Parohia Sfântul Gheorghe Vechi

schimbarea la faþã a domnului nostru iisus hristos

Sãptãmâna 01 - 07.vIii.2010 Al 236-lea cuvânt

cuvânt spre folos
" Schimbatu-Te-ai la fa]`, \n munte, Hristoase Dumnezeule, ar`t#nd ucenicilor T`i slava Ta, pe c#t li se putea; str`luceasc` [i nou`, p`c`to[ilor, lumina Ta cea pururea fiitoare, pentru rug`ciunile N`sc`toarei de Dumnezeu, D`t`torule de lumin`, slav` }ie. " " |n munte, Te-ai schimbat la fa]`, Hristoase Dumnezeule, [i pe c#t au cuprins ucenicii T`i slava Ta, au \n]eles c`, daca Te vor vedea r`stignit, s` cunoasc` Patima cea de bunavoie [i lumii s` propov`duiasc`, c` Tu e[ti cu adev`rat raza Tat`lui. "
Troparul [i Condacul la Praznicul Schimb`rea la Fa]` a Domnului nostru Iisus Hristos

nr. 236

Cuvânt spre folos

pagina 2

Duminica a zecea dupã Rusalii
pericopa apostolului
din erpistola i-a cãtre corinteni a sfântului apostol pavel (iv, 9-16)

9. C`ci mi se pare c` Dumnezeu, pe noi, apostolii, ne-a ar`tat ca pe cei din urm` oameni, ca pe ni[te os#ndi]i la moarte, fiindc` ne-am f`cut priveli[te lumii [i \ngerilor [i oamenilor. 10. Noi suntem nebuni pentru Hristos; voi \ns` \n]elep]i \ntru Hristos. Noi suntem slabi; voi \ns` sunte]i tari. Voi sunte]i \ntru slav`, iar noi suntem \ntru necinste! 11. P#n` \n ceasul de acum fl`m#nzim [i \nset`m; suntem goi [i suntem p`lmui]i [i pribegim, 12. {i ne ostenim, lucr#nd cu m#inile noastre. Oc`r#]i fiind, binecuv#nt`m. Prigoni]i

fiind, r`bd`m. 13. Huli]i fiind, ne rug`m. Am ajuns ca gunoiul lumii, ca m`tur`tura tuturor, p#n` ast`zi. 14. Nu ca s` v` ru[inez v` scriu acestea, ci ca s` v` dojenesc, ca pe ni[te copii ai mei iubi]i. 15. C`ci de a]i avea zeci de mii de \nv`]`tori \n Hristos, totu[i nu ave]i mul]i p`rin]i. C`ci eu v-am n`scut prin Evanghelie \n Iisus Hristos. 16. Deci, v` rog, s`-mi fi]i mie urm`tori, precum [i eu lui Hristos.

pericopa sfintei evanghelii dupã sfântul apostol ºi evanghelist matei (Xvii, 14-23) (Vindecarea lunatecului)
14. {i merg#nd ei spre mul]ime, s-a apropiat de El un om, c`z#ndu-I \n genunchi, 15. {i zic#nd: Doamne, miluie[te pe fiul meu c` este lunatic [i p`time[te r`u, c`ci adesea cade \n foc [i adesea \n ap`. 16. {i l-am dus la ucenicii T`i [i n-au putut s`-l vindece. 17. Iar Iisus, r`spunz#nd, a zis: O, neam necredincios [i \nd`r`tnic, p#n` c#nd voi fi cu voi? P#n` c#nd v` voi suferi pe voi? Aduce]i-l aici la Mine. 18. {i Iisus l-a certat [i demonul a ie[it din el [i copilul s-a vindecat din ceasul acela. 19. Atunci, apropiindu-se ucenicii de Iisus, I-au zis de o parte: De ce noi nam putut s`-l scoatem? 20. Iar Iisus le-a r`spuns: Pentru pu]ina voastr` credin]`. C`ci adev`rat gr`iesc vou`: Dac` ve]i avea credin]` \n voi c#t un gr`unte de mu[tar, ve]i zice muntelui acestuia: Mut`-te de aici dincolo, [i se va muta; [i nimic nu va fi vou` cu neputin]`. 21. Dar acest neam de demoni nu iese dec#t numai cu rug`ciune [i cu post. 22. Pe c#nd str`b`teau Galileea, Iisus le-a spus: Fiul Omului va s` fie dat \n m#inile oamenilor. 23. {i-L vor omor\, dar a treia zi va \nvia. {i ei s-au \ntristat foarte!

pagina 3

Cuvânt spre folos

nr. 236
PreoÞi slujitori În ordinea slujirii
Pr. Ionel Durlea

SÃPTÃMÂNA 01 - 07.viii.2010
ZI
Duminic`

CALENDAR
Scoaterea Sfintei Cruci; Sfin]ii 7 Mucenici Macabei [i maica lor, Solomoni;
(|nceputul Postului Adormirii Maicii Domnului)

INTERVAL ORAR
07.30-12.00

PROGRAM LITURGIC
- Utrenia [i Sf#nta Liturghie

Luni Mar]i Miercuri

Aducerea moa[telor Sf#ntului |nt#iului Mucenic [i Arhidiacon {tefan; Binecredinciosul |mp`rat Justinian cel Mare Cuvio[ii: Isachie, Dalmat [i Faust; Sf. Salomeea Mironosi]a Sfin]ii 7 tineri din Efes; Aducerea moa[telor Cuv. Muceni]e Evdochia |naintepr`znuirea Schimb`rii la Fa]` a Domnului; †) Sf. Cuvios Ioan Iacob de la Neam]

18.00-19.00

- Paraclisul Sf. M. M. Gheorghe

Pr. Ionel Durlea

18.00-20.30

- Acatistul Sf. M. M. Gheorghe - Sf#ntul Maslu - Or` de lectur` a Sf. Scripturi

Pr. Ionel Durlea

Joi

18.00-19.30

- Vecernia - Utrenia [i Sf#nta Liturghie

Pr. Ionel Durlea Pr. Ionel Durlea

Vineri

(†) SCHIMBAREA LA FATA A DOMNULUI

07.30-12.00

(Dezlegare la pe[te)

S#mb`t`

†) Sf#nta Cuvioas` Teodora de la Sihla; Sf. Sfin]it Mc. Narcis, Patriarhul Ierusalimului

07.30-11.00

- Sf#nta Liturghie [i Parastas pentru cei adormi]i - Vecernia Mare [i Cuv#nt de \nv`]`tur` la Apostolul zilei

Pr. Ionel Durlea

18.00-20.00

Pr. Ionel Durlea

Cuvânt la Duminica a X-a dupã Pogorârea Sfântului Duh
Sf#ntul Ioan Gur` de Aur
"De acum nu bea numai ap`, ci folose[te pu]in vin pentru stomacul t`u [i pentru desele tale sl`biciuni" (I Timotei 5, 23) Cu aceste pu]ine [i parc` ne\nsemnate cuvinte ne vom ocupa ast`zi \n toat` cuv#ntarea, iar aceasta nu o facem din ambi]ie, spre a ar`ta oarecum darul vorbirii, c`ci ceea ce noi spunem nu este proprietatea noastr`, ci ni s-a dat de harul Sf#ntului Duh. Dar noi [tim a cerceta mai de aproape cuvintele biblice aduse, pentru ca pe cei u[ori la minte dintre ascult`torii no[tri s`-i de[tept`m [i s`-i convingem c#t de nem`rginit de mare este comoara Sfintei Scripturi, [i cum cineva nu trebuie s` treac` repede peste nici un loc din ea. Dac` acel loc ne\nsemnat [i u[or de \n]eles, care se pare c` nu ar cuprinde nimic important [i special, totu[i ne d` prilejul de o mare \mbog`]ire [i este izvorul unei \nalte \n]elepciuni, cu c#t mai v#rtos vor fi acele locuri ale Scripturii, a c`ror bog`]ie l`untric` chiar de la \nceput se \nf`]i[eaz` privirii, care pe cei ce iau aminte \i umplu cu mii de comori. De aceea, s` nu trecem repede peste acele graiuri ale Sfintei Scripturi, care ni se par ne\nsemnate, c`ci toate purced de la Duhul Sf#nt, iar harul Sf#ntului Duh niciodat` nu este mic [i de neb`gat \n seam`, ci totdeauna mare [i sl`vit [i vrednic de D`t`torul cel \nalt. Deci, s` ascult`m cu luare-aminte ne\mpr`[tiat`, c`ci [i topitorii de metale ridic` nu numai lingourile de aur, ci caut` cu mare luare-aminte [i buc`]elele cele mai mici. Fiindc` [i noi, acum suntem topitori de metale - adic` gura Apostolului este baia noastr` cea purt`toare de aur, iar ceea ce noi scoatem din ea nu arunc`m \n

nr. 236

Cuvânt spre folos

pagina 4

cuptor, ci o depunem \n sufletele noastre, [i aprindem nu o flac`r` obi[nuit`, ci focul Sf#ntului Duh, s` alegem cu grij` [i cele mai mici gr`uncioare ale metalului apostolic. De[i cuv#ntul acesta din Sf#nta Scriptur` este scurt, totu[i este de mare \nsemn`tate, pentru c` vrednicia m`rg`ritarelor nu st` \n gr`mada materiei, ci \n frumuse]ea lor. Tot a[a se \nt#mpl` [i cu citirea Sfintelor Scripturi, \nv`]`tura cea p`m#nteasc` adeseori aduce multe vorbe de[arte, vorbe[te c`tre ascult`tori foarte multe, iar la urm` \i sloboze[te cu m#inile de[arte, fiindc` ei din toate acele cuvinte nu pot trage vreun folos, nici mare, nici mic. Dimpotriv`, cu Sf#nta Scriptur` nu este a[a. Ea, \n pu]ine cuvinte, \mp`rt`[e[te \n]elepciunea cea mai \nalt`, [i adeseori este de ajuns un singur loc din Biblie spre a avea o merinde pentru toat` via]a. Fiind deci bog`]ia Sfintei Scripturi at#t de mare, s` fim cu luare-aminte, [i ceea ce se va zice s` primim cu o minte de[teapt`. Mai \nt#i, s` lu`m seama la fapta cea bun` a lui Timotei [i la \ngrijirea cea delicat` a Apostolului Pavel, c`ci am#ndou` sunt \nsemnate \n locul nostru cel din Biblie. Ce poate fi mai iubitor, dec#t aceea c` Pavel, afl#ndu-se la o a[a de mare dep`rtare, [i fiind \mpresurai de a[a de \nsemnate treburi, se \ngrije[te de s`n`tatea ucenicului s`u [i \i scrie cu astfel de grij` pentru vindecarea bolii? {i, pe de alt` parte, ce se poate asem`na cu fapta cea bun` a lui Timotei? El a[a de tare nesocotea traiul cel bun, [i a[a de pu]in pre]uia o mas` bun`, \nc#t pentru postul lui cel mult c`zuse \n boal`. C`ci el nu era boln`vicios din firea sa, ci numai \[i stricase stomacul prin post [i printr-o total` \nfr#nare de la vin.

Aceasta ne-o arat` Apostolul hot`r#tor. El nu zice simplu: "\ntrebuin]eaz` pu]in vin", ci mai \nt#i: "Nu bea numai ap`". Cuvintele "nu bea numai ap`" \nseamn` c` Timotei p#n` atunci a b`ut numai ap`, [i din cauza aceasta sl`bise. Cine nu se va mira de acest aspru chip de vie]uire? Iar c` Timotei a ajuns la un \nalt v#rf al virtu]ii, aceasta arat` despre d#nsul \nv`]`torul s`u, Pavel, [i \n alt loc, c#nd zice: "Eu am trimis la voi pe Timotei, care este iubitul [i credinciosul meu fiu \ntru Domnul" (I Corinteni 4, 17). C#nd Pavel \l nume[te fiu al s`u, fiu iubit [i credincios, ajung aceste cuvinte spre a ar`ta toat` destoinicia lui. Judec`]ile sfin]ilor nu sunt pov`]uite de favoare, ci sunt libere de orice p`rtinire. Timotei nu ar fi fost a[a vrednic de mirare ca acum, chiar de ar fi fost cel mai iubit fiu al lui Pavel. Dar el nu era \nrudit cu Pavel dup` trup, din contra, prin \nrudirea sa cea duhovniceasc` cu Apostolul \[i c#[tigase vrednicia de fiu al lui Pavel, pentru c` el se s#rguia a \ntip`ri \ntru sine faptele bune ale aceluia \ntocmai, totdeauna [i \n toate privin]ele. De[i \nc` t#n`r, el purta acela[i jug cu Pavel \n loat` lumea. Tinere]ea sa nu la \mpiedicat la aceasta, c`ci r#vna lui \l f`cea a fi p`rta[ la ostenelile \nv`]`torului s`u, la \ntrecere cu d#nsul. Martor la aceasta este iar`[i Pavel, c#nd spune: "Nimeni s` nu-l dispre]uiasc` pe Timotei, c`ci el lucreaz` lucrul Domnului ca [i mine" (I Corinteni 16, 10-11). Vezi c` Pavel \i \nsu[e[te lui o r#vn` deopotriv` de mare cu a sa? Dar ca s` nu se par` cuiva c` el numai zice acestea, de aceea el cheam` pe cititori a m`rturisi faptele cele bune ale lui Timotei prin cuvintele: "Iscusin]a lui o cunoa[te]i, c` precum un copil l#ng` tat`l s`u, \mpreun` cu mine a slujit Evanghelia" (Filipeni 2, 22). El voie[te s` zic`: "Voi a]i primit dovad` de fapta cea bun` a lui, [i

pagina 5

Cuvânt spre folos

nr. 236

sufletul lui este \ncercat". Ins`, de[i Timotei ajunsese la o astfel de \n`l]ime a faptei bune, totu[i nu se credea sigur [i st`ruia \n lupt` [i \ntru fric`. De aceea, el mergea mai departe postind cu asprime, [i nu s-a l`sat a c`dea \n vinov`]ie, ca mul]i al]ii, care, dup` ce au postit un timp, de o dat` sf#r[esc cu totul, [i iar`[i p`r`sesc cu totul asprimea lor. El \ns` nu f`cea a[a [i nu zicea \ntru inima sa: "De ce s` postesc mai mult? Eu am biruit, poftele le-am \nvins, trupul mi-am omor#t, pe diavol l-am b`tut [i m-am f`cut \nfrico[at puterilor celor rele! De ce a[ avea nevoie s` mai postesc [i \nc` mai mult s` m` asigur din aceast` parte?". Din toate acestea el nimic nu zicea [i nu cugeta, ci pe c#t era mai mare plin`tatea meritului s`u, cu at#t mai mult se temea [i se cutremura. {i aceast` \n]elepciune a \nv`]at-o de la dasc`lul s`u. |nc` [i acesta, de[i fusese r`pit la al treilea cer [i \n rai, unde auzise cuvinte negr`ite [i \n]elesese cele mai \nalte taine, el, care cutreierase toat` lumea, ca [i cum ar fi fost \naripat, zice \n \nt#ia sa epistol` c`tre corinteni: "\mi chinuiesc trupul ca nu cumva altora propov`duind, eu \nsumi s` m` fac netrebnic" (I Corinteni 9, 27). Iar dac` Pavel, dup` a[a de multe [i sl`vite fapte mari avea fric`, el care putea zice: "Mie lumea s-a r`stignit, [i eu lumii" (Galateni 6, 14), cu c#t mai v#rtos trebuie s` ne \ngrijim noi? {i cu at#t mai v#rtos, cu c#t mai mult bine am f`cut. C`ci tocmai atunci satana se \nfurie [i se \nt`r#t` mai mult, c#nd vede c` noi ]intim a ridica via]a noastr` la cele mai \nalte fapte bune. C#nd el vede c` noi am adunat toate lucr`rile \mbun`t`]ite [i \nc`rc`tura este plin`, atunci el mai mult se trude[te a sf`r#ma corabia noastr`. C#nd cade un om de r#nd [i ne\nsemnat, aceasta nu aduce \ntregii ob[ti vreo pagub` mare, dar dac` cineva a

ajuns la v#rful faptei bune [i este foarte renumit, un om pe care to]i \l cunosc [i \l admir`, dac` un asemenea om se ademene[te [i cade, c`derea lui [i paguba este mare, nu numai pentru c` el a c`zut a[a de ad#nc, ci \nc` [i pentru c` mul]i dintre cei ce priveau la d#nsul, acum se fac u[ori la minte. Precum paguba nu este a[a de mare c#nd se v`t`ma vreun m`dular mai pu]in \nsemnat al trupului, ca atunci c#nd tot trupul se face neputincios, c#nd orbesc ochii sau se v`t`ma capul, tot a[a se \nt#mpl` [i cu cei care se deosebesc prin virtu]ile lor cele mari. Dac` lumina lor se stinge [i ei se p`teaz`, ei pricinuiesc \ntregului trup o daun` mare [i nereparabil`. Toate acestea le [tia bine Timotei, [i pentru aceea se p`zea din toate p`r]ile. El [tia ce lucru primejdios este tinere]ea, c#t este de nestatornic` cu duhul, lesne de am`git [i u[or c`z`toare, [i c` are trebuin]` de un fr#u \ntins. C`ci ea se aseam`n` unui pojar care cuprinde pe toate cele dimprejurul s`u [i repede le preface \n flac`r`. De aceea, el se \ngr`dea din toate p`r]ile pentru a stinge acest foc; se trudea ca s` potoleasc` aceast` flac`r` \n tot chipul [i a speriat calul cel s`lbatic [i greu de \mbl#nzit cu astfel de silnicie, p#n` ce a domolit s`riturile lui, l-a \mbl#nzit, [i cu puterea cea mare a m#inilor l-a supus min]ii celei conduc`toare. Cad` trupul \n sl`biciune, zicea el, numai sufletul s` nu fie bolnav; trupul trebuie domolit, ca s` nu \mpiedice mersul sufletului la cer. Afar` de aceasta, Timotei este de mirare \n gradul cel mai \nalt [i pentru c`, de[i bolnav, nu p`r`sea lucrul lui Dumnezeu, ci cutreiera toate locurile mai mult dec#t cei s`n`to[i cu trupul. Acum se ar`ta \n Efes, acum \n Corint; de multe ori \n Macedonia, \n Italia; pretutindeni pe uscat, pretutindeni pe mare, \mpreun` cu

pagina 6

Cuvânt spre folos

nr. 236

\nv`]`torul s`u, [i a luat parte la toate luptele [i primejdiile lui, f`r` ca boala trupului s` poat` m`rgini \n]elepciunea sufletului. At#t de puternic` era r#vna lui pentru Dumnezeu! Precum la cei care au un trup tare [i s`n`tos, starea lor cea bun` nu le aduce nici un c#[tig, dac` sufletul lor cuget` lucruri de jos [i este tr#ndav [i t#mp, tot asemenea, pe de alt` parte, nu p`gubesc nimic bolnavii prin suferin]a lor, dac` sufletul le este nobil, puternic [i \nfocat. Dar poate unii socotesc c` citatul nostru cuprinde \nvoirea de a bea vinul f`r` de nici o grij`. Nu este a[a! Ci dac` cineva ia bine aminte la graiurile lui Pavel, va vedea c` ele cuprind mai v#rtos necesitatea trezviei [i a \nfr#n`rii. G#nde[te numai c` Pavel nu de la \nceput a dat lui Timotei acest sfat, ci tocmai atunci c#nd acesta sl`bise, [i atunci nu deplin, ci numai cu o m`rginire. El nu i-a zis: "bea vin", ci "pu]in vin"', nu pentru c` Timotei avea trebuin]` de aceast` sf`tuire [i paz`, ci pentru c` noi avem trebuin]` de acestea. Pe c#nd el cuvintele acestea le spune pentru Timotei, ne pune nou` m`sur` [i hotar \n b`utura vinului, [i voie[te ca noi s` bem numai at#t c#t ne este trebuincios, iar nu a c`dea \n alt` boal`. C`ci b`utura cea peste m`sur` a vinului pricinuie[te am#ndurora, trupului [i sufletului, multe boli. Umple sufletul cu r`zboiul patimilor [i st#rne[te furtuna g#ndurilor destr`mate, dar sl`be[te totodat` [i puterea trupului, \nc#t el se face slab [i u[or se stric`. C`ci precum p`m#ntul prin o prea mare inundare se \nmoaie [i se desface, tot a[a b`utura cea nem`surat` a vinului moaie, sl`be[te [i istove[te trupul. De aceea, s` fugim de necump`tare, c`ci vinul este dat de Dumnezeu nu pentru ca s` ne \mb`t`m, ci ca s`-l \ntrebuin]`m

m`surat, ca el s` ne veseleasc` [i nu ca s` ne pricinuiasc` dureri [i suferin]e. Psalmistui zice: "Vinul vesele[te inima omului" (Psalmul 103, 16), iar tu \l faci izvor de t#nguire, c`ci sufletul celui beat este \nvelit \n \ntuneric. Vinul este un mijloc ales de vindecare, c#nd se ]ine m`sura cea cuvenit` la b`utura lui. Dar ce este mai necuviincios dec#t be]ia? Be]ivul este un mort viu, un duh r`u de bun`voia sa, un bolnav care nu se poate dezvinov`]i, un c`zut care nu merit` nici un pogor`m#nt [i o def`imare pentru tot neamul omenesc. C`ci be]ivul nu este numai netrebnic pentru via]a social`, [i nu numai nedestoinic pentru treburile casnice [i cele publice, ci chiar privirea lui este tuturor nesuferit` [i el umple de cea mai mare grea]` pe oricine vine \n apropiere de d#nsul. Dar ce este mai cumplit pentru be]ivi este c` pentru ei cerul este \nchis, [i ei nu pot ajunge la fericirea cea ve[nic`, pentru c` pe ei, afar` de pierderea de pe p`m#nt, \i a[teapt` pedeapsa cea ve[nic`, cea nesuferit`. "Be]ivii, zice Apostolul Pavel, nu vor mo[teni \mp`r`]ia lui Dumnezeu" (I Corinteni 6, 10). De aceea, iubi]ilor, s` lep`d`m aceast` rea obi[nuin]` [i s` ascult`m pe Pavel, c#nd zice: "bea pu]in vin". Adic` noi trebuie s` \ntrebuin]`m m#ncarea [i b`utura pe care ni le-a dat Dumnezeu atunci c#nd este trebuin]`, dar niciodat` s` nu trecem hotarele [i s` c`dem \n necump`tare, ca s` nu pierdem |mp`r`]ia cerurilor. C`reia fie ca s` ne \mp`rt`[im, prin harul [i prin iubirea de oameni a Domnului nostru Iisus Hristos, C`ruia \mpreun` cu Tat`l [i cu Sf#ntul Duh se cuvine cinstea, puterea [i slava, acum [i pururea [i \n vecii vecilor. Amin. din "Predici la duminici [i s`rb`tori"

pagina 7

Cuvânt spre folos

nr. 236

Cum sã nu ne revoltãm în faþa suferinþei
P`rintele Teofil P`r`ian
(.) |nc` din tinerete m` \ntreb la ce serveste suferinta si nu am g`sit \nc` r`spunsul potrivit. Am constatat c` pentru toat` lumea, pentru cei care sufer` si pentru cei care nu sufer`, suferinta este \n acelasi timp o realitate, o problem` si o tain`. Realitate pe care nu o putem evita, problem` pe care nimeni nu a reusit s` o rezolve, suferinta r`m#ne tain`. De fapt, nu e important ceea ce credem sau g#ndim despre suferint`; important este raportul pe care \l avem cu propria noastr` suferint`. Ce putem face ca s` nu suferim? Biserica nu vrea ca oamenii s` sufere. |n timpul slujbelor noi ne rug`m pentru un "sf#rsit crestinesc vietii noastre, f`r` durere, ne\nfruntat, \n pace si r`spuns bun la \nfricos`toarea judecat` a lui Hristos, s` cerem". Biserica doreste ca credinciosii s`-si duc` viata \n liniste si pace, si c#t este posibil, s` nu sufere. |n timpul Sfintei Liturghii ne rug`m de asemeni pentru conduc`torii Bisericii, pentru episcopul nostru, "ca Domnul s`-l p`zeasc` \ntreg, \n pace, cinstit, s`n`tos, \ndelungat \n zile". Dup` ce am f`cut aceast` cerere pentru conduc`torii Bisericii, o facem si pentru noi toti, pentru c` ad`ug`m: "pe toti si pe toate". Biserica doreste, deci, ca toti oamenii s` tr`iasc` \n pace, s` fie s`n`tosi si s` aib` zile \ndelungate. Ea nu \ncurajeaz` suferinta, dar ne \nvat` s` o suport`m atunci c#nd o \nt#lnim, s` accept`m partea noastr` de suferint`, s` o primim pentru binele nostru. S` nu ne dorim suferinta, dar s` o accept`m dac` vine. Nu e nevoie ca toti oamenii s` aib` partea lor de suferint`. Unii sunt scutiti, altii o pot suporta cu usurint`, iar pentru altii este un adev`rat chin. C#nd spun asta m` g#ndesc \n special la suferinta fizic`. Cunosc persoane care suport` o suferint` ad#nc`, care nu se pot misca de pe patul de boal`, si care totusi radiaz` de bucurie, o bucurie pe care ceilalti, desi s`n`tosi fizic, nu o au. Unii se revolt` \n fata suferintei, iar altii o ignor`. |n fiecare din aceste cazuri trebuie s` lu`m \n considerare intensitatea suferintei, c`ci sunt suferinte care-l pot distruge pe om. Sunt \ns` persoane despre care credem c` sufer`, dar care stiu cum s` se comporte \n fata suferintei, anihil#nd-o. Un medic rom#n, care crede \n Dumnezeu, spunea c` sunt dou` lucruri pe care omul nu le poate face f`r` credinta \n Dumnezeu: s` creasc` copii buni si s` suporte o mare suferint`. Eu cred, de asemeni, c` cei ce au de purtat o cruce grea, au si puterea de o duce usor, fiind persoane care cred \n Dumnezeu. Ei primesc partea lor de suferint` ca venind din m#inile Domnului, stiind c` dac` Domnul a \ng`duit-o, nu e \n zadar. Sf#ntul Marcu Ascetul spunea c` nu e important s` stim de unde vine suferinta, ci s` stim cum s` o primim f`r` s` ne revolt`m. Un p`rinte din m`n`stirea noastr`, p`rintele Arsenie Boca, spunea: "Dac` tot trebuie s` suferim, m`car s` nu suferim zadarnic". Pentru a putea folosi suferinta spre binele s`u, omul trebuie s` cread` c` suferinta are un sens pentru el, chiar dac` pe moment nu \ntelege. De fapt, cel care \ntelege si stie cum s` suporte suferinta, nu mai sufer`. As spune c` suferinta e o realitate pe care avem dreptul s` o evit`m, dac` putem, o problem` pe care avem dreptul s` o rezolv`m, dac` ne st` \n putint`, dar trebuie s` ne plec`m \n fata tainei si s` folosim suferinta care ne este dat` pentru progresul nostru spiritual. Dac` nu putem s` ne \ntelegem propria suferint`, nu vom putea \ntelege nici suferinta celorlalti. Putem totusi s` \ncerc`m s`-i ajut`m s`-si poarte suferinta. Este chiar o datorie, c`ci Domnul ne-a chemat s`-I fim colaboratori, s` ne ajut`m aproapele. F`r` a avea puterea de a vindeca, avem datoria de a face tot ce ne st` \n putint` pentru a-l ajuta pe cel de l#ng` noi. S` ne g#ndim la cei patru care l-au adus \n fata Domnului pe paraliticul din Capernaum. Ar fi putut s` astepte s`

nr. 236

Cuvânt spre folos

pagina 8

se \nt#lneasc` cu Domnul, dar ei au simtit nevoia s`-l aduc` pe prietenul lor c#t mai repede \n fata Domnului, pentru a fi vindecat. Si-au dat seama c` ei nu-l puteau vindeac, dar au stiut c` Domnul o poate face. Totusi, Domnul nu vindec` mereu. Pe unii \i las` s` sufere, pentru binele lor si al celor din jur. Am constatat adesea c` oamneii care sufer` sau care au trecut prin mari suferinte, sunt oameni puternici. Ei au c`p`tat o alt` perspectiv` asupra vietii si au dob#ndit unele calit`ti pe care oamenii scutiti de suferint` ne le pot avea. Suferinta poate fi primit` ca un dar, ca o \mbog`tire. Unii simt suferinta ca pe o nedreptate, ca pe ceva care nu ar fi trebuit s` li se \nt#mple lor. Asta pentru c` ei se compar` cu ceilalti, ceea ce nu are nici un sens, fiecare om trebuie s`-si tr`iasc` viata care i-a fost dat`. Fiecare are raportul s`u cu suferinta, fiecare poate c#stiga ceva din suferint`. Cred c` ceea ce trebuie s` ne ajute este constiinta c` Dumnezeu \ng`duie aceast` suferint` si c` ea are un motiv, chiar dac` noi nu-l stim. Aceast` constiint`, sau mai bine zis aceast` \ncredere, ne ajut` s` ne purt`m crucea cu senin`tate. Pot s` v` asigur c` credinta \n Dumnezeu ne ajut` s` suport`m o mare suferint`. S` ne reamintim \ns` c` dac` am suferit, nici nu ne dorim s` suferim, pentru c` nici Biserica si nici oamenii nu o doresc. S` evit`m suferinta dac` putem? Da! Dar s` nu fugim de crucea care ne m#ntuie. Domnul nu ne binecuv#nteaz` o asemenea atitudine. C`ci Domnul ne cere s` ne purt`m fiecare crucea, crucea lep`d`rii de sine \nsusi. F`r` cruce nu este m#ntuire; m#ntuirea nu ne vine numai prin Crucea Domnului ci si prin purtarea propriei cruci. C#nd trecem printr-

o ispit`, printr-o boal`, printr-o durere, un necaz, ne \nt#lnim crucea pe care trebuie s` o purt`m si ea devine \ntr-adev`r crucea m#ntuirii noastre. S` fim convinsi c` crucea ne este necesar` pentru a ne m#ntui. S`-I cerem Domnului s`n`tate si tot ceea ce e bun, dar s`-I cerem si puterea de a accepta suferinta atunci c#nd ne este trimis`. S`-I cerem Domnului s` ne \nt`reasc` \n credint` pentru a putea face fat` tuturor \ncerc`rilor care ne vin, s`-I cerem Domnului s` ne ajute s` purt`m cu bucurie suferinta. Sf#ntul Isaac Sirul spunea: "Caut` un doctor \nainte de a fi bolnav si roag`-te \nainte de venirea ispitei". S` ne preg`tim s` suferim, suferint` fizic` sau suferint` moral`. Pentru a putea r`bda suferinta moral` si pentru a putea profita de ea, trebuie \ns` s` ne smerim. S` nu ne tulbur`m v`z#nd c` suferinta este o realitate pe care nu o putem evita, o problem` pe care nu o putem rezolva, o tain` care pentru binele nostru, pentru progresul nostru spiritual ne uneste cu Crucea Domnului. Ea este o tain` care ne uneste cu suferinta Domnului care avut mil` de noi si ne-a m#ntuit, pentru c` ne iubeste. Ea este o tain` care ne uneste cu Domnul, care ne iubeste chiar si atunci c#nd ne las` s` suferim si care ne sterge lacrimile atunci c#nd stie c` suferim pentru binele nostru. Noi nu suntem singuri. Dumnezeu este cu noi. S` credem c` \ngerul nostru p`zitor ne \nsoteste pretutindeni, c` Maica Domnului ne ocroteste mereu si la bine si la r`u. S` credem c` mila Domnului ne \nsoteste mereu.
Cuv#nt al p`rintelui Teofil, \nregistrat \n Franta la 20 iunie 1999 si preluat din Feuille Saint Jean Cassien, nr. 68/ iunie 2000

CUV@NT SPRE FOLOS s`pt`m#nal al Parohiei Sf#ntul Gheorghe Vechi ISSN: 1843 - 8822 RO-030148, Calea Mo[ilor nr. 36, sector 3, Bucure[ti e-mail: cuvant@sfantulgheorghe.ro

Tel. 021.314.77.89; Fax: 031.811.53.75; Mobil: 0726.325.888 Cod fiscal nr. 12102616, Cod IBAN: RO93 BACX 0000 0030 0191 4000, Unicredit }iriac Bank, Sucursala Lipscani web: www.sfantulgheorghe.ro

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful