ELENA ZAMORA DAN-DRAGOŞ CRĂCIUN

MASAJ MEDICAL
― PROCEDEE, METODICĂ, INDICAłII TERAPEUTICE―

EDITURA RISOPRINT CLUJ-NAPOCA • 2007

ISBN

2

Prof. univ. dr. Elena ZAMORA Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca Facultatea de EducaŃie Fizică şi Sport Medic primar balneofizioterapie şi recuperare medicală

Lector univ. drd. Dan -Dragoş CRĂCIUN Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca Facultatea de EducaŃie Fizică şi Sport Preşedintele Comisiei Antidoping FRF Medic specialist, master în Medicină sportivă

3

4 .

.................................................................................................................................. 21 EXERCIłII PENTRU PUMNI ............................................................................................................................................................... 22 EXERCIłII PENTRU ANTEBRAłE ŞI COATE.................................................................................................. 28 5 ................... 27 INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA PIELII .... III : CONTRAINDICAłIILE MASAJULUI ................................................... 27 INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA łESUTULUI CONJUNCTIV ................. 9 CAP.......................................... I : CONDIłII ŞI REGULI PENTRU PRACTICAREA CORECTĂ A MASAJULUI .............................................................................................................. 12 APTITUDINILE UNUI BUN MASEUR....... 24 EFECTELE IMEDIATE ŞI TARDIVE ........... 22 CAP..... V : INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA ORGANISMULUI .......... 23 CAP................... 20 EXERCIłII PENTRU DEGETE........................................ 15 SUBSTANłE FOLOSITE PENTRU EXECUTAREA MASAJULUI....................................................... IV : EFECTELE FIZIOLOGICE ALE MASAJULUI ... 26 CAP..................... 19 CAP................................. 24 EFECTELE LOCALE ŞI GENERALE ........................................................................................................................................................ 11 LOCUL ŞI MOBILIERUL...........CUPRINS INTRODUCERE....................... 13 REGULI CE TREBUIE RESPECTATE DE PERSOANA CARE DOREŞTE SĂ FIE MASATĂ ..................... II : EXERCIłII DE MOBILIZARE A DEGETELOR ŞI A MÂINILOR PREGĂTITOARE PENTRU MASAJ.................................

............................................ 87 MASAJUL CAPULUI......... 88 MASAJUL GÂTULUI............................................................................................ 72 MASAJUL GENERAL ....................................... 62 MASAJUL MEMBRELOR INFERIOARE ..................... 37 PROCEDEELE SECUNDARE DE MASAJ........................................................... 36 PROCEDEELE PRINCIPALE DE MASAJ ............................................. 32 INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA łESUTURILOR ŞI ORGANELOR PROFUNDE ......................................... 77 o o o o MASAJUL PIELII ................................... 60 CAP.................. 47 MASAJUL SPECIAL................................................... 90 MASAJUL TORACELUI ....................................................................................................................... VIII : MASAJUL łESUTURILOR ŞI AL ORGANELOR ............. 51 INDICAłIILE MASAJULUI......................... 77 MASAJUL łESUTURILOR.......................... 81 MASAJUL ARTICULAłIILOR ................................................. 81 MASAJUL MUŞCHILOR ŞI TENDOANELOR...................................................................................... 29 INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA CIRCULAłIEI SÂNGELUI ŞI A LIMFEI ....................................................... VI : PROCEDEELE DE MASAJ....................... 78 MASAJUL łESUTULUI CONJUNCTIV .......................................................... 61 MASAJUL PARłIAL ..................................................................................................INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA APARATULUI LOCOMOTOR..... 85 MASAJUL NERVILOR...... 84 MASAJUL VASELOR .................................................................................................. 62 o o o MASAJUL TRUNCHIULUI ..................................................................................................... 76 CAP..................................................................... 34 CAP..................................................................................................................................................................................................................... 67 MASAJUL MEMBRELOR SUPERIOARE....................................................................................... 31 INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA SISTEMULUI NERVOS.... 97 6 ............................................................................................ 86 MASAJUL ORGANELOR PROFUNDE .......................................................................... 94 MASAJUL ABDOMENULUI .................. VII : MASAJUL PARłIAL ŞI GENERAL – TEHNICĂ..........................

................................................................ 112 PAREZA ŞI PARALIZIA DE NEURON ................................ 137 7 ......................................................................................... 130 MASAJUL FEMEII CARE ALĂPTEAZĂ...................... 132 CAP................................................. PRE ŞI POST PARTUM ... 119 MASAJUL ÎN OBEZITATE ŞI CELULITĂ............................. X: MASAJUL FEMEII................................................... 133 CAP................... 99 AFECłIUNI REUMATISMALE CRONICE INFLAMATORII ........................ 105 AFECłIUNI ALE TENDONULUI ........................................ XI: MASAJUL COPILULUI .... 109 MASAJUL ÎN AFECłIUNILE REUMATISMALE AFECłIUNI TRAUMATICE ALE APARATULUI LOCOMOTOR...................................................... 109 AFECłIUNI ALE SISTEMULUI NERVOS PERIFERIC ............ 123 MASAJUL ÎN AFECłIUNI ALE PIELII................... 125 CAP.................................................. 122 MASAJUL ÎN AFECłIUNI RESPIRATORII............. 104 AFECłIUNI REUMATISMALE CRONICE DEGENERATIVE ........CAP.............................................................................................. 116 AFECłIUNI MUSCULARE....................... 129 MASAJUL LĂUZEI ...... 129 MASAJUL ÎN TIMPUL SARCINII........................ IX : o o o MASAJUL TERAPEUTIC............................................. XII: PARTICULARITĂłI MORFOFUNCłIONALE NORMALE ŞI PATOLOGICE ALE STRUCTURILOR CARE POT FI INFLUENłATE DE MASAJ .......................................................................................... 114 AFECłIUNI CIRCULATORII ........................................................... 136 PARTICULARITĂłI MORFOFUNCłIONALE ALE PIELII ...

8 .

9 . deoarece mâna omului dispune de multiple posibilităŃi de adaptare şi de perfecŃionare a mişcărilor. Procedeele manuale sunt cele mai vechi. de strângere şi stoarcere a Ńesuturilor. care este mai bine executat cu aparate decât cu mâna. masajul medical este o metodă terapeutică pasivă. de lovire ritmică pe părŃile cărnoase. Există numeroase aparate care însă nu pot înlocui mâna omului. fie cu ajutorul unor surse diverse de energie. cu scopul de a influenŃa Ńesutul nervos şi muscular şi circulaŃia generală. Cu excepŃia automasajului. de scuturare a segmentelor etc. Prin termenul de masaj se înŃelege o grupare sistematică şi ştiinŃifică de manipulări executate manual asupra Ńesuturilor corpului uman. după reguli metodice bine stabilite. respectând toate condiŃiile de igienă şi urmând cu stricteŃe indicaŃiile sau contraindicaŃiile medicale. mai răspândite şi mai eficace forme de executare a masajului. utilizânduse diverse aparate sau apa.INTRODUCERE Masajul medical face parte din fizioterapie. Masajul medical se poate face şi prin procedee mecanice. Procedeele manuale – manevre sau manipulări de masaj – constă din mişcări variate de alunecare a mâinilor la suprafaŃa corpului şi de presiune în profunzime. Procedeele de masaj se execută cu o anumită tehnică. În practică. Masajul mecanic se execută cu instrumente sau aparate mişcate fie cu mâna. se foloseşte numai masajul vibrator.

vasele şi nervii. Ńesuturile şi organele profunde. straturile subtegumentare (Ńesut conjunctiv şi grăsos). părŃile moi ale corpului care sunt prelucrate prin masaj.Tehnica şi metoda de masaj variază în raport cu forma şi structura Ńesuturilor sau ale organelor pe care dorim să le masăm şi cu scopul pe care îl urmărim. calmant sau stimulant. parŃial sau general. Masajul terapeutic. Rezultatele obŃinute prin masaj depind în mare măsură de folosirea unei tehnici corecte. în cadrul capitolului de masaj terapeutic. dacă este indicat în timp util şi aplicat corect. Masajul – parŃial sau general – executat pe Ńesuturile de la suprafaŃa corpului mai este cunoscut sub numele de masaj somatic. muşchii. Masajul terapeutic poate fi indicat în : 10 . de durată mai scurtă sau mai lungă. medical. de efectele locale şi generale ale masajului. atunci când masajul nu poate fi executat de o persoană pregătită. Aria de aplicare a masajului medical este destul de vastă şi. cele mai frecvente afecŃiuni care beneficiază. cu automasajul. alături de alte forme de tratament. în parte. sunt: tegumentele. În ordinea dispoziŃiei lor anatomice. poate contribui la vindecarea sau ameliorarea multor afecŃiuni. reprezintă unul din mijloacele de tratament fizioterapic care. contribuie. Masajul poate fi superficial sau profund. În anumite cazuri. După ce am trecut în revistă tehnicile şi metodele de masaj. am prezentat. de la suprafaŃă spre profunzime. combinat cu kinetoterapia. acesta poate fi înlocuit. alături de celelalte măsuri terapeutice la scurtarea timpului de recuperare a pacientului.

respectarea unor condiŃii de igienă. care de nenumărate ori au posibilitatea de a îmbina. leziuni osoase. leziuni ale muşchilor şi ale tendoanelor. există numeroase mijloace şi tehnici specifice kinetoterapiei. 11 . Această carte se adresează în primul rând kinetoterapeuŃilor. afecŃiuni organice etc. tehnicile de tratament prin exerciŃiul fizic cu masajul. asigurarea unor condiŃii optime de lucru. CONDIłII ŞI REGULI PENTRU PRACTICAREA CORECTĂ A MASAJULUI Masajul este indicat şi se aplică cu scopul de a se obŃine cele mai bune rezultate. în beneficiul pacientului. Pentru aceasta este nevoie de: cunoaşterea temeinică a tehnicii masajului. cunoaşterea influenŃelor masajului asupra organismului. cunoaşterea contraindicaŃiilor masajului. • afecŃiuni neurologice centrale. 1. afecŃiuni ale sistemului circulator. care necesită masajul ca şi manoperă pregătitoare.• • • • • • leziuni ale pielii şi ale structurilor conŃinute de aceasta. articulare sau sechele ale acestora. De asemenea. leziuni ale nervilor periferici.

temperatura aerului nu trebuie să coboare sub 20°C. dar nici nu trebuie să fie prea ridicată pentru a nu obosi pe maseur. 12 . o măsuŃă pentru scris şi un dulap. în sala de masaj nu trebuie să existe decât mobilierul simplu. tapisată cu o pânză tare. Încăperea trebuie să îndeplinească toate condiŃiile de igienă: să fie spaŃioasă. o sală de aşteptare. impermeabilă sau din material plastic. călduroasă şi bine aerisită.1 LOCUL ŞI MOBILIERUL Masajul se practică de preferinŃă într-o încăpere specială. curat.1. scaune sau taburete speciale. Masajul se poate executa pe o banchetă simplă de lemn. pentru a nu expune la răceli pe cei masaŃi. acesta va fi amenajat pe lângă cabinetul medical. vopsită în alb. luminoasă.1. care se poate ridica la nevoie. strict necesar pentru executarea masajului. existenŃa unei chiuvete cu apă curentă pentru spălatul mâinilor. în serviciile de balneofizioterapie şi de recuperare medicală. curăŃenia sălii trebuie să fie perfectă. o cameră de odihnă. care se acoperă cu un cearşaf alb. numită sală sau cabinet de masaj. alături de sala de masaj să existe un vestiar. Mobilierul necesar pentru executarea masajului este constituit din: banchete de masaj. Bancheta are un cap. duşuri şi instalaŃii sanitare. sala de duşuri. Banchetele şi scaunele de masaj vor fi astfel dispuse încât cei care lucrează să aibă spaŃiu suficient pentru a se putea mişca şi a se deplasa în voie în jurul acestora. să se poată face şi întreŃine cu uşurinŃă.

de a se adapta. o bună mobilitate articulară. mai lung. Segmentele sunt mobile şi se articulează între ele. mai scurt şi altul posterior. de două tipuri: înalte sau joase.1. tehnica şi metodele de masaj se învaŃă şi se desăvârşesc prin practică. concentra şi orienta repede în orice situaŃie.2 APTITUDINILE UNUI BUN MASEUR La baza profesiunii de maseur stau aptitudinile fizice şi psihice naturale. Există banchete speciale de masaj. de aşi doza efortul. trebuie să aibă o înălŃime medie sau puŃin deasupra mediei. capacitatea de se încorda şi relaxa cu uşurinŃă. o musculatură bine dezvoltată. la cele înalte se lucrează din poziŃia stând. Planul orizontal al acestor banchete este alcătuit din două segmente: unul anterior. Pentru sprijinul capului sau al membrelor în poziŃii favorabile pentru executarea masajului. acestea se ridică şi se coboară. se folosesc suluri. Un bun maseur trebuie să fie sănătos şi rezistent la oboseală. Sub capătul anterior are un segment mobil (înainte şi înapoi) care serveşte la sprijinul picioarelor. dar mai ales maseurul profesionist. perne sau saci de nisip de diferite mărimi. Oricine practică masajul. să aibă o constituŃie robustă şi o abilitate manuală naturală. permiŃând culcarea şi aşezarea în poziŃii foarte variate.Dimensiunile obişnuite ale banchetei sunt: 2 m lungime. 1. pentru a rezista cât mai mult la lucrul monoton şi de lungă 13 . 70 cm lăŃime şi 70-75 cm înălŃime. la cele joase din poziŃia şezând pe un taburet.

cicatrice. Printr-o bună pregătire fizică generală şi printr-un antrenament profesional metodic. renal. moale şi uscată. să fie largi şi cărnoase. în special a celor ale aparatelor respirator şi cardiovascular. neforŃat. ulcere. digestiv. Sunt contraindicate pentru această profesiune deficienŃele fizice. după fiecare subiect şi oră de lucru. o vedere bună. Pentru profesiunea de maseur sunt nepotrivite o înălŃime a corpului prea mare sau prea mică. Lucrând cu mâna moale şi mobilă. pentru a nu le obosi şi vor fi intercalate mici pauze după fiecare regiune sau segment masat. organice sau psihice. cardiovascular. bolile aparatelor respirator. Mâinile maseurului trebuie să aibă o mărime potrivită. Mâna maseurului trebuie să fie “uşoară”. pe lângă forŃă şi rezistenŃă. debilitatea şi anemia. maseurul trebuie să stea şi să acŃioneze cu calm. Pentru a rezista la oboseală. transpiraŃie exagerată a palmelor. 14 . supleŃe şi îndemânare în lucru. defecte inestetice. ritmic şi uniform. leziunile sau bolile cronice ale tegumentelor: eczeme. fără grabă şi cu cheltuială minimă de energie: mâinile vor fi folosite pe rând. maseurul va reuşi să obŃină rezultate mai bune prin îndemânare şi nu prin forŃă. asimetriile feŃei. insuficienŃa musculară sau musculatura dezvoltată în exces. maseurul va ajunge să capete. Deoarece poate fi pus în situaŃia de a lucra mai multe ore. degetele să fie suple şi abile. dar mai ales un simŃ perfect al pipăitului. pielea de pe palme să fie caldă. deficienŃele motrice. obezitatea. dar puternică la nevoie. defectele nasului şi gurii.durată. maseurul trebuie să se asigure de buna funcŃionare a organelor. Maseurului i se cer un auz fin. deformaŃiile corpului.

să lucreze mai sigur pe sine şi cu mai mare eficacitate. Aceste cunoştinŃe îl ajută să înŃeleagă importanŃa efectelor pe care le poate obŃine prin masaj. nu poartă inele.Maseurul trebuie să acorde o atenŃie deosebită curăŃeniei corpului şi a îmbrăcămintei sale. Maseurul trebuie să procedeze cu mult tact şi îngăduinŃă. nu va fuma şi nu va folosi băuturi alcoolice.1. unghiile sunt tăiate foarte scurt. Va evita muncile fizice grele şi sporturile care-l obosesc. despre funcŃiile organismului sănătos şi despre semnele cele mai frecvente şi mai caracteristice ale unor stări patologice. Se va îmbrăca într-o uniformă albă lavabilă (pantaloni lungi şi bluză largă. în relaŃiile cu persoanele pe care le masează. brăŃări (îl stânjenesc în muncă sau irită şi lezează pielea celui masat). Una dintre primele reguli este curăŃenia corpului şi a îmbrăcămintei. îi înăspresc sau lezează pielea palmelor. Este necesar ca maseurul să-şi însuşească cunoştinŃe de bază despre forma şi structura corpului. cu discreŃie şi conştiinciozitate. Mâinile trebuie spălate înainte şi după fiecare şedinŃă. În majoritatea cazurilor. Înaintea şedinŃei se scot hainele de pe regiunea ce urmează să fie masată şi cele care 15 . cu mâneci scurte). Nu va folosi parfumuri şi pomade cu miros puternic. 1. masajul se aplică direct pe piele.3 REGULI CARE TREBUIE RESPECTATE DE PERSOANA CARE DOREŞTE SĂ FIE MASATĂ Aceasta trebuie să respecte câteva reguli elementare de igienă individuală. pentru a evita transmiterea germenilor patogeni de la o persoană la alta.

pe cât posibil. pentru a nu le expune corpul la răceli şi pentru a menaja. pe cei pe care îi masăm. în aşa fel. ŞedinŃele de peste zi se fixează la 2-3 ore după masă sau. mai mult decât este necesar. 16 . cu răni sau inflamaŃii. încât să se termine cu cel puŃin o jumătate de oră înaintea meselor principale. Orele cele mai potrivite pentru masajul igienic sunt cele de dimineaŃă. se vor alege poziŃiile cele mai favorabile atât pentru cel care va fi masat. iar pentru executant poziŃiile de lucru cele mai potrivite pentru a lucra liber. Masajul nu se poate aplica pe pielea neîngrijită sau bolnavă. În principiu. pe porŃiuni bine delimitate ale corpului. pentru cel care va fi masat se caută poziŃii de repaus fiziologic şi de destindere psihică. în general. Oricine se prezintă la un masaj trebuie să-şi satisfacă mai întâi nevoile de evacuare a intestinului şi a vezicii urinare. cât şi pentru maseur. cu musculatura relaxată şi să evite orice încordare fizică sau psihică. Numeroase boli de piele se pot transmite prin masaj de la o persoană bolnavă la alta sănătoasă. Cel masat este sfătuit să păstreze în timpul şedinŃei o poziŃie de repaus.stânjenesc circulaŃia sângelui. uşor şi nestingherit. sentimentele de pudoare ale fiecăruia. Pentru a face cât mai accesibile părŃile ce vor fi masate şi pentru a aplica manevrele de masaj în condiŃii tehnice cât mai bune. respiraŃia şi mişcările segmentelor sau îl împiedică pe maseur să execute în voie manevrele necesare. Nu trebuie să-i dezbrăcăm. Masajul se aplică. PărŃile masate vor fi acoperite cu un cearşaf sau prosop înainte de a continua masajul.

culcat rezemat şi şezând rezemat. Masajul capului. cu faŃa în jos. ridicat la 70°-80°. Maseurul poate lucra din poziŃia stând sau şezând pe un scaun. permite relaxarea musculaturii şi lasă respiraŃia liberă. gâtului şi al membrelor superioare se poate executa din decubit dorsal sau din şezând rezemat pe planul cel lung al banchetei. cu membrele inferioare în uşoară flexiune din şold şi din genunchi. cu membrele superioare şi inferioare în uşoară flexiune. cu coapsele sprijinite pe planul cel scurt al banchetei. care asigură corpului o suprafaŃă mare de sprijin. cu 20°-30°. 17 . cu capul sprijinit mai sus decât trunchiul şi cu braŃele întinse pe lângă corp. ridicat la 20°-30° şi cu tălpile sprijinite pe planul anterior al banchetei. Cele mai bune condiŃii de lucru le oferă banchetele speciale de masaj. Lucrând pe un scaun mai înalt şi folosind greutatea trunchiului sau a membrelor superioare în timpul executării manevrelor de masaj. ridicat într-o poziŃie de 40°-50°. Pentru masajul părŃilor anterioare ale corpului este recomandată poziŃia de decubit dorsal. Pentru masajul părŃilor posterioare ale corpului este indicată poziŃia de decubit ventral. executantul îşi economiseşte energia. Pentru relaxarea muşchilor posteriori ai gambelor şi coapselor se poate ridica puŃin. Masajul membrelor inferioare se poate executa din poziŃia culcat. O poziŃie mai comodă este culcat rezemat pe planul cel lung al banchetei. cu capul întors într-o parte. planul cel scurt al banchetei.PoziŃiile cele mai odihnitoare sunt cele de decubit sau şezând rezemat.

care prelungesc durata masajului. alteori sunt preferate manevrele scurte. Efectele masajului se simt chiar după prima şedinŃă. mai ales după cel general. Durata şedinŃei de masaj variază după preferinŃe şi necesităŃi. Durerile. semnele de nelinişte şi de încordare pe care le trădează cel masat sunt cauzate fie de executări defectuoase. dacă este bine executat. Pentru a obŃine efecte de durată este nevoie de un număr mai mare de şedinŃe executate în serie. cel regional 15-30 minute. Intensitatea şi durata manevrelor depind de sensibilitatea celui masat. O serie minimă nu poate fi mai mică de 10-12 şedinŃe. apoi încep să scadă treptat. cu caracter pregătitor şi progresează încet în amplitudine şi forŃă. fie de contraindicaŃii ale masajului. 18 . Masajul se începe prin manevre ample. suple şi uşoare. deoarece devine obositoare atât pentru masor. liniştitoare.Efectele masajului depind în mare măsură de felul în care sunt orânduite şi îmbinate între ele diversele procedee tehnice. acestea trebuind să fie adaptate caracterelor anatomofuncŃionale ale fiecărei părŃi a corpului şi necesităŃilor fiecărui caz. După şedintele lungi de masaj. contracturile. intense şi vii. care scurtează şedinŃa. şedinŃa încheindu-se cu manevre largi. Masajul local poate dura 10-15 minute. Uneori sunt utile manevrele lente şi uşoare. jena. care poate să dureze de la 10-15 minute până la 30 de minute. dar efectele acestuia slăbesc treptat în orele care urmează. iar cel general 30-60 minute. apare uneori nevoia de odihnă şi de linişte. cât şi pentru cel masat. până ce ating intensitatea necesară. ŞedinŃa de masaj nu trebuie să depăşească durata de o oră.

Talcul nu atacă Ńesuturile şi nici nu se combină cu alte substanŃe chimice. cât şi pe zona care urmează a fi masată. să fie înlocuite prin automasaj. cea mai bună. cu mişcări de relaxare sau alte exerciŃii fizice. Dintre pulberile minerale. efectuând manevre egale ca amplitudine.4 SUBSTANłE MASAJULUI FOLOSITE PENTRU EXECUTAREA Pentru executarea masajului se folosesc substanŃe care. Masajul terapeutic face parte din complexul tratament recuperator şi se asociază. cu gimnastica respiratorie. de preferinŃă. manevrele acestora trebuie să fie identice. mai practică şi igienică este pudra de talc. o fac mai netedă şi mai alunecoasă.Numărul şi frecvenŃa şedinŃelor dintr-o serie este determinat de necesităŃile individuale. Se recomandă ca şedinŃele să fie rărite spre sfârşitul seriei şi eventual. lichidele şi substanŃele grase. care s-a adaptat la particularităŃile cazului. nu se alterează şi poate fi păstrat mult timp. Cele mai utilizate sunt pulberile fine. cu agenŃi fizici naturali sau artificiali. Masajul se poate asocia cu mobilizarea metodică a articulaŃiilor. nu murdăreşte pielea. care cresc eficacitatea masajului. SubstanŃele utilizate se întind atât pe palmele executantului. Masajul executat cu ajutorul lichidelor se numeşte masaj “umed”. 1. adică să lucreze simetric şi simultan. Se recomandă ca şedinŃele de masaj dintr-o serie să fie executate de aceeaşi persoană. Pulberile folosite la masaj sunt de origine animală sau vegetală. aplicate pe piele. Atunci când doi executanŃi masează o singură persoană. 19 . sens şi intensitate.1.

20 . antiinflamatorii. vasodilatatoare. SubstanŃele grase sunt îndepărtate de pe piele după fiecare masaj. untdelemnul. se folosesc. prin spălare cu apă caldă şi săpun sau prin ştergere cu un tampon îmbibat în alcool diluat. acestea.ci o curăŃă. uleiul de cacao sau amidon. căzând împreună cu Dintre lichide. uscată şi nepăroasă. parafina lichidă. În acestea sunt cuprinse şi substanŃe medicamentoase: antiseptice. este bine să se renunŃe la aceste substanŃe şi să folosim un masaj denumit “uscat”. soluŃii alcoolizate. untura. lanolina. mai des. Dacă pielea pe care o masăm este netedă. deoarece irită pielea. La fel se execută masajul atunci când pielea nu tolerează nici un fel de mijloace de alunecare. excitante sau calmante. SubstanŃele grase cele mai utilizate sunt vaselina pură. soluŃiile şi uleiurile pot fi combinate între ele după diferite formule. Glicerina este mai rar indicată. absorbind secreŃiile şi alte impurităŃi. Pulberile. soluŃii medicamentoase sau apă de săpun.

Pentru degete şi pumn se fac flexiuni şi extensiuni. flexăm activ fiecare deget şi apoi pe toate împreună. întinderea şi depărtarea degetelor. mai ales la începători. 2. Mişcarea se poate executa simultan şi alternativ şi se repetă. la început rar. Cu degetele încleştate se execută extensiuni cu tensiuni finale. într-o mişcare continuă. apoi se extind şi se depărtează între ele. strângându-le cu putere în palmă. Degetele mâinilor se flexează toate odată în pumn strâns.1 EXERCIłII PENTRU DEGETE Îndoirea. Se îndoaie în palmă şi apoi se întinde.2. iar pentru cot. abilitatea şi adaptabilitatea acestora la necesităŃile tehnice ale masajului se pot îmbunătăŃi. urmărind să amplificăm mobilitatea prin tensiuni finale. ridicăm pe rând în extensiune fiecare deget. unul după altul. care începe de la degetul mic spre cel mare şi apoi. pentru antebraŃe se fac exerciŃii de pronaŃie şi de supinaŃie. 21 . cu tensiuni active finale. mişcări de lateralitate şi mişcări în cerc. apoi din ce în ce mai repede. fiecare deget în parte. EXERCIłII DE MOBILIZARE PREGĂTITOARE A DEGETELOR ŞI A MÂINILOR PENTRU MASAJ SupleŃea şi forŃa mâinilor şi a degetelor. Întorcând mâna cu palma în sus. flexiuni şi extensiuni. Cu palma aplicată pe o suprafaŃă plană. invers. executate amplu şi în ritm rapid. Fiecare deget se mişcă activ sau este mişcat pasiv în toate sensurile. Mişcări active şi pasive ale fiecărui deget. apoi le ridicăm pe toate împreună. Tensiunile finale pot fi accentuate prin presiunea reciprocă a degetelor ambelor mâini. prin exerciŃii pregătitoare constând în mişcări active şi pasive.

Ńinute cu degetele în sus. Din poziŃia cu mâinile lipite pe partea lor dorsală. Mişcarea se execută cu o mână sau cu ambele mâini. mişcările se execută liber şi rapid. Mişcarea se poate amplifica. mai ales. cu tensiuni finale. executate simultan sau alternativ. într-un ritm din ce în ce mai viu. Se execută mişcarea în “8”. Extensiunea accentuată a pumnului se execută din poziŃia cu palmele lipite una de alta. 2. CircumducŃia pumnilor se poate executa cu degetele întinse sau îndoite. Îndoirea laterală din pumn. simultan sau alternativ. abducŃie şi adducŃie şi. depărtând sau apropiind între ele coatele sau ducând mâinile într-o parte şi în cealaltă. depărtate sau lipite. în sens medial sau lateral. se duc înainte.Degetul mare se exersează separat prin mişcări active. apoi alternativ.2 EXERCIłII PENTRU PUMNI Flexiunea şi extensiunea pumnului se execută activ. 2. cu degetele întinse sau strânse în pumn. cu o mână sau cu ambele. se execută cu palmele faŃă în faŃă. executate simultan sau alternativ. în opoziŃie. în ambele sensuri. la început cu amândouă mâinile deodată. 22 . Ńinute pe orizontală în faŃă. în flexiune şi extensiune. cu degetele întinse sau uşor flectate. ajutând-o cu mâna cealaltă. Flexiuni şi extensiuni din coate. simultan sau alternativ. înapoi sau lateral. pasive şi cu rezistenŃă.3 EXERCIłII PENTRU ANTEBRAłE ŞI COATE PronaŃii şi supinaŃii active.

În flexiune se poate executa pronaŃia; în extensiune se execută supinaŃia.

3. CONTRAINDICAłIILE MASAJULUI

ContraindicaŃiile masajului sunt cele generale care se aplică tratamentelor cu agenŃi fizici: bolile infectocontagioase acute, bolile venerice în stadiul acut şi în faza de contagiozitate, stările caşectice indiferent de cauza acestora, bolile parazitare, bolile organice decompensate sau la limita decompensării, hemoragiile repetate, unele psihopatii, narcomaniile, alcoolismul cronic, sarcina. Masajul mai are contraindicaŃii legate direct de zonele supuse masajului: bolile pielii de natură inflamatorie sau parazitară, plăgile, supuraŃiile, erupŃiile, eczemele ; abcesul, flegmonul, artrita supurată, osteita, osteomielita ; fragilitatea vasculară, de diverse etiologii ; tumorile. În masaj mai apar o serie de restricŃii de natură tehnico-metodică. Astfel, la începutul şedinŃelor de masaj se produc unele reflexe de apărare, care se manifestă sub forma unor încordări nervoase, a unor contracturi musculare şi a altor semne de intoleranŃă. Când aceste fenomene sunt prea intense, trebuie să renunŃăm la aplicarea masajului. Masajul poate fi o cauză de oboseală şi de enervare pentru persoanele care nu cunosc bine tehnica, sunt lipsite de forŃă şi supleŃe, de

23

antrenament şi de experienŃă; masajul poate deveni o metodă plictisitoare şi obositoare pentru cei lipsiŃi de răbdare, perseverenŃă, voinŃă şi energie. În toate cazurile în care masajul produce mai mult efecte negative sau incerte, decât pozitive şi sigure, trebuie să renunŃăm la aplicarea acestuia. Masajul executat corect şi repetat conştiincios o perioadă lungă de timp, dă organismului o senzaŃie de bine, de sănătate, de vigoare şi de vioiciune.

4. EFECTELE FIZIOLOGICE ALE MASAJULUI

Efectele masajului asupra organismului sunt multiple. Aceste efecte pot fi clasificate după mai multe criterii.

4.1 EFECTE LOCALE ŞI GENERALE

Efectele locale sunt în general datorate acŃiunii factorului mecanic. AcŃionând asupra tegumentelor şi a glandelor sudoripare, masajul creşte eliminarea permanentă şi importantă a lichidelor de stază. Hiperemia produsă duce la o irigare mai bună a pielii şi a Ńesuturilor subiacente, favorizând astfel şi nutriŃia tisulară. Prin manevrele de masaj se deschid multe capilare, care ajung la 2500/mm2, faŃă de cele 200 deschise în mod obişnuit, rezultând fenomenul de capilarizare tisulară. Masajul are o acŃiune deosebită asupra structurilor colagene şi elastice ale tegumentului, inducând absorbŃia spectaculoasă a unor fibroze, miogeloze, hipertrofii cutanate sau aderenŃe. Masajul modifică presiunea intratisulară, favorizând procesele de difuziune prin membranele celulare. 24

Astfel, în Ńesutul subcutanat aceasta poate creşte de la 90 mm Hg la 220 mm Hg; după un masaj profund, la nivelul vastului lateral al coapsei, această presiune creşte de la 100 mm Hg la 300 mm Hg, observându-se şi o creştere a temperaturii cutanate cu 2°C. Netezirea produce o scădere a presiunii intramusculare şi pare a fi manevra de elecŃie pentru relaxare. După masaj se observă o mai bună utilizare a O2 la nivel tisular şi o epurare mai energică a cataboliŃilor locali. Eliberarea de histamină şi heparină prin degranularea mastocitară acreditează masajul ca fiind foarte util în tratamentul şi profilaxia aterosclerozei. SubstanŃele histaminice produc eritem şi cresc irigaŃia sanguină, dar, în cantităŃi prea mari induc procesul de osteoporoză. Histamina, heparina şi o serie de alŃi produşi ai denaturării proteice locale sunt responsabile, în parte, şi de efectele generale ale masajului. Masajul accelerează procesele de resorbŃie şi de regenerare la nivelul Ńesuturilor inflamate aseptic. Ca rezultat al acestor acŃiuni conjugate se ameliorează

simptomatologia algică, iar hipertoniile şi contracturile musculare scad, indiferent de cauza lor. Efectele generale. Acestea au la bază mecanismul reflex, care se declanşează prin stimularea exteroceptorilor din tegumente şi a proprioceptorilor din muşchi, tendoane, capsule articulare. La nivelul acestora iau naştere prin stimularea cu diverse intensităŃi a receptorilor, impulsuri care ajung, pe căile ascendente, la sistemul nervos central; de aici pornesc impulsuri spre diverse sisteme şi organe, influenŃându-le funcŃia. Un rol important în efectele generale îl au mediatorii chimici eliberaŃi la nivelul tegumentelor. 25

se menŃin un timp mai îndelungat şi dispar mai lent. În urma masajului vibrator al toracelui creşte cantitativ şi se fluidifică secreŃia bronşică. 4. acŃionând prin masaj asupra acestor zone se acŃionează reflex asupra funcŃiilor organelor profunde. sensibilitatea şi întinderea Ńesuturilor masate. dar şi de natura. tehnica şi intensitatea procedeului de masaj folosit. 26 . în mod secundar fie în regiunea masată. În masajul “periostal” se întăreşte tonusul pereŃilor organelor cavitare. Efectele tardive sunt reacŃii lente care se produc încet. creşte peristaltismul şi se stimulează secreŃiile intestinale.2 EFECTE IMEDIATE ŞI TARDIVE Efectele imediate sunt strâns legate de natura. după ce această acŃiune a încetat.În esenŃă. • efecte favorabile asupra stării generale a bolnavului. cu îmbunătăŃirea somnului şi îndepărtarea oboselii musculare. Apar după încetarea acŃiunii mecanice. fie în profunzime sau la distanŃă. • influenŃarea funcŃiilor organelor interne afectate care se manifestă prin senzaŃii dureroase ale peretelui toracic sau abdominal (zone Head). Aceste efecte se produc şi Ńin tot timpul cât durează acŃiunea masajului. dar scad şi dispar destul de repede. efectele generale ale masajului sunt: • stimularea funcŃiilor aparatelor cardiovascular şi respirator. • creşterea metabolismului bazal.

4. în concordanŃă cu intensitatea stimulilor. calmante. 27 .3 EFECTE EXCITANTE ŞI CALMANTE Masajul poate exercita asupra organismului efecte excitante. În continuare. Favorizează trecerea sângelui din vasele cutanate şi subcutanate în torentul circulator. masajul ajută resorbŃia parŃială sau totală a cicatricelor sau induraŃiilor cutanate fibroase. Prin creşterea calităŃii structurilor colagene şi elastice ale dermului. ajutând detoxifierea organismului. vă prezentăm efectele masajului asupra pielii: Favorizează procesele de eliminare a sudorii şi a secreŃiilor sebacee.1 INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA PIELII Masajul exercită asupra pielii şi a funcŃiilor acesteia atât influenŃe directe. prin acŃiunea sa mecanică. care determină creşterea elasticităŃii pielii. cât şi efecte obŃinute pe cale reflexă. INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA ORGANISMLUI 5. 5. VasodilataŃia activă reflexă. prevenind astfel tendinŃa fiziologică de hipermineralizare a fibrelor elastice care se încarcă progresiv cu calciu. stimulatoare sau inhibitoare. se traduce prin hiperemie locală (roşeaŃă).

Favorizează lipoliza. 5. nodulii fibroşi sau scleroşi. masajul ducând la scăderea stratului adipos. Prin mecanism reflex: activează circulaŃia sângelui. influenŃează metabolismul. stimulează noi diferenŃieri bazale. 28 .stimularea penetrabilităŃii cutanate a unor medicamente. scurtând timpul necesar reînnoirii epidermei şi ameliorând astfel proprietăŃile fizice ale pielii. mecanică. masajul ‚Ńesutului celular întreŃine supleŃea şi măreşte rezistenŃa fibrelor conjunctive şi elastice. funcŃiile neurovegetative etc. InfluenŃează reflex termoreglarea. Favorizează exfolierea celulelor cornoase. activează resorbŃia infiltratelor patologice (aseptice). dezagregă celulitele. influenŃează favorabil procesul de vindecare şi de formare a cicatricelor. Favorizează într-o oarecare măsură funcŃia respiratorie a pielii.2 INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA łESUTULUI CONJUNCTIV Prin subcutanat: acŃiunea directă. ajută la desfacerea aderenŃelor. mai buna nutriŃie a pielii.

tendoanele. cât şi reflex. prin acŃiunea mecanică a manipulărilor. excitant. contracturaŃi. executate într-un ritm viu. Aceste proprietăŃi sunt stimulate prin manevre rapide. Se încearcă “modelarea” muşchiului în forma sa. capsulele articulare. structurile aparatului locomotor. Manevrele de masaj executate lent. intense. După efort. atrofici sau neantrenaŃi. cu intensitate progresiv crescândă. Prin presiune şi relaxare se influenŃează tonusul şi elasticitatea. liniştitor. aplicate muşchilor hipotrofici. creşte debitul circulator local. masajul accelerează îndepărtarea oboselii musculare şi refacerea resurselor energetice ale muşchilor. Efectele masajului asupra sistemului muscular sunt stimulante. Ńesuturile moi periarticulare şi chiar periostul. Efectele stimulante se induc prin manevre scurte. tecile sinoviale. detaşând fiecare muşchi sau grup de muşchi de planurile profunde prin insinuarea 29 .3 INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA APARATULUI LOCOMOTOR Masajul influenŃează favorabil muşchii. Aceasta se datorează acŃiunii mecanice şi reflexe a masajului. se deschid capilarele de rezervă.5. Masajul muşchilor influenŃează atât direct. traumatizaŃi. centripete. paretici. excitabilitatea şi contractilitatea fibrelor musculare. aponevrozele. Prin manevre de stoarcere se activează circulaŃia în capilarele şi venele muşchiului. relaxante şi decongestive. uşor. induc în muşchi o stare de relaxare. Masajul influenŃează favorabil muşchii atrofici. fasciile.

blânde. prin activarea circulaŃiei şi prin influenŃa exercitată asupra terminaŃiilor nervoase din aceste structuri. retracturile. Masajul anexelor muşchilor Are ca scop întreŃinerea supleŃei acestor formaŃiuni. mâinile alunecă rapid. Ajută la resorbŃia revărsărilor de lichide seroase sau sânge din cavitatea articulară sau din bursele seroase periarticulare. În felul acesta. neînsoŃite de presiuni. Efectele decongestive se induc prin manevre blânde. În tratamentul tulburărilor de mobilitate. oboseala musculară intensă putând fi înlăturată în 5 minute de masaj. după care se prind strâns masele musculare cărora li se imprimă o mişcare de jos în sus. ducând la scăderea excitabilităŃii şi a contractilităŃii musculare. ajutând la păstrarea sau recuperarea mobilităŃii normale. cicatricele şi toate sechelele artritelor şi periartritelor. 30 . depozitele patologice periarticulare.degetelor în interstiŃiul muscular şi presarea simultană a maselor musculare cu feŃele palmare ale mâinilor. Masajul articular łesuturile moi periarticulare. masajul articular este necesar pentru pregătirea articulaŃiei înaintea exerciŃiilor de mobilizare metodică. Prin masaj se combat aderenŃele. sinoviala şi cartilajul articular sunt influenŃate prin stimularea circulaŃiei sanguine şi a terminaŃiilor nervoase din Ńesuturile periarticulare. se rup aderenŃele care determină retractura muşchiului şi se înlătură staza venoasă şi limfatică determinate de inactivitate. Aceste efecte sunt evidente atunci când se aplică pe muşchii solicitaŃi de efort. Efectele relaxante se induc prin manevre lungi. centripet.

dar supraîncarcă uşor inima dreaptă şi circulaŃia pulmonară. prin efecte 31 . capsulei.4 INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA CIRCULAłIEI SÂNGELUI ŞI A LIMFEI Masajul contribuie la activarea circulaŃiei în întregul corp prin efectele pe care le produce. pe lângă efectele hiperemice locale. Uşurează circulaŃia sângelui în artere. InfluenŃa masajului asupra circulaŃiei este datorată în primul rând acŃiunii mecanice. reacŃii calmante şi 5. Aceste reacŃii. cartilajului articular. Masajul profund şi cel lent. Manevrele de masaj efectuate centripet. Masajul influenŃează circulaŃia arterială şi arteriolară: fluxul sanguin creşte ca urmare a creşterii debitului sistolic. Diminuă staza şi tensiunea din Ńesuturi. secundară activării circulaŃiei de întoarcere. a limfaticelor şi a spaŃiilor intercelulare. Masajul hiperemiante. luxaŃiilor şi fracturilor. entorselor . în sensul circulaŃiei de întoarcere. uşurează travaliul inimii stângi.inflamaŃiilor şi traumatismelor ligamentelor. Efectele de durată ale masajului se datoresc însă unor mecanisme reflexe şi umorale. scăzând efortul cordului. Ajută la golirea venelor şi a capilarelor. se recomandă precauŃie în cazul pacienŃilor cu insuficienŃă cardiacă dreaptă şi globală. „periostal” provoacă reflex. Deci. centripet are ca efect scăderea tensiunii arteriale. pot contribui. sângele din vase şi limfa fiind împins spre inimă. pe când cel viguros are efecte hipertensive.

Aceste reacŃii ale organismului la manevrele masajului se produc prin intermediul sistemului nervos. la repartiŃia şi la reglarea circulaŃiei sângelui în organism.5 INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA SISTEMULUI NERVOS Oricare din procedeele masajului determină în organism reacŃii fiziologice corespunzătoare. Masajul acŃionează în mod diferit asupra terminaŃiilor nervoase periferice. intensităŃii şi duratei procedeului aplicat. Manevrele stimulatoare sunt folosite pentru activarea funcŃiilor organelor. naturii şi funcŃiei Ńesutului masat. Masajul poate interveni în mecanismele de echilibrare dintre circulaŃia periferică şi cea profundă a corpului. pe de o parte. pe cale reflexă se determină reacŃii ale diverselor organe. la creşterea cantităŃii de hemoglobină. masajul produce efecte stimulatoare asupra sistemului nervos.şi proprioceptorilor. AcŃiunea reflexă a masajului constituie baza fiziologică a influenŃelor acestuia asupra organismului. masajul produce efecte calmante. scade sensibilitatea. conductibilitatea şi reactivitatea elementelor nervoase. 5. liniştitoare. 32 . Executat energic şi într-un ritm viu. Executat lent şi uşor. acestea mărind sensibilitatea. iar pe de altă parte. AcŃiunea mecanică excită terminaŃiile nervoase ale extero. Masajul general duce la creşterea numărului hematiilor şi al leucocitelor. impulsurile ajung la centrii nervoşi şi apoi. conductibilitatea şi reactivitatea structurilor nervoase.derivative. formei. prin stimularea organelor hematopoetice şi prin mobilizarea rezervelor de sânge din organism.

Efectele segmentare se explică prin interrelaŃiile dintre diferite regiuni metamerice. InterrelaŃia metamerică permite perceperea mai mult sau mai puŃin a durerii. masajul stimulator determină o senzaŃie de bună dispoziŃie şi de creştere a energiei. Datorită acestora se evită.Manevrele calmante sunt indicate împotriva încordărilor excesive. vasomotor şi trofic. pe când masajul liniştitor (sedativ) determină o stare de destindere nervoasă. analgezice. Manevrele de masaj determină descărcarea. fapt ce susŃine teoria “masajului reflex”. Masajul provoacă şi o serie de efecte subiective atunci când se execută masajul general. 33 . Masajul determină reacŃii complexe şi în domeniul motor. Există păreri conform cărora şi prin stimularea durerii se pot obŃine reacŃii paradoxale analgezice. Efectele generale se datorează relaŃiilor suprasegmentare şi implicării sistemului nervos central. de relaxare musculară şi de odihnă. efecte generale şi psihologice. Astfel. a durerilor şi a stării de nelinişte. care declanşează reacŃii diferite. efectuate cu ritm viu şi intensitate crescută induc efecte stimulante. în terminaŃiile senzitive. Efectele masajului asupra sistemului neuropsihic sunt: efecte segmentare. creşteri ale tensiuni Ńesutului conjunctiv. în funcŃie de tehnica utilizată. Manevrele executate continuu. realizate prin conexiuni nervoase. responsabile de instalarea retracturilor. de impulsuri nervoase către centrii. energice. cu ritm lent şi intensitate scăzută induc efecte sedative. Manevrele scurte. Masajul are acŃiune antialgică diferită. la nivel subcutanat.

6 INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA łESUTURILOR ŞI A ORGANELOR PROFUNDE łesuturile şi organele profunde ale corpului nu pot fi influenŃate de acŃiunea mecanică a procedeelor obişnuite de masaj. Masajul poate restructura imaginea statică şi cinematică a regiunii bolnave care şi-a pierdut parŃial sau total funcŃiile motoare şi senzitive. Masajul capului. toracică şi abdominală. prin manevra însăşi (principiul masajului transversal profund a lui Cyriax). determină o stare de relaxare percepută ca o stare „de bine”. Efectele psihologice sunt induse tot prin stimularea terminaŃiilor senzitive cutanate. Prin masajul spatelui şi al pieptului se obŃin efecte reflexe utile asupra organelor din torace.chiar dureroasă pe moment. prin procedee speciale. integrând segmentul afectat în schema corporală generală. centrii automatismului respirator. cu acŃiune de profunzime sau la distanŃă. prin apropierea psihologică dintre pacient şi maseur. • RespiraŃia este activată prin reflexe cu punct de plecare în peretele toracic. are un efect decongestionant şi liniştitor asupra centrilor şi a căilor nervoase . 34 . care stimulează. 5. Pentru a le putea influenŃa trebuie folosite tehnici speciale. sau să se utilizeze acŃiunea sinergică a manevrelor de masaj. • Prin procedee speciale se poate accelera sau linişti funcŃia cardiacă. Masajul. la distanŃă. Efectele sinergice se pot obŃine prin masajul Ńesuturilor care acoperă cavităŃile corpului: craniană.

• Se pot stabili sinergii funcŃionale între circulaŃie şi respiraŃie. • Se îmbunătăŃesc absorbŃia şi digestia prin activarea circulaŃiei intraabdominale şi prin creşterea secreŃiilor digestive. de eliminare a produşilor de catabolism (cresc diureza. prin activarea circulaŃiei sanguine la nivelul acestora. funcŃiile aparatului digestiv. evacuările intestinale şi sudorale cutanate). hepertrofii. papule. de excreŃie. muşchi. contracturi. afecŃiuni vasculare. mai ales. • Creşte peristaltismul tubului digestiv şi al căilor biliare. Masajul influenŃeză funcŃiile de nutriŃie. Prin palpare se pot evidenŃia hipotrofii. infecŃii etc. În cazul examenului clinic general se va acorda atenŃie următoarelor structuri: Piele. Prin inspecŃie se va observa prezenŃa unor nevi. micoze. în scop profilactic sau terapeutic se vor face numai după examenul clinic general şi numai după stabilirea diagnosticului. celelalte situaŃii constituind contraindicaŃii ale masajului. vergeturi. Masajul se va indica numai în ulcere varicoase. • Prin masajul abdominal sunt stimulate. vergeturi. retracturi musculare sau induraŃii şi infiltrate. ulcere varicoase. escare. cicatrici. între schimburile gazoase din plămâni şi Ńesuturi. eczeme. IndicaŃiile de aplicare a masajului. Ńesut celular subcutanat. 35 . • Creşte apetitul. • Se normalizează evacuările. Activitatea glandelor endocrine este influenŃată indirect.

Se acordă atenŃie vaselor. cât şi părŃilor moi periarticulare. Procedee principale de masaj (fundamentale): • alunecările (netezirea.Tendoane. tapotamentul). PROCEDEELE DE MASAJ După importanŃa efectelor. au fost împărŃite în două grupe. Se caută eventualele tulburări de sensibilitate şi tulburări trofice care pot fi cauzate de afecŃiuni neurologice. În funcŃie de particularităŃile subiectului se vor stabili procedeele de masaj care vor fi efectuate şi modul de aplicare al acestora. • lovirile uşoare şi ritmice (baterea. Sistem circulator. Se va fixa durata şedinŃei de masaj. La palpare se pot evidenŃia dureri ale inserŃiilor (dureri tendinoperiostale) cauzate de tensionarea tendoanelor prin contracŃii izometrice. Se acordă atenŃie atât elementelor articulare. 36 . efleurajul). tensiune. • frământatul şi stoarcerea (petrisajul). chestionând pacientul în legătură cu existenŃa edemelor sau a unei stări de greutate. rupturi ale tendoanelor (masajul este contraindicat). Sistem nervos. ritmicitatea acesteia şi locul pe care îl va ocupa în programul de recuperare. ArticulaŃii. oboseală la nivelul membrelor inferioare. procedeele de masaj manual clasic. • fricŃiunile. 6.

6.1. Procedee secundare de masaj (ajutătoare): • • • • • • cernutul şi rulatul. frământat (petrisaj). pe trunchi urmează sensul circulaŃiei de întoarcere spre inimă. Netezirea se adresează în special tegumentelor şi constă în alunecări ritmice şi uşoare. 6. fricŃiune. ciupirile si pensările. Acestea realizează prelucrarea sistematică şi metodică a părŃilor moi ale corpului şi se aplică în următoarea succesiune: netezire (efleuraj). scuturările. alte procedee.1. De aceea. aplicate cu diferite părŃi ale mâinilor în sensul circulaŃiei de întoarcere. vibraŃii. batere (tapotament). presiunile. tracŃiunile şi tensiunile. pe membre.• vibraŃiile. 37 . alunecările se efectuează de la extremitatea distală spre cea proximală.1 PROCEDEELE PRINCIPALE DE MASAJ Manevrele principale nu pot lipsi din aplicaŃiile practice mai importante ale masajului. iar pe gât şi ceafă sensul manevrelor este dinspre cap spre umeri şi omoplaŃi.

Ritmul de execuŃie scade treptat spre sfârşitul şedinŃei. Succesiunea manevrelor în funcŃie de direcŃia şi modul de lucru al mâinilor este următoarea: pentru netezirea iniŃială: • simultane lungi. Din punct de vedere metodic netezirea este iniŃială şi finală. medii şi scurte. atunci când se efectuează cu ambele mâini în acelaşi timp şi în acelaşi sens .Mişcările seamănă cu mângâierea. întinse sau uşor îndoite. Din punct de vedere al direcŃiei sunt: • longitudinale (lungi). numai că se execută cu o anumită presiune şi cu ritm variabil. Din punct de vedere al modului de aplicare al mâinilor. în acelaşi sens. atunci când se efectuează cu mână după mână. medii şi lungi. • în zig-zag. • alternative. medii şi scurte. medii şi lungi. Pe suprafeŃe mici. în funcŃie de efectele care trebuie induse. • în cerc. • simultane scurte. • alternative lungi. pentru netezirea finală: • alternative scurte. • oblice (medii). Netezirea se execută cu faŃa palmară sau dorsală a mâinilor. manevrele sunt: • simultane. iar pe suprafeŃele mari cu ambele 38 . cu degetele apropiate sau depărtate. netezirea se poate executa cu o mână. • transversale (scurte).

Pe suprafeŃele mici şi rotunjite. netezirea se poate executa cu palma întreagă. 39 . netezirea se execută cu vârful a două sau trei degete. Pe membre. gambă. • Ńesutul subcutanat este influenŃat de alunecările mai apăsate. • pentru Ńesuturile profunde se folosesc manevre mai puternice executate cu rădăcina mâinilor. • circulaŃia sângelui în vasele superficiale este activată de presiunile medii. dar destul de apăsate şi efectuate sacadat. cu marginea ulnară a mâinii sau cu pumnii închişi. cu laturile sau cu rădăcina mâinii. cuprinzând regiunea între police şi celelalte degete. Presiunea netezirii este în funcŃie de structura pe care dorim să o influenŃăm: • alunecările uşoare şi superficiale acŃionează asupra pielii. • circulaŃia limfatică este activată de alunecările lente. Se disting următoarele forme speciale de netezire: netezire sacadată. • circulaŃia din Ńesuturile profunde este influenŃată de manevrele viguroase. coapsă). Pe suprafeŃele mai întinse şi plane. pe porŃiuni anatomice bine delimitate. alunecările se aplică de preferinŃă segmentar. mâinile se aşază la acelaşi nivel sau una mai sus decât cealaltă. aplicabilă segmentelor circulare (antebraŃ. Ca întindere. braŃ.mâini. Alunecările executate cu faŃa dorsală a mâinilor şi cu degetele strânse în pumni au efecte mai profunde decât cele executate cu faŃa palmară a mâinii. • nervii şi vasele din piele sunt influenŃate de apăsarea redusă.

a circulaŃiei. înaintea altor procedee mai puternice. constă în presiuni şi deplasări ale Ńesuturilor moi subcutanate pe Ńesuturile dure sau pe un plan dur (osos sau cartilaginos). relaxante. în ritm rapid şi energic. precum şi în dezagregarea şi împrăştierea infiltratelor din Ńesuturile profunde.netezire „în perie”. Efectele netezirii sunt: principalul efect al netezirii este activarea. pe cale reflexă. Netezirile scurte şi asociate cu presiuni sunt indicate în tratamentul induraŃiilor şi al nodozităŃilor fibroscleroase. alunecările lungi şi uşoare reduc sensibilitatea. aplicabilă la nivelul tendonului lui Achile.2 FricŃiunea se adresează în special Ńesutului celular subcutanat. scad durerea şi contractura musculară pe regiunea masată.1. folosită în regiunile cu păr în exces. alunecările lungi şi uşoare sunt calmante. în limita elasticităŃii proprii. 40 . consecinŃă a acŃiunii mecanice şi reflexelor cu punct de plecare cutanat. netezire liniară. 6. sunt stimulante. vasodilataŃie locală de durată. ducând la o mai bună oxigenare a muşchilor şi la îndepărtarea mai rapidă a produşilor de catabolism (combate oboseala şi ajută refacerea funcŃională după efort). manevrele scurte şi vii. netezire în „cleşte”. utilizată la nivelul tendoanelor şi al spaŃiilor interosoase. manevrele mai viguroase activează circulaŃia sângelui în Ńesuturile profunde. longitudinală executată cu vârful degetelor. motiv pentru care netezirea este folosită ca manevră pregătitoare în masaj.

se aplică la nivelul tendonului lui Achile. executată cu vârful a 2-3 degete (index. Astfel. “în fierăstrău” executată cu marginea cubitală a mâinii. asuplizează tegumentul. medius şi inelar). mâna se deplasează încet în vecinătatea locului masat. iar unghiul faŃă de planul regiunii respective scade. După intensitatea presiunilor şi a mărimii unghiului. cu marginea cubitală. rădăcina mâinii (eminenŃele hipotenară şi tenară). cu atât acŃionează mai profund. Efectele fricŃiunii: prin acŃiunea mecanică mobilizează Ńesuturile moi. se aplică la nivelul coloanei vertebrale.Din punct de vedere tehnic. după necesităŃi. în zig-zag. deplasând mâinile în limita mobilităŃii şi a supleŃei normale a Ńesuturilor masate. Forme speciale: transversală. până când este cuprinsă toată regiunea. cu o anumită presiune şi sub anumite unghiuri. mărindu-se progresiv. fricŃiunea poate acŃiona superficial sau profund. Presiunea şi amplitudinea mişcărilor de fricŃiune va fi la început mai redusă şi de durată mai scurtă. palma sau pumnul. 41 . cu cât intensitatea presiunilor creşte. Vârful degetelor se aplică pe tegument. Se execută mişcări circulare într-un sens şi apoi în sens opus. fricŃiunea se execută cu vârful degetelor în sens liniar (longitudinal sau transversal) şi circular (concentric sau excentric). După un număr oarecare de mişcări executate pe o mică porŃiune a pielii. le măreşte supleŃea şi elasticitatea.

se aplică regiunilor voluminoase ale corpului (fese. Pe regiunile întinse şi plate. pe cale reflexă are efecte de durată. Din punct de vedere tehnic se realizează: frământat „în cută” pe loc sau deplasabilă “în val”. ridicarea lor. stimulează sistemul nervos periferic.1. atât cât permite elasticitatea proprie şi stoarcerea prin comprimare (între degete sau între degete şi palmă) sau prin presiune pe planul profund. stimulând nutriŃia Ńesuturilor. executată într-un ritm lent. 6. care reprezintă forma specială aplicabilă la nivelul peretelui abdominal etc. reduce încordarea nervoasă. frământat circular şi şerpuit. care reprezintă forma specială aplicabilă segmentelor circulare sau tronconice. frământat între marginile cubitale ale mâinii.tot prin acŃiune mecanică se activează circulaŃia locală (înroşirea pielii). eventual coapse). circulatorii şi trofice. care este 42 . frământatul constă în ridicarea şi apucarea între degete şi rădăcina mâinii a unei cute de Ńesuturi. care reprezintă forma tradiŃională aplicabilă tuturor segmentelor corpului. scade sensibilitatea locală. dar viguroase. fricŃiunea prelungită. ritmul viu şi mişcările scurte. frământat cu pumnii. fricŃiunile previn rupturile musculare şi smulgerile de fibre. scade contractura musculară.3 Frământatul (petrisajul) reprezintă prinderea muşchilor şi a altor Ńesuturi profunde. care pot apărea la nivelul joncŃiunii miotendinoase.

„în cută” sau „în val”. Pe membre. Muşchii sunt prinşi între degete şi palme şi strânşi cu putere.stoarsă prin ducerea rădăcinii mâinii spre degete şi prin comprimarea acesteia pe planul dur. fără a o scăpa din mâini şi fără a desprinde palma de pe piele. Efectele frământatului Acestea se produc mai ales pe cale reflexă. La nivelul abdomenului se frământă Ńesuturile grase subcutanate. care este prinsă între degete şi podul palmei şi strânsă ca într-un cleşte. presiunea se slăbeşte apoi. se execută o mişcare de ridicare şi presare între ele a Ńesuturilor. perpendicular pe segment. cuta este ridicată şi apoi presată pe planul profund. iar muşchii se relaxează. frământatul se execută formând o cută lungă de muşchi. frământatul se execută cu mâinile aplicate în cerc. comparativ cu cele mecanice: ridicarea şi strângerea Ńesuturilor cărnoase dezvoltă elasticitatea. Mişcarea se repetă de mai multe ori pe acelaşi loc. presiunile fiind însă orientate spre sensul circulaŃiei venoase a sângelui (distal→proximal). Frământatul este procedeul cel mai bun pentru masajul Ńesuturilor profunde şi în special al muşchilor. 43 . excitabilitatea şi contractilitatea muşchilor. Pe masele mari de muşchi. în axul lung al grupelor de muşchi. apoi mâinile se deplasează din aproape în aproape. ori de ducere înainte şi înapoi a cutei prinse între degete. profund. Manevrele se execută de la rădăcina membrelor spre extremităŃi.

manevre de plescăit sau lipăit: cu faŃa palmară a mâinii sau a degetelor. 6. Din punct de vedere tehnic. Efectele frământatului se datoresc stimulării circulaŃiei şi troficităŃii nervilor. prin frământare sunt îndepărtaŃi produşii de catabolism din muşchi. aplicate pe zone aderente şi infiltrate au efect decontracturant. manevrele lente. având un efect trofic asupra organismului. mai ales ale celor motori.4 Tapotamentul (baterea) constă în aplicarea unor lovituri ritmice şi uşoare executate cu diferite părŃi ale mâinii şi ale antebraŃului. cu vârful degetelor (tangenŃial. manevre de percutat: cu vârful degetelor. 44 . manevrele executate rapid induc efecte stimulante.prin stoarcere se comprimă vasele profunde. Din acest motiv. previne atrofia musculară. se indică în stările de atonie şi atrofie musculară secundară imobilizărilor prelungite ale diferitelor segmente ale aparatului locomotor. cu 1/3 inferioară a antebraŃului. „în mănunchi de nuiele”). manevre de bătătorit: cu palma în cupă sau ventuză şi cu pumnul cubital sau palmar. procedeele de tapotament se grupează în: manevre de tocat: cu marginea cubitală (cubito-palmar sau cubito-dorsal).1. se activează circulaŃia.

„Plescăitul” este o manevră de lovire cu faŃa palmară a degetelor şi a mâinii. mişcându-se din articulaŃiile pumnilor. medie sau mare. intensitatea loviturilor trebuie să fie mai mică. rezultat al greutăŃii mâinilor. Manevra se poate executa cu vârful unui singur deget. într-un ritm foarte viu. BraŃele trebuie să fie apropiate de trunchi. Mâinile se mişcă alternativ sau simultan. Pe regiunile sensibile. Se execută cu mâinile moi şi uşoare. „Tocatul” se poate face şi cu marginea ulnară a mâinilor. prin mişcări suple şi repezi. pentru ca loviturile să nu cadă prea de sus şi să nu fie intense. Ńinute faŃă în faŃă. Manevra se execută cu amândouă mâinile mişcate din articulaŃiile pumnilor. decât din contracŃiile musculare.„Tocatul” se execută cu degetele ambelor mâini. depărtate între ele şi uşor flectate cad perpendicular pe piele. cu o mână sau cu amândouă mâinile. „Percutatul” este o formă de batere cu vârfurile degetelor uşor îndoite. regiune precordială). cu palmele orientate spre regiunea masată. apoi acestea cad pasiv. Mâinile cad moi. pe mase mari de muşchi. Intensitatea manevrelor rezultă mai mult din greutatea degetelor şi a mâinilor. Pentru a amplifica aceste manevre se adaugă înclinarea laterală a mâinilor şi o mişcare de răsucire a antebraŃelor în pronaŃie şi supinaŃie. Degetele întinse. într-un ritm foarte viu. Ritmul poate fi foarte viu sau rar şi lent (cap. Intensitatea 45 . lovind cu partea laterală şi dorsală sau cu cea laterală şi palmară. alternativ sau simultan pe regiunea respectivă. Intensitatea loviturii trebuie să fie unică. numai atât cât este necesar să se ridice antebraŃele la o înălŃime potrivită. de la o distanŃă mică. iar antebraŃele apropiate de regiunea masată. Mişcările se execută activ.

Se execută cu pumnul incomplet închis. Efectele baterii variază în funcŃie de intensitatea şi ritmul loviturilor. Manevra se poate executa în două moduri: • cu degetele şi palmele strânse “în căuş”. „Bătătoritul” se deosebeşte de „plescăit “ prin felul de a lovi cu palmele şi degetele Ńinute bine întinse şi foarte apropiate de suprafaŃa masată. AcŃiunea specifică este excitantă şi se validează prin intermediul nervilor periferici. la persoanele sănătoase şi viguroase. Ritmul mişcărilor este foarte viu. cu intensitate mai mare şi un timp mai îndelungat. Dacă manevrele sunt tangenŃiale. • cu pumnul: este o manevră mai puternică. efectul lor excitant este diminuat. acŃionează asupra nervilor vasomotori şi provoacă. cărnoase şi puŃin sensibile. un aflux crescut de sânge în regiunea masată. iar loviturile sunt scurte. care se înroşeşte şi se încălzeşte.bătătoritul este mai puŃin aspru. Se indică în masajul excitant al unor regiuni întinse.loviturii depinde numai de greutatea proprie a acestor segmente. intensitatea manevrei creşte dacă se execută cu pumnul închis sau cu marginea ulnară a pumnului. de supleŃea mişcărilor şi de sensibilitatea pielii şi a Ńesuturilor masate. Loviturile active sunt mai puternice. dar pot deveni dureroase. indicată mai ales în masajul regiunilor musculoase şi puŃin sensibile. 46 . Manevrele baterii reduc în timp sensibilitatea nervilor senzitivi. prin vasodilataŃie. Tocatul. plescăitul şi bătătoritul executate într-un ritm rapid.

oboselii musculare. de aceea se completează sau se înlocuiesc cu forme instrumentale. la nivel toracic. şi ai antebraŃelor şi braŃelor. De regulă. ele se execută pe loc sau cu deplasare laterală. Din această cauză. în jurul unei articulaŃii sau pe un segment. 47 . VibraŃiile manuale se execută cu vârful degetelor sau cu faŃa lor palmară. Mişcările sunt asemănătoare unui tremurat continuu şi rezultă din contracŃiile alternative ale muşchilor agonişti şi antagonişti ai degetelor şi mâinii pe de o parte. Percutatul. contracturilor musculare. 6. Baterea are efecte stimulatoare asupra circulaŃiei şi nutriŃiei Ńesuturilor profunde. cu podul palmei sau cu rădăcina mâinii. fără a se produce un lucru mecanic. FrecvenŃa şi amplitudinea deplasării mâinilor sunt variabile şi induc efecte opuse. pe de altă parte. dar se pot efectua şi de-a lungul unui nerv.Excitarea nervilor motori produce o creştere a tonusului muscular şi chiar o contracŃie a fibrelor musculare. se indică în tratamentul atoniei şi/sau atrofiilor musculare posttraumatice. Manevrele de batere sunt contraindicate în tratamentul afecŃiunilor dureroase. vibraŃiile manuale sunt obositoare şi greu de executat. favorizează eliminarea secreŃiilor bronhice. cu palma şi cu degetele întinse sau cu pumnul închis. vibraŃiile se aplică pe porŃiuni restrânse.1. spasmelor.5 VibraŃiile constau din imprimarea în Ńesuturi a unui număr cât mai mare de mişcări oscilatorii pe unitatea de timp. secundar dezvoltând proprietăŃile funcŃionale ale muşchilor. muşchi.

care au o amplitudine şi o intensitate mai mare decât vibraŃiile obişnuite. VibraŃiile manuale se combină cu netezirea. încălzire şi relaxare. se intercalează sau se adaugă o serie de alte câteva manevre numite ajutătoare sau secundare. Mişcările vibratorii.2 PROCEDEELE SECUNDARE DE MASAJ Între procedeele sau manevrele principale de masaj sau după efectuarea acestora. La nivelul toracelui produc expulzia secreŃiilor bronşice. Aplicate pe torace şi pe abdomen. prin reducerea stratului adipos. Aceste procedee au în general aceleaşi efecte şi indicaŃii ca şi vibraŃiile. VibraŃiile executate cu ritm rapid şi amplitudine crescută au efecte excitante asupra sistemului nervos central. atunci când sunt executate cu amplitudine scăzută. vibraŃiile produc efecte reflexe profunde. accentuându-se spre sfârşitul inspiraŃiei. decongestionante şi calmante. dar şi efecte estetice.Manevrele fine şi prelungite sunt liniştitoare. TrepidaŃia toracelui se asociază cu mişcările de respiraŃie. al expiraŃiei şi al pauzei respiratorii. după indicaŃiile medicului. 48 . în tratamentul unor afecŃiuni dureroase şi congestive ale organelor interne. producând o senzaŃie de amorŃire. 6. fricŃiunile şi frământatul. care completează acŃiunea procedeelor fundamentale. reduc sensibilitatea pielii şi a Ńesuturilor superficiale. se numesc trepidaŃii. sunt folosite. se aplică îndeosebi pe spate şi pe torace.

altele au caractere tehnice proprii şi vin să îmbogăŃească procedeele de bază ale masajului.Unele dintre aceste manevre secundare derivă din cele principale.3. asociate cu mişcări respiratorii în ritmul frecvenŃei respiratorii normale (16-18 respiraŃii pe minut). 6. Presiunile puternice produc asupra pielii o uşoară ischemie iniŃială cauzată de scăderea afluxului de sânge către zona masată. tronconice. Presiunile constau în apăsări superficiale sau profunde. scuturările. Au acŃiuni relaxante. alternativ. asociate cu vibraŃii. scăderea 49 . presiunile. Mâinile se deplasează ritmic. Se aplică în diverse moduri: simple. prin ridicări şi presiuni alternative. Cele mai importante manevre ajutătoare sunt: cernutul şi rulatul. sunt numite presiuni vibrate. de jos în sus. 6. anterior şi posterior sau invers. Rulatul şi cernutul se aplică segmentelor circulare sau Rulatul constă în prinderea segmentului respectiv între feŃele palmare ale mâinilor cu menŃinerea degetelor în extensie.3. urmată de hiperemie locală şi scăderea sensibilităŃii până la anestezie. tracŃiunile şi tensiunile. decongestive asupra maselor musculare şi redau supleŃea structurilor masate. ciupirile şi pensările. pe care deseori le şi însoŃesc.

DiferenŃa constă în prizele cu care se realizează. Tensiunile cresc mobilitatea articulară. executate pe axele de mişcare ale fiecărei articulaŃii. ritmul rapid va declanşa efecte stimulante locale şi generale.3. mişcarea bruscă şi exagerată poate produce contractură musculară şi. precum şi scăderea presiunii intraarticulare. Efectele scuturărilor depind de ritmul execuŃiei. Astfel. tensiunile şi scuturările acŃionează mai ales asupra articulaŃiilor şi Ńesuturilor periarticulare. cu condiŃia să fie executate cu blândeŃe blând şi să atingă amplitudinea maximă de mişcare.tonusului muscular local şi secundar. TracŃiunile. fie punctele şi meridianele din acupunctura tradiŃională chineză. Pe acest tip de „presiune profundă” se bazează tehnicile masajului reflex. relaxare musculară şi scăderea sau dispariŃia oboselii. Efectele pozitive asupra Ńesuturilor perimusculare şi periarticulare sunt induse prin întreruperea arcurilor reflexe la nivelul dermatoamelor sau miotoamelor. TracŃiunile se realizează în axul longitudinal al segmentelor. 6. cu priză medie (între podul palmei şi degete) sau mare (între vârfurile degetelor celor două mâini). mai ales după fracturi. executate ritmic la nivelul membrelor sau ale segmentelor acestora. 50 . în timp ce ritmul lent va avea efecte relaxante. Tensiunile sunt mişcări pasive.3. secundar. în sens viscero-musculo-cutanat. TracŃiunile şi tensiunile realizează întinderea elementelor articulare şi periarticulare. redeschiderea focarului de fractură. Ciupirile şi pensările se aplică pe porŃiunile musculoase ale membrelor. 6. care folosesc fie zonele de inervaŃie metamerică (ce urmăresc dermatoamele) descrise de Head şi modificate de Hensen şi Schillak. Astfel. Scuturările constau în mişcări oscilatorii ample. ciupirile se execută cu priză mică (între police şi index).

51 . tehnici clasice. Masajul reflexogen se bazează pe influenŃa reflexă a unor manevre clasice aplicate pe zonele de proiecŃie dureroasă tegumentară sau periostală.Aplicate în ritm rapid. MASAJUL SPECIAL Masajul special utilizează.3. Masajul cu bule gazoase în apă etc. au efecte excitante. respectiv neteziri. dintre care vi le prezentăm pe cele mai des utilizate. • masopunctura chinezească. În general. • tehnica Knapp. Această categorie include tehnicile: • tehnica Cyriax. 6. Masajul instrumental. Hidromasajul. Masajul special include mai multe procedee. Masajul cu jet de aer cald. Masajul reflexogen. a intensităŃii şi a presiunii. • tehnica Vogler. în general. vibraŃii şi presiuni. fricŃiuni. orice procedeu de masaj poate induce efecte stimulante sau relaxante prin modificarea ritmului. Masajul limfatic. Masajul cu gheaŃă.

Tehnica Cyriax numită şi masaj transversal profund se execută în următoarele etape: 1. peritendinitelor. producând hiperemie şi diminuarea durerii la locul de aplicare. Tehnica Cyriax se foloseşte în tratamentul tendinitelor. Se depistează punctul ligamentar sau tendinos cel mai dureros. fie indexul şi mediusul suprapuse. concentrice sau excentrice. presiunea este foarte uşoară la început şi se intensifică pe măsură ce durerea scade. leziunilor musculare cicatrizate. Este contraindicat în stadiul acut al afecŃiunilor amintite anterior şi în afecŃiunile inflamatorii ale aparatului locomotor. durata şedinŃei nu va depăşi 20 de minute.• masajul Ńesutului conjunctiv. de mică amplitudine. Se aplică pe acest punct dureros fie policele. miotendinitelor. antrenând pielea perpendicular pe direcŃia fibrelor. • masajul pe zone reflexogene Head. 2. Prin mobilizarea transversală a Ńesuturilor moi se refac zonele de clivaj şi de alunecare fiziologică ale muşchilor şi ale tendoanelor. în sechelele după entorse. prin palpare directă sau prin creşterea tensiunii musculare obŃinută prin contracŃie izometrică. presiunile se execută fie cu 52 . 3. Durerea produsă trebuie să fie suportabilă. Tehnica Vogler (masaj periostal) constă în depistarea punctelor dureroase şi aplicarea de presiuni la acest nivel. Se execută fricŃiuni circulare. Masajul transversal profund realizează înlăturarea aderenŃelor fibroase secundare traumatismelor aparatului locomotor. Are o acŃiune trofică locală.

Masajul constă în presiuni moderate urmate de fricŃiuni circulare. zonelor de emergenŃă ale nervilor. punctelor dureroase care corespund: inserŃiilor musculare. Masajul periostal poate fi folosit în tratamentul sechelelor după afecŃiuni traumatice ale aparatului locomotor. de contractură şi le atenuează pe cele dureroase. 3. centripete executate la nivelul: 1. ŞedinŃele se repetă de 2-3 ori pe săptămână. care interesează Ńesuturile ligamentare şi musculare. tendinoase. Intensitatea şi durata presiunilor se vor adapta toleranŃei bolnavului. abdomenului pentru efectul anticonstipant. Masajul periostal combate fenomenele congestive. apoi se trece pe alte puncte dureroase la palpare. repetate de 40-50 de ori. prin aplicare pe zona de proiecŃie periostală învecinată zonei afectate. 2. concentrice sau excentrice. până la vindecare. sistemului venos al membrelor inferioare. fie cu articulaŃiile interfalangiene proximale ale indexului şi mediusului flectate. 53 . pentru prevenirea stazei. Durerea declanşată are următoarea evoluŃie: este destul de intensă la început. devine suportabilă pe parcurs şi dispare la sfârşit. Dezavantajul metodei constă în faptul că pacientul are dureri pe toată durata aplicării presiunii. Manevra se poate repeta de 2-3 ori pe un punct. zonelor de fibroză. ligamentare. Presiunea se exercită timp de 2-3 minute pe fiecare punct.vârfurile degetelor foarte bine întinse. fiind însoŃită de fricŃiuni circulare. Tehnica Knapp reprezintă practic presiuni profunde.

Masajul pe zone reflexogene Head se bazează pe faptul că un anumit neuromer inervează prin fibre nervoase vegetative o arie viscerală şi în 54 . Se procedează astfel: 1. periartrită scapulohumerală. în afecŃiuni ale sistemului nervos periferic de tip nevralgie. prin întinderea Ńesutului conjunctiv. care execută o adducŃie maximă. cu răspunsuri reflexe vegetative.Masopunctura chinezească (presopunctura) este o tehnică derivată din acupunctură. Acest procedeu are ca efecte reducerea durerii. în limita elasticităŃii maxime. cicatrici. ca urmare a „dezechilibrului vegetativ”. se întinde Ńesutul conjunctiv prin plasarea policelui şi a inelarului pe tegument. în direcŃia policelui. Procedeul se foloseşte în afecŃiuni musculare. aceasta necesită cunoaşterea perfectă a localizării punctelor asupra cărora se acŃionează prin masaj. micşorarea tonusului muscular şi realizarea relaxării musculare. 2. prin tracŃiune pe masa tisulară. Întinderile se vor doza în funcŃie de pragul durerii. la nivelul acestora se execută fricŃiuni superficiale. Masajul Ńesutului conjunctiv se bazează pe efectul stimulării nervilor periferici. Se recomandă în: miogeloze. în tendinite şi entezite. se deplasează Ńesutul. care creşte treptat. contracturile musculare din artroze şi periartrita scapulohumerală. cu pulpa degetelor sau chiar cu unghia. cum ar fi: miozitele de efort. dureri lombosacrate. Punctele sunt situate pe anumite meridiane. înlocuind astfel acele.

cu genunchii depărtaŃi. pentru ficat şi vezicula biliară. Masajul zonei stomacului se aplică în epigastru şi în hipocondrul stâng. pentru vezica urinară. numită dermatom. prin neteziri circulare. Principalele zone reflexogene ale abdomenului pentru masajul diverselor organe sunt următoarele: • epigastrul. În acest fel se explică senzaŃiile de hiperestezie sau durere proiectate pe tegumentele abdomenului din dreptul organului subiacent sau pe zone ale pielii situate la distanŃă. • flancul stâng. în cazul suferinŃei unui viscer. pacientul stă în decubit dorsal. Pentrul masajul acestor zone. pe întreg peretele abdominal şi mai apoi în zona epigastrică. Se începe cu o manevră calmantă. • hipogastrul.acelaşi timp. pentru colonul sigmoid. • zona ombilicală. apoi netezirea începe în epigastru. pentru intestinul subŃire. pentru colonul ascendent. După Mackenzie şi Head. prin fibre nervoase somatice. impulsurile plecate de la acest nivel sunt proiectate de centrii talamici pe zonele somatice ale pielii. • hipocondrul drept. o suprafaŃă bine delimitată a tegumentelor. Masajul zonei ficatului şi a veziculei biliare începe prin neteziri circulare în sens orar la nivelul peretelui abdominal. Se mai pot efectua vibraŃii cu degetele sau cu palma în timpul expiraŃiei. în sensul acelor de ceasornic. 55 . • flancul drept. trece pe sub rebordul costal drept până în partea laterală a hipocondrului drept. pentru stomac.

La început se efectuează un efleuraj al peretelui abdominal. Manevrele încep în fosa iliacă dreaptă. apoi spre stânga. Apoi. de la nivelul cecului de-a lungul colonului ascendent până la unghiul hepatic. de-a lungul colonului descendent şi sigmoid. după care se trece la executarea unor neteziri cu ambele mâini. Masajul pe zonele reflexogene ale abdomenului favorizează normalizarea funcŃiilor motorie şi secretorie ale aparatului digestiv. pe acelaşi traseu şi în acelaşi sens. se începe cu neteziri circulare ale peretelui abdominal. de-a lungul colonului transvers până la unghiul splenic. în tulburările de motilitate gastrică. Se poate aplica şi percutarea efectuată cu vârful degetelor. tot în sens orar. apoi. jetul se va dirija din adâncime spre 56 . în sens orar. Masajul colonului se face cu scopul de a-l stimula pe segmente.Masajul intestinului subŃire se efectuează în zona ombilicală. trecând prin epigastru şi apoi în flancul stâng. cu efect calmant. pe flancul stâng până la fosa iliacă stângă. acŃionează prin factorul termic şi prin cel mecanic. continuate cu neteziri circulare în jurul ombilicului. Tehnica de execuŃie: masajul subacval este precedat de imersie cu o durată de 5 minute pentru acomodarea pacientului cu temperatura (34-40°C) şi presiunea hidrostatică. în constipaŃii atone şi în ptoze viscerale. în sensul acelor de ceasornic. netezirea se face în jos. Masajul subacval (duşul subacval) se execută cu corpul în imersie totală sau parŃială folosind jeturi de apă caldă sub o presiune de 0.5-6 atmosfere. absorbŃia şi evacuarea căilor biliare. începând din flancul drept. Hidromasajul include: masajul subacval. duş-masajul. Este indicat în dischineziile biliare.

secŃiunea duzelor va creşte de la 40 la 120 cm2. care vor creşte treptat. 2. presiunea jetului de apă fiind mai agreabilă. fesele. decât prin masaj manual. Dezavantajele procedurii sunt următoarele: necesită o instalare perfectă a compresorului electric şi a vanei. 4. pe zonele dureroase. Se începe cu presiuni mici. de la o distanŃă de 5-10-15 cm de corp în linii drepte. Permite o relaxare optimă a musculaturii sub acŃiunea factorului termic şi a presiunii hidrostatice. 57 . Masajul subacval are următoarele efecte: 1. în zone ale corpului cu straturi mari de Ńesut adipos şi muscular: lombele. Se evită reperele osoase şi periostul. Permite un masaj mai eficient. zig-zag. iar incidenŃa unghiului va scădea de la 90° la 30°.suprafaŃă. în profunzime. Avantajele duşului subacval: 1. echipament de protecŃie pentru persoana care aplică procedura. favorizând procesele de resorbŃie. 3. de aceea pacientul nu va părăsi cada decât după evacuarea apei şi efectuarea unui duş rece. realizează o vasodilataŃie profundă în zona de aplicare. şoldurile. deoarece aceasta este reglabilă în funcŃie de sensibilitatea zonei tratate. Temperatura apei se scade treptat cu 3 până la 9°C. Realizează un confort deosebit pentru pacient. ŞedinŃa începe şi se finalizează cu masajul picioarelor. Din cauza vasodilataŃiei profunde există riscul hipotensiunii ortostatice. Este mai puŃin obositor pentru persoana care-l execută. cerc sau punctiform.

Crioterapia este indicată în tratamentul escarelor. procese aderenŃiale abdominale postinflamatorii. Procedura este indicată în tratamentul edemelor. se induce rapid un efect analgezic de suprafaŃă. în revenirea supleŃei cicatricelor dureroase după leziuni musculare. torace. Astfel. exteriorizată prin hiperemie importantă. concomitent cu efectuarea unor manevre de presiune şi fricŃiune. al redorilor articulare secundare traumatismelor aparatului locomotor. luxaŃii. entorse. Efecte: vasodilataŃie profundă. spondiloze.2. relaxator şi sedativ. favorizează înlăturarea proceselor aderenŃiale secundare afecŃiunilor locomotor. sechele după fracturi. IndicaŃii: mialgii. inflamatorii sau traumatice ale aparatului 4. abdomen sau membre. la o temperatură de 38°C. nevralgii. de obicei. Durata procedurii este de 5-10 minute şi se aplică. al afecŃiunilor posttraumatice acute şi nu numai. Masajul instrumental include printre altele: 58 . VasoconstricŃia iniŃială este urmată de o vasodilataŃie activă. jeturile acŃionează de la o înălŃime de circa de 60 cm. musculară. efect tonifiant şi resorbant. al proceselor aderenŃiale. 3. pe spate. articulară sau a zonelor de inserŃie. Duş-masajul constă în proiectarea unor jeturi verticale de apă caldă sub diverse presiuni. stimulează activitatea motorie a unor organe abdominale. pentru stimularea peristaltismului intestinal în constipaŃiile atone. Masajul cu gheaŃă (crioterapia) constă în aplicarea locală de gheaŃă. în contracturile musculare antalgice. în celulită şi în obezitate. reprezentând un mijloc excelent de analgezie ligamentară. produce relaxare musculară. reacŃională.

care se pot adapta cu uşurinŃă configuraŃiei anatomice a zonei şi sensibilităŃii locale. 59 . Masajul pneumatic foloseşte aparate cu manşon gonflabil. Sunt mai puŃin agreabile decât manevrele manuale. de aceea durata şedinŃei poate fi prelungită. evacuarea lichidului interstiŃial excedentar pe cale limfatică. OscilaŃiile se pot regla ca amplitudine şi frecvenŃă. cu efect favorabil asupra circulaŃiei de întoarcere. care facilitează relaxarea muşchilor. Dezavantaje: 1. 2.masajul pneumatic. Vibromasajul constă în aplicarea unor manevre clasice de masaj (neteziri. Nu solicită maseurul. Masajul asociat cu contracŃia izometrică este o tehnică specială. Oferă o gamă redusă de manevre. dar ferme. 2. venoasă şi limfatică. comparativ cu masajul manual. dar mai ales vibraŃii) cu ajutorul unor aparate. de aceea se recomandă în tratamentul edemelor şi limfedemelor. Masajul limfatic stimulează prin manevre lente. Prizele se orientează de-a lungul vaselor limfatice. Regiunile corpului se abordează în următoarea succesiune: iniŃial cele apropiate de canalele limfatice drept şi stâng şi apoi cele mai îndepărtate. Avantaje: 1. în direcŃia de evacuare a acestora. vibromasajul. care realizează presiuni locale continue sau intermitente.

60 . Avantaj: intensitatea manevrelor este cel mai bine dozată. Mâna se deplasează în mod progresiv din partea proximală în cea distală. liniştitoare. sub forma automasajului.Stimularea evacuării limfatice este susŃinută de creşterea tonusului vagal. Este realizată numai la nivelul colectorilor limfatici. Drenajul limfatic manual se poate executa prin două tehnici: a) Tehnica apelului sau a aspiraŃiei. În cursul relaxării. Dezavantaje: se pot aborda doar câteva regiuni şi presupune cunoştinŃe temeinice multidisciplinare. în acest moment capilarele limfatice se deschid pentru a lăsa să penetreze moleculele excedentare din spaŃiul interstiŃial. Masajul clasic şi unele forme ale masajului special pot fi executate chiar de subiect. Ńesuturile comprimate reiau forma iniŃială. Are ca scop golirea colectorilor care drenează regiunea şi să exercite un apel sau o aspiraŃie asupra regiunii infiltrate propriu-zis. Tehnica poate fi utilizată numai atunci când capilarele există sau când sunt căi de înlocuire a acestora. pe zona infiltrată. blânde. se indică anumite manevre de masaj. presiuni locale. datorată manevrelor blânde. o INDICAłIILE MASAJULUI În funcŃie de simptomele şi semnele prezente. Edemele beneficiază de efleuraj. în insuficienŃele circulatorii venoase şi/sau limfatice se efectuează şi fricŃiuni. realizând o succesiune de presiuni urmate de relaxarea tisulară. dar presiunea este orientată în sensul reîntoarcerii limfatice. b) Tehnica resorbŃiei: mâna exercită presiuni intermitente. profunde.

MASAJUL PARłIAL ŞI GENERAL – TEHNICĂ În funcŃie de mărimea suprafeŃei corpului pe care este aplicat. Tulburările trofice şi leziunile cutanate beneficiază de masajul trofic.Solux). o Masaj general. În hipertoniile de origine centrală se efectuează neteziri lungi pe muşchii antagonişti. 61 . care constă în: • • • Mobilizarea viguroasă a planului profund cu ajutorul planului superficial. cervicobrahială. urmate de frământatul profund (este utilă aplicarea de căldură . în cicatricele postarsuri sau cheloide şi. masajul poate fi de două feluri. lombalgii. Crioterapie în escare. Durerile ligamentare şi tendinitele se tratează prin masaj transversal profund (tehnica Cyriax). deoarece este contraindicată masarea muşchiului spastic. manevrele se efectuează de la periferia zonei afectate spre locul dureros. În crampe şi contracturi musculare se indică neteziri lungi. local. crurală. o Masaj parŃial: regional. artroze) se efectuează fricŃiuni superficiale locale circulare. cu ritm şi intensitate scăzută. în vergeturi. cu priză mare. efectele relaxante fiind induse reflex. Frământat cu priză mică.În infiltratele subcutanate şi nodulii musculari induraŃi (apar în nevralgia sciatică. 7.

Masajul parŃial – local se aplică pe părŃi mai mici sau pe anumite elemente anatomice: pe o articulaŃie.1. 7. Cel ce urmează să fie masat este aşezat în decubit ventral. în funcŃie de forma şi structura fiecărei regiuni. pe segmente ale membrelor. Pe spate se pot aplica toate procedeele principale de masaj. începute în regiunea sacrată şi continuate în sus până la baza gâtului. pe un tendon. după câteva manevre.1.1 MASAJUL SPATELUI PoziŃia. Masajul spatelui se începe prin neteziri lungi şi lente.1 MASAJUL PARłIAL Tehnica masajului parŃial este diferită. palmele cu degetele întinse şi apropiate se îndreaptă în sus de-a lungul coloanei vertebrale.1. Din punct de vedere al tehnicilor de masaj. 7. La început. masând pe rând toate regiunile şi segmentele anatomice. cu fruntea sprijinită pe dosul mâinilor sau cu capul răsucit într-o parte şi cu braŃele întinse pe lângă trunchi. 7. până în regiunea cefei.1 MASAJUL TRUNCHIULUI. peretele abdominal şi peretele toracic. pe un mănunchi vascular. palmele se îndepărtează încet în sens lateral şi cu degetele depărtate între ele alunecă la început paralel cu 62 . Maseurul stă sau şade pe un scăunel în stânga subiectului. trunchiul prezintă trei regiuni: spatele. Masajul general constă din prelucrarea metodică a tuturor părŃilor moi ale corpului. pe un grup de muşchi.Masajul parŃial – regional se aplică pe suprafeŃe sau porŃiuni bine delimitate din punct de vedere anatomic şi funcŃional: pe regiuni ale trunchiului.

pe porŃiuni mai reduse cu degetele. pe regiunea lombară. adaptându-se la relieful regiunii şi la grosimea şi consistenŃa părŃilor moi. coaste. Manevrele se pot executa cu o singură mână sau cu ambele. podul palmei. Frământatul se execută pe toată întiderea spatelui. FricŃiunea se execută cu palmele întinse. cu punct de sprijin pe piele şi rădăcina mâinii. de o parte şi de alta a coloanei vertebrale şi apoi pe părŃile laterale ale spatelui. dar mai ales în lungul coloanei vertebrale. cu rădăcina mâinilor. Manevrele scurte. manevrele lungi de alunecare sunt urmate de manevre scurte executate în ritm viu. pe spaŃiul interscapular. care presează şi strânge cuta de jos în sus şi dinapoi-înainte. iar pe spatele mai musculos. tocatul se execută cu faŃa palmară a degetelor. peste omoplaŃi şi umăr. Frământatul este urmat de manevra de tocat cu marginile ulnare ale degetelor. urcând şi coborând pe întreaga suprafaŃă a spatelui. peste şolduri. locale se execută pe segmente. Manevrele se execută insistent. apoi oblic. pe flancuri. marginea ulnară a mâinii sau cu pumnul. Frământatul se execută formând o cută de piele şi Ńesuturi între vârful degetelor flexate. apoi mâinile se îndreaptă. simultan sau alternativ. În masajul stimulant. umeri şi pe părŃile laterale ale spatelui. Pe omoplaŃi. pe omoplaŃi şi pe umeri. După netezirea cu ambele mâini. pornind din regiunea sacrată. Ritmul mişcărilor creşte progresiv. se efectuează manevre alternative. omoplaŃi şi umeri. pe coaste.coloana vertebrală. 63 . de o parte sau de alta a coloanei vertebrale: pe fese. executat în ritm viu.

al bolilor degenerative sau inflamatorii ale coloanei vertebrale. executate cu palmele. 7. în dreapta celui pe care-l masează. Masajul spatelui se încheie cu o netezire uşoară. numai cu vârful degetelor. La persoanele sensibile se aplică. Masajul spatelui este indicat în tratamentul deviaŃiilor coloanei vertebrale. în contractura musculară paravertebrală.2 MASAJUL PERETELUI TORACIC (regiunea anterioară şi laterală a pieptului) PoziŃia. o netezire vibratorie sau zig-zag de-a lungul coloanei vertebrale. Masajul peretelui toracic se începe cu neteziri uşoare şi ritmice.1. de o parte şi de alta a coloanei vertebrale. simultan sau alternativ. iar la urmă bătătoritul cu palmele întinse sau strânse „în căuş”.În continuare se execută bătătoritul percutat. Maseurul stă în picioare sau şade pe un scaun. după care spatele se acoperă cu un prosop. Cel ce urmează a fi masat este în decubit dorsal. urmează plescăitul executat cu faŃa palmară a degetelor sau cu palmele întinse. Pentru masajul părŃilor laterale se duc braŃele în sus şi se pun mâinile sub ceafă. cu capul sprijinit mai sus decât trunchiul. executate cu o mână sau cu amândouă mâinile. rezemat pe un plan uşor înclinat. care alunecă simultan sau 64 . La persoanele robuste. iar la nevoie se răsuceşte puŃin trunchiul pe partea opusă regiunii pe care dorim să o masăm. lentă şi prelungită. în combaterea hipotoniei sau atoniei musculare. la sfârşit. care cad aproape perpendicular pe piele. manevre care au efect liniştitor. după tapotament se aplică presiuni ascendente şi descendente.1.

evitând regiunile precordială şi mamară. la cei cu boli cronice. calmantă. cuprinzând toată suprafaŃa anterioară şi părŃile laterale ale toracelui. Manevra se efectuează pe toată suprafaŃa toracelui. Alunecările se execută la început în regiunea supraombilicală. în expiraŃie. Frământatul în „cută” se execută la marginea inferioară a muşchiului pectoral. Alunecările se îndreaptă apoi pe părŃile laterale ale toracelui de-a lungul spaŃiilor intercostale. cu marginea ulnară sau cu rădăcina mâinilor. care este prins între police şi restul degetelor. la debili. Pentru a mări relaxarea muşchilor abdominali se recomandă ca subiectul să-şi flecteze puŃin genunchii şi şoldurile şi să-şi sprijine picioarele pe tălpi. în 65 . Tocatul şi percutatul se folosesc mai puŃin. cu presiuni pe baza toracelui. după boli ale aparatului respirator. la convalescenŃi. umeri. După masajul toracelui se indică câteva respiraŃii ample. Masajul se începe cu o netezire orientată în sensul circulaŃiei venoase. cu palmele.alternativ. FricŃiunea se execută cu degetele. Este aceeaşi cu cea de la masajul peretelui toracic. ocolind regiunea mamară. 7.3 MASAJUL PERETELUI ABDOMINAL PoziŃia. stern. de la baza toracelui spre regiunea sternală şi spre umeri. apoi netezirile sunt mai scurte şi mai dese şi se aplică pe suprafeŃe mai puŃin întinse: coaste.1. Masajul toracelui este indicat în: atrofiile şi insuficienŃele funcŃionale ale toracelui. dar mai ales pe părŃile musculoase. Netezirile sunt la început lungi şi lente. Masajul toracelui se încheie cu o netezire uşoară.1.

din aproape în aproape. ajungând în flancuri. regiunea subcostală. apoi lateral spre flancuri. Pentru influenŃarea straturilor subcutanate se aplică frământatul „în cută”. mai rar cu marginea ulnară a mâinii şi foarte rar cu degetele. de o parte şi de alta a abdomenului. manevra se repetă. se execută apoi în regiunea subombilicală. în jos şi înăuntru. flancuri. Manevrele de netezire se execută lent şi prelungit. apoi se răsucesc în afară. Frământatul nu influenŃează prea mult musculatura peretelui abdominal. Manevra se execută cu palma întreagă. Mişcările se execută simultan sau alternativ. Manevrele pot fi executate legate între ele printr-o mişcare de alunecare: palmele pornesc din regiunea ombilicală în sus până la coaste. Cuta este prinsă între degete şi palme şi prelucrată insistent. amplu şi într-un ritm rapid. manevrele sunt mai scurte şi mai frecvente. manevrele se vor executa ferm. Se aplică în continuare o formă de tocat cu vârful şi pulpa degetelor. în sensul spaŃiilor intercostale. Alunecările se pot efectua şi pe o porŃiune limitată: fosele iliace. cu podul palmei sau cu rădăcina mâinii. pe toată întinderea peretelui abdominal. atunci când se îndreaptă în jos şi înăuntru. spre simfiza pubiană. parcurgând regiunea subombilicală şi fosele iliace. FricŃiunea este procedeul de bază în masajul peretelui abdominal. 66 . În situaŃia în care persoanele sunt foarte sensibile (se gâdilă). de aici coboară înăuntru.sus până peste arcurile costale. în această situaŃie. tangenŃial la suprafaŃa abdomenului. şi invers. executat uşor şi suplu. pe care le depăşesc. când se îndreaptă în sus şi lateral. începând cu vârful degetelor şi terminând cu rădăcina palmelor. regiunea epigastrică.

cu rădăcina mâinii. prelungit cu o scurtă alunecare pe piele.2 MASAJUL MEMBRELOR INFERIOARE Masajul membrelor inferioare se face de preferinŃă pe segmente. După masaj. care alunecă în sus spre regiunea lombară. IndicaŃiile şi contraindicaŃiile masajului abdominal se vor stabili de către medic. Masajul peretelui abdominal se încheie cu o netezire uşoară. Masajul peretelui abdominal are efecte în primul rând asupra elementelor anatomice ale peretelui. cât şi a organelor intraabdominale.1 Masajul feŃei posterioare a membrelor inferioare se începe cu regiunea fesieră. iar pentru masarea feŃei anterioare.2. cu pumnii închişi. Urmează fricŃiuni energice executate cu podul palmei. Pentru masajul şoldului şi al părŃilor laterale ale coapselor se poate utiliza poziŃia de decubit lateral. se recomandă câteva respiraŃii ample. 7. atât a peretelui. dar şi asupra organelor abdominale. pacientul va fi în decubit dorsal. pacientul va adopta poziŃia de decubit ventral. PoziŃia.1. în urma examinării atente a întregului abdomen. Chiar dacă abdomenul este musculos şi rezistent. cu faŃa palmară sau dorsală a degetelor. superficială. în jos spre coapse şi lateral spre şolduri. Masajul regiunii fesiere se începe cu neteziri executate cu ambele mâini. Pentru masarea feŃei posterioare a membrelor inferioare. se continuă cu coapsa şi se încheie cu gamba.1.Se mai poate executa percutatul. 1. nu sunt permise alte procedee de batere. 7. „mână peste mână”. 67 . liniştitoare.

Cernutul şi rulatul coapsei măresc supleŃea Ńesuturilor şi combat încordarea muşchilor. „în cută”. fie sprijinind- 68 . „şerpuit” şi. plescăitul şi bătătoritul se execută cu putere. cu rădăcina mâinii sau „mână peste mână”. se execută alunecări lungi şi lente. FricŃiunea se poate executa cu podul palmei. subiectul va fi aşezat în decubit ventral. pe rând sau combinate între ele. Masajul coapsei necesită multă vigoare pentru a putea influenŃa musculatura voluminoasă a acestui segment. „în cerc”.Frământatul muşchilor fesieri se execută folosind ritmic greutatea corpului. Netezirea se execută cu ambele palme aplicate în cerc în jurul coapsei. 3. apoi scurte. mai ales. executate cu pumnii închişi. Pentru relaxarea muşchilor posteriori ai gambei şi în special a tricepsului sural. Tocatul. cu genunchiul uşor flectat şi cu piciorul în uşoară flexiune plantară. La început. dar pătrunzătoare. Tocatul se execută cu marginea ulnară a mâinilor şi a degetelor. Bătătoritul se face cu pumnul deschis sau închis şi cu marginea ulnară a mâinilor. care se poate executa pe toată întinderea feŃei posterioare a membrelor inferioare. 2. Masajul coapsei se încheie cu netezire uşoară. Masajul gambei. pentru a mări presiunea manevrei. Procedeul de bază al masajului coapsei este frământatul. Masajul se încheie cu netezire şi scuturat vibrator. FricŃiunea se poate combina cu frământatul. gamba se menŃine în această poziŃie fie cu ajutorul unei mâini. „în pieptene”.

Scuturarea membrului inferior în întregime se execută în felul următor: se prinde piciorul cu o mână sau cu ambele şi. În spaŃiul popliteu netezirile trebuie să fie mai superficiale. scurte. Membrele inferioare sunt scuturate împreună. în lungul tendonului lui Achile. Manevrele de batere se aplică mai ales pe partea cărnoasă. pe partea laterală şi trăgând uşor de ele în sensul lungimii. în „fierăstrău”. Pe tendonul lui Achile se aplică neteziri liniare. cu rădăcina mâinii şi cu degetele îndoite în pumn. muşchii gastrocnemieni şi spaŃiul popliteu. în jos şi lateral. Dacă se doreşte masarea simultană a membrelor inferioare. 69 . pe un obiect sau pe planul înclinat al banchetei.o pe un genunchi al maseurului. se execută mişcări vii şi scurte. prinzând cu mâinile gâtul picioarelor. aplică mâinile pe cele două gambe şi execută manevrele de masaj pe întreaga faŃă posterioară a membrelor inferioare. Masajul gambei se începe cu alunecări lungi. se continuă cu alunecări scurte şi vii. FricŃiunile se aplică începând dinapoia maleolelor. care pornesc de la călcâi şi depăşesc în sus articulaŃia genunchiului. Pe partea cărnoasă a gambei. „în pieptene”. cu podul palmei. în timp ce se face o uşoară tracŃiune în sens longitudinal. în lungul acestuia sau transversale. maseurul se aşază cu faŃa spre picioarele subiectului. în sus. după care urmează rulatul regiunii. prin care se prelucrează pe rând tendonul lui Achile. până sub genunchi. Se frământă cu o mână sau cu ambele mâini masa muşchilor posteriori ai gambei. mergându-se în sus. alunecările vor fi mai apăsate şi executate continuu sau sacadat.

În continuare. Masajul piciorului se încheie cu netezirea executată prin mişcări lente. în timp ce. cu palmele şi degetele. Masajul piciorului se execută din următoarea poziŃie: culcat sau şezând rezemat.2 Masajul feŃei anterioare a membrelor inferioare se începe cu piciorul şi se continuă cu gamba.2. Netezirea se aplică pe toată partea anterioară a gambei. cu podul palmei. execută manevrele. se execută în lungul tendoanelor. pe partea anterointernă. FricŃiunea. tracŃiuni şi scuturări.1. cu membrul inferior întins şi cu câlcâiul sprijinit pe genunchiul maseurului care şade pe un scăunel. se execută scuturarea spaŃiilor interosoase şi a degetelor. iar pe faŃa dorsală şi laterală a piciorului. în sens liniar. al spaŃiilor interosoase şi mai ales în jurul maleolelor. mai mult pe partea externă şi posterioară. genunchiul este întins sau uşor flectat. Netezirea constă din alunecări scurte aplicate pe talpă. de rulat sau de cernut. 70 . tensiuni. prin neteziri. FricŃiunea se execută cu blândeŃe pe partea anterointernă şi cu intensitate medie pe partea anteroexternă. Frământatul are o importanŃă redusă în masajul acestei regiuni şi se aplică cu o mână. alunecările pot fi mai apăsate. Acelaşi lucru putem spune şi despre manevrele de batere.7. rădăcina mâinii sau pumnul închis. cu degetele şi cu palmele. Degetele picioarelor pot fi masate împreună sau fiecare în parte. călcâiul se sprijină pe genunchiul maseurului sau este susŃinut de acesta cu o mână. cu cealaltă mână. 2. fricŃiuni. genunchiul şi coapsa. Masajul gambei necesită următoarea poziŃie: gamba şi piciorul depăşesc suprafaŃa de sprijin. 1.

PoziŃia recomandată pentru masaj este cu genunchiul extins. O atenŃie deosebită trebuie să acordăm frământatului muşchilor interni ai coapsei. 71 . Frământatul poate fi circular. pe care le executăm cu vigoare. Masajul coapsei pe faŃa sa anterioară se începe prin manevrele de alunecare. 4. şerpuit şi. „în cută”. după care urmează neteziri scurte şi dese sau sacadate.Netezirea de încheiere se execută lent şi uşor. Netezirea de încheiere a coapsei se poate întinde pe toată lungimea membrului inferior. dar energice. cu rădăcina mâinii şi cu pumnul închis. Masajul genunchiului constă din neteziri scurte şi din fricŃiuni uşoare. Această manevră necesită un efort destul de mare. pentru a învinge încordarea muşchilor. urcând peste genunchi. care se masează mai blând. Rulatul şi cernutul se execută mai bine dacă flectăm uşor coapsa din şold şi din genunchi. întărite prin procedeul „mână după mână” sau prin apăsarea cu greutatea corpului. se execută cu putere. 3. Încercuim cu palmele şi degetele ambelor mâini cât putem mai mult din grosimea coapsei şi executăm manevrele de alunecare simultan sau alternativ. Pe coapsele musculoase putem folosi netezirea „în pieptene”. FricŃiunea coapsei se execută de preferinŃă cu podul palmei. Putem aplica pe coapsă toate formele de lovire ritmică. mai ales. evitând pe cât posibil faŃa internă a coapsei. pentru a pătrunde în grosimea masei musculare. Frământatul coapsei poate fi combinat cu fricŃiunea. pentru a nu leza pachetul de vase şi nervi sensibili la lovire. lungi şi lente.

Masajul fiecărui deget constă din alunecări executate minuŃios pe întreaga lungime a degetului şi a fiecărei falange. apucăm piciorul de călcâi sau de deasupra gleznei şi. 1. Maseurul va sta în picioare sau şezând pe un scaun. putem aplica manevrele pe toată întinderea unuia şi apoi a celuilalt membru inferior.3 MASAJUL MEMBRELOR SUPERIOARE PoziŃia. pe un scaun sau pe o masă. Atunci când nu dispunem de timp pentru executarea masajului pe segmente. FricŃiunea se execută insistent. lucrând paralel (cu o mână pe un segment şi cu alta pe segmentul pereche). braŃul şi umărul.Pentru executarea scuturării întregului membru inferior. Se indică poziŃia culcat rezemat sau poziŃia şezând rezemat sau şezând pe un scaun. Se va căuta de fiecare dată poziŃia cea mai comodă. de partea care trebuie masată. din această poziŃie. de preferinŃă pe stânga. îl mişcăm cu vioiciune în toate sensurile. poziŃia variază în funcŃie de împrejurări şi de necesităŃi. Sprijinul se mai poate face cu antebraŃul pe genunchii maseurului. pe dosul degetelor se poate aplica şi o netezire scurtă transversală. Masajul ambelor membre inferioare se poate executa dintr-o dată. exercitând o tracŃiune în sensul lungimii. mai ales pe faŃa palmară a degetelor. apoi antebraŃul. 7.1. În masajul pe segmente se prelucrează mai întâi degetele şi mâna. Pentru masajul membrelor superioare. mai stabilă şi care să pună la îndemâna maseurului segmentul care trebuie masat. 72 . Masajul degetelor se execută sprijinind palma subiectului pe palma maseurului. lăsând la o parte piciorul şi trecând repede peste genunchi. masajul executându-se cu mâna dreaptă.

circular pe toată întinderea segmentului şi apoi liniar de-a lungul tendoanelor. Se începe cu o serie de alunecări lungi. 3. Masajul se poate executa cu o mână sau cu ambele mâini. se frământă cu degetele muşchii eminenŃelor tenară şi hipotenară. care pornesc de la nivelul pumnului şi trec în sus peste cot. pe care se poate aplica şi pumnul închis. Urmează manevre scurte şi mai apăsate de netezire şi apoi o netezire sacadată. Masajul se încheie cu o netezire uşoară şi calmantă aplicată pe ambele feŃe ale degetelor mâinii. Masajul antebraŃului se execută din următoarea poziŃie: antebraŃul în uşoară flexiune este sprijinit pe un plan orizontal la o înălŃime potrivită.Masajul degetelor se încheie cu tracŃiuni şi scuturări ale fiecărui deget. În continuare. 2. prin mişcări circulare şi prin mişcări liniare de-a lungul tendoanelor şi al spaŃiilor interosoase. masajul se poate executa şi cu antebraŃul vertical. netezind antebraŃul pe toate feŃele. 73 . fricŃiunea palmară se poate executa şi cu pumnul închis. cu cotul sprijinit pe masă sau pe genunchii maseurului. prin mişcări pasive executate în ritm viu. Se scutură apoi întreaga mână şi degetele. Masajul mâinii se începe printr-o netezire insistentă a feŃei dorsale şi apoi palmare. FricŃiunea se execută cu degetele şi cu palmele. Urmează scuturarea metodică a spaŃiilor interosoase ale palmei. Masajul se continuă cu o fricŃiune executată cu vârful degetelor.

Masajul antebraŃului se încheie cu o netezire care se face lent şi liniştitor. Cea mai utilă manevră pentru braŃ este frământatul temeinic al grupelor musculare. Masajul braŃului începe cu netezirea executată cu ambele mâini. executat cu palmele şi degetele se aplică pe toate feŃele braŃului. Se poate executa frământatul „în cerc”. cu o mână sau ambele mâini. cu marginea ulnară a mâinii sau cu regiunea tenară. În continuare se execută cernutul şi rulatul braŃului. Tocatul se execută cu faŃa laterală şi dorsală a degetelor în lungul braŃului şi cu faŃa lor palmară pe umăr. Se continuă cu frământatul alternativ sau „şerpuit”. calmante. 4. Pe antebraŃ se aplică mai rar tocatul şi mai des plescăitul executat cu degetele şi palmele moi şi apropiate de piele. urcând şi coborând în lungul segmentului. care permite o mişcare mai amplă a mâinilor.Frământatul muşchilor antebraŃului se execută în cerc. Plescăitul. cu palmele. care alunecă pe ambele feŃe ale braŃului. FricŃiunea se execută cu degetele. Rulatul se aplică foarte bine pe antebraŃ şi se execută în ritm viu. la sfârşit se foloseşte frământatul „în cută”. cuprinzând braŃul cu ambele mâini şi strângând Ńesuturile prin manevre ondulatorii. acestea sunt urmate de o netezire scurtă. exceptând-o pe cea internă. 74 . simultane sau alternative. Masajul braŃului se încheie prin neteziri uşoare. dar insistentă a fiecărui grup muscular. La început se execută alunecări lungi şi lente. căzând simultan sau alternativ.

Mai este indicat în pareze şi paralizii de neuron motor central şi periferic. vom aplica manevrele pe toată lungimea lui şi la nevoie vom renunŃa la prelucrarea degetelor şi a mâinii. Această formă rapidă de masaj se execută fie cu o singură mână. Frământatul se adresează îndeosebi grupelor de muşchi. Acest masaj se încheie prin alunecări lungi şi lente. un mijloc foarte util de tratament al sechelelor posttraumatice şi reumatice. executat pe segmente. cealaltă fixând mâna prin apucare. sub o uşoară tracŃiune în lungul acestuia. FricŃiunea se execută adaptând palmele cât mai bine pe reliefurile segmentelor. cu faŃa palmară a degetelor. Masajul umărului constă din alunecări scurte şi dese. Masajul membrelor inferioare şi superioare este.5. alături de gimnastica articulară. fie cu două mâini fixând mâna celui masat de centura maseurului. Netezirea se face prin alunecări de la nivelul pumnului până peste umăr. Masajul membrului superior. aplicate pe faŃa externă. anterioară şi posterioară a regiunii. din fricŃiuni şi frământări ale muşchiului deltoid şi dintr-un tocat viu. prelungite până spre gât. Dacă timpul destinat pentru masajul membrului superior este scurt. al atrofiilor şi al tulburărilor funcŃionale consecutive. 75 . executat de preferinŃă. se poate încheia printr-un scuturat în toate sensurile. Putem să renunŃăm la manevrele de tapotament. executat pasiv. dar cernutul şi rulatul sunt foarte utile şi se aplică în sens ascendent şi descendent pe toată lungimea membrului superior. iar la nevoie prin uşoare tracŃiuni şi scuturări.

Cea mai bună ordine în succesiunea regiunilor ce vor fi prelucrate în cadrul masajului general este determinată de cele două poziŃii fundamentale folosite: poziŃia culcat în decubit ventral si dorsal. urmează masajul peretelui abdominal şi masajul toracelui. unde se prelucrează pe rând spatele. braŃul şi umărul drept. masajul se continuă în următoarea ordine: piciorul. fie că nu există timp suficient pentru efectuarea acestuia. Sunt situaŃii în care masajul extins nu se poate efectua. mâna. fie că nu este indicat. Acest masaj se numeşte masaj restrâns. care permite masajul minuŃios al tuturor regiunilor de la suprafaŃa corpului. apoi coapsa şi gamba dreaptă. gamba. în special degetele. Masajul general se începe pe partea posterioară. regiunea fesieră.7.4 MASAJUL GENERAL Masajul general. masajul somatic sau al Ńesuturilor de la suprafaŃa corpului se poate efectua prelucrând pe rând toate regiunile şi segmentele anatomice.1. 76 . Nemasarea unor regiuni sau segmente. coapsa şi gamba stângă. Masajul general executat pe segmente este o formă analitică de prelucrare. La membrele superioare ordinea este următoarea: mâna. Durata masajului general se poate reduce prin mai multe opŃiuni. antebraŃul. genunchiul şi coapsa dreaptă. apoi aceleaşi segmente în partea stângă. După schimbarea poziŃiei în decubit dorsal. într-o anumită ordine. abdomenul sau toracele. apoi în aceeaşi ordine segmentele membrului superior stâng. piciorul. Această formă de masaj se numeşte masaj extins şi necesită un timp mai îndelungat pentru efectuarea acestuia.

diferitele forme de tapotament. 10-12 minute pentru fiecare membru superior în parte. mai există şi alte forme de masaj. Durata masajului general extins este de 50-70 minute: 5-6 minute pe spate. Aplicarea manevrelor principale de masaj pe toată întinderea membrelor inferioare. 5-6 minute pentru abdomen. Executarea simultană a manevrelor pe segmentele pereche.45 minute. prin care se prelucrează separat Ńesuturile şi organele. 8-12 minute pentru fiecare membru inferior. 4-6 minute pentru torace. respectiv superioare. 8. 8. deosebite ca tehnică şi metodă. Combinarea între ele a manevrelor înrudite de masaj: fricŃiunile cu frământatul. MASAJUL łESUTURILOR ŞI AL ORGANELOR În afară de masajul elementelor somatice ale diferitelor regiuni şi segmente ale corpului. presiuni şi tracŃiunii. RenunŃarea la aplicarea unor forme de batere pe regiunile sensibile sau lipsite de Ńesuturi cărnoase: faŃa anterioară a gambei şi cele mai multe articulaŃii. Durata masajului general restrâns este de 30 .1 MASAJUL łESUTURILOR łesuturile organismului se deosebesc între ele prin următoarele: 77 .RenunŃarea la unele manevre neesenŃiale de masaj: vibraŃii.

78 . • circulaŃia sângelui şi a limfei în interiorul lor este variată şi diferit orientată. • sensibilitatea şi reacŃiile lor la manevrele masajului sunt inegale. Viteza şi ritmul cu care se execută mişcările de alunecare sunt mai mari pentru circulaŃia venoasă.pentru circulaŃia capilară şi foarte lente şi întrerupte ritmic . Alunecările vor urma direcŃia de scurgere a sângelui prin vene şi a limfei prin vasele limfatice. MASAJUL PIELII În orice formă de masaj. • grosimea şi consistenŃa lor variază în funcŃie de segment. Aceste particularităŃi determină anumite modificări în tehnica procedeelor de masaj. Toate manevrele de masaj – uşoare sau viguroase.• au structuri şi funcŃii diferite. Dintre procedeele de bază ale masajului.pentru circulaŃia limfatică. cele mai indicate pentru piele sunt: netezirea şi fricŃiunile (manevre uşoare şi superficiale) şi baterea (manevre mai puternice). superficiale sau profunde – influenŃează în primul rând pielea şi prin intermediul acesteia se acŃionează mecanic sau pe cale reflexă asupra Ńesuturilor şi organelor profunde. pentru a se asigura o cât mai bună prelucrare a acestor Ńesuturi. • sunt dispuse neuniform la suprafaŃa şi în profunzimea corpului. Netezirea. procedeele de masaj trebuie bine adaptate scopului urmărit. mâna maseurului vine în contact cu pielea. manevrele sunt mai lente . se pot folosi şi vibraŃiile.

Apăsarea cu care se execută netezirea depinde de grosimea pielii şi de profunzimea reŃelei vasculare. • influenŃarea terminaŃiilor nervoase de la nivelul pielii. Manevrele de fricŃiune sunt circulare. FricŃiunea pielii. Durata executării netezirilor variază de la câteva minute la 10-20 de minute. Manevrele excitante sunt mai viguroase şi au o durată mai scurtă de execuŃie. Se face cu vârful şi faŃa palmară a degetelor pe suprafeŃele limitate şi cu faŃa palmară a degetelor şi mâinilor pe suprafeŃele mari şi foarte mari. FricŃiunea mişcă pielea în raport cu straturile profunde. se pot executa şi asupra pielii ridicate în cută. mărind cantitatea de sânge circulant la suprafaŃă şi degajând circulaŃia profundă. Prin netezirea pielii se urmăreşte: • activarea circulaŃiei din piele. 79 . • stimularea schimburilor la nivelul Ńesuturilor. Întinderea alunecărilor nu mai este strict determinată de limitele anatomice ale regiunilor şi ale segmentelor. Manevrele relaxatoare sunt mai fine şi se pot prelungi foarte mult. atât cât îi permite elasticitatea sa normală. Manevrele de netezire care influenŃează structurile nervoase din piele se împart în excitante sau stimulatoare şi calmante sau relaxatoare. simetric sau asimetric. prin alunecări uşoare şi superficiale sau puternice şi repezi. • reglarea circulaŃiei limfei. ci de întinderea suprafeŃei pielii pe care dorim să o masăm. mai ales atunci când netezirea este singurul procedeu indicat. simultan sau alternativ. semicirculare sau liniare şi se execută cu o mână sau cu ambele.

cele mai indicate sunt percutările uşoare cu vârful degetelor. schimburile şi excreŃia. EFECTELE MASAJULUI ASUPRA PIELII Prin acŃiunea sa mecanică. fricŃiunea acŃionează mecanic. putându-se prelungi foarte mult. Aceste manevre stimulează terminaŃiile nervoase din piele determinând o puternică vasodilataŃie şi încălzire locală. Dintre procedeele de tapotament. Sub influenŃa masajului se formează în piele anumite substanŃe de natură hormonală. care produc modificări circulatorii de durată.Presiunea manevrei trebuie să fie uşoară. Ritmul mişcărilor poate fi lent sau viu. Pe cale reflexă procedeul stimulează circulaŃia. Ciupirile sunt folosite în masajul stimulant. favorizând astfel excreŃia glandelor sudoripare şi sebacee şi respiraŃia cutanată. 80 . VibraŃiile încălzesc pielea prin activarea circulaŃiei şi scad până la anestezie sensibilitatea tactilă. Hiperemia locală se menŃine chiar şi după încetarea manevrelor. încălzeşte pielea şi îi scade sensibilitatea. Durata fricŃiunii este variabilă. creşterea temperaturii locale. Atunci când supleŃea pielii este redusă sau se doreşte desfacerea aderenŃelor formate între piele şi straturile profunde. Pe cale reflexă produce vasodilataŃie superficială cu următoarele consecinŃe: intensificarea nutriŃiei şi excreŃiei la nivelul pielii. pentru a nu depăşi straturile cutanate. FricŃiunea exercită elasticitatea şi mobilitatea pielii. îndepărtează celulele moarte ale epidermei. tocatul uşor cu faŃa palmară a degetelor şi plescăitul alunecat la suprafaŃa pielii.

În mod mecanic. executate cu pumnul închis. poate influenŃa repartiŃia sângelui în organism. Pentru circulaŃia limfatică se folosesc alunecările apăsate şi întrerupte ritmic. fricŃiunea. FricŃiunea. MASAJUL łESUTULUI CONJUNCTIV łesutul conjunctiv îndeplineşte în organism numeroase funcŃii mecanice şi fiziologice. au loc procese de apărare. ajută funcŃia de protecŃie a pielii şi contribuie la funcŃiile de sprijin şi de mişcare ale corpului. 81 . Alunecările. În Ńesutul conjunctiv este prezentă o vastă reŃea vasculară şi nervoasă. Sunt mai puternice. tapotamentul. Este procedeul specific pentru masajul Ńesutului conjunctiv. pentru a pătrunde în profunzimea Ńesuturilor şi a spaŃiilor dintre muşchi şi organe şi pentru a influenŃa circulaŃia în vasele profunde. în acest Ńesut se depozitează grăsimea şi alte substanŃe de rezervă ale organismului.Executat pe o suprafaŃă întinsă. pierderea elasticităŃii prin cicatrizare. vibraŃiile şi pensările. sclerozare sau degenerare îi scade rolul mecanic şi fiziologic. SupleŃea Ńesutului conjunctiv este dată de numărul mare de fibre elastice. de regenerare şi de vindecare. frământatul. Masajul Ńesutului conjunctiv utilizează următoarele manevre: netezirea. Ajută la menŃinerea şi dezvoltarea elasticităŃii şi a consistenŃei Ńesutului conjunctiv. Se folosesc manevrele de netezire în „pieptene”.

sclerozări şi cicatrici. VibraŃiile au efecte calmante. Alunecările. Procedeele de tapotament cele mai eficiente sunt tocatul. Au influenŃe mecanice de excitare a nervilor senzitivi. Pensările. tocatul şi bătătoritul cu palma şi cu pumnul sunt manevre excitante. se utilizează pentru influenŃarea depozitelor adipoase. pentru dezagregarea şi dezorganizarea acestor formaŃiuni.Manevrele mai puternice şi mai insistente de fricŃiune se folosesc în caz de aderenŃe. cernutul şi rulatul sunt relaxatoare. frământări şi stoarceri. cu vârful degetelor se pătrunde în spaŃiile dintre muşchi şi dintre tendoane. prin efectul vascular. percutatul şi plescăitul. fricŃiuni. previne şi combate depunerile grăsoase în exces sub piele şi. Pentru a pătrunde în profunzimea regiunii. relaxatoare. presând mai uşor pe porŃiunea tendinoasă şi mai tare pe partea cărnoasă a muşchiului. fibrozări. Frământatul mai ales în „cută”. care stimulează funcŃiile vegetative ale zonei masate. ajutând funcŃia aparatului locomotor. alunecarea se realizează cu partea dorsală a degetelor şi cu nodozităŃile articulare ale pumnului. Masajul Ńesutului conjunctiv îi dezvoltă supleŃea. MASAJUL MUŞCHILOR ŞI AL TENDOANELOR Muşchii se masează prin alunecări puternice. stimulează funcŃiile normale şi de apărare ale organismului. Se execută în lungul fibrelor musculare de la o inserŃie la alta. 82 .

şerpuit sau în cută. Prin frământat are loc şi o acŃiune repetată de stoarcere a muşchilor. activând circulaŃia locală. care ajută la golirea şi umplerea alternativă a acestora cu sânge. cu palmele şi cu pumnii. Lovirile ritmice produc contracŃii ale fibrelor musculare. 83 . Frământatul nu se poate aplica pe regiunile tendinoase. liniară. dar în special contractilitatea şi elasticitatea. mai ales pe muşchii laŃi ai corpului. în funcŃie de necesităŃi şi regiune. Frământatul. combate contractura musculară. Cele mai bune efecte se obŃin asociind frământatul cu fricŃiunea. Cernutul şi rulatul segmentelor musculoase ale membrelor produc o relaxare a muşchilor. fie în lungul fibrei musculare. precum şi de-a lungul părŃii cărnoase a muşchiului. Tocatul. obosiŃi sau bolnavi: combate atonia şi atrofia musculară. neantrenaŃi. combate oboseala locală apărută după eforturi intense.FricŃiunea. Efecte liniştitoare. se aplică numai pe muşchii voluminoşi din regiunea fesieră şi de pe coapse. executând o apăsare uşoară. se obŃin şi prin vibraŃii. mai pătrunzătoare. la nivelul inserŃiilor se face o fricŃiune locală. Bătătoritul. Efectele masajului asupra muşchilor sunt mai evidente la muşchii slabi. nu se aplică pe tendoane. Este procedeul de bază al masajului muşchilor. dar fără efect mecanic. Se realizează de-a lungul tendoanelor. Se aplică pe orice regiune cărnoasă. Acesta se aplică în formă de cerc sau brăŃară. fie transversal. Frământatul influenŃează toate proprietăŃile muşchiului.

În felul acesta. Se execută amănunŃit. se indică înainte şi după intervenŃiile chirurgicale. FricŃiunea. TracŃiunile. vibraŃii. în sensul circulaŃiei venoase şi limfatice locale. se începe mobilizarea metodică a articulaŃiei prin mişcări active cu rezistenŃă şi apoi pasive. se favorizează resorbŃia mai rapidă a produselor patologice din articulaŃie sau din jurul acesteia. dar şi pe cele articulare. După executarea mobilizării articulare. Se fac mai ales la articulaŃiile mici ale degetelor. al sechelelor reumatice sau paralitice ale muşchilor. se indică un masaj liniştitor şi decongestionant. Masajul articular este indicat în 84 . la nevoie. un masaj pregătitor. Se folosesc pe articulaŃiile mici şi mijlocii. Netezirea. se recomandă înaintea masajului articular şi a mobilizării articulare metodice. Masajul este indicat cu oarecare prudenŃă în tratamentul tenosinovitelor. După un număr suficient de şedinŃe de masaj articular. Constă din neteziri şi fricŃiuni. MASAJUL ARTICULAłIILOR Masajul articular este o formă de masaj local deosebit de util şi eficace în tratamentul complex al leziunilor articulare. ligamentele şi capsula articulară VibraŃiile manuale urmăresc să influenŃeze elementele periarticulare. care constă în prelucrarea regiunii de deasupra articulaŃiei cu scopul de a activa circulaŃia. prin neteziri şi fricŃiuni uşoare. Tensiunile. Constă din alunecări scurte executate cu intensitate mică sau medie. tracŃiuni şi tensiuni. mai ales cu scopul măririi mobilităŃii articulare. pentru a influenŃa toate Ńesuturile moi periarticulare. la care se pot adăuga. În anumite cazuri.Masajul este indicat în tratamentul contuziilor şi crampelor musculare.

deci la influenŃarea pozitivă a nutriŃiei. Prin masaj se urmăreşte activarea circulaŃiei periferice de întoarcere. FricŃiunea creşte şi scade alternativ presiunea asupra Ńesuturilor şi a vaselor. mai este indicat în tratamentul leziunilor traumatice şi al manifestărilor de suprasolicitare. este o metodă de activare a circulaŃiei. rulatul şi presiunile. pe cea din muşchi. Efecte circulatorii mai produc lovirile ritmice. prin acŃiune mecanică sau reflexă. iar frământatul. Frământatul stoarce ritmic conŃinutul vaselor profunde. AcŃiunea masajului asupra vaselor a fost explicată prin acŃiunea mecanică a acestuia. fricŃiunea influenŃează circulaŃia din Ńesuturile mai profunde. a creşterii şi a refacerii acestora. VasodilataŃia superficială are efecte decongestionante şi derivative asupra circulaŃiei din Ńesuturile şi organele profunde. Masajul produce la început vasoconstricŃie şi mai apoi vasodilataŃie. Netezirile activează circulaŃia mai ales în piele şi în Ńesuturile superficiale. a cicatricelor sau a leziunilor care limitează mobilitatea articulară.2 MASAJUL VASELOR Masajul. PersistenŃa efectelor a fost explicată prin acŃiunile excitante sau inhibitoare asupra nervilor vasomotori. acŃionând asupra acestora ca o pompă. 85 . vibraŃiile. Manevrele de masaj au următoarele efecte asupra vaselor: • • • • Manevrele de alunecare golesc vasele de sânge şi de limfă prin apăsare şi împingere în sens centripet. cernutul. Prin mecanisme reflexe se poate ajunge la reglarea circulaŃiei în Ńesuturi. 8. în general. Efectele masajului asupra circulaŃiei durează timp mai îndelungat după terminarea procedeelor.prevenirea şi tratamentul redorilor articulare.

Masajul vascular combate staza. 86 . Se execută apoi alunecări mai apăsate pe traiectul nervului. edemele. sub forma tocatului şi a bătătoritului. previne şi tratează atrofiile musculare. intensitatea poate fi uşoară. fricŃiunea este liniară. presiunile. FricŃiunile se aplică fie pe toată zona dureroasă. Masajul se poate aplica pe nervi în zonele lor de trecereale acestora din profunzime spre suprafaŃă. pe traiectul lor în Ńesuturile superficiale.3 MASAJUL NERVILOR Masajul nervilor nu este prea des folosit din cauza senzaŃiei puternice de durere. pentru a activa circulaŃia locală. dilataŃiile vaselor. Presiunea pe nerv poate fi continuă şi uniformă. 8. lovirile ritmice şi vibraŃiile. deşi este indicat în combaterea acesteia. exercitată mai multe minute. se aplică pe zona de trecere a nervilor sau pe traiectul acestora. a decongestiona tecile nervului şi Ńesuturile înconjurătoare. Lovirile ritmice. fie pe traiectul nervului. Procedeul cel mai cunoscut constă în presiuni scurte şi puternice aplicate cu pulpa degetelor sau cu nodozităŃile articulare interfalangiene. pe traiectul nervului. medie sau mare. de intensitate medie. decongestionează Ńesuturile şi scad contractura. acolo unde sunt acoperiŃi de Ńesuturi moi abundente. În masajul nervilor se folosesc netezirea. Presiunile sunt manevre specifice pentru masajul nervilor. Alunecările uşoare. fricŃiunile. presiunea poate fi variată ca intensitate. superficiale şi întinse pe zona dureroasă. stimulează procesele de vindecare. având din când în când un caracter vibrator.

Lovirile ritmice influenŃează nervii periferici senzitivi. AcŃiunea mecanică produce o excitaŃie care creşte în raport cu intensitatea manevrelor, până la un prag superior de toleranŃă, după care, sensibilitatea scade treptat până la dispariŃie. Baterea uşoară şi de scurtă durată provoacă o vasoconstricŃie locală, în timp ce manevrele puternice şi de lungă durată produc vasodilataŃie, prin acŃiunea procedeului asupra nervilor vasomotori. Aplicat pe nervii motori, tocatul provoacă contracŃii musculare fără efecte mecanice, fiind util în tratamentul atoniilor şi a atrofiilor musculare şi al parezelor. VibraŃiile. Aplicate pe nerv timp mai îndelungat, scad sensibilitatea acestuia până la anestezie. Repetate metodic, vibraŃiile activează circulaŃia în teaca nervului, favorizând nutriŃia şi refacerea funcŃională a acestuia. VibraŃiile pot constitui singura manevră de masaj permisă în tratamentul afecŃiunilor nervoase. Au eficacitate mai mare dacă sunt combinate cu netezirea şi cu fricŃiunea. După masajul nervilor urmează o netezire calmantă a regiunii. Masajul nervilor este indicat pentru combaterea durerilor, a crampelor şi a contracturilor musculare şi în tratamentul atoniilor şi a atrofiilor musculare.

8.4 MASAJUL ORGANELOR PROFUNDE

Asupra organelor profunde se poate acŃiona indirect, prin masajul de suprafaŃă al pereŃilor cavităŃilor în care se găsesc aceste organe.

87

Pentru ca procedeele de masaj să influenŃeze favorabil şi real organele profunde, sunt necesare modificări în tehnica, intensitatea şi durata manevrelor.

8.5 MASAJUL CAPULUI

Sub numele de masaj al capului se descriu procedeele aplicate asupra porŃiunii păroase a acestuia. Masajul capului se poate aplica pe toată întinderea sau parŃial: pe frunte, creştet, pe părŃile laterale şi pe partea posterioară. Uneori este nevoie de masajul numai a unei jumătăŃi a capului. PoziŃia. Pentru a executa masajul pe toată întinderea capului, subiectul se aşază pe un scaun scund şi îşi sprijină bărbia pe dosul palmelor şi coatele pe genunchi. Un sprijin mai bun se obŃine pe o masă sau un scaun mai înalt. Maseurul stă sau şade pe un scaun înalt, în faŃa celui pe care vrea să-l maseze. Când se masează capul trebuie să vizualizăm întreaga regiune şi să lucrăm cu mâinile coborâte mult sub nivelul umerilor. Masajul se poate executa cu ambele mâini sau cu o singură mână; când se lucrează cu o singură mână, cealaltă mână sprijină partea opusă a capului. În masajul parŃial al frunŃii subiectul şade cu spatele la executant şi îşi reazemă capul de pieptul maseurului. Pentru masajului creştetului şi al regiunii occipitale se indică poziŃia şezând cu capul sprijinit pe mâini şi cu coatele sprijinite pe genunchii maseurului. Pentru masajul părŃilor laterale sau al unei jumătăŃi a capului, maseurul sprijină capul cu o mână de pieptul lui, iar cu cealaltă mână execută manevrele. 88

Masajul capului constă în neteziri, fricŃiuni, tapotări uşoare şi vibraŃii. Netezirea se execută cu o mână sau cu ambele, alunecând din regiunea frunŃii peste creştet, spre ceafă sau pe părŃile laterale. Palmele se aplică pe frunte, cu degetele în sus, depărtate şi uşor îndoite. Manevra cuprinde o cât mai mare parte din suprafaŃa capului, putând să coboare spre ceafă şi spre umeri. Alunecările se fac lent, progresând încet prin mişcări mici în sens lateral sau de du-te vino şi uneori prin vibraŃii. După fiecare manevră, mâinile revin pe frunte. Netezirea se mai poate executa în trei sensuri: din mijlocul frunŃii spre regiunea posterioară, din creştet spre părŃile laterale şi din creştet spre ceafă. Dacă este bine executată, netezirea dă o senzaŃie plăcută, liniştitoare. FricŃiunea se execută cu amândouă mâinile sau cu o mână, cealaltă sprijinind capul în partea opusă. Degetele uşor îndoite şi depărtate se aplică împreună cu palmele pe piele, simŃind rădăcina părului. Prin mişcări laterale sau circulare, lente şi profunde, se deplasează pielea pe straturile de dedesubt, atât cât permite mobilitatea sa naturală. Presiunea pe planul osos se face moderat. În regiunile sensibile, presiunea scade. După câteva mişcări, degetele se deplasează din aproape în aproape, pe toată regiunea. Pe porŃiuni limitate, manevra se poate executa cu două sau cu trei degete. FricŃiunea vibratorie este mai plăcută şi mai liniştitoare. Percutatul şi tocatul se aplică foarte rar şi cu o tehnică specifică.

89

cât şi în tocat. care poate fi vibratorie. mâna cade lent. cu o mână. Masajul capului influenŃează atât părŃile moi care acoperă craniul. gâtul prezintă două regiuni: 90 . Efectele profunde se produc pe cale reflexă. masajul capului va avea fie efecte calmante. Acestea se execută. rar şi uniform.8 MASAJUL GÂTULUI Din punct de vedere topografic. În funcŃie de tehnica folosită. 8. Mişcarea se face din articulaŃia pumnului. căzând de aproape pe pielea capului şi lovindu-se între ele. Tocatul se aplică cu degetele îndoite şi depărtate. Masajul capului este indicat în tratamentul nevralgiilor. masajul capului ameliorează şi nutriŃia părului. după ce degetele ating capul. de preferinŃă. Stimulând circulaŃia în piele. Produce liniştirea sistemului nervos central. simultan sau alternativ. al migrenelor. rar şi elastic. cealaltă mână sprijinind capul. cu degetele îndoite şi depărtate uşor între ele. Lovirile sunt repetate ritmic. reglează circulaŃia endocraniană şi îmbunătăŃeşte funcŃiile vegetative ale sistemului nervos central. VibraŃiile pot însoŃi netezirea şi fricŃiunea sau se pot aplica singure pe porŃiuni mici mai sensibile ale pielii capului. cât şi organele din cavitatea craniană.PercuŃia se face cu vârful degetelor. Prin mecanisme vasomotoare derivative şi decongestionante. fie stimulante. al oboselii etc. Atât în percutare. reduce starea de încordare şi favorizează somnul. alunecă uşor sub formă de netezire.

mănunchiul vasculonervos al gâtului. Masajul este indicat pentru efectul decongestionant. În regiunea posterioară a gâtului (ceafa) se găsesc mai mulŃi muşchi. VibraŃiile. traheea. 8 Masajul regiunii anterolaterale a gâtului se va face Ńinând seamă de organele importante prezente la acest nivel. Subiectul este în decubit dorsal sau şezând rezemat. În regiunea anterolaterală a gâtului se găsesc organe importante: laringele. pornind de sus în jos. PoziŃia. relaxant şi trofic al Ńesuturilor şi al organelor atât de la nivelul gâtului. Netezirea regiunii anterolaterale a gâtului se face prin alunecări uşoare. tiroida şi paratiroidele etc. de-a lungul muşchilor sternocleidomastoidieni şi a marginii laterale a muşchilor trapezi.anterolaterală şi posterioară. sub formă de cută. cât şi al capului. faringele şi esofagul. Se poate lucra simetric sau asimetric. Masajul gâtului poate fi asociat cu mobilizarea metodică a gâtului. Masajul se încheie cu neteziri lungi. Frământatul se execută rar. Este 91 . Manevra se execută pornind cu rădăcina şi marginea ulnară a mâinilor şi terminând cu marginea radială a acestora şi cu vârful degetelor. evitând glanda tiroidă. aşezaŃi pe mai multe straturi. FricŃiunea se execută minuŃios şi insistent. cu rol static şi dinamic. cu capul în uşoară extensiune. sunt foarte utile în masajul acestei regiuni. Maseurul stă sau şade în faŃa sau la dreapta celui pe care îl masează. foarte uşor şi cu precauŃie. lente şi liniştitoare. executate numai manual. în timpul sau după şedinŃa de masaj. de la bărbie şi mastoidă spre clavicule şi stern.

Alunecările se fac simultan sau alternativ. care pe măsură ce coboară. Alunecările se pot executa şi în forma vibratorie. care este ridicat până aproape de verticală. terminând cu marginea lor radială. Netezirea constă din alunecări executate cu o mână sau cu ambele. Manevra începe cu rădăcina mâinilor şi se termină cu vârful degetelor. masajul se poate executa şi în poziŃia şezând pe un scaun. Manevrele folosite pentru masajul cefei. de deasupra inserŃiilor muşchilor cefei pe occipital şi coborând până la baza gâtului. frământatul.indicat în tratamentul cicatricelor ce se formează după arsuri. cu fruntea sprijinită pe un plan potrivit de înalt. moale. pornind de la cap şi coborând din aproape în aproape spre omoplaŃi şi umeri. Pe bancheta joasă de masaj. După câteva manevre lungi. se execută un masaj stimulant cu alunecări scurte şi dese. cu capul uşor flectat şi cu fruntea rezemată pe dosul mâinilor sau pe un sul mic. sunt: netezirea. fricŃiunea. Pentru netezirea părŃilor laterale ale gâtului. Masajul regiunii posterioare a gâtului (masajul cefei) PoziŃia. Masajul părŃilor laterale ale gâtului este indispensabil în tratamentul corectiv al deviaŃiilor capului şi ale gâtului. pornind de sus. traumatisme sau inflamŃii locale. Subiectul este aşezat în decubit ventral. 92 . şezând cu trunchiul uşor înclinat şi cu capul sprijinit pe planul lung al banchetei. între omoplaŃi şi pe umeri. poziŃia cea mai favorabilă este călare. palmele se aşază cu marginea lor ulnară sub urechi şi alunecă în jos până peste umeri. se depărtează puŃin între ele . percutatul şi tocatul.

Percutatul se combină cu tocatul. Efectele masajului cefei • Provoacă o activare a circulaŃiei locale venoase şi limfatice. aplicate perpendicular pe lungimea gâtului. se execută cu vârful degetelor mişcări reduse circulare şi liniare. prin loviri foarte fine în partea de sus a cefei. la nivelul inserŃiei muşchilor. cu podul palmei şi cu rădăcina mâinilor. Se poate aplica şi o variantă de frământat „în cută”: cu o mână sau cu ambele mâini. • Produce o decongestionare reflexă a circulaŃiei endocraniene. care sunt predispuşi la stază circulatorie şi la oboseală. 93 . PercuŃiile executate cu vârful şi pulpele degetelor. care cad de o parte şi de alta a liniei mediane. transformându-se în tocat. şi se frământă deplasând mâinile în sus şi în jos de-a lungul marginii muşchiului. cresc în intensitate pe măsură ce coboară. se execută deplasări în sus şi în jos. printr-o mişcare ondulatorie. Marginea laterală a muşchiului trapez se prinde între police şi celelalte patru degete. care se execută de partea cu unghii a degetelor. se cuprinde ceafa între degetele mari şi vârful celorlalte degete. între omoplaŃi şi cu partea lor palmară pe umeri. Masajul cefei se încheie prin manevre lungi şi lente de netezire calmantă. în partea mijlocie şi inferioară a cefei. cu efecte liniştitoare asupra sistemului nervos central. Frământatul se aplică mai ales pe părŃile laterale şi inferioară ale cefei.FricŃiunea se aplică pe toată întinderea cefei. fricŃiunile se execută cu mişcări mai ample. Frământatul se poate combina cu fricŃiunea. Prin acŃiunea locală se îmbunătăŃeşte circulaŃia în muşchii cefei. În partea de sus. între omoplaŃi şi pe umeri.

Masajul regiunii precordiale. alunecă uşor pe piele. Pentru a obŃine efecte liniştitoare se aplică: netezirea. cu capul şi trunchiul uşor ridicate. Palma cu degetele întinse. al durerilor de cap. în special cele aparŃinând aparatului cardiovascular şi aparatului respirator. Netezirea de început este uşoară. mişcând lent. PoziŃia. uşor şi uniform pielea şi Ńesuturile subcutanate pe planul dur al sternului şi al coastelor. Cea mai bună este decubitul dorsal. Se execută la fel ca netezirea. arcuind mişcarea peste suprafaŃa costală stângă. Masajul cefei este indicat în tratamentul nevralgiilor locale. cu sens circular. 8.7. 94 . FricŃiunea. al oboselii nervoase. al tulburărilor sistemului nervos central. spre vârful inimii. apăsând în mod uniform numai cu greutatea ei proprie. tocatul. MASAJUL TORACELUI Prin masajul toracelui se poate influenŃa şi funcŃia organelor din această cavitate. al limitării mobilităŃii gâtului. masajul cefei este folosit ca act final în masajul general. Maseurul stă sau şade în dreapta celui masat. condusă din cot şi din umăr. fricŃiunea. Este folosit şi pentru prevenirea sau îndepărtarea depunerilor locale de grăsime. al contracturilor musculare. InfluenŃează activitatea inimii şi a vaselor mari.Datorită efectelor sale. bătătoritul şi vibraŃiile manuale. Porneşte de la vârful sternului sau din epigastru. urcă pe faŃa sternului. rezemate pe un plan oblic şi cu membrele inferioare uşor flectate.

fricŃiune. cu degetele uşor îndoite – „în căuş”. După fiecare manevră şi la sfârşitul şedinŃei de masaj. palpitaŃii. Se execută cu mâna dreaptă. Masajul precordial influenŃează activitatea inimii prin intermediul sistemului nervos. Forma calmantă tinde să scadă şi să regleze ritmul cardiac. Procedeele trebuie executate cu calm.În continuare. căzând pe regiunea precordială în ritm de 70-80/ minut. 95 . VibraŃiile. se execută un tocat lent şi rar. Bătătoritul se face cu pumnul deschis. Pentru stimularea prin masaj a contracŃiilor cardiace se indică procedee mai energice de netezire. aplicat aproape tangenŃial. în ritm uniform şi cu frecvenŃă apropiată de cea normală a pulsului sau de ritmul încetinit pe care dorim să-l imprimăm contracŃiilor cardiace. cu degetele depărtate mult între ele. poate fi urmată sau însoŃită de o fricŃiune energică. Se poate aplica un bătătorit executat cu mâna dreaptă. exercitând o presiune moderată şi deplasându-se în sens circular pe toată regiunea precordială. Mâna trebuie să cadă scurt şi elastic pe piele. Durata şedinŃei de masaj precordial variază între 10-15 minute şi se poate repeta de mai multe ori pe zi. care cad ritmic. Forma excitantă accelerează ritmul cardiac şi ridică tensiunea arterială coborâtă. tocat şi bătătorit. se execută câteva alunecări lente şi calmante. lovind uşor şi elastic. dar elastic. stări de oboseală etc. Netezirea se execută prin mişcări circulare scurte şi vii. Tocatul se execută repede. după contactul cu pielea se continuă cu o alunecare. este indicată în tahicardie.

Subiectul este în decubit dorsal şi rezemat sau. asociind mişcarea cu trepidaŃii sau scuturări. pentru masajul spatelui. stă în poziŃia de decubit ventral. Presiunile. Plămânii şi căile respiratorii intratoracice pot fi influenŃate prin masajul aplicat pe pereŃii toracelui. Manevrele penetrante ajută mai mult funcŃia respiratorie. subiectul inspiră şi expiră. cu degetele îndreptate spre coloana vertebrală. însoŃite de vibraŃii. Din poziŃia de decubit dorsal şi rezemat. În timpul expiraŃiei palmele executantului alunecă încet spre partea anterioară a coastelor şi la sfârşitul expiraŃiei exercită presiuni uşoare. pătrunde cu mâinile sub braŃe. stând la dreapta subiectului. Maseurul. presiunile şi vibraŃiile. care acŃionează reflex. prin degajarea 96 . spre sfârşitul inspiraŃiei ridică toracele. trepidaŃiile şi scuturările toracelui se vor executa atât în inspiraŃie. şi aplică palmele pe regiunea costală dreaptă şi stângă. PoziŃia. Manevrele superficiale exercită o acŃiune reflexă de activare şi de decongestionare a circulaŃiei. cât şi în expiraŃie. Masajul cu efecte asupra aparatului respirator. fără efort. asociate cu acŃiunea mecanică a procedeelor penetrante: tocatul. ŞedinŃa începe prin aplicarea unui masaj al spatelui şi al toracelui. plescăitul. profund şi ritmic. bătătoritul. manevrele fiind executate în legătură directă cu fazele respiraŃiei. prin: activarea schimburilor gazoase din alveolele pulmonare. Efectele masajului sunt stimulante pentru respiraŃie. îmbunătăŃind schimburile nutritive. fricŃiunea şi frământatul.ATENłIE! Masajul precordial va fi indicat numai de medic şi va fi efectuat numai de persoane competente. Manevrele de masaj utilizate sunt: netezirea. Din această poziŃie.

palmele alunecă înainte. Acest tip de masaj este foarte util în tratamentul insuficienŃei respiratorii.căilor respiratorii. subcostal drept şi stâng şi suprapubian. care urmăreşte să influenŃeze funcŃia organelor intraabdominale. care măresc relaxarea muşchilor şi scad sensibilitatea tactilă exagerată a celui masat. Apăsând uniform asupra conŃinutului abdominal. cu presiune moderată în epigastru. pentru a influenŃa întregul conŃinut al abdomenului. Manevra se repetă schimbând de fiecare dată nivelul la care se aplică palmele. Se începe cu manevre de netezire şi fricŃiune. se încrucişează pe linia mediană şi continuă să alunece spre partea opusă.8. urmând traiectul colonului. cu palmele aplicate pe părŃile laterale şi posterioare ale abdomenului. Subiectul este in decubit dorsal rezemat. se deosebeşte prin tehnică şi metodică de masajul peretelui abdominal. MASAJUL ABDOMENULUI Masajul abdomenului. Masajul întregului abdomen. Frământatul este înlocuit cu o manevră amplă de presiune şi alunecare transversală. VibraŃiile se execută manual. 8. Percutatul şi tocatul se execută la fel ca şi pentru peretele abdominal. prin creşterea amplitudinii mişcărilor respiratorii şi prin stimularea circulaŃiei profunde. între coaste şi crestele iliace. executate dintr-o parte în alta. cu genunchii şi cu tălpile spijinite. 97 . cu membrele inferioare uşor flexate în şold. PoziŃia.

Masajul zonei stomacului. FricŃiunea colonului se execută ca şi netezirea. dar insistent. spre fosa iliacă stângă. cu o mână sau cu mâinile suprapuse. până la nivelul simfizei pubiene. continuând cu cea transversală şi terminând cu cea descendentă. apăsând pe stomac. Se execută segmentar. spre spate. liniare sau în zig-zag. executat cu vârful degetelor pe acelaşi traseu ca şi manevrele precedente. constând din alunecări pornind de la linia mediană a abdomenului. Se începe printr-o netezire uşoară a regiunii respective. supraombilicală şi subcostală stângă. Alunecările se execută de-a lungul curburilor stomacului. Se efectuează o mişcare de presiune circulară cu mâna dreaptă aşezată cu palma pe abdomen în dreptul ombilicului. alunecând şi presând în sensul evacuării conŃinutului intestinal. pe sub coastele din dreapta. Masajul colonului. mai ales în timpul expiraŃiei. din acest punct în ansă spre unghiul splenic al colonului transvers şi apoi descendent. FricŃiunile se execută destul de apăsat. Masajul zonei intestinului subŃire. mână după mână sau cu mâinile suprapuse. Manevrele de masaj se execută în zonele epigastrică. de la nivelul cecului în sus spre unghiul hepatic al colonului. începând din fosa iliacă dreaptă şi continuând în tot lungul colonului. cu o mână sau cu amândouă. Masajul zonei ficatului şi a căilor biliare. Pe colon se poate aplica şi un percutat sau tocat uşor. 98 . în sus şi spre stânga. cu palmele aplicate oblic pe peretele abdominal. se execută mişcări circulare. VibraŃiile se execută cu o mână sau cu ambele. cu rădăcina mâinii subombilical. începând cu porŃiunea ascendentă. Manevra principală a masajului pe colon este netezirea executată apăsat.

mai ales în timpul inspiraŃiilor profunde. Constă din neteziri insistente. 99 . sunt stimulate funcŃiile digestive. ale căilor biliare şi urinare. din fricŃiuni apăsate. MASAJUL TERAPEUTIC Masajul poate fi folosit în tratamentul unor diverse afecŃiuni. după golirea completă a conŃinutului vezicii urinare. Deoarece efectele masajului nu se pot disocia complet. 9. Masajul abdominal ajută în mod mecanic funcŃiile normale de evacuare ale intestinului. de absorbŃie şi de eliminare. InfluenŃele reflexe ale masajului abdominal sunt multiple. în funcŃie de pacientul căruia i se adresează. Masajul zonei vezicale constă din presiuni vibrate executate suprapubian. executate cu degetele sau cu palma. executate cu rădăcina şi cu marginea cubitală a mâinii. Prin activarea circulaŃiei. aplicate pe regiunea lombară şi pe flancuri. favorizând procesul de vindecare şi de recuperare.Pe aceeaşi regiune se execută fricŃiuni uşoare cu podul palmei şi cu marginea cubitală a mâinii. şi din presiuni vibratorii aplicate pe aceleaşi zone. Cele mai utile manevre pentru ficat şi căile biliare sunt vibraŃiile. procedeele şi tehnicile care corespund obiectivelor propuse. Masajul zonei renale. în alcătuirea programului de masaj se vor indica predominant metodele.

aplicate fie la distanŃă de regiunea afectată. stimulativ. Procedeele de masaj se aplică în următoarea ordine : • • • • procedee şi tehnici cu efecte generale asupra întregului organism. evoluŃia efectelor urmărite prin aplicarea masajului. relaxator. starea pacientului. Principalele scopuri urmărite în timpul aplicării masajului terapeutic sunt : circulator. procedee şi tehnici pregătitoare. procedee şi tehnici aplicate pe regiunea afectată cu scop strict terapeutic. trebuie să se Ńină seama de câteva aspecte: • • • • • • • • • • diagnostic. 100 . recomandările medicale. antialgic. gradul de reactivitate a pacientului. pentru reechilibrarea neurovegetativă. vechimea afecŃiunii. afecŃiuni asociate. aplicate la distanŃă de regiunea afectată. observaŃiile rezultate în urma examinării pacientului. poziŃia regiunii sau a segmentului masat şi ordinea în care se aplică procedeele. sedativ. simptomatologie.În alegerea metodelor utilizate în cadrul unei şedinŃe de masaj. scopul urmărit. procedee şi tehnici cu efecte predominant reflexe. fie pe aceasta. Pentru întocmirea unui protocol al şedinŃei de masaj trebuie avute în vedere: poziŃia subiectului.

arterială sau limfatică. . poziŃia segmentului masat va fi cea declivă. ÎmbunătaŃirea circulaŃiei are şi efecte trofice însemnate.masaj reflex al Ńesutului conjunctiv subcutanat.masaj energic al trunchiului. dacă se urmăreşte facilitarea circulaŃiei de întoarcere şi proclivă pentru uşurarea circulaŃiei arteriale. pentru membrele inferioare şi toracal. pentru membrele superioare. se va indica şi în profilaxia sau tratamentul ulcerelor varicoase şi al escarelor. protocolul unei şedinŃe de masaj este diferit. decontracturant al umerilor şi a cefei. procedee şi tehnici calmante sau de stabilizare a efectelor obŃinute în urma şedinŃei de masaj. • succesiunea procedeelor va fi următoarea : .masajul reflex al piciorului pe zonele corespunzătoare sistemului circulator sanguin şi limfatic. . de aceea.masaj „de apel” abdominal. .masaj segmentar al membrului respectiv. Pentru obŃinerea unor efecte predominant circulatorii.masaj relaxator. nu numai în insuficienŃa circulatorie venoasă. de facilitare a circulaŃiei de întoarcere sau a circulaŃiei arteriale : • • poziŃia subiectului va fi cât mai comodă. masajul se va face centripet. În funcŃie de efectele urmărite. . de accentuare a efectelor urmărite. 101 . . începând cu segmentul proximal şi continuând până la cel distal. prin aplicarea celor specifice afecŃiunii.• • procedee şi tehnici ajutătoare. cu musculatura relaxată.

cu intensitatea adaptată sensibilităŃii subiectului.Pentru obŃinerea unor efecte predominant sedative. 9. masajul reflex al picioarelor şi al mâinilor. de intensitate mare. în sala de masaj trebuie asigurate condiŃii optime în ceea ce priveşte temperatura. mecanic sau indirect. procedeele şi tehnicile utilizate: discontinue. Pentru obŃinerea efectelor predominant stimulante : • • se pot utiliza procedee care influenŃează direct. se poate obŃine fie prin procedee şi tehnici aplicate la distanŃă de locul dureros (masajul zonelor reflexogene reciproce. şi mai puŃin articulaŃiei. cu profunzime mare. presopunctura).efectul sedativ şi antialgic localizat. cu musculatura relaxată. fie prin aplicaŃii pe locul dureros. segmentul masat. . nu prea profunde. masajul se adresează în special modificărilor musculare şi tegumentare determinate de acestea. de exemplu masajul transversal profund.să fie lente.1 MASAJUL ÎN AFECłIUNILE REUMATISMALE În afecŃiunile reumatismale. 102 . antialgice: • • • poziŃia subiectului va fi comodă. . cu schimbări rapide şi dese de ritm. reflex. luminozitatea. în funcŃie de scopul urmărit. liniştea. procedeele de masaj folosite: . folosind chiar şi tehnici care provoacă iniŃial durere.timpul de lucru se va adapta de asemenea subiectului.

după 5-6 sedinŃe. durerile dispărând după 4-5 sedinŃe de masaj. masajul este indicat pentru drenajul hidartrozei sau pentru combaterea durerii la nivelul inserŃiilor capsulei articulare şi a ligamentelor (masaj transversal profund). de asemenea şi durerea la prinderea pielii. în vederea pregătirii articulaŃiei pentru kinetoterapie. în regiunea lombară se recomandă procedee de masaj de intensitate mai mare. În cazul unei capsulite retractile. progresiv (10-15 sedinŃe). infiltratele sunt localizate mai ales pe faŃa medială a articulaŃiei şi sunt foarte dureroase. în coxartroze. iar infiltratele dispar. cu intensitate dozată progresiv. fiind necesare 10-15 sedinŃe pentru împrăştierea progresivă a acestor infiltrate. se utilizează masajul blând. mobilitatea pielii pe planurile subjacente se ameliorează. se pot folosi procedee de masaj de intensitate mică. În afecŃiunile reumatismale sunt prezente infiltrate dureroase la nivelul Ńesutului celular subcutanat. Modul de aplicare a masajului depinde de regiunea interesată: • la ceafă. prudent. • la genunchi. se va aplica un masaj blând. Cel mai indicat mod de înlăturare a acestora este masajul. se pot aplica procedee de intensitate relativ mare. 103 . • • în regiunea umărului. infiltratele sunt localizate mai ales pe faŃa laterală a coapsei. • la nivelul şoldului.La nivelul articulaŃiei. în artroze. se indică un masaj analgezic.

Se execută cu pulpa degetelor. 9. Netezirea. Contracturile musculare antalgice care însoŃesc afecŃiunile reumatismale beneficiază de masajul decontracturant aplicat pe grupele musculare interesate. şi mai mult în fazele de remisiune. în prevenirea hipotrofiei musculare şi în menŃinerea troficităŃii generale.1 AFECłIUNI REUMATISMALE CRONICE INFLAMATORII I. 104 . masajul fiind progresiv ca intensitate şi întindere (6-7 şedinŃe). când. ameliorarea circulaŃiei sanguine şi a troficităŃii tegumentelor şi a Ńesutului subcutanat.1. Atrofia musculară de inactivitate constituie o indicaŃie a masajului combinat cu izometria. folosind pulpa policelui. atunci când se indică cu multă prudenŃă. intensitatea şi ritmul acestora fiind adaptate sensibilităŃii segmentelor tratate. Manevrele de masaj se execută cu prudenŃă. IniŃial. se folosesc presiuni locale. Retracturile musculare şi/sau tendinoase beneficiază de masaj numai atunci când sunt recente şi moderate. se continuă cu fricŃiuni. ce interesează mai ales musculatura mâinilor. Poliartrita reumatoidă beneficiază de masaj. masajul va fi asociat cu posturări în poziŃii funcŃionale.La nivelul muşchilor inervaŃi de trunchiuri nervoase afectate de nevralgii se pot dezvolta induraŃii. insistând la mâini asupra muşchilor interosoşi. Masajul terapeutic are ca obiective: prevenirea hipotrofiei musculare. mai puŃin în perioada de puseu evolutiv. Se va indica un masaj mai puŃin profund la început în jurul zonei indurate. alături de kinetoterapie are un rol important în păstrarea mobilităŃii articulare.

9. • îmbunătăŃirea circulaŃiei sanguine şi a condiŃiilor trofice locale. Pe segmentele situate proximal faŃă de mâini. Artroza cervicală. cum ar fi: frământarea „în cută”. masajul constituie şi o procedură de pregătire a bolnavului pentru kinetoterapie. În fazele de remisiune a durerilor se recomandă manevre de stimulare a tonusului şi a excitabilităŃii musculaturii dorsolombare şi de prevenire a hipotrofiei musculare: frământare mai energică. II. relaxarea musculaturii şi reducerea contracturilor. Masajul trebuie să fie calmant şi miorelaxant. Spondilita anchilopoietică. • prevenirea hipotrofiei musculaturii dorsolombare. Efleurajul. se efectuează şi baterea cu procedee mai blânde (plescăit. prin reducerea sensibilităŃii. iar pe zona lombară . tapotamentul sub formă de tocat. permite executarea şi a altor manevre. Beneficiază de masajul terapeutic. utilizând manevre mai puŃin energice. se introduc în programul recuperator kinetoterapia şi masajul pentru menŃinerea mobilităŃii coloanei şi prevenirea atrofiei musculaturii paravertebrale.Masajul se continuă cu frământări cu două degete şi ciupiri pentru muşchii eminenŃelor tenară şi hipotenară. cu intensitate mică şi vibraŃiile cu efecte decontracturante. După puseul acut şi atenuarea durerilor. adaptate sensibilităŃii regiunii dorsolombare.2 AFECłIUNI REUMATISMALE CRONICE DEGENERATIVE I. percutat).1. bătătoritul. 105 . Obiectivele masajului terapeutic sunt: • diminuarea durerilor şi a contracturilor musculare. care are ca obiective calmarea durerilor. în acelaşi timp.

excepŃie făcând cazurile de nevralgie cervicobrahială. pentru reducerea sensibilităŃii Ńesuturilor superficiale. continuat cu fricŃiuni cu faŃa dorsală a pumnului şi cu frământări „în cută”. ameliorarea circulaŃiei sanguine şi a troficităŃii locale. II. Pentru decontracturare musculară se efectuează vibraŃii cu vârfurile degetelor pe muşchii cefei. În lombalgia cronică obiectivele masajului terapeutic sunt: diminuarea durerilor. În lipsa contracturii musculare. Se execută neteziri descendente în regiunea cefei. Artroza lombară. Se recomandă netezirea cu palma sau cu degetele îndoite „în pieptene”. a căror intensitate se . prevenirea hipotoniei musculare. Efectele analgezice şi de relaxare musculară sunt mai bune atunci când masajul se execută după o procedură de termoterapie. În lombalgia acută masajul terapeutic este calmant şi miorelaxant. pentru potenŃarea efectelor calmante şi decontracturante. lombalgie cronică şi lombosciatică. Se recomandă neteziri cu faŃa palmară a mâinilor. menŃinerea elasticităŃii şi excitabilităŃii musculaturii lombare. continuate cu fricŃiuni şi frământări adaptează sensibilităŃii locale. Se poate manifesta clinic prin: lombalgie acută. Masajul se poate executa după o procedură de termoterapie. pentru decontracturare musculară paravertebrală. 106 „în cută”.Pentru ca masajul să fie calmant şi miorelaxant. cu manevrele executate uşor şi lent. după care se aplică frământări uşoare şi vibraŃii cu palma. se recomandă manevre uşoare şi lente. unde aplicarea căldurii este contraindicată. se poate aplica tapotamentul sub formă de tocat sau bătătorit.

Cu scop miorelaxant. alunecând lateral spre regiunea trohanteriană şi în jos. III. având în vedere faptul că. IV. Masajul este util şi în pregătirea bolnavului pentru kinetoterapie. Pentru prevenirea hipotoniei şi a hipotrofiei musculaturii învecinate se aplică manevre mai energice: fricŃiuni cu rădăcina mâinii. executând manevrele uşor şi lent. Lombosciatica beneficiază de aceleaşi procedee calmante şi decontracturante de masaj ca şi lombalgia acută. cernut şi rulat. îmbunătăŃirea 107 . Artroza genunchiului. tapotament sub formă de tocat şi bătătorit. la care se poate adăuga masajul nervului sciatic. decontracturarea musculară. cu asocierea factorului termic. Hidromasajul poate realiza în profunzime o îmbunătăŃire a circulaŃiei sanguine şi a troficităŃii locale şi o relaxare musculară mai bună. Netezirea se face cu palmele pe regiunea fesieră. Masajul trebuie să fie calmant şi miorelaxant.Un efect de profunzime îl are hidromasajul sub formă de duş-masaj sau duş subacval. spre coapsă. Artroza coxofemurală. prevenirea hipotrofiei musculaturii din vecinătate. Obiectivele masajului terapeutic sunt: ameliorarea circulaŃiei sanguine şi a condiŃiilor trofice locale. Apoi. Obiectivele masajului terapeutic sunt: diminuarea durerilor. se execută fricŃiuni şi frământări cu intensitate adaptată sensibilităŃii locale. Efecte mai bune analgezice şi decontracturante se obŃin prin efectuarea masajului după o procedură de termoterapie (baie parŃială de lumină sau Solux). articulaŃia coxofemurală este acoperită de un strat voluminos muscular şi celuloadipos. se efectuează vibraŃii cu palmele.

Obiectivele masajului terapeutic sunt: diminuarea durerilor. Masajul este sedativ şi miorelaxant. masajul va consta din manevre de stimulare şi de tonifiere musculară pentru prevenirea hipotrofiei musculare. pregătirea bolnavului pentru kinetoterapie. reducerea contracturilor musculare. fricŃiuni cu rădăcina mâinii. pe muşchii ischiogambieri se aplică masaj miorelaxant. supleŃea formaŃiunilor capsuloligamentare şi mobilitatea articulară. Masajul articular al genunchiului constă în neteziri. şi anume: fricŃiuni cu degetele şi tapotament sub formă de bătătorit „în ventuză” sau tocat. rulat şi tapotament energic sub formă de tocat sau bătătorit. până în regiunile supraclaviculară şi supraspinoasă. Masajul care se aplică la coapsă constă în netezire cu palmele. În regiunea posterioară a coapsei. Netezirea se execută pe faŃa anterioară şi posterioară a umărului. 108 . folosind manevre cu intensitate mică şi lente. procedee care îmbunătăŃesc circulaŃia locală. După cedarea durerilor. Periartrita scapulohumerală. cernut.tonusului şi a excitabilităŃii musculare. fricŃiuni. tracŃiuni. ATENłIE! Masajul este contraindicat atunci când există fenomene congestive sau hidartroză. V. adaptate sensibilităŃii locale şi de vibraŃii fine efectuate cu palma. urmată de frământări uşoare. frământări „în cută”. pentru prevenirea sau diminuarea hipotrofiei acestuia. în scop decontracturant. îmbunătăŃirea circulaŃiei sanguine şi a troficităŃii locale. Se insistă pe muşchiul cvadriceps femural.

109 . Sunt indicate. Masajul asuplizează capsula şi ligamentele şi ameliorează mobilitatea articulară. se poate executa atât masajul cu gheaŃă. după anteflexiunea braŃului. cu efecte analgezice locale. tenosinovita şi entezita. După reducerea durerilor şi a fenomenelor inflamatoare. se execută masaj cu gheaŃă.1. procedurile de hidromasaj. cu aceleaşi efecte.3 AFECłIUNI ALE TENDONULUI Beneficiază de efectele masajului tendinita. după retroflexiunea braŃului şi pe faŃa posterioară a capsulei. efectuând neteziri cu o bucată de gheaŃă. cât şi masajul manual. 9.2 AFECłIUNI TRAUMATICE ALE APARATULUI LOCOMOTOR I. În stadiul acut. prin netezirea cu o bucată de gheaŃă a tendonului afectat. Masajul cu gheaŃă se poate aplica pe zona afectată.Masajul articulaŃiei scapulohumerale se face aplicând fricŃiuni cu vârfurile degetelor: pe faŃa anterioară a capsulei. procedeul are efecte analgezice. îndepărtării eventualelor aderenŃe şi restabilirii condiŃiilor de alunecare fiziologică a tendonului. antiinflamatoare şi de prevenire a tumefierii. Contuzia. În stadiul acut. 9. se pot aplica unele manevre de masaj: neteziri şi fricŃiuni cu scopul ameliorării circulaŃiei sanguine şi a troficităŃii locale. decontracturante şi de prevenire a edemului. pregăteşte articulaŃia pentru kinetoterapie.

cernutul. Sechelele după entorsă. fricŃiunile şi frământatul energic. favorizarea resorbŃiei edemelor.Masajul manual se poate aplica la distanŃă. menŃinerea îmbunătăŃirea elasticităŃii şi a tonusului muscular şi prevenirea hipotrofiei musculare. tapotament „în ventuză” sau tocat şi vibraŃii. ameliorarea mobilităŃii articulare şi reducerea hipotrofiei musculare. Tratamentul luxaŃiei este ortopedic. reducerea edemelor. îmbunătăŃirea circulaŃiei sanguine. acestea beneficiază şi de efectele masajului. fricŃiuni energice cu palma sau cu pumnul. Obiectivele masajului terapeutic sunt: durerilor. reducerea tulburărilor vasculotrofice. reducerea diminuarea tulburărilor vasculotrofice. Obiectivele masajului terapeutic sunt: reducerea durerii. tapotament „în ventuză”. tocatul şi tapotamentul „în ventuză”. Procedeele de masaj indicate la distanŃă sunt: netezirea. tocat sau bătătorit. care are următoarele obiective: ameliorarea circulaŃiei sanguine şi a troficităŃii locale. Pe articulaŃia afectată se aplică masajul cu gheaŃă cu efecte analgezice. menŃinerea tonusului musculaturii învecinate. asuplizarea formaŃiunilor capsuloligamentare. asigurarea unei bune troficităŃi. frământări „în cută”. rulat. 110 . proximal şi distal faŃă de zona afectată. care mobilizează şi asuplizează capsula şi ligamentele. circulaŃiei sanguine. Pe segmentele învecinate articulaŃiei se execută un masaj de stimulare şi de tonifiere a muşchilor. rulatul. fricŃiuni. Masajul articular constă în netezire cu efect sedativ şi fricŃiuni. În situaŃia în care rămân sechele. Se execută neteziri cu palma. IV. Obiectivele sunt: ameliorarea circulaŃiei sanguine. II. LuxaŃia. de reducere a tulburărilor vasculotrofice: neteziri. Entorsa. frământări. III. de resorbŃie şi de prevenire a tulburărilor vasculotrofice.

Masajul realizează o pregătire a segmentului afectat pentru kinetoterapie. Aplicarea duşului subacval este un mijloc eficace în reducerea proceselor aderenŃiale şi în ameliorarea mobilităŃii articulare. Obiectivele masajului sunt: ameliorarea circulaŃiei sanguine. Numai ruptura fibrilară beneficiază de tratament conservator din care face parte şi masajul terapeutic. manevre ce stimulează tonusul muscular. VI. înlăturarea tulburărilor vasculotrofice. Sechelele după fractură. pentru îndepărtarea proceselor aderenŃiale şi asuplizarea capsulei articulare. Se execută un masaj articular cu neteziri şi fricŃiuni. rulat. În funcŃie de întinderea leziunii. Ruptura musculară. îmbunătăŃirea elasticităŃii şi a tonicităŃii musculare. tonifierea formaŃiunilor capsuloligamentare. ruptura musculară este de trei feluri: fibrilară. V. măreşte eficienŃa terapeutică. manevre care combat hipotonia şi hipotrofia musculară.reducerea tulburărilor vasculotrofice. Pe segmentele învecinate zonei lezate. Aplicarea masajului după o procedură de termoterapie. rulat şi tapotament „în ventuză”. urmată de fricŃiuni cu vârfurile degetelor. îmbunătăŃirea tonusului musculaturii învecinate. tocat sau bătătorit. Se continuă cu frământare. fasciculară şi totală. Pe segmentele învecinate articulaŃiei afectate se execută frământări. Pentru masajul articular se recomandă netezirea cu palma. urmată de fricŃiuni cu degetele sau cu palma. cernut şi tapotament „în ventuză” sau tocat. se aplică o netezire cu palma. 111 . mobilizarea şi asigurarea supleŃei formaŃiunilor capsuloligamentare pentru ameliorarea mobilităŃii articulare. procedee care favorizează circulaŃia sanguină şi resorbŃia edemelor.

activarea circulaŃiei sanguine cu ameliorarea metabolismului local. O procedură eficientă în ruptura musculară este masajul sub formă de duş subacval pe muşchiul afectat. circulaŃiei sanguine şi limfatice cu activarea proceselor metabolice în membrele afectate. Beneficiază de efectele masajului în faza de Obiectivele masajului terapeutic sunt: îmbunătăŃirea convalescenŃă. Se execută neteziri cu palma. 112 . care este percepută mai ales în timpul suprasolicitării muşchiului. AFECłIUNI ALE SISTEMULUI NERVOS PERIFERIC I. Ruptura musculară poate lăsa ca sechelă o cicatrice dureroasă. a elasticităŃii şi a excitabilităŃii muşchilor. vibraŃii cu efecte de relaxare musculară. începând cu segmentul distal al membrului şi continuând spre proximal. Tratamentul cicatricei algice prin masaj terapeutic urmăreşte revenirea supleŃei la nivelul cicatricei.Masajul se face la distanŃă. fricŃiuni la nivelul cicatricei şi în jurul ei şi frământări cu două degete (police şi index). combaterea edemelor şi prevenirea tulburărilor trofice ale tegumentelor şi ale Ńesutului celular subcutanat. Se efectuează neteziri cu acŃiune sedativă. de locul unde este situată leziunea şi are efect calmant şi miorelaxant. Procedeele sunt blânde şi se efectuează lent. pentru efect sedativ. menŃinerea unor condiŃii trofice bune. cu manevre energice. după care se aplică fricŃiuni şi frământări uşoare pentru îmbunătăŃirea circulaŃiei şi a troficităŃii locale. Masajul este stimulant. Polinevritele. mobilizarea acesteia pe straturile mai profunde.

tapotamentul „în ventuză”.Netezirea se efectuează cu ambele mâini. împreună cu ciupirile produc excitarea mecanică a pielii situată deasupra muşchilor afectaŃi. Netezirile se efectuează au ambele mâini. menŃinerea elasticităŃii şi a excitabilităŃii fibrelor musculare şi prevenirea amiotrofiei. Ńesutului subcutanat şi circulaŃiei locale. alternativ şi este continuat cu fricŃiuni. Netezirile se fac cu vârfurile degetelor. cu manevre energice executate în ritm viu. Obiectivele masajului terapeutic sunt: îmbunătăŃirea circulaŃiei sanguine locale. prevenirea tulburărilor trofice ale tegumentelor şi ale Ńesuturilor subcutanate. 113 . rulatul. Obiectivele masajului terapeutic sunt: ameliorarea circulaŃiei sanguine la nivelul musculaturii afectate. Pareze şi paralizii postraumatice ale nervilor periferici. în funcŃie de volumul maselor musculare şi de gradul de sensibilitate. Masajul este stimulant. manevrele se adresează pielii. menŃinerea elasticităŃii şi a excitabilităŃii musculaturii denervate. În afară de activarea circulaŃiei locale. fricŃiunile. Frământarea „în cută”. iar fricŃiunile se execută cu palmele sau cu faŃa dorsală a pumnului. alternativ. Pe musculatura hipotrofică se execută frământarea „în cută”. ciupiri şi batere. Se foloseşte un masaj stimulant executat într-un ritm viu. Paralizia facială periferică. rulatul. începând de la linia mediană a feŃei şi ajungând pe faŃa laterală a acesteia. fiind utilă pregătirii muşchiului pentru mobilizarea pasivă (facilitează contracŃia musculară pe cale reflexă). masajul se continuă cu fricŃiuni. cernutul. III. sub formă de percutat. tocatul şi bătătoritul sunt manevre care influenŃează favorabil tonusul şi excitabilitatea muşchilor hipotrofici. II.

Efectele circulatorii – creşterea fluxului sanguin datorită ameliorării tonusului vascular şi a scăderii rezistenŃei capilare periferice – au un rol important în mai buna hrănire a Ńesuturilor.9. procedeele mai dure. obŃinute pe cale reflexă. prin derivaŃia sângelui la nivelul masei musculare şi a Ńesutului subcutanat. MASAJUL PARłIAL Efectele generale. vegetative şi psihice. în perioada de paralizie flască. cu acŃiune locală. sunt: circulatorii. neuromusculare. determină o eliberare crescută de histamină. Se preferă procedee de slabă intensitate. în special paravertebral cervicodorsal. PAREZA ŞI PARALIZIA DE NEURON MOTOR CENTRAL Masajul terapeutic are o importanŃă deosebită în recuperarea neuromotorie a bolnavilor cu leziuni de neuron motor central. cu acŃiune generală. din cauza acŃiunii destructive asupra mastocitelor. Excitabilitatea neuromusculară poate fi global ameliorată acŃionând pe arii cutanate mai largi. Şi în această situaŃie sunt exploatate cele două modalităŃi de acŃiune ale masajului: mecanic. După instalarea paraliziei spastice. care dau rezultate superioare procedeelor mai dure.4. masajul general având indicaŃii restrânse. dar şi în uşurarea activităŃii cordului. În recuperarea bolnavilor neuromotori se foloseşte cel mai mult masajul regional sau segmentar. efectele decontracturante se obŃin acŃionând asupra ariei lombosacrate. şi reflex. efecte care nu aduc beneficii terapeutice. 114 . de stimulare în profunzime. cu vasodilataŃie şi dermografism pronunŃat.

stimulante. Efectele şedinŃei de masaj se prelungesc multe ore favorizând „spălarea” organismului de deşeurile acumulate în timpul efortului.Efectele vegetative sunt numeroase. InfluenŃa asupra psihicului poate fi excitantă sau sedativă. în special în perioada iniŃială a reluării mişcărilor active. De asemenea. în funcŃie de procedeele de masaj executate. dar pe primul plan se situează diminuarea stării de oboseală. cu mare consum energetic. diminuând durerea şi paresteziile. după încetarea mişcărilor. Ca zonă reflexogenă de elecŃie se foloseşte regiunea spatelui. dar îi uşurează şi refacerea. Efectul circulator local pregăteşte musculatura pentru efort. înainte de mobilizările pasive ale membrelor. din cauza nedisocierii sincineziilor. 115 . atunci când. în cazurile de blocaj ale acesteia. masajul este recomandat şi cu scopul „trezirii” neuromusculare în perioada de paralizie flască: se indică procedee mai energice. care asociază frământări musculare profunde cu tapotamentul superficial. efortul are un caracter global. scăderea mai rapidă a oboselii. Acest lucru este util bolnavilor neuromotori. Durata unei şedinŃe nu trebuie să depăşească 3-5 minute. Vizând acŃiunea locală. Masajul local şi cel segmentar sunt indicate şi ca procedură pregătitoare. datorită acŃiunii sale de creştere a pragului de sensibilitate dureroasă articulară. AcŃiunea locală îşi găseşte indicaŃie majoră în manifestările algoneurodistrofice. ameliorează circulaŃia arterială de la nivelul articulaŃiei scapulohumerale.

Rezultatele bune sunt condiŃionate de respectarea strictă a indicaŃiilor şi a contraindicaŃiilor medicale. micşorarea stazei sanguine. procedură care tonifică pereŃii venoşi. prevenirea proceselor de dermatoscleroză şi a indurativă în Ńesuturile subcutanate. Se foloseşte netezirea pe gambe şi coapse. cu reducerea edemelor. 9.5 AFECłIUNI CIRCULATORII I. Se continuă cu tapotamentul percutat. căruia îi readuce senzaŃia de mai bine decât a fost şi încrederea în posibilităŃile de a fi recuperat. utilă mai ales în prevenirea tulburărilor vasculotrofice ale pielii şi ale Ńesutului subcutanat. ameliorarea condiŃiilor trofice locale. masajul a demonstrat calităŃi incontestabile în recuperarea bolnavilor neuromotori. Se aplică fricŃiunea. cu menŃinerea elasticităŃii tegumentelor. pe lângă efectele neuromotorii şi reabilitarea psihicului bolnavului. AcŃiunea generală a masajului urmăreşte. Ca mijloc asociat de tratament. pentru uşurarea întoarcerii venoase. în sens centripet. 116 celor de celulită .MASAJUL GENERAL Se recomandă numai în cazuri speciale şi numai după ce pacientul a trecut pe la sala de kinetoterapie şi este angajat global în efort. InsuficienŃa venoasă cronică – varice Obiectivele masajului terapeutic sunt: îmbunătăŃirea circulaŃiei venoase de întoarcere.

Technica masajului Se începe cu un masaj de „apel” la nivelul abdomenului. pentru combaterea edemului. După tratamentul chirurgical al varicelor se indică următoarele forme de masaj : între a 5-a zi şi a 10-a zi de la intervenŃie se aplică un masaj superficial al întregului membru inferior. Staza limfatică 117 . tromboflebite şi flebotromboze. presiuni alunecate profunde. nedureroase. în continuare . evitând rănile. Se recomandă apa la o temperatură de 32°-33° C. Presiuni „în brăŃară” din aproape în aproape. II. temperatura scăzând treptat până la 10° C. se aplică un masaj venos centripet şi tonifiant al membrelor inferioare şi masajul cicatricilor. pentru uşurarea circulaŃiei venoase. Masajul este contraindicat în flebite. Masaj de drenaj la nivelul membrelor inferioare: netezire. Masaj decontracturant pe adductori.O formă terapeutică eficientă o constituie masajul subacval al membrelor inferioare afectate de varice. după scoaterea firelor şi până la dispariŃia hematoamelor se efectuează neteziri şi presiuni alunecate profunde. asociat cu mobilizarea articulaŃiilor. la terminarea şedinŃei folosindu-se stropirea cu apă rece. pe feŃele anterioară şi posterioară a membrului inferior. evitând cicatricile.

În arteritele cronice ale membrelor inferioare. există două modalităŃi de masaj: în sens centripet şi în sens centrifug. stimularea circulaŃiei generale. Valette şi Vanneville. în stadiul mediu de evoluŃie. au 118 . AfecŃiuni ale circulaŃiei arteriale Obiective : îmbunătăŃirea condiŃiilor hemodinamice locale. Se continuă cu fricŃiuni cu ambele mâini pentru a îmbunătăŃi circulaŃia sanguină. în sens circular şi centripet. pentru a realiza mobilitatea pielii şi a Ńesutului subcutanat şi pentru uşurarea circulaŃiei limfatice. Limfedemul primar. îmbunătăŃirea circulaŃiei sanguine pentru prevenirea tulburărilor trofice locale. III. cu timpul apar modificări trofice la nivelul pielii şi al Ńesutului subcutanat caracterizate prin atrofie. măsurând oscilaŃiile arteriale. Făcând comparaŃie între efectele obŃinute prin cele două modalităŃi de masaj. în special la membrele inferioare. se manifestă prin edeme. Se execută neteziri profunde pe gambe şi pe coapse. fibroză şi celulită. este cea prezentă în limfedemul primar. Masajul terapeutic are ca obiective favorizarea circulaŃiei limfatice cu reducerea edemelor. Mercier. menŃinerea elasticităŃii pielii şi a supleŃei Ńesutului subcutanat.Staza limfatică. pentru a favoriza resorbŃia edemelor şi pentru îmbunătăŃirea condiŃiilor trofice locale. ameliorarea sau împiedicarea apariŃiei tulburărilor trofice. afecŃiune cu caracter ereditar. în care masajul terapeutic are efecte favorabile.

ajuns la concluzia că „în arteriopatiile periferice cronice, ca şi în celelalte afecŃiuni, masajul trebuie aplicat în sens centripet”. Masajul centripet favorizează mai ales circulaŃia de întoarcere, influenŃând indirect şi circulaŃia arterială; combate staza şi tulburările trofice moderate asociate arteriopatiilor cronice. Preoperator masajul se indică pentru stimularea circulaŃiei generale a membrului inferior şi constă în masaj „de apel” abdominal, masaj al coapsei, gambei şi piciorului. Se insistă, mai ales, pe bolta plantară. Pentru amplificarea efectelor, se pot asocia exerciŃii de respiraŃie de amplitudine mare. Postoperator, masajul se va face în următoarea ordine : se începe cu masaj „de apel” la nivel abdominal; neteziri, presiuni alunecate profunde, frământat uşor, longitudinal, de-a lungul membrului inferior, începând de la picior şi urcând spre zona inghinală, pentru combaterea stazei venoase; „presiuni etajate” (presiuni din aproape în aproape, mâna care efectuează presiunea nu se ridică până când cealaltă nu preia în întregime acŃiunea de presare), spre rădăcina membrului, pentru combaterea edemului. Tehnicile de masaj trebuie să fie neagresive, deoarece Ńesuturile moi sunt fragile din cauza irigaŃiei arteriale deficitare. 9.6 AFECłIUNI MUSCULARE Miozitele de efort Miozitele de efort sunt afecŃiuni ale sistemului muscular, ce apar frecvent la persoanele care practică sportul de performanŃă; sunt localizate pe grupele musculare mai intens solicitate.

119

Prezintă următoarea simptomatologie: dureri difuze în grupul muscular, hipertonie sau contractură musculară. Masajul terapeutic are ca obiective: cedarea durerilor, micşorarea hipertoniei sau a contracturii musculare, îmbunătăŃirea circulaŃiei sanguine locale şi activarea îndepărtării factorilor metabolici din grupul muscular afectat. Se execută un masaj cu efect calmant şi miorelaxant, folosindu-se manevre blânde, de intensitate mică şi cu ritm lent de execuŃie. Masajul constă în neteziri ale grupului muscular afectat, urmate de fricŃiuni uşoare şi, mai ales, de vibraŃii, cu efect miorelaxant. Trebuie exclusă existenŃa unei rupturi musculare, care constituie o contraindicaŃie a masajului pe grupul muscular respectiv. II. Torticolis à frigore Torticolisul à frigore este o afecŃiune ce interesează musculatura cefei, mai ales muşchiul trapez, şi muşchiul sternocleidomastoidian; apare după o expunere la frig sau la un curent de aer rece. Se manifestă prin dureri cervicale spontane sau în legătură cu mişcările capului, limitate de existenŃa unei contracturi musculare. Obiectivele masajului terapeutic: diminuarea durerilor şi relaxarea musculaturii interesate. Se utilizează manevre uşoare şi în ritm lent, cu efect calmant şi miorelaxant. Se execută neteziri în sens descendent, de la inserŃiile pe occipital ale musculaturii cefei până la nivelul foselor supraspinoase. Se continuă cu fricŃiuni uşoare făcute cu prudenŃă, după care se trece la vibraŃii cu degetele. Nu se folosesc în stadiul acut procedee de tapotament, care accentuează durerea şi contractura musculară.

120

Efectele masajului sunt potenŃate dacă se efectuează după o procedură de termoterapie. III. Lombalgia de efort Lombalgia de efort este o afecŃiune localizată pe musculatura lombară şi determinată de solicitări mari şi de durată mai lungă a grupelor musculare respective. Se manifestă prin dureri spontane, accentuate de mişcările trunchiului, care sunt limitate de contractura musculaturii lombare. Obiectivele masajului terapeutic sunt: diminuarea durerilor şi a contracturii musculare. Este un masaj calmant şi miorelaxant, utilizând manevre mai puŃin energice şi cu un ritm mai lent. Netezirea se execută cu palmele ambelor mâini, pentru a obŃine o calmare a durerilor; se continuă cu o fricŃiune uşoară şi frământare „în cută”, evitându-se exacerbarea durerilor. VibraŃiile se aplică pe zona unde este prezentă contractura musculară, cu scop miorelaxant. Masajul se poate executa şi cu aparate de vibromasaj. Efecte bune le are şi duşul subacval. IV. Hipotrofiile musculare de inactivitate În recuperarea hipotrofiilor musculare de inactivitate masajul terapeutic se asociază simultan cu kinetoterapia specifică creşterii tonusului şi a volumului muscular. Masajul are ca obiective stimularea tonusului muscular,

îmbunătăŃirea excitabilităŃii, a contractilităŃii şi a elasticităŃii fibrelor musculare, îmbunătăŃirea condiŃiilor de nutriŃie, prin activarea circulaŃiei sanguine la nivelul muşchilor. Masajul terapeutic va fi stimulant, folosind manevre rapide şi intense. 121

7 MASAJUL ÎN OBEZITATE ŞI CELULITĂ I. cât şi pe torace. Masajul se aplică atât pe abdomen. masajul va consta din mobilizarea globală. fricŃiunea se execută cu rădăcina mâinii sau cu faŃa dorsală a pumnului închis. fricŃiuni. şi a nu deteriora şi mai mult structura Ńesutului subcutanat. Se indică neteziri. II. urmate de presiuni alunecate profunde şi lente în scop sedativ. compresiuni blânde executate cu palma. încercări de 122 . iar intensitatea procedeelor crescută progresiv. masajul trebuie să fie blând. Celulita nu trebuie confundată cu creşterea grosimii Ńesutului adipos subcutanat din obezitate. se recomandă 10-15 şedinŃe a 30-40 de minute (20 de minute pe torace). continuată cu rulatul şi cernutul. Există două tipuri de celulită: celulita-boală. în funcŃie de pragul de sensibilitate al pacientului. łesutul subcutanat afectat de celulită este distrofic şi dureros la palpare. asociată obezităŃii şi celulita-simptom. stoarcere şi presare a stratului adipos. Frământarea foloseşte procedeul „în cută” sau „în brăŃară”. Pentru a nu fi dureros. folosind o suprafaŃă mare de contact. Manevre specifice tratamentului hipotrofiei musculare sunt frământarea şi baterea. neplăcut. ca exprimare reflexă a afecŃiunii unui organ. profundă a Ńesutului în toate sensurile. Tapotamentul se aplică sub formă de tocat sau bătătorit. 9. Masajul în obezitate nu trebuie să fie agresiv şi dureros.Netezirea se face cu alunecări centripete. La început. Se recomandă procedee de ridicare. cu partea ulnară a pumnului.

rulare a pliurilor cutanate. pe spate şi ceafă. aplicate la nivelul cefei şi al umerilor. presiuni alunecate. ale toracelui. cu fruntea sprijinită pe antebraŃe sau cu mâinile sprijinite pe coapse. MASAJUL ÎN AFECłIUNI RESPIRATORII Aparatul respirator este influenŃat de masajul aplicat pe pereŃii toracelui. se pot executa ciupiri cu vârfurile degetelor. apoi al cefei şi la urmă. După ce Ńesuturile şi-au recuperat o oarecare supleŃe şi sunt mai puŃin dureroase.ridicare a pielii. rulare. masaj Watterwald (ciupire. se pot aplica următoarele procedee: ciupiri de intensitate variabilă pe zonele cu noduli sau fibroză. gâtului şi pe membrele superioare. prin aplicarea masajului pe regiunea capului. presiuni statice. frământat.8. se execută masajul pereŃilor anterior şi laterali ai toracelui. Masajul trebuie asociat cu antrenamentul sistematic al muşchilor subjacenŃi şi cu hidroterapia. neteziri. întindere şi comprimare a pliului cutanat). fără ciupire. 9. Specifice afecŃiunilor aparatului respirator sunt următoarele procedee: vibraŃii. Se începe cu masajul spatelui. scuturări presiuni. frământat cu priză mare. Pe zonele învecinate mai puŃin dureroase. între marginile ulnare ale ambelor mâini. 123 . în concordanŃă cu fazele respiratorii (maseurul face priza sub axile. Stimularea inspiraŃiei este obŃinută pe cale reflexă. ridică şi scutură toracele). Se recomandă: poziŃia pacientului: aşezat. cu vârfurile degetelor.

fricŃiuni. procedee calmante pe zona de proiecŃie a inimii pe peretele posterior al toracelui (regiunea laterodorsală stângă). executate cu faŃa palmară a degetelor sau cu palma „în căuş”. Pentru mobilizarea secreŃiilor se aplică presiuni vibrate. presiuni vibrate la nivelul manubriului sternal. de la clavicule până la pubis. la nivelul primelor patru vertebre toracale. cu membrele inferioare uşor flectate. neteziri. neteziri. presiuni alunecate. presiuni statice. presiuni statice. la nivelul spaŃiilor intercostale.presiuni asociate cu vibraŃii executate cu palma aşezată la nivelul coloanei cervicale şi pe toracele superior. pe toracele inferior atât anterior. Se recomandă: poziŃia pacientului: în decubit dorsal. aplicate la nivelul sternului şi al plexului celiac. ResorbŃia secreŃiilor pleurale este ajutată de hiperemia pielii de la nivelul spaŃiilor intercostale. cât şi posterior. Stimularea expiraŃiei se obŃine tot pe cale reflexă. prin aplicarea procedeelor de masaj pe peretele anterior al trunchiului. presiuni alunecate. presiuni statice şi presiuni alunecate pe toracele inferior. Pentru eliminarea secreŃiilor se folosesc procedee care provoacă tusea: uşoare lovituri în spate. 124 . pe timpul expirator al respiraŃiei.

dar şi contraindicatii definitive: cancere cutanate. vom dezvolta : cicatricile. Masajul pielii are contraindicaŃii temporare : eczeme. Dintre leziunile pielii care constituie indicaŃii ale masajului terapeutic. treptat. dând acesteia o formă sinusoidală. diskeratoze maligne. mâinile se aşază de o parte şi de alta a cicatricii şi se acŃionează în sens opus. tuberculoză cutanată. dermatoze buloase.presiuni uşoare. acŃionându-se cu suprafaŃa de contact din ce în ce mai mică. executate cu policele şi cu indexul pe aceeaşi parte a cicatricii. a elasticităŃii şi a fineŃei cicatricilor. 125 . unele forme de prurit. de o parte şi de alta a porŃiunii cervicale a traheei. urmează ciupiri uşoare ale bridelor cicatricii. escarele şi vergeturile. I. obiectivele masajului sunt asigurarea supleŃei. Cicatricile sunt de două feluri: chirugicale şi posttraumatice. masajul cicatricilor se va face în următoarea succesiune: mobilizarea planului cutanat cu faŃa palmară a degetelor alipite. psoriazis. hematodermii. până se ajunge ca procedeul să fie executat cu câte un deget de la fiecare mână. procedeul va deveni mai profund. coborând până la unghiul sternal. Indiferent de originea cicatricilor. cu faŃa palmară a indexului şi a mediusului de la ambele mâini.9 MASAJUL ÎN AFECłIUNI ALE PIELII În acest capitol vom prezenta numai acele leziuni ale pielii care nu fac parte din bolile „dermatologice”. În funcŃie de evoluŃia cicatrizării. infecŃii localizate la nivelul pielii. 9. Masajul cicatricilor.

pentru Masajul în cicatricile posttraumatice. rularea cutelor de piele. întinderi longitudinale excentrice ale cicatricii. retractil şi a proliferării cheloidelor hipertrofice. sunt suprainfectate şi. pentru recuperarea mobilităŃii Ńesuturilor se aplică presiuni. în sensul longitudinal. se pot aplica pe cicatrici procedee de întindere în sens divergent. chiar dacă au fost tratate corect. cu faŃa palmară a degetelor unei mâini. alunecând în sens opus celeilalte mâini. De cele mai multe ori. Se recomandă ca masajul în cicatricile chirurgicale să fie început precoce şi executat zilnic. ridicări ale cicatricii de pe planul profund. în toate sensurile. mai aderente de planurile subjacente. cu prudenŃă. Masajul în cicatricile chirugicale are ca şi obiective: prevenirea formării Ńesutului fibros. executate din ce în ce mai rapid şi repetate de mai multe ori. apoi. se va executa spre zonele dureroase. cicatrizarea şi vindecarea acestora este îndelungată şi inestetică. masajul. Se indică următoarele procedee: se începe cu procedee tehnice de diminuarea sensibilităŃii. 126 . alunecare foarte uşoare.mobilizări ale cicatricii pe planul subjacent. întinderi transversale. dar nu înainte de 3-4 săptămâni. vibraŃii cu intensitate şi suprafaŃă de acŃiune lent progresive. după ce mobilitatea este recuperată. plăgile posttraumatice au marginile franjurate. pornind din partea centrală spre extremităŃi. prin alunecarea degetelor.

în continuare. asociate cu cicatricii pe planurile subjacente. pentru restabilirea legăturilor funcŃionale dintre acestea. pe măsura ameliorării se indică. executate cu policele şi indexul ambelor mâini. Cicatricile postarsuri. timp de 20 de minute. dar Ńinându-se cont de aspectul estetic al regiunii. se indică întinderi ritmice. masajul se poate efectua cu un unguent cicatrizant. Profilaxia escarelor se face prin alternarea poziŃiilor şi prin masaj trofic al zonelor predispuse la escare. Masajul escarelor. întinderi ale cicatricii şi frământat. masajul profilactic trebuie aplicat zilnic.Tratamentul prin masaj al cicatricilor posttraumatice se va face după acelaşi protocol ca şi al celor chirurgicale. în funcŃie de starea Ńesuturilor. Escarele sunt leziuni trofice ale părŃilor moi la nivelul punctelor de contact ale organismului cu suprafaŃa de sprijin. cu prudenŃă. de suprafaŃa afectată şi de existenŃa unei posibile suprainfecŃii a arsurii. Conduita terapeutică a maseurului va fi în funcŃie de localizarea. După R.Vilian. masajul trebuie executat sistematic. Arsurile care afectează şi dermul se vindecă prin cicatrizare. foarte important este masajul zonei de graniŃă dintre Ńesutul sănătos şi cel afectat. recomandându-se două şedinŃe pe zi. dar frecvenŃa şi durata 127 . presiuni mobilizări cu ale II. metoda Watterwald. Masajul cicatricii se va face după următorul protocol: asupra bridelor şi a induraŃiilor se vor executa intensitate progresiv crescătoare.

şedinŃelor de masaj pot fi crescute. se poate acŃiona direct. mai ales la cei în vârstă. Se recomandă: masajul să fie extins dincolo de zona predispusă la escare. în imediata apropiere a rănii se va executa o prelucrare metodică a Ńesuturilor. mobilizări şi contracŃii musculare izometrice sistematice. III. ciupiri de mică amplitudine. al Ńesutului celular subcutanat şi al maselor musculare. pre-şi postoperator. pe escară se poate executa masaj folosind intrumente sterile. în cazul subiecŃilor. depigmentate. repetate până la obŃinerea unei reacŃii hiperemice. determinate de modificări ale structurii şi ale arhitecturii fibrelor de elastină şi de colagen din piele. Masajul vergeturilor. vibraŃii manuale sau mecanice. prin presiuni alunecate uşor mobilizatoare. Vergeturile sunt zone liniare. la periferia escarei se va aplica un masaj profund. dacă riscul apariŃiei escarelor este foarte mare. la care imobilizarea postoperatorie va fi îndelungată. pentru stimularea troficităŃii locale. masajul trofic. Masajul escarei constituite se efectuează după următoarele reguli: procedeele vor depaşi cu mult zona afectată. procedee cu efect hiperemiant: frământatul pielii. prin: fricŃiuni localizate fine. se pot efectua fricŃiuni foarte uşoare cu un cub de gheaŃă steril. modificări cauzate de creşterea 128 .

din cauza tulburărilor pe care le-ar produce acesta în organismul gravidei. masajul la gravide constituie una din contraindicaŃiile generale. mobilizări fine şi foarte localizate ale pielii pe planurile subjacente. Obiectivele masajului în cazul femeii însărcinate sunt : menŃinerea tonusului fizic şi psihic general. prevenirea sau înlăturarea tulburărilor circulatorii de întoarcere venoasă şi limfatică la nivelul membrelor inferioare. masajul trebuie aplicat precoce sau preventiv (sarcină). repetate sistematic. menŃinerea sau îmbunătăŃirea proprietăŃilor pielii. prin aplicarea masajului asupra Ńesutului adipos. manuale sau mecanice. rulare. plisare.bruscă a grosimii hipodermului: obezitate. sarcină etc. MASAJUL FEMEII. Pentru a se obŃine rezultate bune. PRE-ŞI POST PARTUM 10. sindrom adiposogenital. 129 . creştere bruscă în greutate. 10. Masajul vergeturilor constă din : neteziri aplicate pe suprafaŃă mare. vibraŃii. pentru prevenirea apariŃiei vergeturilor.1 MASAJUL ÎN TIMPUL SARCINII În mod clasic. întreŃinerea sau tonifierea musculaturii suprasolicitate şi combaterea durerilor care apar din cauza posturii specifice a gravidei. mai ales a troficităŃii şi a elasticităŃii acesteia. menŃinerea greutăŃii corporale în limite fiziologice.

de apăsare. precum şi toate celelalte manevre excitante. frământările uşoare şi vibraŃiile. 10. Masajul membrelor inferioare poate fi folosit pentru folosirea sau combaterea tulburărilor circulatorii. a contracturilor musculare. dar ferme.2 MASAJUL LĂUZEI În primele zile după naştere se recomandă forme speciale de masaj. Constă în manevre uşoare. Imediat după naştere. fricŃiune şi stoarcere. care se execută după tehnici deosebite de cele comune de masaj. Aceste tehnici trebuie aplicate numai de personal medical specializat. executate cu degetele mâinii şi cu palma. Masajul uterului. Masajul abdomenului este contraindicat pe toată perioada sarcinii. Sunt indicate manevrele lente şi lungi de netezire.Masajul general este permis numai în primele luni de sarcină. Masajul toracelui trebuie evitat din cauza glandelor mamare. Trebuie evitate lovirile. cu scop de relaxare şi liniştire a femeii. Manevrele se execută în direcŃia micului bazin. medicul sau moaşa exercită asupra uterului manipulări speciale cu scopul de a-i stimula contracŃiile şi a-i grăbi involuŃia. Masajul parŃial se poate recomanda mai des decât masajul general. scuturările. presiunile. fricŃiune. Masajul umerilor şi al membrelor superioare poate fi indicat pe tot parcursul sarcinii. prin intermediul peretelui abdominal. a stazei venoase şi/sau limfatice. În ultimele luni ale sarcinii se poate indica masajul cefei şi al părŃilor superioare ale spatelui. 130 .

atunci când sânii se măresc peste măsură. Masajul se poate aplica pe cap. Se aplică numai la indicaŃia şi sub supravegherea medicului. fundul uterului ajunge la nivelul simfizei pubiene după 10 zile de la naştere. masajul abdomenului poate fi încheiat cu vibraŃia. după 2-3 săptămâni de la naştere. mai ales dacă parturienta prezintă tonus scăzut al musculaturii peretelui abdominal. dintr-o parte în alta. 131 . În această perioadă sunt contraindicate presiunile şi percutările de orice intensitate. din decubit dorsal. pentru liniştirea în stările de agitaŃie. pentru activarea circulaŃiei şi ca stimulant al metabolismului. Masajul este folosit în scop igienic. Masajul uterului constituie şi un control sigur al procesului de involuŃie al acestuia. iar pe membrele inferioare. Masajul abdominal poate fi executat zilnic.Manevrele se execută timp de câteva minute. destul de des în prima zi. la nevoie. iar în zilele următoare numai dimineaŃa şi seara. fricŃiuni şi frământări largi. Masajul general şi parŃial clasic poate fi început. din poziŃia şezând. mărimea şi locul său în pelvis. până când uterul capătă forma. se întăresc şi devin dureroşi. Masajul constă în manevrele uşoare de netezire. Masajul uterului se continuă zilnic. Cu scop liniştitor. În mod normal. pe gât şi pe membrele superioare. Masajul sânilor este indicat în primele zile de alăptare pentru deschiderea canalelor glandelor mamare. Masajul sânilor constă din neteziri executate de la bază spre vârful sânului (mamelon). Masajul abdomenului este permis numai după prima săptămână de lăuzie.

Dacă este necesar. ŞedinŃele de masaj se fac zilnic sau de 2-3 ori pe săptămână. folosindu-se manevre liniştitoare. 132 . ptoza unor organe abdominale. pentru combaterea tulburărilor circulatorii. masajul membrelor inferioare. cât şi pentru păstrarea formei şi a tonusului sânilor. cât şi terapeutic. se recomanda şi forme speciale de masaj. tulburări funcŃionale ale organelor din abdomen. Obiectivele masajului abdominal sunt tonifierea musculaturii abdominale şi stimularea funcŃiei organelor abdominale. În tratamentul unor afecŃiuni limitate ale Ńesuturilor şi organelor.3 MASAJUL FEMEII CARE ALĂPTEAZĂ Masajul general poate fi aplicat atât cu scopul de a linişti şi destinde femeia agitată. Masajul parŃial este indicat atât în scop igienic.10. Se recomandă mai ales : pentru combaterea oboselii. Masajul sânilor se indică atât pentru stimularea secreŃiei lactate. Masajul abdominal este indicat în următoarele situaŃii : insuficienŃa musculaturii peretelui abdominal. Masajul perineului se foloseşte mai ales în scop terapeutic. atunci când femeia este obosită. pentru stimularea reflexă a organelor din pelvis. al umerilor şi al spatelui . masajul cefei. masajul regiunii lombare. activarea circulaŃiei. se poate indica masajul local. cât şi cu scopul de stimulare a organismului.

executate pe faŃa anterioară a membrului superior şi pe deltoid. masajul va fi asociat cu mişcări corective. urmate de fricŃiuni uşoare executate cu părŃile moi ale degetelor şi ale palmelor. La aceasta vârsta. sugarul prezintă o uşoara hipertonie musculară. Se aplică o netezire insistentă pe faŃa plantară şi pe cea dorsală a piciorului.11. a toracelui şi a abdomenului. având grijă să fie ocolită cicatricea ombilicală. masajul copilului se asociază cu baia şi durează câteva minute. piciorului va fi Ńinut în poziŃia cea mai corectă. La vârsta de 1-3 luni. mai accentuată la nivelul flexorilor membrelor. iar în cazul piciorului strâmb. MASAJUL COPILULUI a) MASAJUL PÂNĂ LA VÂRSTA DE TREI LUNI În primele săptămâni. masajul se poate asocia cu gimnastica. Se execută neteziri uşoare şi ritmice de-a lungul membrelor superioare şi inferioare. prelungită şi pe gambă. în regiunea spatelui. Masajul trunchiului constă din manevre de netezire. de poziŃiei şi de funcŃionalitate motorie ale acestuia. mai ales atunci când copilul prezintă modificări de formă. În timpul executării masajului. 133 . Pe abdomen se aplică o netezire circulară pornind de la şanŃul inghinal drept spre cel stâng. Pentru combaterea poziŃiei de uşoară flexiune a membrelor se indica manevre relaxatoare de netezire şi fricŃiune. Netezirea va fi urmata de o fricŃiune uşoară cu vârful degetelor pe ambele feŃe şi margini ale piciorului. Masajul piciorului este important. pe faŃa medială şi posterioară a coapsei. iar la membrul inferior. pornind de la degete spre călcâi şi gleznă.

b) MASAJUL SUGARULUI ÎNTRE 3 ŞI 6 LUNI Masajul copilului va fi mai întins. Deoarece sunt agreate de copil. d) MASAJUL SUGARULUI ÎNTRE 9 ŞI 12 LUNI şi În această perioadă se execută aceleaşi manevre de masaj ca la vârstele anterioare. rulatul membrelor. e) MASAJUL COPILULUI MIC (1-3 ANI) Masajul constituie un mijloc important de îngrijire a copiilor. Manevrele de alunecare fricŃiune se execută în acelaşi mod ca şi în perioada precedentă. se indică manevrele stimulante. lente. folosindu-se în scop igienic. pot fi întărite. înviorătoare. fese şi pe părŃile laterale ale coapselor. iar manevrele de percutat pe spate. c) MASAJUL SUGARULUI ÎNTRE 6 ŞI 9 LUNI La această vârsta. După fricŃiune se poate aplica pe spate şi pe regiunile cărnoase un percutat uşor şi ritmic. dese şi înviorătoare. 134 . executat cu vârful degetelor. După necesităŃi. liniştitoare sau scurte. asociate cu gimnastica. În regiunea spatelui se pot executa şi alunecări lungi. se pot folosi manevre liniştitoare sau stimulante. dar şi terapeutic. la manevrele precedente se pot adăuga frământatul circular sau în cută la nivelul membrelor.

cu pulpa degetelor şi cu partea moale a palmei. Netezirea se aplica uşor şi ritmic pe piele. masajul poate fi aplicat asociat cu gimnastica. mai puŃin frământatul Ńesuturilor sub piele şi al muşchilor . în sens orar. Dintre procedeele principale de masaj se indică: netezirea. obosi sau înspăimânta copilul. netezirea se efectuează circular. stimulează schimburile nutritive. Manevra se poate executa în „cută”. lovire. presiunile puternice şi scuturările corpului. Frământatul va consta într-o strângere şi stoarcere uşoară între degete şi palmă a Ńesuturilor cărnoase. copilul doarme mai liniştit. iar funcŃiile vegetative devin mai echilibrate. După o şedinŃă de masaj aplicat corect. deoarece acesteia pot traumatiza. dar începând de la vârsta de 2-3 ani.Masajul igienic este utilizat în scopul păstrării şi îmbunătăŃirii sănătăŃii. cu baia sau în şedinŃe speciale. Procedeele folosite la masajul copilului mic sunt mai reduse ca număr şi au o tehnică mai simplă decât în masajul adultului. dar scurt şi vioi pe porŃiuni mici ale trunchiului şi membrelor. FricŃiunile se execută cu vârful. Pe abdomen. percutatul. Acest tip de masaj influenŃează sistemul nervos. plescăitul. 135 . Pentru masajul copilului mic se folosesc procedee simple şi uşoare. prelung si lent pe spate si membre. fricŃiunea. Sunt contraindicative procedeele dure de frământare. Deoarece pielea copiilor este fină. stimulării creşterii şi dezvoltării organismului copilului. activează circulaŃia sângelui şi a limfei. mai rar. sensibilă şi vulnerabilă. masajul capătă asemănări cu cel aplicat la adulŃi. La copilul mic. rulatul şi vibraŃiile. se va evita orice procedeu aspru şi brutal.

aparatului circulator şi a sistemului nervos. aparatului locomotor. atrofici şi iritabili.în lungul muşchilor. pentru înviorare sau lent. 136 . Pentru înŃelegerea importanŃei individualizării diferitelor proceduri de masaj în funcŃie de obiectivele terapeutice urmărite. ca manevră liniştitoare. Rulatul pe membre se poate efectua într-un ritm viu. PARTICULARITĂłI MORFOFUNCłIONALE NORMALE ŞI PATOLOGICE ALE STRUCTURILOR CARE POT FI INFLUENłATE DE MASAJ Toate manevrele de masaj atât cele fundamentale. am considerat necesar să prezint succint principalele particularităŃi morfofuncŃionale normale şi patologice ale structurilor influenŃate de masaj. iritabili sau sensibili. frământatul poate lipsi din masajul copiilor mai mici de 6-8 luni. încercuind membrele sau printr-o mişcare şerpuită. cât şi cele secundare. exercită influenŃe diferite asupra pielii. VibraŃiile se pot folosi ca manevre ajutătoare pentru mărirea eficacităŃii masajului. Aceste manevre sunt contraindicate la copiii sperioşi. 12. Percutările uşoare şi ritmice sau plescăitul pot fi aplicate la copiii mici sub forma unor atingeri ritmice pe abdomen pentru a provoca contracŃii musculare sau cu vârful degetelor pe spate şi pe părŃile cărnoase ale membrelor. al copiilor debili. Fiind o procedură mai puternică.

glande sudoripare. determinate mecanic sau reflex. epidermul mai conŃine o serie de celule cu prelungiri. nervi.matrice conjunctivă. unităŃi pilo-sebacee. Hipodermul este format din lobuli grăsoşi separaŃi prin travee de Ńesut conjunctiv. dermul. epidermul este constituit din cinci straturi: bazal. ParticularităŃi morfofuncŃionale ale pielii Pielea este cel mai mare organ al corpului uman. hipodermul. celula Merkel etc.epiteliu. În structura pielii mai există şi alte Ńesuturi. granulos.Ńesut grăsos. Are o greutate de 4-6 kg şi o suprafaŃă de 1. din profunzime spre suprafaŃă. cu excepŃia Ńesuturilor osos şi cartilaginos. Epidermul este un epiteliu stratificat şi cornificat.70-1. Este formată din trei straturi. celula Langerhans. spinos. într-o formă sau alta. ale masajului. muşchi.75 metri pătraŃi. cum ar fi melanocitul.12. 137 .1. mai conŃine vase de sânge. În cele ce urmează voi insista asupra acelora care sunt influenŃate de diversele metode de masaj şi care. care de la suprafaŃă spre profunzime sunt: • • • epidermul. Epidermul este separat de derm prin membrana bazală dermo-epidermică. Pielea prezintă funcŃii multiple mai mult sau mai puŃin specifice. celule şi fibre. lucios şi cornos. care conŃin vase şi nervi. Alături de elementul structural reprezentat de keratinocit. sunt responsabile de efectele locale sau generale. Dermul este un Ńesut conjunctiv format din substanŃă fundamentală.

acest proces cuprinzând fenomene degenerative asociate cu procese de sinteză. radiaŃii solare şi inhibată de vitamina A şi hormonii tiroidieni. presiune mecanică. pe o anumită zonă. urmate de ruperea legăturilor dintre acestea. Epiteliul cornos al epidermului bogat în keratină realizează protecŃia mecanică. dar. alcaline şi solvenŃi organici. Keratinizarea epidermului este o formă de diferenŃiere a keratinocitelor epidermice. este insolubilă în soluŃii apoase acide. acestea sunt celule cu prelungiri situate între keratinocitele bazale în matricea foliculului pilos din derm. fizică. este accentuată de estrogeni.1. DiferenŃele de culoare între pielea albă şi cea neagră se datoresc melanocitelor şi melanozomilor. corticosteroizi. FuncŃia de protecŃie. şi anume melanozomii. dar şi impermeabilitatea pielii la apă. antimicrobiană. termică. Keratina are o structură polipeptidică. Melanina este sintetizată de melanocite. Keratogeneza este controlată genetic. Fenomenele degenerative sunt reprezentate de alterări structurale ale keratinocitelor. ceea ce duce la separarea celulelor cornoase. extracte timice. Fiecare melanocit cedează pigmentul melanic la 36 de keratinocite din jur. b) Melanogeneza este procesul fiziologic de la nivelul pielii. a) Procesul de keratinizare. dar poate fi solubilizată de substanŃe denaturante concentrate. chimică. în urma căruia se produce melanina sau pigmentul melanic. Între cele două tipuri de piele nu există diferenŃe de densitate a melanocitelor. prin procese complexe. Sinteza keratinei are loc în celulele bazale ale epidermului. în 138 . Melanocitele conŃin organite specializate în sinteza melaninei.

mai numeroşi şi conŃin mai multă melamină. antifungic.pielea neagră. conŃine 99 % apă şi 1 % substanŃe dizolvate. interscapulară. precursor al vitaminei D etc.5. nazogeniană. b) SecreŃia sudorală este produsul glandelor sudoripare. epidermul şi se deschide la suprafaŃa pielii printr-un orificiu numit por. bicarbonat. au prelungiri mai numeroase. o proporŃie mare dintre ele conŃin melanină. iar melanozomii sunt mai mari. fiind mai numeroase la bărbaŃi. cu pH-ul de 4. prostaglandine etc. Sebumul este format dintr-un amestec de lipide. Ca. de radiaŃiile ultraviolete. Fe etc. Glandele sudoripare sunt răspândite neuniform pe suprafaŃa pielii. progesteron. dintre factorii care inhibă melanogeneza. Sudoarea este o soluŃie incoloră.5-5. metonieră. de estrogeni. K. Sebumul este produsul de secreŃie al glandelor sebacee ataşate foliculului pilos. Cl. I. sulfat. la marginea zonei piloase a scalpului. Ag etc. presternală. hipotonă. acidul ascorbic. Hg. ACTH. FuncŃiile de secreŃie şi de excreŃie ale pielii Aceste două funcŃii sunt asigurate de glandele sebacee şi sudoripare situate în piele. 2. 139 . P. Dintre compuşii minerali amintim: Na. melanocitele sunt mai mari. absorbŃia percutanată. Melanogeneza este stimulată de melanotropine (MSH) secretate de adenohipofiză. au densitatea cea mai mare pe palme şi tălpi. a) SecreŃia sebacee. Mg. Acestea sunt formate dintr-un glomerul secretor situat profund dermo-hipodermic şi un conduct sudorifer care traversează dermul. mirositoare. îndeplineşte următoarele roluri: barieră de protecŃie. amintim: tiamina. sprâncenoasă. Aceste glande sunt situate mai ales în anumite zone ale pielii: frontală. La om.

chimici. aminoacizi). FuncŃia de apărare a pielii este realizată de toate cele trei straturi ale acesteia. catecolaminele cresc secreŃia sudorală în timpul exerciŃiului fizic. factori hormonali: aldosteronul şi hormonul antidiuretic determină reabsorbŃia Na la nivelul canalului sudorifer. Rata sudoraŃiei influenŃează concentraŃia diferitelor substanŃe din sudoare: o rată crescută produce o eliminare mare de Na şi Cl şi mai redusă de K. enzime proteolitice etc. 3. iar cei neazotaŃi sunt reprezentaŃi de acidul lactic. Stresul caloric stimulează secreŃia sudorală. SecreŃia sudorală este controlată de factori extrinseci şi intrinseci. vitamine C. lactat şi uree. Factorii extrinseci mai importanŃi care controlează secreŃia sudorală sunt stresul caloric şi exerciŃiul fizic. bradikinină. B2. Pielea are rol atât în protecŃia organismului faŃă de factori mecanici. hormonii tiroidieni favorizează reabsorbŃia electroliŃilor. B6. de asemenea. ExerciŃiul fizic determină o creştere şi mai mare a sudoraŃiei maximale în mediul cald. fizici. glucoză. Dintre factorii intrinseci amintim: factori nervoşi. frunte şi axile răspund predominant la stimuli emoŃionali.Compuşii organici azotaŃi sunt: proteine şi substanŃe rezultate din degradarea acestora (uree. cât şi în realizarea funcŃiei de apărarea contribuie mai multe elemente: 140 . histamină. glandele sudoripare de pe palme. cu rol important. prostaglandine. sudoarea mai conŃine imunoglobuline. amoniac. acid uric. biotici din mediul extern. Prin evaporarea apei excretate la suprafaŃa pielii se împiedică supraîncălzirea corpului: evaporarea unui litru de sudoare duce la pierderea a 585 de kilocalorii. tălpi. creatinină.

Pielea are rol important în mecanismele de reglare hemodinamică. „filmul hidrolipidic superficial” (format din emulsionarea componetelor lipidice şi apoase produse de glandele sebacee şi sudoripare) are ca roluri: lubrifierea pielii. microbilor. are acŃiune antimicrobiană şi acŃiune de neutralizare a bazelor şi acizilor prin sisteme tampon: acid carbonic-bicarbonaŃi. prezenŃa stratului cornos care realizează protecŃie faŃă de factorii mecanici şi fizici. alături de rinichi. în plexurile vasculare bogate ale pielii pot stagna până la 30% din volumul sanguin circulant. 4. participând. structura dermului conferă pielii rezistenŃă la factori mecanici. În condiŃiile unei vasodilataŃii periferice generalizate.integritatea structurală a pielii. iar prin perspiraŃie insensibilă încă 300 ml. făcând-o rezistentă la acŃiunea factorilor fizici şi chimici. fungilor etc.lactaŃi. acid lactic. format din Ńesut adipos. Prin secreŃia sudorală se elimină aproximativ 1000 ml apă/zi. Rolul pielii în menŃinerea homeostaziei organismului Pielea are rol secundar în menŃinerea constantă a volumului apei din organism. „mantaua acidă” a pielii. 141 . are rol izolant termic şi mecanic şi constituie rezerva energetică a organismului. hipodermul. acŃiune antimicrobiană şi antifungică. controlează evaporarea apei. iar descuamarea continua a porŃiunii superficiale a acestuia duce la îndepărtarea mecanică a substanŃelor chimice. reprezentată de mediul acid de la suprafaŃă (pH între 4 şi 7). la eliminarea apei din organism.

unele au capacitate redusă de fagocitare. fie sub formă de corpusculi. FuncŃia senzorială a pielii La nivelul pielii. celule imunocompetente secretă mediatori care modulează reacŃiile imunitare şi inflamatorii. . Transferul substanŃelor chimice absorbite se face în circulaŃia 142 7. estrogeni. Următoarele celule fac parte din SIS: • • • • limfocitele T părăsesc sistemul circulator şi se infiltrează în pielea sănătoasă. FuncŃia de penetrabilitate a pielii Pielea este un înveliş protector. progesteron. impermeabile. Stimularea receptorilor cutanaŃi poate genera senzaŃii de atingere. cortizol. Căile de absorbŃie percutanată sunt reprezentate de stratul cornos al pielii. celule din structura acesteia jucând un rol important în cadrul sistemului imunitar. 6. care limitează pierderea de apă din organism. altele sunt celule imunocompetente etc. fie sub formă de terminaŃii nervoase libere amielinice. pielea are şi un rol dinamic în apărare. celulele dendritice prezentatoare de antigen. SIS (Skin Immune System) intervine cu precădere în recaŃiile de hipersensibilitate. FuncŃia imunologică a pielii În afară de faptul de rolul de barieră de tip mecanic faŃă de mediul înconjurător.Pielea are un rol important în metabolizarea unor hormoni: testosteron. se găsesc numeroşi exteroceptori. dar care permite intrarea selectivă a unor substanŃe chimice. durere. mastocitele conŃin în citoplasmă amine vasoactive.principala cale de absorbŃie. în toate straturile acesteia. dar şi de foliculul pilo-sebaceu şi ductul sudoripar. vibraŃie. variaŃie termică. 5. keratinocitele. care se eliberează în prezenŃa antigenelor specifice.

ca organ. cât şi rol mecanic. Grupurile musculare sunt aşezate în cadrul unui segment al corpului în lojă. permiŃând alunecarea muşchiului în timpul contracŃiei sau mobilizării segmentelor. sunt absorbite cel mai uşor. Fiecare fibră musculară este învelită de endomisium. care-şi are originea în perimisiumul intern. solubile atât în apă. Corpul muscular al fiecărui muşchi este alcătuit dintr-un număr variabil de fibre musculare şi din Ńesut conjunctiv. elementele vasculonervoase. Între epimisiumul unor muşchi şi al acelora vecini se pot produce aderenŃe. care blochează alunecarea muşchilor în timpul contracŃiei. cât şi în lipide. Structura şi organizarea funcŃională a muşchiului scheletic Muşchiul scheletic. 12. terŃiare). AbsorbŃia percutanată este influenŃată de temperatura şi hidratarea pielii. este constituit din două porŃiuni: pântecele muscular (corpul muscular) şi tendoanele aferente prin intermediul cărora acesta se inseră. creşterea acestora facilitând absorbŃia unor substanŃe. totalitatea acestor septe formează perimisiumul intern. împreună cu care ajung până la nivelul fibrelor musculare. Lipidele şi substanŃele liposolubile trec mai uşor.2. Moleculele mai mici. Din epimisium pornesc în interiorul copului muscular septe conjunctive. Mai mulŃi muşchi se grupează. delimitate 143 . care are atât rol protector. Un astfel de grup muscular este învelit de o fascie conjunctivă comună. Fiecare corp muscular este învelit de un manşon de Ńesut conjunctiv. asigurând adaptarea manşonului conjunctiv la variaŃia de lungime a fasciculelor musculare. de obicei cei sinergişti. comparativ cu substanŃele organice cu grupări hidrofile. secundare. care delimitează fasciculele musculare primare.sanguină. numit perimisium extern sau epimisium. Fibrele conjunctive ale perimisiumului intern sunt elastice şi dispuse în spirală şi oblic. nepermiŃând o întindere prea mare a muşchiului.

formând „microfibrila”. legate între ele prin punŃi transversale. cu o viteză mare. amplifică contracŃia abia perceptibilă. formează fibrila tendonului. Muşchiul este un organ foarte bine vascularizat. majoritatea capilarelor este închisă. modulează contracŃiile musculare brutale. mişcarea scade vâscozitatea ⇒ tixotropie. Astfel. În condiŃii de repaus. 144 . în afară de fibre de colagen şi elastină. cu o anumită viteză. 1 mm pătrat de suprafaŃă musculară are 2000 de capilare. acestea deschizându-se în muşchiul în activitate. moleculele de colagen se organizează în felul următor: trei molecule colagenice se aşază spiralat. Tendonul este organizat după acelaşi principiu ca şi corpul muscular. tendonul îndeplineşte trei roluri: transmite forŃa de contracŃie a muşchiului. Structura intimă a tendonului explică proprietăŃile fizice de care depind funcŃiile acestuia. Din combinaŃia proteoglicanilor cu apă rezultă un gel. în funcŃie de activitatea fizică. Dacă se forŃează întinderea unui tendon cu viscozitate crescută (⇒ redoare). Fibrele de colagen sunt dispuse paralel cu axul lung al tendonului. Din punct de vedere funcŃional. Fibra tendonului pleacă din perimisiumul muşchiului şi ajunge în structurile osoase profunde. există pericolul ruperii acestuia. care explică rezistenŃa unui Ńesut la întinderea acestuia. cu vâscozitate variabilă. Fibrele tendinoase sunt fibre de colagen şi de elastină. dar se deformează repede la forŃele de forfecare sau de compresiune. ceea ce explică rezistenŃa fără deformare la forŃele de tracŃiune în ax. RezistenŃa tendonului depinde de numărul şi de starea acestor punŃi transversale care unesc moleculele colagenice. Din punct de vedere structural.de septe intermusculare plecate din fascia segmentului şi care se inseră pe scheletul regiunii respective. şi din apă şi proteoglicani (matricea extracelulară). în funcŃie de nevoile energetice de moment. Tendonul mai este constituit. Un grup de microfibrile. trei „snopuri” se aşază în paralel. formând un „snop”.

InervaŃia muşchiului este asigurată de nervul muşchiului. căptuşit de membrana sinovială. manşonul care participă la menŃinerea suprafeŃelor articulare în contact. menŃionăm aparatul Golgi. Efectele terapeutice sunt de necontestat. Această arhitectură îi asigură ligamentului rolul de stabilizator al articulaŃiei în diversele direcŃii de mobilizare ale acesteia. cât şi corectitudine în execuŃia acestora. capsula prezintă orificii prin care sinoviala se invaginează sub musculatura periarticulară. care formează în interiorul muşchiului un plex intramuscular. Capsula articulară. atât o anumită ordonare a procedeelor sale. mecanoceptori. De asemenea şi tendonul este bogat inervat. care uşurează alunecarea tendoanelor şi a muşchilor în timpul mişcărilor. În anumite zone. este alcătuită dintr-un strat fibros. ObŃinerea efectelor favorabile ale masajului terapeutic necesită. extern. La nivelul acestor structuri se găsesc algoceptori. ligamentul nu este deformat de acŃiunea niciunei forŃe (forfecare. fusuri neuromusculare. cât şi sinoviala sunt bogat vascularizate şi inervate. 145 . La nivelul ligamentelor. Atât capsula fibroasă. astfel. dar şi proprioceptori. formând funduri de sac. burse sinoviale. compresie). cu rol important în mecanismul de feed-back al controlului motor. iar practica impune anumite rigori în executarea lui şi în ceea ce priveşte stabilirea “locului” masajului în programul complex de recuperare. tracŃiune.3. receptor specializat în reglarea contracŃiei musculare. Structura capsulei articulare şi a ligamentelor este aproape identică. capsula fibroasă este întărită de ligamente. 12. mixt. oblic şi spiralat. În unele zone. La nivelul corpului muscular există organe receptoare specializate: terminaŃii nervoase libere. fibrele colagenice sunt aşezate paralel.

17. Mosby Year Book. Mariana. Editura Cucuteni. Editura Medicală . Editura Didactică şi Pedagogică. Sănătate fără medicamente. Bucureşti. Editura Uniunii de Cultură Fizică şi Sport.. 15. Petrescu. Marie-Claude.. Cluj-Napoca. Gimnastica corectivă şi masaj. metodă.. Editura Medicală. 1994. I. Ivan. Cordun. Editura Axa. Drăgan. 6. Editura Art Design.. 1964. 1999. 1993. Bucureşti. Masaj– Automasaj. Practical Guide to Pregnancy and Delivery. 2000. Bucureşti. S. Bucureşti. Mijloace kinetoterapeutice în afecŃiunile abdomino-ginecologice. Cristina... Masajul – procedee tehnice. Ionescu. Masajul cu aplicaŃii în sport. Cultura fizica a mamei si copilului mic. Bucureşti.BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ 1. Drăgan. Bucureşti. efecte. Arias. Delahaye. 146 . 1995. Femeia şi cultura fizică. Editura Consiliului NaŃional pentru EducaŃie Fizică şi Sport. Fiziologie umană. Drăgan. 3. Fozza.F. Căprariu.. 4. Editura Tehnică. Cordun. Nicolaescu. Londra. Kinetologie medicală. Editura Medicală.S. I. I. Ionescu. 1994. Bucureşti. Bucureşti. Mariana. Editura Aquila.. F. C. Bucureşti. 14. Bucureşti. 2003.. 1993. 1993.. 7. Editura Caritas. Cultura fizică medicală. Ionescu. A. Bucureşti. Cordun. 1981. Bucureşti. O. şi colab. Ispas.. Bucureşti.. Bucureşti. 9. 12.E. Hăulică. I.. 2. A. 8... A. Editura Sport-Turism. 1980. Masaj – Automasaj – Refacere – Recuperare. 11. 5. 16. Editura All. NoŃiuni de semiologie medicală pentru kinetoterapeuŃi. Bucureşti. I. 1998. 1995. Herta . E.tehnici şi aplicaŃii în sport. 1980. Căprariu. V. Mariana. 1969. Masajul . 13. A. 10. Cartea viitoarei mame. Bucureşti. Mama şi copilul. Ionescu. aplicaŃii în sport. Editura Teora. 1963.

Editura Medicală. T.. 2003. C. Radovici.18. N. Bacău.. Robănescu. Bucureşti.. Editura Saint-Ruffine.. 1968. 30... Editura Bic All... 1981.. Pop. R.. Doina. Maisonneuve. Masaj şi Kinetoterapie. E.. Bucureşti. 31. A. V. Bucureşti. Editura Medicală.. Oradea. Editura Medicală. Masaj şi tehnici complementare. Editura Didactică şi Pedagogică. Popescu. Compendiu de reumatologie. Corectarea coloanei vertebrale. C. Al. Kory-Mercea. Tipografia UMF.. 32. J. Prişcu.. Paris. Editura Casa CărŃii de ŞtiinŃă. Cluj-Napoca. Marcu. D. V. 33. 1992. 20. Editura Robert Laffont. Costin. N. Fiziologia efortului fizic sportiv. 1997. I. Radovici. Niboyet. 1995. Marilena. Crăciun. Editura Plumb. 1998. Kiss. Bucureşti. 1998. MoŃet. Obraşcu. Editura Sport–Turism. E. 1985. 23. Editura Tehnică. Reeducarea neuromotorie. 147 . Bucureşti. Marcu.1993. Titieni. Editura Medicală. Gimnastica abdominală. Bucureşti. D. Vol. I. Bucureşti. 28. Îndrumător terminologic pentru studenŃii secŃiilor de kinetoterapie. II.. 1993. 2002. I. V. Editura Deşteptarea. Ionescu. L. 1994. A.. V. Bucureşti. Copil. Porter... Bucureşti. 1995.. H... Recuperarea medicală a sechelelor posttraumatice ale membrelor. Editura Didactică şi Pedagogică. 1997.. La pratique de la Medicine manuelle. 26. Le massage.. Ovezea. Papilian. Mârza. 2003. Bucureşti. Cluj-Napoca. Anatomia omului. 24. 34. Editura UniversităŃii. 21. Recuperarea neuromotorie prin mijloace kinetice. D. Sbenghe. Zamora. 25. Sălăgean. Curs de Balneofizioterapie şi Recuperare medicală. 29. Obstetrică fiziologică. Masajul terapeutic. 22. 19. Bacău. 1994. Chirurgie Vol I. D. Elena. P. Editura Bic All. 27.

Schmitz. Gimnastica Pilates pentru gravide. Recuperarea bolnavului hemiplegic. Obstetrică fiziologică şi patologică. Vol. L. Bucureşti. Editura Medicală. Bazele teoretice si practice ale kinetoterapiei. 38. 45. 1992. 1983. 44.. Editura Bic All. Bucureşti. Anatomie funcŃională. 1979.. Elena. 39. Recuperarea medicală la domiciliul bolnavului. Oradea. . 40. T. Enciclopedie La Rousse pentru părinŃi. Pentenfunda. Sbenghe. Bucureşti. Kory-Mercea. Zamora. 2002. terapeutică şi de recuperare. Semmelweis kiado.şi colab. Kinetologie profilactică.. Cluj-Napoca. Editura Risoprint. T. Editura Medicală. Petrache. 148 . Cluj-Napoca. Cluj-Napoca. Sbenghe. Anna. Editura Medicală. Sbenghe. Masaj medical. 1996... J. Anatomie funcŃională. T. Elena.D. Vol II. Vol I. Vlad. 1998. 1987. Bucureşti. 2000.35. 2002. Cluj-Napoca. Editura Aqvilla ′93. Editura Didactică şi Pedagogică. Editura Media Group All. I. Sobotta. Editura Medicală. Zamora. Editura Risoprint. 41. Zamora.1994.. Editura UBB... Vârtej. T. Crăciun. Bucureşti. Bucureşti. 46. Stroescu. 1999.. Sbenghe. Selby. Az ember anatomiajanak atlasza. Recuperarea medicala a bolnavilor respiratori. 43. Bucureşti. D. T. I.. 42. Elena. Recuperarea funcŃională în practica reumatologică. 37. Budapest.1997. Marilena. Editura Medicală. 47.. 36..

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful