ELENA ZAMORA DAN-DRAGOŞ CRĂCIUN

MASAJ MEDICAL
― PROCEDEE, METODICĂ, INDICAłII TERAPEUTICE―

EDITURA RISOPRINT CLUJ-NAPOCA • 2007

ISBN

2

Prof. univ. dr. Elena ZAMORA Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca Facultatea de EducaŃie Fizică şi Sport Medic primar balneofizioterapie şi recuperare medicală

Lector univ. drd. Dan -Dragoş CRĂCIUN Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca Facultatea de EducaŃie Fizică şi Sport Preşedintele Comisiei Antidoping FRF Medic specialist, master în Medicină sportivă

3

4 .

...................... III : CONTRAINDICAłIILE MASAJULUI ........................................ 22 CAP....................... 24 EFECTELE IMEDIATE ŞI TARDIVE .................................................... V : INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA ORGANISMULUI .................. IV : EFECTELE FIZIOLOGICE ALE MASAJULUI ................................. 28 5 ................ 11 LOCUL ŞI MOBILIERUL............ 23 CAP........... 27 INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA PIELII ............................... 27 INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA łESUTULUI CONJUNCTIV ............................................................. 20 EXERCIłII PENTRU DEGETE................................................................................................................................................................................................... 19 CAP. 13 REGULI CE TREBUIE RESPECTATE DE PERSOANA CARE DOREŞTE SĂ FIE MASATĂ ............................................... II : EXERCIłII DE MOBILIZARE A DEGETELOR ŞI A MÂINILOR PREGĂTITOARE PENTRU MASAJ......................... 9 CAP................................................................. 26 CAP................................... 12 APTITUDINILE UNUI BUN MASEUR......................... I : CONDIłII ŞI REGULI PENTRU PRACTICAREA CORECTĂ A MASAJULUI ................................... 21 EXERCIłII PENTRU PUMNI .................................................... 15 SUBSTANłE FOLOSITE PENTRU EXECUTAREA MASAJULUI......................................CUPRINS INTRODUCERE................................................................................. 24 EFECTELE LOCALE ŞI GENERALE ....................... 22 EXERCIłII PENTRU ANTEBRAłE ŞI COATE.....................................................................................................................................

.......................................................................................................................INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA APARATULUI LOCOMOTOR. 61 MASAJUL PARłIAL ............................................ 90 MASAJUL TORACELUI ............................................................................................................................................................................................. 62 o o o MASAJUL TRUNCHIULUI ................... 81 MASAJUL ARTICULAłIILOR .................. 29 INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA CIRCULAłIEI SÂNGELUI ŞI A LIMFEI ............................... 60 CAP............................... 78 MASAJUL łESUTULUI CONJUNCTIV .......................................................................................................................................................... 31 INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA SISTEMULUI NERVOS..................... 47 MASAJUL SPECIAL............ 72 MASAJUL GENERAL ........................................................................................................................................................................................................ 51 INDICAłIILE MASAJULUI........ 32 INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA łESUTURILOR ŞI ORGANELOR PROFUNDE .............................. 77 o o o o MASAJUL PIELII ... 37 PROCEDEELE SECUNDARE DE MASAJ..... VII : MASAJUL PARłIAL ŞI GENERAL – TEHNICĂ.................... 76 CAP........................................................................................................................................................... 36 PROCEDEELE PRINCIPALE DE MASAJ ...................................................... VIII : MASAJUL łESUTURILOR ŞI AL ORGANELOR ............. 77 MASAJUL łESUTURILOR.. VI : PROCEDEELE DE MASAJ................... 84 MASAJUL VASELOR ............................................................................. 97 6 ..................................................... 86 MASAJUL ORGANELOR PROFUNDE ........................... 88 MASAJUL GÂTULUI........................................ 34 CAP.......................... 85 MASAJUL NERVILOR... 81 MASAJUL MUŞCHILOR ŞI TENDOANELOR.. 94 MASAJUL ABDOMENULUI ........................................... 87 MASAJUL CAPULUI..................................... 62 MASAJUL MEMBRELOR INFERIOARE ......................................................................................................................................................................................................................................................................................................................... 67 MASAJUL MEMBRELOR SUPERIOARE..............................

............... 99 AFECłIUNI REUMATISMALE CRONICE INFLAMATORII ................ IX : o o o MASAJUL TERAPEUTIC............................................................. 137 7 .......................... 109 MASAJUL ÎN AFECłIUNILE REUMATISMALE AFECłIUNI TRAUMATICE ALE APARATULUI LOCOMOTOR............................................................. 112 PAREZA ŞI PARALIZIA DE NEURON . 132 CAP........................................................................................................................ 130 MASAJUL FEMEII CARE ALĂPTEAZĂ......................................... 123 MASAJUL ÎN AFECłIUNI ALE PIELII............ 119 MASAJUL ÎN OBEZITATE ŞI CELULITĂ..... 125 CAP.......................................................... 116 AFECłIUNI MUSCULARE.................... 104 AFECłIUNI REUMATISMALE CRONICE DEGENERATIVE ...... 129 MASAJUL ÎN TIMPUL SARCINII.................................................................. 133 CAP.... 114 AFECłIUNI CIRCULATORII ....................... 129 MASAJUL LĂUZEI .......... 122 MASAJUL ÎN AFECłIUNI RESPIRATORII......................... XI: MASAJUL COPILULUI ................ 105 AFECłIUNI ALE TENDONULUI ......................................................................................................... 136 PARTICULARITĂłI MORFOFUNCłIONALE ALE PIELII ................................................................... XII: PARTICULARITĂłI MORFOFUNCłIONALE NORMALE ŞI PATOLOGICE ALE STRUCTURILOR CARE POT FI INFLUENłATE DE MASAJ ................ 109 AFECłIUNI ALE SISTEMULUI NERVOS PERIFERIC ... X: MASAJUL FEMEII....................................... PRE ŞI POST PARTUM .............CAP.................................................................................................

8 .

Masajul mecanic se execută cu instrumente sau aparate mişcate fie cu mâna. masajul medical este o metodă terapeutică pasivă. de strângere şi stoarcere a Ńesuturilor. respectând toate condiŃiile de igienă şi urmând cu stricteŃe indicaŃiile sau contraindicaŃiile medicale. Prin termenul de masaj se înŃelege o grupare sistematică şi ştiinŃifică de manipulări executate manual asupra Ńesuturilor corpului uman.INTRODUCERE Masajul medical face parte din fizioterapie. În practică. după reguli metodice bine stabilite. se foloseşte numai masajul vibrator. mai răspândite şi mai eficace forme de executare a masajului. Procedeele manuale – manevre sau manipulări de masaj – constă din mişcări variate de alunecare a mâinilor la suprafaŃa corpului şi de presiune în profunzime. 9 . de scuturare a segmentelor etc. utilizânduse diverse aparate sau apa. Procedeele manuale sunt cele mai vechi. care este mai bine executat cu aparate decât cu mâna. Procedeele de masaj se execută cu o anumită tehnică. de lovire ritmică pe părŃile cărnoase. Există numeroase aparate care însă nu pot înlocui mâna omului. cu scopul de a influenŃa Ńesutul nervos şi muscular şi circulaŃia generală. Masajul medical se poate face şi prin procedee mecanice. Cu excepŃia automasajului. fie cu ajutorul unor surse diverse de energie. deoarece mâna omului dispune de multiple posibilităŃi de adaptare şi de perfecŃionare a mişcărilor.

părŃile moi ale corpului care sunt prelucrate prin masaj. poate contribui la vindecarea sau ameliorarea multor afecŃiuni. medical. În anumite cazuri. atunci când masajul nu poate fi executat de o persoană pregătită. în cadrul capitolului de masaj terapeutic. contribuie. muşchii. în parte. de durată mai scurtă sau mai lungă. combinat cu kinetoterapia. Aria de aplicare a masajului medical este destul de vastă şi. În ordinea dispoziŃiei lor anatomice. acesta poate fi înlocuit. am prezentat.Tehnica şi metoda de masaj variază în raport cu forma şi structura Ńesuturilor sau ale organelor pe care dorim să le masăm şi cu scopul pe care îl urmărim. Rezultatele obŃinute prin masaj depind în mare măsură de folosirea unei tehnici corecte. alături de celelalte măsuri terapeutice la scurtarea timpului de recuperare a pacientului. cu automasajul. Masajul terapeutic. Masajul poate fi superficial sau profund. calmant sau stimulant. Masajul – parŃial sau general – executat pe Ńesuturile de la suprafaŃa corpului mai este cunoscut sub numele de masaj somatic. straturile subtegumentare (Ńesut conjunctiv şi grăsos). alături de alte forme de tratament. parŃial sau general. cele mai frecvente afecŃiuni care beneficiază. de la suprafaŃă spre profunzime. După ce am trecut în revistă tehnicile şi metodele de masaj. Ńesuturile şi organele profunde. reprezintă unul din mijloacele de tratament fizioterapic care. Masajul terapeutic poate fi indicat în : 10 . de efectele locale şi generale ale masajului. dacă este indicat în timp util şi aplicat corect. sunt: tegumentele. vasele şi nervii.

leziuni ale nervilor periferici. care necesită masajul ca şi manoperă pregătitoare. tehnicile de tratament prin exerciŃiul fizic cu masajul. CONDIłII ŞI REGULI PENTRU PRACTICAREA CORECTĂ A MASAJULUI Masajul este indicat şi se aplică cu scopul de a se obŃine cele mai bune rezultate. 1. respectarea unor condiŃii de igienă. Această carte se adresează în primul rând kinetoterapeuŃilor. afecŃiuni organice etc.• • • • • • leziuni ale pielii şi ale structurilor conŃinute de aceasta. leziuni osoase. afecŃiuni ale sistemului circulator. Pentru aceasta este nevoie de: cunoaşterea temeinică a tehnicii masajului. leziuni ale muşchilor şi ale tendoanelor. asigurarea unor condiŃii optime de lucru. cunoaşterea contraindicaŃiilor masajului. care de nenumărate ori au posibilitatea de a îmbina. cunoaşterea influenŃelor masajului asupra organismului. • afecŃiuni neurologice centrale. în beneficiul pacientului. există numeroase mijloace şi tehnici specifice kinetoterapiei. De asemenea. articulare sau sechele ale acestora. 11 .

Masajul se poate executa pe o banchetă simplă de lemn. pentru a nu expune la răceli pe cei masaŃi. numită sală sau cabinet de masaj. în sala de masaj nu trebuie să existe decât mobilierul simplu. care se poate ridica la nevoie. Bancheta are un cap. curat. acesta va fi amenajat pe lângă cabinetul medical. o cameră de odihnă. vopsită în alb.1 LOCUL ŞI MOBILIERUL Masajul se practică de preferinŃă într-o încăpere specială. duşuri şi instalaŃii sanitare. luminoasă. scaune sau taburete speciale. strict necesar pentru executarea masajului. călduroasă şi bine aerisită. o măsuŃă pentru scris şi un dulap.1. temperatura aerului nu trebuie să coboare sub 20°C. Încăperea trebuie să îndeplinească toate condiŃiile de igienă: să fie spaŃioasă. impermeabilă sau din material plastic. sala de duşuri. o sală de aşteptare. Banchetele şi scaunele de masaj vor fi astfel dispuse încât cei care lucrează să aibă spaŃiu suficient pentru a se putea mişca şi a se deplasa în voie în jurul acestora. Mobilierul necesar pentru executarea masajului este constituit din: banchete de masaj. să se poată face şi întreŃine cu uşurinŃă. în serviciile de balneofizioterapie şi de recuperare medicală. existenŃa unei chiuvete cu apă curentă pentru spălatul mâinilor. tapisată cu o pânză tare. dar nici nu trebuie să fie prea ridicată pentru a nu obosi pe maseur. alături de sala de masaj să existe un vestiar. curăŃenia sălii trebuie să fie perfectă. care se acoperă cu un cearşaf alb.1. 12 .

permiŃând culcarea şi aşezarea în poziŃii foarte variate. perne sau saci de nisip de diferite mărimi. la cele joase din poziŃia şezând pe un taburet. de a se adapta. concentra şi orienta repede în orice situaŃie.Dimensiunile obişnuite ale banchetei sunt: 2 m lungime. Există banchete speciale de masaj. acestea se ridică şi se coboară. tehnica şi metodele de masaj se învaŃă şi se desăvârşesc prin practică. mai scurt şi altul posterior. trebuie să aibă o înălŃime medie sau puŃin deasupra mediei. capacitatea de se încorda şi relaxa cu uşurinŃă. de aşi doza efortul. 1. dar mai ales maseurul profesionist. se folosesc suluri. Un bun maseur trebuie să fie sănătos şi rezistent la oboseală. Pentru sprijinul capului sau al membrelor în poziŃii favorabile pentru executarea masajului. Segmentele sunt mobile şi se articulează între ele. o bună mobilitate articulară. o musculatură bine dezvoltată. de două tipuri: înalte sau joase. la cele înalte se lucrează din poziŃia stând. 70 cm lăŃime şi 70-75 cm înălŃime. Planul orizontal al acestor banchete este alcătuit din două segmente: unul anterior. Oricine practică masajul. să aibă o constituŃie robustă şi o abilitate manuală naturală.2 APTITUDINILE UNUI BUN MASEUR La baza profesiunii de maseur stau aptitudinile fizice şi psihice naturale. pentru a rezista cât mai mult la lucrul monoton şi de lungă 13 .1. Sub capătul anterior are un segment mobil (înainte şi înapoi) care serveşte la sprijinul picioarelor. mai lung.

cardiovascular. maseurul va reuşi să obŃină rezultate mai bune prin îndemânare şi nu prin forŃă.durată. deficienŃele motrice. pielea de pe palme să fie caldă. Deoarece poate fi pus în situaŃia de a lucra mai multe ore. degetele să fie suple şi abile. ulcere. supleŃe şi îndemânare în lucru. neforŃat. Mâna maseurului trebuie să fie “uşoară”. digestiv. pe lângă forŃă şi rezistenŃă. insuficienŃa musculară sau musculatura dezvoltată în exces. defecte inestetice. după fiecare subiect şi oră de lucru. fără grabă şi cu cheltuială minimă de energie: mâinile vor fi folosite pe rând. cicatrice. dar mai ales un simŃ perfect al pipăitului. Printr-o bună pregătire fizică generală şi printr-un antrenament profesional metodic. Sunt contraindicate pentru această profesiune deficienŃele fizice. organice sau psihice. în special a celor ale aparatelor respirator şi cardiovascular. renal. defectele nasului şi gurii. leziunile sau bolile cronice ale tegumentelor: eczeme. bolile aparatelor respirator. Pentru a rezista la oboseală. Maseurului i se cer un auz fin. deformaŃiile corpului. debilitatea şi anemia. pentru a nu le obosi şi vor fi intercalate mici pauze după fiecare regiune sau segment masat. maseurul va ajunge să capete. transpiraŃie exagerată a palmelor. 14 . Mâinile maseurului trebuie să aibă o mărime potrivită. Lucrând cu mâna moale şi mobilă. obezitatea. maseurul trebuie să stea şi să acŃioneze cu calm. dar puternică la nevoie. moale şi uscată. Pentru profesiunea de maseur sunt nepotrivite o înălŃime a corpului prea mare sau prea mică. ritmic şi uniform. o vedere bună. să fie largi şi cărnoase. asimetriile feŃei. maseurul trebuie să se asigure de buna funcŃionare a organelor.

Maseurul trebuie să acorde o atenŃie deosebită curăŃeniei corpului şi a îmbrăcămintei sale. Înaintea şedinŃei se scot hainele de pe regiunea ce urmează să fie masată şi cele care 15 . îi înăspresc sau lezează pielea palmelor. În majoritatea cazurilor. Maseurul trebuie să procedeze cu mult tact şi îngăduinŃă.1. nu va fuma şi nu va folosi băuturi alcoolice. despre funcŃiile organismului sănătos şi despre semnele cele mai frecvente şi mai caracteristice ale unor stări patologice. Nu va folosi parfumuri şi pomade cu miros puternic. masajul se aplică direct pe piele. cu discreŃie şi conştiinciozitate. cu mâneci scurte). brăŃări (îl stânjenesc în muncă sau irită şi lezează pielea celui masat). Mâinile trebuie spălate înainte şi după fiecare şedinŃă. pentru a evita transmiterea germenilor patogeni de la o persoană la alta. să lucreze mai sigur pe sine şi cu mai mare eficacitate. Este necesar ca maseurul să-şi însuşească cunoştinŃe de bază despre forma şi structura corpului. Aceste cunoştinŃe îl ajută să înŃeleagă importanŃa efectelor pe care le poate obŃine prin masaj. Se va îmbrăca într-o uniformă albă lavabilă (pantaloni lungi şi bluză largă. unghiile sunt tăiate foarte scurt. Una dintre primele reguli este curăŃenia corpului şi a îmbrăcămintei.3 REGULI CARE TREBUIE RESPECTATE DE PERSOANA CARE DOREŞTE SĂ FIE MASATĂ Aceasta trebuie să respecte câteva reguli elementare de igienă individuală. Va evita muncile fizice grele şi sporturile care-l obosesc. nu poartă inele. 1. în relaŃiile cu persoanele pe care le masează.

în aşa fel. Masajul nu se poate aplica pe pielea neîngrijită sau bolnavă. în general. În principiu. respiraŃia şi mişcările segmentelor sau îl împiedică pe maseur să execute în voie manevrele necesare. ŞedinŃele de peste zi se fixează la 2-3 ore după masă sau. sentimentele de pudoare ale fiecăruia. uşor şi nestingherit. PărŃile masate vor fi acoperite cu un cearşaf sau prosop înainte de a continua masajul. Pentru a face cât mai accesibile părŃile ce vor fi masate şi pentru a aplica manevrele de masaj în condiŃii tehnice cât mai bune. iar pentru executant poziŃiile de lucru cele mai potrivite pentru a lucra liber. cât şi pentru maseur. mai mult decât este necesar. se vor alege poziŃiile cele mai favorabile atât pentru cel care va fi masat. cu musculatura relaxată şi să evite orice încordare fizică sau psihică. 16 . pentru cel care va fi masat se caută poziŃii de repaus fiziologic şi de destindere psihică. cu răni sau inflamaŃii. pe porŃiuni bine delimitate ale corpului. Oricine se prezintă la un masaj trebuie să-şi satisfacă mai întâi nevoile de evacuare a intestinului şi a vezicii urinare. Numeroase boli de piele se pot transmite prin masaj de la o persoană bolnavă la alta sănătoasă. Masajul se aplică. pentru a nu le expune corpul la răceli şi pentru a menaja. încât să se termine cu cel puŃin o jumătate de oră înaintea meselor principale. Orele cele mai potrivite pentru masajul igienic sunt cele de dimineaŃă.stânjenesc circulaŃia sângelui. pe cât posibil. Nu trebuie să-i dezbrăcăm. pe cei pe care îi masăm. Cel masat este sfătuit să păstreze în timpul şedinŃei o poziŃie de repaus.

cu membrele inferioare în uşoară flexiune din şold şi din genunchi. gâtului şi al membrelor superioare se poate executa din decubit dorsal sau din şezând rezemat pe planul cel lung al banchetei. cu capul întors într-o parte. Pentru masajul părŃilor anterioare ale corpului este recomandată poziŃia de decubit dorsal. Cele mai bune condiŃii de lucru le oferă banchetele speciale de masaj. cu faŃa în jos. cu capul sprijinit mai sus decât trunchiul şi cu braŃele întinse pe lângă corp. cu 20°-30°. permite relaxarea musculaturii şi lasă respiraŃia liberă. Masajul membrelor inferioare se poate executa din poziŃia culcat. culcat rezemat şi şezând rezemat. O poziŃie mai comodă este culcat rezemat pe planul cel lung al banchetei. 17 . Maseurul poate lucra din poziŃia stând sau şezând pe un scaun.PoziŃiile cele mai odihnitoare sunt cele de decubit sau şezând rezemat. ridicat la 20°-30° şi cu tălpile sprijinite pe planul anterior al banchetei. Masajul capului. cu membrele superioare şi inferioare în uşoară flexiune. planul cel scurt al banchetei. Pentru masajul părŃilor posterioare ale corpului este indicată poziŃia de decubit ventral. Pentru relaxarea muşchilor posteriori ai gambelor şi coapselor se poate ridica puŃin. cu coapsele sprijinite pe planul cel scurt al banchetei. executantul îşi economiseşte energia. Lucrând pe un scaun mai înalt şi folosind greutatea trunchiului sau a membrelor superioare în timpul executării manevrelor de masaj. ridicat la 70°-80°. care asigură corpului o suprafaŃă mare de sprijin. ridicat într-o poziŃie de 40°-50°.

cu caracter pregătitor şi progresează încet în amplitudine şi forŃă. Efectele masajului se simt chiar după prima şedinŃă. 18 .Efectele masajului depind în mare măsură de felul în care sunt orânduite şi îmbinate între ele diversele procedee tehnice. Pentru a obŃine efecte de durată este nevoie de un număr mai mare de şedinŃe executate în serie. iar cel general 30-60 minute. dacă este bine executat. acestea trebuind să fie adaptate caracterelor anatomofuncŃionale ale fiecărei părŃi a corpului şi necesităŃilor fiecărui caz. alteori sunt preferate manevrele scurte. dar efectele acestuia slăbesc treptat în orele care urmează. Intensitatea şi durata manevrelor depind de sensibilitatea celui masat. Uneori sunt utile manevrele lente şi uşoare. fie de contraindicaŃii ale masajului. cât şi pentru cel masat. Durerile. Masajul local poate dura 10-15 minute. După şedintele lungi de masaj. care poate să dureze de la 10-15 minute până la 30 de minute. intense şi vii. care scurtează şedinŃa. apare uneori nevoia de odihnă şi de linişte. apoi încep să scadă treptat. şedinŃa încheindu-se cu manevre largi. Masajul se începe prin manevre ample. mai ales după cel general. contracturile. care prelungesc durata masajului. semnele de nelinişte şi de încordare pe care le trădează cel masat sunt cauzate fie de executări defectuoase. Durata şedinŃei de masaj variază după preferinŃe şi necesităŃi. până ce ating intensitatea necesară. deoarece devine obositoare atât pentru masor. ŞedinŃa de masaj nu trebuie să depăşească durata de o oră. liniştitoare. suple şi uşoare. cel regional 15-30 minute. O serie minimă nu poate fi mai mică de 10-12 şedinŃe. jena.

Se recomandă ca şedinŃele de masaj dintr-o serie să fie executate de aceeaşi persoană. Talcul nu atacă Ńesuturile şi nici nu se combină cu alte substanŃe chimice. o fac mai netedă şi mai alunecoasă.4 SUBSTANłE MASAJULUI FOLOSITE PENTRU EXECUTAREA Pentru executarea masajului se folosesc substanŃe care. cu gimnastica respiratorie. mai practică şi igienică este pudra de talc. manevrele acestora trebuie să fie identice. lichidele şi substanŃele grase. 19 . adică să lucreze simetric şi simultan. Masajul se poate asocia cu mobilizarea metodică a articulaŃiilor. Se recomandă ca şedinŃele să fie rărite spre sfârşitul seriei şi eventual. aplicate pe piele. nu murdăreşte pielea. cu agenŃi fizici naturali sau artificiali. sens şi intensitate. cât şi pe zona care urmează a fi masată. Cele mai utilizate sunt pulberile fine. care cresc eficacitatea masajului. Dintre pulberile minerale. Atunci când doi executanŃi masează o singură persoană. efectuând manevre egale ca amplitudine. cu mişcări de relaxare sau alte exerciŃii fizice. nu se alterează şi poate fi păstrat mult timp. cea mai bună. să fie înlocuite prin automasaj. de preferinŃă. Masajul terapeutic face parte din complexul tratament recuperator şi se asociază.Numărul şi frecvenŃa şedinŃelor dintr-o serie este determinat de necesităŃile individuale. Masajul executat cu ajutorul lichidelor se numeşte masaj “umed”. 1. SubstanŃele utilizate se întind atât pe palmele executantului.1. care s-a adaptat la particularităŃile cazului. Pulberile folosite la masaj sunt de origine animală sau vegetală.

parafina lichidă. deoarece irită pielea. Pulberile. soluŃii alcoolizate. soluŃiile şi uleiurile pot fi combinate între ele după diferite formule. se folosesc. Dacă pielea pe care o masăm este netedă. uscată şi nepăroasă. absorbind secreŃiile şi alte impurităŃi. uleiul de cacao sau amidon. lanolina. soluŃii medicamentoase sau apă de săpun. 20 . acestea. prin spălare cu apă caldă şi săpun sau prin ştergere cu un tampon îmbibat în alcool diluat. excitante sau calmante. vasodilatatoare. este bine să se renunŃe la aceste substanŃe şi să folosim un masaj denumit “uscat”. untura. În acestea sunt cuprinse şi substanŃe medicamentoase: antiseptice. SubstanŃele grase sunt îndepărtate de pe piele după fiecare masaj.ci o curăŃă. căzând împreună cu Dintre lichide. untdelemnul. Glicerina este mai rar indicată. antiinflamatorii. La fel se execută masajul atunci când pielea nu tolerează nici un fel de mijloace de alunecare. mai des. SubstanŃele grase cele mai utilizate sunt vaselina pură.

pentru antebraŃe se fac exerciŃii de pronaŃie şi de supinaŃie. flexăm activ fiecare deget şi apoi pe toate împreună. Se îndoaie în palmă şi apoi se întinde. Cu palma aplicată pe o suprafaŃă plană.1 EXERCIłII PENTRU DEGETE Îndoirea. urmărind să amplificăm mobilitatea prin tensiuni finale. Tensiunile finale pot fi accentuate prin presiunea reciprocă a degetelor ambelor mâini. într-o mişcare continuă. întinderea şi depărtarea degetelor. Fiecare deget se mişcă activ sau este mişcat pasiv în toate sensurile. unul după altul. flexiuni şi extensiuni. Mişcarea se poate executa simultan şi alternativ şi se repetă. fiecare deget în parte. invers. abilitatea şi adaptabilitatea acestora la necesităŃile tehnice ale masajului se pot îmbunătăŃi. Mişcări active şi pasive ale fiecărui deget. prin exerciŃii pregătitoare constând în mişcări active şi pasive. iar pentru cot. executate amplu şi în ritm rapid. Întorcând mâna cu palma în sus. la început rar. care începe de la degetul mic spre cel mare şi apoi. EXERCIłII DE MOBILIZARE PREGĂTITOARE A DEGETELOR ŞI A MÂINILOR PENTRU MASAJ SupleŃea şi forŃa mâinilor şi a degetelor.2. apoi se extind şi se depărtează între ele. cu tensiuni active finale. ridicăm pe rând în extensiune fiecare deget. 21 . apoi le ridicăm pe toate împreună. 2. Pentru degete şi pumn se fac flexiuni şi extensiuni. mai ales la începători. Degetele mâinilor se flexează toate odată în pumn strâns. Cu degetele încleştate se execută extensiuni cu tensiuni finale. apoi din ce în ce mai repede. strângându-le cu putere în palmă. mişcări de lateralitate şi mişcări în cerc.

depărtate sau lipite. într-un ritm din ce în ce mai viu. executate simultan sau alternativ. cu o mână sau cu ambele. 2. pasive şi cu rezistenŃă. cu tensiuni finale. Flexiuni şi extensiuni din coate. Ńinute pe orizontală în faŃă. în ambele sensuri. mişcările se execută liber şi rapid. apoi alternativ. în sens medial sau lateral. executate simultan sau alternativ. abducŃie şi adducŃie şi.Degetul mare se exersează separat prin mişcări active.2 EXERCIłII PENTRU PUMNI Flexiunea şi extensiunea pumnului se execută activ. înapoi sau lateral. Se execută mişcarea în “8”. 2.3 EXERCIłII PENTRU ANTEBRAłE ŞI COATE PronaŃii şi supinaŃii active. Mişcarea se execută cu o mână sau cu ambele mâini. Îndoirea laterală din pumn. mai ales. Mişcarea se poate amplifica. Ńinute cu degetele în sus. depărtând sau apropiind între ele coatele sau ducând mâinile într-o parte şi în cealaltă. Din poziŃia cu mâinile lipite pe partea lor dorsală. la început cu amândouă mâinile deodată. ajutând-o cu mâna cealaltă. cu degetele întinse sau uşor flectate. 22 . în flexiune şi extensiune. CircumducŃia pumnilor se poate executa cu degetele întinse sau îndoite. în opoziŃie. se execută cu palmele faŃă în faŃă. se duc înainte. Extensiunea accentuată a pumnului se execută din poziŃia cu palmele lipite una de alta. cu degetele întinse sau strânse în pumn. simultan sau alternativ. simultan sau alternativ.

În flexiune se poate executa pronaŃia; în extensiune se execută supinaŃia.

3. CONTRAINDICAłIILE MASAJULUI

ContraindicaŃiile masajului sunt cele generale care se aplică tratamentelor cu agenŃi fizici: bolile infectocontagioase acute, bolile venerice în stadiul acut şi în faza de contagiozitate, stările caşectice indiferent de cauza acestora, bolile parazitare, bolile organice decompensate sau la limita decompensării, hemoragiile repetate, unele psihopatii, narcomaniile, alcoolismul cronic, sarcina. Masajul mai are contraindicaŃii legate direct de zonele supuse masajului: bolile pielii de natură inflamatorie sau parazitară, plăgile, supuraŃiile, erupŃiile, eczemele ; abcesul, flegmonul, artrita supurată, osteita, osteomielita ; fragilitatea vasculară, de diverse etiologii ; tumorile. În masaj mai apar o serie de restricŃii de natură tehnico-metodică. Astfel, la începutul şedinŃelor de masaj se produc unele reflexe de apărare, care se manifestă sub forma unor încordări nervoase, a unor contracturi musculare şi a altor semne de intoleranŃă. Când aceste fenomene sunt prea intense, trebuie să renunŃăm la aplicarea masajului. Masajul poate fi o cauză de oboseală şi de enervare pentru persoanele care nu cunosc bine tehnica, sunt lipsite de forŃă şi supleŃe, de

23

antrenament şi de experienŃă; masajul poate deveni o metodă plictisitoare şi obositoare pentru cei lipsiŃi de răbdare, perseverenŃă, voinŃă şi energie. În toate cazurile în care masajul produce mai mult efecte negative sau incerte, decât pozitive şi sigure, trebuie să renunŃăm la aplicarea acestuia. Masajul executat corect şi repetat conştiincios o perioadă lungă de timp, dă organismului o senzaŃie de bine, de sănătate, de vigoare şi de vioiciune.

4. EFECTELE FIZIOLOGICE ALE MASAJULUI

Efectele masajului asupra organismului sunt multiple. Aceste efecte pot fi clasificate după mai multe criterii.

4.1 EFECTE LOCALE ŞI GENERALE

Efectele locale sunt în general datorate acŃiunii factorului mecanic. AcŃionând asupra tegumentelor şi a glandelor sudoripare, masajul creşte eliminarea permanentă şi importantă a lichidelor de stază. Hiperemia produsă duce la o irigare mai bună a pielii şi a Ńesuturilor subiacente, favorizând astfel şi nutriŃia tisulară. Prin manevrele de masaj se deschid multe capilare, care ajung la 2500/mm2, faŃă de cele 200 deschise în mod obişnuit, rezultând fenomenul de capilarizare tisulară. Masajul are o acŃiune deosebită asupra structurilor colagene şi elastice ale tegumentului, inducând absorbŃia spectaculoasă a unor fibroze, miogeloze, hipertrofii cutanate sau aderenŃe. Masajul modifică presiunea intratisulară, favorizând procesele de difuziune prin membranele celulare. 24

Astfel, în Ńesutul subcutanat aceasta poate creşte de la 90 mm Hg la 220 mm Hg; după un masaj profund, la nivelul vastului lateral al coapsei, această presiune creşte de la 100 mm Hg la 300 mm Hg, observându-se şi o creştere a temperaturii cutanate cu 2°C. Netezirea produce o scădere a presiunii intramusculare şi pare a fi manevra de elecŃie pentru relaxare. După masaj se observă o mai bună utilizare a O2 la nivel tisular şi o epurare mai energică a cataboliŃilor locali. Eliberarea de histamină şi heparină prin degranularea mastocitară acreditează masajul ca fiind foarte util în tratamentul şi profilaxia aterosclerozei. SubstanŃele histaminice produc eritem şi cresc irigaŃia sanguină, dar, în cantităŃi prea mari induc procesul de osteoporoză. Histamina, heparina şi o serie de alŃi produşi ai denaturării proteice locale sunt responsabile, în parte, şi de efectele generale ale masajului. Masajul accelerează procesele de resorbŃie şi de regenerare la nivelul Ńesuturilor inflamate aseptic. Ca rezultat al acestor acŃiuni conjugate se ameliorează

simptomatologia algică, iar hipertoniile şi contracturile musculare scad, indiferent de cauza lor. Efectele generale. Acestea au la bază mecanismul reflex, care se declanşează prin stimularea exteroceptorilor din tegumente şi a proprioceptorilor din muşchi, tendoane, capsule articulare. La nivelul acestora iau naştere prin stimularea cu diverse intensităŃi a receptorilor, impulsuri care ajung, pe căile ascendente, la sistemul nervos central; de aici pornesc impulsuri spre diverse sisteme şi organe, influenŃându-le funcŃia. Un rol important în efectele generale îl au mediatorii chimici eliberaŃi la nivelul tegumentelor. 25

sensibilitatea şi întinderea Ńesuturilor masate. dar scad şi dispar destul de repede.În esenŃă. • efecte favorabile asupra stării generale a bolnavului. se menŃin un timp mai îndelungat şi dispar mai lent. dar şi de natura.2 EFECTE IMEDIATE ŞI TARDIVE Efectele imediate sunt strâns legate de natura. • creşterea metabolismului bazal. 26 . În urma masajului vibrator al toracelui creşte cantitativ şi se fluidifică secreŃia bronşică. după ce această acŃiune a încetat. acŃionând prin masaj asupra acestor zone se acŃionează reflex asupra funcŃiilor organelor profunde. În masajul “periostal” se întăreşte tonusul pereŃilor organelor cavitare. fie în profunzime sau la distanŃă. • influenŃarea funcŃiilor organelor interne afectate care se manifestă prin senzaŃii dureroase ale peretelui toracic sau abdominal (zone Head). Aceste efecte se produc şi Ńin tot timpul cât durează acŃiunea masajului. cu îmbunătăŃirea somnului şi îndepărtarea oboselii musculare. efectele generale ale masajului sunt: • stimularea funcŃiilor aparatelor cardiovascular şi respirator. creşte peristaltismul şi se stimulează secreŃiile intestinale. 4. Efectele tardive sunt reacŃii lente care se produc încet. tehnica şi intensitatea procedeului de masaj folosit. în mod secundar fie în regiunea masată. Apar după încetarea acŃiunii mecanice.

stimulatoare sau inhibitoare. Favorizează trecerea sângelui din vasele cutanate şi subcutanate în torentul circulator. se traduce prin hiperemie locală (roşeaŃă). prin acŃiunea sa mecanică. calmante. masajul ajută resorbŃia parŃială sau totală a cicatricelor sau induraŃiilor cutanate fibroase. care determină creşterea elasticităŃii pielii. în concordanŃă cu intensitatea stimulilor. Prin creşterea calităŃii structurilor colagene şi elastice ale dermului. 27 . prevenind astfel tendinŃa fiziologică de hipermineralizare a fibrelor elastice care se încarcă progresiv cu calciu. 5. În continuare.4. vă prezentăm efectele masajului asupra pielii: Favorizează procesele de eliminare a sudorii şi a secreŃiilor sebacee.1 INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA PIELII Masajul exercită asupra pielii şi a funcŃiilor acesteia atât influenŃe directe.3 EFECTE EXCITANTE ŞI CALMANTE Masajul poate exercita asupra organismului efecte excitante. cât şi efecte obŃinute pe cale reflexă. INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA ORGANISMLUI 5. ajutând detoxifierea organismului. VasodilataŃia activă reflexă.

Favorizează lipoliza. influenŃează favorabil procesul de vindecare şi de formare a cicatricelor.stimularea penetrabilităŃii cutanate a unor medicamente. 28 . masajul ducând la scăderea stratului adipos. dezagregă celulitele. InfluenŃează reflex termoreglarea. stimulează noi diferenŃieri bazale. masajul ‚Ńesutului celular întreŃine supleŃea şi măreşte rezistenŃa fibrelor conjunctive şi elastice. mai buna nutriŃie a pielii. influenŃează metabolismul. Prin mecanism reflex: activează circulaŃia sângelui.2 INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA łESUTULUI CONJUNCTIV Prin subcutanat: acŃiunea directă. scurtând timpul necesar reînnoirii epidermei şi ameliorând astfel proprietăŃile fizice ale pielii. nodulii fibroşi sau scleroşi. funcŃiile neurovegetative etc. Favorizează exfolierea celulelor cornoase. Favorizează într-o oarecare măsură funcŃia respiratorie a pielii. 5. mecanică. ajută la desfacerea aderenŃelor. activează resorbŃia infiltratelor patologice (aseptice).

masajul accelerează îndepărtarea oboselii musculare şi refacerea resurselor energetice ale muşchilor. traumatizaŃi. Masajul muşchilor influenŃează atât direct. Prin manevre de stoarcere se activează circulaŃia în capilarele şi venele muşchiului. Efectele stimulante se induc prin manevre scurte. intense. cu intensitate progresiv crescândă. Prin presiune şi relaxare se influenŃează tonusul şi elasticitatea. tendoanele. Aceasta se datorează acŃiunii mecanice şi reflexe a masajului. detaşând fiecare muşchi sau grup de muşchi de planurile profunde prin insinuarea 29 . cât şi reflex. Se încearcă “modelarea” muşchiului în forma sa. tecile sinoviale.5. contracturaŃi. se deschid capilarele de rezervă. liniştitor. capsulele articulare. excitant. aplicate muşchilor hipotrofici. induc în muşchi o stare de relaxare. Efectele masajului asupra sistemului muscular sunt stimulante. aponevrozele.3 INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA APARATULUI LOCOMOTOR Masajul influenŃează favorabil muşchii. excitabilitatea şi contractilitatea fibrelor musculare. relaxante şi decongestive. executate într-un ritm viu. atrofici sau neantrenaŃi. După efort. prin acŃiunea mecanică a manipulărilor. uşor. creşte debitul circulator local. fasciile. structurile aparatului locomotor. Manevrele de masaj executate lent. centripete. Ńesuturile moi periarticulare şi chiar periostul. Masajul influenŃează favorabil muşchii atrofici. paretici. Aceste proprietăŃi sunt stimulate prin manevre rapide.

blânde. În tratamentul tulburărilor de mobilitate. cicatricele şi toate sechelele artritelor şi periartritelor. Masajul anexelor muşchilor Are ca scop întreŃinerea supleŃei acestor formaŃiuni. mâinile alunecă rapid. sinoviala şi cartilajul articular sunt influenŃate prin stimularea circulaŃiei sanguine şi a terminaŃiilor nervoase din Ńesuturile periarticulare. prin activarea circulaŃiei şi prin influenŃa exercitată asupra terminaŃiilor nervoase din aceste structuri. centripet. după care se prind strâns masele musculare cărora li se imprimă o mişcare de jos în sus.degetelor în interstiŃiul muscular şi presarea simultană a maselor musculare cu feŃele palmare ale mâinilor. neînsoŃite de presiuni. Prin masaj se combat aderenŃele. Aceste efecte sunt evidente atunci când se aplică pe muşchii solicitaŃi de efort. masajul articular este necesar pentru pregătirea articulaŃiei înaintea exerciŃiilor de mobilizare metodică. Efectele decongestive se induc prin manevre blânde. ajutând la păstrarea sau recuperarea mobilităŃii normale. depozitele patologice periarticulare. Efectele relaxante se induc prin manevre lungi. În felul acesta. ducând la scăderea excitabilităŃii şi a contractilităŃii musculare. 30 . se rup aderenŃele care determină retractura muşchiului şi se înlătură staza venoasă şi limfatică determinate de inactivitate. Masajul articular łesuturile moi periarticulare. oboseala musculară intensă putând fi înlăturată în 5 minute de masaj. Ajută la resorbŃia revărsărilor de lichide seroase sau sânge din cavitatea articulară sau din bursele seroase periarticulare. retracturile.

pe lângă efectele hiperemice locale. Deci. Masajul influenŃează circulaŃia arterială şi arteriolară: fluxul sanguin creşte ca urmare a creşterii debitului sistolic. secundară activării circulaŃiei de întoarcere. cartilajului articular. Masajul profund şi cel lent. a limfaticelor şi a spaŃiilor intercelulare. Uşurează circulaŃia sângelui în artere. prin efecte 31 . se recomandă precauŃie în cazul pacienŃilor cu insuficienŃă cardiacă dreaptă şi globală. în sensul circulaŃiei de întoarcere. sângele din vase şi limfa fiind împins spre inimă. centripet are ca efect scăderea tensiunii arteriale. Aceste reacŃii. scăzând efortul cordului. dar supraîncarcă uşor inima dreaptă şi circulaŃia pulmonară. pe când cel viguros are efecte hipertensive. reacŃii calmante şi 5. „periostal” provoacă reflex. Ajută la golirea venelor şi a capilarelor. entorselor .inflamaŃiilor şi traumatismelor ligamentelor. capsulei. Masajul hiperemiante. Efectele de durată ale masajului se datoresc însă unor mecanisme reflexe şi umorale. InfluenŃa masajului asupra circulaŃiei este datorată în primul rând acŃiunii mecanice. luxaŃiilor şi fracturilor. Diminuă staza şi tensiunea din Ńesuturi.4 INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA CIRCULAłIEI SÂNGELUI ŞI A LIMFEI Masajul contribuie la activarea circulaŃiei în întregul corp prin efectele pe care le produce. Manevrele de masaj efectuate centripet. pot contribui. uşurează travaliul inimii stângi.

5 INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA SISTEMULUI NERVOS Oricare din procedeele masajului determină în organism reacŃii fiziologice corespunzătoare. la repartiŃia şi la reglarea circulaŃiei sângelui în organism. Executat lent şi uşor. conductibilitatea şi reactivitatea structurilor nervoase. masajul produce efecte stimulatoare asupra sistemului nervos. Executat energic şi într-un ritm viu. la creşterea cantităŃii de hemoglobină. Manevrele stimulatoare sunt folosite pentru activarea funcŃiilor organelor. intensităŃii şi duratei procedeului aplicat. conductibilitatea şi reactivitatea elementelor nervoase. Masajul acŃionează în mod diferit asupra terminaŃiilor nervoase periferice. masajul produce efecte calmante. 5. Aceste reacŃii ale organismului la manevrele masajului se produc prin intermediul sistemului nervos. scade sensibilitatea. Masajul general duce la creşterea numărului hematiilor şi al leucocitelor. Masajul poate interveni în mecanismele de echilibrare dintre circulaŃia periferică şi cea profundă a corpului. pe de o parte. iar pe de altă parte. formei. pe cale reflexă se determină reacŃii ale diverselor organe. prin stimularea organelor hematopoetice şi prin mobilizarea rezervelor de sânge din organism. acestea mărind sensibilitatea. naturii şi funcŃiei Ńesutului masat. liniştitoare. 32 .şi proprioceptorilor. AcŃiunea reflexă a masajului constituie baza fiziologică a influenŃelor acestuia asupra organismului.derivative. AcŃiunea mecanică excită terminaŃiile nervoase ale extero. impulsurile ajung la centrii nervoşi şi apoi.

analgezice. în terminaŃiile senzitive. Masajul determină reacŃii complexe şi în domeniul motor. la nivel subcutanat. care declanşează reacŃii diferite. în funcŃie de tehnica utilizată. Manevrele executate continuu. Masajul are acŃiune antialgică diferită. Astfel. responsabile de instalarea retracturilor. Efectele segmentare se explică prin interrelaŃiile dintre diferite regiuni metamerice. Masajul provoacă şi o serie de efecte subiective atunci când se execută masajul general. pe când masajul liniştitor (sedativ) determină o stare de destindere nervoasă. creşteri ale tensiuni Ńesutului conjunctiv. Efectele masajului asupra sistemului neuropsihic sunt: efecte segmentare. InterrelaŃia metamerică permite perceperea mai mult sau mai puŃin a durerii. fapt ce susŃine teoria “masajului reflex”. 33 . vasomotor şi trofic. a durerilor şi a stării de nelinişte.Manevrele calmante sunt indicate împotriva încordărilor excesive. efecte generale şi psihologice. efectuate cu ritm viu şi intensitate crescută induc efecte stimulante. Există păreri conform cărora şi prin stimularea durerii se pot obŃine reacŃii paradoxale analgezice. Datorită acestora se evită. realizate prin conexiuni nervoase. cu ritm lent şi intensitate scăzută induc efecte sedative. Efectele generale se datorează relaŃiilor suprasegmentare şi implicării sistemului nervos central. de relaxare musculară şi de odihnă. Manevrele de masaj determină descărcarea. masajul stimulator determină o senzaŃie de bună dispoziŃie şi de creştere a energiei. energice. Manevrele scurte. de impulsuri nervoase către centrii.

cu acŃiune de profunzime sau la distanŃă. care stimulează. 34 . prin apropierea psihologică dintre pacient şi maseur. toracică şi abdominală. Masajul. • RespiraŃia este activată prin reflexe cu punct de plecare în peretele toracic. Efectele psihologice sunt induse tot prin stimularea terminaŃiilor senzitive cutanate. Masajul poate restructura imaginea statică şi cinematică a regiunii bolnave care şi-a pierdut parŃial sau total funcŃiile motoare şi senzitive. Pentru a le putea influenŃa trebuie folosite tehnici speciale. Masajul capului. prin manevra însăşi (principiul masajului transversal profund a lui Cyriax). 5. • Prin procedee speciale se poate accelera sau linişti funcŃia cardiacă. are un efect decongestionant şi liniştitor asupra centrilor şi a căilor nervoase . Prin masajul spatelui şi al pieptului se obŃin efecte reflexe utile asupra organelor din torace.chiar dureroasă pe moment. sau să se utilizeze acŃiunea sinergică a manevrelor de masaj. Efectele sinergice se pot obŃine prin masajul Ńesuturilor care acoperă cavităŃile corpului: craniană. la distanŃă.6 INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA łESUTURILOR ŞI A ORGANELOR PROFUNDE łesuturile şi organele profunde ale corpului nu pot fi influenŃate de acŃiunea mecanică a procedeelor obişnuite de masaj. prin procedee speciale. determină o stare de relaxare percepută ca o stare „de bine”. integrând segmentul afectat în schema corporală generală. centrii automatismului respirator.

afecŃiuni vasculare. micoze. ulcere varicoase. infecŃii etc. între schimburile gazoase din plămâni şi Ńesuturi. vergeturi. Prin palpare se pot evidenŃia hipotrofii. • Creşte peristaltismul tubului digestiv şi al căilor biliare. Masajul se va indica numai în ulcere varicoase. Ńesut celular subcutanat.• Se pot stabili sinergii funcŃionale între circulaŃie şi respiraŃie. Prin inspecŃie se va observa prezenŃa unor nevi. eczeme. • Prin masajul abdominal sunt stimulate. IndicaŃiile de aplicare a masajului. celelalte situaŃii constituind contraindicaŃii ale masajului. • Creşte apetitul. În cazul examenului clinic general se va acorda atenŃie următoarelor structuri: Piele. funcŃiile aparatului digestiv. de eliminare a produşilor de catabolism (cresc diureza. cicatrici. Masajul influenŃeză funcŃiile de nutriŃie. • Se normalizează evacuările. escare. papule. mai ales. muşchi. Activitatea glandelor endocrine este influenŃată indirect. 35 . retracturi musculare sau induraŃii şi infiltrate. evacuările intestinale şi sudorale cutanate). de excreŃie. prin activarea circulaŃiei sanguine la nivelul acestora. în scop profilactic sau terapeutic se vor face numai după examenul clinic general şi numai după stabilirea diagnosticului. contracturi. vergeturi. • Se îmbunătăŃesc absorbŃia şi digestia prin activarea circulaŃiei intraabdominale şi prin creşterea secreŃiilor digestive. hepertrofii.

36 . 6. tensiune. PROCEDEELE DE MASAJ După importanŃa efectelor. chestionând pacientul în legătură cu existenŃa edemelor sau a unei stări de greutate. au fost împărŃite în două grupe. Se va fixa durata şedinŃei de masaj. efleurajul). La palpare se pot evidenŃia dureri ale inserŃiilor (dureri tendinoperiostale) cauzate de tensionarea tendoanelor prin contracŃii izometrice. ritmicitatea acesteia şi locul pe care îl va ocupa în programul de recuperare. În funcŃie de particularităŃile subiectului se vor stabili procedeele de masaj care vor fi efectuate şi modul de aplicare al acestora. oboseală la nivelul membrelor inferioare. • lovirile uşoare şi ritmice (baterea. • fricŃiunile. Se caută eventualele tulburări de sensibilitate şi tulburări trofice care pot fi cauzate de afecŃiuni neurologice. procedeele de masaj manual clasic. tapotamentul). ArticulaŃii. cât şi părŃilor moi periarticulare. Procedee principale de masaj (fundamentale): • alunecările (netezirea. rupturi ale tendoanelor (masajul este contraindicat). Sistem nervos. Se acordă atenŃie atât elementelor articulare. Sistem circulator.Tendoane. Se acordă atenŃie vaselor. • frământatul şi stoarcerea (petrisajul).

1.• vibraŃiile. 6. 37 . tracŃiunile şi tensiunile. vibraŃii. iar pe gât şi ceafă sensul manevrelor este dinspre cap spre umeri şi omoplaŃi. Procedee secundare de masaj (ajutătoare): • • • • • • cernutul şi rulatul. 6.1. De aceea.1 PROCEDEELE PRINCIPALE DE MASAJ Manevrele principale nu pot lipsi din aplicaŃiile practice mai importante ale masajului. aplicate cu diferite părŃi ale mâinilor în sensul circulaŃiei de întoarcere. pe trunchi urmează sensul circulaŃiei de întoarcere spre inimă. Acestea realizează prelucrarea sistematică şi metodică a părŃilor moi ale corpului şi se aplică în următoarea succesiune: netezire (efleuraj). ciupirile si pensările. pe membre. fricŃiune. presiunile. alte procedee. Netezirea se adresează în special tegumentelor şi constă în alunecări ritmice şi uşoare. frământat (petrisaj). alunecările se efectuează de la extremitatea distală spre cea proximală. batere (tapotament). scuturările.

manevrele sunt: • simultane. • alternative lungi. în acelaşi sens. Netezirea se execută cu faŃa palmară sau dorsală a mâinilor. Din punct de vedere al direcŃiei sunt: • longitudinale (lungi). medii şi scurte. Ritmul de execuŃie scade treptat spre sfârşitul şedinŃei. Din punct de vedere al modului de aplicare al mâinilor. pentru netezirea finală: • alternative scurte. • în zig-zag. iar pe suprafeŃele mari cu ambele 38 . întinse sau uşor îndoite. • transversale (scurte). netezirea se poate executa cu o mână. medii şi lungi. medii şi lungi. atunci când se efectuează cu ambele mâini în acelaşi timp şi în acelaşi sens . • în cerc. Succesiunea manevrelor în funcŃie de direcŃia şi modul de lucru al mâinilor este următoarea: pentru netezirea iniŃială: • simultane lungi. în funcŃie de efectele care trebuie induse. • oblice (medii). • simultane scurte. Pe suprafeŃe mici. numai că se execută cu o anumită presiune şi cu ritm variabil. • alternative. atunci când se efectuează cu mână după mână. Din punct de vedere metodic netezirea este iniŃială şi finală.Mişcările seamănă cu mângâierea. cu degetele apropiate sau depărtate. medii şi scurte.

• circulaŃia sângelui în vasele superficiale este activată de presiunile medii. Alunecările executate cu faŃa dorsală a mâinilor şi cu degetele strânse în pumni au efecte mai profunde decât cele executate cu faŃa palmară a mâinii. Pe membre.mâini. cu marginea ulnară a mâinii sau cu pumnii închişi. pe porŃiuni anatomice bine delimitate. cuprinzând regiunea între police şi celelalte degete. • circulaŃia din Ńesuturile profunde este influenŃată de manevrele viguroase. alunecările se aplică de preferinŃă segmentar. aplicabilă segmentelor circulare (antebraŃ. Presiunea netezirii este în funcŃie de structura pe care dorim să o influenŃăm: • alunecările uşoare şi superficiale acŃionează asupra pielii. • circulaŃia limfatică este activată de alunecările lente. Se disting următoarele forme speciale de netezire: netezire sacadată. coapsă). • Ńesutul subcutanat este influenŃat de alunecările mai apăsate. • nervii şi vasele din piele sunt influenŃate de apăsarea redusă. Pe suprafeŃele mai întinse şi plane. cu laturile sau cu rădăcina mâinii. mâinile se aşază la acelaşi nivel sau una mai sus decât cealaltă. Pe suprafeŃele mici şi rotunjite. Ca întindere. braŃ. netezirea se execută cu vârful a două sau trei degete. gambă. dar destul de apăsate şi efectuate sacadat. netezirea se poate executa cu palma întreagă. • pentru Ńesuturile profunde se folosesc manevre mai puternice executate cu rădăcina mâinilor. 39 .

alunecările lungi şi uşoare reduc sensibilitatea. ducând la o mai bună oxigenare a muşchilor şi la îndepărtarea mai rapidă a produşilor de catabolism (combate oboseala şi ajută refacerea funcŃională după efort). în limita elasticităŃii proprii. constă în presiuni şi deplasări ale Ńesuturilor moi subcutanate pe Ńesuturile dure sau pe un plan dur (osos sau cartilaginos). 6. precum şi în dezagregarea şi împrăştierea infiltratelor din Ńesuturile profunde.netezire „în perie”. 40 . vasodilataŃie locală de durată. Efectele netezirii sunt: principalul efect al netezirii este activarea. aplicabilă la nivelul tendonului lui Achile. netezire în „cleşte”. alunecările lungi şi uşoare sunt calmante. consecinŃă a acŃiunii mecanice şi reflexelor cu punct de plecare cutanat. manevrele scurte şi vii. relaxante. pe cale reflexă. a circulaŃiei.1. manevrele mai viguroase activează circulaŃia sângelui în Ńesuturile profunde. Netezirile scurte şi asociate cu presiuni sunt indicate în tratamentul induraŃiilor şi al nodozităŃilor fibroscleroase. netezire liniară. folosită în regiunile cu păr în exces. motiv pentru care netezirea este folosită ca manevră pregătitoare în masaj. înaintea altor procedee mai puternice.2 FricŃiunea se adresează în special Ńesutului celular subcutanat. sunt stimulante. longitudinală executată cu vârful degetelor. scad durerea şi contractura musculară pe regiunea masată. în ritm rapid şi energic. utilizată la nivelul tendoanelor şi al spaŃiilor interosoase.

se aplică la nivelul tendonului lui Achile. deplasând mâinile în limita mobilităŃii şi a supleŃei normale a Ńesuturilor masate. executată cu vârful a 2-3 degete (index. le măreşte supleŃea şi elasticitatea. cu cât intensitatea presiunilor creşte. “în fierăstrău” executată cu marginea cubitală a mâinii. După intensitatea presiunilor şi a mărimii unghiului. cu marginea cubitală. Efectele fricŃiunii: prin acŃiunea mecanică mobilizează Ńesuturile moi. fricŃiunea poate acŃiona superficial sau profund. Vârful degetelor se aplică pe tegument. palma sau pumnul. fricŃiunea se execută cu vârful degetelor în sens liniar (longitudinal sau transversal) şi circular (concentric sau excentric). cu atât acŃionează mai profund. medius şi inelar). mâna se deplasează încet în vecinătatea locului masat. Presiunea şi amplitudinea mişcărilor de fricŃiune va fi la început mai redusă şi de durată mai scurtă. Se execută mişcări circulare într-un sens şi apoi în sens opus. cu o anumită presiune şi sub anumite unghiuri. după necesităŃi.Din punct de vedere tehnic. Astfel. până când este cuprinsă toată regiunea. rădăcina mâinii (eminenŃele hipotenară şi tenară). mărindu-se progresiv. După un număr oarecare de mişcări executate pe o mică porŃiune a pielii. asuplizează tegumentul. se aplică la nivelul coloanei vertebrale. Forme speciale: transversală. iar unghiul faŃă de planul regiunii respective scade. în zig-zag. 41 .

scade contractura musculară. care reprezintă forma tradiŃională aplicabilă tuturor segmentelor corpului. 6.tot prin acŃiune mecanică se activează circulaŃia locală (înroşirea pielii). frământat cu pumnii. fricŃiunile previn rupturile musculare şi smulgerile de fibre.1. scade sensibilitatea locală. executată într-un ritm lent. care reprezintă forma specială aplicabilă la nivelul peretelui abdominal etc. pe cale reflexă are efecte de durată. frământat circular şi şerpuit. Pe regiunile întinse şi plate. fricŃiunea prelungită. care este 42 . atât cât permite elasticitatea proprie şi stoarcerea prin comprimare (între degete sau între degete şi palmă) sau prin presiune pe planul profund. circulatorii şi trofice. frământatul constă în ridicarea şi apucarea între degete şi rădăcina mâinii a unei cute de Ńesuturi. stimulează sistemul nervos periferic. reduce încordarea nervoasă. dar viguroase. se aplică regiunilor voluminoase ale corpului (fese. ritmul viu şi mişcările scurte. care reprezintă forma specială aplicabilă segmentelor circulare sau tronconice. eventual coapse).3 Frământatul (petrisajul) reprezintă prinderea muşchilor şi a altor Ńesuturi profunde. stimulând nutriŃia Ńesuturilor. Din punct de vedere tehnic se realizează: frământat „în cută” pe loc sau deplasabilă “în val”. care pot apărea la nivelul joncŃiunii miotendinoase. ridicarea lor. frământat între marginile cubitale ale mâinii.

frământatul se execută cu mâinile aplicate în cerc. Frământatul este procedeul cel mai bun pentru masajul Ńesuturilor profunde şi în special al muşchilor. care este prinsă între degete şi podul palmei şi strânsă ca într-un cleşte. Pe masele mari de muşchi. Manevrele se execută de la rădăcina membrelor spre extremităŃi. comparativ cu cele mecanice: ridicarea şi strângerea Ńesuturilor cărnoase dezvoltă elasticitatea. Mişcarea se repetă de mai multe ori pe acelaşi loc. 43 . apoi mâinile se deplasează din aproape în aproape. Pe membre. profund.stoarsă prin ducerea rădăcinii mâinii spre degete şi prin comprimarea acesteia pe planul dur. ori de ducere înainte şi înapoi a cutei prinse între degete. cuta este ridicată şi apoi presată pe planul profund. iar muşchii se relaxează. Efectele frământatului Acestea se produc mai ales pe cale reflexă. perpendicular pe segment. presiunea se slăbeşte apoi. frământatul se execută formând o cută lungă de muşchi. fără a o scăpa din mâini şi fără a desprinde palma de pe piele. La nivelul abdomenului se frământă Ńesuturile grase subcutanate. în axul lung al grupelor de muşchi. excitabilitatea şi contractilitatea muşchilor. presiunile fiind însă orientate spre sensul circulaŃiei venoase a sângelui (distal→proximal). Muşchii sunt prinşi între degete şi palme şi strânşi cu putere. se execută o mişcare de ridicare şi presare între ele a Ńesuturilor. „în cută” sau „în val”.

1. cu 1/3 inferioară a antebraŃului. manevre de plescăit sau lipăit: cu faŃa palmară a mâinii sau a degetelor. procedeele de tapotament se grupează în: manevre de tocat: cu marginea cubitală (cubito-palmar sau cubito-dorsal). 6. manevrele lente. previne atrofia musculară. manevrele executate rapid induc efecte stimulante. „în mănunchi de nuiele”). se indică în stările de atonie şi atrofie musculară secundară imobilizărilor prelungite ale diferitelor segmente ale aparatului locomotor. manevre de bătătorit: cu palma în cupă sau ventuză şi cu pumnul cubital sau palmar. Din punct de vedere tehnic. manevre de percutat: cu vârful degetelor. având un efect trofic asupra organismului. aplicate pe zone aderente şi infiltrate au efect decontracturant. cu vârful degetelor (tangenŃial. 44 . prin frământare sunt îndepărtaŃi produşii de catabolism din muşchi. mai ales ale celor motori. Efectele frământatului se datoresc stimulării circulaŃiei şi troficităŃii nervilor.4 Tapotamentul (baterea) constă în aplicarea unor lovituri ritmice şi uşoare executate cu diferite părŃi ale mâinii şi ale antebraŃului.prin stoarcere se comprimă vasele profunde. Din acest motiv. se activează circulaŃia.

Manevra se execută cu amândouă mâinile mişcate din articulaŃiile pumnilor. Intensitatea loviturii trebuie să fie unică. decât din contracŃiile musculare. iar antebraŃele apropiate de regiunea masată. Manevra se poate executa cu vârful unui singur deget. medie sau mare. Mişcările se execută activ. lovind cu partea laterală şi dorsală sau cu cea laterală şi palmară. numai atât cât este necesar să se ridice antebraŃele la o înălŃime potrivită. într-un ritm foarte viu. cu o mână sau cu amândouă mâinile. Pe regiunile sensibile. BraŃele trebuie să fie apropiate de trunchi. alternativ sau simultan pe regiunea respectivă. „Plescăitul” este o manevră de lovire cu faŃa palmară a degetelor şi a mâinii. intensitatea loviturilor trebuie să fie mai mică. Degetele întinse. de la o distanŃă mică. Se execută cu mâinile moi şi uşoare. mişcându-se din articulaŃiile pumnilor. „Tocatul” se poate face şi cu marginea ulnară a mâinilor. Mâinile cad moi. prin mişcări suple şi repezi. regiune precordială). Ritmul poate fi foarte viu sau rar şi lent (cap. apoi acestea cad pasiv. Intensitatea 45 . Ńinute faŃă în faŃă. Mâinile se mişcă alternativ sau simultan. rezultat al greutăŃii mâinilor. într-un ritm foarte viu. cu palmele orientate spre regiunea masată. pentru ca loviturile să nu cadă prea de sus şi să nu fie intense. Intensitatea manevrelor rezultă mai mult din greutatea degetelor şi a mâinilor. depărtate între ele şi uşor flectate cad perpendicular pe piele. Pentru a amplifica aceste manevre se adaugă înclinarea laterală a mâinilor şi o mişcare de răsucire a antebraŃelor în pronaŃie şi supinaŃie. „Percutatul” este o formă de batere cu vârfurile degetelor uşor îndoite. pe mase mari de muşchi.„Tocatul” se execută cu degetele ambelor mâini.

de supleŃea mişcărilor şi de sensibilitatea pielii şi a Ńesuturilor masate. 46 . un aflux crescut de sânge în regiunea masată. cu intensitate mai mare şi un timp mai îndelungat. acŃionează asupra nervilor vasomotori şi provoacă. intensitatea manevrei creşte dacă se execută cu pumnul închis sau cu marginea ulnară a pumnului. cărnoase şi puŃin sensibile. Ritmul mişcărilor este foarte viu. efectul lor excitant este diminuat. dar pot deveni dureroase. plescăitul şi bătătoritul executate într-un ritm rapid. „Bătătoritul” se deosebeşte de „plescăit “ prin felul de a lovi cu palmele şi degetele Ńinute bine întinse şi foarte apropiate de suprafaŃa masată. Tocatul. Se indică în masajul excitant al unor regiuni întinse. la persoanele sănătoase şi viguroase. Manevrele baterii reduc în timp sensibilitatea nervilor senzitivi.loviturii depinde numai de greutatea proprie a acestor segmente.bătătoritul este mai puŃin aspru. indicată mai ales în masajul regiunilor musculoase şi puŃin sensibile. • cu pumnul: este o manevră mai puternică. Efectele baterii variază în funcŃie de intensitatea şi ritmul loviturilor. AcŃiunea specifică este excitantă şi se validează prin intermediul nervilor periferici. care se înroşeşte şi se încălzeşte. prin vasodilataŃie. Dacă manevrele sunt tangenŃiale. Se execută cu pumnul incomplet închis. iar loviturile sunt scurte. Loviturile active sunt mai puternice. Manevra se poate executa în două moduri: • cu degetele şi palmele strânse “în căuş”.

se indică în tratamentul atoniei şi/sau atrofiilor musculare posttraumatice. cu podul palmei sau cu rădăcina mâinii. De regulă. în jurul unei articulaŃii sau pe un segment. vibraŃiile se aplică pe porŃiuni restrânse. şi ai antebraŃelor şi braŃelor. vibraŃiile manuale sunt obositoare şi greu de executat. oboselii musculare. 47 . 6. Percutatul. spasmelor.1. pe de altă parte.Excitarea nervilor motori produce o creştere a tonusului muscular şi chiar o contracŃie a fibrelor musculare. de aceea se completează sau se înlocuiesc cu forme instrumentale.5 VibraŃiile constau din imprimarea în Ńesuturi a unui număr cât mai mare de mişcări oscilatorii pe unitatea de timp. dar se pot efectua şi de-a lungul unui nerv. FrecvenŃa şi amplitudinea deplasării mâinilor sunt variabile şi induc efecte opuse. cu palma şi cu degetele întinse sau cu pumnul închis. favorizează eliminarea secreŃiilor bronhice. muşchi. Manevrele de batere sunt contraindicate în tratamentul afecŃiunilor dureroase. secundar dezvoltând proprietăŃile funcŃionale ale muşchilor. la nivel toracic. Baterea are efecte stimulatoare asupra circulaŃiei şi nutriŃiei Ńesuturilor profunde. fără a se produce un lucru mecanic. ele se execută pe loc sau cu deplasare laterală. contracturilor musculare. Din această cauză. Mişcările sunt asemănătoare unui tremurat continuu şi rezultă din contracŃiile alternative ale muşchilor agonişti şi antagonişti ai degetelor şi mâinii pe de o parte. VibraŃiile manuale se execută cu vârful degetelor sau cu faŃa lor palmară.

La nivelul toracelui produc expulzia secreŃiilor bronşice. 48 .Manevrele fine şi prelungite sunt liniştitoare. încălzire şi relaxare. Aplicate pe torace şi pe abdomen. în tratamentul unor afecŃiuni dureroase şi congestive ale organelor interne. TrepidaŃia toracelui se asociază cu mişcările de respiraŃie. se aplică îndeosebi pe spate şi pe torace. accentuându-se spre sfârşitul inspiraŃiei. sunt folosite. Mişcările vibratorii. după indicaŃiile medicului. se intercalează sau se adaugă o serie de alte câteva manevre numite ajutătoare sau secundare. decongestionante şi calmante. care au o amplitudine şi o intensitate mai mare decât vibraŃiile obişnuite. VibraŃiile manuale se combină cu netezirea. se numesc trepidaŃii. 6. atunci când sunt executate cu amplitudine scăzută. producând o senzaŃie de amorŃire. Aceste procedee au în general aceleaşi efecte şi indicaŃii ca şi vibraŃiile. fricŃiunile şi frământatul. dar şi efecte estetice. care completează acŃiunea procedeelor fundamentale. VibraŃiile executate cu ritm rapid şi amplitudine crescută au efecte excitante asupra sistemului nervos central. prin reducerea stratului adipos. al expiraŃiei şi al pauzei respiratorii. reduc sensibilitatea pielii şi a Ńesuturilor superficiale.2 PROCEDEELE SECUNDARE DE MASAJ Între procedeele sau manevrele principale de masaj sau după efectuarea acestora. vibraŃiile produc efecte reflexe profunde.

scuturările. de jos în sus. prin ridicări şi presiuni alternative. Rulatul şi cernutul se aplică segmentelor circulare sau Rulatul constă în prinderea segmentului respectiv între feŃele palmare ale mâinilor cu menŃinerea degetelor în extensie. decongestive asupra maselor musculare şi redau supleŃea structurilor masate.3. 6. Mâinile se deplasează ritmic. urmată de hiperemie locală şi scăderea sensibilităŃii până la anestezie. altele au caractere tehnice proprii şi vin să îmbogăŃească procedeele de bază ale masajului.3. Cele mai importante manevre ajutătoare sunt: cernutul şi rulatul. sunt numite presiuni vibrate. asociate cu vibraŃii. pe care deseori le şi însoŃesc. Presiunile puternice produc asupra pielii o uşoară ischemie iniŃială cauzată de scăderea afluxului de sânge către zona masată. Presiunile constau în apăsări superficiale sau profunde. scăderea 49 . ciupirile şi pensările. Se aplică în diverse moduri: simple. presiunile. tronconice.Unele dintre aceste manevre secundare derivă din cele principale. asociate cu mişcări respiratorii în ritmul frecvenŃei respiratorii normale (16-18 respiraŃii pe minut). alternativ. 6. Au acŃiuni relaxante. tracŃiunile şi tensiunile. anterior şi posterior sau invers.

secundar. Ciupirile şi pensările se aplică pe porŃiunile musculoase ale membrelor. în timp ce ritmul lent va avea efecte relaxante. cu priză medie (între podul palmei şi degete) sau mare (între vârfurile degetelor celor două mâini). ciupirile se execută cu priză mică (între police şi index). 6. tensiunile şi scuturările acŃionează mai ales asupra articulaŃiilor şi Ńesuturilor periarticulare. 50 . DiferenŃa constă în prizele cu care se realizează. Efectele pozitive asupra Ńesuturilor perimusculare şi periarticulare sunt induse prin întreruperea arcurilor reflexe la nivelul dermatoamelor sau miotoamelor. Scuturările constau în mişcări oscilatorii ample.tonusului muscular local şi secundar. în sens viscero-musculo-cutanat. cu condiŃia să fie executate cu blândeŃe blând şi să atingă amplitudinea maximă de mişcare. Efectele scuturărilor depind de ritmul execuŃiei. Pe acest tip de „presiune profundă” se bazează tehnicile masajului reflex. TracŃiunile şi tensiunile realizează întinderea elementelor articulare şi periarticulare. mai ales după fracturi. precum şi scăderea presiunii intraarticulare.3. 6. executate pe axele de mişcare ale fiecărei articulaŃii. executate ritmic la nivelul membrelor sau ale segmentelor acestora. relaxare musculară şi scăderea sau dispariŃia oboselii. TracŃiunile se realizează în axul longitudinal al segmentelor. TracŃiunile.3. care folosesc fie zonele de inervaŃie metamerică (ce urmăresc dermatoamele) descrise de Head şi modificate de Hensen şi Schillak. mişcarea bruscă şi exagerată poate produce contractură musculară şi. Astfel. ritmul rapid va declanşa efecte stimulante locale şi generale. redeschiderea focarului de fractură. Tensiunile cresc mobilitatea articulară. fie punctele şi meridianele din acupunctura tradiŃională chineză. Astfel. Tensiunile sunt mişcări pasive.

Masajul reflexogen se bazează pe influenŃa reflexă a unor manevre clasice aplicate pe zonele de proiecŃie dureroasă tegumentară sau periostală. Masajul special include mai multe procedee.3. Masajul cu gheaŃă. respectiv neteziri. 6. Masajul cu jet de aer cald. Masajul limfatic. tehnici clasice. vibraŃii şi presiuni. 51 . • masopunctura chinezească.Aplicate în ritm rapid. În general. Masajul cu bule gazoase în apă etc. • tehnica Vogler. a intensităŃii şi a presiunii. orice procedeu de masaj poate induce efecte stimulante sau relaxante prin modificarea ritmului. dintre care vi le prezentăm pe cele mai des utilizate. în general. Masajul instrumental. Această categorie include tehnicile: • tehnica Cyriax. au efecte excitante. Hidromasajul. MASAJUL SPECIAL Masajul special utilizează. • tehnica Knapp. Masajul reflexogen. fricŃiuni.

prin palpare directă sau prin creşterea tensiunii musculare obŃinută prin contracŃie izometrică. Prin mobilizarea transversală a Ńesuturilor moi se refac zonele de clivaj şi de alunecare fiziologică ale muşchilor şi ale tendoanelor. Durerea produsă trebuie să fie suportabilă. Se execută fricŃiuni circulare. Tehnica Cyriax numită şi masaj transversal profund se execută în următoarele etape: 1. durata şedinŃei nu va depăşi 20 de minute. 2. producând hiperemie şi diminuarea durerii la locul de aplicare. 3. miotendinitelor. presiunile se execută fie cu 52 . în sechelele după entorse. concentrice sau excentrice. Este contraindicat în stadiul acut al afecŃiunilor amintite anterior şi în afecŃiunile inflamatorii ale aparatului locomotor. leziunilor musculare cicatrizate. presiunea este foarte uşoară la început şi se intensifică pe măsură ce durerea scade. Se aplică pe acest punct dureros fie policele. Se depistează punctul ligamentar sau tendinos cel mai dureros. Masajul transversal profund realizează înlăturarea aderenŃelor fibroase secundare traumatismelor aparatului locomotor. Are o acŃiune trofică locală. antrenând pielea perpendicular pe direcŃia fibrelor. peritendinitelor. fie indexul şi mediusul suprapuse. • masajul pe zone reflexogene Head. Tehnica Vogler (masaj periostal) constă în depistarea punctelor dureroase şi aplicarea de presiuni la acest nivel. Tehnica Cyriax se foloseşte în tratamentul tendinitelor.• masajul Ńesutului conjunctiv. de mică amplitudine.

până la vindecare. Intensitatea şi durata presiunilor se vor adapta toleranŃei bolnavului. concentrice sau excentrice. Manevra se poate repeta de 2-3 ori pe un punct. repetate de 40-50 de ori. Dezavantajul metodei constă în faptul că pacientul are dureri pe toată durata aplicării presiunii. 2. zonelor de emergenŃă ale nervilor. care interesează Ńesuturile ligamentare şi musculare. Durerea declanşată are următoarea evoluŃie: este destul de intensă la început.vârfurile degetelor foarte bine întinse. ligamentare. devine suportabilă pe parcurs şi dispare la sfârşit. Masajul periostal combate fenomenele congestive. pentru prevenirea stazei. sistemului venos al membrelor inferioare. 53 . de contractură şi le atenuează pe cele dureroase. Presiunea se exercită timp de 2-3 minute pe fiecare punct. tendinoase. ŞedinŃele se repetă de 2-3 ori pe săptămână. 3. Tehnica Knapp reprezintă practic presiuni profunde. prin aplicare pe zona de proiecŃie periostală învecinată zonei afectate. fiind însoŃită de fricŃiuni circulare. punctelor dureroase care corespund: inserŃiilor musculare. Masajul periostal poate fi folosit în tratamentul sechelelor după afecŃiuni traumatice ale aparatului locomotor. Masajul constă în presiuni moderate urmate de fricŃiuni circulare. abdomenului pentru efectul anticonstipant. zonelor de fibroză. apoi se trece pe alte puncte dureroase la palpare. fie cu articulaŃiile interfalangiene proximale ale indexului şi mediusului flectate. centripete executate la nivelul: 1.

Întinderile se vor doza în funcŃie de pragul durerii. Se recomandă în: miogeloze. Punctele sunt situate pe anumite meridiane. 2. ca urmare a „dezechilibrului vegetativ”. periartrită scapulohumerală. se deplasează Ńesutul. în direcŃia policelui. în tendinite şi entezite. Masajul pe zone reflexogene Head se bazează pe faptul că un anumit neuromer inervează prin fibre nervoase vegetative o arie viscerală şi în 54 . contracturile musculare din artroze şi periartrita scapulohumerală.Masopunctura chinezească (presopunctura) este o tehnică derivată din acupunctură. care execută o adducŃie maximă. Masajul Ńesutului conjunctiv se bazează pe efectul stimulării nervilor periferici. în afecŃiuni ale sistemului nervos periferic de tip nevralgie. cu răspunsuri reflexe vegetative. aceasta necesită cunoaşterea perfectă a localizării punctelor asupra cărora se acŃionează prin masaj. prin tracŃiune pe masa tisulară. se întinde Ńesutul conjunctiv prin plasarea policelui şi a inelarului pe tegument. micşorarea tonusului muscular şi realizarea relaxării musculare. care creşte treptat. cicatrici. Procedeul se foloseşte în afecŃiuni musculare. cu pulpa degetelor sau chiar cu unghia. prin întinderea Ńesutului conjunctiv. înlocuind astfel acele. Acest procedeu are ca efecte reducerea durerii. în limita elasticităŃii maxime. cum ar fi: miozitele de efort. Se procedează astfel: 1. la nivelul acestora se execută fricŃiuni superficiale. dureri lombosacrate.

Principalele zone reflexogene ale abdomenului pentru masajul diverselor organe sunt următoarele: • epigastrul. numită dermatom. După Mackenzie şi Head. Pentrul masajul acestor zone. pe întreg peretele abdominal şi mai apoi în zona epigastrică. apoi netezirea începe în epigastru.acelaşi timp. Se începe cu o manevră calmantă. impulsurile plecate de la acest nivel sunt proiectate de centrii talamici pe zonele somatice ale pielii. în sensul acelor de ceasornic. prin fibre nervoase somatice. pentru vezica urinară. o suprafaŃă bine delimitată a tegumentelor. • flancul stâng. pentru colonul sigmoid. trece pe sub rebordul costal drept până în partea laterală a hipocondrului drept. • hipocondrul drept. pacientul stă în decubit dorsal. • flancul drept. • zona ombilicală. pentru intestinul subŃire. pentru colonul ascendent. Masajul zonei stomacului se aplică în epigastru şi în hipocondrul stâng. pentru stomac. în cazul suferinŃei unui viscer. pentru ficat şi vezicula biliară. • hipogastrul. cu genunchii depărtaŃi. 55 . prin neteziri circulare. Masajul zonei ficatului şi a veziculei biliare începe prin neteziri circulare în sens orar la nivelul peretelui abdominal. În acest fel se explică senzaŃiile de hiperestezie sau durere proiectate pe tegumentele abdomenului din dreptul organului subiacent sau pe zone ale pielii situate la distanŃă. Se mai pot efectua vibraŃii cu degetele sau cu palma în timpul expiraŃiei.

absorbŃia şi evacuarea căilor biliare. cu efect calmant. pe flancul stâng până la fosa iliacă stângă. Tehnica de execuŃie: masajul subacval este precedat de imersie cu o durată de 5 minute pentru acomodarea pacientului cu temperatura (34-40°C) şi presiunea hidrostatică. de-a lungul colonului transvers până la unghiul splenic. pe acelaşi traseu şi în acelaşi sens. Masajul subacval (duşul subacval) se execută cu corpul în imersie totală sau parŃială folosind jeturi de apă caldă sub o presiune de 0. Este indicat în dischineziile biliare. Masajul pe zonele reflexogene ale abdomenului favorizează normalizarea funcŃiilor motorie şi secretorie ale aparatului digestiv. acŃionează prin factorul termic şi prin cel mecanic. duş-masajul.5-6 atmosfere. Manevrele încep în fosa iliacă dreaptă. Se poate aplica şi percutarea efectuată cu vârful degetelor.Masajul intestinului subŃire se efectuează în zona ombilicală. tot în sens orar. trecând prin epigastru şi apoi în flancul stâng. continuate cu neteziri circulare în jurul ombilicului. apoi. se începe cu neteziri circulare ale peretelui abdominal. în sensul acelor de ceasornic. în tulburările de motilitate gastrică. jetul se va dirija din adâncime spre 56 . în constipaŃii atone şi în ptoze viscerale. Apoi. de la nivelul cecului de-a lungul colonului ascendent până la unghiul hepatic. în sens orar. netezirea se face în jos. apoi spre stânga. după care se trece la executarea unor neteziri cu ambele mâini. începând din flancul drept. Masajul colonului se face cu scopul de a-l stimula pe segmente. de-a lungul colonului descendent şi sigmoid. La început se efectuează un efleuraj al peretelui abdominal. Hidromasajul include: masajul subacval.

Permite o relaxare optimă a musculaturii sub acŃiunea factorului termic şi a presiunii hidrostatice. deoarece aceasta este reglabilă în funcŃie de sensibilitatea zonei tratate. realizează o vasodilataŃie profundă în zona de aplicare. Permite un masaj mai eficient. şoldurile.suprafaŃă. ŞedinŃa începe şi se finalizează cu masajul picioarelor. Este mai puŃin obositor pentru persoana care-l execută. favorizând procesele de resorbŃie. cerc sau punctiform. echipament de protecŃie pentru persoana care aplică procedura. 57 . fesele. presiunea jetului de apă fiind mai agreabilă. de la o distanŃă de 5-10-15 cm de corp în linii drepte. 3. Se începe cu presiuni mici. decât prin masaj manual. Se evită reperele osoase şi periostul. Dezavantajele procedurii sunt următoarele: necesită o instalare perfectă a compresorului electric şi a vanei. iar incidenŃa unghiului va scădea de la 90° la 30°. zig-zag. Avantajele duşului subacval: 1. secŃiunea duzelor va creşte de la 40 la 120 cm2. pe zonele dureroase. Din cauza vasodilataŃiei profunde există riscul hipotensiunii ortostatice. de aceea pacientul nu va părăsi cada decât după evacuarea apei şi efectuarea unui duş rece. care vor creşte treptat. 2. Temperatura apei se scade treptat cu 3 până la 9°C. 4. Realizează un confort deosebit pentru pacient. Masajul subacval are următoarele efecte: 1. în profunzime. în zone ale corpului cu straturi mari de Ńesut adipos şi muscular: lombele.

Duş-masajul constă în proiectarea unor jeturi verticale de apă caldă sub diverse presiuni. reacŃională. la o temperatură de 38°C. jeturile acŃionează de la o înălŃime de circa de 60 cm. al afecŃiunilor posttraumatice acute şi nu numai. Crioterapia este indicată în tratamentul escarelor. spondiloze. 3. Astfel.2. abdomen sau membre. se induce rapid un efect analgezic de suprafaŃă. Masajul instrumental include printre altele: 58 . favorizează înlăturarea proceselor aderenŃiale secundare afecŃiunilor locomotor. torace. produce relaxare musculară. Procedura este indicată în tratamentul edemelor. musculară. pe spate. concomitent cu efectuarea unor manevre de presiune şi fricŃiune. Durata procedurii este de 5-10 minute şi se aplică. de obicei. IndicaŃii: mialgii. stimulează activitatea motorie a unor organe abdominale. Efecte: vasodilataŃie profundă. VasoconstricŃia iniŃială este urmată de o vasodilataŃie activă. al redorilor articulare secundare traumatismelor aparatului locomotor. în celulită şi în obezitate. efect tonifiant şi resorbant. nevralgii. în contracturile musculare antalgice. al proceselor aderenŃiale. Masajul cu gheaŃă (crioterapia) constă în aplicarea locală de gheaŃă. inflamatorii sau traumatice ale aparatului 4. articulară sau a zonelor de inserŃie. relaxator şi sedativ. luxaŃii. procese aderenŃiale abdominale postinflamatorii. reprezentând un mijloc excelent de analgezie ligamentară. exteriorizată prin hiperemie importantă. sechele după fracturi. entorse. în revenirea supleŃei cicatricelor dureroase după leziuni musculare. pentru stimularea peristaltismului intestinal în constipaŃiile atone.

Regiunile corpului se abordează în următoarea succesiune: iniŃial cele apropiate de canalele limfatice drept şi stâng şi apoi cele mai îndepărtate. care se pot adapta cu uşurinŃă configuraŃiei anatomice a zonei şi sensibilităŃii locale. Dezavantaje: 1. Masajul asociat cu contracŃia izometrică este o tehnică specială. Oferă o gamă redusă de manevre. care facilitează relaxarea muşchilor. Masajul pneumatic foloseşte aparate cu manşon gonflabil. care realizează presiuni locale continue sau intermitente. în direcŃia de evacuare a acestora. OscilaŃiile se pot regla ca amplitudine şi frecvenŃă. Masajul limfatic stimulează prin manevre lente. Avantaje: 1. comparativ cu masajul manual. dar ferme. evacuarea lichidului interstiŃial excedentar pe cale limfatică. Prizele se orientează de-a lungul vaselor limfatice. Nu solicită maseurul. cu efect favorabil asupra circulaŃiei de întoarcere. 2. venoasă şi limfatică. vibromasajul. de aceea durata şedinŃei poate fi prelungită. 59 . Vibromasajul constă în aplicarea unor manevre clasice de masaj (neteziri. Sunt mai puŃin agreabile decât manevrele manuale. dar mai ales vibraŃii) cu ajutorul unor aparate. de aceea se recomandă în tratamentul edemelor şi limfedemelor.masajul pneumatic. 2.

realizând o succesiune de presiuni urmate de relaxarea tisulară. în acest moment capilarele limfatice se deschid pentru a lăsa să penetreze moleculele excedentare din spaŃiul interstiŃial. profunde. Are ca scop golirea colectorilor care drenează regiunea şi să exercite un apel sau o aspiraŃie asupra regiunii infiltrate propriu-zis. presiuni locale. b) Tehnica resorbŃiei: mâna exercită presiuni intermitente. pe zona infiltrată. se indică anumite manevre de masaj. 60 . Tehnica poate fi utilizată numai atunci când capilarele există sau când sunt căi de înlocuire a acestora. Avantaj: intensitatea manevrelor este cel mai bine dozată. Este realizată numai la nivelul colectorilor limfatici. o INDICAłIILE MASAJULUI În funcŃie de simptomele şi semnele prezente.Stimularea evacuării limfatice este susŃinută de creşterea tonusului vagal. Drenajul limfatic manual se poate executa prin două tehnici: a) Tehnica apelului sau a aspiraŃiei. liniştitoare. Mâna se deplasează în mod progresiv din partea proximală în cea distală. în insuficienŃele circulatorii venoase şi/sau limfatice se efectuează şi fricŃiuni. Ńesuturile comprimate reiau forma iniŃială. sub forma automasajului. În cursul relaxării. Edemele beneficiază de efleuraj. datorată manevrelor blânde. blânde. Dezavantaje: se pot aborda doar câteva regiuni şi presupune cunoştinŃe temeinice multidisciplinare. Masajul clasic şi unele forme ale masajului special pot fi executate chiar de subiect. dar presiunea este orientată în sensul reîntoarcerii limfatice.

În infiltratele subcutanate şi nodulii musculari induraŃi (apar în nevralgia sciatică. Frământat cu priză mică. lombalgii. În hipertoniile de origine centrală se efectuează neteziri lungi pe muşchii antagonişti. deoarece este contraindicată masarea muşchiului spastic. manevrele se efectuează de la periferia zonei afectate spre locul dureros. o Masaj parŃial: regional. În crampe şi contracturi musculare se indică neteziri lungi. crurală. Durerile ligamentare şi tendinitele se tratează prin masaj transversal profund (tehnica Cyriax). efectele relaxante fiind induse reflex. urmate de frământatul profund (este utilă aplicarea de căldură . MASAJUL PARłIAL ŞI GENERAL – TEHNICĂ În funcŃie de mărimea suprafeŃei corpului pe care este aplicat. cervicobrahială. cu priză mare. 61 . în vergeturi.Solux). 7. care constă în: • • • Mobilizarea viguroasă a planului profund cu ajutorul planului superficial. cu ritm şi intensitate scăzută. Tulburările trofice şi leziunile cutanate beneficiază de masajul trofic. masajul poate fi de două feluri. artroze) se efectuează fricŃiuni superficiale locale circulare. o Masaj general. Crioterapie în escare. local. în cicatricele postarsuri sau cheloide şi.

1. Masajul parŃial – local se aplică pe părŃi mai mici sau pe anumite elemente anatomice: pe o articulaŃie. pe segmente ale membrelor.1 MASAJUL TRUNCHIULUI. în funcŃie de forma şi structura fiecărei regiuni. masând pe rând toate regiunile şi segmentele anatomice. pe un mănunchi vascular. pe un tendon. palmele se îndepărtează încet în sens lateral şi cu degetele depărtate între ele alunecă la început paralel cu 62 .1 MASAJUL PARłIAL Tehnica masajului parŃial este diferită. cu fruntea sprijinită pe dosul mâinilor sau cu capul răsucit într-o parte şi cu braŃele întinse pe lângă trunchi.1. 7.1 MASAJUL SPATELUI PoziŃia.1. începute în regiunea sacrată şi continuate în sus până la baza gâtului. trunchiul prezintă trei regiuni: spatele. Masajul general constă din prelucrarea metodică a tuturor părŃilor moi ale corpului. Din punct de vedere al tehnicilor de masaj. Cel ce urmează să fie masat este aşezat în decubit ventral. pe un grup de muşchi. Masajul spatelui se începe prin neteziri lungi şi lente. Pe spate se pot aplica toate procedeele principale de masaj. Maseurul stă sau şade pe un scăunel în stânga subiectului. peretele abdominal şi peretele toracic. până în regiunea cefei. palmele cu degetele întinse şi apropiate se îndreaptă în sus de-a lungul coloanei vertebrale. după câteva manevre.Masajul parŃial – regional se aplică pe suprafeŃe sau porŃiuni bine delimitate din punct de vedere anatomic şi funcŃional: pe regiuni ale trunchiului. 7. La început. 7.

Frământatul se execută pe toată întiderea spatelui. iar pe spatele mai musculos. urcând şi coborând pe întreaga suprafaŃă a spatelui. locale se execută pe segmente. pe omoplaŃi şi pe umeri. pe flancuri. tocatul se execută cu faŃa palmară a degetelor. pe regiunea lombară. După netezirea cu ambele mâini. se efectuează manevre alternative. Manevrele se pot executa cu o singură mână sau cu ambele. Ritmul mişcărilor creşte progresiv. apoi mâinile se îndreaptă. cu punct de sprijin pe piele şi rădăcina mâinii. FricŃiunea se execută cu palmele întinse. pe coaste. executat în ritm viu. coaste. pe porŃiuni mai reduse cu degetele. umeri şi pe părŃile laterale ale spatelui. simultan sau alternativ. adaptându-se la relieful regiunii şi la grosimea şi consistenŃa părŃilor moi. omoplaŃi şi umeri. marginea ulnară a mâinii sau cu pumnul. manevrele lungi de alunecare sunt urmate de manevre scurte executate în ritm viu. cu rădăcina mâinilor. 63 . de o parte şi de alta a coloanei vertebrale şi apoi pe părŃile laterale ale spatelui. Manevrele scurte. În masajul stimulant. Pe omoplaŃi.coloana vertebrală. de o parte sau de alta a coloanei vertebrale: pe fese. care presează şi strânge cuta de jos în sus şi dinapoi-înainte. dar mai ales în lungul coloanei vertebrale. peste şolduri. podul palmei. Manevrele se execută insistent. Frământatul se execută formând o cută de piele şi Ńesuturi între vârful degetelor flexate. pornind din regiunea sacrată. pe spaŃiul interscapular. Frământatul este urmat de manevra de tocat cu marginile ulnare ale degetelor. peste omoplaŃi şi umăr. apoi oblic.

executate cu palmele. iar la urmă bătătoritul cu palmele întinse sau strânse „în căuş”. în contractura musculară paravertebrală. care cad aproape perpendicular pe piele. după tapotament se aplică presiuni ascendente şi descendente. la sfârşit. simultan sau alternativ. în combaterea hipotoniei sau atoniei musculare. numai cu vârful degetelor. Masajul spatelui se încheie cu o netezire uşoară. Pentru masajul părŃilor laterale se duc braŃele în sus şi se pun mâinile sub ceafă.1. de o parte şi de alta a coloanei vertebrale. executate cu o mână sau cu amândouă mâinile. în dreapta celui pe care-l masează. cu capul sprijinit mai sus decât trunchiul. Cel ce urmează a fi masat este în decubit dorsal. urmează plescăitul executat cu faŃa palmară a degetelor sau cu palmele întinse. La persoanele robuste. La persoanele sensibile se aplică.2 MASAJUL PERETELUI TORACIC (regiunea anterioară şi laterală a pieptului) PoziŃia. rezemat pe un plan uşor înclinat. după care spatele se acoperă cu un prosop. al bolilor degenerative sau inflamatorii ale coloanei vertebrale. lentă şi prelungită. Masajul spatelui este indicat în tratamentul deviaŃiilor coloanei vertebrale. Maseurul stă în picioare sau şade pe un scaun. o netezire vibratorie sau zig-zag de-a lungul coloanei vertebrale. care alunecă simultan sau 64 . 7.În continuare se execută bătătoritul percutat. Masajul peretelui toracic se începe cu neteziri uşoare şi ritmice. manevre care au efect liniştitor.1. iar la nevoie se răsuceşte puŃin trunchiul pe partea opusă regiunii pe care dorim să o masăm.

calmantă. umeri.3 MASAJUL PERETELUI ABDOMINAL PoziŃia. Frământatul în „cută” se execută la marginea inferioară a muşchiului pectoral. la cei cu boli cronice. stern. Pentru a mări relaxarea muşchilor abdominali se recomandă ca subiectul să-şi flecteze puŃin genunchii şi şoldurile şi să-şi sprijine picioarele pe tălpi. cuprinzând toată suprafaŃa anterioară şi părŃile laterale ale toracelui. evitând regiunile precordială şi mamară. în 65 . Alunecările se îndreaptă apoi pe părŃile laterale ale toracelui de-a lungul spaŃiilor intercostale. după boli ale aparatului respirator. Manevra se efectuează pe toată suprafaŃa toracelui. Netezirile sunt la început lungi şi lente. După masajul toracelui se indică câteva respiraŃii ample.1. 7. la debili.alternativ. în expiraŃie. cu presiuni pe baza toracelui. care este prins între police şi restul degetelor. Masajul toracelui este indicat în: atrofiile şi insuficienŃele funcŃionale ale toracelui. apoi netezirile sunt mai scurte şi mai dese şi se aplică pe suprafeŃe mai puŃin întinse: coaste. Tocatul şi percutatul se folosesc mai puŃin.1. dar mai ales pe părŃile musculoase. cu marginea ulnară sau cu rădăcina mâinilor. ocolind regiunea mamară. Este aceeaşi cu cea de la masajul peretelui toracic. FricŃiunea se execută cu degetele. cu palmele. Masajul toracelui se încheie cu o netezire uşoară. la convalescenŃi. de la baza toracelui spre regiunea sternală şi spre umeri. Alunecările se execută la început în regiunea supraombilicală. Masajul se începe cu o netezire orientată în sensul circulaŃiei venoase.

parcurgând regiunea subombilicală şi fosele iliace. executat uşor şi suplu. regiunea epigastrică. Manevrele de netezire se execută lent şi prelungit. manevra se repetă. în această situaŃie. ajungând în flancuri. Cuta este prinsă între degete şi palme şi prelucrată insistent. apoi lateral spre flancuri. când se îndreaptă în sus şi lateral. Manevrele pot fi executate legate între ele printr-o mişcare de alunecare: palmele pornesc din regiunea ombilicală în sus până la coaste. 66 .sus până peste arcurile costale. pe care le depăşesc. flancuri. Se aplică în continuare o formă de tocat cu vârful şi pulpa degetelor. manevrele se vor executa ferm. regiunea subcostală. Pentru influenŃarea straturilor subcutanate se aplică frământatul „în cută”. pe toată întinderea peretelui abdominal. şi invers. atunci când se îndreaptă în jos şi înăuntru. începând cu vârful degetelor şi terminând cu rădăcina palmelor. Alunecările se pot efectua şi pe o porŃiune limitată: fosele iliace. apoi se răsucesc în afară. de aici coboară înăuntru. spre simfiza pubiană. cu podul palmei sau cu rădăcina mâinii. Manevra se execută cu palma întreagă. Mişcările se execută simultan sau alternativ. FricŃiunea este procedeul de bază în masajul peretelui abdominal. în jos şi înăuntru. se execută apoi în regiunea subombilicală. În situaŃia în care persoanele sunt foarte sensibile (se gâdilă). din aproape în aproape. de o parte şi de alta a abdomenului. în sensul spaŃiilor intercostale. Frământatul nu influenŃează prea mult musculatura peretelui abdominal. amplu şi într-un ritm rapid. manevrele sunt mai scurte şi mai frecvente. mai rar cu marginea ulnară a mâinii şi foarte rar cu degetele. tangenŃial la suprafaŃa abdomenului.

Masajul peretelui abdominal are efecte în primul rând asupra elementelor anatomice ale peretelui. dar şi asupra organelor abdominale. Masajul peretelui abdominal se încheie cu o netezire uşoară. cu faŃa palmară sau dorsală a degetelor. Pentru masarea feŃei posterioare a membrelor inferioare. Pentru masajul şoldului şi al părŃilor laterale ale coapselor se poate utiliza poziŃia de decubit lateral. Urmează fricŃiuni energice executate cu podul palmei. atât a peretelui. 67 . în jos spre coapse şi lateral spre şolduri. IndicaŃiile şi contraindicaŃiile masajului abdominal se vor stabili de către medic. 7. care alunecă în sus spre regiunea lombară. După masaj. cât şi a organelor intraabdominale. superficială. se continuă cu coapsa şi se încheie cu gamba. 1. cu rădăcina mâinii. pacientul va fi în decubit dorsal. cu pumnii închişi.1. 7. se recomandă câteva respiraŃii ample.1. în urma examinării atente a întregului abdomen. Masajul regiunii fesiere se începe cu neteziri executate cu ambele mâini. liniştitoare.2 MASAJUL MEMBRELOR INFERIOARE Masajul membrelor inferioare se face de preferinŃă pe segmente. „mână peste mână”. iar pentru masarea feŃei anterioare. prelungit cu o scurtă alunecare pe piele. pacientul va adopta poziŃia de decubit ventral. nu sunt permise alte procedee de batere. Chiar dacă abdomenul este musculos şi rezistent.Se mai poate executa percutatul.2.1 Masajul feŃei posterioare a membrelor inferioare se începe cu regiunea fesieră. PoziŃia.

cu rădăcina mâinii sau „mână peste mână”. pentru a mări presiunea manevrei. Masajul coapsei necesită multă vigoare pentru a putea influenŃa musculatura voluminoasă a acestui segment. Procedeul de bază al masajului coapsei este frământatul. 3. Cernutul şi rulatul coapsei măresc supleŃea Ńesuturilor şi combat încordarea muşchilor. „în pieptene”. apoi scurte. Bătătoritul se face cu pumnul deschis sau închis şi cu marginea ulnară a mâinilor. mai ales. se execută alunecări lungi şi lente. dar pătrunzătoare. fie sprijinind- 68 . gamba se menŃine în această poziŃie fie cu ajutorul unei mâini. Masajul coapsei se încheie cu netezire uşoară. executate cu pumnii închişi. „în cerc”. Netezirea se execută cu ambele palme aplicate în cerc în jurul coapsei. FricŃiunea se poate executa cu podul palmei. La început. Pentru relaxarea muşchilor posteriori ai gambei şi în special a tricepsului sural. Masajul se încheie cu netezire şi scuturat vibrator. 2. Tocatul se execută cu marginea ulnară a mâinilor şi a degetelor. cu genunchiul uşor flectat şi cu piciorul în uşoară flexiune plantară. „şerpuit” şi. FricŃiunea se poate combina cu frământatul. plescăitul şi bătătoritul se execută cu putere. pe rând sau combinate între ele. Tocatul. subiectul va fi aşezat în decubit ventral. Masajul gambei. care se poate executa pe toată întinderea feŃei posterioare a membrelor inferioare.Frământatul muşchilor fesieri se execută folosind ritmic greutatea corpului. „în cută”.

în timp ce se face o uşoară tracŃiune în sens longitudinal. în „fierăstrău”. scurte. Masajul gambei se începe cu alunecări lungi. Dacă se doreşte masarea simultană a membrelor inferioare. în jos şi lateral. se continuă cu alunecări scurte şi vii. prinzând cu mâinile gâtul picioarelor. în lungul acestuia sau transversale. cu podul palmei. Se frământă cu o mână sau cu ambele mâini masa muşchilor posteriori ai gambei. în sus. mergându-se în sus. se execută mişcări vii şi scurte. muşchii gastrocnemieni şi spaŃiul popliteu. care pornesc de la călcâi şi depăşesc în sus articulaŃia genunchiului. pe un obiect sau pe planul înclinat al banchetei. pe partea laterală şi trăgând uşor de ele în sensul lungimii. „în pieptene”. Pe partea cărnoasă a gambei. Manevrele de batere se aplică mai ales pe partea cărnoasă. maseurul se aşază cu faŃa spre picioarele subiectului. În spaŃiul popliteu netezirile trebuie să fie mai superficiale. după care urmează rulatul regiunii.o pe un genunchi al maseurului. aplică mâinile pe cele două gambe şi execută manevrele de masaj pe întreaga faŃă posterioară a membrelor inferioare. prin care se prelucrează pe rând tendonul lui Achile. alunecările vor fi mai apăsate şi executate continuu sau sacadat. până sub genunchi. în lungul tendonului lui Achile. Scuturarea membrului inferior în întregime se execută în felul următor: se prinde piciorul cu o mână sau cu ambele şi. Pe tendonul lui Achile se aplică neteziri liniare. FricŃiunile se aplică începând dinapoia maleolelor. Membrele inferioare sunt scuturate împreună. 69 . cu rădăcina mâinii şi cu degetele îndoite în pumn.

Netezirea constă din alunecări scurte aplicate pe talpă. cu podul palmei. de rulat sau de cernut. FricŃiunea se execută cu blândeŃe pe partea anterointernă şi cu intensitate medie pe partea anteroexternă. Acelaşi lucru putem spune şi despre manevrele de batere. Frământatul are o importanŃă redusă în masajul acestei regiuni şi se aplică cu o mână.2 Masajul feŃei anterioare a membrelor inferioare se începe cu piciorul şi se continuă cu gamba. cu cealaltă mână. genunchiul şi coapsa. alunecările pot fi mai apăsate. genunchiul este întins sau uşor flectat. prin neteziri. călcâiul se sprijină pe genunchiul maseurului sau este susŃinut de acesta cu o mână. fricŃiuni. cu palmele şi degetele. în sens liniar. în timp ce. se execută în lungul tendoanelor. În continuare. Netezirea se aplică pe toată partea anterioară a gambei. iar pe faŃa dorsală şi laterală a piciorului. mai mult pe partea externă şi posterioară.1. 1. tracŃiuni şi scuturări. pe partea anterointernă. execută manevrele. FricŃiunea. se execută scuturarea spaŃiilor interosoase şi a degetelor. tensiuni. cu membrul inferior întins şi cu câlcâiul sprijinit pe genunchiul maseurului care şade pe un scăunel. al spaŃiilor interosoase şi mai ales în jurul maleolelor. 2. Degetele picioarelor pot fi masate împreună sau fiecare în parte. Masajul gambei necesită următoarea poziŃie: gamba şi piciorul depăşesc suprafaŃa de sprijin.2. Masajul piciorului se execută din următoarea poziŃie: culcat sau şezând rezemat. 70 . Masajul piciorului se încheie cu netezirea executată prin mişcări lente. rădăcina mâinii sau pumnul închis. cu degetele şi cu palmele.7.

pentru a învinge încordarea muşchilor. urcând peste genunchi. PoziŃia recomandată pentru masaj este cu genunchiul extins.Netezirea de încheiere se execută lent şi uşor. mai ales. pentru a pătrunde în grosimea masei musculare. lungi şi lente. se execută cu putere. Masajul coapsei pe faŃa sa anterioară se începe prin manevrele de alunecare. cu rădăcina mâinii şi cu pumnul închis. şerpuit şi. 71 . Încercuim cu palmele şi degetele ambelor mâini cât putem mai mult din grosimea coapsei şi executăm manevrele de alunecare simultan sau alternativ. Putem aplica pe coapsă toate formele de lovire ritmică. O atenŃie deosebită trebuie să acordăm frământatului muşchilor interni ai coapsei. Pe coapsele musculoase putem folosi netezirea „în pieptene”. FricŃiunea coapsei se execută de preferinŃă cu podul palmei. evitând pe cât posibil faŃa internă a coapsei. Netezirea de încheiere a coapsei se poate întinde pe toată lungimea membrului inferior. întărite prin procedeul „mână după mână” sau prin apăsarea cu greutatea corpului. pentru a nu leza pachetul de vase şi nervi sensibili la lovire. după care urmează neteziri scurte şi dese sau sacadate. 4. care se masează mai blând. Rulatul şi cernutul se execută mai bine dacă flectăm uşor coapsa din şold şi din genunchi. Masajul genunchiului constă din neteziri scurte şi din fricŃiuni uşoare. Frământatul coapsei poate fi combinat cu fricŃiunea. dar energice. Frământatul poate fi circular. pe care le executăm cu vigoare. 3. Această manevră necesită un efort destul de mare. „în cută”.

Se indică poziŃia culcat rezemat sau poziŃia şezând rezemat sau şezând pe un scaun. 1. mai ales pe faŃa palmară a degetelor.1. de partea care trebuie masată. 7. FricŃiunea se execută insistent. Masajul ambelor membre inferioare se poate executa dintr-o dată.3 MASAJUL MEMBRELOR SUPERIOARE PoziŃia. masajul executându-se cu mâna dreaptă. mai stabilă şi care să pună la îndemâna maseurului segmentul care trebuie masat. exercitând o tracŃiune în sensul lungimii. braŃul şi umărul. lucrând paralel (cu o mână pe un segment şi cu alta pe segmentul pereche). de preferinŃă pe stânga. apucăm piciorul de călcâi sau de deasupra gleznei şi. Masajul degetelor se execută sprijinind palma subiectului pe palma maseurului. Sprijinul se mai poate face cu antebraŃul pe genunchii maseurului. 72 . pe dosul degetelor se poate aplica şi o netezire scurtă transversală. Atunci când nu dispunem de timp pentru executarea masajului pe segmente. îl mişcăm cu vioiciune în toate sensurile. Maseurul va sta în picioare sau şezând pe un scaun. Pentru masajul membrelor superioare. apoi antebraŃul. lăsând la o parte piciorul şi trecând repede peste genunchi. din această poziŃie. poziŃia variază în funcŃie de împrejurări şi de necesităŃi. În masajul pe segmente se prelucrează mai întâi degetele şi mâna. Masajul fiecărui deget constă din alunecări executate minuŃios pe întreaga lungime a degetului şi a fiecărei falange. pe un scaun sau pe o masă.Pentru executarea scuturării întregului membru inferior. putem aplica manevrele pe toată întinderea unuia şi apoi a celuilalt membru inferior. Se va căuta de fiecare dată poziŃia cea mai comodă.

pe care se poate aplica şi pumnul închis. 73 . se frământă cu degetele muşchii eminenŃelor tenară şi hipotenară. care pornesc de la nivelul pumnului şi trec în sus peste cot. circular pe toată întinderea segmentului şi apoi liniar de-a lungul tendoanelor. Se scutură apoi întreaga mână şi degetele. Masajul mâinii se începe printr-o netezire insistentă a feŃei dorsale şi apoi palmare. FricŃiunea se execută cu degetele şi cu palmele. prin mişcări circulare şi prin mişcări liniare de-a lungul tendoanelor şi al spaŃiilor interosoase. Urmează manevre scurte şi mai apăsate de netezire şi apoi o netezire sacadată. Se începe cu o serie de alunecări lungi. Masajul se continuă cu o fricŃiune executată cu vârful degetelor.Masajul degetelor se încheie cu tracŃiuni şi scuturări ale fiecărui deget. masajul se poate executa şi cu antebraŃul vertical. prin mişcări pasive executate în ritm viu. Masajul antebraŃului se execută din următoarea poziŃie: antebraŃul în uşoară flexiune este sprijinit pe un plan orizontal la o înălŃime potrivită. Masajul se încheie cu o netezire uşoară şi calmantă aplicată pe ambele feŃe ale degetelor mâinii. Urmează scuturarea metodică a spaŃiilor interosoase ale palmei. În continuare. 3. fricŃiunea palmară se poate executa şi cu pumnul închis. 2. Masajul se poate executa cu o mână sau cu ambele mâini. cu cotul sprijinit pe masă sau pe genunchii maseurului. netezind antebraŃul pe toate feŃele.

4.Frământatul muşchilor antebraŃului se execută în cerc. care alunecă pe ambele feŃe ale braŃului. La început se execută alunecări lungi şi lente. Se poate executa frământatul „în cerc”. cuprinzând braŃul cu ambele mâini şi strângând Ńesuturile prin manevre ondulatorii. Se continuă cu frământatul alternativ sau „şerpuit”. În continuare se execută cernutul şi rulatul braŃului. Masajul braŃului se încheie prin neteziri uşoare. FricŃiunea se execută cu degetele. căzând simultan sau alternativ. cu o mână sau ambele mâini. Cea mai utilă manevră pentru braŃ este frământatul temeinic al grupelor musculare. simultane sau alternative. Masajul braŃului începe cu netezirea executată cu ambele mâini. Rulatul se aplică foarte bine pe antebraŃ şi se execută în ritm viu. Masajul antebraŃului se încheie cu o netezire care se face lent şi liniştitor. Plescăitul. executat cu palmele şi degetele se aplică pe toate feŃele braŃului. calmante. care permite o mişcare mai amplă a mâinilor. exceptând-o pe cea internă. la sfârşit se foloseşte frământatul „în cută”. 74 . Tocatul se execută cu faŃa laterală şi dorsală a degetelor în lungul braŃului şi cu faŃa lor palmară pe umăr. Pe antebraŃ se aplică mai rar tocatul şi mai des plescăitul executat cu degetele şi palmele moi şi apropiate de piele. dar insistentă a fiecărui grup muscular. acestea sunt urmate de o netezire scurtă. cu marginea ulnară a mâinii sau cu regiunea tenară. cu palmele. urcând şi coborând în lungul segmentului.

al atrofiilor şi al tulburărilor funcŃionale consecutive. prelungite până spre gât. din fricŃiuni şi frământări ale muşchiului deltoid şi dintr-un tocat viu. executat de preferinŃă. executat pasiv. cu faŃa palmară a degetelor. aplicate pe faŃa externă. cealaltă fixând mâna prin apucare. Putem să renunŃăm la manevrele de tapotament. se poate încheia printr-un scuturat în toate sensurile. vom aplica manevrele pe toată lungimea lui şi la nevoie vom renunŃa la prelucrarea degetelor şi a mâinii. Mai este indicat în pareze şi paralizii de neuron motor central şi periferic. anterioară şi posterioară a regiunii. Frământatul se adresează îndeosebi grupelor de muşchi. Masajul membrelor inferioare şi superioare este. FricŃiunea se execută adaptând palmele cât mai bine pe reliefurile segmentelor. executat pe segmente. alături de gimnastica articulară. Dacă timpul destinat pentru masajul membrului superior este scurt. Masajul umărului constă din alunecări scurte şi dese. Masajul membrului superior. un mijloc foarte util de tratament al sechelelor posttraumatice şi reumatice. Această formă rapidă de masaj se execută fie cu o singură mână. sub o uşoară tracŃiune în lungul acestuia. fie cu două mâini fixând mâna celui masat de centura maseurului. iar la nevoie prin uşoare tracŃiuni şi scuturări. 75 . Acest masaj se încheie prin alunecări lungi şi lente. Netezirea se face prin alunecări de la nivelul pumnului până peste umăr. dar cernutul şi rulatul sunt foarte utile şi se aplică în sens ascendent şi descendent pe toată lungimea membrului superior.5.

apoi în aceeaşi ordine segmentele membrului superior stâng. apoi aceleaşi segmente în partea stângă. regiunea fesieră. După schimbarea poziŃiei în decubit dorsal. Masajul general se începe pe partea posterioară. braŃul şi umărul drept. piciorul. Acest masaj se numeşte masaj restrâns.1. abdomenul sau toracele. care permite masajul minuŃios al tuturor regiunilor de la suprafaŃa corpului. Nemasarea unor regiuni sau segmente. La membrele superioare ordinea este următoarea: mâna. masajul se continuă în următoarea ordine: piciorul. unde se prelucrează pe rând spatele. genunchiul şi coapsa dreaptă. Durata masajului general se poate reduce prin mai multe opŃiuni. antebraŃul. fie că nu există timp suficient pentru efectuarea acestuia. într-o anumită ordine. coapsa şi gamba stângă. mâna. urmează masajul peretelui abdominal şi masajul toracelui.7. gamba. masajul somatic sau al Ńesuturilor de la suprafaŃa corpului se poate efectua prelucrând pe rând toate regiunile şi segmentele anatomice.4 MASAJUL GENERAL Masajul general. apoi coapsa şi gamba dreaptă. Această formă de masaj se numeşte masaj extins şi necesită un timp mai îndelungat pentru efectuarea acestuia. 76 . fie că nu este indicat. Masajul general executat pe segmente este o formă analitică de prelucrare. în special degetele. Cea mai bună ordine în succesiunea regiunilor ce vor fi prelucrate în cadrul masajului general este determinată de cele două poziŃii fundamentale folosite: poziŃia culcat în decubit ventral si dorsal. Sunt situaŃii în care masajul extins nu se poate efectua.

Durata masajului general extins este de 50-70 minute: 5-6 minute pe spate. diferitele forme de tapotament. Combinarea între ele a manevrelor înrudite de masaj: fricŃiunile cu frământatul. mai există şi alte forme de masaj. 8.1 MASAJUL łESUTURILOR łesuturile organismului se deosebesc între ele prin următoarele: 77 . 10-12 minute pentru fiecare membru superior în parte. 8. RenunŃarea la aplicarea unor forme de batere pe regiunile sensibile sau lipsite de Ńesuturi cărnoase: faŃa anterioară a gambei şi cele mai multe articulaŃii. 5-6 minute pentru abdomen. Aplicarea manevrelor principale de masaj pe toată întinderea membrelor inferioare. prin care se prelucrează separat Ńesuturile şi organele.RenunŃarea la unele manevre neesenŃiale de masaj: vibraŃii. deosebite ca tehnică şi metodă. MASAJUL łESUTURILOR ŞI AL ORGANELOR În afară de masajul elementelor somatice ale diferitelor regiuni şi segmente ale corpului. presiuni şi tracŃiunii. 4-6 minute pentru torace. Executarea simultană a manevrelor pe segmentele pereche. respectiv superioare.45 minute. Durata masajului general restrâns este de 30 . 8-12 minute pentru fiecare membru inferior.

Aceste particularităŃi determină anumite modificări în tehnica procedeelor de masaj.pentru circulaŃia capilară şi foarte lente şi întrerupte ritmic . Viteza şi ritmul cu care se execută mişcările de alunecare sunt mai mari pentru circulaŃia venoasă. 78 . Toate manevrele de masaj – uşoare sau viguroase. • sunt dispuse neuniform la suprafaŃa şi în profunzimea corpului. procedeele de masaj trebuie bine adaptate scopului urmărit. • sensibilitatea şi reacŃiile lor la manevrele masajului sunt inegale. se pot folosi şi vibraŃiile. manevrele sunt mai lente . pentru a se asigura o cât mai bună prelucrare a acestor Ńesuturi. Alunecările vor urma direcŃia de scurgere a sângelui prin vene şi a limfei prin vasele limfatice. superficiale sau profunde – influenŃează în primul rând pielea şi prin intermediul acesteia se acŃionează mecanic sau pe cale reflexă asupra Ńesuturilor şi organelor profunde.• au structuri şi funcŃii diferite. cele mai indicate pentru piele sunt: netezirea şi fricŃiunile (manevre uşoare şi superficiale) şi baterea (manevre mai puternice). • circulaŃia sângelui şi a limfei în interiorul lor este variată şi diferit orientată.pentru circulaŃia limfatică. • grosimea şi consistenŃa lor variază în funcŃie de segment. Netezirea. mâna maseurului vine în contact cu pielea. Dintre procedeele de bază ale masajului. MASAJUL PIELII În orice formă de masaj.

Manevrele relaxatoare sunt mai fine şi se pot prelungi foarte mult. FricŃiunea mişcă pielea în raport cu straturile profunde. Manevrele de fricŃiune sunt circulare. ci de întinderea suprafeŃei pielii pe care dorim să o masăm. Prin netezirea pielii se urmăreşte: • activarea circulaŃiei din piele. Se face cu vârful şi faŃa palmară a degetelor pe suprafeŃele limitate şi cu faŃa palmară a degetelor şi mâinilor pe suprafeŃele mari şi foarte mari. Manevrele de netezire care influenŃează structurile nervoase din piele se împart în excitante sau stimulatoare şi calmante sau relaxatoare. 79 .Apăsarea cu care se execută netezirea depinde de grosimea pielii şi de profunzimea reŃelei vasculare. Întinderea alunecărilor nu mai este strict determinată de limitele anatomice ale regiunilor şi ale segmentelor. se pot executa şi asupra pielii ridicate în cută. • influenŃarea terminaŃiilor nervoase de la nivelul pielii. semicirculare sau liniare şi se execută cu o mână sau cu ambele. • reglarea circulaŃiei limfei. simultan sau alternativ. atât cât îi permite elasticitatea sa normală. Manevrele excitante sunt mai viguroase şi au o durată mai scurtă de execuŃie. Durata executării netezirilor variază de la câteva minute la 10-20 de minute. mai ales atunci când netezirea este singurul procedeu indicat. mărind cantitatea de sânge circulant la suprafaŃă şi degajând circulaŃia profundă. simetric sau asimetric. • stimularea schimburilor la nivelul Ńesuturilor. prin alunecări uşoare şi superficiale sau puternice şi repezi. FricŃiunea pielii.

Pe cale reflexă produce vasodilataŃie superficială cu următoarele consecinŃe: intensificarea nutriŃiei şi excreŃiei la nivelul pielii. Atunci când supleŃea pielii este redusă sau se doreşte desfacerea aderenŃelor formate între piele şi straturile profunde. Ritmul mişcărilor poate fi lent sau viu. îndepărtează celulele moarte ale epidermei.Presiunea manevrei trebuie să fie uşoară. favorizând astfel excreŃia glandelor sudoripare şi sebacee şi respiraŃia cutanată. tocatul uşor cu faŃa palmară a degetelor şi plescăitul alunecat la suprafaŃa pielii. Aceste manevre stimulează terminaŃiile nervoase din piele determinând o puternică vasodilataŃie şi încălzire locală. putându-se prelungi foarte mult. Sub influenŃa masajului se formează în piele anumite substanŃe de natură hormonală. 80 . schimburile şi excreŃia. cele mai indicate sunt percutările uşoare cu vârful degetelor. încălzeşte pielea şi îi scade sensibilitatea. Ciupirile sunt folosite în masajul stimulant. EFECTELE MASAJULUI ASUPRA PIELII Prin acŃiunea sa mecanică. pentru a nu depăşi straturile cutanate. VibraŃiile încălzesc pielea prin activarea circulaŃiei şi scad până la anestezie sensibilitatea tactilă. FricŃiunea exercită elasticitatea şi mobilitatea pielii. care produc modificări circulatorii de durată. fricŃiunea acŃionează mecanic. Pe cale reflexă procedeul stimulează circulaŃia. creşterea temperaturii locale. Durata fricŃiunii este variabilă. Dintre procedeele de tapotament. Hiperemia locală se menŃine chiar şi după încetarea manevrelor.

au loc procese de apărare. Alunecările.Executat pe o suprafaŃă întinsă. Este procedeul specific pentru masajul Ńesutului conjunctiv. Ajută la menŃinerea şi dezvoltarea elasticităŃii şi a consistenŃei Ńesutului conjunctiv. În mod mecanic. Se folosesc manevrele de netezire în „pieptene”. sclerozare sau degenerare îi scade rolul mecanic şi fiziologic. Sunt mai puternice. Pentru circulaŃia limfatică se folosesc alunecările apăsate şi întrerupte ritmic. 81 . pierderea elasticităŃii prin cicatrizare. frământatul. de regenerare şi de vindecare. tapotamentul. executate cu pumnul închis. SupleŃea Ńesutului conjunctiv este dată de numărul mare de fibre elastice. Masajul Ńesutului conjunctiv utilizează următoarele manevre: netezirea. poate influenŃa repartiŃia sângelui în organism. pentru a pătrunde în profunzimea Ńesuturilor şi a spaŃiilor dintre muşchi şi organe şi pentru a influenŃa circulaŃia în vasele profunde. ajută funcŃia de protecŃie a pielii şi contribuie la funcŃiile de sprijin şi de mişcare ale corpului. în acest Ńesut se depozitează grăsimea şi alte substanŃe de rezervă ale organismului. FricŃiunea. fricŃiunea. În Ńesutul conjunctiv este prezentă o vastă reŃea vasculară şi nervoasă. vibraŃiile şi pensările. MASAJUL łESUTULUI CONJUNCTIV łesutul conjunctiv îndeplineşte în organism numeroase funcŃii mecanice şi fiziologice.

Masajul Ńesutului conjunctiv îi dezvoltă supleŃea. previne şi combate depunerile grăsoase în exces sub piele şi. alunecarea se realizează cu partea dorsală a degetelor şi cu nodozităŃile articulare ale pumnului. presând mai uşor pe porŃiunea tendinoasă şi mai tare pe partea cărnoasă a muşchiului. frământări şi stoarceri. Alunecările. cu vârful degetelor se pătrunde în spaŃiile dintre muşchi şi dintre tendoane. stimulează funcŃiile normale şi de apărare ale organismului. Pensările. VibraŃiile au efecte calmante. tocatul şi bătătoritul cu palma şi cu pumnul sunt manevre excitante. prin efectul vascular. Se execută în lungul fibrelor musculare de la o inserŃie la alta. fricŃiuni. sclerozări şi cicatrici. Frământatul mai ales în „cută”. care stimulează funcŃiile vegetative ale zonei masate. percutatul şi plescăitul. cernutul şi rulatul sunt relaxatoare.Manevrele mai puternice şi mai insistente de fricŃiune se folosesc în caz de aderenŃe. se utilizează pentru influenŃarea depozitelor adipoase. relaxatoare. 82 . ajutând funcŃia aparatului locomotor. Pentru a pătrunde în profunzimea regiunii. Procedeele de tapotament cele mai eficiente sunt tocatul. Au influenŃe mecanice de excitare a nervilor senzitivi. pentru dezagregarea şi dezorganizarea acestor formaŃiuni. fibrozări. MASAJUL MUŞCHILOR ŞI AL TENDOANELOR Muşchii se masează prin alunecări puternice.

Bătătoritul. Efectele masajului asupra muşchilor sunt mai evidente la muşchii slabi.FricŃiunea. nu se aplică pe tendoane. dar fără efect mecanic. mai ales pe muşchii laŃi ai corpului. dar în special contractilitatea şi elasticitatea. neantrenaŃi. la nivelul inserŃiilor se face o fricŃiune locală. liniară. fie transversal. Este procedeul de bază al masajului muşchilor. Frământatul. Prin frământat are loc şi o acŃiune repetată de stoarcere a muşchilor. se obŃin şi prin vibraŃii. obosiŃi sau bolnavi: combate atonia şi atrofia musculară. 83 . Frământatul nu se poate aplica pe regiunile tendinoase. activând circulaŃia locală. Efecte liniştitoare. precum şi de-a lungul părŃii cărnoase a muşchiului. care ajută la golirea şi umplerea alternativă a acestora cu sânge. Tocatul. executând o apăsare uşoară. cu palmele şi cu pumnii. Se realizează de-a lungul tendoanelor. Lovirile ritmice produc contracŃii ale fibrelor musculare. se aplică numai pe muşchii voluminoşi din regiunea fesieră şi de pe coapse. combate oboseala locală apărută după eforturi intense. fie în lungul fibrei musculare. Cele mai bune efecte se obŃin asociind frământatul cu fricŃiunea. în funcŃie de necesităŃi şi regiune. Se aplică pe orice regiune cărnoasă. şerpuit sau în cută. mai pătrunzătoare. combate contractura musculară. Cernutul şi rulatul segmentelor musculoase ale membrelor produc o relaxare a muşchilor. Frământatul influenŃează toate proprietăŃile muşchiului. Acesta se aplică în formă de cerc sau brăŃară.

În anumite cazuri. După executarea mobilizării articulare. se indică înainte şi după intervenŃiile chirurgicale. dar şi pe cele articulare. Se execută amănunŃit. se favorizează resorbŃia mai rapidă a produselor patologice din articulaŃie sau din jurul acesteia. tracŃiuni şi tensiuni. se indică un masaj liniştitor şi decongestionant. Netezirea. care constă în prelucrarea regiunii de deasupra articulaŃiei cu scopul de a activa circulaŃia. Constă din alunecări scurte executate cu intensitate mică sau medie. se începe mobilizarea metodică a articulaŃiei prin mişcări active cu rezistenŃă şi apoi pasive. FricŃiunea. la nevoie. la care se pot adăuga. Tensiunile. TracŃiunile. al sechelelor reumatice sau paralitice ale muşchilor. MASAJUL ARTICULAłIILOR Masajul articular este o formă de masaj local deosebit de util şi eficace în tratamentul complex al leziunilor articulare. ligamentele şi capsula articulară VibraŃiile manuale urmăresc să influenŃeze elementele periarticulare. se recomandă înaintea masajului articular şi a mobilizării articulare metodice. vibraŃii. În felul acesta. prin neteziri şi fricŃiuni uşoare. pentru a influenŃa toate Ńesuturile moi periarticulare. Constă din neteziri şi fricŃiuni. în sensul circulaŃiei venoase şi limfatice locale. mai ales cu scopul măririi mobilităŃii articulare. Masajul articular este indicat în 84 .Masajul este indicat în tratamentul contuziilor şi crampelor musculare. După un număr suficient de şedinŃe de masaj articular. Se fac mai ales la articulaŃiile mici ale degetelor. un masaj pregătitor. Masajul este indicat cu oarecare prudenŃă în tratamentul tenosinovitelor. Se folosesc pe articulaŃiile mici şi mijlocii.

rulatul şi presiunile. 8. în general. VasodilataŃia superficială are efecte decongestionante şi derivative asupra circulaŃiei din Ńesuturile şi organele profunde. fricŃiunea influenŃează circulaŃia din Ńesuturile mai profunde. PersistenŃa efectelor a fost explicată prin acŃiunile excitante sau inhibitoare asupra nervilor vasomotori. mai este indicat în tratamentul leziunilor traumatice şi al manifestărilor de suprasolicitare. FricŃiunea creşte şi scade alternativ presiunea asupra Ńesuturilor şi a vaselor. Netezirile activează circulaŃia mai ales în piele şi în Ńesuturile superficiale. Efectele masajului asupra circulaŃiei durează timp mai îndelungat după terminarea procedeelor. iar frământatul. a cicatricelor sau a leziunilor care limitează mobilitatea articulară. pe cea din muşchi. este o metodă de activare a circulaŃiei. Prin masaj se urmăreşte activarea circulaŃiei periferice de întoarcere. Prin mecanisme reflexe se poate ajunge la reglarea circulaŃiei în Ńesuturi. AcŃiunea masajului asupra vaselor a fost explicată prin acŃiunea mecanică a acestuia. vibraŃiile. prin acŃiune mecanică sau reflexă. cernutul. 85 . Manevrele de masaj au următoarele efecte asupra vaselor: • • • • Manevrele de alunecare golesc vasele de sânge şi de limfă prin apăsare şi împingere în sens centripet. Frământatul stoarce ritmic conŃinutul vaselor profunde. acŃionând asupra acestora ca o pompă.2 MASAJUL VASELOR Masajul. deci la influenŃarea pozitivă a nutriŃiei. Masajul produce la început vasoconstricŃie şi mai apoi vasodilataŃie. a creşterii şi a refacerii acestora. Efecte circulatorii mai produc lovirile ritmice.prevenirea şi tratamentul redorilor articulare.

dilataŃiile vaselor. previne şi tratează atrofiile musculare.Masajul vascular combate staza. fie pe traiectul nervului. sub forma tocatului şi a bătătoritului. superficiale şi întinse pe zona dureroasă. Alunecările uşoare. exercitată mai multe minute. pe traiectul lor în Ńesuturile superficiale. Masajul se poate aplica pe nervi în zonele lor de trecereale acestora din profunzime spre suprafaŃă. Presiunea pe nerv poate fi continuă şi uniformă. a decongestiona tecile nervului şi Ńesuturile înconjurătoare. se aplică pe zona de trecere a nervilor sau pe traiectul acestora. fricŃiunile. edemele. intensitatea poate fi uşoară. Se execută apoi alunecări mai apăsate pe traiectul nervului.3 MASAJUL NERVILOR Masajul nervilor nu este prea des folosit din cauza senzaŃiei puternice de durere. având din când în când un caracter vibrator. pentru a activa circulaŃia locală. Presiunile sunt manevre specifice pentru masajul nervilor. Procedeul cel mai cunoscut constă în presiuni scurte şi puternice aplicate cu pulpa degetelor sau cu nodozităŃile articulare interfalangiene. stimulează procesele de vindecare. În masajul nervilor se folosesc netezirea. 86 . FricŃiunile se aplică fie pe toată zona dureroasă. presiunile. 8. lovirile ritmice şi vibraŃiile. decongestionează Ńesuturile şi scad contractura. Lovirile ritmice. acolo unde sunt acoperiŃi de Ńesuturi moi abundente. de intensitate medie. medie sau mare. fricŃiunea este liniară. deşi este indicat în combaterea acesteia. pe traiectul nervului. presiunea poate fi variată ca intensitate.

Lovirile ritmice influenŃează nervii periferici senzitivi. AcŃiunea mecanică produce o excitaŃie care creşte în raport cu intensitatea manevrelor, până la un prag superior de toleranŃă, după care, sensibilitatea scade treptat până la dispariŃie. Baterea uşoară şi de scurtă durată provoacă o vasoconstricŃie locală, în timp ce manevrele puternice şi de lungă durată produc vasodilataŃie, prin acŃiunea procedeului asupra nervilor vasomotori. Aplicat pe nervii motori, tocatul provoacă contracŃii musculare fără efecte mecanice, fiind util în tratamentul atoniilor şi a atrofiilor musculare şi al parezelor. VibraŃiile. Aplicate pe nerv timp mai îndelungat, scad sensibilitatea acestuia până la anestezie. Repetate metodic, vibraŃiile activează circulaŃia în teaca nervului, favorizând nutriŃia şi refacerea funcŃională a acestuia. VibraŃiile pot constitui singura manevră de masaj permisă în tratamentul afecŃiunilor nervoase. Au eficacitate mai mare dacă sunt combinate cu netezirea şi cu fricŃiunea. După masajul nervilor urmează o netezire calmantă a regiunii. Masajul nervilor este indicat pentru combaterea durerilor, a crampelor şi a contracturilor musculare şi în tratamentul atoniilor şi a atrofiilor musculare.

8.4 MASAJUL ORGANELOR PROFUNDE

Asupra organelor profunde se poate acŃiona indirect, prin masajul de suprafaŃă al pereŃilor cavităŃilor în care se găsesc aceste organe.

87

Pentru ca procedeele de masaj să influenŃeze favorabil şi real organele profunde, sunt necesare modificări în tehnica, intensitatea şi durata manevrelor.

8.5 MASAJUL CAPULUI

Sub numele de masaj al capului se descriu procedeele aplicate asupra porŃiunii păroase a acestuia. Masajul capului se poate aplica pe toată întinderea sau parŃial: pe frunte, creştet, pe părŃile laterale şi pe partea posterioară. Uneori este nevoie de masajul numai a unei jumătăŃi a capului. PoziŃia. Pentru a executa masajul pe toată întinderea capului, subiectul se aşază pe un scaun scund şi îşi sprijină bărbia pe dosul palmelor şi coatele pe genunchi. Un sprijin mai bun se obŃine pe o masă sau un scaun mai înalt. Maseurul stă sau şade pe un scaun înalt, în faŃa celui pe care vrea să-l maseze. Când se masează capul trebuie să vizualizăm întreaga regiune şi să lucrăm cu mâinile coborâte mult sub nivelul umerilor. Masajul se poate executa cu ambele mâini sau cu o singură mână; când se lucrează cu o singură mână, cealaltă mână sprijină partea opusă a capului. În masajul parŃial al frunŃii subiectul şade cu spatele la executant şi îşi reazemă capul de pieptul maseurului. Pentru masajului creştetului şi al regiunii occipitale se indică poziŃia şezând cu capul sprijinit pe mâini şi cu coatele sprijinite pe genunchii maseurului. Pentru masajul părŃilor laterale sau al unei jumătăŃi a capului, maseurul sprijină capul cu o mână de pieptul lui, iar cu cealaltă mână execută manevrele. 88

Masajul capului constă în neteziri, fricŃiuni, tapotări uşoare şi vibraŃii. Netezirea se execută cu o mână sau cu ambele, alunecând din regiunea frunŃii peste creştet, spre ceafă sau pe părŃile laterale. Palmele se aplică pe frunte, cu degetele în sus, depărtate şi uşor îndoite. Manevra cuprinde o cât mai mare parte din suprafaŃa capului, putând să coboare spre ceafă şi spre umeri. Alunecările se fac lent, progresând încet prin mişcări mici în sens lateral sau de du-te vino şi uneori prin vibraŃii. După fiecare manevră, mâinile revin pe frunte. Netezirea se mai poate executa în trei sensuri: din mijlocul frunŃii spre regiunea posterioară, din creştet spre părŃile laterale şi din creştet spre ceafă. Dacă este bine executată, netezirea dă o senzaŃie plăcută, liniştitoare. FricŃiunea se execută cu amândouă mâinile sau cu o mână, cealaltă sprijinind capul în partea opusă. Degetele uşor îndoite şi depărtate se aplică împreună cu palmele pe piele, simŃind rădăcina părului. Prin mişcări laterale sau circulare, lente şi profunde, se deplasează pielea pe straturile de dedesubt, atât cât permite mobilitatea sa naturală. Presiunea pe planul osos se face moderat. În regiunile sensibile, presiunea scade. După câteva mişcări, degetele se deplasează din aproape în aproape, pe toată regiunea. Pe porŃiuni limitate, manevra se poate executa cu două sau cu trei degete. FricŃiunea vibratorie este mai plăcută şi mai liniştitoare. Percutatul şi tocatul se aplică foarte rar şi cu o tehnică specifică.

89

Efectele profunde se produc pe cale reflexă. de preferinŃă. căzând de aproape pe pielea capului şi lovindu-se între ele. cât şi în tocat. cu o mână. gâtul prezintă două regiuni: 90 .8 MASAJUL GÂTULUI Din punct de vedere topografic. Atât în percutare. mâna cade lent. masajul capului va avea fie efecte calmante. reglează circulaŃia endocraniană şi îmbunătăŃeşte funcŃiile vegetative ale sistemului nervos central.PercuŃia se face cu vârful degetelor. alunecă uşor sub formă de netezire. Masajul capului influenŃează atât părŃile moi care acoperă craniul. Prin mecanisme vasomotoare derivative şi decongestionante. Lovirile sunt repetate ritmic. fie stimulante. cealaltă mână sprijinind capul. Tocatul se aplică cu degetele îndoite şi depărtate. al oboselii etc. rar şi uniform. În funcŃie de tehnica folosită. cu degetele îndoite şi depărtate uşor între ele. VibraŃiile pot însoŃi netezirea şi fricŃiunea sau se pot aplica singure pe porŃiuni mici mai sensibile ale pielii capului. Stimulând circulaŃia în piele. după ce degetele ating capul. reduce starea de încordare şi favorizează somnul. cât şi organele din cavitatea craniană. Acestea se execută. Mişcarea se face din articulaŃia pumnului. Masajul capului este indicat în tratamentul nevralgiilor. 8. simultan sau alternativ. al migrenelor. masajul capului ameliorează şi nutriŃia părului. Produce liniştirea sistemului nervos central. rar şi elastic. care poate fi vibratorie.

traheea. în timpul sau după şedinŃa de masaj. cât şi al capului. lente şi liniştitoare. relaxant şi trofic al Ńesuturilor şi al organelor atât de la nivelul gâtului. Masajul gâtului poate fi asociat cu mobilizarea metodică a gâtului. Este 91 . sub formă de cută. executate numai manual. VibraŃiile. PoziŃia. 8 Masajul regiunii anterolaterale a gâtului se va face Ńinând seamă de organele importante prezente la acest nivel. Manevra se execută pornind cu rădăcina şi marginea ulnară a mâinilor şi terminând cu marginea radială a acestora şi cu vârful degetelor. pornind de sus în jos. tiroida şi paratiroidele etc. Subiectul este în decubit dorsal sau şezând rezemat. mănunchiul vasculonervos al gâtului. Masajul se încheie cu neteziri lungi. FricŃiunea se execută minuŃios şi insistent. sunt foarte utile în masajul acestei regiuni. de-a lungul muşchilor sternocleidomastoidieni şi a marginii laterale a muşchilor trapezi. evitând glanda tiroidă. cu capul în uşoară extensiune. Maseurul stă sau şade în faŃa sau la dreapta celui pe care îl masează. faringele şi esofagul. Se poate lucra simetric sau asimetric. foarte uşor şi cu precauŃie. aşezaŃi pe mai multe straturi. Frământatul se execută rar. Netezirea regiunii anterolaterale a gâtului se face prin alunecări uşoare. Masajul este indicat pentru efectul decongestionant. cu rol static şi dinamic. În regiunea posterioară a gâtului (ceafa) se găsesc mai mulŃi muşchi.anterolaterală şi posterioară. de la bărbie şi mastoidă spre clavicule şi stern. În regiunea anterolaterală a gâtului se găsesc organe importante: laringele.

indicat în tratamentul cicatricelor ce se formează după arsuri. terminând cu marginea lor radială. cu capul uşor flectat şi cu fruntea rezemată pe dosul mâinilor sau pe un sul mic. Netezirea constă din alunecări executate cu o mână sau cu ambele. sunt: netezirea. se depărtează puŃin între ele . pornind de la cap şi coborând din aproape în aproape spre omoplaŃi şi umeri. frământatul. cu fruntea sprijinită pe un plan potrivit de înalt. Pe bancheta joasă de masaj. fricŃiunea. palmele se aşază cu marginea lor ulnară sub urechi şi alunecă în jos până peste umeri. între omoplaŃi şi pe umeri. care este ridicat până aproape de verticală. Masajul regiunii posterioare a gâtului (masajul cefei) PoziŃia. Masajul părŃilor laterale ale gâtului este indispensabil în tratamentul corectiv al deviaŃiilor capului şi ale gâtului. Pentru netezirea părŃilor laterale ale gâtului. şezând cu trunchiul uşor înclinat şi cu capul sprijinit pe planul lung al banchetei. Subiectul este aşezat în decubit ventral. se execută un masaj stimulant cu alunecări scurte şi dese. Manevra începe cu rădăcina mâinilor şi se termină cu vârful degetelor. masajul se poate executa şi în poziŃia şezând pe un scaun. După câteva manevre lungi. de deasupra inserŃiilor muşchilor cefei pe occipital şi coborând până la baza gâtului. poziŃia cea mai favorabilă este călare. moale. 92 . percutatul şi tocatul. Alunecările se pot executa şi în forma vibratorie. traumatisme sau inflamŃii locale. care pe măsură ce coboară. pornind de sus. Alunecările se fac simultan sau alternativ. Manevrele folosite pentru masajul cefei.

cu podul palmei şi cu rădăcina mâinilor. în partea mijlocie şi inferioară a cefei. printr-o mişcare ondulatorie. se execută cu vârful degetelor mişcări reduse circulare şi liniare. Prin acŃiunea locală se îmbunătăŃeşte circulaŃia în muşchii cefei. se cuprinde ceafa între degetele mari şi vârful celorlalte degete. cu efecte liniştitoare asupra sistemului nervos central. În partea de sus. se execută deplasări în sus şi în jos. care cad de o parte şi de alta a liniei mediane. Masajul cefei se încheie prin manevre lungi şi lente de netezire calmantă. transformându-se în tocat. Percutatul se combină cu tocatul. între omoplaŃi şi pe umeri. Frământatul se poate combina cu fricŃiunea. şi se frământă deplasând mâinile în sus şi în jos de-a lungul marginii muşchiului. Frământatul se aplică mai ales pe părŃile laterale şi inferioară ale cefei. care sunt predispuşi la stază circulatorie şi la oboseală. aplicate perpendicular pe lungimea gâtului. la nivelul inserŃiei muşchilor.FricŃiunea se aplică pe toată întinderea cefei. Se poate aplica şi o variantă de frământat „în cută”: cu o mână sau cu ambele mâini. • Produce o decongestionare reflexă a circulaŃiei endocraniene. între omoplaŃi şi cu partea lor palmară pe umeri. PercuŃiile executate cu vârful şi pulpele degetelor. care se execută de partea cu unghii a degetelor. cresc în intensitate pe măsură ce coboară. 93 . fricŃiunile se execută cu mişcări mai ample. prin loviri foarte fine în partea de sus a cefei. Marginea laterală a muşchiului trapez se prinde între police şi celelalte patru degete. Efectele masajului cefei • Provoacă o activare a circulaŃiei locale venoase şi limfatice.

cu sens circular. PoziŃia. Masajul regiunii precordiale. 8. Porneşte de la vârful sternului sau din epigastru. MASAJUL TORACELUI Prin masajul toracelui se poate influenŃa şi funcŃia organelor din această cavitate. Se execută la fel ca netezirea. masajul cefei este folosit ca act final în masajul general. al oboselii nervoase.7. Masajul cefei este indicat în tratamentul nevralgiilor locale. urcă pe faŃa sternului.Datorită efectelor sale. mişcând lent. al limitării mobilităŃii gâtului. arcuind mişcarea peste suprafaŃa costală stângă. uşor şi uniform pielea şi Ńesuturile subcutanate pe planul dur al sternului şi al coastelor. cu capul şi trunchiul uşor ridicate. tocatul. apăsând în mod uniform numai cu greutatea ei proprie. al durerilor de cap. al contracturilor musculare. bătătoritul şi vibraŃiile manuale. Este folosit şi pentru prevenirea sau îndepărtarea depunerilor locale de grăsime. Pentru a obŃine efecte liniştitoare se aplică: netezirea. Cea mai bună este decubitul dorsal. 94 . condusă din cot şi din umăr. InfluenŃează activitatea inimii şi a vaselor mari. FricŃiunea. alunecă uşor pe piele. Maseurul stă sau şade în dreapta celui masat. al tulburărilor sistemului nervos central. Palma cu degetele întinse. rezemate pe un plan oblic şi cu membrele inferioare uşor flectate. în special cele aparŃinând aparatului cardiovascular şi aparatului respirator. spre vârful inimii. fricŃiunea. Netezirea de început este uşoară.

stări de oboseală etc. Se poate aplica un bătătorit executat cu mâna dreaptă. Pentru stimularea prin masaj a contracŃiilor cardiace se indică procedee mai energice de netezire. în ritm uniform şi cu frecvenŃă apropiată de cea normală a pulsului sau de ritmul încetinit pe care dorim să-l imprimăm contracŃiilor cardiace. lovind uşor şi elastic.În continuare. După fiecare manevră şi la sfârşitul şedinŃei de masaj. palpitaŃii. VibraŃiile. se execută câteva alunecări lente şi calmante. tocat şi bătătorit. Forma calmantă tinde să scadă şi să regleze ritmul cardiac. după contactul cu pielea se continuă cu o alunecare. fricŃiune. se execută un tocat lent şi rar. Mâna trebuie să cadă scurt şi elastic pe piele. Forma excitantă accelerează ritmul cardiac şi ridică tensiunea arterială coborâtă. Masajul precordial influenŃează activitatea inimii prin intermediul sistemului nervos. cu degetele uşor îndoite – „în căuş”. Durata şedinŃei de masaj precordial variază între 10-15 minute şi se poate repeta de mai multe ori pe zi. Netezirea se execută prin mişcări circulare scurte şi vii. Bătătoritul se face cu pumnul deschis. aplicat aproape tangenŃial. Tocatul se execută repede. care cad ritmic. exercitând o presiune moderată şi deplasându-se în sens circular pe toată regiunea precordială. căzând pe regiunea precordială în ritm de 70-80/ minut. 95 . poate fi urmată sau însoŃită de o fricŃiune energică. dar elastic. Procedeele trebuie executate cu calm. Se execută cu mâna dreaptă. este indicată în tahicardie. cu degetele depărtate mult între ele.

cu degetele îndreptate spre coloana vertebrală. În timpul expiraŃiei palmele executantului alunecă încet spre partea anterioară a coastelor şi la sfârşitul expiraŃiei exercită presiuni uşoare. stând la dreapta subiectului. PoziŃia. şi aplică palmele pe regiunea costală dreaptă şi stângă. trepidaŃiile şi scuturările toracelui se vor executa atât în inspiraŃie. pentru masajul spatelui. cât şi în expiraŃie. care acŃionează reflex. asociind mişcarea cu trepidaŃii sau scuturări. însoŃite de vibraŃii. Manevrele superficiale exercită o acŃiune reflexă de activare şi de decongestionare a circulaŃiei. Masajul cu efecte asupra aparatului respirator. profund şi ritmic. spre sfârşitul inspiraŃiei ridică toracele. Plămânii şi căile respiratorii intratoracice pot fi influenŃate prin masajul aplicat pe pereŃii toracelui. asociate cu acŃiunea mecanică a procedeelor penetrante: tocatul. îmbunătăŃind schimburile nutritive. pătrunde cu mâinile sub braŃe. Din poziŃia de decubit dorsal şi rezemat. fără efort. Presiunile. Efectele masajului sunt stimulante pentru respiraŃie. stă în poziŃia de decubit ventral. plescăitul. prin degajarea 96 . Manevrele de masaj utilizate sunt: netezirea. presiunile şi vibraŃiile. Subiectul este în decubit dorsal şi rezemat sau. Manevrele penetrante ajută mai mult funcŃia respiratorie.ATENłIE! Masajul precordial va fi indicat numai de medic şi va fi efectuat numai de persoane competente. ŞedinŃa începe prin aplicarea unui masaj al spatelui şi al toracelui. Maseurul. manevrele fiind executate în legătură directă cu fazele respiraŃiei. subiectul inspiră şi expiră. bătătoritul. prin: activarea schimburilor gazoase din alveolele pulmonare. fricŃiunea şi frământatul. Din această poziŃie.

Percutatul şi tocatul se execută la fel ca şi pentru peretele abdominal. Apăsând uniform asupra conŃinutului abdominal. pentru a influenŃa întregul conŃinut al abdomenului.căilor respiratorii. prin creşterea amplitudinii mişcărilor respiratorii şi prin stimularea circulaŃiei profunde. care urmăreşte să influenŃeze funcŃia organelor intraabdominale. Manevra se repetă schimbând de fiecare dată nivelul la care se aplică palmele. Subiectul este in decubit dorsal rezemat. între coaste şi crestele iliace. PoziŃia. 97 . se încrucişează pe linia mediană şi continuă să alunece spre partea opusă. Frământatul este înlocuit cu o manevră amplă de presiune şi alunecare transversală. cu presiune moderată în epigastru. Se începe cu manevre de netezire şi fricŃiune. urmând traiectul colonului. MASAJUL ABDOMENULUI Masajul abdomenului. Masajul întregului abdomen. subcostal drept şi stâng şi suprapubian. palmele alunecă înainte. cu genunchii şi cu tălpile spijinite.8. care măresc relaxarea muşchilor şi scad sensibilitatea tactilă exagerată a celui masat. cu palmele aplicate pe părŃile laterale şi posterioare ale abdomenului. VibraŃiile se execută manual. cu membrele inferioare uşor flexate în şold. 8. executate dintr-o parte în alta. Acest tip de masaj este foarte util în tratamentul insuficienŃei respiratorii. se deosebeşte prin tehnică şi metodică de masajul peretelui abdominal.

spre fosa iliacă stângă. cu palmele aplicate oblic pe peretele abdominal. mână după mână sau cu mâinile suprapuse. mai ales în timpul expiraŃiei. dar insistent. apăsând pe stomac. Manevra principală a masajului pe colon este netezirea executată apăsat. cu o mână sau cu mâinile suprapuse. Alunecările se execută de-a lungul curburilor stomacului. FricŃiunile se execută destul de apăsat. 98 . în sus şi spre stânga. Masajul zonei ficatului şi a căilor biliare. Se execută segmentar. alunecând şi presând în sensul evacuării conŃinutului intestinal.Masajul zonei stomacului. executat cu vârful degetelor pe acelaşi traseu ca şi manevrele precedente. Masajul colonului. de la nivelul cecului în sus spre unghiul hepatic al colonului. se execută mişcări circulare. cu rădăcina mâinii subombilical. FricŃiunea colonului se execută ca şi netezirea. Masajul zonei intestinului subŃire. constând din alunecări pornind de la linia mediană a abdomenului. începând din fosa iliacă dreaptă şi continuând în tot lungul colonului. Manevrele de masaj se execută în zonele epigastrică. supraombilicală şi subcostală stângă. începând cu porŃiunea ascendentă. spre spate. Pe colon se poate aplica şi un percutat sau tocat uşor. până la nivelul simfizei pubiene. din acest punct în ansă spre unghiul splenic al colonului transvers şi apoi descendent. pe sub coastele din dreapta. Se începe printr-o netezire uşoară a regiunii respective. liniare sau în zig-zag. Se efectuează o mişcare de presiune circulară cu mâna dreaptă aşezată cu palma pe abdomen în dreptul ombilicului. continuând cu cea transversală şi terminând cu cea descendentă. cu o mână sau cu amândouă. VibraŃiile se execută cu o mână sau cu ambele.

executate cu rădăcina şi cu marginea cubitală a mâinii.Pe aceeaşi regiune se execută fricŃiuni uşoare cu podul palmei şi cu marginea cubitală a mâinii. în alcătuirea programului de masaj se vor indica predominant metodele. favorizând procesul de vindecare şi de recuperare. din fricŃiuni apăsate. şi din presiuni vibratorii aplicate pe aceleaşi zone. Constă din neteziri insistente. de absorbŃie şi de eliminare. sunt stimulate funcŃiile digestive. MASAJUL TERAPEUTIC Masajul poate fi folosit în tratamentul unor diverse afecŃiuni. aplicate pe regiunea lombară şi pe flancuri. 99 . executate cu degetele sau cu palma. Cele mai utile manevre pentru ficat şi căile biliare sunt vibraŃiile. în funcŃie de pacientul căruia i se adresează. după golirea completă a conŃinutului vezicii urinare. procedeele şi tehnicile care corespund obiectivelor propuse. 9. Masajul zonei renale. Masajul abdominal ajută în mod mecanic funcŃiile normale de evacuare ale intestinului. Prin activarea circulaŃiei. Masajul zonei vezicale constă din presiuni vibrate executate suprapubian. ale căilor biliare şi urinare. Deoarece efectele masajului nu se pot disocia complet. mai ales în timpul inspiraŃiilor profunde. InfluenŃele reflexe ale masajului abdominal sunt multiple.

Pentru întocmirea unui protocol al şedinŃei de masaj trebuie avute în vedere: poziŃia subiectului. Procedeele de masaj se aplică în următoarea ordine : • • • • procedee şi tehnici cu efecte generale asupra întregului organism. simptomatologie. stimulativ. procedee şi tehnici pregătitoare. starea pacientului. afecŃiuni asociate. vechimea afecŃiunii. procedee şi tehnici aplicate pe regiunea afectată cu scop strict terapeutic. relaxator. poziŃia regiunii sau a segmentului masat şi ordinea în care se aplică procedeele. 100 . procedee şi tehnici cu efecte predominant reflexe. pentru reechilibrarea neurovegetativă. aplicate la distanŃă de regiunea afectată. recomandările medicale. trebuie să se Ńină seama de câteva aspecte: • • • • • • • • • • diagnostic. sedativ. fie pe aceasta. observaŃiile rezultate în urma examinării pacientului. antialgic.În alegerea metodelor utilizate în cadrul unei şedinŃe de masaj. Principalele scopuri urmărite în timpul aplicării masajului terapeutic sunt : circulator. aplicate fie la distanŃă de regiunea afectată. scopul urmărit. gradul de reactivitate a pacientului. evoluŃia efectelor urmărite prin aplicarea masajului.

masajul reflex al piciorului pe zonele corespunzătoare sistemului circulator sanguin şi limfatic.masaj „de apel” abdominal.masaj energic al trunchiului. prin aplicarea celor specifice afecŃiunii. dacă se urmăreşte facilitarea circulaŃiei de întoarcere şi proclivă pentru uşurarea circulaŃiei arteriale. . procedee şi tehnici calmante sau de stabilizare a efectelor obŃinute în urma şedinŃei de masaj. . masajul se va face centripet. . Pentru obŃinerea unor efecte predominant circulatorii. arterială sau limfatică.masaj relaxator. poziŃia segmentului masat va fi cea declivă. protocolul unei şedinŃe de masaj este diferit. 101 . • succesiunea procedeelor va fi următoarea : . nu numai în insuficienŃa circulatorie venoasă. ÎmbunătaŃirea circulaŃiei are şi efecte trofice însemnate. de accentuare a efectelor urmărite. de facilitare a circulaŃiei de întoarcere sau a circulaŃiei arteriale : • • poziŃia subiectului va fi cât mai comodă.• • procedee şi tehnici ajutătoare. pentru membrele superioare. În funcŃie de efectele urmărite. . cu musculatura relaxată. .masaj segmentar al membrului respectiv. decontracturant al umerilor şi a cefei. se va indica şi în profilaxia sau tratamentul ulcerelor varicoase şi al escarelor.masaj reflex al Ńesutului conjunctiv subcutanat. pentru membrele inferioare şi toracal. de aceea. începând cu segmentul proximal şi continuând până la cel distal.

liniştea.Pentru obŃinerea unor efecte predominant sedative. de exemplu masajul transversal profund. masajul reflex al picioarelor şi al mâinilor. fie prin aplicaŃii pe locul dureros. masajul se adresează în special modificărilor musculare şi tegumentare determinate de acestea. nu prea profunde. de intensitate mare. reflex. mecanic sau indirect. în sala de masaj trebuie asigurate condiŃii optime în ceea ce priveşte temperatura.1 MASAJUL ÎN AFECłIUNILE REUMATISMALE În afecŃiunile reumatismale. cu musculatura relaxată. procedeele de masaj folosite: .efectul sedativ şi antialgic localizat. 9.timpul de lucru se va adapta de asemenea subiectului. şi mai puŃin articulaŃiei. folosind chiar şi tehnici care provoacă iniŃial durere. cu profunzime mare. cu intensitatea adaptată sensibilităŃii subiectului. cu schimbări rapide şi dese de ritm. se poate obŃine fie prin procedee şi tehnici aplicate la distanŃă de locul dureros (masajul zonelor reflexogene reciproce. . presopunctura).să fie lente. antialgice: • • • poziŃia subiectului va fi comodă. 102 . în funcŃie de scopul urmărit. segmentul masat. . Pentru obŃinerea efectelor predominant stimulante : • • se pot utiliza procedee care influenŃează direct. procedeele şi tehnicile utilizate: discontinue. luminozitatea.

infiltratele sunt localizate mai ales pe faŃa medială a articulaŃiei şi sunt foarte dureroase. cu intensitate dozată progresiv. Modul de aplicare a masajului depinde de regiunea interesată: • la ceafă. iar infiltratele dispar. se pot folosi procedee de masaj de intensitate mică. În cazul unei capsulite retractile. de asemenea şi durerea la prinderea pielii. durerile dispărând după 4-5 sedinŃe de masaj. prudent. 103 . • la genunchi. se utilizează masajul blând. masajul este indicat pentru drenajul hidartrozei sau pentru combaterea durerii la nivelul inserŃiilor capsulei articulare şi a ligamentelor (masaj transversal profund). mobilitatea pielii pe planurile subjacente se ameliorează. progresiv (10-15 sedinŃe). fiind necesare 10-15 sedinŃe pentru împrăştierea progresivă a acestor infiltrate. • la nivelul şoldului. Cel mai indicat mod de înlăturare a acestora este masajul. se indică un masaj analgezic. în regiunea lombară se recomandă procedee de masaj de intensitate mai mare. infiltratele sunt localizate mai ales pe faŃa laterală a coapsei. în vederea pregătirii articulaŃiei pentru kinetoterapie. se va aplica un masaj blând. În afecŃiunile reumatismale sunt prezente infiltrate dureroase la nivelul Ńesutului celular subcutanat. în artroze. se pot aplica procedee de intensitate relativ mare. după 5-6 sedinŃe. • • în regiunea umărului. în coxartroze.La nivelul articulaŃiei.

IniŃial. mai puŃin în perioada de puseu evolutiv. se folosesc presiuni locale. 104 . şi mai mult în fazele de remisiune. alături de kinetoterapie are un rol important în păstrarea mobilităŃii articulare. Manevrele de masaj se execută cu prudenŃă. Contracturile musculare antalgice care însoŃesc afecŃiunile reumatismale beneficiază de masajul decontracturant aplicat pe grupele musculare interesate.La nivelul muşchilor inervaŃi de trunchiuri nervoase afectate de nevralgii se pot dezvolta induraŃii.1. Atrofia musculară de inactivitate constituie o indicaŃie a masajului combinat cu izometria. folosind pulpa policelui. atunci când se indică cu multă prudenŃă. intensitatea şi ritmul acestora fiind adaptate sensibilităŃii segmentelor tratate. Poliartrita reumatoidă beneficiază de masaj. Se execută cu pulpa degetelor. ameliorarea circulaŃiei sanguine şi a troficităŃii tegumentelor şi a Ńesutului subcutanat.1 AFECłIUNI REUMATISMALE CRONICE INFLAMATORII I. Se va indica un masaj mai puŃin profund la început în jurul zonei indurate. se continuă cu fricŃiuni. Masajul terapeutic are ca obiective: prevenirea hipotrofiei musculare. masajul fiind progresiv ca intensitate şi întindere (6-7 şedinŃe). insistând la mâini asupra muşchilor interosoşi. Retracturile musculare şi/sau tendinoase beneficiază de masaj numai atunci când sunt recente şi moderate. Netezirea. masajul va fi asociat cu posturări în poziŃii funcŃionale. în prevenirea hipotrofiei musculare şi în menŃinerea troficităŃii generale. când. 9. ce interesează mai ales musculatura mâinilor.

1. masajul constituie şi o procedură de pregătire a bolnavului pentru kinetoterapie. Masajul trebuie să fie calmant şi miorelaxant. iar pe zona lombară . • prevenirea hipotrofiei musculaturii dorsolombare. Beneficiază de masajul terapeutic. se introduc în programul recuperator kinetoterapia şi masajul pentru menŃinerea mobilităŃii coloanei şi prevenirea atrofiei musculaturii paravertebrale. permite executarea şi a altor manevre. se efectuează şi baterea cu procedee mai blânde (plescăit. bătătoritul.Masajul se continuă cu frământări cu două degete şi ciupiri pentru muşchii eminenŃelor tenară şi hipotenară.2 AFECłIUNI REUMATISMALE CRONICE DEGENERATIVE I. adaptate sensibilităŃii regiunii dorsolombare. Spondilita anchilopoietică. relaxarea musculaturii şi reducerea contracturilor. utilizând manevre mai puŃin energice. percutat). tapotamentul sub formă de tocat. cu intensitate mică şi vibraŃiile cu efecte decontracturante. Artroza cervicală. În fazele de remisiune a durerilor se recomandă manevre de stimulare a tonusului şi a excitabilităŃii musculaturii dorsolombare şi de prevenire a hipotrofiei musculare: frământare mai energică. După puseul acut şi atenuarea durerilor. 9. prin reducerea sensibilităŃii. 105 . Efleurajul. • îmbunătăŃirea circulaŃiei sanguine şi a condiŃiilor trofice locale. Obiectivele masajului terapeutic sunt: • diminuarea durerilor şi a contracturilor musculare. Pe segmentele situate proximal faŃă de mâini. în acelaşi timp. care are ca obiective calmarea durerilor. cum ar fi: frământarea „în cută”. II.

a căror intensitate se . pentru decontracturare musculară paravertebrală. În lombalgia acută masajul terapeutic este calmant şi miorelaxant. În lombalgia cronică obiectivele masajului terapeutic sunt: diminuarea durerilor. Se recomandă neteziri cu faŃa palmară a mâinilor. În lipsa contracturii musculare. Efectele analgezice şi de relaxare musculară sunt mai bune atunci când masajul se execută după o procedură de termoterapie. 106 „în cută”. pentru reducerea sensibilităŃii Ńesuturilor superficiale. după care se aplică frământări uşoare şi vibraŃii cu palma. prevenirea hipotoniei musculare. menŃinerea elasticităŃii şi excitabilităŃii musculaturii lombare. ameliorarea circulaŃiei sanguine şi a troficităŃii locale. Artroza lombară. Pentru decontracturare musculară se efectuează vibraŃii cu vârfurile degetelor pe muşchii cefei. unde aplicarea căldurii este contraindicată. Se recomandă netezirea cu palma sau cu degetele îndoite „în pieptene”. Masajul se poate executa după o procedură de termoterapie. se poate aplica tapotamentul sub formă de tocat sau bătătorit. excepŃie făcând cazurile de nevralgie cervicobrahială. lombalgie cronică şi lombosciatică. II. Se execută neteziri descendente în regiunea cefei. Se poate manifesta clinic prin: lombalgie acută. continuat cu fricŃiuni cu faŃa dorsală a pumnului şi cu frământări „în cută”. cu manevrele executate uşor şi lent. se recomandă manevre uşoare şi lente.Pentru ca masajul să fie calmant şi miorelaxant. continuate cu fricŃiuni şi frământări adaptează sensibilităŃii locale. pentru potenŃarea efectelor calmante şi decontracturante.

spre coapsă. tapotament sub formă de tocat şi bătătorit. se execută fricŃiuni şi frământări cu intensitate adaptată sensibilităŃii locale. Efecte mai bune analgezice şi decontracturante se obŃin prin efectuarea masajului după o procedură de termoterapie (baie parŃială de lumină sau Solux). Obiectivele masajului terapeutic sunt: ameliorarea circulaŃiei sanguine şi a condiŃiilor trofice locale. Masajul este util şi în pregătirea bolnavului pentru kinetoterapie. cernut şi rulat. având în vedere faptul că. la care se poate adăuga masajul nervului sciatic. executând manevrele uşor şi lent. Cu scop miorelaxant. Obiectivele masajului terapeutic sunt: diminuarea durerilor. Hidromasajul poate realiza în profunzime o îmbunătăŃire a circulaŃiei sanguine şi a troficităŃii locale şi o relaxare musculară mai bună. Lombosciatica beneficiază de aceleaşi procedee calmante şi decontracturante de masaj ca şi lombalgia acută. IV. Artroza coxofemurală. Netezirea se face cu palmele pe regiunea fesieră. articulaŃia coxofemurală este acoperită de un strat voluminos muscular şi celuloadipos.Un efect de profunzime îl are hidromasajul sub formă de duş-masaj sau duş subacval. III. Apoi. decontracturarea musculară. Masajul trebuie să fie calmant şi miorelaxant. prevenirea hipotrofiei musculaturii din vecinătate. cu asocierea factorului termic. se efectuează vibraŃii cu palmele. îmbunătăŃirea 107 . Artroza genunchiului. Pentru prevenirea hipotoniei şi a hipotrofiei musculaturii învecinate se aplică manevre mai energice: fricŃiuni cu rădăcina mâinii. alunecând lateral spre regiunea trohanteriană şi în jos.

tonusului şi a excitabilităŃii musculare. şi anume: fricŃiuni cu degetele şi tapotament sub formă de bătătorit „în ventuză” sau tocat. în scop decontracturant. adaptate sensibilităŃii locale şi de vibraŃii fine efectuate cu palma. supleŃea formaŃiunilor capsuloligamentare şi mobilitatea articulară. Masajul este sedativ şi miorelaxant. Netezirea se execută pe faŃa anterioară şi posterioară a umărului. fricŃiuni cu rădăcina mâinii. După cedarea durerilor. În regiunea posterioară a coapsei. Obiectivele masajului terapeutic sunt: diminuarea durerilor. reducerea contracturilor musculare. până în regiunile supraclaviculară şi supraspinoasă. 108 . îmbunătăŃirea circulaŃiei sanguine şi a troficităŃii locale. Se insistă pe muşchiul cvadriceps femural. ATENłIE! Masajul este contraindicat atunci când există fenomene congestive sau hidartroză. Periartrita scapulohumerală. rulat şi tapotament energic sub formă de tocat sau bătătorit. pe muşchii ischiogambieri se aplică masaj miorelaxant. fricŃiuni. cernut. Masajul care se aplică la coapsă constă în netezire cu palmele. pregătirea bolnavului pentru kinetoterapie. tracŃiuni. procedee care îmbunătăŃesc circulaŃia locală. pentru prevenirea sau diminuarea hipotrofiei acestuia. urmată de frământări uşoare. frământări „în cută”. masajul va consta din manevre de stimulare şi de tonifiere musculară pentru prevenirea hipotrofiei musculare. Masajul articular al genunchiului constă în neteziri. V. folosind manevre cu intensitate mică şi lente.

2 AFECłIUNI TRAUMATICE ALE APARATULUI LOCOMOTOR I. după anteflexiunea braŃului. Masajul cu gheaŃă se poate aplica pe zona afectată. antiinflamatoare şi de prevenire a tumefierii. Masajul asuplizează capsula şi ligamentele şi ameliorează mobilitatea articulară. tenosinovita şi entezita. îndepărtării eventualelor aderenŃe şi restabilirii condiŃiilor de alunecare fiziologică a tendonului. 9.3 AFECłIUNI ALE TENDONULUI Beneficiază de efectele masajului tendinita. efectuând neteziri cu o bucată de gheaŃă. se execută masaj cu gheaŃă. decontracturante şi de prevenire a edemului. cu efecte analgezice locale. se pot aplica unele manevre de masaj: neteziri şi fricŃiuni cu scopul ameliorării circulaŃiei sanguine şi a troficităŃii locale. prin netezirea cu o bucată de gheaŃă a tendonului afectat. Contuzia. 109 . 9. procedurile de hidromasaj. se poate executa atât masajul cu gheaŃă. procedeul are efecte analgezice. Sunt indicate. În stadiul acut. În stadiul acut. După reducerea durerilor şi a fenomenelor inflamatoare. pregăteşte articulaŃia pentru kinetoterapie. cu aceleaşi efecte. cât şi masajul manual. după retroflexiunea braŃului şi pe faŃa posterioară a capsulei.1.Masajul articulaŃiei scapulohumerale se face aplicând fricŃiuni cu vârfurile degetelor: pe faŃa anterioară a capsulei.

ameliorarea mobilităŃii articulare şi reducerea hipotrofiei musculare. frământări. reducerea diminuarea tulburărilor vasculotrofice. LuxaŃia. Pe segmentele învecinate articulaŃiei se execută un masaj de stimulare şi de tonifiere a muşchilor. asigurarea unei bune troficităŃi. Obiectivele sunt: ameliorarea circulaŃiei sanguine. reducerea tulburărilor vasculotrofice. Obiectivele masajului terapeutic sunt: durerilor. favorizarea resorbŃiei edemelor. de resorbŃie şi de prevenire a tulburărilor vasculotrofice. tocat sau bătătorit. cernutul. Tratamentul luxaŃiei este ortopedic. acestea beneficiază şi de efectele masajului. III. care are următoarele obiective: ameliorarea circulaŃiei sanguine şi a troficităŃii locale. îmbunătăŃirea circulaŃiei sanguine. 110 . proximal şi distal faŃă de zona afectată.Masajul manual se poate aplica la distanŃă. frământări „în cută”. care mobilizează şi asuplizează capsula şi ligamentele. de reducere a tulburărilor vasculotrofice: neteziri. circulaŃiei sanguine. menŃinerea îmbunătăŃirea elasticităŃii şi a tonusului muscular şi prevenirea hipotrofiei musculare. fricŃiuni. asuplizarea formaŃiunilor capsuloligamentare. reducerea edemelor. tapotament „în ventuză”. tapotament „în ventuză” sau tocat şi vibraŃii. Pe articulaŃia afectată se aplică masajul cu gheaŃă cu efecte analgezice. Masajul articular constă în netezire cu efect sedativ şi fricŃiuni. menŃinerea tonusului musculaturii învecinate. Entorsa. Procedeele de masaj indicate la distanŃă sunt: netezirea. rulat. Obiectivele masajului terapeutic sunt: reducerea durerii. IV. rulatul. fricŃiunile şi frământatul energic. Se execută neteziri cu palma. II. În situaŃia în care rămân sechele. tocatul şi tapotamentul „în ventuză”. Sechelele după entorsă. fricŃiuni energice cu palma sau cu pumnul.

urmată de fricŃiuni cu degetele sau cu palma. ruptura musculară este de trei feluri: fibrilară. Ruptura musculară. procedee care favorizează circulaŃia sanguină şi resorbŃia edemelor. Sechelele după fractură. manevre care combat hipotonia şi hipotrofia musculară. măreşte eficienŃa terapeutică. Aplicarea masajului după o procedură de termoterapie. VI. Numai ruptura fibrilară beneficiază de tratament conservator din care face parte şi masajul terapeutic. tocat sau bătătorit. manevre ce stimulează tonusul muscular. fasciculară şi totală. Se execută un masaj articular cu neteziri şi fricŃiuni. 111 . mobilizarea şi asigurarea supleŃei formaŃiunilor capsuloligamentare pentru ameliorarea mobilităŃii articulare. Se continuă cu frământare. cernut şi tapotament „în ventuză” sau tocat.reducerea tulburărilor vasculotrofice. Pe segmentele învecinate zonei lezate. tonifierea formaŃiunilor capsuloligamentare. îmbunătăŃirea tonusului musculaturii învecinate. înlăturarea tulburărilor vasculotrofice. rulat. V. pentru îndepărtarea proceselor aderenŃiale şi asuplizarea capsulei articulare. Masajul realizează o pregătire a segmentului afectat pentru kinetoterapie. Obiectivele masajului sunt: ameliorarea circulaŃiei sanguine. Pe segmentele învecinate articulaŃiei afectate se execută frământări. îmbunătăŃirea elasticităŃii şi a tonicităŃii musculare. În funcŃie de întinderea leziunii. se aplică o netezire cu palma. rulat şi tapotament „în ventuză”. Aplicarea duşului subacval este un mijloc eficace în reducerea proceselor aderenŃiale şi în ameliorarea mobilităŃii articulare. Pentru masajul articular se recomandă netezirea cu palma. urmată de fricŃiuni cu vârfurile degetelor.

Procedeele sunt blânde şi se efectuează lent. începând cu segmentul distal al membrului şi continuând spre proximal. cu manevre energice. după care se aplică fricŃiuni şi frământări uşoare pentru îmbunătăŃirea circulaŃiei şi a troficităŃii locale. mobilizarea acesteia pe straturile mai profunde. AFECłIUNI ALE SISTEMULUI NERVOS PERIFERIC I. de locul unde este situată leziunea şi are efect calmant şi miorelaxant. vibraŃii cu efecte de relaxare musculară. activarea circulaŃiei sanguine cu ameliorarea metabolismului local.Masajul se face la distanŃă. Polinevritele. Ruptura musculară poate lăsa ca sechelă o cicatrice dureroasă. circulaŃiei sanguine şi limfatice cu activarea proceselor metabolice în membrele afectate. 112 . Se execută neteziri cu palma. care este percepută mai ales în timpul suprasolicitării muşchiului. pentru efect sedativ. Beneficiază de efectele masajului în faza de Obiectivele masajului terapeutic sunt: îmbunătăŃirea convalescenŃă. Se efectuează neteziri cu acŃiune sedativă. Masajul este stimulant. menŃinerea unor condiŃii trofice bune. fricŃiuni la nivelul cicatricei şi în jurul ei şi frământări cu două degete (police şi index). a elasticităŃii şi a excitabilităŃii muşchilor. combaterea edemelor şi prevenirea tulburărilor trofice ale tegumentelor şi ale Ńesutului celular subcutanat. O procedură eficientă în ruptura musculară este masajul sub formă de duş subacval pe muşchiul afectat. Tratamentul cicatricei algice prin masaj terapeutic urmăreşte revenirea supleŃei la nivelul cicatricei.

menŃinerea elasticităŃii şi a excitabilităŃii musculaturii denervate. Ńesutului subcutanat şi circulaŃiei locale. Obiectivele masajului terapeutic sunt: ameliorarea circulaŃiei sanguine la nivelul musculaturii afectate. rulatul. cu manevre energice executate în ritm viu. fricŃiunile. Paralizia facială periferică. alternativ. prevenirea tulburărilor trofice ale tegumentelor şi ale Ńesuturilor subcutanate. sub formă de percutat. În afară de activarea circulaŃiei locale. Masajul este stimulant. începând de la linia mediană a feŃei şi ajungând pe faŃa laterală a acesteia. 113 . Pareze şi paralizii postraumatice ale nervilor periferici. menŃinerea elasticităŃii şi a excitabilităŃii fibrelor musculare şi prevenirea amiotrofiei. fiind utilă pregătirii muşchiului pentru mobilizarea pasivă (facilitează contracŃia musculară pe cale reflexă). II. cernutul. manevrele se adresează pielii. rulatul. Pe musculatura hipotrofică se execută frământarea „în cută”. în funcŃie de volumul maselor musculare şi de gradul de sensibilitate. ciupiri şi batere. tocatul şi bătătoritul sunt manevre care influenŃează favorabil tonusul şi excitabilitatea muşchilor hipotrofici. Netezirile se fac cu vârfurile degetelor. masajul se continuă cu fricŃiuni. Obiectivele masajului terapeutic sunt: îmbunătăŃirea circulaŃiei sanguine locale. III. împreună cu ciupirile produc excitarea mecanică a pielii situată deasupra muşchilor afectaŃi. tapotamentul „în ventuză”. Se foloseşte un masaj stimulant executat într-un ritm viu. iar fricŃiunile se execută cu palmele sau cu faŃa dorsală a pumnului. alternativ şi este continuat cu fricŃiuni. Netezirile se efectuează au ambele mâini.Netezirea se efectuează cu ambele mâini. Frământarea „în cută”.

Efectele circulatorii – creşterea fluxului sanguin datorită ameliorării tonusului vascular şi a scăderii rezistenŃei capilare periferice – au un rol important în mai buna hrănire a Ńesuturilor.4. cu acŃiune locală. neuromusculare. procedeele mai dure. După instalarea paraliziei spastice. masajul general având indicaŃii restrânse. în special paravertebral cervicodorsal. de stimulare în profunzime. obŃinute pe cale reflexă. dar şi în uşurarea activităŃii cordului. Şi în această situaŃie sunt exploatate cele două modalităŃi de acŃiune ale masajului: mecanic. Se preferă procedee de slabă intensitate. PAREZA ŞI PARALIZIA DE NEURON MOTOR CENTRAL Masajul terapeutic are o importanŃă deosebită în recuperarea neuromotorie a bolnavilor cu leziuni de neuron motor central. vegetative şi psihice.9. şi reflex. efecte care nu aduc beneficii terapeutice. care dau rezultate superioare procedeelor mai dure. din cauza acŃiunii destructive asupra mastocitelor. prin derivaŃia sângelui la nivelul masei musculare şi a Ńesutului subcutanat. MASAJUL PARłIAL Efectele generale. 114 . cu vasodilataŃie şi dermografism pronunŃat. efectele decontracturante se obŃin acŃionând asupra ariei lombosacrate. Excitabilitatea neuromusculară poate fi global ameliorată acŃionând pe arii cutanate mai largi. în perioada de paralizie flască. determină o eliberare crescută de histamină. sunt: circulatorii. În recuperarea bolnavilor neuromotori se foloseşte cel mai mult masajul regional sau segmentar. cu acŃiune generală.

dar îi uşurează şi refacerea. care asociază frământări musculare profunde cu tapotamentul superficial. datorită acŃiunii sale de creştere a pragului de sensibilitate dureroasă articulară. cu mare consum energetic. AcŃiunea locală îşi găseşte indicaŃie majoră în manifestările algoneurodistrofice. Vizând acŃiunea locală. InfluenŃa asupra psihicului poate fi excitantă sau sedativă. diminuând durerea şi paresteziile. în cazurile de blocaj ale acesteia. masajul este recomandat şi cu scopul „trezirii” neuromusculare în perioada de paralizie flască: se indică procedee mai energice. din cauza nedisocierii sincineziilor. dar pe primul plan se situează diminuarea stării de oboseală. Durata unei şedinŃe nu trebuie să depăşească 3-5 minute.Efectele vegetative sunt numeroase. Ca zonă reflexogenă de elecŃie se foloseşte regiunea spatelui. 115 . stimulante. înainte de mobilizările pasive ale membrelor. De asemenea. Efectul circulator local pregăteşte musculatura pentru efort. Masajul local şi cel segmentar sunt indicate şi ca procedură pregătitoare. efortul are un caracter global. atunci când. după încetarea mişcărilor. în funcŃie de procedeele de masaj executate. scăderea mai rapidă a oboselii. Acest lucru este util bolnavilor neuromotori. ameliorează circulaŃia arterială de la nivelul articulaŃiei scapulohumerale. în special în perioada iniŃială a reluării mişcărilor active. Efectele şedinŃei de masaj se prelungesc multe ore favorizând „spălarea” organismului de deşeurile acumulate în timpul efortului.

Rezultatele bune sunt condiŃionate de respectarea strictă a indicaŃiilor şi a contraindicaŃiilor medicale. 9. InsuficienŃa venoasă cronică – varice Obiectivele masajului terapeutic sunt: îmbunătăŃirea circulaŃiei venoase de întoarcere. 116 celor de celulită .5 AFECłIUNI CIRCULATORII I. Se aplică fricŃiunea. AcŃiunea generală a masajului urmăreşte. Se foloseşte netezirea pe gambe şi coapse. cu reducerea edemelor. în sens centripet. căruia îi readuce senzaŃia de mai bine decât a fost şi încrederea în posibilităŃile de a fi recuperat. Ca mijloc asociat de tratament. utilă mai ales în prevenirea tulburărilor vasculotrofice ale pielii şi ale Ńesutului subcutanat. Se continuă cu tapotamentul percutat. prevenirea proceselor de dermatoscleroză şi a indurativă în Ńesuturile subcutanate. cu menŃinerea elasticităŃii tegumentelor.MASAJUL GENERAL Se recomandă numai în cazuri speciale şi numai după ce pacientul a trecut pe la sala de kinetoterapie şi este angajat global în efort. masajul a demonstrat calităŃi incontestabile în recuperarea bolnavilor neuromotori. pentru uşurarea întoarcerii venoase. pe lângă efectele neuromotorii şi reabilitarea psihicului bolnavului. micşorarea stazei sanguine. ameliorarea condiŃiilor trofice locale. procedură care tonifică pereŃii venoşi.

Staza limfatică 117 . pentru combaterea edemului. se aplică un masaj venos centripet şi tonifiant al membrelor inferioare şi masajul cicatricilor. asociat cu mobilizarea articulaŃiilor. tromboflebite şi flebotromboze. evitând rănile. pentru uşurarea circulaŃiei venoase. Technica masajului Se începe cu un masaj de „apel” la nivelul abdomenului. presiuni alunecate profunde. la terminarea şedinŃei folosindu-se stropirea cu apă rece. Masaj decontracturant pe adductori. Presiuni „în brăŃară” din aproape în aproape. Se recomandă apa la o temperatură de 32°-33° C. După tratamentul chirurgical al varicelor se indică următoarele forme de masaj : între a 5-a zi şi a 10-a zi de la intervenŃie se aplică un masaj superficial al întregului membru inferior. în continuare . temperatura scăzând treptat până la 10° C. Masaj de drenaj la nivelul membrelor inferioare: netezire. pe feŃele anterioară şi posterioară a membrului inferior. nedureroase.O formă terapeutică eficientă o constituie masajul subacval al membrelor inferioare afectate de varice. după scoaterea firelor şi până la dispariŃia hematoamelor se efectuează neteziri şi presiuni alunecate profunde. II. Masajul este contraindicat în flebite. evitând cicatricile.

în stadiul mediu de evoluŃie. III. pentru a realiza mobilitatea pielii şi a Ńesutului subcutanat şi pentru uşurarea circulaŃiei limfatice. în special la membrele inferioare. măsurând oscilaŃiile arteriale. Mercier. Limfedemul primar. pentru a favoriza resorbŃia edemelor şi pentru îmbunătăŃirea condiŃiilor trofice locale. fibroză şi celulită. Se execută neteziri profunde pe gambe şi pe coapse. stimularea circulaŃiei generale. cu timpul apar modificări trofice la nivelul pielii şi al Ńesutului subcutanat caracterizate prin atrofie. se manifestă prin edeme. au 118 . menŃinerea elasticităŃii pielii şi a supleŃei Ńesutului subcutanat. există două modalităŃi de masaj: în sens centripet şi în sens centrifug. în care masajul terapeutic are efecte favorabile. Făcând comparaŃie între efectele obŃinute prin cele două modalităŃi de masaj. Se continuă cu fricŃiuni cu ambele mâini pentru a îmbunătăŃi circulaŃia sanguină. Valette şi Vanneville. În arteritele cronice ale membrelor inferioare. în sens circular şi centripet. îmbunătăŃirea circulaŃiei sanguine pentru prevenirea tulburărilor trofice locale. ameliorarea sau împiedicarea apariŃiei tulburărilor trofice. afecŃiune cu caracter ereditar. este cea prezentă în limfedemul primar. AfecŃiuni ale circulaŃiei arteriale Obiective : îmbunătăŃirea condiŃiilor hemodinamice locale. Masajul terapeutic are ca obiective favorizarea circulaŃiei limfatice cu reducerea edemelor.Staza limfatică.

ajuns la concluzia că „în arteriopatiile periferice cronice, ca şi în celelalte afecŃiuni, masajul trebuie aplicat în sens centripet”. Masajul centripet favorizează mai ales circulaŃia de întoarcere, influenŃând indirect şi circulaŃia arterială; combate staza şi tulburările trofice moderate asociate arteriopatiilor cronice. Preoperator masajul se indică pentru stimularea circulaŃiei generale a membrului inferior şi constă în masaj „de apel” abdominal, masaj al coapsei, gambei şi piciorului. Se insistă, mai ales, pe bolta plantară. Pentru amplificarea efectelor, se pot asocia exerciŃii de respiraŃie de amplitudine mare. Postoperator, masajul se va face în următoarea ordine : se începe cu masaj „de apel” la nivel abdominal; neteziri, presiuni alunecate profunde, frământat uşor, longitudinal, de-a lungul membrului inferior, începând de la picior şi urcând spre zona inghinală, pentru combaterea stazei venoase; „presiuni etajate” (presiuni din aproape în aproape, mâna care efectuează presiunea nu se ridică până când cealaltă nu preia în întregime acŃiunea de presare), spre rădăcina membrului, pentru combaterea edemului. Tehnicile de masaj trebuie să fie neagresive, deoarece Ńesuturile moi sunt fragile din cauza irigaŃiei arteriale deficitare. 9.6 AFECłIUNI MUSCULARE Miozitele de efort Miozitele de efort sunt afecŃiuni ale sistemului muscular, ce apar frecvent la persoanele care practică sportul de performanŃă; sunt localizate pe grupele musculare mai intens solicitate.

119

Prezintă următoarea simptomatologie: dureri difuze în grupul muscular, hipertonie sau contractură musculară. Masajul terapeutic are ca obiective: cedarea durerilor, micşorarea hipertoniei sau a contracturii musculare, îmbunătăŃirea circulaŃiei sanguine locale şi activarea îndepărtării factorilor metabolici din grupul muscular afectat. Se execută un masaj cu efect calmant şi miorelaxant, folosindu-se manevre blânde, de intensitate mică şi cu ritm lent de execuŃie. Masajul constă în neteziri ale grupului muscular afectat, urmate de fricŃiuni uşoare şi, mai ales, de vibraŃii, cu efect miorelaxant. Trebuie exclusă existenŃa unei rupturi musculare, care constituie o contraindicaŃie a masajului pe grupul muscular respectiv. II. Torticolis à frigore Torticolisul à frigore este o afecŃiune ce interesează musculatura cefei, mai ales muşchiul trapez, şi muşchiul sternocleidomastoidian; apare după o expunere la frig sau la un curent de aer rece. Se manifestă prin dureri cervicale spontane sau în legătură cu mişcările capului, limitate de existenŃa unei contracturi musculare. Obiectivele masajului terapeutic: diminuarea durerilor şi relaxarea musculaturii interesate. Se utilizează manevre uşoare şi în ritm lent, cu efect calmant şi miorelaxant. Se execută neteziri în sens descendent, de la inserŃiile pe occipital ale musculaturii cefei până la nivelul foselor supraspinoase. Se continuă cu fricŃiuni uşoare făcute cu prudenŃă, după care se trece la vibraŃii cu degetele. Nu se folosesc în stadiul acut procedee de tapotament, care accentuează durerea şi contractura musculară.

120

Efectele masajului sunt potenŃate dacă se efectuează după o procedură de termoterapie. III. Lombalgia de efort Lombalgia de efort este o afecŃiune localizată pe musculatura lombară şi determinată de solicitări mari şi de durată mai lungă a grupelor musculare respective. Se manifestă prin dureri spontane, accentuate de mişcările trunchiului, care sunt limitate de contractura musculaturii lombare. Obiectivele masajului terapeutic sunt: diminuarea durerilor şi a contracturii musculare. Este un masaj calmant şi miorelaxant, utilizând manevre mai puŃin energice şi cu un ritm mai lent. Netezirea se execută cu palmele ambelor mâini, pentru a obŃine o calmare a durerilor; se continuă cu o fricŃiune uşoară şi frământare „în cută”, evitându-se exacerbarea durerilor. VibraŃiile se aplică pe zona unde este prezentă contractura musculară, cu scop miorelaxant. Masajul se poate executa şi cu aparate de vibromasaj. Efecte bune le are şi duşul subacval. IV. Hipotrofiile musculare de inactivitate În recuperarea hipotrofiilor musculare de inactivitate masajul terapeutic se asociază simultan cu kinetoterapia specifică creşterii tonusului şi a volumului muscular. Masajul are ca obiective stimularea tonusului muscular,

îmbunătăŃirea excitabilităŃii, a contractilităŃii şi a elasticităŃii fibrelor musculare, îmbunătăŃirea condiŃiilor de nutriŃie, prin activarea circulaŃiei sanguine la nivelul muşchilor. Masajul terapeutic va fi stimulant, folosind manevre rapide şi intense. 121

compresiuni blânde executate cu palma. urmate de presiuni alunecate profunde şi lente în scop sedativ. Pentru a nu fi dureros. asociată obezităŃii şi celulita-simptom. iar intensitatea procedeelor crescută progresiv. cât şi pe torace. masajul va consta din mobilizarea globală. folosind o suprafaŃă mare de contact. Se indică neteziri. Există două tipuri de celulită: celulita-boală. continuată cu rulatul şi cernutul. fricŃiuni. stoarcere şi presare a stratului adipos. Celulita nu trebuie confundată cu creşterea grosimii Ńesutului adipos subcutanat din obezitate.Netezirea se face cu alunecări centripete. 9. Masajul se aplică atât pe abdomen.7 MASAJUL ÎN OBEZITATE ŞI CELULITĂ I. II. Se recomandă procedee de ridicare. łesutul subcutanat afectat de celulită este distrofic şi dureros la palpare. ca exprimare reflexă a afecŃiunii unui organ. neplăcut. Masajul în obezitate nu trebuie să fie agresiv şi dureros. La început. Tapotamentul se aplică sub formă de tocat sau bătătorit. cu partea ulnară a pumnului. profundă a Ńesutului în toate sensurile. în funcŃie de pragul de sensibilitate al pacientului. şi a nu deteriora şi mai mult structura Ńesutului subcutanat. masajul trebuie să fie blând. Manevre specifice tratamentului hipotrofiei musculare sunt frământarea şi baterea. se recomandă 10-15 şedinŃe a 30-40 de minute (20 de minute pe torace). încercări de 122 . Frământarea foloseşte procedeul „în cută” sau „în brăŃară”. fricŃiunea se execută cu rădăcina mâinii sau cu faŃa dorsală a pumnului închis.

cu vârfurile degetelor. prin aplicarea masajului pe regiunea capului. se execută masajul pereŃilor anterior şi laterali ai toracelui. Stimularea inspiraŃiei este obŃinută pe cale reflexă. masaj Watterwald (ciupire. Pe zonele învecinate mai puŃin dureroase. scuturări presiuni. cu fruntea sprijinită pe antebraŃe sau cu mâinile sprijinite pe coapse. neteziri. se pot aplica următoarele procedee: ciupiri de intensitate variabilă pe zonele cu noduli sau fibroză. ridică şi scutură toracele). apoi al cefei şi la urmă. Specifice afecŃiunilor aparatului respirator sunt următoarele procedee: vibraŃii. 9. pe spate şi ceafă. presiuni statice. întindere şi comprimare a pliului cutanat). Se recomandă: poziŃia pacientului: aşezat. în concordanŃă cu fazele respiratorii (maseurul face priza sub axile. rulare a pliurilor cutanate. între marginile ulnare ale ambelor mâini. MASAJUL ÎN AFECłIUNI RESPIRATORII Aparatul respirator este influenŃat de masajul aplicat pe pereŃii toracelui. aplicate la nivelul cefei şi al umerilor. se pot executa ciupiri cu vârfurile degetelor. fără ciupire. gâtului şi pe membrele superioare. După ce Ńesuturile şi-au recuperat o oarecare supleŃe şi sunt mai puŃin dureroase. ale toracelui. frământat. Masajul trebuie asociat cu antrenamentul sistematic al muşchilor subjacenŃi şi cu hidroterapia.8. rulare. presiuni alunecate.ridicare a pielii. frământat cu priză mare. 123 . Se începe cu masajul spatelui.

presiuni statice. Pentru mobilizarea secreŃiilor se aplică presiuni vibrate. presiuni alunecate. 124 . cu membrele inferioare uşor flectate. Pentru eliminarea secreŃiilor se folosesc procedee care provoacă tusea: uşoare lovituri în spate.presiuni asociate cu vibraŃii executate cu palma aşezată la nivelul coloanei cervicale şi pe toracele superior. fricŃiuni. presiuni alunecate. neteziri. presiuni statice. presiuni vibrate la nivelul manubriului sternal. Stimularea expiraŃiei se obŃine tot pe cale reflexă. executate cu faŃa palmară a degetelor sau cu palma „în căuş”. cât şi posterior. aplicate la nivelul sternului şi al plexului celiac. ResorbŃia secreŃiilor pleurale este ajutată de hiperemia pielii de la nivelul spaŃiilor intercostale. de la clavicule până la pubis. la nivelul spaŃiilor intercostale. pe timpul expirator al respiraŃiei. neteziri. prin aplicarea procedeelor de masaj pe peretele anterior al trunchiului. procedee calmante pe zona de proiecŃie a inimii pe peretele posterior al toracelui (regiunea laterodorsală stângă). Se recomandă: poziŃia pacientului: în decubit dorsal. la nivelul primelor patru vertebre toracale. pe toracele inferior atât anterior. presiuni statice şi presiuni alunecate pe toracele inferior.

Dintre leziunile pielii care constituie indicaŃii ale masajului terapeutic. obiectivele masajului sunt asigurarea supleŃei. infecŃii localizate la nivelul pielii. a elasticităŃii şi a fineŃei cicatricilor. 9. Cicatricile sunt de două feluri: chirugicale şi posttraumatice. În funcŃie de evoluŃia cicatrizării. I. psoriazis. tuberculoză cutanată.9 MASAJUL ÎN AFECłIUNI ALE PIELII În acest capitol vom prezenta numai acele leziuni ale pielii care nu fac parte din bolile „dermatologice”. diskeratoze maligne. unele forme de prurit. până se ajunge ca procedeul să fie executat cu câte un deget de la fiecare mână. mâinile se aşază de o parte şi de alta a cicatricii şi se acŃionează în sens opus. Indiferent de originea cicatricilor. urmează ciupiri uşoare ale bridelor cicatricii. vom dezvolta : cicatricile. dermatoze buloase. dar şi contraindicatii definitive: cancere cutanate. coborând până la unghiul sternal. hematodermii. acŃionându-se cu suprafaŃa de contact din ce în ce mai mică. cu faŃa palmară a indexului şi a mediusului de la ambele mâini. masajul cicatricilor se va face în următoarea succesiune: mobilizarea planului cutanat cu faŃa palmară a degetelor alipite. Masajul pielii are contraindicaŃii temporare : eczeme. Masajul cicatricilor.presiuni uşoare. escarele şi vergeturile. dând acesteia o formă sinusoidală. 125 . treptat. de o parte şi de alta a porŃiunii cervicale a traheei. executate cu policele şi cu indexul pe aceeaşi parte a cicatricii. procedeul va deveni mai profund.

mobilizări ale cicatricii pe planul subjacent. Se indică următoarele procedee: se începe cu procedee tehnice de diminuarea sensibilităŃii. pornind din partea centrală spre extremităŃi. Masajul în cicatricile chirugicale are ca şi obiective: prevenirea formării Ńesutului fibros. se pot aplica pe cicatrici procedee de întindere în sens divergent. vibraŃii cu intensitate şi suprafaŃă de acŃiune lent progresive. rularea cutelor de piele. apoi. cu prudenŃă. plăgile posttraumatice au marginile franjurate. se va executa spre zonele dureroase. masajul. alunecând în sens opus celeilalte mâini. în sensul longitudinal. prin alunecarea degetelor. dar nu înainte de 3-4 săptămâni. 126 . executate din ce în ce mai rapid şi repetate de mai multe ori. ridicări ale cicatricii de pe planul profund. cu faŃa palmară a degetelor unei mâini. după ce mobilitatea este recuperată. pentru Masajul în cicatricile posttraumatice. sunt suprainfectate şi. Se recomandă ca masajul în cicatricile chirurgicale să fie început precoce şi executat zilnic. chiar dacă au fost tratate corect. alunecare foarte uşoare. De cele mai multe ori. în toate sensurile. mai aderente de planurile subjacente. întinderi longitudinale excentrice ale cicatricii. pentru recuperarea mobilităŃii Ńesuturilor se aplică presiuni. retractil şi a proliferării cheloidelor hipertrofice. întinderi transversale. cicatrizarea şi vindecarea acestora este îndelungată şi inestetică.

metoda Watterwald. executate cu policele şi indexul ambelor mâini. pe măsura ameliorării se indică. în funcŃie de starea Ńesuturilor. Arsurile care afectează şi dermul se vindecă prin cicatrizare. în continuare. Conduita terapeutică a maseurului va fi în funcŃie de localizarea. masajul profilactic trebuie aplicat zilnic. După R.Vilian. întinderi ale cicatricii şi frământat.Tratamentul prin masaj al cicatricilor posttraumatice se va face după acelaşi protocol ca şi al celor chirurgicale. Masajul cicatricii se va face după următorul protocol: asupra bridelor şi a induraŃiilor se vor executa intensitate progresiv crescătoare. pentru restabilirea legăturilor funcŃionale dintre acestea. Profilaxia escarelor se face prin alternarea poziŃiilor şi prin masaj trofic al zonelor predispuse la escare. se indică întinderi ritmice. dar frecvenŃa şi durata 127 . masajul se poate efectua cu un unguent cicatrizant. masajul trebuie executat sistematic. cu prudenŃă. foarte important este masajul zonei de graniŃă dintre Ńesutul sănătos şi cel afectat. asociate cu cicatricii pe planurile subjacente. recomandându-se două şedinŃe pe zi. Masajul escarelor. dar Ńinându-se cont de aspectul estetic al regiunii. Cicatricile postarsuri. Escarele sunt leziuni trofice ale părŃilor moi la nivelul punctelor de contact ale organismului cu suprafaŃa de sprijin. de suprafaŃa afectată şi de existenŃa unei posibile suprainfecŃii a arsurii. timp de 20 de minute. presiuni mobilizări cu ale II.

al Ńesutului celular subcutanat şi al maselor musculare. în cazul subiecŃilor. dacă riscul apariŃiei escarelor este foarte mare. pe escară se poate executa masaj folosind intrumente sterile. procedee cu efect hiperemiant: frământatul pielii. Masajul escarei constituite se efectuează după următoarele reguli: procedeele vor depaşi cu mult zona afectată. vibraŃii manuale sau mecanice. depigmentate. prin presiuni alunecate uşor mobilizatoare. masajul trofic. mobilizări şi contracŃii musculare izometrice sistematice. în imediata apropiere a rănii se va executa o prelucrare metodică a Ńesuturilor. ciupiri de mică amplitudine. la periferia escarei se va aplica un masaj profund. mai ales la cei în vârstă. pentru stimularea troficităŃii locale. repetate până la obŃinerea unei reacŃii hiperemice.şedinŃelor de masaj pot fi crescute. determinate de modificări ale structurii şi ale arhitecturii fibrelor de elastină şi de colagen din piele. pre-şi postoperator. prin: fricŃiuni localizate fine. Vergeturile sunt zone liniare. se poate acŃiona direct. la care imobilizarea postoperatorie va fi îndelungată. Masajul vergeturilor. modificări cauzate de creşterea 128 . Se recomandă: masajul să fie extins dincolo de zona predispusă la escare. III. se pot efectua fricŃiuni foarte uşoare cu un cub de gheaŃă steril.

masajul trebuie aplicat precoce sau preventiv (sarcină). repetate sistematic. menŃinerea greutăŃii corporale în limite fiziologice.bruscă a grosimii hipodermului: obezitate. 10. manuale sau mecanice. prevenirea sau înlăturarea tulburărilor circulatorii de întoarcere venoasă şi limfatică la nivelul membrelor inferioare. Masajul vergeturilor constă din : neteziri aplicate pe suprafaŃă mare. sarcină etc. sindrom adiposogenital. masajul la gravide constituie una din contraindicaŃiile generale. mobilizări fine şi foarte localizate ale pielii pe planurile subjacente. prin aplicarea masajului asupra Ńesutului adipos. Obiectivele masajului în cazul femeii însărcinate sunt : menŃinerea tonusului fizic şi psihic general. vibraŃii. Pentru a se obŃine rezultate bune. 129 .1 MASAJUL ÎN TIMPUL SARCINII În mod clasic. pentru prevenirea apariŃiei vergeturilor. rulare. din cauza tulburărilor pe care le-ar produce acesta în organismul gravidei. PRE-ŞI POST PARTUM 10. creştere bruscă în greutate. plisare. menŃinerea sau îmbunătăŃirea proprietăŃilor pielii. MASAJUL FEMEII. mai ales a troficităŃii şi a elasticităŃii acesteia. întreŃinerea sau tonifierea musculaturii suprasolicitate şi combaterea durerilor care apar din cauza posturii specifice a gravidei.

de apăsare. Masajul abdomenului este contraindicat pe toată perioada sarcinii. scuturările. Aceste tehnici trebuie aplicate numai de personal medical specializat.Masajul general este permis numai în primele luni de sarcină. dar ferme.2 MASAJUL LĂUZEI În primele zile după naştere se recomandă forme speciale de masaj. executate cu degetele mâinii şi cu palma. a contracturilor musculare. fricŃiune şi stoarcere. Masajul parŃial se poate recomanda mai des decât masajul general. precum şi toate celelalte manevre excitante. Masajul uterului. fricŃiune. Masajul membrelor inferioare poate fi folosit pentru folosirea sau combaterea tulburărilor circulatorii. frământările uşoare şi vibraŃiile. În ultimele luni ale sarcinii se poate indica masajul cefei şi al părŃilor superioare ale spatelui. Sunt indicate manevrele lente şi lungi de netezire. Masajul umerilor şi al membrelor superioare poate fi indicat pe tot parcursul sarcinii. care se execută după tehnici deosebite de cele comune de masaj. Masajul toracelui trebuie evitat din cauza glandelor mamare. medicul sau moaşa exercită asupra uterului manipulări speciale cu scopul de a-i stimula contracŃiile şi a-i grăbi involuŃia. Trebuie evitate lovirile. prin intermediul peretelui abdominal. Constă în manevre uşoare. Imediat după naştere. a stazei venoase şi/sau limfatice. Manevrele se execută în direcŃia micului bazin. presiunile. cu scop de relaxare şi liniştire a femeii. 130 . 10.

destul de des în prima zi. masajul abdomenului poate fi încheiat cu vibraŃia.Manevrele se execută timp de câteva minute. se întăresc şi devin dureroşi. atunci când sânii se măresc peste măsură. din decubit dorsal. iar pe membrele inferioare. fricŃiuni şi frământări largi. dintr-o parte în alta. iar în zilele următoare numai dimineaŃa şi seara. 131 . mărimea şi locul său în pelvis. Masajul se poate aplica pe cap. după 2-3 săptămâni de la naştere. În această perioadă sunt contraindicate presiunile şi percutările de orice intensitate. Masajul sânilor este indicat în primele zile de alăptare pentru deschiderea canalelor glandelor mamare. până când uterul capătă forma. În mod normal. pentru liniştirea în stările de agitaŃie. Masajul sânilor constă din neteziri executate de la bază spre vârful sânului (mamelon). Se aplică numai la indicaŃia şi sub supravegherea medicului. Cu scop liniştitor. la nevoie. Masajul uterului constituie şi un control sigur al procesului de involuŃie al acestuia. pentru activarea circulaŃiei şi ca stimulant al metabolismului. mai ales dacă parturienta prezintă tonus scăzut al musculaturii peretelui abdominal. Masajul abdominal poate fi executat zilnic. Masajul uterului se continuă zilnic. pe gât şi pe membrele superioare. Masajul abdomenului este permis numai după prima săptămână de lăuzie. fundul uterului ajunge la nivelul simfizei pubiene după 10 zile de la naştere. Masajul constă în manevrele uşoare de netezire. Masajul general şi parŃial clasic poate fi început. din poziŃia şezând. Masajul este folosit în scop igienic.

al umerilor şi al spatelui . În tratamentul unor afecŃiuni limitate ale Ńesuturilor şi organelor. Dacă este necesar. tulburări funcŃionale ale organelor din abdomen. cât şi pentru păstrarea formei şi a tonusului sânilor. cât şi terapeutic. masajul membrelor inferioare. pentru combaterea tulburărilor circulatorii. Masajul abdominal este indicat în următoarele situaŃii : insuficienŃa musculaturii peretelui abdominal. Obiectivele masajului abdominal sunt tonifierea musculaturii abdominale şi stimularea funcŃiei organelor abdominale.3 MASAJUL FEMEII CARE ALĂPTEAZĂ Masajul general poate fi aplicat atât cu scopul de a linişti şi destinde femeia agitată. folosindu-se manevre liniştitoare. ŞedinŃele de masaj se fac zilnic sau de 2-3 ori pe săptămână. Masajul perineului se foloseşte mai ales în scop terapeutic. atunci când femeia este obosită. ptoza unor organe abdominale. masajul cefei. se poate indica masajul local. activarea circulaŃiei. Masajul sânilor se indică atât pentru stimularea secreŃiei lactate. cât şi cu scopul de stimulare a organismului. Se recomandă mai ales : pentru combaterea oboselii. masajul regiunii lombare. Masajul parŃial este indicat atât în scop igienic. 132 .10. se recomanda şi forme speciale de masaj. pentru stimularea reflexă a organelor din pelvis.

a toracelui şi a abdomenului. pornind de la degete spre călcâi şi gleznă. mai ales atunci când copilul prezintă modificări de formă. iar în cazul piciorului strâmb. masajul copilului se asociază cu baia şi durează câteva minute. executate pe faŃa anterioară a membrului superior şi pe deltoid. În timpul executării masajului. urmate de fricŃiuni uşoare executate cu părŃile moi ale degetelor şi ale palmelor. mai accentuată la nivelul flexorilor membrelor. La aceasta vârsta. pe faŃa medială şi posterioară a coapsei. având grijă să fie ocolită cicatricea ombilicală. La vârsta de 1-3 luni. Masajul trunchiului constă din manevre de netezire. Pe abdomen se aplică o netezire circulară pornind de la şanŃul inghinal drept spre cel stâng. Se aplică o netezire insistentă pe faŃa plantară şi pe cea dorsală a piciorului. de poziŃiei şi de funcŃionalitate motorie ale acestuia. prelungită şi pe gambă. piciorului va fi Ńinut în poziŃia cea mai corectă.11. MASAJUL COPILULUI a) MASAJUL PÂNĂ LA VÂRSTA DE TREI LUNI În primele săptămâni. iar la membrul inferior. Pentru combaterea poziŃiei de uşoară flexiune a membrelor se indica manevre relaxatoare de netezire şi fricŃiune. Netezirea va fi urmata de o fricŃiune uşoară cu vârful degetelor pe ambele feŃe şi margini ale piciorului. Masajul piciorului este important. 133 . masajul va fi asociat cu mişcări corective. sugarul prezintă o uşoara hipertonie musculară. masajul se poate asocia cu gimnastica. Se execută neteziri uşoare şi ritmice de-a lungul membrelor superioare şi inferioare. în regiunea spatelui.

pot fi întărite. fese şi pe părŃile laterale ale coapselor. După necesităŃi. la manevrele precedente se pot adăuga frământatul circular sau în cută la nivelul membrelor. executat cu vârful degetelor. În regiunea spatelui se pot executa şi alunecări lungi. lente. Deoarece sunt agreate de copil.b) MASAJUL SUGARULUI ÎNTRE 3 ŞI 6 LUNI Masajul copilului va fi mai întins. dese şi înviorătoare. folosindu-se în scop igienic. După fricŃiune se poate aplica pe spate şi pe regiunile cărnoase un percutat uşor şi ritmic. c) MASAJUL SUGARULUI ÎNTRE 6 ŞI 9 LUNI La această vârsta. e) MASAJUL COPILULUI MIC (1-3 ANI) Masajul constituie un mijloc important de îngrijire a copiilor. 134 . se pot folosi manevre liniştitoare sau stimulante. rulatul membrelor. d) MASAJUL SUGARULUI ÎNTRE 9 ŞI 12 LUNI şi În această perioadă se execută aceleaşi manevre de masaj ca la vârstele anterioare. dar şi terapeutic. înviorătoare. Manevrele de alunecare fricŃiune se execută în acelaşi mod ca şi în perioada precedentă. liniştitoare sau scurte. iar manevrele de percutat pe spate. se indică manevrele stimulante. asociate cu gimnastica.

Pentru masajul copilului mic se folosesc procedee simple şi uşoare. plescăitul. cu baia sau în şedinŃe speciale. masajul poate fi aplicat asociat cu gimnastica. se va evita orice procedeu aspru şi brutal. La copilul mic. rulatul şi vibraŃiile. prelung si lent pe spate si membre. netezirea se efectuează circular. Dintre procedeele principale de masaj se indică: netezirea. Deoarece pielea copiilor este fină. 135 . Netezirea se aplica uşor şi ritmic pe piele. FricŃiunile se execută cu vârful. Pe abdomen. Procedeele folosite la masajul copilului mic sunt mai reduse ca număr şi au o tehnică mai simplă decât în masajul adultului. După o şedinŃă de masaj aplicat corect. stimulării creşterii şi dezvoltării organismului copilului. dar scurt şi vioi pe porŃiuni mici ale trunchiului şi membrelor. Manevra se poate executa în „cută”. masajul capătă asemănări cu cel aplicat la adulŃi. copilul doarme mai liniştit. activează circulaŃia sângelui şi a limfei. lovire. deoarece acesteia pot traumatiza. mai puŃin frământatul Ńesuturilor sub piele şi al muşchilor . iar funcŃiile vegetative devin mai echilibrate. Sunt contraindicative procedeele dure de frământare. Frământatul va consta într-o strângere şi stoarcere uşoară între degete şi palmă a Ńesuturilor cărnoase. stimulează schimburile nutritive. Acest tip de masaj influenŃează sistemul nervos.Masajul igienic este utilizat în scopul păstrării şi îmbunătăŃirii sănătăŃii. obosi sau înspăimânta copilul. percutatul. sensibilă şi vulnerabilă. dar începând de la vârsta de 2-3 ani. în sens orar. cu pulpa degetelor şi cu partea moale a palmei. mai rar. presiunile puternice şi scuturările corpului. fricŃiunea.

136 . încercuind membrele sau printr-o mişcare şerpuită. al copiilor debili.în lungul muşchilor. exercită influenŃe diferite asupra pielii. cât şi cele secundare. pentru înviorare sau lent. frământatul poate lipsi din masajul copiilor mai mici de 6-8 luni. aparatului circulator şi a sistemului nervos. ca manevră liniştitoare. Percutările uşoare şi ritmice sau plescăitul pot fi aplicate la copiii mici sub forma unor atingeri ritmice pe abdomen pentru a provoca contracŃii musculare sau cu vârful degetelor pe spate şi pe părŃile cărnoase ale membrelor. PARTICULARITĂłI MORFOFUNCłIONALE NORMALE ŞI PATOLOGICE ALE STRUCTURILOR CARE POT FI INFLUENłATE DE MASAJ Toate manevrele de masaj atât cele fundamentale. VibraŃiile se pot folosi ca manevre ajutătoare pentru mărirea eficacităŃii masajului. aparatului locomotor. 12. iritabili sau sensibili. Pentru înŃelegerea importanŃei individualizării diferitelor proceduri de masaj în funcŃie de obiectivele terapeutice urmărite. Fiind o procedură mai puternică. atrofici şi iritabili. Aceste manevre sunt contraindicate la copiii sperioşi. am considerat necesar să prezint succint principalele particularităŃi morfofuncŃionale normale şi patologice ale structurilor influenŃate de masaj. Rulatul pe membre se poate efectua într-un ritm viu.

Pielea prezintă funcŃii multiple mai mult sau mai puŃin specifice.matrice conjunctivă. care de la suprafaŃă spre profunzime sunt: • • • epidermul. Dermul este un Ńesut conjunctiv format din substanŃă fundamentală. ParticularităŃi morfofuncŃionale ale pielii Pielea este cel mai mare organ al corpului uman. lucios şi cornos. nervi. hipodermul. spinos. celule şi fibre.1. mai conŃine vase de sânge.75 metri pătraŃi. granulos. cu excepŃia Ńesuturilor osos şi cartilaginos. Epidermul este un epiteliu stratificat şi cornificat. Are o greutate de 4-6 kg şi o suprafaŃă de 1. Epidermul este separat de derm prin membrana bazală dermo-epidermică. ale masajului. determinate mecanic sau reflex.epiteliu. glande sudoripare.12.Ńesut grăsos. Hipodermul este format din lobuli grăsoşi separaŃi prin travee de Ńesut conjunctiv. care conŃin vase şi nervi. epidermul este constituit din cinci straturi: bazal. muşchi. într-o formă sau alta. unităŃi pilo-sebacee. În cele ce urmează voi insista asupra acelora care sunt influenŃate de diversele metode de masaj şi care. cum ar fi melanocitul. celula Langerhans. din profunzime spre suprafaŃă. epidermul mai conŃine o serie de celule cu prelungiri. În structura pielii mai există şi alte Ńesuturi.70-1. 137 . Este formată din trei straturi. celula Merkel etc. Alături de elementul structural reprezentat de keratinocit. sunt responsabile de efectele locale sau generale. dermul.

dar şi impermeabilitatea pielii la apă. în 138 . Fiecare melanocit cedează pigmentul melanic la 36 de keratinocite din jur. pe o anumită zonă. FuncŃia de protecŃie. Sinteza keratinei are loc în celulele bazale ale epidermului. extracte timice. radiaŃii solare şi inhibată de vitamina A şi hormonii tiroidieni. prin procese complexe. urmate de ruperea legăturilor dintre acestea. Keratinizarea epidermului este o formă de diferenŃiere a keratinocitelor epidermice. DiferenŃele de culoare între pielea albă şi cea neagră se datoresc melanocitelor şi melanozomilor. Keratogeneza este controlată genetic. antimicrobiană. a) Procesul de keratinizare. Între cele două tipuri de piele nu există diferenŃe de densitate a melanocitelor. ceea ce duce la separarea celulelor cornoase. acest proces cuprinzând fenomene degenerative asociate cu procese de sinteză. Melanina este sintetizată de melanocite. dar. b) Melanogeneza este procesul fiziologic de la nivelul pielii. în urma căruia se produce melanina sau pigmentul melanic. fizică. dar poate fi solubilizată de substanŃe denaturante concentrate. este accentuată de estrogeni. Fenomenele degenerative sunt reprezentate de alterări structurale ale keratinocitelor. presiune mecanică. Melanocitele conŃin organite specializate în sinteza melaninei. Keratina are o structură polipeptidică. termică.1. este insolubilă în soluŃii apoase acide. şi anume melanozomii. corticosteroizi. Epiteliul cornos al epidermului bogat în keratină realizează protecŃia mecanică. acestea sunt celule cu prelungiri situate între keratinocitele bazale în matricea foliculului pilos din derm. chimică. alcaline şi solvenŃi organici.

2. sprâncenoasă. au prelungiri mai numeroase. Mg. cu pH-ul de 4. ACTH. presternală. precursor al vitaminei D etc. la marginea zonei piloase a scalpului. de estrogeni. Cl. absorbŃia percutanată. Acestea sunt formate dintr-un glomerul secretor situat profund dermo-hipodermic şi un conduct sudorifer care traversează dermul. prostaglandine etc. îndeplineşte următoarele roluri: barieră de protecŃie. Ca. K.5. antifungic. amintim: tiamina. conŃine 99 % apă şi 1 % substanŃe dizolvate. bicarbonat. I. metonieră. b) SecreŃia sudorală este produsul glandelor sudoripare. Sudoarea este o soluŃie incoloră. melanocitele sunt mai mari. Glandele sudoripare sunt răspândite neuniform pe suprafaŃa pielii. Aceste glande sunt situate mai ales în anumite zone ale pielii: frontală. iar melanozomii sunt mai mari. sulfat. au densitatea cea mai mare pe palme şi tălpi. 139 . epidermul şi se deschide la suprafaŃa pielii printr-un orificiu numit por. dintre factorii care inhibă melanogeneza. mirositoare. Hg. o proporŃie mare dintre ele conŃin melanină. Ag etc. a) SecreŃia sebacee. Dintre compuşii minerali amintim: Na. FuncŃiile de secreŃie şi de excreŃie ale pielii Aceste două funcŃii sunt asigurate de glandele sebacee şi sudoripare situate în piele. La om. progesteron. nazogeniană. fiind mai numeroase la bărbaŃi. Fe etc. interscapulară. Melanogeneza este stimulată de melanotropine (MSH) secretate de adenohipofiză. mai numeroşi şi conŃin mai multă melamină. hipotonă. Sebumul este produsul de secreŃie al glandelor sebacee ataşate foliculului pilos. P.5-5. acidul ascorbic. de radiaŃiile ultraviolete. Sebumul este format dintr-un amestec de lipide.pielea neagră.

frunte şi axile răspund predominant la stimuli emoŃionali.Compuşii organici azotaŃi sunt: proteine şi substanŃe rezultate din degradarea acestora (uree. B2. Prin evaporarea apei excretate la suprafaŃa pielii se împiedică supraîncălzirea corpului: evaporarea unui litru de sudoare duce la pierderea a 585 de kilocalorii. vitamine C. glucoză. B6. hormonii tiroidieni favorizează reabsorbŃia electroliŃilor. prostaglandine. SecreŃia sudorală este controlată de factori extrinseci şi intrinseci. cât şi în realizarea funcŃiei de apărarea contribuie mai multe elemente: 140 . histamină. 3. Rata sudoraŃiei influenŃează concentraŃia diferitelor substanŃe din sudoare: o rată crescută produce o eliminare mare de Na şi Cl şi mai redusă de K. glandele sudoripare de pe palme. cu rol important. aminoacizi). amoniac. de asemenea. fizici. biotici din mediul extern. Factorii extrinseci mai importanŃi care controlează secreŃia sudorală sunt stresul caloric şi exerciŃiul fizic. bradikinină. FuncŃia de apărare a pielii este realizată de toate cele trei straturi ale acesteia. Pielea are rol atât în protecŃia organismului faŃă de factori mecanici. sudoarea mai conŃine imunoglobuline. Stresul caloric stimulează secreŃia sudorală. chimici. ExerciŃiul fizic determină o creştere şi mai mare a sudoraŃiei maximale în mediul cald. iar cei neazotaŃi sunt reprezentaŃi de acidul lactic. acid uric. creatinină. tălpi. lactat şi uree. factori hormonali: aldosteronul şi hormonul antidiuretic determină reabsorbŃia Na la nivelul canalului sudorifer. enzime proteolitice etc. catecolaminele cresc secreŃia sudorală în timpul exerciŃiului fizic. Dintre factorii intrinseci amintim: factori nervoşi.

prezenŃa stratului cornos care realizează protecŃie faŃă de factorii mecanici şi fizici. „mantaua acidă” a pielii. reprezentată de mediul acid de la suprafaŃă (pH între 4 şi 7). hipodermul. În condiŃiile unei vasodilataŃii periferice generalizate. acid lactic. „filmul hidrolipidic superficial” (format din emulsionarea componetelor lipidice şi apoase produse de glandele sebacee şi sudoripare) are ca roluri: lubrifierea pielii. Prin secreŃia sudorală se elimină aproximativ 1000 ml apă/zi. la eliminarea apei din organism. structura dermului conferă pielii rezistenŃă la factori mecanici. microbilor. Pielea are rol important în mecanismele de reglare hemodinamică. 141 . are acŃiune antimicrobiană şi acŃiune de neutralizare a bazelor şi acizilor prin sisteme tampon: acid carbonic-bicarbonaŃi. alături de rinichi. fungilor etc. participând. 4. făcând-o rezistentă la acŃiunea factorilor fizici şi chimici. acŃiune antimicrobiană şi antifungică.integritatea structurală a pielii. controlează evaporarea apei. iar prin perspiraŃie insensibilă încă 300 ml. în plexurile vasculare bogate ale pielii pot stagna până la 30% din volumul sanguin circulant. Rolul pielii în menŃinerea homeostaziei organismului Pielea are rol secundar în menŃinerea constantă a volumului apei din organism. format din Ńesut adipos. are rol izolant termic şi mecanic şi constituie rezerva energetică a organismului. iar descuamarea continua a porŃiunii superficiale a acestuia duce la îndepărtarea mecanică a substanŃelor chimice.lactaŃi.

celule din structura acesteia jucând un rol important în cadrul sistemului imunitar. fie sub formă de corpusculi. Căile de absorbŃie percutanată sunt reprezentate de stratul cornos al pielii. cortizol. pielea are şi un rol dinamic în apărare. FuncŃia de penetrabilitate a pielii Pielea este un înveliş protector. Transferul substanŃelor chimice absorbite se face în circulaŃia 142 7. variaŃie termică. dar şi de foliculul pilo-sebaceu şi ductul sudoripar. durere. impermeabile. FuncŃia senzorială a pielii La nivelul pielii. 5. celule imunocompetente secretă mediatori care modulează reacŃiile imunitare şi inflamatorii. celulele dendritice prezentatoare de antigen. vibraŃie.Pielea are un rol important în metabolizarea unor hormoni: testosteron. FuncŃia imunologică a pielii În afară de faptul de rolul de barieră de tip mecanic faŃă de mediul înconjurător. estrogeni. care limitează pierderea de apă din organism. SIS (Skin Immune System) intervine cu precădere în recaŃiile de hipersensibilitate. în toate straturile acesteia. care se eliberează în prezenŃa antigenelor specifice. 6. progesteron.principala cale de absorbŃie. keratinocitele. fie sub formă de terminaŃii nervoase libere amielinice. unele au capacitate redusă de fagocitare. . Următoarele celule fac parte din SIS: • • • • limfocitele T părăsesc sistemul circulator şi se infiltrează în pielea sănătoasă. mastocitele conŃin în citoplasmă amine vasoactive. dar care permite intrarea selectivă a unor substanŃe chimice. Stimularea receptorilor cutanaŃi poate genera senzaŃii de atingere. altele sunt celule imunocompetente etc. se găsesc numeroşi exteroceptori.

elementele vasculonervoase. creşterea acestora facilitând absorbŃia unor substanŃe. numit perimisium extern sau epimisium. permiŃând alunecarea muşchiului în timpul contracŃiei sau mobilizării segmentelor. Corpul muscular al fiecărui muşchi este alcătuit dintr-un număr variabil de fibre musculare şi din Ńesut conjunctiv. comparativ cu substanŃele organice cu grupări hidrofile. de obicei cei sinergişti. cât şi în lipide. Între epimisiumul unor muşchi şi al acelora vecini se pot produce aderenŃe. Moleculele mai mici. totalitatea acestor septe formează perimisiumul intern. care blochează alunecarea muşchilor în timpul contracŃiei.2. este constituit din două porŃiuni: pântecele muscular (corpul muscular) şi tendoanele aferente prin intermediul cărora acesta se inseră. care-şi are originea în perimisiumul intern. Fiecare corp muscular este învelit de un manşon de Ńesut conjunctiv. Un astfel de grup muscular este învelit de o fascie conjunctivă comună. nepermiŃând o întindere prea mare a muşchiului. terŃiare). Structura şi organizarea funcŃională a muşchiului scheletic Muşchiul scheletic. secundare. asigurând adaptarea manşonului conjunctiv la variaŃia de lungime a fasciculelor musculare. delimitate 143 . Lipidele şi substanŃele liposolubile trec mai uşor. împreună cu care ajung până la nivelul fibrelor musculare. Grupurile musculare sunt aşezate în cadrul unui segment al corpului în lojă.sanguină. ca organ. care delimitează fasciculele musculare primare. AbsorbŃia percutanată este influenŃată de temperatura şi hidratarea pielii. sunt absorbite cel mai uşor. Fibrele conjunctive ale perimisiumului intern sunt elastice şi dispuse în spirală şi oblic. solubile atât în apă. cât şi rol mecanic. care are atât rol protector. Mai mulŃi muşchi se grupează. Din epimisium pornesc în interiorul copului muscular septe conjunctive. 12. Fiecare fibră musculară este învelită de endomisium.

mişcarea scade vâscozitatea ⇒ tixotropie. şi din apă şi proteoglicani (matricea extracelulară). amplifică contracŃia abia perceptibilă. tendonul îndeplineşte trei roluri: transmite forŃa de contracŃie a muşchiului. trei „snopuri” se aşază în paralel. 1 mm pătrat de suprafaŃă musculară are 2000 de capilare. în afară de fibre de colagen şi elastină. dar se deformează repede la forŃele de forfecare sau de compresiune. ceea ce explică rezistenŃa fără deformare la forŃele de tracŃiune în ax. Tendonul mai este constituit. cu o viteză mare. există pericolul ruperii acestuia. RezistenŃa tendonului depinde de numărul şi de starea acestor punŃi transversale care unesc moleculele colagenice. 144 . Dacă se forŃează întinderea unui tendon cu viscozitate crescută (⇒ redoare).de septe intermusculare plecate din fascia segmentului şi care se inseră pe scheletul regiunii respective. Fibra tendonului pleacă din perimisiumul muşchiului şi ajunge în structurile osoase profunde. Un grup de microfibrile. formând un „snop”. Din punct de vedere funcŃional. în funcŃie de nevoile energetice de moment. Din combinaŃia proteoglicanilor cu apă rezultă un gel. Din punct de vedere structural. în funcŃie de activitatea fizică. legate între ele prin punŃi transversale. În condiŃii de repaus. care explică rezistenŃa unui Ńesut la întinderea acestuia. cu vâscozitate variabilă. formează fibrila tendonului. cu o anumită viteză. Structura intimă a tendonului explică proprietăŃile fizice de care depind funcŃiile acestuia. Muşchiul este un organ foarte bine vascularizat. Fibrele tendinoase sunt fibre de colagen şi de elastină. acestea deschizându-se în muşchiul în activitate. moleculele de colagen se organizează în felul următor: trei molecule colagenice se aşază spiralat. majoritatea capilarelor este închisă. Astfel. formând „microfibrila”. Fibrele de colagen sunt dispuse paralel cu axul lung al tendonului. Tendonul este organizat după acelaşi principiu ca şi corpul muscular. modulează contracŃiile musculare brutale.

Structura capsulei articulare şi a ligamentelor este aproape identică. burse sinoviale. dar şi proprioceptori. Efectele terapeutice sunt de necontestat. căptuşit de membrana sinovială. 12. oblic şi spiralat.InervaŃia muşchiului este asigurată de nervul muşchiului. tracŃiune. cu rol important în mecanismul de feed-back al controlului motor. La nivelul corpului muscular există organe receptoare specializate: terminaŃii nervoase libere. capsula prezintă orificii prin care sinoviala se invaginează sub musculatura periarticulară. Această arhitectură îi asigură ligamentului rolul de stabilizator al articulaŃiei în diversele direcŃii de mobilizare ale acesteia. Capsula articulară. mixt. compresie). 145 . La nivelul acestor structuri se găsesc algoceptori. fibrele colagenice sunt aşezate paralel. ligamentul nu este deformat de acŃiunea niciunei forŃe (forfecare. atât o anumită ordonare a procedeelor sale. ObŃinerea efectelor favorabile ale masajului terapeutic necesită. manşonul care participă la menŃinerea suprafeŃelor articulare în contact. iar practica impune anumite rigori în executarea lui şi în ceea ce priveşte stabilirea “locului” masajului în programul complex de recuperare. receptor specializat în reglarea contracŃiei musculare. fusuri neuromusculare. În anumite zone. astfel. este alcătuită dintr-un strat fibros. La nivelul ligamentelor. Atât capsula fibroasă. formând funduri de sac.3. menŃionăm aparatul Golgi. capsula fibroasă este întărită de ligamente. cât şi corectitudine în execuŃia acestora. care formează în interiorul muşchiului un plex intramuscular. extern. De asemenea şi tendonul este bogat inervat. În unele zone. mecanoceptori. care uşurează alunecarea tendoanelor şi a muşchilor în timpul mişcărilor. cât şi sinoviala sunt bogat vascularizate şi inervate.

F. Arias. efecte. Căprariu. 14. Cordun. aplicaŃii în sport.. I. 16. Cultura fizică medicală.. Ispas. Mariana. Bucureşti.. Bucureşti.. Sănătate fără medicamente.. I. Practical Guide to Pregnancy and Delivery. 1993. Ionescu. Editura Sport-Turism. Editura Cucuteni. Bucureşti. Londra. Cartea viitoarei mame. Căprariu.. Bucureşti. V. metodă.S. Cluj-Napoca.BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ 1. 1995. Bucureşti. 1993. A. Masajul cu aplicaŃii în sport. 146 . Editura Art Design.. Editura Axa. Fozza. 4. Drăgan. Kinetologie medicală. Ionescu.E. 1980. şi colab. Editura All. 6. Cordun. Masajul . A. Editura Tehnică. E. Bucureşti. Bucureşti. Femeia şi cultura fizică. Cristina. Editura Medicală. 1994. 1995. Bucureşti. 3. Hăulică.F. A. Delahaye..tehnici şi aplicaŃii în sport.. 9.. Masajul – procedee tehnice. A. Mariana. 1993. Editura Medicală . Bucureşti. 2003. Bucureşti. Editura Consiliului NaŃional pentru EducaŃie Fizică şi Sport. 1964. Bucureşti. Cordun. Marie-Claude. Ionescu. I. Mariana. O. S. I. Petrescu. Editura Uniunii de Cultură Fizică şi Sport.. C. 12. 1981. 5. Bucureşti. Cultura fizica a mamei si copilului mic. Editura Medicală... 10. 11. Editura Teora.. 8. Drăgan. Mosby Year Book. Herta . Drăgan. 1963. Gimnastica corectivă şi masaj. 2000. 7. Ivan. 17. Bucureşti. 1980. 1969. Bucureşti. NoŃiuni de semiologie medicală pentru kinetoterapeuŃi. Mama şi copilul. Editura Didactică şi Pedagogică. Bucureşti.. Editura Caritas. Nicolaescu. 1998. 2. Bucureşti. Editura Aquila. Masaj– Automasaj. Masaj – Automasaj – Refacere – Recuperare. 1999. 1994. Fiziologie umană. Ionescu. Mijloace kinetoterapeutice în afecŃiunile abdomino-ginecologice. 13. 15. I.

Bucureşti. 31.. Fiziologia efortului fizic sportiv. Recuperarea medicală a sechelelor posttraumatice ale membrelor. Bucureşti. Editura Robert Laffont. 1985. 26. 1995. La pratique de la Medicine manuelle. Bucureşti. 1998.. Pop. 32. 27. II. 1997. 1993. Editura Medicală. Masaj şi Kinetoterapie.. Popescu... Marcu. I. 2003. Doina. Editura Plumb. I. Ionescu.. Cluj-Napoca.. Compendiu de reumatologie. Editura Medicală. 1968. Bucureşti. Robănescu. Bucureşti. Editura Casa CărŃii de ŞtiinŃă. Papilian. Al. Kiss. 20. Oradea. 22. 1998.. 2003... MoŃet. Obraşcu. 33. 2002. V. 30. E. Titieni. Recuperarea neuromotorie prin mijloace kinetice. Sălăgean. Editura Didactică şi Pedagogică. Masaj şi tehnici complementare. N. Curs de Balneofizioterapie şi Recuperare medicală. Reeducarea neuromotorie. D. J. Bacău. N. I. D. D. Editura UniversităŃii. Bacău. Obstetrică fiziologică. 34. R. Zamora.. Kory-Mercea.. Bucureşti. Editura Bic All... Editura Medicală. T. Porter.. Gimnastica abdominală. 24.. Prişcu. A. Editura Saint-Ruffine. V. V. Vol.. 1981. Marilena. Mârza. Editura Tehnică.18. Editura Deşteptarea. Bucureşti. Maisonneuve.. Crăciun. Radovici.. Radovici. Paris. Anatomia omului. Cluj-Napoca... Tipografia UMF. D. E. Editura Sport–Turism. C. Editura Didactică şi Pedagogică. L. Costin. Bucureşti. Sbenghe. 29. Elena. Editura Medicală. Bucureşti. V. 1994. 1992. Îndrumător terminologic pentru studenŃii secŃiilor de kinetoterapie. 1997. Marcu. C. 23. Copil. Ovezea. A. 1995. H. Niboyet. Masajul terapeutic. 21. 1994.. 19. 25. 147 .. 28. Editura Bic All. Le massage. Bucureşti. Chirurgie Vol I. P.1993. Corectarea coloanei vertebrale.

Vol I. 1992. 1983. Recuperarea medicala a bolnavilor respiratori. Elena. J. Stroescu. Recuperarea funcŃională în practica reumatologică. Semmelweis kiado. Vârtej. Kinetologie profilactică. 38. Sbenghe. T. Oradea.. Cluj-Napoca. 47. 2000. Editura Medicală. Zamora.. Petrache. I. Bucureşti. Selby. 2002. L. 39. Kory-Mercea. T. Editura Medicală. Bazele teoretice si practice ale kinetoterapiei. Elena. 1979. Bucureşti. 44. Bucureşti. 41. Anatomie funcŃională. Vol II.1997. 43.. Bucureşti... Editura Aqvilla ′93. Cluj-Napoca. Editura Medicală.. T. 45. Editura Bic All... Az ember anatomiajanak atlasza. T.. terapeutică şi de recuperare.1994. Vol. Cluj-Napoca. Crăciun. Enciclopedie La Rousse pentru părinŃi. Anna. Zamora. 37. Budapest. Editura Risoprint. Marilena. D.35. Recuperarea medicală la domiciliul bolnavului.. 1987..şi colab. Editura Medicală. Editura UBB. Bucureşti. 46. Vlad. Recuperarea bolnavului hemiplegic. 36. 1996. Cluj-Napoca. Sobotta. 1998.. 148 . Editura Media Group All. T. Zamora. Bucureşti. Editura Medicală. Editura Risoprint.D. Bucureşti. Anatomie funcŃională. Editura Didactică şi Pedagogică. Sbenghe. 1999. Schmitz. Obstetrică fiziologică şi patologică. Sbenghe. Masaj medical. Elena. Sbenghe. Gimnastica Pilates pentru gravide. 42. Pentenfunda. I. 2002. . 40.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful