Anul IV, nr.

42 iulie 2010
Publicaþie lunarã editatã de Protopopiatul Ortodox Fãgãraº

apare cu sprijinul

Învaþã sã-þi asculþi copilul. Limbajele copilãriei
Copiii au mai multe limbaje ºi e bine sã þineþi cont de limbajul în care copilul vã vorbeºte. (pag. 11)

Din cuprins:

Îi certãm mereu pe politicieni, dar ei sunt chipul nostru

Am intrat la liceu ºi mi-e fricã
Intrarea la liceu e o schimbare importantã, un factor de neliniºte, o trecere spre un anturaj dificil. (pag. 9)

(pag. 5)

Femeia ºi organizarea casei creºtine
Care sunt responsabilitãþile femeii creºtine în ceea ce priveºte gospodãria? (pag. 15)
Editorial de Pr. Iosif Ciolan împãrat tiran care se uitã sfidãtor la neputinþa noastrã de a ne ridica fruntea cu De partea cui demnitate, deºi înainte eram mai bogaþi suntem? decât el. Am greºit pentru cã nu am ºtiut cu Ne aflãm într-o situaþie delicatã. Ne lamentãm ºi arun- cine sã ne aliem. Suntem responsabili de cãm vina unii pe alþii pentru urmãrile acestei greºeli, pentru cã am ºtiut starea de crizã în care ne afun- ce ne aºteaptã. Da. Am ºtiut de la început dãm cu fiecare zi ce trece. Unii suntem unde vom ajunge. ªi acesta este pãcatul uimiþi, alþii speriaþi, alþii intrigaþi ºi furioºi. nostru. Pãcat responsabil care este urmat Cred cã majoritatea românilor priveau cu de consecinþe. Hristos spune: „Dacã n-ar entuziasm intrarea noastrã în aceastã mare fi ºtiut pãcat n-ar fi avut, dar de vreme ce familie economicã europeanã, acest ºtiu, pãcatul este întru ei.” De ce spun cã gigant U.E. Acest „mamut” devorator de am ºtiut? Latinii aveau o vorbã: „Nimic conºtiinþe. Acest vampir care ºi-a pregãtit nu este nou sub soare” - o sintagmã care prada hipnotizând-o prin plãcerile lumii ar fi trebuit sã ne atenþioneze. Tind sã cred cã poporul nostru român, acesteia pe care le oferea pe tavã tuturor cu conºtiinþa lui creºtinã curatã, angrenat celor ce doreau sã guste din ele. Aceasta miere s-a dovedit a fi însã un în planul lucrãrii lui Dumnezeu de sfinþire imens ocean de fiere, cãci toþi simþim a acestei lumi, a fost într-adevãr un acum gustul amar. Un gust pe care noi nu partener loial al lui Dumnezeu. Deºi am l-am cunoscut pânã acum. Este gustul fost încercaþi prin tot felul de ispite, încã amar al pierderii libertãþii noastre, al hao- nu L-am pãrãsit oficial pe Dumnezeu, aºa sului social, al pierderii demnitãþii umane, cum a fãcut-o Occidentul începând cu al cerºetoriei noastre la poarta acestui perioada iluministã ºi umanistã.
Noi ºtiam cã Occidentul nu numai cã nu mai este partener al lui Dumnezeu, ci este duºman, chiar „contracandidat” la postul de conducere al lumii, nu numai sfidându-L, ci chiar cerându-I lui Dumnezeu sã pãrãseascã scena lumii acesteia. ªi, cu toate acestea, noi doream din tot sufletul sã ne aliem cu el: U.E. - marele duºman al lui Dumnezeu. Spuneam cã nu e nimic nou sub soare. Aºa au pãþit ºi evreii. Popor pe care Dumnezeu l-a ales sã-I fie credincios. Când evreii au fãcut alianþe neloiale faþã de Dumnezeu, au fost pedepsiþi pentru a nu uita care este rostul lor în lume. Sã nu pierdem din vedere cã istoria Turnului Babel se repetã. ªi acum popoarele s-au strâns împreunã ca ºi atunci, încercând sã ridice acest turn al nebuniei prin care sã-I arate lui Dumnezeu cã ei sunt stãpânii ºi nu El, Creatorul. Dumnezeu a început deja sã amestece limbile. Sã fim atenþi sã nu urcãm prea sus în turn, pentru ca nu cumva cãderea sã fie fatalã.

CMYK

2

Eveniment

Sfinþii români, ocrotitori ai schitului de la ªinca Nouã
În Duminica Sfinþilor Români, sãrbãtoarea hramului schitului de la ªinca Nouã, Preasfinþitul Andrei Fãgãrãºeanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, a oficiat Sfânta Liturghie în biserica mare din sat, alãturi de pãrintele Visarion Joantã, exarhul mãnãstirilor din arhiepiscopie, în mijlocul unui sobor de preoþi, în frunte cu pãrintele stareþ Matei Bilauca ºi pãrintele paroh Sorin Suciu. La aºezãmântul monahal de la ªinca Nouã În cursul dupã-amiezii, lucrãrile contiPreasfinþitul a vizitat locul unde nuã. Pânã când se ridicã corpul de chilii ºi ruinele vechii mãnãstiri se va putea sluji în mijlocul pãdurii, obºtea mãnãstirii este gãzduitã în sat, primind spre folosinþã bisericuþa veche de lemn de pe deal. Însã sãrbãtoarea hramului, o sãrbãtoare a întregului sat, s-a fãcut în biserica mare ºi încãpãtoare pentru mulþimea de credincioºi. La prãznuirea sfinþilor români au participat sãtenii îmbrãcaþi în costumele popu- Gânduri la primul hram al schitului de la ªinca Nouã lare specifice zonei, în frunte cu Cei ce vor merge la Schitul Sfinþilor ciez ºi acum: dragostea sa faþã de Dumnezeu, primarul satului, Dumitru Flu- Români de la ªinca Nouã, din judeþul Braºov, manifestatã în rugãciune ºi în slujirea aproacuº, dar ºi pelerini veniþi pentru vor fi încântaþi de locul pe care Dumnezeu l-a pelui. Pãrintele a crescut duhovniceºte pe lângã a-ºi uni sufletele în rugãciune ºi ales acum mai bine de trei secole, ºi redescope- oameni cu credinþã ºi fricã de Dumnezeu, umpentru a se pune sub ocrotirea rit acum de oameni credincioºi. Iatã cã aici se plându-se la rându-i de aceste virtuþi, fiind acum sfinþilor prãznuiþi ºi a Sfântului reia viaþa duhovniceascã exact pe locul unde, în rânduit de Domnul spre a continua transmiterea Nectarie, ocrotitorul mãnãstirii. secolul al XVIII-lea, a fost dãrâmatã biserica Duhului Sãu ºi altora. Obºtea este micã deoRãspunsurile la stranã au fost mãnãstirii existentã aici, în preajma localitãþii camdatã, întrucât locul nu permite decât oameni date de corul bisericii din ªinca ªinca Nouã. Rãmâi impresionat de liniºtea ce cautã virtuþile menþionate mai sus. Restul Nouã, dirijat de domnul profe- locului, de frumuseþea naturii, dar ºi miºcat la pleacã… sor Gheorghe Malene. vederea ruinelor fostei mãnãstiri, conservate Am rãmas impresionat ºi de dragostea ºi În cuvântul de învãþãturã acum cu mare grijã în apropierea noului corp de râvna sãtenilor din localitate, a domnului prirostit la finalul Sfintei Liturghii, chilii ºi a paraclisului. mar, a pãrintelui paroh, de a fi împreunã ctitori Preasfinþitul Andrei a remarcat De fiecare datã când aud cã se întemeiazã o la reînfiinþatul schit. ºi ºi-a exprimat bucuria pentru nouã mãnãstire sunt cuprins atât de bucurie, cât Se ºtie cã nu locul mântuieºte pe om, dar credinþa puternicã ce s-a men- ºi de neliniºte: de bucurie, pentru cã mã aºtept la acesta poate fi un sprijin pentru cel ce doreºte o þinut în comunitãþile din Þara înmulþirea rugãciunii în acele locuri, dar ºi de mai multã retragere faþã de oameni ºi astfel o Oltului. neliniºte, pentru eventuala subþirime duhovni- mai mare apropiere faþã de Dumnezeu. Acest Preoþii ºi credincioºii pre- ceascã a celor ce doresc acest lucru sfânt. lucru îl dorim ºi Schitului Sfinþilor Români de la zenþi au participat apoi la o În cazul de faþã mã bucur de douã ori: sunt ªinca Nouã, al cãrui loc a fost sfinþit prin viaþa agapã frãþeascã, desfãºuratã în sigur cã aici, la Schitul Sfinþilor Români de la ºi jertfa adusã de monahii trãitori aici pânã la incinta Cãminului Cultural al ªinca Nouã, rugãciunea va fi virtutea cãutatã zi distrugerea sfântului locaº de tunurile generalusatului. În cursul dupã-amiezii, ºi noapte, întrucât aºezarea sufleteascã a micii lui Buccow, în secolul al XVIII-lea. ªi, pentru Preasfinþitul Andrei, însoþit de obºti este cea necesarã pentru împlinirea acestei cã rugãciunea nu rãmâne niciodatã fãrã finalipreoþii prezenþi, a vizitat locul lucrãri sfinte. Cel pus în faþã de Dumnezeu pen- tate, iatã cã se reia suflul duhovnicesc pe aceste unde se ridicã mãnãstirea, aflat tru împlinirea acestei mãreþe ºi sfinte misiuni meleaguri, sperând noi, ca de acum, fãrã întreeste pãrintele protosinghel Matei Bilauca. Îl rupere… la 7 kilometri de sat. Pr. Cristian Groza Diac. Claudiu Pãun cunosc pe pãrintele Matei de mai bine de 15 ani. Ce am apreciat atunci când l-am cunoscut, apreSfântu Gheorghe, jud. Covasna

Loc sfinþit de Dumnezeu ºi redescoperit de oameni

Eveniment
Biserica din Ileni a fost sfinþitã duminicã, 6 iunie, de cãtre Înaltpreasfinþitul Laurenþiu, Mitropolitul Ardealului. O zi memorabilã în viaþa satului, care i-a umplut de emoþie pe localnicii care s-au pregãtit timp de câþiva ani pentru acest eveniment. În dimineaþa Duminicii Sfinþilor Români, un sobor de preoþi ºi diaconi, din care au sute de localnici, dar ºi fii ai satului plecaþi fãcut parte ºi doi preoþi fii ai satului: pãrinmai aproape sau mai departe au participat tele Ioan Cornea de la Parohia Sãcele la slujba de sfinþire a bisericii din Ileni. Satulung ºi pãrintele Sorin Dobre, cadru Pentru a înfrumuseþa aceastã zi deosebitã didactic la Facultatea de Teologie din în viaþa lor, tinerii satului ºi mulþi dintre Sibiu. În cadrul Sfintei Liturghii a fost credincioºi s-au îmbrãcat în straiele de sãr- hirotonit preot pentru Parohia Rodbav diabãtoare, frumosul costum popular. conul Marian Antinie. La finalul Sfintei Liturghii, ÎnaltpreaBiserica din Ileni a fost ridicatã în 1838, însã nu a fost sfinþitã pânã acum, în sfinþitul Laurenþiu a oferit acte de cinstire masa Sfântului Altar negãsindu-se sfintele Consiliului parohial ºi Adunãrii parohiale moaºte care atestã acest lucru. Astfel, în din Ileni, precum ºi primarului Ioan ultimii ani au avut loc mai multe lucrãri la ªerban Taflan ºi Consiliului local, care au locaºul de cult, pentru a-l înfrumuseþa ºi sprijinit biserica în lucrãrile de restaurare. pregãti de sfinþire. Exteriorul bisericii a Pãrintele paroh Alexei Apopi a primit disfost reînnoit, au fost schimbate geamurile tincþia de iconom stavrofor, mulþumind ºi þigla de pe acoperiº, iar în interior au credincioºilor ºi autoritãþilor pentru spriavut loc lucrãri de parchetare ºi spãlare a jinul acordat de-a lungul timpului, dar ºi picturii, realizatã în perioada 1966-1969 Înaltpreasfinþitului pentru bucuria acestei zile de neuitat în istoria satului Ileni. de cãtre pictorul Ioan Cãzilã. Pr. protopop Slujba de sfinþire a fost oficiatã de Ioan Ciocan Înaltpreasfinþitul Laurenþiu, împreunã cu

3

Mare bucurie duhovniceascã la Ileni

Solidaritate pentru acoperiºul catedralei
Catedrala din Fãgãraº l-a avut ca oaspete duminicã, 20 iunie, pe Înaltpreasfinþitul Laurenþiu, Mitropolitul Ardealului, care a oficiat aici Sfânta Liturghie împreunã cu un sobor de preoþi ºi diaconi. Subsolul catedralei a fost neîncãpãtor pentru numeroºii credincioºi care au venit sã participe la Sfânta Liturghie, oficiatã de Pãrintele Mitropolit. În cadrul slujbei a fost hirotonit întru diacon Ioan Lucian Ciocan, absolvent al Facultãþii de Teologie Ortodoxã „Andrei ªaguna” din Sibiu ºi masterand la aceeaºi facultate, în vederea numirii lui ca preot misionar în Protopopiatul Fãgãraº. În cuvântul de la finalul Sfintei Liturghii, IPS Laurenþiu i-a îndemnat pe cei prezenþi la solidaritate în efortul de finalizare a lucrãrilor de acoperire a locaºului de cult. Pãrintele Mitropolit a promis cã va susþine eforturile de finalizare a lucrãrilor la cupolã, în condiþiile în care apa se infiltreazã în construcþie pânã la paraclisul aflat la subsol. Cele mai urgente lucrãri care trebuie fãcute sunt la geamurile de la cupolã, fiind deja comandate geamuri dintr-o sticlã securizatã, apoi pe lângã stâlpi urmeazã sã se zideascã cu cãrãmidã ornamentalã, dupã cum a spus pãrintele protopop Ioan Ciocan. Natalia Corlean

Rodbavul are pentru prima datã preot
Credincioºii din Rodbav, comuna ªoarº, nu au avut pânã acum un preot al lor. Statutul lor a fost pânã acum acela de „filie”, arondatã de-a lungul timpului fie Parohiei Boholþ, fie Parohiei Cincºor. Ultimul care le-a asigurat serviciile religioase a fost pãrintele Gheorghe Moga, din Cincºor. Iatã însã cã Dumnezeu a ascultat rugãciunile sãtenilor, care au acum un preot paroh. Dupã ce a fost hirotonit preot în cadrul Sfintei Liturghii, oficiate de cãtre Înaltpreasfinþitul Laurenþiu cu ocazia sfinþirii bisericii din Ileni, Pãrintele Marian Antinie a fost instalat în aceeaºi searã în noua parohie. Evenimentul a fost precedat de slujba Vecerniei, la care au participat zeci de credincioºi Pãrintele Marian a mulþumit din Rodbav, veniþi sã îºi întâm- Pãrintelui Mitropolit, preoþilor pine noul preot. prezenþi ºi familiei sale, dar ºi Noului paroh i-au fost înmâ- credincioºilor care s-au rugat ºi nate crucea, Evanghelia ºi cheile ºi-au dorit mult un preot în sat. Îi bisericii, ca semne ale întreitei dorim ºi pe aceastã cale har ºi slujiri la care a fost chemat: cea înþelepciune de la Dumnezeu de slujitor al Altarului, cea de pentru o pãstorire rodnicã, spre învãþãtor ºi cea de pãstor de mântuirea lui ºi a enoriaºilor suflete în drumul spre Împãrãþia care i-au fost încredinþaþi. Cerurilor. Pr. protopop Ioan Ciocan

4

Actualitatea religioasã

Festivalul de toacã „Cântecul care zideºte” s-a desfãºurat ºi anul acesta la începutul lunii iulie, la biserica „Sfinþii Împãraþi Constantin ºi Elena” din Oraºul Victoria. Pornind de la o competiþie localã, în 1995, manifestarea s-a extins la nivel naþional în 2001, iar anul acesta, cu ajutorul lui Dumnezeu ºi cu binecuvântarea Înaltpreasfinþitului Laurenþiu, Mitropolitul Ardealului, a ajuns la cea de-a VI-a ediþie internaþionalã.

Festival de toacã ºi clopote la Victoria

Toaca ºi clopotele, arme împotriva rãului
Toaca este instrumentul utilizat în bisericile ortodoxe pentru a anunþa începerea slujbelor religioase. Scopul ei practic este chemarea la slujbã, la rugãciune, însã semnificaþia cântecului de toacã este mult mai profundã. Toaca este cea care ne aduce aminte de Dumnezeu, ne scoate din timpul cotidian ºi ne introduce în timpul liturgic al aducerii de laudã lui Dumnezeu. Ea declanºeazã rugãciunea - când o auzim ne facem cruce ºi ne îndreptãm gândul cãtre Dumnezeu. Toaca are ºi o funcþie purificatoare, care îndepãrteazã puterile rele, fiind strâns legatã de semnul crucii. De aceea, o denumire din popor plinã de semnificaþie pentru diavol este expresia „ucigã-l toaca”. ªi clopotele au efecte purificatoare. Pe lângã folosirea lor binecunoscutã împotriva norilor care aduc furtuni puternice ºi grindinã, clopotele au ºi efecte vindecãtoare. Câþiva cercetãtori ruºi au descoperit ºi suportul material al efectelor miraculoase transmise de Dumnezeu prin intermediul materiei. Astfel, s-a constatat cã ultrasunetele produse de clopote omoarã anumiþi viruºi, reducând infecþiile, dupã cum spune Ing. Angelina Malakovskaia, electrofizician la Laboratorul de Tehnologie Medicalã ºi Biologicã, care a condus peste o mie de studii pentru a afla efectele unor instrumente de care se folosesc creºtinii ortodocºi: rugãciunea, semnul crucii, participarea la slujbe, apa sfinþitã ºi sunetul clopotelor.

arãtat apoi îndemânarea ºi efortul pe care l-au depus pentru a-ºi însuºi aceastã artã de a bate toaca. Iar pentru cã ne-am gândit sã introducem în acest festival ºi o nouã probã, cea de tras clopotele, a avut loc ºi sfinþirea setului de clopote achiziþionate în acest scop, cu ajutorul unor donatori cu inimã mare. Noul set a fost sfinþit, iar apoi a fost inaugurat de Anastasia Costea, o fetiþã de 12 ani din Caransebeº, foarte talentatã, care a oferit o demonstraþie de bãtut clopotele; ea fost iniþiatã în aceastã artã, împreunã cu alþi câþiva copii, de cãtre Pãrintele Nectarie de la Mãnãstirea ªinca Nouã, care ne-a venit în ajutor cu experienþa dânsului, dobânditã în Muntele Athos. Urmeazã ca, din anul urmãtor, Cei aproape 100 de copii participanþi, în- participanþii sã-ºi demonstreze talentul ºi la soþiþi de preotul lor paroh ºi de un membru al acest gen de concurs. familiei, au sosit la Victoria luni, 5 iulie. Am Copiii cu vârste între 5 ºi 15 ani, veniþi din participat cu toþii la slujba Vecerniei, care a judeþele Alba, Argeº, Bacãu, Botoºani, Brafost urmatã de scurte prezentãri ale zonelor din ºov, Buzãu, Bistriþa, Caraº-Severin, Cluj, care provin concurenþii, iar prima zi s-a în- Dâmboviþa, Dolj, Hunedoara, Iaºi, Maramucheiat cu o expoziþie de icoane ºi cu un foc de reº, Mureº, Prahova, Sibiu, Tulcea, Vrancea ºi tabãrã, organizat cu sprijinul Primãriei. Ilfov, la care s-au adãugat reprezentanþii coZiua concursului a debutat cu un recital de munitãþii ucrainene din Suceava ºi cei ai comuzicã popularã, susþinut pe esplanada din munitãþii româneºti din Italia, au primit difaþa Casei de Culturã de cãtre rapsozii familiei plome de participare, iar cei mai buni au priTudor din Victoria. A urmat parada portului mit premii din partea organizatorilor. Festipopular, toþi concurenþii purtând costume po- valul s-a încheiat cu un pelerinaj la Mãnãstirea pulare din zona din care provin. Brâncoveanu de la Sâmbãta de Sus. În faþa unui juriu de specialitate, copii ºi-au Pr. paroh Octavian Smãdu Copiii participã cu mare plãcere la ticip la acest concurs de bãtut toaca. Este acest festival, prilej de întâlnire cu alþi a cincea oarã când particip, iar toaca o copii ºi de perfecþionare în acest obicei de preotul din comuna noastrã acum un an ºi bat de mult timp. Este foarte frumos ºi încercãm sã ne perfecþionãm.” a bate toaca, instrumentul care cheamã antrenant. În fiecare an, concursul are „M-am pregãtit pentru acest concurs ceva deosebit. Anul acesta am învãþat aici oamenii la rugãciune, legând cerul de de câteva sãptãmâni. Am participat sã bat ºi clopotele, ca la Muntele Athos.” pãmânt. Iatã ce ne-au spus câþiva dintre ei: „Îmi place mult sã cânt la toacã, e o prima oarã acum trei ani. Este foarte fru„E pentru prima datã când particip muzicã aparte. Este un omagiu adus lui mos, am cunoscut mulþi copii din alte oraºe la concursul acesta ºi îmi place foarte Dumnezeu, iar muzica este încântãtoare, ºi ne bucurãm când primim premii.” mult. Am învãþat recent sã cânt la toacã ºi „Am venit din Caransebeº ca sã par- pot sã spun cã îmi place foarte mult.” ne ajutã sã ne exprimãm. Ne-a învãþat

Din suflet de copil

CMYK

Actual

5

Îi certãm mereu pe politicieni, dar ei sunt chipul nostru
Dacã privim istoria poporului Israel, vedem cã duºmanii îi biruiau de fiecare datã când se lepãdau de Domnul, dar El îi ajuta întotdeauna când aceºtia trãiau o pocãinþã neprefãcutã. Domnul este întotdeauna cu noi. Îi certãm mereu pe politicienii care sunt la putere, dar ei sunt copiii noºtri. Noi, cei bãtrâni, suntem vinovaþi, ºi nu ei, cãci noi le-am dat pilda pe care sã o urmeze în viaþã. Suntem chip al pãrinþilor noºtri, imagine a celor bãtrâni, ºi nu am putut vedea multe la ei. Noi, cei bãtrâni, suntem vinovaþi cã nu ne-am îndrumat copiii pe calea cea dreaptã. cu celelalte, fãureºte o putere uriaºã, ºi Sã pornim de la noi înºine Noi, bãtrânii, se cuvine sã o luãm de la vrãjmaºul fuge de asta; într-însa sãlãºînceput, sã pornim de la noi înºine, nu luieºte înþelegerea, iar în el, acolo, dezsã-i îndreptãm din afarã pe ceilalþi. Sfinþii binare. Dacã politicienii noºtri ar fi uniþi, Pãrinþi spun cã trebuie sã ne îndreptãm pe nu am mai avea duºmani; atunci vrãjnoi înºine, sã ne mântuim, ºi mulþi se vor maºului nu i-ar mai fi de folos nici mântui ºi în jurul nostru. Trebuie sã ne armele, nici oastea, nimic. ostenim sã fim buni, întotdeauna plini de Noi facem iad ºi în noi, ºi în depinde sã fim buni. Dacã purtãm grija pace, liniºtiþi, ca pretutindeni oamenii sã jurul nostru. însuºirilor rele ale anumitor oameni care simtã pacea ºi liniºtea ce izvorãsc din noi. Noi suntem fiinþe dãruite de Dum- ne vorbesc, nu putem avea pace ºi poÎnsumi am vãzut cum, prin gândurile pe nezeu, dar nu ºtim sã trãim cum se cuvine cãinþã. De ce Domnul porunceºte sã-i care le am, pot sã atrag sau sã îndepãrtez - ºi facem iad ºi în noi, ºi în jurul nostru. iubim pe vrãjmaºii noºtri? O face nu penpe cineva. Trebuie sã ne schimbãm, e neVlãdica Nicolae (Velimirovici) istorisea tru ei, ci pentru noi. Atâta vreme cât þinem voie sã ne întãrim în credinþã ºi apoi sã ne cum un preot cerea mereu sã fie mutat în noi gândul la vãtãmarea pe care ne-au ostenim. Sfinþii Pãrinþi au dat multe într-alt loc. Vlãdica a rãspuns astfel cererii pricinuit-o vrãjmaºii, prietenii, rudele, desluºiri despre rugãciunea minþii, despre sale: „Pãrinte, cu dragã inimã te-aº schim- apropiaþii noºtri nu avem pace ºi liniºte, cum trebuie sã ne stãpânim inima ºi ba unde doreºti, dacã nu te-ai strãmuta tu trãim într-o stare de iad. Trebuie sã ne mintea. Ei spun cã se cuvine sã cãutãm ca singur acolo.” ªi a adãugat: „Nici mãcar slobozim de acest rãu, sã-l izgonim ca ºi fiecare lucrare, gând ºi muncã a noastrã diavolul nu poate face atâta rãu omului, cum n-ar fi nimic, sã iertãm totul. toate sã izvorascã din inimã, cãci cu inima cât îºi face el singur.” Stareþul Tadei - Cum îþi sunt simþim, iar nu cu mintea. Cu mintea Dumnezeu ne-a dãruit totul; de noi gândurile aºa îþi este ºi viaþa cugetãm, iar când totul izvorãºte din inimã, se adunã acolo puterile minþii.

Când ne rugãm, sã o facem din inimã, cãci Dumnezeu este Domnul inimii. El este miezul vieþii fiecãrei fiinþe vii. El este Cel ce sprijinã viaþa ºi nu trebuie sã-L cãutãm în alt loc. El se aflã aici, ºi aºteaptã sã-L primim ºi sã credem în El. Avem prea puþinã credinþã ºi încredere în Domnul. Când vom avea atâta încredere în El cât avem în prietenii noºtri, atunci când îi rugãm sã facã ceva pentru noi - când vom avea atâta încredere, nici noi ºi nici þara noastrã nu vom mai suferi atâta. Vãlmãºagul gândurilor din noi ºi din þara noastrã îºi are obârºia în gândurile noastre. Noi suntem cei care pricinuim lipsa de rânduialã a gândurilor, iar dacã politicienii noºtri ar fi toþi într-un cuget, nu am mai fi în starea aceasta. Suntem conºtienþi cã în noi se aflã o putere ºi o viaþã dumnezeiascã. Fiecare persoanã, ca putere dumnezeiascã, când se uneºte

Dacã politicienii ar fi uniþi, nu Atunci când spui am mai avea duºmani cuiva un cuvânt greu,

Cuvântul care loveºte e mai tare ca pumnul

jignitor, batjocoritor, ironic, zeflemitor eºti un om crud. Eºti un tiran sadea. Provoci Celuilalt suferinþe de nedescris. Cuvântul care loveºte rãneºte ºi e mai tare, mai dur, mai terifiant decât pumnul, palma, piroanele, biciul cu care îþi „persecuþi” adversarul. Cred cã Iisus a suferit mai mult atunci când I s-au aruncat cuvinte de hulã, închipuite ºi neadevãrate, blasfemiatoare, neruºinate ºi batjocoritoare ºi a suferit mai puþin atunci când a fost pur ºi simplu biciuit, torturat ºi rãstignit… În orice caz, rãbdând, a depãºit suferinþa fizicã ºi El prin cuvânt

(dar ce Cuvânt!), cuvântul bun, salvator, mântuitor, de IERTARE ABSOLUTÃ: „Pãrinte, iartã-le lor, cã nu ºtiu ce fac.” Nu întâmplãtor Iisus Domnul a primit cu atâta bucurie ºi satisfacþie dumnezeiascã intervenþia - prin cuvânt - a tâlharului celui bun, cãruia drept rãsplatã i-a ºi promis, dãruindu-i pe loc, Raiul: „Adevãrat grãiesc þie, astãzi vei fi cu Mine în Rai.” Tâlharul I-a spus Domnului cuvânt de mângâiere, cuvânt bun. Ferice de el! Pr. Ioan Pintea - Jurnal discontinuu cu N. Steinhardt

CMYK

6

Catehism pe înþelesul tuturor

Rugãciunea, vorbirea omului cu Dumnezeu ºi hrana sufletului, este fãcutã de cãtre creºtini în mod particular, dar ºi în mod organizat, în biserici sau în alte locuri. În acest numãr vorbim despre aceastã a doua formã de rugãciune, organizatã dupã anumite rânduieli, care se numeºte rugãciunea obºteascã.

Rugãciunea obºteascã

Împreunã ne rugãm, împreunã ne mântuim
Dintru început, Biserica s-a organizat ca adunare ºi este ºtiut faptul cã nu ne mântuim de unii singuri, ci în legãturã ºi prin slujirea iubitoare a aproapelui. De fapt, una dintre definiþiile Bisericii ar putea fi: totalitatea credincioºilor adunaþi în jurul unui Sfânt Potir. Mântuitorul Hristos, atunci când a început sã propovãduiascã cuvântul Evangheliei, ªi-a ales 12 Apostoli, iar mai apoi, dupã Pogorârea Duhului Sfânt, aceºti Apostoli s-au rãspândit în mod organizat pe tot cuprinsul Imperiului Roman ºi mai departe de hotarele acestuia, pentru a pune bazele unor comunitãþi dupã modelul celei din Ierusalim. Creºtinii au trãit dintotdeauna în comunitãþi conduse de un slujitor sfinþit ºi în cadrul acestor comunitãþi se adunau împreunã pentru a se ruga, centrul rugãciunii tuturor comunitãþilor fiind, de atunci ºi pânã astãzi, Sfânta Liturghie. parte” (I Corinteni 12, 27). Toþi credincioºii care participã real la sfintele slujbe nu sunt spectatori, ci sunt slujitori. Însã, dupã rânduiala dumnezeiascã lãsatã de la Sfinþii Apostoli, existã un conducãtor ºi susþinãtor al acestor slujbe, ºi anume preotul. Toate rugãciunile rostite de preot sunt la plural, iar alcãtuirile de rugãciune, aceste îndemnuri ºi afirmaþii rostite de preot, aºteaptã un rãspuns din partea credincioºilor. Slujbele sunt concepute ca un dialog, o alternanþã a rugãciunilor între preot ºi credincioºi, îndreptate cãtre Dumnezeu. De asemenea, rugãciunile astfel concepute ºi transmise în Bisericã descriu o anumitã traiectorie, care are menirea de a-i înãlþa cãtre Dumnezeu pe toþi cei care participã la ele.

neºte Dumnezeu, s-a îmbogãþit ºi textul slujbelor. Cinstirea sfinþilor se face în biserici cu cântãri ºi rugãciuni prin care se pune în evidenþã viaþa lor înaltã ºi lucrarea lui Dumnezeu prin ei. Toate aceste texte liturgice sunt generatoare de gânduri frumoase, de gânduri odihnitoare de suflet, de gânduri care lumineazã cugetul ºi aduc bucurie inimii. De aceea, este foarte bine ca toþi cei care mergem la bisericã sã fim cu mare atenþie la textele care se citesc ºi se cântã, cãci sunt adevãrate comori duhovniceºti.

Slujbele Bisericii sunt sfinte ºi sfinþitoare
Biserica noastrã Ortodoxã are ºi marele dar de a fi Sfântã, Soborniceascã ºi Apostolicã, prin acest termen din urmã înþelegându-se succesiunea de har care s-a transmis de la Sfinþii Apostoli pânã în zilele noastre. Sfinþii Apostoli au transmis harul sfinþitor episcopilor, prin punerea mâinilor peste capetele bãrbaþilor cu viaþã aleasã, în cadrul hirotoniei; i-au aºezat în cetãþile unde au întemeiat comunitãþi creºtine, iar aceºti episcopi au transmis acest har altor episcopi, din generaþie în generaþie, pânã în ziua de astãzi. De aceea persoana episcopului este foarte importantã în Biserica Ortodoxã, cãci fãrã episcop nu poate exista Biserica. Acest har sfinþitor episcopii îl transmit preoþilor ºi diaconilor care slujesc în parohii, preotul fiind în parohie trimisul episcopului. Rugãciunile din bisericã sunt sfinte, pentru cã prin ele se invocã lucrarea sfinþitoare a Sfintei Treimi asupra credincioºilor. Tot ceea se face în bisericile ortodoxe este spre folosul credincioºilor ºi are ca prim ºi ultim scop sfinþirea lor. Pr. Ovidiu Bostan tele Sfintei Liturghii, când se iese cu Sfintele Daruri, cãci credinþa vine prin auz. Dacã n-ai sporit în rugãciunea minþii, ascultã cu mare atenþie Liturghia ºi strana, cãci te ajutã sã te concentrezi cu mintea în inimã. Foarte mult te ajutã. Iar dacã ai ajuns la rugãciunea de sine miºcãtoare a minþii, este ca ceasul: ai pornit inima, eu dorm ºi inima mea vegheazã. Permanent inima se roagã. Atunci ºi fãrã sã vrei vei rãmâne cu rugãciunea asta lãuntricã ºi în timpul Liturghiei ºi în timpul celorlalte rugãciuni. Permanent se roagã inima. Neîncetat, cum zice apostolul. Pãrintele Cleopa Ilie

La rugãciunile obºteºti Hristos e prezent în mod real ºi nevãzut
Noi, ca ºi creºtini, ar trebui sã avem o mare dragoste în a ne aduna împreunã ºi a ne ruga, fiind însufleþiþi de cuvintele Domnului Hristos, Care a spus: „Unde sunt doi sau trei adunaþi în numele Meu, acolo sunt ºi Eu în mijlocul lor” (Matei 18, 19-20). La sfintele slujbe noi ne adunãm în numele lui Dumnezeu, stãm în faþa lui Dumnezeu ºi cerem de la El mântuirea, iar Mântuitorul este în mijlocul nostru. ªi aceastã adunare fizicã, într-un loc, a mai multor persoane de aceeaºi credinþã ºi de acelaºi gând, care cer de la Dumnezeu acelaºi lucru, are rolul de a ne apropia unii de alþii ºi pe toþi de Dumnezeu.

Textele slujbelor sunt comori duhovniceºti
În decursul secolelor ºi odatã cu adãugarea unor noi sfinþi la Biserica triumfãtoare din ceruri, pe care cei de pe pãmânt au considerat cã trebuie sã-i cinsteascã în mod deosebit, ca fiind casnici ai lui Dumnezeu ºi oameni întru care se odihÎn mãsurã în care se roagã, mintea este preot, inima este altar; jertfa care se aduce pe acest altar este alegerea ºi bunã voinþa, cã de bunã voie aleg sã mã rog lui Dumnezeu, iar mirosul de bunã mireasmã, tãmâia, care se ridicã de pe altarul inimii, este rugãciunea. De pe altarul inimii. Omul este un fel de bisericã în bisericã. Mergerea la bisericã îþi ajutã foarte mult ca sã întãreºti rugãciunea din inimã, dar nu o schimbã pe aceea. Tocmai rugãciunile ºi momentele Sfintei Liturghii, dacã tu ai lucrare lãuntricã, îþi întãresc aceastã lucrare. Mai mult, îþi învãpãiazã inima de dragostea lui Dumnezeu, când auzi momen-

Rugãciunea obºteascã întãreºte rugãciunea inimii

Preotul conduce ºi susþine rugãciunea obºteascã
Toþi membrii Bisericii sunt mãdulare vii ale unui întreg, capul acestui organism fiind Domnul Iisus Hristos: „Iar voi sunteþi trupul lui Hristos ºi mãdulare fiecare în

Psihoterapie ortodoxã

7

Frica, între virtute ºi patimã (2)

suferinþã, prin pãcat, judecata lui Dumnezeu nefãcând altceva decât sã îi descopere adevãrul. Vindecarea fricii. Redarea rostului ei adevãrat 2. nãdejdea bunãtãþilor viitoare Am vãzut în numãrul trecut cã frica (cu toate formele ei) este legatã fundamen3. iubirea lui Dumnezeu tal de alipirea omului de bunurile pãmânteºti, care îi provoacã plãcere. Patima Primele douã trepte sunt ale celor înfricii este teama omului faþã de tot ceea ce i-ar putea rãpi sau distruge cele de care cepãtori în ale credinþei, care se aflã încã în s-a legat. Tãmãduirea vine deci în primul rând din desprinderea de lucrurile stare de robie sufleteascã. A treia este a pãmânteºti ºi aruncarea grijilor în seama lui Dumnezeu, având nãdejde cã El ne celor desãvârºiþi: „În iubire nu este fricã, ci va asigura toate cele de trebuinþã, aºa cum ne-a promis: „Cãutaþi mai întâi iubirea desãvârºitã alungã frica, pentru cã Împãrãþia lui Dumnezeu ºi toate acestea se vor adãuga vouã.” frica are cu sine pedeapsa, iar cel ce se teme nu este desãvârºit în iubire” (I Încrederea în Ioan 4, 18). Sf. Ioan ºi toþi Pãrinþii promisiunea lui atrag însã atenþia cã aceastã treaptã este cea a desãvârºirii. Deci atâta Dumnezeu vreme cât omul nu este cu totul curãþit Prima cauzã a fricii este lipsa de patimi ºi nu a atins deplinãtatea credinþei, a încrederii cã Dumiubirii de Dumnezeu, este important nezeu îºi respectã promisiunea ºi ca el sã pãstreze frica de Dumnezeu, ne poartã de grijã. Cel care crede care îl tãmãduieºte pe om mai ales de cu tãrie în Dumnezeu ºi purtarea patimile care îi îngreuneazã sufletul ºi Sa de grijã are siguranþa cã va îl împiedicã sã sporeascã în viaþa primi de la El ajutor în orice duhovniceascã: uitarea, lipsa de curaj împrejurare ºi, astfel, nu are de a sufletului ºi moleºeala, învârtoºarea ce sã se teamã nici de întâminimii, adicã nesimþirea sufleteascã. plãrile vieþii, nici de duºmãnia A consemnat Pr. Marius Corlean poate fi biruitã de nimic, nici chiar de oamenilor, nici chiar de moarte. Diavolul are un deosebit interes sã diavol. Pentru cã diavolul poate sã imite aprindã ºi sã întreþinã aceastã patimã a orice, dar un singur lucru nu poate: sã fie fricii, care tulburã sufletul ºi-l împiedicã sã smerit. ducã la îndeplinire urcuºul duhovnicesc. Convertirea fricii Ca sã ne rugãm nu este obligatoriu De aceea un lucru foarte important este ca Vindecarea de fricã este o luptã sã ne aºezãm în genunchi, cu candela omul sã conºtientizeze cã gândurile ºi imaginaþia sa pot fi influenþate ºi de forþele duhovniceascã, în care omul trebuie sã fie aprinsã. Dacã ne rugãm doar aºa, înrãului. Astfel, pe tot parcursul vieþii sale, e atent sã nu alunge orice teamã din sufletul seamnã cã nu ne rugãm niciodatã cu bine ca omul sã înveþe sã-ºi punã încre- lui. Sã nu uitãm cã frica este ºi virtute, adevãrat. Rugãciunea adevãratã este de derea în purtarea de grijã a lui Dumnezeu, dacã o folosim aºa cum a sãdit-o Dum- toatã vremea, ne însoþeºte mereu, chiar nezeu în noi, ca mijloc de mântuire. De în timp ce ne îndeplinim treburile zilºi nu în forþele ºi gândurile proprii. Leacul cel mai puternic împotriva aceea omul trebuie sã-ºi converteascã frica nice. Ea se realizeazã prin rugãciunea fricii este rugãciunea inimii: „Doamne pãtimaºã ºi s-o întoarcã spre Dumnezeu. inimii, dar ºi prin cuvinte scurte de rugãIisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, Bazându-se pe una ºi aceeaºi tendinþã a ciune. Atunci când suntem cuprinºi de miluieºte-mã pe mine, pãcãtosul!” Prin sufletului, cele douã feluri de fricã se fricã, pe lângã rugãciunea inimii putem rugãciunea inimii omul se aflã tot timpul exclud una pe alta. De aceea, un remediu striga la Domnul ºi cu alte mici rugãunit cu Dumnezeu, primind neîncetat aju- pentru fricã este frica de Dumnezeu. ciuni, care devin puternice prin repetare: torul Lui, astfel cã teama nu i se mai stre- Astfel, locul fricii bolnave este luat de Domnul este luminarea mea ºi coarã în suflet. Cu cât rugãciunea este mai frica mântuitoare, care este teama de mântuirea mea; de cine mã voi teme? Dumnezeu: „Cel care se teme de Domnul curatã, cu atât mai mult piere frica. n-are teamã de nimic ºi nu tremurã” (Înþ. Domnul este apãrãtorul vieþii mele; de cine mã voi înfricoºa? (Ps. 26, 1-2) Smerenia nu poate fi biruitã Sir. 34, 14). Lucrarea de tãmãduire a fricii implicã De voi ºi umbla în mijlocul morþii, din partea omului ca el sã înveþe sã renunþe Treptele fricii de Dumnezeu nu mã voi teme de rele; cã Tu cu mine Frica de Dumnezeu are mai multe eºti. (Ps. 22, 4) la voia sa, sã se lase în grija lui Dumnezeu ºi sã fie smerit. Am vãzut cã frica este trepte: Domnul este ajutorul meu, nu mã 1. frica de pedeapsã - care nu trebuie legatã de mândrie; de aceea, atâta timp cât omul se încrede în propriile puteri, el va fi înþeleasã în sensul cã un Dumnezeu crud voi teme de ce-mi va face mie omul. bântuit de aceastã patimã. Dacã însã se ºi rãzbunãtor i-ar pedepsi pe cei care încal- (Ps. 117, 6) smereºte, îºi recunoaºte neputinþele, lip- cã poruncile Sale, ci ca suferinþã a sufletuDumnezeule, spre ajutorul meu ia surile ºi neajunsurile, el va face loc în lui înstrãinat de Dumnezeu ºi lipsit de bucuriile duhovniceºti care îi fuseserã aminte; Doamne, sã-mi ajuþi mie suflet harului lui Dumnezeu, iar frica va grãbeºte-Te! (Ps. 69, 1) dispãrea. Smerenia este virtutea care nu menite; omul singur îºi provoacã aceastã

Rugãciuni scurte împotriva fricii

8

Jurnal de pelerin

Pelerini la Mãrcuº
Duminicã. Zi binecuvântatã, când lãsãm la o parte preocupãrile lumeºti care ne furã peste sãptãmânã ºi alergãm la bisericã. Aici, ca nicãieri în altã parte, gãsim liniºtea de care avem nevoie ºi care ne aduce mai aproape de Dumnezeu. Aºa am fãcut ºi noi în dimineaþa zilei de 6 iunie - Duminica Sfinþilor Români; dis-de-dimineaþã am pornit la drum spre Sfânta Mãnãstire Mãrcuº din judeþul Covasna, care îºi sãrbãtorea hramul. MÃNÃSTIREA DIN POIANA BINECUVÂNTA- facere patronatã de Sfânta Iustina. TÃ. Rãsãritul de soare ne-a gãsit pe drum. Un Nouã fetiþe minunate cresc ºi se busoare vesel ºi dorit, pentru cã, dupã o perioa- curã de dragostea maicilor ºi a dudã de vreme rece ºi ploioasã, era prima zi hovnicului mãnãstirii, Pãrintele Nil. în care ni se arãta, în toatã splendoarea lui, Fiecare fetiþã are povestea ei, dar de de dupã dealuri. Ce frumos e rãsãritul, ce când au fost luate din orfelinat ºi frumoasã-i pãdurea! ªi macii de pe câmp... sunt în grija Maicii Serafima, povestea lor este una frumoasã, iar asta parcã sunt mai roºii decât în altã parte! La nici 20 de kilometri de Braºov, spre se citeºte pe feþiºoarele lor vesele. Maica stareþã este responsabilã Covasna, pe dealurile pitoreºti ale Dobârlãului se zãreºte Mãnãstirea Mãrcuº. Mã- pentru toatã „buna rânduialã” pe nãstire de maici, cu viaþã de obºte, având care o întâlnim la tot pasul. „Nu m-a hramul Duminica Sfinþilor Români ºi pregãtit nimeni pentru ceea ce fac, aºa am simþit cã trebuie sã fac ºi aºa Acoperãmântul Maicii Domnului. Urcãm dealul cu nerãbdare ºi ajungem am fãcut - ne-a mãrturisit Maica. Tot într-o poianã minunatã, o poianã despre care, ceea ce am reuºit pânã în acest moCtitorie a Maicii Stareþe Serafima Comºa cu ani mulþi în urmã, Pãrintele Arsenie Boca ment se datoreazã bunului ºi milos(construcþie începutã din 1991), mãnãstirea spunea: „Aici este loc sfânt; vor cânta înge- tivului Dumnezeu ºi Preasfintei Sale Maici. Nu de puþine ori am fost tentatã sã este situatã pe un LOC SFÂNT, care de serii din cer aici, cãci e sfinþenie mare…!” E atâta liniºte ºi pace, îmi tresaltã sufle- renunþ, greutãþile mã copleºeau. Însã de cole adãposteºte, succesiv, aºezãminte motul ºi, cu o repeziciune care mã uimeºte, fiecare datã gãseam alinare în faþa nahale ridicate ºi apoi distruse. În anul 1950, Suzana Comsa a ridicat, de îmi aduc aminte de un condac din Acatistul icoanei Maicii Domnului ºi cãpãtam puuna singurã, o mãnãstire întreagã, bisericã, de mulþumire: De ce zâmbeºte tainic toatã teri pentru a face urmãtorii paºi, mãrunþi, câteva chilii ºi un mic paraclis, care au fost fãptura în zilele de praznic? De ce atunci se dar importanþi.” Pentru fetiþe, mãnãstirea înseamnã distruse de comuniºti în anul 1973. revarsã în inimã o minunatã uºurare, fãrã Pãrintele ARSENIE BOCA spunea asemãnare, ºi însuºi vãzduhul devine altar „acasã”, iar maica stareþã este „mami” ºi bisericã purtãtoare de luminã? E adierea pentru toate. Aici nu existã al meu, existã despre acest loc: „Mãi, voi nu aveþi idee ce harului Tãu, e strãlucirea Taborului, cerul doar al nostru - lucru impresionant. Aici loc este ãsta! Ãsta e un loc sfânt. Vor cânta totul se împarte ºi toatã lumea are toate îngerii din cer aici, cãci e sfinþenie mare!... ºi pãmântul cântã atunci lauda: Aliluia! Biserica mãnãstirii, cu uºile larg des- cele de trebuinþã. Destul de greu de înþe- Suzana, tu vei face mãnãstire acolo, dar nu chise, îºi aºtepta închinãtorii care, spre les pentru noi, cei care avem simþul pro- va þine mult. Nu voi mai fi eu atuncea ºi nu bucuria „casnicilor”, au fost în numãr prietãþii foarte bine dezvoltat. Poate cã vei mai trãi nici tu, când cineva din neamul foarte mare. Fiind printre primii pelerini, uneori existã ºi aici lipsã de cele mate- tãu o va ridica iarãºi ºi va dãinui.” ªi a venit am avut bucuria de a ne închina în liniºte, riale. Un lucru însã sigur se gãseºte me- rândul maicii Serafima, nepoata Suzanei Comºa, care la nici 23 de ani era stareþã peste „secondaþi” fiind doar de ciripitul rân- reu din belºug: DRAGOSTEA. În mica încãpere în care învaþã ºi se o poianã goalã. dunelelor care-ºi fãcuserã cuibul chiar sub www.manastirea-marcus.com streaºina pridvorului bisericii. Dar în scurt joacã fetiþele, poza Pãrintelui Arsenie dat sã trãiascã aici, în acest loc cu adevãrat timp curtea mãnãstirii s-a umplut de cre- este pusã la loc de cinste. În câteva dincioºi veniþi, ca ºi noi, sã-i prãznuiascã cuvinte, maica Serafima ne istoriseºte binecuvântat. TIMPUL - DUºMANUL NOSTRU. În astfel de despre bunica ei, Suzana Comºa, despre pe Sfinþii Români. Ne-am rugat împreunã la slujba întâlnirea acesteia cu Pãrintele Arsenie ºi momente timpul nu este niciodatã de parSfântului Maslu, apoi, tot împreunã, preoþi despre ceea ce prevestea pãrintele cu pri- tea noastrã. Suntem nevoiþi sã ne luãm rãmas ºi credincioºi, l-am întâmpinat pe Înalt- vire la acest loc minunat. Nu sunt poveºti! bun de la obºtea mãnãstirii cu dorinþa de a preasfinþitul Ioan - Arhiepiscopul Covas- Este realitatea, care nu ar trebui sã ne sur- reveni, cu voia Domnului, ºi cu altã ocazie. Sfinþenie, rugãciune, bucurie, cuvinte nei ºi Harghitei. Ne-am bucurat de Sfânta prindã. Ne minunãm doar ºi ne bucurãm Liturghie, de prezenþa Sfinþiei Sale ºi de cã s-au „împlinit” cele spuse de Pãrintele minunate... cu acest bagaj ne întoarcem cuvintele de învãþãturã primite. Toate au Arsenie cu ani buni în urmã. Iar „glasul acasã, sã împãrtãºim celor dragi bucuria pe îngerilor din poianã” nu poate fi altceva care am trãit-o cu toþii în aceasta minunatã fost frumoase ºi toate de pus la suflet. SFÂNTA IUSTINA - OCROTITOAREA decât glasurile acestor fetiþe, care ridicã ºi ºi binecuvântatã zi de Duminicã, mulþuFECIOARELOR. Cu ani în urmã, pe lângã vor ridica cântãri de mulþumire cãtre mindu-I Domnului pentru toate. Andreea Bãrbat, Oraºul Victoria mãnãstire s-a înfiinþat o asociaþie de bine- Bunul Dumnezeu pentru ceea ce le este

CMYK

Fii tânãr cu Hristos

Libertatea ca o c r i m ã p e r f e c t ã
În Gulagul comunist condamnarea la moarte însemna, cel mai adesea, un glonte în ceafã. În gulagul capitalist condamnarea la moarte a trupurilor a fost scoasã în afara legii. Dar, în libertatea dãruitã din plin trupurilor, a prosperat condamnarea la moarte a sufletelor. O imagine pornograficã este un glonte tras în „ceafa” sufletului. Conform cercetãtorului Steven Most de la Yale University, ochii privitorului de fantasme erotice orbesc pentru opt zecimi de secundã: se blocheazã circulaþia în creier. Semnul unui „foc de armã” psihologic direct în minte: o execuþie asepticã, civilizatã; o crimã perfectã. Iar arma e în mâna de fier a Libertãþii, ultimul ºi cel mai tare idol: mama lui Rambo ºi a lui Terminator... ªi a superpoliticienilor de azi... Dupã aceastã execuþie sumarã porþi în tine un suflet epileptic: un suflet înfometat de „lumina” care l-a rãnit. A gustat laptele morþii ºi nu se mai saturã: mai vrea... ªi aºa, dintr-o scurtã expunere la pornografie, viaþa socialã devine ambalajul unei frenezii lãuntrice, inima, o camerã obscurã în care se developeazã continuu acea unicã imagine: întreaga fiinþã, creatã pentru luminã, nu mai poate exista fãrã fulgerarea lascivã, fãrã blitzul fantasmei erotice: aceasta devine singurul moment de „fericire” ºi „iluminare” în bezna unui trai, altfel comun ºi anost pânã la depresie... Astfel, iluminarea demonicã ia locul revelaþiei divine... ªi sufletul aleargã spre adâncul iadului cu entuziasmul unui îndrãgostit... Aºa se nasc dependenþii de pornografie... Iar dependenþa de pornografie e componenta principalã a dependenþei de cea care a provocat-o ºi o administreazã: societatea de consum. Societatea de consum ºi-a propus sã facã din libertate o fabricã de minþi împuºcate: pentru cã numai pentru un astfel de creier spart, Sistemul ia locul lui Dumnezeu, Marele Inchizitor ia locul lui Hristos: Mântuitor nu mai e Cel Care vindecã, ci cel care saturã foamea de fantasme a maselor. Încã de la Giordano Bruno se studia utilizarea pornografiei în manipularea maselor, deci experimentul e îndelung ºi bine pregãtit... Pornografia stãpâneºte azi, în forme rafinate sau brutale, spaþiul public: cu

9

scopul de a ne face niºte sclavi... fericiþi! Numai creºtinii nu zâmbesc, ci plâng... Ei stricã fotografia de grup... De aceea trebuie scoºi din cadru... Sau strânºi cu uºa „drepturilor omului” ori cu cea a „ecumenismului”, îmbrãþiºaþi cu atâta „dragoste” pânã le pârâie oasele, pânã grimasa de oameni zdrobiþi pare sã-i facã „Îndrãzniþi. Eu am biruit lumea.” (Ioan 16, 33)

una cu cei care zâmbesc... ORICE SUFLET CARE SE OPUNE CONSUMULUI DE PORNOGRAFIE (vizualã, sonorã, ideologicã) ESTE UN SUFLET LIBER! Este un suflet care refuzã sã orbeascã ca sã „vadã” lumea ºi viaþa aºa cum le descrie satana... Pentru cã pornografia este omniprezentã nu numai ca imagine ori spot publicitar, ci ºi în toatã literatura, filosofia ºi arta lumii, în diferite forme ºi grade de expunere.... ªi de iniþiere... Orice tânãr care refuzã „educaþia sexualã” ºi trãieºte în curãþie este cel mai mare erou al tuturor timpurilor: pentru cã biruie cea mai sofisticatã ºi mai subtilã dictaturã posibilã: cea a condiþionãrii psihologice instituþionalizate... Aceºti biruitori sunt mucenicii vremurilor din urmã... ªi aceastã biruinþã o dã numai Hristos, Cel ce a rãstignit, în trupul Sãu, puterea tuturor dictaturilor: ca o piatrã din unghiul tuturor suferinþelor Sale de pânã acum... Punct www.oameni-si-demoni.blogspot.com

Am intrat la liceu ºi mi-e fricã e
Mi-e teamã cã mã voi despãrþi de Dumnezeu. În ultimul an El m-a apropiat de dragostea Sa. M-a schimbat ºi mi-a dãruit o grãmadã de bucurii duhovniceºti de care nici nu ºtiam cã existã. (De exemplu sã simþi dragoste în lacrimi.) Apoi, schimbându-mã pe mine... El a schimbat ºi oamenii de lângã mine. M-am ataºat foarte mult de fosta mea colegã. Puteam sã vorbesc cu ea pe teme religioase, la fel ºi cu alt coleg de-al meu. Dumnezeu ne-a fãcut prieteniile foarte frumoase, dar acum, cã am intrat la liceu, nu mai suntem aºa apropiaþi. Deºi suntem în aceeaºi clãdire, dar la clase diferite. Mã simt singurã. Clasa mea e plinã de fete. M-am împrietenit cu unele, deºi nu a trecut decât o sãptãmânã. Am vorbit ºi cu cei mai mari ºi mi-e teamã cã ei mã vor discrimina pentru principiile mele religioase (de fapt absolut normale). Apoi mi-e teamã cã liceul mã va schimba în rãu... ºi cã eu nu o sã pot sã rezist ispitelor de acolo. Cum sã fac eu sã rãmân creºtinã, dar în acelaºi timp ceilalþi sã nu mã considere încuiatã ºi retrasã? Cum sã îi conving cã Ortodoxia e altfel decât cred ei? Mãdãlina *** E firesc sã te temi, Mãdãlina mea, cãci slabã ne este firea. Dar e duhovnicesc sã nu te temi pentru cã tu ºtii cum este Dumnezeu, tu ai vãzut cum lucreazã ºi nu te vei îndura sã rãmâi fãrã El! Tu sã continui sã te bucuri de El ºi sã te rogi în taina ta ºi sã nu lipseºti de la Sfânta Liturghie ºi sã-i binecuvântezi în gândul tãu pe toþi colegii ºi profesorii ºi sã te bucuri de adolescenþa ta fãrã sã vorbeºti despre credinþa ta. Vor vorbi faptele tale, bucuria ta tãcutã, rãbdarea ta ºi binecuvântarea din tainã care se va simþi în jur! Sã ne scrii des, sã ne scrii ori de câte ori ai probleme ºi sã nu te temi, de mânã cu Domnul fiind! Cu drag ºi rugãciune ºi binecuvântare, Maica Siluana Centrul de formare ºi consiliere Sfinþii Arhangheli Mihail ºi Gavriil www.sfintiiarhangheli.ro

CMYK

10

Pas în doi

Privirea celuilalt
Vederea soþului sau a soþiei prin ochii lui Dumnezeu e un dar care neîncetat trebuie cerut în rugãciunea împreunã: „Ajutã-mi, Doamne, ºi aratã-mi-1 pe soþul meu - sau pe soþia mea - pe care mi l-ai dat, aºa cum Tu Însuþi îl vezi.” E o cerere esenþialã pentru viaþa cuplului.

Ne fotografiem aproapele în delict
Privirea dumnezeiascã e deasupra pãcatului, deasupra obscuritãþii ºi dezvãluie întotdeauna potenþialitatea sufleteascã a celuilalt. Nimeni nu e perfect. Dar viaþa spiritualã ne cere sã nu rãmânem niciodatã pe poziþiile definitive ale asprei judecãþi: ,,el este aºa ºi aºa, ea are un caracter aºa ºi pe dincolo, e un om imposibil, nu se va schimba niciodatã etc." Dacã ºi Dumnezeu ne-ar privi în acelaºi fel, n-am mai avea nicio ºansã de a ne îndrepta. Prea adesea, oamenii se privesc unii pe alþii cu ochi întunecaþi, lipsiþi de lumina necreatã a harului divin ºi de adevãrata iubire. Ne fotografiem aproapele în delict ºi apoi, asemenea unor ºantajiºti, îi fluturãm prin faþa ochilor fotografia ori de câte ori avem ocazia: ,,Vezi, uitã-te bine, aºa eºti tu, aºa ºi nu altfel!”

e alungatã, combãtutã de inimi care se smeresc ºi cer de la Dumnezeu pacea ºi împãcarea (iar acestea nu se dobândesc fãrã încercãri), familia va fi în mare pericol. Rãzboiul dus împotriva judecãþii e un rãzboi al tuturor familiilor creºtine, cãci vrãjmaºul Bisericii ºi al seminþiei umane se foloseºte de aceastã armã pentru a distruge viaþa spiritualã încã în faºã fiind, pentru a diviza tot ce e unit, pentru a fãrâmiþa cãsnicia.

Harul trece prin ochii celuilalt
Cât de importantã e privirea celuilalt!... Dacã e o privire înþelegãtoare, iubitoare, plinã de încredere ºi de speranþã, câte posibilitãþi nu-i deschide celuilalt de a se ridica, de a se schimba, de a-ºi continua înaintarea. Harul lui Dumnezeu trece întotdeauna prin ochii celuilalt; iatã unul dintre principiile de bazã ale vieþii spirituale în Taina Cununiei. De altfel, omul îºi vede aproapele cam tot aºa cum se vede pe sine. Dacã îºi descoperã sufletul în ochii lui Dumnezeu, Care îi aratã greºelile ºi în acelaºi timp i le iartã tocmai prin experierea darului de a fi iertat, adicã iubit, va învãþa ca ºi el, dupã cuvintele din Tatãl nostru, sã ierte la rândul sãu. Dacã, din contrã, se culpabilizeazã ºi, din orgoliu, refuzã iertarea, adicã se judecã ºi se condamnã singur, socotind cã numai ºi numai pãrerea pe care o are el despre sine conteazã, refuzând privirea lui Dumnezeu, un asemenea om va fi cu siguranþã necruþãtor faþã de aproapele sãu! Privirea lui Dumnezeu este TOTUL în viaþa spiritualã ºi cu atât mai mult în experienþa misticã a familiei.

Suntem asasini sufleteºti
Dar un asemenea mod de a-1 trata nu doar cã îl împiedicã sã se schimbe, ci îl ºi precipitã spre o cãdere mult mai mare. Cel care-ºi judecã aproapele în inima sa e un asasin sufletesc. Tocmai de aceea, Hristos nu a ostenit sã ne-o repete: ,,Nu judecaþi, ca sã nu fiþi judecaþi. Cãci cu judecata cu care judecaþi veþi fi judecaþi, ºi cu mãsura cu care mãsuraþi vi se va mãsura.” Doamne, cât de folositoare e aceastã poruncã pentru viaþa spiritualã, dar mai cu seamã pentru viaþa spiritualã a cuplului! Acolo unde e loc pentru judecatã, nu e loc pentru o viaþã spiritualã autenticã. O inimã care judecã se leapãdã de Cel Care a murit pe cruce spunând: ,,Pãrinte, iartã-le lor, cã nu ºtiu ce fac.”

doar constatãm o diferenþã, dar ajungem sã o ºi transformãm în piedicã pentru viaþa personalã: ,,dacã nu eºti ca mine, nu vom putea trãi împreunã niciodatã”, ,,fã-te ca mine”. Nu!... Iubirea adevãratã aduce revelaþia persoanelor ºi a naturilor. Dumnezeu nu uniformizeazã, nu face sã disparã umanul în folosul divinului, nici nu aneantizeazã ipostasul, ci, dimpotrivã, dezvãluie identitatea profundã ºi realã a celuilalt. Prin adevãrata iubire, fiecare se strãduieºte sã devinã celãlalt, adicã se deschide spre viaþa ºi spre privirea acestuia. Pe mãsurã ce descoperã comuniunea cu soþul în cãsnicie ºi renunþã la sine, la vechile sale prejudecãþi, din iubire pentru celãlalt, omul renaºte întru adevãrata sa persoanã duhovniceascã, în omul lãuntric.

Dobândirea privirii lui Dumnezeu
Dacã fiecare, în momentul în care ne simþim îmboldiþi sã ne judecãm aproapele, am auzi iarãºi ºi iarãºi, ca ºi cum chiar nouã ne-ar fi spus, cuvântul Mântuitorului: ,,Cel fãrã de pãcat dintre voi sã arunce cel dintâi piatra” - cu siguranþã cã în aceeaºi clipã ne-am opri. În familie, omul învaþã sã ierte ºi sã fie iertat. Dacã bãrbatul ºi femeia trãiesc întru aceastã privire, se vor bucura de negrãite progrese spirituale. Nimic nu le va fi imposibil, pentru cã împlinirea iubirii aproapelui ºi a lui Dumnezeu conþine toate poruncile. Prin Taina Cununiei, omul învãþã sã-ºi priveascã aproapele cu o privire dumnezeiascã. În fond, dobândirea privirii lui Dumnezeu trebuie sã fie dorinþa duhovniceascã a tuturor credincioºilor, dar parcã totuºi, oarecum îndeosebi, a celor uniþi prin Taina Sfântã a Cãsãtoriei. Fragmente din Pr. Michel Philippe Laroche - „Un singur trup. Aventura misticã a cuplului”

Arma care fãrâmiþeazã cãsnicia
Judecarea aproapelui e, cu siguranþã, pãcatul cel mai rãspândit pe faþa pãmântului, cel mai devastator ºi cel mai puþin cunoscut, cãci prea puþini sunt aceia care îºi dau seama cã judecã - într-atât aceastã patimã a devenit o a doua naturã! ªi e chiar patima care cel mai adesea duce cuplul la pieire. Dacã îºi face simþitã prezenþa ºi nu

Diferenþele nu sunt piedici
O altã ispitã a falsei iubiri e aceea a monotoniei, a uniformitãþii: „Trebuie sã fim la fel.” Aceste cuvinte ascund chiar anti-Trinitatea! Dumnezeu e Unul în fiinþã, dar întreit în Persoane cu totul distincte. Fiecare Persoanã e diferitã de celelalte douã, fiind egale în unicitate, în esenþã ºi în comuniune. Prin judecarea celuilalt noi nu

Educaþie creºtinã

11

ce nu-þi place la el. E ceea ce tu ai pus acolo ºi nu vei scoate ce ai pus decât punând dragoste ºi înþelegere duhovVã spun, pe scurt, problema mea: niceascã. Domnul te va lumina ºi ajuta am un bãieþel de 6 ani pe care nu l-am în fiecare clipã dacã Îi ceri fãrã sã ai dus la bisericã de când era foarte mic, pretenþii. Dar nu uita: mai ales sã ai pentru cã eu însãmi nu am mers. Anul rãbdare ºi sã-i acorzi timp lui Matei sã acesta, însã, am început sã mã duc se împrieteneascã de acum încolo cu duminica la bisericã ºi l-am luat ºi pe el Domnul ºi lui Dumnezeu sã lucreze de câteva ori. Se plictiseºte, nu are rãbaºa cum ºtie El ºi nu cum ne-ar plãcea dare, vrea sã plecãm repede ºi de câteva nouã. luni n-am mai reuºit sã-l iau cu mine. Curaj ºi bucurie sfântã! Nici soþul meu nu vrea sã meargã întotM. Siluana deauna la bisericã ºi atunci ei doi rãmân Centrul de formare ºi consiliere „Sf. acasã. Îmi pare foarte rãu cã nu pot sã-l Arhangheli Mihail ºi Gavriil” împãrtãºesc pe Matei, mai ales cã pânã la la Sfânta Împãrtãºanie. www.sfintiiarhangheli.ro Nu-l cicãli ºi nu-l judeca pentru ceea 7 ani împãrtãºirea se poate face fãrã spovedanie ºi cred cã l-ar ajuta foarte mult. Cum aº putea sã-l atrag spre bisericã? Vã mulþumesc din suflet pentru tot Cum sã ne creºtem copiii? Dar asta nu înseamnã ce faceþi. Sã-i creºteþi sã se mântusã nu le împletim, sã fie ºi Iulia iascã. Ca metodã tot blândeþea un pic de asprime, pentru rãmâne cea mai bunã, pentru cã el doreºte sã împlineasDraga mea Iulia, cã numai ce vrea el, nu Mai întâi, cere iertare de la Domnul cã cã, folosind asprimea, copilul ceea ce trebuie. Dar foarte nu l-ai dus pe Matei de mic la Bisericã, te ascultã de fricã ºi prinde important este sã-i dai adicã de când era în burtica ta. Apoi, numai în piele învãþãtura ta. exemplu de viaþã. Pentru primeºte iertarea ºi înþelegerea lui Dum- Dar dacã te porþi blând cu el: cã el ºtie sã vorbeascã, nu nezeu ºi iartã-te ºi tu ºi învaþã sã ai rãbdare „Copilul tatii, copilul mamii, l-ai învãþat tu sã vorbeascu Matei aºa cum ºi Domnul a avut cu ti- uite aºa...”, el ascultã ºi te va cã, dar te-a auzit pe tine ne! Apoi, roagã-i pe Sfântul Evanghelist asculta ºi dupã moartea ta, penvorbind în casã ºi a învãþat Matei ºi pe Îngeraºul lui Pãzitor sã te ajute. tru cã îi rãmâne în minte: „Uite, ºi el. ªi-þi învaþã ºi faptele Apoi, cumpãrã-i Biblia ºi alte cãrþi reli- Doamne, ce spunea mama ºi gioase pentru copii. Sau încearcã sã-l rogi tata!” Dar dacã te-ai purtat aspru cu el, nu tale. Deci, sã fii exemplu, acesta este cel pe soþul tãu sã þi-l aducã la Bisericã numai te ascultã. Deci, ca metodã, tot blândeþea. mai mare lucru. Iar pentru tineri, sã luptãm în ºcoli pentru ora de relispune: „Mami, sub pat la mine e un crocodil!” gie. Învaþã sã-þi asculþi copilul Vedeþi, copiii merg la grãªi mama de obicei crede cã el vorbeºte un limbaj normal. ªi spune: „Mamã, hai sã vezi, sub diniþã, la ºcoalã, la joacã, în tot pat nu e nimic!” Se duce, felul de influenþe nefaste. Cum sã Copiii au mai multe limbaje ºi e îi ridicã cuvertura, ºi sub facem sã eliminãm acestea? bine sã þineþi cont de limbajul în pat nu e nimic. Dar coGrija asta cade tot pe familie, care copilul vã vorbeºte. Existã limpilul nu se va simþi as- sã-l dirijeze continuu ºi sã îndrepbajul cuvântului, prin care vorbeºte cultat, fiindcã el de fapt te ceea ce a învãþat greºit. Tot el de obicei. Dar în afarã de acest vrea sã spunã ceva. ªi familia rãmâne pedagogul cel limbaj mai este un limbaj simbolic. atunci mama merge pe mai bun. ªi la ºcoalã îi obiºnuBolile, de exemplu. Sunt copii care fir, intrã în imaginar, ºi îl iesc cu comunitatea. E o oarecare se îmbolnãvesc frecvent. Era un întreabã: „ªi dacã ar fi ordine. Nu este rea, dar s-ar putea copil care fãcea otitã permanent. un crocodil sub pat, ce sã fie o dirijare necreºtinã. El treAbia se vindeca ºi iar se îmbolnãs-ar putea întâmpla?” buie învãþat sã spunã ce s-a învea. În familia lui pãrinþii se certau „Pãi ar putea sã mã muºte de picior.” „ªi dacã tâmplat la ºcoalã ºi pãrinþii sã foarte des. ªi fiindcã el nu mai dorea sã audã te muºcã de picior, ce s-ar putea întâmpla?” certurile din familie, se îmbolnãvea de urechi. „Ajung la spital.” „ªi dacã ajungi la spital ce se îndrepte greºeala pe care poate a Acesta este un limbaj. În acest caz, degeaba întâmplã?” „Pãi am sã mor!” De fapt copilul se fãcut-o un pedagog. Sunt mai pãrinþii îl duc la doctor sã se vindece, el se va temea de moarte, fiindcã abia îi murise bu- puþini copii care spun: „Eu fac îmbolnãvi mereu. Pentru cã el de fapt vrea sã nicul. ªi el nu ºtia sã spunã asta altfel, de aceea aºa pentru cã m-a învãþat profesorul”, însã aproape toþi spun: le spunã ceva: cã pe el îl doare felul în care se a inventat crocodilul. „Aºa m-a învãþat tata sau mapoartã pãrinþii lui. Maica Sofronia Rãdulescu ma.” Pentru cã aici e dragostea În afarã de limbajul acesta simbolic mai Centrul de formare ºi consiliere „Sfinþii simþitã de toþi, din partea tuturor. este ºi un limbaj imaginar. Vine copilul ºi vã Arhangheli Mihai ºi Gavriil” Pãrintele Arsenie Papacioc

Cum aº putea sã-l atrag spre bisericã?

„Sã fii exemplu, acesta este cel mai mare lucru!“

Limbajele copilãriei

Dragi copii, Luna care urmeazã, luna august, începe cu douã sãptãmâni în care o cinstim în mod deosebit pe Maica Domnului. Pe 15 august este sãrbãtoarea Adormirii Maicii Domnului, cea mai mare sãrbãtoare închinatã ei. De aceea, înainte de ea avem 14 zile de post, în care cei care o iubesc pe Maica Domnului þin post, se roagã mai mult ºi participã la slujbele deosebite închinate Nãscãtoarei de Dumnezeu în aceastã perioadã.

ªtiþi Un cadou pentru Maica Domnului este ºi cã Maica Domnului mama noastrã? Ea ne iubeºte mult, aºa cum Îl iubeºte pe Domnul Hristos, Fiul ei, ºi se roagã mereu lui Dumnezeu pentru noi. De asemenea, ori de câte ori suntem în necazuri ºi o chemãm în ajutor, ea este grabnic ajutãtoare. Vã spun doar una din nenumãratele minuni pe care Maica Domnului le-a fãcut, rãspunzând la rugãciunile celor care au chemat-o sã-i ajute: O familie din America avea un copilaº de doar 7 luni. Într-o zi l-au dus la spital, pentru cã era bolnav. Dar aici doctorii le-au spus cã nu mai are nicio ºansã, cã va muri în scurt timp. Pãrinþii, disperaþi, i-au chemat pe cei doi preoþi parohi de la biserica unde mergeau ei ºi i-au rugat sã aducã icoana fãcãtoare de minuni a Maicii Domnului, pe care o aveau în bisericã, numitã „Portãriþa”. Pãrinþii au venit cât au putut de repede ºi au aºezat icoana lângã patul copilaºului. Apoi au cântat cu toþii Paraclisul Maicii Domnului. În timp ce cântau, pruncul îºi revenea încet-încet, sângele care-i ieºea pe gurã s-a oprit, iar copilul a început sã se miºte. Curând dupã aceea, a putut fi hrãnit. Medicilor nu le venea sã creadã cum acest copil, pentru care nu mai era nicio speranþã sã fie salvat, s-a fãcut sãnãtos. Pãrinþii lui ºtiau însã cã Maica Domnului ºi-a arãtat dragostea de mamã ºi a fãcut o minune. Sã nu uitaþi deci, dragi copii, cã Maica Domnului are grijã de noi ca ºi mama noastrã, ºi Îl roagã mereu pe Dumnezeu sã ne dea toate cele de care avem nevoie. Acum, înainte de ziua ei, aþi vrea sã îi faceþi ºi voi un cadou Maicii Domnului, pentru cã ne iubeºte atât de mult? Sã vã dau câteva idei: Încercaþi sã þineþi mãcar câteva zile de post. Dacã sunteþi prea mici, puteþi renunþa pentru o perioadã la ceva care vã place, de exemplu sã nu mai mâncaþi ciocolatã sau îngheþatã, ori sã nu vã mai uitaþi la televizor. În timpul postului adãugaþi la rugãciunile voastre ºi o micã rugãciune specialã cãtre Maica Domnului. Repetaþi (sau, dacã nu ºtiþi, învãþaþi) o cântare în cinstea Maicii Domnului, de exemplu „Cuvine-se cu adevãrat”. Învãþaþi rugãciunea de sub icoana pe care o aveþi de colorat. Maica Domnului se bucurã mult dacã sãrbãtoriþi ziua ei cu sufletul curat, curãþit prin Spovedanie, ºi Îl primiþi pe Domnul Hristos prin Împãrtãºanie. De ziua Maicii Domnului mergeþi la bisericã cu flori; ºi acasã puteþi împodobi icoana ei cu floricele. Ce ziceþi, v-aþi hotãrât? Paginã realizatã de Natalia Corlean

Maicã Preacuratã, te rugãm frumos Roagã-Te îndatã Domnului Hristos Sã ne dãruiascã ajutorul Sãu ªi sã ne fereascã de tot ce e rãu! Amin.

CMYK

Actualitatea religioasã
În douã parohii din Protopopiatul Fãgãraº anul catehetic s-a încheiat marþi, 29 iunie. Cu ocazia praznicului Sfinþilor Apostoli Petru ºi Pavel, copiii din Ucea de Jos ºi Bucium care s-au înscris în proiectul „Hristos împãrtãºit copiilor” au participat la festivitatea de încheiere a cursurilor, în cadrul cãreia au primit diplome ºi premii.

13

Premieri la „Hristos împãrtãºit copiilor”

Cursuri interactive ºi distractive
„Hristos împãrtãºit copiilor” este un proiect lansat, începând cu 2006, ºi în Patriarhia Românã. El presupune organizarea la nivel parohial a unor ore de catehezã pentru copii, diferite de orele de religie. Metodele folosite sunt descoperirea, interacþiunea ºi aplicaþia, iar lecþiile sunt concepute într-o manierã interactivã, care sã asigure implicarea directã a copiilor. Ele sunt alcãtuite cu scopul de a aduce Cuvântul lui Dumnezeu la nivel personal, asociindu-l cu experienþele de viaþã personale ale copilului ºi extinzându-l ºi la nivelul familiei. Cursurile catehetice au început în toamnã, odatã cu începerea anului ºcolar. Copiii care s-au înscris s-au întâlnit în fiecare sâmbãtã, împãrþiþi pe grupe de vârstã. Pe lângã lecþiile biblice, ei au avut parte de multe activitãþi practice, planºe de colorat, jocuri ºi lucru manual, ceea ce a uºurat procesul de învãþare ºi a fãcut cursurile amuzante ºi distractive.

mind diplome frumos colorate, cu imagini din timpul activitãþilor, dar ºi premii constând în cãrþi, icoane ºi CD-uri educative. ªi doamnele Melania Dima, MariaMagdalena Dodea ºi Adriana Maier, cadrele didactice care au participat la derularea proiectului, au primit câte un act de cinstire pentru dãruirea cu care s-au implicat în activitãþile cu copiii.

Expoziþie ºi cântece
ªi în Parohia Bucium a avut loc, în aceeaºi zi, festivitatea de încheiere a anului catehetic. Cu aceastã ocazie, copiii înscriºi în proiect au pregãtit o micã expoziþie amenajatã în bisericã. Aici, cei care intrã în locaºul de cult au prilejul de a vedea ºi câteva din lucrãrile realizate în timpul anului: desene, planºe de colorat sau diverse activitãþi practice de lucru manual, pe care copiii le-au realizat cu mult entuziasm. Dupã Sfânta Liturghie, micuþii au susþinut în faþa enoriaºilor un mic program de cântece, apoi au fost premiaþi ºi felicitaþi de preotul paroh ºi de doamna preoteasã Natalia Corlean, care le-a fost catehet în cadrul proiectului.

Premii ºi diplome colorate

Scopul acestuia este de a pune la un loc idei ºi materiale care sã vinã în sprijinul educatorilor (fie cateheþi, fie pãrinþi), dar ºi de a împãrtãºi unii altora din experienþa în educarea ortodoxã a copiilor; de aceea, cei care viziteazã site-ul ºi se bucurã de resursele gãsite, sunt rugaþi sã colaboreze ºi sã împãrtãºeascã la rândul lor idei ºi materiale, pentru folosul a cât mai mulþi copii, care au nevoie de dragostea noastrã ºi de o atenþie educativã specialã. Pr. Marius Corlean

În Parohia Ucea de Jos, în cadrul anul viitor proiectului „Hristos împãrtãºit copiilor” Reacþiile copiilor au fost pozitive, anul acesta au participat la cursurile catemotivându-i pe cateheþi sã continue acest hetice 56 de copii. Lecþiile au fost organiproiect ºi anul viitor: zate de pãrintele paroh Ion Tãrcuþã, cu „Îmi pare rãu cã s-a terminat, dar vreau sprijinul a trei cadre didactice. „Din punct sã facem din nou de la toamnã! Am învãþat de vedere financiar, proiectul s-a derulat aici multe lucruri despre Dumnezeu!”; cu sprijinul parohiei, prin bunãvoinþa „M-am apropiat mai mult de Dummembrilor consiliului parohial, care au nezeu, dar ºi de ceilalþi copii din grupa înþeles importanþa lucrãrii misionare a mea. Aº vrea ca anul viitor sã facem împreBisericii în rândul copiilor ºi au aprobat unã ºi vizite la oamenii bolnavi sau la copii achiziþionarea materialelor necesare. Exsãraci, sã povestim cu ei ºi sã îi ajutãm…”; cursiile organizate s-au fãcut cu sprijinul „Am învãþat multe lucruri deosebite ºi Primãriei ºi al unei societãþii comerciale interesante ºi vreau sã facem ºi anul viitor. din parohia noastrã” - ne-a spus pãrintele Acum mã rog mai mult ºi îmi place sã vin paroh Ion Tãrcuþã. mai des la bisericã!”; La festivitatea de încheiere a anului Site cu resurse educative „Mi-a plãcut cã am fãcut multe jocuri ºi catehetic a participat ºi pãrintele Cristian Ca rezultat al colaborãrii dintre cele Dariciuc, coordonatorul Departamentului douã parohii în acest proiect, a fost reali- lucru manual. Aº vrea ca la anul sã facem de douã ori pe sãptãmânã, iar vara sã pentru tineret din cadrul Arhiepiscopiei zat ºi un site: mergem ºi într-o tabãrã împreunã!” - au Sibiului. Dupã Sfânta Liturghie, copiii au fost premiaþi de cãtre pãrintele paroh, pri- www.HristosImpartasitCopiilor.blogspot.com spus câþiva dintre copiii participanþi.

Încântare ºi dorinþe pentru

CMYK

14

Actual

Nu mai cãutaþi „portiþele”, cãutaþi „Uºa”

Problema ºi R e z o l v a r e a !

Dupã dezastrul economic pe care tre- Pentru mine, ca ºi creºtin, a buie sã-l înfruntãm, iatã cã suntem în pos- privi în faþã înseamnã de tura de a face faþã ºi unor ploi care au fapt a privi spre oameni; iar provocat inundaþii înfiorãtoare mai ales în a privi în sus înseamnã a partea Moldovei (aceeaºi Moldovã, ca de privi spre Dumnezeu. În fapt, fiecare datã), soldate nu numai cu pierderi aºa o sã gãsim Soluþia, aºa o sã materiale foarte mari, ci ºi cu pierderi de gãsim Rezolvarea. Motivul, vieþi omeneºti. Inutil sã mai amintim cã o cauza, problema sunt de fapt EU. vorbã mai veche ne spune cã „un rãu nu Soluþia, rezolvarea este omul de lângã vine niciodatã singur”. mine, iar Soluþia ºi Rezolvarea pentru Acum, ca de fiecare datã, unii aruncã Noi Doi este Dumnezeu. Nu mai cãutaþi vina pe guvernanþii care nu au fãcut nimic „portiþele”, ci cãutaþi „Uºa” (ºi ºtim cã de la precedentele inundaþii (ºi asta cam Hristos este Uºa ºi cine intrã prin ea se va taþi Soluþia, Rezolvarea. Mã caut pe mine, aºa e) pentru evitarea unor astfel de situa- salva). þii. Alþii vorbesc despre defriºãrile masive Nu-mi rãmâne decât sã vã îndemn sã gãsesc problema - Te caut pe Tine, gãsesc din Moldova (ºi asta cam aºa e) ºi dis- nu mai cãutaþi problema, cauza, vina - care „Calea, Adevãrul ºi Viaþa”. Pr. Marius Demeter trugerea echilibrului natural din zonã. Alþii suntem fiecare dintre noi în parte, ci cãuvorbesc despre o pedeapsã divinã, pentru rãutatea noastrã ºi îndepãrtarea de Dumnezeu (ºi asta nu „La celãlalt sã te duci cu paºi de porumbel. Aºadar, sã te apropii de el în mod prea e aºa, pentru cã Dumnezeu nu pedepseºte, El nu e cauza rãului; delicat ºi cu blândeþe, pentru cã semenul tãu are ºi el fricile ºi supãrãrile sale. Are ºi dar ne dovedim ceva mai înþelepþi aºa destulã greutate pe suflet, ca sã-i mai adaugi ºi tu.” (Cuviosul Iustin Popovici) dacã ne gândim la rãutatea ºi inCe bine ºi ce frumos este când se adunã oamenii laolaltã ºi stau de vorbã despre unadiferenþa noastrã atât faþã de Dum- alta. E bucurie mare când se reunesc familii mai mari sau mai mici, la câte un eveniment nezeu, cât ºi faþã de aproapele nos- deosebit. Însã, cu toatã bucuria, mai apar uneori ºi situaþii jenante, care ar putea lipsi, dacã oamenii ar fi delicaþi unii cu alþii ºi s-ar gândi mai bine la ce ecou vor avea cuvintele tru - aºa e?). Motive, cauze, probleme, scu- lor în sufletul celui cu care vorbesc. ze gãsim mereu ºi pentru orice. Dar nu gãsim soluþii! Nu gãsim rezolvãri! ªi nu cred cã e mare Doi tineri cãsãtoriþi de toate astea, din moment ce filosofie sã ne dãm seama de ce câþiva ani buni încã nu au public ai adresat întrebarea suntem într-o asemenea situaþie. copii. Vii tu sã-i întrebi, cã ta încãlþatã cu bocanci? Cu Suntem în situaþia în care gãsim te doare, nu-i aºa, cã ei nu ce drept faci aºa ceva? ªtii tu ceea ce cãutãm. Noi cãutãm mo- au copii ºi vrei sã ºtii care-i planul lui Dumnezeu cu ei? tive, cãutãm cauze, cãutãm pro- motivul, sã poþi dormi liªtii tu câte mai au ei de bleme ºi mai ales cãutãm scuze. niºtit! Ce ai dori sã-þi învãþat sau de îndreptat în Pe de altã parte, nu cãutãm spunã? Întrebarea asta am viaþa lor, pânã sã vinã cosoluþii, nu cãutãm rezolvãri - ºi ca auzit-o adresatã în public pilul într-o familie în care atare nu le gãsim. Zicem cã „nu unor prieteni a cãror duiubirea de Dumnezeu sã fie mai vedem luminiþa de la capãtul rere o cunosc, ºi nu vã pot în centru vieþii lor? tunelului” (ºi e grav când zicem spune cât de greu cade un Nu, nu ºtii toate astea, tu aºa ceva). „Luminiþa” - cum îi zic cuvânt de felul ãsta, arundoar te-ai arãtat interesat de unii „speranþei” (creºtineºte i se cat aºa, fãrã nici o consideviaþa lor, fãrã sã fii interesat spune nãdejde) - nu se poate vedea raþie, pur ºi simplu, din... ºi de inima lor, de durerea decât dacã te uiþi înainte ºi nu dacã curiozitate! lor. Când vor dori sã îþi te uiþi în jos. Nu trebuie sã ne mai Tu, cel care ai pus spunã, fii pe pace, îþi vor uitãm în jos. Nu avem cum sã întrebarea, ai dori într-adespune. Dar nu forþa pe câºtigãm ceva privind în jos, ci vãr sã afli cât de rãu îi nimeni sã se gândeascã la doar înainte. ªi acest „înainte” nu doare cã nu au copii? Ai rana din inima lui atunci înseamnã numai „în faþã”, ci mai dori sã afli câte lacrimi au vãrsat în genunchi, când îþi vine þie sã „conversezi”. Dacã vrei sã-i ajuþi, roagã-te pentru ei. ales înseamnã „în Sus”. În jos nu ai la rugãciune, chiar ai dori sã afli câte zile de voie sã priveºti decât pentru a nu tratament au fãcut ºi cât i-a costat, ai dori sã Domnul îþi va rãsplãti. Întotdeauna, la celãlalt sã te duci cu paºi uita cã eºti „ºi din pãmânt”; în rest, afli cãruia dintre ei i-a spus medicul cã suferã privirea ta trebuie s-o þii Înainte. de infertilitate? Ai dori sã îþi rãspundã public la de porumbel. Ramona Pop

Întrebãri încãlþate cu bocanci (2)

„Dar la voi nu vine barza?”

Cu Dumnezeu în casã

15

Femeia ºi organizarea casei creºtine
Femeia din ziua de azi este de multe ori o proastã gospodinã. În acest caz, ar trebui ca ea sã se strãduiascã sã fie o bunã gospodinã ori sã cheme o menajerã, ocupânduse de carierã în continuare? Cred cã datoria femeii este sã vrea ca în casã sã fie cãldurã sufleteascã, pentru ca acolo sã se vadã într-adevãr Biserica micã, iar nu un grajd. Dar cum poþi face acest lucru? Fie prin sudoarea frunþii tale, fãcând curat, spãlând geamurile ºi vasele, fie prin intermediul unui loc de muncã ce îþi va permite sã cumperi maºinã de spãlat vase ºi de douã ori pe sãptãmânã sã chemi în ajutor o menajerã, dându-i ºi ei posibilitatea sã câºtige ceva pentru familie. Dar toate acestea þin de fiecare caz în parte. Pânã la urmã, nimeni nu presupune cã Sfânta martirã împãrãteasã Alexandra i-ar fi spãlat ºosetele þarului Nicolae sau cã ar fi spãlat vasele. Aºa cã nu trebuie sã cataloghezi femeia drept bunã sau rea gospodinã doar dupã implicarea ei personalã în gospodãrie. O soþie bunã este acea soþie care organizeazã casa în aºa fel încât soþul sã

Pe prispa casei

... Rugãciune...
Lãsaþi-ne pãmântul ºi nouã ºi-un grãunte de muºtar din credinþã, bunicilor, pãrinþilor, uitaþilor ºi lãsaþi-ne un bou ºi-un car, sã putem aduce pârguitele roade de pe mormintele voastre, înaintea lui Dumnezeu, ca dar, cã ne-a iertat pe toþi, cã nu v-am cãutat ºi nu vã cinstim cum se cuvine, noi, copiii voºtri. Pomeniþi-ne pe noi, nepomeniþilor, ºi ne iertaþi pe noi, nevrednicii, voi, uitaþii lumii acesteia ºi pensionarii pãmânteºtii vieþi. Miluiþi-ne cu iubirea cu care ne-aþi nãscut din a Domnului voie, pe noi, neiubitorii. Îmbrãcaþi-ne, pe toþi, cu nesomnul bunãtãþii cu care ne-aþi vegheat aici pe pãmânt ºi ne vegheaþi ºi din cer pe noi, copiii voºtri. Rostiþi voi, rogu-vã, nerostitele noastre rugi ºi cântaþi voi laudele necântate de noi. Rezidiþi voi, vrednicilor, ceea ce noi, nevrednicii, dãrâmãm, de când odihniþi în latura celor drepþi ºi cinstiþi voi cerul, ce vã bucurã pe voi ºi ne îngãduie, încã, pe noi, copiii voºtri. Pr. Marius Demeter coajã rasã de lãmâie ºi portocalã Se mixeazã uleiul, zahãrul, sucul de portocale ºi apa mineralã, apoi se pun morcovii ºi merele rase pe rãzãtoarea mare ºi se amestecã, adãugând treptat ºi fãina. Praful de copt ºi bicarbonatul se dizolvã în puþinã zeamã de lãmâie ºi se pun în compoziþie, cu scorþiºoara ºi puþinã coajã de lãmâie ºi de portocalã, pentru aromã. Se amestecã bine, apoi se toarnã în tava de chec (tapetatã sau cu hârtie pergament). Se dã la cuptor în jur de 45 de minute, la foc potrivit. Se taie dupã ce s-a rãcit.

vrea sã se întoarcã acolo. Dar cum anume sã fie acea casã depinde deja de fiecare în parte. Casa poate avea pãianjeni pe la colþuri, iar în rest toate sã fie bune sau poate fi o casã în care totul strãluceºte de curãþenie, iar soþul, cu un caracter de nordic, venind de la serviciu ºi încãlþând papucii, se simte foarte bine. Nu are importanþã cum este exact casa, important este ca acolo sã se dea dovadã de iubire creºtinã, pentru ca femeia sã vrea sã facã astfel încât soþul sã se bucure cu sufletul ºi ea sã se veseleascã de bucuria lui. Dacã existã un astfel de sentiment în casã, atunci formele gospodãririi feminine sunt, cu siguranþã, pe planul al doilea. Pr. Maxim Kozlov - Familia, ultimul bastion ticipã la formarea sângelui ºi activeazã sistemul nervos central. Mãresc acuitatea vizualã ºi sunt foarte bune în oboseala ochilor ºi miopie. În surmenaj ºi obosealã acutã se recomandã o curã de coacãze negre consumate zilnic, timp de douã sãptãmâni. Siropul este folosit pentru tuse, laringite, iar ceaiul din frunze pentru hipertensiune, aterosclerozã sau afecþiuni renale. Natalia Corlean

Farmacia Domnului:
Coacãzele negre au o valoare nutritivã foarte mare. Conþin multã vitamina C, mai stabilã decât în alte fructe, rezistând astfel la cãldurã ºi oxidare. De aceea ºi în produsele obþinute din coacãze (suc, sirop, vin), ea se pãstreazã în proporþie de 80-90%. Conþin ºi vitamina P, mult mangan, magneziu ºi fier, dar ºi alte sãruri minerale. Coacãzele negre revitalizeazã organismul, sunt tonice ºi remineralizante, de aceea combat anemia ºi mãresc imunitatea. Sunt diuretice, depurative, decongestionante hepatic, foarte bune detoxifiante pentru cã faciliteazã digestia, stimuleazã activitatea ficatului, pancreasului, splinei ºi rinichilor. Pectina, taninul ºi sãrurile de potasiu pe care le conþin au acþiune antiinflamatoare, reduc procesul de putrefacþie ºi mãresc diureza, iar manganul regleazã activitatea unor hormoni, par-

Coacãzele negre

Chec cu mere ºi morcovi
Ingrediente: 2 mere potrivite 1 canã morcov ras 200 g zahãr brun sucul de la o portocalã 100 ml apã mineralã 50 ml ulei 300 g fãinã 1 lgþ praf de copt 1 lgþ bicarbonat zeamã de lãmâie pentru dizolvat 1 lgþ scorþiºoarã

Satul Boholþ se aflã la 12 km de Fãgãraº, în partea de nord-vest, ºi este aºezat într-o frumoasã zonã de dealuri cu pãduri de stejar, fâneþe ºi terenuri arabile. Nimeni dintre cei care s-au nãscut aici nu poate uita casa pãrinteascã, biserica, ºcoala, uliþele satului copilãriei, dealurile, pãdurea, truda ºi hãrnicia oamenilor, tradiþiile ºi obiceiurile, pentru cã toate acestea au modelat suflete ºi au influenþat personalitãþile localnicilor.

Biserica „Naºterea Sf. Ioan Botezãtorul” din Boholþ

16

Trecut ºi prezent

Pepinierã de intelectuali
Originea satului Boholþ se învãluie misterioasã în umbrele trecutului, dar este sigur cã dateazã de dinainte de secolul al XIII-lea. Prima atestare documentarã este din 1317 ºi constã într-un act dat de preotul sas Herbert pentru strângerea de plãþi. Documentele vremii atestã prezenþa saºilor în Boholþ, fapt ce explicã ºi denumirea germanã Bucholz. În timp, însã, aceºtia s-au retras spre zone mai ferite, iar pe la 1657 nu mai existau saºi în Boholþ. Aºa cum orice sat este deosebit prin personalitãþile sale, ºi satul Boholþ strãluceºte din punct de vedere spiritual, el fiind vatra a sute de intelectuali, printre care mulþi profesori, preoþi, medici, ingineri, economiºti ºi juriºti. Boholþul este ºi locul de naºtere al IPS Serafim Joantã Mitropolitul ortodox al Germaniei, Europei Centrale ºi de Nord, al Pãrintelui Romul Zaharie - protopop al Fãgãraºului între 1971-1997 ºi al Pãrintelui Visarion Joantã - exarh al mãnãstirilor din Arhiepiscopia Sibiului.

„Sfântul Gheorghe”. Înainte de 1881 slujbele se oficiau la „biserica din deal”, din fostul cimitir al satuPreoþi slujitori: lui, cu hramul ”Sfinþii Arhangheli Mihail ºi Gavriil”. Atât Pr. Ioan Conora (1870fostul cimitir, cât ºi vechea bi- 1927), Pr. ªtefan Cazacu (1929sericã au dispãrut în urma unei 1949), Pr. Valer Ciora (1950Paroh mari alunecãri de teren. 1954), Pr. protopop Romul ierom. Daniel Actuala bisericã ortodoxã Zaharie (1955-1974), Valer Bojan a fost construitã în 1881, din Ramba (1974-1976), Nicolae piatrã ºi cãrãmidã. În turnul Vasu (1977-1986), Valer Frãþilã veli simple. În înalt sunt instalate douã clo- (1988-1994), ieromonah Daniel 1994 s-au fãcut pote mari ºi unul mai mic. Cele Bojan (1995-prezent). reparaþii ample ºi mari se trag concomitent, sus-a înlocuit aconetele lor armonizându-se perfect, iar periºul. Prin binecuvântarea lui Dumclopotul mic se trage pe timp de furtunã ºi nezeu, cu ajutorul ÎPS Serafim Joantã, fiu grindinã, pentru alungarea norilor. al satului, ºi al credincioºilor din Boholþ, în Biserica greco-catolicã a fost constru- anul 2006 a fost finalizatã pictarea bisericii itã în 1876, tot din piatrã ºi cãrãmidã. Este de cãtre pictorul Dorel Beºleagã din Sibiu. Dispãrutã în urma unei de dimensiuni mici, comunitatea uniþilor Resfinþirea bisericii a avut loc în 15 ocalunecãri de teren fiind mereu redusã (în 1926 numãra 30 de tombrie 2006, când am avut onoarea de Viaþa satului Boholþ, cum este ºi firesc, membri din 752 de locuitori). Din anul a-i avea în mijlocul nostru pe IPS Dr. Laua pulsat ºi pulseazã în continuare în jurul 1948 aici s-a întrerupt oficierea slujbelor, renþiu Streza, Mitropolitul Ardealului, ºi Bisericii, pentru cã Biserica este cea care a greco-catolicii din sat întorcându-se la pe IPS Serafim. Aceastã zi deosebitã din punct de vedere spiritual, cu o importanþã fondat obºtea umanã. De-a lungul timpu- Biserica Ortodoxã. aparte pentru viaþa spiritualã a satului, va lui, satul Boholþ a fost deservit de douã Pictatã ºi resfinþitã în 2006 rãmâne mereu în memoria sãtenilor din locaºuri de cult: biserica ortodoxã cu hraBiserica ortodoxã din Boholþ a fost Boholþ. mul „Naºterea Sf. Prooroc Ioan Botezãtorul” ºi biserica greco-catolicã cu hramul zugrãvitã în 1926, 1960 ºi 1980 cu zugrãIeromonah Daniel Bojan, paroh Fãgãraº, str. A. Mureºanu Colectivul de redacþie: Pr. Ciprian Bîlbã (To- Corecturã: Amalia Dragne nr. 2. Tel. 0268211790 deriþa), Pr. Ovidiu Bostan (Olteþ), Pr. Iosif Ciolan Tehnoredactor: Natalia Corlean (ªinca Veche), Pr. Marius Corlean (Bucium), Aºteptãm opiniile dvs. la adresa www.apostolatintarafagarasului.blogspot.com Pr. Marius Demeter (Felmer), Arhidiac. Nicolae redacþiei sau pe e-mail la Lie (Fãgãraº), Pr. Adrian Magda (Victoria), apostolatfagaras@yahoo.com Preºedinte fondator: Diac. Claudiu Pãun (Fãgãraº), Pr. Alexandru Stanciu Pr. protopop Ioan Ciocan ISSN 2065 - 765X (Ucea de Sus), Pr. Ion Tãrcuþã (Ucea de Jos) Redactor ºef: Natalia Corlean
Tiparul: SC TIPOGRAMM SRL

Detalii abonamente la tel. 0743/097245

CMYK