ELENA ZAMORA DAN-DRAGOŞ CRĂCIUN

MASAJ MEDICAL
― PROCEDEE, METODICĂ, INDICAłII TERAPEUTICE―

EDITURA RISOPRINT CLUJ-NAPOCA • 2007

ISBN

2

Prof. univ. dr. Elena ZAMORA Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca Facultatea de EducaŃie Fizică şi Sport Medic primar balneofizioterapie şi recuperare medicală

Lector univ. drd. Dan -Dragoş CRĂCIUN Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca Facultatea de EducaŃie Fizică şi Sport Preşedintele Comisiei Antidoping FRF Medic specialist, master în Medicină sportivă

3

4 .

............................................................................. 12 APTITUDINILE UNUI BUN MASEUR........................................... 24 EFECTELE LOCALE ŞI GENERALE . 22 EXERCIłII PENTRU ANTEBRAłE ŞI COATE.................................................CUPRINS INTRODUCERE........... 28 5 .......................................................................................................................... I : CONDIłII ŞI REGULI PENTRU PRACTICAREA CORECTĂ A MASAJULUI ........................................... 23 CAP........................... V : INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA ORGANISMULUI .................................. 22 CAP................................................................... 9 CAP............................................. 20 EXERCIłII PENTRU DEGETE........................................................................................................... 21 EXERCIłII PENTRU PUMNI ...................... 27 INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA PIELII ...................................... 19 CAP.................................................................................................................................................................................................................................................. II : EXERCIłII DE MOBILIZARE A DEGETELOR ŞI A MÂINILOR PREGĂTITOARE PENTRU MASAJ........ 24 EFECTELE IMEDIATE ŞI TARDIVE .... 13 REGULI CE TREBUIE RESPECTATE DE PERSOANA CARE DOREŞTE SĂ FIE MASATĂ .......................... 11 LOCUL ŞI MOBILIERUL................................ 15 SUBSTANłE FOLOSITE PENTRU EXECUTAREA MASAJULUI..................... IV : EFECTELE FIZIOLOGICE ALE MASAJULUI ........................... III : CONTRAINDICAłIILE MASAJULUI ................... 26 CAP..... 27 INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA łESUTULUI CONJUNCTIV ....

................................................ 77 o o o o MASAJUL PIELII .................................... 36 PROCEDEELE PRINCIPALE DE MASAJ ................................................ 67 MASAJUL MEMBRELOR SUPERIOARE.................................................................................................................................................... 62 o o o MASAJUL TRUNCHIULUI .............. 86 MASAJUL ORGANELOR PROFUNDE .......................................................... 47 MASAJUL SPECIAL........................................................................ 29 INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA CIRCULAłIEI SÂNGELUI ŞI A LIMFEI ........INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA APARATULUI LOCOMOTOR......................................................................................... 97 6 .......................................................................... VIII : MASAJUL łESUTURILOR ŞI AL ORGANELOR ................................................................................ 94 MASAJUL ABDOMENULUI ............... 72 MASAJUL GENERAL ................................................................ 31 INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA SISTEMULUI NERVOS.................................... 85 MASAJUL NERVILOR............. 51 INDICAłIILE MASAJULUI...... 76 CAP................................................................................................................................................. 81 MASAJUL ARTICULAłIILOR ............... VI : PROCEDEELE DE MASAJ............................................................................. 77 MASAJUL łESUTURILOR............................................................................................... VII : MASAJUL PARłIAL ŞI GENERAL – TEHNICĂ. 37 PROCEDEELE SECUNDARE DE MASAJ.................................................................................... 88 MASAJUL GÂTULUI.................................................................................................................................. 60 CAP........................................................... 78 MASAJUL łESUTULUI CONJUNCTIV ................... 34 CAP...................................................................... 81 MASAJUL MUŞCHILOR ŞI TENDOANELOR................................................................ 90 MASAJUL TORACELUI ........................................................ 62 MASAJUL MEMBRELOR INFERIOARE ............................................... 32 INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA łESUTURILOR ŞI ORGANELOR PROFUNDE .................. 87 MASAJUL CAPULUI........................................................................ 61 MASAJUL PARłIAL .............. 84 MASAJUL VASELOR ........................

.................................................. 109 AFECłIUNI ALE SISTEMULUI NERVOS PERIFERIC .... 125 CAP.................... 136 PARTICULARITĂłI MORFOFUNCłIONALE ALE PIELII ............... 99 AFECłIUNI REUMATISMALE CRONICE INFLAMATORII ...............................................CAP. XI: MASAJUL COPILULUI ........... 119 MASAJUL ÎN OBEZITATE ŞI CELULITĂ................................. 109 MASAJUL ÎN AFECłIUNILE REUMATISMALE AFECłIUNI TRAUMATICE ALE APARATULUI LOCOMOTOR......................................... 129 MASAJUL ÎN TIMPUL SARCINII............................................ 105 AFECłIUNI ALE TENDONULUI ........ 123 MASAJUL ÎN AFECłIUNI ALE PIELII.................................................................................................................................................... 104 AFECłIUNI REUMATISMALE CRONICE DEGENERATIVE ............................ 133 CAP....................................... IX : o o o MASAJUL TERAPEUTIC..... 129 MASAJUL LĂUZEI ......................... PRE ŞI POST PARTUM ....... 116 AFECłIUNI MUSCULARE................................................. X: MASAJUL FEMEII.............. 130 MASAJUL FEMEII CARE ALĂPTEAZĂ....................................................................................... 114 AFECłIUNI CIRCULATORII ................................................................................................ 137 7 ................................ XII: PARTICULARITĂłI MORFOFUNCłIONALE NORMALE ŞI PATOLOGICE ALE STRUCTURILOR CARE POT FI INFLUENłATE DE MASAJ ............. 112 PAREZA ŞI PARALIZIA DE NEURON ........... 132 CAP........................................................................ 122 MASAJUL ÎN AFECłIUNI RESPIRATORII..........................

8 .

de lovire ritmică pe părŃile cărnoase. fie cu ajutorul unor surse diverse de energie. utilizânduse diverse aparate sau apa. respectând toate condiŃiile de igienă şi urmând cu stricteŃe indicaŃiile sau contraindicaŃiile medicale. Masajul medical se poate face şi prin procedee mecanice. mai răspândite şi mai eficace forme de executare a masajului. de strângere şi stoarcere a Ńesuturilor. În practică.INTRODUCERE Masajul medical face parte din fizioterapie. Cu excepŃia automasajului. care este mai bine executat cu aparate decât cu mâna. masajul medical este o metodă terapeutică pasivă. Procedeele manuale – manevre sau manipulări de masaj – constă din mişcări variate de alunecare a mâinilor la suprafaŃa corpului şi de presiune în profunzime. după reguli metodice bine stabilite. deoarece mâna omului dispune de multiple posibilităŃi de adaptare şi de perfecŃionare a mişcărilor. cu scopul de a influenŃa Ńesutul nervos şi muscular şi circulaŃia generală. 9 . Prin termenul de masaj se înŃelege o grupare sistematică şi ştiinŃifică de manipulări executate manual asupra Ńesuturilor corpului uman. de scuturare a segmentelor etc. Procedeele manuale sunt cele mai vechi. Masajul mecanic se execută cu instrumente sau aparate mişcate fie cu mâna. Procedeele de masaj se execută cu o anumită tehnică. se foloseşte numai masajul vibrator. Există numeroase aparate care însă nu pot înlocui mâna omului.

cu automasajul. de durată mai scurtă sau mai lungă. de la suprafaŃă spre profunzime. Rezultatele obŃinute prin masaj depind în mare măsură de folosirea unei tehnici corecte. vasele şi nervii.Tehnica şi metoda de masaj variază în raport cu forma şi structura Ńesuturilor sau ale organelor pe care dorim să le masăm şi cu scopul pe care îl urmărim. acesta poate fi înlocuit. alături de celelalte măsuri terapeutice la scurtarea timpului de recuperare a pacientului. reprezintă unul din mijloacele de tratament fizioterapic care. cele mai frecvente afecŃiuni care beneficiază. dacă este indicat în timp util şi aplicat corect. Aria de aplicare a masajului medical este destul de vastă şi. poate contribui la vindecarea sau ameliorarea multor afecŃiuni. Masajul terapeutic poate fi indicat în : 10 . sunt: tegumentele. Masajul – parŃial sau general – executat pe Ńesuturile de la suprafaŃa corpului mai este cunoscut sub numele de masaj somatic. combinat cu kinetoterapia. straturile subtegumentare (Ńesut conjunctiv şi grăsos). contribuie. muşchii. Masajul terapeutic. medical. După ce am trecut în revistă tehnicile şi metodele de masaj. parŃial sau general. În anumite cazuri. în parte. părŃile moi ale corpului care sunt prelucrate prin masaj. în cadrul capitolului de masaj terapeutic. de efectele locale şi generale ale masajului. atunci când masajul nu poate fi executat de o persoană pregătită. În ordinea dispoziŃiei lor anatomice. Masajul poate fi superficial sau profund. Ńesuturile şi organele profunde. calmant sau stimulant. alături de alte forme de tratament. am prezentat.

care de nenumărate ori au posibilitatea de a îmbina. tehnicile de tratament prin exerciŃiul fizic cu masajul. în beneficiul pacientului. 11 . cunoaşterea influenŃelor masajului asupra organismului. Pentru aceasta este nevoie de: cunoaşterea temeinică a tehnicii masajului. afecŃiuni organice etc. 1. Această carte se adresează în primul rând kinetoterapeuŃilor.• • • • • • leziuni ale pielii şi ale structurilor conŃinute de aceasta. care necesită masajul ca şi manoperă pregătitoare. CONDIłII ŞI REGULI PENTRU PRACTICAREA CORECTĂ A MASAJULUI Masajul este indicat şi se aplică cu scopul de a se obŃine cele mai bune rezultate. respectarea unor condiŃii de igienă. leziuni ale nervilor periferici. există numeroase mijloace şi tehnici specifice kinetoterapiei. asigurarea unor condiŃii optime de lucru. • afecŃiuni neurologice centrale. leziuni ale muşchilor şi ale tendoanelor. De asemenea. articulare sau sechele ale acestora. cunoaşterea contraindicaŃiilor masajului. leziuni osoase. afecŃiuni ale sistemului circulator.

în sala de masaj nu trebuie să existe decât mobilierul simplu. Masajul se poate executa pe o banchetă simplă de lemn. tapisată cu o pânză tare. acesta va fi amenajat pe lângă cabinetul medical. luminoasă. care se acoperă cu un cearşaf alb.1. impermeabilă sau din material plastic. curat.1 LOCUL ŞI MOBILIERUL Masajul se practică de preferinŃă într-o încăpere specială. în serviciile de balneofizioterapie şi de recuperare medicală. dar nici nu trebuie să fie prea ridicată pentru a nu obosi pe maseur. strict necesar pentru executarea masajului. numită sală sau cabinet de masaj. existenŃa unei chiuvete cu apă curentă pentru spălatul mâinilor. pentru a nu expune la răceli pe cei masaŃi. o cameră de odihnă. o măsuŃă pentru scris şi un dulap. Încăperea trebuie să îndeplinească toate condiŃiile de igienă: să fie spaŃioasă. vopsită în alb. temperatura aerului nu trebuie să coboare sub 20°C. duşuri şi instalaŃii sanitare. Banchetele şi scaunele de masaj vor fi astfel dispuse încât cei care lucrează să aibă spaŃiu suficient pentru a se putea mişca şi a se deplasa în voie în jurul acestora. călduroasă şi bine aerisită. Bancheta are un cap. să se poată face şi întreŃine cu uşurinŃă. scaune sau taburete speciale. alături de sala de masaj să existe un vestiar.1. curăŃenia sălii trebuie să fie perfectă. care se poate ridica la nevoie. 12 . o sală de aşteptare. sala de duşuri. Mobilierul necesar pentru executarea masajului este constituit din: banchete de masaj.

se folosesc suluri. Sub capătul anterior are un segment mobil (înainte şi înapoi) care serveşte la sprijinul picioarelor. capacitatea de se încorda şi relaxa cu uşurinŃă. Există banchete speciale de masaj. permiŃând culcarea şi aşezarea în poziŃii foarte variate. acestea se ridică şi se coboară.Dimensiunile obişnuite ale banchetei sunt: 2 m lungime. o bună mobilitate articulară. 1. de a se adapta. concentra şi orienta repede în orice situaŃie. mai scurt şi altul posterior. dar mai ales maseurul profesionist. perne sau saci de nisip de diferite mărimi. Planul orizontal al acestor banchete este alcătuit din două segmente: unul anterior. la cele înalte se lucrează din poziŃia stând.1. Un bun maseur trebuie să fie sănătos şi rezistent la oboseală. tehnica şi metodele de masaj se învaŃă şi se desăvârşesc prin practică. pentru a rezista cât mai mult la lucrul monoton şi de lungă 13 . Pentru sprijinul capului sau al membrelor în poziŃii favorabile pentru executarea masajului. 70 cm lăŃime şi 70-75 cm înălŃime. să aibă o constituŃie robustă şi o abilitate manuală naturală. o musculatură bine dezvoltată. de două tipuri: înalte sau joase. Segmentele sunt mobile şi se articulează între ele. trebuie să aibă o înălŃime medie sau puŃin deasupra mediei. de aşi doza efortul. Oricine practică masajul.2 APTITUDINILE UNUI BUN MASEUR La baza profesiunii de maseur stau aptitudinile fizice şi psihice naturale. mai lung. la cele joase din poziŃia şezând pe un taburet.

renal. Maseurului i se cer un auz fin. pe lângă forŃă şi rezistenŃă. defectele nasului şi gurii. insuficienŃa musculară sau musculatura dezvoltată în exces. dar mai ales un simŃ perfect al pipăitului. maseurul va ajunge să capete. digestiv. Printr-o bună pregătire fizică generală şi printr-un antrenament profesional metodic. moale şi uscată. ritmic şi uniform. după fiecare subiect şi oră de lucru. cardiovascular. supleŃe şi îndemânare în lucru. transpiraŃie exagerată a palmelor. Pentru profesiunea de maseur sunt nepotrivite o înălŃime a corpului prea mare sau prea mică. asimetriile feŃei. deficienŃele motrice. maseurul trebuie să se asigure de buna funcŃionare a organelor. Mâinile maseurului trebuie să aibă o mărime potrivită. leziunile sau bolile cronice ale tegumentelor: eczeme. degetele să fie suple şi abile. cicatrice. bolile aparatelor respirator. debilitatea şi anemia. să fie largi şi cărnoase. pentru a nu le obosi şi vor fi intercalate mici pauze după fiecare regiune sau segment masat. în special a celor ale aparatelor respirator şi cardiovascular. Deoarece poate fi pus în situaŃia de a lucra mai multe ore. Sunt contraindicate pentru această profesiune deficienŃele fizice. dar puternică la nevoie. pielea de pe palme să fie caldă. defecte inestetice. Pentru a rezista la oboseală. organice sau psihice. 14 . maseurul va reuşi să obŃină rezultate mai bune prin îndemânare şi nu prin forŃă. o vedere bună. Mâna maseurului trebuie să fie “uşoară”.durată. Lucrând cu mâna moale şi mobilă. maseurul trebuie să stea şi să acŃioneze cu calm. deformaŃiile corpului. obezitatea. fără grabă şi cu cheltuială minimă de energie: mâinile vor fi folosite pe rând. neforŃat. ulcere.

Se va îmbrăca într-o uniformă albă lavabilă (pantaloni lungi şi bluză largă. despre funcŃiile organismului sănătos şi despre semnele cele mai frecvente şi mai caracteristice ale unor stări patologice. nu va fuma şi nu va folosi băuturi alcoolice. Va evita muncile fizice grele şi sporturile care-l obosesc. unghiile sunt tăiate foarte scurt. În majoritatea cazurilor. Nu va folosi parfumuri şi pomade cu miros puternic. Mâinile trebuie spălate înainte şi după fiecare şedinŃă.1. Înaintea şedinŃei se scot hainele de pe regiunea ce urmează să fie masată şi cele care 15 . masajul se aplică direct pe piele. Este necesar ca maseurul să-şi însuşească cunoştinŃe de bază despre forma şi structura corpului. în relaŃiile cu persoanele pe care le masează.Maseurul trebuie să acorde o atenŃie deosebită curăŃeniei corpului şi a îmbrăcămintei sale.3 REGULI CARE TREBUIE RESPECTATE DE PERSOANA CARE DOREŞTE SĂ FIE MASATĂ Aceasta trebuie să respecte câteva reguli elementare de igienă individuală. pentru a evita transmiterea germenilor patogeni de la o persoană la alta. 1. să lucreze mai sigur pe sine şi cu mai mare eficacitate. îi înăspresc sau lezează pielea palmelor. Una dintre primele reguli este curăŃenia corpului şi a îmbrăcămintei. brăŃări (îl stânjenesc în muncă sau irită şi lezează pielea celui masat). cu mâneci scurte). Maseurul trebuie să procedeze cu mult tact şi îngăduinŃă. cu discreŃie şi conştiinciozitate. nu poartă inele. Aceste cunoştinŃe îl ajută să înŃeleagă importanŃa efectelor pe care le poate obŃine prin masaj.

se vor alege poziŃiile cele mai favorabile atât pentru cel care va fi masat. pentru a nu le expune corpul la răceli şi pentru a menaja. cu musculatura relaxată şi să evite orice încordare fizică sau psihică. 16 . Nu trebuie să-i dezbrăcăm. pe porŃiuni bine delimitate ale corpului. uşor şi nestingherit. pe cât posibil. iar pentru executant poziŃiile de lucru cele mai potrivite pentru a lucra liber. Masajul nu se poate aplica pe pielea neîngrijită sau bolnavă. Cel masat este sfătuit să păstreze în timpul şedinŃei o poziŃie de repaus. în general.stânjenesc circulaŃia sângelui. respiraŃia şi mişcările segmentelor sau îl împiedică pe maseur să execute în voie manevrele necesare. Masajul se aplică. ŞedinŃele de peste zi se fixează la 2-3 ore după masă sau. sentimentele de pudoare ale fiecăruia. pentru cel care va fi masat se caută poziŃii de repaus fiziologic şi de destindere psihică. cu răni sau inflamaŃii. PărŃile masate vor fi acoperite cu un cearşaf sau prosop înainte de a continua masajul. pe cei pe care îi masăm. în aşa fel. Numeroase boli de piele se pot transmite prin masaj de la o persoană bolnavă la alta sănătoasă. mai mult decât este necesar. Orele cele mai potrivite pentru masajul igienic sunt cele de dimineaŃă. cât şi pentru maseur. Pentru a face cât mai accesibile părŃile ce vor fi masate şi pentru a aplica manevrele de masaj în condiŃii tehnice cât mai bune. În principiu. Oricine se prezintă la un masaj trebuie să-şi satisfacă mai întâi nevoile de evacuare a intestinului şi a vezicii urinare. încât să se termine cu cel puŃin o jumătate de oră înaintea meselor principale.

cu membrele inferioare în uşoară flexiune din şold şi din genunchi. gâtului şi al membrelor superioare se poate executa din decubit dorsal sau din şezând rezemat pe planul cel lung al banchetei. culcat rezemat şi şezând rezemat. Masajul capului. Lucrând pe un scaun mai înalt şi folosind greutatea trunchiului sau a membrelor superioare în timpul executării manevrelor de masaj. cu capul sprijinit mai sus decât trunchiul şi cu braŃele întinse pe lângă corp. planul cel scurt al banchetei. cu capul întors într-o parte. Pentru relaxarea muşchilor posteriori ai gambelor şi coapselor se poate ridica puŃin. O poziŃie mai comodă este culcat rezemat pe planul cel lung al banchetei. cu 20°-30°. cu faŃa în jos. ridicat la 20°-30° şi cu tălpile sprijinite pe planul anterior al banchetei. 17 . ridicat la 70°-80°. ridicat într-o poziŃie de 40°-50°. Masajul membrelor inferioare se poate executa din poziŃia culcat. cu coapsele sprijinite pe planul cel scurt al banchetei. cu membrele superioare şi inferioare în uşoară flexiune.PoziŃiile cele mai odihnitoare sunt cele de decubit sau şezând rezemat. Pentru masajul părŃilor posterioare ale corpului este indicată poziŃia de decubit ventral. permite relaxarea musculaturii şi lasă respiraŃia liberă. Cele mai bune condiŃii de lucru le oferă banchetele speciale de masaj. Maseurul poate lucra din poziŃia stând sau şezând pe un scaun. executantul îşi economiseşte energia. Pentru masajul părŃilor anterioare ale corpului este recomandată poziŃia de decubit dorsal. care asigură corpului o suprafaŃă mare de sprijin.

până ce ating intensitatea necesară. care prelungesc durata masajului. liniştitoare. dar efectele acestuia slăbesc treptat în orele care urmează. Masajul local poate dura 10-15 minute. Masajul se începe prin manevre ample. deoarece devine obositoare atât pentru masor. contracturile. fie de contraindicaŃii ale masajului. Uneori sunt utile manevrele lente şi uşoare. alteori sunt preferate manevrele scurte.Efectele masajului depind în mare măsură de felul în care sunt orânduite şi îmbinate între ele diversele procedee tehnice. cât şi pentru cel masat. cu caracter pregătitor şi progresează încet în amplitudine şi forŃă. cel regional 15-30 minute. După şedintele lungi de masaj. mai ales după cel general. şedinŃa încheindu-se cu manevre largi. apoi încep să scadă treptat. Pentru a obŃine efecte de durată este nevoie de un număr mai mare de şedinŃe executate în serie. intense şi vii. Intensitatea şi durata manevrelor depind de sensibilitatea celui masat. semnele de nelinişte şi de încordare pe care le trădează cel masat sunt cauzate fie de executări defectuoase. Efectele masajului se simt chiar după prima şedinŃă. care scurtează şedinŃa. apare uneori nevoia de odihnă şi de linişte. O serie minimă nu poate fi mai mică de 10-12 şedinŃe. Durerile. suple şi uşoare. iar cel general 30-60 minute. jena. acestea trebuind să fie adaptate caracterelor anatomofuncŃionale ale fiecărei părŃi a corpului şi necesităŃilor fiecărui caz. dacă este bine executat. 18 . care poate să dureze de la 10-15 minute până la 30 de minute. Durata şedinŃei de masaj variază după preferinŃe şi necesităŃi. ŞedinŃa de masaj nu trebuie să depăşească durata de o oră.

cea mai bună. să fie înlocuite prin automasaj. Se recomandă ca şedinŃele de masaj dintr-o serie să fie executate de aceeaşi persoană. o fac mai netedă şi mai alunecoasă. mai practică şi igienică este pudra de talc. Masajul executat cu ajutorul lichidelor se numeşte masaj “umed”. Masajul terapeutic face parte din complexul tratament recuperator şi se asociază. lichidele şi substanŃele grase. Cele mai utilizate sunt pulberile fine. SubstanŃele utilizate se întind atât pe palmele executantului. de preferinŃă. Atunci când doi executanŃi masează o singură persoană. cu mişcări de relaxare sau alte exerciŃii fizice.Numărul şi frecvenŃa şedinŃelor dintr-o serie este determinat de necesităŃile individuale. 19 . 1. Dintre pulberile minerale. efectuând manevre egale ca amplitudine.1. care s-a adaptat la particularităŃile cazului. Masajul se poate asocia cu mobilizarea metodică a articulaŃiilor. nu murdăreşte pielea. adică să lucreze simetric şi simultan. care cresc eficacitatea masajului. sens şi intensitate.4 SUBSTANłE MASAJULUI FOLOSITE PENTRU EXECUTAREA Pentru executarea masajului se folosesc substanŃe care. cât şi pe zona care urmează a fi masată. cu agenŃi fizici naturali sau artificiali. Se recomandă ca şedinŃele să fie rărite spre sfârşitul seriei şi eventual. Talcul nu atacă Ńesuturile şi nici nu se combină cu alte substanŃe chimice. cu gimnastica respiratorie. manevrele acestora trebuie să fie identice. aplicate pe piele. Pulberile folosite la masaj sunt de origine animală sau vegetală. nu se alterează şi poate fi păstrat mult timp.

soluŃii alcoolizate. untdelemnul. uleiul de cacao sau amidon. Glicerina este mai rar indicată. deoarece irită pielea. prin spălare cu apă caldă şi săpun sau prin ştergere cu un tampon îmbibat în alcool diluat. soluŃii medicamentoase sau apă de săpun. soluŃiile şi uleiurile pot fi combinate între ele după diferite formule. Dacă pielea pe care o masăm este netedă. excitante sau calmante. antiinflamatorii. 20 . untura.ci o curăŃă. este bine să se renunŃe la aceste substanŃe şi să folosim un masaj denumit “uscat”. Pulberile. SubstanŃele grase sunt îndepărtate de pe piele după fiecare masaj. acestea. vasodilatatoare. parafina lichidă. mai des. lanolina. În acestea sunt cuprinse şi substanŃe medicamentoase: antiseptice. se folosesc. absorbind secreŃiile şi alte impurităŃi. căzând împreună cu Dintre lichide. SubstanŃele grase cele mai utilizate sunt vaselina pură. La fel se execută masajul atunci când pielea nu tolerează nici un fel de mijloace de alunecare. uscată şi nepăroasă.

pentru antebraŃe se fac exerciŃii de pronaŃie şi de supinaŃie. EXERCIłII DE MOBILIZARE PREGĂTITOARE A DEGETELOR ŞI A MÂINILOR PENTRU MASAJ SupleŃea şi forŃa mâinilor şi a degetelor. întinderea şi depărtarea degetelor. executate amplu şi în ritm rapid. fiecare deget în parte. abilitatea şi adaptabilitatea acestora la necesităŃile tehnice ale masajului se pot îmbunătăŃi. flexiuni şi extensiuni. cu tensiuni active finale. care începe de la degetul mic spre cel mare şi apoi. apoi din ce în ce mai repede. Mişcarea se poate executa simultan şi alternativ şi se repetă.2. urmărind să amplificăm mobilitatea prin tensiuni finale. Cu degetele încleştate se execută extensiuni cu tensiuni finale. la început rar. mai ales la începători. strângându-le cu putere în palmă. invers. Tensiunile finale pot fi accentuate prin presiunea reciprocă a degetelor ambelor mâini. Degetele mâinilor se flexează toate odată în pumn strâns. mişcări de lateralitate şi mişcări în cerc. prin exerciŃii pregătitoare constând în mişcări active şi pasive. Fiecare deget se mişcă activ sau este mişcat pasiv în toate sensurile. apoi le ridicăm pe toate împreună. Cu palma aplicată pe o suprafaŃă plană. Mişcări active şi pasive ale fiecărui deget. apoi se extind şi se depărtează între ele. flexăm activ fiecare deget şi apoi pe toate împreună. într-o mişcare continuă. 21 .1 EXERCIłII PENTRU DEGETE Îndoirea. iar pentru cot. ridicăm pe rând în extensiune fiecare deget. Întorcând mâna cu palma în sus. unul după altul. Se îndoaie în palmă şi apoi se întinde. Pentru degete şi pumn se fac flexiuni şi extensiuni. 2.

ajutând-o cu mâna cealaltă. Din poziŃia cu mâinile lipite pe partea lor dorsală.Degetul mare se exersează separat prin mişcări active. executate simultan sau alternativ.3 EXERCIłII PENTRU ANTEBRAłE ŞI COATE PronaŃii şi supinaŃii active. Ńinute pe orizontală în faŃă. Îndoirea laterală din pumn. CircumducŃia pumnilor se poate executa cu degetele întinse sau îndoite. abducŃie şi adducŃie şi. depărtând sau apropiind între ele coatele sau ducând mâinile într-o parte şi în cealaltă. Mişcarea se execută cu o mână sau cu ambele mâini. executate simultan sau alternativ. mai ales. cu degetele întinse sau uşor flectate. se execută cu palmele faŃă în faŃă. cu degetele întinse sau strânse în pumn. la început cu amândouă mâinile deodată. în opoziŃie. mişcările se execută liber şi rapid. 22 . cu o mână sau cu ambele. Ńinute cu degetele în sus.2 EXERCIłII PENTRU PUMNI Flexiunea şi extensiunea pumnului se execută activ. Flexiuni şi extensiuni din coate. în sens medial sau lateral. cu tensiuni finale. înapoi sau lateral. simultan sau alternativ. pasive şi cu rezistenŃă. într-un ritm din ce în ce mai viu. Se execută mişcarea în “8”. 2. 2. Mişcarea se poate amplifica. în ambele sensuri. în flexiune şi extensiune. simultan sau alternativ. Extensiunea accentuată a pumnului se execută din poziŃia cu palmele lipite una de alta. se duc înainte. apoi alternativ. depărtate sau lipite.

În flexiune se poate executa pronaŃia; în extensiune se execută supinaŃia.

3. CONTRAINDICAłIILE MASAJULUI

ContraindicaŃiile masajului sunt cele generale care se aplică tratamentelor cu agenŃi fizici: bolile infectocontagioase acute, bolile venerice în stadiul acut şi în faza de contagiozitate, stările caşectice indiferent de cauza acestora, bolile parazitare, bolile organice decompensate sau la limita decompensării, hemoragiile repetate, unele psihopatii, narcomaniile, alcoolismul cronic, sarcina. Masajul mai are contraindicaŃii legate direct de zonele supuse masajului: bolile pielii de natură inflamatorie sau parazitară, plăgile, supuraŃiile, erupŃiile, eczemele ; abcesul, flegmonul, artrita supurată, osteita, osteomielita ; fragilitatea vasculară, de diverse etiologii ; tumorile. În masaj mai apar o serie de restricŃii de natură tehnico-metodică. Astfel, la începutul şedinŃelor de masaj se produc unele reflexe de apărare, care se manifestă sub forma unor încordări nervoase, a unor contracturi musculare şi a altor semne de intoleranŃă. Când aceste fenomene sunt prea intense, trebuie să renunŃăm la aplicarea masajului. Masajul poate fi o cauză de oboseală şi de enervare pentru persoanele care nu cunosc bine tehnica, sunt lipsite de forŃă şi supleŃe, de

23

antrenament şi de experienŃă; masajul poate deveni o metodă plictisitoare şi obositoare pentru cei lipsiŃi de răbdare, perseverenŃă, voinŃă şi energie. În toate cazurile în care masajul produce mai mult efecte negative sau incerte, decât pozitive şi sigure, trebuie să renunŃăm la aplicarea acestuia. Masajul executat corect şi repetat conştiincios o perioadă lungă de timp, dă organismului o senzaŃie de bine, de sănătate, de vigoare şi de vioiciune.

4. EFECTELE FIZIOLOGICE ALE MASAJULUI

Efectele masajului asupra organismului sunt multiple. Aceste efecte pot fi clasificate după mai multe criterii.

4.1 EFECTE LOCALE ŞI GENERALE

Efectele locale sunt în general datorate acŃiunii factorului mecanic. AcŃionând asupra tegumentelor şi a glandelor sudoripare, masajul creşte eliminarea permanentă şi importantă a lichidelor de stază. Hiperemia produsă duce la o irigare mai bună a pielii şi a Ńesuturilor subiacente, favorizând astfel şi nutriŃia tisulară. Prin manevrele de masaj se deschid multe capilare, care ajung la 2500/mm2, faŃă de cele 200 deschise în mod obişnuit, rezultând fenomenul de capilarizare tisulară. Masajul are o acŃiune deosebită asupra structurilor colagene şi elastice ale tegumentului, inducând absorbŃia spectaculoasă a unor fibroze, miogeloze, hipertrofii cutanate sau aderenŃe. Masajul modifică presiunea intratisulară, favorizând procesele de difuziune prin membranele celulare. 24

Astfel, în Ńesutul subcutanat aceasta poate creşte de la 90 mm Hg la 220 mm Hg; după un masaj profund, la nivelul vastului lateral al coapsei, această presiune creşte de la 100 mm Hg la 300 mm Hg, observându-se şi o creştere a temperaturii cutanate cu 2°C. Netezirea produce o scădere a presiunii intramusculare şi pare a fi manevra de elecŃie pentru relaxare. După masaj se observă o mai bună utilizare a O2 la nivel tisular şi o epurare mai energică a cataboliŃilor locali. Eliberarea de histamină şi heparină prin degranularea mastocitară acreditează masajul ca fiind foarte util în tratamentul şi profilaxia aterosclerozei. SubstanŃele histaminice produc eritem şi cresc irigaŃia sanguină, dar, în cantităŃi prea mari induc procesul de osteoporoză. Histamina, heparina şi o serie de alŃi produşi ai denaturării proteice locale sunt responsabile, în parte, şi de efectele generale ale masajului. Masajul accelerează procesele de resorbŃie şi de regenerare la nivelul Ńesuturilor inflamate aseptic. Ca rezultat al acestor acŃiuni conjugate se ameliorează

simptomatologia algică, iar hipertoniile şi contracturile musculare scad, indiferent de cauza lor. Efectele generale. Acestea au la bază mecanismul reflex, care se declanşează prin stimularea exteroceptorilor din tegumente şi a proprioceptorilor din muşchi, tendoane, capsule articulare. La nivelul acestora iau naştere prin stimularea cu diverse intensităŃi a receptorilor, impulsuri care ajung, pe căile ascendente, la sistemul nervos central; de aici pornesc impulsuri spre diverse sisteme şi organe, influenŃându-le funcŃia. Un rol important în efectele generale îl au mediatorii chimici eliberaŃi la nivelul tegumentelor. 25

fie în profunzime sau la distanŃă. sensibilitatea şi întinderea Ńesuturilor masate. • influenŃarea funcŃiilor organelor interne afectate care se manifestă prin senzaŃii dureroase ale peretelui toracic sau abdominal (zone Head). Aceste efecte se produc şi Ńin tot timpul cât durează acŃiunea masajului. cu îmbunătăŃirea somnului şi îndepărtarea oboselii musculare. • efecte favorabile asupra stării generale a bolnavului. în mod secundar fie în regiunea masată. • creşterea metabolismului bazal. Efectele tardive sunt reacŃii lente care se produc încet. dar şi de natura. 4. se menŃin un timp mai îndelungat şi dispar mai lent. după ce această acŃiune a încetat.2 EFECTE IMEDIATE ŞI TARDIVE Efectele imediate sunt strâns legate de natura. În masajul “periostal” se întăreşte tonusul pereŃilor organelor cavitare. În urma masajului vibrator al toracelui creşte cantitativ şi se fluidifică secreŃia bronşică. tehnica şi intensitatea procedeului de masaj folosit. creşte peristaltismul şi se stimulează secreŃiile intestinale. dar scad şi dispar destul de repede. Apar după încetarea acŃiunii mecanice. 26 .În esenŃă. efectele generale ale masajului sunt: • stimularea funcŃiilor aparatelor cardiovascular şi respirator. acŃionând prin masaj asupra acestor zone se acŃionează reflex asupra funcŃiilor organelor profunde.

prevenind astfel tendinŃa fiziologică de hipermineralizare a fibrelor elastice care se încarcă progresiv cu calciu. se traduce prin hiperemie locală (roşeaŃă). Favorizează trecerea sângelui din vasele cutanate şi subcutanate în torentul circulator. în concordanŃă cu intensitatea stimulilor. vă prezentăm efectele masajului asupra pielii: Favorizează procesele de eliminare a sudorii şi a secreŃiilor sebacee. ajutând detoxifierea organismului. prin acŃiunea sa mecanică. 5. calmante. cât şi efecte obŃinute pe cale reflexă. stimulatoare sau inhibitoare. care determină creşterea elasticităŃii pielii.3 EFECTE EXCITANTE ŞI CALMANTE Masajul poate exercita asupra organismului efecte excitante. VasodilataŃia activă reflexă.4.1 INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA PIELII Masajul exercită asupra pielii şi a funcŃiilor acesteia atât influenŃe directe. INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA ORGANISMLUI 5. Prin creşterea calităŃii structurilor colagene şi elastice ale dermului. masajul ajută resorbŃia parŃială sau totală a cicatricelor sau induraŃiilor cutanate fibroase. În continuare. 27 .

5. Favorizează exfolierea celulelor cornoase. InfluenŃează reflex termoreglarea. 28 .2 INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA łESUTULUI CONJUNCTIV Prin subcutanat: acŃiunea directă. Favorizează lipoliza. mecanică. masajul ducând la scăderea stratului adipos. nodulii fibroşi sau scleroşi. Prin mecanism reflex: activează circulaŃia sângelui. stimulează noi diferenŃieri bazale. Favorizează într-o oarecare măsură funcŃia respiratorie a pielii.stimularea penetrabilităŃii cutanate a unor medicamente. activează resorbŃia infiltratelor patologice (aseptice). mai buna nutriŃie a pielii. masajul ‚Ńesutului celular întreŃine supleŃea şi măreşte rezistenŃa fibrelor conjunctive şi elastice. influenŃează metabolismul. ajută la desfacerea aderenŃelor. scurtând timpul necesar reînnoirii epidermei şi ameliorând astfel proprietăŃile fizice ale pielii. influenŃează favorabil procesul de vindecare şi de formare a cicatricelor. dezagregă celulitele. funcŃiile neurovegetative etc.

Efectele stimulante se induc prin manevre scurte. centripete. prin acŃiunea mecanică a manipulărilor. Prin presiune şi relaxare se influenŃează tonusul şi elasticitatea. intense. aponevrozele. structurile aparatului locomotor. excitabilitatea şi contractilitatea fibrelor musculare. tecile sinoviale. aplicate muşchilor hipotrofici. atrofici sau neantrenaŃi. relaxante şi decongestive. Efectele masajului asupra sistemului muscular sunt stimulante. detaşând fiecare muşchi sau grup de muşchi de planurile profunde prin insinuarea 29 . fasciile. După efort. Masajul influenŃează favorabil muşchii atrofici. se deschid capilarele de rezervă. Prin manevre de stoarcere se activează circulaŃia în capilarele şi venele muşchiului. paretici. Ńesuturile moi periarticulare şi chiar periostul. contracturaŃi. Manevrele de masaj executate lent. Aceasta se datorează acŃiunii mecanice şi reflexe a masajului. Masajul muşchilor influenŃează atât direct. Se încearcă “modelarea” muşchiului în forma sa. excitant. executate într-un ritm viu. creşte debitul circulator local. masajul accelerează îndepărtarea oboselii musculare şi refacerea resurselor energetice ale muşchilor. traumatizaŃi. tendoanele. induc în muşchi o stare de relaxare. uşor. cât şi reflex.5. liniştitor. Aceste proprietăŃi sunt stimulate prin manevre rapide. capsulele articulare. cu intensitate progresiv crescândă.3 INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA APARATULUI LOCOMOTOR Masajul influenŃează favorabil muşchii.

Masajul articular łesuturile moi periarticulare. Efectele decongestive se induc prin manevre blânde. 30 . blânde. neînsoŃite de presiuni. retracturile. În felul acesta. prin activarea circulaŃiei şi prin influenŃa exercitată asupra terminaŃiilor nervoase din aceste structuri. Aceste efecte sunt evidente atunci când se aplică pe muşchii solicitaŃi de efort. Prin masaj se combat aderenŃele. Masajul anexelor muşchilor Are ca scop întreŃinerea supleŃei acestor formaŃiuni. după care se prind strâns masele musculare cărora li se imprimă o mişcare de jos în sus. ajutând la păstrarea sau recuperarea mobilităŃii normale.degetelor în interstiŃiul muscular şi presarea simultană a maselor musculare cu feŃele palmare ale mâinilor. mâinile alunecă rapid. Efectele relaxante se induc prin manevre lungi. masajul articular este necesar pentru pregătirea articulaŃiei înaintea exerciŃiilor de mobilizare metodică. depozitele patologice periarticulare. ducând la scăderea excitabilităŃii şi a contractilităŃii musculare. centripet. În tratamentul tulburărilor de mobilitate. se rup aderenŃele care determină retractura muşchiului şi se înlătură staza venoasă şi limfatică determinate de inactivitate. sinoviala şi cartilajul articular sunt influenŃate prin stimularea circulaŃiei sanguine şi a terminaŃiilor nervoase din Ńesuturile periarticulare. cicatricele şi toate sechelele artritelor şi periartritelor. Ajută la resorbŃia revărsărilor de lichide seroase sau sânge din cavitatea articulară sau din bursele seroase periarticulare. oboseala musculară intensă putând fi înlăturată în 5 minute de masaj.

Aceste reacŃii. pe lângă efectele hiperemice locale. sângele din vase şi limfa fiind împins spre inimă. centripet are ca efect scăderea tensiunii arteriale. dar supraîncarcă uşor inima dreaptă şi circulaŃia pulmonară.4 INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA CIRCULAłIEI SÂNGELUI ŞI A LIMFEI Masajul contribuie la activarea circulaŃiei în întregul corp prin efectele pe care le produce. se recomandă precauŃie în cazul pacienŃilor cu insuficienŃă cardiacă dreaptă şi globală. a limfaticelor şi a spaŃiilor intercelulare. Efectele de durată ale masajului se datoresc însă unor mecanisme reflexe şi umorale. prin efecte 31 . Deci. InfluenŃa masajului asupra circulaŃiei este datorată în primul rând acŃiunii mecanice. reacŃii calmante şi 5. uşurează travaliul inimii stângi. Manevrele de masaj efectuate centripet. pe când cel viguros are efecte hipertensive. Masajul profund şi cel lent. scăzând efortul cordului. luxaŃiilor şi fracturilor. cartilajului articular. Uşurează circulaŃia sângelui în artere. Masajul influenŃează circulaŃia arterială şi arteriolară: fluxul sanguin creşte ca urmare a creşterii debitului sistolic. Diminuă staza şi tensiunea din Ńesuturi.inflamaŃiilor şi traumatismelor ligamentelor. pot contribui. Masajul hiperemiante. secundară activării circulaŃiei de întoarcere. entorselor . capsulei. Ajută la golirea venelor şi a capilarelor. în sensul circulaŃiei de întoarcere. „periostal” provoacă reflex.

scade sensibilitatea. Masajul general duce la creşterea numărului hematiilor şi al leucocitelor. la repartiŃia şi la reglarea circulaŃiei sângelui în organism. 5. Executat energic şi într-un ritm viu. Manevrele stimulatoare sunt folosite pentru activarea funcŃiilor organelor. formei. Masajul poate interveni în mecanismele de echilibrare dintre circulaŃia periferică şi cea profundă a corpului. Aceste reacŃii ale organismului la manevrele masajului se produc prin intermediul sistemului nervos. acestea mărind sensibilitatea. Executat lent şi uşor. AcŃiunea reflexă a masajului constituie baza fiziologică a influenŃelor acestuia asupra organismului. la creşterea cantităŃii de hemoglobină. naturii şi funcŃiei Ńesutului masat.şi proprioceptorilor. iar pe de altă parte. pe cale reflexă se determină reacŃii ale diverselor organe.derivative. conductibilitatea şi reactivitatea structurilor nervoase. AcŃiunea mecanică excită terminaŃiile nervoase ale extero. liniştitoare. intensităŃii şi duratei procedeului aplicat. pe de o parte. conductibilitatea şi reactivitatea elementelor nervoase. impulsurile ajung la centrii nervoşi şi apoi. prin stimularea organelor hematopoetice şi prin mobilizarea rezervelor de sânge din organism. masajul produce efecte stimulatoare asupra sistemului nervos.5 INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA SISTEMULUI NERVOS Oricare din procedeele masajului determină în organism reacŃii fiziologice corespunzătoare. Masajul acŃionează în mod diferit asupra terminaŃiilor nervoase periferice. 32 . masajul produce efecte calmante.

care declanşează reacŃii diferite. cu ritm lent şi intensitate scăzută induc efecte sedative. Masajul determină reacŃii complexe şi în domeniul motor. Datorită acestora se evită. Masajul provoacă şi o serie de efecte subiective atunci când se execută masajul general. pe când masajul liniştitor (sedativ) determină o stare de destindere nervoasă. la nivel subcutanat. în terminaŃiile senzitive. Efectele masajului asupra sistemului neuropsihic sunt: efecte segmentare. Astfel. a durerilor şi a stării de nelinişte. masajul stimulator determină o senzaŃie de bună dispoziŃie şi de creştere a energiei. vasomotor şi trofic. responsabile de instalarea retracturilor. Manevrele de masaj determină descărcarea. Efectele segmentare se explică prin interrelaŃiile dintre diferite regiuni metamerice.Manevrele calmante sunt indicate împotriva încordărilor excesive. efecte generale şi psihologice. Efectele generale se datorează relaŃiilor suprasegmentare şi implicării sistemului nervos central. Masajul are acŃiune antialgică diferită. efectuate cu ritm viu şi intensitate crescută induc efecte stimulante. analgezice. Manevrele scurte. Manevrele executate continuu. InterrelaŃia metamerică permite perceperea mai mult sau mai puŃin a durerii. creşteri ale tensiuni Ńesutului conjunctiv. de impulsuri nervoase către centrii. de relaxare musculară şi de odihnă. realizate prin conexiuni nervoase. 33 . fapt ce susŃine teoria “masajului reflex”. Există păreri conform cărora şi prin stimularea durerii se pot obŃine reacŃii paradoxale analgezice. energice. în funcŃie de tehnica utilizată.

34 . centrii automatismului respirator. prin manevra însăşi (principiul masajului transversal profund a lui Cyriax). integrând segmentul afectat în schema corporală generală. la distanŃă. prin procedee speciale. Efectele psihologice sunt induse tot prin stimularea terminaŃiilor senzitive cutanate. Prin masajul spatelui şi al pieptului se obŃin efecte reflexe utile asupra organelor din torace. determină o stare de relaxare percepută ca o stare „de bine”. toracică şi abdominală. care stimulează. Masajul capului.6 INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA łESUTURILOR ŞI A ORGANELOR PROFUNDE łesuturile şi organele profunde ale corpului nu pot fi influenŃate de acŃiunea mecanică a procedeelor obişnuite de masaj. Masajul poate restructura imaginea statică şi cinematică a regiunii bolnave care şi-a pierdut parŃial sau total funcŃiile motoare şi senzitive. cu acŃiune de profunzime sau la distanŃă. • RespiraŃia este activată prin reflexe cu punct de plecare în peretele toracic. prin apropierea psihologică dintre pacient şi maseur. Efectele sinergice se pot obŃine prin masajul Ńesuturilor care acoperă cavităŃile corpului: craniană. Masajul. are un efect decongestionant şi liniştitor asupra centrilor şi a căilor nervoase . sau să se utilizeze acŃiunea sinergică a manevrelor de masaj. Pentru a le putea influenŃa trebuie folosite tehnici speciale. • Prin procedee speciale se poate accelera sau linişti funcŃia cardiacă. 5.chiar dureroasă pe moment.

• Se pot stabili sinergii funcŃionale între circulaŃie şi respiraŃie. funcŃiile aparatului digestiv. mai ales. Masajul influenŃeză funcŃiile de nutriŃie. • Se normalizează evacuările. de eliminare a produşilor de catabolism (cresc diureza. ulcere varicoase. Ńesut celular subcutanat. micoze. prin activarea circulaŃiei sanguine la nivelul acestora. de excreŃie. • Creşte apetitul. escare. eczeme. • Prin masajul abdominal sunt stimulate. papule. muşchi. Prin palpare se pot evidenŃia hipotrofii. afecŃiuni vasculare. în scop profilactic sau terapeutic se vor face numai după examenul clinic general şi numai după stabilirea diagnosticului. retracturi musculare sau induraŃii şi infiltrate. Prin inspecŃie se va observa prezenŃa unor nevi. cicatrici. contracturi. • Se îmbunătăŃesc absorbŃia şi digestia prin activarea circulaŃiei intraabdominale şi prin creşterea secreŃiilor digestive. celelalte situaŃii constituind contraindicaŃii ale masajului. 35 . • Creşte peristaltismul tubului digestiv şi al căilor biliare. IndicaŃiile de aplicare a masajului. hepertrofii. Activitatea glandelor endocrine este influenŃată indirect. Masajul se va indica numai în ulcere varicoase. evacuările intestinale şi sudorale cutanate). vergeturi. infecŃii etc. între schimburile gazoase din plămâni şi Ńesuturi. vergeturi. În cazul examenului clinic general se va acorda atenŃie următoarelor structuri: Piele.

tapotamentul). • lovirile uşoare şi ritmice (baterea. rupturi ale tendoanelor (masajul este contraindicat). cât şi părŃilor moi periarticulare.Tendoane. oboseală la nivelul membrelor inferioare. ArticulaŃii. • fricŃiunile. ritmicitatea acesteia şi locul pe care îl va ocupa în programul de recuperare. Se caută eventualele tulburări de sensibilitate şi tulburări trofice care pot fi cauzate de afecŃiuni neurologice. La palpare se pot evidenŃia dureri ale inserŃiilor (dureri tendinoperiostale) cauzate de tensionarea tendoanelor prin contracŃii izometrice. • frământatul şi stoarcerea (petrisajul). În funcŃie de particularităŃile subiectului se vor stabili procedeele de masaj care vor fi efectuate şi modul de aplicare al acestora. 6. Se acordă atenŃie atât elementelor articulare. Se va fixa durata şedinŃei de masaj. chestionând pacientul în legătură cu existenŃa edemelor sau a unei stări de greutate. tensiune. 36 . Procedee principale de masaj (fundamentale): • alunecările (netezirea. au fost împărŃite în două grupe. Sistem nervos. PROCEDEELE DE MASAJ După importanŃa efectelor. Sistem circulator. Se acordă atenŃie vaselor. procedeele de masaj manual clasic. efleurajul).

alte procedee. 6. fricŃiune. tracŃiunile şi tensiunile. aplicate cu diferite părŃi ale mâinilor în sensul circulaŃiei de întoarcere. presiunile. Acestea realizează prelucrarea sistematică şi metodică a părŃilor moi ale corpului şi se aplică în următoarea succesiune: netezire (efleuraj). De aceea.• vibraŃiile. vibraŃii. alunecările se efectuează de la extremitatea distală spre cea proximală. pe membre. batere (tapotament). Netezirea se adresează în special tegumentelor şi constă în alunecări ritmice şi uşoare. Procedee secundare de masaj (ajutătoare): • • • • • • cernutul şi rulatul. scuturările. pe trunchi urmează sensul circulaŃiei de întoarcere spre inimă. ciupirile si pensările. frământat (petrisaj).1. iar pe gât şi ceafă sensul manevrelor este dinspre cap spre umeri şi omoplaŃi.1 PROCEDEELE PRINCIPALE DE MASAJ Manevrele principale nu pot lipsi din aplicaŃiile practice mai importante ale masajului. 6.1. 37 .

Mişcările seamănă cu mângâierea. • transversale (scurte). în funcŃie de efectele care trebuie induse. medii şi scurte. • în zig-zag. Din punct de vedere al modului de aplicare al mâinilor. iar pe suprafeŃele mari cu ambele 38 . în acelaşi sens. netezirea se poate executa cu o mână. întinse sau uşor îndoite. • în cerc. medii şi lungi. Din punct de vedere al direcŃiei sunt: • longitudinale (lungi). pentru netezirea finală: • alternative scurte. • oblice (medii). Netezirea se execută cu faŃa palmară sau dorsală a mâinilor. Pe suprafeŃe mici. cu degetele apropiate sau depărtate. • simultane scurte. Din punct de vedere metodic netezirea este iniŃială şi finală. Ritmul de execuŃie scade treptat spre sfârşitul şedinŃei. numai că se execută cu o anumită presiune şi cu ritm variabil. atunci când se efectuează cu ambele mâini în acelaşi timp şi în acelaşi sens . medii şi scurte. Succesiunea manevrelor în funcŃie de direcŃia şi modul de lucru al mâinilor este următoarea: pentru netezirea iniŃială: • simultane lungi. • alternative. atunci când se efectuează cu mână după mână. medii şi lungi. manevrele sunt: • simultane. • alternative lungi.

netezirea se execută cu vârful a două sau trei degete. Presiunea netezirii este în funcŃie de structura pe care dorim să o influenŃăm: • alunecările uşoare şi superficiale acŃionează asupra pielii. Pe membre. • circulaŃia limfatică este activată de alunecările lente. Se disting următoarele forme speciale de netezire: netezire sacadată. cu marginea ulnară a mâinii sau cu pumnii închişi. Pe suprafeŃele mai întinse şi plane. cu laturile sau cu rădăcina mâinii. gambă. • pentru Ńesuturile profunde se folosesc manevre mai puternice executate cu rădăcina mâinilor. • circulaŃia sângelui în vasele superficiale este activată de presiunile medii. 39 . mâinile se aşază la acelaşi nivel sau una mai sus decât cealaltă. dar destul de apăsate şi efectuate sacadat. netezirea se poate executa cu palma întreagă. braŃ. alunecările se aplică de preferinŃă segmentar. aplicabilă segmentelor circulare (antebraŃ.mâini. • circulaŃia din Ńesuturile profunde este influenŃată de manevrele viguroase. • nervii şi vasele din piele sunt influenŃate de apăsarea redusă. • Ńesutul subcutanat este influenŃat de alunecările mai apăsate. pe porŃiuni anatomice bine delimitate. Ca întindere. Pe suprafeŃele mici şi rotunjite. coapsă). cuprinzând regiunea între police şi celelalte degete. Alunecările executate cu faŃa dorsală a mâinilor şi cu degetele strânse în pumni au efecte mai profunde decât cele executate cu faŃa palmară a mâinii.

2 FricŃiunea se adresează în special Ńesutului celular subcutanat. folosită în regiunile cu păr în exces. aplicabilă la nivelul tendonului lui Achile. înaintea altor procedee mai puternice. Netezirile scurte şi asociate cu presiuni sunt indicate în tratamentul induraŃiilor şi al nodozităŃilor fibroscleroase. sunt stimulante. manevrele mai viguroase activează circulaŃia sângelui în Ńesuturile profunde. utilizată la nivelul tendoanelor şi al spaŃiilor interosoase. 6.1. longitudinală executată cu vârful degetelor. manevrele scurte şi vii. relaxante. ducând la o mai bună oxigenare a muşchilor şi la îndepărtarea mai rapidă a produşilor de catabolism (combate oboseala şi ajută refacerea funcŃională după efort). consecinŃă a acŃiunii mecanice şi reflexelor cu punct de plecare cutanat. alunecările lungi şi uşoare sunt calmante. Efectele netezirii sunt: principalul efect al netezirii este activarea. în ritm rapid şi energic. vasodilataŃie locală de durată. în limita elasticităŃii proprii. 40 . precum şi în dezagregarea şi împrăştierea infiltratelor din Ńesuturile profunde. constă în presiuni şi deplasări ale Ńesuturilor moi subcutanate pe Ńesuturile dure sau pe un plan dur (osos sau cartilaginos). motiv pentru care netezirea este folosită ca manevră pregătitoare în masaj. pe cale reflexă. netezire liniară. a circulaŃiei.netezire „în perie”. netezire în „cleşte”. alunecările lungi şi uşoare reduc sensibilitatea. scad durerea şi contractura musculară pe regiunea masată.

cu o anumită presiune şi sub anumite unghiuri. 41 . După un număr oarecare de mişcări executate pe o mică porŃiune a pielii. le măreşte supleŃea şi elasticitatea. Efectele fricŃiunii: prin acŃiunea mecanică mobilizează Ńesuturile moi. se aplică la nivelul coloanei vertebrale.Din punct de vedere tehnic. asuplizează tegumentul. deplasând mâinile în limita mobilităŃii şi a supleŃei normale a Ńesuturilor masate. Se execută mişcări circulare într-un sens şi apoi în sens opus. fricŃiunea poate acŃiona superficial sau profund. iar unghiul faŃă de planul regiunii respective scade. “în fierăstrău” executată cu marginea cubitală a mâinii. în zig-zag. Astfel. Vârful degetelor se aplică pe tegument. fricŃiunea se execută cu vârful degetelor în sens liniar (longitudinal sau transversal) şi circular (concentric sau excentric). Forme speciale: transversală. cu marginea cubitală. după necesităŃi. până când este cuprinsă toată regiunea. mărindu-se progresiv. După intensitatea presiunilor şi a mărimii unghiului. Presiunea şi amplitudinea mişcărilor de fricŃiune va fi la început mai redusă şi de durată mai scurtă. se aplică la nivelul tendonului lui Achile. medius şi inelar). cu atât acŃionează mai profund. palma sau pumnul. cu cât intensitatea presiunilor creşte. mâna se deplasează încet în vecinătatea locului masat. rădăcina mâinii (eminenŃele hipotenară şi tenară). executată cu vârful a 2-3 degete (index.

eventual coapse). ridicarea lor. executată într-un ritm lent. care reprezintă forma tradiŃională aplicabilă tuturor segmentelor corpului. frământat circular şi şerpuit. se aplică regiunilor voluminoase ale corpului (fese. dar viguroase.1. pe cale reflexă are efecte de durată. scade contractura musculară. scade sensibilitatea locală. 6. care pot apărea la nivelul joncŃiunii miotendinoase. care reprezintă forma specială aplicabilă la nivelul peretelui abdominal etc.tot prin acŃiune mecanică se activează circulaŃia locală (înroşirea pielii). stimulând nutriŃia Ńesuturilor. frământatul constă în ridicarea şi apucarea între degete şi rădăcina mâinii a unei cute de Ńesuturi. ritmul viu şi mişcările scurte.3 Frământatul (petrisajul) reprezintă prinderea muşchilor şi a altor Ńesuturi profunde. circulatorii şi trofice. atât cât permite elasticitatea proprie şi stoarcerea prin comprimare (între degete sau între degete şi palmă) sau prin presiune pe planul profund. frământat între marginile cubitale ale mâinii. fricŃiunile previn rupturile musculare şi smulgerile de fibre. reduce încordarea nervoasă. care reprezintă forma specială aplicabilă segmentelor circulare sau tronconice. stimulează sistemul nervos periferic. care este 42 . frământat cu pumnii. fricŃiunea prelungită. Pe regiunile întinse şi plate. Din punct de vedere tehnic se realizează: frământat „în cută” pe loc sau deplasabilă “în val”.

apoi mâinile se deplasează din aproape în aproape. presiunile fiind însă orientate spre sensul circulaŃiei venoase a sângelui (distal→proximal). Mişcarea se repetă de mai multe ori pe acelaşi loc. Pe masele mari de muşchi.stoarsă prin ducerea rădăcinii mâinii spre degete şi prin comprimarea acesteia pe planul dur. iar muşchii se relaxează. excitabilitatea şi contractilitatea muşchilor. Muşchii sunt prinşi între degete şi palme şi strânşi cu putere. frământatul se execută cu mâinile aplicate în cerc. profund. ori de ducere înainte şi înapoi a cutei prinse între degete. perpendicular pe segment. Frământatul este procedeul cel mai bun pentru masajul Ńesuturilor profunde şi în special al muşchilor. Manevrele se execută de la rădăcina membrelor spre extremităŃi. comparativ cu cele mecanice: ridicarea şi strângerea Ńesuturilor cărnoase dezvoltă elasticitatea. Efectele frământatului Acestea se produc mai ales pe cale reflexă. fără a o scăpa din mâini şi fără a desprinde palma de pe piele. care este prinsă între degete şi podul palmei şi strânsă ca într-un cleşte. La nivelul abdomenului se frământă Ńesuturile grase subcutanate. „în cută” sau „în val”. Pe membre. se execută o mişcare de ridicare şi presare între ele a Ńesuturilor. în axul lung al grupelor de muşchi. 43 . presiunea se slăbeşte apoi. frământatul se execută formând o cută lungă de muşchi. cuta este ridicată şi apoi presată pe planul profund.

se indică în stările de atonie şi atrofie musculară secundară imobilizărilor prelungite ale diferitelor segmente ale aparatului locomotor. prin frământare sunt îndepărtaŃi produşii de catabolism din muşchi. având un efect trofic asupra organismului. 44 . cu vârful degetelor (tangenŃial. „în mănunchi de nuiele”). previne atrofia musculară. se activează circulaŃia. Efectele frământatului se datoresc stimulării circulaŃiei şi troficităŃii nervilor. aplicate pe zone aderente şi infiltrate au efect decontracturant. manevrele lente. 6.4 Tapotamentul (baterea) constă în aplicarea unor lovituri ritmice şi uşoare executate cu diferite părŃi ale mâinii şi ale antebraŃului. manevrele executate rapid induc efecte stimulante.1. manevre de percutat: cu vârful degetelor. cu 1/3 inferioară a antebraŃului. Din acest motiv. Din punct de vedere tehnic. manevre de bătătorit: cu palma în cupă sau ventuză şi cu pumnul cubital sau palmar. manevre de plescăit sau lipăit: cu faŃa palmară a mâinii sau a degetelor. procedeele de tapotament se grupează în: manevre de tocat: cu marginea cubitală (cubito-palmar sau cubito-dorsal). mai ales ale celor motori.prin stoarcere se comprimă vasele profunde.

Manevra se execută cu amândouă mâinile mişcate din articulaŃiile pumnilor. Ńinute faŃă în faŃă. de la o distanŃă mică. Ritmul poate fi foarte viu sau rar şi lent (cap. Manevra se poate executa cu vârful unui singur deget. Pentru a amplifica aceste manevre se adaugă înclinarea laterală a mâinilor şi o mişcare de răsucire a antebraŃelor în pronaŃie şi supinaŃie. Intensitatea 45 . alternativ sau simultan pe regiunea respectivă. cu palmele orientate spre regiunea masată. regiune precordială). „Tocatul” se poate face şi cu marginea ulnară a mâinilor. „Percutatul” este o formă de batere cu vârfurile degetelor uşor îndoite. pentru ca loviturile să nu cadă prea de sus şi să nu fie intense. Intensitatea manevrelor rezultă mai mult din greutatea degetelor şi a mâinilor. Mâinile se mişcă alternativ sau simultan. lovind cu partea laterală şi dorsală sau cu cea laterală şi palmară. iar antebraŃele apropiate de regiunea masată. mişcându-se din articulaŃiile pumnilor. prin mişcări suple şi repezi. apoi acestea cad pasiv. Degetele întinse. decât din contracŃiile musculare. BraŃele trebuie să fie apropiate de trunchi. cu o mână sau cu amândouă mâinile. Mâinile cad moi. Intensitatea loviturii trebuie să fie unică. Mişcările se execută activ. Pe regiunile sensibile. „Plescăitul” este o manevră de lovire cu faŃa palmară a degetelor şi a mâinii. medie sau mare. Se execută cu mâinile moi şi uşoare. depărtate între ele şi uşor flectate cad perpendicular pe piele. într-un ritm foarte viu. într-un ritm foarte viu. rezultat al greutăŃii mâinilor.„Tocatul” se execută cu degetele ambelor mâini. intensitatea loviturilor trebuie să fie mai mică. pe mase mari de muşchi. numai atât cât este necesar să se ridice antebraŃele la o înălŃime potrivită.

Manevra se poate executa în două moduri: • cu degetele şi palmele strânse “în căuş”. intensitatea manevrei creşte dacă se execută cu pumnul închis sau cu marginea ulnară a pumnului. care se înroşeşte şi se încălzeşte. indicată mai ales în masajul regiunilor musculoase şi puŃin sensibile. Manevrele baterii reduc în timp sensibilitatea nervilor senzitivi. iar loviturile sunt scurte. cu intensitate mai mare şi un timp mai îndelungat. Ritmul mişcărilor este foarte viu. „Bătătoritul” se deosebeşte de „plescăit “ prin felul de a lovi cu palmele şi degetele Ńinute bine întinse şi foarte apropiate de suprafaŃa masată. Se indică în masajul excitant al unor regiuni întinse. • cu pumnul: este o manevră mai puternică. Efectele baterii variază în funcŃie de intensitatea şi ritmul loviturilor. prin vasodilataŃie. efectul lor excitant este diminuat. Loviturile active sunt mai puternice.bătătoritul este mai puŃin aspru. la persoanele sănătoase şi viguroase. un aflux crescut de sânge în regiunea masată. acŃionează asupra nervilor vasomotori şi provoacă. Dacă manevrele sunt tangenŃiale. Se execută cu pumnul incomplet închis. plescăitul şi bătătoritul executate într-un ritm rapid. dar pot deveni dureroase. AcŃiunea specifică este excitantă şi se validează prin intermediul nervilor periferici. de supleŃea mişcărilor şi de sensibilitatea pielii şi a Ńesuturilor masate. cărnoase şi puŃin sensibile. Tocatul. 46 .loviturii depinde numai de greutatea proprie a acestor segmente.

secundar dezvoltând proprietăŃile funcŃionale ale muşchilor. dar se pot efectua şi de-a lungul unui nerv. cu palma şi cu degetele întinse sau cu pumnul închis. Mişcările sunt asemănătoare unui tremurat continuu şi rezultă din contracŃiile alternative ale muşchilor agonişti şi antagonişti ai degetelor şi mâinii pe de o parte. FrecvenŃa şi amplitudinea deplasării mâinilor sunt variabile şi induc efecte opuse.Excitarea nervilor motori produce o creştere a tonusului muscular şi chiar o contracŃie a fibrelor musculare. de aceea se completează sau se înlocuiesc cu forme instrumentale. 47 . favorizează eliminarea secreŃiilor bronhice. şi ai antebraŃelor şi braŃelor. vibraŃiile se aplică pe porŃiuni restrânse. contracturilor musculare. la nivel toracic. cu podul palmei sau cu rădăcina mâinii. vibraŃiile manuale sunt obositoare şi greu de executat.1. Baterea are efecte stimulatoare asupra circulaŃiei şi nutriŃiei Ńesuturilor profunde. oboselii musculare. VibraŃiile manuale se execută cu vârful degetelor sau cu faŃa lor palmară. pe de altă parte. muşchi. 6. spasmelor.5 VibraŃiile constau din imprimarea în Ńesuturi a unui număr cât mai mare de mişcări oscilatorii pe unitatea de timp. Manevrele de batere sunt contraindicate în tratamentul afecŃiunilor dureroase. ele se execută pe loc sau cu deplasare laterală. De regulă. fără a se produce un lucru mecanic. în jurul unei articulaŃii sau pe un segment. se indică în tratamentul atoniei şi/sau atrofiilor musculare posttraumatice. Din această cauză. Percutatul.

VibraŃiile executate cu ritm rapid şi amplitudine crescută au efecte excitante asupra sistemului nervos central. Mişcările vibratorii. fricŃiunile şi frământatul. TrepidaŃia toracelui se asociază cu mişcările de respiraŃie. atunci când sunt executate cu amplitudine scăzută. decongestionante şi calmante. încălzire şi relaxare. după indicaŃiile medicului. Aceste procedee au în general aceleaşi efecte şi indicaŃii ca şi vibraŃiile.Manevrele fine şi prelungite sunt liniştitoare. care completează acŃiunea procedeelor fundamentale. 6. 48 . se intercalează sau se adaugă o serie de alte câteva manevre numite ajutătoare sau secundare. vibraŃiile produc efecte reflexe profunde. care au o amplitudine şi o intensitate mai mare decât vibraŃiile obişnuite. prin reducerea stratului adipos. accentuându-se spre sfârşitul inspiraŃiei. Aplicate pe torace şi pe abdomen. se numesc trepidaŃii. producând o senzaŃie de amorŃire. al expiraŃiei şi al pauzei respiratorii. în tratamentul unor afecŃiuni dureroase şi congestive ale organelor interne. dar şi efecte estetice. reduc sensibilitatea pielii şi a Ńesuturilor superficiale. sunt folosite.2 PROCEDEELE SECUNDARE DE MASAJ Între procedeele sau manevrele principale de masaj sau după efectuarea acestora. VibraŃiile manuale se combină cu netezirea. se aplică îndeosebi pe spate şi pe torace. La nivelul toracelui produc expulzia secreŃiilor bronşice.

altele au caractere tehnice proprii şi vin să îmbogăŃească procedeele de bază ale masajului. Cele mai importante manevre ajutătoare sunt: cernutul şi rulatul. scăderea 49 . asociate cu vibraŃii. urmată de hiperemie locală şi scăderea sensibilităŃii până la anestezie. presiunile. 6. sunt numite presiuni vibrate. Presiunile constau în apăsări superficiale sau profunde. tracŃiunile şi tensiunile. de jos în sus. alternativ. Mâinile se deplasează ritmic. Rulatul şi cernutul se aplică segmentelor circulare sau Rulatul constă în prinderea segmentului respectiv între feŃele palmare ale mâinilor cu menŃinerea degetelor în extensie. prin ridicări şi presiuni alternative. tronconice.Unele dintre aceste manevre secundare derivă din cele principale. asociate cu mişcări respiratorii în ritmul frecvenŃei respiratorii normale (16-18 respiraŃii pe minut). pe care deseori le şi însoŃesc.3.3. scuturările. 6. Se aplică în diverse moduri: simple. decongestive asupra maselor musculare şi redau supleŃea structurilor masate. anterior şi posterior sau invers. Presiunile puternice produc asupra pielii o uşoară ischemie iniŃială cauzată de scăderea afluxului de sânge către zona masată. Au acŃiuni relaxante. ciupirile şi pensările.

cu priză medie (între podul palmei şi degete) sau mare (între vârfurile degetelor celor două mâini). ciupirile se execută cu priză mică (între police şi index). cu condiŃia să fie executate cu blândeŃe blând şi să atingă amplitudinea maximă de mişcare. 6. Astfel. tensiunile şi scuturările acŃionează mai ales asupra articulaŃiilor şi Ńesuturilor periarticulare. Efectele scuturărilor depind de ritmul execuŃiei. executate pe axele de mişcare ale fiecărei articulaŃii. ritmul rapid va declanşa efecte stimulante locale şi generale. Ciupirile şi pensările se aplică pe porŃiunile musculoase ale membrelor.tonusului muscular local şi secundar. care folosesc fie zonele de inervaŃie metamerică (ce urmăresc dermatoamele) descrise de Head şi modificate de Hensen şi Schillak. mişcarea bruscă şi exagerată poate produce contractură musculară şi. Tensiunile cresc mobilitatea articulară. precum şi scăderea presiunii intraarticulare. DiferenŃa constă în prizele cu care se realizează. în sens viscero-musculo-cutanat. Astfel. redeschiderea focarului de fractură.3. 6. TracŃiunile. secundar. Efectele pozitive asupra Ńesuturilor perimusculare şi periarticulare sunt induse prin întreruperea arcurilor reflexe la nivelul dermatoamelor sau miotoamelor. fie punctele şi meridianele din acupunctura tradiŃională chineză.3. în timp ce ritmul lent va avea efecte relaxante. TracŃiunile şi tensiunile realizează întinderea elementelor articulare şi periarticulare. 50 . Tensiunile sunt mişcări pasive. executate ritmic la nivelul membrelor sau ale segmentelor acestora. mai ales după fracturi. relaxare musculară şi scăderea sau dispariŃia oboselii. Scuturările constau în mişcări oscilatorii ample. Pe acest tip de „presiune profundă” se bazează tehnicile masajului reflex. TracŃiunile se realizează în axul longitudinal al segmentelor.

MASAJUL SPECIAL Masajul special utilizează. a intensităŃii şi a presiunii. Masajul cu jet de aer cald. Masajul reflexogen. • tehnica Knapp. tehnici clasice. vibraŃii şi presiuni.Aplicate în ritm rapid. 6. Masajul instrumental. Masajul reflexogen se bazează pe influenŃa reflexă a unor manevre clasice aplicate pe zonele de proiecŃie dureroasă tegumentară sau periostală. Masajul special include mai multe procedee. Această categorie include tehnicile: • tehnica Cyriax. 51 . • tehnica Vogler. Hidromasajul. Masajul limfatic. respectiv neteziri. În general. Masajul cu gheaŃă. fricŃiuni. în general. dintre care vi le prezentăm pe cele mai des utilizate. orice procedeu de masaj poate induce efecte stimulante sau relaxante prin modificarea ritmului. • masopunctura chinezească. au efecte excitante.3. Masajul cu bule gazoase în apă etc.

2. Prin mobilizarea transversală a Ńesuturilor moi se refac zonele de clivaj şi de alunecare fiziologică ale muşchilor şi ale tendoanelor.• masajul Ńesutului conjunctiv. prin palpare directă sau prin creşterea tensiunii musculare obŃinută prin contracŃie izometrică. fie indexul şi mediusul suprapuse. peritendinitelor. presiunile se execută fie cu 52 . producând hiperemie şi diminuarea durerii la locul de aplicare. Tehnica Vogler (masaj periostal) constă în depistarea punctelor dureroase şi aplicarea de presiuni la acest nivel. Tehnica Cyriax se foloseşte în tratamentul tendinitelor. Este contraindicat în stadiul acut al afecŃiunilor amintite anterior şi în afecŃiunile inflamatorii ale aparatului locomotor. miotendinitelor. • masajul pe zone reflexogene Head. Durerea produsă trebuie să fie suportabilă. leziunilor musculare cicatrizate. Tehnica Cyriax numită şi masaj transversal profund se execută în următoarele etape: 1. Se execută fricŃiuni circulare. Are o acŃiune trofică locală. Masajul transversal profund realizează înlăturarea aderenŃelor fibroase secundare traumatismelor aparatului locomotor. antrenând pielea perpendicular pe direcŃia fibrelor. durata şedinŃei nu va depăşi 20 de minute. Se depistează punctul ligamentar sau tendinos cel mai dureros. presiunea este foarte uşoară la început şi se intensifică pe măsură ce durerea scade. de mică amplitudine. concentrice sau excentrice. Se aplică pe acest punct dureros fie policele. în sechelele după entorse. 3.

ŞedinŃele se repetă de 2-3 ori pe săptămână. apoi se trece pe alte puncte dureroase la palpare. Masajul periostal combate fenomenele congestive. devine suportabilă pe parcurs şi dispare la sfârşit. Presiunea se exercită timp de 2-3 minute pe fiecare punct. 53 . de contractură şi le atenuează pe cele dureroase. punctelor dureroase care corespund: inserŃiilor musculare. zonelor de fibroză. fiind însoŃită de fricŃiuni circulare. Dezavantajul metodei constă în faptul că pacientul are dureri pe toată durata aplicării presiunii. până la vindecare. tendinoase. prin aplicare pe zona de proiecŃie periostală învecinată zonei afectate. Manevra se poate repeta de 2-3 ori pe un punct. Masajul periostal poate fi folosit în tratamentul sechelelor după afecŃiuni traumatice ale aparatului locomotor. pentru prevenirea stazei. Durerea declanşată are următoarea evoluŃie: este destul de intensă la început. zonelor de emergenŃă ale nervilor. Masajul constă în presiuni moderate urmate de fricŃiuni circulare. sistemului venos al membrelor inferioare. care interesează Ńesuturile ligamentare şi musculare. Intensitatea şi durata presiunilor se vor adapta toleranŃei bolnavului. ligamentare. fie cu articulaŃiile interfalangiene proximale ale indexului şi mediusului flectate. abdomenului pentru efectul anticonstipant.vârfurile degetelor foarte bine întinse. 3. 2. Tehnica Knapp reprezintă practic presiuni profunde. repetate de 40-50 de ori. centripete executate la nivelul: 1. concentrice sau excentrice.

contracturile musculare din artroze şi periartrita scapulohumerală. periartrită scapulohumerală. care creşte treptat. ca urmare a „dezechilibrului vegetativ”. cu răspunsuri reflexe vegetative. cicatrici. cum ar fi: miozitele de efort. în tendinite şi entezite. cu pulpa degetelor sau chiar cu unghia.Masopunctura chinezească (presopunctura) este o tehnică derivată din acupunctură. Masajul pe zone reflexogene Head se bazează pe faptul că un anumit neuromer inervează prin fibre nervoase vegetative o arie viscerală şi în 54 . Punctele sunt situate pe anumite meridiane. în direcŃia policelui. aceasta necesită cunoaşterea perfectă a localizării punctelor asupra cărora se acŃionează prin masaj. Se procedează astfel: 1. se întinde Ńesutul conjunctiv prin plasarea policelui şi a inelarului pe tegument. dureri lombosacrate. se deplasează Ńesutul. Întinderile se vor doza în funcŃie de pragul durerii. înlocuind astfel acele. prin întinderea Ńesutului conjunctiv. micşorarea tonusului muscular şi realizarea relaxării musculare. la nivelul acestora se execută fricŃiuni superficiale. în limita elasticităŃii maxime. care execută o adducŃie maximă. Masajul Ńesutului conjunctiv se bazează pe efectul stimulării nervilor periferici. în afecŃiuni ale sistemului nervos periferic de tip nevralgie. prin tracŃiune pe masa tisulară. 2. Se recomandă în: miogeloze. Acest procedeu are ca efecte reducerea durerii. Procedeul se foloseşte în afecŃiuni musculare.

pe întreg peretele abdominal şi mai apoi în zona epigastrică. pentru intestinul subŃire. prin fibre nervoase somatice. • zona ombilicală. pentru stomac. După Mackenzie şi Head. cu genunchii depărtaŃi. Masajul zonei stomacului se aplică în epigastru şi în hipocondrul stâng. În acest fel se explică senzaŃiile de hiperestezie sau durere proiectate pe tegumentele abdomenului din dreptul organului subiacent sau pe zone ale pielii situate la distanŃă. o suprafaŃă bine delimitată a tegumentelor. Se începe cu o manevră calmantă. • flancul stâng. în sensul acelor de ceasornic. în cazul suferinŃei unui viscer. numită dermatom. pentru colonul sigmoid. • hipogastrul. prin neteziri circulare. trece pe sub rebordul costal drept până în partea laterală a hipocondrului drept. apoi netezirea începe în epigastru. Masajul zonei ficatului şi a veziculei biliare începe prin neteziri circulare în sens orar la nivelul peretelui abdominal. • hipocondrul drept. impulsurile plecate de la acest nivel sunt proiectate de centrii talamici pe zonele somatice ale pielii. Se mai pot efectua vibraŃii cu degetele sau cu palma în timpul expiraŃiei. Pentrul masajul acestor zone. pacientul stă în decubit dorsal. pentru vezica urinară. pentru ficat şi vezicula biliară.acelaşi timp. • flancul drept. Principalele zone reflexogene ale abdomenului pentru masajul diverselor organe sunt următoarele: • epigastrul. pentru colonul ascendent. 55 .

apoi spre stânga. La început se efectuează un efleuraj al peretelui abdominal. duş-masajul. pe flancul stâng până la fosa iliacă stângă. absorbŃia şi evacuarea căilor biliare. Masajul colonului se face cu scopul de a-l stimula pe segmente. de la nivelul cecului de-a lungul colonului ascendent până la unghiul hepatic. se începe cu neteziri circulare ale peretelui abdominal. Masajul subacval (duşul subacval) se execută cu corpul în imersie totală sau parŃială folosind jeturi de apă caldă sub o presiune de 0. netezirea se face în jos.Masajul intestinului subŃire se efectuează în zona ombilicală. după care se trece la executarea unor neteziri cu ambele mâini. Apoi. tot în sens orar. în tulburările de motilitate gastrică. Este indicat în dischineziile biliare. de-a lungul colonului transvers până la unghiul splenic. Masajul pe zonele reflexogene ale abdomenului favorizează normalizarea funcŃiilor motorie şi secretorie ale aparatului digestiv. jetul se va dirija din adâncime spre 56 . cu efect calmant. Se poate aplica şi percutarea efectuată cu vârful degetelor. de-a lungul colonului descendent şi sigmoid.5-6 atmosfere. începând din flancul drept. pe acelaşi traseu şi în acelaşi sens. Tehnica de execuŃie: masajul subacval este precedat de imersie cu o durată de 5 minute pentru acomodarea pacientului cu temperatura (34-40°C) şi presiunea hidrostatică. Hidromasajul include: masajul subacval. Manevrele încep în fosa iliacă dreaptă. trecând prin epigastru şi apoi în flancul stâng. în sens orar. în constipaŃii atone şi în ptoze viscerale. apoi. continuate cu neteziri circulare în jurul ombilicului. acŃionează prin factorul termic şi prin cel mecanic. în sensul acelor de ceasornic.

de aceea pacientul nu va părăsi cada decât după evacuarea apei şi efectuarea unui duş rece. zig-zag. în profunzime. Este mai puŃin obositor pentru persoana care-l execută. ŞedinŃa începe şi se finalizează cu masajul picioarelor. de la o distanŃă de 5-10-15 cm de corp în linii drepte. deoarece aceasta este reglabilă în funcŃie de sensibilitatea zonei tratate. pe zonele dureroase. fesele. iar incidenŃa unghiului va scădea de la 90° la 30°. Se evită reperele osoase şi periostul. şoldurile. 4. care vor creşte treptat. realizează o vasodilataŃie profundă în zona de aplicare. 3. Permite o relaxare optimă a musculaturii sub acŃiunea factorului termic şi a presiunii hidrostatice. presiunea jetului de apă fiind mai agreabilă. decât prin masaj manual. Temperatura apei se scade treptat cu 3 până la 9°C. echipament de protecŃie pentru persoana care aplică procedura. Permite un masaj mai eficient. Avantajele duşului subacval: 1. secŃiunea duzelor va creşte de la 40 la 120 cm2. Din cauza vasodilataŃiei profunde există riscul hipotensiunii ortostatice. Dezavantajele procedurii sunt următoarele: necesită o instalare perfectă a compresorului electric şi a vanei. 57 . în zone ale corpului cu straturi mari de Ńesut adipos şi muscular: lombele.suprafaŃă. favorizând procesele de resorbŃie. Masajul subacval are următoarele efecte: 1. 2. Realizează un confort deosebit pentru pacient. Se începe cu presiuni mici. cerc sau punctiform.

inflamatorii sau traumatice ale aparatului 4. exteriorizată prin hiperemie importantă. produce relaxare musculară. la o temperatură de 38°C. pe spate. jeturile acŃionează de la o înălŃime de circa de 60 cm. în celulită şi în obezitate. pentru stimularea peristaltismului intestinal în constipaŃiile atone. efect tonifiant şi resorbant. concomitent cu efectuarea unor manevre de presiune şi fricŃiune. Duş-masajul constă în proiectarea unor jeturi verticale de apă caldă sub diverse presiuni.2. spondiloze. reprezentând un mijloc excelent de analgezie ligamentară. relaxator şi sedativ. torace. favorizează înlăturarea proceselor aderenŃiale secundare afecŃiunilor locomotor. Crioterapia este indicată în tratamentul escarelor. Masajul instrumental include printre altele: 58 . al redorilor articulare secundare traumatismelor aparatului locomotor. al afecŃiunilor posttraumatice acute şi nu numai. 3. IndicaŃii: mialgii. articulară sau a zonelor de inserŃie. stimulează activitatea motorie a unor organe abdominale. VasoconstricŃia iniŃială este urmată de o vasodilataŃie activă. nevralgii. în contracturile musculare antalgice. Durata procedurii este de 5-10 minute şi se aplică. Efecte: vasodilataŃie profundă. în revenirea supleŃei cicatricelor dureroase după leziuni musculare. abdomen sau membre. reacŃională. sechele după fracturi. musculară. entorse. de obicei. procese aderenŃiale abdominale postinflamatorii. Astfel. luxaŃii. al proceselor aderenŃiale. Procedura este indicată în tratamentul edemelor. Masajul cu gheaŃă (crioterapia) constă în aplicarea locală de gheaŃă. se induce rapid un efect analgezic de suprafaŃă.

Masajul asociat cu contracŃia izometrică este o tehnică specială. evacuarea lichidului interstiŃial excedentar pe cale limfatică. în direcŃia de evacuare a acestora. care facilitează relaxarea muşchilor. Masajul pneumatic foloseşte aparate cu manşon gonflabil. vibromasajul. cu efect favorabil asupra circulaŃiei de întoarcere. OscilaŃiile se pot regla ca amplitudine şi frecvenŃă. care se pot adapta cu uşurinŃă configuraŃiei anatomice a zonei şi sensibilităŃii locale. venoasă şi limfatică. dar ferme. Nu solicită maseurul. de aceea durata şedinŃei poate fi prelungită. comparativ cu masajul manual. care realizează presiuni locale continue sau intermitente. dar mai ales vibraŃii) cu ajutorul unor aparate. Regiunile corpului se abordează în următoarea succesiune: iniŃial cele apropiate de canalele limfatice drept şi stâng şi apoi cele mai îndepărtate. 2. Sunt mai puŃin agreabile decât manevrele manuale.masajul pneumatic. Vibromasajul constă în aplicarea unor manevre clasice de masaj (neteziri. 59 . Masajul limfatic stimulează prin manevre lente. 2. Avantaje: 1. Oferă o gamă redusă de manevre. Prizele se orientează de-a lungul vaselor limfatice. Dezavantaje: 1. de aceea se recomandă în tratamentul edemelor şi limfedemelor.

Drenajul limfatic manual se poate executa prin două tehnici: a) Tehnica apelului sau a aspiraŃiei. profunde. Avantaj: intensitatea manevrelor este cel mai bine dozată. În cursul relaxării. Edemele beneficiază de efleuraj. dar presiunea este orientată în sensul reîntoarcerii limfatice. se indică anumite manevre de masaj.Stimularea evacuării limfatice este susŃinută de creşterea tonusului vagal. realizând o succesiune de presiuni urmate de relaxarea tisulară. Este realizată numai la nivelul colectorilor limfatici. în insuficienŃele circulatorii venoase şi/sau limfatice se efectuează şi fricŃiuni. datorată manevrelor blânde. 60 . Tehnica poate fi utilizată numai atunci când capilarele există sau când sunt căi de înlocuire a acestora. pe zona infiltrată. Masajul clasic şi unele forme ale masajului special pot fi executate chiar de subiect. Ńesuturile comprimate reiau forma iniŃială. liniştitoare. b) Tehnica resorbŃiei: mâna exercită presiuni intermitente. o INDICAłIILE MASAJULUI În funcŃie de simptomele şi semnele prezente. sub forma automasajului. Mâna se deplasează în mod progresiv din partea proximală în cea distală. presiuni locale. blânde. Are ca scop golirea colectorilor care drenează regiunea şi să exercite un apel sau o aspiraŃie asupra regiunii infiltrate propriu-zis. Dezavantaje: se pot aborda doar câteva regiuni şi presupune cunoştinŃe temeinice multidisciplinare. în acest moment capilarele limfatice se deschid pentru a lăsa să penetreze moleculele excedentare din spaŃiul interstiŃial.

În hipertoniile de origine centrală se efectuează neteziri lungi pe muşchii antagonişti. care constă în: • • • Mobilizarea viguroasă a planului profund cu ajutorul planului superficial. local. În crampe şi contracturi musculare se indică neteziri lungi. 7. manevrele se efectuează de la periferia zonei afectate spre locul dureros. Frământat cu priză mică. în cicatricele postarsuri sau cheloide şi.În infiltratele subcutanate şi nodulii musculari induraŃi (apar în nevralgia sciatică. Tulburările trofice şi leziunile cutanate beneficiază de masajul trofic. Crioterapie în escare. masajul poate fi de două feluri. deoarece este contraindicată masarea muşchiului spastic. lombalgii. crurală. 61 . urmate de frământatul profund (este utilă aplicarea de căldură . cervicobrahială. o Masaj parŃial: regional. efectele relaxante fiind induse reflex. cu priză mare. MASAJUL PARłIAL ŞI GENERAL – TEHNICĂ În funcŃie de mărimea suprafeŃei corpului pe care este aplicat. artroze) se efectuează fricŃiuni superficiale locale circulare. o Masaj general.Solux). în vergeturi. cu ritm şi intensitate scăzută. Durerile ligamentare şi tendinitele se tratează prin masaj transversal profund (tehnica Cyriax).

Masajul general constă din prelucrarea metodică a tuturor părŃilor moi ale corpului. până în regiunea cefei. peretele abdominal şi peretele toracic. 7. Masajul parŃial – local se aplică pe părŃi mai mici sau pe anumite elemente anatomice: pe o articulaŃie. Cel ce urmează să fie masat este aşezat în decubit ventral. palmele cu degetele întinse şi apropiate se îndreaptă în sus de-a lungul coloanei vertebrale. în funcŃie de forma şi structura fiecărei regiuni.1. masând pe rând toate regiunile şi segmentele anatomice. 7.1 MASAJUL SPATELUI PoziŃia.1 MASAJUL PARłIAL Tehnica masajului parŃial este diferită.1. 7. pe un grup de muşchi. Masajul spatelui se începe prin neteziri lungi şi lente. pe un mănunchi vascular. începute în regiunea sacrată şi continuate în sus până la baza gâtului.1 MASAJUL TRUNCHIULUI. palmele se îndepărtează încet în sens lateral şi cu degetele depărtate între ele alunecă la început paralel cu 62 . Maseurul stă sau şade pe un scăunel în stânga subiectului. La început. după câteva manevre.Masajul parŃial – regional se aplică pe suprafeŃe sau porŃiuni bine delimitate din punct de vedere anatomic şi funcŃional: pe regiuni ale trunchiului. Pe spate se pot aplica toate procedeele principale de masaj. trunchiul prezintă trei regiuni: spatele. pe segmente ale membrelor.1. pe un tendon. cu fruntea sprijinită pe dosul mâinilor sau cu capul răsucit într-o parte şi cu braŃele întinse pe lângă trunchi. Din punct de vedere al tehnicilor de masaj.

dar mai ales în lungul coloanei vertebrale. podul palmei. pe porŃiuni mai reduse cu degetele. locale se execută pe segmente. adaptându-se la relieful regiunii şi la grosimea şi consistenŃa părŃilor moi. 63 . apoi mâinile se îndreaptă. peste şolduri. Pe omoplaŃi. Frământatul se execută formând o cută de piele şi Ńesuturi între vârful degetelor flexate. pe omoplaŃi şi pe umeri. Manevrele scurte. Manevrele se execută insistent. Ritmul mişcărilor creşte progresiv. Frământatul este urmat de manevra de tocat cu marginile ulnare ale degetelor. peste omoplaŃi şi umăr. se efectuează manevre alternative. manevrele lungi de alunecare sunt urmate de manevre scurte executate în ritm viu. apoi oblic. pornind din regiunea sacrată. marginea ulnară a mâinii sau cu pumnul. pe regiunea lombară. executat în ritm viu. de o parte sau de alta a coloanei vertebrale: pe fese. pe spaŃiul interscapular. cu punct de sprijin pe piele şi rădăcina mâinii. cu rădăcina mâinilor. În masajul stimulant. FricŃiunea se execută cu palmele întinse. După netezirea cu ambele mâini. Frământatul se execută pe toată întiderea spatelui. Manevrele se pot executa cu o singură mână sau cu ambele. care presează şi strânge cuta de jos în sus şi dinapoi-înainte. omoplaŃi şi umeri. iar pe spatele mai musculos. tocatul se execută cu faŃa palmară a degetelor. urcând şi coborând pe întreaga suprafaŃă a spatelui.coloana vertebrală. pe flancuri. de o parte şi de alta a coloanei vertebrale şi apoi pe părŃile laterale ale spatelui. simultan sau alternativ. pe coaste. umeri şi pe părŃile laterale ale spatelui. coaste.

care cad aproape perpendicular pe piele. numai cu vârful degetelor. Cel ce urmează a fi masat este în decubit dorsal. de o parte şi de alta a coloanei vertebrale. La persoanele sensibile se aplică. 7. la sfârşit. Masajul spatelui se încheie cu o netezire uşoară. executate cu o mână sau cu amândouă mâinile. La persoanele robuste. după tapotament se aplică presiuni ascendente şi descendente. al bolilor degenerative sau inflamatorii ale coloanei vertebrale.1.2 MASAJUL PERETELUI TORACIC (regiunea anterioară şi laterală a pieptului) PoziŃia. rezemat pe un plan uşor înclinat. Masajul peretelui toracic se începe cu neteziri uşoare şi ritmice. executate cu palmele. Maseurul stă în picioare sau şade pe un scaun. Masajul spatelui este indicat în tratamentul deviaŃiilor coloanei vertebrale. în combaterea hipotoniei sau atoniei musculare. iar la nevoie se răsuceşte puŃin trunchiul pe partea opusă regiunii pe care dorim să o masăm. simultan sau alternativ. Pentru masajul părŃilor laterale se duc braŃele în sus şi se pun mâinile sub ceafă. în dreapta celui pe care-l masează. cu capul sprijinit mai sus decât trunchiul. care alunecă simultan sau 64 . o netezire vibratorie sau zig-zag de-a lungul coloanei vertebrale.În continuare se execută bătătoritul percutat. în contractura musculară paravertebrală.1. după care spatele se acoperă cu un prosop. urmează plescăitul executat cu faŃa palmară a degetelor sau cu palmele întinse. iar la urmă bătătoritul cu palmele întinse sau strânse „în căuş”. lentă şi prelungită. manevre care au efect liniştitor.

Masajul se începe cu o netezire orientată în sensul circulaŃiei venoase. Este aceeaşi cu cea de la masajul peretelui toracic. în expiraŃie. Masajul toracelui este indicat în: atrofiile şi insuficienŃele funcŃionale ale toracelui. FricŃiunea se execută cu degetele. care este prins între police şi restul degetelor.1. Pentru a mări relaxarea muşchilor abdominali se recomandă ca subiectul să-şi flecteze puŃin genunchii şi şoldurile şi să-şi sprijine picioarele pe tălpi. cu presiuni pe baza toracelui. cu marginea ulnară sau cu rădăcina mâinilor. Manevra se efectuează pe toată suprafaŃa toracelui. calmantă. la debili. 7. evitând regiunile precordială şi mamară. Tocatul şi percutatul se folosesc mai puŃin. de la baza toracelui spre regiunea sternală şi spre umeri. stern. la cei cu boli cronice. apoi netezirile sunt mai scurte şi mai dese şi se aplică pe suprafeŃe mai puŃin întinse: coaste. ocolind regiunea mamară. Netezirile sunt la început lungi şi lente. cuprinzând toată suprafaŃa anterioară şi părŃile laterale ale toracelui.3 MASAJUL PERETELUI ABDOMINAL PoziŃia. la convalescenŃi. dar mai ales pe părŃile musculoase.1. după boli ale aparatului respirator. în 65 . Frământatul în „cută” se execută la marginea inferioară a muşchiului pectoral. După masajul toracelui se indică câteva respiraŃii ample. Alunecările se execută la început în regiunea supraombilicală. Alunecările se îndreaptă apoi pe părŃile laterale ale toracelui de-a lungul spaŃiilor intercostale.alternativ. cu palmele. umeri. Masajul toracelui se încheie cu o netezire uşoară.

când se îndreaptă în sus şi lateral. Mişcările se execută simultan sau alternativ. mai rar cu marginea ulnară a mâinii şi foarte rar cu degetele. FricŃiunea este procedeul de bază în masajul peretelui abdominal. Manevrele pot fi executate legate între ele printr-o mişcare de alunecare: palmele pornesc din regiunea ombilicală în sus până la coaste. 66 . în această situaŃie. apoi lateral spre flancuri. amplu şi într-un ritm rapid. regiunea epigastrică. Manevrele de netezire se execută lent şi prelungit. Manevra se execută cu palma întreagă. Se aplică în continuare o formă de tocat cu vârful şi pulpa degetelor. parcurgând regiunea subombilicală şi fosele iliace. Pentru influenŃarea straturilor subcutanate se aplică frământatul „în cută”. regiunea subcostală. flancuri. manevra se repetă. Cuta este prinsă între degete şi palme şi prelucrată insistent. pe care le depăşesc. şi invers. pe toată întinderea peretelui abdominal.sus până peste arcurile costale. ajungând în flancuri. manevrele se vor executa ferm. spre simfiza pubiană. Frământatul nu influenŃează prea mult musculatura peretelui abdominal. în sensul spaŃiilor intercostale. din aproape în aproape. executat uşor şi suplu. În situaŃia în care persoanele sunt foarte sensibile (se gâdilă). Alunecările se pot efectua şi pe o porŃiune limitată: fosele iliace. de o parte şi de alta a abdomenului. atunci când se îndreaptă în jos şi înăuntru. cu podul palmei sau cu rădăcina mâinii. de aici coboară înăuntru. începând cu vârful degetelor şi terminând cu rădăcina palmelor. manevrele sunt mai scurte şi mai frecvente. apoi se răsucesc în afară. în jos şi înăuntru. se execută apoi în regiunea subombilicală. tangenŃial la suprafaŃa abdomenului.

cu rădăcina mâinii.2 MASAJUL MEMBRELOR INFERIOARE Masajul membrelor inferioare se face de preferinŃă pe segmente. IndicaŃiile şi contraindicaŃiile masajului abdominal se vor stabili de către medic. 1. 67 . cu faŃa palmară sau dorsală a degetelor. 7. atât a peretelui. liniştitoare. se continuă cu coapsa şi se încheie cu gamba.1. se recomandă câteva respiraŃii ample. Pentru masarea feŃei posterioare a membrelor inferioare. Masajul peretelui abdominal se încheie cu o netezire uşoară. dar şi asupra organelor abdominale.1. în jos spre coapse şi lateral spre şolduri. 7. nu sunt permise alte procedee de batere. care alunecă în sus spre regiunea lombară. cu pumnii închişi. pacientul va adopta poziŃia de decubit ventral. în urma examinării atente a întregului abdomen. prelungit cu o scurtă alunecare pe piele.2. Pentru masajul şoldului şi al părŃilor laterale ale coapselor se poate utiliza poziŃia de decubit lateral. pacientul va fi în decubit dorsal. Chiar dacă abdomenul este musculos şi rezistent. După masaj.Se mai poate executa percutatul. Urmează fricŃiuni energice executate cu podul palmei.1 Masajul feŃei posterioare a membrelor inferioare se începe cu regiunea fesieră. Masajul regiunii fesiere se începe cu neteziri executate cu ambele mâini. superficială. iar pentru masarea feŃei anterioare. PoziŃia. Masajul peretelui abdominal are efecte în primul rând asupra elementelor anatomice ale peretelui. „mână peste mână”. cât şi a organelor intraabdominale.

„în cută”. fie sprijinind- 68 . executate cu pumnii închişi. se execută alunecări lungi şi lente. Cernutul şi rulatul coapsei măresc supleŃea Ńesuturilor şi combat încordarea muşchilor. 3. Bătătoritul se face cu pumnul deschis sau închis şi cu marginea ulnară a mâinilor. apoi scurte. subiectul va fi aşezat în decubit ventral. gamba se menŃine în această poziŃie fie cu ajutorul unei mâini. pentru a mări presiunea manevrei. cu genunchiul uşor flectat şi cu piciorul în uşoară flexiune plantară. pe rând sau combinate între ele. dar pătrunzătoare. Masajul coapsei necesită multă vigoare pentru a putea influenŃa musculatura voluminoasă a acestui segment. „şerpuit” şi. Tocatul. Procedeul de bază al masajului coapsei este frământatul. cu rădăcina mâinii sau „mână peste mână”.Frământatul muşchilor fesieri se execută folosind ritmic greutatea corpului. La început. mai ales. Netezirea se execută cu ambele palme aplicate în cerc în jurul coapsei. care se poate executa pe toată întinderea feŃei posterioare a membrelor inferioare. „în cerc”. plescăitul şi bătătoritul se execută cu putere. Masajul coapsei se încheie cu netezire uşoară. Masajul gambei. „în pieptene”. FricŃiunea se poate combina cu frământatul. Tocatul se execută cu marginea ulnară a mâinilor şi a degetelor. 2. FricŃiunea se poate executa cu podul palmei. Masajul se încheie cu netezire şi scuturat vibrator. Pentru relaxarea muşchilor posteriori ai gambei şi în special a tricepsului sural.

pe un obiect sau pe planul înclinat al banchetei. FricŃiunile se aplică începând dinapoia maleolelor. Pe partea cărnoasă a gambei. prin care se prelucrează pe rând tendonul lui Achile. aplică mâinile pe cele două gambe şi execută manevrele de masaj pe întreaga faŃă posterioară a membrelor inferioare. în „fierăstrău”. „în pieptene”.o pe un genunchi al maseurului. prinzând cu mâinile gâtul picioarelor. în lungul acestuia sau transversale. în timp ce se face o uşoară tracŃiune în sens longitudinal. maseurul se aşază cu faŃa spre picioarele subiectului. alunecările vor fi mai apăsate şi executate continuu sau sacadat. Scuturarea membrului inferior în întregime se execută în felul următor: se prinde piciorul cu o mână sau cu ambele şi. în jos şi lateral. Se frământă cu o mână sau cu ambele mâini masa muşchilor posteriori ai gambei. În spaŃiul popliteu netezirile trebuie să fie mai superficiale. se continuă cu alunecări scurte şi vii. Membrele inferioare sunt scuturate împreună. după care urmează rulatul regiunii. se execută mişcări vii şi scurte. Masajul gambei se începe cu alunecări lungi. pe partea laterală şi trăgând uşor de ele în sensul lungimii. în lungul tendonului lui Achile. muşchii gastrocnemieni şi spaŃiul popliteu. în sus. cu podul palmei. care pornesc de la călcâi şi depăşesc în sus articulaŃia genunchiului. scurte. până sub genunchi. mergându-se în sus. cu rădăcina mâinii şi cu degetele îndoite în pumn. 69 . Manevrele de batere se aplică mai ales pe partea cărnoasă. Dacă se doreşte masarea simultană a membrelor inferioare. Pe tendonul lui Achile se aplică neteziri liniare.

al spaŃiilor interosoase şi mai ales în jurul maleolelor. Degetele picioarelor pot fi masate împreună sau fiecare în parte. execută manevrele. Frământatul are o importanŃă redusă în masajul acestei regiuni şi se aplică cu o mână. de rulat sau de cernut. cu membrul inferior întins şi cu câlcâiul sprijinit pe genunchiul maseurului care şade pe un scăunel. iar pe faŃa dorsală şi laterală a piciorului. Netezirea se aplică pe toată partea anterioară a gambei. Netezirea constă din alunecări scurte aplicate pe talpă. mai mult pe partea externă şi posterioară. Acelaşi lucru putem spune şi despre manevrele de batere. 2. cu cealaltă mână. călcâiul se sprijină pe genunchiul maseurului sau este susŃinut de acesta cu o mână.2 Masajul feŃei anterioare a membrelor inferioare se începe cu piciorul şi se continuă cu gamba.7. tracŃiuni şi scuturări. 70 . în sens liniar. FricŃiunea se execută cu blândeŃe pe partea anterointernă şi cu intensitate medie pe partea anteroexternă. se execută scuturarea spaŃiilor interosoase şi a degetelor. prin neteziri. se execută în lungul tendoanelor. alunecările pot fi mai apăsate. rădăcina mâinii sau pumnul închis. cu palmele şi degetele. În continuare. Masajul gambei necesită următoarea poziŃie: gamba şi piciorul depăşesc suprafaŃa de sprijin. fricŃiuni. tensiuni. Masajul piciorului se execută din următoarea poziŃie: culcat sau şezând rezemat. cu degetele şi cu palmele. 1. Masajul piciorului se încheie cu netezirea executată prin mişcări lente. FricŃiunea.2. în timp ce. genunchiul este întins sau uşor flectat. cu podul palmei. pe partea anterointernă. genunchiul şi coapsa.1.

3. Putem aplica pe coapsă toate formele de lovire ritmică. PoziŃia recomandată pentru masaj este cu genunchiul extins. mai ales. O atenŃie deosebită trebuie să acordăm frământatului muşchilor interni ai coapsei. Pe coapsele musculoase putem folosi netezirea „în pieptene”. se execută cu putere. lungi şi lente. Încercuim cu palmele şi degetele ambelor mâini cât putem mai mult din grosimea coapsei şi executăm manevrele de alunecare simultan sau alternativ. Frământatul coapsei poate fi combinat cu fricŃiunea. dar energice. 4. Această manevră necesită un efort destul de mare. FricŃiunea coapsei se execută de preferinŃă cu podul palmei. cu rădăcina mâinii şi cu pumnul închis. Masajul coapsei pe faŃa sa anterioară se începe prin manevrele de alunecare. Netezirea de încheiere a coapsei se poate întinde pe toată lungimea membrului inferior. după care urmează neteziri scurte şi dese sau sacadate. pentru a nu leza pachetul de vase şi nervi sensibili la lovire. pentru a învinge încordarea muşchilor. pentru a pătrunde în grosimea masei musculare. pe care le executăm cu vigoare. urcând peste genunchi.Netezirea de încheiere se execută lent şi uşor. 71 . şerpuit şi. care se masează mai blând. evitând pe cât posibil faŃa internă a coapsei. Masajul genunchiului constă din neteziri scurte şi din fricŃiuni uşoare. Rulatul şi cernutul se execută mai bine dacă flectăm uşor coapsa din şold şi din genunchi. întărite prin procedeul „mână după mână” sau prin apăsarea cu greutatea corpului. „în cută”. Frământatul poate fi circular.

apucăm piciorul de călcâi sau de deasupra gleznei şi. Atunci când nu dispunem de timp pentru executarea masajului pe segmente.3 MASAJUL MEMBRELOR SUPERIOARE PoziŃia. de partea care trebuie masată. putem aplica manevrele pe toată întinderea unuia şi apoi a celuilalt membru inferior.Pentru executarea scuturării întregului membru inferior. îl mişcăm cu vioiciune în toate sensurile. Se indică poziŃia culcat rezemat sau poziŃia şezând rezemat sau şezând pe un scaun. lăsând la o parte piciorul şi trecând repede peste genunchi. de preferinŃă pe stânga. masajul executându-se cu mâna dreaptă. lucrând paralel (cu o mână pe un segment şi cu alta pe segmentul pereche). Sprijinul se mai poate face cu antebraŃul pe genunchii maseurului. Masajul fiecărui deget constă din alunecări executate minuŃios pe întreaga lungime a degetului şi a fiecărei falange. 72 . pe un scaun sau pe o masă. pe dosul degetelor se poate aplica şi o netezire scurtă transversală. poziŃia variază în funcŃie de împrejurări şi de necesităŃi. apoi antebraŃul. Se va căuta de fiecare dată poziŃia cea mai comodă. mai ales pe faŃa palmară a degetelor.1. Pentru masajul membrelor superioare. 7. braŃul şi umărul. Masajul ambelor membre inferioare se poate executa dintr-o dată. Masajul degetelor se execută sprijinind palma subiectului pe palma maseurului. din această poziŃie. exercitând o tracŃiune în sensul lungimii. Maseurul va sta în picioare sau şezând pe un scaun. În masajul pe segmente se prelucrează mai întâi degetele şi mâna. FricŃiunea se execută insistent. mai stabilă şi care să pună la îndemâna maseurului segmentul care trebuie masat. 1.

Masajul degetelor se încheie cu tracŃiuni şi scuturări ale fiecărui deget. 73 . Se începe cu o serie de alunecări lungi. Masajul antebraŃului se execută din următoarea poziŃie: antebraŃul în uşoară flexiune este sprijinit pe un plan orizontal la o înălŃime potrivită. care pornesc de la nivelul pumnului şi trec în sus peste cot. Urmează scuturarea metodică a spaŃiilor interosoase ale palmei. În continuare. prin mişcări pasive executate în ritm viu. fricŃiunea palmară se poate executa şi cu pumnul închis. masajul se poate executa şi cu antebraŃul vertical. Masajul se poate executa cu o mână sau cu ambele mâini. prin mişcări circulare şi prin mişcări liniare de-a lungul tendoanelor şi al spaŃiilor interosoase. Urmează manevre scurte şi mai apăsate de netezire şi apoi o netezire sacadată. Masajul mâinii se începe printr-o netezire insistentă a feŃei dorsale şi apoi palmare. 2. cu cotul sprijinit pe masă sau pe genunchii maseurului. circular pe toată întinderea segmentului şi apoi liniar de-a lungul tendoanelor. se frământă cu degetele muşchii eminenŃelor tenară şi hipotenară. Se scutură apoi întreaga mână şi degetele. pe care se poate aplica şi pumnul închis. Masajul se încheie cu o netezire uşoară şi calmantă aplicată pe ambele feŃe ale degetelor mâinii. FricŃiunea se execută cu degetele şi cu palmele. Masajul se continuă cu o fricŃiune executată cu vârful degetelor. 3. netezind antebraŃul pe toate feŃele.

Masajul braŃului se încheie prin neteziri uşoare. care permite o mişcare mai amplă a mâinilor. care alunecă pe ambele feŃe ale braŃului. exceptând-o pe cea internă. Plescăitul. căzând simultan sau alternativ. cu palmele. cuprinzând braŃul cu ambele mâini şi strângând Ńesuturile prin manevre ondulatorii. Masajul antebraŃului se încheie cu o netezire care se face lent şi liniştitor. Tocatul se execută cu faŃa laterală şi dorsală a degetelor în lungul braŃului şi cu faŃa lor palmară pe umăr.Frământatul muşchilor antebraŃului se execută în cerc. Se continuă cu frământatul alternativ sau „şerpuit”. Se poate executa frământatul „în cerc”. La început se execută alunecări lungi şi lente. 74 . În continuare se execută cernutul şi rulatul braŃului. la sfârşit se foloseşte frământatul „în cută”. Pe antebraŃ se aplică mai rar tocatul şi mai des plescăitul executat cu degetele şi palmele moi şi apropiate de piele. cu o mână sau ambele mâini. cu marginea ulnară a mâinii sau cu regiunea tenară. Masajul braŃului începe cu netezirea executată cu ambele mâini. dar insistentă a fiecărui grup muscular. acestea sunt urmate de o netezire scurtă. FricŃiunea se execută cu degetele. 4. calmante. simultane sau alternative. Cea mai utilă manevră pentru braŃ este frământatul temeinic al grupelor musculare. Rulatul se aplică foarte bine pe antebraŃ şi se execută în ritm viu. urcând şi coborând în lungul segmentului. executat cu palmele şi degetele se aplică pe toate feŃele braŃului.

un mijloc foarte util de tratament al sechelelor posttraumatice şi reumatice. Frământatul se adresează îndeosebi grupelor de muşchi. cu faŃa palmară a degetelor.5. Această formă rapidă de masaj se execută fie cu o singură mână. fie cu două mâini fixând mâna celui masat de centura maseurului. prelungite până spre gât. Dacă timpul destinat pentru masajul membrului superior este scurt. Acest masaj se încheie prin alunecări lungi şi lente. cealaltă fixând mâna prin apucare. din fricŃiuni şi frământări ale muşchiului deltoid şi dintr-un tocat viu. dar cernutul şi rulatul sunt foarte utile şi se aplică în sens ascendent şi descendent pe toată lungimea membrului superior. aplicate pe faŃa externă. Netezirea se face prin alunecări de la nivelul pumnului până peste umăr. executat de preferinŃă. Putem să renunŃăm la manevrele de tapotament. 75 . Masajul membrelor inferioare şi superioare este. executat pasiv. Mai este indicat în pareze şi paralizii de neuron motor central şi periferic. se poate încheia printr-un scuturat în toate sensurile. Masajul umărului constă din alunecări scurte şi dese. vom aplica manevrele pe toată lungimea lui şi la nevoie vom renunŃa la prelucrarea degetelor şi a mâinii. iar la nevoie prin uşoare tracŃiuni şi scuturări. alături de gimnastica articulară. sub o uşoară tracŃiune în lungul acestuia. FricŃiunea se execută adaptând palmele cât mai bine pe reliefurile segmentelor. anterioară şi posterioară a regiunii. Masajul membrului superior. executat pe segmente. al atrofiilor şi al tulburărilor funcŃionale consecutive.

Acest masaj se numeşte masaj restrâns. braŃul şi umărul drept. care permite masajul minuŃios al tuturor regiunilor de la suprafaŃa corpului. Durata masajului general se poate reduce prin mai multe opŃiuni. gamba. Cea mai bună ordine în succesiunea regiunilor ce vor fi prelucrate în cadrul masajului general este determinată de cele două poziŃii fundamentale folosite: poziŃia culcat în decubit ventral si dorsal. urmează masajul peretelui abdominal şi masajul toracelui. fie că nu există timp suficient pentru efectuarea acestuia. Masajul general executat pe segmente este o formă analitică de prelucrare.1. apoi în aceeaşi ordine segmentele membrului superior stâng. unde se prelucrează pe rând spatele. Nemasarea unor regiuni sau segmente. fie că nu este indicat. mâna. în special degetele. antebraŃul. Masajul general se începe pe partea posterioară. După schimbarea poziŃiei în decubit dorsal. piciorul. apoi aceleaşi segmente în partea stângă. Sunt situaŃii în care masajul extins nu se poate efectua. masajul somatic sau al Ńesuturilor de la suprafaŃa corpului se poate efectua prelucrând pe rând toate regiunile şi segmentele anatomice. apoi coapsa şi gamba dreaptă. regiunea fesieră. 76 . Această formă de masaj se numeşte masaj extins şi necesită un timp mai îndelungat pentru efectuarea acestuia. coapsa şi gamba stângă. La membrele superioare ordinea este următoarea: mâna.4 MASAJUL GENERAL Masajul general. genunchiul şi coapsa dreaptă. abdomenul sau toracele.7. într-o anumită ordine. masajul se continuă în următoarea ordine: piciorul.

8-12 minute pentru fiecare membru inferior. 5-6 minute pentru abdomen. diferitele forme de tapotament. Durata masajului general restrâns este de 30 . 10-12 minute pentru fiecare membru superior în parte. prin care se prelucrează separat Ńesuturile şi organele. RenunŃarea la aplicarea unor forme de batere pe regiunile sensibile sau lipsite de Ńesuturi cărnoase: faŃa anterioară a gambei şi cele mai multe articulaŃii. Durata masajului general extins este de 50-70 minute: 5-6 minute pe spate. deosebite ca tehnică şi metodă. Executarea simultană a manevrelor pe segmentele pereche.1 MASAJUL łESUTURILOR łesuturile organismului se deosebesc între ele prin următoarele: 77 .RenunŃarea la unele manevre neesenŃiale de masaj: vibraŃii. 8. respectiv superioare. mai există şi alte forme de masaj. presiuni şi tracŃiunii. Combinarea între ele a manevrelor înrudite de masaj: fricŃiunile cu frământatul. MASAJUL łESUTURILOR ŞI AL ORGANELOR În afară de masajul elementelor somatice ale diferitelor regiuni şi segmente ale corpului. 8. 4-6 minute pentru torace.45 minute. Aplicarea manevrelor principale de masaj pe toată întinderea membrelor inferioare.

mâna maseurului vine în contact cu pielea.pentru circulaŃia capilară şi foarte lente şi întrerupte ritmic . Alunecările vor urma direcŃia de scurgere a sângelui prin vene şi a limfei prin vasele limfatice. MASAJUL PIELII În orice formă de masaj. procedeele de masaj trebuie bine adaptate scopului urmărit. • circulaŃia sângelui şi a limfei în interiorul lor este variată şi diferit orientată. pentru a se asigura o cât mai bună prelucrare a acestor Ńesuturi. Netezirea. manevrele sunt mai lente . se pot folosi şi vibraŃiile. superficiale sau profunde – influenŃează în primul rând pielea şi prin intermediul acesteia se acŃionează mecanic sau pe cale reflexă asupra Ńesuturilor şi organelor profunde. • grosimea şi consistenŃa lor variază în funcŃie de segment. Dintre procedeele de bază ale masajului.pentru circulaŃia limfatică. cele mai indicate pentru piele sunt: netezirea şi fricŃiunile (manevre uşoare şi superficiale) şi baterea (manevre mai puternice). • sunt dispuse neuniform la suprafaŃa şi în profunzimea corpului. Aceste particularităŃi determină anumite modificări în tehnica procedeelor de masaj. Toate manevrele de masaj – uşoare sau viguroase.• au structuri şi funcŃii diferite. 78 . • sensibilitatea şi reacŃiile lor la manevrele masajului sunt inegale. Viteza şi ritmul cu care se execută mişcările de alunecare sunt mai mari pentru circulaŃia venoasă.

Manevrele excitante sunt mai viguroase şi au o durată mai scurtă de execuŃie. prin alunecări uşoare şi superficiale sau puternice şi repezi. mai ales atunci când netezirea este singurul procedeu indicat. Manevrele de fricŃiune sunt circulare. atât cât îi permite elasticitatea sa normală. Se face cu vârful şi faŃa palmară a degetelor pe suprafeŃele limitate şi cu faŃa palmară a degetelor şi mâinilor pe suprafeŃele mari şi foarte mari. simultan sau alternativ. 79 . Întinderea alunecărilor nu mai este strict determinată de limitele anatomice ale regiunilor şi ale segmentelor. simetric sau asimetric. mărind cantitatea de sânge circulant la suprafaŃă şi degajând circulaŃia profundă. Prin netezirea pielii se urmăreşte: • activarea circulaŃiei din piele. • influenŃarea terminaŃiilor nervoase de la nivelul pielii. Manevrele de netezire care influenŃează structurile nervoase din piele se împart în excitante sau stimulatoare şi calmante sau relaxatoare. FricŃiunea pielii. Durata executării netezirilor variază de la câteva minute la 10-20 de minute. • stimularea schimburilor la nivelul Ńesuturilor. semicirculare sau liniare şi se execută cu o mână sau cu ambele. • reglarea circulaŃiei limfei. se pot executa şi asupra pielii ridicate în cută. Manevrele relaxatoare sunt mai fine şi se pot prelungi foarte mult. FricŃiunea mişcă pielea în raport cu straturile profunde.Apăsarea cu care se execută netezirea depinde de grosimea pielii şi de profunzimea reŃelei vasculare. ci de întinderea suprafeŃei pielii pe care dorim să o masăm.

Pe cale reflexă procedeul stimulează circulaŃia. schimburile şi excreŃia. Pe cale reflexă produce vasodilataŃie superficială cu următoarele consecinŃe: intensificarea nutriŃiei şi excreŃiei la nivelul pielii. Sub influenŃa masajului se formează în piele anumite substanŃe de natură hormonală. Ritmul mişcărilor poate fi lent sau viu. Ciupirile sunt folosite în masajul stimulant. pentru a nu depăşi straturile cutanate. Atunci când supleŃea pielii este redusă sau se doreşte desfacerea aderenŃelor formate între piele şi straturile profunde. creşterea temperaturii locale. 80 . putându-se prelungi foarte mult. Dintre procedeele de tapotament. Durata fricŃiunii este variabilă. tocatul uşor cu faŃa palmară a degetelor şi plescăitul alunecat la suprafaŃa pielii. favorizând astfel excreŃia glandelor sudoripare şi sebacee şi respiraŃia cutanată.Presiunea manevrei trebuie să fie uşoară. fricŃiunea acŃionează mecanic. Hiperemia locală se menŃine chiar şi după încetarea manevrelor. îndepărtează celulele moarte ale epidermei. încălzeşte pielea şi îi scade sensibilitatea. cele mai indicate sunt percutările uşoare cu vârful degetelor. EFECTELE MASAJULUI ASUPRA PIELII Prin acŃiunea sa mecanică. FricŃiunea exercită elasticitatea şi mobilitatea pielii. care produc modificări circulatorii de durată. VibraŃiile încălzesc pielea prin activarea circulaŃiei şi scad până la anestezie sensibilitatea tactilă. Aceste manevre stimulează terminaŃiile nervoase din piele determinând o puternică vasodilataŃie şi încălzire locală.

În Ńesutul conjunctiv este prezentă o vastă reŃea vasculară şi nervoasă. Alunecările. au loc procese de apărare. Sunt mai puternice. SupleŃea Ńesutului conjunctiv este dată de numărul mare de fibre elastice. Masajul Ńesutului conjunctiv utilizează următoarele manevre: netezirea. tapotamentul. 81 . pierderea elasticităŃii prin cicatrizare. ajută funcŃia de protecŃie a pielii şi contribuie la funcŃiile de sprijin şi de mişcare ale corpului. Ajută la menŃinerea şi dezvoltarea elasticităŃii şi a consistenŃei Ńesutului conjunctiv.Executat pe o suprafaŃă întinsă. FricŃiunea. Se folosesc manevrele de netezire în „pieptene”. vibraŃiile şi pensările. În mod mecanic. Pentru circulaŃia limfatică se folosesc alunecările apăsate şi întrerupte ritmic. Este procedeul specific pentru masajul Ńesutului conjunctiv. sclerozare sau degenerare îi scade rolul mecanic şi fiziologic. fricŃiunea. de regenerare şi de vindecare. poate influenŃa repartiŃia sângelui în organism. pentru a pătrunde în profunzimea Ńesuturilor şi a spaŃiilor dintre muşchi şi organe şi pentru a influenŃa circulaŃia în vasele profunde. MASAJUL łESUTULUI CONJUNCTIV łesutul conjunctiv îndeplineşte în organism numeroase funcŃii mecanice şi fiziologice. executate cu pumnul închis. frământatul. în acest Ńesut se depozitează grăsimea şi alte substanŃe de rezervă ale organismului.

se utilizează pentru influenŃarea depozitelor adipoase. presând mai uşor pe porŃiunea tendinoasă şi mai tare pe partea cărnoasă a muşchiului. Pensările. prin efectul vascular.Manevrele mai puternice şi mai insistente de fricŃiune se folosesc în caz de aderenŃe. care stimulează funcŃiile vegetative ale zonei masate. Se execută în lungul fibrelor musculare de la o inserŃie la alta. Frământatul mai ales în „cută”. Pentru a pătrunde în profunzimea regiunii. 82 . sclerozări şi cicatrici. frământări şi stoarceri. Alunecările. pentru dezagregarea şi dezorganizarea acestor formaŃiuni. stimulează funcŃiile normale şi de apărare ale organismului. percutatul şi plescăitul. ajutând funcŃia aparatului locomotor. fibrozări. cu vârful degetelor se pătrunde în spaŃiile dintre muşchi şi dintre tendoane. Au influenŃe mecanice de excitare a nervilor senzitivi. tocatul şi bătătoritul cu palma şi cu pumnul sunt manevre excitante. VibraŃiile au efecte calmante. MASAJUL MUŞCHILOR ŞI AL TENDOANELOR Muşchii se masează prin alunecări puternice. alunecarea se realizează cu partea dorsală a degetelor şi cu nodozităŃile articulare ale pumnului. relaxatoare. Masajul Ńesutului conjunctiv îi dezvoltă supleŃea. cernutul şi rulatul sunt relaxatoare. Procedeele de tapotament cele mai eficiente sunt tocatul. previne şi combate depunerile grăsoase în exces sub piele şi. fricŃiuni.

Se aplică pe orice regiune cărnoasă. la nivelul inserŃiilor se face o fricŃiune locală. Frământatul influenŃează toate proprietăŃile muşchiului. fie transversal. dar fără efect mecanic. neantrenaŃi. precum şi de-a lungul părŃii cărnoase a muşchiului. Efectele masajului asupra muşchilor sunt mai evidente la muşchii slabi. se obŃin şi prin vibraŃii. cu palmele şi cu pumnii. în funcŃie de necesităŃi şi regiune. executând o apăsare uşoară. combate contractura musculară. Tocatul. 83 . Frământatul. Efecte liniştitoare. Cele mai bune efecte se obŃin asociind frământatul cu fricŃiunea. liniară. Este procedeul de bază al masajului muşchilor. şerpuit sau în cută. mai pătrunzătoare. nu se aplică pe tendoane. Frământatul nu se poate aplica pe regiunile tendinoase. se aplică numai pe muşchii voluminoşi din regiunea fesieră şi de pe coapse. combate oboseala locală apărută după eforturi intense. Prin frământat are loc şi o acŃiune repetată de stoarcere a muşchilor. fie în lungul fibrei musculare. obosiŃi sau bolnavi: combate atonia şi atrofia musculară. Lovirile ritmice produc contracŃii ale fibrelor musculare. Cernutul şi rulatul segmentelor musculoase ale membrelor produc o relaxare a muşchilor. Acesta se aplică în formă de cerc sau brăŃară. mai ales pe muşchii laŃi ai corpului. Se realizează de-a lungul tendoanelor. care ajută la golirea şi umplerea alternativă a acestora cu sânge. activând circulaŃia locală.FricŃiunea. Bătătoritul. dar în special contractilitatea şi elasticitatea.

După executarea mobilizării articulare. Masajul este indicat cu oarecare prudenŃă în tratamentul tenosinovitelor. se recomandă înaintea masajului articular şi a mobilizării articulare metodice. Se folosesc pe articulaŃiile mici şi mijlocii. În felul acesta.Masajul este indicat în tratamentul contuziilor şi crampelor musculare. Masajul articular este indicat în 84 . tracŃiuni şi tensiuni. vibraŃii. care constă în prelucrarea regiunii de deasupra articulaŃiei cu scopul de a activa circulaŃia. mai ales cu scopul măririi mobilităŃii articulare. se indică un masaj liniştitor şi decongestionant. se începe mobilizarea metodică a articulaŃiei prin mişcări active cu rezistenŃă şi apoi pasive. în sensul circulaŃiei venoase şi limfatice locale. După un număr suficient de şedinŃe de masaj articular. Se execută amănunŃit. se indică înainte şi după intervenŃiile chirurgicale. Se fac mai ales la articulaŃiile mici ale degetelor. ligamentele şi capsula articulară VibraŃiile manuale urmăresc să influenŃeze elementele periarticulare. TracŃiunile. se favorizează resorbŃia mai rapidă a produselor patologice din articulaŃie sau din jurul acesteia. prin neteziri şi fricŃiuni uşoare. al sechelelor reumatice sau paralitice ale muşchilor. Constă din alunecări scurte executate cu intensitate mică sau medie. pentru a influenŃa toate Ńesuturile moi periarticulare. În anumite cazuri. la care se pot adăuga. la nevoie. dar şi pe cele articulare. MASAJUL ARTICULAłIILOR Masajul articular este o formă de masaj local deosebit de util şi eficace în tratamentul complex al leziunilor articulare. Tensiunile. un masaj pregătitor. Constă din neteziri şi fricŃiuni. Netezirea. FricŃiunea.

prin acŃiune mecanică sau reflexă. a cicatricelor sau a leziunilor care limitează mobilitatea articulară. Netezirile activează circulaŃia mai ales în piele şi în Ńesuturile superficiale. Manevrele de masaj au următoarele efecte asupra vaselor: • • • • Manevrele de alunecare golesc vasele de sânge şi de limfă prin apăsare şi împingere în sens centripet.2 MASAJUL VASELOR Masajul. FricŃiunea creşte şi scade alternativ presiunea asupra Ńesuturilor şi a vaselor. Efecte circulatorii mai produc lovirile ritmice. pe cea din muşchi.prevenirea şi tratamentul redorilor articulare. deci la influenŃarea pozitivă a nutriŃiei. Efectele masajului asupra circulaŃiei durează timp mai îndelungat după terminarea procedeelor. mai este indicat în tratamentul leziunilor traumatice şi al manifestărilor de suprasolicitare. 8. rulatul şi presiunile. este o metodă de activare a circulaŃiei. VasodilataŃia superficială are efecte decongestionante şi derivative asupra circulaŃiei din Ńesuturile şi organele profunde. Prin masaj se urmăreşte activarea circulaŃiei periferice de întoarcere. AcŃiunea masajului asupra vaselor a fost explicată prin acŃiunea mecanică a acestuia. a creşterii şi a refacerii acestora. în general. iar frământatul. Frământatul stoarce ritmic conŃinutul vaselor profunde. Masajul produce la început vasoconstricŃie şi mai apoi vasodilataŃie. PersistenŃa efectelor a fost explicată prin acŃiunile excitante sau inhibitoare asupra nervilor vasomotori. vibraŃiile. acŃionând asupra acestora ca o pompă. 85 . cernutul. fricŃiunea influenŃează circulaŃia din Ńesuturile mai profunde. Prin mecanisme reflexe se poate ajunge la reglarea circulaŃiei în Ńesuturi.

fie pe traiectul nervului. presiunile. de intensitate medie. pe traiectul lor în Ńesuturile superficiale. medie sau mare. edemele. Alunecările uşoare. pe traiectul nervului. fricŃiunile. Presiunea pe nerv poate fi continuă şi uniformă. În masajul nervilor se folosesc netezirea. având din când în când un caracter vibrator. lovirile ritmice şi vibraŃiile. Presiunile sunt manevre specifice pentru masajul nervilor. Masajul se poate aplica pe nervi în zonele lor de trecereale acestora din profunzime spre suprafaŃă. fricŃiunea este liniară. sub forma tocatului şi a bătătoritului.Masajul vascular combate staza. se aplică pe zona de trecere a nervilor sau pe traiectul acestora. dilataŃiile vaselor.3 MASAJUL NERVILOR Masajul nervilor nu este prea des folosit din cauza senzaŃiei puternice de durere. superficiale şi întinse pe zona dureroasă. pentru a activa circulaŃia locală. 86 . Procedeul cel mai cunoscut constă în presiuni scurte şi puternice aplicate cu pulpa degetelor sau cu nodozităŃile articulare interfalangiene. Se execută apoi alunecări mai apăsate pe traiectul nervului. previne şi tratează atrofiile musculare. FricŃiunile se aplică fie pe toată zona dureroasă. deşi este indicat în combaterea acesteia. stimulează procesele de vindecare. decongestionează Ńesuturile şi scad contractura. a decongestiona tecile nervului şi Ńesuturile înconjurătoare. acolo unde sunt acoperiŃi de Ńesuturi moi abundente. Lovirile ritmice. intensitatea poate fi uşoară. exercitată mai multe minute. presiunea poate fi variată ca intensitate. 8.

Lovirile ritmice influenŃează nervii periferici senzitivi. AcŃiunea mecanică produce o excitaŃie care creşte în raport cu intensitatea manevrelor, până la un prag superior de toleranŃă, după care, sensibilitatea scade treptat până la dispariŃie. Baterea uşoară şi de scurtă durată provoacă o vasoconstricŃie locală, în timp ce manevrele puternice şi de lungă durată produc vasodilataŃie, prin acŃiunea procedeului asupra nervilor vasomotori. Aplicat pe nervii motori, tocatul provoacă contracŃii musculare fără efecte mecanice, fiind util în tratamentul atoniilor şi a atrofiilor musculare şi al parezelor. VibraŃiile. Aplicate pe nerv timp mai îndelungat, scad sensibilitatea acestuia până la anestezie. Repetate metodic, vibraŃiile activează circulaŃia în teaca nervului, favorizând nutriŃia şi refacerea funcŃională a acestuia. VibraŃiile pot constitui singura manevră de masaj permisă în tratamentul afecŃiunilor nervoase. Au eficacitate mai mare dacă sunt combinate cu netezirea şi cu fricŃiunea. După masajul nervilor urmează o netezire calmantă a regiunii. Masajul nervilor este indicat pentru combaterea durerilor, a crampelor şi a contracturilor musculare şi în tratamentul atoniilor şi a atrofiilor musculare.

8.4 MASAJUL ORGANELOR PROFUNDE

Asupra organelor profunde se poate acŃiona indirect, prin masajul de suprafaŃă al pereŃilor cavităŃilor în care se găsesc aceste organe.

87

Pentru ca procedeele de masaj să influenŃeze favorabil şi real organele profunde, sunt necesare modificări în tehnica, intensitatea şi durata manevrelor.

8.5 MASAJUL CAPULUI

Sub numele de masaj al capului se descriu procedeele aplicate asupra porŃiunii păroase a acestuia. Masajul capului se poate aplica pe toată întinderea sau parŃial: pe frunte, creştet, pe părŃile laterale şi pe partea posterioară. Uneori este nevoie de masajul numai a unei jumătăŃi a capului. PoziŃia. Pentru a executa masajul pe toată întinderea capului, subiectul se aşază pe un scaun scund şi îşi sprijină bărbia pe dosul palmelor şi coatele pe genunchi. Un sprijin mai bun se obŃine pe o masă sau un scaun mai înalt. Maseurul stă sau şade pe un scaun înalt, în faŃa celui pe care vrea să-l maseze. Când se masează capul trebuie să vizualizăm întreaga regiune şi să lucrăm cu mâinile coborâte mult sub nivelul umerilor. Masajul se poate executa cu ambele mâini sau cu o singură mână; când se lucrează cu o singură mână, cealaltă mână sprijină partea opusă a capului. În masajul parŃial al frunŃii subiectul şade cu spatele la executant şi îşi reazemă capul de pieptul maseurului. Pentru masajului creştetului şi al regiunii occipitale se indică poziŃia şezând cu capul sprijinit pe mâini şi cu coatele sprijinite pe genunchii maseurului. Pentru masajul părŃilor laterale sau al unei jumătăŃi a capului, maseurul sprijină capul cu o mână de pieptul lui, iar cu cealaltă mână execută manevrele. 88

Masajul capului constă în neteziri, fricŃiuni, tapotări uşoare şi vibraŃii. Netezirea se execută cu o mână sau cu ambele, alunecând din regiunea frunŃii peste creştet, spre ceafă sau pe părŃile laterale. Palmele se aplică pe frunte, cu degetele în sus, depărtate şi uşor îndoite. Manevra cuprinde o cât mai mare parte din suprafaŃa capului, putând să coboare spre ceafă şi spre umeri. Alunecările se fac lent, progresând încet prin mişcări mici în sens lateral sau de du-te vino şi uneori prin vibraŃii. După fiecare manevră, mâinile revin pe frunte. Netezirea se mai poate executa în trei sensuri: din mijlocul frunŃii spre regiunea posterioară, din creştet spre părŃile laterale şi din creştet spre ceafă. Dacă este bine executată, netezirea dă o senzaŃie plăcută, liniştitoare. FricŃiunea se execută cu amândouă mâinile sau cu o mână, cealaltă sprijinind capul în partea opusă. Degetele uşor îndoite şi depărtate se aplică împreună cu palmele pe piele, simŃind rădăcina părului. Prin mişcări laterale sau circulare, lente şi profunde, se deplasează pielea pe straturile de dedesubt, atât cât permite mobilitatea sa naturală. Presiunea pe planul osos se face moderat. În regiunile sensibile, presiunea scade. După câteva mişcări, degetele se deplasează din aproape în aproape, pe toată regiunea. Pe porŃiuni limitate, manevra se poate executa cu două sau cu trei degete. FricŃiunea vibratorie este mai plăcută şi mai liniştitoare. Percutatul şi tocatul se aplică foarte rar şi cu o tehnică specifică.

89

Efectele profunde se produc pe cale reflexă. Stimulând circulaŃia în piele. cât şi organele din cavitatea craniană. Atât în percutare. după ce degetele ating capul. Masajul capului influenŃează atât părŃile moi care acoperă craniul. cealaltă mână sprijinind capul. mâna cade lent. căzând de aproape pe pielea capului şi lovindu-se între ele. Masajul capului este indicat în tratamentul nevralgiilor. rar şi uniform. fie stimulante. al migrenelor. Tocatul se aplică cu degetele îndoite şi depărtate. Acestea se execută.PercuŃia se face cu vârful degetelor. alunecă uşor sub formă de netezire. Produce liniştirea sistemului nervos central. care poate fi vibratorie. cât şi în tocat. rar şi elastic.8 MASAJUL GÂTULUI Din punct de vedere topografic. 8. cu o mână. reduce starea de încordare şi favorizează somnul. Lovirile sunt repetate ritmic. cu degetele îndoite şi depărtate uşor între ele. simultan sau alternativ. de preferinŃă. masajul capului ameliorează şi nutriŃia părului. Mişcarea se face din articulaŃia pumnului. În funcŃie de tehnica folosită. masajul capului va avea fie efecte calmante. Prin mecanisme vasomotoare derivative şi decongestionante. VibraŃiile pot însoŃi netezirea şi fricŃiunea sau se pot aplica singure pe porŃiuni mici mai sensibile ale pielii capului. gâtul prezintă două regiuni: 90 . al oboselii etc. reglează circulaŃia endocraniană şi îmbunătăŃeşte funcŃiile vegetative ale sistemului nervos central.

pornind de sus în jos. Frământatul se execută rar. Subiectul este în decubit dorsal sau şezând rezemat. executate numai manual. În regiunea posterioară a gâtului (ceafa) se găsesc mai mulŃi muşchi. 8 Masajul regiunii anterolaterale a gâtului se va face Ńinând seamă de organele importante prezente la acest nivel. sunt foarte utile în masajul acestei regiuni.anterolaterală şi posterioară. cu rol static şi dinamic. relaxant şi trofic al Ńesuturilor şi al organelor atât de la nivelul gâtului. Masajul gâtului poate fi asociat cu mobilizarea metodică a gâtului. de la bărbie şi mastoidă spre clavicule şi stern. sub formă de cută. În regiunea anterolaterală a gâtului se găsesc organe importante: laringele. foarte uşor şi cu precauŃie. faringele şi esofagul. Se poate lucra simetric sau asimetric. FricŃiunea se execută minuŃios şi insistent. Masajul se încheie cu neteziri lungi. cu capul în uşoară extensiune. cât şi al capului. Masajul este indicat pentru efectul decongestionant. Maseurul stă sau şade în faŃa sau la dreapta celui pe care îl masează. aşezaŃi pe mai multe straturi. tiroida şi paratiroidele etc. de-a lungul muşchilor sternocleidomastoidieni şi a marginii laterale a muşchilor trapezi. evitând glanda tiroidă. Este 91 . lente şi liniştitoare. Manevra se execută pornind cu rădăcina şi marginea ulnară a mâinilor şi terminând cu marginea radială a acestora şi cu vârful degetelor. în timpul sau după şedinŃa de masaj. PoziŃia. mănunchiul vasculonervos al gâtului. Netezirea regiunii anterolaterale a gâtului se face prin alunecări uşoare. VibraŃiile. traheea.

palmele se aşază cu marginea lor ulnară sub urechi şi alunecă în jos până peste umeri. Subiectul este aşezat în decubit ventral. fricŃiunea. frământatul. Alunecările se pot executa şi în forma vibratorie. percutatul şi tocatul. După câteva manevre lungi. Pe bancheta joasă de masaj. care este ridicat până aproape de verticală. Manevrele folosite pentru masajul cefei. sunt: netezirea. terminând cu marginea lor radială.indicat în tratamentul cicatricelor ce se formează după arsuri. se depărtează puŃin între ele . Manevra începe cu rădăcina mâinilor şi se termină cu vârful degetelor. moale. traumatisme sau inflamŃii locale. cu capul uşor flectat şi cu fruntea rezemată pe dosul mâinilor sau pe un sul mic. 92 . se execută un masaj stimulant cu alunecări scurte şi dese. între omoplaŃi şi pe umeri. Pentru netezirea părŃilor laterale ale gâtului. Masajul regiunii posterioare a gâtului (masajul cefei) PoziŃia. Alunecările se fac simultan sau alternativ. care pe măsură ce coboară. poziŃia cea mai favorabilă este călare. pornind de la cap şi coborând din aproape în aproape spre omoplaŃi şi umeri. cu fruntea sprijinită pe un plan potrivit de înalt. şezând cu trunchiul uşor înclinat şi cu capul sprijinit pe planul lung al banchetei. de deasupra inserŃiilor muşchilor cefei pe occipital şi coborând până la baza gâtului. masajul se poate executa şi în poziŃia şezând pe un scaun. Netezirea constă din alunecări executate cu o mână sau cu ambele. Masajul părŃilor laterale ale gâtului este indispensabil în tratamentul corectiv al deviaŃiilor capului şi ale gâtului. pornind de sus.

Frământatul se aplică mai ales pe părŃile laterale şi inferioară ale cefei. cresc în intensitate pe măsură ce coboară. Efectele masajului cefei • Provoacă o activare a circulaŃiei locale venoase şi limfatice. se execută deplasări în sus şi în jos. între omoplaŃi şi cu partea lor palmară pe umeri.FricŃiunea se aplică pe toată întinderea cefei. în partea mijlocie şi inferioară a cefei. fricŃiunile se execută cu mişcări mai ample. Masajul cefei se încheie prin manevre lungi şi lente de netezire calmantă. între omoplaŃi şi pe umeri. care cad de o parte şi de alta a liniei mediane. şi se frământă deplasând mâinile în sus şi în jos de-a lungul marginii muşchiului. prin loviri foarte fine în partea de sus a cefei. • Produce o decongestionare reflexă a circulaŃiei endocraniene. Frământatul se poate combina cu fricŃiunea. PercuŃiile executate cu vârful şi pulpele degetelor. printr-o mişcare ondulatorie. Percutatul se combină cu tocatul. cu podul palmei şi cu rădăcina mâinilor. transformându-se în tocat. cu efecte liniştitoare asupra sistemului nervos central. care se execută de partea cu unghii a degetelor. Prin acŃiunea locală se îmbunătăŃeşte circulaŃia în muşchii cefei. În partea de sus. Marginea laterală a muşchiului trapez se prinde între police şi celelalte patru degete. aplicate perpendicular pe lungimea gâtului. 93 . se execută cu vârful degetelor mişcări reduse circulare şi liniare. care sunt predispuşi la stază circulatorie şi la oboseală. Se poate aplica şi o variantă de frământat „în cută”: cu o mână sau cu ambele mâini. se cuprinde ceafa între degetele mari şi vârful celorlalte degete. la nivelul inserŃiei muşchilor.

mişcând lent. MASAJUL TORACELUI Prin masajul toracelui se poate influenŃa şi funcŃia organelor din această cavitate. spre vârful inimii. în special cele aparŃinând aparatului cardiovascular şi aparatului respirator. condusă din cot şi din umăr. al limitării mobilităŃii gâtului. 8. Este folosit şi pentru prevenirea sau îndepărtarea depunerilor locale de grăsime. rezemate pe un plan oblic şi cu membrele inferioare uşor flectate. al durerilor de cap. Pentru a obŃine efecte liniştitoare se aplică: netezirea. Masajul regiunii precordiale. uşor şi uniform pielea şi Ńesuturile subcutanate pe planul dur al sternului şi al coastelor. tocatul.Datorită efectelor sale. apăsând în mod uniform numai cu greutatea ei proprie. bătătoritul şi vibraŃiile manuale. Maseurul stă sau şade în dreapta celui masat. Masajul cefei este indicat în tratamentul nevralgiilor locale. Netezirea de început este uşoară. fricŃiunea. cu capul şi trunchiul uşor ridicate. alunecă uşor pe piele. InfluenŃează activitatea inimii şi a vaselor mari. arcuind mişcarea peste suprafaŃa costală stângă. Palma cu degetele întinse. PoziŃia.7. al contracturilor musculare. Porneşte de la vârful sternului sau din epigastru. al oboselii nervoase. al tulburărilor sistemului nervos central. Se execută la fel ca netezirea. cu sens circular. FricŃiunea. urcă pe faŃa sternului. masajul cefei este folosit ca act final în masajul general. 94 . Cea mai bună este decubitul dorsal.

în ritm uniform şi cu frecvenŃă apropiată de cea normală a pulsului sau de ritmul încetinit pe care dorim să-l imprimăm contracŃiilor cardiace. se execută un tocat lent şi rar. Se execută cu mâna dreaptă. aplicat aproape tangenŃial. lovind uşor şi elastic. stări de oboseală etc. se execută câteva alunecări lente şi calmante. cu degetele depărtate mult între ele. căzând pe regiunea precordială în ritm de 70-80/ minut. Mâna trebuie să cadă scurt şi elastic pe piele. Se poate aplica un bătătorit executat cu mâna dreaptă. După fiecare manevră şi la sfârşitul şedinŃei de masaj. Masajul precordial influenŃează activitatea inimii prin intermediul sistemului nervos. Netezirea se execută prin mişcări circulare scurte şi vii. după contactul cu pielea se continuă cu o alunecare. poate fi urmată sau însoŃită de o fricŃiune energică. Tocatul se execută repede. este indicată în tahicardie.În continuare. 95 . Forma excitantă accelerează ritmul cardiac şi ridică tensiunea arterială coborâtă. VibraŃiile. Bătătoritul se face cu pumnul deschis. Forma calmantă tinde să scadă şi să regleze ritmul cardiac. exercitând o presiune moderată şi deplasându-se în sens circular pe toată regiunea precordială. Durata şedinŃei de masaj precordial variază între 10-15 minute şi se poate repeta de mai multe ori pe zi. care cad ritmic. fricŃiune. tocat şi bătătorit. dar elastic. Procedeele trebuie executate cu calm. Pentru stimularea prin masaj a contracŃiilor cardiace se indică procedee mai energice de netezire. cu degetele uşor îndoite – „în căuş”. palpitaŃii.

Presiunile. Manevrele de masaj utilizate sunt: netezirea. prin degajarea 96 . trepidaŃiile şi scuturările toracelui se vor executa atât în inspiraŃie.ATENłIE! Masajul precordial va fi indicat numai de medic şi va fi efectuat numai de persoane competente. Manevrele penetrante ajută mai mult funcŃia respiratorie. Subiectul este în decubit dorsal şi rezemat sau. plescăitul. profund şi ritmic. pentru masajul spatelui. însoŃite de vibraŃii. Masajul cu efecte asupra aparatului respirator. pătrunde cu mâinile sub braŃe. cât şi în expiraŃie. Din această poziŃie. stă în poziŃia de decubit ventral. îmbunătăŃind schimburile nutritive. subiectul inspiră şi expiră. prin: activarea schimburilor gazoase din alveolele pulmonare. Plămânii şi căile respiratorii intratoracice pot fi influenŃate prin masajul aplicat pe pereŃii toracelui. fricŃiunea şi frământatul. cu degetele îndreptate spre coloana vertebrală. PoziŃia. presiunile şi vibraŃiile. ŞedinŃa începe prin aplicarea unui masaj al spatelui şi al toracelui. care acŃionează reflex. Efectele masajului sunt stimulante pentru respiraŃie. În timpul expiraŃiei palmele executantului alunecă încet spre partea anterioară a coastelor şi la sfârşitul expiraŃiei exercită presiuni uşoare. Manevrele superficiale exercită o acŃiune reflexă de activare şi de decongestionare a circulaŃiei. fără efort. spre sfârşitul inspiraŃiei ridică toracele. bătătoritul. şi aplică palmele pe regiunea costală dreaptă şi stângă. Maseurul. asociate cu acŃiunea mecanică a procedeelor penetrante: tocatul. stând la dreapta subiectului. manevrele fiind executate în legătură directă cu fazele respiraŃiei. Din poziŃia de decubit dorsal şi rezemat. asociind mişcarea cu trepidaŃii sau scuturări.

PoziŃia. cu genunchii şi cu tălpile spijinite. 97 . Percutatul şi tocatul se execută la fel ca şi pentru peretele abdominal.8. pentru a influenŃa întregul conŃinut al abdomenului. cu presiune moderată în epigastru. 8. Apăsând uniform asupra conŃinutului abdominal. Acest tip de masaj este foarte util în tratamentul insuficienŃei respiratorii. care măresc relaxarea muşchilor şi scad sensibilitatea tactilă exagerată a celui masat. care urmăreşte să influenŃeze funcŃia organelor intraabdominale. Manevra se repetă schimbând de fiecare dată nivelul la care se aplică palmele. cu membrele inferioare uşor flexate în şold. prin creşterea amplitudinii mişcărilor respiratorii şi prin stimularea circulaŃiei profunde. Se începe cu manevre de netezire şi fricŃiune. executate dintr-o parte în alta. Masajul întregului abdomen. VibraŃiile se execută manual. Frământatul este înlocuit cu o manevră amplă de presiune şi alunecare transversală. MASAJUL ABDOMENULUI Masajul abdomenului.căilor respiratorii. subcostal drept şi stâng şi suprapubian. se încrucişează pe linia mediană şi continuă să alunece spre partea opusă. cu palmele aplicate pe părŃile laterale şi posterioare ale abdomenului. între coaste şi crestele iliace. palmele alunecă înainte. urmând traiectul colonului. se deosebeşte prin tehnică şi metodică de masajul peretelui abdominal. Subiectul este in decubit dorsal rezemat.

până la nivelul simfizei pubiene. cu o mână sau cu amândouă. constând din alunecări pornind de la linia mediană a abdomenului. cu o mână sau cu mâinile suprapuse. de la nivelul cecului în sus spre unghiul hepatic al colonului. din acest punct în ansă spre unghiul splenic al colonului transvers şi apoi descendent. Se efectuează o mişcare de presiune circulară cu mâna dreaptă aşezată cu palma pe abdomen în dreptul ombilicului. Manevrele de masaj se execută în zonele epigastrică. Manevra principală a masajului pe colon este netezirea executată apăsat. Alunecările se execută de-a lungul curburilor stomacului. Se începe printr-o netezire uşoară a regiunii respective. alunecând şi presând în sensul evacuării conŃinutului intestinal. începând din fosa iliacă dreaptă şi continuând în tot lungul colonului. mână după mână sau cu mâinile suprapuse. spre spate. liniare sau în zig-zag. executat cu vârful degetelor pe acelaşi traseu ca şi manevrele precedente. dar insistent. cu palmele aplicate oblic pe peretele abdominal. Se execută segmentar. continuând cu cea transversală şi terminând cu cea descendentă. Masajul colonului. VibraŃiile se execută cu o mână sau cu ambele. cu rădăcina mâinii subombilical. mai ales în timpul expiraŃiei. spre fosa iliacă stângă. apăsând pe stomac. se execută mişcări circulare. începând cu porŃiunea ascendentă. Masajul zonei ficatului şi a căilor biliare. Masajul zonei intestinului subŃire. Pe colon se poate aplica şi un percutat sau tocat uşor. FricŃiunea colonului se execută ca şi netezirea. în sus şi spre stânga.Masajul zonei stomacului. supraombilicală şi subcostală stângă. FricŃiunile se execută destul de apăsat. pe sub coastele din dreapta. 98 .

aplicate pe regiunea lombară şi pe flancuri. Constă din neteziri insistente. 9. Prin activarea circulaŃiei. procedeele şi tehnicile care corespund obiectivelor propuse. Masajul abdominal ajută în mod mecanic funcŃiile normale de evacuare ale intestinului. Deoarece efectele masajului nu se pot disocia complet. după golirea completă a conŃinutului vezicii urinare. Masajul zonei renale. şi din presiuni vibratorii aplicate pe aceleaşi zone. executate cu degetele sau cu palma. executate cu rădăcina şi cu marginea cubitală a mâinii. din fricŃiuni apăsate. în funcŃie de pacientul căruia i se adresează. favorizând procesul de vindecare şi de recuperare.Pe aceeaşi regiune se execută fricŃiuni uşoare cu podul palmei şi cu marginea cubitală a mâinii. Cele mai utile manevre pentru ficat şi căile biliare sunt vibraŃiile. Masajul zonei vezicale constă din presiuni vibrate executate suprapubian. de absorbŃie şi de eliminare. 99 . în alcătuirea programului de masaj se vor indica predominant metodele. ale căilor biliare şi urinare. MASAJUL TERAPEUTIC Masajul poate fi folosit în tratamentul unor diverse afecŃiuni. mai ales în timpul inspiraŃiilor profunde. InfluenŃele reflexe ale masajului abdominal sunt multiple. sunt stimulate funcŃiile digestive.

sedativ. evoluŃia efectelor urmărite prin aplicarea masajului. fie pe aceasta. relaxator. starea pacientului. procedee şi tehnici aplicate pe regiunea afectată cu scop strict terapeutic. aplicate fie la distanŃă de regiunea afectată. gradul de reactivitate a pacientului. afecŃiuni asociate. antialgic. observaŃiile rezultate în urma examinării pacientului. trebuie să se Ńină seama de câteva aspecte: • • • • • • • • • • diagnostic. stimulativ. pentru reechilibrarea neurovegetativă. vechimea afecŃiunii. procedee şi tehnici pregătitoare. Principalele scopuri urmărite în timpul aplicării masajului terapeutic sunt : circulator. poziŃia regiunii sau a segmentului masat şi ordinea în care se aplică procedeele. recomandările medicale. procedee şi tehnici cu efecte predominant reflexe.În alegerea metodelor utilizate în cadrul unei şedinŃe de masaj. Pentru întocmirea unui protocol al şedinŃei de masaj trebuie avute în vedere: poziŃia subiectului. aplicate la distanŃă de regiunea afectată. scopul urmărit. Procedeele de masaj se aplică în următoarea ordine : • • • • procedee şi tehnici cu efecte generale asupra întregului organism. 100 . simptomatologie.

masajul reflex al piciorului pe zonele corespunzătoare sistemului circulator sanguin şi limfatic. 101 . • succesiunea procedeelor va fi următoarea : . se va indica şi în profilaxia sau tratamentul ulcerelor varicoase şi al escarelor. pentru membrele inferioare şi toracal. .masaj „de apel” abdominal. masajul se va face centripet. de aceea.masaj relaxator.masaj segmentar al membrului respectiv. . nu numai în insuficienŃa circulatorie venoasă. . pentru membrele superioare. procedee şi tehnici calmante sau de stabilizare a efectelor obŃinute în urma şedinŃei de masaj. începând cu segmentul proximal şi continuând până la cel distal. de accentuare a efectelor urmărite. ÎmbunătaŃirea circulaŃiei are şi efecte trofice însemnate.• • procedee şi tehnici ajutătoare. arterială sau limfatică. dacă se urmăreşte facilitarea circulaŃiei de întoarcere şi proclivă pentru uşurarea circulaŃiei arteriale. Pentru obŃinerea unor efecte predominant circulatorii. protocolul unei şedinŃe de masaj este diferit. poziŃia segmentului masat va fi cea declivă. de facilitare a circulaŃiei de întoarcere sau a circulaŃiei arteriale : • • poziŃia subiectului va fi cât mai comodă. decontracturant al umerilor şi a cefei. prin aplicarea celor specifice afecŃiunii. cu musculatura relaxată.masaj energic al trunchiului. În funcŃie de efectele urmărite. .masaj reflex al Ńesutului conjunctiv subcutanat. .

şi mai puŃin articulaŃiei. de intensitate mare. în funcŃie de scopul urmărit. nu prea profunde. Pentru obŃinerea efectelor predominant stimulante : • • se pot utiliza procedee care influenŃează direct. luminozitatea. cu profunzime mare. procedeele şi tehnicile utilizate: discontinue.1 MASAJUL ÎN AFECłIUNILE REUMATISMALE În afecŃiunile reumatismale. 102 . se poate obŃine fie prin procedee şi tehnici aplicate la distanŃă de locul dureros (masajul zonelor reflexogene reciproce. folosind chiar şi tehnici care provoacă iniŃial durere. de exemplu masajul transversal profund. antialgice: • • • poziŃia subiectului va fi comodă. . presopunctura).să fie lente. în sala de masaj trebuie asigurate condiŃii optime în ceea ce priveşte temperatura. cu musculatura relaxată. cu intensitatea adaptată sensibilităŃii subiectului. masajul reflex al picioarelor şi al mâinilor. mecanic sau indirect. .efectul sedativ şi antialgic localizat. fie prin aplicaŃii pe locul dureros.timpul de lucru se va adapta de asemenea subiectului. procedeele de masaj folosite: . reflex. cu schimbări rapide şi dese de ritm. 9. masajul se adresează în special modificărilor musculare şi tegumentare determinate de acestea. liniştea. segmentul masat.Pentru obŃinerea unor efecte predominant sedative.

• la genunchi. În afecŃiunile reumatismale sunt prezente infiltrate dureroase la nivelul Ńesutului celular subcutanat. se indică un masaj analgezic. • • în regiunea umărului. durerile dispărând după 4-5 sedinŃe de masaj. 103 . infiltratele sunt localizate mai ales pe faŃa medială a articulaŃiei şi sunt foarte dureroase. în vederea pregătirii articulaŃiei pentru kinetoterapie. progresiv (10-15 sedinŃe). infiltratele sunt localizate mai ales pe faŃa laterală a coapsei. mobilitatea pielii pe planurile subjacente se ameliorează. fiind necesare 10-15 sedinŃe pentru împrăştierea progresivă a acestor infiltrate. iar infiltratele dispar. Modul de aplicare a masajului depinde de regiunea interesată: • la ceafă. cu intensitate dozată progresiv.La nivelul articulaŃiei. În cazul unei capsulite retractile. în regiunea lombară se recomandă procedee de masaj de intensitate mai mare. masajul este indicat pentru drenajul hidartrozei sau pentru combaterea durerii la nivelul inserŃiilor capsulei articulare şi a ligamentelor (masaj transversal profund). în artroze. Cel mai indicat mod de înlăturare a acestora este masajul. se utilizează masajul blând. • la nivelul şoldului. se pot aplica procedee de intensitate relativ mare. în coxartroze. prudent. se va aplica un masaj blând. de asemenea şi durerea la prinderea pielii. după 5-6 sedinŃe. se pot folosi procedee de masaj de intensitate mică.

La nivelul muşchilor inervaŃi de trunchiuri nervoase afectate de nevralgii se pot dezvolta induraŃii. şi mai mult în fazele de remisiune. Atrofia musculară de inactivitate constituie o indicaŃie a masajului combinat cu izometria. masajul fiind progresiv ca intensitate şi întindere (6-7 şedinŃe). folosind pulpa policelui. se continuă cu fricŃiuni. Manevrele de masaj se execută cu prudenŃă. se folosesc presiuni locale. când. Retracturile musculare şi/sau tendinoase beneficiază de masaj numai atunci când sunt recente şi moderate. Se execută cu pulpa degetelor. IniŃial. Masajul terapeutic are ca obiective: prevenirea hipotrofiei musculare. intensitatea şi ritmul acestora fiind adaptate sensibilităŃii segmentelor tratate.1. atunci când se indică cu multă prudenŃă. 104 . ce interesează mai ales musculatura mâinilor. ameliorarea circulaŃiei sanguine şi a troficităŃii tegumentelor şi a Ńesutului subcutanat. insistând la mâini asupra muşchilor interosoşi. Poliartrita reumatoidă beneficiază de masaj. în prevenirea hipotrofiei musculare şi în menŃinerea troficităŃii generale. Se va indica un masaj mai puŃin profund la început în jurul zonei indurate. alături de kinetoterapie are un rol important în păstrarea mobilităŃii articulare. Netezirea. 9.1 AFECłIUNI REUMATISMALE CRONICE INFLAMATORII I. mai puŃin în perioada de puseu evolutiv. masajul va fi asociat cu posturări în poziŃii funcŃionale. Contracturile musculare antalgice care însoŃesc afecŃiunile reumatismale beneficiază de masajul decontracturant aplicat pe grupele musculare interesate.

Artroza cervicală. Pe segmentele situate proximal faŃă de mâini. II. Spondilita anchilopoietică. • prevenirea hipotrofiei musculaturii dorsolombare. Beneficiază de masajul terapeutic. iar pe zona lombară .Masajul se continuă cu frământări cu două degete şi ciupiri pentru muşchii eminenŃelor tenară şi hipotenară. se introduc în programul recuperator kinetoterapia şi masajul pentru menŃinerea mobilităŃii coloanei şi prevenirea atrofiei musculaturii paravertebrale. cum ar fi: frământarea „în cută”. adaptate sensibilităŃii regiunii dorsolombare. 9. În fazele de remisiune a durerilor se recomandă manevre de stimulare a tonusului şi a excitabilităŃii musculaturii dorsolombare şi de prevenire a hipotrofiei musculare: frământare mai energică. utilizând manevre mai puŃin energice. relaxarea musculaturii şi reducerea contracturilor. tapotamentul sub formă de tocat. care are ca obiective calmarea durerilor. permite executarea şi a altor manevre.2 AFECłIUNI REUMATISMALE CRONICE DEGENERATIVE I.1. în acelaşi timp. Efleurajul. • îmbunătăŃirea circulaŃiei sanguine şi a condiŃiilor trofice locale. percutat). se efectuează şi baterea cu procedee mai blânde (plescăit. Obiectivele masajului terapeutic sunt: • diminuarea durerilor şi a contracturilor musculare. După puseul acut şi atenuarea durerilor. prin reducerea sensibilităŃii. masajul constituie şi o procedură de pregătire a bolnavului pentru kinetoterapie. bătătoritul. 105 . cu intensitate mică şi vibraŃiile cu efecte decontracturante. Masajul trebuie să fie calmant şi miorelaxant.

menŃinerea elasticităŃii şi excitabilităŃii musculaturii lombare.Pentru ca masajul să fie calmant şi miorelaxant. pentru reducerea sensibilităŃii Ńesuturilor superficiale. Efectele analgezice şi de relaxare musculară sunt mai bune atunci când masajul se execută după o procedură de termoterapie. În lombalgia acută masajul terapeutic este calmant şi miorelaxant. după care se aplică frământări uşoare şi vibraŃii cu palma. Pentru decontracturare musculară se efectuează vibraŃii cu vârfurile degetelor pe muşchii cefei. Se recomandă netezirea cu palma sau cu degetele îndoite „în pieptene”. a căror intensitate se . În lombalgia cronică obiectivele masajului terapeutic sunt: diminuarea durerilor. Masajul se poate executa după o procedură de termoterapie. Se recomandă neteziri cu faŃa palmară a mâinilor. II. pentru decontracturare musculară paravertebrală. unde aplicarea căldurii este contraindicată. În lipsa contracturii musculare. prevenirea hipotoniei musculare. continuat cu fricŃiuni cu faŃa dorsală a pumnului şi cu frământări „în cută”. lombalgie cronică şi lombosciatică. se poate aplica tapotamentul sub formă de tocat sau bătătorit. se recomandă manevre uşoare şi lente. cu manevrele executate uşor şi lent. excepŃie făcând cazurile de nevralgie cervicobrahială. Se execută neteziri descendente în regiunea cefei. ameliorarea circulaŃiei sanguine şi a troficităŃii locale. pentru potenŃarea efectelor calmante şi decontracturante. Artroza lombară. 106 „în cută”. continuate cu fricŃiuni şi frământări adaptează sensibilităŃii locale. Se poate manifesta clinic prin: lombalgie acută.

executând manevrele uşor şi lent. Obiectivele masajului terapeutic sunt: ameliorarea circulaŃiei sanguine şi a condiŃiilor trofice locale. având în vedere faptul că. prevenirea hipotrofiei musculaturii din vecinătate. alunecând lateral spre regiunea trohanteriană şi în jos. decontracturarea musculară. spre coapsă. se efectuează vibraŃii cu palmele. Netezirea se face cu palmele pe regiunea fesieră. III. tapotament sub formă de tocat şi bătătorit. Artroza genunchiului. Masajul este util şi în pregătirea bolnavului pentru kinetoterapie. cu asocierea factorului termic. Masajul trebuie să fie calmant şi miorelaxant. îmbunătăŃirea 107 . IV. Artroza coxofemurală. Efecte mai bune analgezice şi decontracturante se obŃin prin efectuarea masajului după o procedură de termoterapie (baie parŃială de lumină sau Solux). Apoi. Lombosciatica beneficiază de aceleaşi procedee calmante şi decontracturante de masaj ca şi lombalgia acută. articulaŃia coxofemurală este acoperită de un strat voluminos muscular şi celuloadipos. la care se poate adăuga masajul nervului sciatic. Cu scop miorelaxant. cernut şi rulat.Un efect de profunzime îl are hidromasajul sub formă de duş-masaj sau duş subacval. Obiectivele masajului terapeutic sunt: diminuarea durerilor. se execută fricŃiuni şi frământări cu intensitate adaptată sensibilităŃii locale. Hidromasajul poate realiza în profunzime o îmbunătăŃire a circulaŃiei sanguine şi a troficităŃii locale şi o relaxare musculară mai bună. Pentru prevenirea hipotoniei şi a hipotrofiei musculaturii învecinate se aplică manevre mai energice: fricŃiuni cu rădăcina mâinii.

adaptate sensibilităŃii locale şi de vibraŃii fine efectuate cu palma. masajul va consta din manevre de stimulare şi de tonifiere musculară pentru prevenirea hipotrofiei musculare. După cedarea durerilor. supleŃea formaŃiunilor capsuloligamentare şi mobilitatea articulară. şi anume: fricŃiuni cu degetele şi tapotament sub formă de bătătorit „în ventuză” sau tocat. pe muşchii ischiogambieri se aplică masaj miorelaxant. Masajul este sedativ şi miorelaxant. frământări „în cută”. fricŃiuni cu rădăcina mâinii. procedee care îmbunătăŃesc circulaŃia locală.tonusului şi a excitabilităŃii musculare. în scop decontracturant. Netezirea se execută pe faŃa anterioară şi posterioară a umărului. V. fricŃiuni. îmbunătăŃirea circulaŃiei sanguine şi a troficităŃii locale. pregătirea bolnavului pentru kinetoterapie. pentru prevenirea sau diminuarea hipotrofiei acestuia. tracŃiuni. până în regiunile supraclaviculară şi supraspinoasă. Masajul care se aplică la coapsă constă în netezire cu palmele. folosind manevre cu intensitate mică şi lente. cernut. Se insistă pe muşchiul cvadriceps femural. Obiectivele masajului terapeutic sunt: diminuarea durerilor. Masajul articular al genunchiului constă în neteziri. În regiunea posterioară a coapsei. reducerea contracturilor musculare. Periartrita scapulohumerală. rulat şi tapotament energic sub formă de tocat sau bătătorit. 108 . ATENłIE! Masajul este contraindicat atunci când există fenomene congestive sau hidartroză. urmată de frământări uşoare.

cât şi masajul manual. tenosinovita şi entezita. după retroflexiunea braŃului şi pe faŃa posterioară a capsulei. Masajul asuplizează capsula şi ligamentele şi ameliorează mobilitatea articulară. cu efecte analgezice locale. după anteflexiunea braŃului. 9. procedurile de hidromasaj. Masajul cu gheaŃă se poate aplica pe zona afectată. În stadiul acut. Sunt indicate. decontracturante şi de prevenire a edemului.Masajul articulaŃiei scapulohumerale se face aplicând fricŃiuni cu vârfurile degetelor: pe faŃa anterioară a capsulei. prin netezirea cu o bucată de gheaŃă a tendonului afectat. pregăteşte articulaŃia pentru kinetoterapie. efectuând neteziri cu o bucată de gheaŃă. 9.2 AFECłIUNI TRAUMATICE ALE APARATULUI LOCOMOTOR I. cu aceleaşi efecte. antiinflamatoare şi de prevenire a tumefierii. se poate executa atât masajul cu gheaŃă. se pot aplica unele manevre de masaj: neteziri şi fricŃiuni cu scopul ameliorării circulaŃiei sanguine şi a troficităŃii locale. se execută masaj cu gheaŃă. În stadiul acut. procedeul are efecte analgezice. 109 . îndepărtării eventualelor aderenŃe şi restabilirii condiŃiilor de alunecare fiziologică a tendonului. Contuzia.1.3 AFECłIUNI ALE TENDONULUI Beneficiază de efectele masajului tendinita. După reducerea durerilor şi a fenomenelor inflamatoare.

favorizarea resorbŃiei edemelor. cernutul. LuxaŃia. circulaŃiei sanguine. care are următoarele obiective: ameliorarea circulaŃiei sanguine şi a troficităŃii locale. fricŃiuni. asigurarea unei bune troficităŃi. îmbunătăŃirea circulaŃiei sanguine. de resorbŃie şi de prevenire a tulburărilor vasculotrofice. frământări „în cută”. care mobilizează şi asuplizează capsula şi ligamentele. Pe segmentele învecinate articulaŃiei se execută un masaj de stimulare şi de tonifiere a muşchilor. Obiectivele sunt: ameliorarea circulaŃiei sanguine. III. Procedeele de masaj indicate la distanŃă sunt: netezirea. proximal şi distal faŃă de zona afectată. Obiectivele masajului terapeutic sunt: reducerea durerii. reducerea edemelor. Tratamentul luxaŃiei este ortopedic. tapotament „în ventuză” sau tocat şi vibraŃii. frământări. reducerea diminuarea tulburărilor vasculotrofice. tapotament „în ventuză”. Entorsa. de reducere a tulburărilor vasculotrofice: neteziri. Pe articulaŃia afectată se aplică masajul cu gheaŃă cu efecte analgezice. 110 . II. Se execută neteziri cu palma. În situaŃia în care rămân sechele.Masajul manual se poate aplica la distanŃă. Obiectivele masajului terapeutic sunt: durerilor. menŃinerea îmbunătăŃirea elasticităŃii şi a tonusului muscular şi prevenirea hipotrofiei musculare. asuplizarea formaŃiunilor capsuloligamentare. IV. reducerea tulburărilor vasculotrofice. rulat. Sechelele după entorsă. tocatul şi tapotamentul „în ventuză”. menŃinerea tonusului musculaturii învecinate. rulatul. Masajul articular constă în netezire cu efect sedativ şi fricŃiuni. acestea beneficiază şi de efectele masajului. ameliorarea mobilităŃii articulare şi reducerea hipotrofiei musculare. fricŃiuni energice cu palma sau cu pumnul. tocat sau bătătorit. fricŃiunile şi frământatul energic.

tonifierea formaŃiunilor capsuloligamentare. Masajul realizează o pregătire a segmentului afectat pentru kinetoterapie. Aplicarea duşului subacval este un mijloc eficace în reducerea proceselor aderenŃiale şi în ameliorarea mobilităŃii articulare. Pentru masajul articular se recomandă netezirea cu palma. Ruptura musculară. urmată de fricŃiuni cu degetele sau cu palma.reducerea tulburărilor vasculotrofice. În funcŃie de întinderea leziunii. înlăturarea tulburărilor vasculotrofice. tocat sau bătătorit. rulat şi tapotament „în ventuză”. Sechelele după fractură. Se continuă cu frământare. V. măreşte eficienŃa terapeutică. Numai ruptura fibrilară beneficiază de tratament conservator din care face parte şi masajul terapeutic. îmbunătăŃirea elasticităŃii şi a tonicităŃii musculare. manevre ce stimulează tonusul muscular. Obiectivele masajului sunt: ameliorarea circulaŃiei sanguine. Pe segmentele învecinate articulaŃiei afectate se execută frământări. se aplică o netezire cu palma. mobilizarea şi asigurarea supleŃei formaŃiunilor capsuloligamentare pentru ameliorarea mobilităŃii articulare. cernut şi tapotament „în ventuză” sau tocat. 111 . Pe segmentele învecinate zonei lezate. Aplicarea masajului după o procedură de termoterapie. urmată de fricŃiuni cu vârfurile degetelor. fasciculară şi totală. VI. procedee care favorizează circulaŃia sanguină şi resorbŃia edemelor. ruptura musculară este de trei feluri: fibrilară. manevre care combat hipotonia şi hipotrofia musculară. îmbunătăŃirea tonusului musculaturii învecinate. pentru îndepărtarea proceselor aderenŃiale şi asuplizarea capsulei articulare. rulat. Se execută un masaj articular cu neteziri şi fricŃiuni.

Beneficiază de efectele masajului în faza de Obiectivele masajului terapeutic sunt: îmbunătăŃirea convalescenŃă. pentru efect sedativ. a elasticităŃii şi a excitabilităŃii muşchilor. după care se aplică fricŃiuni şi frământări uşoare pentru îmbunătăŃirea circulaŃiei şi a troficităŃii locale. Se efectuează neteziri cu acŃiune sedativă. de locul unde este situată leziunea şi are efect calmant şi miorelaxant. circulaŃiei sanguine şi limfatice cu activarea proceselor metabolice în membrele afectate. combaterea edemelor şi prevenirea tulburărilor trofice ale tegumentelor şi ale Ńesutului celular subcutanat. 112 . AFECłIUNI ALE SISTEMULUI NERVOS PERIFERIC I. activarea circulaŃiei sanguine cu ameliorarea metabolismului local. cu manevre energice. Se execută neteziri cu palma. vibraŃii cu efecte de relaxare musculară.Masajul se face la distanŃă. fricŃiuni la nivelul cicatricei şi în jurul ei şi frământări cu două degete (police şi index). mobilizarea acesteia pe straturile mai profunde. care este percepută mai ales în timpul suprasolicitării muşchiului. Masajul este stimulant. menŃinerea unor condiŃii trofice bune. Ruptura musculară poate lăsa ca sechelă o cicatrice dureroasă. Tratamentul cicatricei algice prin masaj terapeutic urmăreşte revenirea supleŃei la nivelul cicatricei. Polinevritele. O procedură eficientă în ruptura musculară este masajul sub formă de duş subacval pe muşchiul afectat. începând cu segmentul distal al membrului şi continuând spre proximal. Procedeele sunt blânde şi se efectuează lent.

tapotamentul „în ventuză”. Masajul este stimulant. manevrele se adresează pielii. tocatul şi bătătoritul sunt manevre care influenŃează favorabil tonusul şi excitabilitatea muşchilor hipotrofici. alternativ. 113 . Pe musculatura hipotrofică se execută frământarea „în cută”. Netezirile se fac cu vârfurile degetelor. masajul se continuă cu fricŃiuni. Pareze şi paralizii postraumatice ale nervilor periferici. rulatul. cernutul. Ńesutului subcutanat şi circulaŃiei locale. Netezirile se efectuează au ambele mâini. în funcŃie de volumul maselor musculare şi de gradul de sensibilitate. cu manevre energice executate în ritm viu. Obiectivele masajului terapeutic sunt: îmbunătăŃirea circulaŃiei sanguine locale. Paralizia facială periferică. ciupiri şi batere. Obiectivele masajului terapeutic sunt: ameliorarea circulaŃiei sanguine la nivelul musculaturii afectate. rulatul. iar fricŃiunile se execută cu palmele sau cu faŃa dorsală a pumnului. împreună cu ciupirile produc excitarea mecanică a pielii situată deasupra muşchilor afectaŃi. Frământarea „în cută”. prevenirea tulburărilor trofice ale tegumentelor şi ale Ńesuturilor subcutanate. II. III. menŃinerea elasticităŃii şi a excitabilităŃii musculaturii denervate. În afară de activarea circulaŃiei locale. fiind utilă pregătirii muşchiului pentru mobilizarea pasivă (facilitează contracŃia musculară pe cale reflexă). menŃinerea elasticităŃii şi a excitabilităŃii fibrelor musculare şi prevenirea amiotrofiei. sub formă de percutat.Netezirea se efectuează cu ambele mâini. începând de la linia mediană a feŃei şi ajungând pe faŃa laterală a acesteia. alternativ şi este continuat cu fricŃiuni. Se foloseşte un masaj stimulant executat într-un ritm viu. fricŃiunile.

În recuperarea bolnavilor neuromotori se foloseşte cel mai mult masajul regional sau segmentar. obŃinute pe cale reflexă. prin derivaŃia sângelui la nivelul masei musculare şi a Ńesutului subcutanat. care dau rezultate superioare procedeelor mai dure. sunt: circulatorii. Excitabilitatea neuromusculară poate fi global ameliorată acŃionând pe arii cutanate mai largi. determină o eliberare crescută de histamină. neuromusculare. procedeele mai dure.9. şi reflex.4. de stimulare în profunzime. dar şi în uşurarea activităŃii cordului. 114 . Şi în această situaŃie sunt exploatate cele două modalităŃi de acŃiune ale masajului: mecanic. Efectele circulatorii – creşterea fluxului sanguin datorită ameliorării tonusului vascular şi a scăderii rezistenŃei capilare periferice – au un rol important în mai buna hrănire a Ńesuturilor. efecte care nu aduc beneficii terapeutice. în special paravertebral cervicodorsal. din cauza acŃiunii destructive asupra mastocitelor. Se preferă procedee de slabă intensitate. efectele decontracturante se obŃin acŃionând asupra ariei lombosacrate. cu acŃiune locală. După instalarea paraliziei spastice. vegetative şi psihice. masajul general având indicaŃii restrânse. în perioada de paralizie flască. MASAJUL PARłIAL Efectele generale. cu acŃiune generală. cu vasodilataŃie şi dermografism pronunŃat. PAREZA ŞI PARALIZIA DE NEURON MOTOR CENTRAL Masajul terapeutic are o importanŃă deosebită în recuperarea neuromotorie a bolnavilor cu leziuni de neuron motor central.

în funcŃie de procedeele de masaj executate. scăderea mai rapidă a oboselii. cu mare consum energetic. dar îi uşurează şi refacerea. AcŃiunea locală îşi găseşte indicaŃie majoră în manifestările algoneurodistrofice. Durata unei şedinŃe nu trebuie să depăşească 3-5 minute. Masajul local şi cel segmentar sunt indicate şi ca procedură pregătitoare. dar pe primul plan se situează diminuarea stării de oboseală. masajul este recomandat şi cu scopul „trezirii” neuromusculare în perioada de paralizie flască: se indică procedee mai energice. Ca zonă reflexogenă de elecŃie se foloseşte regiunea spatelui. care asociază frământări musculare profunde cu tapotamentul superficial. după încetarea mişcărilor. diminuând durerea şi paresteziile. stimulante. din cauza nedisocierii sincineziilor. în cazurile de blocaj ale acesteia. efortul are un caracter global.Efectele vegetative sunt numeroase. 115 . De asemenea. atunci când. InfluenŃa asupra psihicului poate fi excitantă sau sedativă. înainte de mobilizările pasive ale membrelor. ameliorează circulaŃia arterială de la nivelul articulaŃiei scapulohumerale. Efectele şedinŃei de masaj se prelungesc multe ore favorizând „spălarea” organismului de deşeurile acumulate în timpul efortului. în special în perioada iniŃială a reluării mişcărilor active. Vizând acŃiunea locală. Acest lucru este util bolnavilor neuromotori. datorită acŃiunii sale de creştere a pragului de sensibilitate dureroasă articulară. Efectul circulator local pregăteşte musculatura pentru efort.

căruia îi readuce senzaŃia de mai bine decât a fost şi încrederea în posibilităŃile de a fi recuperat.5 AFECłIUNI CIRCULATORII I. Ca mijloc asociat de tratament. pentru uşurarea întoarcerii venoase. 9. ameliorarea condiŃiilor trofice locale. procedură care tonifică pereŃii venoşi. Se continuă cu tapotamentul percutat. Se foloseşte netezirea pe gambe şi coapse. micşorarea stazei sanguine. InsuficienŃa venoasă cronică – varice Obiectivele masajului terapeutic sunt: îmbunătăŃirea circulaŃiei venoase de întoarcere. utilă mai ales în prevenirea tulburărilor vasculotrofice ale pielii şi ale Ńesutului subcutanat. pe lângă efectele neuromotorii şi reabilitarea psihicului bolnavului. în sens centripet. cu reducerea edemelor.MASAJUL GENERAL Se recomandă numai în cazuri speciale şi numai după ce pacientul a trecut pe la sala de kinetoterapie şi este angajat global în efort. AcŃiunea generală a masajului urmăreşte. masajul a demonstrat calităŃi incontestabile în recuperarea bolnavilor neuromotori. prevenirea proceselor de dermatoscleroză şi a indurativă în Ńesuturile subcutanate. 116 celor de celulită . Rezultatele bune sunt condiŃionate de respectarea strictă a indicaŃiilor şi a contraindicaŃiilor medicale. Se aplică fricŃiunea. cu menŃinerea elasticităŃii tegumentelor.

pentru uşurarea circulaŃiei venoase. tromboflebite şi flebotromboze. nedureroase. evitând rănile.O formă terapeutică eficientă o constituie masajul subacval al membrelor inferioare afectate de varice. se aplică un masaj venos centripet şi tonifiant al membrelor inferioare şi masajul cicatricilor. Staza limfatică 117 . pentru combaterea edemului. în continuare . la terminarea şedinŃei folosindu-se stropirea cu apă rece. Masaj decontracturant pe adductori. II. Technica masajului Se începe cu un masaj de „apel” la nivelul abdomenului. pe feŃele anterioară şi posterioară a membrului inferior. Se recomandă apa la o temperatură de 32°-33° C. presiuni alunecate profunde. după scoaterea firelor şi până la dispariŃia hematoamelor se efectuează neteziri şi presiuni alunecate profunde. Masajul este contraindicat în flebite. temperatura scăzând treptat până la 10° C. Presiuni „în brăŃară” din aproape în aproape. După tratamentul chirurgical al varicelor se indică următoarele forme de masaj : între a 5-a zi şi a 10-a zi de la intervenŃie se aplică un masaj superficial al întregului membru inferior. evitând cicatricile. Masaj de drenaj la nivelul membrelor inferioare: netezire. asociat cu mobilizarea articulaŃiilor.

în stadiul mediu de evoluŃie. Limfedemul primar. fibroză şi celulită. în sens circular şi centripet. pentru a favoriza resorbŃia edemelor şi pentru îmbunătăŃirea condiŃiilor trofice locale. se manifestă prin edeme. în special la membrele inferioare. AfecŃiuni ale circulaŃiei arteriale Obiective : îmbunătăŃirea condiŃiilor hemodinamice locale. Se continuă cu fricŃiuni cu ambele mâini pentru a îmbunătăŃi circulaŃia sanguină. afecŃiune cu caracter ereditar. III. Valette şi Vanneville. măsurând oscilaŃiile arteriale. Făcând comparaŃie între efectele obŃinute prin cele două modalităŃi de masaj. au 118 . există două modalităŃi de masaj: în sens centripet şi în sens centrifug. stimularea circulaŃiei generale. în care masajul terapeutic are efecte favorabile. În arteritele cronice ale membrelor inferioare. ameliorarea sau împiedicarea apariŃiei tulburărilor trofice. pentru a realiza mobilitatea pielii şi a Ńesutului subcutanat şi pentru uşurarea circulaŃiei limfatice.Staza limfatică. cu timpul apar modificări trofice la nivelul pielii şi al Ńesutului subcutanat caracterizate prin atrofie. este cea prezentă în limfedemul primar. Mercier. Masajul terapeutic are ca obiective favorizarea circulaŃiei limfatice cu reducerea edemelor. Se execută neteziri profunde pe gambe şi pe coapse. îmbunătăŃirea circulaŃiei sanguine pentru prevenirea tulburărilor trofice locale. menŃinerea elasticităŃii pielii şi a supleŃei Ńesutului subcutanat.

ajuns la concluzia că „în arteriopatiile periferice cronice, ca şi în celelalte afecŃiuni, masajul trebuie aplicat în sens centripet”. Masajul centripet favorizează mai ales circulaŃia de întoarcere, influenŃând indirect şi circulaŃia arterială; combate staza şi tulburările trofice moderate asociate arteriopatiilor cronice. Preoperator masajul se indică pentru stimularea circulaŃiei generale a membrului inferior şi constă în masaj „de apel” abdominal, masaj al coapsei, gambei şi piciorului. Se insistă, mai ales, pe bolta plantară. Pentru amplificarea efectelor, se pot asocia exerciŃii de respiraŃie de amplitudine mare. Postoperator, masajul se va face în următoarea ordine : se începe cu masaj „de apel” la nivel abdominal; neteziri, presiuni alunecate profunde, frământat uşor, longitudinal, de-a lungul membrului inferior, începând de la picior şi urcând spre zona inghinală, pentru combaterea stazei venoase; „presiuni etajate” (presiuni din aproape în aproape, mâna care efectuează presiunea nu se ridică până când cealaltă nu preia în întregime acŃiunea de presare), spre rădăcina membrului, pentru combaterea edemului. Tehnicile de masaj trebuie să fie neagresive, deoarece Ńesuturile moi sunt fragile din cauza irigaŃiei arteriale deficitare. 9.6 AFECłIUNI MUSCULARE Miozitele de efort Miozitele de efort sunt afecŃiuni ale sistemului muscular, ce apar frecvent la persoanele care practică sportul de performanŃă; sunt localizate pe grupele musculare mai intens solicitate.

119

Prezintă următoarea simptomatologie: dureri difuze în grupul muscular, hipertonie sau contractură musculară. Masajul terapeutic are ca obiective: cedarea durerilor, micşorarea hipertoniei sau a contracturii musculare, îmbunătăŃirea circulaŃiei sanguine locale şi activarea îndepărtării factorilor metabolici din grupul muscular afectat. Se execută un masaj cu efect calmant şi miorelaxant, folosindu-se manevre blânde, de intensitate mică şi cu ritm lent de execuŃie. Masajul constă în neteziri ale grupului muscular afectat, urmate de fricŃiuni uşoare şi, mai ales, de vibraŃii, cu efect miorelaxant. Trebuie exclusă existenŃa unei rupturi musculare, care constituie o contraindicaŃie a masajului pe grupul muscular respectiv. II. Torticolis à frigore Torticolisul à frigore este o afecŃiune ce interesează musculatura cefei, mai ales muşchiul trapez, şi muşchiul sternocleidomastoidian; apare după o expunere la frig sau la un curent de aer rece. Se manifestă prin dureri cervicale spontane sau în legătură cu mişcările capului, limitate de existenŃa unei contracturi musculare. Obiectivele masajului terapeutic: diminuarea durerilor şi relaxarea musculaturii interesate. Se utilizează manevre uşoare şi în ritm lent, cu efect calmant şi miorelaxant. Se execută neteziri în sens descendent, de la inserŃiile pe occipital ale musculaturii cefei până la nivelul foselor supraspinoase. Se continuă cu fricŃiuni uşoare făcute cu prudenŃă, după care se trece la vibraŃii cu degetele. Nu se folosesc în stadiul acut procedee de tapotament, care accentuează durerea şi contractura musculară.

120

Efectele masajului sunt potenŃate dacă se efectuează după o procedură de termoterapie. III. Lombalgia de efort Lombalgia de efort este o afecŃiune localizată pe musculatura lombară şi determinată de solicitări mari şi de durată mai lungă a grupelor musculare respective. Se manifestă prin dureri spontane, accentuate de mişcările trunchiului, care sunt limitate de contractura musculaturii lombare. Obiectivele masajului terapeutic sunt: diminuarea durerilor şi a contracturii musculare. Este un masaj calmant şi miorelaxant, utilizând manevre mai puŃin energice şi cu un ritm mai lent. Netezirea se execută cu palmele ambelor mâini, pentru a obŃine o calmare a durerilor; se continuă cu o fricŃiune uşoară şi frământare „în cută”, evitându-se exacerbarea durerilor. VibraŃiile se aplică pe zona unde este prezentă contractura musculară, cu scop miorelaxant. Masajul se poate executa şi cu aparate de vibromasaj. Efecte bune le are şi duşul subacval. IV. Hipotrofiile musculare de inactivitate În recuperarea hipotrofiilor musculare de inactivitate masajul terapeutic se asociază simultan cu kinetoterapia specifică creşterii tonusului şi a volumului muscular. Masajul are ca obiective stimularea tonusului muscular,

îmbunătăŃirea excitabilităŃii, a contractilităŃii şi a elasticităŃii fibrelor musculare, îmbunătăŃirea condiŃiilor de nutriŃie, prin activarea circulaŃiei sanguine la nivelul muşchilor. Masajul terapeutic va fi stimulant, folosind manevre rapide şi intense. 121

stoarcere şi presare a stratului adipos. urmate de presiuni alunecate profunde şi lente în scop sedativ. łesutul subcutanat afectat de celulită este distrofic şi dureros la palpare. Pentru a nu fi dureros. Frământarea foloseşte procedeul „în cută” sau „în brăŃară”. Se recomandă procedee de ridicare. Masajul în obezitate nu trebuie să fie agresiv şi dureros. neplăcut. încercări de 122 . fricŃiuni.Netezirea se face cu alunecări centripete. Tapotamentul se aplică sub formă de tocat sau bătătorit. Masajul se aplică atât pe abdomen. ca exprimare reflexă a afecŃiunii unui organ. în funcŃie de pragul de sensibilitate al pacientului. şi a nu deteriora şi mai mult structura Ńesutului subcutanat. compresiuni blânde executate cu palma. La început. Celulita nu trebuie confundată cu creşterea grosimii Ńesutului adipos subcutanat din obezitate.7 MASAJUL ÎN OBEZITATE ŞI CELULITĂ I. masajul trebuie să fie blând. masajul va consta din mobilizarea globală. 9. continuată cu rulatul şi cernutul. se recomandă 10-15 şedinŃe a 30-40 de minute (20 de minute pe torace). folosind o suprafaŃă mare de contact. iar intensitatea procedeelor crescută progresiv. fricŃiunea se execută cu rădăcina mâinii sau cu faŃa dorsală a pumnului închis. cu partea ulnară a pumnului. Manevre specifice tratamentului hipotrofiei musculare sunt frământarea şi baterea. profundă a Ńesutului în toate sensurile. asociată obezităŃii şi celulita-simptom. Se indică neteziri. II. Există două tipuri de celulită: celulita-boală. cât şi pe torace.

întindere şi comprimare a pliului cutanat). se pot executa ciupiri cu vârfurile degetelor. După ce Ńesuturile şi-au recuperat o oarecare supleŃe şi sunt mai puŃin dureroase. frământat cu priză mare. scuturări presiuni. se execută masajul pereŃilor anterior şi laterali ai toracelui. ale toracelui. frământat. în concordanŃă cu fazele respiratorii (maseurul face priza sub axile. între marginile ulnare ale ambelor mâini. 9. rulare a pliurilor cutanate. masaj Watterwald (ciupire. se pot aplica următoarele procedee: ciupiri de intensitate variabilă pe zonele cu noduli sau fibroză. Specifice afecŃiunilor aparatului respirator sunt următoarele procedee: vibraŃii. presiuni statice. presiuni alunecate. prin aplicarea masajului pe regiunea capului.ridicare a pielii. neteziri. MASAJUL ÎN AFECłIUNI RESPIRATORII Aparatul respirator este influenŃat de masajul aplicat pe pereŃii toracelui. Se începe cu masajul spatelui. apoi al cefei şi la urmă. aplicate la nivelul cefei şi al umerilor. Masajul trebuie asociat cu antrenamentul sistematic al muşchilor subjacenŃi şi cu hidroterapia. cu fruntea sprijinită pe antebraŃe sau cu mâinile sprijinite pe coapse. rulare. gâtului şi pe membrele superioare. Pe zonele învecinate mai puŃin dureroase. Stimularea inspiraŃiei este obŃinută pe cale reflexă. fără ciupire. 123 . ridică şi scutură toracele).8. cu vârfurile degetelor. Se recomandă: poziŃia pacientului: aşezat. pe spate şi ceafă.

presiuni statice. executate cu faŃa palmară a degetelor sau cu palma „în căuş”.presiuni asociate cu vibraŃii executate cu palma aşezată la nivelul coloanei cervicale şi pe toracele superior. la nivelul spaŃiilor intercostale. presiuni statice. pe timpul expirator al respiraŃiei. cu membrele inferioare uşor flectate. fricŃiuni. prin aplicarea procedeelor de masaj pe peretele anterior al trunchiului. Pentru eliminarea secreŃiilor se folosesc procedee care provoacă tusea: uşoare lovituri în spate. la nivelul primelor patru vertebre toracale. presiuni alunecate. pe toracele inferior atât anterior. ResorbŃia secreŃiilor pleurale este ajutată de hiperemia pielii de la nivelul spaŃiilor intercostale. presiuni statice şi presiuni alunecate pe toracele inferior. aplicate la nivelul sternului şi al plexului celiac. presiuni alunecate. neteziri. Se recomandă: poziŃia pacientului: în decubit dorsal. presiuni vibrate la nivelul manubriului sternal. de la clavicule până la pubis. Pentru mobilizarea secreŃiilor se aplică presiuni vibrate. neteziri. procedee calmante pe zona de proiecŃie a inimii pe peretele posterior al toracelui (regiunea laterodorsală stângă). Stimularea expiraŃiei se obŃine tot pe cale reflexă. cât şi posterior. 124 .

dând acesteia o formă sinusoidală. dermatoze buloase. Masajul cicatricilor.presiuni uşoare. În funcŃie de evoluŃia cicatrizării. treptat. procedeul va deveni mai profund. dar şi contraindicatii definitive: cancere cutanate.9 MASAJUL ÎN AFECłIUNI ALE PIELII În acest capitol vom prezenta numai acele leziuni ale pielii care nu fac parte din bolile „dermatologice”. executate cu policele şi cu indexul pe aceeaşi parte a cicatricii. masajul cicatricilor se va face în următoarea succesiune: mobilizarea planului cutanat cu faŃa palmară a degetelor alipite. Masajul pielii are contraindicaŃii temporare : eczeme. tuberculoză cutanată. 125 . vom dezvolta : cicatricile. infecŃii localizate la nivelul pielii. Indiferent de originea cicatricilor. Dintre leziunile pielii care constituie indicaŃii ale masajului terapeutic. coborând până la unghiul sternal. escarele şi vergeturile. acŃionându-se cu suprafaŃa de contact din ce în ce mai mică. Cicatricile sunt de două feluri: chirugicale şi posttraumatice. până se ajunge ca procedeul să fie executat cu câte un deget de la fiecare mână. unele forme de prurit. a elasticităŃii şi a fineŃei cicatricilor. hematodermii. de o parte şi de alta a porŃiunii cervicale a traheei. 9. cu faŃa palmară a indexului şi a mediusului de la ambele mâini. mâinile se aşază de o parte şi de alta a cicatricii şi se acŃionează în sens opus. diskeratoze maligne. obiectivele masajului sunt asigurarea supleŃei. psoriazis. urmează ciupiri uşoare ale bridelor cicatricii. I.

alunecând în sens opus celeilalte mâini. pornind din partea centrală spre extremităŃi. De cele mai multe ori. întinderi longitudinale excentrice ale cicatricii. executate din ce în ce mai rapid şi repetate de mai multe ori. Masajul în cicatricile chirugicale are ca şi obiective: prevenirea formării Ńesutului fibros. se pot aplica pe cicatrici procedee de întindere în sens divergent. masajul. cu faŃa palmară a degetelor unei mâini. după ce mobilitatea este recuperată. retractil şi a proliferării cheloidelor hipertrofice. Se indică următoarele procedee: se începe cu procedee tehnice de diminuarea sensibilităŃii. 126 . rularea cutelor de piele. cicatrizarea şi vindecarea acestora este îndelungată şi inestetică. vibraŃii cu intensitate şi suprafaŃă de acŃiune lent progresive. ridicări ale cicatricii de pe planul profund. alunecare foarte uşoare. Se recomandă ca masajul în cicatricile chirurgicale să fie început precoce şi executat zilnic. cu prudenŃă. plăgile posttraumatice au marginile franjurate. mai aderente de planurile subjacente. în toate sensurile. chiar dacă au fost tratate corect. pentru Masajul în cicatricile posttraumatice. pentru recuperarea mobilităŃii Ńesuturilor se aplică presiuni. prin alunecarea degetelor. apoi. dar nu înainte de 3-4 săptămâni. sunt suprainfectate şi. se va executa spre zonele dureroase.mobilizări ale cicatricii pe planul subjacent. întinderi transversale. în sensul longitudinal.

metoda Watterwald. dar frecvenŃa şi durata 127 . timp de 20 de minute. pe măsura ameliorării se indică. Conduita terapeutică a maseurului va fi în funcŃie de localizarea. se indică întinderi ritmice. masajul profilactic trebuie aplicat zilnic. Cicatricile postarsuri. foarte important este masajul zonei de graniŃă dintre Ńesutul sănătos şi cel afectat. Profilaxia escarelor se face prin alternarea poziŃiilor şi prin masaj trofic al zonelor predispuse la escare. Escarele sunt leziuni trofice ale părŃilor moi la nivelul punctelor de contact ale organismului cu suprafaŃa de sprijin. recomandându-se două şedinŃe pe zi. întinderi ale cicatricii şi frământat. Arsurile care afectează şi dermul se vindecă prin cicatrizare. în continuare. dar Ńinându-se cont de aspectul estetic al regiunii. cu prudenŃă. asociate cu cicatricii pe planurile subjacente. de suprafaŃa afectată şi de existenŃa unei posibile suprainfecŃii a arsurii. presiuni mobilizări cu ale II. masajul se poate efectua cu un unguent cicatrizant.Vilian.Tratamentul prin masaj al cicatricilor posttraumatice se va face după acelaşi protocol ca şi al celor chirurgicale. în funcŃie de starea Ńesuturilor. pentru restabilirea legăturilor funcŃionale dintre acestea. Masajul cicatricii se va face după următorul protocol: asupra bridelor şi a induraŃiilor se vor executa intensitate progresiv crescătoare. masajul trebuie executat sistematic. După R. Masajul escarelor. executate cu policele şi indexul ambelor mâini.

procedee cu efect hiperemiant: frământatul pielii. pentru stimularea troficităŃii locale. în imediata apropiere a rănii se va executa o prelucrare metodică a Ńesuturilor. Vergeturile sunt zone liniare. III. ciupiri de mică amplitudine. prin: fricŃiuni localizate fine. mai ales la cei în vârstă. al Ńesutului celular subcutanat şi al maselor musculare. Masajul escarei constituite se efectuează după următoarele reguli: procedeele vor depaşi cu mult zona afectată. la care imobilizarea postoperatorie va fi îndelungată. în cazul subiecŃilor. modificări cauzate de creşterea 128 . masajul trofic.şedinŃelor de masaj pot fi crescute. vibraŃii manuale sau mecanice. determinate de modificări ale structurii şi ale arhitecturii fibrelor de elastină şi de colagen din piele. depigmentate. pe escară se poate executa masaj folosind intrumente sterile. la periferia escarei se va aplica un masaj profund. se poate acŃiona direct. pre-şi postoperator. dacă riscul apariŃiei escarelor este foarte mare. Se recomandă: masajul să fie extins dincolo de zona predispusă la escare. prin presiuni alunecate uşor mobilizatoare. repetate până la obŃinerea unei reacŃii hiperemice. se pot efectua fricŃiuni foarte uşoare cu un cub de gheaŃă steril. mobilizări şi contracŃii musculare izometrice sistematice. Masajul vergeturilor.

Masajul vergeturilor constă din : neteziri aplicate pe suprafaŃă mare. mobilizări fine şi foarte localizate ale pielii pe planurile subjacente. rulare. masajul la gravide constituie una din contraindicaŃiile generale. întreŃinerea sau tonifierea musculaturii suprasolicitate şi combaterea durerilor care apar din cauza posturii specifice a gravidei. din cauza tulburărilor pe care le-ar produce acesta în organismul gravidei.1 MASAJUL ÎN TIMPUL SARCINII În mod clasic. Pentru a se obŃine rezultate bune. PRE-ŞI POST PARTUM 10. prevenirea sau înlăturarea tulburărilor circulatorii de întoarcere venoasă şi limfatică la nivelul membrelor inferioare. MASAJUL FEMEII. plisare. 10. repetate sistematic. 129 . sarcină etc. vibraŃii. masajul trebuie aplicat precoce sau preventiv (sarcină). menŃinerea greutăŃii corporale în limite fiziologice.bruscă a grosimii hipodermului: obezitate. manuale sau mecanice. menŃinerea sau îmbunătăŃirea proprietăŃilor pielii. sindrom adiposogenital. pentru prevenirea apariŃiei vergeturilor. prin aplicarea masajului asupra Ńesutului adipos. mai ales a troficităŃii şi a elasticităŃii acesteia. creştere bruscă în greutate. Obiectivele masajului în cazul femeii însărcinate sunt : menŃinerea tonusului fizic şi psihic general.

medicul sau moaşa exercită asupra uterului manipulări speciale cu scopul de a-i stimula contracŃiile şi a-i grăbi involuŃia. de apăsare. Constă în manevre uşoare. Trebuie evitate lovirile. Masajul toracelui trebuie evitat din cauza glandelor mamare. scuturările. Imediat după naştere. precum şi toate celelalte manevre excitante.2 MASAJUL LĂUZEI În primele zile după naştere se recomandă forme speciale de masaj. frământările uşoare şi vibraŃiile. presiunile. 10. executate cu degetele mâinii şi cu palma. Masajul abdomenului este contraindicat pe toată perioada sarcinii. În ultimele luni ale sarcinii se poate indica masajul cefei şi al părŃilor superioare ale spatelui. Masajul membrelor inferioare poate fi folosit pentru folosirea sau combaterea tulburărilor circulatorii. dar ferme. Masajul uterului. Manevrele se execută în direcŃia micului bazin. Aceste tehnici trebuie aplicate numai de personal medical specializat. care se execută după tehnici deosebite de cele comune de masaj. fricŃiune. Masajul parŃial se poate recomanda mai des decât masajul general. a contracturilor musculare. a stazei venoase şi/sau limfatice. 130 . Sunt indicate manevrele lente şi lungi de netezire. prin intermediul peretelui abdominal. Masajul umerilor şi al membrelor superioare poate fi indicat pe tot parcursul sarcinii. fricŃiune şi stoarcere. cu scop de relaxare şi liniştire a femeii.Masajul general este permis numai în primele luni de sarcină.

Masajul general şi parŃial clasic poate fi început. pentru liniştirea în stările de agitaŃie. Masajul uterului se continuă zilnic. Se aplică numai la indicaŃia şi sub supravegherea medicului. din poziŃia şezând. mai ales dacă parturienta prezintă tonus scăzut al musculaturii peretelui abdominal. după 2-3 săptămâni de la naştere. fricŃiuni şi frământări largi. atunci când sânii se măresc peste măsură. iar în zilele următoare numai dimineaŃa şi seara.Manevrele se execută timp de câteva minute. mărimea şi locul său în pelvis. Masajul abdominal poate fi executat zilnic. pentru activarea circulaŃiei şi ca stimulant al metabolismului. Masajul uterului constituie şi un control sigur al procesului de involuŃie al acestuia. destul de des în prima zi. Masajul se poate aplica pe cap. la nevoie. până când uterul capătă forma. se întăresc şi devin dureroşi. Masajul constă în manevrele uşoare de netezire. Masajul sânilor constă din neteziri executate de la bază spre vârful sânului (mamelon). dintr-o parte în alta. iar pe membrele inferioare. 131 . din decubit dorsal. pe gât şi pe membrele superioare. Masajul este folosit în scop igienic. Masajul sânilor este indicat în primele zile de alăptare pentru deschiderea canalelor glandelor mamare. În această perioadă sunt contraindicate presiunile şi percutările de orice intensitate. În mod normal. Cu scop liniştitor. fundul uterului ajunge la nivelul simfizei pubiene după 10 zile de la naştere. Masajul abdomenului este permis numai după prima săptămână de lăuzie. masajul abdomenului poate fi încheiat cu vibraŃia.

cât şi terapeutic. al umerilor şi al spatelui . ptoza unor organe abdominale.3 MASAJUL FEMEII CARE ALĂPTEAZĂ Masajul general poate fi aplicat atât cu scopul de a linişti şi destinde femeia agitată. 132 . tulburări funcŃionale ale organelor din abdomen. Masajul abdominal este indicat în următoarele situaŃii : insuficienŃa musculaturii peretelui abdominal. activarea circulaŃiei. ŞedinŃele de masaj se fac zilnic sau de 2-3 ori pe săptămână. Masajul sânilor se indică atât pentru stimularea secreŃiei lactate. folosindu-se manevre liniştitoare. Se recomandă mai ales : pentru combaterea oboselii. Masajul parŃial este indicat atât în scop igienic. cât şi cu scopul de stimulare a organismului. În tratamentul unor afecŃiuni limitate ale Ńesuturilor şi organelor. pentru combaterea tulburărilor circulatorii. masajul membrelor inferioare. Dacă este necesar. Masajul perineului se foloseşte mai ales în scop terapeutic.10. Obiectivele masajului abdominal sunt tonifierea musculaturii abdominale şi stimularea funcŃiei organelor abdominale. atunci când femeia este obosită. se poate indica masajul local. pentru stimularea reflexă a organelor din pelvis. masajul regiunii lombare. masajul cefei. se recomanda şi forme speciale de masaj. cât şi pentru păstrarea formei şi a tonusului sânilor.

MASAJUL COPILULUI a) MASAJUL PÂNĂ LA VÂRSTA DE TREI LUNI În primele săptămâni. piciorului va fi Ńinut în poziŃia cea mai corectă. pornind de la degete spre călcâi şi gleznă. iar la membrul inferior. Se aplică o netezire insistentă pe faŃa plantară şi pe cea dorsală a piciorului. Netezirea va fi urmata de o fricŃiune uşoară cu vârful degetelor pe ambele feŃe şi margini ale piciorului. masajul se poate asocia cu gimnastica. Pe abdomen se aplică o netezire circulară pornind de la şanŃul inghinal drept spre cel stâng. în regiunea spatelui. urmate de fricŃiuni uşoare executate cu părŃile moi ale degetelor şi ale palmelor. sugarul prezintă o uşoara hipertonie musculară. de poziŃiei şi de funcŃionalitate motorie ale acestuia. Masajul trunchiului constă din manevre de netezire. Pentru combaterea poziŃiei de uşoară flexiune a membrelor se indica manevre relaxatoare de netezire şi fricŃiune. Masajul piciorului este important. a toracelui şi a abdomenului. prelungită şi pe gambă. pe faŃa medială şi posterioară a coapsei. având grijă să fie ocolită cicatricea ombilicală. iar în cazul piciorului strâmb. masajul va fi asociat cu mişcări corective. 133 . masajul copilului se asociază cu baia şi durează câteva minute. În timpul executării masajului. La aceasta vârsta. mai ales atunci când copilul prezintă modificări de formă. executate pe faŃa anterioară a membrului superior şi pe deltoid.11. Se execută neteziri uşoare şi ritmice de-a lungul membrelor superioare şi inferioare. La vârsta de 1-3 luni. mai accentuată la nivelul flexorilor membrelor.

d) MASAJUL SUGARULUI ÎNTRE 9 ŞI 12 LUNI şi În această perioadă se execută aceleaşi manevre de masaj ca la vârstele anterioare. Manevrele de alunecare fricŃiune se execută în acelaşi mod ca şi în perioada precedentă. iar manevrele de percutat pe spate. dese şi înviorătoare. se indică manevrele stimulante. După fricŃiune se poate aplica pe spate şi pe regiunile cărnoase un percutat uşor şi ritmic. se pot folosi manevre liniştitoare sau stimulante. folosindu-se în scop igienic. executat cu vârful degetelor. e) MASAJUL COPILULUI MIC (1-3 ANI) Masajul constituie un mijloc important de îngrijire a copiilor. asociate cu gimnastica. liniştitoare sau scurte. După necesităŃi. 134 . înviorătoare. pot fi întărite. fese şi pe părŃile laterale ale coapselor.b) MASAJUL SUGARULUI ÎNTRE 3 ŞI 6 LUNI Masajul copilului va fi mai întins. rulatul membrelor. În regiunea spatelui se pot executa şi alunecări lungi. la manevrele precedente se pot adăuga frământatul circular sau în cută la nivelul membrelor. dar şi terapeutic. lente. Deoarece sunt agreate de copil. c) MASAJUL SUGARULUI ÎNTRE 6 ŞI 9 LUNI La această vârsta.

deoarece acesteia pot traumatiza. Dintre procedeele principale de masaj se indică: netezirea. La copilul mic. iar funcŃiile vegetative devin mai echilibrate. mai rar.Masajul igienic este utilizat în scopul păstrării şi îmbunătăŃirii sănătăŃii. activează circulaŃia sângelui şi a limfei. Frământatul va consta într-o strângere şi stoarcere uşoară între degete şi palmă a Ńesuturilor cărnoase. rulatul şi vibraŃiile. în sens orar. După o şedinŃă de masaj aplicat corect. fricŃiunea. cu baia sau în şedinŃe speciale. copilul doarme mai liniştit. plescăitul. Pentru masajul copilului mic se folosesc procedee simple şi uşoare. Manevra se poate executa în „cută”. stimulării creşterii şi dezvoltării organismului copilului. percutatul. lovire. stimulează schimburile nutritive. Sunt contraindicative procedeele dure de frământare. Pe abdomen. se va evita orice procedeu aspru şi brutal. dar scurt şi vioi pe porŃiuni mici ale trunchiului şi membrelor. sensibilă şi vulnerabilă. presiunile puternice şi scuturările corpului. netezirea se efectuează circular. Netezirea se aplica uşor şi ritmic pe piele. Deoarece pielea copiilor este fină. dar începând de la vârsta de 2-3 ani. FricŃiunile se execută cu vârful. masajul capătă asemănări cu cel aplicat la adulŃi. prelung si lent pe spate si membre. obosi sau înspăimânta copilul. 135 . Acest tip de masaj influenŃează sistemul nervos. cu pulpa degetelor şi cu partea moale a palmei. Procedeele folosite la masajul copilului mic sunt mai reduse ca număr şi au o tehnică mai simplă decât în masajul adultului. masajul poate fi aplicat asociat cu gimnastica. mai puŃin frământatul Ńesuturilor sub piele şi al muşchilor .

exercită influenŃe diferite asupra pielii. frământatul poate lipsi din masajul copiilor mai mici de 6-8 luni. 12. aparatului locomotor. Fiind o procedură mai puternică. 136 . am considerat necesar să prezint succint principalele particularităŃi morfofuncŃionale normale şi patologice ale structurilor influenŃate de masaj. PARTICULARITĂłI MORFOFUNCłIONALE NORMALE ŞI PATOLOGICE ALE STRUCTURILOR CARE POT FI INFLUENłATE DE MASAJ Toate manevrele de masaj atât cele fundamentale. Percutările uşoare şi ritmice sau plescăitul pot fi aplicate la copiii mici sub forma unor atingeri ritmice pe abdomen pentru a provoca contracŃii musculare sau cu vârful degetelor pe spate şi pe părŃile cărnoase ale membrelor. al copiilor debili. Rulatul pe membre se poate efectua într-un ritm viu. cât şi cele secundare. iritabili sau sensibili. Aceste manevre sunt contraindicate la copiii sperioşi. VibraŃiile se pot folosi ca manevre ajutătoare pentru mărirea eficacităŃii masajului. Pentru înŃelegerea importanŃei individualizării diferitelor proceduri de masaj în funcŃie de obiectivele terapeutice urmărite. aparatului circulator şi a sistemului nervos. pentru înviorare sau lent. ca manevră liniştitoare.în lungul muşchilor. încercuind membrele sau printr-o mişcare şerpuită. atrofici şi iritabili.

care conŃin vase şi nervi. determinate mecanic sau reflex. cum ar fi melanocitul. granulos. unităŃi pilo-sebacee. care de la suprafaŃă spre profunzime sunt: • • • epidermul.75 metri pătraŃi. nervi. muşchi. epidermul mai conŃine o serie de celule cu prelungiri. hipodermul. Hipodermul este format din lobuli grăsoşi separaŃi prin travee de Ńesut conjunctiv. spinos. Alături de elementul structural reprezentat de keratinocit.Ńesut grăsos. cu excepŃia Ńesuturilor osos şi cartilaginos. În cele ce urmează voi insista asupra acelora care sunt influenŃate de diversele metode de masaj şi care. Este formată din trei straturi.matrice conjunctivă.epiteliu. ale masajului. Are o greutate de 4-6 kg şi o suprafaŃă de 1. celula Merkel etc. epidermul este constituit din cinci straturi: bazal. În structura pielii mai există şi alte Ńesuturi. din profunzime spre suprafaŃă. sunt responsabile de efectele locale sau generale.12. Epidermul este separat de derm prin membrana bazală dermo-epidermică. mai conŃine vase de sânge. ParticularităŃi morfofuncŃionale ale pielii Pielea este cel mai mare organ al corpului uman. Epidermul este un epiteliu stratificat şi cornificat. într-o formă sau alta.70-1. dermul. celule şi fibre. celula Langerhans. Dermul este un Ńesut conjunctiv format din substanŃă fundamentală. 137 . Pielea prezintă funcŃii multiple mai mult sau mai puŃin specifice. glande sudoripare. lucios şi cornos.1.

prin procese complexe. este insolubilă în soluŃii apoase acide. ceea ce duce la separarea celulelor cornoase. acestea sunt celule cu prelungiri situate între keratinocitele bazale în matricea foliculului pilos din derm. Melanocitele conŃin organite specializate în sinteza melaninei. Keratinizarea epidermului este o formă de diferenŃiere a keratinocitelor epidermice. radiaŃii solare şi inhibată de vitamina A şi hormonii tiroidieni. dar poate fi solubilizată de substanŃe denaturante concentrate. dar şi impermeabilitatea pielii la apă. în urma căruia se produce melanina sau pigmentul melanic. antimicrobiană. alcaline şi solvenŃi organici. Fenomenele degenerative sunt reprezentate de alterări structurale ale keratinocitelor. Sinteza keratinei are loc în celulele bazale ale epidermului. Melanina este sintetizată de melanocite. FuncŃia de protecŃie. acest proces cuprinzând fenomene degenerative asociate cu procese de sinteză. extracte timice. fizică. şi anume melanozomii. în 138 . pe o anumită zonă. dar. chimică. Fiecare melanocit cedează pigmentul melanic la 36 de keratinocite din jur.1. corticosteroizi. Epiteliul cornos al epidermului bogat în keratină realizează protecŃia mecanică. DiferenŃele de culoare între pielea albă şi cea neagră se datoresc melanocitelor şi melanozomilor. presiune mecanică. Între cele două tipuri de piele nu există diferenŃe de densitate a melanocitelor. Keratina are o structură polipeptidică. termică. Keratogeneza este controlată genetic. b) Melanogeneza este procesul fiziologic de la nivelul pielii. este accentuată de estrogeni. a) Procesul de keratinizare. urmate de ruperea legăturilor dintre acestea.

mirositoare.pielea neagră. conŃine 99 % apă şi 1 % substanŃe dizolvate. nazogeniană. Sebumul este format dintr-un amestec de lipide. metonieră. P. interscapulară. Fe etc. Aceste glande sunt situate mai ales în anumite zone ale pielii: frontală. melanocitele sunt mai mari. K. de estrogeni. 2. 139 . Melanogeneza este stimulată de melanotropine (MSH) secretate de adenohipofiză. epidermul şi se deschide la suprafaŃa pielii printr-un orificiu numit por. Ca. hipotonă. amintim: tiamina. Glandele sudoripare sunt răspândite neuniform pe suprafaŃa pielii. prostaglandine etc. Dintre compuşii minerali amintim: Na. absorbŃia percutanată. presternală. FuncŃiile de secreŃie şi de excreŃie ale pielii Aceste două funcŃii sunt asigurate de glandele sebacee şi sudoripare situate în piele. Cl. sulfat. Sudoarea este o soluŃie incoloră. la marginea zonei piloase a scalpului. de radiaŃiile ultraviolete. cu pH-ul de 4. dintre factorii care inhibă melanogeneza. o proporŃie mare dintre ele conŃin melanină.5-5. Acestea sunt formate dintr-un glomerul secretor situat profund dermo-hipodermic şi un conduct sudorifer care traversează dermul. progesteron. mai numeroşi şi conŃin mai multă melamină. sprâncenoasă. antifungic. I. acidul ascorbic. b) SecreŃia sudorală este produsul glandelor sudoripare. fiind mai numeroase la bărbaŃi. Ag etc. bicarbonat. au densitatea cea mai mare pe palme şi tălpi. au prelungiri mai numeroase. precursor al vitaminei D etc. La om. a) SecreŃia sebacee. îndeplineşte următoarele roluri: barieră de protecŃie. iar melanozomii sunt mai mari. ACTH. Hg.5. Mg. Sebumul este produsul de secreŃie al glandelor sebacee ataşate foliculului pilos.

Factorii extrinseci mai importanŃi care controlează secreŃia sudorală sunt stresul caloric şi exerciŃiul fizic. iar cei neazotaŃi sunt reprezentaŃi de acidul lactic. enzime proteolitice etc. FuncŃia de apărare a pielii este realizată de toate cele trei straturi ale acesteia. biotici din mediul extern. aminoacizi). Pielea are rol atât în protecŃia organismului faŃă de factori mecanici. Dintre factorii intrinseci amintim: factori nervoşi. hormonii tiroidieni favorizează reabsorbŃia electroliŃilor. cu rol important. lactat şi uree. glucoză. acid uric. B6. fizici. 3. creatinină. amoniac. cât şi în realizarea funcŃiei de apărarea contribuie mai multe elemente: 140 . Stresul caloric stimulează secreŃia sudorală. vitamine C. histamină. B2. tălpi. chimici. de asemenea. prostaglandine. SecreŃia sudorală este controlată de factori extrinseci şi intrinseci. bradikinină. sudoarea mai conŃine imunoglobuline. ExerciŃiul fizic determină o creştere şi mai mare a sudoraŃiei maximale în mediul cald. Rata sudoraŃiei influenŃează concentraŃia diferitelor substanŃe din sudoare: o rată crescută produce o eliminare mare de Na şi Cl şi mai redusă de K. Prin evaporarea apei excretate la suprafaŃa pielii se împiedică supraîncălzirea corpului: evaporarea unui litru de sudoare duce la pierderea a 585 de kilocalorii. glandele sudoripare de pe palme. factori hormonali: aldosteronul şi hormonul antidiuretic determină reabsorbŃia Na la nivelul canalului sudorifer. frunte şi axile răspund predominant la stimuli emoŃionali. catecolaminele cresc secreŃia sudorală în timpul exerciŃiului fizic.Compuşii organici azotaŃi sunt: proteine şi substanŃe rezultate din degradarea acestora (uree.

prezenŃa stratului cornos care realizează protecŃie faŃă de factorii mecanici şi fizici. structura dermului conferă pielii rezistenŃă la factori mecanici. făcând-o rezistentă la acŃiunea factorilor fizici şi chimici. „mantaua acidă” a pielii. Prin secreŃia sudorală se elimină aproximativ 1000 ml apă/zi. microbilor. 4. iar descuamarea continua a porŃiunii superficiale a acestuia duce la îndepărtarea mecanică a substanŃelor chimice.lactaŃi. Pielea are rol important în mecanismele de reglare hemodinamică. Rolul pielii în menŃinerea homeostaziei organismului Pielea are rol secundar în menŃinerea constantă a volumului apei din organism. la eliminarea apei din organism. În condiŃiile unei vasodilataŃii periferice generalizate. „filmul hidrolipidic superficial” (format din emulsionarea componetelor lipidice şi apoase produse de glandele sebacee şi sudoripare) are ca roluri: lubrifierea pielii. acŃiune antimicrobiană şi antifungică. acid lactic. reprezentată de mediul acid de la suprafaŃă (pH între 4 şi 7).integritatea structurală a pielii. fungilor etc. format din Ńesut adipos. participând. alături de rinichi. are acŃiune antimicrobiană şi acŃiune de neutralizare a bazelor şi acizilor prin sisteme tampon: acid carbonic-bicarbonaŃi. 141 . hipodermul. controlează evaporarea apei. are rol izolant termic şi mecanic şi constituie rezerva energetică a organismului. iar prin perspiraŃie insensibilă încă 300 ml. în plexurile vasculare bogate ale pielii pot stagna până la 30% din volumul sanguin circulant.

unele au capacitate redusă de fagocitare. se găsesc numeroşi exteroceptori. în toate straturile acesteia. durere. 5. estrogeni. celule din structura acesteia jucând un rol important în cadrul sistemului imunitar. care limitează pierderea de apă din organism. vibraŃie. fie sub formă de terminaŃii nervoase libere amielinice. celulele dendritice prezentatoare de antigen. Transferul substanŃelor chimice absorbite se face în circulaŃia 142 7. variaŃie termică. FuncŃia senzorială a pielii La nivelul pielii. keratinocitele. Următoarele celule fac parte din SIS: • • • • limfocitele T părăsesc sistemul circulator şi se infiltrează în pielea sănătoasă. SIS (Skin Immune System) intervine cu precădere în recaŃiile de hipersensibilitate. celule imunocompetente secretă mediatori care modulează reacŃiile imunitare şi inflamatorii. cortizol. dar care permite intrarea selectivă a unor substanŃe chimice. mastocitele conŃin în citoplasmă amine vasoactive. . Stimularea receptorilor cutanaŃi poate genera senzaŃii de atingere. Căile de absorbŃie percutanată sunt reprezentate de stratul cornos al pielii. FuncŃia de penetrabilitate a pielii Pielea este un înveliş protector. impermeabile.Pielea are un rol important în metabolizarea unor hormoni: testosteron. 6. progesteron. FuncŃia imunologică a pielii În afară de faptul de rolul de barieră de tip mecanic faŃă de mediul înconjurător. fie sub formă de corpusculi. care se eliberează în prezenŃa antigenelor specifice. dar şi de foliculul pilo-sebaceu şi ductul sudoripar. pielea are şi un rol dinamic în apărare. altele sunt celule imunocompetente etc.principala cale de absorbŃie.

elementele vasculonervoase. asigurând adaptarea manşonului conjunctiv la variaŃia de lungime a fasciculelor musculare. este constituit din două porŃiuni: pântecele muscular (corpul muscular) şi tendoanele aferente prin intermediul cărora acesta se inseră. împreună cu care ajung până la nivelul fibrelor musculare. cât şi în lipide. care delimitează fasciculele musculare primare. Din epimisium pornesc în interiorul copului muscular septe conjunctive. totalitatea acestor septe formează perimisiumul intern.2. solubile atât în apă. Structura şi organizarea funcŃională a muşchiului scheletic Muşchiul scheletic. Fibrele conjunctive ale perimisiumului intern sunt elastice şi dispuse în spirală şi oblic. Grupurile musculare sunt aşezate în cadrul unui segment al corpului în lojă. delimitate 143 . comparativ cu substanŃele organice cu grupări hidrofile. sunt absorbite cel mai uşor. Moleculele mai mici. 12. AbsorbŃia percutanată este influenŃată de temperatura şi hidratarea pielii. nepermiŃând o întindere prea mare a muşchiului.sanguină. Lipidele şi substanŃele liposolubile trec mai uşor. care blochează alunecarea muşchilor în timpul contracŃiei. numit perimisium extern sau epimisium. secundare. ca organ. Fiecare corp muscular este învelit de un manşon de Ńesut conjunctiv. creşterea acestora facilitând absorbŃia unor substanŃe. Corpul muscular al fiecărui muşchi este alcătuit dintr-un număr variabil de fibre musculare şi din Ńesut conjunctiv. Fiecare fibră musculară este învelită de endomisium. terŃiare). permiŃând alunecarea muşchiului în timpul contracŃiei sau mobilizării segmentelor. cât şi rol mecanic. Între epimisiumul unor muşchi şi al acelora vecini se pot produce aderenŃe. care are atât rol protector. Mai mulŃi muşchi se grupează. care-şi are originea în perimisiumul intern. de obicei cei sinergişti. Un astfel de grup muscular este învelit de o fascie conjunctivă comună.

Dacă se forŃează întinderea unui tendon cu viscozitate crescută (⇒ redoare). Astfel. dar se deformează repede la forŃele de forfecare sau de compresiune. RezistenŃa tendonului depinde de numărul şi de starea acestor punŃi transversale care unesc moleculele colagenice. formează fibrila tendonului. cu o viteză mare. Structura intimă a tendonului explică proprietăŃile fizice de care depind funcŃiile acestuia. Fibrele tendinoase sunt fibre de colagen şi de elastină. Din combinaŃia proteoglicanilor cu apă rezultă un gel. Fibrele de colagen sunt dispuse paralel cu axul lung al tendonului. Tendonul este organizat după acelaşi principiu ca şi corpul muscular. moleculele de colagen se organizează în felul următor: trei molecule colagenice se aşază spiralat. care explică rezistenŃa unui Ńesut la întinderea acestuia. Muşchiul este un organ foarte bine vascularizat. 144 . în afară de fibre de colagen şi elastină. există pericolul ruperii acestuia. Fibra tendonului pleacă din perimisiumul muşchiului şi ajunge în structurile osoase profunde. cu o anumită viteză. formând „microfibrila”. tendonul îndeplineşte trei roluri: transmite forŃa de contracŃie a muşchiului. în funcŃie de activitatea fizică. formând un „snop”. În condiŃii de repaus. Din punct de vedere funcŃional. modulează contracŃiile musculare brutale. majoritatea capilarelor este închisă. 1 mm pătrat de suprafaŃă musculară are 2000 de capilare.de septe intermusculare plecate din fascia segmentului şi care se inseră pe scheletul regiunii respective. Un grup de microfibrile. trei „snopuri” se aşază în paralel. acestea deschizându-se în muşchiul în activitate. şi din apă şi proteoglicani (matricea extracelulară). Tendonul mai este constituit. cu vâscozitate variabilă. legate între ele prin punŃi transversale. în funcŃie de nevoile energetice de moment. Din punct de vedere structural. mişcarea scade vâscozitatea ⇒ tixotropie. amplifică contracŃia abia perceptibilă. ceea ce explică rezistenŃa fără deformare la forŃele de tracŃiune în ax.

căptuşit de membrana sinovială. capsula prezintă orificii prin care sinoviala se invaginează sub musculatura periarticulară. compresie). mecanoceptori.3. dar şi proprioceptori. iar practica impune anumite rigori în executarea lui şi în ceea ce priveşte stabilirea “locului” masajului în programul complex de recuperare. capsula fibroasă este întărită de ligamente.InervaŃia muşchiului este asigurată de nervul muşchiului. ligamentul nu este deformat de acŃiunea niciunei forŃe (forfecare. menŃionăm aparatul Golgi. astfel. cu rol important în mecanismul de feed-back al controlului motor. burse sinoviale. Capsula articulară. atât o anumită ordonare a procedeelor sale. fusuri neuromusculare. cât şi sinoviala sunt bogat vascularizate şi inervate. La nivelul ligamentelor. La nivelul corpului muscular există organe receptoare specializate: terminaŃii nervoase libere. ObŃinerea efectelor favorabile ale masajului terapeutic necesită. receptor specializat în reglarea contracŃiei musculare. La nivelul acestor structuri se găsesc algoceptori. 145 . tracŃiune. În anumite zone. cât şi corectitudine în execuŃia acestora. extern. Efectele terapeutice sunt de necontestat. manşonul care participă la menŃinerea suprafeŃelor articulare în contact. care uşurează alunecarea tendoanelor şi a muşchilor în timpul mişcărilor. este alcătuită dintr-un strat fibros. Atât capsula fibroasă. De asemenea şi tendonul este bogat inervat. 12. Structura capsulei articulare şi a ligamentelor este aproape identică. fibrele colagenice sunt aşezate paralel. Această arhitectură îi asigură ligamentului rolul de stabilizator al articulaŃiei în diversele direcŃii de mobilizare ale acesteia. oblic şi spiralat. formând funduri de sac. mixt. care formează în interiorul muşchiului un plex intramuscular. În unele zone.

13. Fiziologie umană. 1995. Kinetologie medicală. 1994. Masaj– Automasaj. 1999. Sănătate fără medicamente.. Editura Sport-Turism. Mariana. Editura All. şi colab. Editura Uniunii de Cultură Fizică şi Sport. Cristina. Cordun. Cordun. Bucureşti. A. Petrescu. 2003. Mariana. I... Editura Consiliului NaŃional pentru EducaŃie Fizică şi Sport. E. Masajul . Editura Didactică şi Pedagogică. Marie-Claude. Masajul cu aplicaŃii în sport. Bucureşti. Drăgan. Mosby Year Book.. Căprariu. 1993. 7. aplicaŃii în sport. 16. 6. Editura Medicală .F.. Editura Teora.E. 1980. 10. 1993. Bucureşti. 1980.S. Londra.BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ 1. 1981. 5. Ispas. Bucureşti. Editura Art Design.. 1995. I.. Bucureşti. Editura Medicală. Masajul – procedee tehnice. C. Editura Caritas.. Bucureşti. 11. Editura Cucuteni. A.. Bucureşti. Bucureşti. Căprariu.tehnici şi aplicaŃii în sport. Arias. F. 2000. Mijloace kinetoterapeutice în afecŃiunile abdomino-ginecologice. NoŃiuni de semiologie medicală pentru kinetoterapeuŃi. Gimnastica corectivă şi masaj. Ionescu. Ionescu. Cluj-Napoca. O. Delahaye. 1963. 17. 9. Ionescu. Cultura fizică medicală. Herta . Drăgan. Bucureşti. 8.. S. 14. Bucureşti. Editura Axa. 1993. Ionescu.. Drăgan. 2.. 1964. 1994. 15. Bucureşti. 4. Editura Tehnică. Femeia şi cultura fizică. Editura Medicală. efecte. 1969. Bucureşti. 1998.. 12. I. metodă. Fozza. V.. Ivan. Mariana. I. Hăulică. I. Cartea viitoarei mame. A. Mama şi copilul. 3. Bucureşti. 146 . A. Bucureşti. Masaj – Automasaj – Refacere – Recuperare. Practical Guide to Pregnancy and Delivery. Nicolaescu. Editura Aquila. Cultura fizica a mamei si copilului mic.. Cordun. Bucureşti. Bucureşti.

34. La pratique de la Medicine manuelle. Compendiu de reumatologie. Kiss. Bacău. Tipografia UMF. C. 1981. D. Reeducarea neuromotorie. Marcu. 1994. Costin. Editura Medicală. 1995. Bucureşti. 21. V. L. Recuperarea neuromotorie prin mijloace kinetice. Titieni. 32. Radovici.. 23. Porter. Zamora. 2003. 1985. Obstetrică fiziologică. N.. 1995.. C. Recuperarea medicală a sechelelor posttraumatice ale membrelor. J. Mârza.. 28.. 30. D. Fiziologia efortului fizic sportiv. I. Popescu. 24. A. Cluj-Napoca.. Doina.18. H. T. II.. 1998. Crăciun. Editura Bic All. Editura UniversităŃii. D. Ovezea. Editura Saint-Ruffine. 25. Robănescu. Pop. Curs de Balneofizioterapie şi Recuperare medicală. 27. E... 1994. 31.. D. Ionescu.. Editura Medicală. 1997. Copil. Editura Deşteptarea. Bucureşti. 1998. Bucureşti. Radovici. 2002. Al. Editura Didactică şi Pedagogică. Sălăgean. Le massage. A. Editura Medicală. V. Bucureşti.. Editura Medicală. Bucureşti. Editura Bic All.1993. 22. I. MoŃet. Elena. Bucureşti. Obraşcu. 1993. Masaj şi Kinetoterapie. Gimnastica abdominală. 1997. Bucureşti. Corectarea coloanei vertebrale. 147 .. 26. Vol. 1992. E.. Editura Robert Laffont... Bucureşti. Editura Plumb. Bucureşti. Sbenghe. R. 20. P. Editura Tehnică. Marilena. Kory-Mercea.. Marcu. Niboyet. I. Papilian. Chirurgie Vol I... Prişcu. Paris. Bacău. 2003. N. Masaj şi tehnici complementare. 1968.. 33. Anatomia omului. Masajul terapeutic.. Maisonneuve.. Bucureşti. V. 19. 29. V. Îndrumător terminologic pentru studenŃii secŃiilor de kinetoterapie.. Cluj-Napoca. Editura Didactică şi Pedagogică. Editura Sport–Turism. Editura Casa CărŃii de ŞtiinŃă. Oradea.

Cluj-Napoca. Petrache. Oradea. Bucureşti. Zamora. Recuperarea funcŃională în practica reumatologică. terapeutică şi de recuperare. Recuperarea medicala a bolnavilor respiratori. 47. Editura UBB. J. Vârtej.. Vol I. 46. 1996.. D. Crăciun. Anatomie funcŃională.D. 42. Kory-Mercea. Bucureşti.35. Schmitz. Vlad. Sbenghe.. Zamora. T. Bucureşti. 36. Sbenghe. Marilena. Cluj-Napoca.1994. T.. Enciclopedie La Rousse pentru părinŃi.1997. 2000.şi colab. Vol. Editura Bic All.. Editura Medicală. Vol II. Az ember anatomiajanak atlasza. 44. Masaj medical. 38. Editura Medicală.. T. 1999.. Sbenghe. Kinetologie profilactică. Selby. Bucureşti. Bazele teoretice si practice ale kinetoterapiei.. Budapest. Editura Aqvilla ′93. Elena. 39. Sbenghe. I. Bucureşti. 1987. Semmelweis kiado. Bucureşti. Editura Risoprint. 148 . Cluj-Napoca. 45. I. Bucureşti. 40. 37. Editura Medicală. Elena. T.. Cluj-Napoca. 2002. L. T. Editura Didactică şi Pedagogică. 1992. Editura Media Group All. Zamora. Anna. Obstetrică fiziologică şi patologică. 1983. Pentenfunda... Recuperarea bolnavului hemiplegic. Editura Medicală. 2002. Gimnastica Pilates pentru gravide. Anatomie funcŃională. Elena.. Editura Risoprint. Sobotta. 41. 43. 1998. 1979. . Stroescu. Editura Medicală. Recuperarea medicală la domiciliul bolnavului.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful