5l11i-vilnuiillile pc pnrtca supcrioari; n picpiutui, iniediat sub clmnculc, ell dcgctete indrctnatc spre interior. lllcc!,e!i 51! le deplnsl1!i lent spre exterior, Cll podurile palmelor indrcpiimdu-se 5pre umcri.

54 MASAJUL

lntinderea gatului

Aeeste rniscari de 1ntindere decurg natural din manevra arnp'a descrisa anterior. In loe sa va aducoti rnainile pana la crestetul capului, trebuie sa va opriti la baza craniului si,

suslinarid term capul, sa va balansati corpullnapoi pentru a 1ntinde gatul receptorului. Totodata, puteti sa tntlndeti gatullnalnte. lnapoi si lateral. Aceasta lntinde partea de sus a urnarului si partea laterala a qatului. Multi oameni vor ti lndeajuns de relaxati pentru a-si abandona capul In rnainile durnneavoastra, asttal tncat veti sirnti lntreaga greutate a capului atunci cand 11 veti ridica. Cei care raman incordati vor incerca in mod inconsticnt sa-s: mists chiar ei capul Daca se tntampla acest lucru. nu trebuie decat sa Ie atraqeti atentia ca .opun rezistenta" la lncercarea dumneavoastra de a Ie relaxa gatul prin lntindere. Dar nu va pierdeti rabdarea daca acestia sunt incapabili sa se relaxeze. Treceti la urrnatoarea rnanevra.

1. Intinderea gatului

Prindeti anibcle innini sub cap,

ell desctele la bn:« craniului. Ridicati puiin capu! de pc 5uprafata de lucru ;;i balansa!i-Vil In spate, astfcl incat 511 Intinde!i ceajo. Co/Jorll!i capu! ell bllmdcte.

2. lntinderea gatului in sus 5i in jos Cu mttinite prinse tot sub caput partenerului, ridicat: caput ;;i aduceti biirbia spre piept, a;;a CUI/1

se araiii in figura din stanga. Cu a miscare lent», aduceii caput In poziiia initialt: ;;i de data asta miscati a mana III jos spre grumaz ;;i ridicati giltul, lasalld caput sa se incline inapoi, a;;a cum se arati; III fisum din dreapta. AClIlII indrcpiai, la lac satill.

3. Intinderea tatsrata a gatului Sustiwilld [crm spatele canntui, "pllrtati-I" lent spre 1II1111 dintre 1I11lCrl, apfisfil1d In nee/a?! tiinp uinnri,' OpU5 eli ccnlaltti m(lI1n. Adllccti (01'111 fl1i7poi spre ccntru, inrcrsati mtunile ?i rcpctati lIlifcarcn ill sell::' opus.

Secventa pentru urnar, lala $i spate

Dupa ce ali decontractat put In gatul in intregime, Incepeti sa va concentra!i pe care 0 parte. l.asanc capul

sa stea pe 0 parte una dintre

rnaini, tolositi

masa reglune a

partii a

partea opusa. cu ajutorol In trei pasi oescrisa mai jos. Oat ca 0 buna parte din aceasta secventa se petrece In afara carnpulu: vizual. si anume sub spate. am desenat ruste diagrame care sa va arate calea pe care trebuie s-o urmeze rnainile durnneavoastra. In

cadru: acestei trebuie sa

va strecurau mana spate. dupa

care tragetl spre gat asttel tncat sa traversati succesrv trei zone diferite ale spatelui sub forma de evantai. Veti constata ca manevra de introcucere a mainii sub spate se efectueaza mai usor la unele persoane decat la altele. Nu taceti exces de zel - multurr.it-va sa

cat mai departe posibil tara limp ce traqeti mana spre cumneavoastra, soar putea ca rnuschii sa se adune spre gat. Daca se lntarnpla asa, nu lncercati sa sariti peste acea zona. Continuati-va rnisca-ea $i apasarea dumneavoastra va elibera treptat pliurile formate. Este important sa executati aceasta secventa lent si cu atenue.

UMERII. GATUL $1 PIELEA CAPULUI 55

Intoarcerea capului

Tinct! capul de Ihlrtiie lateral», C/I degetclc

niari chiar dcnsupra urechilor, iar cclclatte dcgcfe ill spatclc acestora, Ridiaui user capul ;;i intoarceti-l dcticat 11111'-0 parte nsifel fncat s{1 Sf sprijil1c pc I//la dintre Illfi1111. A1!e!i grijif Sll 7111 trage!i de preun fir de pifr ~i ca poziti« cnpuiui si'f fie comodii pcntru - pariencrul drllllllenvonstrif. [Ileepeti sa lucrati oSllpm 1IIIIIImilli opus cclui sprc care esic Illdrepla[,l fain portcncrului,

4. Secventa pentru urnar, tala 9; spate

A. [nccpeii sccoenta la fel ea la mancnra amplli (1'. 52), dar III loc sli mergeti 111 sueul gfrtlllui IlIIpillseti III josul colonnei rcrtebrale, ntti! edt puieti sa 0 faceti coined, fiira efort. Apoi trageti ill sus [oarie incei dcgetcle indoitc de-a IIIIIglII ;;all!"iui dill lateral« cotoanei ~i ill 5115111 eefei p!illa la baza crnniuiui. Acum [olosiii degetele peniru a descrie lIIiei arcuri de-a lungu! acesiei par!i a bmei craniuiui, lucrinui imediat sub tnarginca osulu], Repctaii incii a datil.

B. ll1cepeti cn la paslll anterior, dar ctind nuuu: ajllllge la articulatio l117Ii'i1'1I1ui, indoit! degctclc sub 111l1i'fr ~i fl1lpingeti 111 jos de-a 7uJ1g1l1 iotcmlci pertcncrului. Clllld njllllge!i la tal ie, frasa!i 0 diagollalli pe spate ~i omoplai], elf dcgctcle indoiie 711 continuaic, palin cinu! rC7NI1iti l a gflt ~i la baza cmniutui. Dllpli ce oti inconiurn! ca fa pnsu! anterior baz» craniulni, J'cpctt7ti mi$Cl7JW7 de doui; ori.

C. [ncepeii ca la pas III anterior, dar ciind mttna dnnmeaooastra (l inconjurat art iculatia unuirului, traseti pe parteo superioanl a umnrutui ;;i urmti pe partea latemli1;;i la spatele gaillilli, CII desetllllllare trecut peste partca din faM a umtirului ?i CII cclelalt« degete III spotc. Partin intcriomt: a indcxului sf membrana dcsctllllli tuarc trelmic' sa [ormc:c 0 balld/l iniinsii. DIII'II ce ati inconiumt en 117 pnsul anl crior ba:o CI'I7l1i1l1ui, rcpctati miscarc». Apoi sustinct] 111 continuarc (11 mliinile Cf7Flll pl7rtcn(},lIll/j dl{}lll1C{Woasln"f pentflla Illem aSllpm I'ielii cnl'lIll1i (V 56).

56 MASAJUL

Pie lea capului

In mod surpnnzator. pielea (scalpul) poate deveni 81 astlel poate contribui la durerile de cap cauzale de Incordare si de

asemenea la de

par, cum ar matreata si

parului. Masajul a.uta la elimlnarea acestei incordar: si circulatia. Cand ali terminat prezenlate in

peste urechea cu

mare deficatete, ,r.tn~,crc't,_, cealalta parte.

lntinderea calaanei veriebrale

Este singura rnanevra din cadrul secventei dedicate partii frontal8 a umerilor 5i gatului care necesita cooperare din partea receptorului. Acesla trebuie sa-s: rid ice spate Ie pentru a va permite sa rnainile sub el.

Intregii coloane 0 rmnur ata

si 0 puternica de

bine receptorului. Soar fie

nevoie sa exersati de ori

inainte de a Ie putea executa fara

probleme. Dar ar trebui sa In stare

sa va descurcati. cu

foarte mare sau este mal

corporent decal durnneavoastra

atune: ace asta etapa a

ca lntot-

7, "Smulgerea" parului

Apucnti mai multe ;;u11ile de pI'" dcodat«, Imge!i de ete de ln rildilci11ll ;;i faeeti degcle/e sa alunecc spre exterior.

Repeta!i pa;;ii 4-7 pc ceatoltt: parte.

5. Rotirea scalpului fnlilldeli palma pes Ie cap pi roliti-I,flicdnd scalpu! sa se mi;;lcfala de as, a;;a cum se arait; III figllra dil) slanga,

6. ,,$amponarea"

Frccmi viguros scalpu! pe tntreog» sa slIprafa!?! Cll vfi1jurile degeteior.

8. lntinderea coloanei

Cercii parlenerului sa-;;i arcuiascn Plltil) spalele astfel I11Cfit sa putet: introduce miiinile sub el cfit mai jos posibil, n;;ezandu-vI11llfiinile CII palmeie 111 SIIS, de-a lunou] coloanei rcrtebmle (A). ACI011 cereti pnrtencrului s?! se relaxez~ tiisiindu-se pc braicte dmnnemxostr«. In 111011lClltu1111 cnre simiit] en s-a

Ofl

B

\

relaxa; compict, Illcepeti sa vi'! balansati corpul 111 spate, Il'ilgiindu-vil meinilc III SIiS de-a IlIlIglil adtinciiuritor dill preajma coloanci, cu dcgctcle curbate 11;;01' i11 sus (6). Deplasati-va [oarte len! pe loaM lungintc« coloanei, apo! pc ceaftl ~i pc spalele caputui (e) Illc/ieilld prin mfll1(,7)m de "smulgcre" a piirului.

58 MASAJUL

Fata

,

Fata este In general partea pe care 0 observarr prima oara la ceilalti oameni. Este descoperita, expusa si ascunde istoria posesorului ei, fie ea deschisa sau secreta. Expresia ei este sculptata de multimea de muschi minuseuli care dau mobilitatea necesara torrnar!i grimaselor. Stresul si tensiunea sunt refleetate de tncorcarea din jurul sprancenelor a maxilarelor si a ocrulor. in vreme ce bueuria Sl serunatatea dau ellipului omenese 0 expresie deschisa $i re.axata.

Si fie ca punarn 0 permanenta rnasca de lin.ste sufleteasca sau una de surprindere iroruca, modelele incremenite pe ehipul nostru ne dezvaluie atitudinile si caracterul. Prin faptul ca ne ingaduie sa renuntarn la 0 parte din rnastile noastre, un masaj facial atent ne confers 0 senzatie de profunda relaxare 5i de .conectare" intre

toate partile componente ale precum si confortul de a ne

bucura pur 5i simplu ca existarn. a mai fi nevoiti sa tncercam sa

parern altceva. Daca nu este timp pentru a executa un masaj corporal complet, ali putea lua in ealcul masarea nurnai a fetei deoarece aeeasta, ca si picioarele, retlecta $i alte parti ale corpului (vezi p. 177).

Fata

E posibil sa nu fie nevoie sa va unqeti mainile cu ulei pentru amasa fata tntrucat ceea ce aveti deja degete ar putea fi suficient

aceasta supratata relativ

lnainte de a face pentru prima oara un masaj facial, exersati pe oumneavoastra fata pentru a Iamiliariza cu senzatiile. Fata este

mai osoasa si mai fragila decat

pare si s-ar putea surprins sa

constatati ca putet: 0

profunda fara a crea U"'GC" ,"~, t . Totusi, pragurile disconfortului sunt variabile asa tncat aveti grija Sa

un feedback

oartener. Tnainte de a veri-

ficati dace partenerul dumneavoastra Ientile de contact. caz Tn

trebuie sa fie lente $1 .curate" S! rnentineu-va atentia

cc-icentrata Oat

fl::;d ca multe de

fs.:a sunt restranse ca arie de

actiune. trebuie sa aveti sa nu

va .ensionati exces:v Chia! SI

cee mai mici manevre de bS'-leficiaza de pe urma

lr.ante si inapoi din solduri.

1, Fruntea

Pozitia de lucru asupra tetei

Rtll1llil1eti asc:a! sail 111 picioure In cnpu! parlt'llcfUilii dJ,II1IJ1C{7\_1(lI1stnl pc toat« duratn secneniei. Men/illeti prCSiUI1et1 conetanti: 111 timp ce lncrati dinsyrc [runte snn: bnrbie.

dcgctclc incct, tcnilill/?l1d I'" ,,,11' ~i pc pdrlile lalemle ale ccputui. Acopcl'iti aSlfel

5I1pn~ti7tt'i n [niniii, lIrc(lIId pdl1l7

linin undc III cepe p(7rlll.

60 MASAJUL

Ochii, nasul \>i obrajii Continuandu-va parcursul In josul Ietei, acum lucrati asupra sprancenelor, pleoapelor si nasului, lndreptandu-va spre barbie. Douasprezece perechi de nervi cranieni leaqa direct creierul cu tata si eu eele cinci sirnturi. Masarea zonelor din jurul oehilor, a spr ancenelor 5i a tarnplelor In special adesea 8JUW enorm la calma rea stresului, la

potolirea durerilor de cap S'I la curat.rea sinusurilor.

3.0ehii

Trageti degetele mari peste pleoape eu 0 miscare lint: si delicatii, dtnspre coituriu: illterioare spre cele exterioarc ;;i incheiaii miscarea spre pilr!ile latemte ale capului.

Repetati a datil sou de doudori.

2, Sprancenele

lnccpond ell capetcte intcrioare ale sprimcenelor, trage!i degetele mari CJ/ 0 111 iscare [crmi; spre exterior, dill colo de linia piirulu], spre pi1rtile totemic ale capului, netezilld IlItrcaga lillie a Spnll1Celleior. Repctnt] de patru ori.

4. Nasul

Folosi11du-I1{l ntiernatiti dcgctele, masa!i nasul dinspre radncin« sprc prill Stn711gefi ll~or vfi7julna;:;1l11li 'litre degetul marc ~i ariittltor.

5,Obrajii

/11cepiind chiar de sub col!ul interior al ochilor, lI1i~cati-t'f1 dcgctclc mari peste 1'0l1leti prill/I 10 linin I',ll'lllui, dcasinna II vcchilor si ndicati-Ic de pc cap. Rcpcutt] 11I{//1cr:'m pc .ft7~ii dcpl{/sfindu-u: ircpta! III .illS - sub pomct],

dcasupn: buzei $i sut: bnza

de jos. Cfmd nasutui, mvti narilc.

Barbia si maxilarul

MasaJul p~rtii inferioare a Ietei consta In stranqerea barbiei, masarea de-a lungul maxilarului si rniscarea In cere peste maseteri Daca acesti

muschi se par greu de locahzat.

puneti-va degetele pe obrajli

si ruqati-l sa

sirnti muschii

si In timp ce se

contracta. Pe harta fetei de la pagina 177 maxilarul este legat de pelvis tensiunea lntr-unul din ele

de regula 0 tensiune In celalalt. Daca partenerul durnoeavoastra a lnmagazinat rnulta tensiune In

solduri, este adeseori util sa se relaxeze maxilarul lnainte de a luera direct pe pelvis.

7. Maxilarul

Prindcii 111nrgil1cG osului mnxilnrnlui 111 apropicrca borbic. ?i dep(frtnti-I!i1111l7illile lent, strfingal1d de-a 11111SII1 osutu! nuixilar palla c1/lIl1gcti In tobul urcchii,

FATA 61

6. Barbla

Tinct] l1iilflll bttrbici intre de~cte/e nuiri :;i araiatcar« fii strange!i pc tOc1ialllllgil11Cc1 bnrbiei [olosind misctiri de ,,11111Igere",

8, MU$chii masticatori

Locntiiati 1I111~chii masticotori pe [iccare parte n fetci. Mi~ca!i incci pll/pele dcgctclor III ccrcuri peste accfoti ntusch].

62 MASAJUL

Obrajii 9i urechile

Acoasta secverua in doua parti incepe cu 0 manevra arnpla care traverseaza obrajii si S8 termina cu inllnderea si stranqerea urechilor.

in istoria puteau

part! a Aceasta ar putea explica de ce masajul urechilor este atat de placut.

Conectarea felei si a capului Aceasla este 0 rnansvra ampla in trei care se conec'eaza fala cu

cu capul. Pentru a obtine cele mai bune electe, miscarea trebuie sa fie continua si fluenta. tncheindu-se cu 0 usoara intmcere a gatului. Daca dorlti puteti repeta

cau;, paricncrului, iiniind mari pc [iecare parte n nasulu],

nc% pentru IlJl moment, (!c17ilor sa Sf odil111cascil fa 17u7hliior dnnnwnvoostrii.

9. Miscarea de la obraz la ureche A Puneti podul palmclor pe [iecare parte a nasului, cu degetele indreptuie spre urechi. ACII111 depilrtati-viJ lent mainite, flid/ndu-Ie sli alunece [crm peste abmji entre urechi.

t; B Apl/w!i urcchite inire degete ?i

\;/ podul pilime/or?i tmgeiijoarte deiicat de ele l11depilrfiindu-Ie de cap. Apoi striillgeti-Ie pc tot conturul inire degete.

manevra de mai multe ori incheiati

cu 8$8Zare8 usoara a rnaini pe

frunle. cealalta fiind asezata pe piept, pentru a conecta capul si restul

Dupa ce rnentineti rnainile un moment sau doua, intreruper, cu blancete contactul.

BRATELE $1 MAINILE 63

Bratele

,

mainile

.

81

,

Cano am evoluat de la stadiul de patrupede si am trecut la pozitia bipeda, membrele superioare au devenit dispcrubile pentru 0 multirne de utilizar! - de exernplu, pentf<u a obtine hrana si combustibilul sau pentru a ne fer! oe pericole. In acelasi limp ne-am exous abdomenul fragil, iar relauile noastre cu sernenii au dobanoit 0 noua sensibilitate. Bratele :;;i rnainile sunt intim conectate cu relatiile - cu felul cum stabilirn relatiile cu cellalti si cu lumea In .general, cu felul cum caruirn si cum prlrrurn.

Ele sunt instrumente folosite de oameni pentru a face si penyu a exprima - si din care slrntamir.tele se pot revarsa uber. cu conditia ca nici 0 tensiune cronica sa

nu fie prezenta In regiunea umerilor si a gatului

(vezi p. 175). Prin intermediul bratelor si mainilor,

ne exprimarn cele mai puternice ernotil, ne aratarn craqostea Irnbratisand, carulnd. protejand sau rnanqaind. $1 ura sau furia lovind, lnghiontind sau scuturandu-ns arnenintator pumnii. Prin urmare, rnasajul facut asupra bratelor si rnair-ilor constituie 0 experisnta rrununat de eliberatoare $i de retaxarua, rnai ales pentru ce: care au tendinta sa-si .stapaneasca" emotnte.

Manevra arnpla

A A?ezati-vil miiinile ullse Cll ulei pe incheietura miiinii partenerului, eu degetele indreptaie spre umiir. ACLIm [aceii sa olunece mttinile 111 susul bratt/lui, 1l11duilldu-vli dUI'i! contururi, a?a cum se uede ill figura

de mai jos.

Ungerea cu ulei

Pentru a lucra bratele si rnainile partenerului, trebuie sa va rnutan lntr-o parte a partenerului, la nivelul

soldurilor si cu fala spre capul acestuia. Ca de obicei lubrifierea si lncalzirea brate. Iolosind manevra deauna rnentneti aeeste

initiale lente. Ajutati-va devina treptat parte a corpului se poata bucura de recescooe. propriului corp lara sa se bombardat. Pentru claritate

manevra arnpla din dreapt~ este prezentata In doua etape, chiar daca ea se executil ca 0 singura rnanevra

continua. Ar Ii bine sa repetati

intreaga rranevra 0 data sau de

doua orr. Ca 0 totocata sa palmele [acute caus. asa cum so

arata la pagina 46.

NOla: Daca

B Cu puiin inainie de il ajll1lge la nrticulati« umaruhti, liisati nutna .conducatoarc'' (cea dill afanl) sii sc curbcze deasupn: articuiatiei, 111. ()I't'/IIC ce ccnlnltif mt1l1/i cuprindc partca inieriomi: a brntului, 111 imediata tccintitcte a subsuorii. Cuprinzimd astfel eflt mni mutt dill l1~tiillile in josul brnt uiui, spre .Inicliti" nuint: partcncrului inin: palillcledlllllnCmior1slra, pe cnre

continuat i sli lc tmge!! ill ios, l'drfl/rile

degctc/or, unde 5C $i iennini:

Drenarea bratului

Aceasta secventa actlonsaza asupra circulatiei sangelui $i a limfei In brate. Scopul ei este sa ajute fluxul limfatic si lnloarcerea sangelui venos spre inirna. Fata de artere, care rnijloceso curgerea sangelui de la inima spre oxtrernuan. venele S8 ana mai aproape de supraiata piehi si, in consecinta, reactioneaZ8 rna: prompl la presiurule din exterior. Incepeti prin drenarea antebratului, dupa care lucrali sistemauc asupra bratutu; 1n limp ce strange!i antebratul parlenerului deplasandu-va In jos, s-ar putea sa observali ca degelele acestuia se

contracteaza si se destind. Asta se lntampla deoarece muschii care raspuno de mise area degelelor se afla In anlebral.

lntinderea

Aceste .exercitii pasive" asupra articulaliei umarului lnlind si tonil,calesulunle conjunclive ligamenlele si tendoanele care ataseaza oasele arlieulatiei. Ele stimuleaza totodata producerea fluidului sinovial (lubriliantul articulatiei) si extind domeniul de mobilitate al artieulatiei. La lei ca la oncare alt .exercitiu pasiv", dumneavoastra sunteti eel care face toata munca aiel. In vreme ce partenerul trebuie sa se abandoneze total miscarilor.

BRATELE $1 MAINILE 65

1. Orenarea antebratului

Ridlcati usor antebrat u! partenerutui pi tincii-i mana intr-una din mainil» dll,,;//en<'oaslra. el/ dcgetele de Ia ccalaltn 1I11111a tincii-i inchcictura. aseznndu-ua degcil;1 In;"'( pe partea inle;'iaal'ii a incheict urii. Acul11 balallsati-vii ill fatii In tillll ce sll'illlge!i antcbratul dinspre inchcictura spre col, Du pa aceea

balllllsll!i-vil sprc spate ~i repetati drenarca a dati; salt de douii ori.

2. Drenarea bratulul

Ridicati bratlll parlcHemllii ~i liisai i-l sit se indoaic din cot, cu mana alamand sprc ccalalta purtc a galllilli, aSlfel incdt hratut sa sica ridicat ocrtical. Apllcati-I ell mnbele mtiini dill apropierea cotului ;;i trage!i ill jas spre uriicutatia umarului, 51rfmgfll1d ell fermitate. Rcpctati de ciiieoa ori.

3, Ridicarea urnarului

Stati in gelllillchi langii umarul partenerului ;;i iniroduceii un brat pe sub incncietura cotului sau (bratul stfing pe sub bratul lui drept si oiceocrsa), avalld grijii ea indoilurile bratelor 511 fie unite. Prindeti-nd antebraiul opus CII nuina ill apropierea coiului, iar eu nuina rdmasa hberi; nncormi inchcictura partencrului. Acum folositi-va corpul peniru a ridica braiul, ridictind de la podea umiirul receptorului. Aduceii-I inapoi ell gl'ijff, Repctati daca doriii.

4. lntinderea bratuun deasupra capului Prindcii incheictum paricncrulni ?i ridicaii btntu! deasupra capului, Acum frageti user de 111 chcieiurd pent n, a da 0 intinderc jinali: bratulu! ill lilllp ce CIt cealalti'i 1J1I711ii cobordti [erm pc parica latera/if a cutici ioracice, oenind dinsprc slIbslIoara, pcntru a contpleia lniindcrca bmtului CIt een a pilr!ii lalerale a bustlilui.

66 MASAJUL

SI de a face eu 0 incheietura de articulatie eu bile care are a foarte mare mobil-tate. bratutui

in sus sau in jos.

sf I7jllngeti la IIll1lttl otcntic cotului, ell degetelt zon« dill [nrularticuiatici.

5. Stranqerea articulatiei urnarului

A A;;C21iti 0 m[ma pc miilccn! prlrtii a pieptllllli paricncrntni, clm'iclI/a, far (('ala/ttl 0 Pllllcti sub spate, imcdin! mai j05 de CCO~1. umsru! intrc cele dou«

Irt/setf-Ie incc! articulatie, conductnid podui patnick»: Repetali

on.

Mana ;;i lncheietura rnainii Masajul rnainii este deosebit de relaxant din ooua motive: rnai inlai, pentru ca mamile sunt obisnoue sa fie atinse si apor pentru ca acestea,

alentie specia.a articulatiilor, deoarece acestea conlera rnainilor marea lor mobilitale

B Ultima oart? dind ambelc mtiin! ajung In orticutniic, cnrboti-Ie 111 [uru! pnr{ii 51lperioarc a [JmtlllIli lucrati proiinu; "slIpm Ciiutm, ;;i depislali ell degetetor structurile oaselor $i incticicntrilor.

9. Curatenie intre oase

Tincti inchcict ura partencl'lIllli pcntrun spnjini IIU7110. dcgcfll!l//t7rc ,.:;f indrxul pcnt n; 11111(1"Ii dc-a dill $i7l1fllrilc .tintn: 10 iliclicictllrii Flinn la mc.numnct: dintrc dcgcfc.

8. Deschiderea palmcl

ciaritatc, aceastil imagi7zc prczint« nli7I1CUra uiizuti; de jos.

BRATELE $1 MAINILE 67

7. Masajul incheieturii rnainli anicbmtu} partencrului,

I1slfel hratu! sli sc spriiinc pc

cot. /scinn folosi!i degctcle I1II1,.i pcntru a I1wsn 111 cercuri inici toatll 20/1(7 inchcieturii mitinii, iintnu! inchcicturo intrc dcgcte.

10. Tragerea $1 rasucirea degetetor

usor de clc, rtlSIICiti-lc Iii '('rel/I(' CC 011171(,(l7ti cu 111171117 i,'7 luncn!

dcgctJ/Jlli AClOII

lIl11tafi-z'/i parte a

paricncrulni dll1Jll1Ci/Z1oastn'i.

Repcfa!i nuntct-rc!«

68 MASAJUL

Partea frontala a bustului

~"e contruntam cu lumea lnco.uuratoare eu parte a frontala a corpului, cxpu-iancu-ne abdomenul, partea noastra cea mai lipsita de protectie. Partea Irontala a bustului esle legata de felul cum simtim si de felul cum stabilim re.atiile cu cei din jur. Bustul consta din doua zone principale - partea dura,

a cutiei toraclce, care adaposteste inirna, plarnani: si alte organe,

peretele muscular al abdomenului, mai moale lipsit de protecue, care

cor-tine intestinele noastre - respectiv noastre cele mai

profunde. Carie rnasati partea frontal a a titi constienti

ca aceasta este 0 zona vulnerabila. lnainte de a lncepe, studiati cateva momente modul cum respira

partenerul durnneavcastra si observati care parti ale

bustului se rnisca In timpul respiratiei, fiindea va

trebui sa va cooroonati unele manevre cu respiratia. Modul cum respiram este intim legat de vitalitatea si de sanatatea noastra ernotionala. Daca partenerul este

tncrezator. faptul ca i se

maseaza aceasta regiune a

constilui 0

experienta pentru

ambii participant! la masaj,

stabilind un contact orotund

intre cei dol.

Ungerea cu ulei

Pentru ungerea cu ulei si manevra

pe partea frontala a bustului

sa va mutati la capul lntctceauna actionati cu plexului solar $1 a cand veti sesiza cat increzatcr este partenerul oumnoavoastra. Unii oarneni se gadila pe coaste pe pamece. Daca

partenerul S8 nurnara

acestla, manevrele

arii lerue.

Nota: Daca prosoapele,

dezveli!i partea lata a bustului ass

cum S8 arata la pagina 39

Manevra arnpla

Odi/l1liti-va mainile CI/ bltilrdcfe pe miitocu! partii supcrioare a picptului. Apo! balonsoti-va inainte din solduri ?i faceti nuiinilc S(1 niuncce Ifill spre centrul bustului, ltlslilldu-Ie sli se inulcze dllpll [ormetc inuilnite ill

calc, Ave!i grijl! sa evila!i siinii. lmediat sub buric, hlsali nutinile sa se dcsl'arM ?i sa Sf indrevte spre I'ar!ilc lnicrcle. Apoi balal1sati-vll inapoi, Irifgand nuiinile in 511S, de-a Irmglll lmemletor corpului. Repeiati paw) dmd bustul esie lubrijiat .

Manevra circulara arnpla

en mal SIIS, dol' cinid mtiinikabdomc/1 Sf? dc::part,

sa dcscric largi cere uri supmpusc lJi fillip cc urcnti ll~or

pc ll(lr!i{c tatcmlc.

70 MASAJUL

Cutia toracica $i pieptul

Pe 18nga organelor vitale pe

ca re te cutia toracica

un ln resciratie.

tendinta 0 considaram ca Iixa

Si statica. Dar de tapt. cane inspiram coreet, coastele se rioica,

inainte sternul oesctuzand

care

o.atraorna. un mare asezat

transversal imediat sub cutia toracica.

si irnercostali. Pentru a permite

o corespunzatoare.

diatragma trebuie sa tie relaxata si cutia toracica Ilexibila. Masarea acestei zone decontracteaza creste mobilitatea coastelor.

partenerui dumneavoastra va respira mai profund.

1, Masajul intercostal

Stfll1d la capu! pnrtellemilli, pnnet! prime!e doui; riegele iindexv I si nnilociul) de In ilmbcle main i 111 CC/llrull'iirtii superioare a I'iel'tllilli, i11 ndnncitnri!« care coasta Cl/ [cnnitat», partile Latcmt« $i Repetati mal1cura, degetclc pe adf/J/citllrile care mnrgine« cOf1sta imcdiai unnatoarc. Continual! i11 aceta;;] fe! fn josul cutici toracicc. ea ;;i cum nti

!

callori trel'tele unci sciiri. Cli//d veti ajllllse In ba:a st ernului, ucti consiata ca llfmiftoare/(' conste I1U mci

din miiioc ;;i ircbnic sa va

//1I]i/lile en sn p"te!i lucro de-a lunou! 10),. Lt-iiat] sli I1c!ionl1ti aeupro ccaetctor siiunu: imcdiat Sill, simi,

C(///d ajungc!i In saui, pc

adimcit uri don)' 0 scurtti,

dUl'il ca)'e coasta urmaioare.

Nu al',lsali iesutu] moale ill stinitor.

hnediat cc trecu! de linia sanilo)',

continunt] 1l1l7ncvra comptet«.

Abdomenul

Pentru a lucre pe abdomen. trebuie

sa v« mutati lntr-o a

la pantecelui

are 0 mare senstoiluate. Elsa ca initial lasati-va maini!e sa coboare eu locepe. opriti-va 0 a va mi$ca rnainile In sen sui

de ceasornic pe suprafata cetui Directia [n sensul ceasornic trebuie respectata

deoarece ea imita directia care

este dispus intestinul gros. Dupa ce

v-ati rotit mainiie stomac lntr-un

cerc mare, profun-

zimea apasani. cercuri mal

mici. Terminati masajul in Irontala a bustului,

2. Tragerea In sus a partilor laterale Stii}}d Ill'lecnt peste partcncr.folosit, misctir: alternative pcntru a frage In sus de 0 parte a cut ici ioracicc,

incepiind de la toiie slIbslloara,

Nt; lucroti direct sani, ci

ocoiiti-i. '

3, Frarnantarea pectoralilor LlIcr(md pc aceca::.i parte n picptllllli, fril1Jiilnfati icmcinic

m!l~clljJ/1 pectoral - adicil111u0Chilll ~llhsllOI7I"(I tn7\cti-I'ti' <i /"cl)C'tnti lilI7l1Ci.'I'c/c dc III :::11~ ~i defn"iJ]lI711/17I"C pc opIISli.

Repeta!i 2 :::i 3 Fe (fahl/M parte.

PARTEA FRONTALA A BUSTULUI 71

4, Miscarea circutara pe pantece Cobora!i nuiinile cu mnre dclicntete pe ramane!i acolo pre! de 0 clipa. ,1""1",,,,/.,-,,;, ambele miuni 111 sensu]

6. Manevra arnpla, eu folosirea respiratiei

A 5i7 respire incct

iJldrcpta!(7 inhinilc pc dC,r.:;t'!clc oricniotc ;;)11"[' cop. tinn: (C

port{'lll'l"lI/ ,,:;i picp!uI sc ridi,»,

IJIII'illscti ~J1rc ccnt ru! bus/ii/ui.

5. Spirale In jurul pantecelul

cercurilc mnri 111 niici, lasal1du-vl7 111(1;l1i1e sa descvic nist« spimlc 1/1 fillip ce se dcplasel7zil pe pantcce,

B Cimd pancneru! se

contmctil, roti/i-va pe unicri

;;i lragcti in iosu! pllr!ilor tatcratc bustllllli. Adll(cti m/iinile l11apoi

panfecl' ~i fqJcto/i de douti-trci

tmscti uliinu: O(l]"(? 1I111i17ilc pc p?frtilc latemle III jos, continuni: peste soldur! ~i spl'e ttl/pi.·

72 MASAJUL

Partea din tata a picioarelor

In societatea occidentata de astazl, multi dintre noi au pierdut

contactul cu propriul cu parnantul pe care vietuirn. lrosim 0

prea mare parte din $i energia noastra traind cumva deta:;;ati

de parnant. undeva In nostru. Un masaj corporal complet

se term ina cu picioarele, asttel mcat sa dirijati atentia receptorului spre varturue picioarelor iar acesta pleaca de la secinta de masaj sirntindu-se conectat cu parnantul. Secventa pe care trebuie s-o urrnati este sirnilara cu cea tolosita la spatele picioarelor. Numai ca

aici .terenul" este un diferit. Alaturi de regiunea musculoasa mai

moale a coapsei, de lucrat si pe zona osoasa a fluierului

piciorului, precum :;;i pe genunchi. Genunchii care sunt in perrna-

nenta contractati sau trasi indica 0 personalitate nesiqura

care se straduieste din greu rnentina controlul asupra proprie!

vieti si sa-si oastreze Masajul poate ajuta la eliberarea

energiei blocate in picioare, persoanei respective sa se

rniste cu mai mare usurinta

Ungerea cu ulei

Plasali-va lntre picioarele parlenerului ce ali pe picioare. gleznele parlenerului, sa alunece in sus pe a picioarotor pan a la capat articulatiei sotourilor. glezne. Repelali manevra de

ori, apoi 81egeli care-l veli

masa prirnul si cu

dcmneavoastra de ambele

degelele indreptate .n sus, ca

de rnai sus. fie cu palnl8ie caus si orientate transversal. ca in desenul din creapia. Ave!! mtirnitatea

descoperiti si picior. pe ralld

Manevra arnpla pe un pieior Sprijil1iti miiinitc pe slc:ne, ell dcgciel» indreptatc III SlIS, apoi ltisaii-le sli alunecc incet ill SIIS, balal1samil/-zlll toiodat« corpul in fatli. Cand ajl/Ilseti sus, dirijoti nuina dillsp!'e i1llaior In jos, pe panea illtcrioara t1 coapsei In prcme ce nuint; ccotattn inconjoarii nrticvtatia soldulu). Apoi balan-

sal i-vii III spa!«, nducand mai1lile amal1dolili pc plirtile tatcmte ale picicrulni, p{milln capa). Rcpetot! piini1 cimd simtiti ca pician" cste bil1e WIS.

un

74 MASAJUL

Intinderea piciorului 1n timpul rnasajolui. exercitii pasive m,>m'or,"nr

receptor sa se

bine, mai ales ca nu nici un etort. Prin intinderea

sunt supuse exercitiului Iizic articulatii: articulatia soldului articulatie cu bile) $i .

tip balama ale glezne'r. Nu rnulta eficienta

dace veti trage cu corpul, nu

doar cu bratele. $i asicurau-va ca taria cu care stranget] piciorul nu-l incomodeaza pe partener.

Masarea parjii din tala a piciorului

Secventa consta in din

manevre de drenare stimu-

larea eirculatiei, intercalate cu alte miscari mai precise tn jurul rotulei. Pe portiunea dintre genunchi glazna. aslourati-va ca muschii de ambele

1, intinderea piciorului

Cuprindcii ell palma catcniu! partenerului, iar cu nutna ceatattt; apucat! patten supcrioati: a labci piciorului. Lasati-vil pe spate p!illil c!illd bratele vi sr intind cn nisir jriillghii.' Acum ridian! picioru! catir.Ja centimeiri f'i llisati-vi'i 111 spate din pclris, sClItul'and 1/90r piciorul ill lil1lp ee Irnge!i, Eliberat i lI;;or ?i repct ati mallcvra 0 dnt«.

2, Drenarea gambei

Cu deget u! mare ?i eel aratator alcatuind lIll ,,\I", apilsati [erm de-a lungu] muschilcr din ambele plir!i ale [luicrului piciorului. Mi;;ea!i nuiinile altcrnatio, lma urnuind-o pe cealallt: In dni11lUl de la glez1lilla gcnunchi. Repela!i de eiiteva ori.

4. Drenarea coapsei (dreapta)

impingeti altemntn; Crt t1l11findoW7 nuiinite in susu] coapsei, IlIccp/ind de fa gcnuncni. Lilsati degc1cle mari si'i execute

cercuri III sus exterior, ill

iimp cc Il17 t repta! III

slIs,,1 Rcpctati de nini

muitc ori.

Articulatia soldului sl piciorul Articulalia soldului .. eea care face

legatura intre $1 centura

pelviana.. 0 a.ticulatie mare, de

tip articulatio eu bile. care perrrute 0 mare libertate de miseare. Este incoruurata de rnuschi nurneros $i fermi $i s-ar putea sa fie mai greu de gasit la inceput. Apasati sub marginea pelvisului pentru a loealiza protuberanla osoasa de la ext rem Itatea superioara a femurului

(vezi p. 181) Daca sondati mai profund in jurul aeestui as, veti putea lucra asupra conexiunilor din articulatia soldu!ui. Dupa ce ali apasat ternemlc in jurul articulatiei. lucrati in josul piciorului. Ioloslnd manevre ample pe coapsa. manevre mai precise, etectuate eu degetele, In jurul rotulei $1 lncheiati prin manevre de stranqere a "mu$chilor gambei pana la glezna, In timp ce lucrati asupra piciorutui, veti fj nevait sa va schlrnoau pczitia. Daca lucrati pe 0 masa de masaj, mutarea se face cu usurinta. dar daca tucrat: pe podea prObabil ca va trebui sa intrerupeti contactul cu dellcatete.

sa va scnirnbati pozitia $i sa continuan apoi.

3. incercuirea rotulei (stanqa) Suprtunmeti dcgctcle mari imedia! dcasupra rotulei. ancoitind celclnite degele pe piirtile laieralc ale gcnunchiului. fndepi1rta!i degctcle mari simultan unul de aWait incercuind apoi osul din directii diferite, last11tdu-Ic 517 Sf? incrucisc:e

dcasupra ;;i niai de rolulii,

lnccrcuiii de multc ori.

Partea din fat a a labei

piciorului '

Sedinta de rr.asa] se incheie cu atentia finala acordata labe: piciorului, iar pentru asta va veli muta astlel tncat sa stati cu fat a la piciorul de care va ocupati. lntrucat ali masat deja temeinic labele picioarelor atunci cane partenerul statea culcat cu fata In [os. aeeste manevre nu au all seop decal sii-! conecteze pe partener cu parnantul Dupa ce mai Intai deschideti si lntindeti laba piciorului. cuprindeti-o

cu ambeie rnaini de

ea pana la vartu: pia sat i-va de 0 ceiuitatt oicior a va putea ocupa de

PARTEA DIN FATA A PICIOARELOR 75

5. Masarea artlculatiei soldului

Cu fat« la soidul pnrtcneruiui, plasa!i-"iI policcle pc pariea lilleraltl a jesci, la 0 distillltii de 5-7,5 CI1I mai jos

de marginea pelinsului. Acum jrilmdillilt zona din [uru] articulntici, apilsfmd puiernic ciind eli un deget, dind ell celstelt. Folosiii-rt: de nuiin! pentru a

" de corpul panenerutui.

?i strange!i .portii" ntari de zn josul coapsei, apoi jolosi!i ma/1cvre de rasucirc sau de tragcrc de-a tungut acesteia. Lucrati 111 ZOllO gemme/rillilli cu degetcle, dupi1 ClH'C continuati Cl/ gamba, strii1lgfind muschii care milrginese ftuicrul

piciorului panii la articulatio glewei.

7. Deschiderea label piciorului /vpucaii laoa piciorului cu eele palm degete de la ambele maini pe talpll ;;i Cli degetele mari auniate pe pariea superioartt. Strange!i labr; piciorului cu [ermiiate si depiirta!i degetele mati intre ele, deschiztind astjcl lnba piciorului ?i iniinziind oaselc.

Masarea label picioruiui

laba piciomllii inire polme, til1iilld orientate 111 lUl1gul piciorului, sprc tent de pnlmc spre

incheiot! miscarea la v(irful

i>nrtc;l(,},lIll1i. .

111l1l1cun'1 de [inn! de cntc'Ul7 ori.

Repelali numerretr 1-8 lo ccliilalt picior.

76 MASAJUL

Conectarea

Dupa ce ati masat succesiv fiecare parte a corpului, acum trebuie sa .conectat" intre ele dileritele part: si sa dati partenerului dumneavoastra 0 senzatre de plenitudine Exists coua rnodalitati de conectare a corpului - prima, prin manevre ample cestasurate pe lntreaga supralata a corpului, de la un capat la altul, iar a doua,

prin simpla asezare a celor doua main. pe dilerite parti ale corpului pret de cateva momente. Totodata puteti lolosi aceste coua manevre de conectare ca 0 punte de trecere de la masarea unei pa-ti la alta. Manevra .statica" poate conecta. la alegere, oricare doua parti ale corpului de exemplu, Iruntea si abdomenul, asa cum se arata in figura de pe pagina a.aturata. sau abdomenul sau baza coloanei vertebrale si picioarele. Dupa manevrele de conectare, acoperiti-va parlenerul cu un prosop Incalzit si laseti-l sa

se ooihneasca un timp. Daca lucrat cu prosoape, asiqurati-va ca

partenerul este complet $1 apoi executati usoare manevre

de conectare peste prosoape pentru a termina.

Manevre de conectare ample In vederea acestor manevre finale de conectaro. irebule sa va pozitionati lateral lata de partener la nivelul solouh», astiet incat sa simultan la am be Ie corpulul Puteti eiectua doar una dintre manevrele descrlse mal

sau, daca doriti, pe toate trei. indlferent de manevra aleasa pentru inchelerea masajulul, lasati-va degetele sa 58 odihneasca 0 clipa inainte de intreruperea contactulul sl apol rldlcatl ambele rnaini in acelas: tlmp.

De la abdomen la picicare $1 brate A~eza!i-va nininile pc abdomclllil parlel1crului si, miscsndu-lc si//1l//tal1,jaccti-Ie 511 alunecc lI/1a i/1 [osu! piciorului, spre degelcle de la picior, iar ceatattt: spre unuuul OP'IS, apoi in JOS1/1 braiului, pawlla degclcle de la ma/1a. Aduceii-ra miiinile inapoi la abdome/1 ;;i repciati 1//a/1cvm de-a IU/1gul celuitatt picior iii brat.

De la cap la rnairu $1 labele picioarelor A;;c:.afi-va pih/uri/c dcgctcJor pe [runtea parlcncmllli, drptn-

sal i-lr IIS01' i/1'jow/'

bra/clor

78 MASAJUL

Lista de control pentru masaj

Acest tabel intentioneaza sa va rearninteasca, at at vizual cat si verbal, manevrele care trebuie efectuate In cadrul secventei de rnasaj, precum si etapele In care trebuie schirnbata pozitia fie a curnneavoastra, fie a oartenerului. 0 secventa cornpleta de rnasaj dureaza aproximativ 0 ora, o ora si jurnatate, dar nu este neaparat nevoie sa 0 respectati In totalitate. Uneori, de exemplu, soar putea sa cons.derati ca trebuie sa alocatl mai mult tirnp unei anumite zone care este deosebit de terisionata sau asupra uneia care 11 face pe receptor sa se sirnta foarte bine. In alte ocazii, soar putea sa nu ave\i destul timp pentru un masaj complet si Yeti dori sa adoptati 0 versiune mai scurta, insistanc doar asupra catorva parti - de exemplu, spatele, bratele si rnainile, precum si labele picioarelor. Consultati-va cu partenerulln privinta a ceea ce ar prefera Dar nu uitati sa efectuati rnacar cateva manevre ample asupra partilor pe care nule masati - alttel. partenerul durnneavoastra se va sirnti deconectat.

Nota: In aceste ilus-

tratii, saceata indica pozitia celui care stectueaza masajul, iar reglunea umbrita reprezinta partea corpului asupra caruia se lucreaza.

Spatele corpului 0;. Spatele (p. 40-5)

Ungerca ClI uici iJi mal1evra ampli;

1 Triimiiniaret: 1I111nr1l11li

2 Rotirea degetc/or mari In bozo gat1l11li

3 Masarea ClI policele de-n lungn! colcanei

8 [nconjurul regiul/ilor sacrnla ;;i lombtnt:

Spatele picioarelor (1'. 46-51)

Ungcrc« elf ulei ;;i lIInIlL'7Y17 amphl pe ambclc picioarc

Ullgereo Cll ulci ?i ~ .

mal/com Gmpli'i pc 1111 PIClOl' 1 Ridicarea piciorului

2 Drcnarea CII degctele marl 3 Drenaren ClI podu!

palmelor

(~,~~-

'-.) ~'-=~

\~~,.~~" ',; .~~.'0

"'''~~~,:C

4 Friimitnt arca l'io'or1l11li 5 Rnsucirea de-a 11IIIg1l1 piciorului

Repcuit] ntancurele 9-11 pe 1'01' ten ccatolu;

4 lvuisnrrt: 1'0rlillnii de sub omoplat

5 Apiisarl'n poninnii piat: a omoplniutui

6 5 trfil1gcrc({ crcstci

omoptatutu!

7 Frnmsniarcn gntllllli

Repetati numcrrclc 1-7 pc ceolalill parte.

13 Frccarcn de-a lUllgul cotoanci

J 4 Presort» C1/ nntcbrntele

6 /l1osaj1l1 ill [uvu! gambci 7 Rotirea R'ez}]ci

8 !mping;rca piciontln! 117

jos $1 III sus

9 Curtitcni« int rc icndoane 10 Masajlllllllpii

11 lntindcre« liegcle/or de ln p,cloare

12 Riisucirca dc:_::ctelor de la

picioare

Rcpctati 1!17gcrC(I (II ulci 111nIlC(1}'c1e 1-]2 pc picior

Partea frontala a corpului Umerii, gatul sl pielea capului (1'.52-77)

Ungere« Cil l1ll7HC(_)rfi an/plif

1 Intindcrca gfitului

2 Iniindcrea gfilului ill sus ;i 111 jos

3 Intinderea lateralll a gfltului

4 SecI'm/a pentru untdr, jatti ?i spote

~,(,~{~~r~".~~~

\ :~~ \'~ "'~'-~-~~

'<::--~~

5 Roiireo scalpuiui 611$ml1pol1arca"

7 "Smulgerca" pilrului

I'n?ii 4-7 pe cealalta

LlSTA DE CONTROL PENTRU MASAJ 79

Fata (1'. 58-62)

4. Ivliscarea circulars I'e ptmtecc

5. Spirate in [urul ptintecelui

Partea din fata a plcioarelor IV 72-75)

Ungerea cu ulei fi 1Ila1lCVra ampM pc antbete picicare

5. Masarea ariiculatici soldului

6. A1asarea piciorului

7. Deschiderea labei piciorului

8, Mosarea labei piciorului

Repetali numeorele 1-8 pc celiila]! picior

"t$ (i:i,.jJ,,,,. .. (?"'-J~

-:'?'2-·<~:;<. "~~~ ~

'-'~~::::--'::::~.~.' .. :_ _"~<:S::;...;-.......... ~~

"_l ". -':S:: ~, <; --~

1 Fnmtea -~

2 Sprimccncle 5 Strangerea articuuiiici

30ellii unuirului

4 Nasul 6 Friitniintarca bratului

50bmjii 7 Masajul incheiet;l1'ii nuiinii

6 Biirtna 8 OeschiderCil palmei

7 Maxitoru! 9 Curtitenie ,,:tr: oa~e'~s~~.

8 MUic"ii niasticaiie! 10 Trageren 01 raSllCl1'ea ~~'" ~

9 Miscal'ea de la obraz degetetor ~" ,~

la (Iredle Repetali Il11gerea Cll uiei pi ~~~'-~ ..

10 Concctarea [etci ?i a maneurele 1-10 la celillalt brat - I' .,~

capului ' Ungerea cu u el 1!11&

Brajele si mainile Partea frontal a a bustului pi 11Wllevra amp/a pe 1111

(1" 63-67) (1" 68-71) Si11\{Ur picior

((:;'~',-0-_ '. ~ q" ~ 1. t11tinderea piciorului

"""i~ ;)~.:::.: ~.~ .. ' ~.o 2. Drenarea gambei .

'Z"''''' '.' -' .. '" . ".~~. 3. Incercuirea rotulei

~~' '-;~~ ~;_;,,-r?~r~~~;~~i

Ungerca cu ulei si Ungerea ell ulei si \..__~~~

manevra amp/a manel'm amplii ~ .

1. Masajlll intercostal') "

(l0/-~._.~ 2. Tragerea 111 sus a ~

~I (~ ->~ partilor laterale

\;(;~~~ 3. Framantarea pecioralilor

Ti!o ~,~ Repciaii 2 ?i 3 pe cealalii:

~~- parte

'I'~ -,

1 Drenarea antebmtu l/1 ct>,..~

'~~

8 fl1til1dcrct7 coloanei rcrtebmlc

2 Drenarea bratului 3 Ridicarea U111/;l'lIlui

4 intindcrea bratulni deasupra ca~llillli

6. Maneom amplll, ell [olosirca rcspiratiei

Conectarea (1'. 76-77)

Shiatsu

Shiatsu vine din .Japorua 5i, ca forma de

fiziea, impliea apasarea pe punctele acupuncti.ra cu scopul de a echilibra energia eorpului 5i de a favoriza 0 stare de sanata:e generala, Desi denumirea sa lnseamna

.apasare cu , shiatsu se aptica "i cu

alte parti aie precum si cu coatele SI

genunchii

Aceasta arta s.-a primit numele actual pe la lnceputul secolului XX, cu toate ca are 0 origine antica. Este 0 combinatie unica de teorie rnedicala orientala cia sica, a care: istorie se

lntinde pana la acupuneturil 111 ur-na

mli de si 0 t)ogata traditle vie de

populara

Siliatsu este denumirea qcnerica pentru 0 rr.are varietate de tehnici, dar toti practicienii sunt cornua, s: anume (ki), care circula prin canale conectate sau .merioiane" prin tot corpul. Fiecare meridian este legat de un anumit organ sau de 0 functie psiho-tiz.ca, iar ki-ul sau poate fl contactat In anumite puncte traseul sau - acestea fiind punctele acupunctura denumite In japoneza tsuco. Cane ernul este sanatos, predomina 0 stare de echilibn. si ki circula lin prin merlciane.

asemenea cornbust.bi.u'u: conducte,

aproviztonano si toate partile

corpului. Dar cane corpul a fost stabit ca urrnare a unui stil de viata lipsit de moder atle (vezi p. 86), a unui stres ernotiona. sau a unei rani, kl nu rna: circula lin covine deficitar In anumitc regiuni si excedentar In alteie, astfel ca se instaleaza 0 stare de boala

Cei rna. multi d;,ntre noi ne incadram In caregoria oameniicr .somi-sanatosi" - cu alte cuvinte, starea noastra de sanatate nu es\e

echilibrata. S-ar putea sa (im pred.s-

la racea.a 13 derallJalllente stornacale

sau sa oevenin- 'ndisplIsi sau oepriman. Pentl'u astfel de oamer .serru-s ana.cs!" sau ca

rr)c"!oda preventiva lrnbolnavirii,

shiatsu este u pentru acasa,

cJeoarece pur s s.rnph. reechdibreaza ki asHer jncat orqanisr:u. S8 noaie vmooca SHlgur

Cano incepern sa shiatsu, este impor-

tant sa va ca va propuneti sa tratat: nu

numai simptome!e partenerului oumneavoastra, ci si cauzele acestoa. Sa tratezi numai capul de o durere de cap lnseamna sa ignori nu dear lntregul sis tern de meridiane interconec.ate care face din shiatsu 0 metoda atat de eficienta, dar In acelasi timp unul din principiile fundarnentale ale medicinei crientale, si anume faptui ca

mintea 5i corpul, si fizicul, sunt indivi-

zibile, alcatu.r.o un organic, Pentru a diag-

nostica cauza a simptomelor unei

persoane este nevoie de 0 lntelegere profunda a

teorie'l medica Ie orientale de 0 lntelogere a

starri ernotiona!e si a persoanei

respective Pana la ooband.rea unor astfel de deprinderl, este mai sigur si mai eficace sa se trateze lntregul corp

Asa cum am mentionat rnai sus, toate bolile sunt provocate de un exces sau de un deficit de ki. Prin antrenarnent, veti lnvata sa simtiti prin atin-

zonele care prezlr.ta u'n exces de kl, numite si cele In care ki este deficitar, numite p. 85) De obicei jitsu, sau zona

este simptornul, iar zona kyo este cauza tncat tratamentul Shiatsu aplicat partenerului va fi mai eficient caca va vetl concentra asupra zonelor kyo. Metoda "kyo-jitsu" de tratarnent a fost sustinuta de maestrul Shizuto Masunaga ca o alternativa la scoala oticiala. care recomanda formule sau cornblnati. de tsubo pentru tratarea anum.tor probleme

Shiatsu este usor de lnvatat. Nu esle nevoie de echipamente soeciale si IlU se foloseste nici un fel de ulei. l\ju avet. nevoie decal de o tncacere caica Sl aor.sita. lrnoracarrrnte contortabiia ata: pentru eel care aplica tratamentul. cat si pentru receptor, s. 0 podea acoperita de 0 mocheta sau de un cover. pe care sa lucrati Puteli practica tara probleme shiatsu oriunde si cu 0 frecventa de 0 sedinta pe ZI, Cateva cunostinte de baza. timpul necesar pentru a da corpului un tratarnent ccrno'et atente sensibiiitate tala de cu+r.eavoastra - aces lea sunl necesare pentru a lncepe va

.,sirnttti' caiea 0 aoevsrata lntetegere a

metooei shiatsu

82 SHIATSU

Ki

001 Trei

\ ! I

Tao -7C/-70~Y[£(--

Unu

in cosmologia chineza. din care este derivate cea japoneza, sursa tuturor lucrurilor este tao. legea universului. Din tao deriva unul, sau existenta. De aici se polarlzeaza doua forte. yin Sl yang. care sunt in acelasi timp opuse 5i complementare. Prin jocul dintre yin si yang, prin fluxul 5i refluxullntre cele doua principii se creeaza energia ki (sau chi, cum 0 denumesc chinezii), si asttel cele doua devin trei. Ki este .respiratia irnateriata" despre care Lao-Tzl scrie In Dao de-dzin (vezi dreapta). Ki exista in mai multe forme, de la cele mai pure, cum este lumina, la cele mai brute, cum ar fi granitul, caci chiar sl materia neinsufletita este arcatuta din kiln forma sa cea mai densa. la fel cumlntreaga materie este alcatuita din particule de energie. Curn se ajunge ca .trei sa nasca cele zece mii de lucruri"? in contorrnitate cu filozofia arnica. ki se manifesta sub forma a cinci aspecte diferite ale energiei, respectiv cele Cinci Elemente - Foeul, Parnantul, lv1etalul, Apa si Lemnul. Fiecare element are propria sa calitate sau "aroma" pe care a transmite unui anumit aspect al creatiei, unuia dintre cele zece mii de lucruri. Viata veqetala, de exemplu,

apartine in elementului Lernn, rocile 5i mineralele tin de

elementul omenesti sunt un amestec, 0 cornbinatie

a tuturor cetor cinci elemente. Totulln natura, fiecare din cele zece mii de lucruri, este campus dintr-un anumit amestec de yin si yang, alaturi de 0 anurnita cornoinatie a celor cinci elemente, aceste combinatii fiind un ice 5i Iorrneaza .eoeveretui ki' at respectivului obiect sau respectivei tiinte.

lv1eridianele Yin si Yang

Yin sl Yang

\'111 ~i yang SUl1t cele doua aspecte opuse si totodata cornplerr-entare ale existeritei umbra si lumina. Yin corespunde cu ceea ce este 'c:tunecat, rece, umed. rnoale. ~eceptiv, feminin SI care S8 scutunda: yang corespunde cu ceea ce este lumil1os. fierbinte, uscat. dur. activ, rnasculin si care se inalta. Yin Si yang sunt torus: coar star: relative, '""J absolute, asa incat un lucru po ate

lata de un aitul sl yang fata de ...:r; 81 treilea. De exernplu. in

fast cel mai aproape de p,lmallt. Cerul eSle yallg ill raport ell piimimiu], {/?{/ inca! meridinncle yang pe suprafe!ele dorsa le ?i exierne ale corpuht], care ar]i fost expuse la lumina soarel ui.

comparatie cu un cub de gheata 0

lumanare este dar cornpa rata

eu soarele este yin medicina

or.entata, funetiile de hranire. r acire, umezire si relaxare sunt yin, in vreme ce yang sunt aspecteie energetice ale tunctionarii active. de producere a calcurii. Acolo unde este prea mult yin, exists 0 tendinta spre race ala, sore umezeala SI condensare in substanta (de exemptu. torrnarea tumorilor). Daca este pres mult yang exista hiperactivuate s caldura

./"0 ---....__ Cele cmcr elemente

I rf.,;o

~- \_ ~. \ )-;. Cele zece mil

\ ?..:J/, 0' de lucrurr

O,,_.../

Cele cinci elemente

Cele cinci elemente sunt calitati

diferite ale ki, cele cinci

moduri diferite care aeeasta S8

manitesta in univers. Elementele se manilesta totodata si In oameni. leqandu-rre cu restul mediului tnconjurator, cu ciclul anotimpurilor si cu orele. Felul cum reactionarn, fizic emotional. la influentele externe

forte Ie naturii depinde de elementelor din interiorul nostru. Focul este un element care corespun de cu calcura, vara, entuziasrnul si caldura relatiilor umane. Parnantul este un element al sezonului recoltei. al abundentei. al hranirii, al tertilitatii si al relatie: rnarna-copil. Metalul ' include ideea aerului din filosofia occidentala, dar reprezinta mai mult. Este Iorta qravitationala, mineralele dill interiorul parnantuloi, configuratiile corp uri lor ceresti. puterile conductivitatii electrice si ale rnaqnetisrnuiui. La om reprezinta durerea suneteasca si connta de a 0 transcende. Apa este sursa capacitatea de a curge, infinit tlexibila $1 totusi infinit de puternica.

etem-schimbatoare adeseorl

periculoasa. Este mai yin din eele

cine: elemente. in psiholoqia urnana, Apa guverneaza echilibrul dintre tearna $1 dorinta de a domina.

Lamnul este eel mai uman dintre elemente. Este eiementul primaverii, si al imboldului creator de a realiza ceva, care S6 transforma 111 mania atunei cane apare frustrarea. La am este capacitatea de a privi spre

viitor, de a planifiea si de a lua

decizii

Fiecare element guverneaza un meridian sau 0 functie organica a corpului omenesc (asa cum se arata In figura din dreapta-sus) si totodata

al personalitaui sau al astlel tncat orice tulburare a elementelor afecteaza in mod

specific psihicul si corpul fizic al

persoanei Pentru un

medic din valoarea

Intelegerii elemenlelor cor-sta In

de

Dao a nascut Unul unu a nils cut cot, dol a ililscut trei,

trei naste ceie zece mil de lucruri. Cele zece mu de lucruri

umbra in spate 0 poerte

$i au in (ali'! lumina

let splritul imetetiet te ermonizeezs.

Lao t zt. Dao de-dzin

energia Yang ioedere dill spate)

energia Yin (rcderc frontalil)

excesiva. Cand yin este dehctar. chiar daca energia yang este

normal a, apar sirnptorne de tip yang. cum ar f excitabilitate nervoasa. insomnie. usceciunsa gurii etc. Cand yang este deficitar, se instaleaza oboseala. raceata Sl 0 prcasta CHCUlatie Frumusetea practic!i shiatsu consta in aceea ca. atune! cane se aplica cu sensibilnate fa1a de nevoi!e individua!e aie parteneruhn. va echiiibra automat eneroia acostuia.

cu 0 culoare, cu un gust. eu un anotlmp cu un miros. cu 0 emone 5i cu un sunet (vezi mai sus). Asa incat

APA

KI83

roc

~PAMANT

./~.- .. '

tornac

~~l

METAL

Asociatlue ~i meridianele celor cinci eiemente ~i ciciurile aeestora

Fiecare element se raporteaza la celelalte patru prin intermediul creator" (saqetile exte-

a .cictuun de control" interioare). In ciclul creator

tiecare element transrnne urmatorului. Ciclui de control contrabalanseaza. astte: tncat elementele sunt mentinute sub control.

doctorul va fi interesat flU numai de

simptomele dar totooata

el va fi sa perceapa si

nuantele subtile ale culorii sa

inflexiunile vocii si

starea

In conticonfirma

prin intrebari. Dupa ce tanjeste pacienlu!? Ce fel de meteorologic a agraveaza boala de care sulera? In felul acesta el vede dincolo de simptome, pana

la cauza, care se alia lntr-unul din cele cinci elemente. Daca diagnosticul indica elementul Apa, doctorul va sti ca trebuie sa trateze rinichii sau vezica unnara: la un alt pacient, aceleas! simptome pot izvori din elementul Pamant, asa tncat doctorul va trata splina si stornacul. Cu mare probabilitate. un medic occidental va considera arnbii pacienti ca fiind .artritici" $i va preserie medicamente antlintlarnatoril.

84 SHIATSU

Meridianele

Meridianele sunt canale Ie prin care

ki circura prin corpul. Cele rnai

cunoscute sunt douasprezece

meridiane din acupunctura Fiecare din cele cinci elemente are cate 0

de meridiana, unul yin si

cu Focului care

are perechi. eele

couasprezece me rid lane sunt bila(era Ie rezultanc un total de douazeci patru I\.,~eridianele pereche sunt intre ele 51 Iunctiile lor sunt com[)lel-nRnlilr8. Fiecare meridian

anurnite

prtn efectele sale ca arie de acoperire organelor asa cum este ea inteleasa

stiinta occiderrtala De exernp!u. l/ior'Id"lanul Ficatului este asocial eu

unqtuile. cu muschii si tendoanele, cu sistemul reproductiv. cu emotia numita rnanie. eu ochii, eu capacitatea de a pianifica 51 asa mai

de parte. Pentru lnceput nu

nevoie de o liteleqere

asociatiilor dintre meridiarie.

Irebui sa

exerrplu. este

tensional sau dureros, nu rezulta eu necesitate ca oroanul ficat are

probleme, ci -

toare ficatu!ui

Cand apasati pe un punct de pe un meridian, nu stirnulati doar nervii si

tesutur.!s ci intluentati si

circulatia ki prin lnlreg

rnerioianu: respscuv $1, de aiel, prin attele. Daca 0 zona este

cu.eroasa la atinqere. Ii de

iolos actionano asupra unor mai lndepartale situate anele care strabat zona Tinand cent de caracterul bilateral at meridianelor, mai alecta Iluxul de

sunt de corcei

tn categoria rner.c.anetor asociate cu organeie: vasul Guvernor, care este un fsi de

SI Vasul

privinta energiei yin

Puncte Tsubo

Punclele de sau punclele

tsubo sunt de pe un meridian

In care se poate ajunge cel mai usor la ki si unde aceasta poate fi manipu-

lata. Aceste s-au oovedlt a

avea 0 electrica rnai mica

decal zonele inconju-atoare. Punclele tsubo actioneaza ca niste mici arnplificatoaro transterand energia ki de la un punct la ceialalt. Mulle dintre tsubo coincid cu ceea ee occidental!i denumesc .ouncto de declansare", care stirnuleaza rnuschiul sa se contracts sau sa se relaxeze. Dar punctele tsubo au electe mull rnai subtile In conformitate cu legile energiei ki. Unele se conecteaza cu alte meridiane, altele inlluenteaza echilibrul dintre elemente, iar altele pot sa calmeze minlea si sa reduca Iebra.

In acsasta carte vern mai mult

accent pe meridiane punctele tsubo. Daca sunt localizate meridianele, va Iamiiiariza cu .senzatia" data de energiei kiln interiorul corpului si va veti dezvolta 0 cunoaslere instinctive privind locul unde se sttueaza

punctele teubo. $i daca punctul pe care 11 preset: In mod intultiv nu apare pe hartile de acupunctura, acesta va Ii totusi valabil daca partenerul dumneavoastra beneficiaza de pe urma sa.

Intinderea meridianelor

Mcridiancle Sf ridiGlI la Slipm/alil of unci cal1d sun! iniinse, derenind nuti nccesibitc. Aceasta InSCaJ111U7 en il{7 trebui sa [oiosit! 0 mica ntltJ1c(C/ind' unui lllflllbn{ inlins.

KI85

Simbolul pentru Tsubo

Camcterul chinezesc antic peniru "tsubo" reprczintt; un bOl'can ell un gfll illgllst si lill capac Tsubo esie pfeCl/IIl gat III borcnnului - slib capac se af/r? .xalca de piitnmdere" ill depozitul de ki.

KY0!?i Jitsu

La un meridian scos din stares de echilibru, ki poate II ori delicitar (kyo), ori In exces Uitsu) si uneori, atunci cane circulatia de ki este obstructior-ata. poate Ii simultan In ambele stari -In exees deasupra obstructiei si delicitar mai j6s de aeeasta. Adeseori zonele kyo arata Us or adancite si de regula sunt elastice la atinpere. Cand meridian kyo, In general sirnte bine, deoarece

ki unei zone ceticitare. jitsu

sunt mai user de gasit deoarece sunt de obicei tari sau lncordate. Ele pot Ii spontan dureroase, sau durerea este rcsirntita numai la apasare Durerea este In general ascutita. In vreme ce durerea kyo este de obicei surda si alunci cane se apasa pe zona

respecliva se creeaza 0 de

usurare Tratamentul shiatsu

mult mai placut si mai efioient atunci cand va concontrati pe zonele Aceasta tehnica. cunoscuta

numele de .torufiere", ioloseste aplicarea lentil s: oraoata a presiunii penlru a transmite energie zonei deficit are. In principiu, orice

de exces este de 0

tonitierea

kyo va ajuta meridianele jitsu sa Se relaxeze.

86 SHIATSU SANATATEA IN PERSPECTIVA ORIENTALA 87

Sanatate a tn perspectiva orientale.

Hespiratia

Este foarte indicat sa faceti zilnic cateva exercitii de respiratie fie respiratie yoga, fie respiratis abcorninaa sau din here. asa cum se arata In figura de mal sus. Pentru aceasta, asozati-va cu picioarele lncrucisate sau In stil japonez. In genunchi 5i cu picioarele stranse sub dumnea-

vcas.ra mana stanqa pe

hara 5i mana ei

lnspirati In hara secunde.

aceasta succesiune

minute, imaoinencu-va ca pe

o stera luminoasa in care S8 acumuleaza rnai multa energ"8 ki cu fiecare respiratie.

Pentru a practica un shiatsu de calitate, trebuie ca dumneavoastra inslva sa aveti un ki de cali tate buna. In conformitate cu fi.osofia ant.clor. consntuua de baza a unui om este determinata de

asa-nurnitul "ki prenatal", care este primit Tn momentul conceptiei si depinde de varsta si de sanatatea parintilor. des: mai este alectat si de circurnstantele nasterii respectivei persoane. Acest ki prenatal, care este depozitat in regiunea rinichrlor. nu poate Ii nclocata suplimental. EI nu poate Ii decat epuizat printr-un stil de vlata nechibzuit sau, in cel rnai bun caz. conservat printr-un stil de viata tntefept. Nu exista decat 0 sinqura cale de a conserva acest pretios rezervor, iar aceasta este rnoderatia. Orice abuz evident asupra corpului, cum ar Ii consumul de droguri, pierderea constants a noptllor sau excesul de rnunca prelungit pe termen lung, goleste aeest rezervor. La femei, rezervorul este secatuit si de nasterea eopiilor, iar la barbat: Tn urma activitatii sexuale Pe de alta parte, exista si un "ki postnatal", care este un influx permanent de energie. Ki este eeea ee prirnirn de la pam ant atunei cane ne hranrn. si de la eer, atunei cand respirarn. astfel ca trebuie sa acordarn 0 atentie dsosebita acestor doua procese.

Regimul alimentar

Pentru a practica shiatsu, trebuie sa

aveti un alimentar echilibrat si

sanatos. cheie este moderatia.

Pastrati un echilibru lntre cele cinci . gusturi dulce, sa rat, arnar, acru si picant. Nu e nevoie sa fiti macrobiotic dar carnea si pestele minim si echilibrate cu vegetale. Regimurile

bazate pe crude sunt excelente

pentru curat.rea organisrnului, dar nu sunt recomandate pe term en lung. 0 alirnentatie bazata nurnai pe salate nu va turn.za suticisnta energie yang. asa tncat

alirnentar nu ar trebui sa cantina mult de a treime ali mente in stare

eu excepta anotimpului calduros.

Evitati sau orice aliment sau

bautura direct din frigider,

deoarece temperatura scazuia afecteaza corespunzatoare a stomaSi reduceti produsele

lactate, ales dace suterif de catar:

bali ale pieptului sau alergii.

Stimulente (>i droguri Cafeaua, ceaiul, alcoolul 5i toate nists drag uri care ne facem lata stresului vietii toate, in diferite moouri, au efecte negative asupra organismului. Toate sunt daunatoare energiei din rin.cb! mai ales cateaua, ln vreme ce alcoolul atecteaza ficatul, iar tigarile, plarnaru! Este evident ca eel mai bine ar fi sa renuntati de tot la ele, dar intruca: obiectivul pe care vi I-aii fixat este moderatia nu lncercati Sa renuntati la toate dintr-o data, Mai bine tncercaj: sa va irnpuneti aprecierea acestor substante In cantitati mici. Puteti reduce cafelele la una singura de

d.rnineata. pentru lnviorare, sa nu mai

fumati decat trei ligari pe zi.

mai deqraba sa va cultlvaf

zarea fata de propriul corp si de

nevoile sale, decat sa va impuneti niste regimuri stricte care de multe ori pot provoca 0 reactie axcesiva in sens opus,

Exercitii

Anurnite forme de exercitii fizice reprezinta 0 necesitate, rnai ales daca ajungeti sa practicaf mult shiatsu, caz In care trebuie sa aveti a cone.tie fizica buna. Toate exercitiile flzice sunt benefice, dar daca vreti s~ va cresteti energia ki, veti avea nevoie de un sistem oriental care lucreaza cu "energia subtila". Hatha Yoga este 0 forma excelenta de exerciu' care intind toate meridianele ~i regularizeaza respiratia, T'ai chi este 0 alta tehnica ce urrnareste crssterea energiei ki, arneliorarea respiratiei si sa dea suplete si flexibilitate corpului eelui care o practica. Ambele tipuri de exercitii fiziee avano drept seop cresterea energiei ki nu sunt altceva decat forme de auto-shiatsu si In ultima rnasura POI fi rnai placute si mai benefice decat tncercarea de a va apasa propriile mandiane.

Cum sa va protejati corpul

Este esential sa retineti ca trebuie sa va protejati lmpotriva conditn'or ext erne. Chinezii si japonezii considera vantul. frigul, umezeala si caldura excesiva ca

fiind Iactori de maladii se

protejeaza mod corespunzator

deosebit de important sa va calde ceata, umerii si regiunea asa lncat aveti grlja ca atunci cand va aplecati In tata sa nu va iasa carnasa sau bluza din pantaloni iar In zilele racoroase sau cu vant purtat un fular. ~i daca aveti anurnite zone cu problerne, cum ar Ii genunclli sau

dureroase, unen-le Med'icina

orientala a inteles de rnulta vreme ca

oarnenii jUlllatate sanatos" nu

trebuie sfideze conditiile atmosfence

neprielnice.

Factori emotionali

La celalan capat al spectrului intervin factorii emotionali sau psihologiei care va pot afecta sanatatea. In sistemul oriental, grija, durerea sutleteasca, tearna. mania, chiar si excesul de bucurie sunt toate cauze posibile de boala. Dar tntrucat lupta lmpotriva acestor tulourar: poate crea si mai multe contticte. calea orientale ne indeamna Sa Ie observarn cu atentie, sa Ie constieruizarn si sa Ie

lasarn sa existe. in felul aeesta, ele S8 vor domoli de la sine, in mod natural, la fel cum un cal aqitat. lasat liber pe 0 pasune lntinsa, par.a la urrna se va linisti 5i va lncepe sa pasca. Meditat.a este calea orienta-a tradrtlonala de atingere a acestui obiectiv. Pentru eel care practice shiatsu, aceasta este eu siguranta una dintre sarcini!e cele mai dificile dar si acucatoare de satisfactii - sa Illteleaga

5i sa sirnta eompasiune pentru propriile probleme si anxietati cu scopul de a intelege mai bine $1 de a avea rnai multa compasiune pentru semeni.

88 SHIATSU

Tehnici 81 instrumente

,

Tehnicile shiatsu sunt ext rem de diferite de cele folosite In formele occidentale de masaj - nu exista miscari line si fluente, nici manevre de trarnantare $i de frictiune De fapt, sunt Intrebuintate doar doua tehnici principale presiunea si Intinderea. Si cu toate aces tea este o forma de masaj extraordinar de dinarnica si de variata. Varietatea provine de la diferitele .lnstrumente'' folosite pentru aplicarea presiunii (rnaini, coate, genunch'l si labele picioarelor), de la durata si intensitatea presiunii aplicate si de la pczitiile In care sunt plasate membrele receptorului. Cheia unei tehnici shiatsu co.espunzatoare este sa fii cat mai natural si mai relaxat In aplicarea presiunii, Aceasta tnsearnna sa-ti tolosesti greutatea corpului tntr-o maniera controlata dar lipsita de efort, mai deqraba decat aplicarea constienta a presiunii, si sa te asiguri ca in liecare moment iti rnentii arnbele rnaini in contact cu corpul receptorului.

Presiunea vine din Hara

in tehnica shiatsu corecta, presiunea

vine din hara de din

zona a vez:

p. 122), indiferenl de .instrurnentul"

folosil pentru presiunii.

Presiunea din este controtata si

atent aplicata pentru ca ournneavoastra este

energia partenerului. Cea mai buna

modalitale de a aceasta arta

fundarnentala este folosesti

propria greulale corporala, perrnitand partenerului sa va suporte. asa cum se arata In figura

din oreapta, mai decal sa

.apasati' cu efort. corpului

durnneavoast-a este esentiala. Trebuie sa fili relaxat $i cal se poate de stabil. In acest fel putef apl.ca 0 presiune terrr.a fara sa obositi.

Tehnica shiatsu corecta

Aceasta este pozitia corecii; pentru shiatsu, Genunchii sunt dcpitrtat), asigllnl/1d 0 bazil fermi!; btatclc sun! drcpie, asigunll1d WI sprijin [erm; iar presiunea vine 111l din unieri, care SII/II relaxati, ci din miscarca inaint« II soidnritor. Ambele miiini ale cciui care II1'liCI1 shiatsu sunt rciaxate.

Instrumentele pentru shiatsu Degetele marl sau palicarii sunt instrumentele clasice pentru shiatsu, deoarece punctele tsubo, sau

de presiune. sunt adesea In adancitun de dimensiunea amprentei degelului mare. Dar folosirea oxclus.va a acestora pe parcursullntregii sedinte de shiatsu ar Ii obositoare - si intrebuintarsa unor inslrumente difente asiqura varietatepentru arnbu participant: la secinta. lncercat: sa rezervati folosirea degelelor mari pentru situaliile In care lrebuie sa aplicati presiunea cu precizie asupra unor puncte cheie. Folositi rnairute, genunchii sau coatele pentru apasarea de-a lungul liniilor meridiane.

TEHNICI $1 INSTRUMENTE 89

Degetele man

Cand folosi!i degctul mare (police/c) in shiatsu, aplica!i prcsiunea Cli pulpa degeiului, Ill! cu viilflll, pi tasati restul mttinii in contact CII corpul rcccptorului -lltii! pcnitu II va sprijini grcutalca, cat pi pcntru a vii lhlifli purienerul.

Interiorul indexului si police lui Esie use-numitn "gurli de dragon" pi esie [carte utilli pentru cei CtI miiini jlcxibile. Presiunca se cOllcentrcazli pc prima falangl) a indexului.

Palmelc asigurii 0 bllna aplicarc a presiunii, dar 1111 eunt la fel de precise en policcle. Folosit] podul

palmei peniru ° mai buna precizie, dill' pastrati resiul nuiinii fn stare de contact relaxai,

Tehnica shiatsu incorecta

Accnsta este pozitia incorecin pcntru shiatsu, Cenunchii sunt apropia/i ,si nil of ail stabilitate. Doar wla dinire maiJ1! aplica 0 presiune il1tel/si'l, 17$17 illeM lipsc?le linistea pe mrc 0 ofcrit contnctul eli ambelc miiini, /?r'a!lil csie indoii, de undc rewlfilwl cfort

111115cular '

unui: (care (sir

Corplll

cetui care aplic« estc incordat

?i Zl{l altosi Tn scurf tim».

Genunchii

Presiunea aplicati: cu gellllnchii trebu if sa fie P" tern icii, dar 11U dureroasa. Stati pe ville ?i baiansa/i"vll in fata UpOI' si in mod rcpeiat, Nu ingcnunchenti pc partenerul dumnearcasirn!

fA'

Ii!:

~~-

Ciindfolositi coaiclc pcntru anticercn prcsiunii, tinct] gemillchii dcpiirta!i si centl'u/ de grcumtc cobon7t pcntn. a 'oil putca coniroln 111l7i bine. AsigJlmti-u/i ca aveti coi u!

cctu] tndoi: cstc dllfCroS iar mana si antcbratn! trehuic st'i fie rclaxnie. Da~"(1 arcti pumnn! incordat ins;'I111111/i elf "prcsati" In mod CO/1~tiCl1t.

90 SHIATSU

SECVENTA SHIATSU DE BAZA 91

Secventa shiatsu de baz a

,

1. Spatele

prin nnindcrc« spatcilli, rclaxarca accsfuin ~i stabilirca propriullli ritin. 171 continuare st nnulaii toate o1'g(l11i5711111I1i prin aplicarea

in nmbctor pi}]"ti ale

lIIai !ntlii (II pahnc}«,

6. Capul si tata

111CCl'a11d Cli crestct u! Wl'llllli, trcceti degctclc I'ri11 pal'll! parfcllcnlilli 1i tmgcti usor de ~1I(.litc, Dupt: masarea urechitor, lucrnt! sistemniic, de sus 111 io«, asupr« pnnciclor dc pe fo!1i

ill l"nil ochilor, pc Iilml'le si fa!ci'i, 111 apropicrea nnrilor $1 a glltii - apo: in 5e1lS ill vcrs pc linin mcdiant; a caputui.

5. Partea din fat a a umerilor

Mai illlili .itcscltidcti" pieplll! sprijillilldlH'Il 1'<' IJi7I'fCil dill.filii! a umcnlor, apoi aprlsl7ti II!' spntiilc il1tercoslalc pcntru cliniinorcn cOlIscsfici

din . a ajllfn In coreefaren

Sprijillilldll-p(f

conicle pc pcntvu cchilibru,

lucraii pc nieridinnctc de pc spllle!c

g<ltll!ui i11Cepr1l1d de jos, «poi inconiumt! iaturitc SMu!l/i pcntru a rclaxa I1Ili?cilii. [ntindcrca glill/!ui complct ctru; secvCII!a.

burta cu bratele intrnse pe coborati la solduri, la

arc vell(' naricoase, ('vitati 51) apt1sati direct pe et». $1 critnt: $(1 nplicrlti shiatsu

nhdo/l/t'll in timpul jJl

ultintclc stodii ate sarcinii, enitni!

2. Solourile

3. Spatele picioarelor

Lucrati separ«! pc

Ap/isati ill /05111 11117; fllMi ell

palu.«, apoi CIt gCJ111l7cliillf. pll11ctcJC de fa picioru! ill exfer/(II" pcntvu a contillIlnrc tvccct: 10 pnrlclICfu!lIi ~i irafi7ti pc rrnd pici();ndor.

4. Spate Ie umerilor

Sccrenio de shiatsu pc spl7/ele se incheic (II unterii.

dc-a lunou! aumcritor, ACIII1l omoplat) ?i 1I1/1~chilo/' Illlpi.

Acum partcIICI'II1 d/l/Il//cfI(lo(lsI1'l7 SL' intoarc« pc spa tc.

7. Brate si rnami

Lucrat] pc rand asupra brascu»: niai 1llt/ii 1'1.' SlIpmfata infcrioanl a aCfstora, Cli pahna illdrcptllli1 ill 5110. apoi tratoti alltcbrapli, Cli pnlma Indreplaltl III JDS. Acum tragc!1 de dc~cle 5i tratat: Pl/I1CII/! iniporton! di;,lrc policf;;i index, illeilfilld prin a SClJIIII'Il brotul peniru a-l rctaxa.

8. Hara

9. Partea din fata a picioarelor LUCrt7J1(i in jos sprc tltlpi de

prcsati 111 infcril)1'111

pl7rtct7 17

1'0[11717, prcsl7{i (1/

/110/ ios de t1pt'fst1l1d <inntlltn: CIl

(clcl~l!tc d!'\!,clc iJ1ft'l'iorlll <.~ml/bti.

illfii/deti p~"ciorl!l inninlt ~i apo!

rcpctnt: sccixJlfn pc ul/ilalt

Folcsind nmbrtc nuiini, lucrnti in sensu! omr ill flint! pt'frtii intcrioar: a ham, npoi . sub ainbclc pi'frtf ale coastelor 51

105111 nicdianc a oinbilicutui. AClim

rcla:mfi ham prin legt'fl1are.

92 SHIATSU

Spatele

Principalul meridian de pe spate este meridianul vezicii urinare, eel mai lung de pe corpul omenesc. lntrucat este aspectul yang al elementului Apa din organism, acest meridian acopera, pe langs tunctia urinara, toate asociatiile lnrudite cu reproducerea, vi goa rea, oasele, dintii si paru: de pe cap. Cel mai important aspect al aplicarf metodei shiatsu pe spate este stimularea nervilor spinali care alimenteaza toate organele interne. Aproape toate punctele tsubo de pe meridianul vezicii urinare intluenteaza rezerva de energie ki a altui meridian. Punctele situate cel mai sus intluenteaza plar-ianii si inima; cele din regiunea medians a spatelui ateoteaza organele responsabile de digestie - cele din partea dreapta fiind legate In principal de stomac, iar cele din parte a stanca de neat si de vezicula biliara; zona lombara este conectata cu rinichii i)i cu cele coua intestine, gros si subtire. 0 data cu antrenamentul, vef putea sa diagnostica\i multe tulburar: ale functi.lor interne prin sirnpla pipaire a coloanei si a musculaturii tnconjuratoare Dar, pentru lnceput, nu este necesar sa cunoasteti exact corespondentele. Simpla dar temeinica aplicare a tehnici. de-a lungul coloanei va echilibra energia kiln mod natural, atata tirnp cal sunteti sen sibil la reactiile parteneruluL

Meridianele spatelui

Principalul meridum de pc spate este 1I1cI'idial1111 rezicii urinate, care cste toiodati: ?i eel mai mare de pe

corp. EI coooart: mnbele p,)r!i nle

colot1Hei spre rcgjunea

sacmls, undc se rotcste de dous ori, dlli'l) carc rcapare ill parte» sllpcriol7rif a spate/IIi pcntru {I forma UI1 "meridial1 ('x tern 01 tezicii urinate", ptlrolcl CfI primul. A1eridiallul intern are 1111 eject ntai ill ('rCl/le ce eel

111/,'1'1''11/',(/711 ntai ales

Harta spatelu!

Spalele re/1eelli ill structure sa staten organciorintcrne. Zonele coreSp!{}lztftoare pltimal1ilor, Protectorul lnimii (cmoi i! ?i citculatic) Ii lninui suni situate inire omoplnti. Slomacul ?i Trei Focarc se afM pe partca stallga a zonei mediane a spatelui, iar Ficatul si Veziwln biliar" Pi' pill' tea drenpta. Sp/illa nfeetea:I) a inic« zOlln dill preajnu: ccici de-a d01U1sprezecen vertebre. Rinichii ?i lntestincte domina regiunca lombari; far Sacruntul ref/celt! rezicula /lilinn!. Zoneie cu ,,;'o/;lelll/' de pe spllte pot indicn tulburari ill ftmcjionarea ol'gallclor corespunziitoare.

VU Vezica urinara Ri Rinichi

Fi Ficat

St Stomac Sp Sptina In Inima

PI Plllmani

VB Vezicula biliara IS Intestinul subtire IG Intestlnul gros TF Trei Focete

PI Protectorul inimll VG Vasul Guvernor VC Vasul Coticeptiei

94 SHIATSU

Intinderea dtaqonala

T ncepet: tratamentul shiatsu cu receptorul culcat pe burta, cu brate.e intinse pe langa corp, astlel rncat coloana sa prirneasca maximum de sprijin. In aceasta succesiune de rniscari va veti folosi de propria greutate corporala pentru a intinoe spatele. Cu genunchii departati. Ingenuncheati alatur: de partenerul dumneavoastra si punet-va mainile In diagonala, una pe omoplat $i cealatta pe so.dul diagonal opus; rnemile trebuie sa fie s! ele Indreptate In sensuri opuse, iar degetele raschirate, pentru 0 priza mai buns. Soldul 51 ornoptatil actioneaza OB niste .rnanere" naturale cu care intindeii coloana vertebrata In timp ce va ridicati si va aduceti In tata soldurile Pentru lnceput, repetati aceasta secventa pana cano !ncepeti sa va gasi!i ritmul propriu de lucru, mentinando-va rniscari!e Indeajuns de lente pentru ca partenerul durnneavoastra sa se relaxeze. Pe masura ce capatati experienta. 1ncercati sa va sincroruzatl aplicarea presiunii cu respirajia partenerului, fie spunanc .expira" atunci cand va aduceti soldurile In rata. tie observanc ritmul respiratlei la partenerul durnneavoastra $i armonizandu-va miscarfle eu acesta, Lucrul curespirajia este important nu numel.pentru ritmul aplicarf tehnicii shiatsu, dar si pentru a ajuta la deplasarea energiei ki acolo are nevoie sa ajunqa.

1. Tntinderea diaqonala

A Puneti 0 mana pe onioplatu]

purlenerului iar ccalaiiii pe soldu! opus, tiniind brotete intinse si degetele indreptnte 111 direct if op1lse. Acul11 aduceti-oa soldurilc in SIiS sf inainte astfel fncat sa intindeti ' spatele partenerlilui. Rcpcimi 0

Nota: Tn ilustratiile noastre, persoana care apnea shiatsu poarta a Imbracarnlnts lipita pe corp numal din motive de claritate a reprezentaril. in realitate, pentru a aplica shiatsu trebule sa purtati haine largi ..

B Schimbm, pozitia ntiiiniior pc soldul, respectio pc omoplatnl opus si ejcciuati intindcrea dingolwln pe aceasta nouii direciic. S-ar putea sa 7)ii 'Ul'ni'i JIlai In llsor daci; incrucisoti

brateie. Repcta!io dot». ' .

lntinderea lornbara sl apasarea In josul caloanei Tntinderea lornbara este 0 miscare excelerus pentru persoanele care prezinta probleme In regiunea salelor, deoarece lntinde Intreaga regiune lombara. Dupa repetarea rruscarn de doua-trei ori, puteti Incepe sa apasati In josul meridianului vezieii urinare situat in apropierea coloanei. Cel mal b,ne este sa incepeti in punetu! din zona urnerilor tn care spatefe incepe sa fie orizcntal. Daca incepeu manevreie de acasare pe panta descendenta a urnerilor nu veti face decal sa lrnpinqeti carnea inainte si nu veti realiza nimic. Nu va grabilj ~ tiecare

apasarc trebuie sa dureze aproxi-

mativ trei secunde. Lucrati mai usor In zona lombara Daca receptorul are o discopatie, ocolili regiunea respecuva si lucratl deasupra sau dedesubtul ei. Cereti reactii din partea partenerului. Presiunea pe care ° aplicaf ar trebuie sa-: taca bine, iar daca doare, trebuie sa fie 0 .durere pozitiva" Controlarea miscarii de "lmpingere" a soldurilor dumneavoastra va modera presiunea pe care 0 aplicati. Tn general,

trebuie sa insistat: pe regiunile

slabite sau adancits si mai putn pe cele tensionate sau contractate.

Aveti grija ea partenerul sa nu-si

lina respiratia. Cand comprimati spatele, slncronizatl-va presiunea cu o expiratie.

SPATELE 95

2. Tntinderea Iombara

lncrucisoii-o« bmtelc ~i a~eza!i 0 lIulna in cenirul soldurilor si cealalla pe cotoana, la iunuuatca spate/IIi, imediat dcasupra reghlllii lombare. Adllceti-l)ii greutatca inaintc si intindeii !ialele. Repetati 0 dalil.

3. Apasarea eu pal me Ie In josul coloanei

A!iezati-vii nuiinilt: de 0 parte !ii de alta a coloanei, la [umitiatca umeritor, eu podurile pahnelor aliniate ell coloana ~i palmcte pe coaste. Aduceti-ra soldurile in sus si inainte, transjerandll-va greutntca . prin intcrmediul bratelor iniinse asupra spatelui partcncrului:

Rcoeniii CII soidurile in poziiia de repaus ;;i tnutati nutinile ca!iva centinictri mai jos, ~i repctnti. Avansa!i asije! piinil citnd aiunget! la curbura sotdunlor.

4. Apasarea CU degetele mari In josul caloanei

A~e:ati-()il dcgctcte pc coaste $i plasr.ti-tJl1 policel« de 0 parte si de alta n coloanci, ta jll niii!« tea unicrilor, fl{;ilnd srijil sf[ 11ll t7l'csc durcros pc ZYC/i11 os. Apoi proccdl7ti en nun SlIS, sprj_iil1iHdIl~pi'i grcutetc« ntai ales pc

dcgcfclc mari, dar 0 parte

-;;i cciorlnlt« dcgctr. 111

jns circa do; ;;,i repctati

miscnrc«, (IJ11iclil1d prcsiunca prin adnccrcn sotduritor ill {i7ta ~i I7dllCt711d ~oldllrjJc illl7poi nfl/lief ciind anuloti preS/If/lea.

96 SHIATSU

Soldurile

,

Din punct de vedere structural, soldurile reprezinta 0 zona cornplexa, intrucat constituie punctul de joncjiune dintre principala masa a corpului si mijlocul sau principal de sustmere si de transport, picioarele. Dezecililibrul structural al soldurilor este de multe ori consecinta unei lipse de coordonare intre picioare si axa coloanei vertebrale - ca atunei cand un picior este mai scurt sau cand eoloane este rasuc.ta spre stanqa sau spre dreapta - si aeeasta provoaca dureri in regiunea salelor sau un diseonfort in regiunea pelviana, Impulsurile primare de marne si sexualitate sunt generate tot in solduri, deoarece mania irnplica lovirea eu piciorul si reflexul de a batea din picior, iar sexualitatea presupune miscarea libera a

sold uri lor. Salele si fesele Dot deveni tensionate si dureroase ca urmare a unei reprirnar! de lunqa durata a oricaruia dintre aceste instincte, sau pur $i simplu ca urmare a vietii nefiresc de sedentare pe care 0 duc multi dintre noi. Meridianul vezicii urinare este principalul meridian de pe solduri, asa cum este si pe spate. Meridianul

veziculei biliare de partue laterale ale feselor are un punct

principal situat usor spatele si deasupra punctului unde oasele

soldului ies in atara. Apliearea tehrucii shiatsu aiei poate fi de mare Iolos pentru alinarea durerilor de sale sau a durerilor sciatice, dar nu trebuie sa aoasati prea tare pentru ca s-ar putea sa intlarnati nervul sciatic. Shiatsu aplicat in regiunea soldurilor detensioneaza regiunea lornbara, potoleste durerile menstruale si cele provocate de cistita si toate felurile de congestie si de dureri din zona pelviana. Este extrem de calmant si de relaxant, mai ales pentru femei, care sunt mai susceptibile la congestii pelviene decat barbatii.

Meridianele soldurilor

MeridiaJ1ele nezicii urinare illterll sf extern acoperi; cca mai mare parte ~ sacrumntui a muschilor

Meri:iiil71l11 reziculei biliare coboart: pc paricn extcrioani a

soldllrilor, trecc7Hd l1Ct('ul

~ciafic 111 cCl/trIll latcmlc a

[cscltw.

\Ie:; 'cgeuda /l/cridii1l1tlol' de 111 p. 92

98 SHIATSU

Soldurile (II)

Tratamentul solcunlor 1ncepe cu aplicarea presiunii pe cele patru perechi de orificii din sacrum (prezentate 1n fiqura din dreapta), prin care intrati 1n contact cu nervii spinali care deservesc pelvisul. La 1nceput aceste gauri pot fi mai greu de locallzat. Cautat: zonele rnai moi din triunghiul osos de la baza coloanei, cerandu-i partenerului sa va comunice cand se simte bine. Cele doua perechi superioare se

prezinta ca niste adancituri mai moi

fala de duritatea regiunii tncoojuratoare. Celelalte dOUB perechi de gauri pot fi greu de gasit chiar si dupa ani de experlenta. dar trebuie sa perseveratl, Folosirea cotului pe lese necesita de asemenea 0 practice 1ndelungata, dar dace va rnentlneti coborat centrul de greutate ;;1 rnalnile relaxate, veil constat a uWitatea cotulul ca instrument de shiatsu, Meridianele pe care Ie rratati sunt extensli ale meridianului vezieii urlnare: unul coboara cam 4 cm pe fiecare parte a liniei de despartire dintre fese, iar celillalt 5e afla pe punctul cel mai 1nalt al curburil de pe mijlocul Ieselcr.

Locallzarea orificiilor sacrale Sacrumul csle osu! triunghiular de la ba:a coioanei vertebra le. Localiznrca conturu lui acestui triunghi I'll va aiuu: sa gilsiti cele patru percchi de orificii, sau [ommene, din sacrum, prin care tree ncruii spinoti. Dacn partencru! dUIIIIlCa1l0aStra are "gropite" pe souiuri, pcrechea superioari: de puncte tsubo se af/a de rcgula exact intre cle.

2, Apasarea orificiilor sacrale lngel11l11chcati cntare peste pieioareie partcnerului. Locoliznti pcrechea superionrii de orificii Cli poiicarii. ACU1l1 miscati-I'II soldurile inainte si "rezemati-l'ii" pc orificii. Mulati-va greulalea inapoi pi tocotizati urmatocvca pcrcche de orificii, situata ell 2~3 em mai jos. Aplccfllldll-va ill falll, apilsnti aeesle orilicii. Cclclolte dou« percelli, silllale mai jos, sunt mal grell de gilsit. Folosili-Vil illilli/ia si Illsati-l'ii greutoreo pc p"llclele Il1Ide crcdeti ell at putca sa fie,

$OLDURILE 99

2, Strange rea solourilor [ngenunchcat! cntare peste genunchii portenerului dumneauoasird. Cu podurile pahuelor, localizaii adiinciturile de pe piirtile tateralc ale muschilor [esieri, situate puiin dcasupra pi ill spatcle punctului ill care soldurile ies ill cfart: Cu dcgetete indreptute spre interior si stand relaxat pc corpul partenerului, aplecali-vll ill fata in timp ee apllsati spre interior cu podul palmclor, Rcpciati de douil sau de irei ori.

3, Apasarea cu coate Ie 1n josul soldurilor

Cu genunchii larg depanaii, sprijiniti-va cu 0 mana pc salele partenerului. Mentinand cealaltilmfll111 reiaxat», puneti cotul .ileschis" pe meridianul din upropierea liniei de separare dintre [esc. Aplecati-vii inainte ~i Illsati-tJa greutatea jlll1ltitiltii supericare a corpului ill cot, Procedoti In [elul acesla de-a lungu! anibelor meridiane de pe ambele piirti, Nu illdoiti prea 1111111 Willi (cot .tnchis") si 1111 pcrmitcii mitinilor sa se incordeze 111 tivnpul trntamentului.

100 SHIATSU

Spatele si partea exterioara a picioarelor

Principalele meridiane de pe spatele piciorului - meridianul vezicii urinare ~i perechea sa, meridianul rinichilor apartin elemcr.tolu. Apa (p. 83), Meridianul vezicii urinare se continua in josul piciorului, incepand de la cotoana. iar meridianul rinichiului urea prin importantii rnuschi care se conecteaza eu pelvisul si sale Ie, ceea ce face din spatele piciorului 0 zona utila pentru tratarea dureruor de sale,

Vezica urinara ~i rinichii, rmpreuna cu meridianele asociate, reprezinta, respectiv, aspectele yang si yin ale elementului Apa, care guverneaza rnoslenirea ereouara si cresterea. reproducerea, energia ssxuala si constitutia de baza a unui .noiv.o. Meridianul veziculei biliare traverseaza exteriorul piciorului. Vezicula blliara este aspectul yang al Lemnului, care guverneaza ochii si coordoneaza tendoanele si calitatea contractlla a muschilor, pe langa faptul ca lsi aduce contributia la procesul digestiei. Stresul ernctiona: si mintal afecteaza elementul Lemn in aceeasi masura in care abuzurile fizice asupra corpului afecteaza elementul Apa, Vezicula biliara tinde sa rsactloneze mai mull la stresul psihic, la luarea deciziilor si preocuparile legate de activitatea profesionala, in vreme ee functia sa perecl1e, ficatul, este mai atectata de factorii emotionali. Stresul psihic care afecteaza meridianul poate provoca tensionarea gatului si a umerilor, dureri de cap si chiar mig rene, intrucat meridianul veziculei biliare traverseaza gatul, umerii si partile laterale ale capului. Cu toate ca este evident benefic sa se lucreze asupra zonelor afectate, in pracuca puteti trata aceste atectiuni lucrand pe partea laterals a piciorului pentru a asigura 0 c.rculatio libera a energiei ki prin intregul meridian,

Meridianul de pe exteriorul piciorului Mcridiollll11,eziclilei biluir» (VB) coboari'i pc partell cxterioni: a

apo: cenirul pllrlii

n prill/ala

pill1ii la a! patrutc»

GB

Meridianele de pe spatele piciorului Mcridial11l1 rczicii urinare coboarti

pe miitocu! <patclu: piciorulu), pc l!lngl1 partca cxtenoarii 0 gleznei ;;i ill joslllinbei piciorului sine degellil ",ie. Meridianlll ri11icl1illllli incepe de In 1011'11, face 0 bllclii ill ,illl'lIlparfii intcrioare (/ calcsiului, dupli care

urci; printre muschi; gll1l1bei interioarc ~i ai cccpsei.

Vezi I<'geuda mcridianetor In p. 92

102 SHIATSU

Spatele !?i partea exterioara a picioarelor (II)

in aceasta serie de rniscari veti lucra pe spatele si exteriorul piciorului intr-o singura secventa nelntrerupta.

Rarnaneti la acelasi picior pana cano ati acoperit ambele meridiane, cel de pe spatele si cel de pe partea laterata a piciorului. Partenerul trebuie sa-si lina labele picioarelor intinse si cu degetele indoite, cu condltia ca aceasta pozitie sa nu fie lipsita de cornoditate pentru et, Daca genunchii sunt durerosi sau daca gleznele sunt tntepenite, puneti 0 perna sub gambe pentru a rnicsora presiunea. Ave!i grija sa nu apasati pe spatele genunchilor in tirnpul acestei secvente sl Iolositi 0 presiune mai mica pe ambele parti ale regiunii. Ca de

fie care data la 0 secinta de shiatsu, ambele rnaini raman in contact cu corpul receptorului. Cand lucrat

asupra unui piclor, trebuie sa \inetl 0 mana pe bust, pentru a men tine legatura cu sursa principala de

energie. Aceasta mana, nurnita mana "mama", este statica si asiqura

sprijinul, in vreme ce mana ceala'ta este activa, ca un copil care alearqa dar revine mereu la mama sa pentru a S8 hrani, Pozitionarea axacta a mainii-mama nu este irnportanta, tntrucat nu se aplica presiune prin ea. Dar trebuie sa rarnaneti constient de ea si s-o folositi pentru .ascultarea" . partenerului

dumneavcastra.

3, Apasarea punctelor tsubo de pe glezna

Ridicnii lab" aceluinsi picior iii apilsati pc nmbcle laiuri ale adfmcifu1'ii dintre OSII/ gleznei ;;i tendcnul lui Ahile 1'1'1'1 de 3-5 secunde.

1, Apasarea cu palmele

pe spate Ie picioarelor

Ingemmcheali parulel cu piciorul receptorului ?i apasa!i 1'1' centrul

piciorului eu palma sau [olosind priza .gur« dragonutui", intrcbuinitmdu-tx; greutatea corporatn. Tineii mana-mama pe

(esil ;;i apilsali [carte usor pe spatclc genunchiului si mcderat pe gamM. Pe mils",:a ce va

2, Apasarsa eu genunchii pe spatele piciorului

Sprijinili-viJ cu mttiniic a?ezate la caPi?tdi! piciorului. Stati pc vine, spn~l1,lIndu-vii pe varful degetelor de la picioare, cu genunchii dcasupra liniei mediane a piciorului. Acum [aceii stl .ricoseze" "?or genunchii in sus $1 in jos pe tnijlocul piciorului, eoitnnd zona genunchiului. Nu lngelll1neheali pc picior. Trebuie 51' fili in stare sa "regla(i" presiunea 1'1' cl1re 0 aplicati eu genunchiul pe piciorul partenerului.

Intinderea In trei directii Aceasta secventa actioneaza asupra rneridianelor de pe partea din lala si lateralele piciorului chiar daca

aplicati shiatsu dinspre spate. intindeli pieiorul in liecare directie atat cat sa nu oevina incornod pentru partensr. Dupa Incheierea celor trei miscari, rearanjati pozttia partenerului astlel lncat sa puteti trece direct la lucrul pe partea lateral a a piciorului. Atentie: Nu aplicat: intinderea in trei directn daca partenerul are problems la genunchi

C Aduccii din 11011 laba piciorului inapt», panilia [umttiatca distantci. Apoi irageti-! spre dllmncavoastra aW cat pcrmiie articulatia. Balonsati-! din nOI/, ACllnl duceti-l pe jUlIliitate inlll'0i,fiiril sli dati' drumutpiciorutui. Cu ceataltt: mana apucut: intenorulgenunchiului si indoiii picioru] <. exterior, '

pregiitindll-1 aillisarea cu

palma pe lntura piciorului, a?a cum Sf arata' la pnginl1 104.

SPATELE SI PARTEA EXTERIOARA A PICIOARELOR 103

4. intinderea in trei dlrectii

A Cu 0 mana asezata pe sale, apucai: cu cealalta mana laba piciorului imediai sub degete, peniru 0 intindere maxima, ;;i aduceti-o fllapoi wre fesa cal mai mull, in punciu! de maxima extensie balansati piciorul

B Duceii laba piciorului inapoi, panil la [unuitatea dietantei, pentru a relaxa genunchiul. Apoi impingeti-l spre [esa opusd, a/fit cat permiie articulatia, Balansaii-l in sus ;;i ill jos putin pentru cresierea iniinderii.

104 SHIATSU

SPATELE SI PARTEA EXTERIOARA A PICIOARELOR 105

Spatele ;;i partea exterioara a picioarelor (III)

Secventa piciorului S8 incneie cu apasarea pe partea laterala a membrelor inierioare. Sa nu va tie tearna sa indoili p.croru' partenerului spre exterior, ca In figura din dreapta, deoarece pozit.a este

mai comoda decal pare. Dupa ce at'! h.crat in jos pe toata tunqirnea piciorului. inoreptati-l Sf rcpetati secventa pe celalall picior, Inainte de a Incepe luerul eu labele picioarelor Si aici se efectueaza mtreaca serie de miscari la fiecare dintre labele picioarelor, pe rand. Calcatul pe laipile partenerului, pe langa senzatia placuta oferita receptorului, va of era si un moment de ragaz. Cea rnai mare parte a secventei descrise aici stimuleaza meridianele rinichiului si al vezicii urinare. Fiecare meridian S8 terrnina la un deget, 8$8 tncat este

important sa traqeti terneinic de

degetele de la picioarele

5. Apasarsa cu palmele pe partea laterala a piciorului

illgellfmclrca!i aproapc de labn piciorillui indoi: ;;i l7~ezati mann-ntanu; pe sold. Cli 1'01/1/0 celcilnlte miiin: ap,jsa!i ill joslil centrului pi'!l'!ii latcrotc a piciorului, Iegiillillldu-vii greulalea inainte si I1l011Oi. Repeta!i 0 datil.

9. Masarea calcaiului

Masa!i pilr!ile Iatcmlc ole ciilciiiului CIi 0 miscare circutaiti, eu policelc pe o parte ;;i celelalte degete pe ptmea opusi1, timp de 5-10 secunde.

10. Ciupirea exteriorului labei piciorului

Ciupit] margil1ea cxicrioarti a labei piciorutui pcniru a stimula nteridianul uczicii urinate.

partenerului.

6. Apasarea punctului tsubo de la glezna

Cli policcle, apiisa!i adsncitura scnsibilt; sitllatii imediat sub si puiin niai In fatii de gleZ11a exterioara pre! de 3-5 secunde. Repetati manevrele 1-6 pc cclnlct! picior.

11. Tragerea de degete

C1-I 0 miscarc jerm«, trageti pe riind de [iecarc deget, tiniindu-] de !,Ijrtile latemle, pentru ca acolo se glfsesc neroii. Uncle degetl' 5-171' puica sil trosneascii atune! cfind csic eliberati: tensumea.

7. Calcatu' pe tal pi

Asigllm!i-va cii parienerul are labclc picioarelor ciit mai bine lipite de

podea ;;i 111 eusut si ill

talpilor pre! 1/11 111i11111 sail

Ave!i griJif Illsa sa 1111 vi'! apropio!i prea lore de crllcfiiell' pariencrului.

12. Plesnirea talpii

Pilstmti-vii inchcietura relnxata I7slfcl illca! palma sa se poatli balallsa libel' si plesl1iti talpa ill l1Iod rcpeiat, C1I forti! 51 11111'-1111 riim rapid,

13. Lovirea talpii cu pumnul Folositi aceeasi misaire de il1ehei~11I1'iI pentn: a 100,i lalpa piciorului pre! de eirtCl'a sccunde, til1fil1d p11l1ll1U/ rclaxui, Apoi l1Iiil1giiiati pieio1'll1 pcntru a nlin« C7.lfJ1tl({I1a senzatio dU1'Cl'ot7si'f.

8. Apasarea punctului tsubo

de pe talpa

CII policek: punctu!

situat sub prccniincntn mclatarsiant; a tiilph, lilll!, de 3-5

<ccnndc.

Repetoti 8-13 pc celniot! picior.

106 SHIATSU

Spatele umerilor

Acum urrneaza spatele umerilor, 0 zona in care tensiunea este 0 problema aproape uruversala. In orice caz. aceasta tensiune poate avea numeroase cauze, unele avano originea 1n alte par)i ale corpului, asa inca: nu fiti tentat sa aplicati shiatsu nurr ai umerilor. Problema va reveni cur and daca nu localizat: ~i nu tratati adevarata cauza 1n decursul unui tratament corporal complet. Pe spatele umerrlor exists trei zone principale care trebuie tratate. Prima este partea de sus a umerilor, care este conectata cu meridianul veziculei biliare. lntrucat vezicula biliara este legata de stresul intelectual, aceasta zona este aproape intotdeauna sensibila. In alara de eliminarea stresului, mai este buna $i pentru tratarea racclilor si a durerilor de cap. A doua zona este partea central a a umerilor, dintre omoplati. Aceasta este poruunea din meridianul vezicii urinare pe care ali lasat-o de 0 parte atunci cand ali tratat restul spate lui datorita pantei descendente (vezi p. 95). Punctele situate eel mai sus sunt bune pentru raceala, tuse s: orice probleme ale plarnanilor. Cele de mai jos afecteaza inima ~i circulatia sanquina, fiind totodata bune pentru anxietate, tristete profunda ~i insomnie. Omoplatii constituie a treia zona, fiind traversati de meridianul intestinului subtire, care este responsabil de digestie, de functia ovariana la femei si cu tunctia intelectuata a ctaritatu intuitive. Veli trata gatul mai tarziu, dupa ce partenerul se lntoarce pe spate, dar rnasati muschii gatului din cand In cane daca acestia sunt rigizi.

Meridianele

de pe spatele urnarulul

Mcridial1ul uezicii urinare

coboanl de 0 sf de alfa a

coloanei ' iar mcruiianu!

rezicutci biliarc tra'ocrsca:1i traZJcrsca:i1 partca de SllS a umcrilor, Mcridial1111 inirst inulu] slIbtirc frm.lC1'sc(lzii 111 zigzng

omoplilllli si apoi coboara brat,

pcrntc! (11 mcridianu!

Anatamia partii din spate a umarului Punctelc tsubo ale mcridianutui vczicii urinarc Sf af/a Illtre rericbrc de 0 parte ~i de 0110 0 colcanei ?i ill joslIl niargtnilor o111oplalilor, Meridial1111 intestinului slIbtire tiece prin inrclisu) gros de museu! de pc omoplafi, in vremc ce meridianul reziculei bitiarc trece de-a lungul crcstei musculoase din partea 5uperioanJ a unierilor,

Vezi lcgcl1da meridianclor de In I'ngi1117 92.

108 SHIATSU

Spatele umerilor

Cu genunchii usor departeti, ingenuncheati langa capul panenerului. in aceasta secverta, nu va veil ridica soldurile tn sus $i in fata pentru a nu aoasa cu 0 greulale prea mare pe parlenerul dumneavcastra. Dar presiunea trebuie sa provina lot din solduri, deoarece va aplecat: in lata si partenerul va sprijini partea de sus a corpului curnneavoastra. lncepet: prin a trata rnuschii situati de-a lungul partii superioare a umerilor, care adesea este sensibila din cauza tensiunii acumulate. Apoi, cu ajutorul coatelor, masati zona dintre omoplati, pentru a ale eta plamanii 5i mima. Toata aceasta parte centrala este strans legat8 de ernotii $i consti.nta, asa lncat trebuie s-o tratati cu respect, lucrand cu delicatete, dar totodata in protunzirne. Meridianul intestinului subtire, care strabate in zigzag fiecare omoplat, este greu de tocatizat cu precizie, 8$a tncat tratati-l prin rotirea ornoplatilor astlel tncat sa relaxati rnuschli 5i sa eliberati energia blocata in acestia. Adeseori se produce 0 snuatie contradictorie in care muschi tensionati acopera 0 zona de energie tundarnentala. Actionat: cu delicatete, ccrnpensano lipsa de Iorta prin durata apncaru presiunii, si astfel muschii S8 vor relaxa.

1, Apasarea cu police Ie pe partea superioara a umerilar

Tinand mtma-mami: pc unut dintre omoplati, a~ezati policcle celeilnlte nuiini de-a lungu! pa,-/ii superioare a umarului. Sp,-ijilliti-lIa coiut de conps/), Aplect1l1du-1Iil III fnta,

prcsni! de la gill scobituro

de la

cobonite.

SPATELE UIv1ERILOR 109

3, Rotirea omoplatilor

A5c:ati-p/'i pal711de int insc pc pancncrulu), ell dcsctclc

o prizn mai bunt: suh pcitca

c.rtcriol,lI'i'i 11 oll/op/ati/o" rot iii-le

o dal/l

4, Apasarea cu picioarele pe umeri Slati in pozit in intiinile asezate IilIpile pc portc« umcrilor rcpcde dill' dclica: uincrilor fillip de

110 SHIATSU

Partea din Iata a umerilor $1 a gatului

Shiatsu aplicat pe partea din rata a corpului lncepe cu umerii 5i qatu.. Slab.ciunea parlii din fala a umerilor provoaca adesea lncordarea rnuscnilor din spate - un exemplu clasic de kyo, sau deficit, care provoaca un jitsu. sau un exces. Si de rnulte ori, umerii garbovi!i sau lasat. sunt 0 consecmta a unei porniri instinctive de protejare a unui piepl slab it sau, uneori, pentru protejarea unui centru al ,,inimii" excesiv de vulnerabil, pornire care se manitesta prin aducerea umerilor In lata. Aceste atectluni pot Ii tratate cel mal eliclent din tata. Incepeti tratamentul sprijinindu-va pe umerii partenerului durnneavoastra, acolo unde presiunea cade pe punctele corespunzatoare plarnarulor. apoi lucrati spre exterior, lntre coaste. Dupa ce ati deschis pieptul sl ali lndreptat umerii, puteti trece mai sus ca sa tratati gatul, lucranc mai lntai pe meridianul vezicii urinare, apoi pe cel al veziculei biliare, dupa aceea pe vasul guvernor si In final aoasand punctele importante de pe toate meridianele gatului situate de-a lungul bazei craniului. Meridianele Trei Focare, al intestinului subtire, al intestinului gros 5i al stomacului acopera partea din fala si partile laterale ale gatului, tacand ca acsasta zona sa fie foarte conectata cu functia digestiva iii, rntr-acevar, gatul este una din eele mai sus situate eomponente ale traetulul digestiv. lntrucat fieeare meridian are pe langa tunctia fizica 5i 0 functle psihotoqica. aeeste meridiane se ocupa 5i eu "digerarea" intorrnatiilor 5i a evenimentelor. Cane ne confruntarn In viata eu ceva greu de "inghilit" sau de "digera!", se creeaza 0 tensiune In rnuschii gatului 51 ai eefei, pe langa faptul ca este atectata digestia. Shiatsu aplieat In aceasta reglune implica 0 rotire delicata a rnuschilor, mal deqraba dscat aplicarea directa a presiunii, ceea ce ar putea dauna traheii sau arterelor.

Ri Meridianele de pe partea din tala a umerilor

Punct e intporiante de la inceputul meridumului plii11lii11111lli Sf afiii ill scobitura de sub extrcmitaiea exterioard a clariculei, Protectorul illimii se situeazii de-a lunoul

tnuschiului pectoral, iar meridiancle

rillic/,illilli 5i a! stomawilli caboarii pc parica

frolltalil a picptulni,

Meridianele partii laterale a gatului Ivieridinnu! sicntacului pe lango. trahee, ill ambcle parti, in vreme ce mcridianul intestinului gros troverseoza centrui niuschiului lateral al galuilli ?i coboan'i 10 extremiiotea plexului nerpos SC11Sibil al claoicutei. Meridianu! iniesiinului sub/ire coboor« direct dill ureche, iar Trei Focare pomeste din imediaia uecinaiate a urechii, mai exact dill spaiele acesieia.

Meridianele paetH din spate a gatului Meridianul centro) este v asu! GuvenJor, care se afiil chiar pe centrul coloanci vertebra le. Meridinnul tezicii urinate freee prin cenirul muschiior de pc fiecare parte a cejei, 111 vreme ce 111eridinl1ul veziculei biliare cobcart: pe niatginc« extcrioart; a acelorasi muschi.

VB

Vezi tcgendo mcridianc/01' de la p. 92.

------------------------_._----_ ..

Partea din fala a umerilor si a gatului

Partenerul se intoarce acum cu tata in sus $1 va reluati pozitia in genunchi, cu genunchii de 0 parte si de alta a capului partenerului, pentru a va apleca pe partea din ta!a a umerilor $1 a putea presa intre coaste. Cand va aplecati pe partea din tala a umerilor, presiunea principala cade pe punctele meridianului ptarnanului, in adanciturile dintre piept $i articulatiile umerilor. ln continuare, in timp ce lucrat: spre exterior intre coaste, nu numai ca intindeti muschii intercostali, care contribuie la respiratie. dar activati totodata meridianele rinichiului si al stornacului care cresc energia ki in piept si ajuta la eiiminarea lIegmei. Shiatsu apticat in aceasta regiune este foarte uti! pentru astrnatici. Folositi-va de greutatea propriului corp pentru a va sprijini pe umeri si a deschide pieptul, dar exercitati 0 presiune mai mica atunci cano lucraf pe spatiile sensibile dintre coaste.

1. Sprijinirea pe umeri

Plasa/i-vil podurilc pahnelor in aditnciturile dintre picptul paricncrului ~i articulatiile unterilor, ell degetele orientate spre exterior ~i cuprinziind partea rotunjiii: a umerilor. Acum aducesi soldurile in sus pi inainie ;;i sprijiniti-vi1 pe umeri, a~a cum Sf orau: 111 figura din drcap!« sus.

2. Apasarea de-a lungul coastelor A~ezati-vil mtiinite astfel incat pnlmele sa fie lipite de pitrtile lnterale ale corputui, iar policele de-a lungul plirtii frontale a picptului. Aplecnti-va inainte 11;;01' f;i ol'l'isati

Cli dciicateie, Cll toatii tungimca policeiui, pcrnind sprc exterior de la stern. Acum mutnti-tvi la spati1l1 dintre urmstoorrt» doui: cooste ;;i acopcrii] nstfclloatii porte« supcrioari'i a piepfului. Evitati zona st7l1ilor at unci citnd tncrati cu 1111 pancner de sc:r {cminin.

PARTEA DIN FATA A UMERILOR $1 A GATULUI 113

112 SHIATSU

Partile laterale ale giitului

Mal multe rnertdiano coboara pe par!ile latera Ie ale gatului :,i cezectuubre:e din acestea con:,titUI€ adesea 0 sursa de tensionare a gillului. Dar tntrucat aceasta zona cuprinde nervi care atecteaza traheea ;;i 0 arte.a prncipala, este mai bine sa stirnulezi meridianele cu o usoara miscaro c.rculara decat prin aplicarea directa a presiunii. Intinderea gatului este ioarte benetica $1 e!imina tensiunHe din vertebre. Dar avet! grija sa tineti ferm capul parteneruiu! 51 tolositr-va gleutatea corporal a pentru a lntinde in spate, nu in sus.

Giitul Este mai usor sa tratezi de dedesubt, decat de pentru ca gatul va sta drept urrnare partenerul va fi mai relaxat.

problema este sa reusiti

unei presiuni ferme tara sa ridicati capul partenerului de la sol Ca intotdeauna 'in shiatsu, pentru aceasta va trsbu sa va pozrtronau intocmai ca in frgura ataturata astfel tncat presrunea sa vina "din tiara" Prirnul meridian asupra caru.a Iverati este rnerioianul vez.cii urinare, situat de 0 parte si de alta a co.oanei vertebra Ie, la ceala. Ai ooilea este rner.dianul veziculei biliare, situat in soatiul dintre cei dol rnuschi $i este extrern de util pentru anularea rigiditatii gatului, pentru alinarea

durerilor de provoeate de tensiuin cazul

de ochi. Un punet important se pe acest meridian

In seobitura de la baza craniulu. in embele partl, un punet care limpezeste capul si aline simptomele racelii. AI treilea meridian abordat este Vasul Guvernor din mijloc, care ajuta la realinierea vertebrelor, ?aca se apasa eu blandete in adancrt.na centrale de la baza craniu'ui pentru suruuta-ea mezeneefalului (creierul rnijlociu). lar In final va deplasati de-a lungul bazei craniene aoasand punctele importante de pe toate meridianele

4. Apasare circulara pe partite laterale ale gatului

Asezati-tu: palmele ell degetele apropiatc pc par!ile loterale ale

giltll III i partenerului, muliindu-le pe curburile gilluilli, Acum miscati-le ill cere de nmi multe ori.ruurentind pielea peste muschii de dedesubt.

3. Secventa gatului

eu gellullchii de 0 parte ;;; de alia a capului parlelle1'1l1lli, spnjillili-vii ccatcle pc coapse $i incIiJ1ati-va in fatl) dill ?olduri, ill limp ee Ilpasa!i 111 SllS ell degetcle.

5, intinderea gatului

Stati pc tine sprijillit In (Jill/ul picioarclor, ell in figura alMumlii, fi fmprellllati-vtl dcgetele sub glit, eu poiiccte indrepiate ciitre cial'iCIIle, ell podurile palme/o)' sub rnaxilaru! injerior ;;i partea il1lcrioariJ a aniebratelor lipit« de obra};, Ccnunchii irebuie srIfie departati, in afol'll braietor, astfc! "mit sa Ie 111C/1!ill,) apropiat». Acum iasali-l'ii pc <pate, Cli Inate!e Inti115C, peniru a iniinde gfitul partcncrutui dunmeanoastrii.

B A1i~cati-(_li'i dcgctclc sprc I1wrginca cxtcrioart: a /111l~chilol' inari de 10 bazn cef~'i. AI',isnti la inicnmtc de ,1,5 C;/l pornind de /0 ba:a gatului 117 SlIS, aplicfil1d 0 prc-iunc mn! morc ill adlillciturilc de In ba:« craniului. Repetati (l daM.

A Folosfl1du-l'o riege/cie l1ii}locii a)1{lsa/i de a )WIC ?i de alta a colonnei ncncbralc la intcrralc de eate 1,5 e/ll, porl1 ind dc 10 bn:n ccfei ill sus sprc ha:a craniniui.

o Scparati-!_)jj descfclc l?pk:::"l7fift.>rlll ~prc exterior dc-t; lUI/sui bt1:ci cvnninlui ci'ffTC urcch], /0 in/{TiJI1!C de 1,5 (III.

C RC;:lclIiti 1(1 iil1;(1 IIlcdiall11 fl cctci <i. C1{ dcsctc!c l11ij/ocii sj·{pm)lll~c partial, Opllsoti ill adallcitlfrilc ,.:;ellsihiIe dint rc "i.'crfcl'l"t'. TCl'lni//(/tl 111 scoln'f /In? (tlltrll/II dC}1I [117:0 craniulni,

114 SHIATSU

Capul

81

,

fata

,

Pentru multi oameni aeeasta este eea mal linislitoare si rnai relaxaota parte a tratarnentului. Din eauza tendintei spre 0 viata intcnortzata. eu accent pe efortul inteleetual, In zona capului se acurnuteaza un exces de energie si de tensiune. Si, dat fiind numarul mare de meridiane

care lncep si se terrnina pe taia. blocajele aparea cu usurinta.

avano drept eonsecinte vizibile ridurile, $i .caderea' pielii,

si alte afectiuni mai grave, Shiatsu aplicat In aceste zone 1nripc,,,rt""'7" toate obstructiile sl creste rezerva de ki, In felul acesta tensiunea si, ca un efect colateral tencit, infrumusetand aspectul tetci. Asa cum a spus canova regretatul rnaestru Shizuto Masunaga In engleza sa irurnitabi'a: "Shiatsu pe lata este bun nu doar pentru suilet, dar face foarte Irurnos!" Meridianele care lncep pe cap

pe fat a sunt meridianul vezicii, al veziculei biliare si al sto-nacului.

care se starsesc aiel sun! Vasul Guvernor, Vasul Conceptiei, Trei Focare si rneridianele intestine lor gros si suotire. Daca partenerul sutera de migrene, ar trebui sa acordati 0 atenlie sporita partilor laterals ale capului - meridianul veziculei biliare lsi dubleaza parcursul de cateva ori pentru a le acoperi pe arnandoua. Secventa noastra de

shiatsu pentru cap si tata consta In din apliearea prcsiunii

rnai pe anumite puncte cheie, meridiane. Punctele

de pe sunt folosite cel mai des pentru P!lrnln,rlrf'rl

durerilor si congestiilor locale, Efectul lor

sirntit rna: deqraba la nivelul energiei decat la cel al energiei

nzce. Asttel. un punct de pe meridianul vezicii urinare din apropierea ochiului nu va afecta vezica urinara, desi va avea un efect subtil asupra energiei ki a elementului Apa,

IS 18

St6

Punctele de pe partea laterals a tetei Mcridinllll118 111 <cobitum

mcridianul (1

pc (171"17-1 {iter mt7xilarul il~fcrior. A'1cridim11l1 1 al rczicuiri hilinre st' n_t7i'i in mien scol)iful'f'i de lr711g17 eX/relllitatca cxicrionn: [/ otbiici

[lelllare.

Punctele din crestetul capului Teate aceste puncte se eitueoz» pc meridinnul Fasul GIFucrnor ;;i pentru a Ie stimula irebuie 5" lucrat: pc linin medial1ii a caputui. Cel niai importnn! este VasIll GlwCn101' 20, sitna! pc 0 linic imagil1ara carc 11l1c~te cxtrcmitniil» de sus ale urechiior, tmverstilld cvestciul capulu].

VG 20

Punctele de pe parte a trontata a tetei in apropicrca ocl1ilor: A1eridiallull nl iczicii urinate Sf afli'i In coltul interior a} orhiici ccuiare, i11lcdiat dcasllpra collului ochiutui, Mcri(iial1Ill2 al uezicii urinate 5(' allii l« cxtrcmiunco interioutti a ;pI'iillcellei, JIl jUJ'llI gurii:

Meridialllli 20 al intcstinutu: gros cstc situ»: i'lledial sub partca cea mni largil a niirii; maidiar1ll1 3 III siomilcllilli Sf all'l III jllllliitaica .ridului rnsutui", VaslIl Concepiiei 24 cstc 111 ccntrul ndi771citurii bi'1rbici, iar Vaslll Gllucmar 26 se aflti ill mijlocul buze; 5uperionre.

VU 2

VC 24

Vc:i lcscnda maidianelor de Ill/" 92

116 SHIATSU

Capul ~i tata (II)

in aceasta regiune, shiatsu trebuie aplicat cu suiictenta blandote astfel inc at partenerul sa S8 retaxeze. dar totodata cu oestula Iorta pentru a debloca energia. Mentineti .senzatia" data de presiunea aplicata terma dar manqaietoare in acelasi tirnp $1 lndoiti-va degetele atuner cane apasati puncte srtuate in adanctur. sau depresruni. Masarea ureehrlor este benefica pentru intregul organism, deoarece pe ureche exista

de acupuncture pentru

parte a corpului. Punctele situate in crestetul capulur sunt bune pentru alrnarea durerilor de cap si a congestiilor nazale. Secventa ochilor (pe pagina alaturata) face bine nu numai ochilor, dar pototeste 5i durerile de cap sl ajuta in eazul problemelor legate de sinusuri. Secventa tarnple: contribuie la relaxarea oenerata. tn vreme ce secventa nas-qura face bine in cazul eongestiilor nazale si sinusoidale. Totcdata deblocneaza tensiunile ernotionale care se pot aeumula in Jurul gurii si poate avea un profund efect calmant.

1. Trecerea rnainllor prin par Treccti-ua mainitc prin paru! pattcnerului de ciiteoa ori, aSlfei incal degelele dUl1111taVoasln'i sa I,perie" intregut scalp,

ineepand sa tucrati dinspre linia piuului spre

spate.

2. Tragerea parului

Apllcati eate 0 pmi!a de par iii tmge!i de ea user. Acoperiti aslfel toat« sllprafata capului.

3, Masarea urechilor

Mosll!i urccliilc inirc policc si Illi1tMoare, deplasandu-Ie de lu lobur} spre I'llr!ile supcrioare. Acopcri! i intreasa urcchc de dOlla ori.

4. Apasarea punctelor din crestetul eapului Tinct! cmrul partencrului de Idmple si, Sllpl'llplll1lind policrlc pe linia mcdiani; a cmnitui, presa!i ta inten)ale de 1,5 cnl spre crcstct, palla Hilde pule!i a/linge.

5. Secventa oehilor

A Ap,lsa!i P'lllCtriC de ta col! urile inierioarc ale orbifcIol' oculare prct de 3-5 secunde.

B Ciupni 11501' pc 10aMIlillgimea sprancenelor,

C Apasa!i punctclc situate ill imediata apropierr a nil/chief osoasc de la cxtreniiuuca cxtcricar« a [iecarei spnlllcelI(,.

6. Secventa tarnplei

A De la spralICCI1C, mufa!i-'l){ll7lai

sus $i spre spate, 10 de pe

Ii1l11ple. Nu ap,lsali ci roti!i

user.

B Treccti tnai jos, ill linic dreaplil, peniru 11 npilsa punctclc situate imcdiat slib pome!ii

C Mlilali-1)/l ;;i JIIai jos 101 III lillie

drcaptt: pallilla micile noduri musculare situntc ill intcriorul ullgiriului muxiiarului, ;;i pipITi!i puncicle situate III cenirul [ieciirui 110d. Aiunci n711d gllsi!i puncicte respective, rcccpioru! arc 0 scnzaiie aSellllll1iltoare durcrii de din!i.

B

CAPUL;31 FAT A 117

7. Secventa nas-qura

A Cu vii/jllrile dcgetelor JIIIl"; presat] ill adiinciiurilc de Ifmgll marginea injerioari; a narilor.

B Apilsa!i siru! de puncie situot» pe .ridul riisului", orientinid prcsiunea in sus sub as.

C Cup rill deli barbia ell pahna $i apiisi1!i punctele din ccntrul adimciturii din barbie iii centrul buzci supcrioarc.

A . __ '

B

.---,

c

118 SHIATSU

Bratele

,

81

,

rnalnile

Cele sase meridiane din brate $i rnaini sunt cele ale elementelor Foc $i Metal. Meridianul inimii, al intestinului subtire, Protectorul Inimii $i Trei Focare apartin Focului, In vreme ce meridianul plarnanulu: si al intestinului gros tin de Metal. Sistemul oriental consicera inima ca Hind casa spiritului, pe lang a tunctia sa anatornica de centru de control al circulatiei sanguine. Orice are leqatura cu cor-stientul. cum ar Ii n.lburarue psihice, de memorie sau insomnia, se raporteaza la inima. Problemele liz ice reale ale inirnii pot sa implice lie meridianul inirnii, lie, mai adesea, Protectorul Inimii. Acest meridian actioneaza ca un lei de tampon, proteianc inima lata de stresul emotional. uaca protectorul inirnii este slab, inima este vulnerabila la atacuri. Pe langa lunctia tiziolop.ca de digestie, intestinul subtire este responsabi: de Iunctiile psihologice discriminare sl constientizare. Meridianul Trei Focare coorooneaza si echilibreaza rnetabolismul, actionand in cele trei .soatu de ardere" - zonele superioara. mijlocie si interioara ale bustului, care se ocupa, respectiv, de circulatie si respiratle, dlgestle $1 excretie $1 armonizand slerele lor citerte de activitate. Focul este singurul element eu patru tunct!i: Metalul are coresponoenta normala a doua meridiane meridianul plarnanului si eel al intestinului gros. Meridianul plarnanuiui actioneaza ca receptor al energiei ki din aer. si prin asta este responsabil de nivelul general al energiei ki, precum si de problemele legate de plarnan: si de

laringe. Meridianul intestinului gros nu are legatura doar eu intestinul respectiv; domeniul sau il constituie elirninarea in general, prin piele $i plarnani in particular, astlel lncat acneea si astmul pot Ii probleme ale meridianului intestinului gl'Os. lntrucat acest meridian trece si pe la nas, poate Ii de folos $i in cazul unei congestii a sinusului sau a nasului.

Meridianele de pe interiorul bratului Mcridiml1l1 pli'il1u7l1ului coboarii dintr-un punct sit uat 511b cll111icIlit1

dcgct1l1 marc, Protcctorul 111i11lii de la nl1l~chill1 pectoral )]1 joslii bratnlu, pnl1lf ln degctull1llj1ocill, iar mcridinnul inimii (0[;0(11'17 de fa

subsuoar» '(1 dcgctul niic.

\le:i /cgcllda nicridinncior de la p. 92.

Meridianele de pe spatele antebratului Meridianul iniestinului slli>tire se continua 111 ios pe marginea exterioari; a antcbmiului sprc dcgetu! mic. Trei Focare parcllrge miilocul anteiJratului spre inclar, iar meridianul intestinului gros de la cuta coiuiui la degetul armtuor.

Meridianele de pe spatele bratului Meridillnul intcstinului subtire ccboari: pe spatele bratllllli pornind ;ie 10 cuta subsuorii, Trei Focare porneste de 10 spatele umiirulu] ?i coboarii spre epicondiiul median humeral, iar ineridianul iniesiinului gros treee peste parica de SllS a umiirului $i coboart: spre capiitul cutei coiului.

120 SHIATSU

Bratele \3i rnainile II

j ntrucat este putin mai complicat sa se trateze toate cele sase meridiane ale bratului individual, In aceasta secventa veti tnvata cum sa tratati

br atul in trei etape - meridianele interioare, meridianele exterioare si mana. 0 sirnpla apasare In josul lntregului brat este benelica pentru meridianele interioare. Dar din cauza unei rasucir: In articulatia cotului, meridianele exterioare se ana In spate Ie bratului deasupra cotului si In partea din lata a bratului sub cot, asttel tncat trebuie sa Ie tratati In coua etape, asa cum se arata mai [os. Zona situata imediat sub cot este adeseori dureroasa atunci cane apasati In josul antebratului din cauza nervului allat dedesubt. Aveti grija sa rnerqetl pana la incheietura main!! $1 sa apasati pe articulatie exista aici mai multe puncte esentiale. Tratati pe rand liecare

brat, etectuanc taale rniscari'e inainte de a trece In cealalta parte a partenerului pentru a aplica shiatsu pe celalalt brat.

4. Tragerea degetelor

Stat] ill pozitia eezul ei apucat] CII ° minu: inchcictura partcneruhu. ClI cealallilm/mil tragc!i ei sCllllirati pc rtind [iccarc degel, de 10 baza spre v!irf, tintind degetlll de partile latcmte.

5. Apasarea .Marelui Eliminator" Apilsati punctut situa! in centrul membrallei carnoa5e din Ire police ?i index iimp de 5 secunde. Filnd 1111111 din Ire ccle mai imporituite puncte, acest tsubo de pc mcridianul intcstinului gras era ClinOsclit In oechime sub numele de "Mareie Eliminator". Acesla ajlltii ill special 10 .eliminorcn" durcrilor de cap, a durerilor de dinti ei a tiicelilor,

1. Apasarea cu palma de-a lungul parjii interioare a bratului

fngelllmcireati langii soldul parienerului ?i iniindeti braiu] accstuia la orizonialii, eu palma in sus. A?eza!i mana-mama pc

muschiul pectoral ?i presai! cu palma III josu] pani! interioare a bratului, de 10 umar la incheielura mitinii. Mulati-vilmilna pe contururile bra!ului.

6. Scuturarea bratului

Prindcii ferm mana partencrului CII ambele mtiini. Llisati-vii pe spate panii cand braiu! este u?or intin« ?i scuturati-t III SlIS ?i in jos repede dar 11U [oarte niguro«.

2. Strange rea bratului

Lipiti bratu] partenerului de corp, ell palma in jos. Cu mana-mama pe utniir, apucuti cu cealaltii nuint; bratul ei aplicati prcsiune pc sputcle acestuia, de Ia umar spre col.

Rcpciaii mi?cilrile 1-6 10 cellilall brat.

3. Apasarea cu palma in josul antebratulu:

Aplicllti antehmtului 0 prcsiunc diveciti orienlali'! III jos, de la col 5pre incheiciut«.

BRATELE $1 MAINILE 121

r

122 SHIATSU

Hara

Pentru japonezi, hara, sau abdomenul, insearnna cu mult mai mult decat 0 sirnpla zona a corpului. Ei considera ca spiritul vital salasluieste in hara, mai exact intr-un punct situat la 0 latirne de palma sub ombilic, denumit "Tan-Den" In Japonia, .rers" descrie calitatea energiei unei persoane - un om poate ave a 0 hara .buna" sau "rea", iar a te sinucide este echivalent cu a ucide hara - .her« kui". Shiatsu aplicat pe here, metoda denurnita ampuku, este 0 arta de vindecare foarte veche - mult mai veche chiar cecat shiatsu si necesitand ani de preqatire. Un practician priceput al artei ampuku poate trata si vindeca boli grave ale organismului lucrano numai pe hara. Caci hara este locul unde se destasoara toate procesele vitale ale sistemelor de sustinere ale organismului 5i tot aici pot fi contactate toate tuncuurule meridianelor. Asemenea labei piciorului in reilexologie, pe hara se pot delimita zone de reilexie (vezi figura de mai jos) care retlecta starea tuturor tunctiunilor organismului. Prin urmare, lucrul cu hara este 0 parte de 0 irnportanta vitala a tratamentului $i, 0 data cu experienta, poate deveni un ajutor pretios pentru diacnoza. In mod ideal, hara ar trebui sa fie moale sf relaxata deasupra ombilicului, si plina $i terrna dedesubtul acestuia. Numai ca in practica, la occidentali, situatia se prezinta exact invers. Viata secentara, modul deficitar de alimentare cu hrana si apa, si l.psa de atentie acordata respiratiei 5i posturii contribuie la slabirea universala a partli inferiaare ahara si a punctului Tan-Den, in vreme ce stresul intelectual si emotional due la tensionarea diafragmei si asttel la 0 contractare a partii superioare ahara, Desi s-ar putea sa nu fiti Inca In rnasura sa diaqnosticatl aceste probleme prin atingere, puteti porni de la supozitia ca hara interioara este slabita si sa lucrati mai intai pentru tntarlrea ei prin aplicarea treptata a unei presiuni profunde, de tonifiere, lnainte de a trece la hara superioara. Aceasta ar trebui sa se fi relaxat In timp ce v-ati ocupat de deficitul din

inferioare, asttel lncat sa va perrruta aplicarea unei presiuni

profunde. Cano este efectuat bine 5i cu grija, ampuku constituie cea mai relaxanta si linistitoare experienta imaqinabila. tacand cine si echilibranc toate functiile fizice. Este buna lndeosebi pentru problemele abdomina!e si. mai presus de toate. pentru spate, Daca

curnneavoastra are 0 care se manilesta prin

de spate, lucrati temeinic pe zona reflex

pentru meridianul vezicii urinare, pe spate etecuv.

Ve:i Jrscl1da meridhmelor de 10 p 92

Harta hara

Coasteic si Dosele pe/vienefonnellZll

gnmitc/c nniumte ale ham. Intre

aceste limite, zOllele corespund aproximotit: situurea o1'g£1l1c/or respective, Principolcle exceptii 51111 t constituiic de zoncie rczicii urinare $i 11 rinichilor, at)i1ndformi'i de potcoar«. Zona Rinictiitor trorersca:» slIrsa uifali'i de energie. s(w Tan-Den, far Z01la rczicii urihare Sf! c0l1ccteazf1 ell muschii Care SllStil1 coloana vertebralif, }i}c/illd Icg(Hlll't1 eu nicridianul rczic, llrinal"c,

Meridianeie Hara

Cu toaie ea poole fi aicctat« [unctionarea tuturor mcridiunelor "vio hara ", nil toaie liniile meridianelor a trauerseaza. Cand aplicat! shiutsu este mai important sa inteiege!i haria zone/or rejlexe de pc hara irezi mai [os), dedit pe eea a meridianetor.

124 SHIATSU

Hara (II)

in calitatea pe care 0 are de .rezicenta oficiala" a energiilor corpului, hara rnerita un mare respect. Nici animalele nu-si lasa atinsa cu usunma zona abdorninala. exceptano persoaneie In care au Tncredere, iar oamenii nu sunt prea dilerit! Presiunea pe care 0 aplicati trebuie sa fie foarte lina "i gradata, desi poate fi destul de profunda. Lucraji lntotdeauna In sens orar In regiunea hara, tntarind zone Ie stabite cu presiuni profunde, de tonifiere, lnainte de a trece la zonele tensionate, contractate. De cele mai multe ori, aceasta tnsearnna sa lncepeti cu hara mterioara

(vezi p. 122). Men\ine\i-vli manamama In contact permanent cu hara In timp ce lucreti, rniscand-o ori de cate ori este nevoie 51 tolosind-o pentru a .asculta" semnele schimbarii. in general. un galgilit lnseamnli ca ali furnizat energie unei zone slabite, iar un puis semnifica faptul ca presiunea aplicata creeaza o obstructie - exceptand linia mediana dintre coaste "I ornbilic unde se afla 0 artera principal a 51 exists In permanenta un puis.

1, Hara interloara

A Folositi-vii de niuchia pnltnci ca de 1111 cuii! penivu a l'iitl'1/11de altlturi de oascle sotdului ?i pcntru a lucrn ill zOlla intestinului gros.

Pozltla pentru luerul cu Hara

Ciilld aplicat! aml'uku, sau shiatsu in resiIlllca luna, a{5('zati-va in poziiie iateraMfata de partener, eLi (00P5(/ atingiind U$or coapsa icestnia.

B Cu trci dcgcu: a?czale 10 oriz(1lltal,l, ap(1sati fa il1tc],Z1a/c de 2-3 em in SC1lS oral' 111 [urn! potcol1uci cxtcrioarc din Z017a hara injcrioar«, pcntru a iraia ZOila rezicii urinare.

C Lucraii lo fel de-a 11II1gui potcollvei injcrioare, limita scmicirculnrii a muschilor nbdominaii ccnirati. cu (1 api'isnrc mai lungi'f pc punciu! siiuat pc 1i11il7 mcdial1i1, Aiei tmtat! ZOl1a ,.inichiior ?i Tall~Dm-ul,

2. Hara supenoara

A Preset, linisti: dar pmfund, cu toaliliwigimca policctui, sub partca stiinga a coastelor, iucrnnd de sus in jos, Mcn!i/le!i palma Ii eclelalte dtgete i/ltr-u/l contact relaxat.

HARA 125

B Cu v"r{urile dcgctcior, nl'11sllti spre interior III ndiincinn» sit unit; sub punct u! eel nuii coboriit ill coastck» zona pll'imfi1'lilor.

C LUC1'ati ill acelasi fe! pc partca drcaptd, inchcind Cl/ aceeasi apaeare spre interior sub coastc.

D Presati "lor cu un dcgct sub punctul central de conocrgens« il coastclor; apt», cu irci degete lipite pc plcxu! soiar, jU1Iliitate pe ptcxu! solar, jWlIIlIate spre ombilic. $i in [ina! pe illsiiii zOl1a ombilicului.

3. Leganarea zonel Hara

lv1utati-(_}Q mai sus ~i tngcl1l1JJcllcatl ell [at« ia hara pariencrului. SlIpraplll1cti-I_Hl patmctc ~i /cgi'iIlGti hara (II 0 miscare unduitoare, il1lpillgn/ld Cll podu! pnlmctor ?i tri'fgfil1d sprc dll1Jl11cmJol7stri'i (1/ ,(1a/furile dcgetclor inir-o miscnv» COil tiin {(I.

126 SHIATSU

Partea din Iata $1 interiorul picioarelor

Exista trei meridiane principale In aceasta regiune - meridianul ficatului, meridianul splinei si meridianul stomaeului. Mericianul fieatului este important de tratat pentru oriee probleme ale abdomenului inferior, deoareee aeesta guverneaza .spatiul de ardere" (vezi p. 118). Prin urmare el poate afeeta diverse boli cum ar fl hemoroizii, constipatia si durerile menstruale. Oat fiind ca ficatul apartine elementului Lemn (vezi p. 100), ar trebui de asemenea sa tratat meridianul ficatului pentru crampe si dureri museulare. Stresul errotional $i reprimarea unor senti mente (In special a rnaniei) atecteaza In mod deosebit fieatul; prin urmare aeesta este implieat In multe dintre bolile care In Occident sunt categorisite ea .isterice"

sau .psihoso-tat.ce". Totusi, pentru ealea orientala de gandire, problemele provocate de stresul emotional care obstructioneaza energia ki a ficatului sunt la fel de valabile ca orieare altele. Meridianul splinei, apartinanc Parnantu'ui, este responsabil de procesul digestiv $i coopereaza cu riniehii pentru a mer-tine un echilibru al fluidelor In organism. EI influenteaza toto data si ciclul menstrual. Meridianul stomacului apartine si et Pamantului, firnd in principal responsabil de transformarea hranei In energie ki. Un punet anume de pe meridianul stomaeului tntareste in mod deosebit aceasta tunctie. Cunoscut sub denumirea "Stomac 36" este punetu! eel mai bun pentru problemele digestive, pentru energie scazuta si pentru cresterea rezistentei organismului la bcli.

Meridianele de pe interiorul piciorului Meridim11l1 ficatllilli coboarii chiar pc SlIb tcndonul mnschiului de pe partea inicrionrs a coapsci, apoi spre intcrioruljtuicrulni piciorului. }vlcridimwl splinci Sf nf717 dcaslipra accstuia pc conps», dar cell' d01lli trnscc se ccntopc«: inai fos de gel/lll1ch; ~i (oboari'i pill/ii In glczl1iL

Meridianele de pe partea din lata a picioarelor

Meridial1clc stomacului ;;i al splinci de 0 parte ?i de alta a marilor de pc parica dill fatn a Mcridinlllllstonll7cu/lli

pc parica cxtcrionra, ocolc?te gellllllcililll ?i continua pe pi/rica cxtcricora a iibiei. Meridialllli splinci co/Joan1l'e partea intcrioara a muschiulu] coapsei apoi se tmprcuneazs cu meridianul [icatului pc partca inierioari; a fill/en-tIlIi piciorutui.

Vt:i iCSCI1/71? liicridioilc!O/, de Ill!'. 92

Partea din tata si interiorul picioarelor ' ,

Cano tucrati pe partea din lata $i interioru! picioarelor tratati meridianele responsabile de digeslie asa Inca! iocui natural pentru main u-mama este pe hara tucrati pe meridiane, vet! sirnti chiaraieli ~i galgaieli Tn aceasta zona. Pentru a trata meridianul ficatului, trebuie sa Indoiti spre exterior piciorul parlenerului. SI, daca meridianul este contractat - $i asa este la aproape toata lumea - va lrebui sa sprijiniti piciarul In punctul de maxima intindere, pentru a evita soiicitarea excesiva a articulatiei soldului la parlenerul dumneavoastra. Cea mai buna modalilate de sprijinire este sa asezati genunchiul pe coapsele durnneavoastra, asa cum S8 arata in itustratia din dreapta Punctele de pe partea lnterioara a gambei, situate imediat deasupra glezneL sunt adesea toarte sensibile. 8$8 inca! incercati sa lucrati cu delicat818 in aceasta zona.

PARTEA DIN FATA $1 INTERIORUL PICIOARELOR 127

2. Apasarea cu podul palmei pe tibia lnterioara

C0l1til1l11111d s<l/llcmti ill joslll piciorului. intonrccti-tx; mana In irecerea de gcnunchi ;;i folositi-v(i de podul pnlmei peniru a apnea cu blimdet« III joslil santului de lallgi1tibie - meridianele se aflit ill accaslil dcpresiune. /scum indreptat] piciol'llll'arteller/lilli.

. Apasarea cu palma pe coapsa interioara

lildaiti /111 picior spre exterior, aductnid laba piciorului lal1gi? gellllllcl1iul ccluilalt picior. Tinfindu-va mtina-nunni: pc ham, folositi palnia saIl pri:a "gllril de dragon" 111 JOSH! coapsei inierioorc tuczi p. 89), presiunea principal,? [inid al'licati1 imediai mai jos de niarele muschi central.

3, Apasarea cu palma pe partea din tala a coapsei

Prcsati ]It' 1lI11bdc pllrti ale nmrclu, I!l/{~(hi de pc.ftlfa (oapsci, :-:.trtinglll1d in acctnsi iinn», ca in illlstmtia

din dtctun», Rcpctati 0 dnM.

128 SHIATSU

Partea din fala

sl interiorul picioarelor

Pe partea din fata a picioarelor tralall de fapt rneridianele slornacului $1 al splinei. Siornac 36 - .ounctu:

rnincne" situat in parte a de sus 3 tibiei domina secventa, Hind unul dintre principaleie puncte pentru starea de bine generaia. Ar putea fi eeva rna: greu de localizal la lncepul, dar lncercali sa-l gasi,i la durnneavoastra $i vet: capata curand .sirntu" neeesar penlru a-l gasi si la ceilalli oarneni. Alai de important este acesl punet tncat, de data asia, puteti sa va coborati mana-mama de pe hara si s-o Iolositi pentru a apasa punctul Stomac 36. Daca picioarele partenerului au tencinta de a devia spre exterior, va trebui sa

picioru: pe care lucrati eu genunchiu! astte I tncat sa puteti aplica presiunea direct de sus In jos. Cand ati terrninat aceasta secverua la arnbele picioare, uatarnenn.l shiatsu este cornplet. Acoperiti-va parlenerul cu 0 patura si lngadui,i-i sa se odihneasca tirnp de cal eva minute.

\

4. Ratirea rotulei

COlltinniind sa lucrai] pe acelasi pici01',folositi 0 IIU71111 pcntru a-t snriiin! In opropicrca gellullcililllui, iar cu cealollil op"coti [erm de rotula ?i roiiii-o de dcuti-trei ori 111 ambele dircctii.

Contillll/i})d Si7 tincti pl11lct1l1 Stomal' 36 (ll policc1e 11111ill;i-II)(7/1/17, foiosi!i edMnif police pentTlf (/ api7f;/1 pc patten cxscrioar: 17 iit.ic: Repctnti 0 datil.

5. Apasarea punctului Stomac 36 Acest punct Sf nflll ill parica de SIiS a tibiei, III clll'liura care marcheazd liitirea osuiu! spre gemmelli, osa

Clim Sf! uede in itustrati« de ma: sus, Pelltrll a-] g115i, plimbati degetlll ill SIiS pe parteo cxicrioari; a o5111ui

piillif Clllld cllrbum. Apoi

apasati f>i intrcbati-ri:

ce silllte, DaCilva nf/ati pc punc), sC/lz17!ia provocnti'i ar trcbui 511 fie putC1'llic(i, p"tlilld sil coboare

ill iosul mcridianului pilm'! 10 glc:llii, DlIpll ati locali:at nunciu! StOll1l1C 36, aduceti IIU111a-l/lI?I1lI7 111 jos ~i tinctf api'fsnt pc punc! dcgctlll marc.

7. Intinderea label plciorului In fala Adopta!i a poznie a5emillliitonre CII cca a unui alergiitor ill blcc-siarturi. Aczlm tnrucatikrm laoa piciomtui, ridicati-o de la 5al si oplecati-l){l in .{tl!t! pent ru a iniinde piciorul.

8, intinderea label plciorului in spate COlltillualld sa til1eti laba piciorului, deplasa!i-lhl grelltalea 111 spate, pe ville, si aduccti lobo ill spate, cdire dnmncavoasirit. Repctat: nmbele misCilri a datil Ap"i mututi-tu: ill cealnltt; parte a partencruiui.

Repetati ntiscarile 1-8 In celiilnlt picior.

130 SHIATSU

Lista de control pentru shiatsu

Acest tabel va puna la dispozitie 0 lista de control rapid pentru a 0 folosi atunci cane ati lnvatat tehnicile de baza shiatsu. 0 puteti consulta pentru a va aminti succesiunea corecta a operatiur ilor pentru un tratament cornplet, In timp ce lnvatati Un masaj shiatsu trebuie aplicat intotdeauna pe toata supralata corporals, pentru echilibrarea energiei in toate rneridianele. Secventa pe care 0 prezentarn in acest capitol este 0 rutina de baza avand drept scop eliminarea tensiunilor si mentinerea unei stari generale de sanatate. Din momentul in care 0 puteti efectua tara a mai consulta aceasta carte, puteti sa urmati un curs de shiatsu si sa adaugati noi tehnici la repertoarul dumneavoastra (vezi p. 190)

Spatele corpului

Spate Ie (p. 92-95)

1. [ntindcrea diagollalli

2. Intindcrca lomoari:

3. Apasarea cu patmele 111 josul coloanei

4. Api'isarea Cli dcgete!e mari ill josu] coloanci

Soldunle (p. 96-99)

1. Apiisarea orijiciilct sacrale

2. Strangerca soldurilor

3. Apnsarca cu coatele ill iosut soldurilor

Fata corpului

Partea din tat a a umerilor $i a gatului (p, 110-113)

1. Sprijinirca utncri

2. Aplls01-ca lungu! coastelor

3. Sccrent« gfitului

4, Apiisarc circutnrti pc pilrtile Iptemle ale gfttllllli

5. lntinderca gMlIllIi

Capul si fata

1. Trcccrca mfiinilar priv: plfr

2. Trogcrca piir1l1ui

3. Alasarea urcchilor

4. Api7sarca puncictor dill cresictu!

cmn.lui

5. Sccrcnta ochitor

6. SCCI\'l1fa t/implei

7. 5CCllcJ1ta ll/7s-gllrif

Spate Ie sl partea exterioara a picioarelor (p. 100-105)

1. Al'ilsarea Cli palmele pe spatclc piciorului

2. Apllsarea ell genunchi! pe spatelc piciorulu!

3. Apasnrea P"llcteior tS1/bo de pe glewa

4. fl1lillderea in trei direciii

5. Aptlsarea CU pnlmele pe partea lnterott; a picicrului

6. Apilsarea punctului isubo de 10 glezllii

Repetati 1-610 piciorul ceWalt 7. Cntcatu; pc liilpi

Brajele si rnamile Ip. 118-121)

1. Apiisarca Cll palma de-a IWlglll piirtii intcrioare a brotului

2. Strdngerca brntului

3. Apasarea ClI paltnn ill josul

alltebratului

4. Tmgerc« degctelor

5. "Marcilli Eliminator"

6. bratulu!

Repetnii 1 -6 pc (elMolt brat

Here (p. 122-125)

1. Hara illfaioonl

2. Hara slfpcl'ionl'lf

3. Lcsrll1arca zone! Ham

8. Api/sana punciului tsubo de pe talpi/

9. Masarca cillceiiullii

10. Ciupirea cxumorului labei

piciorului

11. Tmgerea de degcte

12. Plcsnirea tnlpii

13. Lorin» tiilpii C/I pl//l1111/1

Repela!i 8-13 la ccliilalt picior Spatele urnerilor Ip. 106-109)

1. Apiisarea e1/ policeie pe partca

superioari'i n 1./l11e,.ilol'

2. Apiismm Cli coaiete ill Ire omoplat,

3. Rotin'f1 ol/wplatilar

4. Apilsarea C/I picioarcte pe umcri

Partea din fata si interiorul picioarelor (p'. 126-129)

1, Apl/sarea [1/ palma pe coapsa intericari:

2, Apiisarca cu podul nahnci pe tibia intericart:

3. Apiisarea Cll palma pe panca dill

latn a conpsei 4, Roiirca rotl/lei

5. punctuln, Stomnc 36

6. 111 cxtcrioru! tibic!

7. piciornlu! ill falil

S. lobei piciorntni In 'spate

Rel'clali 1-8 pe ccWal1 picior

LlSTA DE CONTROL PENTRU SHIATSU 131

Punctele de presiune pentru masaj

Daca va place ideea de shiatsu, dar va sim!iti mai in largul dumneavoastra cu un masaj cu ulei, poate dor.ti sa incorporati cateva din punctele de presiune, sau puncte tsubo, in .Secventa fundamental!l de rnasa]" descnsa la p. 36-37. Folosite in cadrul masajului, aceste puncte nu vor avea acelasi efect organic profund ca In tratamentul shiatsu, dar toate st.muleaza sistemul nervos in moduri specifice 5i dau muschilor 0 cornanda putsrnica de a se relaxa.

Spatele corpului

• • [iecare parte (1 colonnci intre vatebl'e ) ecl1ilibreazil loafc [unctiile interne

Soldurile

• • pi'irtile latemle ale [esclor (striillgeti flltl'e podurile palme/ol') ) relaxeazi: pelnisu]; debtocheazi; magia ki spre picioare; ll$UreaZa proolemcte menstruate • • oriiiciile sacrate ) ajlllii ta climinarca congest iilor peloiene

• cuta din centrul [esei ) vclaxeazt: muschii satelor

;;i ai sotdulu! ,

Picioarele

• sl7ateie genuncbiului (sprijiniti gemll1cililll ;;i ptitrundcti eiil mai addllc cu ambele police) ) potolestc durerile sciatice

Gleznele

• simultan pe ambelc pi/rti ale tendonului lui Ahile) sti//luieazil [unciiilc /spei; alilla durcrilc de ?ale

Labele picioarelor

• sub centrul procmincnici mctatarsicnc i calmca::if ;if rclaxca:lj

Simboluri

• = poziti« punct ului ) = elc'(lul

Atentie La major ita tea aeestor puncte se ajunge eel mai usor cu policele, desi put eli incerca sa rnasati cu ceatele punctele de pe spate. Apasati fiecare punet de doua-tre: ori timp de cate 3-5 secunde.

Fata corpului

Capul si tata

(vezi pagillile 114, 116 si 117 pentru punctcle de pc cap ?i falli)

Umerii

• Cil/1/ la 4 CI// mai jos de adtillcihml

de 10 extrcnntate« cxtcrioars a elaviculei ) stimuleazi; functiile plllllulllului

Bratele ~i mainile

• "March: Eliminator"

121) tciupire)

raccata, durerilc de Cilp ;;i de dill!i

• centrul pahnei ) colmeazt: minica si

cmoiiile '

• ex'terio/'lll cotului 10 limito exterioort; a cute! atunci ctilld coiul esie bratul este illdoit ) tonifiaz» intestinu! gros si pototcste durcrile bratului si innaruiui

Hara

• • aproxinuni» 7 em de o parte si de alia n omoiticuiui (apasati spre

ombilic) stillluicazii

intestinele

Picioarele

• Stomac 36 (I'. 128) efecte bellcfice aSlipra

cnergiei si a stiirii de bille ill gellcral

• In pairu degete mai sus de glewa intcricarn, lti/lgil tiiJie) celmcaza; potolcst« durcrilc asociate ciclului menstrual

Laba piciorului

em de

ullin? dcgctul marc

si 01 do ilea dcgct ) nrlnol1izcazii encrgia ficatului,

.• ccntrul inicriorului (Il/e/jill/ui) stimu/cl7zi'i [unciionnrc« rinidill/fill

Reflexoterapie

Reflexologia se oazeaza pe principiul conform caruia, pe rnaini si pe labele picioarelor, exista zone sau puncte reflexe care corespund fieearui organ, glanda sau structure a organismului. Actionand asupra acestor reflexe, reflexoterapeutul reduce tensiunile din Intreg organismul.

Nu se cunosc originile precise ale reflexoterapiei, dar este posibil ca aceasta sa alba cam aceeasi vechime ca si acupunctura -- cam In jurul anului 40001. Hr. -lntrucat cele doua practici au numeroase principii comune SI este cert ca Tn jurul anului 2330 I. Hr. era folosita In asa cum reiese din detaliul de pictura reprodus la pagina 13. Totusi, originile ale reflexoterapiei sunt rnai usor de reqasit. 1917, medicul american dr. William H. Fitzgerald a pus temeliile acestei stiinte cu a sa .teone zonala". Aceasta postula existenta a zeee zone energetice care Impart corpul omen esc verticala, din eap pana la talpi. Ap.icand anumite parti ale rnainilor cu propriile sale si eu diferite dispozitive mecanice, cr. Fitzgerald a descoperit ca putea alina durerile din alte part: ale corpului situate In aceeasi zona. Dar eel care a conferit actual a torrna reflexoterapiei a fost terapeuta americana Eunice Inghalll, Incurajata initial de catre dr. J.S. Riley, rnedicul la care era anqajata. Ea a deseoperit ca labele reactioneaza mal bine la presiune si le-a desernnat ca principala zona rnent. De la Inceputul deceniului al IV-lea al seeolului trecut $i pana la moartea sa, survenita In 1974, Eunice lnqha-n a lucrat nelntrerupt pentru a transforma reflexologia lntr-o stiinta, asa cum este consioerata acum. Institutui international de Reflexoterapie a fost Infiintat In 1973 pentru a-i continua opera.

Nillleni nu stie exact CUIll functioneaza reflexotoo:a. desi exista catcva teoru. Institutul adera la opinia conform careia energia prin canale Ie sau zonele term.na pentru a forma

picicareior si pe fluxul

este nestinqher!t. suntern sar atcsi, dar este blocat de 0 tensiune sau 0 conqestio apare boala. Prill tratarea reflexelor, blocaje!e

sunt eliminate si armenia se restabileste In toate sisterne:e.

Un tratament tipic de reflexoterapie dureaza aproximativ 30-40 de minute. l.uand pe rand labele picioarelor, actlonati asupra reflexelor de pe talpa, de pe partite laterale si de pe partea superioara a label, folosind tehnici adecvate ce irnpuca folosirea degetelor. [ndernanarea de reflexoterapeut depinde 1n masura de experienta - este nevoie de tirnp si de antrenarnent

a detecta reflexele care sunt sensibile, ca

pentru a dezvolta sensibilitatea degetelor necesara pentru a trata respectivele reflexe. Dupa ce actionati asupra unui reflex dureros de cateva ori, 11 lasatl pentru a trata un altul, dupa care revenif ca sa concentrati asupra lui Inca a data, pan a cand durerea nu rnai este acuta. Totusi, s-ar putea sa fie nevaie de rnai rnulte sedin;e pana cand sensibilitatea dureroasa dispare. In graba durnneavoastra de a scapa de durere, nu st.prasolicitati un reflex.

Principalul beneficiu al reflexoterapiei este relaxarea. Dar prin reducerea tensiunii Imbunatatiti toto data si aprovizionarea cu sanqe,

o t.mctionare fara problerne a nervilor si

armenia sau horneostaza tuturor tunctiunilor organismului. lntrucat rnajoritatea bolilor de astazi apar ca urrnare a efectelor stresului, un tratament reflexoterapeutic din partea unui practician calificat poate aduce enorrne beneficii unei gaille largi de boli.

Totusi. In perioada de invatare a reflexoterapiei, si tratarea problernelor medicale

In prerogativele ournneevoast-a. Daca aveti 1ndoieli 1n privinta unei maladii medica:e, consultati Intatdeauna un medic lnainte de a trata pe cineva. Si aveti grija sa tineti seam a de toate contraindicatiiie mentionate 1n acest capitol. Telul dumneavoastra este sa relaxati si sa cresteti tonusul Reflexologia este 0 stiima si exacts. Acest capitol este rnenit a fi doar 0 introducere In cateva tehnici de baza. Daca vreti sa 0 practicati la un nivel profesionist, trebuie sa urmati sernnariile speciale organizate de ca;re lnstrn.tul de Reflexologie (vezi p. 190).

134 REFLEXOTERAPIE

Teoria si

,

principiile

Ca tncepator Tn ale reflexologiei este important sa studiati principiile pe care se bazeaza aceasta stiinta - Tndeosebi teoria zonal a (vezi mai ios) si diagramele reflexelar (pp 136-137 ~i 148-149). Acestea constituie notiunile elementare ale reflexoterapiei, cele care va permit sa Tntelegeli cum puteti relaxa diferite parti ale corpului prin tratarea unor reflexe specifice. Teoria zonala subdivide corpul in zece zone pe toata lungimea corpului. Ca sa va puteti familiariza cu teoria, Iaceti un exercitiu mental, oeplasandu-va In sus incepand cu fie care deget de la picioare si vizualizand partite propriului durnneavoastra corp care se situeaza intre limitele tiecare: zone. Liniile orientative pentru talpa piciorului (pagina alaturata) va permit sa aplicati diagrame ale reflexelor pentru arice forma sau dimensiune a piciorului, aratandu-va cum sa va orientati la fiecare nou partener.

Teoria zonala

Teoria zonala leqatura dintre

reflexele de pe picioarelor si

parti-e anatomice carora aces tea Ie corespund. Conform acestei teorii, exista zeee "zone" sau canale ener-

getice care strabat longitudinal corpul de la labele picioarelor pana la cap - cats cinei pe fiecare parte, cate una pentru fiecare deget de la mana sau de la picior. asa cum S8 vede In figura

din dreapta. Orice organ, sau

parte a corpului care este In

interiorul unei anumite zone va ave a

reflexulln zona a

piciorului (sau a Asttel, reflexul

pentru coloana venebrala strabate partea intenoara a ambelor picioare (zona 1), iar reflexul pentru ficat corespunde celor patru zone exterioare ale piciorului drept (zonele 2, 3, 4 si 5). Suprapunerea liniilor de delimitare a

zone lor 0 situeta anatornica, ca

In figura dreapta lniesneste

vtzuauzarea modului care tratarea

va afecta arice parte a din cadrul aceleiasi zone.

atunei cand tratati laba piciorului dati peste 0 zona dureroasa, adeseori lriseamna ca exists 0 tensiune sau 0 congestie in ace a parte a corpu!ui suuata in cadrul aceleiasi zone. De tapt. mice boala care lntertereaza cu fluxul energetic in oricare din punctele situate de-a lungul unei zone va influenla negativ asupra tuturor structurilor care impart respect iva zona

Zonele de pe labele picioarelor Fiecare dinire degetele de la picioarc reprczinti; 0 20m) care striibate inlreaga lunginu: a corpului. Teate riegetele de la picioare 51111/ zOl1e reflcxe pcntru cap, dar principaieie reflexe pentru cap se aflll il1 riegelele mari (naluxuri), Fiecare holux (degel mare) rcprezintii iumaiotc de cap ;;i prin urmare [iccarc se subdivide in cinci zone.

Oasele piciorului

Daca vreti sa pract.cati reflexoterapia, trebuie sa dobancit cunostinte functionale despre oasele piciorului - deoarece partial pe baza lor va vet: orienta Inainte de a lncepe tratamentul. Fieeare taba a piciorului este alcatuita din 26 de oase - 7 oase tarsi ene, 5 metatarsiene (oasele lungi de la mijtoc) si cele 14 falange ale degetelor. Explorati-ve propriile labe ale picioarelor cu mana $i incercati sa delerminati prin plpaire cum sunt araruate oasele.

TEORIA $1 PRINCIPIILE 135

Linia diafragmei

Linia calcaiului

Liniile orientative de pe talpa Nu pute\i sa lucrati pe niste picioare cu care nu sunteti familiarizat doar pnn raportarea la diagrama reflexelor. Ga si oamenii, picioarele au dilerite forme si dimensiuni. Ca sa va puteti orienta la fiecare noua pereche de picioare, mai lntai trebuie sa loealizati anumite diviziuni sau linii orientative. Exista Irei asttel de linii transversale pe talpa piciorului - linia diafragmei, linia taliei si linia catcaiului. Aceslea va permit sa va orter.tau astiel incat In continuare sa puteti ajunqe cu precizie la reflexele dorite. Prima linie, a diafragmei, este situata lntre falange $i oasele metatarsiene. Linia taliei poate fi gasita trasanc 0 linie imaginara transversala, parnind de la protuberanta de la partea exterioara a talpii, al cincilea os metatarsian. Pentru a localiza linia calcaiului, cautaf un puncl situat chiar deasupra calcaiului, acolo

unde pielea mai moale 5i mai deschisa la culoare a arcadei se schimba in pielea rnai groasa si mal intunecata a calcaiclui. Din momentul in care ati loealizat aeeste linii orientatve, vet! pulea sa determinati pozrua exacta a reflexelor care se snueaza deasupra sau dedesublul acestora.

136 REFLEXOTERAPIE

Sinus

Diagrama reflexelor pentru laba piciorului

Aceste diagrama prezinta situ area exacts a reflexelor diferitelor parti ale corpului pe talpa ~i pe partea exterioara a piciorului Dupa cum puteti vedea. reflexele de pe cele doua taloi sun! foarte sirnilare Totusi, une!e din ele apar doar pe un singur picior, deoarece organele carora Ie corespund se alla trur-o parte a corpului de exernplu, inlrna se aM pe talpa stanoa, iar ficalul pe dreapta. Pentru simplitate, aiel sunt reprezentale nurnai anumite reflexe, cu loate ca, In rea'itate, fiecare organ, glanda si structura a organismului are un reflex pe labele picioarelor. Pe aceste pagini am reprezentat picioarele exact asa cum apar atunei cane tratati pe cineva - cu aile cuvinte, talpa picioru!ui drept at persoanei se aHa Tn dreptu! mainii dumneavoastra stanqi. iar talpa stanga se afla 18nga mana dreapta. Reflexologii expertrnentati ajung sa se vada lntr-o confruntare directa cu diferitele structuri organ ice, mai degraba decat sa lucreze pur si sirnplu cu niste picioare.

Relalia dintre organism

si laba piciorulul

R.cj7exele de pe labo piciorului rcprczinio 0 hartn a corpului reniaicabil de exaeta, care rcilcctti locnliznrea diferitetor p"rti, a~a clim

Talpa dreapta

REFLEXELE PENTRU LABA PICIORULUI 137

Creierul

Partea laterata a gatului

Talpa stanga

Ochi/urechi

A 7-a vertebra cervicala

Larin e/GatiTiroida

Plamani

Urnar

Ficat

Vezicula bi!iara

Inima

Diafra ma/Plexul solar

Stomac

Rinichi

Colonul ascendent

Valva ileocecafa sl apendicele

Sacrum/caccis

Sf rcde niai j05. Rcmarcaii, de 1.'.1.'('/111'111/ cum reflcxu! dinfmgl11ci coincide CJI diafmgl1ln

n1W tom ict: Daci; 7)('1 Inchiplliti ale dow? picionrc nnsctmdu-sc imprclll1i'f pcniru a acopcri bustul, 1)('(i rcdca (11/1/ n~ncxc!e spinale cad de-n lImgul margillii intcrioare a fll1lbclor picionrc.

Veztca urinara

Fala exterloara a piciorului drept

~i $old/GenunchilPicior

I Bra\fUmar

$old/Spate/Nervul sciatic ! I A

___ -1.1*" i\

Reprodtts dupa volumul Better Hcrillli with OvarfTesticul fl!I ~

Foot Rc:!1cx(llogy ("Pentru 0 s<~nt'iti1te mai

buna p-in reflexologic") cu perrnisiunea detiuatorilor de copyright.

Copvrighr 1983 C by Dwight C Byers

Sinus

138 REFLEXOTERAPIE

Tehnicile de baz a

Tehnicile de folosire a degetelor din reflexoterapie se deosebesc de orice alte rniscan sau manevre utilizate In artele vinoecarii naturale, $i stapanirea lor va lua eeva timp. Ideal ar Ii sa Incercati sa participaf la un seminar sau la un curs In timpul fazei de mvatare, dar daca aeest lueru nu este posibil, stud.ati eu mare atentie aeeste tehniei de baza si exersati-le un timp lnainte de a treee la secventa de tratament. in atara de tehnicile de relaxare, prezentate pe pagina a.aturata, exists patru tehniei fundamentale de lueru - degetul mare, indexul, mtepare $i rotirea reflexelor. Cea rnai mare parte a tratamentului de reflexologle se etectueaza eu tehnleile de baza ce folosese degetul mare $1 Indexul, printr-o mlscare ea de ornida peste fiecare reflex, eu ambele maini. lnteparea $i rotirea refiexelor sunt tehniei mai speeializate, folosite numai pe anumite reflexe.

Atentie: Nu traiat] oameni ell iX/Ie uaricoasc, exccptiind cazurilc In care folositi zOllclc de refcril1ti1 (cezi p. 163). Si, ill aral'll de tclniicile de reuixare, ~vitati "practicarca rcjlcxotcnunci aSHpra [cmeilor grm'ide, daci; 1m suntct! calijica! corespunziitor.

Chestiuni practice

Frurnusetea reflexaterapiei cor sta In faptul CEI se paate practica ariunde, In orice moment, pentru ca nu ave \'I nevoie decat de rnaini. Singura conditie este ca atat durnneavoastra, cat si receptorul sa aveti a poz.tie

cat mai cornoda. Picioarele receptorului trebuie sa fie cam la nivelul poalei dumneavoastra, asttel lncat sa nu fie nevaie sa va aplecat prea mull. In atara de doua seaune comode, nu mai e nevaie cecat de putina pudra de talc sau de taina de grau care se aolica daca picioarele receptorului sunt umede, si de

un prosop pe care sa-'

lntindeti pe poale. (in reflexoterapie nu se folosesc niciocata uleiuri sau

creme.) Si

trebuie sa aven

gflj8 ca.

inainte de

inceperea sedintei, sa aveti unghiile taiate

Scaunul pliant

Asigl/rii pczitia ideatn pentru eel caruia i se apticn rejlcxotempia, deoarcce of era rm suport [erm pcniru cap si gel1lll1clzi si permiie 0 relaxare compici«.

Fotoliul si taburetul

Oneil nil cret! fa dispozitie //11 Sca1l11 pliant, a~c:ati-(la parfc/1crll! pc IlII [oiotiu 5f11l pc 0 Cnl1I7PCQ, sprijinindu-i piciorul aSllpra cnrui« II/crati pc un taburc: de 0 Int7ltil1Ic simi/mil.

Tehnicile de relaxare Relaxarea constituie cheia unei retlexoterapi. eficiente. La lnceputul tratamentul,n Iolosit: cele trei tehnici descrise aicr, actionand pe rand asupra labelor picioarelor, pentru a va obisnui partenerul cu rnainile dumneavoastra $1 pentru a relaxa picioarele De asemenea, ar fl bine sa recurgeti la aceste tehnici pentru a va linisti partenerul oupa fiecare reflex dureros asupra caruia ati luerat In decursul tratamentului

cupa incheierea secventei de tratament la tiecare laba a piciorului Dintre ceJe trei tehnici prezentate intotdeauna

$i inapoi". urrnata de oricare dintre celelalte ooua. Tehnica de flexare a diafragmei si plexului solar este deosebit de benefica pentru oamenii care sutera din cauza tensiunii

Flexarea diafragmei si a plexului solar

A Api'lsatifcl'll' ell degetullllare in reilcxnl diafmglllei ?i 111 plexutui solar (siiunt pe arcada, imediat sub proeminenia de sub hahix, a?a cum se vede in figural, degetu! drept pc talpa dreapiti, degetu! stang pc talpa stang,l. ell cenlaltt; malla mnicati de ba:a degetelor de la piciorul parieneruhn.

A

inainte si Ina poi

A;;ezati patmctc pe I"lrtile lateral" ale piciorului, CII riegelele reinxa!« (A). Acum Impil1gc!i llfior Inai11te eli 0 miinil ?i trageti inapoi eu ccotaut:

Continuati uccastti miscare, imlJingalld ;;i trllgiind altcrnctio pieiorulinainle ;;i inapo! dcstul de rapid, pilstrandu-v,l permanent mainile in contact CII laba piciorlllui.

B Acum indois! usaI' degetc/e spre duvnncavoastrti. impillgiilld in acelas! limp ell degctu] mare il1 talpa. [ncepttnd de la extremiuitea inierioara a reflexllllli, deplasati-va incei si ircptai degeiul mare spre marginea exterioora.

B

TEHNICILE DE BAZA 139

Rotirea gleznei

Spriiinit] catcaiul pariencrului in mana dumneaucaetri; opusa - calcniu! drept in nuina stiinga si oiceuersa - cu degefulmare in [nru] piil'tii exlerioal'e a glczllei, imediat mai jos de osul gleZllei. Acum apucuti partca de sus a labei picioruiu! eu ccotalt: ",f"',l si roiiti-o lI?or de c!1f'ci)a ori inir-o direct ie, apoi de cineua ori ill ceatalu: directic,

140 REFLEXOTERAPIE

Tehnica de baza a prinderii Pentru a deveni un bun reflexoterapeut, trebuie sa va deprindetrnainile sa lucreze "In echipa" - 0 mana tine laba piciorurui ferm 1n vreme ce cealatta lucreaza asupra retlexelor. Fiecare dintre d.teritele tehnici de lucru presupune a prindere usor diferita ~ 0 variatie a tehnicii de baza a prinderii prezentata 1n dreapta. intotdeauna trebure sa tolositi ambele rnaini pentru fiecare laba a piciorului, asa tncat exersau aceasta priza de baza in ambele sensuri, pana cand vi se va parea [ireasca

Tehnica de baza a prinderil

Pelltru a tucra pc lain: picioruhii drcp), cuprindeti deget ctc de la piciorul pal'tellel'lIll1i ell numa stallga ;;i iincii-lc drepte, filra srI le indoiii excesio infa!ii saIl iii spate, ;;ifolositi

Iucrul pe rcflexe malla

Acum schimbaii mainit« 1I11re ele. Perrtni a lucra pe laba piciorutui stang incepet: prit: a [olosi mnna dreaptii peniru prindcre ;;i opoi sC/rilllbati 1'01111 Ilulillilor,

Tehnica de baza a degetului mare

in reflexoteraple folositi degete!e mari mai ales pentru a lucra asupra reflexelor de pe talpl sl uneari de pe

partite laterale ale labelor. l.ucrand cu prima articulatie a degetului mare, .lnalntati'' de-a lungul reflexului prin indoirea si indreptarea usoara a art.culatlel. Contactul eu talpa 11 reauzeaza marginea mterioara sau rneciana a degetului mare, nu varful sau cu pulpa degetului (partea care atinge tablia mesei daca asezaf palma !nlinss pe aceasta).

Tehniea de baza a degetulul mare Dcgetut 11111re se afta la 1111 Il11ghi corect atunci cand avticulatia nIl estc tndoiu; prea 1111111, pcnnitiind aplicarer: niai unitarmt; si mai preeislf a iehnicii, a~a CI/I11 sc atoM 111 figura de deasuprn. Daca articulntia cstc indoila prea

niult, ea din dreapta, nu supIlsii la l/Ir cicr! execs iu, dar pcrSO(I11(l pe carco tmtnt i

at puica sa 7..117 simla 1Il1ghiti. Dcgetelc de In nuina "t1ctivll" Sf In{asoarfi in [uru! prJ)'tii surcrioarc a jal;ei, pcntru n oferi spriFrl degctului marc.

Tehnica degetului aratator Va folositi de degetul aratator atunei cane tucrati pe partea superioara sau lateral a a plciorului. Si In acest caz. contaetul se face eu rnarginea intenoara sau medians a degetulul. Indoind articulatia user pentru a .Jnainta" De data aeeasta tnsa. degetul mare aslgura sprljinu! neeesar dlnspre talpa, implngand inalnte capul metatarsian, pentru a lnlesnl luerul pe partea superioara a label. Exersaf rniscarea pana cane 0 puteti executa uniform, past-and presiunea constanta. lncercati sa .pasit." peste reflexul dureros lntr-o cirectle cu aratatorul stanq. apoi taceti rniscarea de intoareere eu celalalt aratator.

Inteparea

Aceasta tehnica este uti!a pentru actionarea precise asupra unui

reflex de lntindere mica $1 pentru a lucra asupra unor parti ale talpii unde pielea este rnai tare, cum ar fi caicaiul. Ca 0 albina care-si infige acul, apasati brusc cu degetul mare pe reflex, cupa care-l traqeti Ina poi. Sprijinul reciproc al degetelor este crucial aiei, tntrucat tehnica sollctta 0 mare precizie.

TEHNICILE DE BAZA 141

Tehnica degetutui aratator

La fel en/a degetulmare, pcniru 0 folosirc corectn a ariitiitorului, nriiculatia este doar usorjlexati', iar asupra rcftexuiui se actioneazi: ell 11largil1ea interioari: a dcgetului, ca ill jigll1'a din stanga-sus. Duct: flexa!i prea muli articulaiu: ;;i

folosi!i vlhful degetului, ca in

figura din dreapta, 0 mare parte

din contactul dumneaooastrii ell

pietea se picrde si riscati sa vii

infige!i unghio in iaba piciorului

partenerului.

Rotirea reflexului

Menita indeosebi sa ajute la .atinarea" unu; reflex dureros, aceasta tehnica este tolosita pe reflexele din zona aboominala superloa.a a ambelor talpl (cu alte cuvinte. intre linia taliei si linia diafragmei). Trebuie s-o aplicati caca intalni\i 0 zona deosebit de sensibila. Pastrati degetul mare in poziue fixii in timp ee rotiti laba piciorulu. ln juruliui, asa cum se arata in figura de mal jos. Dupa cateva minute de retire a reflexului, veti constata ca durerea s-a diminuat considerabil. Lucrati eu biandete, avanc grlja sa nu inflge\i unghiile In piele.

Rotirea reflexului Apiisa!i u?or ell dcgefllimare .nciio" pe reflex, Acum folosi!i mana "de sustincre" pentru a rcii partea slIperioarn a labei ill ju1'1l/ degetlllIli l11nl'C! III ambcle sensur;.

-.-.----------- -----,--...J......_ ;......_ _

Inteparea

Sprijilliti laba uiciorutui [crm e/l 11111na "de suetinere" fi a~ezati "degctlll marl.' allllail1ii "acthx" pc zOl1a n:flc,l. ACllHl infigcti brll5c dcgdlll marc ~i tras;cti-l IJ1apoi sprc lntemt (111 acesl en::, sprc exterior).

142 REFLEXOTERAPIE

Secventa de tratament a labei piciorului

Cand tratati pentru prima oara 0 pereche de pic-care. Incepeti prin a depista portiunite de piele Intarita bataturile etc, care ar putea interfera cu fluxul energetic in zona respectiva. Daca descoperiti

vrea problema, statuiti-va prietenul sa se trateze la un pedichiurist Acum trebuie sa va obisnuiti cu labele picioarelor, asa cum ati vazut la pagina 135, Dupa ce le-ati relaxat metodic pe amancoua. Incepeti sa lucrati asupra reflexelor, cornpleta-id Intreaga sec venia la un picior, dupa care treceti la celalalt. Secverua se desiasoara sistematic in josul labei piciorului, de la degete la calcai de la reflexele capului la cele ale abdomenului inferior - apoi in sus pe marginea interioara a labei, pentru a lucra pe reflexele spinate. In perioada de lnvatare a secventei, de fiecare data cane ajunqef la 0 noua zona reflex, studiat. diagrama reflexelor de la pp. 136-137 si observati pozitia exacta a retlexelor. In timpul tratamentului, acorcati mai rnulta aten\ie zonelor dureroase pe care Ie oescoperiti si. dupa ce lucrati pe ambele labe, reveniti pentru scurt limp la aceste zone, pentru a Ie Iucra suplirnentar. Dar nu va asteptati sa scapati de ele lntr-o singura sedinta. Lucrati Intotdeauna cu blandete, deoarece suprasolicitarea punctelor sensibile este contraproouctiva, creand tensiune si nicidecum relaxare.

Reflexele capului, sinusului, ochilor $i urechilor

T oate degetele plcloarelor con::n reflexe ale capulul, cele de ia plclorul drept de pe partea dreapta a capulul si vlceversa Princ-palele reflexe S8 ana pe degetele marl; degetele mal mlcl sunt reilexe de "reglaj fin" pentru cap, ca sl pentru sinusur! Daca 0 persoana are un dlnte canat, de exemplu, veti constata ca degetu[ din zona corespunzatoare este sensibil. Daca slrusurtle sunt conqestionate, toate degetele vor f dureroase la atincere. Lucrul cu dege1ele de la plcloare nscesita mult antrenament nu numai ca sunt sensibile, dar dimensilinea lor recusa Ie face dlflell de sustlnut sl de tratat. Tratati reflexele ochi.or si ale urechilor eel rnai mull direct Is b2za dege1elor mal rnici. Oat fllnd ca

tensiunea este cauza multor prctierne ale ochilor, lmpiedicand buna c.rculat:e

concentrarea. feHexotersf)i8 es:e 80e5Ga toane eficace. restabilinc functionarea normata si favoriz,5T"ij relaxarea

Reflexele ochilor s! urechilor

Peniru a traia aceste zone rcflcxc, "pa?i!i" pe marginea de 10 baza degetelor mici [ormati; de articuintiile meunarsicne. Cu 0 mana sprijini!i loba piciorului si [olos iii degetulmare pentru a trage In ios pieiea cif1'l1<Jasa care acoperii baza degetelor, Foiosiii marginea exterioarii a ambeior police pcniru a "piisi"de-a IlInglllmtlrginii

In anzbele direciii.

Reflexele capulul :;;1 sinusurllor Pcniru a trata piciorul

spriiini!i si protejoti de la picioare ClI 1'//(11111 drcnptti ~ifolo5iti dcgeiul marc de fa 11/(71111 stanga peniru a litera (lSllpra rtflexclor, lillfind eelelalte dcgeu: ale stfillgii peste degetele nuiini: dtepie. lllccpfilld ell haluxu! piciorutui

drept, lace Ii-va policele sa "paseasell" ill jos paml la bazo fiecaru! dege! Cll

a miscare de .omida", Cal1d ali

aiun: 10 dcgct ulmic, selzimbilfi miiil1ile fi "pil?i!i" inapoi spre dcgctul inarc. Pel1tru lalla piciorului drcp), apliea!i aceste insiructiuni "ill oglil1dii",

Reflexele giHului

Zone le reflexe pentru Qat se ana la baza degetului mare. Lucrul cu aceasta zona aiecteaza. pe langa gatul propnu-zis. si capatu: de sus al caloanei vertebrale, amigdalele si glandele tiroida sl paratuoida

SECVENTA DE TRATAMENT A LABEl PICIORULUI143

Reflexele gatului

Spriiinind laba piciorului cu 0 ",aM, folositi policcie ccleitaiie mail1i pentru a IlIc1'O ill [urul hazei huluxului din laterai, apoi schimbmi mainile ;;i reoeniii 111 directie opus», inucrsand mana care slfstinc ;;i degetul care lucreazn aSlIpra rejlcxutui.

Reflexul plarnanilor de pe talpa Tinct: degelele de la picior cu a nuini; fifolositi coltul median al ccluilalt police pentru a lucra inire oasele metutarsiene, de ios III sus, spre baza degetelor, Apoi iucrati ill sens ill vcrs, Cll cellilalt police,

Reflexele plarnanilor de pe partea de sus a label piciorului

'[inet] eu 0 mant: ;;i

folosi!i median, sou

interiorul, dcgciutut aritiiitor de la eealaltii //liilla pcntru a lucra ill josul oaselor ntctmarsiene, tnccnand de la baz» jicciirui deget,

ell dcgetul marc fi avallsa!i sprc degetul niic. Al'oi schilllbl7ti mainile fi lucrati III sen» 1I1I1Cl"S, Polieele dW1/l/L'ai_loasfn'/ trebuie si'i imping!'} in cnpctc!« onsclor mcintnrsicnc pcntru a dcschide pm'fcn dc sus a tobci.

Reflexul ptamanilor

Aceasta zona reflex se alia intre articulatiile rnetatarsiene si baza degeteior rnari pe talpa picioruiui, $1 Tntfe oasele metatarsiene pe partes

de sus a labei. lncepeti prin a lucra pe zona reflex a plarnanilor pe talpa, asa cum se arata in flgura din dreapta, dupa care tratatl par1ea de sus a

label, Zonele reflex ale pamanilor afecteaza toate organele din cusca toracica. nu numai plarnanii.

144 REFLEXOTERAPIE

Zona abdominala supericara Aceasta zona rei lex mare 58 alia

lntre linia taliei $i capetele artlculati-

ilor metatarsiene (linia dialragmei)

Oat fiind ca reflexele corespunza-

toare organelor de pe partea oreapta

a corpului sunt situate pe laba

piciorului drept $i viceversa, vet: g~lsi rellexul ficatului in principal pe laba piciorului drept. iar reflexele stoma-

cului $i pancreasului in principal pe picicrul stanq. Rellexele rinichilor se

alia pe ambele picioare. Secventa noastra de tratarnent pe laba piciorului se cor.centreaza numai pe rellexullicatului. Daca oricare dintre labe!e picioarelor este deosebit de dureroasa la atingere in zona abdorninala superioara. Iolositi rotirea rellexului (vezi p. 141) ca supliment la tehnica de baza a degetului mare

Zona abdorninala interioara Reflexele colonului ascendent si

al valvei ileccecale S8 alia pa

laba piciorului drept. Pentru a gasi rellexele valvei ileocecale si ale apendicelui, .pasiti" cu degetul mare stang lncet in susul marginii inferioare a labei piciorului pana cane gasitl un punct sensibil, imediat deasupra osului calcaiuiui. Rellexul colonului ascendent se continua in sus din acest punct pana la nivelul liniei taliei. In atara de deranjamentele digestive, la tratamentul aplicat acestei zone mai reactioneaza pozitiv $1 problemele bronhiale. astmul si afectiunile alergice. Lucrul pe rellexele colonului sigmoid si al colonului descendent este de ajutor in cazur+e de aerotacie. constipatie si aile rnaladii legate de stres. Ambele rellexe sunl situate pe laba piciorului stanq. Esie dilieil de lucral cu reflexul co!onului sigmoid, situat pe osul calcaiuiui. deoarece acolo pieiea este foarte lare. Refiexu! colonuiui descendent urea pe marginea exterioara a labei piciorulu: pZ1na 18 linia taliei, asa cum se vede in i.ustratia din dreapta Aceasta zona este adeseori sensibi'a. din cauza lipsei de miscare, a

stresului a unui deficit de fit)re in regimul

alimentar

Rellexul ficatului

ClI m{1I11l de .susiinere" 1'1' degete/e picioarelor, Iucrnti sistema fie ell degetulmare pe toaM supratat«. Aue!i grija 5(J fl1fi'if'flra!i degetcle mainii .nctioe" In [uru] plirtif supcricarc a Iobei pcniru a ofcr! sustinerc dcgctului mare. ;;i de data aceasta, schimbati pe rand 1'011/1 nuiinilor.

Reflexele valvei ileocecale, apendicelui sl colonului ascendent

Puncii policcle slling pe rcftcxcle ratrei iieocccalc ;;i apcndicclui si "il1lel'a!i" Inapoi ;;i spre exieriorul labei, folosind Ie/Ill ica II1!epllrii dcscrisa la pagina 141. /scitm "l'll;;i!i" Cll degetlll in 51/51/1 plll'tii exterican: a labe! plillil la linin taliei, peniru a 11Iem pe inlreng" zoni: a rcjlcxului cotonului ascendent.

Rellexele colonului siqrnoid si descendent

Pel1tl'll a locnli:« rcilcxu! cotonului sigJlloh( pUlleti policele sMl1g imediat

del/supra liniei crilciiiullli pc pnrtca

intenom: a labei picioruln! sUing;;i IIpi'i'~;jti" il1 J05 fa lin Ili1Slzi de 45° pal1i7 fa Pll11cfllll1larcatf en In figllra de SIlS. /vcinn "fl1tcpati" de o7fcz)t1 ori sprc intcnorultnue: Dllpi7 CI1I'C sellimba!i nuiinitc ,.::.j "PI7~iti" in sus pc cxtcriorut

label {II pclicclc drcpf p(,lI[r1l n Iucro J-iC

:011(1 rcitcxutu! colonulu] descendent,

co 111 liS' 11m din drc.una.

SECVENTA DE TRATAMENT A LABEl PICIORULUI 147

146 REFLEXOTERAPIE

Zona salelor :;;i a membrelor inferioare

Lucrul pe cele doua zone reflex prezentate pe aceasta pagina este esential pentru toate cazurlle care imp.ica dureri de spate, precum si pentru problemele legate de sold. genunchi si picior. Aceste reflexe sunt, dupa cum Ii S8 mal spune, .ajutatoare'v+ nu numai ca relaxeaza ace te part' ale corpului carora te corespund direct, dar $i ajuta la alinarea durerifor de sale. Reflexu! $old/genunchiJpicior este 0 zona

Reflexele spinale Helatia dintre coloana

t.ucrati reflexele spinale trur-o vertebrata :;;i laba piciorului

rniscare continua de-a lungul Exista a extraordinara similitudine

rnarqinii interioare a iiecar ei labe lntre forma coloanei vertebrale si

de la zona coccisului si a sacrumului, conturul reflexelor sale pe partea

destul de lntlnsa pe partea exterioara a labei piciorului. de la al cincilea metatarsian pana 18 calcai. DacE! persoana pe care 0 tratati are probleme la un genunchi, reflexul corespunzator de pe aceeasi parte va Ii extrem de sensioil, Reflexul sold/spate/sciatic lnconjoara spatele articulatiei gfeznei (vezi p. 137). Durerea resimtna In aceasta zona indica adesea ca persoana respectiva sutera de sciatica.

Zona cervicala

care incepe 18 marginea interioara a tiecarui calcai. Acesta este unul dintre cele mai importante reflexe. caci sar-atatea coloanei vertebrale este esentiala pentru starea de bine a 'intregului organism. StresuJ,

pozitiile incomode si lipsa de miscare pot crea tensiuni si dezechilibre In reteaua de rnusctu care sustine coloana vertebrata. ceea ce nu

nurnai ca provoaca dureri de spate, dar si starueneste tunctionarea

nervi lor spina Ii care leaga creierui cu restul corpului. Intrucat relaxarea

este efectul principal ale rellexologie;, tratarea reflexelor spinale poate avea un efect dmtrs cele mal benefice.

intericara a labei, a$a cum 58 vede In figura din dreapta. Atat eoloana vertebrata cat si laba picioru.ui au care 26 de oase si cele patru arcade ale labei sunt ca 0 oglindire a celor patru curb uri ale coloanei - cerv'ca!a, toracica, lornbara si sacrata.

Zona toracica

Reflexut ~old/genunchi/picior Puteti lucra pe aceastit zona fie cu dcgetlll arattuor, ca 111 figura de niai jos, fie ClI policele, ea in figllra dill stanga. "Ptl;;i!i" peste ea ill direciii difetiie, incerctind sa rcmarcati diferel1tele dintre ccle dout: picioarc.

Zona lornbara

Zona sacrala

Reflexele spinale

Peniru a lucra aSlipra rejlexelor spinale (A), inccpei: la marginea intcrioarn a eilldlillllli pi "pii;;i!i" irepta! ClI degetlll111are 111 S1I5, spre degetlilmare (hulirx). 111 zOl1a nflexeior pentru eoeeis pi Sller1l111 pielea esie in general mai tare pi de aceca presiuneu cxercitatii aid trcbuie sa fie mai mare dedi I de obicei. Aeeasta Insea11111/1 ca trebuie sa il1fiipurati degetele llIail1;i "active" pe dllpll pattea cxterioarn a cntcaiului, ea sll cferit! 1111 sprijin [crm policclui .octiu". Lucmti ill susu! reflexlilui spinn! a/fit eiil se poatelara sii intindei! excesio policele, apoi muint: degcicle 11111i11ii .nctioe" de pc pavtea extcrioora a ealcallilui ;,i osezoti-le peste inchcietura labci piciorului, f7$11 cum sc uede in figurn B. Avt1nd ntiina "actiz1i'i" 111 nccasfii pozitic rcti putca si'i cOl1til1lwti eli ll~IJril1ri,[ .asccnsumea" pc 201lC/C rcflcxclor lombnr, ioracic fi ccrrica! CO. Oneil dcscopcriti vrco 20/1/? scnsibiM, aconuni-i 0 atcntic suplimel/tara, "paf:il1d" CI/ policclc peste accasfa de eMel?/? ori.

A

Reflexul scld/spate/sciatic

Tineti laba piciorului rerticat ell l1Iill1a de sustinere. (Dact; li/sa!i laba piciorutui sa se incline t11 fnfa, tendoancic se vor contractu, 1771piedicfil1du-va sa lucmti cum sc curine asupm n:flexull1i.) ACWl1 [olosit] degetlil ariittltor pcnt ru " lucr« melodic III [uru!

arnculntiei gle2nci.

c

148 REFLEXOTERAPIE

Sinus

Diagrama reflexelor mainii Pozitiile rellexelor rnainii corespund cu cele ale labei piciorului. Dar. la lei cum intre cefe doua part! anatomice exists diterente de dimensiune si torrna, la fer S8 lntarnpta si cu retlexele asociate - de exernplu, retiexele spinate sun! rnai scurte pe rnaini, jar retiexe!e sinusurilcr sunt mai man, deoarece degetele de la maini sunt rnai lungi decat cele de la picioare. lntrucat mainile sun! rnai expuse 5i, prin urrnare, rna: putin sensibile, rellexele mainilor sunt situate rnult mal profund. Prin

urruare. sunt rnai dilicll de tratat deoarece punctele sensibile sunt rnai greu de locallzat.

Palma stanga lndreptata in sus

Palma stanga indreptata in jos

DIAGRAMA REFLEXELOR MAINII 149

Sinus

Palma dreapta indreptata in sus

Cervicata

Reprodus dupa volumul Better Health 'with Fool P4'c.ro/OS,}1 ("Pentru 0 sanatate mal buna prin reflexologic"). cu perrnisiuriea definatorilor de copyright.

Copyright 1983 iD by Dwiglu C Byers

Palma dreapta indreptata In jos

150 REFLEXOTERAPIE

SECVENTA DE TRATAMENT A MAINILOR 151

Reflexul ficatului

Sub linia diafragmei de ta mana creapta veti gasi reflexul ficatului. Desi acest reflex se poale

distinqe pe ambele parti ale mainii. uneori este mai user de detectat pe spatele palmei

Secventa de tratament a rnainil

,

Principalul avantaj al lucrului cu mainile fata de picioare este comoditatea. Puteti sa lucrati cu dumneavoastra insiva sau cu partenerul oriunde, fara a fi nevoie sa dezbracati n.rnic. Dar In general este 0 forma de tratament rnai putin eficace deoarece reflexele sunt mai profunde si. deci, e mai dificil de ajuns la ee. Cano tratati rnamite, tolosit. policele ca sa lucrati pe palma 5i degetele aratatoare pentru

a lucra pe aoanciturue dintre degete de pe spatele pahnelor

Tehnica de baza a degetului mare este aceeasi ca :,i la labele picioarelor - singura dilerenta fiind ca, de data asta. lntindeti si Ilexati In perrnanenta mana pe police In timp ce acesta inainteaza.

Relaxarea diafragmei

Pentru a gasi reflexul diafragmei,

rnai lnlai localizati mica protuberanta torrnata de al cine ilea os rnelacarpian sub degelul mic si protuberanta de sub capui primului os metacarpian la baza pollcclui. Refiexui se situeaza transversal pe cele ooua parti ale malni], chiar sub aceste ooua protuberante Pe iangs taptul ca este 0 componema vitala a sisternului nostru respirator, dlafragma este adeseorr un adevarat . oepozit" de tensiune si stres. Prin

urrnare este un reflex esernial pentru reaxarea lntregului corp, Tehnlca to'osita pentru relaxare este practlc aceeasi ca sl la .Flexarea

d iafragmei" de la laba picioruh.i (vezi p. 139)

Reflexul plarnanului

Aeest refiex este suuat irnediat deasupra Iiniei diafragmel, pe palma sl pe spatele palrnei tiecarei main! Se traieaza cu pollcele pe palms 5i apoi cu degetul aratator pe spatele palrnei, folosind in arnbele cazuri aceeas: tehnica

T ehnica de relaxare a diafragmei

Tilleti [erm mana pnrtenerului intr-una dill miiinile dU711llenVoastrti policclc ccleilauc mtiini pe

diafragmei (Ar Acum, pe m(fsllrii ce "I'ii;;i!i" treptat ClI policete peste reflex, flexa!i III pcrnumcnti: nuin« peste poticele .nctio" (B). Rcpeiati ntiscarea la ecalaltii mitnt;

Reflexul ficatului

"Pii?i!i" CLi degetul mare trcpia! pc

reflex, 111 acelasi iimp Il1lil1Zill1d si .flexill1d u?or 111{I11a peste police, a;;a e1/111 sc vede 111 figurile dill sUmga ;;i dill dreapia.

Auto-tratament pe coloana

Daci; sureri!i de dureri ale spate/ui, de 1111111e ori putet! sa 11i le atinut} singHI' 1llcri711d pc reflexete <pinale CU policcic, sprijil1il1d degetele mainii "active" en 111 figura de mai sus. Zona rcflexului lombar este In general dllreroasa dnct: aret, probleme ell salcle. Lucroti Cii delianete pe aceasftl 201141i111P de ctucr« minute III [iecare zi.

Reflexele spinale

Spre deosebire de majoritatea reflexelor main;;, reftexeie spinate sunt relativ usor de gasit $i foarte utile pentru auto-tratament, asa cum se vede pe pagina din stanqa. sau pentru tratarea altor persoane. lnainte de a lucra asupra reflexului, studiati diagrama rellexelor rnainil de la paglnlle 148-149 - rernarcati localizari'e dlferite ale reflexelor la rnaini [ata de cele de la plcicare.

Reflexul \,old/genunchi/picior Ca si la picloare, acest reflex constltuie 0 zona ,.aJutatoare" pentru coloana vertebra lEi $i poate Ii lucrat cu eiicacitate pentru tot lelul de dureri de spate, 11 veti gasl pe spatele Iiecarei palme. aproape de margine a exterioara $i mai jos de linia taliei. Daca este dureros la atinqere. eliminati durerea treptat, pe parcursul mal mul1e sedinte de tratament

Reflexul p'arnanului

Tinct] 1111i110 parlel1erllllli dl/11IJ1Cm'll(lstn1, la fel Ci7 la retaxnrca diafmg111ei, ACU111 )uemli ell I'olicc/e 111 ioeu! onsck» mctncarpicne, 111 occias: t imp jlexttnd ;;i /ndrCpft7nd dcsctcic (Il mana "dc 5115til1cl'c", Rcpctati lIli~cnrca pc sjil7fcle palnu-i, ca in f(<;;I1),[1 din 5ft117sa.

Reftexele spinale

Incepiuu; de ta podul palmei, "pil;;ili"cu policeie de-a IU11g1l1 reflexului de la ZOl1a saleior la ZOl1a ceroicalit.fotosind aceeasi mi;;care "ea de omidii" ea si la labele picioarelor. [nirudn pieiea care acoperii aceste reflexe esie, prill comparatie, subiire, I1U este l1ecesara flexarea mfiinii.

Reflexul ~old/genunchilpiclor Folosifi-vI} dcgctu! ormator penirn a ,,1'11$;" 11;;01' pesle fntreaga zona - mai lntM (II 0 mana ea mal1i'i "net h)n '', apoi eli ccninit«.

Atingerea

Indiferent de varsta sau de etapa din viata In care ne attarn, cu toti. avem nevoie de atingerea semenilor nostri, de acea tandrete si grija care sa ne arate ca nu suntern sing uri. Suntem taptur: simtitoare - fara catdura atingerii care sa ne lege de cei din jur si sa ne linisteasca, suntem privati de una dintre modalitatile vitale de comunicare, de daruire si de acceptare.

Unii oameni considera masajul un lux, si apeleaza la el doar In situatii de mare nevoie. Dar tinano cont de presiunile exercitate de societatea rnoderna, $i lndeosebi de cresterea trecventei bolilor provocate de stres, terapiile prin atingere ar trebui sa devina parte integranta a vietii cotidiene sl sa fie recunoscute ca o componenta pretioasa a medicinei preventive - atat pentru practician, cat si pentru receptor. Nu lncape nici 0 lndotata ca aplicarea oricarei forme de masaj are efecte terapeutice la fei de benefice ca $i receptarea acesteia. Pe langa satisfactia evidenta provocata de ajutorul acordat semenilor, tratarea unei persoane prin rnasa], shiatsu sau reflexoterapie poate sa va relaxeze si pe durnneavoastra si sa va oermita atenuarea propriilor tensiuni.

In conformitate cu medicina orientala, exista anumite momente In viata, denumite .port. ale scnimbarii'', cane puteti efectiv sa va ameliorati constitutia de baza daca va lngrijili cum se cuvine st, pe de alta parte, daca va neqlijati, sa va deteriorati definitiv sanatatea. Aceste momente sunt pubertatea, casatoria (sau lnceputul vietii sexuale), sarcina, nasterea copilului si perioada imediat urrnatoare $i menopauza. Mai ales In timpul acestor perioade, terapiile prin atingere pot aduce beneficii enorme, ajutand la asigurarea relaxarii necesare pentru a lace tata modit.carilor hormonale. De tapt, In momentele de stres simtim cel rnai acut nevoia de contact tizic si tanjim dupa relaxarea pe care acesta 0 aduce dupa sine, ca si dupa sentimentul ca necazurile noastre sun! lmpartasite.

Cele trei terapii prin atingere prezentate In aceasta carte sunt potrivite pentru oricine, dar

....,

umana

va trebui sa acuceti uncle usoare rrodi'icari tratamentului pentru anumite varste si circumstante ale vietii. Tn acest capitol vom studia unele dintre aeeste apticatii speciale, $i anume sarcina, sugarii, varsta inaintata. masajul si exercitiile fiziee $i auto-rnasajul. Multe dintre sfaturile date aici sunt de bun simi _. de exemplu, evident ca va trebui sa lucrati cu rnai rnu'ta blandets eu bebelusii si batranii si sa va asiqurati ca incaperea In care lucrati este foarte bine lncalzita. Felul cum veti lolosi tehnicile pe care le-ati lnvatat depinde de stilul durnneavoastra de viata si de nevoile particulare ale rudelor $i prietenilor dumneavoastra. De exemplu, daca impreuna cu partenerul dumneavoastra asteptati un copil, masajul si shiatsu va vor Ii de un extraordinar ajutor In calmarea durerilor de pieioare $1 spate, precum $i In dimlnuarea starli genera Ie de oboseala care lnsoteste adesea ultimele luni de sarcina. lar din rnornentul In care copilul s-a nascut, masajul va consolida leqatura intima dintre parinti si copil. EI va constitui un mijloc de calmare $i alinare a copilului la care veli putea recurge si dupa ce acesta va creste - pentru a-l consola dupa 0 zi mal proasta la scoala sau pentru alinarea unor afectiuni minore, curn ar Ii durerile de cap sau de abdomen. $i copiil trebuie lncurajali sa tnvete masajul daca l$i manuesta interesul. Pe la cinci-sase ani, ei au destula putere $1 dexteritate $i de cele mai multe ori Ie place sa practice masajul.

Multe dintre bolile profesionale ale adult-lor vor putea f alinate prin rnasa] - durerile de spate $i de umeri aparute dupa orele lungi petrecute la birou, epuizarea sau lebra rnusculara de dupa o munca tizica grea sau dupa exercit!i fizice intense, sau problemele circulatorii care apar la persoanele care lac prea pu!ina miscare. cum ar fi tucratorii sedentari sau oamenii suferinzi de handicaouri motorii ori tintuiti la pat. lar pentru toate ge~urile de sporturi, de la ciclism, la atletism sau lotbal, masajul este un foarte pretios ajutor. dat liind ca relaxarea este esentiala pentru 0 pertormanta optima.

Sarcina

lv1asalul este un mod minunat de a pregati 0 femeie pentru nastere

$1 pentru a 0 a.uta sa se acomodeze cu scbirnoarila pe care Ie sutera corpul ei. Pe lang a combaterea tensiunii si a starii de oboseata In tlmpu: sa.cinii. masajul 0 va calma pe femele chiar si In tirnpu: nasterii. In perioada de sarcina, puteti seeventa fundamentals de rnasaj (pp. 36-37), desi In primele patru luni trebuie sa lucrati eu mare delieatete In zona abdomenului si sa evitati apasarea cirecta pe articulatiiie glezneior, ale carer puncte eorespund ell uterul si ovarele. Pe masura ce sarcina evolueaza si abdomenullncepe sa creasca in volum. ungerea cu ule: In zona respect.va are un efect unistuor. Folositi miscari lente, pline de grija, pentru ca acum masati do; oameni dintr-o data. In timpul nasteru propriu-zise, masajul poate fi de mare ajutor. asa cum se arata mal ios. dar e bine sa exersati aeeste manevre In prealabil pentru ca amandoi sa va obisnuiti eu ele Inainte de nastere. Si nu uitati sa folositi masajul si dupa

nasterea copilului, pentru ca 0 va ajuta pe mama sa seape de stresul acurnulat In cursul sarcinii si al nasterii. Shiatsu este foarte bun In timpul sarcinii, atata tirnp cat evitati apasanle profunde pe abdomen si lucra\i usor pe meridianele picioarelor. In timpul

primelor stadii ale travaliului, este de folos sa aoasati punctul Stomac 36 (vezi p. 128), lv1arele Eliminator (p. 121) si Splina 6, care este situat cu 0 latirne de palma rna. sus de osul gleznei de pe partea interioara a piciorului, In vecinataiea tibiei. Cand mama lncepe sa ,,1mpinga", apasati Vezicula Biliara 21, un punct sensibil situat la mijlocul rnuschit.lu mare de pe partea superioara a iiocaru: urnar. Aceste puncte accelereaza naste.rea 5i usureaza durerea Numai un profesionist poato aplica un tratarnent cornplet de refle-

xoterapie rnarneior aflate 1n asteptarea sarcinii. trebuie sa

se eoncentreze asupra tehnicilor de relaxare (p. 139).

Salele si fesele

ell partcnern asczaii: pe 0 parte, fnge7l1{l1chcati ifillglJ saic)« accsteia, [11 [at a spre corp. ell 0 <eric de miscor! circnlare pe ;.ale ~i pc rcghmea <acrul«, apoi llicrscti nuti ios PCl1tl'U a-i [riim.intn inrtodic [csc!«. 111 '('rell1L' cc part cncm sc C011CCl1frea:ll aSllpm rclax/7rii 1I1115c1lilor.

SARCINA 155

Pozitii alternative

In ulti~ele luni ale sarcinii si in timpul travaliului, nu mai poate fl confortabil pentru femeie sa stea cu.cata pe burta cenc i se face rnasaj. Pentru un masaj pe spate sau pe spatele p.cioarelor, femeia ar trebui sa stea culcata pe 0 parte, cu picioru! de deasupra sprijinit pe 0 pema. Cand este intr-o asttet de pozitie in timpul travaliului, 0 mai puteti ajuta iucrano pe sale Si pe fese, asa cum S8 arata in desenul din stanoa-jos. deoarece contractarea muschilor in acea zona poate tntarzia lasarea in jos a capului copilului. Pentru un masaj pe partea frontal a a corpului, femeia ar putea pretera sa stea in capul oasetor cu picioarele destacute si cu spatele sprljinit pe perne. Ea afliindu-se In aceasta pozitie. mai puteti totodata sa rnicsorati prcsiunea abdornmala rnanqaind-o usor pe partea inferioara a abdomenului. irnediat sub urntlatura, sau sa-: opriti tremuratul picioarelor rnanoaindu-i partea interioara a coapselor, asa cum se ve?e mai JOs.

Coapsele

Daci: picioarcic pnrtellerci inccp si'i trenture la [inalul priniei etapc a inroaliului, illgc111111citeati intre picioarele ei si, eli degetcle indrcptate

in ntulaii-ot; miiinilc pe pnrten

a coapsclor $i masat] de Ia porte« de SliS a coapsei spre geJl1l11chi ?i inapci. Ap,lsnti lam In miscarea descendent» ~i inai u~or fa rcuenire, pastrfmd [lurn!a miscarii.

156 ATINGEREA UMANA

Copiii In primele luni de viata

Atingerea este vitala la bebelusi, atat din punct de vedere fizic,

cat si emotional. In multe tari tropicale. masajul bebelusilor a fost dintotdeauna 0 cornponenta inteqranta a cresterii copiilor

ungerea cu utei proteieaza pie lea de climatul torid, in vreme ce des pre rnanqaierea si lntinderea corpului se crede in general ca ajuta pruncf sa creasca mai puternici. (Si s-ar pulea sa fie aoevarat, caci cercetarite pediatrice au demonstrat ca bebelusii nascut: prematur au un ritrn de dezvoltare accelerat caca sun! masati cu regularilate.) Secventa pe care 0 vom prezenta aiel se bazeaza pe arta traditionala indiana a masajului. Ea va consolida legatura si comunicarea dintre parinte si copil 5i va va ajuta sa va dezvoltati propria rnarnera de alingere care sa asigure calmarea si linistirea copilului. Parintii care 0 vor practica cu regularitale vor constata ca masajul ii ajuta pe bebelusi sa doarrna si sa se hraneasca mai bine, sl alina colicile care apar in primele luni din viata. Puteti incepe sa-t ungeti pielea cu ulei chiar din prima saplamana de vlata, aplicand secventa cornpleta la varsta de 0 luna. Incercati sa efectuati secventa zilnic, aleqand un moment cand copilasul este fericit, nu obosil sau flamand - cel mai bine este cam la 0 jurnatate de ora cupa ce s-a hranit. $i ideal ar fi ca dupa ce ati terminat masajul sa-l taceti copilului 0 baie calda 5i retaxanta. Nu va lnqrijorati caca va ia putin timp sa va obisnuiti cu masajul - copilul dumneavoastra se va relaxa 5i va incepe sa-: placa pe masura ce capatati siquranta in rniscari. Ca receptori, bebelusii constituie 0 provocare, chiar daca datatoare de satistactii, deoarece, in majoritatea cazurilor, Ie place sa participe activ la destasurarea masajului. Oat fiind ca bebelusul se va zvarcoli ca reactie la atingerile pe care i Ie aplicati, masajul devine ceva asernanator unui joe intre dumneavoastra 51 copil.

lnceperea masajului

Pentru a-: putea lace masaj copi.ului. incaperea trebuie sa lie toarte calda, Cel mai bine este sa lucrati asezaua) pe podea cu picieareie user departate Daca e nevoie, rezernaji-va de un perete. Incepeti

cu copilul pe genunchi, cu lata In sus si cu picioarele lndreptate spre durnneavcestra Lasaji-va picioarele descoperite pentru ca bebelusul sa se poata bucura de un contact direct suplimentar cu pielea durnneavoastra si, ca rnasura preventiva impotriva uner eventuale .accicente", Intindeli un prosop sub durnneavoastra. Folosit: un ulei vegetal de calitate, care sa fie user absorbit. cum ar ji uleiul de migdale sau de serninte de struguri, 5i

Incalziti u!eiu! sticla intr-un

vas cu epa Mainlle dumnea-

voastra trebuie sa alba 0 temperatura no-mala atunei cand dezbracati copilul "i nu trebuie sa purtati nici 0 bijuterie. Manevrele din cadrul secventei de masaj pornesc din centrul corpului spre exterior tntruca; este rnai user asa si se evlta tragerea plel!i. lncercatl sa repetati jiecare rruscare de eel cutin trei ori, pastrand un ritrn constant.

1. Ungerea cu ulei a partii din laja

ell 1I1i?cii,.i lcnte si delicate, intindeti plltin ulei pc tot corpul bebclu?ului, coitiind [at«. Folosiii ioat« palm« sail antcbrnt ul pentru inlindcren ulciului.

2. .Deschiderea" pieptului Apezati-va miiinile cu blflndele pe centrul pieptului ~i incepeii sa Ie l11i?cati circular mal l11Mi spre unieri, api» In jos pe margincu coastclor si reoeniti In cellini.

3. Manga·ierea sold-urnar

1ncepc!i cu mainite ll~ezllte pc ?oldurile copilutui. Dcplasat! mflinile In sus as/fel inciit sll se intlilneascif in ponca de sus II umarutui stang, dLlpl' care cobornti-le in poziiia initielt: Acum deplasali-Ie din 11011 111 sus, de data asia fiicfmdu-Ie sll se intiilneasca ln 11111i1rul drepi, dllpil care le

rcaduceii In poziiia ini!ioill.

5. .Deschiderea" si intinderea mainii (dreapla) .

Strange!i palma copilulu: Cll ambele police peniru a a deschide, asa Cll111 se cede 111 desenul dil; drcapia. Acum tineti ell a malla incheietura copilului pi jaceii sa alunece mana liberi; peste palma pi

peste degete, deiermintmdu-Ie

astrel sa se desfac»,

Repetaii 4 pi 5 la ceWalt bra!. 6. Masajul abdomenului (slanga)

1neepand ell pariea dreaptii, tragefi

mainilc spre dumneaioostra In mod

aiiematiu, inir-o miscare de mangaiere continua. Truuersati trcptai de la dreapiu la stanga $i l11apoi.

158 ATINGEREA UMANA

Partea din fala a corpului

Masajullncepe partea din

corpului. copilul se va

relaxat daca va putea sa va vaca In plus, veti putea copilului daca

a

aceasta la cap si

masajul pieptului, al si rnainilor.

apoi abdomenul, picioareie 51 labele

picioarelor. toate manevrele de

trei-patru ori. bratele Sl

picioarele, terrninati mai cu un

membru lnainte de a lncepe cu cetalalt.

4. Stranqerea ,?i rasucirea bratulul Tinimd manuta bebelupHllii eu 0 miin», slTiinge!i Hpor il1 iosu) bratului eu eealalli! nuinii, de la incheieturs pima la umiir, asa cum se uede il1 dese11lil dil1 dreoput. RCl'cta!i de trei ori. Acum prindeti braiu! bebetusului ell ambcie pulme $i incepeii sa i-I rilsuciti de 10 U111ar spl·e tncheietura.

8. Stranqerea si rasucirea piciorului Prindeii eu 0 mii1ul laba piciorului iar C1i ceotalu: slrlinge!i picioru! de

la spre coops». Repeta!i de

ori, anoi Scllhl1bafi mtiini!«.

AC1t111 fl15uciti dinspre coapsa sprc a~a cum sc iede 111 figllra stal1ga,

7. Mangiiierea abdomenului si a picioarelor

Ridicaii picioarele betclusului final1dll-le C!i 0 m(I1Ul de giezne. Trage!i cctnlot! alltebrat spre dumnearcastri: inir-o 111allgliiere lelltii de In onibitic la genunchi ;;i inapoi. Repeta!i de trei ori, apoi sehimbati 111fiillile.

9. .Deschiderea" s! lntinderea labei

piciorului >

Stral1geti tall''' conitului pc 111o"gil1i ell ombele police peniru a 0 deschidc. ACI1l1l prindcii-! gleznD Cll 0 mani1 ~i [accti sii aluncc« patm« mtiinii libcrc peste talpll, de 10 ea/cni sprc degctc, "l'iisiil1d ell Mal1dc!c PI' dcgcle pcntr« a lc intinde.

RcpctOfi 8 ;;i 9 la ccWalt picior.

Spatele corpului

Pentru aceasta secverua, culcati copilul pe buna si asezati-: pe genunchii dumneavoastra. Masalul pe spate este faarle relaxant pentru bebelus deoarece Ii calmeaza nervii spinali. Incepeti printr-un masaj In susul si In josul spatelui Sl incheiati cu cateva manqaieri lungi, de sus pana lOS, pentru a .conecta" spatele si picioarele. Men\ineti-va rniscarile line si f!uente si nu uitati sa !e repetati pe fiecare In parte de trei-patru ori.

BEBELUSII 159

10. Ungerea cu ulei a spatelui si picioarelor

Jnc"I}/;nd de fa iimeri, intindct! 1'1I!ill 1I1ei pe spate, [esc ;;i picioare. 1n timp ec intinde!i ulciui, lasa!i-vi1mfiil1ile sa se 111111eze pe contururile corpului /1cbelll;;,IIlIi.

11. Rasucirea spatelui Jncepe!i de 10 [undulet ul copilulu, cu efilc 0 mana pe ficcarc parte. ACU111 deplasa/i-va pe spate spre 111111'6 ;;i reoeniii la poziiia il1itia/t1, fncruci;;and ill 1110d rcpetai mainile dintr-o parte in ccalaltti. Mentine!; 1111 ";1111 constant ,; coniinuu.

12. Mangaierea spate lui

Cuprindeii ell 0 mima [unduleiu! copilului $i aseuu: cealaltii mtnu: pe partca eupcvioart: a spatclui. Faceti aceasiii miini: sa alunece eu 0 miscare fermi! pe spatele bebeiusului pfinala .tnuttnirea" Cll cealalti; mana. Strangeli fcsele lIpor inainie de a ridica miiinile de pe corp.

Fata

Secventa felei se osstasoara in trei etape - mai lntiii mangaia\1 fruntea, apoi abrajii $i terrninati cu mangaieri In jurul gurii. Hepetati fiecare miscare de trei-patru ori inalnte de a trece la urrnatoarea. Lucrul in jurul gurii este benefic pentru rnuschii anqrenati la supt. Pe rata nu se aplica nici un fel de ulei $i trebuie lucrat cu mai multa dcticatete, evitanou-se ochii.

14. Fata

A Puneii degetcle il1 centrul [iuntii pi lrageti-Ie incei spre piir!ile latemle.

B Punct: degelc/e de [iecare pnrte a nasutu! pi Imgcti-1e spre pattile latetnle, peste obraii,

C Puncti poliecIe dcasupro buzci de SI/S pi tmge!i-Ie ill dirccii! op"se, i11conjllrfl11d gum ;;i filel1ndl/-Ie sa se 11ltnineasca pc biirbi«.

13. Conectarea spatelui $i a picioarelor

Prindcti C1/ 0 11ulnii glczllde copilasuh« ;;; ridicoti-le, iniinzimdu-le 11;'0]-', Acul11 [accii sa ahmccc ccalalta 111{7nii de fa umcri plinn la g!CZ71(', f11tr-o miscare continua. Ridicafi mana, ACll1l1 intonrceti copitu! /11 po::itin initioll), ca 51) p"te!i lucm pc fata.

160 ATINGEREA UMANA

Var sta Inaintata

Atingerea este esentiala pentru starea noastra generala de bine la toate varstele, dar avem parte de ea eel mai putin la batranete. Frica de imbatrar-ire din societatea noastra a tacot ca atingerea, care ne-a htanit sufleteste si ne-a linistit in copilarie. sa-si diminueze frecventa la maturitate pentru ca. in ultimii ani de viata, sa se rezume pentru multi la niste rarnasite de tancrete si afectiune. Nu mai suntem in stare sa vedem ca batrani sunt tot aceleasi persoane din tinerete. numai ca acum au eorpul unbatrarut. Nu ne mai dam seama ca ne simtim aceiasi si la douazec: de ani, ea si la saptezeei, chiar daca suntem eeva mai ineeti sau mai anehilozati, si ehiar daca am incaruntit. Masajul, shiatsu si reflexoterapia nu pot tine locul unui stil de viata intelept si aetiv, dar folosite In conjunctie cu 0 alirnentatie rationala si exerciui tizice regulate pot sa irnbunatateasca mult ealitatea vietii si sa cornbata multe dintre problemele specifice ale batranetii. Toate trei terapiile sunt calrnante. relaxante si placute. ajutand la diminuarea tensiunii arteriale, a starilor depresive sl a sentimentului de sinquratate. Toate trei, aplicate cu otanoete. vor ajuta circulatla sar-quma 5i vor alina durerile din articulatii si rigidltatea rnoscuiara. In special rnasajul mentine sanatatea 5i supletea pielii, dar va trebui sa tolosif un ulei vegetal de ealrtate, cum ar fi cel de migdale sau de serninte de struguri, si sa aplicati 0 presiune moderata, caci 0 data eu varsta pielea devine mai uscata si mai fragila.

Chestiuni practice

La aeesle varste, nu mai esle ass de eomod sa se efeelueze

masajul pe podea. 0 masa de rnasaj este ideals, dar daca nu aveti asa ceva, asezati-va partenerul pe un seaun si etectuati masajul din picioare sau asezat

de asemenea pe un seaun de aceeasi inaltime. Pentru rnasa.ul pe spate. receplorul peats sta asezat .carare" pe un scaun cu spa tar crept, cu fata spatar St

sprijinindu-se fat a de 0

trnorovizat: cu ceea ce dispoz.tie. avand grija sa

misca liber jurul partenerutci

Cane rnasati 0 persoana

varstruca. inca/ziti

mutt ca de oo.cei si indemana 0 patura pentru a

aeoperi partde pe care lucrati

efectiv. 81 ingaduiti-i sa ramana irnbracat. prefers asa -- mu!te se pot face suilecand manecile sau pantalonii. be char S8 po ate tucra direct prin lmbracarninte. cu canditia sa nu fie totusi pca oroasa

Cresterea flexibilili'iiii

Multe persoi1llc varstl1ice sufera de raeeala ;;i rigiditatc a extrcmitittitin:

Roiirea $i lIli?sarea articuiatiilo: ~i a glezneior va ameliora circulatia s17nguil1i1 ;:;i va spori niobitiunea articulatiitor. Clmd lucrat; pe laba piciorutui, spriji11iti piciorut astfe/ Incfit gCJ1ll11chiul ?i laba piciorutu! sa sc poaM rclaxa.

Lucrul cu artlculatnte artritice Atfita timp e!it 11!1 exisu: inflmnat», puteti reduce rigiditatea provocatil de artriu: masalld articulntnte $i tntil1zlil1- du-le 11;;01' pall/I 10 punctu! de rczistcns«, a"and grija sa 1111 prouccct! durere

Atenjie: Nil niasnt) persoonele ell problcme cnrdionasculare ~i nil aplicati masajul t11 cnzuriie dc art rita deeM dact; inflamafia a disparut.

162 ATINGEREA UMANA

Masajul

Sl

,

exercitiile fizice

,

Pentru toate formele de exercitii fizice, de la atletism la dans sau ciclism, masajul are 0 valoare uriasa In preqatirea corpului pentru actiune, In relaxarea lui si 1n vindecarea lui In caz de accidente. lnaintea exercltiului Iizic. masajut se foloseste pentru a suplirnenta (nu pentru a iruocui) rnlscarue oe rncalzue si de intindere, asa cum se arata mai jos Dupa majoritatea exercitiitor fizice, sunt sufieiente cateva momente de oomna si de gafaiala pentru a ne restabili echilibrul metabolic In rnuschi. Dar cane suntem neantrenati sau facern un efort prea mare, cere rea de oxigen este mai mare decat rezerva, ducand la 0 acumulare de produse rezlduale In rnuschi, eeea ee provoaca dureri museulare $i oboseala. Tlrnpul de revenlre la starea norrnala este mai mare In astte I de situatii. Masajul ajuta rnuschii sa revina la capacitatea inljiala mult mal rapid decat odhna, deoarece arneuoreaza circulatia sanguina si ajuta la etiminarea reziduurllor metabolice. Masajul !ocalizat va elimina crampeie sl fibrozitatilo si va accelera tlmpui de recuperare pentru rupturile de muschi sau de

ligamente, luxati: si Intinderi. Tratamente!e de reflexot~rapie $1 shiatsu Manevrele de percutie

au si ete eleete dintre eele rnai benefice. Multi atteti declare ca oupa DIIpll cc atifn1111ii111al VigU),05 111I15Cl1ii

o seointa de reflexoterapie alearga rnai bine, deoarece, pe langa picioarclor, }i)lo5i!i IIl1de tehnici de

relaxarea picioarelor, tratamentul aslgura 0 tonifiere ~I 0 relaxare a pcrcutie, precIlm scccl~a)'e_a 5.' 1"''1I'(a

lntregulul corp. CII pumnui, pcntru a inciilz: 51 a stimul« ~i niai nwlt zona rcspcctica.

Masajul de conditionare prsalabila la efort

Un de strmulare, de prefe-

epuizant sau va conditione

corpul si-l va pentru ceea ce

urmesza. Oaca posibil,

oartenerui durnneavoastra ar trebui sa Iaca inainte de sedirna un dus

Puteti aptica Secventa lundamentata de rnasa] (pp. 36-37), dar cupa ce incepet: cu manevreie

ample si '2sati ritmui sa fie mai

vioi ca de rnarind si proton-

zimea rniscarilor. Acordati 0 atentie spccia.a grupelor de muschi care vor fi eel rnai sotici.ate. incluzand anurni:e manevre de iramantare si

de si oricare dintre tehnic.le

cramce:e SI ancni'ozerea.

trebuie sa se ochde ora

Relaxarea de dupa efort Scopul rnasajului de cupa activnatea rnusculara este sa ajute la ehrninarea produselor reziduale care este posibil sa sa fi acumulat in tesuluri si sa relaxeze rnuschii obositi printr-un aflux sporrt de sanqe Idea! este ca partenerul dumneavoastra sa taca mai lntai 0 baie sau un dus tierbinte.

eu rniscari treptat masajului, pentru eirninarea reziduurilor metabcuce. Lucrati eu deucatete asupra rnuschilor ourorosi, altfel acesua ar putea aV03 0 reactie

de contractandu-se Sf rnai

mult observati vreo rana

consuhat. intotoeauna un doctor inainte de inceperea masajului

Masajul si exerciliile fizice Manevrele de relaxare

Scopu! dJIIlltlCavoastnl cstc sa lil1i~tifi niuscnii obosi!i, l1~a fllcfit trcbJlic sfi [olosit] misctiri lcnic, ritmice, lucritnd 11151'rc iniin« pcniru a njl/ia civcutotia.

MASAJUL $1 EXERCITIILE FIZICE 163

Zonele de reterlnta

Pentru oricine face mult sport, dans sau alte exercitii fizice $1 risca in arice moment sa sufere accidente sau contr actari musculare, esle foarte roccrnandat sa lnvete cum sa trateze proprii1e rani, sau pe cere ale

pr.n Iolosirea zone lor de

din refiexo!ogie. Zone Ie de reterinta sunt parti ale corpuiui care corespund anatomic eu aue part: si care pot Ii tratate in locul sau 'in aceeasi rnasura ca si zona ranita coresponzatoare. Princ.palele zone sunt solduri'e si umerii, coapsa $1 bratul, genunclliul si cotul, anlebratul 51 glezna si

rnain!i de 3Ce83$i parte a

corpului. valoare a aeestor

zone iese In evidenta atunei cane. avand de a face cu a zona ranita. 0 puteti trata lucrar.d zona de referinta corespunzatoare, folosind tehniea de

baza a mare (p. 140). De

exemplu, partenerul dumnea-

voastra are 0 tractura la glezna dreapta. puteti aceelera procesul de vindecare tratand zona CDrte"ULIlILdtoare de pe articulatia mainii

Cu toate ca zona de rolerinta propriu-zisa I1U a fost atectata. partenerul va simti totusi 0 durere acolo Principiul Iucreaza eu mal mutta eficicnta de la partea superioara a corpului la eea mterioata - eu alte cuvinte, este mai usor de tratat un pieior rarut prin lucrul asupra bratului decat viceversa.

Sold Urnar

lnaintea lucraf pe tot

corpul, concentranou-va zonele

cele mai solicitate in exerciti-

ilcr Iizice. dar de data aceasta manevrele trebuie sa fie rnai lente $i sa aiba un efect relaxant.

164 ATINGEREA UMANA

AUTO-MASAJUL 165

Auto-masajul

Auto-masajul este una dintre cele mai bune cai de a tnva:a cum sa devii un bun masor, de a descoperi ee manevre provoaca senzatii benefice In rolul dual de daruitor si receptor. Este 0 forma de vindecare veche de cane lumea, la care recur gem instinctiv In caz de anchilozare sau durere - ne stranoem de umarullncordat ca sa-l destindem si ne trecarn pe locul lovit ca sa nu se tnvineteasca. Cu multe seeole In urma, auto-rnasajul era folosit ca un ritual de catre razboinicii mongoli, care urrnareau astte I sa indeparteze teama

lnainte de a porni la Exista totusi 5i anumite dezavantaje ale

metodei, principalele date de difieultatea de a obtine 0 relaxare

tctala si de a aJunge fara efort la toate partite cor pului. Dar una peste alta, ponderea avantajelor este mai mare. Puteti sa va faeeti automasaj oriunde - la lueru, acasa sau In rnasina. oncand va sirntit. tensionat sau obosit, aveti dureri sau va simli!i anchilozat. Nimeni nu va cunoaste corpul rnai bine ca dumneavoastra, nimeni nu poate spune mai bine ce anume va face bine si nici sa localizeze ata: de precis locul care doare.

Secventa de auto-mass]

Pute;i masa arice parte a

fofosind oricare secventa Iundamentala

Pieptul

Stand clilcaf pc spate, I1ll1sati picptu! de ln plcxut solnt iu ctaricut«,

Tmge!i de-a IUlIgIlII,,)rtilor laiemle all' picpfului, n]loi }lIcm!i dc-o lunou! 5JN7tii/t)r hrtcrcostalc, de la CClltru spre exterior,

Umerii $i giltul

Cutcot pc spmc, ap,1sati de-a IU11glll marginii supcrioavv a citnnculei ;,i pc panca supcnoat» a umerilor. Masa!i p,irtilc latcrntr ale gMullli ;d ceofn ~i 111M cal puict] dill oilloplilti ;;i pnrien superiourt: n spate/ui,

Bratele si milinile

CIIICill pc spntc, ailer/lilti III mod rcpcto! inirc ccle dOlla bro!«, tnccpsnd eu '1t111glll. Mai ill/ai 1I111517!i [iccarc niitn«, apoi [iccore ontccrat inclusit. cotul, ?i ill "iirsil brtnu! paJ1l1 In sllbslloarti i'i la 11111171',

Picioarele si labele picioarelor

Slati pc podca C1i picionrelc il1li115e ill fata dU11lI1C(l(1(Jllstn7. AI/cJ'JU111d l11fl'e partea ,t!illgii ,i cea dremn«, lucrati pc la!>a piciorului, glcmil ;;i gambit, nrticulaiia gcnunchiului si ill filial coapscl« de la genunchi la solduri.

Ridicafi-va ill capul oascior ;,i, dill nceasti'i poziiic, tucrati de fa l-}ch1is ill sus palla undc aju11setl Cll lIu1il1ile, Stiind I11til15 pc spate, mastlfi-un spatc!« vultuuiu-l p« 1111 facale! sall pc 0 mil1ge de cauciuc; staHd

acda?i tucru

de masa]. Dar Yeti constata ca relaxarea se obtine eel mal user daca tratati fiecare parte in ordinea prezentate labele picioarelor folosi aceste

cap.

Sl pentru a va puncte tsubo (vezi p a va face singur un tratament de reflexoterapie, asezati-va cu laba unui

Slati ill tills pe spa!« ClI SCIllillclrii riaicnt]. A1asati il1trcagn rcgiune pclz1iflllt1, lnccp£7l1d ell trillnghiul interior al oeului pubian, COb01'i711d Illtl'C picioarc plh1l11a osu! pc care' siat, a?c:lll. [ntoorceti-o« pc 0 parte a corputui pentru a lucra pc :01117 de In 051/1 de sprijill ill po:ilia ?c:1I1 piilla la coccis, pestc_fcsd?i ill [uru! o-ului pe/"ciolt ~i al nrticntniic, ~old1l111i pi'll/Ii [11.ft7!!/. intoarccti-ra pc partea cealalti; ~i fepctati 1IlaJICZ'/'{7. ;1.C1I111 J1Iosati il1treglll abdol1len.

corpului ournr-eavoastra. astter incat sa incheiati pe dcplin restabilit.

fiPO! l!1fTcagn pick a o7}i/d/li.

A

Intelegerea

Forma corpului nostru este 0 expresie grafica a rnoduiui CUIll sirntirn si CUIll qar dim. Ea ne retlecta istoria. deoarece suuctura noastra este rr.odelata de experienta noasta Indivlduala de viata. Forrna de baza a corpului nostru, precurn si partile sepal' ate ale structurii noastre anatorn.ce oezvatuie multe lucrun despl'e psiilologia ncas'ra - astlel, un barbat cu un corp de baiat s-ar putea sa r.utreasca 0 dorirua inconstienta de a rarnane copil. In vrerne ce un corp care este palid si slab poate traca 0 Ioame nelrnplinita de hr ana ernotionata. lntelegerea corpului insearnna priceperea

lirnbajulul corpului si interprelarea

indic.itor vizuaie care ne sabloanets

de gandire, de aotiune si de sirnlire Cunoasterea aoestor elernente ne ajuta la elirninarea tensiunilor care au devenit lnglobate In tnsasi fiinta noastra.

Care sunt tactor!i formativi care se comb.na pentru a faoe din fiecare dintre noi ceva unic? Venim pe lume cu aspecte ale alcatuiri: noastre lizice si psiholoqice gata formate de mostenirea genetica a strarnosilor ncstri. dar lelul curn ne dezvoltarn In continuare ca indivizi este moderat de 0 varietate de alte intluente: lelul cum suntem educati, hrana noastra tizlca si psiholoqica, cu privire la ideile pe care Ie asimilarn. felul si loculln oare ne ducem viata, atitudinile noastre emotionale, ocupatiile si activitatile tizlce. Copiii rnici au nevoie de atingere si daca aceasta nevoie nu este lrrplinna In cadrul familiei sau daca atingerea este vehement descuaiata. copilul este oraca conflictului dintre dorinta de deschidere spre lumea din jur si reprlmarea acestui irr.ouls. de teama de a nu fi resp.ns. Aceasta reprimare irnplica un model de contractie museu.a-a care cu

tirnpul devine cronic sl inco.tstient rnaru-

testandu-se prin urneri lngusti si retrasi brate

pe langa corp, oamenii incapabil: sa se lntinda spre atingerea cuoa care ianjesc de iapt. Iiindu-le teama sa lupte pentru ceea ce doresc In viata. de teama esecului

In mec.cina orientala intelegerea corpuui rep.ezmta 0 parte irnpor tanta a diagnozei

corpului

medicate traditionale. Fiecare organ este de 0 anurni.a calitate ernotionaa sau

iar doctorul soszeaza indicii privind simptornele pacientului Tn culoarea fetei, mirosul _si vocea. precum si in temperatura sau puis. In Occident, utilizarea In studiu Sl terapie a corelatiei dintre caracteristicile fizice si cele legate de personalitate este de data mult rnai recenta, iar sisternul nostru se bazeaza pe aceste srsterne occidentale. 0 gama larga de discipline, printre care amintim terapiile Rolling si neo-Reichiana. recunosc acurn rolul important jucat de inteiect si de ernotii pentru sana tate si structura corporala si irnplica eliberarea persona.tatu prin actiuni asupra corpuloi.

Valoarea lntelegerii corpului consta In Iaptul ca ne of era 0 adevarata narta cu zonele problernatice ale t.ecarui individ. Dupa ce ali desooperit zonele care, de exernplu. sunt contractate semnificativ sau dezvoltate insuficient, ori pe ace lea In care energia pare sa stagneze sau sa fie excesiva. puteti lncerca sa echilibrati si sa arrnonizati structura. In general, va veti concentra asupra ehrr.inar!i tensiunii dill zonele contract ate - ln cazul reflexoterapiei, prin acordarea unei atentii sporite rellexelor dureroase, iar In cazul rnasajului, lucrand din ce In ce mai profund pe zonele blocate sau de retentie.

In acest capitol nu putem sa va prezentarn decal unele modahtati extreme prin care atitudinea noastra Iata de vlata se retlecta In diferitele part: ale corpului si tr'ebuie sa retineti ca rr aioritatea oamenilor vor manifesta variatii mult rna: subtile rata de "normal". Cand va uitati 'a corpul durr neavoastr a sau la al altcuiva, nu cadet In greseala de a face gene-

ralizari pornind de la modele structurale

izolate. oorpului este 0 abilitate

care se cezvoua prin multa practice sl presupune 0 atitudine plina de cornpasiune si

tipsita de Cu cat Yeti privi rna:

rnulte corouri acest fel, cu atat mai mull veti

In vat a sa' va folositi intuitia pentru a obtine 0

exacta Fiecare cersoana este unica -

iar poate sa exprime Ull rr.esa] foarte

diferit cecat suma parti'or sale

168 11~TELEGEREA CORPULUI

Discrepante

81

,

asimetrii

Cand cercetati un corp pentru prima oara, ar trebui sa tncercau mai lntai sa obtinet' 0 impresie generala $i abia dupa aceaa sa va concemrat: asupra unor anumite zone. cu cateva momente dedicate cer-trar!i, eu oehii lnchi$i (vezi p. 25) Apoi deschicetl oehii si lngadultl-va sa fili receptiv la eeea ee va capteaza atentia. S-ar putea sa fiti Irapat de dilerente de culoare si structure. 0 zona a corpului poate parea sanatoasa $i straluc.toare. 0 alta - palida si mai lipsita de viata. Vedeti ce Iorma si ce dimensiuni are corpul. Este. In esenta, lnalt si slab sau. sa zicem, scund si rnusculos? Unde este concentrate energia? Impresia generala este de torta $i energle sau de slablctune si nehota.are? S-ar putea sa remarcali ca liniile eorpului se continua $i se cornpleteaza armonios sau ca situeta corporata pare cezarticulata, disproportional de mare In unele locuri $i prea mica In allele. 0 anumita parte a corpului s-ar putea sa nu se poiriveasca eu restul - capul poate parea prea mare, sau jumatatea de sus $i jurnatatea a corpului de jos arata de pares ar apartine unor oameni dileri\i Veli constata adesea ca, surprinzator. corpul pare divizat In doua zone diferite. Cele mai des lnt§lnite discrepante si asimetrii sunt SUS-lOS, stanqa-dreapta si lata-spate.

Discrepanta sus-los

Tntr-un astlel de caz: energia si vitalitatea corpului par sa fie deplasate fie In sus, fie In jos, asttel incat corpul arata mai .oreu" sus, respectiv jos. E ca si cum energia ar f blocata la un anumit nivel, provocand 0 sopraabundenta de energie In una dintre jurnatati, sl abia un firicel plapa-id In cealalta. Partea lipsita de vi.atitate va II considerabil mai palida $i mai slaba si de multe ori reee la atinqere. La 0 persoana eu pond ere tn partea superioara, pieptui $1 umerii par umflati. dar pelvisul si picioarele par inguste si subdezvoltate.

Oamenii cu pondere In partea superioara sun! eu 0 mare probabilitate tncrezstor. ratonati si activi: de cele mai moue este verba despre barbati. Oamenii eu pondere in

partea au tendinta sa jie

pasv:

sentirnerneor eel mai adesca este

vorba de

Discrepanta stanqa-dreapta Nimeni nu este perfect simetric, dar unii oameni manilesta un grad de asimetrie .zbuor. Aceasta se poate datora unor dezechilibre structurale, cum ar fi scolioza sau 0 inclinare a solduruor S-ar putea, pe de alia parte, sa fie vorba de 0 drlerentiere a musculaturii celor doua parti ~ una poate ti rr.ai solids 5i mal colturoasa. sa zicem, iar cealaua. caracterizata de moliciune si rotunjme. Partea stanqa a corpului este conuolata tn principal de ernislera deapta a cortexului cerebral, si viceversa. Cercetari stiintifice recente au aratat ca ernistera stanga este responsabila In principal de ratiune.

Qandire liniara si tunctia verba:a, in vreme ce emisfera dreapta are ca responsabilitate latura mai intuit iva,

si emotionai.3 a vietii. Cele doua part: ale corpului pot reflecta aceasta distinct.e. Dar daca persoana esre oine echilibrata, corou: va evolua sirnetric. 0 asirnetrie pronuniata sugereaza un conflict - probabillntre ratiune si emotivitate

Pon.dere in jurnatatea supericara (stanga jos)

fumiitafea slIpcrioal'il cJ:c('siu de umj7affl17mfi'f ca si ClIm at

scnl intcniu] de insccuriiatc de bo:», $oldurile;;i picionrete aratd <ubdczroit at« prin compamtic cu jllIHatatca de SllS.

DISCREPANTE SI ASIMETRII 169

Imagine cornpozita stanqa

Silucrn pare dcsiul de puternicl{ ~i de inalt», ell 1m pilts de

pcntru jliIJu1iafca

5115. Biirbatu! sltl drcp! ~i pare :.f'ific lIiJ tip hotan7t ;:.i gata si1 aciione:e.

I rnagine cornpozita dreapta

Siiucta cste camctcriunii de moliciune i'i de roflll1jimi Tn zona sotdurilcr. Ulllcrii sun! mai coboriiii iar cnergia cste dcplasati:

posn:

Spatele corpului

Di11 spate, ccetasi biirbat pare stripit ;;i destul de irist, ell toate ci'f (Ire 1I111cri Inrgi, accsiio par excesio de I111POv{7mti iar picioareie par mai slabc.

Bine echilibrat (centru jos)

Crelliatea eete dislribuitii unijornt illtre ccle douii jUl7111ftlti. Encrgia pare st'i curga lin In SliSU[ ;;i In josu! corpului, /lIra 1Ireo scnzaiie de collstningere la miiioc.

Pondere In jurnatatea interioara (dreapta jos)

Picioarele ~i solduriie SIIJ1t supradimensionate prin ell jrmzi1tatea superioar«. persoanei pare nproape sjidiHoare,

dor ZOl1a l'iel'llIllIi araM rctrasit

;si apasatn de

Discrepanta stanpadreapta

Acest Mrbat prczins« 0 discrepmltil pr071Ul1tatil, ell ~oldl{rile f.i unicrii l11dilli1!i, ell partea stanga nut, sus. Discrcpania rcicsc inai clar din il1ll7gil1ile compozitc ale ector dout; p,lrti, pvezcntate iii dremnn.

Discrepanta fala-spate

o asemenea oiscrecanta apare atunci cane cineva pare sa prezinte un caracter diferit atunci car.o este vazu: din spate fala de situatia In care este vazut din fata. Partea din fat a a corpului reprezinta felul cum oor.rn sa fim vazuli, .. fatada" pe care o prciectam in mod constient !umii lncc,njuratoare. Spate!e retlecta latura noastra inconstienta, aspects ale personautalii pe care S-8r putea sa Ie ascundern fata de lume sau

fat a de noi tnsine. In mod nornal veti constata ca spate:e manitesta rnai mutt<3. tensiune SI necat.vitate. asemenea unei pivrute in care depozharn lucruri!e pe care le-arn una:

Partea din fata a corpului

V/l:1I1 dill.ftltii. necst Mrboll'orc ~olid ~i puternic. PostllJ'O sa ~i p02itia lfmcrilor cstc ~(idiifoarc.

170 jNTELEGEREA CORPULUi

Picioarele

Starea picioaetor renecta relatia no astra cu reaiitatea. starea cilakrei bazale (vezi p. 189) si a temeliilor noastre - primele experiente legate de dilerite tipuri de .spnj.n", din viata intrauterina pan a in bratele mamei SI eontactul cu parnantul sau eu insas: ,.mama parnanl". Ca anima Ie bipede, noi stabilim contaetul eu carnpul energetic al Pall1antului prin interrnediul picioarelor Fie .stam pe picioarele noastre. fie avem "genunchii slab!" - asHel de expresii reflecta faptul ca lnlelegem instinctiv legatura care exista intre picioare si intregul complex de sill11aminte legate de slouranta, lneredere In sine si eontactul eu realitatea, respectiv parnantul pe care calcarn. Nesiguranta poate fi exprirna.a prin intcrmediul unor picioare slabe. cu muschii necezvonau si flasci, nepotriviti pentru sarcina de a ne suporta greutatea. Sau, dirnpotriva. putern compensa nesiguranta lntarindu-ne picioarele, tncordanou-ne rnuschii si .blocand" aruculatiile

Labele picioarelor

Prin intermediul tatplor stabilim

contactu! eu sclut. tacern schimb de energie eu parnaruu' asernenea radacinilcr unui arbo:e Pentru a intelege rolul iucar de talpi. ridicati-va

ill ore-care $1

cat eva minute

tncercand sa !e simtiti dupe ce v-ati oescauat. Verifiesti CUIli este repartizata greutatea _. spre degete, spre calcaie sau tatera? Va s!mtit! in largul dumneavoastra stand in picioare?

Sunteti incordat sau relaxat? Poate ca

qr euta.ea apasa mult pe par.ile

interioare ale taloitor. aplatizand arcadeie, in tncercarea de a castioa o supralata de sprijin nI81'e, Sau paate ca laba piciorul.ri voastra

sunt

pe

Contactul cu parnantul

Pentru

circu!e nestin~

qherita prin corp; este esentiala stabilirea unu: contact corespt.nz ator cu parnantul. Oamenii lipsiti de contactul cu pamantul tind sa lie nesiguri de stabilitatea poz.tiei lor si nu reusesc sa realitatea. Ei au rnuschii fie rigizi, fie flasci - adica neadeevati atunei carid S8 confrunta eu un relief nou Caracterislicile fizrce pol Tnsoti atitud'ru menlale corespunzaioare de l'lgiditale sau labilitate. Oamenii conectau eu pamarrul par bine eel111ibratl "i adaptati. Avand picioare flexibile, ei se adapteaza rapid 18 un relief neiamiliar, rarnanand deschisi si sens.oui is stimuli! externi din viata lor.

Pieior plat (platfus)

Arcadclc stint Imlbllsitc, sitlbil1d 111treaga <truct um. Tnlpa pare sa sc lipeasct; de pi'1l11lil1t, pcutru a nuiri 5l1pra(ata de spnjil1. Crcniatcn ccrpuln: cstc ill gClll..'rall7rullcalli sprc inicriorut glc:/leIor.

Pieior "normal"

/vici, lah? piciorului ore SlI"p/ctc - grclftatca cstc unitorm distrilJlliti'i intre cI(lelii ~i proCl11il1Cl1ta J1Ictafl7l':::.ial1i'i iar nrcada de sprUill ponte fi 1.'i7:I1ftl in ccntru! pi'frtii inicriocrc a picionttu],

Pieior rigid

Picion.) {l,Parc execsi;:' de conln7cllll, rcali:I?lld 1//1 ((J/1/0C! precnl" (II 50111i, Arcade!c ::1I11f prl'i7 pro/III/Itofl', ia: dcsctclc -uu! chircitc, ([7 <i (1/11/ at

111(C)"C(I 51.' fliPs!? ill pilI/filII!,

f7S{'J)/Cll('/i Ill/{))" ShCt?/"c.

Gleznele si genunchii Aserr.enea o.c.oarelor. gieznele

au legatura cu conecta-ea eu parnantut, eu rnobilitatea si cu echilibrul. Orice dezechilibru sau siabiciune a picioarelor poate afecta SI aceste Mersul oarner.ilor dezvaioie rnulte despre imaginea si stapan.rea lor de sine mersul tantos, mersu: grabit, rnersul eu pas: mari. Daca gleznele sunt slabite sau gresit aliniate. pasii pot fi tematori sau ezitanti. Genunchii au 0 legatura stransa cu sentimentul nostru de secur.taie - cano suntem speriati. ne trernura genunchii. Pe termen lung, nesiqurarna S8 va reflecta prin contractarea muschilor mtr-o atitudine sticatoare sau notar ata, Or! irnr-un etcrt de a lrnpiedica 0 eventuata cacere sau un eventual esec.

Picioare arcuite ("eracanate") si picioare in X

Picionrcl« cracnHatc (St1717g0 5115) cuhninca:« (If 0 arcadt: 175ClItifi'i I'll ::'01117 inghill17Jli, [11 nnischii coopscior tm~i 111 SU5 catv« orgollelc gcnitat», 111lpi('dicill1d mobifiratcil pclL'ia/i{1 ::i in

PICIOARELE 171

consecinu: cxprnnare.i sc .. yw'Ili1 dcplil1i'i. Pcziiia 111 X "7 piciol?l'clO1" (drcapta sus) rej7ecti.~ C"i?titlldiiiC auto-protccicarc, fntr:i:.-7t com=etc sunt lipitf..' pent ru spr:"··in. ~i aiel 'citnlifafca sc;rllalil poc'~(fi ingn1riifil, droarece ors;mcle genitalc SHill sfr/ms{' j;;trc

Genunchi norma Ii sau blocati Gemlllehi"i ,,1101'111111" (dreapta) esle suptu ?i relaxat , per11litand circutniio libert: a cncrgie! prill ccnirul picioruiui. Cenunchiut tra« inapo: tdreapia indepartal) pare rigid, bloc!i71dflU.llll energetic $i stan.icllind miscitrite.

Coapsa $i formele

picioarelor

Coapsele retlecta capacrtatea noastra pentru efort si activitate sustinute. precum si sexualitatea noastra. Cand ne simtim amenintati, picioare!e S8 lncerca energetic pentru ca ne preqatirn fie pentru lupta, fie pentru fuga. DaCE! nu se intreprinde nici una dintre aceste actiuni. pic.oare.e incep sa trernure. deoerece energia tinde sa S8 descarce. La unii oameni. incapacitatea de a actior a si nesiguranta cronice .52 manifest a prinlr~o forma caracter.st.ca a pic.oarelor. sa fie grecaie si tlasce. de

sau corurectate

figura dO'JCl

postur. des

172 II~TELEGEREA CORPULUI

Pelvisul

Pelvlsul este structura In forma de bazin care face legstura dlntre picioare si bust s! sustine coloana vertebrata Articulatiile sale principale de la sold uri si de la baza coloanei Inlesnesc mobilitatea Intregului organism, In special rnersul zona peiviana este legata de chakra oazala si hara, iar nervii din regiunea lombar a a coloanei activeaza Iunctiile scxuala si excretoare, precurn sl picioarele. A$a curn am vazut, dezechilibrul si tensiunea dintr-o zona a corpului se reflects asupra altar zone prin interrnediul cornpensat!i rnusculare. Astlel, a rigiditate pelviana poate fl consecinta unui prost contact cu parnantul al picioarelor, sau viceversa. Felul cum ne tolosirn si cum ne rniscarn soldurlle exorima atitudinea noastra tata de sex si lata de elirninarea reziduurilor. Un pelvis care nu este .blocat" se poate balansa liber Inainte si tnapoi atunei cano ne mlscam, dar un pelvis care este pi in de tensiune S8 misca asemenea unui bloc solid, deterrninand Si miscarea rigida a oicioarelor Tensiunea din aceasta zona poate afecta si fesele 5i adesea este un indiciu allipsei unei oxorlmar! sexuale deplne.

Pelvisul dezechilibrat

Cand In regiunea pelviana sunt retinute carnitati mar: de tensiune si nu

In une:

oxprirr.ar: libere pozitia retractata lndepartat), pelviSu' este loarte .ncarca; energetic, dar po ate fi incapabil

sa S8 balanseze inainte a se

dsscarca, ceea ce are acumutare r.ociva de

consecinta 0

Fesele

!1'1uschii iesieri ataseaza pelvsol de o.cioare. contribuind la del;nirea

lor relative si a gamei de Tensiunea din aceasta zona

poate retlecta problerr e de

Fese!e stranse

[11 c,yclIlplu de ,Jdcnfic allah;" _ksclc -un! pcrnul11cnf COiltrncfatc <i . .;;tI'l711f;(' 1l7okit/1.

Pelvis dezechilibrat

Doel; pclz1isll/ cstc illlpins inmntc (;05 stilI/sa), feselL' sunt tm5c sprc inferior. Accosfl1 pozili« cstc adcec« /Ilsotitli de picionrc slt'ibitc sau rigidc ~i o jlllniHate superioarfi a corputu. sllpmdc:l'ol/nlii.

Dan) pc"'islIl cslc rctmctat (jos drcmnn), :0110 ~a!cl(Jr estc cOlltractl7ti'i ~i .scobita''. E ca ?i Cllm pcrsonnci rcspecti:» ii cstc tcnma sa Sf rctaxc:c.

Podeaua pelviana trasa In sus

/\ici 11l1l~(hjj de pc pnrtca_ intcrioan; ({ coapsc/(ir ,":'I111f fm5i III 51!.;;;; iar "podc(l1l0 pch1illllti" - iliitsrliii PII[J{IC(lCcis:icni - SUllf (onfractnti.

Abdomenul

Abdomenul este lacasu pentru hara, centrul nostru de greutate, rona sl vitalitate, si este strans legat de picioare si de senzatia de conectare cu parnantul. EI adaposteste simtarnintole noastre cele rna! intime, impulsurile instinctive de Ioarne. sexualilate "i pleniludine sau goliciune ernotionala si, oaca respirarn liber si profund, abdomenul se misca 0 data cu respiratia. Cu tcate acestea, civilizatia occidentala nu vede abdomenul cu oehi buni decat daca este ferm si neted, si 11e obligs sa-l constranqe-n cu curele si co-sere daca rnuschii nostr: sunt prea slabi pentru a-l sustine. Procecano astfel, instinetele noastre sunt inabusite sl, detasat de impulsurile primate, creierulisi asurna controlul, adeseori neqlijano nevoile noastre fundamentale. lntre cap si abdomen se atla inir-ia, centrul nostru emotional, care rarnane prinsa Intre irnpulsur.le contradictorii ale instinctelor :;;i cele ale rat.unii. Doar atunci cano cele trei centre lucreaza In armonie putern doband integra rea si echilibrul.

Abdornenul Instralnat

PELVISUL ~I ABDOMENUL 173

o rnodalitate prin care multi oameni se ceteseaza de propriile abdomene este prin tragerea muschilor abdominali si mentinerca lor in stare contractata. Aceasta reactie poate Ii lntalnita adesea la cei care acopta postura rnilitaroasa caracterizata de Indemnurile: .barbia sus, pieptul inalote, burta trasa lnapo!" Lipsa de contact cu nevoile

abdomenului mai poate Ii demonstrate de obezitate, caz In care incercam in mod gresit sa compensarn senzatia de goliciune interioara printr-un exces aiimentar, cane de fapt aceasta senzaue este adesea gene rata tocrnai de detasarea fa\a de propriile noastre instincte.

Abdomenul contractat (dreapta)

Aici abdomcnul csfc permanent tfas intiuntrn, musctu! sun! tori ?i rigizi, iar impulsurilc priniarc SUIII rl/{llJli~i!e. Aces!

tip de .urmura" personna respccth1a

si1 se limite:c la tomcic« lipsiUi

de projlinzil/1c.

Abdomenul umllat (dreapta indepartat)

Un abdomen ob«: poa!c acopcri ~i u-cundc sil1ltamintcle diniiuntrn. Dcfn;;afli de aces: ccntru rito), pcrsoana in Cf1u:::.a J10atcfi

il1capabiJa si'i-:;;i rCCII11ons(;1 sa-sl SI7!i~.fJ7ca

IIc"lloiic.

Abdomenul natural (dreapta)

La copiii mici ~i oamcnii din sociefiitile .inimitn»:", perctclc abdominal estc In gellera! retaxm inr I7bdOIlICl1ul 5C lifrgc:;;tt tiber la [iecare inspiraiie. /sbdomenu! ~i picptul stint integrate ~i 1111 separate.

174 lNTELEGEREA CORPULUI

Pieptul

In starea sa naturale. pieptul este 0 cusca osoasa tlexioila care

se onduleaza constant In ntmul respiratie.. Ea contine si protejeaza organe vitale precum irirna si plarnanii si este legata de chakra plexului solar, chakra inirnii $1 chakra gatului - centre Ie de energie vnala sau de constiinta raspunzatoare de receptarea $i distribuirea energiei, de emotu $1 de exprimarea sentimentelor (vezi p. 189). La 0 per soan a al care: piept se rnisca user: tara constrangerea vreunei .arrnur!", tandretea si calcura sufleteasca asociate cu inima pot fi exprimate si schimbate liber cu cei din jur: dar atunci cane energia este blocata In aceasta zona, ca 0 protectie lmpotriva suferintei, aeeste senti mente sunt exprimate rnai greu. Dlafragma este prineipalul rnuschi respirator. Ea se lntinde orizontal, din tata pana In spatele cutiei toraeice si, daca este tlexib.la, rnaseaza organele abdominale, inirna si plarnanii atunei cane se ndica $i coboara 0 respiratie profunda si relaxata energizeaza 5i hraneste lntregul corp, dar mult prea adesea fluxul energetic este blocat. Daea sentimentele noastre sunt prea dureroase tnvstarn sa ccrrtractarn rnuschii respiratori In mod inconstient, dat fiind ca restranqerea respiratiei este 0 modalitate de tnabusire a sentimentelor.

Piept supraexpandat si cazut Pieptul nostru este capabil sa

con tina 0 mare densitate de sentimente, dar atunci cane diafragma este contractata din obisnuinta, inqradindu-ne respiratia, ne secatulm vitalitatea, at at pe plan fizic, cat $i pe plan emotional 0 tens.une cronica poate avea drepl consecinta 0 varietate de modele reactioriale dintre care doua extreme sun!

pieptul supraexpandat si pleptul cazut Indivizii care au un piept supraexpandat au parte a de sus a corpului urntlata adesea prin contrast eu 0 jurnatate interioara a corpului subdezvottata. Ca personantate, ei pot parea ration ali. pozitivi si indeper denli. Dar in reaiitate ei au 0 atitudine defensiva si Ie e team3 sa S8 relaxeze. sa S8 lase in voia

sir-itamintelcr. Prin contrast ell

pieptul cazul sunt incapabii

respire pwfund, sa-si reincarce rezervele de energie. 'in consecinta ei pm palizi SI osteni(i 5i de mal niulte ori par inchisi in ei si

I

impresia

au nevaie de

Hespiratie norrnala

Ciind intiaiinn, diafragl1la se contracts ~i sc niisci: 111 jos, tn"fgfil1d coasiele inicrioarc ?i siernul III sus fi fl1 aiar«, ell ajlllorlllllll/?chilor intcrcostali, far abdol1lt'l1u/ Incept' sa St' umf]«. Pc IJln~lIra ce ccastcte Sf ridicn, clc lIll7rCSC nolumu! cauittitii ioracice, ceca cc face ca acrui st'i fie iras fl1 pl,jllliil1i. Ctind diafrngllln se relnxcazi; ~i sc miscii, pcrctcle elastic al pic!,llIllIi 1'C1'iI1C In pozitio iniiial« :;;i acrut este eliminoi dill P li'f II It? 11 i. Piept supraexpandat

Pie!,11I1 DraM 1/II/flnl si ridicni, ldufcl1ii Silf rigi:i II intpiedici; sa Sf ntiste 111 timpui unei expiratii, Sliibireo niuschilor pieplllilli ponte ail/fa ln cOl1tl'l1cararca acesiu, 1II0de] reflex ~i sa pel'll/1M 0 cxpiratic dcplil1i1.

Piept cazut

Picptlll ]Hlre inccrdm ~i fmgil, de parOl {ll'fi scobit ininmtru. Cmncnii C1t act's! tip de piept par rcsclIIl1atf sf 511/1..'1'111:/. Doell' pClt 111i.1{'l/"a sa respire pn~flll1d, ci pot _~Il-~i u'-tn7iosc/i 5i sa-~i i//tcgrc:c dllrcrca :::.1 Sj'f-si rcdobr7lldcos(('f ('nagia.

Urnerii 5i bratele sunt asociate cu rr ur.ca, actiunea, responsabilitate a si cu telul cum ne rapcrtarn la lurnea Inconjuratoare. Avanc

eli berate membrele superioare datorua posturii bipede si dupa dezvoltarea unui deget opozabil cu toate celelalte degete, am capatat 0 dotare un.ca printre toate fiinlele terestre pentru un spectru larg de activitati - pentru mar uirca uneltelor si a armelor, pentru a darui $1 a prirni, pentru a lovi sau a lrnbratisa. Pnn intermediul umerilor si bratelor multe ernotii sunt exprimate sau inhibate

- ernotii care iau nastere In abdomen si In piept: cu care urnerii sunt strans leg atl. Centrul energetic legal de accasta zona este chakra gatului, care este In principal responsabila de exprirnarea sinelui si de comunicare, prin interrnediul bratelor sau a vocli. lncercati sa exprimati 0 qarna de sentimente, cum ar fi mania, bucuria, superioritatea, teama, disperarea etc, si observati rolul jucat de umeri In exprimarea aeestor atitudini emotionale.

Umeri ridicati

Incrcmcnui de team« (drcapm),

umcrii 1"1'11111111 ridicaii 111 "Uren1C ce cnpul ;;i gilt 111 se aplcucti ill fota pcniru IIIni muiii: sigu I'llll til.

Umeri trasi lnapoi

Unicrii SUl11 rctmctati tdrcnpta ((,11tr1/), Cf7 ~i Cllm l-ar intpicdica pc indiuid sa lorcasct: Ciiiu! f>i niaxilaru! inferior sun! inuiinso sfidillor inninie, iar bratcle 511111 trase ;;i cle Iateml,

Umeri adusi in tala Umcrii se curbetizi; inir-o at itudine

protectcare (dreaptt; flldepiirlnl), en

inir-o incercarc de apamre a

picptullli ?i a inimii. ill

accastn poziii», Clitia tomcicti estc adcseori ccntracuut; iar 1'0 rica superioari'! a pi('ptllllli cste

rctrasi'i, C/I

bmirtc 511'17115 li!,ile de corp.

Umerii 81

,

bratele

,

PIEPTUL, UMERII SI BRATELE 175

Umerii ~i bratele

Felul cum ne tinern urnerii $i gradul de rnobllitate al bratelor naastre dezvaluie adesea unele ernotii nerezolvate. Printre eelemaiintainitepoz.itii se nurnara cea in care umerii sunt adusi in fatE! sau garbovlti, care sernnifica de obicei 0 at.tudine autoprotectoare, apoi pozltia

in care umerii sunt tras: inapoi, asociaia cu mania inabusrta, $1 umerii ridicatl"tr-o expresie obisnuita de tearna. Ereditatea poate 5i ea sa ne pred.spuna la a forma a umerilor care reflecta 0 anum ita modalitate de raportare la rncdiu, de asumare sau de abandonare a responsabilitatilcr. Dintre acestea, sunt prezentate doua tipuri - umerii supradezvoltati si urnerii inqusti.

Umeri supradezvoltatl

Umerii Inrgi ~i puicmici Simi in general asociati CII staeolipulmasculil1. Cand sun! ~i TOtlll1jiti, acestia indica 0 pcrsonolitatc care Sf simte excesio de fllll'0viirnill (slangn fndep<lrtnl). Bratele S1II1f adesco arcuiie sprc interior, precuin cele ale unci go rile.

Umeri ingu$ti

Pc Ifmgii.{t7plul ca 511111 [iraui, umerii dill accast(i categoric sun! de celc mai mutic ofi /asati III jos $1 pnr cOl11primati (stRnga), il1dicfil1d ei'i individull1ll-?i poote flSll111i7 rcspol1sabilitfifile $i-i lipSC~f( cllcrgia de a Sf adapta sau de a cfectul1 () schimbl1re. Bratcle af17nu} ~i ele moole.

176 lHTELEGEREA CORPULUI

Gatul, capul

fata

,

81

,

ln regiunea gatului si a capului sunt situate chakrele gatului, sprancenelor si a crestetului capului centre Ie energetice inrudite cu exprimarea de sine si eomunicare, constientizarea de sine si supracoristiinta (vezi p. 189), Gatul este 0 anera foarte aqlornerata pentru transportul sanqelui la ereier $i a aerului la plarnani precum si 0 cale de mediere intre gandurile si sirntarr.intele noastre sub forma impulsurilor nervoase. lmpreuna eu laringele, eonstituie un loc obisnuit de acumulare a tensiunilor si a coristrictiilor daca ne sirntirn supralncarcati emotional. Din perspectiva in\elegerii corpului, rata este una dintre partite corpului care dezvaluie cele mai multe lucruri $i probabil ca este si cea mai user de .citn" , Expresia este 0 manifestare a ceea ce sirntim si adeseori fata se modeleaza in jurul unei teme centrale

o lema care este fie 0 reflectare ad eva rata a sentimentelor noastre, fie

o masca pe care am ales-o ca sa ne contruntarn cu lumea tnconiuratoare. Mulli dintre noi aleg, de exemplu 0 masca de inocenta sau de superioritate, cu scopul de a crea 0 anumita impresie si, mal important, pentru a ob\ine 0 anurnita reaetie - poate pentru a ne oferi noua insine satistactie pentru nevoile neirnplinite ale copilariei, pe care continuarn sa Ie purtarn cu noi.

Capul $i gatul

Felul cum un om lsi line capul exprirna ceea ce simle despre sine si relativ la lume In general Dace persoana este deschisa si

retaxata, gatul va fi suplu si mobil,

iar capul sta In pozitie central a

deasupra corpului. Dar cel mai

adesea gatul este tension at cronic

si. dupa 0 penoaca de timp. gatul

si caput devine fixate lntr-o posn.ra caracteristica. Un cap impins in fata paate indica 0 personalitate aoresiva sau hotarats, dar conjugal cu 0 coloana excesiv de curbata suoereaza prabusirea si. adesea. c oorinta tierbinte. sinquratate Sf deprirnare. Cane capul si gatul

sunt trase inapoi (oreapta). poate

sa semnifice a per sonalitate

inilexibila si un individ mai

obisnuit S8 Iaca oecat sa simla

Capul imp ins inainte

Capu! cste aplecnt in fatil mportat la rcstu! corpului (stilllga) ddnd fie o exprcsie de agresiritete, fie Ul1a de ncvoie?i de dcpendenui, en aici. /stitntiinea esie adesea Inlilritl'l de Impingei'm inainie a bnrbic'.

Capul tras inapoi

Citnd caput 9i giitlll sunt retrnciotc (jos siIlllga), postJlm ponte indica a ntiindine rigid(f, orientatn spre rcalizari.

Cap aplecat tntr-o parte

Ull cap care se aplcaci; 11111'-0 parte (jos) sllgerea:a indccizie. 0 incapnciiate de confruntnre direcu:

Cll viata, Dues, ill plus, capul esle iii inclinai ill fata, posture slIgcreaza a anumitt: timidiiat e.

Fata

La f~1 ca si la restul corpului, 0 mare parte din structura fetei $i expresiile sale sunt modelate de atitudinile emotionale si menta le. Pentru a putea interpreta mai usor fata, este util sa 0 divizati In trei marl sectiuni. Zona de deasupra sprancenelor este seetiunea rnentala $i spirituala. Zona situata de 0 parte si de alta a nasului, inclusiv ochii, constituie sectiunea ernotlonata. In fine, zona oral a, de la nar: in jos, se raporteaza prepon-

de rent la aspectele fizice si sexuale ale corpului, mai ales la receptarea enerQtei. Forma $i caracteru: genera! al diferitelor trasaturi retlecta si ele diferitele part: ale corpului, asa cum se arata in harta din dreapta. Dupa cum puteti vedea, maxilarul corespunde cu pelvisul, iar tensiunea din unul dintre ele se retiecta intr-o lensiune corespunzatoars In celalalt o persoana care-si inclesteaza maxi-

larele s-ar putea '

sa-si inabuse mania si se teme sa nu-si piarda controlul $i sa-si dea frau liber sentimentelor; un pelvis contractat adesea irnpiedlca persoana In cauza sa fie agresivil din punct de vedere sexual. 0 barbie proerninsnta, dezvoltata excesiv, denota hotarare "i 0 atitudine sfidatoare, in vreme ce 0 barbie teslta, sobdezvoltata. poate semnala 0 atitudine retinuta vizavi de vlata, asa cum se vede in figura alaturata. Gura, la randul ei, exprima cat de ..1nfometali" sau de .satu:" suntem din perspectiva hranei fizice si

emotionale - buzele pot fi pline $i relaxate sau, cirnpctriva, subtlr: si stranse. Despre ochi se spune ca sunt ferestrele sufletului si, de fapt, retina este derivate din tesutul cerebral. Nici un alt oroan nu are capacitatea de a exprima 0 asemenea mullitudine de expresii - de la 0 privire nimicitoare sau patrunzatoaro, la una iubitoare, lncrezatoare sau imploratoare. La multe fete Yeti

o dlscrepanta Intre eei doi ochi fi!osofia esoterica, se soune ca oehiul crept si cel stang poseda energii diferite, Ochiul drept sernnilica egoui, activitatea, masculinitatea relatia cu tatal: Dehiul stang

esenta sau spiritul, receptivnatea, terninitatea si retatia cu mama.

Barbie proerninenta, supradezvoltata Biirbia esie impillsa ill fata intr-o expresie de agresioitate iii illcaplltallare,

GATUL, CAPUL $1 FATA 177

Harta fetei

Dijeritele trasilturi ale jetei se raporicazli la difcriiele parti ale corpului, [ucimd rolul unei adeoarate harti. Fruniea corespunde capului, iar sprtincenele, umerilor pi braietor. Cell trul [eiei reprezinta busiul, ochii fiind la acclasi nioel CII inima. Varful nasului corespunde ClI hara, gura cu organclc gmitale, [alca pi biirbia cu pehnsul $i picioarele.

Barbie teslta, suocezvottata

Barcia poartt: 0 expresie ranii«, en $i cum individul ar fi respins in permanenti'! simiindu-se incapabil sa-;;; sustini1 punciul de nedere.

Dezechilibru intre ochi

Ochiul drepi pare mai deschis si mai prieienos, ill vreme ce stiingu! arau; mai incordai, mai inchis si mai

defensi», '

-----------------------------------_ ... _, ..•... _.-

178 lNTELEGEREA CORPULUI

Limbajul corpului

Corpul unui om spune poveslea vietii acestuia. vorbind despre temerile si aspiratii!e sale, des pre cele mai protunoe secrete si experiente. Fiecare corp este unic, 0 lume care s-a creat sinqura, cornparabila doar eu ea insasi Pe aceste pagini ne vom una la trei eorpuri diferite pentru a va arata cum puteati incepe sa va dislilati impresiile, adunand iaolana diferrte sernnale si vazand persoana ea pe un intreg, Daca doriti sa Tneepeti cu eitirea propriului corp, puteti tit) sa stati Tn tata unei oglinzi rnari, ro.oslnou-va de 0 oglinda rnai mica ea sa va vedeti spatele sau, 5i mai bine, aranjati doua oglinzi mari in unghi in asa tellncat sa puteti vedea simultan doua taturi ale corpulu! Cand treceti la lnjelegerea corpului prietenilor durnneavoastra. observati-Ie rniscanle si posturile lnainle de a se Tntinde ios. observati cum lsi tolosesc corpul si felul cum respira. Din rnomentul Tn care s-au cui cat pe podea, puteti sa va Tntregiji irnpresiiie observand cat de bine se coruopeste corpul cu supratata de lucru, sau daca anurnite parli sunt tinu:e ridicate din pricina tensiunii. Aveji grija sa nu va proiectaf preiucecatile legate de felul curn credeli ca ar trobui sa arate. Ascultati

taceti jucecati sau cornparat!i. partenerului co-istatanle dumneavoastra si 1010si(i ceea ce ati descoperit pentru a va calauzi rnainile In lncercarea lor de a elibera corpul de armura Tn care s-a invah.it.

Joe

Corpul lui Joe pare comprrmat, de pares ar 11 fost strivit. De tapt. atuncl cane S8 prlveste In ogllnda, el consiata cu surprindere ca este rnai sofid cecat creoea. caci el se simte mai pipernici: decat este cu adevarat Corpullul da Impresia ca este resemnat si constrans. mai ales in reglunea pieptului. Exlsla 0 senzatie de congestle in Jurul pe.visului $i in regiunea abcorninala si, vazut dintr-o parte, esle evldenl ca pelvisul esle rei racial iar reglunea salelor prezinta 0 .scobitura" Si urnerii sunt trasi inapoi si sunt usor ricicati, suqerand un amestec de ieama sl de llpsa de .tupeu" Parlea supenoara a p.eptului lui Joe este contractata si trebuie .deschisa' Respiratia profunda va ajuta Sa-51 elibereze tensiunea eu care deja S-3 obisnuit ta fe! cum 71 va ajuta sa elimine tensiunea din piept si din abdomen

LlMBAJUL CORPULUI 179

Sue

Alat in vederea tronta.a cal sl in eea din spate, postura lui Sue este cea a unei feWe lipslta de aparare sl user interoqativa. Tatpile sunt plate si excesiv de hpi1e de parnant, iar picioarele. ces: oezvonare destul de frumos, par usor cam stinqhere. Pelvlsul este retractat $1 rasucit inapoi in partea dreapta Cea rnai mare parte a energiel sale pare adunata In abdomen, solduri $1 picioare, care par rna: soli de decal jumatatea supeioara. Pieptu!. prin cornparatie. este incordat $1 contractat iar urner!i, galul si maxilarul par $1 ele iensionate. Din lateral puteti vedea ca are capul aplecat In fata de fapt intreaga jurnatate de sus a corpului pare gata sa porneasca tnatme, In vreme ce jornatatea de jos rarnane pe loc si ezita. Aceasta irnpresie de incertitudine este accontuata de picioare si de brate - bratul $1 piciorul slang sunt inainte, iar dreptulin spate,

Mark

Cea mal trapanta trasatura a corpulul lui Mark este discrepanta creaota-stanna. lntreaga sa parte dreapla pare mai cornprlrnata sl rnai tensionata - cutia toracica se inclina spre dreapta, umarul drept este mal coborat $i rnai rotunjit decat eel

slang $1, In consectnta. bratul drept pare mal lung, Soldurlle sunt incllnate In sus In partea dreapta iar greutatea este lasata in principal pe piciorul drept Exista 0 usoara deplasare in sus a energlel jumatatea de sus pare mal puternica $1 mal rnatura, iar picloarele par mal Iirave. hi tine capul rioicat asemenea unui soldat la parada. Impresla predorninanta a lntregii siluete este "gata de lupta

sau de fuga'· In special atunei cane este vazut din tata, Mark arata deopotriv8 sncator !;3! usor delensiv Rigiditalea sa generala si postura intepenita ar putea masca tearna de destinder e. de relaxare, de a intra in conlact cu propria S8 lalura mal blanda

Daca sunteti novice in arta masajului, este mai bine sa mvatati despre structura corpului prin atingere inainte de a dobandi 0 in\elegere intetectuala a anatomiei Daca exersati secventa fundarnentala de

masaj pe corpul dumneavoastra sau al altora, veli ineepe in scurt

timp sa simtiti struetura care sustine asupra careia aclionati eu

mainile. Dupa ce vi s-a starn it si vreti sa patrundeti mai

profund in structura si modul de al corpului, veti constat a

ca asta va adauqa 0 noua si bogata la cunostintele pe

care deja le-ati capatat prin experienta. acest capitol va oferim doar

o prezentare succlnta a anatomiei $i fiziologiei corpului omenesc, pornind de la arhitectura oaselor si a rnuschilor, trecand la sistemul nervos $i la piele si ajungand In final la aura sau corpurile de .enerqie subtila" care ne tnconioara corpul fizic.

Anatomia osului

Toate oasele sunt umede si active 5i

necesita hrana, la lei ca oricare alt organ viu. Ele sunt alcatuite dintr-un tnvelis extern dur si 0 regiune lnterna poroasa - rnacuva osoasa - care contine rezerva bogata de sanoe, acesta acucandu-te toti nutrientii de care au nevoie. M8duva osoasa

lab rica celulele sanguine rosii si serveste ca 0 irnportanta rozcrva de rninerala. in ligura din dreapta este prezentata structura unui os lung, cum ar Ii lemurul.

180 ANATOMIE

Anatomie

Articulatlile

Cano coua sau mai multe oase ale scheletului se tntalnesc, se torrneaza o articulatie. Dupa criteriile structurii si al lunctiilor pe care Ie lndeplinese, tipurile de articulatii sunt ext rem de numeroase, de la eele care se misca liber, cum ar Ii articulatiile membrelor, la cele care sunt imobile, ea de

cele care unesc oasele Exists mai multe lipuri de artlculatii eu rniscare libera si putem aminli articulatiile tip balama, ca genunchii, gleznele si coalele, si articulatiile eu bile. cum ar II articulaliile so'dulu, si urnarului. La articulatiile mobile capetele oaselor sunt aeoperite cu cartilaqii si sunt legate cu 0 capsula tibroasa. lnvetita cu un tesut neted numit membrana sinoviala care secreta lubrifiantu! artlcutatiilor - fluidu! sinovial. stimuleaza produeerea acestui

ANATOMIE 181

Vedere trontala

Vedere din spate

Scheletul

Peste doua sute de case alcatuiesc scheletul (vezi pagina din dreapta), structure de rezistenta tlexibita a corpului nostru. Pe lilflga faptul ca Bustin corpul 8i protejeaza unele dintre cele mai delicate oroane. oasele fac posibila miscarea. actionand ca niste parghii la lncheieluri sau ca puncle de conectare Tntre ele. Crestele care pot f observate pe unele dintre suprafetele oaselor de pe pagina din dreapta servesc la atasarea rnuschilor.

Maduva

Cavitate a rnedulara

Genunchiul

Gelllmchiul este eea mai mare aniculatie a corpului omel1e5e. Este 0 articuiatie de tip batama care l1U se ponte mifca decitt l11f1'-u11 singur plan, ascmenea balml1alei de la fi?i1.

Soldul

La fel ea toate oriicniatiil« ell bile, soidu! ate !Ill cap rotund care se fmbil1i'i eli 0 ea'vitate scobit», pernritiil1d niiscarea in orice directie.

182 ANATOMIE

Muschli

rvlu$chii lie permit sa ne rniscarn $i contribuie la felul cum aratarn. asa dupa cum ne aluta sa res pi ram, sa digeram hrana s! sa etectuarn nenumarate alte Iunctii ale organisrnutui. Sun! dOUB tipuri p-incipate muschii schetenci, pe care putem rnisca voluntar, si muschii visceral: sau involuntari, precum cei ai inirnii.

Structura muschllor

Musch;; sunt aicatuiti din rnanunchiuri suprapuse de fibre sau celule, alimentate cu sanqe, lirnta si nervi. Tendoanele de la capetele unui muschi au rolul de a-l atasa de oase. Partea central a a muschiu'ui se numeste corpul muschi.nui, iar cele coca capete sunt cenurrute, respectiv, .oriqinea". la punctu! de ancorare, si .insertia". Is punctul de tragare. Manunchiuri!e de fibre din corpul muschiului sunt sicatune din manunchu.r: $1 mai mici sau fibrile sau filamente, care sunt capabile de cor tracte (vezi dreapta).

Functiunile rnuschilor

Carie un musch: primeste de la creier mesajul care-i cornanoa contractarea, librele aluneca unele tata de altele, asa cum se arata tn ligura din oreapta, provocanc 0 umflare s: 0 scurtare a rm.schiului. Aceasta face ca oasele de care muschiul este atasat sa fie trase mai aproape unul de celalalt, etectuano rniscarea. Muschu care indoaie articulatlile se numesc Ilexori. rar cei care Ie indreapta se nurnesc sxtensorl. Cand lndoiti cc'ul, de exernplu. bicepsul - muschiul flexor de pe partea Irontala a bratului - se contracta si ridica radius.J. asul antebratutui. Cand cooora; bratul. tricepsul muschiu: extersor de pe spate!e br atului - se coot-acta iar

bicepsul se relaxeaza 5e intinde.

asa cum vede In figure din

oreapta.

ANATOMIE 183

care se misca automat. Fiecare terminatie a unui rnusch. scheletic este atasata de un os de ambele part: ale articutauei: Majoritalea muschi.or se rnisca in perechi, unul miscano articulatia lntr-o directie. iar celalalt rn directie opusa. !v1u$chii scheietici sunt dispusi in straturi Sl piasaf sirnetric In ambele parti ale corpului. In i!ustratiile de

pe paqina alaturata stratul superficial de rnuschi a fost incepartat de pe partea dreapta a desenului, pentru a putea expune stratul mai profund de dedesubt. Masajul

poate slUli [a disiparea nodulilor duri provocan de spasme!e museu.are. care la randul lor sunt provocate de o tensiune cronies sau de 0 trauma ernotionata sau tizica.

Vedere frontala

Vedere din spate

Marele pectoral (Pectoralis Major)

Bicepsul

contractata

Muschiul croitor (Sartorius)

Muschl] gas!rocnemieni (Gastrocnemius)

Triceps contractat

Muschil superficiali

MU$chii profunzi

Muschi! superficiali Muschli profunzi

184 ANATOMIE

Circulatla

Sistemul circulator are rolul de a transporta sancele prin corp. Sangele care circula poarta cu el

si alti nutrienti la celule, produsele reziduale si distruge bacteriile invadatoare cu celulele sale albe. Sistemul este coordonat de inima, 0 pompa musculara de mare randament care transpona circa 6 litrl de sange pe minut cand corpul este in stare de repaus, si pan a la 24 de litri in timpul exercitlilor Iizice intense. Corpul adultului coniine in jur de 7 litri de sanpe. asa tncat chiar si in stare de repaus intreaga cantitate de s8nge etectueaza 0 circulatie cornpleta tntr-un interval ceva mai mare de un minu\. Sangele oxlgenat, de culoare rosu-aprins, este pompat in exterior de catre inima si circula prin arterele corpului care se termina cu niste

vase de minuscule numite

capllare. oxigenul si nutrientf

sunt scnimbatl cu dioxidul de carbon si alte produse reziduale. Avand acum 0 culoare mai inchisa, sangele incarcat cu reziduuri se intoarce prin Intermediul venelor la inima, de unde este pomp at catre plarnan: pentru a f purilica\. In general venele sunt mal apropiate de piele iar presiunea in ele este mai red usa. Masajul ajuta c.rculatia prin favorizarea tluxului venos catre inirna $1 eliminarea reziduunlor, scazanc astlel presiunea sanguina sl crescand procentaju! de oxigen in [esuturi

Inima

Sangele oxigenat, de culoare rosu-aprins, de la plarnani este pompat prin intermediul venelor pulmonare in atriul $i ventriculul stang al inirnii $i de acolo, prin aorta. la artere Si la celelalte parti ale corpului. Sangele dezoxigenat mai inchis la culoare, revine prin interrnediul vene!or in atriul si veruricului crept al irurnii, de unde este pompat prin interrnediu! arterelor pulrnonare in plarnani pentru recic!are

Drenarea limlei

Limfa protnne initial dill siinge, Ollpa ee a fost curaiatt; de inn.uritati, ea este readusi; ill sal1ge prin intermedin! a doui; ducturi: ductul limjatic drcpt, care drcneazn pariea din dreupta-sus a corpului, fi duciu! toracic, care drencazi; restul corpllilli.

Zona drenata

de ductul toracic

Zona drenata de ductul limlatic drept

Vena pulmonata

Sistemul limfatic Sistemullimlatic aiuta la mentinerea unui echilibru corect at fluidelor in tesuturi $1 sanqe. la apararea organismului lmpotriva ooiuor. la conservarea proteinelor $i la eliminarea bacteriilor si a altor produse celulare reziduale. Este un sistern complex de filtrare alcatuit din capilare limlatice prin care circula

un lichid laptos numit limta, prin intreg organlsmul. Miscarea limlei este etectuata prin acuunea asernanatoare rnasajului a rnuschilor inconjuratori, tntrucat sisternul limlatic nu dispune de 0 pornoa, precum Inima, care sa-l propulseze. Capilarele limlatlce poarta excesul de fluide Si bacteriile de la tesuturi, pentru a Ii filtrate de ganglionii sau glandele limlatice intalnite pe parcurs. Acesti ganglioni mal

produc Si celulele sanguine albe cunoscute sub numele de limfoeite.

vaselor, asemenea lnsirate pe un fir de de ganglioni se gssesc in regiunea

la subsuori, In zona

si la genunchi, precum si pe partea centrals a bustuiui, asa cum se vede in ilustratia din

Masajul stimuleaza circu-

tatia Si ajuta la Indepartarea

acidului lactic Sf a attor produse reziduale generate in tirnput exercitiilor tizice excesive.

ANATOMIE 185

186 ANATOMIE

Sistemul nervos

Sistemul nervos primeste intorrnatii de la stimuli interni $i extern! Ii decodifica si inmagazineaza in creier s! genereaz8 cornportamentu: de rescue. EI consta din doua paru: sistemul nervos centra! $1 sistemul nervos periferic. Sistemui nerves central euprinde creierul si maduva spinarii, iar acestea tormeaza un sisterr de comunicatii bidirectional legat de toate eelelalte part: ale corpului prin intermediul nervi lor penterici. Sisternul nervos periferic propriu-zis consta din ooua ramuri - voluntar (nervii cranieni si spinab) $1 involuntar sau autonom (responsabili de Iunct.i vitale ale organismului, precum dlgestla si respiratia). Exista doua tipurl de celule nervoase periferice, sau neuroni senzoriale (sau aferente) Si motoare (sau eferente). Neuronii senzoriall transmit impu!surile primite de receptorii organeior senzoriale la rnaduva spinarii $i la creier. Neuronii motori poarta inforrnaua si instructiunite de la creler catre organe sl tesuturi, prin intermediul maduvei spnarii.

Sistemul nostru nervos ne permite sa evaluarn $i sa reactfonarn adecvat la mediu! inconjuretcr: e! r8gleaz;; toiocata activitatile celorlalte sisteme ale organismulul. Prin relaxarea si tonifierea nervilor. masajui amelioreaza starea tuturor organelor corpului nostru.

Sistemul nervos central ~i periteric Crcicrul $i mtidutx; spinimi - sisiemu! J1ervos central - consiit uie pcniru corp a aderarnti; ccntralii elcciricii. De la 1I11'idllV,1, prineipalii nervi Sf mm{fica spre per~f{'ria sail cxlrclIIitlltile corplIllIi, f01'11ll111d sistrmul nerio« perijcric. Pentru simplitn!«, nercii pcrijcrici SU11! itustraiijonrtc simp/ificaf il1 figllm de inai jos.

Creieru!

Zonele nervilor

~\jervii spinali se rarntica din rnaduva spinarii in perechi spre a servi diferite parti ale corpului. Gatul $i bratele au atocate nervii din zona cervicala. cutia toracica si aboornenul, pe eei din zona toracica. saleie, soldurile s. partea din Iata a picioarelor au repartizate nervii din regiunea lornbara, In vreme ce de partea din spate a picioarelor se ocupa nervii din regiunea sacrala. Cano etectuam un rnasaj, este util sa inteleqem care zone ale corpului sunt servite de diferitii nervi spinaii. asttet incat sa putem directiona tratamentul in mod corespunzator. De exemplu, daca parteneru! suiera de 0 durere sciatica la un pieior, ar trebui sa va concentrali pe regiunea sacrala a coloanei vertebrale, precum sl pe spatele prcioarelor. Durerile din articulatia soldului pot fl allnate actionand In zona lornbara a cotoanei. precum $i prln actiune locala.

Plexul lombar

Plexul sacral

Pielea

Pie lea este eel mai mare organ al ccrpului - organul atinqeru. Ea asioura un inve.is solid, protector sl Impermeabil pentru partite pe care Ie acopera $i ajuta la eliminarea reziduuruor $1 regularizarea temperaturii. Mal presus de tcate. ea ne

turnizeaza informatii despre mediu prin mijlocirea unei marl cantitati de terminalii nervoase si celule receptoare. Receptoarele care sunt sensibile la atlngere usoara, durere, caldera $1 trig sunt situate in apropiere de supratata plelii, iar cele activate de presiune se atla mal In profunzime. Cel rna! mare numar de receptoare sunt ceie sensibi!e la durere. iar cel mai puiin numeroase sunt celulele sons.bile la temperatura. Tot in pieie mal sunt lnglobate si glandele sudoripare care elirnina reziduurile $i ajuta la racirea corpu!ui prin trar-spiratie. precum giandeie sebacee. producatoare ale unei secretn ufeioase care tuontiaza pie lea

$i 0 protejeaza

bacterii

ANATOMIE 187

Structura pielii

Piclca constii dintr-un simi exterior de cetule, cpiderma, pi 1111 simi gros interior, derma. Epiderma, core se 111110ieple pennanent, coniine cclulctc

rccepioare rcsponsabile O! mingerea, 111 '()feme ce derma adi:fpostc;;te glol1de!e sebacee pi sudoripare. Sub dermii se gaseple W1 simi de griisime numiti: tesu! subcutanai.

Glanda sebacee

Nerv

188 ANATOMIE

Aura 81 chakrele

,

In atara de anatomia fizica. cu sistemele sale circulator, respirator \,i asa mai departe, mai exista si 0 anatomie psihica sau .subt.la", care In mod normal este nevazuta. Anatomia subtila cuprinde aura, care inconjoara corpul tlzic. $i centrele principale ale energiei psihice, sau vitale, cunoscute sub numele de chakre. Aura este In general descrisa ca un ovoid de ernanatii luminoase si colorate, care interpenetreaza si circula In jurul corpului tizic, a\,a cum se arata In dreapta. Ea se atla permanent In rniscare. reactionand atat la stimulii mediului cat $i la schirnbarile din gandire, sirntarninte si starea de bine tlzlca. Literalmente, "aura" tnsearnna briza st. lntr-adevar. pentru acei ce au capacitatea de a Ie vedea, straturile licaritoare de energie din care este constituita aura par sa se rniste ca si cum ar fi rniscate de vant. In interiorul aurei se afla cele sapte chakre principale (prezentate pe pagina alaturata) care servesc la transmiterea energiei vitale.

Aura

Aura este un camp energetic compus din trei straturi: corpu! eteric, corpul astral si eorpul spiritual sau cauzal. Corpul eterie este emanat cam la 2-3 centimetri de carpul fizic. Functia sa de baza este de a primi $i a transmite energia vitala forta vietii cunoscuta sub numele de prana in sanscnta, sau ki in japonez8. Corpul astral S8 extinde pana la circa treizeci de centimetri sau mai mult In jurul corpului. EI se raporteaza la starea emotional a 5i modelele de g!mdire ale individului si prin intermediul acestui corp sirntirn dispozitlile sutletesti sau .vioratille" altor oameni. Gandirea neqativa sau ernotiile nerezolvate se pot filtra din aceasta parte a aurei catre nivelurile eterie si fizic, rnan.testandu-se ea boli. $i mai departata de corpul fizic este eea rnai fina parte a aurei.

corpul spiritual sau cauzal. Acesta se poate extinde par.a la distante cuprinse lrure un metru si cateva

sute de rnetri, in Iunctie de evotutia spirituala a individului

Fizic

Eteric

Corpurile aureale

lndioidul esie alctuuit dinir-un COI'P fizic si 0 aur« de corpuri subtile eteric, astral si spiriiua! sau cauzal. Corpul fizic consu; din maicric camcierizatii prin cell' mai dense ~i mal Ienie vibratii, iar corpul spirituat dill energie subiilt: camcterizota de cell' maifinc:;;i nuii rapide uibratii. Teate cele petn: corpuri se intcrpenctrcnzi; reciprcc pcniru a forma un camp de energie subtil, a~a Cl1m Sf arau: 1I1ai SllS.

Astral

Spiritual sau cauzal

Chakrele sau centrele energetice

Cele sapte chakre sunt centrete energetice ale corpului eterie. Pentru senzitlvii care Ie pot vedea, ele apar fie ca niste vartejuri coniee, fie ca niste depresiuni In forma de farfurie, In tunctie de sanatatea 5i de dezvoltarea spirituala a individului. Dar chiar si acei dintre noi care nu Ie pot vedea pot sa invete sa Ie sirnta energiile individuale cu ajutorul mainilor. Situate de-a lungul coloanei vertebrale, asa cum se vede In figura din dreapta, chakrele actionsaza ea principalii receptori si distribuitori ai energiei vitale lntre corpul fizic si corpurile subtile ale aurei. Fiecare chakra eorespunde unei anumite glande si guverneaza anumite parti ale corpului Iizic si zone ale dezvottarti psiholoqice SI spirltuate, asa cum reiese din tabelul de rnai jos. Echilibrul dintre chakre astoura un maximum de vitalitate SI sanatate. Afectarea unei chakre sau a corpurilor subtile In urma unei traume fizice sau emotionale se va manifesta ca 0 distunctionalitate intre zone Ie relative ale corpului. Scopul unor arte de vindecare precum acupunctura, shiatsu si masajul este sa rest abileasca echilibrul energetic al individului si s8.-1 aduca pe acesta in armonie cu pulsul universal al vietii.

Hara Sumdtnsthana

Plexul Solar Mal1ipura

ANATOMIE 189

Cele sapte chakre

Cltahcle pol fi perccputc aiM ill spatele eat oi ill pnrrea dill /lli'l a corputui - de la Chakra /1a:aIl1I'iil1(/ la Chakra crceteiuiu! capului. Chakrcte 5Ul11 adcsea conccpute CIl J'Ji?te flori de lolus, [iccare avfilld un l1ulIli1r diferit de pctate rcprezenttmd canotcle de cl7ergie carl.' tree prin ele. DC51're Chakra Cl'e~tetului capuiui se splllle eli rll' avea 0 mie de peiaic.

Inimii Annhnia

Tinuis

Tiroidi:

Chakra Bazala

Denumirea Sanscriil: Muladhal'O

Gonade

Pnncrcas

Gat Vishuddha

Frunte

Glal1drl

Pal'ti [izice $t orga1l!? guvernctc

Picioarele: organele; genitale anusul: coccisul; rinichii

Pelvis; organe; Vertebrele lomb are; Inima: partea info Bratele: rnainile:

genitale; sistem stomacul; vezica a plamanilor; gatul; gura;

reproductiv: ; biliara: ficatul; pieptul; sanii: vocea: plamanii:

abdomen; sacrum diafragma; vertebrele toracice: vertebrele cervicale:

vertebra lornbara sistemul nervos sistemul circulator sistern

Frunte; urechi: nas; ochiul stang: baza craniului; maduva spinarii: sistemul nerves

drept;

autoexprimarecreativitate; clarauditie

Intuitie: intelect, clarviziune

Vitalitatea; miscarea: exprimarca sexuala: contactuJ eu pamantul

Energia emotional a Dragoste: bruta: dorinta: puterea personala

supraconstiinta: dorinta spirituals de a Ii

~-.~~~-------~------------ ........ - ........ -- ....... ------

DOli/cHilli de covupovtanicnt ?i dCZI10ltarc WiWI1t1

Dorinta fiz ica de a fi; originile primordiale: supravietuirea:

190 GHID PRACTIC DE MASAJ

Index

A

89

pentru laba piciorului

Elementul Pamant 83, 126

177

G

Galul43, 54,112-113,176

88,122·125, 172-173. 189

132

166-179

81,85, 110

K

L

o

Oasele 180

151

a label picioruhn

si a

126-

V Vasul

110, 112, 114

y

Yin si 82, 83_ 85

de 163

Pro Editura si Tipografie vine in sprijinul de nOI ~I comandatE' de tine, ajung la destinatar

tipar sau in uncle cazuri, Inairite chiar de a localitatii in care locuiesu: Singura interesuJ rnanifesta! de tine, odirura noastra urrnatoarele reduced:

- pentru 0 cornanda rnai mare de 100.000 lei - 5%

- pentru 0 cornanda mat mare de 200.000 lei 10%

- pentru () cornanda rnai mare de 275.000 lei - 15°,{)

Plata 5e face la ~ ramburs ;;1 mal mu!t~ nu se percep

taxe posta Ie ,;;1 de cornanda fermXl bitarea unuia sau

rnai multor titluri.

Poti face comenzi ;;i prin e-mail: pro@zappmobife.ro

Stimate cititor

CARTE PO?TAlA Post raspuns

Preturile sun! valabile in perioada noiembrie-decembrie 2002 Expeditor:

Nurnele..

Oras (Localitate) .

Jude! (sector)", .

Strada" '

Sc. ""Et.

Destinatar

Pro Editura ~i Tipografie CP. 68-11, Bucuresti Tel.: 021-490.62.35 e-mail: pro@zappmobile.ro

.. """,nr, "".""" ... ",BI,

""AI',

.i.Cod.

""Tel.

In cartea OARE BAlENELE AU BURIc! veti gasi raspunsuri la mai mult

de 75 de inrrebari despre balene ?i delfini. Veli gasi In carte 0 multirne

de date s! multe ilustratii spectaculoase care descriu cu mlnutiozitate viata ?i obiceiurile balenelor.

• _0:oiembrie 2002 • ISBN 973-85047-5-9 • 48 pagini

• format 26/21 ern • Ilustratii color • Coperti cartonate

n cartea SE POATE sA PLOuA cu cALETI? veli gasi raspunsuri la rnai rnult de 80 de intrebar: despre vreme. Veli gasi In carte 0 multime de date ?i rnulte ilustratii spectaculoase care prezinta stiinta despre vrerne si rntJl11plari neobisnuite legate de vrerne.

• Noiembrie 2002 • ISBN 973-85047-8-3 • 48 pagini

• format 26121 em • llustratii color. Coperri cartonate

In cartea DE CE EXPLODEAZA VULCANII? vetl gasi raspuosuri la 78 de intrebari despre vulcani si cutrernure. veti gasi In carte 0 rnuhirne de date 1i multe ilustratii spectaculoase care descriu cu minutiozitate cauzele ?i efectele vukanilor ?i cutrernurelor. \'eti putea chiar sa realizati un rnic vulcan In bucatarie:

• \'oiernbrie 1002 • ISBN 973-85047-6-7' 48 pagini

• format 26/2 J ern • llustratii color • Coperti cartonate

Esti curios sa stii CUIll funqioneaza corpul tau?

In cartea DE CE NU TE DOARE CAND TE TUNZI? vei gasi raspunsurile la rnulte Intrebari referitoare la corpul omenesc.

• :"oiembrie 2002· ISB:" 973-85047-7-5' 48 pagini

• format 26/21 em • Ilustratf color' cartonate

Este 0 carte adresata celor pe care ii intereseaza sa irneleaga rnodalitatile prin care poli ajunge la rezultate nebanuite in relatiile cu partenera.

Te va face mai bun, mai capabil $i mai aventuros.

• Decernbrie 2002. ISBN 973-85047-3-2' 192 pagini

• format 19/21cm • llustratii color • Coperti cartonare

Chid practic de tehnici orientale $i occidentale de 13 masaj la shiatsu $i reflexoterapie. Frumos ilustrata cu instructiuni din aproape In aproape, iii va arata puterea atingerii urnane.

• Decembrie 2002· ISBN 973-85047-2-4' 192 pagini

• format 20/25cm • Ilustratii color • Coperti carton ate

1300000leij

Arta amorului la arabi, este a doua editie a carlii care reprezinta cunostintele erotice ale lurnii islamice, lndeosebi din principalele capitole ale celebrei

De ce batranul l$i regaseste tineretea, scrisa in secolul

al XVI-lea de Ahmad Ibn Souleirnan

• Decernbrie 2002· ISBN 973-85047-4-0· 168 pagini

• format 13/19.5cm • Ilustratii alb-negru • Coperti cartonate

Cartea prezinta 0 metoda accesibila temeilor si barbatilor de toate varstele. adaptata pentru toate ternperarnentele care te va duce la un echilibru iizic $i mental perfect. Aceste Iller-uri Ie vei obtine prin exercitii cotidiene facile ce vor fi 0 sursa de vigoare $i sanatate pentru tine. Cele opt etape traditionale ale Yoga, vor da vietii tale dirnensiuni noi. Cele 33 de atitudini de baza sunt descrise cu precizie in patru serii progresive. Respiratia este lucrul eel rnai important In Yoga.

• Decembrie 2002 • ISH" 973-85047-9-1 • 3S0 pagini

• format 13/19,5cl11 • l lustratii a!b-negru • Coperti cartonate r-----c-,-,---:--:--'

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->