r8

I
J
IlJ
J
I I

,I
J
I-r
ţ ă a ă în limba ă cu titlul
DER BAUMTEST, Verlag Hans Hubcr, Bem
ă lucrare este traducerea versiunii franceze apru-u1:e în 1978 la
Editest, Bruxelles
Copyright pentru ţ în limba ă 2002, Editura Profex, ş
ISBN
Descrierea CIP a Bibliotecii ţ a României
KOCH, KARL
Testul arborelui: diagnosticul psihologic cu ajutorul
testului arborelui / Karl Koch. - ş Profex, 2002
p.
Bibliogr.
Index.
ISBN 973-85958-0-0
159.923.3
159.9.072
,
1 -
Karl Koch
TESTUL ARBORELUI
Diagnosticul psihologic
cu ajutorul testului arborelui
Traducere din limba francezA
Sorinel MOCANU
PROFEX
Str. Lidia, 3/2, 1900- ş
"..-
CUVÂNT ÎNAINTE
Secolul :xx ne-a ă ş pe ă succese formidabile în
domeniul ş ţ fizIce - cu ţ ambigui asupra istoriei
omenirii - ş ă cu totul deosebite în aria ş ţ umane",
între care ţ ă acum psihologia. Mai ales studierea din
ă ţ a psihismului persoanei umane, a
ă ţ - normale, anormale sau ţ - ă o
ş ce se cere ă cu ă ş respect. Probele sau ;,testele"
proiective, ce ă variate aspecte ale individului uman, atât din
ă ă cât ş ţ ă ă un
tezaur ce nu poate ă ş pretinde o articulare cât mai ă cu
ţ ultimilor ani, care pun accentul pe utilizarea interviurilor ş
chestionarelor. ă de probe precum cele ţ ş consacrate de
Rorschach, Szondi, Murmy (T. A. T.), Liischer, sau Rosenzweig,
testul arborelui, al omului ş al familiei ă nucleul puternic al
acestei ţ metode de investigare a sufletului omenesc.
Se ă ă ţ ă ă a crucii ă în
aceea ă ea ţ ă forma corpului omenesc ă în
ţ ă Dar ş pomul are verticalitatea omului, ş cu
picioarele pe ă ş având capul plasat spre cer. Simbolismul
pomului e extrem de complex ş prezent în toate culturile import'lnte,
fiind - ş cum o ă Eliade - principala epifanie a "axei
lumii". Pomul are ă ă cu ă iar prin ă ă sale cu
ă ceea ce în simbolism uman poate însemna
ş El e plasat în mijlocul unei lumi cu care se ţ ă
se ă spre înnalturi, ş prin trunchiul ă ce poate fi marcat
de scorburi (= psihotraume ontogenetice), are ramuri, frunze, flori, sau
fructe, poate fi real sau imaginar etc.

,;J
,U
I:J
I , J
I '-
L!
\
11 )
r
l1

I
I l J
I
----
-6-
Testul arborelui a fost conceput de psihologii ţ tratatul de
ă fiind publicat de Karl Koch în 1949. Manualul lui Koch ă
baza pentru oricine ş ă se ţ în ă ă ş de
simplu de aplicat ş atât de ă în ţ ş ă
posibile. De aceea, ţ în limba ă a tratatului princeps este
de ţ ă ţ ă atât pentru ş psihologi cât ş
pentru o ă arie de intelectuali. Evenimentul este cu atât mai
semnificativ cu cât el ă ţ de publicare a principalelor
manuale ă care se poate ă ţ probele psihologice proiective,fapt
de care România a fost ă ă ă în prezent.
Cine se ă cu interes spre sondarea ă ţ altuia, are de
parcurs o ucenicie deloc ş ă Dar efortul ă ă fie ă
gândindu-ne ă astfel aducem omagiu ă ş persoanei umane.
Profuniv.dr. Mircea Ă Ă
CUVÂNT ÎNAINTE
AL EDITORULUI
ă ă traducere ă ă a Testului arhorelui,
al psihologului ţ Karl Koch, este ă ă ţ de ă
ă ă ă la Editurd Editest, din Bruxelles, ş ă
versiunea ă a ă ţ
Dat fiind ă în· România nu a existat ă o ă ă
instrumentelor psihologice, fapt ce a determinat permanente eforturi
de improvizare din partea practicieni10r în domeniu, Editura Profex,
din ş ş propus ă ă ă ă de pionierat prin
realizarea unor versiuni în limba ă a câtorva din cele mai
importante manuale utilizate în prezent în Occident, înlocuind astfel
versiunile mai mult sau mai ţ trunchiate ş corecte care ă în
prezent pe ţ ă ă ă a putea fi denumite "manualul
testului" .
În acest sens, contractul realizat cu Editura Hans Huber, din Berna,
una din cele mai prestigioase edituri de ă ş instrumente
psihologice din Europa, s-a materializat în ă ă ţ
ă exclusiv ş în domeniu.
Valoarea acestui manual este ă de faptul ă ş ă pentru
prima ă în 1949, completat de autor pe parcursul a trei ţ ă
în 1956, el este re-editat ş în prezent, fiind textul de ţ ă asupra
acestui test.
Testul arborelui arc ă mari ţ diagnostice - una ă
ş una ă de evaluare a nivelului ă mintale. Dat fiind
-8-
accentul pus de autor pe aspectul proiectiv al probei, ş ţ
faptului ă ă probe dedicate special stabilirii nivelului vârstei
mintale (vezi pagina 53), nu am procedat la o etalonare pe ţ
ă dar, în acest sens, ă ă o trimitere la cartea
cu ş nume, a autorilor Anca Rozorea ş Mihaela Sterian, ă ă
la Editura Paideia, ş care este o completare în ă
ţ redând rezultatele unei ă din cadrul Institutului
ţ de Studii ş Strategii pentru Persoanele cu Probleine de
Handicap.
În manualul de ţ ă autorul nu ă doar o ţ de modele
ale desenului arborelui cu ă aferente, ci ă o
ă teorie asupra acestui subiect ş asupra ă ţ de lucru,
ă ţ asupra unor reguli universal valabile.în utilizarea
probelor proiective ş nu numai, am completa noi), cum ar fi, de
exemplu, necesitatea ca psihologul care le ă ă fie "eliberat de
conflicte interioare care se pot proiecta asupra obiectului",
contaminând astfel rezultatele ţ prin interpretare.
În ş sens, ă ă este ă o ă ă
în aplicarea testului, pentru a dobândi ă ţ necesare ă
tuturor ţ pe care le ă acest manual, Ia fel cum, pentru alte
probe proiective mai complexe, cum ar fi testele Rorschach sau
Szondi, este ă o calificare ţ ă prin formarea ă ş
ă într-un cadru ţ
Ne ă convingerea ă manualul testului de ţ ă va fi
considerat o intrare în normalitate în ţ regimului de utilizare a
probelor psihologice în România, ş ă ă ş va dovedi utilitatea
în activitatea practicienilor în domeniu.
Editorul
INTRODUCERE
Ţ TESTULUI
Istoricul testului.
Ideea de-a utiliza desenul unui arbore ca instrument de diagnostic
psihologic vine de la Emil Juker, consilier de orientare ă Ia
Fagswil, aproape de Ruti, în cantonul Zurich. La ă
acestuia, ţ consilieri de orientare au fl\cut -o, cu mult înainte ca
proba ă ă obiectul unui studiu metodic. ţ prevala în
interpretarea desenelor. ă cum mi-a ă ă ş personal, Juker nu
s-a oprit Ia tema arborelui din întâmplare, "ci printr-o alegere ă
pe o ă ţ ş pe un studiu îndelungat al istoriei culturii ş
mai ales a miturilor". ţ ă sunt un exemplu tipic
al genezei unui test: ,,De prin 1928, spune acesta, am aplicat testul ă
ă fac o ă ă a rezultatelor ş ă ă alt scop decât de-a
proceda la o verificare ă a unui anumit ă de
ţ empirice. Utilitatea testului se limita în ţ ă la aceea ă
îmi indica, pe o ă pur ă anumite aspecte problematice ale
subiectului. Deplin ş de limitele ş ş ă ţ
mele, nu m-am limitat totdeauna, în diagnosticul de orientare, ă caut
procedee pe care ţ ş mai ales subiectul ş le-ar fi putut
ţ sau cel ţ le-ar fi putut ţ cu ţ ajutor. Dincolo
de aceasta, resimt firesc nevoia de-a atinge sau - mai modest spus -

j
l I
1 '
I 1 .. .1
IiI
: 1
IJ
!
1
-10-
de-a ţ personalitatea ă a subiectului la un nivel mai
profund Din ă ă am ales testul arborelui."
ţ lui Juker ă cum nu se poate mai bine ţ
noastre, la care se ă banala nevoie a economisirii timpului. Ne
trebuia o ă de diagnostic al ă ţ care ă fie mai aproape
de ţ de zi cu zi decât erau instrumentele utilizate în acea ă
Cu certitudine, nu se ă ă ţ ş un examen al aptitudinilor
profesionale reducând timpul de administrare, ci mai ă utilizând
mijloace calitative mai bune. În cercetarea acestor mijloace, cutare sau
cutare vi se pot ă ă se impun, dar, verificate timp îndelungat, tiu
ţ ceea ce ă la început; sau, la fel de bine, se ş
ă acest mijloc nu se ş cu stilul meu personal, în timp ce
colegul meu, ă i se ş mai bine, poate ţ rezultate
bune cu el. De obicei, nu ă ă emitem o ă asupra unui
instrument de diagnostic decât ă un studiu de câteva luni sau chiar
de un an. Descoperirea ă a temei arborelui, ă un mic ă
de probe, ne-a trezit ţ Am ă mirat ş adesea, chiar aproape
speriat în ţ ă al ă sens era pe rând clar ş
enigmatic. ă impresie ă corespunde bine de fapt naturii
simbolului, care, în ş timp ă ş ascunde. Este, pe rând,
ă ă ş ă ă abordezi desene ale arborelui doar prin
simpla ţ Pe scurt, o ă oricât de ă ar fi ea, era
categoric ă Ideea era ă era ă cu bagheta
ă care ă ţ unei surse de exploatat. La originea
metodei noastre a stat ă întrebare: "Ce vrea ă însemne asta 1"
Mai întâi: "Ce ă desenul arborelui în general ?" Apoi: "Ce
ă cutare sau cutare indice particular?"
Pentru a ă ţ ş lucrurile fenomenologic, ă trebuie ă
ă din natura ă ş a desenului arborelui. Aspectul unui cerc, de
exemplu, permite descrierea acestuia ca fiind de o ă ă o
ă care ă include ş ă o ă ă asupra ei
ş ă examinarea cu calm a unui mare ă de desene,
ş prin a ne familiariza cu obiectul reprezentat. ţ câte ţ
-11-
ă esentialul, ş este o ă de ţ StructurJ. apare mai
clar; devin posibile ţ se pot ţ ţ indici grafici.
Astfel, se ă analogii cu grafologia ş cu ş ţ expresiei în
' general, analogii ce constituie un punct de reper ş care, în ş
timp, cer un nou efort de ţ Dar, elucidarea unui punct
provizoriu obscur este ţ ă întotdeauna de o întrebare, întrebare
care ă ă ş zile întregi, ă ă luni ş ani, ă în momentul
în care, ă acest proces de ţ ţ ă adesea ca
. o ă ă ă misterului se ă Ş atunci, de ă ce am
ă un principiu de explicare se pot culege roadele ş tria rezultatele.
ă aceste demersuri exploratorii sunt ă de compilarea
materialului, de ţ sistematice, de ă statistice, sau
ă ă ţ sau sunt consemnate ţ care ă par ă fi
ţ corect ş a ă valoare ă nu va putea deseori fi
ă decât mult mai târziu, aceasta depinde de ţ
personale ş de antrenament. Am recurs la aproape toate procedeele,
inclusiv ţ sub ă Asta nu exclude faptul ă singurul
lucru care se poate ă ţ este metoda. Doar recurgând la o ă
ă ă pot face ţ Când avem de-a face cu un fenomen
accesibil ş ţ este bine ă ne amintim de cuvintele marelui
regizor rus Stanislavski, care avea obiceiul ă le ă elevilor ă de
,la teatrul din Moscova: "Când ţ ţ ţ perfect; dar cum
ţ nu este întotdeauna ă ţ nevoie de o ă pe
care ă o ă ţ în ş ă ă încât spectatorul ă ş dea seama
ă ţ sau nu ţ Pentru cel ce trebuie ă ă un
diagnostic, este, în plus, ş o ă de economisire a ţ O
ă ş ţ ş timpul; lucrul metodic ă
ţ Cei ce se ă ă o elimine în administrarea testelor ar
trebui ă ş ă acest lucru.
ă testul arborelui este atât de captivant, trebuie ă ş
ă aceasta ţ ă ă ă mai ţ de ă decât de
ţ ă pe care o ă între expresie ş realitate.
-12-
ţ ă în test
Aceasta este cea mai ă pe care ne-am putea-o imagina. O
foaie de hârtie, un creion ş consemnul: ţ un pom." Este
minimum pe care-l putem cere, în ţ materialului, de la un test.
Subiectul ă proba ă ă a fi prevenit, gândind ă este vorba de
examinarea aptitudinilor de a desena. Este ă ă testul nu
ş deloc pentru acest lucru. A desena un arbore constituie, din
punct de vedere tehnic, o ă cu ă ă Neîncrederea
pe care o ă atâtea alte procedee de diagnostic care nu sunt Ia
îndemâna subiectului ş în care ă ş piedici ascunse, nu se mai
ă ş aici. Cel mult ş ţ de-a nu ş ă deseneze ar putea ă
provoace o ă ţ un cuvânt de încurajare este suficient ă
ă acest obstacol. Foarte rar se ă ă se deseneze; ă chiar
în caz de refuz, ă avem ă ca subiectul ă se ă în ţ ă
acestea ă de obicei Ia ţ de-a face un desen. Persoanele
mai în ă se ă singure pentru ă ţ ă ă nici o
ă ă nu ă în administrarea testului _
ceea ce ş considerabil critica ş ă - ne putem ş
ă ă maximum de material de exprimare ă pentru
utilizare. ă ă ă divulgarea metodei prin intermediul unor
ş mai mult sau mai ţ ş a avut drept ţ ă ă
ţ ţ ş dinainte despre ce este vorba; ş ş
ă la ă cu interes. Cele mai stânjenite sunt ă
pentru ă arborele este pentru ele un obiect profesional. În ciuda
caracterului favorabil al ţ testului, o ţ ă a
ă ţ ă ţ ă Rezultatele permit rar ă
stabilim un portret complet al ă ţ dar ne indici
ţ ş Testul nu are valoare ă decât combinat cu alte procedee
de diagnostic. Rezultatele pe care le sunt valoroase nu
numai pentru ele însele, ci ş pentru ă ne ă ă ă datele
ţ cu alte metode. ă acestui lucru, în afara valorii sale
-13-·
proprii, acesta constituie lill instrument de diagnostic ţ el
permite, Într-un timp relativ scurt, ă ţ un material de expresie
care ă rezultatele ţ prin alte mijloace de ţ
- care, Ia rândul lor fac ş lucru pentru acesta.
Arborele ş ornul
Exploratorul african Henry M. Stan1ey a descris de o ă
ă cum arborele, luat izolat sau în grup, ă ă -
aspectul sociologic - este bogat în analogii sugestive cu omul ş cu
societatea. ă ă în general un amestec de scene diverse.
ă aici mai mult de cincizeci de arbori, ţ ca pilonii unei
catedrale, ş ş solemni în ă în mijloc, un patriarh
ă ţ ş ă ş de jur împrejur, o ă colonie ă din
ş ale ă trunchiuri se ţ ă spre cer pentru a ş lumina
ş soarele posedate ă ă de ă ă lor. Legea primului ă
ş în ă
Ş de asemenea, ca ş Ia om, moartea ca urmare a ă bolii,
descompunerii organice, ţ ereditare, ă ţ diversele
accidente care ă ă ă pe cei slabi, incapabili, pe
cei ce nu ş ă se adapteze. Ş ţ acest gigant printre ţ
acest insolent fiu al lui Eneas. EI ă fruntea deasupra semenilor ă
el este regele a tot ceea ce cuprinde cu privirea, dar orgoliul ă atrage
fulgerul care-l ş apoi se ă ă la ă ă se ă cade,
ş în ă sa, ă ş ţ ş vechi ţ ă de ce vedem
atâtea cioturi, ţ scorburi, trunchiuri deformate. Arborii
ţ adesea plantelor parazite care aproape i-au strangulat;
ă profunde, cauzate de strânsoarea lianelor, îi ă ă ă
aproape de ramuri. ţ ţ de vecini ţ unei specii
diferite, pier ş dispar înainte de-a ajunge Ia maturitate. ă ţ
ţ sau ţ s-au ă sub greutatea vreunui trunchi ă pe
ei. Iar ţ ale ă vârfuri au fost rupte de ramurile smulse de
r
)
r
r
[
f i
[1
) I
r ·i
11
f I
l )
, I
1
!
' j
-14-
ă Pe unii i-au deteriorat ă pe ţ i-au rupt ţ
ş pielea de ei; furnicile i-au ă ă ă îi ciugulesc
ă le ă ulcere imense sau le scot trunchiul; în fine, nomazii,
mari ş mici, ş ă pe ramuri ă topoarelor, ă ţ sau
ţ lor. Pe scurt, ţ ş moartea ă aici ca peste tot. ..
ă este imaginea ă ţ Nu pot s-o privesc ă ă ă ă
gândesc ă ţ ă ş moartea sunt prezente în ţ ă
ă n-am observat-o pe îndelete ă ă ca una sau alta ă ă
ă nu-mi sugereze o amintire despre lumea ă Astfel, la
vederea sa, mi-am amintit de o ţ ă în care, între orele ş ş
ă ş opt ş ă eram pe podul Londrei, contemplând
marea de oameni care se ă spre centru, toate aceste ţ cu ten
palid, surmenate, atrofiate, deformate de ă ducându-se ă ia parte
la trista ă ă a ţ Pe ţ îi ă aici: tineri, puternici, ă
ţ Acest arbore este gri, ă înainte de vreme; un altul
este ş un altul slab ă complexelor; ă este ş
altul anemiat din ă de aer ş de somn; ţ cu ţ ă se
ă sau cad pe vecinii lor, ca pensionarii unui spital de boli
incurabile; te întrebi cum de mai ă ă Unii, ţ ş ţ
sub o ă ă de frunze, sunt acum ă pentru ţ sau slujesc
drept ă hoardelor de insecte ă Cutare a albit brusc,
paralizat de ă ă a fost decapitat de fulger. Acest veteran,
care ă ă mai multe secole de ţ ă ă înainte ca
exploratorii europeni ă fi atins ecuatorul, ă ă sucombe de
ă ţ care i-a secat ă dar sunt ş ţ aproape ţ
se ţ ă magnifici ş superbi; unii, cu ţ ă a ţ se
OOesc cu ţ ş ţ lor; ţ sunt în deplina vigoare a
ă ţ ţ ă orgoliul ş ş ă al ă ţ
ţ au luptat pentru ţ ă ţ vor lupta mult timp pentru a mai
ă ceva energie. Toate ă ă ă ţ se ă în copiii
ă mai ţ cele de martir ş de ş ă sacrificiul nu este în
natura arborilor, care n-au auzit, poate, decât de ă precepte:
ş ţ ş ă ţ ţ ş «Mai bine supunere decât sacrificiu» ...
-15-
ă ă a fi ş ţ ai ş ţ forestiere, ş cu toate acestea
prin a ă ţ câte ceva (1) ... "
1 s-ar putea atribui lui Stanley ş descoperirea testului
arborelui, ş cum putem vedea în Leonardo da Vinci precursorul
testului Rorschach. Hermann Hiltbrunner sesiza ş mai puternic
ă afinitate a arborelui cu omul: "Nu afirmam la început ă între
structura arborelui ş cea a omului ă o ţ ă vegetalul ajunge
prin arbore, în virtutea portului ă ă ţ la cea mai ă ă
cu omul? ş ă oînt11nire ă cu arborele este la drept vorbind
o întâlnire cu sine ş .. Dar în ce ă ţ ş de ce se
spune ă vegetalul se opune animalului ş omului? Planta este un
sistem deschis, totul în ea emerge spre exterior, totul se petrece la
periferie, se ă sub ţ ă sau in vârful ă Nici o ă
ă nu ne ă aceste ţ mai complet decât arborele, ş
doar printr-o ţ ă a trunchiului: nu ă vase decât
în lemnul din straturile cele mai tinere ş în cele din exterior.
ă corpul animal ş cel uman apar ca un sistem închis, unde
totul este in interior, ş ale ă organe centrale ţ ş ă
totul. ţ ă ă deci o deplasare a ţ ă exterior, o
împingere ă înainte a zonelor de ş plecând de la ă ă un
centru lipsit de ţ ş mai ă simbolic. ţ ă
ă ă ţ ă ă spre interior ş ă
ă ă în interiorul corpului, care este animat ş irigat în
toate ă ţ ş organele sale, ţ existând prin ş curent de ţ
Dar o ţ ă ale ă organe sunt referate unui centru, dirijate de
acesta ş care ţ ă de o ă ă este în mod
necesar ă ş ă ă de Ia ş este deja ă ă ă
putem spune ş chiar din ţ În timp ce o ă nu este de fapt
ă ă ea ă ă ă într-un fel, ă la ş ă la
moartea sa ă ea ă muguri care pot, în ţ favorabile,
ă ă Acest fenomen este vizibil în mod special la arbore;
(1) H. M. Stanley, Dans les tenebres de l'Afrique, Paris, Hachette, 1890, p. 74.
-16-
dezvoltarea sa nu ă ă el ă ă ă chiar Ia o
ă ă chiar ă nu se pot constata ş în lungime sau
grosime, el ş ă ş ş ş ş ş ş în
fiecare an, ş cum coniferele o fac o ă la trei ani."
ţ
În acest test, arborele nu este altceva decât suportul ţ
obiectul care ă ş rol ca ş oglinda, ţ înapoi imaginea
ă asupra lui. Obiectul - arborele - nu este, e ă o
ă ă ţ ă prin antrenament îndelung, ş cum este
scrierea; ş el este familiar tuturor. Structura ş forma sa ă
sunt destul de cunoscute pentru ca orice risc de confuzie ă fie
ă "Arborele" - ecran de ţ are o putere de solicitare mai
mare sau mai ă el ă la cel ce ă fenomene
expresive de origine ă imagini care se construiesc cu ajutorul
obiectului. Desenul proiectat corespunde în parte cu lumea ă
(Alphonse Rosenberg), dar nu ă ă a avea o afinitate ă cu
schema ţ ă a sufletului. ţ ă a lumii interioare nu
este o ă ce ţ de ţ ş ă Ceea ce se ş este
reprezentarea obiectului, pentru ă acesta nu este dat dinainte ca la
ş Rorschach, ci este ţ în expresia ă respectiv
în ceea ce este proiectat. ţ ea ă ş nu este un act voluntar;
ea "apare ă cu", ea "co-apare". Imaginile traduc realitatea
ă se nasc de Ia sine, nu sunt voi te. Obiectul este un cârlig ş
acolo unde nu ă un cârlig nu putem ă ţ nimic (Rosenberg).
ă ş o ă de ţ ă între reprezentarea ă ş
expresia ă Referitor la acest lucru, ă doar faptul
aptitudinilor inegaIe pentru desen, al ţ mai puternice sau
mai slabe ale modelului ş pe care trebuie ă ă solicitând
desenarea mai multor arbori ş de arbori de specii diferite. Pe de ă
parte, în test nu este ă întreaga personalitate. Acesta poate
-17-
exterioriza straturi mai profunde sau mai superficiale, ă ă ă ă
decât ţ izolate ş prin aceasta, ă goluri. Este îndoielnic ă
ă ă "întregul om" se ă într-o ţ cu toate ă
faptul ă în mod evident posibil.
Operator
r

Interpretare
ţ (Rezultat)
Î
Materialul testului: suportul ţ (Desenul arborelui, ş Rorschach, T. A. T.)
'1
l

'1'
_1...-
1_"--
-"--
Subiect
Fig. 1. - Schema procesului ţ
Nivele
ş
aspecte
ale
persoanei
Important este faptul ă un dat material, în cazuI de ţ ă tema
arborelui, este structurat de ă subiect ă linia ă ţ
sale. Un proces interior este transferat ă exterior unde ş o
ă ţ ş ă de expresie, care traduc de asemenea o
I
I
I
1-
1
I il
f
I i
! I
111
! !
li
,
1'"
: j
!
'1
j
II
I

, 1
III
-18-
stare ă dar ă ă ă ă în mod necesar procesul de
ţ nu ă lucrurile; ea devine ş ă
ă ă cu Vetter, subliniem ţ ă a formei ş
momentului, cu fizionomia ş ş ţ expresiei. Actele de-a vedea
ă ş de-a citi ş un text se impun unul celuilalt, ca în
lectura ideogramelor scrierii pictografice ş scrierii cursive. ş
ă ce ă un ţ psihic este totdeauna ă de
imaginea ă a semnelor grafice, cea care trebuie ă ă
simbolistica ţ ă De asemenea, ă relativ redus de ş ă
expresive care, în desenul arborelui, sunt susceptibile la o interpretare
ă este legat de simbolistica ţ ă a formei arborelui.
Caracterul static al formei arborelui, al ă trunchi are ă
caracterul unui baston, ş de aici, al unei directive, ţ ă
dinamica ş ă inductive ale scrisului spre dreapta. Axa ţ
arborelui vertical, cu o parte ă ş una ă ne-
ş ă ă un echilibru mobil, totdeauna mai ţ
decât la scris; partea ă ş cea ă nu sunt nici ele
superpozabiJe, la fel ca ş în cazul ă ă ţ corpului uman.
ţ cu forma ă la care se reduce întreaga
fiziognomie, este ţ ţ ă ţ ş lipsei de ţ
între vederea din ţ ă ş cea din profil. Nici un desen al arborelui nu
permite ţ între ţ ă ş profil. Astfel, chipul ţ (profil) ş
chipul ţ ţ ă (Picard), se ă aici ă ă ă le putem
distinge.
Simbolistica crucii
Forma ă a arborelui se reduce în mod fundamental la cea
a crucii. Aici nu este vorba de o ţ ă din exterior: sus ş
jos, la dreapta ş la stânga, crucea are patru membre corespondente
atât cu un arbore, cât ş cu corpul uman cu ţ întinse. Ş unul ş
ă ţ ş ă ş în ţ ă ceva ce ă
-19-
pe larg individualul. Ceva care, în simbol, este perceptibil prin sensul
unui lucru concret ş configurat, care ă în ş timp o
realitate ă Descoperim simboluri plecând de la analogia lumii
sensibile cu cea ă (Alphonse Rosenberg). Ele sunt ambigui ş
propriu-zis ambivalente, legate simultan de un plus ş de un minus. Ca
realitate ă arborele este în sine un simbol al ă ţ dar,
acest simbol, cunoscut în religiile naturale, ţ originea
simbolului crucii. Este interesant ă ă simbolul crucii ă ş în
ţ . arborelui · utilizat în diagnostic, pentru ă el
ă concretul, sensibilul, unui ordin superior, ş ne face ă
ţ ţ lumii ş a câmpului de ţ al sufletului.
Respectiv, se unesc ş se ă ceea ce este ă ş ceea ce este
apropiat, ceea ce este mare ş ceea ce este mic, afirmând acest
paradox: ă ceea ce poate da psihodiagnosticianului perspectiva de
ansamblu, ş ceea ce-l ţ ă taie firul în patru. Simbolul crucii nu
este un lucru nou în ş ţ expresiei. În grafologie, Franc;:aise
Duparchy-Jeannez a introdus prima, cu ţ în cadrul scriiturii
ş de axe, cu titlul de ă ă ă ă ş ă ă ă sesizeze
pe deplin ţ faptului. Marele public n-a ş ă ce
ă ş a istoriei miturilor a avut Max Pulver, plecând de la
imaginile pe care le-a descoperit, el a descris simbolistica ţ ă a
cimpului grafic, ş a edificat ş teorie a zonelor, care nu este
nimic altceva decât o ă interpretare a crucii.
În ţ populare, gestul în ă de cruce este destinat ă
alunge relele. Se atribuie ă putere ţ sau acelor plante în
cruce, degetelor ţ ş ă sau ă plantate sau
puse ş au o putere ă de exemplu, se ă ca semn al
ţ sau interzicerii trecerii (azi ă un vestigiu pe
panourile de ţ Crucea este simbolul concilierii contrariilor,
masculinului ş femininului, într-o totalitate. În cruce, totul este
unificat ş ă ţ la un nou mod de ţ ă Multiplicitatea
ţ ă ceea ce este viu în ele. În simbol, ceea ce
ă sensului nu se poate ă traduce ş nu se poate epuiza
.....
-20--
obiectul gândirii spirituale (1). Simbolul ă ă totdeauna ceva
secret; este ca o ă care ă forma corpului ş în ş timp o
ă Chiar aspectul sensibil al simbolului este ceea ce-i
permite ă disimulcze splendoarea acelui "dincolo" al ă mesager
este, pentru a nu-l deschide decât celor ce sunt capabili ă ă ă
acolo.
Privirea mitului ş ă de ţ ă ă de la crucea pe
care creatorul lumii ş Verbul este mort, ă cerul înstelat unde
ă Helios ş Selena; ea ă structurile cele mai profunde
ale ordinii cosmice, ă legile constitutive ale corpului uman, ş
chiar cele ale lucrurilor cotidiene care îl slujesc; ş peste tot ea vede,
ă în toate lucrurile, forma crucii ... Forma crucii este mai
întâi, în ochii ă schema ă ă care cosmosul a fost
creat de Dumnezeu (care, ă de la începuturi, vedea în secret...
viitoarea cruce a fiului ă legea ă a lumii. Cele ă
mari cercuri celeste, ecuatorul ş ecliptica, ce se întretaie sub forma
unui "hi" culcat (x) ş în jurul ă se ş într-un ritm minunat
întreaga ă ă ă devin pentru privirea ş ă crucea
cerului ... Micul semn al crucii este suma ş manifestarea ă a
întregii deveniri cosmice, ă natura tuturor lucrurilor trebuie
ă dramei mântuirii lumii prin cruce; în cele patru dimensiuni
ale lemnelor perpendiculare ale crucii, ş din antichitate vedea
dezvoltându-se ă ţ gândire a Sf. Pavel (Efeseni, 3, 18) ca un
simbol mistic al celor patru dimensiuni cosmice. Crucea este
"recapitularea" operei ţ rezumatul, semnul evident, simbolul
sensibil al ceva ce "urechea ă n-a auzit", respectiv, al
misterului .. .
Gregoire de Nysse ă crucea ca sigiliu cosmic pus în cer ş în
profunzimile ă ...
Viziunea ă a misterului crucii ă mai ales în
cucernicia ă ,,0, Cruce, citim într-un panegiric, ă a
(1) Aici sunt utilizate ă lui Hugo Ralmer.
I
r !
-21-
cosmosului, delimitare a întinderii ă ă a cerului, 1:
profunzime a ă ă ă a întindere a tot ceea ce
este vizibil, cuprindere a Oecumenului." I
"Semnul unei cruci de lemn ă coeziunea ş cerului,
ă ş fundamentul ă conduce spre ţ oamenilor care
sunt ţ aici." (Firmicus Maternus)
,,Eu cunosc misterul ă o, Cruce, în numele ă ai ă ţ
atâtea. ă tu ş puternic ă de lume pentru a o fixa pe aceasta. r .
Ş tu te ţ ă la cer pentru a se manifesta Logosul care vine din I '
îna1turi. Tu te Întinzi spre dreapta ş spre stânga ca ă vânezi puterea
ş ş ă aduni ă lumea. Ş tu ş puternic ă în f
ă ă pentru a lega de cer ceea ce este pe ă ş
sub ă (Actele apocrife ale Sf. Andrei) , _
ş tot ceea ce este în cosmos ş ţ ă II
ă acestea ar putea exista sau dura ă ă figura crucii. Marea nu poate
fi ă ă Tropaion, ă verga, nu ă în stare ă pe f"
catarg. ă nu este cultivat ă ă cruce, ă cei ce-l scormonesc
ş ş ş ş pot îndeplini sarcinile ă ă instrumente care au
ă ă Forma corpului uman nu se distinge de cea a ri
animalelor ă ă alt motiv decât acela ă primul poate sta în picioare ş I
ş poate întinde ţ ... " (Justin)
,,Este unul din principiile fundamentale ale simbolisticii teologice a
ş primitiv, acela ă tot ceea ce Dumnezeu a revelat în
Vechiul Testament, apoi în "arborele ţ (Geneza, 2, 9) ă la
ţ ă a lui Dumnezeu, în care se ă acest
arbore al ţ (Proverbe, 3, 18), nu este decât o prefigurare a dramei
ă respectiv a ă ţ ă om... Între
arborele ţ din paradisul terestru ş cel din ceruri, ş din
antichitate vede acum ă ţ un al treilea prin care se decide
soarta familiei lui Adam: crucea ... Arborele din paradis nu este decât j I
o prefigurare a crucii, ş ă cruce este punctul central al lumii ş 1,
al dramei salvatoare a ă ţ ...
Il
: j
I I
I I
I I
I
I
I
I
J
I
I j
--22-
,,Printre numeroasele legende care au fost create în jurul ă
arborelui ţ ă ă istoria lui Adam, atins de o maladie ă
ş care ş trimite pe fiul ă Seth în paradis pentru a culege de acolo
un fruct al nemuririi din arborele ţ Dar îngerul care ă
paradisul nu i-a dat decât tTei ţ ş din acestea a crescut triplul
lemn de cedru, de pin ş de chiparos; acesta a crescut din gura lui
Adam, care a murit, ş ă o poveste ă ş ă de ţ pe
care o putem ă de-a lungul întregului Vechi Testament, acest
lemn s-a ă ă ce ă ă au ă din acesta crucea ă lui
Hristos.
"Crucea este pe rând arborele ţ ş ă de ă De
asemenea, când, în liturghia ă a ă apei botezului, cea
care mai ă ş în zilele noastre, preotul ă în ă descriind un
"psi" ('1') grecesc, asta n-are nimic de-a face cu un semn elenic de
ţ ci este pur ş simplu simbolul arborelui ţ al crucii (1) ."
Dar crucea este ş ă de sacrificiu pe care s-a jertfit
Cristos. Asupra sensului sacrificiului ş a ceea ce ă pentru noi
ducerea crucii, C. G. Jung a scris: "Când Dumnezeu vrea ă se ă
ca om ş ă ă umanitatea în comuniunea Sfântului Duh, el
trebuie ă îndure redutabilul supliciu al lumii. Este un "crux"; mai
mult, este ă ş crucea. Lumea este supliciul Domnului, ş orice om
care ş ă fie, chiar ş ca ţ o ă ă totalitate, ş bine
ă asta ă ducerea crucii. Dar promisiunea ă a ducerii
crucii este Paradisul."
Crucea, sinteza opusurilor absolute, este simbolul Sinelui. ă
Gebhard Frei: "Sinele este ţ omului: omul trebuie ă ă un tot,
o ţ ă ă realizând plenar unitatea proprie creaturii umane,
cea a instinctului ş a spiritului. ă sensul umano-mitic al crucii:
acceptarea crucii, ă a accepta ă fi ă ţ între carnal ş
spiritual. ă fii solicitat pe rând de trup ş de spirit, de cer ş de
(1) Hugo Ralmer, "Das christliche Mysteriwn tmd dic hcidnischc Mystericn", Eranos-
Jahrbuch 1944, voI. II, p. 347.
-23-
ă de trecut ş de viitor, de Eu ş de Comunitate, asta ă
crucea; ă sub tensiunea acestor ţ ă pentru a echilibra
ă multipli ci tate , pentru a afirma ţ polare: în armonia lor
ă ne ă noi ţ Sinele."
Max Pulver uti ă crucea ca ă ţ ă a teoriei sale a
zonelor. El ă linia bazei scrisului pe traversa ă astfel
încât ţ superioare ale literelor (ramurile) corespund ţ
ascendente a bâmelor verticale, iar ţ inferioare (trunchiurile)
ţ descendente. ă o ă ă S,o ă ă 1,
linia ă întinzându-se la dreapta ş la stânga punctului de
ş C, confonn schemei ă de interpretare (1):
C-St:
C-Dr:
S
I
St - C - Dr
1
ţ din sfera ă cu Eul ş cu trecutul.
Introversie. Ceea ce este trecut, "în suspans", uitat.
ţ din sfera ă cu AltuI ş cu viitorul,
scopul. Extraversie. Ceea ce ţ de viitor, în
proiect, solicitat.
(1) Cf Max Pulver, Le Symbolisme de 1 'Ecriture, traducere în ă de Schmid ş
Maurice Delamain, Paris, Stock, 1953, p. 26 (N.T.:fr.)
I11III'
-24-
Grupul ţ ă forma de ş ţ ă
S: ş ţ ă ă ă sau ă de

St-C-Dr:
1:
ş ţ ă ă ă sfera ă a Eului.
ş mai jos, ş
Grupul ţ ă ţ ş ţ
S: Zona ă ă ă
sentimente spirituale.
St - C - Dr: Sensibilitate, egoism-altmism, viata ă
ş ă ă sentimentale.
1: Ceea ce este material, fizic, erotico-sexual; produsul
simbolurilor colective; visare ş ă înrudite.
Ne putem întreba ă topografia, localizarea ă a
diverselor zone ale ş ţ ş cum ş ă Pulver teoria sa
a zonelor, este ă ţ schemei proiective dincolo de
cele ă ţ ale axelor crucii provine din faptul ă Pulver a
intercalat zona i, care corespunde dimensiunilor medii (1); astfel, el
ă ş în analiza scrierii trihotomia Spirit, Suflet ş Corp, ă
dimensiunile superioare corespund zonei Spiritului, dimensiunile
medii - zonei Sufletului, iar cele inferioare - zonei Corpului.
Diviziunea ă a verticalei, care corespunde atât de bine
grafismului scrierii, nu s-a ş aplica în mod similar unui alt material
de expresie ş ţ
Chiar în cadrul scrierii, cele ă ţ nu sunt strict verticale
sau orizontale, ci diagonale, ca în schema rozei vânturi lor. Hertz
ajunge la o ţ a zonelor, ce pare ă se sprijine pe ţ
ă în grafologie.
(1) Respediv, ă ţ Il literelor mici. Tot ceea ce este dedesubtul acestei
zone este nwnit crengi; ce este deasupra, trunchi (N.T.:fr.)
ţ
Rezervare
-25-
Spiritualitate
Misticism
ă ă
Atac
Recll! Progres
Introversie :;:::>t<:: Extraversie
Egoism
Acaparare
Materialitate
Obstinare
ă ă ţ
Fig. 2. - Zonele cdmpu/ui grafic ă M. Pu/ver.
A1truism
ă ă care se ă în mod cert pe o ţ ă
ă dar care, în pofida ţ corecte, este, din punctul de
vedere al celui ce scrie, tot atât de ţ controla ă precum este
simbolismul crucii, ş ă ş pe un teren concret o ţ ă
ă ă cu testul satului al Dr. Arthus. Acest test permite, cu
ajutorul figurilor date (case, ă fabrici, arbori, personaje, poduri,
etc.) ă se ă un sat pe o ă de cele mai multe ori '
ă ş este posibil, mai ales prin ţ cu subiectul
testat, ă ă zonele ă li se ş ă o ţ
anume. ţ lor este ă prin ţ repetate ale
subiectului.
Schema testului satului ă avantajul de-a fi mai ţ
ă decât ă prin ţ Putem omite ă ă probleme
ă ţ ă anumite teste, de origine ă sau ă mai
mult sau mai ţ abil constmite, dar ă ă prea mare validitate sau de
ă ă care nu ă o ţ ă ordonatoare.
ă ă cu precizie gesturile unei ţ umane, descoperim
cum, în mod firesc, acestea sunt efectuate în ţ rozei vânturilor ş
nu numai ă schema mult prea ă a crucii. ţ ne
permite ă stabilim ă teoria conform ă trecutul ş viitorul se
I
I '
f :
1
II
r
r I
r
I I
l.'

j
I
J
I J
I .1
I
J
J
1
J
I
.....1
: 1
8

-26-

Arie ă Sine
Nostalgii Proiecte
o
fi
:::E t!
'> ..
. .g.' ... ' ... " .. " .. "'.' .. '.' ... ' .. ' .... '.".'.".

·8 ·8
] Coriflicte ă j
Arie ă Eu
,,Materialism"
Fig. 3. - Schema testului satului al Dr. Arthus.
...
o
.t:
:>
ă la stânga ş la dreapta pe o linie ş ă este o
ţ oarecum ă Este meritul fostului istoric al artei,
Michel Griinwald, de a fi adus, cu ajutorul unui test de ţ
dovada unei simbolistici a ţ care, în arta ă la fel ca ş
în expresiile spontane ale ţ ţ se ă întotdeauna
ă Nu este vorba aici de-a reproduce testul, din ă inedit,
care cuprinde zece probe diferite. ă ă una din ele. În ţ
subiectului este ă transversal o foaie de hârtie ă (cu
ţ de aur), deci nu un câmp. 1 se pune în ă un mic disc cu
ţ ă acesta îl ă pe el ş foaia ă dedesubt
ă ţ sa. 1 se cere subiectului ă plaseze discul în punctul
unde ă ă se ă în prezent în ţ sa; ţ alese sunt
foarte diverse ş ă ţ de ă ş de maturitate. ă
presupunem ă discul este plasat în prima treime a diagonalei ce
-27-
ş ţ din stânga-jos cu cel din dreapta-sus. Nu putem
surprinde sensul acestei ţ decât ă ş dinainte
ţ altor puncte din ţ Punând întrebarea: unde era
discul înainte de a ocupa ţ sa de acum? ş încotro se ă
el, ă are posibilitatea de-a merge mai departe?, ţ o linie
ă care, la majoritatea ţ merge de la stânga-jos spre
dreapta-sus. ă linie este ă linia ţ ă ne
(
ă asupra ţ sale, primim ă ă
. Stânga-jos: început, origini; acolo eram mic ş ă . acolo ă nu
eram cineva. Dreapta-sus: acolo este scopul, acolo va fi ţ ă
termenul, succesul. Dreapta-jos: ă a fi la strâmtoare, dezgolit,
dezagreabiI, condamnat ş pierdut. Stânga-sus: un rege, sau un
capitalist, o ţ ă ce s-a ajuns pe ă ă ă scrupule, parvenit, subjugat
banului public, inactiv, spectator.
Redus la forma cea mai ă un simplu dreptunghi servind
drept cadru de exprimare sentimentelor noastre ale ţ acesta
face ă ă o sumedenie de ţ care ă la mai mult
de 80% din ţ ţ În forma sa cea mai ă ţ
ţ ă poate figura ca un sistem de coordonate. Punctul zero
ă începutul; abscisa ă spre dreapta: timpul; ordonata:
gradul de realizare, de succes, al situatiei sociale efectiv atinse.
Rezultanta succesului ş a timpului corespund liniei ţ În sistemul
nostru de ţ aceasta ă ă nivelul atins se ă într-un
raport normal cu derularea timpului.
Linia ţ este ă cu o ă de ţ ă care, ă
între început ş ă ş ă ţ ş ă sau ş ă
a ţ trecute ş ţ viitorului, a ţ ă ne reamintim
în trecere ă întrebarea: de unde vine ş încotro se duce o linie?, a fost
probabil ă în mod ş pentru prima ă de pictorul Paul
Klee, atunci când el ţ deja, ş ţ ş anteriori
sau contemporani.
Într-o ă în care se poate efectua o ţ aproape ă
cu ă ţ ă din partea unui mediu redus la cea mai ă
-28-
expresie, rezultatele sunt cu ţ ă mai pure decât când intervenim
cu un material de ţ care ă ă o asemenea ă cu
corpul uman. În fine, este cu totul îndoielnic ă schema ă
ş
]
z
o
Timp
Fig. 4. - Dreptunghiul proiectiv al lui M. Grilnwald.
trebuie ă ca ă a ţ ţ pentru ă corpul se
ă într-un ţ care, atunci când ă ă ă este
aproape totdeauna un ă Pentru Griidwald, dreptunghiul este, pe
de o parte, câmpul dinamic al ş ă pe de ă parte câmp al
ţ sau al sentimentului ţ ă facem ţ de
dinamismul cauzal ş final, atunci ar ă un câmp de ţ constituit
din reciprocitatea ă a ă Ceea ce este plasat în acest
câmp de ţ în acest cosmos, fie ă este un text scris sau desenul
unui arbore, este conceput, este ă prin ţ cu forma
ă cu ţ ă care, aplecându-se asupra propriului sine,
ă ă ă ţ cu acest ţ care se ă ca
exterior ş care, în ş timp, face trimitere la el ş
Figura 5a ă un arbore ocupând un anume punct în cimpul
grafic, ţ care-i ă un sens bine dctcnninat. De altfel,
arborele din acest desen, considerat în el ş are o ă ş o
imagine ă care-i sunt proprii, astfel ă de aici ă ă
-29-
imagini ţ una în ă ca ă spunem ş Accentuarea ş
ocuparea ţ ă a unei anumite zone face ca fizionomia arborelui ă
ă ă de o ţ astfel încât trebuie admis ă ţ
exterior, cel în care arborele este plasat, pe de o parte, ş câmpul pe
care-l ă pentru el ş pe de ă parte, se ă reciproc.
ţ ţ ă un scop ş ă o activitate este mai
ă pentru figura b decât pentru figura a, ş comentariul nu
ă ă nu numai de frica ţ figura a a fost ă în dTeapta-
sus, ci ă ea a avansat în câmpul proiectiv din zona de confruntare
ă corespunzând atitudinii Eului. Astfel, intricarea ş ă prin
carc subiectul se ă ş a formei desenului devin manifeste.
a
b
Fig. -Arborele în cdmpulgrajic.
J
1
1]
I .J
j
J
1
J
J
-30-
Câmpul ţ ă Griinwald
În baza unor expuneri ş ţ cu autorul, ă aici într-un
tablou sumar schema ă a lui Griinwald. Aceasta ă
structura ă care pot avea între ele ţ multilaterale.
Aer spirit Foc
Vid, neant Supra-tICI1Slbil Ptmct inalt
LuminA Divin Scop
EmergentA in afiua cosmicu1ui ş
DorintA. retrageI'eK :A Moerte
Mama
Trecutul
Introversic
ApA
început
ş
Origine
Zona pasivitAtii Zona ă active
Spaliul spectatorului cu ,,; oh>

: PuI&i.uni, instincte,
Debut - Regresie - pAmant - Cmflicte
Fixap.e la un slBdiu I Nostalgia "mocirlei"
primitiv - Stare ă I
TatAl
Vritoru1
Exlraversie
1" ..... , ă
Materie
inCO!l4ticnt
ş colectiv
Fig. 6. - Simbolistica ţ ă ă GrUnwald-Koch.
Materie
Infern
ă
Demonie
Toate aceste ţ pot fi concepute ca plecând de la o margine la
ă dar ele pot de asemenea ă plece din centru, ă ă în
centru, sau ă se îndrepte spre un anumit punct din ţ În ă
în care câmpul grafic (foaia de hârtie) ş ţ vital sunt identificate
ş sau ş deci coincid, putem aplica desenului
arborelui simbolistica ţ ă a lui Griinwald. Dar ă câmpul grafic
nu ă decât un decupaj într-un ţ conceput ca fiind mult
--31-
mai vast ş mai ă ţ ă valoarea ă devine
ă O ţ ă declara despre arborele desenat de ea: "se ă într-o
prerie care se întinde ă în zare", ceea ce ă limitarea ă
de foaia de hârtie. Simbolistica ţ ă nu a devenit prin aceasta
iluzorie, pentru ă amploarea, infinitatea, nelimitarea, izolarea ş
pierderea au, de asemenea, ţ semnificativ ş ţ 1& fel
ca ş ţ într-un ţ delimitat
Reprezentarea strict ă a acestor ţ de ş ne
ă un element de interpretare a expresiei grafice în desenul
arborelui. ş acesta este intim ş de materialul mai mult sau
mai ţ clar al unei ă
necesare. De exemplu, nu toate
, .

/' .
/' /

',//
/ ' /

/ ,
/ '
"
Fig. 7. - Schimbare ă de ţ
ş ă în ă sunt la fel
de semnificative. ă de
exemplu, o ă în unghi ţ de
perioada desenului schematic,
ş ramurilor ă în
majoritatea ă ţ o ţ ă în
timp ce schimbarea ă de
ţ ş cum este ă de
ramura din figura 7 ale ă axe
de ţ sunt alungite, ă
aproape întotdeauna o cruce în
ă mai precis simbolul crucii barate.
Spasmul, ă aici prin expresie, simbolul blocajului, al paraliziei
spirituale.
Ne putem întreba ă simbolistica ţ ă a ă are
fundamente arhetipale comune cu crucea ş cu crucea în ă
arhetipuri ce servesc pentru structurarea ă noastre.
Structurile de tip ă descoperite de C. G. Jung ă adesea
uluitor de ă ă cu o ă de ţ care, în sine, este ş
o încercare de reprezentare a multiplului în unu. Se ş ă orice
ă este ă ţ de centru, în timp ce periferia ţ
-32-
în sine tot ce ţ Sinelui, respectiv cuplurile de ţ care
constituie totalitatea ă ţ (C G. Jung). Este foarte probabil ă
reprezentarea ă a arborelui se ă ă ă în ş
colectiv. Dar simplificarea sau ţ mai mult sau mai ţ
ţ ă a simbolisticii ţ se ă prin devenirea ă a
sensului ă ţ Este probabil, dar nu sigur, ă ţ
apropiate de arhetip preiau de la acesta o ş ţ ă mai ţ ă se
ă mai bogat prin imagine ş desen decât cei ş fac o imagine
mai ă asupra ţ Imaginile arhetipale nu sunt deloc
independente de lumea fenomenelor pe care, mai ă le-au
asimilat Ne putem întreba chiar ă cu timpul, sub efectul noilor
ţ ş ţ asupra lumii, nu se ă o schimbare a
ă noastre ţ Schemele ţ sunt cu certitudine
ă relative, dar nu într-atât de indeterminate încât rolul lor de
instnunent de orientare în peisajul psihic ă nu ne mai fie de nici un
folos.
Pentru a analiza imaginea ţ ă este recomandabil ă ă ,
ca reper o cruce ă ş un cadru. Mijlocul trunchiului la trecerea
ă trebuie ă fie luat ca punct de ţ Astfel
ţ ă uniforme, chiar ă trunchiul este dispus oblic.
Zona ă (coroana) nu trebuie ă la stratul ş
(cu ă îndoiala care s-ar putea manifesta) decât în ă în care
ă ţ coroanei nu ă ş ş 2/3 din cea a arborelui ş când
ă ţ trunchi ului nu este ă unei treimi din ă ţ
ă ă ţ ă în ţ de care se ă indicele lui
Wittgenstein, include ş linia ă ă ş pe cea a solului.
Cu ajutorul crucii ş al cadrului este ş ă ă ă ă
ă ţ ă a arborelui, raporturile ţ ă de ă ţ (raportul
ţ ă de ă ţ trunchiului ş ţ ă de ă ţ coroanei); ă
coroanei, ă ă ş cea ă a coroanei, raportul între
ă ş ă ţ coroanei, ă ţ care ajung sub nivelul
orizontal ei , ţ oblice. În general, este mai ş ă ă
organizarea ţ ă cu ajutorul unei scheme auxiliare.
-33-
Fig. 8. - Schema analjzei unui desen.
Sus:
Dezvoltare
ţ
ţ
r
I i
1
I i


Unne ale
ţ trecute
Linia ţ
truchi ă
f'
1':
Jos:
Unne ale ţ
primitive
Sol
peisaj indicat,
adesea linia de
ţ cu ă ă
Desen al arborelui cu cadru. Sistemul de coordonate ş de diagonale care Se r" :
ş ă în câmpul grafic sau în foaie. ă se ă în afara cadrului, !
întrucât baza tnmchiului este ă 4rept ă pentru ă ă pentru
calculul indexului lui Wittgcnstein, ceea ce ă este ă ţ ă de la baza!
ă ă ă la vârful coroanei.
I
I
..,-

J
-34-
ş lucru este valabil ş pentru ţ Uneori este imposibil ă
distingem clar trunchiul de ă Adesea, trunchiul ş coroana par
mai ă îmbinate decât separate, ceea ce nu ă
compararea ă mi lor. Cadrul global este divizat de o cruce ş ă
diagonale punctate. Putem considera ă dispunere ca schema
simbolisticii ţ Evident, nu este vorba de-a interpreta doar din
punctul de vedere al simbolisticii ţ ă ă distingem clar
între copia obiectului ş expresia acestuia. Desenului îi ş din
ă ă ă aspecte proprii scrierii: imaginea cuvântului
ş forma ă a ş ă Copia obiectului, reprezentarea
arborelui, ă de asemenea, verticala, în timp ce scrierea
ă în special ş pe ă Ceea ce se înscrie ş
în desenul referitor la propriul nostru eu ş la personalitatea ă
este expresia, respectiv o concretizare ă a ă noastre
interioare. Expresia este ş ă mai ă formei decât ţ
desenului. Luarea în considerare a simbolisticii ţ este un ajutor
în interpretare, dar numai ă nu ă de o ă prea
ă ş ş ş se ă în structura de
ansamblu, dar local ă le ţ simbolice ă originea
ţ care se ă ş punctele spre care este orientat un
anumit element. Putem afirma cu certitudine ă zonele inferioare ale
desenului arborelui ă straturile primitive, zonele
superioare straturile cronologic ulterioare. De altfel, originalul,
primitivul, ş situat jos ş ş ţ sus, este
un lucru plin de ţ Mai mult, nu trebuie uitat ă
dimensiunile ţ sunt completate în ţ ă ş înapoi ş ă ă a
treia dimensiune poate :fi ă prin mai multe procedee tehnice, la
fel ca ş prin presiune sau prin întreruperea trasajului. În plus,
marginea foii are ţ de ă baza foii cea de sol. ă
margine este adesea ţ ă ca un perete în ţ ă ă înapoi,
de care suntem ţ sau al ă mister atrage, pe care l-am putea
escalada, mai ţ ă ne prefacem ă nu ă
-35-
ă pe un sistem de coordonate ş punând în ţ ă
timpul ş nivelul atins, schema ă a lui Griinwald nu poate fi
ă tale quale la desenul arborelui. În desenul arborelui, abscisa ş
ordonata sunt într-un fel unite ă în ă Alminteri,
trebuie ă ş ă pozitia desenului arborelui în câmpul grafic
ă la utilizarea schemei lui Griinwald. Accentuarea sau ţ
ş ă expresive în desenul coroanei permite, de asemenea, ă ţ
cont de ă ă din moment ce aplicarea se face în mod
sensibil ş prudent. În mod cert, nu este totdeauna ş ă ne ă
în acest DedaI al schemelor care se suprapun partial unele peste
celelalte. ş ă concrete pot contribui la a conferi
ţ ă ţ de ă acum, ţ cam abstracte, din
capitolul "Scheme ţ În ă ţ ă mai este mult de ă
ş de pus la punct cu ajutorul experimentelor.
Structura arborelui
ă ă trunchiul ş coroana sunt ă ţ principale ale arborelui.
ă ă este în general ă observatorului sau nu se vede decât
ţ Cu ţ ş ă este acolo, chiar ş copiii mici.
Trunchiul ă partea ă ş ţ echilibrul între
dreapta ş stânga. Rolul ă de intermediar, ă la ţ sa de
ţ ş de suport al coroanei, face din trunchi elementul cel mai
stabil al scheletului arborelui, ă îi ţ inclusiv ramurile.
Trunchiul ş ramurile ă "lemnul", ţ Trunchiul este
centrul; el este în ş timp elementul vertical, median, ă
scheletul, ţ ul, durabilul, stabilul, imperisabilU1' - în contrast
cu ă ă arborelui, cu ă ţ ş sa. Trebuie ă admitem ă
în desenul arborelui se ă toate ţ naturale, ca
urmare a unei ş a ţ lemnului, cu mult mai clar în
trunchi decât în ş ă care de asemenea, nu ă ă se
voaleze ş adesea, ă se ă ,,E croit dintr-un lemn bun", "lemnul
-36-
e bun", "dintr-un lemn prost nu ţ croi un fluier bun": ă astfel
de expresii pentru a caracteriza ţ naturale (1) .
Exteriorul coroanei, ă ţ ă zona contactu1ui cu
mediul, zona ţ reciproce între ă ş ă zona de
asimilare, de ţ Aici se disting ramurile. Coroana este ă
ş suportul ş al florilor ş fructelor, ş se impune prin
ă aspectului s.1u. De notat ă scheletul ă totdeauna acolo,
în timp ce florile, frunzele ş fructele pot ă ă Acestea din ă
ă elementul cel mai instabil, a ă ţ ă este ă ş
ă ca aceea a flOl-ilor care sunt pentru noi simbolul cel mai
izbitor al acestei ă ţ
,,Florile se dovedesc a fi o ţ ă ş poate fi o ă dar
un arbore desfrunzit nu mai pretinde vreo ţ ă nu mai poate purta
vreo ă Nuditatea, goliciunea ş ţ ş sunt ţ
unei ă ş a arborelui. Aspectul hibernal este
ă aspect. În ţ ţ ă sau ă nu mai
este posibi ă ă ă (Hermann Hiltbrunner)
Coroana ă o ţ ă un ţ al ă centru pare a fi
plasat aproape pe axa ă deasupra trunchi ului; este centrul
în jurul ă se ă masa coroanei ş de la care pornesc
înt:inzându-se tentaculele care vor ă lumina pentru a o aduce în
interior.
Uneori coroana se ă Într-un evantai bogat, alteori nu mai
ă decât o ă ă ş ă ă ă ă Deseori ă ă
ş sau se ş acolo unde ar putea lua contact cu mediul
ă cu un fel de puf de ă . .. , sau desenatorul ş ă
coroana pe trunchi, ca cercul unui chivot. Coroana este uneori ă de
ţ ă ş alteori cu un aspect static, ă de jocul viu al ă
ţ spre stânga sau spre dreapta. Multe coroane se ă pe
trunchi, cele tip balon, glob sau cerc, care, formând ă mâini în ă ş
sau cu ă ţ ă ş ă spre
(1) Autorul ă aici câteva proverbe germane (N.T.:fr.)
-37-
mijloc, sau se ă pe trunchi ca un gol ă ă ţ deseori
umbrite, redate cI ar-obscur, sub forma norilor, mai accentuate de-o
parte decât de ă În ă parte a coroanei, o multitudine se
ă tumultuos în gesturi ş figuri. Acesta este prin ţ ă
, câmpul de exprimare, ş avem tot interesul ă ă ă ă se ă atât
cât poate veni expresia ă ă se joace aici.
ă structurii arborelui cu fiinta ă ă pe care
Stanley a indicat-o deja, este cu ă ă Vetter a stabilit
concluziv cum planta care ş în sus ş se ă ă ă în sol
ă mai bine ceea ce se ă plenar în statura ă a
omului ş o ă în mod. ţ ş primar de structura ă a
animalului. Pentru Vetter, "orizontala este conceptul general ţ
figurativ al ă ţ ş al imediatului ţ din ă verticala
apare ca ceea ce ă în mod fundamental stabilitate ş ă ă
fenomenului, ceea ce permite în ş timp atitudinii ş ă se
exprime. ţ ă a omului face ca el ă nu ă ă
mobilitate ă ă încetare ş ş în care ă ş animalul. În
structura ă a corpului nu se ă nici o ţ ci
ş ţ de sine." Din acest punct de vedere, scrierea ă ă o
ţ ă a verticalei în ă în timp ce orizontala nu poate fi
ă nicidecum atât de incontestabil drept semn al ţ În cadrul
rândului, litera ă ş pierde din ţ ă devine veriga
, dintr-un ţ care ă ă în citire, ş cum a concluzionat
Vetter. Cu ţ ţ de unire, liniile orizontale nu sunt mai
frecvente în scris decât în desenul arborelui, respectiv sunt destul de
rare. ş ă spre dreapta sau spre stânga nu pot fi identificate direct
cu ş ă orizontale, pentru ă majoritatea merg în ă
Thumer ă ă desenatorii de forme de tip schizofrenie fac voit
arbori mari. ă el, n-ar fi doar un joc de cuvinte ă atribuim "idei de
grandoare" acestui grup. În schimb, aproape ţ depresivii endogeni
ă arbori minusculi ş adesea arbori "microscopici".
I
[
I
t
I I
. I
.
I
1
r
: j
f,
-1
!
I
J
,1
.J
, I
"
I
f j
i -
I
I I
I
j
J
I
.J
ili
I
1
-38-
Simptomele nevrotice În desenul arborelui ă H. ă
în ţ sa: Der Baumtest nach Koch als Hilfsmittel bei der
medizinisch - psychologischen Pilotenselektion und tihn/ichen
Verfahren, Hennann ă a analizat ţ nevrotici. El ă
ca simptome nevrotice ţ grave ale structurii arborelui, care
se ă în principiu cu simptomele noastre primare ş cu cele
regresive. El· ş acest grup: simptome cardinale, dar le
ă prin atribuirea numelUi de simptome consecutive sau
indicative, care ă ă de ţ ale
nevrozatu1ui cu mediul. Este vorba de ă afectând arborele in
annonia structurii sale ş în ţ cu mediul. A se vedea tabelul
formelor primare (p. 67).
a) ă ale ă ă arborelui:
Baza trunchiului ă în ă de ă ă ă ă deschise de
o lungime ţ ă ă lipite ă ă cu ă
ă ă cu o ă linie; baza trunchiului se ă direct pe linia
solului; trunchi plantat în sol ca un ă ţ baza trunchiului larg ă
linia solului ă linia solului ă ţ ă
b) ă ale structurii trunchiului:
Trunchi paralel; trunchi ne structurat; doar contururile trunchiului
sunt desenate.
c) ă ale ă ramurilor pe trunchi.
d) ă ale structurii coroanei:
ă mult prea ă în raport cu trunchiul; ramuri
necoordonate, eventual ţ ramuri prea lungi ondulate în
ţ ramuri curbate; ramuri grele, ă ă ă ă ţ ale
ramurilor franjurate, tocite, în ă de frunze; ă în ă de
ă ă etc. Restrângerea ă ş ă nefonnatA.
-39-
Din ă ă reproducem în continuare ă tabele
comparative în care ă ă date:
1) Nevroze infantile (coloana n
2) Rezultatele examenului clinic (coloana II)
3) Testul Rorschach (coloana TIn
4) Testul Jung (coloana IV)
5) Testul arborelui (coloana V)
La ţ de ă ă nu ă ş nici un Caz de
refuz al testului arborelui. Ceea ce frapeazA, de asemenea, este ă
rezultatul testului Rorschach ş cel al testului arborelui se ă
atât de bine reciproc. De fapt, se ă frecvent ca un protocol al
testului Rorschach ă arate ă puternic nevrotice, în timp ce
testul arborelui ă furnizeze mai ţ astfel de ă ş
viceversa. În ţ ă cu ă complexuale la testul
Rorschach ş la testul Jung, ş ă apar, de asemenea, ş
în testul desenului arborelui, de exemplu la un subiect ajuns la
deprecierea de sine, ş al ă arbore infantil, puternic ă ă
ă în ţ unui peisaj care-l "devora". Într-un alt caz, subiectul,
ajuns, de asemenea, la auto-depreciere, ă un arbore care este
aproape complet dezgolit de ş în afara câtorva ramuri ă în
timp ce frunzele ă cad ş ating solul. Un alt candidat ş
ă ă ă implantând pe un arbore, de altfel ne-
structurat, ramuri amintind de mâini implorând ajutorul. Adesea ă
la ţ ş la depresie ş care, în testul Rorschach, resimt
un ş la culoarea ă trunchiuri întunecate cu coroane luminoase.
Un alt fapt demn de remarcat este ă retardatul mintal nevrozat
ă în desen primitivitatea sa ă în timp ce retardatul
nonnal este capabil ă deseneze un arbore bine ţ ş annonios.
ă lui St1ideli pennit de asemenea ă ă ă la
ţ care ş rezolvat nevrozele infantile apar pe trunchi indici
patologiei (baza trunchiului ă de o tufl1 de ă baza
-40-
trunchiului ă în spatele unei ă însemne ş noduri pe
trunchi), în timp ce în nevrozele actuale nu apare nici unul din aceste
indicii. Expresia: "a crescut iarba pe el", deci, a dat ş la ceva,
corespunde nevrozelor rezolvate. Ceea ce este interesant, este ă
ţ ş în mod nonnal la maturitate, în testul arborelui, au
manifestat în desen ă psihice suferite în decursul ă
lor, în timp ce ţ ş în prezent de nevroze puternice nu
ă aceste ă în desen.
ţ egocentrici, încercând ă se ă în valoare, capabili doar
de contacte superficiale, ă în desene o ţ ă între
aparenta ă ş ă ş ă ă a arborelui, pe de o parte, ş
modelul lor interior, proportiile ş ţ lor cu solul ş mediul, pe de
ă parte, contrast care ă în mod similar restul tabloului
psihopatologic.
ţ ţ erotic se ă cu un sindrom cel mai adesea
patologic: în primul rând o densitate ă aproape ă în orice
caz ă ă în contraste în tehnica desenului; în al doilea rând,
interiorul coroanei pare bine modelat, ă altfel, acesta ă ă
ale ţ ş ale ă (plasticitate ş contur al. coroanei
ă mai mult, cioturi de ramuri deformate ş ne-
coordonate); în al treilea rând, ă o anomalie a trunchiului: trunchi
de tip B (brad), sau ramuri;'principale plecând din trunchi în mod
exploziv. în ă de aceasta, fructele sunt total absente, ş au fost
ţ mai ţ arbori cu ş vestejit. (fructele ă un anumit
rol în o treime din desenele examinate: 82 de cazuri
.2 ·5 . ci i:l""9 -e 1l i:l
'S S §' I ... "Ei.! o Jl
:; .=1 i 1 i:
j
l ]
OI >OI -S ... o :i
.el • OI S.-8 :
:a ] 'i' 1:fi .' .§.
:>
I
- li! . 1 'E E . - --s
......, .... ,., 8 • o - .•
"9:1 ;. "" -8'.
8 ... ] 1l? .';;' g 'i 8. . .'" E
.. j. f.. ll:fii .. S :fi .[ j 8 l]';;' .
:fi - E ;.:l ? - ,., !l § >al;3·u:a,., .
; I:j ...:E '9:fi ij .B. '., e e ă :E Iii !l ij 1;
'1:S -.Ei ,'" U "Ei o e - el tl o" U o e o .a
tr
:Il '6 ',; -8 e! 'il 'il '§
cr il g el el
j ·i j j ,
li ... Ii .;..: !3 . ...; . . .... Ii
I 1 1' ·.. 1 1 1
] 1_ .... _u!9 .... _ .... - "'-
8 Il. U Il. '.g-!3 U o.. o.. > o..
S
" i·· ,;,r '" P '" I li: :> - li! -
: g '§ li' ."
a!f", 'ils]
't;, s U 8 >al.i ;:1 ';;' ă
1l -a .<;;j • . !l e! :fi >al [ I:l .S
'1:1 5 1;1 !I o OI •• U i
§ s -a . .Ei ;.:l S u '1: "' .
o e o .g i
'; 8. 8. 10.-8
I
-8
';;"
o 'i el .S

:1 a Jl:g;s lJU
I.l ..... .. . "" o 1iiI o
:;;. ..... lJ ii::C
.. -8
... i:!
ii :6 ]
l.f j l.f
l) : -8... ,. :a
JJ i, ;.§


')
o >OI 00
:; c[ .!
-
i i
..... , u .g el
Î
8 .... N 8
8 :; 8
.,., ,.,

o..
,., !l
.[
8 -8
... '<t ':l
3 - o..
Pl _ ...l

.....

.,.,
i f
t
';;
-8
':l
3
N






el
'+1-

1
lN
.... 1,0
ci.

'1)"0

g ;
.gl
'13
:a aci
.8 cii
'8 :a
H
-8:a

'6 '5

,...,,...,
.... ('1
......,......,
-- -- ---
= ,t-
<.--
1 IT m w v
671Errurezis pinlla 10 Anxietate Ş la culoare ţ iDterpretm Tnmchi înalt ş ă ă
ani; bâJ.bâiall la ă Labilitate obscuri; simptom complexuale mici în sferA; ş ă a
începutul ş ă general de angoasi; discutabile. ramurilor principale ale
eritrofobie. interprethi tnmchiului·.
221 ă de ţ ă INesigur;
tensionat;
ă
mama.
complexuale. Ramuri ne-coordonate, ramuri cu
linie ă
Tnmchi luminos, ă foarte
intunecat!.
blocat; I Timp de ţ Numeroase Tnmchi foarte miC; ă prea
ţ prehmgit; co- ă ă 1runchi aproape negru ş
cu ţ ă ă complexuale. ramuri negre.
ă ţ Câteva ţ Implantare ne-coordonatA a
ă ţ anormale. ramurilor pe 1runchi •.
agresiv, macabru. ţ excresceIJte în punctele
de ţ ramuri supra-
dimensionate; :fructe clzând în gol
(într-o ă de ă coroanl ne-
struaurat!· .
de Retardat; blocat; Timp de ţ Nu i-a fost plantat in ă ca un
vise angoasante refularea afectelor. prehmgit; refulare administrat testul. baston; linia solului ă *;
ă la 6 ani. ă Alterarea implantArilor ramurilor
pe tnmchi·; ramuri cu o ă
linie ne-coordonate.
331Pavor noctmnuslBlocat;
ă la 13 ani. timid.
anxios; I Ş la culoare; I Numeroase
refulare ă ă
Implantarea ă a
ramurilor pe tnmchi·; ă ş
retrasa.j al ramurilor; ramuri ne-
coordonate; ramuri cu o ă
linie.
1
II
-

40 Pavor nod.mnus ş
Infimtil· , moale;
sugerea degetului blocat; se.miment
ă la 7 ani. de inferioritate;
tendinte
anancastÎce.
, Onicofagie pânlla Blocat; încms;
15 ani.
slabi ă ă
46
ă
54 : ţ nu putea Imatur;
nesigur;
ţ pe R.
puternic blocat;
Tulbutiri de somn
sentimente de
pinlla 13 ani.
inferiocitate.
ă ţ complexuale.
ă ş
JlUlIWului de
interprethi clar-
obscur ş detaliu
blanc.
m
Ş la ş ş la
clar-obscur.
Timp de ţ
prelungit; ş la
culoare; refuz la
ş VI.
Ş la culoare
ă coarctare
ă fuziunea
fundalurilor .
IV .
Numeroase
ă
complexuale.
ş termeni
complexuali.
Câteva ă
complexuale.
v
Baza 1runchiului lirgitl, ă
linia solului ă •.
Tnmchi negru, difuz.
TnmchiB.
Ramuri cu ă Stereotipii.
Tnmchi plasat într-o ă de
negru •. Baza tnmchiului ă ă
ă ă
uniliniare
suprapuse.
Implantarea ne-
coordonatA a ramurilor pe trunchi.
Ramuri
uniliniare.
Sterecti.pii.
Desen foarte întunecat·.
Tnmchi mic, ă puternici·;
TnmchiB.
ă necoordoDate de ramuri
pe tnmchi. Ramuri uniliniare.
Stereotipii.
Desen foarte întunecat· .
ţ care au avut nevroze infantile ş la care o explorare ă ă este sujicientli pentru a dovedi ţ unei
nevraze
Baza trunchiului
ă
I
73 Enurezis ă la 11 Blocaj în decursul
Timp de ţ Distras.
larg
ani; bruxism ă
examin!rii;
prehmgit; co-
Linia solului deasupra
bazei
la 10 ani;
eritrofobie;
ţ ă ă
1nmchiului· . Tnmchi cu linii
ş ă la
depreciere de sine;
numeroase paralele. Ramuri uneori mai =
12 ani.
ţ ă de
ă detaliu
decât trunchiul. ă . e
fratele ă ajunge mic.
ramurilor ftanjurate,
grele, ă
la ţ
ă ţ a
ţ
tnmchiului ş a ramurilor (care apar
ca ş mâini ă întinse
Ispre cer)*.
1 IT m IV v
S8 Enurezis ă la 12 Blocaj pe timpul Co-ardantl Numeroase TnmchiB.
ani. examinirii; ă supra- ă Implantarea ă a
Onicofagie ă În eritrofobie; . compensare în fata complexuale. ramurilor pe trunchi· .
prezent ţ ă de ă ş colorate
puternic blocat; (forme ş
ţ detalii MlC1; ă ă
culoare).
Arbore ă ş cu câteva
:frunze ă
ramurilor de ă
umbre în ă de pete.
Ramuri llniliniare; ramuri
forfecate; ţ ramurilor
tocite.
23 In ţ Blocat; nesigur, Timp de ţ ş termeni Tnmchi puternic ă ă foarte
dezvolthii ţ prehmgit; complexuali; tânM.
corporale ş depreciere de sine. ă ţ câteva ţ Tnmchi B.
mintale a ă ţ ă anorma1e. Alterarea ă ramurilor
întotdeauna în ă pe1nmchi.
urma surorii sale procentaj MlC al . ă ş retrasaj al ă ş
ţ ramurilor tocite.
Desen compact·.
gemene. formelor vAzute
S6 Enurezis ă la 6 Blocaj în
am. ă
nesigur,
infantil.
clar.
timpul Co-ardantl
ă ş
blocat; culoare; refuz
ş
ş termeni Arbore primitiv· .
la complexuali; Tnmchi B.
la câteva ţ Tnmchiul nu are ă ă cu linia
anorma1e. solului.
Tnmchi ne-structurat.
Stereotipii.
Desen rigid, lipsit de ţ ă
l'
I J
Ţ

I ;" j

IJ
I
J
I : I
J
',J
,
t
J
1]
1-<
I ,' j
1,
l-
I
IJ
:1:
-46-
Excursus:
Indicele lui Wittgenstein
Utilizarea ă a testului arborelui a determinat un neurolog german,
Dr. Graf Wittgenstein, ă ă o descoperire uluitoare. El a plecat de la ideea
ă testul arborelui fie ă se ş în toate cazurile, fie ă nu se ş
în nici unul, confonn legii totul sau nimic. într-o ă comunicare ă
Dr. Wittengstein ă admitem ă 'testul arborelui care este desenat în
acest moment nu poate corespunde decât ţ prezente a celui ce
ă ar trebui ă ă o ă ă care ă fie ă atât în desenul
arborelui cât ş în ţ ă Prima încercare pe care am fOCut-o în acest sens a
oonfinnat ceea ce ţ .
ă ţ arborelui (h), ă în milimetri, este ă la vârsta celui
ce ă ă în ani ş luni (a). Acest raport numeric oonsti1nie un
indice (i). Cu ajutorul acestuia putem detecta pe arbore anumite elemente ale
istoriei personale a convergente. ţ uitate. De exemplu, un
subiect de patruzeci de ani a desenat un arbore de 120 mm ă ţ ceea ce ă
indicele i=3. La o ţ ă de aproximativ 13 mm de sol, marginea din stânga
a 1runchiului este ă (m celelalte desene se ă totdeauna, la
ă ţ ă o ă ă ă la întrebarea: "Ce vi s-a
întâmplat în domeniul feminin-matana1la 4 ani ş 4 luni (12,9 : 3 == 4,3 == 4
ani ş 4 luni)?" subiectul a IMit ş a spus ă exact la ă ă ş pierduse
mama. într-un alt exemplu clasic, o pacientii indica faptul ă se ă la 22
de ani ş ă Dar, o ă ă cu trasaj mai puternic decât restul
desenului indica ă calculele noastre vârsta de 18 ani, în timp ce la
ă ţ corespunzând vârstei de 22,5 ani nu ă nici un indice particular.
ă pacienta a ă ş ă la 18 ani a avut prima ţ ă
ă cu un ă ş în ciuda unui mariaj binecuvântat cu doi copii, nu a
putut uita ă acea ţ ă
Ne interesa ă facem verificarea acestor ă Ele ă ă oonfinne
ipoteza ă ă ţ arborelui, respectiv ţ de la ă la vârf. ţ
istoria ţ subiectului ş ă putem data îrt acest fel, cu o exactitate uluitoare,
cele mai mici evenimente din ţ sa de ă atunci Or, ă trei
-47-
exemple ă cu exactitate justetea descoperirii lui Wittgenstein ş a
formulei ă de acesta Am impresia, ş ă tnrumatismele - ş
sau uitate - trebuie duse cu ţ ani în ă pentru ca acest calcul ă fie
oorect în plus, trebuie luate în calcul cazurile care nu ă o ă de
trmnnatism în desenul arborelui.
Fig. 9. - Indicele lui Wittgensteln.
Vârsta: 38 de ani. Indice: 225/38 = 6. Prima ă la 99 mm, corespunzând
vârstei. de 99/6 = 16,5 ani. A doua ă la 145 mm, oorespunzând vârstei
de 145/6 = 24,2 ani
r
I
-48-
Primul caz (a se vedea fig. 9). Tehnician de ţ la o ă ă
Vârsta: 38 de ani ă ţ ă a arborelui desenat: 225 nun. Indice: 225 :
38 = 6. Prima ă ă pe tnmchi, care ă la ă ă ţ era
aplecat SJre dreapta, se JIDduce la ă ţ de 99 mrn. Calculul vârstei: 99 :
6 = 16,5 ani De la 99 mm, ramura ă se ă SJre stânga, ă la
lnmlitoarea schimlme de ţ la ă de 145 mrn. De aici, ramura
ă în linie ă 145 : 6 = 24,2 ani. ţ subiectul dorea ă ă
mhitect ş ingina- în Canada La 16,5 ani, contrar ţ sale, a fost îndrumat
spre o meserie în care nu se ţ bine (recul spre stânga). Exact la 24,5 ani
ş o slujM pe care o are ş ă mde ă ca ă spunem
ş o conversie în ceea ce ş atitudinea sa relativl1la profesie. Dintr-o
ă în munca sa care, ă atunci, era obiectul urii sale, ă ş ţ ş
începe o dezvoltare ă apoi, la scurt timp, se ă ă ş
Putem observa, este ă în partea ă jos, o ă asuprn ă
n-am putut în mod special o ÎIl1relme, pentru ă desenul a fost executat
cu mult înainte de a fi fost cunoscut indicele lui Wittgenstein.
Al doilea caz. Cazul l.ll1II.l1tor este ţ mai dificil de apreciat Este vorba
desJre un pictor, în ă de 38 de ani, care, la 24 de ani a trebuit ă ţ
la p:ofesia care-i ă din cauza ă cu culoare. Arummeza a dat
UI111lUoarele rezultate: desenul subiectului ă ş marginea ă a foii,
ă ă ţ ă ă a arborelui nu corespWldea în mod precis ă ţ
proiectate. Acest punct a fost luat drept ă pentru ă ă ă la linia
solului. Calculul: ă ţ ă ă zicem 220 nun : 38 (vârsta) = indice 7.
ă puternicA a ramurii la ă ţ de 170 nun : 7 = 24,3 ani. ar, la 24
de ani s-a JIDdus schimlmea de profesie.
Al treilea caz. ţ cazului ă ă o particularitate ă
ă O ă ă de 19,3 ani a fost ă de clinica ă pentru
orientare ă Ea a ă ă la ă trebuise, de asemenea, ă
Inai un arbore, dar ă atmci când a trebuit ă contureze coroana
dinspre stânga spre dreapta, încremenise într-Wl anumit punct, moment în care
medicul i-a cerut energic ă tennine desenul. Pacienta a povestit ă încercase
de mai multe ori ă scrie ,,istoria sa" medicului, dar cA nu ş ă continue
dincolo de un anumit pmct. în plus, nu ş s-o ă nici verOOl în
mod ă pacienta ş putea învinge ţ pentru ă o împiedica un
-49-
traumatism în timpul ţ în care îi solicitam ă relateze amintirile
sale, i-am pus în1relmea: ,,Din ce ă au murit ă ţ ă
Îlltrelme la care mi-a ă ,.Trebuie ă ă ,,Nu, nu ţ
ă i-am spus. La care, ea mi-a ă imediat sinuciderea ă ţ
ă Ceea ce ă interesa era ă ş ă imposibilitatea ă
indica Wl traumatism anterior. I-am cerut, de asemenea, pacientei ă dcxne:zc
un arbore aproximativ ş cum ă la doctor ş ă se ă acolo unde,
în ziua aceea, nu mai putuse continua A acceptat ţ mea, dar a trebuit
I ă marchez punctul respectiv, pentru ă desetlase ru:bore1e ă ă mei o ţ
ş în mare, ă ă ă ă nici un semn de tulburare. ă ţ arborelui
era de 287 mrn. Indicele: 287 : 19,3 = 15. ă ţ la care se oprise cu
trasajul: 191 : 15 = 12,8 ani. Or, exact la ă ă fata fusese victima
\ll1ui viol, viol care urmase unei serii de refuzuri, ă la o ă de suicid
la 19 ani. în clinica unde ă cura, fusese imposibil, timp de ă luni ş
ă ă se afle ceva de la ă Dup1 ce ă desenul, ş asta aproape în
ă am spus: ,,Nu vi s-a întâmplat nimic deosebit între 12 ş 13 ani?". Ş
imediat, pacienta s-a apucat ă ă întâmplarea cu un torent de
cuvinte. Acest exemplu ă cA este neceSar ă ă ţ pe timpul
desenului. De fapt, barierele sau punctele de oprire în ţ ă se simt
ţ sunt cel ţ la fel de importante ca anomaliile decelabile în
grafism. Descoperirea lui Wittgenstein poate, la prima vedere, ă ă
ă cu atât mai mult cu cât nu' suntem ş ă concepem pe
Psyche ca un cronograf atât de exact

J
iJ
PARTEA ÎNTÂI
TESTUL ARBORELUI
CA TEST DE DEZVOLTARE
I. DATELE STATISTICE
Dezvoltarea expresiei grafice. Formele primare.
Primul stadiu al expresiei gr.afice a copilului este constituit din
ă foarte mici, pe care Minna Becker a încercat în 1926 ă le
interpreteze grafologic. În cadrul stadiului ă s-a constatat o
dezvoltare mergând de la ş ă rigide ale ţ de amplitudine
mare, ă la ş ă mai fine ale încheieturii. ă este în
desen ceea ce este bâlbâiala în limbaj. Mai târziu. copilul începe ă
dea o ţ ă sale: ş figurile, ş face asta în
general ă ţ În acest moment, în timpul ţ ş chiar la
începutul ţ de-a desena, copilul începe ă atribuie acestuia o
valoare ă ş se instituie desenul propriu-zis.
ă lui Hildegard Retzer asupra copiilor de trei ă la ş
ani au dat ă rezultate: copiii de trei ani sunt, ă ă ţ
ă la stadiul ă doar 10% dintre ei dau. cel ţ ă
ţ un nume ţ lor. Printre cei de patru ani, o treime a
denumit în timpul desenului obiectul pe care voiau ă reprezinte, iar
o treime înainte. Cel mai înalt grad de ţ ă se ş
la 80% din copiii de cinci ani. La ă ă fetele dovedesc un
-52-
avans semnificativ asupra ă ţ ş copiii din clasele sociale
superioare ţ ă de cei din clasele sociale inferioare: 100% ţ ă de 60010.
La ş ani, deja, desenul este, ă ă ţ o reprezentare propriu-
ă
Confonn unei anchete a Golden Gate Nursery Schools (San
Francisco), stadiile evolutive succesive sunt rezultatul unei lungi serii
de ţ Copilul de un an ş ă ă ş trasee de jos în
sus ş de sus în jos. Mai târziu ă la trei ani) se ă cercurile,
ş se nasc crucile care, ă trei ani, sunt produse ţ În
ş ă în care apar crucile, care pot reprezenta ş linii
ă de mai multe ori în mod stereotip, apare ă ş ulterior
ă ă în cruce. Apoi ă la un nivel superior ţ între
cerc ş linia ă pentru a forma discul solar ş la patru ani,
dezvoltarea discului solar în ' ceea . ce numim mormoloc: prima
reprezentare ă a omului, care include capul ş membrele, dar
este lipsit de trunchi. ţ cu vârsta pare, ă ă ă ca
urmare a aptitudinilor inegale pentru desen, subiectul unor ţ
destul de mari. Confonn unor surse europene, reprezentarea
monnolocului se ş deja, la trei ani
În ă ţ ă J. Jakobi, conform simbolismului Mandalei,
ă ă ă în formele închise ale ă în patrulatere ş În
cercurile divizate în patru, în discul solar, figuri "mandalice" ("cerc
ritualic sau magic", "imaginea ă "un fapt psihic autonom
manifestându-se într-o ă pretutindeni ş totdeauna ă
Aici pare ă fie un fel de atom central, despre care nu ş nimic în
ceea ce ş structura sa ă ş ţ sa ă (1) . Din
acest punct de vedere, formele biologice naturale ş în general,
elementele care ă în orice ţ conduc ă ă ă în
majoritate ă aceste astfel încât putem ă ă aici
problema de a ş în ce ă ă modelele exterioare ă la
structuralizare.
(1) C. G. Jung, Psychologie und Alchemie, p. 225.
-53-
În ă ordine de idei, trebuie ţ ă oplma lui
Kerschensteiner, care ă primul stadiu al desenului figurativ
cu numele de faza schematismului. "Schema, spune el, este o imagine
ă în care un ţ de gândire este reprezentat ţ
simbolurilor optice naturale. Simbolurile sunt denumite naturale
pentru ă nu este necesar (ca pentru litere sau pentru simbolurile
ă le ă ţ ă mai întâi ţ pentru copil ele sunt
evidente imediat ş acesta le produce ca un lucru decurgând de la
sine." Aici ă o oarecare anticipare a ţ lui Jakobi .
Ceea ce este caracteristic la desenul primelor vârste, este
dificultatea de-a ţ pe timpul ţ intentia care era ţ
ă ă de aici o versatilitate care face ca copilul ă
ă ă ă încetare de la o ă la alta. La aceasta se ă o
coordonare ă a ă ţ interdependente ş a raporturilor
acestora de ă ele sunt dispuse mai ă ă ţ pe
care copilulle-o atribuie, decât ă ţ lor reale.
Interesul copilului în reprezentarea ă se ă mai întâi
ă figura ă mai apoi spre animale, case, flori, peisaje cu soare
ş nori, ulterior ă ă în general, aceasta din ă este ă
cu alt obiect.
Floarea apare în desen înaintea arborelui; ea este oarecum mai
aproape de copil.
În mod normal nu se ţ desene spontane ale arborilor înainte de
patru ani, decât ca o ţ Altfel stau lucrurile cu desenul arborelui
ca ă ă În acest caz, se produc mai ă imagini care, în
mod cert, sunt spontane în ţ expresiei, dar nu în cea a temei. În
primii ani ai ă exprimarea prin desen nu permite stabilirea
unui diagnostic, ş nu vedem de ce am sacrifica alte mijloace de
diagnostic, mai bune, pentru tema desenului a ă ţ ş
va dobândi ţ ă decât mai târziu.
ş cercetarea ă a formelor primitive de desen este
foarte ţ ă ş ă imaginilor grafice cu ă
ă este ă pentru a emite o ă ă asupm
l
1]
1J
I I
J
, j
I '
I
I J
J
IJ
I
I J
I .J
J
I
J
I
I
ij
r
-54-
gradului de maturitate ă pentru a descoperi ceea ce numim
"Întârzierile" ş regresiile. Din determinarea acestor stadii de
dezvoltare ă în mod firesc ş un fel de etalon al testului. Indicii
ă ţ ş ţ sunt ţ de hazardul unei ă ş de impresia
ă ş într-un anumit fel, ţ cu scale de ă ă cat:e nu
J
ă ş cu nimic valoarea unei ţ globale
intuitive.
Peisajul ş climatul pot ţ într-o ă ă ă forma
arborelui din desen. În stadiul de schematism infantil aceasta nu are
nici O ţ ă dar, la vârstele ulterioare trebuie ţ cont, pentru
ă la acest stadiu formele de arbori care ă în peisaj ă o
ţ ă În timp ce toate desenele din Europa de nord ă o
oarecare uniformitate, desenele din ţ ă mediteraneene, ş deja în
ţ de ă ă ă o ă ă ă nu este
vorba, ţ de utilizarea unei simbolistici fundamental diferite,
ci pur ş simplu de a ţ cont de ă ţ psihice ale ţ
în interpretarea desenelor.
Metodele de determinare a stadiilor de dezvoltare ş formele
primare de desen se reduc în principal la trei.
Mai întâi, rezultatele ţ la ă din practica
ă ă se deosebesc de valorile experimentale care, în
mod cert, nu se ă ă pe cifre mari, dar au, ş o
ă ă
În al doilea rând, se ă o serie de ă ă la diferite vârste
ş se ă statistic. ă ă ă în realitate o ţ
depinzând de noroc, pentru ă trebuie ă ţ grafice ale
ş persoane de-a lungul mai mUltor ani. Ne ă astfel, la
un decupaj transversal corespunzând ă stadiu de dezvoltare.
Formele mai mult sau mai ţ variate ale desenului arborelui fac, cu
ţ ă mai ă tratarea ă aceasta se ă prin aceea
ă un desen spontan poate lua forma de arbore cu ă ş arbore cu
ă de frunze, o ă ă sau, în fine, ă imite o ă
-55-
ş ă pentru a nu pomeni de diversitatea care se ă ă în
mod ţ nu ă sarcina la tema arborelui fructifer.
Pentru ţ unor anumite probleme, am utilizat desenul sub
ă (1). ă ă pare ă prin ă mare de
ă ţ pe care le ţ Klages il descris ş ilustrat (2) alterarea
scrisului sub efectul sugestiei hipnotice, în desen, pentru a dovedi
ţ legii fundamentale a ă ă ş exemplu
într-o ă lucrare (3) , dar ă ă indicarea faptului ă este vorba de
sugestie ă Putem avea rezerve asupra ă ţ procedurii; ea
depinde în mare ă ă de aptitudinile de medium ş de ţ
experimentatorului. Se pot produce ş ţ în raport cu
ţ în stare de veghe, mai ales din cauza oboselii. În plus,
suntem ţ de faptul ă sub ă ţ de timp devine mai
ă în ceea ce ş exprimarea, în timp ce ţ
referitoare la o ă ă date simultan, ă foarte
precis. Hipnoza permite nu numai plasarea mediumului în starea
ă ă ci ş controlul ţ acestuia pentru diferite
"vârste din ţ ă .
Subiectul care ni s-a pus la ţ pentru cea mai mare parte
din experimentele relatate aici a fost utilizat ţ la vârsta de
optsprezece ani, apoi, ă o întrerupere, la vârsta de ă ş unu
de ani. Profesia: ă ţ în ă deplin ă ă
ă ă defecte caracteriale, cu ţ ă ă ş de încredere. E.
Widrig, asistentul, aducea subiectul în stare de ă ş îi ă
sugestiile convenite. Testul arborelui era familiar subiectului. Nu este
deloc necesar ă ă aici ţ asupra detaliilor tehnice. Este de
ajuns ă spunem ă asistentul este suficient de bine cunoscut de ă
subiect ş ă raporturile lor sunt bazate pe încredere.
(1) A se vedea, de asemenea, p. 118.
(2) Introduction el la psychologie de l'ecriture, p. 46.
(3)Ausdrucksbewegung und Gestaltungskraft, 1923, p. 40.
--56-
Subiectul nu este un bun desenator, ş în stare de veghe, ă o
ă aversiune ţ ă de desen. Aptitudinile grafice nu sunt deloc
deasupra mediei.
ă protocoalele înregistrate în cursul experimentului. Este
vorba, în principal, de ă la ă majoritatea ă
decurgând din ă precedente. Anumite aluzii se ă prin
data probei (8 decembrie).
1. Asistentul induce subiectul în stare de somn profund ş îi
ă ă are doi ani, îi ş ca unui ş ş în final îi cere
ă deseneze un ş
Subiectul ă tot ce se ă pe birou. ţ ă ă
ă ş rapid hârtia, de sus în jos ş de jos în sus. ă alte
obiecte pe care ă ş ă ş cu repeziciune ş ă control,
dar în mod evident nu ţ ce este un ş ş ce trebuie ă
deseneze (fig. 10, 1). .
2. Sugestie: Acum ai trei ani: acum ş ă desenezi? - Ş
desenez o ă ţ ă ă o ă ţ ă Se ă într-un mod agitat ş
vivace cu tot ce se ă pe birou. ă un ceas ş spune: "Tic, tac, tic,
tac." - "Nu mai vrea desenez. . . Nu ş desenez." Apoi ă
ş un arbore jos ş în dreapta foii. Ţ creionul de la vârf ş
strânge puternic. Ca ă termine, ă ş cu putere foaia (fig. 10, 2).
3. Sugestie: Acum ai patru ani ... ţ ani ai tu? - "Am patru ani,
mama mi-a spus .. . Vreau ă devin ă ă un arbore ş
apoi spune: "Nu ş ă desenez." (fig. 10,3).
4. Sugestie: Acum ai cinci ani: ... Ce ţ adus Samichlaus
(Sfiintul Nicolae)? - "Samichlaus a adus nuci ş pere ... ş un ă ţ ...
mama l-a ... îl ş adesea ... Am primit o cutie de construit de
ă ... Am scris un cuvânt... desenat o ă ţ ă
Cum este invitat ă deseneze o ă ă ţ ă cu un arbore, ă
"Atunci mai primesc ceva de la pruncul Isus?" - Rupe de ă ori
vârful creionului pentru ă ă foarte tare. Ţ creionul aproape de
la vârf (fig. 10, 4).
Fig. 10. - Desenul unui
su.biectsub hipnozei
(Experiment al lui E.
Widrig)
-57--
J
5. Sugestie: Acum ai ş ani. Ş ă scriu literele, m ş r."
ă arborele mai sus pe foaia de hârtie (fig. 10, 5).
6. Sugestie: Acum ai ş ani. -"Merg la ş ă trebuie ă
facem ă ş ă întindem ţ apoi povestim o ă
1
1;
I 1'1
J
)
I:J
I 1
1 ;.J
{
I J
I 'i J

I r
I
d
- 1
1
Fig. 10 (continuare).
o
t::l
-58-
n
-59-
ă ce a primit ordinul de ş scrie numele, spune: "Nu ş ă scriu
decât cu litere mari: cele mici ă nu le-am ă ţ Apoi ş scrie cu
ă prenumele. Întrebat ce vrea ă ă într-o ă zi, ă
,,Director de ă 1 se ă o ă de 5 franci; nu ş ce
valoare are (fig. 10, 6).
7. Sugestie: Acum ai opt ani (fig. 10, 7).
8. Sugestie: Acum ai ă ani . Spune spontan: "Nu ş ă
desenez." (fig. 10,8) .
. Expresia ă a subiectului, care, sub ă a adoptat toate
vârstele sugerate, de la doi la ă ani, nu are o valoare ă ci
una ă Un alt subiect ar fi putut ă deseneze alte forme.
Acestea sunt, ş simptomatice ş corespund în mod frapant
stadiilor desenului infantil.
Figura 10, 1 (2 ani): La doi ani, ţ o ă ă Sunt
ş ă dirijate în sus sau în jos, unele mai ample, altele mai scurte, de
o ă intensitate ş concentrare. DeSenul reprezentativ nu este
ă posibil, mai ales ă ţ sarcinii propuse. Altfel
spus: problema ă nu corespunde deloc ă ţ vârstei.
Figura 10, 2 (3 ani): este desenat un arbore în dreapta ş în josul
câmpului grafic, cu o mare precizie. Acest arbore are ceva schematic
prin trunchiul vertical format dintr-o ă linie ş ramurile
uniliniare (1) întinse exact pe ă Ca ă ă acest
desen ă un interes cu atât mai mare cu cât ş subiect, în
timpul ţ corespunzând unei vârste mai mari, revine, la
sugestionarea unor ţ conflictUa1e, la ramurile în ţ
ă ă astfel o regresie ă (a se vedea p. 124).
Stadiul ă nu este ă ş Subiectul revine la acesta ă ce
a desenat un arbore, dar ajunge la UJl grad mai avansat de ş ă
circulare. Experimentul ă faptul ă la trei ani apar forme
circulare, verticale ş orizontale, de asemenea ş cruci.
(1) Termenul de "uniliniar" este folosit pentru sintagma ,,realizat prin trasarea lUlei
singure linii", cu referire la diferitele ă ţ ale arborelui ă ă trunchi ramuri) (N.T.)
-60-
/j
'1
li
Fig. 10 ( continuare).
fi
-61-
Figura 10, 3 (4 ani): arborele este plasat mai sus, dar tot în dreapta
câmpului grafic. Trunchiul ş ramurile uniliniare ă dar, cu
ţ unei singure ramuri care ă ă celelalte sunt
desenate oblic ascendente. Este clar ă în ţ care împinge în
sus, se atinge un grad avansat de maturitate ş schematismul ţ
este ă ş
Figura 10, 4 (5 ani): O ă ş ă ţ desena, mai
întâi apare o ă ţ ă ş ş perpendicular pe ş are un
caracter foarte infantil, aici însemnând schematic. Arborele are tot
trunchi ş ramuri uniliniare, ş intervine ş un element nou: ramuri
implantate în vinclu. Denumim ă ă arborele cu ramuri în
vinclu. Acest desen se apropie ă ş de mijlocul colii de hârtie.
Figura 10, 5 (6 ani): Arborele cu ramuri în vinc1u este de ă ori
mai mare aici decât era la cinci ani; faptul este în mod evident legat de
ă ţ psihic care are loc spre ş ani. În plus, pe ramuri
ă fructe, ş nu numai sub acestea, ci ş deasupra lor. Trebuie
notat ă aceste fructe sunt desenate în întregime în negru. Culoarea
ă apare ş în prima ă unde desenul este executat cu o
presiune ă a mâinii. Nu este, ă ă mea, presiunea cea
care ă în primul rând, ci accentuarea ţ în negru unde
întâlnim, într-un alt context, un simptom infantil.
Figura 10. 6 (7 ani): La acest arbore cu trunchi ş ramuri uniliniare,
nu ă decât o ă în vinclu, ă Celelalte sunt desenate în
ţ de ş ă oblic ţ ă de ramura ă Un alt indice
ă în ă linia solului; este ş un indice foarte personal pentru
subiect ş mereu prezent, mai ţ atunci când nu-i ă lipsa de
determinare, de orientare. Acest lucru ă ă ţ solului nu
ă numai stabilitate, ci ş orientare, sau într-un fel punctul fix,
punctul de sprijin. Se ă ş rar ă ă linia solului la
ş ani. Dar ă forme de exprimare înrudite: desen ş pe
· I
J'
[1
I
I li
r
l
LI
r
I
; I
I r
,
'Il

I'j
t [ .'
, I

-62-
marginea foii, ă ă reprezentate sau sugerate, indici ce pot,
ă ă ă mult mai târziu.
De la trei ă la ş ani un alt indice atrage ţ ţ
pornind de la linia trunchiului, ridicându-se vertical. Referindu-ne la
forma bradului, la care toate ramurile sunt implantate lateral, am
numit acest indice trunchi-B (trunchi de brad) (1) . Acest trunchi-B
are în mod evident ceva dintr-o ă ă
Figura 10, 7 (8 ani): ă sunt prezente ramurile uni 1 iniare, cu
ţ celor în vinclu. ă apar elemente noi: trunchiul cu
linie ă ş coroana ă de la extremitatea ă a
trunchiului. Coroana ş trunchiul soot ă ţ clar departajate, care I
ă acum structura arborelui. Mai ţ întâlnit este noul indice
numit trunchiul cu suduri: extremitatea ă a trunchiului este
ă printr-o linie ă Este ă ă acest indice nu este
caracteristic vârstei de opt ani, ci apare cu mult mai devreme.
Figura 10, 8 (9 ani): Maturitatea ă pare aproape ă acum,
întrucât ramurile uniliniare au ă trunchiul ş ramurile
principale sunt desenate cu linie ă Dezvoltarea pe care o privim
ă ca ă este ă ş prin intrarea în ă a
ramurii cu linie ă
Aici se întrerupe experimentul; vom ă la vârstele de paisprezece
ş ă ş unu de ani care au fost marcate prin desen. În ciuda
oboselii crescânde a subiectului, rezultatele au fost în continuare
simptomatice, dar în acest context ele sunt de o mai ă ţ ă
De la trei ă la ă ani, seria de desene este ă ă
în momentul în care încep ă ă ultimele unne de desen
schematic. ă ş un vestigiu, respectiv forma permanent
ă a ramurilor, ă relativ ă ş figurând în cadrul I
(1) în ă trunchi-T: Brad = Tanne (N.T.). A se vedea p. 174.
-63-
schematismului, dar care, în etapa ă se ă ş se
ă cu mai ă ă ţ
O vedere de ansamblu a stadiilor ă extrase din acest
exemplu izolat este ă în tabelul de la pagina 64.
Exemplul precedent nu trebuie ă ne ă ă credem ă jaloanele
care ă linia ă sunt Comparabile cu ş boroe fixe.
ă ă a pune la ă valoarea experimentului, trebuie ă ţ ă
ă nici o dezvoltare nu are loc în astfel de forme rigide. Starea ă
proprie ă etape este ceva viu, se ă ă ş ă
ă capricii ş evenimente, revine la stadii anterioare. Fluxul
ă ă ş atinge o ă ă în acest permanent du-te -
vino interior al ş faze care, chiar ş în cazurile normale,
cuprinde doi sau trei ani. Dezvoltarea cea mai ş ă pare ă ă loc
între ă ş doisprezece ani, în timp ce momentele critice se ă
înainte sau ă aceasta.
Nu trebuie ă ă ţ aptitudinilor grafice asupra
desenului, ş - prin extensie - asupra ă ţ Cu scop de control,
unui al doilea subiect, cu vârsta de optsprezece ani, i s-a sugerat în
stare de ă ă ar avea patru ani'. Acest subiect era cu ă
dotat pentru desen ş ă contrar primului, o ă ă ă de a
desena.
Primul subiect (R ... ) a desenat la patru ani: trunchi uniliniar,
ramuri uniliniare, trunchi-B, ramuri ă în ţ ă trasaj
rectiliniu, ramuri ascendente.
Al doilea subiect (F ... ), ă trunchi cu linie ă ramuri
uniliniare, ă în vinc1u ş trasaj nu chiar atât de rectiliniu, ci
suficient de arcuit.
Fapt este ă subiectul (R ... ), care nu este în mod special dotat
pentru desen ş ş aversiune în ă ţ ă n-a desenat
decât la opt ani cu linii duble, dar ă de la ş ani ramuri în vinclu.
ă constatare ă este ă la rândul ă de faptul ă
subiectul (R ... ), în cursul unui experiment anterior, a desenat la patru
'b ro
.a 'i} 'S
;l ;.El Jj 1;J g ;.El -o
'al il 8 8 'B g
j! f j
il
1 i l
00 :a ti E ,g b g
:El s P::::.o 1-< gj
]
.E



,;":! ]

'"
!I
lq
ro< ]
§ '§
," ] la 1-
lfr Il l" ] -§ H
o
tl e gj '"
!I
r
ro<
§ '§
._.e ] i :E .a •
,S ] u
g
e
lq "]p

'§ .§

g
f-< § '§ f-<
1-< gj
:ij '§
a:1
]l1
'=:§
11
,
!I
i



o. '§

1-<
gj
H

;:1

'=:8
M 'i "8 '§ ro<

, §

e
;..
'ill
ll

N io'i
,t;i ;..
::g
II)
'.;:J..

..... !=:
8 <S
-65-
ani un trunchi cu linie ă dar ă o ă cu ş
apoi, în ş ş ţ ă o ă în vinclu ă la un trunchi
uni1iniar, S-ar putea obiecta ă ceea ce este discutabil aici, este
experimentul în stare de ă ş ă în ţ ă ţ acesta
nu poate avea nici o ţ Dar, ţ identice apar în ş
, timp ş la copii, ş unele sunt chiar mai puternice.
O ţ ă de patru ani ş ă luni, de exemplu, a desenat în cursul
ş ore formele din figura 11:
1. O ă în care nu putem ş un arbore, nici ă pura
ă ă ş care este un fel de joc.
2, Un arbore cu trunchi cu linie ă ramuri uniliniare ş o
ţ a ş ă ă
3. ă ă deseneze un arbore, ţ face o cruce mare ş
spune: "Asta e o cruce." ă care ă plecând de la
extremitatea ă o ă atâmând ş linii semi ă ş ş
în stânga, pe orizontala crucii, o ă ă în cerc. ţ ă
ţ ă de ă este uimitoare: crucea, ă ă a arborelui.
4. Un brad "plin de noduri, dar nu se vede decât unul". Trunchi cu
linie ă masiv, închis la capete, cu ramuri ţ laterale
uniliniare.
5. "Un brad ă Trunchi cu linie ă terminat ţ la vârf,
deschis la ă ramuri uniliniare ă la ă înconjurând arborele ş
drepte.
Ar fi. inutil ă ă faptele ş ă ă marea dispersie
ă în acest caz. ă ă ă îl putem lua, în sine, ca ă ă a
ă ţ sau a ă ţ Nu este dificil ă aducem exemple care
ă o ţ ă a ş fonne, creând mult mai ţ ă ţ
în cercetare. ţ este, deci, ă dobândim ţ ş
atitudinea ă referitoare la fenomenele grafice.
Experimentele hipnotice au încercat ă ne ă o idee asupra
ă grafice ţ În reprezentarea ă ş în enumerarea
ă fonnele grafice sunt prezentate succint ş cum apar între 3 .
I
1
.1
r
l
.)
).
t \
t
IJ
I
1
l'l
'[
,J
II
: 1
. j
I . i.
-66-
1_1\

( /
'''--- _____________
" '\,
'l", , , _
. ... \ 1-__ ..'\. ,,/
',\ /
,r/ '. ( j
. '.
. \ . / " r , / ,
\ ''---"' I ;"---.---J
. I \ !
II '''''' i
. "\ 1'\1 ./
II
---

I
.J
I
I

Il
( /
(

Fig. 11. - Desenele unei fitile de 4 ani ş 9 luni .
'i--
t
-67-
ş 7 ani. ă 7 ani, sub ţ ă ţ ă ş ş mai ales, a
ă naturale, dispar figurile care par cele mai stângace ş mai
infantile. Fonnele primare nu sunt, cum afinna o ă ă de
obiectivitate, absolutizarea ţ hipnotice, ci rezultatul mai
multor sute de ă .

.. ' .' ... ' .. ' .'.'' .'.''.. ' ..' .. ''.''.' .. ... .... '.' ...................
.. ... ........ .... ... / .... ... ..... ....... . .
.. •• ·>1 • ......··.

Fig. 12. - Formele primare. în lb. ă FrUhformen (N.T .fr.)
-68-
Nr. 1-4: trunchi ş ramuri nr. 1: fonne nr. 1,
2 ş 7: fonne cu cruce ă nr. 1, 2, 6, 7, 13 ş 14: fonne
rectilinii; nr. 3: ramuri în vinclu; nr. 4: ramuri în ţ de ş
nr. 5: trunchi cu linie ă ramuri atcuite; nr. 6: ă cu ramuri
ă la ă nr. 8 ş 9: ă ş ă ă nr. 10:
decalaj ţ nr. 11: trunchi cu frunze ş flori pe el; nr. 12: trunchi
ă ă cu ramuri scurte; nr. 13 ş 14: trunchi cu suduri, ramuri
orizontale, decalaj ţ nr. 15 ş 16: trunchi alungit cu ă
ă nr. 17-21: trunchi-B scurt ş gros cu ă ă toate cu
suduri; nr. 22: trunchi ş ramuri în culori închise; nr. 23: baza
trunchiului rectilinie, ş ă pe marginea foii; nr. 24: curburi; nr. 25:
stereotipii; nr. 26: fructe ş frunze ă respectarea dimensiunilor, nr.
27: peisaj ă sau "complex".
A se vedea, de asemenea: desenul mai multor arbori (p. 92);
ă ă (nu se ă ca indice primar decât ocazional) (p.
167); coordonare ă (accidental ă ă (p. 215); fonne
repetate, suprapuneri (p. 222).
Materialul grafic.
Materialul grafic utilizat pentru întocmirea tabelelor publicate în
ă lucrare a fost adunat din ianuarie ă în martie 1953.
Indicarea datei este ă întrucât ţ anotimpului ar putea
fi in ţ ă În ciuda unIii anotimp cu multe ă ţ au
desenat un ă uimitor de arbori cu fructe ş flori, adesea chiar ă
fllcând aluzie la recoltat. Una din clase, care a desenat în timpul unei
ninsori foarte puternice, a redat imediat repercusiunile acesteia in
desen: mai ţ dintre ş au desenat arbori plini de ă ă ţ
au descris ă ş ă ă În rest, singurii care au cedat acestei
ţ au fost ş de vârste mai mari, cei mai mici ă mult
mai ţ ţ de intemperii ş de sezon. S-au adunat de pe
teritoriul ş Zurich desenele de la:
-69-
225 elevi de ă ţ ă din care pentru 98 de fete ş 126 de
ă ţ s-a ă ă individuale, ţ neintrând decât
în prezentarea ă Câte un arbore de fiecare copil.
592 de ă ţ din clasele primare ş din gimnaziu, de la clasa 1
la a VIII -a ş din liceu, de la a IX -a la a XI -a, cu ă desene
de fiecare, respectiv 1184 de desene.
601 fete din ş clase cu ă desene fiecare, respectiv
1202 de desene.
S-a strâns în tota12641 de desene, toate pe foi A4 (210 x 297 mrn),
executate cu creion semi-dur.
Probele au fost aplicate in ş din zone diferite, vizând ă
I sociale diferite ş pentru evitarea ă ţ Pentru a efectua
experimentul am avut la ţ o ă ţ ă orarul claselor
nu ne permitea ă ă proba ă ă de timp. Aceasta a avut
drept ţ ă ă adesea, al doilea arbore nu a fost terminat ş în
acest caz n-a fost cuprins în ă sau ă elevii ar fi omamentat
sau ar fi desenat un peisaj mai coIl1plet ă n-ar fi trebuit ă se
ă Cadrele didactice au primit ţ de-a nu corecta sau
ţ elevii. ţ au fost date întotdeauna de ă d-na
Alice Waeger, care a ş ca ă cu ţ ă ă creeze o
ă ă experimentului ş ă asigure pretutindeni ş
ţ
În ţ ă asupra debililor, Beat Imhof, de la Institutul
de pedagogie ă al ă ţ din Fribourg (Prof. Montalta), a
ă de ă parte în cadrul întocmirii unei ă de ă
El a adunat 822 de desene de la 411 debili din clasele speciale din
ş Berna ş Fribourg, ş din St-Josef-Heim de Bremgarten
(Argovie). Acestuia i s-a pus la ţ in medie 40 de cazuri pentru
fiecare an de ă de la ş la ş ani, ţ ă de o medie
I de 120 pentru ş ş normali.
De altfel, debilii au desenat, în general, mai mult de doi arbori; în
numeroase cazuri, ă de a se exprima a dus ă la zece
ă pe ş foaie, constatare ă chiar ş pentru imbecili.
r
I
I
r
[
f "
!
l ,
[
I )1
I : \
I II
Il
I 1,
I il
.1
: I
I
: I
J
i I
I j
t'-
i .
I i j
li
-70-
Înainte de a ni le pune ă la ţ Beat Imhof a studiat
documentele pentru propriile sale scopuri. Astfel, datele generale
privind debilii sunt, judecate ă ă ca ş cele privind
nonnalii. ţ separate asupra ş fenomen de exprimare
sunt o ă de erori; în acest caz ele au fost eliminate.
Ş de ţ ă din Bâle a furnizat 56 de desene, provenind de la
29 de desenatori. Este vorba de peI"SQ31le ţ dotate pentru desen,
care ar trebui situate între debilitatea ă ş imbecilitate.
Desenele a 22 de copii de culoare mi -au fost trimise de Mission
Saint-Benoît de la postul din Umfeseri (Rhodesia de Sud). Din ă
este un ă mic ş rezultatele trebuie luate mai ă ca o
curiozitate. Copiii de culoare au desenat în ă ţ a
furnizat gratuit ă ş tocuri, dar nu creioane!
O ă întreprindere ne-a pus la ţ 598 de desene ale
598 de muncitori ş muncitori ş (1) , în mare aproximativ 200
pentru fiecare categorie de ă Aceste desene au fost strânse pe
timpul examenului ă aptitudinii ă pentru angajare.
De la o ă ă provin 66 de desene ale 66 de ă
comerciali.
Se va ă în tabelele din anexe, acolo unde au fost ă
ţ pe vârste ş repartizarea pe sexe.
ţ în care au fost ţ aceste materiale pot fi
considerate, în ansamblu, ca ă ă Testele proiective au o
astfel de sensibilitate ă orice material poate fi considerat relativ
valabil, ă ţ de faptul ă nimeni n-ar putea spune care
(1) în terminologia ă muncitor specialist (M.S.) este un muncitor ă calificare
ă ă sa - cuvântul "ucenicie" fiind rezervat pentru formarea
nnmcitorilor ţ - se ftcea chiar în cadrul intreprinderii ş dura de la câteva zile
pânlla câteva luni, ţ de postul pe care îl ocupa. Acesta nu trebuie conftmdat cu
specialistul, care, ă este un muncitor înalt specializat, putând executa, într-o
meserie de ă diferite munci cu grad înalt de dificultate. Cât ş manevrantul,
nnmca sa nu cerea nici o ţ ă doar, uneori, oarecare ţ ă ă Muncitorul
specialist a mai fost numit ş "Manewant specializat" (N.T .fr.)
--._.. _-- -._---- --
-71-
sunt ţ care trebuie considerate cele mai favorabile, pentru ă
putem ş factorii externi, dar nu ş atitudinea ă a
subiectului, referitor la proba ă
ţ date elevilor au fost ă ă un
arbore ţ ă ş ă foaia." Pentru al doilea arbore:
ă un alt arbore decât oricum o ă cu ramuri,
ă prima ă ai desenat o ă ca un balon ă ă ramuri."
Elevii au profitat uimitor de rar ă a doua posibilitate de a
desena un arbore din ă specie. La clasele mici, adesea a ă
schema ş ă mai ales la arborii ş ş "comici", uni1iniari ş cu
frunze alungite aproape ţ Pe teritoriul ş Zurich,
unde pedagogia este foarte dezvoltatA; chiar ş în ce ş desenul
ş arborii au dovedit adesea un grad de ă mai avansat decât
în alte ă În ciuda acestor ţ nu este mai ţ uimitor ă
ă regularitatea cu care au ă indicii ş cu care s-au
distribuit, chiar comparativ cu rezultatele ţ în alte ă ţ
Contabilizarea ă ş mai ales procentajele, sunt totdeauna
relative la efectivul total al nivelului de ă sau al grupului. În ceea
ce ş ramurile uni1iniare ş cele cu linie ă însumarea celor
ă categorii nu ne ă 100, pentru ă s-au desenat ş coroane sferice
mrn crengi; de fapt, aceasta nu ă în mod ţ grupele
constituite, astfel ă valorile relative ă comparabile. Nu s-a
propus utilizarea a ă grade diferite de ţ în calcularea
procentajului.
Exactitatea calculelor corespunde preciziei regulilor de calcul. Mai
mult, s-a rotunjit prin ă sau prin eliminare a doua ă de ă
ă Cu un material a ă dispersie este deja foarte mare, un
calcul deosebit de precis este lipsit de sens; în ă de aceasta, acest
lucru ar fi afectat lizibilitatea materialului. Citirea tabelelor este, în
general, ă dar putem evita ă ajungem la studiul acestora O
privire de ansamblu este ă de tabelele din anexe; muncitorii
ş (angelernt) sunt ă ţ ţ ş pe sexe. Reprezentarea ă
-72-
am utilizat-o în ă în care ea semnifica ceva: anumite grafice mai
ţ ă au fost omise din motive de ordin economic.
O parte din tabele au fost plasate în descrierile caracterologice, o
parte în fonnele primare aflate în continuare.
În afara vârstei, în tabelele ş lor normali, am indicat clasele:
ă ţ ă sau Montessori), clasele primare de la I-a la a VIII-a,
ş clasele secundare de la I-a la a m-a. În ş clasele a VII -a ş a
VIII-a sunt formate din elevii care nu vor, sau mai adesea nu pot
frecventa o ş ă ă Ş ă este un ă ţ ă de
mijloc între clasele primare ş ă ţ ă de gradul doi (1) ; este
ă ă pentru profesiile comerciale ş tehnice. Aici,
nivelul este mai ridicat decât în a VII -a ş a VIII -a. Ş
ă are, în general, un caracter profesional. Trecerea la ş
ă are loc aproximativ ă clasa a VI -a ă mai rar ă
a VII-a. La debili, care ă un ă ţ ă special, am exclus
orice ţ asupra clasei; ă nu este ă o repartizare
ă pe clase ş de obicei, distingem doar nivelul superior ş nivelul
inferior.
§ I. Ţ ALE ARBORELUI
Trunchiul uniliniar (fig. 12, Nr. 1, 2, 3, 4, 6, 7, p. 67).
Trunchiul este desenat ca o linie ă ă de la intrarea în
ă ţ ă acest indice dispare aproape în totalitate la copiii normali.
Anterior, este mai frecvent, ş trebuie considerat ca ă primar! La
debili, 42% mai ă trunchi uniliniar Ia vârsta de opt ani; Ia
cincisprezece ani, indicele dispare chiar ş la ei, în timp ce 18% (în
cifre globale) din imbecili ă ă acest indice ă la vârsta ă
(1) Termenii de ,,Primarklasse" ş "Sekundarldasse" ş corespund ciclului
primar ş ginmazial pe de o parte, ş respectiv, ş profesionale, pe de alta. (N.T.)
-73-
Pentru decizia asupra unei ţ a unui retard sau a unei regresii în
dezvoltare, este un indice cu pondere ă
Indice: Trunchi uniliniar Nr.l
GrAd. Ş primari Ş secundari
I
Clase 2 3 4 S 6 7 8 2 3
Virita 6-7 -8 -9 -10 -11 -12 -13 · 14 -1.5 -14 -lS -16
BIieti% 1,6 0,0 0,0 0,0 0,9 0,0 0,9 0,0 0,0 0,0 0,0 l,a
Fete % 0,0 1,9 1,9 0,0 0,9 0,0· 0,9 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Total % 0,8 0,9 0,9 0,0 1,4 0,0 0,9 0,0 0,0 0,0 0,0 0,5
Deb. Imbec.
VirIta -8 -9 -Ia -11 -12 -13 -14 ·1.5 -16 -17 29 (media)
DebiJi % 42,0 29,6 11,2 6,1 3,6 S,9 S,8 0,0 0,0 0,0 17,8
Muncitori ş ă Copii de culoare, e1evi ai unei ş misionare
având 8 ani de ş ă primari comerciali
Virita 15-16 17-19 +20 19,32 1.5,S (m medie)
% 1,9 0,0 2,6 0,0 0,0
Ramura ă (fig. 12, Nr. 1-7, p. 67).
Acest indice apare relativ frecvent ă la zece ani, ţ
ă de la 60010 la 10% pentru copiii normali, ş ă la o medie de
10% pentru elevii din ş ă Fetele îl ă mai
frecvent decât ă ţ De asemenea, este mai caracteristic fetelor ă
întârzie în faza schematismului: aceasta doar în ă în care
elementul de stabilitate este mai accentuat la acestea, în timp ce ă ţ
au întotdeauna o fire mai ă Ca expresie directoare, ş în
calitate de ă ă ramura ă ş o întârziere mai
ţ ă decât trunchiul uniliniar. Faptul ă debilii nu ating faza
ă din acest punct de vedere decât la paisprezece ani, se
ă ţ acestora la vârstele anterioare pentru arbori
balon. Ceea ce este frapant este ţ relativ mare de ramuri
li I
[ ] I
I
r
r-
-f I I
\ "Il I

[ II
rî1
["li
11
[il
fi I
I
I I I
II
I "k,
l'
I [1
-74-
1. Ramura uniliniara.
S
"p" .. .. .
.
Legenda; Traseu = normali; traseu pu.nctat <:= debili; G =;: ă ă P <=
Clase primare; S = clase secundare
Deasupra este indicat! vârsta, iar dedesubt, clasele.
-75-
uniliniare la ă comerciali: CU 230/0, ea este net mai ă
decât la elevii din ş ă care au ca medie 10% ramuri
uniliniare. Nu trebuie ţ ă devin mai primitivi (1) pe ă ă ce
cresc, ş acesta pare ·a fi cazul ş pentru muncitorii ş Mai
ă trebuie ă ă în considerare faptul ă ă din comert.
ca ş muncitorii, au desenat arborele în timpul unui examen de testare
a aptitudinilor. ţ ţ ă de acest gen de examinare ş ă cu
vârsta. Sarcina care ă în desenarea unui arbore poate, în anumite
ţ ă dea impresia de non-sens, pentru ă orice angajat din
ţ ş ă nu este desenator. Faptul de a nu se fi luat în serios
desenul este un element devalorizant, la care se ă o ţ ă mai
mult sau mai ţ ş ă de a se ţ de la ă regulilor.
Pentru un spirit ă ă refugiul în neant ş drept ă ş ca
ţ de pudoare în fata unei posibile ă a psihicului. Nu mai
Indice: ă ă . Nr. 2
Gmd. Ş ă Ş ă
Claae 2 3 4 5 6 7 8 2 3
Yirs1a 6-7 -8 -9 -10 -II -12 -13 -14 -15 -14 -15 -16
ţ
53,0 42,5 16,6 17,6 21,5 2,9 21,3 8,8 6,0 1,9 1,0 12,9
Fete %
68,0 63,4 66,0 34,5 38,0 17,0 42,0 20,4 33,8 20,0 7,6 7,7
Total %
60,5 53,1 41,3 26,0 29,2 10,0 26,7 14,6 19,9 11,0 4,3 10,3
Deb. Imbec.
Vârsta -8 -9 -10 -11 -12 -13 -14 -15 -16 -17 29 (media)
Debili %
46,0 57,0 50,0 57,0 55,0 .58,0 64,0 52,5 37,0 26,8 62,5
Muncitori ş ă Copii de culoare, elevi ai unei ş misionare
avind 8 ani de ş primam comerciali
Vârsta 15-16 17-19 +20 19,32 15,5 (mmedie)
%
18,4 20,8 32,7 23,0 59,0
(1) în ă Primitiv (N.T.:fr)
-76-
putem ă ne îndoim ă activitatea ă ă prin ea ă ş
o subdezvoltare ă
În arborii cu linie ă apar uneori câteva ramuri uniliniare.
Inventarul statistic ă ă debiIii ă fideli, mai mult de cât cei
nonnali, stilului pe care I-au adoptat o ă ş ă o
dispersie ă mult mai mare, ceea ce ă importanta
procentajelor acestora. Copiii de culoare corespund din acest punct de
vedere întru-totul nonnalilor; aceasta ă ă ă un stadiu
primitiv, pe care nu-l putem identifica în nici un caz cu debilitatea
ă
Indice: Includerea ramurii uniliniare
Nr.3
GrM
Ş primari
Ş secwuIarl
I
Clase
2 3 4 5 6 7 8 2 3
Virsta 6-7 -8 -9 -10 -11 -12 -13 -14 -15 -14 -15 -16
ă ţ 3,2 1,8 1,6 0,0 5,8 1,9 4,7 5,5 1,0 3,8 1,9 4,9
Fete % 1,0 1,9 2,9 7,1 1,8 1,8 4,5 2,6 13,2 10,7 7,6 8,5
Total % 2,1 1,6 2,2 3,6 3,8 1,8 4,6 4,0 8,6 7,2 4,6 6,7
Deb. Imbec.
Virsta -8 -9 -10 -11 -12 -13 -14 -15 -16 -17 29 (media)
Debili % 0,0 0,0 1,3 0,0 0,0 0,0 0,0 0,8 1,7 0,0 1,8
Muncitori specÎalifti
Lucritori
Copii de culoare, elevi ai W1ei ş misionare
avind 8 ani de fC08l! primari
comcrciali
Virsta 1.5-16 17-19 +20 19-32
15,5 (m medie)
% 6,2 3,2 5,6 1,5
5,0
Ramura cu linie ă
ă forma ă a arborelui ş corespunde optic
modelului. pe care-l ă în ă Este suficient ă ă o
privire. asupra graficului ş tabelului pentru a constata distanta ă
care ă debilii de nonnali. Ramura cu linie ă este o ă mai
târzie ş mai ţ ă decât ramura uni ă Oprirea ă
-77-
debilului devine ă când se iau în considerare grupuri întregi. În
cazurile izolate, trebuie ă ă ramura ă este semnul unui
retard intelectual sau afectiv, sau semnul unei regresii. Adeseori
întâlnim o incapacitate ă de a. desena. ă chiar ş într-o
asemenea ţ ne putem ş Profesorii au semnalat adesea
elevi care ar fi trebuit ţ de la testare, ă ă ţ totale
de a desena. Experimentul a avut, ş loc, cu rezultatul ă
ă elevii respectivi au desenat perfect normal, ş în nici unul din cazuri
n-au ă ă se ă o asemenea ă de aptitudini. Adesea este
vorba de "a nu vrea ă deseneze" la fel ca în cazul nu putea cânta":
înapoia acestui refuz se ascunde o ţ mai tenace care ar trebui
ă prin terapie.
Indice: Ramura cu linie dubla Nr.4
Grid. Ş primari Ş sccundarA
CIasc 2 3 4 5 6 7 8 2 3
Virsta 6-7 -8 -9 -10 -II -12 -13 -14 -15 -14 -15 -16
Biiep.% 17,4 33,0 73,0 78,5 78,0 97,0 79,0 91,0 81,0 75,0 91,0 17.0
FeIe% 18,4 15,5 23,4 65,0 56,0 77,0 64,0 74,0 61,0 77,0 84,0 70,0
Total % 17,9 24,2 48,2 71,7 67,0 87,0 71,5 82,5 71,0 76,5 87,5 73,5
Deb. Imbec.
Virsta -8 -9 -10 -II -12 -13 -14 -15 -16 -17
29 (media)
Debili % 4,3 8,2 17,7 16,0 21,5 14,8 17,4 35,3 52,0 58,5 14,3
Muncitori specÎalifti Lucritori Copii de culoare, elevi ai unei OCOli misionarc
avind 8 ani de oooalA primari comerciali
Virsta 15-16 17-19 +20 19-32 15,5 (m medic)
% 77,0 73,5 62,0 59,0 41,0
r-
I ;
"
11
n

n
f-j
r 1
n
i:
n
\1
j
I I
I
C
Il
1
I 1
1
1
I r
1
-78 -
II. ă cu linie ă
l<rl ... .. .... I •• ·· l ..1.·"' ...... >I··· .. ·· · ..... 1··· .... ..... , ··· ··· ..··· ·1 ···· ·1····· 1··· ··1··
< dl >1« [,I .. I.... ' .... .. 1 <" Il" .. .... ,< ·· 1 ..
ă
-79-
Ramuri rectilinii (fig. 12, Nr. 1 ş 2, p. 67).
Ramurile executate cu linii drepte ă nu munai ţ ci
ţ ş ceva din schematismul formei primare. Linia ă este
schema care se substituie fie modelului natural, fie unei expresii care
se ş ă ţ acestui indice este o ă la coroanele cu
raze, la ramurile orizontale, la ramurile în vinclu sau la formele-B.
Tabelul formelor primare ă o dezvoltare ă celei care a
I fost ă de subiect sub ă Se trece de la drepte orizontale la
drepte sub ă de raze, apoi la ramuri în vinclu cu forme rectilinii;
de aici la ramurile rectilinii cu ă îndreptate în ţ de
ş apoi la ramuri uniliniare arcuite. Dezvoltarea nu este ş
în toate cazurile; se poate trece ş de la ă ă direct la linii
arcuite.
Indice: ă rectilinie
Nr.5
GrM
Ş ă
Ş ă
C1ase
2 3 4 5 6 7 8 2 3
Virsta 6-7 -8 -9 ·10 -II -12 -13 -14 -15 -14 -15 -16
ă 34,0 7,1 7;3 3,1 1,0 0,9 0,8 4,4 0,0 1,9 3,8 2,0
Fete % 25,4 3,9 14,8 5;3 2,7 2,7 0,9 0,9 0,0 0,0 1,0 0,8
Total % 28,7 5,5 11,0 4,2 1,9 1,8 0,8 2,7 0,0 0,9 2,4 1,4
Deb.imbcc.
Virsta -8 -9 -10 -II -12 -13 -14 -15 -16 -17
29 (media)
Debili % 21,5 19,0 10,7 14,4 11,8 12,4 3,6 9,4 4,9 32,0
Muncitori
LucrMori
Copii de culoare, elevi ai unei miaionare
avind 8 ani de ş ă primari comerciali
Virsta 15-16 17-19 +20 19-32
15,5 (m medic)
% 2,5 0,3 0,5 1,5
S,O

-80-
În perioada ă ţ apare o ţ ă a ramurilor rectilinii,
ţ ă de fazele ă ale ă Începând cu vârsta de
unsprezece ani, ramurile rectilinii sunt foarte rare. La debili, reducerea
acestora este mai ă aceasta corespunde ă lor inhibate
care face ca ţ indicii primari ă persevereze, ca ă zicem ş La
imbecili, ţ de ramuri rectilinii ajunge ă la 32%, dar acestea
se ă bine în imagine. Acest indice trebuie considerat ca o
ă ă ă ă
Ramuri orizontale (fig. 12, Nr. 1 ş 13, p. 67).
Valorile date în tabelele generale din anexe sunt prea vagi ş prin
urmare, improprii pentru a trage concluzii pe o ă ă
Întâlnim ş acest indice izolat, ca o ă ă În stare ă el
ă la ţ ş la tineri un stadiu extrem de primitiv. Poate fi
conceput ca o ă a ramurii în vinclu ş ă ş unul din
elementele formei în cruce.
Forme- cruce (fig. 12, Nr. 1,2, 7, p. 67).
Forme-cruce pure ă în desenele copiilor, mai ă înainte
de ş ani decât ă aceea. Cele ce apar la copiii nonnali, ă opt
ani, nu mai sunt atât de schematice ca la copiii mai mici sau la
imbecili. Cum arborele ă totdeauna forme fundamentale în
cruce, acestea ă din aplatizarea ramurilor laterale.
Decalaje ţ (fig. 12, Nr. 10. 11. 13, 14, 18-20, p. 67).
Decalajele au fost deja descrise de William Stern: "Lipsa de
preocupare ş ţ ă ţ de ordonare ţ ă apar ş în
-81-
Indice: Forme-cruce Nr.6
Grid. Ş primari Ş secundari
Clase 2 3 4 5 6 7 8 2 3
Vi!11a 6-7 -8 -9 -10 -11 -12 -13 -14 -15 -14 -15 -16
ţ 14,3 9,3 8,0 2,7 5,8 4,8 0,1 3,3 2,0 2,9 0,0 1,0
Fete % 6,2 10,7 4,3 3,5 2,7 2,7 9,0 2,6 1,5 3,6 1,9 0,8
Total % 6,2 10,0 6,2 3,1 4,2 3,7 9,5 2,8 1,6 3,2 0,8 0,9
Deb.lmbec.
Vltsta -8 -9 -10 -11 -12 -13 -14 -15 -16 -17
29 (media)
Debili % 4,3 12,2 6,3 0,8 1,8 2,2 4,1 2,5 4,3 0,0 32,0
Muncitori ş ă Copii de culoare, elevi ai unei ş misionare
având 8 ani de ş primari comerciali
Virsla 15-16 17-19 +20 19-32 15,5 (m medie)
% 1,1 0,3 0,0 0,0 5,0
decalajele remarcabile care se întâlnesc adesea la vârstele mai mici.
Sus ş jos, vertical ş orizontal, dreapta ş stânga sunt confundate
reciproc, ă ă ca copilul ă fie deranjat, chiar ă ă ă remarce acest
lucru (1). " ulterior, decalajul a fost considerat ca un fenomen paralel
la ş imaginilor în ţ ă (Stern ş Heinz
Burkhardt). Copilul vede lucrurile ş ţ ţ dintre acestea, în
raport cu el ş sau cu alte lucruri ă altfel decât
adultu1. Fructele cresc în sus sau lateral ca o ă ă sau sunt
orientate dinspre exteriorul coroanei spre interior (fig. 12, Nr. 10);
frunzele sau fructele sunt plasate în interiorul trunchiului (fig. 12, Nr.
11).
Tabelul nu ă procentaje interesante decât pentru copiii de
ă ţ ă La debili, maximum nu este atins decât la zece ani, apoi
indicele ă ă ă ă fie redus. Procentajul imbecililor este I lî
(1) Psychologie der frahen Klndhelt. p. 318. III
f
J ... •
,,'
'fi
1
I _1
I J
I I .
I "1
: I
I J
I
I . J
I
I
I J
j
-82-
identic cu cel al copiilor de ă ţ ă Copiii de culoare fac ş
decalaje ca ş ţ copii mici; ei ă o ă de preocupare
ă ă
Indice: Decalaje ţ Nr.7
ă Ş ă Ş secundari
Clase 2 3 4 5 6 7 8 2 3
Virsta 6-7 -8 -9 -10 -11 -12 -\3 -14 -15 -14 -15 -16
Blieti % 15,0 1,8 4,0 0,9 1,0 0,0 2,4 2,2 0,0 0,0 0,0 0,0
Fcte% 21,5 1,9
, 3,9
3,5 0,9 0,9 0,0 0,9 0,0 0,0 0,0 0,0
Tota1% 18,2 1,9 4,0 2,2 l,a 0,5 2,2 1,6 0,0 0,0 0,0 0,0
Deb. Imbec.
Virsta -8 -9 -10 ·11 -12 -13 -14 -15 -16 -17
29 (media)
Debili % 4,3 8,1 20,2 6,1 9,8 4,5 7,5 7,3 3,4 9,8 19,6
M\Ulcitori ş Lucritori Copii de culoare, elevi ai \Ulei ş misionan:
având 8 ani de ş ă ă comerciali
VIrsta 15-16 17-19 +20 19-32 15,5 (m medie)
% 3,2 2,3 0,9 3,0 15,0
Discul solar ş forma-floare 12, Nr. 8 ş 9, p. 67).
în acest caz, floarea ş arborele ă Este posibil ca forme
izolate ă se inspire din schema imaginilor primare de tip Manda1a.
F ă manifest ă la copiii noqnali de ă ţ ă ş la ş
ani), aceasta dispare complet începând cu primul an de ş ă La
debili, indicele se ţ mai mult timp ş nu dispare decât la
paisprezece ani, ceea ce ş ă o ă ă ş ă a
florii ş a arborelui apar adesea destul de târziu. Imbecilii ă ă
acest indice ă ţ ă ă atât de ă nu poate fi
ă ă ca indice al regresiei; regresia ă forme de
exprimare mai voalate.
-------- - ----
-83-
Indice: Disc solar ş ă Nr.8
Grid. Ş ă Ş secundari
CIue 2 3 4 5' 6 7 8 2 3
ViBta 6-7 -8 -9 -10 -II -12 -\3 -14 -15 -14 -15 -16
Blieti% 12,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Fete % 1,0 0,0 0,0 0,0 0,0 ,0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Total % 6,5 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Deb. Imbec.
Virsta -8 -9 -10 -II -12 -13 -14 -15 -16 -17
29 (media)
Debili % 10,0 4,0 5,0 4,6 3,6 2,2 0,0 0,0 0,0 0,0 5,4
M\Ulcitori ş Lucritori Copii de culoare, elevi ai unei ş misionare
având 8 ani de ş ă primad comerciali
Vimla 15-16 17-19 +20 19-32 15,5 (m medie)
% 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Ramuri implantate jos (fig. 12, Nr. 6, 7, 12 ş 13, p. 67).
Acestea sunt mai ales desenele cu brazi care ă ramuri ă
la nivelul solului. ş se întâlnesc ş alte forme. ă Ia un anumit
punct, legile ş naturale sunt în ţ cu cele observate în
desenul arborelui. Brazii tineri au crengi ă la ă Mai târziu,
cele mai de jos cad de la sine, sau le taie ă ă pot
ţ ă ţ ă arbori cu trunchi lung sau scurt, intervenind
asupra ramurilor apropiate de sol. Dar copilul n-a împrumutat de la
ă schema ă a arborelui cu' ramuri joase. ş ş ţ nu
ş în general decât ţ din legile ş naturale.) Este vorba
mai ă de un paralelism al naturii cu exprimarea ă - care
permite ş omului modem ă ţ ă plantau ă ş ş un
. arbore la ş unui copil ş credeau ă pot ă ş
copilului în cea a arborelui. În zilele noastre, ă acest
-84-
paralelism ă ă ă ne ă ă destinul omului depinde de cel al
unui arbore. Dar, ca întotdeauna, ă un ă de ă în
vechea ţ ă sau ţ ă Ramurile învecinate cu
solul sunt un indice primar la ă ă ş care dispare în
perioada ş ă ţ Debilii îl ă ă ă treisprezece ani, cu
un procentaj destul de procentajul imbeci1ilor îl ă ş ş pe al
ţ cu 41,5%. La copiii normali, ţ acestui indice, ă opt
ani, este dovada ă a existentei unor întârzieri grave. În rest,
vedem adesea în ă arborele solitar cu ramuri atârnând ă la sol.
Într-o ă arborele ş pierde ramUrile cele mai de jos din cauza
lipsei de ă Arborii solitari care nu cad sub toporul ă
sau ă pot, ă au ă ă ă ş ă podoaba
ramurilor joase. Ne putem întreba ă autorii celor mai multe desene
de arbori cu ramuri joase nu sunt ş soIitari, ţ sau oameni care,
într-un fel sau altuI, se deosebesc de semenii lor.
Indice: Ramura l!.dna la pamdnt Nr.9
Grid. Ş primari Ş lIecunJarl
Clase 2 3 4 5 6 7 8 2 3
Virsta 6-7 -8 -9 -10 -11 -12 -13 -14 -15 -14 -15 -16
ă ţ % 0,8 0,9 0,8 0,0 1,9 0,0 0,8 0,0 1,0 0,0 0,0 0,0
Fete % 13,2 1,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,9 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Total % 7,0 1,0 0,4 0,0 1,0 0,0 0,9 0,0 0,5 0,0 0,0 0,0
Deb. hnbec.
Vimta -8 -9 -10 -11 -12 -13 -14 -IS -16 -17
29 (media)
Debili % 8,5 20,3 3,8 3,8 3,6 4,5 0,8 0,0 0,0 0,0 41,5
MlD'ICitori llpecialitti Lw:rltorl Copii de culoare, elevi ai unei ş miIIionare
având 8 ani de ş primari comerciali
Vimta ·15-16 17-19 +20 19-32 15,5 (mmedie)
% 1,3 0,5 0,0 0,0 0,0
-85-
Ramuri joase izolate se întâlnesc la toate vârstele. Se ă o
ş ă ş în perioada ă ţ ş a ă ţ Debilii ş
imbecilii ă la un procentaj mai ă inferior celui normal,
ceea ce ă o vivacitate mai ă Copiii de culoare ă un
procentaj uimitor de ridicat; ei nu sunt primitivi în sensul copiilor
ţ mintal, ci au o ă ţ ă de a se retrage spre stadiul
primitiv.
Evaluarea ă a ramurilor joase izolate trebuie ă
ă de la conceptul de retard partial. În ă o ă ă ă
dedesubtul coroanei, ă ă ă ă un reziduu al unui stadiu
anterior de astfel, ramura ă ă este un indice de
regresie sau de retard ţ O ţ de inegalitate ş de dezacord
conduce la un comportament ă Ceea ce putem spune
despre acest subiect se ă ă simptom primar care a persistat,
dar acesta este aici de o ă mai ă
Indice: Ramura joasa izolata Nr.l0
GrAd. Ş primad Ş secundari
Clase 2 3 4 5 6 7 8 2 3
Virita 6-7 -8 -9 -10 -11 -12 -13 -14 -15 -14 -15 -16
Illie\i% 5,5 9,3 7,3 7,4 8,7 8,6 7,1 6,6 15,0 8,6 13,2 8,9
Fete % 5,6 2,9 2,9 6,2 3,7 9,8 5,4 5,3 4,8 10,7 6,6 8,5
Total % 5,S 6,1 S,I 6,8 7,6 9,2 6,2 5,8 9,9 9,6 9,9 8,7
Deb.hnbec.
Virsta -8 -9 -10 -Il -12 -13 -14 -IS -16 -17
29 (media)
Debili % 0,0 1,3 0,0 2,3 4,5 2,2 1,7 2,5 6,0 0,0 3,6
Muncitori llpecialitti Luaitori Copii de culoare, elevi ai unei ş millionare
avind 8 ani de ş primad comerciali
Virita 15-16 17-19 +20 19-32 15,5 (mmedie)
% 8,0 7,2 3,9 3,0 27,0

I
I
)
J

J
I 1
J
I
J
I ' I
I --'
I :J
J
J
, 1
I '- j
-86-
Un elev din clasa a II-a ă profil real (cincisprezece ani)
ă o ă ă Profesorul ă ă pe un carnet, în
ş moment, ă ă "Descrierea nu ă cu
ţ Într-un test de ţ ă se cer denumiri de ş ă
Ş ă ă ă ă ... "; ă o ţ care nu se ş
deloc cu ţ Conform nivelului ă de ă elevul ar fi trebuit
ă ş ce este o ă ă ţ ă are o istorie: ă
Fig. 13
ă ă ă
avUsese în mica ă o ă
de ochi ş trebuise, la doi ă
poarte ochelari. Acesta este, chiar
ş pentru un copil cuminte, un
lucru greu de pus în ă ş a
trebuit ă se ă de orice ar fi
însemnat un pericol: ă nu
putea nici ă ă nici ă se ă
nu putea ă ă nimic din ceea ce
face un ă de obicei. O parte din
ţ sa nu se putea dezvolta; este
un caz de retard ţ dobândit.
Adler îi atribuie drept ă
inferioritatea ă Un adult,
angajat în ţ ocupa într-o
mare ă un post foarte modest,
dar, din întâmplare, biroul ă era
plasat ş încât, din când în când, îi veneau în ă persoane
importante; avea obiceiul insolit de ş atribui rolul directorului ş
de-a trata afaceri cu ş Într-o ă zi a fost descoperit ş a avut
de încasat o mustrare ă El a desenat arborele cu o ă ă
ă
Ramuri joase izolate
I Agresiune ţ ă
Comportament deplasat
ă
»TAnar" sau "copil"
ă de ţ practic real
Fabulape ă
-87-
Retard ţ ţ ţ ă a dezvoltMii
Infantilisme, reziduuri primitive
Comiterea ă a unei ţ
hnprevizibil
Copilul mic din adult
ţ care nu se potrivesc cu ţ
Trunchi închis sus, ă ă (sau ţ ţ
(fig. 12, Nr. 11 ş 12, p. 67).
în ţ figurii 12, Nr. 11, autorul desenului, în ă de
cincisprezece ani spune: ,,Frunzele sunt în interiorul trunchiului". Este
ş ă care a desenat ş Nr. 12. Ramurile au mai ă aerul
de ci1i ş ă ă la ă Trtplchiul trebuie considerat ca un
trunchi cu suduri, având în vedere ă acesta face ţ de la
trunchiul cu închidere ă la trunchiul nonnal. Fenomenologic,
cele ă forme sunt simbolurile omului care ă n-a venit pe lume
I cu totul, ale mugurilor ş ale unui om a ă ş ca ă
spunem ş ă nu s-a tenninat. ă ă ă
ă ş ă este cu ă ă Când apare, nu ă
ă ă ă zadarnic acest gen de forme în rezultatele unei
probe colective de la ă ţ ă ele trebuie ţ din materialul
furnizat spontan.
Trunchiul cu ă (fig. 12, Nr. 13, 14, 17-21, p. 67 ş 217).
Trunchiul închis sus este tratat pe larg în capitolul asupra
trunchiului cu ă (p. 217). Este vorba de o ă ă
ă
-88-
Baza trunchiului pe marginea/oii (fig. 12, Nr. 23, p. 67).
Nevoia de-a pune arlx>rele pe o ă este mare la copil. Dar, la
vârstele mici, rareori este capabil ă traseze o linie a el se va
ă ţ de baza ă de marginea foii. Copiii normal ţ
încep la 74,3%, ş numai ă unsprezece ani, procentajul se reduce
la unul rezidual ce ă aproape constant. Debilul nu atinge
maximum decât Ia zece ani; este dar ă înainte de ă ă el nu
ă ş "baza" tot atât de ş ca ţ copii normali. În schimb, ei
ă ă acest indiciu cu un procent ridicat ă la ş ani.
Imbecilii ţ ă mai greu, ă ă din ş motiv ca
tinerii debili ş ă unei indiferente mai mari ţ ă de ţ
ţ ă
Indice: ă a trunchiului pe marginea foii
Nr. Il
GrAd. Ş primam Ş secundarA
Clase 2 3 4 5 6 7 8 2 3
Vârsta 6-7 -8 -9 -10 -11 -1.2 -13 -14 -15 -14 -15 -16
BAieti % 75,0 40,0 54,0 40,5 23,4 4,8 0,8 7,7 1,0 2,9 1,0 0,0
Fete % 73,5 56,3 29,3 22,0 "13,8 1,8 0,9 10,3 9,6 3,6 3,8 0,0
Total % 74,3 48,2 41,7 31,2 18,6 3,3 0,8 9,0 5,3 3,2 2,4 0,0
Deb.lmbec.
Virsta -8 -9 -10 -II -12 -13 -14 -15 -16 -17
29 (media)
Debili % 37,0 38,0 52,0 50,0 34,0 38,5 27,4 37,7 27,5 22,0 12,5
MlUlcitori ş LucrAtori Copii de culoare, elevi ai unei misionarc
avind 8 ani de ă prirnam comerciali
Virsta 15-16 17-19 +20 19-32 15,5 (m medie)
% 9,1 2,8 5,6 7,5 27,0
-89-
m. ă a trunchiului pe marginea foii.
Legenda,p.74
I

1 1
]
I
I
J
j
I _.1
I : I
I -'. '
II
I ' I
I 1
.. 1
1
j
-90-
ţ acestui indiciu se ă plecând nu de la expresia
debilului ci de la cea a nonna1ului. Descoperirea unei baze în
marginea foii este deja un fapt pozitiv; capacitatea de ţ a
debilului în primii ani este mai ă decât la nonnali ş ă la
imbecili, unde are ş caracter cronic. ă ă ă acest indice trebuie
clasat printre formele primare, chiar ă el nu atinge un strat primitiv
profund., ş mai ales, nu ă în mod exclusiv un retard intelectual.
Copiii de culoare, au dovedit, ă o ă cu 27% ţ ă de 12,3% la
imbecili, ă retardul se ă mai ă pe teren afectiv.
Baza rectilinie a trunchiului (fig. 12, Nr. 23, p. 67).
Baza rectilinie a trunchi ului nu poate exista în mod firesc decât la
trunchiul cu linie ă care are o ă ă în partea de sus ş în
cea de jos, format din linii paralele ş deci, schematice. Când
structurarea este la nivelul ă sale, baza trunchiului se
Indice: ă rectilinie a trunchiului Nr.12
ă Ş ă Ş secundari
Clase 2 3 4 5 6 7 8 2 3
Virsta 6-7 -8 -9 -10 -II -12 -13 -14 -15 -14 -15 -16
Blieji % 40,0 25,0 9,6 5,5 5,8 1,9 4,7 0,0 2,0 3,8 3,8 2,0
Fcte% 52,0 36,0 28,2 8,8 12,0 2,7 3,6 0,0 7,2 4,5 1,9 2,3
TotaJ% 46,0 30,5 18,9 7,2 8,9 2,3 4,2 0,0 4,6 4,2 2,8 2,1
Deb.lmbec.
VirlltB -8 -9 -10 -II -12 -13 -14 -15 -16 -17
29 (media)
Debili % 24,2 31,0 28,0 23,0 27,6 22,3 17,4 13,4 6,8 0,0 32,0
Mmcitori ş ă Copii de culoare, elevi ai mei ş misionare
avind 8 ani de ş ă ă comerciali
VirIIta 1.5-16 17-19 +20 19-32 15,5 (mmedie)
% 7,1 3,7 3,9 7,5 0,0
-91-
IV. Bazli rectilinie a trunchiului.
-10-">-<12-13 <"14<-<'5«-'6--11
Legenda, p. 74

-,
-92- I '
ş ş de fiecare parte. Acest indice se ă la fel ca
"baza trunchiului pe marginea foii" . ţ este ş ă
mai devreme la nonnali decât la debili. ş din ă nu
ă nici aici, cu ţ lor ă ă ă din cauza J
ţ crescute a trunchiuri lor uniliniare. În calitate de ă
ă ă dar ă ă ă ă unui strat profund,
acest indice are ţ sa în constatarea întârzierilor ş
La copiii mici, baza trunchiului poate lua alte forme, tipice (la
normali) doar pentru ă ă le ă în parte la imbecili ş
debili. Figura ă ă un tablou al citorva fonne.
-93-
ă ă Oricând pare justificat ă studiem un simptom ca ă
ă o vom face în paragraful ă
Desene cu mai ţ arbori
Uneori, în ciuda consemnului clar de-a desena un singur arbore,
copiii ă mai ţ Într-o comunicare ă grafologul
hamburghez Gertrud Beschel, ne-a ă ă în conformitate cu
: ţ sa, cea mai mare parte din cei ce ă mai ţ
arbori (a nu -se confunda cu cei care, la vârste mai mari, ă doi
arbori, unul mai mare ş unul mai mic) nasc presupunerea unei
ă ş insuficiente. Aceasta ar rezulta dintr-o ş ţ ă
ă a sarcinii de îndeplinit, dintr-o alunecare în lumea ă
ă Din examinarea materialului nostru ă ă
ă
II U J L J L )
8 A 6 )\
Printre cei 237 elevi de ă ţ ă (6-7 ani), 27 ă mai mult
de un arbore, 22 se ţ cu doi ş doar 5 ă trei arbori.
Din 216 elevi din clasa 1, 6 ă doi arbori, într-a II-a doar trei ş
V într-a m-a doar un elev.
Fig. 14. - Baza trunchiului la copii de ş ă la ş ani.
ţ în negru a trunchiului (fig. 22) va fi ă în
paragraful ă de la p. 240.
Stereotipurile vor fi studiate de asemenea, la p. 234.
Fructele, ş mai ales fructele ş frunzele de ă
ţ care sunt o ă ă ţ în negru a
fructelor ş plutind liber în ţ vor fi tratate în paragraful
ă la p. 311.
ă la un anumit punct, trebuie ă ă forme primare
arcuirile, suprapuneri le, lipsa de coordonare, ţ peisajului ş a
1,'
l"
ă din cei 411 elevi de toate vârstele de la ş de
ţ 66 ă cu 441 de arbori mai ţ decât cei
ţ 26 dintre ei ă doi arbori, 40 mai mult de doi arbori,
maximum fiind de treizeci ş ă de arbori la un singur subiect.
Într-o lucrare de ă de la Academia ă din Essen,
asupra copiilor din Millheim, în Ruht, Karl-Heinz Bilnner a ă în
1956, într-un caz 20%, într-altul 78%, ş apoi 0% ş 23% ţ
I desenând mai ţ arbori. Cei 78% proveneau dintr-o ă ţ ă de
copii de tip Montessori, unde copiii ă mai cu ă decât în
ă ţ de tip Frobel, fenomen care a frapat în mod ă ă ş
la Zurich. La modul general, conform anchetei lui Bonner, cei ce
ă mai ţ arbori nu pot fi ţ printre cei ce nu sunt
ţ din punct de vedere ş El ă de asemenea,
i " 1

111 f
I I
l Oji
I
II
I
I ; 1
I ,; I
I J
-94-
rezultatele ă sale asupra desenWui arborelui: nu este maturizat
ş un elev care, fie se pune ă ă ă fie ă altceva
decât un arbore, fie ă executarea sarcinii ş nu ă
Cum ă ţ contribuie în mare ă ă la maturizarea ş ă ne
putem întreba ă rezultatele au o valoare ă ă ..
Gertrud Beschel are dreptate ă ă "multipli" pe cei ce fac mai
mult de doi arbori. ţ adesea ă a câtorva elevi din
ş de ţ ă ş ă a desena mai ţ arbori este
un simptom primar ş trebuie ă ţ cont de acesta, în ţ ş de
alte elemente de diagnostic, în aprecierea ă ş
§ 2. DE Ă
Raporturile de ă ă un rol nu tocmai de neglijat în
aprecierea gradului de maturitate. ă ă ă avem unele
ş ţ despre acestea din simpla ţ ă dar statistica
ă date foarte diferite, care au adesea un aspect ă
ţ ă ă trunchiul prea lung este o ă ă ă la
fel ca ş opusul ă trunchiul scurt ş gros cu o ă în ă de
ă Acesta din ă este, în realitate, foarte rar ş nu se
ş în general, decât la vârstele ş Trebuie ă impunem
din nou cititorului o serie de tabele, dar vom încerca ă le ă
sub o ă cît se poate de ă
ă ţ medie a trunchiului ş a coroanei.
Calea ă S-au ordonat ă ă ansamblul ă ţ
trunchiului la fiecare nivel de ă La fel s-a procedat ş cu
ă ţ coroanei. Valorile sunt date în quartile, la care s-au ă
valorile ă ş ă (1 ş 5). Valoarea ă cea care se ă
la mijlocul seriei ordonate ă ă este ă pentru ă ţ
medie. Din acestea ă tabelul A.
-95-
Tabelul A
ă trunchiului (T) ş a coroanei (C). Coloana 3 = Valoarea ă
o
I.P
2. P
3.P
4.P
H
6.P
7.P
8.P
1.8
2.8
3.8
Debili
T c T
30 o 102
28 o 108
37 o 100
68 23 106
25 13 99
49 17 114
22 51 104
18 27 100
45 37 35
47 43 92
31 o 30
18 47 83
20 47 56
17 S4 78
33 36 72
32 55 92
35 21 75
24 28 84
23 47 64
32 95 n
27 43 559
26 56
24 34
45 47
19 9
30 18
17 10
20 14
23 30
34 20
32 27
30 25
29 50
71 55
63
60
78
21
70
63
65
75
80
70
74
79
88
2
B = ă ţ F = Fete.
c
39
S4
li5
64
81
75
101
81
T
138
139
130
136
128
140
122
126
87 108
91 108
104 97
95 112
96 74
83 98
98 80
107 110
87 89
78 100
98 80

IW 68
101
103
102
25
31
36
58
64
63
67
69
80
n
78
75
90
45
100
95
110
116
105
94
103
106
100
3 4 5
C· T C T c
60
71
91
88
103
95
125
98
In 91 283 220
172 100 296 163
153 110 260 205
168 2e
146 120 220 215
171 115 249 190
151 145 236 234
144 117 190 207
114 139 139 202 210
112 128 129 183 170
122 117 142 162 20S
113 12S 132 1S4 232
117 105 148 211 253
105 119 131 In 210
liS 109 14S 150 210
117 118 130 174 175
111 109 138 165 191
93 119 115 161 228
118 99 134 138 191
122 112 144 163 179
137 87 167 150 228
115 110 138
120 91 148
120. 105 140
150
123
150
In
193
171
34 7S 62 173 127
SS 125 80 194 160
S4 134 67 242 163
80 143 108 209 188
88 133 115 195 201
95 132 128 194 184
89 121 107 2ll 197
95 140 122 2ll 175
104 134
93 129 117 186
B
F
B
F
B
F
B
F
B
F
B
F
B
F
B
F
B
F
B
F
B
F
B
F
Vârsta
8
9
10
Il
12
13
14
15
16
17
-96-
V. ţ medii (valorile centrale) ale trunchiului ş ale coroanei.
Graficul V ă arborele normal construit statistic pentru
fiecare ă Coloanele ş corespund arborilor fetelor, cele ne-
ş - celor ai ă ţ Deasupra liniei mediane este ă
ă ţ medie a coroanei, dedesubt - ă ţ trunchiului.
ă ă numeric raportul Trunchi ă ţ
ă rezultate:
-97-
Tabelul B: Raportul dintre ă ţ trunchiului ş cea fi coroanei.
Tnmchi Coroanl Raport
ă ţ Fete ă ţ Fete ă ţ Fete
G. 138 139 60 71 23:10 20:10
Media pentru ă ţ ă 21,5: 10
I.P 130 138 91 88 14:10 15:10
2.P 128 140 103 9.5 12:10 1.5:10
3.P 122 126 12.5 98 10:10 13:10
4. P 108 108 114 112 9:10 10:10
S.P 97 112 122 113 8:10 10:10
6.P 74 98 117 105 6:10 9:10
7.P 90 110 liS 117 8:10 9:10
8.P 89 100 III 93 8:10 11:10
Media pentru elevii din fC08la primari 10,4: 10
1.8 80 9.5 117 122 7:10 8:10
2.8 68 78 137 11.5 5:10 7:10
3.8 75 90 120 120 6:10 7:10
Media pentru elevii din ş ă 6,7: 10
Debili Tnmchi CoroanA Raport VârstA Tnmchi CoroanA Raport VârstA
45 34 13:10 8 105 95 11:10 13
100 5.5 18:10 9 94 89 10:10 14
95 S4 18:10 10 103 95 11:10 15
110 88 14:10 11 106 104 10:10 16
116 88 13:10 12 100 93 11:10 17
Media pentru debili 12,9 :10
Graficul V ş tabelul B ă ă ă ţ trunchiului este
ă la vârsta ă ţ apoi se ş ă rapid. Elevii din
ş ă ă în medie un trunchi ş o ă de ă ţ
Il
1
i
. j
.J
-98-
egale; cei din ş ă ă o ă net mai ă
decât trunchiul. Fetele ă aproape totdeauna un trunchi ţ
mai lung decât ă ţ indice care va fi pus în ţ ă ulterior ş mai
pregnant Pentru a judeca un caz anume, va trebui ă ă ca ă
raportul de ă propriu ă grup ă ţ ă ş ă ă
ş ă ă ş debili).
Dispersia medie a ă ţ trunchiului ş coroanei.
ţ mediei a fost ă printr-o ă ă suma
ţ mediilor quartilelor în raport cu valoarea ă ă
cu cinci, deci, dispersia medie în milimetri. ă ă ă cu
valoarea ă ne ă dispersia în procente, cea pe care o ă
tabelul C. Cea mai ă este modalitatea în care se ţ ă
grupele. Dispersia cea mai mare este la nivelul ă ţ ă ţ
coroanei fluctuând mai mult decât cea a trunchiului. În ceea ce
ş ă ţ coroanei, ă ţ au o dispersie mai mare decât
fetele; acest lucru este valabil, într-o oarecare ă ă chiar ş la elevii
din clasele secundare. ţ fiicând de ţ foarte marcate
de la ă ţ ă aspectul tipic al claselor primare ş secundare ă
într-o dispersie a ă ţ trunchiului ş coroanei care ajunge ă
la o treime din ă ţ medie. Faptul ă debilii nu ă o
dispersie mai mare decât copiii noimali ţ fiicând ă ţ
coroanei) nu este atât de uimitor: îngrijorarea ş îngustimea de spirit
aproape ă se ă La copiii nonnali de ş ă la ş ani
ă ţ îngrijorarea ă este mare; ă aceea ea este
ă ă ă ă ca asta ă ă salturi remarcabile (91% pentru
ă ţ coroanei la fetele din clasa a II-a ă ş ţ în a
VIII-al).
B
%
G 48
l.P 42
2. P 37
3.P 32
.c.P 33
H 31
Meci. 41
Meci. 48
42
36
-99-
Tabelul C. ţ mediei quartilelor în jurul valorii centrale
B = ă ţ F = Fete. D = Debili. V = Vârsta debililor.
ţ ţ ţ ţ
tnmchiului coroanei tnmchiului
F
%
48
35
36
34
30
29

48
33
32
D V B F D B F D V
% % % % % % %
90 60 6.P 65 37 40 · 13
106 8 5.5 34 91 7.P 32 29 37 14
40 9 27 91 69 8.i> 5.5 31 47 1.5
59 10 36 4.5 67 1.8 32 27 32 16
42 11 39 28 49 2.8 41 43 25 17
39 12 39 40 3.S 26
37 41 41 53
Gdd. 90 60
Ş Prim. 37 44
Ş Sec. 33 27
Valori centrale ale coeficientului:
ă ţ trunchiului / ă ţ coroanei.
coroanei
B F
% %
29 37
3.5 23
40 54
31 26
33 27
34 27
D
%
43
43
43
37
40
Am examinat ă aici raportul ă în ţ de
ă clasate separat pentru trunchi ş pentru ă Raporturile
reale ale acestora s-au aflat, cu ă corectitudinea, ş decalate. De
. asemenea am calculat coeficientul ă ţ trunchiului ţ ă de
ă ş am ordonat rezultatele în ordinea ă Graficul VI
ă suita valorilor centrale pentru toate nivelele de ă la
copiii nonnali ă ţ ş fete) ş la debili.
Valorile trasate sub linia ă corespund arborilor cu trunchi
mai lung decât coroana; cele de deasupra liniei, cazul invers.
-100-
VI. Valorile centrale ale coeficientului:
ţ trunchiului
-101-
Lucru uimitor, valoarea ţ ă la debili, este ă de medie; doar
I începând de la ă ani curba lor corespunde ş ă ţ ă de
ş plecând, prin ţ de la curba copiilor normali. Nu s-ar
putea manifesta mai devreme capacitatea de ş exprima psihismul în
ă ă ă Este foarte posibil ă existe înainte de aceasta
o ă la debili, ş acest fapt se ă ş în alte contcxtc. În
elanul ă ă ţ la vârsta ş ă ţ fetele ă vizibil în urma
ă ţ La ş ă curba lor se ţ ă puternic, dar este în
continuare ă de cea a ă ţ
Suma ţ lor:
ă ţ trunchiului / ă ţ coroanei, fn procente.
Curba valorilor cenmle ale ţ ne ă de la sine o
imagine ă asupra raportului ă dar ea nu ţ cont de
valorile maxime de la ă ţ Nu numai ă fiecare grup de ă
ă o ţ ă a trunchiului sau a coroanei, dar putem, de
asemenea, întâlni trunchiuri sau coroane de ă ţ excesive; este
I interesant de ş care este ţ unora ş a celorlalte. Simplul
ă al tmnchiurilor lungi sau scurte nu ne spune nimic, ă
fiind ţ adesea foarte ă a ţ aproape unitari.
Doar sumele ţ lor ă în acest caz. Sub linia ă
din graficul VII, am trasat ponderea trunchiurilor prea lungi, deasupra
- cea a celor coroanelor prea lungi. ţ egali cu unu au fost
ţ ţ dedesubt; ţ ă a cotei lor parte de-a lungul
diferitelor vârste este ă Coloanele ş ă fotele; cele
ş ă ţ
Se ă cu ş ţ ă ş ă a coloanelor ă la
clasa a VI-a ă atât la ă ţ cât ş la fete. Pe durata tuturor
claselor primare, fetele ă dedesubtul ă ţ acest lucm
II
f-
I
I
I
"
!
I '
I '
J
i
,
f
r
I I
,
I
J

LI
: 1
J
U
.J
J
J
J
J
J
-102-
VII. Suma ţ
. 0.":- .:
."-: .:

. . . > (11l>dreapta)
-103-
ă pe de o parte, ă ele ă trunchiuri mai lungi decât
ă ţ ş ă au o ţ ă mai ă de-a accentua ă ţ
coroanei, pe de ă parte. Ele ă ă mai ă ţ în elanul
ă ă ţ Abia la vârsta claselor secundare are loc o ă
stabilizare, probabil sub efectul ţ ş mai puternice, atât
pentru ă ţ cât ş pentru fete. ţ severe au adesea puterea de a
le compensa deficitul de maturitate. Accentuarea ă ţ coroanei
este mai ă la elevii din clasele secundare decât la oricare nivel al
celor primare; cea mai mare ă se ş la clasa a VI-a,
ă ă îi ă cele secundare. Elevii din clasele a VII-a ş a
VIII-a primare ă un recul ş dar clar, ţ ă de clasa a VI-a;
fetele ă la nivelul ă clasei a IV -a ş elevi sunt
mai ţ ţ mai ales în domeniul abstract ş verbal, decât cei din
. clasele secundare. Ei se ş ă mai ş în domeniul ş aici
ă totdeauna ş elevi difici1i sau ţ sau cu o ţ
ă ă de tipul robust al viitorului muncitor cu ţ ă ă
ş manualitate perfect ă
Linia ă a graficului ă valoarea mediei ă ţ ş a
fetelor.
ş ă ş ă a graficului ne ă ă ne
ă acest fapt sub aspect grafologic, respectiv ca accentuare a
dimensiunii superioare (coroana) sau a celei inferioare (trunchi).
Facem acest lucru ş ţ fiind de problemele ă grafologiei
la rezultatele grupelor.
Accentuarea dimensiunii superioare.
Accentuarea dimensiunii superioare trebuie ă cu oarecare
ţ Când ă ţ trunchiului este ă mediei ă ţ
coroanei, fenomenul se apropie mai ă de formele primare rare
ş la o ă ş ă ă ă deja o oarecare întârziere.
Accentuarea dimensiunii superioare ş grafologic în favoarea
f1
-104-
ă ţ intelectuale ş spirituale, despre interesul pentru cosmic,
pentru supra-sensibil ş pentru idei.
Câteva ţ particulare:
Abandon în supra-sensibil
ţ intelectului.
Idealism.
Îi place ă se refugieze în
ll.lll1ea ţ
Nevoia de a se plIDe în valoare.
ş ţ ă de sine.
MâOOrie, trufie.
Capabil de entuziasm.
Zel, fanatism
Pasionat (când ramurile
stmt sub ă de ă ă
ţ
Nebunia grandorii
Lipsa sensului ă ţ
Eventualitatea ă
elementului vital, instinctiv
sexual
Inspirat din domeniul
ş
Caracter superficial.
Versatilitate.
în anl.llllite cazuri de lungime
ă a tnmchiului,
indicele are tot un caracter regresiv.
Fig. IS.
Accentuarea dimensiunii superioare.
Accentuarea dimensiunii inferioare.
Accentuarea dimensiunii inferioare ă orientarea ă ţ
ă lurilea ă ş ă eficacitatea elementelor instinctive ş
ş ţ practice ă primul plan. Nu ne vom
-105-
hazarda, ş ă ă aici ă grafologice uzuale: în ciuda
unui trunchi foarte lung - ş în ţ ă a unei ă a
dimensiunii inferioare - un copil de ş ani nu are deloc un anumit
ţ al ă ţ ş cum o admite grafologia în cazul scrisului.
Tehnic votbind, raporturile sunt de altfel diferite: în scris, o prelungire
ă corespunde unei ş ă în jos ş este ă ca dar
trunchiul atborelui nu este perceput "în jos" decât într-un mod
ş sa merge îri ţ de ş ă în sus.
ţ grafologice ale cozilor literelor se pot transpune la
fel de bine ş în cazul atborelui. Pentru prelungirile inferioare,
respectiv, atunci când trunchiul este supradimensionat, ne putem
limita la ă ţ
Eficacitatea elementului instinctiv.
Vivacitatea ş
Activitate ă ă ll.lll1ea
ă
Receptivitate ă ş
ă
ş ţ ă ă deficitam.
ţ ţ ă
Imatur. regresiv. retardat. infantil.
Fig. 16. Accentuarea
dimensiunii inferioare.
o ă ţ a diferitelor vârste, ş în special o ţ
intre clasele secundare ş cei din clasele a VII -a ş a VIII -a primare, ă
rezultatele ă capacitatea mai mare de ţ ă
depinde de puterea de entuziasmare, de ţ idealiste ş chiar de
un fel de vagabondaj spiritual ş de un imbold de toate
Il
I: J
LJ
I
1
-j
. 1
1
, J
: I
, 1
.1
.J
-106-
acestea cu riscul de-a pierde ă de sub picioare. Aici sunt
amestecate ă ş elemente pubertare. În ă stare de
dezechilibru, care se' ă prin accentuarea ă a
dimensiunii superioare, ă în joc în 'general o ţ ă care,
ă se ă altor indici, poate semnifica vivacitatea.
ţ mai ales sub forma sa motrice (mergând ă la o ă
de ş ă este ă copilului mic. Acesta ă
unilateral dimensiunea ă Activitatea sa este mai ă
mai ă mai ă ş mai ales, mai ţ ă decât a ş
mai mare. Copilul mic este ă mai natural, prizonier al
ş ă Apropierea între ă ţ ş fete ă ă acestea din
ă sunt mai emotive, mai ţ ş mai ţ aventuroase
mintal, mai ţ ă de origine decât ă ţ Nu facem altceva
decât ă ă ceea ce deja ş Singurul fapt interesant:
raporturile referitoare la ă ş ţ accesibile unei traduceri în
termeni de ş ţ ă ă ţ în cadrul ambelor sexe; de altfel,
ele sunt susceptibile de-a furniza ş alte ţ psihologice.
Raporturile trunchi ă la debili sunt ilustrate prin graficul
. VIll. Cu o linie mai ţ am trasat curba ţ ei cu copiii din
ş ă ă ă la treisprezece ani, debilul ă o
dezvoltare care nu ă de cea a nonnalului, ţ fAcând de
ţ de la partea ă ă ă treisprezece
ani, ş ă ţ la nivelul deja atins; nu ajung la gradul de
ş ţ ă al celor din clasele primare mai mari, ş ă firesc foarte
departe de cei din clasele secundare. Debilul ă aproape în
echilibru între extreme, la o ă ţ ă Îi ş ş ş
o ă cu ea, ş vivacitatea ş fecunditatea spiritului. ă coloanei
de la ş ani ă ă în mod izbitor cu cea a fetelor din
clasa a VllI-a ă ă fie ă ş ă Descurajare în ţ
ţ ce se deschid?
Muncitorii ş ş ă aproape de nivelul clasei a
VIll-a primare, din rândurile ă provin. Iar aici, fetele se ă
dedesubtul ă ţ
-107-
Coloana B a ă comerciali corespunde destul de exact
nivelului ş secundare în care erau ă Se pare ă nivelul
atins se ă ă în ă ă de ţ ă
Coloana C a copiilor de culoare corespunde destul de bine celei a
ă ţ din clasa a II -a ă ă noi, ş tineri de culoare de
cincisprezece ani ş ă sunt ă copii; indiferent cât de
ă ar fi ă ţ este ă ă imaginea nu este
prea rea.
Faptul ă un indice izolat ne face astfel ă ş aspecte
psihologice de grup interesante ă la studierea ş a altor grupe în
ş ă
ă coroanei.
Primul lucru interesant este ă vedem ă cele ă ă ă ţ -
ă ş ă - ale coroanei sunt egale, sau ă ă o deplasare
ă Tabelul D ă ă ordonate în quartile. Raportul
valorilor centrale ale semi-coroanei stângi ş drepte ă constante la
toate vârstele ş se ă la 10/11,3, respectiv, ă ă
este de 1,13 ori mai mare decât cea ă ă ă ă ă
indicele nu se ă la o gradare pe vârste.
Raportul între ă ş ă ţ coroanei.
Tabelul E ă ă ă echivoc ă acest raport, cu mici ţ
este în medie de 10 : 7; altfel spus, ă ţ coroanei este 0,7 în
raport cu ă Acest raport ă destul de constant
-108-
VIII. Suma ţ
ţ coroanei
ţ trunchiului
fnprocente
mai
decât
-109-
ă ţ coroanei
IX. Suma ţ
ă ţ trunchiului
A = Muncitori ş B = Lucrtltori comerciali;
în procente.
C = Copii de culoare, elevi la o ş ă ă din (Rhodesia de Sud)
r
I J
J
j
1
TabelulD.
G
1. P
2.P
3. P
4.P
5.P
6. P
7.P
8.P
1.8
2.8
3.8
It
o
10
15
6
17
24
33
33
26
17
31
2S
21
32
10
32
16
O
30
40
16
37
27
35
-110-
Semi-<XlfOOlUl stânga ş dreapta ă coroanei);
Coloana 3 = valoarea centraUl B = ă ţ F = fetc.
dr
o
10
16
14
21
30
37
39
35
30
39
34
26
27
26
44
18
24
24
25
38
12
20
47
It
33
39
42
36
50
48
64
62
67
62
64
60
60
59
48
65
57
60
S8
70
67
64
66
70
2
dr
33
40
46
45
57
57
72
70
77
67
70
69
69
69
66
75
65
64
60
75
75
71
66
75
It
48
50
59
50
63
62
78
76
84
75
80
75
75
75
78
76
71
66
72
81
77
73
76
78
3
dr
51
56
65
64
75
73
92
84
92
84
89
88
83
85
85
88
81
74
77
93
89
82
82
90
st
70
66
75
66
74
79
88
86
91
87
90
83
87
82
94
87
87
84
86
88
89
89
86
88
4
dr
75
84
83
76
88
96
108
102
108
98
100
101
100
97
100
99
100
96
93
103
104
100
100
106
st
199
105
134
90
130
128
116
110
115
114
136
117
114
104
116
113
109
112
113
103
126
116
105
108
5
dr
128
160
135
157
155
128
145
128
137
126
127
136
122
128
135
131
130
122
128
126
124
128
126
127
B
F
B
F
B
F
B
F
B
F
B
F
B
F
B
F
B
F
B
F
B
F
B
F
-111-
rrabelul E. ă coroanei cu ă ţ sa.
o
I.P
1P
lP
4.P
H
6.P
7.P
8. P
1.8
lS
3.S
ă
BAieti Fete
101
128
143
174
181
169
158
169
155
151
165
162
103
110
137
161
160
161
160
167
143
170
159
166
ă ţ
BAieti Fete
60
91
103
125
114
122
117
115
III
118
137
120
Medie 10: 7
Arborele normal.
71
88
95
98
112
113
105
117
93
120
115
120
Raport
BAieti Fete
10: 6
10: 7,1
10: 7,2
10: 7,2
10 : 6,3
10: 7,2
10: 7,4
10: 6,8
10: 7,4
10: 7,8
10: 8,3
10: 7,4
10: 7
10:8
10: 7
10: 6
10: 7
10: 7
10: 6,6
10: 6,9
10: 6,4
10: 7
10: 7,2
10: 7,2
Bazele statistice pentru ţ arborelui nonnal se ă aici
reunite. Ele ne dau imaginea ă
ă ţ ă
Debili
. Ş ă
Ş
ă
ă ţ
trunchiului
21,5
12,5
10,4
6,7
ă ţ
coroanei
10
10
10
10
Semi -coroana ă 1,13 ori semi -coroana ă
Vârsta
6-7 ani
8-17 ani
8-15 ani
14-16 ani
fI
-112-
ă ţ coroanei: 0,7 ori ă coroanei.
X. Arborele nonnal A = ţ B = Debili, C = Clase p:imare,
D = Clase sectmdare.
t'-
-.tI
ICJ'
i
o"
--L
D

B
C
ă coroanei 10
ă ţ coroanei 7
A
Desenul cu mâna ă ş desenul cu mâna ă -
Toate aceste ţ nu se vor schimba, oare, ]a cei ce ă
cu mâna ă Nu este tocmai ş de ă la ă întrebare.
Trebuie mai întâi ă distingem între stângaci care ă cu mâna
ă ş cei ce ă cu stânga; ş din ă se întâlnesc
destul de frecvent. Printre stângaci ă cei veritabili ş cei ş ş
cei ce au devenit stângaci ţ accidental sau ă paraliziei. Nu
s-a putut constata nici o ţ ă pentru doisprezece arbori ţ
cu mâna ă ţ ă de cei ţ de dreptaci. Utilizarea mâinii
stângi în are mai multe ş de succes decât în cazu] scrisului.
Imaginea directoare ă a arborelui nu este ă
unilateral - sau nu este astfel decât într-o ă ă ă - de ă
-113-
ă ci de ă întreaga ă ă ă ar fi în ă ă cu
o personalitate a stângaciului, iar dreptacii ar avea o personalitate de
dreptaci, totul ar fi foarte simplu. ă ţ dreptaci se ă
lîntr-o ă parte la ariile mintale stângi, ş invers. ţ psihismului
de a se exprima este mai mare decât o ţ ă ă Nu
ă Atunci când vom putea examina vreo o ă de arbori
ţ cu stânga, poate ă vom constata o ş ă ţ ă
Dat fiind ă relativ mic al acestor cazuri, nu se poate dovedi
ă desenele stângacilor sunt imagini fi ă (A se consulta asupra
acestui subiect ceea ce se ă despre ţ ă spre stânga ş
spre dreapta.)
ţ de câmpul grafic.
S-a obiectat adesea ă dreptunghiul pe ă al forrnatului A4
(1), ş cum este recomandat, ar sugera un arbore exagerat în lungime
sau în ă ţ Un format ă se spune, ar fi mai bun. Dar este
ş de ă pe ş X ă un arbore este mai ă lung decât lat,
ş în ţ ă se ă mai bine într-un dreptunghi decât într-un
ă Forma ă ă ă presiuni asupra arborelui ş îl ă ş
ceea ce, de altfel, nu se produce, pentru ă desenatorul este determinat,
lîn ceea ce are de exprimat, nu numai de câmpul în care ă ci
ş de ţ ă mintal.
ţ desenatori ă foaia invers, pe ă ţ sa. Pare destul de
hazardat ă vedem aici altceva decât un reflex spontan de-a ţ pe
propriul plac. Nu putem trece cu vederea, ă ă ţ
dar problemele de exprimaIe sunt mai profunde.
(1) Fonnat A4 = 210 x 297mm.
--J
-114-
II. Ă EXPERIMENT ALE ASUPRA EXPRESIEI
GRAFICE
Desenul cu linii non-figurative.
Desenul arborelui este un mijloc apt ă exprime ă psihice.
Grafologia a ă de destule ori cum se ă personalitatea în
scris ş cum poate fi ă cu ajutorul acestuia. Experimentele
ă vor ă cum se ă ş ă ş proces în cazul
desenului arborelui. În ă ţ ă ne ă la studiul lui
Reinhard Krauss, Uher graphisehen A usdruek, în care ă cum
iau ş ş cum se ă liniile "non-figurative".
,,Este ă o linie care, nici cu ajutorul unei litere, nici
prin vreo ă nu ă nimic normativ, nimic desenat în
mod obiectiv, dar care este o ă ă ă complet ă ş deci, al ă
trasaj nu este determinat de nici un fel de lege sau de model (1)."
Ne gândim, de exemplu, ă ă ţ din experiment o
stare de ă ţ Apoi, ş trebuie ă traseze linii, ă ă ă se
ă cu ce ar trebui ă semene o linie care ă bucuria.
Astfel se nasc figuri care sunt expresia ă a unei ă mintale
date. Aceste figuri au fost recunoscute prin analiza ă ş prin
calculul ţ ca expresii ale ă psihice determinate.
ă ă ă ă prin ă ă starea de
distragere, ţ pe foaia de hârtie puncte sau mici ă ă
disparate ş ă ă ă ă cu vreun punct central. ă
concentrarea este ă printr-un punct izolat, sau poate printr-o
(1) Reinhard Krauss, Uber graphischenAusdruck, 00. l-A. Berth, Leipzig, 1930.
-115-
ă strâns ă ş ă aici totul se ă ş se ă
în timp ce distragerea este total ă ş ă ş ă
Asemenea figuri pot fi proiectate direct în interiorul coroanei
arborelui; ramurile nu mai sunt ş de coroana arborelui;
ă nu mai sunt ş de ă ci par ă zboare, plutind în
aer, separate. ă o ţ de continuitate în punctul natural de
ă ă dintre ă ş ramurile mai mici. Sau, într-o ă în
I
ă de balon, apare o ă de linii ş de puncte amestecate,
care, adesea, pare a fi o reproducere ă a figurilor mai sus
ţ De fapt, desenul arborelui ă foarte fidel
distragerea. Ceea ce în grafologie ă observatorii ţ ai
scrisului, în desenul arborelui este ă ş manifest în stare ă ca ă
spunem ş
Reproducem mai jos trei linii non-figurative trasate de trei ţ
ţ ş într-o stare de furie în cursul unuia din experimentele
noastre (fig. 17, a, h. e).
Fiecare subiect ă furia diferit. În aceste momente grafismul
lor ă pe scurt, ă caracteristici:
(a) ă ă ă puternic sau ţ mari ale presiunii,
ş ă
(b) Neregularitate în lungime ş ă ă ş ascensiuni ale
liniilor , ţ unghiulare;
(e) ă de ţ întreruperi ale liniilor, corecturi ş
dezorganizare, ţ formelor rotunjite ş a celor
unghiulare.
Toate aceste desene au fost ă cu cea mai mare ă deci într-
un ritm rapid.
Figura 17 d ă un arbore desenat de un subiect plasat într-o
stare de furie. Nu este prea dificil ă ă o similitudine între
expresia arborelui ş cea din figura 17e, ş cele ă figuri nu au
fost desenate în ş moment, iar arborele este opera unui francez,
linii;e non-figurative ţ unui ţ de ă ă În
acest desen al arborelui, suntem ţ de linia solului ă •
' \
IJ
1
[J
J
I
1.1
1
J
J
J
J
J
:1
" j
-116-
ă ă cu cea ă la desenul (b), prin ţ între
-117-
trunchi ş linia solului, prin trunchiul deschis la ambefe capete ş prin
coroana ă în maniera ramurilor uniliniare.
ţ în stare de ă (1).
A. -Furie.
Arborii ă au fost ţ sub ă de ă subiectul R
CU sugestia ă "Te afli într-o stare de furie ă În stare
ă subiectul ă arborele cu ramuri viguroase cu linie
ă ă întrerupere. În desenul subiectului R, linia solului este una
de o ţ ă ă Furia ă o stare de tensiune ă
foarte mare, care, pe de o parte, ă dese ă ă ş pe de ă
parte, ă afectele.
Figura 18 ă expresia furiei: subiectul ă ă un
model al ramurii uni1iniare, ceea ce corespunde unei forme primare ş
ă probabil, ă în starea de furie ţ ă un nivel primitiv, la
care face aluzie ş expresia ă "E apucat de furie," (2)
Desenatorul este dominat de furie. ă ş furii ă ă
Regresia într-o stare ă este perfect ă Ramurile mici
sunt desenate ă ă a fi ş totul se ă se desface ş se ă
nu mai ă nici unitate, nici ă ă de sine dispare.
ă ă sunt ă arborele este plasat sus, atinge marginea foii,
deci face ă explodeze cadrul ţ ţ Furiosul
pierde ă în ş timp, coroana se ă ş în ambele ă ţ "se
ă ă ă Pe trunchi este ă ţ ă
ă ş ă sensibilitatea ş furiosul se ă ş de cele
din jur; este iritat ş ţ ă ca atare; linia trunchi ului este ă
(1) A se vedea ş p. 55.
(2) ,Il est saisi deforeur." în lb. ă în original (N.T.)
-118-
la fel de întrerupt, rapid, gâfâind, impulsiv ş exploziv. Trunchiul este
18c
Fig. 18. -Desene sub ă expresia jUriei
cu o ă cu
:frunze, care a fost
ă
Sugest,ie: ,,Ai o furie ă ă lUI arbore." Subiectul ă
furios, energic. ă o ă a este ă ă umbra ş la stânga,
lUI ciot.
-119-
deschis la partea de sus ş una din ă ţ de la ă se ă
deasupra solului. Tubul deschis devine ţ unui tun pe unde se poate
ă ceea ce este primitiv, ş asta ă ă piedici, într,.un mod
exploziv. Rapiditatea cu care ă lovitura, ţ ă nu ă loc
pentru o ă cu model calm, ramura ă ă tipul de
exprimare cel mai rapid.
În timpul ţ figurii 18b, i-a fost ă o ă cu frunze.
Contururile se ă sunt întrerupte. ă ă este viguros
ă ş în ş timp ă cu ş ţ ă Cum ş locul
pentru ă aceasta ă ş ş marginea foii. ţ centrifuge
ă o explozie.
Figura 18c a fost ă sub o sugestie ceva mai ă
Tflbloul se ă Coroana de fnmze cu contururi pline de ă este
mai ă În mijloc, apare un gol ş din trunchi se desprind
acum din toate ă ţ cinci ţ ă dintre care unele se ă
ţ ă înainte, altele se ă subliniind ş mai tare ţ
ţ Furia apare aici ca o tensiune care se ă
Apoi, sugestia este ă ă mai mult. Atunci, subiectul ă
trunchiul cu o ă ă ş ă în stânga un ciot. Ceea
ce, ă tindea spre exterior, acum se ă ş se ă
de intensitate ş se ă spasmodic. Furia a devenit o furie
ă afectele sunt acum blocate. Furiosul nu mai ă
pentru vocea i s-a strangulat.
Exemplul ş ş pentru a ă cum, în ţ de intensitate,
ş stare ş poate modifica expresia. ţ crescute ş
ă ă ţ de toate semnele de ă ş ce ă
starea ş ă de furie, le ă când aceasta este ă Ia
paroxism, o expresie total contrarie: concentrare, stagnare într-un loc,
ş în final, blocajul - expresia ţ totale de a se ş O
schimbare de comportament ă se ă în diferitele grade de
ă Când am considerat desenele non-figurative ca raportându-se
la furie, am ă ă diverse forme ş diverse grade de furie.
Expresia furiei este vizibil ă de intensitatea afectului, iar
i l
I 1
J
[J
j
, j
, 1
, j
I
i-J
.1
J
i
-.J
-120-
aici se ă în ş timp o expresie ă respectiv furia
are un element comun ş în plus, în fiecare caz în parte, o ţ ă
ă
Aprecierea pur ă a unei expresii grafice ţ ceva
periculos când cel ce ş diagnosticul nu este familiarizat cu
caracterologia sau nu este dispus ă relativizeze studiul fenomenelor
de expresie. ,
Experimentul de mai sus ne ă unele ţ pentru a
ţ expresia ş ă de afect. Acolo unde iritabilitatea ă
este parte ă a temperamentului coleric, aceste ă ne
ă ţ ţ pentru diagnostic, ă ă ă ne ă
ş ă ă ă accesul de furie se ă ă în maniera
pe care tocmai am descris-o. Referitor la aceasta, un singur lucru ne
frapeazA: ă un ă extrem de mare de indivizi colerici care nu
au absolut nici o expresie ă care ă ă un ţ prin
analogie. Contrar tuturor ş ă ţ dintre cei ş
ocazional, spre furie, ă alte forme primare. Acest lucru vrea ă
ne ă ă în ei ă un fel de ă prin care elementul primitiv
poate ă Cu toate acestea, ă ţ este ă Se
ă mai ă o tensiune între nivelul primar ş ş
cel ş ajuns la maturitate, apoi o stare de ţ care,
nefiind ă de nimic ă pentru subiect apare ca
ă Tensiunea aduce cu sine ă Este suficient ă
ă în considerare expresia ş cum se ă în momentul
ă ţ ea ă ă de o ă ă tocmai lupta
ş cu ş În ţ ă ş ă ţ la
ă ă se ă foarte bine ş poate fi ă în desenul
arborelui.
În cadrul ă înnoite în ţ ă vom avea de studiat
raportul formei primare cu cea ă sau raportul dintre ş
(care nu are ţ cu ş ţ ş ş sau raportul între retard
ş maturitate la ş ă ă polaritate dintre ă in egale
-121-
de maturitate este unul dintre principiile explicative cele mai
importante pentru numeroase cazuri concrete dificil de rezolvat.
B. - ă
În expresia ă ă sub ă a fost ă
ă sugestie: ş ă ă ă ş mincinos." Subiectul
ă superficial, surâzând, neglijent. Sub o sugestie ă ă
subiectul ş coroana ş mai ă (fig 19).
Vedem ă un trunchi cu linii paralele, închis la partea de sus
ş având astfel caracterele trunchiului sudat Baza trunchi ului este
ă (În stare de veghe, subiectul ă trunchiul într-o
ă total ă
Coroana se impune cu
mmurile sale uniliniare ş
cu ă complicate
del linii. Acestei viermuieli
ii ş complet
structura. Coroana este clar
ă spre dreapta ş de
ă ori mai ă decât
trunchiul. Linia solului pare
un accesoriu ă
desenului de subiect.
Fig. 19. -Desen sub hipnozti:
Expresia minciunii.
Practic, arborele este
constituit exclusiv din
fonne primare. Coroana nu
trebuie ă doar
ă raporturile de ă
Ea ş de asemenea, în aer ş ă oarecum ţ unui
drapel (a se vedea fig. 12, Nr. 27 din tabelul formelor primare).
ş ă ş ă sunt, de altfel, denumiri aplicate
comportamentelor morale, care au un fundal caracterologic. Delictul
-122-
se poate produce din ţ profunde ş din motive foarte diferite. <
ă dezgolim faptul de aspectul ă moral, asupra ă psihologul
nu se ţ ă ceea ce ă este ă ă aspectul ă ţ A
ţ ă a spune ceva care nu este ă iar a ş
ă a face ă ă ă ă ceva inexistent. Totul este ţ ă
în loc de realitate. A ţ ş a ş este arta de-a crea din nimic
iluzia a ceva prezent.
Sugestia ă nu ţ nici o ţ asupra motivului sau
scopului, de exemplu: ţ pentru ă ţ este ă de ă ă sau
ceva ă ă Pentru ă atunci angoasa ar fi putut fi elementul
central, ş minciuna un simptom al acesteia. Sugestia ă ă aici merge
simplu în sensul irealului, al ţ al fanfaronadei ş al ă
Ceea ce corespunde cel mai bine acestei imagini este un Don Quichote
modem.
Negarea aproape ă a ă ţ prin utilizarea formelor primare
(ramura ă dezorganizarea, plutirea, trunchiul sudat, baza
ă a trunchiului) nu permit depistarea mincinosului, pentru ă
acesta nu are realitate: totul se ă se ă devine joc de
este o ş ţ ă care ş liber în aer, care este
ă ca o ă de reziduurile de ş ţ ă În trunchiul
paralel, chipul corectitudinii ş al ş ă ţ apare ca o ă
Ruptura dintre trunchi ş ă traduce, de asemenea, ce nu este
autentic în ă Deplasarea coroanei ă dreapta ă clar
nevoia de a se pune în valoare, lipsa de scrupule ş visele utopice pIine
de ţ Ş ţ ă a expresiei ne ă ş ea în
accentuarea spre dreapta ă ş in securitatea Eului. Cum ş
Ceea ce este în exces în dreapta apare ca o ă în stânga, ş acest
element ă este în mod precis defectul ş
ţ între ă trunchiului ş cea a coroanei are de
asemenea o ţ ă ă ţ ă cu ţ ă
ţ de fi apreciat ş evadarea în lumea dorintelor ş a viselor de
ă În 'plus, ajungem tot mai des la convingerea ă în ţ
ă dintre ă ţ trunchiului ş cea a coroanei, ă un
-123-
indice al infantilismului. Desenul arborelui flicut de mincinos este ca
imaginea în raze X a ă
C. - Retard ţ
În expunerea de ă acum, a ă permanent problema
retardului ţ ş a unei ţ ţ ş De asemenea, ne-
. am aventurat în mod riscant ă sub ă ţ
ă cu sugestia ă ,,0 parte din ă ţ tale psihice
ă nu s-a dezvoltat." Putem considera ă formulare ca stângace
sau ă dar ea are meritul de-a fi ă ş poate fi ă ca
ă de lucru. Subiectul hipnotizat, respectiv ş ţ
sarcina Într-un mod schematic ş aproximativ sub ă ă din
intreg ş o parte. În ş timp, am ş vârstele: mai întâi 5
ani, apoi 10 ani, 15 ani ş în final 30 de ani. La persoana de 30 de ani
am ă sugestia ă ţ directorul unei case de
ţ care ă ă ă de ţ ş aveti o mare
responsabilitate. O parte din ă ţ ă psihice nu s-a
dezvoltat." În acest fel am încercat ă ă printr-o ţ ă
ă faptul ă ş ţ dar ţ în specialitatea lor,
ă adesea semne de retard ţ Cu scopul de control, am
fi1cut individului de 30 de ani ş sugestie cu completarea
ă ţ complet normal ş ă ă (fig. 20c).
în figura 20a ş ă ă (5 ani); în figura 20b
suprimarea ă ţ stângi nu este ă ş cea mai mare parte
. ş În timp ce, ă 8 ani, subiectul nu mai ă ramuri
uniliniare, acest indice este ă prezent la subiectul de care vorbim ş
care are 10 ani. Este în mod ă o ţ ă un deficit ă
o ă chiar linia solului, ă în rest cu fermitate, este
ă deci ă în mod incomplet. Pe trunchiul cu linie
ă doar partea ă este puternic ă partea ă
ă slab ă ă Presiunea mai ă se ş deja la 5 ani ş
ă la arborele desenat la 15 desenul 20c, executat la 15 ani

II
: J
, 1
I _1
I .J
I
I , J
I
. 1
I
. J
, j
..J
,j
-124-
ă doar o ă de ă dar de ă ă partea ă
ş Acest lucru n-a fost sugerat ă ci a ă spontan. În
punctul în care trebuia ă se ă o ţ de ă ă
dreapta se ă un semn care ă ă ă ţ Ia
dezvoltare este ă Partea ă apare mai ă ă ş
stânjenitoare, întrucât o ţ ţ ă se face ţ ă în întregul
ansamblu. Deplasarea spre dreapta trebuie ă de faza ă
care ă ş la cincisprezece ani, ţ de auto-educare , ş
ă în plus fonnarea ă a unui pian de ţ ă (Spranger),
ţ spre ţ ă în gândire ş ţ la comunitate. Este
vorba aici de o ă ă Ceva se ă ş se ă
în desen, s-a modificat ţ ş defonnarea ă ă ă
elementelor este Ia fel de ă Mai întâi coroana, care este slab
ă ş apoi, lungimea ă a trunchiului, care ă un
retard ţ În rest, trunchiul este ş încovoiat. Putem vedea în
aceasta un alt semn al ă unui deficit.
Trecerea la 30 de ani (fig. 20d), cu sugestia ă subiectul ă o
responsabilitate deosebit de mare, care îi ă capacitatea,
ă formarea unui arbore cu o ă absolut ă În figura
20c, trunchiul conic corespunde aproape fonnei normale. Ramurile
laterale au o ţ ă ş foaia nu permite desenarea lor în
întregime. Pe aceste ţ se întind Ia ă ramuri în vinc1u. Faptul
ă ramurile nu ă decât pe o ă parte este în mod cert
traducerea ă a sugestiei: "O'parte a ă ţ psihice nu
este ă ţ acestei ă a unei ă ţ a
ă ţ conduce mult mai puternic decât înainte la defonnarea
structurii pentru ă subiectul este blocat mintal de greutatea sugestiei:
el trebuie ă poarte o greutate. Ramura cu linie ă ş trunchiul conie
sunt o expresie a ă ţ Retardul ă ţ fonnelor
primare care dau un efect absolut alarmant ţ ă a
ramurilor (a se vedea tabelul fonnelor primare, p. 67) este prima
ă ă ă la copilul mic de 3 ani ă de ş
-125-
Fig. 20. -Desene suo hipnoza: expresia retardului ţ
-126-
subiect), iar ramura în vinclu care, în figura ă este tot o
expresie ă apare spre vârsta de 5 ani. În plus, arborele
ă ă cu o cruce, ceea ce, de altfel, este în mod sigur cu ă
simbolic ş se ă întregului arbore, dar aici are un sens aparte: cel
ce duce povara ţ sale, al incompletitudinii sale, este ca ş
crucificat. ă figura 20e ă arborele persoanei de 30 de
ani ă ă ă ş ă care, de aceea, trebuie ă ă ş
responsabilitate. Coroana se ă într-o ă mult mai
ă trunchiul este puternic accentuat ş acest lucru este ş mai
marcat la ă pentru ă cel ce ă ă ţ "trebuie ă se
ţ ă bine pe picioare". Formele ţ tulburate ale ramurilor ce apar
sub ă ă ă epuizarea în urma experimentului a ă ă
a fost destul de ă Vom reveni asupra acestui fenomen.
În stare de ă cuvintele de ordine cu caracter ţ
(Kretschmer), prin care se ă sugestia, ţ ă asupra
mecanismului asociativ într-o ă care pare cu ă greoaie ş
ă
Astfel, am dat subiectu.lui R sugestia ă "Nu ţ mânca
legume. Medicii te-au consultat ş au stabilit ă aparatul ă digestiv
este perfect ă ă dar tu nu ţ mânca deloc legume." ţ
ă era de-a ţ printr-un intermediul unui simptom expresia
ă a unei ă ţ nevrotice. Rezultatul este atât de caricatural
încât nu se poate admite ă un nevrotic poate desena în acest fel; chiar
ş numai ă îi este dificil ă ş ă starea conform unei
asemenea formule atât de simple ş nu tocmai ă
excluzând din desenul ă orice ă ţ ă a ă unui
arbore.
Sub ă (fig. 21), "a nu mânca legume" se traduce ş prin: "o
parte din tot ş ă ă a coroanei ş În locul
ă apare o ţ ă o ă ă ş cum ă în general,
desenate in formele ş de spasm ş ţ ă Partea
ă este cu· totul ă În plus, apare o ă ă trei
ramuri se ă spre exterior ş în jos. Aici se ă descurajarea,
-127-
ş ş nesiguranta sunt ş ele exprimate prin faptul ă partea
ă este prea ă
ceea ce nu poate compensa
deficitul din stânga ş
ş ş mai mult
dezechilibrul. Cursul
nonnal al ţ psihice
este perturbat
Este evident ă în
ciuda ă ţ
referitoare la o asemenea
ţ ă pare stabilit în
mod cert ă în desenul sub
ă un deficit se
ă mai ales sub
ă ă Mai
ă este constatarea
Fig. 21. - Desen sub hipnozei:
expresia unei steiri nevrotice.
ă orice ţ ă ă ansamblul structurii ş ă ţ
unui indice de regresie ş de retard Acestea sunt simptomele ş
semnalul unui element perturbator al echilibrului. Poate ă cu timpul,
va fi posibil ă ă cum anume se ă factorii de
ţ ş pentru moment, ă ă pare foarte aleatorie,
pentru ă toate straturile posibile se ă în cadrul expresiei. De
altfel, problema nici nu este atât de ă ţ unui deficit
este mai mult decât ă Pentru o ă mai ă
diSpunem de alte metode de determinare a caracterului, în afara
ă ţ pe care le ă exprimarea prin desen.
D. - Enurezis.
Dând sugestia: "Ai 21 de ani ş ş puternic enurezic.", avem în
vedere o ă întrucâtva diferitA. Subiectul ă ă
foarte slab. ă desenul terminat, experimentatorul ă "Ai
u
j
]
I 1
1
[J
. I
]
1
" J
r..
-128-
avut ă ţ sau o încercare grea? - Enurezisul poate fi semnul unor
ă ţ psihice." ă subiectului: "Nu puteam fi soldat, nu
ţ mai luat la institut.. am vezica ă Întrebarea
experimentatorului: ,,La ce te ş - "Aveam o ascensiune ... O
ă ascensiune, ă gândeam, numele meu ă în ziar ... ţ
puteau merge unde voiau ... Când voi fi ă ă ă voi mai face în
pat, asta ar fi teribi1." Subiectul nu poate semnala nici o dificultate
ă pentru ă nu are nici una care ă ş ţ
Ceea ce este exprimat, este mai ă angoasa în ţ ă
enurezisului, angoasa în ţ perspectivei de-a nu putea ţ mai
ales în ţ ţ în comun: în ă la institut, în ă
Enurezisul ă aici drept ţ ă formarea unui sentiment
de inferioritate; dar reciprocitatea. nu este ă pentru ă
enurezisul nu este simptomul unui sentiment de inferioritate. Desenul
(fig. 22) ă mai ţ enurezis ş mai mult complex de
inferioritate.
Întreaga ă este
ă la patru ramuri
laterale, care sunt puternic
aplatizate la ă .
ţ gol ă
lipsa, ceea ce este
insuficient; în ţ
ă apare din nou un
indice de regresie. Mai
multe ramuri nu ă
decât în stare ă
ş de eiot; una din acestea
este ă foarte jos în
dreapta pe trunchi, având
din ă ă un
caracter ă ca la
Fig. 22. - Desen sub ă enurezis.
-129-
copiii care ă ramuri ă la baza trunchiului. La stânga, la
ă trunchiului, este o ă care atrage privirea, indice pe
. care-l vom mai întâlni ş mai târziu. Adâncitura ă un ţ gol.
Mai mult, arborele este atins în ţ sa, ă ca ros. Trebuie ă
subiectul a ţ greoaie limitarea care i-a fost ă de ţ
ă Întreaga realitate este ca ş ţ ă la ţ ă ă ş
aici putem transfera asupra caracterului ceea ce ă limbajul
despre indicele caracteristic al desenului. Ceva ţ a fost atins ş a
ă traumatisme serioase.
Ceea ce hipnoza. permite ă ă prin excluderea altor factori,
rareori va avea ocazia ă se manifeste atât de pregnant în ă vigile.
I Dar, ă ă unele ţ de-a dreptul ş chiar ă ă
ajutorul hipnozei, sunt suficiente. pentru a provoca ţ
extraordinar de puternice.
E. - Agorafobie ş ă ă
Figura 23 este expresia unei agorafobii ş a unei nevroze
obsesionale sugerate sub ă Subiectul ă mai întâi ă ă
energie ş la întâmplare, indecis, în partea din dreapta-sus. Creionul nu
prinde, ă (expresie a angoasei, mersul încet). ă cum
din ă sugestii de agorafobie ş ă ă subiectul a
extras expresia ă de aceea ă sugestia referitoare la
obsesie. În partea de sus expresia se ă aproape instantaneu.
Fonnele ramurilor se ă nodurile puternice ş curbele contra-
naturii ă obsesia. Trasarea ă ş ş ă care
ă ă o ă elementul spasmodic, ă ş lucru.
Partea ă a coroanei ş aproape în mai mult,
ş o parte din întreg ş ceea ce ş în stânga este în exces în
I dreapta. ă deplasare ă ş ea angoasa. ă ă
transpare ş în liniile care ă indecise, ă ă ţ Angoasa
-130-
apare aici ca o stare în care nu ă nici ţ nici scop.
Orientarea este
Fig. 23. - Desen sub ă agorafobie. ă Agomfobia
se ă sub
fonna angoasei de-a
se plasa în ţ
Linia solului,
respectiv "IOCiJl",de·
obicei a
ă din desen.
Totul ş în aer.
Prin aceasta,
incertitudinea se
ă ş mai clar
decât prin
moliciunea
ă ă
ă ş ramura uniliniad
vorba de o expresie
< ş ţ ţ al ramurii atâmând
.. . ă Ş pentru ă subiectul are ,
ţ unei ă
Grafismul ă într-un mod foarte ă ă cu ă vigoare se
ă o stare ă în desenul arborelui. Cu certitudine, sub
ă expresia ă ş este ă ceea ce nu se
ă adesea în stare de veghe. Ceea ce este ă foarte intens
ă adesea o cu totul ă expresie. ş nu chiar întotdeauna,
pentru ă este dificil ă discernem ţ care se ascunde în spatele
elementului grafic ş ş ţ Cel mai adesea, acest lucru
este posibil ţ unei serii de desene, uneori ă formulei
utilizate q.e E. Widrig: ă un arbore care a înnebunit",
procedeu care, utilizat cu ă ă ţ cu atât mai mult cu
- - --.....-
-131-
cât cel ce ş diagnosticul pune accentul acolo unde trebuie:
aceasta este, de fapt, regula de aur.
F. -Sadism.
Sadicul (fig. 23 ş 25). ţ între expresia sub ă ş
expresia ă este în mod firesc de ă ţ ă pentru a aprecia
valoarea ă a figurilor ţ sub ă ă ca exemplu
cazul unui ă care, în complicitate cu un alt ă s-a pus într-o zi,
pe un izlaz mai retras, ă tortureze bestial un ă ţ de ş ani, ş
care a trebuit ă ă în ţ tribunalului pentru minori. Cei doi
tineri au ă ă ţ la sânge ş i-au electrocutat organele genitale
cu1un acumulator. Mai mult, l-au culcat ă într-o noapte ă
era începutul lui ianuarie.
Figura 24 ţ acestui ă sadic; aceasta a fost ă în
cursul interogatoriului, deci ă în:mptuirea delictului. Putem
presupune ă expresia din timpul delictului nu ă cu cea
ţ ă în timpul anchetei. Cu certitudine, ă nu poate ă de
ţ sale, chiar ş ă fapta sa. Dar aici se ă
ţ ş cu toate imaginile viitorului sumbru în acest
moment. ă desenul arborelui, a fost întrebat de ce n-a desenat
rnrnuri în partea ă ş ce ă curbura ş ă de pe
tnmchi. ă "Ramura s-a rupt, iar o alta s-a uscat. În partea
ă este o ă în trunchi, care a fost ă ă de ă animalul care
s-a frecat de acelloc, de aceea este arborele înclinat."
Interogat asupra mobilului pentru care a torturat copilul în acest
mod, a ă "Copilul ă m-a înfuriat."
ă ţ lui Bleuler, sadismul este "exagerarea ă
erotice de-a poseda ş a tortura, pe care o ş atât de frecvent
masculul, chiar ş în cazul animalelor. Un astfel de caracter ia o ă
ţ ă prin chiar exagerarea sa ş prin faptul ă ă de-a mai
fi ţ de actul erotic, pentru a deveni un scop în sine, respectiv,
ej
J
iJ
I : (

I ,-
I .J
: 1
I :J
, J
l J
! J
J
.J
. 'J
-132-
Fig. 24. - Desenul unui tdnc'lr sadic.
-133-
mbiectul vede în durerea ă singurul mijloc, sau cel ţ unul
oecesar, pentru satisfacerea sa."
Delictul de care am vorbit mai devreme le-a fost special sugerat la
subiecti (R. ş F.), in stare de ă R a ţ imediat de o
ă ă A aruncat creionul în capul examinatorului ş i-a
cerut unul mai bine ţ F. ă mâna în lateral ş vrea ă
deseneze direct pe ă Amândoi ă ş se ă arogant, dar
ă cu frenezie, aproape cu ă ş rapid. F. ă desenul, cu
remarca: Ă e de-ajuns." Desenele ţ în acest experiment
cele din figura 25a (R) ş 25b (F.).
în continuare s-a :Bicut ă sugestie: ,,Din cauza ă
ţ de ş ani, ţ citat în ţ tribunalului pentru minori
ti ţ ă pentru faptele ă E o poveste ă ...
. $!nnanii ă ţ Va trebui ă ă ă într-o ă de copii. Au
ţ de cine ă le fie mila"
R ă pe jos desenul ş creionul. Este întrebat cum a ajuns aici
fi R, sub ă ă un ă identic cu cel pe care delicventull-a
ş în realitate la ă întrebare: ă ă teribil ă
, apoi: "Nu-mi ă de nimeni: ă pic în abis, foarte bine, acolo
&1 ă ... Vreau ă îndrept toate ş pe care le-am ă vreau
ă ă îndrept... Abia la optsprezece ain mi-am dat seama ă place
ă torturez pe ţ ş ă nu-i ă ă ş ă ă
Sugestia a fost ă în ă reprize, pentru a determina cum se
. starea, pe de o parte a celui care ă ş ş un act de sadism,
de ă a celui care este acuzat. Nwnai în acest fel este posibil, într-
O ă ă ă ă ţ ă ţ de exprimare proprii
anumite ă psihologice. Am ales doi ţ pentru a ă
'Clectul ş sugestii asupra a ă persoane cu firi total diferite .
în figura 25a este ă o ă ă ă ă la stânga ş
aproape la ş ă ţ Orice-ar fi acesta, indicele este uluitor ş
nu tocmai ş de interpretat ă ă ă pe trunchi ă un
ţ vid. Este expresia unei lipse, a unui minus, ţ în mod clar
-134-
Fig. 2S. -Desene sub hipnozd;
expresia sadismului.
/1
il
Fig. 26. - Desene sub hipnozd; expresia sentimentului de culpabilitate.
·-135-
ca O ă greoaie, pentru ă nu ş o parte oarecare din ă
ci ă ţ ţ sa, stratul pulsiunilor. Ipoteza unei pasiuni morbide,
ă ă provoace dezordinea pulsiunilor, nu pare chiar atât de
ă În fond, ţ ă ă ă este ă ca
expresia unui element bolnav, descompus, ă sau ca simptom
general al unui sentiment de inferioritate. Interpretarea ă care
ă ă ă ă elementul smuls, torturat în voie, ar
ă mai ţ ă pentru ă subiectul a desenat o ă ă
ş pe trunchi, ca ă la sugestia de enurezie. ă se poate
vedea foarte clar în delict ţ ă ă altuia) ţ ă
asupra unei victime a ţ de subiect ş
În figura 25a coroana este complet ă ă ă ramuri
aproape orizontale ş care ă ca atare, domeniul formelor
primare. ă ţ celor ă ramuri sunt ă un nou indice al
ţ ş ă ă ţ ă este ş ă ă ţ
superioare a trunchiului, cu forme fruste ş cu opriri ş ş cum
apar ş în dreapta bazei trunchi ului unde sunt un ă indice al
ă ş ă ţ Faptul ă "lemnul" ă ă spre vârful
coroanei ă cu ă o ascensiune a stTatului pulsiunilor în
zona ă a unei ă care este cu ă ă
ă dur ă ă asprime, este ă nu se
ă ş la delicventul real, la care elementul obsesional se ă
în curbura extrem ă ţ i superioare a trunchiulni ş în forma mai
ş ă sau mai ţ ă a ramurilor, ale ă contururi trcmurânde
ă ă cu formele degenerate. ţ ă de o ă care
trebuie ă aproape ă nu ă forme regresive.
Simptomul ă ă foarte exact. Cum figura 25a nu
ă ţ culpabil ului , nu vom vedea în ă ă expresia
unui sentiment de culpabilitate.
În figura 25h, subiectul F. ţ ă de o ă complet
ă El se ţ ş ă deseneze bucle la ă ţ ramurilor.
O privire mai ă ne ă impresia ă acesta s-a etalat în mod
voluptuos pe foaia de hârtie. Subiectul ă la fel în stare ă
r
1
I
:' 1
r
i 1
J
, 1
; J
I i J
.....
1 J
I J
I
J
U
11
-136·-
dar de o ă mult mai ă Ramurile ,sc ă ă sub "
ă de raze, ă în sus, drepte ş cu linii paralele ă la ă
lor ă ă oblic în jos cu ă ş ă Mai ,
toate ramurile sunt deschise spre exterior (ramuri-tub). În cele trei
desene se ă în grade diferite elementul obsesional,
primitiv, concentrat. Este ă ă în desenul din figura 25b
exteriorizarea se face cu o putere ă de paralelismul ş ş
ramurilor. Ramurile deschise nu opun nici o ţ ă în calea
ă O asemenea ă de tun, cum ar fi exteriorizarea ş
ş drum ă ă ă ă nici un obstacol. Deschiderea
ă ş accesul liber al impresiilor dobândite ă ă ă ş
care ă o foarte ă probabilitate de orientare ţ ă de fenomenele
exterioare. Putem interpreta În ă feluri faptul ă ramurile se ă
spre sol. Prima este aceea a unei coborâri În straturile pulsionale ş
primitive; a doua este de a vedea în gestul de coborâre expresia
agresiunii ă ă a ţ gratuite, ş într-un desen al
arborelui nu putem decât foarte rar ă ă o asemenea interpretare,
ş în orice caz nu ă ă ă fi observat modul în care a desenat individul.
În orice ă acest indice ă totdeauna o ă în zona
primitivului, ă care, atunci când este ă poate ă ă se
ă destule dezastre.
ţ câtorva elemente comune în modul de exprimare al
acestor trei persoane nu ne poate face ă ă ă ă specifice
ă La delicvent, ş la subiectul R (fig. 25a), ţ pulsiunii
maladive ă ă ă cu certitudine un rol, ţ ă
în figura 24 prin ţ ă de sine care ă ţ
ă ă în figura 25a, elementul important este
ă în care vedem ă masa unei energii
proiectându-se în exterior, în timp ce nimic din ă ă morbide nu
pare, ă indice, ca în desenul delicventuIui, ţ ţ Subiectul
F. este incapabil ă ş descarce energia în maniera subiectului R Acest
lucru este confirmat în comportamentul nonnal, respectiv în stare
ă printr-o ş mai ă a celor doi suhiecti. Suhiectul
-137-
F. este mult mai labil decât subiectul R În timp ce R ş ă
întreaga energie ş întreaga activitate, ş prin aceasta ş ă
ţ F. ţ ă printr-o ă de ş ă ş prin ţ
ă de cercuri). El deschide pur ş simplu ecluzele (ramuri-tub)
prin care afectul poate exploda ş se· scurge. În ş timp el este
diferit pentru ă nu dispune de o ţ ă la fel de mare ca subiectul R,
care o ă ă ţ în stare ă ş ă F. trebuie ă
ă gesturi de om ă (de exemplu., a doborî pe cineva), în timp ce R
nu ţ ă decât pri n energia sa.
În mod ă fiecare desenator este sadic în felul ă ş în ceea ce
I ş simptomele ş ţ acestora, ne vom limita ă stabilim
un diagnostic care ă tabloul clinic. Factorii care pot conduce
la un delict vor fi ţ ţ cu titlu provizoriu.
ă se ă figurile ţ sub ă cu cele desenate de
delicvent, suntem ţ de o ţ ă ă Sub ă
sadismul se traduce mai ales printr-o ş a tensiWlii afective, mai
ales sub fonna furiei, ş se ă ca atare. În desenul delicventului,
nu ă aproape nimic care ă manifeste furie; este ă ă nu i
s-a cerut ă deseneze decât ă ţ în ţ ă Dar ş la
el furia ă un rol, ş cum reiese din ţ sa: ă ă
m-a înfuriat."
Figurile 26a ş 26h au fost desenate sub sugestia ă
" ţ citat în ţ tribunalului minorilor." În desen apar mari
ă
Subiectul R (26h) ă coroana de ă sa ă
respectiv ă ramura ă care zace pe sol. "Asta nu produce
nimic!. .. " ă ă viitor, pentru ă ţ ă ă ceea ce
trebuie ă se întâmple. Ne ă în ţ neantului ş la drept
I vorbind, nu ne ă decât ă ă asupra trecutului, ş din
ă ă partea ă a arborelui este atât de ă În
dreapta apare un ţ gol, un vid: "Sentiment de inferioritate" este
aici o expresie foarte ă pentru a caracteriza acest vid.
-138-
ş ţ ă ţ poate detennina o întoarcere, o deplasare spre
stânga.
ţ de întoarcere, sentimentul de-a fi pierdut ceva, de a se face
mic (aroganta a ă ş subiectul a devenit de-a dreptul mut), dar ş
O frângere a ţ care, cu toate acestea, în totalitatea sa cuprinde
ţ trecutului, prezentului ş viitorului: toate acestea sunt cuprinse
în acest ţ gol ş în ramura ă Este ă o privire asupra
desenului delicventului pentru a se ivi deplina ţ ă În plus,
delicventu1 spune: ,,0 ă s-a o alta e ă ă deci,
ceva mort, rupt. Este bine ă ă ă ă ruptura se produce la baza
coroanei, deci în locul în care de obicei ţ persoanei se ă
în ă Desigur, subiectul R are ş în stânga o ă ă
ă El mai ă o ă ă ş ş ă în jos,
în ş ă în care o face ş delicventu1. Suntem ţ de
culoarea ă care se întinde pe tot arborele. Prin aceasta nu se
ă simpla ă în general, ci angoasa ă ă ă
din sentimentul de culpabilitate. Este vorba, în primul rând, de o
regresie. Nu este decât o ă modalitate de-a se face ă de-a
întoarce capul. Este o ă în elementul primitiv, departe de pericolul
ţ ă de responsabilitate, spre ţ ă Putem
califica ă regresie drept ă Este imposibil de spus ă
este doar expresia ş ţ sau ă va persista mai mult timp.
Pentru a putea da un ă mai precis ar fi trebuit ă ă
întregul proces, de la arestare ă la condamnare. Ceea ce este
manifest, este doar faptul ă în ţ de ă subiectul face o
regresie.
Subiectul F. (fig. 26b) ţ ă conform caracterului ă prin
alte forme de exprimare, care nu sunt, în sine, deloc diferite de cele ale
subiectului R
Ramurile-tub sunt în general închise. Tubul este obturat ş ramurile
ă unor foarfece. Ceea ce este ă este ă ţ
ă oprit. Acest subiect ţ ă într-un mod ă ă cu
subiectul R,dar în timp ce R ă ă ă a coroanei,
-139-
F. nu face decât ă se ă un pic; el ă doar antenele. Mai
mult, F. este mult mai activ decât R al ă desen devine cu mult mai
ă F. ş ă ţ ş desenul ca un ă ş care se pune ă
lucreze cu o frenezie ă când a comis vreo ă ş care devine
astfel extraordinar de agitat. F. se pune ă ă ramurile în
ă ani ă solul ş ă tot felul de accesorii. ş face
toate acestea cu forme regresive. Dispune în unghi drept o multitudine
de ramuri în vinclu ş ş în acest fel o regresie la ş stadiu
primitiv care ă subiectul R În stânga, o ă se
ă în jos; în dreapta, o ă ă ă la fel de jalnic. Acum nu
mai este gestul ă ă ş arogant de-a doborî pe cineva, ci al capului
plecat. Pe trunchi, F. pune trei ramuri mici, dintre care una are frunze,
totul ca într-o ă ă un nou semn de regresie. Buclele
ţ ş ă ţ ramurilor (care sunt desenate ş în stare
ă circumscriu ţ mai mici decât înainte, se ă ş mai
mult, uneori se ă ă de la forma ş ţ care le
caracteriza înainte. ă ă este. mai ţ ă presiunea
creionului a ă totul devine ţ nesigur. La baza trunchiului este
ă o ă ă indice pe care-l ă adesea la copiii
care ă o dificultate la o ă ş ă Trunchiul este
ă desenatorul este lucid ş ă în ş timp, este iritat ş
susceptibil. Linia solului mai ă trebuie ă aici ca un
peisaj sugerat cu ţ de refugiu în vis.
Figura ă de F. nu are prea multe în comun cu cea ă
de delicvent; ş interpretarea ţ face ă ă
para1elisme. R se apropie mai mult de delicvent, adesea într-un mod
remarcabil. Acest exemplu ă ă arate doar ă o ş stare
ă se poate exterioriza în mod diferit.
În ă de aceasta, ţ hipnozei ă în mod firesc
ţ pentru ă întotdeauna se ă ă ţ starea
ă ş o ă ţ a persoanei ă ă ţ ă de
experimentarea unei ă psihice care-i ă ă ă Mai mult,
procesele verbale ale ţ trebuie interpretate cu ţ ă În cazul
j
l
... j
,J
j
tJ
IJ
, I
I I
I -
I J
J
. J
J
1
IJ
I -J
-140-
de ţ ă se spune: "Doi ă ţ au comis ă acte sadice." Figura
24 ă ă ă a fost cu certitudine implicat, dar nu ca parte ă
Doar mai târziu, în desenul 27, ă apare ca având ţ sadice.
ă figura 24 ă mai ales ş ş ceea ce
nu apare aproape deloc în figura 27. ş ţ se ă
mai puternic decât ţ (de altfel destul de ă ţ ă de
ă ţ
Arborele din figura 27 este un trunchi în semi-B , neregulat, ş cu o
ă ş noduroasA. ţ este imediat ă de ramurile cu
ţ ă de formele agresive în ă de pumnal. În stânga, o
ă ă ă în ă de cârlig ă o ţ ă
Dedesubt, se ă o ţ care
cuprinde ca o ă ă ă
sau ca un nod care ă ă o
stranguleze. Am ă în ă
imagine un simbol sexual: ţ
libertatea de-a accepta s.. 1U nu ă
interpretare. O a doua ă a
ş subiect se întinde ceva mai
liber ş ă mai multe ramuri în
vinclu. Ş arborelui din figura 27 îi
ş linia solului. A treia
dimensiune este clar ă În
Fig. 27. -Desenul unui ă sadic ţ cel din figura 24 pare de-a
dreptul nesemnificativ. ă arborele din figura 27 ă
mai ă ţ ă ş mai ales se distinge de cel al complicelui
subiectului prin alura sa ă Doar în figura 26a, ţ ă sub
ă ramurile sunt ţ ş în ă de pumna1, dar ş nu în
maniera ă a ă sadic. Oricum, ă le privim cu ţ
contururile nu sunt prea bine trasate, ci sunt deformate în mai multe
locuri. Acestea corespund destul de exact ă ă degenerate, care se
ă mai clar în desenul 24 al complicelui. Cu toate acestea,
coroana din fig. 27 ă ă ă frapant de nete.
·-141--
G. - Infantilism pur.
În ale sale Psychoterapeutische Studien (1) , Ernst Kretschmer a
ă ă infantilismul pur, respectiv un retard total, corporal ş psihic,
în ă ă a ă ţ ş ă ă ă ă ţ este un
fenomen rar, dar care poate fi întâlnit: ă indivizi tineri amabili,
ş în sine, ţ ţ în general destul de ţ în profesia
lor ă ă ţ acestora, solicitudinii ş inimii lor bune,
caracterului ă ş în mod . ă ş ă lipsei lor de
suspiciuni. Din timp în timp, ă ă nu sunt' ca ţ de vârsta
lor, ă ă jocurile infanti1e, ş atunci dau ă de oarecare
ţ Dar nu ă la ei nici o ă de ă fapt deosebit
de important pentru teoria nevrozelor. Am întâlnit frecvent ţ ş
ţ infantili printre cazurile de ă pe care le-am examinat, dar
ă infantilismul pur."
Fig. 28. - Desen sub ă
expresia in[antilismului pur
Remarca este cu atât mai
. ă cu cât, de obicei,
atunci când recurgem la
conceptul de "infantilism",
avem ţ ă ă
Constatarea este ă ă
se ş exact ă ceea ce
ă ca forme primare
nu are mmIC comun cu
infantilismul pur. ş cum s-a
subliniat, nevrozele ş ţ
ă din dezvoltarea sa nu
pot fi comparate în mod
(1) Emst Kretscluner, Psychoterapeutische Studien, p. 123.
j
-142-
legitim cu copilul, ş expresia are în ambele cazuri un element
comun ş concordant, ş ă întotdeauna participarea
ş ş primitivului, care ţ ă de o participare mai
ă sau mai ă a ş ţ Cum nu avem Ia ţ ţ
cu ă infantiIi, am hipnotizat ă o ă subiectul R, în ă
de 21 de ani: ş infantil... Ş ce ă asta?" ă "Da,
ă pueriI." Nu s-a ţ tutui al a în ţ pe timpul
ă ea ă pur ş simplu din familiaritatea ă între
experimentator ş subiectul experimentului, ş pentru a evita ca acesta
ă încerce vreun sentiment de inferioritate.
Desenul (fig 28), executat sub ă nu ă nici una din
formele denumite primare. Nu ă ramuri uniliniare ş nici alt semn
de retard. Baza trunchiului aproape ă este un indice lipsit de
valoare, ă în stare ă subiectul nu a mai desenat ş ceva.
O ă ă se ă ţ Celelalte sunt rotunjite, una
din ele este ă ă Conturul ramurii din mijloc este neregulat ş are
ceva din ă ă ţ despre care vom mai discuta.
Ramurile rotunjite ţ ş gen de forme. O ă
dizarmonie se ş din ţ mai ă a ramurii ă mai ]a
dreapta ş care în rest are un diametru inferior celui al ramurii din
mijloc ş al celei situate în partea ă În plus, ă un decalaj spre
dreapta de aproximativ 20 mm, ceea ce, la prima privire, nu se
ă pentru ă formele mai masive ale ă ţ stângi restabilesc
echilibrul. Între baza trunchi ului ş partea mai ă ă unde
se ă cuibul de ă ă ă practic o strangulare; Ia fel ş pe ramura
ă din dreapta. Acest lucru ă o ă oprire.
ă ţ ă ă ă frontaI ş ă în jurul arborelui, este
expresia elementului ludic, ă ş ş umoristic: constatare care, Ia
prima vedere, este ă de ţ ă Am ă în introducere
ă pentru primitiv, arborele era sediul ţ al spiritelor, al sufletului.
Pentru copi), este la fel: el ă bucuros arbori ţ de ă ă
ş de cuiburi. Arborele este cu ă ă ă ă ş al altor
animale. Pentru primitivi, ă este ş ea un simbol al sufletului.
-·143-
Noi am pierdut din vedere acest simbolism, care se ă mai ales
sub ă ă "Ai ă ă (la cap)", ă un dram de nebunie,
ceva aparte care, ca ă spunem ş a venit ă se ă ă în tine.
La copil, nu este deloc vorba de o asemenea nebunie, ci mai ă
de acea stare care este cu ă proprie copilului: comportamentul
ludic ş ă ş ce ă din familiaritatea ă a copilului
ţ ă de animale ş de ă Aici avem un paralelism autentic între
persoana ă ş ţ ş comportamentul copilului. De altfel,
desenul arborelui ă în mod clar o manifestare de ţ ă
care ă ş ă
Bleuler ş de aceste anomali.i sexuale care constau în a face
din jocurile sexuale un scop în sine în loc de a le subordona actului
final: ele ă o pulsiune ă de "a se juca" de-a copilul.
ă Tramer, infantilismul durabil se ă prin durata
ă sau persistenta unui stadiu infantil de dezvoltare, care
altminteri este tranzitoriu. În ţ de perioada ş momentele în care
se produce ă oprire a ă respectiv de faptul ă ă
întreaga ă (total) sau doar o parte a acesteia ţ apar cele
mai diferite tipuri de infantilism. Precizarea cauzelor infantilismului
durabil (de ă ă sau ă ne ă de altfel, cât sunt
de iechivoce aceste denumiri. Ele nu se ă în tabloul conturat
de Kretschmer, astfel ă tot ceea ce apare acolo sub denumirea de
retard, se ă aici ca infantilism sau infantilism ţ cel cu
care trebuie ă ne ă pentru moment. În acest caz, ţ
simptomelor de ţ ă în desenul arborelui ă ş ă
starea ă nu apare din senin, ci face trimitere ]a cauze care pot fi
totdeauna diferite. ţ ă nu tindem ă ă ţ
realizate sub ă o ţ din care ă facem o interpretare
ă ă Prin natura obiectului lor, conceptele utilizate în
psihologie nu au un sens delimitat clar ş riguros. Ele ne pun Ia
ţ doar elementele care permit o descriere a fenomenelor
relativ complexe ş ţ ă putem ă ne ă în peisajul
bogat al psihicului.
Ţ
1
I I
I
J
J
J
I .J
IJ
I
IJ
,1
I J
I
-144-
H. - ţ ă
Nu avem nici un motiv ă ă ă ă aici acest concept
deosebit de obscur. Problema nu este ă plecând de la concept. Nu
ne ă cum se ă ţ în desen, ci invers: oare
un simptom, întâlnit de mai multe ori ş în care ţ ar pennite
ş unui simptom de ţ ă ă ă
ceea ce gândim? Este vorba aici de ramuri cu forme ă de linii
contorsionate, extremitatea ramurilor terminându-se în ă de
tentacule întoarse. Nimic din ţ unui asemenea desen n-ar
impune ideea de "degenerat". ă ţ care ă din utilizarea
acestui tennen nu sunt minore. Când ţ este strâns ă
de ţ în fapt bine specificate (psihopatie ă expertiza nu
are nici o dificultate în a da o descriere ă Dar ă cazuri
care nu se impun ca psihopatice, unde nu este realmente vorba de
debili ş unde non-medicul nu distinge stigmate corporale specifice
ţ Ş ş aceste cazuri apar adesea oarecum morbide;
subiectul nu pare, la prima vedere, ă ă o prea mare capacitate
ă cu toate ă ă unele aptitudini aparte dezvoltate în mod
deosebit - lucru care nu este rar întâlnit.
Într-un raport de ă destinat unor ă ţ sau chiar unui
director de întreprindere, nu vom ă de ă ţ ă ceea ce este
de ţ ă ă tennenul de "degenerat", pentru ă ar putea
însemna o înjosire a individului ă de a antrena pentru acesta
ţ funeste. Ar fi complet lipsit de ă ă spunem tocmai
subiectului examinat ă este degenerat. Acesta nu ar mai ş ă
scape de ideea ă este o ţ ă ă de ţ ă ceea ce în realitate
nu este în mod necesar ă ş în fapt, ă semne de
ţ ă apar la persoane de o ă valoare. De aici, nu este
mai ţ ă ă simptomul se ş în desen ş ă el
corespunde unei ă fizice sau psihice determinate. Nu îl întâlnim la
infirmi, pentru ă ei au ajuns ş cel mai adesea ca urmare a unei boli
-145-
sau unui accident; ei ţ rar genului degenerat descris în
continuare: o ă ă a ţ acestui concept care ă
în ş categorie orice ă de ă sau de psihopatie.
ţ ă cu ţ ă o inferioritate
ţ ă În manualul ă Psychopathologie des Kinderalters,
A. Ronald descrie o ă serie de semne tipice de ţ ă
referindu-se la stigmatele corporale ş care, în parte, nu pot fi stabilite
decât de ă un medic.
Bleuler distinge o ţ ă ă ş una ă Dar
ne ă împotriva ă acestui termen ş ă ă ă
ă trebuie plasate mai ă sub conceptul de
blastoftorie. El ă prin aceasta faptul ă în ciuda unei bune
ă ţ parentale, dezvoltarea unui ă este ă de ţ bolilor
care-I ă de ţ nocive sau de ţ - toate acestea sub
rezerva ă ă caz, nu este nicidecum posibil ă distingem clar între
ţ ş faptele corect constatate. Dar s-a scris atâta despre
ţ familiilor ş a raselor ă este ă o ă
ă cu atât mai mult cu cât nu suntem deloc în ă ă ă
ă un asemenea proces. Bleuler ă "De cele mai multe ori
ţ sunt aproape identici cu ţ ş sunt persoane
care, intelectual, ş mai ales afectiv, ţ ă altfel decât media.
Les «degeneres superieurs» (1) sunt ţ care, pe un plan sau
altul, ă ş media ş ş pot croi un drum în ţ ă Pe ă dreptate
au fost ţ printre ei oamenii celebri."
Printre ţ pe care i-am examinat, am ă semne de
ţ ă în desenul arborelui la ţ schizoizi, la mai
ţ enurezici, la un dehil ş al ă taUi era alcoolic: dar au fost
ş multe cazuri de tineri ş ţ care I),U prezentau nimic particular, în
ă de faptul ă ă lor intelectuale ş afective nu ă
nici cu ă maladive, nici în mod clar ă ă dar aveau, ca ă
spunem ş un tonus defonnat. ă ă stare se ă
(1) ţ superiori» - în ă în textul original (N.T.)
-146-
unei anumite oboseli ş ă care· ă din aceasta. Psihismul,
poate ş el obosi. Imediat ce s-a trezit dintr-o ă care a durat
ă ore, ş care l-a solicitat foarte mult, subiectul R. a ă într-
un desen al arborelui semne ţ de ţ ă care au
ă complet ă treizeci de ore.
Figurile 29a ş 29b ă foarte bine ţ Am încercat ă
atribuim contururile neregulate tremuratului; dar, nici tremuratul, nici
ataxia, n-a dat ş ă unei asemenea expresii grafice, ş
ş ne-ar duce cu gândul la aceasta.. Este ă ă formele
degenerate pot fi ţ ş artificial sub efectul ă din moment
ce epuizarea ă post ă produce o ţ ă atât de
ă a ă ă de creion.
Figura 30 a fost ţ ă sub ă în urma sugestiei: ş un
degenerat" N-am putut face nici o precizare, ş nici o interpretare n-a
fost ă subiectului. Rezultatul corespunde exact ţ pe
care le facem mereu de doi ani ş care ne-au determinat ă vedem în
ă ă ă un indice de ţ ă În rest, subiectul ş
a exprimat altfel inferioritatea. Coroana aproape ă a ă Sunt
desenate doar ă ramuri laterale. În ă de aceasta, ţ gol
ă deficitul, inferioritatea sau, mai exact, sentimentul de-a fi
inferior. Prin natura sa, subiectul este ă ă este ă ă a
ţ la sugestia unei lipse sau a unui defect cu semne care ă
o ţ ă a ă ţ ă ă mult mai intens decât o ţ ă care
este în mod natural ă care s-a ş cu lipsurile sale, sau care
ă doar atunci când le ş ă sau când îi ă
adaptarea ă
Un al doilea indice, care nu mai apare În celelalte desene ale
subiectului, este ă în ă de con de la baza trunchiului, ş
care ă impresia unor ă ţ din ă ă ă Am indicat deja ă
ţ gol apare mai ales la cei ce au probleme sau ă ţ de-a
ă ţ sau, în general, În ceea ce ş un anumit domeniu. În mod
evident, simptomul ă ş capitolul ţ vid", dar aici
ţ sa provine din expresia compensatoare a ţ de
- 147-
ă ă ă ă ţ care nu apar decât ă golului de la mijloc ş care
ă ideea unui efort de-a se ă ţ ş ă un sprijin.
În astfel de experimente, trebuie ă ă ţ între expresia
ă a unui deficit (desen cu contur flasc) ş ţ subiectului la o
stare care ar trebui ă poate, ÎR sensul cel mai general, ca o
inferioritate ă
În figurile 29a ş 30 apar forme de ramuri care ă ă cu laba
Ş nu se ş ă prea bine detrunchi, de unde ramuri
cu forme foarte largi ş neregulate, ca ş trunchiuri În B, a ă parte
ă a coroanei este adesea mai ă decât partea ă În
locul formelor clar articulate, apar forme eliptice. ă ţ psihice
sunt clar incapabile ă procedeze la o structurare ş la o elaborare
ă sau ă se dezvolte complet. Este ca ş cum le-ar lipsi ţ
organizatoare ă pentru a realiza ş ţ complet
imaginea directoare. ă o ă o epuizare, o ă Ceea
ce experimentul a relevat în aceste figuri, ă ş în desenele
spontane. Referitor la acest lucru, am solicitat ă desene ale
arborelui unui ş de 15 ani. Primul desen corespunde destul de
bine imaginii 29a. Al doilea ă un trunchi cu linie ă ramuri
uniliniare, organizate stângaci, înconjurate de un strat pe care l-am
definit deja ca stratul embrionar. ţ prin aceasta ceva
inautentic, ineficace. Din ă ă ă ceva neterminat,
ceva inform. Nu putem spune nici ă ă schema este ă
pentru ă ş aceasta este ă ţ ă dar ne permite ă ghicim ce vrea ă
exprime. Cu toate acestea, acest ş a frecventat o ş ă ă
I "
timp de trei ani. In acest context, el ă totdeauna în fundal, nu
ă nimic era ş privit.ca Înt'Îrziat În dezvoltare. Face
impresia cuiva stins, neglijabil (provine ş dintr-un mediu cult),
ţ insipid, ă ă un ă dinamism. Exprimarea ş gândirea sunt
medii. Toate acestea corespund impresiei pe care o face ca ş
dotat mediocru, dar, ş În ă categorie, un ş slab. ă în
alegerea sa ă ă la un nivel mediu, nu ă nici un
pericol de ş pentru dar ă ă ceva mai ţ nu va
II1II '-
I I
I
I
I I
.1
I
J
I
I J
1 J
I . 1
I
-148-
Fig. 29. -Desene dupa hipnoza.
Forme degenerate ca simptom al
epuizMii ă ă (degenerat).
Treizeci de ore ă ă
(complet regenerat).
putea face ţ ă ţ În ţ ă cu greu am putea considera
un astfel de ă ca dezavantajat. În mod cert, simptomele de
ţ ă care apar în desen ă ş suntem ţ ă le
ă De altfel, ar fi o ş ă ă nu vedem ă acestea ne
ă ă facem o ă mai ă ţ ă prin alte mijloace.
ţ de ţ ă ă nu întotdeauna "dificiluI" este cel care ă
unne marcante în exprimare. Grafologii ar avea multe de spus pe
marginea acestui subiect. Degeaba vom ă în scris simptome de
ţ ă ă senile $i ataxia ă o ţ ă de
origine ă În caz de ţ ă mai ă pare ă fie
ă ţ ă ce ă ă ş produce. ş
chestiunea ă ă ă ţ forme degenerate nu sunt mai
ă ceva embrionar, în definitiv, o ă ă Nu ş în ce
ă ă nu este vorba cumva doar de o epuizare sau de o ă
ă ş ă ceea ce denumim ţ ă nu ar putea fi
eliminat printr-o regenerare.
Indice: Forme degenerate
Gdd.
Clase 2 3
VIrIta 6-7 -8 -9 -10
BiieIi% 0,0 0,0 4,0 0,0
Fete % 0,0 0,0 0,0 2,6
Total % 0,0 0,0 2,0 1,3
VIrIta -8 -9 -10 -li
Debili % 0,0 0,0 1,3 0,0
Muncitori ş
: Având 8 ani de fCO&lA ă
VIrIta 15-16 17-19 +20
% 2,6 2,5 1,8
-149-
Nr.13
Ş ă Ş ă
4 S 6 7 8 2 3
-II -12 -13 -14 - IS -14 ·15 ·16
0,0 S,8 1,6 3,3 1,0 1,9 2,7 1,0
4,6 0,9 0,9 4,5 1,2 1,7 2,8 I,S
2,3 3,4 1,2 3,9 1,1 2,3 2,8 1,2
Deb. Imbec.
-12 -13 -14 -16 -17
29 (mema)
0,9 1,7 0,0 0,0 0,0 0,0 1,8
ă Copii de culoare, elevi ai WIei ş miaionare
comerciali
19,32 IS,S (m medie)
3,0 0,0
-150-
III. SENSUL STADIILOR Ă
Aptitudinea.
Ca ş testul Rorschach, testul arborelui nu este un test de
ţ ă ş pennite ş detenninarea gradului de ţ ă în
ţ de ţ factori. O ă ţ a câtorva indici va fi
mai ă decât o tratare pe larg. ă ă a le supune unui ă
ad hoc, ă ă grupele ş se ă în ţ de grade
diferite de ţ ă
Indice
Ramuri uniliniare
Trunchi cu ă
Fructe
Decalaje ţ
Stereotipii
TOTAL
A II-a
ă
A
%
4.4
0.5
5.3
0.0
0.0
10.2
A VIII-a Debili
ă 16 ani
B C
% %
18.6 37
0.55 13.6
11.4 19.6
0.0 3.4
0.6 0.0
31.2 73.6
Dezvoltare ă
Imbecili A II-a Debili
ă 9 ani
D E F
% % %
62.5 39 57
28.5 37 35
32 39 39
19.6 3.9 8.1
25 9.6 13.5
167.1 128.5 152.6
Am introdus ă alte vârste (1) cu procentajul indicilor acestora,
pentru a ilustra relativitatea posibilelor concluzii. ă opt ani de
(1) 1. A 2
1
ă A 8
1
ă Debili 16 ani. Imbecili.
II. A 2
1
ă Debili 9 ani.
-
-151-
ş ă dezvoltarea ţ a ajuns la un grad de maturitate care
trebuie considerat ca definitiv, respectiv, din acest moment, nici un
test nu mai pennite stabilirea vreunei ţ de ă ţ
marile pericole ale ţ .
ă opt ani de ş ă cele patru grupe A, B, C, D se disting atât
de clar ă am putea trage concluzii referitoare la ţ nivelelor
de ţ ă În clasa a II-a ă (8 ş 9 ani), lucrurile au ş un
aspect ţ diferit. Cele ă grupe E ş F ă una ţ ă de ă
dar ş ambele ţ ă de restul, dar nu pentru fiecare indice. Mai ales
ţ între procentajele ş din clasele primare ş ale celor
debili nu sunt identice. Nimic ă aici. Elevul din clasele
primare este ă aproape de prima ă La fel ş debilul. Am
constatat deja ă expresia ă debil nu este prea ă de a
celui normal. Dar, ă un timp, debilul ă la un nivel primitiv,
sau nu se ă decât cu mare greutate, în timp ce normalul se
ă puternic deasupra nivelului primar.
ă ă între clasa a II-a ş a VIII-a este complet
ă la cei normali ţ ă de debili. copilul normal, ea este de 128
de puncte pentru 10 la debil doar de 152 de puncte pentru 73
de puncte. ş nu trebuie ă în aceste cifre mai mult decât o
ţ
În mod vizibil, ă o ă ţ între formele primare ş
nivelul mintal. Stoparea ă la cei slab ţ ă faptul
ă anumite ţ spirituale sau psihice sunt sau nu sunt dezvoltate,
sau sunt prea ţ dezvoltate. Mai precis, ş nu pot asimila decât
ţ de asemenea, formarea ideilor ş conceptelor este ă
ţ între expresia ţ cu deficit intelectual ş cea a
copiilor normali este pe alocuri ă ş ar putea duce cu
ş ţ ă la o interpretare ă analogii imbeci1ul este la
nivelul unui copil normal de x ani. Dar acest procedeu ă prea
mult realitatea: copilul normal are, la acest nivel o capacitate de
aSimilare ş mai ales o capacitate de dezvoltare ş o vivacitate care nu
se ă în nici un caz la cei cu ţ ă ă ---
I J
:.1
I J
I
[J
IJ
1
IJ
I _. 1
I
I
J
1
-152-
Similitudinea ă sau chiar ţ între expresii nu
ă deloc ă acestea trebuie reduse la date identice, ci, mai
ă la concluzia ă ă psihice distincte care, dintr-un punct de
vedere superior, au un numitor comun, pot utiliza ş exprimare.
Aceste ţ succesive trebuie dovedite. Extinzând problema în
vederea unei ă mai vaste, spunem ă ă numeroase
conflicte nevrotice, sau altele, ă o exprimare ă în care
ceea ce numim forme primare ă un rol ţ
Desenul arborelui ă (fig. 31), cu
un trunchi prea lung, o ă ă tip
ă ş cu baza trunchiului pe marginea
foii, a fost ă concomitent:
1. la copii normali de 5 ă la
6 ani;
2. la un retardat ş de 15 ani;
3. la un adult nevrotic
inteligent.
Fig. 31. Figura 32 a fost ă de o ă
Trunchi ţ de 40 de ani suferind de o depresie de
origine ă
Aceasta ă un tnmchi uni1iniar colorat intens în negru ş
ramuri uniliniare pe un trunchi-B.
Desenul ă cu figura 12, Nr. 4 de la pagina 67 ş corespunde
cu ceea ce ar fi desenat un copil de 4 ă la 6 ani. Arborele ar fi putut
la fel de bine ă fi fost desenat ş de o ă cu deficit intelectual.
Pare ă am putea raporta ă probleme acest desen la unul ş
ş stadiu de dezvoltare; dar, în realitate, el este expresia a trei
tipuri diferite de dezvoltare: un copil mic normal, un retardat ş ş
un nevrotic. - Elementul comun ă în caracterul primitiv ş pe
ă dreptate, ţ astfel ă la copilul mic, "primitiv" ă
conform sensului cuvântului, originar sau, ş mai bine, aproape de
origini, dar, în plus, cu posibilitatea de a se dezvolta. La cel cu deficit
intelectua1,vorbim despre
oprirea ă ş
provizoriu ne ă ă
ă ă ajuns la
vârsta ă în anumite
. ţ el nu s-a mai
dezvoltat din punctul în
care se afla copilul normal
"originar", respectiv din
punctul de pornire.
Deficitul intelectual se ă
-153-
deci "în principiu"; ş aici .... ... .•• .... ... /< ... .... .
ă Dezvoltarea sa nu ă
cel mai adesea decât o ă C#e,îIl .. ..
fond, nu duce, sau o face ţ
dincolo de primitiv. În acest dometlill,
nimeni nu va nega ă ţ
mintale provenind în principal / dill
trawnatismele cerebrale, ă
dezvoltarea anumitor ă ţ
li se opun adesea ţ ţ
ţ care se ţ
dezordinea pe care o ă >în .
ansamblul ă ţ ş aptitudinilor.
ă în nevroze este vorba de
ceva total diferit.
În nevroze, se ă adesea ă "vechi comportamente
ancestrale ş individuale sunt reactivate. Este vorba atunci de o
regresie, ş acest nou concept nu ă altceva decât întoarcerea la
un comportament care apare ca ş cum ne-am asuma a doua ă
raportul primitiv al copilului cu lumea" (1).
(1) R. P. ă Einfi1rung in die Tie[enpsychologie.
-154-
Enigmatic, încremenit, straniu ş ă astfel apare tot
comportamentul reactivat de o în cadrul lui, "rânjet" ş
"tragic" sunt aproape totdeauna amestecate.
Portretul pe care-l ţ ă G. H. Graber în Seelenspiegel des
Kindes ă ă psihanaliza ţ o ţ ă asupra
regreslel:
,,Elevul R în ă de 12 ani, un ă prea ţ impulsiv ş
sociabil, care, în plus, este stângaci, neîndemânatic, ă ş ceea ce
îi este caracteristic în mod special, foarte negativist, inventa mii de
feluri de-a fugi de realitate. Chiulea de la ş ă ş ă temele
neterminate ş într-o zi, ă cu o ă ă ă
ă ă «Mai ă ar trebui ă ă ţ urgent într-un azil
de nebuni.» ş cum o va demonstra primul vis al analizei, R ş
dorea evadarea în nebunie, ci regresia ă în moarte, dincolo de care
se afla ţ de reunire cu mama, ţ unei ţ embrionare
(1)".
ă C. G. Jung, regresia ă ţ în ţ
istorici ereditari, din capcana ă nu putem ă decât cu mari
eforturi. ă cum se ş de mult timp din ă lui Freud, "nu
putem ă ne ă de ă ă o ă ţ cu aceasta. O
ş pur ă nu este ă numai o amintire care
este în ş timp ş o ţ ă ă este eficace. Din cauza
trecerii repezi a anilor ş a ş interior produs de ţ mai
recente, multe lucruri nu sunt lichidate. Nu ne-am eliberat de ă
doar ne-am ă Atunci când, în anii care ă revenim la
amintiri din ă ă fragmente vii din personalitatea ă
aglutinate ă într-un tot pe care-l ă de sentimentul
anilor ţ Fragmentele ă ă din ţ din cauza
aceasta sunt ă vivace ş imediate. Numai atunci când sunt ş la
(1) G. H. Graber, Seelenspiegel des Kindes.
-155-
ş ţ ă ş pot pierde aspectul lor infantil ş pot fi corectate
(2) ".
În starea de regresie, chiar ş actele spontane sunt realizate în mod
primitiv: ,,Primitivul nu poate spune ă ş ceva ş în el."
(C. G. Jung.)
În aceasta ă ă între copilul mic ş cel care s-a oprit
din dezvoltare.
În realitate, nu avem nici un temei ă ă cu copilul mic pe
cel ce este prizonierul unei ă de regresie sau pe cel a ă
dezvoltare este ă ş comportamentul celui din ă este de
tip infantil ş pare de obicei ă se modeleze ă cel infantil.
Elementul comun este, de aici î1)ainte, determinarea de ă
ş sau ă determinarea prin lipsa ş ţ Avem
de-a face cu individul primitiv incapabil ă ă un efort de ţ ă cu
o viziune a universului în care ş ă psihismul în lumea
ă cu o capacitate de adaptare care nu se ă decât în
interiomllumii sale primitive, în care de altfel, lumea ă ă
îl pune în ţ care nu pot fi ă te ă ă un anumit grad de
ş ţ ă "Omul ş trebuie ă ă evenimentele
naturale prin decizii ş ş realitatea în care ne vedem ţ ne
constrânge ă ne ă de orice ă ş de naturalitatea
ş ă Ce. G. Jung.)
ă ă forme primitive în desenul arborelui unui adult sau
copil, ca cele desenate de copilul mic, trebuie ă admitem ă o parte
din ţ acestora se ă în ă ş ă foarte
ţ oameni care nu au decât o ş ţ ă ţ ă Chiar printre
europenii absolut ţ ă un ă considerabil de oameni
anormal de ş ţ Ei ş ceea ce li se ă dar nu ş ceea
ce fac sau ce spun. Ei nu pot furniza nici un motiv pentru ţ lor.
Sunt oameni anormal de ş ţ care se ă astfel într-o stare
ă (c. G. Jung.)
(2) C. G. Jung, Psychologie undAlchemie, p. 97.
I
I I
.,
I
I
J
j
J
J
J
-156-
De fapt, pare ă în expresia ă formele primare sunt o
manifestare deosebit de ă a ş ţ ţ sau a ţ care
se ă într-o ă ţ ş ă
În Psychoterapeutische Studien, E. Kretschmer a consolidat, din
punct de vedere al biologiei ţ conceptul de re/ard ţ
de oprire ţ ă ă de maturizare, care ş ă ş analogia ş în
stigmatele structurii somatice.
"Individul care ajunge în mod annonios la starea de maturitate nu
ă nici o dificultate în a se integra complexului vital
ă unei vârste date; numai de el depinde ă ă drumul
care îi convine. În schimb, oamenii care ă anumite ă ă
infantile sau juvenile nu cunosc acest 'mod de dezvoltare ă ă piedici:
ei sunt mult mai ş ă fie victimele micilor ţ ca ş ale
conflictelor tragice, pentru ă ş ă mereu rolul care li se impune
1 în perioada ţ lor ş fac altceva decât se ş ă de la ei."
J (Kretschmer). Pentru Kretschmer, cauza nevrozelor nu ă
nicidecum în evenimentele primei ă nevroza este mai ă
1 în opinia sa, un simptom ş o ă caracteristice primelor
- ă ţ de adaptare ale unei ţ nevrotice. ă în
j
ş unei ţ ă ă ă ţ ă de sarcinile progresive pe
care le impune fiecare ă ă a ţ el vede sursele
complexelor tipice. Ceea ce ă este ipoteza sa asupra retardului
j
ţ ţ în sensul unei ţ dezvoltate nearmonios.
- Punctul de vedere biologic are avantajul incontestabil de-a fi ş
de utilizat pentru nevoile imediate ale diagnosticuJui practic. ş el
j
nu poate fi acceptat decât ă ţ cont de remarca lui C. G. Jung:
"Cel ce ă în ş prin intermediul biologiei ă în
sfera pulsiunilor ş nu poate merge mai departe. ă închis în
j ţ ă
. 1
Sarcina ă nu poate fi de-a dezvolta o psihologie
ă Cu toate acestea, ca ţ practicienii, ne vedem ţ
pentru a ţ fenomenele care ne apar în ă ă ă la
psihologii deja existente. ţ foarte acut responsabilitatea ă
-157-
prin ă ă alegere, pentru ă nu putem pune la baza
muncii noastre indiferent ce ţ Între timp, nu putem ă nu
ţ cont de ş ţ ce ă din aplicarea testului nostru. Cu
certitudine, multe cazuri care, în desen, ă forme primare, pot
fi interpretate dintr-un punct de vedere biologic. ş acestui lucru i
se opune faptul ă aceste simptome se ş ă relativ ş Acest
lucru este valabil pentru ă temei, motivului ş ţ
Problema ă ne-a determinat ă ă în considerare
câmpul fortelor ş ş ş ţ ă ă ă
ă ceea ce poate fi rCdus Ia un Ilumitor comun. ă ă ă
problema de a ş ă în starea de regresie, este vorba de deficitul
biologic, sau de ă ă ş ă ă ă a fi ă sau chiar de
ş primitiv în ţ pentru ă ni se pare ă nu ă ne
revine ă ă ă ă Pentru noi este vorba doar de-a
trece în ă diferitele ţ posibile ale formelor primare
care apar în desenul arborelui, pentru ă la tineri ş la ţ acestea
ă un element primitiv ş ă care poate intra în ţ
ă cu partea ă a ş ţ a caracterului, a economiei
afective.
ţ la studiul regresiei.
Pe' data de 7 decembrie 1952, ă cu E. Widrig, am ă
ă ţ ă un subiect de 21 de ani a primit sub ă
sugestia ă avea succesiv 20 de ani, 19 ani, 18 ani ş ş mai departe
ă la 2 ani. De fiecare ă i s-a cerut ă deseneze un arbore
fructifer. Fiecare ă a fost ă astfel încât ă ă
experimentatorului ă verifice prin ă complementare în ce
ă ă starea ă corespundea ă ţ exprimate ă de
experimentator).
Rezultatele au fost ă protocolul redactat cu ă ă
ă subiectul putea indica exact ţ ş faptele care
corespundeau vârstei sugerate ş ă sub ă nu manifesta nimic
-158-
în comportamentul observabil ă ă fie adaptat etapei despre care era
vorba. În acest caz, perioada ă ă ă ă ă perfect cu
timpul cronologic.
Desenul arborelui, ă a :mcut ă ă UD tablou cu totul
ş care nu ă decât ţ vârsta ă La 20 de
ani este desenat un arbore normal suficient de ă ă ţ
- La 19 ani apar deja ramurile uniliniare. - La 18 ani, o ă în
foonA de balon cu 17 ramuri UDiliniare ş o ă ă ă CU
ă linii. În continuare, nu mai apar decât ramuri uniliniare. La 9 ani,
ramuri uniliniare ş trunchi cu ă La 8 ani, arbore cu ramuri în
vinclu. La 7 ani, trunchi uniliniar cu ramuri în echer ş fructe negre.
ă care dezvoltarea ă "normal". La 2 ani, ă o
ă ă în sens ascendent, descendent ş circular, este ă o
cruce bine ă care ă arborele. A doua zi, ţ a
fost ă Rezultatul este redat la pagina 60. În ă a doua
ţ ă în care, pornind de la 2 ani, se ă cu câte un an,
apar ţ curioase. În procesul descendent, pentru perioada de la
9 la 3 ani, subiectul ţ ă cu cel ţ un an întârziere în raport
cu procesul ascendent, ţ :mcând de faptul ă la 2 ani este
aproape imposibil de ţ cu ă ş de executat sarcina. În
procesul descendent, la 12 ani apare expresia care, în procesul
ascendent se ă abia la 14 ani. Faptul ă la 19 ani apare o
ă ă care este ă ă în procesul retrograd, în timp ce în
procesul ascendent a ă deja la 9 ani, este dintre cele mai
remarcabile, cu atât mai mult cu cât subiectul nu ă nici cea
mai ă ă de aptitudini. Raporturile sunt, deci, dccalate ş
corespund într-o ă prea ţ ă cu realitatea. Putem
ă în cadrul expresiei toate fazele, chiar faza ă ş primele
fonne corespund cu cele din a doua încercare când facem abstractie de
decalajul temporal.
Sub ţ sugestiei cu caracter descendent, ramura ă
apare la 19 ani, deci la o ţ ă de doi ani ţ ă de vârsta ă a
subiectului. În procesul ascendent, ramura ă a ă la 9
-159-
ani. Aceasta ă ă la 19 ani apare o ă ă ş suntem
ţ ă vorbim de regresie. Dar nu vrem ă ă aici nici un fel
de stare ă ş nici, mai general vorbind, vreo ţ ă
aparte.
În mod vizibil, metoda constând' în sugerarea diferitelor vârste
ă un procedeu descendent ţ o a doua sugestie: ş
ţ comenzile într-o ă deosebit de ă ş în ş
I ..
timp, de ă Sugestiile: "Acum ai 19 ani..." ş "Acum ai 18
ani ... ", etc. sunt ţ de ş în modul ă "Revino
înapoi." ă ă indirect ă dar ţ ă în sugestie,
deschide foarte rapid calea spre regresie. Faptul de-a da timpul înapoi
pentru a ă ţ anterioare este suficient pentru a explica
ţ în desen a indicilor de regresie.
S-ar putea obiecta, ă ă ă revenirea la 20 de ani ş la 19
ani n-ar putea da ş unui simptom care, de altfel, nu poate ă
decât la un nivel mult mai profund. Avem impresia ă s-a produs
ă fenomen: sugestia ţ ă ,,Revino înapoi" n-a
impiedicat subiectul ă ă întreaga serie de ţ
anterioare, respectiv dintr-o istorie ă ă pe ă ţ
pe care nu le ă nici o închidere ş ă Când las ă ă o ă
prin straturi de aer sau de lichid inegale ca densitate, ea poate fi
ă în ă ă ţ specifice a straturi lor, dar nu
poate fi ă Ea se duce ă la fund, unde ea trebuie ă ă
conform legii ă ţ care-i spune: "cazi!". ă nici o ă
nu ă ă ă trebuie ă de pe o ă pe ă ş va
ă pe treapta unde o ă ă Tot ş o sugestie ă schema
ă nu poate sugera nimic dintr-un stadiu care a ă la
nivelul ă ă atunci când sugerez: ,,20, 19, 18 ani...",
aceasta ş ă o regresie. Ceva din ş se descompune,
ă un strat mai profund ş mai primitiv ş cade acolo.
ţ în ţ demonstreazA ş ă o regresie ă
ordinea ă apar decalaje ş ă economia ă este întrucâtva
ă

Il
I

I
[;
t
J
I
l j
r
J
1:
[J
[J
U
f
II
II
-160-
ţ mai ă printre altele, cât de ţ ne trebuie
ş un proces regresiv. Nu avem nevoie ă ne ă ca
ţ un fenomen masiv. Este mult mai veridic ă
proces ă la orice ă afective ş ă regresia se ş
mâstml variabilA. economiei afective, ceea ce va fi dovedit
toate experimentele ă pe care le vom descrie.
Simptome regresive.
în Lehrbuch der Psychopathologie des KindesaIters (1), E.
Benjamin a indicat comportamentele copiilor care se ă la ţ
regresive:
Negative:
AgruU
disipat ţ
ftrl sentimentul datoriei murdar
spontan ftrl sentimentul ă ţ altcuiva
instabil ingrat
mruri. fluc
capricios ucuns
mincinos indisciplinat
inoportun ă ă
de prisos distrat
exigent cu semenii ali
neghiob
inconstaDt
ţ
nepoliticos
gelos
sensibil
Pozitive:
ţ ă naivi
sensibil
riscltol
tandru
ă
iute la mânie
amabil
imaginativ
(1) E. Benjamin, Lehrbuch der Psychopathologie des Kindesalters, Rotapfelverlag.
Erlenbach-Zurich, 1938.
-161-
De asemenea: Când copilul nu ş ş ă ţ la hrana lichiM
ă a ă ţ corporale a mamei sau doicii.
Când se opune ţ igienei.
Mai (tirziu: ţ ş ă nerozie pueriM ş ă de
seriozitate, egoism ă ă se ă ţ ă de cei mai mici
sau ă fie protejat de cei mari, ă de autonomie, ş ţ ă de
ă tiran ţ ă de mama sa.
La ă îi ă ca uri mic, ' ă deserlozitate,
ă imperativul categoric al datoriei, ă de concentrare ş ţ
motorie.
La copiii ţ ţ spre ă ş accese de furie,
impulsivitate, instabilitate, ş ă ă ş ş vagabondaj, ă
de ă din egoism, lipsit de sensul ordinii ş al ă ţ îi
place ă tortureze animalele, dezvoltare ă a pulsiunilor
sexuale, de exemplu masturbare ă
Simptome bazate pe o ţ de regresie:
Ticuri (clipitul convulsiv al ochilor, tusea, trasul nasului,
ă ă limbii, tic al ş fetei, ticuri ale bratelor ş ale
gambelor).
Enurezisul ş encomprezisul (urinarea ş defecarea în pat), nu se
, ă prin cauze organice, întârzieri în dezvoltarea limbajului.
ţ motorie, ţ ă retardul motor.
, Într-unul din cursurile sale inedite, Max Pulver a clasificat astfel
indicii de infantilism care sunt destul de ţ cu cei de regresie:
1. Fuga de ă Imposibilitatea de-a prelua ă
lipsa de maturitate.
-162-
2. Lipsa de ă Se ă ă cum bate vântul,
labilitate ă prizonierul detaliului. Incapacitate de-a surprinde
ansamblul ş de-a pune ă
3. Supraestimarea de sine: ţ realitatea este
Imposibilitatea ţ semenilor. Defect de simpatie obiectal!
4. ţ ă ă ş ă ţ ă ă llll;llIJaIQI
de-a devora pe ţ Capriciozitate.
5. ă ă parazitare: ţ ă acaparare, aviditate,
amestec în treburile altora, spionaj .
6. ă de veracitate: Incapacitate ă de-a înfrunta realul.
Pu1ver ă asupra faptului ă infantilismul ă
procesul creativ. Ş ca unnare, adesea, în spatele unei pretinse
ţ putem decela o ă ă ă ă care este cauza retardului
ş unde trebuie ă ă ă ţ numeroaselor ş care n-ar fi
trebuit ă se ă ă am fi luat în considerare doar intelhrenfa
subiectului.
PARTEA A DOUA
TEHNICI DE INTERPRETARE
Formula de instructaj ş materialul testului arborelui.
Consemnul ş este ă
ţ un arbore fructifer, cât de bine ţ ă
Variante:
I ă sunt desenate forme ş sau prea ţ sau ă
vrem ă ă alte aspecte ş alte straturi ale ă ţ ă
proba, eventual, ă o datA. În acest caz, instructajul se ţ ă astfel:
ţ ă un arbore fructifer, dar total diferit de cel pe care
tocmai ţ desenat."
ă primul desen ă o ă ă ă ş sau ramuri:
ţ un arbore fructifer cu o ă cu ramuri."
La copiii mici care nu au ţ de arbore fructifer, este
ă precizarea ş sau pur ş simplu "pom". Este util ă
ă ă acestui consemn, de exemplu: ă o ă cu un
arbore" sau ceva ă ă
La Institutul de psihologie ă din Hengelo, din Ţ ă de Jos,
se ş ş ă se deseneze trei arbori: un arbore normal, un arbore
imaginar (Phantasiebaum) ş un arbore visat (Traumbaum). Acest
jJ
j
; J
11
j
, j
J
'- 1
I
'J

-164-
procedeu permite ţ unei ă ş o stratificare a
expresiei. Acest procedeu ă ă cu cel utilizat în ţ de Widrig
care ă consemnul ă ţ un arbore care a înnebunit"
Pentru interpretare, trebuie ţ cont de schimbarea ă în
ordinea de executare a acestor desene. O ă ă este cea a lui G.
Ubbink, din Amhem, Ţ ă de Jos, care ă desenarea unui
"arbore care ş ă desenatoiul este invitat ă ă ş
ă scrie istoria ţ arborelui pe care l-a desenat ţ care pot
fi ţ prin acest procedeu sunt adesea foarte pline de sens ş ne
fac ă ne gândim la cele care intervin în T AT (testul de ţ
ă al lui Murray).
În general, nu trebuie executat testul ă ă o ă (salutul,
prezentarea, parcurgerea unei probe ş etc.). În loc ă ă
detaliile cerute adesea de subiect, trebuie ă spunem ă deseneze
exact cum i se pare lui cel mai bine conform consemnului primit
Material.
Hârtie ă nu foarte ă (de exemplu hârtie pentru copiator)
de format A4, 210 x 297 mm (format normal), un creion semi-dur sau
moale. Suportul pe care ă nu trebuie ă fie prea moale. O
ă de ş Foaia este ă subiectului pe lungime, dar nu se
face nici un comentariu ă acesta o întoarce pe ă ţ Adesea este
util ă ă discret ţ desenului ş durata ă a
ţ acestuia Ceea ce este ş are de asemenea ţ sa
Impresia globali.
Ca ş scrisul, desenul arborelui este susceptibil de a fi interpretat
printr-o apreciere ă ă încât ajungem ă ă o
impresie de ansamblu asupra sa înainte de a examina detaliile. Cu
(l)papler machine, în versiunea :francezi (N.T.)
-165-
certitudine, analiza grafismului presupune o observare ţ ă dar
interpretarea care i se ş depinde de o ţ ş aceasta cu
atât mai mult când aprecierea este ă Observarea duce la
ş ş la ţ Totalitatea, ă ca atare,
este ă ă nu poate fi obiect de ă cu greu ajungem ă ne
transpunem impresia în cuvinte.
Pentru a ne ş metoda, ni se ă ă ă care corespund
unei duble ă a fenomenului "arbore". Prima cale ă în
familiarizarea cu gramatica expresiei grafice. Este vorba de
detefminarea ă ţ grafice 'în ele ş ş mdependent de
orice interpretare, de exemplu: unghiul sub care cad ramurile, ramurile
uniliniare, etc. Analiza grafismelor în testul arborelui a fost ă atât
de departe încât sarcina ă unele ă ţ pentru un ă
lectura ă ă de fapt ţ ş chiar mai multe ţ
Astfel ă ă o mare ţ ă ă ţ ţ pentru ă
un bun protocol de ă a semnelor grafice ţ deja ă
din interpretare, ă analogiei care ă adesea între respectiva
ă ă ş maniera de a o specifica. Cel ce nu ţ ă ă ă
grafic ă ă ş ş ă nu ţ ţ efort, este de preferat
ă nu ă ţ de acest test. În aplicarea celor mai multe teste
proiective, stabilirea protocolului pare foarte ş ă ş
gmfologia ş testul Rorschach constituie în acest sens o ţ În
orice caz, interpretarea nu este ă din cele mai ş
ţ simptomului în ţ ş de aici, în profilul
ă ţ depinde foarte mult de. date, de ţ ă ş chiar de
ţ ă ţ celui ce ă Orice individ, care ă
unul sau mai ţ arbori în vederea stabilirii diagnosticului psihic,
ş ă cel ţ ca personalitatea sa ă fie ă corect. Este nu
numai acuzabil, dar ş ă ă ă ă ne ş ă tocmai prin lipsa de
ţ ă deci prin ţ ă ă ă ă este imposibil ă
. ă orice pericol de interpretare ă dar pericolul este
minim când nu se atribuie testelor o valoare ă respectiv când le
, ă mai ă ca instrumente. La drept vorbind, nu ţ
-166-
ă ţ cum ă ş ş un anumit ţ este posibil.
Trebuie ă ă ă ă ţ asupra ă ă ă ţ
preconcepute, foarte multe teste ale arborelui, ă le ă pur
ş simplu, fi1când ţ de orice atitudine ă Astfel, din
contemplare se ş încet o "viziune", se recunosc ţ
imaginea începe ă se ţ ,obiectul devine familiar. Abia
atunci se ă judecata ă viziunii.
Lectura ă ş viziunea ă fundamentate evident pe toate
datele pozitive (1) , cele oferite de exemplu de ă conduc la
interpretare. ă astfel ca cel care ş diagnosticul ă fie
într-o ă ă ă eliberat de conflicte interioare care se pot
proiecta asupra obiectului. Nu este absolut necesar ă ă ă
ţ o imagine a ă ţ bazându-ne numai pe un test.
Natura testelor nu o permite, de altfel. Cel mai adesea, ţ simple
ţ fragmentare pentru diagnosticul ă ţ Este cazul cel
mai frecvent ş ă este ş motivul pentru care testul este
intotdeauna utilizat complementar cu alte procedee. Diagnosticul ş
zis orb nu are sens decât ca ţ didactic. Dincolo de acest caz, el
ă un pericol asupra ă nu vom înceta ă atragem ţ
într-o lucrare de ă asupra testului arborelui, Offermann a
redactat un protocol al diverselor tipuri de impresii create de desenul
arborelui, desen care permite formularea unei impresii globale mai
bine decât scrisul. Dar acesta nu este un motiv ă ne extindem, ă de
la inceput, asupra conceptelor de "nivel al formei" sau ţ
ţ întrucât desenul nu este o ,imagine ă într-un mod
perfect ritmat Impresia ă de desenul arborelui poate fi (2) :
(1) ,,pozitive" cu sensul din sintagma ş pozitive" (N.T.)
(2) Pentru mai muhe detalii, ef. Heinz LosseD, ,,Bedeutung und Methode de!'
Eindrucksentfassung in de!' Graphologie", înAusdruckskunde, 1955 (anul II), Caietul nr.
3.
-167-
Impresie ă
viu obscur ă viatA
animat incmcat monoton
înaripat 1uwtic plictisitor
plin de elan ă vid
ă confuz tem
indiscipliDat nearIDomos mort
ă ş palid
flasc dinamic incolor
obosit dezordonat ă ă
viguros concentrat
dw'
colorat inflexibil relaxat
viguros sticlos ţ
violent rece labil
aspru
. ă stabil
rigid despuiat rigid
simplu solid
complicat subtire opulent
bogat ă supraîncircat
expresiv exagerat
plin morbid umflat
greu ă oprimant
original, pe ocolite, straniu, ş manierat, stilizat, afectat.
"Rdddcina este mortul viu. "
Gaston Bachelard.
Arborele ă în ă ţ el ş în sus ş în jos; el
ă ş in ă ş cu ă dar ă ş ş în obscuritatea

_ J
: j

I ii
IJ
I
J
I
J
I J
1
I J
J
-168-
ă ş din ă ă moduri de-a fi într-o ă ţ
Mai putem spune ă arborele se ă ă ă pe rând în ă ş in
ă El ş în sus ş în jos, ca ş cum fortele luminii s-ar
ş în arbore cu forta ă Dar "sus", nu este el doar
simplul reflex al ,jos" -ului? O polaritate? În mod cert, arborele se
ă în sus, adesea ca o ă ă ă ă spre în sus, ca ă
de la ă Bachelard a numit ă ă un arbore întors, un arbore
subteran.
Oare este ceva mai durabil la un arbore decât ă ă Atborele
ş poate pierde chiar ramurile, sau îi pot fi ă Din ă ă ă nimic
nu se pierde, ş ea este ă ş împotriva ţ naturale.
Hegel (citat de Bachelard) ş ă ă ca lemnul absolut.
ă ă are mai multe ţ din ă ea ă pentru arbore
hrana ă ă a fost totdeauna ă simbolul sursei ţ
Dar ea se ţ ă ă de ă ş se ă în acesta. FArA
ă ă arborele n-ar mai avea sprijin. ă ă ş ă ă
ă unei pante este ă de arborii cu ă ă adânci.
ă ă previne ş ă Ea ă ă un
punct de sprijin ş ş drept punct de sprijin arborelui care ş
din ă ă ă este cea ă de ă aproape rezultând
din ă ă ea este în ş timp ţ ă ă
ă ă se întind ă în regatul anorganic, mineral. Acolo, mortul
ş viul se ating. ă ă ă ş într-un element care este ş solul
altor arbori, elementul comun tuturor arborilor. Bachelard vede în
ă ă ă un arhetip, o imagine ă Aproape ă se impune
identificarea ă ă cu ă ă
Este, deci, firesc ca, în desenul arborelui, ă ă ă indice
ă ă de caracter" cele mai ţ reperabile, cele mai ţ
personale. Ceea ce este vizibil, este ce a rezultat din ă ă ă arborele
ş
Baza trunchi ului este, deja, aproape ă ă ă tenacele, solidul,
imobilul, ceea ce nu mai poate fi deplasat. Cu cât· baza trunchi ului
ă ă în structura sa, cu ă ă cu atât expresia ă
-169-
ţ de greu de urnit, de greutate, de rigid, dar ş de "mort
viu". Nu degeaba bolnavii mintal ă adesea ă ă aproape
mai mari decât arborele ş Dubla ţ a ă ă îmi pare
a fi ă mai bine decât oriunde în desenul arborelui unor
alcoolici. ţ ă ă la manie îi împinge cu atât
mai mult ă caute un sprijin. Cel ce este pe cale ă se înece ă
disperat un sprijin. Inconsistentul ă ă avid în profunzimi, dar
ă i se pare oscilant, ă ă soliditate.
Desenele ă ă ă uniliniare ş ă ă cu linie ă
Tabelele statistice referitoare la ă ă uniliniare ă un procentaj
Nr.14
Gdd. Ş primul Ş secundari
2 3 4 S 6 7 8 2 3
6-7 -8 -9 -10 -11 -12 -13 -14 -IS -14 -IS -16
2,4 2,6 2,4 2,7 4,3 2:J
7,8 1,1 0,0 2:J 1,0 2,0
1,0 1,9 1,9 1,8 1,8 0,0 3,6 2,6 1,2 1,8 0,0 0,8
1,7 2,2 2,2 2,2 3,1 I,S S,7 1,9 0,6 2!4 O!S 1,4
Deb.lmbec.
-8 -9 -10 -11 -12 -13 -14 -15 -16 -17 29 (media)
2,8 4,0 3,8 8,4 8,0 6,7 8,2 4,8 10,2 4,9 8,9
Mwtcitori ş LIWIltori Copii de culoare, elevi ai wtei fOOli miaionarc
având 8 ani de ş primul comerciali
15-16 17-19 +20 19-32 15,5 (m medie)
% 9,1 8,8 11,8 1,5 100,0
nesemnificativ pentru ş normali, în timp ce la debili se întâlnesc
CU mult mai multe ă ă uniliniate. Avem impresia ă ă ă
ă este mai mult o ă a elementului primitiv. Acest
fapt nu are nici o ă ă cu ţ ă Muncitorii
ţ ş a ă ă ă un efort intelectual mai redus,
ă adesea la fel de multe ă ă uniliniare ca ş debilii. În
realitate, nivelul intelectual nu poate fi considerat nonnal decât pentru
17% dintre ei; ţ ţ au un nivel inferior ş nu au unnat clasele de
-170-
ţ ă comerciali, cu un nivel intelectual mai
ridicat, au doar 1,5% ă ă uniliniare. ă la ţ copiii de
culoare, procentajul ă ă uniliniare este foarte ridicat Nu ş
nimic despre ţ lor; ş este greu de admis ă ş
ă ar fi selectat inteligente mediocre. ă ă ă pare
a fi aici expresia elementului primitiv,. al ă unei imagini magice a
lumii, care ş are originea în ş Nici un copil de culoare nu
ă ă ă cu linie ă ş desenul coroanelor nu
ş nici o aptitudine ă ă ă cu linie ă nu se
ş la tinerii debili. ţ ţ ă ţ legate
de sex: ă ţ pe de o parte, ă mai multe ă ă decât
fetele, ă ă ă ă din clasa a patra ă ă care ă fie
indicele unei ă Muncitorii ş au aproape tot atâtea
ă ă uniliniare câte ă ă cu linie ă ă comerciali
sunt extraordinar de ş ţ de linia ă Trebuie precizat ă se
socotesc ă ă cu linie ă începutul ă ă situate deasupra .
ă în timp ce ă ă uniliniare, pentru a fi socotite ca
atare, trebuie ă fie complete.
Indice: ă ă cu linie ă
Grid.
Clue 2
Vima 6-7 -8 -9
BAieti % 1,6 3,5 3,2
Fete % 0,0 3,9 5,8
Total % 0,8 3,6 4,5
Vin!a -8 -9 -10
Debi.li% 0,0 0,0 0,0
Muncitori ş
avind 8 ani de ocoalA primari
Vima
%
15-16
7,9
17-19
11,6
3
-10
24,0
13,3
18,7
-11
3,0
+20
7,8
Ş primaIl
4 5
-11 -12
12,7 28,0
12,0 12,4
12,4 20!2
-12 -13
1,8 0,7
Luaitori
comerciali
19-32
18,0
Nr.1S
Ş secund8Ii
6 7 8 2 3
-13 -14 -15 -14 -15 -16
12,6 20,0 18,0 12,7 12,3 14,9
9,0 11,.5 8,4 21,0 3,8 IU
10,8 1.5,7 13,2 16,9 8,0 11,7
Deb.Imbec.
-14 -IS -16 -17 29 (media)
3,3 9,7 4,3 9,8 7,2
Copii de culoare, elevi ai unei fCOli misiorwe
IS,S (m medie)
0,0
-171-
Realizând de marcarea între cer ş ă linia solului este
ţ ş ă ă Ea ă ş ă susul ş josul. ă separat,
linia solului ă ă ţ nu numai ţ ş ă de ţ
ş ă cum este ş firesc, dar ş o ţ ă ă Linia solului este
astfel, în mod ţ voluntar, o ă ă ă de separare ş nu o linie
care ă solul.
l'rimaritate.
Primitivitate.
Subjugat de instinct ş
do pulsiuni.
Legatura cu ă
ă
Creatie plecând de la ş
Traditionalism ţ ă ă
Laioare.
<lreutate.

Conservatorism.
·
Fig. 33. ă ă
Stagnare.
ţ
Lentoare.
ă
Lipicios.
Sugar.
ă sprijin.
Instabilitate.
Prizonier al pulsiunilor.
ţ ă ă
Ne putem întreba ă ă ă nu are ş o ă ţ În
arborii cu vârsta de doi ani ş mai ă ă ă ş ş o
treia ţ ea ş la strângerea ţ de ă
(1). Transpunerea ă nu este greu de realizat, dar nu ş
sigur ă ea corespunde cu ceva.
(1) K. MlI.gdefrau, Bau und Leben unserer Obstbtiume, 1940.
,l
J
1
II
I _ J
:_ 1
r
J
J
J
I J
j
-172-
Baza trunchi ului.
Fig. 34.
Baza trunchiu/ui dreaptti ş ş pe marginea foii (a):
FormA ă ă la 12 ani.
ă ă ă
"Copilul" în sensul
propriu ş în sens
:figurat.
Reprezentare ă
a lumii.
C9pilme.
lArgit spre stdnga (b):
ţ
ţ elanului.
Frânare.
ş la trecut.
lArgit spre dreapta (e):
ă de autoritate.
Suspiciune.
ţ
închis.
Slab dotat
(pe marginea foii).
Orizont strâmt.
Limitare.
Infantilism ţ
ă de maturitate
,,Aderare".
Anuputea ă
se ă de
ceva.
Fixatie ă
ţ
Altul.
ţ ă
Eventual ţ ă
ă ă
ţ
de
lArgit în ambele ă ţ (d ş e)
ţ stare ă ţ gândirii.
ţ ţ ă
de a învlta. Dificultate
ţ ă (me! ă la 7
,,încet, dar sigur". ani).
a
b
c
)\
d

e
-173-
Trunchiul conic are o ă ă ş se ţ ă ă la ă ca un
Conform tabelelor de mai jos, acest indice nu apare clar decât la
ş ă (12,1 %), ş ă apoi progresiv ă la ţ
ţ ă tot între 8 ş 9 ani cu o ţ ă de 10,8%.
lor ă mai clar, dar cu ţ doar începând cu
ani. Muncitorii care ş temiinat ş ş ă
oomerciali dovedesc tot un procentaj de l00hi, astfel ă ă vârsta
ă diferitele grupe nu se mai ţ ă ă acest indice.
h1ice: Trunchi conic Nr.16
Grid. Ş primarl Ş secundarl
I
2 3 4 S 6 7 8 2 3
6-7 -8 -9 -10 -11 -12 -13 -14 -IS -14 -15 -16
"' •.
l
2.4 II,S 14,3 9,2 S,8 4,8 1,6 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
5,3 3,6
2,7 1,8 O,S 1,9 0,0
Deb.Imbec.
-8 -9 -10 -II -12 -13 -14 -IS -16 -17 29 (media)
2,8 10,8 6,3 10,7 8,0 S,9 9;1 13,4 6,8 2,S 10.7
MlUlcitori ş
avind 8 ani de ş primarl
15-16 17-19
% 7.
+20
ă
comerciali
19-32
Copii de culoare, elevi ai lUlei ş miaionare
IS,S (in medie)
9,0
-174-
ă terminarea ş ă ţ
Aptitudini mai mult practice decât
teoretice.
Practician.
Tip ă
Mai ă îndemânatic decât :fin.
Concret, intuitiv.
"Simplu" ă la o Fig. 35. - Trunchi conic
simplificare mediocru ă • . , , ,.
Inamte de termmarea ş ă
ă imediatul. Trebuie apreciat ă la un anumit grad
ca un indice primar, prin care se
ă î:ntâr.zierile ş
Trunchi B, semi-trunchi B.
(Trunchi de brad într-un arbore fructifer.)
,,Arborele drept este o ţ evidenta care
ţ ă pâna la cerul albastru . ..
Gaston Bachelard
Trunchiul B ă vertical de la ă ă în vârful arborelui. în
ă printre arborii fructiferi, acest tip apare la peri în forma cea
mai ă sub fonna ramurii principale. ş la brad ne gândim
înainte de toate (1). ă ţ ă ă ă de ă sau trei
ori mai frecvent decât fetele. Astfel, la ş nonna1i, trunchiul B
este mai ţ frecvent în primii ani decât ă aceea, debilii încep
devreme cu procentaje mai ridicate, care ă ţ câte ţ
Muncitorii ş ă terminarea ş ă au un procentaj ce
merge ă la 20% între 15 ş 16 ani; acest procentaj se reduce la 12%
(1) In textul original, de ă ă tnmchiul B eBtetrunchi T (Brad = Tanne)
(N.T.)
-175-'
20 de ani. Mai mult, am ă grupe de muncitori cu un procentaj
de trunchiuri tip B de 80%. Imbecilii-debili au un procentaj de 30%.
ş acestui procentaj se ă faptului ă ţ imbecili sunt
incapabili, ă deseneze un arbore fructifer ş ă bradul ca
ă ă a arborelui. Genetic, semi-trunchiul B pare a se situa
inaintea trunchiului B; dar acest fapt nu apare în statistici ş mi poate fi
inteles decât ă ţ un de ă în ş
ş element gTIific. În 'primul ari, 'de"exemphi,la cei de sunt
ş de ş semi-trunchiul B este, de cele mai multe ori,
. ( .... . .. . . . . . . . " ': .: ' .:: 1 \ ': :::: , ..... .. . .. . .. ::: .: : '.
Fig. 36.
a) Trunchi B. b) Semi-trunchi B.
un trunchi CU ă CU O linie ă care ă limita
trunchiului. O parte din ramuri este ă deasupra sau se ţ ă
clar de jos în sus. O ă parte a ramurilor se despart începând de la
trunchi. Confonn tipului schematic al desenului infantil, aceste
ţ dau efectul ramurilor joase (dar statistic ele nu sunt socotite
ca atare). Mai târziu, trunchiul cu ă dispare la copiii normali. Sau
coroana se ă complet, ş procentajul trunchiuri lor B dispare,
sau din semi-trunchiul B ia ş prin ă ţ un ă trunchi B.
' Semi-trunchiul B tardiv are mai ă caracterul unei ramuri
principale ă ă ă ş ramurile accesorii nu mai au
I
1
1
J
, j.
1 I
j
J
J
J
I J
I J
:J
-176-
aspectul de ramuri joase. ă ă ă schema ă ă
Dar trebuie ţ ă fonna ă de formele ulterioare, în ciuda
ă ţ de-a separa statistic aceste forme din cauza trecerii ş
de la una la ă
Semi-trunchiul B apare începând de la 12 ani cu un procentaj mic,
în timp ce trunchiul B este mai frecvent. Nwnai copiii de culoare, cu o
ţ de 45% de semi-trunchiuri B, ă la un nivel care, la
latitudinile noastre, în general, nu se. ş Având trunchiul cu
ă ţ când drepte, când rotunjite (trunchi cu ă formele lor
corespund mai ales formelor primare.
în rest, reprezentarea ă a ceea ce numim arborele ţ
ă în general forma unui semi-trunchi B care poate merge ă
la trunchi B: trunchi drept, tenninându-se ţ cu o ă la
extremitate ş de fiecare parte, trei ramuri laterale terminându-se
printr-o ă Cum arborele ţ este privit ca având ş ramuri,
el ă ă mai ă cu un semi-trunchi B.
Trunchiul B, deci bradul ă arborele fructifer desenat sub
ă ă trebuie privit ca o ă ă care apare ş
ţ înainte de momentul fixat de ă La intrarea în ă
de copii, primele forme "primare" sunt deja ţ ă ş Debilulle
ă în continuare ş imbecilul, cu cele 30% trunchiuri B, ă
în mod manifest fixat la un nivel primitiv, care, altfel, este repede
ă ş La copil, imaginea ă a arborelui nu este nici bradul,
nici un ă ci o ă de ă care ă ţ din floare, ţ
din cruce. Reprezentarea cea mai ă a bradului este ă
dintr-o ă ş o ă Doar ă acestea apare bradul cu
ramuri, sau îndreptate orizontal, sau atâmând. Ne putem întreba ă
pomul de ă ă un rol important în imaginea pe care ş
ă copilul. Schema de ă ă ă a copilului: crucea,
verticala, orizontala ş cercul, este mai ă decât acest model.
Schematismul este atât de accentuat încât, destul de des, ş
ţ individuale de expresie. Din punct de vedere afectiv, nu
arborele, ci mai ă floarea corespunde ţ psihice ale
-177-
copilului. La drept vorbind, arborele paradisului ar trebui considerat
ca arhetip în straturile profunde. Ar fi ş naiv ă admitem, oricât de
devreme ar ă ţ fructelor, ă desenul" unui arbore
fructifer ar putea ă se ă înainte de-a atinge aptitudinea de-a
I
desena.
Când ă ă bradul este un arbore pe ă copilului,
ţ prin aceasta ă el corespunde unei ă de ş ţ ă relativ
slabe, unei ţ primitive, unei ţ a vitalului, a
instinctivului, a apropier:i.i de ă a apropierii de origine ş
ş În cazul arborelui fructifer, ă ş de ă pentru
a forma coroana; în ă arborele ă trunchiul ţ
trunchiul este expus. Dar în cazul trunchiului de brad, ă
expunere ş Este ca ş cum zona trunchiului s-ar deplasa în
partea ă a ş ţ Toate elementele originale, primitive,
ş croiesc drum, în stare ţ ă în cadrul lumii ş ţ ş
ă ă lume care are un aspect sublim, ă este
ţ ă ş ă Cel ce ă trunchiul B este aproape
totdeauna cel mai primitiv, cel mai robust, cel mai înrobit ă
cel mai ţ diferentiat Ş astfel, se va ţ ă bun muncitor ş
bun ş ş acest tip face dovada unui fericit amestec de ţ
ş vitalitate. Cu toate acestea, trebuie ţ cont ă un trunchi B ar
putea fi desenat, pentru ă dezvoltarea nu a avut loc ş ă ă
se impune, sau pentru ă ţ exterioare ă o
ţ ă Cum anume se· va desprinde de ă ă
care, în sine, este absolut ă ă ă un muncitor cu interese
preponderent organice ş care resimte atât de ţ nevoia de-a se
ţ De altfel, este uimitor ă ă ă un mare ă de
ţ care ă cu dificultate un trunchi B ţ de cele mai
multe ori, unui tip mai ă practic, mai apt ă ş ă în
meseriile manuale decât într-o ă ă ă ă de interesele
lor. Este :firesc ca acest tip ă ţ de o ă mai
ă cu o nevoie mai mare de ţ ă cel mai adesea
ş cu un suflu vital mai puternic decât al ţ De altfel, acest
-'--'l
-178-
lucru nu ne ţ ă nimic asupra ţ energiilor. Destul de ţ
ă printre desenatorii de trunchiuri. B, naturi foarte închise afectiv.
În acest caz, ar fi mai exact ă vorbim de o imposibilitate de a se
ţ decât de ţ
Indice: Trunchi B Nr.17
Gdd. Ş primarA Ş secundad
Clase 2
Virsta 6-7
..g
-9
ţ 6,4 3,5 13,5
Fetc% 1,2 0,0 1,9
Total % 3,8 1,8 7,7
Virsta -8 -9 -10
Debili % 12,8 16,2 10,0
M\Ulcitori ş
având 8 ani de ş ă ă
Virsta 15-16
% 20,0
Tabelul trunchiului B
Caracter primitiv.
17-19
17,6
ţ vitalitate ă
ţ
Om al instinctului.
Maturitate adesea incompletA.
Spiritualitate ţ ţ ă
3
-10
6,5
0,9
3,7
-Il
7,6
+20
15,2
în anumite cazuri: ă de ţ ă
Impulsivitate.
Primordialitate.
Mai muh practician decât teoretician.
Aptitudini practice manuale
4 5 6 7 8 2 3
-Il -12 -\3 -14 -15 -14 -15 -16
\3,6 8,6 23,0 14,3 7,0 7,7 16,0 13,9
0,9 2,7 6,2 4,5 2,4 1,8 7,6 6,2
7). 5,6 14,6 9,4 4,7 4,7 11,8 10,0
Deb.lmbec.
-12 -13 -14 -15 -16 -17 29 (media)
4,.5 11,8 8,2 9,7 0,0 9,8 30,0
ă Copii de culoare, elevi ai \Ulei ş misionare
comerciali
19-32 15,.5 (mmedie)
12,0 9,0
ă fixat în primitiV.
Obstacol ă sau ţ
de ţ în dezvoltarea
ş personale.
ă ă a capacitAtii de
obiectivare ş de a sesiza ţ
Impulsivitate primitivlL
Ardoare primitivlL
ă
Nevoie de ţ ă
Intensitate.
mai prommtate decât cele referitoare la
ţ
Neputinta de a se dezvolta.
ş în1ârziere.
Indice: Sem/-trunchi B
CIue
VIrsta
BlieIi%
Fete %
Gdd.
6-7
13,.5
4,1
1
..g
23,0
8,7
2
-9
16,0
11,7
-179-
Ş primarA
3 4 5
-10 -Il -12
19,5 10,7 3,8
8,8 0,9 4,5
Nr.18
Ş secundarA
6 7 8 2 3
-13 -14 -1.5 -14 -1.5 -16
1,6 9/} 1,0 I/} 0,0 0,0
1,8 0,0 0,0 2,7 I/} 0,8
TOtal % 8,8 15,9 13,9 14,2 5,8 4) 1,7 5,0 O,52.3 ___
Deb. lmbec.
Virsta
Debili %
-8 -9 -10 -II -)2 -13 -14 -15 -16 .-17 29 (media)
2,8 10,8 6,3 10,7 8,0 5,9 9.9 13.4 6,8 2.5 10,7
M\Ulcitori Ş
având 8 ani de oooaIA primarA
ă Copii de culoare, elevi ai \Ulei fCOli misionare
Virsta
%
15-16
15.6
17-19
7,9
Contururile trunchi ului.
+20
8,7
comerciali
19-32
10,0
15,5 (m medie)
45,0
În trunchiul cu linie ă conturul trunchiului este indicat
prin cele ă linii paralele ş care, de ă ă
structura trunchiului. Conturul (linia) ă fizionomia
trunchiului ă ă Considerat ca linie, fiecare contur
are calitatea sa ş propriul stil în care ă
Fig. 37. - Contururi de trunchi.
Linia trunchiului ş ramuri ş întrerupte (a).
Irjtabil. Fragilitate ă
Iritabilitate ă ş ă
ă
Nervozitate.
Exploziv. ă
Nervozitate ă
î I
{ 1

b
,
I
I
I
/
1
I
I

Linie mergând neregulat spre stânga sau spre dreapta (b).
a
I
I
1
I
I j
J
J
I
J
I J
)
j
J
Inlubipe.
Adaptare ă
Contur ondulat (e).
-180-
ă ă ţ
ă ă
"Caracter dificil"
Interes pen1ru extraordinar ş
peDIru maladiv.
Acesta ă ş ă o vivacitate ă ă ă
ş capacitate de adaptare. Contrastele ă din
ţ dintre trunchiul drept ş noduros ş
contururile exagerat de sinuoase. Linia ă
poate exprima la fel de bine comportamentul de
ă ca ş gestul celui ce se ă sub
ă
Contur cu linii difuze, întrerupte (d).
c
Conturul trunchiului este o ă care ă mai mult sau
mai ţ riguros Eul de Altul, sau Eul de lumea ă
Schimburile sunt reprezentate fie sub ă de umbre difuze, fie sub
fonna unei ă de linii :fine.
d
I

Senzitivitate.
Sensibilitate.
ÎDt4rirea empatiei.
Dispozipe de identificare.
Sentiment difuz
limitelor.
(Eu-Tu, Eu-lucru)
Caracter ezitant.
Pierdere a ă
-181-
ţ trunchiului ţ
Gmfic, ţ trunchiului nu este deloc altceva decât o linie
putemic ş ă Este ţ ţ este un element de ţ
ea este, de asemenea, ş ş ţ trunchiului propriu-zis.
ţ devine aici zona de contact între exterior ş interior, între Eu
ş Altul, intre Eu ş mediul ă ş aspru, ă
ă se spune adesea. ţ poate fi: ă ă
ă ă ă ă ă ă ă ă etc. Linia merge de la
fonna ţ ă ă ă ă la forma ă
caracterul ţ ne ă ă ă în considerare diversele
ţ posibile între comportamentul exterior ş ţ ă
ş poate ascunde ă el îl poate proteja ş masca.
Determinarea cu ajutorul unui singur indice a ă în care un
caracter exterior corespunde caracterului interior, este la fel de ă
ca ş determinarea ţ comportamentului.
Pe o ţ ă ă ă întotdeauna mai ă frecare cu
exteriorul decât pe o ţ ă ă pe care totul ă ş curge.
ţ ă un dublu aspect. ţ ă ă avantajul
prizei, dar ea este ă mai ă decât ţ ă
Irltabilitatea, care este ă de rugozitate, presupune o
impresionabilitate mai mare ş complementar, un spirit de ţ
ţ ş chiar critic, care ă rapid ă ţ susceptibile ă
ă puncte de frecare.
În general, la ş desenator, umbrele se ă când în
dreapta, când în stânga. ă ă ă este ţ ă ş
chiar deloc în perioada ă Acolo unde caracterul ţ nu
ă o imagine ă ca, de exemplu, în fonnele de ţ de la
desenele cu ţ ă la cele umbri te, trebuie ă fim foarte ţ în
interpretare. Pentru a ne ş cu descifrarea acestui caracter, este
indicat ă strângem diverse desene ale ţ
-182-
Fig. 38. - ţ trunchiului.
ţ ă ă cu ş ă ă ă ţ ă
Linie: ţ ă ă
cu opriri rapide, ă
ă (a).
Sensibilitate.

ş ă
ţ ă
"Cioc ş Wlghii".
ţ ă ă
Zbârlit, ă
Aspru.
Îllc4pifânat.
ţ
Spirit de observaJie.


Linie: ă ă ă (b).
Capacitate de a intra ş în contact.
Nevoie de contact.
ţ ă de adaptare.
Capacitate de a simpatiza.
1/(1
ţ ă ă ă (c):
I { {
iri


II:J

Sensibil la impresii.
Impresionabil.
Reactiv.
Sensibil.
Impetuos.
Violent.
Coleric.
Critic.
Negativist.
"\,.Il\.
ct
b

Ă
\1


a


Traumatisme (care a suferit muh).
Obscuritate.
Indicele trebuie adesea privit
ca ml simplu element
decorativ.
Onanism ţ ă
c
Q
b
-183-
Fig. 39. - Trunchi cu semi-umbre.
Umbrd în stânga (a):
ţ ă ş ă spre reverie.
Aplecat spre introversimle.
Sensibilitate ş vulnerabilitate
medii.
ă în dreapta (b):
Abilitate de contactare.
ţ
Îi ă exteriorizare.
ă este ş ă de
mobilitate, greoi, ne-liber, ş
ţ ă de adaptare.
Desenele scoartei au ş ţ ca ş caracterele
ă întâlnite în ă unde ţ ş ş ne
ţ ă ă o ţ ă ă ş ă ă atrage mult mai ş fulgerul
decât una ă care, în ploaie, ă un conductor electric
perfect, dat fiind ă apa se scurge rapid în ă
Expresia liniei (1).
Caracterul unei linii nu poate fi stabilit decât în original ş adesea
numai cu lupa: reproducerile sunt inexacte. Analiza liniei este, de
altfel, o ă care ă o mare ţ ă cu atât mai mult cu
cât desenul în creion nu permite, prin natura sa, ş ţ a
detaliului ca ş liniile în ă ş de mai jos, oarecum
ă este ă din Max Pulver care se ă în parte, pe
ă lui Margaret Hartze.
(1) în ţ de ă ă - ,,L 'expresston du trait" (Trait = ă ă ă linie) (N.T.)
I11III
. j
. J
.1
.. l
J
IJ
J
'L 1
I
j
. 1
j
I • j
Expresia liniei:
DezUlnat, intrerupt.
Ferm.
ă
Greu.
Greu cu ş repezi.
Viguros, întunecat.
Riguros precis.
Umflat, p4st0s.
Destins.
Ciliat, filameDtos.
Friabil.
Spumos.
Fragil.
Cleios, viscos.
Flasc.
Dezlânat ă
dezordonat, discontinuu).
închis, rigid, inflexibil.
Alungit.
Dur.
Sec.
Moale.
Umflat de ă
Subtire.
Larg.
-184-
ţ ă ă
Vitalitate ă de ă
Frenezie creatoare ă tuturor inhibitiilor,
ţ în profunzime, penetrant, creator.
ţ ă
ţ ă de ş impune ş de a se impune. Nevoia unQ
exteriorizMi impresionante.
Operând prin sugestie.
ă ş spiritualitate.
Senzualitate.
Excitabilitate ă
Excitabilitate, nervozitate.
Fragilitate vitali.
Nervos, ş dar tenace.
Debilitate ă
ă de pulsiWli neinhibate.
ţ de ţ ă
Absenta teasiWlii, a tonusului muscular, neurastenie,
ă ţ
Nervos, tulburari circulatorii ocazionale.
TensiWle, ă rigoare, ţ
ţ
Stare de mare tensiune ă
Brutalitate.
ă gânditoare, rezervati.
Animal, senzual.
Izbucniri de fericire, spontaneitate ă ş ă
ă a ţ impresionabil, adesea lipsa fortei
de a se afirma.
Darul de-a fi simpatic. Apdsat: pulsiWli puternice,
ţ ţ
linia scotocitoare.
Uni,a ă târâtoare.
linia ce ş viguros de la ă
-185-
Mobilitate ă apucare rapidA,
ă amfibie care nu ă nici o ă
ă ă puternic ş
ă ţ precaut! ş ă ţ ă de
scop, aptitudini medii.
Pentru propria ă se complace în
sentimentul propriei vieJi,
ţ de a se bucura ţ ă de ţ de
exteriorizare.
Puternice ţ pulsionale.
Tenacitate. - ă de ă -
Cruzime, ă
Critici, negativism, inoportunitate
ă
ă insecwitate, ş
de adaptare, manipulare.
Vaporos, de fatadA, suflat, mascat, volant,
ă ă glisant, indiferent, zbârlit,
precaut, care se ş ă în mod plastic
sau se ă în straturile inferioare.
ţ ş ă sau ă nu se ş în liniile de creion. În
orice caz, clar-obscurul liniei în creion nu trebuie confundat cu
oolorapa ş ă sau ă a liniei în ă
La modul general, este bine ă ă pe ă caracterul liniei
din desenul arborelui ş pe cea a scrisului, din care, de cele mai multe
. ori avem câte un exemplar. ă vrem ă ă în mod deosebit
asupra analizei liniei, trebuie ca subiectul ă ă utiliza creionul care
i se ş ş nu vom ţ ă la cel cu duritate 2, utilizat cel
mai frecvent.
-186-
ţ ale trunchiului ş ă
Confonn ţ noastre, ţ trunchiului clar
definite, respectiv ş ş cum le întâlnim ş în ă ă în
principiu traumatisme, cum ar fi cele ce ă boli grave,
accidente, sau ă ţ profund ţ ţ acestui indice
este ă Caracterul ă clar marcat nu ş nici o
gravitate ă a ţ ci doar ţ ă
ă sunt foarte
rare; cel mai adesea,
acestea ă un deficit:
complex de inferioritate,
sentiment de culpabilitate.
Se ş curent expresia
ă ,,Etwas auf dem
Kerbholz haben" (a avea
ceva pe ş ţ ă
ă era un procedeu
utilizat ă ă pentru
ă comenzilor
livrate, perioadelor de timp,
etc.)
a
b
Fig. 40. - Cresttlturi (a) ş
ţ (b) .
ţ primelor ă între 8 ş 9 ani, la debili între 10 ş 11,
presupune ă schematismul marcat al fonnelor a fost ă ş în
ş timp, ţ se pot fixa mai bine. ă facem ţ
de ş ă la ă ţ de 12 ani, procentajul ă
nesemnificativ, cu câteva ţ ş ş nu ş la ţ
Confonn ă lui ă ţ de ţ pe
trunchi sunt mai ă semnul traumatismelor ă ş pozitiv
asumate, decât elemente nevrotice ă active.
-187-
I
Indice: ţ ale trunchiului ş crestdturi Nr.19
Gmd. Ş primBIi Ş sccundBIi
OIle 2 3 4 5 6 7 8 2 3
VII11B 6-7 -8 -9 -10 -11 - 12 -13 - 14 -15 -14 -15 -16
BiieIi% 0,0 0,0 3,2 4,6 1,9 17,3 3,1 5,5 2,0 1,9 4,7 2,1
F*% 0,0 0,0 0,0 0,9 0,0 3,6 3,6 6,2 1,2 5,4 2,8 3,1
ToCI! % 0,0 0,0 1,6 2,6 1,0 10,5 3,3 5,8 1,6 2,7 3,8 2,6
Deb.lmbeo.
VIrJta -8 -9 -10 -Il -12 -13 -14 -15 -16 -17
29 (media)
Debili % 0,0 0,0 0,0 3,0 0,0 3,0 2,5 3,6 2,6 0,0 0,0
Muncitori ş ă Copii de culoare, elevi ai unei OCOli miaionare
având 8 ani de ocoalA primBIi comerciali
VII11B 1.5-16 17- 19 +20 19-32 15,5 (mmedie)
%
ş ă ş ă
Pot ă pe trunchi sau pe ramuri. Întâlnim de asemenea
ş ă la trecerea de la trunchi la ă ş ă au ă de
suluri ş se disting bine de ţ În formele mai fine, nu poate
fi ă o trecere ă la fonnele degenerate. Adesea,
ş ă nu se fac decât în anumite puncte. Uneori fenomenul ia
fonna unei ă neregulate care se întinde pe tot arborele.
ş ă ţ ă în mod evident punctele de îngustare. În
ă nu se întâlnesc asemenea ţ ale diametrului mediu al
ramurii. Cel mai adesea ş ă apar mai aproape de punctele de
altoire.
Nu ne este dificil ă ă sensul acestei expresii grafice ă ne
ă trunchiul sau ramurile sub forma unei ţ de cauciuc,
ă ă se ă sau ă se contracte ca un intestin. ş din care se
-188-
scurge o ă ţ opresc ş ă ă
stagnarea; ele opresc intreaga ş ă În acest fel, putem
ţ cum caractere grafice opuse ş ă ş ă au ş
ţ
Timiditate.
Inlu'bipe.
Crispare.
SUri convulsive.
Constricpe.
Blocaj al ă afective.
Staze afective.
Staze.
Strangulllri.
Baraje.
"Obstructie" (cel mai adesea
ă chiar din pW1ct de
vedere organic).
Refulare. Fig. 41. - SuL
ţ unui trunchi a ă grosime ş gradat este
ă ă
în examinarea ţ ă ţ ă trebuie ă fim ţ la ceea ce poate
corespunde, în expresia ă ă psihice pe care tocmai le-am
ţ ţ ă ă ş ă ş ă spasmodice, expresie
ă voce ă etc.
Asemenea indicii in desenul arborelui ne fac ă ţ ceva ce
ulterior este motivat mai precis in ţ Un exematos, al ă
desen reprezenta ş ă notabile, a început ă ă încredere in
psiholog în momentul în care acesta a emis ipoteza ă acest om era
"astupat", ş cum acesta ş era cu ă Dar, timp de ă de
ani, nu i se pusese ă ă ă atunci când era
student, acest bolnav fusese prezentat ca simulant. ă subiectul
ş încredere în urma unui diagnostic corect, este încurajat ă
caute cauzele mai profunde.
-189-
a
Fig. 42. - Sub/ieri ş ş ţ ale trunchiului.
Ramuri care se ş ă ramuri cu linii paralele.
Fig. 43. - FQrmCi ă ş ă
parale14 a ramurilor.
ş , din grafologie
"scrierea ă ă , respectiv
scrierea cu ţ masive care
se ş ă ş care se intrerup brusc
in punctul cu grosime ă
ă Crepeux-Jamin, aici este
semnul ţ al ţ al
ţ ş al ă ţ
În desenul arborelui, ă
linia care se ş ă ş se ă ş
sub ă de ă devenind mai
ă spre exterior. Acest caracter
este în ţ cu procesul
natural de ş pentru ă în
ă ramura se ţ ă pe
f
Î;
tl
ii
-190-
ă ă ce merge spre vârf. Cine ă ramuri ciomag, "ii
ţ ă repede", ş ă ă întreaga cantitate de sub
spre exterior. Cantitativ, masa trece pe primul plan: este
ă de ordin cantitativ, al mesei de lucru, al "omului cu
prompte" , care ă spre exterior întreaga sa
creatoare, în general ţ sale, spontaneitatea sa,
ş El face ţ asupra ţ sale ş o ă
intensitate. ţ sa în ţ ă ş în cea a intereselci
sale din acel moment este deosebit de mare. Cel mai adesea, este
om ă care nu se ă un om avid de exoe..; .......
ă dar care simte ă ţ lumii exterioare, în
mai mult decât ar fi în mod obiectiv necesar, ş care ă ş ă
ă atacând fronta1, cu un curaj mergând ă la temeritate.
ţ nu ă el devine ă ă ş violent Sentimentul
ţ ă ş Afectivitatea trece În exasperare ş se ş
ţ ă o ă ă sau o sparge ş ă aceasta nu ă
tip de desenator devine grosolan ş coleric.
Manierele suple, diplomatice nu sunt punctul ă forte, se ă
capul de zid, cade cu ş în ă încercând s-o ă se ă
se ă cu o energie care poate merge ă la violenta
nepoliticos, grosolan, aspru, chiar arogant, viguros,
ă ă ă ă dea înapoi în ţ nici unei ă ţ
oameni ş ă ş adesea propriile ţ dau dintr-una tot ceea
au. În toate acestea ă ă sau ă
anumitor ă Aspectul calitativ ş ă ş nicidecum
în ă expresie; dar, ă este prezent, este exteriorizat cu
ţ ă ă În acest sens, indicele corespunde presiunii
a scrisului (1).
Indicele este frecvent la vârsta ă ţ a vrea mai mult
ţ a viza mai sus decât tine, ţ ă ţ
temeritate în ţ ţ nu este distins prea bine ţ ă
(1) Grafologul distinge presilmea ă ş presiunea ă (N. T.fr.)
-191-
ă putem crede ă învingem totul printr-o ă ă
de energie.
Din punct de vedere grafologic, indicele este deja susceptibil de
multe ă Nu este numai "scriere ă ă ciomag, ţ ă
se ă în exterior, ci ş presiune ă ca ă zicem
în mod ţ astfel ă multe din ceea ce ş despre
ţ presiunii scrisului poate fi transpus în desen.
ţ ramurii cu linii Paralele este in fond ş În
alelism, tot pentru ca ţ ă nu fie pur ă ă un
de ţ ă de efort ţ ş prin aceasta, de ă Foarte
se ă ca asemenea desenatori ă nu fie muncitori de o
ţ ă Zelul ş dinamismullor sunt foarte apreciate. Ei
pot sta ă ă ă ă
Impulsivitate.
Ambitie.
ţ ă de a se ă ţ
A juca un rol.
Sete de ţ ă ă ă
ţ ă ţ ţ
,,A-i ă ţ ă repede".
A se ă în ţ ă
A ă ţ
ş da cu capul de pereti.
A pica în ă cu ş vrând 5-0 ă
ş ă ş propriile ţ
A vrea mai mult decât poate.
Nevoie de compensare.
ă ă ţ DU ă
Impulsivitate ă

I i
1
I j
IU
J
I
,J
J
I : 1
I
I I
J
.J
-192-
Arborele sferic (forme închise).
Tennenul arbore sferic vrea ă ă ă în cazul cel mai ţ
coroana ă un cerc. De cele mai multe ori, este o elipsA
ă sau ă Ceea ce ă aici este delimitarea unei
ţ ş inchiderea ă a acesteia Cercul exclude exteriorul ş
ţ ă interiorul. ă C. G. Jung, cercul este imaginea luminii
masculine, a divinului. În ă ă ş tensiune, sau mai
ă tensiunea se poate ă in ă ş în cerc. Tensiunea poate
ă ş ă atunci coroana ă este ca un cerc gol deasupra
trunchiului, un neant ă ă ţ ş vid, poate doar un zero umflat CU
aer ş ă ă ţ ă putem spune ş Sau, contururile
coroanei ă tensiunea ş vitalitatea unei forte pline de coeziune;
ele ă ă în ţ cu bula de ă care nu
face decât ă umple ţ sugerând prin banalitate, entuziasmul vid
ş ţ ă ă vise. Ceea ce este plat este in ş timp vizibil, ceea ce
se ă ă ă obstacole privirii, ş de asemenea, ceea ce poate fi
proprietatea sentimentului. Este necesar întotdeauna ă ţ cont de
caracterul liniei: ă ă ă ă sau ă ondulad,
ă Adesea o ă ă efectul unui creier muiat ă ne
ă ă vedem mai mult decât putem scoate din expresie, nu vom
trece cu vederea o asemenea impresie de ansamblu.
ă ţ ă coroane sferice cu mult mai frecvent decât fetele.
Ceea ce este comun fetelor ş ă ţ este procentajul relativ crescut
al valorilor de debut spre 7 ani, diminuarea între 7 ş 13 ani ş apoi o
revenire care atinge aproape valorile de debut. Mai mult, coroana
ă la o ă mai precoce nu mai este ş cu coroana
ă mai târziu, care, mai bine ă nu ă un efect atât de
schematic ş anonim ca prima. ProCentajul debi1ilor se ţ ă de
cel al copiilor normali; ş ş ă mai ţ scad
ţ in partea ă pentru ă sunt ş la mai ţ
ţ în dezvoltare ş ca urmare unei ă ţ mai reduse,
-193-
Indice: Coroan6 sferic6
Nr.20
Gdd.
Ş primari Ş secundari
Clase 2 3 4 S 6 7 8 2 3
VIrIta 6-7 -8 -9 -10 -11 -12 -13 -14 -l.5 -14 -1:5 -16
BlieIi% 28,S 27,0 14,3 11,0 3,9 17,3 :5,:5 22,0 20,0 30,0 26,4 21,5
FcIe% 18,4 19,4 67 0,0 9,2 13,4 0,0 9,3 11,0 7,8 17,2 12,3
Tola! % 23,5 23;5 10,5 5,5 . , 6,5 15,4 2,8 15,7 15,5 18,9 21,8 16,9
Deb.Jmbec.
VIrIta -8 -9 -10 -11 -12 -13' -14 -15 -16 -17
29 (media)
DeIU% 24,2 23,0 20,2 24,5 15,2 21,5 18,2 22,0 20,5 31,6 7;1.
Muncitori specialitti Lucrltori Copii de culoare, elevi ai wtei fCOli misiorwe
avind 8 ani de primari comc:rciali
VIrIta 15-16 17-19 +20 19-32 15,5 (m medie)
% 7,3 3,7 8,7 50,0 0,0
DU resimt atât de rapid ţ Muncitorii care ş tenninat
ş au un procentaj mult inferior celui vârstei ş în timp
ce ţ comerciali au ţ mai mult de 50%. Motivul aparte este
ă acestui grup nu-i place deloc ă fie un obiect de cercetare; astfel,
ă ţ acestuia de a se refugia intr-un cerc neutru, anonim, ş
in ş timp închis. Cercul devine aici perdeaua care ă
inchide, ă modelul acelor coroane care sunt acoperite de o
ă Nu este necesar, de altfel, ca aceste coroane sferice ă fie
ca ă spunem ş goale: se pot dezvolta puternic ă ş ş ţ
sau, ca la copii, fructele.
Fig. 44. - Coroand s[ericd.
FlWtastic.
ţ
Banalitate.
Schematism.
Lipsa simtului constructiv.
Nediferenperea a ceea ce ă
Nediferenperea tendintelor.
Exaltare.
Reverie.
Conturul coroanei:
a) ondulat
Viu.
ţ
Moale.
Plastic.
Suplu.
Capabil de adaptare.
Sociabil.
-194-
,,Balon de ă bluf.
Vid
ă ă
ă de energie.
ă
ă
Naiv.
ă ş în ă ţ imaginarului.
ă sau combaterea realului.
ă în fata vietii.
O ă ă de autenticitate.
Echilibru neproductiv.
Tip sentimental.
Sentimentalitate mergând ă
ş ă
Tip intuitiv, perspicace.
Putere de ţ ţ ă
Impresionabilitate.
ă de concentrare (în
tensiune, ă inexpresivA.)
Concentrare rm forma balonata,
ă
b) tremurat
Nervos.
Tulbw-at.
Iritabil.
InCert.
Nerezolvat.
Inlu'bat.
Anxios.
-195-
ş coroanei acoperit de o membranA..
Multe coroane nu trebuie considerate nici ca ş coroane sferice
autentice, nici ca ş simple coroane cu ramuri. Ramurile sunt
inconjurate de o ă Sprijinindu-se pe ă pe ramuri,
ş face impresia a ceva nenatural, ş este o stilizare. ă
ă sau ă ea ş coroana ş nu pare ă o ţ ă
ă
închis.
Opac.
Timiditate, ţ
ă impersonal.
Ocazional un mincinos.
- Fig. 45. -Membrand.
ă ţ ramurilor înveli te în baloane de nori.
ă ă care împarte coroana in mai multe ţ se
ş în principal la cei care sunt ţ pentru desen ş la
persoanele elevate. Ceea ce ă este ă vârful ramurii ş pierde
din caracterul dur, dat fiind ă este ca ş acoperit, învelit într-un
tampon de ă
I
I I
r---
I !J
I fi
I fi

i 1
I V
. I
I L.
I

I
Il
1 ! I

.. J , . 1.
,
II
I
! J
f
! j
!
h"
Din punct de vedere fiziologic:
ş ascunde ţ
A se acoperi de nori.
A nu ţ agresiv.
Teama de-a :fi dur.
Timiditate în ţ ă ţ
Forme agreabile în ţ
Plin de ţ
Deferenl!-
-196-
Uneori impenetrabil, diplomat, discret.
Fig. 47. -Arcade.
Fig. 46. -Baloane de nori.
ţ În arcade În
cadrul coroanei.
Sentiment al formei.
,,Forme" în cadrul
ţ
ţ ă
-197-
Ramuri În ă de frunze de palmier.
/)
Arbore În spalier (dresaj).
Ramurile cu ă ă ş
ţ spumoase se substituie,
ca ă spunem ş ţ
normale cu vârfuri ţ
ţ la închidere este
extraordinar de ă
Grad înalt de secretomanie.
SuspiciWle.
ă
închidere.
+- Fig. 48. - Frunze de palmier.
Arborele în spalier este un produs al dresajului. ă impune
arborelui o ă la care ş ă nu l-ar fi adus ă
Sub efectul disciplinei, arborele ă ş ş ă care corespunde
naturii. Cum desenatorul poate
fi pe rând dresatul ş dresorul,
ă ă
considerabil: fie desenatorul
este cel dresat ş în ţ ă
pasiv; sau se ă ş se
ă pe sine, ş atunci
ă asupra sa în mod
constructiv ş metodic.
în ă categorie nu ă
numai formele tipice de arbori
ţ în spalier, adesea
Fig. 49. - Spalier
-198-
ţ ă pe bare din fier. ă de exemplu,
ă lipsesc de pe o parte a crengii, arborele ne apare cel mai
adesea sub forma unui spalier, susceptibil altminteri de o intprnTPtl:!1'III:
mai ă din alt punct de vedere, respectiv ca ţ gol mrucancl
ceva ce ş ţ care ă de o ă parte
interpretate ca semne de depresie. Aspectul de "dresaj" sau
ne fac ă ne gândim în mod firesc la ş se ş
de acesta fiind vorba, ă de dresaj, ceea ce ă în mod
evident un grad mediocru al ă ţ ş al ă ţ
. Educabilitate.
Auto-disciplinl.
Victorie asupra propriei persoane.
ţ de sine.
,,Dresat".
Impersonal.
Deformat.
Artificial.
Improvizat.
Afectat.
Inautentic.
Telmicizat.
Disciplinat.
Supunere ă
ţ conservatoare ă
Dependent.
ş iese din tipare.
Mecanizat.
"Supra<ducat"
Aptitudini constructive.
Aptitudini pentru simetrie.
Aptitudini tehnice.
V ă de auto-educare.
ă model" Acolo
Ş model" ş
ă ţ model" individUalitatea.
înCremenit în supunere.
Capabil de ţ dar ă a-i da curs.
Indiferent, superficial.
Un ă
ă ă
ă de capacitate ă
Mereu predispus ă fie condus de ţ
Stereotipie în locul ă ţ de spirit.
,,Angajatul model".
..
-199-·
ţ coroanei permite adesea ă ş ţ care
ă în principal. Acestea sunt fie ş ă sau forme de ş
centru (centripete), fie ş ă mergând dinspre centru spre
'periferie (centrifuge). Este ă ă în cazul unui arbore radial ale
drui ramuri tind toate spre. exterior, nu trebuie ă ă ţ
ş ă ă spre 'eXterior sau spre interior. Cu toate
•••••
.. . . . , " .
. .. : ::, .. : ... .. .... :: . .:;.:
ş ă (a) ş ş ă (b).
facestea. ş ă este ă de o ă interpretare:
ă ş receptoare. Acest fapt apare foarte clar în coroana ă
cu ramuri uniliniare. Agresivitatea ă ş nu este
agresivitatea ă a ramurii cu linie ă ci acea agresivitate
ă ă de retard ş regresii, a ramurii uniliniare, prin care, la tineri ş
ţ tot ceea ce altfel ar fi plenitudine ş ă ţ ă acum
disocierii ş ă ţ care ă ş mai mult
ă ale ă semne sunt antenele fine.
ţ este ă în ş ă ă ca ş extraversia.
Atacul devine astfel ă Actul de-a ataca ş cel de a respinge,
asaltul ş defensa ă indici de expresie ă ă adesea
greu de distins.
n
r .,
I I
, J
f-t
I !

I
. J
1
J
)
1 1
i _ j
I I
I L j
.,-
I _
I
! I
,

I
I
I 1,1
IJ
I . I
'-1
r
I
-200-
a) ş mergând spre centru
ă (fig. SOa).
Ramwi ş arcade se ă ca foile de
ă în jurul unui centtu.
Inchidere.
Concentrare.
Energie.
Tenacitate.
Reculegere.
Decizie.
ţ ă
Plenitudine.
Armonie.
ă
In:tlexibilitate .
Influentabil.
Sentiment de ţ ă
Care se ă
Bazându-se pe sine.
Incapsulare.
Coroana radiall (centrifugl).
b) ş plecând din
ă (fig. SOb).
Ramwi mergând de la
exterior.
Agresiune.
Nevoie de activitate.
Agitat.
Giab4.
Gustul actiunii.
ţ ă
Zel.
Tinzând spre adaptare.
Disponibilitate ă
ExtraversiWle.
Nevoie de contact cu realitatea.
Distractie.
ă ş
Arborele cu ă ă format din ramuri uniliniare se
ş ă in momentul ă ţ Ramura ă ă
caracterul regresiv; ţ razelor, lumea defensei. Facilitatea cu care
acest indice apare ş dispare ă cât de ţ se ă ]a
elementele caracterului. Cel mai adesea, ţ ă pedagogice
sau unei terapii simple, putem ţ o transformare ă de
asemenea trebuie ă ne ferim de a vedea în acest simptom un "caz
grav".
-201-
Fig. 51. - ă ă (a).
ă (b)
ă sensibilitate.
Se ă imediat ce nu merge
ycva.
Instabilitate.
Labilitate.
Partizanul minimului efOIt.
IndolentA ă la trândlvie.
Atitudine ş ă .
Absent.
Nu tocmai profimd, superficial.
Dispersare a intereselor . .
ă concentrare.
ă de re culegere ş de calm.
ă ă ţ dedat jocului.
ă de stare.
Spontan.
Scopuri ă
ă ă
Neîngrijit
ă
Regresie.
ţ
ă în opiniile sale.
A înfrunta.
Coroanl concentricl (in
forml de chivot).
Egocentrism.
Bazându-se pe sine.
Auto-reprezentare.
Narcisism.
AutosuficientA·
Multumit de sine.
ă activitate ă
Flegmatic.
-202-
Ramuri-tub ă ă
Formele deschise sunt proprii desenului arborelui. Grafologia nu
ş ă ă a grafismului ă nu ă în considerare, cel
mult, ghirlanda, care nu are în rest prea mare ă ă cu forma
ă În mod firesc, forma ă nu poate ă decât în
ramurile sau trunchiurile cu linie ă Distingem ă tipuri
(fig. 53):
1. Ramurile-tub: ă
ale ramurilor deschise sub
ă de tub (a).
2. Ramurile tub dispersate
in jos: fragmente de
ramuri ă într-o
ă ă (b).
3. Trunchiuri deschise la
partea de sus:
a) Trunchi deschis
pentru ă ramurile
(nwnai ramuri uniliniare) Fig. 52. ă
iau ş pe ă linii ale trunchiului, astfel ă se formeazA un
gol în mijloc. Cel mai adesea,. ă ă provine
inaptitudine la desen, dar ea ă ă ceva din ţ
formei deschise (e) .
b) Trunchi deschis, urcând într-o ă ă (d).
4. Trunchi deschis la partea ă Forma ă nu poate fi
ă în mod sigur decât în trunchiurile a ă ă este
ă Nu întotdeauna este posibil ă stabilim clar ţ unei
linii a astfel, indicele nu poate fi stabilit cu claritate.
În procesul ş naturale, ramura se ă ţ i se poate
întâmpla" ă fie ă sau ă ă sau ă fie ă în ş dar, in
ă aceasta nu apare ă sub forma unui tub deschis înspre
-203-
exterior. Chiar în desen, forma-tub nu este ă decât foarte
imperfect. Avem mai ă impresia unei întreruperi decât a unui
tub. ă ă are, ă cu ramura ă ca ş ramura cu
ă caracterul a ceva neterminat, ă ă ca desenatorul ă
ş ă neterminare ă ă ă ă ramura-tub
este un indice personal de expresie care, fenomenologic, are o
ţ ă foarte ă
·"·' .. 1 > ............. ' .•
., \.. ·· ··· ...... •.•·• .... ... ··• .••• .•.• ... .
. ... .. " . . . .
«< ::" :' >:' ";: >.
. .
<:'. o,":::'::: .. :::::.
Un prim caracter al ramurii deschiSe la partea ă este ă ea
n-a ajuns la maturitate, ă este, deci, ă în ş sa ş în
dezvoltarea sa într-o ă ă nu este ă
nici ă ă cu ă ci pur ş simplu ă ă în suspans,
ă Întrucât, de obicei, vârful -unei ramuri ă într-un
mod foarte precis punctul de contact cu societatea ş mediul
ă desenatorul ramurii deschise ţ ă ă ă o atitudine
ă el ă indecis, ă "problema ă nu se ă
Pentru a lua ţ ţ ă de social ş de mediu, trebuie ca, într-un fel
sau altul, ţ ă fie ă ş ţ ă în ceea ce are
camcteristic, fie ă se circumscrie ş se cerne realitatea, fie ă se ă
a o ă pe cât în cele ă cazuri, ajungem la un raport
determinat între ă ş comunitate, între Eu ş Tu, între ă
plucru.
Conturul exterior al coroanei, care coincide cu ă ţ
ramurilor, nu ă nwnai ţ Eu-Tu, relatia ă
- ------ -- - -------- --- --------- - - - --- ---
--
I
J
;J
J
. ..1
.1
-204-
în sens restrâns, ci ş ţ cu trecutul, prezentul ş viitorul; în acest
caz, în principal cu prezentul ş cu viitorul, cu ceea ce este imediat
prezent, cu ceea ce trebuie decis în acest moment, cu ceea ce este
ş dorit, ă Pot ţ ă am o atitudine ă pentru el
viitorul îmi apare extrem de sumbru ş nesigur, ş ă ţ aceastl
întrebare tot timpul 1 ă "Ce îmi ă viitorul?" Uneori oamenii
ă ă ţ cu sentimentul de ă al celui ce se simte
ţ de un destin ineluctabil ş nesigur; uneori ei sunt plini de
ţ ă în felul celor ce ă ă fericire, dar sunt ţ daci
ş pe ce ă ş sub ce ă le va fi ă aceasta. ă oameni
ş ă starea de netenninare considerându-se ca "in
devenire"; dar, la ei nu este vorba de o dezvoltare în sens pozitiv, dea
ţ ă spre o maturitate din ce în ce mai mare. ş
sunt, destul de des, ţ creând proiecte pe care le abandoneazl
imediat, pentru ă nu ă ă exacte; ţ ă în
ă sau ă ş avortoni de patruzeci de ani au adesea o
reprezentare a lumii care este cea a ţ de ş ani.
ş putea ţ ă ă fixez în viitor pentru a fi disponibil
timpul ă de pe parcurs. Putem merge ş mai departe, ş ă
vorbim de ă ţ ă ă ş de ă libertate
ă care nu se ă asupra viitorului, ş cum
Evanghelia despre ă ă cerului.' ă ţ ş
asupra lumii este exact de a nu ne face ă ă într-o îngrijorare
ă asupra viitorului, ci mai ă într-o ă ă a lui
Dumnezeu, la a ă ţ ne-am abandonat, nu în viitor, ci in
prezent, chiar în acest moment Deciziile ă aici prezentul;
ş ţ mea ă trebuie ă ă nu mâine, ci pe loc. Grafic,
acest fel de ţ ă referitoare la viitor ş trecut, în planul ţ
materiale, nu se va exprima ă prin ramura de ă deschisA,
ă un asemenea individ ă ă în ă o mare ţ ă de decizie
ş ş ce vrea în orice ă cu totul opus desenatorului de ramuri
deschise ă îi ş capacitatea ă de decizie asupra
prezentului ş a viitorului. El se decide cel mult în mod provizorilL
-205-
Astfel, multe alegeri profesionale nu sunt alegeri veritabile: ele se
ă prin necesitatea de-a pune ă ă Aptitudinea de ş
fixa un scop este foarte ţ ă La ţ care ă
profesia, indicele ă este extraordinar de frecvent.
Schimbarea profesiei nu ă instabilitatea. Aceasta nu este
nicidecum un ă pentru ă ea ă ş unele aspecte pozitive.
De fapt, ă viitorul, sau ceea ce se ă în ţ mea, apare obscur,
poate ă ă incite ă caut o ţ Ceea ce este neexplorat,
ţ nedescoperit atrage. A merge ă acesta, cu ţ
deschise, ă ă ă limitare ă care ă precipitat
posibilul imposibilului ş ă scopurile ă prin scopuri
imediate: aici este, poate, o ă ă ă ţ ă a desenatorului nostru, a
cArui ţ ă de explorare ş de descoperire, de a face opere de
inventator ş de pionierat, poate caracteriza o pubertate ă sau
chiar o ă de ă
În cele ă cazuri, ă ă un ş spre necunoscut.
Acest necunoscut este în ş timp ceea ce e indetenninat, ş cu cât
explorarea nu ă o ţ ă dinainte, cu atât mersul este
mai nesigur ş poate deveni o ă ă ă ş ă ă
scop, mergând ă la acceptarea ă a tot ceea ce ne aduce
destinul. Acest spirit de-a înfrunta lucrurile ă în mod
precis vremurile noastre ş în special ţ ă Aceasta are cu
ţ ă ă ă simpatice, dar îi ş ţ ă ea nu ş
ă ce scop se ă
Întreaga expresie ă este· în ş timp o expresie ş o
impresie, ţ ă ş ţ ă emisie ş ţ
ă exterioare ale coroanei ă cum primesc impresiile ş cum ă
oomport în exterior, cum ă exprim. În ceea ce ş repartizarea
energiei, care face ca o stare ă fie ă sau ă desenul nostru
adesea ne spune ţ sau prea ţ ş acesta este un element
ţ al ţ indicelui. ţ de-a ă ş a ă
necunoscutul ă aici aspectul activ, ă ă care se ă ş
in tot ceea ce ţ de domeniul ă cu orice grad de intensitate.
-206-
ă ţ noastre, este posibil ca, ă fiind ţ unei
limite în cazul ramurii deschise, acest aspect pozitiv despre care
ă ă ă faptul ă subiectul nu opune nici un obstacol
ă ă care se face atunci ă ţ chiar ş în cazul unei
ă ă afective. Faptul ă violenta, impulsivitatea, ţ
sub orice ă ş chiar furia se ă aici "ca o ă de tun",
aceasta ă cu ţ noastre ş poate de asemenea fi
riguros ă conform datelor ş ţ expresiei.
ă deci, câteva din ă posibile: indeterminare in
prezent, a nu voi ş a nici nu putea ă se ă ă a ă chestiunea
ă a nu se decide ş din ă ă totul ă fie altfel, ă ă
proiecte ş ă nu le realizeze, a nu se ă a nu se putea orienta ş
din ă ă a fi dezorientat, a ă ă în ă in
aventuri ş ă un scop precis, ş din ă ă ă ţ
expresiei grafice, a fi prizonierul impresiilor, a fi impresionabil, chiar
mai mult, ţ adesea ă la a fi uluitor de acomodant Ş
mai mult: în ă sau în alte ă ţ incapacitatea de decizie
merge ă la impersonalitate; la asemenea muncitori, trebuie ă le
prescrii exact ceea ce trebuie ă ă ă le indici cu precizie cum
trebuie ă procedeze; trebuie ă le fixezi un scop, pentru ă ei ş ş nu
pot, nici ă ă nici ă ă Ceea ce este corect sau ş
convenabil sau inoportun, asta, firesc, în cazul în care sarcina ă
ă dificultate pentru a face necesar acest ajutor. Desenatorul
ramurilor-tub nu este total lipsit de aptitudini, ş de aici vom putea
extrage din desenul ă suficiente ţ ş superficiale.
Întreruperea ă ă ă de care forma ă n-ar fi ă ar
putea fi ş semnul conduitei imprevizibile ş al capriciului. Astfel,
indicele ramurilor deschise devine echivoc ă la a fi stânjenitor,
pentru ă evantaiul sensurilor posibile merge de la docilitate la
impulsivitate ă ş la ă ă ă ţ a afectelor, de la
deschiderea caracterului la imprevizibilitatea conduitei, de la
indeterminare ş de la ţ ţ la nevoia de-a ă cu orice
ţ o ţ
-207- "
Întâlnim adesea acest indice sub forma ramurilor-tub dispersate în
cadrul coroanei (fig. 53, p. 203). În calitate de tuburi deschise la ă
capete, ele ă ca ă spunem ş exteriorizarea umorii; în
calitate de ă ţ de ă ele aniintesc de structura ă care
nu reiese în întregime. ă trebuie mai ă ă prin
ţ ş ă ca în scrisul întrerupt, dar cu ţ ă
anumite ă ţ din ş literelor sunt aici suprimate ş ascunse.
noar " aprecierea desenului ne ă ş ă prin aranjaineiltul
ă ţ pe trunchi, putem concepe o ă a ă ă este
ş de ţ ă ă dispunere poate fi clar ă
simptom al unei anarhii a ţ care pot merge ă la eliberarea
I
lor ă ş ă la ă ă ş ă în anumite cazuri.
În ă în care ramurile dispersate în interior sunt efectiv
deschise la ambele capete, caracterul ă scopurilor ş al
ţ apare în mod deosebit. Aici este imaginea oamenilor care au
numeroase ţ dar ă un obiect precis. ţ este un
nniversalism aproape totdeauna fals, o indecizie ă o ţ ă
ă ă ă ă ă ă acelor faze de dezvoltare în care
gusturile sunt ă indeterminate ş deci, multiple ş în care nici o
ţ n-a prins ă ă ne gândim aici la pubertate ş la vârsta
alegerii profesiei. Faptul ă indeterminarea ş starea de confuzie fac ă
se ă imagini care se ă chiar de-a ş ţ ideale
a ramurilor, acest lucru ne permite ă ţ ă spiritul
revendicativ ş de ţ spontaneitatea ă ş capriciul duc
adesea ă la conflict. Când presiunea ş o ţ negru intens a
ramurilor dispersate se ă cu ă ţ slab trasate, avem de-a
face cu naturi foarte explozive, ş adesea, cu cele la care "lovitura
ă din ă (tuburile sunt deschise la ambele capete). ă chiar
deschiderea tuburilor la ă capete rar ş afecte de duratA.
Aici, totul are ţ ă ă la fel cum segmentele de ă sunt
.mrte ţ ă de o ă ă Aid totul este tatonare pe ă
ă într-o ordine care se presupune a fi cea ă sau chiar
1 !
1-
r1-j
j
L,
'
J
1
J
1
J
I I J
I fr
I Il
i'

1
1
.,
I
j
"· '1
-208-
_ împotriva bunului ţ Am putea caracteriza receptivitatea unor
asemenea indivizi prin expresia: ă pe o ureche ş iese pe ă
Trunchiul deschis ă ă semnalate anterior:
deschidere, receptivitate la impresii, indetenninare care, adesea. ne
face ă ne gândim la un semn de întrebare ş prin aceasta este analog!
ţ arcadei duble în scris. Am ă trunchiuri deschise la
ă ţ ş la ţ dar mai ales la ţ înfierbântate care
ă ca O ghiulea. Trunchiul deschis în partea de jos este considerat
mai ă din punctul de vedere al ţ sau ţ solului. La
Paris, Choisy a ă ă copiii ă ţ în afara ă ă care ş
cunosc ă ţ ă aproape întotdeauna trunchiuri deschise la
ă
Ramura-tub nu este ă o ă ă ă la ă ţ ă se
întâlnesc ramuri de ă ă este vorba de ramuri cu ă pe
care ş au uitat ă le mai ă Indicele ă la 9 ani,
ă o ş ă ş între la 14 ş 16 ani, pentru a ă foarte clar
Indice: RamurCi-tub
GIid.
Clase 2 3
Virsta 6-7 -8 -9 -10
BiieIi % 0,8 0,0 16,6 8,3
Fete % 0,0 0,0 9,3 2,6
Total % 0,4 0,0 13,. 5,s
Virita -8 -9 -10 -Il
Debili % 0,0 0,0 0,0 0,0
M\U1citori specialitti
Avind 8 ani de fCO&li ă
Virsta 15-16 17-19 +20
% 17,5 165 21,5
Ş ă
4 5
-11 -12
9,8 21,0
7,4 9,8
8,6 1S,4
-12 -13
1,8 3,7
Lucritori
comerciali
19-32
14,0
Nr.21
Ş secundaIi
6 7 8 2 3
-13 -14 -15 -14 -15 ·16
8,6 18,5 15,0 1S,4 24,5 1,0
10,7 11,5 20,5 12,5 12,4

9,6 15,0 17,7 14,0 18,5 4,0
Deb.lmbeo.
-14 -15 -16 -17
29 (media)
0,8 11,0 6,8 7,3 1,8
Copii de culoare, elevi ai unei miaionare
15,S (In medie)
41,0
.i,
I
-209-
in clasa a III -a ă probabil pentru ă spre 16 ani, cei mai
ţ ş ă ş elaboreze mai bine scopurile. La debili,
primele urme de ă în tub nu apar decât la 11 ani ş nu ă
ş puternice. De asemenea, imbeci1ii nu cunosc decât foarte rar
indicele. Îngustimea orizontului lor ă o imagine ă a
lumii. Deosebit de ă este ţ de muncitori ş de
muncitori ş nu este nimic de mirare; mare parte din ei nu
ajung ă un scop determinat? Ş ă ar avea unul, ţ (de
cele mai multe ori ă de-a merge la ă îi ă - ă
realizeze, ceea ce contribuie ş mai mult la a-i arunca în gol. Faptul ă
ă comerciali, cu 14% se ă foarte sus, pare uimitor la
Neexploratul atrage.
nedescoperitul îl ă
Deschis ţ ă de scopwi îndepllrtate.
ţ ă ă ş fixeze o
A nu se ancora.
Indeterminat.
1) ţ ă de-a explora, de-a descoperi. ,,A ă problema ă
,,In devenire." ă de inventator, de pionier,
Deschidere ţ ă de real.
Multiplu în interesele sale.
Nefixat la lUl scop.
ţ ă
Se ă prin lipsa ă ţ de decizie.
Impersonalitate.
"Trebuie si-i precizezi exact ce, cwn ş lUlde are
de lucru."
ă si ia o decizie.
< Incapacitate de-a lua o decizie.
t e'
1,_-,
b
1
,

i:
Nerealism.
A ş realiza proiectele.
Impo1molit.
Dezorientat.
Impresionabil.
ţ
Fantezist.
Inconsta.nt.
ă ă
ţ puterii de structurare.
Fatalist.
ţ
Nesigur.
ă
ş ă scopurile.
ţ ă
ÎDfuriere.
Impulsivitate.
ă
1.:
-210-
prima vedere. Dar, ă ă la 'faptul ă un mare ă alege
profesiile comerciale din ţ ş pentru ă ele par ă ofere o
ţ social ă acest procentaj mare de ă a ă la un
scop nu mai surprinde. Copiii de cu 41 % au un procentaj care
este ă ş nu putem trage o concluzie ă ă o
ş mai ă a unei rase ş a unei ascendente ă Singura
concluzie este ă se ş din nou ă sub multe raporturi,copiii
de culoare se ă în afara cadrului, ă îi ă cu albii; cu
toate acestea, în cazul de ţ ă elementul primitiv, uneori considerabil,
nu este prezent. Ramura-tub este cu ţ ă un fenomen extraordinar
de interesant, pentru ă ea ne ă punctul de ţ ă în care un
indice care pare personal ascunde o ă de ansamblu ş pare
simptomatic pentru caracter, ca ş pentru epoca în care ă (1).

Ramuri-tub dispersate:
A vrea mai multe lucruri diferite, dar
nimic precis.
Univcrsalism inautentic.
Indeterminare ă
Suflu scurt.
Improvizatie.
(1) Mijlocul sec. XX. (N.T.)
Fig. 54.
Ramuri-tub dispersate.
ţ
ă ă profunzime.
ă .. îi place ă încerce, ă tatoneze, Il
experimenteze.
Ramuri-tub În dezordine:
Spirit revendicativ.
Opozitie.
Porniri conflictuale.
Naturi explozive.
-211-
CoroanA în formA de bucle.
Paginile consacrate liniilor non';'figurative (l)au ă cum se
traduc ă psihice prin linie ş cum coroana arborelui ă un
câmp în care jocul variat al gestului' grafic ş poate da frâu liber.
Gestul grafic care ă buclele, .volutele dezvoltându-se liber,
ţ elementele ă ţ ă ş formei rotunjite, ceea ce
apare mai ales în nod, în arc, în cerc. Totul ă se ă ş ă ş se
ă ţ când
ridicându-se cu ş ţ ă când
mtr-o ă de
tnflorituri ş într-un ş
aproape ă la
Într-un fel,
ă ă ă se
ş cu ghirlanda, dar cu
o libertate mult mai mare în
gest. Este ş de obtinut o
. ă în bucle sub forma
liniilor non-figurative ş dând
consemnul ă
ă când ş într-o
stare de bucurie, o linie care Fig. 55. - Coroana informa de bucle.
DU ă nici un obiect."
ţ mereu ş ă ă ă ş ă ă linia ă
IÎ ă adesea ş chiar de cele mai multe ori, nodul ă care,
asociat cu ţ indici, este la originea expresiei ă în bucle" pe
care am adoptat-o.
I
ni
IJ
1" .!
.J
[J
·1
I
I r-,
I
Il)

1
1
Activism.
Mobilitate.
Nevoie de ş
ş
ă
ţ
Comunicativ.
Locvace.
Schimburi agreabile.
Sociabilitate.
Jovialitate.
Umar.
Capacitate de entuziasmare.
Sangvin.
-212-
ă de ă
"Suflu scurt."
Improvizatar.
Emfatic.
Exaltat.
Lipsa simtului ă ţ
PW1e ţ pe aspe(.tul exterior.
ş ţ ă in exprimare.
Simtul ţ
Simtul prezent4rii.
Aplecat spre ă
ă exterioriz4rii.
Iubire pentru fast
A împodobi.
Bun gust.
Verbiaj.
Ceremonios.
Distrat.
Exagerare.
Ajongla.
Hazliu.
Fantezist.
Nepisitar.
ă ţ
ş
Capricios.
Lejer.
CoroanA ă ţ formei).
Robert Heiss descrie indicele de ţ a formei în cartea sa
ă Deutung der Handschrift: "Este semnificativ, spune acesta,
ă geniile cele mai mari (Napoleon, Beethoven), ca ş ţ an
scriituri în forme dezorganizate ş dezarticu1ate. În ambele cazuri,
violenta gestului grafic sparge tiparele ţ Dar, în timp ce în
primul caz plenitudinea
ţ interioare ş puterea
imaginiIormotrice produc o
transmutare a formelor, in al
doilea caz se
contrariul, o disociere
formelor care ă din starea
ă a ţ ş a
ţ El ă
ţ ă a
ă ş dezorganiWii
Fig. 56. ă ă ă ş ă este facultatea
ă de-a realiza ţ
-213-
interioare, o ă mobilitate ă ş o schimbare ă a
cursului interior al sufletului. Aceste ă ţ nu aduc atingere
ă ţ atâta timp cât nu sunt determinate printr-un puternic
dinamism interior. La fel cum caracteristica ă a scrisului cu
forme dezorganizate este întotdeauna prea marea mobilitate ş
vivacitate ă tot ş latura sa ă este caracterul
deconcertant ş brusc al deciziilor. I?e fiecare ă când natura ş
.I--llarea fluxului motor dau loc ă ă pericOlul ca ă
dispersie a ă ţ ă ă la fabilitate,la disociere ş la
instabilitate. "
ă trebuie ă mai ă ca o ţ a
formelor, ş chiar, în anumite cazuri, ca o distrugere a formei, dar
nwnai în ă în care ă structura ă a coroanei. Acest
indice ă ă în mod semnificativ cu ă copilului mic care,
In acest caz, este o ă ă în devenire. Fie ă indicele este
din acest punct de vedere, fie ca o ţ a formei,
ţ nu se ă prea mult. Cel mult, în ultimul caz,
ş o ă valoare în sensul în care ş ş la decelarea
Jntârzierilor ş ţ la stadii infantile - ă care, în aplicarea
testului arborelui, revine foarte frecvent ş care ă spiritelor
Jpguste o ă ocazie de ş aplica sistemul lor meschin.
ă nu se ă în stare ă ci ţ ş pur ş simplu
alte elemente. Adesea chiar ş ă este atât de ă ă am
crede ă autorul ă are mai ă ţ de-a desena o
. în acest caz, trebuie ă ş sub acest ultim aspect. Când
este vorba de copii mici care ă foarte ş la stadiul de
ă ă ne vom feri, ţ ă le ă tabelul care
ă în continuare. Raritatea aptitudinilor autentic productive
ade pericolul de a ne ş in interpretare: aceasta cu atât mai ţ
cât, ă ă ţ ţ de acest gen, fie apar în orice
ţ în mod evident, fie sunt prea abundente pentru a determina
lor ă ă la cabinetul psihologic.
.,1
-214-
Productivitate.
Plenitudinea ţ
Dotare ţ ă pentru ţ
trlite.
Foarte mare mobilitate ă
Siguranta instinctului.
Siguranta tendintelor.
Se consideri deasupra ţ
A se ridica deasupra ţ ş a
ţ
Nep4sare.
ţ ă autonomie.
Labilitate.
Instabilitate.
ă de orientare.
A fi ă ţ
Disociere.
Violent.
Activ.
ş
ă de ţ ş ţ
Excitate.
Vivace.
Vitalitate.
Foarte mare impulsivitate.
Schimbare ă a curentului
interior ă R. Heiss).
Impulsivitate.
Imprevizibilitate.
Absenta scopului.
Confuzie.
ţ \UlUi plan.
ă
A deveni ă
Decizii ş
Nevoia de schimbare.
Darul ă
ă de ă în conduita de
Gândire ă
Sentiment obscur.
Lipsa metodei de luCIU.
Tendinte dezordonate.
Asepierde.
A DU se angaja în nimic pe de-a-ntregul
Considerat ca ă ă
Joc pueril, re gresie, retard.
-215-
ramurilor.
ţ claritate,
ă gust, ă pe sine,
calm, ţ ă insensibilitate,
absenta tensiunilor fecunde.
Excitabilitate,
impresionabilitate.
frlrli ţ
Vagabondaj, ă ţ
ne-reflexie, ă ş ă
ă ă orientare instabil!,
ă ă
Ramuri ş trunchi) cu linii frânte.
Fig. 57. - Coordonarea ramurilor.
ă ă ă ă prin linii non-figurative concentrarea
ş distragerea. punctul traduce · cel mai bine concentrarea; ă
distragerea se ă printr-un ansamblu dezordonat de puncte ş de
linii scurte. În acest din ă caz, nu ă linii care ă fie legate
unele de altele: totul este ş ă ă ă ă sau ca ş fisurat Pe de
o parte, ă ă rupturi ale liniei ramurii, ca simptome ale
multor fonne de iritabilitate ă pe de ă parte, ă cazuri în
care ţ nu sunt ş ramurii principale, ci ş astfel ă
suntem ţ ă ne ă ă Astfel se poate exprima o
ă ă ă dar ş superficialitatea ă
I
r' 1
I '
r
1 I
r
I '
I
r '
1:
n
i 1
! I
\1
1
,
r I
I
r-'
, I
WIIIII
I
J
j
I 1
I J
I
: i
I
J
j
Fig. - Linii frdnte.
SpODtan.
Distrat.
Superficial.
Suflu scwt.
Imp.rovizator.
Fantezist.
Indolent.
Instabil.
-216-
A §icana.
ş
Inconsecvent.
Nesigur.
Expeditiv.
A promite mai mult decât face.
A face multe lucruri pe ă
Nervos.
Impulsiv.
Superficial.
Tulburllri de gândire.
Tulburllri de ţ
Ocazional, marue (stupor nervos).
Foarte rar:
Aptitudini pentru cercetarea intelectualA.
Reactivitate.
Spirit ager.
ţ
Darul ţ
Spirit ş
Zel nervos.
Deschidere.
Trunchiul cu ă ramura cu ă
Trunchiul ş ramura cu ă se ă prin tenninapa
ă Trunchiul ş ramura sunt ă transversal. ţ
sunt adesea plantate pe aceste ă sudate. La debili, ă
ocaiional trunchiuri B compuse din mai multe ă ţ sudate ă
ă ţ sunt ă ă stivuite, ă una peste ă
Aceasta ne permite ă ne facem o idee asupra indicelui. ă ă
ale formei ş ale ş ă arborele este construit plecând de la
elemente ă ă unul peste altul. ţ este cu ţ ă o
-217-
ă ă de organizare; ea se ă ă ă dificultate de
schematism ş se ă ş într-o oarecare ţ cu ş ă de
expresie a ă La modul general, suntem ţ de faptul ă în
desenele copiilor, acolo unde ne-am ş la o dezordine ă ă
ă ţ unui principiu al ordinii care, într-un anumit fel,
nu pare deloc inculcat prin
ţ ci ă Bazându-
se pe ă ordine pre-
ă copilul ă ă
rezolve sarcina care îi este
ă ş ă o realizeze din
punct de vedere tehnic.
Edificarea, prin straturi
suprapuse, asamblarea ă ţ
izolate, ă o ă
incercare de organizare
ă ţ se
ă mai întâi asupra
ă pietre de ţ ş
acestea sunt apoi ajustate într-o Fig. -Suduril
ă de mozaic.
Orice expresie are, ş cel ţ ă aspecte: într-o ă
ă putem lua în considerare' fie ă ţ a ă asamblare ·
ă un tot, fie întregul care se ă în ă ţ În ă de
aceasta, ă ţ se pot armoniza sau nu între ele. Ruptura între trunchi
ş ă poate deveni o ă ă ă Interpretarea
, ă nu surprinde totul în sensul ă decât ă indicele ş
a ă datona;;' ea mijloc infantil normal de expresie. La copil. el
ă nu elementul personal, ci schema de structurare
ă vârstei sale: ţ Destul de frecvent, copilul
nu se ţ ş cu linia de separare la extremitatea ă ţ superioare
a trunchiului. El ă de asemenea, linia de la baza trunchiului ş la
ă ţ ramurilor.
-218-
Judecând ă ţ ă ramura cu ă nu este ă de
ramura ă Putem admite numai ă copilul mic ă foarte rar
o ă ă ş ş acest lucru se ă La ă ţ ă
ramura cu ă este ă în aproximativ 13 % din cazuri. În
clasa a V-a ă indicele practic a ă în timp ce ă
ă ă ă a ă mai devreme. Trebuie ă ş ă
ţ între ramura cu ă ş ramura ă ă ă ă ţ
considerabile ş cere o mare ţ ă Cu toate acestea, ă
primele ramuri ă veritabile pe ramurile de jos, unde ele nu pot fi
confundate cu ramurile cu ă Trunchiul ş ramura cu ă nu
dispar dintr-o ă Liniei drepte de ţ i se substituie în cadrul
trunchi ului o linie de ţ în ă de ă sau pe ă
ă ş pentru ă o linie ă Prin urmare, forma se I
ă fie ă contururile se ă cu vârfuri, fie ă forma se
deschide în trunchi-tub sau în ă Trunchiurile cu ă sunt
adesea aplatizate nu numai la partea de sus, ci ş la baza trunchiului.
Foarte rar întâlnim, la ă ă "ramura" cu ă în sens figurat; ar
trebui ă vorbim atunci mai ă despre ă ă cu ă
Statistica trunchiului cu ă ă o diminuare constantA,
pornind de la 71 % în perioada ă ţ ă la un procentaj
nesemnificativ în clasa a V-a ă (11 la 12 ani). Fetele ă
mai frecvent trunchiuri cu ă decât ă ţ dar ă acest .
procedeu în ş timp cu ş Debilii ă deasupra
procentajului celor normali; ă ei sunt foarte ă vreme
ş ţ de acest indice. Valoarea ă nu se ă la debut
(27%). Abia un an mai târziu debilul ajunge la un nivel unde ă
timp de ş ani ş care, de la 16 ani, începe ă ă lent
1mbecilul ă ă o medie de 28,5% pe ă durata ţ Trunchiul
cu ă este rar un bun indice de dezvoltare. În cazurile izolate,
retardul sare imediat în ochi când este vorba de cineva care a terminat
ş sau mai în ă La ţ trebuie ă recurgem la alte mijloace 1-
de investigare pentru a stabili ă este un retard intelectual (ceea ce <
-219-
Indice: Trunchi cu sudurcl. Nr.22
GrAd. Ş ă Ş ă
Clase 2 3 4 5 6 7 8 2 3
Vâmta 6-7 -8 -9 -10 -11 -12 -13 -14 -15 -14 -15 -16
ă ţ 64,0 37,0 29,4 15,8 10,7 0,9 3,1 1,1 0,0 l,a 0,0 0,0
Fete % 78,5 51,5 46,6 29,2 15,8 0,9 5,4 2,6 1,2 0,0 l,a 0,8
Total % 71,2 44,2 38,0 22,5 13,2 0,9 4,2 i,9 0,6 0,5 0,5 0,4
Deb.lmbec.
Vâmta -8 -9 -Ia -11 -12 -13 -14 -15 -16 -17
29 (media)
Debili % 27,0 35,0 38,0 37,5 40,0 3,4 28,2 36,5 13,6 4,9 28,5
Muncitori ş ă Copii de culoare, elevi ai unei misionare
Având 8 ani de ş primarA comerciali
Vâmta 15-16 17-19 +20 19-32 15,5 (mmedie)
% 13,0 12,6 12,6 0,0 9,0
se ă destul de repede) sau ă este ceva ce ţ de ă
Statistica ă de exemplu, la muncitorii ş o ş a
trunchiului cu ă ţ ă de nivelul clasei a VIII-a ă Este
semnul ă imediat ce au ă ţ ş apare o regresie la
nivelul de unsprezece ani, în timp ce, la ă comerciali,
trunchiul cu ă ş complet,. acest fapt fiind în ă ă cu
ţ lor mai ă poate ă ţ ă sunt ş
la intrarea în profesie.
Ramura cu ă ă un rol mai ţ important. ş ea
aproape ă nu apare la debili, ş aceasta pentru ă ei ă mai
mult ramuri uniliniare decât ramuri cu linie ă La normali,
ţ corespunde celei a trunchi ului cu ă dar cu un procentaj
mai redus al fenomenului.
r
!
r
i-
I .
I ;
r -
I ,
j
I .
I :
,
r '
I
r
r
!

I , 1
I II
I I
11
, 1
III
!
< 1
I
1
\
I ,
\ J
I !
1 1
1
-220-
XI. Trunchi cu ă
ă p. 74.
-221-
ă dorim ă ă un grup cu ă vom avea ă ă nu
omitem ă indicele trunchiului cu ă
Indice: Ramurd cu sudurd.
Nr.23
GrlId.
Ş primari
Ş secundari
. Case
2 3 4 5 6 7 8 2 3
Virsta 6-7 -8 -9 -10 -11 -12 -13 -14 -15 -14 -15 -16
ţ 13,5 9,5 20,6 12,0 6,7 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
F=%
12,2 0,0 7,8 8,8 3,7 0,0 1,8 0,9 0,0 0,0 1,0 0,0
Total % 12,8 4,8 14,2 10,4 5,2 0,0 0,9 0,5 0,0 0,0 0,5 0,0
Deb. Imbec.
Virsta -8 -9 -Ia -II -12 -13 -14 -15 -16 -17
29 (media)
Debili % 0,0 1,3 2,5 1,5 5,9 0,7 0,0 2,5 0,0 2,5 1,8
Muncitori ş
ă
Copii de culoare, elevi ai unei ş rrriAionare
Având 8 ani de ş ă primari
comerciali
Virsta
1S-16 17-19 +20 19-32
15,5 ('m medie)
% 2,0 1,2 0,9 0,0
0,0
Trunchi cu ă ş ă cu sudurc'i (nu este aplicabil înainte de treisprezece ani).
Mediocritate ş
Mozaic .
. ş mintale, gânduri aditive.
ă ă de-a gândi ş simti·
Gândire arbitrar ă gândire progresând lent.
"slab dotat" (posibil ă 13 ani).
Gândire ă
A nu vedea mai departe de lungul nasului.
Incapabil de ţ combinatorii.
llogic.
Spontan.
Nereflexiv.
ă ă
ţ ă ă
ă de ă ţ a faptelor.
Putere de abstractizare ă
-222-
Dezacord intim între ă ţ ş cele impuse.
Oameni care ş schimbat profesia sau care au o profesie ă ş ş dau seama de
aceasta.
ă ă
Falsitate (eventual ă ă
ţ ă cu propriile ţ (neorganice).
Deficit de maturitate, naivitate.
Dizarmonie ă ă intre ţ ă ş realitate, între a vrea ş a face.
Nu este de acord cu sine ş
Inautenticitate.
Forme repetate, ă succesive.
Fonnele repetate se nasc prin suprapunere sau juxtapunere de
elemente, fie acestea ramuri sau fÎunze. Trebuie, ş ă dea
impresia de straturi sau de mozaic. Astfel, din cauza caracterului mai
mecanic al desenului, acest indice se apropie ţ de stereotipie, ă ă
ă ă ş ă ă de sentiment a acesteia din ă Adesea
coroanele sau ş ă este ă ş ă pornind nu de la
baza trunchiului, ci chiar de la coroana propriu ă Acest procedeu
ă unele ă ă cu al unui slab copiator. Adesea ţ sa
trebuie ă prin ţ Dificultatea aprecierii provine din
faptul ă o ş expresie, din punct de vedere al fonnei, poate
semnifica ţ psihologice diferite ca autenticitate.
Nu este vorba aici de un indice al ă procentaj ă mari
ţ ' în diferitele perioade sau care, la modul general, ă se
ă foarte des. Aproape ă nu ă fonne pure. Indicele este
totdeauna asociat cu un altul. Debilii nu îl ă mai frecvent
-223-
decât cei nonnali. Numai la ţ de culoare se ş cu o
ţ ă ă (18%). Procentajul muncitorilor ş la
tenninarea ş este relativ ridicat (10,4%), dar ă aceea
ă ;; •
Înrudit prin ţ sa
CU schematismul ş stereotipia,
acest indice nu pune O
ă ă Indicii care,
ă par ă ţ ă
unui strat primitiv ş ş nu
corespund ă ţ
specifice a vârstei, nu sunt prea
ş de ţ
În ă de ă sau în
reveria ă fiecare dintre
noi are, în expresia sa, mai Fig. 60. -Repetarea motivului.
multe sau mai ţ forme
I primitive, cel ţ comportamente ş de acestea, La ş cu
desen de tip aditiv, ă ceva care ă realizarea ă dar
aceasta nu apare decât când ş ă o gândire ă în timp ce,
când este vorba doar de a ă ţ ş ş se ă destul de
bine. Într-un fel, interpretarea ă va înregistra numai
fenomene accesorii ş ţ ea nu va'atinge fondul problemei.
Ramuri etajate:
ă de aptitudini.
Gândire ă
ă ă ţ a ideilor.
Suflu scurt.
Aplicare sub ă ă ă
Upsa ţ ă ţ
ă capacitate de adaptare.
ţ
înghesuire ă de ş ţ dar ă ă a
reflecta sau a judeca.
ă de gândire ă
Schematism
r
I
i '

I J
I
I
j

.'
-224-
Indice: Forme repetate, ă succesive.
GrM Ş primari
CIaae 2 3 4 5
Vârsta 6-7 -8 -9 -10 -11 -12
ă ţ % 2,4 4,5 8,7 8,2 3,9 1,9
Fete % 3,1 5,8 3,9 2,6 0,9 3,6
Total % 2,8 .5,2 6,3 5,4 2,4 2,8
Vârsta -8 -9 -10 -Il -12 -13
Dcbili% 1,4 0,0 0,0 2,0 2,7 5,2
M\Ulcitori ş ă
Având 8 BIli de ş primari comerciaJj
Vârsta 15-16 17-19 +20 19-32
% 10,4 8,4 2,2 0,0
Nr.24
Ş secundad
6 7 8 2
-13 -14 -15 -14 -15 ·16
0,8 5,5 1,0 1,9 1,0 1,0
6,2 5,3 0,0 5,2 4,7 OJ
3,.5 .5,4 0,5 3,5 2/} O)
Deb, Imbeo.
-14 -1.5 -16 -17 29 (medit)
1,7 4,8 O/} 2,.5 1,8
Copii de culoare, elevi ai \Ulei ş misionm
15,5 ('m medie)
18,0
Ramura ă (1) ă ă
I
I
Ramura ă a fost ă mai întâi în ă
psihologice asupra ă fl1cute sub ă Ea a ă la '
vârsta de 5 ani, concomitent cu ş ramura ă Mai
apoi, indicele mai poate fi decelat în ramura cu linie ă ş dispare la
ă ş celui de-al ş an.
Ramurile ş ţ care ă adesea mai multe unghiuri
drepte, ş cum o ă schema, nu apar ă pure, decât în
perioada ă ţ sau mai înainte. În prima ă debilii le
ă mai rar decât cei ş chiar în cazul în care întregul
desen este construit ă schema în unghi, ş nu vor ajunge decât
(1) Sau în vinclu (cf. p. 60).
-225-
la 13 ani la un procentaj la care
copiii normali se ă la vârsta
I de 8 ani. ă socotim ca
ă ă la debili,
toate fructele care ă cu
ramura un unghi drept sau
toate frunzele desenate astfel,
ă un procentaj mult mai
ridicat, respectiv cel pe' care l-a
ă lmhof, ş a ă valoare
ă este de 500/0, iar apoi
scade la 10%. Am socotit
Fig. 61. - Ramuri unghiulare.
fructele care ă de o parte ca ă ale câmpului ţ ş
astfel, am stabilit o ă mai ă lmhof, ca ş Rothe, ă
ă ă de ţ doar prin lipsa de aptitudine pentru
desen: acest deficit ar detennina desenatorul ă combine formele
ţ drepte ş ă ţ ă astfel un desen unghiular, rigid, în unghi ş
ă ş El ă cu care ă doar directiile
principale, ă strict legile ă ţ ş simetriei ş nu
ă ş ă le ă ş Teza unei lipse a aptitudinilor pentru
I desen ţ oarecare valoare de ă dar nu ă totul. Faptul
de a desena în unghiuri drepte cu mâna ă nu ă numai din
lipsa de aptitudini, lucru valabil doar pentru cruce. ă ş ar sta
lucrurile, ar fi foarte greu de explicat procent.1jul de 25% de ramuri în
unghi drept în clasa a II -a ă cu arbori ţ în cea mai
mare parte în mod foarte îndemânatic. Debilii au, în fapt un lucru
remarcabil, cu mult mai ţ ramuri ş desene organizate unghiular
decât cei normali . 1mbecilii ă mult mai multe ramuri autentice
ş desene organizate unghiular decât debilii, ş cei de culoare bat
, recordul cu ă în unghi, dar acestea nu sunt forme pure. Trebuie
ă ţ cont ă fapte: ţ pentru desen ş schematismul,
care trebuie considerat ca ă ă Sau invers: ţ ramurii
.'-'
-226-
Indice: ă ă ă Nr.25
Clase
Vârsta
BAiqi%
Fete %
Total %
Vârsta
Debili %
Vârsta
ă Ş ă Ş secundali
2 3 4 .5 6 7 Il 2
6-7 -8 -9 -la -11 -12 -13 -14 -15 -14 -15 ·16
16,0 0,9 1,6 3,7 0,0 0,9 2,4 0,0 2,0 0,0 0,0 0,0
26,5 1,0 1,0 5,3 0,9 0,0 0,0 0,0 1,2 0,0 0,0 0,0
21,2 l,a 1,3 4,5 0,4 0,4 1,2 0,0 1,6 0,0 0,0 0,0
Deb. Irnbec.
-8 -9 -la -II -12 -13 -14 -15 -16 -17 29 (media)
2,8 4,0 1,3 5,3 1,8 0,7 0,0 0,0 0,0 0,0 12,5
MWlcitori ş
Având 8 ani de ă
+20
ă Copii de culoare, elevi ai rulei ş misionare
comerciali
%
1.5-16
0,6
17-19
0,6 1,3
19-32
0,0
15,5 (mmedie)
0,0
Indice: ă ă ă Nr.26
Clase
Vârsta
BAiqi%
Fete %
TotBJ. %
Vârsta
Debili %
Gdd. Ş ă Ş secundari
2 3 4 .5 6 7 8 2 3
6-7 -8 -9 -10 -Il ·12 ·13 -14 -15 -14 -15 -16
16,4 29,0 39,0 24,0 24,5 15,4 21,0 32,0 17,0 21,0 25,5 13,8
13,2 19,4 29,3 24,0 19,5 17,0 31,2 29,2 23,0 14,8 23,7 8,5
14,9 24 .. 2 34,1
-8 -9 -10
0,0 8,1 8,9
24,0
-11
7,6
22,0 16,2
-12 -13
11,6 21,5
28,1 30,6 20,0 17,0 24,6 11,1
Deb. Irnbec.
-14 -15 -16 -17
29 (media)
19,0 8,5 9,4 7,3 14,3
MWlcitori ş
Avind 8 ani de fCOIlli primari
ă
comerciali
Copii de culoare, elevi ai Wlei ş misi=
Vârsta
%
1.5-16
26,8
17-19
29,5
+20
16,5
19-32
10,0
15,5 (m medie)
55,0
-227-
în unghi ă un nivel care
este caracterizat prin ă
ă ă cel al vârstei
ş ş cum o ă
în mod clar tabloul
autentice10r ramuri
. unghiulare. O ţ mai
. târ.de a formelor în unghi
pure ă retard,
regresie, sau fixare la un
stadiu primitiv ţ cont
ş de înzestrarea pentru
desen, la care trebuie ă fim
ţ tot timpul, - ceea ce cu
ţ ă nu face din test o
ă ă Faptul ă
la normali toate perioadele
ţ sunt puternic marcate
de desenele unghiulare, ş în
realitate, îniI-un mod mult
mai ă decât la debili,
ş o constatare
ă numai ă ă dar
acum ă certitudine:
printre tinerii normali, un
sfert ă o ă
ţ ă a curentului
vital, între ă primitive ş
o maturi tate ă
vârstei. Acest tip este labil,
Fig. 62. - Cristaljz(jri ale unei solulii
de nitrat de plumb.
în ş timp ţ
inegal maturizat, ă ă ă ă
în acea ă ce trebuie
)
P
1
IJ
:J
I J
IJ
I ,J
I -
I
J
J
J
1
J
-228-
ă ca ă Pare chiar plauzibil ă numeroase elemente
pe care le introducem în formula sunt o ţ în cadrul
ş psihic, a ă cu o maturizare ă ş care, în rest, în loc
ă existe prin ă juxtapunere, se ţ ă reciproc. ă
procentajul formelor primare ş cum este cazul la muncitorii
ş care au tenninat ş ş la imbecili, ă ă ă se ă
un dinamism activ în mod deosebit, atunci se impune ipoteza unei
ă la un stadiu primitiv sau proximitatea unui stadiu primitiv. Un
simptom, ş deci ş indicii statistici ai grupului, nu poate ş ă fie
,li'
!
]
I
-229-
ş ţ ă acest indice cu ă (1) care se deosebesc, ş
Intotdeauna prin tensiunea mai mare ş prin ţ curburii. Despre
mmurile prea lungi care, adesea, se ă de gestul de umplere a
ţ lucru de altfel rar, tabelul de mai jos ne ă ă
ţ i :
lDdice: Curburi ale ramurilor prea lungi Nr.27
amd. Ş primlU! Ş ă
-------1--- -
comparat Între ş decât În cazuri ă La ţ de culoare I..:UUt =---------
sau la debili sau ş normali, un desen organizat unghiular trebuie
totdeauna ţ în ţ de grupul lor particular. În mod schematic,
ţ ă este ş dar nu putem compara în mod
l 4 5 6 7 8 2 3
absolut fiecare caz în parte.
Este interesant de notat ă ceea ce numim arborele lui Saturn
(cristalizarea unei ţ de nitrat de plumb pe o foaie de zinc)
ă exact sub forma unei ramuri unghiulare (fig. 62). Poate
ă aici suntem în ţ acelor structuri comune care, referitor la
arta ă a popoarelor din toate epocile, l-au determinat pe
Max Richard ă citeze pe B. von Enzelhardt:
"Anticu1 motiv decorativ egiptean al florii de lotus nu este ordonat
altfel decât atomii în structura unui cristal."
Curburi.
Curburile apar sub forma: 1. a ramurilor prea lungi; 2. a ramurilor
prea lungi ş ă ă care servesc adesea ă umple ţ goale; 3. a
coroaneIor în trâmbe de fum. Ramurile prea lungi sunt "cu totul în
ă ceea ce ă o ţ ă spre exagerare sau la deplasarea
ă potrivite, în timp ce, în umpluturiIe ţ tipice, reveria
ă pe hârtie imagini cu ă încâlcite. Se poate confunda cu
-10 -li -12 -13 -14 -14 -15 -16
1\5
11,6 4,7 6,9
Il2 11,7 U 11,5 11,6 215 13,4 10,0
1\6 Il6 1\5 12,0 V 9,0 8,.'5
(,
Vinta -8 -9 -10 -11
Debili % 0,0 10,8 19,0 7,6
Muncitori ş
Având 8 ani de ş primlU!
Vinta 1.'5-16 17-19 +20
% 24,0 7,4 4,4
-12 -13
20,5 21,5
ă
comerciali
19-32
6,0
-14 -15 -16 -17
10,7 18,2 36,0 26,8
Deb.lmbec.
29 (media)
12,5
Copii de culoare, elevi ai unei ş misionare
15,5 (mmedie)
0,0
La cei normali, ramurile exagerat de lungi apar pe întreaga
ţ ă a ţ cu un procentaj aproape egal cu 14%. O ş
ţ mai ă de 220/0, la fetele din clasa I-a ă ă cel
mult ă dispersiei acestui indice. La debili, indicele nu începe ă
I
ă decât între 8 ş 9 ani; el ş rapid, ş cu ţ la 16 ani
se atinge procentajul de 36%, deci categoric mai mare decât ă de
obicei la cei normali. La muncitorii ş acest indice este ă
ridicat ă terminarea ş ă ţ (24%), dar scade apoi Ia
(1) A se vedea p. 231.
-230-
aproximativ 5%, ceea ce, ă trebuie atribuit efectului de
disciplinare al ă ţ ă meseriei. Indicele ramurii prea lungi este legat
. în parte de dezvoltarea ă în parte de anumite stadii considerate
mai ă ca indezirabile. Cât de ţ ă ţ le sunt conferite,
Ramuri curbate (a):
Eventuala ă a aptitudinilor.
ş ă ţ intelectuale de
ţ
Maleabil.
A ajunge pe ă ocolite.
ă insuficient.
A uita ţ
A vagabonda.
A visa.
N ereflecta1.
A se ă distras.
Cu mintea în ă parte.
ţ
ă de auto-control.
Instabilitate.
Vagabondaj infantil ş pubertar.
A fabula.
ă de a se exterioriza.
Coroand în trâmbe de fum cu
ă (b):
Bluf.
Comedie.
Don Quichote modern.
A fabula.
Vagabondaj halucinator.
a
b
Fig. 63. - Curb"ri ş trâmbe.
-231-
reiese din ş indicelui la debili, unde o vivacitate mai ă
ă este ă ş de puseuri de umor ş prin aceasta,
ă oarecum controlului exercitat de ă ţ de culoare
se distinge, în avantajul ei, prin ţ ă a acestui indice, ceea ce,
dat fiind, ş ă relativ mic de protocoale, nu ă mare
lucru. .
Când o ă ă ă ă se ş de trâmbe de fum, atunci
vagabondajul se ă cu labilitatea ţ Desenatorul
nostru are ceva histrionic ş cabotin. Prin· sugestia: ş un
delapidator", ă ă sub ă am ţ prima ţ a acestui
indice combinat. mterior, am ă acest indice la unii delapidatori.
ă
Adaptare ă
Delicatete ă a ş
Fidelitate ţ ă de principii.
Victorie asupra propriei persoane.
Abnegatie de sine.
Constrâns.
Artificialitate.
Pudoarea sentimentelor.
Timiditate.
Reprimarea sentimentului.
Incordare, ţ ă ă
Stari psihice puternice:
St!ri obsesionale.
ă ă
Crispare.
Refulare, baraj, inhibitii·
Scrupule, la care se ă
Incapacitate de adaptare, ă anxioase,.
regresii.
Fig. 64. - Ramuri deformate.
ă psihice slabe:
ă
Auto-control.
ă
! I
r
I I
I
I[ :
1·;
r J
rJ
\ 1
rJ
r 1
II
\ 1

I j
I I
I
j
I I
I j
I
: j
-232-
Ramurile defonnate se ţ ă de fonnele în ă sau în
ş ş de fonnele curbe. Prin tensiunea lor, ele se ţ ă
de curburile care umplu ţ ş care au adesea un aspect
ă ă Când sunt foarte marcate, ă au ceva ă
ş bizar. În cazurile mai ş se ă ramuri aproape de trunchi,
presate la ă în timp ce altele se pierd în contumri multiple.
Imaginea unui ă înclinate în jos se apropie de realitate. Ceea ce
este ţ în ă expresie este ·tensiunea, adesea convulsia cu
care este ă o ţ ă fie prin ă prin victorie
asupra propriei persoane, sau prin constrângere, în cazurile mai
marcate, în cazul ă obsesionale, cu toate sechelele pe care le
ă
Regularitatea.
Regularitatea ă într-o expresie ă ă este de
neconceput. Tot astfel ş în cazul scrisului, unde facem ş totul
pentm a disciplina ş ă mâinii în scopul ţ ă ţ La
fel, în desenul arborelui, ă în mod firesc ă fim destul de clari
pentm a putea cel ţ distinge un obiect de ă Cu toate acestea,
nu ne ş ş întotdeauna. Ocazional, putem descoperi copii care
ă în cadrul desenului. Ceea ce ţ ei ă deseneze sunt
arbori, dar, pentru noi nu sunt recognoscibili ca atare. ş copii nu
umplu întregul câmp grafic cu ţ lor. Nu o fac decât
ocazional. Ei ă în ă de aceasta fonne absolut
recognoscibile, ş asta confonn ă ţ ş ă ţ lor, cu ţ
mai mari sau mai mici. Pentru a aprecia exact regularitatea, trebuie ă
o facem nu din punctul de vedere al ă ţ fonnelor produse, ci
doar în raport cu dispersia unui indice. La copiii de la ă ţ ă
neregularitatea apare ca un joc. În ş ă ă fructelor
sau frunzelor ă extrem de mult. Cu vârsta, apare o
regularizare. ă dispar. Pentm Max Pulver, ţ
-233-
ă a ă ţ
este o sensibilitate vie. Mai
mult, cu afectivitatea sa
ă impulsivul este
înclinat spre neregularitate.
"În orice caz, ă
Pulver, intensitatea ţ
poate ă chiar în ciuda
unei puternice ţ
voluntare; Ia cei cu ţ ă
ă este de ajuns excitarea
. Fig. 65. . foarte ă a
Fructe Ş frunze de ă ă
sentimentului, ţ ş
afectelor pentru a ţ o imagine ă ă ă
Punctele cele mai clare în care se ă regularitatea sunt
raporturile de ă între fructe ş flori, mai ales ţ de
ă În plus, ţ ă spre dreapta sau spre stânga,
lungimile unilateral prea mari ale curbelor, ţ diametrului
ramurilor, regularitatea contumlui ramurilor sau trunchiului. Multi din
ş indici trebuie ţ dintr-un alt punct de vedere separat.
Stereotipii.
Stereotipia ă o exagerare a ă ţ frunze, ţ fructe
sunt juxtapuse unele ă celelalte cu o regularitate ă Acest
simptom corespunde în parte unei nevoi ă ş de ţ în
parte el ă de asemenea, la acest schematism care ţ ă
atât de puternic primele ţ desenate, ş nu ă
întotdeauna în mod necesar o ă ă a expresiei sentimentului . În
realitate, ă ă ă este rapid ă ş ă o ă cu
intrarea în ş ă Mai mult, desenul. stereotip este adesea un desen
unde ş întreaga ă unde accentul este pus pe sentiment.
Acest desen ă o ţ ă a ş scheme, destul

Indice: Stereotipii.
ă
Clase 2 3
Vârsta 6-7 -8 -9 -10
ă ţ % 16,6 8,1 12,7 5,5
Fete % 15,3 4,3 5,8 8,0
Total % 16,0 6,2 9,2 6,7
Vârsta -8 -9 -10 -Il
Debili % 5,7 13,5 15,2 9,2
Muncitori ş
Având 8 ani de ş ă ă
Vârsta 15-16 17-19 +20
% 4,5 2,5 2,2
-234-
Ş ă
4 5
-11 -12
9,8 1,9
1,8 8,9
5,8 5,4
-12 -13
14,4 14,8
ă
comerciali
19-32
0,0
Nr.28
Ş secunda!i
6 7 8 2
-13 -14 -15 -14 -15 -16
6,3 2,2 1,0 1,0 0,0 0,0
0,9 0,9 0,0 2,7 0,0 0,0
3,6 1,6 0,5 1,8 0,0 0,0
Deb.
Imbe<:.
-14 -15 -16 -17
29 (media)
13,2 9,7 4,3 0,0 25,0
Copii de culoare, elevi ai Mei ş misiollllle
15,5 (m medie)
0,0
de des ă ă ţ Nu putem vorbi de automatism decât ă În
orice ţ ă copilul ă în mod stereotip, cum poate fi
cazul în ă de dezvoltare, unde acesta ă spre stereotipia
ş ă care se produc în mod involuntar ş automat. Stereotipia nu
are nimic în comun cu regularitatea ţ ă prin ă este vorba
de un mecanism primitiv. Interpretarea ă a unui
asemenea indice nu are valoare decât ă se ş locul ă în
ş evenimentelor ă
Tabelul ă clar la copilul normal o ă accentuare a
stereotipiei la vârsta de 6-7 ani, cu 16%. Procentajul se reduce ul terior
ă la zero. ă clasa a VII -a apar mai ă regresii sau
întârzieri, sau poate numai fantezii. Lucru interesant, debiHi nu
ă imediat cu un procentaj ridicat. La fel ca pentru ţ alti
indici, ş tehnicilor elementare de desen pare mai întâi frânat!
-235-
ă ă dezvoltarea acestui indice 1a debili, suntem ş ă
ă cu ce tenacitate se ţ ş între 10 ş 15% ş asta
ă la cincisprezece ani, pentru ca apoi ă ă rapid. ă
ă ă a unui indice, care dispare, de altfel, la normali, este
Fig. 66. - Stereotipii.
Schematism, automatism.
Lipsa ă ţ de exprimare.
Dezvoltare ă
Retar<!, regresie.
Debilitate ă
Orizont mArginit.
ă de ţ ă în gândire.
Realism îngust.
dovada ă dezvoltarea este ă Imbecilii ă un procentaj relativ
ridicat al stereotipii lor cu 25%, care se ţ chiar ş Ia indivizii
mai în ă ă 50 de ani). La ţ de culoare nu întâlnim
absolut nici o stereotipie, ceea ce, la prima vedere, este uimitor, dar nu
de ţ pentru ă elementul care ă la ei în ţ nu este
stereotipia, ci ritmul - este ceva total diferit.
Nu putem aplica ă copiilor mici o interpretare
ă a stereotipiilor. În ţ de ă acest indice este
mai mult sau mai ţ normal. Tabelul precedent se ă cu
ţ copiilor de doisprezece ani.
O ă total ă de regularitate este
r :
r :
1 r
l'
f
,
[i [
. I
I I
f ' I
I
I
[ I
l
J
)
I J
I J
IJ
I I
I
J
[J
IJ
I j
)
.J
-236-
Trunchi drept, cu linii paralele.
Contururile trunchiului sunt echidistante, de la linia solului ă la
ă aproape ca ş cum ar fi fost trasate cu o ă Printre formele
primare ţ la ă ţ ă am întâlnit trunchiuri desenate cu rigla
Nu putem ţ mai mult. ş la acest nivel, ele reproduc ceva
din schematismul copiilor mici care, în desenul cu mâna ă ă
de asemenea spre fonnele paralele.
În realitate, aici este vorba de o regularitate care se ş la
ş mai mari sau la ţ Un exemplu ne va ă cum se produce
aceasta. O ă din clasa a V-a ă este ă de serviciul
psihologic al ş ă repete clasa din ă de aptitudini. ă
ă ă accepte decizia, dat fiind talentul deosebit al ţ Ancheta
a revelat un retard de un an. Arborele desenat avea un trunchi CU
contururi clar paralele. ţ schematiza, ş ţ schemei era
ă ă cu atât mai intens, cu cât ţ se ă acestui lucru cu un
zel ă Numai ă ea nu putea ă relativizeze schemele, ă le
aplice la un caz nou, în mod analog. Ea ă prizoniera acestora.
Adaptarea ă era ă Ardoarea sa în ă ă ca
prezentarea ţ ă fie foarte ă ş aceasta ă imediat lipsa
Fig. 67.
Trunchi cu linii paralele.
de aptitudine. Instinctiv, ţ ş
compensa inferioritatea printr-un
zel, ş încât risca ă se epuizeze,
ă ă ă ă în final ţ
ă ţ care nu voiau în nici un
caz ă ă ţ ă ş de ş
vedea fata repetând clasa.
ă atitudine face ă se ă
copilul model cu frica de
pericolul de-a ceda nervos brusc,
pentru ă totul este prea
tensionat: ş aptitudinile,
pasiunea în ă ş ţ
Ş ă
ă de ă
ă ă
ă
ă
ţ
ă de adaptare.
Exemplar.
Fals.
Intreg.
Marginit.
Tare de cap.
Imitativ.
Forme drepte ş unghiulare.
- -237-
ă ă ă tonus.
Bombastic.
,,Repezit".
Care nu se ă înduplecat.
ă ă ă
încordat.
Rigid.
Facultitte de abstractizare.
Gândire ă
Gândire ă
Realism.
ă despre care a fost vorba la pagina 79 au relevat ă linia
ă este un indice primar tipic, pentru ă procentajul la copiii
ş (între 6 ş 7 ani) este aproape de 29%, pentm ca ă
intrarea la ş ă indicele ă diminueze foarte puternic; ă zece ani,
el nu ă ă mai mult de 20/0, în timp ce la debili
ă ă o valoare ă Aspectul schematic se ă la ramurile
unîliniare, cel ţ pentru ceea ce este ţ în timp ce în ramura
cu linie ă se ă mai ă ceva legat de ţ ş de
stabilitate. Trebuie ă fim ţ in interpretare, pentru ă
numeroase ş de desen ţ ă ă se deseneze arborele de o ă
ă ă ceea ce, cu ţ ţ nu întârzie ă fie
remarcat de observator. Nu trebuie ă ă acest indice de ramurile
unghiulare care, ca fonne primare tipice, au un cu totul alt sens.
Stabil, ferm, netulburat.
Putere de ţ ă
Securitate, virilitate.
Energie.
Dw-itat.e, ă
Serios.
ţ ă
-238-
Se ă dificil, ă la a ă
ă
Închis, stângaci.
Intransigent.
ă ă
N eîndemâ.nati c.
Mobilitate greoaie.
Constrâns.
Moliciune ă
Forme rotunjite.
Fig. 68. - Forme unghiu/are.
Linii bombate, rotunde, arcuite, ondulate, avântate.
ă ă constrângeri.
Domol.
Mobil.
Suplu.
Liant. Care ă puncte de vedere
opuse.
Diplomat.
Manipulant.
A nu încremeni.
Care se ă
Capabil de adaptare.
Sociabil.
Viu.
,,Elegant".
Mai ă ciclotim.
Fig. 69. -Forme rotunjite.
-239--
ţ ă
În ă alb-negru ale unui desen în creion, impresia de
culoare se reduce la simplul joc de umbre ş lumini. Firesc, nimic nu
ne ă ă ă ş arbori colorati. ă ţ de
posibilitatea de-a recurge la alte teme pcntm a pune mai bine în
valoare jocul culorilor (de exemplu, ă ă ă
am putea, evident, ă ă ţ testul arborelui ă ş culori,
dar ar fi în detrimentul acestuia, pentru ă este deja destul de ă
La acest motiv se ă ţ proprie albului ş negruIui.
ţ ă poate lua forma ţ negre, aceasta fiind mai
mult sau mai ţ ă Negrul se poate dizolva în umbre; nu este
atunci nici un gri veritabil, nici un negru: ş între negru ş alb,
cel ţ ă nu este un gri curat. Negrul poate fi curat sau murdar.
Avem nevoie de timp pentru a ne dezvolta aptitudinea de-a percepe
aceste ţ diferite, ş cum în grafologie pot fi analizate ă ă
scrisului.
Tentele închise apar ş pc trunchi, ş pe ramuri, ş pe fructe ş
frunze, ş sub forma umbrei în coroana ă
ţ ă a trunchiului.
Reprezentarea ă ă un fapt
" uimitor. La copiii nomlali, ţ Închis.:l
incepe între 6 ş 7 ani cu 60% ş scade spre
11, 12 ani, la 14%, pentru a ş din nou
la o medie de 56% între 15 ş 16 ani.
Ş din ciclul secundar ă ţ
mai mult decât cel din ciclul primar. Curba
este în ă ă ş merge de sus în jos
ş în sus. ă debilul ş
mai jos, ă ă la 52% între 9 ş 10 ani ş
Fig. 70.
Trunchi umbri(. -
-1
' I i
]
I .
I {I
I

I I
I :,1
IJ
.J
j
1\
I II]
r;

" 1
..
j' J
-240-
revine apoi la valorile de debut unde ă în timp ce imbecilii
ă la 45% ş cei de culoare la 59%. Este ş caracteristic faptul
ă procentajul nu scade ă sub 10%. Firesc, ţ ă DU
are totdeauna o ţ exclusiv ă Ea este un procedeu
de lucru ş în stilul propriu unei asemenea categorii de
desenatori cu toate acestea, chiar ş ş nu ţ recurg la acesta,
pentru ă alegerea mijloacelor de expresie ale desenului are totdeauna
o ă ţ Am putea atribui acestui indice, pe de o parte,
caracterul unei fonne primare, dar, pe de ă parte, ş sa
ă ă cu vârsta de dezvoltare pare ă ă contrariul
acestei ipoteze. Cu toate acestea, nu ă o ă ă ţ
pentru ă ţ indicelui ă oarecum, ă ă ă socotim ă el
ş se ă La copil de fapt negrul este intens, ş foarte
ă în timp ce acest fapt este mai rar la adolescent, care ă
maniera umbrelor. În realitate, ă ceva comun celor ă
Indice: ţ inchisd a trunchiului.
arid Ş primari
Claae 2 3 4 5 6 7 8 2
Virsta 6-7 -8 -9 -10 -11 -12 -13 -14 -15 -14 -15
ţ % 59,0 21,0 13,.5 29,.5 9,8 18,4 33,0 35,0 34,0 51,0 .50,0
Fctc% 61,0 31,0 13,6 16,.5 20,0 9,.5 23,2 21,3 .50,0
Total % 60,0 26,0 13,.5 28,0 14,7 14,0 28,1 28,1 42,0
Virsta -8 -9 -10 -11 -12 -13 -14 -15 -16 -17
Debili % 14,2 2.5,6 .52,0 26,0 2.5,0 27,5 12,4 19,6 21,4 14,6
MlUlcitori ş Lucrltori Copii de culoare, elevi ai unei tooli misiooa I
Avind 8 ani de ocoaJA primari comerciali
Virsta 1.5-16 17-19 +20 19-32 15,.5 ('m medie)
% 23,8 37,0 24,0 27,0 .59,0
-241-
XII. ţ inchisd a trunchiului.
..
-242· -
ă ţ ş ş diferit. ă ă în plus, faptul ă la vârsta ă atât
muncitorii ş cât ş ă comerciali au un procentaj mai
ă decât la terminarea ş ă Liischer ă pe Kandinski
care ă "Albul ă ă cu un murmur infinit, negrul cu o ă
ă Dup.-l Liischer, ă ă (negrul) este ă pasivitate,
"unitatea ă ă de orice comportament", ş
Kandinski ă ă acesta este "ca un neant ă ă nici o
posibilitate, ca un neant mort ă ţ soarelui, ca o ş
ă ă ă viitor ş ă ă ţ ă Putem critica viziunea pictorului.
Negrul ă obscuritatea, noaptea - din care se ş ziua. Negrul
este ă ziua ă ă ă ă
ceea ce nu s-a trezit, ceea ce este ă închis. ţ ă se ş din
obscuritatea sânului matern al ş din noaptea ş pentru a
se ş încet întru claritatea ş ţ ş ă ă tot
timpul posibilitatea de-a deveni ş Negrul nu este, deci, o
ş ă ă viitor", ci o ş ă ă a viitorului. Negrul nu
ă nimic altceva decât ţ ş ă nedevenit
ş acest lucm fiind ţ desigur, referitor la dezvoltarea
copilului. Psihologia ă ă întru totul ş pe deplin aceste
fapte.
Cu procentajul ă ridicat de ţ ă tinerii ă un
negru difuz. Pe de o parte, pubertatea ă ă un teren foarte
favorabil regresiilor; dar, pe de ă parte, descoperirea Eului
contribuie la ă cimpului de ţ ă ş în nici o ă ă
a ţ omul nu ă atât de mult Între mersul ă înainte ş
întoarcerea înapoi. ă ă împingere ă o ă
ă ş ă o ă ă dezorientare care se ă de o
ă foarte ă prin indeterminare ş prin caracterul incert aI
umbrelor desenului. Labilitatea, indeterminarea, reveria, indecizia,
abandonul în seama ă de spirit, ă ce traduce ă ă de
exprimare; în ce ş aptitudinile, ele ă ţ unui
talent uneori uimitor de-a descrie, la care, adesea, se ă acel fel de
indecizie a pictorului slab care se ă ă ş va intitula tabloul
,
' 1
J
-243-
apus sau ă ă de soare. Ceea ce ţ de trecut, de lipsa de energie, de
indecizie ş ţ ă de calm ş de pasivitate ă de bucurie, de
intuitiv, ă ă ă fie puternic marcat, ă corect anumite
ă ale ă ţ Tabelul ţ stilului "umbrit" o ă
destul de ă Valorile ridicate se ă la elevii claselor
secundare care, cu manierd lor ţ ă ă ă ş ă
ă de spirit utilizâ.nd umbrele, în timp ce ş din clasa a VIII-
a ă este ă prea ş ş debilul insUficient ţ
pentru a putea face Ia fel. Între 6 ş 7 ani, umbrele se întâlnesc cu o
ţ ă de 9,30/0, mai mare decât în anii ă înainte de ciclul
secundar. Acest fapt pare ă ă în ţ ă aspectul regresiv
imanent ă ş ă o stare care este ă ă ă
stilul umbrit nu se ă ş decât în ţ de o ă ă
ţ ă care îi ş drept fundal.
Indice: ă cu umbre Nr.30
GrAd. Ş primul Ş ă
CIue 2 3 4 .5 6 7 8 2 3
VIIIIa 6-7 -8 -9 -10 -11 -12 -13 -14 -1.5 -14 -15 -16
ţ 9,5 4,5 2,4 10,\ 1,0 4,7 13,\ 8,0 30,0 30,0 22,0
;a, % 9,2 0,0 0,0 0,0 \,8 0,0 0,9 2,6 2,4 2,.5 23,0 13,8
9,3 2,2 1,2 5,0 1,4 \,9 2,8 7,8 5,2 16,8 26,5 17,9
Deb. Imbec.
VInta -8 -9 -10 -11 -12 -13 -14 -15 -16 -17
29 (media)
Debili % 2,8 4,0 7,6 3,0 4,5 4,.5 1,7 4,8 2,6 4,9 5,4
Muncitori ş Lucritori Copii de culoare, elevi ai mei fCOli misionare
având 8 ani de ş primarii comerciali
VIrIta 15-16 17-19 +20 19-32 15,5 (mmedie)
% 0,0 .5,0 2,2 1.5,0 0,0
I
fi
Il
rl
,';
1:
1:
r ;
\ 1
n
o
[ :
r ":
f I
1 !
1.
1
I
I
-244-
ă cu umbre.
Fig. 71. - ă cu umbre.
Nesigur.
ă de caracter.
Indecizie.
ă de energie.
ţ ă
Colorare ă a ramurilor.
ă de-a savura.
Delectare cu culoarea.
Darul de-a vedea lucrurile.
ş de-a descrie.
Posibil deprimat.
ă pierdere a ă ţ
tabu.
hnpresie.
Accesibil în ţ de starea de spirit.
Simpatie.
Stare de spirit ă ă
In:flu en ţ itate.
hnprecizie.
Indecizie.
Lipsa ţ ă
ă
ţ ă
Pasivitate.
Labilitate ă ş ă
Maleahi!.
Dezorientat.
Anonim.
Moale.
Trunchiul, mai des decât ramurile, este desenat cu culoare ă
În ţ ă la ş nonnali în ă de 7 ani, ţ
ramurilor întunecate este net mai ă ţ de 10 ani au un
procentaj ş mai ridicat, ca ş pentru ţ trunchiului. Începând
--
-245-
de la clasa a VI-a, ă între 12 ş 13- ani, ţ ş la ş
din ciclul secundar mai ă decât la cei din clasele primare. Debilii
ă în unna procentajului celor nonnali ş indicele ă În
rest,tabelul este apoximativ ş ca ş cel pentru colorarea
trunchiului. Elevii din clasele secundare, debilii nu au vitalitatea
ţ ă pentru a coopera. Muncitorii ş ă ţ
Între 12 ş 210/0, sub nivelul pe care îl aveau pe timpul ş ă ţ
ă comerciali scad la ă valorii fenomen cu
totul nonnal ă admitem ă ,au ă ş deja vârsta ă ţ
ţ de culoare se ă deasupra debililor ş sub cei nonnali,
CU ei se ă aici mai ţ ţ decât în ţ
trunchiului.
Indice: Colorare ă a ramurilor Nr.31
ă Ş ă Ş ă
2 3 4 5 6 7 2 3
6-7 -8 -9 -10 -12 -14 -14 -15 -16
ţ 14.3 3.5 4.8 20.0 6.7 9.6 27.0 27.5 24.0 35.5 49.0 36,0
Fete % 13,2 12,7 3,9 14,2 7,4 6,3 9,8 14,2 26,5 20,0 30,5 40,0
Total % 13,8 8,1 4,3 17,1 7,0 8,0 18,9 20,8 25,2 27,7 39,7 28,0
Deb. Imbec.
Virala -8 -9 -10 -11 -16 - 17 29 (media)
Debili % 4,3 8,1 7,6 4,6 5,9 3,7 0,0 6,2 10,2 2,5 10,7
Muncitori ş ă Copii de culoare, elevi ai unei ş misionare
Având 8 ani de ş ă comerciali
VIrsta 15-16 +20 15,5 (in medie)
% 12,5 21,2 12,2 21,0 15,0
Colorare ă a fructelor ş frunzelor.
Referitor la acest indice trebuie ă ă mai întâi ă ceea ce
ă aici, nu este colorarea ă în sine, ci punerea în valoare a
frunzelor ş fructelor prin colorarea ă Ea are ş
-246-
ţ ca ş punerea în valoare prin dimensiune, ş este vorba de
cele ă cazuri ale ţ atribuite unui fenomen care, ă în
general o mare impresie asupra copilului, este subliniat fie prin
ă fie prin ţ ă a frunzelor. Cu un procentaj de
38%, copilul de 7 ani este la un nivel de aproape patru ori mai ridicat
decât ă intrarea în ş ă Valoarea ă a debililor, ă
celei maxime a normalilor, se ă numai la Il ani. La
ş ş ă valorilor se produce mai lent ş mai ţ brusc
decât la ş normali. O ţ a ă întunecate la .
ă comerciali (1,5%) ş la populatia de culoare ă ă
, ţ este între ţ ă ş realitate. ă cum fructul sau frunza
ă exteriorul, efectul, sau, atunci când sunt puternic subliniate,
simpla ţ ă ţ ă a indicelui ş un ţ mai
accentuat al ă ţ în ţ ă desigur ă uimirea în fata
splendorii ş valorii fenomenului a ă
Indice: Colorare ă a fructelor ş frunzelor Nr.32
ă Ş ă Ş SCCW1daIt
Clase 2 3 4 5 6 7 8 3
Vân18 6-7 ..g
-9 ·10 -11 -12 -13 -14 -15 -14 -15 -16
Biiep% 38,0 9,3 4,0 9,2 2,9 1,9 5,5 4,4 5,0 0,0 3,8
Fe!e% 37,7 10,7 11,7 8,0 4,6 8,0 7,3 5,3 15,4 3,6 8,6 8,.5
Total % 38,3 1,0 7,8 8,6 3,7 6,4 4,8 10,2 1,8 6,2 7,7
Deb.lmboc.
Vân18 ..g
-9 -10 -II -12 -13 -14 -15 -16 -17
29 (media)
Debili % 15,8 13,5 26,5 29,0 22,3 18,4 14,8 1,8 6,8 9,8 12,5
MlUlcitori Lucdtori Copii de culoare, elevi ai unei ş mi&ionare
Având 8 ani de ş ă comcrciali
Vân18 15-16 17-19 +20 19-32 15.5 (m medie)
% 4,0 5,6 1,5 18,0
-247-
Negrul: ş ă
Oare nu ă negru ş depresia? Nu vorbim despre idei negre?
Nu este negrul semnul doliului? Origine ş ş ţ ă ă ş
monnânt sunt învelite în obscuritate. Cu toate acestea, din punct de
vedere psihic, mormântul nu este reprezentat pri n ş pentru ă el
Inu ş decât ' corpul; . ş este dincolo de ă sau de
tenebre, unde tenebrele ă ă ş lumina binele, lume care se
ă în afara domeniului psihologiei.
Ceea ce este exprimat în mod primitiv prin ţ ă nu
este analogia: întunecat = ţ Orice ă ă ă
ă ş în trama ă ş atinge straturi profunde. Astfel,
regresiile se ţ ă rapid, ş prin ă întoarcere, dep re sia se poate
manifesta ş prin ţ ă În desenele nevroticilor sau ale
depresivilor, ţ ă este un indice secundar. Multe
persoane ţ ă la o ă contrarietate printr-un gri; la altele,
griul apare când se ă într-o stare care se apropie de indecizie, sau în
ă de reverie ă griul este frecvent la persoanele labile în
general, sau în ă deprcsive. Fie ă este vorba de o ă
contrarietate, de indecizia ă de o regresie ă sau chiar
de pierderea Într-o maladie ă nivel ele sunt ă ă
ă diferite, dar mijlocul de exprimare utilizat este ş În
anumite ă ale ţ elvetieni, am constatat ă desenatorii ş
fac arbori puternic ţ în negru. În aceste ă costumul de
I ă al ă ţ ş al femeilor este ş el negru. Or, ş bravi
oameni au un psihism care în mod sigur nu are nimic labil sau morbid.
Ei sunt pur ş simplu primitivi, ceea ce ă ă au ă ceva
din copilul mic. ţ ă poate fi, cu ţ ă simptomul
unei ă regresii, dar este ţ probabil ca intensitatea
ţ ă exprime cu ă gradul regresiei. Chiar ş în ţ
negru închis, care ă ş o impresie foarte ă de regresie,
acest mijloc de expresie are o ă ă nu putem desena mai
I
i
r
II
I
l '
I i
r
I :
1-'
r:
Il
( 1
i l
1 1
ii
r
1:
l
:1
I
1)
,l
,1
I I
I I
.1
I I
I J
I .
.1
I t
I 1'1
J
I
. 1
I
I ,1
1
l'
I
J
--248-
negru decât negru. ă negrul poate invada peisajul ş ă
constituie ca ă spunem ş fundalul desenului. În acest caz, tabloul
este foarte diferit de ceea ce întâlnim în general în desene. Figura 72
ă un desen al unui de 15 ani. O ţ atât de
ă a fundalului este foarte ă ş n-am întâlnit ă
ceva comparabil la cei normali. ă am întâlnit în desenele
ş din Zurich ţ copii care umbresc ş fundalul. ş
trebuie ă ne ferim ă vedem în ţ ă un simptom
patologic, din moment ce
ă cele mai
aprofundate n-au confirmat
ă ă În testul
Rorschach, semnele zise
schizofrenice nu sunt deloc
elementul central al testului.
Diagnosticul unei boli se
ţ prin gruparea ă ş
prin ţ indicilor,
ă a fi ă foarte
siguri. O oarecare apropiere
de desenul schizofreni1or
fiind conceptul de
"întunecare" ş aici pare a fi
...... -: __ .. _.
Fig. 72. - Desenul unui schizofren.
acest caz), diagnosticul trebuie stabilit cu ţ ă Când diagnosticul
este deja cunoscut prin alte mijloace ş dispunem în plus de un desen
al arborelui, este, în mod firesc, foarte ş ă uluim cititorul naiv .
Ceea ce desprindem din desenul bolnavului, nu este boala ă ş ş
am putea formula a priori posibilitatea de-a ă în desen semne care
o ă În desenele schizofrenilor, de exemplu, simptomele sunt
tot atât de polivalente ca sindromul nosologic ş Documentele de
care dispunem nu permit ă ă ă ă la acest subiect o ă
de expresie ă ă ceea ce se ă sunt mai ales
fenomene concomitente ale ă sau ă boli. Anumite ă ă
-249-
regresive sunt ă ă ă totdeauna prezente, ş ţ ă
este, cu ţ ă una din aceste expresii.
ţ spre partea de sus. - ţ spre partea de jos.
Prin analogie cu ţ spre dreapta ş spre stânga, ar trebui ă
vorbim despre o ţ în sus ş de o ţ în jos. Lucru
remarcabil, în grafologie acest grup de indici este caracterizat, în
expresia sa ă doar în mod indirect (accentuarea lungimii
superioare ş inferioare, ţ de lungime). Dar·, în scriere, grupul
ţ în sus - ţ în jos" poate avea ş ţ sa ca indice
propriu. În coroanele cu ramuri, ramurile ş ţ pot ş
ă ţ spre în sus, sau ă ă ă se încovoaie, ă atâme. Cele
ă ş ă sunt confonne cu natura arborelui. ă cerem unui
ă sau unui agricultor priceput in ă ă deseneze un
arbore, putem risca, în cazul în care sunt desenate ramuri atâmând, ă
comitem o eroare de interpretare. ă va desena arborii
fructiferi în ş fel încât ramurile ă spre exterior ş pe cât posibil,
toate sunt bine luminate: este ceea ce numim stilul d'Oescheberg (1).
Ceea ce ă mai ales, sunt ţ relative: numai în sus sau
numai în jos, sau în jos la stânga ş în sus spre dreapta ă acum nu
am observat ş contrariul).
La extremitatea sa ă trunchiul vertical este comparabil cu
ă unei ţ La stânga ş la dreapta, ţ ţ
(ramurile), se ă când în sus, când în jos; ş ă spre
dreapta nu ă în mod necesar în desen o ascensiune
ă spre stânga. "Greutatea ă trebuie întotdeauna
ă de ambele ă ţ cele ă ă ţ nu sunt
independente una de ă dat fiind ă ceea ce ă aici este
ă nu ă ci ă A se ă ţ spre stânga, a atârna spre
dreapta poate însemna: a fi aparent sigur de sine ş vesel, dar, interior,
(1) Oeschcberg, localitate din cantonul Berna lUlde se ă o ş ă de ă
Ramuri ascendente (a ş a J
Zel, zel neîn:frânat.
Activitate.
Zel ă ă ă
Fanatism.
Excitabilitate ă
Vivacitate.
Furie ă motiv.
Exaltare.
Capacitate de entuziasm.
Aswzire.
ţ lumii ţ lor.
Lipsa simtului ă ţ
Sensul ă ţ slab dezvoltat.
ă ă
Ramuri atdrndnd (b ş b J
Melancolie.
Descurajare, ţ
Nesigur.
Flasc.
Obosit.
Resenma1.
A se ă dus.
Deprimat.
ă de suflet.
ţ ă slabit
Repliat spre sine.
Egocentrism.
ş atârnând
ca un sac (e).
Prizonierul sentimentelor.
A ş ă pornirile.
,,Puls slab".
ţ ă ă
ă de personalitate.
A se ă remorcat.
ă de agresivitate.
Lipsa unui spirit ă
·-250-
Fig. 73. -Ramuri ascendente ş ramuri atârnând.
-251-
ă ş nesigur; sau a ă în exterior convins de ceva de care te
ş în sinea ta ş din ă ă a nu ajunge niciunde.
Cel ce ă numai ramuri ascendente este lipsit de ţ
ă ţ el se ă ş adesea ă ă ă ă deseori
ca o minte ă este afectiv iritabil ş ă ţ
moderatoare a controlului de sine. Când ramurile par limbile unei
ă ă de foc, ele ţ ă acele ţ care ţ "focul sacru" ş
ţ cu un zel ă ă ş fanatic. În gesturile ascendente
ă putem ă deseori "curba ă cea ă în
scriere.
Fig. 75. - Pranteze decalate
Forme inversate.
Tensiune.
Partaj.
Sciziune (observatA în schizofrenie).
ţ ă ţ ă
+- Fig. 74. -Forme inversate.
Paranteze decalate una contra
celeilalte.
Acest indice se ă cel mai
frecvent în coroanele în ă de bucle.
ă acum a fost observai mai ales în
caz de psihopatie cu instabilitate, ă de
ă ţ ă ş
sugestibilitate.
r
r
I
!
I
r-;
r;
I
I I

I
I
I I
I
f! I
1: I
(
I '
i"
(1
I
1
1 I
-252-
Ramurile care ă ca ş capetele cailor ţ sunt expresia a tot
ceea ce poate semnifica implicit acest gest: ţ melancolie,
resemnare, ă depresie. În ş în jos, ă ş o ţ ă
spre sine. Partea de jos se ş cu stânga, ş indicele ş o
ţ ă ă spre sine, ă ţ spre Sine, care este simbolizat!
cum nu se poate mai bine prin trunchi.
Formele inversate sunt un indice rar. ă acum nu au fost
observate decât la de senatorii schizofreni ş într-un caz, mult timp
Înainte de ţ bolii. Parantezele opuse au aproape ş
ţ ă cum au în testul Rorschach cei doi papuci la
ţ ă unul de ă (1) .
Contra-linii.
Ramuri izolate merg în ţ ă Copiii mici ă adesea
ţ ţ ă ş dau brusc ramurii o ţ ă Acest
caracter, care ă mai mult o ă ă sau un decalaj ţ
nu are nici o ă ă cu ă contra-linie, care apare mai târziu
ş care ă conform
etimologiei cuvântului, ceva
opus, o atitudine contradictorie,
care, de altfel, am înt.-'ÎJnit-o cu o
ţ ă ă în
cazurile de nesinceritate ş
ţ ă de o ă în ă de
cârlig, Ia ţ ă Klages,
nesinceritatea sau lipsa de
probitate nu este o ă ă ă de
caracter, ci în acest caz, mai
ă o ă a
amestecu1ui de forme primare ă
(1) ş II, ş de sus (N.T.fr.)
Fig. 76. - Contra-linii.
1
I
1
,1
' 1
-253-
nu ş ce ă faci ş ă nu dirijezi ş ţ a ţ ş a
gestului de a strânge pentru sine, care este cel de acaparare ş de
egocentrism.
ş
Recalcitrant.

Contradictor.
Inconsecvent.
ă de adaptare.
Inconstant.
Nesigur.
(Nesincer).
Sugesti onabil.
Influen ţ
Mobilitate a sentimentelor.
Labilitate.
Visare.
Vagabondaj.
ă de auto-conlrol.
Indice: Contra-linii pe ramuri Nr. 33
GrM. Ş ă Ş ă
Case 2 3 4 5 6 7 8 2 3
Virsta 6-7 -10 ·11 -12 -13 -14 -15 -14 -15 .. 16
% Ift Ift 4,7 2,0

,i Tota1%
0,0
0,0
0,0

IA
U
U
Ift U 6,6 1,5
U 5,7 1,7
r
Deb. Imbec.
II ViBta
i Debili % ,
29 (media)
3,6
-8 -9 -10 -11 -12 -13 -14 -15 -16 -17
0,0 0,0 0,0 0,0 0,9 1,5 0,8 0,0 0,0 0,0
,

î
.• i
Virsta
Muncitori ş
având 8 ani de ş ă
%
15-16
14,2
17-19 +20
8,7 8,5
ă Copii de culoare, elevi ai unei fOOli misionare
comerciali
19,32
3,0
15,5 (m medie)
5,0
În ţ ă tabelul nu ă contra-linii înainte de 10 ani. Cu
ţ sa, pubertatea face ă ă pentru un timp procentajul
indicelui. Contra-liniile infantile sunt socotite ca decalaje. Muncitorii
care au terminat ş dovedesc cu mult mai multe contra-linii decât
orice alt grup social. Aici trebuie ă vedem o ţ ă a reducerii
-254-
efortului ş imediat ă perioada ş ă aceasta fiind de cele
mai multe ori ă cu dezgust.
ş ramurilor.
La drept vorbind, aici nu este vorba decât de ş ă pe ş
plan, ş nu despre cele care se ă când desenatoml vrea si
marcheze profunzimea, fapt ce ă în mod firesc ş ă
Referitor la ş ă care iau ş când ramuri izolate ş
ă brusc ţ am dat câteva ţ sub titlul
ţ spre stânga ş ţ spre dreapta". De
asemenea, ă ş ale ramurilor nu trebuie
considerate ca ş ă decât cu ţ Oricum, ele apar rar.
ş ă iau ş în parte ă ţ unei contra-linii ş
trebuie interpretate atunci ca atare. ş ă este în
definitiv reflexul ţ spre dreapta ş al ţ spre stânga ş
prin aceasta, într-o mare ă ă este un indice de ţ ă
ţ ă
ţ
ă contra
af ecti ţ i ş
control de sine
Capacitate de ă
(a ş ă preferi lU1
lucru altuia sau,
ă a nu se
implica ă este
vorba de a alege).
Aptitudine ă
Indecizie.
Problematic ă la
complicare.
Spirit de ţ
Diviziune.
închidere.
ă de lU1itate.
A viza ă scopuri
deodatA.
ă de claritate in
gândire ş în
sentiment
ă care Lipsa aptitudinii de-a
Fig. 77. - Ramuri ş ş ş face deosebire.
ă
-255-
Accentuare spre dreapta, accentuare spre stânga, echilibrul
.uei.
Raportul între ă ă ş ă ă a coroanei este
te 10/11,3, respectiv ă ă este de 1,13 ori mai mare
decât ă ă ş aceasta în mod uniform în toate perioadele
ţ Numai atlmci când acest raport este ă ş putem vorbi de o
ICCCntuare spre dreapta; dar trebuie ţ cont în plus de faptul ă
ICCCntuarea spre dreapta, ş cum apare în desen, ă o ţ ă
care poate fi la fel de ă culturii occidentale ca ş scrierea
contrar scrierii sinistrogire ebraice. În afara ă
iânga-dreapta, trebuie ă ă în cosiderare localizarea umbrelor,
fonnelor (care pot fi mai bogate sau mai ă ş a ţ liniilor,
Uc.: tot ceea ce poate da ţ utile pentru un diagnostic ţ
ă a trebui ă ă în mod prea schematic. Înaintarea spre
dreapta, ă ă plecând de la verticala ă prin mijlocul
trunchiului sub ă trebuie ă fie ca un mers înainte, fie
ca o împingere înainte, fie ca o separare de sine, sau chiar ca o ă
Cu cât merg mai spre dreapta, cu atât este mai ţ ă partea
ă ş acest decalaj conduce la o pierdere a echilibmlui. De aici nu
numai pierderea centrului; ci, legat de echilibrul care este în
a:hema mea ă se ş în stânga un ţ gol, de unde ş
expresia unui deficit, pe C:lre îl ă acest go1. La fel se ă
fi pentru accentuarea spre stânga. Multi arbori umflati spre dreapta
ă ă cu ş oameni cu pieptul umflat sau cu burta ă în ţ ă
ă ş spre înainte ă mai mult ţ ă de ţ
ă ş nevoie de a se pune în valoare, decât activitate, extraversiunea
mai ă ţ ă decât realitate. ă ă separ de mine, ă
pierd, nu mai ă aproape de ţ ă (trunchiul), nu ă mai
concentrez. Cine a pierdut centrul este expus tuturor vânturilor, ş
ţ ş în final, apucat de ă cu un Eu ă care fuge de
el ş
II
r
I
\.
f
! '
I
l'
I I
\ '
-256-
Accentuarea spre stânga duce ş mai mult în intimitatea eului ş
când este ă este ca ş cum desenatorul ar sta, ca ă spunem
ş în spatele lui ş Cel ţ acesta face o ş de recul din
cap. De la ţ de repliere asupra sa la replierea pc sine ş la
narcisism nu e o cale prea ă Uneori, intervine ş un element
simbolic. Un refugiat ungur, de exemplu, a lasat ă ă întreaga
ă ă a coroanei: i se imputase gamba ă dar trebuise
ă ş abandoneze ş "mâna ă respectiv femeia ş copiii. La cei:
ţ ţ nu o ă am ă partea ă ă ceea ce are aerul
unei ă al unei ş ă al unei ş dar nu este decât o iluzie
ă pentru ă "Tu"-ul este prea recognoscibil sub forma spectrului
din ţ gol.
Fig. 78. ţ masei în ă
Accentuare spre dreapta
(a):
Sete de ţ ă
ş ţ ă de sine.
Nevoia de a se pW1e în
valoare.
ţ de sine.
A se scoate în ţ ă
ă
ă ă ă
ţ ă sau ă
ş ă a uita sine.
ă de concentrare, a
nu se ţ de ă
Insecuritate.
ă de încredere în
sine.
ă ă bnpresionabilitate.
ţ ă mergând ă ă a Eului.
la insolentA-
ă de ă în ţ ţ
cu lumea ă
Nevoia de a se ă în ă
fatA-
Vanitate, mândrie. ş
1
(1
-257-
Accentuare spre stânga
(6): ţ
IMoversimle, ţ ă
iieri orizare.
Reculegere. Subtilitate.
Contemplare. Narcisism.
Caracter calm, profund. A nu se exterioriza cu
ş ţ ă . .
Egocentric. Reverie.
Refuz, întoarcerea Refulare.
1pIle1ui.
-
ă
1
I
Capabil ă nu se dea ă
ă (în expresie ă
t
b
Echilibru
(mai ales în coroane le mari) (c):
Sentiment nonnal de sine, echilibru.
Cahn, maturitate.
,A ă
A nu se desprinde de sine.
îi place ă se dea în spectacol.
Auto-portret.
ă
Se teme de realitate, preocupându-se de
sine.
,,Amorezat de sine ş
ă de ă
Trufie, vanitate, ă de sine.
ă ţ ă supraestimare de sine.
ţ spre stânga ş ţ spre dreapta..
ă O ţ spre dreapta când vârful trunchiului sau
partea ă a ramurilor ă o ă spre dreapta. În cazul
-258-
Fig. 79. ţ ă ă în coroanil
ţ predominant spre dreapta (a):
ţ social, ă de sine, înclinare spre
evadarea din sine, devotat.
Caracter oblativ, binefacere, ă
bonomie.
Adaptare.
Atitudine ă ţ ă de ă
Nevoie de activitate.
Bucuria de a întreprinde.
Influen ţ
Aprofundare, concentrare.
ţ predominant spre stânga (b):
I:nIroversie.
Preocupare de sine.
Referitor la sine.
Visare.

Reflexiv.
Fixat la trecut.
Eventual fixare la ă
Autism.
Narcisism.
Neîncredere, resentiment.
Sensibilitate, distractibilitate.
Concentrare.
Contemplativitate.
Reculegere.
Autonomie.
Instinct de conservare.
Ca ă ă ş de vânt (b ş d):
Afi împins.
ă de ţ ă
- ---
a
..
li
-259-
opus, ă o ţ spre stânga. Punctul de reper îl constituie
ţ ă a trunchiuJui. În linii mari, pentru interpretare ă
la datele grafologiei. ă un caz, ş în care ţ spre
dreapta ş cea. spre stânga trebuie interpretate în ş mod, Întrucât
ţ ş ă nu depinde În mod absolut de o ă
ţ ă ş deci, constituie un caz ţ este vorba de arborele
ă ă ş de vânt, cu ramurile aplecate în ţ vântului; uneori,
ş smuls, ă ş mai mult impresia de ţ ă Aici se
impune ţ de-a :fi împins, ş de ţ ă cu ţ ca
cel ce ă ă se intereseze, nu de tema "furtunii", ci de cea. a
arborelui. ă ş accidentale ale ramurilor în contrasens trebuie
Fig. 80. ţ opuse.
Desen spontan în ă
al unui subiect de 14 ani
având ş artistice dar
total instabil. Se vede 1n
stânga arborele ă ă ş de
vânt ş în fundal trâmbele de
fum ă ş în sens opus.
cu sine devine
aici ţ ă Nu numai
ă desenatorul "se ă
încotro bate vântul", ci este ş
SchinlbMor în ş timp.
r
!
I •
( I
r
1
I
'""'1 - -------------------------
-260-
considerate mai ă ca ă ă aberante sau ca fantezie. Ele nu
ă în acest fel ideea de parte ă Nu ă ă decât
acolo unde ramurile se ă în ţ care, se întretaie ş se
ş ă frecvent. ţ ă foarte ţ mijlocul
primitiv al unei ramuri vagabondând ă
Trunchi înclinat spre stânga sau spre dreapta.
Nu putem vorbi În termeni categoriei despre Înclinarea spre
dreapta sau spre stânga atunci când este vorba de trunchi. ă la un
anumit punct, sensul acestui indice se ă cu cel al ţ
spre dreapta sau spre stânga despre care tocmai am vorbit. ţ
extraordinar de ă a arborelui de-a ş în sensul
deci de a lua o ţ ă caTe trebuie ă ă ă ă ca
ţ sa ă pare ă confere ă ţ spre dreapta sau
spre stânga o valoare cu mult mai mare decât în cazul scrisului. Cu
toate acestea, suntem ţ uneori ă ne ă ă punând
un accent atât de mare pe înclinarea spre dreapta sau spre stânga, nu
mergem prea departe ş ă n-ar fi preferabil ă vorbim pur ş simplu
de oblicitate, pentru ă ţ ă care se ş de ă pentru
a se orienta în reprezentarea sa ţ ă numai cu mare dificultate ar
putea spune ă arborele se ă spre stânga. În acest caz, ţ
ş identificarea se unesc de o ă care tinde ă aprecieze cu
ţ ă ceea ce se ă Ia ţ Nu vrem ş ă spunem ă
aceste elemente nu sunt ă corecte, ci doar ă în ţ de
ţ ele pot fi inversate.
Problema ă între stânga ş dreapta., la care ă aluzie
Vetter, nu pare ă preocupe prea ţ ş Practicianu1 este
ş frapat ă constate ă atunci când cerem ş subiect ă
execute mai multe desene, multe detalii apar când la stânga, când la
dreapta, cum ar fi ş ţ cu care umbrele ş ă locul ş cu care
se trece de la Înclinarea spre dreapta la cea spre stânga. În mod cert, se
poate aborda acest fenomen din punct de vedere al amplitudinii
I
-- 261-
ţ În fapt, instabilitatea ă ă de exemplu în
momentul ă ţ ă schimbe stânga cu dreapta. În plus, Michel
Griinwald ne face ţ (într-<l comunicare ă la ţ
unei ă între stânga ş dreapta în anumite opere de ă
Griinwald ă ă ş ş de exemplu pictorii pe ă
ă ţ ă ca ş cum ar :fi ă ă din spate. Practica
grnvurii în ţ cupru sau în lemn nu are nimic de-a face cu acest
fenomen. O imagine ale ă ă ţ au fost inversare trebuie
ă din spate pentru a fi ă ă corect. Mai exact, este vorba
de imaginea ă ă în ă ă ne gândim la scrierea În ă a
lui Leonardo da Vinei, sau la ă de scriere În ă din
perioada ă ţ ă scrisului, respectiv,- atunci când scrierea ă nu a
fost ă Plecând de aici, nu trebuie ă ne mire ă în desen,
apare, de asemenea, fenomenul imaginii ă în ă la unii
desenatori dreptaei. ş ă ă spun ă în acest caz, ar trebui
ă un semn de nervozitate mergând chiar ă la accesul
psihopatic, ş nu s-ar putea nega ţ unei ă ţ de fond.
lnclinare spre atânga (a)
a
Fig. 81. - Înclinarea trunchiului.
Atitudine ă
Dezinteres.
ţ ă
Refulare.
Reprimarea
sentimentelor.
ş ţ ă de
trecut
Adaptare prudent ă ă ă
Victorie asupra propriei Asigurare.
persoane.
ă Ocazional, ş ţ ă
Pudoarea sentimentelor. Ritm înfrânat.
Constrâns.
Înclinare spre dreapta (b)
-262-
"Urcare în trepte".
Capacitate de ă de
sme.
Concentrare.
hnpresionabilitate.
Inf1uen ţ
ă mergând ă
la lipsa de ţ ă
ă
ş de-a fi sedus.
Oblativitate.
Iubire pentru lucruri.
Puterea de "a visa"
Securizare, ă do
adaptare.
Ţ ă ş propteaua, sprijinul trunchiului, ramuri sprijinite.
Din punct de vedere simbolic, ţ ă ş de care vorbim aici mi are
nimic în comun cu ţ ă ş reprezent.ârid trunchiul arborelui ş care, ca
par (palus), are o ţ ă Smochinul este arborele falie. în
triburile indo-germanice ă vencrarca ă a parului, a
trunchiului, a butucului, a ă ş a scândurii, vestigii ale unui
ş primitiv. Grecia ă ş în paralel cu cultul
arborelui, cultul sillpului. În Indii acestuia îi corespunde ceea ce se
ş "stâlpul sacrificiului", despre care Oldenberg ne spune
ă ă un cult al
arborelui când, într-un sacrificiu
animal, este venerat ţ ă ş de
lemn de care este legat animalul
de sacrificiu. Ţ ă ş ă
arborele ţ în el ş prin
aceasta, o ţ ă ă Când se
ă un arbore, se ă
respectul ţ ă de ţ la care se
ă În locul unde va lovi
securea, se pune un smoc de
ă ş se ţ ă formula
ă ă ă ş
se spune securii: "Nu-l ă Pe
Fig. 82. - Ţ ş servind drept suport.
--263 -
smocul ă se ă untdelemn de saClificiu, spunând ţ
ă al ă ş cu o ă de ramuri; ă putem ă ş noi
.aI o mie de ramuri." Trunchiul ă cu securea este apoi uns ş
inconjurat cu o ă din ierburi împletite.
ţ ă a ţ ă ş ca suport al ă arbore ne
este ă Trunchiul este ă ţ de-a lungul unui ţ ă ş mai
puternic; el este "condus" ş ţ ă va putea ă se ţ ă
ţ ă prin propriile ţ ş ă reziste vântului care l-ar
putea îndoi. Ramurile sunt ţ pentru a putea purta povara grea a
fructelor ş împiedicate astfel ă se ă Este sprijinit tot ceea ce nu se
poate ţ prin propriile ţ Astrel în obiectul sprijinit ă un
,punct slab, o insecuritate. Ceea ce este sprijinit este ceea ce se ă în
pericol.
ă tabelul stc'ltistic, nevoia de-a sprijini arborele este foarte ă
la copilul mic. ţ conform ă acesta ă nu ş ă deseneze
un suport este ă prin ţ ă în desenele de ]a
vârstele mici. Începând de la 13 ani, respectiv de la pubertate,
ţ ţ ş ţ ă ş ş la ă ţ mai puternic decât la
Indice: Ţ ă ş ş suport Nr.34
ă Ş primanl Ş ă
Cut . 2 3 4 5 6 7 8 2 3
Vlnta 6-7 -8 -9 -10 -11 -12 -13 -14 -15 -14 -15 -16
ţ 0,8 0,9 0,8 0,9 5,8 0,9 6,3 4,4 18,0 7,7 7,6 12,0
Fdt% 0,0 1,10 0,0 1,8 1,8 3,6 3,6 8,8 9,6 2,7 4,7 9,2
Tola! % 0,4 0,1 0,4 1,4 3,8 2,6 5,0 6,6 13,8 5,2 6,2 10,6
Deb.lmbec.
VIma -8 -9 -10 -Il -12 -13 -14 -15 -16 - 17 29 (media)
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,7 0,0 0,0 0,9 0,0 0,0
Muncitori ş ă Copii de culoare, elevi ai unei ş misionare
având 8 ani de ş ă primanl comerciali
V"mla 15-16 17-19 +20 19,32 15,5 (m medie)
% 1,3 0,5 0,9 0,0 0,0
r
I
I
I .
-264-
fete. Maximul este atins în a VIII-a ă cu aproape 14%.
Debilii nu percep, practic, necesitatea de-a pune un suport, la fel ş
imbecilii. ţ îl ă foarte rar. Nu ă ă ă
suportul corespunde unei incertitudini crescânde în cursul ă
ş ar fi o eroare ă ă subiectul drept instabil. Instabilul
ş ă rareori ceea ce-i ş Ar fi mai corect ă spunem
ă desenatorul nostru este o ţ ă care ă un sprijin".
Nevoie de secwitate.
Incertitudine.
Nevoia de a fi condus.
ă de autonomie.
ă de încredere în sine.
ă o ţ ş are nevoie de un
ţ ă
Indicele este în ă ă uneori cu deficite corpora1e ş poate indica
traumatisme generatoare ale unui sentiment de inferioritate care este
compensat. Ca ă ă ă infirm este atît de ş cu
ţ sa încât, la el, semnele traumatismului nu apar mai mult
decât la cel ce este pe deplin ă ă
Ţ ă ş nu mai are ă aproape nici o ă ă cu ţ
bolilor. ă ă acestea erau expulzate în arbore, unde erau fixate
prin icuri ş pene din lemn.
ă ă
Am notat deja (1) ă la copiii mici nu ă aproape deloc ramuri
rupte; ă ramura cu ă care ă ş imagine, este
destul de ă Trecerea de la ramura ă la ramura CU
ă ă se poate observa în desenele în care rearnurile de jos
sunt ă sau retezate. Acest indice are diverse ţ Ceea ce
ă în primul rând este faptul ă ă o ţ ă
(1) Cf p. 218.
-265-
amputarea unui membru. Arborelui îi ş de fapt ceva care,
înainte, era prezent. Elementele ă au de asemenea un sens
grafologic. Mai mult, suntem ţ la a reconstitui în ţ
ceea ce era acolo înainte; dar, cum nu mai a ă nici un vestigiu
aparent, ceea ce era înainte acolo nu mai ş ş ă fie exprimat.
Deci, ceva ă neexprimat. Ceea ce ă este un ciot, o
cicatrice, urma ă Dar, pe de ă parte, orice organism are o
ţ ă spre totalitate; tot astfel ciotul ă ş un dinamism vital
ş o ţ ă spre dezvoItare, acum ă ş ă Poate ă nu
este imposibil ca arborele ă ă ca ş cel amputat, o durere
ă al ă obiect ar fi semn ş ca ă spunem ş spe'...ctru, a ceea
ce era anterior prezent. Din punct de vedere fenomenologic, ă
unei ramuri ă ă acesteia. Ca ş cum s-ar fi luat ş
retras ceea ce era în plus, sau urma o ţ ş ă sau se dezvolta
normal, dar a fost considerat printr-o eroare drept inutil.
. ./
Fig. 83. -Ramuri rupte.
A Cecl ă ţ poate
decurge dintr-o ţ
ă ş ă fie ă cu
ă ă ş cu ş ţ ă nimeni nu va
nega atunci utilitatea sa, cu
ţ faptului ă nu se
ă la mieri atM de severe
al ă singur rezultat este
uscarea arborelui. R.'lmura ă
ş ă se rupe si ă Dar ş
puterea furtunii o poate rupe.
Trunchiul ş se poate rupe
sau se poate ă Sensul tuturor
acestora? Când trecutul este mort, cade ca frunzele vestejite. Emst
Widrig a notat primul acest fenomen în desenele pubcriJor. Al doilea
sevraj, care are loc la ă ă ă forma unei ţ ş unei
rupturi cu trecutul, pentru ca ş ă ă ă avea loc ş
pentru ca o ţ ă cu ă ă ă ă începe. În acest fel,
-266-
la fel ca ruptura trunchiului, ruptura ramurii este simbolul ă
interioare; ea nu are nimic de-a face cu neterminatul, cu refulatul ş cu
traumaticul. ş simptom ş ă sensul în ţ de gradul
de dezvoltare ş de vârsta desenatorului: este în ş timp un avantaj
ş o dificultate pentru cel ce pune dia·gosticul. În domeniul psihic nu
ă nimic imuabil.
Indice: Ramuril filiatil, rupturil, trunchi tiliat Nr. 35
ă
Clase 2 3
Vârsta 6-7 -8 -9 -10
ă ţ % 2,4 3,5 7,3 16,6
Fete % 1,0 0,0 2,9 3,5
Total % 1,7 1,7 5,1 10,0
Vâr!!ta -8 -9 -10 -I I
Debili % 0,0 0,0 0,0 0,0
Muncitori ş
având 8 ani de ş primarA
Vârsta
%
15-16
12, 3
17- 19 +20
10,8 3,5
Ş ă Ş ă
4 5 6 7 8 2
. _------_.
-II -12
23,4 17,3
13,8 9,0
18,6 13,2
-12 -13
1,8 3,0
ă
comen:iali
19,32
12,0
-13 -14 -15 ··14 -1.'5 · 16
7,1 20,0 16,0 3,8 17,0 20,5
0,0 8,0 12,0 10,7 13,4 9,2
3,6 14,0 14,0 7,2 15,2 14,8
Deb.lmhec.
-14 -15 - 16 - 17
29 (media)
6,6 2,5 1,7 2,6 0,0
Copii de culoare, elevi ai unei ş misiotWl!
15,5 (Ul medie)
0,0
La cei normali, ramura ă ă este un indice care începe ă ă la
9 ani ş care, este aproape întotdeauna Jnai puternic la ă ţ decât la
fete. ă este considerat mai vulnerabil decât fata ş acest fapt pare
ă fie valabil ş aici . Pubertatea aduce o oarecare ş ş între
10 ş 12 ani deja putem vedea o ş la fel de mare. Debilii
ţ ă foarte ţ Procentajul lor este total nesemnificativ.
ţ ale ă ă ţ sunt ţ trebuie ş ă ă
printr-o mai mare vulnerabilitate. La ţ ţ
ă pe o linie medie de 10%. ţ de culoare cu ş
-267-
deloc ramura ă ă la fel ş imbecilii. Pare ă ţ spre ă
ă sau rupere) ţ de drept ţ normale" ş mai specific
sexului masculin.
ă o ţ ă ă
ă ă se arate.
Bucurie de a se exprima.
ă ţ
Nevoia de ţ Nevoia de a se plUle în
valoare.
,,Dar ş (.,"\1 ... ".
ă de a ă
ă un deficit
Lipsa de încredere în sine.
Lipsa sentimentului de sine.
Capacitate ă de realizare.
Sentiment de inferioritate.
A se ţ dat deoparte.
A se sim\.i ncÎnlcles.
Sentiment de înjosire.
Cicalrice în ş
ţ ,,ne-digerate".
Traumutism: ă o bolII., ca Uffiuue a
\Ulor ă ţ conflicte, deziluzii,
insuccese, lovituri ale destinului.
Nctcrminutul; ·incomplctul.
Anu exprima ceva anume
închidere.
ţ sentimentului .
Rofularc.
ţ
ă
Retragere.
Circumscris.
ă ă ţ
Ca simbol al ă
la pubertate, în perioade importante ale
ţ ş fazele ă ţ
A treia dimensiune (ramuri frontaIe).
Ramura care ă fronta] ă faptul ă arborele a fost ţ
ca un solid. Trecerea de la ţ ă la a tTeia dimensiune nu este
foarte ă cu atât mai mult cu cât nu se poate face ă ă ca
subiectul ă posede un oarecare talent pentru desen. Când imbecilii
ă ramura din profil, reprezentarea este mult mai ţ ş ă
ş ne putem întreba ă este ă vorba de a treia dimensiune
atunci când începutul ramurii este pur ş simplu implantat în mijlocul
trunchiului. Imbecilii ă în fapt ă confere un diametru mai mare
începutului ramurii.
I
UI
n
1 I
il I
r
I I
I I
1 I

I '
1.
I I
[
' I
I 1
,
r i
J I
I i
ni
n
l' I
1
I
I
, 1"1
, I
!
1
- 268--·
În general, nu avem o ă ă despre puterea ţ
care împinge cea mai mare parte din oameni ă deseneze în doar ă
dimensiuni. Aceasta poate fi ă în mod demonstrativ
ţ probci ş ă nnei litc, În care se cere Împodobirea cu o
ă de ţ ă figura ă
Foarte ţ ă
schema ă pentru
a risca a treia dimensiune. Se
pare ă ş curajul sau
lipsa de preocupare pentru a
ă ă ă acest salt În
orice caz, acesta apare ca ceva
insolit; el ă
ă de ţ mai
mult decât ne-ar face ă ne
ş ă indicele care, de
altfel, merge de Ia sine. Astfel,
I
l
Fig. 84. - ă ă
acest indice ă originalitatea ş ţ ă spre o
ă ă de ă care, în mod negativ, poate facilita trecerea la
ţ ă Curajul ş impertinenta, ambele ă În mod
ţ
ţ indicelui Ia ă ţ în raport cu fetele ş ş
ţ în clasele a V-a ş a VI-a ă la ş normali, ă
care valorile tind din nou ă diminueze, au ceva aparte. Pentru a
ţ acest fenomen, trebuie ă ă ă în clasele a V-a ş a VI-a
ă ă ă viitorii elevi ai gimnaziului ş ai ş reale,
ă acei ţ ţ din care numai o parte o vom reîntâlni în
ş ă Acest fapt poate însemna ă indicele celei de-a treia
dimensiuni are ă ceva în comun cu aptitudinea. Procentajul
ă comerciali se ă la nivelul elevilor din ş
ă ş ă în plus, o ă printre ş La muncitorii
care au terminat ş nu s-au ă calculele procentajnlui.
1:
Jndice:A treia dimensiune
GrM.
Oase 2
V-mta 6-7 -8 -9
ţ 0,0 0,0 0,0
Fete % 0,0 0,0 1,9
Total % 0,0 0,0 l,a
VÎnlm -8 -9 -10
Debili % 0,0 0,0 2,5
Muncitori
având 8 ani de ş ă ă
Vânta 15-16
%
Dotat
produetive.
Tip inventiv.
I
Idei personale:
Originalitatc.
17-19
Extraordinarul nu îl sperie.
ă ă ă
Trece peste ţ
3
-10
3,7
0,0
1,9
-II
0,0
+20
.- .-269-.
Nr.36
Ş ă Ş ă
6 7 R 2 3
._---
-II -12 -13 -14 -15 · 14 - 15 -16
7,8 9,6 14,2 6,6 3,8 1,0 7,6 6,9
4,6 5,4 0,9 2,6 3,6 5,4 2,8 2,3
6,2 7,.5 7,5 4,6 3,7 3,6 5,2 4,6
Deb.lmbec.
·17 -13 -14 -1.5 -16 ·17
29 (media)
0,0 0,7 1,7 0,0 1,7 0,0 3,6
ă Copii de culoare, elevi ai tmei ş misionare
comerciali
19,32
7,5
15,5 (m medi e)
5,0
Gândire ă
Capabil de a întreprinde ş dc a finaliza.
Pasivitate din ă de ă
ă
ă a ă de adaptare.
Ne-diplomat.
ţ ă
ă ă
Are o ă - sau prea ă - ă
despre sine.
ă ă ţ
Mare încredere în sine.
ă de ă
ă ă ă
ţ ă
Gândire ă
ţ ă realizatoare.
ă ţ
IllSO It:n tA·
ţ ă
ă ţ ş
--270-
ă ă ă frontal (ochi).
ţ acesteia este
ă ă cu cea a celei de-
a treia dimensitmi cu
precizarea, Ş a ideii de
ţ ş de retragere.
ţ goale.

&
t()
L _____ .. . J. __ .
Fig. 85. - Ramurrl trJiatrl[rontal.
Schema arborelui ţ ă ă nici o ă o ă annonie ş
plenitudine a formei, în special a ţ coroanei. Adânciturile,
omisiunile, ă le, ă ţ ş lacunele atrag ţ asuprc:l
simetriei formei ş dau ş la ţ destul de ţ verosimile.
Acest lucru este ş mai ă pentru elementele ă În raport cu
ţ ă pe care ş ă spiritul, ă un ţ gol, o
vacuitate, din punct de vedere psihologic, un vid mintal; ceea CA! este
cel mai mic, ceea ce este ţ conduce la ţ general
ă ă prin ţ complexului de inferioritate.
Sentimentul deficitului, al lipsei a ceva, al ţ ă la întreprinderea
unei ţ oarecare este manifest; dar, în mod natural, desenul nu
permite ă ă motivul secret care constituie cauza acestuia.
În ă vedem adesea puternice adâncituri care pot fi
confundate cu formele in autentice care, aici, sunt destul de slab
aparente. ă de asemenea, sub forma ţ albe, ţ
goale în interiorul coroanei. Acestea nu sunt decât un slab indice al
ţ unui deficit. Aceste ţ goale ne fac ă ne gândim la
lumina pe 'care o stingem pentru a ş efectul altor lumini; ele fac ă
se ă lucrurile "în ă lor ă Acest joc de umbre ş
-- 271-
lumini ă o prezentare ă care este, ă ş un joc în
care se ă ş se ascunde, unde se ă ş se face
impenetrabil ş care, din acest motiv, trebuie interpret.at carflcterologic
cu ă ţ ă
ţ golit _ ...
Pete albe
;::
I
((
._11.._"
Fig. 86. - ţ goale.
Atunci când nu numai ş ci ş ramurile coroanei sunt
aplati7ate, acest fapt ş un sens mai ambiguu: în f(lpt, pe de o
parte, se ă un ţ gol în partea de sus, ş pe de ă parte,
ramurile aplatizate sunt Într-o ţ ă ceea ce ă o
regresie ă Putem, de asemenea., vedea în aplatizare îndoirea
sub presiune: ea devine atunci comprimare sau ă opresiune, C<'l ş
curn s-ar ă ş sub o ă sau ca ş cum s-ar aplatiza ş s-ar face
zob.
ă ă (1).
Figura 87 a fost ţ ă sub ă Sugestia a fost: ş închis
în tine, blocat ş ai sentimente de inferioritate." Rezultatul este
ă Coroana este ă ş semn de rcgresie, ă ş la
ramuri orizontale.
(1) A se vedea, de asemenea, exemplele de la pagina 12.'5.
I
['., 1
1: I
r i I
I ' I
f J
r .
I I
r .
I I I
I
I
il
1 i I
r
[. I
, I
[
<1
I
I
J
I
1
I t:
I l '
I
1 ..
I J
I -
fi
I
1
II
II
: 1
l
-·272-·
Sugestie: ş închis, blocat ş ai sentimente
de inferioritate. ă un arbore." Subiectul
ă încet; are atitudinea ă de inhibat;
este ezitant, se întrerupe ş reia adesea ceea ce a
ă ă sugestia: ş teribil de blocat, ai
puternice sentimente de inferioritate.", subiectul
ş violent arborele (fig. 87).
Fig. 87.
Prin natllT<l sa, complexul de inferioritate nu este numai
sentimentul unei lipse; este ţ ă de o regresie spre
primi tivitate, ă aici atât de ţ ă cât ş de baza
trunchiului drept, ş mai alcs prin dispunerea ă a ramurilor.
Este bine, ş ă se ţ ă cont de faptul ă în stare de ă
-,-' ..
Fig. 88. - ă ă
A se simti supus wIei presiuni.
A se afla sub o presilme.
Deprimat.
A se simti În ă prin supWlere.
Eventual, supuncre neacceplaUl.
Expus l.U1ei constrângeri.
Ne-liber, închis.
Ne-autonom
Care nu este ă el ş
ă în dezvoltare.
Activitate ă
A nu se putea ă
"Educat", mai ă "supra-
educn1".
Rcsenmat.
Disperat.
Sentimente de inferioritate.
Sentimente de limitare.
A se simti ă
Inhibitia nevoii de a se pl.U1e în
valoare.
Stare de blocaj .
-273-
subiectul normal în sine, ţ ă la sugestia de înjosire a
ă ţ printr-un sentiment de inferioritate care se suprapune
peste cel dintâi. El are în acest caz sentimente autentice de
inferioritate, pentru ă presimte infcrioritatea care i-a fost ă
ă ţ nu ă expresia ă dar o face mai ă ş
mai ă În timpul experimentului, subiectul deseneazA lent, blocat ş
ezitant; se întrerupe ş revine frecvent asupra a ceea ce a ă
I Expresia sentimentului de inferioritate apare în întregul ă
comportament.
Finisiri ţ abundente ş fine).
ţ ă ţ exterioare a coroanei ă imaginea unor
ramuri fine, care sunt desenate adesea cu o ţ ă ă ă a
Sensibil.
Agresiv.
Dczagreabil.
ţ exterioare în ă de ă ă
cel mai adesea la cei care sunt
dificil de educat.
Fig. 89. ţ
Sensibilitate ă
Senzitivitate.
Sentiment imediat al lucrurilor.
hnpresionabilitate ă
Senzitivitate la nivelul pielii.
Capacitate de intelegere ă
Reactivitate ă
Pericol de a deveni victima ţ
Tip: "aude ş zburând", "perspicace".
ţ ţ aproape o
ă
închidere.
,,Nu vede ă din cauza copacilor".
hnpenetrabilitate.
Este victima ţ
A DU pricepe lucrurile.
Ramuri ale ciiror ţ exterioare sunt
ţ
Critic.
-274-
genera vreo confuzie, ş ele ă o ţ foarte ă în jurul
corpului coroanei ş prin aceasta, mai ă ascund, decât nu
ă Expresia: "Nu vezi ă de copaci" poate fi ă aici
ţ coroanei.
ţ ă de asemenea, o mare sensibilitate;
subiectul este înzestrat cu un sistem de antene foarte fine, care
ă receptivitatea într-un fel de sentiment imediat al lucrurilor
ş care este propriu acelui tip senzitiv despre care se spune ă aude
ş zburând" (1).
Forme degenerate.
Contururi neregulate, ă pC margine, contorsionate, uneori
crengi laba ş (A se vedea p. 144 1::1 parngraful ţ ă
Trecerea de la ă la ţ ă .
(Sensul ţ ş al ţ
o ă ă care ş dintr-un trunchi ţ ă impresia
de greutate ş nu corespunde ţ naturale. ţ
uniliniare pe ramuri viguroase cu linie ă ă desenatori mai
ţ ţ decât în cazul în care este figurat procesul natural prin
care crengile viguroase se ţ ă ş dau ţ fine ă ă ţ
exterioare.
Forme spinoase ş forme de tip pumnal.
Crengile par adesea pline de ace sau ă ţ lor par a se
ţ în ă de pumna1. Ceea ce ă este cel mai adesea
agresivitatea, chiar ă spre sine, sau chiar o atitudine de
îti orice caz causticitate, susceptibilitate care poate duce ă
(1) Expresie ă ă termenului german folosit de ă autor (N.T.)
-275-
la ş ă Am ă forme de pumnal în cazul sadismului. Thumer
a ă de asemenea, un ş spinos la un ş ş la un ş
Fonne in autentice.
În perioada ă ţ ă adesea desene care trebuie calificate
ca non-figurative. Ele dau un efect original ş expresiv, dar ar fi greu
de spus ce ă Nici chiar desenatorul nu poate ă o ă Prin
anumite caracteristici, aceste desene au în mod clar caracterul unei
I Mandale. Acest lucru ne face ş mai mult ă ne gândim la un expedient
pentru a ă de ă Chiar ş coroanele dau adesea loc unor
imagini curioase, care amintesc fie de ş ă de stilizare, fie
un efort de a ş dintr-o dificultate, deoarece desenatorul n-a ă
ă forma ă sau, ă a ă ă s-o ă ş ş
ă din ă ă un - •
fel de ă ă ă ă
ă o mare ţ ă între
inautenticitate, faptul de a nu
se fi descoperit ă simpla
. perplexitate, pe de o parte, ş
ă ş disimulare, pe de
ă parte; ş aceste ă
atitudini se traduc prin
ş forme. Coroanele au
adesea forme de ă de
inima
Jnautenti c.
I Nu s-a descoperit ă
Jenat (încurcat).
Nu ş cum trebuie ă se comporte, din
punct de vedere psihologic.
Stângaci.
Fig. 90. - ă de ă
ă
Opac.
închis.
ă
(Lipsit de loialitate).
(Mincinos).
(Disimulat).
LI
r -1
1-1 I
il
r -,
I
l-j I
I
I r
r :
I
11
r Ci
II
I
f
t
f::t
:'1
-276-
Schimbare ă
,,Prin schimbare ă ţ substituirea unui indice
caracteristic cu un altul" (Robert Heiss).
Varietatea indicilor într-un ş desen al copacului nu este un
fenomen foarte frecvent. Am dat câteva date statistice în tabelul de Ia
ă sub titlul: "Schimbarea ă La ţ nonnali ş Ia
debili, ţ nu ă ş ş 1 ă la 2%; la ţ de culoare,
ă ea este de 36%. În materialul de care dispunem,
desenatorii ă foarte fideli stilului lor personal, în orice caz mai
fideli decât în orice ă ă ă de desen Ia copiii mici . Debilii
ş ă uneori brusc maniera de a desena, dar aceste cazuri sunt
rare. Introducerea crengilor uniliniare tntr-o ă cu ramuri cu linie
ă este mai ă dar nu este ă ca o ă
schimbare. Doar amestecul formelor ş tehnicilor diferite în mod
evident ă ă denumire, în ş sens în care, în grdfologie,
francezii spun ă ei au "plusieurs ·trains d'ecriture"(1). În sine,
intricarea ş juxtapunerea mai multor indici este un lucru natural în
desenul arborelui. Acest lucru permite, de fapt, ţ ă ş
suprapunerea mai multor forme, în stilul unor cercuri concentrice.
Labilitate.
Caracter multiplu.
Vivacitate.
ă de Wlivocitate.
Perturbabil.
(Lipsa spiritului de dreptate).
Iritabilitate.
Inautenticitate.
Care poate fi distras.
Nedeterminare.
Influenfabilitate.
Infantilism.
Oscilatii ale ţ
Gustul pentru experimentare.
Alternarea opiniilor.
Nu s-a descoperit ă
Oportunism.
Modwi de ă neclare.
Nevoie de schimbare.
Identificarea cu moduri de via\11 ă
Mare capacitate de adaptare.
(1) ,,mai multe feluri de scriere" (m ă în textul original) (N.T.)
--277 ·-
Organizarea câmpului grafic.
Nu putem judeca corect ţ desenului în câmpul grafic decât
ă în afara instructaj ului, nu a fost ă nici o ă ă
ă Spunem ş ţ utiliza ă foaia", aceasta pur ş
simplu pentru a ţ un câmp de expresie mai vast, în care indicii ă
fie mai clar perceptibili. Indicii despre care am vorbit deja, au ă
de altfel, cum cei mai mici copii ă de ă voie copacul pe
marginea ă a foii, deci îl ă jos, ţ ă care, la
majoritatea tinerilor, se ă mai ă în contrariul ă
deoarece ei fac copaci atât de mari ş atât de ţ încât nu mai au
suficient loc ş desenul lor ă ş ş marginea ă a foii.
Conform tabelului, are loc o ş a ţ ă la 10 ani,
apoi o ă ă la un procentaj minim. Putem vedea, de
asemenea, în ş desenatori, ş "fugari ţ care ş
ă locul în lumea ă ţ sar coarda ş ă e nevoie, chiar
ă brutal limitele impuse (Thumcr). Thumcr vede în
exaltarea ţ de expansiune a Eului, posibilitatea cea mai
Indice: Desen care ă ş ş marginea ă atoii Nr.37
ă Ş primarii Ş ă
r-------
I
Vântll
ţ
Fete %
Total %
2 3 4 5 6
6-7 -8 -9 -la -11 -12 -13
4,0 4.5 11.2 27.0 21.4 13,4 14,7
7 8 2 3
·14 -15 -14 ·15 ·16
13,1 5,0 4,8 9,5 2,0
0,0 1,1 12,7 17,6 3,7 10,7 3,6 5,3 4.8 7,3 1,9 4,6
2,0 3,1 12,0 22,3 12,9 12.0 9,1 9,2 4,9 6,0 5,7 3,3
I
Vânta -8 -9 -la
Debili % 0,0 4,0 3,8
Muncitori ş
având 8 ani de ş primarii
Vârsta
%
1.5-16
0,0
17-19
1,4
-11
1,5
+20
0,0
- 11 -13
0,0 2,2
Lucmtori
. comcrciali
19-32
1,5
Deb. Imbec.
-14 -15 -16 -17 29 (media)
3,3 0,0 2,6 0,0 0,0
Copii de cUlo!lfc, elevi ai unei ş millionarc
15,5 (m medie)
0,0
-278-
ă de interpretare. Capetele sunt plasate foarte sus, adesea o
ă ş Lumea ţ este ă Sentimentul limitei ş al
ţ este adesea foarte slab dezvoltat. Accentuarea acestui indice
la ă ă o activitate ă a ţ ş ţ ă
ă ţ Acest lucru ne ş întotdeauna de copacii care se
întind spre partea de sus, ceea ce, din nou, nu ă decât
predominarea ţ de expansiune.
ţ arborelui spre partea ă sau ă a foii,sau chiar
într-un ţ ("a face tapiserie"), poate fi ă dintr-un punct de
vedere grafologic, ă doar atât timp cât se ă instructajul, ceea
ce avem rar ocazia ă facem (vezi schema de ă p. 33).
Desigur, arborele poate fi judecat în ţ de densitate ş
plenitudine, de ă ţ sau de ă ă sau de ariditate ş de ă ă
sau de simplicitatea sa. Categoriile grafologice se potrivesc mai mult
sau mai ţ în aceste ţ Este preferabil ca cel care ş
diagnosticul, raliindu-se la un sistem sau altul, ă ă o ă
ţ ă ă a privirii care, adesea, ă mai ă
fenomenul în ansamblul ă decât o ţ mai ă ă ă de
care, de altfel, cercetarea ş ţ ă nu ar putea fi ă prea departe.
Peisajul.
Copacul se ă ş adesea într-un peisaj ş ă un tot CU
acesta. Copacul ă ă peisaj este mai ă o ţ În testul
desenului copacului, nu i se cere subiectului ă deseneze peisaj, dar,
nici nu i se interzice ă ă acest lucru. ş pentru a respecta
ţ consemnului, ţ ţ se ţ ă deseneze un peisaj, în
timp ce ţ ă acest consemn, ă ă ş face probleme,
desenând ţ dealuri, soare; acesta din ă la copilul de ă
ă se ă preponderent sub forma unei ţ umane
(antropomorfism). La aceasta se ă nori, umbra copacului,
ş . ă flori, garduri vii, sol, etc. Copiii de ă foarte ă
1"
animA mai frecvent decât cei mai mari acest tablou în sine static,
-279-
punând în el ţ umane pe cale de a face ceVâ; mai rar, animale,
ţ fllcând ă ă care ă în jurul copacului, ceea ce face,
de asemenea, dovada a unui element ţ dinamic care, ă ă nici o
ă ă un rol important atunci când este ă ploaia sau o
ă de ă ă Este dificil ş de distins caracterul pur static de
caracterul dinamic ă ă a-l întTeba pe copil despre acest lucru.
Interogarea ar putea avea ca efect chiar faptul ă copilul ajunge ă
ă ulterior ceva ce, la început, nu ţ ă ă în desenul
ă
ţ peisajului ă o foarte mare varietate. Strict
vorbind, orice linie a solului, orice ţ a unei tufe de ă tot
ceea ce nu este copacul în sine poate fi considerat deja peisaj. ş
acest peisaj ţ se distinge în mod ţ de acele decoruri
impresionante pe care le întâlnim adesea în desene ş pe care le
ă sub numele de "peisaj complex" (1) .
ţ statistice au aici o validitate ă deoarece, ca
:unnare a lipsei de timp, subiectul nu a putut realiza întotdeauna un
peisaj complex. ş ţ ă au ş o valoare
ă deoarece ă impuse de ţ exterioare erau
ş pentru ţ Peisajul poate lua o asemenea ţ încât tema
ă a copacului este ă în spate, producându-sc, Într-un fel,
o ţ a peisajului. Am întâlnit desene de acest tip la bolnavii
mintali, ş ş puteau foarte bine ă deseneze un copac izolat.
Din punct de vedere statistic, indicele "peisaj ţ are o
ţ total ă de indicele "peisaj complex". În t i mp ce, pentru
peisajele complexe, maximul se ă la 7 sau 8 ani ş apoi scade
progresiv ă la 13 ani, ă la un reziduu pe .care îl vom ă
întotdeauna, pentru peisajele ţ se ă exact invers:
ţ care nu este ă de ţ ă ş o ă cu vârsta.
Este interesant de notat ă procentajul ş mai puternic la elevii de
(1) Peisaj complex: în textul german: "Viei Landschaft" sau "grosse 1 .a.ndschaft"
(N.r .:fr.)
r
I
r
l '
1;
r
.1
1
r' i
1, I
r 1 I
\ ' .
n)
I :


1-:
r-'
1
l i
-280-
clasele a VII-a ş a VIII-a decât la elevii de ciclul secundar. Acest
lucru se ă prin ă motive: pe de o parte, peisajul ţ
Indice: Peisaj complex
ă
Clase 2
Vârsta 6-7 -8 -9
ţ 26,2 43,4 19,8
Fete % 23,5 25,1 18,4
Total % 24,8 34,2 19, 1
Vârsta -8 -9 -10
Debili % 10,0 10,8 15,2
Muncitori sPCCia.li4ti
având 8 ani de ă
Vârsta 15-16 17-19
%
Indice: Peisaj ţ
Clase
Vârsbl
ţ
Fete %
Total %
Vârsta
Debili %
ă
6-7
20,6
36,5
28,6
-8
4,3
2
-8 -9
21,3 14,3
32,0 26,2
26,7 20,2
-9 -10
12,2 16,4
MlUlcitori ş
având 8 ani de ă
Vârsbl
%
15-16
41,5
17-19
30,3
3
-10
9,2
17,6
13,4
-11
7,6
+20
3
-10
28,6
33,5
31,0
-11
12,2
+20
44,0
Ş ă
4 5
- II -12
5,8 19,2
8,3 11,6
7,1 15,4
-12 -13
9,0 5,2
Luctltori
comerciali
19-32
9,0
Ş ă
4 .5
-11 -12
.50,0 31,8
43,5 38,0
46,7 35,0
-12 -13
9,8 21,5
ă
comerciali
19-32
52,0
Nr.38
Ş secundari
6 7 8 2
-13 -14 -15 -14 -15 -16
0,0 4,4 11,0 9,6 3,8 10,4
0,9 2,6 8,4 1,8 1,0 0,8
0,5 3,5 9,7 5,7 2,4 5,6
Deb. lmbec.
-14 -15 -16 -17 29 (media)
0,0 4,8 5,2 9,8 7,2
Copii de culoare, elevi ai unei misionare
15,5 (in medie)
15,0
Nr. 39
Ş secundari
6 7 8
-13 -14 -15 -14
64,0 64,0 53,0 63,0
60,0 50,0 81,0 43,1
62,0 57,0 67,0 53,0
-14 -15 -16 -17
12,4 17,0 27,5 22,0
2 3
-15 -16
46,0 46,0
42,0 43,0
44,0 44,5
Deb.lmbec.
29 (media)
37,5
Copii de culoare, elevi ai unei ş misionare
15,5 (mmedie)
0,0
I
I
- 281""7-
I • Xlll. Peisaj ţ
I
%
100
90
80
70
60
50
40
30
20
10
"';'9 -10 -11 -12-13 -14 -15-16 -17
- I I I ;::---;.,--,...
l-. I T T 1
1--
L
. -
_ .•'» ·.· •• 1·.
> . -
> ... •. i::- 1···
. ... . I I
.. .>
•• I
-
V
V
.. /
L V
/ --.. -
I '1 " i--;
_."'"-- .. .•.•. V -
r--t--t---
l
---
L
-"' \ .. ...
,-
L ..... .- _.-
.. /' .. "'" -
o
1
,' ţ
L .' I .
. I I I I
---J
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.
1.
8.P
G.
2. 3.S
ă p. 74.
-282-
ă o imagine a lumii mai ă ş ă în ţ ă o
mai mare ţ pe de ă parte, o ă cu instalarea ă ţ
ş a ă ţ trebuie ă se ţ ă cont de reactivarea regresiilor
corespondente, care conduc la o descriere într-un fel mai ă ă ă a
se ă din acest motiv, în tabloul prea marcant al peisajului
complex. Atunci când ţ de la 7 ani ş la ş nonnali o
ş de 28% ă la 67%, acest lucru ţ o ţ a unui
fenomen care apare ş mai evident Ia debili, care merg de la 4% ă
la 27,5% ţ lor ă astfel ă celei a normaIilor)
ş ating maximullor acolo unde normalii se ă Ia nivelul lor aproape
minim: ţ ă ş ă trebuie, ă aceste date, ă
ă ţ considerabile. Faptul ă elevii din ciclul secundar
ţ ă într-o ă mai ă decât elevii de clasele a
VII-a ş a VIII-a se ă prin atitudinea într-un fel mai ă a
elevului de ciclul secundar. El distinge deja mai bine între imaginar ş
realitate.
Ceea ce tocmai am spus, nu este în acord manifest cu ceea ce se
petrece la imbecili, deoarece la ei se ă în ţ de 37,5%
peisaje ţ dar ei nu sunt de loc ţ Aici ar trebui mai
ă ă ne ă ă ei sunt capabili, da sau nu, ă deseneze un
peisaj complex adaptat la starea lor ă ca ş cum ar trebui ă se
ă în faptul de a desena un peisaj ţ doar semnul ţ lor
de a ă aici alte elemente. Se va obiecta, ă ă ă ă în felul
nostru, noi ă cifrele jenante în loc ă ne ă asupra lor.
Dar, ş cum, la ă ă ş la apusul ă soar ele se ă ş la ş
ţ ă de orizont ş ă orice ţ expri ă prin ţ nu
ă întotdeauna ş lucru, la fel este ş în cazurile în care
indicele unui desen nu poate fi apreciat corect la normali ş la imbecili
decât ă ne ă în ă puncte de vedere absolut diferite.
Cei care ş încheiat ş ca ş ţ ă la nivelul
elevilor de ciclul secundar, ă muncitori i ş ă un
procentaj mai ă inferior celui care corespunde perioadei în care
frecventau ş în timp ce ţ din ţ au mai ă
____ r_
-283-
valori mai înalte: ţ ă ă nu trebuie ă i se acorde o prea mare
ţ ă deoarece ţ este ţ de ş factori ă
cum ar fi, de exemplu, timpul. ţ de culoare nu se ţ ş
I cu peisaje ţ Ei ă doar peisaje complexe, cu o ţ ă
care ar corespunde celei a copiilor de Il ani.
Peisajul complex este un indice care, la copiii mici, apare aproape
cu ş ţ ă ca ş simpla ţ la vârsta ş ă
procentajul estc În jur de 25%; maximul estc <ltins pe parcursul
primului an de ş cu 34% ş din clasa a VI-a, indicele dispare
aproape total. El ă din nou apoi, ă la o medie de 6%. În schimb,
ă ţ ă mai multe peisaje decât fetele, chiar ş în ciclul
secundar. Debilii ţ ă într-un mod similar normalilor, dar cu
valori mai ă ca de obicei, ei ating maximul posibil mai târziu;
în orice caz, ei ă punctul cel mai ă în clasa a VI -a, apoi
ă ă ş ă la 9,8% la 17 ani, ajungând astfel la ş nivel ca ş
ţ din ţ Imbecilii nu se ă decât la un nivel ş
mai ă
În ţ ă pentru normali, ca ş pentru imbecili, sunt valabile
ă criterii:
Un peisaj ţ este un mijloc de a ă ţ psiho-
ă ş ţ la vârsta ă ţ o ţ ă ă
Peisajul complex trebuie ă ca o ă ă Ca urmare, el
are mai ă o ţ ă
Datele statistice nu permit decât o ă apreciere a ţ
peisajelor complexe. Peisajul desenat este mai întâi descriere, ă
ă ă nu are o delimitare ă Este unul dintre motivele
pentru care ă ţ pictori nu încep ă picteze un peisaj ă ă o
oarecare aprehensiune. Nu ş unde începe el ş unde se încheie: ceea
ce-l ă este indeterminarea, incertitudinea, nelimitarea,
ceea ce nu este clar definit. În ş timp, totul se extinde în lungime
ş în ă adesea difuz ş trenant. ă ă pentru pictarea
unei ă ş indicele ă în realitate tot ceea ce este
imprecis, tot ceea ce se ă ş între zi ş noapte, între ă ş
i
I
r
I
t '
l '
I
r
\
r:
I
I
" r
i
l-
I
--I
I
j
-284-
obscuritate, între limitare ş nelimitat. ţ ş fantezia pot ă se
manifeste liber. Realitatea se ă în vis ş în ţ într-o lume
care este mai ă o lume a ţ decât o lume a ă
Aceasta ne poate face ă ne gândim la Breugel ş Ia a sa Ţ ă a
ă ă ţ desenatorul se ă pasiv impresiiIor, el este
ş ş indolent în afara ă ţ pierdut în interioritatea sa
-k
Fig. 91. - Peisaj complex.
Afectivitate.
ă ă
spre vis.
ă ă ă
Contemplare.
ţ
Reflexie.
Uitare de sine.
Inimos.
Aptitudini descriptive
ă ă
Difuz.
ă
Se simte amenintat de lumea ă
Dedicat puterilor exterioare.
Lipsit de libertate în ţ ă ţ
Obsesie.
ă din fata ă ţ
Reverie ă ă crepuscular!,
ternA, care ă afectivitatea (dupA
structura ş claritatea figurii).
ţ
Fantastic.
Aptitudinea pentIUactivitate ă
Intuitiv, ă o prolullZimc ă
Abandonat impresiilor.
In.fluen ţ
Indolent, ş ş
ă de determinare.
Defect de contur ş de urmare ă
Lipsa ţ ă ţ
Insecuritate ă
Indecizie.
ă timid, lent.
În1ârzie, calm, închis.
dcpresive ş agresive.
ă ă resort, paralizat.

ă
Pierdere a sinelui.
Nu mai este ă ţ obscure
(lucru observat adesea la bolnavii
mintali).
ţ ă iluzorie, ă
Pierdere a ţ ă
-285-
ă la punctul în care puterile obscure îl ă în sine ş unde totul
se ă ş ş în depresie sau, ă se ă în vise
exaltate ş În plus, el este mai ă condus de ă
ş decât capabil ă se orienteze el ş ş din acest
punct de vedere, desenatorul de ă mai mare devine similar
copilului. Aici îi întâlnim pe cei care "nu vor ă ă cu ă din
ă cei care nu ă un copac ă ă ă adauge nori ş alte
elemente de peisaj. ţ acest indice are ş aspecte pozitive:
aptitudinea de a desCrie, sensibilitate, ă ţ 'la cei care
sunt ţ natural, el ţ ă de asemenea, darul ă ţ
care ş o unitate ă între talent ş lumea viSelor.
"Peisajul ţ este un indice care nu a fost analizat ă din punctul
de vedere al ţ fundamentale, dincolo de aspectul de
ţ considerat în generalitatea sa. În schimb, linia solului
ă mai multe aspecte ş poate fi ă În indici ţ
Linia solului.
Linia solului deasupra bazei trunchi ului (fig.92) a fost ă în
primul rând, cu o ţ ă ă la pensionari ş pensionarii în
ă de asemenea) din sanatorii. O ă ă ă de ă
ă le face pe aceste persoane
ă ă realitatea. Linia
solului, ca expresie a ţ
imediate ă este ă
la orizont. Ei devin ţ
ţ ă de realitate ş în ş
timp, se ă ă de aceasta.
Fig. 92. ă ă din lipsa de activitate,
ă stare ă o atitudine
ă adesea ş nostalgia unor ţ ă ă ă ă ţ
Fuziunea bazei trunchiului cu începutul ă ă ş linia solului
(fig. 93) ă ţ ă ţ între copac ş ă Cele
-286-
ă ă o unitate. Am întâlnit acest indice mai ales la tineri, cu
ă ă ţ
ă ş ţ ă
Stare ă
ă capacitate de obiectivare.
·:J ...••
Linia solului ă (fig.94). Fie ă este ă ă sau
doar ă prin ă ţ ă a liniilor bazei trunchiului, linia
solului ă întotdeauna o ă Toate expresiile care ă
aversiunea par ă se ă în ă ţ Avem planul
înclinat, pe care nu putem decât ă ă avem aversiunea în
sensul literal al cuvântu1ui ş acestea sunt simptomatice pentru tot ceea
ce ă ţ în general. ş acest indice este atât de
delicat de interpretat, încât caracteristicile care se ă la el nu
sunt sesizate imediat. De altfel, acestea nu sunt adesea decât simple
ţ în cadrul ansamblului.
ă aversiune.
ă circumspecpe.
ă retinere.
înclinare ă ă ă ţ
Aversiune ţ de adaptare.
ă în fata efectelor care
rezulta din propria sa ă
,,Deviere prin ahmecare".
ă prin alunecare".
Incertitudine.
Instabilitate.
ă ţ
jt
: .. ..: .. :.:: .:
. .•.•:. :: .: ... ::: ... : • ...... .. : • .... :: .:: .. : : ... : ....• ::: .. :. :.: .: .• . . ::: ...... . : • .... ..... : .. ....... .
· .. ···· : ·· ·· ...·:.· ... :a .:: .... · ... .. j{ .. :: .... .. : .... <.
. : ". "' .
. >:>
. . .
b
Fig. 94.
Linia solului sub baza trunchiului. În anumite desene, se poate
observa o separare a bazei trunchiului ţ ă de linia solului. ă
ţ se produce în unna unei ţ afective vehemente, cu
ocazia unei surprize. ă Thumer, desenatorul se simte smuls, cu o
-287-
parte din ţ sale de a exista, din ţ fundamentale ş vital
necesare. El este ă ă
Trunchi pe un deal sau pe o ă
Aproape toate ă poetice ale paradisului ă sub
forma unei insule "locul în care Dumnezeu se ş cu oamenii"
(Rosenberg). Insula este separiltul, ă ceea ce este li mitat din
toate ă ţ Insula
ă Dealul sau
muntele conduc la
aproape ş rezultat;
singura ţ ă este
aceea ă ele se ţ ă
deasupra restului
peisajului. Ceea ce este
ă ţ ă la ridicarea a Fig. 95. b
ochilor, cel care este într-o ţ ă îi vede cu ş ţ ă pe cei
care sunt mai jos. Dar, pe de ă parte, cel care este deasupra ţ
este într-o ţ de izolare; este plasat la ă ţ ş expus. Este pe
un piedestal, pe un tron, ş astfel, ţ sa de atotputemicie ş de
ţ este la fel de ă ca ş pericolul de a ă În
apropierea insulei, se ă ş marea ă dar muntele are ă ă
Cel care se ş ă pe o ă ţ se ă în spectacol ca un monument,
acesta ş ş prin a fi admirat. Tot ceea ce îl distinge de restul
Iwnii, îl ă pe o ă ţ în ş fel încât ă fie ă ş ă se
ridice mai presus de ceea ce este ş ş vulgar: ş este copacul pe
drre subiectul îl ă fie pe o ă fie pe o ă ţ fie absolut
singur, solitar. Acest indice se ş în toate etapele ţ dar
foarte rar (vezi tabelul din anexe). Nu trebuie ă i se acorde o valoare
ă dar el ă adesea ţ ţ
r
I ,
! '
\
r' :
I '
I
I '
\
I ;

1
, 1,
, I
!
I
II
1 :1
I I
Il
'1
II
(1
I j
I Il
';
I
I
I
I '
. j
II
, I J
I
I
Izolare,
, Solitudine.
A se ţ singur.
A se ţ ă ă
A face opinie ă
Autism.
,,Autonomie".
ă de a vorbi despre sine.
Vanitate.
Accesorii.
-288-
ă
Plasarea propriei persoane pe un
piedestal.
ţ
Pretentie de atotputernicie ş ţ
ă totul la sine.
ă
ţ prin accesorii: cuiburi, ă ă ă figuri umane, corbi,
inimi oare suspendate; la modul general, orice elemen\ figurativ,
indiferent de ce ă este acesta.
"Pentru a îmbuna sufletul copacului, sau spiritul clfic, sau
divinitatea cu care arborele era pus adC5C:l în relatie, la ă ş
ă se ă ţ În copac ofrandc (Oori , panglici , imagini ş
obiecte de asemenea tip), la fel cum în alte vremuri se aduceau la
copacul sfânt din Upsala corpuri de oameni ş animale sacrificate"(1).
Germanii vechi aveau obiceiul de a atârna în copaci priwnierii de
ă ă pare a fi un vestigiu al acestui copac, ş
expresia ţ de spânzurat" are o ţ ă
proprie glumelor sinistre .
Copacului i se ă sacrificii. Arabul Ibn Fadhlan ne spune despre
varegi: "În momentul în care navele lor au sosit la locul de ancorare,
unul dintre ei a coborât pe ă cu o pâine, carne, ă lapte ş
ă de leac a1coolizate ş s-a îndreptat ă un trunchi ş de
copac, care fusese ă ţ care ă ca o ţ ă ă ş care e
înconjurat de mici statui, în spatele ă sunt ă ţ alte tmnchiuri
de copac. Se apropie de cea mai mare ă din lemn, se ă
(1) Reallexikon des klassichenAltertums.
-289--
înaintea ei ş spune: ,,0, Doamne, m-am întors dintr-o ţ ă
ă ă ş ţ adus multe fete ş zibeline ş piei". Apoi, el se
ă ă ă o vânzare ă ş depune o ă în ţ statuii. Daci
totul s-a derulat ă ţ lui, ş ă un anumit ă de boi ş
de oi pe care le ă ă o parte din carne ă ş pune restul
în ţ statuii celei mai mari ş în ţ statuilor mai mici care o
ă ş ă capetele boilor ş ale oilor în copac",. Asemenea
sacrificii se mai ă ş la coloana ă antici de la Innin.
La rândul ă E. Leuzinger scrie, într-un articol intitulat: "La
negrii din SucL1nul Occidental": "Pentru negrii din triburile Bambara
din Sudanul Occidental, majoritatea spiritelor ă ş sunt
prezente, vii ş foarte active: ele ă ă ă ă ă
lucid. Negrii cred cu ă în puterea de ă pe care o au cei
ţ sau animalele ă ucise la ă Pentru a feri satul de
efectele ţ lor nocive, se fac procesiuni în jurul satului ş la o
ţ la intrarea în sat, se deplIn între ă mmuri de copac
; ofrande sacrificiale ş anumite ă ţ ale ţ pc care au doborât-o, de
exemplu, pantofii mortului, picioarelc animalului ş alteori, pe post de
sacrificiu, tuberculi de ă ă etc. - Cei din tribul Bambara
cunosc copacul spiritelor, ă un copac unde, conform ţ lor,
ă ă ş ă ş Este un copac sfânt ş de neatins (1) ."
ţ ă ş ş ă trebuie ă lase ă sau trci mere pe
un copac pentru a-l face roditor nu este altceva decât un sacrificiu
ă spiritului copacului.
Involuntar, ne gândim la pomul de ă Acesta este o amintire
a celui mai vechi ş mai ă mai (2) de ă Documentele ă
ţ copacului de ă ă din 1605 în de acolo,
obiceiul s-a ă în ş germane, apoi, ţ câte ţ în
restul Germaniei. În cursul secolului al XVIII-lea ş mai ales în secolul
I (I)SchweizerJugend, 1952, N°. 46.
(2) ă cu o ă ă ă ă în GCI111anla, ocazie <'-'lI care se
ş ş un copac. (N.T.)
j
L
-290-
al XIX-lea, el a cucerit ţ ă scandinave ş din a doua ă a
secolului al XIX-lea, întreaga lume. Prima ă ă vine de la
Strasbourg. Aceasta ă "Pentru ă la Strasbourg se ţ
în ă brazi pe care se ă benzi de hârtie ă mere, azime,
fluiere, ă etc,,". Obiceiul este ţ ca fiind foarte vechi.
În Ţ ă de Jos, ă 1870, rolul pomului de ă era jucat, in
mod ş de copacul Barbarei. Acesta era decorat cu fructe,
ţ bibelouri . În Turingia, se serveau, în mod ă ă de
ramuri de sorbier (1) oroate cu motive din ă Copacul de mai ş
cel de ă se ă în ş ţ ă ă care copacul ş
ramura sunt sursa ş ţ ţ Ei ă ferti litatea ş
ă împotriva relelor. Copacii de iulie suedezi sunt ţ
ca ş copacii de mai germani. Unii sunt ţ din ţ ă ş În vârful lor
sunt ş diverse figuri. În zilele noastre, ă de copacul de mai
ş de pomul de ă ă bradul, cu banderole multicolore, ş
dulgheri care, în ziua ă ă ş ţ
ă este de a ă nebunia ş nefericirea de casa ă
ş de locuitorii ci.
Obiectele consacrate care se ă ţ în copaci reprezentau, deci.
înainte de toate, sacrificii. ţ sacrificiului în prezent pare a fi o
ţ a vechilor daruri ale Sfântului Nicolae: ramuri (vergele),
fructe ş ă Nuiaua este o nuia a ţ ş nu are nimic de-a face
cu instrumentul de ţ ş cum ş ă copii i în zilele
noastre. În Roma ă se fl1cea cadou, cu ocazia Anului Nou, nuiele
de binecuvântare, strenae, de la care numele a fost preluat pentru orire
fel de cadouri ş se ă ş ă în ţ "etrennes" (2).
Tabelele ă în unanimitate ă ă sprijinite de copaci de ă
desenator trebuie privite ca ş indici primari. Acest accesoriu ocupA
un loc aparte. De fapt, scara trimite, în definitiv, la ă ş prin
aceasta, la fruct. Copilul nu se ţ ş cu simpla contemplare a
(1) sorbier=arbore din Europa ş Asia (N.T.)
(2) cadou de anul nou (în ă în textul original) (N.T.)
11
'}
,
,
'.
i
1:
li
i
hxlice: Accesorii
ă
I I
a..e 1 2
VInta 6-7 ..g
·9
1!Iie1i % 4,0 10,3 7,3
Fc!z % 5,2 3,9 2,9
T(Q! % 4,6 7, 1 5,1
Virsta
..g
-9 -10
rmJi % 1,4 0,0 3,8
Muncitori special.i4ti
având 8 ani de ş ă
VInta 15-16 17-19
I
% 1,3 0,9
Indice: ScJri
ă
I
I I
Que I 2
b 6-7 -8 -9
1!Iie1i % 15,0 6,2 7,3
Fc!z % 11,2 7,8 2,9
!(Q! % 13,1 7,0 5, 1
VIma
..g -9 -10
DeIili% 1,4 0,0 6,3
Muncitori ş
având 8 ani de ş ă ă
VIma 15-16 17-19
% - -
i
- 291-
Ş ă
3 4 5
-10 ·11 · 12
2,7 8,7 5,8
23,0 . 9,2 11 ,7
12,8 9,0 8,8
-II -12 - 13
2,0 0,9 2,2
Lucdtori
comerciali
+20 19-32
0,0 0,0
Ş
3 4 5
-10 -II - 12
2,7 0,0 1,9
3,5 1,8 0,0
3,1 0,9 1,0
-II -12 -13
2,0 0,9 2,2
Lucn1tori
comerciali
+20 19·32
-

I '
I
!


,
I
,-
Nr.4O
.
1
I
Ş ă
,
I I
;
6 7 8 1 2 3
r
i
I
- 13 - 14 ·15 -1 4 - 15 -16
4,7 5,5 8,0 1,0 1,9 6,9 r -
l
7,3 4,5 3,6 0,9 1,9 3,8 ,
. ,
6,0 5,0 5,8 1,0 1,9 5,4
Deb, Imbec.

I
·16
29 (media)
,

-1 4 -15 .. 17
I
2,5 0,8 0,9 0,0 0,0
r '
Copii de culoare, elevi ai unei ş misionare i
I
15,5 (m medie) \"
I
l'
0,0
Nr.41
r I
,
Ş ă
;
I I
I
,-
, ,
6 7 8 1 2 3 ' .
;
I
-13 -14 ·15 -1 4 -15 - 16
2,4 1,1 2,0 0,0 1,0 1,0 I
I
0,9 0,0 1,2 0,0 1,9 1,5
1,6 0,6 1,6 0,0 1,4 1,2
,
Deb, Imbec.
29 (media)
i I
I
- 14 -15 -16 -17 I
0,8 0,8 0,9 0,0 1,8

Copii de culoare, elevi ai unei ş misiOlUlfe
I
I
15,5 (m medic)
,
-
" '
, i 1
I
tJ
li
J]
11
{
J.
il
:'[
;
\
.. '
l j
'1<,
'1
J
j
I
, J
l'
,
]

-292-
fructului, nici CU simpla ţ ă de a-l poseda; el ă in
manifest. cu ajutorul ă ă ă la fruct. ă posede în mod
pentru a-l mânca. ţ ă a ă (13.1%) se ă
vârsta ş ă ţ ă 10 ani, ea scade la un procentaj
insignifiant Debilii sunt departe de a dovedi ş vitalitate
ţ ş a efortului de posesiune. Între 8 ş 9 ani, procentajul este
6,3% ş se ă practic la ă ă Indicele pune
ţ ă ţ fructului. Tot ceea ce este suspendat, ca ş
ceea ce ă copacul (copacul este ş habitatul ă ţ ă ă
este desenat în toate etapele de dezvoltare ă mai ales intre 9
12 ani, ceea ce corespunde de altfel ţ anterioare. Debilii
un procentaj absolut nesemnificativ. Maximul lor se situeazA la 9
ţ ă de inchinare, de sacrificiu sau de ă
copacului a ă în mod manifest. În conformitate cu pregnanta
care ă ă cuiburi le, figurinele ş inimioarele apar în prim plan,
impun ş ţ ă
Fantezist.
Se ă de.
Fanfaron.
Ironic.
Sâcâitor.
ş râde de.
Zeflemitor.
Spiritual.

Fig. 96. -Accesorii.
Atitudinile defensive sunt adesea simbolizate prin spirale
ă ă in jurul trunchiului. în mod ş simbolul vrea
insemne; "Nu ţ Christoffel a observat pe desenul copacului
o femeie ă care refuza orice raport conjugal, o ă
castitate sub forma unui inel colant, similar celor folosite
-293-
pentru a ă insectele. Thumer ă ş la un
IIomosexual, care avusese probleme cu ţ un pom cu un ş
în jurul trunchiului; întreaga ă era ă cu un fir
ă ă Senzualitatea, ă prin ş devine astfel
domeniu interzis prin ţ ă stare de lucruri care devine
mai ă prin ă unui semn tipografic indicind
(in articolele unui cod). Thumer interpreteazA psihologic: in
fPomeniul. ă ţ e. u intru in conflict cu legea, ă ă ă a
iParadisului imi este ă .
Unor copii li se ă ă deseneze coroana copacului sub forma
ţ umane, la fel ca ş copiii mici, care ă soarele sub o
ţ ă Scrierea ă ş poate utiliza cu o
mare sau mai ă abilitate reprezentarea omului, ă ă ă
ă ă teme fundamental
diferite sau ă o ă ă exprime
în primul rând fizionomia
omului. ş în care florile
sunt puse ă ă cunosc de
ă vreme ă umanizare.
ă ă ă Rudolf Borchart ă
acestei ţ o interpretare
ă ,,Legenda florilor, spune
el, ă descoperirea a ceea
ce este aparent in om la flori;
doar in acest fel, ş nu intr-o
ă ă
putem denumi fenomenul psihic
care ea ă ă fenomen care are ă ă profunde la nivelul
ă ţ unitatea spiritului uman ... Descoperirea unei a doua
in spatele florii, surpriza ă de ă ă descoperire ş
-294-
nevoia ă de exprima ă ă prin intennediul unei 1
fonne ă ă în zilele noastre ş nu va ă decât o ă cu
ultimele zile ale ă ţ
ă acum, am întâlnit copaci ţ la copiii mici, în
desenele umoristice, în reclame ş în desenele bolnavilor mintali.
Trunchiul noduros al unei ă este transformat de ă un
schizofren într-o ă ă Un alt schizofren - o femeie -
ă pe ramura unui copac - care în rest este dezorganizat
dezarticulat - o ţ ă ă ă (fig.98). Provizoriu, putem
doar ă ne punem ă
întrebare: în umanizarea
desenului copacului la bolnavi,
poate fi vorba despre o
ţ a simptomului
primar de antropomorfizare
ă Sau, ă ca
unnare a unei pierderi totale a
ă ţ sale, bolnavul
tinde ă se ţ de figura
ă
ă la ă
întrebare ar necesita o ă
ă ă pe grupuri
mari de bolnavi mintali. Faptul
ă uneori, indivizi absolut
nonnali ă în ă
ţ în copaci, face mai ă
ă ă ă În ş
ordine de idei, nu trebuie uitate
mCI ă iconografice
care ă în copacul ţ
imaginile lui Isus ş ale Mariei,

Fig. 98. -Desen al unui schjzofren.
-295-
nici ă copacului care ă la nivelul coroanei o
ă din capete de copil, continuând o ţ ă germani ă ă
ce pretinde ă ă a ţ ă mergea la arborele sacru pentru a-l
implora ă ă ă un suflet ă (arborele este sediul
sufletului). Ne ă ş în ţ unei ş umane antice,
care mai rc;lpare în zilele noastre doar la primitivi sau în ă
primitive, ş pe eare nu o putem valorifica decât ca pe o
ţ ă în stabilirea diagnosticu1ui.
Flori.
În biserica Saint-Etienne din Beauvais se ă ş un vitraliu cu
Fig. 99. - Flori.
ţ ă datând din
anul 1512. Pe florile circulare, mai
mari decât în ă ale unui arbore
genealogic, se ă busturile
ă ş lui Chri stos, în acest caz,
ţ acest lucru ar trebui ă
sugereze splendoarea, ă ţ ş în
ş timp, ?Crimarea. De fapt,
floarea este mani festarea cea mai
ă ornamentul cel mai
frumos, podoaba ă ă
copacului . ş viata sa este
ă abia se deschide, ă ş începe ă se ă Ceea ce este
remarcabil, este rarit.atea ă acestui simbol În cultura
ă Datele pe care le avem în ă ă cu acest subiect ă
impresia unei ţ ţ în destin; atunci când un copac
ş de ă ori într-un an sau într-o ă ş ă acest
fapt este privit ca un semn ă un membru al familiei va muri în
curând. ş care ş de ă ori ţ ă un ă ă o
floare ă ş pe un sol infertil, recolta viitoare va fi mai
ă Copiii nu trebuie ţ ă ţ în momentul în care înfloresc pomii,
I
I I
II
l i
r:
r J'
1' :
rJ
f I
LI
n
r J
L
[
- 1
j
r I
r 1
n

1 )

-296-
deoarece vor avea ă alb. ă ă ă floarea copacilor în
de floare (1) are un trecut simbolic bogat, mai ales trandafirul
floarea ă a romanticilor. Rudolf Borchart ă
fileut remarci foarte pertinente 'asupra acestui subiect:
florilor. spune el. este moartea; mesajul florilor este
ţ ă unei ţ care a cunoscut ţ
care nu a uitat moartea, care o ă ş cum este inima omului,
ă Ş ş cum este spiritul omului, ţ unei noi ţ pornind
la durere. ţ construirii unei imagini'dincolo de imagine."
în materialul de care dispunem, nu am ă flori la ă ţ dar.
anumite ocazii. am ă flori în desenele fetelor. cu un maximum
2%. În ţ unde stabilitatea, durabilul ş solidul au aproape
valoare ă acest lucru nu are nimic ă În ţ ă
atribuie () mai ă ţ ă ă concrete. lucrurile tr...J.,. ...
ă fie diferite. ş este posibil ă epocile mai ţ ă
florilor un loc privilegiat, ş cum este în cazul ţ orientale.
Admiratie de sine.
Bucwie ,i admiratie ţ de actual, de
mome.otan, de efemer.
Incapabil si gândeascl istoric.
Rlmine la sup,rafati (exterior).
RJmâne prizonierul admiratiei de sine.
Maniere de copil râzgâiat.
Upsi de previziune ,i de metodl.
Frunze.
Se ş ă de exterior, de ornament.
Se ă se ş se
vrea si ă într-un anumit fel.
Suflu scurt.
ă ş in ă ă ă de zi
tii"
mUlt'" •
ă ş in prezentul imediat.
Mai multil aparentA decât realitate.
La greci, cel care ă un sacrificiu ş ş ă pe cap o
frunze. încoronarea este un obicei religios care ă consacra!c
(1) Limba gCllIlaDl are ă cuvinte diferite pen1ru a desemna floarea copacului
ş floarea in general (Blume) (N.T.fr.)

-297-'
obiectului încoronat Coroana de frunze a devenit, de-a lungul
timpului, un semn al victoriei. o ţ Este scris in ă
"în centrul acelui loc. de o parte ş de alta a fluviului. ă arbori ai
care fac fructe de ă ori. o ă în fiecare ă ş
.fiunzele lor pot ă ă neamurile" (1).
ş este podoaba copacului ş organul ă respirator. Frunza
apare înaintea fructului ş ă mai mult decât acesta. ş
ş este elementul caduc, ceva mai ţ efemer decât florile ş
ş de asemenea, un simbol al ţ ă faptu,lui ă ş
se ă ş se ş Frunzele sunt elementul exterior al
'cx;>paeului. ceea ce este agitat sau poate fi ş agitat '
Expresia "a ă pe o ă verde" (au! einen grllnen Zweig
kommen) (2) ă ă ă ă ţ ă de succes.
Indice: Frunze Nr.42
I
Grid. Ş primad Ş secundari
2
6-7 -8 -9
35,6 32.0 25,.5
3.5,8 36,0 26.2
3.5,7 34,0 2.5,8
4
U
Muncitori spoeia!itti
avind 8 ani de fC08ll primad
(1) Apocalipsa, 22,2.
3 4 5
-10 -11 -12
3.5,0 46,0 39,0
48,0 43,.5 41,0
42..5 44,7 40,0
-Il -12 -13
14,.5 33,0 31,a
Lwritori
comerciali
6 7 8 2 3
-13 -14 -15 -14 -15 -16
31,0 13,2 2.5,0 9,6 11,4 21,.5
48.0 40,0 .54,0 39,.5 28,6 22.3
39 • .5 26,6 39 • .5 24 • .5 20.0 21.9
Dcb. Imboc.
-14 -1.5 -16 -17 29 (media)
20,7 28,0 21,4 26,8 3,6
Copii de culoare, elevi ai unei oc:oI.i miaiorwc
1.5,5 (in medie)
, (2) Jntraductibil in limba românA; cea mai apropiati expresie ar fi "A avea noroc"
(N.T.)
fi'
-298-
XIV. Frunze.
Y:" :/; 6+7>: >&8 ..... 16<""t7
1>..<:>:> ::1 ;,;;:><, <(: :;::::: ;;·;l>;;;· ;·; ·; ;1;;;;;;;;::::;:1::;::; ;;·:·: :·: 1· ·;;;·;;·;·· r · ··· · 1 ··· . r .. .. ·1 ,
-299-
Frunzele sunt desenate în toate perioadele ţ Debilii au un
procentaj evident mai slab decât nonnalii; ş curbele statistice
sunt remarcabil paralele, cu o ă la 9 ani, apoi o revenire ş o
ă ş ă Elevii din ciclul secundar ă mai ţ frunze
decât cei de ş ă din clasele a VII-a ş a VIII-a. Fetele
ă mai multe frunze decât ă ţ doar în jurul vârstei de 13
I ă la 15 ani, ele par ă evite acest lucru mai mult decât ă ţ La
muncitorii ş se ă valori foarte ridicate, mai mari decât
cele ale ţ din ţ Cu un·procentaj de 95%, ţ de
Se ă cu ă ţ
.
l3un gust.
ă ă alert.
însetat de ţ ă
Fericit.
Viu.
Juvenil.
Copilllros.
ţ în ă ţ sale de detalii ş
de exterior.
Nevoie de a fi apreciat.
Nevoie de a ş în ţ ă
(Vanitate).
Gustul podoabelor.
DependentA de succes.
ii8
i
l< · •• ···11·<1<1
::.;' . . \;;.:.: :. ; ::; ;; ; ; .x ;;; . ;;;. . ... .,;; ;;; . . . ... . .. .. .. ; . ..... . ; :'1 Fig.l00.-Frunze.
Se poate ascunde.
Privire perspicace.
CredintA ă în fericire.
Exaltat.
>0;
Legendli, p. 74.
Abilitatea de a observa fenomenele
exterioare.
Vivacitate.
ş
Spirit de
Senzual.
, de exprimare ş de exteriorizare.
Oarecum ireal.
Activitate ă a
Reverie.
Vede totul în roz.
ţ decorativ.
Darul ă
I ; 1
U
l
i
.J
[1
li
n
1 j
ni
Il
II
L I
-- - -
-300-
culoare ă un caz aparte, în care singularitatea se ă nu
doar caracterului lor specific, ci ş faptului ă ţ lor este întotdeauna
verde. ă ei nu au idee, exceptând perioadele de ă cu ce
ă ă un copac desfnmzit
Desigur, mai trebuie ă ă în considerare îndeaproape detaliul,
în desenele frunzelor. ţ ş aruncate în ă în care cu greu
se pot ş uneori, frunzele, ă cu ă curate ş
agreabile. Organizarea ă produce un efect mai intim decât
tendinta la o stereotipie plictisitoare sau decât dezordinea. Desenatorii
de frunze, cel ţ cei mai îndemânatici dintre ei, par mai ţ
decât sunt în realitate. Ei ş ă ş ă marfa. În industrie,
muncitoarele care ă bine frunzele (le fac spontan) se disting
în ă ţ care ă gustul, simiuI ă al formei ş al
liniei. Nu sunt persoane ă ă le ă ă ă în miezul
lucrurilor. Exactitatea lor se ă la ceea ce produce un efect
favorabil. Profunzimea nu este calitatea lor cea mai de ă dar
gustul, spiritul de ţ ş maniera lor de lucru ă le predispun
mai ă spre ceea ce am putea numi profesii de ţ ă
ă (estetizare); acestea nu sunt foarte incomodate de
ă cu ţ ă nu fie prea mari ş ă ş ă valorifica
întotdeauna ă ţ Printre ă acest tip este foarte marcant.
Fructe.
Citim în Geneza 1, 20: ,,Dumnezeu spune: ă dau toate ierburile
ă de ă ţ ă care sunt pe ă ţ ă ă ş ţ
copacii care au fructe purtând ă ţ ă asta va fi hrana ă Ş în
capitolul II, 9, 1647, se spune: "Yahve Dumnezeu a pus în ă
orice specie de copaci ă la vedere ş buni de mâncat, ş
arborele ţ în mijlocul ă ş arborele ş binelui ş
ă - Ş Yahve Dumnezeu i-a dat omului ă poruncl: ţ
mânca din ţ copacii din ă ă Dar din arborele ş
binelui ş ă nu vei mânca, ă în ziua în care vei mânca din el,
-301-
muri în mod sigur". Asta vrea ă ă ă fructul este ţ
rumului ş îi este dat ca ă În plus, ă ă tipuri de fructe:
• fructele din arborele ţ conferind ă ă ş fructele din arborele
ş binelui ş ă care ă moartea. Fructul este simbolul
ă ţ el ă ţ ă C. G. Jung (1) îl ă pe Pitagora, care
. ă ţ ş ă ţ omenirii prin scris, pentru posteritate, cum
este plantat arborele ţ ş cum cel care ă ă din fructele lui
nu va mai ţ ă foamea." În viziunea lui Aristeus, fiul
regelui mort este rechemat la ţ ă priD. fructele arborelui filosofic. În
religia ă fructul care, sub altar, a fost oferit zeilor, este el ş
sffint, ca ş copacul ş ca tot ceea ce vine de la el.
Handworterbuch des deutschen Aberglaubens pune în ă ă cu
acest subiect numeroase obiceiuri primitive. La recoltarea merelor,
trebuie ă în copac ă sau trei mere, ca un sacrificiu adus
spiritului copacului. Ca simbol al ă ţ ă juca în Antichitate
un rol considerabil. Merele erau atributele Demetrei ş în particular
Oa fel ca gutuile ş rodiile) Afroditei. ,,Merele de aur ale Hesperidelor"
sunt gutui. La fel ş saga ă (Edda) a merelor de aur ale lui Idun
ş a celor ă mere de aur cu care Freyr îi ă târcoale lui
Gerd, trimit la simbolistica ă ţ Procreerea lui Wolsung se
ş printr-un ă În legende ş în saga ă mâncarea unui
ă aduce fertilitatea ă La kirghizi, femeile sterile se ă
în jurul unui ă solitar, pentru a ţ posteritatea În ţ
ă ă expresia: "N-a gustat ă din ă se ă unei
tinere fete care n-a avut ă nici o ţ ă ă într-un
an, recolta de mere este ă (în alte ă ţ este vorba de recolta de
Duci), vor fi multe ş în anul care ă O ă nu trebuie
ă ă mere duble, altfel va da ş la gemeni. Simbolistica
. ă ţ apare în toate obiceiurile legate de ă ă la popoarele
indo-geIlIlanice, de exemplu, cursa cu ă de ă care este un
ă în care sunt înfipte monede. Sub altar, logodnica ş ă un
. (l)Psychologie undAlchemie.
I
t" ,
!
II'
i li
-302-
ă între corp ş curea pentru a facilita ş viitoare. La o ă
dansatorul îi întinde partenerei sale o ă de bere ş ş în .
schimb un ă În Siebenbiirgen, cel care conduce mireasa la altar ti
face semn cu un ă În ţ exista obiceiul, în perioada ş
ca pretendentu1 ă ofere celei alese un ă pe care aceasta trebuia
ă devoreze cu ă
ă ă de asemenea, un rol ca simbol al iubirii. . în
antichitate, aruncarea unui ă era ă ca un semn de iubire. Pentru
a ţ în mod magic iubirea unei 'persoane de sex opus, silabele
misterioase erau înscrise pe un ă care trebuia apoi mâncat de ă
aceasta.
În oracolul iubirii, ă este cu formele cele mai .;
particulare de ţ
. Legenda ş despre meri care, în sfânta noapte a ă
înfloresc ş imediat ă aceea dau fructe, ă ă
ă o ă la ă noastre, ş ă mai ales copiii mici
ă fructe: în desenele lor, fructele apar chiar ş înainte de
ţ ă La Heuberg, aproape de Rathenhausen, ă se
reunesc vinerea ş ă în jurul unui ă ş copacul
ă spiritul apare sub forma unui ă sau uneori, ă se
ă într-o ă ă (un simbol al ă ă
este ţ ş ca ă a ţ Cel care, în ţ ş
sau într-o ă zi din ă ă ă ă ă ă foarte de ţ ă
pe stomacul gol, un ă va fi ferit de boli tot anul. Putem ş
bolile într-un ă ca ş în orice alt copac.
O femeie are copii ş ă în timpul sarcinii, ă ă multe .
mere. Pentru a dezgusta un ţ de ă de a bea, i se ă un
ă pe care un muribund l-a ţ în ă Dar, pentru ca acest capitol
ă nu ă un ă al discordiei, ă trecem acum la câteva
ţ asupra simbolisticii fructului.
Am prezentat într-o zi unui "specialist" desenul copacului al unei
femei. Sub copac, avea un ş ţ cinci fructe. "Sunt cei cinci
copii ai femeii", a declarat el. Cu asemenea ţ ne putem
-303-
lansa în orice interpretare; ni se pare preferabil ă nu ne ă în
acest punct al ţ pe ă cale . .
Ce ă fructul? .,...-.---..,.,.,.-.,.".....,.--.......... ,
Fructul nu apare la · început.
Înaintea lui este floarea care,
ă ă fructul, ş acest
proces de maturizare ă
luni întregi. Fructul este, deci,.
tennenul final al unui proces
lent de maturizare. Fructul are
nevoie de timp. El este ceea ce
este cucerit, rezultatul, :finalul, F' 101 -Fru t 19. . ce.
sc6pul.
Fructul este, de asemenea, ă ceea ce poate fi apreciat ş
.. sawrat, agreabilul, utilul. Arborele de ă este apreciat pentru
fructele sale. Fructul este ceea ce este sesizabil; este, ă putem
spune ş o ă ă Fructul ă prin ţ ă ş prin
,gust. El ş ş ă apetitul. Fructul este, pentru a folosi o
imagine, ş ă ş a ă El ă în ş timp,
in sine ă ţ care ş la ţ
Copiii mici ă fructe cu o ţ ă ă la 7 ani,
deja, în 68% din cazuri - ş acest procentaj este cel al desenelor
executate în mijlocul iernii, . deci într-o ă în care trebuie
recunoscut faptul ă nimic nu-i ă pe copii ă deseneze fructe.
Ideea recoltei devine adesea mai ă prin ţ ă (vezi
expozeul asupra acestei probleme, p. 290), sau prin ş pline de
fructe, ş sub copaci.
Graficul ă o ă ş a ţ ă fructelor
la copiii normali. Elevul de ciclu secundar atinge un nivel chiar mai
ă decât cel de clasa a VIII -a. Fetele ă în medie mai
multe fructe decât ă ţ
r:
ll: : :
I I
fi
1:
1: I
n
D
II

rl
rl
[!'
r-j
L
f 1
tJ


. li'
-
-304-
Indice: Fructe
C1ase 2 3 4 5 6 7 8 2
V/lrsta 6-7 -8 -9 -10 -11 -12 -13 -14 -15 -14 -15 -16
,
Blicti % .56,4 49,5 38,0 27,0 15,5 9,6 16,0 7,7 2,0 3,8 4,7 1G,4
Fete % 80,0 SIl,O 40,0 44,0 34,2 10,1 12,5 13,3 23,0 11,2 5,7 .5,4
Total % 68,2 53,7 39,0 35,5 25,0 10,1 14,2 10,1 12,5 7,5 5,2
7'
Deb. Imboo..
V/lrsta -8 -9 -10 -11 -12 -13 -14 -15 -16 -17 29 (media)
Debili % 42,0 39,0 73,0 64,0 55,0 45,5 40,0 19,6 39,0 32,0
M\lIIcitori ş Lucdtori Copii de culoare, elevi ai \lIIei ş misionare
avind 8 ani de ş primad comerciali
V/Irsta 15-16 17-19 +20 19-32 15,5 (m medie)
% 15,0 24,0 12,0 55,0
Debilii nu ajung la nivelul maxim decât la 10 ani, maxim care îl
ă ş ş ţ pe cel al diminuarea este apoi mai ţ
ă ş la 17 ani, ei ă ă un procentaj de 390/0, ă ă
celui al imbeci1i1or de ă mai mare, al ă procentaj de 32% este
inferior celui al ţ de culoare: 55%. La copilul mic, fructul
face o impresie ă Într-un anumit sens, gestul ă spontan
este acela de a întinde mâna pentru a-l apuca. Cum el ş este un
"fruct", se pare ă el face acest gest în mod ş Adesea, se
ă ă ă nu doar la copilul mic, ci chiar ş la orice desenator
de fructe de ă mai ă o ă ţ a ceea ce Scriptura ne '
ă ca fiind drama arborelui ş Primii ş ă ţ nu
au putut ă ş ei au ş prin a ceda ţ Ş ţ oameni,
ă nu ş ă ş perioada ă ţ Ei ă fructele înainte
de vreme; iau în ă ceva care nu este produsul muncii lor. Se
ă cu picioarele înainte în ş ş maturizare ş anticipând
finalul, fructul nu devine altceva decât fructul oprit Tinerii nu au
ă ă ş ş nu pot ş ţ vor ă ă imediat
succesul; succesul evident, vizibil, îi atrage; sunt ţ de succes ş
-305-
nu ă decât pentru a-l ţ La ţ ţ de succes se
ş de mijloace cinstite, dar resortul este ş ă în
majoritatea cazurilor, desenatorul de fructe este o ţ ă care nu poate
ş acest lucru se ă faptului ă este un ă de curse
scurte, judecata sa este una ă ţ ă ş decizia sa
se ă pe utilitatea ă ş pe succes. El are adesea o viziune
ă a nu poate gândi mai departe; ă !ldesea ă de
o ă ă Este un realist ă viziune ş ă adesea ă
"un lucru ţ apartine acum face mai mult decât ă pe care le vei
avea cândva" (1) .
Acesta ă ş în prezent ş pentru prezent, de azi pe mâine. Ceea
ce este la îndemâna sa i se pare cel mai important. Orice este nou este,
in viziunea lui, ş cel mai valoros. Ş cum nu lipsesc din jurul ă
lucruri noi care ă ă ţ ă nostru devine inconstant,
ă ă impulsiv, fantezist. ă fantezia cu realitatea, adesea
exagerând în mod flagrant. Este extrem de ţ În alegerea ·
unei profesii, este cel mai adesea ţ de ţ materiale,
imediate sau ă unor ţ din exteriorul ă El ă ş ă
ţ ă un salariu consistent (fructul ă remunerare). Banii,
ş avantajele materiale devin resorturi motivate uneori printr-o
ţ ă de altruism, "cum ar fi acela de a o ajuta pe mama sa".
Desenatorii de fructe au ţ de a lua drept aur tot ceea ce
ă ş Realitatea este ă ş ş ă Tinerii
naivi la modul infantil, care nu au atins pragul ă ţ ă
cu ţ dar ă printre ei ş cei ţ prin
ţ ă de confort, lene ş ţ de a ţ ă cu
orice pret. Ceea ce ă ei este o lume ă Într-o asemenea lume,
tinerii se simt ţ ş atunci cineva ă ă ă din
. ă lume, ţ ă cu agresivitate. Este ă ă vezi
ă energie ă pentru ş ă ă lume a aparentei ş a
, (1) în ă "Cioara din ă face mai muh decât porumbelul de pe ş
(N.T.fr.)

-306-
XV. Fructe.
Legend.6. p. 74.
-307-
facilului. ă ă energie ar fi ă în scopuri pozitive, ei ar
putea da ă de excelente ă ţ de realizare ă
ş ţ anterioare mi mai sunt valabile atunci când
cei care ă fructe sunt ţ Fructul poate semnifica în cazul
lor o ă maturitate. Dar, în sensul de ceea ce a ajuns la
maturitate, ceea ce este cucerit, ă ş abandonat ă privim tabelele:
ele ă ă în ă în care se de maturitate, tinerii normali
ă din ce în ce mai ţ fructe. Ei sunt capabili ă ă
ţ de realitate ş nu mai ă atât de ă ţ ă la ceea
ce este exterior.
Maturitate (rar).
Perspicace.
Arat! ceea ce poate.
ş etala ă ţ
ă sete de succes.
Nevoia de a se pune în valoare.
ţ ă ă
Anu putea ş
Actiuni determinate de un succes sconta1
imediat.
Nu pot gândi în ă
Gândire ţ ă
ţ penn:u ,,:fructul oprit".
Simtul aparentelor exterioare.
Spirit de ţ
ţ ă de succes.
Realism limitat.
Intelegere ă
Supraestimare ş ă estimare a ă ţ
Facil.
ţ impresionabil.
Fantezist.
ţ ă de rezultatul imediat.
ă ţ ă de clipa ă
Vrea ă ă totul.
Oportunist
ă un salariu consistent (alegerea
profesiei ă eventual de venit).
Are ca mobil banii, salariul,
motivate eventual prin ţ de a veni în
ajutorul altora.
Superficial.
ă de ţ ă
Neb\U1atic.
ţ de a ţ un rezultat foarte
repede.
hriprovi.zator.
Se ă ş de aparente.
ă ş de pe o zi pe alta.
Instabilitate, fUnd permanent asaltat de
noi ă ţ de ţ
ă
Naiv, lipsit de maturitate.
RAmâne prizonierul ă ţ
I
[!
fi
I
I
!
r- I
I I
I
Ii i
[1

r 1
1./
f I
ni
fl
[ !
[-1
l'
-308-
Cei care iau prea în serios ţ exterioare, ceea ce este
vizibil, au ţ de a acorda o ţ ă ă acestor aspecte.
ă ne gândim la acei copii care, pornind de la foarte ţ pot inventa
o ă istorie pe care o ă cu mult suflet. ş se ă I
ţ în desen, a fructului (sau frunzelor) în exces.
Indice: Fructe ş lJ:.ori dlspropo1JJonate Nr.44
Gdd Ş primari Ş lOCIIIIdaIi
I
Clue 1 2 3 4 5 6 7 8 2 3
Virsta 6-7 -8 -9 -10 -Il -12 -13 -14 -15 -14 -15 -16
Blicti % 45,0 24,0 12,7 13,8 5,8 6,7 6,3 2,2 0,0 2,9 1,0
2:J
Fete % 47,0 19,4 9,3 12,4 10,1 4,5 3,6 7,1 2,4 3,6 1,9 0,0
Total % 46,0 21,7 11,0 13,1 8;0 5,6 5,0 4,6 1,2 3,2 1,4 1,4
Dcb. Imboc.
Virsta -8 -9 -10 -11 -12 -13 -14 -15 -16 -17 29 (media)
Debili % 21,S 27,0 S7,O 36,6 28,5 22,2 23,1 23,0 15,4 31,6 15,0
MlUlcitori ş ă Copii de culoare, elevi ai unei ş misioJwe
având 8 ani de ş primari comerciaii
Virsta 15-16 17-19 +20 19-32 15,S rUl medie)
% 6,6 11,2 8,7 6,0 4S,O
La copiii de ş ani, desenarea în exces a fructelor este ă
procentajul de 46% scade la ă în primul an de ş ş se
l
reduce ţ câte ţ ă la o ă absolut ă ţ
se ă la un nivel mai înalt decât ş lucru deloc ă
ă ă în considerare ţ ă pe care ş o ă celei mai
mici ă în bine a ţ lor sociale sau a salariului lor.
Debilul nu începe cu valori maxime; nu ajunge la acest maxim
decât la vârsta de 10 ani (57,0%); procentajul scade apoi ş ă la
o medie de 23%. Acest fapt pune în ţ ă impresionabilitatea ş
sugestibilitatea acestuia. care nu sunt mai ă decât cele ale·
imbecililor ş care contribuie foarte mult la faptul ă urmare a unei,
false aprecieri a ă ţ el nu ajunge ă ţ ă ceea ş ş
-309-
XVI. Fructe ş flori ţ
-310-
ă succesul. ţ de culoare este chiar mai ă ă
copiilor de ă mai mare abia ş ţ dintr-o stare ă atâta
vreme cât perIele din ă ş inelele de ă îi par mai ţ
decât aurul. Fructele (sau frunzele) în exces trebuie considerate ca o
ă ă ă Mai târziu, acest indice este semn de retard
afectiv. ă un examen de orientare ă pe care l-a trecut
destul de bine, un ă de 17 ani a fost ţ ca ucenic unui
ă ar. N-a ă mult timp la acesta. Când i s-a cerut ă deseneze
un copac, el a desenat o ă care ţ un ă ş
ă suferea de retard afectiv ş în plus, era debil: acest fapt, poate
fi foarte adesea mascat prin facilitatea de exteriorizare proprie
desenatorilor de fructe, în timpul examenului lor de orientare
ă ei ş practic, ă ă mai buni decât sunt.
Fructe libere în ţ
William Stern a stabilit ă ţ copilul mic ş imaginile
aproape exclusiv ă conturu11or. Copilul ajunge Ia întreg ă
ă cu ă ca într-lUl fel de mozaic, ă ă a poseda ş schema
de ansamblu a ceea ce va face. Despre copil, nu se poate spune: "A
picta ă ă ş deoparte anumite elemente", de vreme· ce acesta
ă deoparte elementul de unificare, deci nu ajunge ă ă deseneze
cu ă Pentru prima ă
am descoperit fructe ş
la ţ ş în mod sigur,
acest indice corespunde destul
de bine fonnelor aditive ale
gândirii ş ă ţ lor.
ş acest indice nu se
ş mult mai frecvent Ia
ei decât la copiii normali.
Conform tabelului de mai jos,
procentajul cel mai înalt al
Fig. 102. - Fructe libere in ţ
-311-
desenelor de acest tip coincide cu primul an de ş tate, ş nu cu
perioada de ă ţ ă Executarea lor ă ă ă ă o ă
capacitate ă Indicele se reduce rapid la normali ş în clasele
superioare, nu se mai ş practic, de loc. La debili, ă o
ş a indicelui ă la 24,5% la Il ani ş apoi ă ă
ă la aproximativ 5%, ceea ce ă persistenta unui rest slab,
ă ă celui care se ş la imbecili. ţ ă a
indicelui la ţ trebuie ă în ţ cu fenomenele·de regresie sau
chiar cu procentajul care ă la debili. La modul general, se poate
admite ă ă cel de-al zecelea an de ţ ă indicele nu se mai
ş la normali. Fructele ş frunzele colorate în negru au fost
discutate sub numele de "colorare ă Folosirea negrului are
o ţ ă ă celei a fructelor în exces. Indicele are ca
scop ă ă în valoare obiectul ş ă sublinieze importanta.
Indice: Fructe libere în ţ Nr.4S
GrAd. Ş primaIl Ş secundan\
I
CIaac 2 3 4 6 1 8 2 3
Vimtll 6-1 -8 -9 -10 -Il -12 -13 -14 -15 -14 -16
Bl;eti % 16,0 11,2 1,8
0,8 1,1 1,0 1,9 0,0 0,0
Fete % 13,2 19,4 6,7 0,9 3,1 1,8 0,9 1,9 0,0 0,0 0,0 0,0
Total % 14,6 22,5 8,8 1,4 3,3 2,4 0,9 1,5 0,5 1,0 0,0 0,0
Deb. Imbec.
Vilsta -8 -9 -10 -Il -12 -13 -14 -u -16 -17 29 (media)
Debili % 8,.5 12,2 20,2 24,5 7,3 15,5 11,6 9,7 1,7 4,9 S4
Muncitori ş Lucrttori Copii de culoare, elevi ai unei tooli miJionare
avind 8 ani de ş ă prinuui comerciaJi
VimIll 1S-16 11-19 +20 19-32 1.5,5 (m medic)
% 0,6 0,9 0,9 1,5 0,0
I!
r.
II :
In
II
li
1: I
fii
\ ' I
ni
·n
[-1 I
1
-,
i
,1
r 1
r
lJ •
-312-
Fructe, frunze, ramuri ă la pimânt sau ă
ă sau ă nu ă ş lucru la orice ă Ceea
cade sau este ă se desprinde. Copiii pot, în parte, ă se ş
ş ţ ă de un lucru, mai ales de activitatea pe care o ă ş ă
acest moment, uneori ş de
obiectele pe care le ă
Concentrnrea lor este ă de
fennitate ş ţ ă ă ş ceea
ce li s-a prezentat. Ceva le ă
(entflillt); sunt uituci.
Superficialitatea poate fi un "las-
O ă neîntrerupt. Ceea ce
poate fi ă este un cuvânt, un
gest: cei care se exteriorizeazA
ş sau chiar cei care sunt Fig. 103. -Frunze ă
ă ţ se ş ă cu ş ţ ă ş ă multe elemente ă ă Doar
ă ţ (Einfall) nu apare ş (1). Expresia ă ă
1 . . . \ sensibilitate ş ţ uneori
Fig. 104. -Fructe ă
hipersensibilitate ş
senzitivitate.
La ă matur, fructul
ă sau ă ă un
semn de ş Ceea ce este
ă ă ceea ce este
pierdut, pierderea, ceea ce a
trebuit ă fie ă ă ă
ceea ce este
sacrificat, ă la care se
(1) Limba ă contrapune Einfall "am o idee") ş entfallen ("cuvântul
care mi-a ă (N.T.fr)
-313-
ţ ă De altfel, a ă a face cadouri sunt posibile ţ
care pot fi acordate acestui indice la copii. La adult, ă ceva în
"A muri ş a deveni". În câteva Cazuri, indicele a fost observat la
care urmau ă ă în curând Acel "a ă ă ă este
unul dintre elementele cele mai ţ dinamice din desenul arborelui.
Se ş ă cu ş ţ ă
Se ă cu ş ţ ă
Sensibilitate.
ţ
Sensibilitate.
ţ la ceva.
A abandona ceva.
"A ă ă ceva.
(înzestrare de nivel mediu).
Se ş ă cu ş ţ ă de sentimente ş
idei.
ă de fermitate.
ţ ă de a ă
ă ă
Superficialitate.
Uitare.
În unele cazuri: depersonalizare.
Perioada cu cea mai mare ţ ă a indicelui este 7 ş 8 ani,
procentajul scade apoi la ă ş ş din nou la elevii de clasa a
Vll-a ş a VIn-a, mai mult la fete. Valorile cele mai ă se
intâ1nesc la elevii din ciclul secundar. Debilii se ă mai jos decât
ş normali. ţ ă ş mai jos. Pe ă ă ce supunerea în
ţ disciplinei devine mai mare, procentajul pare ă ă indicele
ă foarte clar ă sau relaxarea ţ Dotat cu o
sensibilitate ă ă debilul recurge mai ţ la ă ă de
expresie, ceea ce nu ă ă ţ sa este ă ş
ă la ţ de clasa a VII-a ş a VllI-a pare ă deoarece
ea nu corespunde deloc cu ceea ce se ă la elevii din ciclul
secundar. Ne putem întreba ă ţ care se ă la
ă ă nu ă o ă a ţ
It'
-314-
Simbolul ă ţ ş cum este el ţ de mitologie, nu
nimic în comun cu caracterologia: ţ de a avea ceva, ţ de
poseda rapid ă este ă ă merele sunt desenate de
femei care doresc ă ă copii sau de ă ă ţ cum ar
ă ne gândim ă ceea ce ne spune istoria culturii despre acest
acest lucru ă ş ţ noastre, ş trebuie ă ă
psihologia nu se va aventura prea mult pe acest ă
Indice: Fructe, frunze ş ramuri ă la p(imc'int sau ă
Gdd. Ş primllIi
Clue 2 3 4 5 6 7 8
Virsta 6-7 -8 -9 -10 -11 -12 -13 -14 -15
ă ţ % 17,4 10,3 6,4 3,7 8,7 4,8 8,6 9/}
Virsta -8 -9 -10 -11 -12 -13
Debili % 1,4 5,4 8,9 3,8 0,0 6,7
Muncitori specialifti Lucrltori
având 8 ani de primllIi comerciali
Vin1a 15-16 17-19 +20 19-32 1.5,.5 (mmcdie)
%
Termenul fruct este, desigur, luat adesea în sens figurat: "Îi ţ
ş în fructele lor" . "Viespile nu ă fructele stricate",
Asemenea expresii dau uneori loc unor ţ de idei care pot fi
folosite; ele pot chiar ă ă în ' felul lor, un mijloc direct de
expresie, cum se ă cu ă ă ă ă ă care nu a
ă o cale mai ă de ş proiecta starea decât ă deseneze fructe
devorate total de ă viespi.


Mugurii apar atât de rar în desene, încât nu-i putem lua în
ca ş indici. În general,' ţ ă este ă în
HJilLU1d., mai ă de explozia mugurilor decât de muguri în sine.
ş nu se ă la începutul ă ci toamna, înainte de
ă frunzelor. ţ de solzi, mugurii trec prin ă ş dau
ş la începutul ă florilor sau frunzelor. Mugurii ă
la ger. Ei ş pierd vigoarea decât ă seva ă nu mai ă Am
putea caracteriza mugurii ca ţ ă în ă în somn hibernal - ceea
ce ne trimite deja ă o ţ ă posibil de aplicat
desenelor de muguri. M. H. Christoffel, din Bâ1e, ă într-o
Comunicare ă cazul unui pacient care ă meri de ă
cu muguri. Ca urmare a unei ţ rigide, subiectul a încercat ă o
determine pe ţ sa ă avorteze ă de la prima ă ă
ş unui copil mort, ei se ă Pacientul se ş a nu fi
ajuns la maturitate, la împlinire de sine. Desenul mugurilor ă ă ă
ă o nedezvoltare ă dar ş o stare ă de faptul ă
momentul ă este diferit. Ne ă în ţ unui fel de
repaos, de somn hibernal. Pacientul este victima unui soi de ger psihic.
Raritatea simptomului în desenele arborelui nu permite nici o
interpretare ă celei pe care ar face-o un analist care ă cu
picioarele pe ă
Abordarea ă
Suntem adesea ş de ă pe care o resimte desenatorul
ă straniul, chiar ţ Tema arborelui pare ă se preteze
foarte bine la ă Între desen ş ţ de fapt în care el
ţ ă legea analogiei nu ţ ă întotdeauna, în ceea ce
ş ţ intensitatea ş extensia acestei ţ Desenul
poate ş ş de asemenea, denatura obiectul. Testul desenului
unui arbore este o grafologie mai grosi ă Expresia nu mai este aici
f '
I 1
I _
-
·-316-
atât de ţ ă în frâu de un model ş ă elevul a fost dresat ă i
se ă Ca urmare, ea pierde ceva din acest caracter "dobândit" pe
care ş îl ă ă ş scrierii celei mai personale. De altfel, ceea ce
atrage ţ ceea ce ă este adesea mai inofensiv decât ceea
ce este ascuns, mascat, neutru ş anonim. ă ă ă nu
scade valoarea testului, cu ţ ă ne ţ ă ă
natura ă ţ de expresie.
În multe desene, arborele ă urmele unei atingeri, ale unei
leziuni: este diform, ciuntit ş ă rupt, redus uneori la un ş
Lipsesc membrele; arborele a fost amputat: o ă un defect se
ă aici întT-o ă ă În unele cazuri, este vorba
realmente de ă de ă dar poate fi de asemenea ş un semn al
dezgustului ţ ă de ţ ă ş cum apare în perioada ă ţ Se
ă chiar ca analogia ă fie una extrem de ă între
traumatismul arborelui ş traumatismul psihic (sau corporal). Trebuie
ş ă ă ă o ă ă sau un traumatism PSillic se pot
traduce în desenul unui arbore, dar nu acest lucru nu se ă cu
necesitate. ţ semnelor revelatoare nu ă ţ ă
ă Ia om. Într-o serie de desene, este foarte probabil ă
traumatismele vor ă ş prin a se manifesta; nu putem ş ă
ă cantitativ ă probabilitate. ă un anumit semn este
prezent, el nu ne spune nimic despre gravitatea ă a cazului; el
ă doar asupra ă ţ ţ subiectiva ă cauzat,
care poate fi foarte mare, ă uneori, ş insignifiant.
A fost deja ă ţ potrivit ă desenele copacilor la
bolnavii mintali nu ă net de cele ale oamenilor ă ă ş Sub
ă ă ă ţ nu are o mare valoare. Persoanele
care ă Ia ajutorul psihologuJui, ş mai ales a psihotempeutuIui,
sunt departe de a fi întotdeauna absolut normale ş ă ă Cele mai
normale dintre aceste persoane sunt cele care sunt incluse într-o
activitate de orientare ă în ş ş ş aici pot fi întâlnite
cazuri dificile.
-317-
Consilierul de orientare se ă cu un ă destul de mare
de forme pubertare. A încerca ă aduci la un numitor comun nevrozele
bo1i1e mintale ar fi un semn de I1a ivi tate .. Desenele copacilor la
bolnavii mintali nu au ă ă obiectul nici unui studiu statistic ş
oricum, acest studiu ar trebui realizat pe mai multe tipuri de ă
Relativa alterare care ă structum copacului la bolnavii
mintali trimite la un domeniu spccial.În marca majoritate il cazurilor,
bolnavul ş ă ă schema ţ ă ă sau, în orice caz,
schema ă ă îi corespunde de fapt structura copacului.
Testele proiective care nu ă simetria corpului uman nu dau
rezultate ă ă Aici intervine descoperirea ă a lui
Hermann Rorschach. Binet folosise deja petele de ă care erau
ă asimetrice; Rorschach a fost, ă primul care a ţ ţ
veritabile, în momentul în care a utilizat ş simetrice. În orice caz,
aptitudinea pentru desen se ţ lID timp îndelungat, chiar ş la
persoanele bolnave. De altfel, fenomenul de decalaje ţ apare în
cazuri destul de izolate; noi l-am întâlnit în cazul unei Iezi uni
neurologice: desenul reprezenta patru trunchiuri dispuse În cruce. Cât
ş dezagregarea ă a structurii copacului, am Întâlnit o
asemenea ţ într-un caz de ţ ă ă ă un alt
caz este acela al ·unei ă ă schizofrene care a ş cu greu ă
deseneze o ă a înlocuit trunchiul printr-o ă ă
ă ă înspre ă a umplut întregul câmp grafic cu
cârcei care se ă la întâmplare ş a desenat în încheiere o
ă de cârcei ă ţ ă în 7 ă ţ care era ă ă joace,
ă ş rolul de ă ă a femeii. ţ ş ţ de
acest tip sunt ş destul de rare. Inspirându-se de la Szondi,
Elisabeth Abrah·am scrie: "Conform teoriilor heredo·-biologiste,
bolnavii mintali se disting de persoanele normale nu de-o ă
ă calitativ, ci cantitativ. Amestecul anumitor gene
pulsionale este mai puternic la ei. Altfel spus, pulsiunilc lor sunt
puternic disociate, ă cele ă nevoi pulsionalc ale ş
pulsiuni nu se pot compune pentru a unna o ţ
-·318-
ă .... Ceea ce se ă deschis la ş bolnavi este doar
efectul exagerat al unei gene pe care o ă ş la nonna li". În stadiul
actual al ă nu putem valorifica expresia din punct de vedere
cantitativ. ă realizate asupra debililor ş imbecililor scot în
ţ ă ş un fenomen secundar: un amestec bio-genetic foarte
puternic sau foarte slab ă un fel de rupere de echilibru, care
nu devine ă decât ă ă la o examinare de gmp. Având
în vedere ă domeniul expresiei în· desenele copacilor nu a fost
explorat suficient de aprofundat, este imperios necesar ă ă
ă ă în diagnosticul realizat ă testul copacului, se
ă în primul rând forma ş ţ În ceea ce ş
intensitatea sau dozajul ă exprimate, testul nu ţ ă mare
lucru. ă ce nu vom ă criterii noi ş mai bune, va trebui ă ne
ă la ă realizate chiar în planul în care se ă
expresia, - deci, pentru un bolnav mintal, la propriul ă nivel. Acesta
nu ă ă testul nu ă nici o cale de acces spre ţ
bolnavului, ci ă domeniul bolii, care nu ne este cunoscut, nu este
principalul vizat în cadrul testului. Testul a fost elaborat mai ales în
ţ de persoanele nonnale, de copii dificili ş de debili. Este
absolut normal ă vezi într-un copac despicat pe mijloc desenul unui
schizofren. Din nefericire, ă un alt schizofren va desena poate un
copac total diferit, chiar ă este, ş el, o ţ ă ă
-319-
Excursus:
Abordare ă asupra simbolismului ar borelui (1)-
Arborele face parte dintre obiectele IIimitive ale ă ţ Arborele este
primul ş ultimul dintre simbolurile Sfintei Scripturi, de la care ă orice
ţ ă a arborelui în ş Ş Dumnezeu a spus: ă dau
toate ierburile care ă ă ţ ă care se ă pc întreaga ţ ă a
ş ţ arborii cu fiucte ce ă ă ţ ă aceasta va fi hrana
ă (Geneza, 1, 29). Ş W1.ve Dumnezeu a pus în ă toate speciile
(1) Asupra acestei probleme se poate consulta:
Bachelard G., La Terre et les Reveries du Repos, Librairie Jose Ccrti, Paris, 1948.-
Grimm, Deutsches Wt>rterbuch, Leipzig, 1854. - Kluge \U1d G1lt.z. Etymologisches
W(jrterbuch, Verlag Walter de Gruyter & Co, Berlin, 1951. - H andwt>rterbuch des
deutschen Aberglaubens, Bd. 1, herausgegeben un1er besonderer Mitwirk\U1g von E.
Hoffmann-Krayer \U1d Mitarbeit zahreicher Fachgcnosscn von Hans ă
I Berlin-Leipzig, 1927. Verlag Walter de Gruyter & Co, Berlin. Hiltbrunner H., Biiume,
Arthemis-Verlag, Zorich. - JlUlg C. G., Der Geist des Mercurius, Eranos Jahrbuch,
1942, Rhein-Verlag, Z1lrich. - Koch Rudolf, Das Zeichenbuch (lucrare ţ toate
studiile asupra senmelor, modalitatea lor de utilizare în vremurile cele mai ă
la popoarele din antichitate, în ş primitiv ş în evul mediu), Insel-Verlag,
Leipzig, 1936. - Leuzinger Elsi, Bei den Negern des Westsudans, "Schweizer Jugend",
Heft 46, 15 November, 1952. - Ulbker Fricdrich, Baumkultus, Reallexikon des
klassichen Altertums, Leipzig-Berlin, 1914. - Melzer Friso, Der christliche Wortschatz
der deutschen Sprache, Eine evangelische Darstelhmg, Verlag Ernst Kaufinann, Lahr-
Baden, 1951. - Mircea Eliade, Psychologie et Histoire des Religions, Eranos-Jahrbuch,
1950, Rhein-Verlag, Z1lrich. - Pauly-Wissowa, Realencyclopiidie der klassischen
Altertumswissenschajt, Bd. 3, Stuttgart, 1890. - Prieling Rudolf, Von ă Brunnen
und Steinen in den Erzy(jtergeschichten, Verlag Urschhaus Stut1gart, 1953. - PIZyluski
J., Uhrsprung und Entwicklung des Kultes der Mutter G6ttin, Eranos-Jahrbuch, 1938,
Rhein-Verlag, Z1lrich. - Reallexikon der indo-germanischen Altertumskunde, Bd. 2. -
Reallexikon der Vorgeschichte, Bd. 7, herausgegeben von Max Ebcrt, Berlin, 1926,
Verlag Waher de Gruyter & Co. - Reallexikon der germanischen Altertumskunde, Bd. 1,
herausgegeben von Johannes Hoops, Strassburg, Verlag I, Trubner, 1911-1913. -
Rissler-Storr, Die heilige Schfijt des Alten und des Neuen Bundes, Mathias-GrOnewald-
Verlag, Mainz, 1934.
r
i

I I
r I
I !
I '
ri
r I
1 [
( I
I '
I I

I'il
J-l.
. :
I
!
I
I [J
-320-
de copaci ă ţ Ia vedere ş bmri de mâncat, ş arborele ţ fu mijlocul
ă ş arborele ş binelui ş mului. Un fluviu ş din Paradis
pentru fi stropi ş de acolo, se ţ in patru ţ (Ibid., IT, 9-
10). Ş Yahve Dumnezeu i-a dat omului ă poruncA: ţ mânca
din ţ copacii din ă ă Dar din arborele ş binelui ş mului nu
vei mânca, ă in ziua in care vei mânca, vei muri cu ţ ă (IbM., 16-
17). Scriptura se ă prin lni.<;t.criosul Apocali}:X) : « în mijlocul1ccului, de
o parte ş de alta a fluviului, ă ai ţ care dau roade de
ă ori, o ă în fiecare ă ş frunzele lor pot ă ă ţ
(Apocalipsa, XXII, 2).
ă ă trangresiunea ordinului divin de ă om ş trecerea &!
la starea ă la cea de ş fi binelui ş mului, are loc în
apropierea copacului. în Biblie, arborele este adesea ş imaginea omului: ,,El
este ca un arbore ă aproape de cursul mei ape, care ă roade Ia vremea sa
ş ale ă fnmze nu se ofilesc. Ş in tot ceea ce face, ş ş (Psalmi, L
3). în Noul Testament, citim de asemenea ,,&curea se ă deja la ă ă
arborilor orice arbore care nu ă fructe bune va fi ş ă ş aruncat
in foc" (Ma/d, ID, 10). ă fructe ţ putea ă ş ţ pot fi ş
struguri de pe ramuri ţ sau smochine de pe ă ă Astfel, orice
arbore bun ă fructe bune, ş orice arbore ă ă fructe rele. Un arbore
bun nu poate purta fructe rele, nici un arbore ă nu poate pUIta fiucte bune.
Orice arbore care nu ă flucte bune, este ă ş anmeat în foc. ş
ă fiucte îi ţ ş (IbM., VII, 16-20). - ,,între inceput ş ă ş
intre arborele ţ din paradisul terestru ş cel din cerurile noi, ş din
antichitate vede ivindu-sc UIl al treilea, în junil cArui a se oecide de,1inul
familiei lui Adam: crucea. Contemplarea sa misticA ş ş arbori într-
o imagine ă Arborele paradisiac nu este decât o prefigurare a crucii, ş
ă cruce este punctul central al universului ş a drdIIlei salvatoare a
ă ţ Ea se ridicA din Golgota cAtre cer, atingând cosmosul... Ş de la
piciorul ă ţ ş cele patru fluvii paradisiace ale II1b1erului ă în
care posteritatea lui Adam ş un drept nou Ia arborele ţ etan
verde." (Hugo Rahner).
ă de istoria ş ă a ă in care simbolismul arborelui
joacA un rol centrul, arborele mai trimite, intr-{) ă ă la un ă
de simboluri ă " .. . ă izvorul ş ploaia, scrie Jean Przyluski, ă
orice ă este ă ă de o zeitate ă sub ce ă am putea reprezenta
- 321 - -
în modul cel mai convenabil ă ţ ă ă ă ă dintre cele
mai vechi simboluri ale sale sunt piatra ă ş arborele sacru ... Este JXObabil
ă primii ionieni au ă in sec.XI ie.n, ă ă divinitatea sub
imaginea arborelui. Arborele, care Jm'C ă ă Ia începutul iernii" pentru a
se împodobi din nou cu fiunze, in momentul în care are ă ş în
mod ă ideea nimfelor ş întrerup în diverse momente
activitatea fcrtilizatomc. Ca1liIIl1.lquc a f(..'JTCLnltat urw17 ..0011clc descoperind
într-UIl primul xoanon al lui Artemis. Dcnis Pcrigctul :;-i.-a ş primul
ă sanctuaf· în jurul unei butmugi încAse ă arborilor. cu frunze
ă ă coniferele, a ă ţ ă ă mai bine ideea
ţ ă ţ O ă ă de ş îi este special ă în
Ortigia. în Creta, ş sunt incA ţ cu cultul ţ Rbea. Ea era,
ă ş un idol din !eIIUl de chiJXlfOs, statuia ă de cAtre
Xenofon in Artemision din Scillonte.
ă ă acum regnului vegetal ideea ă care grade diferite de ţ ă
ă un raport de ţ ă intre ă ţ ap:;lor. Ne ă deci, in
ţ unui simbol destul de frecvent al arborelui sacru, care se distinge
între ţ arbori prin talie ş ă ţ Unde se ă ş tm. asemenea arbore
mitic? Pe o ă ţ evident: muntele este udat ă de apele ploilor ş
de cele ale izvoarelor. Asta ă o ă foarte ă ţ
fertilizatoare a apei din cer ş de ă ă cmbk"IIll este
acesta prre a fi un intermediar intre cer ş ă De aici vine ţ
ă din India ş ă la ă trecând prin Mesapotarnia, ă
locurile inalte sunt locurile ă ţ Muntele, surmontat de arborele divin, a
fost stilizat ş schematizat Muntele ş arborele se ţ ă ă a
fonna un fel de suport gigantesc, care arc ă ca ă ş care ţ
cerul. De pe ă ă ş ă in care astronomii vedeau axullmnii,
apele cerului se ă intr-{) imensa ă in care toate fluviile lmnii ş au
izvorul. In felul acesta, mitul strict delimitat al aroorelui sacru se ă
ă când ă ţ ş ă universul. Imaginea arborelui izolat p:; ă ţ
conduce la ideea cA axul lumii care ă cerul de ă ă din castelul de
ape de unde fluviile se scurg ă cele patru puncte cardinale".
l'
-322-
Arhorele Cosmic
,,Metafizica extrem de ă a Indo-arienilor se ă în maniera
cea mai ă în simbolul copacului cosmic, care iese din Sinele rrimordial ca
dintr-llll germene" (1 W. Hauer). Putem ă ne amintim de acel pasaj din
Chandogyia-Upanisad (VI, 12), în care maestrul ş ă elevul, pe care îl
interoga BSUJIa ţ Sinelui, ă ă fructul tmui Nyagrodha; el trebuie
apoi ă ă ă ce ă acea ă ţ ă ă ş ă din
care a ş mruc1c arbore, se spune attmci: "f11 este întregul UJlivcrs, ea eru:
ctcrnul-rcal, ca este Sinele, ş tu ş ş lucru, Svetaktu". ·Acca.'itll ă
ă a Sinelui primordial, germen din care ia ş lumea, este
ă în cânturile lui Skambha din Atharvaveda (7 ş 8), cu o ţ
ă ă Nu ne mai ă deci, faptul ă simbolul Arborelui
Cosmic se ă aici cu cel al Omului primorchal din Rigveda (X, 'XJ).
Cele ă imagini, lumea ca Om primordial devenit vizibil ş lumea ca Arbore
ă din Sinele primordial au, ş ş ţ ă orice
ă este dezvoltare ă fundamental ă ă în fiecare punct al
de ă Sine, integrat în energia creatoare., ă în mcxi vital, a Sinelui
etern. ,,Ea (lumea) este acest smochin; tot ce merge în sus este ă ă sa, în
jos ne JEVÎIl rrumui1e sale. Este lumina, este brahman, este ceea ce nu moare
ă Pe el se ă toate lumile, ninlic nu-l întrece. El este, de faiX,
Acela ă Incomprehensibilul Indicibil ă nu ă ă rostim
numele) (Katha-Up, VI, 1)".
Voluspa din Edda ş Grimmicma1 ă cu numele de Yggdrasill
sau Y ggdrasils askr arborele cosmic, care ş întotdanma verde, aJIOOJX!
de ffintâna din Urdr ş ale ă ramuri ă roua pe ă Expresia
ă "calul lui Ygg", ă al lui Odin, sau ,Jmsinul calului lui Odin".
Este cel mai mare dintre ţ arborii. ă germani, singurii care au dat o
descriere, el are trei ă ă UJla se ă în regatul lui Hei, cea de-a doua
la ş iemilor, a treia, la oameni. Ş ş dragonul Nidhaggr îi ă ă
ă ă ceIbi îi pasc ă pe ă ă ş UJl vultur, iar
cuvintele sale sunt transmi<;e dragonului de ă mica ţ ă Ratatoskr
ţ ă ă
--323-
Snorra Edda, care a dat o imagine mai ă a frasinului cosmic,
ă llll izvor pentru fiecare ă ă ă în Nillheim, regatul lui HeI,
izvorul Hvergelmir, la ţ iernii, izvoru1lui Mimir, doar la nivelul celei
de-a t:rei.a ă ă ă aici în regatul ş care corespunoc izvorului
Urd, judecMorii au propriile lor ă Cele trei nome ă ş ele acolo;
i ele ă frasinul cu apa de la izvor, pentru a evita uscarea sa. DuIii Voluspa 47,
izvorul lui Mimir trebuie ă fie deschis; fiii lui Mimir ş izvorul ă
moartea ă lor. ă acest text, Arborele Cosmic se mai ş
Mimameider. Dar izvorul Hvergelmir se ă cu arborele Laradr, care-
întinde coroana peste rnS8 lui Odin ş se identifica cu Yggdra..'\m.
Ideea arbOTc1ui cosmic este larg ă ă în Evul Mediu. într-lUl cantic
dintr-llll manuscris al lui Colmar, se spune:'
într -{) ă ă a crescut
Un nobil copac; cu atât oc ă ţ
ă ă sale au ă ă iadului,
Vâtful ă se întinoc ă tron,
ă Dumnezeu a vrut ă ş ă bucuria ca ă ă pentru cel
mai drag lui
Care, primul, a ă ă frumos ă
ă idee s-a rlb,xmdit, de asemenea, ă în Nord ş a tost ă
mai ales de elitre Scalzi, sub ţ tisei permanent verde a srulctuaru1ui din
Upsa1a (2) .
"Varianta cea mai ă ă a simbolismului Centrului, scrie Mircea
I Eliade (3) este Arborele cosmic, care se ă ş în mijlocul Universului ş
care ţ ca o ă cele trei Lumi. India ă China ă mitologia
ă ca ş religiile ş ,,{rimitive" ClU1OSC, sub diferite,
acest arbore cosmic, ale ă ă ă ă ă în Infern, ş ale ă
crengi ating Cerul. în mitologiile din centrul ş din nordul Asiei, cele ş sau
ă crengi ale sale ă cele ş sau ă nivehri ş ă
(1) nome = ţ mitologice (N.T.)
(2)Rea/lexikon der germanischenAltertumskunde, vdA, p.573.
(3) Mircea Eliade, Psychologie et Histoire des Religions, Eranos-Jahrbuch, 1950, p.
268.
j
i
r
i
1:

I
I

\:1
n
I I

! I
r I
I ;
I
r, I
r i
I :
1 ;
-
r I
Iri
[ I
I 1
I j
-- 324-
cele ş ceruri planetare ... în geneml, se poate spune ă majoritatea arborilor
sacri ş rituali care îi întâlnim în istoria religiilor nu sunt decât replici, copii
imperfecte ale acestui arhetip exemplar: Arborele Lumii. ă ţ ş
copaci sacri SlIDt ţ ca aflându-se în centrul Lumii ş ţ arborii
rituali sau stmpii care sunt ţ înainte sau dUIB o ceremonie ă
Sllllt ţ magic ă se plaseze în centrul Lumii".
,,Asimilarea arborelui ritualic cu Arborele Cosmic este ş mai ă
în ş Asiei Ct.'Iltrale ş septentrionale. Escaladarea unui uSt.:rnenea
copac de ă ş tartar ă ă ţ sa la cer. De fapt, se
scrijelesc pe trunchiul arborelui ş sau ă ă ş urcând pe ele,
ş ă într -<> ă foarte ă ă ă la cer. El descrie
ţ ceea ce vede în fie(',are dintre nivelurile ş pe care le ă
La nivelul celui de-ai ş cer, se ă la ă la nivelul celui de--al
ş cer, ă soarele. în final, în cel de-aI ă cer, se
ă în ţ lui Bai Ulgan, ţ ă ş ă inima calului
sacrificat" .
,,Arborele ş nu este decât o ă a Arborelui Lumii, care se ţ ă
în mijlocul Universului ş în vârful ă de ă Zeul Suprem .. Cele ş
sau ă ă ale arborelui ş simbolizeazA cele ş sau ă
ramuri ale Arborelui Cosmic ... Ş se simte legat cu acest Arbore al
Lumii prin diverse raporturi mistice. în visele sale ţ viitomlui ş i
se cere ă se apropie de Arborele Cosmic ş ă ă din mi'ma zeului
ş trei ramuri ale acestui copac, care îi vor servi pentru a rele tobele.,.
ă ne amintim ă toba este ă ă chiar din lemn luat din Arborele Lumii,
ţ simboli')mul ş valoarea ă a sunetelor tobei ş
lovind toba, ş se simte proiectat, în extaz, în apropierea Arborelui
L
.. "
umn .
Vremea celor ş sau ă niveluri este, de a')CIl1enea, un simbol al
schimblnii.
ţ ă ă Într-un simlx)l mistcml secular al ş ş
ţ naturii, al ş al reproducerii ş ă ţ fiin\Clor vii. Dcvcnirea
ă ă lumea ţ sensibile, este doar o ă il acestui
simbol. ă ă ă fondul, sensul, care se ş aOO;ea
dincolo ş ă momtc. O ă ă ş ţ ă a misterelor originilor se ă ş în
culte1e religiilor Mamei, In care femeia ă ş partenerul ă masculin
ă locul centrdl Legendele cultuale produc primele ă ale plantelor
·-325-·
în religiile misterelor, care sunt la nivel Jrimitiv culturi ale ţ ş rituri
ale ţ Marea ă este pasooificarea ţ clebordante a naturii.
Arborii îndeplinesc o ţ de ţ ci stmt simbolul ţ
fmde, ţ care ă ş ţ ă în fabula ă frd-sinii sunt mamele
oamenilor din rasa celor ţ în mitologia ă Adkr, frasinuL.
primul ă Materia pe care Dumnczeu il animat-<>, în mitologia ă
este ă sub numele de ve, ă lemn, arbore. în momentul ş
lumii., în tnmchiul arborelui Y ggdrasil s-a ascuns un cuplu de oammi din care
se vor ş ţ lumii ă în momentul apocalipsei, frasinul
cdsmic devine mama protecfuare, arbOrele Titaniior ş al ţ
Fructul arborelui este ş el considerat un simbol ,al ă ţ K<;te lmul
dintre motivele pentru care ă ă 1111 rol considerabil în antichitate ş în
Saga ă în ş ş în fabule, a mânca llli ă aduce ă sine
fecunditatea ă ă a ă ţ ă simbol, ă arc ş
valoare de aliment al ţ în anumite epoci, consumarea lui poate fi ă
ă un muribund ă ă un ă cu ţ timp înainte de moarte, el nu mai
poate primi Sîanta ă ă ş ş este elaIml& Simbolistica, ă aici la
nivel de ţ are ş o ţ ă în arborele ţ ş arborele
ţ din paradis, cu fiuctul care gaIllIlteazA ţ ă ş cu fructul care
aduce moartea Arborele este ă ă ş ă a ţ dar ş ă ş în cazul
arborelui ţ ş în ritul ă în arbore). Mortul este ţ
mamei pentru o Natura ă a simlx)listicii ă la
maxirmnn În crucea lui Cristos, arbore al ţ ş lemn al ţ în fitX:.arc
dintre aceste cazuri, ambivalenta simbolului ă ă aspecte. Unul
sensibil ş altul spiritual, llllul al ţ ş altul al mortii, lUmI mei ş unul
dincolo, pe scurt, ceea ce ş în unitatea contrariilor. Simbolul nu a fost
creat de om, ci i-a fiJst dat acestuia dinainte. AttlIlci când Ludwig Klages a
semnalat ambiguitatea semnelor de exrresie, el nu fi ă în fond decât ă
ă în ţ ă ş a simbolului. Psihologia., c.:u-c ă ş
ţ fenomenelor, nu IX)1l!.C ignora acc...,(e fuph.:; ca lJ"d)WC ă
ă în acestea UIlUI dintre fundamclltclc SlUC.
La scria de simboluri alc ă ţ putt.w ă ă ă
semn al puterii sceptrul, echivalent al ruborclui ţ este,
ă ă a puterii regale.
în perioada ă majoritatea POlxxuclor indo-gcnnanic-c nu aveau
temple, nici altare, nici zei ă ţ de mâna omului (chipuri cioplite). Fi
li'
-326-
aduceau sacrificii zeilor pe vârful ţ sau, ş imaginau ă ţ
suprnnaturn1e trniau în pietre, în tnmchitnile copacilor, în arbori sau în copacii
sacri Venerarea arborilor ş a p1dtnilor sacre este ă din secolul al XV·
lea la popoarele lituaniano-slave. Arborii ţ sunt stejarii ţ lui
Perkunas (Zeul Tlllletului). Mai ă ă la Kowno, o alee a lui Perkunas,
marea p1dure ă de stejari. Cultul pentru rue. arbust pitic, a ă viu în
Lituania., ca simbol al ă ţ feminine. Arborii care cresc ă se
ă de o ţ ă (Rumbuta, Romove, de la care trage
numele un loc ă Mai ă un om-pin ş mai ţ ă ţ ş femei ale
p.lhlurii. Acest lucru ă doar ă între figurile legendare ş cele
ale Europei centrale, ţ nu este ă Piticul din ă ş mai
ales omul ă înarmat cu un trnd care are ş ă ă ă de arme al
armw-eriilor din Lucerna), este legat într-llll fel de legL.'IJdcle ţ ş este
în cu anumite obiceiuri ă vii.
La slavii din Vest, statuile zeilor ş idolilor ale modelului din EllrOpl
ă ernu familiare. Dar, la ei, vechiul cult al mlx)I'Clui este încA
ă ă în sentimentul popular. ă Othon de Bamret"g, ei au asistat
pasiv la distrugerea celor patru temple, chiar au ajutat la acest act;, dar au
protestat atunci când a fost atacat llll stejar cu o ă ă care se
ă în apropiere. La gennani, venerarea lui Dumnezeu prin cultul arborelui
este deja ă sub fonna sacri, ş cum este cazul în povestea
S11intu1ui Bonifaciu care taie un asemenea.stejar la Geismar. La Auxerre, este
ă ă ţ llllui ă venerat de ă în Gaule ş în Marea·
Britanie, copacii sacri ernu ş Cultul arborelui nu era mai ţ
familiar în Europa ă ă ne amintim doar venerarea ă a lui
Zeus dodonean în Grecia, a lui Jupiter capitolinul la Roma. Acesta din ă
ă ş din ţ arborelui sacru: ,,arbor numen haref', astfel se ă
Silisius ltalicus. Vocea zeului ă ă în ş frunzelor de stejar.
La arieni, ş mai ales la indo-arieni, cultul arborelui ă un rol mai redus.
ă Mitologia ă a lui Hilde-Brandt, unele vestigii ă în timp chiar
ă la Rigveda. Se ţ ă un VaJlaSIXlti ă al ă ş o
Aranyans ţ ă Emil Abegg scrie în a sa Indische Psychologie (1):
,,samkhya atribuie chiar ş plantclor o ş ţ ă ă (unthjtma), JX..'ntru ă
(1) Emil Abegg, Jndische Psychologie, Raschcr, Zurich, 1954, p. 64.
·--·327 -
ele sunt ,Jocuri de buctnie pentru o ă ş ca atare, grade ale
metempsihozei. Dar, în timp ce textul clasic din Samkhya le ş pe plante
de ţ ţ ş de atingere, un fragment din Samkhya din
Mahâbhârnta le atribuie aceste ţ Atunci când frtm.z.ele arborilor se
ă din cauza ă trebuie ca sentimentul ă fic prezent în ele; atunci
când zgomotul .vântu1ui, llll incendiu de ă sau o ă distruge florile ş
fructele, trebuie ca arborii ă aih1 auz. La fel, ar fi necesar ca plantele cu spini
care ă copacul ă vedere ş capacitatea de a se ş Chiar
faptul ă arborele ă api p.in ă sale (motiv pentm care se ş
în ă pâd pa (cel care bea cu picioarele), ă ă el ţ
atingerii (karma-indriya). Faptul ă o ă ă ă ă ş ă ca este
vie, clt are llll fim; la asta se ă lxactic, Jm8bola unei. ş 8SUJXCl
arborelui Înzestrat cu ă vitalA".
în timp ce hindusul. atribuia arborelui capacitatea de li auzi, preotul din
antichitate percepea în ş fiunzelor stejarului lui Zeus, la Dodona, vocea
zeului ş ş lua din ea ţ în ţ ă ă se ă
frecvent ca arborii ă fie ţ ţ în fabula arborelui usc.at,
reînveIZirea ţ ă viitoarea ă ă a lumilor. Arborii ă ş vorbesc;
ţ ă ş miturile nu sunt singurele care scot 'in ţ ă acest
luc.ru; poetul, ca ş orice ţ al naturii Înzestrat cu ceva ţ
ă ş ş sentiment
Arborele ş edificiul (1) merg într-un fel ă Arborele ş ca
model în ă Coloanele sunt trunchiurile arborelui, care, în stilul gotic,
sunt înconjurate de capite1uri de frunze. Templul grecesc (''U coloane ş
ă ck coloane a catedralei gotice au luat ş elin pidmea ă din
locul sacrificial al ă ţ ă coloane (arbori) ă intrarea în
Templu, ş cum se ă la biscrica Sfantul Carol elin Viena, înconjurate
de însemne simbolice ale arborilor paradisiaci. Fecioara din Fatima
ă într-un stejar. Mai multe mituri descriu eroul ă ş într-un trunchi
matern, ş cum este Osiris mort în ă Adonis în mirt.
(1) ,,Baum und Bau "; textul genna.n ţ o alih .. care ă jocul de
cuvinte. (N.T.fr.)
r
I I
t I
I-
I ,
I ,
1;1
!
I
l '
-328-
Cultul arborelui a ă vestigii la nivelul anumitor elemente ale
sactuarelor de ă Astfel, ă Edv. lehnnann, Inniruml· (coloana lui
Innin) vechilor saxoni nu este altceva decât un ,,mit mai în mare". Arborele
are valoare unui generator de ţ ă 1 se aduc omagii în diferite feluri, fie!l:
unge arborele, ca în Grecia, fie se ă ramurile sale IXizoIlierii de ă
cum se :tOCea în Germania. într-o ă mai tâJ:zie, ă ţ ă se
ă într-tm demon sau un zeu, consid.t:ntt ca ă sau locuitor al
ru:borelui, ş care-i informeazA oameni ţ sa, exemplu pin
zgomotul ramurilor. 1 se ă un sacrificiu. Sacrificiile realizate sub un arbore
verde ă un obicei ă pe întreaga ă a ă Pe
ă arbori, ş alte plante, privite ca sacre ş onorate printr-llll cult, erau
considerate ca dispWlând de ţ curative sau magice.
Arborele este privit ca ă sufletelor, este o idre ă în unele
cazuri, de ă obiceiul de a ascunde muribunzii în pMure. este
ă în gencral, ca ş ă ă ţ în ă spiritul este vânat
într-un copac; ă locuiesc între lerrm ş ţ ă Este posibil ca faptul
de a vedea în arbore o ţ ă vie ă fi dat ş obiceiului ă de lemne
de a cere icrtare copacilor care urmau ă taie. Din arborele ă de secure.
curge sângele. Ofrandele aduse spiritului arborelui sunt, Jme, ţ în
vechile ă ţ penitenciare. Se ClUlOSC mituri în care oamenii se fIa.'lCdin arbori.
Fabula ă ă ă ş iau ş femeia cea ţ ă va
ă ş în ţ copaci ş Se ă frecvent p1anta:rea
unui copac la ş unui copil. Copilul ş o ă cu acesta. Ceea ce i se
ă arborelui familiei, arborelui protector, i se va întâmpla ş familiei.
Acest obicei al arborelui protector este ă mai ales în &aminavia. în
ă suedez, în gencral un tei sau un frasin, este ă ţ
spiritului protector al casei, care îi ş pe oameni de toate bolile. La fel ca
orice ă ş ă ţ au un arbore protector, ă i se aduc sacrificii,
mai mult sau mai ţ sângeroase. Este posibil ca teiul satului ă fie Wl
succesor al acestui arbore protector. Arborele devine arborele destinului.
Sufletul omenesc ă ş în arbore a ă loc spiritului clfului. Ş în felul
acesta, va putea ă ţ ă trunchiul arborelui în care ş în
ă acestuia ş se ă fubuIa lui Klaooutcnnann din Germania
de Nord, care ă cu trunchiul ă în cala vasului ş devine spiritul p-otccta
al acestuia, cu ţ ca ţ ă ofere daruri ş lmma pe care o ş
în Boemia, ă revelion, arborilor li se ă mâncare; este modul lor ,,de 8
-329-
Jdrece noaptea de ă la picioarele lui Kaisenvald, se spt.me: ,,Acolo,
lampa, este mâncarea nu ne uita!", la Hals, în apropiere Tachau, ă
ş ă un oracol de iubire aruncând resturile JIânzului sub copaci.
Ofrandele de mâncare trebuie ă ă ă ele fecunditate, mai ales arborilor
" fructiferi. Arborele este izvorul unei ţ noi ş al ă ţ ă el
este adus, cu tot felul de JXaCtici ritualice, din în habitatul oamenilor.
Arborele de mai este plantat în sat:; ă îl ş ă în ţ camerei
tirerei pe care o proprietarul de mlÎInale il ş ă în ţ staulului,
JXllIru ca fecunditatea sa ă ă noilor destinatari. în Lituania, Ia
Penreoote, se planteazA ţ de ă nu doar în ţ bisericii, ci ş în
ţ casei wvitura ă cu nuiaua ţ este ă un simbol al ă ţ
Tinerele fete, mireasa în ziua ţ vitele femele ş câmpurile sunt lovite cu
mici nuiele de ă ş încât ţ ă a ramurilor ă ă in ele
O ţ ă ă
Ramurile de vâsc cu care ă ţ în perioada ă sunt
ramura ţ care aduce ă ă ş ţ este ă acelor
arbori care înfloresc iarna ş care sunt ţ în ţ ă în anii
ş ai secolului trecut, în Suabia, pomul de ă era înlocuit cu
arborele Barbarei, omat cu mere, pere, pâine de grâu, ş ţ Ramurile
bmdului SlUlt ornate cu trandafiri mari de hârtie ş sau ă în "Corabia
nebunilor" de Brunt (1494), se fure aluzie la ţ ă o ă nu va mai
apuca ă ş anului ă nu ş ă ramUri de brad în ă - ţ ă ă
în conexiune cu o ideea care ă la originea ă ă ă din mijlocul
iernii: întoarcerea ă ţ ş a ţ prnlru COll..')CIV8fCa ş transmiterea
ă ţ în secolul al XVII-lea, în Germania ş Scandinavia, se ş în
aer liber arborii de Ia ă icmii, ţ mai (1) de ă Arborii de
iulie suedezi sunt pe de-o parte ă ţ ţ de ramuri, ca ş cei germani de mai, ş
pe de ă parte, nuiele, în vârful ă ş ă diverse figuri. Vergeaua ţ
sau ramura mai devin adesea un cadou. în Roma ă se ă cadou, la
începutul noului an, ramuri de JIOsperitate. începând cu secolul al XVI-lea, s-
a stabilit o ă ă între arborele cu r.adouri ş copilul Isus. E....,(c posibil ca
aceste cadouri ă ă la darurile antice ale ă Niwlae. Pomul de
ă ornat cu fructe, ă ş ă de orice feI, e<rtc ţ pentru
(1) Un ,,mai", sau un arbore al lunii maj (N.T .fr.).
,
-330-
prima ă Ia Strasbourg, în el ş de o. parte, de darul ramllÎÎ
de prosperitate, pe de ă de ă legate de arbore. La primitilii
din Africa ă ă ă o.biceiul de a face o.fumde arborelui pentru ea
spiritul ă ă îndqmteze nefericirea sau ă ă pe oameni de
ă animalului vânat Vergeaua pe 'care ţ Sffintului Nicolae o
aduce copiilor ă sau cu care-i ţ ă pe ş este în1r-adevrf
mai ă o. ă a ţ O inteqYetare ă a conferit acestui ă o
imagine ţ ă ş ţ o. are ş ă este o. vergea a
ţ în ă cuvântul ă este hahaki, care se descompune în
haha-ki, ă ă ş se BJIOPie astfel de ideea ă 8
arborelui ţ Biserica ă se ă din ş idre atunci când
ă palmierilor pe care-i ă în Dwninica Floriilcr
proprietatea de a JrOteja contra intemperiilor ş furtunii.
Bagheta ă este o. ă de nuc sau de ă ă ca medium
de ă ă Cel care a încercat o. ă ţ cu care ţ ă ă
ă poate ţ mo.tivul pentru care ei i se atribuie o. ţ ă vitalA.
Arborele în ă de ă - care erte o. ă ă la ă mare - atrage
fulgerul ş ă de ă pe cei care fug. Trecerea prin furca sa
ă dmul ă BifurclWe, indiferent ă SlIDt efectul ş
natumle, rezultatul Wlui fulger sau Wl produs artificial, fuc ca arborele ă fie
sacru. Bifurcarea are pentru oameni valoare ă bolnavul trebuie ă
treacA, ă se ă de-a IW1gul ă sau a crevasei, ă nu cumva este
împins în ea Nu doar copiii ş ţ ci ş animalele pot fi vindecate CU
ajutoru11or. ă crevasa a fo.st ă ă de mâna omului, trebuie rcînchisl
Furca produce direct ş ş prin aceasta, trimite din no.u Ia ţ
de fecunditate. Arborele bifurcat din Lu1zow ş ă probabil ţ
ă ă sale cu o. femeie cu picioarele ă ,,sffintu1 Leonard cu
furca", ă de lut provenind de Ia St Leonhard, în apropiere de Tamsweg
(Salzburg), Ia Muzeul etno.logic din Graz, .î1 ă pe Sffintu1 Leonard în
furca Wlui arbore. Ro.lul special al acestui sffint este acela de a {IDteja femeile
ă el a fo.st invocat, mai ales, ca medic. Conexiunea între
simbolistica arborelui ş simbolistica ă ă mai ales pe i.ma.girea
ş (târârea Jrintre ramurile bifurcate ale arborelui) este ă Lm,
strict vorbind, cazul se ă în general Ia simbolistica ă ş a
ţ în medicina ă se ş ş ă se imobi1izcze bolile într-
un copac. ş ş atele, ă ţ de lemn, etc., erau utilizate ca tratament
-331-
pentru durerile de atelele din arbori erau un remediu contra gutei; erau
pe plug pentru a-l feri de ierburile rele, ş se ptu1au asu}X8 persoarei
pentru a ţ o. mare "putere" ş tmtru a se feri de lo.vituri ş de ă în felul
energia din arbore era ă o.mului, ţ ă ă cu
,pu1iciparea ă a Irimitivilor. Se ret în cuie în copac o.biectele pe care
le-a pl.Utat bolnavul, pentru ca boala ă ă în el. împotriva gutei se
ă Wl arbore de ă Pe ă ă ce acesta ş ţ se
ă
Se ţ ă adesal arborele ale dUui fiucte sunt ă ă de ţ ă ş
ale ă fumze au ţ curative.
,,seria de ă ţ alchimice este ă de arbor
philosophica, cu o. ă siIni.larn arborelui ţ ş care ă
fazele ă (C. G. Jung). Arborele mai are proprietatea de a se
metamorfo.za în o.rice ţ ă vie.
De simbolistica ă ţ se ă ş înconjurarea arborelui. Este posibil
ca magia ă ţ ş ă împotriva spiritelo.r rele ă conflue:ze în
gestul de a se roti în jurul arborelui.
Nu este ă faptul ă ă ţ ale unor ă speciale
ale arborelui. în 14 februarie, în Israel se ă Cbamiscba Asar
Bischwat, aniversare a arborilor, ş ş iau atunci din ă ţ no.i.
Scrierea a recms arroape spontan Ia simbolul arborelui. Scrierile
ideogrnfice mai ales sunt semnificative în acest sens. ldeograma ă
care deseInreazA livada ă o. linie ă o.ndulatA, pe care se implanteazA
doi arbori ă cu lxazii. ldeognnna din China ă
arborele ş ă este o. linie ă cu ă ramuri care se ă m
sus, ş alte ă ramuri o.rientate mjos, care ă ă ă (1). Ajan
Georg Mendelsohn au publicat (2), lucrarea lui Weule, Die Schrift,
msoarea unei tinere siberiene ă ă în scrierea ă pe un
ă Oamenii sunt ţ aici, fiUil ţ sub ă de axbori,
mai exact de bn17i Nevo.ia de a scrie pe ţ copacilor se ă într-o
ă mai ţ ă chiar ş Ia latitudinile noastre: o. dovedesc
arborii grndi:nilor publice. La Muzeul Omului de Ia Paris, o. scriere
(1) Jan Tschichold, Schrijlkunde, Schreibubungen und Skizzierenjîlr Setzer, Râie,
. 1942.
(2) Anja ş Georg Mendelsohn, Der Mensch in der Handschrijt, Leipzig, 1928.
I
r- :
;
r,
I
Î
I
III
I ',./ ..
l'
I : j
t
I II
I ..
r
I ! j
I}

j
--332-
ă ă este ă pornind de la lUJ. trunchi de iket., .
Imaginea unui arbore cu trei ramuri ş cu ă ă ă arborele
(Quauhitl). Pe arbore se ă ş în partea ă ş la ă ţ
trunchiului o ă ă aceasta ă lUI mune de loc (Quauh..
Titlan); ş simbol, dar cu un baston plasat în stânga ş oblic în raport cu
scorbura, este semnul vorbirii (Quahnahuag), ceea ce ş de arborele
care ş ,,Psi"-ul grecesc ('1') este lUI autentic simbol al arborelui, în timp
ce litera ă T din alfabetul latin ă din fonna crucii ş se revendidl
la rândul ă din ş ă
Arborele este întotdeauna, cwn am ă ă acum, imaginea a altceva,
deci lUI simbol: mai ales al genernru, al ă ţ El este ă
sufletelor ş al zeilor, de exemplu driadele ş care posedau fiecare un
arbore propriu Este posibil ca ţ simbolului ă se fi modificat in
timp. în sine, simbolul este deja vorbire, vorbire ă ş puternidI in
mitologie, ă ă ici ş colo, uneori ă ş alteori ă sub
forma ţ în ă populare. Arborele ă întotdeauna
simbolul umanului ş al naturii umane). ş chiar al devenirii imanente a
ă ţ Simbol cosmic, ţ fonnei sale în cruce, el este ă
semn al divinului. Pentru a plUIe în ţ ă una dintre ideile sale dominante.
ş ş demersul ă Sine, C. G. Jung face apel la simbolul
arborelui. El ş explicitat foarte bine acest demers în lucrarea ,J)er Geist des
Merkurius" CI). C. G. Jung ia ca PlUIct de plecare povestea ţ Grinun,
desJre spiritul din ă Un ă ă aude o voce în ă ă ă ă
ies, ă ă ă ies!", între ă ă lUIui ă stejar, ă ş o ă bine
ă din care se auzea, ă ă nici o ă vocea.
ă ă mai dqmte comentariul lui C. G. Jung, în lucrarea sa, din
care ă câteva fragmente: " .. . ă 'este un loc obscur ş impenetrabil
privirii; la fel ca ş apele adânci ş ca ş marea, este receptarolul
necunoscutului ş misteriosului. Este o imagine ă a
Printre ţ de arbori, fiinte vii, care constituie ă ă Wlu/, care
se distinge mai ales prin ă sa. ArbOrii ă ca ş ş din ă
ţ vii ale ş Mai ales lUIul dintre ş este mai
important este caracterizat ca fiind ,,stejarul". Arborii, având o
(1) C. G. Jung,Der Geist des Merkurius, Eranos-Jahrbuch, 1942,
-333-
iIklividualitate, Slll1t adesea ţ ca sinonime ale ă ţ Ludovic
al II-lea de Bavaria venera, se spune, lU1ii ,arbori din parcul ă cu lll1 aspect
mai impresionant, aducându-Ie. tot felul de omagii. Vechiul stejar puternic
este într-lUI fel regele ă De asemenea, el ă JIintre ţ
ş un tip centraL pc care îl distinge o personalitate foarte
ă Este prototipul Sinelui, simbol al originii ş al scopului procesului
ck: ţ Stejarul ă nucleul ă ş al ă ţ a
ă ă ă traduce bine ă de ş ţ ă ă S-ar
txrtea conc1uziona ă eroul ş este în cel mai înalt grad ş de
Sinele ă El face parte dintre "Cei care donn", "orbii" sau dintre acei
aIIIlell "cu ochii ţ pe care îi întâlnim în ţ din anumite trntate
lde alchimie. Sunt cei ţ ă ţ de ş ţ p:opriului Sine, ă
cei care nu ş integrat ă ansamblul elementelor care ar trebui ă
oonstituie viitoarea lor personalitate, "totalitatea" lor. sau, în limbaj mistic, cei
care nu sunt ă ,.iluminati", Pentru eroul nostru, arborele e..':te, deci, lUI mare
mister.
,,Misterul nu este ascuns în coroana arborelui, ci în ă ă sa. ş cum
este sau faptul ă are o personalitate, el ă ş lUIul dintre semnele cele mai
moderne ale ă ţ de exemplu vocea, vorbirea ş ţ ş ă
el cere ă fie eliberat de ă erou Este deci captiv ş închis împotriva ţ
sale. ş se ă în ă între ă ă copacului. ă ă ă în
. lumea neanimatului, regnului mineral. Transpus în psihologie. acest lucru
ă ă Sinele se ă ă ă în trup ă mai precis în
elementele chimice ale acestuia elin ă Oricare ar fi sensul care poate fi
oferit acestei ţ sugestive a fabulei, el nu este mai ciudat decât
miracolul p1antei vii care se ă ă ă ţ teritoriu neanimat Alchimia
descrie elementele ă cele patru elemente ale sale) sub numele de radices
în felul acesta, ş în ele elementele constitutive ale
simbolului ă cel mai important ş cel mai central, piatra ă care
ă lUI simbol final al pucesului de
RaporluJ spiritului cu arborele: ş ă Jung, înainte de a
1 împinge mai departe ţ ă asupra Spiritului lui Mercur, ar dori ă
ţ lUI fapt care nu este lipiit de ţ ă locul în care acesta este
retinut printr-o ă nu este lUIul oarecare, ci este ţ sub stejar, regele
ă asta ă în traducere ă ă spiritul ă este captiv în
ă ă Sinelui, la fel ca ş secretul ascuns în principiul ţ El nu
Il;
1

,.
"
I
-334-
Se ă nici cu copacul, nici cu ă ă a fost ş acolo în
artificial. Povestea nu ă deci nici un motiv ă ne gândim ă stejarul,
ă ă ş Sinele, a putut ă ia ş din spiritul din
putem conc1uziona mai degraM ă stejarul, <k!ja reprezmta lBl
convenabil pentru a ascunde un secret O ă este ă ţ
acolo unde, de exemplu, se ă ş un semn exterior, care poate fi mcut
ulterior ă comorii Paradigma care ş 00esea ca ă a unei
asemenea figurliri este arborele parOOisului, dar care nu este ă identificat cu
vocea care se ă în el, cea a ş Nu trebuie ă ă pierdem din
vedere fap1ul ă unele motive psihologice nu ă ă a avea o relalie
ă cu anumite fenomene psihice pe care le întâlnim la JIimltivi. ta
acest caz, ă o analogie ă cu fenomenul pimitiv numit animism:
ţ arbori ă caracteristicile Wlei ţ dotate cu ţ ă ă - ale
ţ personale, spunem noi - deoarece ă o voce ş pot, de si
dea ordine oamenilor. Amaury Talbot (1) ă un caz de acest tip,
observat în Nigeria: un arbore oji îl ă pe un Askira care, în nebunia sa,
voia ă scape din ă ă pentru a fugi la arbore. în cursul
interogatoriului ă el ă ă ţ cei care ă numele arborelui auzeau
din când în când vocea acestuia Ca urmare, vocea .se ă fn mod
indubitabil cu arborele. Aceste fenomene psihice ne fac ă ne gândim rA la
origine, arborii ş demonul srmt unul ş ş lucru ş ă drept ln11l8re.,
separarea lor ă un fenomen secundar care corespunde unui nivel mai
înalt de ă sau, mai ă de ş ţ Fenomenul original este
ă natural ş divin, un tremendum pur, momlmente iIxliferent;
fenomenul secundar este o ţ care ă elementul na1ural ş care
se ă astfel la un nivel de ş ţ ă mai puternic ţ La aceasta se
ă corespunzând probabil unui fenomen ţ ş deci, unui nivel de
ş ţ ă mai elevat, o calificare ă ă voce este cea a unui spirit
ă care este captiv. Se ţ de la sine ă acest al treilea nivel se
ă pin ţ într-un Zeu· ,,suprem" ş "bun", care nu ş
încheiat socotelile cu adversarul ă dar care l-a tru:ut pe acesta inofensiv,
închizându-l JX!Iltru o ă de timp (Apocalipsa, xx, 1-3).
(1) Amawy Talbot,In the Shadow oftheBush, Londra 1912, p. 31.
-335-
"Cum ş ţ omului modern nu poate ă ă ă ă demoni ai
mbori1or, trebuie ă se ă ă primitivul ă cU alte cuvinte, el ş
tlJIlie ş pe care l-a proiectat în arbore. ă ă ţ este
ă din punct de vedere ţ - ş nu ă cmn am putea ă fim,
de ă ă - cel de-ai doilea nivel mai SUS ţ distinge între obiectul
indifermt, ,,arborele", ş ţ ş care a fost proiectat, realizâOO
ca ă spunem ş un act de iluminare (1) . Cel de-ai treilea nivel merge un pas
mai departe, deoarece el înscrie ţ JX5ihic separat de obiect atributul
"mu". în fine, un al pitrulea nivel, cel al ş ţ moderne, merge chiar mai
I departe cu ă el ă ţ ă a ,,spiritului" ş ă ă
pimitivul nu a ţ nimic, ci a avut doar o ţ ă a crezut ă a
ţ ceva. .
" .... în felul acesta, spiri1ul ă este Clllloscut în ţ sa ... Cel de-
al cincilea nivel, în :fine, este opinia ă .s-a petrecut ş ceva: ă ş
ţ psihic nu este arborele, nu ă nici un spirit în arbore, nici lUl
spirit p:opriu-zis, ă ş lUl fenomen care decurge din ş motiv
JX!Iltru care s-a decis ă i se atribuie psihicului o oarecare realitate. ă i se
ă acest lucru, ar trebui ă extindem ţ ă ex nihilo, atât de
ă pentru ţ ă mult mai depute: la ş cu aburi, la
,motoarele cu explozie, la radio ş la toate bibliotecile toate acestea ar
lua ş din ţ inimaginabile ş fortuite de atomi ş nu s-ar ajunge
la altceva decât la rebotezarea creatorului sub acest nume de combinare".
Este posibil ca cititorul ă ă cu impresia ă acest scurt excurs
istorioo-cultural asupm simbolismului arborelui - ă i-am ă ici ş
acolo ă în cursul acestei ă ţ - ş are locul aici ş ă el ă
destul de straniu în acest limooj care corespunde expunmi lUlui metode de
psihodiagnostic JX5ihologic. Dar nu este ă disocierea ş ţ de expresia
ş ş de ţ simbolurilor. Cel care vrea ă ş limiteze
orizon1ul JX5ihologic la lectura unei curbe de ţ nu va putea sub nici un
I chip ă ă în puabole ş în antiteze, nici nu va putea ă se ş în
spItiile cosmice ş nu va ţ ă cmn este JX>Sibil ca o
expresie ă însemne ă tm lucru ş contrariul ă Psihologia ă
(1) Cuvântul german Aujkldrung utilizat aici face aluzie ă ă la ,,secolul
luminilor" (N. T .fr.).
I
1: I
,
,
r. i
l_ !
li
Li,
; 1

ţ
.( ,
li '
Il
r11 I
---1If
I o,
I!
-336-
ă pnticu1aritate de a nu putea ă faci un pas înainte ă a face un JllS
înapoi, ă origine ş original. Mai trebuie. în plus. ă fim ş ă ă
trecutului cea mai mare valoare de ă ş de autenticitate: ceea ce este
original este în ş timp durabil ş ă noutate (1) .
ş pe un banc. Ia poalele salciei, mi-am ridicat Jrivirea ş am ă
din ochi extraordinara ş inepuizabila ă ţ a coroanei arborelui. Din acea
ă am nutrit întotdeauna un respect adânc pentru orice ţ ă ă care
este ă ă deseneze un arbore" (2). .
(1) în octombrie 1955 a ă la Rascher, la Zurich, lucrarea lui C. G. Jung, Von den
Wurzeln des Bewusstseins, ţ o expunere asupra "Arborelui filosofic" (pp. 353
la 496). ă lucrare, bogat ă ă cu ajutorul psihologiei abisale,
simbolistica arborelui ş pune în ă cu referire la antropomodisme, noi aspecte pe
care psihologia ă nu le poate utiliza decât într-o ă ă restrâns!.
(2) CarI Splitter, Meine frUhensten Erleibnisse, Didrichs, Jena, 1914.
PARTEA A TREIA
EXEMPLE
1
ă 35 ani (fig. 105).
Profesie: maistru tehnician.
Impresia de ansamblu a desenului din fig.105 nu este deloc una
ă ă impresie se ă ă ţ formelor ş
desi mii ramurilor, ă ţ ş grosi mii trunchiului în partea
sa de mijloc.
Subiectul ă un trunchi de brad (trunchi B). Trunchiul este
puternic, se ş ă în ă de ş ă deasupra liniei de ţ ş se
'.' ă în ă ţ ă deschis la. ă deci în ă de tub.
1 Desenatorii de trunchiuri 43 nu ă ş ă de obicei, la nivelul
. coroanei, sub forma unui buchet, ţ simbolizate în trunchi,
instinctul, vitalul. Subiectul se ş extrem de impulsiv în
întregul ă mod de ţ de ţ ş de gândire. Impulsivul ş
instinctivul se ţ ă în acest desen prin excesul de energie de
care subiectul ă ă în activitatea sa ş ă El nu este capabil
ă repartizeze ă energie ă între sarcinile ă ale
ţ cotidiene: ea ă în ă nu Întotdeauna într-o ă
j ă deoarece În locul În care copacul ă În contact cu
:
-338-
Fig. 105. - ă 35 de ani.
lumea ă el se ă aproape, ă ş deschis
ş astfel, prin fonna-tub a ă ţ care poate fi ă ă ş la
nivelul câtorva ramuri, se deschide impresiilor. Subiectul face într-
ă eforturi ă se adapteze. Capacitatea sa de adaptare ă la baza
'- 339--
ţ Marea cantitate de energie ă nu ă ş o cale de a
se scurge în ţ ă - sediul ă ţ - ale copacului.
ă ţ ramurilor deschise în ă de tub ă ş ă
ă ă afective sunt dozate: dozate, deoarece în ţ
ă ţ se ă practic ţ de adaptare, dar dozate mai
ales deoarece, adesea, ă energia se ă ă în ă
ş este într-un fel sau altul ă ş ă a trunchiului la
mijloc este expresia acestei ă de lucruri, expresia ţ a
ă a ă a ţ ş chiar a ă La baza ă
. ă se ă o foarte ă ă de sine care. aici,
merge ă ă ă ă la crispare ş ă predominant o ţ ă
ă ă dar oarecum ă Subiectul este "rece" ş
asta se vede ă ş în maniera sa de a vorbi. Avem de-a face ş
, cu o ţ de conflict. Subiectul se ţ devine rece, se ă
"se ă nu ţ ă dar se ă
Acest tip de ă de sine conduce adesea la o ă ş
cu atât mai mult cu cât deschiderea ă ă în acest caz,
ş poate unna ţ ă Subiectul vrea mai mult decât
dar, în ş timp, el dispune de o energic ă care
ă o ă care trebuie ă energic. El nu ş ş ş
ă ş derive ţ ă pe mai multe canale, deoarece se produc
ţ care ă insuccesul, iar insuccesul ă
sentimentul de inferioritate. Acest sentiment îl ă ş subiectul
actualmente, extrem de puternic. Mai mult: ceea ce nu ă are
asupra lui efecte fizice foarte reale. De fapt, el ă deja de
ţ ă ş începe ă ş ă griji pentru ă ă sa, ă
acum foarte ă "Nervii" îl ş ţ ţ de ţ
ă Între ţ ă ş putere. ţ unor sentimente de
inferioritate poate fi ă ş ă din expresia ă În
ă ă a coroanei, putem ş dOlu1 ramuri ă
care ă e drept, ca ş cum ar fi ş în acel loc. Acest element,
care ne trimite cu gfmdul la ceva care a fost ă scurtat, ă o
r ă a unei ţ de pierdere. În ă de noi ă trebuie
fi
li
ii
1;


n
n
r-j
n
il
li
1
I I I
[! l

!
I :1
I III
: 1:
1

i 1
Ir'
I il
I
l
'
11
I 1 j
I !, I
,
l' 1
-340-
ă ă ă unei ă sau a unor ţ pe care subiectul nu le poate
ă de unul singur, ci doar cu ajutor din ă Subiectu1, în
ă sa, în orientarea sa ă ă atât prin ramurile
în ă de tub, cât ş prin ă ansamblului, este predispus
ă mijloacelor de ş care-i stau la ă la formarea
unei ă ş asupra propriei sale naturi. El se ş ă cu atât mai
grav cu cât trece, în ă ţ sa ă peste lucrurile mici care
nu sunt, în realitate, deloc lipsite de ţ ă Camcteristica de
ă ă prin ramurile tub ă cu ţ cazuri în
care subiectul ş detalii în desen, îl fac ă se ă în
superficial. Desenatorii de ramuri tub sunt ş ş ei nu au o
imagine ă uneori n-au nici cea mai ă idee despre întreg,
atunci când sunt ş în ţ de a emite o ă asupra unei ă
de lucruri. Lor trebuie ă li se precizeze foarte clar modul în care, de
exemplu, trebuie ă o ă nu trebuie ă li se lase nici o
libertate de interpretare; nu te ţ nici mândri cu ei, deoarece
ă ţ lor se resimt de pe urma marii ă de oscilare.
Din ă perplexitate ă ă o ă multiplicare a
intereselor care, în realitate, se reduce la o ă de sine ş la
ă banale, la care se mai ă ş ă norocoase.
Sentimentul de sine este determinat de ţ ă de a se pune
în valoare ş de o ţ extrem de ă Dispunerea ramurilor la
dreapta ş la stânga trunchiului fac dovada unei ţ de sine
problematice. La dreapta, o ă ă ă dând
impresia ă gândi rea ă ţ ţ ă în raport cu
exteriorul, cu ă cu mediul, ă ă cu
ţ a ă ş cu greutatea acestui gest. În regiunile
superioare ale coroanei, ramurile au mai întâi o ţ ă
dar, în continuare, ele se ă ca în cazul scrierii convexe, care
ă o ă ş o ă ă primul -moment de entuziasm.
ş forme în ă se ă ş în stânga trunchiului. La
stânga ş jos, ă ramuri o cotesc spre partea de jos; una dintre ele
este rectilinie, ă se ă ş se ă ă ă
-341-
ă ă ţ ă ş ă cu ţ unei ţ care
ă pe vârful trunchiului, ă ă ramura din dreapta, grea
ş ă ă pe ă este mai ă ţ ă decât cea din partea
ă care ă În dreapta, avem exteriorizarca, comportamentul
ţ ă de ă responsabilitatea, prim-planul; la stânga, ţ
ă planul secund. Aplicat la desenul nostru: subiectul nu are
încredere în ceea ce ă în exterior, cu o convingere ă
ş ă ă dar ă ă ş chiar extrem de
ă Omul interior se ş de ceea ce vrea ş face omul
exterior. Schema psihologilor "individuali" din ş . lui Adler ş
Kiinkel este foarte ă în ă ţ cu cât este mai ă
ţ de a se pune în valoare în exterior, cu atât devine mai ă
încrederea ă în sine. Subiectul vrea mai mult decât poate. El
se ş în propria sa ţ Vrea prea mult; vrea
extraordinarul. Ramura ă din stânga se ă ă de
trunchi în cea de-a treia dimensiune, ă se ă ă de
ţ ţ ă a ş pentru a pleca în ă
I extraordinarului. Acest lucru ă în ş timp ţ
ă a subiectului. Indicele ă de asemenea, o gândire
ă ă ă a preciza ă este vorba de o originalitate ă În
mod cert ă avem de-a face cu ţ de originalitate. Examenul
ş faptul ă ă ă se ă uneori pe ă ţ
autentice.
ţ de extraordinar, spre care este împins puternic din interior,
ă de o gândire de o ă originalitate, ar trebui ă ă
pe subiect la ă remarcabile. Desenatorul nostru este, în mod
. cert, un muncitor ş dar, pe termen lung, îi ş
ţ pentru ă nu este versat în arta posibilului, pentru ă
ţ exterioare nu se potrivesc cu ţ sale sau
din alte motive posibile. În ă perplexitate ă ş în ă
tensiune ţ ă în interiorul acestui antagonism între ţ ă ş
- ţ ă omul nostru se ţ ş cu ă dar ă nu este
j pe deplin ţ Pentru a ţ starea de tensiune ş eforturile
i'
-342-
cvasi-sterile ale acestui ă ne folosim de crucea ă ş ne
ă la sistemul de axe ă desenului. Lungimea ă ţ
superioare, ă ţ ă de lungimea ă ţ inferioare, scoate în ţ ă
efortul, scopul fixat foarte sus ş departe, ţ de a viza
scopuri ă care se ă Ia o ţ ă destul de mare,
scopuri care sunt obiecte ale ţ ş eforturilor, dar mai ales ale
viselor, cu atât mai mult cu cât crengile deschise permit ă se ă
ă aceste scopuri ă nedefinite clar. Pericolul de a dori ă
ţ ş realitatea nu este deloc de neglijat. Ramurile se
ă într-un acces de elan ă partea ă sus, ă
realitate, dar se ă prin ş ă (ramurile superioare)
comparabile unui ecou slab ş ţ ţ stâng al crucii se
ă ş ş într-o resemnare ă ş ă
ă tensiune ş ă pendulare între exaltare ş descurajare
îl ă pe subiect ă ş valorifiGC, ă ş dezvolte ţ ş
ă ţ Tnmchiul bradului în desenul arborelui ă aproape
întotdeauna faptul ă subiectul nu poate, adesea nu vrea ă se dezvolte.
Faptul ă 80% din muncitorii ţ ă trunchiuri de
brad, se traduce prin ş limitate pe care ţ i le au de a se
ţ în ţ ă ţ de dezvoltare în cadrul unei i
ă ţ auxiliare. Limitarea poate proveni, de asemenea, chiar din
annonia ă a aptitudinilor. Nu ă ă acest tablou
clinic se ă unor motive interne sau externe. Persoana în ă
va încerca, Ia rândul ă ă ş justifice în felul ă propriile
insuccese. Dar, în cazul de care ne ă protocolul de la
Rorschach ne ă o ţ ă Cele 12 ă anatomice,
dintr-un total de 26 de ă oferite de subiect, îmi permit ă
afinn ţ la acest subiect a unui complex de inferioritate
ă un complex intelectual. La o întrebare ă privind
handicapul care-l ă ă cel mai tare, subiectul ă spontan: "Un
nivel prea ă al ţ ş De fapt, ţ sa ş ă
nu este, în mod sigur, prea ă ă în raport cu ţ în care se ă
Dar, ea este, cu certitudine, foarte ă în raport cu scopul spre
- - - ----
-343-
care tind, ş eforturile subiectului. El simte într-un mod vag,
obscur, ă nu ş încheiat ă cariera (ramurile-tub), dar nu poate
descoperi de unul singur obiectivul cel mai potrivit pentru el. Oricât
de mare este nevoia lui de responsabilitate ş de activitate ă el
nu se ă ă în activitate ă ă ş lua ţ ş ă ă a avea
spatele acoperit. Omul nostru nu are pe deplin încredere în el.
Un aspect nu poate fi, cu certitudine, contestat în acest desen:
subiectuI nu este anxios, monoton sau "stereotip; dar, pe de ă parte,
nu este cu nimic deosebit. Portretul subiectului nostru ar fi ă
robust, mai ă dur, mergând ă la crispare, capabil de o
ă profunzime, ă ţ elanului pulsional ş ţ
ă Faptul ă îl ă problemele sociale nu este
ă ţ caracterul ţ pe trunchi ş pe ramuri.
ă cum se ş ţ este ă ea este elementul exterior; ea
ă punctul de contact între Eu ş mediul social ş exterior. Doar
oamenii cu ţ vii, chiar iritabile ş susceptibile, ă o astfel
de ţ ă atât de ţ ă de ă aproape ă Ei ă
mediul; sunt observatori foarte buni, resimt totul cu acuitate - ş sunt
ş în ţ acestei ă ţ se ă ş ş în final, nu ă ă o
oarecare ţ ă ş ă ei reduc toate ă ţ ţ
Eu-Tu la o ă ă ă ă la modul personal. Acesta este
ş cazul subiectului nostru. Putem ă ducem mai departe analiza
acestui caz.
ă privim baza trunchiului, ă în primul rând ă nu
ă nici o delimitare ă nici o prelungire ă locul de origine.
În al doilea rând: ă ă o linie ă pe ă ţ liniilor
solului, la baza trunchi ului, ţ o ă ă o ă indice al
unui ş dezinteres, al unei ţ de dezinteres.
Contrastând flagrant cu seriozitatea ă a ţ psihice,
ă în desen un accesoriu, un cuib. Acest indice este, la o ă
abordare, destul de echivoc. Cei care ă astfel de accesorii
sunt în general persoane ţ mucalite. În cazuri similare, se
ă un spirit grosolan, un gând ţ ascuns ş adesea, chiar
I
1,
ii
r!
1:
r :
r : i
fii

I
i I
Il I
I I
r-i I
I j
I I
Iii
I 1
I

i l
i [
F
1
!
I I !
.:
- 344--
ţ ă ă În asemenea ă tabloul se ă cum nu se
poate mai bine. Dar el nu a desenat nici o ă a desenat doar
cuibul. Glumetul are ş el, în mod cert, nevoie de un cuib. Continuarea
examenului a pus în ţ ă ă aspecte: subiectul este
constrâns, prin natura ţ sale profesionale, ă ă ă mult
timp departe de familie. Cea mai mare a sa ar fi aceea de a
avea o ă ţ ă în care ă ă cu familia sa. ă ţ ă de a
avea o ţ ă de familie este, actualmente, În ţ cu ţ sale
mai ă pentru care ar fi dispus chiar ă se consacre unei
ă ţ de pionierat, într-o ţ ă ă ă ă i s-ar ivi ocazia, în
defavoarea familiei sale. Desigur, nu am putut ă desprindem ă
ţ cu toate ţ sale, doar din desen, pentru ă în cazul
de ţ ă ar putea fi ă prea ş într-o ă ă
Doar compararea materialului ţ din ă cu indicele din
desen ne-a oferit posibilitatea acestei analogii.
Am mai putea ă ă ă subiectul ă o linie a solului
ă ş ă ş ă în jurul arborelui. Lungimea liniei
solului, care ă ă ă ţ foii, ă solul în peisaj,
devenind astfel un indice al nevoii de intimitate, de ă sol
delicat ş viu, ş deprimat, ă ă asprime ş realizat mediocru, dar
care nu se impune în prim plan. Acest aspect delicat ş ă
capacitate de a rezona, ă receptivitate sunt prezente acolo ş
sunt în acord cu maniera ă ă
ă deoparte toate detaliile posibil de interpretat,
psihotehnicianul, în confonnitate cu acest desen, poate constata
ţ unei economii afective neechilibrate, Poate stabili natura
aproape ă a pulsiunilor ş a dinamismuJui ţ ş poate
diagnostica ă ă nici o dificultate o ă inhibare a afectelor. Pe
baza acestor ă el poate deternlina ţ ş modalitatea de
examinare ă ş poate folosi ţ ca argumente
eficiente pentru o orientare în raport cu aptitudinile subiectului, mai
ales pentm aptitudinc,1 de conducere. Pentm il rezuma: suhiectul
nostru este ca un soldat care se ă cu vitejie ti mpde trei s.1ptclmâni,
- 345 - -
dar apoi trebuie ă se ă acas.:\ pentru ă ă de ă ce
intervin micile prohl eme cotidiene, ă pe care nu le poate
învinge imediat ş în ţ ă Afectivitatea este aici mai ă decât
ţ ă efectiv. Subiectul nostru ţ ă la fel ca un
ă în faza radicalismului pubertar. Diagnosticul de "pubertate
ă ă ă în ţ ă este destul de J.Xltrivit acestui caz.
II
Desenele ă au fost alese special pentru a pennite
exersarea ă ţ de a citi indicii specifici testlllui, ş ele nu au
nimic spectaculos. ş indici sunt ceva mai dificil de interpretat
ţ ă de ţ indici mai vlzibili, în care se pot sesiza adesea
comportamente exprimate de o ă ceva mai ă
ă ă 23 ani (fig.106).
Imagine ă ă cu o linie care se ţ la fel pentru
toate ă ţ desenului, de o claritate ă de-(l dreptul ă
ş dând impresia ă este vorba despre o compensare a tot ceea ce
ş în rest
Zonele: accentuarea dreapta este ă aproape întreaga
ă de ţ ale ă spre dreapta se poate aplica aici:
visare, epuizarea ţ la un nivel imaginar, uitare de sine, ţ
ş ş ă a Eului. ă este adesea ă se
ă în mcxl repetat, în propria sa lume.
Zonele ă ş ă sunt de o ă ţ aproape
ă ă prea mult de la normal. Din ă
suntem ţ de ă ţ coroanei: aceasta pare ă deoarece,
în mod nonnal, ar trebuie ă culrnineze mai sus într-o ă
dezvoltare. Aici se face ş ţ ă ţ ă supunerea,
-348-
Linia solului ş dar,. ă contururile tnmchill lui, putem
constata o linie ă ţ de aversiune, care se ă ş prin
deplasarea ă spre dreapta. Depresia ă aici este
rezultatul acestei ţ a echilibrului intern. Nu este o ţ de
conflict propriu-zis ş tennenul de ă ar fi exagerat. În lipsa de
ă ă putem decela mai ă o psihopatie care ă ă ă
ă capacitatea de a ă ă cu ţ dar care, ă
unei ţ morale pozitive, nu devine o ă de perturbare în
comunitate.
III
ă 17 ani (fig. 107).
Luat în ansamblul ă acest arbore ă impresia de a fi pc de-a-
ntregul bolnav. Imaginea ar putea fi ş ă ă (lm ă la
ă impresie ă Acest fenomen, apare, de fapt, destul de
frecvent.
Zonele: ă accentuare spre dreapta; acccntl.llirC destul de
ă a zonei inferioare; trunchiul are o lungime ţ ă în
raport cu coroana. ţ ă ă Linia solului ş ă
dar ă ş ă de plante: peisaj . ă ţ ramurilor sunt
ciuntite: ramuri ă scurtate. Pe trunchi, unne ale unor ramuri
frontale ă (ochi); pe partea ă a tmnchiului, deci imediat sub
nivelul coroanei propriu-zise: un ciot de ă TT<ls:.l rc..1 este
ă ş mai ales la nivelul trunchiului ş a ramurilor, ă
Accentuarea spre dreapta se ţ ş de o ş ă orientare spre
stânga ş în ţ cu ramurile rectilinii din dreapta, o ă
atârnând ş ă spre stânga. Trunchiu1 este asimetric ş strangulat
în unele locuri. Ramurile cu linie ă paralele, de grosime ă
ş ă
-349-·
Pentru formularea diagnosticului, putem ţ ă detalii
semnificative: un tnmchi de arbore lung ş ciotul aflat pc trunchi sub
nivelul. coroanei. Ambele sunt expresi i ale regresiei ş ă
ă ă "un copil mare", suntem dep<lfte de ă ş
infantil" ar fi mai potrivit Se ă ş cu iluzii, aspi rJ l a extraordinar
i (cioturile negre ale ramurilor frontale); jocul nu-i ş ş iar el se
simte, ă toate aceste insuccese, ă ş retezat"; ă
poate fi ă într-o ă ă ă ţ d<lT ea nu-l poate
duce prea departe pe acest ă obosit, cel ţ în ce ş
rezultatele ş Apar în ţ ă sentimentele de inferioritate.
Acestea se ă prin ramurile ă prin resemnarea ş
ţ ramurilor ă ş spre st.1nga, care ă ă o ă
ă a ţ puternic ă în exteri or, din fericire
(fonnele rectilinii la dreapta trllnchilllui). În ceea ce ş
accentuarea spre dreapta, aceasta ă fuga "în ă parte", în
activitatea ă În plus, subiectul nostru este superficial, nu se
ă dar ă este însetat noi ţ dornic ă se
valorizeze ş insolent. ă fuge . de ţ ţ spre
stânga); ă ş în replierea pe sine, este extrem de susceptibil. Dar
în ş timp, ă puncte de sprij in ă ă Se simte solitar ş
chiar izolat deja (linia solului ă în ţ ă Discreta aluzie la
peisaj ă din nou fuga în ţ ă ţ caf't1 cterul ă
ă ă ş ă descriptiv ş verbal, lunatic, chiar o ţ ă ş
I ă ş marasmul, care este accentuat ş de linia ă aproape
ă
ÎntTempcrile liniei ă excitabilitatea ă ţ
mânia. ă nu ă ş o cale de ţ ă ajunge la ă ă
afective violente. Barajele sunt bine exprimate Într-un <l numit punct al
ramurii. Ramurile de grosime ă ă caracteml compulsiv,
dornic ă ă ă noi ţ adesea insolent ş arog(lnt, ş ă ă nici
o ă dincolo de impulsivitate ş ă posibilitatea ca ţ
ă ă ţ
I!
r
l
r
II
I
li
1
ni
fi
I i
II
I
11 I
[ 1.
I !
il
Il
I !
I I
I ;
· ..
--350-
il'

I li
Fig. 107. - Tr'intlr, 17 ani.
-351-
Este vorba în acest caz despre o întârziere de ă
este mai bine dotat din punct de vedere manual decât intelectual. Dar,
el ş început studiile, ş prin acest lucru, a fost cons! râns ă ă ceva
care-i repugna. ţ în care era pus a favorizat fuga sa din ţ
ă ţ ş ar fi putut ă ă la descurajare ă
Fenomenele pubertare în curs de ă ş merg în ţ unei
ă ţ care se va manifesta mai ă în de meniul practico-
manual; dar acest lucru nu se va produce decât ă 1 ă sale
vor deveni mai realiste ..
În analiza acestui desen, nu a fost absolut nece ă ă unei
ţ grafice pentru fiecare ă ă ă ACt "te ă ţ
grafice ă avantajul ă pennit o dar, o ă cu
descoperirea câtorva dominante, este ş pentm ci llcva experimentat
în utilizarea acestui test, ă ă din ele ţ comPl1rtamentale
posibile.
IV
ă 16 ani (fig. 108).
Desenul ă un arbore sferic. Ne putem opri ş :i supra unor detalii
- care se ă în ă Foarte adesea, fenomen d e grafice trebuie
1
,1 examinate ş detenninatc din mai multe puncte de 'cde.re, ş fonna
ă cuprinde ţ ţ Grafol( gic, coroana este
ă fonna ă trebuie ă ca ă n arcade; în fine,
, -"
:

,
echilibrul aproape perfect între partea ă ş partea ă
ă faptul ă este vorba de o ă în chivot. viici1e semicercuri
ă fructe, care privesc cu coada ochiul! i pe sub ş
Coroana este oarecum ş ă trunchiul es! e relativ artistic ş
drept, ţ tmnchiului este ă pe lunR.me. Linia solului
ă o ă ă ş ă în ş timp rol ,Il de "peisaj". Sub
ă trunchiul ă spre dreapta un eiot de r ă ă
- 352-
ţ formei specific desenatoarei ş care apare în trasarea
arcadelor, se ă practic prin talentul la desen ş prin gustul
ţ ă este copil unic; pentru un timp destul de
îndelungat, ea a avut nevoie de menajamente, Un asemenea tcren este
favorabil ă gustului pentru I
desen: Ciotul de sub ă
nota ă care, avand In vedere . L \
vârsta subiectei, ă un retard; în <,1 1 r. , ,,')
forma ă În chivot, a \\ '\ 1.. \\1 '- \ J'
ţ este foarte ă ţ
ă sentimentul estetic al
formei nu se ă doar prin '
gustul pentru frumos, ci ş prin
ţ de a fi ă ş de a
poseda frumosul. În forma de balon
Fig. ] 08, - Adolescenl(}, ' 6 ani.
ca atare se ă maniera ă ş ă ţ illl zorie ş
ş cu zâne, fuga de realitate, dar ş spiritul de ţ
bucuria de a vedea lucrurile, sentimentalismul ş o ş ă
superficialitate. Linia solului, cu curb ura sa, ă caracterul de
în timp ce, în ţ ă pe lung a trul1chiului,
se fac ţ spiritul de ţ ţ ă ţ ş
reactivitatea. ţ de presiune în trasarea liniei ă
artisticul ; întreruperile liniei pe conturul trunchiului traduc o
susceptibilitate ă
Fructele desenate de ă ă ă doar vagi ţ dar, în acest
caz, ţ lor ă cu ă nevoia de a fi
val ori ă ă de ţ ă în efort, estimare ă a ă ţ
ţ de a lua ţ ca realitate, ă infantilism, ţ
de a fi ă Aceste caracteristici exprimate în desen ar fi suficiente
pentru a descrie caracterul ă alintat ş infantil al subiectului.
-353-
În ş accentuare spre stânga a ,coroanei, este ă ş
ţ spre contemplare ş retragere, ă ă valen\c patogene. Nu
apare deloc o contrabalansare a ă ă vrea ă
ă ă sau ă ţ prin ţ sau mai ă ă fie"
decât ă ă spre". Pe deasupra, ă chiar este ă ă
ă calitate îi este ă ţ de sine este de ţ
Având în vedere ţ pe care oare aici ţ fi
putut ş ă ă ş flori pe arbore. Într-un alt test, TAT, acest
aspect este mai bine ţ o ţ ă :le subiect pe o
ă de ţ aduce o foarte ă ă este
noaptea de ă ă ă de parfumul fl oli loT. ă se
ă de ă ş ş ă urechea la zgomotele ţ
Suspinând. Estompat, parfumul florilor vine la ea prin ă
Dulcea ă a lunii spre apus umple de melancolie. Se smulge
practic din pat, în timp ce o ţ ă ă dar ă o ţ ă ă
ă la ă ă ă mai Întâi irnaginea visului nocturn,
care este ca ş realitate. ă la ţ ă ă ş la ţ oameni.
Castelele în Spania pe care le-a construit ă sunt gigantice, dar ele
se ă la fel de repede, ă ă zgomot, într- \) adâncime de
ă .
ă citim ă ţ sub aspectul ă prin
ţ ă ţ ă remarcabil ă
Sugestibilitatea se ă aici într-o ă chiar mai ă
decât o poate face desenul, mai ţ Personal, dar ş viu. Floarea
este expresia ţ de sine, a momentanului, 5l ţ de a
ă de a fi fmmoas.cl, de a fi altceva. "Parfll lil ul estompat al
florilor" ă ceea ce este iluzoriu în ea ş ă de sine: ă
nu se opune ă ţ pe care le ă asta () face ă ă
ea ia visul ca realit'lte, dar "castelele în Spania giganti ce" se ă ş
ă ă zgomot într-o acLmcime de ă
Compararea rezultatelor de la diferite teste, ş cum a fost ea
ă în ă ţ este ă pentru a avea la ă mai
multe elemente de diagnosticare. În plus, metodele diferite de
I
I
r
I
I
r
I
I
I
l ' I
I I
G
1
l ' I

il
I :
j.
r-'
I
I ,
I
r
1
j I
jl
I
1
I )
I
I I
1
- -354-
psihodiagnostic se pot controla reciproc. În acest caz, un rezultat îl
ă pe ă Practic, problema care se pune întotdeauna este
de a ş care test este cel mai sigur ş cel mai fidel, care este cel mai
ţ ş cel mai fiabil ca timp, ă ă ca aceasta ă Însemne ş ă
calitative. În exemplul precedent, diagnosticul ar fi fost, de altfel,
posibil chiar ă ă ajutorul vreunui alt test, deoarece mama spunea
despre ă ă "Este orgolio::ts;1 ş nu ş ă ce este ţ
v
Adolescent, 15 ani (fig. 1 09).
ă ţ este un bun exemplu didactic de aplicare a
simbolisticii ţ ă de la prima privire, ceea ce atrage ţ
este ţ desenului ş abia ă aceea, structura acestuia. Arborele
pare oarecum suspendat la marginea ă a foii.
ţ desenului:
ă ă cele ă diagonale ale dreptllnghiului reprezentat de
foaia de hârtie, detenninarea ţ ardL-1 ă ba:.r.a desenului se ă
aproape de mijlocul foii ş ă linia ă a trunchiului este ă
cu aproximativ 36 mm de la mijloc spre stânga. ă ţ cont de
trunchi, care este determinant la o ă vedere, desenul ă zona
ă ă a foii sau a câmpului.
Încadrarea: sistemul axelor ş a celor ă diagonale punctate în
interiorul cadrului ă o ţ ă spre dreapta a
ă ţ superioare a coroanei. ă ă a coroanei este de
aproximativ ă ori mai mare decât ă ă dar, în ş
timp, mai ţ ă decât cea ă Desenul se ă spre 1
partea de sus ă la marginea foii, sau mai ă dincolo de '
marginea foii, ceea ce ă ş unor ramuri tub, care pot fi întâlnite
ş în restul desenului.
-355-
Ramura care ă în partea ă este ă ş cade, semn al
ă interioare care are loc în perioada ă ţ ă pare
a se afla la o ă ş ceea ce este vechi, cade.
ă ă a intra în detaliile arborelui, de altfel viguros structurat, se
ă în acest desen un fenomen oarecum contradictoriu: pe de o
parte, ă el ă o accentuare spre stânga, prin ţ sa
în cimpul grafic ş pe de ă parte, o accentuare spre dreapta, prin
Fig. 109. -Adolescent, 15 ani.
-356--·
coroana care se întinde generos în ă ţ Interpretarea ar fi
mai ş ă ă ne ă spre ce se ă ş ţ
astfel, în mod clar, trei ţ ă stânga., ă partea de sus, ă
dreapta sus.
ă partea de sus: ă ţ este ă ţ prin
ţ desenului de a ă ş limitele foii. ă este "un fugar
marginal" manifest; în ş timp, desenul ă este, ca ă spunem
ş suspendat în aer: ţ vid din ă ă a paginii
ă modul în care totul ă în suspans. Sus, el iese din limitele
interioru]ui în care ar tTebui ă se ă ă Foaia ă pur ş
simplu cârnpul vital . Subiectul nu este bine ancorat în ţ ă ş tinde
ă un scop care nu este realizabil, cel ţ în acest moment. Lumea
visului îl învinge, ţ cresc ă la cer. ţ ţ
ă ţ cu o ă de ă ă care este ă de altfel, vârstei
ă ţ în care ţ ş ă frâu liber: aceasta ar fi
cea mai ă a desenului. În ceea ce ş ţ
profesionale, ă VTea ă ă în ordinea ă ţ mai întâi
profesor de ă sau de sport; apoi, în al doilea rând, tehnician,
mai precis desenator arhitect sau desenator de ş Profesillnile
numite în primul rând nu sunt practicabile ]a vârsta de 15 ani, ci doar
ă o ucenicie sau ă formarea într-o ă profesiune., de ă
Aceste ţ nu ă nimic altceva decât ţ ă ţ
de ţ ă bucuria ş ă ş demonstrarea ţ Aceste scopuri
ă vor ă curând elin ă cu atât mai mult cu cât se
ţ ă în subiectul nostru un elan viguros de maturizare (ramura
ă ş ş ă sentimentul ă În plus, ă ceva
regresiv în faptul ă desenul ă ş ş marginea foii .
Ocuparea zonei stângi superioare a foii: în acest simptom se
ă ş ţ de a ceda, de a se retrage, de a evita confruntarea cu
realitatea: fuga în lumea ţ care nu ş ţ dar mai
presus de toate, retragerea în pasivitatea unui simplu spectator.
Subiectul nostru este genul care, la ş ă "ar fi putut face mai bine".
Comportamentul ă ş ă o ă apatie; îi ş
-357--
ţ ş sub acest raport, trebuie caracterizat ca un ă care ţ
la tabieturile sale. ă i se cere mai mult, ţ ă cu ţ ă ş
cu ă ţ ă ş astfel lumea viselor. Dar acesta este
doar unul dintre aspectele ţ
ş ă a gestului grafic ă partea ă ă
ă o ţ ă de succes ş efortul pentru atingerea scopului, cele
ă intJ-â.nd în ţ cu pasivitatea deja ţ ă Este ă
ă ceea ce este indicat în desen este doar ţ ţ ş nu
realizarea sa, nu ţ în sine, care ţ mai mult de domeniul
posibilului. De fapt, la ş ă este foarte activ ş atunci
când are de îndeplinit sarcini practico-tehnice, lipsa de ţ ă
dispare. Devine activ ş alert de ă ce are de ă ceva prdctic.
ţ este ă în desen, exprimând oscilarea întTe
ţ ă (accentuarea spre dreapta) ş lipsa vointei (accentuarea zonei
superioare stângi). În ă ţ ş ale subiectului, ă
ă ă o ş ă medic, mult sub ă ţ reale ale
ă Ş în comportament, el ă între timiditate ş
ă ă li place ă comande, dar în ş timp, se teme ş
asume ă ţ Desenul s.-1ll, plasat în st:înga sus, ne
ă ă într-un anumit fel, ă ă p<lrticipc C<l spectator în
ţ ţ ă totu] ş pe ţ trebuie mai ales ă ş ă o ă
eare-i este ţ ă este ă sau nu. În cel mai bun caz,
spectatorii ă sunt adesea mai bine informati decât ţ
dar acest lucru nu ne spune nimic despre capacitatea lor de a face
ceva.
Lipsa de echilibru ş inmltenticitatea acestei faze de ţ care
este pubertatea, apare în ă dispunere ţ ă ă ă ă spunem
prin aceasta ă adolescenta ă o sL-1rc de sub-dezvoltare sub
raportul vârstei. Nedetermin(lrea ş de aici, disponibilitatea este
ă prin ramurile-tub. Ramurile de ă ă cel m(li adesea
cu linii pamle1e, ă cum subiectul ă prcdomimnt spre ă ţ
practice, în ş poate dovedi ţ chiar ă aceast.a nu a fost ă
bine ţ ă Fonna (lproape ă (l trunchiului ş a b(lzei
r
I

a:
-358-
trunchiului ă un amestec de ţ ă ş de ţ ă aproape
ă
În ansamblul ă desenul ă o stare care caracteri7..eam o
ă ă a ă ţ În acel(L5i timp, maturitatea ă
nu este ă ă complet. Desigur, aGee<L5i stare ă ă se
poate exprima ş prin alte mijloace în desenul arborelui. Un caz ca
acesta, care ă ţ atât de favorabile de aplicare a simbolisticii
ţ nu se ş prea des sau, cel ţ nu sub o ă atât de
ă
VI
Muncitor necalificat, 18 ani (fig. 11 O).
Acest arbore a fost desenat în cursul unui examen de orientare
ă El ţ ă ă indici:
1. Lungime ă a trunchiului în raport cu coroana.
Raportul este de 33/10
2. Baza trunchiului este ă pe marginea foii .
3. Trunchisudat.
4. Trunchi în con.
5. ă ă doar din ramuri uniliniare.
6. Contra-linii vizibile pe ramurile crengilor din partea
ă
7. Corecturi. Partea ă a trunchiului a fost ă ă
ulterior, ă ă ca contururile anterioare ă fie ş
8. O parte a crengilor cad în mod clar sub linia de separare
trunchi ă
9. Coroana este ă pe marginea ă a foii .
10. ţ între ă ă ş ă ă a
coroanei este de 10/12; Ea se ă deci în limitele
normalului.
- 359--
11. Pe ă ă il coroanei, ă mai multe
ă ş de ă care plutesc Într-un fel în
aer, ă ă nici o ă ă cu ansamblul.
12. ţ ă de contra-linii, ramurile sunt dispuse
în ţ de ş Nu ă linii drepte sau cu
ă unghiulare, dar ă linii bombate adesea
ondulat.
Determinarea
indicilor este ă ş
ă ă a fi ă vreo
ambiguitate. Dar
interpretarea lor ă
destule ă ţ
Analiza impresiei pe
care, în mod natural,
originalul o produce mai
ă decât
reproducerea, ă
ă infomlati i:
primitiv, ă de armonie
ca urmare a unei
ă a echilibrului
între partea de sus ş
partea de jos ş a
contrastului între
caracterul destul de
ţ al ă ţ de sus
ş masa greoaie a ă ţ
de jos, care, în ş
timp, ă impresia unui
vid.
"
Fig. 110. - Muncilor necalificat, 18 ani.
- - 360-
ă impresie se ă cu examenul detaliilor. ţ
desenului pe linia ă a foii poate fi considemt'1 ca un indice
primitiv care, ă la vârsta de 10 ani, trebuie considerat ca nonnal ş
ă ă ă ca manifestare a unui retard lejer.
Raportul ă 33/10 se ă în aria de dispersie a
copilului de cinci ă la ş ani. Putem spune despre desenator ă
fie are o ţ ă la nivelul vârstei jocului, fie .cste ş
retardat, fie se ă într-o stare de regresie care îl trimite la un stadiu
anterior. Acest raport, care ă total ă contTol ş din
partea desenatorului, trebuie considerdt ca foarte important ş ă
un stadiu primitiv. Trunchiul sudat este ş el un indice care, ă
vârsta de Il ani, practic dispare. În cazul de fat;1, ci ă la rândul
ă un retard. Trunchiul de ă ă în mod manifest, cu o ă
ă ş vârful în sus, nu se mai ş deloc la ţ normali
ă Il sau 12 ani; ş la debilii de 17 ani, se ă ş ă cu un
procentaj de 5%, ţ care, ă faptul ă lucrurile nu stau
prea grozav în ceea ce ş ţ desenatorului. De fapt,
subiectul examinat este mediocru dotat ş nu ajunge, în nici un punct,
la nivelul mediu. Multiplicitatea indicilor de retard, ş cum (lpar ei în
desenul de ţ ă nu este ă doar pentru lipsa de maturitate
ă este ş semnul unei ţ în dezvoltarea ă
ă interpretare poate fi ă provizorie pentru moment ş
mai trebuie ă
Stilul ă ă în stare ă ă ce-i drept, un retard,
dar nu trebuie considerat la fel de grav cum este, de exemplu, raportul
ă Chiar ş elevii din ciclul secundar ating, uneori, pentru
ramurile cu linie ă un procentaj de 13%, chiar ă acest
procentaj era mai slab la o ă ă Prin acest indice se
ă ă ă ă regresiile pubertare normale ş astfel,
ă în mod indubitabil un caracter regresiv. Contra-liniile de
pc ramuri, care se ă în cazul nostru în ă ă a
coroanei, au un sens dublu, deoarece o contra-linie ă ş un
decalaj spatial, care nu <1fk.re în mod explicit dedt la v;Îrst;l jocului ş
- 36i--
nu se mai ă ş ulterior decât izolat, în timp ce contra-liniile
izolate apar cu o ţ ă de 1 ă la 5% chiar la elevii de ciclu
secundar, foarte frecvent la tinerii muncitori Dublul sens al
decalajului ţ din prima ă cu schematismul ş starea
ă pe care le ă se ă ş ţ în raport cu un mod de
lucru ireflexiv, care se ă ş ă ă ă contTol, în ş fel încât, brusc,
intervine ceva care merge în ţ ă cu sarcina ş cu ţ
ş ă Desenatorul de contra-linii se opune Într-un fel normei
stabilite, ă contra curentului ş face, în mod ş contrarul a
ceea ce trebuie &1. fac;1 ş a ceea ce splin ţ Într-un fel, existJ\
aici un element confl ictual, ca urmare a lipsei de adaptare.
Continuitatea ţ normale suferJ\ o inversare. Prin intcnnediul
acestei ă latente de ţ care, aspect semnificativ, se
ă în ă ă ş nu în ă ă dirijate spre
exterior, se ă inconstanta, schimbarea, insecuritatca. Nu este
sigur pe el decât cel ale ă sentimente ş ă nu sunt ex'P
use
toanelor subite ş ţ sau ţ de sentimente
ş aici, imposibilitatea de (l avea încredere în ci neva se manifest1
nu doar domeniul muncii, ci ş pe pl;m mortll. ă ă tot ceea ce-i
cade în ă ş din care poate trage vreun folos: stilouri, ţ ă bani .
Desigur, contra-linia poate fi ă ca o linie ă Ea
. devine în acest caz un gest de luare, de adunare, de ş ş
1, Ş trunchiului ă manifest faptul ă o ă cu trunchiul
conic terminat ţ vidul rezultat de aici a fost resimtit ş ă
subiectul a încercat, într-1U1 mod stângaci, ă ă o ă Acest
ciudat gât de ă a fost corectat ulterior, retencuit mascat ş
ameliorat - ş ceea ce se ţ este o ă ă altfel spus,
ceva absolut lipsit de autenticitflte. În ceea ce ş maniera de
lucru ş caracterul ă ţ ţ de ă ă a fost ă 'in
mod clar de maistru. ă ş ă mereu activitatea ă
schema: Ş treaba asta este ă Încep i mediat ă o «refac»?".
El începe ţ ă ă ş din ţ apoi vede ş ş
vrea ă le corecteze prin mijloace insuficiente. Avem ă de-a face
,--
['"
: I
r '-
I I
I '
I
--- 362 _.-
aici cu unul dintre acei incorigibili care nu ţ ă nimic din ş
proprii, astfel încât ţ utilizabile pentru ţ unei
atitudini pozitive sunt ţ de controlul nervos de sine. Caracterul
relaxat, aproape ludic ş ă ă o concentrare ă a ţ se vede
în ţ dezarticulate din dreapta, unele nefiind nici ă prinse
de o ă ş face dovada unui comportament dezorganizat.
ă în ansamblu, coroana este ş ţ ă mai ales ă o
ă cu forma ă ş ă a trunchiului. Coroana ă ,
dar ă fin, dând mai întâi impresia de ş apoi dc ă ş
ă ş cu ramificatiile sale fine, expresia unei anumite
ă ţ ş ă ţ ă ţ exterioare sunt punctele de contact
cu realitatea; ele sunt aici relativ bogate, ca ş organe de impresie ş
expresie, dar goale de ţ ă ş lipsite de ă În ceea ce ş
ţ excitabilitatea ş sugestibilitatea, reactivitatea este destul
de mare - ea corespunde, ă la un punct, cu ceea ce numim
ţ ă care se ă prin hiperexcitabilitatea
sistemului simpatic, care ş ă in fluxuri cu o excitabilitatea
ă Liniile cu o ş destul de moaIe ă ă facilitate ş
mobilitate, o ţ ă aproape ca de ş chiar ceva
ă ă unui gest elegant, dar ă în desen ş o ă
manipulare. Schimbarea de ţ a liniei ă acestei ţ un
aspect ambiguu, în sensul ă ţ ş ă ţ ă ţ
jenei, ă ţ de adaptare devine aici o atitudine
compensatorie, ă pe o stare ă de care subiectul nu se
poate ă în mod real prin nici un mijloc exterior. Inconsecventa
ş ţ ă între primitiv ş di ferenliat îl face pe ă ă
oscileze de la o ă la alta. ă al a ă aici am avea de-a face cu
un teren favorabil lipsei de onestitate este destul de ă ceea ce
ă ă ă ţ care predispun la lipsa de onestitate, ă ă
ă a putea deduce În nici un fel o ă ă de onestitate.
lnautenticitatea ş retardul nu ating _. Într-o ă ă - sfera
ă Nu putem afirma ă sentimentul moral este ă putem doar
s-o presupunem. Acest lucru trebuie confirmat de fapte reale.
- 363--
Desenul ă clar stadiul primitiv în care se ă ş subiectul.
Desigur, desenatorul nu este absolut infantil sau total inhibat,stopat în
dezvoltarea sa. În ă de 18 ani ă un ă ţ care îl ă cu
ţ ă ă ţ s-ar putea întâlni ş într-o ă În cazul
nostru, ne ă mai ă în ţ ă ţ al ă fundal
este caracterizat prin simbolistica vârstei ludice, de la care subiectul a
împrumutat modelul ă de comportament. ă este nesigur.
ş o ţ ă ă ă Comportamentul s.-1u este spontan,
fantezist, ş ş primitiv. s.-'l de copil scoate În
ţ ă o mare sugestibilitate, care-I face ă se lase condus ş care-I
expune la capitulare ă ş ă repede treaba; ţ repede,
ă ă ă ţ ă prea multe lucruri: un flecar (cârpaci), care nu ă
practic nimic; în fond, un prieten al propriilor ă cum sunt ţ cei
care ă de asemenea retarduri clare; se ă dus, cedând ş
ă ţ În acest caz, caracteristica ă (furtul) nu este
ă în mod fundamental de infantilism, ci ea ă ş ţ
favorabile la acele ţ care, la fel ca ş subiectul nostru, sunt
moralmente slabe.
Acest exemplu pune bine în ţ ă problema retardului. Efectele
unui retard asupra caracterului sau chiar asupra comportamentului
profesional pot fi descoperite, ă ă ă în linii mari, dar, uneori,
ele sunt atât de complexe, încât ţ ă la a constnli un tablou
ţ ÎntT-un examen de orientare ă este suficient 5<1
ă un punct de sprijin în ţ ă care ă ă este
posibil sau nu ă ţ subiectului anumite ă ţ
Cu cât sunt mai reduse ţ la locul de mund\, cu atât este mai
ş ă sarcina. În anumite ţ unele ţ umane afectate de
întârzieri foarte ţ sunt capabile ă realizeze foarte bine
sarcini bine delimitate, dar nu ş acolo unde sarcina ă
autonomie în ă ş (lcolo unde simplul automatism nu mai este
suficient pentru a ţ o calitate ă De obicei, ă o ţ
foarte mare între retard ş specificul muncii. Fac ţ aici cei care,
ş pe un fond primitiv, ă o capacitate de expresie destul de
-364-
ă ş de arta ă ş care ş ă ş ă marfa. Ei se
ă astfel cu stratul exterior al ţ lor, acolo unde trebuie ă
ş ă se prezinte" într-o ă ă ş ă nu cunosc ş
atunci când au ocazia ă prezinte ceva mai mult sau mai ţ clar, ă
ă ş ă aranjeze ceva, în schimb, ş ă atunci când sunt
ş în ţ unor ţ care ă mai ă profunzime.
VII
ă 28 ani (fig. 111).
La 3 ani, ă la 6 ani, electrocutare, ă de o comotie
ă ă De atunci, <llternativ, "sincope" ş În unna
eforturilor, absente. ă accident, mai multe ore ş ă
Coroana este ş ă spre stânga. Liber În ţ un fruct
exagerat. Un fruct ă la fel de exagerat, frunze.
Trunchi normal, cu o ă ş ă în jos, cu linii duble
paralele, în ă de tub, de care este prins un ă
ă st<înga, efortul de a desena o ă pare inalltentic ş a fost
abandonat.
Linia solului ă ş ă oblic.
Raportul întTe ă solului ş cea a coroanei este de 1/1 ş
corespunde normelor elevului de ş ă ă dar se ă ă
în aria de dispersie a subiectilor mai dezvoltati . Raportul între
ă ţ ş ă coroanei, care este de 7/10, este, de asemenea,
ă ă trunchi, coroana este prea ă la fel ş partea de
sus a trunchiului. Coroana tip balon produce un efect de vid ş
conturul ă nu este nici ă nici total ă de tensiune. Ea
ă mai întâi o mare sugestibilitate, deoarece ă ţ ă
ă ca un ochi ş deschis la tot ceea ce cade-i cade sub
privire, închis imaginarului. ţ ţ la o ă abordare,
·-365·-
acest ţ este teatrul viselor care provin dintr-o actIVItate
ă de tip infantil, dintr-o ţ ă care se ă pe ă
în irec'!l ş care, din cauza
Fig. 11l.
ă ă 28 de ani.
ş accentuAri spre
stânga, ă un
comportament mai
degrabA introvertit.
Întreruperea liniei, ă
vârful trunchiului, face
dovada unei ă ţ
care este deja ă
explicit prin ţ liniei.
O ţ ă ă
ă linia ramurii este
în mai multe
locuri. Ca de ohicei, este
vorba în acest caz, mai
ă de sensibilitate
decât de nervozitatc. Nici
trunchiul, nici rdmurile nu
ă o stare de
maturitate. Cele ă
fmctc ţ
dintTc care unul - singur ş
liber - ă singur în
ă sunt un indice
evident al faptului ă ne ă în ţ ţ la ă infantilc,
Ceea ce ne permite ă vorbim dcspre un ret<lrd ţ ţ aici,
ce-i drept, de accident ş de ă
Fructul ţ este o ă ă ş cum este, ă la
un anumit punct, orice fruct. La fel, faptul ă subiectul ă
obiecte suspendate liber în aer este un simptom de infantilism. Din
punct de vedere grafic, coroana în formA dc ă ş ă ă nu poate
---
I

n
Il
n
r
r
I I
l;
n
1
1:
n
fl
I I

1
I
jl
II
!
II
I
I I
I j
\
- J
-366-
fi ă în ţ cu o ă ă pur ş simplu pentru ă
ţ coroanei corespund unei constante care ă ş în
toate perioadele ţ ş imaginea ă a lumii apare în
fonna coroanei, care ă ă ţ ţ veleitare ş ale
ţ care poate fi ş în ş timp, sursa unor
caracteristici productive. Fructul ţ care poate fi legat în
mod cert de o stare ă ă în ş timp tensiunea
ş ă cu care este ă evenimentul, tensiune care, într-un anumit fel,
ă totul ş prin aceasta, ţ devine foarte ă de
succes, ţ supravalorizea7Jl orice eveniment, ţ
ă realitatea. Fructul este simbolul ă ţ sau, în
limbaj modem, al succesului, dar ş al succesului ş ţ al lipsei
de ţ ă al elementului fantezist ş improvizator. În ţ de
succes, se ă ş în mod natural, ţ de a realiza ceva; în lipsa
suflului, o ţ a ş ţ De fapt, subiectul ă
continuu de la un pol la altul, într-un proces în care ă
succese, dar ş in succese, în timp ce ă tensiune între contrarii
este ă ă de el într-un mod aproape tragic. Lipsa energiei vitale se
ă în parte bolii. ă ă orc de lucru apare o epui z..arc
ă Rezervele sunt consumate ş subiectul trebuie ă ş ca ele
ă se ă Suntem adesea ţ ă le ă aceste ţ cu o
ă ă ă cu ă de la un lac de baraj. ă
lacul este plin, generatorul se ş ă este gol, turbina se
ş ş trebuie ă ş ă va fi din nou ă ă Adesea,
se poate observa ă aceste ş ş ş se succed într-un
interval scurt de timp. Pe scurt, faptul de a avea o ţ ă ă ă
suflul scurt, este adesea efectul detenninismelor fiziologice; în cazul
nostru, este vorba de un traumatism cerebral.
ş acesta este doar un aspect al ţ Chiar ş ă ă el,
ă ar înclina ă ă un comportament care, considerat din punctul
de vedere profan, ar exprima darul ă al sensibiliL-1tii ş
bucuriei de a se exprima ă ş prin fruct). Ea provine dintr-<l
familie de ş ş ş fi dorit ă ă dansatoare. Ac.easta este
-367-
profesiunea spre care o indreptau ţ sa reflexivi1 ş reveriile sale.
Nu este ţ ă pentru ă acest gen de profesi e le atmge mai ţ
pe fetele din ţ fiind mai ă de exemplu, pentru fetele
slave sau având ă ţ cu popoarele slave. Date fiind aptitudinile
sale ş separarea ă de ţ ş izolare, sensibilitatea sa
ă în plan artistic este, în ş timp, o compensare a
ă ţ de a se putea exprima prin dans. Dansul îi este
inaccesibil din cauza rapidei ă fizice ş psihice. ş nu
ă ă Atunci când este ă care este
ă ă ţ de ramura copacului, ă ă balansez în
univers". Ea a fost ă ă ca ş ă ş ă dorim,
putem încadra în ă ţ faptul de a plana în acr ş de "a se
balansa" .
Acesta este ă doar unul dintre polii ă ţ 'Vlle, ă i se
opune imediat cel de-al doilea: meticulozitatea. Acest pol nu apare
deloc în desenul copacului; dar ă ş într-o ă ă
Mania ă ţ constituie deci cel de-al doilea pol al ţ
pulsionale: irealism-meticulozitate. ă meticulozitatea constituie un
element al sindromului schizoid, ă ş ş în mani a ă ţ o
obsesie compensatorie care se ă exact acolo unde boala ş
ţ ă ar trebui ă ă la un ş ţ
epileptoide îi ă farse foarte urâte. În timp ce scrie, ă ă ă
scape brusc silabele ş cuvintele; a avut deja mai multe accidente cu
bicicleta, deoarece, în timpul ţ sale, ă ă frâneze. Este
teribil de ă Mai avem în desen fructele ş frunzele ă simbol
al ă facile, al ţ memoriei ş ale ă dar ş al
ă ţ plonjate în imediat ş chiar a nevoii de a ă ă
ă ă ă ă se ă la ă femeie Într-o ă foarte
ă Pentru ă noi, din cauza problemelor sale, ne-am ă
foarte prevenitori în ţ cu ea, ea a ă o ă de ă mai
târziu, cu o ă mare de struguri pentru copiii mei. Ne-a acordat ă ă
,nici o dificultate dreptul de a-i publica diagnosticul. A ă a pierde
ş a uita par a situa pe o ş ă în domeniul ă de exprimare.
--·368 --
Uitarea ă o compensare care, altfel, ar fi cu greu ă ă
retardul ar fi total. Tocmai ă faptului ă o mare parte a
ă ţ sale este normal ă ş ă ă doar un retard
ţ în ă femeie se ş o tensiune ă (Ia ţ ă
tensiune este cel mai adesea ă care o ă ă ş
compenseze ă Ea ă ă ă în sprijinul memoriei.
cosemnând pe ţ ceea ce trebuie ă ş ă (a umplut deja
caiete întregi), cu o ă ă de ţ Merge chiar mai
departe. Întrucât a remarcat ă pe plan ş se produc
ă ş a considerat ă trebuie ă ş exerseze
ş pentru a ajunge ă se dezvolte din punct de vedere
mintal. ă idee este cel ţ ă ş ă cu
ă luciditate ş cu ă ţ merge În ă ei ă ş
Elementul compensator ţ un alt sens. El ă de
asemenea, ă ar dori ă fie ă ă decât este la ora ă
lndeterminatul ia o ă ă ă ă realitatea. În acest
caz, ă femeie ar dori ă fie ă Ea scrie o ă ş ş
despre ea ca ş când ar juca rolul unui ă Este oare vorba aici
despre o refulare a ă ţ refulare care face ca, în desenul
arborelui, simbolul ţ ă fie plasat În stânga? Avem libcrt.-1tca
de a adopta ă interpretare. ş ne ă aici la o ă
dincolo de care nu mai putem distinge între un diagnostic bazat pc
fapte obiective ş o psihologie care ă fantezia. Este, deci,
preferabil ă ţ ă la concluzii care ar merge mult prea departe ş
ă ă ă explorarea ă ţ profunde în seama unui analist
experimentat.
Pe arbore, se ă o ă ă o ă ă
Ramura în sine este de o grosime ă ş ă jos, nu suficient
de jos ă pentru a putea concluziona cu certitudine ă este un indice
de retard. Dar, diversele ă care pot fi date deschiderii
ramurilor: diversitatea intereselor, lipsa de determinare a scopului,
ţ scopului, deschiderea ă tot ceea ce este în jur, în general,
se ă foarte bine subiectului analizat aici. Femeia este ă
--369-
ă se fixeze: munca ă nu-i spune nimic; munca de birou o
ă ş sentimentul frumosului o ă ă ş creeze o imagine
ă a lumii. Este inutil ă se întrebe ă ş putea modifica
aceste ă ţ la ă îi ă într-o ă -
ă ă accesul la activitatea ă Sensibilitatea nu ă ă
ă dar conduce la ă ş ă practicarea artei îi este ă
ă sensibilitate o conduce la gustul pentru psihologie, acea
psihologie care, într-un fel, ă în suspans întTe lucruri ş pare ă
nu ă ţ ă Este exact cazul nostm. Amestecul artistic devine
ţ ă ă ş oarecum ă ţ ă
se ă ş în utilizarea ţ ş aptitudinilor în ă ţ
Ne-am putea întreba, pc ă dreptllte, care este ţ
subiectului din punct de vedere neurologic. Apar în desen deficite
datorate în parte meningitei ş apoi ă epileptice? Imaginea
arborelui este într-un fel ă coroana, de exemplu, nu este
decât foarte slab ă Nu este un desen ş dar ar fi ş
ă ă de aici ă ă ă specifice.
Din ă mai avem o întrebare, nu ă de interes, ş anume o
întTebare ă de aptitudinile subiectei . Persoana ă a fost
ă de mai multe ori ca fiind ă ă reunim întT-un tabloll
ansamblul ă ţ generate de absente, de defectul de
concentrare, de lipsa de ţ ă ca ş ă care ă din
faptul ă dintr-o prea mare ţ ă de exactitate, nu este
atins, este posibil ă ă o incapacitate ă care nu are ă
nimic de-a face cu debilitatea. Singura interpretare pe care o putem da
fructului exagerat este aceea a unui retard general d·,,; dezvoltare,
inf,mtilismele care se ă în ă ă împiedicând, ş
cum ş orice realizare. În plus, arborele nu ă indici ţ
care ă indice un defect de capacitate. Neadaptarea la ţ
imaginea ă a lumii, l-au determinat pe subiect ă ţ de
ţ ă în conformitate cu propriile sale idei. Dac-Il ă lume o
ă ş ţ ă prin explozii, exprimate grafic prin ramurile în
ă de tub. Probele de ţ ă de tipul testelor ies din ţ în
I
I_
J
[ ;
r '
I I
I I
I
r'"
I :
r
I -
1 ,
-
t J
1
I I
I
-370-
acest caz. De fapt, aceste teste pot exprima o capacitate sau o
incapacitate de randament ţ ă în ă în care aceste
teste nu iau în considerare factorii personali ai acestei ă de a
da mndament, ele conduc la erori de ă În cazul nostru, avem
de-a face cu o ţ ă ă ş cu o ţ a ă cu ţ
ca prin ţ ă ă ţ mai ă aptitudinile. Exemplul
este instructiv prin ă mic de indici pe care îi ţ care sunt
ş foarte ţ în sensuri, ş care aduc o ţ ţ ă la
ţ subiectului, ţ cu istoria bolii ş cu alte metode de
psihodiagnostic. Acest exemplu ş de asemenea clar, faptul ă
testul arborelui nu ă tot. Nu se vede în desen nimic din
puternica ţ ă de compensare, putem doar s-o i ă
Diagnosticul psihiatric: hebefrenie.
VIII
Adolescent, 15 ani (fig.112).
ă înainte de termen, la 7 luni ş ă ă Grcuulte la
ş 4 livre (1) .
Arborele reprodus aici este cel de-al doilea desenat de subiect. În
primul desen, aveam o ă ă ă ş ă pc un trunchi
oarecum strangulat Conturul coroanei era neregulat, dar nu era ş
tremurat. Primul copac nu permitea stabilirea unui diagnostic. I-am
cerut atunci un al doilea copac, cu o ă cu ramuri, ş care
ă mult mai clar ceea ce primul desen permitea doar ă se
ă ă
Indicii: Trunchi cu linii aproape paralele, ş neregulat. Trunchi
sudat ş ramuri sudate. Ramuri unghiulare cu linie ă ş mmuri
(1) 41ivre = 1,8 kg. (N.T.)
-- 371 ·--
_ /
Fig. 112. - Adolescent, J 5 ani.
unghiulare uniliniare. Puternice ş ă ş apoi ă Din loc în
loc, contururile ramurilor (mai ales în partea ă sunt de tip
degenerat, la fel ca ş majoritatea ramurilor uniliniare. Linia lOIului
extinde pe ă ă ţ foii de hârtie. Coroana cade ţ sub linia de
separare. În stânga, ramuri aproape orizontale.
-372-
Dimensiunile: raportul între ă ţ trunchiului ş ă ţ
coroanei: 8,5110, valoare ă în nonna ă ă la elevii din ciclul
primar ş secundar. Acest ă ă ă cursurile ş
secundare cu rezultate mediocre. Raportul între ă ă ş
ă ă a coroanei corespunde constantei 1011 1,3. Raportul
între ă ş ă ţ coroanei este de 7,7110, ceea ce se apropie de
constanta ă În partea ă partea ă a coroanei este
mai ă decât cea din partea ă în care se poate imagina un
anumit tip de ţ vid.
ă ă în considerare ramurile ·ca fiind de tipul ă ă
este ă afinnarea a ă opinii. ă de-a parte ipoteza ramurii
ă deoarece ă ţ crengii de pe a doua ă ă
ă sunt rohmde. De fapt, fonna ă vine în continilllrea formei
de ă ă atunci când ea începe ă ş ă vigoarea. Atunci
când avem de-a face cu autentice ramuri ă asemenea indici
lipsesc. Pe de ă parte, ă putem admite ţ unui amestec de
ramuri sudate ş de ramuri ă ă ă a le putea delimita I'n realitate.
Ramura ă care se ş ă foarte mult ă exterior ş care, la
extremitate, se restrânge ţ nici nu poate fi ă în catcgoria
ramurilor care merg spre ş Ramura din partea ă ă
cheia ă corecte a indicelui: este vorba dcsprc o strangularc
la ă ş de o ş ă exterior. Dar, acest aspect nu ă
totul. Fonnele degenerate pot fi ţ nil doar de iregul<lritatca
liniilor conturului, ci ş mai ales, prin forma ţ (tipul ă
de ă a ramurilor, care par aplatizate. Ne ă în ţ unei
fonne mixte: ş ă ă Trehuie, deci, ă
ş ă atunci când avem o ţ ă ă apare
rapid o determinare ă ă ş trebuie ă ă n-am mai
întâlnit nici un alt desen atât de ambiguu ca acesta.
Nu ă nici o ă ă cheia ă este aici ţ
formelor . primare, Trunchiul sudat, ramurile în unghi ţ unui
stadiu primar al ţ Ramurile în unghi sunt atât de numeroase,
încât doar o ă parte dintre ramuri sunt desenate, într-un fel, în
-373·-
sensul ş Aceste ă ţ sunt nonna1c ă ne întoarcem
ă la ă ţ ă de vreme ce ramura ă dispare practic ă 12
ani, În timp ce trunchiul sudat nu apare practic dedt o ă cu
Încetarea ă Pe scurt, indicii de retard sunt aici ş
Dar, se pune prohlema ă ş ă este vorha în principal de un
retard intelectual, afectiv sau fizic Din punct de vedere fizic, acest
ă ş o ş în ă ţ ş o greutate absolut ă
ă de daltonism (ceea ce TIn are nimic de-a face cu retardul), de un
strabism marcat; mai ales, este foarte repede eplliz.-1t. La asta se
ă un alt fenomen: atunci când cade, se întinde pe ă
resimte o stare ă de ă ş în cazul În care ă este putin mai
ă ş pierde ş ţ Am încercat mai lntâî ă punem ă
stare de lucruri În ţ cu epilepsia unui unchi, dar in cazul
subiectului nostru, lipsesc ţ ă reflexul rotulian
nu ţ ă aproape de loc; el ă doar convulsii Întârziate,
care pot fi comparate cu ecoul multiplu; motiv pentru care ă a
consultat un neurolog. Resimte dezgust chiar ş numai atunci când
trebuie ă ţ o ă ă prânz. Aceste si mptome nu sunt chiar
rare la prematuri ş ă o ţ ă Uneori, ă de
ţ în plus, are platfus. Când se ă cu mingea, resimte imediat
cârcei foarte puternici. Elementul cel mai important parc ş
prematuritatea, care poate fi ă cu un accident. ţ
ă ă un prematur are nevoie de ţ ani în plus pentru o
dezvoltare din care îi lipsesc câteva luni. Din cau:;';1 extremei sale
ă ţ nervoase, ă nostm are multe probleme acolo unde
altul nil ă nici o dificultate.
Motricitatca este un domeniu aparte. Desenul <lrhorc1ui, a ă
realizare ă ş ş organizare ă ţ ă adesea
fonne extrem de interesante de ş permitând asI fel aprecierea
ă ţ respectiv a ş ă ş structurii acesteia. Formele
degenerdte care apar în desen, de fapt forme contorsionate (chirci te)
sau în stare de preformare, ă un cardcter embrionar, la care se
ă o impresie de epuizare ş de crispare. Acolo unde sunt fonnate
I }
I ;
r : I
[ I
r .
r
-I I
j I
r '
I : I
I '
I
I I
I
li
I I
I I
I
I
. J'
I 1.
I Il
I Iii
! j
[ J
I
I

I t 1
-374-
automatisme, ş cum este, de exemplu, cintatul la pian ş folosirea
ş de scris, nu poate fi pus în ţ ă nici un deficit.
ă abilitatea ă a subiectului este slab ă El
ţ ă stângaci ş neîndemânatic. În sarcinile mai ă
constructive, capacitatea de adaptare, de asemenea, îi ş Trebuie
ă ţ cont ş aici de ţ unui retard. Reziduurile infantile pot
fi detectate ş la nivelul ă ţ
ă intelectuale sunt inega]e. În conformitate cu indicii de
retard, ar trebui ă avem de-a face cu o sub-dezvoltarc. Vrem doar ă
spunem ă ţ arborelui corespund unei ă intelectuale
normale, în timp ce deficitul nu este atât de mare pe cât îl
presupuneam. De fapt, ă nu ajunge chiar Ia coeficientul
intelectual de 100. De aproape un an se ă în întârziere, ceea ce a
ă ca rezultatele ş ă ă mediocre. A fost admis la ş
ă ă unui aranjament ş pentru ă s-a ţ seama de
starea sa. Nivelul intelectual despre care tocmai am vorbit ar putea ă
varieze, deoarece subiectul ă de ţ ş de blocaje destul de
puternice ş ă ş ă duse ă ]a nivel de scmpule
ă unor ţ familiale care îl fac ă ă foarte ş
ş în ş timp, ţ un puternic complex de inferioritate,
agravat de strabismul ă Blocajele spasmodice nu se ă decât
ă o ă ă de familiarizare cu ele. Trunchiul paralel
ă ă ă nici o ă efortul de corectare ş ş ă
într-acolo încât acest copil ajunge ă fie privit ca un model de ordine.
ţ vid pe care-} putem remarca în ă ă a coroanei ş
ţ de retragere care se face ţ ă ţ ş în ramura ă pot
fi considerate ca simptome ale complexului de inferioritate. Reta:-dul
ţ care, prin el ş ă aproape întotdeauna o tensiune
ă ă din faptul ă gradul de maturitate atins de subiect nu
este în toate punctele ş are adesea ca ş ţ ă (ca în cazul
nostru) o ţ ă spre descurajare ă care face ă
ţ în ciuda marii nevoi de exactitate a subiectului. ţ
ă ţ afective se poate decela ş în ţ Atunci când l-am
-375-
'interogat pe subiect asupra ţ pe care ar dori ă ş le ă
ă ă ă a fost: ă devin celebru ş ă am o ş ă
În ţ de celebritate se poate reflecta deja pubertatea ă la
debut; ă ă ş faptul ă tinerii ţ de infantilism au
întotdeauna asemenea ţ În ceea ce ş ş aceasta este,
spre disperarea multor ă auto ţ ă
ă a copilului între 2 ş 6 ani, ă la care copilul ş ş
cu ţ ă ă într-o zi o ş ă Subiectul nostm ă la
acest stadiu, în momentl).l care ş ă ţ dea avea o
ş ă
Fonnele degenerate nu ă faptul ă ă este pur ş simplu
degenerat în sensul peiorativ al tennenului. Chiar ă ţ
nevropatice ar putea sugera o asemenea concluzie, elementul principal
al tabloului clinic ă ş marea ă de ţ ă Am
demonstrat anterior, prin ţ realizate sub ă ă formele
degenerative apar in ă de ă ă a ş
ă ele ă astfel, forme de ă care nu au nici un aspect
somatie, dar nici unul moral. Acest simptom nu poate fi decelat în
'scriere ş este, de altminteri, complet necunoscut în acest domeniu.
Am ales acest exemplu mai ales deoarece lectura ă ă
aici o dificultate aparte. De obicei, doar interpretarea formelor
degenerate pune cele mai mari ă ţ Dar, în acest exemplu, nu
putem afirma ă fenomenul în sine, ş cum apare el grafic, ar
beneficia de mai multe ă deoarece nu spune nimic despre
cauzele sale psihice.
IX
Adolescent, 16 ani (fig.l13).
Maladia lui Little (paraplegie). Merge cu greutate, folosindu-se de
câtje. În total, patru ani de ţ ă la o ş ă cu ă ă
-376-
La prima vedere, nimeni nu ar putea considera acest desen al
arborelui ca fiind normal. Indicii: trunchi cu linie ă trunchi B,
ramuri orizontale în ă de cmce, ramuri ă la sol, fructe
exagerate, decalaj ţ (fructele sunt plasate În parte pe axa
ramurii), stereotipie, trunchi compus din ă ă ţ
Avem aici o serie de forme primitive, cum
rar apar în desen, chiar ş la ă ţ ă
Schematismul caracterizat ă un stadiu
primitiv, în cazul nostru, o ă sub 6 ani,
ă ă în considerare maturitatea ă
ă ă ramurile ca ş ţ de
frunze, de care ă fructele. Asemenea
forme nu se întâlnesc decât la debili, imbecili,
rar la copiii care au ţ sub 6 ani. Interesul
exclusiv al acestui desen este scala de
dezvoltare. În seria debililor, nu i-am putea
atribui mai mult de 8 ani ca ş dezvoltare.
Vârsta sa ă este de 8 ani. În ţ
el ă o sub-dezvoltare ă în
raport CU normalul. Ş ă nu a putut
ă ă mai departe. Este incapabil ă ş
scrie numele de familie care, de altfel, este
foarte complicat. Maximum ţ
sale este ă recopieze cuvinte dificile, deci ă
copieze ceva. În ceea ce ş lectura, este Fig. 113.
sub nivelul unui elev de clasa întâi. ă i se Adolescent, 16 ani.
cere ă deseneze un triunghi, ceea ce ă de obicei, este un p;ltrat.
În schimb, ş ă ă o ă dar foarte prost. Pe de ă parte,
ş ă ş ă deoarece a locuit în aceste ă regiuni
lingvistice. Nu ş deloc ă ş ocupe timpul, poate doar ă se joace.
Nu ş deoarece este mult prea slab pentru ă activitate.
Motricifatea mâinii drepte este ă abilitatea ă este absolut
ă
-377-·
Exemplul este interesant deoarece maladia lui Little, care ă ş
I un tablou foarte specific alleziunii focale, nu ar putea cu nici un chip
ă fie ă din desenul arborelui. ă nu este slab dotat din
cauza maladiei lui Little. Putem spune mai ă ă este slab ahilitat
ş ă pe ă aceasta, ă ş de maladia lui Little. Acest ă
ă o debilitate care ă chiar imbecilitatea; el este, ş
cu greu educabil. În orice caz, nu putem ş de la ei nici un
progres în ă ţ din ă de' aptitudine pentru ş ceva,
ţ din cauza ţ la un nivel primitiv de dezvoltare Nu
putea pune problema de a-l caracteriza ţ ă dat ele furnizMe
de acest desen. De vreme ce desenul este schematizat, libertatea de
expresie dispare ş nu ne mai ă decât ă ă acest
schematism În seria fazelor de ţ Desigur, nu avem nevoie de
testul arborelui pentnI a determina nivelul de ţ ă Desenele de
copaci care ă un asemenea stadiu primitiv nu întârz1c ă ă
ţ în examenele colective de orientare La o ă
abordare, atunci când apar asemenea forme de debilitate, consilierul
de orientare poate fi ş indus 'in eroare, mai ales atunci eînd arc de-a
face cu fete care, adesea, ş foarte bine S<\ se ă în valoare ş ă se
prezinte Într-un mod favorabiL Dar atunci când aceste fo rme primitive
sunt evidente, ă faci ochi dulci" nu mai ă la nimic. Desigur, ar fi
nedrept ă ne ă în acest caz la aplicarea testului arborelui.
Acesta ă doar o semnalare a ă care poate ă ia, la o
ă ă ş În ţ de ţ forma unei regrcsii
la o ă ă Pe scurt: este ă în acest caz examinarea
subiectului ş cu alte metode, deoarece orice ţ ă indiferent de
ă ţ sale, are dreptul la dreptate, ă la o apreciere ă
ş ă
:J
I
1 '
r
[ ,
li
I
1"
I
r I
1" -
\
I
I I
I
J
J
J
j
j
Adolescent, 15 ani (fig. 114).
La vârsta ă ţ
--378-
X
ţ desenului arborelui
dau ă tablou:
Raportul dintre ă ţ
trunchiului ş ă ţ coroanei:
6,2 pe 10, ceea ce corespunde
îndeaproape cu nonna elevilor de
ciclu secundar, ă îi ţ
subiectul.
Raportul între ă
ă ş ă ă a
coroanei este de 1/1,6 (norma este
de 1/1,13), astfel încât putem
vorbi despre o accentuare
ă la dreapta. ă ţ ş
ă ţ coroanei corespund Fig. 114. - Adolescent, J 5 ani.
constantelor 7,3/lO.
Coroana: arborele sferic în stil umbrit, în care ţ clar-
obscur este slab ă Forme de tip ă de-abia ţ
Ramuri dispersate de culoare ă La stânga, o ă iese din
ă ş este ă pe punctul de a ă Trunchiul de culoare
ă cu linii paralele, ă ă un contur rigid. Sol umbrit; este de tipul:
"peisaj ţ sau "peisaj mic".
Putem presupune imediat ă ă normal ş de ă
medie, se ă în cel de-al optulea an de ş tate (este elev de ciclul
secundar). Se ă ş în prima ă a ă ţ care, aici, este foarte
bine ă grafic. ţ arborelui nu ă în mod evident nici
o stopare a ă nici vreo regresie. Raportul dintre ă ţ
-379-
trunchiului ş cea a coroanei ă aceste regTesii, de obicei mult mai
puternic decât restul indicilor.
În ceea ce ş stilul ă adolescent ţ ă la o
structurare ă a desenului ş alege genul în ă care produce
ş efect ca ş o evocare a unor nori, ă ş ă ă
Subiectul se ă ş la rândul ă într-o stare de indecizie, ă
ţ Iabil; dar nu la un nivel foarte profund, ă cum o ă
trunchiul cu linii paralele. Disciplina ş ţ datoriei sunt absolut
normale la el, subiectul manifestând chiar o atitudine de supunere
ă care, în prezent, ţ în frâu o ă ţ ă de a
experimenta, de a ă ţ noi. În stilul umbrit, se ă în
primul rând sentimentul plastic, stil care nu este indiferent, ci
comunicativ, ş ţ ireal ş prin aceasta, infantil, lucru manifestat
ş mai clar În colorarea mai ă a trunchi ului ş a segmentelor
vizibile ale ramurilor. Acestea din ă sunt, în plus, minuscule ş
aflorimentele lor foarte marcate ă un contrast care este aproape
similar contrastului alb-negru, semn al unor tensiuni afective care se
ă prin accese de furie.
Elementul infantil, care se ă deja în caracterul imprecis ş
mai ales în colorarea ă a desenului, se ă ş în ţ
tipic ă a subiectului de a ajunge bogat. Se ă de altfel,
ă ţ puberii normali ş ă ă ă psihopatologice au ţ
infantile ş ă în ş timp, sunt capabili ă ş dea seama de acest
aspect infantil.
ş sentimentalismul ş sugestibilitatea, deficitul de orientare
ă ş nevoia ă de ţ ă ă ă ş nu pot fi ţ
ă ă a ţ cont de accentuarea spre dreapta care, aici, este ă ş
ă ţ de a se face remarcat ş de a se pune în valoare; ea
ă chiar nevoia de a experimenta, precum ş - ă ş
ă - extTaversie, care ă aici ş ă superficialitate,
ţ aspectului exterior ş deci, sugcstibilitate, deoarece ceea ce
tinde spre dreapta ă un vid în stânga ş prin asta, ă oscilare
·-380-
între ş ţ de sine ş insecuritate: toate astea, de altfel, În limite
nonnale.
Subiectul ş satisface setea de ă prin lecturarea ă ţ lui
Karl May, ă ţ care, în alte ţ la vârsta de Il ani sunt ă de
obicei de-a parte, ş ă un excelent mijloc de a compensa
nevoia de experimentare, cu atât mai mult cu cât ă ţ ş profesorii
se ă ţ ă prin intermediul acestor lecturi, sunt sparte
mai ţ geamuri ş sunt deranjate mai ţ persoane domice de
ordine. Subiectul a ales, la fel ca ş ţ ă ţ calea ă a
ş pentru ş satisface nevoia de ă Ar dori ă fic
comerciant, semn de obiectivitate a scopului pe care ş ă Asta
deoarece ţ sale de adolescent, de a deveni diplomat, aviator
sau radiofonist nu vin decât pe locul al doilea în ordinea ţ
sale. De altfel, tipul de aviator corespunde cel mai bine ă ţ
pubertare. Este un erou care ş aerul, ă ceva ş nu ă ă
ă la pensie. Aviatorul ă în aer". Picioarele sale au pierdut
contactul cu solul. Starea de indecizie a subicctlllui este la fcl de bine
ă atât prin ţ sa de a deveni aviator, cât ş prin umbrele
ş accentuarea spre dreapta a desenului. Atunci când ă
rezultatele ţ realizate cu alte metode, ă întotdeauna
analogii ş de aici, posibilitatea de a verifica diagnosticul.
Peisajul mic este ă un indicator al sentiment.alismului, <lI unei
ş lenevii (c<lre, de altfel, se ă ş prin stilul umhri/.) ş al
unui ş irealism: totul într-o asemenea ă încât elemcntl.li
neactualizat (colorarea ă ă ă ă nici un risc ca
subiectul ă ă ă fixat la ele.
ă ă mai îndeaproape stilul desenului la nivelul coroanei;
se distinge în mod clar, prin fonnele buc1ate, ş ă a
mâinii. De aceea, contururile sunt ş ele estompate ş ondula te.
Grafismul ş capacitatea de contact, posibilitatea de a se
exprima ş de a improviza, ţ ă de ţ ă ă De fapt,
ă se simte atât de dornic ă ă ă ă cu ţ Încât ş
ar dori ă ş ă nevoia de ş pe marea ă a ţ
-381-
Mai ă ramura ă care apare la ţ coroanei ca un
steag. Nu este vorba aici despre un traumatism în sensul ş al
cuvântului. Scizura ă mai ă ruptura cu trecutul, cu
copilul din el. Pentru a putea deveni ă ă trebuie ă se ă
de etapele anterioare ale ă sale, cu ă Când va intra în
ţ ă va trebui ă se ă de ş ă ă ce se parc ă face totul
pentru ş exprima st.area ă ă ă ă se ă
Într-un mod absolut extraordinar, semnele ă care se ţ ă
Lucru remarcabil, acest.e semne apar înainte de a le putea decela clar
în efectele lor; dar ş dinainte ă eliberarea este aproape, ă începe o
ă ţ ă ă scopul spre care t.inde pubcrtatca, ă cucerirea
ă ş a unui Eu liber, este deja virtual prezent. Se ţ
de la sine ă un astfel de subiect va mai ă un timp într-o stare de
nedetenninare între da ş nu, dar solul se ă ş ş treptat sub
picioarele sale ş el merge cu ş mari ă maturitate.
r .
II
1
J
I
,1
j
I j
BffiLIOGRAFIE
ABEGGEmil, JndischePsychologie, Rascher-yerlag, ZUrich, 1945.
ABRAHAM Elisabeth., Zum Begriff der Projektion, unter Berucksichtigung der
experimentellen Untersuchung des Projektionsvorganges, Berner Dissertation,
1949.
ADLER Al:fred., Praxis und Theorie der Jndividualpsychologie, 2, Aufl., Verlag von J.
F. Bergmann., MUnchen, 1924.
ARRUDA Elso, O Team da arvore em Psiquiatria, Rio de Janeiro, 1956.
BECKER Minna., Graphologie der Kinderschrift, Niels-Kampmann-Verlag,
Heidelberg, 1926.
BENJAMIN E. Im., RONALD A, Lehrbuch der Psychopathologie des Kindersalters,
Rotapfelverlag, Erlenbach-Z1lrich, 1938.
BLEULER E., Lehrbuch der Psychiatrie, 4. Aufl., Verlag von Julius Springer, Berlin,
1923.
BONNER Y..arl-Heinz, Die diagnostischen M6glichkeiten des Baumtestes bei der
Schulreifevermittlung, Diplomarbeit an der ă Akademie Essen, 1956.
BORCHART R.,Der leidenshajlliche ă Archeverlag, ZUrich.
HUHLER Charlotte, Praktische Kinderpsychologie, Otto-Lorcnz-V crlag, W ien-Leipzig,
1937.
13URKHARDT H., Ueber Verlagerungen ă Gestalten, "Neue Psychol.
Studien", herausg.von KrUger F. \Uld Volker H. Bd.7, Miinchen., 1934.
CREPIEUX-JAMIN J.,ABC de la Graphologie, Librairie Felix Alcan., 1929.
DUP ARCHY -JEANNEZ, Essai de Graphologie scientifique, Paris, Albin Michel,
editeur.
FREY Gebhard, Ueber Jungsche Psychologie, "Schweizer Rundschau", 48. Jalrrgang,
Apri11948, Heft 1.
GRABER G. H., Seelenspiegel des Kindes (Einblick in tiefenpsychologische Erziehung
Wld KinderanaJyse), Artemis Verlag, Z1lrich, 1946.
-384--
HEISS Robert, Die Deutung der Handschrijt, H. Coverts- Verlag, IIamburg, 1943.
HEISS Robert, Allgemeine Tiejenpsychologie, Verlag Hans Huber, Bern und
1956.
HERTZ Herbert, La Graphologie, Presses Universitaires de France, 1956.
HERTZER Hildcgard, Die Symbolische Darstellung in der frUhen Kindheit, Wiener
Arbeitcn zur ă Psych., hrsg. von Charlotte Bilhler und V. Fadrus, Deutscher
Verlag:fUr Jugcnd und Volk., Wien, 1926.
Ă P. R., Einfi1hrung in die Tie[enpsychologie, Willhe1m BraUlm111er,
UniversiUltsverlags-BuchhandlW1g GmbhH., Wien, 1948.
IMHOF Beat, Die Entwicklung der Baumzeichnungen bei Debilen vom 7. bis ZUln 17.
Lebensjahr, Diplomarbeit aus dcm Institut filr P!1dagogik und lillgewandte
Psychologic der ă Frciburg, 1953.
lACOm JOLAN, Ich und Selbsr in der Kinderzeichnung, "Schweizer Zcitschrift fUr
Psychologie", Nr.l, Bd.12, Bem, 1953.
JACOBI JOLAN, Psychologische Betrachtungen (Eine Auslese aus dcn Schri.ften von
C. G. Jung), Rascher-Verlag,Zurich, 1945.
JUNG C. G., Psychologie und Alchemie, Rascher- Verlag, Zurich, 1944
JUNG C. G., Welt der Psyche, Rascher- Verlag, Zurich, 1954.
KERCHENSTEINER, Die Entwicklung der zeichnerischen Begabung, Milnchen, 1905.
KLAGES Ludwig,Ausdrucksbewegung und Gestaltungkrafl, Verlag JohanIl Ambrosius
Barth, Leipzig, 1923.
KLAGES Ludwig, Einfi1hrung in die P:'ychologie der Handschriji, Niels-Kampmarm-
Verlag, 2. Aufl, Heidelberg, 1926.
KRAUSS Rcinhart, Ueber graphischen Ausdruck, Verlag lohann Ambrosius Barth,
Leipzig, 1923.
LOSSEN Heinz, Bedeutung und Methode der Eindruckserjassung in der Graphologie,
"Ausdruckskunde", Heft 3, II. 19. 1955.
LOSCHER Max, Psychologie der Farben, Basel, 1949.
MAAS Alfons, Der Baumzeichenversuch bei Grundschulkindern (6. bis 14.
Lebensjahr), Diplom-Vorexamcn am InstiM fUr Psychologie und Charalcterologie
der ă Freiburg i. Br., 1953.
MABILLE Pierre, Technique du Test du Village, "Rcvuc de morpho-physiologic
humaine",I 1948,9, rue Auber, Paris (IX,
Ă Karl, Bau und Leben unserer ă Herder, Freiburg, 1949.
OFFERMANN P., Zur Psychodiagnostik des Baumzeichenversuches, Diplomarbeit des
Institutes :fUr angewandte Psychologie, Zurich, 1950.

- 385· -
PULVER Max., Symbolik der Handschriji, Orcll-FOssli- Verlag, Zo.rich, 1940.
PUL VER Max., Jntelligenz im Schrijtausdruck, Orell- Hlssli -Verlag, ZQrich, 1949.
RAHNER Hugo, Das christliche Mysterium und die heidnischen MYJlerien II. Das
Mysterium der Kreuzes, Eranos-Jahrbuch, 1944, Bd. 11, Rhein- Verlag, ZOrich.
REMPLEIN H. , Die seelische Entwicklung in der Kindheii und Reifezeit, MUnchen-
&sel, 1950.
JUCHARD Max, Vom Atomk ern zum Menschen, vom ,Elektron zur Seele und zum
Verlag Hans Huber, Bcm tind 19154.
ROSENBERG Alfons, Zeichen am Hi mmel, Verlag Max S. Mctz AG., Ziirich, 1949.
SCHEFFT ,ER Horst, Der J3aumzeichenversuch bei Hi/fs-und Normal-schillern zweier
Altersgruppen, Diplom-V orexam,:Il IUII Institut filr Psychologie und
Charak.terologie cler ă Freiburg i. Br., 1953.
SCHOENICHEN W., Von deurschen BtJumen, Ver1ag Waher de Gruyter C, Berlin,
1950.
ST ANLEY Hcnry, Im dunkelsten Afrika, Bd. 2, F. A Brockhaus, Leipzig, 1890.
Ă Herma.nn, Der Baumtest nach Koch als Hilfsmittel bei der medizinisch -
psychologischen PilotenselektJon und tihnlichen Verfahren, Dissertation, Zllrich,
1954.
STERN William, Psychologie der frUhen Kindheit, bis zum sechslen Lebensjahr,.
6.Aufl, Verlag Qucllcund Meyer, Leipzig, 1930.
STORA Rcncc, L 'irrjluence du millieu sur les individus decetee par le test d 'arbres,
"EnflUIce", sept.-oct., 1952.
SUTTER Hans, Zur Deutung des Baumtestes, ,;Ausdruckskunde", Hcft 6, II. Jg. 1955,
A Henn Verlag, Rattingcn bei DOsseldorf
THURNER, F. K., Suizid und Testzeichnung, :f!lr experimentelle und
angewandte Psychologic", Bd. III, 3, Verlag rf. C. G. Hogrefe, Gooingen.
TRAMER M., Lehrbuch der allgemeinen KinderpJychiatrie, Verlag Ik"IUlO Schwabe,
&sel, 1945.
VETTER August, Natur und Person, Umriss einer Anthropognomik, V crlag Ernst K1ett,
Stultgart, 1949.
r
I
-
el ..
Virita
NumIr
1. DO. niiiiri I:iizrn.alc
1. Rmui orizaiaIc, izol ••
3. Rmui chpte
4. F<XItlCXrucc
,. 'liundJi unilini ..
6. 'liundJi cu linie <klbll
7. Raru:t unilinid
8. Rmut unilini .... izolati.
9. Raru:t cu trlslIIurI wbll
10. RlImrllJI1IllIiul .... ",duliv
Il. RJrrurt Ul1f!hiu1 .... izol ..
Il. Rmuiplnl liloi
13. Rmuijoateizol"
14. l'nlI= li ftu<te pc trund!i
D. 'liundJi c<rO.... rwruri orurte
16. Di..: sol .. ,i fcrnx--l1oci
17. Col<nf"C ""catu", !runclJi
18 Col<nf"C lI<Catual, "'Tllri
19. C<rOlllIln untd (Tll rwruril.)
20. Pru<te
21. l'nlI=
22. Floci
1.3. Pru<te ,i 1Iurw: diJlProlKll1iOllllC
:M. Colawe lI<Camd 1 ftucteler p
1lunzder
2'. Pru<te h1><R ln opallU (orl><re In cerc)
26. Pructe, 1leri, ,..Tllri cazJnd II pfmlrt
,i_
27.
28. RJd&cini unilini ...
29. RJd&cini cu linie wbll
30. 'liundJi B
31. Saui-truncbi B
31. 'liundJi cerUc
33. B ... truncl1iului pc morginQ foii
34. Baz:I trunchiului drcoptI
3'. C<rOIIlO In
36. C<rOallln Cerc CU bucle
37.
38. Rmui-tub
39. Curruri, rwruri jrC& hqj
40. Curruri, urq>krturi 'Plpale
41. S<himb ... tcmIticlln c<r.>1llI
42. Trunchi oudot
43. RJrrurt IOldoti
44. Raru:t tii ... nm.u1 rupll, trunchi
rupi
4'. Ex<mocal\t, I<crburi
F ccnc repet-., IOlCCeoWe
47. StCR<Jtipii
48. Ţ P pvptca
49. Selili
'0. de Jr'OUCpc,1lr de nxUl
,1. Fccnc dcgu1"'*
'2. A trei 1 dimc:nlJiune (1lrt .otIu")
'3. Cow.-linii pc t1Iruri
plolri, cbule. inimio ...
".
'6. ochi\lll
n lnIOllc, deWri
'8. DaaJ c ... IlIIfgirn de ....
Ifoii
2"
2
12
71
H
4
l.J1
In
,

G

13
13
1
,
16
In
31
l.J
In
"
1
lU
100
3'
43
'3
4
3
10
:M
11
192
110
'" 4
1
41
1
6
179
32
4
9
47
2
30
14
n
64
I
,
-388-
o
6-7

0,8
4,7
28,0
10,1
1,6
98,0
61,0
2,0
17,j
19,2
22,0
',9
',1
M
2,0
6,3
'9,0
12,0
10,0
67,0
3',6
0,4
48,0
39,0
14,0
17,0
21,0
1,6
1,2
3,9
7,2
4,3
7',0
43,0
21,0
1,6
0,4
16,0
0,4
2,3
70,0
17,j
1,6

18,j
0,8
12,0
M
22,0
2',0
0,4
2,0
r--
216
7
12
22
2
211
113
4
'2
2
B
1
14
.:56
17
,
116
73
1
47
:M
49
41
4
,
8
4
3'
26
103
6'
'1
30
2
2
9'
Il
4
11
1-4
2
13
3
16
"
"
9
6
1
-3
%
3,2
',6
10,1
0,9
99,1
'2,0
1,8
24,0
0,9
24,.l
0,9
6,3
0,46
26,0
8,0
2,3
"',O
33,0
0,46
22,0
11,0
23,0
19,0
1,8
2.1
3,2
1,8
16,2
12,0
4H,O
30,0
23,j
0,46
14,0
0,9
0,9
44,0
4,6
1,8
' ,1
6"
0,9
0,7
1,4
7,4
3',0
2604
4,1
2,8
loItitulul dePlihoiOllieApIicd, LuccmL
3<oaIl JrimII1
2
-9
229
:M
l'
2
227
89
,
114
3
N
1
12
31
10
3
89
'9
26
17
21
17
9
.:5
10
19
J2
27
98
41
l.J
I
31
20
3
2
8'
34
12
4
D
22
I
12
12
44
4'
27
%
10,.l
6"
0,9
100,0
39,0
2,2
'0,0
1,3
39,l
0,44
',2
13,.l
4,4
1,3
39,0
26,0
1It!
7"
9,1
7,)
3,9
2,2
4,4
8,3
14,0
11,4
43,0
18,0
11,0
0,44
13,j
12,7
1,3
0,9
37,0
13,0
'.2
1,73
6,)
9,6
0,+1
'.2
2,2
0,9
'.2
19,2
19,6
11,8
211
10
10
7
221
'8
8
13U
10
.l3
u
63
38
11
79
92
1
29
19
3
li
39
8
31
16
69
16
12
2
3
12
31
7
1
; 0
1.3
22
6
12
l'
3
7
2
)
4
,
29
30
69
7
49
3
·10
%
1,)
1"
3,1
100,0
26,2
3,6
71,0
403
2.4,0
6,8
28,0
17,2
,,O
3',7
41,7
0,4'

8,6
1.3
9,0
2,2
l,l
17,6
3,6

7,2
31.0
7,2
',4
0,9
1,3
.:5,4
14,0
3,1
0,4.:5
22.:1
10,4
10,0
1.7
',4
6,8
1,3
3,1
0,9
1,3
1,8
2,2
I)J
13,6
)1,0
3,1

-389-
Ş Jrind
4 5 6 8 1
-Il -1 2 -13 ·14 .l.l -14
211 % 216 % 243 % 104 % 183 % 220 %
10

9
3
208
62
8
141
I
46
2
13
32
l'
3
'3
94
2
17
8
'7
22
2
7
26
15
12
U
39
19
14
I
18
28
8
28
11
39
2
5
Il
8
1
,
13
7
19
"
99
3
26
4,"
1,9
4,25
1 ..4
98,6
28,4
3,8
78,0
0,47
21,8
0,93
6,2
15"
7,1
1,4
2',0
44,.l
0,93
8,0
3,8
3,3
IM
0,95
3,3
9,0
7,1
5,7
7,1
18,4
9,0
6,6
0,47
803
13,2
3,8
13,2
M
18,4
0,93
1,8
5,7
3,8
0,93
1,8
6,2
3,3
9,0
7,1
47,0
1,4
12,2
3 1,39 1 0,49 I 0,49 I 0,49
10 4,6 17 7,0 9 4,.l l' 8,2 7 3,2
4 1,85 2 0,82 .:5 2,4' 2 0,9
8 3,7 23 9" 6 m 1,f.4 7 3,2
2 0,82
216 100,0 :Mi 99,18
22 10,2 74 30,j
4 1,85 Il 4,3
187 87,0 172 71,0
I 0,46 3 1,2
35 16,2 61 27,.l
2 0,82
20 9,4 15 6.2
29 13,4 68 33,0
17 7,9 45 1803
4 1,85 7 2,9
22 10,2 34 14,0
73 34,0 100 41,0
2 0,92 2 0,82
12 ',.l 12 ,,O
Il 5,1 15 6,2
, 2,3 2 0,82
11 ',1 18 7,4
1 0,46 3 1,2
3 1,4 14 ',7
43 20,0 26 10,7
12 ,,, 36 14,8
9 4,2 4 1,64
8 3,7 9 3,7
7 3,2.:5 2 0,82
, 2,3 10 4,1
n 1'.2 7 2,9
2 0,92 , 2,03
4 1,85 3 1,2
33 !.l,1 23 9,5
26 12,0 49 20,0
7 3.2' 1 0,41
3 1,4
2 0,92 10 4,1
2 0,82
28 13,0 9 3,7
22 10.2 8 3,3
6 2,76 8 3,3
11 5,1 9 3,7
, 2,3 12 ,,O
2 0,92 4 1,64
I 0,46 4 1,46
7 3,25 3 1,2
16 7,4 19 7,8
7 3,2.:5 9 3,7
18 8,3 14 ',7
33 D,I 1 0041
76 3',0 148 30,0
5 2,3
" 1,64
26 12,2 10 4,1
201 100,0
31 15,0
8 3,9
18.:5 91,0
62 -30,.l
12 5,9
56 2703
.oiI 20,0
15 7,4
22 10,8
70 34,j
10 4,9
10 4,9
2 1,0
31 15,2
l l..l
4 1,96
31 13,2
18 8,8
9 4"
6 2,4'
19 9,3
31 1'.2
3 1,3
, 1"
30 14,8
27 13,3
2 1,0
4 1,96
I 0,49
27 13,3
12 ',8
Il 0,49
3 1,.lO
14 6,8
I 0,49
8 3,8
9 4"
2 0,1
10 4,9
7 6,8
114 '6,0
2 1,0
18 8,8
183
}4
l'
136
J
36
19
76
64
10
21
70
2
18
1
19
1
25
9
X
3
9
8
29
8
1
32
13
4
26
3
1
1
26
3
3
2
6
,
Il
18
120
7
9
100,0
18,6
8,2
73,0
1,14
19,6
O .."
10,4
41,0
2',0
5"
11,4
38,2
1,1
9,8
o,),
lOt!
O"'
13,6
4,9
0,33
1.14
4,9
4,3
D,4
4,3
0,35
17,j
6,6
2,2
0,5.:5
14.2
1,14
O,),
0,35
14,2
1,f.4
1,14
1,1
3,3
2,7
6,0
9,8
6',0
3,8
4,9
220
l.J
16
167
39
21
90
60
3'
17
'6
2
7
<4
5
37
10
5
1
7
9
40
5
,
30
38
5
16
8
9
4
Il
4
,
8
2
2
12
116
3
13
100,0
11,4
7,2
76,0
17,6

41,0
27,3
!.l,4
7,7
2',.l
0,92
3,2
1,82
0,92
3,64
2,27
16,8
4..5
2,27
0,4'
3.2
4,1
18,1
2,27
2,27
13,6
17,3
2,27
O,'"
7,3
3,64
4,1
1,8:2
,,O
1,82
2,27

0,92

.:52.5
1,JQ
5,9
Ş o«una.1
1 3
-1' -1 6
203 % 232 %
14 6,8
, 2,45
2 O,ge
203 100,0
9 4,4
10 4,9
185 90,0
'2 2.:5,4
21 10.1
95 46,4
84 41,0
'6 27,4
11 ',3
42 29,45
3 1.46
Il 6,3
10 -4,9
I 0,48
17 8,3
2' 12,2
2 0,98
.. 1,9'
5 1.4'
6 2,93
46 22"
5 2,45
9 4,4
39 19,0
19 9,3
10 4,9
0,48
1 0,48
32 1.l,6
8 3,9
6 2,93
13 6,3
3 1,46
" 1,9.l
6 2,93
Il ',3
12 .:5 ,8.l
<1 1,9.l
,
93 4.l,O
3,4
12 5,85
2 0,86
3 1,3
2 0,86
I 0,43
231 99..57
25 10,0
16 6,7
171 14,0
l' 10,4
20 8,6
129 '6,0
89 38"
41 17,6
18 7,8
' 1 22,0
3 1,3
18 7,8
11 4,7.l
3 1,3
26 11,2
22 9"
1 0,43
, 2,1'
38 16,4
12 5,2
3 1,3
10 4,3
20 8,6
8 3,4'
0,43
33 14,2
2,6
0,86
25 lOt!
3 1,3
2 0,86
3 1,8
10 5,2
" 1,72
12 ',2
12 5.2
103 14,0
6 2,6
8 3,45
,-
I
I
r- ) I
.- I
r-I
I
I . ..!
i
r,:
I
1
J
I

1 )
; I
I ' I

.1
1 )
J
: j
i
Il
! 1
J,
i j !

:hM
1.
1.
3.
4.
,.
6.
7.
8.
9.
10.
Il.
Il.
13.
14.
1'.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
21.
23.
24.

26.
27.
28.
29.
30.
H.
31.
33.
:H.
".
36.
37.
38.
39.
",o.
"'1.
"'1.
"'3.
+4.
"',.
-46.
47.
48.
"'9.
'O.
,1.
,2-
". ,...
".
'6.
".
'8.
Cl_
v ....
Num.-
Do .. rWrirri <:ruiriile
RatLIri <rimrUlc,
RatLIri chptc
FCllI»Q'IIcc
'lrurdIi
'lrurdIi eu linie oobll
RImIrt unilinid
RImIrt unilinid, izolat.
RImIrt eulrtlllurt: oobll
Rlmlrtlqhiulwt, ettluliv
RImIrt W18hiulwt, izolat
RImJri p*" la 101
RatLIri jo.e izoille
Pnmze ti :fructe pc trunchi
'lrurdIi firi tcroonl, rIIruri lItIIIte
DiJt ti ftlJl)Oo1bi
Colcnn: IIttcnuat. truncl!i
Colcnn: attcnultl, rllruri
C<lI'OIIIIIn uniri Q.J rllrurile)
Fructe
Pnmze
Flori
Fructe li frunze
Colcnn: lIttcduat a ftuctcltl' ti
ftunzdtl'
Fructe libacln opa\iU (1Ilxn1n tat)
Fructe, fiori, rIIruri tlz8nd la pbb
titlzutc
Dctahlie
Rldltini uniliniare
Rldltini cu linie 00b11
'lrurdIiB
Sani-lluDthi B
'lrurdIi tOllÎt
Baza trunclUului pc JlIIQIinca foii
Baza trunclUului chopt.I
CtI'OlrlIln tcrt
CtI'OIrlIIn tcrt cu butic
CtI'OIrlI mIzPliti ,i mIrsIliturt
RatLIri-wb
CUrturi. rIIruri JIU hmgi
CUrturi, Urt1>kJturi ",apale
Sdlimbare tcmI&icl In ttl'OanI
Thmchi IU<*
RomrlIU'*I
RImIrt tliltl, nm..ut rupti, trunchi
rupt
Exx:acente, ae..wn
F<mlICrcpctIIe. IUttClivc
St=otipii
Ţ JI1lIlIca
Stlki
GriI\Îc de )nII«pc, fir de metal
F CIJIIC dcgaicrae
A tRia dÎIllaIIÎImC (fH
COdrI-linii pc rIIruri
Attcaorii. pltlki, tllUJe, inimioare
Pcil\Î lllIR
Pcil\Î IdJiIl'
1nIu1c, dcaluri
Dcocn tIR dcpltqtc IllII"ginca de lUI
• foii

1
2'
6
98
67
1
18
26
13
13
,
1
1
60
13
9
79
"
46
:H
13
13
21
1
1
4
'" 72
'1
18
'"
12
2
77
12
1
3
l'
Il
,
23
36
-390-
o
r--
6-7
% 216
1.0 "
2'.6 4
6,2 11
2
100,0 101
68,0 6'
1.0 2
18,4 16
26J 1
13,2 20
13,z 1
M 3
1,0
1,0
61,0 32
13,2 13
9,2
80,0 60
3',8 37
1
47,0 . 20
:H,7 13
13,z 20
1',3 29
21J 2
1,0 2
'" 1,2
4,1 9
"',1 13
73J '8
'2,0 37
18,4 20
"',1
12,2 9
2,0' 1
78" 33
12,2
10
6
1',3 ,
1
1,2 8
1
',2 4
23J 26
36" 33
9
1
1
..s
%
3,9
3,9
10,7
1,9
98,0
63,4
1,9
I'J
1,0
19,4
1,0
2,9
31,0
12,7
'8,0
36,0
1,0
19,4
10,7
19,4
28,2
1,9
1,9
3,9
8,7
12,7
'6"
36.0
19(4
8,7
1,0
'1"
',8
4,3
1,0
7,8
1,0
3,9

32,0
8,7
1,0
lnItitutul de PaiholQ8ie Apliul" Lu<anL
StOlllaprimd
2
-9
229
1
,
2
101
68
3
24
1
30
14
4
41
27
10
12
7
9
4
2
6
2
12
9
30
29
7
1
10
12
48
8
3
4
6
3
19
27
13
%
14,8
3"
1,9
98,0
66,0
2,9
23,4
1,0
29,3
2,9
13,6
3,9
40,0
26,2
9,8
11,7
6,7
8,7
3,9
1,9
',8
1,9
11,7
8,7
29,3
28,2
6,7
1,0
9,3
11,7
46,6
7,8
2,9
3,9
',8
2,9
1,9
2,9
18,4
26,z
12,7
221
S
6
4
ll3
39
8
73
6
27
30
16
,o
'"" I
14
9
I
17
4
2
D
I
10
6
2'
10
1
3
10
6
33
10
4
I
3
9
2
"
3
26
20
38
4
20
3
-10

7,1
',3
3J
100,0
34,.,
7,1
6',0
'.3
24,0
6,2
26"
l-4,2
+4,0
48,0
0,9
12,'"
8,0
0,9
1',0
3,.,
1,'
13,3
0,9
8,8
',3
22,0
8,8
0,9
2,6
8,8
'.3
29,2
8,8
3,.,
0,9
2,6
8,0
1,8
3,.,
2,6
2,6
23,0
17,6
33"
3"
17,6
4
,
-12
Stoalaprimd
6
-13 -II
III % 216 % 243 %
3
3
3
I
107
41
2
61
1
21
'"
22
8
2
37
47
2
11
,
4
13
1
2
13
1
1
9
l'
13
10
8
12
3
17
'" l'
1
2
2
2
,
,
3
10
9
47
3
4
2,7 7
2,7 3
2,7 3
0,9
99,0 112
38,0 19
1,8 2
'6,0 83
0,9
19J 19
3,7 11
20,0 10
7,4 7
1,8
:H,2 12
43J 46
1,8 2
10,1 ,
4,6 9
3,7 2
12,0 6
0,9
1,8
12,0 14
0,9 3
0,9 ,
8,3 3
13,8 2
12,0 3
9,2 l'
2
7,4 Il
Il" 13
2,7 ,
3
1',8 1
3,7
13,8 10
4
0,9 4
1,8 9
1,8 "
1,8
1
4,6 1
4,6 6
2,7 6
0,2 12
8,3 13
43" 43
2,7 ,
3,7 12
6,2 8
2,7 1
2,7 10
1
100,0 11'
17,0 47
1,8 ,
77,0 72
17,1 "
1
9,8 6
M 26
6,2 11
1
14
'""
1,8 2
4" 4
U 8
1,8 1
M 7
0,9
4
12,4 10
2,7 7
4" 2
2,7 7
1,8 I
2,7 4
13,4
3
1,8 1
9,8 J2
11,6 21
"'., I
2,7
0,9 6
2
9,0
3,6 4
3,6 7
8,9 1
3,6 4
1
0,9 2
0,9 1
',4 1
',4 ,
11,7 8
11,6 1
38,0 67
4" 4
10,7 4
7,3
0,9
9,0
0,9
99,0
42,0
4"
64,0
31,z
0,9
',4
23,z
9,8
0,9
12.,
48,0
1,8
3,6
7,3
0,9
6,2
3,6
9,0
6,2
1,8
6,2
0,9
3,6
2.7
0,9
10,7
18,6
0.9
',4
1,8
3,6
6,2
0,9
3,6
0,9
1,8
0,9
0,9
4"
7,3
0,9
60,0
3.6
3,6
-391-
7
-14
204 %
4
1
3
113
23
3
83
33
6

16
3
l'
4'
8
6
1
n
1
3
13
,
6
12
13
18
1
3
I
9
7
6
1
10
5
3
2
J
3
'6
2
6
3.,
0,9
2,6
100,0
21,4
2,6
74,0
29,z
.',3
21,3
14,z
2,6
13,3
40,0
7,1
',3
1,9
19"
0,9
2,6
11"
4"
',3
10,3
9,3
11"
16,0
1.8
2,6
0,9
8,0
6,2
',3
0,9
8,8
4"
2,6
1,8
4"
2,6
'0,0
1,8

8
-1'
183
9
83
28
11
"
1
19
4
42
22
1
19
4'
2
13
16
1
7
2
3
8
6
9
3
17
7
3
10
8
I
3
1
3
3
3
7
67
3
4
10,8
1,2
100,0
33,8
13,2
61,0
1,2
23,0
4,8
'0,0
26"
2,4
23,0
,"",O
lA
D,4
19,4
1,2
8,4
2,4
3,6
9,6
7,2
11,0
3,6
20"
8,4
3,6
1,2
12,0
1,2
9,6
1,2
3,6
1,2
3,6
3,6
3,6
8,4
81,0
3,6
4,8
1
-14
220
.. "
4 3.6
116 100,0
23 20,0
12 10,7
89 77,0
17 14,8
12 10,7
n
D
..
13 11,2
46 3"
2 1,8
4 M
4
4"
2 1,8
24 21,0
2 1,8
3 2,7
1 0,9
4 3,6
, 4"
9 7,8
1 0,9
2 1,8
13 12"
26 22"
'" 3,6
Il 10,7
' ,4
',2
2.7
2,7
3 2,7
3 2.7
6
1 0,9
1 0,9
2 1,8
,O 43,1
1 0,9
8 7,3
StOllla-=dart
2
-13
3
-16
20' 232 '%
9
1
2
10'
8
8
88
2'
41
32
24
6
30
2
9
4
8
2
'" 4
2
18
1
4
13
14
,
1
1
14
,
2
1
3
3
7
2
1
M
2
2
8,6 1
1,0 1
1,9 1
100,0 130
7,6 10
7,6 11
84,0 92
23,7 11
6,6 11
39,0 67
30J '2
23,0 18
'.7 7
28,6 29
1,9
8,6 11
6,6 6
1
3,8 11
7,6 8
1,9 1
3,8
3,8
1,9 3
17,2 16
1,0 8
3,8 2
12,4 \1
13,4 13
4,7 '"
1,0
1,0
13,4 12
2,8 ..
4,7 1
4,7 12
1,9 2
1,0
2,8 1
2,8 3
6,6 2
1,9 ,
1,0 1
42,0 '6
1,9 4
1,9 6
1"
0,8
0,8
100,0
7,7
8"
70,0
8"
8"
'1,6
40,0
13,8
',4
22,3
8"
4,6
0,8
8"
6,2
0,8
2,3
12,3
6,2
1"
6,9
10,0
3,1
0,8
9,2
3,1
0,8
9,2
1"
1"
2,3
1"
3,8
0,8
43,0
3,1
4,6
I

11
CI..
Virita
Bi&P NwnIr
1. Door noui llI'i2auJe
2. RImJri 1lI'i2auJe, izolat
3. RImJri Ii'qlte
-4. FOIIDHIlI<C
,. Trunchi unilini ..
6. Trunchi tu linie clJbll
7. RImIrt unilini ...
8. RImIrt unilini .... izolltl
9. RImIrt tu trlllIurI clJbll
10. RImIrt Iqbiul .... ettluliv
11. R.mJ.ut Iqbiul .... izolld
12. RImJri pfnIlllol
13. RlmJrija.e izolat
H. l'nmzc ti Jtuc:te pe trunchi
1'. Trunchi a-I toroonl, noui ltIIrte
16. DiIc; 101.. ti fmno-ll<ri
17. Colcnre lttcuulll. trunchi
18. Colcnre lttcDulll. nil"';
19. C<lroIIIIIn umIrl (mi nnuile)
20. l'ruc:te
21. l'nmzc
22. Fl<ri
23. l'ruc:te ti ftunze
24. Colcnre attCWlId I Jtuttdtl' ti
Jhmzdtl'
l'ruc:te liba'eln IPI\ÎU (arlxreln ten)
26. l'ruc:te, il<ri, noui cIzbIla pGfIt
ti tIz1Jtc
27. IJI&pale
28. Rldltini unilinian:
29. Rldltini tu linie clJbll
30. Trunchi B
31. Sani.wnchi B
32. Trunchi tonit
33. Baza 1runthiuiui peIlllQlinea foii
3-4. Baza 1runthiuiui <hopc.I
33. CtI'o_ In ten
36. In ten tu butle
37. CtI'O_ mIzpIitt li mlzPIiturI
38. RImJri-tub
39. CUrI>uri. nnui Jna lungi
-40. CUrI>uri. UIq>Uturi
-41. Sdlimb.-e IcrnItitlln ttl'Olllt
-Il. Trunchi IUciIl
43. RImIrt IUdItl
..... RImIrt tlilll. nmd rupti, trunchi
rupt
-1,. Em'eatCII!C. 1Ccrl>uri
-46. Forme rcpcUU, IUttclive
-47. Stereotipii
"18. llruf ti proptea
"Il'. StIri
'0. de pot«pe, fir de rncUI
'1. Forme dcpJcnu
,1. A treia dimawiune
'3. C<xin-linii pe noui
"". kteltl'ii, pI*i, ctIU!C.
". PeiJlU mare
'6. PeiJlU Khi 1&
", Imule, dealuri
,8. lmaI tiR dcplfqlc margmc. de lUI
a foii
-392-
o
1
6-7 -8
216
2 1,6
11 8,7 3 2,6
43 3-4,0 8 7,1
18 H,3 11 9,3
2 1,6
114 98,0 113 100,0
67 '3,0 48 42.'
4 3,2 2 1,8
22 17;4 36 33,0
20 16,0 1 0,9
21 16,6 33 29,0
1 0,8 1 0,9
7 ',j 11 9,3
1 0,8
4 3,1' 0,9
l' 12,0
74 '9,0 24 21,3
18 H,3 -4 3,j
12 9,j , 4"
71 '6;4 '6 49"
4' ",6 36 32,0
'7 4',0 27 24,0
48 38,0 Il 9,3
20 16,0 29 2',6
22 17,4 12 10,3
19 1',0 2 1,8
3 2,4 3 2,6
2 1,6 4 3,j
8 6,4 4 3,.)
17 13" 26 23,0
3 2,4 13 11"
94 7',0 4' 40,0
'O 40,0 28 2',0
36 28" 31 27"
2 1,6 0,9
1 0,8
21 16.6 21 18"
1 0,8 2 1,8
2 1,6 1 0,9
81 6"1,0 42 37,0
17 13" 11 9,3
, 2,"1 "1 ,,,
3 2,-4 , 4"
21 16,6 9 8,1
I 0,8 1 0,9
19 1',0 7 6,2
2 1,8
, 4,0 12 10,3
33 26,2 -49 43,4
26 20,6 24 21,3
1 0,8
, -4,0 4"
lnItitutul de Plihologie Aplitlll. LutanL
Ş
2
-9
229 %
9 7,3
10 8,0
99,0
21 16,6
2 1,6
90 73,0
2 1,6
"Il' 39,0
1 0,8
9 7,3
17 13"
6 4,8
3 2,4
48 38,0
32 2',l
16
,
14 11 ,2
8 M
, 4,0
3 2,4
4 3,2
17 13,.)
20 16.0
18 14.J
68 54,0
12 9,6
18 14,3
21 16,6
17 13,)
3 2,4
2 1,6
37 29,4
26 20,6
9 7,3
4 3,2
11 8,7
16 12,7
1 0,8
9 7,3
4,0
9 7,3
19,8
18 14,0
14 11,2
221
2
4
3

19
8'
4
26
8
32
22
11
29
38
l'
10
2
-4
1
3
26
7
21
10
4-4
6
12
2
2
9
21
1
1
17
13
18
,
9
6
1
3
2
'!
2
3
10
31
3
29
3
-10
%
1,8
3,7
2,7
100,0
17,6
78"
3,7
24,0
7,-4
29"
20,0
10,1
27,0
3.l,O
13,8
9,2
1,8
3,7
0,9
2,7
24,0
6,.)
19"
9,2
40,'
,,.)
11,0
1,8
1,8
8,3
19"
0,9
0,9
U,8
12,0
16,6
4,6
8,2
,,,
0,9
2,7
1,8
3,7
1,8
2,7
9,2
28,6
2,7
27,0
r,
-4
-11
2ll
7
1
6
2
101
21
6
80

2
9
10
7
1
16
47
6
3
3
9
I
,
13
14
11
6
24
6
4
1
10
16
,
11
7
24
2
-4
10
6
2
8
-4
9
6
'2
22

6,7
1,0
',8
1,9
98,0
20"
',8
78,0
24"
1,9
8,7
9,8
6,7
1,0
1'"
46,0
',8
2,9
2,9
8,7
1,0
-4,3
12,7
13,6
10,7
' ,8
23;4
',8
3,9
1,0
9,8
1'"
4,3
10,7
6,7
23;4
1,9
3,9
9,8
',8
1,9
7,8
3,9
8,7
',8
'0,0
21/1

-12
Ş primat
6
216
J 2,9
3 2,9
1 0,9
, 4,8
104 100,0
3 2,9
2 1,9
101 97,0
I 0,9
16 15;4
9 8,6
19 18,4
10 9,6
-4 3,8
10 9,6
41 39,0
7 6,7
2 1,9
2,9
-4,8
3 2,9
29 28,0
9 8,6
4 3,8
, 4,8
, 4,8
2 1,9
18 17,3
2 1,9
2 1,9
22 21,0
13 12,4
1 1,9
0,9
18 17)
18 17,3
2 1,9
2 1,9
1 0,9
2 1,9
6 ',8
10 9,6
1 0,9
6 ',8
20 19,2
33 31,8
H 13;4
-13
243
r 0,8
9 7,1
I 0,8
13 10,1
I 0,8
126 99,0
27 21,3
6 4,7
100 79,0
3 2,4
32 2',0
1 0,8
9 7,1
42 33,0
3-4 27,0
6 4,7
20 16,0
46 31,0
8 6,3
7 ,,,
1 0,8
11 8,6
3 2,4
10 7,8
16 12,6
29 23,0
2 1,6
2 1,6
1 0,8
6 4,7
7 ,,,
2 1,6
2 1,6
11 8,6
28 14,2
4 3,1
9
4
1 U
8 6,3
8 6,3
3
2 1,6
2 1,6
18 14,2
4
6

6
-393-
7
-14
204
1 1,1
S ',j
4 4,4
3 3,3
8
-1'
183
6,0
2,0
91 100,0 100 100,0
8 8,8 6 6,0
, ,,, 4 -4,0
83 91,0 81 81,0
'2 2,0
29 32,0 17 17,0
1 1,0
6 6,6 15 15,0
32 3',0 3-4 3-4,0
2' 27" 24 24,0
Il 13,1 8 8,0
7 7,7 2 2,0
13,2 2'
2
-4
1
9
2,2
4,4
1,1
9,9
2 2,2
1 1,1
,,O
1,0
3,0
18 20,0 18 18,0
13 14,3 7 7,0
9 9,9 1 1,0
7,1 1 1,0
2 2,0
20 22,0 20 20,0
3 3,3 , ,,O
3 3,3 I 1,0
17 18" l' 1',0
9 9,9 6 6,0
1 1,0
1,1
18 20,0 16 16,0
, ,,, 2 2,0
, ,,, 1 1,0
2 2,2 1 1,0
-4 4,4 18 18,0
I 1,1 2 2,0
3 3,3 1 1,0
6 6,6 3 3,0
2 2,0
, ',j 8 8,8
4 4,4 11 11,0
'8 64,0 " ",0
4 4,0
12 13,1 , ,,O
r
1
-14
220
r 1,0
2 1,9
2 1,9
3 2,9
104 100,0
2 1,9
-4 3,8
78 7',0
22 21,0
9 8,6
" '1,0
37 3'"
31 30,0
4 3,8
10 9,6
2,9
2 1,9
3 2,9
3 2/)
13 12,7
8 7,7
2 1,9
3 2,9
4 3,8
31 30,0
" 3,8
3 2,9
16 1',4
12 11,6
1 1,0
1,0
4 3,8
2 1,9
2 1,9
1 1,0
8 7,7
1 1,0
2 1,9
2 1,9
1 1,0
1 1,0
10 9,6
66 63,0
2 1,9
S 4,8
Ş IICQII\darI
2
-15
20S
, 4,7
4 3,8
106 100,0
1 0.9'
2 1,9
97 91,0
27 2'"
14 13,2
'" '0,0
'2 49,0
32 30,0
, 4,7
12 11,4
1 0,9'
4 3,8
2,7
1 0,9'
13 12,3
17 16,0
1 0,9'
4 3,8
28 26,4
4 3,8
, 4,7
26 24"
, -4,7
4,7
18 17,0
4,7
0.9'
8 7,6
I 0,95
3 2,7
3 2,7
8 7,6
, 4,7
2 1,9
4 3,8
49 -46,0
, 4,7
10 9,j
3
-16
232
2 2,0
2 2,0
1 1,0
1 1,0
101 99,0
13 12,9
, 4,9
79 77,0
H 13,8
9 8,9
62 61,0
37 36,0
23 22,0
11 10;4
22 21"
3 2,9
7 6,9
4,9
2 2,0
l' 14,9
14 1U
2 2,0
22 21"
4 3,9
1 1,0
1 1,0
7 6,9
4 3,9
21 20"
2,1
1,0
13 12,0
1 1,0
2 2,0
1 1,0
7 6,9
2 2,0
7 6,9
11 1M
-47 46,0
2 2,0
2 2,0
l i
I l'
n

r
l
1.

r
fi
I I
r
\.

I '
,l
J
1.1
_1
I J
I
1
J
CI ..
Dt.bJJI.lIMW Q), cJarde.sp«kM.. v ...
1. -DO!irnm..a; ori2rdaIe
2- RInui ori2rdaIc, izolac
3. Raruri <hpte

3. 'lhmd!i unilini ..
6. 'lhmd!i cu linie wbll
7. Rmufunilinid
8. Rmuf unilinid, izohtl.
9. Rmuf cu trlllIurt wbll
10. Rmuf lII18hiuld, exclu.iv
Il. Rmufqwld,imlod
12- Raruri pWII .oI
13. Rarurijo.c izolu
14. FnInz:e ti ftuctc pe trunchi
Nwt*
1'. 'lhmd!i flrl ca'Ollll, l'WIIIIi l<'IIIte
16. Dioc .oI .. ,i fClIlJOollwi
17. CollIlR 1ttCDU'" tnmthi
18. CollIlR lttCDU"'l'WIIIIi
19. Carollllln unirl (w rmuile)
20. FlUctc
21. FnInz:e
22- Flwi
23. FlUctc ti 1l'unzc ţ
24. . CollIlR lttCDUod • ftuctcloc ,i
1hmzdoc
2'. Fnlctc libere In ",apu (Iri><n In cerc)
26. FlUctc, lIori, l'WIIIIi clzand la plmtl1.
,i cIzutc
27.
28. Rldlcini unilinin
29. Rldlcini CU linie wbll
30. 'lhmd!i B
H. Sani-trunchi B
32. Thmchi CUlie
33. Baza trundiiului pe mqin .. foii
>4. Baza trundiiului
33. Caro.,. In cerc
36. CCI'OIIIIIn cerc cu bucle
37. CCI'Oona mI.QjIliti ,i m&zpliturt
38.
39. CurWri, l'WIIIIi JlRII hqi
40. CurWri, IIIIl'krturi Iplpale
,41. Sdlimb.-c tematic' In cCl'Ollll
42- lhInthi .. da
43. Rmuf .. dai
+4. Rmuf tAi... JWD.a1 rupti. trunchi
rupt
43. Excrceccn\c, ICcaburi
46. Fcamcrq>ctltC, ct.;.-i .. et<:.ivc
47. SIa'eotipii
48. rw, ti proptce
49.
de pvtcc!ic, fU' de metal
,1. Forme dqjalcnte
32- A treia dimenoiunc (flrI
33. Ca1n-1inii pc nnJJI'i
34. pIIki, cIou\c, inimion
3'. Peil4i mare
36. ochi'"
n loaJlc, dcaIuri
,8. DcoaI en dcpIfqte rnorginco de aii
afoU
70
3
29
31
32
3
2
6
7
10
3
2
29
9
l'
11
6
1
3
2
9
2
26
17
17
19
1
4
-394-
1
-8
%
4,3
4,3
42,0
+4,0
46,0
4,3
1,8
8,$
10,0
14,2
4,3
2,8
42,0
12,8
21)
1',8
8,$
1,4
4,3
2,8
12,8
2,8
37,0
24,2
24,2
7,1
27,0
1,4
',7
1,4
1,4
10,0
4,3
1,4
74
4
3
16
9
22
'2
42
6
3
,
l'
1
3
19
6
3
29
3
20
10
9
4
12
8
1
28
23
17
8
2
26
1
10
8
9
1
3
2
-9
Ş
% 79

4,0 1
21) D
12,2 ,
29,6 9
70,0 70
37,0 4Q
1
8,2 14
4,0 1
8,1 7
20,3 3
1,3
4,0 4
23,6 41
8,1 6
4,0 6
39,0 '8
4,0 3
27,0 4'
13) 21
11,1 16
',4 7
8,1 16
4,0 3
16,2 8
10,8 ,
1,3 2
38,0 41
31,0 22
23,0 16
4,0
10,8 l'
1,7
3',0 30
1,3 2
13,.'J 12
,
1
1
2
3
10,8 Il
11,1 13
1,3
4,0
lnItitutul de 1'1ibologic Aplic'" Lucerna.
3
-10
%
1,3
19,0
6,3
11,2
88,8

1,3
17,7
1,3
8,9
3,8
,,O
'1,0
7,6
7,6
73,0
3,8
37,0
26)
20,2
8,9
20,2
3,8
10,0
6,3
2"
32,0
28,0
20,2
19,0
38,0
1"
13,2
6,3
1,3
1,3
2,$
3,8
1',2
16,4
3,8
131
1
8
14
8
123
73
21
7
10
,
3
6
>4
6
4
83
19
48
38
32
,
8
11
4
10
14
9
6'
30
32
10
49
2
4
3
12
3
10
16
9
1

-11
%
0,8
6,1
10,7
0,8
6,1
94,0
37.0
16,0
',3
7,6
3,8
1,3
4,6
26,0
4,6
3,0
64,0
14,3
36,6
29,0
24"
3,8
6,1
8,4
3,0
7,6
10,7
6,9
'0,0
23,0
24,3
7,6
37,.'J
1,.'J
3,0
2,0
9,2
2,0
1,0
7,6
1l,2
6,9
1,.'J
I
,
-12
\12
3
l'
22
,4
108
62
24
2
13
4
,
4
28
6
,
66
37
)l
23
11
9
2

9
12
38
31
17
2
23
3
4'
6
2
1
3
13
1
1
10
11
%
1,7

1,8
3,6
96,0
",O
21,.'J
1,8
11,6
3,6
4)
3,6
23,0
',9
4,$
'9,0
33,0
28,.'J
22,3
7,3
9,8
8,0
1,8
4,$
8,0
10,7
34,0
27,6
1',2
1,8
20,3
1,7
40,0
',9
1,8
2,7
14,4
0,9
0,9
0,9
0,0
9,0
9,8
6
-13
13'
1
2
16
3
8
127
78
20
1
29
6
3
3
37
,
6
74
42
30
23
21
9
6
9
1
16
8
'"
'2
30
29
,
29
49
1
'"
'" 7
20
1
3
1
1
2
3
7
29
9
3
-395-
Ş prinurl
7
-14
% 121 %
0,7 4 3,3
1" I 0,8
11,8 l' 12,4
1,2 , 4,1
',9 7 ',8
94,0 114 94,0
'8,0 77 64,0
14,8 21 17,4
0,7
21) 23 19.0
4,3 1 0,8
2,2 2 1,7
2,2
27" l' 11,4
3,7
4" 2 1,7
",0 " 4'"
31,0 2' 20,7
22,2 28 23,1
18,4 18 14,8
13,.'J 14 11,6
6,7 7 ',8
4,.'J 9 7,.'J
6,7 10 8,2
0,7 '" 3,3
11,8 10 8,2
12 9,9
3,0 10 8,2
38" 33 27,4
22,3 21 17,4
22 18,2
1 M
U" 13
36,4 34 28,2
0,7
3,0 8 6,6
3,0 3 2"
',2 1 1,7
14,8 16 13,1
0,7
2,2 0,8
0,7
0,7 2 1,7
1,' 1 0,8
2,2 3 1.'
',2
21,.'J l' 12,4
6,7 1 0,8
2,2 4 3,3
8
-1'
82
4
,
2
82
43
1
29
2
16
,
'"
33
23
19
'"
8
3
6
'" 8
8
11
4
31
11
18
2
9
l'
30
2
1
3
4
8
1
4
14
%
4,9
3,6
2"
100,0
,2,.'J
0,8
",3
8"
l.'
19,6
6,2
4,8
40,0
28.0

y

U
7,3
Y



Y
nJ
13,4
21,0
1.'
11,0
18,2

l.'
l.'
3,6
4,8
9,7
0,8
0,8
4,8
17,0
117
11
3
9
-16
117
43
2
61
11
23
12
3
n
2'
18
8
4
12

8
4
32
8
24
6
8
42
1
16
1
3
1
,
1
1
1
1
6
32
r-
% 41
0,9
9,4
4,3
100,0 41
37,0 11
1,7
'2,0 24
9,4
6,0
21,4 6
10,2 1
2,6 2
-17
19,6 16
ll,4 11
13.4 13
6,8 4
1,7 2
2,6 2
3,4 4
10,2 2
4,3 4
4
6,8 1
3,4 2
27,.'J 9
6,8
20,3 13
',2 1
6,8 3
36,0 11
0,9
13,6 2
1
lJ 1
2,6
0,9
4,3
0,9
0,9
1,7
0,9
5,2 4
27,.'J 9
1,6
Dcbili.lnkcili. --"1
%
4,9
100,0
26,8
58,3
7,3
14,6
2"
4,9
39,0
26,8
31,6
9,8
4,9
4,9
9,8
4,9
9,8
9,8
2,.'J
4,9
21,0
31,6
2"
7,3
26,8
4,9
l.'
l.'
1.'
9,8
22,0
29.u
'6 %
9,0
12,.'J
18 31,0
17 30,0
10 17,8
42 7',0
3' 62,.'J
1 1,8
8 14,3
7 12"
9 16,0
26 41"
2 3,6
1 l'
3 M
23 W
6 10J
3 M
18 32,0
2 3,6
1 l'
H W
7 Il.'
3
4
11 19,6
U
4 7,2
17 30,0
6
, U
7 Il.'
18 32,0
4
1 1,8
7 12)
16 28"
1 1,8
1 1,8
14 23,0
1,8
1 1,8
1 3,6
2 3,6
4
21
1
7,2
37,.'J
1,8
UItcJkNt .rp«Ja4JIi
C1t11h18an
1. DoIr l'1IIU1 e
2. RIIWIi criJIxUlc, izol ..
3. RIIWIi crq,cc
... FCIDlHrucc
,. ThInchi uoi.Iini ..
6. ThInchi tu linie 001>11
7. Rlmriunilinid
8. RJmJrt unilinid, izolad.
9. RJmJrt tu 1rtoIIurt ckJbll
10. RJmJrt Iqbiuld, Cl<cluliv
11. RJmJrt \II18hiu1d, izol ..
12. RIIWIi pW 1. 101
13. RIIWIi j __ izol ..
1... 1'nIIIm ti 1tuctc pc truoc:bi
Vfnta
Nwt*
1 ,. ThInchi 1.-1 ccroanI, nrwri l<III1c
16. DU< 101.. ti
17. Colc:awc -=au ... trunchi
18. Colc:awc ItCeRu'" nr ... ri
19. CcroIIIIlb unUI (tii nrruriJe)
20. l'Iuctc
21. 1'nIIIm
22. Fkci
23. l'Iuctc ti1tunze
24. Colc:awc lCCCdud a 1tuctd(lC' ti
1tuozd(lC'
lJ. l'Iuctc lib .... lb opapu (arb<rclb cen:)
26. Fructe, 1leri, nrwri <izbi la
ti cImtc
27.
28.
29.
30.
31.
32.
33.
3-4.
3$.
36.
J7.
38.
39.
-40.
.. 1.
.. 2.
"3.
.....
4$.
-46.
"7.
48.
"9.
'0.
,1.
,2-
n
54.
".
'6.
n
$8.
'Papale
Rldaeini unilini ...
Rldaeini tu linie ckJbll
1iundJiB
Sani-truochi B
1iundJi COIIÎc
Baza trund!iului pc mqin .. foii
Baza trund!iului cmpa
C<I'OIIlIIn ccrc:
C<I'OIIlIln cerc: ru bucle
COI'OIIII mIlPIiti ,1

Curt>uri, nrwri prea hqi
Curt>uri, UII1>kl1uri opaliale
SdUmb.-c tcmaiclln caroanI
ThInchi .. da
RJmJrt .. dai
RJmJrt tAi ... nrrurt JuptI. truoc:bi
rupt

Foancrcpctlll.c, .. ccctM:
Stacotipii
llrul ti JX'OIlIa

de JX'OI.c<Pc,1lr de mctaI
Foanc dc:BaIcrIII.c
A treia dimcmiune CfH"oclu'')
Cc:un-linii pc nrwri
kcCl<lrii, pIoIri, cIaJ\C. inimio.-c
l'ciaIU m.-c

InIulc, dcaIuri
Dcocn c ... dcJ>Itqte l1lIQIi.nca de aii
a foii .
-396-
Fanci
D-16111i

1'-16111i
91 ,.
63
6
3
2
89
22
7
64
1
23
2
6
16
..
9
1
3
11
7
19
9
10
11
..
8
1
H
19
1
14
2
6
2
..
3
2
10
3'
3
6.6
2.3
2.2
98.0
24,2
7.7
70.0
1.1
lJ.O
l,2
6.6
17,6
.....
1
62
8
3
73
18
6
19
13
DeCllrullt
DOCIltullt
DOCIltullt
9,9 2
1.1
1.1
3,3
3,3
12,0
7.7
21.0
9,9
11.0
12,0
".4
8,8
1.1
15(1
21.0
1.1
Dt!
l,2
6.6
2,2
".4
3,3
2
3
9
12
D
2
3
7
2
2
13
18
6
1
13
6
12
4
2
2,2 2
_aleula
11.0 12
38."
3,3
2
29
,
".8
1,6
1.6
99,0
12.6
4.8
84.0
28,6
9,5
30,0
20,5
3,3
3,2
4,8
1-4,3
19,0
23,8
3,2
4,8
11.0
J,2
3,2
20,6
28,6
9,5
1,6
20,6
9,.5
19,0
6,3
3,2
3,2
19.0
3,2
46,0
8,0
lIwtituIul de l'Iiholosie Aplicltl, Lucerna
Total
1'-16111i
154
9 '.8
2,6
3 2,0
1'1 98,0
30 19,5
10 7,3
117 76.0
1 0,6
41 26,5
2 1,3
12 7,9
4' 29,0
17 11,0
11 7.1
1 0.6
0.6
2,0
, 3,2
1-4 9.1
12 7,9
31 20,0
204 D,6
Il 7,9
14 9.1
11 7,1
10 7,3
J 2.0
27 17,5
37 204,0
1 0.6
20 13,0
3 2,0
19 12.3
8 ',2
16 lOt!
7 4,.5
2 1,3
4 2,6
22 14,2
2 1,3
64 41,5
8 ',2
Fanci
17·19111i
172 ,.
14 8,1
1 0,6
1 0.6
172 100,0
51 30,0
7 4.1
105 61,0
2 1,2
'0 29.0
1 0.6
9 $,2
46 27,0
13 7"
1 0.6
52 30,0
72 42,0
21 12,0
14 8,1
0,6
4,1
J 1,7
18 10"
13 7,5
30 18,1
12 7,0
23 13t1
, 2.9
8 ",6
, 2.9
6 3,2
lJ 14,6
12 7,0
4 l,J
23 8,2
4 l,J
H 8,2
9 ',2
14 8,2
, 2,3
2 1,2
1 0,6
9 ',2
l' 6,7
2 1,2
43 23.0
2 1,2
1 0,6

17-19111i
43 %
6- 14,0
2 ".7
2 ".7
43 100,0
, 11,6
1 2.3
37 86.0
13 30.0
4 9,3
20 47.0
l' 3'.0
4 9,3
4 9,3
9 19.0
4 9,3
1 2,3
2.3
2.3
2 4.1
1 2,3
12 28.0
8 18,6
, 11.6
9 19.1
1 2.3
7.0
10 23,0
4 9,3
4 9,3
1 2.3
9 19,0
$ 11,6
.. 9,3
1 2.3
7.0
11,6
22 ",O
2 4.7
1 4,1
Total
17-19111i
215 %
10 4.7
16 7.4
1 0,5
3 1.4
li' 100.0
'6 26.0
8 3,7
142 66.0
2 0,9
63 29,3
1 0,5
13 6.0
66 30.6
28 13.0
, 2.3
$6 26.0
81 37,6
lJ 11,6
1$ 7.0
2 0,9
8 3.7
3 2.3
19 8.8
lJ 11,6
38 17.6
17 7,9
32 IS.0
6 2,8
8 3.7
8 3.7
6 2.8
35 16,5
16 7.4
4 1,9
27 12.6
, 2,3
23 10,8
H 6"
18 8."
6 2,8
1 0,9
1 0,5
12 M
20 9,3
2 0,9
6' 30,3
4 1,9
3 1.4
Fanci
>20 oni
161 %
3- 1,9
12 7,9
1 0.6
6 3.7
153 96.4
67 41,6
Il 6.8
81 S2,2
2 1,2
10 6.2
3.1
33 20,5
17 10,5
44 27(1
n 44,7
14 8,7
10 6,2
2 3.1
, 3,1
1 0.6
22 13,7
8 4,9
24 14,9
14 8,1
IS 9,3
12 7,5
7 4,3
10 6,2
7 4,2
24 14,9
9 '.6
1 0,6
2 1,2
lJ 15,5
2 1,2
8 4,9
4 2,.5
2 1.2
4 2.'
1 0,5
4 2,5
14 8,5
ss 3-4,2
10 6,2
-397-
Blrbap
>20 oni
68 %
7 10,4
2 2.9
68 100.0
6 8,8
2 2,4
'8 8'.4
1 1,5
28 41,2
4 ',9
22 32.4
11 16,2
, 7,4
11 16,2
18 26,5
6 8,8
3 4 ..4
1 1,5
, 7,4
10 14,7
11 16,2
6 8,8
7 10,3
1 1,5
2 2.9
10 14,2
, 7,4
2' 38,8
1 1,.5
1 1,.5
4 ',9
.. ',9
10,3
4,4
1,.5
4 S,9
4' 66,3
4 ',9
Total
>20 oni
229 %
10 4,4
14 6,1
1 0,5
6 2,6
223 97.4
73 23,0
13 S,6
142 62,0
3 1,3
38 16,5
9 3,9
" 204,0
28 12,2
, 2.2
SS 204,0
90 39.0
20 8,7
13 '.6
2 0,9
, 2.2
2 0,9
27 11,8
18 7,8
3' lS,2
20 8,7
22 9,5
13 3.6
9 3,9
20 8,7
12 S,2
49 21,5
10 4,4
1 0,9
2 0,9
29 12.6
2 0,9
8 3,5
11 4,8
, 2.2
, 2.2
1 0,9
4 1.8
18 7,8
100 44,0
14 6,2

F anci-Blrbali
20-25 oni
66
10,0
1"
66 100,0
l' 23,0
1 1,5
39 17,0
10,0
2 3.0
18 27,0
14 21,0
10 IS,O
8 12,0
16 204,0
4 6,0
1 1,5
1"

2 3,0
I 1,5
12 18,0
8 12,0
7 10,0
7 10,0
S 1"
, 7,5
33 '0,0
10 1',0
2 3,0
9 14,0
4 6,0
8 12,0
1,5
2 3.0
, 7,5
2 3,0
6 9,0
3' S2,O
1,5
Pop." CMloarw
14-18111i
22 %
,,O
1',0
22 100,0
\3 '9.0
1 S,O
9 41.0
Il 35,0
6 27.0
13 S9,O
3 1'.0
12
II m
2 M
10
4 IU
1 9,0
3 D.O
2l 100.0
2 9,0
10 4',0
2 9,0
6 27.0
1 W
9
1 W
8
2 M
1 S,O
4 18,0
2 9,0
S,O
'.0
IS,O
1
l
II

II
1
I
1

1 \
I
I
i j
,1;

II
\ 1
INDEXUL
TABELELOR STATISTICE REFERITOARE
LA DIFERITELE Ă Ţ ALE ARBORELUI
1. Trunchi uniliniar
2. ă ă
3. Includerea ranrurii uniliniare .......................................................... ............. ..
4. ă cu linie ă .................................................................................. ..
S. ă rectilinie
6. Forme-CJ11ce
7. Deca1aje ţ
8. Disc solar ş ă
9. ă ă la ă ................................................................................. ..
10. ă ă ă
11. ă a 1runchiului pe marginea foii
12. ă rectilinie a 1runchiului
13. Forme degenerate
14. ă ă ă ă
15. ă ă ă cu linie ă
16. Trunchi conic
17. Trunchi B
18. St:mi-trunchi B
19. ţ ale 1runchiului ş ă
20. ă ă
21. ă ................................................................................................ ..
22. Trunchi cu ă ...................................................................................... ..
23. ă cu ă
24. Forme repetate, ă succesive
25. ă ă ă .............................. ............... .. ............................. . ..
26. ă ă ă ................................................................ ......... ..
27. Curburi ale ramurilor prea lungi ......................................................... .. ..... ..
28. Stereotipii
29. ţ ă a trunchiului
Pagina
73
75
76
77
79
81
82
83
84
85
88
90
149
169
170
173
178
179
187
193
208
219
221
224
226
226
229
234
240
--- - - - - - ---------
- 399-c-·
30. ă cu umbre ...... :
31. Colorare ă a ramurilor
32. Colorare ă a fructelor ş frunzelor
33. Contra-linii pe ramuri
34. Ţ ă ş ş suport
.35. ă ă ă ă tru.richi ă
. 36. A treia dimensiune ........................ ..
37. Desen care ă ş ş marginea ă a foii
38. Peisaj complex
39. Peisaj ţ .................................... .................. ....... .
40. AccesOlji. , .................. , .... :;:. , ....... ,': ".;'" ....... ::. ': ..... '.:: ... ,': .. ; .. : .. ..... : .................. , ...
41. ă . .
42. Frunze
43. Fructe.
44. Fructe ş flori disproportionate
45. Fructe libere în ţ .... ..... ... .
46. Fructe, frunze ş ramuri ă la ă sau ă
243
245
246
253
263
266
269
277
280
280
291
291
297
304
308
311
314
INDEXUL
TABELELOR STATISTICE
REFERITOARE LA RAPORTURILE Ă
(trunchi ş ă
Pagina
A ă ţ trunchiului ş coroanei .................................................................... 95
B. Raportul ă trunchiului ş coroanei ..................................... '" ........... .
C. ă 1runchiului ş a coroanei: ţ medie a cvartilelor în jurul
valorii centrale .................................................................... ................................. .
D. SeIni-coroana ă ş seIni-coroana ă
E. ă ţ coroanei ş ă ţ coroanei
97
99
110
111
INDEXUL GRAFICELOR
1. ă ă
II. ă cu linie ă
III: Baza 1runchiului pe marginea foii
IV. Baza rectilinie a 1runchiului ................................. '" ....................................... .
V. ă ţ medii ale 1runchiului ş coroanei
ă ţ trlUJchUdJU
VI. Valorile centrale ale coeficientului: _ """" u ______ !
ă ţ trlUJchiJUMi
VII. Suma ţ iniiJjimea coroanei
(Fete ş Mieii.)
ă ţ trunchiJUMi
VIII. Suma ţ iniiJjimea coroanei
(Debili)
ă ţ trunchiJUMi
IX. Suma ţ _ iiljim ,
In ea coroanei
(Jvfuncitori ş ţ din ţ ţ de culoare)
X Arborele normal .............................................................................................. ..
XI. Tnmchi cu ă ........................................................................................... .
XII. ţ ă a trunchiului ..................................................................... ..
XIII. Peisaj ţ ............................................................................................... ..
XIV. Frunze ......................................................................................................... ..
XV. Fructe ........................................................................................................... ..
XVI. Fructe ş frunze ţ ................................................................ ..
Pagina
74
78
89
91
96
100
102
108
109
112
220
241
281
298
306
309
r

r-,
r
r-;
\ '
r j
I

1
J
INDEXUL FIGURILOR
Figura
1. Schema procesului ţ
2. Zonele câmpului grafic, ă M.Pulver
3. Schema testului satului, al Dr. Arthus
4. Dreptunghiul proiectiv al lui M. GrOl'lwald ......................... .......... ..... , .. , ........ .
S. Arborele în câmpul grafic
6. Simbolistica ţ ă ă GrOnwald-Koch ... .... .. ........... .... ............. ........... ..
7. Schimbarea ă de ţ
8. Schema de ă a desenului ...................................................................... .
9. Indicele lui Wittgenstein
10. Desenele unui subiect aflat sub ă ţ lui E. Widrig) ....... .
11. Desenele unei ţ de 4 ani ş 9 huli .......................................................... .
12. Forme primare ............................................................................................. .
13. ă ă ă .................................................................................... .
14. Baza trunchiului la copiii de 6-7 ani .......... , ., ............................................... .
15. Accentuarea dimensiunii superioare .......................................... , ................ .
16. Accentuarea dimensiunii inferioare ............................................................ ..
17. Linii non-figurative ................... .......... ....... .... ............... .............. ................ .
18. Desene ale unui subiect aflat sub ă expresia furiei
19. Id.: expresia minciunii
20. Id.: expresia retardului ţ
21. Id.: expresia unei ă nevrotice
22. Id.: enurezis
23. Id.: agorafobie
24. Desenul unui ă sadic ............................................................................. .
25. Desene ale unui subiect aflat sub ă expresia sadismului
26. Id.: expresia sentimentului de culpabilitate
27. Desenul unui ă sadic ............................................................................. ..
28. Desene ale unui subiect aflat sub ă expresia infantilismului pur .... .
29. Desene ă ă
30. Desene ale unui subiect aflat sub ă expresia ţ ......... .
31. Trunchi exagerat ...................................................................... .. .................. .
32. Depresie de origine ă
Pagina
17
25
26
28
29
30
31
33
47
57
66
67
86
92
104
105
116
118
121
125
127
128
130
132
134
134
140
141
148
149
152
153
-403-
Figura
33. ă ă ....................................................................................................... .
34. Baza trunchiului .... ..................................................... ............... ......... ........ ..
35. Trunchi conic ....................... ... ........................ ................... .. ...................... ..
36. Trunchi B, semi-trunchi B ................... .................. ..................................... ..
37. Contururi de trunchi ................................................................................... ..
38. ţ ţ ă ................................................................ ..
39. ă la stânga ş la dreapta pe trunchi ..................................................... .
40. ţ ş ă ............................................................................. ..
41. Sul .... ...... .... ....................... · ...... .. ·· .. · .... · .. ·· .... ·· .... · .. · .. ·· .................................. .
42. SubJieri ş ş ă aletrunchiului ................................. ; ............... .... ...... .. .
43. ă evazati ş ă ă a ramurilor .............................................. ..
44. ă ă ............................................................................................ .
'45. ă
46. Baloane de nori ............................................................................................ .
47. Arcade ........................................................................................................ ..
48. Fnmze de palmier ........ ...................... .................... ................. ......... .......... ..
49. Spalier ......................................................................................................... .
50. ş ă ş ă .... ................ ....... .......... ...... ...................... ..
51. ă ă ş ă ă
52. ă
53. Ramuri-tub ş trunchiuri-tub
54. R.annui.-tub dispersate .................................................................................. .
55. ă în ă de bucle .......................................................................... .
56. ă ă ....................................................................................... .
57. Coordonarea ramurilor ............................................................................... ..
58. Linii frânte ................................................................................................... .
59. ă .......................................................................................................... .
60. Repetarea motivului ................................................................................... ..
61. R.annui. unghiulare ............ ... .... ............ ........................................ ................. .
62. ă ale unei ţ de nitrat de plumb
63. Cw'buri ş trân1be ......................................................................................... .
64. R.annul deformate ........................................................................................ .
65. Fructe ş de ă ă ....................................................... ..
66. Stereotipii ................................................................................................... ..
67. Trunchi cu linii paralele ............................................................................. ..
68. Forme unghiulare ....................................................................................... ..
, 69. Forme rotunjite ............................................................................................ .
70. Trunchi umbrit ........................................................................................... ..
71. ă umbritA
72. Desenul unui schizofren
73. R.annui. care cad ş ramuri care ă ............................. . ............................. .
74. Forme inversa1e ...... .... .............................. ... ............... ....................... ...... .... .
Pagina
171
172
174
175
179
182
183
186
188
189
189
194
195
196
196
197
197
199
201
202
203
210
211
212
215
216
217
223
225
227
230
231
233
235
236
238
238
239
244
248
250
251
-404-
7S. Paranteze decalate
76. COntra-linii
77. Ramuri ş .......
78. Distribuirea masei în ă
79. ţ ă ş ă în ă
80. ţ opuse
81. înclinarea trunchiului
82. Ţ ă ş servind drept suport
83. Ramuri rupte
84. ă ă
85. ă ă ă frontal
86. ţ goale
87. Ramuri orizontale
88. ă ă
89. ţ
90. ă de ă
91. Peisaj complex
92-94. Linia solului
9S. Trunchiul aflat pe Wl deal sau pe o ă
96. Accesorii
97. Antropomorfisme
98. Desenul Wlui schizofren
99. Flori
100. Frunze
101. Fructe
Figura
102. Fructe libere în ţ .......... .................. .................... .... .. ...... ...... .............. .
103. Frunze care cad ş ă
104. Fructe care cad ş ă
105. ţ 1: ă 35 ani
II: ă ă 23 ani
III: ă 17 ani
IV: ă 16 ani
V: Adolescent, 15 ani
VI: Muncitor necalificat, 18 ani
VII; ă ă femeie, 28 ani
VIII: Adolescent, 15 ani
IX: Adolescent, 16 ani
X: Adolescent, 15 ani
Pagina
2S1
252
254
256-257
258
259
261
262
265
268
'270
271
272
272
273
275
284
285-286
287
292
293
294
295
299
303
310
312
312
338
346
350
352
355
359
365
371
376
378
TABEL ORIENTATIV
PENTRU ANALIZA DESENULUI
Pagina
Arborele în ansamblu:
CâInpul ţ .. ... , ................... ...... ........ ... ........................... ......... .... ............ 16, 30
Stângaci ş dreptaci ................. ................. .. ........................................ .... ... ............ 112
Schema de ă a desenului ..................................... ...... .. ................... 33, 113, 277
Arbore normal ................. .................. ..... ........... .. ... .... ........................................ ... 111
Impresia gl ă ............ · .. · .. · .. 164
ă
167
Linia solului
285
Trunchi:
ţ spre dreapta sau spre stânga .... : .. .... ............. ........ ............ ......... 257, 260
Raport: ă ţ ă ţ coroanei ......... ... : .... ... ........ .. .... . 94, 103, 104
Trunchi B (brad) ....................................... ........ .......... .................................. ... ..... 174
Trunchi conic .. ..................... .... .. ..... ....... ............ .. ...... .... ....... ....................... ....... .. 173
Trunchi uniliar ................ ... .............. ............ .... .. .... ..... ... ...... ....... .. ..... .... .................. 72
Trunchi drept, cu linii paralele ....... .. ... .. .......... ......... ... .......................................... 236
Trunchi sudat............. . ... ... .... .. ... ...... 87.216
închis în partea de sus
Baza trunchiului .......... ........... ... ................. .... ... .... .. ........... ... ... .... ............. 88, 90, 172
Trunchi pe Wl deal sau pe o ă .. ............ .......... ....... .......... ........ ........ ............... 287
ContW1.Irile trunchiului .. .. ...... ......... ..... .. ... ...... ...... ... ..... ... ........ .... ..... ..... ... ....... ...... 179
Întreruperi ale liniei .... ............... ............................................ ...... .......... 180, 183,215
ţ .................................................................... , .......... .. .... .... .... .... ... ... ............ 181
ţ ale trunchiului ş scorburi .... .... ..... .. .. ...... ... ..... .. ............ .................... 186
ă la stânga, la dreapta .... .. .... .. .... .. ......... ... ........ .. .. .. ....... .... ... ........ ....... ........ .. 183
Colorare ă ... .... ................. .. .. ........... ................. .... ................................ ... 239
Ţ ă ş proptea, sprijin . . .. .. .... .......................... 262
I .
I
r
I I
r
I

I
1
j
I J
I
I
1
I
I
-406-
Coroana:
Accentuare spre stânga, accentuare spre dreapta, echilibru al masei ... ..... ...... ..... . 2.5.5
Lllrgime ....................... ..................................................................... ..................... 107
Raportul dintre ă ţ ş ă ţ .................... ...... ............ ........... ............. ........ .... 107
Raportul: ă ţ ă ţ 1nmchiului ............................... 94, 103, 104
Centrare ..................................... .. .... .............. ...................... ....................... .......... . 199
ă concentric! .............................................................................................. 201
ă ă ....................................................... .... .................. ..... ....... ... ...... . 200
ă sferic! ..................................................................................................... 192
Disc solar ................................................................................................................. 82
ă cu bucle ................................................................................................... 211
ă ........................... ............................................................. ................... . 82
ă ă ................................................................................................. 212
în forma de ă de fum ............................................................................ 228, 230
Baloane de nori la ă ramurilor ............................................................ 19.5
ţ în ă ............................................................................................. 196
RanJura coroanei acoperitA cu o ă .......................................................... 19.5
ş atârnjnd ca uu sac ................................................. ..... ... ........................... 250
ţ goale ............................................................................................................ 270
Coroana ă înspre partea de sus ................................................................. 271
Colorare ă ............................................................................................... 244
Arbore în spalier .................................................................................................... 197
Forme inautentice
Ramuri:
ţ spre dreapta, ţ spre stânga .................................. 257, 260
ţ în sus, ţ în jos .................................................................. 249
Centrare ................................................................................................. 199, 200, 201
Coordonare ............................................................................................................ 215
().rizontale ................................................................................................................ 80
Care ă ................................................ : ......................................................... 312
Rectilinii ................................................................................................................. 79
Uni1iniare ................................................................................................................. 73
Cu linie ă .................................................................................................. 76, 189
ş ă ş ă ................................................................ ...... ................ 187, 189
Raxnuri..:tub .................................................................................................... 202, 211
Raxnuri sudate ....................................................................................................... 216
Implantate jos .................. ........................................................................................ 83
ă ă ă ............................................................................................... 86
în ă de ă de pa1n:t.ier ............................................................................... 197
Cu linii frâ.nte ........................................................................................................ 215
în vinclu ........................................................................................................ 224, 237
Forme-cruce ........................................................................................ , ................... 80
-407-
Curbate .................................................................................................................. 228
Deformate .............................................................................................................. 231
Forme inversate .... ................................ ... ................................. ............ ................. 251
în ă de paranteze decalate .............................................................................. 25 1
Contra-linii ...... .................... ........ ... ....................................................................... 252
Frontale ..... ... ........................ ... ............................... ..................... ... ....................... 267
ă sau rupte ..................... .................................... ....... ............... .. ... ................. 264
Forme spinoase ş forme de pumna1 ................... : .................................................. 274
ă la ă ................. ........................................................ ....... .............. ..... 312
Trecerea de la ă la ţ ă ......................................................................... 274
ţ abundente ş fine ........................ .. ................................ .... .................. 273
Colorare ă ............................................... ......................... ....................... 244
Muguri ............................................................................................................. ............. 315
Flori .................................................................................................... .. ...................... 29.5
Frunze .................................. .... ............... ....................... .......... .............. .... .. ........ 296, 24.5
Fructe:
în general
Libere în ţ
ă la ă sau ă
Colorare ă ............................................................................................... 245
Peisa.j
Schetnatic sau cotnplex ................................. ........................................................ 278
Linia solului ................. ... ............ ............... ............... .. .... ........ ............ .................. 285
Deal ş ă ................................... ..... ......... ... ..................................................... 287
Accesorii ....... .................. ... ................. ..... ................ ................... ........ .... .............. 288
Aspecte grafice comune mai multor ă ţ ale arborelui:
Desenarea nuU nrultor arbori ............................ .. .. .... .................... ... ........................ 93
Forme repetate - Etajllri succesive .............................. ................. ......................... 222
Stereotipii .. ...... .... .................. .. ....................... ... ................................ .................... 233
Forme inversate ............................................................................ ... .. ... ................. 251
Conlra-linii ............................................................................ ................................ 252
Schimbare ă .................................. ... .. ............ · ..... · .. ·· .... · .. ·· .... · .. · .. · .. · .. · ....... 276
Expresia liniei ............................................ ............ ... ...... .. ..................................... 183
ă colorare ă .................................. ................................................. 239
Antropomorfisme ............... ... ......... ............... ...................... .. ................................ 293
-.408-
Forme prima:re .................... 67, 72, 83, 88, 90, 92,144,167,215,222,224,228,310
Forme degenerate .... ......... .. ........ .. .......................... ... .... .. ............ .......... 144,160,274
Simptome regresive ........................................ ........ ...... ... ... ....... ... ...... ..... ..... ......... 160
Simptome nevrotice ........................... ........... ...... .
Traumatisme în ţ din trecut (indicele lui Wittgenstein) ................................... 46
ă .......... ... ..... ... 15
CUPRINS
Cuvânt-înainte
ţ ă la ţ a treia
INTRODUCERE: Ţ TESTULUI.
Istoricul testului
ă în test
Arborele ş omul
ţ
Simbolistica crucii ....
Câmpul de ţ ă Gtiinwald
Structura arborelui
Simptome nevrotice în desenul arborelui, ă ă
Excurs: Indicele lui Wittgenstein
PARTEA ÎNTÂI
TESTUL ARBORELUI CA TEST DE DEZVOLTARE.
1. Datele statistice.
Dezvoltarea expresiei grafice. Formele primare
Materialul grafic
TfWlchi uniliniar
ă ă
ă cu linie ă
Ramuri rectilinii
Ramuri orizontale
§l. Diferitele ă ţ ale arborelui.
Pagina
5
7
9
12
13
16
18
30
35
38
46
51
68
72
73
76
79
80
r
I
r
,:
1
r
I
! '
r I
1
I
r
j
r
J
'1
f
Forme-cruce
Decalaje
-410-
Disc solar ş ă
R.a!nuri iInpla.ntate în partea de jos ....... ; .... .......................................................... .
Trunchi închis sus, ă (sau cu ţ ţ
Trunchiul cu ă ................... .
Baza 1runchiului pe marginea foii
Baza rectilinie a 1runchiului
Desene cu mai ţ arbori
§2. Raporturile de ă
ÎnAlfimile medii ale truochiului ş ale coroanei ................................................... .
Dispersia medie a ă ţ ş coroanei ............ .
Valori centrale ale coeficientului: ă ţ ă ţ coroanei .... .
Suma ţ ţ ă ţ coroanei, în procente ...... .
Accentuarea dimensiunii superioare
Accentuarea dimensiunii inferioare
ă coroanei
Raportul dimre 14rgimea ş ă ţ coroanei
Arborele normal
Desenul cu mâna ă ş desenul cu mâna ă
ţ de câmpul grafic
11 ă experimentale asupra expresiei grafice.
Desenul cu linii non-figurative
ţ sub ă
A- Furie
B. - MinciunA
C. - Retard ţ
D. - Enurezis
E. - Agorafobie ş ă ă
F. -Sadism ................. .
G. - Infantilism pur .. '" ... '" ............ ............... '" ........................ '" ... '" '" ............ .
H. - ţ ă ............. '" ................................. '" '" ........................ '" .... .
m. Sensul stadiilor de dezvoltare.
Aptitudinea .......................................................................................................... .
I ţ la studiul regresiei
Simptome regresive
r
j
Pagina
80
80
82
83
87
87
88
90
93
94
98
99
101
103
104
107
107
111
II2
113
114
117
121
123
127
129
131
141
144
150
157
160
-411-
PARTEA A DOUA
TEHNICA DE INTERPRET ARE.
Formula de instructaj ş materialul testului
IInpresia ă .................................................................................................. .
ă ă ............................................................................................................ .
Baza 1runchiului
Trunchiul conic
Tnmchi B, - semi-1nmchi B
Conturwile trunchiului ........... .. ....................... ..................... .... , ....... ................... .
Suprafata trunchiului ţ .................. ...... ...... ............... ............................... .
Expresia liniei ...................................................................................................... .
ţ ale 1nmchiului ş ă .............................................................. .
ş ă ş ă .............................................................. .............................. .
Ramuri care se ş ă - ramuri cu linii paralele ...... ..................... .. ............. .
Arbore sferic (forme închise) ............................................................................... .
ă ş coroanei acoperit de o ă ...................................................... .
ă ramurilor învelite în baloane de nori
ţ în arcade în cadrul coroanei
Ramuri în ă de frunze de pahnieri
Arbore în spalier (dresaj)
Centrarea .............................................................................................................. .
ă ă ă ................................................................................ .
ă ă (în ă de chivot) ................... ....................... ... .......... .... .
Ramuri-tub ă ă
ă în ă de bucle ............................................ .... .................................. .
ă ă ă ţ fonnei)
Coordonarea Tlunurilor ............. .............. .... .. , ...................................................... .
Ramuri ş trunchi) cu linii frânte ........................................................................ .
Tnmchi sudat, - ă ă
Fonne repetate, - etajliri succesive
ă ă ă ă
Cw'buri ................................................................................................. ................ .
DefOIlllUi ............................................................................................................. .
Regularitatea ........................................................................................................ .
Stereotipii ................................................... .......................................................... .
Tnmchi drept, cu linii paralele ............................................................................ ..
Forme drepte ş unghiulare .................................................................................. .
Forme rotunjite .................................................................................................... .
ţ ă .................................................................................................. ..
Pagina
163
164
167
172
173
174
179
181
183
186
187
189
192
195
195
196
197
197
198
200
201
202
211
212
21S
21S
216
217
224
228
231
232
233
236
237
238
239
-412-
ţ ă a t:nmchiului
ă umbritA
Colorare ă a ramurilor
Colorare ă a fructelor ş :frunzelor
Negrul: ş ă
ţ spre partea de sus - ţ spre partea de jos
ş atâmând ca un sac
Forme inversate
Paranteze decalate una contra celeilahe ...... .
Contra-linii
ş nunurilor .. ...................... ....... ..... ........... .. .... .. ... ....... ..... .. ... ... ..... ... .. .. .
Accentuare spre dreapta, Ilccl.>nluarc spre stânga, echilibrul Il1l1sci
ţ spre stânga., ţ spre dreapta ...................... .. .................. .
Tnmchi înclinat spre stânga sau spre dreapta
Ţ ş propteaua., sprijinul1ru:.lchiului, ramuri sprijinite
ă ă
A treia dimensiune (ramuri frontaIe)
ă ă ă frontal (ochi)
ţ goale
ă ă
ă ţ abundente ş fme)
Forme degenerate
Trecerea de la ă la ă
Forme spinoase ş forme de pumnal
Forme inautentice
Schimbare ă
Organizarea câmpului grafic
Peisajul
Linia solului
Tnmchi pe un deal sau pc o ă .....
Accesorii
Antropomor.fisme
Fiori
Frunze
Fructe
Fructe libere în ţ
Fructe, :frunze ş ramuri ă la ă sau cazute
Muguri
Abordarea ă
Excursus:
Abordare istoric ă a simbolismului arborelui
Pagina
239
244
244
245
247
249
250
251
251
252
254
255
257
260
262
264
267
270
270
271
273
274
274
274
275
276
277
278
285
287
288
293
295
296
300
310
312
315
315
319
-413-
PARTE4 A TREIA
Exemple.
ţ 1: ă 35 ani
ţ II: ă ă 23 ani
ţ I1l: ă 17 ani
ţ IV: ă 16 ani
ţ V: Adolescent., 15 ani
Obscrvatia VI: Muncitor necalificat, 18 IUli
ţ VII: ă ă 28 ani
ţ VIII: Adolescent, 15 ani
ţ IX: Adolescent, 16 ani
ţ X: Adolescent, 15 ani
Bibliografie
Tabele statistice generale:
1) ă ţ ş fete
2) Fete
3) ă ţ
4) Debili. Elevi din clasele speciale
5) Muncitori ş muncitoare ş
ţ din ţ
ţ de culoare
Indexul tabelelor statistice referitoare la diferitele ă ţ ale arborelui
Indexul tabelelor statistice referitoare la raportUrile de ă
Indexul graficelor
Indexul figurilor
Tabel orientativ pentru analiza desenului
Cuprins
Pagina
337
345
348
351
354
358
364
370
375
378
383
388
390
392 1
394
I .
396
397
397
398
400
401
402
405
409

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful