P. 1
Ilie Cleopa - Despre Preacinstirea Maicii Domnului

Ilie Cleopa - Despre Preacinstirea Maicii Domnului

|Views: 131|Likes:
Published by SteaEmy
Preasfînta Stăpînă, Născătoare de Dumnezeu, care eşti lumina sufletului meu, mîngîierea şi bucuria mea, îţi mulţumesc ţie, că m-ai învrednicit pe mine, nevrednicul, ca să te laud şi să te măresc pe tine în toate zilele vieţii mele, ca prin paza şi cu ajutorul tău fiind mîntuit, slavă, laudă, mulţumită şi închinăciune pentru toate să înălţăm. Unuia în Treime Dumnezeu, Ziditorul tuturor, acum şi pururea şi în vecii vecilor.
Amin.
Preasfînta Stăpînă, Născătoare de Dumnezeu, care eşti lumina sufletului meu, mîngîierea şi bucuria mea, îţi mulţumesc ţie, că m-ai învrednicit pe mine, nevrednicul, ca să te laud şi să te măresc pe tine în toate zilele vieţii mele, ca prin paza şi cu ajutorul tău fiind mîntuit, slavă, laudă, mulţumită şi închinăciune pentru toate să înălţăm. Unuia în Treime Dumnezeu, Ziditorul tuturor, acum şi pururea şi în vecii vecilor.
Amin.

More info:

Published by: SteaEmy on Aug 10, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/25/2012

pdf

text

original

Intelegere neîn eleas esti N sc toare de Dunnezeu, întru ap rarea poporului celui ortodox; pentru aceasta vr jma ii nu se pricep

cat de puternic este rug ciunea Maicii lui Dumnezeu; îns noi bine tiind atotputernica ta ap rare, cu umilin cînt m c tre tine: Bucur -te, ceea ce ai ru inat în elepciunea cea de art a lumii acesteia i pe cei orbi i de dînsa îi pov uie ti la calea mîntuirii. Bucur -te, p strarea dreptei credin e, i înv toarea dogmelor celor ortodoxe.

Bucur -te, ceea ce tai eresurile i r t cirile cele pierz toare. Bucur -te, ceea ce ru inezi pe cei mincino i i ghicitorile cele de arte. Bucur -te, pov uitoare neadormit a tuturor celor orbi i i r t ci i.

din: Acatistul Acoperâmîntului Maicii Domnului

Motto: Iar cine va sminti pe unul dintr-ace tia mici care cred în Mine, mai bine i-ar fi lui s i se atârne de gât o piatr de moar i s fie afundat în adâncul m rii. Vai omuluî aceluia prin care vine sminteala (Matei 18,6-7)

Noi cre tinii ortodoc i o cinstim pe Prea Sfînta Fecioar Maria mai mult decit pe to i sfin ii i îngerii din cer, pentru c ea s-a învrednicit s nasc pe Hristos, Mîntuitorul lumii, prin umbrirea Duhului Sfînt. Cinstirea pe care o d m Maicii Domnului se nume te preacinstire sau supravenerare, c ci ea nu este numai o "prieten " a Lui, asemenea celorlal i sfin i, ci este mai presus decît to i sfin ii i îngerii. De aceea, atît îngerii cît i oamenii i se închin i o cinstesc cu rug ciuni, cu cînt ri, slujbe i o cinstesc i o laud . Astfel i s-a închinat Arhanghelul Gavriil la Buna Vestire (Luca 1,28) i Sfînta Elisabeta, mama Sfîntului loan Botez torul (Luca 1,42 - 45).

îns i Preasfînta Fecioar Maria prooroce te despre ea prin Duhul Sfînt: C iat de acum m vor ferici toate neamurile, c mi-a f cut m rire Cel Puternic." (Luca 1,48 - 49) Din aceste cuvinte în elegem c , cinstirea Maicii Domnului este voit i rînduit de însu i Dumnezeu în Biserica Sa. Aceast cinstire, pe care i-o d Biserica Ortodox Fecioarei Maria, formeaz cultul Maicii Domnului. In cadrul cultului Preasfintei N sc toare de .Dumnezeu, amintim marile praznice împ r te ti închinate ei, precum sînt: Na terea Maicii Domnului, Intrarea în Biserica, Buna Vestire i Adormirea Maicii Domnului. Apoi sînt slujbele ce se fac în biserici i m n stiri în cinstea ei; acatistele, paraclisele i rug ciunile la icoanele pictate i împodobite atît de frumos, mai ales f c toare de minuni i multe alte rug ciuni prin care cerem ajutorul Maicii Domnului în toate zilele vie ii noastre. Cinstim pe Maica Domnului pentru c ea este Maic dup trup a Fiului lui Dumnezeu i cea dintîi rug toare pentru lume înaintea Preasfintei Treimi. Ea ne ajut cel mai mult la dobîndirea mlntuirii prin sfintele ei rug ciuni. îns , de-a lungul veacurilor, s-au ivit i unii hulitori, atît împotriva Mîntuitorului i a Evangheliei Sale, cît i împotriva Maicii Domnului, pe care îi numim eretici sau sectan i. Sfîntul Apostol Pavel în epistolele sale c tre Timotei, arat destul de clar c , în zilele din urm , vor apare oameni care nu vor mai suferi înv tura cea dup dreapta credin , ci î i vor pune înv tori dup poftele lor, ab tîndu-se c tre basme, avînd înf i area adev ratei credin e, dar t g duind puterea ei, mereu înv înd i neputînd ajunge la cunoa terea adev rului. "Dup cum Iannes i lambres s-au împotrivit lui Moise, a a i ace tia stau împotriva adev rului, oameni strica i la minte i netrebnici pentru credin a. Dar nu vor merge mai departe, pentru c nebunia lor va fi v dit tuturor, precum a fost i a

acelora... Iar oamenii rai i am gitorii vor merge spre tot mai r u, r t cind pe al ii i r t ci i fiind ei în i i". (II Tim. 3,8 -9; 13) Noi, dintru începutul pl m dirii acestui neam a a ne tim, români i cre tini ortodoc i. A a ne-am n scut i avem datoria s p str m curat i deplin ce ara mo tenit de la str buni, ca de 1a Dumnezeu, c ci spune Sfîntul Apostol Pavel: "Sta i neclinti i i ine i predaniile pe care le-a i înv at, fie prin cuvînt, fie prin epistola noastr " (II Tes. 2,15). Protestan ii, i împreun cu ei sectarii neoprotestan i, printre multele lor r t ciri i înv turi mincinoase au adus i cele împotriva Maicii Domnului, Preasfînta N sc toare de Dumnezeu i Pururea Fecioar Maria, cum c nu trebuie s -i aducem aceast cinste, pentru c a fost o "femeie obi nuit care a mai avut i al i fii, c nu trebuie s ne rug m ei, c ci Unul este mijlocitor nou spre mîntuire. în cele ce urmeaz vom încerca s ar t m pe ce m rturii din Sfînta Scriptur ne sprijinim noi atunci cînd cinstim pe Preasfînta N sc toare de Dumnezeu i Pururea Fecioara Maria. Cinstim pe sfin ii lui Dumnezeu pentru c ei sînt prietenii i casnicii Lui, dup cum este scris: " Voi prietenii Mei sînte i, dac face i cele ce v poruncesc ³ (loan 15,14). i iar i: "... i a crezut Avraam lui Dumnezeu i i s-a socotit lui ca dreptate" i "a fost numit prieten al lui Dumnezeu" (lacov 2,23). înc mai tim c sfin ii sînt preasl vi i de Dumnezeu în ceruri (Luca 20,36) i c ei vor judeca lumea (I Cor.6,2; Matei 19,28; Evrei 12,22-23). Ei au posibilitatea, în cer, de a mijloci c tre Dumnezeu pentru oameni i de a contribui la mântuirea noastr : " i cînd (Mielul) a luat cartea, cele patru fiin e i cei dou zeci i patru de b trîni au c zut înaintea Mielului, avînd fiecare al ute i cupe de aur, pline cu t mîîe, care sînt rug ciunile sfin ilor" (Apoc.5,8). Iar pe Preasfînta Fecioar Maria i N sc toarea de Dumnezeu o cinstim mai mult decît pe to i sfin ii i îngerii (preacinstire), dar nu-i aducem slujire ca lui Dumnezeu, pentru c ea este Maica Fiului lui Dumnezeu, nu numai o "prieten ´ a Lui, asemenea celorlal i sfin i. Ea este mai presus decît sfin ii i îngerii, deoarece i îngerii i oamenii i se inchin .

Spun hulitorii Maicii Domnului c nu trebuie s -i d m mult cinstire pentru c nici însu i Fiul ei, lisus Hristos n-a cinstit-o. Aceasta s-ar vede din cuvintele Mîntuitorului: "Cineva i-a zis: Iat mama Ta i fra ii T i stau afar , c utînd s - i vorbeasc . Iar El i-a zis: Cine este mama Mea i cine sînt fra ii Mei? i întinzînd mana c tre ucenicii S i, a zis: Iat mama Mea i fra ii Mei. C oricine va face voia Tat lui Meu Celui din ceruri, acela îmi este i frate i sor i mam " (Matei 12,47-50). Deci, faptul c Fecioara Maria I-a fost mam nu are nici o importan în fa a Lui; leg turile Sale de sînge sau rudenie trupeasc n-au nici un pre i nici o prec dere fa de leg turile Sale spirituale cu cei ce fac voia Tat lui, oricine ar fi ace tia. înc mai adaug ei, c aceasta se vede i din modul cum i se adreseaz Mîntuitorul i în alte prilejuri, numind-o femeie, ceea ce înseamn c a fost c s torit , iar nu fecioar a a cum s-ar adeveri din cuvîntul Scripturii: 'Deci lisus, v zînd pe Maica Sa i pe ucenicul pe care îl iubea stînd al turi, a zis mamei Sale: "Femeie, iat fiul t u!" (loan 19,26). Tot a a o nume te dispre uitor i la nunta din Cana Galileii: "A zis ei lisus: Ce ne prive te pe Mine i pe tine, femeie?" (loan 2,4). i în acest caz nici noi nu o putem socoti mai mult i nu îi putem aduce un cult deosebit. Dar nu este a a cum cred to i ace ti r t ci i de la adev r, care interpreteaz Sfînta Scriptur dup a lor minte bolnav i plin de mîndrie c ci în primul caz este vorba de altceva, i anume c , în afar de înrudirea trupeasc mai exist i o alt înrudire cu Hristos, mult mai mare i mai important ; înrudirea sufleteasc , ce const în a face voia lui Dumnezeu. Aceast înrudire nu o desfiin eaz îns i nici nu o mic oreaz pe cea trupeasc . Deosebirea const numai în aceea c înrudirea sufleteasc i-o poate cî tiga oricine, împlinind voia Tat lui. înrudire înseamn nu numai o leg tur de sînge trupeasc , ci i o leg tur de dragoste i de unitate sufleteasc . Cel ce face voia lui Dumnezeu, acela devine suflete te înrudit cu Dumnezeu. Astfel, prin cuvintele de mai sus, Mîntuitorul, nici nu a înl turat înrudirea Sa trupeasc cu Maica Sa, nici n-a mic orat cinstirea ce i se cuvenea unei mame de la fiul ei, ci numai a c utat s accentueze c cealalt

înrudire cu El, cea sufleteasc , de i este de mare pre , o poate realiza totu i orice credincios. A adar, a fost un cuvînt de îndemn i de încurajare la adresa mul imii, iar nu unul de dispre la adresa Maicii Sale. Mîntuitorul nostru Iisus Hristos, cît a fost cu Maica Sa pe p mînt, pururea o asculta i o iubea pe ea i era supus ei (Luca 2,51) i oricînd îi cerea ceva nu se ar ta neascult tor fa de ea. Astfel, la nunta din Cana Galileii, la cererea Mamei Sale, El a f cut prima minune, pref cînd apa în vin (loan 2,3-10). Apoi a avut mare grij de Maica Sa; chiar i cînd era r stignit pe cruce, purtîndu-i de grij , a dat-o spre îngrijire celui mai iubit dintre ucenicii Lui Sfîntului loan Evanghelistul - dup cum este scris: "Deci Iisus, v zînd pe mama Sa i pe ucenicul pe care îl iubea stînd al turi, a zis mamei Sale: "Femeie, iat fiul t u! Apoi a zis ucenicului : Iat mama ta i din ceasul acela ucenicul a luato la sine (loan 19,26-27). Vezi c Mîntuitorul, aici, în vremea cea mai grea a suferin elor Sale de pe cruce, nu a neglijat purtarea de grij fa de Maica Sa, care L-a n scut i L-a crescut. i cum ar fi putut s dispre uiasc pe Mama Sa, cînd însu i Dumnezeu a dat porunc s-o cinstim pe tata i pe mama dup cum scris este: "Cinste te pe tat l t u i pe mama ta..." (Deut.5,16). In al doilea caz, nu este vorba de dispre , ci dimpotriv se vede cum S-a îngrijit de soarta ei încredin înd-o pe ea purt rii de grij Apostolului loan - tiind c El nu va mai sta pe p mînt pentru ca s o îngrijeasc în restul vie ii ei, dup cum am ar tat i mai sus. Acest lucru nu e o necinstire, ci cu adev rat, o mare cinstire i respect fa de Mama Sa, c reia nici în chinurile de pe cruce nu uita sâ-i poarte de grij , urmare dragostei celei mari pe care o avea fa de ea, ca mam . Iar dac o nume te "femeie", nicidecum în în eles de femeie c s torit sau In semn de dispre , ci numai în în elesul de gen, sex. C ci tot a a sau adresat i cei doi îngeri Mariei Magdalena la mormînt: "Femeie, de ce plîngi? (loan 20,13). Iar cei doi b rba i care s-au ar tat la în l area la cer a Domnului, au. zis c tre Apostoli: "B rba i galileeni, ce sta i privind la cer?" (Fapte 1,11). Nici îngerii, nici cei doi b rba i n-au adresat dispre uitor cuvintele "femeie" sau "b rba i", ci dimpotriv , în chip mîngîietor.

înc ne mai întreab sectarii unde spune Sfînta Scriptur c Maria, mama lui Iisus, a fost Fecioar i Pururea Fecioar , a a cum o numim noi? C a n scut fiind fecioar , Sfînta Scriptur ne arat în acest fel: "Cînd arhanghelul Gavriil a venit în Nazaret i i-a binevestit ei c v-a na te pe Fiul lui Dumnezeu (Luca 1,35), intrand la ea a numit-o "plin de har" i "binecuvantat intre femei" (Luca 1,28). Se vede, cum arhanghelul s-a închinat Fecioarei Maria, numind-o pe ea "plin de har" i "binecuvantat între femei" i c ea a aflat mare har la Dumnezeu; cum c n-a cunoscut b rbat; cum a fost umbrit de puterea Celui Preaînalt i c a z mislit i a n scut din Duhul Sfînt pe Fiul lui Dumnezeu. De i era fecioar , ne tiind de b rbat, îngerul Domnului nu i-a zis "binecuvîntat e ti tu între fecioare", ci "binecuvântat e ti tu între femei, prin aceasta near tînd dispre , fa de Preasfînta N sc toare de Dumnezeu, cea "plin de dar", ci descoperind o tain veche: "zdrobirea capului arpelui prin femeie" (Fac. 3,15) i c ea va fi acea tainic i duhovniceasc Ev care va na te pe noul Adam, Hristos, Care va aduce via a în lume. Dumnezeie tii P rin i ai Bisericii zic, c : Hristos S-a numit s min a femeii (Fac. 3,15), ca Cel ce nu S-a n scut din s mîn de b rbat, ci de la Duhul Sfînt i din preacuratele sîngiuiri ale Preasfintei Feciore i-a luat Trup. în ziua cea mare a judec ii de apoi, aceast împ r teas i Fecioar Maria, va sta de-a dreapta tronului Fiului s u, cu mare i negr it slav , dup cum psalmistul arat , zicînd: " ezut-a împ r teasa de-a dreapta Ta îmbr cat în hain aurit i prea înfrumuse at " (Ps. 44,10-11,21). Pentru c Arhanghelul Gavriil a numit-o pe ea femeie cînd a zis: "binecuvântat e ti tu între femei", apoi pentru aceasta, înseamn c Fecioara Maria a fost femeie c s torit ? Oare n-a zis ea la închinarea îngerului ca "nu tie de b rbat"? (adic sînt fecioar ). Sau cînd Dumnezeu a zidit-o pe Eva din coasta lui Adam (Fac. 2,21-22) i a adus-o la el, iar el a numit-o "femeie", oare i atunci Eva era femeie c s torit , fiindc Adam a numit-o femeie? Oare nu era atunci Eva fecioar zidit din trupul lui Adam cel feciorelnic f r împreunare de femeie? A adar, dac Eva a fost zidit de Dumnezeu, fecioar , iar însu i Dumnezeu i Adam, pe aceastâ fecioar o numesc "femeie", apoi o nume te pe ea femeie în în eles de femeie c s toritâ - cum r u în eleg to i sectarii i ereticii? C ci precum Eva era fecioar , atunci cînd i-a zis femeie, tot a a, Eva cea tainic i duhovniceasc , Prea Curata Fecioar Maria, care a n scut pe Noul Adam, Hristos,

Fecioar este în vecii vecilor cu toate c Sfînta Scriptur o nume te pe ea femeie, arâtînd prin aceasta sexul sau genul ei feminin. Atunci Adam, prin lucrarea lui Dumnezeu a n scut întru feciorie din trupul s u femeie, f r de femeie (adic f r a se împreuna cu femeie), iar la plinirea vremii, firea femeiascâ, prin lucrarea Sfîntului Duh, a n scut b rbat f r de b rbat, în feciorie nâscînd Fecioara i râmînînd fecioar precum i la început a n scut Adam întru feciorie. A a binevoind Dumnezeu, ca întru Fecioara Maria s dea împrumut firii Adam celui vechi prin Noul Adam, Cel n scut din Fecioar , Care a venit în lume i S-a îmbr cat în firea noastr din negr ita Sa mil i bun tate, pentru ca s izb veasc pe vechiul Adam cu tot neamul lui, prin osînd i din moarte. "C ci precum întru Adam to i mor, a a întru Hristos, to i înviaz " (Rom. 6,5-8} loan 3,16; 5,24) Deci ia aminte, omule r t cit - tu i cei asemenea ie - c Sfînta Scriptur nu nume te pe Maica Domnului ³femeie" în sensul de femeie c s torit cum în elege i voi, ci prin cuvîntul "femeie", Sfînta Scriptur arat numai genul feminin al Sfintei Fecioare Maria i totodat arat , In chip umbros i tainic c este femeia a c rei sâmîn a (Hristos) va zdrobi capul arpelui i prin care va veni mîntuirea neamului omenesc. La cele de mai sus, trebuie ad ugat: fiind Maic a Mîntuitorului, Fecioara Mana a primit cea mai mare cinste pe care o poate avea o f ptur ; z mislind de la Duhul Sfînt pe Mintuitorul a fost cu totul cur it de p cate, ca nici un alt om, oricît de sfînt ar fi fost; fiindu-i prezis de Dumnezeu cinstirea ei - ca nici o alt cinstire a vreunui om - Sfînta Fecioara Maria trebuie socotit cea dintîi dintre sfin i, a a cum loan Botez torul este cel mai mare între prooroci (Maleahi 3; Isaia 40,3). Pentru toate acestea, Sfintei Fecioare Maria i se cuvine o cinstire mai mare decît altor sfin i (preacinstire), ea fiind împ r teasa i coroana tuturor sfin ilor. Iar cum c , i dup na tere a r mas fecioar , cite te i vezi cele proorocite despre ea la proorocul Iezechil (44, 1-3).

Maica Domnului Iisus E Maica Celui de sus.

Care la noi a venit i lumea a mîntuit. (Luca 1,33) Maica Domnului Iisus Are slav de nespus. Duhul Sfînt o a sfin it Peste Dînsa a venit. (Luca 1,48-49) De la Duhul a z mislit, S-a f cut s la sfin it. (Matei 1,20) Puterea Celui Preaînalt Peste Dînsa s-a v rsat, (Luca 1,34-35) Pe Dînsa a umbrit-o Foarte a fericit-o. Plin de Dar s-a f cut (Luca 1,28) Pe Dumnezeu-Omul a n scut. Plin de dar i m rire De slav i fericire, A lui Dumnezeu Mireas Preasfînta i Prea-aleas , A Duhului Sfînt c mar în veci pururea Fecioar . Maica Domnului Hristos (lez. 44,1-3) Cel Preasfînt i Preafrumos. Care lumea a zidit (loan 1,3)

Cerurile le-a înt rit (Ps. 32,6) Pâmîntul a împodobit Cerurile le-a plecat (Ps. 17,11) i de noi s-a îndurat. A venit s p timeasc Pe noi s ne mîntuiascâ. (Isaia 53,5)

***
Maica Domnului a n scut Pe Emanuel preasfînt, (Isaia 7,14) Fiul Celui Preaînalt (Luca 1,26-27) Dumnezeu adev rat. (Luca 1,34-35)

Dac o maic de împ rat Se cinste te neap rat. Oare cît cinste are i slav nemuritoare.

Maic f r asem nare De Dumnezeu N sc toare? Care pe El L-a n scut i Maic I s-a f cut.

Nimenea nu poate spune Slava ei din ceea lume. Care la cer a luat De la cerescu-mpârat.

De la Hristos Dumnezeu i preaiubit Fiul S u, Ea lumina a luat Maic a Luminii s-a aflat. Este Maica milostivirii Ce a n scut lzvorul milei.

*
înc mai adaug ace ti r t ci i c nu trebuie s -i d m prea mult cinstire Fecioarei Maria i nici s o numim Pururea Fecioar , pentiru c a avut mai mul i copii, care sînt numi i de Sfînta Scriptur "fra i i surori" ai lui Iisus iar Iisus este numit "Intliul n scut* (Matei 1,25), de unde urmeaz c ulterior a mai avut i al i fii.

*
i întra-devâr. Biblia ne vorbe te de ni te "fra i" ai Domnului i de asemenea despre "surorile´ Lui, cînd red cuvintele iudeilor, nedumeri i de persoana minunat a Domnului: Au nu este acesta fiul teslaurului? Au nu este Mama Lui Maria i fra ii Lui: Iacov, i Simon i Iuda? i surorile Lui au nu sînt toate la noi?..." (Matei 13,55-56; Marcu 6,3). Dar în citatul prim, expresia "primul n scut" nu înseamn numaidecît c trebuie s presupunem i existen a altor n scu i ulterior (al doilea, al treilea ...). Acesta este un fel de a vorbi în Vechiul Testament, unde "întîiul n scut" se nume te cel ce deschide întîi pîntecele, indiferent dac vor mai fi i al i fra i sau nu (Ies 13,2), i unde adeseori num rul cardinal -1,2,3...- este înlocuit sau întrebuin at amestecat cu cel ordinal - întîiul, al doilea. Ebraismul

acesta a intrat i în uzul de vorbire al Noului Testament. în cazul de fa "întîiul n scut" înseamn "unul n scut", în sens de "unicul n scut". Alt în eles este exclus deoarece, dac într-adev r Iisus ar mai fi avut i al i fra i trupe ti (fii ai Mariei), nar fi l sat-o pe Maica Sa în grija unui Apostol, ci în grija vreunui fiu de al ei. în citatul al doilea, într-adev r este vorba de "fra i" i de "surori" ai Domnului. Fra ii sînt chiar aminti i cu numele i sînt patru, iar surorile, trebuie s fi fost cel pu in dou . Ei îns în nici un caz nu au putut fi fra i naturali ai lui lisus Hristos i fii ai Mariei, Mama lui lisus, pentru c : dup o veche i unanima tradi ie, Maria, Mama lui lisus a r mas dup na tere fecioar , a a cum a fost prefigurat în vedenia proorocului Iezechil (44,1-3). mama acestor a a-zi i fra i ai Domnului este o alt persoan decît Fecioara Maria, c ci este numit în Sfînta Scriptur "Maria" sau "cealalt Marie" sau "sora Mamei Lui, Maria lui Cleopa", fiind amintit chiar al turi de Maica Domnului i în aproprierea ei (Matei 27,55-56; 28,1; Marcu 15,40,41,47; loan 19,25); nic ieri în Sfînta Scriptur ace ti "fra i" ai Domnului nu sînt numi i fii ai Fecioarei Maria; "fra ii" Domnului, nici ei în i i nu se numesc fra i, ci robi i slujitori ai lui lisus. Doi dintre ei, Iacov i Iuda, sînt autorii celor dou epistole sobornice ti. Or, acolo ei se numesc "rob" (Iacov 1,1) i "slujitor" (Iuda 1,1) ai Domnului lisus, iar nu fra i. dac ar fi fost fra i naturali ai S i, Hristos i-ar fi f cut apostoli. De i unii presupun c ace ti doi dintre "fra ii Domnului", anume Iacov i Iuda, ar fi identici cu cei doi apostoli care poart acest nume (Iacov co-numit la fel cu "fratele Domnului" cel mic - în toate listele apostolilor - iar Iuda "fratele Domnului", ar fi fost Iuda Tadeul), totu i, acesta este o simpl presupunere, neîndestul tor de întemeiat , mai ales c ei în i i nu se numesc apostoli, dup cum nu se numesc "fra i ai Domnului". Despre Iacov - fratele Domnului" - se tie numai c a fost cel dintii episcop al Ierusalimului i c se bucura de cea mai mare autoritate, atît în fa a credincio ilor cît i a Apostolilor (Fapte 12,17; 15,13), în timp ce Iacov al lui Zevedeu fusese ucis (Fapte 12,2). Hristos ar fi încredin at îngrijirii lor pe Fecioara Maria, iar nu Apostolului loan, care oricum, ar fi fost mai str in acesteia decît un fiu sau fiic a ei;

inînd seama de faptul ci peste tot în Orient, dar în special la iudei, "frate" se întrebuin eaz i în în elesul mai larg, de veri ori sau de alte înrudiri. mai apropiate sau mai îndep rtate, ca de exemplu la Facere (13,8), unde Avraam îl nume te pe Lot frate, de i îi era nepot de frate (Fac 11,27), trebuie s admitem ca "fra ii Domnului" au fost veri ori ai lui lisus. Dar nu veri ori primari, pentru c de i mama lor e numit "sora" a Maicii Domnului (loan 19,25), ea nu poate s fi fost sor bun a acesteia, deoarece purta acela i nume cu Maria, ci cuvîntul sori, trebuie s aib aici de asemmenea în elesul de cumnat , deoarece Fecioara Maria a fost singur la p rin i. Ar putea însemna cumnat dup Iosîf, care nu este exclus si fi avut vreo sor m ritat , in acest caz, fiii ei, numi i "fra ii Domnului", ar putea fi cel mult veri ori secundari ai lui lisus Hristos.

"Fra ii" Domnului au fost Veri, nu fra i ai lui Hristos. în Scriptur nu se scrie C a lui Cleopa, Marie, Lui Iacob i lui losie A fost mam din pruncie? (Marcu 27,56)

Iar Iuda i Simeon Au fost iar i fra ii lor? (Matei 13,35) i-au avut chiar i surori (Marcu 16,1) Iar Cleopa, tat l lor,

A fost frate i nu v r Al dreptului iosif Precum se vede i scris. Se vede chiar din vechime i poate citi oricine în Scriptur ,

c se tie Ca o bun m rturie: C rudele de aproape Li se mai ziceau i frate.

C ci Avraam chiar i pe Lot Frate-1 chema, nu nepot. (Fac. 13,8) A a "fra ii" lui Iisus Fra i se cheam , cum am spus.

C ci a lor mam se tie A fost cealalt Marie, (Matei 28,1) Ce în Evanghelie scrie Mama lui Iacob-Iosie. (Luca 24,10) Deci, vede i, lua i aminte Cei întuneca i la minte. C ci "fra ii" Domnului zi i Precum se vede i scris,

Alt maic au avut Ce pe dîn ii i-a n scut. Nu pe Fecioara Maria, Ci pe cealalt Marie Mama lui Iacob-Iosie.

De Fecioara nu se spune C ar fi mai avut în lume. Alt copil pe acest p mînt Afar de Unul-N scut. Care a fost Domnul Iisus

i Fiul Celui de sus. (Luca 1, 34) A a verii iui Iisus "Fra i" se cheam cum am spus, i singuri adeveresc C nu-s fra ii lui fire ti.

în a lor epistolie Ei arat s se tie, C robi Iui Iisus au fost (Iacob 1,1) i slujitorii lui Hristos. (Iuda 1)

De-ar fi avut "fra i", Hristos Aicea, pe pâmînt, jos Lor le-ar fi încredin at Pe Maica Sa cînd a plecat.

Cînd pe cruce se jertfea i de Maica se-ngrijea; Dar fiindc nu a avut Nici un frate pe p mînt,

Care de ea sâ grijeascâ, i pe ea s-o sprijineascâ, Pe loan l-a îns rcinat în grija lui o a l sat. (loan 19,26)

Pe a Sa Preasfînta Mam Ce avea-n inim ran

Dup Fiul ei Preasfînt Care prea muIt L-a iubit. De i nu mai au ce ad uga despre fecioria Maicii Domnului i dup na tere, ereticii i sectan ii mai adaug i acest citat din Sfînta Scriptur : " i n-a cunoscut-o pe ea pîn cind a n scut pe Fiul S u Cel Unul-Nâscut, C ruia I-a pus numele lisus" (Matei 1,25), în elegînd ei c dup aceea Fecioara Maria ar fi putut avea i al i copii.

*
Dar s lu m seama i s în elegem c în Sfînta Scriptur expresia "pîn cînd", înseamn ve nicie. C ci zice Domnul: "lat .,Eu cu voi sînt în toate zilele, pîn la sfîr itul veacului" (Matei 28,20). Oare aceasta înseamn c Se va desp r i de noi dup sfîr itul veacului acestuia? Oare nu zice dumnezeiescul Apostol Pavel: " i a a (dup ob teasca înviere) pupurea vom fi cu Domnul"? (I Tes. 4,17). în alt loc al Sfintei Scripturi este scris: "Zis-a Domnul Domnului Meu: ezi de-a dreapta Mea pîn ce voi pune pe vr jma ii T i a ternut picioarelor Tale" (Ps. 109,1). Oare aceasta însemn c dup aceea Mîntuitorul nostru lisus Hristos nu va mai edea de-a dreapta Tat lui spre a împ r i cu El peste toate veacurile, deoarece tim bine c "împ r ia Lui nu va avea sfîr it "? (Luca 1,33). Iar dac în alt loc al Sfintei Scripturi se zice c Noe a dat drumul corbului din corabie spre a vedea dac a sc zut apa i zburînd corbul nu s-a mai întors pîn cînd s-a uscat apa pe pâmînt (Fac. 8,7), aceasta înseamn c s-a mai întors la corabie vreodat ? Iar i se arat în dumnezeiasca Scriptur c Melhol, fata lui Saul (so ia lui David), nu a n scut fiu "pîn în ziua în care a murit" (II Imp. 6,23). Oare înseamn c a mai n scut fii dup ce a murit, pentru c zice "pîn cînd"? A adar s deschid ochii min ii to i ace ti hulitori ai adev rului, asupra acestor m rturii luate dintre multe altele ale Sfintei Scripturi i s în eleag c , cuvîntul "pîn cînd´, în Sfînta Scriptura înseamn ve nic, i: dup cum Mîntuitorul ve nic va fi cu Apostolii S i i cu to i cei ce împlinesc poruncile Lui; dup cum El ve nic va sta de-a dreapta Tat lui împ r ind în împ r ia Sa cea f r de sfîr it; dup cum corbul în veci nu s-a mai întors pe corabia lui Noe i dup cum în veci Melhol, fiica lui Saul, nu a mai f cut fii dup ziua în care a murit, tot astfel Iosif cel drept i tem tor de Dumnezeu, ve nic (în veac) nu a cunoscut-o pe aceea

care a fost fecior înainte de na tere i pururea Preasfînta i Preacurat Fecior Maria, N sc toare de Dumnezeu i Maica Luminii, împ r teasa îngerilor i a oamenilor. Fecioara cea Preacurat Este u încuiat . Dup cum Scriptura spune în tain f r de nume. (Iez 44,1-2)

Iezechil a i v zut Atuncea, mai demult U a Domnului cea sfînt De Domnul pecetluit .

Nimeni prin ea n-a trecut Numai Domnul Cel Preasfînt. Prin ea Domnul a intrat i urm nu a l sat. (lez. 44,3)

U a El nu a stricat La ie it i la intrat. Ca raza ce intr -n cas i plecînd, urm nu las (Isaia 66,7) Vai de acei ce hulesc Care hulesc i bîrfesc i pe al ii înnebunesc, Ziclnd c Maica Fecioar A n scut i-a doua oar i al i copii a avut Afar de Unul-N scut.

i arat la cei orbi La cei pro ti i neghiobi C Scriptura zice a a: N-a cunoscut-o pe ea Pîn cînd ea a n scut Pe Fiul Unul-N scut. (Matei 1,25)

i-apoi dau a în elege O mare f r delege C dup ce a n scut Al i copii a mai avut.

Dar ca sâ lua i aminte. To i acei f r de minte. i s pune i voi în gînd Cu cuvîntul "pîn cînd", în Scriptur a a se scrie Dar înseamn ve nicie.

Ia vede i voi în Scriptur Cuvîntul de-nv turâ. Unde Domnul zice a a în Evanghelia Sa: "lata Eu cu voi voi fi veacurile s-or sfîr i". (Matei 28,20)

Pîn

Oare nu în ve nicie El cu noi are s fie? (I loan 5,8-10) Pavel nou ne veste te Ar tat prooroce te, Hristos va fi mîngîiere Tuturor dup înviere.

Noi pe El îl vom sl vi Pururea cu El vom fi. (I Tes. 4,17)

Gavriil a vestit Fecioarei: (Luca 1,28) Hristos va fi împ rat mare i a Lui împ r ie Prea ve nic o s fie. (Luca 1,33)

i timpul nehot rît Nu va mai va avea sfîr it. i în psalmi se scrie a a: "Domnul de-a dreapta va sta "Pîn cînd" î i va pune Pe vr jma ii f r nume,

Ca un a ternut prea tare Sub ale Sale picioare". (Ps. 109,1) Dar dup ce-i va pune Pe vr jma i spre piericiune.

Domnul oare nu va sta în împ r ia Sa De-a dreapta Tat lui S u Ca un Fiu i Dumnezeu? Cît nebunie ar fi Acestea a le gîndi. Fiindc în psalm a a scrie "Pîn cînd" are s fie. A adar, sectan i zelo i, i voi dasc li mincino i, "Pîn cînd" de auzi i Trebuie s v trezi i. S în elege i i s ti i. C a Domnului c mar Ve nic a r mas Fecioar . (lez. 44)

Tat lui a fost mireas Fiului Maic aleas . i a a în ve nicie Pururea are s fie.

Dar se vede în Scriptur i alt înv tur , Saul avu fata lui Pe Melhol, f r de fii. (II Imp. 6)

i c ea fii n-a n scut "Pîn cînd" a i murit. Nebunie chiar ar fi Dac noi am socoti.

C dup moarte a n scut i copii ar fi avut. Fiindc scrie "pîn cînd" Trebuie s avem in gînd. C a a în Scripturi scrie, Dar arat "ve nicie". C ci cum ar mai fi n scut Ea, dup ce a murit?

Rugul oarecînd ardea De foc nu se mistuia. Dup ce focul a plecat El întreg s-a i aflat. (lez. 3,2)

*
Primind la z mislire Focul Dumnezeirii, Preasfînta Fecioar i a Duhului c mar .

Tat l pe ea o a umbrit, Duh Sfînt peste ea a venit. Focul Dumnezeirii a primit. Dar el nu s-a mistuit.

în veci Fecioar a r mas i a Duhului Sfînt, l ca .

Voi sectan i a a s ti i Pe al i s nu sminti i, Zicînd c Sfînta Fecioar A n scut a doua oar ,

Aceast hul e mare i nu are asem nare. C huli i în gura mare Cinstea Preasfintei Fecioare, De Dumnezeu N sc toare (Luca 1,49) De suflet mîntuitoare. Dar r u v ve i v ieta, i amar ve i suspina, Cînd pe ea o ve i vedea

La judecata de apoi. i ea va privi la voi, Ca o Maic împ r teas Preasfînt i Preaaleas . (Ps. 44,11)

Domnul cînd va judeca Ea de-a dreapta Lui va sta, Cu o m rire prea mare Cu slav nemuritoare.

i atunci v va-ntreba De ce a i hulit-o pe ea? Domnul cu mînie mare, V va trimite-n pierzare, C a Lui Maic a i hulit

i ve i merge-n foc cumplit.

*
i cu toate acestea, potrivnicii Maicii Domnului spun c nu trebuie s ne adres m ei în rug ciunile noastre cu rug ciunile: "N-avem alt ajutor afar de tine" i "Preasfînt N sc toare de Dumnezeu, mîntuie te-ne pe noi", find o mare gre eal , pentru c punem pe Maica Domnului ca i pe Mîntuitorul, mijlocitoare mîntuirii noastre, Unul fiind Mijlocitorul nostru...

*
în ceea ce prive te adresarea noastr c tre Maica Domnului, în acest chip: "Navem alt ajutor afar de tine", prin aceasta noi nu t g duim unicitatea lui Hristos ca mijlocitor al mîntuirii noastre obiective, dar nu neglij m nici folosul oric rui ajutor în leg tur cu mîntuirea noastr subiectiv . în elesul acestei adres ri este urm torul: "Tu ne po i da cel mai mare ajutor la mîntuirea noastr subiectiv ; un alt ajutor mai mare nu g sim la nici un sfînt; sau nu avem pe altcineva, care s ne poat ajuta atît de mult cît po i a ne ajuta tu, ca Maic a Mîntuitorului nostru". Iar cuvintele de rug ciune adresate ei: "Preasfînta N sc toare de

Dumnezeu, mintuie te-ne pe noi", înseamn : "înduplec pe Fiul t u s ne
mîntuiasc " sau: "izb ve te-ne pe noi". în limba greac , limb în care au fost scrise aproape toate c r ile Noului Testament, ca i c r ile de cult ortodox, verbul "a mîntui" înseamn i a izb vi de r u, de necaz, de ispit , de strîmtorare. Deci: "Preasfînta N sc toare de Dumnezeu,

mîntuie te-ne pe noi", înseamn "ajut -ne cu rug ciunile tale s ne izb vim de rele, de necaz, de lucr rile diavolului, de patimi".
A adar, prin "mîntuie te-ne pe noi" nu în elegem ³iart -ne p catele", ci roag te Fiului T u pentru mîntuirea noastr . în toate noile c r i de cult s-a f cut înlocuirea cuvlntului «Mantuie te cu miluieste cînd se refer la Maica Domnului, pentru a se evita interpret rile sectare. Numai în c r ile vechi se întllne te o asemenea utilizare a cuvintelor, provenit din vechile traduceri, lucru care este explicat în text.

Cu neputin este ca prin venerarea Maicii Domnului s sup r m pe Fiul ei, C ruia prin aceasta nu îi sc dem cu nimic din adorarea ce I se cuvine, ci dimpotriv , toat prea-venerarea Maicii Domnului trece de partea Fiului ei, Care a ales-o i a sfin it-o pe ea spre a-I fi Lui Maic . în cele de pîn aici am ar tat cu m rturii din Sfînta Scritur , cinstea, slava i darurile date de Dumnezeu Preasfintei Sale Maici, pentru c : Dumnezeu, înc o dat , dup c derea lui Adam i a Evei, a prevestit pe Maica Domnului, c ea va fi acea femeie-fecioarâ care prin Fiul ei va zdrobi capul arpelui (Fac. 3,15); Apoi despre ea s-a proorocit c va fi acea fecioar care va na te pe Emanuel - Dumnezeu (Isaia 7,13); Ea va fi mijlocitoare a intr rii în lume a Mîntuitorului nostru lisus Hristos (Ier.31,2-23) Ei i s-a închinat Arhanghelul Gavriil i a numit-o pe ea "plin de dar" i "binecuvîntat între femei" (Luca 1,28) Ei i s-a .închinat Elisabeta, maica Sfîntului loan Botez torul, numind-o "binecuvîntat între femei" i "Maica Domnului meu" (Luca 1,40-45); "fericit este pîntecele i sînul ei c a purtat i a al ptat pe Mîntuitorul lumii, Hristos" (Luca 11,27-28); Mîntuitorul ca fiu al ei o asculta i îi era supus (Luca 2,51); 0 prim minune a f cut-o Mîntuitorul la nunta din Cana Galileii, la rug mintea ei (loan 2, 3-10); Mîntuitorul s-a îngrijit de soarta ei, chiar i atunci cînd suferea înfrico ate chinuri pe cruce, încredin înd-o pe ea spre purtarea de grij a celui mai iubit dintre to i Apostolii S i (loan 19,26-27); Ea îns i prin Duhul Sfînt a proorocit c toate neamurile o vor ferici i-i vor aduce cult pentru m rirea cu care a învrednicit-o Dumnezeu pentru smerenia ei (Luca 1,48-49); însu i numele ei se în elege "Doamn , st pân " în limba ebraic ; Aceast Doamn i împ r teas Fecioar , va sta de-a dreapta tronului Fiului ei în ziua Judec ii de apoi (Ps. 44,11); Ea a z mislit i a n scut din Duhul Sfînt pe Fiul lui Dumnezeu (Luca 1,35), fiind umbrit de puterea Celui Preaînalt i r mînînd Fecioar i dup na tere (Iez. 44,1-3); Ea este mai cinstit decît heruvimii i mai m rit decît serafimii;

Ea nu a avut i al i fii afar de Iisus Hristos, Mîntuitorul lumii (loan 20,12-13; Fapte 1,11). Mama a celor zi i "fra i i surori" ai Domnului, este Maria lui Cleopa (Matei 27,55-56; Marcu 15,40,47; 16,1; loan 19,25) i "fra ii" Domnului sînt numai rudenii cu El, iar nu fra i naturali ai Lui, c ci în vechime la iudei, rudeniile de aproape se ziceau "fra i" (Fac. 22,8). Mama "fra ilor" Domnului, Maria lui Cleopa, se nume te "sor " cu Maria Domnului, tot în acest sens de rudenie apropiat (loan 19,25 .a.). A adar, dup ce a i v zut m rturiile Sfintei Scripturi despre aceste adev ruri privitoare la Maica Domnului, dac a i avea mintea cur it de întunericul ereziei i de p cate, a i putea în elege prealuminat, pentru care pricin noi cre tinii ortodoc i din Biserica lui Hristos cea dreptmâritoare aducem venerarea Preasfintei Fecioare Maria, rugîndu-ne ei i o punem pe ea mijlocitoare c tre Fiul ei i Dumnezeul nostru, spre a ne ajuta prin mijlocirea prea puternicelor sale rug ciuni, pe care le face pururea c tre Dumnezeu pentru tot neamul omenesc i mai ales pentru cei binecredincio i. De ce nu o cinsti i voi pe Maria Domnului cînd îns i dumnezeiasca Scriptur v arat c i Arhanghelul Gavriil a cinstit-o pe ea cu închin ciune? (Luca 1,29). De ce nu o cinsti i voi pe Maica Domnului, care este Biserica împ ratului Slavei cea mai desf tat decît cerurile, c ci ea pe Dumnezeu - a C rui slav nu o cuprinde nici cerul, nici p mîntul - în pîntece L-a purtat? (II Par. 2,6) Pentru care pricin voi nu o cinsti i pe Maica Domnului, care dup m rturia Sfintei Scripturi i a Arhanghelului binevestitor, este "plin de har"? (Luca 1, 40-43). Daca voi zice i câ, crede i cele scrise în Sfînta Scriptur , apoi de ce nu o cinsti i i n-o venera i pe Maica Domnului, cînd Scriptura v arat c pe ea o vor ferici toate neamurile, pentru m rirea pe care a fâcut-o Dumnezeu cu ea? Pentru care pricin voi a i ajuns la atîta întuneric de neîn elegere, c în loc de a o cinsti i a o venera pe Maica Domnului, voi o huli i i în nebunia voastr o socoti i ca pe o femeie de rînd?

Sfîntul Duh a arâtat-o pe ea în psalmi ca pe o împ r teas a îngerilor i a toat f ptura, stînd de-a dreapta Fiului ei în hain aurit i prea înfrumuse at (Ps. 44,11) i voi o numi i câ este o femeie oarecare, ca toate femeile? Duhul Sfînt arat în Sfînta Scriptur c va fi pomenit din neam în neam i toate popoarele o vor l uda pe ea în veacul veacului (Ps. 44,20-21), iar voi nu voi i s o l uda i i s o venera i pe Maica Domnului? Duhul Sfînt arat c "toat slava fiicei împ ratului (a Maicii Domnului) este înl untru, îmbr cata cu es turi de aur, si prea înfrumuse at (Ps. 44,15). Prin slava dinl untru arat c este c mar a Duhului Sfînt, preacurat , iar voi o huli i pe Maica Domnului i o necinsti i? Maica Domnului este acea fecioar care a n scut pe Emanuel - Dumnezeu (Isaia 7) i voi zice i c este o femeie oarecare ca toate femeile? Duhul Sfînt prin gura proorocului Iezechil o arat pe ea, pe Maica Domnului, ca "u încuiat " prin care nimeni nu va trece decît Dumnezeul lui Israel, i dup trecere, încuiat va ramîne (Iez. 44,1-3), adic fecioar va fi înainte de na tere i dup na tere pururea va r mîne fecioar , iar voi zice i c Maica lui Dumnezeu a mai avut i al i fii afar de "Fiul lui Dumnezeu, pe care L-a n scut"? Mai bine ar fi ca voi s vâ lega i cîte o piatr de grumaz i s vâ arunca i în mare (Matei 18,6-7; Marcu 9,42; Luca 17,1-2) decît s se sminteasc sufletele bunilor cre tini cu minciunile i hulele voastre cele dr ce ti i blestemate.

*
Cum ar fi putut oare Iosif cel drept i tem tor de Dumnezeu (Matei 1,19) s îndr zneasc a se atinge de Preasfînta Fecioar , dup na terea ei, mai ales dup ce el a primit descoperirea - prin îngerul S u - c ceea ce s-a z mislit în pîntecele Fecioarei este de la Duhul Sfînt? (Matei 1,19-21) i c Cel z mislit din Duhul Sfînt va fi Mîntuitorul lumii, Hristos? (Matei 1,21). Oare dreptul i tem torul de Dumnezeu, Iosif, - c ruia i s-a descoperit de la Dumnezeu c Fecioara Maria, logodnica sa, a zâmislit de la Duhul Sfînt i a în eles c prin ea Dumnezeu va lucra la mîntuirea neamului omenesc, la zdrobirea capului arpelui (Fac. 3,15) i c este Fecioara proorocit de Duhul Sfînt prin Sfîntul Prooroc Isaia, care va na te pe Emanuel, Dumnezeul i Mîntuitorul lumii (Isaia 7,14) - s mai poat cugeta din cele omene ti asupra ei? Tocmai de aceea Iosif cel drept i tem tor de Dumnezeu s-a ar tat a a de osîrduitor i ascult tor i a slujit cu atîta osteneal Pruncului - Dumnezeu, de la na tere, la

fuga în Egipt i la întoarcerea de acolo (Luca 2,1,4-6; Matei 2,13-14; 20,21-23), precum i în ceilal i ani ai vie ii sale i a Maicii Domnului, pentru c î i d dea des vîr it seama de chemarea ce o are de a sluji Prea Sfintei Fecioare, prin care Dumnezeu a venit în lume cu Trup, s mîntuiasc neamul omenesc. Deci, mute s fie gurile tuturor ereticilor i ale sectarilor care aduc hule asupra împ r tesei îngerilor i Maicii lui Dumnezeu i a dreptului i tem torului de Dumnezeu Iosif, în cele ce r u i nebune te socotesc de a mai fi avut i al i fii Presfînta i Preacurata Fecioara Maria, N sc toarea de Dumnezeu, cea "plin de har-.

Preasfînta St pîn , N sc toare de Dumnezeu, care e ti lumina sufletului meu, mîngîierea i bucuria mea, î i mul umesc ie, c m-ai învrednicit pe mine, nevrednicul, ca s te laud i s te m resc pe tine în toate zilele vie ii mele, ca prin paza i cu ajutorul t u fiind mîntuit, slav , laud , mul umit i închin ciune pentru toate s în l m. Unuia în Treime Dumnezeu, Ziditorul tuturor, acum i pururea i în vecii vecilor. Amin.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->