Colectie coordonata de Constantin Dumilru

Editor Calin Vlasie

Redactor: Mihaela Mazilu Tehnoredactor: Anca-loana B5r1oiu Coperta colectiei: Andrei M.\\nescu Prepress: Viorel Mih<:lIt

Descrierea CIP it Bibliotecii Nationale a Romaniei YOUNG, ROBERT 0'

Dieta Young. Miracolul pH pentru 0 sanatate pertecta I Robert O'Young & Shelley Redford Young; trad. Nicolae Damaschin. Pile~ti: Paralela 45, 2005

Bibliogr.

ISBN 973-697-425-1

I. Young, Shelley Redford

I. Damaschin, Nicolae (trad.)

613.24 641.561

<02002 by Robert Young, Ph.D The pH Mira ie, Balance Your Diet, Reclaim Your Health. This edition was published by arrangement with Warner Books, Inc., New York,

New York, USA All Rights Reserved.

Copyright e Editura Paralela 45, pentru prezenta edijie

Dr. Rob rt O'Young

Shelley Redford Young

Dieta Young

MIRACOLUL PH PENTRU 0 SANAT ATE PERFECTA

Traducere de Nicolae Damaschin

IJfLAI

EDITURA

Pentru Antoine Bechamp. Daea vocea ~i cunoasrerea lui nu ar fi fast reduse la tacere, multi oameni ar fi fost feriti de cele rnai grave aspecte ale bolilor infecjioase ~i degenerative ale secolului al xx-lea.

Pentru copiii nostri minunati ~i trurnosi: Adam, Ashley, Andrew 5i Alex. ~i pentru ginerele nostru Matthew ~i nepotul nostru Charlee, 0 dovada vie a eficientei acestei diete.

~i, in fine, pentru viitorul nosrru - copi i i confruntaji eu 0 lume vesnic in schimbare ~i care ii pune mereu la tncercare, Speranta noastra este ca mesajul cal!ii de fala sa i~i gaseasca ecou in rninjile ~i inimile lor ~i sa devina temelia unei lurni mai sanatoase ~i mai fericite.

MULTUMIRI

Dr. Robert O'Young

Oaea am vazut msi departe este pentru ca am stat p umarul unor gigan}i.

Sir Isaac Newton

Acest citat refl cta sirntaminte!e mele fata de barbajf ~i femeile care au avut un impact puternic asupra muncii ~i rnisiunii rnele in viata.

Darul lor de inlelepciune, cunoastere. insufle!i re ?i incurajare m-a ajutat in a realiza Miracolul pH.

Vlata ~i cercetarile savantului francez Dr. Antoine Bechamp (1816- 1908) au pus bazele mod ul ui in care inteleg forrnele ~i func]: i Ie pe ca re Ie poate avea materia, doctrina pe care el 0 numea pleomorfisrn. Daca i s-ar fi dat sansa, cercetarile sale biologice ar f revolutionat medicina prin sondarea profunda a naturii vietii, oferind astfel tratamente pentru numeroase bol i pe care sti inja inca Ie cauta cu asid uitate, Activitatea sa rni-a deschis ochii ~i inirna ~i Ill-a fndrumat pe calea cercetarii ~tiinlifjce ~i a descoperi rii naturii bol i i ~i a sanatatii. Pentru aceasta Ti sunt etern recunoscator.

Medicina moderna occidentala propovaduieste ~i practica doctrina chirnistului francez Louis Pasteur (1822-1895). Conceptul de bacterii specifice care nu se modifies ~i care produc boli specifice mi se parea perfect logic, la inceputul forrnarii mele. Chiar daca acurn nu rnai trnbratisez doctrina monomorfismului, Ti sunt recunoscator lui Pasteur pentru ca rni-a oferit baza gandirii rnicrobiologice contemporane, care rn-a insufle!it in cercetarea asupra naturi i m icroorgan ismelor ~i in cautarea adevarului privind materia.

Arn fost binecuvanrat din plin cu un ~ir de strarno?i de seama care, In m ulte fel uri, ~i-au lasat arnprenta asupra mea. Stra-strabun icul meu, Brigham Young, Ill-a aj utat sa Tnleleg natura materiel, spunand ca "materia IlU poate fi nici creata, nici distrusa". Aceasta afirmatie foarte profunda a avut ecou in mintea mea ~i am injeles ca materia este eterna ~i doar capata diferite forme ~i functi i.

Partenera, prietena ~i dragostea vieti i rnele, Shelley, a fost Ull izvor de inspirape ~i lumina. Prin dragostea ei fata de oameni, In special de

6

Dr, Robert O'Young ~i Shelley Redford Young

copii, prin creativitatea ~i inteligenta ei, a adoptat Miracolul pH ~i a facut ca toata lumea sa poata invata, inlelege ~i trai in spiritul acestei Noi Bialogii,

Cu cativa ani In urma, Dr. Neil Solomon ~i sotia lui, Frema, au venit la casa noastra din Alpine, Utah, pentru aevalua eficienta rnuncii noastre de 0 via!~i Eramemotionat ~i incantat in acelasi limp, deoarece ~tiam ca el este un mare am de ~ti in!a;;i cercerator. Tn urrna vizitei, ei ne-au devenit buni prieteni ;;i susjinatori ai muncii mele. illtr-o Iurne in care schimbarile in ;;ti in!a nu sunt prim ite intotdeauna Cll brajele deschise, ii sun! recunoscator unui cercetator In domeniul medical care a avut curajul sa exprime deschis importanta acestei munci ;;i nevoia de continuare a investigaji ilor ;;tiintifi,ce,

Nu voi uita niciodata ziua in care am primit un telefon de la un autor de mare succes, James Redfield, care mi-a spus ca a cia! una dintre cartile mele precedente Dianei Baroni,editor la Warner Books. EI i-a spus di trebuie sa citeasca aceasta carte ;;i sa se gandeasca la publicarea autorul u i. Fara aj utorul I ui James ;;i increderea lui In experienja personata privind Miracalul pH, nu ali fi citit acum aceasta carte.

Apoi am avut marele noroc de a 0 inlalni pe Diana Baroni. Ne-am dus Ia New York, crezand d ne Yom Illlalni cu 0 persoana de genul angajat al unei corporati i. In sch imb, am dat peste 0 persoana foarte calda, priceputa. atenta ~i cu care Iii face placere sa colaborezi

Diana ne-a prezentat apai lui Collen Kapklein, care a devenit partenerul nostru in a face din Miraco/ui pH un dar frumos ~i simplu, de oferit lumii. Muljumirile noastre lui Collen pentru numeroasele are de rnunca devotata.

Nu pot sa nu amintesc frurnoasa prefala scrisa de prietena ~i sustina loa rea noastra Jane CI ayso n. M u ltumesc, Jan e. pentru ca a i ofer i t aceasta rnarturie privind Miracolul pH!

~i, In fine, mai ales catre Creatorul meu, cel care da toate darurile bune, suflarea a tot ce este viu, care da sens vielii ~i misiunii mele. ~i care rn-a invalat adevarata natura ~i adevaratul rost al san gel u i ~i fapturilor vii care compun toata materia organizata. Dupa cum spune EI:

"Viata ~i moartea sunt in Sange: din !arana esti ~i in larana te vei intcarce" .

Oieta Young 7

Shelley Redford Young

Pentru mine a fost 0 calatorie incredibila sa rnerg alaturi de un asernenea mesager inzestrat ?i generos. Nu am cuvinte sa imi exprim pe masura gratitudinea fala de Robert, pentru sprijinul I ui, devotamentul ~i perseverenta in a arata acest adevar ~i aceasta lumina unei lumi aflate in suferinla. EI este un sluji tor devotat. Contributia lui fala de omen ire rni-a permis sa lmi traiesc dorintele cele mai arzatoare - ca oamenii sa fie sanato~i, intregi ~i ferici]! A fos! 0 mare binecuvantare sa i'mparta~esc intregii lumi, alaturi de Robert aceasta inteiepciune vindecatoare.

Doresc sa imi exprim cea mai profunda apreciere fata de fiii nostri, Adam, And rew ~i A I ex; ;;i fara de III in u nata noas tra f i ca. Ash ley Rose. E i au fost inIelegatori, ne-au susjinut ~i au avut rabdare in I ipsa noastra, devenind studenti devotati ~i exemple pentru Noua Biologie. Va multumesc pentru irnensa bucurie pe care ne-ati adus-ol

Printre prieteni i dragi al caror sprijin a fost deosebit de important pentru aceasta I ucrare doresc sa i nel Lid rudele mal indepartate, din ramurile Young ;;i Redford, care m-au incurajat sa compun rejete ~i sa Ie

Pun acolo" la Indemana publicului. Voi ;;titi cine sunlet; ~i ea va iu-

_ f" ,

besc!

S u nt ext rem de recu nosca toare pen tru contr ibu] iii e I a retete din partea L1nOI· vindecatori binevoitori: Marer Hale, Angelique ;;i Chrystyanna Queensley ;;i Lonnie Birdsall. Va multumesc ca ali creat aceste rejete care vindeca din interior.

in fine, 0 verba pentru bunii prietenii Russ ;;i Mary Anne Green. Va rnultumesc pentru dragostea voastra nesfar~ita, incurajarea ~i sustinerea prin acest carusel num it viata.

CLI dragoste ;;ilum ina de la Creatorul care ne h rane~te pe toti.

CUVANT INAINTE

Echipa de la emisiunea The Early Show 0 nurneste In glurna "apa din mlastina": amestecul de verdejuri pe care II beau in fiecare dirniIlca!a, pe stomacul gal, la 4:30. ~tiu ca pare eiudat, dar este un stimulent rapid, natural, oxigenant - mai sanatos ca orice doza de cafeina. Este tloar un aspect al unui regim - un mod de viala - care rni-a salvat ~:1l1atatea ~i rn-a adus la 0 nOUd tnjelegere.

L-am tnralnit pe Dr. Robert Young eu zece ani in urrna. Mama vorbea de mal multi ani despre experienta ei de a-I cunoaste, dar, sincer, r-u eram sceptics. Apoi m-am imbolnavit. 0 boala pe care niei unul uintre nurnerosii medici traditional: pe care i-arn eonsultat nu 0 puteau lIl(elege sau vindeca. Aveam probleme digestive grave care au fast .uribuite diferitor cauze, de la paraziji la sindrornul colonului iritabil. Nici macar doi medici nu au putut cadea de acord asupra bolii, ~i cu atat mai putin asupra tratamentu lu i de u rrnat.

In fine, in disperare de cauza, am cedat. Dr. Young a acceptat sa m.] ronsulte. desi inca aveam dubii cand am intrat in cabinetul lui. Oare ce .ir putea un microbiolog sa ~tie despre sanatatea mea? Ce ar putea face el in plus fata de un specialist in medicina?

Dr. Young a petrecut cea mai mare parte a dupa-amiezei schimbandu-rni, in esenta, viata. EI mi-a recoltat a proba de sange ~i a analizat-o. I ara a fi la curent eu suferintele mele, Dr. Young rni-a deseris III detaliu ~imptomele. EI lrni "citea" sange!e la microscop ~i examina ceea ce ,\ esta dezvaluia in legatura cu corpul meu ~i cu mine.

Dr. Young rni-a SplIS ca am doua optiuni. A~ putea continua pe acea (ale, acceptand sa traiesc avand 0 sanatate precara, Sau a~ putea face schirnbari serioase "in ceea ce priveste dieta, vitarninele, mineralele ~i, .istfel, ceva mult mai important: un mod de viala. complet nou, Cu ceea ro am aflat de la Dr. Young in cursul consultatiei initiale despre alirnente verzi, apa pura, evitarea zaharului ~i evitarea unui pH acid al sangelui, rim obtinut rezultate imediate. Sanatatea mea s-a imbullatalit in cateva 'iaptamani.

De atunci, am urrnat eu grija tot ceea ce arata aceasta carte privind planul pentru Miracolul pH. Nu sunt intordeauna perfecta ~i uneori rodez tentatiei zaharul u i ;;i altar rnizerii cu care fusesem ohisnu ita. I otusi, sunt constienta de modul In care reactioneaza corpul meu ~i rcvin repede pe calea eea buna,

10 Dr. Robert O'Young ;;i Shelley Redford Young

Este adevarat, eu nu pot spune una dintre acele istorii incredibile despre cum modul acesta de a manca (~i de a trail) poate opri un cancer aflat ln faza a patra, dar ~tiu ca Dr. Young a fast martorul unor asemenea cazuri. Chiar ~i acum, dupa atatia ani, este clar pentru mine cum acest mod de a rnanca poate schimba radical viata. Este 0 revelatie, un mod de a privi lumea intr-o lumina complet noua. Ea afecteaza rnodul in care ne vedem pe noi Insine, boala ~i felul In care alimentele afecteaza lot ceea ce facem. Dr. Young va va schimba nu doar viziunea asupra modului in care functioneaza corpul, ci ~i spiritul durnneavoastra. Dieta Young va afecteaza atat mintea, cat :?i corpul ~i este intirn legata de suflet.

Poate fi dificil la inceput. Programu! poate parea 0 schimbare drastica, dar, cand vedeti cat de bine va simti!i ~i cat de mari sunt avantajele, optiunea este sirnpla.

Mi-am educat corpul sa traiasca altfel. ~i lui Ii place. Ador acest lucru.

Jane Clayson, co-moderator The Early Show

----~-.-

Partea I

TEORIA

CAPITOLUll

Noua Biologie a sanata!ii

incepe 0 noua zi. 0 zi a adevaratei sanalali holistice, a vitalitalii ;;i a

1,1rii de bine. Un timp al energizarii celulelor noastre, al arnplificarii nuxime a fortei vitale a corpurilor noastre. 0 era a llziculul suplu ~i 1llIlNnic! Cartea de fata este cheia pentru a prim: aceasta lumina ill viata 1.1. Mai intai, te ajuta sa "intelegi ~tiinla revolutionara pe care eu (Rob) 0 11I1Il1eSC Noua Biologie, apoi explidi modurile practice de a-Ii schimba 1I1('la ;;i de a descatusa intreaga purere a corpului tau de a se autovindeca.

De fapt, lumina aceasta a aparut fa orizont cu maTbine de a suta de .rni in urrna. Dar opera radicals a catorva mari deschizatori de drumuri in rIornen i u I cercet5rii a fast trecuta CLi vede rea de un curent med i ca I pri nI lpal atat de adanc in propriile sale rnituri incat a fost orb la adsvaruri mai IIMri. Pana acum. Acum vom da jos ochelarii de cal ;;i Yom privi la un model cu totul nou al sanatalii umane ~i al bolii. Muncind de decenii la 0 I ercetare exhaustive - a mea proprie, ca ~i aceea a acelor deschizatori de I h urnuri - vorn descoperi cai Ie spre boala ~i sanatate, Veii avea parte Ii(' ~tiinta, bineinteles, dar ~i de apl icati He practice care va vor perm ite sa IllIneri ;;tiinta In slujba voastra.

Este yorba doar despre echilibru. Universul opereaza prin rnenjinerea ill echil ibru a contrari ilor, iar universu I continut tn corpul vostru nu face r-xceptie. Cand survine un dezeehilibru, avem semnele bolii: energie ~(;:Jzuta, oboseala, d iges!ie proasta, exces de greutate, gandire nsclara, dllreri, ca ~i alte tulburari majore. Aceasta carte este despre refacerea 1'1. hilibrului (sanatalii): energie, limpezime a rninjii, functionare buna a tuturor sistemelor corpului, ochi lurninosi, piele curata ~i un corp suplu ~i III forma. Cu programul din carte, toate acestea sun! ~i la indernana rlumneavoastra in deeurs de cateva saptamani.

Tot ce ! rebu ie sa raceti este sa a ru ncati a pri vi re in j u r pentru a vedea (,' majoritatea oamenilor care traiesc in stilul nostru modern de viata

14 Dr. Robert O'Young & Shelley Redford Young

sufera de dezechilibru. Sun! obezi. Obositi, Tmbatrani!i prernatur. Probabil ca asa va simIi!i ~i voi. Exista sanse ca minimum una dintre persoanele pe care Ie i uhiti sa sufere de una d intre !;'Iri mele trei bol i ucigase din Statele Unite - boli de inirna, cancer sau diabet. Cand am intrebat publiculla una dintre conferintele m Ie cati dintre ei au un membru din familie care sufera de una dintre aceste trei mari rele, 70-80% au ridicat mainile. De fa£1..jumatate dintre noi vor muri de boli de in~ma sau diabet. 0 treime vor muri de cancer.

- Daca esti ca majoritatea oarnenilor din societatea noastra, aeum te

gandesti: "Bine, dar de ceva trebuie sa mori". Am uitat d\ este firesc sa mori - ~i sa trtiie~ti - sanatos! De fapt, este dreptul tau din na;tere sa triiie;ti sanatos, pana in ziua cand mori. A face din aceasta viziune 0 realitate este marele dar al acestui program. ~i credeti-ma, nu are nimic de-a face cu descoperirea genomului uman, cu tehnologiile medicale de varf sau eu produsele farmaceutice, chiar mai puternice ~i mai periculoase. Vestea buna este di raspunsul e mult, mult mai simplu decat toate acestea. ~i este disponibil chiar aici ~i acum. Astazi.

-- Indiciul evident este legat chiar de cei trei principali ucigasi (cance-

rul, bolile de inima ~i diabetul). Toate aceste bali sunt legate direct de dieta, De fapt, opt dintre cele zece cauze ale deceselor din prezent in

'America sunt legate de dieta (fara a mai mentiona ca dieta este in mod evident cauza obezitatii a 60% dintre americani). A rnanca alimentele potrivite ~i a lua eele mai bune substan]e nutritive In mod echilibrat va va ajuta sa evita]i toti acei ucigasi, 0 data eu mizeria ~i slaba calitate a vietii care atat de des precede moartea, uneori cu cateva decenii. Miracofuf pH -r;:;sea;:;:;-na doar simplele secrete ale combina iilor corect€':

Insa~i cun~ntul medical principal est;-de acord: "Hrana coniine substante nutritive esentiale pentru functionarea norrnala a metabol isrnului, iar Glna apar probleme, acestea rezulta din dezechilibrele in aportul de substante nutritive ~i din interactiunea daunatoare cu alti factori. Pentru americanll adulti care nu furneaza ~i rlU beau excesiv, una dintre ;ptiunile persona Ie pare sa iniluerqez» mai mult deeM oricare aha perspective/e pe termen lung pentru sanatate - ceea ce mancam" (din .Raportul Autoritaji! Medicale Generale asupra San1talii ~i Nutritiei": Sublinierea ne aparjine),

De la raportul-cheie al lui C. Everett Koop (~i chiar mai devreme, in functie de cercurile pe care Ie frecventati), americanii au trecut de la mania unei diete la alta nu numai 'in "incercarea de a scapa de bagajul in exces pe care majoritatea dintre noi il caram, ci ~i ca un mod de regasire a

Die/a Young 15

III II 'i bune sanatali- Rezultatul? Suntem (ca nati une) mai gra~i ca nlciodata. ',11 II siguranta nu suntem mai sanato~i.

Problema este di dieta, care este cheia nu numai spre slabire, dar ~i

I"!' sanatate generals ~i stare de bine, trebuie sa fie 0 dieta care echili- 11I1'd/a coreet procesele chimice din organismul nostru. Dar toate dietele Ill' (M Ie-au tncercar americanii - nu numai ,,~ieta americanului mediu",

; I ~i regimuri presupus sanatoase, precum cele cu continut redus de f'I,'~il11i, piramida alimentelor ~i dietele vegeta~ - ~~aza ~ili- 1111' puterniee in reacti ile ch if!"! ice al e !2!-l@!!.ismu~. Ch iar candun mOdere lu.uiire Ii face sa scape de kilogramele in plus (de obicei temporar) sau II'till nivelurile de colesterol sau dirninueaza tulburaril digestive ale "11m persoane, el n u acopera promisiunea unei bune sanatati si mple. 'uuucrn atat de obisnuiti c~_!:!!a?inaria noastra medicala moderna tncat, de Ilpl, acea sanatate buna numai lucru simplu nu pare a fi. Sunt aici pentru a '.1 spune: este siml2lul

Uitati de masuratonle colesterolului. Uitati de calorii ~i gramajui la f'I,\~imi. Uitati de tensiune, de glicernie, de niveluri hormonale sau de I u lrare a1ti i ndicatori ai sanatati i cu care sunteti obisnu iti di n cabi netul IIII.dicului. Se pare ca singura rnasuraroare rnai irnportanta pentru sanatate I'~I(! pH-ul sangelui ~i al tesuturilor - cat de acid sau de alcalin este. Illfl'ritele zone ale corpului au diferite niveluri ideale d - pH, daLQH-ul

,tllg lui este cel mai raito.r...d!!;_!.!:§J2_ate. A~a cum temperatura corpul~i 1",1(' reglata in mod foarte strict, §_angele trebuie rnenjin ut intr-un dOI~len..!.!?-- 1iIoIrte tngust de pH.:: ~~or .E.a~ic sau alcal i~ C.2!Pl!1 va fac~ t::.f2rtun mar~ 1II'IIlru a-~i lllenlin_fLacest JH(_i r:!_C_l_U5IY pro_yocan<i 9~zastre asupra altor 1"<'lIturi sau sistemg,

Nivelul pH al lichidelor noastre interne afecteaza fiecare celu§ din I u!,anism. Intregul procesnietabolic depinde de - mediul alcalin. 0 hiI uracid itate non ica va coroda tesutul ~i daca esre scapata de sub (:ontr?I,

" Intrerupe toate activitatile ~i functiunile, de 13 bataile inimii pana @. , ornbustia neurallfacreTe"rUTUT Cu alte cuvinte, hiperaciditatea interfe- 11'.ILa cu viata Insa1i. Ea se afla (dupa cum vorn vedea mai In detaliu in I .ipitolul urmatorl laradacinatuturor bolils>r ~i t~~u!:.arilo!:

Daca acestlu cru n u este de a j un s pentru a va trez i i nteresu I in ech ihhrarea pH-ului organisrnului vostru in mod natural, nedistruetiv, tineli mlnt acest I ucru: h iperaciditatea este ~i cea care ne mentine grasi (mai multe despre asta mai tarziu),

16 Dr. Robert O'Young & Shelley Redford Young

Obiectivul acestui program - ~i ceea ce el iti permite sa faci - este de a realiza echilibrul alcalin din corp. ModLiI de a face acest lucru este prin a te alTrTienta- cu nrali1i" acida ~ alcalina intr-unmod corect echilibrat. Aceasta InseamnI ca 80% din (fieta trebuie sa fie alirnente alcalinizante, curn su nl legumele verzi. (Procentul va scadea intrucatva, 0 data ce v-ajl reechilibrat eu succes.) Astfel, in farfuriile noastre raman portii mull rnai mici de hrana acida (cum sunt carnea ;;i cerealele), In plus, alese eu grija, supl imentele de inalta cal itate va vor aj uta sa atingeti ?i sa rnentineti echilibrul pH-ul~i. ve]i afla mai mult despre toate aeestea in detaliu, In capitolele urmatoare,

Asta ester Asta e tot! Cel pujin trei sferturi din ce aveti in farfurie sa fie hrana alcalinizanta, folositi suplimentele asa cum se explica in aceasta carte ~i veti fi ill forma buna,

Urrnatoarele capitole prezinta detaliile lui de ce, iar restul cartii va arata in mod specific ce ~i cum. Veti beneficia de propriile mele cercetari exhaustive ;;i de munca unor minti luminate care au parcurs aceasra cale inaintea mea ?i ve]: primi de asemenea experienta practice a lui Shelley, pentru a vedea cum sa faceti ea toate acestea sa dea rezultate sl pentru voi.

Concluzia: Acest program va va imbunataJi calitatea ~i durata vietii.

Va garantez ca ve]i sirn]! 0 trnbunatatire irnediata. Energia voastra va creste, ve]i dobandi 0 noua limpezime a rninjii ~i no; puteri de concentrare, va veti fntari puterea ;;i rezistenta ~i Yeti pierde grasimea in exces, in limp ce rnasa rnusculara va crests. Ve]i avea ochi lurninosi ~i tenul curat. Veji arata mai bine. Va veti imbunatali perforrnantele sportive. intregul vostru organism va functions mai eficient. Orice problema de sanatate CLi care v-a]i confruntat se va reduce ~i este foarte probabil ca 5e va evapora total. Pe scurt, va veti recapata fara nici un efort energia ~i starea de bine pe care credeati ca le-a]: pierdut a data CLi copilaria. Prin vindecarea, plenitudinea ~i reintinerirea pe care aces! program Ie aduce, veti sirnji, poate pentru prima data in viala, 0 sanatate personals stral ucita.

Tot mereu primim marturii de bucurie, usurare ~i recastigare a linistii sufletesti de la cei care au scapat de bali grave sau cronice, de la cei care au slabit ;;i care 58 chinuiau de anTde zile, de la cei carora le-a scazut nivelul de colesterol, li s-a curatat pielea, Ii s-au oprit durerile ?i si-au recastigat energla., Am vazut persoane care n-au mai avut nevoie de iniectiiie Cll insulina pentru diabet. Persoane ale carer dureri ~i chinuri au

disp;''irut. Chiar persoane care au- fost diagnosticate cu cancer, ale carer tumori au disparut ;;i care a-;:; fost diagnosticate apoi ca vindecate de

Dieta Young 17

Iii\( r-r. Auzim frecvent de oameni care nu erau capabili sa rnunceasca de 111111 ... au ani ~i care s-au Intors la munca, oameni ale carer alergii cedeaza, 11"I~(l ne ale carer infectii s-au vindecat. Persoane care sunt bine, inte~re

I pllne de energie din nou. Persoane ca Sharon sau sotui er. 0 VOl lasa ~I spuna povestea:

"Ajullsesem la 0 greutate record de 87 kg. Eram deprirnata ? obosita si incercasem aproape orice dieUI cunoscura de ornerure. Slabe m ~i ~POi ma illgra~am la loc dupa ce ma intoreeam la veehile me Ie obiceiun alimentare. Eram din ce In ce mai descurajata. Ma saturasern ~d tot fiu bolnava, obosita ~i grasa! ~tiam Cll. era tirnpul sa fac niste schimbari rnajore in stilul meu de viala.

~i am ureal inca 0 data in caruselul dietelor, mergand la 0 organizatie iocala pentru slabire. Primele cateva luni a mers. Am slabit 9 kg, mi-arn schimbat sucul eu apa ~i am inceput sli fac glrnnastica. Am crezut di de data aceea eh i a r a? fi p utut sa rezo Iv problema.

in acelasi tlmp, sotul meu a faeut 0 eerere pentru 0 polila de asigurare pe via!a. Descoperirile companiei.care a f1'icut analizel: medicate ne-au speriat de moarte. Colesterolul lUI de 340 era pracnc III afara IJmitelor. Avea niste excrescente de grasime la urnar, ~i el era foarte gras: 103 kg. Pentru cineva CLI 0 inallime de 174 em, asra tnsearnna 0 greulate greu de carat. Din raportul medical reiesea eli el era o. bom?a ambulanta eu ceas. Un accident pe cale sli se tntarnple. Ca ~I mille, ~I-a dat searna eli trebuia sa faca n iste schlmbari serioase. Dar nu prea stia ce

si cum sa facli.

> Pana sa faca ceva, ne-am rnutat tntr-o casa noua ~i am plecat in

vacanla. Am reven it la vech i Ie mele obiceiuri alimentare. am incetat sa rnai fac gimnastica ~i am pus la loc 9 din cele 14 kg pe care Ie daduse~ jos. Miracoiui pH a intrat in viata noastra atunci cand lucrurile s-au mal

lini~tit?i mi-arn dat seama ca trebuia sa facem ceva. .

Amandoi am avut acelasi prim gand: Cum 0 sa ne putem schimba . tat de drastic felul nostru de viata? ~i acelasi al doilea gand: trebuie sli lncercarn. In seara aceea ne-arn angajat sli incepem programul - ~i imediat ne-am tndreptat spre Lin restaurant local favorit pentru a ne infrupta di n ultimul nostru cotlet de pore la gratar ~i pla~inta. Din dirnineata urrnatoare ne-arn schimbat dietele - ~I ne-am schirnbat vrata. Nu ne-am mal uitat tnapoi.

Colesterolul sotului meu a scazut la 242 in sase saptarnani, iar acum este sub 200. Avea artrita la ~old ~i 5e gandea la a interventie hirurgicala. Dar durerea a disparutl Pentru prima data in viata mea n~ m i sunt daprlrnata. Nu rnai sunt 0 mancacioasa nestapanlta: nu mal

18 Or. Robert O'Young & Shelley Redford Young

rnananc pana mi se face rau - ca, pe urrna, sa mai rnanane eeva. Nu rnai sunt 0 sclava a dependentei rnele de zahar ~i paine. Alirnentele dupa-

- care ravnesc acum-Suntavocado ~r soia. AmbilCi"rni-ar placea sa mai slabim pujin, dar nu ne mai facem griji In legatura cu asta. ?i nu ne VOIll mai ingra~a la loc pentru ca nu mai tanj im dupa alimentele care ne faceau sa fim bolnavi, obosl]i ~i mai ales grasl.

A reiesit ca pierderea Tn greutate este aproape un benefici u secundar. Ceea ce am real izat cu adevara: din asta este faptul ca ne simtirn _!!lai bine. Spiritele ~i corpurile noastre sum mai puternice. Nu ne mai ..2.02!im rau §i obositi tot timpul. Chiar ~i relaliile noastre au avut de~ castigat, , .... vem 0 viala multmai lrnplinita. Putem sa ne bucurarn mult rnai mult de lucrurile cele mai bune din via!a - in principal de copiii nostri.

Vorbind ~ copiii nostri, ii introducem ~i pe ei treptat in program.

A_u fost crescuti cu fast-food ~i pizza, dulciuri ~i sucuri acidulate. ?i deven isera dependen'li de zah~'r, paine ~i carne - ~i erau ohosiji, obezi ~i depresivi din aceasta cauza, ca alalia allii din generajia lor. Cine ar fi crezur ca ei vor bea vreodata sue de plante verzi ca mie dej un? Ii hranhn eu alimente sanatoase ~i ia~-de asemenea ~i supl imente. Ind mai rnananca ceva zahar din cand in cand, dar nedarn seama ca rill se poate face 0 sch imbare brusca, peste noapte. intreaga fam i lie se tndreapta in directia buna.

In afara volumului uria? de povesti de genul acesta - din care va voi mai imparta~i pe parcursul d'irtii - am vazut dovada §,!;iinJifu:!a unei astfel de transform]ri cu propriii mei 0~~7~i n~SQ.~te mai convingator d~eat schimbarile radicale din viara de zi eu zi a oamenilor. Am observat mii de_e_robe du~~ge( Tri€1!~,£2!£i~·~rTdewpH, creTa oarneni din intreaga lurne, ~i am vazut tr~5formarile~_R~od~lJ£ - c~.@r g§.!J~"la nivelul celulelor individuale - cand oamenii i~i schirnba rnodul in care se hranesc,

-----~ .

CUM AM AJUNS SA MANCAM iN FELUL ACESTA

Acest proees de vindecare se produce deoarece lumea este dispusa sa-~i asume responsabilitatea pentru propria sanatate ?i sa fadi schirnbarile neeesare. Aceasta a fost 0 rnisiune pe care Shelley ~i eu mine ne-am asu[I1at-o pentru noi lnsine incepand cu douazeci de ani in urma, Oar ne-a luat ceva timp sa ne dam seama ea eeea ce parea -a-fi optim ne lasa totusi obositi, aparent predispusi la orice raceala ~i incapabili sa luarn ce era rnai bun din viata noastra, Tn cele din urrna, inva!and din gre?eli - experimentand pe noi

Dieta Young 19

in~ine =, am dezvoltat programul Miracolul pH ~i am gasit, In final, modul de a avea 0 sanatate deplina. permanenta, holistica - pregati]: fizic sa net~aim viaja din plin.

Intotdeauna am fost activi, in cautarea unor cai de a ne imbunatati sanatatea. Prin 1980, [ineam un regim pe care-I credeam a fi un regim vegetarianstrict ideal - in rnajoritate carboh idrati com plecsi, impreuna ell zaharuri simple, proteine ;;i grasirni. Ne conformarn eu ceea ee parea a fi cea mai buna n utritie posibi la pentru corpuri Ie noastre ~i ne-am creseut eopiii in acest mod .

Mancarn cele mai bune alimente care se vindeau in magazinele noastre favo~ite de hrana sanatoasa. ~rtotu~i simtean:;aeea -obo~eala de dupa-arniaza. Rezistenta noastra sportiva parea sa fi atins un prag ~i nu putearn aduce nici un fel de lmbunatatiri mai departe. Nu avearn puterea ?i energia pe care Ie doream. Prezentarn, ineet, dar sigur, un sernn comun de irnbatranire dupa altul. ~i totul parea sa mearga mai rau pe rnasura ce imbatraneam .

,Ceea ce nu stiarn atunci era ce dezastru produceau toate acestea in reacti i Ie chi mice ale organismu lui nostru. cat de pericu los rnareau aciditatea corpurile noastre,' facand loe tuturor conseci ntelor dezastruoase " explicate in capitolele urrnatoare. Slava Dornnului ea intreaga familie afost in general sanatoasa, dar eu ceea ce stirn acum putem sa ne dam seama ea am fost norocosi. Ne pregatearn singuri pentru 0 rnultime de potentiale necazuri. Ne-a luat 0 multirne d limp sa ne darn seama ce se Intampla ~i ce am putea sa facem. Cand am gasit solutia, ee diferenta speeta uloasa! In primul rand, desi nici unul dintre noi doi nu era supraponderal, amandoi am slabit cateva kilograme. Eu am slab;t aproape 9 kg - ~i 10 em in talie. Shelley a dat jos in jur de 7 kg ;;i are acum aceeasi m"as-ura pe care 0 avea in liceu (42). ~i mult mai important, ne simtirn mult mai bine. Nu numai asta, dar am co nstatat seh i m ba ri ;;ocan te in s~'n gel e nostru, in cI usi v pri vi nd nivelurile pH-ului. Un lucru bun despre aceasta dura calatorie de eincisprezece ani pe care am facut-o dezvoltand acest program a-fo'st cJ mi-a dat timp sa realizez unele tehnici de laborator noi (pentru mine) cu care am putut sa inregistrez pmgresul nostru (pe care-l voi descrie in carte pe larg, mai tarziu),

Oeoarece noi erarn in general sanato~i, erarn nerabdator sa testez efectele schirnbarllor de dieta pe care Ie f~ceam pe persoane care se confruntau eu problerne grave de sanatate, ea diabetul, caneerul, obezitatea, bol i de in irna, 1 upus, guta ~i artrita. Tntr-adevar, In studiile mele am

20 Dr. Robert O'Young & Shelley Redford Young

constatat aceleasi semn ificative i"mbunataliri tn sangele lor. Tali au spus ca se sirnt mai bine ~i ca au pierdut din greutate. lar In multe cazuri, chiar balile gra~e se vindecEu sau dispareaul Fiind martorul-acestor rezultate rernarcabile, am ~tiut ca am descoperit ceva mai mull decat un mod de alirnentatie care s-a i"ntamplat sa fie bun pentru noi ~i familia noastra. Casisern ceva ce dorearn sa Imparta;;im ~i altora. Aplicarn dieta Miracohll pH de mai bine de cinci ani ;;i nu exisla nid un dubiu In rnintile noastre:

__!!u ne vom intoarce niciodata. Am ca;;tigal prea rnult ;;i nu vrern sa mai renunjarn niciodata, Chiar daca imbatranim, continuam sa ne sirnprn mai _bine. ~i stim ca ne protejam de ravagiile bolilor care fac atatea victime _ intre concetatenii nostri americani. Am gastt un mod de a ne asigura ca vorn fi alaturi unul de celalalt, pentru munca noastra, ~i mai ales pentru copiii nostri, pentru mult limp.

o buna sanatate ar trebui sa fie a doua noastra natura, dar pentru multe persoane pare foarte difidl de rnentinut. Miracolul pH schirnba aceasta pentru totdeauna. Va va perrnite sa va regas.iji ceea ce este pe drept al vostru, va va incuraja sa va I uati responsabil itatea pentru propria voastra stare de bine ;;i sa va recastigati rnarele dar al sanatl:ilii.

~tiu, exista 0 rnultime de formule pentru a te face bine, ~i multe di ntre ele au un palmares bun ~i a reputatie pozitiva Deseori, aceasta se intarnpla pentru ca se ocupa partial (probabil fara sa stie) de ceea ce vom invaIa aici, De asemenea, puteti sa va simIi!i rnult mai bine fara a f campier vindecat, deci trebuie sa va ganditi ca treaba este fi:lcuta fara a obtine cele rnai mari avantaje posibile. 0 data ce ve]i experimenta COI11- pleta, vibranta stare de bine care vine 0 data cu sehimbarea fundarnentala a dietei, veti i;ti exact cat de colosala poate fi diferenta. Va invitarn deci sa ineepem aceasra c5latorie ~i sa experirnentati rezultatele pentru voi in~iva. Treziti-va in lumina unei noi zilel

CAPITOlUl2

ABC-ul: Acid, sange, candida *

lnainte de a face pa~i i specific! pentru transforrnarea modului de a va hrani - ~i a rnodul ui in care va simti\i =, eu (Rob) vreau sa va prezin! pe SCLI rt fundamentulJ!! i nl! fic care sa va a j ute in acesti pa;;i. G a nd i ti-~a 10. a~ta in acest fel: am vesti bune ;;i vesti proaste - ~i 0 sa va dau mar intar vestile proaste. Vom avea vestile bune destul de curand - caile prin care puteti s~ va proteiat. de toate aceste vesti proaste ~i del icioasa hrana pe care pute]: s-o rnancati In cu rsul acestui proces -, dar acurn vreau sa In!elegeli cate ceva din fundamen11!l_jtiintific pe care am dad.ll.J.2.rogramul Miraco/lil 121-1· o data ce veli inteiege aceasta, cred ca yeti vedea dar de ce respectarea programul.ui este atal deimportanta ;;i poate aduce 0 asdel de schimbare profunda in vlata voastra.

Din primul capitol ~ti!i d esenta celui mal. important concept 0.1

ace~lui J2..!2£!:..~ re_l2rezinla echilibrul acid/b~aza in org:nismul. vostru, mai ales ales in sange, asa d\ vom tncepe sa aprofundam pupn acest subie~m aborda apoi una dintre cele rnai grave consecinte ale unui organism excesiv de acid: fiarele salbatice care prospers acolo, printre bacterii, drojdii (candida din titlul acestui capitol), fungi ~i mucegaiuri.

A VINE DE LA ACID

Pornim de la premise di. dintre toate echilibrele pe care corpul uman_ se lupta sa Ie mentina, eel mai important este ace~ dintre mediul a~i bazic (sau alcalin) Corpul face mari eforturi sdmenlina caracterul adecvat, slab bazic, al sangelui sau. Dar este foarte u~or ~i mult prea frecvent co. tesuturile corpului sa devina acide. Un astfel d~ dez.echil.ibru craeaza cadrul pentru haos, deschizand ~a pentr:._u suferinje ~I boliPe scurt, 0

. in original, ABC reprezinta inilialele cuvintelor Acid, Blood, Candida (n. tr.l.

22 Dr. Robert O'Young & Shelley Redfold Young

sanatate buna are nevoie de un corp aflat intr-un echilibru adecvat acid/baza. 0 dieta adecvata (cum este cea prezentata ln aceasta carte) este _unicul mod de a asigura acest echilibru.

Relatia dintre acid ~i baza este cuantificata ~tiin!ific pe 0 scara de la 1 la 14 cunoscuta ca "pH". Pe aceasta scara, 7 lnseamna rnediu neutru Sub 7 este rnediu acid ~i peste 7 este rnediu bazic sau alcalin. Din punct de vedere tehnic, pH-ul reflecta concentratia de ioni de hidrogen (molecule lncarcare pozitiv) din orice solujie data. Dar nu este nevoie sa inrelege!i aici detaliile de chirnie, Doar sa ~titi ca aceste doua tipuri de medii chimi .e - acid ~i bazic - sunt opuse ~i cand se ,ntalnesc In anumite proportii se pot anula unul pe celalalt, creand un pH neutru. Tn sange este nevoie E.Q_roape de douazeci de ori rnai mult mediu bazicpentru a neutraliza a cantitate E_a_!_a de acid, deci este rnai bine ~i mai usor de menjinut dedit de

_ recastigat echil ibrul.

B REPREZINTA SANGELE"

A~a cum temperatura corpului nostru trebuie menjinuta ta 36,rC, sangelo nostru se mentine idealla un pH de 7,365 - foarte usor bazic, (Un medic clasic ar accepta pana la 7,4, dar asta e problematic, dupa curn vorn vedea mai tarziu.) Puteti rnasura de asemenea pH-ul urinei sau al salivei, dar sangele este cel mai important ~i trebuiesa se rnentina cat mai strict fntre limite., Oricum, diferitele portiuni ale corpului au dlferite cerinte privind pH-ul. De exernplu, sangele ~i tesuturile trebuie sa fie slab bazice.

dar intestillLil gros trebuie sa fie usor acid, iar urina slab acida sau neutra. Saliva are tendinja sa aiba un pH Ile;egulat. indicele pH al urinei poate fu rniza -ea rnai buna esti mare a eeea ce se intampla in lesuturi Ie corpu lui, dar nu esre intotdeauna precis; pH-ul sangelui este mai sigur, fiind un i;;d"iCator mai bun al srarii interne.

Boala fiziologica este aproape Intotdeauna rezultatul a prea rnult acid careafecteaza hilibrul pH-ului din corp in asemenea grad In at obliga corpul sa manifeste sirnptornele de boala. (Baala mai poate II ;;i simplul efect toxic al line; su rse exterioare, dar acest lucru este rnu It mai rar.) Simptomele pot fi expresia acelui stres, dar ele rnai pot f ~i un semn al

clortului faeut de corp pentru echilibrare. In functie de nivelul stresului,

, De fapt, ioni de hidroniu, HJ' (n. /L).

.. Vezi nota de la tnceputul capitolului (n. rr.).

Dieta Young 23

simptornele pot sau nu pot fi clar viz ibils. Culmea este ca excesul de acid este ceva pe car·e ni-I facem singuri, datorita oPliunilor facute. Vestea buna • este: a~adar ca. 0 data ce recunoastern acest (apt, putem avea alte optiuni.

Toate mecanisrnele de r glare a organismului (inclusiv respiratia, circulajia. d igestia ~i prod ucerea de hermon i) I ucreaza pentru ech il ibrarea raportului fragil acid/baza. Corpurile noastre nu pot tolera dezechilibre acide mario in stadiile timpurii ale dezechil ib~ului, sirnptornele ar putea sa nu fie foarte intense ~i cuprind fenomene ca: erupjii cutanate, dureri de cap, alergii, racelt, gripe ~i probleme eu sinusurile. Pe rnasura Cesituatia scapa ~i mai rnult d sub control, apar slTua!ii mar serioase. Organele ~i sistemele slabite incep sa cedeze, avand ca rezultat d isfunqn ale glandel or: ti roida, suprarenale, ficat etc. Daca pH-ul leslltu lui deviaza prea rnult spre partea acida, nivelurile de oxigen scad ~i rnetabolismul celular inceteaza, Cu alte cuvinte, celulele mor. Sunte]i morti. -

De aceea nu poate fi"permisa 0 scadere a pH-ului. Pentru a preveni acest I ucru, cand se confrunra u un aport mare de acid, sangele ineepe sa extraga minerale alcaline din [esuturi pentru compensate. Exisfro farTiilie de ll2inerale potrivite ln mod special pentru neutralizarea sau detoxifierea de acizi puternici, de exemplu sodiu, potasiu, calciu ~i magneziu. Cand aceste rninerale reactioneaza eu acizii, ere-7eea'Zariiult ~ai purine substante daunatoare, care sun! apoi eliminate de corp.

Un organism sanatos rnenjine 0 rezerva din aceste rninerale pentru a lntarnpina cererile de urgenta, Dar daca ete nu exists in cantita]i suficiente 1.!J..9~ta s~u in stoc. sunt rnobilizate de altundeva ~j pot fi extrase din case (cum este cazul calciulu i) sau din muschi (magneziu) - unde ele sunt, billei~leles, necesare. Aceasta poate u~or conduce la carente -;;i la multe

~i variate _§imptome care apar 0 data ell ele. --

Acesta este doar varful aisbergului. Daca suprasolicitarea acida este prea mare pentru ca sangele 5-oechilibreze, acidul in exces este condus spre tesuturi, pentru stocare. Apoi sisternul lirnfatic (imunitar) trebuie sa neutralizeze ce eoate - ~i incearca sa se de6'iraseze e restul. Din pacate, "a se debarasa" de acidul din lesllturi inseamna sa-l trimita din nou ln sange, creand.,!;!!l cerc vicios de a retrage Tnca mai multe minerale de baza de la functiile lor obisnuite ~i stresand in plus ficatul ~i rinichii. Ulterior, daca 'sisteillu I im un itar es!e suprasol icitat, sau vasele sale n lJ funcjioneaza corespunzator (0 stare cauzata adesea de lipsa de mi~carei, acidul se acU-muTeaza in lesutui-i .

24 Dr, Robert O/Young & Shelley Redford Young

Acest dezechilibru In pH-ul sangelui duce la iritalie~i inflarnatie ~i p.@lJ:.?te}te terenul pentru boala Bolile acUtesau cronice rezulta arat din incercarea corpului de a mO"biliza rezervele de minerale pentru prevenirea f d istrugeri i celulara, cat ~i din interventi ile de u7genla pentru detoKificarea "" ~~ De exenlplu, corpul paat~limina acid prin pie~roducand sirnptame ca eczeme, '!.E~ee, furuncule, .!2:Jigrene, c!ampe musculare,

~aturi,iritalii, infJamalii ~i tot fefld de dureri. Simptomele cronice apar cand toate posibilitatile de neutralizare sau eliminare a acizilor au fost _§?uizate.

Can~d~urile acide se acumuleaza in corp ~iintra in sange, sistemul circu latar va incerca sa se debaraseze de ele sub forma lichida, prin p'lamani sau rinichi Daca exista prea multe reziduuri, ele sunt depozitate Tn diverse sisteme organice, inciu;;-;tn inima, pancreas, ficat ~i-colon, sau sunl inrnagazinare in [esutul adipes. -inciusiv "fn sani, ;;oldurT coapse abdomen - ;;i creier. -Acest proces d'e descompunere- a rezidu-urTloracidi ~i de depozitare--poate fi numi~~i .proces de imbatranire".

C VINE DE LA CANDIDA

Reziduurile acide pregatesc ~i terenul pentru eventualele efecte dis. trugatoare cauzate de 0 serie de m icroorgan iSlTIe In organ ism, incepand

..£Y Candis!_a. Candida este numele latin pentru ceea ce in mod obisnuit este cunascut ca un ferment in corpul uman, dar de fapt este un fel de ciuperca. Fermeojii §i fungii (;;i rudele lor apropiato, mucegaiurHe) sunt forme ~~icelulare de organisms vegetale care populeaza pamannrl, aerul §i apa. S~lt absolut peste tat De exemplu, Candida se gaseste in mod normal in traetul gastroi ntestinal. De fapt, am muri fara ea. Totusi, ea poate sa s~ inmulleasca excesiv, provocand o Iarga varietate de simptome, de la suparatoare la cronice sau chiar fatale. Este gerrnenul cu care mult p rea m u I te fern ei s unt obisn u i te p ri n ~ in feeti i de ti p candi doze", i a r pari n Ii i au avut de-a face cu el in cazul in care copi i i lor au avut vreodata afte (care sunt ch iar Candida care se dezvolta in gat),

Tn timp ce medicina tradijionala recunoasts acestea ~i 0 serie de alte probleme medicale care provin de la ferrnenti ~i fungi, adevarul este ca marea majaritate a oamenilor sufera, dn cauza dietei americane tlpice, de ni;;te afeqiuni scapate de sub control -,iar efectele sunt dezaslruoase. De fapt, exc~sul de Candida este unul dintre cele rele. Suntem as~ltati de 0 sumederlle de "microorganisrne" - fermenti, fungi ;;i rnucega.iuri, precum

Dieta Young 25

;;i bacterii ~i virusi, Mai rau fnca, suntem afectati nu numai de microorganismeTe in sine, c.!.Ji de s~creliile l£.!:. olravitoar~~lI .micotoxine" ;;i .exotoxine" (de la .rnyco" insemnand ci uperca, .exo" inserrmand bacterie, Tar "toxina" insemnand, bineinjeles, otrava). Microor~nismele produe aceste reziduuri acide atunci cand digera (de fapt termenteaza) glucoza, proteine ~i grasimi_- ~elea~~ substan~e.e care corpurile noastre cauta sa Ie fOloseasca penlru energie.

Can&cJil;;i alte rnicroorganisme p!:!_n sUipani~e pe zonele cele mai slabe din corp, orravindu-le ~i suprasolicitandu-le.Jntr-un mediu acid, ele aupracTic frau liber s1 delerioreze tesUi:uri ~i procese din corp. Ele traiesc pe sea rna gl ucoz e i dm corp liT"i1ostru, pe ca reO" uti Ii zeaza pen tru cnerg ie,

~i ne folosesclipidele ji proteinele (chiar ~i acizi i n udeiei, materia noastra genetical) pentru dezvoltare ~i cresrere. Practic, aceste organi~me I~ mananca de viill~i trimit apoi reziduurilelor (acide)in ~uxul sangum, ca:';1 in interiorul celulelor, poluand ~i mai mull' sistemu~

Ca sa ave]i 0 mica perspectiv5 de cat de infrico~ator este potenjialul prejudiciu: de peste sute de rnilioane de ani de cand ferrnentii. fungii ~i rnucegai uri Ie sunt pe Pdmant, ere s-au dezvoltat in peste cinci _:;ute ~e_:lllii de diferite forme idenrlficabile. S i au suferit foarte putine mod ifica~ l2.enetice:_ Evident, n-auavut nevaie,·deoarece sunt mari oportunisti ~i supravietuitori, perfect potrivi]i pentru ceea ce fac. PaU!ec~ deJ.a cre:?le~ explozive la sute de ani de stagnare. (Au fost gasi!i spori vii inmorminte!e egiptene recent deschise.) in plus, eXista_mai mult de 0 mie de toxine prod u se de fermen Ii, fu n gi;;i III ucegai u ri.

Nubacteriile, fermentiT,lungii ~i .inucegaiurile sun! cele .care produc simptome in organism, ci reziduu~ Nici I1U initiaza boala. He doar i}i fae simtita prezenja din cauza unui mediu compromis A:,;a cum soia R udo I p h Vi rch ow: "T8 11 1a ri i ca uta a pa statu ta, da r n u ei sunt ca uza pen tru care balta devine statuta".

Aceste organisme ~i reziduurile lor contribute direct sau indirect la 0 lista mare de simptorne Majo!_itatea bolilor, in special c~le cronice ~i degenerative, sunt urmarea inmultirii mieroorganismelor. lntre extreme, cum sun! banalele ciljperci la picior ?i SIDA, exista inmulriri excesive ale (ermenti lor ;;i (u ngi lor ca re ducl~ abet, cancer, ate ro~~eroza (a rtere infundate), osteoporoza. oboseala cronies ;;i inca multe altele, incluzand infectl] care par sa fie transmise de la persoanil.la persoa~na: S:mnel~. generale ale lnmuljlril lor constau in duren, IIlfeqil, ob~alal!. dlsfunqll ale (·orpulu i c~ ~ deregla~ Ie gl andelor s~prarena leJti r~da, i nd i~es!~,

26 Dr. Robert O'Young & Shelley Redford Young

diar~, foame continua, dureri intestinale, depresie, hiperactivitate, comP2..rt.ament antisocial,-astm0lernoroizC raceli ~i gripa, probleme respirarori i ~I~uscatd ~i mancar~l_a~e, gingiTrctractil~ciupercT ale unghiilor (de I~ maini ~i picioare), amejeli, dureri articulare, halena ulcere colite arsuri Ia stomac, gura uscata, sindrom premenstrual ~i probleme m~;:;strua'le, irascibilitate, oeh0rmflali, lipsa d~apelit sexual, eruptii cutanate ~i eczerne, Il-iPus, dispozini schimbatoare, dezeChi ITbrutiO'i1nona, Infeqi.i vaginalE:, chistu ri ~ i t';!_mori, artrite reumatoide, arnorteli, febra fan u lui, acnee. ga-

2_e/balonari, sta~ intestinal,f,liipogiicemie, hernie hiatala, migrene, Ietargie/oboseala, insomnie, tendinte de suicid, racealaJfrisoane,infeqii, supra ;;i subpondera 1 j tate, sensibi I itate la s ubstante chim ice, memorie slaba, dureri m~scu~, alergii (la factori <fin aer sau hrana), usturimi de ochi,

~~oza ~ultipla~ maiabsorb!ie]i infectii ale vezicii urinare (aoleu!). ~i toate acestea nici rnacar nUincluaacea-generala ~I omriTprezenta stare de rau, alat de obisnuita In zilele noastre. Pute]i foarte bine sa Invinuiti pentru asta m i eroorga n is mele scapate de s"Li6Control ~i tox i eel e 10 r rez idu u ri acide.

~I A~A, NE INTOARCEM LA ... ACID

1iliq.20rg~nismele prospera Tn ... aciditatel le place sa inoate in pro- 1~1:ii.!~ lor rezi.du~rj. Le plac, de asemenei;"nivelurife seazute de oxigen din

~ul acid. Pe langa aceasta, reziduurile pe care Ie produc Sun! ~i ele puternic acide, Doar In cazul In Care avea]] nevoie de 0 dovada in plus in legatura cu irnportanta de a va readuce organismul la normal, vizualiza]: imaginea mentala a eorpului vostru forfotind de mueegai ~i ciuperci.

TotLl~i, vestea buna este ca 'Lvii hl"a..lli adecvat ~i a lItTliza lntelept supll.mentele este tot ce aveli nevoie sa face!i ca sa puneji eorpul vostru sa roloseasca ~i sa eontroleze microorganismele-de care are nevoie, fara riscul aparijiei de dezvoltari excesive sau forme negative ale acestora. Meninerea echilibrului acid/baza rin dieta furnizeaza mediul optim doar pentru n iveluri sanMoasee microorgan rsme.

To!i oarnenii trebuie sa'fie pre'Oc""UiJa·ti de microorganisrne, chiar daca nu au avut (inca) experienta unor semne vizibile de dezvoltare excesiva. Aeeasta se daroreaza faptului ca dezvoltarea excesrva are loc In doua etape. In p'rima, faza dezvoltarii inijiale, microorganismeie se dezvolta In miei colonn ;;i, desi sunt probabil vizibile in sange, poate ca nu sunt deteetate prin senzajii fizice sau simptome. In ..£.ea de-a doua etapa, faza acuta sau cronica, eompliea!iile ~i diseonfortul devin evidente. Aeum este

Dieta Young 27

dlat de rau lncat organismui vostru se pl'ange, ernijand semnale de alarma ~i cerand ajutor. Etapa a doua de dezvoltare excesiva poate aparea relativ repede sau poate dura ca!iva ani.

Ch iar in acest al doilea stadiu mai grav, tot ee trebuie sa faceli' pentru o sch imbare radicals este sa creati In organ ism ul vostru un mediu intern care sa nu ajute microofganismel~. Este nevoie doar de_ eC_!:!i!i_brar<:_apH-ului sangel ui ~i tesutu rilor pri r::_suPu..mell~ nurriponale ~i a dieta alcalina cum este cea detaliata Tn cap itolele urrnatoare. B inelnteles ca ar fi rnai bine Illea sale oprijfd i n drurnullor inainte chiar ca lucrurile sa ajunga intr-un stadiu atat de rau, de aeeea oricine poate beneficia de pe urrna acestui program.

Cand organismui parcurge drurnul Tnapoi de la acid spre baza, fermenjii, fungii ~i rnucegaiurile se oprese din dezvoltare ~i redevin benigne. Reziduurile lor toxice pot f apoi legate de anumite grasirru §i rninerale ~i eliminate din corp.

CAND PE?TII SUNT BOlNAVI, SCHIMBATI APA

Ca.ndi!i-va la corpul vostru ca la un bazin eu pf>§ti_ lrnaginati-va celulele ~i sisternele de organe ca fiind pestii, sca.ldati·in lichide (incluslv ~angele) care transporra substantele n utritive ~i evacueaza reziduurile. Sa presupunern apoi ca aduc 0 rnasina ~i pun [eava de esaparnent spre filtrul de alirnentare cu aer care furmzeaza oxigen spre baz!n. Apa se umple eu rnonoxid de carbon, faca.nd~o acida. Apoi arunc Tn bazin prea multa luana, sau un tip gresit de hrana, iar pestii sunt incapabi Ii sa consume sau ~~ digere tot, asa ca hrana incepe sa se descompuna. Reziduurile toxice acide ~i substanjele chimiee se acurnuteaza pe masu.di ce hrana se desrornpune, faeand apa ~i rnai acids.

In cat tirnp VOl' pieri pe~tii?

Nu ali face niciodata asa ceva niei eelor mai obi~nuili pe;;ti~ori exotici, ~i totu0..!:loi, oa~ni~~a~ asta ~e faeem in fiecar;; !-0=orpufilor _ noastre, sangelei nostru, distruganCfu-le prin p0ruare, nrana excesiva, hrana acida ~i multe altele. Pe~tii plutese cu burtile in sus, dar este ca ~i rum nu i-arn vedea, sau IlU ~tim ce insearnna asta.

Acum, inapoi la acvariul cu pesti poluat. Ce faceti daca ali atins 0 .istfel de stare de lueruri regretabila? Veii trata pesti i pentru bol ile pe care f1\ra indoiala Cd Ie vor dobandi? Nu - veti schimba ap.a.

U\

"f

28 Dr, Robert O'Young & Shelley Redfor-d Young

Faceti aceeasi favoare corpurilor voastre. _ Schimbali apa_ Curatati rnediul. $i apoi rnenjineti-l curat. Programul din aceasta carte va arata cum.

(STORIC, PIERDUT }I REGASIT

Biologia clasica, bazata pe lucrarile lui Louis Pasteur de la sfar~itul secolului al XIX-lea, se bazeaza pe ideea ca boala provine din germenii care invadeaza d in exterior corpul. Stud iind lnsa uimitoarea, dar rusinos de ignorata opera a contemporanului lui Pasteur Antoine Bechamp ~i a urrnasilor sai, inclusiv Gunther Enderlein, Claude Bernard, Virginia Livingston-Wheel~i Gaston Naessens, am aflat ca. intr-un mediu acid, bacteriile 5i alte microor anisme potProveni din rOQrii/e noastre celule.

"Germenii in aer" al ui asteur pot contn ui la boala dar nu sunt contrar credintei populare, necesari pentru ca boala sa apara. Efectele 10; nggative se adauga pur ~i simplu la mediul compromis deja-existent in

_organis!.!:!.:.._ -- --

Dupa ce ca generarn diverse microorganisme in corpul nostru, noi ii mai introducem ~i prin sistem ul nostru respirator ~i prin tractul intestinal (prin hrana noastra - dar mai mult despre acest subiect, mai tarziu), Ir~adatorii bacterieni par astfel ca se dezvolta In corp, producand haosul caraeteristie lor. Dar eeea ce se Intarnpla eu adevarat este ca prezenta lor initiaza 0 dezvoltare sirnilara a bacteriilor deja prezente 'in organismul-gazda, depinzand, din nou, de mediu.

Un mediu aCid_£fera mai u?or unda verde acestui proces, Pentru a .£9ntraeta 0 i.nfecti~, trebuie sa fii p~c!l.sWla.e~d.il)-interi9! .. Trebuie sa ai deja ceva microbi In organism ~I trebuie sa ai aciditatea care sa Ie perm ita sa se mentina. De aceea, unele persoane expuse iau 0 raeeala sau alt microb, iar u nele n u. Ganditi-va putin la epidem ia de gripa di n 1918. A facut ravagii pe planeta, ucigand aproape 30 de Illili(;ane de oameni din Intreaga lume..:_Dar s-a tntarnplat lntr-o ca5T,fnsa nu-~i la vecini, unuia din membrii familiei, dar IlU ~i celuilalt. De ce? Daca arunci serninje pe beton,

~..!l~ vor incol!0rebuie sa aiba un sol fertil. La fel este ~i eu rnicrobii.

Dupa etlatrund in organisrnul tau, daca mediul nu este placut ~i acid, ei IlU pot creste, nu se pot se inrnulti ~i IlU te pot imbolnavi sau ucide.

Dieta Young 29

FORME NUMEROASE

Celalalt factor-cheie legat de mi roorganisme est~ ea l~i pot modifica rapid formele ~i functiunile. Ba teriile se pot transforma In ferrnenji, fermentii in fungi ~i fungiiTrl mueegaiuri. Cum domeniul acesta este dominat de cercetar-ea lui Pasteur, am pierdut timp mai mult de 0 suta de_ ani din vedere un fapt critic, anume ca boola este 0 stare a PSORriului nostru mediu-interior, r;u ceva cauzat de atacul unor entitati straine,

Aeest capitol pierdut de istorie r~~v~ faptul ca exista _:eva independent in celulele ~i lichidele corpului. care este capabil sa evolueze spre forme rnai complexe, Aceste elemente sunt cunoscute ea rmcroorganisme' ~i sunt continute in toate formele vii. Degenerarea ~i regenerare~ i~i au amandoua originea in microorganisme. Toate ce\ulele evoluea~a tncepand de la ele. In eonditiile ~i mediul eorespunzato~, rrucroorgarusmele evolueaza In forme mai complexe, cum sunt bacreriile ~I fungii. Este un drum cu doua sensuri: bacteriile pot de asemenea sa involueze, revenind la faza de microorganisme- Totu! tncepe de la mieroOl'ganisme ~i se lermina eu microorganisme. Ce se intampla, depinde de mediu. ,

Capacitatea microorganismelor de a evolua, de a-si schimba forma ~I functi unea, in functie de mediul lor. este cunoscuta ca poli morfisrn ("pol i" tnsemnand mai multe ~i "ll1orfos" tnsernnand forma). Teoria mea este ca globulele rosii pot ~i e\e sa faca acest lucru: el~ pot de-evolua ~i re-evolua apoi intr-un alt tip de celula de care organlsmul are nevoie - celule osoase celule museulare, eelule dermale, celule nervoase, celule hepalice ~i ~~a rnai departe. Printr-un tip de proces paralel, bacterii~e,_fermen~ii, Iungii ~i mucegaiurile sunt evolutii morbide ale eelulelor sanatoase (In-

lusiv globule rosii, celule nervoase ~i celule hepati~e). _ ' .

Sunte]i deja fall1iliarizati cu un exemplu de POlllTlorflsm: tranzrna de la apa bbi~nuita la abur - sau fulgi de zapada. Structura chimica nu se schirnba - este tot 1-120, dar forma da, tn functie de mediu.

Pun pariu ca puteti ghiei ce tip de mediu stimuleaza mod.ificarile morbide ale ll1ieroorganismelor din eorpul uman. A~a este: acidiratea. Microorganismele nu devin intotdeauna bacterii, iar baeteriile IlU evolucaza in fungi, ~i niei fungii nu devin Intotdeauna mueegaiuri - pentru asta

. in original, "microzymas" ("micro" tnsernnand rnic, iar "zyma" insemnand fiint:!) (n. tr.),

30

01', Robert O'Young & Shelley Redford Young

e nevo~e ~e un .'.n:di~ acid, Organisme~ P9_li~rfe daunatoare nu pot

~I.ua In conditil sanatoass (aicaline). --

,Cu .un~m,icros::op de i'nalt~ rezoTi.'lie, un aparat video ~i 0 ,imprimanta am leu~l( sa rnregrstroz evolujia organismelor polimorfe de la bacterii In forr~a d.e ba.stona;;e (ba,cili) la forme sferice (coci) _;;i apoi la ferrnen]l ~i m u eega I ,- ~ I pe. u rma, In sen 5 rn verso Pol i mo rfism ul a fast de asem enea observar III rrna g rn lie de m i croscop ie electro nica a [esutu ri I 01' de an i mal e.

., . Exp~r~mente spectaculoase2u demonstrat dimensiunea transformarrl?J" posibile. De e:xe~plu, un ti~de amoeba (un organism unicelular) se

...b!ane~te eu bacterii, I~r a!!_ tip, care produce dizenterie, se hrane_;;te cu orez .. A~bele a~ ADN, spee~(jc Tormei lor. Dar se "lnlampla un I ucru surprrnzator daca Ie schirnba]: dieta, una dintre amoebe trecand la orez rar amoe?a~ care pr?duce dizenterie, trecand la hrana eu baeterii: de fapt, Ii se rnodifica materialul genetic! Praetic 5e transforma dintr-una intr-alta! Ace:sta face ca po.limorfismul ~iCroorganismefor sa fie chiar rnai profund decal ~ransformarea uner onuz, "in fl uture, ~i eu atat mai fantastic Cll cat se poate rntamp,la foarte rapid, cateodata fiind 0 chestiune de seeunde

, . ~l"ietenii lui Pasteur afJa!i in poziji, T~lte, talentul lui de prezenrator

~I ab'h~atea lui de ~ se vinde pe el. _;;i munca lui, totul a favorizat cu decenii II~ un~a ,~teorra ~crob!L£r", iar curentul medical principal a aderat la ea pa,na In ziua d~ aZi_::\ceasta tradijie este atar de puterniea, iar alternativele ~a~e ~voJuJlonare, tncat chiar cand ceva este usor de vazut ob bil

I .. lib ' , -, serva I

eu oc: II I err, totul ramane nevazut. Speranta mea fierbinte este ca acest

lucru incepe Sa se schimbe, chiar daca prea incet.

, Mai exista un rnotiv pentru care aceasta iston« pierduta se rscupereaza atat de greu . ~~:~~um nucroorganismels pot evolua, ele pot sa ;;i revina la

(I starea lor rnltra!a._De exernplu, In bere, dupa ferrnenrana cerealelor sun!' p~e.z~nte numai lIrm~ din f~rrnentul adaugatini1iai intr-o ;;arja, nemaifiind v,~,bd pen!r~ un ochi neavrzat, Ramane numai alcooJul - pur si sirnplu 0 rmcoroxrna. Und~ s-au dus mlcroorganismele? De fapt, IlU au plecar, doar ~-a~ tran~format:11l mod~ similar,_~ri~e turncare canceroasa este inconjuIpta de acid lactic - 0 alta rmcotoxrna +, dar microorganismul poate sa fie

._:au IlU acolo. De aceea, chiar ~i cei care incearca 5a-1 vada nu-I vor gasi I ntotdea una.

v ~~~ia care sunt doritori sa se uite atent ~i cu privire limpede vor fi ra~platl!l. CLi secretele unei sanatati permanente. Ne pulern autovi ndeea prm schlmbarea mediulu.i din interiorul corpurilor noastre. PotentiaJii

Oieta Young 31

invadatori periculosi nu VOl' avea atunci cum sa 5e dezvolte ;;i vor deveni inofensivi.

DEZECHIUBRUl ACIDESTE ABSOlUT FIRESc.. .. ATUNCI C'\ND SUNTEM MORT/!

Haosul dezechi librul u i acid ?i tnmultirea cxcesiva a microorgan ismelor sunt procese perfect naturale 5i ill regula atunci cand viata se termina. Corpul devine automat acid dupa rnoarte. 0 data ee un corp se opreste -din respirat, nivelurile de oxigen-bineil1teles ca scad, creand un rnediu anaerobic ("flll'a oxigen") in care rnlcroorganisrnele prospera (in plus fala de acidul care Ie place). $i mici I tiealD~i se pun apoi pe treaba. Principaia lor functie - ~i UIlUt dintre motivele pentru care sunt parte a corpului urnan normal - este ca ei sunr principalii "ciocii" atunci cand murim. Aceste rnicotoxine sunt proiectate sa ne descornpuna cadavrele. Microor'ganisrneie ~i toxinele lor exista pentru a ne reduce la cele mai simple parti componente - Tnapoi la microorganisrne. Biologii il nurnesc ciclul carbonului .. Este sensul literal al expresiei "cenu~a din cenuiid iii tarana din !arana"_ intr-un lirnba] mai pujin tehnic sau poetic ei sunt cei care fac sa ni se dsscompuna cadavrele,

Cu a dezvoltare excesiva a rnicroorganismelor In corpurile in viaj:.3 preponderenl acide, acest proces se pune Tn mi~ca~e prernatur, FermenlTI ~i fungii i~i incep sl ujba inca din tlmpul vietii noastre. Practic, ne degradam din interior. Fermentarn. Mucegaim. Durrmeavoastra alegeti!

Reline!,i, rotusi, ca microorganismele nu au nirnic rau intrinsec, Ele sun! mai degraba bune. Celulele din corp trebuie sa rnoara ~i sa se reinnoiasca in mod constant pentru a ne rnentine sallato~i ~i vigurosi, Microorganisrnele se afla acolo pentru a se ocupa de reciciare, ca sa IlU se acumuleze reziduuri.

MICROBII - SI.MPTOME, SAU BOll?

Din nefericire, Pasteur a confundat boala cu sirnptornele, iar aceasta majora neinjelegere a de,;;enit de-a lungul generajiilor 0 lege ~t'iinlifica. In real itate, boala este 0 sta re genera la, funda menta I a, nus i rn ptomele pe care Ie diagnosticarn. Daca sunt implicati microbi, ei sum doar simptome ale acelei star; fundanlentale, Amint~i-~ cii mTcrobii Yin din celulele noastre ~i ca microbii care ne invadeaza corpul din exterior pot doar sa contribuie la starea de dezech il i bru ~i stirn u leaza 5 illl ptome secll ndare. Ceea ce majori-

32 Dr. Robert O'Young & Shelley Redford Young

tatea oamenilor numesc boala este in realitate doar 0 colectie de asemenea simplome secundare._Microbii sunt doar expresia starii de boala (hiperaciditatea ~i inrnultirea excesiva a microorganismelor).

De-a lungul ultimului secol, curentul medical principal a decis cauzele precise ale catorva "boli" Dar multe alte bali grave par sa fie inca un fel de mister ... pana cand veri inlelege ca, indiferent de sirnptornele care va deranjeaza, cauzele directe sunt intotdea-una acelea~i; aciditatea ~i

inmultirea excesiva a rnicroorganismelor. - ---

Organ ism ul sufera tot felul de deteriorari daca este lasat sa devina prea acid sau este tortat sa se lupte prea tare ~i prea mult timp ca sa se mentina bazic, sau daca acumuleaza microorganisme toxice In exces. Dupa cum am spus mai devreme (~i fara indoiala ca 0 voi spune din nou). daca cercetaf destul de adanc, aceste probleme-gemene stau la baza tuturor dificultajilor voastre. Vreau sa trec in revista cateva dintre cele mai comune simptome care apar.

-- - -- -

Greutatea

Puteti sa rnulturniti rnediului intern hiperacid pentru excesul de greutate de care suferiti, Printr-o rnanevra defensiva, corpul creeaza celule adipoase pentru a tndeparta aciz ii din organele noastre vitale in incercarea _de a ~_proteja. Intr-un fel, gra5imea va salveaza viatal De aceea corpul vostru nu vrea sa renunte la ea. Cand va veti hrani astfel incat organismul vc:.~tru sa fie mai bazic, el nu va rnai aveanevoie sa p5streze acea grasirne,

Problemele de greutate rnai pot aparea ~i datorita fermentilor ~i ciupercilor care intervin In digestia hranei. Deficientele nutritionale create pot de fapt sa determine corpul sa depoziteze kilograme In plus, In parte din cauza ca sunte]i mereu flarnanz}. ~i mai frecvent, sangele otravit de micotoxine mergern ficat pentru detoxificare, iar acest sires suplimentar distrage ficatul de la metabolizarea eficienta a grasirnilor ~i zaharului.

Haosul dintr-un corp dezechi librat va extenua glandele suprarenale, rezultand un nivel redus de energie, ce va contribu i la cresterea in greutate. Un alt rau asernanator este oboseala glandei tiroide, care controleaza vireza metabolismului. Dorlnta de a rnanca dUTciuii~petitul excesiv de _!!lare ~i nivelurile redusede zah~ In sange, toate acestea sunt urmarea

Dieta Young 33

unei dezvoltari excesive a fermenjilor. fungi lor ~i III uc~aiu r~lor neperi-

---- . _,. ~- ---

ruloase.

Toate aceste modele cumulate fae sa fie mai usor sa neTngra~am

d cat sa slabirn. De asernenea. ln ornpletare, pOt aparea sau se pot agrava digestii greoaie ~i posibile depresii. Acestea sunt numai cateva din marea v: rietate de moduri in care haosui"dezechilibrului se poate exprirna. asa rum 5-a intarnplat In cazul Tarei (vezi in caseta). In mod ironic, desi a tncercat limp de multi an i sa-~i controleze greutatea, Tara a reusit sa dea jos ki logramele in pi us - fara ca macar sa incerce asta, numai dupa ce ~i-a ... himbat tn sfarsit modul de a se hrani, IlU pentru a slabi, ci penrru a se

I ;J J

ncupa de si mptomele care 0 afectau.

POVESTEA T AREI

A~~t~~~t ~~;'m de'si;b,red~ cand n~a=~tiu ~~~i'puti;~d; cand ~-~~am u~s;)re-11

zece ani. imi supuneam corpul la infometare, dar imediat ce ma apucarn sa I rnananc ceva apropiat de "normal:', punearn la lee toate kilogramele pe care I: I dadusem jos - ~i cateva In plus. In atara de kilogramele in plus, m-am consi-

derat tntotdeauna sani':itoasa, puternica ~i energid. . "\

Teare acestea s-au scnimbat cand, dupa 0 infectie serioasa a uterului, am fost supusa unei operati i de hi sterectom i e pentru 0 rna re tu moa re de tip fi brorn. Am ' sirntit ca nu m-arn refacut niciodata dupa operatie. ~i-au aparll~ durerl in sanul : stang. Ooctorii au crezut ca ar f un no.dul: dar dupa rnamografie ~I .ultrasunete I: s-au decis d. era doar un chist. Totusi, nimrc nu explica (sau U~LJla) durerea. " Eram obosita in asa masura tncat, daca ma duceam pand la magazin intr-o zi, II trebuia sa-mi pet!e .. c rest\d acelei z.~I: ?i_ toata zi.ua urrnatoare in pat. _ . 1.1 Asa am dus-o eat1va anr. Doctoril trru recornandau antidepresive, dar Ie am ~

refuzat. Ceea ce mi se '.mtarnPla era c~ siguranta depriom.ant, dar nu ma .~illlteam I depresiva. Am un sol minunat, 0 muljime de preocupan ~I multe I ucrun pe care vreau sa le fae in via!;;L Am cheltuit mii de dolari urmand diferite cai de a-mi restabili sanatatea ~i in cele din urma am fost eapabila sa-mi maresc energia de • la 20% fata de normalla aproximativ 70%. ~ . I Chiar atunci am dat into1l1nplator peste programul Young. In cateva zile am avut .

toate suplimentele necesare ~i am tnceput sa ne schim?am felul ?e a ~nanca'l Renuntasem la mfeina, alcool, c?rI1e ~i ~actate de ceva t~mp, asa eavzaharul er~ 11 acurn singura mal:e.incercare. Primele zile au fost dure. lmi era md~v de mille ~I Ii Imi lipsea desertul. Totusi, ceea c~-m"i"doream eu ade~arat ~ra :anatatea mea~ j Era prima oara cand lilleam 0 "dleta nu pentru a-rm schirnba greutatea, el 11

nurnai pentru sanatate.

=--::-~.o!-""-'='-""=~ ~._~_~,_-'~"""'=_=::~ -~!" ~.-.=_-=-=."""_ .-.-=:--:-::-"~ ~ ~ .. ~ • ..:~~ ",~.o.~-=-' Y<-.~'"

34 Dr. Robert O'Young & Shelley Redford Young

rD~~a patru sa~t~-man~,-s-~;:;~;a~~plat sa fiu in ~~sa-:nO~;~~I:~i unde am ~a~utl

II un eantar. Noi nu mai aveam cantar, deoareee devenise un instrument de II j tortura in tirnpul regimurilor mele continue de slabit. M-am ureat pe el ~i abia 'i

rni-a venit sa cred ceea ee vedearn: slabisem 11 kg! Observasern ca hainele lrni I; ?eVenis:rd mai lar~i, dar nu sirnjisem ed a~ fi.linut vreun regim deoareee nu rna I 'I mfometa~em: A rel~~lt e~l ~I ;?Jul meu sla~lse ~ 1 kg. A trebuit sa-~I eumpere

" pantaloni nOI, eu talia mal mica cu 10 centirnetri. ,

! In afara de kilog~arnele in pl~s, ~~~ul ~e~ :e credea destul de sanatos - a tinut i I programul ca sa Illa suspna, ~I II VOl f rntotdeauna recunoscatoara pentru

i aj~to:ul lui afectuos. Dar ~ objinut rnai ~~It decat eredea la lnceput. 0 analiza /' :' d.e sange mal veehe indica un dezechilibru al prostatei, desi nu avea alte ' J S.I~Ptome:J?u~_ ~ase sle?~llani de !?!Sgram, la repetarea testului, toate sem- I'I

I nele de dezechil ibru disparuseral

~ui"lte~ ~n:anta!i_ ca organismele noast~e rne:g s~.re normal. Energia n.oastra s-a

Ilrn~unatatlt c,ontlnuu. Sunt~m m~lt_mal stab. Iii din punet. de veder~ em.otional.

I Q!la_r: sub stres rna re n u rna I reacno narn exagerat. N u mal am du ren la san § I au ,

I, dlsl2_arut "granuloa~ele"o - rniei umflaturi intarite sub pie.le - pe care amandoi Ie II avealll:. Suntem _ mal VIOl d.n punct de vedere mental ~I observarn ce adormiji I par allii. Cred ca n':::.arn petrecut cea rnai mare parte a vietli noastre intr-o ceara

I produsa de zahar. -

, f'.J~ conti'cirilfi'i'"Urina eu hattie de pH. Cand am inceput, pH-ul era 6,0 sau chiar

[ rna! scazut, Aeum ne tncadram tntre 6,8 ~i 7,0. ~i eel mai bun lucru, prietenii Il;o~tri sunt cople~i~inde seh irnbarile pe care le v;;ld i~ n.oi. TO!i ne spun: "Arata!! ~ I grozav! Cum face!l? Le-~m spus despre dieta noastra §I despre suplirnente, Dar, " [ de fapt, eu cred ea pur ~I sirnplu lntinerim lrnpreunal

~.~>;:... =~--~ .~""""'_-;:---::r;r~~ ~ _~;:;::;:::_::;;;..=_. ==_~=

La celalalt capat al speetrului, fermenjii ~i ciupereile produse inttO-un S£!:p hiperacid se pot hrani eu prOteinele voastre ~i alte subsrante. intervenind In absorbtia a once mancali pana la aproape de 50%. Aceasta va poate face exces iv de slabi, ceea ce nu este mai sanatos decat a fi supraponderal. Pe masura ce restabiliti un echilibru sanatos In mediul eorpului vostru cu 0 dieta bazica (alcalina), veji incepe sa va Ingra~a!i ~i apoi sa va stabil iza!i la greutatea ideals.

Organismele sanatoase nu sunt supraponderale sau subponderale. .!}n corp s~atos i~i mentine In mod natural greutatea sa ideala.

-- -- -

Alergii

Toxinele produse de microorganisme intr-un corp hiperacid lipsit de oxigen contribuie semnificativ la ceea ce in mod obisnuit sunt considerate

Dieta Young 35

simptorne de alergie. Micotoxinele streseaza puternic sistemul imunitar, asttel incat este stim ulaTCOilti nuil; SlJprasol ic·itat ?i deregliiT Imaginali~v~

a ati incerca sa va euratati casa in tirnp ce mizeria este aruncata inauntru pe fereastra! Rezultatul tnsearnna sensibilita]i la factori ehimici sal! nutritional i - react: i alergice (iritati i ~i inflarnati i) la mancare, substante aflate in suspensie In aer, diverse substante ch T mice (i ncl usiv "febra fan III ui "), astrn alergen (cum este cel de care suferea Jennifer - vezi casera de la pag. 3if sensibilitati la mediu ?i sensibilitaf la hrana sau "alergii". tnflarnajie, umflare, lacrimarea och ilor, nas care curge ~i eczerne. toate sunt moduri

deeliminare a toxinelor acide. .

Daca nu ave]i ferrnen]! -~i ciuperci generatoare de simptome va fi i mposi bil sa suferi]l de alergi i-un alt motiv pentru a va menjine echil ibrul acid-baza din corp.

Oboseala

Oboseala este probabil ~tOlnul sau problemamajora ~nui corp h!'pe~acid sau a unui orp infestat cu mi roorganisme negative (vezi caseta de la pag. 37, .Povestea lui [enn ifer"). Microorgan ismele duc la ferrnentarea zaharului din eorpuri Ie noastre, pe care, a1tfel, I-am uti I lza pentru energie (apoi, pentru a Inrautati lucrurile, el~aja, ca rezultat, r ziduuri acide). [ste ea ~i cum ati ineerca sa va umpleti rezervorul de benzina al rnasinii in limp ce altcineva va scurge benzina din eL Fara energia de care are nevoie ra sa mearga, rnasina voastra n-o sa ajunga foarte departe sau nu se va cornporta prea bine. Toxinele prod use intr-un corp acid reduc absorbjia proteinelor, rnineralelor ~ a altar substaiife nutritive, ceea ce slabeste capacitatea corpulu i de a produce enzirne ~i hormoni ~i aile sute de compu~i chimiei necesari pentru energia celulelor ~i activitatea organelor. Acest lucru dauneaza de asemenea reconstruqi i eel ulelor ~i a altor compusi ("himiei neeesari producerii energiei. Rezultatul: oboseala, rezistenja slaba, o incapacitate de a creste tonusul muscular ~i slabiciune general;') (ca ~i modificari nedorite ale greutaiii corpului ~i boala), Pancreasul ficatul ~i glandele suprarenale, care joaca ral uri majore in controlarea n Ivel uriior de vnergre, sunt toate suseepti6Tlede efectele negative ale m icotoxinelor.

Micra-;;:ga;:;-ismele - fermenti, fungi ~i mucegaiuri - dirninueaza rapid u-zervele de vitamiliei3, fietO ~i aile minerale_ Chiar nurnai asta poate cauza oboseala. Un alt rezultat a1 gol i ri i corpului vostru de substante nutritive de (.'Itre micraorganisme este acela ca aveti. caderi rapide ale nivelului de. f\licernie (glvcoza) din sange, ceea ce iar poate crea oboseala, rezistenja

36 Dr. Robert O'Young & Shelley Redford Young

slaba ~i slabiciune. erment!.!....a fungii dezechilibreaza procesul care controleaza conjinutul in apa ~i mineral 31 celulelor (echilibrul electrolitic), careeste neeesar pentru aetivitatea celulelor, tmpiedicand astfel fl uxu I normal de energie.

Cercul vicios numarul 1 al oboselii: nivelurile scazute de energie Evorizeaza dezvoltarea~l_va_de microorganisme daunatoare.

Stiind toate acestea, nu veti f surprinsi sa aflati ca rnicroorganismele sunt prinei pal i i participant: in si ndromu I oboseli i cron ice, care poate impl ica ravagi i le cauzate de fennenti ~i fungi in tesotul nervos ~i dauneaza transmisiei prin nervi din cauza descompunerii neurotransrnitatorilor. iil plus, micotoxinele acide pot sa indeparteze teaca de- rnielina care acopera ~i protejeaza nervii ~ permite transmiterea impulsurilor.

F>entru a va da doar un exemplu din mecanismeie aflate in spatele fenomenului de oboseala, sa privirn la 0 micotoxina, denurnita acetaldehida, care se formeaza la fermentatia zaharului (~i la sfar~itUl""acestui paragraf veti avea un alt rnotiv serios pentru a renunta la zahar). Acetaldehida poate reduce rezistenta ~i puterea, poate cauza oboseala excesiva, ~dire confuza li poate bloca ambiti'!. Una dintre caile prin care se produce aceasta este reducerea absorbt~roteinel2r ~L!!1ineralelor, scazand capacitatea de a produce enzime ~i hormoni esenjiali. Un alt mod este acela ca distruge enzimei'e esentiale, reducand energia celulara. In al treilea rand, acetaldehida distruge direct neurotransmitatprij, care sunt compusii ch irn iei responsabil i pentru finalizarea tuturor impu Isuri lor nervoase. Un al patrulea mod este ca se lipeste de perejii globulelor rosii, ca unlipici molecular, facandu-Ie mai putin flexibile §i de aceea mai pl~in capabile sa intre ~i sa iasa prin-capilarele sistemululclrculator. Aceasta

duce la Infornetare ~i Upsa de oxigen in tesuturi. Mai departe,.....!!._catu1 converteste acetaldehida in alcool. Acest proces priveaza corpul de mag;;eziu, sulf, hidrogen si potasiu.ueducand astfel energia celulara. ~i bineinteles Cd alcoolul in sine are efecte negative. De fapt, poate sa produce aceleasi simptome ca ~i betia. facandu-va sa fiti dezorientaji, ameli!i sau confuzi. Cercul vicios nurnarul 2: cu cat exista rnai putin oxigen in corp, cu atat se produce mai mult alcool.

Dieta Young 37

POVESTEA lUI JENNIFER

inc~:;· c':~~ ar:·~;~~~p:t· s:j~~ V~~7;;1 ech·i~a~;~ol i i,- a~5tmui· er~-un ·~~caz 1

constant. Senzatia de sufocare ma sperialntotdeauna, dar nu a~ll lasat ca r: blemele mele de respiratie sa stea 'in calea jocului pe care l-am tndragit atat de i

mult de la bun inceput.. _... .]

U an mai tarziu 'insa In timp ce jucarn pentru 0 echipa din afara ~.COIrI, pn- ~ n, d . ~ ~

rnavara, energia mea 'Cl tnceput efectiv sa slabeascd, Am c~ezut c.;;) e ~Ina era U

inhalantul, asa ca rni-arn facut un control la rnedicul de faml1le. MI-a mal da.t un ~ alt inhalant pe care 5a-1 f?lo_sesc dirnineata jrnpreuna CLI cel pe care-l admlllls-1i

tram deja inainte de meCIUI"I. .. . .. I' Ca sa nu fiu dependenta de lnhalanti, familia mea m-a aJutd. ~ Sil.-~I SChlmb.dleta:1

el irninand complet ~ul ~I produsele lact~~. Aces! IU~1 u .ml-a fast de. oare. care ajutor la astrn. Totusi, daca nu folosearn inhalantul tnarnte de mecr, a~ fr i facut a criza. Tot timpul avea'!!_senza!l<l de oboseala. . il Prirnavara urmatoare dormeam ~aispr:zec,e p~na la :incisp.rezece are P: ZL La 11 scoala nu puteam sa merg decat la cate 0 ora pe rand. S,.mleam ca-ml p~erd le.gat.ura c.u prietenii, deoarece tn w .. eek-end erarn prea ob?S'ta sau depl"lmata ca , ~a rnerg trnpreuna cu ei. A trebuit sa folosesc () parte din vacan]a de vara ca 11 sa-ml recuperez orele la care nu putusern s.a merg tn tirnpul anului. .. l A rnai trecut un an inainte sa aud despre Miracolul p/-I, ~i de faptul. eli ferme',1!~ 1 din organiSmt;I_r:'~u~~~selii ext:eme, a somnole~tel ~_!.!I ~~!.:es~ :

Am eastit trei zile CLi sue de vegetale verzr proaspete, am tnceput sa rau suplimente ~i am inceput sa rn~nc numai leg_ume ve~ Mai rarzlu am adaugat I: cu;can- cereale vJ.'i7a deBruxenes ~i legume galbene.. I Mi-am 'reca~tig~t puterea ~i av;am ma~ n:ulta ene!gie ?ecat}naint:. Simteam c~ ;1 pot sa fac din nou ceva in via!a. Am slablt 2(5 kg In primp sapt~mana. An~ reu~lt \ sa joc un sezon intreg volei ~i sa ma due la u~ club d~ volei. Urmez din nou programul tntreg de are la ~coalil. Mil duc ~a glrnnasnca, mll~.cesc cu program I redus ~i am energie. $i _;italitate sa merg din nou c.u prietenu. ~I eel mal bun 1 lucru, astmul rru-a dlsparutl ... ! Oaea n-ar fi tOst acest program, cred ca singurul mod ln care as f putut pa~lclpa ,

la volei ar fi fast sa citesc despre el in pagina de sport. Cand c.ltese acum m ziar despre eehipa scolii rnele, lmi vad adesea numele la rubrrca celor care au

rnarcat eele rnai multe goluri! _ ..

==. __ :.a.:.~ ~~~~~___,_ ~"':.~~ ----'-~

38 Dr. Robert O'Young & Shelley Redford Young

Tulburari de dispozitie ~i dezechilibru neurologic

Ca ~i In experienta lui Jennifer", depresia ~i alte tlilburari de dispozijie sunt un alt rezu~ al corpurilor acidesi al Inmuljiri! excesive a miCro-:' organismelor, atingand proportii epidernice. - -

Modul obisnuit este ~Nenlia micotoxinei in producerea coenzirnei A. _Coenzirnele se combina cu alli cornpusi pentru a produ e enzirne, are ~unt necesare in aproape orice proces al organisrnului, inclusiv in cele ale creierului ~i sistemului neNOS, Cand nivelul coenzimei A scade, depresia, anx ietatea, atacuri Ie de panica, ira sci bi I ita tea, starHe sch imbatoars si sindron!'y I premenstrua.!.. apar:.__adesea sa,:: se inrautatesc. Alte sirnptom'e apar doar in urrna intoxicarii: Raranoia, a nu avea controlul asupra pro(Hi ilor a ti un i, a ~ti ce trebuie facut, dar a fi incapabi I sa faei acel IUCfU, incompetenja rnenrala ~i 0 serie de alte tulburari comportarnentale, emo!.!2_nale ~ psihologlse. 0 alta varietate 0 reprezinta reactiile de tip ipohondrie ale unui comportament nevrotic ~i al instabilitalii ernotionale. Oamenii pot sa fie ingrijorali de cornportamentullOr ~i sa se simta foarte rau din cauza asta, dar tot nu sunt capabili sa se autocontroleze din cauza toxinelor acumulate in organismullor.

Dezvol~a in exces a micfoOrganismelor provoaca 0 crestere a aeidita!ii, care conduce ~i ea la alte probleme neurologice cum sunt durerile de cap, migrenele, incapacitatea de concentrare, deficiente de memorie, col1fuz~ame~ala'2enlatia de a fi "in ceata' ~i chiar simptorne de sderoz.fiiiUltipla, precurn vorbirea neclar"a: sau lipsa coordonarii musculare.

Metabolismul zaharului

Ni~~ul scazut de zahar din sange (hipoglicemia) ~i nivelul crescut de

Ella_r:_in sange (diabetul) sunt foarte frecvente in prezen! ~i distrug 0 multirne de vieti. Amandoua I;;i au origines - surprizal - in dezvoltarea excesiva a microorganisrnelor ~i in fermentarea zaharurilor din organism cauzata de ferrnenti, fungi ~i mucegaiuri. Micotoxinele si exotoxinele pen::!reaza, suprasol icita ~i otravesc pancreasiil, ficatul ~i glandele sup~r~ale_(p.!:intre altele) ?i perturba metabolismul glucidelor. ---

De exemplu, celulele pancreatice sun! direct intoxicate ~i distruse de micotoxina nurnita aloxan, Pancreasul nu produce numai enzime pentru digestie, ci ~i insulina, hormonul care controleaza glucidele din sange ~i Ie

Dieta Young 39

permite sa patrunda in celule ~i sa prod uca energie. 0 carenta de hormoni care controleaza insulina reprezinta 0 cale spre hipoglieemie.

Fermentii ~i ciupercile se hrane~c de asemenea c:.:: hormoni §i pot_. 11 determi;:;-a in telul acesta deficiente. Ele se hranesc ~i direct eu glucidele din S2l11ge, distrugand echilibrul din organiSrl1, scazand nivelurile de zahar

~i suprasolicitand ficatul, pancreasul ~i~pra~ele. Intoxicarea fi atului ;]fecteaza in mod direct producerea glucozei.

Alte simptome suparatoare

Sper ca pana acum rn-arn facut inteles ca aciditatea ~i dezvoltarea in exces a microorgan ismelor negative In organism reprezinta cauze Ie de baza ale tuturor simptomelor, bolilor ~i tulburarilor (care sunt de fapt in sine numai simptome). Aici vreau dear sa men!ionez cateva dintre simptornele obisnuite care raprezinta rezultatul direct al htperaciditajf ~i al dezvoltarii excesive a ferrnentilor ~i fungilor. Printre ele se numara infectii vaginale, dureri menstruale, impotenta, sterilitate, prostatita, dureri recta Ie, infec ii ale tractului urlnar ~i urinare frecvent~ ~i"~ureroasa. Man ifestari Ie respi ratorii abunda: in afara de alergii (vezi pag. 34), congest; i, cxces de rnueLiS, secreTi i naza!e, tuse frecventa, dureri de gat, dureri de urechi ~i chiar astmul sau bronsitele sunt adesea rezultatul actiunii unor fungi. La fel este predispozitia de a se molipsi de orice boala care .umbla ( rin jur" _ orice raceala ~i gripa. Pielea are ?i ea 0 varietate de rnoduri de manifestarealnllluitirii excesive a microorganismelor: ciuperca piciorului, irita~i in zona genitala, erupjii, alunite, semne .din nastere. pete,.hepatice, impetigo, piele a~pra pe dosul. brajelor, cr~perci. al~ ungh I dar (unghia este 0 piele modificata), acnee ~r chiar turnon ale pielii.

SUGARII ~I COPIII SUNT EXPu~11N MOD DEOSEBIT

Majoritatea infeqiilor ?i simptomelor din copilsrie sunt cauzate de inmultirea excesiva a microorganismelor; printre aceste probleme se numara spuzeala de la scutece, afte, infectii la urechi, amigdalita, colici, constipatii ~i diaree, Chiar ~i putin inlelesul sind rom al rnortii instantanee este legal de aceasta, Pe masura ce copiii cresc, -pot apareaboli ca deficitul de atentie, hi peracti vitate, agres ivitate, com portament i rationa I, I ipsa a respecrulu i dg ~ine,deficienle de invalare ~i capacitate redusa de concentrare.

40 Dr. I~obert O'Young & Shelley Redford Young

. H ipera:i~itatea sau dezvolta rea in exces a microorganismelor negaIlv:la mama.1I va afecta eu siguranta ~i pe nou-nascut, mama ~i capilul avand deseorr probleme asernanatoare.

CE GRAD DE ACIDITATE AVEr!?

Puteri sa va controla]i _!li,:elul p+i-ulu: acasa, cu banda de hartie de .J?t!,~~p?nibHa .in. mulre farmadl: saucu un electro;:;W"tru de pH cu baterii, disponibil In cataloagele de sanatate (vezi seqiuneadeResurse din aceasta carte).

. Benzile, care sunt relativ ieftine ~i sunt user de gasit, testeaza pH-ul 2l.r:!.·sallva s~u urina voastra. Nivelul pH-ului salivei este rnult mai variabil de aceea este mu!!.mai bme sa va testati u-rlna. ~i p+i-ul urinei se modifica' 11~ func!ie de ce manca0," de aceea-mOr;;entul ideal pentru testare est~

. dimine~a, dupt~p~usul.9in !imj?ul nopjii, In care n-a!i rnancat.

Bel~zile I;;i _schimba euloarea pent~lI a indica mediul acid sau bazie, ~i sunt rna I deschise sau mai Inch ise, In fUllctie de intensitatea citi ril. Sunt ~nsorite de ur::'.__e~alon al c~rilor pentru a va ajuta sa transpune]i culoarea rntr-un numar. In majoritatea cazu rilor, este bine sa aveti 0 banda de euloare verde rnediu - nu inchis, nici albastrui, care insearrma prea bazic nici deschis sau galbu], Insemnand prea acid. - ,

. ~ai putep folosi eH-metrele pentru testarea sal ivei sau urinei, ~i se a~ll~a aceleasi recomalldal·i: este rnai bine sa va testati prima urina de dlmmeala. Aceste pH-metre sunt destul de precise ~i va dau pH-ul sub f~rma .unul Illimar - fara culori care sa va deruteze. Dar ele pot fi greu de gasir ~I sunt rnai scurnpe, in jur de cateva sute de dolari,

Je?!ali~va deci pentr~ ~dea Ja ce p..!i_s~~eti acurn, apoi testati-va regulat pentru a vedea progresul. Pute]i observa singuri efectul hranei a~pra pH-ul ui, testandu-va regulat CLi un pH-metru. De~i rezultatele n u su ntv categori ce, ~el P lit in ve]i fj capa b iii sa vede]i tend in lele. T esra] i-va d upa Illes.ele baz Ice, cum sunt cele descrise mai departe in aceasta carle ~i cornparau rez ultatele pe care Ie averi cu dieta voastra obisnuita,

Medicul va poate face o£aliza de pH al sangelu.i. Dupa cum am rnai rnenponat, pl+-ul ideal al sangelui este 7,365. Cadrele medicale din America ~~cepta 7,4, dar valoarea asta este deja prea alcalina ~i indica de fapt 0 ~acr~ ifiere a tesuturilor. Indica faptul ca organ isrnul aduna ;;i depozrteaza millerale alcal inc pentru a neutral iza excesu I de aeiditate. Daca

Diem Young 41

n-ar trebu i sa riposteze acid italii, organisrnul n-ar avea nevoie sa devina dtat de alca lin.

VA CONFRUNTATI CU EXCESUL DE MICROORGANISME?

Daca urina sau saliva (sau sangele) sun! acide, este sigur eli ave]i un exces de microorganisme. Majoritatea oamenilor· sunt in aceasta stare. -

Prin analizasange.ill i proaspat se detecteaza mai direct excesul de microorgan isme. Inrr-o evaluare standard delaborator, picaturile de sange sunt uscate pe 0 lama pentru a fi examinate la un rnicroscop obisnuit cu c€lmpluminos, unde multe dintre aceste microorganisme negative nu pot fi vazute. Prin contrast, analiza sangelui proaspat se face pe sangele nealterat, incFmp intunecat special, la rnicroscoape cu contrast de faza. Micr=OsCopulde inalta rezolutie poate rnari obiectele pima la douazeci ~i opt de mii de ori, astfel incat se pot vedea In detaliu bacteriile, fermenjii, lungi: ~i mucegaiurile din sange, Se rnai pot vedea ~i globulele rosii ~i albe (I i n sange, m i c rcorga n isrne Ie cri sta I iza te, rn i cotox i n el e, co I estero I ul, metatele, cheagurile de sange, grasimile nedigeratesi rnulte alte lucruri - loate intr-£.si!28.ura Eidtma de ~n]~~.ln conduzie: in afara ca va poate {II m iza 0 m u Iii me de a lte info rma 1 ii, a nal in sange lui proaspat va da oi dee llmpede despre cat de aglomerat este sangele vostru cu rnicroorganisrne nedorite.

Anal iza de sange proaspat necesita un ech ipament tehnic cu adevarat I ostisitor ~i specialisti foarte bine calificati ;;i experirnentati pentru a Illterpreta ceea ee se vede. S"ar putea sa n u fi e usor sa gas iti un speci a list 7n /ona III care va aflali, desi testu I ca~tiga rapid In popularitate, pe masura ce r--te i nlel easa i m portan ta lui. Pute] i lelefonal a In ner Light Biological I~~seareh Center pentru 0 trirnitere (vezi Resurse).

Dupa ani de cercetare a tehnicilor germane in analiza sangelui uscat, .rrn pusla punet un test numit MicotoxidOxidative Stres Test (IWOST)(testul ',I resul u i ox idant/rni eotoxi c) , care imp I idi 0 cant i tate rn i ea de san ge lasat sa '·1' usuce ;;i sa coaguleze pe 0 lama de microscop, (Contacta]i Inner Light H io I ogical Research Cente r pentru tri mi [ere. Vez i Resurse, l Sub rn icroscop, ',,'Ingel e oa men i I or sanato;;i fa rllleaza un model sta ndard - 0 tesatura den sa Ii(' zone ro~i i legate in tre ele p ri n I ini i tntu necate, neregu I ate. San ge Ie jll'Jsoanelor aflate sub stres oxidantlmicotoxic - Insemnand aciditate in I'Xles ~i aglomerare de microarganisme ~i reziduuri daunatoare - prezinta I) varietate de modele caracterTStice care deviaza de la norma. 0 anor~

42 Dr. Rober1 O'Young & Shelley Redford Young

malitate eOl1luna (~i frapanta din punct de vedere vizual) este prezenta zonelor "lranspal'en teN sau albe ce intrerup rnodelul standard. Extinderea ;;i forma zonelor tl-ansparente reflecta simptomele ce pot sa apara ca rezultar al acidita-tii In exces ~i aI Inmultirii excesive. Mode.lul sange.lui releva astfeI IlU nurnai Tnmul!irea exc€siva a microorganismelor?i excesul de aciditate, ci ~i modurile particulare III care dezvoltarea lor excesiva afecteaza individuL Unele modele se potrivesc anumitor boli, cum ar fi d iabetul, artrita, ateroscleroza ~i cancerul.

Totusi, de fapt, nu sunt nec€sare alTartoate detaliile legate de situaria vcastra exacta (desi vizualizarea propriei analiLe de sange proaspal poate fi mai monvanra deeM orice altceva!). Oricine tine 0 dieta amer-icana standard are, intr-un grad mai mare sau mai rnic, un dezechilibru acid, Daca averi unele sirnptome, pute]i fi siguri ca suferiti de un dezechilibru, Pe de a.lta pa rte, daca ul"Il1arili prcgrarnul prezentar in aceasta carte, daca faceri ceea ce este bine pentru organismul vostru, pute!,i sa va bizuiti pe el ca se va ocupa de detaliile autorepararii. Rezultatele voasrre, modul cum ari'lta!i ;;i va simii!,i vor vorbi de la sine. EI iberat de suprainca rcatura acid~

-- _-. "_ . ~ - - - I

n u veIl mal avea n ICi un slmptOIl1, yeti fi plin i de energie ~i cu m intea

limee~ De asemenea, yeti atinge 0 greutaie ideala, cea mai sanatoasa P~rLI organismuI vostru.

CEPROVOAC-\ DEZECHIUBRU ~I 0 INMUlTIRE EXCESIVA. A MICROORGANISMElOR?

ill tre h iperaciditate;;i dezvoltarea excesiva a rnicroorgan ismelor exista 0 legatura care nu poate fi rupta, MicroorganismeIe sunt 0 sursa importanta de acid pentru organism. Acidifierea Ie creeaza un rnediu con torrab.l. Ne predispunem slnguri la ambele situati i prin diverse stresuri, Principa~ctor de stres este 0 dieta inadecvata, de;;i loxicitatea cronica din surse externe ~i alte stresuri pSihologice (inclusiv 0 digestie proasta, despre care urrneaza mai multe In Capitolul 3) joaca ?i ele ni?te roluriimportante. Tulbur-arile emolionale, tiparele de gimdire negativa ~i alte stresuri psihologice contribuTe ~i ele~sta este ceea ce eu numesc ciclul dezechilibrului_ ~i este un cere vicios, tot rotindu-se pe maSlira ce s-a format - daca IlU interveniti ~i nu aqiona!i.

Mai Illlai apare ceva care va per1urba organiSlllul In vrelln anull1e fel, fie 0 dieta in<!.~cvata, un mediu poluat, 0 gandil-e negativa, suferinta spirituala sau emo!ii distruCti~e. Orice arfi, tulburarea fizica sau emo!ionala

Dieta Young 43

IlIi\iala dedan?~a acidi!ierea organisillului vostru ~i p_erturba c:.~ar:..~~el~- 1"1 p voastre. Cel u lei e acti 0 neaza pentru adapta rea I a_ socade rea.p H-~ I U I d ~ ~' Ilwd i ullor cornpromis. Ele se descompun ~I evolu~~za m bacte~ II, fel l11~n~ll, 11.ll1gi ~i rnucegai Acestea,la randul lor dau, propnu lor produsi secundari ~ ,f( izi cu efect nociv - care polueaza supllm~lltar m:dlul. Acest I ucru re~ plezinta el insu;;i 0 perturbare pentru s istem ~I, astrel, rntreg cicl ul se repeta III continuare.

l'I~OGRAMUl DE FAIA SCHIMBA TOAIE ACESTEA. ~'~

Nu conteaza cum ali ajuns acolo sau cal de gra~este,~o d'~t'a sa~,aI . a baza til pe ela nt~i - u n -Sti I de v i a ta cu rna i puri n str~ va ~or n~entl n e '~:~~~ilibrul add/bazT~or gazdUi numai mic!~o~&.?~ni~me~· lItlle: ~ln~uru: lurru Tmportant pe care-l pUleri face pentru VOl ~I sanatatea voasrra este sa III.'lncati tipul corect de hrana. .,.. . ~

Acest program va va reda Sdnalate~rn..?n_ia ~i ,;chdl.brLlI corpului

, t 0 dieta b azata pe vegetale. alcahnizante. Sel11l11t. e ~I nuc.1 sau al lit. re de

111111(- .. - - - , . d . d

I I,iclure germinate ~i inmuiate, uleiuri ::senri~I~;;1 frll~te cu cont~nut. re u.s ,e

/,Ihar. Vet'i experimenta ~noll nivel al starr I de ?lI1e, en~rgle ;;1 cla.ri"tate inentala. Norma I i zarea p H-u lui sangel ui ~ i tesutu ~II or va red lice ,cantltatea Ih' microorganisme cauzatoare de simptome din corp~ reducand astfe! <lmptomele. eu aces! program pute]i a~:a corpul. zvelt ;;1 supl u pe care v~ 1 ,Iii darit intotdeauna. Pe masura ce ~a II1t~arcer~ la aspecte!e fu~damen

I .' I a tncepe tn mod natural sa-s: gaseasca gre,utatea ideala,

t.rle, corpu v· ..... --- ~~- I di , I ~

tVITlTe de probe de sa nge din I umea lntreaga ~e care. :-am stu I at r~ eva

'.( hirnbarile celulare fantastice _£are apar .£_ data cu_ schl~bar:a ~Iete~. p~ I1I21sura ce 0 perscana mananca mai m~lta hra~~ alcalinizanra, rn spe:la_ I, 'gume ~i ve [-delu ri ,crude, observ i.m.bu natatrrr extreme a Ie In tegr.1 tall I )(Iobulelor l'O~ii, ale oxigenarii sangelui si ale nl~elurr.~or de ml_::roorganlsme negative. Aceleasi rnetode pe care le-arn a~llcat pent_ru ma:_urarea ?ez- 1'( hilibrului acid ~i a cresterilor Tn exces va vor confirrna ca suntep pe

• I'e parc~rsu'l dlrj;;, ter~en u I nuci. este fol.os;! pentru _oil desemna, alaturi de n ueile p ro. - - e <i aluns depadure de diferite upun, rnigdale, fisr!c etc. (n. tr.).

pilL! ZIS , < ~~ _ _

44

Dr. Robert O'Young & Shelley Redford Young

?rumul eel bun 0 data ce incepe]i sa mancali conform aeestui plan. Sinemreles ca nu vetl a~e~ n.evoie de teste pentru a verifica _ disparijia sllnp:omelor voastr~ ~I vitalitatea redobandita sau re"fnnoita va vor spune cu adevarat tot ce ave!1 nevoie sa ~ti!i.

CAPITOlUL 3

D vine de fa Digestie

Q_diaestie buna esteese~ialal2entru 0 sanatate buna. Corpul uman Ill' nevoie de 0 _£i_g_estie eficienta ~i 0 ~xereie adecvata pentru a-si menline nivelurile de stare de bine ~i de energie, Nu exista 0 disfunctie fiziulogica rnai des intalnita la oarneni decat indigestia, cu multele ~i minunatele ei forme. Candi.\i-va: medicamentele antiacide (pentru a tine ~lIb control numai una dintre aceste forme de indigestie) sunt cele mai v:l.ndute medicamente fara reteta in Statele Unite. Atunci cand tolerarn sau Ignoram aceste stari, saule mascarn ell diverse substante tarrnaceutice, umitem semnalele urgente pe care ni Ie trirnit corpurile noasrre.

T rebuie sa ascultam.-Oisconfortul ar trebui sa ne serveasca drept .r-tern de avertizare timpurie. Indigestia sta la baza maJoritatii bolilor ~i a -unptomelor lor deoarece tulburarile digestive stimuleaza cresterea exIl'siva a rnicroorganisrnelor ~i_a_toxinelor rezultat~. (Exista un alt cidu vrcios: fnmulli rea excesiva a fermen]l lor, fungilor ~i mucegaiurilor COI1- utbuie de aserneneala indigestie.) 0 digestie proasta lncurajeaza un flux dl' sange acid. in plus, nu ne putem h~ni corect daca nu ne digeram I meet hrana; rara 0 hranire corecta, IlU putem fi pe deplin ~i permanent ·,,1nato~i. in fine, indigestia frecventa sau cronica poate fi in sine mortala, unpiedicand t:reptat tunctia intestinala, fapt care poate trece neobservat p.1na cand apar boli grave ca maladia Crohn, sindromul colonutuiuitabil d chiar cancerul de colon.

1,2,3

Digestia are trei componente-cheie, ~i toate trebuie sa funcnoneze lune pentru mentinerea unei bune sanata\:i. Dar problemele sunt comune IIl'caruia dintre cele trei stadii ale digestiei. Mai intai este indigestia, care nuepe ln gura ~i continua in stomac ~i intestinul sub!i reo In, al doilea rand,

46 Dr. Robert O'Young & Shelley Redford Young

exista 0 absorbtie red usa Tn intestin ul subjire. In al treilea rand, exista un blocai al i~testin~lui g1"05, care se poate man ifesta ca d iaree, scaune rare,

~mpactari ale fccalelor, balonare ;;i gaze. -

lal·ci un tur al tractului vostru digestiv pentru a va ajuta sa fnlelegeli cum toare aceste elemente se leaga ;;i se intrepatrund, Digestia incepe de fapt chiar din mornentul ln care va rnesteca]i hrana. In afara de taiere;;i zdrobire cu dinlii, saliva incepe sa descompuna mancarea In momentul in care h rana ajunge In stomac, _acidul din stomac (0 substanja foarte elicienta) continua sa desc.£Tpuna hrana In partile ei componente. De aici, hrana d igera ta treee lni ntesti nul s ub] i re pentru un traseu lung ;;i serpu it (oamen i i au p._ana la 9 metri de intestin subtire), in cursul caruia substanjele nutritive sun! absorbite pentru a fi utiiizate in corp. Urmatoarea ;;i ultima stalie este colonul, sau intestinul gr<?_s, unde se absorb apa ~i unele minerale .. Apoi, ceea ce corpul nu a absorbit este excreta! ca reziduu.

Este un sistern ordonat ~i eTiCient atunci cand funqioneaza corect.

E ste C!l i ar des! ul de fez i stent. Dar de ob icei ne _s up rasol i ci tam s i stem ul digestiv cu ~rarla de calitate slaba., aproape lipsita de elemente nutritive ~ ca sa nu mai menjionarn stresul In care traim majoritatea dinrre nol - pana I~ puncru I In care, la marea rnajoritate a american i lor, digestia ;)ur ~i sirnplu IlU decurge asa cum ar trebui. ~i asta fara a rnai punela socoteala d~zvoltarea In exces a microorganismelor sau mediul acid!

BACTERII "PRIHENOASE"

Aceasta este anatomia de baza. C!_lalaft component esenjial al sis~Iui di8!:stiv uman pe care trebuie sa-I inlelege!i 11 reprezinta bacteriile ~i..s_elelalte mieroorganisme aflate ~~Io in perrnanenta, in eantitali marr Pana cand modurile noastre de viala ~i obiceiurils se lntrerup, aceste bacterii prietenoase, cun9_sc!;lte sub denumirea de probiotice, exista in organism pentru a ne ajuta de tapt sa ramanem sanato~i.tle sun! indispensabi Ie:: esentiale nu n urnai pentru sanatate, ci ~i pentru viata insa;;i.

Baeten i Ie probiorice :!!Ientin i nregritatea pereti lor intestinal i ~i a med i ul u i intern. He prepara hrana pentru absorbtie ;;i asimilarea de substanje nutritive. Ele ajuta la asigu rarea unui timp potrivit de tranzit al hranei digerate, pentru a permite rnaxirnurn de -absorbtie al substantclor nutritive, dar ~i 03!iminare rapida. Bacterii.le p!:9biotice secreta 0 varietate de suhstarqe benefice, cum sunt aci~actic ~i acidofilin, antiseptici naturali care ajuta cJ.e asemenea digestia. Ele produc ~i vitamine - bacte-;:;;Te probiotice pot

Dieta Young 47

produce aproape toate vitaminele B, i nciusiv_!!iacina, Abiotina, B6, B 12 ?,i, ole id folic si rransforrna 0 forma de vitamins B In alta. In unele cazuri, ele pOI_pt"Od~c~ ehiat" ~i :,itam~na~ ~ vs proteieaza impotriva rnicrobilor: avand I ulturile adecvate In inrestinul subti re. chiar ~i coruarninarea cu salmonella IllI v-ar afecta ~i ar imposibil sa contractati 0 3:,;a-zisa "infeqie CLi fermenti" ll.icteriile probiotice neutralizeaza loxinele, prevenind absorbtia Ior In III gall i sm. Ele rna i au un a It rol-cheie: sa con Irol eze baeteri i Ie ina m i ce ~ i al te uiicroorganisme daunatoare, prevenind dezvoltarea lor in exces.

Intr-un sistem digestiv urnan ech ilibrat, sanatos, este de asteprar sa I -xiste 0 cantitate de 1.,5 - 2 kg bacteri i e.robiotic~. Din pacare, eu estimez 1,1 majoritatea oarnenilor au rnai putin de 25% din cantitatea normala, Mjncand prod use anima Ie .1!...b.!!naeroee~ata, ingerand substante chi-~ mice, cum sunt medicarnentele - cumparate eu ~i fara reteta -, suprarlimentaJia ti excesu! de stres de to~te tipurile pertu!2a ~i slab~sc coloni i Ie probiotice ~i compromit disestia. Acest lueru,la randul lui, permite rk-zvoltarea in exees a rnicroorganismelor cauzatoare de sirnptorne ~i a luturor problernelor care decurg din aceasta.

Bacteriile probiotice ~i conditiile care Ie favorizeaza descuraieaza microorganismele cauzatoare de sirnptorne si pot chiar sa le determine sa mvolueze In forme inofensive. Din nou, pH-ul este critic. In interiorul mtestinului subtire, pH-ul trebuie sa fie bazic (7,5-8,0), dar in srornac ;;i t olon trebu ie sa fie user acid. Un domeniu de aciditate intre limite foarte

r . .'~ ...

-tricte incurajeaza bacteri i Ie probiotice ~i previne dezvoltarea fermen]i lor jlpriculo_;;i, a ciuperci lor ~i a alter microorganisme, inclusiv a parazi]: lor. I :-Ira pH-ul adecvat, bacteriile probiotice nu vor funcliona coreet. De fapt, mtr-un mediu dur, chiar s: bacterii!e probiotice prietenoase 1;;i. pot perrnite 1111 comportament de supravietuire, producand acelasi tip de dezastru in llirganism ca _;;i cohortele de microorganisrne neprietenoase .. (Este intere'.,rnt de observat ca pana ;;i bacteri i Ie probiotice, de~i sunt de ajutor in tr.rctul digestiv, sunt distructive in sange s: alte tesuluri.) In plus, un mediu lI~or acid este necesar penrru inijierea peristaltismului, contractiile musI I dare ritmice alepereli lor intestinali care asigura deplasarea materii lor.

Aciditatea din stornac ~i colon variaza In functie de hrana pe care 0 111{\ncam; alirnentele cu un mare COI~ut de apa ~i connnut redus de /.Iharuri cum sunt cTerecomandate in acest program, provoaca mai pu\ina a'ciditate. Pe masura ce hrana avanseaza spre intestinul-subTire, d.rd1 este neces-ar,-pancreasul adauga in amestec substante alcaline (8,0 II,ina la 8,3) pentru a ue~te pH-Li"I~orpul are deci mod-;:;-rile sale de a

48 Dr. Robert Q'Young & Shelley Redford Young

mod.flea mediul acid sau baz ic la nivelurile necesare. Dar, prin dietele noastre ohisnuite foarte acide, noi suprasolicitam aceste sisteme. A incepe prin ate hrani corect va degreva organismul de stres ~i va lasa procesul sa

aiba loc in mod natura'! ~i u~or. •

Un nou-nascut are deja diferite felur.i de microorganisms intestinale.

Nimeni nu ~tie cand Jnvadeaza" ele, de~i exista 0 probabilitate ca aceasta sa se produca prin canalul nasterii. Totusi, copiii nasculi prin cezariana au ~i ei .I.Q,i£roo.rg.ll.nism~.l.u ered ca ele nu invadeaza deloe, ci ea sunt, ma i degra bar cel u I e spec ial i za te a Ie co rpu lui n ostru ca re evol u eaza de fapt din l1licroorganisme existente deja In nor. A;;a cun'-rrikroarganismele prirnejdioase nu trebuie sa ne ,~i;fecteze" pentru a ne provoea simptome, la fer n-o fae niei cele utile.

INTESTINUl SUBJIRE

Cei 9 metri deintestin subjire menta ceva mai multa atentie decat le-arn aeordat-o in aceasta rapida trecere in revista, Trebuie sa mai ;;titi ca perelii sai interiori sun! acoperiti cu ~c.l.proeminente numite vi/oziUft;i, care servesc la marirea suprafetei disponibile, adica mai mult spajiu eu care hrana sa vina in contact in drumul sau ;;i 0 mai mare capacitate d~e absorbjie a materisi utile din acea hrana. Prin urrnare, aveti a suprafala de aproape 800 111"2 In intestinul subjire ~ cam cat un teren de tenis! ~i ave!i nevoie de ea .. Viata voastra depinde literalmente de capacitatea corpului vostru de a a bso rbi s ubsta nte n utri tive din h rana, 0 rga n i s III ul n u gl u rneste

atunci cand trebuie sa asigure aceasta treaba. '

De aceea este.Q ba!i0clIr-! sa !nterven im in modul in care majoritatea dintre noi 0 facern (fal·a sa ~tim), .freand condijiile care permit dezvoltarea exploziva a ferrnenjiior ~i fungi lor ;;i a efectelor toxice ce apar ca rezultat. Acestea ~ i a lte m icroor-ga nisme i nterfereaza C u 5 u bstanjel e n utri ti ve

~r~t~. Ele pot acc;pe;i pOrjiunTiargi din membrana ce captu~e]te interiorul intestinului subtire, luand locul bacteriilor probiotics ~i impiedicandu-va corpul sa-~i ia substanja buna din ceea ce mallcali. Aceasta va poate lipsi de vitam.i..~e, minerale ~i in special de proteine, In functie de ceea ce

...,!!@ne1!l.i. Estimez ca rnai m ult de jumatate d intra ad ulli i din Stalele Un ite digera ?i absorb mai putin de jumatate din ceea ce rnananca.

Dezvoltarea in exces a microorganislllelor, care se hranesc din ele~ntel~tritive pe care at" trebuisa Ie primim noi (;;i care produc reziduuri oj0vitoare), Inraut.!tte;;te mai mult lucrurile .. F[r~a 0 nutriFe adecvata, corpul

DiNa Young 49

I III oate sa vindece sau sa- i regenereze esuturile a~a cllm trebuie. l2.a<:! Illl puteti digera ~i asimi arana, lesuturl.e ~!rt e oame Aceasta nu uumai ca va decirna nivelul de energie, ci va va face sa va simIi\i rau, ,I('(el e rand de asernenea proces u I de un batran ire

Da r acea sta este n Uiiiaio pa rte a proGreiil ei. Ii. n el i co n t de a semen ea

I ,~ atunci cand vi lozita!ile prind hrana ce trece, ele 0 transforrna in globule_ II)~ii. Aceste globule ro~ii ale sangeiui care circula prin corp se transforrna 2 ,,1(' lnsele 1n cel ule ale corpului de diferi te tipuri, inciusiv din inirna, ficat ~i

I wier. Cred ca nu Yeti fi surprinsi sa afla]: ca pl-l-ul intestin ului subti re 111'bu ie sa fie alcal in pentru COl hrana sa se transforrne ln globule ro~ii. Deci

I oIliratea hranei pe care 0 mancam :;0_delcrmina cali.ratea globulelor :o~ii

,tT!' san elui care determinli ca/i1atea oase/or, muschl/or a or·gane/or ~I a~a

111<1i eparte. Sunteji, a so Lit a I2.roprlu~ceea ce manca]i. . . .

Dad! peretele intestinului este invadat de microorganisrne ~I acoperrt , \I mucus lipi cios (vezi pag. 51), aeeste eel u Ie crucia Ie nu se pot fo rma a~a t urn trebuie. Cere-care se forrneaza sunt subnutrite, Corpul va trebui atunei "i recurga la fabricarea globulelor ro;;ii din propriile .Iu.i !esutuli, lu..flnd, intre .rllele, din oase ~ f"!!uJchi. De ce se transforma celulele ~orpul~li lnapoi in f:'lobule ro~ii? Numarul de globule ro~ii din sange trebuie sa fie peste un .ururnit nivel pentru ca organismul sa funqioneze ~i pentru ca noi sa traim. 1)(' obicei avem in jur de 5 milioane per mil imetru cub, ;;i nurnarul lor scade r.ircori sub 3 rnilioane. Sub 3 rnilioane, rezerva de oxigen (pe care il dishlbuie globulele fo?i i) n-u ar f indeajuns pentru a ajuta organele, ~i probabil I:~ ole se vor opri din functionare. Decal sa lase sa se tntarnple asta, mai I It ograb~ eel u le Ie corpul u i se tra nsfo rma In globu Ie ro~ i i,

:1 ACEII CUNO~TINIA CU PROPRlUl COLON

Colonul, sau intestinul gros. este canalul coleetor al corpului. EI I'!imina reziduurile neutilizabile aqionand ca un burete, pornpand apa ~i nrinerale in circuitul sangu in. in plus fala de bacteri ile probiotice cum sunt 11,le discutate mai sus,intestinul mai gazdu.ie~te ni~te (ermenf~i ciuperci lillie, care ajuta la inmuierea seaunului, contribuind efieient la eliminarea uviduurilor.

Pe mas u ra ce h rana di gerata aJ unge In colon, m ajoritatea m ateri a I u I LI.i lluid a fost extras. A~a ar trebui sa fie, dar se pune a problema poten!iala: dole;!] faza finala a digestiei nu decurge chiar cum trebuie, colonul soar l'lllea acoperi cu 0 crusta de reziduuri vechi (toxiee).

50 Or-. Robert O'Young & Shelley Redford Young

_ C.olonu~ :s~e foarte sen~ Oriee leziune, operatie, sau alt stres, Incl~y supararr I~ ~lotlonale ~i ~ndi rea_ negativa, pot sehi mba baeteriile s~ l.e rez I d.el:te p n eten oa se. ea ~i eapa.::_:itatea sa gen era I a de a fu n ctiona brne ;;1 e~t. Digestia incomoleta pregateste terenul pentru dezechilibrul,illtestinali'n tractul digestiv, iar colonul poate sa devina chiar 0 hazna. o digestie difieila ln intestine lmpiedica adesea 0 descompunere corespunzatoare a proteinelor. P~ele digerate partial, nefolositoare pentru corp, mal p~t.J!:rca sa fie abs£rbite III sange: ln aceasta forma, ele nu servesc altui scop decat de a hrani microorganismele, crescand cantitatea de r~ziduuri p'e care 0 pro9uc acestea. Fragn1eiiiele de proteine stirnu-

le,!~a de asernenea 0 reactie a sisternului imunitar. -

lr."tl,.~1:O>:e·o4u.J!-"'~"-"'_-====---~~:;::-~ ~~'!e:: _.- , -~"'=;-~=i

, _ POVESTEA LUI JOY I

L!IlO.1!!:::_~_~'_~_"""""-'~:_~ __ =:-=":"~~~~--=--"':_ ';". ~',="':"'i:' SO" \. • ~._~.=::.-.=,.,= . .:..._~_ .. ~--,--"-==,,--=.,_-===-:-_.:: .... :~.-.~~...or=.It!:, __ .,\....,,,~.~_ ~~

r~]~~n;-'n-:re ~iTl;~ ~;fi:~b:lnav, ~;a~~i~~ ~;;d ":~il~~i~d~~-i~~dd:-ti~~~:; ~In I

~ pannte singur, Ingri~i~d ~i de_ un tata invalid, ~i am nevoie de toata forta mea I II pentru .. a-rm g~spodarl vrata de acasa. Dar_am fost bolnava mai mult de doua

I' dcvc:nll. Am aJu~s in punctul unde mi-a fost mai usor sastau acasa ~i praciie sa Ii

I rna m~partez smg.ura de ~as~ urnana, _ _. ', _ , '1 I Eram ~ntr-o ZI la biblioteca, incercand sa-rru revm dupa unul dintre atacurile i Ii mele rngrozror de ~~Ireroase, cand ~m dat _pc.stc ° eart~ cu un capitol despre ' ~ ~ndro~ul colonului trItabd~ 0 boala care rrnr fusese diagnosticata, alaturi de 1 nenumarate altele, de-a lungul anilor. Menliunea despre aloe vera ~i LaCldo~hllus rn-a facut sa merg imediat la un magazin de hral~a naturista din 11

aproprere, unde am ineeput sa pun intrebari. _ 'i

! V.anzatoarea a fost foarte lndatoritoare. ~-a intreba.~ d~ ce eaut aceste produse ~i 1 [ I-am spus despre eolo~ul meu iritabil ~I disfunctiileIa glandele tiraida ~i su-] I ~1fare~.~le, d~s~re hernia, endorn.etr.ioza, in~ctiile la rlni.chl ';.;i numer?ase alte Ii

l!;fectllde care suferearn. Antibioticele erau un mod de viala pentru mine. i Docto~'" ml-a~ s~us in tinal sa ma obisnuiesc sa traiese eu ele, dar vanzatoarea I m-a astgurat ea ~:Ia oamen I eu Is~ori i asernanatcare e~ a ~'ea, care s-au vi ndeca t Ii de bolile lor. MI-a faeut cuno?tmla eu 0 ferneie a caret poveste era asernana- I: t~are eu a mea. Ne-am Tmprietenit irnediat, ;.;i ea mi-a povestit cum i-a sehimbat Ii vtaja ,P.Logramui Young. t. Am ?iutfara urrna,de ind,oiala ce trebuie si:i fas.t::!i2.m schirnbat imediat dieta si ; ~JJ1,lnc:R.!Lt ~n fr;;$!m antlfun&iC. ~i inloeuirea fl.orei1in..!_est_inale eLi una ~anatoa5~. ~

, 1n doua lunl nu mal eram pnzoruera durerrlor. Ma simt mult mai bine in I Il drumul meu spre suta la suta. 0 greutate iri;lensi mi s-a luat de pe umeri. v'iata ~'i

I mea s-a schimbat in bine. . -

_.:+.~.~. '""'''''~.T··'''''''.~_!'!'!=~_~.~~-=--=~.=-''·'-±'==-==-==='=,:'--,-."'i'i'''TI1:r1·-.~.I'!!'_!~~';'''_~_ .. _. __ ._" .. -"'--""P.!".::J':~.2.~j

Die/a Young 51

MAl MULTE DESPRE MUCUS DECAT ATI 5TIUT VREODATA cX VOIATI SA ~TITI

De~i tindem sa-I asociem eu racelile ~i alte bali mal rele, mucusul e rlc fapt 0 secre]ie norrnala. Este 0 substanta lirnpede, alunecoasa. pe care r rpul 0 produce pentru a proteja suprafetele membranelor. Unul dintre uiodurile In care face acest IL;cru este acoperirea a tot ce ingerati, chiar §i a .ipei. De asemenea,s~ite orice toxina pe care se intampla s-o intl'O~; I ('li tn COrQL ~i facand aceasta, devine groasa, lipicioasa ~i tulbure (ca .uunci cand suferi rn de raceala) pentru a .bloca" toxinele §i a Ie seoate

.,(, ra din corp.

Multe dintre mancarurile americane mancate eel mai des provoaca

,iCcst-;-nucus i'ng!Olat. Ele conjin ~i toxi ne sau se descompun intr-un mod If »dc in tractul digestiv (sau ambele). Cei mai rai agresori sunt md usele l.irtate, urrnate de proteinele a~~le,. fail1'a1!. a, a imentele eroces_ate, i rocolata cafealla i bauturile aleoolice. (Vegetalele nu provoaca forma- 11',1 de mucus a eren! ceea ee reprezinta "inca un motiv pentru ca ele sa !II upe un loe important in d ieta voastra.) in Ii rnp, aceste al i mente pot ,II operi intestinele ell mucus gros ~i substante fecale ~i alte resturi pe care II' fixeaza. Aceasta mazga este ea insa~i destul de nociva, fara a lua in I nnsiderare ca ea creeaza un rnediu care III urajeaza dezvoltarea micro-

Iligani5melor negative.

Stresul emotional, poluarea Illediului, lipsa de miscare. enzilllele

111j\cstive insufidente]"abs'enlii'6act't'i nor ~m5iol1ce din .. intesti!2,;ll sUbIlre ,I din ce,l_ Bros pot contribui la forrn~~a acestu i IllUCUS pe pereli i cofonului. Pe masura ee se formeaza, timpul de tranzit pentru substantele ee 111'( prin intestinui gros se mareste. Cantitatea redusa de fibra din dieta iiI! etineste ~i mai rnult tranzitul. Pe masura ee masa aderenta Incepe sa se 1IIII'a5Ca de peretele colonului, se formeaza un buzunar intre masa ~i I «-rcte, care este locul ideal pentru microorganisme. Treptat, substantele "ha singure la mazga, pana cand rnulte dintre ele se opresc eu totul din illl~ are. Colonul absoarbe fluidele care au rnai ramas, formatiunea In cepe

I ~p intareasca, iar casa organ ismelor neprietenoase devine 0 fortareata,

A rs LI ri 1 e I a stern ac, gaze I e, ba I on area, u leerel e, greturile ~ i gastritei e (un.irea pere]i lor i ntestinelor din cauza gazul ui sau aeidul ui) sunt toate 11'/tiltatul tractului intestinal suprapopulat eu microorganisme. La fel este I IIllqipatia, care pe langa d\ este un simptorn neplacut, provoaca rnulte 111111>1 me ~i rnai rnulte simptome. Constipatia se prezinta adesea sau este

52 Dr. Robert O'Young & Shelley Redford Young

Ins9J[a de 0 lirnba incarcata, diaree, cramps, gaze, mires neplacut al gurii, qUfgri intestinale ~i diferite forme de inflarnajie, precurn colita ~1 diverticulita. (Tori am auzit rernarca despre 0 persoana egocentrics Inclinata sa creada ea "scaunul" lui nu rniroase. Adevarul este ca nici nu trebuie sa miroasal Daca da, atunci Natura va bate la u5a ca avertisment.)

_... Mai rau, microorganismele pot ehiar strapunge peretele colonului, trecand in circuitul sanguin. Asta tnsearnna nu numai ca microorganis~llele lnsele au aeces la intregul corp, ci ~i di aduc toxinele ~i substanjele ,intestinale in sange. De aici, ele pot di.latori rapid ~i se pot stabili oriunde in corp, i nvadand. destu I de u ~or celul e, [es utu ri ? i organe. T oate aeestea streseaza gra v s i stem ul i rn u nita r 5i f.ieatu I, ea re se strad u resre eu d i spera re sl! elirnine ceea ce IlU I~i are loeul acolo. Necontrolate. microorganisrnele patrund mai adanc Tn [esururi ~i organe. In sisternul nerves central, In structure sch e lew lui, Tn s i stem u I Ii rn fatic ?i in mad uva osoasa,

Nu este doar a problema de conducte curate. Asernenea fenomene pot afeeta toate eelelalte organe ale corpului deoarece interfera cu ceea ce ar trebui sa fie reflexe automate 5i trimit mesaje nepotrivite. Un reflex este un traseu nerves In care irnpulsul merge de la punctu I de stimulare pana la punctul de raspuns, fara sa treaca prin creier - ca atunci cand doctorul va loveste genunchiul eu ciocanelul de cauciuc ~i garnba se mi~ca. Reflexele pot de asernenea sa raspunda Tn alte locuri decat cele care au fost stirnuI~te. Corpul vostru este un ghem de reflexe. Unel~exe-cheie se aHa in intestinul .S!.os, conectate pri n trasee nervoase spre fiecare sistern imporrant de organe din corp. Suostantele lneastrate sunt ca un intreg escadron de ciocanele de cauciuc lovind ~i trimitand impulsuri perturbatoare in alte parj:i ale corpului. (Aceasta este, de exemplu, 0 cauza i rnportanta a durerilor de cap.) C~iar numai atata poate perturba ;;i slabi oricare sistern din organism.

Organismul produce mucus ca 0 forma de aparare naturala lrnpotriva acizilor, ca un mod de a-i lega ;;i de a-i elirnina din corp. MucusuI nu este, in sine, un lucru rau. De fapt, ne salveaza vietilel De exemplu, cand rnancaIi produse I.actate, zaharul specifie numit lactoza este fermentat, tTa nsforma nel u-se In aci d I act ie, care este apo i I ega! cu III ucus. N u mai atunci dlnd dieta continua sa fie excesiv de acida se produce prea mult mucll~ iar a-;;estecul muclls/ac-id devine lipicios ;;i congestiv, producand S!Jaestie "_p!..oas~laini reci, picioare reci, ameteala, congestii nazale, congest;e pulmonara (ca Tn astm) ~i nevoia continua de curatare a gatulu1.

Dieta Young 53

RESTABIUREA SANATAIII

Ca punet de piecare, trebuie sa completa~l bacter;i~e probiotice care populeaza tractul nostru digestiv. Cu 0 dreta adecvara, S0 v~ reface ? populatie norllla["r. PUleli contribui la promovarea procesul UI CU supli-

mente probiotice .. .""

Aeestor supl imente Ii s-a facut arata reclarna in unele loeu.rl mcat

jluteti crede ca sun! un fel de remediu at~tvindec~tor. Dar nu fllnctl?n~e:za rloar prin .ele insele. N u puteti arunea III mresnn an um.lte cu It~II.1 fara a u-aliza rnodificarile nutritionale adecvate pentru a menpne echrllbl·ul de pH potrivit, altfel efectul va f loarte redus. Sau s-ar pute.a i~loarce TIl1_PO: _ II iva durnneavoastra. Trebuie sa pregatili mediul cat mal bine eu putml_a (.I~a cum se arata mai tncolo in aceasta carte) inainte de a Iolosi supli-

monte probiotice. . .

Cand alegeti un supli rnent, gand iii-va di exista in general d defile

II.rcterii predominante in intest.inul subtire ~i colon, caci liecare organ al:e IITI scop diferit ~i un mediu diferit (acid sau baziC).- de ex.em~lu~ bact:na ll@i bacilullactic, care are nevoie de un rn:d~u alcalin, " Illtestinur ~\lbtire,;ar bacteria bifidus, in colon, se. dez~oll·d IIl:r-un ~ed I u u~or a~I?

Nici una nu va avea neaparat erect imediat ee aJ unge III intestm - ~I In Illei un caz, daca p1!.!..~i simp-Ill inghili.t! suplirnenrele fara a ~a;~ nici a al"ta '( hlrnbare. Ch iar daca n u aclioneaza, ele pot tOtU:?1 Illlbunald!1 medwl.ln ihumul lor, ajutand la prol iferarea bacteri ilor bune care exis.ta de.ja acolo. I 1(> trebu ie sa fie capabile sa supravielu iasea procesului de digestie, ~I c:l: 111,\i bune produse sunt proiectate penrru a Ie aj uta sa faea asta. B If 1- .Iohacteriile vor avea 0 calatorie deosebit de lunga dad! Ie vell lua pe cale III ,ria, deoarece trebuie sa parcurga tot drurnul prin intestin~1 SU~li re piln~ 1,1 colon. Ele nu vor supravietui alcal in i talii intestinul UI subjire. ;;'1 ar trebui ulmlnistrate rectal, prin clisma. In pi us, baci lui lactic trebuie luat separat til' bifidobacterii, deoarece se pot anula unul pe celalalt dad sunt luate Illlpreuna (In afara de cazul cand bifidobacteria este adillinistra~ta rectal).

o alta optiune 0 repl"ezinta prebioticele - 0 hrana speCiala pe care 0 , I )I1suma doar bacter; ile probiotice - <;are sti muleaza dezvoltarea. ?aete- 111'lor "prietenoase" care sunt deja in mganismul vostru .. 0 foamrlle ?e 'oiTbohidraii numita fructooligozaharide - FOZ - hrane~te III speCial IIII idobacteriile, ea :,;i .lactobaeillu5. Pot fi I uate ea 5upllment, ca at~re sau 11111 0 combinatie. le putel; lua de asemenea direct din sursal dl~ spaI,nlgher, angh inare, sfeda, ceapa ... ustl!l£i sau cicoare.

54 Dr. Robert O'Young & Shelley Redford Young

Pe de all'a parte, fiecare caz Tn parte este lntrucatva difer.it. F iti prudenji, pentru binele vostru. Dadi averi vreo indoiala ca nu faceji ceea ce trebuie sau di IlU funcjioneaza a:?a cum ar trebui, consulta]! un specialist in n utritie.

in afara de !m.bu nara.ti rea generala a sanatatii ;;i a faptului ca va ajuta sa slab~~ ca urrnare a acestui program va veti cmara intestineJe ~i va veri TeS'tabili b£cteriile probiotice, va veri eehilibra pH-ul ~i controla dezvoltarea microorganismelor. Pute]i vedea de pe acum ca toate acestea se leaga. Pe masura ce pH-ulsangelui;;i al resutului se normalizeaza, iarintestinele sunt

' -

curajate, as i rn i larea de s ubstanjs n utrit i ve ;;i el im i na rea rez i d u u ri lor se

normal.zeaza ~i ele ~i veli fi pe ealea insaniHo:?irii complete,

[-~ -~

.

- ~.,.-.- _._.

POVESTEA lUI KATE

I A-~~;v~ C:llIv::,ni 0 serie de. indis~OZiFi misterioase p:lna ~~~.d, in. sfar~it,un ~ doctor rn-a di.agnosticat COl fi indinfestata cu arnoebe ~i paraziti. Pe acestia Ii I! I luasem din America de Sud. Sistemul meu digestiv era atat de afectat, incat a ,

I~ rarnas de~:eglat chiaro ~i dupa ce am urrnat un Irat~m~nt. Nimic din ce-am Tn-I cercat, rnijloace ctasice sau alternative, nu parea sa-rm redea sanatatea. Dar cu aceste mod ificari Si,mple de dicta ~i CLi adaos u I de pu Iberi concentrate de ve-III , getale Q..ncl!;!!a!!£! iarba de grau, iarba de orz ~i iarba de kamut) sun! acum in

~ stare sa-mi diger ,hrana ~i am,ob,S erv, at imbunata!iri exlraordinare ale sa. natalii in II I general fi ale energiei. Nu !!lai am dureri abdominale, gaze, indigestii sau ~ lJ..gre!urT:' Am cincizeci §i sapte de ani ~i ma simt ca de douazeci ~i sapre. rTineam 0 dierr-f~ grasimi, fara zahar ~i de~i voiarn sa slabesc, nu puteam sa ! reduc cantitarea de man care . .s_:rice faceam, rna debora oboseala. Eliminand

j doar a I i men. tel e r,e, coma, nd.ate ,a, . iei (p,e,n .trLl" rni ne as, ta", om. sem nand. mai, ai, es, sa ! renunl la carlJ.,e, cu excepjia unor cantitati reduse de peste. fa produ,sele_cu ~

,dr.ojdie, la produsele lactate, cele CLi fa.ina alba rafinata ~i la rnajoritatea fruc- ~ tel~r) - ~i ~ancand~ rotusi ~proxi mativ.acela~i numa r de ca lor~i ~i, cu s}~ur~nta, I 1l,lle(lInd mclodata flamanda -, ,am Slablt. 16 kg care IlU v.olau sa se duca mamte, . I prin dieta tradijionala ~i gimnastica. I

~ SarLiI meu este medic ~i cand a VaZU! rezultatele mele a inceput ~i el acest ,I !l program ~i ~i-a schimbat ~i el dieta.

1 •• -,:,,"". -==-=- :- oro:-. ~._. _ _ • ~ ~, __ --=---;~~-=:--=---=_~_.-- ~

CAPITOlUl4

A rnanca asa cum trebuie

fmi dau searna di toate informalii Ie despre m icroorgan isme, rn icoIl)xine~i mucus pot fi coplesitoare, ca sa n u rnai vorbirn ca sunt ne~p.eti-

.mrel Vreau doar sa prindeti putin din ~ti inta aflata la baza recomandan lo~ nuastre, ca sa inlelegeti eu adevarat cum pute!i sa faceli ce este eel ma~ lillie pentru corpul VOS1TU. A~ mai vrea sa intelegeti. io:portanla ~cestul I!lc ru. Dar nu va lngrijorati - sotutiile sunt mult mal Simple decal pro- 111~'mele.:..Si va sun! foarte la indemana. . v'

Partea a doua a aeestei cdrti prezinta in detaliu cum anume sa ounep If est plan in practica in viaja de zi cu z i. Re!e.tele.din Parte~ a II.I-a va vor d,\ un bun impuls pe acest drum nou. Chiar ClICi ~I acurn, va VOl preze~t~ III \ ii Ie fu ndamen tale al e d ietei: a I i me n te Ie pe ca re trebu i e sa lei nel ud ell :';1 , I'll! pe care trebuie Sd Ie evitati...

Ideea care sta la baza intregului sistern este sa va menpnetr e~pul _ !wic avand drept eonsecintM fm61!ilnzirea Inlcroorganismelor, eiiminarea Illl~oxinelor si asigurarea unei sanataJi stralucite, I:>entru aceasra, va 11I'llUi sa va axati pe alimente care va alcalinizeaza corpul ~i sa Ie _€vitali pe

I 1,1" eare-I acidifica,

Toate alimentele dige!ate In organism se met~l2£li:eaza, a~ica su~t 11'.(',... pana la un reziduu,,£a 0 cenusa. Aceasta cenu§a poa.te fl neutr~, Illd:! sau alcalina, depinzand in principal de conjinutul mineral al aliuu-ntului original. De exemplu, potasiul, eakiu.1 magneziul, sodiul,

IIHLlI~ argintul, cuprul ~i fierul dau 0 cenll;;a alcalina: sulful, fosf~rul, , III) llLsi iodul lasa os~nu~a acida, Majori,tatea elementelor ~unt alcaline, Din feriei re pentru noi, fiecare al iment este usor de clasificat dupa ee

II I de cenusa lasa. In general, aliIT)entele de origine anirnala - car.nea, '11,11p. lactatele >, alimentele proeesate ?i rafinate, produsele ell' drojdie, 111111{~lteTeTe rmen tate' cerea I el e, Tnd u I ci tori i a rtifi c ial i, fru etel e i zaha ru- 11i" sunt aci ifi ante, ca ~ i a leool u, ca fea ua, ei oeolaE, cea i u I negr~ ~i

56 01-_ Robert O'Young & Shelley Redford Young

bauturile eal-bogazo!s~Pe de alta parte, v~getalele sunt alcalinizante. Acestea mC'fU'Cl ?i dteva care sunt de fapt fructe: avocado, r~ia, ardeTiJl, in timp ce ciupercile sunt 0 excepjie. CUeva fructe citrice nedulci sun! de asemenea bazice in organism, la fel cum sunt semin!ele nucile s.i cerealeJe ger;;:;nate. C.erealele sun! ~cidifia~t~, tfu§i catev~ (meiul,~~c~ alacul) sunt nurnai foarte u§or acide. Allmentele In stare cruda sunt rnai akalinizante, in limp ce mancarea gatita e5te~lQlfianta.

Pentru rnentinerea unui pH echilibrat in sange ;;i Iesuturi, dieta trebuie sa cupJ.i:pfla" ~putin 70-80% alimente bazice, nu mai mult de 20-30% alirnente acidifiante (~i eel pujin jum"§iate din cele 70-80% trebuie ,sa fie in stare cruda), Acestea sunt masu ratori v/wale, nu cantitative sau In calorii. Cu cat dieta este mai alcalina, eu atat mai rapide vor f imbunataIiri:ie. Spre deosebire de eunoscuta pirarnida a alimentelor, care are un efect general acid, acest program va va aduce inapoi! la un pH bazic.

Fazele initiale ale programului (descrise in Partea a !I-a) sunt cele mai restrictive. lndicapi Ie de aici sunt esentiale pentru f~treti nere. 0 data ce v-ali adus organismul pe calea cea buna, Aeeste principii generale Ie-am impar1it in doua sectiuni: ce trebuie sa rnancati §i ce trebuie sa evitaji, cu toate cauzele ~i efectele. Mai intai, Yom privi la ceea ce trebuie sa includeti in dieta voastra: alimente bune ~i alcalinizante, cum sunt legurnele, proteinele de origine non-animala, alimente crude ~i apa pura. Apoi vom discuta despre alimentele acide pe care trebuie sa Ie evitati, cum sunt carnea, z aharu I ~i ferrne nli i_

CE TREBUIE SA MANCAM

Legume

Legumele trebuie sa reprezinte eentrul dietei voastre, grosul oricarei 'lJ:!.ese pe care 0 luaji, materia care sa acopere cea ma{ mare parte din farfuria voastra, Oricum ve]: vrea sa Ie priviji, aceste legume trenuie sa tie naii vogrl prieteni §i cei mai buni. Sunt alirnentele cu cel mai scazut

..s.£.nlinut de calorii, cu ~el mai sdiiut eonlinut de zahar ~i cele mai hra· ~C!.!.e alimente de pe planeta.ln afara de asta, ele furnizeaza (asa cum se va detalia mai jos) 'illaminele §i mineral.ele, fibra, clorofila, enzimele, substanlele vege~le nutritive ~i sarurile aicaline care regleaza mieroarganismele ~i rnicotoxinele lor. Cine ar putea cere mai mult?

Dieta Young 57

Alegeli 0 varietate cat rnai mare de legumeao;itatea verzi. la.ta d: .1" le"umele sunt 0 sursa excelenta de saruri alcaline care protejeaza 111 :pot;i va dezvo Wi ri ii n exces a m icroorga n i smel or ~i a _nl,icotoxi n~elor )'!)ciate ~i aj uta la neutral izarea acizilor din sange ;;i lesut~rI .. ~n esen!a: c~ , ,1\ mai multe, cu atat mai bi!:!.e.J'r~mea este esentiala ~I preferabl!_2a

III' cultivate organic.

Culoarea verde a legumelor este data de clorofila. Eu 0 numesc

'\I~ele plant~r, deoarece struc.tura s~ moleculara ~i c~l~p?ne~tele lumice sun! similare CLi cele ale sangelul uman. Hemoglobma din sange

• ,II' fermata di n carbon, hidrogen, oxigen .§~zol_ grupate In jurul unu I unm de fier. Clorofila este acelasi I ucru, cli exceptia faptului ca atomu I

"lllral este magneziu in loe d~fjer.

CloroAla aiuta celulele sangel ui sa I ivreze 2~igen In corp- R~duce de

I r-menea fixarea scbsrantelor cancerigene de AON-ul din ficat §i alte Iq~,me. Oadi acestea 11L1 sunt deslule beneficii pentru voi, tineti ~inte ca , I distruge depunerile de calciu - calculii pe care corpul II creeaza pentru

I IH'utraliza ?i elimina excesul de acid. ..' _, .

Legumele §i in speciallegumele verzi au 0 .den~ltate mc.redlbrla d~

IIhstanle nutritive ?i furnizeaza aproape toate vltamll1ele, mlneralele §I

.,hgoelementele-de careati avea ne..::~e.. . . .w

Legumele sunJ.12_1 ine de fibre ~are sunt esentiale pen.ttu dieta voastra.

III ,\fara de beneficiile cunoscute ale fibrei In redu~a nscu~ dr:_ can::e.r • I ,I altar probleme grave, studiile au aratat di. fi?ra scad.e sensibil 11111 otoxicitatea. Fibra aqioneaz:a ca un burete, ~bsorbmd aCIZII dill corp.

I \tOneaza ~i ca a matura, curatand intestinele.

~.;;..._-..,.;>M;:::"':'-'-"';;':"" .. -

_. __ ,,*_.~-.L>.:.L.;..:,:.....L."""""" _" ~~ --__.:..,.;.:....._-

POVESTEA JULIEt

_ ~",,-~_-==,,"_'T~----'_....L...L -.1...""""-_- - -- - .........,. ~~~,.......-

111 «tor d:~a -d~;;r ~ i~au spu~ -ca .~ u v~ i ·re·u~i -;~~·i~data saraman tns~ rei nat:i. ! 111'~in.terventi.e med. icalll ... r d. in cauza. un. ei d.efiCienl~ ': n.Olo~lee. Oupa zece ~~ ml de tratamente de fertilizare, corpul meu era plln de medicarnente pentru ,

I "II i I itate ~i tntepaturi de in jeCji i _ Odata t~atamentele !ntr~rupte, eram un can,1111,11 eu ~anse rnari pentru cancer. A eXlstat 0 :olu_ile ~I pentru ace~st1'i. pro~ [ I .ll'm1'i: anticoncep!ionale I e ~i cereul -:ieios 011 oserla!lIlor ho rmonale. ~ I eel rna I ~

1,111 dintre toate: tot IlU aveam un copil, . ~ 'pili am auzit despre programul Miracolul pH. Am sim!it ca a~ f~5t bine~u"i

,'rll;'lt~ cu a doua ~ans~ ~i am inceput usa Iac euraleme rn casa - In pr?prlul ! uuucorp _ utilizand alimentatia sanaloasa pent~ a .~terge toate greselile pe "

58 Dr. Robert O'Young & Shelley Redford Young

'~' care Ie facusem de la douazeci la treizeci ~i ceva de ani. !nlelegerea modului ~

cum functioneaza cu adevarat corpul meu mi-a dat puterea sa controlez felul in • 1 care ma simjearn, ceea ce mi-a adus pace interloara ~i incredere. Mai mult decat ~ :1 efectul.fizic, an.' simlit in mine 0 schin:bare s?irituala. Parea ca eul meu ca.,ndv~ ; 'II depresiv, o. bOSI! ~I preocupat a devenlt 0 entitate pima de sp.era. n.te, energid! ~i I Illini~tita. l.upta internf a fos~ lnlo. (uila de senlim .. entul u. nui sco.p C.lar.. " .! t La cateva luni dupa ce am rnceput acest program, rn-arn $Imtlt usor bolnava ~I i La_m desccperit, ;Pre comeleta mea surp~iza ~i bucurie, ca eram ~nsa.rcinat1i! A ~ rast un ~oc enorm pentru mine, avand In vedere reate dlflcultaJde pe care Ie ~ 1 av.usesem Tn trecut, sa. fiu insarcinata fi'i.ra ca rnacar sa lncerc. Copilul nostru I~

rrunune, zburdalnicul nostru bebelus N Verde" s-a nascut anul (recut. Este 0 fetila II fericita, s1inatoasa, desteapta ~i frurnoasal Dupa ~ase luni de alaptare la san, a ~ tncepur cu hrana so,lida, pe care i-o prepar eu tnsarni, utihzand lapte de mig- '

I dale, cereale organice ~i legume (broccol~arza, morcovi, telina., lasole verd~,

I spanac, patrunjel, coriandru, marar), avocado, cartof noi ~i cartofi dulci, Ii p lace sa roniai Lcastraveli ~i ardel ji plac sa latele pasate, cu.!~ma de lama ie ~i ulei de mast ine. ~liu di acest finaltericit nu ar fi fost niclodata posibil fara noul nostru mod de ~iala.

Legumele sun! surse boga!!:,_ de enzime, care sunt necesare pentru orice reactie chirnica din corpul uman. Sun! mii de enzime ~j avem nevoie de tcate pentru rezervele noastre de energie.Practic, cu cat ne consumarn maio repede rezervele, cu atat rnai repede murim.

Pe ianga muite aite funci'IT pe care Ie indepltnesc. enzimele ajuta la digestie. Diferite enzime sun! cerute In funqie de alime~tele ingerate, de tipul de aliment ~i de modul In care acesta a fost procesat Orice pot enzimeleingerate sa Infaptuiasca In legatura eu digestia tnseamna mai pulina activita!e pentru enzimel.e digestive din cO_!Il.CoriS"er;7area acestui intreg potentia:1 poate determina cresterea energiei globale a organisrnului. Tn schirnb, corpul poate prodUce mai multe enzime metabOlice pentru a f utilizate de organe ~i [esuturi pentru continuarea functiilor lor metabolice ?i pen tru a as igu ra reparati i Ie asociate d eteriorari lor cauza te de m icotoxine.

Tndilzi.rea ( este 48"C distrueenzimefe, de aceea trebuie sa lUati ~at mal multe enzirne in aimentee neg_?tite - sau rnacar cat mai putln gatite posibil, Hrana gatita obliga organismul sa produce taate enzimele n~cesare, creand un Stresinuti1 ~i consumand resufselenecesare pentru aile sarcini.

DieM Young 59

RUMEGAII ~I ASTA RONTAITI-O GANDITORI

in afara de a nu Ie disrruge. eel mai bun lucru pe care puteti sa-l faceji penlru a

,I jut a enzimele sa-~i faca treaba este sa mesteci!i foarte b~alimentele. I~ee~ cste sa~~ ~i sa mestecaJi lichi~e!!,. AS:<l illsea.mn.a s~ meslec~~1 allrnentelesolide atat de rnult tncat sa Ie daJI. 0 consisrenja lichida tn gura ~I sa 11~ inghiti1i lichidele fara a Ie arnesteca rmpreuna cu secrejille din gura. De~1 procesul din urma pcate nu este prezentat in cartile de mam.ere ele~anle, e~ d.a procesului digestiv ajutorul necesar ~ru ayt;!_ea extrage dill hrana tot ce_e~

maibun. ' .

I rebuie sa va asigura]i ca mu~cali trnbucaturi mici. Atuncl cand hrana sollda este mestscata asa cum~trebu.ie, ea l~l mareste eonsiderabil volumu.L "De ace~a lmbucaturile initiale marl pot provoca tnghitirea prematura: ~I I~ Smr~It., opriltva din rnancat tnatnts sa silTl!iti ca :unle1i cu srornacul plin; dati 0 ~al1sa ,Iornacului vostru sa-~I dea seam"'a"'ai a mancat destul,

Substantele nutritive din plante (fitonutrienli), ~au ~ubstanlele Iliochimice, dupa cum mai sunt cunoseute, su~ foarte active ~I~n.ct de \ (.de re bioi ogi ci e~tr~ de benefice.,: Exi sta in tf-U n n u mar_j.L 0 ~netate IIllpresionanta. Unele substante fitoch i mice d~u culoar~a. plantelo~, gal: [u-n, oranj ~i ro~u la dovleacul de vara, morcovi ~i ardei (iar clorofila da

I uloarea verde, bineln\eles).

Acesti fiton utrienfi ajuta la ~ven i rea .!:anct;!u~ scade!,ea colesteI Dlul ui vindecarea artritei 1i osteoporozei, opreste transformarea horrnouilor I~ acizi ~i altele, Unii arg~menteaz~ ca aceasta se fac~in contraI .irarea radical ilor liberi, dar adevarul e ca. de~i efectele au fast observate, uiodul in care 0 fae este rar inteles. Eu cred mai degraba ca secretellor I (1l1sta in capacitatea de a elirnina microarganismele peri~u.l.oa:e ;;i toxiIIPle lor. El.ementele vegetale nutritive I.eaga in general aciz n (fie neutra-

l'I/,'ndu-i, fie el iminandu-i).

LUAII-VA tEGUMElE PROASPETE DE Aiel!

1.\1~ 0 lista, paT1iala, a unor legume excelente, de culoare galbena ~i verde 111("hi5. Mancati-Ie in cantitate cat rnai mare:

'llh;ranghel ',It·cla

60

Dr, Robert O'Young & Shelley Redford Young

Broccoli

Varza de Bruxelles Brusture (jIrctiunl lappa) Varzii

.Morcov Conoplda Ielina Castravete Vinete

Usturoi

Dovlecel verde ii dovleac galben de vara Fasole verde

Verdejuri de toate tipurile (in.dusiv s.l2.an~, frunze de rnustar, varzl'i crearl'i din varretatea Brasslca oterece«, salata, n.listurel ~i tuJpini de sfeci:l.)

Bame -. .

Ceapa

P1Hrunjel

P:l.starnac

Mazare (proaspata) Ridichi

Ardei gras rosu ~i galben §i verde Gulie

Ba rba-ca pre:

Hasme (Allium ascalonicum)

Plante marins. nori, wakarns ~i hijiki Gerrneni de cerealo, de boabe sau seminie

Napj ,

Castane de balta Chapa nalans)

(Atata ti~p cat prezentap sIr:nptome, .I'hali-ou~or cuIegumele care contin rnulte zahanrrr cum sun_!. m?~COVII, sfeda ~I dovleacul de iarna).

., () gru p~ _ n::'a re ~e :i t~n u tr.ienj'i 0 rep fez inta .9l£fla von 0 i dele, fO mpa~o~ soIubrl1 In apa al vrtarninei C, care se gasesc din belsug 111 regnul ~tal._

Dieta Young 61

lerburile

Benefici i Ie aduse de legume se dubleaza in cazulierburi lor ..

Sunt sigur ca deja ali observat aiei 0 potenliafa problema. De fapt, nu suntern erbivore. Ce ar trebu i sa faceti _ sa pastrati iarba dupa ee tunde]i peluza?

Nici 0 grija. De~i pute]i gasi iarba de grau in majoritatea magazinelor de produse naturiste sau mandlruri arornarizate cu Cymbopogon ciueuis IJ restaurantele thailandeze, cam astea sunt toate ierburile comercializate pentru consumul uman. Dar ceea ee recomandarn este utilizarea unui suplirnent pentru doza de ierburi - fie sa luari capsule de pulbere, fie, de preferat, sa am_estecaJi pulberea in apa pentru a obline NO bautura verde". Voi intra rnai mult in detalii 111 capitolele urmatoare, din moment ce suplimentele .verzi" nu sun! reate la fel, in esenta, trebuie sa callta!i 0 varietate mare de ierburi (iarba de grau, iarba de orz. iarba de ovaz. pir, iarba de kamut [TriticulTl turgiduml, Cymbopogon ciueuss ~i coarla-cal u lui) ~i sa evitati toate a Igele, ci upercile ~i altele asemenea (pentru detalii, vezl NCe trebuie avitat" Ia pag 77).

lerburi Ie sun! incredibi I de bogate in substanje nutritive, chiar rnai mult decat legurnele, in general. (In definitiv, cum crede]i Cd se poate descurca 0 vaca?) De exemplu, iarba de grau sau de OI"Z este 0 sursa buna tn special pentru clorofila, dorofila este cea care Ti confers ierbi i puterea de a ne 1!S~e;a corpu.!:.!le la nivel molecular si celula!.; Ca sa va dau doar doua exemple:

• tarba de grau contrne peste 0 suta de alarnenre nutritive, incluzand fiecare minerafidentificat ~ ol.igoeTement ;;i fiecare vitarnina din familia complexului B. Are unul dintre cele mai mari conji n uturi de provirarn ina A dintre reate al imentele ~i este bogata in vitaminele C, E ~i K.. Sucul din iarba de grilu coniine 25% p rote i n:3, un proce 11 ta j mai rna re deca t in ca rne, peste, oua, prod use lactate sau fasole. In plus, are cantitati rnari dintr-o scbstanta anrifungica, anrimicotoxica, nurnita laetril.

• larba de orz se rnandreste cu un conjinut de patru ori rnai mare de tiarn inT(vitami na B 1) dedit eel din Faina de grau integrala ~i de treizeci de ori mai mare decat cel dinlapte. Are chiar mai rnulta vitamina C decat portocalele (de fapt, are de sapte ori mai rnulta vitamina C)_

62 Dr-Robert O'Young & Shelley Redford Young Plante cu con!inuf redus de carbohidrati

.f.a!bohidratii compleqi genereaza 0 cantitate mare de acid atunci cand ~e descompun, de aceea~ treb~e sa depaseasca 20% din dieta voastra. Pla.l1tele pe care Ie alege!i trebuie sa fie deci, in principal, acelea cu mai putm i ca rboh idraji (cum sunt legumele proaspete enumer-ate in casetavde.la_pag. 59 ~i 60) _;;i va trebui a._mancati legume ~i cereale in ~"!.!Ital~ Ilmllat~ deoarece au un continut mare de carbohidrati corn_pleqi.

Dietele eu .50% sau mai mult de carbohidra]i compleqi _ care ar cup nn d~ 0 m u I ~I me de d I ere fa ra grasim i, vegeta ri en e. apa re 11 t "perfecte" ea ~I oficiala PI rarnida aa I imentelor - furn izeaza_un med ill favorabi I pentru dez~o!tarea in, e..:.~es_ a .. m.icr~rganismelor chiar ~i intr-un tract 111 testina I s.anatos: Carbohldralrr simpli ::. fructele, zaharul, faina alba _ cQ!lduc chiar mal mull la dezvoltare excesiva, iar dieta amel"icana tipica ~bunda in ele.

Legurne!e c~ un e.on~inut ridicat de carbohidraji, cum sunt ca;:_tofii, dovl~cll d~ larn2_(n~ dill specia Jug/ans cinerea, dovlecei) ~i cartofii duici pot fl consurnats CLi rnoderapo. Cand Ie mancati, asigurau-va ea sunt proas~e~e, = !l-au. f~st depozit~te 0 perioada lunga de timp ~i verificaji-le cu atentre, sa nu alba pete de CI up~rel (mai ales cartofii). Cartofi i noi ro~ii sunt cea mai buna alegere din familia cartofului deoarecJ'"ei su~t carRlfi

_9_1_n acel an. Cartofii din Idaho ~i alJii pot avea CiWva ani in mornentul tn care ajung I~ vOi", fiind. depozttaji in silozuri. Carto~ii r~ii sun! mai -Eroas~el' ~e.c~ alji cartof (eu excepjia celor pe care-i cuiegeji din propria voastra gradma), dar19t trebu ie fo.losi1i CLi rnasu ra.

Daca traiarn intr-o ILime ideala, aSi fi putut alege ~i boabe proaspete is!e tiP fasole ~I mazare). Dar aproape toate eele vandute In magazine sunt uscate .sau conservate - totu~i e!:!_eul1:par boabe de soia congelate de la magazmut rneu local de alirnenre sanatoase, EVitafi fasolea la conserve in ?rl~e caz. dar- d~5=a alege]i boabele, Ie lasali la inrnuiat ~i Ie elMi1i bine,

~am~ de a le ~atl( Ie puteti utiliza in cadrul celor 2% din dieta voastra, Fasolea are de fapt proprietati antifungice - chiar daca gasi!i cateva boabe st rica te, n u veti veclea n i c iodata un sac i ntreg m ucega it, dec i in ca n lita!i moderate, ea este 0 alegere buna. Amidonul din boabe este motivul princip~1 penlru lim itarea cantitatii. _!:ea mai buna alegere clintre loate este

de a manea fasol~ germinaNi (vezi pag. 72). -

Dieta Young 63

MaJoritatea legumelor de tip lasole ~i rnazare sunt in esenFi amidon: (asole lata, fasole pinto, fasole adzuk i, fasole neagra, fasole alba, naut, mazare, Vigna unguiculata ~i (asole Phaseo/us chitrensis. Doua contin Inprincipal proteine ~i de aeeea este In regula sa Ie inel udern rnai des: hoabeledesQ1a1in sl~ial edamame, e.!:~~~e ti Tntregi) ~i lintea._

Cereal~le pe care_le_mancaJ.:.1Teb~i~ ele sa. fie proaspete, nu pasIrate in depozit. Caulali un turnizor care sa v5 asigure ca luaii cereale din .icel sezon - cerea!e cafe nu au rnai mull de trei luni de cand au-fast I r.eolta;:-'intrebali la rnagaz inu I vostru ~j interesali-va de fum izori i lor. Ce;:eage dee~at~sunt pline de fungi ~i mieotoxinele I~r (vezi pentru detalii .Ce trebuie evitat" la pag. 77). Cerealele forrneaza acizi atunci cand -unt descornpuse, asa ca reduce]i cantitatea pe care ° mancali ~i lolositi numai din cele eroas~, or~nic~Ce~ rnai bUlle sun! cele geqrrinate (vezi pag. 72).

Cele mai obisnuite cereale cu carbohidrati cornplecsi sunt cele rnai IIIdri generatoare de acid: faina §i orezul. (Ele forrneaza _;;i mucus.) Acestea hebuie sa ramana in limitacelor 20"10 din dicta voastra, Porurnbul trebuie '/1 el evitat (urmeaza mai multe despre aceasta). Pe de alta parte, ~tirul, I henopodium quinoe ~i alaeul sunt dear slab acide, iar ~meiul~~ hri~ca ',\lilt slab alcaline, deci IlU contribuie la formarea de mucus lipicios.

Existr~alte avantaje ale acestor cereale. _S=rupele de hri~ca (strict vorbind, hri~ca este de fapt 0 samallia, dar e util izata drept eerea!~) ~i IIIPiul sunt bogate ill protei ne ~i se digera lent, oastrand ech ilibrul zaharului din sange. Alacul contine maT multe proreine, grasirni sanatoase ~i" II/Jra decat grauT"At;7:ul abunda de asernenea in rnucopolizaharide -

.rharun cornplexe vitale care efectiv menjin corpul la un 1oc, lubrifiaza III iculatii le ~i 5L1slin functla irnurutara. Este de asernenea bogat In___§. 1,Z, I ,II(~ este 0 vltarnina anticanceroasa.

limente crude

Deoarece gatitul disrruge toate enzirnele importante, cu cat mancat,i IlIoI.i multe legumele crude, cu atat mai bine. Giuta!i sa aveti cei pUjin 40% illl,isurate din ochi) din hrana voastra negatita - mergand pana la 75-=-80%1 pI' masura ce va obisnu iti cu acest program. Gandiii-va la salate. Salate 1iIoIl"i, uria;;e. lntr-o varietate infinita.

Alimentele crude contin energie sau forta vie!ii (ele sunt "biogenice"), 110' I Me v-a pot transfera VOlla, in timp ce alimentele gatite sunt moarte.

64 Dr. Robert O'Young & Shelley Redford Young

AI imente organ i (ery roa spete

AJimentele organice va permit ~a[ea expunerii la pesticide ;;i la toate acele substante chimice care se gasesc tn mod obisnuit In majoritarea produselo!:; Ele sunt de obieei mai nutritive, din moment ce solul (de unde I';;i extrag plantele substanjele nutritive) esre mai putin saracil decat devine prin ~atamentul brutal de la fermele standard. Un produs organic eSle~ cu 300%_mai bogat in substante nutritive decat unul neorganic.

. A manca al imentele cat rnai eroaspete J?osibil este un alt elementchere. Di'-:!..!lJ in utul in care ceva este cules, substanjele nutritive incep sa se degradeze. In mod ideal, am locui tOli intr-olume unde am putea sa ne pi i m bam . p ri n grad in il e noastre, ne-arn culege a lim en re Ie, le-arn prepa ra irnediat si ne-arn aseza sa ne bucurarn de rnasa in decurs de 0 ora. Imi dau searna ca aces! I ucru n u este posibil pentru majontatea dintre noi, In majoritatea timpului, dar penlru a objine cal mai mult din ceea ce mancali, diu!a!i sa va apropra]i cat puteti de aceasta experienFi.

. <#n~ nu pute]i alege un produs organic, lua]i cel mai proaspat produs

~~alal'~1 cu ajutorul produselor de curatare pentru legume, disponibile I~ n:agazlnele d.e hrana naturista, sau_inmuiali-Ie timp_de zece pima la cmcisgrezece l_!l~u!e___2n apa In care ali adaugat clorit, CI02 sau peroxid

_ de .b.ic!rogen - cia:tili bine dupa aceea (15picaturiia litru). -

.~a

Capitolul 5 se ocupa de apa, in detaliu, dar mesajul principal menta repetat: m~ apa - dar apa purfi, curata - este absolut cruciala pentru crearea unui eH sanatos ;;i a ~eorp san-ftos. Corpul este format in proportie d~.o % din apa - ia r sa ngele ~ i ma i rn u I t de atat: 94 % apa - ;;i trebu ie 5a-1 aprovizionam CLi a multirna din acest component fundamental. Asta in~l~de ~i alimentele c~re au continut mare de apa. Asta insearnna - ali ghicit - legume: .

Prot~ine de origine non-animala

. lata ~ intrebare care ni se pune adesea: "De unde va asigurati pro\emele?" lntrebarea presupune, mai intai, di proteins provine nurnai din carne, lactate ~i oua ;;i In al doilea rand, ca a asigura destule proteine este intrucatva dificil. Adevaru] este di exrsta 0 rnultirne de proteine in plante. $i daca asigura]i destule calori.i Pe"ntru a fi sanatos, ~i rnanca]l 0 varietate rezonabila de alimente, ingerati ~i destule proteine. Nu trebuie sa rna credeti pe cuvant in acesr sens: un stud.iu medical publ icat in Journal or

Dieta Young 65

(he American Dietetic Association, 0 publlcatie eu tendinta foarte conservatoare. a anal izat dietele unor consurnatori de carne, ale unor vegelarieni care mananca Tn pi us lactate ~i oua ~i ale unor vegetarieni stricti, ,1 p licand cri teri i str i cte pen t IU ca tii protei na acopera usor neces itati Ie ropi i lor In crestere ~i ale ferneilor lnsarci nate. N LI nurnai ca cele trei diete rum izau destule protei ne, dar [Date asigu rau de fapt dublu fala de necesar. Mesajul este di nimeni IlU trebuie sR selngrijoreze di n-ar primloestule proteine. Daca manca]i cantitaji normale dintr-un aliment rezonabil, veli .ivea aes-ture proteine. --

Majolitalea oamenilor par sa creada di proteine]e trebuie sa provina din carne ~i produse lactate. Ch iar ~i cei rnai "initiali" In sanatalea alternativa au subscris mult timp la teoria conform careia proteinele vegetale rrau oarecum de categoria a doua ~i neces.tau "combinal"i" adecvate pentru a fi complete. Dar vegetalele conlin toti aminoacizii (elementele r onstitutive ale proteinelor) de care are nevoie organismul Nu once

vegetala !i coniine pe tali, bineinteles, dar daca rnancat: 0 varietate larga •

(Ie vegetale~in special vegetale_d! .. £!:!h2are verde 1ncilis ;;i vellet~~~c:.uII'unze~~re verde inchis'1!_supli~e~ali cuierburi, veli avea destul

din toti aminoacizii esenliali.

Organismul are 0 rezerva de arninoacizi liberi, care contribuie zilnie 1.1 formarea a aproape 70 g de proteins. Toti avern aceste rezerve de proteins, a;;a di doar daca aveti simpt0f!l~ specifice al~ .s.a~nte.!.. de prou-ine (pierderi deJesut muscular.!. c:.adel:.eaJ)arul~i!..unghii c~ant~),_atunc~ pUleti f siguri ca nu ingerati deslula proteins.

ManCaiTI pe~te p-oate de doua ori pe luna.: In afara de asta, rnancarn tofu de cateva ori pe saptama~a. Maneam ~es_legum~.li a rnuljirne de ',oiuri de nuci crude, sell1J.~ ~i boabe germinate, avocado, care au toate ploteine de !l1alla calitate ~i se aslrnileaza mai bine decat proteinele de Ilrigi ne ani m al a. Restul de protei n e de- care avern nevo ie Ie I uam din v!'getale. Secretui asigurarli corpului CLi proteina este calitatea, nu cantit.uca,

66

Dr Robert O'Young &5helleyRedford Young

PROCENTAJUL DE CALORfI PROVENITE DIN PROTEINELE DIN AUMENTHE ALCAUNIZANTE

Aliment

Calorii din roteine

Aliment

Calorii din proteine

Vegelale

Muguri de lucerna Anghinare Sparanghel

Muguri de barnbus Tulpini de sfecl::i Broccoli

Varza de Bruxelles Varza chineznasca Varza rosie Conoplda

1elina

Frunze de sfecla

Hasrna

Varza oeala (frunze) Varza creala (tulpini) Nasturel

Castravete

Papadie

vinete

Fenicul

Usturoi

Varza creala (Irunze) Praz

Salata de Boston Salata, frunze verzi Salata iceberg

Salata CLi frunze rare Tulpini de rnustar

Bame

40% 29% 25% 26% 22% 49"10 49% 12% 20% 27% 10% 24%

18% 48% - 36% 26% 10% 27%

12%
28%
20%
60% -
22%
12%
42%
27%
13%
22% 24%

Fructe

Avocado (Ca Ii fom ia) Avocado (Florida) Grepfrut

Uimaie

Suc de lamaie Tomate verz i Tomate ro~ii

Pastai Nilut Linte

Fasole de Lima, proaspata

Muguri de Vigna radiata Fasole Navy

Mazare verde proaspata Fasole rosie uscata Boabe de soia uscate Soia proaspata

Germeni de soia

Tofu

Nuci ~i seminte Migdale

N uci de Brazilia Alune de padure Seminte de dovleac Seminje de susan Semlnje de floareasoarelui

Serninte de floareasoarelui germinate

22% 15% 5% 13% 5% 12% 18%

25% 30% 9%

38% 26% 6% 23% 34% 11% 6% 43%

19% 14"10 13% 29% 19% 24%

33%

Dieta Young 67

Aliment

Calorll din proteine

Caloru din proteine

Aliment

Ceapa (verde) P:itrunjel

Ardei verde Ardei rosu Ardei rosu lute Ridichi

15% Cereale

36% .. Orz

12% Me;

14,% Orez br un

1.3% Grau

10% niraie de grau

1.0% 10% 8% 17% '16%

Rubarba 11 %

Aige marine, dulse 25%

(Ri1odymenia

palmafa)

Spanac 49%

Napi 30%

Nasturel 22%

larba de grau 25%

Dovlecei 26%

'oia

Soia reprezi nta till adaos excelent la di eta voastra, ca sursa de proIrina ~i avand 0 mare varretai'e de elemente nutritive. Boabe\e de soia

( O'riiin 0 multime de substante benefice:

• Izoflavona, un tip de fitoestrogen (.estrogen vegetal"), ajuta la

prevenirea dezvoltan' forrnelor de cancer dependente de hormoni, cum sun! cele de san.

• Daidezeina, 0. izoflavona speciala. inhiba dezvoHarea cance_r~ilui. Sustine de ase'menea diferenlierea eelulara la animale - eelulele canceroase fiind nediferentiate.

• Genisteina este 0 enzima care inhiba dezvoltarea tumorilor ~i aj uta la diferen!ierea celulara. Stud iile au aratat ca ajuta la bloearea dezvol tari i eel u Ie lor canceru lui de p rosta tii ~ i a I e can ce rul u i

de san-

• Inhibitorii de proteaze (enzime) blocheaza aCliunea enzimelor

care pot stimula dezvoltarea tumorii ~i !l-ctio.neaz.a imJ2.otriva rnultor forme de cancer, inclusiv unele dintre eele rnai comune -

de colon, san ~i de tical.

68 Dr. Robert O'Young & Shelley Redford Young

• Acidul titic cheleaza micotoxinele care stirnuleaza dezvoltarea turnorilor, legandu-se de ele ~i elirninandu-le din corp. Studiile au ararat dl el poate reduce numarui ~i marirnea turnorilor la animalele de laborator hranite cu micotoxine.

• Sap-on in§:l!L dupa cum arata uncle studi i, scad riscul unor an umite forme de cancer, inclusiv cele de san, prostate, stornac ;;i plamani. (Saponinele se mai gasesc In naut ~i ginseng.)

• Soia actioneaza in preveni rea unor forme de cancer, protejeaza inima ;;i echilibreaza hormonii.

Cea mai buna alegereo reprezinta mu uri; de soia (vezi "Muguri", pag.72) sau un sU.Rlrftent e ~prr· ..uJ;a vez: apitolul 10). Alte variante sun! boabele de soia, edamame, tofu". ulei de soia ~i lecitina (un subprodus lichid sau sub forma de granule, putand fi utilizat in retete culinare sau presarat Tn salate ~i supe ori luat ca supliment), De obicei,

.Js2.tele de soia nu este 0 alegere buna, din moment ce aproape toate tipurile conjin adaos de sirop de orez pentru a Ie indulci, iar siropul fermenteaza ?i creeaza mai rnulta aciditate .. Laptele de soia neindulcit este -bun. s6Ta orgamca: este ceama-i lJunr~i intotdeauna prospejimea este esentiala.

Recomand_ mugurii fara rezerve, dar boabele integrale sunt usor aci.de, iar boabele de soia procesate necesifa uncle precautii. in boabele de soia pmcesate, bobul intact este-arterat -Celulele distruse, stratul protector lndepartat, ceea ce activeaza microenzimele inerente sa inceapa sa descornpuna ce se afia in jurul lor. ~i bineinteles. multe produse de soia (cum sunt crenvursti i de soia) sunt la fel de prelucrate ~i procesate ca ~i alimentele tip junk food'. Mi-ar placea ca toti sa avem acces la tofu proaspilt oricand darim, ca sa 0 putern rnanca in aceeasi zi In care a fost produsa. Dar in. realitatea cursnta, cea rnai buna alegere este sa folosi!i 0 marca ambalata care este datata, sa 0 clatiIi bine ~i sa 0 utiliza]i cat mai repede posibil Nu olasati sa stea prea mult in frigider.

Tinand cant de asta, tofu este 0 sursa foarte 5unf" de proteina ~i este _m ult ma i. buna pentru voi decat al imentele de origine animals sau lactatel.§.. (Un studiu subl iniaza utilizarea de tofu ca fi ind sUlgurul factor asociat cu un rise scazut al cancerului de prostata printre barbatii japonezi care

. in traducere, "hrana.~.moi", adica alirnentele orocesare, cu aditivi ~i conservanp (n tr.).

Dieta Young 69

n:1iesc in Hawaii. Un alt studiu a evidential 0 corelajie stransa !ntre r onsurnul de produse din soia ~i un rise scazut al cancerului .de san la u-meile din China.) Tofu este un aliment bun pentru a face tranzlll~_spre 0 ( I ieta vegeta ri ana ~i oeaz i 0 na I, ea pa rte a un ei d iete co rn p lete,. ech il ibrate.

Pe de alta parte, trebuie sa evitati produsele fermentate din SOia, <:_ur.:J. ',.unt rniso", ternpeh' ~i sosul de soia (vezi pag. 89).

I'c~te oceanic (ocazional sau ca aliment de tranzitie)

Apa in care tralesc pestii este plina de ciuperci. iar ei n-ar putea ~a ~11.pravieluiasd\ daca nu ar fi fost rezi~tenti la el.e. I~r 'pe~tele ,este bo~at I~ v,r::isimi omega-3 (ac~gra~t esenilal.I), prot~~~e ~I numcroa~e subslanle nutritive. Totusi, peste e are aceleasi propnetall ea toate alll"Tlenlele de tl,ltura animala: nu conjine fibra ~i form..:_aza .acizi ~i mucus.,. ader:..r2t.

! lnand searna de toate acestea. r:e~tele este totu~!_ 0 ~Teg.e.re buna .g.enl!U, <!:... 1,1(e tranzitia spre 0 dieta vegetarians s~~ru ~ f u~tllzat ocazional III

I ontextul unei diete sanatoase (bazice).

Oaca a I egeti sa ma n cati peste, trebu ie sa fi e neapa rat proaspa t. Daca

11\1 este pescuit recent, sau daca are acel mires neplacut. es~e.ieJa alterat, ,I~J ca trebu ie sa-I evitati. ~rebuie sa fili siguri ca pro~ine (lin ape nepoI uate. AI egeti somon, pastrav, pesteie LutJanu5 campeCha/1~5,p'e~te-sable ~I ton pentru continutul ridicat in ulei~ri .omega-~, ~ar vevlt~ltl t~tal molustele. Molu~tele sunt adsvarati gunoien. ele l1la~anca OrlC~! inclusiv i-xcrernentele altar pesti. Orept consecinla, sunt plme. d~ toxln~: EVlt~tl p('~tele uscat, care este util izat in I1lU Ite m5nca~uri a:~.:tlce, mal ales III ',lIpe, deoarece contine fungi ~i micotoxine. (Oe~1 FDA a anuntat r~een~ I ,1 pe~tele-sabie ~i tonul pot confine doze man de mercur .~I ar trebui d~CI "vitali sau consumati in cantitate mai mica, eel. P.UIIll de catre fe~elle ,\I Idle la varsta d:ind pot avea copi I, eu cred ca uleiurile bu~e pe. ~d~: Ie luuti din acesti pe~ti cornpenseaaa de departe orice rise al. mroxicaru cu IIiNCur. In plus, urmand programul din aceasta carte, :antltatea de peste

PI' care 0 veti rnanca estelim itat~i.)

rulso ~ pasta de lasole soia rermentat~, cu safe, fol OIit~. I~ condi men ta rea supelor $; sosuri lor III r.),

, u-rnpeh ~ pr~iitllr~ mCLlI:;). din soia re,.mentat~ (n. r.). .... , I ood and Drug Adrn i n istration, agenJia americana care coruroleaza regirnul alirnentelor 11

,. wdicamenlelor (11. tr.) .

70 01. Robert O/Young & Shelley Redford Young

SPORTIVII VERZI

Faccrn rnulta miscare - alergarn, ridicam greutati ~i rnergern ;;i ne pllrnbarn in fieeare zi ~i ne bazarn pe acest program pentru a ne ajuta. Alealinizarea mareste perforrnantele sportive, creand putere ~i muschi ~i furnizand ~i energie pura, A~a ca Miraca/tli pH poate fi literalmente salvatorul oamenilor bolnavi dar constitui~' 0 binefacere chiar ~i pentru cei mai sanato~i ~i in forma dintre noi. Va bee bine oricui, dar in primul ransl va va feri de tmbolnavi ri ~i va va rnentine in forma cea mai buna, din punct de vedere fizic.

Am observat rezultatele pe noi insine, blneinteles, dar la un nivel mai obiectiv am vazut rezultatele la toate tipurile de sportivi. Arn sfatult doi practicantl de biatlon care se antrenau pentru Olirnpiada din 2002 sa se concentret:€ pe vegetale; unul dintre ei a castigat recent loeul trei tntr-o competijie europeana (europenii domina aeest sport). Cand ne-a solicitat ajutorul, el avea problema chiar ~i sa ajunga la fini~ la unele cornpetitii' l.ucrarn de asernenea cu cea mal buna echipa de totbal din Trinidad, care uttlizeaza pulbere concentrate de vegetale pentru a-;;;i asigura combustibilul in timpul me"Ciurilor internajionale. Am trecut pe acest program ~i echipa de gimnasrica din WestPoint (vor urma arnanunte rnai departe).

Dar cel care ne-a uirnit intr-adevar este Stu Mittleman'. Tn vara lui 2000 Stu a alergat dill San Diego la New York City 1; clnclzeclsi ;;;ase de zile (al~rgand aproxirnariv doua maratoane zilnic). ~i a facUi_(; lntarit de al imentele alcaline, supl imentc adecvate ;;;i "bautura verde" zilnica (de fapt, mai multe bauturi verzi zlln ice). EI rnai dejine ~i recordullumii la alergarea pe distanjelungi: daca dorijt sa 11 depa~jti, va trebui sa faceti rnairnult de 1600 km in treisprezece zite sau

aproximativ fre; rnaratoane zilnic. '

Mananca peste aproape 0 data la doua zile ~i din cand in cand ~i dlte 0 friptura.

J2:'lI- in cea mal mare parte a timpl:ll~i, Stu este personifiea.rea Miracolului pH. ' y~getalele reprezinra de departe eea mal mare parte d_in dieta sa,

Nu trebuie sa ajunge]i la aceasta extrema pentru a experirnenta cum poare imbunatati prograrnul Miracolul pH capacitatile voastre sportive, de~i noi credern ca este destul de stimulator de ~tiut ce poate face chiar ~i in acest dorneniu. Este important de observat ca verba despre 0 moneda eu doua fete: gimnastica in sine accelereaza proeesul limfatie (asra rnseamna a transplra), va scapa de acizf in exces ~i de reziduuri prin aCes! important al "treilea rinichi" - Rielea. Astfel: prograrnul este bun pentru rniscare: rniscarea este buna pentru program.

Acum ceva despt'e aeei gimna~ti, Aiei avem ceva mult rnai mult decat doar 0 dovada anecdotica. Nu eonteaza e5t de irnpresionant este Stu, el fi ind doar Inca un ti p care face aces! lucru. Dar I a West Poi nt, e u (Rob) am reu~it sa fae un studiu controlat. Am imparti! cei unsprezece girnna~li din colegiul Armatei in

Dieta Young 71

doua grupe (A ~i B) ~i am dar uncia dintre ele (A) pu~bere v~rde _c.£!:ce!!trata ~i_ picaturi pH adaugate la apa bau!;;} zilnic. (Am dat de as menea fiecaruia sa poarte un pa,idantivspeeial pentru a dirninua efectele negative ale frecvente], ' electromagnetice, EMF.) Crupa B a baut dear apa plaIa (~i a purtat un pandantiv placebo). Dietele lor au fost aceleasi ~i nu au fost alte modificari in stilul lor de

viaia.

De-a lungul sezonului, antrenorul lor a linut 0 statistica a rszultatelor fiedirui

gimnast de 13 toate lntaln irile, la reate eele sase evenimente (exercijf la sol, sarituri, bard, la paraleie, cal ~i inele), notand nurnarul de exercitii tnchetate ~i nurnarul de exerciji i reusite eu succes, Cei cinci girnnasti competitori din grupa A care luau suplimente au reusit cu succes la 66% din toate exerei!iile. Ceilalti ~ase, din grupa B, au atins 38%, G rupa A a depa?it grupa B eu aproape 1 OO%! 5i asta doar cu un adaos de bautura verde 5i picaturi pH ~i un pandantiv - nici rnacar eu programul complet de Miracol pH,

in plus, de~i este ceva mull mai subiectiv, cred ca merita subliniat di grupa A de glmnasti a prezentat cresteri de putere ~i rezisten!a, limpi mai mari de antrenament, atitudini trnbunatatire fata de exercitiiie suplirnentare ~i eel mai important dintre toate, tirnp mai SGurt de recuperare dupa exercitiile suplimentare, cornparativ eu colegii lor din grupaB ~i cu ei in~i~i la inceputul stagiunii.

Am luat de asemenea probe de sange dela toti glrnnastii ~i am aflat di sangele participanti lor din grupa A era serrmifi2i:ttiv mai sanatos~i Ina; puternic decal

eel al celor din grupa B. " ,

Crasimi esentiale

Una dintre cele mai periculoase dintre dierele ciudate din zilele uoastre este obsesia ,Jara grasirne". Grasimile joaca un rol crucial in r orpurile noastre ~i a Ie elimina total lnsearnna a ne expune organismul 1I110r carente nurritionale ~i degenerescentei provenite din acesrea. SeI ietul este sa folosim grasimi sanatoase, 11U grasimile saturate (mai ales), v,\rietati care infunda arterele, varietal; nen utritive pe care majoritatea .unericani lor Ie mananca, ~i ulei uri Ie "partial hidrogenate" (ulei uri I ich ide I, rod ificate chimic in grasim i sol ide), Aproximativ 20% din calori ile uoastre ar trebui sa provina din aceste grasim' sanatoase.

Acizii gra~i esentia/i sun! cei de care are nevoie organismul vostru. Ei ,lIllt esentiali, Vitali pentru 0 sanatate buna. Ei reprezinta elementele I tlrlstitutive din grasimi, care intaresc perelii celulelor. Grasimile lI11iinesaturate ca uleiul de in, de limba-mielului, de luminita, de seminle ill' struguri ~i c2!11epa construiesc membrane celulare, produc hormoni, 11 •• \g~ ~i elimina aciz;. Majoritatea uleiurilor contin atat grasimi

72 Dr. Robert O'Young & Shelley Redford Young

mononesaturate, eat ~i pol inesaturate, iar eele care sunt predomi nant monone~aturate, ca uleiul de masline (ca ~i eel de nuci crude ~i avocado), ~nt de asemenea benefice. Sunt utilizate pentru energia celulara Insernnand ea ~smele n.2§stre functioneaza pe baza lor In loeul za-

...l!..arului, atunei cand in sfar~it ne echilibrarn.

_Acizii gr~~i esentiali ~ntarese imunitatea celulara, ung articulatiile, izole~~a ~orm!!. rmpotnva pierderilor de ealdura, furnizeaza energie ~i sunt util ~zatl p~n~ru _ pr~~a _l2!ostaglandinelor care protejeaza fmpotriva bolilor de InI.maJ ~ infarctului, a hipertensiunii, a arteriosclerozei ~i a cheagunlor :a.~gulfl: ~I sU.nt .neces.are pentru un metabolism energetic ~j irnunitate .. 6.Clzll ?ra~1 esentiali pot f de folos ~i in vindecarea artritelor ~i astmului, s!!_ldromul UI premenstrual, alergiilor, a problemelor tenului ~i a unor tulburari .<:Ie comportament, ca ~i la imbunatatirea funqionarii creierului.

. l:!.u il , s mintele ?i avocado sunt toate surse de grasimi sanatoase IIlcluzand "omega-3" ~i .omega-s" de care trebuie sa fi auzit (nurnite cateodata "ulei uri de peste" deoarece pestele este 0 alta sursa daca n u s~nteti ~eget~rieni). Cele mai mari concentratii de atizi grasi esential! se g~sesc~ 111 ~ilelul de .sel11i~ ~in, in uleiul de limba-mielului ;;i in cel de c~a~ep~ '. Ca~ta.tl ul~lu~lie objinuteprin presare le recej.. extrase ~i ambalate fara a f incalzite. SI rue: VOl sa nu Ie Tncingeii! Adaugati-le la legume dupa ce acestea au fost lncalzite sau fierte in abur, sau faceti un 50S de salata aro~na.t pri~l simpla amestecare cu sue de lamaie ~i mirodenii. Ferili-va de ulelurl~e ra~cede. Cumpa~ati numai tilt va trebuie pentru consum rapid, pa.s~ratl.-Ie III co~t~lIlere inchise la culoare ~i in locu ri intunecoase ;;i utilizati-le n~nal daca au miros proaspat,

Muguri

Plini de vitamine, minerale ~i eroteine complete, mugurii sunt poate c~a rnai buna hrana pe care 0 puteti man ea. Sunt alimente din plante vii, ~Iogen Ice, asta insernnand ca va pot transfera voua energia lor vitalal Serninjele de"i!2_mai alealine cand germineaza, iar mugurii sunt plini de enzrrne.

In p.!:2Ses~1 de gerrninare. hormonii din plante sunt activati. proteinele sun pred,g:r~t~ in aminoacizi esentiali, care actioneaza mai usor in ~orpul uman, grasimile sunt descompuse in aeizi grasi mai u~or asimilabili rar amrdonul este deseompus in zaharuri vegetale mai usor asimilabile Corpul are n.evoie de ceva zahar, dar nu de zaharurile dure care distrug pancreasul ~I consurna rezervele de energie!

Dieta Young 73

Mugurii - ~i nucile ~i sernintele Tnmuiate - sunt alcalinizanti, genei.uori de viata, re:;;talizanti, alimente de- in Ita energie. Sunt bogati in 1'I)Lime, proteine complete predigerate, minerale sub forma de cornplecsi I h elati, acizi nucleici ~~itamina ~Hormonii plantelor sunt activati, .rmidonul lor se descompune in zaharuri vegetale usor asimilabile. proIi'inele sunt prelucrate in aminoaeizi I iberi, usor de asirnilar, iar grasimile lor se transforma in aciz i grasi sol ubili Conti nutul lor Il utritiv creste wrtiginos: continutu I in biotina creste cu 50% pri n germ i nare, vitamina 1!5 cu 200%, B6 cu 500%, acidul folic cu 600%, iar riboflavina (B2) cu

I iQO%! - -

Poate ca va gandili la muguri doar ca mugurii familiari de fasole ;;i III erna. Dar mugurii ie?ili din aproape ori e bob, cereala sau seminje sun! " nato~i ~i deliciosi. Ca sa va dam eatvaexemple, ne Plac mugurii de i.rsole Illung, rnugurii d naut, mugurii d linte verde, mugurii de susan, mugurii de floarea-soarelui, rnugurii de hri~ca ~i mugurii de grau. Dupa 111m am mai spus. eea rnai buna forma de soia este cea gerrninata. De fapt, I' modul ideal de a manca toate legumele. Germinate, ele sun! mult mai \I~or de digerat §i nu vor da gaze intestinale,a~a cum se intampla cand se urilizeaza coapte ~i gatite. De~i mugurii sunt disponibili in rnagazinele cu ,iI i mente naturiste, d.!!c.~ vi-i creste]i singuri va asigurati prospep mea .ibsoluta ;;i maximum de energie vitala. Mugurii sunt usor de crescut in pr pria voastra bucatarie, Tn orice anotimp, asigurandu-va prod use orgaIIi e proaspete lot anul. (Mai multe despre cum se face ace sra. In apitnlul 11.)

I ·rburi ~i mirodenii

lerburile ~i mirodeniile va turnizeaza atat aroma, cat ~i nU\I'iiie. Ceau.rile de plante pot f de asemenea benefice. Din nou e!2spelimea re:-prezinta chela: ierburile ~i mirodeniile pol rnucegai in timpul procesarii tuscarii) ~i al depozitarii.

xucuri

De~i pierdeti benefieiile fibrei, sucurile sporesc toate celelalte beneIlt'il ale vegetalelor ~i ierburilor. IT otusi, ar trebui sa evitati sucul de fru teo Dtali; rnai tarziu, in- acest capitol.) Cand "beti vegetalele", organismul IlIime~te 0 concentratie rna; mare de saruri alcaline u~or de folosit, vitamine, miner-ale,' clorofila ~j enzime, ~j Ie poate asirnila rnai usor i mai

Iolpid. -- - - -

...".. ..... _ ....

74 Dr. Robert O'Young & Shelley Redford Young

Sucul din vegetale verzi este puternic alcalinizant. Dadi aveti ceva si m ptome trebu i e sa ~I.i m itati can ti tatea de sue de sfecIa: ~ isle morcov i pe care 0 tolositi. deoarece sunt ai3 dulei din cauza conjlnutulu i rid icat in zahar (11 % ~i respectiv 13 %). Morcovii sunt In general aicalinizanti, dar fJrid atat de concentraf In "forma de sue, POl sa adauge in limp rapid 0 eantitate prea mare de zahar.

De~i din punet de vedere tehnie nu sun! sucuri, a~ vrea sa menjionez aiei ~i ciorbele de leg_ume, din moment ce ~i ele sunt atal de alcalinizante, in special cele eu eastrav€!!..&. e~a ~i usturoi. Pute]] sa le facetf singuri sau sa Ie cumparati gata pregarite (verificati dear ca sa fili siguri ca nu contin

_£ons~rv.1:rui ~i drojdie). _

L1.mai, lamai v'=!zi 1! gr!J?frut

De~i trebuie sa evita]i aproape toate fructele (vezi detalii mai departe in ca p i tal), J~l!la i:3, la rna i a ve rde ~ i grepfrutu I (ned u I eel sunt de fapt benefice. (De obicei, grepfrutul alb este mai pulin dulce decat cel roz, dar ~ n-u";lai gustul este eel-mai bun indicator pentru cat de dulce este.) Fructul iu...lln~~~ - de fapt majoritatea fruetelor sunt bogate in subs!i:!r:!1!;. nutritive, dar zaharul confine ferrnen]i ea orice alt zahar,.

d£ndu-va peste cap organismul. Este crucial sa evitati cu stricteje lructele (and va apLlea{i de aces! wq_gram, desi, 5' data ce sunte!i dmnouechill: brati, corpul vostru va fi.3.~Bi.l ~a toJJlf%,e obue .. ata de fruct~p.iH, de sezon, din Candlll cano, cal!,D !.~fal.

De;;ilamaia,. iamaia vede ~i grepfrutul sunt din punct de vedere

'II'] chimic acide...L testele mele au ararat ca, atune: cand ele sunt metabolizate r i"n corp, au de fapt un efect alcalinizant, Cantin Ioarte pujin zahar (fama.ia - ~i lamaia verde contin 3%, grepfrutul nedulce confine 5%). Si au un

~1;Jinut mare de oxigen. Amintiti-va, micraorganismele nu se simt bine in prezenja oxigenului, asadar aceste alimente previn dezvoltarea in exees a m icroorganismelor.

Stoarce]i de-a lungul zilei larnaie sau lamaie verde proaspata III apa voastra puri¥l'Cata-- ~i iTiiii ales inainte de culcare. Nu lua!i lamaie sau Taniaie verde cu 0 jumatate de ora inainte de rnasa sau zece minute dupa ce ati terminal de rnancat, Este bine sa beti ell 0 ora inainte de a rnanca ?i apoi asteptati pana eand a avut loc digestiapentru a bea din nou.

Dieta Young 75

Roili,;;i avocado . . .

R ··1 . acado sunt de asemenea ootiuni vegetale bune (d. e~1 e. Ie

aSlle~lav· _t:.' I·· (Atune'

'f f t 1 deoarece mancate crude sunt alca inizante. unci

',unt de ae.t ruc e , -- d·d ) A b \e au eon-

cand sunt gatite~ ro~iile devin u~o~ torm~\oa~e 3~o)~e~~oea~o ee bogat in

\:~v~~~i~~~o~~~:~u~:~~~~de~t~ 02 :~'r:;.k~I~a de prote~ne, deci ~i o. sursa

g~a b tihil Si conun mai mult potasiu decat bananele ~I mult

buna de com us I I. -s l_

rnai putin zahar.

pH-ui AliMENTElOR

U . aza 0 lista a alimentelor obisnuite cu potentialele relativ~, aproximative

rme . .. . " 2'" g de aliment.

de aciditate (-) sau alcalim!ate (+), orezente rn;) .

legume ~i fruete eu continut sdizut de zahar Mazare rnatura Sparanghel Anghinare ntaneas::i

varza verde, de rnartie Salata

Ceapa

Ridichi albe (de primavara)

Rutabaga (Brassica napobrassica)

Varza alba

varza verde, de decembrie

Varza de Savoia

+0,5 + 1,1 + 1,3 +1,5 +2,0

Cereale ~i legume organ ice nedepozitate Orez brun Grau·:

Crupe hri~ca Mei.

. Alae.

', + 2,2 .·linte

.. +3,60 Faina de soia ,+3~l Tofu

+ 3,1 Fasole de Lima

'Boabe de soia proaspete Fasole alba

Soia granulata (boabe de soia macinate ~i gatite) Boabe de soia TnmtJiate

. ~i uscate tnaer j"

+3,3 +4,0 +4,5·

laptuci

~12,s -10,1

-0,5

·0,5 -0,5

+0,6 +2,5 +3,2

+ 12,0

+ 12,0 ,+12,1 +12,8

+26,5

.. ··.··1 d hid niu) este universal folosil~ ca nl~sur~ a

. Noliunea de pH. (co~cenlralla 10n.1 or H-~ I r'e r~ezint~ valori sxponentia Ie de la 1 la ~ <I .icid il~\i i sau alcalin It.'!itn . unel sol U\II. ~I .. P t 1 ~i nu are nlci 0 leg.'§lu r~ cu valorile (1 acid, 1 ~ bazic, 7 fiind valoar~a IJnel~S~ Ulll ~tel~ur~~ prezinta pH-ul alimen\elor, dar In prezentate tn acest label. Autoru a.nunll m su. I e care nu 0 definesc. Aceasta observajie ( ontin uare folo5esc 0 scala conven\,ona .'!i propne, P . ( I

(',Ie valabila ~i pentru tabeiele aseman.'§toare urm~toare n. rr.i,

76 Dr. Robelt O'Young & Shelley Redford Young

Mazare proaspi'ita +5,1 l.ecitina de soia, pura +38,0
Culie +5,1
Dovlecei +5,7 Nuci ~i seminte
Varza rosie +6,3 Crupe de hri~ca -11,4
Tulpini de rubarba +6,3 Nuci " -8,0
Hrean +6,8 Semlnte de dovleac -5,6
Praz (partea alba) +7,2 Serninte de floarea- -5,4
soarelui
Nasturel +7,7 Nuci Macadamia -3,2
Spanac de martie +8,0 Alune de padure ·2,0
Rapitii +8,0 Serninte de in
Ulmaie verde, +8,2 , Nuci de Brazilia
Arpagic +8,3 Serninje de susan
Morcovi +9,5 Serninje de chimen
Uimaie +9,9 Seminle de fenicul
Fasoleverde +11,2
Sfecla rosie proaspata +11,3 Migdale
Macri;; +11,5
Spanac (altul decat eel de +13,1 Grasirni (lIleiur;'
martie) , , '
proaspete, obtinute
Usturoi ' prin presare la rece)
+13,2 ' Ulei de floarea-soarelui
Telini! +1~,3 ' Unt topit
Rosii +13,3 Lapte de cocos';
Marula proaspata + 14,1 ' Ulei de rnasline
Andive proaspete : +14,5, .u1ei de lirnba-rnlelutui
Avocado +15,6 ,Ulei'de in
Ridichi ro~ii + 16,7" Ulei de lllminita
, Piper de Cayenne + 18,8 Lipide de origine marina
Pipirig ,+21). ,
Pir paduret +22;6 . Apa
... P:lpadie +22,7 Apa dislilata
larba de kamut +27,6 . Sucproaspat ,?e cocos
larba de orz +28,7 !
Muguri de soia +29,5 Peste
Serninte de ridichi germinate +28,4 _ Pe~te de apa curgatoare
Serninte de chia (Salvia +28,5 ' '
columbariae) germinate '
larba de lucerna +29;3 ...
Castravete proaspat +31,5
larba de grau +33,8,
Ridichi negre de vara +39,4 Dieta Young 77

E TREBUIE EVITAT

laharul

Zaharul hraneste microorganismele negative asa cum benzina intreline focul. Microorganismelor le plac toate formele de zahar (zaharul alb, /aharul brun, zaharul ~i siropurile obtinute din prelucrarea sfeclei, trestiei ~i porumbului, sirop de artar, miere, melasa, zaharoza, fructoza, maltoza. lactoza, glucoza, manitol, sorbitol, galactoza. monozaharide, zahar de ( urmale, bornboane, sucuri, patiserie, tnghetata, ctocolata, roscove ~i da, I hiar §i zaharurile "naturale" din fructe), in spe ial cele care provoaca 0 rrestere rapida a concentratiei zaharului din sange (zaharul din trestie ?i din porumb). Orice brutar stie ee se Tntampla eu drojdia cand se adauga lahar in aluat - drojdia fermenteaza zaharurile, determinand cre~terea

p';\inii.

Cu cat microorganismele periculoase primese mai mult zahar, cu atat

111ai repede se vor reproduce, ~i eu cat se reproduc mai repede, cu atat ele Ii scornpun ~i fac sa fermenteze organismul din interior. Elirnina]i

Idharurile.

Dupa cum s-a mai spus, corpul are nevoie de niJte zahar, dar aceste

I haruri dure solicita excesiv organismul. Mai bune sun! zaharurile mai hlande din vegetale, pe care organele noastre sun! mult mai pregatite sa Ie .nanipuleze. Urmarind acest program, veli primi 0 multirne din ceea ce dveti nevoie in aceasta privinta.

Asigurati-va sa nu lnlocuiti zaharul cu indulcitori artificiali, care sunt

1.1 fel de rai sau rnai rai (vezi pag, 91). Dad aveti nevoie sa tndulciti ceva, n.1ndili-va la plante din familia stevia" sau la cicoare, pe care Ie gasili in magazinele de produse naturiste.

Carbohidra ii simpli

Inseamna cam acela~i lucru cu ce s-a spus mai sus, deoarece carbohidratii sunt zaharuri ~i provoaca aceleasi probleme. Aceasta categorie Include faina alba (~i orice este facut din ea, de exemplu painea ~i pastel e), nrezul alb, porumbul (pe care oricurn ar trebu i sa-I evita]i din cauza I ontinutului in ciuperci) ~i cartofii.

',1 via _ planta originara din Paraguay, folosita traditional ca indulcitor (11. r.),

78 Dr. Robert Q'Young & Shelley Redford Young

Chiar ?i carbchidrajii complecsi trebuie limltati (sau elimina]i temporar, vezi Capitolul 8, Purificarea), mai ales daca aveti simptome grave, deoare e carbohidratii cornplecsi se descompun In eei simpli - sau In zaharuri eomplexe - ~i de aiei direct in glucoza: zahar,

Alimentele Rrocesate ~i rafinate

Trebuie sa scapati de "junk food" (trni displace chiar ~i s-o calific drept hranal). Da, asta tnseamna cartofi prajili, prajituri, gogosi ~i altele (la nesfarsit), absol ut orice curnparati de la restaurantele fast food. Dar include de asemenea multe alimente pentru care nu v-a]l fi facut probleme inainte, cum ar f dna congelata cu continut redus de calori i pe care ali luat-o aseara, burrito congelat sau supa din conserva. Toate acestea sun! rafinate ~i procesate la maximum, iar substanjele nutritive continute initial sunt distruse prin procesare, eh iar ~i in produsele asa-numlte "imbogatite". In plus, sunt pi ine de zahar, sare, coloranti artificiali ~i arome, aditivi, conservan]i ~i unt, rnargarina sau ulei hidrogenat sau partial h idrogenat (solidifieat) ?i defieiente in fibra. Bineinjeles dOl. sunt acidifiante.

Fructele

De?i fructele conjin multe vitamine ~i rninerale si sunt bogate in fibra, sunt si pline de zahar, (Ananasul coniine 28%, bananele - 25%, pepenele galben - 21 %, mango - 18%, mer·ele - 15%, portocalele ~i ciresele - 12%, capsunile - 11 % iar pepeneJe verde - 9%, pentru ada numai cateva exemple.) In eiuda a ceea ce afirma unii nutritionisti, in organismul nostru n U se face 0 diferenta intre zaharu rile" naturale" §i alt tip de zahar, Zaharu] este lahar, nu conteaza ci'i este miere, [eleu, sirop de artar, 0 boaba de zrneura sau 0 felie de pepene. Microorganismelar Ie place zaharui tn arice forma ?i 'II vor fermenta in alccol ~i alte micotoxine ~i vor crea un mediu acid in corpul vostru, Cu exceptia lamaii, a lamaii verzi ~i ocazional a grepfrutului nedulce, care s-au dovedit a fi bazice, fructele trebuie evitate pentru a avea un echilibru sanatos al organismului. Puteti asigura toate aceste beneficii nutrijionale din legume, fara partea de efecte negative. 0 data echilibraji, 0 portie mica de fructe proaspere, de sezon, mancare separat, poate eonstitui un mic rasfar.

Apropo, iata un mic secret care arata de ce fructele devin mai dulci pe masur-a: ee se coc: carbohidratii cornplecsi ferrnenteaza transformandu-se in unii simpli ~i mai dulci, care terrnenteaza ~i mai rnuit, pe masura ce

Dieta Young 79

h-rrnentii evolueaza ~i fructul se transforma de fapt in alcool ~i mucegai -

nractic, putrezind. Apetisant, nu? ._

Sucul de fructe este ~i mai rau, deoarece zaharurile sunt mal conI cntrate (iar fibra se pierde). Cele mai m ulte sunt procesate ~i pasteurizate, ~I aproape tntotdeauna sunt facute din fructe de cal.ita:ea a d?ua -. cele ( .ire erau prea lovite, murdare sau strieate pentru a fl vandute rnrregi - ?I .leja contaminate cu microorganisme periculoase ~i micotoxine.

pH-ul FRUCTElOR

Urmeaza 0 lista eu fruetele eomune ~i poten\ialul lor relativ de aciditate (-) sau alcalinitate (+), continut in 25 g de aliment.

Milice~e -15,5 Gp~uni -5,4
Ananas -12,6 Afine -5,3
Mandarine -11,5 Zrneura -5,1
Banane coapte -10,1 ' Prune-galbene -4,9
I'ere -9,9 Prune italienestl -4,9
Piersici -9,7 .Curmale -4,7
aise -9,5 ·.Cire~e . -3,6
IJapaia :9;4· Pepene gal ben -2,5
Portocale J-9,t: 'Stafide ro~i i -2,4
Mango -8,7- Pulbere de smochine -2,4
Mandarine -8,5 , Grepfrut -1,7
Stafide -8,2 . Pepene verde -1,0
Agri~e coapte -7,7' Nuca de cocos, +0,5
proaspata
Struguri copti -7,6· Visine +3,5
Meri~or -7,0 ' .. Ban ane necoapte +4,8
'ita fide negre -6,1 I'roduse lactate

Ca multe alimente de origine an imaia, produsele lactate contin hormoni ~i reziduuri de pesticide, microorganisme, micotoxine ~i gra:imi '"lfurate. Colac peste pupaza, zaharul din lapte (lactoza) se transforrna ca uri e zahar si hraneste microorganismele periculoase. Vacile de lapte se hr~nesc cu cereale depozitate ~i lrnbibate cu hormoni ~i antibiotice obtinute

80 Dr. Robert O'Young & Shelley Redford Young

din ciupsrci, care apoi se concentreaza in lapte. Apoi ~i branza :_;i iaurtul sunt objinute prin ferrnentatie. lar lactatele suntl ideri lntre toate al irnentele formatoare de mucus, Sunt foarte mari formatoare de acid. Pot creste riscul de cancer, inclusiv cel ovarian ~i uterin. In plus, pasteuri.zarea distruge enzirnele benefice pe carelaptele Ie contine initial. lar pasteurizarea nici

macar n u are efect! Cu timpul, laptele pasteurizat va rnucegai ~i va mirosi, In

timp ce laptele "crud" se acreste in mod natural ~i rarnane comestibil,

Cu aceste recornandari. puleti vedea de ce toate produsele 'lactate trebuie eliminate din dieta voastra. [ncerca]i I.aptele de soia, de migdale sau de orez, ca alternative (tOlu~i aveti grija sa Ie evitaji pe cele cu adaos de zahar, care sunt rnajoritare). Daca trebuie sa betllapte, folosiIi laptele neprocesat de capra, de la capre hranite organic. Acesta contine add capri.1 lc, an Ii fu ng lc,

Nu conteaza de cate or! vi s-a spus de catre profesori ~i parinji sa va be]i laptele - fara a mai pomeni de reclarnele cu copii avand mustali de la lapte, ideea ca produsele lactate sun! sanatoase este exagerare pura - un mit cultural. Chiar daca vaeile au Ira.it intr-un fel de paradis bovin ~i au prod us laptele perfect, hai s-o spunern: laptele pur ~i simplu nu este un aliment urnan, Este destinat pentru vitei, ale caror necesitati sun! destul de diferite de cele ale oamenllor. Laptele este plin de componente fara folas pentru noi, care trebuie ori sa fie convertite pentru a fi folosite (uzand resursele organismului nostru in cursu I acestui proces), ori eliminate ca toxine. Nici 0 alta specie animala nu mai bea lapte dupa ee se terrnina alaptarea - ~i in nici un caz de la alte specii!

l.aptele este doar inceputul probleme.i. l.uati in considerare di trebuie , 0 I itri de lapte pentru a face' kg de branza tip cascaval, , 2 I itri pentru a face 1 kg de in ghetata ~ i peste 21 de litri pentru a face 1 kg de unt. Am i 11- tili-va ca este nevoie de 20 de pa rti de alca I in irate pentru a neutral iza 0 pa rte de aciditate, irnaginati-va cat ar f necesar pentru a contracara efectele unei surse atat de concentrate de acidl Daca ar trebui 20 de dini de eeva alcalin pentru a neutraliza 0 cana de lapte (deja destul de rau, nu credeli?), vet·i avea nevoie de 12 ori rnai mull - 240 de cani sau 60 de litril - pentru a neutraliza 0 cana de inghetata.

Nu e de mirare ca atai de multa lume are atatea probleme eu .Iacta!ele. Nu e de mirare ca atat de multa lume sufera de osteoporoza in timp ce mananca totu~i atatea lactate. Nu e de mirare ca alata lume are reaqii alergice la produsele lactate sau nu tolereazalactoza. Nu e de mirare ca aamenii pot sa se ingra~e rapid cu produselactate ~i pot sa slabeasca atat

~----

Oieta Young 81

11.1' rapid cand ren unta la aceste al imente foarte concentrate. Ele sunt prea I oneentrate ;;i prea acide in fluxul sangu in.

DAR CAlCIUU

Ne"am pus adesea aceasta problema. Este adevarat ell aces! element, calciul, este vital pentru multe funqii din corp, da!_!!larota de a aeumula doze Imen_se ~ prin cantita.ti rnari de lactate ~i suplimente alimentare ~ se bazeaza pe ,0. m\elegere gre~ita a rnodului tn care organismul II ulilizea.za. Multa. lume I~I face griji ~ total inutil- ea dad I sunt eliminate produsele dlnlapte dletaaceasta va

(auza caranle de calclu. . ,.' Adevarul este di toare vegetalele verzi, cu Irunze, ~i ierburile sunt Inevltabd

hogate in calciu (ca ~i in fief, magneziu, vital11in~ C ~i mult~ din vitaminele B, Jar aceasta este 0 alta poveste), la fel cum sunt lei lila, conopida. barnele. ceapa, [asolea verde avocado Iasolea neagra, nautul, tofu, migdalele, alunele de jladure ~i se~ intele de 'susan. Pc scurr, obIineti destulcalci u ur~an.d. 0 d ieta care seamana cu cea descrisa in aceasta carte. Clnd suntem intrebail de unde ne asigurarn calciul, adesea raspundern eu 0 intrebare: De unde l~i, ia calciul

vaea? .

Lstede aserneneailllportant de svaluat de cal de mult calciu este nevoie eu

ade va rat pentru a-Ii mentine sanatatea oaselorsi a organ ismu lui, Pentru a face .iceasta, trebuie sa intelegeti di unul dintre lucrurile pe care I: face in eorpest~ s1:i neutralizeze acidul creat prin ingerarea proteinei anima Ie. Cand rn.3.nc~!\ aceste allrnente acide, corpul tncearca s~Vevina la starea lui alcalina prin SIIlgurul mod in care poate - luand ealciu din oasele voastre daca nu este prezent destul In alimentele psntru a face acest lucru. De asernenea rinichii vo~tri v~ jefuiesc calciul din oase pentru a elimina excesul de azor care se afla tn pro-

lernele de origine animala. . . Reeolllandarile;bi~nLlite, ~i anume 1000 rng sau rnai mult de calciu ~e ZI,

presupun 0 d ieta americana obi sn u ita - care consta intr-un ap~rt de proteina ?e 1,5 pana la 4 or; mai mare deeM necesar, creand a cerere ne~m'!asca de calciu, Mu Iti experti consideri;\ca a<;.~asta supraa I imentare cu proteme este. responsebila pentru osteoporoza, boala aproape epidemica a oaselor farll reZISlenlll. De Iapt, nu e deloc 0 I.ipsa de calclul Sau, mal degraba, este 0 problema de furt ~I calciului, nu 0 carenla decalciu, Trebuie s1:i incelam sa ne facem probleme 111 leg1\tura eu necesarul decalciu ~i sa lim alenti sa IlU consurnarn prea multe proteine, Tn acelasi timp, ironia este ca desi consulllam destule produs~ lactate bogate in calci u, ele ne pot lasa practie cu un echi libru negall v de calC! u dupa ce toat:! cantitatea de proteineeste tamponata.

Pentru a confirma ea adueem destul calciu In corpurile noaslre, Inlr-un mod pe care chiar ~tiinla medicala clasica II poate inlelege, ne-am faeut .amandoi, re-

82 Dr. Robert Q'Young & Shelley Redford Young

cent, ~este d~ ~ensitate osoasa, Suntem in esenta vegetarieni de aproape douazeCi de ani ~.I am.bele teste au indica! densita]i cu mult peste medie. Densi.:'" tatea osoasa a lui Shelley a fost asemanatoare Cll a unei 'feme"lde douazeci de

2ni (cand densitatea osoasa este de obieei maxima), desi, cand am facut testele. ea avea patruzeei ~ijase de ani. ~b ~e inscria ~i el in segmentul cu densitate J.2_a!_te mare JIM el avea patruzeci ~i_ opt de ani).

CONTINUTUl iN CAlCIU Al AliMEN1HOR AlCAUNE
(PER 100 g DE All MEND
Aliment Calciu Aliment Calciu
legume Fructe
Anghinare 51 mg Avocado (Ca I iforn ia) 10 mg
Sparanghel 23 mg Avocado (Florida) 10 mg
Tulpini de bambus 13 mg Grepfrut acru 16 mg
Tulpini de sfecla 119 mg Suc de lamaie 7 mg
"Broccoli c 103 mg Ro~ii verzi 13 mg
varza de Bruxelles 36 mg Rosii-rosii 13 mg
Varza chinezeasca 43 mg
Varza rosie 42 mg Pastai
Conopida 25 mg Naut 150 mg
Telina 39 mg Li nte uscata 79 mg
Frunzede sfecla 88 mg Fasole de Lima 52 mg
proaspata
Arpagic 69 mg Muguri de fasole mung 118 mg
Brassica oleracea (frunze) 250 mg Mazare verde 26 mg
proaspata
Brassica oleracea (tulpini) 203 mg Fasole rosie uscata 110 mg
Nasturel 81 mg Boabe de soia 67 mg
proaspete
Castrave]i 25 mg Muguri de soia 48 rng
Frunze de papadie 187 mg
Vinete 12 mg Nuci ~i serninte
Fenicul 100 mg Migdale 234 mg
Usturoi 29 mg Nuci de Brazilia 186 rng
Kale (Brassica o/eracea) .249 mg Alune de padure 209 mg
(frunze)
Kale (Br<Jssica o/eracea) 179 mg Serninte de dovleae 51 mg
(tulpini)
Praz 52 mg Seminte de susan 1160 mg
Salata, de Boston 35 mg Serninte de floarea- 120 mg Dieta Young 83

Calciu

Aliment Calciu Aliment
soarelui
Salata tip aisberg 20 mg
Salata ell frunze rare 68 mg Cereale
Tulpini de mustar 183 mg Orz
Bame 92 mg Mei
Ceapa (verde) 51 mg Orez brun
Patrunjel 203 mg Grall
Ardei verde 9 mg nrale de grau
Ardei TO~u 13 mg
Ardei rosu iute 130 mg
Ridichi 30 mg
Rubarba 96mg
Aige agar 567 rng
Aige dulse 296 mg
Spanae 93 mg
Pastarnae tulpini 246 mg
Nasturel de apa 151 rng
S .. rea 34 mg 20 mg 32 mg 46 mg 119 mg

Efectele negative ale sarii sunt bine cunoscute ~i totusi dieta obi~nuita .lInericana este dominata de sare, existand 0 solnita pe aproape fiecare Inasa din tara. Chiar daca nu folosi1i niclodata 0 solnita, puteti usor sa luati j I cantitate prea mare de sare prin al imentele procesate - In cutii, Tmbutr-liate, "in pungi, congelate sau In conserva +, prin mancarea de la resta.uant ~i junk food, care, In general, sunt to ate foarte sarate, chiar daca

-tichetele spun altceva.

Cautati sa eliminali orice sare adaugata dietei voastre, cu exceptia

,,'rii alcal in izante, ca de exernpl u Real Salt sau sarea eu adaos de vegetale.

(,rasimile saturate i alte rasimi nesanatoase

Pe cat sunt de sanato~i acizii grasi esential i, grasi mi Ie psriculoase su nt .hwastatoare. Cunoa~teli litania efectelor negative: artere infundate, bali !II' inima, cancer ji asa mai departe. Cele rele sunt uleiurile hidrogenate .111 partial hidrogenate (saturate, s<?Udificate), margarine, untul, grasi mi le .uurate ~i aproape toate grasimile animale ~in carne, pui, oua ~i lactate > II II mai cele dir.!..ee~te fac exceptie).

84 Dr. Robert O'Young & Shelley Redford Young

Scopul este, de asernenea. sa elirninati toate aceste grasirn: periculoase din dieta voastra !iL.!....J2.!:.aj!Ji alimentele in ulei sau alre grasirni (fierbeli-Ie in ab~J ~i nu Ie dati apoi prin grasime.

Doresc sa fiu clar in aceasta privinla: IlU pledez pentru 0 dieta f~ha grasimi. Organismul are nevoie de grasirni bune pentru a supravietui ~i pentru a fi pe deplin sanatos, Utilizali uleiuri bune cum este cel de masline,jin semil21~ de in ~i din sernin]e de struguri (~i favoritele noastre: Udo ~i Essential Balance, care sun! ari=i""eStecul"i!l.- -----

Carnea ~i Quale

Ca ~i produsele lactate - ca toate produsele animale -, earnea (de pore; vaca, rniel, pui, curcan ~i a~a rnai departe) ~i ouale sun! pline de 110rmoni, pesticide, steroizi, antibiotice, microorganisme, micotoxine ~i grasimi saturate, care c_9ntribuie la boli de inima, infarct ;;i cancer, pelanga altele. (Desi sunt de acard ca grastrnea in sine este a parte a problemei, ganditi-va ;;i la faptul ca gr~simea este lacul unde organisrnul animalelor i~i.dee.oziteaza toxin~e~ care au fost expuse.) Tn RIIJS, e_Le sunt puternic

~e. Animalele sunt hranite cu cereale depozitate ?i transfera in carne taate problemele asociate (vezi "Cereale depozitate", la pag. 87). Ceea ce ineerc sa spun este ca. nu trebuie sa aveti de-a face cu ele_

Exista 0 corelatie s_![ansa intre proteina an ima la ~i diverse tipuri de .9_Qcer, rnai ales cel de san, al tiroidei, prostatei, pancreatic, uterin. ova-

_ria~de stornac _?i de colon. StucTiile arata di oamenii care I~i !ali 70% din protei ne din prod usele ani male au probl e me d.e sa natate rna jore cornparativ ell eei care iau doar 5 % din proteinelelor prm-acest mod: rata mortal.!_taJi i datorate bo] Horde in ima este de saptesprezece ori mai mare, de exernpluys! probabilitatea de deces din cauza cancerului de san (la

~i) este de cinci ori mai mare.

Consumul de oua este asociat cu un rise erescut de cancer de colon.

Nu ma surprinde, din moment ee s-a dovedit ca ouale de la gainile hranite eLI cereale contin micotoxine. (Propriile rnele observatii au dovedit ca, la cincisQrezece_minute d~! ce s:a consumat un ou, oamenii prezmta E..~ii ~I 0 inmul!ire a ba.cteriilor in sange.) Produsele lactate au fast ~i ele incriminate in acelasi studiu, cea rnai stra.nsii asociere fiind in cazul branzei _Interesant, .!;In eonsum mai mare de carne ro;;ie ilU a ereseut

_riscul. Atribu i aeeasta faptul ui ca studiul a fost facut In Argentina, unde vj_tele de ~e de obicei pasc, inloc sa fie I1ranite ell cereale. Asta nu

Dieta Young 85

1I1~('amna ca 0 carne rosie Q_e la animalele care pase este un aliment bun, I I doar ca poate fi cel mai mic dintre doua rele. _ ~"

Un studiu a-;:;stralian a demonstrat ;;i el 0 legatura I~ltre consumul de

IIII~ ~i incidenja crescuta a cancerului de ~olon, ea ~I legatura cu consumul

lip carne rosie, ficat, lactate ~I produse din ~arnede PUt. . .'

Cercetatorii au studiat efectele ~le~1 occldental~ asupra ferneilor

1,lponeze ~i au descoperit ca ele prezentau un !is~ ~al er~cut al c:ne~-._ II i de sa n din ca uza ca ntitati 'lor rna i mari de ea rile I nge ra~._ Cerceta ton I I:llupornit pe aceasta pista du,pa.ce s-a observat ca la femelle. Jap~ln~~~ mcerul de san era foarte rar inarnte de cei de-al Dodea Razbol Mo~dl3 ~

" Un alt studiu corela consumul de carne de pui, ~unca,salam, sl~nlila

I carna!i cu un risc marlt al cancerului tiroidei, ca _?i branza, unt~1 ~~ a~t;

I· '"11, far" de eel de rnasline (Uleiui de rnasline este de obicei fard

111'IUrl, I a a· .. _

uucotoxine.) ~ . ~. . .~. fl -

lar un alt stud iu sustinea faptul ca tipul de gr~slm I ~c?nSumale Ill. U

1'11\eaZa frecventa cancerului gastris£varia~1 ut~nn., Eraslll~lIe de o.rlgme Illimala contribu ind la un rise crescut. Sublectll d~n s~Lld, u. care aveau I .mcer mancasera rnai mullt~slanina ~i ~unea, foiosisera mal mull unt la

f,,'tit ~i bausera mai mull lapte integral. .' ,- ~. .'

Un studiu suedez a deseoperit un numar de faclon ~e dieta ce po.! fl

I~()cia!i cu_.S:.§.ncerul pancreatic, inclu_:.iv con:umu I ~ mal. mar: de .caln~ III:'l.jita ~i la gratar (ca ~i margarina pe pame alba, ca sa ,ne aduca art1lnte ~ lIoaf a fi vegetarian nu este de ajuns pentr.:! a !e.!?lv~~treaga 'aT0blema) ..

Carnea ~i branzeturiie prelucrate sunt 51. ma~ rere, _ In cauz~ Idtrozaminelor,. ~i sunt un factor de risc pentru creier ~I tumonle maduve!

,pinarii. . I~ .. .. I

in afara de aceasta. alimentele de origine anrmaia sun! p~r ~I Simp LI

IIIOarte. Moarte in toate privin1ele, inclLl~an~_!i lipsa enzln:~lor AIIIIlcntele vegetate. pline de enzime, energ\e 51 substante nutritive, sunt

I nult superioare in orice privinla. ..

Toate dirnurile maturate in mod adecvat pentru consumul. uman

unt, prin defin ilie, partial fe:mentate ~i, asdel., impregnate de mlCro.or: 1';,\11 i sme ~ i tox: ne Ie acestora. In defi nit iv, d rOJ d I a este eea ca re dete rm Ina III aturarea iar gustu\ ~i textura finala. sunt determillate de natu~a pi oc~'<il~ui de ~aturare m icrobiana. (Aceasta In pi u~. fata de mi~otoxlnele dill ,\I irnentatia animalelor, care apar apoi in mU5chil aees~ora - I~ carne-) Un~ dilltre micotoxinele specifice i mp!icate a fast corelata CLI d,abetu~. Daca v dli pus problema, aflati di. _ll1ajoritatea micotoxinelor sunt reZistente _la

ferealele depozitate

Cerealele depozitate tnseamna recolta de anul trecut. Cerealele deI mzitate incep de obicei sa fermenteze in decurs ae- nouazeci de zi Ie si, in ,( urt timp, sunt pline de micotoxine, Ele prezinta de asernenea rnicroor!:dl1isme dauniltoare. A~a ca este preferabit sa folosiji r colta de anul in Ilirs preferabil in deMs de trei luni de la recoltare. Singurul mac! pe care II ~t;'u de a gasi cereale proaspeteeste sa II rog pe ~eful de magazin sa vr-rifice data arnbalarii (in cazul in care curnpar in vrac) sau sa verific la lurnizor Este intotdeauna important sa citili etichetele.

Cerealele nedepozitst» constituie 0 parte sanatoasa a dietei, in geII -ral dar ar trebui sa Ie elirninatitn primele B-1Tsaptamani ale prograurului nostru - dupa un regim de purificare sau atata tlmp at v~ I nnfrunta]i CLi simptome.

Consumul de cereale depozitate este, a~a cum ne putem inchipui,

:rebuie sa :valuam de .cale proteine avem cu adevarat nevoie. Cercetarile d.iunator pentru organism. De exemplu, un studiu din 1991 a ararat 0

sugereaza ca avern nevoie de doar 25 g de proteine pe zi. Americanul mediu [ orelatie certa lntre consum~1 de cereale depozitate 1i cancerLiI esofagian.

c~rerna.nfln~a oua, carne:;i ladateconsunla probaIiTl75-i2s g pe zi, de trei I~ III acelasi an, cercetatorii au identificat cerealele gatite (0 forma de cereale

c~nCl on m~' rnult decar este nevoie. Eu cred ca prateinele ar trebui sa repre- dppozitate) ca un factor de risc in cancerul de stomac.

~te apr~mativ 5-7% din dieta totala. - Cartofii depozitali sunt la fel de periculo?i. lata un exemplu: tn cazul

Cg!pur~ noa~tre contl!l doar 7% proteine (~i 70% apa, 20% grasirne, 1-2% h-meilor gravide care consuma mari cantitati de cartofi, s-a constatat ca

..',:'Itammc ~I mln:r-ale,..Q,.S-lo~o zahar)_ Majoritatea dirnurilor- conjin 20-2soto doua micotoxine produse de ciuperci aflate frecvent in cartofi au fest

prorerns - furnlzand deci mal mult dedit are nevoie corpul, Daca nu manca!i III .rimlnate ca 0 cauza a maladiei spina bifida la copiii lor.

--'----

86 Dr. Robert O'Young & Shelley Redford Young

temperatura, astfel lncat IlU sun! lnlaturate prin gatit, chiar dad. se elimina

a parte dill sursele lor. - - -_ _ _

vlndiferent ce .substante nutritive se gasesC In hrana de origine animala, ele pur ~I sirnplu nu merita riscul, fara a mai pameni de efortul impus organismului prin digestie ~i energia necesara pentru a -;;trage

substanlele pe care Ie conpn. --

. . Di~ punct de ve?er~ anatomic ~j fiziologic, oamenii nu sunt faculi sa - fie carnrvon sau omnrvorr. Tractul digestiv lung ~i complicat al omului este _~oncep:ut pent~u absorbj.a lenta a hranei complexe si s~bil<;_d~igine ~g~!.§.la. Carnlvorele au rntesune scurte ~I simple care permit un tranzit ""?" al. hr.anei ,instabile ccmpuss din aninlale moarte. 5i rnicroorga-

n Ismele dill rntestinu I lor sunt diferite de cele ale oamen i lor.

Pe. ~e alta pa.!:_te,_ d~ges~ amidonului este destul de complexa la 2..amen~: In timp ce carnivorele mananca pupn amidon sau deloe. Dadi o~menll ar fi fo~t cami~ori, ar fi transpirat prin lirnba, nu prin piele. Carnlvorel: aU_dlll!1 ~I maxdare adagtate pentru a~teza buca]! dill anima ele ~sp~t .!:!_clse. Doar uneltele ne permit sa depa~im aceasta lirnitare naturala evidenta, fara a mai mentions cd nu asirnilarn nimie din ele~nt:le nutritiv~: afl~!n blan~ pene, organe ~i oase, spre deosebire de #evaratele carnivore. In fine, mancarn rareori carne cruds. Aproape IIltotdeauna. avetllv ne~oie sa 0 ~ gatirn p:ntru a distruEe parazitiJ..ji aile m,~roorganlsme2aunatoare ~I sa deghlzam cadavrul, toate aceste aqiuni I~eflllldvn:cesare adevaratelor speeii mancatoars de carne. Oamenii sunt fac~ll' s~ fie vegetarieni, iar organismele noastre nu vor funqiona niciodata

,_Ql;!tllll daca Ie fo~tam sa {<lca ceva pentru care IlU sun! echipate.

DAR PROTEINElE?

Dieta Young 87

carne, nu va terneti: §'p'~Dacul [~,i aile verdeturi a~un :ontinul_mai ~,:,!- de _ .lminoacizi (elementele constitutive ale proteilleror) decal (nptura!

1 aptele de vadi este deasemeneabogat in proteine. Prin contrast, 0 sursa de proteins anume destinata consumulul urnan -:..,Iaptele m~n _ confine doar Ij% proteine (iar unele surse considera d\ nu ale dedit 1,4-2,2 "10). Aceasta ar trebui sa constituie singura sursa de nutriiie pentru un organism urnan care rreste ~i se dezvolt~rmai rapid decat in orice perioada a vierii - dublandu-st sau triplandu-si rnasa corporala ~i dimensiunea in prirnul an de viata. Dad am fi .ivut nevoie de proteine superconcen!rate pentru 0 buna crestere ~i dezvoltare, sigur ca laptele rnatern ar fi continut un procentaj mult rnai mare. A~a cum e, ned di el reflecta necesitajile reale ale corpului.

Unele dintre cele mai puternice anirnale din lurne - de exemplu gorilele sau !'lefa'}J:ii - nu mananca deloc carne.Este evident ca nu auc lipsa de proterne, Din ce traiesc elei Din iarf ~i trunze.

88 Dr. Robert O'Young & Shelley Redford Young

Drtili!ia

Trebuie sa elirnina]i integral din dieta droidia ~i alimente!e care conjindrojdie - fie ea din bere, din produse de brul1ifie sau unutrilionala"'i7. Evident, IlU dori!i sa consurna]i microorganisrne in stare pura. in plus, majoritatea modurilor de a consuma drojdie sunt daunatoare ~i din alte motive: berea ~i vinul (un pericol dublu, legat ~i de alcool), painea ~i produsele de paliseI"ie (un rau rriplu, din eauza cerealelor depozitate din care este faCU"ta faina, a zaharu] ui ~i altor carbohid rati prezenji).

Consumul de drojdie ~i a orice este facut eu drojdie poate stimula dezvoltarea III exces a microorganismelor ~i creste eantitatea de micotoxille (crescand cantitatea aHata In propriul dumneavoastra corp, in plus fala de produsul in sine). Dadi mai aveti nevoie de argumente pentru a renunta la ele, aHali di alimentele care contin drojdie pot produce ~Is:uli ~Ii (precum ~i pietre la ficat, vezica biliara ~i chiar In creier), de.£.l:!..ne!i osoase, osteoartrita, artrita~maloida, boli de rinichi, de inirna, diabet (in cadrul unui studiu din 1990, tori ~oarecii hraniti cu un regim Care cO'"nlinea 10% drojdie de bere s-au rmbolnavit de diabet), sarcoidoza (0 boala de autoirnunitate care afecteaza plarnanii. ochii ?i pielea~irO'Za ~ i n u.£1~_ase forme de can ee r ~"ln speciall~ sa n,e!0stata ~ i f earA fie simptome cuprind maladia Crahn ~i col ita.

Citili cu atenjie etichetele pentru a vfasigura Cd alirnentele, condimentele ~i ingredientele nu contin drojdie,

Ciupercile de toate felurile ~i in orice forma - in afara de problema ev iden ta ca. su n t rodu I u nor fu ng i - fo rrneaza acizi can d sun t d igerate, E Ie

_£or;ji!:_ d~menea micotoxine ea~~'toxica celulele umane ;;i duc la maladii degenerative. Dupa parerea mea, nu exista ceva numit ciuperca buna. Cele .ccmesribile" sunt doar mai pujin toxiee decat cele care ne ueid imediat! Nu Ie rnancati, nu Ie beti ~i niei rnacar IlU Ie rnirositi. Toate

-ciuEerCiI~ conlin d~verse 91:.!i~li di~icoloxina amintina, care, Ineon: centratie mare, va poate ucide instantaneu. Cu cantita!i mai miei rezultatul este acelasi - doar Cd dureaza rnai rnult timp,

Intr-un studiu din 1979, a importanta cercetatoare in domeniul cancerului a administrat soarecilor micotoxine din fungi, in apa de baut, Ea a observat ca rezultat 21 de tipuri diferite de cancer. Acum ~tim ca toate

Dieta Young 89

r rupercile conuo cel putin cinci ingrediente active care sun! cancerigene Ill'ntru animale. f b f asupra Este adevarat ca s-au prezentat numemase e ecte ene Ice. .

. - .- d Ie au ocazionel ;;1 efecte

'~n5tali\ in legatUt-a cu allumlte ciupercr, ar e .. -. .

.'('cu'lldare toxice - pe Iilng~1 toate problem.ele comune .pentru or1~e C.IIUtli . • \. bt ne u~or 1)1"111 ae

. C d ca~ toate presupusele lor avantaje se pot 0 11 ,

pNC!. re_ , _<

1l1Odaiitati - rnai sigure-

~pirulinaJ,i su limentele din alge . . , .' ._

Am dod sa putern sustine recomandarile entuzlast.e pentru"splrullll~~1 sup \ i men tele din a I ge. In def nil iv, el e su ~~ pia nte verz I bogate I ~ : I? rof'l~~ proteine. mineraie ~i alte substanje nutnuve. Dar ele se dezvo ra III C;; Ii ditii acide. ~i rnai ganditi-va ce su~t eie. de fapt: v:r~eata pe_car:~e~~t ~a dpzvoltandu-se la suprafa!a iaZunl~r? apelor statat~are. S ad·d . ele se loxinele din alge arecteaza ficatul ~I sistemul n~rvos, rar una mn e

p n re ca favori.zeaza dezvo I tarea tu mo ri lor la an I rna Ie.. .'

, Supl imentele din alge conjin vitamina B 12, care nu se gas:~te II n

Ilante in starea ei puriL Ea este prod usa .d:_ ba:terii care p.atr~nd III a g~ I . pene §i excrernen1"e de pasar]. Pute!1 sa ma cons,dera!~ nebun. dar ~)~\~ av.,gm propri ile bacteri.i intestinale care pot ?ro~uce vitam Ina B 12-=

irefer sa nu \ini iau doza dill excrement:le ?ep~san. .' ..... f I Din fericire difet'enta tntre 0 doza Zllnlca de alge §I. 0 pOI~le d,

broccoli organic' estenlica, astfel incat puteti obtine avantaiele fara a v:

I onfrunta cu riscuri le,

rroduse ferment-ate ~i maltificate

Printre acestea se Ilumara condimentele,. precu~n otetul, mu~tar~: ketchup-ul, sosul pentru friptura, sosul de SOia, malon~za, sosur~le _ ,

I C sosul de chili de hrean, miso, glutamatul monosodic (~SG) ~I orl~ ~~1 ~:' alcool, ca ~i l~gumele murate, cum sunt mas.li~el.e verzr. varza acrs I ~5travelii murati ~i alte legume. Toate produ~ac,z' ~I m~cus aderent ~ I U sxceptia glutamatului, sunt fermentate de cat.re clu~ercl. .. . . ,

Prod use Ie ma IIi ficate, cu m este ~ ptele mall I fI cat? an ~ mite cere~~i' Iuki uri sunt de asemenea fermentate de ciuperci ~I, III plus, c I uiveluri ridicate de zahar, produc adz; ~i creeaza mucus aderent.

90 Dr. Robert O'Young & Shelley Redford Young

Alcoolul

Poate ca este util sa ne gandim la alcool ca fiind rnicotoxina produsa

_ de droidie, Aceasta se referala vin, bere, whisky, coniac, gin, rom, vodca, pentru a ne limita doar la cele mai obisnuite, ~ti\i deja d'i abuzul de alcool duce la boli, curn sunt ciroza hepatica, degradarea creierului, cancer, 2ni ale fatulur ;;i rnoarte. Aceasta chiar fara a rnai Iua in calcul problemele cauzate de micotoxine - ;;i nu este nevoie de cantitatile considerate de medicina clasica drept excesive pentru a se ajunge la probleme grave. in plus, ficatul poate converti alcoolul In alta rnicotoxina (acetal-

2ehida), care are ~i ea efecte nocive. .-

Caieina

Principalele surse de cafema sun! ciocolata, ceai u I, b21 uturile acidulille ii toate formel~de_9fea - ~hiar ;;i cea "decafeinizata" coniine suficienta pentru a avea lin efect negativ. Toate aceste lucruri produc 0 cantitate mare de acid sl mucus. In plus, gandili~va la alirnentele pe care Ie iTiful"Cafi 0 data cu 0 cana de cafea sau ceai (adesea micul dejun traditional sau deserturi), toate fiind producatoare de acizi, ~i yeti vedea di este rejeta

pentru dezastru~ ~ -

in plus, cafeina _9a dependentUuteti sa li crede]i pc cuvant pe cercetatorii de la John Hopkins School of Medicine sau este destul sa constatati propri iYe dureri de cap de care sufer)ti-cand sunteti I ipsi!i de cafeaua de dimineata. Optzeci ~i doua de procente din voluntarii studiului de la John Hopkins au prezentat simptome de sevraj candli s~a dat un placebo in loeul dozei lor obisnuite de cafeina, Dupa estirnarile oficiale, peste 80% dintre aduljii din Statele Unite consurna in mod regulat suficienta cafeina pentru a crea dependenta, faceti ce puteti pentru a reduce aceasta cifra statistics surnbral

Porumb, produse din porumb, arahide, produse din arahide

Porumbul confine 25 de ciuperei diferite care produc mieotoxine, printre care unele cu efect recunoscut cancerigen1 ~rahidele contin 26. Tn plus, a.r.<ililde Ie, 11 u~i Ie .J i toate prod u se I e sirn i lare sunt 1i nte p red if ecte pentru spo..d.L de mucegai din aer§i_r:.ancezesc rapls!. Aceasta se poate vedea la nuci sub forma unei nuante intunecate sau negre. Contaminarea se produce in tirnpui procesului de crestere, deoarece plantele in sine nu sunt rezistente. Oamenii care Ie mananca iugereaza deci fungii ~i produsii lor toxici, inoculand in tl,!bul digestiv rnicroorganisrne daunatoare,

Dieta Young 91

Siudiile au aratat leg51ura tntre consumul da porurnb ~i cancerul r-sofagului ~i st?r::as~l~i ~i intre consumul de arahide ~i cancerul de

1l,lIlcreas ;; i Iicat. . . _.

A~ardul ~1 nuca de cocos uscata sun! la fel de contammale ~I tre-

Iluie evitate.

Uleiurile tncalzite

Orice ulei care a fost tncalzitla gati t sau la procesal"€ a fos~ distrus din punctde vederenUtl-i!ional, lnclusiv cele.mal cunosc.utel:,arCi de ulei de porumb, rapita ~i aile uleiuri vegetale. C~~tatl ulel~nle vrrgrne Ple;a~e.la I(,C~ cum sunt numeroase uleiuri de masline, alegand desigur varietatile

',~natoase.

Alimente preg_!tite la microunde . .

in pri m u I rand, m..1;;rou nde I t;._d istru g enz i mel ~~ed u can d :11 e rg~a VI- 1,lla chiar prin gatit. Dar lucrurile sunt mult mal grave. RU~II, care au I'fectual cele mai serioase cercetari privind cuptoa~ele ell mlcro~nde_ ~I I,r ectel e lor bioi ogi ce asu p ra a I i men te I or ;;i oarnenil ~r f au In terz I 5 U til 1- zarea acestora. In urma cercetari lor lor s-a constatat .ca a.I'm~ntele ex~~s; I,i.!:_nergia microundelor au efecte cancer~ne :poflte ~I v2.lo_are nutntrva rodusa. Vitaminele ~i mineralele erau anihilate 111 toate allmen:tele te.stal~, w disponibilitatea biologid a eleme.ntelor n~tr'itiv;, mclu,s,_v a. vlta~lnelor B, C ~i E ~i a rn ineralelor esenllale a scazut I roteinele din cal ne deveneau lipsite de orice valoare (nu ca noi am recom~nda carrica nelrecuta prin microunde, dar aceasta arata cat de pute.r.IlICe sunt efectele .icestor aparate - multe dintre caile lor d~ aq~.~.n<;. f~nd nec,~noscute):

I ratamentul cu mrCrounde atecteaza earacterul digeraoi f al fructeTor ;;1 lcgurnelor. Colac peste pupaza, prep~rarea cu micr~unde face ca to~te ,llimenleie-sa fie formatoare de acid. In cadrul propriilor rnele studii am t onstatat un procent~ m~ mare de.dlt nor~a.1 de cel ule sangu me anormale la persoanele care manandi alimente gatlteia microunde.

i nduleitori i a rti fi cia I i

Indulcitori i artificial i au efect acid. Pri ntre substantele rele se 11 umara .ispartarnul (Nutrasweet), zaharina "tS-Wee!. and Low), _ neo~a~>. suralose (Splenda), ~cesulfam (Sunette, Sweet & Sel!, Swe~t On:) ~~ Cldamatele. loate ace-stea se 3escompun in organism In acrzi nOCIVI., De ex~,~,plu, \ ;\Ild ingerati ~artam, unul dintre ingrediente, akoolul meti!ic se

92 Dr. Robert O'Young & Shelley Redford Young

transforma in forrnaldehida, a neurotoxina mortala ~i cu efect cancerigen (unoscut! Dar asta IlU e totul. Mai departe, se transforrna in acid formic (caTe este otrava folosita de furnici in lupta). lar acesta -este doar unul dintre ingredientele unuia dintre nurnerosii indulcitori artificiali

o gama larga de sirnptorne pot fi cauzate de indulcitorii artificiali, printre care dureri de cap, migrene, arneteala, apoQlexie, depresie, oboseala, iritabilitate, un ritm cardiac crescut, palpitatii, illsomnie, probleme ~eder·e, reducerea auzului, liuit In urechi, cre~ten~-ponderala, amorleala, spasme rnusculare, dureri in articulatii, dificulta]! respiratorii, crize de .... anxietate, vorbire greoaie, pierderea gustului. Tndulcitorii artificial; pot

~emenea sa declanseze sau sa agravezeartrita, oboseala cronica, diabehl fibromialgia, tumoril creierului, scleroza multiple, maladia ~arkinson, maladia Alzheimer, lupus sistemic, retardarea rnentala, defectele de na?t~ si.ereglari ale tiroidei, limfom, epilepsie. Nu Ie perrnite]i accesulin organism pentru a face ravagii.

Tndulcitorii siguri ar fi cei obtinuti din plante cum sunt Stevie rehaudiana sau cicoare, pe care Ie puteti gasi la magazinele cu produse naturiste.

pH-ul alimentelor

lata 0 lista eu alimente ohisnuite eu un potential relativ aproximativ de aeiditate (-) sau alcalinitate (+), prezentTn aproximativ 25 g.

Radacinoase Porumb Cartof vechi

-9,6 +2,0

Carne, pui, peste Pore

Vitel

Vita

Pe~te oceanic Pui

oos

Stridii

Ficat

Organe

-38,0

-35,0

-34,S

-20,0

-18,0 pi'ma la -22,0

-18,0 pana la -22,0

-5,0

-3,0

-3,0

Lapte !ii prod use lactate Br:l.nza tip cascaval Sm:l.ntana

Lapte ornogenizat Zer

Paine, biscuit; (cereale depozitatefaluaturi cu drojdie) Paine alba

Biscuit; eu faina alba paine neagra

Paine graham

paine de secara

Nuci ~i alune de padure Fistir;

Arahide

Macadamia

Anaeard

Grasimi Margarina

Ulei de porumb Unt

Dulciuri

indulcitori artificiali Zahar raf nat de trestle Zahar din sfecla Melasa

indulcitor din malt de orz Sue de trestie uscat (Sucanat)

Fruetoza Turbinado tactoza

Sirop din mall de orz Sirop de orez brun Miere

Condimente Otet

Sos de soia

Mu~tar

Dieta Young 93

-18,1

-3,9

-1,0

+1,3

-10,0

-6,5

-6,5

-4,5

-2,5

-16,6

-12,8

-11,7

-9,3

-7,6

-6,5

-3,9

-26,5

-17,6

-15,1

-14,6

-9,8

-9,6

-9,5

-9,5

-9,4

-9,3

-8,7

-7,6

-39,4

-36,2

-19,2

94 Or_Robert O'Young & Shelley Redfor"d Young

Maioneza Ketchup

Bauturi

B;\utur! alcoolice distiiate

Sue de (ructe indulcit eu zahar rarinal Ceai (negru)

Bere

Cafea

Yin

Sue de fruete ambalar, natural

-28,6 la -30,7

-33,4

-27,1

-26,8

-25,1

-16,4

-8,7

-12,5

-12,4

CAPITOWL 5

E~ti ceea ee bei: apa, sue §i IIbautura verde"

Modulill care be; este ce! pulin la fel de important ca ;;i felulln care manancl, incepand cu faptul di majoritatea dintre noi nu bern destul. Apoi, cand bern, majoritatea nu bern ceea ce ar fi bun pentru noi. La baza programului de fara se afla trei strategii simple pentru a""Schimba toare acestea.

API\

Apa este de cea mai mare ;importanla pentru a fi;;i a ramane sanato~i.

Dar cal itatea apei, deja Tngrozitoare, se ~a deteriora, fara indoiala, in viitorul previzibil,

La fel ca parnantul pe care Iraim, corpurile noastre sun! cornpuse din 70% apa (iar sangele. din 94%.). Daca trairn CLi apa poluata, inchipuili-va efectul asupra organismului. De fapt, nu este nevoie sa va ".imaginali" - probabil di deja va confrunta]i cu aceasta problema

eel mai importantlucru pe care II pUleli ana din aceasta carte este di I rebuie sa dati or anismului 0 cantitate mare de apa pura. ~i riu orice fel de ,lpa - apa a canna. n rnodldea ,tre ure sa Ei€ii eel pulln patru I itri de ap'i'i Iluna ~i. Dad vi se pare mult, nu va faceti griji: pe masura ce va hidratati adecvat corpul, veti fi tot mai insetaji de apa. De remarcat cf nevoia de a manes este adesea expresia nevoii de apa a corpului. Poate (.ti, deja sunteti mai insetatidecat va dati seama.

Prin cantita]: generoase de aea al.cal ina (cu un pH intre 9 ~i 11) se IleutralizeaziiLe__?id!:!_Yrile acide ~i, daca aceasta se bea ziln ic in cornbinajie (U 0 dieta buna, se tndeparteaza u~or acizii din organism.

$unt sigur di nu veti fi surprinsi sa aflaIi eoJ apa de ta robinet - chiar daca 0 fi Itrati - n u este sanatoasa. Majoritatea apelor di n retetel e m un i( ipale sunt ingroz itoare, mai ales cele otravite cu clor ?i fluor, adica cele

96 Dr. Robert O'Young & Shelley Redford Young

mai multe ?intr.e el~a irnbuteliara, desi are de obicei un gust mai bun, ~oate ~jrne~!.. ea !2_umeroase impuritali sau poate fi pur~i sirnplu moarta ~ ur~ll~ prel~JCrar-i~epozitari i. Standardele pentru apa potabi la comercr~la nu lrn searna ~e mii de potential! poluanti. EPA enumera aproximatrv 20~ de ol_!:!!n!, ~rlmari principali ai apei, care trebuie t stati In ~pa potab,r_la munlcleala ~~ corncrciala. Exista mii de poluanti neidentifica]i ~I . alte .mll care sunt varrante sau combi nati i (dar nu sunt enu merate). ~enr n~ poate tes~a toate substantele toxice din toate sursele de apa, Unele procedurr de testare sunt inadecvate, iar unele sunt foarte scumpe. Testele ~entru unu dintre cei rnai nocivi contaminanp costa pana la 1200 de ?_ol.~rr - pentru fiecare substanta In partet Si nu va lasati pacalili de gust. Unll dilltre .cel mj~o2::i_J~oluar1i sunt insipizi (unul dintre motivele

pentru care standardele oficiale ii pot ignora). -

_Dar. nu disperati. Apa de la robinet se exclude, dar puteti avea apa bun~ .ch,ar de la robinet, prin distilarea sau filtrarea prin osrnoza inversa (Runflc~). E?upa cum ~ti!i, distilarea inseamna vaporizarea ~i apoi conden:area aper. Apa d is:ilata se apropie cel mai mult de apa de ploaie care, ?aca. a_tmosfera IlU ar f ata~ de poluata, ar fi sursa ideala de apa, 6srnoza rnv:rsa :ste "" _proces de fllt,rare pnn care apa este purificata de substante ~oxlcey cantltatl man de minerale. Apa objinuta prin distilare si osrnoza '~versa - la fel ca ~i apa de ploaie - ~re mai multi atomi de oxigen sau ioni hldroxll_(OH) ~i. [)la.i ~utini ioni de hidrogen (H +), Mai mult hidrogen face ~ apa s~ fie mal acrda, astfel tncat apa de care am vorbit este neutralizata ~i ajuta organisrnul sa reduca reziduurile acide acumulate. l.asand la 0 parte explicatiile ~tiin!:ifice, avand echipamentul adecvat instalat sub

_~h,uveta din bucatarie. apa de baut sanatoasa vine chiar de la robinet.

Ambele procese f9c apa sa fie mai neutra ~i ea poate fi alcalinizata dupa necesit_ati adaugand picaturi de pH, cum sunt~eeroxidul de hidroger:) (H~?2) s~u dl~xldlll de~lor (CI02) - cinci picaturi la 2 pana la 4 litri de apa pur~f,cat~ Cautal' clorit de sodiu (NaCI02) la magazinele de alirnente sanatoase sau j:leroxid de hidragen la farmacii.

• Cand sunt adaugate in apa pura, neutra, pe care 0 beti, intrand astfel In fluxul durnneavoastra sanguin, picaturile de pH actioneaza ca un ~allzator de oxigen, avand un efecl de aJcaiiriTzare, neutralizare oxig~eji echilibrare a p+l-ului In organism. Lasa!i sa treaca 0 ora sau'doua dupa ce ati_!!!ancat!? cantitate mai insernnata de proteine, Inainte de a bea a~a cu picaturi de pH, astfel tncat sa nu injerfereze cu acidul din stomac la d igerarea proteinelor.

DiNa Young 97

ClitlOSC un singur aparat casn ie care otera a sim ulare rezonabila a modului de prelucrare a apei in natura, tncalzind ~i racind alternativ apa. Else numeste Living Water Machine (Aparatul p~lltru apa vie) Aparatui produce ap'a distilaili' fo~)rte _p.ura, despre care se spu ne d ar fi biologic activa _ adiC[ vie _ eliminand anurniti sotventi organici pe care alte aparate 'ii pot transfera sau chiar coneentra in aoa d~stilata- Exista ~i un mic venti lator care aj uta la oxigen area e; supl i Illentara. In pi us, este relativ user de curatat, Trebuie sa va avertizez ca este verba despre un aparat SCLl~ Din fericire sistemele de osrnoza inversa, care se ata~eaza d irect sub - chiuveta, se' pOtObtine la un pre! rezonabil ~(5unto 50lu!ie buna daca nu

va permiteti distilarea. _ _ _

Indiferent ce metoda alegef - s~parati apa dis~a, sa 0 d,stdal'

dumneavoastra, sa folosi]: filtre de oSllloza inversa, picaturi de pH - raceii~va_provizii de al?a buna in frigider sau cama~ Si betl-ol este deo: sebit de important a beti intre }2'ese. In cadrul acestui program poate ca nu Yeti simii nevoia sa beti 1.1 masa, deoarece_numeroase dintre legum~l_ recomandate contin foarte III ulla apa - multe dintre ele a~ 70-90% apa-

E bine sa~emrm~lerOaspata sau sa punet; suc de lamaie in al?a

potabila, a ca inizant este ~, mal gustoasa,

desigur).

_Un panar cu 200 ml de suc proaspat de legume reprez~nt~l inceplltul

ideal pentru orice masa sa!!.._r:.~e ill si~gustare ~celenta. Toate, avantajeh:;.legumelor (~~erdeiuri!.or) pot fi sporite prin transfo~marea lor In sue. Substantele nutritive sunt mai concentrate ~r mal u:?or d,spon,bd: pentr~ organism. Prinextrager~~ui se pie~d fibre,le, dar astfel.se el'bereaz~ substanlele llutritive.TMestecatul nu are ace~, efect, nu atat de complet

ca extragere;-s~.)

Aveli nevoie de fibre, asa ca nu Yeti consuma in acest fel toate le-

gumele- Dar atunci dl.nd"beti legurnele" organi51llul prime~t: ocon~enlratie rnai mare de saruri aicalin~_yj}alllinikminerale, cloroflla ,enZlrlle ce se asilllilea~£i~, astfel i_l2cat sueurile veffi..etale ~u un efect foart: "leal i n izant. Ere au ;;i un important efect de cura\are a tntestinelor. A bea sue de leg~me 'in loc de a Ie gati asigura ~i ~_urar~i~ punct de vedere

onzirnatic jJent..r:!! .9!:gan.§ie dig~stiy.e. .

98 Dr. Robert O'Young & Shelley Redford Young

Cel mai bun ~i rnai alcal in izant s~c se £!21;i ne din legume verzi ~i ierburi. (Sucurile de fructe trebuie evitate mai ales la Inceputul acestui P'2gram, din cauza cantita!~i ~~~aharuri.) La tnceput, cand gustul dumneavoastra nu este Tnca obisnu it CL~ d ulceaja mai subtila di n verdeturi, poate veti dori sa adaugati ceva morcovi, sfecla sau ardeigra~i ro~ii, galbeni ori portocalii. Puteti folosi hiar do~ ~i cartefi dulei. Aceste legume sunt dulci deoarece contin niveluri mai mari de zahfu, asa ca folositi-le cu rnoderatie, la un nivel de maximum 20% din sue - adica sueul va Contine 800k verdeturi. (Sfecla poate f ~i un purgativ energic, inca un motiv pentru a fi prudenti, rnai ales la lnceput.) Pe masura ce organismul durnneavoastra devine mai bazic, sucurile verzT va vor parea ~9t mai gustoase ~i atunei yeti dori sa reduceti proportiade morcov sau sfe~a la 10% sau mai putin, in favoarea verdeturilor (Ardeii riu contin mu Ite zaharuri, astfel incat Ii pute]i folosi d upa gust.) Sec]i unea eu rejete conti ne numeroaseidei pentru combina]i i de sueuri, iar bibl iografia cuprinde cateva carti bune despre prepararea sucurilor. In plus, fi care aparat de facut suc este Tnsoilt de cateva retete, -Experimentali putin, pentru a gasi combinajiile care va plac cel rnai mull. Toate legumele verzi sunt minunate pentru obtinerea sucului (noi folosirn telina, castraveti, broccoli, ardei verde, dovlecei, fasole verde, salata, varza !?i toate v rde-

Jurile cu frunze). Ro§iile sunt de asemenea minunatepentru suc, dupa cum probabil ~tili. Da~ va bazati pe cele procesate ~onservate - faceli-v~ propriul ~<:!..~cul din ierburi va asigura avantajele acestora, fara a avea senzatia ea rumegaji. Faceti suc din tulpini fragede pentru a obtine doua feluri de beneficii, 0 concentr~ inca ~i mai mare a substantelor nutritive care sunt deja atat de abundente ~i un efect alcalinizant mai puternic decat in forma integral~. Puteji sa condiment;!i sucul eu Jicama' (foarte slab), patrunjel, ridichi. ghimbir ~i usturoi.

Deoarece sucul coneentreaza totul, este deosebit de important sa folosi]i prod use de calita~. Folositi legume organice atunci cand pute]i ~i intotdeauna cumparati ~i utilizati produsele in stare d\t mai proaspata. S alai-Ie bine, In special in cazul roduselor care nu Slint organ ice ~i eventual cu un eli-Ie Tn afta curata alca!ina (5 picaturi de ciol sau peroxid de hidrogen la un Iitru).

• jicama, Exogon;um bracteowm - 0 leguma tropicala Inrudira cu cartoful dulce, pe care unii o descriu ca pe un hibrid lntre mar ~i cartof (fl. r.).

Oieta Young 99

Coji!; legumele a carer coaja este puternic imp_regnata eu ceara. Dar, deoarece ~ja ~~fI~~_:;e substante nutnttve, eVltatl c~Jlrea pe cat posibil. Nu lIitati sa ~!i ~ p~rtea verde, de exemplu I~ cazul l11oreoviior 5au sfeelei. Daca nu puteji objine legume organrce au proaspat culese, IIl2Eunatalili sucul adaugand"verde!l~ llscate,_,macinate (cum sunt cele descrise in Capitolul 1 0, Supllmente~. Putell foloslyulber: ue "rau verde ca alternativa la extragerea sucului din mba de grau (daca va :ste gr€u sa curnparati produsul proaspat sau daca extractorul de sue nu

face fatal. .

Atunci cand legumele sunt centrifugate, agitate. §I presate pentru a

('xtra&e sucul, ll1iCrO~rgani~mele secreta reziduuri aCld~ cee~ ce face a sucul sa fie user acid, e~1 provrne din legu~ alcal~. De aceea este bine sa alcalinizati sucurile diluandu-Ie u_apa distila.ta_ (0 parte sue la 10-20 parti apa). apoi adaugati pic~turi de_pH (1-20 prcatun la 250-500

ml). f Cea mai buna optiune este sa va p-reparati propriul suc: ~entru a .~

prQ.glspat. Be!i-I cal mai curand_ dup~ ce_l-a1i facu~. ~u-I lasatr sac stea mal mult de cateva m in ute. (Daca trebu Ie sa stea mal mult de 10-1 J 1111 nute, 'ldaugaIi 3-5_pic~e vi~mina C coloi~al;iln ~a:ul cu sue, la ~mpl:re~ QU dizolvati 250-500 mg vltamina C cristalizata 111 100 ml apa pura ~I

,ldaugali in vas !!lai_!2te d~ a Tnce8e.) . A Sucul preparat de dumneavoastra va .iLlntotdeaun.a mal. bun decat

produsele ambalate si conservat~. Pasteurrzarea SUCUilll aproape toat~ ~ucurile chiar si cele din magazinele de produse naturiste sunt pasteur-

late - duce la ~vaporarea enzimelm §i dis!_!uge forja vitala. _

Face]i efortul-de a alege un extractor- de suc de buna cal itate.- merrta~

Veti gasi 0 garna mare de preturi, ~a~ ce~e mal. scumpe "" Inse~mna neaparat d.\ sunt mal bune. Pe cat posibil. discutati cu posesoru d~fer rtelor lip u ri ~ i a f1 ati pa rerea lor - vedeji daca va lasa sa faceti 0 ~ ro~a cu e le. ('autati un aparat efieie_nt, ca~.e poate lucra ;ontll~uu. -_ fcrrll-va de stoArI ~toare ma...!l!£lb; - ~i care este u~m d~~~ (sa alba pUllne. pl.ese I~ I\\llcare ~i. sa S0 del11onteze-m2.r!.~ze \!lor). Pentru a extrag~ suc din. rerburr ~,1U patrunjE!;,1 aveti nevoie de un ap~at de p~t:re n:'al n~~ (verrfrcatl pe .unbalaj tensiunea ~i puterea e!ectric~l· EXlsta chiar ~I_ u~ aparat care Innizeaz~sLlcul, ceea ce este un avantaj suplrmentar dupa parerea me2· ~I IlInqioneaza de asemenea foarte bine cu ierburi, c:oea ce nu este valabrl pt'ntru orice aparat (vezi Resurse). Acest aparat nu rr:Acal:e~~ s~cul, cum __ ..... __ .I.IC altele. Ave!i srija sa cumparati un aparat care nu IIlcalz~~te ~cul! Un

100 Dr. Roberl O'Young & Shelley Redford Young

aparat care bate sau centrifugheaza sucul va produce tncalzirea sa prin ciocnirea moleculelor lntre ele. La fel ca in cazul pasteurizarii, aldura duce la~aporarea enzirn lor s: reduce sau distruge forta vitala. Extractorul meu este actionat printr-un angrenaj ~i are a capcana gravitationala pentru sue (spre deosebire de un extractor centrifugal care necesita schirnbarea filtrului).

'1'= 'c.evc ••• ,...,- ~= ,C., '-,'~C __ "~'-"~~~ =-~,-=,~-~==.~--~.,-,~-~~- .. ' -'.. '~'"i

II POVESTEA LUI JUAN ~I

~ .. ~.\. _ t. '. _.v- ... • ,...-7..:0:;;: -'"""-:lV; - ... ~....--- -=- -_- _--'"""""""-=-.=~"';" '~.-",". :".!:-'_. __ .~_. __ .~ •. = __ - __ '_' .. !...-'!'? ",*'!i~=

I C~ d;~~ni u;:;':;i:;r:.~b;n~:~d~;~~~:";: ~r~d~;;a'fio ;riPa ~ p;na ce am'

t observat sange in urina, Am fost la medic pentru control, iar acesta rnl-a spus ca

sufar de rinichi ~i rn-a internal. Am plecat acasa dupa 0 saptamana cu diagnostic

It de boala renala, dar mi s~a spus ca voi putea sa revin destul de bine la viata mea obisnuita. Dar, eu treeerea I unilor, erarn tot rnai bolnav. Mersul la I ueru ~i ~ activitatile eotidiene normale imi pareau aproape imposibile. Am tostinternat ~i

I externat de patru ori iii de cateva ori am erezut d\ nu mai ies viu. Chiar in zilele

I rnele bune sirnjearn ca rna sting eu incetul. , I

La.doua zile dupa ee am auzit de programul Miraeolul pH (~i inainte de a face ceva din ceea ee am auzit) am le~inat in biserica, avand febra, :ii am fost dus la spital. Sotia mea a cornandat pulbere ve~centrata ~i picaturi de pH - de~i doctorii nu le luasera in considerajie - ~i am ineeput sa Ie folosesc imediat ce am ajuns acasa, Dupa aprcxlrnativ 0 saptamilna am prins eeva puteri ~i m-am

~ decis sa-rni schimb viaja ~i sa parcurg intregul program. Cu 0 ~ radi al noua il am observat rezultate rernarcabile in deeurs de_Q ~niL Nu mai avearn sange in 'I urinai nu mai erarn permanent obosit; am inceput sa ma joe iar eu copiii. A

1 trecut aproa~ un an ~i jurnatate de la ultima internare. Niciodata nu rn-arn ' simtlt mai bine! La controlul de acum doua saptamani doctorii nu au gasit nimic I in neregula ell riniehii mei sau altceva. Ei IlU ~tiu cum sa-~i explice aceasta, dar: eu ~tiu!

-~'-, ..". ~-""'="'='.~"::-~.~'~'=."=,,"""-=-,,==.-=_-=-_-:-_~_--,",,_~._ . .,_-!..,,,- ... _ .. _ _.:':: ,. -~-_...: '_'_"_"-:-"",-.-_' ""_ .. _ .. _"~ -.'",-",,-,- ~.-··.:,~=-,A

Voi vorbi pe scurt despre 0 alta optiune de prelucrare a alimentelor, care, la prima vedere, pare similara cu extragerea sucului: pasarea ~i obtinerea intr-un aparaL1.e.ecial a piureului de fruete, legume ~i chiar cereale sub forma de lichide sau crema. Prin aeest proees se tnglobeaza 0 cantitate mare de aer In alimente, ceea ce nu este bine pentru stornac. dar fibrele se pastreaza, iar ele sunt bune pentru organismul dumneavoastra, Pe de alta parte, fibrele fac subStanlele nutritive mai pulin accesibile pentru organ ism, Consistenta crernoasa va descuraieaza sa rnestecati ?i va

Dieta Young 101

Incurajeaza sa mancati in graba, privand astfel hra,~a de sec~eliile din, gura nccesar pentru 0 digesti~oll1pleta ~i ade:5:..v~mpreull~ cu cantitatea mare de materie solida, aceasta presupune un stres mal mare pentru

"istemul digestiv, III comparalie cu sucuL, ' ,

A~a ca, desl exista anumite avantaje ale ac:stel meto~e, nu ~ foloslll

II) locul extragerii sucului. EvitaH:...o camplet la Incep~t~1I acestui prog.r~m ~i, daca decidep sa 0 introduceli mai ~rziu, nu ° faioSI\1 la aceeasi masa la

( are beti sue.

I,BAUTURA VERDE" _ _

lata un mod de a beneficia~ 0 hidratare a~~ laolalta c,u lel\umele ~i sucurile de legume: .ElIlberi,le verzi: Acestea sunt~:burJ, ee:. u-ale tncoljite ~i legume verzi, uscate ~I plilverrzate,. care sun,t vandute.c~ ~uplimente, Ele va aduc in organism vit~mlne, mlll;rale ~I amllloaCl~,1 (I'lementele constitutive ale proteinelor) Intr-o_ forma user ,de absor~

Aveti grija sa cum!2araii prod _::se cultivate prin m:~ode organ rce. ,

Dupa cum am mai spus, puteji sa I~adaugatl III sucul d~mneavoas:ra de legume pentru mai multl'r"tari~, Noi adaugam de ob,_c~~ ~,ulb~rlle

. , " (adesea eu pidituri de pH) ca parte a hidratarii zilnice -

vc rz I III ap<1 " " " I' d ~

~bautura verde" facuta prin amestecarea u!2_el ll~gunle IIlt~-u~ Itr~" e apa

adica trei lingurite la 3 titri de apa pentru a ZI, ce~a a?a sl.mpla In plus (.Ita de cei trei litri de bautura verde, ~eoarec~ trebuie sa b 11 r:'rnllnum 4 litri de apa pe zi. Aveti grija sa e;,itatl pulberi verzi u a1g:_- ouperci sa~

biotice ProbTotieele sunt baeterii ~i uneori ferll1enteaza algele verzr,

pro I . . -, d ' a d t

Ikandu-Ie acide. Probiotieele sunt suplimente utile ar nurnai e n sun

iolosite adecvat. separat (vezi Capitolul 10). , .

Pastrati bautura verde lntr-o sticla de apa ~en_tr~ a, 0 putea agita ~I. a .imesteca bine componentii. Preparati cate a sticla ~I trne!l-o la temperalura camerei. Organismul- dumneavoastra trebuie sa lucreze pentru ~ IIldilzi 0 bautura rece sau pentru a rae; ° bautura calda, asa ca pute!1

II'duee efortul In acest mod.

102 Dr. Robert O'Young & Shelley Redford Young

PROGRAMUL ZILNIC DE HIDRATARE

• La trezire. un litr de ~ CIO ' '

-d --;:; -') u , :!e<l eu 2 sau perox.d de hidrogen (eu sue de la-m"l're

up" gust. - c I

• _~rPr: mic~ul(.~d'ur.! ~JiOeranz: 1 Yi .Ii!!"i de apa CLI 1 Yi lingurija de pulbere ver;e!_prc,,_u~ e C 2 saue_eroxid de hidrogen.

• Intre pranz ~I tina' 1 ~ lit' d . ~' ).

~ . d~ - -:.;. ~ rI, e apa CLI 1 Yi rngllrita de pulbere verde <i 24

plcalurre.CI02 sau peroxid de hidrogen. ~

• lntre cmi!i s,r culca ' ~ d ,. , .,

-:----a d~-h'd' .!_e. a!2.;! .u,,~~s.!t ell sue de lamaie ~i a picaturl de (101 sau

P20XI e I rogen'perlitru. -

. "M_ulji ma intr:ilba la ce este bUlla apa alcalina din moment de toi ~llu ca ea ajungs 111 stomac, unde mediul esre foarte acid Probl " . t. nu este - "AI' , "< ' '. ema arC!

, COl apa S8 mta neste CU a,cid ul, ei cu eeea ee tOj"1 t'I'U" AI ' I

nostr . t~ - " ~ .' n eorpu

, ,U IlU ex,ls a a punaa eu acid clorhid' P , I . " ' "

, 'd I ',. 0 , ric. erete e stornacului produce

aCl,C or,h Idne, In, stantaneu, In funqie de necesar Nece,., I"" , dterminat A, 'I ,n d d .' " saru este e-

. In pnrnut ran e eeea ce este tnmis spre stomae AI" ' t J

un connn tal d ~ - . Imen e e Cll " .' ,j u se zu 'e apa. care forrneazj aeizi, cum sunt carnea ou Ie i

Qarnea, due la seeretarea unei cantitaj'i mai mari de acid I h'd .. ' ~.'i

t d ' , I e or I IIC necesar

I=?_enru escomplJn,erea lor. Alimentele cu conjinut mare de ap~, ..

legumele fa ~.·d . ~ ue ue apa, cum sunt

" " ara ami On, neceslta mull mai putin acid dorhl'd' A

declans ~ "~ rea d ' ;I nc. pa nLi

"eaza secretareae l+Cl, as[fei tncar nu intampin.3 u n In d' , id t

stoma d ~' e ba ~ , . e III ael In

ac aca este aula separar sau ell alimente alealine. Asa ca bejit

CAPITOlUL 6

Combinarea alimentelor

Modul de combinare a alimentelor este un factor important pentru a .i-lgura 0 digestie adscvata. lar aici va prezentam idei destinate sa va ajute ,i intelegeti ~i sa irnplernenta]! diverse sisterne de combinare a alimen- 1l'lor. De~i ideea este clara, majoritatea programelor existente sunt adesea «onfuze, inexacte ~i of era de obicei recomandari contradictorii, ~i toate lint inutil de complicate.

Rolul rneu este sa va spun di lucrurile nu trsbuis sa stea asa. Ideea de 'iI'jinut este ca sisternul di~stiv al ornului nu este coneeput pentru mese I ornpiexe. AI imentele d iferite exercita solicitari diferite, specifice, asupra ',islemului digestiv. Faptul ca putem digera nurneroase tipuri diferite de .rlirnenre nu inseamna ea putern face aceasta deodata. De exernpl LI, II i gesti a prate i nel or neces ita un med i u foa rte aci d ~ i a re I oc in stornac, Pri n r ontrast vizibil, amidonul necesita un mediu usor alcalin pentru digestie, I .rre are loc 111 gura ~!i inTntestTnufsL;:"btire, Aeeia~ucru este valabil penrru lr-gume. (Gr,asimiie necesita de asemenea un mediu u~or alcalin ~i sunr II igerate in Tn testi n uf s ubti re.)

Nu este greu de imaginat ca alimentele din aceste dou a tipuri nu se trnpaca atunei cand sun! mancate impreuna. Unul va interfere cu digestia icluilalt, ducand la digerarea incomplete a ambelor, Tot ce nu este digerat I'(i(ient de organism va fi "digerat" de microorf?anisme daunatoare. Acesta uste un all cere v,icios: 'Cligesiia cornprornisa netezeste calea pentru mirroorganismele nocive, iar aeestea perturbs ~i mai mult digestia Combinarea defectuoasa a alimentelor este de asemenea 0 cauza majora a lormarii de mucus aderent,

Gandiji-va un minut la toate rnancarurile "clasice" care cornbina proteinele ~i am idonul - carne CLI 'cartofi, pe~te CLI cartofi prajili, pui cu orez. hamburger cu ca rtolT"p raJ ili, sandvisu ri eu ~unea (orice tip de sandvis), pentru a nurni doar careva - ~i; veti incepe sa Intelegeji cat de mult am

104 Dr. Robert O'Young & Shelley Redford Young

abuzat de sisternul nostru digestiv. Majoritatea dintre noi niei nu stiu rnacar .e inseamna sa ai 0 digestie adecvatal

POVESTEA LUI LUCY

~ Din':;u~:';;'~:~;d:~~;;or farniliale pri:ind' ~i:elurile fo'~rte ridicate d~ c~~',

; terol ~i a groaznicelor consecinte cardiace, am fost tntotdeauna atentala ce m,a,nanc. Ca specialist in economia caminului, gospodina ~i mama a opt copii, am fost intotdeauna atenra la ce fel de mancare of ere am famil iei rnele. Pe rnasura ce sanatatea mea s-a deteriorat, cu tot fel ul de sirnptorne care ma deranjau, am experimental' diverse mod uri de alimentatie "sanatoasa"

'I '

i adaptandu-mi mereu abordar a.-

Am crescut primind 0 alirnentajre buna. Mama mea a urrnat recornandarile FDA din acea vrerne, ~litin~ !ilnic legume, cer~l~ i~t~wale, carne slaba ~i fructe proaspete. In primii ani, in calitate de mama, am redus carnea, am pus accentu! pe rnai multe legume proaspete - de obicei Ie pl:egateam la abur =, am trecut la orez integral ?i am inceput sa folosesc aditivi naturali, Mikinam singura grat1"integral ~i Hkeam saptarnanal paine proaS-pata; Am eliminat bauturile carbogazoase, zaharul, alirnentele procesate ~i raptele. Sanatatea mi s-a arne- .

Tiarat oarecurn, dar riu total. . - :

Sanatatea a tnceput sa se deterioreze cu adevarat dupa ce am nascut eel de-al ' optulea cooll, nastere care a avut loc la 0 sectie de chirurgie de urgenta, CLI : doua transfuzii de sange, Cum apareau ~i alte simptome negative ~i sirnjeam d\ energia ~i vitalitatea mi se reduc, m-am straduit mai mull' sa aflu ce imi poate

; oferi 0 nutritie buna. Cornbinarea alirnentelor a fost unul dintre primele lucruri

II pe care le-arn incercat, dar primele rezultatc all fost descurajatoare. ,

Ar~ tncercat diferitestr~t.~gii d -a lu~gul anilor. 0 masa tiplca era compusa din I! , pUlla.cuPt~~: carto~1 P~~JI~, broccoli eon~elat, 0 para ~In com pot cu ?ran~a de I: ,~ vaci ~I a pra) Itura din fama de ovaz, Dupa aceea rna srrntearn cam pima ~I a~ fi '

I vrut Sa ma C,LlIC putin pentru a trage un p. ui de sornn, ~i avearn in continuare II hipoglicemis, n ivel rid,ieat ::,Ie colesterol ~i sinuztta, intre multe altele. Apoi am ~: adaugat ceva mai rnulte cereale ~i legume proaspete ~i am redu5 carnea, a~a . ;1 cum se sugera in "piramida alimentelor" recomandata de FDA. 0 masaobi~- i !i nuita consta in orez integral ~i pui cu 50S, broceol i proaspat, gatit in abur, 0 felie II II de paine integrala de casa cu unt ~i compot de mere facut in casa. Nivelul I I zaharului s-a stabilizat, dar am continuat sa tanjesc dupa unele alimente ~i."111 i alte probleme de sanatate.

[I Apoi am Illcercat sa nu mananc nimic in afara dc;lructe§i sucuri de fructe de' ~ dimineala pana seara. Restul zilei avearn grija sa mananc dear un singur ali-

II ment nconcentrat" (proteina sau grasime) 13 omasa - )i Tara fructe. Mancam

Dieta Young lUr,

carne dar niciodata cu vreun aliment care sa contina amidon. Fructele in can- II trtate 'mare ma Iaceau sa tanjesc dupa dulci uri ~i am trecut prin perioade de I depr~ie in fi~are dupa-amra~ Niciodata "" am ~imtit c~m :.ner~ dup~_::e

lancam carne. ~I rnancarea nu-mi of ere a satisfactie, Asa ca am revenrt la dieta anterioara - rn-arn Ingra~at ?i m-arn confruntat eu noi problerne de sanata!:,'_

$i a mers tot~a pana ce am auzit de programul Young ~i de modul Gorect~ d~ eombinare a al imentelor. Din zi ua cand am lnceput cu alirnente alcaline ~i cu 4

litri de ap;'i cu picaturi de pH ~i pulbere verde coneentrata zilnic4~iara inca s-a : schimbat, Am ,constatat irnediat Q crestere a nivelului de energie. Cele mai ! importante schirnbari au fost, in arara de a bea rnulta apa de buna calitate, sa , mananc 0 cruditate la fiecare rnasa, sa rna axel p~~um ... ~_~.~.!:P ~I sa folosesc '

cereale mai aleal ine. II La inceput voiam sa am ace a senzajie de a simli ceva solid in stornac, dar am

descoperit di alimentele cu conti nut mare de ~pa ~i conrinu! mic de zahar imi , dadeau 0 energie de durata, eu care nu erarn obi~nuita. Cina consta acum in mod obisnult in legume, taltei de soia ~i tofu user calite sau, ocazional, 0 porjie I midi de somon 1a gratar, orez galben cu migdale, sparanghel proaspat fiert inl abur ~iCateva felii de ardei crud La pranz mananCTi'iRitdeauna a .salata p~~a din ~anac, salata verde,.avoca,.do., castraveti, relina, rnorcov, ridichi, saminje ae dovleac, varza ere Bruxelles, pU!lIla branz~ tofu la cuptor, cu un 50S, dinsue de lam~ie ulei de rnasllne ~i condirnente. (De anide zile am renunjat la loate grasimile/ul~iurile de orice fel datorita probl~or cu colesterolul. Nu I rn-a ajutat nlmic pana cand nu am adaugat cantitati generoase de uleiuri esen- ' iiale bune, la dieta zilnlca.) Cu salata rnai mananc ~i 0 leguma ~i humus tntr-o '1 tortilla din gerrneni ae grau, sau a turta din orez bru; cu unt de arahide Micul. uejunconsta din mei fiert in abur cu avocado, ro~ii ~i ulei din serninte de in, sau

I roccoli fiert pUlin in abur si cereafe din hri~ca. Asta ma mentine de obieei in forma pana dupa-arniaza tarziu. Nu ma rnai sirnt deloc obosita dupa-arnlaza. ' Cateodata mananc 0 mana de migdale tnrnuiate, Deseori fac 0 ciorba din legume cultivate prin~etode o;ganice, pe care 0 beau dlrnlneata.Ja pranz sau la ein-a, Aceste alimente trni dau toat'ienergia de care are nevoie organismul meu, t\limentele la care poftesc acum sunt alimente si'illi'itoase, alcaline, ell continut

mare de apa ~i scazut in zaharuri. ' i

inte1eg acum ca de~i toti avern tandintele noastre genetice, nu suntern determinati de ele. Gena poate fi glontul, dar tragaciul este stilul nostru de via!a. Acest stil de via!a s-a dovedit un succes pentru mine ~i familia mea, de peste doi ,mi, mentiniindu-ne sanato~i, energici ?i mullumiti. Hrana este delicioasa ?i IOn5istent~. Mi-a faeu! placere sa descopar relete care sunt tot atal de sanatoase )i aratoase pe cat sunt de gustoase. ~atesc in fiecare zi feluri alcaline del maneare pentru familia mea con:rp~sa din ~i.nci persoane, iar dll~llinicile, cand ' yin lanoi ,la .masa restui farn ill el ~I pnetellll, gl'ltesc hrana a Icalina pentru do- "

106 Dr. Robert O'Young & Shelley Redford Young

UdzeCi ~i chiar rnai multe perscane. Le place atat de mult inca! copiii mei c.'iZil?rili au adoptat .un_ele d i ... ~ ,:ce ... ste P~i n.cip~ ~ pe~tr~ ~ropri ile lor fam iii i tin. ere, ~i , otl s-au bucurar de Imbunalatlrea 5an1lt1l111. Cautarile mele pentru un mod CLi

I devarat sanatos de a ma hrani au fost in sfar~it rasplatite. Ii

•• -"s;[-:,,", •• ~~___ _ _ -:c.. .--=_ _ _ =- ""=-~

Combinarea zaharului cu amidonul sau a zaharului cu proteinele conduce la acela;;TtTP de probleme. ~i oare ce gase;;ti In pachejelele eli rnancare ale maJoritiilii copiilor din ziua de azi (a;; fi gata sa pariez)? Sandvisuri cu unt de arah ide ~i geml Asta reusesre sa striee totul dintr-o lovitura, garantand un dezastru digestiv.

. C?in fe.[,icire, solujia este simpla:_nu amestecati rnai mult de patru alimente, din cel mult doua !'!p'uri de al imente, 101 orice masa, De exemplu, mancati broccoli in abur ~i 0 "Salata de verdeiuri ~i rosii cu tofu marinara sau tililei de bfi~ea, dar nu arnandoua (trei legume §i 0 proteina, sau trei legume §i un carbohidrat complex). Alegerea a cat mal eu\ine aiimente asiura cea mai redusa solicitare pentru sisternul digestiv. Tinand cent de asta ~i urrnand principii e genera e are acestui program, dacala 0 masa folosi!.i numai 0 proteina ~i numai un carbohidrat complex, insearnna ca

ati facut aproape tot de trebuie. -

Acordati 0 atentie speciala cornbinarii alimentelor in saptamanile ce l!!meaza imediat q_upa 0 Purif!care (vezi Capitolul 8). 0 data ce veri tine 0 dieta total alcalina, va fi ~i mai simplu. Cand rnancali in principal alimente gre au continut mare de apa ;;i conjinut redusde zaJnruri, IlU trebuie sa ~ai face!i griJi pentru cornbinarea adecvata. Nu ave]] cum sa nu Ie cornbinati corect din moment ce eliminati in mare parte, sau lirnitati maj oritatea a I i mentel 0 r p rob I em at ice. A I i mente le care a u com pOZ ilia foarte apropiata de eea a organismului nostru (conjinut mare de apa, 70% sau chiar mai mult; uleiuri naturale, 20% panala 30%; conjinut mic de proteina, 5 pana la 7%; ~i un continut §i mai scazut de zahar, 0,5 pana la 3%) toate se pot combine intre ele fara nici 0 problema.

Cand sunteti putern iei ~i nu aveji n iei 0 problema, va pute]i rasfara cu mese mai eomplexe, fadi niei un pericol real. Totusl. Ta inceputul programului.l daca sunte!i gray bolnavi, sau daca vretT sa va asigura]i ca line!i un regim ideal, veti face bine dad acordati 0 atenjie stricta regulilor care urrneaza, (Vezi sectiunea Resurse pentru unele carti ;;i tabele cu mai rnulte detal i i despre combi narea al imentelor.)

Dieta Young 107

FUNDAM'ENTHE COMBINARII AliMENTElOR

. Tot ce trebuie sa faceti este sa 5ep~i amido~ de protein:le anima I e, ? i sci sepa rari za haru!.!..l~ i ncl usi v fructe~, ~<:__ap ~oape _2nce. ,De aceea, 0 data ce illi lacut tranzilia _completa la acest program, eVltan~ proteinele animale, zaharurile ~i majoritatea fructelor, combmarea nu mal reprez inta 0 pmblema. Pana atunci, iata regulile oficiale:

1 Le umele sau fructele cu eonlinut scazut de zaharuri/continu! mare

de apa se com ina cu orice. mancati-le cu _proteine, Emidon sau -uTeiurT"oblinute prin presare la rece - ~i eu alte legume!

~ M~ n COl;; a Ii mel).I:~, cu a mjdall 1;"T1 pre.u n~ ell I eg':!_ me ~ u fr~cte ~LI e2!:!linut redus de zahar. Nu manea!1 allmente eu am idon (mel LlS.IV legumele CLi amidon) eu p'roteine de origine animala, acizi, fructe sau ulei. (in domeniul combinarii alimentelor, "acid" nu illseamna neaparat acelasi lucru cu alimentele care fac corpul mai acid. ~ele mai importante exernple ale aeestei exceptii sunt I~mail: ~I ro~lIle, c,are sunt in sin e ae ide, da r de fapt Iac ol]a~ ul ma .!...baz ic.) A sada r f ca nd ;iege[i 0 cereala (inclusiv paine sau paste fainoase) sau ~ovleae de iarna sau cartofi, mancau-le Sli legume, ~i nu cu peste, de ex~mplu~

3. ManeaMroteinele de origine ani~a.£.~ legul:ne s~ frue~ .sarace I~ zaharuri. Nu mancati protellledeongme animala cu amidon, anmente acide sau uleiuri. Proteinele vesetale se pot cOlll.bina cu le~ gume ~i fructe bogate In apa ~i sarace in zaharuri, ca ~I cu uleiuri bune. Aici este reciproea eelor de mai sus: Cand mancati peste, -combinati-I cu I.egum~nu eu 0 cereala. Renuntali la paella (peste e;:;-O;z); ineere~li sa mancaIi pestele ell legume gatile 101 abur, sau

peste 0 satata crocanta.

4i. Maneati fruetele foarte dulci seill!~ - daca manel·ati din acestela .. (NOu manea!i fructe ill arnestec eu proteine, amidon, egume sau uier .. C fapt, mai pine nu manc~i !ructe deloc ell excepjia lamailor~ lam ail or verzi, ro§i ilor crude, avocado, ardeilor rosil, gal~en I, verzi s~u~ po~tocalii ~i grepfrutului amar - p~na cand nu suntep des~l_ie _:;a~1ato~l,

;;i atunci dear cu moderatie ~i fructe de sezon.) . ~

5", Mancati uleiuri (sanatoasu,cu legume ~i fructe cu con!lI1ut:cazut d~ zahar (ro~i i, avocado, ardei gras ~i rosii, galbeni, portocalii ~I yew, lamaie si I~maie verde). Ele 5e pot comhina eu alimente bogate in amidon '(care trebuie Illenlinute la 20% sau mai pulin din diela dUIl1-

108 Dr. Robert O'Young & Shelley Redford Young

neavoastra). Nu maneati uleiuri sanatoase lmoreuna eu grasimi ani-

, male sau pro;;, Sem.1!!!ele,nucile ~i avocado - toa,te surse excelente de grasimi sanatoase - pot Ii combinate eu proteine animale sau din plante. alimente bogate in amidon sau chiar cu fructe mai bogate in zahar. Nu stropiti pe§tele eu ulei sau ·unt - folosi1i in sehimb sue de

-Iamai~soscu ardei~auierburi aromate -?i va va f bine.

EXCEPTII NOTA8IlE: AVOCADO ~I RO~II

Avoca do este de fapt un fruct, dar pentru d\ este sarac tn zah;:i r ~i relativ boga! in proteins, poate fi combinat eu legume, chiar ~i eu eele ell amidon, precurn ~i eu cereale. De aceea lmi place Lin sandvis cu. avocado ~i paine fara. drojdie, sau felii de avocado ~i ro?ii eu sue de lamaie Tn orez galben.

Ro~!! este tot Lin fruc~ )i de~i este 2a~are un efect alcalin in organism, Clatorita. conjinutu!ui scazut de zahar, Ca fi avocado, poate fi deci comblnata ca ~ cum ar f 0 legurna,

Acum, cateva explicatii ale regulilor de rnai sus:

6,& Majoritatea.!egumelpr, ~i a ee\2[.cateva fructelJlentionate, reprezinta oricurn cele mal sanatoase opti uni, iar faptul ca ele se cornbina eLi orice aha alege~ -s"jnatoasa Ie (ace chiar idea Ie ca baza a dietsi voastre,

7 Amidonul ~i proteinele animals reprezinta 0 cornbinape proasti!r dupa cum s-a explicat anterior, Acizii blocheaza actiunea ptialinei, Lin component al salivei care esre necesar pentru digestia adecvata a amidon ul u i. AI i mentcle Cll amidon, cum sun! cartofii, painea sau pastele (§i ell iar }i cerealele integrale), se descompun In organism in zaharuri simple, astfel ca adaugand fructe foarte dulci, se pune zahar deasupra zaharului - ~i acid peste acid, Aceasta cornbinatie creeaza destula orrava incat ar putea de fapl s~C blocheze sisternul im unitar pentru cinci ore - sau chiar mai mull. Uleiul incetineste digestia a~nului ~ desi aceasta ii-ar fi 0 problema daca amidonul n-ar reprezenta rnai mull de 20% din masa voastra alcalina in rest,Jdleiu;1 poate neutra I iza aci zi i, d eci n u [reb u i e sa ev i tati u I ei uri I e san atoase.

8.. Cand p.!2teina animala este digerara in stomac, ea creeaza acid, Cand se combina cu amidol1ul, zaharurile din amidon 0 fac ~i mai acida, conducand la indigestie, arsuri ~i gaze - peste celelalte efecte negative ale unui_forp prea acid. Acela]i lucru se Intampl.a cand adaugali

Dieta Young 109

mai mult acid (inclusiv acizii rezult<lli dela ,digesti~ fructelor bogate " h~) Uleiurile Tncetinesc digestia protemei anlll1ale, provoca,nd

III z:a dr, - . d . " e

co~stipalie ~i ciliaI' ref LlX acid, senlallee arsun ~' g~zf ' d

-- . - '.. It sun! bogate in zahar ~I ormatoare e

q, Fructele - cele mal mu e -., 'I" C .nbinate ell

~a7a ca sunt problematice chiar ~I e e III SII:e" 01, . .:

ans';., 'f eaza~ 0 I'pteta pen tru acid In exees (ca I ndigesf e ~I gaze), p rote III e .0 rm -~ ~ ,- I f lP' AmidonLiI si fructele lnseamna dublareiJ z<lharului. In, P us, au, I'~ ~

de- d igestie'" di ferili (fructele se digera extre~ de ra~'d), /avol'IZa~ ,

f~~:~:n:~~~ L~:i~: ~~ '~~~i~~I~ied ~~e:~~: r~~:nsl~~~~r:a 5 :,'~S~~~;I o~,Un~'t~~

~ve Si. in fine, In tirnp ce fructele sunt active in pl~rlf,care, ~:gdUl~,el:

, ' FW - tndoiala Cd va stresa\1 organ Ism ul cel an LI I Sa

sun t constructori, it ra I . c '

f;ct;"simultan doua actiuni opuse. , ' ,... I ' (d '

U lei III In ceti neste d i gesti a protei nelor an 1111 a I e ~ I ~ am Idon~u ~II _ c, ~I§ I

10, ~Itima ar fi problema doar daca subsrantele Cll amidon depa~esc ce e

20% din dicta voastra).

CA.TEVA OBSERVATH. " id

'I t s nt de oblcel cons: e--

Ulmaile &i lamaile verzi, sau sucu, aces .?r~, u, . '" I ~

. , , . d .' I . de fa t au un elect aieai III III organ Ism, A~a ca c e nu

rate a f acide, ai, ere p. bi . acizi ~i pot ri util izate trnpreunf cu

au contraindicalll de a se com lila cu .. ~

amidoll, proleine ~i uleiuri.

SEPARAREA MANCARII DE BAU1'URA , .... ,.

o alta combinaiie care poate fi proasta in ceea c: prlve,~te dlg~Sw\la

, . . . .~. tura chiar i CLi apa. Nu udall mancarea cu 0 au-

:~;~ n~:ic:;:: ~~~~~~ile r~ci pro~oaca probleme, dcoarece tem~er~rllll'a

'u _ - ,-to:-" itatea digestiva la fel de user cum conserva ~I a 1.-

scazuta ople~\e ae IVI . u . b '

- . .. I Apa (sa u a I t I rch i d) d i I ueaza substantel e d i gestiv~e, asa ~ ca a r ~r: UI

~ente e. '~'. 'umatate de ora ,nainte, sau la 0 ora du.pa 0 md~a ce bauta Cll eel pUllI~ 0 J " animala Daea aveti 0 masa strict vegetanana, inciud. e proteme e _O~.I.gl~. e I . V' '" recomandam ~a manei'lli mai in. tai

i Iib ' ~ beti In tlmpu el a - c . -

~~,ntellt II ",e~~~ zernoase cum su·ntleg,!o!~:llel~al~te~e, pentru a netez~ a Imenl e :ntru felurile mai rere de rnai tarziu, Trebuie de asemenea sa

~tri~i:~ d~pa 0 ~a, cateva ~Ilghitituri de apa calda ajuta digestia,

Capitolele din aceasta secjiune lurnizeaza toate detaliile privitoare la tmbarcarea in programul Miracolul pH ~i modul de introducere a sa in vidla voastra, ind iferent daca alegeti sa aborda]l 0 situatie urgenta sau sa .uloptati un ri!l~ rnai lent pentru 0 schimbare permanenta. Va voi expune .uci eele patru etape rnajore ale prograrnului, rara a intra prea rnult in dl'lalii_ A~ vrea sa vede]i pad urea inainte de a vedea copacii.

Schema de baza a programului arata astfel:

Etapa l' Tranzjjia, pe 0 perioada de douasprezece saptarnani!. inloI uind treptat ;;i. eliminand alirnentele cu efect acid, facand trecerea spre 0 IIi eta alcal i na.

Etapa 2: Purifiearea, timpdeQ saptamanac ell uncle suplimentesi l.ixative blande, naturale.

Etapa 3: Strict alcal ina, ti rnp de ~apte saetarnani, c~ supl imsnte, i;:I lus~e.robio!ice. Asta insearnna sa mancati nurnai alim_ente alcaline. In lunp ee dieta finala va fi 70 - 80% a leal inizanta, la ineeput trebu ie sa tinti!i ~pre 1 00 %. Tn esen la, va axati pe legume cu conti nut nl are de a pa, In princip~1 cele_verzi, ?! mancate pe cat se poate In stare cruda.

Etapa 4: Intrelinerea. Acum puteti merge pe 70 sau 80% din dieta .ilral ina ;;i sa adauga!iintreg spectrul de alirnente sanatoase,illcillsiv p~~te, cereale, soia?i legume ell amidon. Veti adauga ~i spectrul i'ntreg de suplirnente, inciusiv cele de care ave]i nevoie pentru abordarea unor -unptorne specifice.

Pen tru aceasra ca rte, am ales _i n eli cali i I e gene ra Ie pe ea re le poate urrna oricine Dar programu I real poate fi individualizat. Ascultati-va IJrganismul ~i incepeti de unde va spune el di are nevoie Observa]i cum ~(' mcdifica pe masura ce parcurgeji etapele, ~i mergeti in ritmul vostru propriu, Nu exista nimic magic legat de perioada acestor parru etape, ;;i I ,1teva saptamani in plus la una sau un progres mai rapid la alta face parte din experienla, atata timp cat va mentineli pe traseu. Miraco/ul pH actiuneaza pujin diferit pentru oricine il urrneaza, desi rezultatul final _ 0

'.:lnatate radicasa _ este acelasi pentru to!i_ --

Dad! suntei foarte bolnavi, ar trebui sa treceti di rect la etapa 2 pentru

.I obtirie rezu tate mal rapi e, ~i sa urmati cea mai stricta parte din program - I (r-rapa 3) tirnp de aproape trei luni. Aceia dintre voi care lncepeji nu prea dl'parte de echilibru ati putea avea nevoie dear de 0 luna pentru etapa 3 uiainte de a trece la intregul spectru de alimente. lotul depinde de pro-

f',1 es ul vostru,

r

114 Dr. Robert O'Young & Shelley Redford Young

,!:.uteti de as.emenea ineepe eu 0 Purificare inainte sa ince eli erload~ de tran~~l,e, daca "vreli sa va ajute sa dernarati, dar aSi.gUr~ti-vtsa ~:vd~n?ll~ ~~.n~car: c~upa ce ali terminat tranz ilia ~i sunte!i gata sa trecep sa dlea a ca "" stncta, Unele sal! d~iar toate etapele tranzitiei s-ar putea

ureze ma'.muII.d.e 0 saptamana _ mergeti inainte ~i faceli ceea ce tre~~le. ~ste 0" II1VeS~lepe vi"!(a ceea ce faceti, a;;a ca a 0 face corect este

_mu mal Im8,2rtant aeciit a 0 race repede. '- .

Am vazut de multe ori ! ' A "

bo - , .; aces program actionand la pel'soane foarte

_~:~v .~I~ave _ ca~1 la persoane care pareau destul de sanatoase la prima , ere. .eea ce functioneaza penlru 0 persoana, sau chiar ta rnajoritatea persfane'or, .!2..0ate totusi sa. nu functioneze pentru oricine. Trebuie sa va ascu tati organisrnul. nevol~e ~i reactiile lui §i sa va asuma i ersonal ~esPaonsab~I'tat:a pentru el. In fond, nimeni nu stie mai multe Id~pre voi o~~ ! V~I 111;; Iva. ~cest pr?gram este ales astfel tncat oarnenii sa 11 gestif __ ze .s~gun, dar evste bine sa caulali inforrnajii de la medici bine in~rmatl w aca. pare .ca este cazul. (Daca aveti probleme in comunicarea ~~u~~~eta a ~It.uat~el voastr:, pUleji cere medicilor eu care va consulrati sa

0: p nv I ~e 111. a.ceasta carte.) Pentru orice eventual i tate, ar trebu i sa consultati un dietetician lnainte de a lncepe aceasta diets (sau oricare alta).

CAPITOlUl7

Tranzi ia

Penlru a puteaasimi la hrana mai rapid, trebuie sa lua!i 1mbudituri mici, Efect'iv nu trebuie sa muscaji mai rnult &:;c5.1: putelimesteca. Asta II1sealTlna sa faceti tranzitia spre 0 d ietd alcal ina. l.uap-o mai tncet dad! e ucvoie, rnai hine nlste vlctorll mlci decatSalncercali sa stapanili totul deodata. Nu va descurajeli tncercand sa schirnbati prea repede prea mull'. I rlceli schimbarile treptat. Oricum asa e cel mai bine pentru organism, ~i ( resc in pdmul rand ~ansele de a reusi. precurn ~i§ansele ca va veli Ii ne de

II ieta pe I errnen I Lin S;.. (E xe~pl!a a r "' fi 0 29a I a grav!;, ca nd .? s0i Iii ~are - drasticd ar f exact ceea ce v-ar trebui - sau crna nu ail avea tm1p pentru 0 .ibordare treptata.) A trece la un mod ae viata alcalin este un PI:""Q"Ces-- n"U lin evenimerll unic sau 0 transformare peste noapte. Bucurati-va de cala-

lorie in timp ee mergeti spre "casa".

Familiei noasrre i-a luat mai mult de doi ani pentru a face 0 tranzitie

(ompleta (iar lata mea de treisprezece ani este inc~ in tranzijie) Asta ~i pcntru di am perfeqionat sistemul, pe masura ce inainlam. Pe de alta parte, noi eram deja aproape dintotaeauna vcgetanem. astlellilcat modilicarea totala IlU a fast a~a de dramatica cum ar fi test daca incepeam de la II dieta americana mai tipid. Oricare ar f cadrul de timp specific care d5 rozultate in cazul vostru, luaIi-a pas cu pas, a§a cum am f5.cut-o ~i noi, PQntru rezultate clare ~i durabile. luati tranziliile pe rand, acordand eel putin cateos5PtamaniI ~i chiar pana 121 d~ sau-tn~iSapta"6::at2!. daca e~t':.nevoie, pentru a va adimatiza la fiecare etapa. Sau merge\i eu mai multe .lcodata daca va simti\i in stare. Treceti rnai departe dl.nd va acomoda!i. Pute!i schimba ordinea tranzitiilm. Veli cMstrui 0 fundalle soliCHi ~I apot

~Irat peste strat deasupra, construind pentru a dura. - -

I ata program u I nostru p ropr i u In do u as prezece etape:

116 Dr. Robelt O'Young & Shelley Redford Young

TRANZIJ.IA 1: MICUl DEJUN

Probabil ea eea mai mare schimbare pe care 0 veri face prin aces! program este ceea ce ve]i manca la mind dejun. Este unlocla Fel de bun ca oricare altul pentru a incepe!

Americanii trebuie sa~~i schimbe atitudinea ~i conceptiile in privinja micului dejun. Aproape reate oPtiun,ile - oua, darite, simp, cereale calde sau reci, fructe, sue, cafea, iaurt,J2fOduse de Ran ifica(.ie, c3!:!laJi, _§unca va creeaza Ull mediu acid in organism ~i favorizeaza (sau contin!) fermenti

....8.!:! kngL sa u a I te_rn i croo rganism e. M u I re can ri n ca 11 ti tali uria~e de zaharuri ~i carbohidra]i simpli, cafe acidifica s.fmge,le ~i lesuturile, creand mediul, care favOiiZeaza III i croorgan is me Ie. Allele sunt surse dense de ~ina (~i aproape Intotdeaull~ ~i de grasime) care, pe ianga faptul ca due la 0 activitate parazuara intensa, favorizeaza ?i dezvoltarea In exces a m icroorganismelor. ;;i toate-acestealimente aCidesuntfoarte sarace in ap~

~i extrem de eonstipa.!!!e. N-ue-de mirare ca laxativelesunt unul" diiltre cele mai vandute remedii (ara reteta. ~i in plus fata de toate acestea, Ie mandim ill combinatii ingrozitoare (oua ~i carnari, cereale cu lapte, paine prajita cu gem). Ce mod de a incepe ziual OrganismLlI vostru merita sa fie

- alimentat mull mai bland i mai sanaros du a postul din iimpul n";'piii.

Nu lasati deci ca prima rnasa a ziei sa v incetineasea. (5i chiar va incetine~te tranzitul - aeeste al imente de la micuJ de) un acid sunr foarte sarace in apa ~i constipa.} In esenja, asta inseamna sa aveti aceieasi opjiuni . 101 micul dejun a~a Cum ati avea in arice alt moment al zilei. Poate parea ciudat la lnceput, dar v-a]i face 0 mare favoare trecand la supa, sa u legume inrr-un alua: sau salata. Sau ce spuneti de a farfurie mar/tell broccoli fiert in abur? Sau un sue vegetal colora!? Preferatul meu (011 Illi Shelley) este Micul dejun Zippy (vezi pag. 263) facut din hri;;ca (0 samanlci) in loc de eereale cu amidon. Trebuie sa Invatam dmtradTtilTe alter culturi _ in Japonia, de exemplu, ni s-a ofe;:h sup~ la micul dejun. Candam-e51ato-rit in Israel, am fast Incantali sa vedem salate eu rO;;li ~i eastrave!i la fiecal·e rnasa de mic dejun. Modul american - doze fantastiee de zahar ~i proteins, ca sa n II ma i am inti m de 0 rna re doza de co fe·i na - poate sa va dea in iIi a I un scurt imbold de energie, dar pe termen lung efectul negativ este considerabil.

Ineepeli deci CLi aceasta noua strategie de mic dejun, Illcepandu-va ziua eu 0 masa bogata in fibra,eu pUlini carbohidrali, cu continut mare de ~i de!.!s!o~. illcercati-o chiar ~.i numai pentru caleva saptamani daca

Dieta Young 1 17

~ . .. . .. a 0 ado ta pentru tordeauna. Daca sunteti ca

nu va slmtljl gala ~entru . p I ostru rnrc deun va furnizeaza 0

maiontatea oarnenilor, veil afla ca2!ou v . - -~oeUTZilei fara sa

ntitate de energie ~i Cll efeet mal mare spre ml) '. -1""'-::

mare ca< ,. . , du tat de des eu un m ie dejun pe Daza ',cada: glicem.iad, ,1'ILI~ru. eeOs~~~oc~~:t~ verifica cat de bine va pule!i sirnti,

dc amidon ~I u crun . ,~ .".' da

! red ca rnicut dejun cu funk food VI' se va parea ciu at.

I RANZITIA 2: 70/30 . _ '"

Acesta este un alt pas lI~ia~: sa va comp;J~~f fi_e~~~; ~~i~e~.s~!/~~~

,~ cont'ina eel putin 70% allmente alcalme?1 e:lo i b I . Dad3:

' . /.. nutea fi necesar daea sunt~1 0 navr. ,

r-ste :ap~rtlll 80120.!_.carled~u~ pentru pranz ~i cina va fi simplu sa pro-

l.iceti deja asta a mlCLI, ' ,

I t'dati prin co, mpar.a1ie. d .. , h· nu 0 masuratoare prin greutate sau ca-,

Este 0 rnasuraroare III oc I, I I .' lor

.. DITe umelor rolul de vedeta in farfuria voastra, In' OCLI pra:em.e. 10r,II. , a .. _ ' - -' 11 fati or (ca pastel e), cum era rnamte.

[clim ." I ~carnea) sau a ca~ 0 reuna eu ceea ee consi~erati inainte :=3. l'une]i d~ua sau. tre~ legum_e Imp r masa croar-ain aeeste "garnitun". 1',le felul principal. Sau cornpune I 0,. .s: ;a

, ..!!.. ....,_....,,;- un bol de sa lata sau supa de legumela flecare mas . °

Mane, all cate .-,' , f d 7001 apa- C'orpul nostru are 70 10 apa.

p~ A t Isle orrnat rnn 10 •

• 'arnal~ LI~ Ie fel farfuria: cel putin 70% cu ali mente cu conjinuf mare

Cornpuneti-va a .. , , . __

Ileapa,~e .

I RANZITIA 3: CRUOIT A. II' . .

' , , . fectiv vi di Ie Ie face mal gleu de

~Gatirea alim~ntel~r Ie .ia e.eetlvrt:I:lti~e:~~eecr~<fe cu atat mai b~ne.

li t deci CLI cat mancap mal rnu .,. '--:;- - -'--1

I q~~a_, _' : -, .. • d ~ un t aiCai in i zante ~ i se incadreaza m. ce,e A 11m entel e ~. stare cru a .s. . d. t t In mod ideal trei sFertu rI din

70 800fi despre care tocmai am . ISCU a . r . .. .

- 0 ~ .• ~: •• ata cu alirnente crudeL£u conjinur mare I, lI"fu ria voastra trebu Ie sa fie DC up. '.~':OO • , .. t a de orez bru n

~. ... . r fi 0 sa lata u ria~a de crud Itall CLi 0 ga!:n I LI r . . ...

de apa - cum a . - .. fu i eel. Lllin jum-~Hate din acea portie trebUl~

'"Ill ~as~~e pU<1a:t~ s~C~t~aIJ j uma~ate trebuie sa fie tot vegetarians ~I '"i fl .. e dill eru Itall. ,ea _ d .1 saulegums fierte in abur sau

I·· t~ m ar f 0 supa e. egume, . . _ I

.ilca eruzan a! eu. ~ '. . ~ .. ~ va a-eomoaali cu prograrmn.

(.,'Iite usor.) lncepeji cu asia ~I pe masura ee

.Ipropiati-va de ideal., ... I !el'e mari ;;i 0 diversitate de tipuri

Exista ~i Lin alt motlv pentru care sa a : 0.' fl de mugur

ill' salate sunt 0 parte atar de mare a aeestul program. ~ nce e _ _

I RANZITIA 5: CARNEA

Este user sa eliminati carnea din dieta, daca 0 faceti .treptat..Reduc Ii

I apot elimina]i rnai intai carnea rosie - de vita, d pore, de miel ~i de 'Hi e altceva. Urrnatorul care trebuie eliminat este puiul, apoi curcanul. t Irmeaza apoi pestele oceanic. (S-ar putea sa doriti sa in ludeji, ca ?i noi, IIIJ.zional niste peste in meniurile voastre. Daca vreti sa aveti ocazional lIi~te proteina anirnala, va recomand E_astrav sau somon_, deoarece sunt I,!)iuri relativ benefice ~i bogate in uleiuri omega-3, care sunt acizi gra~i

I'~ 'nliali.)

[ncepeti CLI 0 masa vegetariana aicaiiniZ3nta pe zi, apoi eu doua, pe

111:tsura ee trece]i spre programul complet. in acelasi tirnp, tncerca]i sa 11Icludeii mai mult tofu ~i nuci 1i serninje crude, cum sunt migdalele, rlunele de padure, Pecan ~i serninte de floarea-soarelui, dovl ae, in ~i usan, Mai ales migdal Ie sunt bune - foarte alcalinizante §i bogate.l!l_

llioteine ~i calciu.

Evitati totusi arahidele datorita c~in~tului l.9r ridicat de fun&i. Tn

11"I1Cral, evitati nucile ~i seminte~ r.?n~.9~. Daca ~n ~chet ~seminte

~__''----

118 Dr. Robert O'Young & Shelley Redford Young

~l!..ideali Cu sosuri sanatoase pentru cornpletare, de exernplu aperitive, antreuri sau garnituri, legume Ie crude sunt un mod rninunat colorat ...£?~a'2!. ~i sanatos de a va hrani. Asigurati-va sa includep cateva de fiecar~ data cand va asezati la masf.-

Sa rnancati cruditat: nu insearnna sa rnancaf toata hrana reee. Merita sa Inva!ati diferenta dintre gatit ~i sirnpla tncalzire a hranei voastre. Cand gatiti, faceti-o cat de repede posibi I. De-e:-emplu, eu (Shelley) sunt mare amatoare de alimente calite rapid ill .abur" (ca ]i calirea, doar ca se foloseste 0 cantitate midi de lichid In ioc deulei) lar atunci cand fac 0 C@.@ mare de supa (_c:ea ce se tntarnpla adesea), fierb legumele atilt cat sa ~ulin facute - adica sunt Tnca destul de tari. Tn general, apli ati caldura

bland ~i cu moderajie, Problema este sa nu depalili 48°C. (Cel mai simplu mod de a verifica este sa va inrnuiati degetul in ceea ce Incalziti. Daca putep sa-I mentineti fara sa-I trageti irn diat afara, sunteti In dorneniul corect. Daca trebuie sa va trageti degetul afara, temperatura este prea mare.) EviWi In special arderea, alimentele crocante li rumenirea, care p£!.!!.ansforma niste alimente altfel sanatoase in toxins. Este important rnai a.~s sa nl!., T,!c.~ I ~ iii u I ei uri Ie. F i erbeti rna i degraba in abu r a I i me n tel e decal sa le~atit~ I~ uTei. (Puneti ca~titati genema:e ~evulei ~es~e legun~ duga ce ~-~jl Iflcalzlt saJ;l I e-at I fiert III abur). Pute!1 ~I sa util ,zat' un spray de gati! antiaderent facut din lecitina. Soar putea sa trebuiasca sa experirnentati un limp pana sa ajungeji sa gati!i corect, dar beneficiile pentru sanatare

~rJ!.a .. Deshidratarea alimentelor reprezintaull alt mod -de pr parare pentru 0 variatie d - textura ~i aroma, fara a f gatite (vezi Capitolul 11).

Cand vr~m - a este rece, hrana gatita calda trebu ie sa ocupe un loc mai mare In farfuria voastra (mentinand-o alcalina, totusi), In limp ce in lunile ealde d~j.limentele trebuie sa fie rnai crude, mai crocante. Nu faceti prograrnul 'atat de rigid lncat sa devina 0 baraie de cap. Mentineti-I flexibil ;;i u;;or, ]i va deveni curand eeva ce faceti mai degraba intuitiv decat ceva la care trebu ie sa va ganditi mult.

TRANZITIA 4: DESERTUL

. R~nun~ti la deserturile ~ zahar. Un desert eu zahar poate distruge S~Iar §I cea mai buna masa alcaflna. Acasa obisnuiarn sa avern stocun de inghetata ~i bunatati de patiserie, ca multi altii. Mai lntai am trecut la iaurturi inghejate ~i la acele prajituri "salliHoase" tip Granola-y, apoi la batoane de Rice Drearn®. De aici am trecut doar la fructe proaspete.

Dieta Young 119

Acum dine! suntem complet alacalinizati, de cele mai multe ori nu Il1anCrr;; desert. Pentru noi, un rasfalinseamna un ardei gras ro~u, crocant ".llI ni~te felii subjiri de jicama cu 0 dulceata delicate. lmi dau seama c~ Ilebuie sa fie greu de imaginat pana cand nu ajunge]i tn aceeasi situatie, Dar papilele gustative, care acum sunt insensibile datorita efectelor exI eselor de zehar ~i sare, vor ajunge_ sa aprecieze dulceata rnodesta ~ TlJ;_umelor. 0 prajitura sau 0 bornboana vor parea rnult prea dulci, chiar tnsuportabile. Veii vedea.

S-ar putea sa rnai tan] iii dupa d ulci uri pana cand dependenja voastra de zahar se va diminua ~i niveM dezahar din sange se vastabiliza. A mtelege de ce aveti astfel de pol1e ar putea sa va ajut sif scapali deele. {;asili alte lucruri are sa r duca oresiunea, astfei incat sa nu cedaji la prirnele tentajii. JJTri~area" nu face dedit a poftele sa dureze mai mult.

1 otusl, daca mancati eeva ce nu era In plan, nu pierde]i timpul .rutoinvinuindu-va. [ntoarceti-va la planul vostru. $i noi mai p~\catuim nneori, in vacanta, dar nllmai cand suntem echilibrati ~i sanato~i. lar .uunci rnancam rnai intai desertul, sau TI mancarn separat, lntre mese, I)('ntru aevita amestecul cu alimentele sanatoase pe care Ie mancarn. Apoi u-venirn imediat la reguli. -- - ---

120 Dr. Robert O'Young & Shelley Redford Young

deco j i te, de fl oarea-soa rei u i sa II de dov leae, are cateva sem i nte spa rte sau ~tricate, nu Ie mancali. Ar fi posibil sa Ie scoateti pe cele stricate - in cazul i~proba~il in care ave]i destul timp ~i rabdare. Qaca simJiI~ gustul de

~nced ;;1 un gust arnar intepator pe gat, aruncati pachetul. In schimb, semi nIele de i n ~i de susan sunt intotdeauna bune. Migdalele ;;i alunsle de padure trebuie ~i ele sa fie proaspat cojite ~i sa aiba pielija maro protectoare intact~. N u rnancati nuci care sunt Sfar·amate.

TINEJI NUCIlE LA iNMUIAT

inmui~j:i nucile ~i semintele pentru a actlva enzimele, pentru eliminarea inhi..£_!to.rilor de enzi.~e ~i r?;;ntru digestiaEr.l!afa a....efoleinei, crescand astfel po_!entlalul lor l1_utn!!onaf§1 hldratant faca!la ca toate substanjete bune pe care Ie c~n!in sa ffe dlsponibile rapfd pentru o:.~nism. Inmuierea face ea seminjele rmct cum sU'2!. susanul ~i serninlele de in sa fie mai usor de mestecat, ~i deci de

digerat, .

Pune.ti.!lHs.L!.~..intr-un vas, aeaperi!i cu apa doua-trei degete peste nivelul nucilor §i puneti-le trr frigider timp de 0 ora-doua, iar migdalele, pest€; noapte, Se vor umfla~bso:!?l!1_9..ill2~ ~i oxigen.r:!!_din apa. Apoi vor fi bune de mancat. CI~titi-le §I schirnbati apa tn fiecare zt, '[ineti-le camplet scufundate. M:lncali·le in ras-

~P de dou!lile, pentru a preveni mucegairea sub coaja nuCi12r. - -

TRANZITIA ,~: tACT A TEtE

Aceasta erapa poate fi de fapt cheia pentru mieul dejun, daca sunte]i unul dintre aeei multi, multi oameni care nu se pot gandi la altceva sa rnanance dim ineata ~ sau sa Ie dea eopii lor - decatla un bol de cereale eu lapte .

• Primul lueru este sa renunlati la lapte. Treceti la laptele de soia (de~i este greu de gasit unul care sa nu fie plin de aaaas de zaharuri sub forma

_fie sirop de orez) sau lapte de orez (tat indulcit). Trecen la "Iaple" din nuci §i serninte. Aceste produse sunt s!;:!rse bune de proteina ~i calciu ~i au gustul ~i consistenta atat de placute, le puteti dil ua, dupa plac. Sunt bune pentru a da consistenja sosurilor de salata, sau supelor, sau pentru baut. (De~i, dl.nQ_e vor~de ceva de baut,a~ura~alcalinizata ~i sucurile pl"Oaspete ve&,etale.sunt intotdea;u.o,a cele mai bune !:PJ!uni.) eel mai rnult folosese lapte de mlgdale ~i susan (aka tahini), ~i ocazional ga!eSC eu lapte de orez sau laple de cocos. Putel·i sa vi-.I preparati singur (vezi pag. 294),

Dicta Young 121

vau, pentru cornoditate, Pacific Foods produce un lapte bun gata preparat din migdale (vezi sectia de Resurse). . ..

Oupa C8 ali eliminat laptele. alte produse lactate, ca b.rar~;.a, ~aurtul ~I lnghetata vor fi. usor de scos, cautand mai int~li niste inlocUitori de tranzille

~i 'inIT;;arrenunrand sila acestia

MANCATULlA RESTAURANT

Unii. oarneni se tern ca modificarea modului in care se hranesc va rnsemoa ~i sfar~jtul socializ;jrii in restaurante. Oe~i este adevarat ell. veli ave~ inca 0 tranlijie de facut ~i aici, prin restaurantele pe care Ie alegeli. sa~ ~elurrl~ pe care :e cornandaf acolo, nu sunteti nicidecum condamnat sa gatlil vesruc acasa. 111 rnulte locurl exista acurn restaurante vegetariene (exista chiar cateva care servesc hrana negatita, crud5!), ~ii ain ee in ce mai~frecventi restaurantele ofe:a feluri vegetariene ~i C:liiar ~i antreuri strict vegetariene. Daca \la place bucatar!8 asiatica, fili siguri ca veli gasi optiuni vegetariene. lar majoritatea rest~urantel:)r au salate ~i garnituri ell care peteji incropi 0 rnasa buna da~:i ruo .~nul dill felurile de antreuri nu va muljurnesc. De exemplu, puteti sa va meropill 0 masa buna dimr-o salata verde, 0 portie din legulTlele zilei, alalmi de fasale sau orez sau cartof coptl, Bineinll'les c;! orice bar de salate e bun {de~i trebuie s~ :,11 alegeti cu atenlie barurile de salate. care sunt aproapeintotd~auna aprovrzronate cu sosuri de salata acide, cu otet ~i zahar ~i 0 mul\ime de Junk rood).~1 nu va temeli sa faceli comenzi mal speciale - noi 0 tacern tot li~pul, ~i sunt aproape tntotdeauna acceptate pollticos. (Cell' mai comune c:rerl a.le noastre sunt sa nu puna bril.nza, sa treaca peste paine_sa~1 sa nu pun::l ~luper~I.) Cei mal rnul]] dintre budltari sun! bucurosi sa fad nr~te legume dlhte rapid, daca Ie

eerc\i.

fRANZIT'A 7: OROJOIA

Painea rsprez.inta un alt punet dificil pentru a I11U Irirne de fami I ii, dar trebule sa ~.!2~:!Nati 1a droj~, La noi in casa, am treeLl: ~aiintaivla e.~..!.~ea I:\ra drojdie (aveti ceva optiuni in magazinele cu hrana sa.n~:toasa), apo: la iliseuiti din orez ~i apoi la tortilla din grau integ.!:_al germln.a~. La capitolul Relete veIi gasi cateva feluri de pa~lle fara drojdie ~i bIS.CUlll pe care s~ I: puteti face singuri (vezi pag. 295). In plus fata de inlocultofl, treb~le sa v~ ,\~nditi la mese care sa nu includa paine sau alte praduse eLi ~JOJ~I~. Oaca 1,\ce1i parte din aeea eategorie de persoane care nu ~tiu ee s~ manal"l~e la pranz daca aeesta nuinc1ude un sandvi~, sau la mieul. deJun, daca nu Include paine prajita, s-ar putea ca aceasta sa fie eea mal ma~ provocare __

~ --- -~ -

122 Dr. Robert O'Young & Shelley Redford Young

pentru voi. Concentrati-ve mai degraba pe ce pute]i rnanca, ce este bun p~ntru voi, decat pe ceea ce nu pute]i manca. Capitolul Retete va dao rnultirne de idei de meniuri, lrnpreuna cu retetele, ca sa va ajute In drumul vostru

Elirninati ;;i ciupercile. Ele sun! fungi, ca ~i drojdia

TRANZITIA 8! FAI NA ALBA

Dad'i ali eliminat painea CLI clrojdie si deserturile de patiserie a'p'roal2~ c-ati eliriiTnat sursa cea iiiai import;ntil de faina alba din dieta voastra_ Celalalt mare obstaco] 1'1 reprezinta de obicei pastele, Cele mai m ulte retete VOf merge foarte bi ne daca folosi!i boabe intregi fierte de rnei, alac, orez ~i hrisca. Pentru tairei, la noi in casa favoriti sunt soba, din faina de hrisca, ~i satisfac nevoia unei rnancari consistente, calde, mai ales iarna. Ne plac si taireii de pelinarita ~i de cartofi dulci Daca folosim alte paste decat soba, tncerc sa rna asigur cil sunt facute eu legume §i fara oua - ~i servite ca garnitura, niciodata ca fel principal.

TRANZITIA 9: OREZUL ALB

lata ceva simplu pentru voi: Treceti la orez bruno Sau alternati, asa cum fac eu, cu orez galbui sau orez basrnati", care sunt soiurile de orez alb natural, sau orez salbatic (sau in cornbirratii). Ceea ce urmarirn sfl elimi~1 aici sunt toate ce!!:alele rafinate. Trebuie sa aruncati orice nu este cel-eala integrala. C~e rnai bune, ca intotdeauna, sunt cerealele germi~: ~i tineti mints ca cerealele g!_tite fac parte din categoria de 20 pana la 30% alirnente acide din masa voastra (exceptie fac hri~ca?i alacul, care nu sunt acidifiante). Una dintre substantel eu amidon pe care trebuie 5-0 elirnina]] irnediat este porumbul, datorita conjinutului mare de zahar ~i de fUllg~

TRANZITIA 10: ZAHARUllN PL~S

Eliminarea desertului ar fi trebuit sa rezolve in mare parte aceasta problema, dar este momentul sa el irni narn ~i restul de zaharuri inutile. verificajl-va cerealele, painea ~i orice cumparati gata preparat. Nu va incredep 111 indulcitori i artificial i, deoarece toji se transforms Tn acizi

, orez basrnati - sortirnent de orez indian, eu bobul mic si lunguie] (n. r.).

Oieta Young 123

II wte toxic! care pot afecta creierul. Daca aveti nevoi: de un indulcitor _>; V~l a] ute iii tranzitie Tn tirnp ce se adapteaza papilele voastre

I ,Ir Sa c ~ • v - ~ d '

ustative. Incercali ceva natural, ca pulberea de radaclIl<1 e ocoare sau

III' baza de Stevia rebaudiana.

lltANZITIA 1,1, FRUCTEl~

Cu exceptia fructelor sarace in zaharuri de care pomene.sc lntruna .-

cii oC'ldo I-a 1-" "', 1avmai verzi - fructele sunt surse outermce de zahar

II)~II, av c , c , ' . . I~ "

I trebui eliminate daca sunteti bolnav sau ave!r sirnptome d d ereg arL

() data ajunsi la echilibru, ati putea Inca sa le_utiliza!i!!:_r ~i ~ ~:ecauye (~I_ I mect combinate), ca pe un rasfat. Fructele au varOMe nut~Jr,onala, dai 1I\,ljoritatea au - prea mult zahar pentru a f consurnate in anntate mare-

IRANZITIA 12: CONDIMENTHE

Majoritatea condirn ntelor sunt pline .de. zahar,_ sare sau a~ma~ld~ua. ",IU con0n ingrediente fermentate sau acidifiante- lncercatr sa g~ l,t.1 alu-mative la ketchup, mustar, rnaioneza, 50S de barbecue, sos de SOia ~I asa

mai departe. ~ ,- .

Cei mai buni aliati sunt uleiurile sanatoase la~adef .ustu.r~IUI, ceap:

!\himbirul ;;i mirodeniile. Ar trebui de asemel~ea sa va obisnuiti c.u Brag~ liquid Aminos, pe care II folosesc ca~eodata III I?c de~sos de s?la. ~lelUrlle care-rni plac cel mai mult sunt ulelul din semlllte ~e strugun, U1elUl de .. minje de in, uleiul de dovleac ~i uleiurile ?e :nasllne. ~olo.:esc 0 I~ul(line de ulei Essential Balance ;;i Udo's ~ho~ce® - cornbinatti de ul:1Uf1 (vezi Resurse). ~ uleiurile ar trebul ad~u~a~a mancare dupa :~ .iceasta a fost gatita, deoarece tncalzirea ulelurrlor distruge compo~.ll' lor vitali. Mult mai bine e sa-i folostji in sosul deSaf'ata. (Pentru cazunle

A d il puteti prepara in casa, un 50S de salata care noua ne place este

I "n nu • . . I' . I .

Annie's Naturals Organic Green Garlic.) DedH sa gat Iii In u :~, mal .nne

licrbeti alimentele in abur ~i adaugati ulei atu.nci c~nd Ie S~f\~ltl.

L'imaia ?i larnaia verde adauga prospeprne ?I dau vla\a .121 aproa!=2e orice fel, lar datorita conjinutului scazut in zahar, sunt alcalinizante. In I t ie si pofta de dulce. Ele sunt un alt ingredient-chere pentru rnulte

II us, al 's • f - ~ har

. de salata Cred ca Ie pun in aproape once ac, rrnpreuna CLi un pa -

~osun ' . if . . .

~Usturoiul ceapa si ghimbirul sunt toate anti ungice ~I alltJpar~ ! u apa, '.". . ~ - .

/ltare naturale, fara a rnentlona placutele arome puterruce, a~a ca pune]: ?I

din ele cat mai mull.

----

124 Dr, Robert O'Young & Shelley Redford Young

A fi inv:ntiv cu mirodeniile r~prezinta secretul unor mese delicioas(' care sunt, placute pentru simjurt. Imi plac amestecurile de mirodenii cu marca Spice Hunter, cum este The Zip, care contins ceapa, ardei, ardei chilli, chirnion, ustL~oi, jalapeno', coriandru, ardei iute de Cayenne ~i ~regano, Ele elun,lna multe ,tatonan, dar pastreaza combinaj'iile interesante, subtile (vez. Resurse). Incercati-le:

t''''~'''~~~'~~'~~~':

, ,

.- ... -'-_':..-==,..,.,.,...._

POVESTEA MARSHEI

~ -.. '~",",,'" ... -, -'. ~~~-~- ..

I Bin.e: reeu~ose! ,,:~ncam de obieei ~undi sa~ ~ar~lati eu ~~·~hi-u~~a~jum;ri I la rnicul dejun, parne pr~ll!~ cu gem ,sau eu unt pus in strat atat de gros tncar ~ putearn sa-rnl vad urma dintilor Tn el, In fiecare zi. Niciodata nu rn-arn gandtt la ir asra. ~I alunecam pe aceasta panta tot restul zttei.

II Aratam de parea e~am mereu bolnava, rikita sau alergica, pielea ~i albul oehilor j, ~veau 0 euloare galbuie, tar vederea mea era din ee in ce mai proasra. Eram tal ~ tl~pul. obos:ta, ~I acceptarn dirninuarea energiei ca parte, a procesului de imI batran Ire. Lind am avut nevoie de alta reteta pentru Ientile de contact mai , puternl:e ~oar latre,_lun, de i~ ultima (din noul), rn-a speriat destul inG''!t am ~i deCl~ sa r~d angajez intr-o schirnbare de dreta, adaugand mai multe alimente ~ alcal:ne ~, pulbere verde concentrata ~i rnulta, multa apa pur~L

I, ~m lIl~eput cu m!cul dejun, Am trecut la hamburgeri vegetarieni in loe de I ~:r~e ~I rn-arn reon ental spre n~al:ga ri na de so ia in lac de unt. Apoi am invatat sa ! sfaram tofu e~ sa a~ate ea Jumanle de oua - eu condimente pe deasupra. Cal, teo data pun ~r buca!1 de avocado pe farfurie, alatun de jumarile de tofu. Apoi ~ am trecut Ia ceva cu totul aparte pentru mine, cum este supa sau avocado si ~ castraveji peste h ri ~ca cruda (nepraj ita). r

i Erarn obi~nuita sa beau Iapre degresat; aeum am trecut la lapte de soia eu vaI nilie, saulapt: de migdale. Acum beau sueuri proaspete de legume sau pun

'II pulbere verde: III apa ~I doar cateodata beau lapte de soia sau de migdale.

r D~ar .schrmband rnicul deJun.am dipatat mai multa energiel Am renunjat ~i la II obiceiul m~uvech' de a ronpil ceva incepand de pe la 10 dirnineaja. Cu un rnic l ,del.un alcalrnlzant, nu-rm mal este foame p<'lna la pranz, Apoi, in loeul dirnii, a I puiului sau a f~uctelor de mare (pentru cina), am inceput sa folosesc inlocuitori ~ p;~tru carne ~, apOI tofu extra-tare. Acum man<'lne de obicei fasole sau legum!' 1 callie eu broccoli sau alte legume alaluri de 0 salata mare ~i buna. Am inloeuit

. j~lapeno - 0 vari.eta!e de ardei iule, de culoare verde sau galbena, folosi! la condimenlau',j mancarurrlor mexlcane (n. r,J.

Oiela Young 125

,trahidele ~i untul de arahide cu ssminte de soia sau migdale ~i unt de migdale I ~.JU de soia. Folosesc avocado drept baza pentru supele-crerna, La salate, am trecut de la vinegreta. la ulei de masl ine 5i sue de lam<'Jie eu condirnente,

,ustarile mele dintre mese au devenit rei ina, ardeii gra~i ro~ii, galbeni sau oranj, morcovi mici sau castraveti, cu unt de migdale sau humus - in loc de bornboane sau chipsuri, Am ce sa rontai qupa pofta inimii ~i, in timp, dorinra mea uria~a de zahar a cedar. " De trei ani, de cand am inlocuit carnea ~i lactate Ie, n-am rnai F.'kut alergii, :1 I ,kel i, d u reri de gat sa u gri pa. Seh i mband u-rn i mod u I de a m~i h ran iin p roportie 1i de 80 pana la 100% alimente alcalinizante (de unde lnainte erau alimente atat ~ d acide!) - treptar, dupa posibilita!i, nu peste noapte - am dobandit mai multa 'I «nergie ~i vigoare. Ma seol rnai devreme ji stau treaza pana rnai tarztu. iar I: nivelul meu de energie este satisfacator pe lot parcursul zilei. Coloraria galbena i mi-a disp.arut comple!.. Am sl~bit 18 kg ~i. am re,u~it sa n:_a. rnentin asa, Vedere~ 1 11111'1Umai ca nu s-a mal deteriorat, dar chiar ~ Im~unata!lt. An_; schirnbat doua jl

lI'tete in trei ani -cu diojJtrii mai mici, de fiecare data. I

- • - - ~ ='="'L.._ "'.~ ... ~ =---,--:--=_ -=-_~~ 1

o data tranzitia terrninata, ~i simptomele (daca le-a!i avut) au dispaIII!, -;;i ati ajuns lao gre'Utate--sta'bTra, flreasca, san]toasa;-organismul va fI uur-un echilibru-aTCa'lin/acid adecvat. Desi ati intreprins toata aceast5 II liu;e deoarece vreji sa adoptati un no~ stil de viata, nu un plan de dieta III' terrnen scurr, vreau sa punctez faptul ca un organism sanaros, echilibrat jliMte suporta un anurnit grad de "abateri". Nu a Ie-a~ recornanda, de-

I,:ur, dar nu vreau sa credeti di un rasfa! ·cu un al iment acid la 0 ocazie I','ciala va distruge tot ce ati realizat. De;;i va trebui sa fili foarte stricti la 111( cput, un rasfa! din cand in cand n u- ar f nici 0 problema pentru un 1 .. 1 m echilibrat (~i no; mai "tri;;am" cam 0 data pe luna.) ~i dad! exista II' problema, acum ~ti!i cum 5-0 rez olvati. Tineri mint, este nevoie de dou~zeci de ori mai rnulta hrana alcalina pentru a neutrai'TZa 0 doza de

Ill,ma acida, a;;a ca nu este bine sa faceti asta prea cfes organismului vostru, lturnbardarnentul zilnic cu hrana acida este cel care scoate complet "Igclnismul din echilibru. OcEita ce ati trecut prin toate aceste etape ;;i

,IIi modificat rTi(;dul de a manca, sunteti bine. Acum, pentru a va menIIIB' sanato;;i, binein!eles ca va trebui ~a mergeli mai departe pe drumul pe , 0111' ati porn it.

CAPITOLUL 8

Purificarea

Organisrnele noastre, supuse asa cum au fast dietei (acidel) tipic .unericane, pot fi desemnate ca zone Ioarte poluate. Ie au nevoie ur~enta rlc 0 curatire. Tranz itia treptata la 0 dieta alcalina poate fi cea rnai buna Idle de a face din asta un mod de viala mai degraba dedit 0 dieta tip uansament pe termen scurt. Oar, la un moment dat, daca vreti sa cu I eg!Ji toate beneficiile aeestui program, va trebui sa aveti nevoie sa va deba(asati II} vechi pentru a face loc noului. Ca ~i pe un teren poluat, unde nu puteli ~, plantati opaci ~i sa construif case noi - mai Tntai trebuie sa CLi rala!i mlzeria. Trebuie sa face!i 0 Purificare pentru a scapa organismu de irnIlliritati, pentru normal izarea d igestiei ~i a metabolismu ru i ~i pentru recap:'itarea echilibrului alcalin.

Daca aveti 0 problemfde sanaille gravlJ!.l~di!ta, ar trebui ~~ inIioiti directTn program Tnl!f..est mod. Tranzitia este buna daca aveti op$l~n~! dolr dad aveti simptorne negative, ar fi de dorit 0 acti Line rnai d ra 5tICa_. "Ilfel, dad) face]i tranzitia in mod lent, gand iii-va sa faceji 0 PLlri(icar~ I, nd sunteji aproape gata CLi tranzitia, astfel ca dupa Purificare sa !?ute!1 Illntinua direct cu 0 dieta pur alcaiina. Tn sfar~it, chiar daca va planificati 0 u.mzitie mai lunga, puteti incepe eu 0 Purificare ca un fel de a lua ava!2.!:

Illneinteles ca mai putetiface 0 alta Purificare dv..pm sunte i pe die~_a R.\Lf Ilralina oricand e nevoie sau dori]i. Noua ne place sa facern a Puriificare pi imavara, a?a cum parnantu I se relnnoieste dupa 0 iarna I unga.

a Purificare consta in esenta intr-un post eu sucuri - deci nLl este I hiar un post -, care tehnie consta in a bea numai apa ]i care nece~ita 0

upraveghere medicala- mai atenta. Eu rna gandesc la Purificare ca la un 1I',pat lichid rnai dsgraba, decat ca la un post, caci ln realitate, te ali menl"/i cu de douazeci de ori mai rnulta hrana decat ai face-o in mod obi~nuit, deoarece o-bei intr~ forma concentrat~.

128 Dr. Robert O'Young & Shelley Redford Young

~~ur~ta unei Purifidiri va varia ~ la persoana la perscana, in tunctie de, sltu~lla cur:n~a a fiecareia ~i dupa cum tolereaza Purifiearea. ~ obicei, III trel _palla la zece .Zlle ve._ll obJine rezultatele pe care le doriti.

.. Ar trsbui s.3.consulta!1 un cadru medical inainte de a in cepe 0 Puri-

ficare, asa cum arl face la orice post sau diets restrlctiva.

PURIFICAREA

CJ P,urifica:eaeli~~n~ deseurile acide .~i ~ic:oorganismele negative din or:-a n 1 ~m, va d etox I fl ca san ge Ie, !es utu n Ie ~ I S I stem u I digest iv. T rebu i e sa scapaji d~ poi'Uarea care s-a aCl!.m~~at In organismul vostru, ~i mai ales in _colol:1 dill cauza alimentelor prost combinate, a hranei proeesate a alirnentelor pd'iJ ite ~i fierte in exces, amidonul ui sirnplu ~i zaharurilor. '

_ _Recoman~am ~e~ putin d.oua-trei zi Ie de Purificare (post culichide), ~i pana la zeee zile ~ca suntep gray bolnav (dar ar trebui sa vi se acorde 0 sup.r~veghere pentru 0 Purificare extinsa), 0 perioada de sapre zile de Purificare este foarte buna pentru oricine reuseste asta. Dad! nu va confrunta]i cu nici ° problema de sanatate deosebitasi nu puteti sa va acordaji prea .mult tlr:np din .programu I vostru, chiar ~i nurnai patruzeci ~i opt de are P?t fl _benefice - ~I poate fi faeula la un sfarsit de saptamana (~i inca mai bine, intr-unul prelungit). Postul rnai scurt este bun ~i pentru persoanele rna I. in va rsta :a u copi i ~i adolescent! Pute]i de aseme nea sa face!i 0 Purlficare scurta pentru a va reven i dupa ce ali "intrecut rnasura" sau doar ca sa~i. acordaji organ isrnului care 0 pauza periodica, 0 data ce ati facul tranz-pa co~ple.ta,. va recomar:£ 0 Plirificare~u lichide cel pujin a zi pe

_I una --:- doua~ec, ~I patru de ore sunt de aj uns - dear pentru a-i acorda _~rganlsmuIUl vostru 0 pauza dela hrana salida. Oricare at fi durata ei 0

Purif~care va acorda organismului vostru a pauza benefica. '

. In, tirnpul .unei ~urific~rj trebuie sa beti eel putin patru litri de apa PUfl:l:cata pe ~I: cu plcMu rT de CI02 (daca vreti, eu .Iamilie sau cu sue de la_m:18). P~le~1 Include, in acesti patru litri sau In plus fata de acestia, sase pana la d?uaspl·e_::ece pahare de 250 ml cu sue proaspat de legume, pe~tru a ~Juta curatarea to_xinelor din orga~ul vostru ~i pentru a-I face ma·I, alcahn.

Incere~ri sa face!.i suc din~!!avetir b,!:_occoli, Selina, salata verde, bame, larba .de grau,lavrba. de OI'Z, nasturel de apa, patrunjel, varzEt, spanac, germenl de I ucema - absolut o!ice altaleguma verde care va indinta. Capitol u I de Retete coniine multe combinaji i de Ineercat, dar una cu-

Dieta YOling 129

prinde numai culoarea verde· un castravele, 0 tulpi na de tel ina, ~ateva fi re ik- patrunjel, 0 mima de germeni de lucerna ~i cateva frunze de spanac.

Cand face{su'Curi,1n general ,-pule0olos i rnorcovi sau sfecla Pentru d Ie da un gust rnai bun. Ele contin zahar care se concentreaza in sue, asa

I ~ treDu ie s[ie util izaji cu moderalie. Pe durata unei Puri fidiri, mai ~ daea va confruntati ell. 0 stare acuta, rnai bine sa nu Ie folosip deloc.

Totusi, unor persoane Ie este greula inceput sa suporte sucurile pure rlln verdejuri. Daca sunte]i a asarnenea porsoana, ar trebui sa incercati 0 .ere&alire" e.entru Purificare tncepand timp d~ca~va !_ile nurnai Cll rnorI ny; ~i sfeclal doar pentru a va obi~nui sa beti sucuri proaspete de legume, .ipoi sa el irninati treptat morcovi i ~i sfecla ~i sa mariti cantitatea de verdClU ri. (Dad! opta]i pen tru aceasta metod a, averi gri j al a in ceput cu sfeI la _ poate dear jurnatate de sfeda mijlccie pe zi la inceput - dcoarece poate mad considerabil efectul purgativ al sucului.)

Averi grija tntotdeauna sri dil uati sucul eu apa (indiferent daca suntcli ~,lU nu la Purificare) - de zece ori mai multa apa decal sue - ~i adaugali patru picaturi de CIOlla fiecare cana. Aceasta va mari alcalinitatea sucului

rle la 6,2 la 9,5.

..

POVESTEA LUI L'llCY

~_-. ~~ ~~~~~~==--=-==-~ . -"", - _. I

Sunt mama a opt copi i, asa ca am nevoie de fiecare strop de energie pe care pot sli-I objin. Dar tntr-un moment de depresie al vie!ii mele am f:kwt 0 list1l: cu rnai ' mult de treizeci de simptorne fiziee cronice care rna ehinuiau, cateva dintre ele ! r-puizante. Printre ele se nurnarau fibromialgia, artrira, difieultali de resplratie ~i I! palp.italii. eel mai IngrijOr~to. r era poa.t~ :n ivelul eolesterol~ltlj., extrem de n:are·!1 tngrijorator, dar nu surpnnzator: Familia mea este monltorlzat:::i de Nalional Institute of Health din cauza hipercoiesteroil;!miei ereditare.· ~ Tatal meu a murit la patruz~ ~i unu de ani de arteriosc1eroza aortei. Tatal 1 tatalui meu ~i do; dintre fralii tatalui meu au murit la patruzeci ~i, respectiv,

i eincizec;ilJc an!_de bali cardiae~. Cei doifrali ai mei ~u f!kut opBra!ii d~ bypass:

Sora mea mai mare a facut doua operate de bypass ~Iu~s'plant de IIllma, ~l a rnurit dupa a treia operatic de bypass. Colesterolul meu era de obieei in jur de 425. Clnd m-am ingra~at eu peste 23 kg in trei ani - Intr-o perioada cand mllncam mai pu!in ~i Hkeam gimnastie"ll maimultca' niciodah'i in viala - am ~tiut d\ am ati.ns un punet de eriza. Siava Domnuiui, eli. In final am gasi! programui dr. Youngl Simt di efectiv mi-a II salvat viaja. Am ineeput i med iat sa beau a proape 4 I itri de apa eu pidltu ri de pH

Dadi IlU puleri sa faceti sue proaspat, puteti folosi pulberea verde amestscata eu apa (plus parru picatur: de CI01). Puteji adauga pulberc -verde intr-unul sau in toti eei patru I itri de apa, indiferent daca be]l sau nu sueuri. P~te!i de asemenea sa I uali una sau doua capsule de pulbere verde cu liehide ?i sucuri daca ave]i nevoie de cornoditate suplirnentara.

in loe de sue, mai ales la orele la care obisnuiaf sa luati rnasa. puteti

-

sa manca!i 0 supa pasata, din cruditali, cum este Supa Popeye tvezi pag.

218). Puteti de asemenea s1 beti supe ca Supa Vindecatoarc (vezi pag. 220), ;;i eeaiuri de trifoi ro?u, chaparral, pau d'arco, Essiac™ (Lin arnestec special de ierburi) ~i frunze de zmeur. Adaugati trei Ii nguri de ulei uri esentiale (ulei de in presat la rece, ulei virgin de maslsne, limba-mielului, prim ula (ci ubojica-cuculu il) In supe, sau Iuati-le eu lingura.

De~i multe persoane nu au probleme cu Pu rificarea, nu este intotd~e~una~i2r. DesigLir di s-ar pLitea sa va simtiti putin infometali in timpul Purificarii, De fapt, sunt doar aeele microorganisme lacorne care striga de

To;me, a~a ca rezista]! oricarei tentajii de a renunta la regim dear daca vedeti di nu pureti face fata activitatilor zilnice. Accesele de foarne de la l!2..cepLit sun! eele mal rele, dar 0 data ce ali trecuThopul - de obicei iii a treia zi - putep constatat 0 crestere a energiei :?i sa nu mai simlili nevoia de

hrana sol ida. -

C.3nd va fncearca foarnea, suplimentel.e de mineral'e, in special cromul, poate aj Llta (vezi seqiunea de supl irnente, pag. 151). incercali de asemenea sa beli foarte multa apa, saLi apa CLi un sfert de lingurita de 12ulbere verde concentrata la 0 cana, pentru a atenua senzat.ia. Dad'i

_---,....__

130 Dr. Robert O'Young& Shelley Redford Young

'~i pulbere verde concentrata, in fiecare zi, CUeva saptarnanl mai tarziu am , treeutla 0 Purifieare eu suplimente ~j sueuri verzi, timp de 0 saptamani';i, urrnata , de trei saptamani de legume verzi trecand la 0 dieta care era 90% alcahna, In

cateva si:iptamani ma slrnjearn rnai energid, dormeam rnai bine - ~i am slabit 6 kg. Dupa Irei luni am slabit 23 kg,~i jurnatate din simptornele mele au dis- 1 I parut, Dupa ~pte luni, am slabit 34 kg, ~i aproape reate simptomele mele au i dlsparut, Energla sdizuta, simptomele ca de gripli ~i durerile pro vocate de

I fibromialgie s-au dil1l.il1uat user. Senlimentele de anxietare ~i confuzie rnentala s-au risipit ~i nu ma mai sirnt fragila., Ma sirnt din nou sanatoasa ~i energical Dar I ce a contat eel mai mult poate pentru mine a fost faptul cli valoarea celeste-

rolului mi-a scazur cu 150 de puncte, iar rapoarrele erau in limite normale pentru prima data in lntreaga mea viali'! (~i fara efectele secundare pe care le-arn avut cu toate medicamentele pe care Ie-am tncercat pentru scaderea colesterolului). Pentru prima data, sunt convinsa ca rna pot bizui pe inima mea.

DiNa YOl/nll n 1

Irebuie Sd recurgeti la hrana solida, mancati legume crude, pr?aspete, sau 'iUjj'aVindeditoare (vezi pag. 220') cu adaosul de legume OPtIOnal.

SU Pli MENTEFU N DAMENT ALE

Urrneaza lin capitol intreg despre supl.imente, a;;a di aici vreau doa~ ~.11 rnentionez pe cele cateva care sunt Iolositoare i~ special In ti.mpul unei I'urifidi n. Aflali in Capitol ul 10 detali i dcspre suplimentele r nd ivid uale

Suplimenlele pot maxirniza efectele unei Purifidiri ~.i pot aduce .or!'anismul mai repede la echilibru, controland mieroorganlsmele negative ~'i ~xceslll de aciditate. in generaf, suplimen~ele. trebL~ie luate 0 data. c~ luana sau ell bauturile - cate 0 capsula de [rei on pe Zl, la mese. COIOIZII lrebuie \inuli sub limba, trei pana la cinci picaturi de trei ori pe, zi, lntre mese. Daca v-ali confruntat ell problerne grave de sana.tate, luaji de sase )~rna la noua ori pe z'i. Acolo unde tndicatiile sun! diferite pentru un

~upliment anume, am notat asta in descriere. Pute]i UJl1l~Hi indi~aliile d,e pe arnbalaj, dar tine!i minte di mai pujin ;;i mai des este mal bll1e.decas rnai mult si mai rar. Asta inseamna ca. a rua care 0 capsula de sase orr pe ZI rste rnai bine decal cate trei capsule de doua ori pe zi. ..

Sunt utlelelucruri pe care vi Ie recomand sa Ie ILiali In timpul unei 1.1Urifieari, Cele mai importante ~nt pid.turile de pH (CI02sau peroxid de hidrogen) ~i pulbere verde co~ntratli. Adaugali patru PIC~\'';;I de CIO~ sau peroxid de hid ro!ien l~o cana cu apa pura, tn toata apa pura pe "care 0 beti. Arnestecati un sfert de lingurila de pulbere verde coneenlrat,a 111 250 1111 de apa pura, de trei ori pe zi, sau luati care 0 capsula de trei on pe Zl la "masa" sau eu bautura, Daca nu luati alte suplirnente, luati-le rnacar pe

.icestea doua.

]

POVESTEA LUI PETE

-':..~--~

A~:~~;-:ia~n~-s~;~a: c;ja;~~la ~~ica in u~~a-~~~ tre,i ani, s~adiul lrei(din 1\.

oatru posibile) - nu era prea bine. Doctorii erau tngrijoratl ca tumoarea. m311gna ~r fi putut sa 5e rasp<lndeasd! la ganglioni i li.mfatici din apropiere ~! ar f~ putl~t ~a iasa prin .p. eretele vezici.i. 81.ocase total· una d!ll urelerele legate de.' nnrchl ~I .de i vezica .. Am 5uportal doua I uni de chimioterapi.e, dar am avut 0 reac(!e ne~allva (sotia mea credea di osa mor); astrel inca\' doctorii mi-au recolll~n.dat mtre" I ruperea tratamentului. Din pacate, atat cat faeusem nLr avuseseruci un elect I

132 Dr. Robert O'Young & Shelley Redford Young

I! asupra tumori i. Doctori i au recomandat lndepartarea ch i rurgica Iii a Intreg i i ~ vezici,

II Eram hotarat sa ma lupt cu cancerul, dar nu puteam sa cred ca 0 operajie rai dical1\ era singura mea ~ansa, M-am apucat sa cercetez altemativele posibile ~i

cautarea mea rn-a dus la dr. Young. Sangele meu s-a dovedit a fi foarte acid,iar ' anahzele sangelui au demon.strat ca exista un grad mare de toxieitate in compozipa chirnica a organismului. Cel ulele mele erau un dezastru dupa and in care am rnancat numai rnizerii ~i mi-am negli.jat sanatatea,

Am postit zeee zile, ell sueuri de legume ~i supe, ~,i, spre surpriza mea, nu a fast ,chiar asa de rau. Am ineeput sa iau sup'limeni'ele reeomandate, in special pisarutile de pH ~i p~lberea verde concentrata. Du,£1i zeee zile, am trecut la mese vegetariene, un:nand programu'l cu stricte]e. A fost 0 schimbare radicala de fa fast .. mea dieta, dar eram hotarat sa inving cancerul ..

Le-arn spus doctorilor despre noua mea abordare ~i de~i erau scepticl nu aveau nimic alteeva sa-rn: ofere in schimb in afara de operape ~i au fost de acord sa-mi monitorizez.e turnoarea eu exarnene ecografice. Am avut rnulte discutii inlacrlmate ell sojia mea, care rn-a ajutat foarte muir in acest sens, despre ce drum sa urmez, Unul din cei mai buni prieteni ai mei rna acuza eli tncerc s1l ma sinueid. Dar am dimas pe pozitii, Nu rni-as fi schirnbat hotararea de a vedea realizat acest program.

in primele doualuni am slab!t tntre 7 ~i 10 kg, care au confirrnat suspiciunile eelor dragi. diei nueram supraponderal, Dar ma sirnjearn mai hine ell fiecare

, saptamana, aveam mai multa energie ~i gandearn mai dar. ~tiam ca fae eeea ce ITrebuie, chiar tnainte ca analizele mele oe s:lnge-repetate sa arate 0 imbunata- , Fre considerabila.

Dupa trei luni de program, nu era nici un semn de raspandire a eancerului, dar d;)etorii continuau-sa-mi sugereze indepartarea chirurgicala a vezicii. M-am impotrivit Ioarte tare la acest lucru, normal, mai ales ca acurn eram sigur di. acel I program funcjiona, Am acceptat 0 procedura de diagnosticare, care a relevat di turnoarea nu numai ca, s-a redus, dar ca era SUSpen?ata eu un peduneu! de I peretele veZICII, nu mal era liplta. Orificiul ureterului era Iiber, ~I au reu~lt sa , lndeparteze toata tumoarea veche in timpui acestei proceduri. Doctorii au II prelevat seqiuoi de lesut muscular din vezica pentru a le testa din punct de :

I vedere patologic (erau curate) ~i au examinat ureterul pana 101 riniehi (tot curat), I ! N u rnai ex, i sta n i ci urm, a de can e, er in vel. lea mea, ci n u mai restu ri de carci,n, om

~ in tumoarea degenerata (~.i indepartata). Am invins! I 1Surprinzator, chirurgul inca fmi recomanda fndepartarea vez,icii pen, tru eeea ce I' i el n umea 0 "v indecare", Contin u u sa fac ecografi.i pentru a-mi controla vezica,

! daqt.ill eli ~t~t~ timp d!tn:'entin a.lcali"~itatea organismului, cancerul nu .va , revem. Tocmall,am spus chlrurgu.lw ca II mullumese frunlos, dar nu e nevore.

~ _111.:" - - --

Oieta Young 133

A I do i lea I ucru toa rte a p ro P iat ca i mpo rtan ia 11 reprez i n ta multivitaminele ~i multimineralele, cu saruri celulare. Fiecare capsula de vltarnine ell spectre larg trebuie sa cantina eel putin 500 ,mg ~I lilultimineralele, 5001l1g,. Printre altele, deficienjele nU~Qnal~ 5':.~ _ roxicitatea micotoxinelor, asa ca trebuie sa fiti siguri di. luarl tot ceea ee are urvoie organismul vostru, Mineralele au 0 importanja speciala de~arece

II late eel el a Ite elern en Ie n utri [i ve, vi rami nel e, proteine Ie: en z I me! e, ,Irninoacizii ~i carbohidralii necesi~ minerale pentru funqlonarea bio-

I himica norrnala.

In sfar~it, as racomanda ~i c1orofila; eoncentrat. de Noni" _pentru

proprietatile sale antifungice si anti parazitare ~i d~ ~ctlvare .a ,ell~~melor; 'Irgint, rodiu ~i iridiu coloidal; ~i 0 formula a~tltoxll1a, combmand In mod Ideal n-acetil cisteina, l-taurina ~i sulf organic.

POVESTEA LUI BOB

_ ':"I'=r~ r. _~-===-~.....tJ>~':""-=-~~~

c~:.~ea~' :- m;eria~eB~oa~'n~~~ ~~;;:-r'i; d:=;~er:~r.de apa~ fn'l!

tirnp ce partenerul rneu lucra tn mtenor. Pompa conec:ata la _autoclst7rna era I impamlntat1l incorect, genarand 0 dsscarcare eleetrostallcli m izolajia fu~unului, care a provocat_2 mare explozi;_; Colegul meu a, avut a rs.ur_lp~ mal b me

de 90% din suprafa\acorpului ~i a rnurit la spital, patru ore ~al tar.zlu. ,I

Flacarile au izbucnit spre cer, astfel indit am fost expos unei arsyn cauzat.e de suflu. Am fost aruncat de pe acoperis :Ii am aterizar pe pam:lnt, cu ~rsun puternice pe fata ~i pe maini. Am fost luat de 0 ambulanta-elicopter ~! Jus la 0 sectie pentru tratarea arsurilor. , . ' . .. Capul mi se umflase inca 0 data lata de mal"lmealul normal~, a~eam ochil

urnflati ~i faja neagra ~i crapatii. Nasu I:proap~ ca fuse~e a;opeflt pn n u~'flarea

f i . asa ca au trebult sa mi se introduca tubun d, e resprrat In nan. Urechi.le erau

eel, >' I hille ml

gray arse, varfurile degetelor erau carbonizaie ~i para .izate, ung II e rru se

topisera. , ',.' ,. ."", . Mi s-a spus ca avearn arsuri de gradele II ~llll pe fal~ ~I de .gradul. 11.1 pe rnamr.

~eful. seejiei mi-a spus ca voista in spital doua .sau.trel .Iunl ~I ell VOl avea ne:ol~ de mai multe grefe de piele, mai ales la mllnl. MI-a spus ca el crede ca-ml VOl,

pierde vlrfurile degetelor ~i ureehile. "....._..

~ .. -~ -~ -=.-'=~=-~~~~---~,--==--~ ....... ~~~-

• Noni _ fructul unu.i arbust (Moril1da citri(olia) C~fe cre~\e in Pol inezia, avand remarcabi Ie propriet~!i vindedloare (n. r).

1 ... ·.. .. ,~

l Chiar a doua zi mama rni-a adus argint cololdal, cu indicalii sa~1 folosesc atat extern cat ~i intern, cat de des posibil, deoarece a] uta la crcsterea [esutul ui nou. Mama rnvatase de la dr. Young ca sarcina electrica negativa a argintului neutralizeaza sarcina pozihva a suprafetet de corp afectate, readucandu-l la echi.1 ibru ~i permiland organismului sa se regenereze ~i sa se vindece singur. Mama lmi pulverizaargint coloidal nediluat pe zonele arse, ~i luarn pi:caturi de argint coloidal sub Iimba. Am luat de asernenea gheara rnatei, germaniu, uiei din serninte de in, ~i vitamina C, asa cum a recomandat dr, Young, ~i din rnornentul

j in Cafe rn-arn simtit destul de bine ea s::i pot rnanca, multe. multe verdeturi. !Imediat dupa ee nu am rna; fost alimentatintravenos, mama rni-a adus sue din 1 iarha de grau, sucuri de verdejuri ~i pulbere verde concentrata penrru a susjine . hranirea ~i vindecarea mea.

I ~am·a mi-a aplicat argintul de .I~ai. multe or; pe zL. Se abs~rbea instantaneu in plele. Era racoros. ma furnica ~I trru reduces senzapa de stransoare de pe Fata ~i rnaini. Varfuri Ie degetelor ~i pielsa de sub unghii a rncepur sa pulseze ~i sa rna furniee. Medicii rni-au spus dl. e din cauza dl nervii se vindecau ~i sangele circula.

Dupa numai 0 zi de tratarnent eu argint, era evident ca vindeearea avea lac roarte rapid. '[esuturile ~i pielea noua cresteau la lac lntr-un ritm aeeelerat. Umflarea eapului s-a diminuat rapid slaparatul de respirat a fest scos aproape imediat. Chirurgul. plastician mi-a spus ca ma vindecarn de doua on mal repede decat oricare pacient ars pe care l-a vazu(ln Iunga lui cariera.

, Cand i-am spus cd trebuie sa fie din cauza a ceea ee rni-a dat mama mea §i a

j d!etei alc~line, doctorul rni-a ~erut s~a ~ada ce fol.oseam. A citit lista cu ingre- . (AND SPUNEM PURIFICARE, CHIAR INSEAMNA PURIFlCARf

~ dientele ?I a SPLIS ca nu vede rumrc tau m a-I folosi (de fapt, balsarnul pe care 11 '

il folosea sectia d~ arsLl~i eo~!i~ea argi'.~tl, d~r a subliniat ea splralul nu poate~i Toate astea pot avea un efect destul de laxativ. Chiar numai sucul

~ facut responsabil daca se mtampla eeva rau, din moment ce nuera un rnedi- . verde singur poate face asta. Tn plus, acesta este modul in c~are organismul

:' eament prescris de spital. "Iimina tizic toate substantele proaste. Ele nu se evapo~. De asa eeva

inca am varfurile degetelor ~i ureehile. Mi s-a faeut eate 0 grefa de pie'le pe ,\Yeti nevoie ca sa fiji sig~ri di scapati de po!uarea car: s-a ~cLlmulal i~

fieeare mana, dar propria mea piele a ereseut la lac atat de repede cu aiutorul nrganismul vostru, ~i mai ales in intestine ~I colon. P:na cand~ veIl ~~

argtnrulur, i"ncAt grefele au fost inutile ~i, de fapt, au cazutl Am ie~it din spital; rl"ispunsul organismul ui vostru la acest program, .. este I!lt~lep.t .sa nu va

dupa doua saptamani ~i iurnatate - nu dupa doua sau trei luni! Ce rn-a minunat p f t t a e

cel mai mult a fost ea noua mea piele arata mult rnai bine (mai fin~i) dupa ee 5-;3 ,I pianificali a!tceva ca sa va puteti concen~ra ee.~~ca~e::: ~1.lIle I~roap.

de baie. Fiti pregatiti sa vizitati baia de cel pupn ?ase pana la zece on pe z~

vindecat, decat era tnainte de afsur;!i., ~

Personalul din sectie s-a minunat fiindd'i nu vazuse niclcdata 0 astfel de vin-I' pe masura ce-toxinele ies din organismul vostru. . -

decare, Asistentele au tntrebat daca pot sa foloseasca pozele mele pentru a Ie Daca ceea ce am descris mai sus nu are aeesl efect,. va trebul sa

arata altar pacienli ar~i, pentru a Ie ajuta sa explice procesul de vindecare. Am . ,\dallgati la prograrnui vostru 0 formula u~oara de lax~tiv na~~ral CaUlati

f~st ferici! sa SP~1l da, dar I e-a m_ cerut sa Ie spuna ~~ despre argintul eoloidal,~i I! \Ina care sa contina scoarta de radacina de nuc cen U~I u, eoala de cascara

despre verdetunle pe care Ie mancasem. All. SpliS ca a vcr face. ' .,agrada (Rham~us purshiana), radacina de rubarba, radikina de ghimbir~

I Sti u ea sunt eu adevarat noroeos ca m-am vindecat de acelea rsud ing.rozitoare ~ I ddaci na de lem n d uice, m u~ch i i rlandez ~i ardei I ute de Ca yen ne. lu at I

~~e=~uni - _§i ,fa:a cieatriee. _ ~ ~. ~_~~. ~ __ ~~~~. _~=.. patru capsule la fiecare patru ore.

134 Dr. Robert O'Young & Shelley Redford Young

DiNa Young 135

ZI OBI~NUITA IN CURSULPURIFICARII

Toate aceste detalii pot parea la inceput deseurajanle, dar va vel.i tlbi~nu i repede cu program ul. In acelasi timp,. pentr.u a ~a ajuta soa v"a organizali, iata un program tipic, pe care-l putep modifica III asa fel meat

~,~ vi se potriveasca: ., _ ...~.,.

7,00 a.m.: un litru de apa pura ell picZitLifi de pH (daca we!"1 ell lamale

-au sue de lamaie);

7,30 a.m.: suplimente coloiz!;

8,00 a.m.: sue din legume verzi ~i capsula de suplimente;

9. 00-1 2 OOpdinz: 1,5 Ii tri de apa p ura eu pu I be re verde concentrata

r ,

~i picaturi de pH;

12,30 p.m.: suplimente eoloizi; . .

1,00 p.m. : slipa de cruditati sau sue de vsrdeturi ~I capsula de su-

plirnente: •.

2,00-5,00 p.m.: 1,5 litri de apa pura cu pulbere verde concenrran ~I

picaturi de pH;

5,30 p.m.: suplimente coloizi;_

6,00 p.rn.: supa sau slie de ve:detur.i ~i capsula_de s~lpltmente; . 7,00-9,00 p.m.: apa pura ell plditun de pH eala dori]: (ell lamale sau

eu sue de lamaie, daca preferati).

136 Dr. Robert O'Young& Shelley Redford Young

Sucul de aloe vera esre un alr age I d w •

aglomerari for de proteine m<3: ,I den. e cU.I·alare. A! uW. la despl'indereti

lingurija de sue ob in . '. I aeSln rntestlnui subllre. Adaugati cate 0

vostru verde, sau I }ali~ltl~r;i~11PJ)I~tare 1.1 .r,;ce din frunzele Intregi la sucul

r . Nmesel .

surpri~~~tii;i~~~aa~:~t~h~~~~Llse sun! eoneepute sa aqioneze! Sa nu fiji

_abordarea. e sun t prea puternlee, schlmbali neaperat

cron i~~~ t~;aU~: ~~~~~~~~i o~ Sned' rSo·t21W111r i daeeucteolsoa 1I ? ifti ebi lei cu m sun t con st ipalia -. -, .... n In a I saud' . ~ pute!i adauga (sau folosi III schimo) 0 formula ae .' "f~ ., iaree croruca,

sau alt i • ·t' C. . . pun rcare pentru colon

'. purga IV .aulall un amestec d '. ~

sagra .. da (mai multa decal in iaxativul ~~o~') e~~~~~\nc:~ee s.a ~onb' t:n5 .cascar.<l semlllje de p II' • ~I ' I u. ar cl turceasca

. . . SYIUIll, rucaeina de dracil5 radacin"l d- ,I' bi .. ' de fen icul, frunze de zrneur ~i ardei iure ' .. _ c e g 11m, I r,. sernrnje

~~ ;Sal;.I~r I ~ fi,ec~ r~. pa tru are In ti~l p u I P LI ri fi~~ r~.a~~:~ ~ i ~~~~ ~: r: e~~~~

e UI sa .Ia. una sau doua capsule la fiecare a tore D _ .

probleme cu ellll1J1larea, aceasta form ula de .. P . aca avejl cendent va face ea I .' "J _ • . purgare a colonutu. des-

. ucrune sa 5e ml~te!

• psyllium - pulbere din coaia semintelor'l .' ..

h idrofi.I!i, Iolosi t~ in lratarea unor Jr" u.nel ~ ante as.an ce (Plantago ovara), foarte

si ndrornu lui de colon iritabi I da r <i caeql ~ n d! .dlge.stlvbe pre cum ?ia, reea ~i const: papa, ]i a

, .• Ingre rent In uC<'Wlna aSlalic~ (n. r.J.

Dieta Young 137

o criza de vindecare este de fapt un sernn bun. Dar poate fi prea Illlcnsa ;;i de aceea, s5 descurajeze sau chiar sa fie daunatoaee. A:,;a ea mon itori za] i -va !ndea proape p I'Ogresel e. E ste de asteptat un u ~o r d i sconlnrt, dar nu trebuie sa suportati un disconfort excesiv. 0 criza de vindecare Ill'buie sa fie de scurta durat[ . .Dad! treceti printr-o criza de vindecare IlIlensa, mariti dozajele la toate supl irnenrele. Dadi IlU se dimmueaza in ri()uazeci ~i parru de are, cere]i asistenta pentru a gasi un mod de Purifil .ue care sa functionezein cazul vostru. Oricine are probleme serioase de I" n atate a r treb ui sa cea ra 0 man itori za re speci a I iz ata ina i n te de inceperea ,Icestui program, ~i a Purificari i. Sub indrurnare, ar trebui sa fili capabili sa

In~imaliza!i sau chiar sa evitatf"0ciTza de villd-ecare. -

Nu se da meCfalie ceiui care poate sa parcurga 0 Purificare de lunga rlurata, a~a ca nu va fortati prea mull organisrnul de dragul de a atinge un .rnurnit numar de zile. Trebuie sa si,rnliti di aii reusit, indiferent care zile puteri rine cura de Purificare. Fiecare zi In care puteli face Purificarea este Illea a zi de debarasare a organismului de acurnularea de acid. Orice z: In plus va aauce mai aproape de un stil de viala alcalin complet integral.

!lINE, SUNT PURIFICAT, ACUM CE URMEAZA?

Ali lndepartat gramezile de deseuri din organismui vostru. curi'itill1d drumUl spre 0 sanatate- optima. Urmatorurpas, dupa ce af eliminat ceea !'(~ organ ism ul nu avea nevoie, este sa-i furnizati eeea ce are nevoie. lJaca-i dati rnaterialele vitale de care are nevoie sa construiasca celule noi ,/i sanatoase, organisrnul vostru se va vindeca singur ~i va reveni la eehrllbru ~i armonie. Aceasta a doua fani trebuie sa se desfasoare de-a lungul a I el Rutin cinci sapta,r:nani, idealul este de ~apte saptamani, dupa ce Puri{icarea este incheiata (pentru Ull total de sase sore opt saptamani,. asa ca mai adauga]: cateva zile dad! Purificarea nu a dura! 0 saptamana intreaga).

In acest scop, evident, 0 dieta adecvata este esentiala, Cheia in .rceasta faza, cand reveniti I'a hrana solida, este reintrodueerea unor rategorii inca I imitate de al irnente sanatoase, ea ~i evTtarea alter aTirnente-:-

Trebuie sa aveti un consum foarte scazut de carbohidratl. sa va axa!i pe legume de culoare verde lnchis ~r gal ben; gerrneni de soia, de sern inIe ~i cereale: nuci ';T acizi grasi esenjiali. Cel pujin 40% din ele trebuie sa fie t rude. Cu"dii este rnai mare nivelul de enzirne din hrana voastra, cu arat mai repede va veji repara ~i va ve]i reconstrui organismul - iar ga'iitul rlistruge enzimele naturale ale alimentelor ~i forta lor vitala,

138 Dr', Robert O'Young & Shelley Redford Young

, Conhnuati eu sucurile verz: zilniee dar ad- " ,

betl sucurile ehiar inainte de 0 m ;-. I'dv,' ,auga!r ceva vanetars. Oat.;

trebui sa Ie beti?i separat. in afar;s~es~s~, a ,este bln~~ pen~ru digestrs, dar .II (In, plus faia de alimentele nesanatoase ~~n a.cea~ta faza trebule sa ~vita I tOjl carbohidratii complec~' , I '1 sense In capltolele antenoar('j

b ' .' "I, IIlC lISIV egumele cu co r

~hld!~i~rtofi, cartofi duici, rnazare d 1 . ,n ~nut mare de car ;;1 legumele eu amidon (- -:- -, b ov eac de lama), toate cereaielC'

CLi exceprla oabelor de . , /' ,

fructele d ulci. . so I a ~ I a . 111 te!), ca ~I

~ trebuie sa manea!i a~a Cum S-a ex " _

carte, eoncentrandu-va pe'iegume' . "IPUS mal devr~me III aceasu

inc/udeji uleiuri sanatoase, (rucre ,~n sP:cla ~~ cele ,~erZI1! galbene, ~i S,' lama.ie 'verde), boabe de s~ia t fS ~~ce 2.n, zanar (ro~I,I, av?cado, .Iamaie ~I sanatoase), preferabil inmuia(e,o u, Illte ~I semlnJe ~I nuci crude (tipurill'

Daca Purincarea a fost mai scurta d .' .'

h rana solida va trebu i sa conti 'I' e ~apt~ zrJe, sau a IIlcJus cev"

di ' . c . muap C11ar eu mal mult de 800' I I'

leta voasrra t, imp de sase p" ~ I , ' . _, ~'," ' ' '0 a carne 111

~. ., ana a opt saptamanl,

In lllnpul aceste: faze, principiile comb' -" '. ' ., .

sunt cruc.i_ale (vezi Capitolu] 6), man I adecvate a ailinentelor

AlTE SUPLIMENTE

• Tn acest punet trebuie sa eontinuaii ,I',' ' , ,

mceput ~i mai adaugati cateva V ' "ac~ su~ Imentel: cu care deja ali suplime, nle in Capitolul 1 0 asa ., ,er,llg 51, mal rn ulte rnfonn. ali i despro

• , •. eel arc. e val rnenjiona pe I

III mod deosebit de (olos in aceasta f ~,CI , •. ,,' ,. aceea care sunl

enzimele digestive eU!)rin;a-'d<' a ~Iza,y e e mal general apjieabile sunr b . ' ,n amraza, prcteaza Ii ~ . u •

romeiall1a, precum ~i a formula rtif • ..' "", paz~1 papama ~J

acid undecydenic In afara d an J er~entl contrnand acid capr.ilic sau

v . " ."" c e acestea II) funqle de sta u

mal,oareie supl ilnenle Opl ions le t f' ' rea voaslra, ur-

b" " } po I necesare sau valoroa . '. -

pro IOtiC de acidophilus s.i bifMus . f ,u " .5e, ur: amestec

S:9aja de nuc negru.' , ~I a . ormula anflparazlfara conrinand

MERGEr' MAl DEPARTE

Felicitari! Aeurn sunteri gata sa treceji mai den. n

comp.let, presupunand ca ati facut ro rese . "el~acrte III programul ACurn pute!i adauga cMe 0, '1,j g ::na~, pana vlll aeest moment,

££~inate adecvat J.i...!2ed~a~i~~ ~o~!. m~:"a d~n, urmatoa~ele alimente, amidon (mazare, cartofi dOvleac r---;- III d,leta ~oastra: legume Cll

- , .e lama, cartofl dulci), legume ~i cereale

Dicta Young 139

",ganice integrale nedepozitate (mei, alae, hri~ca, karnut, quinoa, orez

IIIUIl ~rgrauf1l asta-i tot~ullteli alcalinizali _, -

Pe masura cc introduceti un aliment dupa 0 Purificare, observati cu ,lll'n1ie reactiile corpului vostru. Dad revine vreun simptom, s-ar putea t

uupune 0 perioada rnai lunga de m~e total alca.line, pand dnd are loc '~

vlndecarca. ~

Tn~ punct, puteji adauga suplimente care sa S0 adresezc simptumelor specifice (dadi mai aveti): Puteli ci ti ma i mult despre cum sa face!,i

.i-.ta in Capitolul 10,

A DOUA NA IURA

Teate acestea par a fi pujin coplesitoare la inceput. Este normal, .rlunci cand cineva este confruntat cu 0 multime de informalii noi, Nu va ri!'scurajaii, AcordaJi-va ragaz sa va famil iarizati eu aceste concepte noi, Nu va L§sali iniimida]i. Va arninti]! ce complicat era sa conduce]: 0 rna~ina, la inceput?Aeum a devenit atat de banal pentru voi incat, daca .. unte]i ca rnaioritatea celorlalti, puleri sa va gandili la rnulte atte I ucruri In limp ce ~ofali, Acelasi lucru S0 va lntarnpla pe masura ce eapatali expe-

rienta cu noul vostru stil de viata, -

Cornbinarea Purifiearii, atunei cand este necesara sau benefica, Cll 0 dieta buna este destinate sa va menlina organismul 'In echilibru pe lermen Il!!lS. Astfel se va restabill echilibru! pl-l-ului, se va opri dezvoltarea in ('xce5 a microorganisrnelor ~i se vor vindeca efectele eauzate de toxinele pc care Ie emit. Vreau sa subliniez, totu~i, ca arata limp cal abordarea hiochimica poare sa va duca spre starea de bine, IlU puteti trece Cll verlerea factorii de mediu, de ordin intelectual, psihologic, emojional ?i spirltua I, care influenjeaza de asernenea starea de bine general, Pentru a .itinge ell adevarar sanatatea optima, trebuie sa disrrugeti tiparul negativ rare alirnenteaza starea de I'au intr-o boala. Trebuie sa va rnai ocupa]i ~i de rxpunerea chimica. medicamente, jigari ~i nicotina din ele),~i rnai putin rvident de gandurile, cuvintele ~i faptele negative,

Cu cat adera]! rnai strans la indican i I e din aces! capitol - ~i din aceasta rarte -, eu arar rnai bune vor fi rezultatele, Ar trebui sa lncepeti sa va bucurati rapid de succes, a?a ea vreau sa va avertizez ca daca va simtili !!!oai bine, sa nu cr~el!...S.~untet.£u adevarat sanato;;i~ Mai ales pentru eei ('are s-au I uptat cu problerne de sana tate, acesta poale fi un tel'itoriu ncfamiliar, U~Llrarea simptomelor este buna, dar insistafi Cll programul ~i

140 Dr. Robert O'Young & Shelley Redford Young

cu u~ mod de hranire complet alcalin iii yeti avea parte de 0 stare de binc totala, cam poate f rnult peste ceea ce va imaginali atunci cand sunteJi

afectat de srrnptome. .

~Un mod de. viara .sanatos ar. lrebui sa fie instinctiv,. dar e dar ca, pe undeva, oarnenu au plerduI abdltateaTe a-1 intui, In aces! moment, sum n~~esare rnijloace extraord.inare pentru recuperarea lui. Din fericire, detmetl aceste mlJ~oace chiar acurn. Dar ceea ce trebuie sa facem cu tojil ~ste .sa _ne tlne~ sanatat~a sub control ~i apoi sa depa~im subiectul, Nu ~a~arl s~ d_evlna 0 obses_le. Nu. deveniti sclavul ei. Un corp sanatos ~i 0 mmte sanatoasa ne pun In pozrtra de a ne servi rnai bine universul nostru EI r~pr:z inta~ iste lei uri care menta efortul. Dar sa nu valasa!i atat de absorbif de atrngerea lor incat sa pierde]i jocuTimprevizibii al Vierii'l

CAPITOlUl9

Motiva1ia

Acestea sunt asadar etapele practice implicate in trecerea organ isrnului vostru spre nou! mod de hranire, Tot ceea ce au nevoie oarnenii ca ... 1 tnceapa este sa descornpuna in elementele sale acest mod, luandu-l ! u incetul mai degraba dedit faeand 0 5chimbare peste noapte. Ma.i Tntai I,:\. inteleaga de ce, apoi ~.'. ~I a~a pornese pe aeest arum.

Dar exista un proces intern important care are loc de-a lungul preg~tirilor practice, ~i poate fi 0 piedica pentru unii oameni. Persoanele care vunt deja avansate probabi I ciii au trecut prin asta eh iar fara sa consrienlizeze. Pentru noi ceilalji, iata 0 trecere in revista a ceea ce trebuie sa se intample pentru ca sa perrnita 0 asemenea schimbare.

lata intregulproces: constientizare, investlgatie, cunoastere, potenti.II, rnotivatie, actiune, rabdare, rezultate, Trebuie sa incepeti Cll COIl§UI'ntizarea. Poate ~-ati uitat in oglinda intr-o zi ~i v-ati dat searna: ,,0001 Ma II1gra~I';-Sau ali recunoscut ca n u va sim!ili la fel de bine ca inaiore. Sau ali .lccis 0 datil pentru totdeauna ca v-ati satorat de senzatia de greata ~i »boseala.

Aceasta constientizare va impinge spre investigaj:ie. Ali fost la doctor, ,t(i luat legatura cu un dietetician, ati cumparat aceasta carte. Ali inceput sa I erceta]i cum ~i de ce ali ajuns in situalia in care va aflati ~i cum pute]i s-o Imbunatatiti sau saie~iti d in ea.

Aceasta inseamna sa aj ungeti la ccnosstere. In aces! caz, afi invatat rlespre acizi ~i baze, fermen]i ~i fungi, iii"U'C'U'S ;;i mucegai, ;;i ce fae reate .icestea organismului vostru - ~i variantele de prevenire a tuturor prejudiciilor ;;i de restabilire a sanatalii optime. Poate ca ati vazut ca sisternul [unctioneaza in viaja altcuiva. Pe scurt. va identiflcati potentia/ul. Aceasta Il1spira motivafia, care ne duce spre a_giUl:£, ~i, cu rabdar;;; ne conduce -pre rezuhatele pe care Ie dorim.

142 Dr. Robert O'Young & Shelley Redford Young

i~ L-"_,_

POVESTEA lUI JO

rA~Pie-rd~~';-mullime de trmp ~i energie diu~and "f~r~a fizica ;erfecta. E~;'

I o,bsedara d.e exerciti,i ~ialergari. Era~ la 0 dieta S!fict, a,fara gras,imi. Acurn ~,tiu e;1 de fapt traiarn dm zahJir, dar atunci credeam ca nurnai eonsumul de carbohi~ dra]i imi putea asigura ener~ia de care av_eam ne~oi~ pentru acele alergari de 20 km. Dar, pe mihura ee timpul trecea, In loc sa-m, creasca energia, am ob-

~ervat ell, oboseala, lrascibilitatea ~i deprimarsa devenisera parte din viaja mea. lntr-un fel, nu eram surprinsa, cad vazusem 0 mu1lime de persoane din fam,ilia mea confruntandu-se eu tulburari menta Ie. Parte dill luerurile la care am fast martor era ~i rnodul in care starea lor se deteriora ca rezultat al medicamentelor pe care' Ie luau ~i cafe ar fi trebuit sa-I ajute, asa ca am refuzat tratarnentul medicamentos. Dar nu voiam sa continuu sa traiesc in modul aceta

I Din fericire, atunei am gasit programul Miraeolul pH. Am reu~it sa-rni dau I. searna ea oboseala ~i deprimarea erau chiar expresia modului in care rnancam I! traiarn ~i g.1ndeam, ceea ee trnl dadea peste cap reaqiile chimice din organism:

Cii~d mi-arn curajat sangele prin dieta ~i mi-am schimbar stjlul de viata, s-a sch I rnbat totul. N u mai sufa r de depresie ~i stari de spirit osci Ian te. Intreaga mea atitudine a devenit optimista de cand rni-au revenit energia ~i eheful de viala pe ~are Ie aveam cand eram tanara .. Asta lnsearnna motiva!iel

Inca mai am, ca majoritatea oamenllor, momentele mele de slabiciuns, cand gandulla gogosl ~i covrigi Irni joaca tn cap. Din cand in cand lmi ingi:idui ceva de care am pofta. Diferenla mare este ca acum doar vreau ceva aparte _ nu din cauza d'i sunt disperata dupa ceva dulce! Oricum, dulciurils nu mai au acelasi gust bun .. Mai degraba vreau legume ~i bauturi din verdejuri, iar poftsle mele pen tru junk food apar foa rte ra r.

Cand Tmi arnintesc de senzaj"iile de greala ~i oboseala dinainte de acest program, este foarte usor sa imi pa5trez motivapa. ~i pe unna mai este ~i felul in care sojul meu rna priveste cand sun! imbr:ka!a eu 0 pereche de blugi mulati! Prinlre altelucrun, ~tiu ca ~i el este motivat sa fie sana.tos. Este 0 problema de 0_Pliune ~ de fapt doar a simpla alegere, 0 data ce ai lnteles-o pe deplin, e srmplu de ales ~i s.implu de pastrat.

~ --'-~'---'---. .

Puteti sa va situati oriunde in acest spedru chiar acum. Daca vi 50 pare ca sunteli blocari, aruneati 0 privire pentru aidentifica exact in e[' faza ali eedat. Poate sunte!i motivaji, dar nu v-ali organ izat pentru d aqiona. Poate aXi aqionat, dar v-ati pierdut rabdarea ~i n·ati va.zut nicio data rezultatele care a.r fi lrebuit sa apara. Dar nu exista leaeLlr.i m iracu. loase sau solulii instant! Poate ali investigat, dar IlU ali "prins" eu adevarat

DiNa YOtlng 143

I ,15punsul ~ IlU ali aj uns cu adevarat la cunoasrere, Poate astepta]: ca .ueasta cunoastere sa va pice din senin ~i IlU ali intreprins nici 0 investi):,l\ie_ Peate IlU ali avut nici rnacar aces senzatie iniliala ca ceva trebuie sa ,I' sehirnbe, ~i asteptati aeea constientizare,

Oriunde ali fi blocaji, ie:;;ili de aeolo :;;i mergeti palla la capat, Efortul ,nn~tient este de obicei tot ce aveti nevoie ca sa porni]i procesul. ~I lineti minte, cand pa rcurgeri procesu I,. de care ori aveti probleme, pute]i sa va lutoarceji aici pentru a vedea unde sunte]i blocati. Poate ea ati eliminat , .irnea ;;i zaharul, dar IlU puteji renunta la fructe. Aces! proces va va aj uta ~,' reu~ili chiar ~i In asernenea lip de detalii. Va trebui sa va a~teptali la rnai mult de un obstacol pe care trebuie sa-l dpa~i!i pentru a ca~tiga cursal

Unele persoane vor face acesti pa~i in alta ordine a lor. Cea mai Ilbi~n uita variatie este sa rncepc!i prin a trece la fapte, chiar d~di n-ali .lczvoltat constientizarea sau ch iar n u crede]i ca este posibi 1_ Incerca]i «rest program Este 0 abordare mai mult sau rnai putin prin incercare ~i rroare, sau 0 atitudine "a~feapta-~i-vezi", Pentru un i i oameni, aces! sistern 1'~le eel rnai con vi ngator .. Dad! incercati programui ~i incepeti sa aveji 1(' LU Itate, a tv oci veti recu noaste CLi adeva rat potenti al u I, veti experi men fa I unoasterea, va Yeti angaja din nou in investigatie ~i veri trece la lapre, cu I,ibdare retnnoita ?i, in final, ehiar cu rezu ltate mai bune,

Oaca face!i parte dintre acei pe care nu i-arn convins inca, gandili-va ,,~ va incerca]i noroeul, verificati singuri. Ali putea sa fiji singuri. care va plileli convinge, Nimeni nu va cere sa depune]i un juramant de credinta p!! viala faja de program ca 0 condltie prelirninara, A~a ca daji-i drurnull N'u aveti nimic de pierdut lncercand, ci totul de ca~tigat.

Motivalia este arat deirnportanta - ~i careodata alar de dificila, inca! vreau sa ded ic aces! capitol explorari i ei. T rebuie sa va concentrati Intutdeauna pe rnotivatie - ;;i pe rezultatele pe care vre!i sa Ie vedeli - cand lilcepeli sa faeeti aceste schimbari .importante care sa va adllca vindeca- 1('<1. Daca u itati de ce Vl"eli sa faceri schimbarea, exista riscul sa ineepeli 5a v!'deli programul mai degraba ca pe un fel de priva!iune dedi.! ca pe un d,11" de via!a ~i sanatale, cum este, de fapt. Trebuie sa aveji 0 motivalie prccisa de a face din acest program un nou mod de vi ata, n u doa r LI n 1I,1seu temporar. Aceasta concentrare va va ajuta atunei cand veri pofti la ,ilimenle care IlU sunl bUlle pentru voi, sau atunci cand pr-ieteni bine 1I1lentionali sau fam ilia vor sa va rasfele cu ele. Daca ramaneti concentrali III' propria voastra motiva!ie, ~i bland dar ferm, refuzati alimente care ar 1'"I'ea contribu i la starea voastra proasta, cei di n jurul vostru va vor in!e-

144 Dr. Robert O'Young & Shelley Redford Young

lege in cele din urrna ~i va vor respecta optiunile. (~i cand vor vedea rezultatele pe care le-a]i obtinut, sa nu fi!i surprinsi daca vor vrea sa ~tic cum 5-0 faca ~i ei')

Inceperea acestui program insearnna a va face 0 prornisiune voua iniiva, vie!i i voastre. sanatati i voastre, stari i voastre de bi ne. _Va propun 0 abordare in cinci etape pentru a fi sigu ri ca onora]i acea promisi une - ~i ca va onora]l pe voi.

1. Defini1i-v.l ~i inregistrafi-va rnotivatia, Primul pas in concentrarea pe motivatie este sa forrnulaj! schimbarea pe care vre!i s-o vedeti in viata voastra. ldentificaji-o cat de specific puteti, in forma unui rezultat dorit: II Vreau sa scap de d urerile de cap pentru a ma bucura de rnai rnulte activita]: cu familia mea"; sau IIVreaLi sa fiu slab"; sau: IIVreau sa am energie pentru a ma bucura de viata mea, de familie ~i de munca mea"; sau .Vreau sa-rni fie cu adevarat bine". Cineva cu 0 boala acuta poat spune simplu: "Vreau sa traiescl" Chiar ~i ineva care este sanatos are poate 0 rnotivatie: .Vreau sa previn ~i sa evil boala ~i sa rna bucur de a viata lunga." 0 data ce va este clar care va este motivatia, scrier;i-o! Scrisul pe hattie 0 face cumva mai reala ~i

mai serioasa." .

2. Stabilili un plan realist ~i adecvat. Pentru a face schimbarea care este eficienta ~i dureaza, trebuie sa firn sinceri eu noi insine. Sa luati in considerare CLi seriozitate exact ceea ee veti avea de Iacut pentru a face din ideea voastra rnotivationala 0 realitate, tine!i eont de Linde plecaIi exact, ~i planifica]i pasi i specifici pe care trebuie sa-i faceti pentru a ajunge acolo. Asigurati-va ca e un plan realist ~i ca ramane a~a. Dad va planificati prea mult, prea repede, va veri descuraja

singuri chiar din start. Daca simplificaji excesiv, cedand in fata iluziilor, nu veti obtine niciodara rezultate.

Stabiliti-va Lin termen in tirnp, dar ave!i in vedere faptul ca medalia nu se acorda neaparat prirnului care depa~e?te linia de sosire. Ritrnul este vital. Searnana mai rnult cu un maraton decat cu un sprint. Descompuneti in etape fiecare noua schirnbare de comportament. Aces! program ar trebui sa fie un program incitant, nu 0 intrecere brurala, coplesitoare.

CLI cat sunte]i mai dezechilibra]i sau mai bolnavi, aveti rnai multe argumente ca sa fiti motiva]i ~i aveti nevoie de rnai rnulra angajare "Pentru a gasi ech i I ibrul ~i integritatea. Dad sunteti foarte departe de casa, nu veli putea sa ajungeji inapoi rnergand doar jurnatate din

Dieta Young 145

drum. Dad'! aven in C<lsa gunoi care at rage muyele, nu puteli sd\p~ de rnuste aruncand doar [urnatate din gunoi. In a la?~ ~el, nu vvel~ proteja interesul pentru 0 sanatate de dur~ta~. pIZl~llfl=and~-v~. sa renun a i la afea sau la bomboane, dar continuand sa man atl paine ~i fructe (de~i a(iputea ~a ~Iti!i ceva Il1lbunat~iri - doa~ ca nu tre: bu Ie sa confundat: asta cu a f tntr-adevar sanatosl, Mal ales daca

sunteti grav bolnav, trebuie sa evitati.extremele. . .

Un plan mal rea list ar suna cam asa: "Inurmatoarele sase luni VOl face tot ee pot pentru a scapa de durerile de cap. Voi fa~e cate doua tranziti I majore in ~c~ I una, pana cand voi ~ tine toate sch irnbame necesare pentru a aduce organismul meu intr-o stare de echlllbrLi":Ar trebui apoi sa rosti!i cu voce tare detaliile specifice pentru voi ~i star a voastra, cum ar fi: "Vo; ince e sa beau ~ucuri. proaspe~e dve l.§gur1Je §i voi incerca 0 masa a!s.~n.a ~e c;e! J2.uIIIl ~I or~ p: saptamana", ~i: "Voi elimina toate zaharunle In Ius, tlm~ de ~ s~pt~mana~ apoT voi elimina fruetele cu ~ e. z.ahar pana C~ncrvOI atin"e 0 stare de echilibru", ~i: "Voi bea patru Iitn pe Zl de a~ CO!!ct lWZ.I2arata, din care unul amestecat cu l2ulber~erde.lI. .'. ~ Aceasta carte stabi leste etapele fundamentale, rntr-o ord me rajionald, Dar fiecare va actiona in felul sau ~i trebuie sa-;;i asurne perso-nal responsabilitatea. Sunteti unici ;;i tot ce poate face un program conceput de altcineva este sa va of ere 0 temelie sol ida. Voi trebuie sa va construi]i propria casa. Este ~ansa voastra de a adapta modelul pentru a fi siguri ca va simtiti bine in noua voastra casa - ~i de a va spori

suceesul.

Scrieti-va intregul vostru plan ~eli-I la ved~re. ,.

I. Puneti in practica no;le ohiceiuri. Oricare ar f planu I vostru, rncepeji

saTaeJica1i. Exersali eu un nlICCTejun total alcal~l. de eel p~ti~ trei or~ pe saptaman~, apoi de cinci ori, apoi d; ~apte "": ~xersatl s~ nu ,:,al_ luati un desert dulce, greu, dupa masa.lxersa!, evitarea bautun.l~r a"icoolice inainte sau in timpul mesei. Ex~sali alegerea unui apentiv

;;egetarian la restaurant. . . . .. v

Exersare inseamna repetare, iar repetarea ortcarei aptitudini va cre~te_

abilitatea in acea aptitudine. Pe masura ce practicati a este obiceiuri noi, sanatoase, veti dobandi un mod intuitiv, abil de a va ~rani organismui cu ceea ce-i trebuie, fara sentimentul?e ~rivaliune."ln I~c sa va ganditi la ce nu pute]i rnanca, va vetl sunil binecuvantati de abundenta pe care 0 aveti la dispozitie

146 Dr. Robert O'Young & Shelley Redford Young

4.

~valuati, revizui]i ~i recompensati-va progresul. Monitorizati-v:' ~ptomele: _?-au dirninuat sau au disparut? Va simNj-riiai usori, mal Ilm~ezl, ':n.a, energi:i? Ati slabit? Va vln-maibine hainele? Intrebaii:-v~ daca v-ap incadrat In plan ~I daca planul vi se potriveste. Daca aveti probleme cu schirnbarea, reevaluati-va telul, Dad pare prea dificil -

_E.uprea lax - a~tali.:! (~ lirnitele adecvate st~rii voastre) astfelfncat _g_fi.e rnai rezona~il de real~ ~i in masura In care ali facut ceea ce v-al' planificat sa faceji, recornpensati-va. De fapt, cea mai bun5 r~splata pentru aducerea organismulUTia echilibru va fi probabil 2ill,pla !f,sparl!le a simpt<;Hnelor. Daca doriti a alta recornpensa In afara de asta, fili at n!i sa evita]i tendin]a cornuna de face din hrana 0 recompensa - mai ales din luana nesanatoasa. Cumparati-va 0 noua peree.he de pantaloni potriviti pentru noua voastra masura. Gasiti-va trrnp In ~rogran:ul ~?~tru pentru a face ceva ce va place dar apucati rareorl. sa faceji: Otl!1 0 carte, faceti 0 baie cu spuma, ascultati 0 rnelod Ie favorita. Duceti-va la un curs care v-a starnit de m ult curiozitatea. Puneti-va tablouri noi in casa. Alegeti ceva care sa va hraneasca sufletul asa cum noua dieta va hraneste corpul.

~di ,,~azut ~n c~r~ta", pur ~i simplu va suiti d~ ~I. A va simti V 111 ovat: s.au deprimaji dill cauza gresel ii insearnna pierdere de ti mp ~i de energie. lertati-va ~i incepeti sa merge]i din nou inainte. Refor-

mulati-va motivatia ~i scopurile. ---

5

Daca vi se pare foarte greu sa va mentineti in program ~i cedati prea usor sau prea des, poate veli lntelege ca a rnanca des este pentru cei mai multi di~tre nO,i nu doar eeva fizic, ci este ~i un act profund emotional. De multe on folosim hrana pentru a ne consola, ca reactie la stres, cand ceea ce avem nevoie _CLl adevarar este sa gasim un mod de a ne reduce permanent stresul. [rebuie sa inrelegem de ce ne orientarn spre mancare pentru eonsolare, ~i unde altundeva putem gasi acea consolare. Daea vi se pare prea gre~ sa exploratl singu ri acest lucru, sau daca simIi!i ca sunteji foarte leza]i din punct de vedere afectiv, va sfatuiesc sa cautati un consilier bun pentru a va ajuta sa facetl lumina in zonele intunecate.

Pentru ea acest program sa functioneze, trebuie sa existe 0 rnodificare in ~odu Ifl~ care va hran iti ?i traili. ~i poate cel mai important, ar trebui 0 schimbare 111 felul in care gandW Exista 0 serie de atltudini inradi"icinate- 2ar periculoase ~i autodistructive, care Tmpiedid: oarnenii sa-?i gaseasca

Dieta Young 147

Integritatea ~i vindecarea oferite de aces! program. Vreau sa Ie tree in Ilwista aia/-pe scurt, astfel incat daca vreunul dintre ele va pare familiar,

puteti sa va analizati atitudinea.

Sufar de 0 boala de farnilie, a~a di nu pot sa rnai fac ceva in legatura

cu ea. Aceasta atitudine, ea ~i a lui Michelle (vezi In caseta), va Impiedica ';~ asuma]i responsabilitati personale pentru propriul vostru organism ~i propria voastra sanatate, ~i deci de a face pa~i i pentru contralarea, el iminarea ~i preveni rea bol i i U nele slabici uni aparente sau pred ispoziiii la ~illlpton~ pot fi r~o~ten~, dar inca puteli face rnulte pentru a Tnving~ rlestinul. Evitarea acestui tip de resemnare constituie primul pas. Genele 11U spun niciodata intreaga poveste (;;i de obieei nici nu ~tiii daca chiar .Iveli genele respective). Chiar daca este verba de 0 !'l0~tenire genetica.1 l'xista intotd auna eeva ce puteti face pentru a redueeL1l opri sau a tine sub

{antral 0 boa la,

Doctorii spun di ei au facut tot ce au putut. Michelle a trebuit sa

I reaca ~i pri n asta (vezi caseta). Ceea ce a injereS este ca ~ conteaza c~:. lTlinunati ~ doct~.ri~vo?tri; daca va chi~uiesc inca simptomere, Ill: ~eamna ca nu s-a facut totul. Dar eel mai Important lucru aici este ca lesponsabi I ita tea finala va revine voua, n u vreunui medic. ~i voi sunteli rei mai buni judecatoria ceeiCe Ille;ge ;;i ace nu merge ;;i ce simliti ca ar

trebui sa tncercati ~i ce nu.

POVESTEA LUI MICHELLE

~z, •• _==--=~_oc.. ~, ~~.~~_",-:--===~.:l--:--=-~""'.!='---' ._=--;....!!;,.=-.= ........ _.,....,....;:::--~~..;-r=~ ._._. ~, .• -

in afara de faptul cil am muncit continuu ~i am fost mama a trei copii grozavi, am fost un fel de pacient e.,r0fesionist in il;tre<lg_? m~a- viata ad..!:~ta. Am ine~pu! foarte t:'lnari{, eli probleme cronice ale cailor respiratorii superioare de Irel on

pe an, pana la v5.rsta de zeceani. De aid lista a continuat: doua accese serioase de pneumonie, probleme gastrointestinale cronice, tulburar] menstrua le, probleme grave de eoneentrare· ~i relinere a i nforrnajiei, probleme eu glandele suprarenale ~i tiroida, oboseaia. arnejeli, bernie, anemie, hipoglicemie, tulburari musculare, disfunctia glandei pituitare, tensiune nervoasa grava, depen- , denta periodlca de amfetamine (la mdlcatia medici lor), tulburari alimentare i

care au necesitat spitalizare, ,?i depresie. I

Am avut doua sute de medicamente prescrise - ca sa nu mai vorbesc de cele

luate fari'iprescriplie - dar nimic nu a dat rezultate. Acum ~til;de ceo Da·r la acel moment era tot ce putearn face pentru a-m i gasi puterea de a merge trial nte ~I de

a aqiona ca ~i cum totul era bine. .. , 1

=:::..>..1!. .. """=.~ =-==_n;~_""""_ _==-~"'=-=-, ';±....-=-=t:1==_. J..=:..-=~~,,=~ -=':.""~~.'.n _==B1'.~....--=--~ .. , ..... ~ ..

148 Dr, Robel1 O'Young & Shelley Redford Young

'I De aceea ve]: inlelege de ee aproape di parea 0 veste buna cand doctorllll~i-a ; sugerat ~ histe~ecto~lie ,;otala cand "" inceput sa sufar de disfunqii ovariene II grave. M r-am Z IS: "B I n e - Mama m u rise de tana.ra de cancer ova rian. Am crezut : ca histerectomia imi va rezolva toate problemele de sanalale, Peate c:1 totul I provenea dinrr-un dezechilibru hormonal.

:1 Dupa operajie, doctorul a veni,l ~J rni-a sP,us Cd el crede c-a gasit moyvul pentr~

care am suferit atata de disconfort abdominal - uterul meu era de marrmea unui

I pepene mare. "Crozav!" m-a~l g~lI1dit eu - daca am seas pepenele, roare pro- 1 blemele mele vor lua SigUT sfar~lt.

; ~i abdomenul meu '~ rost mai bine. Dar asra a fast lot. Din nouaveam multe ~ dintre aceleasi vechi probleme. Un doctor mi-a spus ci'l femefle au tendinja sa ,I devina depresive ~i sa <liba probleme gastrointestinale ~i ca ar trebui sa ma II obisnuiesc. Mi-a recornandar lerapie de substitu!ie horrnonata {care rn-a faeu! l doar sa ma sirnt mai rcluJ ~i <I observat ci'l avearn Candida in jurul unghiilor,

pen tru ca re m i-a prcsrris Di fl UGIn.

,I Un alergolog mi-a spus di avaam deficient.3 de anticorpi, ~i ITI-a recornandat , unui alt doctor care mi-a dat mai mull Diflucan. No mi-a ajutar prea mull', ~i am

1 fast lngrijorata pentru potentlalels Jeziuni ale ficatului.

Am gas it un doctor care rn-a pus sa tncerc tot f eJ ul de rned icamenle noi, fara : erect. Apoi mi-a recornandat lndepartarea ch.irurgic<l'la a unei par!i din intestinul ~ gros. Ce catastrofs s-a dovedit a fil Am avut atatea complicatii, infeqii ~i antiil blotice incat SPI tal i :ar:<l mea plan ifi cata pentru patru z ile s-a lunglt la ~<lptesI p reze:e. E nev~le sa _v, a mal spu.n ca in rnomen lui in ca, re am ie~i t din spiral ~ i :1 am remceput sa mananc, reate stmptomels mi-au revenit?

J, Din nou pretindearn ca totul era bine, cu aiutorul ocaziona] al amfetaminelor 'I pentru a ma mentine In funetiune. Dar ~tiam ea nu era in regula, N-ar trebui sa :! ai nevoio de medicamente de niei un fel, zi de zi, ~i nu ar trebui Sd re simli ;1 groazn i c tot ti mpul (eu sau fa.ra med i cam ente). M i-au aparut do Lla noi si mp" tome: Mi-a slabit auzul ?i fmi pierdeam vederea Ia un ochi. Mi-arn pierdur-o 'i cornplet lntr-o seara, dupa ce am rnancar 0 bucata de tort! Cand zilele mete : proaste au incepu! sa depa~e~Sdi eu mult numarul celar bune, am I ua! a decizie :1 de Anul Nou de a ma face bille,

j Primele indicii reale Ie-am avut dintr-o carte pe care am gasit-o Tn magazinul de 1 hrana naturista .. Am inceput sa fac propriiie mele cercetari, dar cand am Caula!

I un medic care sa se ocupe de mine mi s-a spus iar ~i iar Gil era doar a adunatura I , de prostii.

1 Apoi vaml meu mi-a vorbif despre dr. Young. Cum am auzit de programul I ~ M_ira:olul pi:, in;ediat am simtit di vor~ea despre mine?i problemele mele. Am . I' ~11 ut, In sfar~lt, Cd n LI era cloa r a naseoCi re de-a mea - ~I di exisla a sol urie. Am I fast d-: asemenea bucur,o asasa vad ca nu eram singuroli. Nu va puleti inchipui ee ' II pov<lra ml s-a luat de pe suflet in ziua aceea.

j_~.-~ ~~. -- ~ ~~----~,~~~~~~ ~- ~~

Dieta YoullgI4'}

DUpd 0 saptam~na de la inceperea program u 1 ui, eriergia m i-a crescut, 5 istern ul mel! digestiv a aratat 0 trnbunaratire. Cea mal importanta schimbare a fast

luarea "cetii de pe neier,"_ A. III c.a,parat Vi,O,. i.ci~r~e, iar niv,' eIUJ .. mveu d.econee, ntrare I a deven it cu 100 % mai bun, (Am fost ca pab I, I a sa sta u JOs ~I sa sen u asta!) Oeh 1.1

mei inilamajl, ro~ii s-au I impezir complet. Pielea, parul ~i unghiile mele stra- [' luceau de sanalate. Nu-mi aminresc 0 penoada in care sa ma fi simiit asa de Ii bine, dar acum sun! gata pentru ° sanatate de durata, :

:-,,::._.:_-d

Intr-o zi, tot 0 sa mor cand imi va veni timpul, asa ca ar trebui sa ma bucur ~i in rastimp sa mananc tot ce vreau.Indlferent dad! credeti sau nu di zilele va sunt nurnarate de vreo autoritate superioara, sta in puterea voastra sa va umplc]i zilele care v-au rarnas cu satlsfacti i mizere, prin abuzuri nelimitate asupra organisrnutui VOSITU - sau sa va bucura]i de fiecare ultim minut pe care-l ma i ave]: fii nd tntr-o stare excelenta de sanatate, Moartea poate nu e ceva de speriat, dar reducerea masiva a calitalii vie!ii ca?e 0 precede, de obicei, esre.

Mil voi ruga pentru vindecare. Dumnezeu rna va vindeca, Nu e de contesta"ttaptul ca rLigaciunrl~i crecfirl!a nepat vindeca, ~i eu cred in miracole. Dar a cere sa ne vindecarn in tirnp ce refuzarn sa cooperarn la orice mod de vindecare prin noi insine este, dupa mine, 0 incercare inutila.-De asemenea, a cereintegritatea in timp ce ~titi di inlesniji proc~ul de Inlbol navire, suna car!:: asa: "Aj uta-rna, chiar ~ca eu singur nu nia ajut."

Valoarea schlrnbarii 0 reprezinta rezultatul. In aces! caz, pacea ~i armenia care pot aparea prin adoptarea schimbarilor dill acest program ca parte a vi el; i de z i cu z i vi se of era la cerere -~Ali a j un 5 a~a d epa rte d eoarece voia]: ce e rnai bine pentru voi ~i pentru cei pe care-i iubiti, ~i prin urmarea acestor etape Yeti fi integri ~i puternici ~i capabili sa va bucurali de ce va of era mai bUll aceasta lume. Dad asta nu este 0 motivatie, atunei nu ~tiu ce ar putea fi!

CAPITOLUl 10

Suplimente

Chiar daca dieta voastra ar fi ideala, tot v-a~ recornanda supl ilYlente.

Alimentele din ziua de azi sunt doar 0 umbra a ceea ce au fost eandva:,;i a I pea ce ar trebui sa fie. Sunt cultivate eu fertilizatori artificial i in sol uri ',:iracite ?i stropite cu pesticide pana aproape de uciderea cornpleta. Sun! I ulese prea tirnpuri u ~i transportare pe distanje lungi, ~i se vesteJesc in I urn ioane § i depoz i te ;; i pe raftu ri, pie rzand e leme ntel e 11 utriti ve ell fi eca re minut care trece, cu mult rnai nte sa ajunga in bucataria voastra, Sun! ~i I'xeeptii, binelnjeles, dar tabloul general este dezastruos.

~i chiar daca ali avea 0 dieta perfects, din alimente perfecte, corpul vostru este aIM de asaltar de mediu din punct de vedere fizi.ologic, incat tot oI(i avea nevoie de suplirnente «I sa compensa]i. 0 persoana obi~nu:it5 este I'xpusa zilnic la cinci sute de substaote chirnice. (~i nici nu vorbim aiei rlespre ce introducem constient in organism atunci cand man cam prost.)

A;;<l c5 in acest capitol, eu (Rob) am sa detaliez penrru voi suplimentele zil nice pe care Ie recomand orieui, ca ~i supl imentele ce vizeaza .rnumite sirnptorne. Veli regasi unele dintre suplirnenrele diScutate in (a pito lui despre P u ri fi ca re, tratate mai ap rofundat, p recurn ~ i su ges Ii i suplirnentare.

INCEPEJI CU PROOUSElE .POTRIVITE

Ex.ista rnulte prod use bune, dar tot trebuie sa va alege]: cu grija suplirnentele. Evita]i orice contine adaosuri ind ulcitoare, Asigurati-v; ca. nu lua]: produse cu alcool sau zahar - doua ingrediente pe care rnulte rompani i Ie folosesc drept conservanti, Unele supl irnente sunt Conlam inate Cll fermen]i ;;i fungi sau Cll spori i lor ~i sunt deci evident contraproductive In cel rnai bun caz, iar Tn eazul eel mai rau sun! de-a dreptui daunatoare. Ferili-va de produsele care contin alge sau fungi. Trebuie sa

152 Dr. Robert O'Young & Shelley Redford Young

verifica]i orice companie de la are curnpara]i pentru a vedea daca sun! sensibili la acest subiect ~i ce sisterne de protectie aplica. Daca ele nu controleaza In vreun fel conjinutul, eu nu as cumpara de la 0 astfel de companie. Cateva nume de marc: de calitate sunt Source Naturals, Soloray, lnnerlight de la Darius International ~i Nature's Way.

DOZAJUL

Nu putejilua intotdeauna suplimente conform instructiunilor de pe pachet. Va dau aici indicatiils mele. Pentru suplimentele recomandate care sunt sub forma de capsule, luati una sau doua capsule de cel putin trei ori pe zi. (Asta inseamna pana la un maximum de 3000 mg per ingredient pe z i, desi cele mai multe Ie veti utiliza In cornbinatii, asa dj nu atinge]i maximum pentru vreunul dintre ingrediente. ~i nici nu trebuie s~ tncercaji.) Lichidele (cu exceptia CI02) trebuie sa Ie puneti sub lirnba, 3-5 picaturi de 3 ori pe zi. lndiferent de forma, in boli grave puteti creste frecventa (pastrand cantiratea aceeasi) pana la 6-9 ori pe.zi. Acolo unde indicatiile de dozaj sunt diferite, am subliniat aces! lucru In descriere.

Dimensiunea capsulei standard in industria suplimentelor este de 500 mg. Pot contine pana la 500 mg dintr-un singur ingredient, sau un amestec de ingrediente (dintre care unele pot fi inerte) pana la un total de 500 mg per capsula. Preparatele coloidale ar trebui sa contina 5-10 part; per mil ion (ppm).

Nu sunt de fapt foarte strict III legdtura cu d\t de muir luati exact din fiecare ingredient In aceasta lirnita pentru capsule ~i lichide. Majoritatea celor pe care Ie recomand sunt amestecate ell alte produse, ~i veri dori cu siguranta sa profitati de cornbinatii pentru a rnentine numarul total de capsule pe care Ie luati in limite rezonabile Cornbinatiile (cel pujin cele de la companiile bune) arnesteca ingredientele care se cornpleteaza unul pe altul, asa ca daca luati odata 25 Illg rnai degraba decal 50 rng, probabil ca luati 25 mg dill altceva care actioneaza similar in amestec. Exista un acord general despre nivelul la care este eficient fiecare ingredient, ~i majciritatea folosesc cam aceleasi cantitaji, Daca va uitati la toate optiunile din rafturile de alirnente naturiste, veri vedea ca exista rnacar un oarecare consens despre cat de mult trebuie sa consumati. Acolo unde conteaza efectele specifice, le-arn detal iat In descrieri Ie de mai jos.

Tineti cont ca dozajele recornandate aici sunt general izate ~i se refera la 0 greutate corporals de 70 kg. Reaqiile chimice ale fiecarui organism

Dieta Young 153

-unt unice ~i poate dO\ veti avea nevoie de 0 cantitate mai mare sau mai redusa decat cea sugerata, In funcne de greutatea voastra, de tipul de irganism, de bolile cu care va confruntati ]i de sensibilitate. Daca sunteji mai slab, sau mai sensibilia suplimente, menjineji-va la lirnita de jos a dorneriiului pe care l-am prezentat, Daca sunteti mai gras, sau nu observati rezultatele pe care Ie dori(i, rnergeji spre limita de sus. V !i gasi ce vi se potriveste. Ascultali-va organismul!

Ca la orice program cu suplimente, ar trebuie sa va consulta]i cu rnedicul inainte de a incepe sa lua!i ceva.

OLOIZII

Multe dintre cele pe care Ie recornand sunt in forma coloidala, sau lichida, aproape horneopatica. Coloizii sunt cele rnai mici forme biologice din orice materie, ~i sunt d stul de mici pentru a trece prin membrane. In .iceasta forma, elementele nutritive ocolese procesul digestiv ~i sunt usor .ibsorbite ~i gata de a fi utilizate de organism. Nu e nevoie de consum de energie pentru a Ie converti lntr-o forma utilizabila, ca la suplimentele -randard. Acest lucru este important mai ales daca aveti 0 boala dintre cele rare va afecteaza digestia, crescand riscul de a rarnane rnalnutriti exact I Zind aveji cea rnai mare nevoie de elemente nutritive.

Lich ide Ie n u sunt neaparat superioare altor forme, dar ele sunt .iproape intotdeauna 0 idee buna. Dad folositi ~i lichid ~i capsule, veti .isigura organismului 0 serie de beneficii.

Suplimentele coloidale pot fi luate oricand, dar la intervale fala de rnese, cu dozele distantate de-a lungul zilei. Puneti picaturile sub lirnba, lila; degraba decat sa Ie inghi\ili, pentru 0 absorbtie rapida, di recta in . ircuitul sanguin. Pute!i lua in felul acesta un supliment dupa altul; totusi II ebu ie sa lasati un interval de 15 secunde tntre ele. Sau puneji-i pe toti mtr-un pahar de apa pu ra ~i beli fncet "coctai lui coloidal". In orice fel ali LICe-O, trebuie sa lncerca]i sa luaji cate 3-5 picaturi de 3 ori pe z! Tine!i minte ca 3 picaturi de 5 ori pe zi reprezinta 0 formula mai buna decat 5 pi aturi de 3 ori pe zi.

I OLOSIREA SUPLIMENTELOR

Cand cumparati suplimente, paate ca nu veti gasi intatdeauna comhinatiile exacte descrise aiel. Am enumerat 111 general ingredientele in Ill'd inea irnportantei, a~a ca desi am 0 mare credinta In puterea combi na-

154 Dr. Robert O'Young & Shelley Redford Young

ti i lor, veti obtine cel rnai mare benefici u dintr-un amestec cuprinzand 0'1 putin prima pereche deingrediente de aici.

Mai departe In acest capitol, vom detalia suplimentele specifi«pentru anurnite sirnptorne ~i boli. Vreau sa rncep, totusi, CLi lucruril« fundamentale di n care fiecare va beneficia Iuand u-Ie zi In ic, cum sunt vitaminele ;;i in special mineralele; carenjele nutritionale pot cauza pro priilelor problerne, bineinjeles, dar in plus, ele cresc ~i toxicitatoa mieotoxinelor (~i, intr-un cere vicios, micotoxinele interfereaza cu all sorbtia elernentelor nutritive, creand carente). Mineralel'e sunt importanuin special deoarece tara ele vitaminele ~i enzimele nu au efect. In plus, mineralele sunt ceea ce lipseste din solul nostru. ~i deci din alimente. Prill exerciti i fizice, ele sunt el irn inate din organism. Detoxifierea (ca in cazul Purificari i descrise in carte, sal! doar trecerea Ia 0 dieta akal i na), specifirf scopu ri lor n oastre, necesi ta n utrien 1 i mine ra Ii supl i rnentari.

Daca ceea ce urrneaza pare prea rnult, line!i minte ca puteti obtinr rezultate suficiente doar folosind pu Ibere verde concentrata ~i picaturi dl' pH, impreuna cu 0 dieta restructurata. 0 formula multiv.itaminica ~I multirninerala Iormeaza urmatorul strat fundamental .. in afara de aceasta, benefieiile sunt prezentate aici pentru a va ajuta sa decide]i ce este eel mal bine pentru voi (in colaborare cu un medic). Toate suplimentele de airi completeaza schimbarile de dieta pe care Ie faceti, va ajuta in timp ce faceti aceste schimbari ~i va protejeaza atunci cand IlU rnancati corecr, Sunt nepretuite atunci cand va confrunta]i cu anumite simptome. Dar trebuie sa stabiliti ce merge eel rnai bine in cazul vostru - indusiv ea!!' suplirnente puteti sa fotoslti.

STARURILE

lata ceea ce trebuie sa ia zilnic oricine :

Dioxid de Clor (C102 1 sau peroxid de hidrogen (1-1202), sau "picaturi de pH" sunt substante sigure, stabile care el ibereaza oxigen in organ iSITl ~i blocheaza materiile straine, Amintili-va, mieroorganismeie re!e sunt anaerobe, prosperand III absente oxigenul ui, oxigenul el iberat de acesto substante trece in sistern ~i elirnina ferrnentii ~i fungii ~i inhiba sporii lor.

Puteri folosi peroxid de hidrogen obisnuit. Sau cauta!i 0 solutio concentrata de clorit de sodiu (NaCI02), un precursor al C102. Cloritul poate ~i sa creases eficienja enzimelor oxidante, care ejuta cel ulele sis temului imunitar, numite rnacrofage. sa inghitala propriu rnicroorganisme

Dieta Young 155

I toxine, asa d\ pri mili un bonus sub forma reactiei rnai bune a sistemu lu i linunitar.

Studide efectuate la Stanford University School of Medicine au do-

Vl'dit ca CIO, este foarte eficient impotriva Candida albicans. Cercetari ulterioar« au fumizat dovezi solide ca ClO, poate influenja favorabil II'Lultatul diverselor probleme de sanatate. Spectrul larg de beneficii Indica faptul ea CI02 actioneaza la n ivel celular. fara efecte secundare

.u-dorite.

Aceste picaturi va ajuta organismul sa se menlina alcal in, neutral i-

,i.nd ~i echilibrand aciditatea pH-ului. Trebuie sa fclosi]i 0 solutie de I oncentratie 2 %, asa cum au majoritatea produselor. Adaugati 16 picaturi 1,1 litru de apa pura - ~i beli patrulitri de acest fel pe zi (pentru portii mai mici, adaugati 4-6 picaturi la 250 - 350 Illi de apa). Sau urrnati indicaliile

01(' pe eticheta.

Pulbere verde concentrate. In mod ideal, 3 din cei 4 litri de apa cu

picaturi de pH trebuie bau!i in amestec cu cate olingurita de pulbere I on centrata de verdetu r i ~ iie rb uri . Diverse com pan i i fac acest ! I P de .upliment. iar pe piata sunt 0 rnuljime de tipuri diverse de pulberi verzi I oncentrate. Pulberi Ie cu un singur ingredient (doar iarba de grau sau de lucerna, de exemplul pot fi mai LI~or de gasi!, dar ar trebui sa diutati un .unestec de ierburi ~i verdeturi, care sunt usor asirn ilabile ~i rapid .ilcalinizante, ~i combinatii care sunt bogate In mod natural in fibra, care ',I' fixeaza de toxine ~i Ie elimina dill organism. lngredientele-cheie sunt t.irba de grau. iarba de orz,?i iarba de kamut (cultivate prin metode I)rganice). Ele trebuie arnestecate cu 0 varietate de legume verzi c~ Ilioecoli, varza creata ~i spanac - este mai pujin important care anume, CI Iloar si rnpla asigurare a unei varietati largi. 0 formula conti nand alge ro~i;, " i.arba bogata in sarur: aicaiine, care poate [ega micotoxinele ;;i Ie poate ~t'oate din organism, ar fi 0 varianta excelenta.lngredientele germinate .ont de asemenea bune, deoarece faza de germinare are loc cand planta 'j!' afla la apogeul sau n utritional.

Pulberea verde este bogata in clemente nutritive (inclusiv proteine

user de d igeratl ~i ajuta la modificarea lenta a sangelui ;;i lesuturi lor voastre de la pH acid spre ceil alcaiin. atingand un echilibru de pH Ideal,

uresc.

o formula de multiminerale de speetru larg CLI saruri celulare. Tre-

lillie sa luati .macrornineralele". care sunt calci U, magneziu, mangan, zinc ~i fier, plus toate oligoelementele - din care exista vreo optzeci ~i ~apte.

156 Dr. Robert O'Young & Shelley Redford Young

Cu cat varietatea pe care 0 lua!i e mal mare, cu atat rnai bine, dar In cazul in care nu Ie ga.sili pe toate optzeci ~i ceva. asigurap-va sa luati fosfm, potasiu, zinc, selenic, cupru, cram ~iiod. Trebuie sa luaF cate 1 mg dill fieca re d i nt re saru ri Ieee lui a re (sa ru ri m i nera le, cu noscule ea sa ru r i Ii su lare, care reprezinta fundamentul pentru fiecare eel ula, ~i fara de care am muri), Ele sunt: sulfat de potasiu, fosfat de magneziu. clorura de sodiu, fosfat de sod iu, sulfa! de sodiu, fosfat de ealei u, sulfat de ca lciu, lluorura de calciu, fosfat feric, clorura de potasi u, fosfat de potasiu ~i sil ice. Fieca!!' capsula din formula rnultiminerala pe care 0 alegeti trebuie sa fie 500 mg, asa cum sunt majoritatea.

o formula: de spectrularg de multivitamine Cll sarLl,i celulare .. Din nOLI, caUlali 0 varietate cat mai mare de vitam ine, combi nate in mod ideal CLi sarurl celulare (aceleasi ca mai sus). Trebuie sa luati cel pulin vitami nele: A, !iamina (B 1), riboflavina (82), niacina (B3), celina (B4), pantoten.u de calciu (B5), hidroclorura de piridoxina (B6), biotina (B7), inositol Fc( (B8), acid fol ic (B9), cianocobalamina (B 12), vitamins C, vitamina E ~i acid

paraarn i nobe n zoi c. •

Deoarece vitaminele B sunl atat de irnportante, ar trebui sa vii gandiu sa luati in plus 0 formula de B-complexlichida. Vitaminele B sunt utilizate In forrnarea celulelor, suntimportante pentru longevitatea eelulelor ~i sunt folosite la producerea enzimelor. Puteti folosi 0 capsula de 500 mg care s~ combine toate vitaminele B (in doza obisnuita de 1-2 capsule de 3 ori P<' zi), sau un lichid pe care-t puteti gasi atat in stare coloidala, cat ~i in form~ obi~n uila. Orice lip delich id folosi1i, doza este aceeasl: 3-5 picaturi de Iff" ori pe zi. Sau poare veri dori sii urmati instructiunile de pe arnbalaj, in special pentru lichidele necoloidale, caci fiecare variants de producator difera putin,

Acizii gra~i esenjiali (EFA), care se gasesc in peste ~i uleiurile din seminte, includ acizii gra~i omega-3 ~i acizii gra§i omega-e. Acizii grasi sunt cornponenre norrnale ale celulelor urnane ~i abunda in special In celulele ereierului, sinapsele nervoase, receptorii vizuali, glandele suprarenale ~i glandele sexuale. Daca mancati 0 rnultime de uleiuri sana· tease ~i nu ave]i sirnptorne speciale, soar putea sa n-ave]i nevoie de suplimente, dar aciz ii gra~i esential i sunt atat de importanfi incat trebuie s~ asigurali un aport suficient, inlr-un mod sau altuL

Haideti sa privim mai inWi la acizi; gra~i omega-3. Acidul eicosapenraenoic omega 3 (EPA) ~i acidul docosahexaenoic (DHA) sunl antimicotox.ice, seazand nivelurile de proteine de res!aurare (un semn de

Dieta Young 157

II ilcotoxine in sange) din artere. Proteinele de restaurare sunt implicate ~i III evol ul i,a a teroscl eroze i, a~a ca red ucerea lor in sea III na un benefi ci u

.lublu,

Acizii gra~i omega-J olera mult mai multa protectie inimii,: ei ajuta 1<1

.il'persia acizilor grasi saturati, carora Ie place sa stea aduna]i I~ un i?c, i-vitand astfel aglornerarile de grasirne din sange care atenueaza sarcina 1,lcctrica. Ei tmpiedica globulele sangelui sa devina prea aderente, avand 1.1 efect scaderea probabilitajii de formate a cheagurilor care pot determi na atacuri de in irna sauinfarct. Ei scad nivel ul triglicerideior pana la I! I) %. E ired u c n i vel u I co leste rol u I ?i a I li poprote inel or de joasa dens i.tate (l D l). E ired u e I a i umatate n ivel ul Ii poprote i nel or de densi tate foa rte j oas~ (VLDl). Nivelur·ile crescute ale triglicerideior, in mod special LDL ~I VLDL sunt asociate cu bolile cardiovasculare: hipertensi une, aterosclelOLa, deficiente ale inimii §i ale rinrchilor, congestie c~rebrala ~i ~ta~ de ( ord. In p I us, orga n ismel e noastre prod u e prostagl.a nd I ria PG 3 din, EPA. I'G3 ajuta la preverrirea infarctului §i a atacurilor de cord, sca~e ten~lunea (prin blocarea productiei de PG2 aflate Tn carne, care favorlzea_:a cr~~~ lorea tensi unii), ~i previne coagularea patoiogica a sangelui in plamani ~'I

vase de sange.

Si daca asta nu este destul pentru voi, studi i pe anirnale au dernonstrat

{:i EPA ~i DHA inhiba dezvoltarea ~i metastaza tUlT1or~lor. .'

EPA ~i DHA se gasesc la soiurile de peste de apa rec~ia la alte anl~ male marine nordice. Pastravui, sornonul, macroul, sardinele, tonul ;;1 [lparul sunt cele rnai bogate surse de acizi grasi ?mega-3. Pentru cei care vor sa evite produsele animate, exista 0 muit1lT1e de surse pentru un precursor al EPA ~i DHA, un alt ornega-J numit acid. alfa-linoleic (AL~), ("um sun! uleiurile din serninje de in, canepa, nuci ~l boabe de SOI3. Organismul trebuie sa actioneze pentru conversii de acizi gras: esenjiali de genul acesta, care necesita diferite stagi i, iar Tn. cazul u.nu i sistern slabi!, .ir fi rnai bine sa se ia omega-3 preformale (de orrgme animala).

Asigurati-va cll acizii gra~i esenliali pe care-i I Llati sunt. pr~asp.eti, pentru a da rezultate bune. (Dcschideti 0 capsula - nu trebuie sa existe

mires de "pe?te" .).. . ..

Acizii grasi omega-S se gase5c in serninje!e de Irrn.b~-mlel~lu.l, CIU-

botica-cueul ui, floarea-soarelui ~i coacaze ~e~re, ca. ~I ~n ulelurtle. de pe~te. Aeidul gamma-linolenic (GLA) este pnncl.palul. Ulelul d.ln semlnt~ de limba-mielului contine panala 24% GLA, ulelul de ClubO!lca·cucuIUl cam jumatate din aceasta concentratie. limba-mielului contine de ase-

158 Dr. Robert O'Young & Shelley Redford Young

menea cam 34% acid linol ic, un alt omega-6. Sofranelul confine 79°/ ... , floarea-soarelui 69%, migdalele 26%, sernintele de dovleac 42%, ~i nap 28%. Uleiul de canepa confine trei parti de acizi omega-3 la a parte d« acizi omega-6 - ca ~i uleiurile de peste,

Acizii omega-3 ~i -6 aduc 0 paleta larga de beneficii pentru sanatate:

• scad tensiunea, colesterolul ~i riscul de infarct ~i atac de cord;

• normal izeaza melabol ismul grasimi lor in diabet ~i scad canti tatea de insulina de care au nevoie bolnavii de diabet;

• previn leziunile ficatului datorate alcoolismului, reduc simp tomele de sevraj ce apar la cei care renunla [a alcool, §i redue starea de mahmureala:

• contribuie la producerea unei prostaglandine care este de folos in unele cazuri de schizofrenie:

• provoaca pierdere ill greutate prin cresterea vitezei de metabo lizare ~i de ardere a grasimilor:

• arnelioreaza durerile menstruale de san §i sindromul premenstrual. Uleiul de limba-mielului in cornbinatie cu vitamine ~i minerale s-a dovedit eficient la aproape 90% dintre pacienji:

• previ n uscarea ?i atrofierea glandelor lacri male §i sal ivare (sin-

dromul Sjogren);

• previn artritele, conform unor studii pe animale;

• imbunarajesc starea paruiui, unghiilor ~i pielii;

• atenueaza unele tipuri de eczeme;

• incetinesc sau opresc progresul sclerozei multiple, rnai ale daca se In cepe destul de repede dupa diagnosticare. (Uleiurile de peste au fost util izate eLI aceeasi eficienIa.);

• a j uta I a trata men tu I degene ra ri i n e rvoase (ne u ropa tie d i a betica) In diabetul de tip II, cand ?i zaharul ~i grastrnile saturate sun! eliminate din dieta;

• distrug celulele canceroase (celule infestate cu mucegai sau micotoxine in culturi de tesut), fara sa afecteze celulele normale.

Dieta Young 159

UPLIMENTELE DIN PLAN SECUND

Daca sunte]i gata sa extindeti folosirea suplimentelor, urma.t~rul I~ 111 care trebuie sa cautati este lista cu suplimentel ~ cele mal utillzate III lirnpul Purificarii. Ele forrneaza baza unui program de suplimen.tare.

Coneentrat de fruet noni, care este antifungic ?i antiparaz itar. Func\ioneaza prin activarea enzimelor ~i permite organismu!u~ sa-§i ~e!nnoiasca cel ulele ~i sa refaca sanatatea sangelui 5i a te~utul LIt. Im~~natate;;t~ de asemenea digestia ;;i absorbtia elementelor nutritive, datorita mfluenIe~ sale enzimatice, ?i ajuta celulele sa foloseasca proteinele. Fructul. nO~1 regleaza sanatatea proteinelor celulare, asa cum sunt ele fol~srte III crearea diferitelor substante ale corpului. Fructul nom era folosit III mod traditional in Polinezia pentru 0 gama larga de simpt~me, inclusi~ probleme digestive, paraziti intestinali. boli de plele, al rgll,. a rtr.1 te ;;1 d,a~e~ Ingredientul activ, xeronina, se rnai gaseste ~i in oapara ~I este acuva fiziologic in cantitati infirne. Cantita]i rnici apar de fapt ill. toate celule;~ ~anatoase ale plantelor ?i an irnalelor. Fructul non i conhne ~.I canutap importante di ntr-un un precursor al xeron inei, anurne proxeronrna.

Alegeti un supliment coloidal. ;;i nu va fie teama, nom esre un fr~ct Ioarte amar - sarac in zaharuri. In conseci nla, rnulte supl imente sunt pi I ne de zahar suplimentar sau alii rndulcitori, asa di aveji grija sa-i. e:itati. Trebuie sa evitati ~i orice produse cu fructe noni pasteurizate. M.aJorrta.te~ Ie yeti gasi probabil sub forma de pulbere, ill capsule. Ar trebui tOtU~1 sa

autati ~i un preparat coloidal. . ..

Argintul coloidal ajuta sisternul de aparare propriu al organismului §I ste un alcal in izant putern ic. EI a] uta in organizarea cel ul lor la formarea

de [esut nOLI. Cautatl preparate coloidale.. . .

Clorofila, Unul dintre cele mai bune lucruri pe CMe Ie extrageti din sucurile de verdeturi este clorofila. Pulberea verde concentrata este 0 alta sursa excelenta. Dar rnai puteti cumpara extracte lichide de clorofila, pe care Ie puteji lua separat sau Ie folosif pentru a spori efectele sucului .. (Nu Ie folositi in loc de SUc.) Daca IlU sunteti obisnu iti eu gustul sucul UI_ d: legume, Yeti constata ca ni~te clorofila lichida cu aroma ~e menta n imbullatalesc. (Evita]] preparateie cu adaos de zahar, car~ se ~ntroduc ?e obicei atunci cand se adauga rnenta.) Clorofda este livrata ca lichid: adaugati 1 lingurila la 250 rnl de apa pura.

160 Dr, Robert O'Young & Shelley Redford Young

Rodiul ~i iridiul, are sunr minerals ce se gasesc in forma coloidala, asigura hranirea celulelor car-e au fast atacate de micotoxine, permltandu-Ie refacerea capacitap i de a cornun iea eficient unele cu altele.

Conductivitatea ADN a crescut de zeci de rn i i de ori cand s-a adaugat cate un atom de rodiu la ambele capete ale spiralei. Bineinteles ca asta s-a facut tntr-un laborator, ~i In a nu s-a determ i nat dadl organ ismul face asta. Dar arata ca potentialul supercond uctiv (perm iterea treceri i curentul ui electric fara rezistenta) al un ui metal paate f biologic activ. Cercetari facute la U.S. Naval Air au ararat ea celulele din lesuturile vii cornunica lntre ele in mod superconductiv, dar nu a fost deterrninata identitatea supercondu tor-dar. Oesi xista in a multe de inteles despre proces, este clar ca aceste rnetale conductive sunt eficiente ln stimularea impulsurilor electrice la nivel celular, inducand fluxul de electricitate in ~i lntre celule.

Extract din coaja de pin. Una dintre cele mai valoroase bioflavonoide este extractul din coaia de pin, care ajuta la reducerea aciditati], reducand In acelasi timp inflarnatia (durerile) din corp. S-a demonstrat ca se leaga direct de [esutunle conjunctive ale corpului, intretinandu-le ~i reparandu-le. Extractu I din coaia de pin este 0 exceptie de la regu la prin faptul ca este disponibil in capsule de dimensiune normala, majoritatea produselor continand dear 25-50 mg de substanta, ceea ce este bine. Trebuie sa luali 1-2 capsule, de 3 ori pe zi.

o formula antimicotoxinidi cornbinand n-acetilcisteina, l-taurina, sau sulf organ ic, toate sunt excelente pentru el i minarea micotoxinelor ~i la legarea lor pentru a Ie elimina din corp, ca ;;i tnlanrrarea acizilor din corp. Le puteti lua separat sau lmpreuna. Mie lmi place combinajia. Sulful organic in sine este a aJegere populara, jar dad luati doar un tip, trebuie sa fie n-acetilcisteina. Dozele uzuale aplicate: 1"2 capsule de 3 ori pe zi, iar daca lua!i mai mult de una dintre acestea, trebuie sa lua]i rnai putin din fiecare, sa spunern in ju r de 1 capsu la de 3 ori pe zi.

Cel mai important dintre acestea trei este n-acetilcisteina, 0 forma de proteina. care controleaza microorganismele negative ~i este a antimicotoxina puternica, furnizand 0 protectie excelenta impotriva unui domeniu larg de riscuri toxice (inclusiv acroleina din toxine, din preparatele la gratar ;;i fumul de tigara ~i gazele de esaparnent; paraquat, Lin erbicid; supradoze de acetaminofen, un calmant al durerilor din Tylenol; halotan, un anestezic, ~i a efectelor secundare ale medicarnentelor anticanceroase Adriamicina ?i ciclofosfarnida). Studiile arata ca n-acetilcisteina se poate

DiNa Young 161

ornbina ~i eu metalele grele toxice precum plumbul, mereurul ~i cadmiul ~i Ie elirnina din corp,

G I utationa, un antioxidant important, avand 1'01 uri-cheie 'In activitatea cnzi matica, este un derivat a! n-acetilcisteine i ~i poate fi un element-cheie in valoarea de protectie a prot inelor. Un adaos de n-acetilcisteina a aratat o crestere a nivelurilor de glutationa din rinichi, maduva osoasa si mai ales din ficat, care uti I izeaza arnbi i cornpusi pentru protectie Impotriva m icotox i nelor.

Cercetari legate de n-acetilcisteina in relatie cu acetaldehida (0 micotoxina prirnara a fermenjilor ~i fungilor, care se gaseste ~i in fumul de ligara) arata cat de efi ienta este aceasta, Intr-o serie de teste cu mai multe

lernente nutritive diferite, l-cisteina s-a dovedit a reduce efectul nociv al acetaldehidei cu 29%. Glutationa Ie reduce ell 33%. Dar n-acetilcisteina Ie reduce la zero! Acest antidot puternic la mediul modern poluat este 0 components normala a corpului, dar pentru a primi beneficiile sale rnaxime este nevoie de osuplimentare.

o formula antifermenti conjinand acid caprilic sau acid undecylenic. Acidul eaprilic controleaza microorganismele negative ~i toxinele lor. Este UI1 acid gras saturat antifu ngic aprobat de FDA tn 1984 pentru vanzare fara prescriptie. Studiile au demonstrat ca pacientii tratati eu acid caprilic au eliminat complet fungii din scaun. Poate sa produca 0 r rni ie a simptornelor in problerne de sanatate legate de fungi, ~i pare sa fie sigur ~i eficient, fara efecte secundare grave. Cele mai eficiente form ule cu acid caprilic sunt aeelea destinate a fi eliberate In colon, unde se gasesc rnajoritatea fungilor. Alaturi de eficienta ln eradicarea fungilor, acidul caprilic cste folositor dupa tratamentul gutei, indigesriei, infectiilor cu ferrnenji,

i upercilor de la degetele pieiaarelor ~i erup]i ilor, ca ~i in sc p preventiv, Cautaji pri ntre componen]i i arnestecu lui care 25-50 mg de acid capri I ic sal! undecyclen ic, Aproape intotdeauna veli uti I iza 0 formu la, ?i poate ca fl ve]i gasi pe unul sau pe celalalt in forma coloidala,

.,._.._.,_ .... ~- '"i ~""""~~"'F--·-·-'---··'-'·--- ~---=--,.. ~'~-.--"~-J

POVESTEA LUI CATHERINE ~I CHERYLj

-::-,,= . .,.,-~_ ~. ~_""'-.-'''''''''''''''''''''' ?I"-~ - _ "....,.,-_.~ __ .. ... .. or.-~~~ ... _-~~._ .. _~, ""

~"~='-' .-,-~"~~~~~,~~ .,_,------'-c'~~-~'-=~-- ._= ... " ~ =1

Cand f rca mea Cheryl s-a trnbolnavlt atat de gray incat a trebuit sa fie internata ~i supusa unui tratament antiPSH.l0tic atat de puternic tncat exista posibilitatea provocarii de traume nervoase permanente, doctorii au recunoscut ca nu erau siguri despre ce era vorba. Schizofrenie? Sindrom bipolar? Un episod psihotic? I

162 Dr. Robert O'Young & Shelley Redford Young

Am ~tiut ca e -foarte gray, atunci cand unul dintre multii doctori pe care i-am consultat in cautari Ie mele pentru ceva mai bun pentru Cheryl - un psihiatru atat de bine cunoscu! inca! daca ii folosesc numele I-ali putea recunoaste - rni-a spus: Ji vor da bolii ei un nume ~i ii vor da un medicament, dar nu ~till de fapt ce fac ~i despre ce e verba." Asta venea de la un om a carui treaba era sili Ie dea

I ace~tor lucruri u_n ,nume ~i sale prescrie un _:nedicament,~i care, de faPt,. deI veruse celebru facand asta! MI-a sugerat sa gasesc 0 urutate trp sanatortu ~I 5-0 , internez acolo pentru eel putin un an - ~i chiar ~i eu sa ma odihnesc!

Nu voiam 5-0 dau iar pe Cheryl pe mainile altar doctori §i psibclogl, nici unul I, dintre ei neavand nici cea mai mica idee de eeea ce se lntarnpla sau de ce ar trebui faCll! pentru a fi bine. Mi-am orientat calltarile spre medicina Nalternativa" ~i am gaslt un psihiatru care trata depre2iiJe ~i .. bolile mentale" prin nutri ie. Dupa propriile mele cercetllri am inceput s-o trec pe Cheryl pe 0 dieta complet orgajuca, cu multe proreine ~i cu aproximativ doua sute de suplimente pe zt. Acest doctor a fost de acord cu abordarea ~i a adaugar sapta mana I injeqii

cu vitamina B 12. Cheryl parea sa rnearga mai bine. I

\ Dupa opt luni ~i sase mii de dolari cheltuiti eu acest regim, Cheryl inca avea modificari violente ale starii de spirit ~i depresie, iar in final a cazut din nou Tn I psihoza. A fugit de aeolo ~i a trecut un an tnainte ca s-o aducem din nou Tn spital. A trebuit sli-i strecor suplimentele inambalaje de plastic - culrnea iro- ' niei! - pentru cereals cu zahar, Nu erau permise suplirnentele pentru pacienjii I ·"bolnavi mental" - numai antipsihoticele periculoase, dar zahar ~i cofeina cat

, voiau. ~j nu rna puneti sa vorbesc despre hrana pe care a primeau. Nu am putut aborda subiectul nutritie] cu doctorii ei, cu atat mai putin sa Ie spun ca lua sute de vitarnine pe zi, Cand lui Cheryl i s-a facut iesirea din spital mai devreme dee~t rnultora dintre pacientii mai putin bolnavi dedit era ea la inceput, doctorii au atribuit rapida ei revenire noului lor medicamen!-minune.

Dupa ce a lesit din spital, am dus-o Tn Mexic pentru terapie cu celule vii pentru suma de cin isprezece mii de dolari -, .Asta i-a permis renunjarea la medicamente, dar nu is-au oprit startle oscilante sau depresia. A plans aproape in fiecare zi din mai pana in septernbrie, ~i eu la feL

in toata aceasta ' perioada s.llnatatea mea s-a deteriorat gray. Mi-am neglijal organisrnul, iar stresul incredibi I a fikut ravagii. Eram umflata peste tot (aeum ~tiu, de la fermenti). Aveam dureri in tot corpul. Cu vederea stateam atM de prost incat adesea abia vedeam. Nu aveam energie s~ vorbes ,

. in sfar~it, am aflat intamplator de dr. You'W- Cheryl ~i cu mine ne-am facut F~ .analizele de sange pe loc ~i am atrat despre parazi\ii din sangele ei, care-i provocau anxie.tate ~i depresie. Am aflat despre aces! program ~i am ~tiut ca in

cele din urma am gasit soluiia. '

Am facut amandoua Purificarea ;;i am inceput s~ luam 0 multime de formul > antifungice/antimic9toxice, conti nand acid caprilic coloidal, acid undecylenic, germaniu ~i n-!lcetilcisteina, rodiu ;;i iridiu pentru creier, amilaza antifermenli,

DiNa Young 163

brornelaina, papaina, ~i lipaza. multivitamine cu sarllri ce!ulare, l-taurina ~i II

uleiuri omega-3, ~i am continuat apoi dieta cornpleta. . I

II Depr~sia lui Chery! s-avindecat, Mintea ei este limpede, Rade adesea, . I'

Sunt In extaz. Copilul meu este bine, Eu sunt sanatoasa cum n-arn mal f:ost de , mull. Mintea mea e [impede ~i se limpezeste ~i mai m. ult. Mi-a crescut atel11i~ i vitDala si mentala. Pielea mea arara minunat ~i pot sa-rni vad din nou pomepi ] pentru prima oara dupa douazeci de ani. Am din ce in ce mai rnulta energie ~i 0 t senzajie generala de bine. . . . _. . .] Buditaria noastra este plina de boluri CLi mugun de toate felurile. Mandim

aproape numai cruditati, ~i Chery! inventeaza multe rejete minunate ~i uneie sal zicem .interesante". Speram sa incepem curand un Curs de gant. Cheryl ar vrea sa deschida un "Centrll de Oiete" bazat pe principiile MiracoluleH, unde ~ oarnenii pot veni sa se faca bine. Datorita acestui program, ~tiu di oricare ar fi I visele ei, ea va fi tn stare sa re real izeze. 1 Acidul undecyclenic, obtinut prin distilare in vid a uleiului di~ boabele"de fl ricin, este un alt acid gras care s-a dovedit a eradica sau reduce fermenl" ~, ~ fungii, contra~ar<1nd toxinele lor. Inregistrat in u.s. Pharmacopoei~ pentru I utillzarea ca un annfungic curent, acidul undecylenic poate f tolosit ~I pe cale I orala pentru tratarneritul psoriazisului, neuroderrnatitelor ~i ciupercilor .i~.tes- : tina!e .. Unele studil au demonstrat ca acidul undecyleni~ este chiar n.'<:11 eflcient ! dedit acid u I capri Ii c. I ~__ _ __~ u II

""'1'"=-- = ~ ""T'"~<r:'I. __ ~-j.,.,...~-=-~~-,,~~.~";I],""'O::-: .... _.JZr ... r_~-~·

INZIME

Bromelaina este utilizata atat pentru enzirnele sale digestive dH ~i pontru proprietatile sale antifermentatie. 0 veli putea gasi probabil in i ornbinatie eu acizii caprilic ~i undecyclenic, care este un mod excelent ill' a 0 utiliza. Bromelaina, 0 enzima din ananasul ~i papaia proaspete, este lin antifungic, antibacterian ~j antiparazitie sigur ~i foarte eficient. Re 0- mand brornelaina in primul rand pentru c3 ajuta la descompunerea reIlduurilor sedimentate ~i a mucusului useat, ~i este de folos rnai ales in lutestinul gras, unde se gasesc rnajoritatea ciupercilor. Bromelaina indeII, rteaza bacteriile rnoalte ~i fungii ~i incurajeaza flora sanatoasa reinlIodusa prin suplim nte probiotice. A~a cum a lioneaza (3ceste numeroase

IIplimente, reducand ~i elirninand fermenti ;;i fungi, bromelaina des-

Ininde ~i dizolva rarna;;ilele de membrane celulare ~i alte resturi. ~ .

B ro me I a i na este ~ i un ant i in flam ato r care poate red uce urn flatu n Ie, durerea ~i inflarnatia ranilor, ulcerelor ?i articulafiilor. Actioneaz3 prin I" hilibrarea unor substanle aselllanatoare horrnonilor, numite prostaul.lndine, care ajuta la randul lor in controlul inflamatiei. Brornelaina

164 Dr. Robert O'Young & Shelley Redford Young

tm bu n atate:;;te sa n atatea ca rd i ovascul a ra p ri n cu rata rea dep u ne ri 10 r de pe vasele de sange :;;i prin reducerea tendinjei de aglomerare a celuleloi sanguine - reducand riscul de atac cerebral ~i de inima. Bromelaina trnbunatateste digestia, mai ales a proteinelor.

Puteti lua capsule de pana la 500 mg de brornelaina - Tn dozajul obisnuit de 1-2 capsule de 3 ori pe zi - desi nu se gaseste des in aceasta forma ~i nici IlU esse necesar. Brornelaioa se gaseste mai des in cornbinatie cu alte enzirne digestive (vezi rnai jos). Cautati 0 formula care sa contina cel putin 50 mg de brornelaina.

Enzimele digestive, cum sun! amilaza, proteaza, lipaza, papaina, ca :;;i bromelaina, sun! cruciale daca sunteti inca in perioada de tranzijie, mai ales cand consumati proteine de origine animala. 0 data ce treceti la dieta complet alcalina, la alirnente cu corqinut mare de apa ~i cu continut scazut de zahar, este improbabil sa ave]i nevoie de adaosuri de enzime digestive Dar dad aveti greturi cand manca!i, diverse alergii 121 alimente, suteri]i de arsuri gastrice, gaze, balonare, regurgitare, dureri abdom inale sau crampe dupa ce mancati, sau sunteji constipati adesea, aceste enzime pot sa va aj ute 121 restabi I irea unei digestii bune. ~i chiar dad! dieta voastra este ideala, ar fi inle.lept sa Iuati enzime atunci cand manca!i alimente gatite,

Un cuvant de avertizare aici, Aceste enzime sun! preparate frecvent pe baza de fermen ti'. E ste foa rte important ca pu rificarea :;;i testa rea care se fae in timpul fabricajiei sa asigure ca nu raman organisms, soori, sau alri produsi secundari in produsul final. Verificati 121 producatori. pentru a fi

siguri di aplidi sisteme de control. .

Enzimele din plante aduc cam aceleasi beneficii. Cauta!i 0 formula care sa includa frunze de papaia, frunze de menta, radacina de ghimbir, d\tu~nica ~i fenicul; toate acestea se pot gasi ~i in cornbioatie cu bromelaina. Papaia este in special folositoare deoarece ajuta la fi.nalizarea digestiei proteinelor, descompunandu-le in arninoacizii componenti, facand u-I e i med i at LIt iii zab ile pentru organ ism.

Enz imele antim icotoxi nice i nel ud s u perox id-d i srn utaza (50 D), catalaza, glutationa, glutation-S-transferaza, gl utation-peroxidaza ~i metionin-reductaza. Acestea nu sunt enzime digestive; mai degraba ele se leaga de acizi, permitand eliminarea acestora din organism. Un supliment concenlrat de grau o.rganic 'Incolti! (i;arba de grau) este 0 sursa excelenta. Puteti :Iua .~i capsule, in rncdul obisnuit. Ci.ulati 0 cornbinatie eu 25-50 mg din fiecare enzima, la un total de 500 mg per capsula.

Dieta Young 165

Aceste enzime sunt si antioxidanti, sau neutralizatori de radi.cali liberi

substanje potential vatamatoare, loarte reactive, create ca subprodusi ai reactiilor cu oxigenul. Radicalii liberi sunt neeesari in unele reacti'i chim ice, ~i sunt ch iar uti liza!i pentru a contracara alte elemente periculoase. Iotusi. cantitatea de radicali liberi poate scapa user de sub control, ~i .itunci ei pot leza celulele scinatoase:,;i substantele esentiale. De exemplu, c nevoie doar de 0 molecula de radicalliber pentru a rupe membrana unei (elule. 0 astfel de leziune ne slabe:;;te, accelereaza imbatran irea ~i sol.icita mai mult procesele de reparare, producerea de enzime, sisternul imunitar ~i rezervele de energie. Substante nutritive ~i antioxidanti "ad una" in ('sen!a radical iiliberi in exces ~i previn astfel deteriorarile.

Sun t s i gu r ca. v-ati fam i.1 iari zat destu I eu tcate astea deja, data rita publ icita.lii recente facute antioxidantilor. Fara indoiala Cd ei sunt benefici, iar radical liliberi sunt un pericoi potential. Dar di n toate astea lipseste un punct important adevaratii vinova]i in majoritatea deteriorarilor atribuite radicalilor liberi sun! prccesele de fermenta!ie, ~i micotoxinele pe care ele Ie produc. Fermentatia rnorbida da nastere unor substants care se oxicleaza (creand radicaliliberil - dar organismul produce radicali liberi ca reaqie la produsii secundari rnicotoxici de fermentatie.

In plus, daca s.i.stemul imunitar tncepe sa reaqioneze excesiv, este posibi I ca aceasta sa se tntarnple tntr-o criza, sub un stres extraordinar. Fara stresul micotoxinelor din organism, excesul de stres ar interveni mult mai greu ~i rnai rar. Sistemul imunitar este deja destul de ocupat intr-un organism sanatos. Nu-I forja!i! In orice caz. a§a cum am spus, sistemlll imunitar nu poate produce sanatate.

A:,;a ca aprovizionati arganismul cu a multime de enzime, da - dar

laceti-o pentru proprietatile lor antimicotoxinice, cat ~i pentru bsneficiile

a ntiox ida nte.

SUPLIMENTE CU ROt EPISODIC

U rmatoarele substante nutritive sunt foarte folositoare 'In readucerea organismului inapoi la ech il ibm. 0 data ajun~i aici, sunt optionale, desi ar

fi bine sa continuali cu ele.

Toate acestea sunt bune luate ~i separat, dar se gasesc adesea ~i tn

formute combinate. Atunci cand evaluati produse ~i diverse combinatii, iata cateva dintre cele mai benefice ingrediente pe care ar trebui sa Ie

cautaji.

166 Dr. Robert O'Young & Shelley Redford Young

Extract din frunze de maslin: aqioneaza impotriva microorganismelor noeive, este un excelent agent care actioneaza impotriva micotoxinelor ~i are proprierati antibiotice. Aduce beneficii ;;i sisternuiui cardiovascular prin protect-a la oxidare a colesterolului HDL (.colesterolul bun"). Boranistii cred ca prezenta compusului chimic nurnit oleuropeina, in lemn, fructe, frunze, radacini ~i scoarta de maslin - estc cea care il protejeaza de insecte ;;i bacterii. Mai departe, el.enolatul de calciu, format de unul dintre produsii de descompunere a oleuropeinei (acid elenol ie) este un distrugator important, sau rnh ibitor de crestere pentru multe tipuri de microorganisrne. Un alt subprodus, aglican, are un efeet inhibitor similar. Extractul din frunze de rnashn actioneaza lmpotriva d ife-rililor fungi, ea ~i impotriva salmonellei ;;i a bacteriei Staphylococcus aureus Puleri folosi extract din frunze de rnashn separat, desi ar trebui sJ notali ea mai exista 0 alta exceptie: capsulele solo contin 25-50 mg de extract din frunze de rnaslin ~i asta este destul de bine. Trebuie sa cautali cantitati similare in fiecare capsula de 500 mg de combinatie.

Usturoiul a fast mult utilizat in rnedicina ~i vindeeare timp de seeole.

De exemplu, atat poetul roman Vergiliu cat ~i medicul grec Hippoerat 11 mentionau ea remediu pentru pneumonie ~i rnuscatunle de sarpe. Desi IlU spune nimic legat de muscaturile de ~arpe, ~tiinra moderns ne spune c~ usturoiul este un bun agent antifungic ~i antibactertan si inhiba ferrnenti i ~i mueegaiul, ea ~i fungii ~i bacteriile. S-a dovedit a fi eficient irnpotrlva bacteriei Staphylococcus aureus ;;i E. coli, rnai ales, ca ;;i in cazul Candida albicans. Dintre toate aeeste trei organisms comune, Candida s-a dovedit a f eea mai sensibila la sucui de usturoi.

Chiar ?i cantitali miei de usturoi sun! efi.ciente, dar componentui cbimic care este eel mai terapeutic (alicina) Ii da usturoiului ;;i mirosul sau pulemie. A;;a ca ferili-va de formule!e "fara miros" (de?i ar putea fi benefice pentru nivelul colesterolului ~i metabolismul grasirmlor).

Suplimentele de usturoi sunt importante mai ales daca nu va place gustul sau rn irosul de usturoi ~i n u-l rnancati Tn mod obisnuit,

Acidul butiric, un alt acid gras saturat CLI lan] scurt, ajuta la neutra lizarea rnicotoxinelor care due la cresterea lipoproteinelor de densitato joasa (eolesterol LOl). Vindeca mucoasa stomacului ?i cea a intestinulOI sub;ire ?i gros. Poate, deexemplu, sa repare ravagiile pe care Ie produC(' Candida albicans prin perforarea peretHor intestinali. Addul butiric ajut~ ;;i funqiaimunitara prin detoxifierea sistemulu i hrnfatic de fermenti ~I fungi ;;i micotoxinele lor asociate. Acidul butirie, care 5e gase§te sub formi!

Dieta Young 167

liCbida, separar. sau cu alli agenti antifungici, esre greu de gasi!. Arata tirnp cat luali acid caprilic sau undecyclenic, IlU trebuie sa va faceti griji ca nu puteli gasi acid butiric.

Acidul tioctic sau acidul lipoic leaga mieotoxinele care se acumuleaza in ficat ~i norrnalizeaza enzimele fieatului. S-a domonstrat ca poate elimina mercurul, arseno'benzolii, tetraclorura de carbon ~i colorantii all iii n ici. E xperi mente led emon s treaza 0 crestere i m po rtanta in furn izarea ~i folosirea de oxigen la tratamentul cu acid lipoic, Aces! lichid poate fi ~i ella fel de greLl de gasit. Cel mai bine ar fi sa-I gasii'] intr-o combinatie cu aeidul caprilic sau undecydenic, ;;i din nou, dadi luati unul sau arnandoi acesti acizi, atunei aeidullipoic nu mai este asa important.

Germaniul organic este un metal care ajuta la eil!iminarea [errnentilor ~ i fungilor, datorita s ti m u I al" i i prod uceri i de ,j nte rferon, ca re are activ irate antitoxica ~j antiparazitara. ImblJnatale~te reactiile ebimice metabaliee bazate pe oxigen (care In organismul uman sunt majoritare). Germaniul organ ic stirnuleaza ~i irnpulsuri Ie electriee la nivel cel ular, ajurand corpul sa-~i descarce anumite carnpuri electrice nedorite ~i sa parmita Irecerea curentului atat de neeesar. ClI alte cuvinte. el ajuta la stabilirea echilibru lui el ectrtc do ri t. Acest I uc ru este cruc i a I deoa rece electri citatea fu rnizeaza organizarea fundamentals ~i controlul in organism - ca un cadru pentru toate celelalte procese, Capsulele de germaniu conlin de obieei doar 25-50 mg; dad luali 0 cornbinajie, cautati sa fie aceeasi cantitate de germaniu.

Metale rare (inciusiv rodiu ~i iridiu, de mai SLlS), tnsearnna aur, galiu,

osmiu, ruteniu, paladiu ~i platina. Toate acestea sunt coloizi, a~a ca trebuie luate 3-5 picaturi de 3 ori pe zi, sau sa urrnati instructiunile de pe flacon.

Aurul ajuta sisternul natural de aparare a organismului. A fost folosit

ru succes pentru a trata artrite, ulcere de piele, arsuri, anumite operati i de ierminap i nervoase, diferite tipuri de intepiituri, obezitate ?i cancere inoperabi Ie, dar a iesit din uz a data eu aparitia antibioticelor ~i a alter medicamente (toxiee). Aurul este un conductor de electricitate, care poate ajuta in comu~iealia celulara. metabolism ~i regenerate. Cercetarile au ararat ea aurul are posibilitatea sa repare ADN-ul lezat. Aurul poate avea lin efect de echilibrare psibologid ~i armonizare, al:enuand depresiile, I u I bu fa I",i I e afect ive treditoare, me I arleol i a, tri stetea, team a. D.isperarea, ,lngoasa, frustrarea ~i chiar tendinlele spre suieid. Forma sub cale trebuie

168 Dr. Robert O'Young & Shelley Redford Young

cautat: bijuterii scumpe, Glurnearnl In mod series, forma coloidala este ceea ce va trebuie.

Galiul ajuta la forrnarea cornpusllor antiturnorall. Are spajiu specific ~i activitate enzirnatica in creierul uman ~i s-a raportat cil reduce inciderqa cancerului de creier la animalele delaborator. Cercetari britanice au demonstrat ca femeile insarcinate care iau supl imente de gaJi u reduc riscul cancerului de creier la copi ii lor.

Osrniul, ruteniul, paladiul, platina, ca ~i rodiul ;;i iridiul, au proprieta!i extraordinare de conductibilitate electrica, Ca ~i germaniul, sun! electrostirnulatori. dar eu 0 specialitate diferita: maresc eapacitatea ADN-ul ui de a conduce electricitatea §i imbunatatesc comun icatla intre celule. Ele stirncleaza metabolismul. Alege]i un preparat coloidal,

Cercetarile dela laboratoarele Bristal-Myers-Squibb arati! ca uti lizarea rnetalelor pretioase in prezenta eancerului poate carecta ADN-ul alterat, Cercetatori i au euplat aeeste elernente eu eel ulele printr-un transfer de lumina -emisii codate de lumina laser ultravioleta. Electronii care tree printr-un supraeonductor se cupleaza ~i se convertesc in lumina. Supraconductorii aj uta transferul de lumina, iar gal iu I, aurul, rodiul,iridi ul, osmiul, ruteniul, paladiul ~i platina sporesc lumina prezenta in organismul uman.

POVESTEA EDNEI

;~~e vOia;;' ~a tac era sa donn. St:iteam in biroul rneusi lmi dadeam searna ~ IlU putearn sa stau rreaza. Ma ducearnacasa seara ~i adonneam pe podea pana Ii cand era ora de celcare. Nu funqionam bine ~i nu f:tceam munca pe care'~ trebuia 5-0 fae. Nki nu puteam sa ineerc sa fae rniscare, Eram atat de stresaUi ~i i palida incat lumea ma lntreba daca rna strnjearn bine. f Eram gala sa incerc arice, asa ca atunei cand mi s-a sugerat sa facanaliza de ~ sange viu, m-am gandit di a~a excentric cum suna, voi merge sa vad despre ee ( era vorba Stlind eeea ce stiu acum despre ce rnancarn (~i ee nul, nuam fast I surprinsa ca analiza a aratat un dezechilibru acut privind fermentii/fungii, stres, glande suprarenale §i hematii de forma neregutata,

Am ineeput 0 Purificare eu suplimente ~i legume verzi facule suc. Dupa trei j zile, am ado':iuga! tot felul de legume, ?i curean ~i pe~te. Mancamlegume 1na- .

I bll~j!e la dna, ronlaiam morcovi ~i tulpini de telina la pranz, ~j beam sue de I legume la micul dejun.

Dieta Young 169

, ~--- - , I

A~ -i~ceput sa iau vitamina B5, beta-carote.n, multi.minerale,. pidl.turi de pl-l~ acid undecvcl enic ~i capri I ie, b rome lama, (:1 tron (C Itru5 me~/CaJ, crom, varia _ ' diu, omega-3, I.i mba-m iel ulu i )i u le.i uri de flca~ de. pe~te,. argmt e~lo~dal~' cfi~ [ teva combinajf de plante Cll eel outm douazeci de mgredlente. N~-ml venea ~a cred cate pa~tile tr:,huia sa iaut Dupa ce-mi luam supl.imentele ~I beam putm ~

sue eram deja pima. . . " di ·i Am' t'inut aces! regim limp de doua luni rara sa-!lncalc. T.reptat, m-a~ S'r:'l't .. II:

_ . bl DIp'" pri ma saptama. na m Hl reven It cu. loarea I.n. obrai I. ~. I. I

ce rn ce 111<11 • me. l co: •.. .. • _ _ I I

aveam rna; multaenergie. Dormeam mal bin~ noaptea. eel mallrnportanftu~r~

entru mine era ca putearn sa rnerg acasa ~I sa prega~esc ~Ina pentru . amLl~

p I. . . . .. "'.. mb ri .pe .Ian~~ cd ma Sim1e. am. rna .. 1 b.II.1e ~I av .. earn .m .. a .. 1. multa I

mea ce noua me. .. 5" , • a -'

energie, am ma i a~utun b~ne.ficiu: am slablt 27 kg. SO\U I rneu spune ca pan ~I I

ochii mei sun! mal straluclton. . .

Am rners la eumparaturi ~i mi-arn cumparat 0 roc III I'! ~I 0 (usIa s.tramta '. N:am

mai purtat 0 fusta stramta de douazeci de ani. Dulapui meu e ucsrr c~ haine d~ I

~ :. d la 42 la 52 "i am aruncat lot ce era peste masura mea de. acum .. 4. 4'j masun e·· , • . - ... . .

La urmato.rul test de. sange, am fast jn.c~.ntata .. s~ vad il1lbu.natall~'le PI'! ecranu~

it I' De data asta aveam hernatii perfect rotunda, rar fI uidu 1 era eu rata· .

mOI1l oruun. . .. . . . .

de majoritatea bacteriilor ~i avearn doar foart~ p~tllli ferme~tl.. .. d. a a

1m; place cu adevarat caea ee manane aeum. Inamte nuas f P_I.l!ut nl.clo at 5 manane nuci crude sau avocado. Mi se parea ea aveau un gust mgrozlloro: Aeum 1 mi s-au sehimbat papi lele gustative, ~i eh jar legumele au gust dulce! RO~llle 51.! nt

II un adevarat osoa] pentru mine. _ .' .

~ Aeest program mi-a redat starea de bine ~i mi-a perrrus sa plerd multe kilograme

I pe care nuas fi~t capabila 5.3. •• le !?~~r~~i~ alt mo~~:ctiv, rni-a sal~at sanat~tea.

OPTIONAL . .

Aceste suplimente nu sunt pentru oricine, dar dad se potnvesc SI-

tuatiei voastre, Yeti vedea di ~unt ne,pretu ite:. . . .' . .. w_

Probioticele pot f fol 051 toare III restab til rea rru cro?rga~ I srne I or sa~

natoase la populatii de d irnensiuni normale i~ tr~ctul digestiv. ~u toata lumea are nevoie de ele. Daca ali fost constipap, subpon~eral~.1 supr~ponderali sau ati luat antibiotiee in ultimul an, sa~ ave!' 0 digestie slaba, tncercati-le totusi. Amestecati 1 pana la 2 capsule mtr-un pahar de _250 ~I de apa pura ~i lasati-Ie sa stea timp de 8 ore pentru a creste :~~sld:rabd microflora. Beti eu a jumatate de ora inai nle de f,ecare "masa In tlmpu~ Purifidirii, sau la mesele adevarate care urmeaz~. Du~a~ aceasta, daca digestia ~i evacuarea sunt bune, puteti sa nu mal iuatL 1 n caz contrar,

continuali cat limp este necesar.

170 Dr, Robert O'Young& Shelley Red fa I,d Young

A r trebu i sa uti Ii zati un prod u s ca re sa combi ne d i feri te bacteri i - ce 1(' p~ ,care Ie ve]: ved~ea in m~d obisnuit sunt a cidophilus, lactobacillus ~i b,f,dus, Artrebui sa luall cate 50-250 mg din fiecare. in functie ~i de ce altceva rna: exista in arnestec,

0, al~a opjiune este sa faceti 0 clisrna eu 0 formula: probiotica in fiecare dirnineata (incepeti in timpul Purificarii, daca vreji). Amesteca]i 4 ~apsule de formula probiotica cu 250 ml de apa pura;;ilasaF-le sa stea tl~P de,8 are, sau ~este noapte. Utilizati jumatate din amestec ~i lineli clisma ttrnp de 15mmute, Repetat.i dupa 0 iurnatate de ora,

o ,forrn~d~ antiparazi~ara co~tine coji de nue negru, luati 4 capsule de ~ orr pe Zl trmp de 10 zile, apot pauza 4 zile, Repetali acest ciclu de cel pull n 6. on, 'De?i p uteri I ua acest p rod us sepa rat, eu prefe r com b i nati i Ie care Ie mel ud.

FOlOSIREA DE SUPUMENTE PENTRU ABORDAREA SIMPTOMElOR

In atara ~eelementele de baza, suplirnentele corecte sun! instrumen,te putern Ice il~, elarific~rea simptomeior specifice. Pute]l adauga supllment~!e, de~~, lOS la dieta pe care v-ali stabi I it-o deja ~i, ulterior, sa I~ adaptati ,s,tualle, voastre specifics. Foloslti-le pana cand simptomele dispar, luati-le apoi o~azional daca este necesar, preventiv, Daca aveli nevore de ac~l,a?1 ~upllment ~e~tru mai mult de 0 boala, nu rnultiplicati doza - dar utilizati doza maxima recornandata.

S~mJ?!om,e ~inusale: Dizolvati doua capsule de cornbinatie antiferme~t mtr-o stlda de ~o!utie saIina (dispon.ibila in farmacii). Pulverizati in nan de ,c~J ,Putrn 3 "" ~e z,i, urma,rind instructiunile de pe ambataj, Pute!i sa folos~l' ~~ 1 sau 2 picatun de argmt coloidal sau extract I ichid din scoarta de pin I~ fl,eea~e nara, 0 data sau de doua ori pe zi, Dadi nu puteti gasi extrae,t,llc~ld dill sc~arta d: pin, folosi]i pulbere arnestecata cu apa pura, pune]i 111 fiecare nara 0 data sau de doua ori pe zi. Simptomele sinusale ar trebul, sa di,spara sigur de la sine, pe masura ce toxinele sun! eliminate din organism ~I este restabi I ita. 0 digestie buna,

P~obleme ~u ochii:au urechile, cum sun! cataractele, glaucomul, roseaja, ~e~ e rei nce~o~ata, vedere slaba, senzatie de tiu i t in u rech i, d u fed d~, ure~h', Inflamat~1 :au umf!aturi ale urechilor, leziuni ale timpanului, dlflculta!1 ~e auz, ?I (111 cazurr rare) pierderi de auz: Pune]i 1 picatura de argmt coloidal local, direct In ochi sau in urecbe), de 3 ori pe zi,

Dieta Youllg 17 I

Congestie: Aveti trei optiuni de experimentat, pentru a vedea cart' ,lqioneaza mai bine pentru voi:

1. daca IlU \e Iolositi deja, adaugati 3-5 picaturi de CI02 (dioxid de

dar) in 2501111 de apa pura de 3 ori pe zi.

2. pune]i 3-5 picaturi de argint coloidal sau extract lichid din coaja de

pin, de 3 ori pe zi, sub lirnba.

3, folosili uleiuri de seminle, cum este uleiul din sernlille de in sau uleiul de limba-mi.elului, in capsule. ca la oricare supli.ment Sau luati cate 1 lingurila de 3 ori pe zi. Sau folosili rna; mult in dieta!

Probleme hepatice. Ficatul, care filtreaza toxinele din organismul vostru, ar trebui el insu~i detoxifiat de eel pulin trei sau patru ori pe an, Ciutati 0 formula pentru fica! care sa combine produs hepatic glandular, radacina de papadie, trifoi rosu, ilice. rMacina de stevie. coaja de cascara sagrada. radacina de lemn duke, radaci na de Smilax, sernlll\e de tel ina, radacina de brustur. echinacea, Oregon grape root, coaja de artar cu lepi, coaia de crusin, ardei iute de Cayenne, alge (I_aminaria/es) ~i radacina mexicana, Luati 2 capsule macar cu 0 jumatate de ora tnainte de Hecare masa (3 rnese pe zi), cu 250 ml de apa pura, la un total de 180 de capsule in 30 de zile. Daca folosili 0 formula probiotica, luati formula pentru ficat tmpreuna CLI aceasta. Abordarea poate fi de ajutor in cazuri de hepatite,

cirozesticter.

[Produsele glandulare (cum este produs hepatic glandular In acest

caz, produs pulmonar glandular, mai jos,?i allele din acest capitol) sunt de fapt produse anirnale, obtinute de obieei de la vaci. Ele sunt 111 aceste formule un fel de mesageri. specific; care transports substan]e nutritive spre zone specifice. [ntr-adevar, ele transports substante nutritive spre partea corpului de unde provine glanda. De exemplu, daca marcaf formula de mai sus eu izotopi radioactivi ~i-i urmari!i apoi prin corp, yeti vedea componentele mergand direct spre neat. (Asdel de studii au tost facute,) PuteIi lua produse similare fara cele glandulare dad! vreti neparat sa nu folosi]! produse de origine animala. desi IlU VOl' fi la fel marcate.]

probleme ale plarnanilor, cum sunt pneumonia, astmul, bronsita, laringita, tuberculoza, racetile, gripa, febra filnului ~i emfizemul: Giutati 0 formula pentru plamani care sa contina produs pulmonar glandular, radacina de Asclepias {uberosa, coaja de cires salbatic, coaia de ulrn cu coaja neteda, patlagina, frunze de lumanarica, rocoina, voronic, radaeina de lemn dulce, ardei iute de Cayenne, alge ~i palmier pitie Luati 2 capsule

172 Dr. Robert O'Young & Shelley Redford Young

la fiecare masa. Puteti folosi 5-10 picatur: de argint coloidal sau extract dill coaja de pin Intr-un dispozitiv respirator. Adaugali apa ~i pidituri colol dale ~i se creeaza un aerosol care poate fi inhaiat, fiind bun pentru COil gestf pulmonare sau nazale.

j='-=~~=c_'",~~,

Ii

b._-:-;,_.. __ ~ .. ~.~_~ __ ..... __ ._

POVESTEA LUI SHIRLEY

p~;-;-U:·fi~:' am ~unsl; spit~;~~hi~r d:~a-~iua~Re~uno~;;n;L Mi's~-;a~~; ci~nu

! rna: scap de ceva ce credeam c;;) era 0 raceala teribila, ~i tu~isem aproape

I continuu zi ~i noapte tim, p de aproaps 0 5,a' pt<'imana. A~a Cd, doctorii m-au primi! pentru analiz,e. La inceput au crezut ea e pneumonie. Apoi ftiziologul a crezut di era un altfel de infectie la plaman i. Medicamentele pe care mi le-a prescris

pareau sa-rnl faea bine ~i am plecat acasa dupa cateva zile, '

ij Chiar lnainte de Craciun, doctorul m-a. sunat sa-rm spuna sa ma tnrorc la spital

1< dupJ vacanja pentru rnai multe teste, lnroarsa la spital, dO, ctorii au descoperit I doua "pete" pe ficatul meu, ~i un nivel de sodiu foarte scazut, ~i mi-au spus ca rna suspectau de cancer! Tn ziua urmatoare mi-au gasi! 0 formajtuns In plaman. Apai, la un exarnen tomografic, mi s-a descoperit 0 ~tumoa[e in partea dreapra a !

I creierului ~i inca una, In spatele ocntulu] stang, In final au stabilit originea I caneerului In bronhii.-

I Ooctorii le-au spus fiicelor mele - dar nu ~i mie - di avearn cancer cu eely-Ie I mib, 0 forma foarte agresiva. Dad f~keam chimioterapie a~ ff'ivut doi-trer ani ~ detrait_ F~'ira asra, a~ fi avut cam §ase luni. Doctorii le-au rugat pe fete/e mele sa j'

I nu-mi dea detalii despre cat mal avearn de trait, nu voiau ca sa-mi pierd speranta.

Am facut primul trat,ament de chimioterapie, care a durat trei zile. Am inceput )1 apoi tratamente de iradiere pentru tumorile de 'Ia cap - cincisprezece trata- n ' mente Tn trei saptamani, JI

~ Tn aces! timp, fat mea a venit sa stea eu mine, indlreata de sticlute ell pastile ~i 'j ~ dl.rti ~i casete despre pr-incipiile dr. Young. Mi-a sehimbat complet dieta ~i a

I, inceput sa-r~i, dea 0 mulr~me de suplimente. Tinea P: mas~!a .m:, a de toaleta, i cam zece stlciute rnaronu cu eeva ce ea numea cololzi, ~I rrm dadea din ele il inaintea ~i in timpul rneselor, asa cum reeomanda dr. Young, pana am inv~tat ~

1<1 cum sa le iau singura. Am Inceput sa observ 0 senzape diferita In, capul rneu, ca ~ ~i Tn piept. I

Dupa ~pr,oape doua saptamani de la :rat~mentul. eu Miracolul pH, am avut I. pnma Intalnlre cu doctorul dupa ce paraslsem spltalul. MI-a spus ell s::lngele ' ) mell ~!-a revenit la n~rmal, Parand pUlin~ conful;, m-a T~trebat d.aca am facut j

! radial! 1 la torace. N u facusem. MI-a spus ca formatlunea din bronhll <l t11~n;'lrJft _.J _

DiNa Young 173

,i di din moment ce cancerul nu mai era la loeul de origine, probabil ca nu mal I

~~,;:~; ~;;;,:o:p~:", 0",' cu doctod~ (d op' d iagnosric), nu P;"':' i:::~

isem Au trecut cateva ore pana sa IIlte1eg. Ce greutate rrn s

ceea ce ~UZI, " : ... 1 _ mai sarbatont! '

pe umen - ~I de pe al farnilieil Ce am .. . ( d a .. doctorilor

" mai f<'icut inca doua ~edinte de chimioterapie ere c nlcl, ' ,

Iotusi, am • . dY) Formula sangelui continua sa revina aproape de normal~ nu Ie venea sa crea a,. '. ..". urrnatoarea programare la doctor, la 0 tuna ceea ce este foarteneobl~n~lt.tLa Itate uimitoarede la tornografle: lu·morne uupa ultirnul control, am pnrm rezu .',. . mi a spus

. dis i1rut definitiv! Doctorul rni-a tntrerupt chimioterapia ~I • 1- •

dill cap au P, I' d ~ I . Ultimele lui cuvinte inca-ml suna In

sa revin la control dupa a re OUa uru, , I

~rechi: .Orice ali facut, tineli-o tot a~a!:. ~--=-~~,.=.J

="~~-- = ~.~

Probleme ale l2anereasului, cum sunt_b.!poglicemia ~i hliPde~gliCemd ia

I c eas care sa me u a pro us

(diabetul): Cautati 0 formu a pentru pan r. " •. Y de • adie pa-

glandular pentru pancreas, strugurii ursu~UI, radacilla ,~e~~Pfrun~e de trunjel, radikina de genjiana, frunze de.afl~, frunze.de z Asc; h /fum?i buchu fructe de palmier prnc, alge Lemituuiecese, ~I ~Ige d P y I. hid

' . I f a a si 35 picatun e crom IC

F cus Lua]i doua capsule a iecare m 5 ,~- . ~ d. I

':u ~Ioidal ji vanadiu lichid inainte defi~,,:~e ;~~c:,~~';e~~t~~ao;;;i~~i

ajuta la asimilarea cromului pentru a aju

eficiente intre glucoza ~i in1sulrna. I (sirnptornele pot fi insomnie,

Problerne eu lande e su(:.!rarena e . C de frig

boseala tens; une mica, ci rculatle proasta: sen~alle _p~rmanen a ~

o eleala' fa ridicatul In picioare, artrita la incheieturi ~.' la spate, :omno ~e~ia sau picoteala dupa-arniaza, dureri cron ice): avep patru oppuru pe

I . I . reuna· .

care e Pfutet' euan,lamsa? ILla!i· 2 capsule dintr-o formula suprarenala conp-

1 cu lecar <, , . (vi . B~.

. nand prod us glandular suprarenal ~i acid pantoteruc ~ltamll1af ;), IY

,. b- d 3 ori pe ZI dintr-o ormu a

2 I ati 3-5 pid\turj sub rrn a, e , .

• a~timicotoxinica conjinand n-acetilcisteina, l-taurina ~i ~ulf organdl::.

. di oa] a de pin ~I extract III

Acid caprilic ~i undecvclenic, ext~act In c .

sarnburi de strug_uri ar f niste suplirnente ?u~e, f la fnand

3. luati 3-5 pica.turi sub lirnba, de 3 ori pe ZI dintr-o ormu con I

crom ~i vanadiu; . b I" bY

4. luati 3-5 picaturi dintr-un ~oll']plex de 3 ori pe ZI, su 1m a.

174 Dr. Robert O'Young & Shelley Redford Young

Probleme ale tiroidei: Cautati 0 formula de tiroida conti nand alge Laminariales (pentru a furniza iod), radacina de gentia'll1 fructe de pal_!!Iier e_itic, ardei iute de Cayenne ~i rnuschi irlandez. l.uati 1-2 capsule la fiecare rnasa.

Usurarea digestiei: Pentru atenuarea gazelor intestinale (flatulentel). a enteritelor, colicilor si arsurilor, cautati a formula car-e sa cantina frunze de papaia, frunze de menta, d\dacina de ghirnbir, catu~~ica, serninte de fenicul ~i fruete de palmier pitie. l.uaji doua capsule la fiecare masa. Mai ave]i ~i alte doua posibilita]i:

1. luati 1-2 capsule de concentrat de fruet noni i'nainte de mese cu 0 cantitate mica de apa ~i 1 sau 2 capsule de 0 formula antifermenti conti nand acizi caprilic ~i undecyclenic ~i enzime ca bromelaina ~i papsina, ~i plante care ajuta la digestie, la 0 jurnatate de ora dupa fieeare rnasa:

2. pentru digestia grasirntlor, la fiecare rnasa, 1-2 capsule de concentrat de fruct noni ~i 0 formula antimicoroxinica continand n-acetilcisteina, l-taurina ~i sulf organic, cel putin, eventual ~i acid caprilic ~i undecvclenic, extract din coaja de pin, ~i extract din sarnburi de struguri.

Blocaj limfatic: Aveti doua optiuni:

1. lua!i 1 capsula dirnineaja ~i una seara dintr-o formula limfatidi din aeelea care sa cantina ulei de fieat de peste, beta-caroten, radacina de lernn dulce ~i patrunjel:

2. desi acesta IlU este un supliment, este 0 abordare foarte folositoare In cazul blocajului limfatic, asa ea am vrut 5a-1 includ aiei: 0 serie de cel putin 24 de rnasaje limfatiee - masaje care pun In rniscare lichidul lirnfatic ;;i ajuta la eliminarea toxinelor din ganglionii limfatici prin masarea CLi rnainile in directia vaselor limfatice - fara miscari In jos. Masajele limfatice incep de la degetele de la picioare spre picioare, de la trunchi spre inirna, de la partea de jos a spatelui spre partea de sus a spatelui, de la urneri spre inima ~i de la degete spre braje, spre urneri ~i spre inirna. Consulta]i un terapeut In masaje experimentat In aceasta zona. 0 terapie CLi masaj obisnuit poate f ~i ea foarte benefica. Chiar rnai usor, poate, este perierea zilnica a pielii. Pur ~i simplu luali 0 perie de corp de la un magazin de prod use naturiste ;;i periati-va, umed sau useat - dar intotdeauna inspre in ima.

Dieta Young 175

POVESTEA LUI KIM

Am fos~-s~b un str~e-s extrern ~e;~u 'mliit tir;r) ~i au T~c~~ut chinurile fi;i~e~-i; tens; une mare, batai de inima neregulate ~i fibri lat;; M-am I uptat ani de zile cu I> o durere in sanul stang ~i cu un ganglion lirnfatlc sub bratul stang, Cll 0 energie , redusa care ma facea d lsfunqionala Intr-o mare rnasura Ii Durerea a devenit din ce in ee mai rea ~i am descoperit 1I11 nodul in sanul stang, 1'1 lnlelept sau neinlel.ept, am ales sa nu-rni fae 0 rnamografie. oprand in sehimb .1 pentru intuitie ~i eorwingere. Nu eram pregatila pentru 0 biopsie. biopsie eli I ace, rnedicamente, operajie, chimloterapie, sau once altceva care ar putea sa-m: p~na in perieol viaja, asa ca mamografia "" ~r fi servit oricurn ~rellnui 'j scop. Mr-am dat searna ca-mi asurnarn un rise. binetnjeles, dar voram 5;;\-1 dau corpului rneu ~ansa de a fi vindecat tntr-un mod natural ~i holistic. II Am tnceput sa iau argint ~o!oi?al dupa ce lI,n prieten mi-a spus di a anal de la II Dr. Young cil este un antibiotic natural Cll spe~trll larg care ornoara fermenti. i' fungi, paraziji ?i virusi, Am aflat ~r despre ceaiul de plante ESSI c - conform articolului pe care l-am citit. rnedieul personal al presedinrelul Kennedy s-a vindecat singur nurnai CLI Essiac, Mai degraba am folosit forma coloidala in lac sa-l folosesc drept ceai. Apoi am illvalat de la dr. Young despre enzjme anti- I fermenti, . i?.d ip'e~ltru hipotiroi~ia .mea.), corno.inalia .~e an~iferm.· enii/fungi de. I' acid caprillc ~I <Kid undecvclenic ~I extractul dill coaja de pill. II Spre uirnirea ~i tncantarea mea, dug_a patru z: Ie de cand am inceput sa iau Essiae ~i ac~d aprilic, uodulul m1-a disparuttotal! Energia mea esre clar 101- , bunatatita. Inca ma rnai lupt eu niste probleme de sanatare, dar rm-arn dat ; seama di este verba de un proces, ~i pe masura ce rna indrept spr 0 dieta akalina, cum este cea din Mirac~lul pH, ~i ma odihnesc rnai mult, ~tiu ea il

sanatatea mea va fi din ce In ce mal buna. I

"==--__ . ~~.--==~_.. ._.....=,... -_~~-=.-.t:._._._":'..~ •. ',~_.-r=-~=-_. -_-o--

Controlul greut5tii si rnetabolisrnul grasimilor ~i al glucozei: Aveti cateva optiuni - puteti sa le cornbi nali ~i sa Ie adaptaji:

1. I uaji zi I n ic 1-2 capsule de III ultivitami ne ~i 1-2 capsule de form ula mi nerala. l.uand u-va substante nutritive intr-o capsula care este predigerata economisi]i energie ~i se va produce mai putin acid sau deloc in asimilarea lor.

1.. lua!i 2-3 capsule din extract de coaja de pin cu 0 ora inainte de fiecare masa ~i 3-5 picaturi de crom coloidal ~i vanadiu de 3 ori pe zi, sub limba (folosl]: capsule dad nu Ie pute]i gasi in forma coloidala).

'I. lua]i 1-2 capsule, de 3 ori pe zi, 0 data ell rnancarea, dintr-o formula pentru glanda pituitara/tiroida conti nand alge Laminariales, radacina

176 Dr-Robert O'Young & Shelley Redford Young

de genjiana, fructe de palmier pitic, ardei iute de Cayenne ~i mu;;chl irlandez.

4. pentru femei: lua!,i a formula lichida de aminoacizi (cautati una (\1 I iz ina, m eli ani 11 a, a rgi n i na,l eu c ina, ti roz ina, Ifi ptofan, ;;1 Fe nil a la 11 i n:'i printre allele), calciu coloidal ~i bor coloidal, 3-5 picaluri din fiecare, de 3 ori pe zi, sub limba" ~i 1~2 capsule dintr-o formula pentru femei, conjinand agenji glandulari pentru ovare ;;i uter, radacina de blaCk cohosh (Cimicifuga racemosa), fadacina de lernn dulce, frunze drzmeur, pasiflora, mu~etel, schinduf, paducel. fructe de palmier pitic, Mitchel/a repens, radacina de Dioscotee vil/osa ;;i alge Laminariale5, Pentru barbati: l.uati 0 formula lichida dearninoacizi (cautati, printre altele, 'liz ina, rnetionina, arginina, leucina, tirozina, triptofan ~i fenilalanina), zinc coloidal ;;i vitarnlna 86 coloidala, 3-5 pidituri din fiecare, de 3 ori pe z i, sub I i mba,

5. 0 formula conjinand lecitina.

6. citron sau garcinean cambogia, un fruct alcahn arnar, care aj uta la reducerea aciditarii ;;i deci reduce ;;i necesitatea organismului de a reline grasimea.

7. iata inca ceva care nu este un supliment. respectati strict dozajul din dietele din acest program! Creutatea voastra se va autocorecta natural o data ce va hraniti alcalin, Va va fi de ajutor si sa beji G'lte 250 ml de suc din legume de culoare verde 'Indlis de 6-8 on pe zi, ca in prima parte a Purificari i,

Dureri de articulatii ;;i rnusculare: Aveti patru variante:

1. luati 3 capsule de calciu ;;i 4 capsule dintr-o form ula cu lipide marine! ulei de limba-rnlelului la fiecare masa. Pentru a f siguri ca se combina corect. luaji uleiul la masa compusa din legume sau sue de legume,

2. luali cate 3-5 picaturi de calciu coloidal, bor coloidal ~i 0 formula antim icotoxinica (CLI n-acetilcisteina, l-taurina ~i sui f organic ~i, eventual, acid caprilic ~i add undecyclenic, extract din coaja de pin ?i extract din sarnburi de struguri), de 3 ori pe zi, sub limba,

3. luati 0 form ula pentru articulajii ~i rn uschi care sa cantina gl utationa coloidala (3-5 picaturi, de 3 ori pe zl sub I irnba), calci II ~i rnagneziu (2-3 capsule de 3 ori pe zi la rnese), ?i zinc (2 -3 capsule de 3 ori pe zi, la rnasa), Pentru stari acute sau cronice, luati 4-6 capsule de 3 ori pe zi.

Die/a Youllg 177

lua]i 0 formula care sa conlina planta yucca, reduce inflam;Jtic1, dureri Ie ~i urnflarea.

Tulburari ale organelor reproductive: Aveli doua varian,te: . _

L luati 3-5 picaturi de rodiu coloidal ~i iridi~ de 30~1 pe z"sulbl~1~a" .L femei: Giutali un "tonic feminin" care sa cO,nl,na ~g:ntl _gan uian pen tru ova re ~ i uter, Ca u loph yl /ll m fila iIC!onde 5: fad ao n: ,~e I em~n

dulce lrunze de zrneur, pasiflora, mu;;€lel, schindul, coaja de padual: fructe de palmier pitic, Michel/a reoens. rada~ina de Dis"corea vil/osa ~i alge Laminaria/es. luali 2-3 capsule ,Ia f,ecar~ rnasa, 3-~. picaturi de pregnenolon lichid, calciu coloida,l ~I bor cololdal de ~ or~ pe zi sub limba. 0 formula de mugun de SOI~ (facute_ pnn deshldra tarea a 600 g de mugu ri de so i a in 30 g de su pli m~nt p n n desh id rata re prin tncalzire la temperatura joasa) poate li substltult de pregnenolon luand 3-5 plcaturi de 3 ori pe zi la mese, a~a cum ~I progesteronul ca

unguent poate fi folosil conform indicali ilor. ~. . .

barbati: ILiali 1-3 capsule dintr-o formula pentru barbaji. care sa 1Il~ duda agent glandular pentru prostata, patrunjel, fructe de. ~almler Serenoa repens, rnatase de porumb, frunze de buchu,. ardei ,ute_d~ Cayenne, alge Laminariales ;;i semin!e de dovleac I,a f~:care masa ~I care 3-5 pidturi de zinc coloidal, vitamina B 6, col?ldala? ~ formul~ lichida de ami noacizi (cautali' printre altele IIzma, metl?nma" arginina, leucina, ttrozina, triptofan ~i farulalan ina), de 3 orr pe ZI, sub

limba, - 'I'

Infeclii ~; simptome degenerative, cu~ s~nt SID~ ~I canc~ru: 111-

cercati formule co\oidale de osmiu, ruteruu ~I ~~I,adlu; c?enzlma Q1 (CoQ 1, ell n oscuta ca acron i III d in cauza de~ LlIll.,IrII d: I '" IC~ extr,em de lungi, NADHl; acizi antifermenti undecyclenlc ~I caprilic. ~l enzrme ca

bromelaina ~i papaina. • _. _ -, v_

Stres toxic (oxidate ~i micotoxine): lncercati vttarm na C colOidala sau

I' h'd'~ Ech inacea glutationa calciu, bor. argint, litiu, seleni u,

Ie I a, " f' A

pregneno lon, extract din coa j a de pi n, progesteron (pe ntru ~m e I - care In

aces! caz nu mai au nevoie de pregnenolon), ulei din ficat d: ~e~te: beta-caroten, radacina de papadie, sil ur, radacina de nelba m~fe, rada~m~ de lernn dulce, patrunjel, n-aceti\cisteina, l-taurina, suit, aod, caprilic ~~ undecyclenic, extract din sarnburi de slru~ur~, ~multimi~erale ~I 0 formula. de muguri de soia. Progesteronul se da fara prescnppe, ca unguent, mugurii de soia sunt 0 alta sursa naturala de hormoru.

178 Dr. Robert O'Young & Shelley Redford Young

Suplimentele sunt aliari puternici in acest program. Ele vor amplifica rezultatele objinute prin Purificare ~i prin dieta alcalina. Dar nu exista un leac rniraculos - un rernediu unic pentru toate problemele, sau sa vl\ mentina sanato;;i tot timpul. ~i a;;a putern ice cum sunt, nu pot face fata marelui flagel. anume dieta tipie americana. Daca nu va schirnba]i felul de a va hrani organismul, orice supliment veli lua va fi anihilat. Secretul consta In cornbinatia dieta $i suplimente.

(APITOLUL 11

Sa Ie punem cap la cap

Pe masura ce urrnati acest program, va va fi tot mai user 55-1 urmali. [) rgan i sm u I vostru se adapteaza la el, ;;i vo i la fe I. Va aj u nge sa. vi se pa fa 0 d doua natura. Dar In acest moment aveji de infrunrat 0 curba abrupts de IIlvatare. Va bornbardati cu 0 rnuljime de informajii deodatas, probabil va g5.nditila schirnbari destul de semnificative in modul vostru de viata. I xperienja este eel rnai bun profesor. Dar in timp ce capatali experienta, vrem sa va oferirn cateva strategii practice de aplicare a acesrui program. Veli invata aici cum sa va aprovizionap bucataria cu alrrnente ;;i aparate olectrocasn ice, ca ;;i felul in care sa va cultivati singuri mugurii, ;;i cum sa vJ deshidrara]i alimentele. in sfar~it, Shelley va va imparta~i cateva dintre .secretele" ei pentru aplicarea acestui program Tn viata vcastra obisnuita de zi cu zi, fara lndoiala deja ocupata.

APROVIZIONAREA (AMARU

Va pregati~i. sa porni]i intr-o aventura pe viata - aventura unui stil de viala datator de sa natate, Ati ascu I'tat pa rtea ~ti i nli fica ~ i acu m vreri sa sti Ii cum sa aplicaji cantin uu aceasta ~ti i nla in bucatarie. Cand priviF la ceea re se afla acum de rnancat in casa voastra, veti infrunta probabil crunta realitate dl multe dintre alimentele pe care Ie averi nu sun! bune pentru voi, acum cand inlelegeti Noua Biologie. Probabil ca. aveti 0 multime care -unt lipsite de substante nutritive ;;,i. fibra, ;;i mai multe care au un efect toarte acid i fian t asu p ra organ i srnu lui.

Pentru a face aces! program sa fie sirnplu de urmat, va trebui sa faceji II restructurare. Oar a data ce v-ali transforrnat bucataria, veli afla cat este de usor, de simplu ~i de natural de respecter principiile unei diete alcaline ~anatoase. Unul dintre secrete este sa pastrali toate produsele de baza pe

180 Dr. Robert O'Young & Shelley Redford Young

care le yeti folosi mult, la indernana, in camara sau frigider, ca sa pUlI'I' prepara un meniu delicios - alcalin - cat ai bate din palrne.

Daca scotociti prin camara mea cateva minute, iata c yeti gasi:

Condimente. Doar pentru cazul In care nu pot sa iau unele proaspetc, am condimente uscat ,pe are Ie curnpar vrac. Sunt intotdeauna aprovl zionat cu pudra de usturoi, fulgi de ceapa, chimion, busuioc, frunze d,' coriand ru, ardei iute de Cayenne, eu rcuma, scortisoara. cu rry ~i patrunjel 5i am intotdeauna 0 sare alcal inizanta. Prefer marca Real Salt™ ; sare cll' mare Celtic (mai greu de gasitl, sare vegetalizata (care confine legume deshidratate pe langa sare), Troeomare (un condiment eu sare de mare, legume, ardei chili ~i hrean), ~i lerby (un condiment destul de iute dill cauza pip rului n gru pe care-I contine). 0 alta al gere buna include Braggr,,,,\ Liquid Aminos ca substitut pentru sosul de soia (tot este putin acid, dar este de departe mult mai bun decat sosul de soia ferm ntat). ill afara de asta, irni place sa folosesc cornbinapi de condirnento preamestecate pentru a evita incarcarea illutil5 a rafturilor ~i pentru sim plificare! Sun! un fan al marcii Spice Hunter (vezi eapitolul Resurse). ~I combinajiile rna inspira, fie mexicane, italiene, thailandeze, [arnaicane, chinezesti, curry, sau ierburi de Provence. Puteti face ca acelasi fel do mancare sa aiba eu totu I alt gust tn functie de ce presarali peste el.

Seminte. Am 0 rezerva de sernin]e (crude) de in, susan, floarea-soarelui, lucerna ~i dovleac, ea ~i combinatii de muguri. Mai am ~j tahini (pasta din serninte crude de susan).

Nuci. Am intotdeauna la tndernana nuci crude, de obicei migdale, alune de padure, serninje de pin, nuci de Brazilia ~i Macadamia, dar ~i Pecan proaspete, ~i castane ~i unt de rnigdale crude.

Cereale. Am alae, hri~ea, rnei, karnut, quinoa, orez brun basrnati ~i amarant, prajituri din orez brun fara sare, paste din quinoa ~i alae, taitei d~n hrisca. orez ~i soba, tortilla din grau lncoltit, biscuit: La Vosch (facuti d III tofu, fara d rojd ie), §i fai na (di n gra u integral, alba dar nealbita, de alae, orez brun, secara ~i mai ales de mei - faina de soia ~i orez sunt bune ~i ele dad nu sunt tinute prea mult timp). Mai lin in congelator paine de grau integral nedospita (cum sunt Nature's Path Manna Bread ~i Earth Seeds Bread) de la raionul de prod use congelate.

Boabe. Am de obicei boabe de soia (cunoscute uneori ca boabe de edamame - cautaji-le la sectorul de alimente congelate din magazinul vostru), boabe de adzuki, linte, boabe de mung (Vigna radiata), boabe de

Dieta Young 181

III riser, fasole neagra, rnazare. naut, boa be de pinto ~i fasole cornuna. ~i mtotdeauna am ~i h UIllUS In frigider

Plante de mare. Folosesc des or; foi de alge nori, fulgi de alge dulse,

'Ii ararnie, asa ca Ie tin prin preairna.

Tortilla. Giutati sortirnente de grau tncoltit. Unele restaurante pot sa VH vanda tortilla pentru acasa. Daea pute]i sa comanda]i (ca firma) de la I ompania producaroare ~i distribuitoare de alimente SYSCQ, puteti lua 0 varierate de tortilla de diferite arorne -Imi plae de spanac, ceapa. usturoi ~i ardei. Costeo vand ;;i ei torti Ila, SJU pute]i sa vi Ie Iaceti singu ri (vedeji

reteta la pag. 253).

Uleiuri sanatoase. intotdeauna am 0 varietate disponibila. ln special

ulei de rnasline presat la rece, ulei din sarnburi de struguri, ulei de susan :;;i ulei din serninte de in ~i un amestec (cum este Udo's hoice'? sau -ssential Balance, sub marc. Omega Nutrition, sau Arrowhead Mills). Uleiul de

anepa are un rniros destul de puternic, dar tl folose c ~i pe el cateodata, Cautati Essential balance la seejiullea de prod use eongelate. - ~i pastrati-l in frigider sau congelator. Este un amestec de u lei eu a aroma m inunata, din in organ ic, floarea-soarE.lu i/~ofr~\Ilel, dovleac, I imba-rn iel u lu i ;;i susan. Este singurul ulei procesat organ ic, di n semi nje organice ~i nerafinat deloe. Se vinde 111 stide de culoare neagra pentru a impiedica lumin<l sa-I

dearadeze.

- "laPle". P ntru cand am nevoie ~i nu am tirnp sa mi-I fac singur, am

la il1demana lapte de migdale, soia sau de orez.

Apii. Pasrrez apa distilata sau apa purificata prin osrnoza inversa in

containere de 5 litri. {.II'2-r ~ 'l r. --

Soia. [ntotdeauna am ceva tofu la indeman~, 'iriclusiv tofu gatit, ~i adesea am harnburgeri de soia in congelator (lrni plac Boca Burgers, varietatea vegan.)

Productie proprie. Din moment ce produsele trebuie sa fie proas-

pete, evident ca nu Ie pastrez pe termen lung - desi din cele pe care Ie pastrez. cum este usturoiul, ghimbirul (am 0 1-5dacina tntreaga in congelator ~i rad din ea cand am nevoie). ceapa, ardei iu]! proasoep ~i uscaji, lamai ~i lamai verzi, cumpar indeaiuns ca sa am mereu la tndernana. ~i din moment ce am intotdeauna ceva pus la incoltit. am 0 recolta proaspata in orice zi. (Favorita mea este un amest c de proteine superioare din boabe

182 Dr. Robert O'Young & Shelley Redford Young

de fasole mung, fasole adzuki',linte, rnazars ~i seminjs de flOd rea-:oarelui, ~i adesea mai folosesc un amestec de lucerna ~i alre serninurnici.) Nu-mi lipsesc niciodata din carnara ro~ii useatela soare ~i camp! v~te In ulei de rnasl ine, ardei gr'a~i cop]! ;;i conservati in ulei de l~as.1 ine, ~I elOr~a de legume (alege]i un sortirnsnt fara drojdie).

In afar·a: de asta, fac c..!:.lmi2!rMuri de doua ori~saPlamana E.entrrr produse proaspete ~I am mereu in casa 0 colecjie de legume ~I fructe cu

_ conpn ut seazut""de za.har, toate proaspets, Nu Ie putef gaSi pe toal!' deodars. bineinteles, dar eu am de rnulte ori plante tinere, salata verde broccol i I spa nae, va rza crea ta, va rza I"O~ i e § i ve rde, lei ina, rnorcov i: castr.aveti, conop.da, dovleac, dovleeei, sfeda, ridichi, avocado, rosii, ardei gras, frunze de sfecla, sparanghel. fasole verde, praz ~i vinete ~ ell' fapt, 0 varierats de alirnenre care se pot rnanca in cadrul acestui program. Int.0tde~una am ver'deata proaspa.ta in buditarie, mai ales patrunjel, bu SUIOC ~I.fru~.ze de :ori"~ndru'L d~ ?bieei ceva salsa pro~sp~la {faeuta ell sue delama,e sall lamale verde, mClodata eu otet),

.. Exista ~ulte! multe alte tipuri de produse pe care nu le-arn rnenlional a r CL Sel eqla .pe. ea re? faceji trebu ie sa reflecte gustu ri I e perso nale ~i Pl' cele ale farniliei, ca ~I retete!e pe care .Ie folositi eel rnai des. Bucataria voastra n u va a rata exact ca a mea, dar 0 data ce este bin e aprovi z ionata, vi se .v~ parea u~or ~~ firesc sa urrnaji aces! mod de a rnanca. (Tine!i minte s::i Cltl!1 eu atentie etichets!s pentru a evita ali mente daunatoare ascunse, in special acid citric, i'ndulcitori, indulcitori artificia Ii, drojdie, oIet, alune ~I mop de porum~.) Nu tre5uie sa mergeti SI sa eumparati fiecare artieol in part: ae pe list:}. Incepe]i eu cateva din fiecare categorie ?i mai adaugali dupa aee.ea, treptat, F.a~etr 0 aventura din crearea unei selecjii de optiuni pentru allmente alcalin rzante pentru voi ?i pentru eei dragi!

INSTRUMENTHE POTRIVITE

P~'teli prepara ~n meni u grozav alcalinizant folosind doar un cLilil - ~i o rnuljirna de nmp. lotusi, asa cum ~tie orice mester bun, sculele potrivite fae .tr:aba mai repede, rnai ~r§j CLi rezultate 2Qtime. lata 0 trecere in revrsta a lucruriior pe care eu (Sheil'ey) Ie gasesc indispensabile pentru buditaria mea.

• fa50le adzuki - un 50i de {asole JU5tf3lianll, ell boblll mic, de culoare ro~ie (n. r.J.

Dieta Young 183

Cutitele bune sunt 0 necesitate pentru curatat, taia! §i maruntit legumele. Am folosit destul de hin€ limp de ani de zile un set de trei cutite pana cand am investit intr-un set mai mare. le folosesc de multe ori pe zi, ~i pur si simplu nu se poate fara ele. Daca ave]i cutite de slaba calitate sau neascutite, yeti fi surprinsi cat de mult conteaza un cujit de cal irate ;;i bine ascupt, Sunt un fan al eUlitefor Cuteo, care au garantie pe viaIa ?i aproape eil. niei nu trebuie ascujite.

Un robot de bucatarie va va eeonomisi timpul pentru taial, maruntit ~i amesteeat ell parra 13 90%, in special cand pregiHiti hrana pentru mai multe persoane. Eu folosesc Cuisinart Am inceput cu marirnea standard, care este buna pentru necesitatile zilnice. (Acum folosesc marimea 16 cand pre par rnancare pentru mai rnulte persoane cdata.) CaUlati modelul cu lame in S ascujire, cat ~i cu margini rnoi, ca ;;i ell discuri pentru tocat ~i leliat, lama 5 ascutita este buna la amestecat, marun!i!, taiat fin ~i rnai grosier, amestecarea unor aliments ca hurnusul, pentru diverse emulsii, cum ar fi sosul de salata, pentru a rnacina ingrediente ca nuei, seminte, cereale §i tortilla uscate in pulberi. Folosesc lama 5 cu margini moi ca sa amestec al uatul pentru tortilla. ~i maruntesc tot felul de chestii ~ ceea ce-mi place pentru d\ astfel e rnai u~or de fi!i(ut salate trurnoase.

Un blender este ;;i e! fol osito r pentru arnestecare ~ i rn amnti reo E u folosesc Vita-Mix®. Are un motor puternic :ii 0 varietate buna de opjiuni pentru control uil vitezei (;;i ninvers"l. Are 0 caracteristica un iea, :ii pe care 0 folosesc mult, aceea ca daca il la;;i sa rnearga mai mult, friqiunea generata tncalzeste alimentele ~ a~a ca rerete COl supele crude pot fi facute foarte repede ;;1. serv i tei med iat din blender. (B i neinte les ca le p uteti se rvi ;;i reci - doar mixate 0 perioada scurta de timp.)

Fierbatorul de orez este aproape mereu in priza, plin de orez brun fiert in abur, hri~di, sau alte cereale din care sa se serveasca fami lia la orice ma din zi. Folosesc marca Zojirushi", care fierbe ~i legume. Cateodata il pun In functiune inai nte sa merg la eulcare jii astfel avem orez cald penrru micul dejun.

La fel, nu m-as descurca fara (de fapt nu vreau sa rna descurc faral centrifuga pentru satate, 0 folosesc tot timpul pentru soalatu] ~i uscatul verdeturilor intr-o dipita.

Imi place ;;i "mandolinal! cu care tai legumele Tn forme deosebite.

Aspectul ma.ncarii este 0 parte-cheie a felului· in care percepi masa, ~i este un mod de a face ca felu ri led e ma n ca re sa fie mai elegante ~i mai apetisante.

184 Dr. RobertO'Young & Shelley Redford Young

Sunt ~i fan £II unui mic aparat manual numit Saladacco, care fa(l' "paste" foarte fine din legume ca dovleacul (folosesc dovleac galben drvara sau dovlecei, dar merge cu orice fel de dovleac.) Mai face ~i rrununate taieturi care arata ea ghirlandele havaiene, din legume ca sfecla ~i moi covi.

a data ce sunte!i hotarali sa prepara]i in rnajoritate alimente crude pentru mesele voastre, puteti sal uati ~i asemenea jucarn.Investiti in ele ill rnasura posibilului, pentru a va prepara hrana mai simplu ~i mai arnuzani (~i cateodata ~i rnai dragLitJ. Experimenta]i ~i bucurap-val

GERMINAREA

Muguri i, eu proprietajile lor fantastic de regenerative, sunt incredibil de I:ranitori ji alcalinizanji, Toata gama de vitamine ~i rninerale dintr-o samanaa sau u~raunte explodeaza atunei cand aermineaza Germinare.i ia ami~onul, proteinele ~i agenjii hormonali din Saman!a ~i Ie transforrru In . protei~e foarte alcalin izante, usor de _ asimiiat, ~i zaharuri vegetate dell eate, I a r substa n lei e fitoch i m ice carel upla 1m potriva ca n eerui u i apar in plante imedial ce ele gerrnineaza. Cred di a persoana poate Irai doar

-din muguri lara 'absolut nici 0 problema (fizica).

A~a ea am tat timpul a rnuljime de muguri proaspeti in preajrna - ell Ii cultiv. Nu e nevoie de talent pentru asta. Series! Proeesul eSle simplu.ln seurt timp, cateva seminte 56 transforma ~roape ca prill farmec in pro duse proaspete, avand de mai multe ori greutatea lor, unele Tn doar dou~ zile,

--';'cepeti ell sem in te prod use o!K,a n i c. Puteri depoz ita semi 11 tele pen tru germinat pe perioade mai lungi de timp (pana la zeee ani, dad! sun! incnlse ermetie, ~i unu palla la doi ani, dad ambalajele sunt deschlse, C!aJ !inute in lac uscaf ~i I"i:"l.coras), asa ca stocati ~i pastra]! mai multe'1iprrri 1<1 In-demfina. ·Or'iiiainhe' eel'mai lI~or de creseut muguri sunt cei de lucerna, fasol emu ng, n aut, lin te verde, susa i1,'fiOarea-soa;:eTU~h ri ~ea ~ i grau Tabelul CHID DE GERMINARE va lurnizeaza indiealiile de baza pentru mult,i muguri obisnui]i.

Las serninjele la inrnuiat peste noapte in apa purificata, pana cand St' umfla, Ie torn in fav,i de germinare, Ie las sa se usucesi pun tavile intr-un dulap intunecos ~i caldu], apoi Ie umezesc de doua ori pe zi. De fapt lil1 tavile acolo unde pastrez apa, asa di atunei cand iau prima inghilitur~

Diela Young 1 U5

dimineaja :ii ultima seara, Ie dau ?i mugurilor de baut, datindu-i ~i apoi scurgand apa.

In dOLI a sau rrei zile, majoritatea mugurilor vor fi gata de rnancat (verificati in tabel). Mugurii ar trebui sa fie occanli ~i pUlin dulei - niciodata aeti. Daed. sunt acri, asa cum sunt adesea eei cumparaji din magazin, au stat prea mult :ii atunei trebuie sa lncepe]i din nou. Muguri:i nu lrebuie sa fie maron sau balo~i. Pastrali mugurii In frigider intr-un borcan d~ticla sau intr-o· punga de plastic bine inchisa. Var tine aproape a saptamana.

Puteti sa ma i cresteti muguri folosind boreane de 1 I ilru cu tifon prins eu elastic deasupra sau boreane spectate pentru germinare ell capace de drenaj in lac de tavi Incerea!i ell oricare din melode, pe care 0 gasili cea

mai si~la! -

Va recomand echiparnente de la Life Sprouts company ca sa va ajute sa incepeti cu germinarea (vezi capitolul Resurse) Majoritatea rnagazinelor de produse naturiste au vase de germinare, ca ~i serninte gata pregiHite pentru germ.inare.

GHID DE GERMfNARE

Serninte

Cantita.te

limp de (Iatit! limp
inmuiat Scurs de
(ore) (zil- cules
nic) (zile)
6-8 2 3·6
6·8 2 3·4 l.ucerna Varza chinezeasca Schinduf Ni'iut

linle

Fasole mung Mazare Ridichi

Trifoi ro~ll Susan

Boabe de soia Hoarea-soarelui, decojite

2 linguri 1 cana

1 eana 6-8 2-3 3-4
1 cana 16 2-3 3-4
1 cana 8·'2 2-3 2-4
Y2 cana 8-12 2-3 2-4
y, ., cana , 8-],2 2·3 2-3
2 linguri 6-8 2 3-4
sau , cana
2 linguri 8 2 3-6
\<\ cana 8 2 1·3
Y, -, cana 16 3 3·5
Vl-l cana 6·8 2 '·2 inaltime de recoltare (in em)

2,5-5 ',25·2,.5

1,25-2,5 1,25-2,5 1,25-2,5 1,25-2,5 1,25-2,5 1,25-2,5

, ,25-5 0-2,5 1,25-2,5 0-1,25

186 Dr. Robert O/Young & Shelley Redford Young

MODURI DE A FOlOSI MUGURII

Mugurii sunt grozavi cruzi, cali!i sau fierti III abur, simpli sau in sandvisuri sau salate, sau presarati In supe. lncercatt-i In toate feluri Ie - cu cat rnancati mai multi muguri, cu ata! mai bine, Mugurii ar trebui sa faca

parte din dieta zilnica a fiecaruia. ~- -_._-

Aproape orice fel de muguri sunt buni in salate, ~i u (Shelley) Ii folosesc tot timpul in sandvisuri ~i pachete, supe ~i sucuri, In mancaruri facute la abur ~i ghiveci. Sunt grozave ~i ca gustar], lata sugestiile mele:

Salata: lucerna, varza chinezeasca, schinduf, naut, linte, boabe de

fasole, rnazare, ridichi, trifoi rosu, floarea-soarelui.

Sandvis: lucerna, ridich i, trifoi rosu,

Sue: I ucerna, varza ch inezeasca, rid ich i, trifoi rosu,

Suoa: naur, linte, boabe de fasole mung, mazare. boabe de soia. Ghiveci : naut, susan, soia.

Custari : schinduf, susan, floarea-scarelui.

Fiert In abur: linte, boabe de fasole mung, mazare, soia.

Asta e doar ca Sa va dea startul! Folositi-va irnaginajia, experirnentati, urmati-va gusturile! Doar sa mancati muguri!

DESHIDRATAREA

Folosirea unui uscator este un mod minunat de a va asigura rnasa calduta, dar nu gatita. Face mai usoara pastrarea legumelor verzi proaspete in carnara voastra (adata uscate, legumele proaspete puse intr-o punga sau 0 cutie inchisa etan~ sE). va!. mentine ceL~Ii.!:.. un an intr-un loc u5cat, racoros), Deshidratoarele de alimente sunt utile ~i pentru lncalztrea arnestecurilor tocate ~i a fel uri lor de rnancare tip turta inainte de a fi servite.

Legumele ~i nucile deshidratate sunt niste gustari excelente ~i garn ituri grozave. Mancati-Ie separat sau cu un 50S sau amestec de tocatura preferat. Sunt foarte frumoase presarate deasupra supelor, adauga conslstenta la salate ~i pot decora frumos orice platou.

Deshidratarea majoritatii legumelor este cat se poate de simpla, Le curatati ~i Ie portiona]i (cam 5 rnm groslrne), Ie rnarinaji daca vreti, Ie scurge]i ~i Ie pune]i pe un raft uscat ~i curat din deshidratorul vostru. Deshidrata]i pana cand toata apa din legume s-a dus si au devenit crocante.

Dieta Young 11\7

Puteti face asta cu aproape orice legume. [rni plae mai ales morcovii, rosiile, ceapa, telin3 ~i ardeii gra~i l.egurnele radacinoase cum sunt dovlecii de iarna, morcovii ~i radacina rnexicana Tmi place sa Ie marinez 0 ora in Bragg1M Liquid Arninos, usturoi, ghimbir ~i condimente.

lncercati sa d shidrata]i ~i nuci. Incep Ii cu nuciinmuiate, marinate, ca mai sus, intr-un bol adanc, intre a ora ~i douasprezece ore. Scurgeti bine, puneti-le In deshidrator ~i usea!i pan a devin crocante. Pastrati-Ie intr-un contai ner etans, In frigider.

Eu folosesc un deshidrator marca Excalibur" deoarece irni place felul ln care circula aerul prin fiecare tava, IlU dear de jos in sus. Rafturile fJexibile, din teflex. ajuta la preparat aluaturi subtiri, cum sunt chips-urile din in deshidratat (vezi pag. 30ll, ~i la desprinderea alimentelor dupa ce s-au uscat,

SFATURI ~I TRUCURI

lata cateva dintre scurtaturile mele favorite pentru a fa e ~i a aranja rapid ~i user mese alcaline:

• Pastrati tot timpul 0 salata uria~a in frigider. Ell prepar una care sa Ii na aproape trei z i le, cu bu natali ca spanac, ceapa rosie, seminte de pin, cuburi de tofu, morcovi ~i sfecla ra a, ridichi ~i muguri de floarea-soarelui. Pot astfel sa mananc la repezeala ° salata sau 5-0 folosesc ca umplutura rapida, E bine sa fie la Indernana cand yin eopiii harnesiti de la scoala.

• Faceji indeajuns din sosul de salata preferat ca sa va aj unga toata saptarnana.

• Folositi combinajf de condimente gata pregatite. Eu am In totdeauna 'in camara asemenea condimente pentru a face mai interesant ;;i mai variat orice fel pregatesc.

• Pastrati un bol de migdale inmu iate in f rigider. Sunt grozave pentru 0 gustare dulce, crocanta, sau in salate, In loc de crutoane. Sunt bune ~i cand bat repede "Iapte" de nuci, ca sa fac fri~ca. Acoperij: nucile crude cu multa apa, lasa!i la inmuiat peste noapte ;;i schi rnba]i apa zi In ic. Se pastreaza cam trei zi Ie.

• Amestecati pastele favorite, cum ar fi pesta' sau humus, pentru a lnmuia In ele legume crude, ca sos pentru legume In abur sau pen!ru a-l inlinde pe biscuiti, sau ca urnplutura, Pute]i gasi unele bune la magazinul vostru local de prod use naturiste, chiar ~i pesto fara prod use lactate, dar intotdeauna trebu ie sa cititi cu atentie etichetele pentru a ~ti exact ce cumparati.

• Dublali sau tripta]i cantitatea de ingrediente di ntr-o reteta a unui fel de rnancare pe care 11 gatiti ~i congelati pentru mSse ulterioare sau gustari rapide.

• I:>astrati la lndernana lamai ~i lamai verzi penrru a Ie folosi ca lnlocuitor pentru otet ~i pentru a Ie stoarce In apa de baut de-a lungul zilei, Eu folosesc lamaie aproape la orice masa,

• Luati cateva pachete de tortilla din grau incoljit ~i puneti-Ie la uscar peste noapte pe blatul din bucatarie. Sau coaeeti-Ie in Cuptor la temperatura joasa, aproximativ 1500 C, timp de eincisprezece, douazeci de minute pana cand devin crocante dar nu se rumenesc. Trebuie sa se rupa user. ca un biscuit. Macinati-Ie in mixer sau robot pana cand devin ca 0 faina, pentru a le utiliza la 0 reteta cu pesmet sau faina alba. Pastraji-Ie intr-un container etan~. Se vor rnentine limp de saptamani intr-unloc raemos ~i uscar (mai putin pe limp Limed).

• Profita!i de congelator. Pastraii in el pachete CLi cate 0 portie de nUci, ierburi ~i chiar uleiuri bune, cum este eel din sernin!e de in, pentru a Ie avea la indernana (ele se vor rnenjine proaspete ~i se decongeleaza repede). ELI pastrez 0 radacina de ghimbir in Congelator, ~i este usor de ras atunci cand am nevoie la vreo reteta. Totusi eel mal mult imi place s5-1 folosesc proaspit. sa-m: tac un "eeai" de ghimbir CLi lamaie, dup5 a rnasa buna,

• Fneti un fierbator de orez In bucatarie CLi a partie de legume sau cerealela abur pentru aeele 20-30 de procente din dieta voastra.

• Invatali sa va faceti singuri rnugurii ~i sa-.i pastrati proaspetila indemana pentru 0 gustare grozava - sau pentru adaos nutrilienal la orice masa.

pesto - un >ositalian din busuioc, usturoi, ulei de rnasline ~i branz~ (n. r.),

Dieta Young 11\t)

p, I!"

t~ I P reg~titi pen tru . A • • •

~lid n ... atune: cand poftif la gustar! crocante, ph-

tl;j . I~te prepar~te S~l ¥ ibil

~\illa c" di < <I)atoas€, usor accesu ue. cum S~n\

51. oapte In Ora AU A I· . d I· d· I . b

'llit eel _ . ~.. Inco tit, mIg a e eru .e (ee e mal. Litle

~ e inmuiate) I ..

.,~t<;: cea din tul . .' egUl11e crude (una dintre Iavoritele noaslre

C" I Il III pml dulci rJ •. . bur .

1-'1. re pt. . ". . I ~e Jicama, care suo nt une oncum, ~ar

.I' a aJuta cand . .

. II)eli LI _ d ave]1 Dofta: de zaha. r), ~ I tofu copt.

v" n stoe e 'I)a~ br ~ ibeti I At . A d

"qslre r ". 80oA." . Ina - ~I en-ot unci can mes~le

b~q in ttu nt I 0 alea line, s-ar p utea sa 11 u S i rn Ii ri d ori nta d~ a Cl~ja ap,.Ii~PU meselor, din moment ce majoritatea I.egumelof. au

p . a In ProPOrti d 7 .

-~te!i sa-I f::rr.pti nL:_ .. e 0-90%. Dar eel mal bun lucru pe cqre

~vOi este sa beli apa It:.!r~e. -

ALEGEREARETETEI CORECTE

Va voi impart.3;;i un secret: ina intc sa Tnleleg cum vindeca 0.1 imentele, niciodata nu Tilli prea placea 5~ gatesc, Era doar inca a corvoada care-rni rnanea timpul ;;i generatoare de mizerie - ~i trebuia faeuta din nou aproape imediat dupa ce faceam curajenie. Mil simtearn ca ~i cum erarn in!epenitZi in bucatarie cand a~ fi vrur rnai degraba sa fiu atara, in I ume, Dar din rnornentul Tn care am inteles cat de mare este impactul a ceea ee manc.am asupra sanalalii ~i starii de bine, imi place sa creez feluri vindecatoare, $i venerez aceasta ingrijire palpabila pe care 0 repreztnta hranirea familiei rnele. Totusi, Tnca lmi doresc ca procesul sa fie eficient! Imi place sa petree cat rnai pujin limp pregatind 0 rnancare - ~i 0 multirne de tirnp relaxandu-rna ;;i savurand fiecare lnghiritura (?i sa rna bueur de cornpania familiei rnele, ceea ce iar;"i~i face parte din puterea de vindecare, daca vre]i sa ~titi!).

Vreau sa creez ceva ce as vrea sa mananc - ;;i care 5a-i pladi ;;i fami liei rnele. Aceasta sectiune este deci cornpusa din relete pe care Ie folosesc pentru a ne mentme pe toti fericiti. Nu stau prea mull in bucatarie, to{i rnancarn sanatos ~i ne place ceea ce rnancam. Mancam cu pofta, a;; putea sa adaug, din moment ce unii oarneni par sa creada ta tncepur ca aces! mod de a rnanca este IIpentru pasari", sau "luana pentru lepuri". Toate aceste feluri preamaresc varietatea, textura ~i savoarea parca de pe alta lurne, 10. fiecare masa. Nu este niciodata plictisitor. (Toate acestea sunt usoare ?i pentru buzunar. N u costa rna i mult sa cumperi ingrediente organice decat dai pe carne, branza, dulciuri, bere ;;i altele.) Acest program n LI e 11 ici pe depa rte un fel de p riva Ii u ne, este un dar pe care n i-I facem noua in;;ine.

o m Lilli m e de 00. men i vo r afla ca simlU I gustu lui, Ii s-a toci t d upa atata non-hrana artificiala ?i dupa atata stirnulare artificiala eu dulciuri concentrate ~i arome sa rate, ;;i sunt insensibili, 10. inceput, la finetea alirnentelor naturale, complete. Dad! tot asa gandili :.;i voi, nu va fie tearna: pe masura ce va obisnuiti sa manea!i In aces! raport de 80120, veti descoperi ca pap i lele gustative se vor trez i 10. senzati He del icioase cu care Ie tratati, Veli lasa in urrna aeel stran i u entuziasm de a va autodistruge pentru pl~k:ere. Am vazut asta la atalia oarneni pentru carehrana este una dintre marile distracjii ale vielii. Unii oameni Iraiese ca sa manance, de~i ar trebui sa fie exact invers, Til aces! program h rana i;;i regaseste propri ul sau loe - mancarn ca sa trairn - fara sa-~i piarda atractia colosala pe care 0

194 Dr. Robert O'Young & Shelley Redford Young

exercita asupra simjurilor. 0 rnasa buna poate fi inca nemaipomenit ell' placutas: sa furnizeze 0 satisfactie dephna. Nu trebuie sa va ornoaupentru a face asta.

Multe dintre relete nu sunt de folosit pe durata Purifidirii (de~i multi' dintre sueuri sau supe sUM). ~i multe nu sun! nici pentru saptamanih· imediat urrnatoare unei Purificari, Multe dintre cele incluse aici sum pentru timpul cand va ve]i reeehilibra organismul. Arata timp cat v,, confruntati eu simptome, variantele mai simple, "m.ai crude" VOl' fi cele rnai bune pentru voi, MaJaritatea sunt bune pentru aproape orice perioadli (d' e;;i poate nul a P u ri fi care), ;;i a r trebu iintotdeauna sa rep rez in Ie pentru voi cea mai mar-e parte a meselor voastre, indiferent in ce stadiu va aflati Tineli searna asadar de indiciile pe care le-ati aflat din aceasta carte atunei cand selectati retetele care sun! bune pentru voi, oriunde v-ati afla in program Pute!i sa va uitati ~i la I istele eu men i uri sugerate pentru diferite faze, pe care le-arn indus pentru a va ajuta sa va orientaji. Aruncati 0 privire ~i asupra ideilor de mic dejun, gustari sanatoase ~i rnese cu adevarat rapide. Odata familiarizati cu lucrurile fundamentale, acest program ar trcbui sa fie nu doar sanatos, dar ?i simplu ;;i usor - ca ~i placet ;;i delieios!

REJETE PENTRU PURIFICARE

Sue din legume Basic Green Bautura verde de gradina

Cocteil din toate legumele

intaritor pentru sange (sue)

Bautura din legumeJierburi* Bautura Basic Green"

Cocteil Green Power"

Bautura Spring Green"

Potassium Special (sue)"

Generator de insulina (sue)" Bautura bogata in vitaminele C ~i E* Purifieare pentru piele (sue)"

Supa anticancer

Supa AsparaZincado

Supa de broccoti/conopida Supa de telina

Supa de telina!conopidii

Dieta Young 195

Slipa crema sau crocanla de broccoli Supa crema de I.egllme

Gazpacho

Gazpacho a la Madrid Supa din legume crude SLlP~ vindeditoare Supa falsa din mazare Supa Popeye

Consomme din ardei du\ci Minestrone de legume

Lapte de migdale [proaspat, crud, nsprocesatl

Salata din muguri de I ucerna" * .

Salata alcalinizanla/energizanta. de castravetl?"

Salata din muguri de fasole**

Salat:?i de hroccoli ""

Salata de conopida** .. . . . **

Varza colorata (eliminati morcovu daca bef sucurr) . *"

Salata cu potasi u (el iminali morcovu daca beti sucuri) . i) .. ~

" .. -. '1' ovii jicama daca bet' sucun

Salatli curcubeu (ehmmaJ:1 srec a, more " .'

Salata de spanae**

Sal ata del iot€! ge'rm i nata '"* .. _ . 'j "*

Salata degr&u germinat (eliminali morcovu daca facet' sucun

Salata de dovlecei .... .

* Omite!; morcovii ~i: sfeda in ti,mpul Purifidl.riL Vezi Capitolul 8 psntru rnai rnulte informalii la folosirea slIc.uriloL .' '.')1 ,n tim' ui unei Purifie.'iri. Sau pune\i ingre•• Puneti tntr-un mixer ~ldm~neal.1 ~a °1"S~~ suc pro~spat _ renunlali Ia morcovi ~i s/ecla

dientele intr-un extractor ·e sue ~I ace I . .

atune cand suntet~: la PuriHeare.

Idei pentru micul dejun . _

Salata- Un rnic dej un raeoritor mai ales pentru caod vremea ;ste calda, dintr-o salata buna eu 0 mu\time de mugun. dreasa eu ulei din seminte de in, lamaie ~i Bragg's (sau sosul vostru

oreferat). . ...•

Hri~ca cu lapte de migdal.e, este ceva rapid ~I sat.'?S_ pentru ?

dimineata race. Boabe sau eremil de hn?ca gas1il In rnajontatea magaz i nelor cu p rod use n atu r L ste.

Cerea/e germinate (vezi pag. 301).

196 Dr. Robert O'Young & Shelley Redford Young

Sup~. ~mi place sa rna incalzesc eu 0 supa Ia micul dejun inrr-o

dlmlneaja -1·1 I

. rece. n ZI e e calde aleg supele recil (Supa

~spal·aZlncado «vezi pag. 217», Supa Popeye «vezi pag. 218», ~I Supa (lema de broccoli «vezi pag. 215» sunt starturi deosebif

de satlsfa ~ t .. ) S I .. .

aca oare pentru 0 Z I. upe 'e ;;1 flertu n I e copi oase u m-

plu stomacul ;;i creeaza 0 energie care tine ore intregi.

Sue ~e legume. Un pahar de suc proaspat este perfect pentru a Ii .baut.pe Stomacul gol, usor, dar si incredibil de hranitor

MI~ de/un Z~ppy. Acesta este favoritulla noi In casa. Este 0 optl:lne .coploasa. De obieei nu mai simt foarnea pana dup~-am.laza, dupa un mie dejun Zippy! Este compus in esenla din once cereala integra/a pulin Indilzila, cu avocado ~i ro~ii plu~ alte legume pe care Ie doriti pentru garn isit, stropit eu urel bun, suc de lamaie ;;i Bragg's, ;;i presarat cu The Zip (~area Spice Hunter) sau alt 50S picant (vezi Mic Dejun ZIPPY, la pag. 263).

Ump/uwri. 0 legatura de legume proaspete sau gatite la abur

sernlnte inmuiate sa .. i cat .. I r

. .. LI n UCi, ~I ca eva rO~11 uscate a soare Inrr-o

tortilla de grau Incol!it (sau aproape mice alte combinajn averi

eheA ! . .. .

. es e usor de transportal, rapid de prepara! ~i delicios.

(onoplda la c.aserola .. Acest fel este bun oricand (vezi pag. 273), dar d~oseb't de sallOS pentru micul dejun.

Br~c~~h la .abu!". Iineti in a.bur lI?or buchetele, timp de 5 minute. uga!.1 eeapa tocata ~l/sau alte legume verzi, amestecaji eu Sos bazlc de salata (vezi pag. 214) ~i presarati m igdale sau alune de padure inmuiate.

Idei de mese rapide

Sa lata F'astral··' fri . d I· w •

. "I In flgr e r egu me c u rara te, useate ;;1 cateva sosu ri

de sala~a, astfel in.car to~ ce ave!i de f.'kut este sa Ie turna]i p_este ca!lva pumnr de once bunataj'i locate care va ineanta In Zilla ace~a, ;;i masa e gatal

Umpl~tun .. Inceperi cu 0 tortilla din grau ineo!tit de dimensi un He LlnUI ~u.nto, ullsa cu humus sau eu alta pasta favorita. Adaugatl ca!lva mugun, fasole, avocado.rosf ~i sau ariee alteleg~m_eaveti. la indernana sau ave]i chef. Stropiti cu Bragg TM Liquid Ammos ~i/sau pune]i salsa proaspat sau pesto. Asta da umplutur~!

Oieta Youflg 1'17

Supa. l uati 0 reteta rapida, cum ar fi Gazpacho a la Madrid (vezi pag. 227) pentru a 0 incropi cand sunteti gata, Sau faceti 0 cantitate mai mare in week-end ca sa va ajunga ~i in timpul saptamani.i. Cu supele crude servile reci IlU mai trebu ie sa pierdeji limp nici ca sa Ie Tndilziti!

Retete pentru orice moment

Aceste retete nu necesita gatire (sunt crude) ~i sun!' a leal in izante intre 90 ~i 100%. Pot fi utilizate in orice moment, inclusiv in primele saptamani ale prograrnului, in cele irnediat urrnatoare unei Purificari, sau cand va confruntaf ell dezech il ibre specifice sau simptome grave. 0 data echil ibrati, ele sun! perfeete pentru cete 70-80 de procente alcaline din meniul vostru.

Salata din muguri de lucerna,

Sal ata de castraveti a I ca lin i zan !5/energi za n ta. Crerna AvoRado AvoCado.

Salata din muguri de Iasole.

Salata de broccoli.

Salata de conopida

varza colorata ..

Crema Pretty Ribbon.

Salata cu potasiu.

Salata cureubeu.

Salata de spanac

Salata de linle germinata. Salata din muguri de grau. Salata de dovlecei.

Retete de tntretinere

o data ee va simIiti echilibrati ~i 11U va mai confruntati eu simptome, veli avea un grup rnai mare de retete de explorat menlinand totusi raportul 70/30 sau 80/20 din meniurile voastre - aceste rejete incadrandu-se in cele 20~30 de procente. De exernpl u, ati putea sa mancali 0 salata mare eu o garnitura de eh iftele false italiene din tofu.

Aceste variante adauga rnai multa consistenta ~i 0 varietate alar de i m portanta repertori u lui vostru. Cateva di ntre aceste retete su n t cal de, procesate sau gatite, asa ca necesita mai mult limp de digestie. Nu reprezinta niste opjiuni potrivite pentru primele saptamani dupa 0 Purifi-

198 Dr. Robert O'Young& Shelley Redford Young

care, sau cand aveti de-a face eu a boala acuta sau eu un dezechililnu organ isrnului.

. Ace:te meniuri sunt optiuni bune pentru cineva care face 0 tran/ill m~1 lenta spre un mod de hranire alcalin, elirninand treptat aliment, I acide cum sunt carnea. lactatele, zaharul sau fructele.

Pastele favorite ale Alexandrei.

Dovleeei urnpluti eu migdale/moreovi/ghimber

Clatite de roamna eu curry ~i urnplutura de legume condimentate Falafel copt.

F i leuri tmbracate ln ierburi. Legume umplute eu varza.

Fasole rosie In stil Cajun ~i orez bruno GhiveCi eu conopida,

Pachetele reci eu tofu.

Ghiveei Doc Broc.

T urte edamarne.

Pasta de ghimbir ~i migdale, Pita cu tofu ;;i chili verde. Ghiveei de legume. Pachete!e Maren's Torti Ila. Biscuiti de mei/hri~ca.

Cartofi eu mei ~i rad~ieina rnexicana. Curry nepalez cu legume.

Carne falsa din nuci.

Plikinta eu spuma Popeye.

Supa de I.egume eu edamame sotat. Fasole a la Shelley.

Super tortilla lui Shelley.

Super umpluturile lui Shelley. Ghiveci cu fasole germinata. Dovleae gal ben umplut.

Rulouri din varza urnpluta,

Salata asiatica Rasarit.

Salata din trei fel uri de fasore. Chiftele italiene false din tofu. T urte din tofu.

Aluat cu tofu ~i spanac, Tocana eu tofu.

Oieta young 1'1'}

Taitei soba cu varza crea!a ~i semin!e de pin picante. Legume calile In abur.

Mie dejun Zippy.

no sau 20?

Aceste retete se Tncadreaza intr-unul d i ntre rapoartele 80/20 sau n/10, dupa cum sunt crude sau gatrte. Cand sun! gatite, ele tree de 1380

1\ 20 (sau de la 70la 30).

Supa anticancerSupa AsparaZincado.

Supa de broccoli/conopida. Supa de telina.

Supa de telina!conopida. Supa eu bllcali de legume.

Supa crema sau croeanta de broccoli.

Supa crerna de legume.

Linte rosie cu dovleae ~i curryGazpacho.

Supa verde c'luda. Supa falsa din rnazare. Supa Popeye.

Supa de nuci prajite/tel ina eu ceapa earamelizata.

Supa speciala de moreovi.

Consomme din ardei dulci.

Piure din supa de fasole alba.

Minestrone de legume.

Bor~ de legume.

Gustari sanatoase

Aceste gustari sanatoase satistac nevoia de rontait pe care copiii de toate varstele 0 au, ~i sunt perfeete atunci cand va trebuie ceva rapid sau s.unte!i pe fuga. Sau poate aveti In casa unul dintre acei copii care par sa \raiasca doar cu gustari? Acestea sunt folasitoare in perioada de tranziiie ~i adesea ajuta In perioade caod aveti pofta de dulciuri. Unele dintre ele funqioneaza cu adevarat bine, a~a ca pulet; fi siguri ca va veti hrani contin uu indiferent unde suntet: ~i ce Iaceti.

B ineinieles, pute]i intotdeauna sa I LlaJ; 0 gustare simpl.a ca unt de Ill. igdale crud e pe a tu rta de orez b ru n sa u pe 0 to rti lla din grau tncoltit.

200 Dr. Robert O'Young &Shelley Redford Young

Dar .daca sunteti in d ispoz i!ie creatoare, sau doar vre]i ceva diferit, sail ave]: chef sa va rasfatati, incerca]i urmatoarele:

Cocteil din toate legumele. Pate de migdale.

Rulouri cu legume nori a la Ashley. Gustare cu avocado/rosn.

Paine rustica,

Castravs]i reci racontori.

Crupe de hri~ca crocanta, Urnplutura crocanta cu ridichi. Umclutu ra de legume eu curry. Chipsuri din in deshidratat.

Legu me § i n uei useate pentru ronta it. Paine Essene.

Castraveti proaspe]i eu marar, Umplutura de spanac proaspat Pasta de naut.

Umplutura Garden Variety. Great Ole Guacamole. Urnplutura sdjioasa cu nuei.

Varza creala eu sos de usturo! egiptean. Sos-s u rpriza .sp i rld u~"

Orez mexieali.

PI.'kinta falsa de dovleac. Bame eu ro~ii In sUI creel. Pate din Pecan crude. Fasole recoapta.

Fasole verde condirnentata. Dovleac de iarna eondimentat. Crutoane din Pecan picante. Cereale germinate.

Paine din grau germinat. Muguri caliri in abur.

Pasta de tofu pentru salata. Grisine ;;i biscuiji vegetali. Yummus Hummus.

Pasta picanta de naut,

.. o~ -.;1 'hli;:on

UjCl.LL ....... ~_ ......

"iAlATE

Salatele sunt felul meu tavorit. Adesea rnananc una la micul dejun - Ilr' fapt, aproape de fiecare data cand rna asez sa rnananc. In mod tradi[ronal. 0 salata a fest un gest sirnbolic In cornparajie ell rnasa "adevarat!l", 1 Llr trebuie sa regandi m aces! I ucru. Salatele sun( fel ul principal. Alte feluri \wgetale, cum sunt cerealeie, sopele, tortilla, pateurile sau alte alimente tnciilzite;;i gatite, trebuie sa fie mai degraba complementare la salata, ~i IlU rnvers.

Din ferieire, nirnic nu poate fi mai usor de facut decat 0 salata grot,IVa. Chiar ~i eei camplet novici in ale bucatariei pot sa straluceasca aici, din prima zi.lar varietatea este limitata doar de accesul laingrediente ~i Illlaginatia voastra. E adevarar ca ia mai mult limp decat apasarea catorva lu.toane la cuptorul eu microunde pentru a incropi 0 rnasa, Dar 0 salata urare, tinuta in ambalaj in frigider, se va mentine proasoata cam trei zile. (I olosif 0 centrifuge de salata pentru indepartarea excesului de apa ~i III'ntru uscarea terneinica a vegetalelor astfel incat ele vor rarnane eroI .inte.) Tine!i frunze de salata ~i spanac verde inch is, curate, uscate in fllgider intr-un vas aeoperit ~i cu un prosop de hartie pus pe fund.

Fili inventivila salate. Serviti simplu legumele dear cu cateva inf\I'diente, sau dati-va mari cu 0 interactiune complexa a unui intreg IIl:1nunchi de adaosuri. Serviti-le CLi gramaioare din fiecare ingredient I'"ezat separat, sau amestecaji-le pe toate 13 un loc, ca intr-un gh iveci. I ombinap modurile in care pregati]] legumele - tecate, taiate cuburi, I"'iate, rase, maruntite ~i asa mai departe - sao rnentineti forme aserna- 11,1!oare. Faceti-le monocromatice (verdele Hind 0 schema de culoare jll)pular~i) sau ca un curcubeu stralucitor, Faceti-le usoare sau taceji-le 1':<lra copioase prin adaugarea de cuburi de tofu (sau cuburi de tofu maIllldta salt coapta), sernrnte de pin, migdale Tnrnuiate, rnuguri, boabe ril,shidratate (cum sun! crupe crocante de hri~ca, pag. 301), sau bucati de tolldfel cald. Amuzali-va,. explora]i orizonturile salatei - ~i mancati bine.

Salata de castraveti a I ca I i nizanta' energizanta 3 porti i

Cesuevetete este until dintre cele mai alcalinizante ?i energizanl alimente pe care Ie pUle,i manca. Se ciede ca are un eiect purificClfr asupra sistemului digestiv ~i este foarte benefic pentru par ~i piel

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful