TERORIŞ TII

SECREŢ I

Bill Hughes

TRANSLATE THIS PAGE

Copyright © 2002 By Truth Triumphant

TRUTH TRIUMPHANT P. O. Box 567 Tangerine, FL 32777 USA

3

TERORIŞ SECREŢ TII I
CUPRINS

Capitolul 1: Ţ America ........................................... 5 inta:
Capitolul 2: Preş edintele Andrew Jackson ..................18 Capitolul 3: Harrison Tazlor, and Buchanan ................29 Capitolul 4: Preş edintele Abraham Lincoln ..................40 Capitolul 5: Scufundarea Titanicului ...........................56 Capitolul 6: Primul Ră Mondial .............................63 zboi Capitolul 7: Al Doilea Ră Mondial ......................... 70 zboi Capitolul 8: Preş edintele John F. Kennedy ..................83 Capitolul 9: Masacrul de la Waco ................................97 Capitolul 10: Explozia Din Oraş Oklahoma ............ 108 ul Capitolul 11: Atacul World Trade Center .................. 118 Capitolul 12: Terorism Religios în America............... 133

i-a terminându-se în anul 1815. i astă În sfâr ş Europa se odihnea. Tema principalădezvoltatăla Congresul . . au anunţ că rţ at formaserăo „SfântăAlianţ”. la sfârş itul că ruia.CAPITOLUL 1 Ţ INTA: AMERICA Foarte curând. „înaltele pă i participante”. zboaiele napoleonice se terminaserădupă duraseră de ani. în 1814. chiar acum. Aceasta a fost o ă cortin ăsub care s-au mascat ca s ăînş ele oamenii. acest inamic lucrează secret să în submineze principiile care au fă aceastăţ cea mai mare naţ din lume. Haideţ privim puţ în i să in istorie şsă elegem metodele folosite de acest inamic i înţ în trecut şcum lucrează zi în secret. cut ară iune Acest inamic s-a infiltrat în cele mai înalte niveluri ş i departamente ale guvernului Statelor Unite şexpune i America la un pericol extrem. Acest inamic nu este doar obiş nuitul inamic militar. În realitate. ce 20 Luminatul şvicleanul Napoleon acoperise Europa cu i sângele nobililor ei fii. Consiliul ş continuat procesul timp de un an. ci unul care are organizarea ş capacitatea necesară i spionajului masiv şoperaţ i iunilor clandestine în Statele Unite. A fost pace pentru o perioada lungăÎn consecinţ suveranii Europei au convocat un . ă .Austria. Acesta foloseş o faţ te adăperfectăpentru a-ş i ascunde operaţ iunile. consiliu general la Viena. Acest consiliu a devenit cunoscut sub numele de Congresul de la Viena. R ă it. Statele Unite vor trebui să înfrunte cel mai înfricat inamic pe care l-au înfruntat vreodată . Congresul de la Viena a fost o conspiraţ ie neagră împotriva Guvernelor Populare.

rţ Prusia (Germania). Owen a inclus urmă toarea afirmaţ in Registrul Congresului din 25 Aprilie 1916. fă i cuse. Cunoaş i vreun guvern popular care să fi stabilit în teţ se lume şsă oferit cetă i fi ţ enilor lui drepturi inalienabileîn jurul anului 1815? Senatorul Robert L. — Ibid. Arya Varta Publishing. în scurt. The Suppressed Truth About the Assassination of Abraham Lincoln. a fost RATIFICAREA articolului ş ase din Congresul de la Viena care a fost. de asemenea. Guvernele populare sunt acelea unde guvernul permite cetă ţ enilor lui săse bucure de anumite drepturi inalienabile.6 TERORIŞ SECREŢ TII I de la Verona. 1924. „Înaltele pă i participante” care au fost Rusia. politicianul englez Canning a atras atenţ ia guvernului nostru la ea. 10. 9. — Burke McCarty. ie care arată pă clar rerea lui că principala ţ a „Sfintei intă Alianţ era Statele Unite: e” „Sfânta Alianţ”. p. rei era distrugerea tuturor guvernelor populare. dupăce distrusese guvernele ă populare în Spania ş în Italia. sub influenţ i a exemplului de succes al Statelor Unite. Conform afirmaţ lui McCarty. planuri iscusite sădistrugăguvernul popular în „Coloniile Americane”. pp. (Sublinieri adă ugate) . Congresul de la iilor Viena a format „Sfânta Alianţ a că scop principal ă ”. o promisiune pentru prevenirea sau distrugerea Guvernelor Populare oriunde s-ar gă ş si. Austria ş Papa Pius Al VIIi lea (regele Statelor Papale). 7. Din cauza acestei conspiraţ a monarhiilor ii europene împotriva „Republicilor Americane”. care se revoltaserăfaţ Spania şPortugalia în America ăde i Centralăş în America de Sud. au intrat într-un tratat secret săfacăastfel. i restabilirea monarhiei acolo unde aceasta fusese înlă turată .

iune sub conducerea vicleanului prinţ Metternich al Austriei care. acestui scop. să distrugă drepturile constituţ ionale ale acestei mari naţ iuni. Hunt and Eaton. şel i (Papa Pius al VII-lea) dorea săîi dedice pe iezuiţ i. — R. American al Marinei. intenţ ioneazăsă i îndeplineascăscopul -ş . 251. de asemenea.W. ş rată Senatorul Owen nu a fost singurul care a ş despre tiut aceastăconspiraţ împotriva libertă americane şa ie ţ ii i constituţ În anul 1894. a existat ii un asalt continuu al Americii de că iezuiţîncercând tre i. intre în jură mânt. în plinăacţ . Thompson a specificat exact care aveau sa fie agenţ ii folosiţde monarhii Europei spre distrugerea republicii i America. Renumitul inventator al Codului Morse. şde atunci el i i-a sfă în decretul de restaurare. fiind conş tient de imposibilitatea de a diminua acest exemplu de naţ iune mă ăş liberăprin forţ i reaţ i ăş arme. despre acest complot sinistru împotriva Statelor Unite: „Autorul îş ia ră i spunderea săarate căo conspiraţ împotriva libertăii acestei republici se ie ţ afl ă acum. că monarhiile unite ale Europei ar că să uta distrugă marea republică americanăi libertatea ei cumpă cu sânge. Secretarul iei. 1894.Ţ INTA: AMERICA 7 Senatorul Owen a înţ din Congresul de la Viena eles. The Footprints of the Jesuits. anume. să dedice suprimă orică iniţ se rii rei iative din partea oamenilor. Thompson. Thompson. Samuel B. Morse. R. a scris. săse supună tuit. i-a convins să i. în favoarea susţ inerii guvernului. p. a scris: „Suveranii „Sfintei Alianţ adunaserăarmate e” masive. susţ i de puterea sa pontificală îndeplinirii inuţ . cu stricteţ sfaturilor folositoare ş salutare din e i care Loyola f ă cuse piatrădin capul unghiului pentru societate”.W. ş curând. El ş cu câtăcredincioş urmau tia ie ei săse consacre acestei misiuni. iezuiţRomei! Din anul 1815.

puteţ elege ce include ordinul i înţ iezuiţ vă luaţ considerare urmă citat: ilor. Prefaţ. sunt numeroase. care descriu complotul sinistru imea rţ al Congresului de la Viena si al iezuiţ împotriva ilor Republicii Americane. lipsit de scrupule ş i puternic dintre toţcampionii papalităii.8 TERORIŞ SECREŢ TII I prin agenţ armatei iezuite. Foreign Conspiracy Against The Liberties of the United States. Crocker and Brewster. Cei mai mulţ i oameni ş foarte puţ despre iezuiţ tiu in ii papalită aceasta datorită ţ ii. muncă fie i de grea ş să cie. i ăde nevoile afecţ iunilor naturale. turăîn afară de cea a ordinului lor. protestantismul a fost tină ameninţ de inamici formidabili. cartea cu aceeaşincredulitate cum am fă noi”. i cut — Samuel B. În acest moment a fost creat ordinul iezuiţ ilor. foame. nu recunoş teau nici o regulă nici o legă . Morse. Căaceastă conspiraţ s-a accentuat din anul 1815 este o realitate ie istorică . Mulţ ii imea de evidenţ e şargumente. Dupăce primele at triumfuri ale Reformaţ au trecut. Despă iţ i ţ rţi de toate legă turile pă mânteş ş de interesele ti i omeneş morţfaţ ti. i în torul „Prin Cre ş tate. să inăsus drapelul adevă i ră ţ rului în faţ temniţ sau rugului. cu raţ iunea ş conş a complet tă i tiinţ cute. nu recunoş teau nici o obligaţ în afar ăde extinderea puterii lor. ă Mulţ de căi scrise. it distrugerea ei. Vom ară că ta această conspiraţ se află plină ie în manifestare în prezent şacesta este motivul pentru care i America are atâtea probleme şse află pragul pierderii i în libertă ţ ii. rog. Pentru a combate aceste a ei forţ iezuiţau inspirat pe urmaş lor cu fanatism e. Roma a apelat iunii la noi forţ sperând s ăducă la bun sfârş e. ie Evanghelia lui Hristos oferise aderenţ ei ii capacitatea de a întâmpina pericolul şde a îndura i suferinţ fă a răsă speriaţ frig. ii ii care le-a permis să îndure pericole şsăse opună i . cel mai crud. care vor dovedi existenţ unei astfel i a de conspiraţ vor uimi pe oricine va deschide ii. faptului că parte dintr-o fac societate secretăCa să . 1835.

hoţ sperjurul. ţ are ire.Ţ INTA: AMERICA puterii adevă rului cu toate armele înş ciunii. a avut loc o redeş teptare a papalităii. — E. Pacific Press Publishing Assn. se ascundeau cele mai criminale ş fatale scopuri. Iezuiţ s-au ii ră spândit cu uş tate în Europa ş oriunde s-au ură i. dus. i iei Când apă reau ca membri ai ordinului lor. Toatăpompa exterioară a închină Romei a fost folosităsăză cească rii pă mintea ş săcaptiveze imaginaţ ş astfel. a fost tră datăde fii. Au fondat colegii pentru fiii prinţ eselor ş nobililor ş ş i i coli pentru oamenii obiş i. nici o deghizare prea dificilăca s-o poată folosi. nici o amă gire nu era prea josnicăca s-o practice. astfel. Supuşsă ciei şumilinţ perpetue. În baza acestui cod.. care mergea din loc în loc fă când bine. asasinatul. minciuna. ci chiar recomandabile când serveau intereselor bisericii. Au devenit slujitori ca săacţ ioneze ca spioni împotriva superiorilor. ţ G. i „Scopul scuzămijloacele” era un principiu fundamental al ordinului. 9 Iezuiţ funcţ ii ionează poliţ secretă ca ie mondială a papalită Sunt foarte discreţş că toresc la mari ţ ii. 235. i slujind bolnavilor ş să i racilor. 1911. modelând politica naţ iunilor. ii poziţ de ră ii spundere în guverne. copiii protestanţ au nuiţ ilor împrumutat rituri papale. White. doar demne de iertare. a fost i ră i ei scopul lor bine studiat să i asigure bogăie ş -ş ţ i putere. nu erau ia. proclamând renunţ area faţ ăde lume ş purtând numele sfânt i al lui Isus. pânăacolo că au devenit consilieri de regi. Dar sub acest exterior ireproş abil. adesea. Nu spun . i i lă distanţca să i pă e -ş streze operaţ iunile secrete. purtau o înfăiş de sfinţ vizitând închisori şspitale. pp. Nu elă exista nici o crimă prea mare pentru ei s-o comită . săfie devotaţînlă rii protestantismului i tură ş restabilirii supremaţ papale. 234. i ia i libertatea pentru care pă ii au luptat din greu ş rinţ i au sângerat. The Great Controversy. Sub diferite deghiză iezuiţ au ajuns săocupe ri.

The Crisis in America: or the Enemies of America Unmasked. să reînvie ordinul iezuiţ în toată ilor puterea lui. . i ă cauzei Pontifului Roman”. în vederea opunerii faţ ăde lumina libertăii democratice ş înainte ca Papa Pius al ţ i VII-lea. înainte ca influenţ descrescândăa a papalităii ş a despotismului săcearăserviciul ţ i lor folositor. pp. în vederea împlinirii marelui lor plan. aproape în întreaga societate. comunitate sau ţ . Un ultim autor va fi citat în cele ce urmează : Sunt iezuiţ Aceastăsocietate de bă i. simultan cu formarea „Sfintei Alian ţ e” (1815). Pot adopta orice caracter.. tiţ ş legaţprin jură i i mânt săînceapăîn fiecare moment ş în orice direcţ pentru orice serviciu.10 TERORIŞ SECREŢ TII I nimă că iezuiţAparenţexterioară identică nui sunt i. ci i i comercianţ avocaţ editori ş bă i de profesii i.. i. ai ţ că supuş devotaţsunt. rbaţ dupăce ş i-au exercitat tirania douăsute de ani. de o mie de ori mai periculoş Nu sunt i.. Ignaţ de Loyola a fondat ordinul iezuit în anul 1540. neavând nici o insignădupăcare săfie recunoscuţse află i. Miller. Masonic. iu Poziţ lui în biserica Romano Catolică fost întă în ia a rită . 1855. cel de înger de lumină sau de slujitor al întunericului. neataş i de vreo i de aţ familie. Ei nu au fost reprimaţtotuş timp de cincizeci i. Au americanii nevoie săli se spunăce sunt iezuiţ sunt o societate secretă un fel de Ordin ii?. comandaţ generalul ordinului. D. i. Wayne Laurens. de ani. G. i ie. ameninţ ând întreaga ordine a societăii. simpli preoţsau aderenţla un crez religios. toţ i sunt bă i educaţpregă i rbaţ i. de nici un fel de ară legă turăomeneascăobiş nuită vânduţpe viaţ . 265-267. (Papa Clement a suprimat ordinul iezuit în 1773). i rbaţ diferite. încât chiar Papa. a este oamenilor normali. a devenit atât de formidabilălumii.. — J. ş trebuie săfie prin rui i i i jură mântul societăii lor. a fost constrâns să ţ -i dizolve. i.

oriunde era gă sit. iezuiţ fiind instrumentele de ii bazăale Romei spre distrugerea fiecă urme de rei protestantism. a ţ lugă intuit 95 de teze pe uş a capelei din Wittenberg. Aceste teze au pus sub semnul întrebă printre altele. Cele mai mari documente ale Americii. Conciliul de la Trent a fost convocat cu un mare scop propus: dizolvarea Reforma ţ iunii protestante care a început în 1517 când Martin Luther. mai departe. Consiliul de la Trent a fost convocat să oprească Reformaţ iunea. Ozark Book Publishers. au produs un ecou plă în mii de inimi cut în Europa ş valuri de ecouri tulburi pe holurile i Vaticanului.” — Avro ia Manhatan. 26. . Astfel. a elor.. neînfricatul că r german. doctrina odioasă indulgenţ rii. că ţ ă numai Biblia este singurul standard al orică doctrine sau practici rei religioase şcă i salvarea se capă numai prin credinţ tă a în Isus Hristos. promit ş declar că ia i . ci măvoi supune fă răezitare orică ordin primit din partea superiorilor mei în rui Miliţ Papei. promit ş declar cănu voi avea i pă rere şvoinţ i ăproprie sau vreo rezervămentală . învă de Roma.. exact ca un cadavru. Declaraţ ia de IndependenţşConstituţ sunt pline de afirmaţ ăi ia. 1988. Văsurprinde faptul căVaticanul condamnă documentele fondatoare a Statelor Unite? „Vaticanul a condamnat Declaraţ de ia Independenţ ăca fiind o nelegiuire ş a numit i Constituţ Americii un document satanic. care declara că om se poate salva ţ ată un pe sine şpe cei dragi prin plă i tirea a cât mai multe monede în tezaurul Bisericii Catolice. The Dollar and the Vatican. care s-a desfăurat între ş anii 1546-1563. Marile învă turi ale lui Luther. ii protestante care sunt absolut intolerabile pentru iezuiţ ii Romei.Ţ INTA: AMERICA 11 timpul conciliului de la Trent.. Iatã o parte din jurãmântul iezuit: „Mai departe. p.

. Little. editori. În orice condi ţ voi fi un ostaş ii. voi provoca ră zboi. prin fierbere în cazane sau îngropându-i de vii pe toţ i aceş eretici. suits. pp. Cuvântul eretic menţ în jură ionat mânt se referă la orice persoanăcare nu este de acord cu Papa. în atât de multe deghiză cum numai un rege al Rromilor o ri poate face. 14. The Engineer Corps of Hell. Sherman. ti Voi spinteca pântecele mamelor însă rcinate. în secret sau pe faţ. necruţ indiferent de vârstăde sex. or Rome’s Sapper’s and Miners. credincios Papei sau superiorilor mei din ordinul iezuit”. 118 – 124. Într-o scrisoare de la John Adams pentru preş edintele Thomas Jefferson despre iezuiţcitim: i. „Nu vom avea noi roiuri de ei aici. ă protestanţ ş liberalilor. să distrug ş -i -i i să spulber fie prin ş -i trangulare. Nimeni nu-şpoate imagina un jură i mânt mai vrednic de dispreţ . Private Subscription. The New Jeii). desfiinţ ând pentru totdeauna această sectă periculoasă Când nu voi putea acţ . iona deschis împotriva acestor eretici. depăeş orice raţ ş te iune. vitoare ş gloanţ i e de plumb indiferent de rang. de stare. să extirp ş să extermin de pe faţ -i i -i a pă mântului. împotriva tuturor ereticilor. and Co. Măangajez să prind. A gândi căo persoanăse poate compromite să depună astfel de jură un mânt. ând . Napoleon Bonaparte a fă urmă cut toarea precizare: „Iezuiţ sunt o organizaţ militară nu un ordin ii ie . dupăcum mi se va ilor i comanda.12 TERORIŞ SECREŢ TII I ori de câte ori am ocazia. demnitate sau autoritate.. îmbră i în zugravi. voi folosi în secret cupa cu otravă lame sau seringi otră . p. Brown. 1883. 1971. aceasta este societatea lui i Loyola (iezuiţ — George Reimer. le voi scoate plodul ş voi zdrobi capul de pereţ i-i i. — Edwin A. scriitori caţ ş profesori? Dacă a existat vreodatăvreo i categorie de oameni care sămerite condamnare pe pă mânt ş în iad.

Oriunde iezuiţsunt acceptaţ vor fi maeş coste aceasta ii i. Chick Publications. dictatorială De aceea. cât ar costa.) În lumina acestor afirmaţ se ridicădiferite ii. i în Monarhului. William McKinley. Puteau intra neauziţchiar ş garderoba i. amestecându-se ri ri în dezbateri. Memorial of the Captivity of Napoleon at St. De aceea. Orice act. p.” tantism. este consideratăo acţ iune meritorie dacă este întreprinsă în interesul societăii iezuite. sau în biroul oamenilor de stat. săcontroleze lumea. Wylie.. (citat în Sydney. ii i-au început asaltul împotriva Americii în anul 1815 ş nimic nu stăîn i calea lor. dupăplă cerea unui singur om. Conducă torul lor este un general de armată nu un simplu pă . sau din ordinul generalului”. Page 13. oricât de feroce. din natură . Ş nă i ţ inta principalăal acestei organiza ţ este: ii PUTEREA. este inamicul ireconciliabil . tri. pp. sau crez pe care să poată nu-l profesa. Is Alberto for Real?. înseamnăcăpolitica Americii de azi se aflăsub controlul lor? Au fost asasină diferiţ rile ilor preş edinţ ca Abraham Lincoln. cel mai mare ş enorm abuz. i i Generalul Iezuiţ insistăîn a se considera ilor maestru. rinte de mă stire. al orică autorităi constituite. Nu era limbă care să poată pe n-o vorbi. Societatea lor este. . — ţ General Montholon. Iezuismul este absolutul despotismului ş în i. Puteau lua loc în convocă sau adună generale. 174. nu exista nici un loc în care ei să fi nu putut pă trunde. The History of Protes. 412. acelaş timp. Putere în cea mai despoticăpractică posibilăPutere absolutăputere universalăputere . crimă rei ţ . II. . 62. . mai sus de suverani.. i. fă să suspectaţ ră fie i. Vol. A. Helena.Ţ INTA: AMERICA 13 religios. întrebă Întrucât iezuiţ ş ri. astfel cănu exista nici un . suveran. Hunter. „Nu exista nici o deghizare pe care să ş poată nu i-o asuma. stat în care să poată lă nici o biserică că nu că tori. a ror membri sănu poatăfi ş a că funcţ săn-o i rei iune împlinească — J.

i inspirate de iezuiţ Au fost atrocităile. i? ţ Oklahoma City ş distrugerea celor douăturnuri i gemene din New York. au fost convocate alte două congrese. La ce ne concentră noi. Trebuie săle dă de înţ (marilor oameni m eles ai lumii) că originea ră ului. care a venit sub un astfel de atac. Cu ocazia aceasta s-a stabilit căAmerica este ţ inta emisarilor iezuiţşcă i i trebuie să distrusă orice fie cu preţ . pl ă tităcu un pre ţatât de mare? Capitolele urmă toare vor analiza câteva dintre aceste întrebă ri.. Cum Congresul de la Viena nu a fost destul de clar pentru atingerea obiectivelor monarhilor Europei şa i ordinului iezuit. Iată s-a hotă acolo: ce rât „În anul 1825. Fiecare principiu al constituţ trebuia să dizolvat iei fie ş înlocuite cu noi principii iezuite care săînalţ i e papalitatea pentru a domina în America. în anul 1822. a avut loc o întâlnire secretăa conducă torilor iezuiţ colegiul lor din i.. Urmă toarea întâlnire (a treia) a avut loc în Chieri. cam unsprezece ani de la redeş teptarea ordinului iezuit. Primul dintre ele a avut loc în Verona. Ereticii sunt inamicii pe care suntem juraţ să i -i extermină m. planificate în spatele zidurilor de la Vatican? Ce putem spune despre constituţ noastrăpreţ ia ioasăş proiectul de lege i privitor la drepturi.. .. în ultimele decade? Este acesta premiul final al iezuiţ pentru anihilarea libertăii noastre ilor ţ religioase. acel protestantism deci. aluatul ră vor ră u. ca Waco.. lângăTurin. în anul 1825.. m este imperiul lumii. în nordul Italiei.. Italia. Chieri. pentru destabilizarea guvernelor care au stat în cale ş i pentru a zdrobi toate opoziţ faţ iile ăde schemele ş ambiţ iezuiţ i iile ilor. au fost discutate planuri pentru avansarea puterii papale la nivel mondial. mâne atâta timp cât protestantismul va exista. La acea adunare. trebuie săfie abolit..14 TERORIŞ SECREŢ TII I James Garfield ş W illiam Henry Harrison.

Totuş la primele două fost i. Verona şChieri. Vă ţ ii zându-l pe Papa Ioan Paul al II-lea traversând globul ş fiind i acceptat ca om al pă . — Hector Macpherson. Iezuiţ în ii Istorie.Ţ INTA: AMERICA 15 Atunci. a contactat guvernul Statelor Unite pentru a-l avertiza că monarhii Europei plă nuiau să distrugă instituţ libere a Americii. instituit la Chieri. Aceasta este ceea ce se numeş Doctrina te Monroe. în clipa în care vom fi capabili s-o sechestră m”. 1997. Aceste trei întâlniri la Viena. protestantismului cu orice preţi restaurarea temporară ş a papalită — LA NIVEL MONDIAL. iile „Din cauza acestei conspiraţ a monarhilor ii europeni împotriva republicilor americane. Acest tratat secret afiş eazăclar conflictul între guvernele monarhice . marele om de stat englez. a prezent un bă care nu a ră tă Ministrul de rbat mas cut. Ameninţ area de sub tratatul secret de la Verona. putem înţ cii elege cât de bine funcţ ionează planul iezuit. George Canning. Ozark Book Publishers. ca săsuprime guvernele populare este baza doctrinei lui Monroe. externe britanic. au i avut loc în maxim secret. ie. va fi schimbată într-un toiag. appendix. oamenii noş i tri de stat inclusiv Thomas Jefferson care încămai era în viaţ. Biblia. sau să dobândeascăvreun drept teritorial. acel ş arpe care. au luat o atitudine activăîn a face ă posibilădeclaraţ preş ia edintelui Monroe cu ocazia urmă toarei transmiteri a mesajului anual că tre congresul Statelor Unite. alt ăputere a Europei a plă nuit vreodat ăsă stabilească vreun control pe continentul american sau în vreuna din republicile americane. Scopul adună de la Chieri se cunoaş distrugerea rii te. Canning. cu capul ridicat şcu ochii sclipind ne ameninţ i ăcu veninul ei în timp ce cutreierăpă mântul. ca Statele Unite să considere aceasta un act de duş nie faţ mă ăde guvernul Statelor Unite si o atitudine neprietenoasă dacăaceastăcoaliţ sau oricare . ş atunci. a atras atenţ ia guvernului nostru la ea.

Iezuiţ au fost capabili. Ei au reuş să înlă pentru că fă it o ture au cut-o în mare secret. America ar ilor. Prima ş e i cea mai fundamentalămaximăa noastrăar trebui săfie. separat de cel al Europei. Thomas Jefferson a fă urmă cut toarele observaţ ii: „Problema prezentatăîn scrisorile pe care mi le-ai trimis. care este al ei. aceasta pune compasul ş aratăcursul pe care i să urmă prin oceanul timpului care se deschide -l m înaintea noastră Ş niciodată . săatace ş săse ii i infiltreze în America. prin interferenţ unuia. în secret. are un set i de interese. sănu permitem Europei săse amestece în afacerile de dincolo de Atlantic. cut iune. page 10. săîmplineascăexact lucrarea împotriva că doctrina Monroe încerca să reia protejeze. De aceea. McCarty. cea de Nord şcea de Sud. sub masca unei biserici. A doua. America. (Noi trebuie sădeclară ţ m protestul nostru împotriva viol ă drepturilor rii naţ iunilor. începutăde Bonaparte şacum i . i considera un act de ră dacă zboi vreo naţ europeană iune ar încerca o extindere colonialăîn emisfera vestică . Într-o scrisoare că preş tre edintele Monroe. diferit de cele ale Europei. The suppressed Truth About the Assassination of Abraham Lincoln. ar trebui săaibăun sistem propriu. săfacem din emisfera noastră una a libertăii. personal. niciodatăsănu ne lă m prinşîn capcana să i Europei. i n-am fi putut îmbarca pe ea sub circumstanţ mai propice. În timp ce cea de-a doua se stră duieş sădevinăun te domiciliu al despotismului. dorinţ noastră a arză toare ar trebui săfie. în problemele a interne ale altuia... dup ăcea a rii independen ţ Aceea ne-a fă o naţ ei.16 TERORIŞ SECREŢ TII I ş cele populare. între guvernul celor puţ i ini împotriva guvernului celor mul ţ — Bruke i”. Doctrina Monroe a fost ră spunsul Americii la congresul iezuiţ de la Viena şVerona. este cea mai importantădin câte au fost oferite contempl ă mele.

Jefferson a vă aceasta ca o mare criză istoria zut în tână a Americii pentru că ră iezuiţ vicleni şsiniş li ilor i tri se ordonase săintească ţ distrugerea Americii. Mount ă Holyoke College. intervenţ iei forţ al orică alte puteri. ă se pe sine Sfântă . — Archives.distrugerea orică principiu pă rui protestant descris în Constituţ Statelor Unite. după aceea. ia . prin orice mijloc... Totuş Monroe nu a i. să i folosească -ş influenţpentru a a că ta premiul dorit . încât revigoreazătot interesul pe care îl am ş care se manifest ăcu astfel de ocazii. ş i i mădeterminăîn luarea de opinii hazardate..Ţ INTA: AMERICA 17 continuată la fel de nelegiuita Alianţ. să oamenilor. Doctrina Monroe a pus sub semnul întrebă orice rii înaintare a Europei spre America. înţ că eles iezuiţ nu ar folosi forţarmelor la început.. ii a pentru atingerea scopurilor. ci ar folosi viclenia ş i discreţ ia maximăEi ar apela la tră turile cele mai josnice ale . Ne vom opune. care vor dovedi numai dorinţ mea de a contribui cu a orice ar fi folositor ţrii noastre”. Ş aş agenţ în poziţ de bogă ş i-ar eza ii ii ţ i ie putere ca. Problema propusă ate rei acum implicăconsecinţ atât de dă e inuitoare ş i efecte atât de decisive pentru destinele viitorului nostru. numindu de.

A luptat în multe bă lii în câmp deschis. Un inamic stând la poartăeste mai puţ formidabil. exact ca el şocupa poziţînalte de i ii ră spundere. bine înţ cetă tau eles. tă dar acum întâmpina un inamic cu totul diferit. dar loialitatea lor era dedicată papei de la Roma. pretindea a dori binele Americii. exact ca el. iune ui şchiar ambiţ dar nu poate supravieţ tră rilor i iei. Acest inamic pretindea a fi american. . Verona iei ş Chieri. edinţ Jackson. şs-a întâmplat ca ei săînceapăsăaplice i i tră darea în plină ă timpul preş iei lui Andrew forţ în . Scopurile lor erau cele ale papalită Aceş ţ ii. pentru căacesta este cunoscut in ş îş poartăsteagul în mod deschis împotriva i i cetăii. Dar tră torul se miş ţ dă căliber printre cei din interiorul porţ murmurul lui viclean susurând ilor.CAPITOLUL 2 PREŞ EDINTELE ANDREW JACKSON Andrew Jackson a fost ales la preş ie în anul edinţ 1828. ei „O naţ poate supravieţ nebuniilor proprii. pe toate aleile. Aceş iezuiţs-au mutat printre americani ş ti i i ară exact ca americanii. ui dă din interior. auzite chiar pe holurile guvernului. exact ca el. Vitejia ş îndemânarea militarădovedite în i înfrângerea britanicilor în ră zboiul din anul 1812 sunt bine cunoscute. Erau. ţ eni americani. ti oameni erau tră tori şo adevă ameninţ pentru dă i rată are continuarea existenţ Statelor Unite. Iezui ţ urmau sădistrugăAmerica conform ii dispoziţ date de consiliul sinistru de la Viena.

În acest ziar el a început să ină susţ ideea numită Drepturile Statale. Calhoun ti dă şNicholas Biddle. Aceasta presupunea că stat avea un drept inerent să un facă ce vroia. Vorbeş dă dă te cu accent similar cu cel al victimelor lui. poartă chipul ş hainele lor. la desfiinţ area completăa Statelor Unite. sănu mai reziste”. poate că aceasta ar fi fost învinsă Pentru a putea contracara . apelând la sentimentele i profunde ale inimilor tuturor oamenilor. lucrează în secret ş i necunoscut în noapte. vorbind lui Caesar. ii rau Calhoun a convins statele sudice căfă ceau o . Fă o continuă ră extindere a sclaviei. i Doi dintre aceş tră tori au fost John C. Problema delicatăera tarifele ridicate în importurile stră ceea ce a fă bunurile europene ine. tariful pă căaduce i rea mai puţ bani pe export comercianţ sudici. i Andrew Jackson a câş preş ia în anul 1828. ar fi putut face aceasta. Sub principiul Drepturilor Statale. numit United States Telegraph. Crassus. Această ini ilor taxăa ajutat pe fabricanţ nordici pentru căacum. — Marcus Cicero. se din Acest amă ar fi eliminat Statele Unite. Cum Europa cumpă cantită mari de ra ţ i bumbac sudic şalte produse. Putrezeş te sufletul unei naţ iuni. cut mai scumpe. tigat edinţ Vicepreş edintele lui a fost John C. săsubmineze stâlpii unui oraş infecteazăcorpul politic pentru ca acesta . nunt Calhoun a convins statele sudice să retragă se din Uniune.PREŞ EDINTELE ANDREW JACKSON 19 Pentru cătră torul nu pare a fi tră tor. ii fabricanţsudici cumpă mai mult de la ei. Doctrina Drepturile Statale ar fi condus. dacă stat un vroia să retragă Uniune. Calhoun din South Carolina. inevitabil. curentul anti-sclavie în America. Calhoun a realizat că dragostea pentru libertate era foarte puternicăîn inima tuturor americanilor. Pompey ş senatului Roman. A realizat că sclavia era pe sfârş pentru că it aproape toate teritoriile cumpă de la Spania şFranţ fuseseră rate i a eliberate. Calhoun a tipă un rit ziar în Washington.

i-a Aceastănouădemocraţ bastardăş luat ie i-a dreptul sădistrugăpaş sau forţ (când era nic at gata) Uniunea Federală — John Smith Dye. ţ Calhoun a aş ezat Uniunea pe locul doi. el a spus oamenilor din sud căei erau taxaţ săsusţ i ca ină pe fabricanţdin nord. Adder’s Den. p. aceste cuvinte.. Fie ca noi săne amintim căpoate fi protejat ănumai prin respectarea drepturilor statale. 22. — Idem p. 19. Calhoun a folosit tariful ca să creeze fricţ între iune . distribuind în mod egal beneficiile ş i responsabilităile Uniunii”. The ”. ş propus să in i-a explice sudului căaceste datorii ridicate priveau doar anumite articole. ca o favoare specialăpentru apă rarea intereselor locale. Scopul lor era distrugerea Statelor Unite.Acesta zboi. Calhoun s-a ridicat şa declarat: i „Uniunea. dupălibertăile noastre. pregă tindu-se pentru ră unul împotriva altuia. ca ţ Europei de-a ă rile lungul istoriei. s-a aş ezat. or de convins cătariful ridicat la taxa pe importul stră îl afecta. statele s-ar ataca unul pe altul. Uniunea şconstituţ este ceea ce a ţ ile i ia stabilit libertăile noastre. După aceea. „Sudul. Resursele statelor ar fi consumate. Dacă ţ Uniunea ar fi dizolvată . Curând după Calhoun a început tipă ziarului. ce rirea a avut loc o întâlnire în memoria lui Thomas Jefferson. Astfel. Andrew Jackson a fost rugat să vorbeascăEl s-a ridicat şa spus: Uniunea Federală . i trebuie fie protejatăDupă . după libertă noastre.. ş ar a pentru această problemă .20 TERORIŞ SECREŢ TII I afacere foarte proastăi că fi putut renunţla Uniune. este lucrul cel ţ mai drag. i ţ ii. era obiectivul lui Calhoun şal papalită de la început. La aceastăîntâlnire. fiind o regiune agricolă a fost uş . Pe baza acestei probleme ii populare el ş plantat steagul distructiv.

25. Mulţ vorbit nu i au împotriva metodelor subtile folosite de el. John C. nu are alt fundament decât diferenţ de opinie între a majoritatea oamenilor din Carolina de Sud de o parte şvasta majoritate a cetăenilor Statelor Unite i ţ de cealaltăparte. John Quincy Adams. Lumea nu va acredita acest fapt. în Casa Reprezentanţ a ilor. să amintim cuvintele unui fost preot catolic. nu este necesarănici o victimă ş totuş tu . Charles ne Chiniquy: „Roma a vă de-odatăcăsimpla existenţ zut ă a Statelor Unite era o ameninţ pentru viaţ ei are a însă i. 25. — Idem. i i propui să legi de mâini. Chiar ş nouă care auzim şvedem. să ne verşsângele nostru i pe altar.PREŞ EDINTELE ANDREW JACKSON 21 Nord şSud. declarat: „În opoziţ fa ţ ie ăde compromisul domnului Clay. cu toate mijloacele pe care aceasta le cere. săsatisfaci nemulţ umirea nenaturalăa sudului — o nemulţ umire care are o ră cinămai dă adâncădecât Tariful. Sângele ră zboiului civil poate fi pus pe ră spunderea iezuitului. Adams era corect în observaţ lui. Calhoun era instrumentul folosit de iezuiţ i spre divizarea Americii. dar jarul pâlpâind al diviziunii a împăit rţ America în două . că ă toatăaceastă controversăîmpreună . cu siguranţ. în mod perfid. Calhoun. Privindu-l pe Calhoun că utând să dividă America. întreaga lume va crede. Problema ia Tarifului a murit. Încăde la început. p. Daniel Webster a spus: „Domnule. ne este i . Daniel Webstern a ş că tiut problema mersese mult mai adânc decât un tarif. Congresul ar fi putut să i schimbe tariful. ea a ş . i greu săcredem”. p. ca să existe nici un motiv de discordie. — Idem. şva continua când acesta i va fi uitat”.

1912. era iezuit în armata papei. în mesajul să că Congres în u tre anul 1832 a precizat: „Dreptul cetăenilor unui singur Stat de a se ţ absolvi pe ei înş i de la cele mai solemne obligaţ iş ii la propria alegere ş fă i răconsimţmântul altor ă State. fă când ceea ce i se spunea.” – Priest Phelan. Toţ i împă ii. sublinieri adă ugate. O astfel de autoritate este considerată de-a dreptul ameninţtoare atât pentru principiile pe care ă Guvernul General este constituit. în realitate. John C. Andrew Jackson. toţ raţ i regii. toţprinţ toţpreş ii lumii sunt ca niş BĂ I i ii. Chiniquy. Pă rea a fi american. dar. am spune. El lucra pentru avansarea agendei papale. June 27. Western Watchman. sublinieri adă ugate. mâine.’ Oare de ce are Papa o putere atât de mare? Pentru că Papa este conducă torul lumii. cât ş pentru i obiectivele pe care acesta a fost format săle . Preotul Phelan face urmă toarea precizare: „De ce dacă guvernul Statelor Unite s-ar afla în ră zboi cu biserica. Fifty Years in the Church of Rome. nu poate fi recunoscut. am spune: ‚În iad cu toate guvernele lumii. în efortul de a distruge America. i edinţ te IEŢ DE ALTAR ai mei. p.22 TERORIŞ SECREŢ TII I semă seminţ discordiei ş a urii între două nat ele i mari secţ iuni ale acestei ţri ş a reuş prin ă i it divizarea Sudului de Nord pe baza problemei arzânde a sclaviei. ‘in iad cu guvernul Statelor Unite?’ şdacă i biserica ştoate guvernele lumii s-ar afla i în ră zboi. Acea diviziune a fost ocazia ei de aur săzdrobească parte prin cealaltă o parte. ca săîmpă ţ răeascăpe ruinele sângerânde ale amândoura. 291. Calhoun a fost unul dintre BĂ II DE IEŢ ALTAR. Calhoun nu era un cetă ţ credincios Statelor ean Unite. riscând libertăile ş fericirea a milioane de ţ i oameni. o poliţ lungădurată — Charles ăde ”. Chick Publications.

era . ină 25. Când Jackson venise la preş ie în anul tiinţ edinţ 1828. — G. . Edward Griffin. principal pentru guvernul Statelor Unite. împrumutase diferite state din Uniune ş pentru un timp. Biddle avea control absolut asupra Bă Federale ncii Centrale ale Guvernului. p. Nu fusese pentru prima oară când o bancă centrală fondatăDe două înainte. 331. 23 Jackson ş căcomplotul lui Calhoun avea drept tia scop distrugerea Statelor Unite ş libertăile sale i ţ religioase.” — John Smith Dye. fabricantul de textile din Manchester. ori prima oarăsub Robert Morris. a cumpă rat bumbac din statele sudice. a condus mai departe faza a doua a atacului iezuit. de când N. Jackson stă tea în calea Congresului de la Viena.PREŞ EDINTELE ANDREW JACKSON obţ . financiar cât şpolitic. Verona şChieri. s-a încercat stabilirea unei bă nci centrale. familia Rothschild dezvoltase angajamente americane puternice. sub i Alexander Hamilton. când s-a încercat fondarea altei bă aceasta a treia oarăîl vedem pe nci. ş dupăaceea. lucru inacceptabil pentru el. iar i iezuiţau trebuit să grijă el. fiind un . Cine se afla în spatele lui Nicholas Biddle ş spatele i în iniţ iativei de a avea o bancă centrală America? în „Realitatea evidentăeste cădinastia bancară Rothschild în Europa era o forţ ădominantă atât . The Creature from Jekyll Island. un alt agent de-al lor.. în 1812. The Adder’s Den. ii aibă de Nicholas Biddle. American Opinion Publishing. acţ iunilor frauduloase întreprinse de bancherii care controlau. Nathan. fusese bancherul european i. (Rothschild). în formarea Bă Statelor i ncii Unite”. p.M. Dupără zboi. „Cu trecerea anilor. dar în ambele cazuri s-a ajuns la eş din cauza ec. domnul Biddle implicat.. Biddle era un contabil stră care a absolvit universitatea din Pennlucit sylvania la vârsta de treisprezece ani. Era un maestru în ş a banilor.

178. ncii preş edintele Jackson a propus realegerea lui şa stopat i intenţ congresului de a schimba statutul. ş i prezenta un pericol pentru ţ ca banca ară să dominată interese stră (iezuiţ fie de ine ii). page 160. Membrii familiei Rothschild erau iezuiţcare se i foloseau de descendenţlor iudaică a pentru a-şacoperi i activită sinistre. A fă ia cut-o pentru trei motive: banca devenea un monopol. Tupper Saussy. Numirea lui Rothschild a dat negrei papalit ăii libertate financiară absolută ş ţ i posibilitatea de a lucra în secret. au că să tige control asupra sistemului utat câş bancar a Statelor Unite. Când Biddle că să uta schimbe statutul bă în 1832. Registrele legii aratăcăei erau puterea în vechea Bancăa Statelor Unite. 556. History of The Great American Fortunes. „Familia Rothschild a avut o influenţ puternică ă în a dicta Americii legile financiare. Andrew Jackson nu era mulţ cu banca centrală umit . utat în Enciclopedia Iudaicăş am descoperit căpurtau titlul “Guardi ians of the Vatican Treasury” (Pă zitorii Vistieriei Vaticanului). nu era constituţ ional.24 TERORIŞ SECREŢ TII I suporter al Bă ncii Statelor Unite”. p.. Rulers of Evil. p.. Jackson simţ căsecuritatea Americii se afla în ea pericol din partea acestor interese stră El a spus: ine. i Biddle. Instigatorii din spatele lui Biddle în stabilirea unei bă centrale erau Rothschild. . Iezuiţ lucrând prin Rothschild ş ţ ile ii. Pentru cine lucra fanci milia Rothschild? „Conş tient că Rothschild era o familie evreiascăimportantă am că . Random House.” — Gustavus Myers. — Derek Wilson. Cine ar bă nui vreodatăcăo familie iudaicăar fi cheia bogăiei ţ Bisericii Romano-catolice?” — F. Charles Scribner’s Sons. 161. Rothschild: The Wealth and Power of a Dynasty. Harper Collins.

. tri i inând mii din cetă ţ noş în dependenţ. putem permite conducă torilor noş săne încarce tri cu o datorie perpetuă — Idem. decât o armatăactivă Nu . 329. este ă .” — G. P. The Creature from Jekyll Island. 27. Chelsea House. această enii tri ă situaţ ie ar fi mai formidabilăş mai periculoasădecât o i putere navalăş militarăa inamicului. . Kross.PREŞ EDINTELE ANDREW JACKSON 25 „Nu există un pericol pentru libertate ş i independenţ într-o bancăcare. p. face regulile! Griffin scrie: „Dinastia Rothschild a capturat lumea mai eficient. Alţ ii înţ elegeau puterea deţ inută cei ce conduceau banca. atât de puţ legată de ţ noastră Nu există in ara ? aici un motiv de a tremura pentru puritatea alegerilor noastre în pace. Thomas Jefferson are săne spunăurmă toarele despre Banca Centrală : „O bancăcentralăprivatămanevrând banii publici.” .” — i i Idem p. Comentariile lui Jackson nu erau nimic nou. mai ş ş mai durabil decât toţCezarii iret. este o ameninţ mai mare pentru are libertatea poporului. Documentary History of Banking and Currency in the United States. 218. i i dinaintea lor ş decât toţHitlerii de dupăei. Eduard Griffin.” — Herman i E. de Mayer Rothschild a spus: „Permiteţ săcontrolez banii naţ i-mi iunii. ş ţ . în natura ei. 26. 218. American Opinion Publishing. pp. care are aurul. şpentru independenţ i a ţrii noastre în ră ă zboi? Controlând moneda noastră primind banii noş publici.. Aceasta este regula de aur iezuită /rothschildăCel . ş nu i măintereseazăcine scrie legile.

ii acum. Federale. a o te să adune bani pentru o nouă conductă un nou baraj. fă te când plă tirea datoriei imposibilă . este o bancă privatăposedată unii dintre . sprijinit de guvern. în afară de legă care permite operaţ tura iunea descrisămai jos. Noi toţş căastă guvernul Statelor Unite i tim zi.26 TERORIŞ SECREŢ TII I Iezuiţau folosit pe Biddle şRothschild să tige ii i câş conducerea Bă Americane pentru că tiau că ncii ş astfel puteau controla oamenii şrescrie Constituţ conform i ia legii papale. Federale. Aş a decurge operaţ iunea. mai curând sau mai târziu. Dar nci. Banca Centrală Banca Rezervelor i . Banca Rezervelor Federale are un monopol total. în domeniu financiar. la rire i să rească tipă bancnote în valoare de un miliard de dolari. . împrumută bani şoperează datorii astronomice. va distruge organizaţ care o practicăpentru că ia . . interesul pentru datorie creş dincolo de venitul ei. Acum. i oameni nu înţ Banca CentralăBanca Rezervelor eleg . nu mai este la fel. concura cu alte bă clienţprimeau cele mai bune profituri. Banca Rezervelor Federale ia contul şface i o comandă departamentul de tipă şde înregistrare. Înainte de a avea o bancăcentrală fiecare bancăindividuală . Aici avem un scenariu simplificat care explică una dintre operaţ iunile Rezervelor Federale. Haideţ aruncă o privire mai detaliată Banca i să m la Centrală ca săvedem de ce era periculoasă Mulţ . Guvernul deschide un cont de depozit pentru această sumăaş cum o companie de apă face când doreş . Săpresupunem căguvernul Statelor Unite vrea să împrumute un miliard de dolari. Avem nevoie săînţ elegem căBanca Rezervelor Federale nu este posedatăde guvernul Statele Unite. Jackson încerca să oprească -i . Această i bancă are nu nimic de-a face cu guvernul Statelor Unite. săne întoarcem la scenariul nostru. de cei mai bogaţoameni din lume. sau Guvernul dă acest cont de depozit Bă Rezervelor ncii Federale. cum mulţcred. De i sub ce? Oricine poate spune că poliţcare duce la o datorie o ă atât de mare.

credea că putea forţpe Jackson să streze banca va a pă centralăEra atât de sigur. când bancnotele sunt deja tipă departamentul de tipă ş înregistrare rite. Puteţvedea care este motivul pentru care iezuiţ fac i ii totul ca această operaţ să ţ iune fie inută secretă . ti cuţ De aceea. ca să plă tească rirea bancnotelor în valoare de un miliard tipă de dolari. Constituţ Statelor Unite dă ia putere Congresului să fabrice bani. pe care acum îi plă te teş anual bancherilor pentru datoria naţ ionalăpentru bani . banii au dispă iar rata ş rut. că lă în public că a . Aceasta este cea mai mare. Banca de Rezervă Federalăia miliardul de dolari ş îl împrumutăguvernului Statelor Unite. Biddle a ră spuns refuzului lui Jackson de a-i permite restabilirea bă centrale prin limitarea proviziilor de ncii bani ale naţ iunilor. 1 dolar. fă i din nimic. Companii au dat faliment pentru că au putut plă nu ti datoriile. omajului s-a ridicat enorm. de că aceeaşoameni tre i . scrie un cec de aproximativ douămii de dolari. economia a suferit. vedem că atunci când guvernul Statelor Unite intră datorii 1 dolar. iar banca ii centrală murit. care au fost fă i din nimic. El a fă aceasta. prin refuzul de a cut face împrumuturi. cea mai colosala. iar i poporul ţ plă te dobânda la o rată ă rii teş uriaşîn fiecare ă an. merg în în buzunarele posesorilor Bă de Rezervă ncii Federală . pentru aceş bani. A fost restabilită atunci. plus dobânda.PREŞ EDINTELE ANDREW JACKSON 27 După aproximativ două ptă să mâni. hoţ ie cunoscută vreodatăîn istoria omenirii. alţ au venit în sprijinul lui Jackson. rire i trimite bancnotele la Banca de Rezervă Federalăcare . că victimele nici mă nu sunt conş car tiente de ce se întâmplă . A murit până restabilirea ei în anul a la 1913. Naţ iunea a intrat în panică depresivăBiddle . acestei afirmaţ ii nebune. Banii fă i de Congres ar fi liberi de cuţ cuţ datorie. plă sute de miliarde de dolari în interes. s-a udat el dus economia Americii de râpăDatorită . şeste aş de i a subtilăş ascunsăde propaganda ş i tirilor media. Dacă Congresul ar fabrica banii aş cum a impune constituţ acesta n-ar trebui să tească ia. Fă când astfel.

cu acelaşscop. ii scă Capitolul urmă care comentează edinţ pat. va completa detaliile. datorită nebuniei. S-au infiltrat în guvern la cel mai înalt nivel. i a Proiectul Iezuiţ pentru o bancăcentralăîn ilor America a fost stopată temporal în timpul preş iei edinţ lui Andrew Jackson. 357. preş iile lui William Henry Harrison. şa stopat intenţ lui Biddle i ia de a continua cu banca centralăCând alte lucruri au . El se opusese doctrinei lui Calhoun despre drepturile statale. Asasinul era Richard Lawrence care era nebun sau s-a dat drept nebun ca săscape de o pedeapsă asprăOricum.28 TERORIŞ SECREŢ TII I (iezuiţ Romei). au suferit mânia nemuritoare a Romei. gen împotriva unui preş edinte ale Statelor Unite. Ei ar folosi asasinarea dacăar fi necesar. cât ş în afara ei. în „Preş edintele câş tigase ura nemuritoare a oamenilor de ş ămonetară atât în America tiinţ . P. şş folosit agenţ în controlarea sistemului i i-au ii bancar american.” — Idem. Zachary Taylor şJames i Buchanan. readucerea Americii ii i pe genunchi şreplantarea temporară Papei înAmerica. de asemenea. o tor. se la dacă cineva le stă cale. că fi eliberat dacăurma să prins. Unii au fost asasinaţ alţ au i. mântul iezuit declarăcă apelează ucidere . încercare de asasinare a fost fă cutăîmpotriva lui. Lawrence a fost declarat . Au va fie urmat alţ edinţ i preş i care. . nevinovat. când cineva s-ar împotrivi planului lor. Mai târziu s-a l ă udat la prieteni c ăfusese în legă tură cu oameni puternici în Europa care promisese să protejeze -l de pedeapsădacăar fi fost prins. surprinză De aceea. (iezuiţ erau furioş Nu este i ii i). În mod miraculos. eş jură uat. Ordinul iezuit era foarte serios în planul de a captura Statele Unite. ambele pistoale ale asasinului au ţ intit greş ş Jackson a sc ă it i pat printr-un capriciu al sorţ A fost primul atentat de acest ii. pe 30 Ianuarie 1835. Andrew Jackson a fost aproape asasinat de că o unealtă tre iezuită că i-a fost oferităpromisiunea de că europeni ruia tre puternici. tor.

murit de pneumonie. nu dintre enciclopedii spun că murit de pneumonie. li aducă la îndeplinire această distrugere. Când Harrison a intrat în oficiu. Cele mai multe. Influenţiezuiţ apă greu asupra Americii. dar nu este adevă Nu a rat. preş rii edintele Harrison a fost mort. intă America şdistrugerea fiecă principiu protestant. pe 4 Aprilie 1841.C. Se afla deja la vârsta înaintată de 67 de ani dar era foarte să tos şrobust. . au hotă distrugerea guvernelor i rât populare. Verona ş Chieri. oriunde ar fi fost gă Prima ţ a fost site. Calhoun şvră i jitoriile financiare ale . Toţcei nă i i care-l cunoş teau puteau spune cănu avea nici o problemă care să împiedice să -l parcurgă patru ani cei în oficiu. Andrew Jackson a înfruntat atacul iezuiţ prin ilor politica lui John C. după a ce a adresat cuvântarea de inaugurare. săfie acceptat liber sau cu sclavie. II TAYLOR Ş BUCHANAN I William Henry Harrison a fost ales la preş ia edinţ Statelor Unite în anul 1841. i rui Iezuiţ vrednici de dispreţ s-a ordonat să ilor.CAPITOLUL 3 PREŞ EDINŢ HARRISON. jură mântul intră în oficiu. din cauza frigului aspru din Washington D. Fusese deja fă un atentat cut asupra lui Jackson cu ş ani mai înainte. Se discuta despre anexarea Texasului. Totuş numai 35 de zile dupăce a depus i. Harrison a ase ajuns în oficiu cu numai două de ani înainte de ră zeci zboiul Civil. a ilor sa Dup cum deja am vă Congresul de la Viena. Problema existentăera ară binecunoscutul conflict între Nord şSud.. zut. cu privire la i sclavie. dacă toate. exista o situaţ ie foarte tensionatăîn ţ .

46. public sau particular. voi declara ră zboi. a fă urmă rii cut toarele comentarii: „Nu permitem nici unui guvern. „Cu aceste cuvinte fă răgreş . Când nu voi putea acţ deschis împotriva iona acestor eretici. Creatorul nu a fă distincţ între oameni.. ocazia.. P. să accepte împlinirea scopului iezuit. după ilor i cum mi se va comanda. administrată uneltele Romei. (Burke McCarty vorbeş despre Roma când spune te aceasta). protestanţ şliberalilor. . preş eală edintele Harrison a fă poziţ sa clarăel a lansat o provocare cut ia . După i-a a numai o lunăi cinci zile de la acea datăpreş ş . 44. 44.” The Suppressed Truth About the Assassination of Abraham Lincoln. să extirp şsă extermin de pe faţ -i i -i a pă mântului. vire . prin drept divin. A fă chiar mai mult — pentru că cut . indiferent de condiţ în ii. pentru America. al Societă Iezuiţ ei ţ ii ilor”. de asemenea. în secret sau pe faţ împotriva ă . voi folosi în secret cupa cu otravălame . după mi se va ordona de că cum tre un agent al Papei sau de că un Superior al Fră ţ tre ţ ii ietă Credinţ Sfinte. Prin ceea ce spusese.. pp. că cut ie toţsunt egali. William Henry Harrison refuzase. tuturor ereticilor. În cuvântarea adresată ocazia inaugură cu rii intră în oficiu. ş căsingurul drept la guvernare i i aparţ celui care este în mod expres împuternicit ine de cei care sunt guvernaţ — Burke McCarty. preş edintele Harrison de-abia provocase mânia mortală iezuiţ a ilor. „Mai departe. inamicilor Dreptului Divin al Guvernului nostru Popular. i.30 TERORIŞ SECREŢ TII I lui Nicholas Biddle. prin acele cuvinte. Jură de mântul iezuit fusese împlinit cu promptitudine. Idem. crezând căpânăacum. vorbind despre putere. demnitate sau autoritate. sau seringi otră vitoare şgloanţde plumb indiferent de i e rang. Arya Varta Publishing. promit şdeclar căori de câte ori am i . el ş semnat sentinţde moarte. edintele Harrison era mort în Casa AlbăA murit prin otră arsenică ..

care i-a determinat să mă ia suri imediate. direcţ iunile papalită a fost Regina Elisabeta a Angliei. o biserică un individ refuză se supunăautorită sau să ţ ii papale. intervine. aceasta a fost ca i ii o pă lmuire peste obraz. că au puterea lor venise direct de la Dumnezeu. Aceasta era una dintre fiicele lui Henry al VIII-lea şa i condus ţ din anul 1558 până anul 1603. prin drept divin. terminate. sunt contiinţ i ră siderate actuale şaplicabile pentru Statele Unite de azi. Pentru Papa şiezuiţ lui haini. Când o naţ i ii -l iune. constituţ it ional. acea persoană avea nu dreptul săguverneze.” declara că Statele Unite nu aveau să supună cum controlului se nici Papei. ţ ii. „Dupăîntronare.PREŞ EDINTELE ANDREW JACKSON 31 Pentru aproape o mie de ani. aceş sunt terminaţ DacăDumnezeu nu tia i. i ia de IndependenţşConstituţ deja declaraseră ăi ia înaintea lui. şun guvern fă rege. că i oamenii trebuiau toţ săse supunăautorită ş controlului lor. A urcat pe ara in tron dupămoartea surorii ei. Elisabeta a scris domnului . Drepturile de închinare la Dumnezeu conform convingerii conş ei personale. preoţromano-catolici ii au crezut că condus prin drept divin. i Noi nu realiză că m afirmaţ lui Harrison a fost ca un ia pumnal înfipt în inima existenţ papalită ei ţ ii. pentru că pur şsimplu. admitem nici unui guvern. Când Harrison a spus că “nu . Dacăun ţ i ii conducă nu ş fi aş poziţ şţ pe care o tor i-ar ezat ia i ara conducea în mâinile papei. atunci. 31 8 #7 Bloody Mary 8 #7 (Mary cea Sângeroasă care a ) condus Anglia din anul 1553 până anul 1558. Republica noastră refuzat total controlul pe care a Papa şiezuiţ vroiau să aplice. Acest concept este complet stră gândirii oamenilor in care au tră sub un guvern liber. Nu numai Harrison respinsese autoritatea Romei. Un alt conducă care a refuzat săaccepte tor. vieţ acelora care se opun papalită vor fi ile ţ ii. Mary în fusese suveran catolic dar Elisabeta era protestantă . a amintit ceea ce Declaraţ el.

C. Wittenburg Publications. iar împ ă ţ sădevină slujitoare răia bisericii”. au avut loc cel puţ in cinci intenţ de asasinat împotriva ei. 47. nu putea fi să . ei delicat posibil. Filip al II-lea al Spaniei. să informeze oamenii despre întronarea sa.32 TERORIŞ SECREŢ TII I Richard Crane. ambasadorul Angliei la Roma. Shepherd. Papa Sixtus al X-lea. tre „Mai târziu. Când papalitatea a realizat că toate eforturile lor de a o asasina pe Regina Elisabeta au eş a început să uat. p. 46. Timp de treizeci de i ră ie. singura condiţ pe care Papa a pus-o în schimbul ie darului să era: „ca el să tige titlul de suveran u. viaţi-a fost salvată a . iar ura a! lui Pius ş a succesorilor lui a fost asigurată — i . Regina Elisabeta a respins în mod înţ „Dreptul elept Divin” asumat de papalitate. Aceste asasinate ii au eş pentru că avea un serviciu secret excelent. Din cauza aceasta. ani iezuiţ au încercat s-o ucidă Elisabeta. p. el ar trata-o cât mai . că cea mai sigură iune din partea acţ ei ar fi renunţ area totalăla tron ş supunerea fă i ră rezervă voinţ lui. regina Angliei. În 1580 papalitatea a pus la cale invadarea Angliei de că Spania. i . de a conduce şcontrola i tronul Angliei. The Babington Plot. Dar ea a fost informatăde 32 8 #7 Sfinţ enia Sa 8 #7 căAnglia era slujitorul sclavilor. că Elisabeta nu-ş putea asuma coroana fă i ră permisiunea sa. Faimoasa Armada Spaniolăa fost trimisăsă zdrobească Anglia pentru că Elisabeta nu renunţla tron a şla împă ţ în favoarea Papei. a promis lui Filip al Spaniei un miliard de scuzi pentru a-ş i echipa armata s ădistrugătronul Elisabetei. uat ea Astfel. el nu o va cruţ Regina a refuzat sfatul Papei. trateze cu unul din fiii lor catolici.” — Idem. c ănu a fost nă scutădintr-o că torie legal ă ş că de aceea. astfel. dar au ii pe . câş al Angliei.” J.E. Dar dacărefuzăacest sfat.

Harrison a tră vreo ş it ase zile dupăce a primit medicamentul. zut i Din nefericire.” — John Smith Dye. Thomas Benton este de acord. 37. i -ş ţ mânuind să biile lui spirituale ş temporare. virea produce o moarte subităş este fatalăde la i început. i „Generalul Harrison nu a murit de boală naturală— nu a existat nici un semn de slă a bire să tăii sau a puterii — ci ceva subit ş fatal. pp. forţ întoarcerea Angliei i răia ând sub dominaţ sistemului ră conducă la ia u. iezuiţ preş ii au vă în el un om care se opunea lor şplanurilor lor. a fost doar principalul manipulant al intrigii în Anglia. p. Acidul oxalic ş acidul prucic i provoacămoarte imediatăş dăfoarte puţ i ine ş anse de sc ă pare din mâna criminalului.” — i Idem. când William Henry Harrison a depus jură mântul să devină edintele Statelor Unite. numit Biserica romano-catolică Papa nu . când moartea are loc aproape simultan. La fel. Aceasta este arma num ă unu al rul asasinului medical. The Adder’s Den. ci de otră vire cronică când pacientul moare încetul cu . (sublinieri adă ugate). preş edintele Harrison a fost otră după vit numai treizeci şcinci de zile de oficiu. . Nu nă ţ i a murit de apoplexie. tor sclavie.PREŞ EDINTELE ANDREW JACKSON 33 eş În final au conspirat cu Filip al II-lea al Spaniei suat. ci era principala sursăa tră rii în miş dă care. „Papa a insistat în exercitarea absolutăa autorităii ş suveranităii peste toţ ţ i ţ i regii ş prinţ i ii.’ aceş fiind principalii manipulanţ tia i în viaţ adultăa Elisabetei. încetul. ş dorea să i asume prerogativele Divinităii. că a utând s-o distrugă pe ea ş împă ţ ei. care este o boală Otră . Senatorul Statelor Unite. 99. o anihileze cu ajutorul Armadei: „Consideră că m papii sunt responsabili pentru ‘succesiune. 98. în cazul lui nu a fost vorba de otră acută vire . De aceea.

ră dacă ar fi invadat Cuba. Ce ş el ansăar fi avut tână ra republică împotriva puterilor unite ale Europei catolice în acel timp? Papalitatea ş foarte bine lucrul acesta. tia de aceea insista ca Taylor să invadeze Cuba.” — Senator i Thomas Benton. i face din papalitate conducă torul suprem al Americii. The Adder’s Den. Atacarea lui a i fost subităş fatalăde la început. iei preş edintele Taylor le-a spulberat orice speranţ ă de a le permite desfă urarea lor în timpul ş termenului să — Burke McCarty. 47. „…au folosit invazia Cubei ca test pentru Zachary Taylor. p. aş i teptau să pornească zboi contra Americii. a . volumul II. Iată s-ar fi întâmplat dacă ce Taylor ar fi invadat Cuba. Arya Varta Publishing.34 TERORIŞ SECREŢ TII I „Nu a existat nici un semn de slă bire a să tăii sau a puterii care săindice un astfel de nă ţ eveniment sau sădea de bă nuit căHarrison nu ar putea parcurge întregul termen în oficiu. William Henry Harrison a devenit primul preş edinte care a că victimă zut iezuiţ în încercarea lor de a lua ilor. Thirty Years View. 21.” pressed Truth About the Assassination of Abraham Lincoln. Prietenii îl numeau ‘Bă Aspru şGata.’ A venit la Casa Albă trân i în anul 1848 şş i aisprezece luni mai târziu era mort. cu asalt Statele Unite. să accepte distrugerea Americii şa fost al doilea care a i că zut. şei ar deveni ţ asasină Zachary Taylor a refuzat i intă rii. Dacă vreun preş edinte al Statelor Unite. de a distruge Constituţ şde a ia. încăde la început. Taylor a fost cunoscut ca un mare militar. ş au avut planurile lor pregă i tite pentru lansarea proiectului lor în faza de debut a administra ţ sale dar. (citat în John Smith Dye’s book. pagina 36. The Supu. cu aceeaş vigoare cu care a început. . sau oricare alt conducă ar refuza să tor primească ordine de la iezuiţ i. . p. şAnglia. Austria catolicăSpania catolicăFranţcatolică .

i si a administrat arsenic în timpul unei celebră în ri Washington. A mers acolo să tos perfect dimineaţ ş s-a nă a i întors bolnav dupăamiazăla aproximativ ora cinci. ca în cazul preş iei edintelui Harrison.. iar prevenirea acestei calamităi ţ ţ ar trebui săfie ţ inta nestr ă mutatăa fiecă rui american. . la care fusese invitat săia cuvântul. 51. El a ” vorbit cu pasiune despre pă strarea Uniunii. preş edintele se stră din greu s-o ţ laolaltă duia ină . iezuiţ i-au permis săslujeascăun an ii şpatru luni. şa cerut preş i edintelui să menţ nu ioneze nimic despre Uniune.” Smith Dye. 52. Pentru că pentru mai mult de o jumă . Conducă pro sclavie nu au gă nici un sprijin torii sit în Taylor. John C. Calhoun. sta ală de ea şo voi pă în toată turi i stra integritatea. în urmă toarea sa adresare că naţ tre iune.Agentul iezuit.PREŞ EDINTELE ANDREW JACKSON 35 Taylor a comis o altă „crimă împotriva Romei. McCarty preia istoria din acest punct. pânăla maxima limităa obligaţ impuse ş a iilor i puterii acordate mie de că Constituţ — John tre ie. „Nu a existat nici o subtilitate în aceasta. aceastăUniune a ră mas nezdruncinată După … pă rerea mea. dizolvarea ei ar fi cea mai mare dintre calamităi. a vizitat Departamentul de Stat. The Adder’s Den. tate de secol. De pă strarea ei trebuie sădepindă fericirea noastrăş a generaţ care vor urma. Dar Calhoun avea prea puţ influenţ ină ăasupra lui Taylor. dupăcare. a -l „Temându-se c ăs-ar fi putut ridica vre-o bă nuialădacă preş edintele ar fi omorât la începutul administraţ sale. pp.. i iilor Oricare ar fi pericolele care săo ameninţ eu voi e. Iezuiţ se ii luptau crâncen s ăîmpartănaţ iunea în două iar . urmă pasaj a fost adă torul ugat luă de cuvânt a lui Taylor: rii „Ataş amentul fa ţ ăde Uniunea de State ar trebui săfie fierbinte în fiecare inimăamericană . vizita lui. pe data de patru iulie. pentru cădupă . aş căau decis să asasineze. timp în care multe împă ţ ş imperii au că răii i zut. .

cănici o . Arya Varta Publishing. a fost ales preş edinte. n-ar trebui să ocupe scaunul preş edinţ iei. persoanăcare se opune planurilor lor în interesul sclaviei. „Puterea sclaviei [iezuiţ avea acum motive ii]. şau hotă să slujească i rât -i aş cum înainte slujise generalului Harrison. aveau problema sclaviei în grijă juraseră cu mult timp înainte. James Buchanan. a aş teptând o ocazie favorabilă pe care s-o folosească spre aducerea la îndeplinire a intenţ iei lor viclene.” — Burke McCarty. The Adder’s Den. ş s-a hot ă săse foloseascăde aceastăzi i rât pentru a-i da medicamentul fatal.” — John Smith Dye.. ş ş fă i i i-a cut cunoscutăintenţ de a pune la punct problema ia . Aceia care. 53. Ş ani mai târziu. curtase puternic pe i conducă din Sud că torii rora le dă duse de înţ eles căera trup ş suflet ală de ei… i turi „Buchanan pusese urechea la p ă mânt ş i auzise zgomotul roţ aboliţ ilor ioniş tilor… El i-a informat căera preş edinte atât în Nord cât ş în i Sud. un democrat ase din Pennsylvania. Deş era din Nord. The Suppressed Truth About the Assassination of Abraham Lincoln. suficiente ca să considere inamic. Aceast ăschimbare de atitudine a fost evidenţ iatăprin atitudinea lui hotă râtăîmpotriva lui Jefferson Davis ş a partidului lui. „Iezuiţau înţ ii eles. Celebrarea de la 4 iulie se afla în prag. ele „Noul preş edinte s-a dovedit a fi un bă rbat decis. preş edintele Harrison. Acesta bă use şcinase cu cei din Sud.. 48. şse pă că ţ cont de i i rea ar ine dorinţ lor. pp. Au hotă să ia viaţ rât -i a. 52. . p. politic.36 TERORIŞ SECREŢ TII I şa murit lunea urmă i toare. dupăce fusese bolnav acelaş numă de zile ş avusese exact aceleaş i r i i simptome ca predecesorul lui. ş istoria lui -l i le-a dat de înţ eles căniciodatănu s-a supus.

p. ţ The Suppressed Truth About the Assassination of Abraham Lincoln. toarea zi a fost otră Complotul a fost adânc şplanificat vit. (Missing credit. spre satisfacerea cetăenilor din acele State. săfie siguri de Buchanan ş i prietenii lui nordici.) . „Proprietarii Hotelului sau servitorii au fost afectaţ Dacănu. ş tiind foarte bine ce se întâmplase. cu ce se deosebea hrana i? servităde ei. i cu grijăCum domnul Buchanan se afla. 37 James Buchanan n-a trebuit să tepte mult ca să aş afle ce i-ar face iezuiţ pentru că pă lit. de obicei. „De la acest incident. . în acea seară ş din câte se poate .” — The New York post. 50. Este ceva ce n-ar trebui trecut cu vederea. ii i-a că „De ziua W ashington-ului. i efectul otră Preş vii. în compania bă ilor de vârsta lui. Sudicii preferăcafea. Zahă pulbere de la celelalte mese nu conţ rul inea otravă Nici o persoanădin Sud nu a fost afectată . din it. fire. Arya Varta Publishing. Doctorii l-au tratat cu înţ elegere. viaţ i-a fost salvată vit. Translate. sau ră .” — Burke McCarty. i. 1857. mesele Hotelului Naţ ional erau aproape goale. Preş edintele era cunoscut ca fiind un bă utor de ceai înră nordicii servind. cunoaş aproximativ treizeci ş opt au murit din te. pozi ţ lui ia Buchanan a devenit cunoscută iar urmă . otrava arsenică a fost pulverizatăîn vasele care conţ ineau ceai şzahă i r ş puse pe masa la care el urma săse aş i eze. avea o masă rbaţ ş scaune rezervate pentru el în sala de mese a i Hotelului Naţ ional. i a . Astfel. edintele Buchanan a fost otră ş cu mare greu. de cea servităde musafiri? „În aceastăcalamitate se aflămai mult decât ce poate vedea ochiul. March 18.PREŞ EDINTELE ANDREW JACKSON sclaviei în Statele Libere. din instrucţ iunile pe care le-a dat el. foarte rar altceva decât ceai seara. Cincizeci sau ş nită aizeci de persoana au cinat acolo.

Albany. Chicago. Buffalo. m -i ină adormiţîncăcâţ ani.. ca milionarul Astor. dar trebuie săo facem în secret. în timp ce-i elimină pentru totdeauna din orice poziţ m ie de onoare. cum fusese plă de Congresul nuit de la Viena. Troy. i Ordinul iezuit ş împlinit din nou jură i-a mântul.. putere ş profit!. Verona şChieri. pentru anţ mă turarea stră zilor ş să i lucreze în bucă riile lor. tia duse arsenic ş i astfel ş putut informa doctorii. are tot atâta greutate în escala puterilor. invincibilă Privesc a ă . săse trezeascănumai i iva pentru a-ş vedea voturile lor nenumă i rate. Din 1841 pânăîn 1857. ş tri al i să adună în inimile oraş Washington. la catolicii irlandezi să raci cu dispreţ suprem. Boston. „Sub umbrele acelor mari oraş americanii e. vor vi. nui stea spre dominarea absolutăa Americii.38 TERORIŞ SECREŢ TII I James Buchanan a fost otră şaproape a murit. care spune că otră omorî sau ar face orice ar fi necesar. trebuie să înghesuim pe romano-catolicii noş în marile oraş ale tri e Statelor Unite. preoţRomei au spus: iei. Ce vor spune acei i aş numiţ a i uriaşcând vor vedea cănici mă un i car . tă Sănu cumva sătreziţpe aceş lei adormiţ i ti i. ca fiind buni numai pentru să parea ş urilor. Ş că i-a tia iezuiţotră ii vise pe Harrison şTaylor. se consideră fi o rasăuriaş . va deveni la fel de lipsit de putere. şa distrugerii i Constituţ Privind spreAmerica. „În liniş ş cu ră te i bdare. vedem cătrei preş i au fost edinţ atacaţ iezuiţdupă i de i. astă Săne rugă la Dumnezeu să mai ţ zi. ţ inând cont de faptul căvotul unui să că tor. chiar dacă rac lă este acoperit cu zdrenţ e. Cincinnati. ş aceasta dacănoi avem două i voturi împotriva unuia al lui. Haideţdeci. New -i m elor York. vit i A tră totuş pentru căş căi se dă it i. Doi au murit iar al trei-lea i de-abia a scă Nu permit nimă să în calea lor pat. săînmulţ voturile i im noastre. să elimine pe aceia care s-ar opune planurilor lor. ii „Suntem hotă i săluă Statele Unite în râţ m posesie. săchemă pe să m racii dar credincioş ii noş catolici irlandezi din orice colţ lumii.

ş le vom conduce la picioarele Vicarului i lui Isus Hristos. ca el săsfârş eascăcu sistemul lor de educaţ lipsit de Dumnezeu. se referă la Papa. Papa! „Noi nu doar alegem preş edintele.PREŞ EDINTELE ANDREW JACKSON senator sau membru din Congres nu va fi ales fă răsăse fi supus sfântului pă rinte.. 39 Când ei spun “Vicar al lui Isus Hristos”. Fifty Years i in the Church of Rome. dar vom umple şcomanda armatele. 281. i ş vom ţ cheile casieriei publice!. da! Atunci. Chick Publications. vom conduce Statele Unite. vom manevra navele. . 282. i ine „Atunci.. pp. cu legea ie libertăii de conş ăcare sunt o insultăpentru ţ tiinţ Dumnezeu şom!” — Charles Chiniquy.

În timp ce se plimba cu un prieten. Decizia tor Taney. Judecă Suprem al Statelor Unite pe atunci. 1855. Ca să pună tă -l la cere. observa vânzarea de tineri ştinere negri. Decizia mârş cu privire la cazul Dred Scott a fost avă acordată judecă de torul romano-catolic fanatic. Taney. acesta cita Biblia. Acest ii lucru a provocat mânia episcopului de Chicago. Adesea. îi voi da o lovitură i grea!” În Noiembrie. Illinois. era că negrul nu avea drepturi pe care omul alb trebuia să respecte. Charles Chinquy. de că episcopul diocezei din tre Chicago. Aceasta vrea să le spună căcetă ţ eanul negru este inferior cetă ţ eanului alb. fusese atacat. întri un oraş din Illinois. nepotrivită ă faţ de ea. pe scurt. şmulţ i i dintre ceilalţ i erau beţ comuni. tare pentru susţ inerea unor poziţ pe care el le luase. iar cel dintâi nu avea drepturi. mic după licitaţ de sclavi. Cum mulţ i dintre preoţ i erau alcoolici. încât a ajuns în Tribunalul Suprem. un sclav evadat numit Dred Scott că utase câş tigarea libertă în statul liber. Kansas. a fost acuzat de o femeie imorală folosită preoţpentru conduită de i. pe când era copil. Chiniquy vorbise des despre subiectul cumpă rii ş tă i despre efectele negative ale lichiorului. Lincoln s-a întors că prietenul o ie tre lui şa spus: „Într-o zi. prezentă lui Chiniquy despre ivi rile cumpă nu erau apreciate.CAPITOLUL 4 PREŞ EDINTELE ABRAHAM LINCOLN În 1856. într-o serie de cazuri de tribunal. Cazul lui Charles Chiniquy a fost astfel publicat în . Abraham Lincoln. un preot catolic în Kankakee. împotriva lui. Cazul era atât ţ ii de bine cunoscut.

p. cum acesta fusese persecutat pe nedrept. în Urbana ş sămădea pe mâinile ş i erifului acelui oraşAm ajuns acolo pe 20 octombrie. Fifty Years in The Church of Rome. 273. The Suppressed Truth About the Assassination of Abraham Lincoln. ii mei.” Ş această ţ i promisiune fă cutăde Abraham Lincoln. cită m. în Tribunalul din Urbana. — Burke McCarty. Domnul Abraham Lincoln sosise cu câteva minute înaintea mea. Semnat A. Chick Publications. apelând la sprijinul lui. în două de minute primind ră zeci spunsul afirmativ: “Da. Realizau că luptau nu numai împotriva unui preot din Chicago. p. creier săgândesc. În noaptea dinaintea încercă de condamnare rii . sau o mânăs ăexecut voinţ mea.PREŞ EDINTELE ABRAHAM LINCOLN 41 presa Illinois-ului. Chiniquy relatează : „A sosit timpul ca ş eriful de Kankakee sămă târascădin nou ca pe un criminal ş deţ i inut. Charles Chiniquy a aflat despre Abe Lincoln. că foarte puţ avocaţacceptau să ini i -l apere.” — Charles Chiniquy. ş o duzinăde i i martori. Când Charles Chiniquy a fost apă de Abraham rat Lincoln. Chiniquy a trimis lui Lincoln un mesaj telegrafic. cu avocaţ . Arya Varta Publishing. Domnii Osgood ş Paddock. a fost împlinităîn anii de mai târziu. 41. din Springfield. voi apă viaţ şonoarea ta în procesul din mai anul ra a i viitor. „Apoi a despicat cariera pă rintelui Chiniquy. Lincoln observase căChiniquy fusese acuzat pe nedrept. Lincoln. luptau împotriva Bisericii romano-catolice. iar în concluzie a spus: “Atâta timp cât Dumnezeu îmi va da inimăsăsimt. un avocat credincios ş i corect din Illinois. o s-o devotez a împotriva acelei puteri care încearcă folosească sa maş riile tribunalelor sădistrugădrepturile ş ină i caracterul unui cetăean american.

ar trebui s-o simt cu ocazia unei astfel de victorii. Abraham Lincoln l-a întrebat: „P ă rinte Chinquy.” i-am ră spuns. i i care veniseră să asculte sentinţ mea de a condamnare la penitenţ… ceea ce tulburăsufletul ă meu chiar acum şface să curgălacrimi. În tribunal erau. încă 1855. Dar ar fi f ă cut-o când am trecut prin cel mai devotat oraşal lor..42 TERORIŞ SECREŢ TII I a lui Chiniquy la închisoare pentru o crimă care n-o pe comisese. Abraham Lincoln. mai târziu. este i -mi că se pare. de ce plângi? „Dragă Domnule Lincoln. dacăn-aşfi trecut pe acolo. este distrusă când măgândesc ce ar putea săte coste pe dumneata. a intervenit şa fost salvat. d Vezi căprietenii tă iezuiţ încănu m-au omorât. Fifty Years in the Church of Rome. a trebuit să treacă prin oraş Baltimore. catolici. Avem dovezi c ă aş aceea companie care fusese selectatăş organizatăsămăomoare. câteva ore înainte ca ei să mă tepte. Charles Chiniquy era în lacrimi. L-am întâlnit pe i -i . “Dă voie să -mi spun căbucuria pe care.C. Baltimore. Pe drum din Illinois spre Washington D. incognito.. i era condusăde un romano-catolic numit Byrne... ii. care ascultase complotul de a distruge pe Chiniquy. i. pe care Roma că sa-l distrugăPatru ani uta . Era compusă aproape în întregime. Mai târziu a ul spus lui Chiniquy: „Sunt atât de încântat săte vă din nou!. Pă sind sala de judecată ră . 1856. era un om din însemnat. pp. în ochii lor vicleni. i Abraham Lincoln ş fă o gră i-a cut madă duş de mani după procesul lui Chiniquy. mai mult. 280. Câţalţoameni nobili au că i i zut la picioarele lor!” — Charles Chiniquy. Abraham Lincoln a fost ales Preş edintele Statelor Unite. între ei se aflau doi preoţ i deghizaţcare să încurajeze. nu mai puţ de zece in sau doisprezece iezuiţdin Chicago ş St.. un ochi martor. natural. 281. de romano. Louis. căam citit condamnarea ta la moarte. .

Acestea urmau săfie aruncate în vehicul. nu de mult. a cum fă cuse Orsini în încercarea asasin ă lui rii Louis Napoleon. 66. ă i se datoreazăintrigilor ş emisarilor papali. în drum spre Washington. care ameninţ ăacoperirea ţrii cu sânge ş ruine. să asasineze pe preş edintele ales. „Un frizer italian. timore. 113. — John Smith Dye. p. ţ i ei ă p. urma să înjunghie când era aş -l ezat în vehiculul să când a pornit de la depozit. Din fericire. Burke McCarty. „Două zeci de oameni fusese angajaţîn Bali. libertăilor şchiar a existenţ acestei ţri. Conducă torul acestei bande era un refugiat italian. să împuş cu pistoalele. un Romanist. De tit acolo. The Adder’s Den. pistoalele urmau săfie descă rcate tră gând în vehicul. 292. — Idem. grenade de mână fuseseră pregă umplute cu praf explozibil. i „Îmi pare ră căprofesorul Morse a trebuit să u pă seasc ăRoma înainte de a afla mai mult ră despre planurile secrete ale iezuiţ împotriva ilor. bine cunoscut în Baltimore. învăatul inventator al telegrafului ţ electric. urmau să transportaţ Mobile. aş tite. Este evident căoribilul ră iile zboi civil. a gă dovada celei mai sit formidabile conspiraţîmpotriva acestei ţri ştoate ii ă i instituţ ei. în statul fie i în Alabama. un frizer bine cunoscut în Baltimore.PREŞ EDINTELE ABRAHAM LINCOLN 43 Domnul Morse. în acelaş moment. p. Pentru a face moartea ş mai sigură i . Asasinii aveau deja i un vas care-i aş tepta gata pregă în port. . ă -l te Dacăse afla într-un vehicul. amestece prin mulţ ş săse apropie de el cât ime. i mai mult cu putinţ. mi-a spus căpe vremea când se afla în Roma. Planul lor era urmă torul: când domnul Lincoln ajungea în acel oraş asasinii trebuiau săse . Arya Varta Publishing. primul complot al iezuiţ de a-l omorî ilor. The Suppressed Truth About the Assassination of Abraham Lincoln. — u.

— Idem. ne-a eş odatăş ar putea-o face din nou. scrisoarea a fost gă ş sită i „Înmânatăpreş edintelui Lincoln. i ziua de 4 Martie. ne spune.. cuţ glonţ Cupa i itul. a scris cuvântul ASASINAT peste ea ş a arhivat-o în biroul lui. la inaugurarea lui. Vă . „Era o zi întunecatăîn istoria ţrii noastre. 131. John Wilkes Booth a lă lă o scrisoare trimisălui de că Charles Selby. Iată porţ din acea scrisoare: o iune „Abe trebuie sămoară ş aceasta acum. a eş în timp ce că să ia viaţînainte uat. dar luptăsigur. iezuiţ John Smith Dye. p. înconjurat de cavalerie. — Idem. Acestea au -l te. a rii Au vrut să înjunghie. Deghiză tale sunt -ţ seş rile atât de perfecte ş complete. -l veascăErau emisarii . 1861. p. au încercat să otră uat. încercat să împuş ş să arunce-n aer. ie tribunal. a fost escortat pe bulevardul Pennsylvania. sat tre Curând după aceea. Surrat ş a altor conspiratori.. Ş uat i tii unde să i gă ti prietenii. 132 (sublinieri adă ugate). care. i -l eş deci. unde a fost gă i sitădupă moartea sa şa fost în evidenţ ca o expoziţ de i e. ă când o gardăînarmatătrebuia săînconjoare hotelul [Willard]. dacăaceea a eş au -l uat. Ş în a . după ce a citit-o. în i procesul de judecată asasină lui Lincoln.44 TERORIŞ SECREŢ TII I pe Lincoln. ce dorea săevite asasinarea lui publică .. ul. unde Magistratul Ş îşaş ef i ezase locuinţ temporară săevite asasinarea lui. Luptă pentru i -te casa ta. utau -i a să ajuns vreodată Casa Albă fi la ! În timp ce că torea cu trenul. luptăpentru ţ ta. Această scrisoare a fost folosită spre convingerea Doamnei Mary E. şsupravegheat de că Generalul i tre Scott. Papei. i puteţalege armele. aş ara teaptămomentul potrivit. care a fost martor acestor ii.. evenimente. Cupa.

majoritate. m . ş el a devenit victima lor.. a? Iezuiţsunt atât de experţ acele fapte de sânge ii i în încât Henry al IV-lea a spus că imposibil săle era scapi. 135. Domnul să ţ ş ne ajute să avem niciodatănimic de-a face cu această nu . lui. sădistrugăprotestantismul şsă arăş i omoare preş i.. Metternicht. ce vă edinţ spun acestea despre caracterul vicios. erau vremuri teribile. căeste o adevă ii ratăminune cătoate au eş când consideră că în mare uat. Atentatul de asasinare al lui Abraham Lincoln ş în final asasinarea i. — John Smith Dye. Abraham Lincoln a spus: „Atât de multe comploturi au fost deja fă cute împotriva vieţ mele. ce vă spun toate acestea despre Biserica Catolică ? Vă arată aparenţ de biserică că a este exact aceasta: O APARENŢ . parea mea din mâinile lor. asasinarea lui Zachary Taylor. acestea au fost în mâinile criminalilor romano-catolici. de când scrisoarea Papei că Jeff Davis a ascuţ un milion de pumnale tre it să -mi despice pieptul. atentatul de asasinare al lui James Buchanan. organizaţ satanică ie . al lui William Henry Harrison. putem aş tepta ca Dumnezeu săfacăo minune perpetuăpentru a-mi salva viaţ Cred cănu. plin de ră utate al iezuiţ Când vă ilor? gândiţla i atentatele împotriva lui Andrew Jackson. Se ascund sub o mască Ă religioasăca să . ar fi mai mult decât o minune. evident. The Adder’s Den. deş a fă tot i i cut ce putea fi fă ca să i protejeze viaţ Scă cut -ş a. antrenaţde iezuiţ Dar i i. Când vă gândiţ Consiliul de la Viena. „Dar aş cum Domnul nu a auzit nici un mura mur de pe buzele lui Moise când îi spusese căva . nu fie bă i de multele nelegiuiri pe care le practică nuiţ continuu în aceastăară i în întreaga lume. p. i la la Papa ş planurile ordinului iezuit de a distruge această i la ţ i libertatea ei.PREŞ EDINTELE ABRAHAM LINCOLN 45 pe drum spre Capitol unde urma să i expună -ş luarea de cuvânt cu ocazia inaugură Acestea rii.

Apropiindu-se de preş edinte. i ă — Charles Chiniquy. ezatălângăel. asasinul a să din rit cabină ce se afla la o înă ime de aproximativ . aş i itul ii a cum tatălui a fă l cut. când un bă rbat a intrat în holul care conducea la cabina lui. adevă descendent al rat . Vineri seara. 308. ce preş edintele că dea lipsit de simţ ră moruri. Fifty Years in the Church of Rome. Chick Publications. încuind uş a dupăel. a exclamat: ‘Sic siemper tyrannus!’ ş a i dispă în spatele scenelor laterale. o calamitate a că zut asupra noastrăş a umplut ţ cu i ara consternare şuimire. „A doua favoare pe care i-o cer lui Dumnezeu este: ca fiul meu Robert. şsă poarte cu i -l onoare ş fidelitate. 303. pp. Abraham Lincoln înţ elegea că timpul lui era aproape. pă trundea orice ureche. când eu voi fi plecat. „În mijlocul succesului neegalat. 302. În timp ce s-a gră traversând bit scena. i Preş edintele Lincoln era prezent la teatrul lui Ford în Washington. pp. — Idem. când toate clopotele patriei sunau cu bucurie. pânăla sfârş vieţlui. lţ cinci picioare. „Nobilul Abraham. la fel sper ş mărog ca El să i nu audănici un murmur din partea mea când va trebui săcad pentru cauza naţ mele. iunii „Singurele favoruri pe care le cer lui Dumnezeu sunt: mai întâi ca eu sămor pentru cauza sacrăîn care m-am angajat. a scos un pistol din buzunar şl-a împuş în ceafă În timp i cat . ş săfiu i purtă torul stindardului drepturilor şlibertăilor ţrii i ţ ă mele. să fie unul dintre cei care vor ridica steagul libertăii ţ care va acoperi mormântul meu. tit ascultând prezentarea. rut 307. pe 14 aprilie. înconjurat de milioanele care vor fi chemate să lupte împreunăcu el şsămoară i pentru apă rarea ş pentru onoarea ţrii noastre.46 TERORIŞ SECREŢ TII I muri înainte de a trece Iordanul din cauza pă catelor poporului. nit tal iar ţ tul soţ care era aş ipă iei. Era aş ezat liniş în cabina lui.

Mă rturiile juraţ arată ilor căa fost locul obiş de adunare a preoţ din nuit ilor Washington. nu puteau fi constant acolo. în 1867. care n-ar ca fi putut suporta sără neascănici pe cel mai aspru duş man. i ? care nu ş nimic despre preoţ Romei. doamna rinţ ş domni ş i oara Surratt. un bă rbat care în momentul triumfului. ii i ii „În cartea mă rturiilor date în procesul asasină lui Lincoln. fă răteamăînaintea poporului american. moare din glonţ i ia ul asasinului! „Dar cine era asasinul? Booth nu era nimic altceva decât o unealtăa iezuiţ Roma i-a ilor. dacă nu cumva şînceput în casa Mariei Surrat. şluase confederaţ i ia de Sud sub protecţ sa. — Idem. i Street. ie. prezenţ a atâtor preoţîn acea casă Nici un om de rând. nu se tie ii poate îndoi de faptul căaceş erau consilierii. tandru la inimă o femeie. înzestrat cu bun simţ i putere ş intelectualăcare îi permitea săînfrunte cei mai uriaşoponenţ dezbateri. Ce impresie face în lume. săspun ş sădovedesc căpreş i edintele Abraham Lincoln a fost asasinat de preoţ ş iezuiţ Romei. era îngrijorat că simţmintele adversarilor ar fi fost ă ră nite de înfrângere. 308. ş rii i în cele două volume ale procesului lui John Surrat. dezvoltând capacităi i i în ţ de om de stat care au câş tigat gratitudinea ţrii ă lui ş admiraţ întregii lumi. s-a angajat săcreadă ia căcel mai sfânt lucru pe care un om îl poate .C. avem dovada legalăşnecontestabilăcă i complotul asasinilor lui Lincoln a fost gândit. John Surratt. „Acei preoţ i care erau prietenii profesionali ş i pă ii confesori ai lui Booth.PREŞ EDINTELE ABRAHAM LINCOLN 47 Tată Credincioş onest în orice poziţ umil lui ilor. publicat de Ben Pittman. pentru nimeni. 561 H. Washington D. tia spuma acelui complot infernal. ca un copil. „Ş dupădouă i zeci de ani de cercetă vin ri. fă răsăş ce se petrecea. direcţ ionat mâna dupăce i-a corupt inima. Fiecare dintre tie acei preoţ ş i. cu dragoste pentru toţ ură i. tiind căinfailibilul lui papănumise pe Jeff Davis fiul lui preaiubit. p.

dar numai iezuiţ puteau selecta ş antrena asasinii. car ă Imediat după moartea Lui Lincoln. a doua i zi dupămoartea lui Lincoln. care. Mariei Surratt. Henry IV. „Acel arhirebel (Jeff Davis) putea da banii. i „Cine nu poate vedea lecţ date lui Booth iile de că iezuiţ la întâlnirile lor zilnice în casa tre i. i veţobserva căsentimentele ş convingerile lui i i Booth curg din acele principii. compara ţ cu i-o asasinarea lui Abraham Lincoln. .. cut instrumentul pedepsei Sale. 310. distrugerea acelora care-i stau împotrivă . ş legile Sfintei Inchiziţ ş i ii. fă răsăfie mustrată în prezenţ altor martori: “Moartea lui .Lincoln. când citeş acele rânduri scrise te de Booth cu câteva ore înainte de moartea lui: „Nu măpot că niciodată Dumnezeu m-a fă i . John Surratt. Roma spunea căel nu avea dreptul. în decizia Dred Scott. şWilliam Taciturn-ul. aş cum râul curge a din sursa lui. nici mă la viaţ.. judec ă torul romano-catolic devotat. i rii Henry III. a spus. faimosul rsă apostat — inamicul papei ş a bisericii . decretele papei. cănegrii nu au drepturi pe care albii sunt responsabili săle respecte? Aducând preş edintele pe aceeaş treaptăcu cel i mai de jos negru. a Abraham Lincoln nu este mai mult decât moartea orică negru în armată De unde a luat ea rui . ii i promiţ ându-le o coroanăde glorie în ceruri.48 TERORIŞ SECREŢ TII I face. dacănu de la biserica ei? Nu proclamase acea biseric ă recent.” Comparaţaceste i cuvinte cu doctrinele şprincipiile predate de coni silii. p. „Citiţ istoria asasină amiralului Coligny. Taney. — Idem. ş veţvedea că i i se aseamă năca două pică de apăVeţ elege turi . i înţ cătoate aceste acte au aceeaş sursă— Roma. 309. dacă omorau pe autorul vă rii de sânge. prin. de că i tre asasinii angaja ţ a Iezuiţ i ilor. care fă parte din conspiraţ asasină a fugit în Montreal. cea ia rii. i — Idem. este s ălupte pentru cauza Sudică prin .” maxima aceasta. „Ş căpioasa doamnăSurratt.

Nu exista nici un secret între ei..PREŞ EDINTELE ABRAHAM LINCOLN 49 Din Montreal a fost luat la Liverpool. în final. Joseph. i te dintre ei.. un predicator . şde acolo. cu patru ore înaintea evenimentului propriu zis.. Joseph. probabil. i din erau prietenii lor intimi.. „Domnul Linneman. la domnii Surratt. erau cunoscute printre preoţ din St. Detaliile crimei.. precum ziua comiterii ei. Dar dacă memoria domnului Linneman este aş de deficientăîn acest subiect. 316. ne spune că deş a auzit aceasta de la mulţîn . Acest fapt este de netă duit. — Idem. Joseph. pp.. acea crimănu numai căa fost cunoscutăde cineva. i la Roma. credincioş din St.. Când un oficial al Statelor Unite a luat legă tura cu el..Preoţ din Saint Joseph vizitau des Washii ington-ul.. St.. ilor i Joseph. Există mult mai multe informaţ ii! „În procesul lui John Surratt.Anglia. Joul seph... în oraş lor romano-catolic.. Acei preoţdin Washington se aflau în continuă i comunicare cu co-rebelii lor preoţ St. se afla în armata personală Papei! a „Trei sau patru ore înainte ca Lincoln săfie omorât în Washington. pe 14 Aprilie 1865. un eveniment atât de fericit? El era omul lor confidenţ era mâna lor dreaptăîntre ial. ii „Preoţ Romei ş ii tiau ş au ră i spândit moartea lui Lincoln. care este romano-catolic.. i i magazinul să nu-şaminteş numele nici unuia u.. „Cum ar putea preoţsă ii ascundăde prietenul . lor Linneman. Minnesota. dar circula şse vorbea despre ea pe stră şîn i zile i casele oraş ului dedicat preoţ ş Romei. „. îl putem a ajuta spunându-i cu acurateţ matematicăce a e fost spus. 317. St. ii aş cum erau cunoscute printre cei din Washa ington.. Minnesota. ră mânând. Joseph. gă mă rturisirile sunt de neschimbat ş nu existau că i i ferate sau telegraf mai aproape de patruzeci sau optzeci de mile de la St.

ară lare i i-a adus la îndeplinire planul. urma să asasinat de asemenea în acest fie timp. i Secretarul de Stat. Persoana care trebuia să asasineze s-a temut ş -l i a renunţ fugind prin ţ . i În timp ce Abraham Lincoln era asasinat. „Lewis Payne. împotriva libertăii. uriaş care cu câteva luni înainte r . în mai multe vitrine de sticlăară multe alte .” — Burke McCarty. rezultat al fugii de echipa lui. că pe un cal. Surrat. The ţ Suppressed Truth About the Assassination of Abraham Lincoln. Se afla acum sub îngrijire. la care ă a ră spuns majordomul de culoare. „Payne a sunat la soneria de la uş . El a spus celui din urmăcăfusese trimis cu ceva medicamente . George Atzerodt şMary E. vice-preş edintele Statelor Unite. Grant. ei „W illiam Seward fusese bolnav de două să mâni. s-a fă un cut atentat ş pentru asasinarea lui William Seward. pentru a fi la patul unei rude muribunde. i i executaţ spânzurare pentru asasinarea lui Abraham i prin Lincoln. suferind de mandibulăfracturată ca ptă . se unise cu conspiraţ s-a dus la uş din faţ ia. a ăa locuinţ secretarului de stat William Seward. p. dar Grant a trebuit să a că torească lă urgent la New Jersey. şnu ş at. ş întotdeauna au i i fost. ră ii zboiul civil şasasinarea lui. tând informaţdespre Lincoln. Andrew Johnson. De asemenea. fiind conş ei tienţcă i preoţ imea ş regalitatea sunt. se încerca un atentat la viaţ lui Ulysses S. Patru oameni au fost judecaţ condamna ţş i. Lewis Payne. cunoscut ca Bă iatul de Florida. dar ş împotriva i existenţ acestei republici. 185. Arya Varta Publishing. Această informaţ se gă te în Teatrul ie seş Ford. un tână atletic.50 TERORIŞ SECREŢ TII I francez cu numele Rufus King a specificat urm ă toarele: „Cred căel (John Surratt) este protejat de cler şcăaceastăcrimă i este rezultatul unui complot adânc înr ă cinat. Numele lor erau: Davy Harold. nu numai dă împotriva preş edintelui Lincoln. Toţaceş erau i i tia romano-catolici.

unul dintre conspiratorii din Baltimore. criminalul a coborât scă ţ rile ipând cu toată puterea. Majordomul a refuzat s ă permităsă intre. 122. El (Lewis Payne) s-a aruncat peste omul bolnav şl-a înjunghiat de trei ori. a fă o cut mă rturisire scrisă care confirmăprezenţ lui . Înainte de a fi executat. sângerând sat din cauza ră nilor. . dupăo scurtăluptă ş . -i spunând că fusese interzis săpermităcuiva să -i intre în camera domnului Seward. ror i-a pp.. i a fugit urcând scă rile. pe baza subiectului ă ri. A dat buzna în camera bolnavului dupăce lovise pe fiecare dintre cei doi fii ai secretarului. Se afla sub controlul influenţ hipnotice a nelegiuiţ elor ilor sub a că putere ş permis săfie. cel din urmăa luptat cu agresorul lui care l-a lă pe podea. rii cute în agenda generalului.” — Idem.. Aceasta n-a fost posibilă datorităschimbă fă .. Astfel. Nu vedem aici împlinirea deciziilor Consiliului de la Viena şVerona în 1865? Nu vedem i mâna Ordinului iezuit şa Bisericii romano-catolice în i încercarea de a distruge Statele Unite? Deja am vă căBiserica romano-catolicăa zut semă să a diviză între două nat mânţ rii mari secţ ale iuni acestei ţ despă ind Nordul de Sud. „Parte din planul lui Michael O’ Laughlin. 121..PREŞ EDINTELE ABRAHAM LINCOLN 51 pe care trebuie sa le ducăîn camera bolnavului. a fost gă după sit câteva zile la niş rude în partea de jos a Washte ington-ului. — Idem. l-a pus la pă mânt. era asasinarea generalului Grant în acea noapte. 122. avem de-a face cu o conspiraţ care nu ie doar omoară preş pe edinte. a Surratt în Washington în acea zi fatală fapt jurat . Lewis Payne. dar acesta a devenit fricos şa petrecut ziua fugind că i lare. Stră inul. de nouămartori. rţ fierbinte a sclaviei. Printri un efort supranatural. „Sunt nebun! Sunt nebun! Desigur căera. p. dar vrea să aducă guvernul Statelor Unite în haos. „Lui Atzerodt îi revenea asasinarea vicepreş edintelui Johnson. Dupăasaltul asupra lui Seward.

aproape invariabil au fă în trecut. şa i îndemnat pe toţcatolicii săse înroleze sub steagul i sclaviei. Acest ră zboi civil pare a fi nimic mai mult decât o problemăpolitică pentru aceia care nu . iezuiţ care sunt principalii conducă ai ii. lung.52 TERORIŞ SECREŢ TII I „Acea diviziune a fost ocazia ei de aur pentru zdrobirea unei pă i de că cealaltăca să rţ tre . d d a . Abraham Lincoln i-a spus lui Charles Chiniquy: „Îţ voi fi întotdeauna mul ţ i umitor pentru cuvintele de avertizare pe care mi le-ai adresat. că nu lupt numai împotriva americanilor din Sud. cu privire la pericolele care îmi pasc viaţ din a. partea Romei.A ratului Franţ să armata ei aibă pregă în Mexic. unindu-se cu partidul democrat. ci mai mult împotriva papei de la Roma. a iezuiţ ilor lui perfizi. tiu Dacăaşlupta împotriva unui Sud Protestant. rerea mea. o poliţfavorabilăpe termen ă . le luă oraş m m ele ş îi forţm săse supună atunci. nu ar exista pericole de asasinare. vă ceea ce vă eu. Ş cănu sunt pericole imaginare. „Din nefericire. ca na ţ iune. măvor cruţ dar. care recurge la serviciul asasinilor pentru omorârea celor pe care nu-i pot convinge cu argumente sau învinge cu sabia. Atâta timp cât ei sperăsăcaptureze Nordul. guverneze peste ruinele amândoura. Naţ iunile care citesc Biblia luptăcu curaj pe câmpurile de lupt ă însă ei niciodată nu-ş . din zi în zi mai mult. . simt.” — Charles Chiniquy. sursa secretă acestei drame. tori Sudului. ia lor infernală sunt singura putere organizatăîn . p. 291. Chick Publications. A sperat că sosit ora triumfului ei suprem peste a aceastăară ordonat împă ţ . în momentul în care a. gata pentru susţ tită inerea Sudului. dupăpă i ă . încercă derutarea armatelor lor. i asasineazăinamicii. Fifty Years in the Church of Rome. ş împotriva sclavilor lor orbi ş setoş i i i de sânge. lume. Papa ş iezuiţ cu Inchiziţ i ii. ar face ceea ce. Pumnalul ş pistolul vor face ceea cut i ce braţ puternice ale ră ele zboinicilor n-au putut face.

Câţ membri ai familiei lui i iva Jeff Davis aparţ Bisericii Romei. din prima zi a descoperirii lui. 294. Existăfoarte puţ lideri ai Sudului care sănu se ini afle sub influenţ iezuiţ prin so ţ relaţ de a ilor.. Un mare numă dintre ei au dezertat r de sub steagul lor ş au devenit tră tori. episcopii. ă i pp. — Idem. ca te dă Dar tu eş singurul că îi spun aceste secrete.. responsabili pentru lacrimile. ne aratăcă oriunde Biserica Romei nu este pumnalul care sădespice sânul unei naţ libere. — Idem. 297.. Este Roma care vrea să domine ş să i degradeze Nordul. tiu ţ Istoria acestor ultimi o mie de ani. Mi-e milăde preoţ ţ i. 295. în mare parte. Este. ilor iilor împotriva ş colilor noastre. ş împotriva dragei i noastre libertăi.PREŞ EDINTELE ABRAHAM LINCOLN 53 Dar este mai mult un ră zboi religios decât unul civil. împotriva celor mai sacre drepturi ale noastre. 296. i dă de asemenea adevă rat.. ti ruia pentru căş cătu le-ai învăat înaintea mea. aceasta iuni (Roma).. „Eş perfect corect când spui căRomanoti catolicii care s-au înrolat în armata noastră trebuiesc separaţ De la publicarea acelei scrisori i. ei i-ar izgoni mâine din mijlocul ţ nostru. in „Dar este cert cădacăpoporul american ar putea vedea ceea ce ş eu despre ura feroce a tiu preoţ catolici împotriva instituţ noastre. se datoreazăPapalităii. vedem acest pă mânt udat de sângele celor mai nobili fii ai lui. ii. sau i-ar împuş ca pe niş tră tori. ş ă inteligenţ. tiinţ. Lincoln a spus. i lugă când oamenii vor afla căei sunt. încercând so paralizeze ş s-o ţ i inădeparte de civilizaţ ie. căMeade a ră mas cu . este ca o piatrăla gâtul ei.. ş prietenii. ş de că rii Romei din Statele Unite. (a Papei). „Acest ră zboi n-ar fi fost niciodată posibil fă ră influenţ sinistrăa iezuiţ Faptul că a ilor. ii familie. aş cum a dominat ş a a i degradat Sudul. fericire ş libertate. ş sângele vă i rsate în acest ră zboi. pp.

Hancock. 305. Calhoun. foarte uş să taie retragerea. Toobs. Barnes. Buford. etc. -i i l forţ săse supună dupăce pierduse aproape eze . Oamenii comuni aud marele ş gă gioasele i lă roţ vehiculelor Confederaţ Sudice: aceş i ale iei tia îi numesc Jeff Davis. Biserica Catolică divizat Nordul de Sud prin i a agentul ei. Verona şChieri. El a lă armata lui Lee săscape când tă sat ar fi putut. ş cred onest căei sunt puterea i motivatoare. Semmers. Dupăzece minute de in conversaţ cu el. în decursul a edinţ două şcinci de ani. Dar este adev ă că rat romanismul lui a supă patriotismul lui după rat bă lie. Dar cum ar fi putut pierde când era înconjurat de astfel de eroi ca Howard. 298. Beauregard. colegiile şş i colile Iezuiţ şcabinele ilor i de mă rturisire ale Romei. încât acesta a scă pat numai cu pierderea a două pistoale! Idem. Au încercat distrugerea economiei prin Biddle şapoi au folosit cupa cu otravăi i ş gloanţ asasinilor săasasineze ş săatenteze la ele i asasinarea a unui total de cinci preş i. Reylonds. — Idem. Oh. Slocum. Sickles. John C. Au înroş pă zeci i it mântul american cu sângele a mii de tineri americani în teribilul ră zboi civil. dacă avea ochi să am vedem că Roma nu se schimbă niciodatăCeea ce a fă face încă i astă ! cut. p.. i „Când Meade trebuia săordoneze vânarea dupăbă lie. Meade a fă un astfel de ie cut aranjament pentru vânarea inamicului. ş acel tă in i stră era iezuit deghizat. Wadsworth. prima cauzăa greutăilor noastre.54 TERORIŞ SECREŢ TII I noi ş a câş i tigat bă lia sângeroasă de la tă Gettysburg. . ş să or. etc. un stră a venit la sediu. ţ Dar aceasta este o greş . Lincoln a spus. Cutler. p. Lee. ş zi. Adevă eală rata putere motivatoare se aflăîn spatele zidurilor groase ale Vaticanului. jumă tate din soldaţîn ultimele trei zile. Împlinind directivele Conciliilor de la Viena.

i .PREŞ EDINTELE ABRAHAM LINCOLN 55 Dumnezeu să ajute să elegem ră ne înţ utatea papalită ţ ii Romane de atunci şacum.

ş oameni s-au întâlnit pe insula apte Jekyll. căiezuiţ au pus la cale ş au reuş scufundarea ii i it Titanicului. Firma . şBeni jamin Strong. Deja am vă că zut agenţ Rothschild erau ii reprezentanţbancari ai iezuiţ papali. există sute câteva evenimente care ies în evidenţca fiind însoţ de mare ă ite oroare. Charles Norton. să înfiinţ o bancă eze centrală pe care au numit-o Banca de Rezervă . vom ară de ce au fă ta cut-o. Henry Davison. Rothschild. de asemenea. ti i Vanderlip. reprezentând J.P.” iilor Morgan era competitoare prietenoasăcu Rothschild de care s-a apropiat social.CAPITOLUL 5 SCUFUNDAREA TITANICULUI Când ne gândim la evenimente care s-au petrecut în istorie în ultimii o sută două de ani. ş Paul i Warburg. ii bancă centrală America. ca săpoată în avea un rezervor de nesecat din care săsustragăbani pentru multele lor ră zboaie şalte proiecte ciudate în întreaga lume. deţ ii ilor inând “cheile bogă ţ Bisericii Romano Catolice. cele mai devastatoare evenimente au fost cel de la World Trade Center în New York City şcel al i scufundă Titanicului. vin în minte. rii Cele mai mari tragedii din ultimii două sute de ani pot fi puse pe ră spunderea iezuiţ Vom vedea acum ilor. mare surprizăi mare tristeţ Între multele care ş e. i În anul 1910. Morgan. America n-a avut o bancă centralăIezuiţvroiau cu disperare o nouă . amândoi reprezentând imperiul financiar Rockefeller. reprezentând dinastia bancarăa Europei. De la începutul anilor 1830. FederalăAceş oameni erau Nelson Aldrich şFrank . aproape de coasta Georgiei.

Intrarea lui (Rockefeller) pe piaţ. Belfast era un port protestant. toate fac jocul Ordinului Iezuit. În final. Rothschild. — G. ă Dup ăaceea. Primul Ră Mondial a început numai câţ ani mai zboi iva târziu. Puterea Papei a crescut ie i ţ ile zilnic în Vatican. putem vedea cât de plini de succes au fost iezuiţ Au continuat sărisipească ii.SCUFUNDAREA TITANICULUI 57 Morgan din Londra a fost salvatăde la ruină financiarăîn anul 1857.. . oreze competiţ intrând în afaceri comune. capitala Irlandei de Nord. Folosind controlul pe carel deţ inea peste că ferate naţ ile ionale ca influent financiar. Titanicul era parte a flotei posedate de compania internaţ ională coră White Star Line. foarte urât de iezuiţ i. n-a fost bine ă primităde Morgan şau devenit competitori feroce. de că Banca Angliei. de bii. lucrat împreun ăpentru crearea unei bă nci naţ ionale numităSistemul de RezervăFederală . care includea două cele mai mari linii Germane. Ei fac tot ce este rii ilor iile necesar pentru distrugerea libertă constituţ ţ ii ionale în America şsă i aducăpe Papa să domine lumea. i În cele din urmă au decis să micş . datorită infiltră iezuiţ în organizaţ lor.. tre asupra că reia Rothschild avea o mare influenţ. Construirea Titanicului a început în anul 1909. Morgan ş i Rockefeller. Aceste trei familii financiare. (sublinieri adă ugate). 209. întrun ş antier naval din Belfast. Banca nu era singura afacere în care Morgan avea interes financiar. Într-o zi vor câş puterea supremă tiga din nou. p. American Opinion Publishing. Edward Griffin. bogă Americii. Dacă privim înapoi la secolul XX. în timp ce au atacat continuu marea ţ iile ei constituţ şlibertă civile. . The Creature from Jekyll Island. a creat un trust internaţ ional de coră bii. au ia. Morgan apare servind ca agent financiar al Rothschild ş a fă tot posibilul să i cut aparăca fiind American.

Toţ i bogă ii şoamenii puternici. ia Iezuiţ au ordonat lui J. cantitate de bani ar fi echivalentă 11 miliarde de dolari. mulţ i pe i de i catolici irlandezi. area puterea şavantajele pe care aceş le aveau. cu Aceş trei oameni au fost ademeniţşîncurajaţsă ti i i i se îmbarce în palatul plutitor. 246. a — Idem. era de 500 milioane. pe i . Că torise lă pe apele Atlanticului Nordic mai mult de două şş zeci i ase de ani şera cel mai experimentat maestru din lume. Trebuiau să distruşprin mijloace fie i care n-ar da de bă că fost omorâţ ca nimeni să nuit au i. francezi. Pentru a proteja papalitatea ş iezuiţ suspiciuni. Aceş oameni bogaţ i puternici ar fi fost capabili ti iş săblocheze înfiinţ Rezervei Federale. Această corabie de nescufundat avea să fie folosită pentru omorârea celor care se opuneau planului iezuit de a forma Sistemul de Rezervă Federală . ş italieni care emigrau spre Lumea Nouă au fost i . Erau oameni de care se puteau lipsi. Trei dintre i să cei mai bogaţ ş mai importanţ erau Benjamin i i i Guggenheim. Isador Strauss. Trebuiau să distruş fie i pentru că iezuiţş că ar fi folosit bogă ş ii tiau ei ţ i influenţlor în ia a a se opune formă unui Sistem Bancar de Rezervă rii Federală ş ră .58 TERORIŞ SECREŢ TII I plus una din cele două Angliei. Morgan săconstruiască ii Titanicul. şJohn Jacob Astor. trebuiau i tia luate din mâinile lor.P. Edward Smith era că pitanul Titanicului. fie distrugerii acestor oameni. i la Protestanţ Belfast care vroiau să i din emigreze în Statele Unite au fost de asemenea invitaţ i. Existau niş oameni foarte bogaţcare au fă te i cut clară poziţ lor împotriva Sistemului Rezervei Federale. probabil cel mai i bogat om din lume. îmbarcaţ bord. White Star Lines. au fost invitaţ navigheze. Totalul bogă lor. i zboaielor care se aflau în curs de planificare. de care iezuiţ taş i ii vroiau să scape. nu suspecteze pe iezuiţTitanicul urma să vehiculul i. Astă acea zi. ş Departamentului de eful magazine Macy. p. folosind dolarul ţ iei pentru acel timp. de aceea.

a realizat aceste fotografii amare ale tovară ilor ş lui de că torie. fă de National Geocută graphic în anul 1986. Edward Smith era iezuit.P. pă ă rintele Francis Browne. fotografiază pe victimele. Pă rintele provincial. Titanicul a fă ultima oprire pe coasta Queenstown. ci era iezuit cu mantie nu scurtăIezuiţnu sunt neapă preoţCei care nu sunt . i ani J. — Eric J. National Geographic. norocosul pă min rinte Browne debarcat. Francis Browne. Phel ps. Morgan. şidentitatea lor n-ar fi cunoscutăEdward Smith i . în că i utare de că în America. ii rat i. Oricine ar putea fi iezuit. Irlanda.’ Aceasta însemna că era preot. slujea Ordinul Iezuit în profesia sa de că pitan de marină . preoţ i slujesc ordinului în profesiile lor. ş ind la marginea destinului. cei mai mulţdintre ei aflându-se lă i în voiaj spre veş nicie. la Roma. Francis Browne. 1986. Lucrase mulţ pentru iezuitul.. Acest om era cel mai puternic iezuit din toatăIrlanda ş i ră spundea direct generalului Ordinului Iezuit. Pă rintele Browne l-a fotografiat pe că pitanul Smith privind în jos de pe puntea Titanicului. s-a îmbarcat în Titanic. ‘Tempore co-adjutor. îi ureazără mas bun.SCUFUNDAREA TITANICULUI 59 rutele nord-atlanticului. p. în majoritate emigranţirlandezi. Aici. Browne i-a repetat lui Edward Smith ce trebuia să . Aici este tră dare iezuităîn toatăputerea cuvântului. organizatorii au îmbarcat pe ultimii pasageri. Urmă toarea zi.. face pe că pitan conş tient de jură mântul lui de iezuit. Când Titanicul a pornit din sudul Angliei pe 10 Aprilie 1912. Halycon Unified Services. — The ovă Secret of the Titanic. casetă video. Caseta video este intitulată Secretele Titanicului. maestrul iezuit al lui Edward Smith. Vatican Assasins. Caseta video declară : Un preot în vacanţ. 427. Multe puncte interesante despre Titanic sunt comentate într-o casetă video. se îmbarcă Titanic. cut Aici.

The History of the Jesuits. ş nimic ţ i în afară atingerea lui electrică putea da viaţ de nu ă ş pune în miş i care cadavrele lor. te erpi încolă i în ciţ mormintele lor. Hunt and Eaton. lă sând neterminat orice l-ar ţ ocupat. ii i aceea. Bohn. Iezuitul este gata săcomităorice crimă — . este datoria noastră . Nu existănici un raport în istorie. Prin porunca lui Dumnezeu (Generalul Iezuit) este legal săomori pe cei nevinovaţ săfuri. . Browne îi spune lui Smith şrestul e istorie. a-i împlini ordinele. .’ este maxima lui favorită ş cum singurul să scop. la cererea lui.este dumnezeul societăii iezuite.. te fiecare membru izvoră te spontan la picioarele ş lui. Lui Edward Smith i s-a poruncit săscufunde Titanicul.. comiţ i orice destră lare. să i. pp. 143. — R... Edward i Smith credea că Generalul Iezuit .60 TERORIŞ SECREŢ TII I facă apele nord-atlantice. despre o asociaţ a că organizaţ săstea neatinsăş ie rei ie i nealteratăde asalturile oamenilor ş a timpului i pentru trei sute de ani.B. Pânăce el vorbeş ei sunt ca ni ş ş te. The Footprints of the Jesuits. i Thompson. şaceasta este exact ce a fă i cut. 495.W. Brownlee. — W. p. 73. 596 (sublinieri adă ugate). Nicolini. este Ordinul. Henry G. pp. Secret Instructions of the Jesuits. de ii. dar în i ăş momentul în care el rosteş cuvântul poruncii. După se aceea. G. pentru că (Papa) este bă el domnul vieţ al morţ ş a tuturor lucrurilor. American and Foreign Christian Union. gata ine săasalteze pe oricine i s-ar porunci săasalteze şsălupte oriunde i s-ar porunci sălupte. lipsiţde viaţ i inactivi. i u după cum am putut vedea. ş care s-o fi exercitat o i astfel de imensăinfluenţ ăasupra destinelor omenirii.C. ‘Scopurile scuzămijloacele. Generalul iezuit a spus lui în Francis Browne ce urma să întâmple. 72.

i ompson. în mod repetat. Când a sosit vremea să dea ordinul de coborâre a bă se rcilor de salvare. se leagă de maestrul să până ziua în care acesta moare. ră . Hunt and Eaton. trei binoclu pe punte. mâinile unui om bă trân.W. cu doar un ilor. când devine parte din Ordinul Iezuit: Ar trebui sămăconsider pe mine însumi ca un cadavru. Corabia fusese construităpentru tea inamicii iezuiţ După zile pe mare. Edu în ward Smith devenise un om fă răvoinţ ăsau gândire proprie. The Footprints of the Jesuits. Ş că tia existau gheţ în zonădar opt avertismente ari . şsub ordinul de a distruge Titanicul. ca un ăş mic crucifix care este întors fă rărezistenţ ă ăfaţ de voinţ aceluia care-l poartă ca un obiect în a . El ar fi comis orice crimă care ordinul vroia pe ca el s-o comită Edward Smith fusese chemat la . fă răvoinţ i gândire proprie. — R. de rime. într-un mod foarte tragic. 54. Edward Smith a fă aceasta în ciuda a cel puţ opt cut in telegrame. Edward Smith îş i cunoş datoria. Când o persoană depune jură mântul iezuit. într-un gheţ uriaş aproape optzeci de mile mă ar . că Smith nu a ascultat niciodatăla avertismente. pentru ă ? că navigase pe acele ape. Enciclopediile pictează figura lui Smith din ultimele lui ore. pe o noapte întunecatăfă lună . i Absurditatea de a avertiza pe că pitanul veteran Edward Smith. în noaptea tragică Titanicului. În acea noapte pe Titanic. avertizându-l că mergea prea repede. martiraj. care-l foloseş aş după te a cum doreş ş îi cade mai bine. Thte. p. nu l-au putut opri pe acest om care se afla sub jură mântul iezuit. este nebunie curatăPrimise ordine de la dumnezeul lui din . Smith . nu este deloc ridicolăFaptul a . ş i nimic nu-l puteaopri de la îndeplinirea planului. Edward Smith a propulsat Titanicul înainte. cel puţ două şş de in zeci i ase ani. de a încetini viteza.SCUFUNDAREA TITANICULUI 61 Haideţsă amintim jură i ne mântul pe care îl depune cineva. cu toată viteza. A avut Edward Smith nevoie de prudenţ Nu. Vatican.

tate i Pentru a împiedica coră de marfă vină ajutor. . Federală luat fiinţîn Statele Unite. Una dintre cele mai mari tragedii ale secolului 20. Nu erau destule bă de salvare ş rci i multe dintre ele erau pe jumă pline cu copii şfemei. toatăopoziţ împotriva Rezervei Federale a fost ia eliminată În decembrie 1913. când ar fi trebuit să fie roş Semnalele luminoase de culoare albe însemnau. biile să în luminile de semnal erau albe. ş petrecere. era indecis şneobiş de rea -l ră i nuit grijuliu. zboi . în acea noapte fatală . Sistemul de Rezervă . a fost creat pentru a fi mormântul bogă ilor care s-au opus taş Sistemului de Rezervă FederalăÎn jurul lunii aprilie. se datorează Ordinului Iezuit. Opt luni mai târziu. a ă iezuiţaveau destule fonduri pentru începerea Primului ii Ră Mondial. Sunt acestea cuvinte care să descrie un că pitan de vas legendar cu 26 de ani de experienţ Sau sunt cuvinte care să ă ? descrie un om care se lupta cu el însuş a alege să i facă i în -ş datoria de că pitan sau săse supunămaestrului lui care-i ordonase să scufunde corabia? Soţ lui Jacob Astor a coborât în barca de salvare ia şa fost salvatăîn timp ce Jacob Astor a pierit în apele i .62 TERORIŞ SECREŢ TII I ezita. 1912. ii. pentru coră biile de marfă căacolo se desfăura o . şun subaltern a trebuit să apropie de el. Îndemânarea legendară lui dea al Smith pă că pă sise. Corabia de nescufundat. să i se -l îndemne să ordinul. scufundarea Titanicului. palatul plutitor. nord-atlanticului.

în culori reale. reprezentantul Bavariei la Sfântul Scaun a scris guvernului să “Papa aprobătratamentul u: dur din partea Austriei faţ ăde Serbia. Pontif. Papa Pius al X-lea. După Sarajevo. The Wickliffe Press. 14. pe care autori pioş îl prezintăca pe unul i care murea de triste ţ v ă e zând izbucnirea ră zboiului. în ura lor faţde Sârbi. arhiducele Francis Ferdinand şsoţ lui. erau în Sarajevo pe 26 i ia iulie 1914. The Vatican Against Europe. Biserica Catolicăpurta ră zboi împotriva creş tinilor ortodocşCinci zeci de ani înainte de asasinare. pe 26 Iulie. săprovoace pe Sârbi. p. Cardinalul Secretar de Stat. Fă cându-şloc prin stră aglomerate întri zile un vehicul descoperit.. s-au auzit câteva împuş turi. — Edmund Paris. nu poate vedea când ar putea Austria săfacără zboi. .” Aici. Francis Joseph al Austro-Ungariei. anul 1054. i. dacănu se decide să -l facăacum. în ura lui faţ creş ăde tinii ortodoc ş incita în mod continuu pe Regele i. ş că i amândoi erau morţ i. care erau rivalii Romei ştrebuiau ă i să exterminaţ fie i. 1914. Sârbi. deveneau extrem de fanatici ii.CAPITOLUL 6 PRIMUL RĂ ZBOI MONDIAL Moş tenitorul tronului austro-ungar. predominant. Croaţ care sunt catolici. Nu are o opinie plă cutădespre armata Rusiei şa Franţ i ei în evenimentul ră zboiului cu Germania. enii Convingerea lor religioasă cea creş era tin-ortodoxăDin . se aflăVicarul lui Hristos (Papa). Baron Ritter. gentilul apostol al pă Sfântul cii. Cetă ţ Sarajevo-ului erau..

Urmă toarea zi. i dovedindu-se fă răefect. Astfel. excluzându-i în totalitate de pe teritoriul Rusiei. atunci. atacul Iezuiţ ilor. Germania. Thompson. a scos pe zboi iezuiţ i afară Rusia. Alexandru I. Ortodoxă papalitatea îşdorea mult . predominant.W. Papalitatea zboi era emoţ ionată vadă să Rusia implicată conflict. a i ii de aceasta însemnând Primul Ră Mondial. 48. Biserica Romano-catolicăa început seria de ră zboaie. p. Rusia în era. Alexander a fost otră sub vit. — Idem. care a omorât ş a ră câţ însoţ i nit iva itori. a început săcurgă într-un torent veritabil. Hunt and Eaton. Iezuiţpapali aveau un alt motiv de bucurie vă ii zând Rusia implicată conflict. iar i anihilarea creş tinilor ortodocşdin Rusia şdin întreaga i i lume. a editat un altul în 1820. ş chiar a propus o i Constituţ ie. Atunci. fraţ sârbilor ii ortodocşdin Rusia aveau săintre pe scenăAtunci. o bombăa fost aruncatăla vehiculul lui. 245. care urmau . Sosise vremea ră în zbună rii. Alexandru al II-lea progresase bine cu marile reforme ş a ataş semnă i at tura lui la o Constituţ ie care săfie adoptatăde Rusia. Acesta i). putem vedea că Papa era conş că tient dacă Austro-Ungaria zdrobea pe sârbi. Alexandru al II-lea a întrerupt toate legă turile diplomatice cu Roma în 1877. prin care să expulzeze (pe -i iezuiţ din St. Franţşalţ ar intra pe scenă asemenea. 246. Aproximativ 100 de ani înainte de începerea Primului Ră Mondial. The Footprints of the Jesuits. Regele Rusiei. pp. Cinci ani mai târziu. tributul de sânge pe care ea l-a luat întotdeauna de la popoare. i . — R. Petersburg ş Moscova.64 TERORIŞ SECREŢ TII I Cineva poate spune cu siguranţ ăcăîn 1914. din Ţ arul Alexandru era obligat s ăediteze un decret regal în 1816.

care declarase ră zboi împotriva Bisericii Ortodoxe încădin secolul al XI-lea.766. au fost izgoniţ Sate întregi au fost desfiinţ i. săpriveascăla oamenii murind. p. i inamicii ereditari ai Bisericii Ortodoxe. . 65 În final. Descent into Darkness. lugă etc. 120. rii De aceea. 103. 111. pp. The Vatican Billons. era prea bună să adevă . în adâncăsimpatie. Regele. The Exhorters. Conform rapoartelor. cifre obţ inute din documente sovietice. i — Arno Gaebelien. vestea că derii rivalului milenar. Chick Publications... ultimul Ţ ştoată ar i familia lui au fost omorâţ Niciodată i.. Printre cele 1. i iezuiţ i în Moscova.. — James Zatko. Trotsky ş i Stalin în timp ce ei creau revoluţ şvă ia i rsarea de sânge prin toată Rusia? Instrumentele acestei noi alianţ între Sovietici e ş Vatican.. ortodocş Aproximativ 100. The Exhorters. Conflict of Ages. în 1917. i ţ — Arno Gaebelien.PRIMUL RĂ ZBOI MONDIAL vehiculul. Pentru Vatican. 121.. care săprotejeze Biserica OrtodoxăTimpul ră . Mii de biserici. Cine a ajutat ş i finanţ pe revoluţ at ionari în capturarea Rusiei? Cine se afla în spatele lui Lenin. ate. a adus cu sine eliminarea Bisericii Ortodoxe. p. ca fie rată — Avro Manhattan. 85. University of Notre Dame Press..000 de luterani i. că ri. în timpul revoluţ existau mulţ iei..188 de victime până anul în 1922. aproximativ 5000 erau preoţ profesori. zbună sosise. trebuiau s ăfie iezuiţ descriş ca i ii. când ce a doua bombăa explodat ş l-a rupt în bucăi. 106.. de diferite denominaţ au fost iuni demolate şlucrarea de distrugere merge înainte. pp. eliminarea sistemului ţ arist. n-avea să mai ridice vre-un se rege urât de catolicism. Conflict of Ages. i. ş pă sit i-a ră vehiculul.

ase area Jacob Schiff a venit în America târziu. pe Wall Street. nepotul lui Schiff. un director al Bă ncii de RezervăFederalăîn New York. dă u duse aproximativ 20 de milioane de dolari pentru triumful comunismului în Rusia. Pe timpul intră rii în noul secol. dar ia obiectivul lui era cel al papalită distrugerea totală ţ ii: a Americii.000.000 de dolari la bol ş evici — Anthony Sutton. Schiff ia pretindea a fi capitalist american. 1900. evident. Jacob Schiff deţ controlul întregii fraternită inea ţ i bancare şfinanţ un guvern al că principii sunt în i a rui antiteza directăcu Constituţ Statelor Unite. în anii 1800. tre spunând căbunicul să (Jacob Schiff). American Opinion Publishing. 134. a fost citat de că ziaristul Cholly Knickerbocker. 133. . că ruia i se încredinţ înfiinţ unei Rezerve Federale. Jacob Schiff era principalul iezuit în America. Schiff era maestrul întregii fraternităi bancare. prin Banca de Rezervă Federală . Edwaed Griffin. The Creature from Jekyll Island. p. Taped Lecture. cu ordine de la Rothschild. atori iei seau William Franklin Sands. Veritas Publishing. contribuise cu 1. area revoluţ comuniste în Rusia. Wall Street and the Bolshevik Revolution. John. Cum Schiff deţ controlul Bă de Rezervă inea ncii Federală avea o sursăde bani pentru finanţ . — G. Pp. 265.66 TERORIŞ SECREŢ TII I Actualii finanţ ai revoluţ se gă înAmerica. În banii de azi. 1949. iei În ediţ New York Journal American din 3 ia februarie. săia controlul sistemului Bancar în America. acei 20 de milioane ar fi 420 de milioane de dolari. The Illuminati and the Council on Foreign Relations. Tră în America. bani furaţde la poporul i american. — Myron ţ Fagan.

— Myron Fagan. ăuniversală Astfel . — Charles i Seymour. Complotul iezuit. incluzând Statele Unite. 114. să m ta zboi luă aminte la preş edintele Woodrow Wilson. Aveam. le prin zboi Toate naţ iunile mari. I. toate naţ iunile au să în sprijinul ei. edinţ loc de unu… i în Super ambasador. pp. Înainte de a privi la un alt motiv pentru care papalitatea se desfă în Primul Ră Mondial. bocindu-ş i morţ Pacea era marea dorinţ ii. The Iluminati and the Council on Foreign Relations. a fost oprit temporal. chiar fă rit răsă citeascătipă ritura mă runtăa acelei poliţ de e asigurare. ş Liga Naţ i iunilor a fost înfiinţ . 115. Houghton Mifflin. a prevenit ată Statele Unite din a face parte din Liga Naţ iunilor. vorbea cu regii ca de la egal la . independent. forma o Ligăa Naţ iunilor care săasigure pacea. După Primul Ră Mondial.PRIMUL RĂ ZBOI MONDIAL 67 Mai erau şalte scopuri pe care Iezuiţ urmă i ii reau să atingă Primul Ră Mondial. e iei i. zboi naş Naţ tere iunilor Unite. de a crea un corp guvernant mondial. a fost al doilea eu al lui Woodrow Wilson… House formulase primele poliţ a administraţ ş practic. Gândurile mele ş ale lui sunt una. s-a încercat formarea zboi unui guvern unic mondial. Această parte a planului iezuit a trebuit să aş mai tepte alţ27 de ani pentru o repetare a i performanţ când cel al Doilea Ră Mondial a dat ei. The Intimate Papers of Colonel House. Senatorul Henry Cabot Lodge Sr. devastate. erau plictisite de ră zboi. Wilson a spus: Domnul House este a doua mea personalitate. într-adevă doi preş r. a condus afacerile externe al Statelor Unite. Taped lecture. El este eu însumi. că la propunerea lui Woodrow Wilson de a se . vol. Wilson era controlat ş i dominat de Colonelul Edward Mandell House. Pentru ş apte ani îndelungaţColonelul House i.

Bismark a scos în i a afara legii Ordinul Iezuit. El era generalul spiritual al administraţ iei.P. a condus Germania. cea Un alt motiv pentru Primul Ră zboi Mondial era revanş cu Germania. Edward Griffin. Aceste „crime” împotriva Romei şa iezuiţ trebuiau i ilor. 19.68 TERORIŞ SECREŢ TII I egal. Vierick spune. care le fă gusturile. în favoarea iezuiţ Wilson nu era nimic mai mult decât o unealtă ilor. House era intim familiarizat şcu centrele de bani şputere în Europa. Cancelarul Otto ori din Bismark. Morgan cât ş cu familiile bancare vechi. Wilson candida pentru realegeri în 1916 pe platforma „pentru căel ne-a ţ departe de ră inut zboi. i Germania era locul naş luteranilor. 33. căîn timp ce . la paginile 106-108. a Romei. afirmând că America va intra în ră zboi. Edward Mandell House controla pe Woodrow Wilson în totalitate. marionetăpentru crearea Ligi Naţ . prin legea Kulturkampf în 1872. i i House avea contacte apropiate atât cu J. Naţ iunile victorioase a Europei au folosit . zboi Germania a fost cea mai afectatăţ la sfârş ară itul ră zboiului. să plă De atunci. p. ai i Europei. pentru opoziţ manifestată ă a ia faţ de papalitate şfaţ iezuiţ în anii 1860 ş 1870. i în baia de sânge a Primului Ră Mondial. Liveright Publishers. — G. De două în acest timp. Austria în 1866 ş Franţ în 1870. 239. The Creature from Jekyll Island.” House negocia o înţ elegere secretăcu Anglia ş Franţ în i a. iunilor. i ăde i. The Strangest Friendship in History: Woodrow Wilson and Colonel House. House era un iezuit care îndeplinea orice dorinţ iezuiţ El l-a folosit pe Wilson ca ăa ilor. 18. cunoscută Prusia. mii de Germani au fost omorâţ fie tite. numele lui Woodrow Wilson. pp. atât de urâţ terii i de papalitate. ca la victorii militare asupra ţ ă controlate de iezuiţ rilor i. imediat după alegeri. — George Viereck. American Opinion Publishing.

încât oamenii săajungăsă strige după formarea ‘Naţ iunilor Unite. iezuiţ zboi ii nu primiserăce doreau. dar aceasta a eş mizerabil pentru că uat Statele Unite nu s-au implicat. un zboi ră zboi atât de devastator. un alt ră era necesar. liderul Francez Clemenceau a ră spuns: “Am garantat un alt ră zboi în 20 de ani. . pentru datoria cu care îi încă rcase la sfârş Primului Ră Mondial. Woodrow Wilson ş Edward i Mandell House au reuş să înfiinţ Liga Naţ it le eze iunilor.PRIMUL RĂ ZBOI MONDIAL 69 Tratatul de la Versailles să jefuiască Germania.” Germania a fost de acord cu termenii pentru căera slabăş învinsă dar ei s-au i . reconstruit rapid ş au acţ i ionat spre a se revanş a împotriva inamicilor lor.’ Acesta a fost unul dintre scopurile celui de-al Doilea Ră Mondial. că întrebarea presei cu la privire la ce se oferea lumii prin acest tratat. De aceea. zboi Ne vom ocupa de acesta şalte motive pentru ră i zboi. Acea revanşavea itul zboi ă să Al Doilea Ră Mondial. fie zboi După încheierea Primului Ră Mondial. Tratatul a impus o astfel de nedreaptă povară asupra Germaniei pentru reparaţ de ră iile zboi. în capitolul urmă tor.

Oricine poate spune căîn 1914. Papa era implicat în Al Doilea Ră zboi Mondial. 63. Roosvelt a spus: “În politică nimic nu are loc la . Ră zboaiele nu izbucnesc la întâmplare. ră zboaiele europene. Sute de mii de oameni au murit i în acest ră zboi. zboi Papa ş agenţ iezuiţ sunt instigatorii i ii i ră zboaielor. Preş edintele Franklin D. Chick Publications. Sidney Hunter. fiţ a fost plă astfel. aş cum erau implicaţ a i Hitler şcatolicul Mussolini i ş de aceea. întâmplare. Menace Publishing. Peters Tomb Recently Discovered in Jerusalem. dacănu i i toate. (Citat în: Is Alberto for Real. Romanism: A Menace to the Nation. iar. — Jeremiah J. Crowley (un fost preot catolic). — F. Roma are ş ampanie. Dacă întâmplătrebuie să i siguri că se . page 41). în timp ce lumea are dureri reale. Ele sunt planificate şexecutate de oameni cu poziţ înalte în i ii guvern. 144. . p. la fel de vinovat pentru moartea a i ş ase milioane de evrei. sau care a fost cauza izbucnirii zboi lui. p. În realitate. Cei mai mulţ i dintre oameni nu ş de tiu ce acest ră a avut loc.” Haideţsă nuit i vedem cine a planificat cel de-al Doilea Ră Mondial. papii erau implicaţ ş au instigat cele mai multe. Biserica Romano-catolicăa început seria de ră zboaie. pentru avantaje proprii.CAPITOLUL 7 AL DOILEA RĂ ZBOI MONDIAL Cel de-al Doilea Ră Mondial a fost cel mai extins zboi şdevastator din istorie. de-a lungul secolelor. Paul Peterson.

unde Papa în Ioan Paul Al II-lea a fost citat spunând: “Violenţ ă . a tuturor celorlalte ră i. o necesitate. George Bush a declarat în USA Today. Catolicii germani erau ostili faţ ăde nazism. dar aceş au fost informaţcăPapa tia i însuş era în favoarea lui Hitler. 48. niciodată nou! Ră din zboi. Italia. iar Papa are îndră ră zneala să facă astfel de afirmaţ ii! America.AL DOILEA RĂ ZBOI MONDIAL Atunci. În consecinţ. Pacelli ş Franz von Papen. A fost el întrzboi adevăresponsabil pentru aceste atrocită sau el doar r ţ i. în favoarea intereselor papale. i ă . Vroia Bush să spună prin aceasta că ră zboiul împotriva terorismului este luptat în favoarea intereselor papalită ţ ii? Adolf Hitler a fost vinovat de multe atrocită în ţ i timpul celui de-al Doilea Ră Mondial. căadministraţ lui pregă te o ia teş cruciadăîmpotriva terorismului. tributul de sânge pe care ea l-a luat întotdeauna de la popoare. p. — Edmond Paris. 71 Aceş nu sunt singurii autori renumiţ tia i care implică papalitatea ca instigatori al celui de-al Doilea Ră zboi Mondial. ş de asemenea. a început săcurgăîn torente veritabile. În lumina acestor afirmaţ este dezgustă săauzi ii. În istoria trecută . duce r ă zboi împotriva terorismului. ş i ambelanul particular al Papei. din niciodatădin nou!” Papalitatea a instigat şîncă i mai instigă zboaie. The Wickliffe Press. cruciadele erau ră zboaie religioase. tor despre o întâlnire recentă Assisi. împotriva terorismului. În Germania. niciodată nou! Terorism. The Vatican Against Europe. au realizat o uniune cu Roma ş i sau concentrat asupra distrugerii Republicii de la Weimar. zboaie. actualmente. ambasadorii Papali din Berlin. pe 17 Septembrie 2001. Mgr. Afirmaţ de mai sus indicăfaptul că iile papalitatea este responsabilă pentru că acest ră face zboi. aducea la îndeplinire ordine? Luaţ i seama la cine tră gea sforile în Germania hitleristă .

Curând dupăaceea. ca săpoată forma un guvern în 1933. Hitler ş Vaticanul au semnat un i i acord prin care biserica a jurat loialitate regimului nazist. combinate cu i iilor cea a Nazismului. Mai departe. Aceastăautoritate a dat lui Hitler puterea dictatorialăde care avea nevoie pentru a distruge pe comuniş germani. Aceasta a fost fă cutăîn grup. Votul Catolic a dat lui Hitler majoritatea de care avea nevoie. 42. pp. The Vatican Against Europe. săvoteze tui pentru candidaţ naziş ii ti. prin a sfă Partidul Catolic în Germania. săsusţ ină legislaţ dând lui Hitler putere săguverneze.72 TERORIŞ SECREŢ TII I Centrul Catolic.” a spus el. i practică înaltele principii ale Papalităii. — Edmond Paris.Hitler fusese condusăîn secret înainte ca Hitler sădevină Cancelarul Germaniei. axa tuturor majorită ilor ţ parlamentare. The Vatican Moscow Washington Alliance. a votat dând drepturi totale lui Hitler.Vatican.” — Avro . In iunie al aceluiaş an. page 15. 1933. al doilea în autoritate dupăHitler. în urmă a ei toarele cuvinte: “Al treilea Reich. 1933. Vaticanul a ajutat pe Hitler săcâş putere tige ş apoi. l-a ajutat să i consolideze dominaţ în i -ş ia Germania. prin încheierea unei înţ elegeri care a fost cea mai avantajoasăpentru biserica Romană . prin ia. The Wickliffe Press. “este prima putere care nu numai recunoaş dar ş pune în te. 43). pe 30 Ianuarie.. Ozark Books. a descris esenţ alianţ Hitler . Vaticanul a ordonat membrilor Catolici ai Parlamentului Reichstag.. Ce afirmaţ uimitoare! Von Papen spune că ie atrocită ţ ile pe care le-a comis Hitler în timpul celui de-al Doilea . Episcopatul german a jurat loialitate Fuhrer-ului ş organizaţ Tineretului Catolic. (Citat în Sydney Hunter. Chick Publications. ţ Manhattan. catolicul Franz von Papen. decret. Is Alberto Reak. Aceastăoperaţ iune a fost imediat îndeplinită în Italia. în ianuarie. tii Toat ăafacerea Vatican .

La mijlocul lunii mai. în a impune regimuri autoritare asupra tuturor popoarelor. ş să i manifeste mulţ i ca -ş umirea. pentru a-ş urma ideologia în ră i zboi… (Noi) am fost martori la susţ inerea deschisăa fiecă pas rui fă cut de Nazi-Fascism.000 de dolari. i 12. în aur. 27 Aprilie 1932. Hitlerist. ptă alţ300. Catolicul von Papen şpartidul Centrul Catolic i au fost aceia care l-au aş pe Hitler în poziţ pe ezat ia care a deţ inut-o. O să mânămai târziu. de că Bă tre ncile de Rezervă Federală . în aur au fost trimiş în i i Germania. Miliarde peste ţ miliarde din banii noş au fost daţ tri i Germaniei de că comitetul Bă de RezervăFederală Pe tre ncii .AL DOILEA RĂ ZBOI MONDIAL 73 Ră Mondial. Lehman. în 1933. Aproape în fiecare să mânăse trimitea aur în ptă Germania. Kenan.000 de dolari. care aparţ ineau depozitarilor. p.. 39.000 de dolari. — Leo H. O descriere am ă nunţ ităa istoriei. pe aceeaş cale. — H. Bă ncile de RezervăFederalăau trimis Germaniei 750. 1966. Hitler a fost un simplu pion în mâinile iezuiţ ilor papalită ţ ii. Agora Publishing. Cine a susţ pe Hitler în devastata Germanie? inut Amintiţ că i-vă Germania fusese redusă să cie prin la ră Primul Ră Mondial şprin Tratatul de la Versailles. pp. 158.. au fost trimiş în i Germania. în aur. 38. . al treilea ‘Reich’ al lui Hitler era un model al principiilor papale. erau principiile Papalită Poate exista zboi ţ ii! vre-o îndoială papalitatea este cel puţ la fel de rea că in aş cum a fost Hitler şregimul lui? a i Hitler însuş admite că a fost ajutat de i metodele iezuite din timpul Contra-Reformei..S. 36. zboi i Sume imense care aparţ ineau depozitarilor bă noastre naţ ncii ionale. au fost date Germaniei pe baza nici unei securităi.000.. The Federal Rezerve Bank. The Noontide Press. Behind the Dictators. aş ează ameninţ iezuit-catolică chiar la inima regimului area .

controlată americani.. Banca zut de Rezervă Federală creaţ iezuiţ Ei o foloseau era ia ilor. iar multe legi care împiedicau aţ pe catolici. Doctori au site nă descoperit că ti copii muriseră sufocare. preoţ i că riţse uniseră adulter.74 TERORIŞ SECREŢ TII I După cum am vă într-un capitol anterior.. nu ş nimic despre aceste crime crude. după care au atacat sudul Spaniei. ă generalul Franco a devenit dictatorul romanocatolic în Spania. musulmanii au invadat Insulele Canare. folosită iezuiţ de i. înţ faptul că bancă eles o iezuită finanţ o marionetă ează ca Adolf Hitler. înapoi în mâinile Vaticanului. noua inchiziţ Spaniolăa explodat. între monarhie romano-catolicăi guvern repubş lican liber. sângerând şînvinsă dar. Spre sfârş anilor i itul 1800. în siguran ţ. i . ne spre Spania şFrancisco Franco. în anii 1930. De la Germania controlată iezuiţsă întoarcem de i. În final. finanţ pe duş ând manii noş Astfel este de tri. iar copiii nedoriţ i ş lugă e în i erau omorâţ naş Oamenii catolici din Spania. care a luat poziţ în ie favoarea a tot ceea ce Constituţ noastrăcondamnă ia ? Conform afirmaţ iilor fă cute de Kenan. Banca de RezervăFederalănu este americană este duş . pentru finanţ marionetelor lor. au fost tiau influenţi de descoperiri. corpuri de copii au fost gă sub câteva mă stiri din Spania. Vedeţ aceş prin i. Conform fostului iezuit Alberto Rivera: În 1936. Kenan area afirmăcă Rezerva Federalăa finanţ pe Hitler ş pe at i Nazi ş DacăBanca de RezervăFederalăeste ti. caAdolf Hitler.. care i la tere.. manul nostru. ie A fost numită zboiul Civil Spaniol. Mergea înainte ş i înapoi. ia i-a Spania se afla în ruine. au fost aprobate. cum poate ea să de finanţ un eze duş man de moarte ca Hitler. Când Inchiziţ ş îndeplinit scopurile. Guvernul lui Franco a fost . Spania trecea prin convulsie.” orchestrată „Ră în secret din Vatican… Papa a excomunicat capii Republicii Spaniole ş a declarat ră i zboi între ‘Sfântul Scaun ş i Madrid… Sub steagul Vaticanului.

— Idem. Am ş a cincea coloanăîn Madrid. 1937. care. p. Blessed Hope Foundation. pp. 1. The Wickliffe Press. După aceea. 6. ‘Sfântul Ră zboi’ a început în 1937.” ş al grupului catolic. au avut loc negocieri secrete între agenţPapali i şMussolini. i ei. 29. Pactul Romei a fost semnat ş a cerut suportul lui Mussolini ş Hitler i i pentru Rebeliune. Paris. „omul providenţ Preotul Don Sturzo. cu 20 de luni înainte de sfârş Ră itul zboiului Civil.AL DOILEA RĂ ZBOI MONDIAL recunoscut de Vatican pe 3 August. 3. retrocedase Vaticanul în mâinile papalită în 1929. 71. Pe 31 Martie 1934. În timpul r ă zboiului.” — Albert Garner. “Binecuvântate fie pistoalele dacăEvanghelia înfloreş în urma lor!” Curând. 12. Ce s-a întâmplat în Europa între cele două masacre? În Italia. 1922. care a sigilat uniunea Fascismului ş Papalită cucerirea Etiopiei . a venit Tratatul Lateran. Chick Publications. avea drepturi depline acordate de ef Duce (Mussolini). Pentru ei. în Noiembrie. The Devil’s Masterpiece: The Mistery of Iniquity. ţ ii. a spus: “Am patru coloane de soldaţ iva i cu mine. 15. p. el era omul providenţ care ei. The Vatican Against Europe. purtă tinţ torul sabiei lui. — Jack Chick. . care i va tră ş va preda oraş în mâinile mele. te Acţ iunea Catolicăavea să i împră tie tirania prin -ş ş întreaga ţ arăruinată Pax Christi! — Edmond . 28. i. pp. era foarte respectat de iezuiţ ii Romei. 21. agresiunea împotriva Albaniei. Vaticanul a dat recunoş ăguvernului lui Franco. mai târziu a fost decorat cu Ordinul Suprem a lui Hristos. de ş în Vinerea Mare 1939. Benito Mussolini. Alberto pts. când reinstala guvernul catolic înlă turând guvernul poporului pe care protestanţîn stabiliseră urmă ii în cu câţ ani. când da i ul ajung acolo. 70. 75 Când Franco mă ă spre Madrid aproape rş luia de încheierea ră zboiului civil în Spania.binecuvântată cleria ţ ii. 15.

cele mai mari personaje politice. Pentru prezent.. Nu numai cele trei puteri a Europei. dezlă uită va cuceri totul în calea lui...” — Pierre Van Paassen. p.. a adus la îndeplinire dorinţ Romei.” că Civilta ie tină ci. de asemenea. care. în efi Europa.. în Asia ş Africa. Preş edintele i-a dat mai multă putere decât vre-un alt personaj religios american a avut vreodată Spellman urma săumble printre . în final necesita renunţ area la arhidiocezie.. r ă spunderea arhiepiscopului era să contacteze ş de state în Orientul Mijlociu. p. HillmanCurl. Dar puţ oameni erau siguri cu privire la ceea ini . cut i cu marionetele lor catolice. Viitorul este al lui. Am vă într-un citat anterior că zut Hitler a pus în practică principiile papalită ţ ii. pentru luni bune. Mussolini nţ . El purta mesaje din i partea preş edintelui. Noi nu avem numai pe reverendul (iezuit) pă rinte Coughlin lă udând Italia lui Mussolini ca fiind o „democraţ creş . Mussolini î ş face loc rapid. ş cu putere i i. Propunerea uimitoare fă cutăde Roosevelt. au fă pe placul Romei în cut timpul celui de-al Doilea Ră zboi Mondial.. 69. În acest caz.Acum vedem că Mussolini a fă acelaşlucru...76 TERORIŞ SECREŢ TII I Conform cu Pius al XI-lea. ş activa ca ochi ş urechi i i ai lui Roosevelt. — Măauziţ — un om i? minunat. Preş edinte al Statelor Unite.. organul casei Iezui ţ spune clar. ele Roosevelt i-a oferit cardinalului Spellman o ocazie f ă răprecedent. ca unul dintre ei. Catolica. Franklin Roosvelt. – Idem.. Roma considerăregimul fascist ca fiind cel mai apropiat dogmelor ş i intereselor ei. ilor „Fascismul este regimul care corespunde cel mai îndeaproape conceptelor Bisericii Romei.. era ca Spellman sălucreze ca agent clandestin al lui. Days of our Years. 465. în cele patru colţ ale pă uri mântului. este un om minunat.

copii şfemei… i Deş Churchill ş Roosevelt erau aceia care i i au luat decizia incredibilăde a trimite milioane de ruş anti-comuniş înapoi la moarte sigură i ti . Hand. 301. The Unseen tiinţ. profund implicat în afaceri guvernamentale. în timpul celui de-al tinii i Doilea Ră Mondial. 77 Prima prioritate pentru Spellman era Papa Pius al XII-lea. în aparenţ. au fost Nikolai Tolstoi şAlexander Soljeniţ Americanii au numit i în. Roosevelt nu doar a folosit pe Spellman ca agent al să ci a şîndeplinit planurile iezuiţ de anihilare a cât u. ştotuş era folosit de Franklin Roosevelt ca i i. Aceş 6 milioane de indivizi nu erau numai ti soldaţcare luptaseră i pentru germani în favoarea Rusiei. Despre Roosevelt citim din nou: Roosevelt ş Eisenhower au aprobat i repatrierea forţ atăa ş ase milioane de creş tini ortodocş ruş dintre care mulţau fost torturaţ i i. iar prin această zboi repatriere. i i sau omorâţla sosirea lor la destinaţ Doi ruş i ie. 124. agent personal. fă ă rămustră ri de conş ă — Ralph Epperson. tras sub chila vaporului printr-o funie legatăde corpul prizonierului. . de asemenea. Generalul Dwight Eisenhower a impus Operaţ iunea Keelhaul. ii utau distrugă pe creş ortodocşdin Serbia. pp. aceastărepatriere ‘Operation Keelhoul. p. – John Cooney. The American Pope. ei au distrus mult mai multe milioane . ca săfie tă brutal de iat elementele de pe fundul vaporului. la sfârş ră itul zboiului. Publius Press.’ după forma navalăde tortură în care prizonierul este . i care au scris despre aceastădecizie abominabilă din partea conducă torilor americani. i ilor mai mulţ tini ortodocş Iezuiţ că să i creş i. ci erau. Times Books. cea lă Lucrarea lui clandestinăa dat naş tere la întrebă ri acasă cu privire la rolul unui personaj religios. 125.AL DOILEA RĂ ZBOI MONDIAL ce arhiepiscopului fă în timpul lungilor că torii.

cunoscuţca ustaş conduş ti i i.” — Edmond Paris. era dispus săorganizeze. (el) a autorizat misionari catolici să meargăîn noi teritorii estice. Aceste căi amintesc despre rţ uciderea celor aproximativ un milion de ortodocş tini.V. pp.. un masacru asemă tor avea loc în nă Iugoslavia.. ă este problema evangheliză Rusiei. Generalul Iezuit. i Churchill. mare succes. comise de zboi ustaşcatolici. au îndeplinit planul sângeros al iezuiţ cu ilor.. considera căîncheierea socotelilor dintre Rusia ş Germania era i inevitabilă Ş Baseler Nachrichten (27 Martie … i 1942) nu a ezitat săscrie: “Una dintre întrebă rile care se ridicădin activitatea Germaniei în Rusia. Unele dintre multele că i scrise despre rţ atrocită celui de-al Doilea ră Mondial. 241. Baudrillant ş Mgr. În timp ce Rusia creş tin-ortodoxă exterminată era de papalitate.-ul pentru cruciada împotriva Rusiei. Mayol de Luppe a recrutat i L.” “Nici nu a fost uitat căîn Franţ Cardinalul a. The Vatican Against Europe. un oarecare grad de colaborare între Serviciul Secret German şOrdinul i Iezuit… Von Ledochowski. i . care este de o supremăimportanţ pentru Vatican. “În timpul verii 1941. include Te ţ ile zboi converteş sau mori! Scrisă Edmond Paris. Pe coperta că ii scrisă Farrell citim: i rţ de Acesta este raportul torturilor ş crimelor i comise în Europa în 1941-1943. i. 240. Hitler a apelat la toate forţ creş ele tine. Eisenhower ş tini i i. The ti… de Vatican Holocaust by Avro Manhatan. de că o armată tre de activiş catolici. contele Halke von Ledochowscki. ş Ravening i Wolves by Monica Farrell. pe baze comune de anti-comunism..F.78 TERORIŞ SECREŢ TII I de creş ortodocşruş Roosevelt.” rii Acest amă nunt este confirmat de Pă rintele Duclos însuş într-o carte. The Wickliffe Press. i creş în timpul celui de-al Doilea Ră Mondial.

Liberty. Rav. încât aceş să determinaţ tia fie i să întoarcă Palestina. Kostich. Papalitatea încă încerca să mai extermine pe creş tinii ortodocşîn Serbia spre sfârş anilor 1900. folosindui itul se de Statele Unite ca teroriş în acel conflict.AL DOILEA RĂ ZBOI MONDIAL de că lugă ş preoţ ş chiar de că ri i i. ening Wolves. rţ . p. . i În 1948. să ti bombardeze Serbia. Holocaust in the Independent State of Croatia. page 187. Conform că ii lui Cooney. cover. evreii persecutaţ i doreau un loc i îş pe care să numească -l CASĂşs-au întors în Palestina. anunţ de unul dintre miniş croaţ “Vom at tri i: masacra prima treime de sârbi. American Pope. 79 Expulzarea în masăş convertirea forţ i atăa creş tinilor ortodocşla catolicism erau pe agendă i . Adevă ratul mă celar al Balcanilor este Papa şBiserica Catolicănu Slobodan Milosevic. Protestant Publications. Ustaş este un alt nume i pentru Acţ iunea Catolică — Monica Farrell. 18. inul este săcitim raportul suferinţ lor şsă stră elor i pă m în minte căaceasta nu s-a întâmplat în timpul evului mediu întunecat. Israel a fost declarat a fi o Naţ Suverană iune .” — Lazo M. zboi i caust-ul au început. ci în timpul generaţ iei noastre ILUMINATE. Aproape de sfârş Primului se în itul Ră zboi Mondial. i evrei au avut succes în unele păi ale lumii şnu au vrut rţ i să întoarcăCând al Doilea Ră Mondial şHolose . Declaraţ Balfour a fost semnată ia . vom expulza a doua treime. Aceasta urma să casa lor permanentăTotuş unii fie . i . i de elementul catolic. Ei judecă persoana nepotrivită pentru crime de ră zboi. iar ultima treime va fi forţ atăsă accepte credinţ catolică prin care vor fi absorbiţ a . riţ Victimele au suferit ş murit pentru cauza libertăii i ţ de conş ă Puţ pe care noi îl putem face tiinţ. Un alt ţ al acestui ră era să el zboi facă lucrurile atât de imposibile pentru evrei. Toate mă surile care conduceau la eliminarea Serbiei în Croaţ au fost îndeplinite sub sloganul ia. i lugă e. împuternicind pe evrei să întoarcă se acasăîn Palestina.

că lumea va fi nevoită apeleze la un fă tor de pace care să să că vină regiune. ş totuş este o fricădominantă i i . exact cum iezuiţ au dorit şau ş că ii i tiut se va întâmpla. evreii se află conflict continuu cu arabii. pă a fi o ă . fost prezis de vă torii ş profeţ Sionului. Prin întoarcerea evreilor în Palestina. ş nu Hristos. pe . bine-nţ Iezuiţdoreau de mult să eles. să îngrijească o casă Palestina. Palestina? De când li s-a acordat statut de suveran în 1948. ara Totuş care a fost rezultatul întoarcerii evreilor în i. pp.. Şcine urma să acel fă tor de pace? în i fie că Papa Vaticanului. i mă The Vatican Moscow Washington Alliance. ii restaureze puterea temporară Papei. Mulţ în i evrei au murit. În ochii Vaticanului. trebuia săse gă seascăsperanţ Mesianicăveche. – Avro Manhatan. ie i avea săfie Rege. zboiul împotriva terorismului început pe . Cardinalul iezuit Francis Spellman. Spectrul creerii unei astfel de teocraţ a ii. de aceea. Când sunt traduse în termeni pur politici. fermecat camerele interioare a bisericii Catolice.80 TERORIŞ SECREŢ TII I Francis Spellman fusese factorul de decizie în acceptarea Israelului ca Stat Suveran. De ce ar folosi iezuiţ pe Hitler pentru anihilarea ii evreilor. Urma ză i ii săfie o teocraţ în care Iehova. Când Papei i se a va da tronul lui Solomon în Ierusalim. o astfel de concepţ înseamnănu ie numai rivalitate ci şduş nie. iezuiţau sperat ii că va ajunge la o astfel de vă se rsare de sânge. rea mare ocazie pentru evrei. 169.în spatele steagului Sionist. dorul milenar dupăo teocraţ globalăEbraică reprezintăo ie . 170. mult aş teptata ţ intă va fi atinsăRă . ca mai apoi. Ozark Books. pentru ei? Atenţ de în ie! Vaticanul că să uta distrugă evrei de 1000 de ani.. ameninţ mortală are pentru învăă ţturile escatologice ale bisericii Catolice. La suprafaţ statul Israel în Palestina. pentru o a teocraţ globalăce avea săvină dupăcum a ie . pentru a avea ţ lor proprie.

După zboi. Cick Publications. Totuş a fost. cu siguranţ agrava situaţ în acea . de ş rsare de sânge pentru multe decade. Katanga şRhodesia i sunt doar două exemple de naţ distruse de forţ iuni ele N. Misionarii catolici erau bineveniţ asemenea. există da. cu siguranţ un instrument pentru i. De la crearea Naţ iunilor Unite în 1945. în anul 1639. Acesta afirma: Pentru viitor. Iezuiţ au eş în încercarea de a avea un corp ii uat unit guvernând lumea după Primul Ră Mondial. pe care George Bush îl numeş te cruciadăar putea. aproximativ 83 de ră zboaie în lume. atâta timp cât soarele mai lumineazălumea. chiar dacă continuă pretindă cii elul ei să că În prezent. Spre finalul anilor 1500. edictul de excludere a fost acceptat. nimeni sănu îndră zneascăsă navigheze spre Japonia. Sosise vremea revan ş ei împotriva Japonezilor. lumea plictisită fost condiţ ră a ionată să accepte un guvern internaţ ional. În final. 153. japonezii acceptase pe toţstră care doreau să i inii trateze cu ei. Dar zboi ş îndeplinit scopul sinistru. iar aceastăhotă râre nu va putea fi niciodatărevocată nici cu preţ vieţ — Avro . Manhatan. p. După i de o vreme. porturile japoneze au . suprimarea iubitorilor de libertate. ul ii. nici mă în calitate de car ambasadori.U. ia regiune. ă . Vietnam: Why did we go?. ă .AL DOILEA RĂ ZBOI MONDIAL 81 11 Septembrie 2001. Vom lua aminte la încă scop al iezuiţ cu al un ilor Doilea Ră zboi Mondial. după Doilea Ră i-au al zboi Mondial. De ce? Pentru că strarea stra pă pă nu este ţ lor. Naţ iunile unite s-au stră din ră duit sputeri să restabilească puterea temporară papalită — ţ lor a ţ inta ii de la început. uat de a pă lumea în pace. Pentru aproape 200 de ani. şsă i rezulte în domnia pontifului din Ierusalim. acest aş numit corp de a conservare a pă a eş în mod mizerabil în încercarea cii. catolicii au devenit intolerabili cu celelalte credinţ Rezultatul a fost lipsă odihnă i vă e. Astfel s-a nă scut ceea ce se numeş Naţ te iunile Unite.

puterea militară fost tate a folosităîmpotriva naţ iunii insulare. Japonia a fost imei i adusă genunchi pentru totdeauna. Vremea revanş pe ei sosise. culminând zboi cu bombardarea Hiroş şNagasaki. jumă al secolului al XIX-lea. la în timpul celui de-al Doilea Ră Mondial. Aceasta a fost înmuiată până conflictul sângeros în sudul Pacificului. care încercaseră săocupe Japonia pentru mândrul Papă Prin a doua .82 TERORIŞ SECREŢ TII I fost închise pentru misionarii catolici. .

Comisia Warren a fost desemnată de să cerceteze cazul. ară intriga intensă spatele ei. noi informa ţ relevante cu privire la ii asasinarea preş edintelui Kennedy. Acest caz a uluit lumea pentru ultimele patru decade.CAPITOLUL 8 PEŞ EDINTELE JOHN KENNEDY Recent. imile Era o scenă bucurie în timp ce preş de edintele Statelor Unite înainta pe stră centrului oraş Dallas. Dar acum există mulţ de dovezi care dezaprobă o ime concluzia raportului Comisiei Warren ş indicăla o i mascare masivă i conspiraţ în spatele asasinatului. Kennedy a fost împuş în Dealy Plaza. este doar o acoperire a aceea ce s-a întâmplat în realitate. iar aceasta a conclus că pistolar un nebun. Aceast ănouădovadădemonstreazăcăraportul Comisiei Warren.m. mulţ erau vesele. ş ie . Urmă toarele analize a asasină rii vor include câteva evenimente şsituaţ care poate nu i ii vor pă a avea de-a face cu aceastăcrimă dar va rea . Pă zile ului rea căfiecare zâmbea în acele mii de oameni care îş i vânturau mâinile deasupra capului. care este ultimul cuvânt al guvernului cu privire la asasinare. auzit împuş turi. 1963. i în ultimii o sută ani. au fost descoperite. a fă aceasta. Dintr-o datăs-au . din spatele vehiculului. şeste unul dintre cele zece mistere nerezolvate. pe 22 cat Noiembrie. Lee Harvey Oswald. ta din În timp ce se deplasa într-un vehicul descoperit. Acestea arată a planificat şa comis această cine i crimă . la ora 12: 30 p. iar preş că edintele Kennedy ză mort cea în spitalul Parkland Memorial. Ei au spus cut căOswald a împuş pe Kennedy din clă cat direa depozitului de carte din Dallas.

iile urmă toare. edintele Kennedy avea ceea ce dorea. care a adunat informaţ ce l-au i ii convins că Statele Unite trebuie să retragă Vietse din nam. Cu acest raport în mân ă Preş . L. 264. Cine era acest grup? Cine ne-a vrut în Sudul Vietnamului ş de ce? Când vom ră i spunde la această întrebare. Vietnam. Conţ inea esenţ a deciziilor pe care trebuia săle ia. 264. McNamara şTaylor. În timp ce preş edintele Kennedy reducea implicaţ iile Americii în sud-estul Asiei. acest grup super puternic plă omorârea lui. au fă sigură mânereaAmericii în Vietnam pentru multă cut ră vreme. După nuia asasinarea lui Kennedy. Kennedy. JFK: The CIA.84 TERORIŞ SECREŢ TII I La două după zile moartea preş edintelui Kennedy. and the Plot to Assassinate John F. Jack Ruby l-a omorât pe Oswald. motive principale pentru care Kennedy a fost omorât. p. Aceste douămotive au de-a face cu ră zboiul din Vietnam. Fletcher Prouty ne spune că . Carol Publishing Group. ş o i moş tenire militarăcontinuă pentru generaţ . Raportul lor că preş tre edinte era intitulat Report of McNamara-Taylor Mission to South Vietnam. trebuia să scoatăpe americani din Vietnam. Fletcher Prouty. p. şcu Banca de Rezervă i Federală . guvernul Statelor Unite fusese ocupat de grupul super puterii care vroia o intensificare a ră zboiului în Indochina. Trebuia săfie reales pentru a termina programele pe care le propusese în timpul primului termen. — Idem. De ce? Nu cumva ca să -l împiedice să vorbească ? Existădouă . Pe 22 Noiembrie 1963. oamenii care se află spatele asasină lui în rii Kennedy vor fi cunoscuţ i. Preş edintele a trimis douăajutoare în Vietnam. . — Col.

Preţ plă a fost imens: Mii de miliarde de ul tit dolari. în acest caz. Activităile celor douădin ţ urmăau fost dezbă tute de mii de că i. Participarea lor nu este simplă speculaţ ie.PEŞ EDINTELE JOHN KENNEDY 85 Avro Manhatan era un jurnalist britanic. Totuş nimic nu a fost spus i. Tragedia din Vietnam va intra în istorie i ca una dintre cele mai crude fapte ale alianţ ei contemporane între politicăşreligia organizată i . El a scris cel puţ 15 căi despre rolul Bisericii in rţ Catolice în problemele lumii. aceastămotivaţ religioasăa ajutat la ie pornirea acestei avalanş care avea săcauzeze e agonii interminabile în continentele asiatice ş i americane. De la bun început. Factori de natur ă politică ideologic ă . la fel de concret ca prezenţ a Statelor Unite sau a rezistenţ gherilei masive a ei comunismului asiatic. economică ş militară au jucat un rol în i desfă urarea ră ş zboiului. a fost descrisăcu milioane de cuvinte scrise sau rostite. înseamnă rolul jucat de Biserica Catolicăş de partenerul ei politic. În cartea lui. i Vatican. deş pe i . Acest amă nunt urmeazăsa fie analizat. mii ş mii de vieţde tineri asiatici ş americani. . De la început. rolul acesteia a fost minimizat. dispreţ ăde lumea civilizată pierdere a faţ . or. politică devastare militarăpe o scarăfă . Este un fapt istoric. dislocaţ în masăa populaţ anarhie ia iei. Vietnam: Why Did We Go? El ne spune. Biserica Catolicătrebuie săfie consideratăca fiind iniţ iatorul principal în originea. dezvoltarea ş i executarea conflictului din Vietnam. i i i mutilare ş moarte a sute de mii de bă i. dar religia Bisericii Catolice a fost una dintre principalii instigatori. dar prima rţ nu a fost niciodatăamintitănici mă în treacă car t. răprecedent. adicărolul jucat de religie. care a lucrat mulţ pentru Compania britanică transmisiuni rai ani de dio. despre una dintre cele mai semnificative forţ care e a contribuit la promovarea lui. Originea militarăş politicăa ră i zboiului din Vietnam. femei i rbaţ ş copii. totuş faptele concrete nu pot fi ignorate uş i. ceea ce.

În Auiei gust. pagina 3. a descoperit realitatea motivului pentru care tinerii noş au suferit ş au murit în tri i Vietnam. ii i Totul a fost pus la cale de. Conform cu Avro Manhattan. 1945 el a mă ă în Hanoi ş a stabilit rş luit i . pentru a face faţ uire ă iadului ră zboiului. iar mai apoi. Mulţ i oameni. i Ho Chi Minh.. El a primit ajutor din partea Statelor Unite împotriva Japonezilor. Urmă toarele citate sunt extrase din aceeaşcarte. Chick Publications. iezuiţ ei. Vietnam: Why Did We Go?. ci se referă conducă la torii Vaticanului şla Ordinul Iezuiţ i ilor. morţ ş distrugerii. Soldaţ ii americani slujeau Vaticanului în lupta lor disperată pentru supravieţ în jungle. ii începerea Ră zboiului din Vietnam. Cuvântul Înainte al editorului acestei căi. p. autoritate globalăîn politica Vaticanului. în special catolici. 1984. săfacămanevre pentru stabilirea comunismului în Vietnam. ră zboiul în Vietnam a avut loc din cauză Vaticanul a vrut să că creeze o bază de putere în sud-estul Asiei. care nu ş la tiau nimic despre astfel de lucruri. pot face excepţ ie de realită menţ ţ ile ionate în citatele anterioare. (Sublinieri adă ugate). de unde să ocupe tot sudestul Asiei. m a i Când această carte vorbeş despre romano-catolici. — Avro Manhattan. — Idem. ea te nu se referă membri sinceri ai bisericii.86 TERORIŞ SECREŢ TII I scurt. înaintea Celui De-al Doilea Ră zboi Mondial. El pune moartea lor pe ră spunderea dorinţ pasionate a Vaticanului.. rţ comentează : Avro Manhattan. dar a folosit acest ajutor spre consolidarea dominaţ teritoriului Tonkin. a durerii. dar trebuie să prezentă faptele aş cum sunt şcum s-au întâmplat. ii 3. întreaga Asie. p. 13. a început. de a face Asia ei romano-catolică Agenţ Vaticanului au provocat .

La început. Mulţ ii i că ri budiş s-au sinucis dându-ş foc de vii. Dupăalegerea lui Papa Ioan al XXIII-lea în 1958. Era activ în a insista ca Statele Unite să aleagăpe Diem ş să susţ i -l inăca preş edinte al Vietnamului de Sud. 56 (Sublinieri adă ugate). a fost omul cheie care a condus America în conflict. zdrobind oponenţ politici cu cruzime. în Sud. lugă ti i în semn de protest împotriva persecuţ religioase. el fusese ţ adus la preş edinţ de că cardinalul Spellman ie tre ş Papa Pius al XII-lea. ă tre 87 Preş edintele Vietnamului de Sud. era un catolic practicant care a condus Vietnamul de Sud cu mânăde fier. de că Nord. Cardinalul Francis Spellman. ş i eful poliţ secrete. Ngo Dinh Diem. 177. iei Persecu ţ lui discriminant ă împotriva neia catolicilor. ş iei i Arhiepiscopul de Hue.PEŞ EDINTELE JOHN KENNEDY guvernul provizoriu al Republicii Democrate Vietnam. — Idem. — Idem. el a fost ajutat de cei doi fraţai lui Catolici. ş întoarcerea i Vaticanului de la ră zboiul rece la cooperarea cu Marxismul. p. El a transformat i pre ş edinţ într-o adevă ia ratădictaturăcatolică . p. condus la intervenirea armatei Statelor Unite în Vietnamul de Sud. el a cooperat în transplantarea a aproape un milion de nord Vietnamezi catolici. arhiepiscopul de New York. specific — budiş a cauzat ră ti. sturnarea guvernului ş dezertare din armată Aceasta a i . El a fost un credincios autentic în ră ului comunismului ş al i unicităii Bisericii Catolice. Ca un maestru strateg. În aceastăterorizare... Ho Chi Minh a încheiat o înţ elegere secretăcu Papa Ioan care a condus la control total a ţrii. A fost fă Vicar General a cut forţ armate al Statelor Unite pe care le numea elor Gls — ‘Soldaţlui Hristos’ (aceasta însemnând ii soldaţpentru Biserica Catolică în vizitele lui i ) .

p. limuzina care transporta pe directorul CIA. zboiul s-a desfăurat. . în acest ră din Vietnam. Vaticanul a triumfat. Afirmaţ lui Morrow descoperăde asemenea. în Nord. First Hand Knowledge. un document secret care a inversat imediat decizia lui John Kennedy de a limita ră zboiul din Vietnam. al Securităii ţ Naţ ionale. Orientul Îndepă a luat locul rtat Cubei ca ţ epuş coasta Americii. înainte de a fi implicat în toate detaliile determinate de schimbarea de preş edinte — semnarea Memorandumului 278. din 23 Noiembrie 1963. 23 Noiembrie. un ia . ii În ziua urmă toare omorârii sale brutale. tă 1963. de asemenea. a provocat mânia nemuritoare a buş instigatorilor ră zboiului — iezuiţpapalită ii ţ ii. Ziua urmă toare omorârii lui Kennedy. De asemenea. Shapolsky Publishers. pentru a încheia o afacere. s-au întâmplat urmă toarele: La ora 8:30 a. iar programul Vaticanului a continuat. 249. în a creat o nouăsursăde narcotice pentru piaţ a globalăa mafiei. a pă truns pe proprietatea Casei Albe… El era acolo. totuş ră i. 71.. Încercarea preş edintelui Kennedy de a înă i baia de sânge. alt motiv pentru care iezuiţvroiau să ii continue ră zboiul.88 TERORIŞ SECREŢ TII I frecvente la frontul ră zboiului din Vietnam. decizia de a opri America din implicarea în Vietnam a fost anulată . p. Efectul Memorandumului 278 a dat Agenţ Centrale de Informaţ(CIA) cale iei ii liberă să procedeze la o escalare totalăa ră zboiului în Estul îndepă rtat… Ca rezultat. Astfel. Sâmbă . chiar înaintea morţsale. Idem. Preş edintele Kennedy a început săreducă implicareaAmericii în Vietnam. Vaticanul a jucat de ambele pă i în lupta uneia rţ împotriva alteia. în timp ce sfă pe Chi Minh şîncheia tuia i înţ elegeri secrete cu el. ş câş controlul ş i a tigat în Vietnam. — Robert Morrow. John McCone.m. Îl controlau zboi pe Diem în Sud.

pp. iezuiţ fuseseră ii implicaţ traficul de droguri din Orientul Îndepă ş i în rtat i. 512.. Dope. Al doilea motiv pentru care Kennedy a fost asasinat. edintele Kennedy s-a aş în ezat calea lor. Vroiau să în continue cu deţ inerea controlului asupra pieţ internaţ ei ionale de droguri. care este banca centrală a Statelor Unite. Inc. p. piardă acest avantaj. pe care-l condusese 400 de ani în Estul îndepă Când preş rtat.PEŞ EDINTELE JOHN KENNEDY 89 ei ar fi câş miliarde de dolari în traficul internaţ tigat ional de droguri. — inclusiv traficul de droguri. a trebuit să dat la o parte.: The Book That Drove Kissenger Crazy. 511. Kennedy ş tre ia i-a pregă propria moarte. Kennedy to George Bush. este intenţ elimină Bă de RezervăFederală ia rii ncii . Vroiau să creeze o putere catolică sud-estul Asiei. o creaţ a iezuiţ ie ilor. Lazarus Publishing. Preş edintele Kennedy a încercat dizolvarea Sistemului Rezervei Federale. Sosise timpul săplece. că Constituţ Statelor Unite. Iezuiţ au pus la fie ii cale asasinarea lui. societatea lui Isus (iezuiţ au deţ ii) inut cheile traficului Orientului Îndepă rtat. 117 Politicienii din Washington controlaţ iezuiţvroiau i de i. Executive Intelligence Review.. . Called to Serve: Profiles in Conspiracy from John F. chiar dacăaceasta implica pierderea a milioane de vieţ i omeneş ti! Cum misiunea originalăa iezuiţ fusese ilor stabilităîn Beijing în 1601. tit — Colonel James Gritz. -ş exercite autoritatea de conducă datălui de tor. Colonelul James Gritz explică : Când Kennedy a propus întoarcerea monedei americane la cea de aur ş dizolvarea Sistemului i de Rezerv ăFederală când a încercat să i . cu siguranţ n-ar fi vrut să ă . În ultimele patru secole. — assorted authors. continuarea ră zboiului în Vietnam.

— W. De aceea. ca aceş săfie la dispoziţ noastră să tia ia . . fie ca ei (iezuiţ să aibă ii) întâietate peste prinţ nobili. vă i din capitolul doi. a Aţ i putea spune. şnu i ca marionetă lor. ă ele ţ ii. din bani care au fost fă i din nimic. A fost singurul preş edinte catolic pe care l-am avut vreodată E adevă Chiar dacă catolic. 47. cuţ Kennedy a început s ătipă reascăbanii guvernului Statelor Unite. care erau liberi de datorie. i Iezuiţ folosesc bogă creatăde Rezerva Federală ii ţ ia .C. “Stai puţ că in Kennedy era romanocatolic. Secret Instructions of the Jesuits. ş magistraţîn orice i. au reuş săasasineze pe it Kennedy pentru căa încercat săfacăacelaş lucru. de În concluzie. DacăCongresul Statelor Unite ar fi fă cut banii proprii. aş cum impune Constituţ n-ar mai trebui a ia. Iezuiţ dacă amintiţ ţ enii ii. sacrifice pânăş pe cele mai apropiate rude. să înlocuiască dolarii Rezervei Federale. era considerat că interesele Statelor Unite erau o prioritate faţde dorinţ papalită Nu era iezuit. Am vă în capitolele anterioare cine este zut responsabil pentru crearea Bă Rezervei Federale. pe care îi folosim astă zi. săplă teascăsute de miliarde de dolari de interes pe care îi plă te acum bancherilor pentru datoriile teş naţ ionale. American and Foreign Christian Union. Ignatius Loyola. ine Brownlee. el a .90 TERORIŞ SECREŢ TII I Constituţ Statelor Unite dă ia congresului putere să facă banii. au încercat să asasineze pe preş edintele Andrew Jackson pentru că întrerupt activitatea bă a ncii centrale. p. îndră znind să ioneze ca un adevă preş acţ rat edinte. area John Kennedy a provocat mânia criminală iezuiţ a ilor. scrisă fondatorul lor. Din nefericire. i i loc.” rat. Există secţ interesantă instrucţ o iune în iunile secrete a ordinului iezuit. ş ncii i a operaţ neconstituţ iei ionale a acestei bă care fură nci bani de la cetă americani. pentru finanţ faptelor lor criminale. când consideră că m aceasta ar susţ interesele noastre. ş i i pe cei mai intimi prieteni.

în timpul unei conversaţcu prietenul că ii ei. 271.A. depă eş toate bog ăiile ş te ţ Americii. persoană i este cel mai bun prieten.B. care era capul CIA. Secretarul de Stat. se aflau în mâinile cardinalului Francis cu Spellman. Politic. Jean Hill . 36.I. Alan. Prim Cardinal al Bisericii Romano-catolice. un i ăîn agent secret în FBI. ş ocupăpoziţ principale în i ii C. În cartea ei. Credeţ căBiserica Catolic ănu este atât de i puternică Credeţ aceasta exagerează ai prezenta ? i că în ca fiind prea puternici? Avro Manhattan ne spune: Cardinalul Francis Spellman. pp.I. care era unul dintre poliţtii însoţ ai lui iş itori Kennedy. Foster Dulles.. Alan. legă neoficială tura dintre papa. a fost vicarul militar a Forţ Armate Americane în elor Vietnam. se furiş eazăîn Casa Albă în .B. împreună F. Secretarul de Stat a Statelor Unite ş fratele secretarului. intitulată JFK: The Last Dissenting Witness.A. în New York. oamenii imii . Astfel. J. trebuie să moarăCe sistem! . Senat şîn Congres.PEŞ EDINTELE JOHN KENNEDY 91 Vedem aici că dacă ordinul iezuit spune că anumită o persoană trebuie sămoară nu conteazădacăaceastă . — Avro Manhattan. din punct de vedere financiar. Biserica Romano-catolicăi iezuiţau avut acces şcontrol asupra ş ii i lui John Foster Dulles. ş i asupra fratelui lui. Biserica Catolicăîn Statele Unite. era capul C. dacă i este tată iţ îţ . p. Prin Cardinalul Francis Spellman.I. a fost martor omorârii lui Kennedy. 35. care i. Acele două departamente. ea menţ ionează . — Idem. El era. Murder in the Vatican. de asemenea. Ozark Books. Este o forţ Pentagon. acesta i-a spus: În timp ce Kennedy era ocupat strângând mâinile mulţ adunate în aeroport. de New York. sau frate.

“Prietenii mei din formaţ spun că ie Johnson a început săse aplece jos în vehicul. Deci. Lyndon Johnson. Ni s-a ordonat săstă în spate ş sănu ă m i ne apropiem de partea din faţ nici un chip.” mai ţ inem cont de ruta veche. “dar ne-au cerut sănu . în cele patru laturi ale vehiculului preş edintelui. Ne-au aş ezat in cea mai nebună poziţ de care am auzit vreodată ie . Normal. dar ni s-a spus căvroiau ca oamenii săse bucure de vizibilitate nerestricţ ionată Bă . p. probabil căKennedy s-ar fi aflat în afara zonei din care avea săfie împuş cat. patru poliţ ti pe motocicletă mergeau iş .B. nuiesc căCINEVA a că tat o vizibilitate nerestricţ pă ionatăsuficientă .B. 113. principală A spus J. — Jean Hill. Nu înţ eleg. Nu ăcu auzisem niciodatăde o astfel de formaţ iune. În schimb. cu siguranţ i au ă ! S-a mai întâmplat ceva ciudat. Dar asta nu-i tot.” Jean a simţcăi se încleş m it tează gura. ia i prietenul ei martor. Cel mai ciudat lucru pe care ni l-a spus era căruta paradei prin Dealy Plaza a fost schimbată “Schimbată Cum?” A întrebat Jean . ruta prin Dallas a fost schimbatăpentru ca . lă sând vehiculul preş edintelui fă răescortă în faţ.92 TERORIŞ SECREŢ TII I Serviciului Secret al lui Johnson au venit la poliţtii iş de pe motociclete ş ne-a dat o serie de i instrucţ iuni.” J. avea o problemă reală Continuând cu conversaţ dintre Jean Hill ş .” ? Hill. aparent. Pelican Publishing. Asasinii iezuiţ avut. “Iniţ trebuia săse meargădirect pe strada ial. vice preş edintele Statelor Unite. JFK: The Last Dissenting Witness. ni s-a cerut sădă colţ pe strada Houston ş săs-o m ul i scurtă pe Elm. a fă ochii mari cut ş a exclamat: “Poate cădin cauza aceasta au i schimbat ruta.. “Dacără mâneaţ pe strada principală i . oamenii săaibă acces vizibil la preş edintelui Statelor Unite. aproximativ 30-40 de secunde înainte de auzirea . Despre ce vorbeş A întrebat Jean inocentă ti? . dar de data aceasta ne-au aş ezat pe toţîntr-o i parte.

pp. Erau multe gloanţpe care doctorii le-ar fi gă şastfel. “Unul dintre ei i-a i.” spus lui Maguire c ăl-a v ă zut pe Johnson aplecându-se în vehicul înainte ca vehiculul să intre pe strada Houston. ş s-a aplecat. înainte e. Dacă într-adevăs-au tras mai multe focuri în acea r zi în Dealy Plaza. e căraportul prezentat era numai minciuni. erau foarte serioş A spus J.B. Carl Renas. ideea că e sit i pistolarul principal a fost Lee Harvey Oswald. aceş nepermiţ evidenţ săiasăla tia ând elor lumină indiferent de numă de persoane care ar fi .” “Dupăpă ănu rerea mea.” “Hm! Poate Johnson a scă ceva jos.B. să pun o serie de întrebă — Idem. cu duse Exista o conspiraţ condusă iezuiţ ie de i care omorâse pe Kennedy. cu siguranţ vehiculul conţ ă . Totuş corpul preş i.PEŞ EDINTELE JOHN KENNEDY 93 primei împuş turi. De ce? Pentru că erau destule evidenţ că e a fost împuş de mai multe gloanţ Erau destule evidenţ cat e. de auzirea împuş turilor.” 116. că Legea. capul securită ţ ii . edintelui Kennedy a fost luat fă ră autopsie. ar putea fi o pat i simplăexplicaţ “Poate căda. fii serios J. tiu dar acest coleg spunea căpă săse aş rea tepte la gloanţ Când am auzit aceasta. “Cu siguranţ vorbeau serios. interzice ca oamenii care mor în statul Texas să luaţ fie i înainte de efectuarea autopsiei. Lyndon Johnson acţ ca şcum ş că iona i tia aveau să zboare gloanţ aplecându-se de mai multe ori. Nu crezi?” „Oh.. e Trei zile după asasinare. 114-mi ri. unde autopsia federalăa fabricat evidenţ care săse e potrivească minciunile comisiei care dă un raport. De aceea corpul lui Kennedy a fost transportat la Washington D.B.” a spus ţ Jean Hill crezând căprietenul ei glumea.” “Nu pretind căş ce l-a determinat săse aplece.C. De aceea nu s-a permis efectuarea autopsiei în Texas. în Texas. am început e. Deci.” A replicat J. ie. Cred căacesta este o mică că ciudăenie. inea evidenţale acestui fapt. rul murit.

Charles Crenshaw. Mi-a luat un numă de ani pânăam înţ de r eles ce trebuia săfac o bunămă rturisire unui preot înainte să merg la Sfânta Cinădar în adolescenţ . Serviciul secret i-a spus lui Renas. pânăcând a devenit Preş edintele Companiei Ford Motor. în 1970. El a ţ observat mai multe gă produse de gloanţ cea mai uri e. — Robert Lacey. Penguin Books USA. p. cu elicopterele securităii zburând pe deasupra. Renas era ş securită reprezentând Diviziunea eful ţ ii Dearborn a Companiei Ford Motor. Lee Iacocca era ş eful Diviziunii Dearborn a companiei Ford Motor.C. 531. “Ţ i gura. p. care a trimis pe Carl Renas să aducămaş în care Kennedy se afla când a fost ina asasinat. Limuzina a ş fost dusă Renas la Hess şEisenhart de Cincinnati de i unde parbrizul a fost înlocuit. Ford. În anii de mai . ele Ce legă avea el cu Biserica Catolică În turi ? autobiografia lui.94 TERORIŞ SECREŢ TII I la Dearborn Division de la Ford Motor Company. era i te -l noiembrie 1960. Iacocca a fost parte din acoperirea adevă rului pentru că eliminat a evidenţ cu privire la asasinarea lui JFK. ă am înţ eles importanţ acestui drept greş a it interpretat al Bisericii Catolice. Ballantine Books. 106. evidentă fiind una în parbriz. la Dearborn. JFK: ine-ţ Conspiracy of Silence. conform lui Renas. care. Cine era ş acelei eful diviziuni în 1963. când acesta l-a chemat să -i spunăcăîi va încredinţ conducerea diviziunii a Ford. când lui Renas I s-a încredinţ sarcina at vieţlui? ii Henry Ford II spune astă că zi prima oarăcând îş aminteş să fi întâlnit pe Lee Iacocca. the Men and the Mashine. Iacocca a fost ş prinef cipal a Diviziunii Dearborn. conduce limuzina de la Washington la Cincinnati.” . de la Washington D. era o lovitură principală i nu un fragment. acesta spune.

cu numele Thomas ilor. 8. din nefericire. Romano-catolicul Lee Iacocca. Nu este uimitor că mulţ după i ani aceea.. nu Chiar şJean Hill a precizat că existat câteva încercă i au ri să omorâtă şcopiii ei. ş folosit puterea. Bantam Books. Au existat mulţoameni care au ş mult despre i tiut asasinarea lui Kennedy dar. e. ca săfacărost de toţbanii de care Lee i Iacocca a avut nevoie.000 trilioane la unu. S-a fă un efort e cut deosebit pentru înlă turarea orică mijloc de aflare a rui adevă rului. Lee Iacocca a mers la Congres şa cerut ajutor financiar? i Cum catolicul Iacocca fusese un serv atât de supus cauzei iezuiţ un alt catolic supus. fie ea. doi prin sinucidere. — Iacocca: An Autobiography. Am început chiar săfrecventez întâlniri la sfârş de să mână unde iezuiţ într-o it ptă . m-au fă tiinţ faţ că ă cut săînţ eleg viaţ pe care o tră a iam. ‘Tip’ Neill. era de 100. examinare de conş ă ă tre faţ.” . au murit 18 martori — ş i ase prin împu ş care. aproape toţ i au murit sub circumstanţmisterioase.” a scris : “În decursul a trei ani de la omorârea preş edintelui Kennedy şLee Harvey Oswald. autorul că ii Crossfire: Complotul rţ care l-a omorât pe Kennedy. a ajuns la concluzia căprobabilitatea ca numă de martori rul implicaţ asasinarea lui Kennedy să i în moară între 22 Noiembrie 1963 ş data mai sus menţ i ionată . ca purtă de cuvânt al i-a tor Casei Albe. trei în accident. a fost acela care a trimis pe Carl Renas să aducă limuzina care purta semne de multiple gloanţ trase de multiple pistoale. În perioada de . ş principal al ef diviziunii Dearborn a companiei Ford Motor. i Jim Marrs.Un matematician... unul printr-o loviturăde carate la gât.. ii. angajat de London Sunday Times în Februarie 1967. pentru ca nici un secret să fie divulgat. Kennedy. unul prin tă ierea gâtului. p. ca preş edinte la Chrysler.PEŞ EDINTELE JOHN KENNEDY 95 târziu. m-am simţ complet împrospă după it tat mă rturisire. cinci din cauze naturale.. care l-au omorât pe John F.

Kennedy a fost unul dintre mulţ preş i. în timpul ş după i comiterea crimei. rui istorie trecutăa fost caracterizatăde plă nuirea ş i îndeplinirea unor astfel de fapte. p. care a putut introduce sinuciderea ş sacrificiul de sine i în membri ei. — Craig Roberts ii e and John Armstrong. i ş cum nimic nu s-a întâmplat. Aceasta iei este Biserica Romano-catolică — Emmett . Inc. faimosul Prim Ministru Englez în timpul Celui De-al Doilea Ră Mondial. Te vei împiedica în adevăaici şvei merge mai departe r i ca ş cum nimic nu s-a întâmplat. McLoughlin. Rolul jucat de papalitate în aceasta crimă i ascunderea realită nu pot fi neş ţ ii. Am vă că zut Vaticanul avea un plan. i Acum înţ elegem realitatea cu privire la unul dintre cele mai controversate subiecte în istoria americană . se i împiedicăde adevă dar se ridicăş continuăca r. Winston Churchill. ocazional. p. care a avut conexiunile internaţ ionale necesare. 1963. au murit peste 115 martori.96 TERORIŞ SECREŢ TII I timp dintre 22 Noiembrie 1963 pânăîn August 1993. o organizaţ a că ie.ş i oameni în poziţ ii i alţ ii cheie au ascuns dovezile. gate. Cei mai mulţdintre oameni. 3. că zând victime morţ în circumstanţ ciudate. Lye Stuart. JFK: The Dead Witnesses. A existat un singur grup. ii edinţ ţ şîmpă i care au refuzat să opună ari i raţ se iezuiţ ş ilor i au fost omorâţ i pentru aceasta. a spus odată zboi . 161. Consolidated Press. oamenii în poziţcheie l-au adus la îndeplinire. care a avut banii. regi. ş care a continuat săexiste prin i toate fazele conspiraţ de asasinare. An Inquiry into the Assasination of Abraham Lincoln. sau vei începe să i analizezi istoria şevenimentele actuale într-o nouă i lumină ? . care a avut un motiv durabil consistent înainte.

ră aibăloc o judecare a cazului. toare de flă ri. Mulţdintre aş ti i a numiţ experţ expus mă ii i au rturii care au fă pe mulţ cut i să creadăexact opusul adevă rului. Primul amendament la Constituţ ie. în afara oraş Waco. Aveau câteva pă religioase diferite de alte reri biserici.CAPITOLUL 9 MASACRUL DE LA WACO Un grup religios. că şgaz lacrimogen. cele mai teribile proporţ este faptul că ii. Minciunile . Davidienii nu fă cuserănimic săprovoace acest atac din partea guvernului Statelor Unite. cunoscut ca Branch Davidians (Ramura Davidiană tră în tabă lor. foarte puţ oameni ş cum erau membrii ini tiu grupului Branch Davidians. eles. distrugă casele şvieţ în special. şfoarte puţ oameni ş i ini tiu ce a avut loc în timpul asediului de la Waco. Diferenţ religioase nu ele puteau fi un motiv pentru care săfie atacaţ săli se i. ului Texas. în masacrul de la Waco. tot ceea ce guvernul şcanalele de ş au spus despre i tiri aceş oamenii erau numai minciuni. pe care o ) iau ra numeau “Muntele Carmel”. . Un punct foarte important de înţ este căefectiv. a aveau opinii diferite între ele. garanteazădreptul la închinare conform conş ei tiinţ fiecă ruia. . dar guvernul a ignorat total acest drept. Pe 19 Aprilie 1993. dar. multe dintre aşnumitele biserici standard. fă să i ile. aproape 100 de oameni i ş pierdut viaţ Ceea ce face aceasta o tragedie de i-au a. Ca rezultat. Din cauza acestor minciuni. Davidienii se aveau bine cu cei din comunită ţ ile vecine. agenţ guvernului Statelor i ai Unite au atacat tabă lor şau omorât femei şcopii ra i i neajutoraţcu tancuri de armatăaruncă i.

Drepturile in constituţ ionale ale Branch Davidians au fost totalmente ignorate. duminica trecută când it . purtă torul de cuvânt al Bisericii Adventiste de Ziua a Ş aptea. Pă ii de-abia au primit mesajul căva avea rinţ loc un masacru sinucigaş a spus Burton. să tile arunce suspiciuni sau să discrediteze un grup sau o biserică . în acelaş timp. Cuvintele “cult” ş„sectă sunt folosite de guvern i ” sau veş media. Texas. În dimineaţ dinaintea paş a telui anul trecut. Dar pacea a ajuns la un sfârş sângeros. transmiţ ând o avertizare cum căurmă toarea zi. o explozie de violenţ ăva avea loc în Waco. Primă vara trecută oficiali ai bisericii . a spus căa primit un telefon înspă imântă tor.” adă ugând cămintea ei s-a umplut cu imagini a omorârii lui Jim Jones ş900 dintre urmaş lui. — The Washington Post. cut Primul amendament al Constituţ spune că iei guvernul nu va face legi care aparţ religiei. membri ai sectei au început împuş turile cu că agenţfederali. Autorităi ale bisericii au înş at poliţ ş ţ tiinţ ia i Paş a trecut fă tele răincident. Departamentul de Stat primise i cuvânt de la surse din Australia căgrupul lui Koresh pregă teau arme şplă i nuiau sinuciderea. Shirley Burton. . Adventiste de Ziua a Ş aptea au auzit de la colegii lor din Sydney căBranch Davidians plă nuiau o sinucidere în masăpentru ziua de Paş Aproape ti. pe căimposibile ia i chiar. cult care cuprindea o duzin ăde foş adventiş Omul ti ti. Pe linie.98 TERORIŞ SECREŢ TII I au fost spuse în intenţ de a se justifica. 3 Martie. . ceea ce guvernul a fă acolo. Criminalii au fost vinovaţde cele mai crude i crime. primise mesajul de la pă ii unui membru al rinţ cultului. în i ii Guyana. ii 1993. se afla un oficial al bisericii din Australia.

Avuseseră împuş turi între David loc că . care se afla afară acoperiş . 15 Martie. Koresh a invitat BATF (Biroul Alcool Tutun şArme de Foc al guvernului) să i vină Tabă Muntele Carmel să la ra vadă orice ar fi dorit să vadăTragic. Nimic. ută niciodatănu venise de la ei. patru agenţBATF au fost i omorâţ Aceş agenţcare au murit pe 28 Februarie. împuş când prin fereastra pe care intraserăcei patru agenţ .MASACRUL DE LA WACO Statul a transmis informaţ la ATF (Departamentul ia Guvernamental de Alcool. În loc să la uşdin faţ 100 agenţ bată a ă . . în iunie 1992. liderul Davidienilor. Aceş patru agenţau fost singurii agenţ ti i i federali care au murit în asediul de la Waco. Koresh mergea frecvent la jogging. 1993. dar ei nu erau interesaţ arestarea i în lui Koresh. Apoi. În timpul asedierii. arată la un alt agent BATF. i BATF au atacat tabă ca să ra. — i-a Newsweek. Caseta Video a Lindei Thompson intitulată„Waco. De ce a mers Clinton la astfel de extreme la Waco? Existaserăprobleme la tabă de la Muntele ra Carmel în 1987. BATF a refuzat să . iar guvernul l-ar fi putut aresta atunci. Aceş au fost omorâţ oamenii lor! tia i de Există multe întrebă fă ră ri ră spuns în tragedia de la Waco. i care au murit. 1992. au deschis foc tră i aţ gând în uşşpereţtiind că interiorul clă se aflau femei ăi iş în dirii ş i copii. i Agenţ i BATF şFBI neameninţi. Tutun şArme de Foc) i care ş început investigarea în Iunie. 99 Aceste dou ăarticole vorbesc despre veş ti ră cioase circulând despre Branch Davidians. vină Asedierea taberei Davidiene a început pe 28 Februarie 1993. Caseta aratăpe agenţintrând în i clă direa taberei printr-o fereastră etaj. i. Marea Minciună aratăcăacei agenţnu au fost omorâţde ”. pur şsimplu. i i Branch Davidians. David Koresh. ti i fuseseră rzile de corp ale lui Bill Clinton din timpul gă Convenţ Democratice până iei când Bill Clinton a devenit preş edinte. auzise că vroia să ATF primească informaţ ii complete despre el. pe . aresteze pe David Koresh. Guvernul vroia o confruntare.

iş i pentru tentativă omor. au ii apelat la o astfel de cruzime la Muntele Carmel. eri întrebând despre Koresh ş cumpă i rarea armelor. i ii i i ii Ş Davidieni au fost arestaţjudecaţ i condamnaţ apte i. deş noi i. mulţdintre angajaţerau destul de i i dră i cu ei. fiind întâmpinat cu fricăde că Davidieni. era vreo problemă săcer ofiţ . I-am tratat ca pe fiinţ e umane. dar agenţBATF au refuzat. guţ Acţ iunea guvernului a fost un abuz de autoritate. Vic Feazel: Nu am avut probleme. Într-un interviu televizat.100 TERORIŞ SECREŢ TII I Koresh şurmaş lui ş George Roden şurmaş lui. în nici un caz ca pe niş ră că te ufă tori. Haideţ i să investigă adevă m ratul motiv pentru masacrul de la Waco. pe 21 Aprilie 1993. În Iulie in 1992. Koresh mi-a spus că dacă . a spus: David Koresh a cumpă de la mine arme de rat foc în valoare de cel puţ 50. Dacă David Koresh era principala ţ a guvernului. L-am sunat pe David Koresh când ofiţ BATF erii erau încăîn magazin. M-am oferit să însoţ pânăla Campusul -i esc Muntele Carmel ca săvadăarmele pe care Koresh le cumpă rase. intă . 1 Martie 1993. Erau extrem de politicoş Dupăproces.000 de dolari. care agenţfederali. Cu siguranţ a existat un motiv sinistru pentru ă . de cu Conform procurorului în caz. Dacă tre guvernul federal ar fi sunat să vorbească Davidienii. Henry McMahon. sub conducerea lui Bill Clinton. i nu suntem de acord cu tot ce credeau sau spuneau. erilor sămeargăla el. ţ ile federale. tia Koresh avea o altă problemăimplicând autorită . care deţ un magazin de arme in inea Waco. avocat al districtului McClennan. ofi ţ BATF au venit la magazinul meu. cu aceş le-ar fi dat orice doreau. ii Koresh fusese extrem de cooperant în 1987 şapoi i în 1992. împreună David Koresh. — Houston Chronicle.

pare a fi uş să or confirmi acest apel. de mai multe ori. suntem omorâţ i!”. am i ii mers la jogging pe ş osea cinci kilometri. care nu se afla în campus când a început conflictul. ignorat constituţ cu ocazia masacrului de la Waco. Wayne Martin. Prin aceastădispoziţ iezuităoamenii ie de stat sunt determinaţsăacţ i ioneze. cum stau lucrurile pe la voi?” Wayne Marieţ tin strigă telefon: “Se trage în noi! Suntem omorâţ în i. ţ De ce nu a fost Koresh arestat în timpul unei ieş iri la jogging sau în Waco? Ş Davidienii că atacaţ agenţfederali? tiau erau i de ii David Thibodeau. la 911. Iezuitul Bill Clinton. pentru publicare în presă : David Koresh. pe 3 Mai 1993. Paul Fatta. De ce nu? Numai oameni care lucreazăpentru o putere care urăte libertă ş ţ ile noastre pot face aşceva. a fost uitor intervievat într-un show de televiziune “A Current Affair”. Cum toate apelurile telefonice 911 sunt pă strate. un Davidian. El a specificat căunul dintre membri Davidieni. care. “Această întâmplare devenise atât de controversatăcă . un avocat educat la Harvard. salut bă i. cu a un jură mânt solemn a promis să respecte constituţ a ia. A fost transferat la altă agenţ unde persoana care a ră ie spuns a spus: “Bine. nu pentru . De ce nu a fost arestat atunci? Ne-am aflat în afara proprietăii de mai multe ori.MASACRUL DE LA WACO 101 de ce nu l-au arestat paş astfel încât vieţ inocente nic. a sunat la 911 la scurt timp după agenţ ce ii federali au atacat campusul. dar. după cum a spus reportera de la Current Affairs Mary Garafolo. poliţ a ia refuzat să elibereze acest apel presei. ia Aici se face simţ ităputerea teribilăa bisericii Catolice.” Nu a existat nici un ră spuns la acel apel. eu ş alţ împreunăcu noi. un supravieţ al masacrului. ile să fost cruţ Minciunile agenţ BATF au fost că fi ate? ilor Koresh nu a ieş niciodată campus unde ar fi putut it din fi arestat. a comentat de mai multe ori.

iar tată ei era de faţş nu a fă l ăi cut nimic să oprească Dacăacest lucru ar fi adevă -l .. p. nebun. Cusack. Judecă torul Suprem Janet Reno l-a numit criminal periculos. bisericii care îi controleaz ă Aici se decid . Trebuie să explică aici că m numele „Papa Negru” este numele sau titlul dat generalului suprem iezuit. iunii — The (UK) Observer. cum putea el. iraţ ş probabil. . James Tom. ional i. a fost cel mai puternic critic a Davidienilor. Dacă Koresh era imaginea lui Manson.102 TERORIŞ SECREŢ TII I binele ţrii că ă reia ei aparţ ci pentru binele in. 106. . 2001. tre i de Bob Ricks. şsă intervină nici un fel? i nu în Tom a declarat că David Koresh era imaginea lui Charles Manson. Editorialistul de la Fort Worth News l-a numit ucigaş masă i Bill Clinton s-a referit la el ca fiind in ş periculos. cel mai puternic om din lume. rat. de ce Tom s-a ală turat lui? Când s-a permis pă sirea campusului din Muntele ră Carmel a 21 de copii. copiii care au pă sit campusul de la Muntele ră Carmel un fuseseră abuzaţ i deloc fizic. ca tatăsă . The Black Pope. . April 22. David Koresh era considerat demon ş monstru i nebun de că oamenii vinovaţ masacrul de la Waco. în bune condiţ fizice ş erau foarte bine educaţ În ii i i. investigă acuzaţ m iile de abuz fizic sau sexual care se spune că avut loc în au campusul de la Muntele Carmel. postul Houston a declarat că cei 21 de copii erau intr-o stare psihologică bunăSe aflau . probabil. omul responsabil de masacrul de la Waco a spus că David Koresh era sociopat clasic. concluzie. subiectele de naturăsecretă — M. care este. i ini tiu Haideţîn cele ce urmeazăsă i. Rick a fost responsabilul acţ de la Waco. El a menţ că ionat David Koresh a bă tut-o pe fiica lui timp de 30-40 minute. un fost Davidian. Marshall Rusell & Co. vadă fiica lui fiind tratată pe astfel. Acţ ionează în secret şfoarte puţ ş despre el. mental sau moral.F.

Aceea i trebuie să fost cea mai teribilă fi moarte. Oamenii care au ordonat folosirea gazului CS îl numeau pe David Koresh cu cele mai teribile nume. a cerut impunerea unei noi legi naţ ionale care să interzicădeţ inerea de arme de mânăAceastă . Este ilegal. Cine beneficiază Două ptă ? să mâni după masacrul din Campusul Muntele Carmel. De multe ori. posedarea. cu atât mai curând simţ ti i efectul. un senator din Rhode Island. sub Convenţ de la ia Paris. April 23. a se folosi în ră zboi. Membrul i Congresului Statelor Unite. Benjamin Garrett. au Numele cu care l-au numit pe Koresh se atribuie lor. Gazul CS este una dintre cele mai crude otră pe vuri care guvernul putea să folosească -l împotriva copiilor.” David Koresh a fost descris ca demon. pentru ascunderea ş justificarea crimelor i comise de ei. John Chafee. — Idem. Lenin a sfă tuit: “Numeş inamicii tă ceea ce eş tu ş întotdeauna. Ron Paul a spus: Gazul CS este interzis. de asemenea. 1993. Ei. Totuş l-au folosit i. . Imagini de la masacru aratăcopii arş negri. O altă crimă teribilă comisă Waco a fost folosirea la gazului CS în campus. lege ar interzice vânzarea. spune opusul adevă rului. Aceş oameni: Bill Clinton. împotriva propriilor cetăeni. au menţ ionat că pompat gazul pentru binele copiilor. Statele Unite nu-l pot folosi în ră zboi.I. director executive la Controlul Armelor Chimice şBiologice a specificat: i Gazul CS a afectat în mod deosebit copiii — Cu cât eş mai mic. un eveniment poate fi înţ mai bine prin evenimentele care au loc după eles el. — The Washington ţ Times. Janet Reno şBob Ricks au ti i ucis acei copii la Waco.MASACRUL DE LA WACO 103 Aceş oameni practică ti ceea ce V. te i ti i. pentru femei şcopii. importarea ş i exportarea de arme de mână Dacăpropunerea lui .

Marele ia General Francez Lafayette a spus odată : Este pă rerea mea cădacălibertăile acestei ţ ţri — Statele Unite — sunt distruse. lcat. să poată avea succes în aprobarea legilor ilegale care ar fi abolit amendamentul numă doi al constituţ rul iei. aceasta se ă va întâmpla datorităsubtilităii preoţ iezuiţ ţ ilor i catolici. Au sperat ca după aceea. zboi a vrut să invadeze Elveţ Elveţ i-a spus că ia. Bill Clinton.. lcare împotriva acestui drept. Cine a urât constituţ de la început? De la începutul ia acestei ţ iezuiţ au încercat să ă ri. p. 54. unde dreptul lor de a deţ arme un este încă rata ine lcat. Ei au instigat i ţ majoritatea ră zboaielor în Europa. Vatican Assasins. Halycon Unified Services. ar fi produs o schimbare uriaş ă în al doilea amendament al constituţ americane. Ei au numit constituţ a fi un document satanic. să ii i-au instige ş i să îndeplinească distrugerea de la Waco. de crime este extrem de joasă . invadarea Elveţ de mai multe ori. . Hitler .dreptul oamenilor de a pă şpurta arme de stra i mânănu va fi încă . rata de crime este foarte joasăÎn timpul celui de-al doilea ră mondial. — Eric Jon Phelps. i e se permite purtarea de arme. unde . ienii poate să i trimită -ş armata peste graniţdar că unul dintre ă nici ofiţ nu urma să întoarcăHitler a dat ordin pentru eri se . care iei spune “. ii distrugă Constituţ ia. aproape nu existăÎn state şoraş din America.” Orice lege cu privire la arme pe care Congresul îl aprobăeste o încă .. pentru căei sunt cei mai pricepu ţş i i periculoş inamici ai libert ăii. Fiecă om în Elveţ i se cere să rui ia aibă armă o de foc în casăinclusiv puş . Iezuiţş folosit omul. Când cetă unei naţ sunt înarmaţ ţ enii iuni i. Elveţ a ră neutrăde-a lungul ră ia mas zboiului. căde asalt. Cine vrea să dezarmeze cetă americani? Nimeni ţ enii un vrea să dictatorul unei naţ cu 200 milioane de fie iuni arme în posesie. dar ofiţ nu se iei erii supuneau. În Elveţ crima ia.104 TERORIŞ SECREŢ TII I Chafee ar fi devenit lege.

vor se fi cumva mai bine mânuite şînţ i elese datorită ceea ce a s-a întâmplat acum. i Această afirmaţ a fost fă în Rose Garden şpoate ie cută i fi gă în documentele presei Casei Albe. va mai cere să confrunte în alte contexte în viitor. În propriile sale cuvinte. Orice organizaţ religioasă fost pă ie a trunsă i dominată ş de iezuiţEi vor ca toţ stea în organizaţ principale. Pentru Clinton. căîmi pare foarte ră pentru pierderea de vieţcare a avut loc la u i începutul şla sfârş tragediei din Waco. se cret iezuiţ la nivel mondial. vor fi avertizaţde scenele i oribile pe care le-au vă în ultimele ş să mâni. când miş ilor carea ecumenică va fi mă turat cu succes protestantismul. Conform fostului preot iezuit Alberto Rivera. un cult este a un grup care un este parte dintr-o organizaţ populară ie . Sper că ii. fă îndoialăli se ii i ră . pentru căei insistăsăse accepte propunerea pentru interzicerea purtă de arme. rii A existat un alt motiv pentru acţ iunea de la Waco. în pregă tirea pentru semnarea unei înţ elegeri între Vatican şStatele i Unite. pe care Bill Clinton l-a menţ ionat pe 19 ş20 Aprilie 1993. sunt mai greu de manipulat. Clinton a exprimat o avertizare ş o ameninţ oricui va îndră să ataş unui i are zni se eze grup religios.MASACRUL DE LA WACO 105 Este uş să or identifici pe iezuiţsau marionetele lor în i Congresul Statelor Unite. i. i în Dr. zut apte ptă Ş sper foarte mult căsituaţ dificile cu care s-au i iile confruntat agenţfederali şcu care. toate bisericile populare au fost dominate de iezuiţ jurul anilor 1980. aşnumit cult. Oricine se află afara oară în bisericilor principale. Rivera a explicat că când se afla sub jură pe mântul extrem al iezuiţ i s-a spus că va da un semn seilor. sită Vreau săspun. cum am fă cut-o ieri. i itul alţ care vor fi tentaţ se ataş cultelor şsă implice i să eze i se cu oameni ca David Koresh. i să iile pentru o mai uş îndoctrinare. Semnul era când un preş edinte al Statelor Unite îş depune jură i mântul de oficiu în faţ unui a .

). oricine se opune papei. Catolicii vor fi umpluţ ură ă eretici i cu faţ de (Un eretic este oricine un crede în religia catolică . Aceasta cere de la biserică continent un studiu pe amă nunţ săfie îndeplinit în fiecare naţ ş la it. i-vă s-a declarat: De aceea. Appendix I..... ş preş i edintele Reagan a stat cu faţ la Monumentul Washingtonului. Alberto Part Three.. . The Godfathers. Vom da loviturăde moarte ereziei. i Bill Clinton a declarat că Waco a fost o încă lzire pentru confruntarea altor grupă religioase! Sună ri acestea a cuvinte exprimate de un om care apă drepturile ra constituţ ionale a cetă ţ enilor Americani. în jură mântul în ceremonii a fost mutat în partea de est al capitalei. sau sunăa cuvinte exprimate de un iezuit care îndeplineş planurile te papalită ţ ii?Amintiţ ! La congresul secret de la Chieri.. Chick Publications. Pentru prima oară istoria Statelor Unite.. oricine crede căpapa este anticristul. The Jesuits in History. Waco a fost o avertizare împotriva ataş amentului faţ o bisericănepopulară unde adevă despre ăde . rul papalitate şanticrist ar fi expus. Ozark Book Publishers.. Aceasta s-a a întâmplat pe 20 Ianuarie. hotă să rât îndeplinească planul iezuit de la Chieri..106 TERORIŞ SECREŢ TII I obelisc. page 26. — Hector Macpherson. Protestantismul trebuie săfie abolit. 1981. Papa Ioan Paul Al II-lea a spus clar: Activitatea de prozelitism a sectelor ş a i grupelor religioase noi în America este o piedică gravăîn lucrarea de evanghelizare. Pentru ca ră spunsul la provocarea sectelor să eficient. iune i nivel internaţ ional. Bill Clinton a fost iezuit. Succesul prozelitismului practicat de secte ş grupuri i religioase noi în America nu poate fi ignorat. este nevoie de fie o coordonare potrivităde iniţ iative între preoţ i. — Jack Chick..

Dacă ai fi fost preş tu edintele Statelor Unite sau Judecă torul General în timpul Masacrului de la Waco. Article 73. se vor diminua în numă şinfluenţ. şnu ai fi vrut să veş copiii cu gaz CS.. Ca grupă vor ri. — Papa Ioan Paul al IIlea.) Toate aceste noi grupă religioase au un lucru în ri comun.. vor experimenta Waco! Waco a fost o avertizare că iezuiţvor să ii întoarcă lumea într-un alt Evul Întunecat în care toţ i oamenii devin sclavi papalită Dacă ţ ii. Ori. ca grupă ri. vreunul nu se supune papalită va fi tratat ca cei de la Muntele ţ ii. (A parenthetical expression was left out. Cu alte cuvinte. pp. The . Exhortation. Un ultim gând. Un existănici o cale prin care săfie capabilăsăse menţ inăîn putere progresivădacănu permite — sau suferă— ca provincialismul să săfie lă dincolo de limitele u rgit pe care.. The Challenge of the Sects. ri mâne pe loc. ca grupă vor ră i. vor ră mâne globalizaţ Ori. Carmel.. Simon and Schuster. dovedeş te că dorinţlor ca masacrul să era a aibă loc. oricine va accepta planul iezuit pentru lume. tradiţ ional le-a observat. un o fac. Keys of This Blood. i se va permite să iascăiar aceia care tră . trebui săîntâmpine alternative. Tot ce trebuia să era să faci ridici receptorul. ş în r i ă i final îşvor pierde identitatea ca pă i operative în i rţ noua ordine mondială — Malachi Martin. 292. toţcred căsistemul diavolesc anticrist este i papalitatea.MASACRUL DE LA WACO 107 concentraţasupra realiză unei cooperă mai i rii ri eficiente prin proiecte împă ş care vor prortă ite duce rezultate mai bune. 291. Faptul că Clinton şJanet Reno nu au fă Bill i cut-o. . ai i otră ti avea autoritatea să stopezi o astfel de acţ iune? Sigur că da. Malachi Martin comentează despre aceste grupă ri şspune că i Se adapteazăla globalismul nou emanând din alte grupuri puternice.

CAPITOLUL 10

DISTRUGERE ÎN ORAŞ UL OKLAHOMA
Exploziile au demolat clă direa federală Alfred E. Murrah în oraş Oklahoma pe 19 Aprilie 1995. 168 de ul americani au murit ca rezultat, incluzând un numă de r copii mici, aflându-se într-o gră ăcare forma parte diniţ , din clă dire. Guvernul Statelor Unite a declarat şîncă i susţ căexplozia s-a datorat unei cisterne de ine îngrăă şmânt parcatăîn faţ clă a dirii. Am vă în zut capitolele anterioare că situaţ ca acestea, ceea ce în ii guvernul declară s-a întâmplat, este de necrezut. că Benton K. Partin, un General de brigada pensionat, ş de ani veteran al Forţ Aeriene ale Statelor Unite, i 31 elor este expert în explozive. A servit ca comandant Laboratorul Tehnologiei de Armament a Forţ elor Aeriene, şa fost responsabil de dezvoltarea muniţ i iilor pentru serviciile înarmate. El este un expert recunoscut în sistemul armelor moderne, precise. Generalul Partin a fă o analizăamă ităa cut nunţ exploziei de la clă direa Murrah. El declară raportul în lui:
Este imposibil ca distrugerea clă dirii s-o fi fost provocatădoar de o astfel de cisternă . Pentru realizarea unei astfel de avarie care a avut loc la Clă direa Murrah, trebuia s-o fi existat explozive la baza câtorva stâlpi de susţ inere a clă dirii, localizaţîn locuri inaccesibile din stradă i , pentru suplimentarea exploziei cisternei. Întradevă o examinare atentăa fotografiilor care r, aratăstâlpul de susţ inere că zut, evidenţ iazăcă

DISTRUGERE ÎN ORAŞ OKLAHOMA UL

109

acesta a fost afectat de un exploziv de demolare ş nu de explozia din faţ clă i a dirii... Explozia prin aer produce o energie insuficient ăpentru a dă râma grinzi ş stâlpi i concreţ i... În contrast, structuri puternice, fixe, pot fi distruse eficient prin declanş area a explozive aflate în contact direct cu structurile puternice, grinzi ş stâlpi. Clă i direa FederalăMurrah nu a fost distrusădoar de o cisternă Factorul major în . distrugere pare să fost declanş fi area de explozive aflate la baza a patru stâlpi de susţ inere a clă dirii. Singura avarie care poate fi concret atribuită exploziei cisternei este cea a tavanului primului ş celui de-al doilea etaj, în zona din spatele i stâlpului B4 ş B6. Chiar ş acestea e posibil săfi i i fost provocate de explozia de la stâlpul B3. — Benton K. Partin, Bomb Damage Analysis Of Alfred P. Murrah Federal Building, July 30, 1995, (sublinieri adă ugate).

Astfel, vedem că fost imposibil pentru o cisternă a să distrugă direa Murrah. Alte bombe au fost strateclă gic aş ezate la baza stâlpilor structurali pentru realizarea distrugerii provocate. Cineva care a avut acces în interiorul clă care ş unde se află dirii, tia stâlpii structurali, care avea acces la planurile construcţ a pus bombele iei, care au distrus clă direa. Reporteri care au ieş pe scenă puţ timp după it la in ce clă direa s-a pră it, au raportat că buş muncitori adunau bombe care nu erau din interiorul clă dirii. Bombele care au explodat nu au explodat simultan. Rafalele bombei au fost înregistrate de două seismometre, unul la muzeul Omniplex, la 4.34 mile nord-est depă rtare de clă dire, al doilea la Universitatea Oklahoma în Norman, la 16.25 mile sud-est depă rtare de clă dire. Ambele Seismometre au înregistrat două explozii diferite, prima urmată a doua la un timp foarte scurt, ambele de fiind de aceeaşintensitate. i De asemenea, mai mulţ martori de înaltă i

110

TERORIŞ SECREŢ TII I

credibilitate, au raportat că auzit diferite explozii. La au scurt timp după explodare bombei, brigada de detonare a bombelor, a detonat o bombă neexplodată interiorul în clă dirii. Când preş edintele Kennedy a fost omorât, a fost declarat căun pistolar nebun, Lee Harvey Oswald, a comis crima. După citite în capitolul opt, au existat cele mai mulţ i pistolari care au tras în Kennedy. Lee Harvey Oswald a luat vina, iar ceilalţau fost liberi. i Când clă direa Murrah a să în aer, s-a spus că rit un singur om era responsabil, Timothy McVeigh. Dar Benton Partin, un expert militar în explozive, a ară că tat era imposibil pentru o cisternă provoace astfel de avarii. să Alţau avut acces la planurile de construcţ a clă ş ii ie dirii i au pus explozivi în jurul stâlpilor. Ei erau mai vinovaţ i decât McVeigh, dar au ră liberi. Cine sunt oamenii mas într-adevăresponsabili pentru tragedia din oraş Oklar ul homa? În timpul unui interviu televizat în direct, un Ş ef Asistent al departamentului de foc, a spus că echipa de geniş a fost la clă ti direa Murrah la ora ş dimineaţ apte a, două înaintea exploziei. Ce fă acolo cu două ore cea ore înaintea exploziei? Imediat după explozii, Maiorul Ron Nordick, Dr. Randall Heather, Guvernatorul Frank Keating, ş alţ i i numeroşreporteri de ş au declarat că i tiri, FBI şATF i confirmaseră explozive de calibru mare au fost scoase că din clă dire. Acum, concluzia oficială este căa fost o bombă îngrăă de şmânt. Minţ guvernatorul, maiorul eau şreporterii de ş sau, pur şsimplu, nu au fost puşla i tiri, i i punct la timp, să spună acelaşlucru? i Departamentul deAlcool, Tutun ş i arme de foc aveau birouri în clă direa Murrah. În ziua exploziei, nici unul dintre agenţATF nu au venit la lucru dimineaţ ii a.Agenţ ii ATF care aveau copii în gră a din clă diniţ dire, nu ş i-au lă copiii în acea dimineaţ. Pe lista exploziei sat ă întâmplă toare din Oklahoma, nu se afla nici unul din

page 5. împotriva clă Federale? dirii . câteva luni înainte. care au plă nuit explozia din Oklahoma. Ca în cazul omorârii lui Kennedy. la fel este şîn cazul exploziei din oraş Oklahoma. menţ ioneazăcăei erau parte dintr-un comitet format din zece persoane. care ie avea birouri în clă nu au venit la lucru. 1. aflându-se acum în posesia lor. De Brook. Credeţ ş diniţîn i cătiau ce urma să întâmple clă se dirii? În timpul unei discuţdeschise radio. poveste care are sens. pân. i ul Agenţ i ai guvernului Statelor Unite. În lumina tuturor evidenţ aceasta este singura elor. După vom vedea. îndeplinind scopurile lui. — Freedom Network News. ii June/July 1996. Waco şWorld Trade Center. — Martin O. Uimitor! O agenţ a guvernului Statelor Unite. 6. Ca JFK. Cherith Chronicle. pretinzând că i înalţ iubesc America şlibertatea noastrăslujeau altui stă i . i-au adus copiii la gră ă ziua exploziei. De ce a fost judecă torul Statelor Unite Wayne Alley. (Mark) Boswell a intervievat pe veteranul CIA James Black ş asistentul Ron Jackson cu privire i la documente de susţ inere. 5. nici nu ş dire. nici copiii lor. E uimitor că de multe vieţau trebuit să piardă atât i se pentru a se ră spunde apelului papalită ţ ii. la 10 zile după ii explozie.DISTRUGERE ÎN ORAŞ OKLAHOMA UL 111 agenţATF. May-July. al că birou se afla în clă rui direa Federalăavertizat cu . a existat cum un scop bine determinat pentru explozia din Oklahoma. sprijinite de doi oficiali al departamentului de justiţ document care ie. explozia din i Oklahoma lasă urmă mulţ de întrebă pe care în o ime ri nimeni nu le-a ră spuns pânăîn prezent. 1995. Săanaliză m unele dintre aceste întrebă ri. pp. într-un memo al Departamentului de Justiţ căun atac terorist anonim urma săaibăloc ie.

De ce. şordonă i cele mai diavoleş ti legislaţ pentru poliţ statală care au fost propuse ii ia . acestea au fost imediat votate. Actul Terorist Omnibus Counter din 1995 se afla în lentădesfă urare în Congres. administraţ Clinton blameazăprogramele ia radio legate de incident. April 21st. Vă ină amintiţ Waco? i de Existau mă de restrângere a libertă în Congres. i Acum. Partin nu a ieş la ia it lumina zilei? 4. chemând pentru votarea unui proiect de lege. privind terorismul domestic. Orlando Sentinel. doar câteva zile după explozie? Aceste legi includ o ameninţ la adresa are deţ torilor de arme. că fost plă . vreodatăîn Statele Unite. De ce s-au gră impunerea unor proiecte de lege în bit Congres. . Democraţ ş i i republicani au anunţ prin intermediul ş at tirilor joi.112 TERORIŞ SECREŢ TII I 2. ş era ş i subiectul unei discuţ dacăacesta va viola unele ii dintre libertăile civile fundamentale. dupăexplozia din Oklahoma. Charles Mankin. spune ţ ii mijloacelor media că conform cu douăînregistră . cercetarea geologicăa directorului Universită Oklahoma. suri ţ ii imediat înaintea exploziei din Oklahoma. aş de curând dupărafale? a Această legislaţ propusă fost atât de bine organizată ie a . căs-a evidenţ clar. 5. De ce informaţ lui Benton K. incluzând ţ dreptul unuia de a-ş confrunta acuzatorul. iat a nuităcu mult timp înaintea distrugerii clă dirii. După fie explozie. există câteva pariuri în W ashington. ri seismografice distincte. Dr. mă care suri aş teptau să impuse. 1995 (sublinieri adă ugate). au fost două rafale de explozii? 3. De ce. — Terror in the Heartland: Terrorism Bill Moves Very Fast.

1995. Republicanii au reacţ ionat pozitiv la propunerile f ă cute de Clinton miercuri. se propunea o sentinţ cinci ani de închisoare pentru implicarea ăde publicăîn speculaţ scandaloase ş publicarea sau ii i transmiterea prin telegraf sau mijloace electronice a teoriilor conspiratorii lipsite de dovezi. Am vă cădupă zut . Scopul urmă prin explozia din oraş Oklahoma rit ul era acela de a determina Congresul să voteze proiectele de lege privind antiterorismul. nevoie de confort şsiguranţ de aceea. Aceste legi au afectat libertă ţ ile . fă dezbateri. Pachetul lui antiterorism de 1. un numă r considerabil de legi restrângând libertatea a fost votat foarte repede. Iezuiţ în ă rii iei ii Congres preferăsăimplementeze poliţ de stat fă ia ră anunţ public. Proiectul de lege a fost votat fă dezbateri. — ptă Clinton Urges Swift Action on Anti-Terrorism Legislation. legile ină neconstituţ ionale au fost votate cu uş ăOamenii au urinţ .DISTRUGERE ÎN ORAŞ OKLAHOMA UL 113 Preş edintele Clinton a îndemnat Congresul vineri. câteva voci abţ toare. Congresul trebuie săacţ ioneze ş s-o i facăprompt. după explozia din Oklahoma.25 miliarde ar extinde puterile de investigaţ a ie impunerii legii şa pedepselor dure pentru anumite i crime. Dacă fi ră ar avut loc dezbateri. ră Una dintre legile luate în considerare pentru vot. problema libertă constituţ ţ ii ionale ş ia înfiinţ poliţ de stat ar fi fost ridicate. privind guvernul federal al Statelor Unite. Orlando Sentinel. În acest proiect. În mijlocul isteriei. la o s ă mânădup ăexplozia din Oklahoma. În aceastăatmosferălegi au fost votate cu . Explozia a creat un climat de fricăîn America. a fost distrugerea Primului Amendament apă în proiectul de lege al lui Charles rat Schumer. împotriva acestor legi. HR 2580. nu au obiectat i ă . April 29th. fă răo analizăpoliticăinterminabilăasupra detaliilor. săvoteze legislaţ antiterorism propusă ia de el. prin crearea unui climat de isterie naţ ională . explozia din Oklahoma. folosind un atac terorist înscenat.

deja confiscă . astă zi. Deja. în cel mai ră caz. Când libertă constituţ ţ ile ionale sunt eliminate. fă răun proces de judecare. May 1. Betonul ş oţ pot ajuta. 1995.114 TERORIŞ SECREŢ TII I constituţ ionale care au fost piatra din capul unghiului pentru prosperitatea Americii pentru mai mult de 200 de ani. . . trebuie s ă plă tim în bani ş libertate? — i Newsweek. americanii îş vor i pune întrebă care presupuneau să conducănu ri -i mai aproape de Ierusalim sau Belfast. nu există nimic care săîmpiedice guvernul să facă ce vrea. proprietă în ţ i valorare de sute de mii de dolari. Manhattan. în timp ce renunţla că ă libertate. sau. în curând. E uimitor cât de repede un proces care normal ia mult timp. viaţ umanănu mai este considerată a sacrăVă . tită Oamenii nu realizează puterile guvernamentale că sunt extrem de periculoase. Cu o sută ani în ă ă rile de urmăpopulaţ lumii iubea pe americani şle plă ca . page 68. este urgentat când agenda este deja pregă . page 56. tot ceea ce va rezulta în persecuţ ucigă ie toare. Dar opunere faţ i elul ă de terorism acasă ridicăîntrebarea: cât de mult . Pentru un timp. ia i cea americanii să viziteze ţ Acesta nu mai este cazul le ara. Cât de mult ar putea ei u face să protejeze viaţ de atacuri teroriste? Ş a i pentru a atinge acest scop. De-a lungul istoriei. Americanii nu realizează . 1995. May 1. inamicul cel mai periculos al oamenilor a fost propriul lor guvern. amintiţde Waco? i America nu ar fi o ţ intăproeminentăatacurilor teroriste dacăguvernul nu ar fi fost atât de nesuferit faţde aproape toate ţ din lume. aş într-o poziţ în care riscă sufere persecuţ ează ie să ie guvernamentalăGuvernul. cât de mult ar trebui s ăfie binevoitori săpl ă teascăîn bani sau sacrificând libertăile pe care le-am moş ţ tenit? — Time Magazin. ei nu fac viaţmai sigurăci nesigurăEi se a .

materialele sunt atât de ini disponibile. fost consilier în securitatea naţ ionalăa spus: Este aş de uş s-o faci. . 1854. i. Encyclical Letter.DISTRUGERE ÎN ORAŞ OKLAHOMA UL 115 În acest articol. 1864. — Pope Pius IX. August 15. tre i . a or cere atât de puţ oameni. vrednic de condamnare. a considera pe cineva eretic. tiinţeste de Libertatea de conş ă garantată tiinţeste NUMAI în primul amendament la constituţ Statelor Unite. cea mai vrednicăde temut în orice stat. . Dar să opui este atât de scump în dolari te ş cel mai important. ia În 1864. Brent Scowcroft. Nu vă i face să vă întrebaţ mai urmează i ce ? Cine se află spatele scenei. Libertatea de conş ăeste consideratăa fi tiinţ cel mai sacru principiu.. pe care fiecare cetăean ţ săş însuş i-l ească dar. oricine o iubeş i cu te. şla World Trade Center. să determine pe americani sărenunţ la libertă -i e ţ ile constituţ ionale? A fost folosităcu succes la Waco. şîmpreună ea. În mintea lui Pius.) El spune că oricine crede că poate închina se lui Dumnezeu conform conş ei. Libertatea de conş ă detestată papalitate. conducând politicieni în Americani să distrugă libertatea civilă America? Cine în a dispreţ şurât libertă noastre pentru ultimii 200 uit i ţ ile de ani? Cine elimină oameni care le stau în cale? Unul dintre papi a spus: Doctrinele absurde care apă rălibertatea de conş ăsunt cele mai grave erori. ţ i Este clar că teroarea a fost şîncă i este folosităca . — o pacoste tiinţ între celelalte.. în libertă civile. anatemizat pe aceia care promoveazălibertatea de conş ă(Pope Pius IX. constituţ ar trebui arsă ia în iad. i ie considerată de că papi ş consiliul Roman. la Oklahoma. aceiaş constituţ este . Encyclical Letter. în scrisoare lui enciclică Pius IX a . trebuie săfie tiinţ anatemizat. December tiinţ . 8.A anatemiza pe cineva înseamnă condamna a la iad.

ia — Avro Manhattan. Chick Publications. p. Morse. The Dollar and the Vatican. este scris: a rţ Autorul aratăcăo conspiraţ împotriva ie libertăilor acestei Republici se aflăîn acţ ţ iune. Samuel B. Ozark Book Publishers. care va sfârş cu sistemul lor de educaţ pă tos. ş a numit i constituţ Statelor Unite un document satanic. care a studiat în . volume 1. a încearcăsăo facăprin agenţ armatei iezuite. 4. orice i catolic adevă ar trebui să distrugăcu orice rat -l preţ— Charles Chinquy. page 284. Crocker and Brewster. fiind conş tient de imposibilitatea de a suprima aceast ănaţ iune prin forţ armelor. William Jefferson Clinton. 282. sub comanda ş iretului Prince Matternich de Austria. Morse.116 TERORIŞ SECREŢ TII I cel mai nesfânt ş diabolic lucru. preface. pe care. Un fost preot a scris: Vom conduce Statele Unite. care. — Charles Chinquy. Chick Publications. page 26.. Morse şpersoana care a scris prefaţ i a la această carte. În prefaţcă ii lui Samuel B. Fifty Years in the Church . au înţ că eles iezuiţ şSfânta Alianţ ii i ă erau hotă i să râţ distrugă libertă acestei mari Republici ţ ile a Statelor Unite. Foreign Conspiracy Against The United States. i Fifty Years in the Church of Rome. p. Jurnalistul postului British BroadcastingAvro Manhattan a spus: Vaticanul a condamnat Declara ţ de ia Independenţ ăca fiind pă toş că enie. ş le vom aş i eza la picioarele Vicarului lui Hristos (Papa). şcu i ie că i legile de libertate de conş ă tiinţ care sunt o insultă faţ ăde Dumnezeu ş om. of Rome. ia — Samuel B..

a fost planificatăi adusă ul ş la îndeplinire de că iezuiţguvernul Statelor Unite ş tre i. sunt iezuiţBisericii Romano-catolice. pregă oamenii pentru capturarea inevitabilă tind . a insistat asupra votă proiectului de rii lege anti-terorist. i preş edinte. Libertatea va fi atacatăş i luată Iezuiţ vor continua săfoloseascăaş ziş . Ei condiţ iei i ionează America. Jucă din spatele acestora. care sunt parte integralăa conspiraţ papalită spre încercarea distrugerii iei ţ ii constituţ şa acestei mari Republici. ii a ii politicieni americani. ţ eni realiza acest lucru. nouăca cetă Americani.DISTRUGERE ÎN ORAŞ OKLAHOMA UL 117 Universitatea Georgetown. Pentru a putea . ţ ilor m Explozia din oraş Oklahoma. care au încercat torii să distrugă libertă acestei republici în ultimii 200 de ţ ile ani. când au fă cut-o din nou. ei au adus la îndeplinire cele mai oribile atacuri teroriste pe pă mântul Statelor Unite şîn i istoria Statelor Unite înainte de World Trade Center. care este colegiul iezuit în Washington DC. care urma săfie un asalt direct împotriva libertă de care ne bucură în America. . Alte atacuri vor veni. ii Ei au vrut să ească legile care ne garantează sfârş cu libertatea.

în 1921. Henry Cabot Lodge Sr. un membru al CFR timp de 16 ani a spus: Cea mai puternicăcamarilă aceste grupuri în are un obiectiv comun 9 $%7 ei vor să reuş eascăsupunerea suveranităii independenţ ţ ei Statelor Unite. Când senatorul Statelor Unite. nu începe în acea zi. iilor ine Aceastăorganizaţ a atras oameni de putere. în America s-a format o organizaţ a ie numită Consiliul Relaţ Stră (CFR). După zboi. With no Apologies. page 2798 Iezuiţ au urât America întotdeauna ş lucrează ii i neobosit pentru a distruge aceastăară ţ .CAPITOLUL 11 ATACUL DE LA WORLD TRADE CENTER Povestea distrugerii de la World Trade Center pe 11 Septembrie 2001. inut iezuiţ au fost înfuriaţşş propus să permită ii i i i-au nu ca aceasta săse întâmple din nou. — Barry Goldwater. Amiralul în retragere Chester Ward. A început la scurt timp după Primul Ră Mondial. . oameni de la media ş ţ i ie ă . i oameni de afaceri. Marele obiectiv al CFR a fost distrugerea suveranită americane şa libertă constituţ ţ ii i ţ ilor ionale. Deci. zboi ră iezuitul Edward Mandell House şWoodrow Wilson au i creat Liga Naţ iunilor. Scopul final al CFR a fost să rupă toate legă turile naţ ionale şsă i stabilească unic sistem un de guvernare mondial. a ţ America în afara ligii. William Morrow and Company. ie bogă şinfluenţ Politicieni. sub influenţlui House. Pentru atingerea acestei ţ atât partidul Republican inte.

poziţ iile cele mai înalte politice. media. Hubert Humphrey. membrul congresului Newt Gingrich şRii chard Gephardt. . Henry Kissinger. i Organiza ţ Iezuiţ (CFR) este extrem de ia ilor periculoasă pentru existenţRepublicii America. legislative. Naţ iunile Unite şs-a înrolat. Membrii CFR în timpul prezent includ pe preş edintele Bă ncii de RezervăFederală Alan . are loc o schimbare de personal.Adlai Stevenson. ine. America a fost atât de constrânsă încât a acceptat . Richard Nixon. ambii Preş edinţ George Herbert i . Verona şChieri. Greenspan. ş i mijloacele media. au fost: Dwight D. care a început imediat săfoloseascăş colile. Când un nou preş edinte apare la bord. bancare. Eisenhower. membru CFR. membru CFR ş i Nelson Rockefeller erau responsabili cu statutele stră Când Jimmy Carter (Democrat) a fost ales. Iezuiţ cu ajutorul CFR. Iezuiţ au avut succes în îndeplinirea scopului maii lign propus de papalitate la Congresul de la Viena. Unii tit ş a dintre foş membri ai CFR care au fost iezuiţsau tii i marionetele lor. colegiile. de afaceri. dar nici o schimbare de statute. controlează i ii. ş i George McGovern. Planurile lor sunt i exacte. Câţ a iva patrioţ ca Chester Ward şpreş i. Kissinger a fost înlocuit de că Zbigniew tre Brzezinski. i edintele Kennedy. şreligioase în Statele Unite. au creat CFR. Când au eş să uat implice america în Liga Naţ iunilor dupăPrimul Ră zboi Mondial. i au Kennedy a plă insubordonarea cu însăi viaţlui. Exemplu: În timpul anilor lui Nixon (Republican). ş David Rockefeller.ATACUL DE LA WORLD TRADE CENTER 119 cât şcel democrat trebuiau să controlate şo bancă i fie i centrală săfie creatăBanca de RezervăFederală . să constrângă americani să pe accepte a doua încercare a iezuiţ de a forma un Guvern ilor Mondial dupăCel De-al Doilea Ră zboi Mondial. page 279. au respins planurile lor ş luptat împotriva agendei iezuite. i — Idem.

Pepsi-Cola. Nici unul tiţ i tiu dintre voi nu doreş săscrie propriile lui opinii te oneste. Lockheed-Martin. a fă o foarte clară rturisire. Sunt plă să mânal pentru a-mi pă tit ptă stra propriile opinii fă răsăle tipă resc. Noi suntem uneltele ş vasele oamenilor bogaţdin spatele i i . Time Warner. and Chevron. Hainz Co. ş personalului agenţ New York eful iei Times. Companii mari.. Newsweek. John Chancellor. ş oricare dintre voi ar fi atât de i nechibzuit sătipă reascăpropriile opinii. . Secretarul de Stat Colin Lieberman. Katharine Graham. Barbara Walters. and Time. (Chafee a fost omul care a i introdus legile pentru interzicerea deţ inerii de arme după Waco. ii promovează planul iezuiţ spre distrugerea Americii. Washington Post.Y. mai puţ de 24 de ore. slujba mea ar fi pierdută in . Dacăo faceţ ş i cănu va apă i. în America. . În 1953. sunt doar câteva dintre agenţ iile media dominate de iezuiţ Toate aceste agenţ i. ilor Unii dintre oamenii media care promovează planurile iezuiţ sunt: Tom Brokaw. David ilor Brinkley. N. CBS. picioarele mamonei şsă i vândăţ ş neamul i -ş ara i pentru pâinea cea de toate zilele. Dacăeu permiteam opiniilor mele săaparăîn presă în .120 TERORIŞ SECREŢ TII I Walker Bush ş fiul George Walker Bush. nu existănici o agenţ de presăindependentă Voi ie . Vă amintiţ Bill Clinton. NBC. Times. Vice i Preş edintele Dick Cheney. mintă să prevină săascundă să cadăla . Munca jurnalistului este sădistrugăadevă să rul. care este considerat a fi decanul profesiei lui. al CFR. John Swinton. toţ i fiind membri ai CFR. utând altceva de lucru. şTed i Koppel. tiţ rea la tipar. aflate sub controlul Iezuit/CFR includ Ford Motor Company. Boeing Corporation. bine-nţ este membru i?) eles. şJohn Chafee. a declarat: În acest moment din istorie. va ajunge pe stradă că . ş i aceasta ş eu o ş de asemenea. Alţ dintre voi ii sunteţpl ă i cu salarii similare pentru servicii i tiţ similare. În media. la New York cut mă Press Club.

ia Întunecat se va reîntoarce. — Multiple i contributers.S. iar noi puş dansă Talentele noastre. Guvernul Statelor Unite a fă o încercare slabă cut de a gă pe comiţ si ă acestui dezastru. Ei trag sforile. posibilităile noastre. ţ ş vieţ noastre sunt proprietatea altor oameni. ţ ii Haideţsăne referim la distrugerea World Trade i Center pe 11 Septembrie 2001. ii . The American Citizen and Laumen Assosiation.ATACUL DE LA WORLD TRADE CENTER 121 scenei. eficient implicarea papalită în aceste tragedii. Americanii sunt în proces de a renunţla libertă civile constituţ a ţ ile ionale şla ţ i ara lor. Papa cii. m. Dar intenţ lor majorăîn acest atac împotriva ia terorismului a fost luarea a ceea ce a ră din libertă mas ţ ile cetăenilor Americani. Acest atac împotriva . (sublinieri adă ugate).Afaceri multiple au fost ruinate din cauza aceasta.U. Tragediile la care suntem martori astă sunt atribuite zi organizaţ teroriste. Pentru anumite motive ţ inexplicabile. 19. pp. nu va mai exista terorism. Când îşvor atinge ţ persecuţ Evului i inta. exact ceea i i ce vor ca noi săcredem. şiezuiţlui lucrează i ii constant să stabilească Papa ca pe dictator suprem al lumii. ziare şreviste. aş cum a fost în Evul Mediu a Întunecat. Impactul negativ asupra Americii ş a economiei ei a i fost devastator. A. i ile Suntem prostitua ţ intelectuali. în realitate. dacă drepturile civile ale americanilor sunt anulate. Pentru apă împotriva atacurilor viitoare de genul rarea acesta. dar aceste organizaţ teroriste iilor ii au fost infiltrate şcontrolate de iezuiţAceasta acoperă i i. Unul dintre cele mai mari eforturi ale lor este de a face pe oamenii lumii să creadă că Papa este marele om al pă când. au murit mii de oameni inocenţ i. Împreună distrugerea cu World Trade Center. şprin oricare mijloc media. tat cei mai bogaţoameni din America sunt iezuiţsau se i i află controlul iezuiţ Iezuiţ ne spun nouăprin sub ilor. 18. Police Action: Operation Vampire Killer. în Afghanitorii stan. Swinton a explicat atât de bine că agenţ media iile sunt sub controlul celor bogaţ Am ară anterior că i. Noi suntem pă i.

122 TERORIŞ SECREŢ TII I Americanilor a venit de la Casa Albă de la . Cuvintele şînvă turile papei Ioan Paul al II-lea i ţ ă reprezintă planul de distrugere a protestantismului. ţ ă în America.C. ia De la începutul preş iei sale. aici. şde restaurare a tronului să iei i u ca monarh universal. În 1960. a constituţ Statelor Unite. i raţ . este de a-i lua învăă ţturile în serios. în America! Patricia Zapoa. March 24. John Kennedy a mers de la Washington la Texas.C. i tiri media. prin votarea legilor distructive. i Bush a venit din Texas la Washington. ne înş m. Oamenii din guvern depun jură mântul promiţ ând să apere şsă supună i se Constituţ Statelor Unite. Bush a declarat că impune cuvintele ş va i învă turile papei aici. ? Dacă credem că edintele Statelor Unite. . edinţ înconjurat de cardinali ai Romei. un centru cultural în Washington D. vedem că George Bush îndeplineş planul iezuiţ de a distruge te ilor America. Cine conduce în Washington D. Prin propriile sale cuvinte. — Washington Times. 2001. dar iei jură mântul lor s-a dovedit a fi o minciună ă ignoră uriaş. săasigure pe predicatorii protestanţcăel nu se va supune papei. căel se va supune papei. de a asculta cuvintele lui ş a pune învăă i ţturile lui în acţ iune. April 16. În 2001. George Bush edinţ promovează agenda iezuităDouăluni în preş ie. 2001. Cel mai bun mod prin care să onorezi pe Papa Ioan Paul al II-lea. Preş edintele a dedicat celui mai mare inamic al acestei republici — Papa de la Roma. Catholic News Sevice. săasigure un grup de episcopi catolici. şde la ş ie. într-adevă unul dintre oamenii r mari. Ei constituţ în totalitate. preş elă Papa este conducă torul lumii. Toţîmpă ii. Departamentul de Justiţ de la Congres.

September 12th. S. The . i oameni înş colegii. Aici se face cunoscut ăputerea teribilăa bisericii. Orlando Sentinel. Ş va i i implica mult mai multăcheltuialăş plă i nuire. în mod secret. ş media. F. conduc America la ruinăÎnş toria este . June 27. Western Wachman.ATACUL DE LA WORLD TRADE CENTER 123 regii. i edinţ lumii sunt supuş lui. (sublinieri adă ugate). Black Pope. 106. taxe mai înalte ţ i. 1912. Rusell. elă practicată cel mai sinistru dintre inamici. sub controlul iezuiţ cei mai periculoşduş ilor. toţpretind a fi americani. îngreunând facilităi ş probabil. i oameni în Guvernul Statelor Unite. şrestrângerea unor libertăi personale. Cusack. p. de stat sunt obliga ţsăacţ i ioneze. nu pentru beneficiul ţrii c ă ă reia îi aparţ ci spre binele in. iezuiţ de ii Romei. Ar trebui să surprinşdacă fim i Bush şcolegii să i i supuş i papalită vor impune programul iezuiţ Trebuie ţ ii ilor? să surprinşsă fim i vedem pe Bush dând ordine executive pentru distrugerea libertă constituţ ţ ilor ionale? Să fim surprinşvă cum congresul votează care distrug i zând legi libertă constituţ ţ ile ionale? Aceasta este o informaţ alarmantăCei mai înalţ ie . . ii ii — Priest D.. Orlando Sentitoare nel scrie: Experţspun căeste mult de lucru. Toţpretind a lucra i pentru conservarea constituţ În realitate ei se află iei. Phelan. and Co. coli. cei mai înalţ i oameni de afaceri ş i finanţ cei mai înalţ e. Prin aceastădirecţ (Iezuiţ oamenii iune ii). Folosindu-se de faţ patrioticăi religioasă ada ş . Wednesday. Toţpretind că i i i lucreazăpentru binele Americii. prinţ toţpreş ii. bisericii care îi controlează — M. i mani ai republicii. Ce s-a întâmplat în distrugerea World Trade Center? Ziua urmă distrugerii centrului. — Tighter i ţ Security Means Less Freedom. Marshall.

. sacrifica libertatea noastrăcu speranţ de a ne a proteja. Numai cămodul în care acestea sunt aplicate. În forumul cititorului al ziarului Orlando Sentinel din 12 Septembrie. September 12th. în final. sănu fim nici în siguranţ. nici liberi. (sublinieri adă ugate). care sunt sursa puterii noastre. Libertate sau siguranţ? Anti-terorism poate ă însemna ră pirea anumitor libertăi personale — ţ Orlando Sentinel. nimeni un este în siguranţ iar rezultatul va fi persecuţ sângeroasăVă ă . amintiţde Waco? i Scopul principal al atacului de la World Trade Center a fost determinarea americanilor de a renunţ la a libertă Acest atac a fost necesar pentru că ţ i. o persoanăa ră spuns scriind: “Eu n-aş avea nici o problemă a renunţla cu a ceva pentru mai binele meu şa fraţ i surorilor mele. Provocarea este de a ră spunde acestora fă răa afecta caracterul constituţ ional sau fă răa submina libertatea. 2001 (sublinieri adă ugate). Pericolul este săajungem.” i ilorş Această persoană realizează cu cât guvernul deţ nu că ine mai multăputere. distrugerea din Oklahoma nu a produs destulăpanicăprintre . libertatea ş siguranţ descresc în i a mă proporţ sură ionalăAceastă . ţ ă Întâmpină ameninţri împotriva securităii m ă ţ naţ ionale.. persoană realizează nu că dacă guvernul deţ toată ine puterea.124 TERORIŞ SECREŢ TII I Întrucât Statele Unite întâmpină nou ră un zboi împotriva unor inamici incerţascunş ispita de a i i. s-a ridicat întrebarea: “La ce libertă ţ i personale aţ renunţ pentru lupta împotriva i a terorismului?” Ziua urmă toare. este direct afectat de ameninţrile ă adresate securităii ţrii noastre. Wednesday. September 13. ie . ă Protecţ constituţ ia ionalăde exprimare care este atât de mult apreciatăde americani. Thursday. este foarte puternică . reflectă un echilibru între libertate individualăşsecuritate i de stat. — USA Today.

2001. când se urcăîntr-un tren. Un ziar din Los Angeles (Los Angeles Times) din Aprilie 1995 a specificat că 49% dintre oamenii . Americană Libertăilor Civile). libertarienii sunt îngrijoraţ graba i că pentru mă rirea securităii va că în picioare ţ lca libertăi dorite.ATACUL DE LA WORLD TRADE CENTER 125 americani. .. Ei scot în evidenţ câteva propuneri ţ ă care fuseseră deja luate în considerare şrespinse i de că guvern. cut eală Unii dintre apă torii drepturilor individuale. îndemnând pe liderii noş săcontinue să tri menţ inăprincipiile libertăii naţ în timp ce se ţ iunii cautăresponsabilii pentru acel atac devastator pe pă mântul american. ceea ce va permite guvernului s ă controleze fiecare individ. ar fi ajuns ţ undeva. a editat un paragraf a ţ scurt. Sept.. cuţ în Organizaţ a interzis angajaţ săspeculeze ia ilor public. Particular.. cu ocazia trezirii din oraş Oklatre ul homa.. Dacăsistemele ar fi instalate asupra unui oraşfiecare individ va fi filmat . 24. să mâna trecută posibilele cauze ale ptă . Libertarienii civili se aş teaptăla noi apeluri pentru crearea documentului na ţ ional de identificare. Ş aceasta înseamnădepozitarea tuturor i datelor colectate. Unul dintre lucrurile înfricoştoare cu privire la acest ă sistem de control este căpoţfi identificat ca terorist i doar pentru că aparatul a fă o greş . ACLU (Uniunea i. ceva de care libertarienii civili se tem. tragediei de marţ În schimb.. ră cea mai notabilăfiind Uniunea Americanăa Libertăilor Civile.. au ră ţ mas tă i până prezent. Virginia Solan a realizat cădacăteroriş ar tii fi vrut săatace libertăile americane. astfel încât legile aşnumite anti-terorism să a fie votate. când se opreş la te bancăş când intrăîntr-un magazin sau la locul i de muncă — Time Magazin.

Vedeţ Ei i i? deja aveau proiectul de lege scris. Laura Murphy de la Uniunea Americană Libertă de ţ i Civile a spus într-un articol. de ţ a împ ă ş informaţ controla folosirea rtă i ii. a gă că30% sit încăgândeau cărenunţ area la anumite libertăi ar ţ fi necesară iar 65% au spus cănu este necesar. „Noi nu putem. . La numai ş să mâni după World ase ptă ce Trade Center a fost distrus. 2001. înainte ca tragedia săaibăloc.” În numele luptei împotriva terorismului. ţ Un alt interviu 11 luni mai târziu. — ele Bush Signs Sweeping New Laws to Combat Terrorism. exact ţ cum pretinde agenda iezuită Pe 26 Octombrie . internetului. 13. scris. care va fi mult mai rea decât în tragediile fizice. Reuters News Service. discutat ş votat atât de repede. ă la unele dintre libertăi. acest proiect de lege a fost votat. 2001. care a fost propus cinci zile după tragedie. e-mail-uri ş telefoane celulare. Acest lucru este uimitor. — Orlando Sentinel. . 2001. iar 43% nu au fost de acord. Legiuitorii. ca naţ iune. i abilitatea de a proteja graniţ Statelor Unite. October 26. vor chestiona iei pe Judecă torul General John Ashcroft cu privire la aceastăproblemă . Au existat o mulţ de articole de ziare ime sugerând renunţ area la anumite libertăi. Sept. Aceasta va conduce la persecuţ ie teribilă Statele Unite. sup ă i pentru unele dintre raţ acţ iunile administraţ anti-terorism. guvernul ră te libertă constituţ peş ţ i ionale cât de repede posibil. George Bush a semnat aş numitul Actul a Patriot din 2001. Proiectul de lege spore ş abilitatea te autorităilor federale de a controla telefoanele. Este imposibil ca un proiect de lege săfie conceput. permite ca anxietatea publică imunizeze administraţ să ia şCongresul de la obligaţ lor de a proteja proiectul de i ia lege privind drepturile şde la valorile fundamentale pe i care documentul le cuprinde.126 TERORIŞ SECREŢ TII I intervievaţ au spus căar fi necesar sărenunţm i.

ATACUL DE LA WORLD TRADE CENTER

127

Unii membri ai Congresului spun căacţ iunile administra ţ au mers prea departe în iei restrângerea libertăilor civile. — USA Today, Noţ vember 26, 2001 (sublinieri adă ugate).

În acelaş ziar, în aceeaşzi, este un desen cu doi i i copii, decorând un pom de cră ciun. Unul cântă“El ş , tie când dormi, el ş când eş treaz, el ş dacă fost tie ti tie ai bun sau ră Celă copil spune, “Deja destul despre u...” lalt Procurorul General Ashcroft!” În America, în ultimii opt ani, au existat trei tragedii teribile: Waco, Oklahoma, şWorld Trade Center. În i fiecare caz, soluţ guvernului la probleme a rezultat în ia creş terea puterii guvernului ş pierderea libertă i ţ ilor constituţ ionale. În aceastăperioadăscurtă am fost , martori la o transformare teribilă constituţ cel mai a iei, mă document creat vreodatăde om. Un ră reţ zboi nemaivă împotriva libertă constituţ zut ţ ii ionale dă târcoale în America. În spatele distrugerii World Trade Center, este cert, căaceasta s-a urmă aceasta a fost ţ rit, inta politicienilor ş a agenţ i iilor media. Pretinzând a fi americani loiali, agenţ iezuiţ în congres şîn mei ai ilor i dia, au adus la îndeplinire planul lor de distrugere a Americii cu aproape nici o opoziţ ie. Vă amintiţ Iezuiţsunt totalmente antagoniş faţ i? ii ti ă de constituţ AmericanăCharles Chiniquy a spus: ia .
Cu mult înainte de a fi consacrat ca preot, am ş căbiserica era cel mai mare inamic al tiut acestei republici. Profesorii mei... fuseseră unanimi în a-mi spune căprincipiile ş legile i Bisericii Romei erau absolut opuse fa ţ ăde principiile care formează fundamentul Constituţ iei Statelor Unite ale Americii. — Charles Chinquy, Fifty Years in the Church of Rome, Chick Publications, p. 283.

Fiţ i atenţcum Chinquy compară i distincţ dintre iile cele două .

128

TERORIŞ SECREŢ TII I
1. Cel mai sacru principiu a Constituţ Statelor iei Unite este egalitatea fiecă cetăean înaintea rui ţ legii, dar principiul fundamental al bisericii este negarea acelei egalităi. ţ 2. Libertatea de conş ăeste proclamată de tiinţ , că Statele Unite, a fi cel mai sacru principiu, tre pe care fiecare cetăean săş însuş ţ i-l ească chiar , cu preţ sângelui. Dar, libertatea de conş ă ul tiinţ, este declarată de că toţpapii ş conciliile , tre i i Romei, cel mai nesfânt ş diabolic lucru, pe care i fiecare catolic ar trebui să ignore ş distrugăcu -l i orice preţ . 3. Constituţ americanăasigurăindependenţ ia a absolutăa civililor din puterea ecleziasticăsau bisericească dar biserica Romei declarăcăo ; astfel de independenţ ăeste o insultăla adresa lui Dumnezeu. 4. Constituţ americanăpermite orică om să ia rui serveascălui Dumnezeu conform conş ei tiinţ proprii; dar biserica Romei declarăcănici un om un a avut vreodatăun astfel de drept, şcă i numai singur Papa poate ş ş spune ceea ce omul ti i trebuie săcreadăşsăfacă i . 5. Constituţ Statelor Unite neagă ia dreptul unuia de a pedepsi pe altul pentru cădiferăde el în religie; dar biserica Romei spune că are dreptul ea de a pedepsi prin confiscarea bunurilor, sau cu pedeapsa morţ pe aceia care se opun papei în ii, religie. 6. Statele Unite au stabilit ş în tot teritoriul coli lor imens, unde invităpoporul să i trimităcopiii, -ş pentru ca ei să i cultive inteligenţ ca sădevină -ş a, cetăeni buni, folositori. Dar Biserica Romei a ţ blestemat, în public, toate aceste ş coli, ş a i interzis copiilor săfrecventeze, ameninţ ându-i cu excomunicarea în această lume şcu condamnare i în lumea viitoare.

ATACUL DE LA WORLD TRADE CENTER

129

7. Constituţ Statelor Unite este bazatăpe ia principiul că poporul este sursa principală puterii. a Dar, de sute de ori, Biserica Romei a proclamat căacest principiu este necurat şeretic. Ea spune i că toate guvernele trebuie să aibă baza în credinţ a catolic ă cu singur papa ca surs ălegitimăş ; i infailibilă ş interpret a legii. — Idem, p. 284. , i

Am vă că edintele Statelor Unite a declarat zut preş în Washington Times, că se va supune Papei. Dacă el -i aş el trebuie să a, distrugă constituţ În spatele distrugerii ia. de la World Trade Center, Bush, în aparenţ a urmat ă , agenda papei la literă .
Nimic un este mai clar decât că dacă , principiile Bisericii Romei, predomină aici, Constituţ noastrăva că ia dea. Cele douănu pot sta împreună Ele se aflăîn directăcontrazicere . cu teoria fundamentalăa guvernului nostru ş al i orică guvern popular. — Richard Thompson, The rui Papacy and the Civil Power, citat în Fifty Years in the Church of Rome, p. 285. Dacăcatolicii vor ajunge săatingăsuficientă majoritate numericăîn aceastăţ , libertatea ară religioasăs-ar afla la finalul ei. — The Shepherd of the Valley, jurnal oficial al episcopului de la St. Louis, November 23 rd, 1851.

Distrugerea clă Murrah din oraş Oklahoma a dirii ul fost eveniment planificat pentru scopul specific de a produce teroare în America, astfel încât americanii, de frică , să renunţ libertă ş e la ţ i drepturile constituţ ile ionale. Planul iezuiţ lucrează ilor extrem de bine. Cu politicieni, ş ş coli i colegii, agenţ media, şcorporaţ mari la îndemână ii i ii , America este învinsă rapiditate, de că inamicul cu tre dinlă untru. În timp ce trupele americane se pregă pentru teau lupta împotriva unei grupă musulmane extremiste în ri Afghanistan, USA Today citează preş pe edinte spunând

existenţ Islamul a fă numai aceasta.” De ce o cruciadăacum? De ce luptă America cu rebelii islamici extremiş Sunt trei lucruri pe care iezuiţ tii? ii le câş tigădin aceastăsituaţ Dupăcum am vă ie. papalitatea a creat cruciadele săizgonească Islamul din Ierusalim. un fost ? preot iezuit. De asemenea. Când a sosit ei. ceea ce va face ca răi misiunea să îndeplinită fie . Ce vrea George Bush să spună prin cruciadă Alberto Rivera. producă teroare înAmerica. şsă i stabilească tronul papei în “cetatea fă duită gă . e Astfel. 2001. va pă să singurul ră rea fie spuns pentru că agenţ meiile dia controlate vor obiş pe oameni cu ideea. i ne m in Bin Laden a fost ajutat de America în timpul conflictului afgano-sovietic în anii 1980. i vor scopul final. iezuiţ într-o zi. că rui prezenţ Ierusalim va aduce pacea mult dorită ăîn ? Aş ezând pe Papa ca lider în acea regiune problematică . Haideţsă ocupă puţ de Osama Bin Laden.130 TERORIŞ SECREŢ TII I că“administraţ lui pregă te o cruciadăîmpotriva ia teş terorismului. vor să revanş împotriva se eze Islamului pentru insubordonare. îş atinge ii. Când acest timp ie soseş ghici cine va fi singurul fă tor de pace a că te.) O cruciadă Cruciadele erau ră ? zboaiele catolice în timpul evului întunecat. zut. nui Papa va împă ţ în Ierusalim. September 17. Astfel. devenind conş i de tienţ puterea pe care o deţ ineau. Constituţ a fost ca un ţ în coastă ia epuş pentru ei. cut timpul ca generalii puternici ai Islamului săsupună Ierusalimul la picioarele papei. timp de sute de ani. au refuzat să renunţla el. ră i l-a zboiul în Estul Mijlociu va continua până oamenii împovă i vor striga după ce raţ ajutor. că utând o soluţ pentru conflict. o vor complet distrusăContinuând să . În final. împotriva musulmanilor care refuzau săcedeze Ierusalimul papei.” (USA Tiday. şa luptat cu America în i . săprotejeze pe catolici şsăcaptureze i i Ierusalimul pentru papăÎn primii câteva sute de ani ai . nedând Ierusalimul papei când acesta ş dorit. în seria sa “Crusader” a spus clar că Vaticanul a creat Islamul pentru distrugerea creş tinilor ş a evreilor.

avem de-a face cu un monstru criminal. Bearden a spus: “Dacă n-ar avea un Bin Laden. Milt Bearden. Koryagina. a fost intervievat de Dan Rather pe 12 Septembrie 2001. De asemenea. ocaţ Koryagina a spus tot. Dr. Rick Wiles. Rather dorea ca Bearden s ă menţ ioneze c ăBin Laden este responsabil pentru dezastrul de la World Trade Center. sa discutat despre societă secrete. rtarea blamei de pe cei în cauz ă 7 $%7 iezuiţ ii papalită ţ ii. ar inventa unul. iar el a avut contact cu CIA i chiar în Iulie 2000. i societă ţ i secrete unite. cu excepţ numirii societă seia ţ ii . un hibrid de crimă organizatăMafia ş . 2001) Vom asculta noi la cuvintele acestui economist rus? Societă secrete aduc toate aceste agenţ laolaltă ţ ile ii . organizaţcriminale ţ i ii şreligioase care controlează i lumea. oamenii ş de multăvreme tiu despre societă secrete şaş mai departe. vorbitor pentru American Freedom News.ATACUL DE LA WORLD TRADE CENTER 131 timpul conflictului din Balcani. mai spus căpe când poporul American se va trezi să vadă i se întâmplăşcine a fă ce . se vor afla întro stare de ş “Oricine ş despre crime organizate ş oc. Osama Bin Laden este o plantă a aş cum Lee Harvey Oswald şTimothy McVeigh au fost i plante.” Recent. Ea a menţ ionat că există guvern în umbrăcă un . în iulie 2001. că America va fi atacatăEa a . Informaţmultiple descoperă iile de afaceri dintre ii relaţ Bin Laden şfamilia Bush. consilier economic al lui Vladimir Putin. am început sărealizez căacele structuri pot fi puse la un loc ş să uneasc㪠am i se . un fost director CIA în operaţ iunile din Afghanistan. vor fi ş i. Ea a avertizat în Moscova. Când Americanii vor ajunge să cunoască aceste lucruri. i realizat că chiar acum. În timpul ţ i i a cercetă rilor mele. târziu în anii 1990. liderul Rusiei. a intervievat pe Dr. şconsilierul serviciilor secrete al lui i Bin Laden. utând să doboare Statele Unite şsă i creeze un guvern mondial. tie i Mafia.” (aired December 6. El este folosit ca marionetăpentru îndepă . În interviu. i cut-o. pentru realizarea unui guvern mondial.

132 TERORIŞ SECREŢ TII I crete care comandăşcare a produs distrugerea de la . ii . i World Trade Center. IezuiţRomei.

prevestit evenimente care urmau să succeadă lungul de-a istoriei. Prima se ridică mare. Dreptul la exprimare. Cu aceeaş acurate ţ negre ş . spre dominarea lumii. Biblia prevesteş i e ită te evenimente care stau să împlinească viitor şarată se în i rezultatele care vor avea loc în urma aplică planului rii iezuit. dreptul religiei. Capitolul biblic care descoperă planurile iezuiţ ilor este Apocalipsa 13. am fost martori iva acestui ră împotriva Constituţ şa libertă zboi iei i ţ ii. planul iezuiţ este să ilor elimine orice urmă protestantism ş religii. şsă de i alte i restaureze dominaţ papalămondială În cele ce urmează vom ie . Aceasta ar însemna abolirea libertă ţ ilor preţ ioase garantate de acest document. vedea dacă iezuiţvor avea succes în îndeplinirea acestui ii plan sinistru. sau dreptul la închinare conform dictatelor conş ei proprii. ţ a fost distrugerea completăa Constituţ inta iei Statelor Unite. Sunt două fiare menţ ionate în acest capitol. În arena religioasă . Pentru ultimii câţ ani. lucruri care s-au întâmplat cu exactitate. dreptul la viaţparticularătoate vor fi ă . dreptul presei. . iar a din . eliminate. dreptul tiinţ de a purta arme.CAPITOLUL 12 TERORISM RELIGIOS ÎN AMERICA Unde îşare originea agenda iezuiţ cu privire la i ilor America şîntreaga lume? Pentru mai mult de 200 de i ani. în primul verset. Singura sursă demnă încredere spre care merită de să îndreptă atenţ pentru a ne informa cu privire la ne m ia evenimente viitoare. este profeţ biblică Biblia a ia .

se ridică pă din mânt. El mi-a vorbit aş “Fiara a a: patra este o a patra împă ţ care va fi pe pă ră ie. Apoi am vă ridicându-se din pă zut mânt o altă . Pentru înţ elegerea acestor versete. sunt noroade.. trebuie să stabilim ce simbolizeazăo fiarăîn profeţ biblicăşceea ce ia . vedem că Apocalipsa 13 vorbeş despre te douăputeri care au fost stabilite pe pă mânt. Apoi mi-a zis: “Apele pe care le-ai vă pe zut. gloate ş limbi. Vedem aici că prima putere din Apocalipsa 13 ş i-a avut începutul într-o zonă populată lumii.. Aceasta sugerează această că primă putere s-a ridicat în zona populată Europei. Aceasta sugerează ridicarea unei a ini că . care raţ se vor ridica pe pă mânt.. Să m aminte luă la citirea acestor versete: Apoi am stă pe nisipul mă Ş am vă tut rii. puţ locuitori. o naţ sau o ţ . ară Aceste patru fiare mari. iune.. mânt. 1. i zut ridicându-se din mare o fiară — Apocalipsa 13: . pe ş Cartea lui Daniel aratăcăo fiarăreprezintăo împă ţ sau în termenii moderni.. Haideţsăvedem cum i Biblia se interpretează ea însăi. fiară — Apocalipsa 13: 11. Acum. în mijlocul a naţ iunilor existente.. sunt patru împă i. Astfel. versetul 11. ceea ce înseamnăcăs-a ridicat într-o zonă nepopulatăcu .. vom vedea ce reprezintă apele în profeţ ia Biblică .” i — Apocalipsa 17: 15. care ş ade curva. Aceste puteri îşau începutul în diferite pă i ale pă i rţ mântului.. 23. A doua a putere din Apocalipsa 13: 11. i reprezintă marea şpă i mântul. ră ie.” — Daniel 7: 17. Ea se va deosebi de toate celelalte.134 TERORIŞ SECREŢ TII I doua se ridică pe pă de mânt.

ş . i vorbea ca un balaur. care erau de faţ se gândeau în inimile lor: “Cum vorbeş ă . Această primă putere din Apocalipsa 13 huleş pentru te că pretinde a avea puterea să ierte pe oameni de pă catele lor. -l pe Isus ca fiu al lui Dumnezeu. .TERORISM RELIGIOS ÎN AMERICA 135 doua puteri a avut loc în Emisfera Vestică unde . Isus era un simplu om. . balaur. ş na i gurăca o gură leu. atunci. te omul acesta astfel? Huleş Cine poate să te! ierte pă catele decât numai Dumnezeu?” — Marcu 2: 5-7. au declarat căhulise. autoritate de la balaur. i avea nume de hulă Fiara pe care am vă . pă catele îţ i sunt iertate!” Unii din că rturari. — Apocalipsa 13: 11. i Marcu explică unul din înţ elesurile hulei..o fiarăcu zece coarne şş i apte capete. zut-o semă cu un leopard. pe coarne avea zece cununi împă teş şpe capete ră ti. Ca fiu al lui Dumnezeu.. bă “Fiule. Prima putere huleş i te şa primit putere. Balaurul i-a dat puterea lui. rerea lor. aceea este hulăIudeii. Când le-a vă Isus credinţ a spus slă nogului: zut a. un om simplu pretinde a avea putere săierte pă cate. Apoi am vă ridicându-se din pă zut mânt o altă fiară care avea douăcoarne ca ale unui miel. de scaunul lui de domnie ş o stă i pânire mare. densitatea populaţ era foarte joasă iei . — Apocalipsa 13: 1. 2. Hristos avea putere să ierte pă şîncă puterea de a ierta pă astă Dacă cate i are cate zi. Aici avem. pentru că dupăpă . de asemenea. ceva mai multe informaţ ii despre a doua fiară . avea labe ca de urs. care refuzau să accepte . şmiel din aceste versete. Aici avem ceva mai multe informaţ despre prima ii fiară . Să aruncă o privire la însemnă cuvintelor hulă m tatea .

136

TERORIŞ SECREŢ TII I Care este alt înţ a hulei? eles

Iudeii I-au ră spuns: “Nu pentru o lucrare bună aruncă noi cu pietre în tine, ci pentru o hulăşpentru m , i că care eş om, te faci Dumnezeu.” — Ioan 10: 33. tu, ti Hristos era Dumnezeu în carne omenească dar , iudeii un recunoş teau aceasta. Deci, când Hristos pretindea a fi una cu Tată Iudeii au declarat că l, hulise. Astfel, când un om pretinde a fi Dumnezeu pe pă mânt, aceasta este hulăiar prima putere din Apocalipsa 13, , pretinde a fi Dumnezeu. Văputeţgândi la o putere care, ridicându-se pe i teritoriul Europei pretinde a ierta pă şpretinde a fi cate i Dumnezeu? Cutia confesională Bisericii Catolice este a cunoscută toată în lumea ca locul în care pă tosul intră că să capete iertare de la un preot. Cele mai teribile crime au rezultat din expunerea gândurilor interioare faţde o ă fiinţumanăBiblia spune, “Este un singur mijlocitor între ă . Dumnezeu şoameni: Omul Isus Hristos.” (1 Timotei 2: i 5.) Un preot catolic nu are mai multă capacitate de a ierta pă catele, decât oricare dintre oameni! Acum, săluă aminte la câteva afirmaţ pe care m ii le-a fă papalitatea despre papa, fiind Dumnezeu pe cut pă mânt.
Papa are o astfel de demnitate şeste demn i de exaltare, pentru cănu este un simplu om, dar ca şcum ar fi Dumnezeu, şvicarul lui Dumnezeu. i i Papa are o astfel de supremă demnitate, că drept , vorbind, el nu a fost a ş ezat în orice rang de demnitate, ci a fost aş ezat în culmea tuturor rangurilor de demnitate... El este, de asemenea, monarhul divin, împă ratul suprem şregele regilor. i Întrucât Papa este încoronat cu o triplăcoroană , ca Rege al Cerului al Pă mântului ş a lumii de i mai jos decât pă mântul. — Lucius Ferraris, Prompta Bibliotheca, volumul 6, pp. 438, 442.

TERORISM RELIGIOS ÎN AMERICA

137

Pentru cătu eş pă ti storul, tu eş medicul, tu ti eş stă ti pânul; în final, tu eş un alt Dumnezeu pe ti pă mânt. — Christopher Marcellus Oration in the Fifth Lateran Council, 4th session. J.D. Mansi, Sacrorum Conciliorum…Collectio, volume 32, col. 761, trades. Papa este judecă torul suprem al legii ţrii... ă El este vicarul lui Hristos, care este nu numai Preot pentru veci, ci şRege al regilor ş Domn al i i domnilor. — La Civilta Catolica, March 18, 1871, citat în Leonard Woolsey Bacon, An Inside View of the Vatican Council, American Tract Society, p. 229.

Haideţ ne gândim la câteva dintre numele aplicate i să Domnului Hristos în Scripturi, şsă i vedem dacă putea ar săse aplice papei: Dumnezeu Atotputernic, Creator, Mântuitor, Hristos, Domn, Preasfânt, Rege al regilor ş i Reverend. Ce ar putea fi mai hulitor decât ca un om să ş atribuie vreunul din aceste titluri? “Ea ş deschis i i-a gura, ş a început sărosteascăhule împotriva lui i Dumnezeu...” (Apocalipsa 13: 6). Citatele de mai sus sunt hule în adevă ratul sens. Puterea Romano-catolică prima fiară Apocalipsa este din 13. Apocalipsa 13: 2 ne spune că balaurul i-a dat puterea şscaunul lui de domnie, şo stă i i pânire mare. Cine este balaurul care dă papalită putere şautoritate? ţ ii i Biblia ne spune că balaurul este Diavolul.
Ş balaurul cel mare, ş i arpele cel vechi, Diavolul ş Satana, care înş i ealăîntreaga lume, a fost aruncat pe pă mânt şîmpreunăcu el au fost i aruncaţşîngerii lui. — Apocalipsa 12: 9. i i

Diavolul însuş dat papalită puterea lui, tronul lui, ia ţ ii ş pânire mare. Diavolul conduce papalitatea. Diavolul i stă conduce papalitatea în distrugerea libertă pe pă ţ ii mânt. Satana este acela care caut ăomagiu din partea mulţ imilor prin a-i face să plece la picioarele pontifului se

138

TERORIŞ SECREŢ TII I

Romei. Felul brutal de guvernă mânt pe care papalitatea l-a condus în timpul Evului Întunecat, este felul de guvernă mânt pe care Satana şpapalitatea îl promovează i astă Un guvern satanic are urmă zi. toarele caracteristici: 1. Este controlat numai de câţ este dictatorial. iva; 2. Nu oferă libertate poporului 3. Uneş biserica şstatul laolaltă te i 4. Persecutăpe cei care nu se supun. Faptul căpapalitatea este prima putere din Apocalipsa 13, este dincolo de orice îndoialăTotuşcine . i, este a doua putere din Apocalipsa 13? Ş că ridicat tim s-a în Emisfera Vesticăavea douăcoarne ca de miel ş i vorbea ca un balaur (versetul 11). Acest verset indică că guvernul a luat fiinţavând caracteristicile unui miel, ă iubitor de libertate şdrept, dar ajunge să i adopte sistemul de guvernă mânt papal sau satanic. Biblia ne spune că Hristos este mielul.
A doua zi, Ioan a vă pe Isus venind la el , zut ş a zis: “IatăMielul lui Dumnezeu care ridică i pă catele lumii!” — Ioan 1: 29 Ş pe când privea pe Isus umblând, a zis: i “IatăMielul lui Dumnezeu!” — Ioan 1: 36.

Hristos este Mielul profeţ Biblice. A doua putere iei din Apocalipsa 13, care se ridică Emisfera Vestică în , începe prin adoptarea unui guvern creş dar termină tin, în a acţ ca un balaur (Satana). Începe diferit de iona papalitate şsfârş te în a fi exact ca ea. Cum un guvern i eş creş este opusul guvernului satanic, această doua tin a putere trebuie săfi avut urmă toarele caracteristici la început:

Prezintăcaracteristicile guvernului american la început şprevesteş capturarea finală i te de că iezuiţDe asemenea. Ea s-a ridicat în Emisfera Vesticăi a început ş prin adoptarea unui guvern asemă tor unui miel. pentru că ii versetul 11 spune că America va începe cu un guvern asemă tor nă unui miel. Ş au început săse i închine fiarei zicând: “Cine se poate asemă cu na fiara şcine se poate lupta cu ea?” — Apocalipsa i 13: 4. Este un guvern al poporului.TERORISM RELIGIOS ÎN AMERICA 1. într-o zi. Garantează drepturi egale libertă cum ar fi libertatea ţ i de exprimare. religioasă . După nă cu am vă în această zut carte. Apocalipsa 13 descoperă ridicarea papalită şa ţ i ii Statelor Unite. etc. Infiltrarea iezuiţ în toate departamentele guvernului Statelor ilor Unite face ca aceastăară devină putere tiranică ţ să o . 3. în fiecare zi mai mult. pentru popor. persecutoare. Protejeazăpoporul de tiranie politicăş mai ales. ne arată tre i. puterea dictatorială a papalităii manifestatăfaţ ţ ăde Reformaţ iunea Protestantă . iezuiţ sunt folosiţsă ii i distrugăacest guvern ca un miel. i 4. dar. libertatea în religie. În timpul Evului Întunecat. Cu ridicarea lui Luther şa i . va vorbi ca un balaur. A doua putere din Apocalipsa 13 care are aceste caracteristici nu poate fi alta decât Statele Unite ale Americii. i. Pă strează biserica şstatul separate. Ş au început să închine balaurului . pentru i se cădă duse puterea lui fiarei. pă mântul se închina la picioarele pontifului Roman. 2. ş să facăpapal. i -l diavolesc. Apocalipsa 13 a prevestit cu 2000 de ani înainte că iezuiţvor avea succes. America vorbeş ş se comportăca te i Satana.

dezvă un timp când închinarea la luie papă fi din nou solicitată ameninţ cu moartea. i turnat neamestecat în paharul mâniei lui. i Aceasta este cea mai severă avertizare din partea lui Dumnezeu. Cum se va închina lumea papalităii? Ce semn ţ descoperăautoritatea papalăpe pă mânt? Trebuie să vedem cum definesc scripturile închinarea.140 TERORIŞ SECREŢ TII I Reformaţ Protestante. Ea lucra cu toatăputerea fiarei dintâi înaintea ei. ş a rata i închinarea falsă . ş primeş semnul ei pe frunte sau pe i te mână va bea şel din vinul mâniei lui Dumnezeu. . Felul în care înţ elegem ş reacţ m la aceasta. 10. Degeaba măcinstesc ei. ş va fi i chinuit în foc ş pucioasă înaintea sfinţ îngeri i . ţ ă site De asemenea. saţ porunca lui Dumnezeu.. a că ranăde moarte fusese rei vindecată I s-a dat putere să . După timp. de ăi practică Biblia ş numai Biblia era strigă . i tul Reformatorilor. după cum arată versetul urmă tor. va hotă destinul i ionă rî nostru. ilor ş înaintea Mielului. dând învăă care ţturi nu sunt decât porunci omeneş Voi lă i ti. 15. ca icoana fiarei să vorbească ş săfacăsă . Apoi a urmat un alt înger. al treilea. Urmă toarele versete ne vor ară ta diferenţ dintre adevă închinare la Dumnezeu.” — Apocalipsa 14: 9. — Apocalipsa 13: 12. va . ş fă i cea ca pă mântul ş locuitorii lui săse i închine fiarei dintâi. ş a zis i cu glas tare: “Dacăse închinăcineva fiarei ş i icoanei ei. dea suflare icoanei fiarei. multe mii de oameni au un acceptat învă turile gă numai în Biblie. prin area şcă i Statele Unite va fi puterea care va îndemna lumea să închine papalită se ţ ii. Ş ţ i datina aş i ineţ ezată . Biblia a fost dată iunii oamenilor în limba lor maternăca singura regulă credinţş . i fie omorâţtoţcei ce nu se vor închina icoanei i i fiarei..

aceasta este ia îi numită închinare nefolositoare. vom privi la câteva afirmaţ amintite în ii literatura catolică care vor ară care este semnul . ă Închinarea falsă înseamnă onoare faţde tradiţ ă iile omeneş ti..TERORISM RELIGIOS ÎN AMERICA 141 de oameni. El le-a mai zis: “Aţ i desfiinţ frumos at porunca lui Dumnezeu. Evreilor li s-au dat cele zece porunci în Exod 20: 217.Acest lucru a fost aspru mustrat de Domnul Hristos. iar tradiţ omenească ia locul. despre care papalitatea însăi spune că ş este semnul autorită ei pe ţ ii pă mânt? Această tradiţ este atât de rea înaintea cerului ie încât. suntem confruntaţcu o i i tradiţ papală ie care este înăată lţ deasupra uneia dintre cele zece porunci ale lui Dumnezeu. ta autorită papale pe pă ţ ii mânt. ca să ineţ ţ i datina voastră . . El a declarat căatunci când poruncile sunt înlă turate.. dacăcineva continuăsăse supunăporuncii papalită fiind deplin conş că ţ ii tient aceasta este contrară poruncii explicite a lui Dumnezeu. Acum.” — Marcu 7:7-9. Biblia spune.Nu existăo astfel de poruncăîn Biblie.Dovedeş te-mi numai din Biblie că sunt legat săsfinţ Dumineca. Este o lege a sfintei biserici catolice. esc . Adevă închinare ar rata implica onoare faţde toate cele zece porunci. Nu! Prin puterea mea divinăabolesc ziua de Sabat ş văporuncesc să i . Cunoaş i este ţ ii teţ una dintre tradiţ papale care vin în directă iile contradicţ ie cu una dintre poruncile lui Dumnezeu. În Apocalipsa 13 ş14. De-a lungul secolelor. iar această tradiţ ie papală semnul autorită papale în lume. evreii au corupt poruncile cu multe tradiţ care au dat înţ greş autorită celor ii eles it ţ ii zece porunci.” (Apocalipsa 14: 10).” i eş Biserica Catolicăspune. “acesta va bea din vinul mâniei lui Dumnezeu. Adevă rata închinare înseamnăonoare faţ ăde poruncile lui Dumnezeu. “Adu-ţaminte de ziua de odihnăca s-o sfinţ ti.

MO. Dacăprotestanţ ar urma Biblia. — Albert Smith.142 TERORIŞ SECREŢ TII I sfinţi prima zi a să mânii. ei urmează lege a Bisericii o Catolice. Duminica. 1950. că Biblia un-i susţ nică în pă ine ieri zirea duminicii. Papa. iar aceia care pă zesc aceastăzi. ie. o creaţ a Bisericii i ie Catolice. Kansas City. 139.. 213. — Our Sunday Visitor. ei ar trebui ii săse închine lui Dumnezeu în Sabat. prin observarea duminicii. 152. — The American Catholic Quarterly Review. Statul. CSSR. prin votarea de legi cu privire la sfinţ irea duminicii. Prin pă zirea duminicii. Protestanţ acceptăduminica mai degrabă ii decât Sâmbă ca zi de închinare publicădupă ta ce Biserica Catolicăa fă schimbarea. Duminica este o institu ţ a bisericii romanoie catolice. Metodiş tilor ş tuturor creş i tinilor. te ş îndeplineş cu credincioş sfaturile ei. 1883. 1884. Plain Talk About the Protestantism of Today (1868).. p. Chancellor of the Archdiocese of Baltimore. 1920. Baptiş tilor. este. ca o zi din să mânăpusăde-o ptă parte pentru închinare obligatorie la Dumnezeu. pur şsimplu.. pp. President. ş prin exercitarea iile i devoţ iunii. dar cut mintea protestant ă pare că nu realizează aceasta. ei acceptă autoritatea purtă torului de cuvânt a bisericii. în poruncii sfintei Biserici Catolice... — Thomas Enright. Observarea duminicii de că Protestanţ tre i este un omagiu pe care îl aduc autorităii Bisericii ţ Catolice. ră spunzând pentru cardinal într-o scrisoare pe 10 Februarie. 5 Februarie. sâmbă ta. recunoaş autoritatea bisericii Catolice. i te. Este bine să amintim prezbiterienilor. Ş iatăîntreaga lume iţ ptă i . pă zesc . Redemtorist College (Roman Catholic). — Monsignor Louis Segur. săfie sfinţ ităsuspendând activităile lucrative ş ţ i tranzac ţ de afaceri. February 18. Ianuarie. civilizatăse pleacă supunere reverentă .

iar schimbarea aceasta din sâmbă tăîn duminicăstăca dovadă al acestui fapt. într-o adresare.J. care declară : Adu-ţ aminte de ziua de odihnă ca s-o i sfinţ ti. Duminica este semnul autorităii noastre… ţ Biserica este deasupra Bibliei. aptea este ziua de odihnă închinatăDomnului Dumnezeului tă Săun faci u. pă cut mântul ş marea ş tot i i ce este în ele. Aceasta este o tradiţ negă ie sităîn Biblie. . dă omagiu papalită Pă m ţ zirea duminicii ii. ţ — C. Că în ş inul ci ase zile a fă Domnul cerurile. — Catholic Record. nici o lucrare în ea. Întrucât papalitatea face lucrarea diavolului. nici robul tă nici roaba ta. a i-vă dat Bisericii Catolice puterea lui ş stă i pânire mare în lume. N. it-o. ş să i faci lucrul i -ţ tă Dar ziua a ş u. Ceea ce este semnul puterii ş i autorităii sale ecleziastice în probleme de religie. nici tu. Bine înţ căBiserica Catolicăpretinde că eles schimbarea din sâmbă tăîn duminicăa fost lucrarea ei. diavolul. Amintiţ căSatana. nici vita ta. şcând onoră tradiţ i i m ia duminicii. în 18 Martie. News. Îşare originea în Roma. stră care este în casa ta. De aceea a binecuvântat Domnul ziua de odihnăşa i sfinţ — Exod 20: 8-11. Chancellor of Cardinal Gibbons. 1 Septembrie. merge în contradicţ directăcu învă turile clare ale ie ţ ă poruncii a patra.TERORISM RELIGIOS ÎN AMERICA 143 o poruncăa Bisericii Catolice. — Priest Brady. Thomas. Sălucrezi ş eş ase zile. Semnul autorită Bisericii Catolice în lume este ţ ii pă zirea duminicii. Prin cuvintele proprii. nici fiul tă nici fiica u. iar în ziua a ş aptea s-a odihnit. raportată Elizabeth. 1923 (Ontario). nici u. ta. ei ne spun că zirea duminicii pă este semnul Fiarei. Papalitatea ne spune exact care este semnul ei.F. 1903.

e tită Acest proces nu va înceta până Legi Duminicale vor ce fi votate în aceastăarăşdupă ţ . zirea Sabatului. omagiu adus papalităii. i o Lege Duminicală ionalăAu folosit dezastrele din Naţ . Foarte curând. i aceea. în special porunca a patra. timpul Evului Întunecat. şva fi chinuit în foc şîn pucioasă i i înaintea sfinţ îngeri şînaintea Mielului. pentru a elimina libertă constituţ ţ i ionale preţ în America. în întreaga lume. i mâniei lui Dumnezeu. Pe de-o parte. Dacă închină se cineva fiarei şicoane ei. Marea linie de despă ire între cele două rţ categorii va fi cele zece porunci. Waco. De ce parte te vei afla tu? Vei îmbră a scopul final ţ iş al papalită pă ţ zirea duminicii. faţde a va conduce la viaţveş în Isus. Domnul nostru. Această lege va produce o persecuţ sângeroasăca în ie .144 TERORIŞ SECREŢ TII I Satana este acela care vrea ca lumea să calce porunca lui Dumnezeu cu privire la Sabat ş săse închine i papalită Dumineca. în vederea determină rii americanilor să renunţla libertatea lor plă cu sânge. ţ iş semn al puterii creatoare ş ră i scumpă toare a lui ră Dumnezeu — Sabatul zilei a ş aptea? Pă zirea duminicii. marea majoritate a oamenilor. Apocalipsa 13 şistoria curentă spun că i ne undeva. sau vei îmbră a marele ii. va conduce America ş apoi ţ i lumea la ruină în timp ce pă . Sabatul. Oklahoma ş i World Trade Center. iezuiţ vor organiza un nou atac terorist. a nică . turnat neamestecat în paharul mâniei Lui. aliniaţ iezuiţş i cu ii i Vaticanul în revoltă directă împotriva lui Dumnezeu. lumea va fi împă ită două rţ în mari categorii. un grup mic format din aceia care iubesc pe Dumnezeu şpă poruncile i zesc Sale. Aceste trei ioase evenimente au fost bine plă nuite. sau vor crea ii altă crizăcu scopul de a-şimplanta planul — .. iar pe de altă parte. care reprezintă supunere totală ă voinţlui Dumnezeu. — Apocalipsa 14:9ilor i 10 . şprimeş i i te semnul ei pe frunte sau pe mânăva bea şel din vinul . ţ ii..

Box 1417 Eustin.O. FL 32727 USA .145 ÎNTREBĂ RI? Dacă doriţsă i primiţmai multe informaţ despre i ii PROFEŢ BIBLICĂ vărugă săscrieţla adresa IA . TRUTH TRIUMPHANT MINISTRIES P. m i de mai jos.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful