ELENA ZAMORA DAN-DRAGOŞ CRĂCIUN

MASAJ MEDICAL
― PROCEDEE, METODICĂ, INDICAłII TERAPEUTICE―

EDITURA RISOPRINT CLUJ-NAPOCA • 2007

ISBN

2

Prof. univ. dr. Elena ZAMORA Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca Facultatea de EducaŃie Fizică şi Sport Medic primar balneofizioterapie şi recuperare medicală

Lector univ. drd. Dan -Dragoş CRĂCIUN Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca Facultatea de EducaŃie Fizică şi Sport Preşedintele Comisiei Antidoping FRF Medic specialist, master în Medicină sportivă

3

4 .

.............................. V : INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA ORGANISMULUI .............................................. 28 5 ....................................................................................... II : EXERCIłII DE MOBILIZARE A DEGETELOR ŞI A MÂINILOR PREGĂTITOARE PENTRU MASAJ.............................................................................. 13 REGULI CE TREBUIE RESPECTATE DE PERSOANA CARE DOREŞTE SĂ FIE MASATĂ ................................. IV : EFECTELE FIZIOLOGICE ALE MASAJULUI ........................ 27 INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA PIELII ....................................................................... 20 EXERCIłII PENTRU DEGETE.. III : CONTRAINDICAłIILE MASAJULUI ................... 11 LOCUL ŞI MOBILIERUL......................... 23 CAP.............................................................. I : CONDIłII ŞI REGULI PENTRU PRACTICAREA CORECTĂ A MASAJULUI ............. 19 CAP........................................................................ 26 CAP................................................................................................... 15 SUBSTANłE FOLOSITE PENTRU EXECUTAREA MASAJULUI............................................................................................................. 24 EFECTELE LOCALE ŞI GENERALE ....... 24 EFECTELE IMEDIATE ŞI TARDIVE ..................................................................................... 12 APTITUDINILE UNUI BUN MASEUR............................... 22 EXERCIłII PENTRU ANTEBRAłE ŞI COATE.......................................................................................CUPRINS INTRODUCERE......... 9 CAP........................................................... 22 CAP... 21 EXERCIłII PENTRU PUMNI ..... 27 INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA łESUTULUI CONJUNCTIV ..................

.............................. 29 INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA CIRCULAłIEI SÂNGELUI ŞI A LIMFEI .......................................................................................... 67 MASAJUL MEMBRELOR SUPERIOARE.................... 94 MASAJUL ABDOMENULUI ................ 32 INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA łESUTURILOR ŞI ORGANELOR PROFUNDE ............................... 86 MASAJUL ORGANELOR PROFUNDE ..................................................................................................................... VI : PROCEDEELE DE MASAJ.............. 31 INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA SISTEMULUI NERVOS.......... 61 MASAJUL PARłIAL ........................................................................................................................................................................................ 34 CAP................................................................................................................................. 60 CAP....................................................................................................................................................... VII : MASAJUL PARłIAL ŞI GENERAL – TEHNICĂ................................... 72 MASAJUL GENERAL ................. 47 MASAJUL SPECIAL.................................................... 81 MASAJUL ARTICULAłIILOR ............................................. 37 PROCEDEELE SECUNDARE DE MASAJ. 81 MASAJUL MUŞCHILOR ŞI TENDOANELOR.............................................................................................................................................................................. 97 6 ............... 90 MASAJUL TORACELUI ......... 77 MASAJUL łESUTURILOR......................................................... 62 MASAJUL MEMBRELOR INFERIOARE ........................................................................................................................ 62 o o o MASAJUL TRUNCHIULUI ..... VIII : MASAJUL łESUTURILOR ŞI AL ORGANELOR ........INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA APARATULUI LOCOMOTOR.......................... 85 MASAJUL NERVILOR........................................................ 78 MASAJUL łESUTULUI CONJUNCTIV ............................................................................ 51 INDICAłIILE MASAJULUI.................. 87 MASAJUL CAPULUI......... 84 MASAJUL VASELOR ....................................................................................................................... 77 o o o o MASAJUL PIELII .... 76 CAP.................................... 88 MASAJUL GÂTULUI.................................................................... 36 PROCEDEELE PRINCIPALE DE MASAJ .........................................................

....................................................................... 132 CAP.................................................................................... X: MASAJUL FEMEII...................................... 129 MASAJUL ÎN TIMPUL SARCINII....................................... 99 AFECłIUNI REUMATISMALE CRONICE INFLAMATORII .............................................. PRE ŞI POST PARTUM .... 136 PARTICULARITĂłI MORFOFUNCłIONALE ALE PIELII .......................................................................................................... 112 PAREZA ŞI PARALIZIA DE NEURON .......................................................... XII: PARTICULARITĂłI MORFOFUNCłIONALE NORMALE ŞI PATOLOGICE ALE STRUCTURILOR CARE POT FI INFLUENłATE DE MASAJ .................................................................................................. 137 7 ................................................... 130 MASAJUL FEMEII CARE ALĂPTEAZĂ...... 133 CAP......................... XI: MASAJUL COPILULUI ................. 129 MASAJUL LĂUZEI .....CAP...................... 109 AFECłIUNI ALE SISTEMULUI NERVOS PERIFERIC .... 105 AFECłIUNI ALE TENDONULUI .................................................................................................... 119 MASAJUL ÎN OBEZITATE ŞI CELULITĂ..................... 114 AFECłIUNI CIRCULATORII ............................................ 125 CAP... 123 MASAJUL ÎN AFECłIUNI ALE PIELII.. 104 AFECłIUNI REUMATISMALE CRONICE DEGENERATIVE ............................................ IX : o o o MASAJUL TERAPEUTIC. 122 MASAJUL ÎN AFECłIUNI RESPIRATORII. 116 AFECłIUNI MUSCULARE..................... 109 MASAJUL ÎN AFECłIUNILE REUMATISMALE AFECłIUNI TRAUMATICE ALE APARATULUI LOCOMOTOR...............

8 .

cu scopul de a influenŃa Ńesutul nervos şi muscular şi circulaŃia generală. Există numeroase aparate care însă nu pot înlocui mâna omului. de scuturare a segmentelor etc. după reguli metodice bine stabilite. deoarece mâna omului dispune de multiple posibilităŃi de adaptare şi de perfecŃionare a mişcărilor. Masajul medical se poate face şi prin procedee mecanice. 9 . Masajul mecanic se execută cu instrumente sau aparate mişcate fie cu mâna. În practică. de strângere şi stoarcere a Ńesuturilor. Cu excepŃia automasajului. de lovire ritmică pe părŃile cărnoase. utilizânduse diverse aparate sau apa. fie cu ajutorul unor surse diverse de energie. Procedeele de masaj se execută cu o anumită tehnică. masajul medical este o metodă terapeutică pasivă. Procedeele manuale – manevre sau manipulări de masaj – constă din mişcări variate de alunecare a mâinilor la suprafaŃa corpului şi de presiune în profunzime. mai răspândite şi mai eficace forme de executare a masajului. Procedeele manuale sunt cele mai vechi. Prin termenul de masaj se înŃelege o grupare sistematică şi ştiinŃifică de manipulări executate manual asupra Ńesuturilor corpului uman. respectând toate condiŃiile de igienă şi urmând cu stricteŃe indicaŃiile sau contraindicaŃiile medicale. se foloseşte numai masajul vibrator. care este mai bine executat cu aparate decât cu mâna.INTRODUCERE Masajul medical face parte din fizioterapie.

După ce am trecut în revistă tehnicile şi metodele de masaj.Tehnica şi metoda de masaj variază în raport cu forma şi structura Ńesuturilor sau ale organelor pe care dorim să le masăm şi cu scopul pe care îl urmărim. Aria de aplicare a masajului medical este destul de vastă şi. am prezentat. În anumite cazuri. cele mai frecvente afecŃiuni care beneficiază. poate contribui la vindecarea sau ameliorarea multor afecŃiuni. dacă este indicat în timp util şi aplicat corect. Masajul – parŃial sau general – executat pe Ńesuturile de la suprafaŃa corpului mai este cunoscut sub numele de masaj somatic. contribuie. în cadrul capitolului de masaj terapeutic. straturile subtegumentare (Ńesut conjunctiv şi grăsos). acesta poate fi înlocuit. de la suprafaŃă spre profunzime. de durată mai scurtă sau mai lungă. Ńesuturile şi organele profunde. combinat cu kinetoterapia. muşchii. parŃial sau general. medical. Masajul poate fi superficial sau profund. atunci când masajul nu poate fi executat de o persoană pregătită. alături de alte forme de tratament. În ordinea dispoziŃiei lor anatomice. părŃile moi ale corpului care sunt prelucrate prin masaj. în parte. sunt: tegumentele. Masajul terapeutic poate fi indicat în : 10 . de efectele locale şi generale ale masajului. vasele şi nervii. Rezultatele obŃinute prin masaj depind în mare măsură de folosirea unei tehnici corecte. reprezintă unul din mijloacele de tratament fizioterapic care. calmant sau stimulant. Masajul terapeutic. alături de celelalte măsuri terapeutice la scurtarea timpului de recuperare a pacientului. cu automasajul.

respectarea unor condiŃii de igienă. De asemenea. cunoaşterea contraindicaŃiilor masajului. articulare sau sechele ale acestora. 11 . există numeroase mijloace şi tehnici specifice kinetoterapiei. afecŃiuni organice etc. care de nenumărate ori au posibilitatea de a îmbina. în beneficiul pacientului. cunoaşterea influenŃelor masajului asupra organismului. leziuni ale nervilor periferici. Această carte se adresează în primul rând kinetoterapeuŃilor. • afecŃiuni neurologice centrale. CONDIłII ŞI REGULI PENTRU PRACTICAREA CORECTĂ A MASAJULUI Masajul este indicat şi se aplică cu scopul de a se obŃine cele mai bune rezultate. asigurarea unor condiŃii optime de lucru. afecŃiuni ale sistemului circulator. leziuni ale muşchilor şi ale tendoanelor. Pentru aceasta este nevoie de: cunoaşterea temeinică a tehnicii masajului.• • • • • • leziuni ale pielii şi ale structurilor conŃinute de aceasta. leziuni osoase. tehnicile de tratament prin exerciŃiul fizic cu masajul. care necesită masajul ca şi manoperă pregătitoare. 1.

în sala de masaj nu trebuie să existe decât mobilierul simplu. o cameră de odihnă. sala de duşuri.1 LOCUL ŞI MOBILIERUL Masajul se practică de preferinŃă într-o încăpere specială. strict necesar pentru executarea masajului. acesta va fi amenajat pe lângă cabinetul medical. o măsuŃă pentru scris şi un dulap.1. existenŃa unei chiuvete cu apă curentă pentru spălatul mâinilor. Masajul se poate executa pe o banchetă simplă de lemn. temperatura aerului nu trebuie să coboare sub 20°C. duşuri şi instalaŃii sanitare. scaune sau taburete speciale. în serviciile de balneofizioterapie şi de recuperare medicală. Mobilierul necesar pentru executarea masajului este constituit din: banchete de masaj. o sală de aşteptare. 12 . dar nici nu trebuie să fie prea ridicată pentru a nu obosi pe maseur. impermeabilă sau din material plastic. Banchetele şi scaunele de masaj vor fi astfel dispuse încât cei care lucrează să aibă spaŃiu suficient pentru a se putea mişca şi a se deplasa în voie în jurul acestora. alături de sala de masaj să existe un vestiar. curăŃenia sălii trebuie să fie perfectă. vopsită în alb. Încăperea trebuie să îndeplinească toate condiŃiile de igienă: să fie spaŃioasă. călduroasă şi bine aerisită. numită sală sau cabinet de masaj. curat. să se poată face şi întreŃine cu uşurinŃă. luminoasă. care se acoperă cu un cearşaf alb. tapisată cu o pânză tare. care se poate ridica la nevoie.1. pentru a nu expune la răceli pe cei masaŃi. Bancheta are un cap.

de a se adapta. Există banchete speciale de masaj. 1. Planul orizontal al acestor banchete este alcătuit din două segmente: unul anterior. mai scurt şi altul posterior. Sub capătul anterior are un segment mobil (înainte şi înapoi) care serveşte la sprijinul picioarelor. mai lung. Un bun maseur trebuie să fie sănătos şi rezistent la oboseală. acestea se ridică şi se coboară. concentra şi orienta repede în orice situaŃie. dar mai ales maseurul profesionist.Dimensiunile obişnuite ale banchetei sunt: 2 m lungime. o musculatură bine dezvoltată. capacitatea de se încorda şi relaxa cu uşurinŃă. Oricine practică masajul. la cele joase din poziŃia şezând pe un taburet. de două tipuri: înalte sau joase. perne sau saci de nisip de diferite mărimi. tehnica şi metodele de masaj se învaŃă şi se desăvârşesc prin practică. trebuie să aibă o înălŃime medie sau puŃin deasupra mediei. 70 cm lăŃime şi 70-75 cm înălŃime. să aibă o constituŃie robustă şi o abilitate manuală naturală. Segmentele sunt mobile şi se articulează între ele. permiŃând culcarea şi aşezarea în poziŃii foarte variate. pentru a rezista cât mai mult la lucrul monoton şi de lungă 13 . se folosesc suluri.2 APTITUDINILE UNUI BUN MASEUR La baza profesiunii de maseur stau aptitudinile fizice şi psihice naturale. o bună mobilitate articulară.1. la cele înalte se lucrează din poziŃia stând. de aşi doza efortul. Pentru sprijinul capului sau al membrelor în poziŃii favorabile pentru executarea masajului.

Mâna maseurului trebuie să fie “uşoară”. degetele să fie suple şi abile. asimetriile feŃei. cicatrice. Sunt contraindicate pentru această profesiune deficienŃele fizice. deformaŃiile corpului. Pentru profesiunea de maseur sunt nepotrivite o înălŃime a corpului prea mare sau prea mică. debilitatea şi anemia. maseurul trebuie să se asigure de buna funcŃionare a organelor. moale şi uscată. Deoarece poate fi pus în situaŃia de a lucra mai multe ore. bolile aparatelor respirator. obezitatea. ulcere. defecte inestetice. dar puternică la nevoie. 14 . deficienŃele motrice. maseurul trebuie să stea şi să acŃioneze cu calm. dar mai ales un simŃ perfect al pipăitului. leziunile sau bolile cronice ale tegumentelor: eczeme. renal. neforŃat. după fiecare subiect şi oră de lucru. maseurul va reuşi să obŃină rezultate mai bune prin îndemânare şi nu prin forŃă. să fie largi şi cărnoase. pielea de pe palme să fie caldă. transpiraŃie exagerată a palmelor. pe lângă forŃă şi rezistenŃă. Maseurului i se cer un auz fin. Lucrând cu mâna moale şi mobilă. maseurul va ajunge să capete. Pentru a rezista la oboseală. defectele nasului şi gurii. în special a celor ale aparatelor respirator şi cardiovascular. supleŃe şi îndemânare în lucru. pentru a nu le obosi şi vor fi intercalate mici pauze după fiecare regiune sau segment masat. digestiv. ritmic şi uniform. insuficienŃa musculară sau musculatura dezvoltată în exces. Printr-o bună pregătire fizică generală şi printr-un antrenament profesional metodic. organice sau psihice. o vedere bună. cardiovascular. Mâinile maseurului trebuie să aibă o mărime potrivită.durată. fără grabă şi cu cheltuială minimă de energie: mâinile vor fi folosite pe rând.

1. în relaŃiile cu persoanele pe care le masează. pentru a evita transmiterea germenilor patogeni de la o persoană la alta. nu va fuma şi nu va folosi băuturi alcoolice. Maseurul trebuie să procedeze cu mult tact şi îngăduinŃă. unghiile sunt tăiate foarte scurt.Maseurul trebuie să acorde o atenŃie deosebită curăŃeniei corpului şi a îmbrăcămintei sale. Nu va folosi parfumuri şi pomade cu miros puternic. îi înăspresc sau lezează pielea palmelor. Aceste cunoştinŃe îl ajută să înŃeleagă importanŃa efectelor pe care le poate obŃine prin masaj. masajul se aplică direct pe piele. Se va îmbrăca într-o uniformă albă lavabilă (pantaloni lungi şi bluză largă. Este necesar ca maseurul să-şi însuşească cunoştinŃe de bază despre forma şi structura corpului. cu mâneci scurte). Va evita muncile fizice grele şi sporturile care-l obosesc. În majoritatea cazurilor. Înaintea şedinŃei se scot hainele de pe regiunea ce urmează să fie masată şi cele care 15 . să lucreze mai sigur pe sine şi cu mai mare eficacitate. cu discreŃie şi conştiinciozitate. Mâinile trebuie spălate înainte şi după fiecare şedinŃă. despre funcŃiile organismului sănătos şi despre semnele cele mai frecvente şi mai caracteristice ale unor stări patologice.3 REGULI CARE TREBUIE RESPECTATE DE PERSOANA CARE DOREŞTE SĂ FIE MASATĂ Aceasta trebuie să respecte câteva reguli elementare de igienă individuală. brăŃări (îl stânjenesc în muncă sau irită şi lezează pielea celui masat). nu poartă inele. Una dintre primele reguli este curăŃenia corpului şi a îmbrăcămintei. 1.

respiraŃia şi mişcările segmentelor sau îl împiedică pe maseur să execute în voie manevrele necesare. Numeroase boli de piele se pot transmite prin masaj de la o persoană bolnavă la alta sănătoasă. Cel masat este sfătuit să păstreze în timpul şedinŃei o poziŃie de repaus. uşor şi nestingherit. ŞedinŃele de peste zi se fixează la 2-3 ore după masă sau. sentimentele de pudoare ale fiecăruia. cu musculatura relaxată şi să evite orice încordare fizică sau psihică. mai mult decât este necesar. Pentru a face cât mai accesibile părŃile ce vor fi masate şi pentru a aplica manevrele de masaj în condiŃii tehnice cât mai bune. pe cei pe care îi masăm. În principiu. pe cât posibil. încât să se termine cu cel puŃin o jumătate de oră înaintea meselor principale. 16 . Orele cele mai potrivite pentru masajul igienic sunt cele de dimineaŃă.stânjenesc circulaŃia sângelui. Oricine se prezintă la un masaj trebuie să-şi satisfacă mai întâi nevoile de evacuare a intestinului şi a vezicii urinare. Masajul nu se poate aplica pe pielea neîngrijită sau bolnavă. se vor alege poziŃiile cele mai favorabile atât pentru cel care va fi masat. pentru a nu le expune corpul la răceli şi pentru a menaja. pe porŃiuni bine delimitate ale corpului. cât şi pentru maseur. Nu trebuie să-i dezbrăcăm. PărŃile masate vor fi acoperite cu un cearşaf sau prosop înainte de a continua masajul. în aşa fel. pentru cel care va fi masat se caută poziŃii de repaus fiziologic şi de destindere psihică. în general. cu răni sau inflamaŃii. iar pentru executant poziŃiile de lucru cele mai potrivite pentru a lucra liber. Masajul se aplică.

Pentru masajul părŃilor posterioare ale corpului este indicată poziŃia de decubit ventral. permite relaxarea musculaturii şi lasă respiraŃia liberă. care asigură corpului o suprafaŃă mare de sprijin. culcat rezemat şi şezând rezemat. Pentru masajul părŃilor anterioare ale corpului este recomandată poziŃia de decubit dorsal. Pentru relaxarea muşchilor posteriori ai gambelor şi coapselor se poate ridica puŃin. cu membrele inferioare în uşoară flexiune din şold şi din genunchi. cu 20°-30°. Masajul membrelor inferioare se poate executa din poziŃia culcat. cu capul sprijinit mai sus decât trunchiul şi cu braŃele întinse pe lângă corp. cu membrele superioare şi inferioare în uşoară flexiune. ridicat la 20°-30° şi cu tălpile sprijinite pe planul anterior al banchetei. 17 . O poziŃie mai comodă este culcat rezemat pe planul cel lung al banchetei. cu coapsele sprijinite pe planul cel scurt al banchetei. planul cel scurt al banchetei. Masajul capului. cu faŃa în jos. Lucrând pe un scaun mai înalt şi folosind greutatea trunchiului sau a membrelor superioare în timpul executării manevrelor de masaj. cu capul întors într-o parte.PoziŃiile cele mai odihnitoare sunt cele de decubit sau şezând rezemat. ridicat la 70°-80°. gâtului şi al membrelor superioare se poate executa din decubit dorsal sau din şezând rezemat pe planul cel lung al banchetei. Maseurul poate lucra din poziŃia stând sau şezând pe un scaun. Cele mai bune condiŃii de lucru le oferă banchetele speciale de masaj. ridicat într-o poziŃie de 40°-50°. executantul îşi economiseşte energia.

18 . Pentru a obŃine efecte de durată este nevoie de un număr mai mare de şedinŃe executate în serie.Efectele masajului depind în mare măsură de felul în care sunt orânduite şi îmbinate între ele diversele procedee tehnice. până ce ating intensitatea necesară. jena. iar cel general 30-60 minute. care poate să dureze de la 10-15 minute până la 30 de minute. cât şi pentru cel masat. cel regional 15-30 minute. liniştitoare. apoi încep să scadă treptat. După şedintele lungi de masaj. acestea trebuind să fie adaptate caracterelor anatomofuncŃionale ale fiecărei părŃi a corpului şi necesităŃilor fiecărui caz. Masajul se începe prin manevre ample. Masajul local poate dura 10-15 minute. mai ales după cel general. care scurtează şedinŃa. contracturile. fie de contraindicaŃii ale masajului. intense şi vii. apare uneori nevoia de odihnă şi de linişte. şedinŃa încheindu-se cu manevre largi. Durata şedinŃei de masaj variază după preferinŃe şi necesităŃi. alteori sunt preferate manevrele scurte. Uneori sunt utile manevrele lente şi uşoare. semnele de nelinişte şi de încordare pe care le trădează cel masat sunt cauzate fie de executări defectuoase. deoarece devine obositoare atât pentru masor. Intensitatea şi durata manevrelor depind de sensibilitatea celui masat. cu caracter pregătitor şi progresează încet în amplitudine şi forŃă. dacă este bine executat. dar efectele acestuia slăbesc treptat în orele care urmează. ŞedinŃa de masaj nu trebuie să depăşească durata de o oră. O serie minimă nu poate fi mai mică de 10-12 şedinŃe. Durerile. care prelungesc durata masajului. suple şi uşoare. Efectele masajului se simt chiar după prima şedinŃă.

Masajul terapeutic face parte din complexul tratament recuperator şi se asociază. lichidele şi substanŃele grase. Cele mai utilizate sunt pulberile fine.1. manevrele acestora trebuie să fie identice. sens şi intensitate. 1. de preferinŃă. să fie înlocuite prin automasaj. Dintre pulberile minerale. aplicate pe piele. Masajul executat cu ajutorul lichidelor se numeşte masaj “umed”.4 SUBSTANłE MASAJULUI FOLOSITE PENTRU EXECUTAREA Pentru executarea masajului se folosesc substanŃe care. Se recomandă ca şedinŃele de masaj dintr-o serie să fie executate de aceeaşi persoană. cu gimnastica respiratorie.Numărul şi frecvenŃa şedinŃelor dintr-o serie este determinat de necesităŃile individuale. o fac mai netedă şi mai alunecoasă. adică să lucreze simetric şi simultan. care s-a adaptat la particularităŃile cazului. nu se alterează şi poate fi păstrat mult timp. cea mai bună. Masajul se poate asocia cu mobilizarea metodică a articulaŃiilor. efectuând manevre egale ca amplitudine. Pulberile folosite la masaj sunt de origine animală sau vegetală. Se recomandă ca şedinŃele să fie rărite spre sfârşitul seriei şi eventual. 19 . Talcul nu atacă Ńesuturile şi nici nu se combină cu alte substanŃe chimice. Atunci când doi executanŃi masează o singură persoană. mai practică şi igienică este pudra de talc. cât şi pe zona care urmează a fi masată. nu murdăreşte pielea. care cresc eficacitatea masajului. cu agenŃi fizici naturali sau artificiali. SubstanŃele utilizate se întind atât pe palmele executantului. cu mişcări de relaxare sau alte exerciŃii fizice.

soluŃiile şi uleiurile pot fi combinate între ele după diferite formule.ci o curăŃă. Dacă pielea pe care o masăm este netedă. antiinflamatorii. vasodilatatoare. lanolina. untura. prin spălare cu apă caldă şi săpun sau prin ştergere cu un tampon îmbibat în alcool diluat. parafina lichidă. mai des. uleiul de cacao sau amidon. deoarece irită pielea. Pulberile. acestea. În acestea sunt cuprinse şi substanŃe medicamentoase: antiseptice. SubstanŃele grase sunt îndepărtate de pe piele după fiecare masaj. untdelemnul. SubstanŃele grase cele mai utilizate sunt vaselina pură. este bine să se renunŃe la aceste substanŃe şi să folosim un masaj denumit “uscat”. căzând împreună cu Dintre lichide. soluŃii medicamentoase sau apă de săpun. Glicerina este mai rar indicată. La fel se execută masajul atunci când pielea nu tolerează nici un fel de mijloace de alunecare. 20 . se folosesc. soluŃii alcoolizate. uscată şi nepăroasă. absorbind secreŃiile şi alte impurităŃi. excitante sau calmante.

Se îndoaie în palmă şi apoi se întinde. într-o mişcare continuă. Fiecare deget se mişcă activ sau este mişcat pasiv în toate sensurile. iar pentru cot. urmărind să amplificăm mobilitatea prin tensiuni finale. abilitatea şi adaptabilitatea acestora la necesităŃile tehnice ale masajului se pot îmbunătăŃi. Tensiunile finale pot fi accentuate prin presiunea reciprocă a degetelor ambelor mâini.1 EXERCIłII PENTRU DEGETE Îndoirea. EXERCIłII DE MOBILIZARE PREGĂTITOARE A DEGETELOR ŞI A MÂINILOR PENTRU MASAJ SupleŃea şi forŃa mâinilor şi a degetelor. Cu degetele încleştate se execută extensiuni cu tensiuni finale. prin exerciŃii pregătitoare constând în mişcări active şi pasive. mişcări de lateralitate şi mişcări în cerc. unul după altul.2. Întorcând mâna cu palma în sus. strângându-le cu putere în palmă. 21 . executate amplu şi în ritm rapid. fiecare deget în parte. apoi din ce în ce mai repede. flexiuni şi extensiuni. apoi se extind şi se depărtează între ele. întinderea şi depărtarea degetelor. flexăm activ fiecare deget şi apoi pe toate împreună. pentru antebraŃe se fac exerciŃii de pronaŃie şi de supinaŃie. cu tensiuni active finale. Cu palma aplicată pe o suprafaŃă plană. invers. Pentru degete şi pumn se fac flexiuni şi extensiuni. apoi le ridicăm pe toate împreună. ridicăm pe rând în extensiune fiecare deget. care începe de la degetul mic spre cel mare şi apoi. Mişcări active şi pasive ale fiecărui deget. Degetele mâinilor se flexează toate odată în pumn strâns. 2. Mişcarea se poate executa simultan şi alternativ şi se repetă. la început rar. mai ales la începători.

ajutând-o cu mâna cealaltă. Ńinute pe orizontală în faŃă. mai ales. 2. Mişcarea se poate amplifica. Extensiunea accentuată a pumnului se execută din poziŃia cu palmele lipite una de alta. Îndoirea laterală din pumn. Mişcarea se execută cu o mână sau cu ambele mâini.3 EXERCIłII PENTRU ANTEBRAłE ŞI COATE PronaŃii şi supinaŃii active. cu degetele întinse sau uşor flectate. se duc înainte. simultan sau alternativ. depărtând sau apropiind între ele coatele sau ducând mâinile într-o parte şi în cealaltă. în flexiune şi extensiune. CircumducŃia pumnilor se poate executa cu degetele întinse sau îndoite. executate simultan sau alternativ. Flexiuni şi extensiuni din coate. în opoziŃie. Din poziŃia cu mâinile lipite pe partea lor dorsală. abducŃie şi adducŃie şi. într-un ritm din ce în ce mai viu. Ńinute cu degetele în sus.Degetul mare se exersează separat prin mişcări active. simultan sau alternativ. la început cu amândouă mâinile deodată. în ambele sensuri. cu o mână sau cu ambele. se execută cu palmele faŃă în faŃă. în sens medial sau lateral. cu tensiuni finale. 22 . Se execută mişcarea în “8”. executate simultan sau alternativ. apoi alternativ. pasive şi cu rezistenŃă. cu degetele întinse sau strânse în pumn. mişcările se execută liber şi rapid. 2. înapoi sau lateral. depărtate sau lipite.2 EXERCIłII PENTRU PUMNI Flexiunea şi extensiunea pumnului se execută activ.

În flexiune se poate executa pronaŃia; în extensiune se execută supinaŃia.

3. CONTRAINDICAłIILE MASAJULUI

ContraindicaŃiile masajului sunt cele generale care se aplică tratamentelor cu agenŃi fizici: bolile infectocontagioase acute, bolile venerice în stadiul acut şi în faza de contagiozitate, stările caşectice indiferent de cauza acestora, bolile parazitare, bolile organice decompensate sau la limita decompensării, hemoragiile repetate, unele psihopatii, narcomaniile, alcoolismul cronic, sarcina. Masajul mai are contraindicaŃii legate direct de zonele supuse masajului: bolile pielii de natură inflamatorie sau parazitară, plăgile, supuraŃiile, erupŃiile, eczemele ; abcesul, flegmonul, artrita supurată, osteita, osteomielita ; fragilitatea vasculară, de diverse etiologii ; tumorile. În masaj mai apar o serie de restricŃii de natură tehnico-metodică. Astfel, la începutul şedinŃelor de masaj se produc unele reflexe de apărare, care se manifestă sub forma unor încordări nervoase, a unor contracturi musculare şi a altor semne de intoleranŃă. Când aceste fenomene sunt prea intense, trebuie să renunŃăm la aplicarea masajului. Masajul poate fi o cauză de oboseală şi de enervare pentru persoanele care nu cunosc bine tehnica, sunt lipsite de forŃă şi supleŃe, de

23

antrenament şi de experienŃă; masajul poate deveni o metodă plictisitoare şi obositoare pentru cei lipsiŃi de răbdare, perseverenŃă, voinŃă şi energie. În toate cazurile în care masajul produce mai mult efecte negative sau incerte, decât pozitive şi sigure, trebuie să renunŃăm la aplicarea acestuia. Masajul executat corect şi repetat conştiincios o perioadă lungă de timp, dă organismului o senzaŃie de bine, de sănătate, de vigoare şi de vioiciune.

4. EFECTELE FIZIOLOGICE ALE MASAJULUI

Efectele masajului asupra organismului sunt multiple. Aceste efecte pot fi clasificate după mai multe criterii.

4.1 EFECTE LOCALE ŞI GENERALE

Efectele locale sunt în general datorate acŃiunii factorului mecanic. AcŃionând asupra tegumentelor şi a glandelor sudoripare, masajul creşte eliminarea permanentă şi importantă a lichidelor de stază. Hiperemia produsă duce la o irigare mai bună a pielii şi a Ńesuturilor subiacente, favorizând astfel şi nutriŃia tisulară. Prin manevrele de masaj se deschid multe capilare, care ajung la 2500/mm2, faŃă de cele 200 deschise în mod obişnuit, rezultând fenomenul de capilarizare tisulară. Masajul are o acŃiune deosebită asupra structurilor colagene şi elastice ale tegumentului, inducând absorbŃia spectaculoasă a unor fibroze, miogeloze, hipertrofii cutanate sau aderenŃe. Masajul modifică presiunea intratisulară, favorizând procesele de difuziune prin membranele celulare. 24

Astfel, în Ńesutul subcutanat aceasta poate creşte de la 90 mm Hg la 220 mm Hg; după un masaj profund, la nivelul vastului lateral al coapsei, această presiune creşte de la 100 mm Hg la 300 mm Hg, observându-se şi o creştere a temperaturii cutanate cu 2°C. Netezirea produce o scădere a presiunii intramusculare şi pare a fi manevra de elecŃie pentru relaxare. După masaj se observă o mai bună utilizare a O2 la nivel tisular şi o epurare mai energică a cataboliŃilor locali. Eliberarea de histamină şi heparină prin degranularea mastocitară acreditează masajul ca fiind foarte util în tratamentul şi profilaxia aterosclerozei. SubstanŃele histaminice produc eritem şi cresc irigaŃia sanguină, dar, în cantităŃi prea mari induc procesul de osteoporoză. Histamina, heparina şi o serie de alŃi produşi ai denaturării proteice locale sunt responsabile, în parte, şi de efectele generale ale masajului. Masajul accelerează procesele de resorbŃie şi de regenerare la nivelul Ńesuturilor inflamate aseptic. Ca rezultat al acestor acŃiuni conjugate se ameliorează

simptomatologia algică, iar hipertoniile şi contracturile musculare scad, indiferent de cauza lor. Efectele generale. Acestea au la bază mecanismul reflex, care se declanşează prin stimularea exteroceptorilor din tegumente şi a proprioceptorilor din muşchi, tendoane, capsule articulare. La nivelul acestora iau naştere prin stimularea cu diverse intensităŃi a receptorilor, impulsuri care ajung, pe căile ascendente, la sistemul nervos central; de aici pornesc impulsuri spre diverse sisteme şi organe, influenŃându-le funcŃia. Un rol important în efectele generale îl au mediatorii chimici eliberaŃi la nivelul tegumentelor. 25

Aceste efecte se produc şi Ńin tot timpul cât durează acŃiunea masajului. sensibilitatea şi întinderea Ńesuturilor masate. creşte peristaltismul şi se stimulează secreŃiile intestinale. • creşterea metabolismului bazal. 26 . efectele generale ale masajului sunt: • stimularea funcŃiilor aparatelor cardiovascular şi respirator. În urma masajului vibrator al toracelui creşte cantitativ şi se fluidifică secreŃia bronşică. se menŃin un timp mai îndelungat şi dispar mai lent. • influenŃarea funcŃiilor organelor interne afectate care se manifestă prin senzaŃii dureroase ale peretelui toracic sau abdominal (zone Head).În esenŃă. 4. Efectele tardive sunt reacŃii lente care se produc încet. dar scad şi dispar destul de repede. Apar după încetarea acŃiunii mecanice. dar şi de natura. • efecte favorabile asupra stării generale a bolnavului. după ce această acŃiune a încetat. acŃionând prin masaj asupra acestor zone se acŃionează reflex asupra funcŃiilor organelor profunde. În masajul “periostal” se întăreşte tonusul pereŃilor organelor cavitare. tehnica şi intensitatea procedeului de masaj folosit. cu îmbunătăŃirea somnului şi îndepărtarea oboselii musculare.2 EFECTE IMEDIATE ŞI TARDIVE Efectele imediate sunt strâns legate de natura. în mod secundar fie în regiunea masată. fie în profunzime sau la distanŃă.

Prin creşterea calităŃii structurilor colagene şi elastice ale dermului. prevenind astfel tendinŃa fiziologică de hipermineralizare a fibrelor elastice care se încarcă progresiv cu calciu. VasodilataŃia activă reflexă. care determină creşterea elasticităŃii pielii. INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA ORGANISMLUI 5. În continuare. stimulatoare sau inhibitoare. Favorizează trecerea sângelui din vasele cutanate şi subcutanate în torentul circulator. ajutând detoxifierea organismului. cât şi efecte obŃinute pe cale reflexă. vă prezentăm efectele masajului asupra pielii: Favorizează procesele de eliminare a sudorii şi a secreŃiilor sebacee.1 INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA PIELII Masajul exercită asupra pielii şi a funcŃiilor acesteia atât influenŃe directe. se traduce prin hiperemie locală (roşeaŃă).4. prin acŃiunea sa mecanică. masajul ajută resorbŃia parŃială sau totală a cicatricelor sau induraŃiilor cutanate fibroase. calmante. în concordanŃă cu intensitatea stimulilor. 5.3 EFECTE EXCITANTE ŞI CALMANTE Masajul poate exercita asupra organismului efecte excitante. 27 .

funcŃiile neurovegetative etc.2 INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA łESUTULUI CONJUNCTIV Prin subcutanat: acŃiunea directă. Favorizează lipoliza. InfluenŃează reflex termoreglarea. influenŃează metabolismul. masajul ducând la scăderea stratului adipos. nodulii fibroşi sau scleroşi. activează resorbŃia infiltratelor patologice (aseptice). 5. Prin mecanism reflex: activează circulaŃia sângelui. dezagregă celulitele. mecanică. stimulează noi diferenŃieri bazale.stimularea penetrabilităŃii cutanate a unor medicamente. Favorizează exfolierea celulelor cornoase. influenŃează favorabil procesul de vindecare şi de formare a cicatricelor. 28 . scurtând timpul necesar reînnoirii epidermei şi ameliorând astfel proprietăŃile fizice ale pielii. ajută la desfacerea aderenŃelor. masajul ‚Ńesutului celular întreŃine supleŃea şi măreşte rezistenŃa fibrelor conjunctive şi elastice. mai buna nutriŃie a pielii. Favorizează într-o oarecare măsură funcŃia respiratorie a pielii.

Prin presiune şi relaxare se influenŃează tonusul şi elasticitatea. paretici. creşte debitul circulator local. Se încearcă “modelarea” muşchiului în forma sa. cu intensitate progresiv crescândă. uşor. Aceste proprietăŃi sunt stimulate prin manevre rapide. executate într-un ritm viu. structurile aparatului locomotor. intense. liniştitor. detaşând fiecare muşchi sau grup de muşchi de planurile profunde prin insinuarea 29 . Prin manevre de stoarcere se activează circulaŃia în capilarele şi venele muşchiului. Masajul influenŃează favorabil muşchii atrofici.5. Masajul muşchilor influenŃează atât direct. tendoanele. se deschid capilarele de rezervă. atrofici sau neantrenaŃi. aponevrozele. cât şi reflex. capsulele articulare. Manevrele de masaj executate lent. contracturaŃi. aplicate muşchilor hipotrofici. După efort. excitabilitatea şi contractilitatea fibrelor musculare. Ńesuturile moi periarticulare şi chiar periostul.3 INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA APARATULUI LOCOMOTOR Masajul influenŃează favorabil muşchii. traumatizaŃi. centripete. Efectele masajului asupra sistemului muscular sunt stimulante. prin acŃiunea mecanică a manipulărilor. tecile sinoviale. Efectele stimulante se induc prin manevre scurte. induc în muşchi o stare de relaxare. relaxante şi decongestive. Aceasta se datorează acŃiunii mecanice şi reflexe a masajului. fasciile. masajul accelerează îndepărtarea oboselii musculare şi refacerea resurselor energetice ale muşchilor. excitant.

În tratamentul tulburărilor de mobilitate. se rup aderenŃele care determină retractura muşchiului şi se înlătură staza venoasă şi limfatică determinate de inactivitate. retracturile. ajutând la păstrarea sau recuperarea mobilităŃii normale. centripet. neînsoŃite de presiuni. sinoviala şi cartilajul articular sunt influenŃate prin stimularea circulaŃiei sanguine şi a terminaŃiilor nervoase din Ńesuturile periarticulare. Efectele relaxante se induc prin manevre lungi. după care se prind strâns masele musculare cărora li se imprimă o mişcare de jos în sus.degetelor în interstiŃiul muscular şi presarea simultană a maselor musculare cu feŃele palmare ale mâinilor. cicatricele şi toate sechelele artritelor şi periartritelor. Prin masaj se combat aderenŃele. Aceste efecte sunt evidente atunci când se aplică pe muşchii solicitaŃi de efort. 30 . Masajul articular łesuturile moi periarticulare. mâinile alunecă rapid. masajul articular este necesar pentru pregătirea articulaŃiei înaintea exerciŃiilor de mobilizare metodică. prin activarea circulaŃiei şi prin influenŃa exercitată asupra terminaŃiilor nervoase din aceste structuri. În felul acesta. Ajută la resorbŃia revărsărilor de lichide seroase sau sânge din cavitatea articulară sau din bursele seroase periarticulare. oboseala musculară intensă putând fi înlăturată în 5 minute de masaj. Efectele decongestive se induc prin manevre blânde. blânde. ducând la scăderea excitabilităŃii şi a contractilităŃii musculare. Masajul anexelor muşchilor Are ca scop întreŃinerea supleŃei acestor formaŃiuni. depozitele patologice periarticulare.

Manevrele de masaj efectuate centripet. uşurează travaliul inimii stângi. reacŃii calmante şi 5. InfluenŃa masajului asupra circulaŃiei este datorată în primul rând acŃiunii mecanice. Ajută la golirea venelor şi a capilarelor.4 INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA CIRCULAłIEI SÂNGELUI ŞI A LIMFEI Masajul contribuie la activarea circulaŃiei în întregul corp prin efectele pe care le produce. „periostal” provoacă reflex. Deci. prin efecte 31 . Masajul hiperemiante. entorselor . Uşurează circulaŃia sângelui în artere. pe lângă efectele hiperemice locale. Efectele de durată ale masajului se datoresc însă unor mecanisme reflexe şi umorale. secundară activării circulaŃiei de întoarcere. Masajul influenŃează circulaŃia arterială şi arteriolară: fluxul sanguin creşte ca urmare a creşterii debitului sistolic. capsulei. pot contribui. centripet are ca efect scăderea tensiunii arteriale.inflamaŃiilor şi traumatismelor ligamentelor. în sensul circulaŃiei de întoarcere. Aceste reacŃii. luxaŃiilor şi fracturilor. Diminuă staza şi tensiunea din Ńesuturi. a limfaticelor şi a spaŃiilor intercelulare. dar supraîncarcă uşor inima dreaptă şi circulaŃia pulmonară. scăzând efortul cordului. sângele din vase şi limfa fiind împins spre inimă. Masajul profund şi cel lent. cartilajului articular. se recomandă precauŃie în cazul pacienŃilor cu insuficienŃă cardiacă dreaptă şi globală. pe când cel viguros are efecte hipertensive.

Executat energic şi într-un ritm viu. impulsurile ajung la centrii nervoşi şi apoi. masajul produce efecte stimulatoare asupra sistemului nervos. 5. intensităŃii şi duratei procedeului aplicat.şi proprioceptorilor.derivative. la repartiŃia şi la reglarea circulaŃiei sângelui în organism. iar pe de altă parte. Aceste reacŃii ale organismului la manevrele masajului se produc prin intermediul sistemului nervos. Executat lent şi uşor. 32 . Masajul acŃionează în mod diferit asupra terminaŃiilor nervoase periferice. AcŃiunea mecanică excită terminaŃiile nervoase ale extero. conductibilitatea şi reactivitatea elementelor nervoase. Manevrele stimulatoare sunt folosite pentru activarea funcŃiilor organelor. Masajul general duce la creşterea numărului hematiilor şi al leucocitelor. prin stimularea organelor hematopoetice şi prin mobilizarea rezervelor de sânge din organism. conductibilitatea şi reactivitatea structurilor nervoase. pe de o parte. scade sensibilitatea. acestea mărind sensibilitatea. AcŃiunea reflexă a masajului constituie baza fiziologică a influenŃelor acestuia asupra organismului. pe cale reflexă se determină reacŃii ale diverselor organe. Masajul poate interveni în mecanismele de echilibrare dintre circulaŃia periferică şi cea profundă a corpului.5 INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA SISTEMULUI NERVOS Oricare din procedeele masajului determină în organism reacŃii fiziologice corespunzătoare. naturii şi funcŃiei Ńesutului masat. liniştitoare. la creşterea cantităŃii de hemoglobină. masajul produce efecte calmante. formei.

Efectele segmentare se explică prin interrelaŃiile dintre diferite regiuni metamerice. Astfel. energice. vasomotor şi trofic. masajul stimulator determină o senzaŃie de bună dispoziŃie şi de creştere a energiei. de relaxare musculară şi de odihnă. Masajul provoacă şi o serie de efecte subiective atunci când se execută masajul general. Manevrele scurte. Masajul are acŃiune antialgică diferită. de impulsuri nervoase către centrii. Masajul determină reacŃii complexe şi în domeniul motor. care declanşează reacŃii diferite. cu ritm lent şi intensitate scăzută induc efecte sedative. în funcŃie de tehnica utilizată. Efectele masajului asupra sistemului neuropsihic sunt: efecte segmentare. InterrelaŃia metamerică permite perceperea mai mult sau mai puŃin a durerii. creşteri ale tensiuni Ńesutului conjunctiv. realizate prin conexiuni nervoase. pe când masajul liniştitor (sedativ) determină o stare de destindere nervoasă. analgezice. Datorită acestora se evită. la nivel subcutanat. Efectele generale se datorează relaŃiilor suprasegmentare şi implicării sistemului nervos central. responsabile de instalarea retracturilor. Manevrele de masaj determină descărcarea. efectuate cu ritm viu şi intensitate crescută induc efecte stimulante. efecte generale şi psihologice. în terminaŃiile senzitive. fapt ce susŃine teoria “masajului reflex”.Manevrele calmante sunt indicate împotriva încordărilor excesive. Manevrele executate continuu. 33 . a durerilor şi a stării de nelinişte. Există păreri conform cărora şi prin stimularea durerii se pot obŃine reacŃii paradoxale analgezice.

toracică şi abdominală. Masajul capului. Masajul. prin procedee speciale.chiar dureroasă pe moment. care stimulează. cu acŃiune de profunzime sau la distanŃă. centrii automatismului respirator. Masajul poate restructura imaginea statică şi cinematică a regiunii bolnave care şi-a pierdut parŃial sau total funcŃiile motoare şi senzitive. determină o stare de relaxare percepută ca o stare „de bine”. integrând segmentul afectat în schema corporală generală. Efectele psihologice sunt induse tot prin stimularea terminaŃiilor senzitive cutanate. are un efect decongestionant şi liniştitor asupra centrilor şi a căilor nervoase . Prin masajul spatelui şi al pieptului se obŃin efecte reflexe utile asupra organelor din torace. 5. la distanŃă. Pentru a le putea influenŃa trebuie folosite tehnici speciale.6 INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA łESUTURILOR ŞI A ORGANELOR PROFUNDE łesuturile şi organele profunde ale corpului nu pot fi influenŃate de acŃiunea mecanică a procedeelor obişnuite de masaj. 34 . Efectele sinergice se pot obŃine prin masajul Ńesuturilor care acoperă cavităŃile corpului: craniană. • Prin procedee speciale se poate accelera sau linişti funcŃia cardiacă. • RespiraŃia este activată prin reflexe cu punct de plecare în peretele toracic. sau să se utilizeze acŃiunea sinergică a manevrelor de masaj. prin manevra însăşi (principiul masajului transversal profund a lui Cyriax). prin apropierea psihologică dintre pacient şi maseur.

celelalte situaŃii constituind contraindicaŃii ale masajului. Masajul se va indica numai în ulcere varicoase. muşchi. vergeturi. • Prin masajul abdominal sunt stimulate. în scop profilactic sau terapeutic se vor face numai după examenul clinic general şi numai după stabilirea diagnosticului. funcŃiile aparatului digestiv. • Creşte apetitul. de eliminare a produşilor de catabolism (cresc diureza. hepertrofii. retracturi musculare sau induraŃii şi infiltrate. Activitatea glandelor endocrine este influenŃată indirect. contracturi. 35 . afecŃiuni vasculare. ulcere varicoase. • Creşte peristaltismul tubului digestiv şi al căilor biliare. mai ales.• Se pot stabili sinergii funcŃionale între circulaŃie şi respiraŃie. de excreŃie. micoze. • Se îmbunătăŃesc absorbŃia şi digestia prin activarea circulaŃiei intraabdominale şi prin creşterea secreŃiilor digestive. vergeturi. IndicaŃiile de aplicare a masajului. între schimburile gazoase din plămâni şi Ńesuturi. Masajul influenŃeză funcŃiile de nutriŃie. prin activarea circulaŃiei sanguine la nivelul acestora. Ńesut celular subcutanat. În cazul examenului clinic general se va acorda atenŃie următoarelor structuri: Piele. • Se normalizează evacuările. papule. evacuările intestinale şi sudorale cutanate). eczeme. infecŃii etc. Prin palpare se pot evidenŃia hipotrofii. cicatrici. Prin inspecŃie se va observa prezenŃa unor nevi. escare.

Procedee principale de masaj (fundamentale): • alunecările (netezirea. Se acordă atenŃie atât elementelor articulare. PROCEDEELE DE MASAJ După importanŃa efectelor. 6. oboseală la nivelul membrelor inferioare. Sistem circulator. au fost împărŃite în două grupe. Se acordă atenŃie vaselor. Sistem nervos. • fricŃiunile. procedeele de masaj manual clasic. ArticulaŃii. • frământatul şi stoarcerea (petrisajul). La palpare se pot evidenŃia dureri ale inserŃiilor (dureri tendinoperiostale) cauzate de tensionarea tendoanelor prin contracŃii izometrice. ritmicitatea acesteia şi locul pe care îl va ocupa în programul de recuperare. rupturi ale tendoanelor (masajul este contraindicat). 36 . Se va fixa durata şedinŃei de masaj. cât şi părŃilor moi periarticulare. efleurajul). tensiune. tapotamentul). Se caută eventualele tulburări de sensibilitate şi tulburări trofice care pot fi cauzate de afecŃiuni neurologice. În funcŃie de particularităŃile subiectului se vor stabili procedeele de masaj care vor fi efectuate şi modul de aplicare al acestora. chestionând pacientul în legătură cu existenŃa edemelor sau a unei stări de greutate.Tendoane. • lovirile uşoare şi ritmice (baterea.

alte procedee.• vibraŃiile. frământat (petrisaj). 6. iar pe gât şi ceafă sensul manevrelor este dinspre cap spre umeri şi omoplaŃi. ciupirile si pensările. Procedee secundare de masaj (ajutătoare): • • • • • • cernutul şi rulatul. Acestea realizează prelucrarea sistematică şi metodică a părŃilor moi ale corpului şi se aplică în următoarea succesiune: netezire (efleuraj). alunecările se efectuează de la extremitatea distală spre cea proximală. tracŃiunile şi tensiunile. pe trunchi urmează sensul circulaŃiei de întoarcere spre inimă. 6.1. presiunile. batere (tapotament). scuturările. vibraŃii. pe membre. Netezirea se adresează în special tegumentelor şi constă în alunecări ritmice şi uşoare. 37 . fricŃiune.1 PROCEDEELE PRINCIPALE DE MASAJ Manevrele principale nu pot lipsi din aplicaŃiile practice mai importante ale masajului. De aceea.1. aplicate cu diferite părŃi ale mâinilor în sensul circulaŃiei de întoarcere.

numai că se execută cu o anumită presiune şi cu ritm variabil. Din punct de vedere metodic netezirea este iniŃială şi finală. întinse sau uşor îndoite. • oblice (medii). Din punct de vedere al direcŃiei sunt: • longitudinale (lungi). manevrele sunt: • simultane. în funcŃie de efectele care trebuie induse. medii şi scurte. pentru netezirea finală: • alternative scurte. Netezirea se execută cu faŃa palmară sau dorsală a mâinilor. medii şi scurte. • transversale (scurte). • alternative. Din punct de vedere al modului de aplicare al mâinilor. în acelaşi sens. • în cerc. cu degetele apropiate sau depărtate. netezirea se poate executa cu o mână. • în zig-zag. Succesiunea manevrelor în funcŃie de direcŃia şi modul de lucru al mâinilor este următoarea: pentru netezirea iniŃială: • simultane lungi. atunci când se efectuează cu mână după mână. • simultane scurte. Ritmul de execuŃie scade treptat spre sfârşitul şedinŃei.Mişcările seamănă cu mângâierea. Pe suprafeŃe mici. iar pe suprafeŃele mari cu ambele 38 . atunci când se efectuează cu ambele mâini în acelaşi timp şi în acelaşi sens . • alternative lungi. medii şi lungi. medii şi lungi.

Ca întindere. alunecările se aplică de preferinŃă segmentar. • pentru Ńesuturile profunde se folosesc manevre mai puternice executate cu rădăcina mâinilor. Se disting următoarele forme speciale de netezire: netezire sacadată. braŃ. • Ńesutul subcutanat este influenŃat de alunecările mai apăsate. aplicabilă segmentelor circulare (antebraŃ. cu laturile sau cu rădăcina mâinii. Alunecările executate cu faŃa dorsală a mâinilor şi cu degetele strânse în pumni au efecte mai profunde decât cele executate cu faŃa palmară a mâinii. dar destul de apăsate şi efectuate sacadat. • circulaŃia din Ńesuturile profunde este influenŃată de manevrele viguroase. Presiunea netezirii este în funcŃie de structura pe care dorim să o influenŃăm: • alunecările uşoare şi superficiale acŃionează asupra pielii.mâini. Pe suprafeŃele mici şi rotunjite. mâinile se aşază la acelaşi nivel sau una mai sus decât cealaltă. • nervii şi vasele din piele sunt influenŃate de apăsarea redusă. netezirea se execută cu vârful a două sau trei degete. gambă. netezirea se poate executa cu palma întreagă. • circulaŃia limfatică este activată de alunecările lente. Pe membre. 39 . Pe suprafeŃele mai întinse şi plane. cu marginea ulnară a mâinii sau cu pumnii închişi. • circulaŃia sângelui în vasele superficiale este activată de presiunile medii. cuprinzând regiunea între police şi celelalte degete. coapsă). pe porŃiuni anatomice bine delimitate.

netezire „în perie”. netezire în „cleşte”. alunecările lungi şi uşoare reduc sensibilitatea. înaintea altor procedee mai puternice. Efectele netezirii sunt: principalul efect al netezirii este activarea. sunt stimulante. alunecările lungi şi uşoare sunt calmante. Netezirile scurte şi asociate cu presiuni sunt indicate în tratamentul induraŃiilor şi al nodozităŃilor fibroscleroase. manevrele mai viguroase activează circulaŃia sângelui în Ńesuturile profunde. 6. a circulaŃiei. scad durerea şi contractura musculară pe regiunea masată. motiv pentru care netezirea este folosită ca manevră pregătitoare în masaj. precum şi în dezagregarea şi împrăştierea infiltratelor din Ńesuturile profunde. ducând la o mai bună oxigenare a muşchilor şi la îndepărtarea mai rapidă a produşilor de catabolism (combate oboseala şi ajută refacerea funcŃională după efort). utilizată la nivelul tendoanelor şi al spaŃiilor interosoase. în limita elasticităŃii proprii. constă în presiuni şi deplasări ale Ńesuturilor moi subcutanate pe Ńesuturile dure sau pe un plan dur (osos sau cartilaginos). vasodilataŃie locală de durată. relaxante. 40 . consecinŃă a acŃiunii mecanice şi reflexelor cu punct de plecare cutanat.2 FricŃiunea se adresează în special Ńesutului celular subcutanat. folosită în regiunile cu păr în exces. longitudinală executată cu vârful degetelor. pe cale reflexă.1. netezire liniară. manevrele scurte şi vii. în ritm rapid şi energic. aplicabilă la nivelul tendonului lui Achile.

cu cât intensitatea presiunilor creşte. Efectele fricŃiunii: prin acŃiunea mecanică mobilizează Ńesuturile moi. se aplică la nivelul tendonului lui Achile. medius şi inelar). Forme speciale: transversală. în zig-zag. cu o anumită presiune şi sub anumite unghiuri. fricŃiunea se execută cu vârful degetelor în sens liniar (longitudinal sau transversal) şi circular (concentric sau excentric). cu marginea cubitală. 41 . asuplizează tegumentul. Astfel. până când este cuprinsă toată regiunea. Presiunea şi amplitudinea mişcărilor de fricŃiune va fi la început mai redusă şi de durată mai scurtă. “în fierăstrău” executată cu marginea cubitală a mâinii. Se execută mişcări circulare într-un sens şi apoi în sens opus. iar unghiul faŃă de planul regiunii respective scade. se aplică la nivelul coloanei vertebrale.Din punct de vedere tehnic. mărindu-se progresiv. După intensitatea presiunilor şi a mărimii unghiului. deplasând mâinile în limita mobilităŃii şi a supleŃei normale a Ńesuturilor masate. Vârful degetelor se aplică pe tegument. executată cu vârful a 2-3 degete (index. mâna se deplasează încet în vecinătatea locului masat. fricŃiunea poate acŃiona superficial sau profund. După un număr oarecare de mişcări executate pe o mică porŃiune a pielii. le măreşte supleŃea şi elasticitatea. rădăcina mâinii (eminenŃele hipotenară şi tenară). palma sau pumnul. cu atât acŃionează mai profund. după necesităŃi.

ridicarea lor. stimulează sistemul nervos periferic. frământat între marginile cubitale ale mâinii. care reprezintă forma specială aplicabilă segmentelor circulare sau tronconice. atât cât permite elasticitatea proprie şi stoarcerea prin comprimare (între degete sau între degete şi palmă) sau prin presiune pe planul profund.tot prin acŃiune mecanică se activează circulaŃia locală (înroşirea pielii). scade contractura musculară. se aplică regiunilor voluminoase ale corpului (fese. frământatul constă în ridicarea şi apucarea între degete şi rădăcina mâinii a unei cute de Ńesuturi. ritmul viu şi mişcările scurte. eventual coapse). care reprezintă forma tradiŃională aplicabilă tuturor segmentelor corpului. fricŃiunea prelungită. dar viguroase. reduce încordarea nervoasă. fricŃiunile previn rupturile musculare şi smulgerile de fibre. scade sensibilitatea locală. circulatorii şi trofice. executată într-un ritm lent. pe cale reflexă are efecte de durată. 6. Pe regiunile întinse şi plate. care este 42 . care reprezintă forma specială aplicabilă la nivelul peretelui abdominal etc. frământat circular şi şerpuit. stimulând nutriŃia Ńesuturilor.3 Frământatul (petrisajul) reprezintă prinderea muşchilor şi a altor Ńesuturi profunde. care pot apărea la nivelul joncŃiunii miotendinoase. frământat cu pumnii. Din punct de vedere tehnic se realizează: frământat „în cută” pe loc sau deplasabilă “în val”.1.

presiunile fiind însă orientate spre sensul circulaŃiei venoase a sângelui (distal→proximal). Mişcarea se repetă de mai multe ori pe acelaşi loc. frământatul se execută formând o cută lungă de muşchi. apoi mâinile se deplasează din aproape în aproape. „în cută” sau „în val”. excitabilitatea şi contractilitatea muşchilor. Frământatul este procedeul cel mai bun pentru masajul Ńesuturilor profunde şi în special al muşchilor. iar muşchii se relaxează. Pe membre. La nivelul abdomenului se frământă Ńesuturile grase subcutanate. care este prinsă între degete şi podul palmei şi strânsă ca într-un cleşte. ori de ducere înainte şi înapoi a cutei prinse între degete. 43 . comparativ cu cele mecanice: ridicarea şi strângerea Ńesuturilor cărnoase dezvoltă elasticitatea. perpendicular pe segment. în axul lung al grupelor de muşchi. Efectele frământatului Acestea se produc mai ales pe cale reflexă. profund. se execută o mişcare de ridicare şi presare între ele a Ńesuturilor. frământatul se execută cu mâinile aplicate în cerc. Manevrele se execută de la rădăcina membrelor spre extremităŃi. Pe masele mari de muşchi.stoarsă prin ducerea rădăcinii mâinii spre degete şi prin comprimarea acesteia pe planul dur. Muşchii sunt prinşi între degete şi palme şi strânşi cu putere. cuta este ridicată şi apoi presată pe planul profund. fără a o scăpa din mâini şi fără a desprinde palma de pe piele. presiunea se slăbeşte apoi.

având un efect trofic asupra organismului. 6. se activează circulaŃia. mai ales ale celor motori.4 Tapotamentul (baterea) constă în aplicarea unor lovituri ritmice şi uşoare executate cu diferite părŃi ale mâinii şi ale antebraŃului. se indică în stările de atonie şi atrofie musculară secundară imobilizărilor prelungite ale diferitelor segmente ale aparatului locomotor. 44 . manevre de plescăit sau lipăit: cu faŃa palmară a mâinii sau a degetelor. previne atrofia musculară. manevrele executate rapid induc efecte stimulante. aplicate pe zone aderente şi infiltrate au efect decontracturant.prin stoarcere se comprimă vasele profunde. manevrele lente. procedeele de tapotament se grupează în: manevre de tocat: cu marginea cubitală (cubito-palmar sau cubito-dorsal). manevre de bătătorit: cu palma în cupă sau ventuză şi cu pumnul cubital sau palmar. Efectele frământatului se datoresc stimulării circulaŃiei şi troficităŃii nervilor. Din acest motiv. cu 1/3 inferioară a antebraŃului. manevre de percutat: cu vârful degetelor.1. cu vârful degetelor (tangenŃial. Din punct de vedere tehnic. „în mănunchi de nuiele”). prin frământare sunt îndepărtaŃi produşii de catabolism din muşchi.

Intensitatea manevrelor rezultă mai mult din greutatea degetelor şi a mâinilor. alternativ sau simultan pe regiunea respectivă. rezultat al greutăŃii mâinilor. medie sau mare. Manevra se execută cu amândouă mâinile mişcate din articulaŃiile pumnilor. Pe regiunile sensibile. Manevra se poate executa cu vârful unui singur deget. Intensitatea 45 . cu palmele orientate spre regiunea masată. BraŃele trebuie să fie apropiate de trunchi. apoi acestea cad pasiv. „Tocatul” se poate face şi cu marginea ulnară a mâinilor. decât din contracŃiile musculare. iar antebraŃele apropiate de regiunea masată. Ńinute faŃă în faŃă. pentru ca loviturile să nu cadă prea de sus şi să nu fie intense. Degetele întinse. Ritmul poate fi foarte viu sau rar şi lent (cap. Intensitatea loviturii trebuie să fie unică. „Plescăitul” este o manevră de lovire cu faŃa palmară a degetelor şi a mâinii. numai atât cât este necesar să se ridice antebraŃele la o înălŃime potrivită. mişcându-se din articulaŃiile pumnilor. regiune precordială). Mâinile cad moi. intensitatea loviturilor trebuie să fie mai mică. depărtate între ele şi uşor flectate cad perpendicular pe piele.„Tocatul” se execută cu degetele ambelor mâini. lovind cu partea laterală şi dorsală sau cu cea laterală şi palmară. într-un ritm foarte viu. „Percutatul” este o formă de batere cu vârfurile degetelor uşor îndoite. pe mase mari de muşchi. prin mişcări suple şi repezi. Mâinile se mişcă alternativ sau simultan. de la o distanŃă mică. Pentru a amplifica aceste manevre se adaugă înclinarea laterală a mâinilor şi o mişcare de răsucire a antebraŃelor în pronaŃie şi supinaŃie. într-un ritm foarte viu. Se execută cu mâinile moi şi uşoare. Mişcările se execută activ. cu o mână sau cu amândouă mâinile.

bătătoritul este mai puŃin aspru. Manevra se poate executa în două moduri: • cu degetele şi palmele strânse “în căuş”. un aflux crescut de sânge în regiunea masată. cărnoase şi puŃin sensibile. iar loviturile sunt scurte. care se înroşeşte şi se încălzeşte. Manevrele baterii reduc în timp sensibilitatea nervilor senzitivi. plescăitul şi bătătoritul executate într-un ritm rapid. AcŃiunea specifică este excitantă şi se validează prin intermediul nervilor periferici. de supleŃea mişcărilor şi de sensibilitatea pielii şi a Ńesuturilor masate. la persoanele sănătoase şi viguroase. acŃionează asupra nervilor vasomotori şi provoacă. Efectele baterii variază în funcŃie de intensitatea şi ritmul loviturilor. intensitatea manevrei creşte dacă se execută cu pumnul închis sau cu marginea ulnară a pumnului. dar pot deveni dureroase. cu intensitate mai mare şi un timp mai îndelungat. Loviturile active sunt mai puternice. „Bătătoritul” se deosebeşte de „plescăit “ prin felul de a lovi cu palmele şi degetele Ńinute bine întinse şi foarte apropiate de suprafaŃa masată. indicată mai ales în masajul regiunilor musculoase şi puŃin sensibile. Se indică în masajul excitant al unor regiuni întinse. Tocatul. Dacă manevrele sunt tangenŃiale. Se execută cu pumnul incomplet închis. 46 . prin vasodilataŃie. efectul lor excitant este diminuat. • cu pumnul: este o manevră mai puternică. Ritmul mişcărilor este foarte viu.loviturii depinde numai de greutatea proprie a acestor segmente.

spasmelor. cu podul palmei sau cu rădăcina mâinii. 47 .1. VibraŃiile manuale se execută cu vârful degetelor sau cu faŃa lor palmară. pe de altă parte. secundar dezvoltând proprietăŃile funcŃionale ale muşchilor. cu palma şi cu degetele întinse sau cu pumnul închis. şi ai antebraŃelor şi braŃelor. favorizează eliminarea secreŃiilor bronhice. 6.Excitarea nervilor motori produce o creştere a tonusului muscular şi chiar o contracŃie a fibrelor musculare. fără a se produce un lucru mecanic. Manevrele de batere sunt contraindicate în tratamentul afecŃiunilor dureroase. Din această cauză. Mişcările sunt asemănătoare unui tremurat continuu şi rezultă din contracŃiile alternative ale muşchilor agonişti şi antagonişti ai degetelor şi mâinii pe de o parte. la nivel toracic. vibraŃiile manuale sunt obositoare şi greu de executat. se indică în tratamentul atoniei şi/sau atrofiilor musculare posttraumatice. vibraŃiile se aplică pe porŃiuni restrânse. în jurul unei articulaŃii sau pe un segment. ele se execută pe loc sau cu deplasare laterală. oboselii musculare. de aceea se completează sau se înlocuiesc cu forme instrumentale. dar se pot efectua şi de-a lungul unui nerv. Baterea are efecte stimulatoare asupra circulaŃiei şi nutriŃiei Ńesuturilor profunde. FrecvenŃa şi amplitudinea deplasării mâinilor sunt variabile şi induc efecte opuse.5 VibraŃiile constau din imprimarea în Ńesuturi a unui număr cât mai mare de mişcări oscilatorii pe unitatea de timp. contracturilor musculare. muşchi. De regulă. Percutatul.

VibraŃiile executate cu ritm rapid şi amplitudine crescută au efecte excitante asupra sistemului nervos central. după indicaŃiile medicului. încălzire şi relaxare. VibraŃiile manuale se combină cu netezirea. vibraŃiile produc efecte reflexe profunde. prin reducerea stratului adipos. care completează acŃiunea procedeelor fundamentale. se aplică îndeosebi pe spate şi pe torace. 48 . sunt folosite. Aplicate pe torace şi pe abdomen. dar şi efecte estetice. care au o amplitudine şi o intensitate mai mare decât vibraŃiile obişnuite. 6. atunci când sunt executate cu amplitudine scăzută. se numesc trepidaŃii. fricŃiunile şi frământatul. TrepidaŃia toracelui se asociază cu mişcările de respiraŃie. decongestionante şi calmante. accentuându-se spre sfârşitul inspiraŃiei.Manevrele fine şi prelungite sunt liniştitoare.2 PROCEDEELE SECUNDARE DE MASAJ Între procedeele sau manevrele principale de masaj sau după efectuarea acestora. reduc sensibilitatea pielii şi a Ńesuturilor superficiale. Mişcările vibratorii. producând o senzaŃie de amorŃire. se intercalează sau se adaugă o serie de alte câteva manevre numite ajutătoare sau secundare. Aceste procedee au în general aceleaşi efecte şi indicaŃii ca şi vibraŃiile. în tratamentul unor afecŃiuni dureroase şi congestive ale organelor interne. La nivelul toracelui produc expulzia secreŃiilor bronşice. al expiraŃiei şi al pauzei respiratorii.

tracŃiunile şi tensiunile.3. asociate cu mişcări respiratorii în ritmul frecvenŃei respiratorii normale (16-18 respiraŃii pe minut). asociate cu vibraŃii. sunt numite presiuni vibrate. urmată de hiperemie locală şi scăderea sensibilităŃii până la anestezie. Presiunile puternice produc asupra pielii o uşoară ischemie iniŃială cauzată de scăderea afluxului de sânge către zona masată. prin ridicări şi presiuni alternative. scăderea 49 . alternativ. de jos în sus. altele au caractere tehnice proprii şi vin să îmbogăŃească procedeele de bază ale masajului. Rulatul şi cernutul se aplică segmentelor circulare sau Rulatul constă în prinderea segmentului respectiv între feŃele palmare ale mâinilor cu menŃinerea degetelor în extensie. pe care deseori le şi însoŃesc. anterior şi posterior sau invers. Cele mai importante manevre ajutătoare sunt: cernutul şi rulatul. scuturările.3. Se aplică în diverse moduri: simple. Presiunile constau în apăsări superficiale sau profunde. 6. ciupirile şi pensările.Unele dintre aceste manevre secundare derivă din cele principale. 6. tronconice. presiunile. decongestive asupra maselor musculare şi redau supleŃea structurilor masate. Au acŃiuni relaxante. Mâinile se deplasează ritmic.

ciupirile se execută cu priză mică (între police şi index). DiferenŃa constă în prizele cu care se realizează. mişcarea bruscă şi exagerată poate produce contractură musculară şi. cu condiŃia să fie executate cu blândeŃe blând şi să atingă amplitudinea maximă de mişcare. Efectele pozitive asupra Ńesuturilor perimusculare şi periarticulare sunt induse prin întreruperea arcurilor reflexe la nivelul dermatoamelor sau miotoamelor. tensiunile şi scuturările acŃionează mai ales asupra articulaŃiilor şi Ńesuturilor periarticulare. redeschiderea focarului de fractură. precum şi scăderea presiunii intraarticulare. TracŃiunile şi tensiunile realizează întinderea elementelor articulare şi periarticulare.tonusului muscular local şi secundar. executate ritmic la nivelul membrelor sau ale segmentelor acestora. TracŃiunile. 6. Tensiunile cresc mobilitatea articulară. ritmul rapid va declanşa efecte stimulante locale şi generale. Astfel. Scuturările constau în mişcări oscilatorii ample.3. mai ales după fracturi. executate pe axele de mişcare ale fiecărei articulaŃii.3. în timp ce ritmul lent va avea efecte relaxante. 50 . Astfel. relaxare musculară şi scăderea sau dispariŃia oboselii. TracŃiunile se realizează în axul longitudinal al segmentelor. Efectele scuturărilor depind de ritmul execuŃiei. fie punctele şi meridianele din acupunctura tradiŃională chineză. în sens viscero-musculo-cutanat. Tensiunile sunt mişcări pasive. Pe acest tip de „presiune profundă” se bazează tehnicile masajului reflex. 6. Ciupirile şi pensările se aplică pe porŃiunile musculoase ale membrelor. care folosesc fie zonele de inervaŃie metamerică (ce urmăresc dermatoamele) descrise de Head şi modificate de Hensen şi Schillak. cu priză medie (între podul palmei şi degete) sau mare (între vârfurile degetelor celor două mâini). secundar.

3. Masajul limfatic. MASAJUL SPECIAL Masajul special utilizează. • masopunctura chinezească. În general. 51 . fricŃiuni. orice procedeu de masaj poate induce efecte stimulante sau relaxante prin modificarea ritmului. vibraŃii şi presiuni. Masajul special include mai multe procedee. Hidromasajul. respectiv neteziri. a intensităŃii şi a presiunii. 6. tehnici clasice. Masajul cu bule gazoase în apă etc. • tehnica Knapp. Masajul cu gheaŃă. în general. Masajul reflexogen se bazează pe influenŃa reflexă a unor manevre clasice aplicate pe zonele de proiecŃie dureroasă tegumentară sau periostală. Această categorie include tehnicile: • tehnica Cyriax. Masajul instrumental. Masajul reflexogen. dintre care vi le prezentăm pe cele mai des utilizate. au efecte excitante. • tehnica Vogler. Masajul cu jet de aer cald.Aplicate în ritm rapid.

producând hiperemie şi diminuarea durerii la locul de aplicare. Tehnica Vogler (masaj periostal) constă în depistarea punctelor dureroase şi aplicarea de presiuni la acest nivel. Durerea produsă trebuie să fie suportabilă. Se depistează punctul ligamentar sau tendinos cel mai dureros. peritendinitelor. Se aplică pe acest punct dureros fie policele. prin palpare directă sau prin creşterea tensiunii musculare obŃinută prin contracŃie izometrică. fie indexul şi mediusul suprapuse. presiunile se execută fie cu 52 . Se execută fricŃiuni circulare. • masajul pe zone reflexogene Head. Tehnica Cyriax numită şi masaj transversal profund se execută în următoarele etape: 1. durata şedinŃei nu va depăşi 20 de minute. 3. Este contraindicat în stadiul acut al afecŃiunilor amintite anterior şi în afecŃiunile inflamatorii ale aparatului locomotor. Are o acŃiune trofică locală. leziunilor musculare cicatrizate. Masajul transversal profund realizează înlăturarea aderenŃelor fibroase secundare traumatismelor aparatului locomotor. antrenând pielea perpendicular pe direcŃia fibrelor. Prin mobilizarea transversală a Ńesuturilor moi se refac zonele de clivaj şi de alunecare fiziologică ale muşchilor şi ale tendoanelor. presiunea este foarte uşoară la început şi se intensifică pe măsură ce durerea scade.• masajul Ńesutului conjunctiv. concentrice sau excentrice. miotendinitelor. 2. de mică amplitudine. Tehnica Cyriax se foloseşte în tratamentul tendinitelor. în sechelele după entorse.

fie cu articulaŃiile interfalangiene proximale ale indexului şi mediusului flectate. centripete executate la nivelul: 1. sistemului venos al membrelor inferioare. Masajul periostal combate fenomenele congestive. zonelor de fibroză. care interesează Ńesuturile ligamentare şi musculare. Tehnica Knapp reprezintă practic presiuni profunde. 3. concentrice sau excentrice. Presiunea se exercită timp de 2-3 minute pe fiecare punct. prin aplicare pe zona de proiecŃie periostală învecinată zonei afectate. Dezavantajul metodei constă în faptul că pacientul are dureri pe toată durata aplicării presiunii. zonelor de emergenŃă ale nervilor. devine suportabilă pe parcurs şi dispare la sfârşit. Manevra se poate repeta de 2-3 ori pe un punct. Intensitatea şi durata presiunilor se vor adapta toleranŃei bolnavului. ligamentare. tendinoase. Masajul periostal poate fi folosit în tratamentul sechelelor după afecŃiuni traumatice ale aparatului locomotor. apoi se trece pe alte puncte dureroase la palpare. Masajul constă în presiuni moderate urmate de fricŃiuni circulare. fiind însoŃită de fricŃiuni circulare. pentru prevenirea stazei. ŞedinŃele se repetă de 2-3 ori pe săptămână. până la vindecare. repetate de 40-50 de ori. Durerea declanşată are următoarea evoluŃie: este destul de intensă la început. de contractură şi le atenuează pe cele dureroase. 53 . abdomenului pentru efectul anticonstipant. 2. punctelor dureroase care corespund: inserŃiilor musculare.vârfurile degetelor foarte bine întinse.

micşorarea tonusului muscular şi realizarea relaxării musculare. contracturile musculare din artroze şi periartrita scapulohumerală. cu pulpa degetelor sau chiar cu unghia. se întinde Ńesutul conjunctiv prin plasarea policelui şi a inelarului pe tegument. cicatrici. în tendinite şi entezite. dureri lombosacrate. Se procedează astfel: 1. Masajul pe zone reflexogene Head se bazează pe faptul că un anumit neuromer inervează prin fibre nervoase vegetative o arie viscerală şi în 54 . prin întinderea Ńesutului conjunctiv. Masajul Ńesutului conjunctiv se bazează pe efectul stimulării nervilor periferici. care execută o adducŃie maximă. Punctele sunt situate pe anumite meridiane. aceasta necesită cunoaşterea perfectă a localizării punctelor asupra cărora se acŃionează prin masaj. în limita elasticităŃii maxime. la nivelul acestora se execută fricŃiuni superficiale. 2. cu răspunsuri reflexe vegetative. Se recomandă în: miogeloze. Procedeul se foloseşte în afecŃiuni musculare. în afecŃiuni ale sistemului nervos periferic de tip nevralgie. care creşte treptat. prin tracŃiune pe masa tisulară. se deplasează Ńesutul. cum ar fi: miozitele de efort. periartrită scapulohumerală. ca urmare a „dezechilibrului vegetativ”. înlocuind astfel acele. în direcŃia policelui.Masopunctura chinezească (presopunctura) este o tehnică derivată din acupunctură. Acest procedeu are ca efecte reducerea durerii. Întinderile se vor doza în funcŃie de pragul durerii.

Principalele zone reflexogene ale abdomenului pentru masajul diverselor organe sunt următoarele: • epigastrul. Masajul zonei ficatului şi a veziculei biliare începe prin neteziri circulare în sens orar la nivelul peretelui abdominal. trece pe sub rebordul costal drept până în partea laterală a hipocondrului drept. prin fibre nervoase somatice. o suprafaŃă bine delimitată a tegumentelor. • zona ombilicală. numită dermatom. pentru stomac. • hipocondrul drept.acelaşi timp. în sensul acelor de ceasornic. Pentrul masajul acestor zone. Se începe cu o manevră calmantă. pentru ficat şi vezicula biliară. 55 . impulsurile plecate de la acest nivel sunt proiectate de centrii talamici pe zonele somatice ale pielii. apoi netezirea începe în epigastru. cu genunchii depărtaŃi. prin neteziri circulare. pentru colonul ascendent. pacientul stă în decubit dorsal. pentru vezica urinară. Se mai pot efectua vibraŃii cu degetele sau cu palma în timpul expiraŃiei. • hipogastrul. Masajul zonei stomacului se aplică în epigastru şi în hipocondrul stâng. pentru colonul sigmoid. După Mackenzie şi Head. • flancul stâng. • flancul drept. În acest fel se explică senzaŃiile de hiperestezie sau durere proiectate pe tegumentele abdomenului din dreptul organului subiacent sau pe zone ale pielii situate la distanŃă. pentru intestinul subŃire. pe întreg peretele abdominal şi mai apoi în zona epigastrică. în cazul suferinŃei unui viscer.

pe flancul stâng până la fosa iliacă stângă. Manevrele încep în fosa iliacă dreaptă. Se poate aplica şi percutarea efectuată cu vârful degetelor. La început se efectuează un efleuraj al peretelui abdominal. de la nivelul cecului de-a lungul colonului ascendent până la unghiul hepatic.Masajul intestinului subŃire se efectuează în zona ombilicală. în sens orar. Masajul subacval (duşul subacval) se execută cu corpul în imersie totală sau parŃială folosind jeturi de apă caldă sub o presiune de 0. duş-masajul. Masajul colonului se face cu scopul de a-l stimula pe segmente. începând din flancul drept. se începe cu neteziri circulare ale peretelui abdominal. Hidromasajul include: masajul subacval. cu efect calmant. Apoi. apoi. netezirea se face în jos. de-a lungul colonului transvers până la unghiul splenic. în sensul acelor de ceasornic. absorbŃia şi evacuarea căilor biliare. acŃionează prin factorul termic şi prin cel mecanic. pe acelaşi traseu şi în acelaşi sens. în constipaŃii atone şi în ptoze viscerale.5-6 atmosfere. jetul se va dirija din adâncime spre 56 . continuate cu neteziri circulare în jurul ombilicului. Tehnica de execuŃie: masajul subacval este precedat de imersie cu o durată de 5 minute pentru acomodarea pacientului cu temperatura (34-40°C) şi presiunea hidrostatică. tot în sens orar. de-a lungul colonului descendent şi sigmoid. Masajul pe zonele reflexogene ale abdomenului favorizează normalizarea funcŃiilor motorie şi secretorie ale aparatului digestiv. apoi spre stânga. în tulburările de motilitate gastrică. Este indicat în dischineziile biliare. după care se trece la executarea unor neteziri cu ambele mâini. trecând prin epigastru şi apoi în flancul stâng.

Avantajele duşului subacval: 1.suprafaŃă. realizează o vasodilataŃie profundă în zona de aplicare. Masajul subacval are următoarele efecte: 1. secŃiunea duzelor va creşte de la 40 la 120 cm2. de la o distanŃă de 5-10-15 cm de corp în linii drepte. 4. 3. zig-zag. de aceea pacientul nu va părăsi cada decât după evacuarea apei şi efectuarea unui duş rece. Dezavantajele procedurii sunt următoarele: necesită o instalare perfectă a compresorului electric şi a vanei. iar incidenŃa unghiului va scădea de la 90° la 30°. Permite o relaxare optimă a musculaturii sub acŃiunea factorului termic şi a presiunii hidrostatice. presiunea jetului de apă fiind mai agreabilă. Se începe cu presiuni mici. Realizează un confort deosebit pentru pacient. favorizând procesele de resorbŃie. Permite un masaj mai eficient. în profunzime. 2. echipament de protecŃie pentru persoana care aplică procedura. cerc sau punctiform. decât prin masaj manual. care vor creşte treptat. Din cauza vasodilataŃiei profunde există riscul hipotensiunii ortostatice. şoldurile. Temperatura apei se scade treptat cu 3 până la 9°C. 57 . pe zonele dureroase. ŞedinŃa începe şi se finalizează cu masajul picioarelor. deoarece aceasta este reglabilă în funcŃie de sensibilitatea zonei tratate. Se evită reperele osoase şi periostul. Este mai puŃin obositor pentru persoana care-l execută. în zone ale corpului cu straturi mari de Ńesut adipos şi muscular: lombele. fesele.

produce relaxare musculară. în celulită şi în obezitate. Efecte: vasodilataŃie profundă. reprezentând un mijloc excelent de analgezie ligamentară. luxaŃii. efect tonifiant şi resorbant. spondiloze. în contracturile musculare antalgice. entorse. VasoconstricŃia iniŃială este urmată de o vasodilataŃie activă. nevralgii. al proceselor aderenŃiale. jeturile acŃionează de la o înălŃime de circa de 60 cm. concomitent cu efectuarea unor manevre de presiune şi fricŃiune. Astfel. stimulează activitatea motorie a unor organe abdominale. articulară sau a zonelor de inserŃie. sechele după fracturi. musculară. Crioterapia este indicată în tratamentul escarelor. se induce rapid un efect analgezic de suprafaŃă. de obicei.2. 3. pe spate. inflamatorii sau traumatice ale aparatului 4. Durata procedurii este de 5-10 minute şi se aplică. Masajul cu gheaŃă (crioterapia) constă în aplicarea locală de gheaŃă. pentru stimularea peristaltismului intestinal în constipaŃiile atone. Masajul instrumental include printre altele: 58 . reacŃională. IndicaŃii: mialgii. al afecŃiunilor posttraumatice acute şi nu numai. relaxator şi sedativ. al redorilor articulare secundare traumatismelor aparatului locomotor. Procedura este indicată în tratamentul edemelor. în revenirea supleŃei cicatricelor dureroase după leziuni musculare. favorizează înlăturarea proceselor aderenŃiale secundare afecŃiunilor locomotor. abdomen sau membre. Duş-masajul constă în proiectarea unor jeturi verticale de apă caldă sub diverse presiuni. exteriorizată prin hiperemie importantă. procese aderenŃiale abdominale postinflamatorii. torace. la o temperatură de 38°C.

Nu solicită maseurul. venoasă şi limfatică. care se pot adapta cu uşurinŃă configuraŃiei anatomice a zonei şi sensibilităŃii locale. Oferă o gamă redusă de manevre. dar mai ales vibraŃii) cu ajutorul unor aparate. Masajul asociat cu contracŃia izometrică este o tehnică specială. care realizează presiuni locale continue sau intermitente. cu efect favorabil asupra circulaŃiei de întoarcere. Masajul pneumatic foloseşte aparate cu manşon gonflabil. vibromasajul. comparativ cu masajul manual. 2. 2. evacuarea lichidului interstiŃial excedentar pe cale limfatică. Masajul limfatic stimulează prin manevre lente. Prizele se orientează de-a lungul vaselor limfatice. Dezavantaje: 1. Regiunile corpului se abordează în următoarea succesiune: iniŃial cele apropiate de canalele limfatice drept şi stâng şi apoi cele mai îndepărtate. în direcŃia de evacuare a acestora.masajul pneumatic. care facilitează relaxarea muşchilor. OscilaŃiile se pot regla ca amplitudine şi frecvenŃă. Sunt mai puŃin agreabile decât manevrele manuale. Avantaje: 1. de aceea se recomandă în tratamentul edemelor şi limfedemelor. Vibromasajul constă în aplicarea unor manevre clasice de masaj (neteziri. de aceea durata şedinŃei poate fi prelungită. 59 . dar ferme.

o INDICAłIILE MASAJULUI În funcŃie de simptomele şi semnele prezente. Dezavantaje: se pot aborda doar câteva regiuni şi presupune cunoştinŃe temeinice multidisciplinare. profunde. realizând o succesiune de presiuni urmate de relaxarea tisulară. Are ca scop golirea colectorilor care drenează regiunea şi să exercite un apel sau o aspiraŃie asupra regiunii infiltrate propriu-zis. 60 . în acest moment capilarele limfatice se deschid pentru a lăsa să penetreze moleculele excedentare din spaŃiul interstiŃial. Masajul clasic şi unele forme ale masajului special pot fi executate chiar de subiect. Tehnica poate fi utilizată numai atunci când capilarele există sau când sunt căi de înlocuire a acestora. Mâna se deplasează în mod progresiv din partea proximală în cea distală. blânde. Drenajul limfatic manual se poate executa prin două tehnici: a) Tehnica apelului sau a aspiraŃiei. Ńesuturile comprimate reiau forma iniŃială. se indică anumite manevre de masaj. presiuni locale.Stimularea evacuării limfatice este susŃinută de creşterea tonusului vagal. datorată manevrelor blânde. În cursul relaxării. Edemele beneficiază de efleuraj. pe zona infiltrată. liniştitoare. dar presiunea este orientată în sensul reîntoarcerii limfatice. b) Tehnica resorbŃiei: mâna exercită presiuni intermitente. în insuficienŃele circulatorii venoase şi/sau limfatice se efectuează şi fricŃiuni. Avantaj: intensitatea manevrelor este cel mai bine dozată. sub forma automasajului. Este realizată numai la nivelul colectorilor limfatici.

deoarece este contraindicată masarea muşchiului spastic. o Masaj parŃial: regional. 7. în cicatricele postarsuri sau cheloide şi. manevrele se efectuează de la periferia zonei afectate spre locul dureros. Frământat cu priză mică. artroze) se efectuează fricŃiuni superficiale locale circulare. Crioterapie în escare. masajul poate fi de două feluri. În crampe şi contracturi musculare se indică neteziri lungi. local. o Masaj general.În infiltratele subcutanate şi nodulii musculari induraŃi (apar în nevralgia sciatică. cu ritm şi intensitate scăzută. care constă în: • • • Mobilizarea viguroasă a planului profund cu ajutorul planului superficial. Durerile ligamentare şi tendinitele se tratează prin masaj transversal profund (tehnica Cyriax). 61 . În hipertoniile de origine centrală se efectuează neteziri lungi pe muşchii antagonişti. MASAJUL PARłIAL ŞI GENERAL – TEHNICĂ În funcŃie de mărimea suprafeŃei corpului pe care este aplicat. crurală. în vergeturi. efectele relaxante fiind induse reflex. cu priză mare. urmate de frământatul profund (este utilă aplicarea de căldură . Tulburările trofice şi leziunile cutanate beneficiază de masajul trofic. cervicobrahială. lombalgii.Solux).

1 MASAJUL PARłIAL Tehnica masajului parŃial este diferită. în funcŃie de forma şi structura fiecărei regiuni. pe segmente ale membrelor. după câteva manevre. Masajul parŃial – local se aplică pe părŃi mai mici sau pe anumite elemente anatomice: pe o articulaŃie. Din punct de vedere al tehnicilor de masaj.1. masând pe rând toate regiunile şi segmentele anatomice. palmele se îndepărtează încet în sens lateral şi cu degetele depărtate între ele alunecă la început paralel cu 62 . La început. pe un tendon.1. pe un grup de muşchi. trunchiul prezintă trei regiuni: spatele.1 MASAJUL SPATELUI PoziŃia. Masajul spatelui se începe prin neteziri lungi şi lente. cu fruntea sprijinită pe dosul mâinilor sau cu capul răsucit într-o parte şi cu braŃele întinse pe lângă trunchi.1 MASAJUL TRUNCHIULUI. Pe spate se pot aplica toate procedeele principale de masaj. pe un mănunchi vascular. începute în regiunea sacrată şi continuate în sus până la baza gâtului. Masajul general constă din prelucrarea metodică a tuturor părŃilor moi ale corpului.Masajul parŃial – regional se aplică pe suprafeŃe sau porŃiuni bine delimitate din punct de vedere anatomic şi funcŃional: pe regiuni ale trunchiului. 7. până în regiunea cefei. peretele abdominal şi peretele toracic. Cel ce urmează să fie masat este aşezat în decubit ventral. 7.1. 7. Maseurul stă sau şade pe un scăunel în stânga subiectului. palmele cu degetele întinse şi apropiate se îndreaptă în sus de-a lungul coloanei vertebrale.

pe flancuri. În masajul stimulant. pe omoplaŃi şi pe umeri. iar pe spatele mai musculos.coloana vertebrală. tocatul se execută cu faŃa palmară a degetelor. pornind din regiunea sacrată. urcând şi coborând pe întreaga suprafaŃă a spatelui. de o parte şi de alta a coloanei vertebrale şi apoi pe părŃile laterale ale spatelui. Frământatul se execută formând o cută de piele şi Ńesuturi între vârful degetelor flexate. marginea ulnară a mâinii sau cu pumnul. Frământatul este urmat de manevra de tocat cu marginile ulnare ale degetelor. de o parte sau de alta a coloanei vertebrale: pe fese. 63 . cu punct de sprijin pe piele şi rădăcina mâinii. FricŃiunea se execută cu palmele întinse. Ritmul mişcărilor creşte progresiv. adaptându-se la relieful regiunii şi la grosimea şi consistenŃa părŃilor moi. Manevrele scurte. pe coaste. După netezirea cu ambele mâini. pe regiunea lombară. se efectuează manevre alternative. coaste. omoplaŃi şi umeri. peste şolduri. care presează şi strânge cuta de jos în sus şi dinapoi-înainte. Frământatul se execută pe toată întiderea spatelui. peste omoplaŃi şi umăr. apoi mâinile se îndreaptă. pe porŃiuni mai reduse cu degetele. executat în ritm viu. podul palmei. Manevrele se pot executa cu o singură mână sau cu ambele. pe spaŃiul interscapular. manevrele lungi de alunecare sunt urmate de manevre scurte executate în ritm viu. Pe omoplaŃi. Manevrele se execută insistent. dar mai ales în lungul coloanei vertebrale. apoi oblic. locale se execută pe segmente. simultan sau alternativ. umeri şi pe părŃile laterale ale spatelui. cu rădăcina mâinilor.

urmează plescăitul executat cu faŃa palmară a degetelor sau cu palmele întinse.În continuare se execută bătătoritul percutat. Masajul spatelui este indicat în tratamentul deviaŃiilor coloanei vertebrale. executate cu palmele. după tapotament se aplică presiuni ascendente şi descendente. care alunecă simultan sau 64 . de o parte şi de alta a coloanei vertebrale.1. manevre care au efect liniştitor. care cad aproape perpendicular pe piele. o netezire vibratorie sau zig-zag de-a lungul coloanei vertebrale. 7. rezemat pe un plan uşor înclinat. Pentru masajul părŃilor laterale se duc braŃele în sus şi se pun mâinile sub ceafă. în combaterea hipotoniei sau atoniei musculare. iar la urmă bătătoritul cu palmele întinse sau strânse „în căuş”. Masajul peretelui toracic se începe cu neteziri uşoare şi ritmice. al bolilor degenerative sau inflamatorii ale coloanei vertebrale. numai cu vârful degetelor. La persoanele robuste.1. iar la nevoie se răsuceşte puŃin trunchiul pe partea opusă regiunii pe care dorim să o masăm. Masajul spatelui se încheie cu o netezire uşoară. cu capul sprijinit mai sus decât trunchiul. în contractura musculară paravertebrală. după care spatele se acoperă cu un prosop. simultan sau alternativ. Maseurul stă în picioare sau şade pe un scaun. Cel ce urmează a fi masat este în decubit dorsal. lentă şi prelungită.2 MASAJUL PERETELUI TORACIC (regiunea anterioară şi laterală a pieptului) PoziŃia. în dreapta celui pe care-l masează. la sfârşit. executate cu o mână sau cu amândouă mâinile. La persoanele sensibile se aplică.

umeri. cu presiuni pe baza toracelui. Frământatul în „cută” se execută la marginea inferioară a muşchiului pectoral. Alunecările se îndreaptă apoi pe părŃile laterale ale toracelui de-a lungul spaŃiilor intercostale. de la baza toracelui spre regiunea sternală şi spre umeri. Masajul toracelui se încheie cu o netezire uşoară. stern. după boli ale aparatului respirator. Manevra se efectuează pe toată suprafaŃa toracelui.1. cuprinzând toată suprafaŃa anterioară şi părŃile laterale ale toracelui. ocolind regiunea mamară. Este aceeaşi cu cea de la masajul peretelui toracic. Masajul se începe cu o netezire orientată în sensul circulaŃiei venoase. la debili.alternativ. la cei cu boli cronice. Alunecările se execută la început în regiunea supraombilicală. Netezirile sunt la început lungi şi lente.1. FricŃiunea se execută cu degetele. cu marginea ulnară sau cu rădăcina mâinilor. la convalescenŃi. Masajul toracelui este indicat în: atrofiile şi insuficienŃele funcŃionale ale toracelui. cu palmele. în expiraŃie. evitând regiunile precordială şi mamară. 7. calmantă. care este prins între police şi restul degetelor. Pentru a mări relaxarea muşchilor abdominali se recomandă ca subiectul să-şi flecteze puŃin genunchii şi şoldurile şi să-şi sprijine picioarele pe tălpi.3 MASAJUL PERETELUI ABDOMINAL PoziŃia. în 65 . Tocatul şi percutatul se folosesc mai puŃin. apoi netezirile sunt mai scurte şi mai dese şi se aplică pe suprafeŃe mai puŃin întinse: coaste. După masajul toracelui se indică câteva respiraŃii ample. dar mai ales pe părŃile musculoase.

amplu şi într-un ritm rapid. şi invers. din aproape în aproape. FricŃiunea este procedeul de bază în masajul peretelui abdominal. apoi se răsucesc în afară. în această situaŃie. când se îndreaptă în sus şi lateral. se execută apoi în regiunea subombilicală. Manevrele de netezire se execută lent şi prelungit. manevrele sunt mai scurte şi mai frecvente. tangenŃial la suprafaŃa abdomenului. ajungând în flancuri. în jos şi înăuntru. regiunea epigastrică. atunci când se îndreaptă în jos şi înăuntru. Manevra se execută cu palma întreagă. parcurgând regiunea subombilicală şi fosele iliace. de o parte şi de alta a abdomenului. regiunea subcostală. manevra se repetă. Cuta este prinsă între degete şi palme şi prelucrată insistent. flancuri. Alunecările se pot efectua şi pe o porŃiune limitată: fosele iliace. Se aplică în continuare o formă de tocat cu vârful şi pulpa degetelor. pe care le depăşesc. în sensul spaŃiilor intercostale. cu podul palmei sau cu rădăcina mâinii. spre simfiza pubiană. apoi lateral spre flancuri. de aici coboară înăuntru. În situaŃia în care persoanele sunt foarte sensibile (se gâdilă). executat uşor şi suplu. 66 .sus până peste arcurile costale. Frământatul nu influenŃează prea mult musculatura peretelui abdominal. începând cu vârful degetelor şi terminând cu rădăcina palmelor. Manevrele pot fi executate legate între ele printr-o mişcare de alunecare: palmele pornesc din regiunea ombilicală în sus până la coaste. Pentru influenŃarea straturilor subcutanate se aplică frământatul „în cută”. mai rar cu marginea ulnară a mâinii şi foarte rar cu degetele. Mişcările se execută simultan sau alternativ. manevrele se vor executa ferm. pe toată întinderea peretelui abdominal.

67 . 1. După masaj. pacientul va fi în decubit dorsal. se recomandă câteva respiraŃii ample. iar pentru masarea feŃei anterioare. superficială. prelungit cu o scurtă alunecare pe piele. Masajul regiunii fesiere se începe cu neteziri executate cu ambele mâini. PoziŃia. pacientul va adopta poziŃia de decubit ventral. liniştitoare.1.2.Se mai poate executa percutatul. IndicaŃiile şi contraindicaŃiile masajului abdominal se vor stabili de către medic. cu rădăcina mâinii. dar şi asupra organelor abdominale. Urmează fricŃiuni energice executate cu podul palmei. care alunecă în sus spre regiunea lombară. Pentru masarea feŃei posterioare a membrelor inferioare. Pentru masajul şoldului şi al părŃilor laterale ale coapselor se poate utiliza poziŃia de decubit lateral. „mână peste mână”. Masajul peretelui abdominal se încheie cu o netezire uşoară. cât şi a organelor intraabdominale. nu sunt permise alte procedee de batere.1. cu pumnii închişi. Masajul peretelui abdominal are efecte în primul rând asupra elementelor anatomice ale peretelui.1 Masajul feŃei posterioare a membrelor inferioare se începe cu regiunea fesieră. 7. atât a peretelui. 7. cu faŃa palmară sau dorsală a degetelor.2 MASAJUL MEMBRELOR INFERIOARE Masajul membrelor inferioare se face de preferinŃă pe segmente. în urma examinării atente a întregului abdomen. Chiar dacă abdomenul este musculos şi rezistent. se continuă cu coapsa şi se încheie cu gamba. în jos spre coapse şi lateral spre şolduri.

FricŃiunea se poate combina cu frământatul. Pentru relaxarea muşchilor posteriori ai gambei şi în special a tricepsului sural. Netezirea se execută cu ambele palme aplicate în cerc în jurul coapsei. Cernutul şi rulatul coapsei măresc supleŃea Ńesuturilor şi combat încordarea muşchilor. mai ales. fie sprijinind- 68 . se execută alunecări lungi şi lente. pentru a mări presiunea manevrei. FricŃiunea se poate executa cu podul palmei. 2. gamba se menŃine în această poziŃie fie cu ajutorul unei mâini. cu rădăcina mâinii sau „mână peste mână”. Tocatul. cu genunchiul uşor flectat şi cu piciorul în uşoară flexiune plantară. „şerpuit” şi. La început. „în pieptene”. „în cută”. subiectul va fi aşezat în decubit ventral. Tocatul se execută cu marginea ulnară a mâinilor şi a degetelor. „în cerc”. dar pătrunzătoare. Procedeul de bază al masajului coapsei este frământatul. pe rând sau combinate între ele. executate cu pumnii închişi. Masajul coapsei se încheie cu netezire uşoară. Masajul coapsei necesită multă vigoare pentru a putea influenŃa musculatura voluminoasă a acestui segment. Masajul gambei. Masajul se încheie cu netezire şi scuturat vibrator. Bătătoritul se face cu pumnul deschis sau închis şi cu marginea ulnară a mâinilor.Frământatul muşchilor fesieri se execută folosind ritmic greutatea corpului. care se poate executa pe toată întinderea feŃei posterioare a membrelor inferioare. apoi scurte. plescăitul şi bătătoritul se execută cu putere. 3.

se continuă cu alunecări scurte şi vii. 69 . Dacă se doreşte masarea simultană a membrelor inferioare. care pornesc de la călcâi şi depăşesc în sus articulaŃia genunchiului. mergându-se în sus. Membrele inferioare sunt scuturate împreună. alunecările vor fi mai apăsate şi executate continuu sau sacadat. Se frământă cu o mână sau cu ambele mâini masa muşchilor posteriori ai gambei. Pe tendonul lui Achile se aplică neteziri liniare. În spaŃiul popliteu netezirile trebuie să fie mai superficiale. în lungul tendonului lui Achile. după care urmează rulatul regiunii. pe partea laterală şi trăgând uşor de ele în sensul lungimii. pe un obiect sau pe planul înclinat al banchetei. muşchii gastrocnemieni şi spaŃiul popliteu. Masajul gambei se începe cu alunecări lungi. FricŃiunile se aplică începând dinapoia maleolelor.o pe un genunchi al maseurului. până sub genunchi. în lungul acestuia sau transversale. se execută mişcări vii şi scurte. Manevrele de batere se aplică mai ales pe partea cărnoasă. prin care se prelucrează pe rând tendonul lui Achile. cu podul palmei. prinzând cu mâinile gâtul picioarelor. maseurul se aşază cu faŃa spre picioarele subiectului. aplică mâinile pe cele două gambe şi execută manevrele de masaj pe întreaga faŃă posterioară a membrelor inferioare. scurte. în „fierăstrău”. „în pieptene”. în sus. Pe partea cărnoasă a gambei. Scuturarea membrului inferior în întregime se execută în felul următor: se prinde piciorul cu o mână sau cu ambele şi. în jos şi lateral. în timp ce se face o uşoară tracŃiune în sens longitudinal. cu rădăcina mâinii şi cu degetele îndoite în pumn.

al spaŃiilor interosoase şi mai ales în jurul maleolelor. mai mult pe partea externă şi posterioară.2 Masajul feŃei anterioare a membrelor inferioare se începe cu piciorul şi se continuă cu gamba. execută manevrele. cu degetele şi cu palmele. 70 . cu membrul inferior întins şi cu câlcâiul sprijinit pe genunchiul maseurului care şade pe un scăunel. Netezirea constă din alunecări scurte aplicate pe talpă. FricŃiunea se execută cu blândeŃe pe partea anterointernă şi cu intensitate medie pe partea anteroexternă. Masajul gambei necesită următoarea poziŃie: gamba şi piciorul depăşesc suprafaŃa de sprijin. tracŃiuni şi scuturări. Degetele picioarelor pot fi masate împreună sau fiecare în parte. Masajul piciorului se execută din următoarea poziŃie: culcat sau şezând rezemat. tensiuni. se execută în lungul tendoanelor.1. Masajul piciorului se încheie cu netezirea executată prin mişcări lente. În continuare. în sens liniar. se execută scuturarea spaŃiilor interosoase şi a degetelor. cu palmele şi degetele. Netezirea se aplică pe toată partea anterioară a gambei. alunecările pot fi mai apăsate. FricŃiunea. genunchiul şi coapsa.2. în timp ce. cu podul palmei. călcâiul se sprijină pe genunchiul maseurului sau este susŃinut de acesta cu o mână. 1. de rulat sau de cernut. genunchiul este întins sau uşor flectat. Acelaşi lucru putem spune şi despre manevrele de batere. prin neteziri. iar pe faŃa dorsală şi laterală a piciorului. pe partea anterointernă. rădăcina mâinii sau pumnul închis. fricŃiuni. cu cealaltă mână.7. Frământatul are o importanŃă redusă în masajul acestei regiuni şi se aplică cu o mână. 2.

PoziŃia recomandată pentru masaj este cu genunchiul extins. pentru a nu leza pachetul de vase şi nervi sensibili la lovire. Încercuim cu palmele şi degetele ambelor mâini cât putem mai mult din grosimea coapsei şi executăm manevrele de alunecare simultan sau alternativ. Masajul coapsei pe faŃa sa anterioară se începe prin manevrele de alunecare. urcând peste genunchi. O atenŃie deosebită trebuie să acordăm frământatului muşchilor interni ai coapsei. pe care le executăm cu vigoare. 3. pentru a învinge încordarea muşchilor. Frământatul poate fi circular. Netezirea de încheiere a coapsei se poate întinde pe toată lungimea membrului inferior. Rulatul şi cernutul se execută mai bine dacă flectăm uşor coapsa din şold şi din genunchi. „în cută”. FricŃiunea coapsei se execută de preferinŃă cu podul palmei. după care urmează neteziri scurte şi dese sau sacadate. 4. şerpuit şi. lungi şi lente.Netezirea de încheiere se execută lent şi uşor. Masajul genunchiului constă din neteziri scurte şi din fricŃiuni uşoare. mai ales. Această manevră necesită un efort destul de mare. care se masează mai blând. pentru a pătrunde în grosimea masei musculare. cu rădăcina mâinii şi cu pumnul închis. Pe coapsele musculoase putem folosi netezirea „în pieptene”. evitând pe cât posibil faŃa internă a coapsei. Putem aplica pe coapsă toate formele de lovire ritmică. se execută cu putere. Frământatul coapsei poate fi combinat cu fricŃiunea. dar energice. întărite prin procedeul „mână după mână” sau prin apăsarea cu greutatea corpului. 71 .

FricŃiunea se execută insistent. exercitând o tracŃiune în sensul lungimii. Masajul ambelor membre inferioare se poate executa dintr-o dată. mai ales pe faŃa palmară a degetelor. Se va căuta de fiecare dată poziŃia cea mai comodă. apoi antebraŃul. Pentru masajul membrelor superioare.1. 7. lucrând paralel (cu o mână pe un segment şi cu alta pe segmentul pereche). pe un scaun sau pe o masă. apucăm piciorul de călcâi sau de deasupra gleznei şi.Pentru executarea scuturării întregului membru inferior. de partea care trebuie masată. 1. Sprijinul se mai poate face cu antebraŃul pe genunchii maseurului. 72 . Atunci când nu dispunem de timp pentru executarea masajului pe segmente. mai stabilă şi care să pună la îndemâna maseurului segmentul care trebuie masat. Masajul fiecărui deget constă din alunecări executate minuŃios pe întreaga lungime a degetului şi a fiecărei falange. masajul executându-se cu mâna dreaptă. pe dosul degetelor se poate aplica şi o netezire scurtă transversală. Maseurul va sta în picioare sau şezând pe un scaun. lăsând la o parte piciorul şi trecând repede peste genunchi.3 MASAJUL MEMBRELOR SUPERIOARE PoziŃia. de preferinŃă pe stânga. din această poziŃie. Se indică poziŃia culcat rezemat sau poziŃia şezând rezemat sau şezând pe un scaun. îl mişcăm cu vioiciune în toate sensurile. putem aplica manevrele pe toată întinderea unuia şi apoi a celuilalt membru inferior. În masajul pe segmente se prelucrează mai întâi degetele şi mâna. poziŃia variază în funcŃie de împrejurări şi de necesităŃi. Masajul degetelor se execută sprijinind palma subiectului pe palma maseurului. braŃul şi umărul.

Masajul se continuă cu o fricŃiune executată cu vârful degetelor. cu cotul sprijinit pe masă sau pe genunchii maseurului. Urmează manevre scurte şi mai apăsate de netezire şi apoi o netezire sacadată. masajul se poate executa şi cu antebraŃul vertical. prin mişcări pasive executate în ritm viu. Masajul mâinii se începe printr-o netezire insistentă a feŃei dorsale şi apoi palmare. 73 . 2. prin mişcări circulare şi prin mişcări liniare de-a lungul tendoanelor şi al spaŃiilor interosoase. se frământă cu degetele muşchii eminenŃelor tenară şi hipotenară. FricŃiunea se execută cu degetele şi cu palmele. 3. În continuare. Urmează scuturarea metodică a spaŃiilor interosoase ale palmei. care pornesc de la nivelul pumnului şi trec în sus peste cot. Masajul se poate executa cu o mână sau cu ambele mâini. fricŃiunea palmară se poate executa şi cu pumnul închis. Masajul antebraŃului se execută din următoarea poziŃie: antebraŃul în uşoară flexiune este sprijinit pe un plan orizontal la o înălŃime potrivită. Se scutură apoi întreaga mână şi degetele. Se începe cu o serie de alunecări lungi. pe care se poate aplica şi pumnul închis. netezind antebraŃul pe toate feŃele. circular pe toată întinderea segmentului şi apoi liniar de-a lungul tendoanelor.Masajul degetelor se încheie cu tracŃiuni şi scuturări ale fiecărui deget. Masajul se încheie cu o netezire uşoară şi calmantă aplicată pe ambele feŃe ale degetelor mâinii.

FricŃiunea se execută cu degetele. cuprinzând braŃul cu ambele mâini şi strângând Ńesuturile prin manevre ondulatorii. 74 . Rulatul se aplică foarte bine pe antebraŃ şi se execută în ritm viu. În continuare se execută cernutul şi rulatul braŃului. calmante. la sfârşit se foloseşte frământatul „în cută”. urcând şi coborând în lungul segmentului. Cea mai utilă manevră pentru braŃ este frământatul temeinic al grupelor musculare. Se continuă cu frământatul alternativ sau „şerpuit”. Masajul braŃului începe cu netezirea executată cu ambele mâini. exceptând-o pe cea internă. Se poate executa frământatul „în cerc”.Frământatul muşchilor antebraŃului se execută în cerc. care permite o mişcare mai amplă a mâinilor. simultane sau alternative. Pe antebraŃ se aplică mai rar tocatul şi mai des plescăitul executat cu degetele şi palmele moi şi apropiate de piele. executat cu palmele şi degetele se aplică pe toate feŃele braŃului. care alunecă pe ambele feŃe ale braŃului. La început se execută alunecări lungi şi lente. Plescăitul. cu palmele. Masajul antebraŃului se încheie cu o netezire care se face lent şi liniştitor. dar insistentă a fiecărui grup muscular. 4. cu o mână sau ambele mâini. Masajul braŃului se încheie prin neteziri uşoare. Tocatul se execută cu faŃa laterală şi dorsală a degetelor în lungul braŃului şi cu faŃa lor palmară pe umăr. cu marginea ulnară a mâinii sau cu regiunea tenară. căzând simultan sau alternativ. acestea sunt urmate de o netezire scurtă.

aplicate pe faŃa externă. Masajul membrului superior. Mai este indicat în pareze şi paralizii de neuron motor central şi periferic. fie cu două mâini fixând mâna celui masat de centura maseurului.5. cealaltă fixând mâna prin apucare. iar la nevoie prin uşoare tracŃiuni şi scuturări. Putem să renunŃăm la manevrele de tapotament. 75 . anterioară şi posterioară a regiunii. executat pasiv. Această formă rapidă de masaj se execută fie cu o singură mână. dar cernutul şi rulatul sunt foarte utile şi se aplică în sens ascendent şi descendent pe toată lungimea membrului superior. executat pe segmente. cu faŃa palmară a degetelor. Dacă timpul destinat pentru masajul membrului superior este scurt. Acest masaj se încheie prin alunecări lungi şi lente. alături de gimnastica articulară. FricŃiunea se execută adaptând palmele cât mai bine pe reliefurile segmentelor. Frământatul se adresează îndeosebi grupelor de muşchi. executat de preferinŃă. sub o uşoară tracŃiune în lungul acestuia. Masajul umărului constă din alunecări scurte şi dese. Masajul membrelor inferioare şi superioare este. un mijloc foarte util de tratament al sechelelor posttraumatice şi reumatice. se poate încheia printr-un scuturat în toate sensurile. al atrofiilor şi al tulburărilor funcŃionale consecutive. prelungite până spre gât. din fricŃiuni şi frământări ale muşchiului deltoid şi dintr-un tocat viu. vom aplica manevrele pe toată lungimea lui şi la nevoie vom renunŃa la prelucrarea degetelor şi a mâinii. Netezirea se face prin alunecări de la nivelul pumnului până peste umăr.

7. Durata masajului general se poate reduce prin mai multe opŃiuni. Masajul general se începe pe partea posterioară. apoi coapsa şi gamba dreaptă. care permite masajul minuŃios al tuturor regiunilor de la suprafaŃa corpului. urmează masajul peretelui abdominal şi masajul toracelui. Masajul general executat pe segmente este o formă analitică de prelucrare. masajul somatic sau al Ńesuturilor de la suprafaŃa corpului se poate efectua prelucrând pe rând toate regiunile şi segmentele anatomice. într-o anumită ordine. mâna. coapsa şi gamba stângă. apoi în aceeaşi ordine segmentele membrului superior stâng. Nemasarea unor regiuni sau segmente. unde se prelucrează pe rând spatele. genunchiul şi coapsa dreaptă. regiunea fesieră. antebraŃul. După schimbarea poziŃiei în decubit dorsal. în special degetele. braŃul şi umărul drept. Această formă de masaj se numeşte masaj extins şi necesită un timp mai îndelungat pentru efectuarea acestuia. gamba. 76 . La membrele superioare ordinea este următoarea: mâna. apoi aceleaşi segmente în partea stângă. fie că nu există timp suficient pentru efectuarea acestuia. Acest masaj se numeşte masaj restrâns. piciorul.1. fie că nu este indicat. abdomenul sau toracele.4 MASAJUL GENERAL Masajul general. Sunt situaŃii în care masajul extins nu se poate efectua. masajul se continuă în următoarea ordine: piciorul. Cea mai bună ordine în succesiunea regiunilor ce vor fi prelucrate în cadrul masajului general este determinată de cele două poziŃii fundamentale folosite: poziŃia culcat în decubit ventral si dorsal.

4-6 minute pentru torace. RenunŃarea la aplicarea unor forme de batere pe regiunile sensibile sau lipsite de Ńesuturi cărnoase: faŃa anterioară a gambei şi cele mai multe articulaŃii. MASAJUL łESUTURILOR ŞI AL ORGANELOR În afară de masajul elementelor somatice ale diferitelor regiuni şi segmente ale corpului. 10-12 minute pentru fiecare membru superior în parte. deosebite ca tehnică şi metodă. 8. Aplicarea manevrelor principale de masaj pe toată întinderea membrelor inferioare. Durata masajului general extins este de 50-70 minute: 5-6 minute pe spate.1 MASAJUL łESUTURILOR łesuturile organismului se deosebesc între ele prin următoarele: 77 . 8. Executarea simultană a manevrelor pe segmentele pereche. 5-6 minute pentru abdomen. respectiv superioare. diferitele forme de tapotament. mai există şi alte forme de masaj. 8-12 minute pentru fiecare membru inferior.45 minute. presiuni şi tracŃiunii. Combinarea între ele a manevrelor înrudite de masaj: fricŃiunile cu frământatul. Durata masajului general restrâns este de 30 . prin care se prelucrează separat Ńesuturile şi organele.RenunŃarea la unele manevre neesenŃiale de masaj: vibraŃii.

superficiale sau profunde – influenŃează în primul rând pielea şi prin intermediul acesteia se acŃionează mecanic sau pe cale reflexă asupra Ńesuturilor şi organelor profunde.• au structuri şi funcŃii diferite. • sunt dispuse neuniform la suprafaŃa şi în profunzimea corpului. manevrele sunt mai lente . MASAJUL PIELII În orice formă de masaj. • sensibilitatea şi reacŃiile lor la manevrele masajului sunt inegale. Netezirea. • grosimea şi consistenŃa lor variază în funcŃie de segment. Toate manevrele de masaj – uşoare sau viguroase. cele mai indicate pentru piele sunt: netezirea şi fricŃiunile (manevre uşoare şi superficiale) şi baterea (manevre mai puternice).pentru circulaŃia limfatică. procedeele de masaj trebuie bine adaptate scopului urmărit. • circulaŃia sângelui şi a limfei în interiorul lor este variată şi diferit orientată. Dintre procedeele de bază ale masajului. Alunecările vor urma direcŃia de scurgere a sângelui prin vene şi a limfei prin vasele limfatice. 78 . pentru a se asigura o cât mai bună prelucrare a acestor Ńesuturi. Viteza şi ritmul cu care se execută mişcările de alunecare sunt mai mari pentru circulaŃia venoasă.pentru circulaŃia capilară şi foarte lente şi întrerupte ritmic . Aceste particularităŃi determină anumite modificări în tehnica procedeelor de masaj. se pot folosi şi vibraŃiile. mâna maseurului vine în contact cu pielea.

FricŃiunea mişcă pielea în raport cu straturile profunde. semicirculare sau liniare şi se execută cu o mână sau cu ambele. FricŃiunea pielii. 79 . Manevrele excitante sunt mai viguroase şi au o durată mai scurtă de execuŃie. se pot executa şi asupra pielii ridicate în cută. Durata executării netezirilor variază de la câteva minute la 10-20 de minute. prin alunecări uşoare şi superficiale sau puternice şi repezi. Se face cu vârful şi faŃa palmară a degetelor pe suprafeŃele limitate şi cu faŃa palmară a degetelor şi mâinilor pe suprafeŃele mari şi foarte mari. Manevrele de netezire care influenŃează structurile nervoase din piele se împart în excitante sau stimulatoare şi calmante sau relaxatoare. atât cât îi permite elasticitatea sa normală. Întinderea alunecărilor nu mai este strict determinată de limitele anatomice ale regiunilor şi ale segmentelor. ci de întinderea suprafeŃei pielii pe care dorim să o masăm.Apăsarea cu care se execută netezirea depinde de grosimea pielii şi de profunzimea reŃelei vasculare. simetric sau asimetric. • stimularea schimburilor la nivelul Ńesuturilor. • reglarea circulaŃiei limfei. Prin netezirea pielii se urmăreşte: • activarea circulaŃiei din piele. Manevrele de fricŃiune sunt circulare. simultan sau alternativ. mărind cantitatea de sânge circulant la suprafaŃă şi degajând circulaŃia profundă. Manevrele relaxatoare sunt mai fine şi se pot prelungi foarte mult. mai ales atunci când netezirea este singurul procedeu indicat. • influenŃarea terminaŃiilor nervoase de la nivelul pielii.

EFECTELE MASAJULUI ASUPRA PIELII Prin acŃiunea sa mecanică. tocatul uşor cu faŃa palmară a degetelor şi plescăitul alunecat la suprafaŃa pielii. fricŃiunea acŃionează mecanic.Presiunea manevrei trebuie să fie uşoară. FricŃiunea exercită elasticitatea şi mobilitatea pielii. Ritmul mişcărilor poate fi lent sau viu. îndepărtează celulele moarte ale epidermei. schimburile şi excreŃia. Dintre procedeele de tapotament. favorizând astfel excreŃia glandelor sudoripare şi sebacee şi respiraŃia cutanată. VibraŃiile încălzesc pielea prin activarea circulaŃiei şi scad până la anestezie sensibilitatea tactilă. Sub influenŃa masajului se formează în piele anumite substanŃe de natură hormonală. pentru a nu depăşi straturile cutanate. Pe cale reflexă procedeul stimulează circulaŃia. cele mai indicate sunt percutările uşoare cu vârful degetelor. Atunci când supleŃea pielii este redusă sau se doreşte desfacerea aderenŃelor formate între piele şi straturile profunde. Durata fricŃiunii este variabilă. putându-se prelungi foarte mult. Aceste manevre stimulează terminaŃiile nervoase din piele determinând o puternică vasodilataŃie şi încălzire locală. creşterea temperaturii locale. Pe cale reflexă produce vasodilataŃie superficială cu următoarele consecinŃe: intensificarea nutriŃiei şi excreŃiei la nivelul pielii. Hiperemia locală se menŃine chiar şi după încetarea manevrelor. Ciupirile sunt folosite în masajul stimulant. 80 . care produc modificări circulatorii de durată. încălzeşte pielea şi îi scade sensibilitatea.

sclerozare sau degenerare îi scade rolul mecanic şi fiziologic. FricŃiunea. În Ńesutul conjunctiv este prezentă o vastă reŃea vasculară şi nervoasă. În mod mecanic. Se folosesc manevrele de netezire în „pieptene”. Sunt mai puternice. Alunecările. pierderea elasticităŃii prin cicatrizare.Executat pe o suprafaŃă întinsă. 81 . Ajută la menŃinerea şi dezvoltarea elasticităŃii şi a consistenŃei Ńesutului conjunctiv. tapotamentul. au loc procese de apărare. executate cu pumnul închis. frământatul. fricŃiunea. MASAJUL łESUTULUI CONJUNCTIV łesutul conjunctiv îndeplineşte în organism numeroase funcŃii mecanice şi fiziologice. Este procedeul specific pentru masajul Ńesutului conjunctiv. poate influenŃa repartiŃia sângelui în organism. în acest Ńesut se depozitează grăsimea şi alte substanŃe de rezervă ale organismului. Pentru circulaŃia limfatică se folosesc alunecările apăsate şi întrerupte ritmic. SupleŃea Ńesutului conjunctiv este dată de numărul mare de fibre elastice. Masajul Ńesutului conjunctiv utilizează următoarele manevre: netezirea. vibraŃiile şi pensările. de regenerare şi de vindecare. pentru a pătrunde în profunzimea Ńesuturilor şi a spaŃiilor dintre muşchi şi organe şi pentru a influenŃa circulaŃia în vasele profunde. ajută funcŃia de protecŃie a pielii şi contribuie la funcŃiile de sprijin şi de mişcare ale corpului.

stimulează funcŃiile normale şi de apărare ale organismului. Frământatul mai ales în „cută”. fibrozări. MASAJUL MUŞCHILOR ŞI AL TENDOANELOR Muşchii se masează prin alunecări puternice. Procedeele de tapotament cele mai eficiente sunt tocatul. relaxatoare. Alunecările. Se execută în lungul fibrelor musculare de la o inserŃie la alta. presând mai uşor pe porŃiunea tendinoasă şi mai tare pe partea cărnoasă a muşchiului. frământări şi stoarceri. Pensările.Manevrele mai puternice şi mai insistente de fricŃiune se folosesc în caz de aderenŃe. se utilizează pentru influenŃarea depozitelor adipoase. 82 . alunecarea se realizează cu partea dorsală a degetelor şi cu nodozităŃile articulare ale pumnului. cernutul şi rulatul sunt relaxatoare. previne şi combate depunerile grăsoase în exces sub piele şi. prin efectul vascular. percutatul şi plescăitul. cu vârful degetelor se pătrunde în spaŃiile dintre muşchi şi dintre tendoane. sclerozări şi cicatrici. Au influenŃe mecanice de excitare a nervilor senzitivi. care stimulează funcŃiile vegetative ale zonei masate. ajutând funcŃia aparatului locomotor. Pentru a pătrunde în profunzimea regiunii. VibraŃiile au efecte calmante. fricŃiuni. Masajul Ńesutului conjunctiv îi dezvoltă supleŃea. tocatul şi bătătoritul cu palma şi cu pumnul sunt manevre excitante. pentru dezagregarea şi dezorganizarea acestor formaŃiuni.

Cele mai bune efecte se obŃin asociind frământatul cu fricŃiunea. precum şi de-a lungul părŃii cărnoase a muşchiului. Se aplică pe orice regiune cărnoasă. Bătătoritul. mai pătrunzătoare. Tocatul. Efectele masajului asupra muşchilor sunt mai evidente la muşchii slabi. 83 . obosiŃi sau bolnavi: combate atonia şi atrofia musculară. dar fără efect mecanic. neantrenaŃi. care ajută la golirea şi umplerea alternativă a acestora cu sânge. fie în lungul fibrei musculare. în funcŃie de necesităŃi şi regiune. mai ales pe muşchii laŃi ai corpului. se aplică numai pe muşchii voluminoşi din regiunea fesieră şi de pe coapse. Frământatul. Se realizează de-a lungul tendoanelor. activând circulaŃia locală. cu palmele şi cu pumnii. Frământatul nu se poate aplica pe regiunile tendinoase.FricŃiunea. la nivelul inserŃiilor se face o fricŃiune locală. fie transversal. Efecte liniştitoare. se obŃin şi prin vibraŃii. liniară. Frământatul influenŃează toate proprietăŃile muşchiului. dar în special contractilitatea şi elasticitatea. combate oboseala locală apărută după eforturi intense. şerpuit sau în cută. Prin frământat are loc şi o acŃiune repetată de stoarcere a muşchilor. combate contractura musculară. nu se aplică pe tendoane. Cernutul şi rulatul segmentelor musculoase ale membrelor produc o relaxare a muşchilor. Acesta se aplică în formă de cerc sau brăŃară. Este procedeul de bază al masajului muşchilor. executând o apăsare uşoară. Lovirile ritmice produc contracŃii ale fibrelor musculare.

Tensiunile. se indică înainte şi după intervenŃiile chirurgicale. dar şi pe cele articulare. Netezirea. la care se pot adăuga. Constă din alunecări scurte executate cu intensitate mică sau medie. Se execută amănunŃit. se indică un masaj liniştitor şi decongestionant. tracŃiuni şi tensiuni. în sensul circulaŃiei venoase şi limfatice locale.Masajul este indicat în tratamentul contuziilor şi crampelor musculare. În felul acesta. Masajul articular este indicat în 84 . pentru a influenŃa toate Ńesuturile moi periarticulare. prin neteziri şi fricŃiuni uşoare. Constă din neteziri şi fricŃiuni. se începe mobilizarea metodică a articulaŃiei prin mişcări active cu rezistenŃă şi apoi pasive. În anumite cazuri. al sechelelor reumatice sau paralitice ale muşchilor. Se folosesc pe articulaŃiile mici şi mijlocii. ligamentele şi capsula articulară VibraŃiile manuale urmăresc să influenŃeze elementele periarticulare. la nevoie. După un număr suficient de şedinŃe de masaj articular. MASAJUL ARTICULAłIILOR Masajul articular este o formă de masaj local deosebit de util şi eficace în tratamentul complex al leziunilor articulare. vibraŃii. Se fac mai ales la articulaŃiile mici ale degetelor. Masajul este indicat cu oarecare prudenŃă în tratamentul tenosinovitelor. FricŃiunea. se favorizează resorbŃia mai rapidă a produselor patologice din articulaŃie sau din jurul acesteia. care constă în prelucrarea regiunii de deasupra articulaŃiei cu scopul de a activa circulaŃia. mai ales cu scopul măririi mobilităŃii articulare. un masaj pregătitor. se recomandă înaintea masajului articular şi a mobilizării articulare metodice. După executarea mobilizării articulare. TracŃiunile.

este o metodă de activare a circulaŃiei. FricŃiunea creşte şi scade alternativ presiunea asupra Ńesuturilor şi a vaselor. deci la influenŃarea pozitivă a nutriŃiei. Efectele masajului asupra circulaŃiei durează timp mai îndelungat după terminarea procedeelor. 85 . iar frământatul. acŃionând asupra acestora ca o pompă. VasodilataŃia superficială are efecte decongestionante şi derivative asupra circulaŃiei din Ńesuturile şi organele profunde. Netezirile activează circulaŃia mai ales în piele şi în Ńesuturile superficiale. AcŃiunea masajului asupra vaselor a fost explicată prin acŃiunea mecanică a acestuia.prevenirea şi tratamentul redorilor articulare. Prin masaj se urmăreşte activarea circulaŃiei periferice de întoarcere. 8. Efecte circulatorii mai produc lovirile ritmice. vibraŃiile. Manevrele de masaj au următoarele efecte asupra vaselor: • • • • Manevrele de alunecare golesc vasele de sânge şi de limfă prin apăsare şi împingere în sens centripet. prin acŃiune mecanică sau reflexă. mai este indicat în tratamentul leziunilor traumatice şi al manifestărilor de suprasolicitare. PersistenŃa efectelor a fost explicată prin acŃiunile excitante sau inhibitoare asupra nervilor vasomotori. pe cea din muşchi. în general. a cicatricelor sau a leziunilor care limitează mobilitatea articulară. rulatul şi presiunile. Frământatul stoarce ritmic conŃinutul vaselor profunde. Prin mecanisme reflexe se poate ajunge la reglarea circulaŃiei în Ńesuturi. fricŃiunea influenŃează circulaŃia din Ńesuturile mai profunde. cernutul. Masajul produce la început vasoconstricŃie şi mai apoi vasodilataŃie.2 MASAJUL VASELOR Masajul. a creşterii şi a refacerii acestora.

fie pe traiectul nervului. medie sau mare. pe traiectul lor în Ńesuturile superficiale. Lovirile ritmice. având din când în când un caracter vibrator. dilataŃiile vaselor. În masajul nervilor se folosesc netezirea. superficiale şi întinse pe zona dureroasă. sub forma tocatului şi a bătătoritului. stimulează procesele de vindecare. Procedeul cel mai cunoscut constă în presiuni scurte şi puternice aplicate cu pulpa degetelor sau cu nodozităŃile articulare interfalangiene. previne şi tratează atrofiile musculare. se aplică pe zona de trecere a nervilor sau pe traiectul acestora. Presiunea pe nerv poate fi continuă şi uniformă. intensitatea poate fi uşoară. Se execută apoi alunecări mai apăsate pe traiectul nervului. 86 . a decongestiona tecile nervului şi Ńesuturile înconjurătoare. 8. Alunecările uşoare. fricŃiunile. pentru a activa circulaŃia locală.3 MASAJUL NERVILOR Masajul nervilor nu este prea des folosit din cauza senzaŃiei puternice de durere. decongestionează Ńesuturile şi scad contractura. deşi este indicat în combaterea acesteia. presiunile. Masajul se poate aplica pe nervi în zonele lor de trecereale acestora din profunzime spre suprafaŃă. lovirile ritmice şi vibraŃiile. presiunea poate fi variată ca intensitate. de intensitate medie. Presiunile sunt manevre specifice pentru masajul nervilor. exercitată mai multe minute. FricŃiunile se aplică fie pe toată zona dureroasă. acolo unde sunt acoperiŃi de Ńesuturi moi abundente. pe traiectul nervului. edemele. fricŃiunea este liniară.Masajul vascular combate staza.

Lovirile ritmice influenŃează nervii periferici senzitivi. AcŃiunea mecanică produce o excitaŃie care creşte în raport cu intensitatea manevrelor, până la un prag superior de toleranŃă, după care, sensibilitatea scade treptat până la dispariŃie. Baterea uşoară şi de scurtă durată provoacă o vasoconstricŃie locală, în timp ce manevrele puternice şi de lungă durată produc vasodilataŃie, prin acŃiunea procedeului asupra nervilor vasomotori. Aplicat pe nervii motori, tocatul provoacă contracŃii musculare fără efecte mecanice, fiind util în tratamentul atoniilor şi a atrofiilor musculare şi al parezelor. VibraŃiile. Aplicate pe nerv timp mai îndelungat, scad sensibilitatea acestuia până la anestezie. Repetate metodic, vibraŃiile activează circulaŃia în teaca nervului, favorizând nutriŃia şi refacerea funcŃională a acestuia. VibraŃiile pot constitui singura manevră de masaj permisă în tratamentul afecŃiunilor nervoase. Au eficacitate mai mare dacă sunt combinate cu netezirea şi cu fricŃiunea. După masajul nervilor urmează o netezire calmantă a regiunii. Masajul nervilor este indicat pentru combaterea durerilor, a crampelor şi a contracturilor musculare şi în tratamentul atoniilor şi a atrofiilor musculare.

8.4 MASAJUL ORGANELOR PROFUNDE

Asupra organelor profunde se poate acŃiona indirect, prin masajul de suprafaŃă al pereŃilor cavităŃilor în care se găsesc aceste organe.

87

Pentru ca procedeele de masaj să influenŃeze favorabil şi real organele profunde, sunt necesare modificări în tehnica, intensitatea şi durata manevrelor.

8.5 MASAJUL CAPULUI

Sub numele de masaj al capului se descriu procedeele aplicate asupra porŃiunii păroase a acestuia. Masajul capului se poate aplica pe toată întinderea sau parŃial: pe frunte, creştet, pe părŃile laterale şi pe partea posterioară. Uneori este nevoie de masajul numai a unei jumătăŃi a capului. PoziŃia. Pentru a executa masajul pe toată întinderea capului, subiectul se aşază pe un scaun scund şi îşi sprijină bărbia pe dosul palmelor şi coatele pe genunchi. Un sprijin mai bun se obŃine pe o masă sau un scaun mai înalt. Maseurul stă sau şade pe un scaun înalt, în faŃa celui pe care vrea să-l maseze. Când se masează capul trebuie să vizualizăm întreaga regiune şi să lucrăm cu mâinile coborâte mult sub nivelul umerilor. Masajul se poate executa cu ambele mâini sau cu o singură mână; când se lucrează cu o singură mână, cealaltă mână sprijină partea opusă a capului. În masajul parŃial al frunŃii subiectul şade cu spatele la executant şi îşi reazemă capul de pieptul maseurului. Pentru masajului creştetului şi al regiunii occipitale se indică poziŃia şezând cu capul sprijinit pe mâini şi cu coatele sprijinite pe genunchii maseurului. Pentru masajul părŃilor laterale sau al unei jumătăŃi a capului, maseurul sprijină capul cu o mână de pieptul lui, iar cu cealaltă mână execută manevrele. 88

Masajul capului constă în neteziri, fricŃiuni, tapotări uşoare şi vibraŃii. Netezirea se execută cu o mână sau cu ambele, alunecând din regiunea frunŃii peste creştet, spre ceafă sau pe părŃile laterale. Palmele se aplică pe frunte, cu degetele în sus, depărtate şi uşor îndoite. Manevra cuprinde o cât mai mare parte din suprafaŃa capului, putând să coboare spre ceafă şi spre umeri. Alunecările se fac lent, progresând încet prin mişcări mici în sens lateral sau de du-te vino şi uneori prin vibraŃii. După fiecare manevră, mâinile revin pe frunte. Netezirea se mai poate executa în trei sensuri: din mijlocul frunŃii spre regiunea posterioară, din creştet spre părŃile laterale şi din creştet spre ceafă. Dacă este bine executată, netezirea dă o senzaŃie plăcută, liniştitoare. FricŃiunea se execută cu amândouă mâinile sau cu o mână, cealaltă sprijinind capul în partea opusă. Degetele uşor îndoite şi depărtate se aplică împreună cu palmele pe piele, simŃind rădăcina părului. Prin mişcări laterale sau circulare, lente şi profunde, se deplasează pielea pe straturile de dedesubt, atât cât permite mobilitatea sa naturală. Presiunea pe planul osos se face moderat. În regiunile sensibile, presiunea scade. După câteva mişcări, degetele se deplasează din aproape în aproape, pe toată regiunea. Pe porŃiuni limitate, manevra se poate executa cu două sau cu trei degete. FricŃiunea vibratorie este mai plăcută şi mai liniştitoare. Percutatul şi tocatul se aplică foarte rar şi cu o tehnică specifică.

89

Acestea se execută. rar şi uniform. 8. Produce liniştirea sistemului nervos central. cu o mână. după ce degetele ating capul. care poate fi vibratorie. fie stimulante. de preferinŃă. Tocatul se aplică cu degetele îndoite şi depărtate. Mişcarea se face din articulaŃia pumnului. Prin mecanisme vasomotoare derivative şi decongestionante. alunecă uşor sub formă de netezire. VibraŃiile pot însoŃi netezirea şi fricŃiunea sau se pot aplica singure pe porŃiuni mici mai sensibile ale pielii capului. Lovirile sunt repetate ritmic.PercuŃia se face cu vârful degetelor. simultan sau alternativ. al migrenelor. gâtul prezintă două regiuni: 90 . Stimulând circulaŃia în piele. căzând de aproape pe pielea capului şi lovindu-se între ele. În funcŃie de tehnica folosită. mâna cade lent. reglează circulaŃia endocraniană şi îmbunătăŃeşte funcŃiile vegetative ale sistemului nervos central. reduce starea de încordare şi favorizează somnul. Masajul capului influenŃează atât părŃile moi care acoperă craniul. rar şi elastic. Efectele profunde se produc pe cale reflexă. al oboselii etc. cu degetele îndoite şi depărtate uşor între ele. cât şi organele din cavitatea craniană. Masajul capului este indicat în tratamentul nevralgiilor. masajul capului va avea fie efecte calmante. cât şi în tocat.8 MASAJUL GÂTULUI Din punct de vedere topografic. cealaltă mână sprijinind capul. Atât în percutare. masajul capului ameliorează şi nutriŃia părului.

Manevra se execută pornind cu rădăcina şi marginea ulnară a mâinilor şi terminând cu marginea radială a acestora şi cu vârful degetelor. cât şi al capului. sunt foarte utile în masajul acestei regiuni. Masajul este indicat pentru efectul decongestionant. Netezirea regiunii anterolaterale a gâtului se face prin alunecări uşoare. Masajul gâtului poate fi asociat cu mobilizarea metodică a gâtului. evitând glanda tiroidă.anterolaterală şi posterioară. PoziŃia. pornind de sus în jos. foarte uşor şi cu precauŃie. de-a lungul muşchilor sternocleidomastoidieni şi a marginii laterale a muşchilor trapezi. faringele şi esofagul. În regiunea anterolaterală a gâtului se găsesc organe importante: laringele. Subiectul este în decubit dorsal sau şezând rezemat. FricŃiunea se execută minuŃios şi insistent. În regiunea posterioară a gâtului (ceafa) se găsesc mai mulŃi muşchi. mănunchiul vasculonervos al gâtului. Se poate lucra simetric sau asimetric. sub formă de cută. lente şi liniştitoare. în timpul sau după şedinŃa de masaj. relaxant şi trofic al Ńesuturilor şi al organelor atât de la nivelul gâtului. Masajul se încheie cu neteziri lungi. VibraŃiile. executate numai manual. traheea. 8 Masajul regiunii anterolaterale a gâtului se va face Ńinând seamă de organele importante prezente la acest nivel. Maseurul stă sau şade în faŃa sau la dreapta celui pe care îl masează. de la bărbie şi mastoidă spre clavicule şi stern. cu rol static şi dinamic. tiroida şi paratiroidele etc. aşezaŃi pe mai multe straturi. Frământatul se execută rar. Este 91 . cu capul în uşoară extensiune.

Pe bancheta joasă de masaj. Netezirea constă din alunecări executate cu o mână sau cu ambele. Subiectul este aşezat în decubit ventral. 92 . După câteva manevre lungi. poziŃia cea mai favorabilă este călare. pornind de sus.indicat în tratamentul cicatricelor ce se formează după arsuri. percutatul şi tocatul. Manevrele folosite pentru masajul cefei. Alunecările se fac simultan sau alternativ. Masajul părŃilor laterale ale gâtului este indispensabil în tratamentul corectiv al deviaŃiilor capului şi ale gâtului. frământatul. pornind de la cap şi coborând din aproape în aproape spre omoplaŃi şi umeri. terminând cu marginea lor radială. se depărtează puŃin între ele . cu capul uşor flectat şi cu fruntea rezemată pe dosul mâinilor sau pe un sul mic. care este ridicat până aproape de verticală. şezând cu trunchiul uşor înclinat şi cu capul sprijinit pe planul lung al banchetei. palmele se aşază cu marginea lor ulnară sub urechi şi alunecă în jos până peste umeri. sunt: netezirea. se execută un masaj stimulant cu alunecări scurte şi dese. moale. Pentru netezirea părŃilor laterale ale gâtului. cu fruntea sprijinită pe un plan potrivit de înalt. care pe măsură ce coboară. traumatisme sau inflamŃii locale. Masajul regiunii posterioare a gâtului (masajul cefei) PoziŃia. de deasupra inserŃiilor muşchilor cefei pe occipital şi coborând până la baza gâtului. masajul se poate executa şi în poziŃia şezând pe un scaun. Alunecările se pot executa şi în forma vibratorie. fricŃiunea. între omoplaŃi şi pe umeri. Manevra începe cu rădăcina mâinilor şi se termină cu vârful degetelor.

şi se frământă deplasând mâinile în sus şi în jos de-a lungul marginii muşchiului. cresc în intensitate pe măsură ce coboară. Marginea laterală a muşchiului trapez se prinde între police şi celelalte patru degete. între omoplaŃi şi cu partea lor palmară pe umeri. Frământatul se poate combina cu fricŃiunea. Prin acŃiunea locală se îmbunătăŃeşte circulaŃia în muşchii cefei. aplicate perpendicular pe lungimea gâtului. fricŃiunile se execută cu mişcări mai ample. PercuŃiile executate cu vârful şi pulpele degetelor. se execută cu vârful degetelor mişcări reduse circulare şi liniare. care se execută de partea cu unghii a degetelor. În partea de sus. în partea mijlocie şi inferioară a cefei.FricŃiunea se aplică pe toată întinderea cefei. care sunt predispuşi la stază circulatorie şi la oboseală. se execută deplasări în sus şi în jos. cu efecte liniştitoare asupra sistemului nervos central. cu podul palmei şi cu rădăcina mâinilor. se cuprinde ceafa între degetele mari şi vârful celorlalte degete. Frământatul se aplică mai ales pe părŃile laterale şi inferioară ale cefei. printr-o mişcare ondulatorie. Masajul cefei se încheie prin manevre lungi şi lente de netezire calmantă. prin loviri foarte fine în partea de sus a cefei. 93 . între omoplaŃi şi pe umeri. Efectele masajului cefei • Provoacă o activare a circulaŃiei locale venoase şi limfatice. transformându-se în tocat. Percutatul se combină cu tocatul. • Produce o decongestionare reflexă a circulaŃiei endocraniene. la nivelul inserŃiei muşchilor. care cad de o parte şi de alta a liniei mediane. Se poate aplica şi o variantă de frământat „în cută”: cu o mână sau cu ambele mâini.

al tulburărilor sistemului nervos central. PoziŃia. MASAJUL TORACELUI Prin masajul toracelui se poate influenŃa şi funcŃia organelor din această cavitate. Palma cu degetele întinse. 8. al oboselii nervoase. mişcând lent. al contracturilor musculare. bătătoritul şi vibraŃiile manuale. 94 . apăsând în mod uniform numai cu greutatea ei proprie. InfluenŃează activitatea inimii şi a vaselor mari. Este folosit şi pentru prevenirea sau îndepărtarea depunerilor locale de grăsime. Pentru a obŃine efecte liniştitoare se aplică: netezirea. condusă din cot şi din umăr. spre vârful inimii. FricŃiunea. fricŃiunea. tocatul. Porneşte de la vârful sternului sau din epigastru. Masajul cefei este indicat în tratamentul nevralgiilor locale. al durerilor de cap. Maseurul stă sau şade în dreapta celui masat.7. urcă pe faŃa sternului. masajul cefei este folosit ca act final în masajul general. Masajul regiunii precordiale. rezemate pe un plan oblic şi cu membrele inferioare uşor flectate. al limitării mobilităŃii gâtului. cu sens circular. Netezirea de început este uşoară. în special cele aparŃinând aparatului cardiovascular şi aparatului respirator. uşor şi uniform pielea şi Ńesuturile subcutanate pe planul dur al sternului şi al coastelor. cu capul şi trunchiul uşor ridicate. Cea mai bună este decubitul dorsal. alunecă uşor pe piele. arcuind mişcarea peste suprafaŃa costală stângă. Se execută la fel ca netezirea.Datorită efectelor sale.

este indicată în tahicardie. Bătătoritul se face cu pumnul deschis. Pentru stimularea prin masaj a contracŃiilor cardiace se indică procedee mai energice de netezire. căzând pe regiunea precordială în ritm de 70-80/ minut. care cad ritmic. lovind uşor şi elastic. după contactul cu pielea se continuă cu o alunecare. cu degetele uşor îndoite – „în căuş”. Forma excitantă accelerează ritmul cardiac şi ridică tensiunea arterială coborâtă. tocat şi bătătorit. După fiecare manevră şi la sfârşitul şedinŃei de masaj. Netezirea se execută prin mişcări circulare scurte şi vii. Forma calmantă tinde să scadă şi să regleze ritmul cardiac. Durata şedinŃei de masaj precordial variază între 10-15 minute şi se poate repeta de mai multe ori pe zi. aplicat aproape tangenŃial. cu degetele depărtate mult între ele.În continuare. Se execută cu mâna dreaptă. se execută câteva alunecări lente şi calmante. poate fi urmată sau însoŃită de o fricŃiune energică. Se poate aplica un bătătorit executat cu mâna dreaptă. Tocatul se execută repede. stări de oboseală etc. exercitând o presiune moderată şi deplasându-se în sens circular pe toată regiunea precordială. fricŃiune. Mâna trebuie să cadă scurt şi elastic pe piele. Masajul precordial influenŃează activitatea inimii prin intermediul sistemului nervos. palpitaŃii. în ritm uniform şi cu frecvenŃă apropiată de cea normală a pulsului sau de ritmul încetinit pe care dorim să-l imprimăm contracŃiilor cardiace. VibraŃiile. 95 . Procedeele trebuie executate cu calm. se execută un tocat lent şi rar. dar elastic.

Efectele masajului sunt stimulante pentru respiraŃie. stând la dreapta subiectului. trepidaŃiile şi scuturările toracelui se vor executa atât în inspiraŃie. cu degetele îndreptate spre coloana vertebrală. subiectul inspiră şi expiră. presiunile şi vibraŃiile. Din poziŃia de decubit dorsal şi rezemat. prin degajarea 96 . fricŃiunea şi frământatul. Maseurul. Plămânii şi căile respiratorii intratoracice pot fi influenŃate prin masajul aplicat pe pereŃii toracelui.ATENłIE! Masajul precordial va fi indicat numai de medic şi va fi efectuat numai de persoane competente. În timpul expiraŃiei palmele executantului alunecă încet spre partea anterioară a coastelor şi la sfârşitul expiraŃiei exercită presiuni uşoare. manevrele fiind executate în legătură directă cu fazele respiraŃiei. Manevrele superficiale exercită o acŃiune reflexă de activare şi de decongestionare a circulaŃiei. Manevrele de masaj utilizate sunt: netezirea. fără efort. asociate cu acŃiunea mecanică a procedeelor penetrante: tocatul. prin: activarea schimburilor gazoase din alveolele pulmonare. asociind mişcarea cu trepidaŃii sau scuturări. spre sfârşitul inspiraŃiei ridică toracele. profund şi ritmic. pătrunde cu mâinile sub braŃe. bătătoritul. cât şi în expiraŃie. ŞedinŃa începe prin aplicarea unui masaj al spatelui şi al toracelui. şi aplică palmele pe regiunea costală dreaptă şi stângă. Manevrele penetrante ajută mai mult funcŃia respiratorie. care acŃionează reflex. Presiunile. îmbunătăŃind schimburile nutritive. pentru masajul spatelui. plescăitul. însoŃite de vibraŃii. Din această poziŃie. Masajul cu efecte asupra aparatului respirator. PoziŃia. stă în poziŃia de decubit ventral. Subiectul este în decubit dorsal şi rezemat sau.

subcostal drept şi stâng şi suprapubian. Manevra se repetă schimbând de fiecare dată nivelul la care se aplică palmele. Masajul întregului abdomen. Percutatul şi tocatul se execută la fel ca şi pentru peretele abdominal. Se începe cu manevre de netezire şi fricŃiune. 97 . se deosebeşte prin tehnică şi metodică de masajul peretelui abdominal. Acest tip de masaj este foarte util în tratamentul insuficienŃei respiratorii. care măresc relaxarea muşchilor şi scad sensibilitatea tactilă exagerată a celui masat. Apăsând uniform asupra conŃinutului abdominal. între coaste şi crestele iliace. 8. prin creşterea amplitudinii mişcărilor respiratorii şi prin stimularea circulaŃiei profunde. executate dintr-o parte în alta. cu membrele inferioare uşor flexate în şold. Subiectul este in decubit dorsal rezemat. se încrucişează pe linia mediană şi continuă să alunece spre partea opusă. PoziŃia. cu genunchii şi cu tălpile spijinite. Frământatul este înlocuit cu o manevră amplă de presiune şi alunecare transversală. VibraŃiile se execută manual. palmele alunecă înainte.8. urmând traiectul colonului. MASAJUL ABDOMENULUI Masajul abdomenului. cu palmele aplicate pe părŃile laterale şi posterioare ale abdomenului. care urmăreşte să influenŃeze funcŃia organelor intraabdominale. pentru a influenŃa întregul conŃinut al abdomenului.căilor respiratorii. cu presiune moderată în epigastru.

98 . mai ales în timpul expiraŃiei. cu palmele aplicate oblic pe peretele abdominal. cu o mână sau cu amândouă. cu o mână sau cu mâinile suprapuse. mână după mână sau cu mâinile suprapuse. supraombilicală şi subcostală stângă. Masajul colonului. apăsând pe stomac. VibraŃiile se execută cu o mână sau cu ambele. în sus şi spre stânga. FricŃiunea colonului se execută ca şi netezirea. de la nivelul cecului în sus spre unghiul hepatic al colonului. spre fosa iliacă stângă. începând cu porŃiunea ascendentă. continuând cu cea transversală şi terminând cu cea descendentă. până la nivelul simfizei pubiene. Se efectuează o mişcare de presiune circulară cu mâna dreaptă aşezată cu palma pe abdomen în dreptul ombilicului. Se execută segmentar. Se începe printr-o netezire uşoară a regiunii respective. FricŃiunile se execută destul de apăsat. liniare sau în zig-zag. pe sub coastele din dreapta. cu rădăcina mâinii subombilical.Masajul zonei stomacului. Masajul zonei intestinului subŃire. Alunecările se execută de-a lungul curburilor stomacului. Pe colon se poate aplica şi un percutat sau tocat uşor. Masajul zonei ficatului şi a căilor biliare. dar insistent. executat cu vârful degetelor pe acelaşi traseu ca şi manevrele precedente. alunecând şi presând în sensul evacuării conŃinutului intestinal. începând din fosa iliacă dreaptă şi continuând în tot lungul colonului. din acest punct în ansă spre unghiul splenic al colonului transvers şi apoi descendent. Manevrele de masaj se execută în zonele epigastrică. Manevra principală a masajului pe colon este netezirea executată apăsat. constând din alunecări pornind de la linia mediană a abdomenului. spre spate. se execută mişcări circulare.

Constă din neteziri insistente. executate cu degetele sau cu palma.Pe aceeaşi regiune se execută fricŃiuni uşoare cu podul palmei şi cu marginea cubitală a mâinii. aplicate pe regiunea lombară şi pe flancuri. de absorbŃie şi de eliminare. mai ales în timpul inspiraŃiilor profunde. executate cu rădăcina şi cu marginea cubitală a mâinii. şi din presiuni vibratorii aplicate pe aceleaşi zone. InfluenŃele reflexe ale masajului abdominal sunt multiple. din fricŃiuni apăsate. Deoarece efectele masajului nu se pot disocia complet. în funcŃie de pacientul căruia i se adresează. Masajul abdominal ajută în mod mecanic funcŃiile normale de evacuare ale intestinului. procedeele şi tehnicile care corespund obiectivelor propuse. Prin activarea circulaŃiei. ale căilor biliare şi urinare. favorizând procesul de vindecare şi de recuperare. după golirea completă a conŃinutului vezicii urinare. 99 . Masajul zonei renale. Masajul zonei vezicale constă din presiuni vibrate executate suprapubian. 9. Cele mai utile manevre pentru ficat şi căile biliare sunt vibraŃiile. sunt stimulate funcŃiile digestive. în alcătuirea programului de masaj se vor indica predominant metodele. MASAJUL TERAPEUTIC Masajul poate fi folosit în tratamentul unor diverse afecŃiuni.

procedee şi tehnici cu efecte predominant reflexe.În alegerea metodelor utilizate în cadrul unei şedinŃe de masaj. Principalele scopuri urmărite în timpul aplicării masajului terapeutic sunt : circulator. aplicate la distanŃă de regiunea afectată. stimulativ. aplicate fie la distanŃă de regiunea afectată. sedativ. 100 . recomandările medicale. poziŃia regiunii sau a segmentului masat şi ordinea în care se aplică procedeele. relaxator. Procedeele de masaj se aplică în următoarea ordine : • • • • procedee şi tehnici cu efecte generale asupra întregului organism. evoluŃia efectelor urmărite prin aplicarea masajului. vechimea afecŃiunii. fie pe aceasta. starea pacientului. observaŃiile rezultate în urma examinării pacientului. pentru reechilibrarea neurovegetativă. afecŃiuni asociate. antialgic. gradul de reactivitate a pacientului. trebuie să se Ńină seama de câteva aspecte: • • • • • • • • • • diagnostic. Pentru întocmirea unui protocol al şedinŃei de masaj trebuie avute în vedere: poziŃia subiectului. scopul urmărit. procedee şi tehnici pregătitoare. procedee şi tehnici aplicate pe regiunea afectată cu scop strict terapeutic. simptomatologie.

nu numai în insuficienŃa circulatorie venoasă. se va indica şi în profilaxia sau tratamentul ulcerelor varicoase şi al escarelor. dacă se urmăreşte facilitarea circulaŃiei de întoarcere şi proclivă pentru uşurarea circulaŃiei arteriale. protocolul unei şedinŃe de masaj este diferit.• • procedee şi tehnici ajutătoare.masaj reflex al Ńesutului conjunctiv subcutanat. masajul se va face centripet. începând cu segmentul proximal şi continuând până la cel distal. • succesiunea procedeelor va fi următoarea : .masaj segmentar al membrului respectiv.masaj energic al trunchiului. pentru membrele inferioare şi toracal.masajul reflex al piciorului pe zonele corespunzătoare sistemului circulator sanguin şi limfatic. . ÎmbunătaŃirea circulaŃiei are şi efecte trofice însemnate. . de facilitare a circulaŃiei de întoarcere sau a circulaŃiei arteriale : • • poziŃia subiectului va fi cât mai comodă. arterială sau limfatică.masaj „de apel” abdominal. pentru membrele superioare. de aceea. de accentuare a efectelor urmărite. . cu musculatura relaxată. decontracturant al umerilor şi a cefei. 101 . . prin aplicarea celor specifice afecŃiunii.masaj relaxator. În funcŃie de efectele urmărite. . poziŃia segmentului masat va fi cea declivă. Pentru obŃinerea unor efecte predominant circulatorii. procedee şi tehnici calmante sau de stabilizare a efectelor obŃinute în urma şedinŃei de masaj.

procedeele şi tehnicile utilizate: discontinue.să fie lente. şi mai puŃin articulaŃiei. masajul se adresează în special modificărilor musculare şi tegumentare determinate de acestea. liniştea. în sala de masaj trebuie asigurate condiŃii optime în ceea ce priveşte temperatura. de exemplu masajul transversal profund. în funcŃie de scopul urmărit. 9. nu prea profunde. antialgice: • • • poziŃia subiectului va fi comodă. 102 . cu schimbări rapide şi dese de ritm. . cu musculatura relaxată. luminozitatea. se poate obŃine fie prin procedee şi tehnici aplicate la distanŃă de locul dureros (masajul zonelor reflexogene reciproce. fie prin aplicaŃii pe locul dureros. masajul reflex al picioarelor şi al mâinilor. procedeele de masaj folosite: . cu intensitatea adaptată sensibilităŃii subiectului. mecanic sau indirect.1 MASAJUL ÎN AFECłIUNILE REUMATISMALE În afecŃiunile reumatismale. folosind chiar şi tehnici care provoacă iniŃial durere. presopunctura).Pentru obŃinerea unor efecte predominant sedative. de intensitate mare. Pentru obŃinerea efectelor predominant stimulante : • • se pot utiliza procedee care influenŃează direct.efectul sedativ şi antialgic localizat. cu profunzime mare. . reflex. segmentul masat.timpul de lucru se va adapta de asemenea subiectului.

• la genunchi. fiind necesare 10-15 sedinŃe pentru împrăştierea progresivă a acestor infiltrate. • • în regiunea umărului. în regiunea lombară se recomandă procedee de masaj de intensitate mai mare. 103 . • la nivelul şoldului. progresiv (10-15 sedinŃe). mobilitatea pielii pe planurile subjacente se ameliorează. în vederea pregătirii articulaŃiei pentru kinetoterapie. prudent. se indică un masaj analgezic. de asemenea şi durerea la prinderea pielii. după 5-6 sedinŃe. se pot folosi procedee de masaj de intensitate mică. durerile dispărând după 4-5 sedinŃe de masaj. În cazul unei capsulite retractile. se pot aplica procedee de intensitate relativ mare. în artroze. În afecŃiunile reumatismale sunt prezente infiltrate dureroase la nivelul Ńesutului celular subcutanat. în coxartroze. se utilizează masajul blând. iar infiltratele dispar. masajul este indicat pentru drenajul hidartrozei sau pentru combaterea durerii la nivelul inserŃiilor capsulei articulare şi a ligamentelor (masaj transversal profund). se va aplica un masaj blând. cu intensitate dozată progresiv. Cel mai indicat mod de înlăturare a acestora este masajul.La nivelul articulaŃiei. Modul de aplicare a masajului depinde de regiunea interesată: • la ceafă. infiltratele sunt localizate mai ales pe faŃa laterală a coapsei. infiltratele sunt localizate mai ales pe faŃa medială a articulaŃiei şi sunt foarte dureroase.

Retracturile musculare şi/sau tendinoase beneficiază de masaj numai atunci când sunt recente şi moderate.1. intensitatea şi ritmul acestora fiind adaptate sensibilităŃii segmentelor tratate. Masajul terapeutic are ca obiective: prevenirea hipotrofiei musculare. se folosesc presiuni locale. Se va indica un masaj mai puŃin profund la început în jurul zonei indurate. ce interesează mai ales musculatura mâinilor. ameliorarea circulaŃiei sanguine şi a troficităŃii tegumentelor şi a Ńesutului subcutanat. Netezirea. 9. masajul fiind progresiv ca intensitate şi întindere (6-7 şedinŃe).1 AFECłIUNI REUMATISMALE CRONICE INFLAMATORII I. şi mai mult în fazele de remisiune. se continuă cu fricŃiuni. alături de kinetoterapie are un rol important în păstrarea mobilităŃii articulare. în prevenirea hipotrofiei musculare şi în menŃinerea troficităŃii generale. Manevrele de masaj se execută cu prudenŃă. masajul va fi asociat cu posturări în poziŃii funcŃionale. atunci când se indică cu multă prudenŃă. folosind pulpa policelui.La nivelul muşchilor inervaŃi de trunchiuri nervoase afectate de nevralgii se pot dezvolta induraŃii. IniŃial. 104 . Contracturile musculare antalgice care însoŃesc afecŃiunile reumatismale beneficiază de masajul decontracturant aplicat pe grupele musculare interesate. mai puŃin în perioada de puseu evolutiv. insistând la mâini asupra muşchilor interosoşi. Poliartrita reumatoidă beneficiază de masaj. când. Atrofia musculară de inactivitate constituie o indicaŃie a masajului combinat cu izometria. Se execută cu pulpa degetelor.

prin reducerea sensibilităŃii. Masajul trebuie să fie calmant şi miorelaxant. Beneficiază de masajul terapeutic. După puseul acut şi atenuarea durerilor. cu intensitate mică şi vibraŃiile cu efecte decontracturante. cum ar fi: frământarea „în cută”.1. permite executarea şi a altor manevre. masajul constituie şi o procedură de pregătire a bolnavului pentru kinetoterapie. Spondilita anchilopoietică. • prevenirea hipotrofiei musculaturii dorsolombare. iar pe zona lombară . în acelaşi timp. Artroza cervicală. tapotamentul sub formă de tocat. 9. se efectuează şi baterea cu procedee mai blânde (plescăit. În fazele de remisiune a durerilor se recomandă manevre de stimulare a tonusului şi a excitabilităŃii musculaturii dorsolombare şi de prevenire a hipotrofiei musculare: frământare mai energică.2 AFECłIUNI REUMATISMALE CRONICE DEGENERATIVE I. care are ca obiective calmarea durerilor. relaxarea musculaturii şi reducerea contracturilor.Masajul se continuă cu frământări cu două degete şi ciupiri pentru muşchii eminenŃelor tenară şi hipotenară. se introduc în programul recuperator kinetoterapia şi masajul pentru menŃinerea mobilităŃii coloanei şi prevenirea atrofiei musculaturii paravertebrale. Pe segmentele situate proximal faŃă de mâini. bătătoritul. II. adaptate sensibilităŃii regiunii dorsolombare. percutat). utilizând manevre mai puŃin energice. Obiectivele masajului terapeutic sunt: • diminuarea durerilor şi a contracturilor musculare. • îmbunătăŃirea circulaŃiei sanguine şi a condiŃiilor trofice locale. 105 . Efleurajul.

Pentru decontracturare musculară se efectuează vibraŃii cu vârfurile degetelor pe muşchii cefei. pentru potenŃarea efectelor calmante şi decontracturante. cu manevrele executate uşor şi lent. În lipsa contracturii musculare. Artroza lombară.Pentru ca masajul să fie calmant şi miorelaxant. În lombalgia cronică obiectivele masajului terapeutic sunt: diminuarea durerilor. Se recomandă neteziri cu faŃa palmară a mâinilor. Se recomandă netezirea cu palma sau cu degetele îndoite „în pieptene”. 106 „în cută”. excepŃie făcând cazurile de nevralgie cervicobrahială. Masajul se poate executa după o procedură de termoterapie. pentru reducerea sensibilităŃii Ńesuturilor superficiale. continuat cu fricŃiuni cu faŃa dorsală a pumnului şi cu frământări „în cută”. continuate cu fricŃiuni şi frământări adaptează sensibilităŃii locale. lombalgie cronică şi lombosciatică. ameliorarea circulaŃiei sanguine şi a troficităŃii locale. se recomandă manevre uşoare şi lente. după care se aplică frământări uşoare şi vibraŃii cu palma. Se execută neteziri descendente în regiunea cefei. Se poate manifesta clinic prin: lombalgie acută. unde aplicarea căldurii este contraindicată. pentru decontracturare musculară paravertebrală. II. a căror intensitate se . prevenirea hipotoniei musculare. Efectele analgezice şi de relaxare musculară sunt mai bune atunci când masajul se execută după o procedură de termoterapie. menŃinerea elasticităŃii şi excitabilităŃii musculaturii lombare. În lombalgia acută masajul terapeutic este calmant şi miorelaxant. se poate aplica tapotamentul sub formă de tocat sau bătătorit.

executând manevrele uşor şi lent. Efecte mai bune analgezice şi decontracturante se obŃin prin efectuarea masajului după o procedură de termoterapie (baie parŃială de lumină sau Solux). având în vedere faptul că. tapotament sub formă de tocat şi bătătorit. IV. îmbunătăŃirea 107 . articulaŃia coxofemurală este acoperită de un strat voluminos muscular şi celuloadipos. Netezirea se face cu palmele pe regiunea fesieră. cernut şi rulat. Artroza coxofemurală. Masajul trebuie să fie calmant şi miorelaxant. se execută fricŃiuni şi frământări cu intensitate adaptată sensibilităŃii locale. Cu scop miorelaxant. la care se poate adăuga masajul nervului sciatic. Artroza genunchiului. Lombosciatica beneficiază de aceleaşi procedee calmante şi decontracturante de masaj ca şi lombalgia acută. alunecând lateral spre regiunea trohanteriană şi în jos. decontracturarea musculară. Hidromasajul poate realiza în profunzime o îmbunătăŃire a circulaŃiei sanguine şi a troficităŃii locale şi o relaxare musculară mai bună. se efectuează vibraŃii cu palmele. Pentru prevenirea hipotoniei şi a hipotrofiei musculaturii învecinate se aplică manevre mai energice: fricŃiuni cu rădăcina mâinii. III.Un efect de profunzime îl are hidromasajul sub formă de duş-masaj sau duş subacval. prevenirea hipotrofiei musculaturii din vecinătate. Obiectivele masajului terapeutic sunt: ameliorarea circulaŃiei sanguine şi a condiŃiilor trofice locale. Masajul este util şi în pregătirea bolnavului pentru kinetoterapie. Obiectivele masajului terapeutic sunt: diminuarea durerilor. spre coapsă. cu asocierea factorului termic. Apoi.

108 . fricŃiuni. îmbunătăŃirea circulaŃiei sanguine şi a troficităŃii locale. frământări „în cută”. Obiectivele masajului terapeutic sunt: diminuarea durerilor. Periartrita scapulohumerală. pe muşchii ischiogambieri se aplică masaj miorelaxant. masajul va consta din manevre de stimulare şi de tonifiere musculară pentru prevenirea hipotrofiei musculare. şi anume: fricŃiuni cu degetele şi tapotament sub formă de bătătorit „în ventuză” sau tocat. procedee care îmbunătăŃesc circulaŃia locală. urmată de frământări uşoare. tracŃiuni. Netezirea se execută pe faŃa anterioară şi posterioară a umărului. cernut. supleŃea formaŃiunilor capsuloligamentare şi mobilitatea articulară. până în regiunile supraclaviculară şi supraspinoasă. Masajul este sedativ şi miorelaxant. fricŃiuni cu rădăcina mâinii. ATENłIE! Masajul este contraindicat atunci când există fenomene congestive sau hidartroză. Se insistă pe muşchiul cvadriceps femural. în scop decontracturant. folosind manevre cu intensitate mică şi lente. Masajul articular al genunchiului constă în neteziri. rulat şi tapotament energic sub formă de tocat sau bătătorit. pentru prevenirea sau diminuarea hipotrofiei acestuia. adaptate sensibilităŃii locale şi de vibraŃii fine efectuate cu palma.tonusului şi a excitabilităŃii musculare. reducerea contracturilor musculare. V. pregătirea bolnavului pentru kinetoterapie. În regiunea posterioară a coapsei. După cedarea durerilor. Masajul care se aplică la coapsă constă în netezire cu palmele.

se pot aplica unele manevre de masaj: neteziri şi fricŃiuni cu scopul ameliorării circulaŃiei sanguine şi a troficităŃii locale. prin netezirea cu o bucată de gheaŃă a tendonului afectat. În stadiul acut. pregăteşte articulaŃia pentru kinetoterapie. Masajul cu gheaŃă se poate aplica pe zona afectată. 9. Masajul asuplizează capsula şi ligamentele şi ameliorează mobilitatea articulară. cât şi masajul manual. tenosinovita şi entezita. decontracturante şi de prevenire a edemului. antiinflamatoare şi de prevenire a tumefierii.3 AFECłIUNI ALE TENDONULUI Beneficiază de efectele masajului tendinita.Masajul articulaŃiei scapulohumerale se face aplicând fricŃiuni cu vârfurile degetelor: pe faŃa anterioară a capsulei.1. după anteflexiunea braŃului. procedeul are efecte analgezice. după retroflexiunea braŃului şi pe faŃa posterioară a capsulei. se poate executa atât masajul cu gheaŃă. 9. În stadiul acut. îndepărtării eventualelor aderenŃe şi restabilirii condiŃiilor de alunecare fiziologică a tendonului. se execută masaj cu gheaŃă. După reducerea durerilor şi a fenomenelor inflamatoare. cu aceleaşi efecte. efectuând neteziri cu o bucată de gheaŃă. procedurile de hidromasaj. Contuzia. Sunt indicate. cu efecte analgezice locale. 109 .2 AFECłIUNI TRAUMATICE ALE APARATULUI LOCOMOTOR I.

proximal şi distal faŃă de zona afectată. care are următoarele obiective: ameliorarea circulaŃiei sanguine şi a troficităŃii locale. acestea beneficiază şi de efectele masajului. tocatul şi tapotamentul „în ventuză”. care mobilizează şi asuplizează capsula şi ligamentele. Se execută neteziri cu palma. îmbunătăŃirea circulaŃiei sanguine. Masajul articular constă în netezire cu efect sedativ şi fricŃiuni. Procedeele de masaj indicate la distanŃă sunt: netezirea. Pe articulaŃia afectată se aplică masajul cu gheaŃă cu efecte analgezice. Entorsa. de resorbŃie şi de prevenire a tulburărilor vasculotrofice. circulaŃiei sanguine. frământări. tocat sau bătătorit. frământări „în cută”. de reducere a tulburărilor vasculotrofice: neteziri.Masajul manual se poate aplica la distanŃă. LuxaŃia. Obiectivele sunt: ameliorarea circulaŃiei sanguine. ameliorarea mobilităŃii articulare şi reducerea hipotrofiei musculare. Obiectivele masajului terapeutic sunt: durerilor. IV. Obiectivele masajului terapeutic sunt: reducerea durerii. reducerea diminuarea tulburărilor vasculotrofice. Tratamentul luxaŃiei este ortopedic. tapotament „în ventuză”. favorizarea resorbŃiei edemelor. fricŃiuni energice cu palma sau cu pumnul. asigurarea unei bune troficităŃi. Sechelele după entorsă. rulat. fricŃiunile şi frământatul energic. 110 . tapotament „în ventuză” sau tocat şi vibraŃii. reducerea edemelor. menŃinerea tonusului musculaturii învecinate. rulatul. III. fricŃiuni. II. reducerea tulburărilor vasculotrofice. Pe segmentele învecinate articulaŃiei se execută un masaj de stimulare şi de tonifiere a muşchilor. În situaŃia în care rămân sechele. asuplizarea formaŃiunilor capsuloligamentare. cernutul. menŃinerea îmbunătăŃirea elasticităŃii şi a tonusului muscular şi prevenirea hipotrofiei musculare.

VI. manevre ce stimulează tonusul muscular. Obiectivele masajului sunt: ameliorarea circulaŃiei sanguine. măreşte eficienŃa terapeutică. Se execută un masaj articular cu neteziri şi fricŃiuni. înlăturarea tulburărilor vasculotrofice. Pe segmentele învecinate zonei lezate. cernut şi tapotament „în ventuză” sau tocat. urmată de fricŃiuni cu vârfurile degetelor. fasciculară şi totală.reducerea tulburărilor vasculotrofice. Masajul realizează o pregătire a segmentului afectat pentru kinetoterapie. Ruptura musculară. Aplicarea duşului subacval este un mijloc eficace în reducerea proceselor aderenŃiale şi în ameliorarea mobilităŃii articulare. rulat. În funcŃie de întinderea leziunii. Numai ruptura fibrilară beneficiază de tratament conservator din care face parte şi masajul terapeutic. Aplicarea masajului după o procedură de termoterapie. rulat şi tapotament „în ventuză”. manevre care combat hipotonia şi hipotrofia musculară. tonifierea formaŃiunilor capsuloligamentare. Se continuă cu frământare. urmată de fricŃiuni cu degetele sau cu palma. Sechelele după fractură. Pe segmentele învecinate articulaŃiei afectate se execută frământări. Pentru masajul articular se recomandă netezirea cu palma. procedee care favorizează circulaŃia sanguină şi resorbŃia edemelor. îmbunătăŃirea elasticităŃii şi a tonicităŃii musculare. tocat sau bătătorit. mobilizarea şi asigurarea supleŃei formaŃiunilor capsuloligamentare pentru ameliorarea mobilităŃii articulare. îmbunătăŃirea tonusului musculaturii învecinate. 111 . pentru îndepărtarea proceselor aderenŃiale şi asuplizarea capsulei articulare. ruptura musculară este de trei feluri: fibrilară. se aplică o netezire cu palma. V.

AFECłIUNI ALE SISTEMULUI NERVOS PERIFERIC I. Ruptura musculară poate lăsa ca sechelă o cicatrice dureroasă. Procedeele sunt blânde şi se efectuează lent. Polinevritele. începând cu segmentul distal al membrului şi continuând spre proximal. menŃinerea unor condiŃii trofice bune. de locul unde este situată leziunea şi are efect calmant şi miorelaxant. 112 . combaterea edemelor şi prevenirea tulburărilor trofice ale tegumentelor şi ale Ńesutului celular subcutanat. Se efectuează neteziri cu acŃiune sedativă. care este percepută mai ales în timpul suprasolicitării muşchiului. Beneficiază de efectele masajului în faza de Obiectivele masajului terapeutic sunt: îmbunătăŃirea convalescenŃă. fricŃiuni la nivelul cicatricei şi în jurul ei şi frământări cu două degete (police şi index). după care se aplică fricŃiuni şi frământări uşoare pentru îmbunătăŃirea circulaŃiei şi a troficităŃii locale. mobilizarea acesteia pe straturile mai profunde. activarea circulaŃiei sanguine cu ameliorarea metabolismului local. circulaŃiei sanguine şi limfatice cu activarea proceselor metabolice în membrele afectate. Tratamentul cicatricei algice prin masaj terapeutic urmăreşte revenirea supleŃei la nivelul cicatricei. vibraŃii cu efecte de relaxare musculară. pentru efect sedativ. O procedură eficientă în ruptura musculară este masajul sub formă de duş subacval pe muşchiul afectat. a elasticităŃii şi a excitabilităŃii muşchilor. cu manevre energice.Masajul se face la distanŃă. Masajul este stimulant. Se execută neteziri cu palma.

În afară de activarea circulaŃiei locale. masajul se continuă cu fricŃiuni. III. sub formă de percutat. menŃinerea elasticităŃii şi a excitabilităŃii fibrelor musculare şi prevenirea amiotrofiei. prevenirea tulburărilor trofice ale tegumentelor şi ale Ńesuturilor subcutanate. Obiectivele masajului terapeutic sunt: îmbunătăŃirea circulaŃiei sanguine locale. Pe musculatura hipotrofică se execută frământarea „în cută”. alternativ şi este continuat cu fricŃiuni. iar fricŃiunile se execută cu palmele sau cu faŃa dorsală a pumnului. fricŃiunile. Netezirile se efectuează au ambele mâini. menŃinerea elasticităŃii şi a excitabilităŃii musculaturii denervate. Se foloseşte un masaj stimulant executat într-un ritm viu. 113 . rulatul. alternativ. Pareze şi paralizii postraumatice ale nervilor periferici. Netezirile se fac cu vârfurile degetelor. manevrele se adresează pielii. ciupiri şi batere. în funcŃie de volumul maselor musculare şi de gradul de sensibilitate. cernutul. Ńesutului subcutanat şi circulaŃiei locale. Paralizia facială periferică.Netezirea se efectuează cu ambele mâini. Obiectivele masajului terapeutic sunt: ameliorarea circulaŃiei sanguine la nivelul musculaturii afectate. tapotamentul „în ventuză”. împreună cu ciupirile produc excitarea mecanică a pielii situată deasupra muşchilor afectaŃi. fiind utilă pregătirii muşchiului pentru mobilizarea pasivă (facilitează contracŃia musculară pe cale reflexă). tocatul şi bătătoritul sunt manevre care influenŃează favorabil tonusul şi excitabilitatea muşchilor hipotrofici. cu manevre energice executate în ritm viu. II. rulatul. începând de la linia mediană a feŃei şi ajungând pe faŃa laterală a acesteia. Frământarea „în cută”. Masajul este stimulant.

9. prin derivaŃia sângelui la nivelul masei musculare şi a Ńesutului subcutanat. Efectele circulatorii – creşterea fluxului sanguin datorită ameliorării tonusului vascular şi a scăderii rezistenŃei capilare periferice – au un rol important în mai buna hrănire a Ńesuturilor. cu vasodilataŃie şi dermografism pronunŃat. efectele decontracturante se obŃin acŃionând asupra ariei lombosacrate. determină o eliberare crescută de histamină. cu acŃiune generală. 114 . din cauza acŃiunii destructive asupra mastocitelor. efecte care nu aduc beneficii terapeutice. Se preferă procedee de slabă intensitate. şi reflex. procedeele mai dure. vegetative şi psihice. Şi în această situaŃie sunt exploatate cele două modalităŃi de acŃiune ale masajului: mecanic. în perioada de paralizie flască. masajul general având indicaŃii restrânse. După instalarea paraliziei spastice. cu acŃiune locală. dar şi în uşurarea activităŃii cordului. neuromusculare.4. MASAJUL PARłIAL Efectele generale. sunt: circulatorii. în special paravertebral cervicodorsal. PAREZA ŞI PARALIZIA DE NEURON MOTOR CENTRAL Masajul terapeutic are o importanŃă deosebită în recuperarea neuromotorie a bolnavilor cu leziuni de neuron motor central. Excitabilitatea neuromusculară poate fi global ameliorată acŃionând pe arii cutanate mai largi. care dau rezultate superioare procedeelor mai dure. În recuperarea bolnavilor neuromotori se foloseşte cel mai mult masajul regional sau segmentar. obŃinute pe cale reflexă. de stimulare în profunzime.

Vizând acŃiunea locală. De asemenea. Durata unei şedinŃe nu trebuie să depăşească 3-5 minute. în cazurile de blocaj ale acesteia. dar îi uşurează şi refacerea. diminuând durerea şi paresteziile. efortul are un caracter global. Acest lucru este util bolnavilor neuromotori. cu mare consum energetic. dar pe primul plan se situează diminuarea stării de oboseală. în funcŃie de procedeele de masaj executate. ameliorează circulaŃia arterială de la nivelul articulaŃiei scapulohumerale. stimulante. 115 . care asociază frământări musculare profunde cu tapotamentul superficial. Efectul circulator local pregăteşte musculatura pentru efort. Ca zonă reflexogenă de elecŃie se foloseşte regiunea spatelui. scăderea mai rapidă a oboselii. Efectele şedinŃei de masaj se prelungesc multe ore favorizând „spălarea” organismului de deşeurile acumulate în timpul efortului. din cauza nedisocierii sincineziilor. AcŃiunea locală îşi găseşte indicaŃie majoră în manifestările algoneurodistrofice. după încetarea mişcărilor. datorită acŃiunii sale de creştere a pragului de sensibilitate dureroasă articulară.Efectele vegetative sunt numeroase. atunci când. Masajul local şi cel segmentar sunt indicate şi ca procedură pregătitoare. InfluenŃa asupra psihicului poate fi excitantă sau sedativă. în special în perioada iniŃială a reluării mişcărilor active. masajul este recomandat şi cu scopul „trezirii” neuromusculare în perioada de paralizie flască: se indică procedee mai energice. înainte de mobilizările pasive ale membrelor.

116 celor de celulită . căruia îi readuce senzaŃia de mai bine decât a fost şi încrederea în posibilităŃile de a fi recuperat. 9. pentru uşurarea întoarcerii venoase. masajul a demonstrat calităŃi incontestabile în recuperarea bolnavilor neuromotori. utilă mai ales în prevenirea tulburărilor vasculotrofice ale pielii şi ale Ńesutului subcutanat. Se foloseşte netezirea pe gambe şi coapse. cu menŃinerea elasticităŃii tegumentelor. micşorarea stazei sanguine.5 AFECłIUNI CIRCULATORII I. Se continuă cu tapotamentul percutat. AcŃiunea generală a masajului urmăreşte. Ca mijloc asociat de tratament. cu reducerea edemelor. Rezultatele bune sunt condiŃionate de respectarea strictă a indicaŃiilor şi a contraindicaŃiilor medicale. Se aplică fricŃiunea. ameliorarea condiŃiilor trofice locale. InsuficienŃa venoasă cronică – varice Obiectivele masajului terapeutic sunt: îmbunătăŃirea circulaŃiei venoase de întoarcere. în sens centripet. pe lângă efectele neuromotorii şi reabilitarea psihicului bolnavului.MASAJUL GENERAL Se recomandă numai în cazuri speciale şi numai după ce pacientul a trecut pe la sala de kinetoterapie şi este angajat global în efort. procedură care tonifică pereŃii venoşi. prevenirea proceselor de dermatoscleroză şi a indurativă în Ńesuturile subcutanate.

După tratamentul chirurgical al varicelor se indică următoarele forme de masaj : între a 5-a zi şi a 10-a zi de la intervenŃie se aplică un masaj superficial al întregului membru inferior. Masaj de drenaj la nivelul membrelor inferioare: netezire. Staza limfatică 117 . II.O formă terapeutică eficientă o constituie masajul subacval al membrelor inferioare afectate de varice. în continuare . Presiuni „în brăŃară” din aproape în aproape. Technica masajului Se începe cu un masaj de „apel” la nivelul abdomenului. se aplică un masaj venos centripet şi tonifiant al membrelor inferioare şi masajul cicatricilor. asociat cu mobilizarea articulaŃiilor. Masajul este contraindicat în flebite. presiuni alunecate profunde. pentru uşurarea circulaŃiei venoase. Masaj decontracturant pe adductori. pentru combaterea edemului. evitând cicatricile. nedureroase. Se recomandă apa la o temperatură de 32°-33° C. la terminarea şedinŃei folosindu-se stropirea cu apă rece. tromboflebite şi flebotromboze. temperatura scăzând treptat până la 10° C. pe feŃele anterioară şi posterioară a membrului inferior. după scoaterea firelor şi până la dispariŃia hematoamelor se efectuează neteziri şi presiuni alunecate profunde. evitând rănile.

măsurând oscilaŃiile arteriale. Masajul terapeutic are ca obiective favorizarea circulaŃiei limfatice cu reducerea edemelor. ameliorarea sau împiedicarea apariŃiei tulburărilor trofice. Valette şi Vanneville. pentru a favoriza resorbŃia edemelor şi pentru îmbunătăŃirea condiŃiilor trofice locale. îmbunătăŃirea circulaŃiei sanguine pentru prevenirea tulburărilor trofice locale. Limfedemul primar. Se continuă cu fricŃiuni cu ambele mâini pentru a îmbunătăŃi circulaŃia sanguină. în care masajul terapeutic are efecte favorabile. pentru a realiza mobilitatea pielii şi a Ńesutului subcutanat şi pentru uşurarea circulaŃiei limfatice. există două modalităŃi de masaj: în sens centripet şi în sens centrifug. Se execută neteziri profunde pe gambe şi pe coapse. stimularea circulaŃiei generale. este cea prezentă în limfedemul primar. în sens circular şi centripet. afecŃiune cu caracter ereditar. se manifestă prin edeme. În arteritele cronice ale membrelor inferioare. Făcând comparaŃie între efectele obŃinute prin cele două modalităŃi de masaj. în special la membrele inferioare.Staza limfatică. Mercier. fibroză şi celulită. III. în stadiul mediu de evoluŃie. au 118 . AfecŃiuni ale circulaŃiei arteriale Obiective : îmbunătăŃirea condiŃiilor hemodinamice locale. menŃinerea elasticităŃii pielii şi a supleŃei Ńesutului subcutanat. cu timpul apar modificări trofice la nivelul pielii şi al Ńesutului subcutanat caracterizate prin atrofie.

ajuns la concluzia că „în arteriopatiile periferice cronice, ca şi în celelalte afecŃiuni, masajul trebuie aplicat în sens centripet”. Masajul centripet favorizează mai ales circulaŃia de întoarcere, influenŃând indirect şi circulaŃia arterială; combate staza şi tulburările trofice moderate asociate arteriopatiilor cronice. Preoperator masajul se indică pentru stimularea circulaŃiei generale a membrului inferior şi constă în masaj „de apel” abdominal, masaj al coapsei, gambei şi piciorului. Se insistă, mai ales, pe bolta plantară. Pentru amplificarea efectelor, se pot asocia exerciŃii de respiraŃie de amplitudine mare. Postoperator, masajul se va face în următoarea ordine : se începe cu masaj „de apel” la nivel abdominal; neteziri, presiuni alunecate profunde, frământat uşor, longitudinal, de-a lungul membrului inferior, începând de la picior şi urcând spre zona inghinală, pentru combaterea stazei venoase; „presiuni etajate” (presiuni din aproape în aproape, mâna care efectuează presiunea nu se ridică până când cealaltă nu preia în întregime acŃiunea de presare), spre rădăcina membrului, pentru combaterea edemului. Tehnicile de masaj trebuie să fie neagresive, deoarece Ńesuturile moi sunt fragile din cauza irigaŃiei arteriale deficitare. 9.6 AFECłIUNI MUSCULARE Miozitele de efort Miozitele de efort sunt afecŃiuni ale sistemului muscular, ce apar frecvent la persoanele care practică sportul de performanŃă; sunt localizate pe grupele musculare mai intens solicitate.

119

Prezintă următoarea simptomatologie: dureri difuze în grupul muscular, hipertonie sau contractură musculară. Masajul terapeutic are ca obiective: cedarea durerilor, micşorarea hipertoniei sau a contracturii musculare, îmbunătăŃirea circulaŃiei sanguine locale şi activarea îndepărtării factorilor metabolici din grupul muscular afectat. Se execută un masaj cu efect calmant şi miorelaxant, folosindu-se manevre blânde, de intensitate mică şi cu ritm lent de execuŃie. Masajul constă în neteziri ale grupului muscular afectat, urmate de fricŃiuni uşoare şi, mai ales, de vibraŃii, cu efect miorelaxant. Trebuie exclusă existenŃa unei rupturi musculare, care constituie o contraindicaŃie a masajului pe grupul muscular respectiv. II. Torticolis à frigore Torticolisul à frigore este o afecŃiune ce interesează musculatura cefei, mai ales muşchiul trapez, şi muşchiul sternocleidomastoidian; apare după o expunere la frig sau la un curent de aer rece. Se manifestă prin dureri cervicale spontane sau în legătură cu mişcările capului, limitate de existenŃa unei contracturi musculare. Obiectivele masajului terapeutic: diminuarea durerilor şi relaxarea musculaturii interesate. Se utilizează manevre uşoare şi în ritm lent, cu efect calmant şi miorelaxant. Se execută neteziri în sens descendent, de la inserŃiile pe occipital ale musculaturii cefei până la nivelul foselor supraspinoase. Se continuă cu fricŃiuni uşoare făcute cu prudenŃă, după care se trece la vibraŃii cu degetele. Nu se folosesc în stadiul acut procedee de tapotament, care accentuează durerea şi contractura musculară.

120

Efectele masajului sunt potenŃate dacă se efectuează după o procedură de termoterapie. III. Lombalgia de efort Lombalgia de efort este o afecŃiune localizată pe musculatura lombară şi determinată de solicitări mari şi de durată mai lungă a grupelor musculare respective. Se manifestă prin dureri spontane, accentuate de mişcările trunchiului, care sunt limitate de contractura musculaturii lombare. Obiectivele masajului terapeutic sunt: diminuarea durerilor şi a contracturii musculare. Este un masaj calmant şi miorelaxant, utilizând manevre mai puŃin energice şi cu un ritm mai lent. Netezirea se execută cu palmele ambelor mâini, pentru a obŃine o calmare a durerilor; se continuă cu o fricŃiune uşoară şi frământare „în cută”, evitându-se exacerbarea durerilor. VibraŃiile se aplică pe zona unde este prezentă contractura musculară, cu scop miorelaxant. Masajul se poate executa şi cu aparate de vibromasaj. Efecte bune le are şi duşul subacval. IV. Hipotrofiile musculare de inactivitate În recuperarea hipotrofiilor musculare de inactivitate masajul terapeutic se asociază simultan cu kinetoterapia specifică creşterii tonusului şi a volumului muscular. Masajul are ca obiective stimularea tonusului muscular,

îmbunătăŃirea excitabilităŃii, a contractilităŃii şi a elasticităŃii fibrelor musculare, îmbunătăŃirea condiŃiilor de nutriŃie, prin activarea circulaŃiei sanguine la nivelul muşchilor. Masajul terapeutic va fi stimulant, folosind manevre rapide şi intense. 121

profundă a Ńesutului în toate sensurile. II. în funcŃie de pragul de sensibilitate al pacientului. Masajul în obezitate nu trebuie să fie agresiv şi dureros. fricŃiunea se execută cu rădăcina mâinii sau cu faŃa dorsală a pumnului închis. neplăcut. Există două tipuri de celulită: celulita-boală. stoarcere şi presare a stratului adipos.Netezirea se face cu alunecări centripete. Frământarea foloseşte procedeul „în cută” sau „în brăŃară”. masajul trebuie să fie blând. ca exprimare reflexă a afecŃiunii unui organ. asociată obezităŃii şi celulita-simptom. urmate de presiuni alunecate profunde şi lente în scop sedativ. încercări de 122 .7 MASAJUL ÎN OBEZITATE ŞI CELULITĂ I. compresiuni blânde executate cu palma. cât şi pe torace. łesutul subcutanat afectat de celulită este distrofic şi dureros la palpare. iar intensitatea procedeelor crescută progresiv. Pentru a nu fi dureros. Se indică neteziri. La început. şi a nu deteriora şi mai mult structura Ńesutului subcutanat. masajul va consta din mobilizarea globală. cu partea ulnară a pumnului. 9. Manevre specifice tratamentului hipotrofiei musculare sunt frământarea şi baterea. Masajul se aplică atât pe abdomen. folosind o suprafaŃă mare de contact. Celulita nu trebuie confundată cu creşterea grosimii Ńesutului adipos subcutanat din obezitate. Tapotamentul se aplică sub formă de tocat sau bătătorit. fricŃiuni. se recomandă 10-15 şedinŃe a 30-40 de minute (20 de minute pe torace). Se recomandă procedee de ridicare. continuată cu rulatul şi cernutul.

în concordanŃă cu fazele respiratorii (maseurul face priza sub axile.8. prin aplicarea masajului pe regiunea capului. rulare. între marginile ulnare ale ambelor mâini. Se recomandă: poziŃia pacientului: aşezat. MASAJUL ÎN AFECłIUNI RESPIRATORII Aparatul respirator este influenŃat de masajul aplicat pe pereŃii toracelui. rulare a pliurilor cutanate. masaj Watterwald (ciupire. gâtului şi pe membrele superioare. se pot executa ciupiri cu vârfurile degetelor. se pot aplica următoarele procedee: ciupiri de intensitate variabilă pe zonele cu noduli sau fibroză. Se începe cu masajul spatelui. scuturări presiuni. întindere şi comprimare a pliului cutanat). presiuni alunecate. apoi al cefei şi la urmă.ridicare a pielii. Specifice afecŃiunilor aparatului respirator sunt următoarele procedee: vibraŃii. 123 . frământat cu priză mare. presiuni statice. se execută masajul pereŃilor anterior şi laterali ai toracelui. 9. pe spate şi ceafă. fără ciupire. ale toracelui. După ce Ńesuturile şi-au recuperat o oarecare supleŃe şi sunt mai puŃin dureroase. cu vârfurile degetelor. ridică şi scutură toracele). neteziri. Pe zonele învecinate mai puŃin dureroase. Stimularea inspiraŃiei este obŃinută pe cale reflexă. cu fruntea sprijinită pe antebraŃe sau cu mâinile sprijinite pe coapse. Masajul trebuie asociat cu antrenamentul sistematic al muşchilor subjacenŃi şi cu hidroterapia. aplicate la nivelul cefei şi al umerilor. frământat.

presiuni statice. neteziri. de la clavicule până la pubis. pe toracele inferior atât anterior. Stimularea expiraŃiei se obŃine tot pe cale reflexă. fricŃiuni. presiuni alunecate. la nivelul primelor patru vertebre toracale. pe timpul expirator al respiraŃiei. cu membrele inferioare uşor flectate. presiuni alunecate. 124 . neteziri. la nivelul spaŃiilor intercostale. aplicate la nivelul sternului şi al plexului celiac. procedee calmante pe zona de proiecŃie a inimii pe peretele posterior al toracelui (regiunea laterodorsală stângă). Se recomandă: poziŃia pacientului: în decubit dorsal.presiuni asociate cu vibraŃii executate cu palma aşezată la nivelul coloanei cervicale şi pe toracele superior. Pentru mobilizarea secreŃiilor se aplică presiuni vibrate. Pentru eliminarea secreŃiilor se folosesc procedee care provoacă tusea: uşoare lovituri în spate. presiuni statice. presiuni vibrate la nivelul manubriului sternal. executate cu faŃa palmară a degetelor sau cu palma „în căuş”. prin aplicarea procedeelor de masaj pe peretele anterior al trunchiului. presiuni statice şi presiuni alunecate pe toracele inferior. ResorbŃia secreŃiilor pleurale este ajutată de hiperemia pielii de la nivelul spaŃiilor intercostale. cât şi posterior.

Masajul cicatricilor. dermatoze buloase. acŃionându-se cu suprafaŃa de contact din ce în ce mai mică.presiuni uşoare. Indiferent de originea cicatricilor. urmează ciupiri uşoare ale bridelor cicatricii. mâinile se aşază de o parte şi de alta a cicatricii şi se acŃionează în sens opus. treptat. obiectivele masajului sunt asigurarea supleŃei. procedeul va deveni mai profund. escarele şi vergeturile. coborând până la unghiul sternal. dar şi contraindicatii definitive: cancere cutanate. hematodermii. I. a elasticităŃii şi a fineŃei cicatricilor. unele forme de prurit. Cicatricile sunt de două feluri: chirugicale şi posttraumatice. vom dezvolta : cicatricile. masajul cicatricilor se va face în următoarea succesiune: mobilizarea planului cutanat cu faŃa palmară a degetelor alipite. infecŃii localizate la nivelul pielii. 125 . cu faŃa palmară a indexului şi a mediusului de la ambele mâini. executate cu policele şi cu indexul pe aceeaşi parte a cicatricii. dând acesteia o formă sinusoidală. Masajul pielii are contraindicaŃii temporare : eczeme. psoriazis. de o parte şi de alta a porŃiunii cervicale a traheei. până se ajunge ca procedeul să fie executat cu câte un deget de la fiecare mână. 9. Dintre leziunile pielii care constituie indicaŃii ale masajului terapeutic. tuberculoză cutanată. diskeratoze maligne. În funcŃie de evoluŃia cicatrizării.9 MASAJUL ÎN AFECłIUNI ALE PIELII În acest capitol vom prezenta numai acele leziuni ale pielii care nu fac parte din bolile „dermatologice”.

sunt suprainfectate şi. rularea cutelor de piele. după ce mobilitatea este recuperată. retractil şi a proliferării cheloidelor hipertrofice. pornind din partea centrală spre extremităŃi. cu prudenŃă. masajul. ridicări ale cicatricii de pe planul profund. pentru recuperarea mobilităŃii Ńesuturilor se aplică presiuni. Masajul în cicatricile chirugicale are ca şi obiective: prevenirea formării Ńesutului fibros. cicatrizarea şi vindecarea acestora este îndelungată şi inestetică. Se indică următoarele procedee: se începe cu procedee tehnice de diminuarea sensibilităŃii.mobilizări ale cicatricii pe planul subjacent. chiar dacă au fost tratate corect. vibraŃii cu intensitate şi suprafaŃă de acŃiune lent progresive. dar nu înainte de 3-4 săptămâni. în sensul longitudinal. întinderi transversale. cu faŃa palmară a degetelor unei mâini. alunecând în sens opus celeilalte mâini. prin alunecarea degetelor. alunecare foarte uşoare. pentru Masajul în cicatricile posttraumatice. întinderi longitudinale excentrice ale cicatricii. plăgile posttraumatice au marginile franjurate. apoi. se va executa spre zonele dureroase. se pot aplica pe cicatrici procedee de întindere în sens divergent. Se recomandă ca masajul în cicatricile chirurgicale să fie început precoce şi executat zilnic. în toate sensurile. executate din ce în ce mai rapid şi repetate de mai multe ori. 126 . mai aderente de planurile subjacente. De cele mai multe ori.

masajul trebuie executat sistematic. foarte important este masajul zonei de graniŃă dintre Ńesutul sănătos şi cel afectat. pe măsura ameliorării se indică. Escarele sunt leziuni trofice ale părŃilor moi la nivelul punctelor de contact ale organismului cu suprafaŃa de sprijin. în continuare. metoda Watterwald. cu prudenŃă. Cicatricile postarsuri. întinderi ale cicatricii şi frământat. Conduita terapeutică a maseurului va fi în funcŃie de localizarea. Arsurile care afectează şi dermul se vindecă prin cicatrizare. de suprafaŃa afectată şi de existenŃa unei posibile suprainfecŃii a arsurii. asociate cu cicatricii pe planurile subjacente. dar frecvenŃa şi durata 127 . Masajul cicatricii se va face după următorul protocol: asupra bridelor şi a induraŃiilor se vor executa intensitate progresiv crescătoare. pentru restabilirea legăturilor funcŃionale dintre acestea. se indică întinderi ritmice. presiuni mobilizări cu ale II.Tratamentul prin masaj al cicatricilor posttraumatice se va face după acelaşi protocol ca şi al celor chirurgicale. Masajul escarelor. După R.Vilian. masajul profilactic trebuie aplicat zilnic. în funcŃie de starea Ńesuturilor. Profilaxia escarelor se face prin alternarea poziŃiilor şi prin masaj trofic al zonelor predispuse la escare. masajul se poate efectua cu un unguent cicatrizant. dar Ńinându-se cont de aspectul estetic al regiunii. timp de 20 de minute. executate cu policele şi indexul ambelor mâini. recomandându-se două şedinŃe pe zi.

pentru stimularea troficităŃii locale. în imediata apropiere a rănii se va executa o prelucrare metodică a Ńesuturilor. în cazul subiecŃilor. Vergeturile sunt zone liniare. se poate acŃiona direct. modificări cauzate de creşterea 128 . Masajul escarei constituite se efectuează după următoarele reguli: procedeele vor depaşi cu mult zona afectată. pre-şi postoperator. la care imobilizarea postoperatorie va fi îndelungată. vibraŃii manuale sau mecanice. dacă riscul apariŃiei escarelor este foarte mare. procedee cu efect hiperemiant: frământatul pielii. prin presiuni alunecate uşor mobilizatoare. mai ales la cei în vârstă. Se recomandă: masajul să fie extins dincolo de zona predispusă la escare. Masajul vergeturilor. pe escară se poate executa masaj folosind intrumente sterile. depigmentate.şedinŃelor de masaj pot fi crescute. la periferia escarei se va aplica un masaj profund. determinate de modificări ale structurii şi ale arhitecturii fibrelor de elastină şi de colagen din piele. ciupiri de mică amplitudine. se pot efectua fricŃiuni foarte uşoare cu un cub de gheaŃă steril. mobilizări şi contracŃii musculare izometrice sistematice. repetate până la obŃinerea unei reacŃii hiperemice. masajul trofic. III. al Ńesutului celular subcutanat şi al maselor musculare. prin: fricŃiuni localizate fine.

MASAJUL FEMEII. prevenirea sau înlăturarea tulburărilor circulatorii de întoarcere venoasă şi limfatică la nivelul membrelor inferioare. vibraŃii. întreŃinerea sau tonifierea musculaturii suprasolicitate şi combaterea durerilor care apar din cauza posturii specifice a gravidei. rulare. masajul la gravide constituie una din contraindicaŃiile generale. menŃinerea greutăŃii corporale în limite fiziologice. 129 . prin aplicarea masajului asupra Ńesutului adipos. masajul trebuie aplicat precoce sau preventiv (sarcină). plisare. Pentru a se obŃine rezultate bune. menŃinerea sau îmbunătăŃirea proprietăŃilor pielii. PRE-ŞI POST PARTUM 10. repetate sistematic. Obiectivele masajului în cazul femeii însărcinate sunt : menŃinerea tonusului fizic şi psihic general. manuale sau mecanice. mai ales a troficităŃii şi a elasticităŃii acesteia. din cauza tulburărilor pe care le-ar produce acesta în organismul gravidei.bruscă a grosimii hipodermului: obezitate. sarcină etc. mobilizări fine şi foarte localizate ale pielii pe planurile subjacente. Masajul vergeturilor constă din : neteziri aplicate pe suprafaŃă mare. pentru prevenirea apariŃiei vergeturilor. 10. sindrom adiposogenital.1 MASAJUL ÎN TIMPUL SARCINII În mod clasic. creştere bruscă în greutate.

Masajul umerilor şi al membrelor superioare poate fi indicat pe tot parcursul sarcinii. precum şi toate celelalte manevre excitante. În ultimele luni ale sarcinii se poate indica masajul cefei şi al părŃilor superioare ale spatelui.2 MASAJUL LĂUZEI În primele zile după naştere se recomandă forme speciale de masaj. fricŃiune. fricŃiune şi stoarcere. Aceste tehnici trebuie aplicate numai de personal medical specializat. Constă în manevre uşoare. presiunile. a stazei venoase şi/sau limfatice. Sunt indicate manevrele lente şi lungi de netezire. scuturările. Masajul uterului. a contracturilor musculare. Masajul membrelor inferioare poate fi folosit pentru folosirea sau combaterea tulburărilor circulatorii. cu scop de relaxare şi liniştire a femeii. medicul sau moaşa exercită asupra uterului manipulări speciale cu scopul de a-i stimula contracŃiile şi a-i grăbi involuŃia. Masajul abdomenului este contraindicat pe toată perioada sarcinii. 10. care se execută după tehnici deosebite de cele comune de masaj. Masajul toracelui trebuie evitat din cauza glandelor mamare. Trebuie evitate lovirile. Imediat după naştere. de apăsare. dar ferme.Masajul general este permis numai în primele luni de sarcină. 130 . executate cu degetele mâinii şi cu palma. Masajul parŃial se poate recomanda mai des decât masajul general. prin intermediul peretelui abdominal. frământările uşoare şi vibraŃiile. Manevrele se execută în direcŃia micului bazin.

Masajul abdominal poate fi executat zilnic. fundul uterului ajunge la nivelul simfizei pubiene după 10 zile de la naştere. după 2-3 săptămâni de la naştere. se întăresc şi devin dureroşi. În această perioadă sunt contraindicate presiunile şi percutările de orice intensitate. din decubit dorsal.Manevrele se execută timp de câteva minute. iar pe membrele inferioare. fricŃiuni şi frământări largi. Masajul uterului constituie şi un control sigur al procesului de involuŃie al acestuia. Masajul uterului se continuă zilnic. Masajul sânilor constă din neteziri executate de la bază spre vârful sânului (mamelon). mărimea şi locul său în pelvis. Masajul este folosit în scop igienic. până când uterul capătă forma. pentru activarea circulaŃiei şi ca stimulant al metabolismului. Se aplică numai la indicaŃia şi sub supravegherea medicului. iar în zilele următoare numai dimineaŃa şi seara. mai ales dacă parturienta prezintă tonus scăzut al musculaturii peretelui abdominal. pentru liniştirea în stările de agitaŃie. În mod normal. la nevoie. Masajul se poate aplica pe cap. din poziŃia şezând. Masajul constă în manevrele uşoare de netezire. dintr-o parte în alta. pe gât şi pe membrele superioare. destul de des în prima zi. atunci când sânii se măresc peste măsură. Masajul sânilor este indicat în primele zile de alăptare pentru deschiderea canalelor glandelor mamare. masajul abdomenului poate fi încheiat cu vibraŃia. Cu scop liniştitor. Masajul general şi parŃial clasic poate fi început. 131 . Masajul abdomenului este permis numai după prima săptămână de lăuzie.

132 .3 MASAJUL FEMEII CARE ALĂPTEAZĂ Masajul general poate fi aplicat atât cu scopul de a linişti şi destinde femeia agitată. se poate indica masajul local. pentru stimularea reflexă a organelor din pelvis. Masajul abdominal este indicat în următoarele situaŃii : insuficienŃa musculaturii peretelui abdominal. al umerilor şi al spatelui . cât şi pentru păstrarea formei şi a tonusului sânilor. se recomanda şi forme speciale de masaj. folosindu-se manevre liniştitoare. masajul regiunii lombare. pentru combaterea tulburărilor circulatorii. tulburări funcŃionale ale organelor din abdomen. Dacă este necesar. atunci când femeia este obosită. masajul membrelor inferioare. masajul cefei. Masajul sânilor se indică atât pentru stimularea secreŃiei lactate. ŞedinŃele de masaj se fac zilnic sau de 2-3 ori pe săptămână. În tratamentul unor afecŃiuni limitate ale Ńesuturilor şi organelor. Masajul parŃial este indicat atât în scop igienic. ptoza unor organe abdominale. cât şi terapeutic. Masajul perineului se foloseşte mai ales în scop terapeutic. Se recomandă mai ales : pentru combaterea oboselii. Obiectivele masajului abdominal sunt tonifierea musculaturii abdominale şi stimularea funcŃiei organelor abdominale.10. activarea circulaŃiei. cât şi cu scopul de stimulare a organismului.

a toracelui şi a abdomenului. executate pe faŃa anterioară a membrului superior şi pe deltoid. La aceasta vârsta. piciorului va fi Ńinut în poziŃia cea mai corectă. Masajul piciorului este important. masajul copilului se asociază cu baia şi durează câteva minute.11. Masajul trunchiului constă din manevre de netezire. având grijă să fie ocolită cicatricea ombilicală. Se execută neteziri uşoare şi ritmice de-a lungul membrelor superioare şi inferioare. iar la membrul inferior. Pe abdomen se aplică o netezire circulară pornind de la şanŃul inghinal drept spre cel stâng. 133 . sugarul prezintă o uşoara hipertonie musculară. În timpul executării masajului. masajul va fi asociat cu mişcări corective. urmate de fricŃiuni uşoare executate cu părŃile moi ale degetelor şi ale palmelor. iar în cazul piciorului strâmb. pornind de la degete spre călcâi şi gleznă. de poziŃiei şi de funcŃionalitate motorie ale acestuia. mai ales atunci când copilul prezintă modificări de formă. MASAJUL COPILULUI a) MASAJUL PÂNĂ LA VÂRSTA DE TREI LUNI În primele săptămâni. pe faŃa medială şi posterioară a coapsei. masajul se poate asocia cu gimnastica. în regiunea spatelui. prelungită şi pe gambă. Pentru combaterea poziŃiei de uşoară flexiune a membrelor se indica manevre relaxatoare de netezire şi fricŃiune. Se aplică o netezire insistentă pe faŃa plantară şi pe cea dorsală a piciorului. mai accentuată la nivelul flexorilor membrelor. Netezirea va fi urmata de o fricŃiune uşoară cu vârful degetelor pe ambele feŃe şi margini ale piciorului. La vârsta de 1-3 luni.

iar manevrele de percutat pe spate. înviorătoare. dar şi terapeutic. Deoarece sunt agreate de copil. După necesităŃi. asociate cu gimnastica. executat cu vârful degetelor. Manevrele de alunecare fricŃiune se execută în acelaşi mod ca şi în perioada precedentă. folosindu-se în scop igienic. rulatul membrelor. dese şi înviorătoare. pot fi întărite. se indică manevrele stimulante. lente. După fricŃiune se poate aplica pe spate şi pe regiunile cărnoase un percutat uşor şi ritmic. c) MASAJUL SUGARULUI ÎNTRE 6 ŞI 9 LUNI La această vârsta. e) MASAJUL COPILULUI MIC (1-3 ANI) Masajul constituie un mijloc important de îngrijire a copiilor. liniştitoare sau scurte. se pot folosi manevre liniştitoare sau stimulante.b) MASAJUL SUGARULUI ÎNTRE 3 ŞI 6 LUNI Masajul copilului va fi mai întins. 134 . d) MASAJUL SUGARULUI ÎNTRE 9 ŞI 12 LUNI şi În această perioadă se execută aceleaşi manevre de masaj ca la vârstele anterioare. În regiunea spatelui se pot executa şi alunecări lungi. la manevrele precedente se pot adăuga frământatul circular sau în cută la nivelul membrelor. fese şi pe părŃile laterale ale coapselor.

sensibilă şi vulnerabilă. După o şedinŃă de masaj aplicat corect. Dintre procedeele principale de masaj se indică: netezirea. masajul poate fi aplicat asociat cu gimnastica. netezirea se efectuează circular. cu baia sau în şedinŃe speciale. Pentru masajul copilului mic se folosesc procedee simple şi uşoare. obosi sau înspăimânta copilul. La copilul mic. activează circulaŃia sângelui şi a limfei. 135 . în sens orar. dar scurt şi vioi pe porŃiuni mici ale trunchiului şi membrelor. Procedeele folosite la masajul copilului mic sunt mai reduse ca număr şi au o tehnică mai simplă decât în masajul adultului. lovire. dar începând de la vârsta de 2-3 ani. plescăitul. Frământatul va consta într-o strângere şi stoarcere uşoară între degete şi palmă a Ńesuturilor cărnoase. mai puŃin frământatul Ńesuturilor sub piele şi al muşchilor . fricŃiunea. Netezirea se aplica uşor şi ritmic pe piele. se va evita orice procedeu aspru şi brutal. stimulării creşterii şi dezvoltării organismului copilului. deoarece acesteia pot traumatiza. stimulează schimburile nutritive. Deoarece pielea copiilor este fină. Acest tip de masaj influenŃează sistemul nervos. copilul doarme mai liniştit. Sunt contraindicative procedeele dure de frământare.Masajul igienic este utilizat în scopul păstrării şi îmbunătăŃirii sănătăŃii. masajul capătă asemănări cu cel aplicat la adulŃi. percutatul. Pe abdomen. prelung si lent pe spate si membre. cu pulpa degetelor şi cu partea moale a palmei. FricŃiunile se execută cu vârful. mai rar. Manevra se poate executa în „cută”. iar funcŃiile vegetative devin mai echilibrate. rulatul şi vibraŃiile. presiunile puternice şi scuturările corpului.

Aceste manevre sunt contraindicate la copiii sperioşi. 136 . cât şi cele secundare. am considerat necesar să prezint succint principalele particularităŃi morfofuncŃionale normale şi patologice ale structurilor influenŃate de masaj. iritabili sau sensibili. PARTICULARITĂłI MORFOFUNCłIONALE NORMALE ŞI PATOLOGICE ALE STRUCTURILOR CARE POT FI INFLUENłATE DE MASAJ Toate manevrele de masaj atât cele fundamentale. frământatul poate lipsi din masajul copiilor mai mici de 6-8 luni.în lungul muşchilor. Fiind o procedură mai puternică. VibraŃiile se pot folosi ca manevre ajutătoare pentru mărirea eficacităŃii masajului. atrofici şi iritabili. aparatului circulator şi a sistemului nervos. aparatului locomotor. încercuind membrele sau printr-o mişcare şerpuită. Pentru înŃelegerea importanŃei individualizării diferitelor proceduri de masaj în funcŃie de obiectivele terapeutice urmărite. exercită influenŃe diferite asupra pielii. ca manevră liniştitoare. Percutările uşoare şi ritmice sau plescăitul pot fi aplicate la copiii mici sub forma unor atingeri ritmice pe abdomen pentru a provoca contracŃii musculare sau cu vârful degetelor pe spate şi pe părŃile cărnoase ale membrelor. Rulatul pe membre se poate efectua într-un ritm viu. pentru înviorare sau lent. al copiilor debili. 12.

celula Merkel etc. sunt responsabile de efectele locale sau generale. care de la suprafaŃă spre profunzime sunt: • • • epidermul. muşchi. Are o greutate de 4-6 kg şi o suprafaŃă de 1. cum ar fi melanocitul. Epidermul este separat de derm prin membrana bazală dermo-epidermică. din profunzime spre suprafaŃă. care conŃin vase şi nervi.12. În cele ce urmează voi insista asupra acelora care sunt influenŃate de diversele metode de masaj şi care. mai conŃine vase de sânge. cu excepŃia Ńesuturilor osos şi cartilaginos. într-o formă sau alta.1.70-1. dermul. Hipodermul este format din lobuli grăsoşi separaŃi prin travee de Ńesut conjunctiv. lucios şi cornos. celule şi fibre. determinate mecanic sau reflex.75 metri pătraŃi.epiteliu.Ńesut grăsos. 137 . epidermul este constituit din cinci straturi: bazal. ParticularităŃi morfofuncŃionale ale pielii Pielea este cel mai mare organ al corpului uman. unităŃi pilo-sebacee. Dermul este un Ńesut conjunctiv format din substanŃă fundamentală. hipodermul. nervi. Alături de elementul structural reprezentat de keratinocit. epidermul mai conŃine o serie de celule cu prelungiri. Epidermul este un epiteliu stratificat şi cornificat.matrice conjunctivă. În structura pielii mai există şi alte Ńesuturi. celula Langerhans. spinos. Pielea prezintă funcŃii multiple mai mult sau mai puŃin specifice. glande sudoripare. ale masajului. Este formată din trei straturi. granulos.

Sinteza keratinei are loc în celulele bazale ale epidermului. antimicrobiană. pe o anumită zonă. dar şi impermeabilitatea pielii la apă. chimică. Keratinizarea epidermului este o formă de diferenŃiere a keratinocitelor epidermice. b) Melanogeneza este procesul fiziologic de la nivelul pielii. dar. ceea ce duce la separarea celulelor cornoase. FuncŃia de protecŃie. urmate de ruperea legăturilor dintre acestea. acest proces cuprinzând fenomene degenerative asociate cu procese de sinteză. Epiteliul cornos al epidermului bogat în keratină realizează protecŃia mecanică. Fenomenele degenerative sunt reprezentate de alterări structurale ale keratinocitelor. termică. fizică. alcaline şi solvenŃi organici. acestea sunt celule cu prelungiri situate între keratinocitele bazale în matricea foliculului pilos din derm. Între cele două tipuri de piele nu există diferenŃe de densitate a melanocitelor. Melanina este sintetizată de melanocite. prin procese complexe. este accentuată de estrogeni. presiune mecanică. radiaŃii solare şi inhibată de vitamina A şi hormonii tiroidieni. Keratogeneza este controlată genetic. şi anume melanozomii. Fiecare melanocit cedează pigmentul melanic la 36 de keratinocite din jur. în urma căruia se produce melanina sau pigmentul melanic. corticosteroizi. extracte timice. Melanocitele conŃin organite specializate în sinteza melaninei. DiferenŃele de culoare între pielea albă şi cea neagră se datoresc melanocitelor şi melanozomilor. este insolubilă în soluŃii apoase acide. dar poate fi solubilizată de substanŃe denaturante concentrate. în 138 . a) Procesul de keratinizare.1. Keratina are o structură polipeptidică.

absorbŃia percutanată. La om.pielea neagră. fiind mai numeroase la bărbaŃi. îndeplineşte următoarele roluri: barieră de protecŃie. 2. la marginea zonei piloase a scalpului. mirositoare. de estrogeni. prostaglandine etc. cu pH-ul de 4. iar melanozomii sunt mai mari. sprâncenoasă. FuncŃiile de secreŃie şi de excreŃie ale pielii Aceste două funcŃii sunt asigurate de glandele sebacee şi sudoripare situate în piele.5. Sebumul este format dintr-un amestec de lipide. presternală. hipotonă. Sebumul este produsul de secreŃie al glandelor sebacee ataşate foliculului pilos. epidermul şi se deschide la suprafaŃa pielii printr-un orificiu numit por. b) SecreŃia sudorală este produsul glandelor sudoripare. Hg. Aceste glande sunt situate mai ales în anumite zone ale pielii: frontală. de radiaŃiile ultraviolete. progesteron. amintim: tiamina. I. o proporŃie mare dintre ele conŃin melanină. mai numeroşi şi conŃin mai multă melamină. metonieră. Cl. nazogeniană. Sudoarea este o soluŃie incoloră. K. Fe etc. Mg. ACTH. Dintre compuşii minerali amintim: Na. melanocitele sunt mai mari. Melanogeneza este stimulată de melanotropine (MSH) secretate de adenohipofiză. acidul ascorbic. sulfat. au prelungiri mai numeroase. antifungic. Acestea sunt formate dintr-un glomerul secretor situat profund dermo-hipodermic şi un conduct sudorifer care traversează dermul. 139 .5-5. precursor al vitaminei D etc. conŃine 99 % apă şi 1 % substanŃe dizolvate. bicarbonat. dintre factorii care inhibă melanogeneza. Ca. interscapulară. a) SecreŃia sebacee. Ag etc. au densitatea cea mai mare pe palme şi tălpi. P. Glandele sudoripare sunt răspândite neuniform pe suprafaŃa pielii.

cât şi în realizarea funcŃiei de apărarea contribuie mai multe elemente: 140 . chimici. catecolaminele cresc secreŃia sudorală în timpul exerciŃiului fizic. glandele sudoripare de pe palme. biotici din mediul extern. ExerciŃiul fizic determină o creştere şi mai mare a sudoraŃiei maximale în mediul cald. bradikinină. enzime proteolitice etc. acid uric. histamină. B6. cu rol important. Pielea are rol atât în protecŃia organismului faŃă de factori mecanici. Factorii extrinseci mai importanŃi care controlează secreŃia sudorală sunt stresul caloric şi exerciŃiul fizic. hormonii tiroidieni favorizează reabsorbŃia electroliŃilor. vitamine C. glucoză. factori hormonali: aldosteronul şi hormonul antidiuretic determină reabsorbŃia Na la nivelul canalului sudorifer. Dintre factorii intrinseci amintim: factori nervoşi. Prin evaporarea apei excretate la suprafaŃa pielii se împiedică supraîncălzirea corpului: evaporarea unui litru de sudoare duce la pierderea a 585 de kilocalorii. fizici. Stresul caloric stimulează secreŃia sudorală. frunte şi axile răspund predominant la stimuli emoŃionali.Compuşii organici azotaŃi sunt: proteine şi substanŃe rezultate din degradarea acestora (uree. prostaglandine. amoniac. sudoarea mai conŃine imunoglobuline. B2. tălpi. FuncŃia de apărare a pielii este realizată de toate cele trei straturi ale acesteia. aminoacizi). de asemenea. 3. lactat şi uree. creatinină. SecreŃia sudorală este controlată de factori extrinseci şi intrinseci. iar cei neazotaŃi sunt reprezentaŃi de acidul lactic. Rata sudoraŃiei influenŃează concentraŃia diferitelor substanŃe din sudoare: o rată crescută produce o eliminare mare de Na şi Cl şi mai redusă de K.

reprezentată de mediul acid de la suprafaŃă (pH între 4 şi 7). făcând-o rezistentă la acŃiunea factorilor fizici şi chimici. Rolul pielii în menŃinerea homeostaziei organismului Pielea are rol secundar în menŃinerea constantă a volumului apei din organism. are rol izolant termic şi mecanic şi constituie rezerva energetică a organismului. 4. iar descuamarea continua a porŃiunii superficiale a acestuia duce la îndepărtarea mecanică a substanŃelor chimice. acid lactic. Prin secreŃia sudorală se elimină aproximativ 1000 ml apă/zi.integritatea structurală a pielii. fungilor etc. iar prin perspiraŃie insensibilă încă 300 ml. Pielea are rol important în mecanismele de reglare hemodinamică. controlează evaporarea apei. 141 . „mantaua acidă” a pielii. format din Ńesut adipos.lactaŃi. alături de rinichi. acŃiune antimicrobiană şi antifungică. „filmul hidrolipidic superficial” (format din emulsionarea componetelor lipidice şi apoase produse de glandele sebacee şi sudoripare) are ca roluri: lubrifierea pielii. în plexurile vasculare bogate ale pielii pot stagna până la 30% din volumul sanguin circulant. hipodermul. participând. microbilor. are acŃiune antimicrobiană şi acŃiune de neutralizare a bazelor şi acizilor prin sisteme tampon: acid carbonic-bicarbonaŃi. structura dermului conferă pielii rezistenŃă la factori mecanici. la eliminarea apei din organism. În condiŃiile unei vasodilataŃii periferice generalizate. prezenŃa stratului cornos care realizează protecŃie faŃă de factorii mecanici şi fizici.

celulele dendritice prezentatoare de antigen. progesteron. SIS (Skin Immune System) intervine cu precădere în recaŃiile de hipersensibilitate. dar şi de foliculul pilo-sebaceu şi ductul sudoripar. celule din structura acesteia jucând un rol important în cadrul sistemului imunitar. mastocitele conŃin în citoplasmă amine vasoactive. Stimularea receptorilor cutanaŃi poate genera senzaŃii de atingere. care limitează pierderea de apă din organism. 5. celule imunocompetente secretă mediatori care modulează reacŃiile imunitare şi inflamatorii.principala cale de absorbŃie. în toate straturile acesteia. fie sub formă de terminaŃii nervoase libere amielinice. Următoarele celule fac parte din SIS: • • • • limfocitele T părăsesc sistemul circulator şi se infiltrează în pielea sănătoasă. se găsesc numeroşi exteroceptori. durere. altele sunt celule imunocompetente etc. vibraŃie. impermeabile. Căile de absorbŃie percutanată sunt reprezentate de stratul cornos al pielii. Transferul substanŃelor chimice absorbite se face în circulaŃia 142 7.Pielea are un rol important în metabolizarea unor hormoni: testosteron. cortizol. fie sub formă de corpusculi. keratinocitele. unele au capacitate redusă de fagocitare. variaŃie termică. . estrogeni. dar care permite intrarea selectivă a unor substanŃe chimice. pielea are şi un rol dinamic în apărare. FuncŃia senzorială a pielii La nivelul pielii. FuncŃia imunologică a pielii În afară de faptul de rolul de barieră de tip mecanic faŃă de mediul înconjurător. FuncŃia de penetrabilitate a pielii Pielea este un înveliş protector. care se eliberează în prezenŃa antigenelor specifice. 6.

AbsorbŃia percutanată este influenŃată de temperatura şi hidratarea pielii. 12. numit perimisium extern sau epimisium. elementele vasculonervoase. Moleculele mai mici. Structura şi organizarea funcŃională a muşchiului scheletic Muşchiul scheletic. Grupurile musculare sunt aşezate în cadrul unui segment al corpului în lojă. care blochează alunecarea muşchilor în timpul contracŃiei. totalitatea acestor septe formează perimisiumul intern. solubile atât în apă. creşterea acestora facilitând absorbŃia unor substanŃe. Un astfel de grup muscular este învelit de o fascie conjunctivă comună. nepermiŃând o întindere prea mare a muşchiului.2. care are atât rol protector. permiŃând alunecarea muşchiului în timpul contracŃiei sau mobilizării segmentelor. Fiecare corp muscular este învelit de un manşon de Ńesut conjunctiv. secundare. este constituit din două porŃiuni: pântecele muscular (corpul muscular) şi tendoanele aferente prin intermediul cărora acesta se inseră. Din epimisium pornesc în interiorul copului muscular septe conjunctive. asigurând adaptarea manşonului conjunctiv la variaŃia de lungime a fasciculelor musculare. împreună cu care ajung până la nivelul fibrelor musculare. cât şi rol mecanic. terŃiare). delimitate 143 . cât şi în lipide. Corpul muscular al fiecărui muşchi este alcătuit dintr-un număr variabil de fibre musculare şi din Ńesut conjunctiv. ca organ. Fiecare fibră musculară este învelită de endomisium. Între epimisiumul unor muşchi şi al acelora vecini se pot produce aderenŃe. de obicei cei sinergişti. comparativ cu substanŃele organice cu grupări hidrofile. Fibrele conjunctive ale perimisiumului intern sunt elastice şi dispuse în spirală şi oblic.sanguină. care-şi are originea în perimisiumul intern. Lipidele şi substanŃele liposolubile trec mai uşor. care delimitează fasciculele musculare primare. Mai mulŃi muşchi se grupează. sunt absorbite cel mai uşor.

formând un „snop”. în afară de fibre de colagen şi elastină. Structura intimă a tendonului explică proprietăŃile fizice de care depind funcŃiile acestuia. În condiŃii de repaus. 1 mm pătrat de suprafaŃă musculară are 2000 de capilare. Tendonul mai este constituit. Dacă se forŃează întinderea unui tendon cu viscozitate crescută (⇒ redoare). ceea ce explică rezistenŃa fără deformare la forŃele de tracŃiune în ax. Fibra tendonului pleacă din perimisiumul muşchiului şi ajunge în structurile osoase profunde. Un grup de microfibrile. cu o anumită viteză. în funcŃie de activitatea fizică. există pericolul ruperii acestuia. formând „microfibrila”. Fibrele tendinoase sunt fibre de colagen şi de elastină. legate între ele prin punŃi transversale.de septe intermusculare plecate din fascia segmentului şi care se inseră pe scheletul regiunii respective. Tendonul este organizat după acelaşi principiu ca şi corpul muscular. moleculele de colagen se organizează în felul următor: trei molecule colagenice se aşază spiralat. dar se deformează repede la forŃele de forfecare sau de compresiune. RezistenŃa tendonului depinde de numărul şi de starea acestor punŃi transversale care unesc moleculele colagenice. modulează contracŃiile musculare brutale. cu vâscozitate variabilă. Din punct de vedere funcŃional. în funcŃie de nevoile energetice de moment. Astfel. trei „snopuri” se aşază în paralel. amplifică contracŃia abia perceptibilă. Din combinaŃia proteoglicanilor cu apă rezultă un gel. cu o viteză mare. Din punct de vedere structural. Fibrele de colagen sunt dispuse paralel cu axul lung al tendonului. care explică rezistenŃa unui Ńesut la întinderea acestuia. tendonul îndeplineşte trei roluri: transmite forŃa de contracŃie a muşchiului. acestea deschizându-se în muşchiul în activitate. 144 . şi din apă şi proteoglicani (matricea extracelulară). Muşchiul este un organ foarte bine vascularizat. mişcarea scade vâscozitatea ⇒ tixotropie. formează fibrila tendonului. majoritatea capilarelor este închisă.

fibrele colagenice sunt aşezate paralel. La nivelul corpului muscular există organe receptoare specializate: terminaŃii nervoase libere. ObŃinerea efectelor favorabile ale masajului terapeutic necesită. La nivelul ligamentelor. Capsula articulară. burse sinoviale. De asemenea şi tendonul este bogat inervat. În anumite zone. căptuşit de membrana sinovială. 145 . oblic şi spiralat. 12. care formează în interiorul muşchiului un plex intramuscular. capsula fibroasă este întărită de ligamente. atât o anumită ordonare a procedeelor sale. extern. În unele zone. iar practica impune anumite rigori în executarea lui şi în ceea ce priveşte stabilirea “locului” masajului în programul complex de recuperare. astfel. capsula prezintă orificii prin care sinoviala se invaginează sub musculatura periarticulară. dar şi proprioceptori. ligamentul nu este deformat de acŃiunea niciunei forŃe (forfecare. Structura capsulei articulare şi a ligamentelor este aproape identică. fusuri neuromusculare. formând funduri de sac. Efectele terapeutice sunt de necontestat.InervaŃia muşchiului este asigurată de nervul muşchiului. manşonul care participă la menŃinerea suprafeŃelor articulare în contact. compresie). cât şi corectitudine în execuŃia acestora. mecanoceptori. mixt. cât şi sinoviala sunt bogat vascularizate şi inervate.3. Această arhitectură îi asigură ligamentului rolul de stabilizator al articulaŃiei în diversele direcŃii de mobilizare ale acesteia. cu rol important în mecanismul de feed-back al controlului motor. receptor specializat în reglarea contracŃiei musculare. tracŃiune. menŃionăm aparatul Golgi. este alcătuită dintr-un strat fibros. Atât capsula fibroasă. La nivelul acestor structuri se găsesc algoceptori. care uşurează alunecarea tendoanelor şi a muşchilor în timpul mişcărilor.

aplicaŃii în sport. Cordun... Masajul . 1981. 2000. Drăgan. Kinetologie medicală...tehnici şi aplicaŃii în sport.. efecte. Bucureşti. Fiziologie umană. Petrescu. Editura Cucuteni. 16. 1969. Ionescu. Editura Aquila. Editura Medicală. Editura Consiliului NaŃional pentru EducaŃie Fizică şi Sport. Bucureşti. C. 17. Mosby Year Book. Editura Caritas. 1980. Cultura fizica a mamei si copilului mic. 146 . Cluj-Napoca. Drăgan. Editura Axa.. Cordun. 1995. Editura Medicală . 3. Bucureşti. 4. 5. Mijloace kinetoterapeutice în afecŃiunile abdomino-ginecologice. I.. 8. Masajul – procedee tehnice. Arias. Bucureşti. O. 6. 1998. Bucureşti. 14. Femeia şi cultura fizică. Bucureşti. Ionescu. Bucureşti. Masaj– Automasaj. Herta . Mariana. Ivan. Editura Teora. Drăgan. 1999. 15. Nicolaescu. Cordun. 10. 1994. Bucureşti. 1993.E. Practical Guide to Pregnancy and Delivery. I. Bucureşti. 11. Editura All.. F.F. I. 1993. şi colab. A. Editura Tehnică... E. Londra. Ionescu. Bucureşti. Editura Sport-Turism. NoŃiuni de semiologie medicală pentru kinetoterapeuŃi. Fozza. A. V. Masajul cu aplicaŃii în sport. 1980. Bucureşti. Mariana. Căprariu. 1995. Mariana. Masaj – Automasaj – Refacere – Recuperare. Bucureşti.. 12. Delahaye. Cristina. I. 1963. Bucureşti..S. Mama şi copilul.. Ispas. 9. Editura Art Design. Gimnastica corectivă şi masaj.BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ 1. Hăulică. 13. Ionescu. Marie-Claude. 1993. Căprariu. Sănătate fără medicamente. Editura Didactică şi Pedagogică... 7. Cartea viitoarei mame. Bucureşti. A. metodă. Bucureşti. 1964. I. S. Editura Uniunii de Cultură Fizică şi Sport. 2. Editura Medicală. 1994. A. Bucureşti. Cultura fizică medicală. 2003.

Maisonneuve. Porter. V. 1998. Elena. 1993... Recuperarea medicală a sechelelor posttraumatice ale membrelor. MoŃet. Editura Medicală.1993.. II. Bucureşti. C. Sbenghe. L. Kory-Mercea. Tipografia UMF. 23. Marilena. Anatomia omului. 1997. D. Recuperarea neuromotorie prin mijloace kinetice. H. Gimnastica abdominală. I. D. Chirurgie Vol I.. 32. A. 20. V. 33. Vol. Obstetrică fiziologică. 2003. Popescu. 1968. Costin. Bucureşti. 25.. Cluj-Napoca. J. Paris. Editura Robert Laffont. Mârza. V.. Îndrumător terminologic pentru studenŃii secŃiilor de kinetoterapie. Editura Medicală.. 2002. Cluj-Napoca. A. 1995.. Masaj şi Kinetoterapie. 24. N. 1995. P. N. Robănescu. Editura Medicală. 1981. Sălăgean.18. Bucureşti. 1994. Corectarea coloanei vertebrale. Editura Didactică şi Pedagogică. 1997. I. 30. Reeducarea neuromotorie.. 2003. Bucureşti. E. Bacău. Masaj şi tehnici complementare. Obraşcu. I. Editura Didactică şi Pedagogică. Bacău. Copil. La pratique de la Medicine manuelle. Bucureşti. T. Editura Medicală. Doina... Bucureşti. 29.. Editura Casa CărŃii de ŞtiinŃă. 21. Ovezea.. Pop. Fiziologia efortului fizic sportiv. Editura Bic All.. 27. Prişcu.. Editura Plumb. R. Radovici. Curs de Balneofizioterapie şi Recuperare medicală.. Editura Deşteptarea. D. Kiss. Editura Bic All. Ionescu. 1998. 1992. V. Al. Editura Saint-Ruffine. Niboyet.. C. Editura Tehnică. 34. Zamora. Bucureşti. 31. 19. Crăciun. Marcu. 1994. Masajul terapeutic. E. 28. 22. Radovici... 147 . 1985. Bucureşti. Papilian.. Bucureşti... Compendiu de reumatologie.. Bucureşti. Editura Sport–Turism. Le massage. Marcu. Oradea. D. Titieni. Editura UniversităŃii. 26.

T. Elena. Bucureşti. Enciclopedie La Rousse pentru părinŃi. 41. 2002.. 46. Editura Media Group All. Crăciun.. Zamora.. 2002.. Budapest. Editura Medicală... 1992. I.D. Zamora. Editura Medicală. 2000. Bucureşti. Vol I. Zamora. 43. Cluj-Napoca.. Vol. Cluj-Napoca. Pentenfunda.. 40. Marilena. Editura Medicală. 1979. 1998. Kinetologie profilactică.. 44. Schmitz. Sobotta.şi colab. Petrache. T. Editura Didactică şi Pedagogică. Elena.. T. Editura Aqvilla ′93. 1983. T. D.35. 1996. Az ember anatomiajanak atlasza. Editura Medicală. 39. Sbenghe. Selby. terapeutică şi de recuperare. J. Elena. Bucureşti. Editura UBB. Anatomie funcŃională. Anna. Recuperarea bolnavului hemiplegic. Masaj medical. Semmelweis kiado. Editura Medicală. Kory-Mercea. Sbenghe. L. T. 42. Bucureşti. Cluj-Napoca. 37. I. Editura Bic All. Oradea.. Editura Risoprint. Bucureşti. Recuperarea medicală la domiciliul bolnavului. Bucureşti. Editura Risoprint. Sbenghe. 45.. 36.1994. Obstetrică fiziologică şi patologică. . 47. 1999. Vârtej. Cluj-Napoca.1997. Vlad. 38. Stroescu. 1987. Sbenghe. Recuperarea funcŃională în practica reumatologică. 148 . Bazele teoretice si practice ale kinetoterapiei. Vol II. Bucureşti. Gimnastica Pilates pentru gravide. Anatomie funcŃională. Recuperarea medicala a bolnavilor respiratori.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful