ELENA ZAMORA DAN-DRAGOŞ CRĂCIUN

MASAJ MEDICAL
― PROCEDEE, METODICĂ, INDICAłII TERAPEUTICE―

EDITURA RISOPRINT CLUJ-NAPOCA • 2007

ISBN

2

Prof. univ. dr. Elena ZAMORA Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca Facultatea de EducaŃie Fizică şi Sport Medic primar balneofizioterapie şi recuperare medicală

Lector univ. drd. Dan -Dragoş CRĂCIUN Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca Facultatea de EducaŃie Fizică şi Sport Preşedintele Comisiei Antidoping FRF Medic specialist, master în Medicină sportivă

3

4 .

..... 22 EXERCIłII PENTRU ANTEBRAłE ŞI COATE................. V : INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA ORGANISMULUI ................................................ 20 EXERCIłII PENTRU DEGETE........................................... II : EXERCIłII DE MOBILIZARE A DEGETELOR ŞI A MÂINILOR PREGĂTITOARE PENTRU MASAJ..................................................................... 26 CAP.............................. 24 EFECTELE LOCALE ŞI GENERALE .......................... 11 LOCUL ŞI MOBILIERUL............................... 27 INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA łESUTULUI CONJUNCTIV .................................................................................................... I : CONDIłII ŞI REGULI PENTRU PRACTICAREA CORECTĂ A MASAJULUI ......... 21 EXERCIłII PENTRU PUMNI ......... 28 5 .............................................. 24 EFECTELE IMEDIATE ŞI TARDIVE ............ 13 REGULI CE TREBUIE RESPECTATE DE PERSOANA CARE DOREŞTE SĂ FIE MASATĂ ...................................................................................................................................... IV : EFECTELE FIZIOLOGICE ALE MASAJULUI .................................. 27 INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA PIELII ............. 19 CAP.......................................................... III : CONTRAINDICAłIILE MASAJULUI ......................................................CUPRINS INTRODUCERE....................................................................................................................................................... 15 SUBSTANłE FOLOSITE PENTRU EXECUTAREA MASAJULUI............................... 22 CAP.................................... 23 CAP................................................................................ 12 APTITUDINILE UNUI BUN MASEUR........... 9 CAP...........................

.. 78 MASAJUL łESUTULUI CONJUNCTIV ................................................................ 84 MASAJUL VASELOR ............ VI : PROCEDEELE DE MASAJ.................................... 90 MASAJUL TORACELUI ................... VIII : MASAJUL łESUTURILOR ŞI AL ORGANELOR ........... 67 MASAJUL MEMBRELOR SUPERIOARE............................................. 77 MASAJUL łESUTURILOR................................................ 62 o o o MASAJUL TRUNCHIULUI ....................................................... 72 MASAJUL GENERAL ..................................... 81 MASAJUL MUŞCHILOR ŞI TENDOANELOR.... 32 INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA łESUTURILOR ŞI ORGANELOR PROFUNDE ............... VII : MASAJUL PARłIAL ŞI GENERAL – TEHNICĂ.. 29 INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA CIRCULAłIEI SÂNGELUI ŞI A LIMFEI ................................... 61 MASAJUL PARłIAL ..................... 31 INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA SISTEMULUI NERVOS........ 51 INDICAłIILE MASAJULUI................................................... 88 MASAJUL GÂTULUI...............................INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA APARATULUI LOCOMOTOR......... 34 CAP........................................................................................................................................................ 76 CAP....................................................................... 87 MASAJUL CAPULUI.............. 85 MASAJUL NERVILOR.................................................................................................................................................................................. 77 o o o o MASAJUL PIELII ............................ 62 MASAJUL MEMBRELOR INFERIOARE ..................... 86 MASAJUL ORGANELOR PROFUNDE ............................................................................................................ 97 6 ............................................................................................................................................................................................ 94 MASAJUL ABDOMENULUI .................................. 60 CAP.................................................................... 37 PROCEDEELE SECUNDARE DE MASAJ.............................................................. 81 MASAJUL ARTICULAłIILOR .................................................................................................. 47 MASAJUL SPECIAL.......................................................................................................................................................... 36 PROCEDEELE PRINCIPALE DE MASAJ ......................................................................................................................

....................... 109 MASAJUL ÎN AFECłIUNILE REUMATISMALE AFECłIUNI TRAUMATICE ALE APARATULUI LOCOMOTOR.................................................CAP........................................................................ 130 MASAJUL FEMEII CARE ALĂPTEAZĂ............................................................ 104 AFECłIUNI REUMATISMALE CRONICE DEGENERATIVE ........................................................................................................................... 129 MASAJUL LĂUZEI ............ IX : o o o MASAJUL TERAPEUTIC..... 119 MASAJUL ÎN OBEZITATE ŞI CELULITĂ............................................................. 112 PAREZA ŞI PARALIZIA DE NEURON ............................................................................... PRE ŞI POST PARTUM ...................... 116 AFECłIUNI MUSCULARE............................... 129 MASAJUL ÎN TIMPUL SARCINII.... XI: MASAJUL COPILULUI ........... 114 AFECłIUNI CIRCULATORII ......... 136 PARTICULARITĂłI MORFOFUNCłIONALE ALE PIELII ..... 133 CAP...................................................... XII: PARTICULARITĂłI MORFOFUNCłIONALE NORMALE ŞI PATOLOGICE ALE STRUCTURILOR CARE POT FI INFLUENłATE DE MASAJ ............. 122 MASAJUL ÎN AFECłIUNI RESPIRATORII.................................................... 132 CAP................ 105 AFECłIUNI ALE TENDONULUI ........................................ 123 MASAJUL ÎN AFECłIUNI ALE PIELII........................... 137 7 ................................................. 109 AFECłIUNI ALE SISTEMULUI NERVOS PERIFERIC .......................... 125 CAP.... X: MASAJUL FEMEII...................... 99 AFECłIUNI REUMATISMALE CRONICE INFLAMATORII .........................................................

8 .

de scuturare a segmentelor etc.INTRODUCERE Masajul medical face parte din fizioterapie. Există numeroase aparate care însă nu pot înlocui mâna omului. după reguli metodice bine stabilite. În practică. masajul medical este o metodă terapeutică pasivă. de strângere şi stoarcere a Ńesuturilor. deoarece mâna omului dispune de multiple posibilităŃi de adaptare şi de perfecŃionare a mişcărilor. Procedeele de masaj se execută cu o anumită tehnică. de lovire ritmică pe părŃile cărnoase. 9 . Procedeele manuale sunt cele mai vechi. cu scopul de a influenŃa Ńesutul nervos şi muscular şi circulaŃia generală. Cu excepŃia automasajului. Masajul medical se poate face şi prin procedee mecanice. Prin termenul de masaj se înŃelege o grupare sistematică şi ştiinŃifică de manipulări executate manual asupra Ńesuturilor corpului uman. respectând toate condiŃiile de igienă şi urmând cu stricteŃe indicaŃiile sau contraindicaŃiile medicale. utilizânduse diverse aparate sau apa. care este mai bine executat cu aparate decât cu mâna. Procedeele manuale – manevre sau manipulări de masaj – constă din mişcări variate de alunecare a mâinilor la suprafaŃa corpului şi de presiune în profunzime. mai răspândite şi mai eficace forme de executare a masajului. fie cu ajutorul unor surse diverse de energie. Masajul mecanic se execută cu instrumente sau aparate mişcate fie cu mâna. se foloseşte numai masajul vibrator.

Aria de aplicare a masajului medical este destul de vastă şi. Masajul terapeutic poate fi indicat în : 10 . După ce am trecut în revistă tehnicile şi metodele de masaj. Rezultatele obŃinute prin masaj depind în mare măsură de folosirea unei tehnici corecte. de efectele locale şi generale ale masajului. parŃial sau general. în cadrul capitolului de masaj terapeutic. Masajul terapeutic. cu automasajul. acesta poate fi înlocuit. sunt: tegumentele. Ńesuturile şi organele profunde. cele mai frecvente afecŃiuni care beneficiază. vasele şi nervii. am prezentat. poate contribui la vindecarea sau ameliorarea multor afecŃiuni. părŃile moi ale corpului care sunt prelucrate prin masaj. În anumite cazuri. în parte. muşchii. de la suprafaŃă spre profunzime. medical. dacă este indicat în timp util şi aplicat corect. alături de alte forme de tratament. În ordinea dispoziŃiei lor anatomice. de durată mai scurtă sau mai lungă. Masajul – parŃial sau general – executat pe Ńesuturile de la suprafaŃa corpului mai este cunoscut sub numele de masaj somatic. Masajul poate fi superficial sau profund. atunci când masajul nu poate fi executat de o persoană pregătită. calmant sau stimulant. contribuie. combinat cu kinetoterapia. reprezintă unul din mijloacele de tratament fizioterapic care. straturile subtegumentare (Ńesut conjunctiv şi grăsos).Tehnica şi metoda de masaj variază în raport cu forma şi structura Ńesuturilor sau ale organelor pe care dorim să le masăm şi cu scopul pe care îl urmărim. alături de celelalte măsuri terapeutice la scurtarea timpului de recuperare a pacientului.

leziuni ale nervilor periferici. De asemenea.• • • • • • leziuni ale pielii şi ale structurilor conŃinute de aceasta. în beneficiul pacientului. există numeroase mijloace şi tehnici specifice kinetoterapiei. 11 . afecŃiuni ale sistemului circulator. • afecŃiuni neurologice centrale. Pentru aceasta este nevoie de: cunoaşterea temeinică a tehnicii masajului. asigurarea unor condiŃii optime de lucru. 1. care de nenumărate ori au posibilitatea de a îmbina. leziuni osoase. leziuni ale muşchilor şi ale tendoanelor. afecŃiuni organice etc. tehnicile de tratament prin exerciŃiul fizic cu masajul. CONDIłII ŞI REGULI PENTRU PRACTICAREA CORECTĂ A MASAJULUI Masajul este indicat şi se aplică cu scopul de a se obŃine cele mai bune rezultate. cunoaşterea influenŃelor masajului asupra organismului. articulare sau sechele ale acestora. care necesită masajul ca şi manoperă pregătitoare. Această carte se adresează în primul rând kinetoterapeuŃilor. cunoaşterea contraindicaŃiilor masajului. respectarea unor condiŃii de igienă.

duşuri şi instalaŃii sanitare. tapisată cu o pânză tare. care se acoperă cu un cearşaf alb. Banchetele şi scaunele de masaj vor fi astfel dispuse încât cei care lucrează să aibă spaŃiu suficient pentru a se putea mişca şi a se deplasa în voie în jurul acestora.1. numită sală sau cabinet de masaj. Bancheta are un cap. impermeabilă sau din material plastic. o sală de aşteptare.1. vopsită în alb. Mobilierul necesar pentru executarea masajului este constituit din: banchete de masaj. pentru a nu expune la răceli pe cei masaŃi. în sala de masaj nu trebuie să existe decât mobilierul simplu. temperatura aerului nu trebuie să coboare sub 20°C. o măsuŃă pentru scris şi un dulap. curat. dar nici nu trebuie să fie prea ridicată pentru a nu obosi pe maseur. o cameră de odihnă. strict necesar pentru executarea masajului. Masajul se poate executa pe o banchetă simplă de lemn. acesta va fi amenajat pe lângă cabinetul medical. să se poată face şi întreŃine cu uşurinŃă. existenŃa unei chiuvete cu apă curentă pentru spălatul mâinilor. curăŃenia sălii trebuie să fie perfectă. luminoasă. alături de sala de masaj să existe un vestiar. 12 . scaune sau taburete speciale. călduroasă şi bine aerisită. sala de duşuri.1 LOCUL ŞI MOBILIERUL Masajul se practică de preferinŃă într-o încăpere specială. care se poate ridica la nevoie. Încăperea trebuie să îndeplinească toate condiŃiile de igienă: să fie spaŃioasă. în serviciile de balneofizioterapie şi de recuperare medicală.

2 APTITUDINILE UNUI BUN MASEUR La baza profesiunii de maseur stau aptitudinile fizice şi psihice naturale. acestea se ridică şi se coboară. 70 cm lăŃime şi 70-75 cm înălŃime. 1. Segmentele sunt mobile şi se articulează între ele. se folosesc suluri. pentru a rezista cât mai mult la lucrul monoton şi de lungă 13 . de două tipuri: înalte sau joase. dar mai ales maseurul profesionist.Dimensiunile obişnuite ale banchetei sunt: 2 m lungime. Pentru sprijinul capului sau al membrelor în poziŃii favorabile pentru executarea masajului. trebuie să aibă o înălŃime medie sau puŃin deasupra mediei. Planul orizontal al acestor banchete este alcătuit din două segmente: unul anterior. să aibă o constituŃie robustă şi o abilitate manuală naturală. de aşi doza efortul. Un bun maseur trebuie să fie sănătos şi rezistent la oboseală. permiŃând culcarea şi aşezarea în poziŃii foarte variate. Sub capătul anterior are un segment mobil (înainte şi înapoi) care serveşte la sprijinul picioarelor. Există banchete speciale de masaj. perne sau saci de nisip de diferite mărimi. mai lung. concentra şi orienta repede în orice situaŃie. tehnica şi metodele de masaj se învaŃă şi se desăvârşesc prin practică. la cele joase din poziŃia şezând pe un taburet. de a se adapta. la cele înalte se lucrează din poziŃia stând. capacitatea de se încorda şi relaxa cu uşurinŃă. o bună mobilitate articulară.1. mai scurt şi altul posterior. o musculatură bine dezvoltată. Oricine practică masajul.

dar puternică la nevoie. Deoarece poate fi pus în situaŃia de a lucra mai multe ore. maseurul va reuşi să obŃină rezultate mai bune prin îndemânare şi nu prin forŃă. moale şi uscată. organice sau psihice. insuficienŃa musculară sau musculatura dezvoltată în exces. Printr-o bună pregătire fizică generală şi printr-un antrenament profesional metodic. în special a celor ale aparatelor respirator şi cardiovascular. să fie largi şi cărnoase. pielea de pe palme să fie caldă. pentru a nu le obosi şi vor fi intercalate mici pauze după fiecare regiune sau segment masat.durată. după fiecare subiect şi oră de lucru. asimetriile feŃei. transpiraŃie exagerată a palmelor. Mâinile maseurului trebuie să aibă o mărime potrivită. neforŃat. debilitatea şi anemia. renal. fără grabă şi cu cheltuială minimă de energie: mâinile vor fi folosite pe rând. Lucrând cu mâna moale şi mobilă. deficienŃele motrice. cicatrice. pe lângă forŃă şi rezistenŃă. defectele nasului şi gurii. degetele să fie suple şi abile. defecte inestetice. Maseurului i se cer un auz fin. 14 . obezitatea. leziunile sau bolile cronice ale tegumentelor: eczeme. supleŃe şi îndemânare în lucru. Pentru a rezista la oboseală. maseurul va ajunge să capete. dar mai ales un simŃ perfect al pipăitului. o vedere bună. ritmic şi uniform. maseurul trebuie să se asigure de buna funcŃionare a organelor. bolile aparatelor respirator. ulcere. Mâna maseurului trebuie să fie “uşoară”. digestiv. Sunt contraindicate pentru această profesiune deficienŃele fizice. cardiovascular. maseurul trebuie să stea şi să acŃioneze cu calm. Pentru profesiunea de maseur sunt nepotrivite o înălŃime a corpului prea mare sau prea mică. deformaŃiile corpului.

unghiile sunt tăiate foarte scurt. Mâinile trebuie spălate înainte şi după fiecare şedinŃă. despre funcŃiile organismului sănătos şi despre semnele cele mai frecvente şi mai caracteristice ale unor stări patologice. Este necesar ca maseurul să-şi însuşească cunoştinŃe de bază despre forma şi structura corpului. masajul se aplică direct pe piele.1. În majoritatea cazurilor.Maseurul trebuie să acorde o atenŃie deosebită curăŃeniei corpului şi a îmbrăcămintei sale. 1. Maseurul trebuie să procedeze cu mult tact şi îngăduinŃă.3 REGULI CARE TREBUIE RESPECTATE DE PERSOANA CARE DOREŞTE SĂ FIE MASATĂ Aceasta trebuie să respecte câteva reguli elementare de igienă individuală. nu poartă inele. brăŃări (îl stânjenesc în muncă sau irită şi lezează pielea celui masat). Aceste cunoştinŃe îl ajută să înŃeleagă importanŃa efectelor pe care le poate obŃine prin masaj. să lucreze mai sigur pe sine şi cu mai mare eficacitate. în relaŃiile cu persoanele pe care le masează. Nu va folosi parfumuri şi pomade cu miros puternic. cu mâneci scurte). nu va fuma şi nu va folosi băuturi alcoolice. cu discreŃie şi conştiinciozitate. Se va îmbrăca într-o uniformă albă lavabilă (pantaloni lungi şi bluză largă. îi înăspresc sau lezează pielea palmelor. Una dintre primele reguli este curăŃenia corpului şi a îmbrăcămintei. Va evita muncile fizice grele şi sporturile care-l obosesc. pentru a evita transmiterea germenilor patogeni de la o persoană la alta. Înaintea şedinŃei se scot hainele de pe regiunea ce urmează să fie masată şi cele care 15 .

cu răni sau inflamaŃii. PărŃile masate vor fi acoperite cu un cearşaf sau prosop înainte de a continua masajul. sentimentele de pudoare ale fiecăruia. încât să se termine cu cel puŃin o jumătate de oră înaintea meselor principale. pe cât posibil. în general. 16 . pentru cel care va fi masat se caută poziŃii de repaus fiziologic şi de destindere psihică. Numeroase boli de piele se pot transmite prin masaj de la o persoană bolnavă la alta sănătoasă. în aşa fel.stânjenesc circulaŃia sângelui. Cel masat este sfătuit să păstreze în timpul şedinŃei o poziŃie de repaus. Masajul se aplică. pe cei pe care îi masăm. iar pentru executant poziŃiile de lucru cele mai potrivite pentru a lucra liber. cât şi pentru maseur. mai mult decât este necesar. Nu trebuie să-i dezbrăcăm. pe porŃiuni bine delimitate ale corpului. Pentru a face cât mai accesibile părŃile ce vor fi masate şi pentru a aplica manevrele de masaj în condiŃii tehnice cât mai bune. respiraŃia şi mişcările segmentelor sau îl împiedică pe maseur să execute în voie manevrele necesare. ŞedinŃele de peste zi se fixează la 2-3 ore după masă sau. cu musculatura relaxată şi să evite orice încordare fizică sau psihică. uşor şi nestingherit. Masajul nu se poate aplica pe pielea neîngrijită sau bolnavă. se vor alege poziŃiile cele mai favorabile atât pentru cel care va fi masat. Oricine se prezintă la un masaj trebuie să-şi satisfacă mai întâi nevoile de evacuare a intestinului şi a vezicii urinare. Orele cele mai potrivite pentru masajul igienic sunt cele de dimineaŃă. pentru a nu le expune corpul la răceli şi pentru a menaja. În principiu.

care asigură corpului o suprafaŃă mare de sprijin. Maseurul poate lucra din poziŃia stând sau şezând pe un scaun. ridicat la 20°-30° şi cu tălpile sprijinite pe planul anterior al banchetei.PoziŃiile cele mai odihnitoare sunt cele de decubit sau şezând rezemat. cu 20°-30°. cu faŃa în jos. culcat rezemat şi şezând rezemat. gâtului şi al membrelor superioare se poate executa din decubit dorsal sau din şezând rezemat pe planul cel lung al banchetei. ridicat la 70°-80°. planul cel scurt al banchetei. Pentru masajul părŃilor posterioare ale corpului este indicată poziŃia de decubit ventral. Cele mai bune condiŃii de lucru le oferă banchetele speciale de masaj. Lucrând pe un scaun mai înalt şi folosind greutatea trunchiului sau a membrelor superioare în timpul executării manevrelor de masaj. cu capul sprijinit mai sus decât trunchiul şi cu braŃele întinse pe lângă corp. cu membrele superioare şi inferioare în uşoară flexiune. Masajul membrelor inferioare se poate executa din poziŃia culcat. cu capul întors într-o parte. Pentru masajul părŃilor anterioare ale corpului este recomandată poziŃia de decubit dorsal. Masajul capului. 17 . permite relaxarea musculaturii şi lasă respiraŃia liberă. executantul îşi economiseşte energia. Pentru relaxarea muşchilor posteriori ai gambelor şi coapselor se poate ridica puŃin. O poziŃie mai comodă este culcat rezemat pe planul cel lung al banchetei. ridicat într-o poziŃie de 40°-50°. cu membrele inferioare în uşoară flexiune din şold şi din genunchi. cu coapsele sprijinite pe planul cel scurt al banchetei.

acestea trebuind să fie adaptate caracterelor anatomofuncŃionale ale fiecărei părŃi a corpului şi necesităŃilor fiecărui caz.Efectele masajului depind în mare măsură de felul în care sunt orânduite şi îmbinate între ele diversele procedee tehnice. După şedintele lungi de masaj. cu caracter pregătitor şi progresează încet în amplitudine şi forŃă. Masajul local poate dura 10-15 minute. care scurtează şedinŃa. care prelungesc durata masajului. O serie minimă nu poate fi mai mică de 10-12 şedinŃe. care poate să dureze de la 10-15 minute până la 30 de minute. fie de contraindicaŃii ale masajului. Durerile. dacă este bine executat. contracturile. Masajul se începe prin manevre ample. şedinŃa încheindu-se cu manevre largi. cât şi pentru cel masat. semnele de nelinişte şi de încordare pe care le trădează cel masat sunt cauzate fie de executări defectuoase. alteori sunt preferate manevrele scurte. liniştitoare. până ce ating intensitatea necesară. Uneori sunt utile manevrele lente şi uşoare. jena. intense şi vii. 18 . Intensitatea şi durata manevrelor depind de sensibilitatea celui masat. Durata şedinŃei de masaj variază după preferinŃe şi necesităŃi. apare uneori nevoia de odihnă şi de linişte. mai ales după cel general. cel regional 15-30 minute. iar cel general 30-60 minute. dar efectele acestuia slăbesc treptat în orele care urmează. Pentru a obŃine efecte de durată este nevoie de un număr mai mare de şedinŃe executate în serie. deoarece devine obositoare atât pentru masor. ŞedinŃa de masaj nu trebuie să depăşească durata de o oră. suple şi uşoare. Efectele masajului se simt chiar după prima şedinŃă. apoi încep să scadă treptat.

Dintre pulberile minerale. 1. lichidele şi substanŃele grase. nu se alterează şi poate fi păstrat mult timp. care cresc eficacitatea masajului. 19 . efectuând manevre egale ca amplitudine. o fac mai netedă şi mai alunecoasă. de preferinŃă.1. Pulberile folosite la masaj sunt de origine animală sau vegetală. mai practică şi igienică este pudra de talc.Numărul şi frecvenŃa şedinŃelor dintr-o serie este determinat de necesităŃile individuale. Atunci când doi executanŃi masează o singură persoană. aplicate pe piele. cu mişcări de relaxare sau alte exerciŃii fizice. cu gimnastica respiratorie.4 SUBSTANłE MASAJULUI FOLOSITE PENTRU EXECUTAREA Pentru executarea masajului se folosesc substanŃe care. să fie înlocuite prin automasaj. Masajul terapeutic face parte din complexul tratament recuperator şi se asociază. Masajul se poate asocia cu mobilizarea metodică a articulaŃiilor. Masajul executat cu ajutorul lichidelor se numeşte masaj “umed”. nu murdăreşte pielea. care s-a adaptat la particularităŃile cazului. cât şi pe zona care urmează a fi masată. adică să lucreze simetric şi simultan. Cele mai utilizate sunt pulberile fine. manevrele acestora trebuie să fie identice. SubstanŃele utilizate se întind atât pe palmele executantului. sens şi intensitate. Se recomandă ca şedinŃele să fie rărite spre sfârşitul seriei şi eventual. Se recomandă ca şedinŃele de masaj dintr-o serie să fie executate de aceeaşi persoană. cea mai bună. cu agenŃi fizici naturali sau artificiali. Talcul nu atacă Ńesuturile şi nici nu se combină cu alte substanŃe chimice.

absorbind secreŃiile şi alte impurităŃi. se folosesc. mai des. SubstanŃele grase cele mai utilizate sunt vaselina pură. untdelemnul. În acestea sunt cuprinse şi substanŃe medicamentoase: antiseptice. soluŃiile şi uleiurile pot fi combinate între ele după diferite formule. lanolina. acestea. 20 . vasodilatatoare. uscată şi nepăroasă.ci o curăŃă. soluŃii medicamentoase sau apă de săpun. excitante sau calmante. este bine să se renunŃe la aceste substanŃe şi să folosim un masaj denumit “uscat”. SubstanŃele grase sunt îndepărtate de pe piele după fiecare masaj. Glicerina este mai rar indicată. uleiul de cacao sau amidon. prin spălare cu apă caldă şi săpun sau prin ştergere cu un tampon îmbibat în alcool diluat. La fel se execută masajul atunci când pielea nu tolerează nici un fel de mijloace de alunecare. soluŃii alcoolizate. parafina lichidă. căzând împreună cu Dintre lichide. deoarece irită pielea. antiinflamatorii. Dacă pielea pe care o masăm este netedă. Pulberile. untura.

care începe de la degetul mic spre cel mare şi apoi. invers. fiecare deget în parte. Mişcări active şi pasive ale fiecărui deget. Cu palma aplicată pe o suprafaŃă plană. Mişcarea se poate executa simultan şi alternativ şi se repetă. unul după altul. 2. Întorcând mâna cu palma în sus. într-o mişcare continuă. executate amplu şi în ritm rapid. flexiuni şi extensiuni. apoi se extind şi se depărtează între ele. Degetele mâinilor se flexează toate odată în pumn strâns. 21 . abilitatea şi adaptabilitatea acestora la necesităŃile tehnice ale masajului se pot îmbunătăŃi. EXERCIłII DE MOBILIZARE PREGĂTITOARE A DEGETELOR ŞI A MÂINILOR PENTRU MASAJ SupleŃea şi forŃa mâinilor şi a degetelor. Tensiunile finale pot fi accentuate prin presiunea reciprocă a degetelor ambelor mâini. la început rar. ridicăm pe rând în extensiune fiecare deget. apoi le ridicăm pe toate împreună. pentru antebraŃe se fac exerciŃii de pronaŃie şi de supinaŃie. mişcări de lateralitate şi mişcări în cerc. flexăm activ fiecare deget şi apoi pe toate împreună. Pentru degete şi pumn se fac flexiuni şi extensiuni. Fiecare deget se mişcă activ sau este mişcat pasiv în toate sensurile. iar pentru cot. cu tensiuni active finale.2. urmărind să amplificăm mobilitatea prin tensiuni finale. întinderea şi depărtarea degetelor. Cu degetele încleştate se execută extensiuni cu tensiuni finale.1 EXERCIłII PENTRU DEGETE Îndoirea. prin exerciŃii pregătitoare constând în mişcări active şi pasive. apoi din ce în ce mai repede. Se îndoaie în palmă şi apoi se întinde. mai ales la începători. strângându-le cu putere în palmă.

Mişcarea se poate amplifica. 2. depărtând sau apropiind între ele coatele sau ducând mâinile într-o parte şi în cealaltă. într-un ritm din ce în ce mai viu. cu o mână sau cu ambele. mişcările se execută liber şi rapid. Extensiunea accentuată a pumnului se execută din poziŃia cu palmele lipite una de alta. 22 . ajutând-o cu mâna cealaltă. înapoi sau lateral. Ńinute cu degetele în sus. Îndoirea laterală din pumn. depărtate sau lipite. Din poziŃia cu mâinile lipite pe partea lor dorsală. Mişcarea se execută cu o mână sau cu ambele mâini. Flexiuni şi extensiuni din coate. se execută cu palmele faŃă în faŃă. mai ales. în sens medial sau lateral. Ńinute pe orizontală în faŃă. Se execută mişcarea în “8”. apoi alternativ. se duc înainte. executate simultan sau alternativ. în flexiune şi extensiune. cu degetele întinse sau strânse în pumn. executate simultan sau alternativ.Degetul mare se exersează separat prin mişcări active.2 EXERCIłII PENTRU PUMNI Flexiunea şi extensiunea pumnului se execută activ. cu degetele întinse sau uşor flectate. simultan sau alternativ.3 EXERCIłII PENTRU ANTEBRAłE ŞI COATE PronaŃii şi supinaŃii active. pasive şi cu rezistenŃă. în opoziŃie. abducŃie şi adducŃie şi. 2. la început cu amândouă mâinile deodată. în ambele sensuri. CircumducŃia pumnilor se poate executa cu degetele întinse sau îndoite. cu tensiuni finale. simultan sau alternativ.

În flexiune se poate executa pronaŃia; în extensiune se execută supinaŃia.

3. CONTRAINDICAłIILE MASAJULUI

ContraindicaŃiile masajului sunt cele generale care se aplică tratamentelor cu agenŃi fizici: bolile infectocontagioase acute, bolile venerice în stadiul acut şi în faza de contagiozitate, stările caşectice indiferent de cauza acestora, bolile parazitare, bolile organice decompensate sau la limita decompensării, hemoragiile repetate, unele psihopatii, narcomaniile, alcoolismul cronic, sarcina. Masajul mai are contraindicaŃii legate direct de zonele supuse masajului: bolile pielii de natură inflamatorie sau parazitară, plăgile, supuraŃiile, erupŃiile, eczemele ; abcesul, flegmonul, artrita supurată, osteita, osteomielita ; fragilitatea vasculară, de diverse etiologii ; tumorile. În masaj mai apar o serie de restricŃii de natură tehnico-metodică. Astfel, la începutul şedinŃelor de masaj se produc unele reflexe de apărare, care se manifestă sub forma unor încordări nervoase, a unor contracturi musculare şi a altor semne de intoleranŃă. Când aceste fenomene sunt prea intense, trebuie să renunŃăm la aplicarea masajului. Masajul poate fi o cauză de oboseală şi de enervare pentru persoanele care nu cunosc bine tehnica, sunt lipsite de forŃă şi supleŃe, de

23

antrenament şi de experienŃă; masajul poate deveni o metodă plictisitoare şi obositoare pentru cei lipsiŃi de răbdare, perseverenŃă, voinŃă şi energie. În toate cazurile în care masajul produce mai mult efecte negative sau incerte, decât pozitive şi sigure, trebuie să renunŃăm la aplicarea acestuia. Masajul executat corect şi repetat conştiincios o perioadă lungă de timp, dă organismului o senzaŃie de bine, de sănătate, de vigoare şi de vioiciune.

4. EFECTELE FIZIOLOGICE ALE MASAJULUI

Efectele masajului asupra organismului sunt multiple. Aceste efecte pot fi clasificate după mai multe criterii.

4.1 EFECTE LOCALE ŞI GENERALE

Efectele locale sunt în general datorate acŃiunii factorului mecanic. AcŃionând asupra tegumentelor şi a glandelor sudoripare, masajul creşte eliminarea permanentă şi importantă a lichidelor de stază. Hiperemia produsă duce la o irigare mai bună a pielii şi a Ńesuturilor subiacente, favorizând astfel şi nutriŃia tisulară. Prin manevrele de masaj se deschid multe capilare, care ajung la 2500/mm2, faŃă de cele 200 deschise în mod obişnuit, rezultând fenomenul de capilarizare tisulară. Masajul are o acŃiune deosebită asupra structurilor colagene şi elastice ale tegumentului, inducând absorbŃia spectaculoasă a unor fibroze, miogeloze, hipertrofii cutanate sau aderenŃe. Masajul modifică presiunea intratisulară, favorizând procesele de difuziune prin membranele celulare. 24

Astfel, în Ńesutul subcutanat aceasta poate creşte de la 90 mm Hg la 220 mm Hg; după un masaj profund, la nivelul vastului lateral al coapsei, această presiune creşte de la 100 mm Hg la 300 mm Hg, observându-se şi o creştere a temperaturii cutanate cu 2°C. Netezirea produce o scădere a presiunii intramusculare şi pare a fi manevra de elecŃie pentru relaxare. După masaj se observă o mai bună utilizare a O2 la nivel tisular şi o epurare mai energică a cataboliŃilor locali. Eliberarea de histamină şi heparină prin degranularea mastocitară acreditează masajul ca fiind foarte util în tratamentul şi profilaxia aterosclerozei. SubstanŃele histaminice produc eritem şi cresc irigaŃia sanguină, dar, în cantităŃi prea mari induc procesul de osteoporoză. Histamina, heparina şi o serie de alŃi produşi ai denaturării proteice locale sunt responsabile, în parte, şi de efectele generale ale masajului. Masajul accelerează procesele de resorbŃie şi de regenerare la nivelul Ńesuturilor inflamate aseptic. Ca rezultat al acestor acŃiuni conjugate se ameliorează

simptomatologia algică, iar hipertoniile şi contracturile musculare scad, indiferent de cauza lor. Efectele generale. Acestea au la bază mecanismul reflex, care se declanşează prin stimularea exteroceptorilor din tegumente şi a proprioceptorilor din muşchi, tendoane, capsule articulare. La nivelul acestora iau naştere prin stimularea cu diverse intensităŃi a receptorilor, impulsuri care ajung, pe căile ascendente, la sistemul nervos central; de aici pornesc impulsuri spre diverse sisteme şi organe, influenŃându-le funcŃia. Un rol important în efectele generale îl au mediatorii chimici eliberaŃi la nivelul tegumentelor. 25

4. tehnica şi intensitatea procedeului de masaj folosit. dar şi de natura. Apar după încetarea acŃiunii mecanice.2 EFECTE IMEDIATE ŞI TARDIVE Efectele imediate sunt strâns legate de natura. • efecte favorabile asupra stării generale a bolnavului. efectele generale ale masajului sunt: • stimularea funcŃiilor aparatelor cardiovascular şi respirator. acŃionând prin masaj asupra acestor zone se acŃionează reflex asupra funcŃiilor organelor profunde. după ce această acŃiune a încetat. În urma masajului vibrator al toracelui creşte cantitativ şi se fluidifică secreŃia bronşică. creşte peristaltismul şi se stimulează secreŃiile intestinale.În esenŃă. 26 . • influenŃarea funcŃiilor organelor interne afectate care se manifestă prin senzaŃii dureroase ale peretelui toracic sau abdominal (zone Head). Aceste efecte se produc şi Ńin tot timpul cât durează acŃiunea masajului. dar scad şi dispar destul de repede. În masajul “periostal” se întăreşte tonusul pereŃilor organelor cavitare. • creşterea metabolismului bazal. fie în profunzime sau la distanŃă. în mod secundar fie în regiunea masată. Efectele tardive sunt reacŃii lente care se produc încet. cu îmbunătăŃirea somnului şi îndepărtarea oboselii musculare. se menŃin un timp mai îndelungat şi dispar mai lent. sensibilitatea şi întinderea Ńesuturilor masate.

cât şi efecte obŃinute pe cale reflexă. prin acŃiunea sa mecanică. VasodilataŃia activă reflexă. Prin creşterea calităŃii structurilor colagene şi elastice ale dermului. calmante. se traduce prin hiperemie locală (roşeaŃă). Favorizează trecerea sângelui din vasele cutanate şi subcutanate în torentul circulator. În continuare. INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA ORGANISMLUI 5. prevenind astfel tendinŃa fiziologică de hipermineralizare a fibrelor elastice care se încarcă progresiv cu calciu. stimulatoare sau inhibitoare.3 EFECTE EXCITANTE ŞI CALMANTE Masajul poate exercita asupra organismului efecte excitante.1 INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA PIELII Masajul exercită asupra pielii şi a funcŃiilor acesteia atât influenŃe directe. în concordanŃă cu intensitatea stimulilor. ajutând detoxifierea organismului. 27 . masajul ajută resorbŃia parŃială sau totală a cicatricelor sau induraŃiilor cutanate fibroase. care determină creşterea elasticităŃii pielii. vă prezentăm efectele masajului asupra pielii: Favorizează procesele de eliminare a sudorii şi a secreŃiilor sebacee. 5.4.

28 . stimulează noi diferenŃieri bazale. Prin mecanism reflex: activează circulaŃia sângelui. influenŃează metabolismul. masajul ducând la scăderea stratului adipos.stimularea penetrabilităŃii cutanate a unor medicamente. Favorizează lipoliza. nodulii fibroşi sau scleroşi.2 INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA łESUTULUI CONJUNCTIV Prin subcutanat: acŃiunea directă. mai buna nutriŃie a pielii. activează resorbŃia infiltratelor patologice (aseptice). mecanică. masajul ‚Ńesutului celular întreŃine supleŃea şi măreşte rezistenŃa fibrelor conjunctive şi elastice. Favorizează într-o oarecare măsură funcŃia respiratorie a pielii. dezagregă celulitele. scurtând timpul necesar reînnoirii epidermei şi ameliorând astfel proprietăŃile fizice ale pielii. InfluenŃează reflex termoreglarea. Favorizează exfolierea celulelor cornoase. ajută la desfacerea aderenŃelor. influenŃează favorabil procesul de vindecare şi de formare a cicatricelor. 5. funcŃiile neurovegetative etc.

cât şi reflex. Prin presiune şi relaxare se influenŃează tonusul şi elasticitatea. Masajul influenŃează favorabil muşchii atrofici. induc în muşchi o stare de relaxare. Prin manevre de stoarcere se activează circulaŃia în capilarele şi venele muşchiului. se deschid capilarele de rezervă. După efort.5. traumatizaŃi. creşte debitul circulator local. Efectele stimulante se induc prin manevre scurte. detaşând fiecare muşchi sau grup de muşchi de planurile profunde prin insinuarea 29 . Ńesuturile moi periarticulare şi chiar periostul. centripete.3 INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA APARATULUI LOCOMOTOR Masajul influenŃează favorabil muşchii. paretici. structurile aparatului locomotor. Masajul muşchilor influenŃează atât direct. tendoanele. Efectele masajului asupra sistemului muscular sunt stimulante. cu intensitate progresiv crescândă. excitant. executate într-un ritm viu. uşor. capsulele articulare. excitabilitatea şi contractilitatea fibrelor musculare. contracturaŃi. tecile sinoviale. prin acŃiunea mecanică a manipulărilor. Aceasta se datorează acŃiunii mecanice şi reflexe a masajului. liniştitor. Se încearcă “modelarea” muşchiului în forma sa. Aceste proprietăŃi sunt stimulate prin manevre rapide. intense. atrofici sau neantrenaŃi. aponevrozele. relaxante şi decongestive. Manevrele de masaj executate lent. masajul accelerează îndepărtarea oboselii musculare şi refacerea resurselor energetice ale muşchilor. fasciile. aplicate muşchilor hipotrofici.

Prin masaj se combat aderenŃele. sinoviala şi cartilajul articular sunt influenŃate prin stimularea circulaŃiei sanguine şi a terminaŃiilor nervoase din Ńesuturile periarticulare. Aceste efecte sunt evidente atunci când se aplică pe muşchii solicitaŃi de efort. Masajul articular łesuturile moi periarticulare. mâinile alunecă rapid. Ajută la resorbŃia revărsărilor de lichide seroase sau sânge din cavitatea articulară sau din bursele seroase periarticulare. Masajul anexelor muşchilor Are ca scop întreŃinerea supleŃei acestor formaŃiuni. oboseala musculară intensă putând fi înlăturată în 5 minute de masaj.degetelor în interstiŃiul muscular şi presarea simultană a maselor musculare cu feŃele palmare ale mâinilor. după care se prind strâns masele musculare cărora li se imprimă o mişcare de jos în sus. depozitele patologice periarticulare. În tratamentul tulburărilor de mobilitate. retracturile. neînsoŃite de presiuni. centripet. În felul acesta. masajul articular este necesar pentru pregătirea articulaŃiei înaintea exerciŃiilor de mobilizare metodică. ajutând la păstrarea sau recuperarea mobilităŃii normale. 30 . blânde. Efectele decongestive se induc prin manevre blânde. Efectele relaxante se induc prin manevre lungi. cicatricele şi toate sechelele artritelor şi periartritelor. se rup aderenŃele care determină retractura muşchiului şi se înlătură staza venoasă şi limfatică determinate de inactivitate. ducând la scăderea excitabilităŃii şi a contractilităŃii musculare. prin activarea circulaŃiei şi prin influenŃa exercitată asupra terminaŃiilor nervoase din aceste structuri.

pe când cel viguros are efecte hipertensive. scăzând efortul cordului. InfluenŃa masajului asupra circulaŃiei este datorată în primul rând acŃiunii mecanice. se recomandă precauŃie în cazul pacienŃilor cu insuficienŃă cardiacă dreaptă şi globală.inflamaŃiilor şi traumatismelor ligamentelor. Ajută la golirea venelor şi a capilarelor. prin efecte 31 . Diminuă staza şi tensiunea din Ńesuturi. entorselor . Manevrele de masaj efectuate centripet. sângele din vase şi limfa fiind împins spre inimă. Uşurează circulaŃia sângelui în artere. Deci. Masajul influenŃează circulaŃia arterială şi arteriolară: fluxul sanguin creşte ca urmare a creşterii debitului sistolic. pe lângă efectele hiperemice locale. Masajul hiperemiante. luxaŃiilor şi fracturilor. în sensul circulaŃiei de întoarcere. cartilajului articular. dar supraîncarcă uşor inima dreaptă şi circulaŃia pulmonară. capsulei. Masajul profund şi cel lent.4 INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA CIRCULAłIEI SÂNGELUI ŞI A LIMFEI Masajul contribuie la activarea circulaŃiei în întregul corp prin efectele pe care le produce. reacŃii calmante şi 5. secundară activării circulaŃiei de întoarcere. Aceste reacŃii. a limfaticelor şi a spaŃiilor intercelulare. centripet are ca efect scăderea tensiunii arteriale. uşurează travaliul inimii stângi. „periostal” provoacă reflex. pot contribui. Efectele de durată ale masajului se datoresc însă unor mecanisme reflexe şi umorale.

formei. impulsurile ajung la centrii nervoşi şi apoi. Aceste reacŃii ale organismului la manevrele masajului se produc prin intermediul sistemului nervos. pe de o parte. acestea mărind sensibilitatea. Masajul poate interveni în mecanismele de echilibrare dintre circulaŃia periferică şi cea profundă a corpului. iar pe de altă parte. 5. intensităŃii şi duratei procedeului aplicat. la creşterea cantităŃii de hemoglobină. liniştitoare.5 INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA SISTEMULUI NERVOS Oricare din procedeele masajului determină în organism reacŃii fiziologice corespunzătoare. AcŃiunea mecanică excită terminaŃiile nervoase ale extero. conductibilitatea şi reactivitatea elementelor nervoase. la repartiŃia şi la reglarea circulaŃiei sângelui în organism. masajul produce efecte stimulatoare asupra sistemului nervos. scade sensibilitatea.derivative. Masajul general duce la creşterea numărului hematiilor şi al leucocitelor.şi proprioceptorilor. conductibilitatea şi reactivitatea structurilor nervoase. AcŃiunea reflexă a masajului constituie baza fiziologică a influenŃelor acestuia asupra organismului. 32 . naturii şi funcŃiei Ńesutului masat. Masajul acŃionează în mod diferit asupra terminaŃiilor nervoase periferice. Executat lent şi uşor. prin stimularea organelor hematopoetice şi prin mobilizarea rezervelor de sânge din organism. Executat energic şi într-un ritm viu. Manevrele stimulatoare sunt folosite pentru activarea funcŃiilor organelor. pe cale reflexă se determină reacŃii ale diverselor organe. masajul produce efecte calmante.

cu ritm lent şi intensitate scăzută induc efecte sedative. Există păreri conform cărora şi prin stimularea durerii se pot obŃine reacŃii paradoxale analgezice. InterrelaŃia metamerică permite perceperea mai mult sau mai puŃin a durerii. Efectele generale se datorează relaŃiilor suprasegmentare şi implicării sistemului nervos central. care declanşează reacŃii diferite. efectuate cu ritm viu şi intensitate crescută induc efecte stimulante. de impulsuri nervoase către centrii. Efectele masajului asupra sistemului neuropsihic sunt: efecte segmentare. creşteri ale tensiuni Ńesutului conjunctiv. la nivel subcutanat. Masajul provoacă şi o serie de efecte subiective atunci când se execută masajul general. masajul stimulator determină o senzaŃie de bună dispoziŃie şi de creştere a energiei. analgezice. a durerilor şi a stării de nelinişte. Astfel. fapt ce susŃine teoria “masajului reflex”. Masajul are acŃiune antialgică diferită. vasomotor şi trofic. responsabile de instalarea retracturilor. Manevrele executate continuu. Datorită acestora se evită. Manevrele scurte. realizate prin conexiuni nervoase. de relaxare musculară şi de odihnă. Efectele segmentare se explică prin interrelaŃiile dintre diferite regiuni metamerice. efecte generale şi psihologice. în funcŃie de tehnica utilizată. energice.Manevrele calmante sunt indicate împotriva încordărilor excesive. Manevrele de masaj determină descărcarea. pe când masajul liniştitor (sedativ) determină o stare de destindere nervoasă. Masajul determină reacŃii complexe şi în domeniul motor. 33 . în terminaŃiile senzitive.

determină o stare de relaxare percepută ca o stare „de bine”.chiar dureroasă pe moment. cu acŃiune de profunzime sau la distanŃă. Prin masajul spatelui şi al pieptului se obŃin efecte reflexe utile asupra organelor din torace. prin manevra însăşi (principiul masajului transversal profund a lui Cyriax). prin apropierea psihologică dintre pacient şi maseur. • RespiraŃia este activată prin reflexe cu punct de plecare în peretele toracic. 5.6 INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA łESUTURILOR ŞI A ORGANELOR PROFUNDE łesuturile şi organele profunde ale corpului nu pot fi influenŃate de acŃiunea mecanică a procedeelor obişnuite de masaj. Masajul capului. la distanŃă. integrând segmentul afectat în schema corporală generală. • Prin procedee speciale se poate accelera sau linişti funcŃia cardiacă. toracică şi abdominală. Efectele sinergice se pot obŃine prin masajul Ńesuturilor care acoperă cavităŃile corpului: craniană. are un efect decongestionant şi liniştitor asupra centrilor şi a căilor nervoase . Masajul. Pentru a le putea influenŃa trebuie folosite tehnici speciale. prin procedee speciale. Masajul poate restructura imaginea statică şi cinematică a regiunii bolnave care şi-a pierdut parŃial sau total funcŃiile motoare şi senzitive. centrii automatismului respirator. sau să se utilizeze acŃiunea sinergică a manevrelor de masaj. care stimulează. 34 . Efectele psihologice sunt induse tot prin stimularea terminaŃiilor senzitive cutanate.

Masajul se va indica numai în ulcere varicoase. de eliminare a produşilor de catabolism (cresc diureza. retracturi musculare sau induraŃii şi infiltrate. • Se îmbunătăŃesc absorbŃia şi digestia prin activarea circulaŃiei intraabdominale şi prin creşterea secreŃiilor digestive. cicatrici. 35 . eczeme. • Prin masajul abdominal sunt stimulate. vergeturi. micoze. escare. infecŃii etc. Prin palpare se pot evidenŃia hipotrofii. • Se normalizează evacuările. • Creşte peristaltismul tubului digestiv şi al căilor biliare. hepertrofii. în scop profilactic sau terapeutic se vor face numai după examenul clinic general şi numai după stabilirea diagnosticului. funcŃiile aparatului digestiv. prin activarea circulaŃiei sanguine la nivelul acestora.• Se pot stabili sinergii funcŃionale între circulaŃie şi respiraŃie. celelalte situaŃii constituind contraindicaŃii ale masajului. IndicaŃiile de aplicare a masajului. • Creşte apetitul. de excreŃie. evacuările intestinale şi sudorale cutanate). mai ales. contracturi. Masajul influenŃeză funcŃiile de nutriŃie. ulcere varicoase. În cazul examenului clinic general se va acorda atenŃie următoarelor structuri: Piele. muşchi. Ńesut celular subcutanat. vergeturi. Activitatea glandelor endocrine este influenŃată indirect. între schimburile gazoase din plămâni şi Ńesuturi. Prin inspecŃie se va observa prezenŃa unor nevi. papule. afecŃiuni vasculare.

36 . 6. efleurajul). Procedee principale de masaj (fundamentale): • alunecările (netezirea. • fricŃiunile. Se acordă atenŃie atât elementelor articulare. • frământatul şi stoarcerea (petrisajul). Se va fixa durata şedinŃei de masaj. Se acordă atenŃie vaselor. • lovirile uşoare şi ritmice (baterea. Se caută eventualele tulburări de sensibilitate şi tulburări trofice care pot fi cauzate de afecŃiuni neurologice. Sistem nervos. tapotamentul). ArticulaŃii.Tendoane. În funcŃie de particularităŃile subiectului se vor stabili procedeele de masaj care vor fi efectuate şi modul de aplicare al acestora. tensiune. PROCEDEELE DE MASAJ După importanŃa efectelor. rupturi ale tendoanelor (masajul este contraindicat). procedeele de masaj manual clasic. chestionând pacientul în legătură cu existenŃa edemelor sau a unei stări de greutate. La palpare se pot evidenŃia dureri ale inserŃiilor (dureri tendinoperiostale) cauzate de tensionarea tendoanelor prin contracŃii izometrice. Sistem circulator. au fost împărŃite în două grupe. cât şi părŃilor moi periarticulare. oboseală la nivelul membrelor inferioare. ritmicitatea acesteia şi locul pe care îl va ocupa în programul de recuperare.

1. Acestea realizează prelucrarea sistematică şi metodică a părŃilor moi ale corpului şi se aplică în următoarea succesiune: netezire (efleuraj). vibraŃii. Procedee secundare de masaj (ajutătoare): • • • • • • cernutul şi rulatul. alunecările se efectuează de la extremitatea distală spre cea proximală. 37 . presiunile. fricŃiune. pe trunchi urmează sensul circulaŃiei de întoarcere spre inimă. frământat (petrisaj). scuturările. 6. 6. aplicate cu diferite părŃi ale mâinilor în sensul circulaŃiei de întoarcere. ciupirile si pensările. tracŃiunile şi tensiunile.1 PROCEDEELE PRINCIPALE DE MASAJ Manevrele principale nu pot lipsi din aplicaŃiile practice mai importante ale masajului. batere (tapotament).• vibraŃiile. De aceea. Netezirea se adresează în special tegumentelor şi constă în alunecări ritmice şi uşoare. alte procedee.1. iar pe gât şi ceafă sensul manevrelor este dinspre cap spre umeri şi omoplaŃi. pe membre.

în funcŃie de efectele care trebuie induse.Mişcările seamănă cu mângâierea. întinse sau uşor îndoite. manevrele sunt: • simultane. • transversale (scurte). atunci când se efectuează cu ambele mâini în acelaşi timp şi în acelaşi sens . • în zig-zag. • alternative. iar pe suprafeŃele mari cu ambele 38 . Succesiunea manevrelor în funcŃie de direcŃia şi modul de lucru al mâinilor este următoarea: pentru netezirea iniŃială: • simultane lungi. • oblice (medii). • alternative lungi. pentru netezirea finală: • alternative scurte. Din punct de vedere metodic netezirea este iniŃială şi finală. Ritmul de execuŃie scade treptat spre sfârşitul şedinŃei. Din punct de vedere al modului de aplicare al mâinilor. • în cerc. Netezirea se execută cu faŃa palmară sau dorsală a mâinilor. • simultane scurte. netezirea se poate executa cu o mână. Pe suprafeŃe mici. cu degetele apropiate sau depărtate. numai că se execută cu o anumită presiune şi cu ritm variabil. Din punct de vedere al direcŃiei sunt: • longitudinale (lungi). medii şi scurte. medii şi scurte. medii şi lungi. în acelaşi sens. atunci când se efectuează cu mână după mână. medii şi lungi.

pe porŃiuni anatomice bine delimitate. dar destul de apăsate şi efectuate sacadat. • pentru Ńesuturile profunde se folosesc manevre mai puternice executate cu rădăcina mâinilor. • circulaŃia limfatică este activată de alunecările lente. cu marginea ulnară a mâinii sau cu pumnii închişi. • Ńesutul subcutanat este influenŃat de alunecările mai apăsate. netezirea se poate executa cu palma întreagă. Presiunea netezirii este în funcŃie de structura pe care dorim să o influenŃăm: • alunecările uşoare şi superficiale acŃionează asupra pielii. alunecările se aplică de preferinŃă segmentar. gambă. Alunecările executate cu faŃa dorsală a mâinilor şi cu degetele strânse în pumni au efecte mai profunde decât cele executate cu faŃa palmară a mâinii. Pe suprafeŃele mai întinse şi plane. Pe suprafeŃele mici şi rotunjite. aplicabilă segmentelor circulare (antebraŃ. coapsă). • circulaŃia sângelui în vasele superficiale este activată de presiunile medii. cuprinzând regiunea între police şi celelalte degete. cu laturile sau cu rădăcina mâinii. netezirea se execută cu vârful a două sau trei degete. • nervii şi vasele din piele sunt influenŃate de apăsarea redusă. Se disting următoarele forme speciale de netezire: netezire sacadată. Ca întindere. mâinile se aşază la acelaşi nivel sau una mai sus decât cealaltă. 39 .mâini. braŃ. • circulaŃia din Ńesuturile profunde este influenŃată de manevrele viguroase. Pe membre.

manevrele scurte şi vii.netezire „în perie”. aplicabilă la nivelul tendonului lui Achile. consecinŃă a acŃiunii mecanice şi reflexelor cu punct de plecare cutanat. în ritm rapid şi energic.1. ducând la o mai bună oxigenare a muşchilor şi la îndepărtarea mai rapidă a produşilor de catabolism (combate oboseala şi ajută refacerea funcŃională după efort). Efectele netezirii sunt: principalul efect al netezirii este activarea. 6. netezire în „cleşte”. precum şi în dezagregarea şi împrăştierea infiltratelor din Ńesuturile profunde. 40 . a circulaŃiei. alunecările lungi şi uşoare reduc sensibilitatea.2 FricŃiunea se adresează în special Ńesutului celular subcutanat. longitudinală executată cu vârful degetelor. scad durerea şi contractura musculară pe regiunea masată. sunt stimulante. în limita elasticităŃii proprii. constă în presiuni şi deplasări ale Ńesuturilor moi subcutanate pe Ńesuturile dure sau pe un plan dur (osos sau cartilaginos). motiv pentru care netezirea este folosită ca manevră pregătitoare în masaj. folosită în regiunile cu păr în exces. manevrele mai viguroase activează circulaŃia sângelui în Ńesuturile profunde. înaintea altor procedee mai puternice. relaxante. alunecările lungi şi uşoare sunt calmante. netezire liniară. pe cale reflexă. utilizată la nivelul tendoanelor şi al spaŃiilor interosoase. vasodilataŃie locală de durată. Netezirile scurte şi asociate cu presiuni sunt indicate în tratamentul induraŃiilor şi al nodozităŃilor fibroscleroase.

cu atât acŃionează mai profund. Astfel. mâna se deplasează încet în vecinătatea locului masat. după necesităŃi. medius şi inelar). Efectele fricŃiunii: prin acŃiunea mecanică mobilizează Ńesuturile moi.Din punct de vedere tehnic. cu cât intensitatea presiunilor creşte. fricŃiunea se execută cu vârful degetelor în sens liniar (longitudinal sau transversal) şi circular (concentric sau excentric). Se execută mişcări circulare într-un sens şi apoi în sens opus. “în fierăstrău” executată cu marginea cubitală a mâinii. executată cu vârful a 2-3 degete (index. asuplizează tegumentul. Vârful degetelor se aplică pe tegument. în zig-zag. După un număr oarecare de mişcări executate pe o mică porŃiune a pielii. deplasând mâinile în limita mobilităŃii şi a supleŃei normale a Ńesuturilor masate. mărindu-se progresiv. palma sau pumnul. 41 . până când este cuprinsă toată regiunea. fricŃiunea poate acŃiona superficial sau profund. După intensitatea presiunilor şi a mărimii unghiului. se aplică la nivelul coloanei vertebrale. Forme speciale: transversală. cu o anumită presiune şi sub anumite unghiuri. cu marginea cubitală. se aplică la nivelul tendonului lui Achile. le măreşte supleŃea şi elasticitatea. rădăcina mâinii (eminenŃele hipotenară şi tenară). Presiunea şi amplitudinea mişcărilor de fricŃiune va fi la început mai redusă şi de durată mai scurtă. iar unghiul faŃă de planul regiunii respective scade.

frământat cu pumnii. circulatorii şi trofice. Din punct de vedere tehnic se realizează: frământat „în cută” pe loc sau deplasabilă “în val”. pe cale reflexă are efecte de durată.1. frământat între marginile cubitale ale mâinii. frământatul constă în ridicarea şi apucarea între degete şi rădăcina mâinii a unei cute de Ńesuturi. eventual coapse). stimulează sistemul nervos periferic. 6.3 Frământatul (petrisajul) reprezintă prinderea muşchilor şi a altor Ńesuturi profunde. frământat circular şi şerpuit. fricŃiunea prelungită. Pe regiunile întinse şi plate. ritmul viu şi mişcările scurte. dar viguroase. scade contractura musculară. reduce încordarea nervoasă. se aplică regiunilor voluminoase ale corpului (fese. care reprezintă forma specială aplicabilă segmentelor circulare sau tronconice. scade sensibilitatea locală.tot prin acŃiune mecanică se activează circulaŃia locală (înroşirea pielii). ridicarea lor. care pot apărea la nivelul joncŃiunii miotendinoase. atât cât permite elasticitatea proprie şi stoarcerea prin comprimare (între degete sau între degete şi palmă) sau prin presiune pe planul profund. care este 42 . fricŃiunile previn rupturile musculare şi smulgerile de fibre. care reprezintă forma specială aplicabilă la nivelul peretelui abdominal etc. stimulând nutriŃia Ńesuturilor. care reprezintă forma tradiŃională aplicabilă tuturor segmentelor corpului. executată într-un ritm lent.

cuta este ridicată şi apoi presată pe planul profund. Efectele frământatului Acestea se produc mai ales pe cale reflexă. presiunea se slăbeşte apoi. ori de ducere înainte şi înapoi a cutei prinse între degete. Manevrele se execută de la rădăcina membrelor spre extremităŃi. comparativ cu cele mecanice: ridicarea şi strângerea Ńesuturilor cărnoase dezvoltă elasticitatea.stoarsă prin ducerea rădăcinii mâinii spre degete şi prin comprimarea acesteia pe planul dur. frământatul se execută formând o cută lungă de muşchi. fără a o scăpa din mâini şi fără a desprinde palma de pe piele. iar muşchii se relaxează. La nivelul abdomenului se frământă Ńesuturile grase subcutanate. Pe masele mari de muşchi. excitabilitatea şi contractilitatea muşchilor. profund. presiunile fiind însă orientate spre sensul circulaŃiei venoase a sângelui (distal→proximal). frământatul se execută cu mâinile aplicate în cerc. se execută o mişcare de ridicare şi presare între ele a Ńesuturilor. 43 . apoi mâinile se deplasează din aproape în aproape. perpendicular pe segment. „în cută” sau „în val”. care este prinsă între degete şi podul palmei şi strânsă ca într-un cleşte. în axul lung al grupelor de muşchi. Pe membre. Mişcarea se repetă de mai multe ori pe acelaşi loc. Muşchii sunt prinşi între degete şi palme şi strânşi cu putere. Frământatul este procedeul cel mai bun pentru masajul Ńesuturilor profunde şi în special al muşchilor.

6. având un efect trofic asupra organismului. „în mănunchi de nuiele”). aplicate pe zone aderente şi infiltrate au efect decontracturant. prin frământare sunt îndepărtaŃi produşii de catabolism din muşchi.4 Tapotamentul (baterea) constă în aplicarea unor lovituri ritmice şi uşoare executate cu diferite părŃi ale mâinii şi ale antebraŃului. 44 . manevre de plescăit sau lipăit: cu faŃa palmară a mâinii sau a degetelor. procedeele de tapotament se grupează în: manevre de tocat: cu marginea cubitală (cubito-palmar sau cubito-dorsal). manevrele executate rapid induc efecte stimulante. se activează circulaŃia. Din acest motiv. cu 1/3 inferioară a antebraŃului. Efectele frământatului se datoresc stimulării circulaŃiei şi troficităŃii nervilor. manevre de percutat: cu vârful degetelor. cu vârful degetelor (tangenŃial. previne atrofia musculară. manevrele lente. se indică în stările de atonie şi atrofie musculară secundară imobilizărilor prelungite ale diferitelor segmente ale aparatului locomotor.1. manevre de bătătorit: cu palma în cupă sau ventuză şi cu pumnul cubital sau palmar. Din punct de vedere tehnic.prin stoarcere se comprimă vasele profunde. mai ales ale celor motori.

într-un ritm foarte viu. „Percutatul” este o formă de batere cu vârfurile degetelor uşor îndoite. într-un ritm foarte viu. mişcându-se din articulaŃiile pumnilor. rezultat al greutăŃii mâinilor. cu o mână sau cu amândouă mâinile. Ńinute faŃă în faŃă. Pe regiunile sensibile. Intensitatea 45 . lovind cu partea laterală şi dorsală sau cu cea laterală şi palmară. numai atât cât este necesar să se ridice antebraŃele la o înălŃime potrivită. Manevra se poate executa cu vârful unui singur deget. prin mişcări suple şi repezi. decât din contracŃiile musculare. pe mase mari de muşchi. BraŃele trebuie să fie apropiate de trunchi. pentru ca loviturile să nu cadă prea de sus şi să nu fie intense. Manevra se execută cu amândouă mâinile mişcate din articulaŃiile pumnilor. Intensitatea loviturii trebuie să fie unică. Mâinile cad moi. „Plescăitul” este o manevră de lovire cu faŃa palmară a degetelor şi a mâinii. Degetele întinse.„Tocatul” se execută cu degetele ambelor mâini. depărtate între ele şi uşor flectate cad perpendicular pe piele. iar antebraŃele apropiate de regiunea masată. intensitatea loviturilor trebuie să fie mai mică. de la o distanŃă mică. Mişcările se execută activ. apoi acestea cad pasiv. cu palmele orientate spre regiunea masată. Ritmul poate fi foarte viu sau rar şi lent (cap. Se execută cu mâinile moi şi uşoare. Pentru a amplifica aceste manevre se adaugă înclinarea laterală a mâinilor şi o mişcare de răsucire a antebraŃelor în pronaŃie şi supinaŃie. regiune precordială). Mâinile se mişcă alternativ sau simultan. medie sau mare. alternativ sau simultan pe regiunea respectivă. „Tocatul” se poate face şi cu marginea ulnară a mâinilor. Intensitatea manevrelor rezultă mai mult din greutatea degetelor şi a mâinilor.

indicată mai ales în masajul regiunilor musculoase şi puŃin sensibile. un aflux crescut de sânge în regiunea masată. cu intensitate mai mare şi un timp mai îndelungat. Efectele baterii variază în funcŃie de intensitatea şi ritmul loviturilor.bătătoritul este mai puŃin aspru. • cu pumnul: este o manevră mai puternică. prin vasodilataŃie. intensitatea manevrei creşte dacă se execută cu pumnul închis sau cu marginea ulnară a pumnului. Dacă manevrele sunt tangenŃiale. efectul lor excitant este diminuat. „Bătătoritul” se deosebeşte de „plescăit “ prin felul de a lovi cu palmele şi degetele Ńinute bine întinse şi foarte apropiate de suprafaŃa masată. Ritmul mişcărilor este foarte viu. iar loviturile sunt scurte. plescăitul şi bătătoritul executate într-un ritm rapid. Manevrele baterii reduc în timp sensibilitatea nervilor senzitivi. cărnoase şi puŃin sensibile. acŃionează asupra nervilor vasomotori şi provoacă. AcŃiunea specifică este excitantă şi se validează prin intermediul nervilor periferici. Tocatul. 46 . la persoanele sănătoase şi viguroase. care se înroşeşte şi se încălzeşte. dar pot deveni dureroase. Se execută cu pumnul incomplet închis. Loviturile active sunt mai puternice. Manevra se poate executa în două moduri: • cu degetele şi palmele strânse “în căuş”.loviturii depinde numai de greutatea proprie a acestor segmente. Se indică în masajul excitant al unor regiuni întinse. de supleŃea mişcărilor şi de sensibilitatea pielii şi a Ńesuturilor masate.

pe de altă parte. oboselii musculare. fără a se produce un lucru mecanic. Manevrele de batere sunt contraindicate în tratamentul afecŃiunilor dureroase. cu podul palmei sau cu rădăcina mâinii. Mişcările sunt asemănătoare unui tremurat continuu şi rezultă din contracŃiile alternative ale muşchilor agonişti şi antagonişti ai degetelor şi mâinii pe de o parte. muşchi. 47 . FrecvenŃa şi amplitudinea deplasării mâinilor sunt variabile şi induc efecte opuse. dar se pot efectua şi de-a lungul unui nerv. 6. în jurul unei articulaŃii sau pe un segment. de aceea se completează sau se înlocuiesc cu forme instrumentale.1. vibraŃiile manuale sunt obositoare şi greu de executat. secundar dezvoltând proprietăŃile funcŃionale ale muşchilor. cu palma şi cu degetele întinse sau cu pumnul închis. şi ai antebraŃelor şi braŃelor. Percutatul. ele se execută pe loc sau cu deplasare laterală. vibraŃiile se aplică pe porŃiuni restrânse.Excitarea nervilor motori produce o creştere a tonusului muscular şi chiar o contracŃie a fibrelor musculare. VibraŃiile manuale se execută cu vârful degetelor sau cu faŃa lor palmară. Din această cauză. favorizează eliminarea secreŃiilor bronhice. Baterea are efecte stimulatoare asupra circulaŃiei şi nutriŃiei Ńesuturilor profunde. De regulă.5 VibraŃiile constau din imprimarea în Ńesuturi a unui număr cât mai mare de mişcări oscilatorii pe unitatea de timp. la nivel toracic. spasmelor. se indică în tratamentul atoniei şi/sau atrofiilor musculare posttraumatice. contracturilor musculare.

La nivelul toracelui produc expulzia secreŃiilor bronşice. producând o senzaŃie de amorŃire. VibraŃiile executate cu ritm rapid şi amplitudine crescută au efecte excitante asupra sistemului nervos central. se numesc trepidaŃii. sunt folosite. al expiraŃiei şi al pauzei respiratorii. TrepidaŃia toracelui se asociază cu mişcările de respiraŃie. care completează acŃiunea procedeelor fundamentale. prin reducerea stratului adipos. care au o amplitudine şi o intensitate mai mare decât vibraŃiile obişnuite. atunci când sunt executate cu amplitudine scăzută. se intercalează sau se adaugă o serie de alte câteva manevre numite ajutătoare sau secundare. accentuându-se spre sfârşitul inspiraŃiei. fricŃiunile şi frământatul. încălzire şi relaxare. Aceste procedee au în general aceleaşi efecte şi indicaŃii ca şi vibraŃiile. reduc sensibilitatea pielii şi a Ńesuturilor superficiale. Mişcările vibratorii. VibraŃiile manuale se combină cu netezirea. vibraŃiile produc efecte reflexe profunde. 48 . după indicaŃiile medicului. Aplicate pe torace şi pe abdomen. în tratamentul unor afecŃiuni dureroase şi congestive ale organelor interne. dar şi efecte estetice.2 PROCEDEELE SECUNDARE DE MASAJ Între procedeele sau manevrele principale de masaj sau după efectuarea acestora. decongestionante şi calmante. 6. se aplică îndeosebi pe spate şi pe torace.Manevrele fine şi prelungite sunt liniştitoare.

6. tracŃiunile şi tensiunile.3.Unele dintre aceste manevre secundare derivă din cele principale. tronconice. pe care deseori le şi însoŃesc. altele au caractere tehnice proprii şi vin să îmbogăŃească procedeele de bază ale masajului. Rulatul şi cernutul se aplică segmentelor circulare sau Rulatul constă în prinderea segmentului respectiv între feŃele palmare ale mâinilor cu menŃinerea degetelor în extensie. scuturările. Cele mai importante manevre ajutătoare sunt: cernutul şi rulatul. alternativ. Se aplică în diverse moduri: simple. Mâinile se deplasează ritmic. sunt numite presiuni vibrate. presiunile. scăderea 49 . decongestive asupra maselor musculare şi redau supleŃea structurilor masate. 6. anterior şi posterior sau invers. asociate cu mişcări respiratorii în ritmul frecvenŃei respiratorii normale (16-18 respiraŃii pe minut). Au acŃiuni relaxante. Presiunile puternice produc asupra pielii o uşoară ischemie iniŃială cauzată de scăderea afluxului de sânge către zona masată.3. asociate cu vibraŃii. ciupirile şi pensările. de jos în sus. prin ridicări şi presiuni alternative. urmată de hiperemie locală şi scăderea sensibilităŃii până la anestezie. Presiunile constau în apăsări superficiale sau profunde.

executate ritmic la nivelul membrelor sau ale segmentelor acestora. DiferenŃa constă în prizele cu care se realizează. care folosesc fie zonele de inervaŃie metamerică (ce urmăresc dermatoamele) descrise de Head şi modificate de Hensen şi Schillak.tonusului muscular local şi secundar. cu priză medie (între podul palmei şi degete) sau mare (între vârfurile degetelor celor două mâini). mişcarea bruscă şi exagerată poate produce contractură musculară şi. TracŃiunile şi tensiunile realizează întinderea elementelor articulare şi periarticulare. executate pe axele de mişcare ale fiecărei articulaŃii. Tensiunile sunt mişcări pasive. cu condiŃia să fie executate cu blândeŃe blând şi să atingă amplitudinea maximă de mişcare. Efectele pozitive asupra Ńesuturilor perimusculare şi periarticulare sunt induse prin întreruperea arcurilor reflexe la nivelul dermatoamelor sau miotoamelor. mai ales după fracturi. TracŃiunile. Scuturările constau în mişcări oscilatorii ample. Ciupirile şi pensările se aplică pe porŃiunile musculoase ale membrelor. Efectele scuturărilor depind de ritmul execuŃiei. în sens viscero-musculo-cutanat. fie punctele şi meridianele din acupunctura tradiŃională chineză. relaxare musculară şi scăderea sau dispariŃia oboselii. Astfel. ciupirile se execută cu priză mică (între police şi index).3. ritmul rapid va declanşa efecte stimulante locale şi generale. 50 . TracŃiunile se realizează în axul longitudinal al segmentelor. secundar. în timp ce ritmul lent va avea efecte relaxante.3. Tensiunile cresc mobilitatea articulară. Astfel. tensiunile şi scuturările acŃionează mai ales asupra articulaŃiilor şi Ńesuturilor periarticulare. Pe acest tip de „presiune profundă” se bazează tehnicile masajului reflex. 6. 6. redeschiderea focarului de fractură. precum şi scăderea presiunii intraarticulare.

Masajul cu jet de aer cald. • masopunctura chinezească. Această categorie include tehnicile: • tehnica Cyriax. În general. fricŃiuni. Masajul instrumental.Aplicate în ritm rapid. au efecte excitante. Masajul cu bule gazoase în apă etc. Masajul special include mai multe procedee. 6. în general. • tehnica Knapp. Hidromasajul. dintre care vi le prezentăm pe cele mai des utilizate. 51 .3. a intensităŃii şi a presiunii. respectiv neteziri. Masajul reflexogen se bazează pe influenŃa reflexă a unor manevre clasice aplicate pe zonele de proiecŃie dureroasă tegumentară sau periostală. Masajul limfatic. • tehnica Vogler. Masajul cu gheaŃă. Masajul reflexogen. tehnici clasice. vibraŃii şi presiuni. MASAJUL SPECIAL Masajul special utilizează. orice procedeu de masaj poate induce efecte stimulante sau relaxante prin modificarea ritmului.

Tehnica Cyriax numită şi masaj transversal profund se execută în următoarele etape: 1. Tehnica Vogler (masaj periostal) constă în depistarea punctelor dureroase şi aplicarea de presiuni la acest nivel. Se execută fricŃiuni circulare. presiunile se execută fie cu 52 . concentrice sau excentrice. 3. de mică amplitudine. Prin mobilizarea transversală a Ńesuturilor moi se refac zonele de clivaj şi de alunecare fiziologică ale muşchilor şi ale tendoanelor. peritendinitelor. presiunea este foarte uşoară la început şi se intensifică pe măsură ce durerea scade. Este contraindicat în stadiul acut al afecŃiunilor amintite anterior şi în afecŃiunile inflamatorii ale aparatului locomotor. • masajul pe zone reflexogene Head. Masajul transversal profund realizează înlăturarea aderenŃelor fibroase secundare traumatismelor aparatului locomotor. leziunilor musculare cicatrizate. antrenând pielea perpendicular pe direcŃia fibrelor. Are o acŃiune trofică locală. Se depistează punctul ligamentar sau tendinos cel mai dureros. în sechelele după entorse. miotendinitelor. 2. prin palpare directă sau prin creşterea tensiunii musculare obŃinută prin contracŃie izometrică. Tehnica Cyriax se foloseşte în tratamentul tendinitelor. producând hiperemie şi diminuarea durerii la locul de aplicare. durata şedinŃei nu va depăşi 20 de minute. fie indexul şi mediusul suprapuse. Durerea produsă trebuie să fie suportabilă.• masajul Ńesutului conjunctiv. Se aplică pe acest punct dureros fie policele.

zonelor de fibroză. Durerea declanşată are următoarea evoluŃie: este destul de intensă la început. Tehnica Knapp reprezintă practic presiuni profunde. Manevra se poate repeta de 2-3 ori pe un punct. devine suportabilă pe parcurs şi dispare la sfârşit. Masajul periostal poate fi folosit în tratamentul sechelelor după afecŃiuni traumatice ale aparatului locomotor. Masajul constă în presiuni moderate urmate de fricŃiuni circulare. sistemului venos al membrelor inferioare. fie cu articulaŃiile interfalangiene proximale ale indexului şi mediusului flectate. de contractură şi le atenuează pe cele dureroase. 3. centripete executate la nivelul: 1. ŞedinŃele se repetă de 2-3 ori pe săptămână. 2. repetate de 40-50 de ori. Dezavantajul metodei constă în faptul că pacientul are dureri pe toată durata aplicării presiunii. concentrice sau excentrice. tendinoase. fiind însoŃită de fricŃiuni circulare. apoi se trece pe alte puncte dureroase la palpare. zonelor de emergenŃă ale nervilor. punctelor dureroase care corespund: inserŃiilor musculare. Intensitatea şi durata presiunilor se vor adapta toleranŃei bolnavului. prin aplicare pe zona de proiecŃie periostală învecinată zonei afectate.vârfurile degetelor foarte bine întinse. pentru prevenirea stazei. Presiunea se exercită timp de 2-3 minute pe fiecare punct. care interesează Ńesuturile ligamentare şi musculare. până la vindecare. abdomenului pentru efectul anticonstipant. ligamentare. 53 . Masajul periostal combate fenomenele congestive.

Masajul pe zone reflexogene Head se bazează pe faptul că un anumit neuromer inervează prin fibre nervoase vegetative o arie viscerală şi în 54 . Se procedează astfel: 1. prin tracŃiune pe masa tisulară. în direcŃia policelui. prin întinderea Ńesutului conjunctiv. înlocuind astfel acele. Întinderile se vor doza în funcŃie de pragul durerii. Acest procedeu are ca efecte reducerea durerii. cicatrici. cum ar fi: miozitele de efort. dureri lombosacrate. în limita elasticităŃii maxime. 2. Masajul Ńesutului conjunctiv se bazează pe efectul stimulării nervilor periferici. cu răspunsuri reflexe vegetative. se întinde Ńesutul conjunctiv prin plasarea policelui şi a inelarului pe tegument. care creşte treptat. în tendinite şi entezite. aceasta necesită cunoaşterea perfectă a localizării punctelor asupra cărora se acŃionează prin masaj. micşorarea tonusului muscular şi realizarea relaxării musculare. se deplasează Ńesutul. care execută o adducŃie maximă. Se recomandă în: miogeloze. Procedeul se foloseşte în afecŃiuni musculare. Punctele sunt situate pe anumite meridiane. periartrită scapulohumerală. în afecŃiuni ale sistemului nervos periferic de tip nevralgie. contracturile musculare din artroze şi periartrita scapulohumerală. la nivelul acestora se execută fricŃiuni superficiale.Masopunctura chinezească (presopunctura) este o tehnică derivată din acupunctură. ca urmare a „dezechilibrului vegetativ”. cu pulpa degetelor sau chiar cu unghia.

55 . prin neteziri circulare. Se începe cu o manevră calmantă. pentru ficat şi vezicula biliară. Principalele zone reflexogene ale abdomenului pentru masajul diverselor organe sunt următoarele: • epigastrul. numită dermatom. pentru colonul sigmoid. pe întreg peretele abdominal şi mai apoi în zona epigastrică. În acest fel se explică senzaŃiile de hiperestezie sau durere proiectate pe tegumentele abdomenului din dreptul organului subiacent sau pe zone ale pielii situate la distanŃă. Masajul zonei stomacului se aplică în epigastru şi în hipocondrul stâng. impulsurile plecate de la acest nivel sunt proiectate de centrii talamici pe zonele somatice ale pielii. • hipocondrul drept. • hipogastrul. pentru intestinul subŃire. Masajul zonei ficatului şi a veziculei biliare începe prin neteziri circulare în sens orar la nivelul peretelui abdominal. După Mackenzie şi Head. • flancul stâng. Pentrul masajul acestor zone. o suprafaŃă bine delimitată a tegumentelor. • zona ombilicală. • flancul drept. în sensul acelor de ceasornic. pentru stomac. pentru vezica urinară. în cazul suferinŃei unui viscer.acelaşi timp. prin fibre nervoase somatice. cu genunchii depărtaŃi. pentru colonul ascendent. trece pe sub rebordul costal drept până în partea laterală a hipocondrului drept. apoi netezirea începe în epigastru. Se mai pot efectua vibraŃii cu degetele sau cu palma în timpul expiraŃiei. pacientul stă în decubit dorsal.

Se poate aplica şi percutarea efectuată cu vârful degetelor. absorbŃia şi evacuarea căilor biliare. duş-masajul. Masajul subacval (duşul subacval) se execută cu corpul în imersie totală sau parŃială folosind jeturi de apă caldă sub o presiune de 0. de la nivelul cecului de-a lungul colonului ascendent până la unghiul hepatic. în sensul acelor de ceasornic. apoi spre stânga. trecând prin epigastru şi apoi în flancul stâng.5-6 atmosfere. Masajul colonului se face cu scopul de a-l stimula pe segmente. Este indicat în dischineziile biliare. în tulburările de motilitate gastrică. Manevrele încep în fosa iliacă dreaptă. tot în sens orar. de-a lungul colonului descendent şi sigmoid. în constipaŃii atone şi în ptoze viscerale. Tehnica de execuŃie: masajul subacval este precedat de imersie cu o durată de 5 minute pentru acomodarea pacientului cu temperatura (34-40°C) şi presiunea hidrostatică. Apoi. Hidromasajul include: masajul subacval. pe acelaşi traseu şi în acelaşi sens. Masajul pe zonele reflexogene ale abdomenului favorizează normalizarea funcŃiilor motorie şi secretorie ale aparatului digestiv. jetul se va dirija din adâncime spre 56 . se începe cu neteziri circulare ale peretelui abdominal. în sens orar. de-a lungul colonului transvers până la unghiul splenic. după care se trece la executarea unor neteziri cu ambele mâini. cu efect calmant. continuate cu neteziri circulare în jurul ombilicului. La început se efectuează un efleuraj al peretelui abdominal. apoi. începând din flancul drept. pe flancul stâng până la fosa iliacă stângă. netezirea se face în jos.Masajul intestinului subŃire se efectuează în zona ombilicală. acŃionează prin factorul termic şi prin cel mecanic.

ŞedinŃa începe şi se finalizează cu masajul picioarelor. de la o distanŃă de 5-10-15 cm de corp în linii drepte. şoldurile. Dezavantajele procedurii sunt următoarele: necesită o instalare perfectă a compresorului electric şi a vanei. 2. în profunzime. Permite un masaj mai eficient. iar incidenŃa unghiului va scădea de la 90° la 30°. decât prin masaj manual. deoarece aceasta este reglabilă în funcŃie de sensibilitatea zonei tratate. Realizează un confort deosebit pentru pacient. Se începe cu presiuni mici. Masajul subacval are următoarele efecte: 1. fesele.suprafaŃă. 57 . echipament de protecŃie pentru persoana care aplică procedura. realizează o vasodilataŃie profundă în zona de aplicare. zig-zag. favorizând procesele de resorbŃie. în zone ale corpului cu straturi mari de Ńesut adipos şi muscular: lombele. 4. Este mai puŃin obositor pentru persoana care-l execută. secŃiunea duzelor va creşte de la 40 la 120 cm2. Din cauza vasodilataŃiei profunde există riscul hipotensiunii ortostatice. Se evită reperele osoase şi periostul. Permite o relaxare optimă a musculaturii sub acŃiunea factorului termic şi a presiunii hidrostatice. care vor creşte treptat. Avantajele duşului subacval: 1. Temperatura apei se scade treptat cu 3 până la 9°C. 3. presiunea jetului de apă fiind mai agreabilă. cerc sau punctiform. pe zonele dureroase. de aceea pacientul nu va părăsi cada decât după evacuarea apei şi efectuarea unui duş rece.

2. Astfel. al proceselor aderenŃiale. al redorilor articulare secundare traumatismelor aparatului locomotor. inflamatorii sau traumatice ale aparatului 4. IndicaŃii: mialgii. de obicei. relaxator şi sedativ. Efecte: vasodilataŃie profundă. entorse. sechele după fracturi. produce relaxare musculară. Masajul cu gheaŃă (crioterapia) constă în aplicarea locală de gheaŃă. 3. articulară sau a zonelor de inserŃie. spondiloze. în revenirea supleŃei cicatricelor dureroase după leziuni musculare. jeturile acŃionează de la o înălŃime de circa de 60 cm. reprezentând un mijloc excelent de analgezie ligamentară. concomitent cu efectuarea unor manevre de presiune şi fricŃiune. în celulită şi în obezitate. abdomen sau membre. efect tonifiant şi resorbant. în contracturile musculare antalgice. Masajul instrumental include printre altele: 58 . torace. se induce rapid un efect analgezic de suprafaŃă. luxaŃii. nevralgii. pe spate. Durata procedurii este de 5-10 minute şi se aplică. reacŃională. procese aderenŃiale abdominale postinflamatorii. exteriorizată prin hiperemie importantă. Duş-masajul constă în proiectarea unor jeturi verticale de apă caldă sub diverse presiuni. musculară. VasoconstricŃia iniŃială este urmată de o vasodilataŃie activă. favorizează înlăturarea proceselor aderenŃiale secundare afecŃiunilor locomotor. stimulează activitatea motorie a unor organe abdominale. Crioterapia este indicată în tratamentul escarelor. pentru stimularea peristaltismului intestinal în constipaŃiile atone. la o temperatură de 38°C. al afecŃiunilor posttraumatice acute şi nu numai. Procedura este indicată în tratamentul edemelor.

Masajul limfatic stimulează prin manevre lente. Masajul pneumatic foloseşte aparate cu manşon gonflabil. 2. dar mai ales vibraŃii) cu ajutorul unor aparate. de aceea durata şedinŃei poate fi prelungită. Oferă o gamă redusă de manevre. Nu solicită maseurul. venoasă şi limfatică.masajul pneumatic. Dezavantaje: 1. Avantaje: 1. dar ferme. care facilitează relaxarea muşchilor. comparativ cu masajul manual. în direcŃia de evacuare a acestora. de aceea se recomandă în tratamentul edemelor şi limfedemelor. Prizele se orientează de-a lungul vaselor limfatice. OscilaŃiile se pot regla ca amplitudine şi frecvenŃă. Masajul asociat cu contracŃia izometrică este o tehnică specială. care se pot adapta cu uşurinŃă configuraŃiei anatomice a zonei şi sensibilităŃii locale. 2. care realizează presiuni locale continue sau intermitente. Vibromasajul constă în aplicarea unor manevre clasice de masaj (neteziri. 59 . vibromasajul. evacuarea lichidului interstiŃial excedentar pe cale limfatică. cu efect favorabil asupra circulaŃiei de întoarcere. Regiunile corpului se abordează în următoarea succesiune: iniŃial cele apropiate de canalele limfatice drept şi stâng şi apoi cele mai îndepărtate. Sunt mai puŃin agreabile decât manevrele manuale.

Edemele beneficiază de efleuraj. În cursul relaxării. dar presiunea este orientată în sensul reîntoarcerii limfatice. pe zona infiltrată. datorată manevrelor blânde. Masajul clasic şi unele forme ale masajului special pot fi executate chiar de subiect. presiuni locale. Drenajul limfatic manual se poate executa prin două tehnici: a) Tehnica apelului sau a aspiraŃiei. Dezavantaje: se pot aborda doar câteva regiuni şi presupune cunoştinŃe temeinice multidisciplinare. b) Tehnica resorbŃiei: mâna exercită presiuni intermitente. sub forma automasajului. Este realizată numai la nivelul colectorilor limfatici. Ńesuturile comprimate reiau forma iniŃială. în acest moment capilarele limfatice se deschid pentru a lăsa să penetreze moleculele excedentare din spaŃiul interstiŃial. Are ca scop golirea colectorilor care drenează regiunea şi să exercite un apel sau o aspiraŃie asupra regiunii infiltrate propriu-zis. profunde. o INDICAłIILE MASAJULUI În funcŃie de simptomele şi semnele prezente. se indică anumite manevre de masaj. Avantaj: intensitatea manevrelor este cel mai bine dozată. 60 .Stimularea evacuării limfatice este susŃinută de creşterea tonusului vagal. în insuficienŃele circulatorii venoase şi/sau limfatice se efectuează şi fricŃiuni. realizând o succesiune de presiuni urmate de relaxarea tisulară. Tehnica poate fi utilizată numai atunci când capilarele există sau când sunt căi de înlocuire a acestora. Mâna se deplasează în mod progresiv din partea proximală în cea distală. liniştitoare. blânde.

61 . manevrele se efectuează de la periferia zonei afectate spre locul dureros. 7. crurală. cu priză mare. Durerile ligamentare şi tendinitele se tratează prin masaj transversal profund (tehnica Cyriax). o Masaj parŃial: regional. în cicatricele postarsuri sau cheloide şi. lombalgii. în vergeturi. care constă în: • • • Mobilizarea viguroasă a planului profund cu ajutorul planului superficial. Crioterapie în escare. cu ritm şi intensitate scăzută. artroze) se efectuează fricŃiuni superficiale locale circulare. MASAJUL PARłIAL ŞI GENERAL – TEHNICĂ În funcŃie de mărimea suprafeŃei corpului pe care este aplicat. Frământat cu priză mică.În infiltratele subcutanate şi nodulii musculari induraŃi (apar în nevralgia sciatică. Tulburările trofice şi leziunile cutanate beneficiază de masajul trofic. În hipertoniile de origine centrală se efectuează neteziri lungi pe muşchii antagonişti. deoarece este contraindicată masarea muşchiului spastic. cervicobrahială. În crampe şi contracturi musculare se indică neteziri lungi. efectele relaxante fiind induse reflex. urmate de frământatul profund (este utilă aplicarea de căldură . local.Solux). masajul poate fi de două feluri. o Masaj general.

pe un mănunchi vascular. Masajul general constă din prelucrarea metodică a tuturor părŃilor moi ale corpului. începute în regiunea sacrată şi continuate în sus până la baza gâtului. pe segmente ale membrelor.Masajul parŃial – regional se aplică pe suprafeŃe sau porŃiuni bine delimitate din punct de vedere anatomic şi funcŃional: pe regiuni ale trunchiului. Masajul spatelui se începe prin neteziri lungi şi lente.1 MASAJUL TRUNCHIULUI. trunchiul prezintă trei regiuni: spatele. palmele se îndepărtează încet în sens lateral şi cu degetele depărtate între ele alunecă la început paralel cu 62 .1. după câteva manevre. palmele cu degetele întinse şi apropiate se îndreaptă în sus de-a lungul coloanei vertebrale. pe un tendon.1 MASAJUL SPATELUI PoziŃia. La început.1. Masajul parŃial – local se aplică pe părŃi mai mici sau pe anumite elemente anatomice: pe o articulaŃie. Din punct de vedere al tehnicilor de masaj. pe un grup de muşchi. 7. până în regiunea cefei.1. 7. cu fruntea sprijinită pe dosul mâinilor sau cu capul răsucit într-o parte şi cu braŃele întinse pe lângă trunchi. în funcŃie de forma şi structura fiecărei regiuni. Cel ce urmează să fie masat este aşezat în decubit ventral. 7.1 MASAJUL PARłIAL Tehnica masajului parŃial este diferită. Pe spate se pot aplica toate procedeele principale de masaj. peretele abdominal şi peretele toracic. Maseurul stă sau şade pe un scăunel în stânga subiectului. masând pe rând toate regiunile şi segmentele anatomice.

Manevrele scurte. apoi mâinile se îndreaptă. După netezirea cu ambele mâini. pe regiunea lombară. marginea ulnară a mâinii sau cu pumnul. 63 . În masajul stimulant. Frământatul este urmat de manevra de tocat cu marginile ulnare ale degetelor. coaste. simultan sau alternativ. FricŃiunea se execută cu palmele întinse. Manevrele se pot executa cu o singură mână sau cu ambele. iar pe spatele mai musculos. pornind din regiunea sacrată. tocatul se execută cu faŃa palmară a degetelor. Ritmul mişcărilor creşte progresiv. apoi oblic. pe flancuri.coloana vertebrală. locale se execută pe segmente. care presează şi strânge cuta de jos în sus şi dinapoi-înainte. cu rădăcina mâinilor. urcând şi coborând pe întreaga suprafaŃă a spatelui. Frământatul se execută formând o cută de piele şi Ńesuturi între vârful degetelor flexate. omoplaŃi şi umeri. cu punct de sprijin pe piele şi rădăcina mâinii. pe porŃiuni mai reduse cu degetele. Frământatul se execută pe toată întiderea spatelui. pe coaste. dar mai ales în lungul coloanei vertebrale. umeri şi pe părŃile laterale ale spatelui. pe spaŃiul interscapular. de o parte sau de alta a coloanei vertebrale: pe fese. executat în ritm viu. manevrele lungi de alunecare sunt urmate de manevre scurte executate în ritm viu. Pe omoplaŃi. podul palmei. se efectuează manevre alternative. pe omoplaŃi şi pe umeri. adaptându-se la relieful regiunii şi la grosimea şi consistenŃa părŃilor moi. peste şolduri. Manevrele se execută insistent. de o parte şi de alta a coloanei vertebrale şi apoi pe părŃile laterale ale spatelui. peste omoplaŃi şi umăr.

Pentru masajul părŃilor laterale se duc braŃele în sus şi se pun mâinile sub ceafă. cu capul sprijinit mai sus decât trunchiul. al bolilor degenerative sau inflamatorii ale coloanei vertebrale. numai cu vârful degetelor. rezemat pe un plan uşor înclinat.1. Masajul spatelui este indicat în tratamentul deviaŃiilor coloanei vertebrale. în dreapta celui pe care-l masează. urmează plescăitul executat cu faŃa palmară a degetelor sau cu palmele întinse. după care spatele se acoperă cu un prosop. care alunecă simultan sau 64 . executate cu o mână sau cu amândouă mâinile. La persoanele robuste. Masajul peretelui toracic se începe cu neteziri uşoare şi ritmice. la sfârşit.1. iar la nevoie se răsuceşte puŃin trunchiul pe partea opusă regiunii pe care dorim să o masăm. de o parte şi de alta a coloanei vertebrale. în combaterea hipotoniei sau atoniei musculare. Masajul spatelui se încheie cu o netezire uşoară.2 MASAJUL PERETELUI TORACIC (regiunea anterioară şi laterală a pieptului) PoziŃia. Maseurul stă în picioare sau şade pe un scaun. lentă şi prelungită. după tapotament se aplică presiuni ascendente şi descendente. iar la urmă bătătoritul cu palmele întinse sau strânse „în căuş”. manevre care au efect liniştitor.În continuare se execută bătătoritul percutat. care cad aproape perpendicular pe piele. executate cu palmele. o netezire vibratorie sau zig-zag de-a lungul coloanei vertebrale. 7. Cel ce urmează a fi masat este în decubit dorsal. La persoanele sensibile se aplică. simultan sau alternativ. în contractura musculară paravertebrală.

calmantă. la cei cu boli cronice. cu palmele.3 MASAJUL PERETELUI ABDOMINAL PoziŃia. după boli ale aparatului respirator. ocolind regiunea mamară. Pentru a mări relaxarea muşchilor abdominali se recomandă ca subiectul să-şi flecteze puŃin genunchii şi şoldurile şi să-şi sprijine picioarele pe tălpi. Masajul se începe cu o netezire orientată în sensul circulaŃiei venoase. Manevra se efectuează pe toată suprafaŃa toracelui. cuprinzând toată suprafaŃa anterioară şi părŃile laterale ale toracelui. 7. umeri.1. Masajul toracelui este indicat în: atrofiile şi insuficienŃele funcŃionale ale toracelui. Alunecările se execută la început în regiunea supraombilicală. de la baza toracelui spre regiunea sternală şi spre umeri. cu presiuni pe baza toracelui. cu marginea ulnară sau cu rădăcina mâinilor. FricŃiunea se execută cu degetele. Tocatul şi percutatul se folosesc mai puŃin. în 65 .alternativ. evitând regiunile precordială şi mamară.1. Frământatul în „cută” se execută la marginea inferioară a muşchiului pectoral. în expiraŃie. stern. Netezirile sunt la început lungi şi lente. la convalescenŃi. Alunecările se îndreaptă apoi pe părŃile laterale ale toracelui de-a lungul spaŃiilor intercostale. Masajul toracelui se încheie cu o netezire uşoară. După masajul toracelui se indică câteva respiraŃii ample. dar mai ales pe părŃile musculoase. la debili. Este aceeaşi cu cea de la masajul peretelui toracic. care este prins între police şi restul degetelor. apoi netezirile sunt mai scurte şi mai dese şi se aplică pe suprafeŃe mai puŃin întinse: coaste.

pe care le depăşesc. de aici coboară înăuntru. amplu şi într-un ritm rapid. manevrele se vor executa ferm. începând cu vârful degetelor şi terminând cu rădăcina palmelor. flancuri. regiunea subcostală. FricŃiunea este procedeul de bază în masajul peretelui abdominal. pe toată întinderea peretelui abdominal. şi invers. ajungând în flancuri. Manevrele pot fi executate legate între ele printr-o mişcare de alunecare: palmele pornesc din regiunea ombilicală în sus până la coaste. se execută apoi în regiunea subombilicală. manevra se repetă. Mişcările se execută simultan sau alternativ. când se îndreaptă în sus şi lateral. Cuta este prinsă între degete şi palme şi prelucrată insistent. Se aplică în continuare o formă de tocat cu vârful şi pulpa degetelor. mai rar cu marginea ulnară a mâinii şi foarte rar cu degetele. regiunea epigastrică. de o parte şi de alta a abdomenului. parcurgând regiunea subombilicală şi fosele iliace. executat uşor şi suplu. Frământatul nu influenŃează prea mult musculatura peretelui abdominal. din aproape în aproape. în sensul spaŃiilor intercostale. Manevra se execută cu palma întreagă. în această situaŃie. apoi se răsucesc în afară. apoi lateral spre flancuri. cu podul palmei sau cu rădăcina mâinii. Manevrele de netezire se execută lent şi prelungit. atunci când se îndreaptă în jos şi înăuntru. Pentru influenŃarea straturilor subcutanate se aplică frământatul „în cută”. tangenŃial la suprafaŃa abdomenului. În situaŃia în care persoanele sunt foarte sensibile (se gâdilă). 66 . Alunecările se pot efectua şi pe o porŃiune limitată: fosele iliace.sus până peste arcurile costale. în jos şi înăuntru. spre simfiza pubiană. manevrele sunt mai scurte şi mai frecvente.

în jos spre coapse şi lateral spre şolduri.2 MASAJUL MEMBRELOR INFERIOARE Masajul membrelor inferioare se face de preferinŃă pe segmente. Pentru masajul şoldului şi al părŃilor laterale ale coapselor se poate utiliza poziŃia de decubit lateral. „mână peste mână”. Masajul peretelui abdominal se încheie cu o netezire uşoară.1.2. 7. liniştitoare.Se mai poate executa percutatul.1 Masajul feŃei posterioare a membrelor inferioare se începe cu regiunea fesieră.1. Pentru masarea feŃei posterioare a membrelor inferioare. Masajul regiunii fesiere se începe cu neteziri executate cu ambele mâini. cu faŃa palmară sau dorsală a degetelor. pacientul va fi în decubit dorsal. Chiar dacă abdomenul este musculos şi rezistent. prelungit cu o scurtă alunecare pe piele. IndicaŃiile şi contraindicaŃiile masajului abdominal se vor stabili de către medic. pacientul va adopta poziŃia de decubit ventral. cu pumnii închişi. Urmează fricŃiuni energice executate cu podul palmei. în urma examinării atente a întregului abdomen. 1. 7. superficială. Masajul peretelui abdominal are efecte în primul rând asupra elementelor anatomice ale peretelui. dar şi asupra organelor abdominale. cu rădăcina mâinii. se continuă cu coapsa şi se încheie cu gamba. care alunecă în sus spre regiunea lombară. nu sunt permise alte procedee de batere. se recomandă câteva respiraŃii ample. 67 . PoziŃia. atât a peretelui. După masaj. iar pentru masarea feŃei anterioare. cât şi a organelor intraabdominale.

care se poate executa pe toată întinderea feŃei posterioare a membrelor inferioare. plescăitul şi bătătoritul se execută cu putere. Masajul coapsei necesită multă vigoare pentru a putea influenŃa musculatura voluminoasă a acestui segment. executate cu pumnii închişi. Pentru relaxarea muşchilor posteriori ai gambei şi în special a tricepsului sural. „în cerc”. se execută alunecări lungi şi lente. 2. 3. pe rând sau combinate între ele. Tocatul se execută cu marginea ulnară a mâinilor şi a degetelor. Netezirea se execută cu ambele palme aplicate în cerc în jurul coapsei. „în cută”. „şerpuit” şi. La început.Frământatul muşchilor fesieri se execută folosind ritmic greutatea corpului. cu rădăcina mâinii sau „mână peste mână”. FricŃiunea se poate executa cu podul palmei. Masajul gambei. dar pătrunzătoare. Procedeul de bază al masajului coapsei este frământatul. Cernutul şi rulatul coapsei măresc supleŃea Ńesuturilor şi combat încordarea muşchilor. apoi scurte. fie sprijinind- 68 . subiectul va fi aşezat în decubit ventral. FricŃiunea se poate combina cu frământatul. Masajul se încheie cu netezire şi scuturat vibrator. „în pieptene”. cu genunchiul uşor flectat şi cu piciorul în uşoară flexiune plantară. pentru a mări presiunea manevrei. mai ales. Bătătoritul se face cu pumnul deschis sau închis şi cu marginea ulnară a mâinilor. Tocatul. Masajul coapsei se încheie cu netezire uşoară. gamba se menŃine în această poziŃie fie cu ajutorul unei mâini.

Membrele inferioare sunt scuturate împreună. FricŃiunile se aplică începând dinapoia maleolelor. Scuturarea membrului inferior în întregime se execută în felul următor: se prinde piciorul cu o mână sau cu ambele şi. Manevrele de batere se aplică mai ales pe partea cărnoasă. în jos şi lateral. „în pieptene”. se execută mişcări vii şi scurte. după care urmează rulatul regiunii. Dacă se doreşte masarea simultană a membrelor inferioare. scurte. pe partea laterală şi trăgând uşor de ele în sensul lungimii. în timp ce se face o uşoară tracŃiune în sens longitudinal. cu rădăcina mâinii şi cu degetele îndoite în pumn. care pornesc de la călcâi şi depăşesc în sus articulaŃia genunchiului. în lungul acestuia sau transversale. mergându-se în sus. muşchii gastrocnemieni şi spaŃiul popliteu. prin care se prelucrează pe rând tendonul lui Achile. Se frământă cu o mână sau cu ambele mâini masa muşchilor posteriori ai gambei. până sub genunchi. în lungul tendonului lui Achile. Masajul gambei se începe cu alunecări lungi. aplică mâinile pe cele două gambe şi execută manevrele de masaj pe întreaga faŃă posterioară a membrelor inferioare. în sus. în „fierăstrău”. prinzând cu mâinile gâtul picioarelor. 69 . pe un obiect sau pe planul înclinat al banchetei. alunecările vor fi mai apăsate şi executate continuu sau sacadat. cu podul palmei. maseurul se aşază cu faŃa spre picioarele subiectului. În spaŃiul popliteu netezirile trebuie să fie mai superficiale.o pe un genunchi al maseurului. Pe tendonul lui Achile se aplică neteziri liniare. se continuă cu alunecări scurte şi vii. Pe partea cărnoasă a gambei.

pe partea anterointernă. iar pe faŃa dorsală şi laterală a piciorului. cu degetele şi cu palmele. cu membrul inferior întins şi cu câlcâiul sprijinit pe genunchiul maseurului care şade pe un scăunel. rădăcina mâinii sau pumnul închis.2 Masajul feŃei anterioare a membrelor inferioare se începe cu piciorul şi se continuă cu gamba. fricŃiuni. Acelaşi lucru putem spune şi despre manevrele de batere. 1. Masajul piciorului se încheie cu netezirea executată prin mişcări lente. se execută în lungul tendoanelor. 70 . În continuare. genunchiul este întins sau uşor flectat. Frământatul are o importanŃă redusă în masajul acestei regiuni şi se aplică cu o mână. se execută scuturarea spaŃiilor interosoase şi a degetelor. FricŃiunea. Degetele picioarelor pot fi masate împreună sau fiecare în parte. în timp ce. al spaŃiilor interosoase şi mai ales în jurul maleolelor. de rulat sau de cernut.2. cu palmele şi degetele. tensiuni.7. mai mult pe partea externă şi posterioară. tracŃiuni şi scuturări. călcâiul se sprijină pe genunchiul maseurului sau este susŃinut de acesta cu o mână. cu podul palmei. prin neteziri. execută manevrele. alunecările pot fi mai apăsate. FricŃiunea se execută cu blândeŃe pe partea anterointernă şi cu intensitate medie pe partea anteroexternă. Masajul gambei necesită următoarea poziŃie: gamba şi piciorul depăşesc suprafaŃa de sprijin.1. Masajul piciorului se execută din următoarea poziŃie: culcat sau şezând rezemat. cu cealaltă mână. Netezirea se aplică pe toată partea anterioară a gambei. genunchiul şi coapsa. în sens liniar. Netezirea constă din alunecări scurte aplicate pe talpă. 2.

4. Frământatul poate fi circular. „în cută”. 3. Încercuim cu palmele şi degetele ambelor mâini cât putem mai mult din grosimea coapsei şi executăm manevrele de alunecare simultan sau alternativ. Masajul coapsei pe faŃa sa anterioară se începe prin manevrele de alunecare. se execută cu putere. şerpuit şi. urcând peste genunchi.Netezirea de încheiere se execută lent şi uşor. întărite prin procedeul „mână după mână” sau prin apăsarea cu greutatea corpului. Putem aplica pe coapsă toate formele de lovire ritmică. Pe coapsele musculoase putem folosi netezirea „în pieptene”. lungi şi lente. FricŃiunea coapsei se execută de preferinŃă cu podul palmei. cu rădăcina mâinii şi cu pumnul închis. pentru a nu leza pachetul de vase şi nervi sensibili la lovire. evitând pe cât posibil faŃa internă a coapsei. Frământatul coapsei poate fi combinat cu fricŃiunea. 71 . O atenŃie deosebită trebuie să acordăm frământatului muşchilor interni ai coapsei. care se masează mai blând. dar energice. după care urmează neteziri scurte şi dese sau sacadate. pentru a pătrunde în grosimea masei musculare. Această manevră necesită un efort destul de mare. mai ales. pe care le executăm cu vigoare. Masajul genunchiului constă din neteziri scurte şi din fricŃiuni uşoare. Netezirea de încheiere a coapsei se poate întinde pe toată lungimea membrului inferior. pentru a învinge încordarea muşchilor. PoziŃia recomandată pentru masaj este cu genunchiul extins. Rulatul şi cernutul se execută mai bine dacă flectăm uşor coapsa din şold şi din genunchi.

de partea care trebuie masată. Maseurul va sta în picioare sau şezând pe un scaun. lucrând paralel (cu o mână pe un segment şi cu alta pe segmentul pereche). mai stabilă şi care să pună la îndemâna maseurului segmentul care trebuie masat. Atunci când nu dispunem de timp pentru executarea masajului pe segmente. Se indică poziŃia culcat rezemat sau poziŃia şezând rezemat sau şezând pe un scaun. În masajul pe segmente se prelucrează mai întâi degetele şi mâna. pe un scaun sau pe o masă. exercitând o tracŃiune în sensul lungimii. 72 . Masajul ambelor membre inferioare se poate executa dintr-o dată. 7. Masajul fiecărui deget constă din alunecări executate minuŃios pe întreaga lungime a degetului şi a fiecărei falange. apoi antebraŃul. lăsând la o parte piciorul şi trecând repede peste genunchi. din această poziŃie.1. Masajul degetelor se execută sprijinind palma subiectului pe palma maseurului. mai ales pe faŃa palmară a degetelor. îl mişcăm cu vioiciune în toate sensurile. poziŃia variază în funcŃie de împrejurări şi de necesităŃi. Pentru masajul membrelor superioare. FricŃiunea se execută insistent. 1. apucăm piciorul de călcâi sau de deasupra gleznei şi. Sprijinul se mai poate face cu antebraŃul pe genunchii maseurului.3 MASAJUL MEMBRELOR SUPERIOARE PoziŃia. masajul executându-se cu mâna dreaptă.Pentru executarea scuturării întregului membru inferior. Se va căuta de fiecare dată poziŃia cea mai comodă. putem aplica manevrele pe toată întinderea unuia şi apoi a celuilalt membru inferior. pe dosul degetelor se poate aplica şi o netezire scurtă transversală. de preferinŃă pe stânga. braŃul şi umărul.

prin mişcări pasive executate în ritm viu. cu cotul sprijinit pe masă sau pe genunchii maseurului. Se scutură apoi întreaga mână şi degetele. se frământă cu degetele muşchii eminenŃelor tenară şi hipotenară. Masajul antebraŃului se execută din următoarea poziŃie: antebraŃul în uşoară flexiune este sprijinit pe un plan orizontal la o înălŃime potrivită. Masajul se continuă cu o fricŃiune executată cu vârful degetelor. 2. netezind antebraŃul pe toate feŃele. Urmează scuturarea metodică a spaŃiilor interosoase ale palmei. Urmează manevre scurte şi mai apăsate de netezire şi apoi o netezire sacadată. masajul se poate executa şi cu antebraŃul vertical. prin mişcări circulare şi prin mişcări liniare de-a lungul tendoanelor şi al spaŃiilor interosoase. Masajul se poate executa cu o mână sau cu ambele mâini. Masajul mâinii se începe printr-o netezire insistentă a feŃei dorsale şi apoi palmare. fricŃiunea palmară se poate executa şi cu pumnul închis. Masajul se încheie cu o netezire uşoară şi calmantă aplicată pe ambele feŃe ale degetelor mâinii. care pornesc de la nivelul pumnului şi trec în sus peste cot. pe care se poate aplica şi pumnul închis.Masajul degetelor se încheie cu tracŃiuni şi scuturări ale fiecărui deget. circular pe toată întinderea segmentului şi apoi liniar de-a lungul tendoanelor. 3. 73 . FricŃiunea se execută cu degetele şi cu palmele. Se începe cu o serie de alunecări lungi. În continuare.

cu o mână sau ambele mâini. FricŃiunea se execută cu degetele. exceptând-o pe cea internă. 74 . 4. Masajul braŃului se încheie prin neteziri uşoare. Plescăitul. În continuare se execută cernutul şi rulatul braŃului. Rulatul se aplică foarte bine pe antebraŃ şi se execută în ritm viu. simultane sau alternative. la sfârşit se foloseşte frământatul „în cută”. cuprinzând braŃul cu ambele mâini şi strângând Ńesuturile prin manevre ondulatorii. La început se execută alunecări lungi şi lente. Masajul antebraŃului se încheie cu o netezire care se face lent şi liniştitor. acestea sunt urmate de o netezire scurtă. care alunecă pe ambele feŃe ale braŃului. cu palmele. Tocatul se execută cu faŃa laterală şi dorsală a degetelor în lungul braŃului şi cu faŃa lor palmară pe umăr. calmante. dar insistentă a fiecărui grup muscular. cu marginea ulnară a mâinii sau cu regiunea tenară. urcând şi coborând în lungul segmentului. Se continuă cu frământatul alternativ sau „şerpuit”. căzând simultan sau alternativ. executat cu palmele şi degetele se aplică pe toate feŃele braŃului. Pe antebraŃ se aplică mai rar tocatul şi mai des plescăitul executat cu degetele şi palmele moi şi apropiate de piele. Se poate executa frământatul „în cerc”. Masajul braŃului începe cu netezirea executată cu ambele mâini. care permite o mişcare mai amplă a mâinilor.Frământatul muşchilor antebraŃului se execută în cerc. Cea mai utilă manevră pentru braŃ este frământatul temeinic al grupelor musculare.

Masajul umărului constă din alunecări scurte şi dese. fie cu două mâini fixând mâna celui masat de centura maseurului. Masajul membrelor inferioare şi superioare este. un mijloc foarte util de tratament al sechelelor posttraumatice şi reumatice.5. Această formă rapidă de masaj se execută fie cu o singură mână. Masajul membrului superior. din fricŃiuni şi frământări ale muşchiului deltoid şi dintr-un tocat viu. Putem să renunŃăm la manevrele de tapotament. se poate încheia printr-un scuturat în toate sensurile. cu faŃa palmară a degetelor. prelungite până spre gât. FricŃiunea se execută adaptând palmele cât mai bine pe reliefurile segmentelor. aplicate pe faŃa externă. cealaltă fixând mâna prin apucare. vom aplica manevrele pe toată lungimea lui şi la nevoie vom renunŃa la prelucrarea degetelor şi a mâinii. Dacă timpul destinat pentru masajul membrului superior este scurt. Netezirea se face prin alunecări de la nivelul pumnului până peste umăr. al atrofiilor şi al tulburărilor funcŃionale consecutive. executat pasiv. executat pe segmente. alături de gimnastica articulară. sub o uşoară tracŃiune în lungul acestuia. dar cernutul şi rulatul sunt foarte utile şi se aplică în sens ascendent şi descendent pe toată lungimea membrului superior. executat de preferinŃă. anterioară şi posterioară a regiunii. Frământatul se adresează îndeosebi grupelor de muşchi. 75 . iar la nevoie prin uşoare tracŃiuni şi scuturări. Mai este indicat în pareze şi paralizii de neuron motor central şi periferic. Acest masaj se încheie prin alunecări lungi şi lente.

braŃul şi umărul drept. mâna. Sunt situaŃii în care masajul extins nu se poate efectua. fie că nu este indicat. Masajul general executat pe segmente este o formă analitică de prelucrare. 76 . Durata masajului general se poate reduce prin mai multe opŃiuni. în special degetele. Cea mai bună ordine în succesiunea regiunilor ce vor fi prelucrate în cadrul masajului general este determinată de cele două poziŃii fundamentale folosite: poziŃia culcat în decubit ventral si dorsal. La membrele superioare ordinea este următoarea: mâna. antebraŃul. Acest masaj se numeşte masaj restrâns. fie că nu există timp suficient pentru efectuarea acestuia. genunchiul şi coapsa dreaptă. într-o anumită ordine. Nemasarea unor regiuni sau segmente. apoi în aceeaşi ordine segmentele membrului superior stâng. unde se prelucrează pe rând spatele. apoi aceleaşi segmente în partea stângă. masajul somatic sau al Ńesuturilor de la suprafaŃa corpului se poate efectua prelucrând pe rând toate regiunile şi segmentele anatomice.1. După schimbarea poziŃiei în decubit dorsal. regiunea fesieră. care permite masajul minuŃios al tuturor regiunilor de la suprafaŃa corpului.7. abdomenul sau toracele. urmează masajul peretelui abdominal şi masajul toracelui. masajul se continuă în următoarea ordine: piciorul. coapsa şi gamba stângă. gamba. piciorul. apoi coapsa şi gamba dreaptă. Masajul general se începe pe partea posterioară. Această formă de masaj se numeşte masaj extins şi necesită un timp mai îndelungat pentru efectuarea acestuia.4 MASAJUL GENERAL Masajul general.

45 minute. Aplicarea manevrelor principale de masaj pe toată întinderea membrelor inferioare. Executarea simultană a manevrelor pe segmentele pereche. MASAJUL łESUTURILOR ŞI AL ORGANELOR În afară de masajul elementelor somatice ale diferitelor regiuni şi segmente ale corpului. RenunŃarea la aplicarea unor forme de batere pe regiunile sensibile sau lipsite de Ńesuturi cărnoase: faŃa anterioară a gambei şi cele mai multe articulaŃii. 8. prin care se prelucrează separat Ńesuturile şi organele.RenunŃarea la unele manevre neesenŃiale de masaj: vibraŃii.1 MASAJUL łESUTURILOR łesuturile organismului se deosebesc între ele prin următoarele: 77 . mai există şi alte forme de masaj. deosebite ca tehnică şi metodă. 8. Durata masajului general extins este de 50-70 minute: 5-6 minute pe spate. respectiv superioare. diferitele forme de tapotament. 8-12 minute pentru fiecare membru inferior. 4-6 minute pentru torace. 10-12 minute pentru fiecare membru superior în parte. presiuni şi tracŃiunii. Combinarea între ele a manevrelor înrudite de masaj: fricŃiunile cu frământatul. Durata masajului general restrâns este de 30 . 5-6 minute pentru abdomen.

mâna maseurului vine în contact cu pielea. pentru a se asigura o cât mai bună prelucrare a acestor Ńesuturi. Netezirea.pentru circulaŃia limfatică. Alunecările vor urma direcŃia de scurgere a sângelui prin vene şi a limfei prin vasele limfatice. • grosimea şi consistenŃa lor variază în funcŃie de segment. • circulaŃia sângelui şi a limfei în interiorul lor este variată şi diferit orientată. procedeele de masaj trebuie bine adaptate scopului urmărit. Aceste particularităŃi determină anumite modificări în tehnica procedeelor de masaj. se pot folosi şi vibraŃiile. Viteza şi ritmul cu care se execută mişcările de alunecare sunt mai mari pentru circulaŃia venoasă. MASAJUL PIELII În orice formă de masaj. Toate manevrele de masaj – uşoare sau viguroase. • sunt dispuse neuniform la suprafaŃa şi în profunzimea corpului. • sensibilitatea şi reacŃiile lor la manevrele masajului sunt inegale. cele mai indicate pentru piele sunt: netezirea şi fricŃiunile (manevre uşoare şi superficiale) şi baterea (manevre mai puternice).pentru circulaŃia capilară şi foarte lente şi întrerupte ritmic .• au structuri şi funcŃii diferite. manevrele sunt mai lente . superficiale sau profunde – influenŃează în primul rând pielea şi prin intermediul acesteia se acŃionează mecanic sau pe cale reflexă asupra Ńesuturilor şi organelor profunde. 78 . Dintre procedeele de bază ale masajului.

mărind cantitatea de sânge circulant la suprafaŃă şi degajând circulaŃia profundă. Prin netezirea pielii se urmăreşte: • activarea circulaŃiei din piele. Întinderea alunecărilor nu mai este strict determinată de limitele anatomice ale regiunilor şi ale segmentelor. se pot executa şi asupra pielii ridicate în cută. FricŃiunea pielii. • reglarea circulaŃiei limfei. Durata executării netezirilor variază de la câteva minute la 10-20 de minute. mai ales atunci când netezirea este singurul procedeu indicat. Manevrele de netezire care influenŃează structurile nervoase din piele se împart în excitante sau stimulatoare şi calmante sau relaxatoare.Apăsarea cu care se execută netezirea depinde de grosimea pielii şi de profunzimea reŃelei vasculare. semicirculare sau liniare şi se execută cu o mână sau cu ambele. Manevrele relaxatoare sunt mai fine şi se pot prelungi foarte mult. Manevrele excitante sunt mai viguroase şi au o durată mai scurtă de execuŃie. ci de întinderea suprafeŃei pielii pe care dorim să o masăm. FricŃiunea mişcă pielea în raport cu straturile profunde. Manevrele de fricŃiune sunt circulare. simultan sau alternativ. 79 . atât cât îi permite elasticitatea sa normală. Se face cu vârful şi faŃa palmară a degetelor pe suprafeŃele limitate şi cu faŃa palmară a degetelor şi mâinilor pe suprafeŃele mari şi foarte mari. simetric sau asimetric. prin alunecări uşoare şi superficiale sau puternice şi repezi. • influenŃarea terminaŃiilor nervoase de la nivelul pielii. • stimularea schimburilor la nivelul Ńesuturilor.

80 . care produc modificări circulatorii de durată. VibraŃiile încălzesc pielea prin activarea circulaŃiei şi scad până la anestezie sensibilitatea tactilă. Hiperemia locală se menŃine chiar şi după încetarea manevrelor. Dintre procedeele de tapotament. Ciupirile sunt folosite în masajul stimulant. Durata fricŃiunii este variabilă. EFECTELE MASAJULUI ASUPRA PIELII Prin acŃiunea sa mecanică. putându-se prelungi foarte mult. pentru a nu depăşi straturile cutanate. fricŃiunea acŃionează mecanic.Presiunea manevrei trebuie să fie uşoară. Aceste manevre stimulează terminaŃiile nervoase din piele determinând o puternică vasodilataŃie şi încălzire locală. favorizând astfel excreŃia glandelor sudoripare şi sebacee şi respiraŃia cutanată. tocatul uşor cu faŃa palmară a degetelor şi plescăitul alunecat la suprafaŃa pielii. încălzeşte pielea şi îi scade sensibilitatea. creşterea temperaturii locale. Sub influenŃa masajului se formează în piele anumite substanŃe de natură hormonală. schimburile şi excreŃia. îndepărtează celulele moarte ale epidermei. Ritmul mişcărilor poate fi lent sau viu. FricŃiunea exercită elasticitatea şi mobilitatea pielii. Atunci când supleŃea pielii este redusă sau se doreşte desfacerea aderenŃelor formate între piele şi straturile profunde. Pe cale reflexă produce vasodilataŃie superficială cu următoarele consecinŃe: intensificarea nutriŃiei şi excreŃiei la nivelul pielii. cele mai indicate sunt percutările uşoare cu vârful degetelor. Pe cale reflexă procedeul stimulează circulaŃia.

Alunecările. FricŃiunea. Este procedeul specific pentru masajul Ńesutului conjunctiv. În Ńesutul conjunctiv este prezentă o vastă reŃea vasculară şi nervoasă. executate cu pumnul închis. frământatul. În mod mecanic. 81 . Se folosesc manevrele de netezire în „pieptene”. de regenerare şi de vindecare. au loc procese de apărare.Executat pe o suprafaŃă întinsă. Sunt mai puternice. SupleŃea Ńesutului conjunctiv este dată de numărul mare de fibre elastice. Masajul Ńesutului conjunctiv utilizează următoarele manevre: netezirea. fricŃiunea. în acest Ńesut se depozitează grăsimea şi alte substanŃe de rezervă ale organismului. pentru a pătrunde în profunzimea Ńesuturilor şi a spaŃiilor dintre muşchi şi organe şi pentru a influenŃa circulaŃia în vasele profunde. sclerozare sau degenerare îi scade rolul mecanic şi fiziologic. vibraŃiile şi pensările. MASAJUL łESUTULUI CONJUNCTIV łesutul conjunctiv îndeplineşte în organism numeroase funcŃii mecanice şi fiziologice. poate influenŃa repartiŃia sângelui în organism. pierderea elasticităŃii prin cicatrizare. Pentru circulaŃia limfatică se folosesc alunecările apăsate şi întrerupte ritmic. Ajută la menŃinerea şi dezvoltarea elasticităŃii şi a consistenŃei Ńesutului conjunctiv. ajută funcŃia de protecŃie a pielii şi contribuie la funcŃiile de sprijin şi de mişcare ale corpului. tapotamentul.

relaxatoare. Frământatul mai ales în „cută”. pentru dezagregarea şi dezorganizarea acestor formaŃiuni. frământări şi stoarceri. previne şi combate depunerile grăsoase în exces sub piele şi. percutatul şi plescăitul. Masajul Ńesutului conjunctiv îi dezvoltă supleŃea. cu vârful degetelor se pătrunde în spaŃiile dintre muşchi şi dintre tendoane. Se execută în lungul fibrelor musculare de la o inserŃie la alta. Procedeele de tapotament cele mai eficiente sunt tocatul. VibraŃiile au efecte calmante. MASAJUL MUŞCHILOR ŞI AL TENDOANELOR Muşchii se masează prin alunecări puternice. cernutul şi rulatul sunt relaxatoare. care stimulează funcŃiile vegetative ale zonei masate. ajutând funcŃia aparatului locomotor. presând mai uşor pe porŃiunea tendinoasă şi mai tare pe partea cărnoasă a muşchiului. 82 . sclerozări şi cicatrici. Pensările. fibrozări. tocatul şi bătătoritul cu palma şi cu pumnul sunt manevre excitante. prin efectul vascular. Pentru a pătrunde în profunzimea regiunii. stimulează funcŃiile normale şi de apărare ale organismului. Au influenŃe mecanice de excitare a nervilor senzitivi. fricŃiuni. alunecarea se realizează cu partea dorsală a degetelor şi cu nodozităŃile articulare ale pumnului. Alunecările. se utilizează pentru influenŃarea depozitelor adipoase.Manevrele mai puternice şi mai insistente de fricŃiune se folosesc în caz de aderenŃe.

Frământatul nu se poate aplica pe regiunile tendinoase. în funcŃie de necesităŃi şi regiune. precum şi de-a lungul părŃii cărnoase a muşchiului. executând o apăsare uşoară. Efectele masajului asupra muşchilor sunt mai evidente la muşchii slabi. cu palmele şi cu pumnii. Cernutul şi rulatul segmentelor musculoase ale membrelor produc o relaxare a muşchilor. fie transversal. care ajută la golirea şi umplerea alternativă a acestora cu sânge. la nivelul inserŃiilor se face o fricŃiune locală. Acesta se aplică în formă de cerc sau brăŃară. combate oboseala locală apărută după eforturi intense. se obŃin şi prin vibraŃii. se aplică numai pe muşchii voluminoşi din regiunea fesieră şi de pe coapse. 83 . dar în special contractilitatea şi elasticitatea. neantrenaŃi. Prin frământat are loc şi o acŃiune repetată de stoarcere a muşchilor. combate contractura musculară. nu se aplică pe tendoane. mai pătrunzătoare. liniară. dar fără efect mecanic. activând circulaŃia locală.FricŃiunea. Frământatul. şerpuit sau în cută. mai ales pe muşchii laŃi ai corpului. Efecte liniştitoare. Bătătoritul. Cele mai bune efecte se obŃin asociind frământatul cu fricŃiunea. Frământatul influenŃează toate proprietăŃile muşchiului. Lovirile ritmice produc contracŃii ale fibrelor musculare. Se aplică pe orice regiune cărnoasă. obosiŃi sau bolnavi: combate atonia şi atrofia musculară. fie în lungul fibrei musculare. Tocatul. Se realizează de-a lungul tendoanelor. Este procedeul de bază al masajului muşchilor.

ligamentele şi capsula articulară VibraŃiile manuale urmăresc să influenŃeze elementele periarticulare. se recomandă înaintea masajului articular şi a mobilizării articulare metodice. se indică un masaj liniştitor şi decongestionant. care constă în prelucrarea regiunii de deasupra articulaŃiei cu scopul de a activa circulaŃia. se începe mobilizarea metodică a articulaŃiei prin mişcări active cu rezistenŃă şi apoi pasive. După un număr suficient de şedinŃe de masaj articular. la nevoie. Masajul este indicat cu oarecare prudenŃă în tratamentul tenosinovitelor.Masajul este indicat în tratamentul contuziilor şi crampelor musculare. În anumite cazuri. vibraŃii. Se execută amănunŃit. MASAJUL ARTICULAłIILOR Masajul articular este o formă de masaj local deosebit de util şi eficace în tratamentul complex al leziunilor articulare. la care se pot adăuga. un masaj pregătitor. Masajul articular este indicat în 84 . FricŃiunea. TracŃiunile. prin neteziri şi fricŃiuni uşoare. Se folosesc pe articulaŃiile mici şi mijlocii. Netezirea. Constă din neteziri şi fricŃiuni. Tensiunile. Se fac mai ales la articulaŃiile mici ale degetelor. se favorizează resorbŃia mai rapidă a produselor patologice din articulaŃie sau din jurul acesteia. În felul acesta. mai ales cu scopul măririi mobilităŃii articulare. al sechelelor reumatice sau paralitice ale muşchilor. dar şi pe cele articulare. Constă din alunecări scurte executate cu intensitate mică sau medie. pentru a influenŃa toate Ńesuturile moi periarticulare. tracŃiuni şi tensiuni. se indică înainte şi după intervenŃiile chirurgicale. în sensul circulaŃiei venoase şi limfatice locale. După executarea mobilizării articulare.

8.2 MASAJUL VASELOR Masajul. mai este indicat în tratamentul leziunilor traumatice şi al manifestărilor de suprasolicitare. AcŃiunea masajului asupra vaselor a fost explicată prin acŃiunea mecanică a acestuia. deci la influenŃarea pozitivă a nutriŃiei. pe cea din muşchi. este o metodă de activare a circulaŃiei. a creşterii şi a refacerii acestora. cernutul. acŃionând asupra acestora ca o pompă. Frământatul stoarce ritmic conŃinutul vaselor profunde. prin acŃiune mecanică sau reflexă. rulatul şi presiunile. VasodilataŃia superficială are efecte decongestionante şi derivative asupra circulaŃiei din Ńesuturile şi organele profunde. Netezirile activează circulaŃia mai ales în piele şi în Ńesuturile superficiale. PersistenŃa efectelor a fost explicată prin acŃiunile excitante sau inhibitoare asupra nervilor vasomotori. Manevrele de masaj au următoarele efecte asupra vaselor: • • • • Manevrele de alunecare golesc vasele de sânge şi de limfă prin apăsare şi împingere în sens centripet. vibraŃiile. a cicatricelor sau a leziunilor care limitează mobilitatea articulară. Prin mecanisme reflexe se poate ajunge la reglarea circulaŃiei în Ńesuturi.prevenirea şi tratamentul redorilor articulare. în general. iar frământatul. Prin masaj se urmăreşte activarea circulaŃiei periferice de întoarcere. Efecte circulatorii mai produc lovirile ritmice. FricŃiunea creşte şi scade alternativ presiunea asupra Ńesuturilor şi a vaselor. Efectele masajului asupra circulaŃiei durează timp mai îndelungat după terminarea procedeelor. fricŃiunea influenŃează circulaŃia din Ńesuturile mai profunde. Masajul produce la început vasoconstricŃie şi mai apoi vasodilataŃie. 85 .

lovirile ritmice şi vibraŃiile. Masajul se poate aplica pe nervi în zonele lor de trecereale acestora din profunzime spre suprafaŃă. fricŃiunile. edemele. pentru a activa circulaŃia locală. medie sau mare. previne şi tratează atrofiile musculare. Presiunea pe nerv poate fi continuă şi uniformă. pe traiectul lor în Ńesuturile superficiale. Se execută apoi alunecări mai apăsate pe traiectul nervului. fricŃiunea este liniară. deşi este indicat în combaterea acesteia. de intensitate medie. având din când în când un caracter vibrator. În masajul nervilor se folosesc netezirea. Alunecările uşoare. Procedeul cel mai cunoscut constă în presiuni scurte şi puternice aplicate cu pulpa degetelor sau cu nodozităŃile articulare interfalangiene. 8. a decongestiona tecile nervului şi Ńesuturile înconjurătoare. FricŃiunile se aplică fie pe toată zona dureroasă. fie pe traiectul nervului. Lovirile ritmice. stimulează procesele de vindecare. exercitată mai multe minute. presiunile.Masajul vascular combate staza. presiunea poate fi variată ca intensitate. 86 . acolo unde sunt acoperiŃi de Ńesuturi moi abundente. intensitatea poate fi uşoară. sub forma tocatului şi a bătătoritului. se aplică pe zona de trecere a nervilor sau pe traiectul acestora. dilataŃiile vaselor.3 MASAJUL NERVILOR Masajul nervilor nu este prea des folosit din cauza senzaŃiei puternice de durere. Presiunile sunt manevre specifice pentru masajul nervilor. pe traiectul nervului. decongestionează Ńesuturile şi scad contractura. superficiale şi întinse pe zona dureroasă.

Lovirile ritmice influenŃează nervii periferici senzitivi. AcŃiunea mecanică produce o excitaŃie care creşte în raport cu intensitatea manevrelor, până la un prag superior de toleranŃă, după care, sensibilitatea scade treptat până la dispariŃie. Baterea uşoară şi de scurtă durată provoacă o vasoconstricŃie locală, în timp ce manevrele puternice şi de lungă durată produc vasodilataŃie, prin acŃiunea procedeului asupra nervilor vasomotori. Aplicat pe nervii motori, tocatul provoacă contracŃii musculare fără efecte mecanice, fiind util în tratamentul atoniilor şi a atrofiilor musculare şi al parezelor. VibraŃiile. Aplicate pe nerv timp mai îndelungat, scad sensibilitatea acestuia până la anestezie. Repetate metodic, vibraŃiile activează circulaŃia în teaca nervului, favorizând nutriŃia şi refacerea funcŃională a acestuia. VibraŃiile pot constitui singura manevră de masaj permisă în tratamentul afecŃiunilor nervoase. Au eficacitate mai mare dacă sunt combinate cu netezirea şi cu fricŃiunea. După masajul nervilor urmează o netezire calmantă a regiunii. Masajul nervilor este indicat pentru combaterea durerilor, a crampelor şi a contracturilor musculare şi în tratamentul atoniilor şi a atrofiilor musculare.

8.4 MASAJUL ORGANELOR PROFUNDE

Asupra organelor profunde se poate acŃiona indirect, prin masajul de suprafaŃă al pereŃilor cavităŃilor în care se găsesc aceste organe.

87

Pentru ca procedeele de masaj să influenŃeze favorabil şi real organele profunde, sunt necesare modificări în tehnica, intensitatea şi durata manevrelor.

8.5 MASAJUL CAPULUI

Sub numele de masaj al capului se descriu procedeele aplicate asupra porŃiunii păroase a acestuia. Masajul capului se poate aplica pe toată întinderea sau parŃial: pe frunte, creştet, pe părŃile laterale şi pe partea posterioară. Uneori este nevoie de masajul numai a unei jumătăŃi a capului. PoziŃia. Pentru a executa masajul pe toată întinderea capului, subiectul se aşază pe un scaun scund şi îşi sprijină bărbia pe dosul palmelor şi coatele pe genunchi. Un sprijin mai bun se obŃine pe o masă sau un scaun mai înalt. Maseurul stă sau şade pe un scaun înalt, în faŃa celui pe care vrea să-l maseze. Când se masează capul trebuie să vizualizăm întreaga regiune şi să lucrăm cu mâinile coborâte mult sub nivelul umerilor. Masajul se poate executa cu ambele mâini sau cu o singură mână; când se lucrează cu o singură mână, cealaltă mână sprijină partea opusă a capului. În masajul parŃial al frunŃii subiectul şade cu spatele la executant şi îşi reazemă capul de pieptul maseurului. Pentru masajului creştetului şi al regiunii occipitale se indică poziŃia şezând cu capul sprijinit pe mâini şi cu coatele sprijinite pe genunchii maseurului. Pentru masajul părŃilor laterale sau al unei jumătăŃi a capului, maseurul sprijină capul cu o mână de pieptul lui, iar cu cealaltă mână execută manevrele. 88

Masajul capului constă în neteziri, fricŃiuni, tapotări uşoare şi vibraŃii. Netezirea se execută cu o mână sau cu ambele, alunecând din regiunea frunŃii peste creştet, spre ceafă sau pe părŃile laterale. Palmele se aplică pe frunte, cu degetele în sus, depărtate şi uşor îndoite. Manevra cuprinde o cât mai mare parte din suprafaŃa capului, putând să coboare spre ceafă şi spre umeri. Alunecările se fac lent, progresând încet prin mişcări mici în sens lateral sau de du-te vino şi uneori prin vibraŃii. După fiecare manevră, mâinile revin pe frunte. Netezirea se mai poate executa în trei sensuri: din mijlocul frunŃii spre regiunea posterioară, din creştet spre părŃile laterale şi din creştet spre ceafă. Dacă este bine executată, netezirea dă o senzaŃie plăcută, liniştitoare. FricŃiunea se execută cu amândouă mâinile sau cu o mână, cealaltă sprijinind capul în partea opusă. Degetele uşor îndoite şi depărtate se aplică împreună cu palmele pe piele, simŃind rădăcina părului. Prin mişcări laterale sau circulare, lente şi profunde, se deplasează pielea pe straturile de dedesubt, atât cât permite mobilitatea sa naturală. Presiunea pe planul osos se face moderat. În regiunile sensibile, presiunea scade. După câteva mişcări, degetele se deplasează din aproape în aproape, pe toată regiunea. Pe porŃiuni limitate, manevra se poate executa cu două sau cu trei degete. FricŃiunea vibratorie este mai plăcută şi mai liniştitoare. Percutatul şi tocatul se aplică foarte rar şi cu o tehnică specifică.

89

simultan sau alternativ. Efectele profunde se produc pe cale reflexă. masajul capului ameliorează şi nutriŃia părului. masajul capului va avea fie efecte calmante. Atât în percutare. rar şi uniform. Masajul capului influenŃează atât părŃile moi care acoperă craniul. Mişcarea se face din articulaŃia pumnului. cu o mână. Lovirile sunt repetate ritmic.PercuŃia se face cu vârful degetelor. după ce degetele ating capul. Stimulând circulaŃia în piele. 8. al oboselii etc. reglează circulaŃia endocraniană şi îmbunătăŃeşte funcŃiile vegetative ale sistemului nervos central. care poate fi vibratorie. cât şi în tocat. cealaltă mână sprijinind capul. reduce starea de încordare şi favorizează somnul. gâtul prezintă două regiuni: 90 . fie stimulante. de preferinŃă. Produce liniştirea sistemului nervos central.8 MASAJUL GÂTULUI Din punct de vedere topografic. căzând de aproape pe pielea capului şi lovindu-se între ele. Acestea se execută. Masajul capului este indicat în tratamentul nevralgiilor. cât şi organele din cavitatea craniană. Tocatul se aplică cu degetele îndoite şi depărtate. al migrenelor. cu degetele îndoite şi depărtate uşor între ele. rar şi elastic. VibraŃiile pot însoŃi netezirea şi fricŃiunea sau se pot aplica singure pe porŃiuni mici mai sensibile ale pielii capului. alunecă uşor sub formă de netezire. mâna cade lent. În funcŃie de tehnica folosită. Prin mecanisme vasomotoare derivative şi decongestionante.

executate numai manual. Frământatul se execută rar. Subiectul este în decubit dorsal sau şezând rezemat. în timpul sau după şedinŃa de masaj. Masajul este indicat pentru efectul decongestionant. cu capul în uşoară extensiune. Maseurul stă sau şade în faŃa sau la dreapta celui pe care îl masează. de-a lungul muşchilor sternocleidomastoidieni şi a marginii laterale a muşchilor trapezi. Este 91 . 8 Masajul regiunii anterolaterale a gâtului se va face Ńinând seamă de organele importante prezente la acest nivel. tiroida şi paratiroidele etc. pornind de sus în jos.anterolaterală şi posterioară. În regiunea posterioară a gâtului (ceafa) se găsesc mai mulŃi muşchi. aşezaŃi pe mai multe straturi. sub formă de cută. evitând glanda tiroidă. cât şi al capului. cu rol static şi dinamic. mănunchiul vasculonervos al gâtului. sunt foarte utile în masajul acestei regiuni. Se poate lucra simetric sau asimetric. PoziŃia. foarte uşor şi cu precauŃie. relaxant şi trofic al Ńesuturilor şi al organelor atât de la nivelul gâtului. FricŃiunea se execută minuŃios şi insistent. Masajul se încheie cu neteziri lungi. VibraŃiile. de la bărbie şi mastoidă spre clavicule şi stern. Manevra se execută pornind cu rădăcina şi marginea ulnară a mâinilor şi terminând cu marginea radială a acestora şi cu vârful degetelor. faringele şi esofagul. În regiunea anterolaterală a gâtului se găsesc organe importante: laringele. lente şi liniştitoare. Netezirea regiunii anterolaterale a gâtului se face prin alunecări uşoare. Masajul gâtului poate fi asociat cu mobilizarea metodică a gâtului. traheea.

şezând cu trunchiul uşor înclinat şi cu capul sprijinit pe planul lung al banchetei. După câteva manevre lungi. percutatul şi tocatul. care pe măsură ce coboară.indicat în tratamentul cicatricelor ce se formează după arsuri. moale. frământatul. de deasupra inserŃiilor muşchilor cefei pe occipital şi coborând până la baza gâtului. Pentru netezirea părŃilor laterale ale gâtului. care este ridicat până aproape de verticală. pornind de la cap şi coborând din aproape în aproape spre omoplaŃi şi umeri. Manevrele folosite pentru masajul cefei. Subiectul este aşezat în decubit ventral. fricŃiunea. Netezirea constă din alunecări executate cu o mână sau cu ambele. terminând cu marginea lor radială. poziŃia cea mai favorabilă este călare. Alunecările se fac simultan sau alternativ. 92 . Masajul părŃilor laterale ale gâtului este indispensabil în tratamentul corectiv al deviaŃiilor capului şi ale gâtului. traumatisme sau inflamŃii locale. sunt: netezirea. Alunecările se pot executa şi în forma vibratorie. cu fruntea sprijinită pe un plan potrivit de înalt. Masajul regiunii posterioare a gâtului (masajul cefei) PoziŃia. se execută un masaj stimulant cu alunecări scurte şi dese. Manevra începe cu rădăcina mâinilor şi se termină cu vârful degetelor. palmele se aşază cu marginea lor ulnară sub urechi şi alunecă în jos până peste umeri. Pe bancheta joasă de masaj. între omoplaŃi şi pe umeri. pornind de sus. se depărtează puŃin între ele . masajul se poate executa şi în poziŃia şezând pe un scaun. cu capul uşor flectat şi cu fruntea rezemată pe dosul mâinilor sau pe un sul mic.

Se poate aplica şi o variantă de frământat „în cută”: cu o mână sau cu ambele mâini. în partea mijlocie şi inferioară a cefei. Frământatul se aplică mai ales pe părŃile laterale şi inferioară ale cefei. cresc în intensitate pe măsură ce coboară. se execută deplasări în sus şi în jos.FricŃiunea se aplică pe toată întinderea cefei. • Produce o decongestionare reflexă a circulaŃiei endocraniene. aplicate perpendicular pe lungimea gâtului. şi se frământă deplasând mâinile în sus şi în jos de-a lungul marginii muşchiului. cu efecte liniştitoare asupra sistemului nervos central. care se execută de partea cu unghii a degetelor. Prin acŃiunea locală se îmbunătăŃeşte circulaŃia în muşchii cefei. la nivelul inserŃiei muşchilor. între omoplaŃi şi pe umeri. prin loviri foarte fine în partea de sus a cefei. fricŃiunile se execută cu mişcări mai ample. care sunt predispuşi la stază circulatorie şi la oboseală. Percutatul se combină cu tocatul. cu podul palmei şi cu rădăcina mâinilor. transformându-se în tocat. În partea de sus. 93 . PercuŃiile executate cu vârful şi pulpele degetelor. Efectele masajului cefei • Provoacă o activare a circulaŃiei locale venoase şi limfatice. printr-o mişcare ondulatorie. Masajul cefei se încheie prin manevre lungi şi lente de netezire calmantă. se execută cu vârful degetelor mişcări reduse circulare şi liniare. care cad de o parte şi de alta a liniei mediane. Frământatul se poate combina cu fricŃiunea. între omoplaŃi şi cu partea lor palmară pe umeri. Marginea laterală a muşchiului trapez se prinde între police şi celelalte patru degete. se cuprinde ceafa între degetele mari şi vârful celorlalte degete.

Se execută la fel ca netezirea. Palma cu degetele întinse. al oboselii nervoase. al limitării mobilităŃii gâtului. spre vârful inimii. alunecă uşor pe piele. mişcând lent. în special cele aparŃinând aparatului cardiovascular şi aparatului respirator. Masajul cefei este indicat în tratamentul nevralgiilor locale. FricŃiunea. Pentru a obŃine efecte liniştitoare se aplică: netezirea. al durerilor de cap. tocatul. uşor şi uniform pielea şi Ńesuturile subcutanate pe planul dur al sternului şi al coastelor. Masajul regiunii precordiale. masajul cefei este folosit ca act final în masajul general. fricŃiunea. 8. 94 . al contracturilor musculare. Cea mai bună este decubitul dorsal. Porneşte de la vârful sternului sau din epigastru. InfluenŃează activitatea inimii şi a vaselor mari. urcă pe faŃa sternului. PoziŃia. apăsând în mod uniform numai cu greutatea ei proprie. arcuind mişcarea peste suprafaŃa costală stângă. condusă din cot şi din umăr.7. Netezirea de început este uşoară. rezemate pe un plan oblic şi cu membrele inferioare uşor flectate. al tulburărilor sistemului nervos central. Maseurul stă sau şade în dreapta celui masat. Este folosit şi pentru prevenirea sau îndepărtarea depunerilor locale de grăsime. cu sens circular. cu capul şi trunchiul uşor ridicate. MASAJUL TORACELUI Prin masajul toracelui se poate influenŃa şi funcŃia organelor din această cavitate.Datorită efectelor sale. bătătoritul şi vibraŃiile manuale.

se execută un tocat lent şi rar. stări de oboseală etc. Procedeele trebuie executate cu calm. cu degetele uşor îndoite – „în căuş”. Pentru stimularea prin masaj a contracŃiilor cardiace se indică procedee mai energice de netezire. dar elastic.În continuare. este indicată în tahicardie. Forma excitantă accelerează ritmul cardiac şi ridică tensiunea arterială coborâtă. Masajul precordial influenŃează activitatea inimii prin intermediul sistemului nervos. 95 . lovind uşor şi elastic. fricŃiune. Se execută cu mâna dreaptă. Durata şedinŃei de masaj precordial variază între 10-15 minute şi se poate repeta de mai multe ori pe zi. După fiecare manevră şi la sfârşitul şedinŃei de masaj. în ritm uniform şi cu frecvenŃă apropiată de cea normală a pulsului sau de ritmul încetinit pe care dorim să-l imprimăm contracŃiilor cardiace. Netezirea se execută prin mişcări circulare scurte şi vii. Forma calmantă tinde să scadă şi să regleze ritmul cardiac. Tocatul se execută repede. după contactul cu pielea se continuă cu o alunecare. VibraŃiile. care cad ritmic. cu degetele depărtate mult între ele. palpitaŃii. Mâna trebuie să cadă scurt şi elastic pe piele. exercitând o presiune moderată şi deplasându-se în sens circular pe toată regiunea precordială. tocat şi bătătorit. căzând pe regiunea precordială în ritm de 70-80/ minut. Bătătoritul se face cu pumnul deschis. Se poate aplica un bătătorit executat cu mâna dreaptă. aplicat aproape tangenŃial. se execută câteva alunecări lente şi calmante. poate fi urmată sau însoŃită de o fricŃiune energică.

Subiectul este în decubit dorsal şi rezemat sau. profund şi ritmic. În timpul expiraŃiei palmele executantului alunecă încet spre partea anterioară a coastelor şi la sfârşitul expiraŃiei exercită presiuni uşoare. care acŃionează reflex. asociate cu acŃiunea mecanică a procedeelor penetrante: tocatul. Plămânii şi căile respiratorii intratoracice pot fi influenŃate prin masajul aplicat pe pereŃii toracelui. plescăitul. Din această poziŃie. spre sfârşitul inspiraŃiei ridică toracele. fricŃiunea şi frământatul. trepidaŃiile şi scuturările toracelui se vor executa atât în inspiraŃie. prin: activarea schimburilor gazoase din alveolele pulmonare. pentru masajul spatelui. Presiunile. îmbunătăŃind schimburile nutritive. PoziŃia. Maseurul. Masajul cu efecte asupra aparatului respirator. însoŃite de vibraŃii. presiunile şi vibraŃiile.ATENłIE! Masajul precordial va fi indicat numai de medic şi va fi efectuat numai de persoane competente. Manevrele penetrante ajută mai mult funcŃia respiratorie. Din poziŃia de decubit dorsal şi rezemat. cu degetele îndreptate spre coloana vertebrală. ŞedinŃa începe prin aplicarea unui masaj al spatelui şi al toracelui. Efectele masajului sunt stimulante pentru respiraŃie. prin degajarea 96 . bătătoritul. subiectul inspiră şi expiră. pătrunde cu mâinile sub braŃe. Manevrele superficiale exercită o acŃiune reflexă de activare şi de decongestionare a circulaŃiei. asociind mişcarea cu trepidaŃii sau scuturări. cât şi în expiraŃie. şi aplică palmele pe regiunea costală dreaptă şi stângă. stând la dreapta subiectului. Manevrele de masaj utilizate sunt: netezirea. manevrele fiind executate în legătură directă cu fazele respiraŃiei. stă în poziŃia de decubit ventral. fără efort.

Masajul întregului abdomen. pentru a influenŃa întregul conŃinut al abdomenului. PoziŃia. 8. cu genunchii şi cu tălpile spijinite. prin creşterea amplitudinii mişcărilor respiratorii şi prin stimularea circulaŃiei profunde.8. se deosebeşte prin tehnică şi metodică de masajul peretelui abdominal. care măresc relaxarea muşchilor şi scad sensibilitatea tactilă exagerată a celui masat. cu membrele inferioare uşor flexate în şold. urmând traiectul colonului. MASAJUL ABDOMENULUI Masajul abdomenului. 97 . Frământatul este înlocuit cu o manevră amplă de presiune şi alunecare transversală. palmele alunecă înainte. cu presiune moderată în epigastru. subcostal drept şi stâng şi suprapubian.căilor respiratorii. VibraŃiile se execută manual. cu palmele aplicate pe părŃile laterale şi posterioare ale abdomenului. se încrucişează pe linia mediană şi continuă să alunece spre partea opusă. Apăsând uniform asupra conŃinutului abdominal. Subiectul este in decubit dorsal rezemat. între coaste şi crestele iliace. Acest tip de masaj este foarte util în tratamentul insuficienŃei respiratorii. care urmăreşte să influenŃeze funcŃia organelor intraabdominale. Se începe cu manevre de netezire şi fricŃiune. executate dintr-o parte în alta. Manevra se repetă schimbând de fiecare dată nivelul la care se aplică palmele. Percutatul şi tocatul se execută la fel ca şi pentru peretele abdominal.

FricŃiunile se execută destul de apăsat. Masajul zonei ficatului şi a căilor biliare. începând din fosa iliacă dreaptă şi continuând în tot lungul colonului. pe sub coastele din dreapta. FricŃiunea colonului se execută ca şi netezirea. Masajul colonului. se execută mişcări circulare. începând cu porŃiunea ascendentă. Se efectuează o mişcare de presiune circulară cu mâna dreaptă aşezată cu palma pe abdomen în dreptul ombilicului. Alunecările se execută de-a lungul curburilor stomacului. mai ales în timpul expiraŃiei. Manevra principală a masajului pe colon este netezirea executată apăsat. din acest punct în ansă spre unghiul splenic al colonului transvers şi apoi descendent. cu o mână sau cu amândouă. dar insistent. cu rădăcina mâinii subombilical. alunecând şi presând în sensul evacuării conŃinutului intestinal. continuând cu cea transversală şi terminând cu cea descendentă. Se începe printr-o netezire uşoară a regiunii respective. constând din alunecări pornind de la linia mediană a abdomenului. în sus şi spre stânga. executat cu vârful degetelor pe acelaşi traseu ca şi manevrele precedente. cu o mână sau cu mâinile suprapuse. spre spate. supraombilicală şi subcostală stângă. Masajul zonei intestinului subŃire. până la nivelul simfizei pubiene. cu palmele aplicate oblic pe peretele abdominal. Se execută segmentar. de la nivelul cecului în sus spre unghiul hepatic al colonului. Manevrele de masaj se execută în zonele epigastrică. liniare sau în zig-zag. Pe colon se poate aplica şi un percutat sau tocat uşor. mână după mână sau cu mâinile suprapuse.Masajul zonei stomacului. spre fosa iliacă stângă. apăsând pe stomac. 98 . VibraŃiile se execută cu o mână sau cu ambele.

în funcŃie de pacientul căruia i se adresează.Pe aceeaşi regiune se execută fricŃiuni uşoare cu podul palmei şi cu marginea cubitală a mâinii. sunt stimulate funcŃiile digestive. Masajul zonei renale. MASAJUL TERAPEUTIC Masajul poate fi folosit în tratamentul unor diverse afecŃiuni. mai ales în timpul inspiraŃiilor profunde. Cele mai utile manevre pentru ficat şi căile biliare sunt vibraŃiile. executate cu rădăcina şi cu marginea cubitală a mâinii. şi din presiuni vibratorii aplicate pe aceleaşi zone. în alcătuirea programului de masaj se vor indica predominant metodele. după golirea completă a conŃinutului vezicii urinare. aplicate pe regiunea lombară şi pe flancuri. Masajul abdominal ajută în mod mecanic funcŃiile normale de evacuare ale intestinului. procedeele şi tehnicile care corespund obiectivelor propuse. Masajul zonei vezicale constă din presiuni vibrate executate suprapubian. de absorbŃie şi de eliminare. favorizând procesul de vindecare şi de recuperare. 99 . Deoarece efectele masajului nu se pot disocia complet. ale căilor biliare şi urinare. din fricŃiuni apăsate. Constă din neteziri insistente. Prin activarea circulaŃiei. 9. executate cu degetele sau cu palma. InfluenŃele reflexe ale masajului abdominal sunt multiple.

pentru reechilibrarea neurovegetativă. evoluŃia efectelor urmărite prin aplicarea masajului. 100 .În alegerea metodelor utilizate în cadrul unei şedinŃe de masaj. aplicate fie la distanŃă de regiunea afectată. scopul urmărit. poziŃia regiunii sau a segmentului masat şi ordinea în care se aplică procedeele. afecŃiuni asociate. trebuie să se Ńină seama de câteva aspecte: • • • • • • • • • • diagnostic. antialgic. recomandările medicale. procedee şi tehnici pregătitoare. vechimea afecŃiunii. fie pe aceasta. procedee şi tehnici aplicate pe regiunea afectată cu scop strict terapeutic. stimulativ. Procedeele de masaj se aplică în următoarea ordine : • • • • procedee şi tehnici cu efecte generale asupra întregului organism. procedee şi tehnici cu efecte predominant reflexe. sedativ. Principalele scopuri urmărite în timpul aplicării masajului terapeutic sunt : circulator. Pentru întocmirea unui protocol al şedinŃei de masaj trebuie avute în vedere: poziŃia subiectului. gradul de reactivitate a pacientului. aplicate la distanŃă de regiunea afectată. starea pacientului. simptomatologie. relaxator. observaŃiile rezultate în urma examinării pacientului.

. dacă se urmăreşte facilitarea circulaŃiei de întoarcere şi proclivă pentru uşurarea circulaŃiei arteriale. poziŃia segmentului masat va fi cea declivă. protocolul unei şedinŃe de masaj este diferit. masajul se va face centripet. Pentru obŃinerea unor efecte predominant circulatorii. pentru membrele superioare.• • procedee şi tehnici ajutătoare.masaj segmentar al membrului respectiv. de accentuare a efectelor urmărite. . pentru membrele inferioare şi toracal.masaj energic al trunchiului. ÎmbunătaŃirea circulaŃiei are şi efecte trofice însemnate.masaj reflex al Ńesutului conjunctiv subcutanat. • succesiunea procedeelor va fi următoarea : . începând cu segmentul proximal şi continuând până la cel distal. nu numai în insuficienŃa circulatorie venoasă. cu musculatura relaxată. de aceea. se va indica şi în profilaxia sau tratamentul ulcerelor varicoase şi al escarelor. prin aplicarea celor specifice afecŃiunii.masajul reflex al piciorului pe zonele corespunzătoare sistemului circulator sanguin şi limfatic. . decontracturant al umerilor şi a cefei. arterială sau limfatică.masaj „de apel” abdominal.masaj relaxator. 101 . procedee şi tehnici calmante sau de stabilizare a efectelor obŃinute în urma şedinŃei de masaj. . de facilitare a circulaŃiei de întoarcere sau a circulaŃiei arteriale : • • poziŃia subiectului va fi cât mai comodă. . În funcŃie de efectele urmărite.

în sala de masaj trebuie asigurate condiŃii optime în ceea ce priveşte temperatura. segmentul masat. .efectul sedativ şi antialgic localizat. presopunctura). masajul se adresează în special modificărilor musculare şi tegumentare determinate de acestea. masajul reflex al picioarelor şi al mâinilor. şi mai puŃin articulaŃiei.1 MASAJUL ÎN AFECłIUNILE REUMATISMALE În afecŃiunile reumatismale. de exemplu masajul transversal profund. în funcŃie de scopul urmărit. 102 . . liniştea. se poate obŃine fie prin procedee şi tehnici aplicate la distanŃă de locul dureros (masajul zonelor reflexogene reciproce. de intensitate mare. Pentru obŃinerea efectelor predominant stimulante : • • se pot utiliza procedee care influenŃează direct. reflex.timpul de lucru se va adapta de asemenea subiectului. 9.să fie lente. cu schimbări rapide şi dese de ritm. cu profunzime mare. procedeele şi tehnicile utilizate: discontinue. folosind chiar şi tehnici care provoacă iniŃial durere. cu intensitatea adaptată sensibilităŃii subiectului. antialgice: • • • poziŃia subiectului va fi comodă. procedeele de masaj folosite: .Pentru obŃinerea unor efecte predominant sedative. mecanic sau indirect. fie prin aplicaŃii pe locul dureros. luminozitatea. nu prea profunde. cu musculatura relaxată.

în vederea pregătirii articulaŃiei pentru kinetoterapie. durerile dispărând după 4-5 sedinŃe de masaj. mobilitatea pielii pe planurile subjacente se ameliorează. progresiv (10-15 sedinŃe). se indică un masaj analgezic. Modul de aplicare a masajului depinde de regiunea interesată: • la ceafă. • la genunchi. se va aplica un masaj blând. Cel mai indicat mod de înlăturare a acestora este masajul. după 5-6 sedinŃe. În afecŃiunile reumatismale sunt prezente infiltrate dureroase la nivelul Ńesutului celular subcutanat. • • în regiunea umărului. 103 . În cazul unei capsulite retractile. infiltratele sunt localizate mai ales pe faŃa medială a articulaŃiei şi sunt foarte dureroase. fiind necesare 10-15 sedinŃe pentru împrăştierea progresivă a acestor infiltrate. se pot folosi procedee de masaj de intensitate mică. de asemenea şi durerea la prinderea pielii. masajul este indicat pentru drenajul hidartrozei sau pentru combaterea durerii la nivelul inserŃiilor capsulei articulare şi a ligamentelor (masaj transversal profund). prudent. în coxartroze. în regiunea lombară se recomandă procedee de masaj de intensitate mai mare.La nivelul articulaŃiei. în artroze. cu intensitate dozată progresiv. iar infiltratele dispar. • la nivelul şoldului. se utilizează masajul blând. se pot aplica procedee de intensitate relativ mare. infiltratele sunt localizate mai ales pe faŃa laterală a coapsei.

intensitatea şi ritmul acestora fiind adaptate sensibilităŃii segmentelor tratate. alături de kinetoterapie are un rol important în păstrarea mobilităŃii articulare. Contracturile musculare antalgice care însoŃesc afecŃiunile reumatismale beneficiază de masajul decontracturant aplicat pe grupele musculare interesate. şi mai mult în fazele de remisiune. masajul va fi asociat cu posturări în poziŃii funcŃionale. se continuă cu fricŃiuni. Atrofia musculară de inactivitate constituie o indicaŃie a masajului combinat cu izometria. 9. mai puŃin în perioada de puseu evolutiv. Se va indica un masaj mai puŃin profund la început în jurul zonei indurate. masajul fiind progresiv ca intensitate şi întindere (6-7 şedinŃe).1 AFECłIUNI REUMATISMALE CRONICE INFLAMATORII I. Poliartrita reumatoidă beneficiază de masaj. când. folosind pulpa policelui. se folosesc presiuni locale.1. ameliorarea circulaŃiei sanguine şi a troficităŃii tegumentelor şi a Ńesutului subcutanat. 104 . Se execută cu pulpa degetelor. insistând la mâini asupra muşchilor interosoşi. atunci când se indică cu multă prudenŃă. ce interesează mai ales musculatura mâinilor. IniŃial. Masajul terapeutic are ca obiective: prevenirea hipotrofiei musculare.La nivelul muşchilor inervaŃi de trunchiuri nervoase afectate de nevralgii se pot dezvolta induraŃii. Manevrele de masaj se execută cu prudenŃă. în prevenirea hipotrofiei musculare şi în menŃinerea troficităŃii generale. Netezirea. Retracturile musculare şi/sau tendinoase beneficiază de masaj numai atunci când sunt recente şi moderate.

Spondilita anchilopoietică. cu intensitate mică şi vibraŃiile cu efecte decontracturante. Artroza cervicală. adaptate sensibilităŃii regiunii dorsolombare. În fazele de remisiune a durerilor se recomandă manevre de stimulare a tonusului şi a excitabilităŃii musculaturii dorsolombare şi de prevenire a hipotrofiei musculare: frământare mai energică.2 AFECłIUNI REUMATISMALE CRONICE DEGENERATIVE I. tapotamentul sub formă de tocat. Beneficiază de masajul terapeutic. se efectuează şi baterea cu procedee mai blânde (plescăit. 105 . Pe segmentele situate proximal faŃă de mâini. cum ar fi: frământarea „în cută”. prin reducerea sensibilităŃii. care are ca obiective calmarea durerilor.1. relaxarea musculaturii şi reducerea contracturilor. • îmbunătăŃirea circulaŃiei sanguine şi a condiŃiilor trofice locale. 9. După puseul acut şi atenuarea durerilor. masajul constituie şi o procedură de pregătire a bolnavului pentru kinetoterapie. • prevenirea hipotrofiei musculaturii dorsolombare. II. bătătoritul. iar pe zona lombară . utilizând manevre mai puŃin energice. Masajul trebuie să fie calmant şi miorelaxant. Obiectivele masajului terapeutic sunt: • diminuarea durerilor şi a contracturilor musculare. percutat). în acelaşi timp.Masajul se continuă cu frământări cu două degete şi ciupiri pentru muşchii eminenŃelor tenară şi hipotenară. permite executarea şi a altor manevre. Efleurajul. se introduc în programul recuperator kinetoterapia şi masajul pentru menŃinerea mobilităŃii coloanei şi prevenirea atrofiei musculaturii paravertebrale.

Se recomandă netezirea cu palma sau cu degetele îndoite „în pieptene”. pentru potenŃarea efectelor calmante şi decontracturante. Pentru decontracturare musculară se efectuează vibraŃii cu vârfurile degetelor pe muşchii cefei. se recomandă manevre uşoare şi lente. excepŃie făcând cazurile de nevralgie cervicobrahială. se poate aplica tapotamentul sub formă de tocat sau bătătorit. continuate cu fricŃiuni şi frământări adaptează sensibilităŃii locale. Artroza lombară. Masajul se poate executa după o procedură de termoterapie. cu manevrele executate uşor şi lent. În lombalgia acută masajul terapeutic este calmant şi miorelaxant. pentru decontracturare musculară paravertebrală. lombalgie cronică şi lombosciatică. 106 „în cută”. unde aplicarea căldurii este contraindicată. În lombalgia cronică obiectivele masajului terapeutic sunt: diminuarea durerilor. Se poate manifesta clinic prin: lombalgie acută. pentru reducerea sensibilităŃii Ńesuturilor superficiale. după care se aplică frământări uşoare şi vibraŃii cu palma. Se execută neteziri descendente în regiunea cefei. În lipsa contracturii musculare. II. Se recomandă neteziri cu faŃa palmară a mâinilor. menŃinerea elasticităŃii şi excitabilităŃii musculaturii lombare.Pentru ca masajul să fie calmant şi miorelaxant. continuat cu fricŃiuni cu faŃa dorsală a pumnului şi cu frământări „în cută”. a căror intensitate se . Efectele analgezice şi de relaxare musculară sunt mai bune atunci când masajul se execută după o procedură de termoterapie. ameliorarea circulaŃiei sanguine şi a troficităŃii locale. prevenirea hipotoniei musculare.

articulaŃia coxofemurală este acoperită de un strat voluminos muscular şi celuloadipos. se efectuează vibraŃii cu palmele. Hidromasajul poate realiza în profunzime o îmbunătăŃire a circulaŃiei sanguine şi a troficităŃii locale şi o relaxare musculară mai bună. prevenirea hipotrofiei musculaturii din vecinătate. având în vedere faptul că. la care se poate adăuga masajul nervului sciatic. se execută fricŃiuni şi frământări cu intensitate adaptată sensibilităŃii locale. Artroza coxofemurală. cernut şi rulat. executând manevrele uşor şi lent. Masajul trebuie să fie calmant şi miorelaxant. III. Artroza genunchiului. cu asocierea factorului termic. îmbunătăŃirea 107 . Pentru prevenirea hipotoniei şi a hipotrofiei musculaturii învecinate se aplică manevre mai energice: fricŃiuni cu rădăcina mâinii. Masajul este util şi în pregătirea bolnavului pentru kinetoterapie. IV. Apoi. Cu scop miorelaxant. Obiectivele masajului terapeutic sunt: ameliorarea circulaŃiei sanguine şi a condiŃiilor trofice locale. Efecte mai bune analgezice şi decontracturante se obŃin prin efectuarea masajului după o procedură de termoterapie (baie parŃială de lumină sau Solux). spre coapsă.Un efect de profunzime îl are hidromasajul sub formă de duş-masaj sau duş subacval. Lombosciatica beneficiază de aceleaşi procedee calmante şi decontracturante de masaj ca şi lombalgia acută. Netezirea se face cu palmele pe regiunea fesieră. tapotament sub formă de tocat şi bătătorit. decontracturarea musculară. Obiectivele masajului terapeutic sunt: diminuarea durerilor. alunecând lateral spre regiunea trohanteriană şi în jos.

cernut. Masajul care se aplică la coapsă constă în netezire cu palmele. folosind manevre cu intensitate mică şi lente. în scop decontracturant. pregătirea bolnavului pentru kinetoterapie. Masajul articular al genunchiului constă în neteziri. tracŃiuni.tonusului şi a excitabilităŃii musculare. După cedarea durerilor. rulat şi tapotament energic sub formă de tocat sau bătătorit. fricŃiuni cu rădăcina mâinii. 108 . până în regiunile supraclaviculară şi supraspinoasă. pe muşchii ischiogambieri se aplică masaj miorelaxant. pentru prevenirea sau diminuarea hipotrofiei acestuia. Se insistă pe muşchiul cvadriceps femural. reducerea contracturilor musculare. procedee care îmbunătăŃesc circulaŃia locală. frământări „în cută”. Obiectivele masajului terapeutic sunt: diminuarea durerilor. îmbunătăŃirea circulaŃiei sanguine şi a troficităŃii locale. supleŃea formaŃiunilor capsuloligamentare şi mobilitatea articulară. urmată de frământări uşoare. V. Masajul este sedativ şi miorelaxant. şi anume: fricŃiuni cu degetele şi tapotament sub formă de bătătorit „în ventuză” sau tocat. ATENłIE! Masajul este contraindicat atunci când există fenomene congestive sau hidartroză. masajul va consta din manevre de stimulare şi de tonifiere musculară pentru prevenirea hipotrofiei musculare. fricŃiuni. Periartrita scapulohumerală. Netezirea se execută pe faŃa anterioară şi posterioară a umărului. În regiunea posterioară a coapsei. adaptate sensibilităŃii locale şi de vibraŃii fine efectuate cu palma.

după retroflexiunea braŃului şi pe faŃa posterioară a capsulei.3 AFECłIUNI ALE TENDONULUI Beneficiază de efectele masajului tendinita. 109 . Masajul cu gheaŃă se poate aplica pe zona afectată. pregăteşte articulaŃia pentru kinetoterapie. procedurile de hidromasaj. cât şi masajul manual. după anteflexiunea braŃului. cu aceleaşi efecte. În stadiul acut. tenosinovita şi entezita. Sunt indicate. se execută masaj cu gheaŃă. cu efecte analgezice locale. se pot aplica unele manevre de masaj: neteziri şi fricŃiuni cu scopul ameliorării circulaŃiei sanguine şi a troficităŃii locale. Contuzia.Masajul articulaŃiei scapulohumerale se face aplicând fricŃiuni cu vârfurile degetelor: pe faŃa anterioară a capsulei. se poate executa atât masajul cu gheaŃă.1. După reducerea durerilor şi a fenomenelor inflamatoare. Masajul asuplizează capsula şi ligamentele şi ameliorează mobilitatea articulară. 9. îndepărtării eventualelor aderenŃe şi restabilirii condiŃiilor de alunecare fiziologică a tendonului. prin netezirea cu o bucată de gheaŃă a tendonului afectat. procedeul are efecte analgezice. În stadiul acut. antiinflamatoare şi de prevenire a tumefierii. 9.2 AFECłIUNI TRAUMATICE ALE APARATULUI LOCOMOTOR I. efectuând neteziri cu o bucată de gheaŃă. decontracturante şi de prevenire a edemului.

Obiectivele masajului terapeutic sunt: reducerea durerii.Masajul manual se poate aplica la distanŃă. 110 . menŃinerea tonusului musculaturii învecinate. reducerea edemelor. IV. fricŃiuni energice cu palma sau cu pumnul. fricŃiunile şi frământatul energic. care are următoarele obiective: ameliorarea circulaŃiei sanguine şi a troficităŃii locale. asuplizarea formaŃiunilor capsuloligamentare. Sechelele după entorsă. rulat. ameliorarea mobilităŃii articulare şi reducerea hipotrofiei musculare. Procedeele de masaj indicate la distanŃă sunt: netezirea. reducerea diminuarea tulburărilor vasculotrofice. de resorbŃie şi de prevenire a tulburărilor vasculotrofice. tapotament „în ventuză” sau tocat şi vibraŃii. care mobilizează şi asuplizează capsula şi ligamentele. În situaŃia în care rămân sechele. Obiectivele sunt: ameliorarea circulaŃiei sanguine. Pe articulaŃia afectată se aplică masajul cu gheaŃă cu efecte analgezice. tapotament „în ventuză”. tocatul şi tapotamentul „în ventuză”. favorizarea resorbŃiei edemelor. proximal şi distal faŃă de zona afectată. LuxaŃia. rulatul. îmbunătăŃirea circulaŃiei sanguine. frământări „în cută”. acestea beneficiază şi de efectele masajului. asigurarea unei bune troficităŃi. reducerea tulburărilor vasculotrofice. III. cernutul. Masajul articular constă în netezire cu efect sedativ şi fricŃiuni. fricŃiuni. circulaŃiei sanguine. II. tocat sau bătătorit. menŃinerea îmbunătăŃirea elasticităŃii şi a tonusului muscular şi prevenirea hipotrofiei musculare. Tratamentul luxaŃiei este ortopedic. Se execută neteziri cu palma. Pe segmentele învecinate articulaŃiei se execută un masaj de stimulare şi de tonifiere a muşchilor. de reducere a tulburărilor vasculotrofice: neteziri. Entorsa. frământări. Obiectivele masajului terapeutic sunt: durerilor.

fasciculară şi totală. îmbunătăŃirea elasticităŃii şi a tonicităŃii musculare. Se execută un masaj articular cu neteziri şi fricŃiuni. se aplică o netezire cu palma. cernut şi tapotament „în ventuză” sau tocat. Pentru masajul articular se recomandă netezirea cu palma. tocat sau bătătorit. 111 . măreşte eficienŃa terapeutică. V. Aplicarea masajului după o procedură de termoterapie. Aplicarea duşului subacval este un mijloc eficace în reducerea proceselor aderenŃiale şi în ameliorarea mobilităŃii articulare. Masajul realizează o pregătire a segmentului afectat pentru kinetoterapie. urmată de fricŃiuni cu degetele sau cu palma. În funcŃie de întinderea leziunii. VI. tonifierea formaŃiunilor capsuloligamentare. urmată de fricŃiuni cu vârfurile degetelor. Se continuă cu frământare. ruptura musculară este de trei feluri: fibrilară. Numai ruptura fibrilară beneficiază de tratament conservator din care face parte şi masajul terapeutic.reducerea tulburărilor vasculotrofice. procedee care favorizează circulaŃia sanguină şi resorbŃia edemelor. rulat. rulat şi tapotament „în ventuză”. mobilizarea şi asigurarea supleŃei formaŃiunilor capsuloligamentare pentru ameliorarea mobilităŃii articulare. Obiectivele masajului sunt: ameliorarea circulaŃiei sanguine. pentru îndepărtarea proceselor aderenŃiale şi asuplizarea capsulei articulare. manevre care combat hipotonia şi hipotrofia musculară. Pe segmentele învecinate zonei lezate. Pe segmentele învecinate articulaŃiei afectate se execută frământări. Ruptura musculară. înlăturarea tulburărilor vasculotrofice. manevre ce stimulează tonusul muscular. Sechelele după fractură. îmbunătăŃirea tonusului musculaturii învecinate.

Se execută neteziri cu palma. mobilizarea acesteia pe straturile mai profunde. începând cu segmentul distal al membrului şi continuând spre proximal. AFECłIUNI ALE SISTEMULUI NERVOS PERIFERIC I. cu manevre energice. combaterea edemelor şi prevenirea tulburărilor trofice ale tegumentelor şi ale Ńesutului celular subcutanat. vibraŃii cu efecte de relaxare musculară. pentru efect sedativ. menŃinerea unor condiŃii trofice bune. Beneficiază de efectele masajului în faza de Obiectivele masajului terapeutic sunt: îmbunătăŃirea convalescenŃă. a elasticităŃii şi a excitabilităŃii muşchilor. 112 . Tratamentul cicatricei algice prin masaj terapeutic urmăreşte revenirea supleŃei la nivelul cicatricei.Masajul se face la distanŃă. Ruptura musculară poate lăsa ca sechelă o cicatrice dureroasă. după care se aplică fricŃiuni şi frământări uşoare pentru îmbunătăŃirea circulaŃiei şi a troficităŃii locale. Masajul este stimulant. Procedeele sunt blânde şi se efectuează lent. O procedură eficientă în ruptura musculară este masajul sub formă de duş subacval pe muşchiul afectat. circulaŃiei sanguine şi limfatice cu activarea proceselor metabolice în membrele afectate. Se efectuează neteziri cu acŃiune sedativă. activarea circulaŃiei sanguine cu ameliorarea metabolismului local. care este percepută mai ales în timpul suprasolicitării muşchiului. Polinevritele. fricŃiuni la nivelul cicatricei şi în jurul ei şi frământări cu două degete (police şi index). de locul unde este situată leziunea şi are efect calmant şi miorelaxant.

Obiectivele masajului terapeutic sunt: ameliorarea circulaŃiei sanguine la nivelul musculaturii afectate. fricŃiunile. Netezirile se fac cu vârfurile degetelor. sub formă de percutat. II. prevenirea tulburărilor trofice ale tegumentelor şi ale Ńesuturilor subcutanate. rulatul. alternativ. Frământarea „în cută”. Paralizia facială periferică. Netezirile se efectuează au ambele mâini. Pe musculatura hipotrofică se execută frământarea „în cută”. tapotamentul „în ventuză”. masajul se continuă cu fricŃiuni. III. fiind utilă pregătirii muşchiului pentru mobilizarea pasivă (facilitează contracŃia musculară pe cale reflexă). Ńesutului subcutanat şi circulaŃiei locale. împreună cu ciupirile produc excitarea mecanică a pielii situată deasupra muşchilor afectaŃi. ciupiri şi batere. Se foloseşte un masaj stimulant executat într-un ritm viu. iar fricŃiunile se execută cu palmele sau cu faŃa dorsală a pumnului. 113 . În afară de activarea circulaŃiei locale. tocatul şi bătătoritul sunt manevre care influenŃează favorabil tonusul şi excitabilitatea muşchilor hipotrofici. menŃinerea elasticităŃii şi a excitabilităŃii fibrelor musculare şi prevenirea amiotrofiei. începând de la linia mediană a feŃei şi ajungând pe faŃa laterală a acesteia. Pareze şi paralizii postraumatice ale nervilor periferici. Obiectivele masajului terapeutic sunt: îmbunătăŃirea circulaŃiei sanguine locale. Masajul este stimulant. alternativ şi este continuat cu fricŃiuni. rulatul. cernutul. cu manevre energice executate în ritm viu. manevrele se adresează pielii. menŃinerea elasticităŃii şi a excitabilităŃii musculaturii denervate.Netezirea se efectuează cu ambele mâini. în funcŃie de volumul maselor musculare şi de gradul de sensibilitate.

cu acŃiune locală.4. În recuperarea bolnavilor neuromotori se foloseşte cel mai mult masajul regional sau segmentar. PAREZA ŞI PARALIZIA DE NEURON MOTOR CENTRAL Masajul terapeutic are o importanŃă deosebită în recuperarea neuromotorie a bolnavilor cu leziuni de neuron motor central. determină o eliberare crescută de histamină.9. obŃinute pe cale reflexă. în perioada de paralizie flască. cu vasodilataŃie şi dermografism pronunŃat. şi reflex. Excitabilitatea neuromusculară poate fi global ameliorată acŃionând pe arii cutanate mai largi. MASAJUL PARłIAL Efectele generale. efectele decontracturante se obŃin acŃionând asupra ariei lombosacrate. în special paravertebral cervicodorsal. dar şi în uşurarea activităŃii cordului. sunt: circulatorii. de stimulare în profunzime. prin derivaŃia sângelui la nivelul masei musculare şi a Ńesutului subcutanat. masajul general având indicaŃii restrânse. care dau rezultate superioare procedeelor mai dure. efecte care nu aduc beneficii terapeutice. După instalarea paraliziei spastice. Şi în această situaŃie sunt exploatate cele două modalităŃi de acŃiune ale masajului: mecanic. Efectele circulatorii – creşterea fluxului sanguin datorită ameliorării tonusului vascular şi a scăderii rezistenŃei capilare periferice – au un rol important în mai buna hrănire a Ńesuturilor. procedeele mai dure. neuromusculare. vegetative şi psihice. 114 . cu acŃiune generală. Se preferă procedee de slabă intensitate. din cauza acŃiunii destructive asupra mastocitelor.

AcŃiunea locală îşi găseşte indicaŃie majoră în manifestările algoneurodistrofice. în funcŃie de procedeele de masaj executate.Efectele vegetative sunt numeroase. Ca zonă reflexogenă de elecŃie se foloseşte regiunea spatelui. scăderea mai rapidă a oboselii. cu mare consum energetic. Efectele şedinŃei de masaj se prelungesc multe ore favorizând „spălarea” organismului de deşeurile acumulate în timpul efortului. Masajul local şi cel segmentar sunt indicate şi ca procedură pregătitoare. după încetarea mişcărilor. Vizând acŃiunea locală. Efectul circulator local pregăteşte musculatura pentru efort. care asociază frământări musculare profunde cu tapotamentul superficial. dar îi uşurează şi refacerea. atunci când. Durata unei şedinŃe nu trebuie să depăşească 3-5 minute. diminuând durerea şi paresteziile. 115 . dar pe primul plan se situează diminuarea stării de oboseală. în cazurile de blocaj ale acesteia. din cauza nedisocierii sincineziilor. în special în perioada iniŃială a reluării mişcărilor active. datorită acŃiunii sale de creştere a pragului de sensibilitate dureroasă articulară. înainte de mobilizările pasive ale membrelor. masajul este recomandat şi cu scopul „trezirii” neuromusculare în perioada de paralizie flască: se indică procedee mai energice. stimulante. Acest lucru este util bolnavilor neuromotori. De asemenea. ameliorează circulaŃia arterială de la nivelul articulaŃiei scapulohumerale. efortul are un caracter global. InfluenŃa asupra psihicului poate fi excitantă sau sedativă.

ameliorarea condiŃiilor trofice locale. Se foloseşte netezirea pe gambe şi coapse. masajul a demonstrat calităŃi incontestabile în recuperarea bolnavilor neuromotori. Rezultatele bune sunt condiŃionate de respectarea strictă a indicaŃiilor şi a contraindicaŃiilor medicale. utilă mai ales în prevenirea tulburărilor vasculotrofice ale pielii şi ale Ńesutului subcutanat. 9. pe lângă efectele neuromotorii şi reabilitarea psihicului bolnavului. InsuficienŃa venoasă cronică – varice Obiectivele masajului terapeutic sunt: îmbunătăŃirea circulaŃiei venoase de întoarcere. Se aplică fricŃiunea. căruia îi readuce senzaŃia de mai bine decât a fost şi încrederea în posibilităŃile de a fi recuperat. procedură care tonifică pereŃii venoşi. Ca mijloc asociat de tratament. micşorarea stazei sanguine. cu menŃinerea elasticităŃii tegumentelor. pentru uşurarea întoarcerii venoase.MASAJUL GENERAL Se recomandă numai în cazuri speciale şi numai după ce pacientul a trecut pe la sala de kinetoterapie şi este angajat global în efort. cu reducerea edemelor. Se continuă cu tapotamentul percutat. în sens centripet.5 AFECłIUNI CIRCULATORII I. 116 celor de celulită . AcŃiunea generală a masajului urmăreşte. prevenirea proceselor de dermatoscleroză şi a indurativă în Ńesuturile subcutanate.

pentru combaterea edemului. pe feŃele anterioară şi posterioară a membrului inferior. temperatura scăzând treptat până la 10° C. evitând rănile. se aplică un masaj venos centripet şi tonifiant al membrelor inferioare şi masajul cicatricilor. Masaj de drenaj la nivelul membrelor inferioare: netezire. asociat cu mobilizarea articulaŃiilor. presiuni alunecate profunde. Presiuni „în brăŃară” din aproape în aproape. Se recomandă apa la o temperatură de 32°-33° C. Staza limfatică 117 . nedureroase. în continuare . Masaj decontracturant pe adductori. la terminarea şedinŃei folosindu-se stropirea cu apă rece. După tratamentul chirurgical al varicelor se indică următoarele forme de masaj : între a 5-a zi şi a 10-a zi de la intervenŃie se aplică un masaj superficial al întregului membru inferior. Technica masajului Se începe cu un masaj de „apel” la nivelul abdomenului. pentru uşurarea circulaŃiei venoase. după scoaterea firelor şi până la dispariŃia hematoamelor se efectuează neteziri şi presiuni alunecate profunde. II. Masajul este contraindicat în flebite. tromboflebite şi flebotromboze. evitând cicatricile.O formă terapeutică eficientă o constituie masajul subacval al membrelor inferioare afectate de varice.

III. AfecŃiuni ale circulaŃiei arteriale Obiective : îmbunătăŃirea condiŃiilor hemodinamice locale. cu timpul apar modificări trofice la nivelul pielii şi al Ńesutului subcutanat caracterizate prin atrofie. în stadiul mediu de evoluŃie. Valette şi Vanneville. pentru a realiza mobilitatea pielii şi a Ńesutului subcutanat şi pentru uşurarea circulaŃiei limfatice. ameliorarea sau împiedicarea apariŃiei tulburărilor trofice. În arteritele cronice ale membrelor inferioare. măsurând oscilaŃiile arteriale. fibroză şi celulită. în sens circular şi centripet.Staza limfatică. există două modalităŃi de masaj: în sens centripet şi în sens centrifug. este cea prezentă în limfedemul primar. Se execută neteziri profunde pe gambe şi pe coapse. Făcând comparaŃie între efectele obŃinute prin cele două modalităŃi de masaj. menŃinerea elasticităŃii pielii şi a supleŃei Ńesutului subcutanat. în special la membrele inferioare. Se continuă cu fricŃiuni cu ambele mâini pentru a îmbunătăŃi circulaŃia sanguină. se manifestă prin edeme. îmbunătăŃirea circulaŃiei sanguine pentru prevenirea tulburărilor trofice locale. în care masajul terapeutic are efecte favorabile. Mercier. stimularea circulaŃiei generale. afecŃiune cu caracter ereditar. au 118 . Masajul terapeutic are ca obiective favorizarea circulaŃiei limfatice cu reducerea edemelor. Limfedemul primar. pentru a favoriza resorbŃia edemelor şi pentru îmbunătăŃirea condiŃiilor trofice locale.

ajuns la concluzia că „în arteriopatiile periferice cronice, ca şi în celelalte afecŃiuni, masajul trebuie aplicat în sens centripet”. Masajul centripet favorizează mai ales circulaŃia de întoarcere, influenŃând indirect şi circulaŃia arterială; combate staza şi tulburările trofice moderate asociate arteriopatiilor cronice. Preoperator masajul se indică pentru stimularea circulaŃiei generale a membrului inferior şi constă în masaj „de apel” abdominal, masaj al coapsei, gambei şi piciorului. Se insistă, mai ales, pe bolta plantară. Pentru amplificarea efectelor, se pot asocia exerciŃii de respiraŃie de amplitudine mare. Postoperator, masajul se va face în următoarea ordine : se începe cu masaj „de apel” la nivel abdominal; neteziri, presiuni alunecate profunde, frământat uşor, longitudinal, de-a lungul membrului inferior, începând de la picior şi urcând spre zona inghinală, pentru combaterea stazei venoase; „presiuni etajate” (presiuni din aproape în aproape, mâna care efectuează presiunea nu se ridică până când cealaltă nu preia în întregime acŃiunea de presare), spre rădăcina membrului, pentru combaterea edemului. Tehnicile de masaj trebuie să fie neagresive, deoarece Ńesuturile moi sunt fragile din cauza irigaŃiei arteriale deficitare. 9.6 AFECłIUNI MUSCULARE Miozitele de efort Miozitele de efort sunt afecŃiuni ale sistemului muscular, ce apar frecvent la persoanele care practică sportul de performanŃă; sunt localizate pe grupele musculare mai intens solicitate.

119

Prezintă următoarea simptomatologie: dureri difuze în grupul muscular, hipertonie sau contractură musculară. Masajul terapeutic are ca obiective: cedarea durerilor, micşorarea hipertoniei sau a contracturii musculare, îmbunătăŃirea circulaŃiei sanguine locale şi activarea îndepărtării factorilor metabolici din grupul muscular afectat. Se execută un masaj cu efect calmant şi miorelaxant, folosindu-se manevre blânde, de intensitate mică şi cu ritm lent de execuŃie. Masajul constă în neteziri ale grupului muscular afectat, urmate de fricŃiuni uşoare şi, mai ales, de vibraŃii, cu efect miorelaxant. Trebuie exclusă existenŃa unei rupturi musculare, care constituie o contraindicaŃie a masajului pe grupul muscular respectiv. II. Torticolis à frigore Torticolisul à frigore este o afecŃiune ce interesează musculatura cefei, mai ales muşchiul trapez, şi muşchiul sternocleidomastoidian; apare după o expunere la frig sau la un curent de aer rece. Se manifestă prin dureri cervicale spontane sau în legătură cu mişcările capului, limitate de existenŃa unei contracturi musculare. Obiectivele masajului terapeutic: diminuarea durerilor şi relaxarea musculaturii interesate. Se utilizează manevre uşoare şi în ritm lent, cu efect calmant şi miorelaxant. Se execută neteziri în sens descendent, de la inserŃiile pe occipital ale musculaturii cefei până la nivelul foselor supraspinoase. Se continuă cu fricŃiuni uşoare făcute cu prudenŃă, după care se trece la vibraŃii cu degetele. Nu se folosesc în stadiul acut procedee de tapotament, care accentuează durerea şi contractura musculară.

120

Efectele masajului sunt potenŃate dacă se efectuează după o procedură de termoterapie. III. Lombalgia de efort Lombalgia de efort este o afecŃiune localizată pe musculatura lombară şi determinată de solicitări mari şi de durată mai lungă a grupelor musculare respective. Se manifestă prin dureri spontane, accentuate de mişcările trunchiului, care sunt limitate de contractura musculaturii lombare. Obiectivele masajului terapeutic sunt: diminuarea durerilor şi a contracturii musculare. Este un masaj calmant şi miorelaxant, utilizând manevre mai puŃin energice şi cu un ritm mai lent. Netezirea se execută cu palmele ambelor mâini, pentru a obŃine o calmare a durerilor; se continuă cu o fricŃiune uşoară şi frământare „în cută”, evitându-se exacerbarea durerilor. VibraŃiile se aplică pe zona unde este prezentă contractura musculară, cu scop miorelaxant. Masajul se poate executa şi cu aparate de vibromasaj. Efecte bune le are şi duşul subacval. IV. Hipotrofiile musculare de inactivitate În recuperarea hipotrofiilor musculare de inactivitate masajul terapeutic se asociază simultan cu kinetoterapia specifică creşterii tonusului şi a volumului muscular. Masajul are ca obiective stimularea tonusului muscular,

îmbunătăŃirea excitabilităŃii, a contractilităŃii şi a elasticităŃii fibrelor musculare, îmbunătăŃirea condiŃiilor de nutriŃie, prin activarea circulaŃiei sanguine la nivelul muşchilor. Masajul terapeutic va fi stimulant, folosind manevre rapide şi intense. 121

ca exprimare reflexă a afecŃiunii unui organ. Pentru a nu fi dureros. Se indică neteziri. neplăcut.Netezirea se face cu alunecări centripete. cu partea ulnară a pumnului. Tapotamentul se aplică sub formă de tocat sau bătătorit. II. iar intensitatea procedeelor crescută progresiv. łesutul subcutanat afectat de celulită este distrofic şi dureros la palpare. La început. compresiuni blânde executate cu palma. asociată obezităŃii şi celulita-simptom. Se recomandă procedee de ridicare. stoarcere şi presare a stratului adipos. folosind o suprafaŃă mare de contact. Există două tipuri de celulită: celulita-boală. 9. fricŃiuni. Frământarea foloseşte procedeul „în cută” sau „în brăŃară”. Masajul se aplică atât pe abdomen. se recomandă 10-15 şedinŃe a 30-40 de minute (20 de minute pe torace). cât şi pe torace. urmate de presiuni alunecate profunde şi lente în scop sedativ. masajul trebuie să fie blând. Masajul în obezitate nu trebuie să fie agresiv şi dureros. Manevre specifice tratamentului hipotrofiei musculare sunt frământarea şi baterea. Celulita nu trebuie confundată cu creşterea grosimii Ńesutului adipos subcutanat din obezitate. încercări de 122 .7 MASAJUL ÎN OBEZITATE ŞI CELULITĂ I. continuată cu rulatul şi cernutul. în funcŃie de pragul de sensibilitate al pacientului. fricŃiunea se execută cu rădăcina mâinii sau cu faŃa dorsală a pumnului închis. masajul va consta din mobilizarea globală. profundă a Ńesutului în toate sensurile. şi a nu deteriora şi mai mult structura Ńesutului subcutanat.

Masajul trebuie asociat cu antrenamentul sistematic al muşchilor subjacenŃi şi cu hidroterapia. rulare a pliurilor cutanate. cu vârfurile degetelor. rulare. Stimularea inspiraŃiei este obŃinută pe cale reflexă. Se recomandă: poziŃia pacientului: aşezat. prin aplicarea masajului pe regiunea capului. presiuni statice. 123 . aplicate la nivelul cefei şi al umerilor. întindere şi comprimare a pliului cutanat). scuturări presiuni. între marginile ulnare ale ambelor mâini. fără ciupire. frământat. pe spate şi ceafă. MASAJUL ÎN AFECłIUNI RESPIRATORII Aparatul respirator este influenŃat de masajul aplicat pe pereŃii toracelui. se pot executa ciupiri cu vârfurile degetelor.8. masaj Watterwald (ciupire. apoi al cefei şi la urmă. gâtului şi pe membrele superioare. neteziri. frământat cu priză mare.ridicare a pielii. ridică şi scutură toracele). în concordanŃă cu fazele respiratorii (maseurul face priza sub axile. Se începe cu masajul spatelui. 9. Specifice afecŃiunilor aparatului respirator sunt următoarele procedee: vibraŃii. se execută masajul pereŃilor anterior şi laterali ai toracelui. cu fruntea sprijinită pe antebraŃe sau cu mâinile sprijinite pe coapse. presiuni alunecate. După ce Ńesuturile şi-au recuperat o oarecare supleŃe şi sunt mai puŃin dureroase. ale toracelui. se pot aplica următoarele procedee: ciupiri de intensitate variabilă pe zonele cu noduli sau fibroză. Pe zonele învecinate mai puŃin dureroase.

presiuni statice. fricŃiuni. presiuni alunecate. presiuni vibrate la nivelul manubriului sternal. pe timpul expirator al respiraŃiei. neteziri. aplicate la nivelul sternului şi al plexului celiac. pe toracele inferior atât anterior. procedee calmante pe zona de proiecŃie a inimii pe peretele posterior al toracelui (regiunea laterodorsală stângă). presiuni alunecate. Pentru eliminarea secreŃiilor se folosesc procedee care provoacă tusea: uşoare lovituri în spate. Pentru mobilizarea secreŃiilor se aplică presiuni vibrate. cu membrele inferioare uşor flectate. Se recomandă: poziŃia pacientului: în decubit dorsal. ResorbŃia secreŃiilor pleurale este ajutată de hiperemia pielii de la nivelul spaŃiilor intercostale. 124 . prin aplicarea procedeelor de masaj pe peretele anterior al trunchiului. cât şi posterior. Stimularea expiraŃiei se obŃine tot pe cale reflexă. la nivelul primelor patru vertebre toracale. la nivelul spaŃiilor intercostale.presiuni asociate cu vibraŃii executate cu palma aşezată la nivelul coloanei cervicale şi pe toracele superior. presiuni statice. presiuni statice şi presiuni alunecate pe toracele inferior. neteziri. de la clavicule până la pubis. executate cu faŃa palmară a degetelor sau cu palma „în căuş”.

dar şi contraindicatii definitive: cancere cutanate. până se ajunge ca procedeul să fie executat cu câte un deget de la fiecare mână.9 MASAJUL ÎN AFECłIUNI ALE PIELII În acest capitol vom prezenta numai acele leziuni ale pielii care nu fac parte din bolile „dermatologice”. mâinile se aşază de o parte şi de alta a cicatricii şi se acŃionează în sens opus. executate cu policele şi cu indexul pe aceeaşi parte a cicatricii. Masajul pielii are contraindicaŃii temporare : eczeme. procedeul va deveni mai profund. tuberculoză cutanată. cu faŃa palmară a indexului şi a mediusului de la ambele mâini. escarele şi vergeturile. Indiferent de originea cicatricilor. Dintre leziunile pielii care constituie indicaŃii ale masajului terapeutic. dermatoze buloase. vom dezvolta : cicatricile. În funcŃie de evoluŃia cicatrizării. coborând până la unghiul sternal. acŃionându-se cu suprafaŃa de contact din ce în ce mai mică. de o parte şi de alta a porŃiunii cervicale a traheei.presiuni uşoare. Cicatricile sunt de două feluri: chirugicale şi posttraumatice. obiectivele masajului sunt asigurarea supleŃei. a elasticităŃii şi a fineŃei cicatricilor. masajul cicatricilor se va face în următoarea succesiune: mobilizarea planului cutanat cu faŃa palmară a degetelor alipite. dând acesteia o formă sinusoidală. infecŃii localizate la nivelul pielii. unele forme de prurit. I. diskeratoze maligne. psoriazis. Masajul cicatricilor. treptat. 125 . 9. urmează ciupiri uşoare ale bridelor cicatricii. hematodermii.

apoi. executate din ce în ce mai rapid şi repetate de mai multe ori. retractil şi a proliferării cheloidelor hipertrofice. chiar dacă au fost tratate corect. cu prudenŃă. întinderi transversale. pornind din partea centrală spre extremităŃi. 126 . după ce mobilitatea este recuperată. De cele mai multe ori. pentru Masajul în cicatricile posttraumatice. Se recomandă ca masajul în cicatricile chirurgicale să fie început precoce şi executat zilnic. se pot aplica pe cicatrici procedee de întindere în sens divergent. cu faŃa palmară a degetelor unei mâini. alunecând în sens opus celeilalte mâini. ridicări ale cicatricii de pe planul profund. pentru recuperarea mobilităŃii Ńesuturilor se aplică presiuni. plăgile posttraumatice au marginile franjurate. întinderi longitudinale excentrice ale cicatricii. sunt suprainfectate şi. prin alunecarea degetelor. în toate sensurile. rularea cutelor de piele. alunecare foarte uşoare. mai aderente de planurile subjacente. vibraŃii cu intensitate şi suprafaŃă de acŃiune lent progresive. Se indică următoarele procedee: se începe cu procedee tehnice de diminuarea sensibilităŃii. Masajul în cicatricile chirugicale are ca şi obiective: prevenirea formării Ńesutului fibros.mobilizări ale cicatricii pe planul subjacent. se va executa spre zonele dureroase. cicatrizarea şi vindecarea acestora este îndelungată şi inestetică. în sensul longitudinal. dar nu înainte de 3-4 săptămâni. masajul.

masajul se poate efectua cu un unguent cicatrizant. asociate cu cicatricii pe planurile subjacente. în continuare. foarte important este masajul zonei de graniŃă dintre Ńesutul sănătos şi cel afectat. recomandându-se două şedinŃe pe zi. timp de 20 de minute. se indică întinderi ritmice. dar Ńinându-se cont de aspectul estetic al regiunii. masajul trebuie executat sistematic. cu prudenŃă. întinderi ale cicatricii şi frământat.Tratamentul prin masaj al cicatricilor posttraumatice se va face după acelaşi protocol ca şi al celor chirurgicale. După R.Vilian. de suprafaŃa afectată şi de existenŃa unei posibile suprainfecŃii a arsurii. Cicatricile postarsuri. executate cu policele şi indexul ambelor mâini. Conduita terapeutică a maseurului va fi în funcŃie de localizarea. Profilaxia escarelor se face prin alternarea poziŃiilor şi prin masaj trofic al zonelor predispuse la escare. metoda Watterwald. Masajul cicatricii se va face după următorul protocol: asupra bridelor şi a induraŃiilor se vor executa intensitate progresiv crescătoare. în funcŃie de starea Ńesuturilor. pe măsura ameliorării se indică. Arsurile care afectează şi dermul se vindecă prin cicatrizare. masajul profilactic trebuie aplicat zilnic. dar frecvenŃa şi durata 127 . pentru restabilirea legăturilor funcŃionale dintre acestea. Escarele sunt leziuni trofice ale părŃilor moi la nivelul punctelor de contact ale organismului cu suprafaŃa de sprijin. presiuni mobilizări cu ale II. Masajul escarelor.

Vergeturile sunt zone liniare. se pot efectua fricŃiuni foarte uşoare cu un cub de gheaŃă steril. în imediata apropiere a rănii se va executa o prelucrare metodică a Ńesuturilor. procedee cu efect hiperemiant: frământatul pielii. pe escară se poate executa masaj folosind intrumente sterile.şedinŃelor de masaj pot fi crescute. pentru stimularea troficităŃii locale. al Ńesutului celular subcutanat şi al maselor musculare. în cazul subiecŃilor. depigmentate. Masajul escarei constituite se efectuează după următoarele reguli: procedeele vor depaşi cu mult zona afectată. determinate de modificări ale structurii şi ale arhitecturii fibrelor de elastină şi de colagen din piele. modificări cauzate de creşterea 128 . la care imobilizarea postoperatorie va fi îndelungată. masajul trofic. ciupiri de mică amplitudine. prin presiuni alunecate uşor mobilizatoare. prin: fricŃiuni localizate fine. mai ales la cei în vârstă. mobilizări şi contracŃii musculare izometrice sistematice. Masajul vergeturilor. III. pre-şi postoperator. dacă riscul apariŃiei escarelor este foarte mare. repetate până la obŃinerea unei reacŃii hiperemice. la periferia escarei se va aplica un masaj profund. Se recomandă: masajul să fie extins dincolo de zona predispusă la escare. vibraŃii manuale sau mecanice. se poate acŃiona direct.

Pentru a se obŃine rezultate bune. 129 . masajul la gravide constituie una din contraindicaŃiile generale.bruscă a grosimii hipodermului: obezitate. creştere bruscă în greutate. Masajul vergeturilor constă din : neteziri aplicate pe suprafaŃă mare. plisare. rulare. pentru prevenirea apariŃiei vergeturilor. menŃinerea sau îmbunătăŃirea proprietăŃilor pielii. întreŃinerea sau tonifierea musculaturii suprasolicitate şi combaterea durerilor care apar din cauza posturii specifice a gravidei. 10. Obiectivele masajului în cazul femeii însărcinate sunt : menŃinerea tonusului fizic şi psihic general. prin aplicarea masajului asupra Ńesutului adipos.1 MASAJUL ÎN TIMPUL SARCINII În mod clasic. mai ales a troficităŃii şi a elasticităŃii acesteia. masajul trebuie aplicat precoce sau preventiv (sarcină). din cauza tulburărilor pe care le-ar produce acesta în organismul gravidei. sindrom adiposogenital. PRE-ŞI POST PARTUM 10. prevenirea sau înlăturarea tulburărilor circulatorii de întoarcere venoasă şi limfatică la nivelul membrelor inferioare. mobilizări fine şi foarte localizate ale pielii pe planurile subjacente. repetate sistematic. vibraŃii. menŃinerea greutăŃii corporale în limite fiziologice. sarcină etc. manuale sau mecanice. MASAJUL FEMEII.

130 . cu scop de relaxare şi liniştire a femeii. executate cu degetele mâinii şi cu palma. a contracturilor musculare. Aceste tehnici trebuie aplicate numai de personal medical specializat. dar ferme. Manevrele se execută în direcŃia micului bazin. Imediat după naştere. 10. presiunile. fricŃiune şi stoarcere. Masajul uterului. fricŃiune. frământările uşoare şi vibraŃiile. prin intermediul peretelui abdominal. Masajul abdomenului este contraindicat pe toată perioada sarcinii. Trebuie evitate lovirile. Masajul parŃial se poate recomanda mai des decât masajul general.2 MASAJUL LĂUZEI În primele zile după naştere se recomandă forme speciale de masaj. Masajul toracelui trebuie evitat din cauza glandelor mamare. Masajul umerilor şi al membrelor superioare poate fi indicat pe tot parcursul sarcinii. scuturările. Constă în manevre uşoare. În ultimele luni ale sarcinii se poate indica masajul cefei şi al părŃilor superioare ale spatelui. a stazei venoase şi/sau limfatice.Masajul general este permis numai în primele luni de sarcină. precum şi toate celelalte manevre excitante. care se execută după tehnici deosebite de cele comune de masaj. medicul sau moaşa exercită asupra uterului manipulări speciale cu scopul de a-i stimula contracŃiile şi a-i grăbi involuŃia. Sunt indicate manevrele lente şi lungi de netezire. de apăsare. Masajul membrelor inferioare poate fi folosit pentru folosirea sau combaterea tulburărilor circulatorii.

iar pe membrele inferioare. atunci când sânii se măresc peste măsură. Masajul abdominal poate fi executat zilnic. mărimea şi locul său în pelvis. Masajul constă în manevrele uşoare de netezire. fricŃiuni şi frământări largi. Masajul se poate aplica pe cap. 131 . până când uterul capătă forma. dintr-o parte în alta. destul de des în prima zi. Masajul sânilor constă din neteziri executate de la bază spre vârful sânului (mamelon). după 2-3 săptămâni de la naştere. Masajul este folosit în scop igienic. Se aplică numai la indicaŃia şi sub supravegherea medicului. Masajul abdomenului este permis numai după prima săptămână de lăuzie. Masajul uterului se continuă zilnic. masajul abdomenului poate fi încheiat cu vibraŃia. Cu scop liniştitor. pentru activarea circulaŃiei şi ca stimulant al metabolismului. Masajul sânilor este indicat în primele zile de alăptare pentru deschiderea canalelor glandelor mamare.Manevrele se execută timp de câteva minute. Masajul uterului constituie şi un control sigur al procesului de involuŃie al acestuia. din decubit dorsal. pentru liniştirea în stările de agitaŃie. iar în zilele următoare numai dimineaŃa şi seara. din poziŃia şezând. fundul uterului ajunge la nivelul simfizei pubiene după 10 zile de la naştere. la nevoie. În această perioadă sunt contraindicate presiunile şi percutările de orice intensitate. mai ales dacă parturienta prezintă tonus scăzut al musculaturii peretelui abdominal. pe gât şi pe membrele superioare. Masajul general şi parŃial clasic poate fi început. În mod normal. se întăresc şi devin dureroşi.

3 MASAJUL FEMEII CARE ALĂPTEAZĂ Masajul general poate fi aplicat atât cu scopul de a linişti şi destinde femeia agitată. ptoza unor organe abdominale. pentru combaterea tulburărilor circulatorii. masajul regiunii lombare.10. pentru stimularea reflexă a organelor din pelvis. folosindu-se manevre liniştitoare. cât şi terapeutic. cât şi cu scopul de stimulare a organismului. activarea circulaŃiei. al umerilor şi al spatelui . cât şi pentru păstrarea formei şi a tonusului sânilor. ŞedinŃele de masaj se fac zilnic sau de 2-3 ori pe săptămână. se poate indica masajul local. Dacă este necesar. Masajul sânilor se indică atât pentru stimularea secreŃiei lactate. Masajul abdominal este indicat în următoarele situaŃii : insuficienŃa musculaturii peretelui abdominal. Masajul parŃial este indicat atât în scop igienic. Masajul perineului se foloseşte mai ales în scop terapeutic. masajul membrelor inferioare. tulburări funcŃionale ale organelor din abdomen. atunci când femeia este obosită. masajul cefei. În tratamentul unor afecŃiuni limitate ale Ńesuturilor şi organelor. 132 . Obiectivele masajului abdominal sunt tonifierea musculaturii abdominale şi stimularea funcŃiei organelor abdominale. se recomanda şi forme speciale de masaj. Se recomandă mai ales : pentru combaterea oboselii.

masajul va fi asociat cu mişcări corective. de poziŃiei şi de funcŃionalitate motorie ale acestuia. urmate de fricŃiuni uşoare executate cu părŃile moi ale degetelor şi ale palmelor. La aceasta vârsta. La vârsta de 1-3 luni. sugarul prezintă o uşoara hipertonie musculară. masajul copilului se asociază cu baia şi durează câteva minute. Pe abdomen se aplică o netezire circulară pornind de la şanŃul inghinal drept spre cel stâng. 133 . MASAJUL COPILULUI a) MASAJUL PÂNĂ LA VÂRSTA DE TREI LUNI În primele săptămâni. mai accentuată la nivelul flexorilor membrelor.11. Masajul piciorului este important. iar în cazul piciorului strâmb. Se execută neteziri uşoare şi ritmice de-a lungul membrelor superioare şi inferioare. Se aplică o netezire insistentă pe faŃa plantară şi pe cea dorsală a piciorului. pe faŃa medială şi posterioară a coapsei. a toracelui şi a abdomenului. masajul se poate asocia cu gimnastica. Netezirea va fi urmata de o fricŃiune uşoară cu vârful degetelor pe ambele feŃe şi margini ale piciorului. executate pe faŃa anterioară a membrului superior şi pe deltoid. în regiunea spatelui. pornind de la degete spre călcâi şi gleznă. În timpul executării masajului. iar la membrul inferior. Masajul trunchiului constă din manevre de netezire. având grijă să fie ocolită cicatricea ombilicală. Pentru combaterea poziŃiei de uşoară flexiune a membrelor se indica manevre relaxatoare de netezire şi fricŃiune. prelungită şi pe gambă. mai ales atunci când copilul prezintă modificări de formă. piciorului va fi Ńinut în poziŃia cea mai corectă.

rulatul membrelor. d) MASAJUL SUGARULUI ÎNTRE 9 ŞI 12 LUNI şi În această perioadă se execută aceleaşi manevre de masaj ca la vârstele anterioare. se indică manevrele stimulante. dar şi terapeutic. Deoarece sunt agreate de copil. c) MASAJUL SUGARULUI ÎNTRE 6 ŞI 9 LUNI La această vârsta. Manevrele de alunecare fricŃiune se execută în acelaşi mod ca şi în perioada precedentă. se pot folosi manevre liniştitoare sau stimulante. iar manevrele de percutat pe spate. înviorătoare. asociate cu gimnastica. În regiunea spatelui se pot executa şi alunecări lungi. la manevrele precedente se pot adăuga frământatul circular sau în cută la nivelul membrelor. pot fi întărite. După fricŃiune se poate aplica pe spate şi pe regiunile cărnoase un percutat uşor şi ritmic. e) MASAJUL COPILULUI MIC (1-3 ANI) Masajul constituie un mijloc important de îngrijire a copiilor. lente. 134 . fese şi pe părŃile laterale ale coapselor. dese şi înviorătoare. liniştitoare sau scurte.b) MASAJUL SUGARULUI ÎNTRE 3 ŞI 6 LUNI Masajul copilului va fi mai întins. După necesităŃi. folosindu-se în scop igienic. executat cu vârful degetelor.

Pentru masajul copilului mic se folosesc procedee simple şi uşoare. presiunile puternice şi scuturările corpului. mai rar. lovire. cu baia sau în şedinŃe speciale. Sunt contraindicative procedeele dure de frământare. netezirea se efectuează circular. dar începând de la vârsta de 2-3 ani. deoarece acesteia pot traumatiza. obosi sau înspăimânta copilul. La copilul mic. masajul capătă asemănări cu cel aplicat la adulŃi. în sens orar. Procedeele folosite la masajul copilului mic sunt mai reduse ca număr şi au o tehnică mai simplă decât în masajul adultului. FricŃiunile se execută cu vârful. mai puŃin frământatul Ńesuturilor sub piele şi al muşchilor . Pe abdomen.Masajul igienic este utilizat în scopul păstrării şi îmbunătăŃirii sănătăŃii. Netezirea se aplica uşor şi ritmic pe piele. Acest tip de masaj influenŃează sistemul nervos. copilul doarme mai liniştit. dar scurt şi vioi pe porŃiuni mici ale trunchiului şi membrelor. stimulează schimburile nutritive. masajul poate fi aplicat asociat cu gimnastica. fricŃiunea. Manevra se poate executa în „cută”. cu pulpa degetelor şi cu partea moale a palmei. percutatul. Deoarece pielea copiilor este fină. După o şedinŃă de masaj aplicat corect. iar funcŃiile vegetative devin mai echilibrate. 135 . stimulării creşterii şi dezvoltării organismului copilului. se va evita orice procedeu aspru şi brutal. plescăitul. activează circulaŃia sângelui şi a limfei. prelung si lent pe spate si membre. Frământatul va consta într-o strângere şi stoarcere uşoară între degete şi palmă a Ńesuturilor cărnoase. sensibilă şi vulnerabilă. rulatul şi vibraŃiile. Dintre procedeele principale de masaj se indică: netezirea.

în lungul muşchilor. Rulatul pe membre se poate efectua într-un ritm viu. Percutările uşoare şi ritmice sau plescăitul pot fi aplicate la copiii mici sub forma unor atingeri ritmice pe abdomen pentru a provoca contracŃii musculare sau cu vârful degetelor pe spate şi pe părŃile cărnoase ale membrelor. Fiind o procedură mai puternică. frământatul poate lipsi din masajul copiilor mai mici de 6-8 luni. atrofici şi iritabili. încercuind membrele sau printr-o mişcare şerpuită. Pentru înŃelegerea importanŃei individualizării diferitelor proceduri de masaj în funcŃie de obiectivele terapeutice urmărite. al copiilor debili. VibraŃiile se pot folosi ca manevre ajutătoare pentru mărirea eficacităŃii masajului. iritabili sau sensibili. am considerat necesar să prezint succint principalele particularităŃi morfofuncŃionale normale şi patologice ale structurilor influenŃate de masaj. exercită influenŃe diferite asupra pielii. Aceste manevre sunt contraindicate la copiii sperioşi. PARTICULARITĂłI MORFOFUNCłIONALE NORMALE ŞI PATOLOGICE ALE STRUCTURILOR CARE POT FI INFLUENłATE DE MASAJ Toate manevrele de masaj atât cele fundamentale. 12. cât şi cele secundare. ca manevră liniştitoare. 136 . aparatului locomotor. pentru înviorare sau lent. aparatului circulator şi a sistemului nervos.

epiteliu. unităŃi pilo-sebacee. În structura pielii mai există şi alte Ńesuturi.1.12. cu excepŃia Ńesuturilor osos şi cartilaginos.matrice conjunctivă. sunt responsabile de efectele locale sau generale. granulos. dermul. lucios şi cornos. epidermul mai conŃine o serie de celule cu prelungiri. celula Merkel etc. spinos. celule şi fibre. din profunzime spre suprafaŃă. ale masajului. mai conŃine vase de sânge. epidermul este constituit din cinci straturi: bazal.75 metri pătraŃi. Epidermul este separat de derm prin membrana bazală dermo-epidermică.70-1. cum ar fi melanocitul. muşchi. Este formată din trei straturi. 137 . care conŃin vase şi nervi. determinate mecanic sau reflex. care de la suprafaŃă spre profunzime sunt: • • • epidermul. hipodermul. Are o greutate de 4-6 kg şi o suprafaŃă de 1. celula Langerhans. nervi. glande sudoripare. Pielea prezintă funcŃii multiple mai mult sau mai puŃin specifice. într-o formă sau alta.Ńesut grăsos. În cele ce urmează voi insista asupra acelora care sunt influenŃate de diversele metode de masaj şi care. Epidermul este un epiteliu stratificat şi cornificat. Hipodermul este format din lobuli grăsoşi separaŃi prin travee de Ńesut conjunctiv. Dermul este un Ńesut conjunctiv format din substanŃă fundamentală. ParticularităŃi morfofuncŃionale ale pielii Pielea este cel mai mare organ al corpului uman. Alături de elementul structural reprezentat de keratinocit.

1. şi anume melanozomii. b) Melanogeneza este procesul fiziologic de la nivelul pielii. corticosteroizi. dar şi impermeabilitatea pielii la apă. Între cele două tipuri de piele nu există diferenŃe de densitate a melanocitelor. Sinteza keratinei are loc în celulele bazale ale epidermului. Melanocitele conŃin organite specializate în sinteza melaninei. este accentuată de estrogeni. în urma căruia se produce melanina sau pigmentul melanic. Epiteliul cornos al epidermului bogat în keratină realizează protecŃia mecanică. Keratogeneza este controlată genetic. prin procese complexe. pe o anumită zonă. acestea sunt celule cu prelungiri situate între keratinocitele bazale în matricea foliculului pilos din derm. radiaŃii solare şi inhibată de vitamina A şi hormonii tiroidieni. Keratina are o structură polipeptidică. Fiecare melanocit cedează pigmentul melanic la 36 de keratinocite din jur. presiune mecanică. alcaline şi solvenŃi organici. extracte timice. Melanina este sintetizată de melanocite. chimică. a) Procesul de keratinizare. Fenomenele degenerative sunt reprezentate de alterări structurale ale keratinocitelor. dar. fizică. este insolubilă în soluŃii apoase acide. urmate de ruperea legăturilor dintre acestea. termică. în 138 . antimicrobiană. FuncŃia de protecŃie. acest proces cuprinzând fenomene degenerative asociate cu procese de sinteză. ceea ce duce la separarea celulelor cornoase. Keratinizarea epidermului este o formă de diferenŃiere a keratinocitelor epidermice. dar poate fi solubilizată de substanŃe denaturante concentrate. DiferenŃele de culoare între pielea albă şi cea neagră se datoresc melanocitelor şi melanozomilor.

absorbŃia percutanată. de radiaŃiile ultraviolete. au densitatea cea mai mare pe palme şi tălpi.5. dintre factorii care inhibă melanogeneza. ACTH. mai numeroşi şi conŃin mai multă melamină. melanocitele sunt mai mari. Hg. presternală. I. FuncŃiile de secreŃie şi de excreŃie ale pielii Aceste două funcŃii sunt asigurate de glandele sebacee şi sudoripare situate în piele. antifungic. 139 . precursor al vitaminei D etc. mirositoare. Acestea sunt formate dintr-un glomerul secretor situat profund dermo-hipodermic şi un conduct sudorifer care traversează dermul. Mg. iar melanozomii sunt mai mari. progesteron. de estrogeni. Melanogeneza este stimulată de melanotropine (MSH) secretate de adenohipofiză.pielea neagră. La om. Dintre compuşii minerali amintim: Na. o proporŃie mare dintre ele conŃin melanină. sulfat. P. Aceste glande sunt situate mai ales în anumite zone ale pielii: frontală. Glandele sudoripare sunt răspândite neuniform pe suprafaŃa pielii. conŃine 99 % apă şi 1 % substanŃe dizolvate. Sebumul este format dintr-un amestec de lipide. 2. nazogeniană. prostaglandine etc. hipotonă. interscapulară. amintim: tiamina. sprâncenoasă. K. Ca. Fe etc. Sudoarea este o soluŃie incoloră. epidermul şi se deschide la suprafaŃa pielii printr-un orificiu numit por. a) SecreŃia sebacee. au prelungiri mai numeroase. la marginea zonei piloase a scalpului. îndeplineşte următoarele roluri: barieră de protecŃie. acidul ascorbic. cu pH-ul de 4. Ag etc.5-5. metonieră. fiind mai numeroase la bărbaŃi. Sebumul este produsul de secreŃie al glandelor sebacee ataşate foliculului pilos. b) SecreŃia sudorală este produsul glandelor sudoripare. Cl. bicarbonat.

aminoacizi). sudoarea mai conŃine imunoglobuline. bradikinină. Prin evaporarea apei excretate la suprafaŃa pielii se împiedică supraîncălzirea corpului: evaporarea unui litru de sudoare duce la pierderea a 585 de kilocalorii. cât şi în realizarea funcŃiei de apărarea contribuie mai multe elemente: 140 . cu rol important. B6. catecolaminele cresc secreŃia sudorală în timpul exerciŃiului fizic. Rata sudoraŃiei influenŃează concentraŃia diferitelor substanŃe din sudoare: o rată crescută produce o eliminare mare de Na şi Cl şi mai redusă de K. Factorii extrinseci mai importanŃi care controlează secreŃia sudorală sunt stresul caloric şi exerciŃiul fizic. factori hormonali: aldosteronul şi hormonul antidiuretic determină reabsorbŃia Na la nivelul canalului sudorifer. histamină. enzime proteolitice etc.Compuşii organici azotaŃi sunt: proteine şi substanŃe rezultate din degradarea acestora (uree. B2. lactat şi uree. SecreŃia sudorală este controlată de factori extrinseci şi intrinseci. creatinină. iar cei neazotaŃi sunt reprezentaŃi de acidul lactic. de asemenea. glucoză. tălpi. chimici. Pielea are rol atât în protecŃia organismului faŃă de factori mecanici. frunte şi axile răspund predominant la stimuli emoŃionali. ExerciŃiul fizic determină o creştere şi mai mare a sudoraŃiei maximale în mediul cald. Stresul caloric stimulează secreŃia sudorală. 3. amoniac. vitamine C. fizici. glandele sudoripare de pe palme. acid uric. hormonii tiroidieni favorizează reabsorbŃia electroliŃilor. Dintre factorii intrinseci amintim: factori nervoşi. FuncŃia de apărare a pielii este realizată de toate cele trei straturi ale acesteia. prostaglandine. biotici din mediul extern.

integritatea structurală a pielii. controlează evaporarea apei. are rol izolant termic şi mecanic şi constituie rezerva energetică a organismului. în plexurile vasculare bogate ale pielii pot stagna până la 30% din volumul sanguin circulant. Prin secreŃia sudorală se elimină aproximativ 1000 ml apă/zi. „filmul hidrolipidic superficial” (format din emulsionarea componetelor lipidice şi apoase produse de glandele sebacee şi sudoripare) are ca roluri: lubrifierea pielii. microbilor. „mantaua acidă” a pielii. hipodermul. structura dermului conferă pielii rezistenŃă la factori mecanici. la eliminarea apei din organism. are acŃiune antimicrobiană şi acŃiune de neutralizare a bazelor şi acizilor prin sisteme tampon: acid carbonic-bicarbonaŃi. participând. 4. alături de rinichi. acŃiune antimicrobiană şi antifungică. reprezentată de mediul acid de la suprafaŃă (pH între 4 şi 7). acid lactic. Pielea are rol important în mecanismele de reglare hemodinamică. iar prin perspiraŃie insensibilă încă 300 ml. fungilor etc. prezenŃa stratului cornos care realizează protecŃie faŃă de factorii mecanici şi fizici. iar descuamarea continua a porŃiunii superficiale a acestuia duce la îndepărtarea mecanică a substanŃelor chimice. format din Ńesut adipos.lactaŃi. Rolul pielii în menŃinerea homeostaziei organismului Pielea are rol secundar în menŃinerea constantă a volumului apei din organism. În condiŃiile unei vasodilataŃii periferice generalizate. făcând-o rezistentă la acŃiunea factorilor fizici şi chimici. 141 .

fie sub formă de corpusculi. celule imunocompetente secretă mediatori care modulează reacŃiile imunitare şi inflamatorii. . durere. keratinocitele. impermeabile. FuncŃia senzorială a pielii La nivelul pielii. vibraŃie. dar şi de foliculul pilo-sebaceu şi ductul sudoripar. unele au capacitate redusă de fagocitare. celule din structura acesteia jucând un rol important în cadrul sistemului imunitar. altele sunt celule imunocompetente etc. SIS (Skin Immune System) intervine cu precădere în recaŃiile de hipersensibilitate. Stimularea receptorilor cutanaŃi poate genera senzaŃii de atingere. fie sub formă de terminaŃii nervoase libere amielinice. progesteron. Transferul substanŃelor chimice absorbite se face în circulaŃia 142 7.principala cale de absorbŃie.Pielea are un rol important în metabolizarea unor hormoni: testosteron. Căile de absorbŃie percutanată sunt reprezentate de stratul cornos al pielii. 6. Următoarele celule fac parte din SIS: • • • • limfocitele T părăsesc sistemul circulator şi se infiltrează în pielea sănătoasă. celulele dendritice prezentatoare de antigen. estrogeni. cortizol. în toate straturile acesteia. care se eliberează în prezenŃa antigenelor specifice. FuncŃia imunologică a pielii În afară de faptul de rolul de barieră de tip mecanic faŃă de mediul înconjurător. dar care permite intrarea selectivă a unor substanŃe chimice. FuncŃia de penetrabilitate a pielii Pielea este un înveliş protector. se găsesc numeroşi exteroceptori. pielea are şi un rol dinamic în apărare. mastocitele conŃin în citoplasmă amine vasoactive. variaŃie termică. 5. care limitează pierderea de apă din organism.

sanguină. numit perimisium extern sau epimisium. Fibrele conjunctive ale perimisiumului intern sunt elastice şi dispuse în spirală şi oblic. comparativ cu substanŃele organice cu grupări hidrofile. Fiecare fibră musculară este învelită de endomisium. Fiecare corp muscular este învelit de un manşon de Ńesut conjunctiv. de obicei cei sinergişti. cât şi în lipide. permiŃând alunecarea muşchiului în timpul contracŃiei sau mobilizării segmentelor. care are atât rol protector. este constituit din două porŃiuni: pântecele muscular (corpul muscular) şi tendoanele aferente prin intermediul cărora acesta se inseră. cât şi rol mecanic. care-şi are originea în perimisiumul intern. Între epimisiumul unor muşchi şi al acelora vecini se pot produce aderenŃe. 12. nepermiŃând o întindere prea mare a muşchiului. totalitatea acestor septe formează perimisiumul intern. Din epimisium pornesc în interiorul copului muscular septe conjunctive. secundare. Lipidele şi substanŃele liposolubile trec mai uşor. creşterea acestora facilitând absorbŃia unor substanŃe. Grupurile musculare sunt aşezate în cadrul unui segment al corpului în lojă. elementele vasculonervoase. care blochează alunecarea muşchilor în timpul contracŃiei. împreună cu care ajung până la nivelul fibrelor musculare. Corpul muscular al fiecărui muşchi este alcătuit dintr-un număr variabil de fibre musculare şi din Ńesut conjunctiv. Structura şi organizarea funcŃională a muşchiului scheletic Muşchiul scheletic. Mai mulŃi muşchi se grupează. Un astfel de grup muscular este învelit de o fascie conjunctivă comună.2. AbsorbŃia percutanată este influenŃată de temperatura şi hidratarea pielii. solubile atât în apă. delimitate 143 . ca organ. Moleculele mai mici. care delimitează fasciculele musculare primare. terŃiare). sunt absorbite cel mai uşor. asigurând adaptarea manşonului conjunctiv la variaŃia de lungime a fasciculelor musculare.

În condiŃii de repaus. cu vâscozitate variabilă. Un grup de microfibrile. există pericolul ruperii acestuia. 144 . Fibra tendonului pleacă din perimisiumul muşchiului şi ajunge în structurile osoase profunde. formând un „snop”. Fibrele de colagen sunt dispuse paralel cu axul lung al tendonului. amplifică contracŃia abia perceptibilă. ceea ce explică rezistenŃa fără deformare la forŃele de tracŃiune în ax. trei „snopuri” se aşază în paralel. dar se deformează repede la forŃele de forfecare sau de compresiune. Fibrele tendinoase sunt fibre de colagen şi de elastină. Muşchiul este un organ foarte bine vascularizat. în funcŃie de activitatea fizică. Tendonul mai este constituit. acestea deschizându-se în muşchiul în activitate. mişcarea scade vâscozitatea ⇒ tixotropie. Dacă se forŃează întinderea unui tendon cu viscozitate crescută (⇒ redoare). şi din apă şi proteoglicani (matricea extracelulară). Din punct de vedere structural. 1 mm pătrat de suprafaŃă musculară are 2000 de capilare. în afară de fibre de colagen şi elastină.de septe intermusculare plecate din fascia segmentului şi care se inseră pe scheletul regiunii respective. cu o anumită viteză. cu o viteză mare. Din punct de vedere funcŃional. legate între ele prin punŃi transversale. Tendonul este organizat după acelaşi principiu ca şi corpul muscular. majoritatea capilarelor este închisă. Din combinaŃia proteoglicanilor cu apă rezultă un gel. moleculele de colagen se organizează în felul următor: trei molecule colagenice se aşază spiralat. RezistenŃa tendonului depinde de numărul şi de starea acestor punŃi transversale care unesc moleculele colagenice. modulează contracŃiile musculare brutale. care explică rezistenŃa unui Ńesut la întinderea acestuia. formând „microfibrila”. formează fibrila tendonului. tendonul îndeplineşte trei roluri: transmite forŃa de contracŃie a muşchiului. în funcŃie de nevoile energetice de moment. Structura intimă a tendonului explică proprietăŃile fizice de care depind funcŃiile acestuia. Astfel.

compresie). capsula prezintă orificii prin care sinoviala se invaginează sub musculatura periarticulară. mixt. 12. manşonul care participă la menŃinerea suprafeŃelor articulare în contact. iar practica impune anumite rigori în executarea lui şi în ceea ce priveşte stabilirea “locului” masajului în programul complex de recuperare. fibrele colagenice sunt aşezate paralel. 145 . oblic şi spiralat. capsula fibroasă este întărită de ligamente. burse sinoviale. extern. receptor specializat în reglarea contracŃiei musculare. Efectele terapeutice sunt de necontestat. atât o anumită ordonare a procedeelor sale. cât şi corectitudine în execuŃia acestora. În anumite zone. menŃionăm aparatul Golgi. tracŃiune. cu rol important în mecanismul de feed-back al controlului motor. formând funduri de sac. Această arhitectură îi asigură ligamentului rolul de stabilizator al articulaŃiei în diversele direcŃii de mobilizare ale acesteia. fusuri neuromusculare. care uşurează alunecarea tendoanelor şi a muşchilor în timpul mişcărilor. dar şi proprioceptori. În unele zone. La nivelul acestor structuri se găsesc algoceptori. Atât capsula fibroasă. este alcătuită dintr-un strat fibros. astfel. Structura capsulei articulare şi a ligamentelor este aproape identică. mecanoceptori.3. căptuşit de membrana sinovială. care formează în interiorul muşchiului un plex intramuscular. ligamentul nu este deformat de acŃiunea niciunei forŃe (forfecare. cât şi sinoviala sunt bogat vascularizate şi inervate. ObŃinerea efectelor favorabile ale masajului terapeutic necesită. La nivelul corpului muscular există organe receptoare specializate: terminaŃii nervoase libere. La nivelul ligamentelor.InervaŃia muşchiului este asigurată de nervul muşchiului. Capsula articulară. De asemenea şi tendonul este bogat inervat.

Bucureşti. Masaj – Automasaj – Refacere – Recuperare. metodă.. Drăgan. A.. Arias. Editura Teora. efecte. Editura Caritas. O. A. I. Nicolaescu. Editura Medicală. Masajul – procedee tehnice. 2000. NoŃiuni de semiologie medicală pentru kinetoterapeuŃi. 12. Londra. 5. I. Ionescu. I. Bucureşti. Masaj– Automasaj. I. A. 13. 15. Editura All. Editura Aquila.BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ 1. Căprariu. 4. Ispas. Editura Art Design. Herta .. Cluj-Napoca. Petrescu. Drăgan. Cordun. E.S. 16. 1964. 2. 17. 1999. Cultura fizica a mamei si copilului mic. Editura Tehnică. Cartea viitoarei mame. Sănătate fără medicamente. 14. 1980.. Cristina. 6.. A. Marie-Claude. Bucureşti. Bucureşti. Editura Uniunii de Cultură Fizică şi Sport. Bucureşti. Bucureşti. şi colab. 11. Ionescu. Cultura fizică medicală. 1995. Bucureşti. 7. Editura Axa. Hăulică. Bucureşti.E.. Kinetologie medicală. V. S. Editura Medicală . Căprariu.. Fiziologie umană. Mijloace kinetoterapeutice în afecŃiunile abdomino-ginecologice. Cordun. Femeia şi cultura fizică. 1993. 1969. Bucureşti. 3.. Delahaye. 1993. Mariana.. Ionescu. 1980. Practical Guide to Pregnancy and Delivery. aplicaŃii în sport. 1963.. Mosby Year Book. Fozza. Bucureşti. Bucureşti. Bucureşti. 10.tehnici şi aplicaŃii în sport.. Masajul . Masajul cu aplicaŃii în sport. Gimnastica corectivă şi masaj.. Drăgan. 1981. I. 1993. 8. 1994.F. Bucureşti. Editura Medicală.. Editura Didactică şi Pedagogică. Editura Consiliului NaŃional pentru EducaŃie Fizică şi Sport. F. Ivan. Ionescu. 9. Mariana. 146 . 2003.. Bucureşti. Cordun. C. 1994. Bucureşti. Editura Cucuteni. Editura Sport-Turism. 1998.. 1995. Bucureşti. Mama şi copilul. Mariana.

. 32.. 20. 1997. Radovici. E. T. MoŃet. Papilian. 28. 1998. Obstetrică fiziologică. I. Chirurgie Vol I. 1993. P. 1995.... C. Elena. A. A. 147 .. L. Bucureşti. Masaj şi Kinetoterapie. 1998. V.. Bucureşti. Vol. 27. Ovezea. Oradea.. Masajul terapeutic. Fiziologia efortului fizic sportiv. Bucureşti.. Le massage. V. Bucureşti. Kiss. Editura UniversităŃii. Recuperarea medicală a sechelelor posttraumatice ale membrelor. 2003. Editura Didactică şi Pedagogică. 1997. D. Gimnastica abdominală. Copil. 34. Compendiu de reumatologie. Robănescu. Recuperarea neuromotorie prin mijloace kinetice. Bucureşti. I.. Bucureşti.. 21. Cluj-Napoca. Porter. Kory-Mercea. Niboyet. D. Editura Medicală. 26. Editura Sport–Turism. Marilena. 1985. Editura Didactică şi Pedagogică. J. Bacău. Bucureşti. Ionescu. 30. D. Obraşcu. Maisonneuve. Corectarea coloanei vertebrale. 1994.. Editura Plumb. Mârza. Radovici. 23. C... Marcu. Curs de Balneofizioterapie şi Recuperare medicală. 31.. Al.. 1981. Marcu.. 29. Editura Medicală. La pratique de la Medicine manuelle. II. V. Editura Bic All.. Bucureşti. Editura Bic All. I. Sălăgean. Bucureşti. Crăciun. 1992. Reeducarea neuromotorie. 19.. Titieni. Masaj şi tehnici complementare. Doina. Editura Robert Laffont. Paris. 22. 2003. N.. Tipografia UMF. Popescu. 24... N. Bucureşti. 25. Editura Medicală.18. Zamora. Editura Tehnică. V. Cluj-Napoca. H. Editura Medicală. Anatomia omului. R. Sbenghe. Editura Deşteptarea. E. 33. 2002. 1994. 1968. Pop. 1995. Editura Saint-Ruffine.. D. Costin. Bacău. Editura Casa CărŃii de ŞtiinŃă.1993. Îndrumător terminologic pentru studenŃii secŃiilor de kinetoterapie. Prişcu.

1979. Anatomie funcŃională. 39. Schmitz. Bucureşti. Sbenghe. Gimnastica Pilates pentru gravide. Kinetologie profilactică. T. Stroescu. I. Editura Risoprint. T. Bucureşti. Selby. Enciclopedie La Rousse pentru părinŃi. Vol. Editura Medicală.. Cluj-Napoca..35.1997. Elena. Sbenghe. Vlad. Zamora. Petrache. Anatomie funcŃională. 2002.. 1992. Oradea. Sbenghe. Budapest. Bazele teoretice si practice ale kinetoterapiei. J.. Crăciun. Vârtej. Sbenghe. Editura Didactică şi Pedagogică. Editura Medicală. Editura Aqvilla ′93. Bucureşti. T. Elena. Bucureşti. 41. 40. Zamora. Vol II. Kory-Mercea. 43. 2000. Cluj-Napoca. 44. Anna. 38. D. Elena. Bucureşti.. T. 37. Semmelweis kiado.. Bucureşti. Editura Medicală.şi colab. I.. Recuperarea bolnavului hemiplegic. Cluj-Napoca. Editura Risoprint. Vol I.1994... 1987.D.. 45. 1999. 47. Editura UBB. Masaj medical. 148 . Editura Medicală. Recuperarea funcŃională în practica reumatologică.. L. Editura Medicală.. Bucureşti. Az ember anatomiajanak atlasza. Marilena. 46. Editura Bic All. Pentenfunda. 1983. 1998. Cluj-Napoca. 36. Zamora. terapeutică şi de recuperare. . 42. Recuperarea medicala a bolnavilor respiratori. Obstetrică fiziologică şi patologică. T. Recuperarea medicală la domiciliul bolnavului. 2002. Editura Media Group All. 1996. Sobotta.