EDITURA STIINTIFICA

PE CAPITOLE, LUCRAREA A FOST INTOCMITA DUPA CUM URMEAZA:

Scurta caracterizare RP.R (cap. I)

economico-geografica

a

conf. M. H~eganu lector A. Holan, in colaborare cu lector Gh. Ghica ~i asistent Sm. S'imboan lE-ctor'C. Giurciineanu conf. M.· Ha~eganu, in colaborare cu lector C. Giurciineanu conf. M. Ha~eganu_ Lector Gh. Ghioa, in colaborare cu asistent C. Mocanu . in conf. Th. Munteanu, cu lector D. colaborare Alexandru ~i asistent M. Ioviinescu

Industria

metalurgica

(cap. III) ~i}

Industria de prelucrare a metalelor constructille de ma~ini (cap. III, § 3)

Industria .~himica (cap. IV) Materiale de constructii ~i industria materiale_j lor de constructii (cap. V) Padurile ~i industriile bazate pe lemn (cap. VI) Industria u~oara (cap. VII) Industria alimentara (cap. VIII) Agricultura (cap. IX) Cre~terea animalelor in RP.R

(cap. X)

~
(cap. }

Geografia transporturilor (cap. XI) Relatiile economice exteme ale RP.R. XII)

Raionarea administrativ-economica lui RP.R (cap. XIII)

a teritoriu-

conf. M. H~eganu conf. M. Ha~eganu. Pentru partea fizico-geografica au mai colaborat: lector Gh. Ghica ~i C. Giurciineanu, iar pentl'U partea istorica asistent M. I01,iinescu ~i conf. N. Djamo

Caracterizarea regiunilor economico-geografice ~i a l'e,uiunilor administrative ale R.P.R. (cap. XIV, XV, XVI, XVII ~i XVIII)

In literatura noastra geografica antebelica au aparut, In general, putffie lucrari care se trateze in ansamblu geografia economica a Rominiei. De altfel, chiar geografia economica. - ca §tiinta. - este destul de tinara; ea incepe sa se "individualizeze" tirziu din grupul celorlalte §tiinte geografice - abia spre sfir§itul sec. XIX. De aceea, ca §i in alte parti, §i la noi' in tara problemele de geografie economica au fost tratate pina atunci in mod fragmentar, fie in cadrul unor lucrari cu caracter economic ca cele ale lui N. Sutu, 1. Ionescu de la Brad, P. S. Aurelian, AI. Odobescu, Dionisie Pop Martian etc.), fie in studii de geografie generalii. Abia in primele decenii ale sec. XX au inceput sa apara §i studii speciale de geografie economica.; dintre acestea cele mai numeroase tratau probleme legate -1", geografia populatiei sau de geografia economica a diferitelor regiuni. Trebuie remarcata. in aceasta. perioada. in special contributia important!i :;. usa in dezvoltarea geografiei in tara noastra de 0 seama de oameni de .. ta de reala valoare, ca Gr. Antipa, Gh. Vilsan, C. Murgoci, I. Simlo- eu etc. In scrierile lor, ca §i in cele ale multor altor geografi, gasim im=- ~etite stradania pentru dezvoltarea §tiintei noastre cu dorinta de a pune • evidenta §i a face cunoscut §i dincolo de hotarele tarii bogatiile §i frumu:etile ei,Lcalitatile unui pepor muncitor, setos de libertate, de cultura §i de £.ata mai bunaj Apreciind §i astazi la justa valoare lucrarile aparute in aceasta pe- ~da, nu trecem insa eu vederea §i faptul ca, pe linga numeroase paTti zitive, se intilnesc in ele §i paTti negative, ca uneori se sustin teze ne.; tifice §i chiar conceptii reactionare. In special sub influenta tezelor idea:e ale §colii germane*, unii geografi, alunecincl pe pozitii deterrniniste, cepeau geografia economica in directa dependenta de geografia fizica, - mediul geografic ca un factor hotiiritor in interpretarea fenomenelor . -economice. Pe aceasta cale - con§tient sau nu - ei transpuneau legile naturii In - ~eniul social, legind dezvoltarea societatii de transformarea deosebit de -~ a mediului geografic, ceea ce crea falsa idee a stabiliHitii orinduirilor '- e In functie de legile de fier ale naturii.

Aceasta influen~a s-a accentuat in perioada celui de-a! doilea razboi mondial, dnd studiile de geografie economica aparute i~i pierd orice caracter ~tiin~ific,fiind subordonate intru totul proslavirii teoriilor geopoliticii. fasciste. ) Lupta hotarita impotriva acestor teze reactionare ~i a confuziilor create de raspindirea lor constituie una dintre cele mai importante sarcini ale geografiei economice. Acesta este motivul pentru care consideram necesar ca in introducerea studiului nostru sa schi~am - fie ~i sumar - unele probleme principiale privind obiectul ~i sarcinile geografiei economice.

Clasicii marxism-leninismului au aratat, inca m a doua jumatate a secolului trecut, ca ~tiintele au aparut ~i s-au dezvoltat ca necesitati obiective in procesul de productie. Geografia economica a devenit 0 adevarata §tiinta abia in ultimele decenii, dnd geografii sovietici au supus unei revizuiri temeinice, in lumina Jnvati;ituriimarxist-leniniste, intreaga fundamentare teoretica §i metodologica pe care geografia a acumulat-o in decursul veacurilor. Ei au inlaturat din §tiinta numeroase teze idealiste §i metafizice, au zdrobit teorille reactionare ~i vulgarizatoare cu care teoreticienii burghezi au imbicsit geografia frinindu-i dezvoltarea; in plus, ei au elaborat, pe baza unor vaste cercetari ~i observat1i, teze noi pe care practica construirii sociaJismului in V.R.S.S. le-a verificat in via~a. Astfel, plednd dela clasificarea §tiin~elol, facuta de Fr. Engels in "Anti-Diihring"l, ei au inlaturat definitiv teza metafizica, pe baza careia geograful german A. Hettner detinea geografia ca ~tiin~acare ar ingloba in studiul sau exclusiv raspindirea spatia1a a corpurilor (natura, economie ~j om) - ,,§tiinta statica" (rupta de timp) care nu s-ar incadra nici in categoria §tiintelor naturii, nici in cea a §tiintelor sociale, ci s-ar suprapune peste ambele categorii2• In conceptia marxista nu poate exista 0 geografie "unica", ci numui un complex de §tiinfe geografice in care intra, pe de 0 parte, §tiin~e ale naturii ce studiaza fenomene naturale, ca geografia fizica, geomorfolog(a, climatologia, biogeografia etc., iar pe de alta parte - ~tiin~e ale societatii, ca geografia economica (cu geografia populatiei ~i 0 seama de subdiviziuni). Geografia economica este deci 0 §tiinfa socialii. Ea se ocupa cu studiul repmtifiei teritoriale a producfiei, a particularif,atilor §i formelor concrete de dezvoltare ale acesteia pe anum-ite teritorii, in condifiile diferitelor orinduiri 'weiale. Ea include in sfem studiului sau populafia, ca element principal al forfelor de producfie ale societafii, precum §i legitafile obiective pe baza carom are loc repartifia teritorialii a p1'Oducfiei.
Vezi Fr. E 11 gel Vezi I. P. G era a U.R.S.S" 1955.
1 2 5, 5

Allti-Dilhring, 1m 0 v, Raport

Ed. P,M.R.. 1952, pal/:. 103-106. la Congres'ul al IIJea al societiitii de geografie

Rezulta deci ca principalul obiectiv al geografiei economice 11constituie studiul reparti~iei teritoriale a produc?ei sociale, ca unitate intre fortele de produc~ie §i relatiile de productie. Repartitia teritoriali:i a productiei, §i ca urmare dezvoltarea fiecarei tari ·sau regiuni, este determinata nu de mediul geografic, ci de modul de produetie al bunurilor materiale. Ea are loc pe baza unor legi obiective, specifice fiedirei orinduiri sociale; 0 data cu schimbarea modului de pr-oduc?e respectiv, inceteaza §i actiunea legilor corespunzatoare acestuia, ele cedind locul unor legi noi, proprii noului mod de productie care se instaureaza. In acest cadru general, valabil pe scara intregii societa?, intervin 0 multitudine de particularitati specHice fiecarei ~ari sau regiuni, particularita~i determinate de conditiile diferite ale evolutiei social-istorice a acestora §i, intr-o anumita masura, de conditiile fizico-geografice. Aceste particularita?, in propor?i diferite de la tara la tara, influenteaza pozitiv sau negativ dezvoItarea produc?<,i, imprima acesteia trasaturi proprii, forme specHice de dezvoltare, i~i spun cuvintul cu greutate in ceea ce prive§te specializarea tihii sau regiunii respective mtr-una sau alta dintre ramurile productiei materiale. Eleau un caracter istoric, se modifica continuu sub actiunea legilor social-economice. In special, progresul tehnic ~i schimbarea relatiilor de productie transforma deosebit de rapid elementele acestor particularmiti; ceea ce constituie 0 frina in productie intr-o .anumWi etapa poate sa devin.a un factor de stimulare a dezvoltarii condi?ilor materiale intr-o' etapa urmatoare. . 8tudiul acestor particularitati §i a formelor concrete de dezvoltare a pro~uctiei, la care a dat na§tere existenta lor, constituie tocmai elementul central in obiectul geografiei economice. Marxism-leninismul a permis sa se stabileasci:i pe baze §tiintifice nu numai obiectul de studiu al geografiei economice, ci ~i locul sau intre celelalte §tiinte. Geografia economica l§i fundamenteaza lntreaga sa baza teoretica pe ~nvatatura marxist-Ieninista despre legile naturii ~i ale dezvoltarii societatii. Dar pe cipd materialismul istoric '§i econoinia politica studiaza legile generale de dezvoltare ale societa~ii de-a lungul vea(;urilor, aparitia §i dezvoltarea modurilor de produqie a bunurilor materiale, relatiile sociale intre oameni in procesul de productie etc., geografia economica l§i limiteaza sfera stndiului sau numai la fenomenele legate de repartitia teritoriala a productiei. Geografia econornica are un loc bine precizat §i in complexul §tiintelor geografice. Daca geografia .fizica §i celeIalt~ ~tiin~e geografice ale naturii :studiaza dHerite elemente ale mediului geografic, legi ale naturii ~i fenDmene derivlnd din aceste legi, geografia economica studiaza un complex de fenomene sociale. Ea nu studiaza deci mediul geografic, ci numai influenta acestuia asupra dezvoltarii §i repartitiei teritoriale a productiei. De aci rezulta nu numai 0 delirnitare precisa a geografiei economice de geografia hzica §i celelalte §tiinte geogtafice, ci §i necesitatea unor strloSe legaturi intre acestea; geografia economica' folose§te In larga masura datele celorlalte §tiinte geografice pentm a studia influenta pe care 0 exercita mediul
II

geografic, cu elementele salt", asupra dezvoltarii §i repartitiei teritoriale a producpei. Intr-un alt cadru, geografia economica este strins legata de numeroase •.. ~tiinte, ca: planificarea economiei nationale, t::conomiile de ramura, istoria, statistica, tehnologia, etc. Ea prime§te de la toate aceste §tiinte dateie' necesare pentru intocmirea studiilor sale complexe. Aceste studii sint f010site atit de economia po~itica, cit §i de planificarea economiei naponale~ Delimitind astfel sfera problemelor care intra in obiectul de studiu al geografiei economice, aceasta §tiinta capata un caracter precis ~i 0 larga perspectiva de dezvoltare. Aceasta dezvoltare. urmeaza atit direcpa specializarii unoI' discipline proprii, ca: geografia populatiei, a industriei, a agriculturii, a transporturilor etc., cit §i directia adincirii studiilor complexe de geografie economica regionala. In tarile lagarului socialist, geografia economica capata §i 0 importanta practica deosebit de mare. ~ Studiind legitatile §i formele concrete ale repartizarii teritoriale a producpei §i indosebi particularita~le care conditioneaza §i dau nota specifica productiei in anumite regiuni §i raioane, frineaza sau stimuleaza dezvoltarea unoI' anumite ramuri ale productiei etc., geograHa economica aduce un aport de mare importanta in opera de construire a socialismului. Studiile de geografie econ0!llica constituie un element de baza in lucrarile de raionare administrativa §i mai ales in cele de raionare economica. Studiile de geografie economica servesc organelor de planificiue ca material documental' prepos pentru repartizarea §tiinpfica a fortelor de producpe pe teritoriul tarii, pentru intocmirea planurilor care urmeaza sa determine spechlizarea (profilul economic) unoI' anumite regiuni §i raioane sau dezvoltarea lor cu precadere. Ele servesc, de asemenea, la intocmirea planurilor de sistematiziiri regionale, de dezvoltare a ora§elor §i centrelor populate, de sistematizare §i dezvoltare a cailor de comunicatii etc. Studiile de geografie economica sint folosite pe scara larga nu numai pentru rezolvarea problemelor repartizarii teritoriale a productiei in interiorul tarilor socialiste, ci §i in ceea ce prive§tc diviziunea internationala a rnuncii. Pe baza unoI' astfel de studii se coordoneaza planurile de dezvoltare economica in perspectiva pe scara intregului lagar socialist. In cadrul unoI' acorduri, incheiate in prealabil, Virile socialiste se indrumeaza §i se sprijinlJ. reciproc in direcpa specializarii in acele ramuri care gasesc conditii optime de dezvoltare §i ofera eficienta economica cea mai ridicata in fiecare din aceste tari. Pornind de la tezele geografiei economice marxiste atit in ceea ceo prive§te obiectul, cit §i tratarea diferitelor probleme. concrete ale repartizarii teritoriale a productiei, studiul de fata incearca sa puna la dispozitia celor interesati - studenp, profesori din invatamintul mediu, activi§ti din aparahll de stat etc. - un material accesibil, sistematizat dupa 0 conceptie unitariL

EI folose§te (evident, in mod critic), 0 bogata documentatie economicogeografica, elaborata inca in perioada regimului capitalist; pe de alta parte, el utilizeaza §i cauta sa interpreteze cele mai noi date privind realizarile regimului nostru democrat"popular. In ceea ce prive§te structura, acest studiu urmare§te, in general, structura organizatorica a economiei noastre nationale, tinind seama in acela§i timp de experienta metodologica a geografiei economice sovietice. EI se compune din doua parti: prima parte cuprinde 0 caracterizaregenerala a economiei noastre §i tratarea ramurilor economiei nationale; cea de-a doua examineaza, grupate pe spatii economico-geografice mai mari, regiunile administrative ale R.P.R. In prima parte nu este cuprins un capitol privitor la conditiile naturale, avind in vedere ca acestea sint pe larg tratate in numeroase lucrari (§i cursuri) de geografie fizidi. In cuprinsul fiecarei ramuri este inclusa insa tratarea influentei pe care mediul geografic 0 exercita asupra dezvoltarii acelei ramuri, ca §i asupra repartitiei teritoriale a productiei respective. De asemenea, in prima parte nu a fost cuprins un capitol special despre populatie, de§i tratarea separata a acest<;li robleme ar fi fost imperios necep sara. Lipsa acestui capitol se datoreaza faptului ca, pina la data aparitiei: prezentei lucrari, rezultatele recensamintului populatiei din februarie 1956" nu au fost complet prelucrate §i publicate. Mentionam insa ca problema populatiei este partial tratata in cuprinsul capitolelor privind ramurile economiei nationale. In ceea ce prive§te partea a doua, ea cuprinde atlt problemele conditiilor fizico-geografice, cit §i cele ale populatiei. . Daca unele capitole §i paragrafe nu sint suficient dezvoltate, aceasta se datore§te, de asemenea, insuficientei materialului documentar. AvInd in vedere cele aditate mai sus, autorii vor fi recunosditori pentru toate sugestiile §i observatiile cititorilor, care pot contribui la Jmbunatatirea: lucrarii de fata.

SCURTA CARACTERIZARE ECONOMICO-GEOGRAFICA A R.P.R. § 1. Stmctura §i caraeteristicile principale ale economiei Rominiei burghezo-mo§iere§ti
Teritoriul patriei noastre, a§ezat la intersectia marilor art ere care strabat continentul intre apus §i ri'isarit, intre nord §i sud, este unul dintre cele lllai bogate teritorii din Europa. El poseda insemnate bogatii naturale, care veacuri de-a rindul au atras privirile lacome a numero§i cuceritori cunoscuti in istorie, iar in ultimul veac, pe cele ale imperiali§tilor din apus, care, prin diferite mijloace, au cautat sa-§i stabileasdi daminatia asupra acestui teritoriu sau sa-§i asigure exploatarea bogatiilor lui. Pe 0 suprafata relativ mica (237502 km2) sint concentrate mari §i variate~ bogatii ale solului §i subsalului: importante zacaminte de petrol, de gaze naturale, de metale radioactive, de minereuri neferoase §i auro-argintifere, de sare, de carbuni, de materiale de constructii etc. Riurile sale dispun de mari rezerve hidroenergetice sau afera posibilitati ) lesnicioase de transport, padurile intinse dau importante cantitati de material lemnos de buna cali tate, conditiile fizico-geografice sint favorabile dezvoltiirii unei agriculturi multilaterale: cereale, plante tehnice, viticultura, pomicultudi, cre§terea vitelor etc. eu toate acestea, pina la eliberarea §i desprinderea sa din SistemUlj mondia! al economiei capitaliste, tara no~stra facea parte din categoria celor mai inapoiate tiiri din Europa; econamia ei se baza pe a agriculturii extensivii. 'inapoiata, ~i pe 0 industrie slab a, dezvoltata anarhic, aUt ca structura cit §i C(i repartitie teritoriala. Venitul national, calculat pe cap de locuitor, in Rominia burghezomo§iereasdi revenea printre cele mai scazute din Europa (locul 17 dintr-o listii de 20 state europene). El era de 8 ari mai mic decit in S.U.A., de 4 ad

J

<- Germania §i de 2,5 ori mai mic decit in Fran~al.

) mai mic decit in Anglia, de 3,7 ori decit in Elve~ia, de 2,7 ori decit in

Capitalismul a inceput sa se dezvolte aici de abia in secolul XIX, deci mult mai tirziu decit in ~arile din apusul Europei. Spre deosebire de majoritatea acestor tari, revolutia burgheza din Rominia nu s-a desfa§urat pina la capat ca sa lichideze rama§i~elefeudale din relatiile <Ieproductie, ci, urmind calea "prusaca" prill lmpletirea intereselor burgheziei cu ale mo§ierinlii, s-a ajuns la instaurarea unui regim burghezo-mo§ieresc, caracteristic ~arilor din partea rasariteana a Europei. Atrase de posibilitatea realizarii unor uria§e profituri din exploatarea 1Jo-ga~iilor tarii, in primul rind a petrolului, inca de la sfir§itul secolului XIX in economia ~arii §i-au fiicut aparitia capitalurile striHne:german, francez, englez, belgian, american etc., care au acaparat rapid principalele ramuri ale economiei sale. In preajma primului riizboi mondial, societatilor straine Ie apartineau 80% din capitalul investit in industrie §i 57% din capitalurile. bancare. Ele' \ detineau 91,9% din capitalurile investite in industria petrolului, 95% din cele' investite ~n uzine electrice §i de gaz, 74% din industria metalurgica, 72,3%' ( dincea chimica, 69,5% din cea forestiera, 46% din industria celulozei ~i \ hirtiei, 31% din cea alimentadi etc.2 \De§i dupa primul razboi mondial procentul capitalului detifiut de trustnrile straine a scazut in favoarea capitali§tilor autohtorii, principalele pirghii ale economiei noastre au ramas in miinile monopolurilor straine. S-a accentuat, in special, aservirea economiei noastre fa~a de monopolurile americane, engleze §i franceze, pe de 0 parte ca urmare a acapariirii de catre acestea a pozitii1or detinute pina la razboi de Germania, iar pe de' alta parte ca urmare a iinprumuturilor conh'actate de catre guvernantii romini pe pietele din New York, Londra §i Paris. Capitali§tii straini, in baza acestor imprumuturi, obtin concesiuni pc termene lungi asupra unora dintre cele mai 4nportante surse de venituri ale statulul §i dreptul de control asupra finantelor lui, guvernele avilld doar rolul de simpli executanti ai dispozitiilor marilor monopoluri; se impun tarn acor( duri economice §i tratate militare inrobitoare, incit Rominia devine 0 semicolonie a statelor imperialiste din Apus. f Intre cele doua riizboaie mondiale, capitalul englez controla 0 bUI19: parte din productia petrolifera, din industria metalurgica, societati de asigurare §i numeroase banci; capitalul american detinea puternice pozitii in industria petrolifera, telefoane §i prelucrarea cauciucului; capitalul ·francez controla mai ales importante unitati din sectorul bancar ;:i de~inea pozitti importante in industria petrolifera, in exploatarile de aur, in sectoml carbnnifer, in metalurgie, in industria cimentului, in industria textila, in industria alimentara etc.

I

1 Recalculat dupa N. Arc a d ian, Industrializarea Rominiei, Bucure~ti, 1935, pa • 16 N.A. • • 2 Vezi T. S a v in, Capitalul strain in Rominia. Editura Eminescu. 1947, pag. 75 - N.A.

7t

Dupa anul 1935, i§i face din nou aparitia in economia tarii noastre / capitalul german. Deosebit de activ §i rapace, el cI§tiga rapid pozitii importante; influenta lui cre§te considerabil dupa anul 1939, ca urmare a reimp5rtirii zonelor de influenta intre marile uniuni monopoliste internationale (sudestul Europei este "cedat" monopolurilor germane) §i a acordului de la Miinchen, prin care conduditorii politici ai Angliei §i Frantei au deschiS'J drum liber agresiunii hitleriste spre tarile din rasaritul Europei. Prin "acordurile" impuse de Germania hitlerista, intreaga eeonomie a tarii noastre este pusa la dispozitia acesteia, fiind transformaUi: intr-o simpBi anexa a economieL . sale. Agricultura constituia cel mai important domeniu de activitate econo- ~ mica. Ea ocupa aproape 80% din populatia activa a tarii, dadea mai mult de jum1!tatedin venitul national ~i furniza pentru export produse care reprezentau intre 40--60% din valoarea exportului. Caracteristic pentru agricultura Rominiei inainte de eel de-al doilea razboi mondial era existenta unor puternice rama§ite feudale in relatiile de productie (in special, dijma). Existau, pe de 0 parte, mari latifundii detinute fie un numar restrins de proprietari, aBituri de foarte numeroase gospodarii eu pamint putin sau fara pamint. Datele recensamintului din anul 1930' arata urmatoarea structura a proprietatii agrare1:
Catpgoriile de gospo'iarii. dupa suprafata agricola
(ha)

Numarul gospodariilor. fata de lotal (In "'0)

Ctl detinea din suprafata tola la a tarii (in 0J0)

'0-3

52

3-5
5-10 10-20 peste 20

22,8 17

12.7 15.3

20
12 40

5.5.
2.5

Deci categoria gospodariilor sub 5 ha reprezenta 75% din totalul gospodariilor din tara §i depnea abia 28% din suprafata totala a tarii (respectiv 35,8% din terenurile arabile); in acela§i timp, proprietatile peste 20 ha reprezentau numai 2,5% din numarul gospodariilor §i detineau 40% din suprafata tarii (respectiv 26,7% din terenurile arabile). Existau un numar de 12200 gospodarii' cu peste 100 ha fiecare, care reprezentau doar 0,4% din numarul gospodariilor §i detineau 27,7% din suprafata tarii, adidi tot atit .cit detineau la un loc 2460000 gospodarii tarane§ti2. Un numar de 610000' gospodarii tarane§ti detineau in medie numai cite 1/2 ha teren de gospodarie iar cca. 700 000 tarani erau complet lipsiti de pamint. Procesul farimitarii gospodariilor tarane§ti §i al deposedarii de pamint a taranimii sarace, in hvoarea mo§ierilor §i a chiaburimii, s-a accentuat in anif urmatori, el fiind sprijinit prin legiuiriIe guvernelor care s-au succedat lao
1 2

Vezi "Anuarul statistic al Romlniei", 1939--1940, pag. 403. Ibidem.

N.A.

cirma tarii. Dintre acestea merita relevaHi a~a-zisa "lege a liberei circulatii a ,paminturilor" (din anul 1929), care permitea deposedarea de pamint ~i a taranimii improprietarite prin diferite reforme agrare. Este, de asemenea, caracteristica pentru agricu~tura Rominiei in perioada burghezo-mo§iereasca slaba inzestrare a acesteia cu inventar agricol viu ~i 'mort. Dupa datele economi~tilor no~tri burghezi, in ceea ce prive~te valoarea inventarului agricol la ha agricultura noastra era de 2 ori mai slab inzestrata decit cea a Bulgariei, de 3 ori dedt cea a Poloniei §i de 15 ori decit cea ' ,a GermanieP. Ma~inile agricole utilizate erau putine ~i intr-o accentuata stare de uzura, a§a ca randamentul lor era scazut. In anul 1935 existau in tara ceva mai mult de 4 000 de tractoare, care deserveau numai paminturile mo~iere§ti. Gospodariile tarane§ti cu intindere sub 5 ha pamint nu dispuneau, in mare parte, nici de vitele strict necesare pentru efectuarea muncilor de cimp. Dupa datele unei anchete sociale intocmite in aceea vreme rezulta ca 47% din gospodariile din Moldova din categoria 0-5 ha nu aveau nici un fel de vite de munca; in aceea§i situaVe se gaseau 43% din gospodariile din Muntenia ~i 37% din gospodariile din Ardeal2• Un plug revenea la 2,1 gaspodarii, 0 grapa la 2,7 gospodarii §i 0 ma§ina de semanat la 75,2 gospodariP. Daca luam in considerare numai gospodariile sub 3 ha, un plug revenea la '9 gospodarii §i 0 grapa la 17,6 gospodarii. ' Peste un milion de gospodarii nu aveau nici cel putin un pore ~i aproape o jumatate de milion de gospodarii nu aveau nici macar 0 gaina. Starea de inapoiere §i situaVa grea a mieilor gospodarii tarane§ti au trebuit s-o reeunoasca ehiar §i economi§tii burghezi4, care aratau ea venitu-rile obtinute de taranimea saraea erau insuficiente pentru a-§i intretine familiile §i apreciau ca, dadi ace§ti \arani nu vor gasi ocupatii suplimentare din -care sa-§i completeze veniturile, vor fi silW sa-§i lichideze treptat gospodarEle. Aceasta situatie a taranimii muncitoare a favorizat, intre cele doua razboaie mondiale, refacerea in mare masura a proprietatilor mo§iere§ti §i intari'Tea chiaburimii. Caraeteristic pentru regimul Eurghezo-mo§ieresc este §i volumul redus al 'investitiilor in agricultura. In goana dupa profituri ~i avind la dispozitie mad rezerve de bra\e de munca ieftine, marii mo§ieri., arenda§ii §i chiaburimea nu erau dispu§i sa faca investitii, iar taranimea muncitoare nu avea posibilitatea sa Ie faca. Ca urmare a lipseide investitii §i a metodelor agrotehnice inapoiate ce se foloseau, suprafete intinse de terenuri erau complet degradate sau in curs de degradare. In anul 1950 se gaseau pe teritorinl actual al tarii noastre aproximativ 700 000 ha complet. degradate §i cca 2 300 000 ha in curs de degradare. La acestea se adauga cca 2 700 000 ha bintuite frecvent de seceti'i ~i cca 500 000 ha teren inundabil. In felul acesta suprafata terenurilor bune
Vezi V. Mad g ear u, Evolutia economiei rom'1ne$ti, 1940, pag. 69. N.A. Vezi ,,60 de sate romine~ti", monografie, vol. II, Situatia economicii, Institutul de ~~tiintesociale al Rominiei, 1941, pag. 169-175. - N.A. 3 Idzm, pag. 125. - N.A. ' 1 Vezi V. Mad g ear u, op. cit., cap. II. N.A.
1 2

de cultura era serios afectata, fapt care se rasfrI~gea asupra productiei agricole. Agricultura Rominiei pina la cel de-al doilea razboi mondial se caracterizeaza, de asemenea, printr-o repartitie neraVouala a ramurilor agricole pe teritoriul tarii * . Existenta micilor gospodarii ~arane~ti, in care mizeria 11 impingea pe taran sa produca In cadrul propriei sale gospodarii tot ce Ii era necesar pentru IutreVnerea familiei, a facut ca diferitele culturi sa se practice In numeroase cazuri in zone neprielnice, fapt care a contribuit la scaderea calitaW ~i cantitaVi productiei agricole. , La aceasta trasatura caracteristica se adauga slaba raspindire a:plantelor industriale; dintre acestea unele de mare importanta economica (bumbacul, soia etc.) ocupau suprafete neinsemnate. La fel ~i plantele furajere ocupau suprafete mici, de~i <lezvoltarea cre~terii vitelor era serios frinata de in~uficienta bazei furajere. . In toata aceasta perioada este, de asemenea, caracteristica pentru agricultura noastra insuficienta folosire a fortei de munca existente. Chiar dupa calculele economi~tilor burghezi, capacitatea de munca disponibila a populaVei active, ocupate In agricultura, era folosita in diferite activita~i nUl~ai In proporVe de maximum 50-60%, astfel ca imense rezerve de forta de muncii riimtneau nefolosite ~i contribuiau la mentinerea in agricultura a unui nivel tehnic Inapoiat1• Aceasta relativa supni.populatie agricola, determinata, pe de o parte, de structura agrara necorespunzatoare, iar pe de alta parte, de nivelul scazut al industriei noastre care nu putea sa absoarba surplusul de forta de munca, echivala cu un ~omaj latent permanent, care se rasfringea asupra nivelului de trai In general scazut al taranimii muncitoare.. Toate aceste cauze au contribuit, In proportii diferite, la menVnerea agri~ culturii noastre intr-o stare de Inapoiere aeeentuaUi;producVain toata aceastli perioada a fost slaba §i instabila, randamentele obtinute In diferite ramun Bind sub nivelul eelor obtinute In tarile vecine ~i, mai ales, cu mult sub nivelul posibilitaVlor oferite de conditiile naturale.

>J(1ndustria ocupa In eadrul economiei Rominiei burghezo-mo~iere~tiun rol seeundar. Nivelul scazut la care se gasea industria noastra in aceasta perioadii era, In mare masura, 0 consecinta direeta a Inapoierii agriculturii, care nu-i putea asigura 0 piata larga pentru desfaeerea produselor din cauza ;,>uterii cumparare extrem de reduse a maselor de tarani muncitori,·ceea de ce a constituit 0 puternica frina In dezvoltarea diferitelor sale ramuri.
* Un exemplu elocvent n ofera raspi~direa culturilor de porumb. Aceasta planta cerealiera, prezentind numeroase avantaje, era cultivata cu predilectie in micile gospodarii tiirane~ti. Dat fjind ca aceste gospodarii detinea:u terenuri rnai ales in regiuni de dealuri .: de munte, in general, porumbul era mai frecvent in aceste regiuni, care iJisa nu sint C€le mai favorabile pentru ,cultura lui. In numeroase cazuti, griul era cultivaf In depresiuni inalte ~i chiar in zone podzolice ·de munt.e, de~i randamentul·obtinut era extrem de -::ric;in acela~i tirnp, inul de fuior ~i cartoful se cultivau in cimpie, in zone secetoase•. acela~i randament inferior. 1 Vezi V. Mad g e a ru, op. cU., pag. 49. - N.A. .

Pe de aWi parte, monopolurile strmne erau direct interesate sa mentinti la un nivel scazut industria tarii noastre, transformind tara intr-o piata dedesfacere a propriilor lor produse; ele permiteau dezvoltarea industriei numai in directia ~i in masura in care nu erau lezate propriile lor interese. In perioada dintre cele doua dizboaie mondiale industria, in ansamblu, a inregistrat 0 oarecare ascensiune, mai ales in ultimii ani ai acestei perioade, productia iildustriaHi cresdnd intre anul 1929 ~i 1938 cu 55,1%. Aceasta crestere s-a realizat insa, in mare masura, pe seama pregatirilor de razboi ~i a proteetionismului vamaI, ceea ce a avut repercusiuni asupra nivelului de trai al populatiei. . In anul 1938, pe actualul teritoriu al tarii industria cuprindea: a) industria extractiva, cu cca. 68000 salariati ~i cu 168700 CP for~a instahtil1 ; b) industria de prelucmre, cu cca. 3400 intreprinderi industriale (depa~ind 10 salariati sau 20 CP), avind .aproximativ 278 600 salariati ~i 716 000 Cpo forta instalata2 , In cadrul acestei industrii grupa A (mijloace de productie) detinea numai' 45,5% din productia globala industriala, in timp ce grupa B, (bunuri de consum) -- 54,50/0. Intre rammile industriale, locul principal Jl detinea industria alimentara §i industria u§oara (textila §i pielarie), care totalizau impreuna 48,5% din prcductia globala industriala. . Industria petrolifera in ansamblu detinea 13,10/0 (impreuna cu industriacarbonifpra ~i a gazelor naturale, abia ajungea la 16,6%), industria constructiilor de ma~ini ~i prelucrarHmetalelor 10,20/0, exploatarea si prelucrarea' lernnului - 9,50/0, industria chimica ~i chimico-miniera 2,2% etc.3. In ordinea importantei urmeaza industria metalurgica ~i cea chimica, ambele dezvoltate in ultimii ani ai perioadei dintre cele doua razboaie mondiale, mai ales datorita militariza;ii treptate a economiei tarH. Chiar instructura acestor ramuri, partea destinata scopurilor militare era foarte insemnata, in timp ce industria. constructiilor de ma~ini sau a unor produse destinatedezvoltarii economice a tarii atingea un nivel cu totul redus. Este' sugestiv, de altfel, faptul ca, de~i Rominia era 0 tara agricola, produc~ia intern a la rna~ini agricole asigura numai 16°/11 din consum si, in loc qa aceasta productie sa mearga intr-o accentuata ascensiune, in 1937 ea producea de trei ori mai putin decit in 19274. La fel, productiade ingra§amintechimice atlt de necesare agriculturii noastre reprezenta in aceea~i perioadli' abia 1,3010 Jin valoarea productiei industriei chimice5. Unele ramuri ale industriei metalurgice, ca: productia de ma§ini-unelte, productia de motom'e, de· tractoare, de automobile, industria electrotehnidi, industria aluminiului etc.,
J

Prelucrat dupa "Statistica industriei extractive pe 1938", Jnstitutul Central de Sta-tistica, 1940 N.A. 2 Prelucrat dupa "Anuarul statistic al Faminiei", 19-:39-1940. pag. 478. - N.A. _ 3 Vezi Anu-arul Statistic al R.P.R. - 1957 - Editura Stiintifica, 1957, pall:. 80 (talL. 28) N.R. 4 Vezi V. Mad g ear u, op. cit., pag. 75. - N.A. 5 Vezi "Anuarul statistic al Rominiei", 1939-1940, pag 488. - N.A.
1

eau complet sau se gaseau la un nivel cu totul neinsemnat. Ca urmare, .:ITano astra era obligata a importa to ate aceste .ma~ini sau produse de peste tare ceea ce ducea la accentuarea dependentei sale fata de monopolurile perialiste. Anarhia productiei capitaliste upare nu' numai in cadrul economiei, intre ..unurile industriale, ci ~i ill. interiorul acestora. Astfel in industria de precrare a bumbacului, capacitatea de prelucrare a tesatoriilor era de dteva ri mai mare decit .aceea a filaturilor; la fel in siderurgie, un de capacitatea aminoarelor depa~ea cu mult pe cea. a otelariilor etc. Astfel de disproportii, are duceau la strangularea productiei, erau foarte numeroase in toate ramu. 'Ie industriale. Este de mentionat, de asemenea, faptul ca, Ia felca in marea majoritate ~ tarilor capitaliste, unde utilizarea incompleta a capacitatii de .productie a ~venit un fenomen cronic, nici in Rominia burghezo-mo~iereasca industria, e§i era slab dezvoltata, nu lucra cu intreaga' ei capacitate de productie. In intreaga perioada dintre cele doua razboaie mondiale, spre exemplu, uzinele 'derurgice Hunedoara lucrau numai cu cca. 20-40% din capacitate, iar :lZinele Vlahita ani de zile au fost inchise. Dupa datele statistice g.in acea :=oerioada,in anul 1935 industria lemnului lucra numai Cll 23-50% din capaci:.ate, industria pieHhiei cu 450/0, morile mari cu 180/0, fabricile de zaha.r eu ~O/o, cele de uleiuri vegetale cu 45-500/0,' cele de bere cu 350/0 etc.1 Abia in ult.imii ani ai acestei perioade capacitatea de productie a putut fi utilizata ai din plin, insa pe seama pregatirilor de razboi. Caractelistica este, de asemenea, pentru aceasta perioada accentuata '-ependenta a industriei noastre fata de materiile prime din import. Pe - muri aceasta participare reiese din tabelul ce urmeaza:
Participarea materiilor prime din import fa.ta de cele indigene in industria de prelucrare2 (in procente)
1929 1937

Industria Industria Industria Industria Industria Industria Industria Industria Industria Industria Industria

textila chimica alimentara metalurgica pielarici . lemnului . hirtiei . materialelor de constructii electrotehnica sticlariei ceramica

85,1 6,6 7,8 38,1 21,5 2,6 12,8 18,2 83,2 41,9 48,4

67,0 6,5 8,6 33,:3, 16,0 2,4 4,8 22,8 39,6

14,1
39,5

Irttr-o seama de ramuri utilizarea matm'iilor prime din import nu era cu :imic justificaHi pe planul economiei nationale; ea l~i avea insa justificarea
1

Dupa Enciclopedia Rominiei, vol. III, pai!. 828. - N.A. ~ Vezi V. M [l d g ear u, op. cit., pag. 123. - N.A.

in profiturile ridicate pe care aceste operatii Ie asigurau capitali§tilor respectivi* . In ceea ce prive§te productia realizata de industria noastra de prelucrare, ea era destinata in intregime consumului intern, cu exceptia industriei petrolului §i a lemnului. Urnlind legilor specifice modului de productie capitalist in faza sa imperialista, §i la noi in tara, intre cele doua razboaie mondiale §i mai aIel' dupa eliza economica din 1929-1933, s-a accentuat procesul de concentrare a productiei §i de centralizare a capitalurilor. Astfel, luind in ansamblu anul 1938, situatia in industrie se prezinta fata de anul 1927 astfeP:
1927 1938

Numarul intreprinderilor Capitalul investit Forta motrice (CP) Numarul salariatilor Valoarea producpei

100 100

92 127

100
100 100

161 135 156

A§a cum rezulta din aceste date, de§i numarul intreprinderilor scade eu
8010, toti ceilalti indici marcheaza cre§teri; in mod special cre§te categoria

i'ntreprinderilor mari. La data nationalizarii, intreprinderile eu peste 200 salariati, reprezentind mai putin de 10010 din numarul total al intreprinderilor (cu peste 10 salariati sau 20 CP) detineau 65,4010 din totalul salariatilor din industrie §i 69,1010 din forta motrice imtalata (in 70 de intreprinderi lucrau peste 135000 salariati)2. Ramuri industriale intregi au fost eartelate: industria petrolului, industria metalurgica, industria cimentului, industria textila, a hirtiei, a zaharului, a spirtului etc.; unele din aeeste earteluri erau strins legate de monopoluri internationale. In anul 1938 existau in tara 94 earteluri, grupind peste 1 600 intreprinderi industriale. Aeeste carteluri controlau cca. 50°/1) din capitalul investit in industrie, 53010 din capaeitatea instalatiilor de forta §\ 25010 din intreaga productie industriala3• Aeeste monopoluri, in strinsa legatura eu monopolurile straine, subordonau in intregime partidele politice §i aparatul de stat; prin intermediul acestora, ele impuneau noi masuri in vederea sporirii profiturilor pe seama intensHicarii exploaHiriimaselor muncitoare §i a continuei pauperizari a acestora. Aceasta a dus la 0 continua scadere a puterii de cumparare a maselor §i,
* Astfel, in unele ramuri ca industria alimentara, a lemnuIui, a materi:llelor de con~tructii, a sticlariei, a ceramicii ~i chiar in metalurgie, materiile prime puteau fi asigurate in bune conditii (la nivelul necesitatilor de atunci) din productia' interna daca, cu investitiile corespunzatoare, s-ar £i pus in valoare resursele interne. In alte ramuri, ca industria textila, a pielariei etc., participarea materiilor prime din import putea £i mnlt redusii dacii s-ar £i Iargit culturile de bumbac, ar fi crescut ~eptelul de vite, s-ar £i imbunatatit producpa de Iina etc. Astfel de investitii ~i efOlturi nu emu dispu~i sa faca insa nici capitali~tii nici statuI burghezo-mo~ieresc. - N.A. 1 Calculat dupa "Anuarul statistic al Rominiei", 1939-1940, pag. 479. - N.A. 2 Vezi M. B iii, "Inventarierea intreprinderilor industriale particulare din 1947", "Frobleme economice", nr. 2/1948, pag. 112-120. '- N.A. 3 Vezi T. S a v i n, Capitalul strain in Rominia, Editura Eminescu, 1947, pag. 130 .. - N.A.

respectiv, a nivelului Jor de trai. Jndicii acestei scaderi rezulta destul de convingator chiar din datele statisticii burgheze, privind C'onsumulpe cap de locuitor la 0 seama de produse de prima necesitate.
Consumul pe cap de Iocuitor aI unor produse industriale1 (In kg)

Denumirea produsuiui

1913

1927

1937

Zahar Paste fainoase Produse de ltna Prod use de matase Produse de in ~i ctnepa Prod use de bumbac Articole de piele, tncaltaminte . Sapunuri Soda· caustica Vopsele Articole de faianta ~i portelan pentru

menaj

4,586 0,320 0,440 0,054 1,070 2,260 0,647 0,201 0,509 0,028 0,474

5,940 0.210 0,639 0,037 0,624 2,820 0,758 0,405 . 0.546 0,064 0,280

5,330 0.280 0,509 0,096 0,546 2,190 0,537 0,317 0,441 0,024 0,176

Comparativ cu alte tari, consumul pe cap de locuitor la 0 seama de produse era deosebit de scazut: Ill,zahar, spre exemplu, el era de 6-10 ori mai scazut deCit in tarile din Apus, Ill,fier ~ produse din fier - de 5-6 ori, la bumbac - de 3--4 orL La bumbac el era mai sdizut in acea perioada dedt consumul mediu calculat pe cap de locuitor pe intregul glob. (2,190 fata de 2,750 kg), de§i in acest calcul intra §i tari cu 0 populatie extrem de inapoiata, cum sint cele din Africa, Asia sau America de sud. In acela§i timp, pe calea exportului se scoteau din tara cantitati considerabile de produse (indeosebi materii prime, petrol, cereale, cherestea, animale §i produse animale), care, in mare parte, erau destinate sa acopere platiIe imprumuturilor contractate de guvernantii romini pe pietele straine (6-8 miliarde lei dobinzi anuale, Ill,un buget de 25-30 miliarde), profiturile intreprinderilor cu capital strain, dobinzile §i investitiile acestora ~i, in mare masura, §i profiturile capitali§tilor autohtoni, pe care ace~tia Ie transferau in trainatate. De~i Rominia pierdea pe aceasta cale in fiecare an uria~e mijloace valutare, ell,nu reu~ea sa-§i echiIibreze balanta de plati, din care cauza era pusa de multe ori in situatii foarte dificile. Dupa amil 1939 situa\ia economica a tarii s-a inrautatit ~i mai mult, ca urmare a subordonarii ei totale fata de interesele Germaniei hitleriste. Cu sprijinul acesteia, clasele stapinitoar~ au instaurat mai tlrziu (1940) dictatura fascista §i au impins Rominia in razboiul antisovietic, impotriva adevaratelor interese §i aspiratii ale poporului romin. La pierderile considerabile pe care Ie-a suferit tara noastra de pe urma acestui razboi, aUt in oameni, cit §i in bunuri materiale, s-a adaugat jaful
I I

1

Vezi V. Mad

g ear u,

op. cit., pag. 18!3--187. -

N.A.

practicat de hitleri§ti, care, in special spre sflqitul razboiului, luase propor~ii de neinchipuit. Este sugestiv de mentionat taptul di in aceasHi perioada au fost expediate in Germania cca. 1,5 milioane vagoane cu marfuri far a nici un' fel de echivalent (in cont blocat), fara a mai pune la socoteala lntretinerea trupelor hitleriste de pe teritoriul nostru sau materialele ridicate de ace§tia direct pentru front. In sflqit, pierderi uria§e a suferit tara noastra de pe urma distrugerilor provocate de hitleri§ti in retragere, ca §i de pe urma bombardamentelor germane sau anglo-americane. La caile ferate, spre exemplu, mai mult de jumatate din locomotivele existente §i cca. 0 treime din vagoane au fost scoase din circulatie, au fost distru§i aproape 2 000 km de cale ferata, cca. 1 800 poduri mari §i mici etc.; in industria de prelucrare a petrolului au fast scoase din functiune peste 85% din capacitatea de distilare §i 80% din capacitatea instalatiilor de cracare. Distrugeri considerabile au fost provocate Si in celelalte ramuri ale economiei nationale. Spre sflr§itul celui de-al doilea razboi mondial, Rominia se gasea pe marginea pdibu§irii totale; aceasta era situatia in care a adus-o regimul burghezo-mo§ieresc;. aceasta era situatia pe care a IDo§tenit-o regimul democrat-popular.

§ 2. Prineipalele sehimbari in structura eeonomicii
a Rominiei dupa eel de-al doilea razboi mondial Folosind iIDprejurarile favorabile, create prin zdrobirea trupelor hitleriste §i inaintarea victorioasa a armatelor sovietice eliberatoare, clasa muncitoare, sprijinita de toate fortele patTiotice din interior, printr-o actiune coordonata, cfectuata sub conducerea Partidului COIDunist ROIDin, a reu§it la 23 August 1944 sa rastoarne dictatura fascista, sa smulga tara din razboiul in care a fost JIDpinsa §i sa creeze conditii favorabile pentru instaurarea puterii populare. Ziua de 23 August 1944, devenita zi a eliberarii nationale a ROIDiniei, a deschis astfel drumul unor adinci transformari revolutionare, care au schimhat ' rqdical structura· politica, sociaHi §i economic a a tarii noastre. In procesul aces tor transformari revolutionare se deosebesc doua etape1• Prima etapa a acestui proces revolutionar (1944--1948) a constat in desavir§irea revolutiei burghezo-democratice, avind un caracter agrar, antifeudal §i antiimperialist; in aceasta etapa a, fost instaurat regimul democrat-popular, forma a dictaturii revolutionar-democratice a proletariatului §i taranimii, sub conducerea proletariatului. De asemenea, in aceasta etapa a revolutiei' au fost infaptuite 0 seama de importante reforme democratice, intre care reforma agrara care a desfiintat nw§ierimea ca clasa §i a dus la lichidarea completa a rama§itelor feudale
1 Vezi G h. G h e 0 r g h i u - De j, Raportul de activitate al Comitetului Central ol Partidului Muncitoresc Romin la Congresul al II-lea al Pal'tidului, E.S.P.L.P., 1956, }Jag. 22 ;;i mm. ~- N.R.

,din agricultura; au fost create oficiile industriale, prin care statuI controla activitatea in industrie; a fost etatizata Banca Nationala etc. Spre sfiqitul anului 1947 au fost eliminati din guvern ultimii reprezentanti ai burgheziei §i a fost aboliti'i monarhia, lichidindu-se prin aceasta oficinele cele mai putemice ale imperiali§tilor straini din tara. Aceste cuceriri revolutionare au reprezentat nu numai sfarimarea puterii mo§ierimii §i burgheziei din interior, ci §i lichidarea subordonarii tarii noastre fata de imperialismul strain, care 0 exploata §i 0 mentinea in stare de inapoiere; aceasta a insemnat smulgerea definitiva a tarii noastre din lantul imperialist, eliberarea ei reala de orice dependenta. Din 1948 s-a trecut la a doua etapa a revolutiei, iar " ... statuI demo'crat-popular a devenit 0 forma a dictaturii proletariatului al carei principiu 'suprem este alianta clasei muncitoare cu taranimea muncitoare"l. Din acest an oamenii muncii din tara noastra au trecut la construirea bazei economice a societatii socialiste. P;in aceasta s-a deschis dmp liber de actiune legilor ·economice specifice economiei socialiste; dezvoltarea anarhica, caracteristica orinduirii capitaliste, a fost inlocuita in sectorul socialist prin dezvoltarea planica (proportionala) a economiei nationale pe baza planurilor de stat. Au fost elaborate primele planuri de stat - planurile anuale din 1949 '§i 1950 - care aveau' ca principal obiectiv reorganizarea industriei §i refacerea economiei nationale. Realizarea cu succes a acestor planuri anuale a permis elaborarea unui plan de 10 ani entru electrificarea liriL' a primului nostru p1an cincina 1951-1955. Pentru traducerea in viata a acestor planuri, partidul a mobilizat toate 10rte1e creatoare ale tarii; sub conducerea lui, oamenii muncii, dind dovezi impresionante de ata§ament, de entuziasm §i abnegatie in mundi, au reu~it sa obtina, printr-o munca asidua, succese hotaritoare in construirea bazei economice a socialismului. . In actuala etapa, in R.P.R. coexista trei formatiuni social-economice:forma mnea socialista, mica productie de marfuri §i formatiunea particulara 'capitalista. Temelia formatiunii economice socialiste 0 constituie proprietatea socia1ista asupra mijloacelor de productie, care are fie forma proprietatii de stat (bun comun al intregului popor), fie forma proprietatii cooperatist-colectiviste ;proprietatea gospodariilor agricole colective sau a organizatiilor cooperatiste). In cadrul acestei formatiuni, exploatarea omului de catre om este lichidata. Formatiunea socialista detine rolul conducator in economia nationala a R.P.R.; la. sfir§itul anului 1955, ea cuprindea 97010 din industrie, peste 90010 din transporturi, 100°/0 din sistemul bancaro-financiar §i de asigurari, 100% din comertul e terior, peste 800/0 din comertul interior, peste 35010 din fondul agricol al tarii2 (de mentionat este faptul ca in agricultura aceasta formatiune se dezvolta rapid §i in mod continuu). StatuI democrat-popular intare§te §i large§te neincetat sectorul socialist din economie; ca urmare a cre§terii greutatii specifice a sectorului socialist §i
1 2

Gh. Gheorghiu-Dej, Vezi Gh. Gheorghiu-lDej,

op. cit., pag. 26. - N.R. op. cit., pag. 30. - N.R.

a rolului sau conducator in economie, actiunea legii economice fundainentale a socialismului asupra intregii economii spore§te mereu, asigurind cre~terea neintrerupta a nivelului de trai al oamenilor muncii. Mica productie de marfuri cuprinde gospodariile tarane§ti mici §i mijlocii, ca §i atelierele meseria§ilor care nu exploateaza munca altora. StatuI democrat-popular sprijina pe taranii cu aosp·odarii mici §i mijlocii ~i pe meseria§i, cu scopul de a-i feri d exploatarea capita]stD de a-§i spori productia §i ridica bunastarea, de a-i atragefi"eptat. pe calea socialismului. Formatiunea particulara capitalista cuprinde gospodariile chiaburilor, intreprindefile comerciale particulare §i micile intreprinderi industriale nenationalizate, bazate pe exploatarea muncii salariate. StatUI democrat-popular realizeaza in mod consecvent politica de lngradire a elementelor capitaliste din economie' §i de ofensiva neintrerupta a soci~.lismului asupra capitalismu.lui.· . . . . Realizarea cu sucees a planurilor de stat - in special a' primului plan cincinal (1951-1955) - a dus la sehimbari eonsiderabile ~i in structura econbmiei noastre nationale. Venitul national a atinsin 1955 un nivel de aproximativ 2 ori mai mare deeit eel din 1938 §i de peste 21/20ri mai mare declt eel din 1948, Hind creat in eea mai mare parte - cca 7]0/0 'in sectorul socialist., ceea ee refleeta ponderea predominanta a formatiunii socialiste din eeonomia no astra nationala1. S-a schimbat si raportul de participare a diferitelor ramuri eeonomice in ,ptoducerea venitului national. Pe clnd in Rominia burghezo-mo§iereasea agrieultura producea mai 'mult de jumatate 'din venitul national; in 1955 ei ii reVine doar eeva mai mult de 'un sfert, desi volumul absolut al venitului national pI-odus in agrieultura era in 1955- mai mare decit cel din 1938. In. sehLTIlb' a ereseut pina la aproape jumatate partea din venitul national realizata in industrie2 • . Aceasta ere§tere 'a greutatii speeifiee a industriei in produeerea venitului national schimba si caracterul economiei tarii noastre. Rominia s-a transformat 'intr-o tara industrial-agrara in plina aseensiune. '. Iitditstrid a devenit, in anii puterii populare, sectorul pi'ineipal al eeonOiniei natioriale, rolul ei Hind predominant in dezvoltarea intregii economii . . La baza politicii de industrializare a tarii noastre sta invatatura marxistleninista despre industriaHzarea socialista. Potrivit aeestei' ihvataturi, baza dezVolHirii economiei nationale 0 eonstituie dezvoltarea cu precadere' a in'dustriei grele,' eu pivotul ei'·---: industria eonstructiilor de niasini. Dezvoltarea industriei grele' asigura $i dezvoltarea eelorlalte ramuri iildustriale, a agric~lfurii, a' transporturilor §i,' in general, a intregii econbmii nationale. Ea ereeaz1i posibilitatea Hirgirii productiei buntlli.lor .de laig consum, Iiecesare ridicarii nivelului de trai al populatiei. Totusi, 0 fortare a ritmului de dezvoltare a industriei grele, in. detrim€'ntul celorlalte' ramuri ale economiei nationale; 'pbate 'a,;rea §i eonsecinte negative, care sa se reflecte in special asupra
1 2

VeziGh. Gheorghiu-Dej, Vezi Idem, pag. 65. ~ N:R ..

op. cit., pag. 64-65.

N.R.

acestei cre~teri a nivelului de trai. Existenta unei industrii grele asigura in sflqit independenta economica §i, 0 data cu ea, independenta politi~a a tarii. Aceasta politic a de industri:ilizare apare deosebit de evident in repartizarea pe ramuri a investitiilor efectuate in perioada primului plan cincinal. In industrie, spre exemplu, au fost repartizate 58% din totalul fonduririlor investite in aceasta perioadii; grupa A (industria grea) detinlnd din aceste fonduri 50,6010, iar gnipa B (industria bunurilor de consum) 7,4010. Caracteristic este faptul ca in 5 ramuri industria petrolifera, energie electrica, siderurgie, industria constructiilor de ma~ini ~i industria chimica -au concentrat cca. 2/3 din totalul investitiilor din industrie; aceasta arata directia eforturilor depuse in perioada pri~ului cincinal in opera 'de industrializare1. Dar nu numai volumul ~i directia investitiilor, ci mai ales rezultatele obVnute in productie, scot in relief schimbarea structurii industriei noastre in aceasta perioada. Productia industriei mijloacelor de producVe a crescut fata, de anul 1948 de cca 3,9 ori, iar productia obiectelor de consum de 2,9 on; aceasta proportie a schimbat raportul intre cele doua sectoare ale industriei, prin cre§terea greutatii specifice a industriei grele. Astfel, daca in 1938 grupa A (mijloace de producVe) detinea numaf 45,5010 din productia glob ala industriala, in 1955 ea ajunsese la 55,8% iar in 1956 la 57,60102• . Este adevarat ca n-au lipsit §i unele gre~eli in ceea ce prive§te stabilirea proportiilor intre ritmurile de dezvoltare ale celor doua sectoare ale industriei; totu§i, important este' faptul ca in aceasta perioada s-a putut asigura o· reproductie socialista largita, corespunzatoare unor ritmuri accelerate de dezvoltare a economiei noastre nationale. Schimbarea structurii prod~ctiei glob ale industriale §i greutatea specifica a fiedirei ramuri rezulta din tirmatorui tabel:3

Energie electricii . Industria combustibililor .Vletalurgia feroasii*) . Metalurgia neferoasii Industria constructiilor de ma~ini. . Industria chimico-minierii ~i chimicii**) Industria materialelor de con'structii Exploatarea ~i prelucrarea lemnului . Industria u$oarii (textile ~i pielarie) Industria alimentara . J.lte ramuri . . . . • . . . .
0 • 0 0 • 0 0 0 0 •

1,1

16,8
4,1

2,2 10,9

2,6 10,2 2,7 1,2 9,5
16,1

4,2 2,3
18,8 4,7

10,2 4,1
2,4 20,7 I

2,1

)

4,9
3,7

3,2 8,8
19,4 21,7 3,8

9,3
18,3

32,4 3,3
N. A.

21,0
3,3

. 0). n) 1

Inclusiv extractia. - N. A.' Inclusiv industria cauciucului.

-

VeziGh.Gheorghiu-Dej, op. cU., pag. 41 ~i 43 NoR. 2 Vezi Anuarul Statistic al R.P.R. 1957 Editura $tiinpfic1i, N.R. 3 Ibidem ..

1957, pag. SOc

In eeea ee prive~te volumul productiei industriale, in ansamblu, acesta a atins i~ 1955 un nivel de aproape 3 ori (2,9 ori) mai mare decit eel din 1938 ~i de 3,4 ori mai mare decit eel din 19481, La principalele produse industriale nivelul atins in 1955 rezulta din urmiHorul tabeJ:2
In procente Denllmirea produsului Unitatea de masudi
1938 1950 1955 1955 1955

(preJiminar)

laja de
1938

laja de
1950

Energie electrica Carbune brLIt Titei extras Gaz metan . Minereu de fier Minereu de mangan Fanta Otel .... Laminate finite Plumb Productia de ma~ini Productia electrotehnica Acid sulfuric Carbonat de sodiu Productia chimica Ciment Productia textila Productia de incaltaminte Uleiuri comestibile lJreparate ~i cons. de carne Zahiir

.

mil. kWh mii tone ndi tone mil. me mii tone rnii tone mii tone mii tone mli tone tone mil. lei mil. lei tone tone mil. lei mii tone mil. lei mii per. tone tone tone

I 130 2826 6594 300 139 60 133 284 318 5455 13850 2980 43900 35000 9348 510 24818
-

17800 8455 95100

2113 3890 5047 1950 392 93 320 555 459 8584 4:5 950 6207 51631 54 158 16650 1028 40716 11212 35864 11583 87200

4300 6200 10575 3900 600 390 575 765 567 11 100 115275 22340 92000 80000 50530 2000 70000 17700 48 000 39000 135000

381 219 160 1300 432 650 432 269 178 203 832 750 210 229 540 392 282

270 461 142

204 159 210 200 153 419 180 138 123 129 262 360 178 148 304 195 172 158 134 337 ]55

Din analiza cifrelor din acest tabel rezulta un salt eonsiderabil, obtinut numai in cipva ani, in eeea ce prive~te nivelul productiei §i indeosebi in ramurile industriei grele. Aceasta scoate in evidenta ritmul accentuat al dezvoltam industriei noastre, ritm de altfel caracteristic tarilor care construiesc socialismul. ' ' Asigurarea aeestei dezvoltari a impus 0 vasta munca de reorganizare a lntregii industrii mo~tenite de la regimul burghezo-mo~ieresc.Pornind de 'la Teconsiderarea fiecarei ramuri industriale §i, in cadrul acestora, a fiecarei Intreprinderi, s-a trecut la determinarea eapacitapi §i profilului fiecareia dintre ele, la inlocuirea utilajului uzat, la regruparea, prin comasare, a intreprinderilor mici ~i neviabile in intreprinderi mari, puternice, dotate cu utilaj nou, corespunzator tehnicii moderne. In perioada 1948-1955, cca 200 de intre'prinderi au fost reconstruite, dezvoltate §i dotate cu utilaj modern; in afara ·de acestea au fost construite peste 100 de noi fabrici, uzine §i alte intreprinden importante, precum §i numeroase intreprinderi de interes locaP. .
1

2 ;I

Vezi Gh. Gheorghiu-Dej, Vezi Idem, pag. 40. - N.R. Vezi Idem, pag. 43. - N.R.

op. cit., pag

39. -

N.R.

o aten~ie deosebita s-a acordat dezvolt.arii acelor ramuri industriale pentru care exista in ~ara materii prime din abundenta. Chiar baza de materii prim~ a fost mult largita prin descoperirea de noi bogilW in subsolul ~arii ~i prin valorificar.e'a zacamintelor care, de§i cunoscute. n-au fost valorificate in trecut la un nivel c6respunzator. Exploatarea minereurilor radioactive, extinderea exploatarilor petrolifere in regiuni noi, exploatarea manganului, a minereurilor neferoase, a carbunilor inferiori §i a altor' resurse naturale au 'inregistrat succese importante. Este caracteristic, de altfel, faptul ca in perioada primutui cincinal840f0 gin wtalul-iny~slifinQr industrfiilerealiYJl-te au lost indreptate sp.l:.e.~~us!ria ,e~ i La aceasta se adauga largirea bazei de materii prime provenite din agricultura, prin extinderea suprafetelor cultivate eu plante textile, oleaginoase §i alte culturi industriale. Dar nu numai baza de materii prime, ci §i baza energetic a a fost considerabil largita. Daca burgheziei i-a tl'ebuit cea. 80 ani pentru:: atinge 740 mii kW forta instalata, regimul democrat-popular a realizat in numai 5 ani 0 for~a instalata de 540 mii kW. Din 1948 pina in 1955 consumul de ,energie electrica pe cap de muncitor industrial a crescut de la 1 480 kWh, la 3600 kWh2• Aceste succese in electrificarea tarii au constituit a premisa a dezvoltarii industriei . .Pentru a se asigura aceasta cre§tere, a fost marita capacitatea de productie a vechilor uzine electrice si au fost construite numeroase uzine noi de mar~ capacitate, ca uzinele de l~ Doice~ti (reg. Ploe§ti), Paro§eni §i Runedoara (reg. Runedoara), Comane§ti §i Borze§ti (reg. Bacau), Ovidiu II (reg. Constan~a), Singeorgiulde Padure (R.A.M.) etc., care au §i intrat in functiune, iar altele, ca marea hidrocentrala de la Bicaz, uzina termoelectrica de la Filipe§tii de Padure (reg. Ploe§ti) §.a. sint in curs de construire, urmind a intra in functiune in' cursul celui de-al do ilea cincinal. Paralel cu eforturile depuse pentru constructia de uzine electrice, _a fost creata §i 0 putemica industrie electrotehnica, capabila sa asigure utilajul necesar operei de electrificare. ' In centrul preocuparii partidului §i guvemului a stat,' de asemenea, in -aceasta perioada dezvoltarea industriei metalurgice §i crearea -unei industrii' proprii de constructii de ma§ini. Numai in citiva ani (1948-1955) aceasta ramura a pus in fabricatie citeva sute de tipuri de ma§ini §i aparate noi; nUmeTOase ma§ini ~i instalatii, care in trecut se importau, astazi se fabrica in tara, in cantitati suficiente pentru a acoperi necesitatile interne, §i chiar, in unele cazuti, 0 parte din produc~ie este destinata exportului. Industria' constructiilor de ma§ini a reu§it sa devina, chiar §i in aceasta perioada scurta, un motor al dezvoltarii tuturor eelorlalte ramuri ale economiei na~ionale; ea a adus un aport insemnat in realizarea uria§ului volum de investitii, dotind agricultura cu zeci de mii de tractoare §i ma§ini agricole, transpm·turile cu locomotive, \'agoane, autocamioane ~i troleibuse, industria Iilxtractiva cu utilaj petroHfer
1 2

Vezi Gh, Gheorghiu-Dej, Vezi Idem, pag. 46 ~i 47. -

op. cit., pag, 4.'3. N.R.

N.R.

§i mIllier etc., precum §i eelelalte ramuri eu sute de tipuri de ma§ini, utilaje sau ehiar mari agregate industriale. Sueeese importante au fost obtinute §i in dezvoltarea industriei ehimiee,~ a industriei materialelor de eonstructii §i a celorlalte ramuri industriale.

Agricultura Virii noastre, de§i nu mai este principalul sector al econo-· miei, a facut progrese insemnate in anii puterii populare. Ca urmare a reformei agrare efectuate in 1945 §i a exproprierii paminturilor mo§iere§ti din anul 1949, s-au produs importante schimbari in structura proprietatii agrare. Prin aceasta reforma au fost improprietariti cca. 1 milion de tarimi fara pamint sau cu pamint putin, care au primit 0 suprafata de peste 1 100 000 ha teren' arabil. Cu aceasta ocazie, au luat na§tere peste 400000 de noi gospoi darii tarane§ti. Din paminturile expropriate, peste 350 000 ha au fost afec-· tate rezervelor de stat, pe baza ci'irora au luat fiinta mai tirziu gospodariile agricole de stat, primele elemente socialiste in agricultura tarii noastre. Aceste gospodarii, care detin astazi peste 1 milion de ha, s-au intarit In anii ce ,au urmat, constituind 0 pirghie importanta pentru transformarea socialista a agriculturii. Inzestrute cu mijloace mecanizate §i folosind metode agroteh- nice superioare, ele trebuie sa demonstreze in mod practic taranimiimuncitoare avantajele pe care Ie ofera agricultura in marile gospodiirii. De§i improprietarirea taranimii muncitoare §i sprijinul acordat acesteia de catre partid §i statuI democrat-popular au dus la irrtbunaUitirea situatiei ei materiale, in micile gospodarii tarane§ti· nu se poate asigura totu§i bel§ugul necesar pentru a scapa definitiv taranimea de mizerie §i pentru a acoperi nevoile de produse agricole, rezultate din dezvoltarea industriei §i cre§terea nivelului de trai al oamenilor muncii. Invatatura marxist-Ieninista §i experienta Uniunii Sovietice ne arata ci'i singura cale pentni realizarea unui avint puternic in agricultura 0 reprezinta unirea de buna voie a rrticilor gospodarii tarane§ti in mari· gospodarii colective. Aceasta cale asigura bel§ugul pentru intreaga taranime muncitoare, rezolvind in acela§i timp §i problemele pe care Ie ridica dezvoltarea socialista a industriei. Ca urmare a unei largi activWiti politice §i organizatorice, desfa§urata in sinul taranimii muncitoare, pina in anul 1955 au fost create. peste 6300gospodarii colective §i intovara$iri agricole, cuprinzind un numar de cea. 382 000 familii de tarani muncitori. In 1955, terenurile arabile apartinind sectorului socialist din agricultura (GAS, GAC §i intovara§iri) reprezentau 26,5010 din suprafata arabila a larii §i 35,2010 din intreaga suprafata agricola. Numai gospodariile colective $i intovara§irile agricole detineau 0 suprafata de peste 1 320 000 halo In afara de acestea, au luat na§tere numeroase asociatii simple de tarani muncitori pentru cultivarea impreuna a uneia sau a mai multor culturi, stine cooperatiste etc.

, Sectorul socialist reprezinta elementul nou in agricultura 1arii noastre §i este in plina ,dezvoltare, inlocuind treptat gospodariile agricole individuale. In afar a de schimbarile intervenite in structura proprietaW agrare, s-au produs schirnbari importante in domeniul inzestrarii agriculturii cu mijloace mecanizate de munca. Pina la sfir§itul anului 1955, agricultura noastra a fost inzestrata cu peste 30 000 tractoare (in tractoare cli)llven1ionale de 15 CP), cu peste 15 000 batoze, eu peste 1500 autoeombine §i alte zeci de mil de ma§ini agricole. Pina spre sfir§itul aceluia§i an au fost create 221 de SMT-uri1. Exis'ten1a acestora creeaza p'osibilitatea executarii cu mijloace mecanice a numeroase lucrari agricole, nu numai in cadrul sectorului socialist din agricultura, ci §i in gospodariile individuale. In unele regiuni de cimpie ale tiirii, cea mai mare parte a araturilor §i altor lucrari agricole sint efectuate de pe acum cu mijloace mecanizate. In locul vechilor metode inapoiate, se aplica astazi tot mai mult metode agrotehnice superioare, ca: asolamente, folosirea Ingra§amintelor chimice, insamin1area in cuiburi in patrat, iarovizarea, polenizarea suplimentara etc. Mecanizarea agriculturii §i folosirea de metode agrotehnice avansatc a facut posibila cre§terea sim1ifoare a productiei la ha (la porumb, spre exemplu, produc1ia medie la ha a crescut la 1800 kg in 1955, fata de circa 1000 kg in perioada 1934-1938). . Aceste masuri au ere at condiWle necesart~ sporirii substantiale a produci;iei totale. In 1955 produepa globaHi. de eereale realizata a fost de aproape 10 milioane tone, fata de circa 8 milioane tone in perioada 1934-1938*. In cadrul agriculturii tarii noastre, culturile de cereale continua sa detina prirnul loc, de constituind baza dezvolHtrii §i a celorlalte ramuri' agricole. Alaturi de culturile cerealiere, insa, s-au dezvoltat in propor1ii mari eulturile de plante industriale, plante furajere etc. Pina in anul 1954 suprafetele cultivate eu plante textile (mai ales bumbac) au crescut de cca. 6 ori rata de 1938, suprafetele cultivate eu plante oleaginoase au crescut, in aceea§i perioada, de peste 4 ori, iar cele cultivate cu orez de cca. 50 ori. S-a schimbat astfel §i structura eulturilor agricole prin eultivarea unor plante care ocupau suprafete restrinse sau nu erau cultivate de loc inainte de eliberarea tarii. In afara de eulturile diferitelor cereale ~i plante industriale, 0 atentie deosebita se acorda cre§terii animalelor, pomiculturii, viticulturii, apiculturii,_ sericiculturii etc. Transformarea socialista a agriculturii in plina desfa§urare deschide astfel largi posibilitati pentru trecerea la 0 agricultura intensiva, dotata cu mij!oacele tehnice cele mai moderne, la 0 dezvoltare complexa §i multilaterala a acesteia pentru a putea asigura economiei nationale cantitati sporite de alimente §i materii prime.

1 Vezi Gh. Gheorghiu-Dej, op. cit., pag. 94, - N.R. * Este de mentianat faptul ca anul 1938 a fast unul dintre cei :nai buni ani agri::'Oli in perioada dintre ceJe doua razboaie mondiaJe, - N.A.

. Modificihile intervenite in anii puterii populare in caracterul si structura economiei noastre au influentat puternic ~i comertul exterior. Cre§terea productiei industriale ne-a dispensat de 0 seama de importuri de astfel de produse, iar unele dintre acestea s-au transformat chiar, din articole de import, In articole de export. Pe llnga traditionalele noastre articale de export: petrol, cere ale, lemn ~i pIOduse animale, se exporta asHizi ma~ini §i utilaje, ciment, geamuri, produse chimice etc. In ceea ce prive§te importul, cu 0 pondere mare participa mijloacele destinate industrializarii tarii: diferite tipuri de ma§ini §i instalatii, materii prime etc. Dar nu numai structura comertului exterior s-a modificat, ci §i orientarea acestuia. De unde in trecut schimburile Cll tarile capitaliste din Apus erau preponderente, in ace§ti ani s-au dezvoltat relatiile de schimb ell U.R.S.S. §i tarile de democratie populara. Acestea au atins in anul 1955 70% din. totalul schimburilor noastre. Intre tarile lagarului socialist au fost stabilite relatii de colaborare de un tip nou, bazate pe egalitatea deplina a tuturor tarilar participante §l pe asigurarea avantajului reciproc. . In anul 1949 a fost creat Consiliul de Ajutor Economic Reciproc(CAER), din care face parte §i tara noastra. Acest organ, coordonind efortnrile statelor din lagarul socialist, asigura fiecaruia dintre ele dezvoltarea §i specializarea corespunzatoare propriilor particularitati §i aspiratii. Aceast:l permite un avint economic general In toate tarile lagarului socialist.' Este de mentionat, de asemenea, ca §i comertul cu statele capitaliste se mentine §i se dezvolta In ultimii ani, atingind In 1955 un nivel de 2,5 orL mai mare decit cel din 1950.

Schimbarile care s-au produs in structura economiei noastre nation ale au dus de asemenea la modificarea structurii populafiei. Datorita procesului de dezvoltare a economiei, de industrializare §i de cre§tere a nivelului cultural, mase mari de tarani au fost atrase spre alte ramuri de activitate: industrie, constructii, transporturi etc. Ca urmare, populatia activa ocupata in agricultura, eu tot sporul natural, a scazut eah'e s£1r§itul primului cincinal la 69%; in acela§i timp a ereseut rapid numarul ~muneitorilor, inginerilor, tehnicienilor §i functionarilor, ajungind la eifra de aproape 3 milioane. Numai in unitatile industriale de tip socialist erau angajate la sflr§itul anului 1956 peste 1100000 persoane.· Aceasta a dus la ere§terea populatiei urbane, care, la inceputul anului 1956, atinsese cifra de 5,47 milioane, reprezentlnd 31,3% din totalul de 17489 794 locuitori (fata de 3,71 milioane, sau 23,4010 din totalul de 15 872 624, in 1948). Da~a in 1948 numal 3 ora§e depa§eau cifra de 100 000 locuitori, in 1956 numarul lor ajunsese la 8, iar alte .5 detineau 0 cifra foarte api'opiata (peste 90 000 de 10cuitori).1
1 Vezi AntIC/ful Statistic al R.P.R. -- 1957 Editura ~tiin\ifica, 11), pag. 66 (tab. 16), pag. 71 (tab. 18) ~i pag. 72 (tab. 20 ) - N.R.

1957, pag. 59 (tab.

Modifidiri importante au avut loc §i in structura populatiei de la sate; procentul taranilor mijloca§i a crescut de la 34% in 1948 la 40,5% in 185.5; al taranilor cu gospodarii mici a scazut de la 57% la 45,20/0; al chiaburilor a scazut de la 5,6% in 1948 la 2% 'In 1955. Pe linga ace§tia a aparut 0 noua categorii de tarani - colectivi§tii §i cei din intovara§irile agricole (sectarul socialist) care, la sfiqitul anului 1955, reprezentau impreuna 11,3°/'11. Aceste schimbari de structura reflecta transformihile social-economice, careau avut loc in anii puterii populare. Succesele deosebite realizate in anii puterii populare in toate domeniile de activitate sint rezultatul eforturilor depuse de oamenii muncii de la ora§e ~i sate, care, sub conducerea inteleapta a partidului, au reu§it intr-un term(;n ~curt sa scoata tara din haosul in care 0 adusesera clasele exploatatoare §i 5-0 transforme dintr-o tara agricola -inapoiata, aflata la cheremul imperiali§tilorstriiini, intr-o tara industrial-agrara in plina ascensiune, sa-i deschida perspective luminoase in cadrul marii familii a tarilol" care construiesc socialismuL Aceste succese sint, de asemenea, rezultatul politicii de pace dusa de guvernul nostru, al colaborarii §i sprijinului primit din partea celorlalte tari de democratie populara §i, in primul rind, al sprijinului multilateral acordat in mod fratesc de catre marea Dniune Sovietidi, forta canducatoare a lagaru-lui socialist.

Repartitia teritoriala (geografica) a productiei este 0 consecinta directa a diviziunii teritoriale a muncii. A§a cum ne arata marxism-leninismul, in cadrul unui proces indelungat diferite ramuri de productie se dezvolta in unumite tari sau regiuni, acestea specializindu-se treptat in productia unor-::mumite tipuri de bunuri materiale. Ea se realizeaza in baza unor legi obiective, care au un caraeter istoric; 0 data cu schimbarea modului de productie respeetiv, eIe cedeaza locul unor noi legi, astfel ca fiecarei formatii:ociale ii corespund - legi proprii, care determina repartitia teritoriala a productiei. Tara no astra se gase§te actualmente in perioada de trecere de Ia 0 foratiune sociala Ia alta, respectiv de la capitalism la socialism,. astfel ca anaiza repartitiei teritoriaIe (geografice) a productiei implica studier~a a doua rioade determinate, in care au actionat sau actioneaza legi economiceliferite. In sistemul economic capitalist, repartitia teritoriaUi a productiei este· ubordonata legii fundamentale a acestei formatiuni sociale asigurarea JIofihllui maxim. iecare capitalist, urmarind propriile sale interese de a ob-me profituri cit 1ai mari cu minimum de investitii §i eforturi ~i intr-un --rmen cit mai scurt, i§i construie~te intreprinderea sa acolo unde aceste -ofituri maxime t'ot fi ashsura~ Evident, pentru aceasta el tine seama de 'ctorii naturali, de sistemul tranS15orturilor, de piata de desfacere, de nivelul1

Vezi

G h. G he

0

r g h i u-D e j,

op. cit., pag. 105. -

N.R.

32

Partea intii

!

tehnicii, de existenta fortei de munca etc.; nici unnl dintre ace§ti factori uu este insa determinant; pe capitalist n intereseaza numai profitnl pe care-l ,poate realiza §i, in funqie de acesta, i§i desHi§oara intreaga sa activltate. De aceea, in numeroase cazuri el poate sa ocoleasca regiuni cu bogate resurse de materii prime, pentru ca investitiile necesare obtinerii acestora i se par pre a ridic'ate sau pentru ca realizarea profitului necesita un timp pre a indelungat; din acelea§i motive el ocole§te regiuni fara cai de comunicatii favorabile sau fara resurse energetice corespunzatoare. Ca urmare a acestui joc de forte oarbe, repartitia teritorialil. a fortelor de productie §i, respectiv, a productiei se realizeaza spontan, anarhic, nelational; aceasta duce la 0 accentuata inegalitate in repartitia geografica a productiei, atitpe plan international, cit §i pe plan intern, agravind §i mai mult contradictiile regimului capitalist. Tocmai acestea sint fortele care au actionat din plin §i in ceea ce prive§te tara noastra, in toata perioada dezvoltarii sale capitaliste. . Pe plan international - a§a cum s-a a~atat - tara noastra fusese subiugata §i transformata intr-o anexa furnizoare de materii prime §i piata de desfacere pentru tarile imperialiste. Pe plan intern, printr-un ,lung proces istoric (cca., 80 de ani), industria s-a concentrat in anume ora§e §i regiuni, diferentiindu-Ie substantial de restul regiunilor inconjuratoare, ramase in stare de inapoiere. Factorii care au action at in domeniul repartiziirii geograJice a industriei pe teritoriul tarii noastre sint deosebiti de la regiune la regiune, §i mai ales in diferlte perioade istorice. Indeosebi, trebuie avut in vedere faptul ca pina la primul razboi mondial (1918) provinciile de la nord-vest de Carpati apartineau fostului imperiu habsburgic. fiind cupripse intr-un complex teritorial politico-economic cu totul diferit de provinciile de la sud §i est de ... Carpati, ca in acest cadru ele s-au dezvoltat diferit nu numai ca orientare, dar §i ca nivel social-economic, in general mai ridicat decit in celelalte provincii, aflate pina la razboiul de independenta (1877-1878) sub suveranitatea imperiului otoman. Un rol important in repartizarea §i dezvoltarea industriei pe teritoriul tarii I-au jucat factorii naturali §i indeosebi existenta in anumite regiuni a unor bogatii naturale, ca: petrolul, gazele naturale, dirbunii, fierul, minereurile neferoase, padurile, §.a.; de asemenea, un anumit rol in aceasta repartizare I-a jucat existenta fortei de munca specializate in anumite domenii: de exemplu, in jurul Bra§ovului (in diferite ramuri industriale), Sibiului (industria textila), Timi§oarei (metalurgie) etc.; in sfir§it, avantajele a§ezarii favorabile a unor localitati la incruci§ari de dii de comunicatii importl\nte§i lesnicioase (de exemplw Galati, Braila, Bra§ov, Bucure§ti) ceea ce a favorizat atit aprovizionarea lor, cit §i desfacerea produselor etc. Toti ace§ti factori, insa, n-au constituit decit premise favorabile in realizarea acestei repartizari, rolul determinant jucindil-l interesul capitalist pentru cele mai ridicate profituIi. Intr"un cadru' mai general, acest interes capitalist a determinat deseori ma.su.ri legislative §i chiar politice, care - in diferite perioade - au stimulat <;au au frinat dezvoltarea uneia sau alteia dintre ramurile industriale sau dez-

volta rea "unor regiuni sau ora~e (de exemplu, regimul preferential aplicat .eomplexuJui Re~ita intr-o anumita perioada sub imperiul habsburgic, masu,rile privind dezvoltarea industriei metalurgice §i de armament in Bra~ov ~i Imprejurimile sale, in preajma celui de-al doilea razboi mondial etc.). Din harta distributiei geografice a il2:dustriei, intocmita pe baza date lor privind anul 1938, rezulta ca in acea perioada pe teritoriul tarii noastre se puteau desprinq.e ~ase regiuni industriale. Aceste regiuni concentrau 60% dint<;>talulsalariatilor 0c::upati in industrie in acel an, 71,9% din totalul fortel motrice instalate §i 67,5% din valoarea produqiei industriale1• . Prima regiune cuprindea ora§ul Bucure~ti, cu imprejurimile, §i Valea Pra~ hovei, cu ora~ele Ploe§ti, Cimpina, Comarnic, Sinaia, Bu§teni, Azuga etc. Aceasta regiune era cea mai importanta regiune industriala, 'dind peste 0 treime din volumul productiei industriale a tarii, din care ora§ului Bucure§ti Ii revenea cca. 17%. Era concentrata in aceasta regiune peste 95% din ex~ tractia §i prelucrarea petrolului, mai mult de 0 treime din industria u§oara~ cca. 30% din industria materialelor de constructii, 20% din industria meta~ lurgica etc.2 . In formarea §i dezvoltarea acestei regiuni industriale un rol de prima inlportanta I-a jucat factorul politic, intruclt capitala tarH, in cadrul statului burghez, a concentrat nu numai instituWle politico-administrative, ci ~i 0 mare parte din unit~l.tile economice ale tarii. Ea a bene.ficiat, de asemeneu", de existenta in subsolul sau a unar mari bogatii naturale, in primul rind petrol, apai ligniti §i materiale de eonstructii. Mai rapid dedt in alte parti. burghezia a construit aid 0 retea ~corespunzatoare de ciii de eomunieatii §i baza energeticii necesara. Coneenlrarea populatiei a constituit, la rindul ei, o rezerva sufieienta de farta de munca §i, in acela~i timp, <> importanHi piata de des facere. fA II-a regiune industriala cuprindea a zona mult mai Iarga in sudul ~i centrul Transilvaniei, cu ora§ele Bra§ov, Sighi§oara, Media~, Sibiu, Tirnaveni, Turda, Cluj §i eu imprejurimiJe acestora. In general, aici era grupata a mare parte din industria de prelucrare: industria u~mtra, industria metalnrgica, industria chimica, industria m[tterialelor de constructii §i industria alimentara. Intr-a anumita masura, aceasta regiune industriala a beneficiat 11e folasirea unui eombustibil faarte avantajos - gazul metan ~ dispanibil din bel§ug in subsolul regiunii, precum §i de a forta de round specializata in anumite ramuri inca din perioada feudaUi. A III-a regiune industriaHi, in vestul larii (regiunile Timi§oara ~i Hunedoara), euprindea 0 mare parte din industria extractiva a tarii (peste 800/0 din extraetia de dirbune §i 95% din cea a minereului de fier); eacuprindea, de asemenea, industria metalurgica de la Re~ita, Ferdinand, Niidtag, I-hinedaara, Calan, Arad etc. (cca. 44010 din volurrml productiei glabaie a industriei metalurgice). Importanta era in 'aceasta regitllle §i industria u~oara ~ialimenHecalculat dupa ;,Ariuarul statistic ~l ROn1lniei", 1939~-194d. -' N.A " .~Re.calculat d)J.pa, L i 1 i a naG e 0 r g e s cu, Localizarea $i structura industriCi 1"0" "line$ti, Editura: Cartea ROInineasca, 1941, pag. 5'-17 ~i dujJa "Statistica indtistriei" extracU\'e pe 1938", Instltiitul Central de Siatistica,1940. '-'-'-N.A; . ., .. ,'
1

tara de la Timi§oara, Arad, Lugoj etc. Aceasta regiune industriaHi, cea mai veche de pe teritoriul tarii, s-a format 'intr-o perio:,!-da de aproape 150 ani,. in faza initiala Hind puternic sprijinWi de curtea imperial a de la Viena. De§i dispunea 'in sub sol de importante bogatii naturale, ea s-u dezvoltat 'incet §i cu lungi perioade de stagnare, 'in special 'iutre cele dona razboaie mondiale.

Legend.}
_ ZOfle

ind(/stri<lle

. A IV-a regiune, mult mai mica, cuprindea exploatiiriIe miniere de la Baia: Mare §i 'imprejurimi §i industria chimico-metalurgica de 180 Baia Mare ~i Satu' Mare. A V-a regiune se gasea 'in Moldova pe vale a Bistritei (Bacilu, Buhu§i, Piatra Neamt), cuprinzind in special industria de prelucrare a lemnului, in-·· dustria h'irtiei §i indUStria u§oara. . A VI-a regiune grupa douaora§e - Galati ~i Braila - pe cursul inferior al Dunarii, cu 0 industrie metalurgica §i ali1llentara. Importanta fiecarei regiuni industriale astfel delimitate rezulta din tabeluF urmiHor (in procente fata de totalul pe tara in anul 1938)1 :
*' Harta a fast intocmiUi p~ba7.a datelo.f referitaare Ia anul 1938 din "Anuaruf statistic al Raminiei", 1939-1940. - N.A. t Recalculat dupa L i I i a naG e 0 r g e s c u, op. cit., pag. 1-19 $i dupa "Statistica industriei extractive pe 1938", Institutul Central de Statistica, 1940. - N.A.

NumiiruJ salariatdor

Forta instalatii

Valaarea pradu '\Iei industrlale

Bucure~ti-Valea Prahovei . . . . . Centrul Ardea1u,ui Ve,tul tarii (Timi~oara, Arad, Hunedoara,
etc.) . . . . . • . . . . .

.

. .

24,2 9,6 16,5 2,2 3,5 4 60,0

37 10,8 16,8 1,5 2,8 3 71,9

33,3 10,6 15,3 2,1 . 2,8 3,4

Re~ita

Nardul tarii (Baia Mare, Salu Mare) Bacau, Piatra Ntamt Galati, Brai!a . . . . .

Primele trei regiuni industriale, a~ezate intr-o strinsil inUintuire pe axa principala a cailor de comunicatii, .care Ieaga capitala peste Carpati cu frontiera vestica a tarii, formeaza 0 fi~ie aproape continua, pe care era cbncentrata cca. 50010 din forta de munca ocupata in anul 1938 in industrie ~i 65% din forta motrice instalata §i care dildea 59% din valoarea productiei industriale. Celeialte trei regiuni se gaseau izolate, ocupind suprafete mult mai mid ~i avind 0 greutate specifica mult inferioara. In afara acestor regiuni industriale, mai existau indi §i alte numeroase centre, raspindite pe tot intinsul tarii, cuprinzind, cu rare exceptii, numai unitati industriale mici: fabrici de cherestea, mori, fabrici de caramizi, cariere etc.; importanta acestor centre era insa neillsemnata pentm viata economica a tarii. In acela§i timp, regiuni intinse erau lip site de orice industrie. La vest de axa Bucure§ti-Valea Prahovei, spre exemplu, in 1935 nici unul dintre fostele judete din Muntenia §i Oitenia nu depa§ea cifra de 2 000 salariati in intreprinderi industriale §i, daca exceptam ora§ele Galati §i Braila, situatia era asemanatoare in estul tarii, de la Bucure§ti la Ia§i. Aceea§i era situatia m nordul Moldovei, in nordni Transilvaniei. Un ora§ mare ca Ia§i (cu cca. 100 000 locuitori) nu avea in sectomi industrial nici 5 000 salariati, Constanta sub 1600, Craiova sub 15001. . Chiar §i in sinul acestei gmpari pe regiuni a industriei anarhia repar"itiei capitaliste §i-a pus pecetea sa. Astfel, de§i numeroase regiuni dispuneau de mari cantitati de materii prJIle agricole, intre care §i floarea-soarelui, zarzavaturi etc., ele erau lipsite . industria de prelucrare corespunzatoare. La Bucure§ti era concentrata, in 5citimb, aproape jumatate din capacitatea de productie a fabricilor de con-er,'e §i a celor de uleiuri vegetale; aceste fabrici i§i aduceau materia prima ': la mari distante din Moldova, Oltenia, Dobrogea §i chiar din nordstul Transilvaniei - jar produ~tia Hnita era, de asemenea, trimisa tn toata inclusiv in regiunile de unde a fost adusa materia prima. Tot la Bucu-.. . erista a mare fabrica de ciment, care-§i aducea cu mari greutati materia ,., de la Ora§ul Stalin; fabrici de amidon sau glucoza, care adu-

eeau eartofii neeesari din sudul; Ardealului; fabriei de ,herestea, eare-~i aduceau bu~tenii de pe valea Buzaului §i uneori ehiar din nordul Moldovei. Petrolul din Baeau se preluera la Ploe~ti, fabrieile de caramizi de Ia Lugoj ~i Jimbolia trimiteau produsele lor la Ia~i ~i Boto~ani, pentru ca in Moldova nu existau fabrici de dhamizi §i de tigla etc. In felul acesta se exeeutau numeroase transporturi ineruci§ate, eu totul nerationale, iar unele regiuni, desi dispuneau de materii prime, erau lipsite de posibilitatea valorificarii lor 'in interiorul regiunii. In numeroase eazuri, bogatii importante ale tarii nu erau puse in valoare, de§i multe dintre aeestea erau identifieate. A§a s-a intimplat eu bauxitele din rnuntii Bihorului, eu petrolul din regiunile Pite§ti, Craiova §i Baia Mare, eu minereurile neferoase din regiunile Timi§oara §i Constanta, eu lignitii din regiunea Craiova etc. Capitali§tii obtineau, in unele eazuri, din parte a statulul perimetre miniere, insa nu exeeutau pe aeeste perimetre niei prospectiuni, nici exploatari, nefiind dispu§i sa faea investitii eorespunzatoare; obtinerea perimetrelor Ie asigura insa monopolul asupra aeestor rezerve, impiedicind pe altu de a Ie pune in valoare. Pe aeeasUi eale a fost frinata dezvoltarea eeonomica a numeroase regiuni §i, in ansamblu, a intregii tari. Disproportii nerationale intre diferitele regiuni existau nu numai in ceea ce priveste industria, ci §i agrlCultura. La un nivel mai ridieat se prezenta Banatul, cimpia Tisei §i eentrul Transilvaniei, aproximativ aeelea§i regiuni care aveau §i 0 industrie dezvoltata; la un nivel eu totul seazut se gaseau provinciile din est §i sud (eu exeeptia unor zone limitate in jurul marilor ora§e). In eeea ce prive§te dotarea eu inventar agrieol, 0 ma§ina de semanat revenea in Banat la 9,9 gospodarii, in Oltenia la 42,6 gospodarii, iar in Moldova la 213; 0 ma§ina de treierat revenea in Banat la 34,7 gospodarii, iar 'in Muntenia la 451 gospodarii. In repartizarea animalelor de munca, 0 pereehe de boi revellEia in cimpia Tisei la 6,8 gospodarii, in zona de cimpie din sud la 10,4 gospodarii,iar in nordul Moldovei la 17,4 gospodarii; 0 pereehe de eai revenea in aeelea§i zone, Iespeetiv la 2,2,1a 2,4 ~i la 3 gospodarii!. Valoarea eapitalului investit la heetar in Tara Birsei (regiune ell agrieultura intensiva) era de patru ori mai mare decit in Dobrogea §i aproximativ de trei ori decit in Moldova. ' Existau, de asemenea, diferentieri 'insemnate §i in eeea ee prive§te metodele de mund. In nordul Transilvaniei, in cimpia Tisei §i Banat se foloseau pe seara larga ingra§~hninte animale; inprovineiile din est §i sud ehiar ~i ingra§amintele animale erau foarte rar folosite. In tin:ip ee 'in Transilvania, in cimpia Tisei §i Banat cre§terea vitelor §i cultura plantelor tehniee adueeau un aport insemnat in agrieultura, ~n Moldova, Dobrogea, Muntenin, §i Oltenia se praetiea o· agrieultudi extensiva, preponderent eerealiera. . Aeeste diferentieri se rasfringeau §i asupra rezultatelor obtinute in produetie, provinciile din- nord-vestul tarii depa§ind, in general, randamentul la hectar, obtinutlp,.provineiile din est §isud, de§l solul aeestora din urma era muIt mai fertil dedt in Transilvania.

RandamentuI medin la ha, obtinut la diferite cuIturi in perioada 1932/381 (in kg)

Griu Porumb Orz Ovaz Fasole . . . F:oarea-soarelui Cartoti Sfecla de zahilr

960
1250 ] 080

R60 1 OlD
738

950
~41

750
660

925
8300 16050 \

888
7370

].5130

Ca urmare deci a unui lung proces istoric, s-a ajuns §i Ia nm III tara Ia 0 nerationala repartizare teritoriala a productiei §i la 0 accentuata dife-. rentiere de nivel intre regiuni. Pe de 0 parte, s-au creat regiuni avansate, cu 0 industrie relativ dezvoltata §i cu 0 agricultura mai avansata, iar pe de alta parte, numeroase regiuni au fost mentinute in stare de inapoiere, Hind lipsite aproape complet de iridustrie; agricultura acestora a ram as inapoiata, eu 0 tehnidi rudimentara §i cu 0 productie slaba §i instabiHL .

In anii puterii populare, numeroase schimbari au intervenit §i in ceea ce prive§te repartitia teritoriala (geograHcii) a productiei. . In primul rind, schimbarile social-economice intervenite au fikut ca sfera de actiune a legilor specifice economiei capitaliste sa se mic§oreze considerabil, deschizind in schimb dmp liber ~e actiune legilor economice spe- cifice socialismului. In sistemul economic socialist, legile care actioneaza asupra repartizarii teritorhlle a produetiei sint subordonate Iegii fundamentale a socialismului. Ca urmare, produetia nu se mai repartizeaza· spontan §i anarhic, ea in eeonomia capitalista, ci in mod organizat, Iegea dezvoltarii planice, proportionale a economiei nationale indeplinind un rol regulator in repartizarea teritorial a a fortelor de productie. In timp ce in capitalism aceasta repartizare era subordonata goanei dupa cele mai ridicate profituri, in / economia socialista eel mai inalt criteriu care sta la baza repartizarii teritoriale a produci;iei este eucienta el pentru intreaga economie national a, astfel incH sa asigure accele.aJ'ea ritmului reproductiei socialiste Hlrgite §i satisfacerea maxima a nevoilor materiale si culturale mereu cresdnde ale societatii. Aplid~d cu consecventa invatatura marxist-Ieu'inista, partidul §i guvernul -epublicii noastre au acordat 0 atentie deosebita repartizarii rationale a for:e or de productie pentru asigurarea dezvoltarii armonioase, econ,omice §i cula1e a tuturor regiunilor §i pentru lichidarea rapida a inapoierii in care

au fost tinute unele dintre ele. Importante investitii s-au Hicut in special in Moldova, Dobrogea, Oltenia ~i Regiunea Autonoma Maghiara regiuni ramase mult in urma din Pl..lllct de vedere industrial. Au fost construite in aceste regiuni " ...9 centrale electrice, 52 de fabrici §i uzine ale industriei grele, dintre care 24 de importanta republican a, 19 mine, 33 <;Ieintreprinderi ale industriei u§oare §i alimentare" 1. Se gasesc, de asemenea, incurs de constructie alte irnportante obiective industriale, ca hidrocentrala "V. I. Lenin" de la Bicaz, marele laminar de la Roman, combinatele chimice de la Borze~ti, Navodari §i Govora etc., care vor intra in pro·· ductie in cel de-al doilea cincinal. ' Constructia de noi intreprinderi in regiunile inapoiate a intimpinat in rtce§ti ani - cum era §i firesc - greutati dintre cele mai importante. Astfel, In aceste regiuni lipsea, in primul rind, baza energetica necesarii, lipseau cai de comunicatii corespunzatoare, lipseau cadrele de speciali§ti, constructiile social-culturale etc.; de aceea, in aceasta faza investitiile pe unitatea de produs reveneau mai costisitoare decit in alte parti ale tarii. eu toate acestea, justetea realizarii acestor investitii ramine incontestabiHi, intrucit in economia socialista rentabilitatea unei intreprinderi nu este apreciata ca in capitalism In mod ingust §i numai pentru prezent, ci §i in perspectiva §i pe ansamblul economiei nationale. Pe de alta parte, sarcina lichidarii inapoierii in care au fost mentinute unele regil1ni implica atragerea in circuitul economic al tarii a tuturor resurselor naturale §i a rezervelor de forta de munca, existente inaceste regiuni, ceea ce constituie un insemnat aport §i un factor stimulativ pentru intreaga economie nationaHi. Crearea unei baze energetice in aceste regiuni era 0 conditie prealabiHi a construirii oricarei industrii, premisa oricarei dezvolti:iri a economiei lor; ca urmare, in cadrul planului de electrificare a tarii, 0 deosebita atentie s-a acordat construirii unor uzine hidro- §i termoelectrice tocmai in aceste regiuni. Cele 9 uzine electrice puse in functiune pina in prezent, intre care uzinele Comane~ti ~i Borze~ti (Moldova), Ovidiu II (Dobrogea), Singeorgiu de Padure (RA.M.) ~i altele, sau marea hidrocentrala "V. I. Lenin" de la Bicaz, aflata in constructie, constituie In aceste regiuni 0 importanta baza energetica nu numai pentru intreprinderile industriale construite pina in prezent, ci mai ales pentru cele ce vor fi construite in anii urmatori. In aceasta perioada, trebuie luate in considerare doua momente principale: In primii ani ai acestei perioade am asistat la 0 accentuare a concentrarH industriei in vechile centre ~i regiuni industriale ale tarii, -ca urmare a actiunii de comasare a miiIor de .intreprinderi mici, risipite pe tot cuprinsul tihH, in intreprinderi mari, luindu-se ca baza intreprinderile existente. In acest fel, a fost creata, spre exemplu, puternica intreprindere electrotehnica, "Mao Tze-dun" din Bucure~ti, prin concentrarea utilajului din numeroase tntl'eprinderi electrotehnice mici, la care -s-a adaugat utilajul importat din V.RS,S.; a~a a fost creata intreprinderea metalurgica "Progresul" din Braila; a§a au fost dezvoltate unele rafinarii de petrol din Ploe§ti etc.

;.

La aceasta accentuare a concentrarii industriei in vechile centre ~i regiuni industriale a contribuit, indeosebi, dezvoltarea vechilor intreprinderi, 'Prin marirea capacitatii lor de productie, in urma inlocuirii utilajului uzat sau Invechit cu utilaj nou, prin crearea unor noi secpi de producpe pe l1nga vechile intreprinderi sau prin reconstruirea radicala a acestor unitap industriale la capacitiiti mult superioare .. Exemple de· acest fel sint numeroase: ,combinatul metalurgic "Gh. Gheorghiu-Dej" de la Hunedoara, reconstruit aproape in intregime, combinatul metalurgic "Re~ita", uzinele "Victoria" de la Calan, fabrica de tractoare "Ernst Thalmann" din Ora~ul Stalin, uzinele "Timpuri Noi" din Capital a etc. Ca urmare a acestor comasari ~i, in special, a dezvoltarii ~i reconstruirii unei serii de intreprinderi, volum1.l1productiei vechilor centre ~i regiuni in<Iustriale a crescut ~i mai mult, ponderea lor in eadrul economiei nationale uepa~ind cu mult nivelul anterior. In a doua faza, in special spre sHr~itul primului cincinal ~i Inceputul celui de-al doilea, au intrat in productie numeroase intreprinderi noi, dintre care multe in regiunile in treeut inapoiate; productia acestor intreprinderi a inceput sa joace un rol din ce in ce mai important, ceea ce a dus la modifiearea ponderii diferitelor regiuni in cadrul economiei nationale, prin cre~terea greutatii specifiee a producpei industriale din aceste regiuni. Luata in ansamblu, cresterea productiei industriale din Moldova, OltE'nhi ~i Dobrogea, intre anii 1948-Hl55, a fost superioara cre~terii medii a nivelului productiei industriale pe intreaga tadil. Pe principalele ramuri, aceasta cre§tere in anul 1955 fata de 1950 rezulta din tabelul de mai jos (in %).
a m u r a Tara tntreaga Moldova Ollenia

R

I

Dobrogea

~ndustria E'nergiei eledrice carbunelui " petrolului cons'ructiiJor de ma~ini chimico·minit:ra rnaterialelor de Gonstructii

204 159 210 262

431.8 112,5 951,0 305,4 22.5,8 510,5

24R,3

832,1 319,6 360,1

531,4 403,8 .645,8 170,1

Incheierea primuiui plan cincinal evident nu marcheaza ~i sfir-itul proeesului de coreetare ~i imbunaHitire a repartizarii teritoriale a productiei, mo~tenita de la regimul capitalist. Racilele acestei repartizari n-au Cost ~i nid nu puteau fi eomplet lichidate in aceasta scurta perioada istortca; seama de unitati industriale amplasate neraponal in trecut mai sint inca -i astazi in functiune. Totu§i, se poate afirma di, in urma investitiilor masive realizate in anii _rimului ciIicinal, au inter venit deja modificari importante in. repartizarea :eritoriala a productiei .industriale a tarii, ca vechea schema a acestei repar1 Vezi G h. G h e 0 r g h i u-D e j, op. cU., pag. 51 ~i N. Stern ~i M. Costache, "TnIe;:;;tura eu repartizarea s'ocialista a fortcIor de productie in industrie", "Probleme econo·ce", nr. 6/1956, pag. 10. - N.R.

tizari, forma,ta,in decursul a peste opt decenii, a fost depa§ita. Regiunile industriale~i-au. schimbat in anii puterii populare structura, §i-au dezvoltat capacitatea de productie ~i au prins contururi noi, largindu-§i suprafata teritor~ala; ba mai mult, pe linga cele §ase' regiuni vechi se schiteaza aparitia, unor noi regiuni industriale. I. Regiunea industrialii. BUGurc§ti-Ploe§ti-Pite§ti ramIne §i astazi cea mai importanta regiune industriala a Virii. In structura ei. industria petrolifera' continua sa ramina ramura principala; aHituri de ea s-a dezvoltat, '1nsa,puternic §i industria constructiilor de ma~ini. S-au dezvoltat, de asemenea, §i
Legeflda
,~ 1 ~
!

ZOfleifidusfrializafB mdustnalizare

:% ZOfleincursde

celelalte ramuri industriale; dintre acestea meriHi mentionat in special avintul' deosebit pe care I-a luat industria chimica, care, intr-o perspectiva apropiata,. va deveni una dintre ramurile cele mai importante ale regiunii. Dezvoltarea. §i intarirea acestei regiuni s-au obtinut nu numai pe calea dezvolHiriivechilor lntreprinderi ~i a construirii altor intreprinderi noi, ci ~i pe calea extinderii teritoriale a regiunii spre vest. Aici au aparut centre industriale noi, ca Tir-govi~te, Cimpulung, Pite§ti, Rimnicu Vilcea, Govora ~i altele, s-au dezvoltat: exploatillile de carbuni de la Schitu-Gole~ti,Clodeni, Berevoe~ti,~otinga etc. §i a crescut importanta lor economica, iar exploatarile de petrol s-au extins", de asemenea, spre vest, depa~ind valea Oltului.

I~. Regiunea industriala din centrul Transilvaniei s-a inUirit puternic prin dezvoltarea vechilor intreprinderi ~i' construirea altora noi. Ca delimitare,_ p.nind seama de baza energetidi §i sistemul de transporturi, se face simtita tendinta de a se desparti in doua regiuni distincte : prima regiune cuprinzJnd numeroase centre industriale in sudul Transilvaniei, indusiv podi§ul Tima-velor (aproximativ actuala regiune Stalin §i Regiunea Autonoma Maghiara), iar a doua cuprinzind centrele industriale de la nord de valea Mure§ului:: Clujul, Turda, Cimpia Turzii §i toate exploahhile mini ere de pe valea Arie§ului. $i in structura acestei regiuni au intervenit schimbari importante. NoileinvestiW facute in aceasta. perioada au determinat 0 dezvoltare deosebita, in parte a sudica a regiunii, a industriei constructiilor de ma§ini (Ora§ul Stalin, ~i imprejurimile, Sibiu §i Media§) §i, in special, a'industriei chimice (Fagara§, Victoria, Cop§a Mica, Tirnaveni, Codlea etc.). In partea de nordcvest a regiunij, industria materialelor de constructii detine Iocul central in profilul ei economic. III. Regiunea industriala din vestul tarii cuprinde centrele industriale §i exploatarile miniere din regiunile Hunedoara §i Timi§oara. Ea se extindetreptat spre nord, induzind §i exploati'irile miniere din partea de vest a muntilor Apuseni (reg. Oradea). Aceasta regiune a Luat Q dezvoltare deosebita, dato!ita investitiilor facute in exploatarile de carbune din Valea Jiului, a reconstrucp.ei centrului siderurgic Hunedoura, a celui de la Re§ita, a dezvolti'irii exploatarilor miniere etc. IV. Regiunea industriaW din nordul tarii (Baia Mare-Satu Mare) cuprinde tazi §i exploatarile de minereuri neferoase din muntii Maramure§ului, de pe "ersantul nordic al muntilor Tible§, Gutai §i Oa§, iar exploatarile de carbune oe la Sanna§ag §i cele de pe valea Alma§ului se vor integra probabil in viitor . ele in cadrul acestei regiuni industria Ie, datorita legaturilor de productie e se creeaza 0 data Cll dezvoltarea bazei energetice necesare acestei regiuni. V. Regiunea industriala Bac(fu-Buhu~i-Piatra Neamt s-a extins spre sud_-t, cuprinzind 0 importanta zona petrolifera, apoi exploatarile de carbune §:1: :eama de centre industriale In formare, ca Moine§ti, Comane§ti, Borze§ti, ~"'TIlane§tietc. Ea s-a extins §i spre nord-vest, cuprinzind complexul Bicaz, industria dezvoltata in imprejurimile hidrocentralei; in sfir§it, aceasta re-~e industrial a se extinde spre nord-est, integrind §i ora§ele Roman §i Ia~i, industria care a fost creata in aceste ora§e in anii puterii populare. Prin ~erea in funqiune a hidrocentralei "V. 1. Lenin" de la Bicaz, impreunii :ermocentralele existente sau in constructie, va fi constituita 0 baza ener"':'ca suficienta pentru a Hirgi §i mai mult aceasta regiune industriala in 5 dezvoltare. ~l:. Regiunea industriala Galati-Btaila a crescut in ace§ti ani numai in ~ ce prive§te capacitate a §i volumul productiei. 5e schiteaza totu§i §i aiel' -=e tendinte de extindere teritoriala: spre est, unde se dezvolta ca centru -,,-mal ora§ul Tulcea, spre nord" unde se dezvolta ora§ul 17ecuci, §i spre' unde exploatarile de piatra de constructie de la Macin, Turcoaia etc. - 2J. pUna ,dezvoltare.

In afara de aceste regiuni industriale, se contureaza apariVa a inca doua noi regiuni industriale, fara a Ie putea incadra deocamdata in aceasta categorie. Prima este regiunea din nordul Moldovei, cuprinzind ca centre Vatra Dornei (;ndustria de prelucrarea lemnului ~i metalurgica), Iacobeni-~arul Dornei (exploatari miniere), Suceava-Itcani (industria u~oara), Burdujeni (industria .alimentara), Falticeni (industria lemnului) ~i, cam izolat, centrul Boto§ani, cu industrie u~oara ~i alimentara. Regiunea urmeaza a prinde contur pe masura dezvoltarii industriei sale, acrearii unei baze energetice proprii ~i a stabilirii unor legaturi de productie mai strinse intre unitatile sale industriale. A doua regiune industriala in curs de formare este a~ezata pe axa feroviara Dunare-Marea Near.;ra, cuprinzind ca centre industriale Cernavoda, Medgidia, Ovidiu, Navodari ~i Constanta. Aci pre domina industria materialelor de constructii, industria metalurgica §i industria alimentara. Am putea, de asemenea, sa mentionam un inceput de regiune industriala in nordul Olteniei (reg. Craiova), un de s-au dezvoltat industria lemnului ~i industria u~oara (Tg. Jiu), exploatarile de carbune (Rovinari ~i ScheIa) '~i importante exploatari de petrol intr-o zona larga pe cursul superior al Jiului. . In anii puterii populare, in afara regiunilor industriale, s-au dezvoltat 'unele dintre centrele vechi ~i au aparut 0 seama de centre industriale noi; aceste centre sint deocamdata izolate. insa cu perspective fie de a se integra lntr-una sau alta din regiunile industriale existente, fie de a pune bazele unor ·noi regiuni industriale. In aceasta categorie se gasesc ora§ele Craiova,. Oradea, Ia~i, Birlad etc. In cazul dezvoltarii industriei, tendinta de apropiere a intreprinderilor nou create de sursele de materii prime, de sursele de energie, de 'centrele -de con sum etc., apare evidenta. Astfel, noile combinate pentru prelucrarea lemnului, ca cele de Ia Vatra Dornei (reg. Suceava), Vaduri (reg. Badiu), Rimnicu Vilcea (reg. Pite§ti), Tismana (reg. Craiova) etc., s-au dezvoltat fie 'in regiunile de exploatare a lemnului, fie pe ape flotabile, pe care se tra,nsporta bu§tenii; la fel combinatele sau fabricile de conserve alimentare,ca cele de la Tecuci (re~. Galati), Ghidigeni §i Zagna-Vadeni (reg. Galati), Vale a 'Ro~ie (reg. Bucure§ti), Valea lui Mihai (reg. Baia Mare) etc., sint asezate tocmai in regiunile producatoare de materii prime corespunzatoare; la feI topitoriile de in, cele de dnepa etc. Prin construirea unor fabrici de caramizi 'si tigle in Moldova s-a diminuat considerabil transportul aces tor produse din regiunile vestice ale tarii. Fabrica de ciment de la Bicaz este a§ezata ~i linga <Ulflteria prima ~i in apropierea unui mare consumator - uaraiul hidrocentralei, cea de la Medgidia la sursa de materie prima ~i in apropiere de locul ·dcsfacerii pentru export etc. Pe aceasta cale au fost in mare masura inla1:urate transportmile lungi §i nerationale, specifice anarhiei capitaliste.

In agricultura, de~i influenta bctorilor fizico-geografici este mult mai puternicii dedt in alte domenii, repartizarea teritoriala a productiei este su-pusa acelora~i legi, specifice orinduirii sodale respective.

In perioada de trecere de la capitalism la socialism, le/511ecare actioneaza asupra repartitiei teritoriale a productiei agricole difera de la sectorul socialist la cel al micii productii de marfuri sau eel capitalist; pe dnd in sectorul socialist al agriculturii actioneaza legea dezvoltarii planice, proportionale a economiei nation ale, iar criteriul suprem in repartizarea teritorialii. a productiei ramine eficienta ae<estei productii pentru economia nationaUi, in sectorul micii productii de marfuri aceast:i repartizare poate fi numai dirijata cle caire statuI democrat-popular, pe calea cointeresarii materiale a milioauelor de producatori individuali. In consecinta, procesul de lichidare a dis~ proportiilor dintre regiuni §i de modificare a repartizarii teritoriale a productiei agricole se desfa§oara mai incet dedt in industrie, intr-o perioada mai indelungata. Acest proces este legat de transformarea socialista a agriculturii, cu uria§ele avantaje pe care Ie ofera, iar pina atunei de antrenarea micilor producatori individuali pe Hnia propriilo:r lor interese, de inlocuirea unor productii nerentabile cu altele mai rentabile alit pentru ei, cit ~i pentru economia nationala. In anii puterii populare au intervenit schimbari importante, in primUl rind, in repartizarea mijloacelor de exploatare a' piimintului. Din cele 221 Je S.M.T.-uri, infiintate pina in anul 1955, majoritatea au fost a§ezate in zonel'l cle dmpie din sudul tarii, din Dobrogea §i Moldova, adica tocmai aco]o und€' in perioada capitalista 5e simtea cea mai mare Jipsa de inventar agricoJ, uncle se utiliza cea mai inapoiata tehnica. Din zecile de mii de tractoare, semanatoare, seceratori-legatori, combine, batoze §i alte ma§ini agricole modeme, ('u care a fost inzestrata agricultura noastra; un procent insemnat actioneaza astazi tocmai in aceste regiuni, in care predominau in trecut metoclele inve<,hite de munca, inapoierea §i mizeria. Randamentele superioare, obtinute in aceste regiuni in ultimii ani, sint un indiciu al nivelului superior de dotare ~i al unor metode mai avansate de exploatare. In ceea ce prive§te repartizarea teritorialii a culturilor agricoie, au intervenit §i aiei modificari, in special in zonarea diferitelor soiuri de griu, de porumb etc., introdudndu-se in fiecare regiune soiul cel mai productiv, in conditiile naturale specifice aeelei regiuni. Diferitele plante tehnice au fost dirijate spre regiunile care prezinta conditii naturale optime pentru dezvollarea acestora §i, in acela§i timp, §i mediul economic care sa nsigure propa~irea cultmilor respective §i eficienta lor economica cea mai ridicata. Astfel, a fost creata 0 zona a bumbacului - la sud de ora~ele CraiovaRo§iori de Vede-Bucure§ti-Braila, zona corespunzatoare eelor mai ridicate randainente ale acestei culturi; 0 zona de cultura a inului de fuior in nord-estul Transilvaniei §i nord-vestul Moldovei etc. Acela~i proces se desfa~oara ~j in ceea ce prive§te cre§terea vitelor. Rase de bovine de mare randament ca Schwitz §i Siemmenthal sint utilizate pentm imbunatatirea raselor din zona dealurilor subcarpatice sau din cimpie, din Muntenia, Oltenia §i Moldova, sau aclimatizate conditiilor spe-ciEice acestar regiuni. Dad in trecut productia de Hna fina §i semifina er'l neinsemnata, fiind fumizata aproape numai din Dobrogea, actualmente rasele de oi cu Hna fina (Merinos §i Spanea) sint creseute am in zona de sud-est a tatii, cit §i in dmpia Tisei; oile eu Hna sernifina (tigaie) S6 creso pe 0 arie

larga in sudul tarii, in cimpia Tisei §i in podi§ul Transilva~iei. Se obtin astfel sporiui insepmate de productie §i 5e lichideaza treptat diferentierile accentuate, existente intre diferitele regiuni.

Regimul democrat-popular a mo§tenit de la burghezie §i a retea de Cat de comunicatii nesatisHiciitoare; ea era insuficienta ca lungime §i defectubasa ca distribuire. Teritorii intinse din Moldova, Dobrogea, Oltenia §i nordul Ardealului - respectiv acelea§i regiuni inapoiate erau insuficient deservitc de caile de comunicatii; acest fapt a constituit, de altfel, 0 importanta frina in dezvoltarea economica a acestor regiuni. In anii puterii populare, pe linga progresele realizate in ceea ce, prive~te imbunatatirea intregului sistem de transporturi §i, ca urmar-e, maril'ea traficulDi de bunuri §i caHitori de 2,5 ori fati'i de 1950, a fost eorectata §i imbunatatita §i reteaua cailor de comunicatii, de§i in ansamblu ea a ramas aceea§i. A fost eonstruita calea ferata Bumbe§ti-Livezeni, creindu-se astfel 0 legatura directa intre regilmea industriala Hunedoara f?i bazinul earbonifer al Vim Jiului, pe' deo parte, §i regiunile agrare din sud, pe de alta; a fost construiH[ calea ferata Telciu-Vi§au, realizindu-se legarea Maramure§ului de restul tarii §i prin aceasta ereindu-se posibilitatea valorifiearii' importantelor resurse ale acestei provincii. Tn sudul tarii s-au eonstruit liniile Bucure§ti-Faurei-Tecuci, Bucure§ti- Ro§iori-Craiova etc. Drumurile §i §oselele s-au inmultit, s-au modemizat peste 1200 km de drumuri, artere asfaltate de intens trafic fac astazi legatura uu numai cu frontiera de vest a tarii, ci §i cu ora§ele importante din Moldova, Dobrogea etc. Aceasta a permis 0 cre§tere de 4,7 ori a volumului transporturilor cu autovehiculele, fata de anul 1949. Toate acestea due la lichidarea izolarii diferitelor regiuni §i raiaane §i, ca urmare, la stimularea puternica a dezvoltarii produetiei lor. Asistam astfel la un proces in curs de desfa§urare, in care se modifidi treptat repartitia teritoriala a productiei, se modifica geogra.fia economica a tarii. in ansamblul economiei noastre nation ale incepe sa se contureze specializarea fiecarei regiuni economico-administrative; in Hecare dintre ele una sau unele ramun devin conducatoare, jucind un rol de prima importanta pe plan republican; in ace1a§i timp, fieeare regiune i§i dezvolta §i alte numeroase ramuri, unele dintre aces tea avind doar 0 importanta locala. Astfel, specializarea regiunilor se realizeaza concomitent cu dezvoltarea complex a §i multilaterala a economiei fiecareia dintre ele intr-un sistem at diviziunii interregionale a muncii, formind la un ·loc un tot armonic §i inchegat.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful