ELENA ZAMORA DAN-DRAGOŞ CRĂCIUN

MASAJ MEDICAL
― PROCEDEE, METODICĂ, INDICAłII TERAPEUTICE―

EDITURA RISOPRINT CLUJ-NAPOCA • 2007

ISBN

2

Prof. univ. dr. Elena ZAMORA Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca Facultatea de EducaŃie Fizică şi Sport Medic primar balneofizioterapie şi recuperare medicală

Lector univ. drd. Dan -Dragoş CRĂCIUN Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca Facultatea de EducaŃie Fizică şi Sport Preşedintele Comisiei Antidoping FRF Medic specialist, master în Medicină sportivă

3

4 .

.......................... 12 APTITUDINILE UNUI BUN MASEUR... V : INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA ORGANISMULUI ........................ 26 CAP................................... 20 EXERCIłII PENTRU DEGETE.................. 23 CAP....... 22 EXERCIłII PENTRU ANTEBRAłE ŞI COATE..................................................................................................................................................................................................................................................... 15 SUBSTANłE FOLOSITE PENTRU EXECUTAREA MASAJULUI.................................................................................................................................................................................. 19 CAP..................................... 24 EFECTELE LOCALE ŞI GENERALE ........... 13 REGULI CE TREBUIE RESPECTATE DE PERSOANA CARE DOREŞTE SĂ FIE MASATĂ ............. 21 EXERCIłII PENTRU PUMNI .................................................................................................................................... I : CONDIłII ŞI REGULI PENTRU PRACTICAREA CORECTĂ A MASAJULUI ........................................................ 24 EFECTELE IMEDIATE ŞI TARDIVE .........................CUPRINS INTRODUCERE................. 9 CAP.......................................................................................................... 11 LOCUL ŞI MOBILIERUL........................................................ II : EXERCIłII DE MOBILIZARE A DEGETELOR ŞI A MÂINILOR PREGĂTITOARE PENTRU MASAJ......... 28 5 .................... 22 CAP........... 27 INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA łESUTULUI CONJUNCTIV ........... III : CONTRAINDICAłIILE MASAJULUI ..................... IV : EFECTELE FIZIOLOGICE ALE MASAJULUI ....... 27 INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA PIELII ......

....................................... 87 MASAJUL CAPULUI............................ 67 MASAJUL MEMBRELOR SUPERIOARE........................... 81 MASAJUL MUŞCHILOR ŞI TENDOANELOR...................... 62 MASAJUL MEMBRELOR INFERIOARE ................. 36 PROCEDEELE PRINCIPALE DE MASAJ ..................................................................................... VII : MASAJUL PARłIAL ŞI GENERAL – TEHNICĂ............................................................... 85 MASAJUL NERVILOR.................................................................... 97 6 ................................................................................................................................... 47 MASAJUL SPECIAL.............................................................................................. 60 CAP............................................................................................. 34 CAP............................... 90 MASAJUL TORACELUI ....................................................................... 32 INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA łESUTURILOR ŞI ORGANELOR PROFUNDE ..................................... 62 o o o MASAJUL TRUNCHIULUI ...... 51 INDICAłIILE MASAJULUI................... 86 MASAJUL ORGANELOR PROFUNDE ................................. 76 CAP.......................................................................................................... 77 o o o o MASAJUL PIELII ... 29 INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA CIRCULAłIEI SÂNGELUI ŞI A LIMFEI ................. VIII : MASAJUL łESUTURILOR ŞI AL ORGANELOR ............................................................... 31 INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA SISTEMULUI NERVOS...................................... 72 MASAJUL GENERAL ..................................................... 84 MASAJUL VASELOR . VI : PROCEDEELE DE MASAJ..................................... 77 MASAJUL łESUTURILOR............................................................. 94 MASAJUL ABDOMENULUI ........................................................................................... 37 PROCEDEELE SECUNDARE DE MASAJ..........................................................................................................................................................................................................INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA APARATULUI LOCOMOTOR................................................................................ 78 MASAJUL łESUTULUI CONJUNCTIV .............................................................................. 61 MASAJUL PARłIAL ................................... 81 MASAJUL ARTICULAłIILOR ...................... 88 MASAJUL GÂTULUI................................................

.................... X: MASAJUL FEMEII..................................................................................... 109 MASAJUL ÎN AFECłIUNILE REUMATISMALE AFECłIUNI TRAUMATICE ALE APARATULUI LOCOMOTOR... XI: MASAJUL COPILULUI ...... 137 7 ............... 122 MASAJUL ÎN AFECłIUNI RESPIRATORII........................................ 129 MASAJUL LĂUZEI ............................ 116 AFECłIUNI MUSCULARE....................... 114 AFECłIUNI CIRCULATORII .... 132 CAP.................................................................................... 130 MASAJUL FEMEII CARE ALĂPTEAZĂ............................. XII: PARTICULARITĂłI MORFOFUNCłIONALE NORMALE ŞI PATOLOGICE ALE STRUCTURILOR CARE POT FI INFLUENłATE DE MASAJ ................................................................................................ 105 AFECłIUNI ALE TENDONULUI .............................................................CAP............................................... 104 AFECłIUNI REUMATISMALE CRONICE DEGENERATIVE ............... 112 PAREZA ŞI PARALIZIA DE NEURON .................................. 133 CAP...................... 136 PARTICULARITĂłI MORFOFUNCłIONALE ALE PIELII ........................................... PRE ŞI POST PARTUM .................. 129 MASAJUL ÎN TIMPUL SARCINII................................ 99 AFECłIUNI REUMATISMALE CRONICE INFLAMATORII ......................................... IX : o o o MASAJUL TERAPEUTIC.................................. 109 AFECłIUNI ALE SISTEMULUI NERVOS PERIFERIC ........................... 125 CAP.................... 119 MASAJUL ÎN OBEZITATE ŞI CELULITĂ...................................................... 123 MASAJUL ÎN AFECłIUNI ALE PIELII.............................................

8 .

Prin termenul de masaj se înŃelege o grupare sistematică şi ştiinŃifică de manipulări executate manual asupra Ńesuturilor corpului uman. care este mai bine executat cu aparate decât cu mâna. deoarece mâna omului dispune de multiple posibilităŃi de adaptare şi de perfecŃionare a mişcărilor. se foloseşte numai masajul vibrator. cu scopul de a influenŃa Ńesutul nervos şi muscular şi circulaŃia generală. În practică. Procedeele de masaj se execută cu o anumită tehnică. fie cu ajutorul unor surse diverse de energie. de strângere şi stoarcere a Ńesuturilor. de lovire ritmică pe părŃile cărnoase. respectând toate condiŃiile de igienă şi urmând cu stricteŃe indicaŃiile sau contraindicaŃiile medicale. mai răspândite şi mai eficace forme de executare a masajului. de scuturare a segmentelor etc. Masajul mecanic se execută cu instrumente sau aparate mişcate fie cu mâna. Masajul medical se poate face şi prin procedee mecanice. masajul medical este o metodă terapeutică pasivă. Procedeele manuale – manevre sau manipulări de masaj – constă din mişcări variate de alunecare a mâinilor la suprafaŃa corpului şi de presiune în profunzime. Procedeele manuale sunt cele mai vechi. Cu excepŃia automasajului. utilizânduse diverse aparate sau apa. Există numeroase aparate care însă nu pot înlocui mâna omului.INTRODUCERE Masajul medical face parte din fizioterapie. după reguli metodice bine stabilite. 9 .

cele mai frecvente afecŃiuni care beneficiază. sunt: tegumentele. În ordinea dispoziŃiei lor anatomice. Masajul poate fi superficial sau profund. muşchii. acesta poate fi înlocuit. contribuie. atunci când masajul nu poate fi executat de o persoană pregătită. alături de alte forme de tratament. Masajul – parŃial sau general – executat pe Ńesuturile de la suprafaŃa corpului mai este cunoscut sub numele de masaj somatic. în parte. alături de celelalte măsuri terapeutice la scurtarea timpului de recuperare a pacientului. de efectele locale şi generale ale masajului. Aria de aplicare a masajului medical este destul de vastă şi. am prezentat. poate contribui la vindecarea sau ameliorarea multor afecŃiuni. După ce am trecut în revistă tehnicile şi metodele de masaj. de durată mai scurtă sau mai lungă. în cadrul capitolului de masaj terapeutic. calmant sau stimulant. de la suprafaŃă spre profunzime. părŃile moi ale corpului care sunt prelucrate prin masaj. straturile subtegumentare (Ńesut conjunctiv şi grăsos).Tehnica şi metoda de masaj variază în raport cu forma şi structura Ńesuturilor sau ale organelor pe care dorim să le masăm şi cu scopul pe care îl urmărim. dacă este indicat în timp util şi aplicat corect. Rezultatele obŃinute prin masaj depind în mare măsură de folosirea unei tehnici corecte. În anumite cazuri. reprezintă unul din mijloacele de tratament fizioterapic care. vasele şi nervii. combinat cu kinetoterapia. Ńesuturile şi organele profunde. parŃial sau general. Masajul terapeutic poate fi indicat în : 10 . medical. cu automasajul. Masajul terapeutic.

leziuni osoase. leziuni ale muşchilor şi ale tendoanelor. • afecŃiuni neurologice centrale. cunoaşterea contraindicaŃiilor masajului. respectarea unor condiŃii de igienă. în beneficiul pacientului. afecŃiuni ale sistemului circulator. care de nenumărate ori au posibilitatea de a îmbina. care necesită masajul ca şi manoperă pregătitoare. 11 . articulare sau sechele ale acestora. tehnicile de tratament prin exerciŃiul fizic cu masajul. asigurarea unor condiŃii optime de lucru. cunoaşterea influenŃelor masajului asupra organismului. afecŃiuni organice etc.• • • • • • leziuni ale pielii şi ale structurilor conŃinute de aceasta. Pentru aceasta este nevoie de: cunoaşterea temeinică a tehnicii masajului. De asemenea. există numeroase mijloace şi tehnici specifice kinetoterapiei. 1. Această carte se adresează în primul rând kinetoterapeuŃilor. CONDIłII ŞI REGULI PENTRU PRACTICAREA CORECTĂ A MASAJULUI Masajul este indicat şi se aplică cu scopul de a se obŃine cele mai bune rezultate. leziuni ale nervilor periferici.

călduroasă şi bine aerisită. Bancheta are un cap. curat. Mobilierul necesar pentru executarea masajului este constituit din: banchete de masaj. în sala de masaj nu trebuie să existe decât mobilierul simplu. Încăperea trebuie să îndeplinească toate condiŃiile de igienă: să fie spaŃioasă. duşuri şi instalaŃii sanitare. care se acoperă cu un cearşaf alb. pentru a nu expune la răceli pe cei masaŃi. Banchetele şi scaunele de masaj vor fi astfel dispuse încât cei care lucrează să aibă spaŃiu suficient pentru a se putea mişca şi a se deplasa în voie în jurul acestora. sala de duşuri. Masajul se poate executa pe o banchetă simplă de lemn. în serviciile de balneofizioterapie şi de recuperare medicală.1 LOCUL ŞI MOBILIERUL Masajul se practică de preferinŃă într-o încăpere specială. temperatura aerului nu trebuie să coboare sub 20°C. dar nici nu trebuie să fie prea ridicată pentru a nu obosi pe maseur. numită sală sau cabinet de masaj. curăŃenia sălii trebuie să fie perfectă. care se poate ridica la nevoie. alături de sala de masaj să existe un vestiar.1. o sală de aşteptare. strict necesar pentru executarea masajului. vopsită în alb. scaune sau taburete speciale. 12 . o măsuŃă pentru scris şi un dulap. impermeabilă sau din material plastic.1. luminoasă. tapisată cu o pânză tare. existenŃa unei chiuvete cu apă curentă pentru spălatul mâinilor. să se poată face şi întreŃine cu uşurinŃă. o cameră de odihnă. acesta va fi amenajat pe lângă cabinetul medical.

1. de două tipuri: înalte sau joase. o musculatură bine dezvoltată. mai scurt şi altul posterior. de aşi doza efortul. se folosesc suluri. acestea se ridică şi se coboară. Sub capătul anterior are un segment mobil (înainte şi înapoi) care serveşte la sprijinul picioarelor. să aibă o constituŃie robustă şi o abilitate manuală naturală. perne sau saci de nisip de diferite mărimi.2 APTITUDINILE UNUI BUN MASEUR La baza profesiunii de maseur stau aptitudinile fizice şi psihice naturale. la cele înalte se lucrează din poziŃia stând. Planul orizontal al acestor banchete este alcătuit din două segmente: unul anterior. Există banchete speciale de masaj. de a se adapta. mai lung. Oricine practică masajul. o bună mobilitate articulară. tehnica şi metodele de masaj se învaŃă şi se desăvârşesc prin practică. concentra şi orienta repede în orice situaŃie.Dimensiunile obişnuite ale banchetei sunt: 2 m lungime. la cele joase din poziŃia şezând pe un taburet. Un bun maseur trebuie să fie sănătos şi rezistent la oboseală. permiŃând culcarea şi aşezarea în poziŃii foarte variate. 70 cm lăŃime şi 70-75 cm înălŃime. pentru a rezista cât mai mult la lucrul monoton şi de lungă 13 . capacitatea de se încorda şi relaxa cu uşurinŃă. 1. Pentru sprijinul capului sau al membrelor în poziŃii favorabile pentru executarea masajului. dar mai ales maseurul profesionist. Segmentele sunt mobile şi se articulează între ele. trebuie să aibă o înălŃime medie sau puŃin deasupra mediei.

o vedere bună. după fiecare subiect şi oră de lucru. digestiv. deformaŃiile corpului. Mâna maseurului trebuie să fie “uşoară”.durată. asimetriile feŃei. supleŃe şi îndemânare în lucru. maseurul va reuşi să obŃină rezultate mai bune prin îndemânare şi nu prin forŃă. ulcere. maseurul trebuie să se asigure de buna funcŃionare a organelor. pe lângă forŃă şi rezistenŃă. Maseurului i se cer un auz fin. în special a celor ale aparatelor respirator şi cardiovascular. să fie largi şi cărnoase. bolile aparatelor respirator. insuficienŃa musculară sau musculatura dezvoltată în exces. maseurul trebuie să stea şi să acŃioneze cu calm. defectele nasului şi gurii. fără grabă şi cu cheltuială minimă de energie: mâinile vor fi folosite pe rând. leziunile sau bolile cronice ale tegumentelor: eczeme. maseurul va ajunge să capete. ritmic şi uniform. Deoarece poate fi pus în situaŃia de a lucra mai multe ore. Pentru a rezista la oboseală. dar puternică la nevoie. degetele să fie suple şi abile. Pentru profesiunea de maseur sunt nepotrivite o înălŃime a corpului prea mare sau prea mică. transpiraŃie exagerată a palmelor. deficienŃele motrice. renal. dar mai ales un simŃ perfect al pipăitului. defecte inestetice. obezitatea. Sunt contraindicate pentru această profesiune deficienŃele fizice. cicatrice. moale şi uscată. pielea de pe palme să fie caldă. organice sau psihice. pentru a nu le obosi şi vor fi intercalate mici pauze după fiecare regiune sau segment masat. cardiovascular. Lucrând cu mâna moale şi mobilă. 14 . Mâinile maseurului trebuie să aibă o mărime potrivită. neforŃat. Printr-o bună pregătire fizică generală şi printr-un antrenament profesional metodic. debilitatea şi anemia.

Înaintea şedinŃei se scot hainele de pe regiunea ce urmează să fie masată şi cele care 15 . Va evita muncile fizice grele şi sporturile care-l obosesc. Este necesar ca maseurul să-şi însuşească cunoştinŃe de bază despre forma şi structura corpului. în relaŃiile cu persoanele pe care le masează. 1. Se va îmbrăca într-o uniformă albă lavabilă (pantaloni lungi şi bluză largă.3 REGULI CARE TREBUIE RESPECTATE DE PERSOANA CARE DOREŞTE SĂ FIE MASATĂ Aceasta trebuie să respecte câteva reguli elementare de igienă individuală. masajul se aplică direct pe piele. nu poartă inele. Nu va folosi parfumuri şi pomade cu miros puternic. unghiile sunt tăiate foarte scurt. cu mâneci scurte). despre funcŃiile organismului sănătos şi despre semnele cele mai frecvente şi mai caracteristice ale unor stări patologice. Aceste cunoştinŃe îl ajută să înŃeleagă importanŃa efectelor pe care le poate obŃine prin masaj. Maseurul trebuie să procedeze cu mult tact şi îngăduinŃă. îi înăspresc sau lezează pielea palmelor. Mâinile trebuie spălate înainte şi după fiecare şedinŃă. cu discreŃie şi conştiinciozitate. brăŃări (îl stânjenesc în muncă sau irită şi lezează pielea celui masat). În majoritatea cazurilor. pentru a evita transmiterea germenilor patogeni de la o persoană la alta. nu va fuma şi nu va folosi băuturi alcoolice.Maseurul trebuie să acorde o atenŃie deosebită curăŃeniei corpului şi a îmbrăcămintei sale. Una dintre primele reguli este curăŃenia corpului şi a îmbrăcămintei. să lucreze mai sigur pe sine şi cu mai mare eficacitate.1.

În principiu. respiraŃia şi mişcările segmentelor sau îl împiedică pe maseur să execute în voie manevrele necesare. pe cei pe care îi masăm. sentimentele de pudoare ale fiecăruia. Oricine se prezintă la un masaj trebuie să-şi satisfacă mai întâi nevoile de evacuare a intestinului şi a vezicii urinare. Cel masat este sfătuit să păstreze în timpul şedinŃei o poziŃie de repaus. se vor alege poziŃiile cele mai favorabile atât pentru cel care va fi masat. pe porŃiuni bine delimitate ale corpului. mai mult decât este necesar. Numeroase boli de piele se pot transmite prin masaj de la o persoană bolnavă la alta sănătoasă. pentru a nu le expune corpul la răceli şi pentru a menaja. Nu trebuie să-i dezbrăcăm. în general. iar pentru executant poziŃiile de lucru cele mai potrivite pentru a lucra liber. Masajul se aplică. ŞedinŃele de peste zi se fixează la 2-3 ore după masă sau. 16 . PărŃile masate vor fi acoperite cu un cearşaf sau prosop înainte de a continua masajul. cu răni sau inflamaŃii. uşor şi nestingherit. cu musculatura relaxată şi să evite orice încordare fizică sau psihică. Orele cele mai potrivite pentru masajul igienic sunt cele de dimineaŃă. pentru cel care va fi masat se caută poziŃii de repaus fiziologic şi de destindere psihică. pe cât posibil. cât şi pentru maseur. în aşa fel. Pentru a face cât mai accesibile părŃile ce vor fi masate şi pentru a aplica manevrele de masaj în condiŃii tehnice cât mai bune. Masajul nu se poate aplica pe pielea neîngrijită sau bolnavă. încât să se termine cu cel puŃin o jumătate de oră înaintea meselor principale.stânjenesc circulaŃia sângelui.

cu membrele inferioare în uşoară flexiune din şold şi din genunchi. cu capul sprijinit mai sus decât trunchiul şi cu braŃele întinse pe lângă corp. executantul îşi economiseşte energia. culcat rezemat şi şezând rezemat. 17 . ridicat la 20°-30° şi cu tălpile sprijinite pe planul anterior al banchetei. Cele mai bune condiŃii de lucru le oferă banchetele speciale de masaj. planul cel scurt al banchetei. cu membrele superioare şi inferioare în uşoară flexiune. Masajul capului. ridicat la 70°-80°. ridicat într-o poziŃie de 40°-50°. Lucrând pe un scaun mai înalt şi folosind greutatea trunchiului sau a membrelor superioare în timpul executării manevrelor de masaj. Pentru relaxarea muşchilor posteriori ai gambelor şi coapselor se poate ridica puŃin. gâtului şi al membrelor superioare se poate executa din decubit dorsal sau din şezând rezemat pe planul cel lung al banchetei. permite relaxarea musculaturii şi lasă respiraŃia liberă. care asigură corpului o suprafaŃă mare de sprijin. cu coapsele sprijinite pe planul cel scurt al banchetei. O poziŃie mai comodă este culcat rezemat pe planul cel lung al banchetei. cu capul întors într-o parte.PoziŃiile cele mai odihnitoare sunt cele de decubit sau şezând rezemat. Masajul membrelor inferioare se poate executa din poziŃia culcat. Maseurul poate lucra din poziŃia stând sau şezând pe un scaun. Pentru masajul părŃilor posterioare ale corpului este indicată poziŃia de decubit ventral. cu faŃa în jos. Pentru masajul părŃilor anterioare ale corpului este recomandată poziŃia de decubit dorsal. cu 20°-30°.

După şedintele lungi de masaj. semnele de nelinişte şi de încordare pe care le trădează cel masat sunt cauzate fie de executări defectuoase. contracturile. Masajul se începe prin manevre ample. liniştitoare. cu caracter pregătitor şi progresează încet în amplitudine şi forŃă. ŞedinŃa de masaj nu trebuie să depăşească durata de o oră. iar cel general 30-60 minute. şedinŃa încheindu-se cu manevre largi. Durata şedinŃei de masaj variază după preferinŃe şi necesităŃi. dar efectele acestuia slăbesc treptat în orele care urmează. acestea trebuind să fie adaptate caracterelor anatomofuncŃionale ale fiecărei părŃi a corpului şi necesităŃilor fiecărui caz. Uneori sunt utile manevrele lente şi uşoare. dacă este bine executat. care poate să dureze de la 10-15 minute până la 30 de minute. cel regional 15-30 minute. Masajul local poate dura 10-15 minute. Efectele masajului se simt chiar după prima şedinŃă. Intensitatea şi durata manevrelor depind de sensibilitatea celui masat. 18 .Efectele masajului depind în mare măsură de felul în care sunt orânduite şi îmbinate între ele diversele procedee tehnice. O serie minimă nu poate fi mai mică de 10-12 şedinŃe. suple şi uşoare. mai ales după cel general. care prelungesc durata masajului. Durerile. Pentru a obŃine efecte de durată este nevoie de un număr mai mare de şedinŃe executate în serie. fie de contraindicaŃii ale masajului. alteori sunt preferate manevrele scurte. până ce ating intensitatea necesară. intense şi vii. deoarece devine obositoare atât pentru masor. care scurtează şedinŃa. apoi încep să scadă treptat. jena. cât şi pentru cel masat. apare uneori nevoia de odihnă şi de linişte.

adică să lucreze simetric şi simultan. Talcul nu atacă Ńesuturile şi nici nu se combină cu alte substanŃe chimice. de preferinŃă. cu agenŃi fizici naturali sau artificiali. manevrele acestora trebuie să fie identice. care s-a adaptat la particularităŃile cazului. nu murdăreşte pielea.Numărul şi frecvenŃa şedinŃelor dintr-o serie este determinat de necesităŃile individuale. cu mişcări de relaxare sau alte exerciŃii fizice. Dintre pulberile minerale. Masajul terapeutic face parte din complexul tratament recuperator şi se asociază. mai practică şi igienică este pudra de talc. sens şi intensitate. SubstanŃele utilizate se întind atât pe palmele executantului. efectuând manevre egale ca amplitudine. cu gimnastica respiratorie.4 SUBSTANłE MASAJULUI FOLOSITE PENTRU EXECUTAREA Pentru executarea masajului se folosesc substanŃe care. nu se alterează şi poate fi păstrat mult timp. Se recomandă ca şedinŃele de masaj dintr-o serie să fie executate de aceeaşi persoană. care cresc eficacitatea masajului. să fie înlocuite prin automasaj. Se recomandă ca şedinŃele să fie rărite spre sfârşitul seriei şi eventual. aplicate pe piele. Pulberile folosite la masaj sunt de origine animală sau vegetală. cât şi pe zona care urmează a fi masată. 19 . 1. Cele mai utilizate sunt pulberile fine. Masajul executat cu ajutorul lichidelor se numeşte masaj “umed”. o fac mai netedă şi mai alunecoasă. Atunci când doi executanŃi masează o singură persoană. lichidele şi substanŃele grase.1. cea mai bună. Masajul se poate asocia cu mobilizarea metodică a articulaŃiilor.

deoarece irită pielea. absorbind secreŃiile şi alte impurităŃi. soluŃii alcoolizate. untura.ci o curăŃă. acestea. Glicerina este mai rar indicată. soluŃii medicamentoase sau apă de săpun. antiinflamatorii. prin spălare cu apă caldă şi săpun sau prin ştergere cu un tampon îmbibat în alcool diluat. se folosesc. este bine să se renunŃe la aceste substanŃe şi să folosim un masaj denumit “uscat”. SubstanŃele grase cele mai utilizate sunt vaselina pură. untdelemnul. uleiul de cacao sau amidon. Pulberile. lanolina. mai des. căzând împreună cu Dintre lichide. excitante sau calmante. soluŃiile şi uleiurile pot fi combinate între ele după diferite formule. Dacă pielea pe care o masăm este netedă. parafina lichidă. În acestea sunt cuprinse şi substanŃe medicamentoase: antiseptice. SubstanŃele grase sunt îndepărtate de pe piele după fiecare masaj. vasodilatatoare. La fel se execută masajul atunci când pielea nu tolerează nici un fel de mijloace de alunecare. 20 . uscată şi nepăroasă.

1 EXERCIłII PENTRU DEGETE Îndoirea. Pentru degete şi pumn se fac flexiuni şi extensiuni. fiecare deget în parte. mişcări de lateralitate şi mişcări în cerc. Întorcând mâna cu palma în sus. EXERCIłII DE MOBILIZARE PREGĂTITOARE A DEGETELOR ŞI A MÂINILOR PENTRU MASAJ SupleŃea şi forŃa mâinilor şi a degetelor. flexăm activ fiecare deget şi apoi pe toate împreună. mai ales la începători. Cu degetele încleştate se execută extensiuni cu tensiuni finale. strângându-le cu putere în palmă. apoi din ce în ce mai repede.2. executate amplu şi în ritm rapid. care începe de la degetul mic spre cel mare şi apoi. Cu palma aplicată pe o suprafaŃă plană. apoi le ridicăm pe toate împreună. 21 . invers. pentru antebraŃe se fac exerciŃii de pronaŃie şi de supinaŃie. unul după altul. Fiecare deget se mişcă activ sau este mişcat pasiv în toate sensurile. Mişcări active şi pasive ale fiecărui deget. urmărind să amplificăm mobilitatea prin tensiuni finale. flexiuni şi extensiuni. apoi se extind şi se depărtează între ele. la început rar. cu tensiuni active finale. Se îndoaie în palmă şi apoi se întinde. iar pentru cot. abilitatea şi adaptabilitatea acestora la necesităŃile tehnice ale masajului se pot îmbunătăŃi. prin exerciŃii pregătitoare constând în mişcări active şi pasive. Degetele mâinilor se flexează toate odată în pumn strâns. întinderea şi depărtarea degetelor. într-o mişcare continuă. 2. ridicăm pe rând în extensiune fiecare deget. Mişcarea se poate executa simultan şi alternativ şi se repetă. Tensiunile finale pot fi accentuate prin presiunea reciprocă a degetelor ambelor mâini.

Din poziŃia cu mâinile lipite pe partea lor dorsală. se execută cu palmele faŃă în faŃă. Extensiunea accentuată a pumnului se execută din poziŃia cu palmele lipite una de alta. cu degetele întinse sau strânse în pumn. Ńinute cu degetele în sus. cu degetele întinse sau uşor flectate. în flexiune şi extensiune. simultan sau alternativ. CircumducŃia pumnilor se poate executa cu degetele întinse sau îndoite.2 EXERCIłII PENTRU PUMNI Flexiunea şi extensiunea pumnului se execută activ. depărtând sau apropiind între ele coatele sau ducând mâinile într-o parte şi în cealaltă. Mişcarea se execută cu o mână sau cu ambele mâini. pasive şi cu rezistenŃă. 2. 22 .3 EXERCIłII PENTRU ANTEBRAłE ŞI COATE PronaŃii şi supinaŃii active. 2. înapoi sau lateral. mişcările se execută liber şi rapid. Se execută mişcarea în “8”. Ńinute pe orizontală în faŃă. depărtate sau lipite. Mişcarea se poate amplifica. Flexiuni şi extensiuni din coate. în ambele sensuri. se duc înainte. executate simultan sau alternativ. Îndoirea laterală din pumn.Degetul mare se exersează separat prin mişcări active. la început cu amândouă mâinile deodată. apoi alternativ. cu tensiuni finale. mai ales. într-un ritm din ce în ce mai viu. abducŃie şi adducŃie şi. ajutând-o cu mâna cealaltă. în sens medial sau lateral. cu o mână sau cu ambele. simultan sau alternativ. executate simultan sau alternativ. în opoziŃie.

În flexiune se poate executa pronaŃia; în extensiune se execută supinaŃia.

3. CONTRAINDICAłIILE MASAJULUI

ContraindicaŃiile masajului sunt cele generale care se aplică tratamentelor cu agenŃi fizici: bolile infectocontagioase acute, bolile venerice în stadiul acut şi în faza de contagiozitate, stările caşectice indiferent de cauza acestora, bolile parazitare, bolile organice decompensate sau la limita decompensării, hemoragiile repetate, unele psihopatii, narcomaniile, alcoolismul cronic, sarcina. Masajul mai are contraindicaŃii legate direct de zonele supuse masajului: bolile pielii de natură inflamatorie sau parazitară, plăgile, supuraŃiile, erupŃiile, eczemele ; abcesul, flegmonul, artrita supurată, osteita, osteomielita ; fragilitatea vasculară, de diverse etiologii ; tumorile. În masaj mai apar o serie de restricŃii de natură tehnico-metodică. Astfel, la începutul şedinŃelor de masaj se produc unele reflexe de apărare, care se manifestă sub forma unor încordări nervoase, a unor contracturi musculare şi a altor semne de intoleranŃă. Când aceste fenomene sunt prea intense, trebuie să renunŃăm la aplicarea masajului. Masajul poate fi o cauză de oboseală şi de enervare pentru persoanele care nu cunosc bine tehnica, sunt lipsite de forŃă şi supleŃe, de

23

antrenament şi de experienŃă; masajul poate deveni o metodă plictisitoare şi obositoare pentru cei lipsiŃi de răbdare, perseverenŃă, voinŃă şi energie. În toate cazurile în care masajul produce mai mult efecte negative sau incerte, decât pozitive şi sigure, trebuie să renunŃăm la aplicarea acestuia. Masajul executat corect şi repetat conştiincios o perioadă lungă de timp, dă organismului o senzaŃie de bine, de sănătate, de vigoare şi de vioiciune.

4. EFECTELE FIZIOLOGICE ALE MASAJULUI

Efectele masajului asupra organismului sunt multiple. Aceste efecte pot fi clasificate după mai multe criterii.

4.1 EFECTE LOCALE ŞI GENERALE

Efectele locale sunt în general datorate acŃiunii factorului mecanic. AcŃionând asupra tegumentelor şi a glandelor sudoripare, masajul creşte eliminarea permanentă şi importantă a lichidelor de stază. Hiperemia produsă duce la o irigare mai bună a pielii şi a Ńesuturilor subiacente, favorizând astfel şi nutriŃia tisulară. Prin manevrele de masaj se deschid multe capilare, care ajung la 2500/mm2, faŃă de cele 200 deschise în mod obişnuit, rezultând fenomenul de capilarizare tisulară. Masajul are o acŃiune deosebită asupra structurilor colagene şi elastice ale tegumentului, inducând absorbŃia spectaculoasă a unor fibroze, miogeloze, hipertrofii cutanate sau aderenŃe. Masajul modifică presiunea intratisulară, favorizând procesele de difuziune prin membranele celulare. 24

Astfel, în Ńesutul subcutanat aceasta poate creşte de la 90 mm Hg la 220 mm Hg; după un masaj profund, la nivelul vastului lateral al coapsei, această presiune creşte de la 100 mm Hg la 300 mm Hg, observându-se şi o creştere a temperaturii cutanate cu 2°C. Netezirea produce o scădere a presiunii intramusculare şi pare a fi manevra de elecŃie pentru relaxare. După masaj se observă o mai bună utilizare a O2 la nivel tisular şi o epurare mai energică a cataboliŃilor locali. Eliberarea de histamină şi heparină prin degranularea mastocitară acreditează masajul ca fiind foarte util în tratamentul şi profilaxia aterosclerozei. SubstanŃele histaminice produc eritem şi cresc irigaŃia sanguină, dar, în cantităŃi prea mari induc procesul de osteoporoză. Histamina, heparina şi o serie de alŃi produşi ai denaturării proteice locale sunt responsabile, în parte, şi de efectele generale ale masajului. Masajul accelerează procesele de resorbŃie şi de regenerare la nivelul Ńesuturilor inflamate aseptic. Ca rezultat al acestor acŃiuni conjugate se ameliorează

simptomatologia algică, iar hipertoniile şi contracturile musculare scad, indiferent de cauza lor. Efectele generale. Acestea au la bază mecanismul reflex, care se declanşează prin stimularea exteroceptorilor din tegumente şi a proprioceptorilor din muşchi, tendoane, capsule articulare. La nivelul acestora iau naştere prin stimularea cu diverse intensităŃi a receptorilor, impulsuri care ajung, pe căile ascendente, la sistemul nervos central; de aici pornesc impulsuri spre diverse sisteme şi organe, influenŃându-le funcŃia. Un rol important în efectele generale îl au mediatorii chimici eliberaŃi la nivelul tegumentelor. 25

în mod secundar fie în regiunea masată. Apar după încetarea acŃiunii mecanice.În esenŃă. efectele generale ale masajului sunt: • stimularea funcŃiilor aparatelor cardiovascular şi respirator. tehnica şi intensitatea procedeului de masaj folosit. după ce această acŃiune a încetat. 4.2 EFECTE IMEDIATE ŞI TARDIVE Efectele imediate sunt strâns legate de natura. În urma masajului vibrator al toracelui creşte cantitativ şi se fluidifică secreŃia bronşică. creşte peristaltismul şi se stimulează secreŃiile intestinale. sensibilitatea şi întinderea Ńesuturilor masate. acŃionând prin masaj asupra acestor zone se acŃionează reflex asupra funcŃiilor organelor profunde. fie în profunzime sau la distanŃă. În masajul “periostal” se întăreşte tonusul pereŃilor organelor cavitare. cu îmbunătăŃirea somnului şi îndepărtarea oboselii musculare. dar scad şi dispar destul de repede. Aceste efecte se produc şi Ńin tot timpul cât durează acŃiunea masajului. 26 . • influenŃarea funcŃiilor organelor interne afectate care se manifestă prin senzaŃii dureroase ale peretelui toracic sau abdominal (zone Head). • efecte favorabile asupra stării generale a bolnavului. Efectele tardive sunt reacŃii lente care se produc încet. • creşterea metabolismului bazal. se menŃin un timp mai îndelungat şi dispar mai lent. dar şi de natura.

care determină creşterea elasticităŃii pielii. INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA ORGANISMLUI 5. 27 . vă prezentăm efectele masajului asupra pielii: Favorizează procesele de eliminare a sudorii şi a secreŃiilor sebacee. în concordanŃă cu intensitatea stimulilor. prevenind astfel tendinŃa fiziologică de hipermineralizare a fibrelor elastice care se încarcă progresiv cu calciu. calmante. ajutând detoxifierea organismului.1 INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA PIELII Masajul exercită asupra pielii şi a funcŃiilor acesteia atât influenŃe directe. stimulatoare sau inhibitoare. se traduce prin hiperemie locală (roşeaŃă).4. prin acŃiunea sa mecanică. 5. cât şi efecte obŃinute pe cale reflexă. În continuare. Prin creşterea calităŃii structurilor colagene şi elastice ale dermului. Favorizează trecerea sângelui din vasele cutanate şi subcutanate în torentul circulator. VasodilataŃia activă reflexă. masajul ajută resorbŃia parŃială sau totală a cicatricelor sau induraŃiilor cutanate fibroase.3 EFECTE EXCITANTE ŞI CALMANTE Masajul poate exercita asupra organismului efecte excitante.

ajută la desfacerea aderenŃelor. Favorizează exfolierea celulelor cornoase. InfluenŃează reflex termoreglarea. activează resorbŃia infiltratelor patologice (aseptice). 28 . nodulii fibroşi sau scleroşi. funcŃiile neurovegetative etc. influenŃează metabolismul.2 INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA łESUTULUI CONJUNCTIV Prin subcutanat: acŃiunea directă. mecanică.stimularea penetrabilităŃii cutanate a unor medicamente. Prin mecanism reflex: activează circulaŃia sângelui. Favorizează lipoliza. masajul ducând la scăderea stratului adipos. scurtând timpul necesar reînnoirii epidermei şi ameliorând astfel proprietăŃile fizice ale pielii. 5. stimulează noi diferenŃieri bazale. mai buna nutriŃie a pielii. influenŃează favorabil procesul de vindecare şi de formare a cicatricelor. dezagregă celulitele. masajul ‚Ńesutului celular întreŃine supleŃea şi măreşte rezistenŃa fibrelor conjunctive şi elastice. Favorizează într-o oarecare măsură funcŃia respiratorie a pielii.

aponevrozele. intense. relaxante şi decongestive. uşor. Efectele masajului asupra sistemului muscular sunt stimulante. cât şi reflex. detaşând fiecare muşchi sau grup de muşchi de planurile profunde prin insinuarea 29 . paretici.3 INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA APARATULUI LOCOMOTOR Masajul influenŃează favorabil muşchii. Manevrele de masaj executate lent. induc în muşchi o stare de relaxare. Aceasta se datorează acŃiunii mecanice şi reflexe a masajului. se deschid capilarele de rezervă. Efectele stimulante se induc prin manevre scurte. cu intensitate progresiv crescândă. liniştitor. executate într-un ritm viu. masajul accelerează îndepărtarea oboselii musculare şi refacerea resurselor energetice ale muşchilor. structurile aparatului locomotor. tecile sinoviale. excitant. aplicate muşchilor hipotrofici. atrofici sau neantrenaŃi. fasciile. Ńesuturile moi periarticulare şi chiar periostul. centripete. Prin manevre de stoarcere se activează circulaŃia în capilarele şi venele muşchiului. Masajul muşchilor influenŃează atât direct.5. Masajul influenŃează favorabil muşchii atrofici. Aceste proprietăŃi sunt stimulate prin manevre rapide. tendoanele. După efort. capsulele articulare. contracturaŃi. Prin presiune şi relaxare se influenŃează tonusul şi elasticitatea. prin acŃiunea mecanică a manipulărilor. creşte debitul circulator local. excitabilitatea şi contractilitatea fibrelor musculare. Se încearcă “modelarea” muşchiului în forma sa. traumatizaŃi.

Ajută la resorbŃia revărsărilor de lichide seroase sau sânge din cavitatea articulară sau din bursele seroase periarticulare. masajul articular este necesar pentru pregătirea articulaŃiei înaintea exerciŃiilor de mobilizare metodică. după care se prind strâns masele musculare cărora li se imprimă o mişcare de jos în sus.degetelor în interstiŃiul muscular şi presarea simultană a maselor musculare cu feŃele palmare ale mâinilor. Efectele decongestive se induc prin manevre blânde. În felul acesta. mâinile alunecă rapid. cicatricele şi toate sechelele artritelor şi periartritelor. Masajul anexelor muşchilor Are ca scop întreŃinerea supleŃei acestor formaŃiuni. prin activarea circulaŃiei şi prin influenŃa exercitată asupra terminaŃiilor nervoase din aceste structuri. sinoviala şi cartilajul articular sunt influenŃate prin stimularea circulaŃiei sanguine şi a terminaŃiilor nervoase din Ńesuturile periarticulare. centripet. oboseala musculară intensă putând fi înlăturată în 5 minute de masaj. depozitele patologice periarticulare. ducând la scăderea excitabilităŃii şi a contractilităŃii musculare. se rup aderenŃele care determină retractura muşchiului şi se înlătură staza venoasă şi limfatică determinate de inactivitate. Efectele relaxante se induc prin manevre lungi. Prin masaj se combat aderenŃele. Aceste efecte sunt evidente atunci când se aplică pe muşchii solicitaŃi de efort. Masajul articular łesuturile moi periarticulare. retracturile. În tratamentul tulburărilor de mobilitate. neînsoŃite de presiuni. blânde. ajutând la păstrarea sau recuperarea mobilităŃii normale. 30 .

secundară activării circulaŃiei de întoarcere. centripet are ca efect scăderea tensiunii arteriale. Efectele de durată ale masajului se datoresc însă unor mecanisme reflexe şi umorale. Uşurează circulaŃia sângelui în artere. pot contribui. Masajul hiperemiante. capsulei. luxaŃiilor şi fracturilor. pe lângă efectele hiperemice locale. a limfaticelor şi a spaŃiilor intercelulare. se recomandă precauŃie în cazul pacienŃilor cu insuficienŃă cardiacă dreaptă şi globală. sângele din vase şi limfa fiind împins spre inimă. entorselor .inflamaŃiilor şi traumatismelor ligamentelor. Diminuă staza şi tensiunea din Ńesuturi. „periostal” provoacă reflex. reacŃii calmante şi 5. Masajul profund şi cel lent. Ajută la golirea venelor şi a capilarelor. dar supraîncarcă uşor inima dreaptă şi circulaŃia pulmonară.4 INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA CIRCULAłIEI SÂNGELUI ŞI A LIMFEI Masajul contribuie la activarea circulaŃiei în întregul corp prin efectele pe care le produce. Aceste reacŃii. Manevrele de masaj efectuate centripet. pe când cel viguros are efecte hipertensive. cartilajului articular. prin efecte 31 . InfluenŃa masajului asupra circulaŃiei este datorată în primul rând acŃiunii mecanice. Deci. Masajul influenŃează circulaŃia arterială şi arteriolară: fluxul sanguin creşte ca urmare a creşterii debitului sistolic. scăzând efortul cordului. în sensul circulaŃiei de întoarcere. uşurează travaliul inimii stângi.

32 . AcŃiunea mecanică excită terminaŃiile nervoase ale extero. prin stimularea organelor hematopoetice şi prin mobilizarea rezervelor de sânge din organism. Executat lent şi uşor. la repartiŃia şi la reglarea circulaŃiei sângelui în organism. Aceste reacŃii ale organismului la manevrele masajului se produc prin intermediul sistemului nervos. impulsurile ajung la centrii nervoşi şi apoi. Masajul poate interveni în mecanismele de echilibrare dintre circulaŃia periferică şi cea profundă a corpului.şi proprioceptorilor. formei. iar pe de altă parte. la creşterea cantităŃii de hemoglobină. 5. liniştitoare. conductibilitatea şi reactivitatea elementelor nervoase. Masajul acŃionează în mod diferit asupra terminaŃiilor nervoase periferice. pe cale reflexă se determină reacŃii ale diverselor organe. scade sensibilitatea. pe de o parte. intensităŃii şi duratei procedeului aplicat. naturii şi funcŃiei Ńesutului masat. Executat energic şi într-un ritm viu.5 INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA SISTEMULUI NERVOS Oricare din procedeele masajului determină în organism reacŃii fiziologice corespunzătoare. masajul produce efecte calmante. Manevrele stimulatoare sunt folosite pentru activarea funcŃiilor organelor.derivative. acestea mărind sensibilitatea. AcŃiunea reflexă a masajului constituie baza fiziologică a influenŃelor acestuia asupra organismului. Masajul general duce la creşterea numărului hematiilor şi al leucocitelor. conductibilitatea şi reactivitatea structurilor nervoase. masajul produce efecte stimulatoare asupra sistemului nervos.

Manevrele calmante sunt indicate împotriva încordărilor excesive. 33 . responsabile de instalarea retracturilor. în funcŃie de tehnica utilizată. pe când masajul liniştitor (sedativ) determină o stare de destindere nervoasă. Astfel. Efectele masajului asupra sistemului neuropsihic sunt: efecte segmentare. la nivel subcutanat. de relaxare musculară şi de odihnă. InterrelaŃia metamerică permite perceperea mai mult sau mai puŃin a durerii. Efectele segmentare se explică prin interrelaŃiile dintre diferite regiuni metamerice. creşteri ale tensiuni Ńesutului conjunctiv. Efectele generale se datorează relaŃiilor suprasegmentare şi implicării sistemului nervos central. Manevrele executate continuu. realizate prin conexiuni nervoase. Masajul provoacă şi o serie de efecte subiective atunci când se execută masajul general. Există păreri conform cărora şi prin stimularea durerii se pot obŃine reacŃii paradoxale analgezice. fapt ce susŃine teoria “masajului reflex”. masajul stimulator determină o senzaŃie de bună dispoziŃie şi de creştere a energiei. cu ritm lent şi intensitate scăzută induc efecte sedative. în terminaŃiile senzitive. energice. vasomotor şi trofic. Manevrele de masaj determină descărcarea. Masajul determină reacŃii complexe şi în domeniul motor. efecte generale şi psihologice. a durerilor şi a stării de nelinişte. Manevrele scurte. care declanşează reacŃii diferite. de impulsuri nervoase către centrii. analgezice. efectuate cu ritm viu şi intensitate crescută induc efecte stimulante. Masajul are acŃiune antialgică diferită. Datorită acestora se evită.

Pentru a le putea influenŃa trebuie folosite tehnici speciale. determină o stare de relaxare percepută ca o stare „de bine”. are un efect decongestionant şi liniştitor asupra centrilor şi a căilor nervoase . sau să se utilizeze acŃiunea sinergică a manevrelor de masaj. cu acŃiune de profunzime sau la distanŃă. prin procedee speciale. Efectele psihologice sunt induse tot prin stimularea terminaŃiilor senzitive cutanate. Masajul. 34 . la distanŃă. Masajul capului.6 INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA łESUTURILOR ŞI A ORGANELOR PROFUNDE łesuturile şi organele profunde ale corpului nu pot fi influenŃate de acŃiunea mecanică a procedeelor obişnuite de masaj. Prin masajul spatelui şi al pieptului se obŃin efecte reflexe utile asupra organelor din torace.chiar dureroasă pe moment. prin apropierea psihologică dintre pacient şi maseur. Masajul poate restructura imaginea statică şi cinematică a regiunii bolnave care şi-a pierdut parŃial sau total funcŃiile motoare şi senzitive. prin manevra însăşi (principiul masajului transversal profund a lui Cyriax). toracică şi abdominală. • Prin procedee speciale se poate accelera sau linişti funcŃia cardiacă. • RespiraŃia este activată prin reflexe cu punct de plecare în peretele toracic. centrii automatismului respirator. 5. integrând segmentul afectat în schema corporală generală. Efectele sinergice se pot obŃine prin masajul Ńesuturilor care acoperă cavităŃile corpului: craniană. care stimulează.

celelalte situaŃii constituind contraindicaŃii ale masajului. eczeme. cicatrici. • Se normalizează evacuările. infecŃii etc. ulcere varicoase. 35 . În cazul examenului clinic general se va acorda atenŃie următoarelor structuri: Piele. Masajul se va indica numai în ulcere varicoase. Masajul influenŃeză funcŃiile de nutriŃie. • Se îmbunătăŃesc absorbŃia şi digestia prin activarea circulaŃiei intraabdominale şi prin creşterea secreŃiilor digestive. între schimburile gazoase din plămâni şi Ńesuturi. mai ales. papule. hepertrofii. evacuările intestinale şi sudorale cutanate). muşchi. prin activarea circulaŃiei sanguine la nivelul acestora. contracturi. • Creşte apetitul. Prin palpare se pot evidenŃia hipotrofii. Prin inspecŃie se va observa prezenŃa unor nevi. IndicaŃiile de aplicare a masajului. escare. funcŃiile aparatului digestiv. Activitatea glandelor endocrine este influenŃată indirect. în scop profilactic sau terapeutic se vor face numai după examenul clinic general şi numai după stabilirea diagnosticului. afecŃiuni vasculare. de excreŃie. • Creşte peristaltismul tubului digestiv şi al căilor biliare. vergeturi. retracturi musculare sau induraŃii şi infiltrate. • Prin masajul abdominal sunt stimulate. vergeturi. Ńesut celular subcutanat. micoze.• Se pot stabili sinergii funcŃionale între circulaŃie şi respiraŃie. de eliminare a produşilor de catabolism (cresc diureza.

ritmicitatea acesteia şi locul pe care îl va ocupa în programul de recuperare. • fricŃiunile. • frământatul şi stoarcerea (petrisajul). au fost împărŃite în două grupe. tapotamentul). tensiune. cât şi părŃilor moi periarticulare. Procedee principale de masaj (fundamentale): • alunecările (netezirea. La palpare se pot evidenŃia dureri ale inserŃiilor (dureri tendinoperiostale) cauzate de tensionarea tendoanelor prin contracŃii izometrice. rupturi ale tendoanelor (masajul este contraindicat). Se acordă atenŃie vaselor. Sistem nervos. Se caută eventualele tulburări de sensibilitate şi tulburări trofice care pot fi cauzate de afecŃiuni neurologice. Sistem circulator. În funcŃie de particularităŃile subiectului se vor stabili procedeele de masaj care vor fi efectuate şi modul de aplicare al acestora. oboseală la nivelul membrelor inferioare. Se acordă atenŃie atât elementelor articulare. 36 . chestionând pacientul în legătură cu existenŃa edemelor sau a unei stări de greutate.Tendoane. PROCEDEELE DE MASAJ După importanŃa efectelor. procedeele de masaj manual clasic. efleurajul). • lovirile uşoare şi ritmice (baterea. Se va fixa durata şedinŃei de masaj. 6. ArticulaŃii.

Netezirea se adresează în special tegumentelor şi constă în alunecări ritmice şi uşoare. alte procedee. aplicate cu diferite părŃi ale mâinilor în sensul circulaŃiei de întoarcere. vibraŃii.1 PROCEDEELE PRINCIPALE DE MASAJ Manevrele principale nu pot lipsi din aplicaŃiile practice mai importante ale masajului. scuturările. pe trunchi urmează sensul circulaŃiei de întoarcere spre inimă. batere (tapotament).1. fricŃiune. alunecările se efectuează de la extremitatea distală spre cea proximală. presiunile.• vibraŃiile. tracŃiunile şi tensiunile. Acestea realizează prelucrarea sistematică şi metodică a părŃilor moi ale corpului şi se aplică în următoarea succesiune: netezire (efleuraj).1. 6. ciupirile si pensările. iar pe gât şi ceafă sensul manevrelor este dinspre cap spre umeri şi omoplaŃi. frământat (petrisaj). De aceea. pe membre. 37 . 6. Procedee secundare de masaj (ajutătoare): • • • • • • cernutul şi rulatul.

pentru netezirea finală: • alternative scurte. Ritmul de execuŃie scade treptat spre sfârşitul şedinŃei. • alternative. atunci când se efectuează cu ambele mâini în acelaşi timp şi în acelaşi sens . Din punct de vedere metodic netezirea este iniŃială şi finală. • transversale (scurte). medii şi lungi. numai că se execută cu o anumită presiune şi cu ritm variabil. • simultane scurte. medii şi scurte. Pe suprafeŃe mici. • oblice (medii). Succesiunea manevrelor în funcŃie de direcŃia şi modul de lucru al mâinilor este următoarea: pentru netezirea iniŃială: • simultane lungi. întinse sau uşor îndoite. în funcŃie de efectele care trebuie induse. iar pe suprafeŃele mari cu ambele 38 . netezirea se poate executa cu o mână. • în zig-zag. Netezirea se execută cu faŃa palmară sau dorsală a mâinilor. Din punct de vedere al modului de aplicare al mâinilor.Mişcările seamănă cu mângâierea. • alternative lungi. Din punct de vedere al direcŃiei sunt: • longitudinale (lungi). • în cerc. în acelaşi sens. cu degetele apropiate sau depărtate. manevrele sunt: • simultane. medii şi lungi. atunci când se efectuează cu mână după mână. medii şi scurte.

cuprinzând regiunea între police şi celelalte degete. netezirea se poate executa cu palma întreagă. braŃ. Pe membre.mâini. Pe suprafeŃele mai întinse şi plane. cu marginea ulnară a mâinii sau cu pumnii închişi. • circulaŃia limfatică este activată de alunecările lente. gambă. Presiunea netezirii este în funcŃie de structura pe care dorim să o influenŃăm: • alunecările uşoare şi superficiale acŃionează asupra pielii. 39 . Pe suprafeŃele mici şi rotunjite. Se disting următoarele forme speciale de netezire: netezire sacadată. Alunecările executate cu faŃa dorsală a mâinilor şi cu degetele strânse în pumni au efecte mai profunde decât cele executate cu faŃa palmară a mâinii. coapsă). • circulaŃia din Ńesuturile profunde este influenŃată de manevrele viguroase. • Ńesutul subcutanat este influenŃat de alunecările mai apăsate. • pentru Ńesuturile profunde se folosesc manevre mai puternice executate cu rădăcina mâinilor. netezirea se execută cu vârful a două sau trei degete. Ca întindere. alunecările se aplică de preferinŃă segmentar. • nervii şi vasele din piele sunt influenŃate de apăsarea redusă. mâinile se aşază la acelaşi nivel sau una mai sus decât cealaltă. • circulaŃia sângelui în vasele superficiale este activată de presiunile medii. aplicabilă segmentelor circulare (antebraŃ. pe porŃiuni anatomice bine delimitate. dar destul de apăsate şi efectuate sacadat. cu laturile sau cu rădăcina mâinii.

ducând la o mai bună oxigenare a muşchilor şi la îndepărtarea mai rapidă a produşilor de catabolism (combate oboseala şi ajută refacerea funcŃională după efort). în limita elasticităŃii proprii. 6. precum şi în dezagregarea şi împrăştierea infiltratelor din Ńesuturile profunde. longitudinală executată cu vârful degetelor. consecinŃă a acŃiunii mecanice şi reflexelor cu punct de plecare cutanat. relaxante. înaintea altor procedee mai puternice. netezire în „cleşte”. constă în presiuni şi deplasări ale Ńesuturilor moi subcutanate pe Ńesuturile dure sau pe un plan dur (osos sau cartilaginos). Netezirile scurte şi asociate cu presiuni sunt indicate în tratamentul induraŃiilor şi al nodozităŃilor fibroscleroase. alunecările lungi şi uşoare reduc sensibilitatea. pe cale reflexă. alunecările lungi şi uşoare sunt calmante. scad durerea şi contractura musculară pe regiunea masată.1. netezire liniară. a circulaŃiei. aplicabilă la nivelul tendonului lui Achile. Efectele netezirii sunt: principalul efect al netezirii este activarea. 40 . în ritm rapid şi energic. folosită în regiunile cu păr în exces. manevrele scurte şi vii.2 FricŃiunea se adresează în special Ńesutului celular subcutanat.netezire „în perie”. utilizată la nivelul tendoanelor şi al spaŃiilor interosoase. motiv pentru care netezirea este folosită ca manevră pregătitoare în masaj. manevrele mai viguroase activează circulaŃia sângelui în Ńesuturile profunde. vasodilataŃie locală de durată. sunt stimulante.

cu cât intensitatea presiunilor creşte. “în fierăstrău” executată cu marginea cubitală a mâinii. deplasând mâinile în limita mobilităŃii şi a supleŃei normale a Ńesuturilor masate. 41 . asuplizează tegumentul. cu o anumită presiune şi sub anumite unghiuri. Astfel. Forme speciale: transversală. medius şi inelar). în zig-zag. Vârful degetelor se aplică pe tegument. se aplică la nivelul coloanei vertebrale. mărindu-se progresiv. După intensitatea presiunilor şi a mărimii unghiului. cu atât acŃionează mai profund. Presiunea şi amplitudinea mişcărilor de fricŃiune va fi la început mai redusă şi de durată mai scurtă. până când este cuprinsă toată regiunea. Se execută mişcări circulare într-un sens şi apoi în sens opus. le măreşte supleŃea şi elasticitatea. După un număr oarecare de mişcări executate pe o mică porŃiune a pielii. Efectele fricŃiunii: prin acŃiunea mecanică mobilizează Ńesuturile moi. iar unghiul faŃă de planul regiunii respective scade. se aplică la nivelul tendonului lui Achile. fricŃiunea poate acŃiona superficial sau profund. executată cu vârful a 2-3 degete (index. rădăcina mâinii (eminenŃele hipotenară şi tenară). palma sau pumnul. fricŃiunea se execută cu vârful degetelor în sens liniar (longitudinal sau transversal) şi circular (concentric sau excentric).Din punct de vedere tehnic. după necesităŃi. mâna se deplasează încet în vecinătatea locului masat. cu marginea cubitală.

6. scade contractura musculară. reduce încordarea nervoasă. scade sensibilitatea locală. pe cale reflexă are efecte de durată. ritmul viu şi mişcările scurte. eventual coapse). Din punct de vedere tehnic se realizează: frământat „în cută” pe loc sau deplasabilă “în val”.3 Frământatul (petrisajul) reprezintă prinderea muşchilor şi a altor Ńesuturi profunde. care reprezintă forma specială aplicabilă segmentelor circulare sau tronconice. executată într-un ritm lent. care reprezintă forma specială aplicabilă la nivelul peretelui abdominal etc.1. circulatorii şi trofice. atât cât permite elasticitatea proprie şi stoarcerea prin comprimare (între degete sau între degete şi palmă) sau prin presiune pe planul profund. se aplică regiunilor voluminoase ale corpului (fese. frământat circular şi şerpuit.tot prin acŃiune mecanică se activează circulaŃia locală (înroşirea pielii). fricŃiunile previn rupturile musculare şi smulgerile de fibre. Pe regiunile întinse şi plate. fricŃiunea prelungită. frământat între marginile cubitale ale mâinii. frământat cu pumnii. stimulând nutriŃia Ńesuturilor. stimulează sistemul nervos periferic. care reprezintă forma tradiŃională aplicabilă tuturor segmentelor corpului. care pot apărea la nivelul joncŃiunii miotendinoase. dar viguroase. care este 42 . ridicarea lor. frământatul constă în ridicarea şi apucarea între degete şi rădăcina mâinii a unei cute de Ńesuturi.

se execută o mişcare de ridicare şi presare între ele a Ńesuturilor. comparativ cu cele mecanice: ridicarea şi strângerea Ńesuturilor cărnoase dezvoltă elasticitatea. ori de ducere înainte şi înapoi a cutei prinse între degete. fără a o scăpa din mâini şi fără a desprinde palma de pe piele. presiunile fiind însă orientate spre sensul circulaŃiei venoase a sângelui (distal→proximal). Pe membre. frământatul se execută formând o cută lungă de muşchi. apoi mâinile se deplasează din aproape în aproape.stoarsă prin ducerea rădăcinii mâinii spre degete şi prin comprimarea acesteia pe planul dur. perpendicular pe segment. frământatul se execută cu mâinile aplicate în cerc. în axul lung al grupelor de muşchi. „în cută” sau „în val”. Mişcarea se repetă de mai multe ori pe acelaşi loc. iar muşchii se relaxează. Efectele frământatului Acestea se produc mai ales pe cale reflexă. Manevrele se execută de la rădăcina membrelor spre extremităŃi. La nivelul abdomenului se frământă Ńesuturile grase subcutanate. cuta este ridicată şi apoi presată pe planul profund. excitabilitatea şi contractilitatea muşchilor. profund. 43 . Muşchii sunt prinşi între degete şi palme şi strânşi cu putere. Frământatul este procedeul cel mai bun pentru masajul Ńesuturilor profunde şi în special al muşchilor. care este prinsă între degete şi podul palmei şi strânsă ca într-un cleşte. presiunea se slăbeşte apoi. Pe masele mari de muşchi.

44 . mai ales ale celor motori. manevrele lente.prin stoarcere se comprimă vasele profunde. procedeele de tapotament se grupează în: manevre de tocat: cu marginea cubitală (cubito-palmar sau cubito-dorsal). aplicate pe zone aderente şi infiltrate au efect decontracturant. Efectele frământatului se datoresc stimulării circulaŃiei şi troficităŃii nervilor.4 Tapotamentul (baterea) constă în aplicarea unor lovituri ritmice şi uşoare executate cu diferite părŃi ale mâinii şi ale antebraŃului. cu 1/3 inferioară a antebraŃului. manevre de bătătorit: cu palma în cupă sau ventuză şi cu pumnul cubital sau palmar. se activează circulaŃia. cu vârful degetelor (tangenŃial. previne atrofia musculară. având un efect trofic asupra organismului. „în mănunchi de nuiele”). Din acest motiv. Din punct de vedere tehnic. prin frământare sunt îndepărtaŃi produşii de catabolism din muşchi. manevre de percutat: cu vârful degetelor. manevre de plescăit sau lipăit: cu faŃa palmară a mâinii sau a degetelor. se indică în stările de atonie şi atrofie musculară secundară imobilizărilor prelungite ale diferitelor segmente ale aparatului locomotor. 6.1. manevrele executate rapid induc efecte stimulante.

Mâinile se mişcă alternativ sau simultan. de la o distanŃă mică. BraŃele trebuie să fie apropiate de trunchi. „Percutatul” este o formă de batere cu vârfurile degetelor uşor îndoite. „Tocatul” se poate face şi cu marginea ulnară a mâinilor. mişcându-se din articulaŃiile pumnilor. „Plescăitul” este o manevră de lovire cu faŃa palmară a degetelor şi a mâinii. Degetele întinse. Intensitatea loviturii trebuie să fie unică. Se execută cu mâinile moi şi uşoare. medie sau mare. cu palmele orientate spre regiunea masată. Pentru a amplifica aceste manevre se adaugă înclinarea laterală a mâinilor şi o mişcare de răsucire a antebraŃelor în pronaŃie şi supinaŃie.„Tocatul” se execută cu degetele ambelor mâini. decât din contracŃiile musculare. Mişcările se execută activ. prin mişcări suple şi repezi. apoi acestea cad pasiv. iar antebraŃele apropiate de regiunea masată. pe mase mari de muşchi. într-un ritm foarte viu. intensitatea loviturilor trebuie să fie mai mică. depărtate între ele şi uşor flectate cad perpendicular pe piele. cu o mână sau cu amândouă mâinile. Intensitatea manevrelor rezultă mai mult din greutatea degetelor şi a mâinilor. Manevra se execută cu amândouă mâinile mişcate din articulaŃiile pumnilor. Manevra se poate executa cu vârful unui singur deget. Ritmul poate fi foarte viu sau rar şi lent (cap. Ńinute faŃă în faŃă. pentru ca loviturile să nu cadă prea de sus şi să nu fie intense. Pe regiunile sensibile. regiune precordială). lovind cu partea laterală şi dorsală sau cu cea laterală şi palmară. numai atât cât este necesar să se ridice antebraŃele la o înălŃime potrivită. într-un ritm foarte viu. Intensitatea 45 . rezultat al greutăŃii mâinilor. alternativ sau simultan pe regiunea respectivă. Mâinile cad moi.

acŃionează asupra nervilor vasomotori şi provoacă. dar pot deveni dureroase. Se indică în masajul excitant al unor regiuni întinse. plescăitul şi bătătoritul executate într-un ritm rapid. efectul lor excitant este diminuat. Dacă manevrele sunt tangenŃiale. 46 . Efectele baterii variază în funcŃie de intensitatea şi ritmul loviturilor. Ritmul mişcărilor este foarte viu.loviturii depinde numai de greutatea proprie a acestor segmente. Se execută cu pumnul incomplet închis. Loviturile active sunt mai puternice. prin vasodilataŃie. de supleŃea mişcărilor şi de sensibilitatea pielii şi a Ńesuturilor masate. indicată mai ales în masajul regiunilor musculoase şi puŃin sensibile. la persoanele sănătoase şi viguroase. • cu pumnul: este o manevră mai puternică. cărnoase şi puŃin sensibile. intensitatea manevrei creşte dacă se execută cu pumnul închis sau cu marginea ulnară a pumnului. Manevrele baterii reduc în timp sensibilitatea nervilor senzitivi. iar loviturile sunt scurte. care se înroşeşte şi se încălzeşte.bătătoritul este mai puŃin aspru. cu intensitate mai mare şi un timp mai îndelungat. AcŃiunea specifică este excitantă şi se validează prin intermediul nervilor periferici. Manevra se poate executa în două moduri: • cu degetele şi palmele strânse “în căuş”. „Bătătoritul” se deosebeşte de „plescăit “ prin felul de a lovi cu palmele şi degetele Ńinute bine întinse şi foarte apropiate de suprafaŃa masată. un aflux crescut de sânge în regiunea masată. Tocatul.

dar se pot efectua şi de-a lungul unui nerv. Din această cauză. VibraŃiile manuale se execută cu vârful degetelor sau cu faŃa lor palmară. secundar dezvoltând proprietăŃile funcŃionale ale muşchilor. muşchi. vibraŃiile manuale sunt obositoare şi greu de executat. oboselii musculare. De regulă. în jurul unei articulaŃii sau pe un segment. se indică în tratamentul atoniei şi/sau atrofiilor musculare posttraumatice. favorizează eliminarea secreŃiilor bronhice. vibraŃiile se aplică pe porŃiuni restrânse. cu palma şi cu degetele întinse sau cu pumnul închis. spasmelor. Mişcările sunt asemănătoare unui tremurat continuu şi rezultă din contracŃiile alternative ale muşchilor agonişti şi antagonişti ai degetelor şi mâinii pe de o parte. ele se execută pe loc sau cu deplasare laterală. pe de altă parte. Manevrele de batere sunt contraindicate în tratamentul afecŃiunilor dureroase. şi ai antebraŃelor şi braŃelor. cu podul palmei sau cu rădăcina mâinii. Baterea are efecte stimulatoare asupra circulaŃiei şi nutriŃiei Ńesuturilor profunde. contracturilor musculare. fără a se produce un lucru mecanic. 47 .Excitarea nervilor motori produce o creştere a tonusului muscular şi chiar o contracŃie a fibrelor musculare. FrecvenŃa şi amplitudinea deplasării mâinilor sunt variabile şi induc efecte opuse. de aceea se completează sau se înlocuiesc cu forme instrumentale.5 VibraŃiile constau din imprimarea în Ńesuturi a unui număr cât mai mare de mişcări oscilatorii pe unitatea de timp. la nivel toracic.1. Percutatul. 6.

care au o amplitudine şi o intensitate mai mare decât vibraŃiile obişnuite. VibraŃiile executate cu ritm rapid şi amplitudine crescută au efecte excitante asupra sistemului nervos central.Manevrele fine şi prelungite sunt liniştitoare. TrepidaŃia toracelui se asociază cu mişcările de respiraŃie. producând o senzaŃie de amorŃire. La nivelul toracelui produc expulzia secreŃiilor bronşice. Mişcările vibratorii. reduc sensibilitatea pielii şi a Ńesuturilor superficiale. dar şi efecte estetice. prin reducerea stratului adipos.2 PROCEDEELE SECUNDARE DE MASAJ Între procedeele sau manevrele principale de masaj sau după efectuarea acestora. încălzire şi relaxare. se numesc trepidaŃii. vibraŃiile produc efecte reflexe profunde. 6. se aplică îndeosebi pe spate şi pe torace. în tratamentul unor afecŃiuni dureroase şi congestive ale organelor interne. după indicaŃiile medicului. atunci când sunt executate cu amplitudine scăzută. decongestionante şi calmante. Aplicate pe torace şi pe abdomen. 48 . al expiraŃiei şi al pauzei respiratorii. sunt folosite. accentuându-se spre sfârşitul inspiraŃiei. se intercalează sau se adaugă o serie de alte câteva manevre numite ajutătoare sau secundare. Aceste procedee au în general aceleaşi efecte şi indicaŃii ca şi vibraŃiile. care completează acŃiunea procedeelor fundamentale. VibraŃiile manuale se combină cu netezirea. fricŃiunile şi frământatul.

scăderea 49 . Mâinile se deplasează ritmic. pe care deseori le şi însoŃesc. altele au caractere tehnice proprii şi vin să îmbogăŃească procedeele de bază ale masajului. presiunile. Cele mai importante manevre ajutătoare sunt: cernutul şi rulatul. urmată de hiperemie locală şi scăderea sensibilităŃii până la anestezie. tracŃiunile şi tensiunile.Unele dintre aceste manevre secundare derivă din cele principale. 6. tronconice. alternativ. Presiunile puternice produc asupra pielii o uşoară ischemie iniŃială cauzată de scăderea afluxului de sânge către zona masată. prin ridicări şi presiuni alternative. de jos în sus. 6. Rulatul şi cernutul se aplică segmentelor circulare sau Rulatul constă în prinderea segmentului respectiv între feŃele palmare ale mâinilor cu menŃinerea degetelor în extensie.3. ciupirile şi pensările. asociate cu mişcări respiratorii în ritmul frecvenŃei respiratorii normale (16-18 respiraŃii pe minut). decongestive asupra maselor musculare şi redau supleŃea structurilor masate. anterior şi posterior sau invers. Au acŃiuni relaxante. sunt numite presiuni vibrate. scuturările. Presiunile constau în apăsări superficiale sau profunde. Se aplică în diverse moduri: simple. asociate cu vibraŃii.3.

TracŃiunile. 6. Efectele scuturărilor depind de ritmul execuŃiei. executate ritmic la nivelul membrelor sau ale segmentelor acestora. Scuturările constau în mişcări oscilatorii ample. relaxare musculară şi scăderea sau dispariŃia oboselii. TracŃiunile se realizează în axul longitudinal al segmentelor. Tensiunile cresc mobilitatea articulară. secundar. ciupirile se execută cu priză mică (între police şi index). care folosesc fie zonele de inervaŃie metamerică (ce urmăresc dermatoamele) descrise de Head şi modificate de Hensen şi Schillak. în sens viscero-musculo-cutanat. fie punctele şi meridianele din acupunctura tradiŃională chineză. mai ales după fracturi. 6.tonusului muscular local şi secundar. Astfel. redeschiderea focarului de fractură. Ciupirile şi pensările se aplică pe porŃiunile musculoase ale membrelor. Pe acest tip de „presiune profundă” se bazează tehnicile masajului reflex. tensiunile şi scuturările acŃionează mai ales asupra articulaŃiilor şi Ńesuturilor periarticulare. Efectele pozitive asupra Ńesuturilor perimusculare şi periarticulare sunt induse prin întreruperea arcurilor reflexe la nivelul dermatoamelor sau miotoamelor. DiferenŃa constă în prizele cu care se realizează. cu priză medie (între podul palmei şi degete) sau mare (între vârfurile degetelor celor două mâini).3. precum şi scăderea presiunii intraarticulare. Astfel. în timp ce ritmul lent va avea efecte relaxante. ritmul rapid va declanşa efecte stimulante locale şi generale. mişcarea bruscă şi exagerată poate produce contractură musculară şi. cu condiŃia să fie executate cu blândeŃe blând şi să atingă amplitudinea maximă de mişcare. 50 . executate pe axele de mişcare ale fiecărei articulaŃii.3. Tensiunile sunt mişcări pasive. TracŃiunile şi tensiunile realizează întinderea elementelor articulare şi periarticulare.

Masajul reflexogen se bazează pe influenŃa reflexă a unor manevre clasice aplicate pe zonele de proiecŃie dureroasă tegumentară sau periostală. Masajul instrumental. Hidromasajul. Această categorie include tehnicile: • tehnica Cyriax. Masajul reflexogen. Masajul special include mai multe procedee.Aplicate în ritm rapid. în general. fricŃiuni. dintre care vi le prezentăm pe cele mai des utilizate. Masajul limfatic. 51 . Masajul cu gheaŃă. Masajul cu bule gazoase în apă etc. vibraŃii şi presiuni. respectiv neteziri. • masopunctura chinezească. MASAJUL SPECIAL Masajul special utilizează. 6. tehnici clasice. a intensităŃii şi a presiunii. au efecte excitante. Masajul cu jet de aer cald.3. • tehnica Vogler. În general. orice procedeu de masaj poate induce efecte stimulante sau relaxante prin modificarea ritmului. • tehnica Knapp.

în sechelele după entorse. fie indexul şi mediusul suprapuse. concentrice sau excentrice. Masajul transversal profund realizează înlăturarea aderenŃelor fibroase secundare traumatismelor aparatului locomotor. Tehnica Cyriax se foloseşte în tratamentul tendinitelor. Are o acŃiune trofică locală. presiunea este foarte uşoară la început şi se intensifică pe măsură ce durerea scade. miotendinitelor. durata şedinŃei nu va depăşi 20 de minute. Durerea produsă trebuie să fie suportabilă. Se aplică pe acest punct dureros fie policele. Se depistează punctul ligamentar sau tendinos cel mai dureros. leziunilor musculare cicatrizate. Prin mobilizarea transversală a Ńesuturilor moi se refac zonele de clivaj şi de alunecare fiziologică ale muşchilor şi ale tendoanelor. Este contraindicat în stadiul acut al afecŃiunilor amintite anterior şi în afecŃiunile inflamatorii ale aparatului locomotor. prin palpare directă sau prin creşterea tensiunii musculare obŃinută prin contracŃie izometrică. antrenând pielea perpendicular pe direcŃia fibrelor. Se execută fricŃiuni circulare. presiunile se execută fie cu 52 .• masajul Ńesutului conjunctiv. peritendinitelor. Tehnica Cyriax numită şi masaj transversal profund se execută în următoarele etape: 1. Tehnica Vogler (masaj periostal) constă în depistarea punctelor dureroase şi aplicarea de presiuni la acest nivel. 3. 2. • masajul pe zone reflexogene Head. producând hiperemie şi diminuarea durerii la locul de aplicare. de mică amplitudine.

Masajul constă în presiuni moderate urmate de fricŃiuni circulare. fiind însoŃită de fricŃiuni circulare. Intensitatea şi durata presiunilor se vor adapta toleranŃei bolnavului. 2. până la vindecare. 53 . tendinoase. de contractură şi le atenuează pe cele dureroase. devine suportabilă pe parcurs şi dispare la sfârşit. fie cu articulaŃiile interfalangiene proximale ale indexului şi mediusului flectate. zonelor de fibroză. pentru prevenirea stazei. Tehnica Knapp reprezintă practic presiuni profunde. Durerea declanşată are următoarea evoluŃie: este destul de intensă la început. concentrice sau excentrice. prin aplicare pe zona de proiecŃie periostală învecinată zonei afectate. Dezavantajul metodei constă în faptul că pacientul are dureri pe toată durata aplicării presiunii. sistemului venos al membrelor inferioare. zonelor de emergenŃă ale nervilor. Presiunea se exercită timp de 2-3 minute pe fiecare punct. abdomenului pentru efectul anticonstipant. ligamentare. Manevra se poate repeta de 2-3 ori pe un punct. punctelor dureroase care corespund: inserŃiilor musculare. centripete executate la nivelul: 1. apoi se trece pe alte puncte dureroase la palpare. repetate de 40-50 de ori. ŞedinŃele se repetă de 2-3 ori pe săptămână.vârfurile degetelor foarte bine întinse. care interesează Ńesuturile ligamentare şi musculare. 3. Masajul periostal poate fi folosit în tratamentul sechelelor după afecŃiuni traumatice ale aparatului locomotor. Masajul periostal combate fenomenele congestive.

Punctele sunt situate pe anumite meridiane. care execută o adducŃie maximă. ca urmare a „dezechilibrului vegetativ”. Întinderile se vor doza în funcŃie de pragul durerii. în tendinite şi entezite. periartrită scapulohumerală. în direcŃia policelui. se întinde Ńesutul conjunctiv prin plasarea policelui şi a inelarului pe tegument. cu pulpa degetelor sau chiar cu unghia. aceasta necesită cunoaşterea perfectă a localizării punctelor asupra cărora se acŃionează prin masaj. 2. Acest procedeu are ca efecte reducerea durerii. la nivelul acestora se execută fricŃiuni superficiale. Masajul pe zone reflexogene Head se bazează pe faptul că un anumit neuromer inervează prin fibre nervoase vegetative o arie viscerală şi în 54 . prin întinderea Ńesutului conjunctiv. care creşte treptat. în afecŃiuni ale sistemului nervos periferic de tip nevralgie. Se procedează astfel: 1. cicatrici. în limita elasticităŃii maxime. se deplasează Ńesutul. Se recomandă în: miogeloze.Masopunctura chinezească (presopunctura) este o tehnică derivată din acupunctură. Masajul Ńesutului conjunctiv se bazează pe efectul stimulării nervilor periferici. Procedeul se foloseşte în afecŃiuni musculare. cu răspunsuri reflexe vegetative. înlocuind astfel acele. contracturile musculare din artroze şi periartrita scapulohumerală. cum ar fi: miozitele de efort. dureri lombosacrate. prin tracŃiune pe masa tisulară. micşorarea tonusului muscular şi realizarea relaxării musculare.

apoi netezirea începe în epigastru. în sensul acelor de ceasornic. Principalele zone reflexogene ale abdomenului pentru masajul diverselor organe sunt următoarele: • epigastrul. • zona ombilicală. Masajul zonei stomacului se aplică în epigastru şi în hipocondrul stâng.acelaşi timp. numită dermatom. • hipocondrul drept. în cazul suferinŃei unui viscer. pe întreg peretele abdominal şi mai apoi în zona epigastrică. Se mai pot efectua vibraŃii cu degetele sau cu palma în timpul expiraŃiei. pacientul stă în decubit dorsal. pentru intestinul subŃire. pentru vezica urinară. pentru colonul ascendent. În acest fel se explică senzaŃiile de hiperestezie sau durere proiectate pe tegumentele abdomenului din dreptul organului subiacent sau pe zone ale pielii situate la distanŃă. o suprafaŃă bine delimitată a tegumentelor. prin neteziri circulare. Pentrul masajul acestor zone. prin fibre nervoase somatice. pentru colonul sigmoid. • hipogastrul. pentru stomac. cu genunchii depărtaŃi. • flancul stâng. impulsurile plecate de la acest nivel sunt proiectate de centrii talamici pe zonele somatice ale pielii. trece pe sub rebordul costal drept până în partea laterală a hipocondrului drept. Se începe cu o manevră calmantă. După Mackenzie şi Head. • flancul drept. Masajul zonei ficatului şi a veziculei biliare începe prin neteziri circulare în sens orar la nivelul peretelui abdominal. 55 . pentru ficat şi vezicula biliară.

Masajul intestinului subŃire se efectuează în zona ombilicală. Apoi. după care se trece la executarea unor neteziri cu ambele mâini. începând din flancul drept. Manevrele încep în fosa iliacă dreaptă. jetul se va dirija din adâncime spre 56 . absorbŃia şi evacuarea căilor biliare. apoi spre stânga. în sensul acelor de ceasornic.5-6 atmosfere. acŃionează prin factorul termic şi prin cel mecanic. Se poate aplica şi percutarea efectuată cu vârful degetelor. tot în sens orar. Este indicat în dischineziile biliare. în sens orar. pe acelaşi traseu şi în acelaşi sens. în tulburările de motilitate gastrică. Tehnica de execuŃie: masajul subacval este precedat de imersie cu o durată de 5 minute pentru acomodarea pacientului cu temperatura (34-40°C) şi presiunea hidrostatică. de-a lungul colonului transvers până la unghiul splenic. în constipaŃii atone şi în ptoze viscerale. apoi. netezirea se face în jos. continuate cu neteziri circulare în jurul ombilicului. pe flancul stâng până la fosa iliacă stângă. La început se efectuează un efleuraj al peretelui abdominal. Masajul subacval (duşul subacval) se execută cu corpul în imersie totală sau parŃială folosind jeturi de apă caldă sub o presiune de 0. cu efect calmant. trecând prin epigastru şi apoi în flancul stâng. Hidromasajul include: masajul subacval. Masajul pe zonele reflexogene ale abdomenului favorizează normalizarea funcŃiilor motorie şi secretorie ale aparatului digestiv. de la nivelul cecului de-a lungul colonului ascendent până la unghiul hepatic. duş-masajul. de-a lungul colonului descendent şi sigmoid. Masajul colonului se face cu scopul de a-l stimula pe segmente. se începe cu neteziri circulare ale peretelui abdominal.

Permite o relaxare optimă a musculaturii sub acŃiunea factorului termic şi a presiunii hidrostatice. Este mai puŃin obositor pentru persoana care-l execută. Dezavantajele procedurii sunt următoarele: necesită o instalare perfectă a compresorului electric şi a vanei. 2. deoarece aceasta este reglabilă în funcŃie de sensibilitatea zonei tratate. Din cauza vasodilataŃiei profunde există riscul hipotensiunii ortostatice. de aceea pacientul nu va părăsi cada decât după evacuarea apei şi efectuarea unui duş rece. fesele. ŞedinŃa începe şi se finalizează cu masajul picioarelor. de la o distanŃă de 5-10-15 cm de corp în linii drepte. cerc sau punctiform. 57 . echipament de protecŃie pentru persoana care aplică procedura. secŃiunea duzelor va creşte de la 40 la 120 cm2. decât prin masaj manual. în profunzime. zig-zag. favorizând procesele de resorbŃie. Masajul subacval are următoarele efecte: 1. Realizează un confort deosebit pentru pacient. 4. în zone ale corpului cu straturi mari de Ńesut adipos şi muscular: lombele. care vor creşte treptat. Avantajele duşului subacval: 1. presiunea jetului de apă fiind mai agreabilă. 3. şoldurile. pe zonele dureroase. Temperatura apei se scade treptat cu 3 până la 9°C. iar incidenŃa unghiului va scădea de la 90° la 30°. realizează o vasodilataŃie profundă în zona de aplicare. Se evită reperele osoase şi periostul. Se începe cu presiuni mici. Permite un masaj mai eficient.suprafaŃă.

spondiloze. în revenirea supleŃei cicatricelor dureroase după leziuni musculare. relaxator şi sedativ. torace. pentru stimularea peristaltismului intestinal în constipaŃiile atone.2. produce relaxare musculară. IndicaŃii: mialgii. Masajul cu gheaŃă (crioterapia) constă în aplicarea locală de gheaŃă. Crioterapia este indicată în tratamentul escarelor. Efecte: vasodilataŃie profundă. nevralgii. luxaŃii. favorizează înlăturarea proceselor aderenŃiale secundare afecŃiunilor locomotor. Duş-masajul constă în proiectarea unor jeturi verticale de apă caldă sub diverse presiuni. la o temperatură de 38°C. al proceselor aderenŃiale. de obicei. concomitent cu efectuarea unor manevre de presiune şi fricŃiune. Durata procedurii este de 5-10 minute şi se aplică. în celulită şi în obezitate. pe spate. Procedura este indicată în tratamentul edemelor. Masajul instrumental include printre altele: 58 . sechele după fracturi. al redorilor articulare secundare traumatismelor aparatului locomotor. abdomen sau membre. reprezentând un mijloc excelent de analgezie ligamentară. al afecŃiunilor posttraumatice acute şi nu numai. efect tonifiant şi resorbant. VasoconstricŃia iniŃială este urmată de o vasodilataŃie activă. inflamatorii sau traumatice ale aparatului 4. entorse. Astfel. exteriorizată prin hiperemie importantă. se induce rapid un efect analgezic de suprafaŃă. articulară sau a zonelor de inserŃie. jeturile acŃionează de la o înălŃime de circa de 60 cm. 3. stimulează activitatea motorie a unor organe abdominale. în contracturile musculare antalgice. musculară. procese aderenŃiale abdominale postinflamatorii. reacŃională.

masajul pneumatic. 59 . Masajul pneumatic foloseşte aparate cu manşon gonflabil. Masajul asociat cu contracŃia izometrică este o tehnică specială. Masajul limfatic stimulează prin manevre lente. OscilaŃiile se pot regla ca amplitudine şi frecvenŃă. de aceea se recomandă în tratamentul edemelor şi limfedemelor. Sunt mai puŃin agreabile decât manevrele manuale. care se pot adapta cu uşurinŃă configuraŃiei anatomice a zonei şi sensibilităŃii locale. Nu solicită maseurul. Dezavantaje: 1. dar mai ales vibraŃii) cu ajutorul unor aparate. cu efect favorabil asupra circulaŃiei de întoarcere. vibromasajul. Vibromasajul constă în aplicarea unor manevre clasice de masaj (neteziri. evacuarea lichidului interstiŃial excedentar pe cale limfatică. comparativ cu masajul manual. venoasă şi limfatică. 2. în direcŃia de evacuare a acestora. care realizează presiuni locale continue sau intermitente. de aceea durata şedinŃei poate fi prelungită. Regiunile corpului se abordează în următoarea succesiune: iniŃial cele apropiate de canalele limfatice drept şi stâng şi apoi cele mai îndepărtate. Avantaje: 1. care facilitează relaxarea muşchilor. 2. Prizele se orientează de-a lungul vaselor limfatice. Oferă o gamă redusă de manevre. dar ferme.

se indică anumite manevre de masaj. profunde. În cursul relaxării. o INDICAłIILE MASAJULUI În funcŃie de simptomele şi semnele prezente. Dezavantaje: se pot aborda doar câteva regiuni şi presupune cunoştinŃe temeinice multidisciplinare. Drenajul limfatic manual se poate executa prin două tehnici: a) Tehnica apelului sau a aspiraŃiei. pe zona infiltrată. Este realizată numai la nivelul colectorilor limfatici. realizând o succesiune de presiuni urmate de relaxarea tisulară. dar presiunea este orientată în sensul reîntoarcerii limfatice. liniştitoare. blânde. presiuni locale. Edemele beneficiază de efleuraj. datorată manevrelor blânde. Avantaj: intensitatea manevrelor este cel mai bine dozată.Stimularea evacuării limfatice este susŃinută de creşterea tonusului vagal. b) Tehnica resorbŃiei: mâna exercită presiuni intermitente. Tehnica poate fi utilizată numai atunci când capilarele există sau când sunt căi de înlocuire a acestora. în acest moment capilarele limfatice se deschid pentru a lăsa să penetreze moleculele excedentare din spaŃiul interstiŃial. Masajul clasic şi unele forme ale masajului special pot fi executate chiar de subiect. Are ca scop golirea colectorilor care drenează regiunea şi să exercite un apel sau o aspiraŃie asupra regiunii infiltrate propriu-zis. în insuficienŃele circulatorii venoase şi/sau limfatice se efectuează şi fricŃiuni. Ńesuturile comprimate reiau forma iniŃială. sub forma automasajului. Mâna se deplasează în mod progresiv din partea proximală în cea distală. 60 .

cu priză mare. masajul poate fi de două feluri. o Masaj parŃial: regional. În hipertoniile de origine centrală se efectuează neteziri lungi pe muşchii antagonişti. efectele relaxante fiind induse reflex. artroze) se efectuează fricŃiuni superficiale locale circulare. manevrele se efectuează de la periferia zonei afectate spre locul dureros. Tulburările trofice şi leziunile cutanate beneficiază de masajul trofic. o Masaj general. lombalgii. în cicatricele postarsuri sau cheloide şi. deoarece este contraindicată masarea muşchiului spastic. urmate de frământatul profund (este utilă aplicarea de căldură .În infiltratele subcutanate şi nodulii musculari induraŃi (apar în nevralgia sciatică. local. Frământat cu priză mică. în vergeturi. Durerile ligamentare şi tendinitele se tratează prin masaj transversal profund (tehnica Cyriax). cervicobrahială. MASAJUL PARłIAL ŞI GENERAL – TEHNICĂ În funcŃie de mărimea suprafeŃei corpului pe care este aplicat.Solux). crurală. 7. Crioterapie în escare. cu ritm şi intensitate scăzută. care constă în: • • • Mobilizarea viguroasă a planului profund cu ajutorul planului superficial. În crampe şi contracturi musculare se indică neteziri lungi. 61 .

peretele abdominal şi peretele toracic. începute în regiunea sacrată şi continuate în sus până la baza gâtului. pe un mănunchi vascular. Pe spate se pot aplica toate procedeele principale de masaj. trunchiul prezintă trei regiuni: spatele. La început. Masajul parŃial – local se aplică pe părŃi mai mici sau pe anumite elemente anatomice: pe o articulaŃie.1. cu fruntea sprijinită pe dosul mâinilor sau cu capul răsucit într-o parte şi cu braŃele întinse pe lângă trunchi. Masajul general constă din prelucrarea metodică a tuturor părŃilor moi ale corpului.1 MASAJUL PARłIAL Tehnica masajului parŃial este diferită.1. pe un tendon. Masajul spatelui se începe prin neteziri lungi şi lente. Cel ce urmează să fie masat este aşezat în decubit ventral. după câteva manevre. palmele cu degetele întinse şi apropiate se îndreaptă în sus de-a lungul coloanei vertebrale. până în regiunea cefei. în funcŃie de forma şi structura fiecărei regiuni. 7. pe segmente ale membrelor.1 MASAJUL SPATELUI PoziŃia.1 MASAJUL TRUNCHIULUI.1.Masajul parŃial – regional se aplică pe suprafeŃe sau porŃiuni bine delimitate din punct de vedere anatomic şi funcŃional: pe regiuni ale trunchiului. Din punct de vedere al tehnicilor de masaj. 7. masând pe rând toate regiunile şi segmentele anatomice. Maseurul stă sau şade pe un scăunel în stânga subiectului. pe un grup de muşchi. palmele se îndepărtează încet în sens lateral şi cu degetele depărtate între ele alunecă la început paralel cu 62 . 7.

pe coaste. apoi oblic. FricŃiunea se execută cu palmele întinse. După netezirea cu ambele mâini. Manevrele se pot executa cu o singură mână sau cu ambele. dar mai ales în lungul coloanei vertebrale. de o parte şi de alta a coloanei vertebrale şi apoi pe părŃile laterale ale spatelui. umeri şi pe părŃile laterale ale spatelui. peste şolduri. simultan sau alternativ. Manevrele se execută insistent. Manevrele scurte. Pe omoplaŃi. de o parte sau de alta a coloanei vertebrale: pe fese. pe porŃiuni mai reduse cu degetele. marginea ulnară a mâinii sau cu pumnul. Ritmul mişcărilor creşte progresiv. apoi mâinile se îndreaptă. iar pe spatele mai musculos. urcând şi coborând pe întreaga suprafaŃă a spatelui. pe spaŃiul interscapular. peste omoplaŃi şi umăr.coloana vertebrală. executat în ritm viu. pe omoplaŃi şi pe umeri. omoplaŃi şi umeri. Frământatul se execută pe toată întiderea spatelui. cu rădăcina mâinilor. pe regiunea lombară. tocatul se execută cu faŃa palmară a degetelor. care presează şi strânge cuta de jos în sus şi dinapoi-înainte. 63 . se efectuează manevre alternative. cu punct de sprijin pe piele şi rădăcina mâinii. pornind din regiunea sacrată. Frământatul se execută formând o cută de piele şi Ńesuturi între vârful degetelor flexate. manevrele lungi de alunecare sunt urmate de manevre scurte executate în ritm viu. Frământatul este urmat de manevra de tocat cu marginile ulnare ale degetelor. podul palmei. coaste. În masajul stimulant. pe flancuri. locale se execută pe segmente. adaptându-se la relieful regiunii şi la grosimea şi consistenŃa părŃilor moi.

care alunecă simultan sau 64 . cu capul sprijinit mai sus decât trunchiul. simultan sau alternativ.1. Cel ce urmează a fi masat este în decubit dorsal. Masajul spatelui se încheie cu o netezire uşoară. o netezire vibratorie sau zig-zag de-a lungul coloanei vertebrale. al bolilor degenerative sau inflamatorii ale coloanei vertebrale. după care spatele se acoperă cu un prosop. Maseurul stă în picioare sau şade pe un scaun. în dreapta celui pe care-l masează. lentă şi prelungită. care cad aproape perpendicular pe piele. La persoanele robuste. executate cu o mână sau cu amândouă mâinile. de o parte şi de alta a coloanei vertebrale. iar la nevoie se răsuceşte puŃin trunchiul pe partea opusă regiunii pe care dorim să o masăm. manevre care au efect liniştitor. La persoanele sensibile se aplică. după tapotament se aplică presiuni ascendente şi descendente. rezemat pe un plan uşor înclinat.2 MASAJUL PERETELUI TORACIC (regiunea anterioară şi laterală a pieptului) PoziŃia. iar la urmă bătătoritul cu palmele întinse sau strânse „în căuş”. numai cu vârful degetelor. în combaterea hipotoniei sau atoniei musculare. executate cu palmele. în contractura musculară paravertebrală. Pentru masajul părŃilor laterale se duc braŃele în sus şi se pun mâinile sub ceafă.În continuare se execută bătătoritul percutat. urmează plescăitul executat cu faŃa palmară a degetelor sau cu palmele întinse.1. Masajul peretelui toracic se începe cu neteziri uşoare şi ritmice. 7. la sfârşit. Masajul spatelui este indicat în tratamentul deviaŃiilor coloanei vertebrale.

Netezirile sunt la început lungi şi lente. de la baza toracelui spre regiunea sternală şi spre umeri. Tocatul şi percutatul se folosesc mai puŃin. Alunecările se îndreaptă apoi pe părŃile laterale ale toracelui de-a lungul spaŃiilor intercostale. cu marginea ulnară sau cu rădăcina mâinilor. Frământatul în „cută” se execută la marginea inferioară a muşchiului pectoral. dar mai ales pe părŃile musculoase.3 MASAJUL PERETELUI ABDOMINAL PoziŃia. FricŃiunea se execută cu degetele. apoi netezirile sunt mai scurte şi mai dese şi se aplică pe suprafeŃe mai puŃin întinse: coaste. După masajul toracelui se indică câteva respiraŃii ample. calmantă. stern. evitând regiunile precordială şi mamară. care este prins între police şi restul degetelor. Manevra se efectuează pe toată suprafaŃa toracelui. cu palmele. umeri. Este aceeaşi cu cea de la masajul peretelui toracic. Masajul se începe cu o netezire orientată în sensul circulaŃiei venoase. la convalescenŃi. la debili. la cei cu boli cronice. după boli ale aparatului respirator.1. cuprinzând toată suprafaŃa anterioară şi părŃile laterale ale toracelui. cu presiuni pe baza toracelui. Alunecările se execută la început în regiunea supraombilicală. în 65 .alternativ. ocolind regiunea mamară.1. Pentru a mări relaxarea muşchilor abdominali se recomandă ca subiectul să-şi flecteze puŃin genunchii şi şoldurile şi să-şi sprijine picioarele pe tălpi. Masajul toracelui se încheie cu o netezire uşoară. Masajul toracelui este indicat în: atrofiile şi insuficienŃele funcŃionale ale toracelui. în expiraŃie. 7.

manevrele sunt mai scurte şi mai frecvente. manevrele se vor executa ferm. de aici coboară înăuntru. FricŃiunea este procedeul de bază în masajul peretelui abdominal. apoi lateral spre flancuri. în această situaŃie. pe toată întinderea peretelui abdominal. cu podul palmei sau cu rădăcina mâinii. 66 . atunci când se îndreaptă în jos şi înăuntru. Manevrele pot fi executate legate între ele printr-o mişcare de alunecare: palmele pornesc din regiunea ombilicală în sus până la coaste. Manevrele de netezire se execută lent şi prelungit. din aproape în aproape.sus până peste arcurile costale. regiunea epigastrică. în sensul spaŃiilor intercostale. şi invers. flancuri. în jos şi înăuntru. ajungând în flancuri. Pentru influenŃarea straturilor subcutanate se aplică frământatul „în cută”. mai rar cu marginea ulnară a mâinii şi foarte rar cu degetele. spre simfiza pubiană. manevra se repetă. Frământatul nu influenŃează prea mult musculatura peretelui abdominal. se execută apoi în regiunea subombilicală. de o parte şi de alta a abdomenului. amplu şi într-un ritm rapid. În situaŃia în care persoanele sunt foarte sensibile (se gâdilă). Manevra se execută cu palma întreagă. pe care le depăşesc. apoi se răsucesc în afară. tangenŃial la suprafaŃa abdomenului. când se îndreaptă în sus şi lateral. Mişcările se execută simultan sau alternativ. regiunea subcostală. Se aplică în continuare o formă de tocat cu vârful şi pulpa degetelor. Cuta este prinsă între degete şi palme şi prelucrată insistent. executat uşor şi suplu. începând cu vârful degetelor şi terminând cu rădăcina palmelor. parcurgând regiunea subombilicală şi fosele iliace. Alunecările se pot efectua şi pe o porŃiune limitată: fosele iliace.

Urmează fricŃiuni energice executate cu podul palmei. Pentru masajul şoldului şi al părŃilor laterale ale coapselor se poate utiliza poziŃia de decubit lateral. prelungit cu o scurtă alunecare pe piele. iar pentru masarea feŃei anterioare. IndicaŃiile şi contraindicaŃiile masajului abdominal se vor stabili de către medic. Chiar dacă abdomenul este musculos şi rezistent.Se mai poate executa percutatul. 7. 1. pacientul va fi în decubit dorsal. în jos spre coapse şi lateral spre şolduri. pacientul va adopta poziŃia de decubit ventral. Masajul peretelui abdominal se încheie cu o netezire uşoară. 67 . atât a peretelui.2 MASAJUL MEMBRELOR INFERIOARE Masajul membrelor inferioare se face de preferinŃă pe segmente.2. se continuă cu coapsa şi se încheie cu gamba.1. PoziŃia. nu sunt permise alte procedee de batere. 7. liniştitoare. care alunecă în sus spre regiunea lombară. Masajul peretelui abdominal are efecte în primul rând asupra elementelor anatomice ale peretelui. După masaj. cu rădăcina mâinii. Masajul regiunii fesiere se începe cu neteziri executate cu ambele mâini. cu pumnii închişi. cât şi a organelor intraabdominale. Pentru masarea feŃei posterioare a membrelor inferioare.1 Masajul feŃei posterioare a membrelor inferioare se începe cu regiunea fesieră. dar şi asupra organelor abdominale. „mână peste mână”. cu faŃa palmară sau dorsală a degetelor. în urma examinării atente a întregului abdomen.1. superficială. se recomandă câteva respiraŃii ample.

FricŃiunea se poate combina cu frământatul. Procedeul de bază al masajului coapsei este frământatul. executate cu pumnii închişi. cu rădăcina mâinii sau „mână peste mână”. apoi scurte. Tocatul.Frământatul muşchilor fesieri se execută folosind ritmic greutatea corpului. Masajul se încheie cu netezire şi scuturat vibrator. plescăitul şi bătătoritul se execută cu putere. „în cută”. „şerpuit” şi. „în pieptene”. fie sprijinind- 68 . Cernutul şi rulatul coapsei măresc supleŃea Ńesuturilor şi combat încordarea muşchilor. dar pătrunzătoare. Netezirea se execută cu ambele palme aplicate în cerc în jurul coapsei. pe rând sau combinate între ele. Masajul coapsei se încheie cu netezire uşoară. Tocatul se execută cu marginea ulnară a mâinilor şi a degetelor. cu genunchiul uşor flectat şi cu piciorul în uşoară flexiune plantară. „în cerc”. La început. Pentru relaxarea muşchilor posteriori ai gambei şi în special a tricepsului sural. mai ales. Masajul coapsei necesită multă vigoare pentru a putea influenŃa musculatura voluminoasă a acestui segment. subiectul va fi aşezat în decubit ventral. Masajul gambei. FricŃiunea se poate executa cu podul palmei. Bătătoritul se face cu pumnul deschis sau închis şi cu marginea ulnară a mâinilor. 3. care se poate executa pe toată întinderea feŃei posterioare a membrelor inferioare. 2. pentru a mări presiunea manevrei. se execută alunecări lungi şi lente. gamba se menŃine în această poziŃie fie cu ajutorul unei mâini.

Pe partea cărnoasă a gambei. aplică mâinile pe cele două gambe şi execută manevrele de masaj pe întreaga faŃă posterioară a membrelor inferioare. prinzând cu mâinile gâtul picioarelor. 69 . FricŃiunile se aplică începând dinapoia maleolelor. Scuturarea membrului inferior în întregime se execută în felul următor: se prinde piciorul cu o mână sau cu ambele şi. în lungul tendonului lui Achile. muşchii gastrocnemieni şi spaŃiul popliteu. Membrele inferioare sunt scuturate împreună. în „fierăstrău”. după care urmează rulatul regiunii. pe un obiect sau pe planul înclinat al banchetei. în jos şi lateral. scurte. În spaŃiul popliteu netezirile trebuie să fie mai superficiale. prin care se prelucrează pe rând tendonul lui Achile. se continuă cu alunecări scurte şi vii. în lungul acestuia sau transversale. Dacă se doreşte masarea simultană a membrelor inferioare. în timp ce se face o uşoară tracŃiune în sens longitudinal. maseurul se aşază cu faŃa spre picioarele subiectului. cu rădăcina mâinii şi cu degetele îndoite în pumn. Masajul gambei se începe cu alunecări lungi. în sus. până sub genunchi. alunecările vor fi mai apăsate şi executate continuu sau sacadat. Pe tendonul lui Achile se aplică neteziri liniare. pe partea laterală şi trăgând uşor de ele în sensul lungimii. care pornesc de la călcâi şi depăşesc în sus articulaŃia genunchiului. se execută mişcări vii şi scurte. cu podul palmei. „în pieptene”. Se frământă cu o mână sau cu ambele mâini masa muşchilor posteriori ai gambei.o pe un genunchi al maseurului. mergându-se în sus. Manevrele de batere se aplică mai ales pe partea cărnoasă.

În continuare. genunchiul este întins sau uşor flectat. pe partea anterointernă. prin neteziri. 2.7. se execută scuturarea spaŃiilor interosoase şi a degetelor. tracŃiuni şi scuturări. Masajul gambei necesită următoarea poziŃie: gamba şi piciorul depăşesc suprafaŃa de sprijin. în timp ce. cu podul palmei.2. călcâiul se sprijină pe genunchiul maseurului sau este susŃinut de acesta cu o mână. Acelaşi lucru putem spune şi despre manevrele de batere. execută manevrele. cu palmele şi degetele. Netezirea se aplică pe toată partea anterioară a gambei. rădăcina mâinii sau pumnul închis. cu membrul inferior întins şi cu câlcâiul sprijinit pe genunchiul maseurului care şade pe un scăunel. al spaŃiilor interosoase şi mai ales în jurul maleolelor. FricŃiunea. Degetele picioarelor pot fi masate împreună sau fiecare în parte. tensiuni. cu cealaltă mână. fricŃiuni. genunchiul şi coapsa. Netezirea constă din alunecări scurte aplicate pe talpă. Masajul piciorului se execută din următoarea poziŃie: culcat sau şezând rezemat. mai mult pe partea externă şi posterioară. FricŃiunea se execută cu blândeŃe pe partea anterointernă şi cu intensitate medie pe partea anteroexternă. Masajul piciorului se încheie cu netezirea executată prin mişcări lente. 1. cu degetele şi cu palmele.1. Frământatul are o importanŃă redusă în masajul acestei regiuni şi se aplică cu o mână. de rulat sau de cernut. se execută în lungul tendoanelor. 70 . alunecările pot fi mai apăsate. în sens liniar.2 Masajul feŃei anterioare a membrelor inferioare se începe cu piciorul şi se continuă cu gamba. iar pe faŃa dorsală şi laterală a piciorului.

Frământatul coapsei poate fi combinat cu fricŃiunea. evitând pe cât posibil faŃa internă a coapsei. pentru a învinge încordarea muşchilor.Netezirea de încheiere se execută lent şi uşor. Încercuim cu palmele şi degetele ambelor mâini cât putem mai mult din grosimea coapsei şi executăm manevrele de alunecare simultan sau alternativ. pe care le executăm cu vigoare. lungi şi lente. Frământatul poate fi circular. Pe coapsele musculoase putem folosi netezirea „în pieptene”. întărite prin procedeul „mână după mână” sau prin apăsarea cu greutatea corpului. Putem aplica pe coapsă toate formele de lovire ritmică. PoziŃia recomandată pentru masaj este cu genunchiul extins. care se masează mai blând. după care urmează neteziri scurte şi dese sau sacadate. 71 . 3. pentru a nu leza pachetul de vase şi nervi sensibili la lovire. Netezirea de încheiere a coapsei se poate întinde pe toată lungimea membrului inferior. urcând peste genunchi. „în cută”. Masajul genunchiului constă din neteziri scurte şi din fricŃiuni uşoare. O atenŃie deosebită trebuie să acordăm frământatului muşchilor interni ai coapsei. 4. Masajul coapsei pe faŃa sa anterioară se începe prin manevrele de alunecare. se execută cu putere. mai ales. pentru a pătrunde în grosimea masei musculare. dar energice. FricŃiunea coapsei se execută de preferinŃă cu podul palmei. Rulatul şi cernutul se execută mai bine dacă flectăm uşor coapsa din şold şi din genunchi. şerpuit şi. Această manevră necesită un efort destul de mare. cu rădăcina mâinii şi cu pumnul închis.

pe un scaun sau pe o masă. 1. mai ales pe faŃa palmară a degetelor. braŃul şi umărul. 7. În masajul pe segmente se prelucrează mai întâi degetele şi mâna. Atunci când nu dispunem de timp pentru executarea masajului pe segmente. Masajul fiecărui deget constă din alunecări executate minuŃios pe întreaga lungime a degetului şi a fiecărei falange. Sprijinul se mai poate face cu antebraŃul pe genunchii maseurului. pe dosul degetelor se poate aplica şi o netezire scurtă transversală. de partea care trebuie masată. 72 . exercitând o tracŃiune în sensul lungimii. Masajul degetelor se execută sprijinind palma subiectului pe palma maseurului.3 MASAJUL MEMBRELOR SUPERIOARE PoziŃia. lăsând la o parte piciorul şi trecând repede peste genunchi. Maseurul va sta în picioare sau şezând pe un scaun. poziŃia variază în funcŃie de împrejurări şi de necesităŃi.1. masajul executându-se cu mâna dreaptă. mai stabilă şi care să pună la îndemâna maseurului segmentul care trebuie masat. apoi antebraŃul. îl mişcăm cu vioiciune în toate sensurile. lucrând paralel (cu o mână pe un segment şi cu alta pe segmentul pereche). de preferinŃă pe stânga.Pentru executarea scuturării întregului membru inferior. apucăm piciorul de călcâi sau de deasupra gleznei şi. Pentru masajul membrelor superioare. Masajul ambelor membre inferioare se poate executa dintr-o dată. din această poziŃie. Se indică poziŃia culcat rezemat sau poziŃia şezând rezemat sau şezând pe un scaun. Se va căuta de fiecare dată poziŃia cea mai comodă. putem aplica manevrele pe toată întinderea unuia şi apoi a celuilalt membru inferior. FricŃiunea se execută insistent.

Masajul mâinii se începe printr-o netezire insistentă a feŃei dorsale şi apoi palmare.Masajul degetelor se încheie cu tracŃiuni şi scuturări ale fiecărui deget. Masajul se încheie cu o netezire uşoară şi calmantă aplicată pe ambele feŃe ale degetelor mâinii. pe care se poate aplica şi pumnul închis. Urmează manevre scurte şi mai apăsate de netezire şi apoi o netezire sacadată. Masajul antebraŃului se execută din următoarea poziŃie: antebraŃul în uşoară flexiune este sprijinit pe un plan orizontal la o înălŃime potrivită. masajul se poate executa şi cu antebraŃul vertical. netezind antebraŃul pe toate feŃele. 73 . prin mişcări pasive executate în ritm viu. Se începe cu o serie de alunecări lungi. prin mişcări circulare şi prin mişcări liniare de-a lungul tendoanelor şi al spaŃiilor interosoase. Urmează scuturarea metodică a spaŃiilor interosoase ale palmei. Masajul se poate executa cu o mână sau cu ambele mâini. care pornesc de la nivelul pumnului şi trec în sus peste cot. fricŃiunea palmară se poate executa şi cu pumnul închis. În continuare. 2. se frământă cu degetele muşchii eminenŃelor tenară şi hipotenară. 3. Se scutură apoi întreaga mână şi degetele. cu cotul sprijinit pe masă sau pe genunchii maseurului. FricŃiunea se execută cu degetele şi cu palmele. Masajul se continuă cu o fricŃiune executată cu vârful degetelor. circular pe toată întinderea segmentului şi apoi liniar de-a lungul tendoanelor.

74 . Pe antebraŃ se aplică mai rar tocatul şi mai des plescăitul executat cu degetele şi palmele moi şi apropiate de piele. Rulatul se aplică foarte bine pe antebraŃ şi se execută în ritm viu. acestea sunt urmate de o netezire scurtă. care permite o mişcare mai amplă a mâinilor. Tocatul se execută cu faŃa laterală şi dorsală a degetelor în lungul braŃului şi cu faŃa lor palmară pe umăr. dar insistentă a fiecărui grup muscular.Frământatul muşchilor antebraŃului se execută în cerc. Masajul braŃului se încheie prin neteziri uşoare. cu marginea ulnară a mâinii sau cu regiunea tenară. exceptând-o pe cea internă. calmante. 4. Plescăitul. urcând şi coborând în lungul segmentului. Se continuă cu frământatul alternativ sau „şerpuit”. La început se execută alunecări lungi şi lente. cu o mână sau ambele mâini. Masajul braŃului începe cu netezirea executată cu ambele mâini. simultane sau alternative. cuprinzând braŃul cu ambele mâini şi strângând Ńesuturile prin manevre ondulatorii. executat cu palmele şi degetele se aplică pe toate feŃele braŃului. În continuare se execută cernutul şi rulatul braŃului. Se poate executa frământatul „în cerc”. Masajul antebraŃului se încheie cu o netezire care se face lent şi liniştitor. care alunecă pe ambele feŃe ale braŃului. căzând simultan sau alternativ. cu palmele. la sfârşit se foloseşte frământatul „în cută”. Cea mai utilă manevră pentru braŃ este frământatul temeinic al grupelor musculare. FricŃiunea se execută cu degetele.

cealaltă fixând mâna prin apucare. fie cu două mâini fixând mâna celui masat de centura maseurului. aplicate pe faŃa externă. se poate încheia printr-un scuturat în toate sensurile. Această formă rapidă de masaj se execută fie cu o singură mână. executat pe segmente. Putem să renunŃăm la manevrele de tapotament. Acest masaj se încheie prin alunecări lungi şi lente. 75 . FricŃiunea se execută adaptând palmele cât mai bine pe reliefurile segmentelor. cu faŃa palmară a degetelor. anterioară şi posterioară a regiunii. Netezirea se face prin alunecări de la nivelul pumnului până peste umăr. Masajul membrului superior. al atrofiilor şi al tulburărilor funcŃionale consecutive. dar cernutul şi rulatul sunt foarte utile şi se aplică în sens ascendent şi descendent pe toată lungimea membrului superior. Mai este indicat în pareze şi paralizii de neuron motor central şi periferic.5. executat pasiv. iar la nevoie prin uşoare tracŃiuni şi scuturări. Masajul umărului constă din alunecări scurte şi dese. executat de preferinŃă. un mijloc foarte util de tratament al sechelelor posttraumatice şi reumatice. Masajul membrelor inferioare şi superioare este. prelungite până spre gât. sub o uşoară tracŃiune în lungul acestuia. Frământatul se adresează îndeosebi grupelor de muşchi. din fricŃiuni şi frământări ale muşchiului deltoid şi dintr-un tocat viu. vom aplica manevrele pe toată lungimea lui şi la nevoie vom renunŃa la prelucrarea degetelor şi a mâinii. Dacă timpul destinat pentru masajul membrului superior este scurt. alături de gimnastica articulară.

76 . mâna. fie că nu este indicat. Masajul general se începe pe partea posterioară. genunchiul şi coapsa dreaptă. care permite masajul minuŃios al tuturor regiunilor de la suprafaŃa corpului. masajul somatic sau al Ńesuturilor de la suprafaŃa corpului se poate efectua prelucrând pe rând toate regiunile şi segmentele anatomice. Această formă de masaj se numeşte masaj extins şi necesită un timp mai îndelungat pentru efectuarea acestuia. piciorul. Cea mai bună ordine în succesiunea regiunilor ce vor fi prelucrate în cadrul masajului general este determinată de cele două poziŃii fundamentale folosite: poziŃia culcat în decubit ventral si dorsal. apoi coapsa şi gamba dreaptă. apoi în aceeaşi ordine segmentele membrului superior stâng. abdomenul sau toracele. Masajul general executat pe segmente este o formă analitică de prelucrare. apoi aceleaşi segmente în partea stângă. Sunt situaŃii în care masajul extins nu se poate efectua. La membrele superioare ordinea este următoarea: mâna. regiunea fesieră. în special degetele. coapsa şi gamba stângă. gamba. unde se prelucrează pe rând spatele. Durata masajului general se poate reduce prin mai multe opŃiuni. urmează masajul peretelui abdominal şi masajul toracelui. Acest masaj se numeşte masaj restrâns.4 MASAJUL GENERAL Masajul general. Nemasarea unor regiuni sau segmente. fie că nu există timp suficient pentru efectuarea acestuia. braŃul şi umărul drept. masajul se continuă în următoarea ordine: piciorul. într-o anumită ordine.1.7. După schimbarea poziŃiei în decubit dorsal. antebraŃul.

Aplicarea manevrelor principale de masaj pe toată întinderea membrelor inferioare. mai există şi alte forme de masaj. 8. prin care se prelucrează separat Ńesuturile şi organele. Executarea simultană a manevrelor pe segmentele pereche. 4-6 minute pentru torace. RenunŃarea la aplicarea unor forme de batere pe regiunile sensibile sau lipsite de Ńesuturi cărnoase: faŃa anterioară a gambei şi cele mai multe articulaŃii. Combinarea între ele a manevrelor înrudite de masaj: fricŃiunile cu frământatul. MASAJUL łESUTURILOR ŞI AL ORGANELOR În afară de masajul elementelor somatice ale diferitelor regiuni şi segmente ale corpului. 5-6 minute pentru abdomen. diferitele forme de tapotament. deosebite ca tehnică şi metodă. respectiv superioare.RenunŃarea la unele manevre neesenŃiale de masaj: vibraŃii. 10-12 minute pentru fiecare membru superior în parte.45 minute. Durata masajului general restrâns este de 30 . Durata masajului general extins este de 50-70 minute: 5-6 minute pe spate. presiuni şi tracŃiunii.1 MASAJUL łESUTURILOR łesuturile organismului se deosebesc între ele prin următoarele: 77 . 8. 8-12 minute pentru fiecare membru inferior.

• grosimea şi consistenŃa lor variază în funcŃie de segment. Toate manevrele de masaj – uşoare sau viguroase. • circulaŃia sângelui şi a limfei în interiorul lor este variată şi diferit orientată.• au structuri şi funcŃii diferite.pentru circulaŃia capilară şi foarte lente şi întrerupte ritmic . MASAJUL PIELII În orice formă de masaj. cele mai indicate pentru piele sunt: netezirea şi fricŃiunile (manevre uşoare şi superficiale) şi baterea (manevre mai puternice). Alunecările vor urma direcŃia de scurgere a sângelui prin vene şi a limfei prin vasele limfatice. pentru a se asigura o cât mai bună prelucrare a acestor Ńesuturi. Netezirea. se pot folosi şi vibraŃiile. Dintre procedeele de bază ale masajului. Viteza şi ritmul cu care se execută mişcările de alunecare sunt mai mari pentru circulaŃia venoasă. • sunt dispuse neuniform la suprafaŃa şi în profunzimea corpului. Aceste particularităŃi determină anumite modificări în tehnica procedeelor de masaj. 78 . superficiale sau profunde – influenŃează în primul rând pielea şi prin intermediul acesteia se acŃionează mecanic sau pe cale reflexă asupra Ńesuturilor şi organelor profunde. manevrele sunt mai lente .pentru circulaŃia limfatică. • sensibilitatea şi reacŃiile lor la manevrele masajului sunt inegale. mâna maseurului vine în contact cu pielea. procedeele de masaj trebuie bine adaptate scopului urmărit.

Apăsarea cu care se execută netezirea depinde de grosimea pielii şi de profunzimea reŃelei vasculare. atât cât îi permite elasticitatea sa normală. Manevrele de netezire care influenŃează structurile nervoase din piele se împart în excitante sau stimulatoare şi calmante sau relaxatoare. Manevrele relaxatoare sunt mai fine şi se pot prelungi foarte mult. Manevrele excitante sunt mai viguroase şi au o durată mai scurtă de execuŃie. ci de întinderea suprafeŃei pielii pe care dorim să o masăm. • influenŃarea terminaŃiilor nervoase de la nivelul pielii. se pot executa şi asupra pielii ridicate în cută. • stimularea schimburilor la nivelul Ńesuturilor. mărind cantitatea de sânge circulant la suprafaŃă şi degajând circulaŃia profundă. simetric sau asimetric. Întinderea alunecărilor nu mai este strict determinată de limitele anatomice ale regiunilor şi ale segmentelor. Manevrele de fricŃiune sunt circulare. prin alunecări uşoare şi superficiale sau puternice şi repezi. • reglarea circulaŃiei limfei. Durata executării netezirilor variază de la câteva minute la 10-20 de minute. mai ales atunci când netezirea este singurul procedeu indicat. semicirculare sau liniare şi se execută cu o mână sau cu ambele. simultan sau alternativ. Prin netezirea pielii se urmăreşte: • activarea circulaŃiei din piele. Se face cu vârful şi faŃa palmară a degetelor pe suprafeŃele limitate şi cu faŃa palmară a degetelor şi mâinilor pe suprafeŃele mari şi foarte mari. 79 . FricŃiunea mişcă pielea în raport cu straturile profunde. FricŃiunea pielii.

tocatul uşor cu faŃa palmară a degetelor şi plescăitul alunecat la suprafaŃa pielii. fricŃiunea acŃionează mecanic. Aceste manevre stimulează terminaŃiile nervoase din piele determinând o puternică vasodilataŃie şi încălzire locală. Dintre procedeele de tapotament. creşterea temperaturii locale. EFECTELE MASAJULUI ASUPRA PIELII Prin acŃiunea sa mecanică. pentru a nu depăşi straturile cutanate. Ciupirile sunt folosite în masajul stimulant. schimburile şi excreŃia. care produc modificări circulatorii de durată. cele mai indicate sunt percutările uşoare cu vârful degetelor. favorizând astfel excreŃia glandelor sudoripare şi sebacee şi respiraŃia cutanată. 80 . Pe cale reflexă produce vasodilataŃie superficială cu următoarele consecinŃe: intensificarea nutriŃiei şi excreŃiei la nivelul pielii. putându-se prelungi foarte mult. Durata fricŃiunii este variabilă. Pe cale reflexă procedeul stimulează circulaŃia. Hiperemia locală se menŃine chiar şi după încetarea manevrelor. Atunci când supleŃea pielii este redusă sau se doreşte desfacerea aderenŃelor formate între piele şi straturile profunde. Ritmul mişcărilor poate fi lent sau viu. FricŃiunea exercită elasticitatea şi mobilitatea pielii. Sub influenŃa masajului se formează în piele anumite substanŃe de natură hormonală. VibraŃiile încălzesc pielea prin activarea circulaŃiei şi scad până la anestezie sensibilitatea tactilă.Presiunea manevrei trebuie să fie uşoară. îndepărtează celulele moarte ale epidermei. încălzeşte pielea şi îi scade sensibilitatea.

sclerozare sau degenerare îi scade rolul mecanic şi fiziologic. în acest Ńesut se depozitează grăsimea şi alte substanŃe de rezervă ale organismului. tapotamentul. Este procedeul specific pentru masajul Ńesutului conjunctiv. vibraŃiile şi pensările. Masajul Ńesutului conjunctiv utilizează următoarele manevre: netezirea. pentru a pătrunde în profunzimea Ńesuturilor şi a spaŃiilor dintre muşchi şi organe şi pentru a influenŃa circulaŃia în vasele profunde. poate influenŃa repartiŃia sângelui în organism. Pentru circulaŃia limfatică se folosesc alunecările apăsate şi întrerupte ritmic. Alunecările. executate cu pumnul închis. de regenerare şi de vindecare. pierderea elasticităŃii prin cicatrizare. În mod mecanic. Sunt mai puternice. fricŃiunea. au loc procese de apărare. MASAJUL łESUTULUI CONJUNCTIV łesutul conjunctiv îndeplineşte în organism numeroase funcŃii mecanice şi fiziologice. ajută funcŃia de protecŃie a pielii şi contribuie la funcŃiile de sprijin şi de mişcare ale corpului. Ajută la menŃinerea şi dezvoltarea elasticităŃii şi a consistenŃei Ńesutului conjunctiv. În Ńesutul conjunctiv este prezentă o vastă reŃea vasculară şi nervoasă. SupleŃea Ńesutului conjunctiv este dată de numărul mare de fibre elastice. FricŃiunea. frământatul. 81 .Executat pe o suprafaŃă întinsă. Se folosesc manevrele de netezire în „pieptene”.

tocatul şi bătătoritul cu palma şi cu pumnul sunt manevre excitante. fibrozări. care stimulează funcŃiile vegetative ale zonei masate.Manevrele mai puternice şi mai insistente de fricŃiune se folosesc în caz de aderenŃe. presând mai uşor pe porŃiunea tendinoasă şi mai tare pe partea cărnoasă a muşchiului. ajutând funcŃia aparatului locomotor. prin efectul vascular. cernutul şi rulatul sunt relaxatoare. relaxatoare. VibraŃiile au efecte calmante. Masajul Ńesutului conjunctiv îi dezvoltă supleŃea. frământări şi stoarceri. pentru dezagregarea şi dezorganizarea acestor formaŃiuni. Frământatul mai ales în „cută”. sclerozări şi cicatrici. Alunecările. Pensările. MASAJUL MUŞCHILOR ŞI AL TENDOANELOR Muşchii se masează prin alunecări puternice. Se execută în lungul fibrelor musculare de la o inserŃie la alta. previne şi combate depunerile grăsoase în exces sub piele şi. alunecarea se realizează cu partea dorsală a degetelor şi cu nodozităŃile articulare ale pumnului. Pentru a pătrunde în profunzimea regiunii. stimulează funcŃiile normale şi de apărare ale organismului. Procedeele de tapotament cele mai eficiente sunt tocatul. percutatul şi plescăitul. se utilizează pentru influenŃarea depozitelor adipoase. fricŃiuni. cu vârful degetelor se pătrunde în spaŃiile dintre muşchi şi dintre tendoane. 82 . Au influenŃe mecanice de excitare a nervilor senzitivi.

Lovirile ritmice produc contracŃii ale fibrelor musculare. se obŃin şi prin vibraŃii. dar fără efect mecanic. mai ales pe muşchii laŃi ai corpului. Se aplică pe orice regiune cărnoasă. în funcŃie de necesităŃi şi regiune. Acesta se aplică în formă de cerc sau brăŃară. şerpuit sau în cută. combate oboseala locală apărută după eforturi intense. Tocatul. activând circulaŃia locală. obosiŃi sau bolnavi: combate atonia şi atrofia musculară. precum şi de-a lungul părŃii cărnoase a muşchiului. liniară. Frământatul nu se poate aplica pe regiunile tendinoase. neantrenaŃi. Bătătoritul. Frământatul influenŃează toate proprietăŃile muşchiului. fie în lungul fibrei musculare. Se realizează de-a lungul tendoanelor. Cernutul şi rulatul segmentelor musculoase ale membrelor produc o relaxare a muşchilor. Este procedeul de bază al masajului muşchilor. Frământatul. nu se aplică pe tendoane. care ajută la golirea şi umplerea alternativă a acestora cu sânge. mai pătrunzătoare. Efectele masajului asupra muşchilor sunt mai evidente la muşchii slabi. se aplică numai pe muşchii voluminoşi din regiunea fesieră şi de pe coapse. cu palmele şi cu pumnii. fie transversal.FricŃiunea. dar în special contractilitatea şi elasticitatea. Efecte liniştitoare. executând o apăsare uşoară. Cele mai bune efecte se obŃin asociind frământatul cu fricŃiunea. combate contractura musculară. 83 . la nivelul inserŃiilor se face o fricŃiune locală. Prin frământat are loc şi o acŃiune repetată de stoarcere a muşchilor.

la care se pot adăuga. se recomandă înaintea masajului articular şi a mobilizării articulare metodice. în sensul circulaŃiei venoase şi limfatice locale. Se folosesc pe articulaŃiile mici şi mijlocii. În felul acesta. Constă din neteziri şi fricŃiuni. prin neteziri şi fricŃiuni uşoare. ligamentele şi capsula articulară VibraŃiile manuale urmăresc să influenŃeze elementele periarticulare. Masajul este indicat cu oarecare prudenŃă în tratamentul tenosinovitelor. FricŃiunea. Constă din alunecări scurte executate cu intensitate mică sau medie. un masaj pregătitor. al sechelelor reumatice sau paralitice ale muşchilor. Tensiunile. se indică un masaj liniştitor şi decongestionant. vibraŃii. Netezirea. mai ales cu scopul măririi mobilităŃii articulare. la nevoie. tracŃiuni şi tensiuni. După un număr suficient de şedinŃe de masaj articular. După executarea mobilizării articulare. În anumite cazuri. MASAJUL ARTICULAłIILOR Masajul articular este o formă de masaj local deosebit de util şi eficace în tratamentul complex al leziunilor articulare. care constă în prelucrarea regiunii de deasupra articulaŃiei cu scopul de a activa circulaŃia. se favorizează resorbŃia mai rapidă a produselor patologice din articulaŃie sau din jurul acesteia. se începe mobilizarea metodică a articulaŃiei prin mişcări active cu rezistenŃă şi apoi pasive. Masajul articular este indicat în 84 . Se fac mai ales la articulaŃiile mici ale degetelor. dar şi pe cele articulare.Masajul este indicat în tratamentul contuziilor şi crampelor musculare. pentru a influenŃa toate Ńesuturile moi periarticulare. se indică înainte şi după intervenŃiile chirurgicale. Se execută amănunŃit. TracŃiunile.

Efecte circulatorii mai produc lovirile ritmice.2 MASAJUL VASELOR Masajul. VasodilataŃia superficială are efecte decongestionante şi derivative asupra circulaŃiei din Ńesuturile şi organele profunde. 85 . pe cea din muşchi. a cicatricelor sau a leziunilor care limitează mobilitatea articulară. a creşterii şi a refacerii acestora. cernutul. Masajul produce la început vasoconstricŃie şi mai apoi vasodilataŃie. Efectele masajului asupra circulaŃiei durează timp mai îndelungat după terminarea procedeelor. vibraŃiile. deci la influenŃarea pozitivă a nutriŃiei. PersistenŃa efectelor a fost explicată prin acŃiunile excitante sau inhibitoare asupra nervilor vasomotori. rulatul şi presiunile. Frământatul stoarce ritmic conŃinutul vaselor profunde.prevenirea şi tratamentul redorilor articulare. 8. este o metodă de activare a circulaŃiei. prin acŃiune mecanică sau reflexă. Netezirile activează circulaŃia mai ales în piele şi în Ńesuturile superficiale. mai este indicat în tratamentul leziunilor traumatice şi al manifestărilor de suprasolicitare. Manevrele de masaj au următoarele efecte asupra vaselor: • • • • Manevrele de alunecare golesc vasele de sânge şi de limfă prin apăsare şi împingere în sens centripet. în general. FricŃiunea creşte şi scade alternativ presiunea asupra Ńesuturilor şi a vaselor. fricŃiunea influenŃează circulaŃia din Ńesuturile mai profunde. acŃionând asupra acestora ca o pompă. AcŃiunea masajului asupra vaselor a fost explicată prin acŃiunea mecanică a acestuia. Prin mecanisme reflexe se poate ajunge la reglarea circulaŃiei în Ńesuturi. iar frământatul. Prin masaj se urmăreşte activarea circulaŃiei periferice de întoarcere.

8. previne şi tratează atrofiile musculare. presiunea poate fi variată ca intensitate. În masajul nervilor se folosesc netezirea. a decongestiona tecile nervului şi Ńesuturile înconjurătoare. Presiunile sunt manevre specifice pentru masajul nervilor. având din când în când un caracter vibrator. exercitată mai multe minute. pe traiectul nervului. acolo unde sunt acoperiŃi de Ńesuturi moi abundente. lovirile ritmice şi vibraŃiile. fie pe traiectul nervului. fricŃiunile. FricŃiunile se aplică fie pe toată zona dureroasă. deşi este indicat în combaterea acesteia. presiunile. Procedeul cel mai cunoscut constă în presiuni scurte şi puternice aplicate cu pulpa degetelor sau cu nodozităŃile articulare interfalangiene.Masajul vascular combate staza.3 MASAJUL NERVILOR Masajul nervilor nu este prea des folosit din cauza senzaŃiei puternice de durere. Se execută apoi alunecări mai apăsate pe traiectul nervului. medie sau mare. Alunecările uşoare. Presiunea pe nerv poate fi continuă şi uniformă. pe traiectul lor în Ńesuturile superficiale. superficiale şi întinse pe zona dureroasă. decongestionează Ńesuturile şi scad contractura. de intensitate medie. intensitatea poate fi uşoară. pentru a activa circulaŃia locală. stimulează procesele de vindecare. se aplică pe zona de trecere a nervilor sau pe traiectul acestora. Lovirile ritmice. sub forma tocatului şi a bătătoritului. Masajul se poate aplica pe nervi în zonele lor de trecereale acestora din profunzime spre suprafaŃă. 86 . edemele. dilataŃiile vaselor. fricŃiunea este liniară.

Lovirile ritmice influenŃează nervii periferici senzitivi. AcŃiunea mecanică produce o excitaŃie care creşte în raport cu intensitatea manevrelor, până la un prag superior de toleranŃă, după care, sensibilitatea scade treptat până la dispariŃie. Baterea uşoară şi de scurtă durată provoacă o vasoconstricŃie locală, în timp ce manevrele puternice şi de lungă durată produc vasodilataŃie, prin acŃiunea procedeului asupra nervilor vasomotori. Aplicat pe nervii motori, tocatul provoacă contracŃii musculare fără efecte mecanice, fiind util în tratamentul atoniilor şi a atrofiilor musculare şi al parezelor. VibraŃiile. Aplicate pe nerv timp mai îndelungat, scad sensibilitatea acestuia până la anestezie. Repetate metodic, vibraŃiile activează circulaŃia în teaca nervului, favorizând nutriŃia şi refacerea funcŃională a acestuia. VibraŃiile pot constitui singura manevră de masaj permisă în tratamentul afecŃiunilor nervoase. Au eficacitate mai mare dacă sunt combinate cu netezirea şi cu fricŃiunea. După masajul nervilor urmează o netezire calmantă a regiunii. Masajul nervilor este indicat pentru combaterea durerilor, a crampelor şi a contracturilor musculare şi în tratamentul atoniilor şi a atrofiilor musculare.

8.4 MASAJUL ORGANELOR PROFUNDE

Asupra organelor profunde se poate acŃiona indirect, prin masajul de suprafaŃă al pereŃilor cavităŃilor în care se găsesc aceste organe.

87

Pentru ca procedeele de masaj să influenŃeze favorabil şi real organele profunde, sunt necesare modificări în tehnica, intensitatea şi durata manevrelor.

8.5 MASAJUL CAPULUI

Sub numele de masaj al capului se descriu procedeele aplicate asupra porŃiunii păroase a acestuia. Masajul capului se poate aplica pe toată întinderea sau parŃial: pe frunte, creştet, pe părŃile laterale şi pe partea posterioară. Uneori este nevoie de masajul numai a unei jumătăŃi a capului. PoziŃia. Pentru a executa masajul pe toată întinderea capului, subiectul se aşază pe un scaun scund şi îşi sprijină bărbia pe dosul palmelor şi coatele pe genunchi. Un sprijin mai bun se obŃine pe o masă sau un scaun mai înalt. Maseurul stă sau şade pe un scaun înalt, în faŃa celui pe care vrea să-l maseze. Când se masează capul trebuie să vizualizăm întreaga regiune şi să lucrăm cu mâinile coborâte mult sub nivelul umerilor. Masajul se poate executa cu ambele mâini sau cu o singură mână; când se lucrează cu o singură mână, cealaltă mână sprijină partea opusă a capului. În masajul parŃial al frunŃii subiectul şade cu spatele la executant şi îşi reazemă capul de pieptul maseurului. Pentru masajului creştetului şi al regiunii occipitale se indică poziŃia şezând cu capul sprijinit pe mâini şi cu coatele sprijinite pe genunchii maseurului. Pentru masajul părŃilor laterale sau al unei jumătăŃi a capului, maseurul sprijină capul cu o mână de pieptul lui, iar cu cealaltă mână execută manevrele. 88

Masajul capului constă în neteziri, fricŃiuni, tapotări uşoare şi vibraŃii. Netezirea se execută cu o mână sau cu ambele, alunecând din regiunea frunŃii peste creştet, spre ceafă sau pe părŃile laterale. Palmele se aplică pe frunte, cu degetele în sus, depărtate şi uşor îndoite. Manevra cuprinde o cât mai mare parte din suprafaŃa capului, putând să coboare spre ceafă şi spre umeri. Alunecările se fac lent, progresând încet prin mişcări mici în sens lateral sau de du-te vino şi uneori prin vibraŃii. După fiecare manevră, mâinile revin pe frunte. Netezirea se mai poate executa în trei sensuri: din mijlocul frunŃii spre regiunea posterioară, din creştet spre părŃile laterale şi din creştet spre ceafă. Dacă este bine executată, netezirea dă o senzaŃie plăcută, liniştitoare. FricŃiunea se execută cu amândouă mâinile sau cu o mână, cealaltă sprijinind capul în partea opusă. Degetele uşor îndoite şi depărtate se aplică împreună cu palmele pe piele, simŃind rădăcina părului. Prin mişcări laterale sau circulare, lente şi profunde, se deplasează pielea pe straturile de dedesubt, atât cât permite mobilitatea sa naturală. Presiunea pe planul osos se face moderat. În regiunile sensibile, presiunea scade. După câteva mişcări, degetele se deplasează din aproape în aproape, pe toată regiunea. Pe porŃiuni limitate, manevra se poate executa cu două sau cu trei degete. FricŃiunea vibratorie este mai plăcută şi mai liniştitoare. Percutatul şi tocatul se aplică foarte rar şi cu o tehnică specifică.

89

de preferinŃă. reduce starea de încordare şi favorizează somnul. Mişcarea se face din articulaŃia pumnului.8 MASAJUL GÂTULUI Din punct de vedere topografic. Lovirile sunt repetate ritmic. rar şi uniform. al migrenelor. mâna cade lent. 8. Prin mecanisme vasomotoare derivative şi decongestionante. care poate fi vibratorie. masajul capului va avea fie efecte calmante. rar şi elastic. VibraŃiile pot însoŃi netezirea şi fricŃiunea sau se pot aplica singure pe porŃiuni mici mai sensibile ale pielii capului. cealaltă mână sprijinind capul. reglează circulaŃia endocraniană şi îmbunătăŃeşte funcŃiile vegetative ale sistemului nervos central. cu degetele îndoite şi depărtate uşor între ele. căzând de aproape pe pielea capului şi lovindu-se între ele. cu o mână. cât şi organele din cavitatea craniană. masajul capului ameliorează şi nutriŃia părului. cât şi în tocat.PercuŃia se face cu vârful degetelor. Produce liniştirea sistemului nervos central. Stimulând circulaŃia în piele. Atât în percutare. În funcŃie de tehnica folosită. după ce degetele ating capul. simultan sau alternativ. al oboselii etc. fie stimulante. Efectele profunde se produc pe cale reflexă. Acestea se execută. gâtul prezintă două regiuni: 90 . Masajul capului influenŃează atât părŃile moi care acoperă craniul. Tocatul se aplică cu degetele îndoite şi depărtate. Masajul capului este indicat în tratamentul nevralgiilor. alunecă uşor sub formă de netezire.

În regiunea anterolaterală a gâtului se găsesc organe importante: laringele. PoziŃia. Masajul se încheie cu neteziri lungi. Manevra se execută pornind cu rădăcina şi marginea ulnară a mâinilor şi terminând cu marginea radială a acestora şi cu vârful degetelor. În regiunea posterioară a gâtului (ceafa) se găsesc mai mulŃi muşchi. de la bărbie şi mastoidă spre clavicule şi stern. executate numai manual. Masajul gâtului poate fi asociat cu mobilizarea metodică a gâtului. lente şi liniştitoare. tiroida şi paratiroidele etc. VibraŃiile. evitând glanda tiroidă. foarte uşor şi cu precauŃie. sunt foarte utile în masajul acestei regiuni. Netezirea regiunii anterolaterale a gâtului se face prin alunecări uşoare. faringele şi esofagul. mănunchiul vasculonervos al gâtului.anterolaterală şi posterioară. sub formă de cută. în timpul sau după şedinŃa de masaj. Subiectul este în decubit dorsal sau şezând rezemat. cu rol static şi dinamic. Este 91 . FricŃiunea se execută minuŃios şi insistent. de-a lungul muşchilor sternocleidomastoidieni şi a marginii laterale a muşchilor trapezi. relaxant şi trofic al Ńesuturilor şi al organelor atât de la nivelul gâtului. pornind de sus în jos. cu capul în uşoară extensiune. 8 Masajul regiunii anterolaterale a gâtului se va face Ńinând seamă de organele importante prezente la acest nivel. Frământatul se execută rar. Se poate lucra simetric sau asimetric. Masajul este indicat pentru efectul decongestionant. traheea. cât şi al capului. aşezaŃi pe mai multe straturi. Maseurul stă sau şade în faŃa sau la dreapta celui pe care îl masează.

moale. între omoplaŃi şi pe umeri. se execută un masaj stimulant cu alunecări scurte şi dese. care este ridicat până aproape de verticală. Masajul regiunii posterioare a gâtului (masajul cefei) PoziŃia. fricŃiunea. cu fruntea sprijinită pe un plan potrivit de înalt. Netezirea constă din alunecări executate cu o mână sau cu ambele. pornind de la cap şi coborând din aproape în aproape spre omoplaŃi şi umeri. traumatisme sau inflamŃii locale. Alunecările se fac simultan sau alternativ. Masajul părŃilor laterale ale gâtului este indispensabil în tratamentul corectiv al deviaŃiilor capului şi ale gâtului. Subiectul este aşezat în decubit ventral. frământatul. cu capul uşor flectat şi cu fruntea rezemată pe dosul mâinilor sau pe un sul mic. terminând cu marginea lor radială.indicat în tratamentul cicatricelor ce se formează după arsuri. Pe bancheta joasă de masaj. sunt: netezirea. Manevra începe cu rădăcina mâinilor şi se termină cu vârful degetelor. pornind de sus. masajul se poate executa şi în poziŃia şezând pe un scaun. şezând cu trunchiul uşor înclinat şi cu capul sprijinit pe planul lung al banchetei. care pe măsură ce coboară. palmele se aşază cu marginea lor ulnară sub urechi şi alunecă în jos până peste umeri. Manevrele folosite pentru masajul cefei. Pentru netezirea părŃilor laterale ale gâtului. 92 . Alunecările se pot executa şi în forma vibratorie. poziŃia cea mai favorabilă este călare. După câteva manevre lungi. percutatul şi tocatul. de deasupra inserŃiilor muşchilor cefei pe occipital şi coborând până la baza gâtului. se depărtează puŃin între ele .

transformându-se în tocat. cu efecte liniştitoare asupra sistemului nervos central. care cad de o parte şi de alta a liniei mediane. Efectele masajului cefei • Provoacă o activare a circulaŃiei locale venoase şi limfatice. 93 . fricŃiunile se execută cu mişcări mai ample. între omoplaŃi şi pe umeri. Percutatul se combină cu tocatul. • Produce o decongestionare reflexă a circulaŃiei endocraniene. Prin acŃiunea locală se îmbunătăŃeşte circulaŃia în muşchii cefei. în partea mijlocie şi inferioară a cefei. se execută deplasări în sus şi în jos. aplicate perpendicular pe lungimea gâtului. care se execută de partea cu unghii a degetelor. între omoplaŃi şi cu partea lor palmară pe umeri. prin loviri foarte fine în partea de sus a cefei. Se poate aplica şi o variantă de frământat „în cută”: cu o mână sau cu ambele mâini. Marginea laterală a muşchiului trapez se prinde între police şi celelalte patru degete. se cuprinde ceafa între degetele mari şi vârful celorlalte degete.FricŃiunea se aplică pe toată întinderea cefei. PercuŃiile executate cu vârful şi pulpele degetelor. În partea de sus. cresc în intensitate pe măsură ce coboară. printr-o mişcare ondulatorie. Frământatul se poate combina cu fricŃiunea. Masajul cefei se încheie prin manevre lungi şi lente de netezire calmantă. cu podul palmei şi cu rădăcina mâinilor. care sunt predispuşi la stază circulatorie şi la oboseală. se execută cu vârful degetelor mişcări reduse circulare şi liniare. Frământatul se aplică mai ales pe părŃile laterale şi inferioară ale cefei. la nivelul inserŃiei muşchilor. şi se frământă deplasând mâinile în sus şi în jos de-a lungul marginii muşchiului.

Se execută la fel ca netezirea. Netezirea de început este uşoară. în special cele aparŃinând aparatului cardiovascular şi aparatului respirator. al contracturilor musculare. urcă pe faŃa sternului. 8. masajul cefei este folosit ca act final în masajul general. condusă din cot şi din umăr. Cea mai bună este decubitul dorsal. uşor şi uniform pielea şi Ńesuturile subcutanate pe planul dur al sternului şi al coastelor.Datorită efectelor sale. cu capul şi trunchiul uşor ridicate. rezemate pe un plan oblic şi cu membrele inferioare uşor flectate. cu sens circular. al durerilor de cap. spre vârful inimii.7. fricŃiunea. Masajul regiunii precordiale. al limitării mobilităŃii gâtului. al tulburărilor sistemului nervos central. tocatul. InfluenŃează activitatea inimii şi a vaselor mari. apăsând în mod uniform numai cu greutatea ei proprie. mişcând lent. arcuind mişcarea peste suprafaŃa costală stângă. 94 . al oboselii nervoase. PoziŃia. Pentru a obŃine efecte liniştitoare se aplică: netezirea. MASAJUL TORACELUI Prin masajul toracelui se poate influenŃa şi funcŃia organelor din această cavitate. Palma cu degetele întinse. Porneşte de la vârful sternului sau din epigastru. Este folosit şi pentru prevenirea sau îndepărtarea depunerilor locale de grăsime. FricŃiunea. Masajul cefei este indicat în tratamentul nevralgiilor locale. Maseurul stă sau şade în dreapta celui masat. alunecă uşor pe piele. bătătoritul şi vibraŃiile manuale.

după contactul cu pielea se continuă cu o alunecare. Se poate aplica un bătătorit executat cu mâna dreaptă. tocat şi bătătorit. Durata şedinŃei de masaj precordial variază între 10-15 minute şi se poate repeta de mai multe ori pe zi. palpitaŃii.În continuare. stări de oboseală etc. este indicată în tahicardie. în ritm uniform şi cu frecvenŃă apropiată de cea normală a pulsului sau de ritmul încetinit pe care dorim să-l imprimăm contracŃiilor cardiace. care cad ritmic. căzând pe regiunea precordială în ritm de 70-80/ minut. dar elastic. 95 . Tocatul se execută repede. Procedeele trebuie executate cu calm. cu degetele uşor îndoite – „în căuş”. Se execută cu mâna dreaptă. se execută un tocat lent şi rar. Netezirea se execută prin mişcări circulare scurte şi vii. Mâna trebuie să cadă scurt şi elastic pe piele. Forma excitantă accelerează ritmul cardiac şi ridică tensiunea arterială coborâtă. VibraŃiile. Forma calmantă tinde să scadă şi să regleze ritmul cardiac. Masajul precordial influenŃează activitatea inimii prin intermediul sistemului nervos. exercitând o presiune moderată şi deplasându-se în sens circular pe toată regiunea precordială. cu degetele depărtate mult între ele. După fiecare manevră şi la sfârşitul şedinŃei de masaj. lovind uşor şi elastic. fricŃiune. aplicat aproape tangenŃial. poate fi urmată sau însoŃită de o fricŃiune energică. Bătătoritul se face cu pumnul deschis. se execută câteva alunecări lente şi calmante. Pentru stimularea prin masaj a contracŃiilor cardiace se indică procedee mai energice de netezire.

manevrele fiind executate în legătură directă cu fazele respiraŃiei. trepidaŃiile şi scuturările toracelui se vor executa atât în inspiraŃie. stând la dreapta subiectului. pentru masajul spatelui. stă în poziŃia de decubit ventral. fricŃiunea şi frământatul. însoŃite de vibraŃii. Plămânii şi căile respiratorii intratoracice pot fi influenŃate prin masajul aplicat pe pereŃii toracelui. prin degajarea 96 . Din această poziŃie. plescăitul. ŞedinŃa începe prin aplicarea unui masaj al spatelui şi al toracelui. Masajul cu efecte asupra aparatului respirator. PoziŃia. Din poziŃia de decubit dorsal şi rezemat. Presiunile. Maseurul. Subiectul este în decubit dorsal şi rezemat sau. Manevrele de masaj utilizate sunt: netezirea.ATENłIE! Masajul precordial va fi indicat numai de medic şi va fi efectuat numai de persoane competente. Manevrele superficiale exercită o acŃiune reflexă de activare şi de decongestionare a circulaŃiei. cu degetele îndreptate spre coloana vertebrală. Efectele masajului sunt stimulante pentru respiraŃie. pătrunde cu mâinile sub braŃe. spre sfârşitul inspiraŃiei ridică toracele. Manevrele penetrante ajută mai mult funcŃia respiratorie. profund şi ritmic. prin: activarea schimburilor gazoase din alveolele pulmonare. şi aplică palmele pe regiunea costală dreaptă şi stângă. bătătoritul. presiunile şi vibraŃiile. asociate cu acŃiunea mecanică a procedeelor penetrante: tocatul. care acŃionează reflex. În timpul expiraŃiei palmele executantului alunecă încet spre partea anterioară a coastelor şi la sfârşitul expiraŃiei exercită presiuni uşoare. asociind mişcarea cu trepidaŃii sau scuturări. fără efort. îmbunătăŃind schimburile nutritive. subiectul inspiră şi expiră. cât şi în expiraŃie.

cu palmele aplicate pe părŃile laterale şi posterioare ale abdomenului. Subiectul este in decubit dorsal rezemat. Manevra se repetă schimbând de fiecare dată nivelul la care se aplică palmele.căilor respiratorii. se deosebeşte prin tehnică şi metodică de masajul peretelui abdominal. cu genunchii şi cu tălpile spijinite. VibraŃiile se execută manual. 8. care urmăreşte să influenŃeze funcŃia organelor intraabdominale. Apăsând uniform asupra conŃinutului abdominal. pentru a influenŃa întregul conŃinut al abdomenului. Acest tip de masaj este foarte util în tratamentul insuficienŃei respiratorii. urmând traiectul colonului. Frământatul este înlocuit cu o manevră amplă de presiune şi alunecare transversală.8. care măresc relaxarea muşchilor şi scad sensibilitatea tactilă exagerată a celui masat. prin creşterea amplitudinii mişcărilor respiratorii şi prin stimularea circulaŃiei profunde. PoziŃia. Se începe cu manevre de netezire şi fricŃiune. se încrucişează pe linia mediană şi continuă să alunece spre partea opusă. Masajul întregului abdomen. Percutatul şi tocatul se execută la fel ca şi pentru peretele abdominal. subcostal drept şi stâng şi suprapubian. 97 . MASAJUL ABDOMENULUI Masajul abdomenului. cu presiune moderată în epigastru. palmele alunecă înainte. executate dintr-o parte în alta. cu membrele inferioare uşor flexate în şold. între coaste şi crestele iliace.

Manevrele de masaj se execută în zonele epigastrică. executat cu vârful degetelor pe acelaşi traseu ca şi manevrele precedente. începând cu porŃiunea ascendentă. FricŃiunile se execută destul de apăsat. 98 . cu rădăcina mâinii subombilical. pe sub coastele din dreapta. cu palmele aplicate oblic pe peretele abdominal. în sus şi spre stânga. până la nivelul simfizei pubiene. de la nivelul cecului în sus spre unghiul hepatic al colonului. Manevra principală a masajului pe colon este netezirea executată apăsat. Masajul zonei intestinului subŃire.Masajul zonei stomacului. mai ales în timpul expiraŃiei. constând din alunecări pornind de la linia mediană a abdomenului. mână după mână sau cu mâinile suprapuse. continuând cu cea transversală şi terminând cu cea descendentă. Se începe printr-o netezire uşoară a regiunii respective. Alunecările se execută de-a lungul curburilor stomacului. din acest punct în ansă spre unghiul splenic al colonului transvers şi apoi descendent. Masajul zonei ficatului şi a căilor biliare. alunecând şi presând în sensul evacuării conŃinutului intestinal. FricŃiunea colonului se execută ca şi netezirea. spre spate. Masajul colonului. Se efectuează o mişcare de presiune circulară cu mâna dreaptă aşezată cu palma pe abdomen în dreptul ombilicului. cu o mână sau cu amândouă. începând din fosa iliacă dreaptă şi continuând în tot lungul colonului. spre fosa iliacă stângă. liniare sau în zig-zag. VibraŃiile se execută cu o mână sau cu ambele. supraombilicală şi subcostală stângă. se execută mişcări circulare. apăsând pe stomac. Se execută segmentar. dar insistent. cu o mână sau cu mâinile suprapuse. Pe colon se poate aplica şi un percutat sau tocat uşor.

Masajul zonei vezicale constă din presiuni vibrate executate suprapubian. 99 . 9. sunt stimulate funcŃiile digestive. mai ales în timpul inspiraŃiilor profunde. InfluenŃele reflexe ale masajului abdominal sunt multiple. favorizând procesul de vindecare şi de recuperare. Prin activarea circulaŃiei. în alcătuirea programului de masaj se vor indica predominant metodele. executate cu degetele sau cu palma. executate cu rădăcina şi cu marginea cubitală a mâinii. în funcŃie de pacientul căruia i se adresează. Constă din neteziri insistente. după golirea completă a conŃinutului vezicii urinare. Masajul zonei renale. Deoarece efectele masajului nu se pot disocia complet. procedeele şi tehnicile care corespund obiectivelor propuse. ale căilor biliare şi urinare. Masajul abdominal ajută în mod mecanic funcŃiile normale de evacuare ale intestinului. din fricŃiuni apăsate. Cele mai utile manevre pentru ficat şi căile biliare sunt vibraŃiile. de absorbŃie şi de eliminare. şi din presiuni vibratorii aplicate pe aceleaşi zone.Pe aceeaşi regiune se execută fricŃiuni uşoare cu podul palmei şi cu marginea cubitală a mâinii. MASAJUL TERAPEUTIC Masajul poate fi folosit în tratamentul unor diverse afecŃiuni. aplicate pe regiunea lombară şi pe flancuri.

afecŃiuni asociate. procedee şi tehnici cu efecte predominant reflexe. Procedeele de masaj se aplică în următoarea ordine : • • • • procedee şi tehnici cu efecte generale asupra întregului organism. simptomatologie. pentru reechilibrarea neurovegetativă. poziŃia regiunii sau a segmentului masat şi ordinea în care se aplică procedeele. vechimea afecŃiunii. procedee şi tehnici pregătitoare.În alegerea metodelor utilizate în cadrul unei şedinŃe de masaj. gradul de reactivitate a pacientului. sedativ. antialgic. starea pacientului. relaxator. procedee şi tehnici aplicate pe regiunea afectată cu scop strict terapeutic. aplicate la distanŃă de regiunea afectată. recomandările medicale. scopul urmărit. trebuie să se Ńină seama de câteva aspecte: • • • • • • • • • • diagnostic. aplicate fie la distanŃă de regiunea afectată. 100 . evoluŃia efectelor urmărite prin aplicarea masajului. stimulativ. Principalele scopuri urmărite în timpul aplicării masajului terapeutic sunt : circulator. observaŃiile rezultate în urma examinării pacientului. fie pe aceasta. Pentru întocmirea unui protocol al şedinŃei de masaj trebuie avute în vedere: poziŃia subiectului.

. masajul se va face centripet.masaj reflex al Ńesutului conjunctiv subcutanat. începând cu segmentul proximal şi continuând până la cel distal. 101 .masaj relaxator. poziŃia segmentului masat va fi cea declivă. se va indica şi în profilaxia sau tratamentul ulcerelor varicoase şi al escarelor. nu numai în insuficienŃa circulatorie venoasă. dacă se urmăreşte facilitarea circulaŃiei de întoarcere şi proclivă pentru uşurarea circulaŃiei arteriale.• • procedee şi tehnici ajutătoare. protocolul unei şedinŃe de masaj este diferit. de aceea. procedee şi tehnici calmante sau de stabilizare a efectelor obŃinute în urma şedinŃei de masaj. . . cu musculatura relaxată. . ÎmbunătaŃirea circulaŃiei are şi efecte trofice însemnate.masaj „de apel” abdominal. arterială sau limfatică. de accentuare a efectelor urmărite. În funcŃie de efectele urmărite. . decontracturant al umerilor şi a cefei.masajul reflex al piciorului pe zonele corespunzătoare sistemului circulator sanguin şi limfatic. prin aplicarea celor specifice afecŃiunii. pentru membrele superioare. pentru membrele inferioare şi toracal. Pentru obŃinerea unor efecte predominant circulatorii.masaj segmentar al membrului respectiv. • succesiunea procedeelor va fi următoarea : .masaj energic al trunchiului. de facilitare a circulaŃiei de întoarcere sau a circulaŃiei arteriale : • • poziŃia subiectului va fi cât mai comodă.

Pentru obŃinerea efectelor predominant stimulante : • • se pot utiliza procedee care influenŃează direct. masajul reflex al picioarelor şi al mâinilor. în sala de masaj trebuie asigurate condiŃii optime în ceea ce priveşte temperatura. de exemplu masajul transversal profund. cu musculatura relaxată.Pentru obŃinerea unor efecte predominant sedative.efectul sedativ şi antialgic localizat. luminozitatea. mecanic sau indirect. . cu profunzime mare. cu intensitatea adaptată sensibilităŃii subiectului. nu prea profunde. reflex. 102 . procedeele şi tehnicile utilizate: discontinue. şi mai puŃin articulaŃiei. procedeele de masaj folosite: . antialgice: • • • poziŃia subiectului va fi comodă. presopunctura). cu schimbări rapide şi dese de ritm.1 MASAJUL ÎN AFECłIUNILE REUMATISMALE În afecŃiunile reumatismale. masajul se adresează în special modificărilor musculare şi tegumentare determinate de acestea. segmentul masat. în funcŃie de scopul urmărit.timpul de lucru se va adapta de asemenea subiectului. .să fie lente. se poate obŃine fie prin procedee şi tehnici aplicate la distanŃă de locul dureros (masajul zonelor reflexogene reciproce. fie prin aplicaŃii pe locul dureros. de intensitate mare. folosind chiar şi tehnici care provoacă iniŃial durere. liniştea. 9.

se pot folosi procedee de masaj de intensitate mică. Modul de aplicare a masajului depinde de regiunea interesată: • la ceafă. în coxartroze. în regiunea lombară se recomandă procedee de masaj de intensitate mai mare. • la genunchi. în vederea pregătirii articulaŃiei pentru kinetoterapie. se utilizează masajul blând. în artroze. • la nivelul şoldului. progresiv (10-15 sedinŃe). infiltratele sunt localizate mai ales pe faŃa medială a articulaŃiei şi sunt foarte dureroase. • • în regiunea umărului. mobilitatea pielii pe planurile subjacente se ameliorează. se indică un masaj analgezic. se pot aplica procedee de intensitate relativ mare. de asemenea şi durerea la prinderea pielii. În afecŃiunile reumatismale sunt prezente infiltrate dureroase la nivelul Ńesutului celular subcutanat. 103 . durerile dispărând după 4-5 sedinŃe de masaj.La nivelul articulaŃiei. fiind necesare 10-15 sedinŃe pentru împrăştierea progresivă a acestor infiltrate. prudent. cu intensitate dozată progresiv. Cel mai indicat mod de înlăturare a acestora este masajul. În cazul unei capsulite retractile. masajul este indicat pentru drenajul hidartrozei sau pentru combaterea durerii la nivelul inserŃiilor capsulei articulare şi a ligamentelor (masaj transversal profund). se va aplica un masaj blând. infiltratele sunt localizate mai ales pe faŃa laterală a coapsei. după 5-6 sedinŃe. iar infiltratele dispar.

mai puŃin în perioada de puseu evolutiv. intensitatea şi ritmul acestora fiind adaptate sensibilităŃii segmentelor tratate.1 AFECłIUNI REUMATISMALE CRONICE INFLAMATORII I. Atrofia musculară de inactivitate constituie o indicaŃie a masajului combinat cu izometria.La nivelul muşchilor inervaŃi de trunchiuri nervoase afectate de nevralgii se pot dezvolta induraŃii. în prevenirea hipotrofiei musculare şi în menŃinerea troficităŃii generale. alături de kinetoterapie are un rol important în păstrarea mobilităŃii articulare. când. ce interesează mai ales musculatura mâinilor. insistând la mâini asupra muşchilor interosoşi. 104 . Contracturile musculare antalgice care însoŃesc afecŃiunile reumatismale beneficiază de masajul decontracturant aplicat pe grupele musculare interesate. Retracturile musculare şi/sau tendinoase beneficiază de masaj numai atunci când sunt recente şi moderate. masajul fiind progresiv ca intensitate şi întindere (6-7 şedinŃe). Manevrele de masaj se execută cu prudenŃă. IniŃial. atunci când se indică cu multă prudenŃă. Se execută cu pulpa degetelor. Netezirea. Poliartrita reumatoidă beneficiază de masaj. se continuă cu fricŃiuni. se folosesc presiuni locale. Masajul terapeutic are ca obiective: prevenirea hipotrofiei musculare. folosind pulpa policelui.1. 9. ameliorarea circulaŃiei sanguine şi a troficităŃii tegumentelor şi a Ńesutului subcutanat. Se va indica un masaj mai puŃin profund la început în jurul zonei indurate. şi mai mult în fazele de remisiune. masajul va fi asociat cu posturări în poziŃii funcŃionale.

2 AFECłIUNI REUMATISMALE CRONICE DEGENERATIVE I. utilizând manevre mai puŃin energice. care are ca obiective calmarea durerilor. Beneficiază de masajul terapeutic. tapotamentul sub formă de tocat. Obiectivele masajului terapeutic sunt: • diminuarea durerilor şi a contracturilor musculare.1. Artroza cervicală. cum ar fi: frământarea „în cută”. 9. II. în acelaşi timp. În fazele de remisiune a durerilor se recomandă manevre de stimulare a tonusului şi a excitabilităŃii musculaturii dorsolombare şi de prevenire a hipotrofiei musculare: frământare mai energică. 105 . Pe segmentele situate proximal faŃă de mâini. Spondilita anchilopoietică. relaxarea musculaturii şi reducerea contracturilor. Efleurajul. bătătoritul. adaptate sensibilităŃii regiunii dorsolombare. percutat). • prevenirea hipotrofiei musculaturii dorsolombare. masajul constituie şi o procedură de pregătire a bolnavului pentru kinetoterapie. se efectuează şi baterea cu procedee mai blânde (plescăit. După puseul acut şi atenuarea durerilor.Masajul se continuă cu frământări cu două degete şi ciupiri pentru muşchii eminenŃelor tenară şi hipotenară. iar pe zona lombară . se introduc în programul recuperator kinetoterapia şi masajul pentru menŃinerea mobilităŃii coloanei şi prevenirea atrofiei musculaturii paravertebrale. cu intensitate mică şi vibraŃiile cu efecte decontracturante. permite executarea şi a altor manevre. Masajul trebuie să fie calmant şi miorelaxant. prin reducerea sensibilităŃii. • îmbunătăŃirea circulaŃiei sanguine şi a condiŃiilor trofice locale.

menŃinerea elasticităŃii şi excitabilităŃii musculaturii lombare. se poate aplica tapotamentul sub formă de tocat sau bătătorit. prevenirea hipotoniei musculare. Se recomandă neteziri cu faŃa palmară a mâinilor. Se execută neteziri descendente în regiunea cefei. În lombalgia acută masajul terapeutic este calmant şi miorelaxant. a căror intensitate se . Se recomandă netezirea cu palma sau cu degetele îndoite „în pieptene”. pentru reducerea sensibilităŃii Ńesuturilor superficiale. Se poate manifesta clinic prin: lombalgie acută. În lombalgia cronică obiectivele masajului terapeutic sunt: diminuarea durerilor. continuate cu fricŃiuni şi frământări adaptează sensibilităŃii locale. 106 „în cută”.Pentru ca masajul să fie calmant şi miorelaxant. pentru decontracturare musculară paravertebrală. Masajul se poate executa după o procedură de termoterapie. Artroza lombară. Efectele analgezice şi de relaxare musculară sunt mai bune atunci când masajul se execută după o procedură de termoterapie. după care se aplică frământări uşoare şi vibraŃii cu palma. II. excepŃie făcând cazurile de nevralgie cervicobrahială. lombalgie cronică şi lombosciatică. Pentru decontracturare musculară se efectuează vibraŃii cu vârfurile degetelor pe muşchii cefei. pentru potenŃarea efectelor calmante şi decontracturante. continuat cu fricŃiuni cu faŃa dorsală a pumnului şi cu frământări „în cută”. se recomandă manevre uşoare şi lente. ameliorarea circulaŃiei sanguine şi a troficităŃii locale. În lipsa contracturii musculare. cu manevrele executate uşor şi lent. unde aplicarea căldurii este contraindicată.

Artroza coxofemurală. III. Efecte mai bune analgezice şi decontracturante se obŃin prin efectuarea masajului după o procedură de termoterapie (baie parŃială de lumină sau Solux). Netezirea se face cu palmele pe regiunea fesieră. executând manevrele uşor şi lent. IV. Artroza genunchiului. având în vedere faptul că. Lombosciatica beneficiază de aceleaşi procedee calmante şi decontracturante de masaj ca şi lombalgia acută. alunecând lateral spre regiunea trohanteriană şi în jos. cernut şi rulat. tapotament sub formă de tocat şi bătătorit. Cu scop miorelaxant. se efectuează vibraŃii cu palmele. îmbunătăŃirea 107 . se execută fricŃiuni şi frământări cu intensitate adaptată sensibilităŃii locale. cu asocierea factorului termic. decontracturarea musculară. Apoi. Hidromasajul poate realiza în profunzime o îmbunătăŃire a circulaŃiei sanguine şi a troficităŃii locale şi o relaxare musculară mai bună.Un efect de profunzime îl are hidromasajul sub formă de duş-masaj sau duş subacval. prevenirea hipotrofiei musculaturii din vecinătate. Obiectivele masajului terapeutic sunt: diminuarea durerilor. Pentru prevenirea hipotoniei şi a hipotrofiei musculaturii învecinate se aplică manevre mai energice: fricŃiuni cu rădăcina mâinii. Masajul este util şi în pregătirea bolnavului pentru kinetoterapie. Masajul trebuie să fie calmant şi miorelaxant. la care se poate adăuga masajul nervului sciatic. spre coapsă. articulaŃia coxofemurală este acoperită de un strat voluminos muscular şi celuloadipos. Obiectivele masajului terapeutic sunt: ameliorarea circulaŃiei sanguine şi a condiŃiilor trofice locale.

masajul va consta din manevre de stimulare şi de tonifiere musculară pentru prevenirea hipotrofiei musculare. reducerea contracturilor musculare. Netezirea se execută pe faŃa anterioară şi posterioară a umărului. îmbunătăŃirea circulaŃiei sanguine şi a troficităŃii locale.tonusului şi a excitabilităŃii musculare. urmată de frământări uşoare. până în regiunile supraclaviculară şi supraspinoasă. V. Masajul care se aplică la coapsă constă în netezire cu palmele. pe muşchii ischiogambieri se aplică masaj miorelaxant. După cedarea durerilor. adaptate sensibilităŃii locale şi de vibraŃii fine efectuate cu palma. Masajul este sedativ şi miorelaxant. Se insistă pe muşchiul cvadriceps femural. tracŃiuni. şi anume: fricŃiuni cu degetele şi tapotament sub formă de bătătorit „în ventuză” sau tocat. Periartrita scapulohumerală. pregătirea bolnavului pentru kinetoterapie. Masajul articular al genunchiului constă în neteziri. fricŃiuni cu rădăcina mâinii. procedee care îmbunătăŃesc circulaŃia locală. în scop decontracturant. rulat şi tapotament energic sub formă de tocat sau bătătorit. frământări „în cută”. fricŃiuni. În regiunea posterioară a coapsei. supleŃea formaŃiunilor capsuloligamentare şi mobilitatea articulară. 108 . Obiectivele masajului terapeutic sunt: diminuarea durerilor. pentru prevenirea sau diminuarea hipotrofiei acestuia. cernut. ATENłIE! Masajul este contraindicat atunci când există fenomene congestive sau hidartroză. folosind manevre cu intensitate mică şi lente.

Masajul articulaŃiei scapulohumerale se face aplicând fricŃiuni cu vârfurile degetelor: pe faŃa anterioară a capsulei. se pot aplica unele manevre de masaj: neteziri şi fricŃiuni cu scopul ameliorării circulaŃiei sanguine şi a troficităŃii locale. antiinflamatoare şi de prevenire a tumefierii. se execută masaj cu gheaŃă. procedurile de hidromasaj. cât şi masajul manual. se poate executa atât masajul cu gheaŃă. Sunt indicate. În stadiul acut. 9. decontracturante şi de prevenire a edemului. Masajul cu gheaŃă se poate aplica pe zona afectată. tenosinovita şi entezita. Contuzia. cu aceleaşi efecte.3 AFECłIUNI ALE TENDONULUI Beneficiază de efectele masajului tendinita. prin netezirea cu o bucată de gheaŃă a tendonului afectat. procedeul are efecte analgezice. îndepărtării eventualelor aderenŃe şi restabilirii condiŃiilor de alunecare fiziologică a tendonului. după anteflexiunea braŃului. 109 .1. efectuând neteziri cu o bucată de gheaŃă. După reducerea durerilor şi a fenomenelor inflamatoare. În stadiul acut. Masajul asuplizează capsula şi ligamentele şi ameliorează mobilitatea articulară. cu efecte analgezice locale. 9.2 AFECłIUNI TRAUMATICE ALE APARATULUI LOCOMOTOR I. după retroflexiunea braŃului şi pe faŃa posterioară a capsulei. pregăteşte articulaŃia pentru kinetoterapie.

tocat sau bătătorit. menŃinerea îmbunătăŃirea elasticităŃii şi a tonusului muscular şi prevenirea hipotrofiei musculare. Tratamentul luxaŃiei este ortopedic. Masajul articular constă în netezire cu efect sedativ şi fricŃiuni. menŃinerea tonusului musculaturii învecinate. Sechelele după entorsă. Obiectivele sunt: ameliorarea circulaŃiei sanguine. reducerea edemelor. favorizarea resorbŃiei edemelor. rulatul. de reducere a tulburărilor vasculotrofice: neteziri.Masajul manual se poate aplica la distanŃă. circulaŃiei sanguine. tapotament „în ventuză” sau tocat şi vibraŃii. Pe segmentele învecinate articulaŃiei se execută un masaj de stimulare şi de tonifiere a muşchilor. reducerea diminuarea tulburărilor vasculotrofice. II. fricŃiunile şi frământatul energic. Procedeele de masaj indicate la distanŃă sunt: netezirea. acestea beneficiază şi de efectele masajului. asuplizarea formaŃiunilor capsuloligamentare. îmbunătăŃirea circulaŃiei sanguine. proximal şi distal faŃă de zona afectată. care are următoarele obiective: ameliorarea circulaŃiei sanguine şi a troficităŃii locale. ameliorarea mobilităŃii articulare şi reducerea hipotrofiei musculare. LuxaŃia. 110 . cernutul. Entorsa. frământări „în cută”. care mobilizează şi asuplizează capsula şi ligamentele. frământări. III. de resorbŃie şi de prevenire a tulburărilor vasculotrofice. reducerea tulburărilor vasculotrofice. Obiectivele masajului terapeutic sunt: reducerea durerii. Se execută neteziri cu palma. fricŃiuni energice cu palma sau cu pumnul. fricŃiuni. tapotament „în ventuză”. Obiectivele masajului terapeutic sunt: durerilor. asigurarea unei bune troficităŃi. tocatul şi tapotamentul „în ventuză”. În situaŃia în care rămân sechele. IV. Pe articulaŃia afectată se aplică masajul cu gheaŃă cu efecte analgezice. rulat.

Se continuă cu frământare. Pentru masajul articular se recomandă netezirea cu palma. V. se aplică o netezire cu palma. îmbunătăŃirea tonusului musculaturii învecinate. manevre ce stimulează tonusul muscular. Ruptura musculară. tocat sau bătătorit. tonifierea formaŃiunilor capsuloligamentare. Pe segmentele învecinate zonei lezate. Aplicarea masajului după o procedură de termoterapie. măreşte eficienŃa terapeutică. manevre care combat hipotonia şi hipotrofia musculară. înlăturarea tulburărilor vasculotrofice. procedee care favorizează circulaŃia sanguină şi resorbŃia edemelor. mobilizarea şi asigurarea supleŃei formaŃiunilor capsuloligamentare pentru ameliorarea mobilităŃii articulare. Obiectivele masajului sunt: ameliorarea circulaŃiei sanguine. Aplicarea duşului subacval este un mijloc eficace în reducerea proceselor aderenŃiale şi în ameliorarea mobilităŃii articulare. În funcŃie de întinderea leziunii. Sechelele după fractură. Masajul realizează o pregătire a segmentului afectat pentru kinetoterapie. urmată de fricŃiuni cu degetele sau cu palma. VI. ruptura musculară este de trei feluri: fibrilară. rulat şi tapotament „în ventuză”. fasciculară şi totală. urmată de fricŃiuni cu vârfurile degetelor. rulat. pentru îndepărtarea proceselor aderenŃiale şi asuplizarea capsulei articulare. Se execută un masaj articular cu neteziri şi fricŃiuni.reducerea tulburărilor vasculotrofice. cernut şi tapotament „în ventuză” sau tocat. 111 . Pe segmentele învecinate articulaŃiei afectate se execută frământări. Numai ruptura fibrilară beneficiază de tratament conservator din care face parte şi masajul terapeutic. îmbunătăŃirea elasticităŃii şi a tonicităŃii musculare.

Masajul se face la distanŃă. Beneficiază de efectele masajului în faza de Obiectivele masajului terapeutic sunt: îmbunătăŃirea convalescenŃă. AFECłIUNI ALE SISTEMULUI NERVOS PERIFERIC I. Procedeele sunt blânde şi se efectuează lent. 112 . cu manevre energice. Polinevritele. Se efectuează neteziri cu acŃiune sedativă. menŃinerea unor condiŃii trofice bune. a elasticităŃii şi a excitabilităŃii muşchilor. de locul unde este situată leziunea şi are efect calmant şi miorelaxant. mobilizarea acesteia pe straturile mai profunde. fricŃiuni la nivelul cicatricei şi în jurul ei şi frământări cu două degete (police şi index). pentru efect sedativ. O procedură eficientă în ruptura musculară este masajul sub formă de duş subacval pe muşchiul afectat. Tratamentul cicatricei algice prin masaj terapeutic urmăreşte revenirea supleŃei la nivelul cicatricei. circulaŃiei sanguine şi limfatice cu activarea proceselor metabolice în membrele afectate. combaterea edemelor şi prevenirea tulburărilor trofice ale tegumentelor şi ale Ńesutului celular subcutanat. activarea circulaŃiei sanguine cu ameliorarea metabolismului local. Ruptura musculară poate lăsa ca sechelă o cicatrice dureroasă. Masajul este stimulant. care este percepută mai ales în timpul suprasolicitării muşchiului. vibraŃii cu efecte de relaxare musculară. după care se aplică fricŃiuni şi frământări uşoare pentru îmbunătăŃirea circulaŃiei şi a troficităŃii locale. Se execută neteziri cu palma. începând cu segmentul distal al membrului şi continuând spre proximal.

III. Pareze şi paralizii postraumatice ale nervilor periferici. prevenirea tulburărilor trofice ale tegumentelor şi ale Ńesuturilor subcutanate. rulatul. alternativ. masajul se continuă cu fricŃiuni. tocatul şi bătătoritul sunt manevre care influenŃează favorabil tonusul şi excitabilitatea muşchilor hipotrofici. Pe musculatura hipotrofică se execută frământarea „în cută”. alternativ şi este continuat cu fricŃiuni. împreună cu ciupirile produc excitarea mecanică a pielii situată deasupra muşchilor afectaŃi. Frământarea „în cută”. În afară de activarea circulaŃiei locale. tapotamentul „în ventuză”. fiind utilă pregătirii muşchiului pentru mobilizarea pasivă (facilitează contracŃia musculară pe cale reflexă). manevrele se adresează pielii. 113 . sub formă de percutat. Obiectivele masajului terapeutic sunt: ameliorarea circulaŃiei sanguine la nivelul musculaturii afectate. Ńesutului subcutanat şi circulaŃiei locale. cu manevre energice executate în ritm viu. rulatul. iar fricŃiunile se execută cu palmele sau cu faŃa dorsală a pumnului. Masajul este stimulant. Se foloseşte un masaj stimulant executat într-un ritm viu. fricŃiunile. II. Netezirile se fac cu vârfurile degetelor. în funcŃie de volumul maselor musculare şi de gradul de sensibilitate. Netezirile se efectuează au ambele mâini. începând de la linia mediană a feŃei şi ajungând pe faŃa laterală a acesteia. Paralizia facială periferică.Netezirea se efectuează cu ambele mâini. Obiectivele masajului terapeutic sunt: îmbunătăŃirea circulaŃiei sanguine locale. menŃinerea elasticităŃii şi a excitabilităŃii fibrelor musculare şi prevenirea amiotrofiei. cernutul. menŃinerea elasticităŃii şi a excitabilităŃii musculaturii denervate. ciupiri şi batere.

efectele decontracturante se obŃin acŃionând asupra ariei lombosacrate. obŃinute pe cale reflexă. care dau rezultate superioare procedeelor mai dure. în special paravertebral cervicodorsal. cu acŃiune locală.9. vegetative şi psihice. procedeele mai dure. în perioada de paralizie flască. neuromusculare. Excitabilitatea neuromusculară poate fi global ameliorată acŃionând pe arii cutanate mai largi. şi reflex. Se preferă procedee de slabă intensitate. de stimulare în profunzime. cu vasodilataŃie şi dermografism pronunŃat. cu acŃiune generală. Efectele circulatorii – creşterea fluxului sanguin datorită ameliorării tonusului vascular şi a scăderii rezistenŃei capilare periferice – au un rol important în mai buna hrănire a Ńesuturilor. După instalarea paraliziei spastice. prin derivaŃia sângelui la nivelul masei musculare şi a Ńesutului subcutanat. dar şi în uşurarea activităŃii cordului. MASAJUL PARłIAL Efectele generale. masajul general având indicaŃii restrânse.4. determină o eliberare crescută de histamină. În recuperarea bolnavilor neuromotori se foloseşte cel mai mult masajul regional sau segmentar. din cauza acŃiunii destructive asupra mastocitelor. PAREZA ŞI PARALIZIA DE NEURON MOTOR CENTRAL Masajul terapeutic are o importanŃă deosebită în recuperarea neuromotorie a bolnavilor cu leziuni de neuron motor central. 114 . Şi în această situaŃie sunt exploatate cele două modalităŃi de acŃiune ale masajului: mecanic. sunt: circulatorii. efecte care nu aduc beneficii terapeutice.

dar pe primul plan se situează diminuarea stării de oboseală. atunci când. masajul este recomandat şi cu scopul „trezirii” neuromusculare în perioada de paralizie flască: se indică procedee mai energice. din cauza nedisocierii sincineziilor. Ca zonă reflexogenă de elecŃie se foloseşte regiunea spatelui. dar îi uşurează şi refacerea. efortul are un caracter global. Vizând acŃiunea locală. cu mare consum energetic. în cazurile de blocaj ale acesteia. ameliorează circulaŃia arterială de la nivelul articulaŃiei scapulohumerale. Masajul local şi cel segmentar sunt indicate şi ca procedură pregătitoare. Efectele şedinŃei de masaj se prelungesc multe ore favorizând „spălarea” organismului de deşeurile acumulate în timpul efortului. diminuând durerea şi paresteziile. după încetarea mişcărilor. De asemenea. Durata unei şedinŃe nu trebuie să depăşească 3-5 minute. Efectul circulator local pregăteşte musculatura pentru efort. Acest lucru este util bolnavilor neuromotori. datorită acŃiunii sale de creştere a pragului de sensibilitate dureroasă articulară. scăderea mai rapidă a oboselii. 115 . înainte de mobilizările pasive ale membrelor. stimulante.Efectele vegetative sunt numeroase. InfluenŃa asupra psihicului poate fi excitantă sau sedativă. în funcŃie de procedeele de masaj executate. în special în perioada iniŃială a reluării mişcărilor active. AcŃiunea locală îşi găseşte indicaŃie majoră în manifestările algoneurodistrofice. care asociază frământări musculare profunde cu tapotamentul superficial.

Ca mijloc asociat de tratament. procedură care tonifică pereŃii venoşi. ameliorarea condiŃiilor trofice locale. masajul a demonstrat calităŃi incontestabile în recuperarea bolnavilor neuromotori. 9. cu reducerea edemelor. cu menŃinerea elasticităŃii tegumentelor.5 AFECłIUNI CIRCULATORII I. AcŃiunea generală a masajului urmăreşte. Se foloseşte netezirea pe gambe şi coapse. micşorarea stazei sanguine. pentru uşurarea întoarcerii venoase. Rezultatele bune sunt condiŃionate de respectarea strictă a indicaŃiilor şi a contraindicaŃiilor medicale. căruia îi readuce senzaŃia de mai bine decât a fost şi încrederea în posibilităŃile de a fi recuperat.MASAJUL GENERAL Se recomandă numai în cazuri speciale şi numai după ce pacientul a trecut pe la sala de kinetoterapie şi este angajat global în efort. pe lângă efectele neuromotorii şi reabilitarea psihicului bolnavului. 116 celor de celulită . prevenirea proceselor de dermatoscleroză şi a indurativă în Ńesuturile subcutanate. InsuficienŃa venoasă cronică – varice Obiectivele masajului terapeutic sunt: îmbunătăŃirea circulaŃiei venoase de întoarcere. utilă mai ales în prevenirea tulburărilor vasculotrofice ale pielii şi ale Ńesutului subcutanat. în sens centripet. Se continuă cu tapotamentul percutat. Se aplică fricŃiunea.

După tratamentul chirurgical al varicelor se indică următoarele forme de masaj : între a 5-a zi şi a 10-a zi de la intervenŃie se aplică un masaj superficial al întregului membru inferior. tromboflebite şi flebotromboze. pe feŃele anterioară şi posterioară a membrului inferior. după scoaterea firelor şi până la dispariŃia hematoamelor se efectuează neteziri şi presiuni alunecate profunde. se aplică un masaj venos centripet şi tonifiant al membrelor inferioare şi masajul cicatricilor.O formă terapeutică eficientă o constituie masajul subacval al membrelor inferioare afectate de varice. Technica masajului Se începe cu un masaj de „apel” la nivelul abdomenului. Se recomandă apa la o temperatură de 32°-33° C. pentru combaterea edemului. Masaj de drenaj la nivelul membrelor inferioare: netezire. Masaj decontracturant pe adductori. Masajul este contraindicat în flebite. Staza limfatică 117 . II. nedureroase. temperatura scăzând treptat până la 10° C. presiuni alunecate profunde. pentru uşurarea circulaŃiei venoase. în continuare . asociat cu mobilizarea articulaŃiilor. evitând cicatricile. la terminarea şedinŃei folosindu-se stropirea cu apă rece. Presiuni „în brăŃară” din aproape în aproape. evitând rănile.

AfecŃiuni ale circulaŃiei arteriale Obiective : îmbunătăŃirea condiŃiilor hemodinamice locale. Se execută neteziri profunde pe gambe şi pe coapse. cu timpul apar modificări trofice la nivelul pielii şi al Ńesutului subcutanat caracterizate prin atrofie. în stadiul mediu de evoluŃie. ameliorarea sau împiedicarea apariŃiei tulburărilor trofice. În arteritele cronice ale membrelor inferioare. au 118 . este cea prezentă în limfedemul primar. afecŃiune cu caracter ereditar. în sens circular şi centripet. Limfedemul primar. Mercier. Făcând comparaŃie între efectele obŃinute prin cele două modalităŃi de masaj. III. îmbunătăŃirea circulaŃiei sanguine pentru prevenirea tulburărilor trofice locale. menŃinerea elasticităŃii pielii şi a supleŃei Ńesutului subcutanat. Se continuă cu fricŃiuni cu ambele mâini pentru a îmbunătăŃi circulaŃia sanguină.Staza limfatică. Masajul terapeutic are ca obiective favorizarea circulaŃiei limfatice cu reducerea edemelor. fibroză şi celulită. în special la membrele inferioare. pentru a realiza mobilitatea pielii şi a Ńesutului subcutanat şi pentru uşurarea circulaŃiei limfatice. stimularea circulaŃiei generale. pentru a favoriza resorbŃia edemelor şi pentru îmbunătăŃirea condiŃiilor trofice locale. în care masajul terapeutic are efecte favorabile. se manifestă prin edeme. Valette şi Vanneville. măsurând oscilaŃiile arteriale. există două modalităŃi de masaj: în sens centripet şi în sens centrifug.

ajuns la concluzia că „în arteriopatiile periferice cronice, ca şi în celelalte afecŃiuni, masajul trebuie aplicat în sens centripet”. Masajul centripet favorizează mai ales circulaŃia de întoarcere, influenŃând indirect şi circulaŃia arterială; combate staza şi tulburările trofice moderate asociate arteriopatiilor cronice. Preoperator masajul se indică pentru stimularea circulaŃiei generale a membrului inferior şi constă în masaj „de apel” abdominal, masaj al coapsei, gambei şi piciorului. Se insistă, mai ales, pe bolta plantară. Pentru amplificarea efectelor, se pot asocia exerciŃii de respiraŃie de amplitudine mare. Postoperator, masajul se va face în următoarea ordine : se începe cu masaj „de apel” la nivel abdominal; neteziri, presiuni alunecate profunde, frământat uşor, longitudinal, de-a lungul membrului inferior, începând de la picior şi urcând spre zona inghinală, pentru combaterea stazei venoase; „presiuni etajate” (presiuni din aproape în aproape, mâna care efectuează presiunea nu se ridică până când cealaltă nu preia în întregime acŃiunea de presare), spre rădăcina membrului, pentru combaterea edemului. Tehnicile de masaj trebuie să fie neagresive, deoarece Ńesuturile moi sunt fragile din cauza irigaŃiei arteriale deficitare. 9.6 AFECłIUNI MUSCULARE Miozitele de efort Miozitele de efort sunt afecŃiuni ale sistemului muscular, ce apar frecvent la persoanele care practică sportul de performanŃă; sunt localizate pe grupele musculare mai intens solicitate.

119

Prezintă următoarea simptomatologie: dureri difuze în grupul muscular, hipertonie sau contractură musculară. Masajul terapeutic are ca obiective: cedarea durerilor, micşorarea hipertoniei sau a contracturii musculare, îmbunătăŃirea circulaŃiei sanguine locale şi activarea îndepărtării factorilor metabolici din grupul muscular afectat. Se execută un masaj cu efect calmant şi miorelaxant, folosindu-se manevre blânde, de intensitate mică şi cu ritm lent de execuŃie. Masajul constă în neteziri ale grupului muscular afectat, urmate de fricŃiuni uşoare şi, mai ales, de vibraŃii, cu efect miorelaxant. Trebuie exclusă existenŃa unei rupturi musculare, care constituie o contraindicaŃie a masajului pe grupul muscular respectiv. II. Torticolis à frigore Torticolisul à frigore este o afecŃiune ce interesează musculatura cefei, mai ales muşchiul trapez, şi muşchiul sternocleidomastoidian; apare după o expunere la frig sau la un curent de aer rece. Se manifestă prin dureri cervicale spontane sau în legătură cu mişcările capului, limitate de existenŃa unei contracturi musculare. Obiectivele masajului terapeutic: diminuarea durerilor şi relaxarea musculaturii interesate. Se utilizează manevre uşoare şi în ritm lent, cu efect calmant şi miorelaxant. Se execută neteziri în sens descendent, de la inserŃiile pe occipital ale musculaturii cefei până la nivelul foselor supraspinoase. Se continuă cu fricŃiuni uşoare făcute cu prudenŃă, după care se trece la vibraŃii cu degetele. Nu se folosesc în stadiul acut procedee de tapotament, care accentuează durerea şi contractura musculară.

120

Efectele masajului sunt potenŃate dacă se efectuează după o procedură de termoterapie. III. Lombalgia de efort Lombalgia de efort este o afecŃiune localizată pe musculatura lombară şi determinată de solicitări mari şi de durată mai lungă a grupelor musculare respective. Se manifestă prin dureri spontane, accentuate de mişcările trunchiului, care sunt limitate de contractura musculaturii lombare. Obiectivele masajului terapeutic sunt: diminuarea durerilor şi a contracturii musculare. Este un masaj calmant şi miorelaxant, utilizând manevre mai puŃin energice şi cu un ritm mai lent. Netezirea se execută cu palmele ambelor mâini, pentru a obŃine o calmare a durerilor; se continuă cu o fricŃiune uşoară şi frământare „în cută”, evitându-se exacerbarea durerilor. VibraŃiile se aplică pe zona unde este prezentă contractura musculară, cu scop miorelaxant. Masajul se poate executa şi cu aparate de vibromasaj. Efecte bune le are şi duşul subacval. IV. Hipotrofiile musculare de inactivitate În recuperarea hipotrofiilor musculare de inactivitate masajul terapeutic se asociază simultan cu kinetoterapia specifică creşterii tonusului şi a volumului muscular. Masajul are ca obiective stimularea tonusului muscular,

îmbunătăŃirea excitabilităŃii, a contractilităŃii şi a elasticităŃii fibrelor musculare, îmbunătăŃirea condiŃiilor de nutriŃie, prin activarea circulaŃiei sanguine la nivelul muşchilor. Masajul terapeutic va fi stimulant, folosind manevre rapide şi intense. 121

şi a nu deteriora şi mai mult structura Ńesutului subcutanat. neplăcut. Celulita nu trebuie confundată cu creşterea grosimii Ńesutului adipos subcutanat din obezitate. cu partea ulnară a pumnului. Masajul se aplică atât pe abdomen.7 MASAJUL ÎN OBEZITATE ŞI CELULITĂ I. compresiuni blânde executate cu palma. profundă a Ńesutului în toate sensurile. masajul va consta din mobilizarea globală. II. ca exprimare reflexă a afecŃiunii unui organ. încercări de 122 . stoarcere şi presare a stratului adipos. Frământarea foloseşte procedeul „în cută” sau „în brăŃară”. folosind o suprafaŃă mare de contact. łesutul subcutanat afectat de celulită este distrofic şi dureros la palpare. asociată obezităŃii şi celulita-simptom. în funcŃie de pragul de sensibilitate al pacientului.Netezirea se face cu alunecări centripete. Masajul în obezitate nu trebuie să fie agresiv şi dureros. urmate de presiuni alunecate profunde şi lente în scop sedativ. cât şi pe torace. continuată cu rulatul şi cernutul. iar intensitatea procedeelor crescută progresiv. Se indică neteziri. Pentru a nu fi dureros. 9. se recomandă 10-15 şedinŃe a 30-40 de minute (20 de minute pe torace). Manevre specifice tratamentului hipotrofiei musculare sunt frământarea şi baterea. Există două tipuri de celulită: celulita-boală. fricŃiuni. Tapotamentul se aplică sub formă de tocat sau bătătorit. fricŃiunea se execută cu rădăcina mâinii sau cu faŃa dorsală a pumnului închis. Se recomandă procedee de ridicare. La început. masajul trebuie să fie blând.

ale toracelui. frământat. După ce Ńesuturile şi-au recuperat o oarecare supleŃe şi sunt mai puŃin dureroase. fără ciupire. scuturări presiuni. se pot executa ciupiri cu vârfurile degetelor. MASAJUL ÎN AFECłIUNI RESPIRATORII Aparatul respirator este influenŃat de masajul aplicat pe pereŃii toracelui.8. presiuni alunecate. ridică şi scutură toracele). presiuni statice. gâtului şi pe membrele superioare. 123 . cu fruntea sprijinită pe antebraŃe sau cu mâinile sprijinite pe coapse. frământat cu priză mare. cu vârfurile degetelor. se execută masajul pereŃilor anterior şi laterali ai toracelui. rulare. aplicate la nivelul cefei şi al umerilor. Specifice afecŃiunilor aparatului respirator sunt următoarele procedee: vibraŃii. între marginile ulnare ale ambelor mâini. Stimularea inspiraŃiei este obŃinută pe cale reflexă. pe spate şi ceafă. 9. în concordanŃă cu fazele respiratorii (maseurul face priza sub axile. prin aplicarea masajului pe regiunea capului.ridicare a pielii. Se începe cu masajul spatelui. întindere şi comprimare a pliului cutanat). Masajul trebuie asociat cu antrenamentul sistematic al muşchilor subjacenŃi şi cu hidroterapia. apoi al cefei şi la urmă. neteziri. masaj Watterwald (ciupire. rulare a pliurilor cutanate. Pe zonele învecinate mai puŃin dureroase. se pot aplica următoarele procedee: ciupiri de intensitate variabilă pe zonele cu noduli sau fibroză. Se recomandă: poziŃia pacientului: aşezat.

prin aplicarea procedeelor de masaj pe peretele anterior al trunchiului. la nivelul spaŃiilor intercostale. presiuni statice. presiuni statice şi presiuni alunecate pe toracele inferior. cât şi posterior. pe timpul expirator al respiraŃiei. pe toracele inferior atât anterior. Se recomandă: poziŃia pacientului: în decubit dorsal. neteziri. Pentru mobilizarea secreŃiilor se aplică presiuni vibrate. fricŃiuni. la nivelul primelor patru vertebre toracale. de la clavicule până la pubis. aplicate la nivelul sternului şi al plexului celiac. Pentru eliminarea secreŃiilor se folosesc procedee care provoacă tusea: uşoare lovituri în spate. presiuni alunecate. ResorbŃia secreŃiilor pleurale este ajutată de hiperemia pielii de la nivelul spaŃiilor intercostale. neteziri. procedee calmante pe zona de proiecŃie a inimii pe peretele posterior al toracelui (regiunea laterodorsală stângă). Stimularea expiraŃiei se obŃine tot pe cale reflexă.presiuni asociate cu vibraŃii executate cu palma aşezată la nivelul coloanei cervicale şi pe toracele superior. 124 . cu membrele inferioare uşor flectate. presiuni alunecate. presiuni vibrate la nivelul manubriului sternal. presiuni statice. executate cu faŃa palmară a degetelor sau cu palma „în căuş”.

infecŃii localizate la nivelul pielii. de o parte şi de alta a porŃiunii cervicale a traheei. 125 . Indiferent de originea cicatricilor. Masajul pielii are contraindicaŃii temporare : eczeme. psoriazis. coborând până la unghiul sternal. tuberculoză cutanată. hematodermii. dar şi contraindicatii definitive: cancere cutanate. Dintre leziunile pielii care constituie indicaŃii ale masajului terapeutic. executate cu policele şi cu indexul pe aceeaşi parte a cicatricii. dând acesteia o formă sinusoidală. masajul cicatricilor se va face în următoarea succesiune: mobilizarea planului cutanat cu faŃa palmară a degetelor alipite. obiectivele masajului sunt asigurarea supleŃei. diskeratoze maligne. Masajul cicatricilor. urmează ciupiri uşoare ale bridelor cicatricii. Cicatricile sunt de două feluri: chirugicale şi posttraumatice. acŃionându-se cu suprafaŃa de contact din ce în ce mai mică. În funcŃie de evoluŃia cicatrizării. dermatoze buloase. unele forme de prurit. mâinile se aşază de o parte şi de alta a cicatricii şi se acŃionează în sens opus.9 MASAJUL ÎN AFECłIUNI ALE PIELII În acest capitol vom prezenta numai acele leziuni ale pielii care nu fac parte din bolile „dermatologice”. 9. escarele şi vergeturile. procedeul va deveni mai profund. a elasticităŃii şi a fineŃei cicatricilor. până se ajunge ca procedeul să fie executat cu câte un deget de la fiecare mână.presiuni uşoare. vom dezvolta : cicatricile. treptat. cu faŃa palmară a indexului şi a mediusului de la ambele mâini. I.

De cele mai multe ori. în sensul longitudinal. vibraŃii cu intensitate şi suprafaŃă de acŃiune lent progresive. Masajul în cicatricile chirugicale are ca şi obiective: prevenirea formării Ńesutului fibros. alunecare foarte uşoare. ridicări ale cicatricii de pe planul profund. 126 . pentru Masajul în cicatricile posttraumatice. executate din ce în ce mai rapid şi repetate de mai multe ori. sunt suprainfectate şi. chiar dacă au fost tratate corect. masajul. se va executa spre zonele dureroase. Se indică următoarele procedee: se începe cu procedee tehnice de diminuarea sensibilităŃii. prin alunecarea degetelor. pornind din partea centrală spre extremităŃi.mobilizări ale cicatricii pe planul subjacent. întinderi longitudinale excentrice ale cicatricii. mai aderente de planurile subjacente. întinderi transversale. cu faŃa palmară a degetelor unei mâini. se pot aplica pe cicatrici procedee de întindere în sens divergent. dar nu înainte de 3-4 săptămâni. plăgile posttraumatice au marginile franjurate. în toate sensurile. pentru recuperarea mobilităŃii Ńesuturilor se aplică presiuni. apoi. alunecând în sens opus celeilalte mâini. rularea cutelor de piele. cu prudenŃă. cicatrizarea şi vindecarea acestora este îndelungată şi inestetică. retractil şi a proliferării cheloidelor hipertrofice. după ce mobilitatea este recuperată. Se recomandă ca masajul în cicatricile chirurgicale să fie început precoce şi executat zilnic.

executate cu policele şi indexul ambelor mâini. asociate cu cicatricii pe planurile subjacente. Arsurile care afectează şi dermul se vindecă prin cicatrizare. Conduita terapeutică a maseurului va fi în funcŃie de localizarea. timp de 20 de minute. pe măsura ameliorării se indică. întinderi ale cicatricii şi frământat. Cicatricile postarsuri. foarte important este masajul zonei de graniŃă dintre Ńesutul sănătos şi cel afectat. cu prudenŃă. Profilaxia escarelor se face prin alternarea poziŃiilor şi prin masaj trofic al zonelor predispuse la escare. Masajul escarelor. recomandându-se două şedinŃe pe zi. Masajul cicatricii se va face după următorul protocol: asupra bridelor şi a induraŃiilor se vor executa intensitate progresiv crescătoare. pentru restabilirea legăturilor funcŃionale dintre acestea. masajul trebuie executat sistematic. dar Ńinându-se cont de aspectul estetic al regiunii. se indică întinderi ritmice. în funcŃie de starea Ńesuturilor. Escarele sunt leziuni trofice ale părŃilor moi la nivelul punctelor de contact ale organismului cu suprafaŃa de sprijin. în continuare. După R. presiuni mobilizări cu ale II. masajul profilactic trebuie aplicat zilnic. metoda Watterwald.Tratamentul prin masaj al cicatricilor posttraumatice se va face după acelaşi protocol ca şi al celor chirurgicale. masajul se poate efectua cu un unguent cicatrizant.Vilian. dar frecvenŃa şi durata 127 . de suprafaŃa afectată şi de existenŃa unei posibile suprainfecŃii a arsurii.

mobilizări şi contracŃii musculare izometrice sistematice. prin: fricŃiuni localizate fine. pentru stimularea troficităŃii locale. al Ńesutului celular subcutanat şi al maselor musculare. Se recomandă: masajul să fie extins dincolo de zona predispusă la escare. III. dacă riscul apariŃiei escarelor este foarte mare. modificări cauzate de creşterea 128 . depigmentate. ciupiri de mică amplitudine. Vergeturile sunt zone liniare. repetate până la obŃinerea unei reacŃii hiperemice. în imediata apropiere a rănii se va executa o prelucrare metodică a Ńesuturilor. se pot efectua fricŃiuni foarte uşoare cu un cub de gheaŃă steril. vibraŃii manuale sau mecanice. Masajul escarei constituite se efectuează după următoarele reguli: procedeele vor depaşi cu mult zona afectată. determinate de modificări ale structurii şi ale arhitecturii fibrelor de elastină şi de colagen din piele. pe escară se poate executa masaj folosind intrumente sterile. la periferia escarei se va aplica un masaj profund. se poate acŃiona direct. mai ales la cei în vârstă. la care imobilizarea postoperatorie va fi îndelungată. prin presiuni alunecate uşor mobilizatoare. în cazul subiecŃilor.şedinŃelor de masaj pot fi crescute. Masajul vergeturilor. pre-şi postoperator. procedee cu efect hiperemiant: frământatul pielii. masajul trofic.

menŃinerea greutăŃii corporale în limite fiziologice. Obiectivele masajului în cazul femeii însărcinate sunt : menŃinerea tonusului fizic şi psihic general. pentru prevenirea apariŃiei vergeturilor. vibraŃii. MASAJUL FEMEII. 129 . prin aplicarea masajului asupra Ńesutului adipos. din cauza tulburărilor pe care le-ar produce acesta în organismul gravidei. 10. prevenirea sau înlăturarea tulburărilor circulatorii de întoarcere venoasă şi limfatică la nivelul membrelor inferioare. manuale sau mecanice.1 MASAJUL ÎN TIMPUL SARCINII În mod clasic. sindrom adiposogenital. repetate sistematic. PRE-ŞI POST PARTUM 10. mai ales a troficităŃii şi a elasticităŃii acesteia. creştere bruscă în greutate. masajul la gravide constituie una din contraindicaŃiile generale. masajul trebuie aplicat precoce sau preventiv (sarcină). rulare. plisare. Pentru a se obŃine rezultate bune. menŃinerea sau îmbunătăŃirea proprietăŃilor pielii. sarcină etc. Masajul vergeturilor constă din : neteziri aplicate pe suprafaŃă mare. întreŃinerea sau tonifierea musculaturii suprasolicitate şi combaterea durerilor care apar din cauza posturii specifice a gravidei.bruscă a grosimii hipodermului: obezitate. mobilizări fine şi foarte localizate ale pielii pe planurile subjacente.

care se execută după tehnici deosebite de cele comune de masaj. Masajul parŃial se poate recomanda mai des decât masajul general. dar ferme.Masajul general este permis numai în primele luni de sarcină. executate cu degetele mâinii şi cu palma. Imediat după naştere. Trebuie evitate lovirile. Masajul abdomenului este contraindicat pe toată perioada sarcinii. Masajul uterului. de apăsare. medicul sau moaşa exercită asupra uterului manipulări speciale cu scopul de a-i stimula contracŃiile şi a-i grăbi involuŃia. Constă în manevre uşoare.2 MASAJUL LĂUZEI În primele zile după naştere se recomandă forme speciale de masaj. scuturările. Masajul toracelui trebuie evitat din cauza glandelor mamare. a stazei venoase şi/sau limfatice. Aceste tehnici trebuie aplicate numai de personal medical specializat. fricŃiune. Sunt indicate manevrele lente şi lungi de netezire. prin intermediul peretelui abdominal. 10. cu scop de relaxare şi liniştire a femeii. În ultimele luni ale sarcinii se poate indica masajul cefei şi al părŃilor superioare ale spatelui. fricŃiune şi stoarcere. Manevrele se execută în direcŃia micului bazin. 130 . frământările uşoare şi vibraŃiile. presiunile. precum şi toate celelalte manevre excitante. Masajul membrelor inferioare poate fi folosit pentru folosirea sau combaterea tulburărilor circulatorii. a contracturilor musculare. Masajul umerilor şi al membrelor superioare poate fi indicat pe tot parcursul sarcinii.

Cu scop liniştitor. În mod normal. 131 . din decubit dorsal. Masajul constă în manevrele uşoare de netezire. mărimea şi locul său în pelvis. atunci când sânii se măresc peste măsură. pe gât şi pe membrele superioare. Masajul abdomenului este permis numai după prima săptămână de lăuzie. Se aplică numai la indicaŃia şi sub supravegherea medicului. Masajul general şi parŃial clasic poate fi început. la nevoie. se întăresc şi devin dureroşi. din poziŃia şezând.Manevrele se execută timp de câteva minute. dintr-o parte în alta. iar pe membrele inferioare. după 2-3 săptămâni de la naştere. iar în zilele următoare numai dimineaŃa şi seara. Masajul abdominal poate fi executat zilnic. Masajul uterului se continuă zilnic. Masajul este folosit în scop igienic. Masajul uterului constituie şi un control sigur al procesului de involuŃie al acestuia. Masajul se poate aplica pe cap. fricŃiuni şi frământări largi. masajul abdomenului poate fi încheiat cu vibraŃia. mai ales dacă parturienta prezintă tonus scăzut al musculaturii peretelui abdominal. Masajul sânilor este indicat în primele zile de alăptare pentru deschiderea canalelor glandelor mamare. Masajul sânilor constă din neteziri executate de la bază spre vârful sânului (mamelon). pentru activarea circulaŃiei şi ca stimulant al metabolismului. pentru liniştirea în stările de agitaŃie. fundul uterului ajunge la nivelul simfizei pubiene după 10 zile de la naştere. până când uterul capătă forma. destul de des în prima zi. În această perioadă sunt contraindicate presiunile şi percutările de orice intensitate.

se poate indica masajul local. Masajul abdominal este indicat în următoarele situaŃii : insuficienŃa musculaturii peretelui abdominal. Dacă este necesar. se recomanda şi forme speciale de masaj. Masajul perineului se foloseşte mai ales în scop terapeutic. activarea circulaŃiei. masajul cefei. Obiectivele masajului abdominal sunt tonifierea musculaturii abdominale şi stimularea funcŃiei organelor abdominale. Se recomandă mai ales : pentru combaterea oboselii. ptoza unor organe abdominale. masajul membrelor inferioare. atunci când femeia este obosită. ŞedinŃele de masaj se fac zilnic sau de 2-3 ori pe săptămână. cât şi terapeutic. cât şi pentru păstrarea formei şi a tonusului sânilor. cât şi cu scopul de stimulare a organismului. pentru stimularea reflexă a organelor din pelvis. pentru combaterea tulburărilor circulatorii. Masajul sânilor se indică atât pentru stimularea secreŃiei lactate. 132 . al umerilor şi al spatelui . Masajul parŃial este indicat atât în scop igienic.3 MASAJUL FEMEII CARE ALĂPTEAZĂ Masajul general poate fi aplicat atât cu scopul de a linişti şi destinde femeia agitată. În tratamentul unor afecŃiuni limitate ale Ńesuturilor şi organelor.10. folosindu-se manevre liniştitoare. tulburări funcŃionale ale organelor din abdomen. masajul regiunii lombare.

de poziŃiei şi de funcŃionalitate motorie ale acestuia. Pentru combaterea poziŃiei de uşoară flexiune a membrelor se indica manevre relaxatoare de netezire şi fricŃiune. a toracelui şi a abdomenului. mai ales atunci când copilul prezintă modificări de formă. masajul va fi asociat cu mişcări corective. Masajul trunchiului constă din manevre de netezire. sugarul prezintă o uşoara hipertonie musculară. masajul se poate asocia cu gimnastica. MASAJUL COPILULUI a) MASAJUL PÂNĂ LA VÂRSTA DE TREI LUNI În primele săptămâni. iar la membrul inferior. Se aplică o netezire insistentă pe faŃa plantară şi pe cea dorsală a piciorului. urmate de fricŃiuni uşoare executate cu părŃile moi ale degetelor şi ale palmelor. mai accentuată la nivelul flexorilor membrelor. având grijă să fie ocolită cicatricea ombilicală. La vârsta de 1-3 luni. La aceasta vârsta. 133 . piciorului va fi Ńinut în poziŃia cea mai corectă. pe faŃa medială şi posterioară a coapsei. Se execută neteziri uşoare şi ritmice de-a lungul membrelor superioare şi inferioare. executate pe faŃa anterioară a membrului superior şi pe deltoid. Netezirea va fi urmata de o fricŃiune uşoară cu vârful degetelor pe ambele feŃe şi margini ale piciorului. Pe abdomen se aplică o netezire circulară pornind de la şanŃul inghinal drept spre cel stâng.11. masajul copilului se asociază cu baia şi durează câteva minute. Masajul piciorului este important. în regiunea spatelui. În timpul executării masajului. iar în cazul piciorului strâmb. prelungită şi pe gambă. pornind de la degete spre călcâi şi gleznă.

Deoarece sunt agreate de copil. la manevrele precedente se pot adăuga frământatul circular sau în cută la nivelul membrelor. fese şi pe părŃile laterale ale coapselor. c) MASAJUL SUGARULUI ÎNTRE 6 ŞI 9 LUNI La această vârsta.b) MASAJUL SUGARULUI ÎNTRE 3 ŞI 6 LUNI Masajul copilului va fi mai întins. După necesităŃi. După fricŃiune se poate aplica pe spate şi pe regiunile cărnoase un percutat uşor şi ritmic. se pot folosi manevre liniştitoare sau stimulante. liniştitoare sau scurte. Manevrele de alunecare fricŃiune se execută în acelaşi mod ca şi în perioada precedentă. d) MASAJUL SUGARULUI ÎNTRE 9 ŞI 12 LUNI şi În această perioadă se execută aceleaşi manevre de masaj ca la vârstele anterioare. În regiunea spatelui se pot executa şi alunecări lungi. se indică manevrele stimulante. iar manevrele de percutat pe spate. dese şi înviorătoare. dar şi terapeutic. lente. executat cu vârful degetelor. 134 . înviorătoare. folosindu-se în scop igienic. asociate cu gimnastica. pot fi întărite. e) MASAJUL COPILULUI MIC (1-3 ANI) Masajul constituie un mijloc important de îngrijire a copiilor. rulatul membrelor.

stimulează schimburile nutritive. netezirea se efectuează circular. deoarece acesteia pot traumatiza. dar începând de la vârsta de 2-3 ani. rulatul şi vibraŃiile. 135 . dar scurt şi vioi pe porŃiuni mici ale trunchiului şi membrelor. fricŃiunea. activează circulaŃia sângelui şi a limfei. Sunt contraindicative procedeele dure de frământare. sensibilă şi vulnerabilă. stimulării creşterii şi dezvoltării organismului copilului. mai rar. După o şedinŃă de masaj aplicat corect. Pe abdomen.Masajul igienic este utilizat în scopul păstrării şi îmbunătăŃirii sănătăŃii. obosi sau înspăimânta copilul. cu pulpa degetelor şi cu partea moale a palmei. copilul doarme mai liniştit. prelung si lent pe spate si membre. în sens orar. se va evita orice procedeu aspru şi brutal. masajul poate fi aplicat asociat cu gimnastica. presiunile puternice şi scuturările corpului. Netezirea se aplica uşor şi ritmic pe piele. La copilul mic. plescăitul. FricŃiunile se execută cu vârful. Procedeele folosite la masajul copilului mic sunt mai reduse ca număr şi au o tehnică mai simplă decât în masajul adultului. Acest tip de masaj influenŃează sistemul nervos. mai puŃin frământatul Ńesuturilor sub piele şi al muşchilor . masajul capătă asemănări cu cel aplicat la adulŃi. iar funcŃiile vegetative devin mai echilibrate. cu baia sau în şedinŃe speciale. Pentru masajul copilului mic se folosesc procedee simple şi uşoare. Frământatul va consta într-o strângere şi stoarcere uşoară între degete şi palmă a Ńesuturilor cărnoase. lovire. Manevra se poate executa în „cută”. percutatul. Deoarece pielea copiilor este fină. Dintre procedeele principale de masaj se indică: netezirea.

VibraŃiile se pot folosi ca manevre ajutătoare pentru mărirea eficacităŃii masajului. am considerat necesar să prezint succint principalele particularităŃi morfofuncŃionale normale şi patologice ale structurilor influenŃate de masaj. pentru înviorare sau lent. aparatului circulator şi a sistemului nervos. ca manevră liniştitoare. 12. exercită influenŃe diferite asupra pielii. iritabili sau sensibili. Pentru înŃelegerea importanŃei individualizării diferitelor proceduri de masaj în funcŃie de obiectivele terapeutice urmărite. Fiind o procedură mai puternică.în lungul muşchilor. PARTICULARITĂłI MORFOFUNCłIONALE NORMALE ŞI PATOLOGICE ALE STRUCTURILOR CARE POT FI INFLUENłATE DE MASAJ Toate manevrele de masaj atât cele fundamentale. Rulatul pe membre se poate efectua într-un ritm viu. frământatul poate lipsi din masajul copiilor mai mici de 6-8 luni. 136 . cât şi cele secundare. Aceste manevre sunt contraindicate la copiii sperioşi. al copiilor debili. încercuind membrele sau printr-o mişcare şerpuită. Percutările uşoare şi ritmice sau plescăitul pot fi aplicate la copiii mici sub forma unor atingeri ritmice pe abdomen pentru a provoca contracŃii musculare sau cu vârful degetelor pe spate şi pe părŃile cărnoase ale membrelor. atrofici şi iritabili. aparatului locomotor.

unităŃi pilo-sebacee. Dermul este un Ńesut conjunctiv format din substanŃă fundamentală. muşchi.1.75 metri pătraŃi. dermul. granulos. spinos. mai conŃine vase de sânge. epidermul mai conŃine o serie de celule cu prelungiri.epiteliu. celule şi fibre. ale masajului. În cele ce urmează voi insista asupra acelora care sunt influenŃate de diversele metode de masaj şi care. cum ar fi melanocitul.Ńesut grăsos.70-1. din profunzime spre suprafaŃă. 137 . Are o greutate de 4-6 kg şi o suprafaŃă de 1. glande sudoripare. Este formată din trei straturi. ParticularităŃi morfofuncŃionale ale pielii Pielea este cel mai mare organ al corpului uman. care conŃin vase şi nervi. Hipodermul este format din lobuli grăsoşi separaŃi prin travee de Ńesut conjunctiv. Pielea prezintă funcŃii multiple mai mult sau mai puŃin specifice. hipodermul. Epidermul este un epiteliu stratificat şi cornificat. celula Merkel etc. determinate mecanic sau reflex. sunt responsabile de efectele locale sau generale. nervi. lucios şi cornos.matrice conjunctivă. care de la suprafaŃă spre profunzime sunt: • • • epidermul. Alături de elementul structural reprezentat de keratinocit. într-o formă sau alta. Epidermul este separat de derm prin membrana bazală dermo-epidermică.12. cu excepŃia Ńesuturilor osos şi cartilaginos. epidermul este constituit din cinci straturi: bazal. celula Langerhans. În structura pielii mai există şi alte Ńesuturi.

Keratinizarea epidermului este o formă de diferenŃiere a keratinocitelor epidermice. extracte timice.1. prin procese complexe. dar poate fi solubilizată de substanŃe denaturante concentrate. acestea sunt celule cu prelungiri situate între keratinocitele bazale în matricea foliculului pilos din derm. Epiteliul cornos al epidermului bogat în keratină realizează protecŃia mecanică. chimică. Keratina are o structură polipeptidică. antimicrobiană. în urma căruia se produce melanina sau pigmentul melanic. radiaŃii solare şi inhibată de vitamina A şi hormonii tiroidieni. corticosteroizi. pe o anumită zonă. Keratogeneza este controlată genetic. a) Procesul de keratinizare. DiferenŃele de culoare între pielea albă şi cea neagră se datoresc melanocitelor şi melanozomilor. termică. este accentuată de estrogeni. fizică. alcaline şi solvenŃi organici. b) Melanogeneza este procesul fiziologic de la nivelul pielii. presiune mecanică. acest proces cuprinzând fenomene degenerative asociate cu procese de sinteză. în 138 . Între cele două tipuri de piele nu există diferenŃe de densitate a melanocitelor. FuncŃia de protecŃie. este insolubilă în soluŃii apoase acide. Melanocitele conŃin organite specializate în sinteza melaninei. Fenomenele degenerative sunt reprezentate de alterări structurale ale keratinocitelor. Sinteza keratinei are loc în celulele bazale ale epidermului. dar. Melanina este sintetizată de melanocite. ceea ce duce la separarea celulelor cornoase. dar şi impermeabilitatea pielii la apă. şi anume melanozomii. urmate de ruperea legăturilor dintre acestea. Fiecare melanocit cedează pigmentul melanic la 36 de keratinocite din jur.

Aceste glande sunt situate mai ales în anumite zone ale pielii: frontală.5-5. iar melanozomii sunt mai mari. prostaglandine etc. o proporŃie mare dintre ele conŃin melanină. la marginea zonei piloase a scalpului. bicarbonat. interscapulară. absorbŃia percutanată. epidermul şi se deschide la suprafaŃa pielii printr-un orificiu numit por. au prelungiri mai numeroase. FuncŃiile de secreŃie şi de excreŃie ale pielii Aceste două funcŃii sunt asigurate de glandele sebacee şi sudoripare situate în piele. ACTH. de radiaŃiile ultraviolete. fiind mai numeroase la bărbaŃi. mai numeroşi şi conŃin mai multă melamină. K. a) SecreŃia sebacee. Ag etc. b) SecreŃia sudorală este produsul glandelor sudoripare. 139 . cu pH-ul de 4. 2. Dintre compuşii minerali amintim: Na. Sebumul este format dintr-un amestec de lipide. Fe etc. Melanogeneza este stimulată de melanotropine (MSH) secretate de adenohipofiză. precursor al vitaminei D etc.5. progesteron.pielea neagră. sulfat. Sudoarea este o soluŃie incoloră. antifungic. sprâncenoasă. Ca. acidul ascorbic. au densitatea cea mai mare pe palme şi tălpi. I. presternală. La om. Acestea sunt formate dintr-un glomerul secretor situat profund dermo-hipodermic şi un conduct sudorifer care traversează dermul. Mg. mirositoare. metonieră. amintim: tiamina. de estrogeni. Cl. Glandele sudoripare sunt răspândite neuniform pe suprafaŃa pielii. Hg. hipotonă. P. îndeplineşte următoarele roluri: barieră de protecŃie. conŃine 99 % apă şi 1 % substanŃe dizolvate. dintre factorii care inhibă melanogeneza. melanocitele sunt mai mari. Sebumul este produsul de secreŃie al glandelor sebacee ataşate foliculului pilos. nazogeniană.

hormonii tiroidieni favorizează reabsorbŃia electroliŃilor. catecolaminele cresc secreŃia sudorală în timpul exerciŃiului fizic. Factorii extrinseci mai importanŃi care controlează secreŃia sudorală sunt stresul caloric şi exerciŃiul fizic. Dintre factorii intrinseci amintim: factori nervoşi. creatinină.Compuşii organici azotaŃi sunt: proteine şi substanŃe rezultate din degradarea acestora (uree. acid uric. Pielea are rol atât în protecŃia organismului faŃă de factori mecanici. de asemenea. aminoacizi). Rata sudoraŃiei influenŃează concentraŃia diferitelor substanŃe din sudoare: o rată crescută produce o eliminare mare de Na şi Cl şi mai redusă de K. vitamine C. FuncŃia de apărare a pielii este realizată de toate cele trei straturi ale acesteia. cât şi în realizarea funcŃiei de apărarea contribuie mai multe elemente: 140 . lactat şi uree. cu rol important. Prin evaporarea apei excretate la suprafaŃa pielii se împiedică supraîncălzirea corpului: evaporarea unui litru de sudoare duce la pierderea a 585 de kilocalorii. biotici din mediul extern. ExerciŃiul fizic determină o creştere şi mai mare a sudoraŃiei maximale în mediul cald. enzime proteolitice etc. prostaglandine. tălpi. B2. chimici. glucoză. amoniac. sudoarea mai conŃine imunoglobuline. 3. factori hormonali: aldosteronul şi hormonul antidiuretic determină reabsorbŃia Na la nivelul canalului sudorifer. SecreŃia sudorală este controlată de factori extrinseci şi intrinseci. histamină. glandele sudoripare de pe palme. frunte şi axile răspund predominant la stimuli emoŃionali. iar cei neazotaŃi sunt reprezentaŃi de acidul lactic. B6. fizici. Stresul caloric stimulează secreŃia sudorală. bradikinină.

participând. format din Ńesut adipos. În condiŃiile unei vasodilataŃii periferice generalizate. hipodermul. iar descuamarea continua a porŃiunii superficiale a acestuia duce la îndepărtarea mecanică a substanŃelor chimice. reprezentată de mediul acid de la suprafaŃă (pH între 4 şi 7). microbilor. acid lactic. făcând-o rezistentă la acŃiunea factorilor fizici şi chimici.integritatea structurală a pielii. Prin secreŃia sudorală se elimină aproximativ 1000 ml apă/zi. 4. fungilor etc. iar prin perspiraŃie insensibilă încă 300 ml. Pielea are rol important în mecanismele de reglare hemodinamică. „mantaua acidă” a pielii. în plexurile vasculare bogate ale pielii pot stagna până la 30% din volumul sanguin circulant. structura dermului conferă pielii rezistenŃă la factori mecanici. „filmul hidrolipidic superficial” (format din emulsionarea componetelor lipidice şi apoase produse de glandele sebacee şi sudoripare) are ca roluri: lubrifierea pielii. alături de rinichi. prezenŃa stratului cornos care realizează protecŃie faŃă de factorii mecanici şi fizici. acŃiune antimicrobiană şi antifungică. are acŃiune antimicrobiană şi acŃiune de neutralizare a bazelor şi acizilor prin sisteme tampon: acid carbonic-bicarbonaŃi. controlează evaporarea apei. la eliminarea apei din organism. Rolul pielii în menŃinerea homeostaziei organismului Pielea are rol secundar în menŃinerea constantă a volumului apei din organism. are rol izolant termic şi mecanic şi constituie rezerva energetică a organismului.lactaŃi. 141 .

impermeabile. celulele dendritice prezentatoare de antigen. variaŃie termică. dar şi de foliculul pilo-sebaceu şi ductul sudoripar. Următoarele celule fac parte din SIS: • • • • limfocitele T părăsesc sistemul circulator şi se infiltrează în pielea sănătoasă. unele au capacitate redusă de fagocitare.principala cale de absorbŃie. fie sub formă de terminaŃii nervoase libere amielinice. . se găsesc numeroşi exteroceptori. celule din structura acesteia jucând un rol important în cadrul sistemului imunitar. 5. durere. FuncŃia imunologică a pielii În afară de faptul de rolul de barieră de tip mecanic faŃă de mediul înconjurător.Pielea are un rol important în metabolizarea unor hormoni: testosteron. Stimularea receptorilor cutanaŃi poate genera senzaŃii de atingere. mastocitele conŃin în citoplasmă amine vasoactive. SIS (Skin Immune System) intervine cu precădere în recaŃiile de hipersensibilitate. pielea are şi un rol dinamic în apărare. fie sub formă de corpusculi. Transferul substanŃelor chimice absorbite se face în circulaŃia 142 7. FuncŃia de penetrabilitate a pielii Pielea este un înveliş protector. celule imunocompetente secretă mediatori care modulează reacŃiile imunitare şi inflamatorii. progesteron. 6. care se eliberează în prezenŃa antigenelor specifice. care limitează pierderea de apă din organism. keratinocitele. vibraŃie. dar care permite intrarea selectivă a unor substanŃe chimice. altele sunt celule imunocompetente etc. FuncŃia senzorială a pielii La nivelul pielii. cortizol. estrogeni. Căile de absorbŃie percutanată sunt reprezentate de stratul cornos al pielii. în toate straturile acesteia.

nepermiŃând o întindere prea mare a muşchiului. comparativ cu substanŃele organice cu grupări hidrofile. împreună cu care ajung până la nivelul fibrelor musculare. este constituit din două porŃiuni: pântecele muscular (corpul muscular) şi tendoanele aferente prin intermediul cărora acesta se inseră. Grupurile musculare sunt aşezate în cadrul unui segment al corpului în lojă. creşterea acestora facilitând absorbŃia unor substanŃe. care-şi are originea în perimisiumul intern. Între epimisiumul unor muşchi şi al acelora vecini se pot produce aderenŃe. totalitatea acestor septe formează perimisiumul intern. ca organ. sunt absorbite cel mai uşor. elementele vasculonervoase. Mai mulŃi muşchi se grupează. numit perimisium extern sau epimisium. Corpul muscular al fiecărui muşchi este alcătuit dintr-un număr variabil de fibre musculare şi din Ńesut conjunctiv. care blochează alunecarea muşchilor în timpul contracŃiei. Lipidele şi substanŃele liposolubile trec mai uşor.2. cât şi rol mecanic. 12.sanguină. Structura şi organizarea funcŃională a muşchiului scheletic Muşchiul scheletic. Un astfel de grup muscular este învelit de o fascie conjunctivă comună. delimitate 143 . secundare. permiŃând alunecarea muşchiului în timpul contracŃiei sau mobilizării segmentelor. de obicei cei sinergişti. AbsorbŃia percutanată este influenŃată de temperatura şi hidratarea pielii. asigurând adaptarea manşonului conjunctiv la variaŃia de lungime a fasciculelor musculare. solubile atât în apă. cât şi în lipide. Fibrele conjunctive ale perimisiumului intern sunt elastice şi dispuse în spirală şi oblic. care delimitează fasciculele musculare primare. Fiecare corp muscular este învelit de un manşon de Ńesut conjunctiv. Din epimisium pornesc în interiorul copului muscular septe conjunctive. Moleculele mai mici. Fiecare fibră musculară este învelită de endomisium. terŃiare). care are atât rol protector.

trei „snopuri” se aşază în paralel. Fibrele tendinoase sunt fibre de colagen şi de elastină. Tendonul mai este constituit. majoritatea capilarelor este închisă. există pericolul ruperii acestuia. formând un „snop”. Dacă se forŃează întinderea unui tendon cu viscozitate crescută (⇒ redoare). În condiŃii de repaus. Din punct de vedere funcŃional. 144 . mişcarea scade vâscozitatea ⇒ tixotropie. moleculele de colagen se organizează în felul următor: trei molecule colagenice se aşază spiralat. cu vâscozitate variabilă. formând „microfibrila”. 1 mm pătrat de suprafaŃă musculară are 2000 de capilare. dar se deformează repede la forŃele de forfecare sau de compresiune. formează fibrila tendonului. modulează contracŃiile musculare brutale. Un grup de microfibrile. Structura intimă a tendonului explică proprietăŃile fizice de care depind funcŃiile acestuia. amplifică contracŃia abia perceptibilă. Muşchiul este un organ foarte bine vascularizat. în afară de fibre de colagen şi elastină. Fibrele de colagen sunt dispuse paralel cu axul lung al tendonului.de septe intermusculare plecate din fascia segmentului şi care se inseră pe scheletul regiunii respective. care explică rezistenŃa unui Ńesut la întinderea acestuia. Tendonul este organizat după acelaşi principiu ca şi corpul muscular. acestea deschizându-se în muşchiul în activitate. Astfel. Din combinaŃia proteoglicanilor cu apă rezultă un gel. şi din apă şi proteoglicani (matricea extracelulară). în funcŃie de nevoile energetice de moment. ceea ce explică rezistenŃa fără deformare la forŃele de tracŃiune în ax. cu o viteză mare. RezistenŃa tendonului depinde de numărul şi de starea acestor punŃi transversale care unesc moleculele colagenice. Fibra tendonului pleacă din perimisiumul muşchiului şi ajunge în structurile osoase profunde. Din punct de vedere structural. tendonul îndeplineşte trei roluri: transmite forŃa de contracŃie a muşchiului. cu o anumită viteză. legate între ele prin punŃi transversale. în funcŃie de activitatea fizică.

manşonul care participă la menŃinerea suprafeŃelor articulare în contact. ObŃinerea efectelor favorabile ale masajului terapeutic necesită. La nivelul acestor structuri se găsesc algoceptori. De asemenea şi tendonul este bogat inervat. La nivelul ligamentelor. În anumite zone. fusuri neuromusculare. Capsula articulară. dar şi proprioceptori. care uşurează alunecarea tendoanelor şi a muşchilor în timpul mişcărilor. mixt. menŃionăm aparatul Golgi. fibrele colagenice sunt aşezate paralel. 12. căptuşit de membrana sinovială. Această arhitectură îi asigură ligamentului rolul de stabilizator al articulaŃiei în diversele direcŃii de mobilizare ale acesteia. astfel. ligamentul nu este deformat de acŃiunea niciunei forŃe (forfecare. compresie). extern. La nivelul corpului muscular există organe receptoare specializate: terminaŃii nervoase libere. Efectele terapeutice sunt de necontestat. cu rol important în mecanismul de feed-back al controlului motor. receptor specializat în reglarea contracŃiei musculare. Atât capsula fibroasă. atât o anumită ordonare a procedeelor sale.InervaŃia muşchiului este asigurată de nervul muşchiului. care formează în interiorul muşchiului un plex intramuscular. În unele zone. cât şi sinoviala sunt bogat vascularizate şi inervate. formând funduri de sac. Structura capsulei articulare şi a ligamentelor este aproape identică. capsula fibroasă este întărită de ligamente. mecanoceptori. burse sinoviale. iar practica impune anumite rigori în executarea lui şi în ceea ce priveşte stabilirea “locului” masajului în programul complex de recuperare. este alcătuită dintr-un strat fibros. cât şi corectitudine în execuŃia acestora. tracŃiune. capsula prezintă orificii prin care sinoviala se invaginează sub musculatura periarticulară. oblic şi spiralat. 145 .3.

. Cultura fizica a mamei si copilului mic. Bucureşti. Mariana. Bucureşti.. Editura Caritas. Ionescu. Ionescu. 17. Fiziologie umană. 11.. Căprariu. Mariana. 7. Masaj– Automasaj. E. 13. Cluj-Napoca. Practical Guide to Pregnancy and Delivery. Bucureşti. Cordun. Cristina..F. Masaj – Automasaj – Refacere – Recuperare. 4. Ivan.BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ 1. Marie-Claude. Editura Aquila. V. 1964. Arias. 1993.. Mosby Year Book. Editura All. Bucureşti. A. NoŃiuni de semiologie medicală pentru kinetoterapeuŃi. Drăgan. Ionescu. A. 3. 1995. 1994. 1998.. Editura Medicală. 1969. Editura Didactică şi Pedagogică. Bucureşti. Bucureşti. Editura Tehnică. Căprariu. Bucureşti. A. Bucureşti. Cordun. A. 2003. Londra. Bucureşti.. 15. Nicolaescu. Hăulică. 5. Bucureşti.. Editura Axa. I. Editura Consiliului NaŃional pentru EducaŃie Fizică şi Sport. metodă.. Fozza.. Masajul cu aplicaŃii în sport. 9. Masajul – procedee tehnice. Mariana. şi colab.E. 1980. Masajul .. Editura Cucuteni. 1993. 12. 8. Editura Sport-Turism. Editura Medicală. 10. S. Gimnastica corectivă şi masaj. Editura Uniunii de Cultură Fizică şi Sport. I. Bucureşti. 1981. 16. 1994. Cultura fizică medicală.. Kinetologie medicală. Bucureşti. Drăgan. I. Bucureşti. 1995. I. Delahaye. Mama şi copilul. Editura Medicală . 146 .. Petrescu.tehnici şi aplicaŃii în sport. Cordun.S. Bucureşti. Ionescu. 1999. 1980. Editura Art Design. Ispas.. 2. Bucureşti. Drăgan. 1993. Cartea viitoarei mame. Editura Teora. 14. Herta . 1963. F. 2000. I.. O. efecte. Mijloace kinetoterapeutice în afecŃiunile abdomino-ginecologice. C. Femeia şi cultura fizică. Sănătate fără medicamente. 6. Bucureşti. aplicaŃii în sport.

Chirurgie Vol I. Marilena. Editura Medicală. N. C. Editura Sport–Turism. Niboyet. Masaj şi Kinetoterapie. D. Editura Didactică şi Pedagogică. L. V.. 1985. 1992. A. I.. V. 29. Bucureşti. Bucureşti.. Editura Robert Laffont. 19. 31.. Editura Casa CărŃii de ŞtiinŃă.. Papilian. 33. Vol. C. P. D. Masajul terapeutic.. Masaj şi tehnici complementare.. Bacău. Editura Didactică şi Pedagogică. Bucureşti. D. Editura Deşteptarea. Porter. Gimnastica abdominală. Editura Saint-Ruffine. Anatomia omului. 28. Editura UniversităŃii. Corectarea coloanei vertebrale. Kiss. Bacău. Oradea. Bucureşti. Cluj-Napoca. Editura Bic All. A. Compendiu de reumatologie. 1995. II. Bucureşti.. Curs de Balneofizioterapie şi Recuperare medicală. Costin. Ovezea. Fiziologia efortului fizic sportiv. 2003... Bucureşti. Editura Medicală. Editura Tehnică.. E. Recuperarea neuromotorie prin mijloace kinetice.. 21. Sbenghe. Kory-Mercea.. Marcu. 1998. Doina. 1968. Tipografia UMF. Paris. Îndrumător terminologic pentru studenŃii secŃiilor de kinetoterapie. 24. Obstetrică fiziologică. V. Elena. 20. 22.. Editura Plumb. MoŃet. Zamora. Radovici. 23. 1998. Mârza. La pratique de la Medicine manuelle. V. 1993. 1995. 1994. Crăciun.. D. 30. I. R. Robănescu. Recuperarea medicală a sechelelor posttraumatice ale membrelor. Maisonneuve. 32. Al... 2002. Ionescu. Marcu. H. Le massage.. Cluj-Napoca. Titieni.. Bucureşti. Reeducarea neuromotorie. Bucureşti. N. 1994.18. Editura Bic All. Pop.. 25. 1997. Obraşcu. 27. Prişcu. 147 .. 26. 2003. J. Sălăgean. T. 34. E. Editura Medicală. 1997... I. Bucureşti.1993. Radovici. Editura Medicală. Bucureşti. Popescu. Copil. 1981.

Vol I. Marilena. Anatomie funcŃională. Pentenfunda. Zamora. Semmelweis kiado. Elena.. 42. Kinetologie profilactică. Elena. Recuperarea medicala a bolnavilor respiratori. 148 . Editura UBB.1997. Cluj-Napoca. Bucureşti. Cluj-Napoca. Obstetrică fiziologică şi patologică. Schmitz. 2002. Bucureşti. 1996. Cluj-Napoca. 1987. . Gimnastica Pilates pentru gravide. Editura Risoprint. Oradea. 1979. Az ember anatomiajanak atlasza.. Cluj-Napoca. Sbenghe. L. 41. 2002. 1998. Recuperarea funcŃională în practica reumatologică. Bucureşti.. Editura Medicală. Sbenghe. 39. Bucureşti. Anna. Zamora. 1992. Recuperarea bolnavului hemiplegic..1994.şi colab.. Editura Medicală. 1983.. Enciclopedie La Rousse pentru părinŃi. J. Elena. Crăciun. Petrache.. T. 46. Bazele teoretice si practice ale kinetoterapiei. Stroescu.. 45.. terapeutică şi de recuperare. 2000. Sobotta. 36. Sbenghe. 43. T. Bucureşti. Editura Risoprint. Editura Medicală.35. Editura Medicală. Editura Aqvilla ′93. Budapest. Anatomie funcŃională. Vol II. Recuperarea medicală la domiciliul bolnavului. Vlad. Selby. T. Editura Media Group All. D. Bucureşti... Editura Bic All. 47. 40. T. Bucureşti. T. Editura Didactică şi Pedagogică. Vol. Editura Medicală. I. Zamora. 1999. Sbenghe.. 38. 44. I. 37.D. Kory-Mercea. Vârtej. Masaj medical.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful