Numere prime Catorva persoane, de profesii si formatii diferite, li s-a cerut sa demonstreze ca toate numerele intregi impare sunt prime

. Rezultatele: Matematicianul: 3 e prim, 5 e prim, 7 e prim si prin inductie toate numerele impare sunt prime. Fizicianul: 3 e prim, 5 e prim, 7 e prim, 9 este eroare experimentala, 11 e prim ... Inginerul: 3 e prim, 5 e prim, 7 e prim, 9 il putem aproxima ca prim, 11 e prim ... Programatorul: 3 e prim, 5 e prim, 7 e prim, 7 e prim, 7 e prim ... Agentul de vanzari: 3 e prim, 5 e prim, 7 e prim, 9 ... vom face tot ce e posibil pentru ca 9 sa fie prim ... Agentul de vanzari de produse software: 3 e prim, 5 e prim, 7 e prim, 9 va fi prim la urmatoarea versiune... Biologul: 3 e prim, 5 e prim, 7 e prim, pentru 9 rezultatele nu au sosit inca... Agentul de publicitate: 3 e prim, 5 e prim, 7 e prim, 11 e prim... Avocatul: 3 e prim, 5 e prim, 7 e prim, in cazul lui 9 nu sunt suficiente dovezi pt a demonstra ca nu e prim... Statisticianul: sa incercam cateva numere aleatoare: 17 e prim, 23 e prim, 11 e prim... Psihologul: 3 e prim, 5 e prim, 7 e prim, 9 nu e prim, dar incercati sa suprimati aceasta idee... Politicanul: "Unele numere sunt prime. Dar scopul este acela de a creea o societate mai buna, in care toate numerele sa fie prime!"

Numerele PRIETENE (AMIABILE) sunt numerele care au proprietatea că fiecare este egal cu suma divizorilor celuilalt. Thales din Milet (636 – 546 î. 18 < 1+2+3+6+9. pitagorienii.) sau . … În anul 2400 î. Restul este opera omului. ca o consecinţă a listei mari de divizori ai acestui număr (adică 12 divizori). cele impare sunt de sex masculin. 28 = 1+2+4+7+14. probabil. atribuie câte un sex fiecărui număr. lucrând cu numere reprezentate prin figuri. mesopotamienii alcătuiesc primele tabele de înmulţire. Lui Pitagora ((570 – 500 î. atunci numărul este SUPRAPERFECT. 20 < 1+2+4 +5+10. Hr. numere prietene (amiabile). Un număr este PERFECT dacă suma S a divizorilor săi (exceptând numărul însuşi) este egală cu numărul dat N. iar dacă S < N. Numărul 60 este ales. egiptenii introduc calendarul bazat pe 365 de zile. Hr. numere prime perfecte. Tot ei introduc noţiunile de număr prim.” Leopold Kronecker Matematician german (1823 – 1891) Ştiaţi că … … În anul 2700 î. Hr. • Exemple de numere supraperfecte: 12 < 1+2+3+4+6. numere relative prime. 496= 1+2+4+8+16+31+62+124+248. … În anul 1800 î. Hr. • Exemple de numere perfecte: 6 = 1+2+3. de sex feminin.) prezice o eclipsă de Soare. Dacă S > N. numărul este IMPERFECT. Hr. Hr. • În Mesopotamia se dezvoltă sistemul de numeraţie poziţional în baza 60. • Sumerienii utilizează un calendar solar de 360 de zile împărţit în 12 luni. număr compus. Hr. 16 > 1+2+4+8. 22 > 1+2+11. … În anul 585 î. cele pare. • Exemple de numere imperfecte: 14 >1+2+7. utilizând proprietăţile de divizibilitate a numerelor.Din istoria matematicii… Câteva curiozităţi din istoria numerelor şi nu numai… „Dumnezeu a creat numerele naturale. … În anul 500 î.

Euclid (330 . Hr. Hr. într-un tratat de matematică a chinezului Sun – Tzi (secolul 3) apare problema: „Să se găsească un număr care împărţit prin 3. • Indianul Brahmagupta din Ujain (598 – 660) a scris o lucrare care conţine remarcabile cercetări asupra ecuaţiilor diofantice.(580 – 496 î. Hr. scăderea. Hr. Hr.275 î. 284 = 1+2+4+5+10+11+20+22+44+55+110. 5. rezultatul este congruent modulo 9 cu numărul obţinut prin adunarea. 7 să dea resturile 2. Hr. Nichomachus din Gerasa (secolul 1 – 2) strânge laolaltă toate cunostintele vremii în domeniul teoriei numerelor. Hr.04.)) i se atribuie găsirea primei perechi de numere prietene: 220 şi 284. Hr. … În anul 440 î. Hr.05.195 î. 220 = 1+2+4+71+ 142. respectiv 4”. 3. considerata timp de două secole cea mai competentă sursă de cunoştinţe în teoria numerelor. … În anul 1200 d. … În anul 300 î. 416 şi 8128. Meton din Atena dezvolta conceptul de ciclu metonic.1452 – 2. Hr. … În anul 250 d. Aciarya Bhaskara (1114 – 1185) în lucrarea „Giuvaerul unui sistem astronomic” rezuma cunostintele indiene ale vremii din domeniul algebrei şi aritmeticii. în care mişcarea Soarelui şi a Lunii observate de pe Pământ par a se suprapune. 5. • Leonardo da Vinci (15. Acest ciclu stă la baza calendarelor grecesc şi evreiesc. Jia Xien stabileşte o metoda de construcţie a triunghiului de numere numit mai târziu triunghiul lui Pascal. Hr. Hr.1519) anticipează construirea ceasului cu pendul. Sunt prezentate cele patru numere perfecte cunoscute: 6. 3. o astfel de problemă poartă numele de „lema chineză a restului”. .) dezvoltă o metodă de determinare a tuturor numerelor prime mai mici decât un număr dat: Ciurul lui Eratostene. … În anul 180 î. o perioadă de aproximativ 19 ani. … În anul 46 î. problemă provenită din necesitatea întocmirii calendarului. Leonardo Pisano cunoscut sub numele de Fibonacci scrie lucrarea „Liber abaci”. … În anul 1150 d. • Indienii folosesc regula lui 9 (dacă numerele naturale se adună. Hr. calendarul compus din trei ani de 365 de zile şi un an de 366 de zile … În anul 100 d. la sfatul astronomului Sosinge. • în lucrările de aritmetică ale lui Filippo Calandri se introduce algoritmul de împărţire cu un împărţitor mai mare decât 12. unde p si 2 p – 1 sunt numere prime. concentrându-se asupra ecuaţiilor diofantice. … În anul 1536 d. se înmulţesc sau se împart fără rest. înmulţirea sau împărţirea resturilor împărţirii la 9 a numerelor date ) pentru verificarea corectitudinii operaţiilor aritmetice. Iulius Cezar introduce. Sunt prezentate criteriile de divizibilitate cu 2. Hr. 28. Hr. Hr. … În anul 1491 d.) prezintă o formulă a numerelor perfecte şi anume: 2 p –1 · (2 p – 1 ). … În anul 230 î. într-o lucrare de aritmetică a matematicianului Regius apare al cincilea număr perfect cunoscut: 33 350 336. într-o lucrare de astronomie Hypsicles introduce uzanţa împărţirii cerului în 360 de grade în matematica greacă. Eratostene din Cyrene (275 . În algebra modernă. … În anul 1100 d. 9. al cărui mecanism utilizează principii de divizibilitate. … În anul 620 d. se scad.

Hr. y. reînvie studiul teoriei numerelor. atunci unul dintre ele.1623 – 19. Continua Fermat: „Am descoperit o demonstraţie remarcabilă a acestei propoziţii.11. Hr.1650)descoperă teorema. Perechea descoperită este (17296 şi 18416). Hr. Astfel s-a născut cojectură care avea să frământe cele mai strălucite minţii ale matematicii. Pierre Fermat (17. dar nu-mi ajunge o singură pagină”. numită de urmaşi a lui Euler. Hr. • Isaac Newton (25. iar ajutată de operator – înmulţiri şi împărţiri.071696 – 14. timp de mai multe secole. Hr.1783) utilizează funcţia φ. oricare ar fi acesta. studiile lui Hugens asupra cicloidei duc la crearea unui ceas precis şi a unui cronometru.1707 – 18.01. … În anul 1760 d.06. Visul matematicienilor de a putea utiliza o maşină pentru efectuarea calculelor se apropie de realitate. este dată o soluţie la marea teorema al lui Fermat.02.1596 – 11.1662) „Tratat despre triunghiul aritmetic” urmare a căreia triunghiul cu proprietăţile cunoscute de mulţi înaintaşi va purta numele lui Pascal. introdusă de el pentru a demonstra că dacă două numere sunt prime unul faţă de celalalt. Hr. divide diferenţa obţinut prin scăderea unui din celalalt ridicat la funcţia φ a primului. … În anul 1671 d. atunci orice număr întreg a numărul a p – a se divide cu p”. sunt găsite al şaselea şi al şaptelea număr perfect. Hr. Hr. … În anul 1656 d.1601 – 12. Wilhelm Gottfried Leibnitz (1. … În anul 1623 d.1665) descoperă o a doua pereche de numere prietene după cele cunoscute de lumea antică ( 220 şi 284). a sutelor de miliarde. … În anul 1665 d. … În anul 1640 d. Acestea sunt numerele miliardelor şi. Hr. … În anul 1676 d.05. Hr. unde V = numărul vârfurilor M = numărul muchiilor F = numărul fetelor Această relaţie leagă proprietatile unui corp de o relaţie numerică. apariţia în ediţie bilingvă greacă – latină a „ Aritmeticii lui Difante”. respectiv. muchiilor şi fetelor unui poliedru convex trebuie să existe relaţia: V – M + F = 2.01. conform căreia între numărul vârfurilor. René Descartes (31.08.1643 – 31. . pe o manşetă a unei lucrări de Diofante (325 .04.09.1727) descoperă teorema generală a dezvoltării binomului. Hr. Hr. într-o lucrare de aritmetică este inclus primul rezultat cunoscut obţinut prin inducţie matematica: suma primelor n numere impare este egala cu n 2.1716) concepe o maşina de calcul care poate efectua operaţii de înmulţire şi împărţire.409). Hr. Wilhelm Schickardt construieşte prima maşină de calculat capabilă să facă adunări şi scăderi. … În anul 1636 d. Leonhard Euler (15. … În anul 1642 d. pentru n=4. nu putem găsi trei întregi x. … În anul 1621 d. Fermat formulează „mica teoremă” a numerelor: „Dacă p este un număr prim. Fermat afirma că: „Pentru toţi întregii n mai mari decât 2. z astfel încât xn + yn = zn”.12. … În anul 1603 d. • Apare lucrarea lui Blaise Pascal (19.11.… În anul 1575 d. … În anul 1635 d.

avem cel puţin un număr prim cuprins între n şi 2n – n.1690 – 20. 1210) de numere prietene.03. descoperind perechea (1184. Karl Gauss (30.1870) dovedeşte valabilitatea teoremei lui Fermat pentru n = 7. prin legea lui Johann Bode.1795 – 1. Hadamard ( 8.1865 – 17. • Nicollo Paganini. … În anul 1770 d. … În anul 1800 d.10.03. … În anul 1839 d.1610 – 12.1810 – 14. J.04. 48.05. … În anul 1896 d. … În anul 1830 d. 24. Hr. Hr. uluieşte lumea matematică.1963) demonstrează că dacă p 2 p 2 p a este un număr foarte mare numărul numerelor prime mai mici decât a este … În anul 1909 d.11. 6.1764) emite ipoteza că orice număr par mai mare decât 2 este suma a doua numere prime. Gauss rezolva problema găsirii poligoanelor regulate construibile cu rigla şi compasul. În ultimele secole se descoperă multe perechi de numere prietene.Recent. elev de 16 ani. … În anul 1766 d. Hr. Hr. Tot Gauss introduce noţiunea de congruenţă modulo p. invenţii bazate pe rezultate al divizibilităţii numerelor naturale.01. … În anul 1850 d. a planetei Neptun va dovedi că legea e greşită.12.05. matematicianul rus Pafnutie Lvovivici Cebâşev (26.12. demonstrând că aceste poligoane trebuie să aibă + 1.05. când 2 + 1 este un număr prim. Gabriel Lamé (22. Hr.1821 – 12.01. George Peacock (9. Hr. … În anul 1772 d. într-un tratat de algebra. toate foarte mari.1685))) capătă o importanţă deosebită în teoria numerelor. Hr.09.1791 – 8.08. Hr. Hr.” … În anul 1860 d. ecuaţiile de gradul al doilea cu coeficienţi numere întregi şi cu soluţii în mulţimea numerelor întregi de forma x2 – dy2 = 1 ( ecuaţii Pell (John Pell (1. Hr. Hr.1752 – 10.02. în anul 1836.1777 – 23. Tot Gauss construieşte cu rigla şi compasul un poligon regulat cu 17 laturi. această teoremă a devenit fundamentală pentru codurile moderne „open – key”. 96”. … În anul 1790 d. 12. marele Gauss demonstrează că fiecare număr natural este egal cu suma a cel mult trei numere triunghiulare.07.11. Ipoteza nu a fost nici confirmată. n > 2.04.1855) enunţă legea reciprocităţii resturilor pătratice.1858) face una dintre primele încercări cunoscute de formulare a legii fundamentale a aritmeticii. … În anul 1847 d. • Sunt folosite cutia de viteza şi capul divizor al strungului. … În anul 1796 d.1894) demonstrează afirmaţia lui Bertrand: „ Pentru orice n număr natural.1833) afirma că nu există expresii raţionale care să furnizeze numai numere prime. după ce studiază numerele prime. Hr. Adrien Marie Legendre (18. Descoperirea. Hr. nici infirmată până în prezent. se încearcă legarea astronomiei de teoria numerelor. Euler demonstrează că teorema lui Fermat este adevărată pentru n = 3. Ernest Kummel (29. Christian Goldbach (8. „distanţele la care se afla planetele faţă de Soare sunt proporţionale cu termenii şirului 3. 2 laturi sau 2 … În anul 1801 d. a log ( a) . Hr.1893) introduce în teoria numerelor noţiunea de ideal o generalizare a numerelor prime care face posibil ca teorema fundamentală a aritmeticii să fie aplicată şi numerelor complexe.

Wiliams şi Harvey Dumbar ajung la concluzia că numărul format din 1031 de cifre de 1 este prim. a gresi însă neintentionat. … În anul 1980 d. ci si în domeniul stiintelor. … În anul 2000 d. Si cei mai ilustrii s-au înselat. . … În anul 1959 d. o carte interesantă publicată în acest domeniu este cea a lui Maurice Lecat: Erreurs de mathématiciens des origines a nos jours (Erori ale matematicienilor de la origini până în zilele noastre). De unde provin greselile neintentionate în stiinte în general si în matematică în cazul special ce-l discutăm? Erorile provin din lipsa de atentie la calcule sau demonstratii. Matematicianul american Nayan Hayratwala a lucrat simultan cu mai mult de 20 de mii de calculatoare de pe întreg globul şi a obţinut numărul prim 2 6 972 593 – 1 fiind cel mai mare număr prim cunoscut. Rumelig dezvoltă o metodă nouă şi îmbunătăţită de testare a numerelor în vederea descoperii numerelor prime. Hr. nestiintă. se naşte calculatorul electronic. între numerele naturale n şi 2n avem cel puţin două numere prime. tipărită la Bruxelles si Louvain în 1935. Hr. Pentru scrierea acestui număr sunt necesare două milioane de cifre. din graba de a publica. sau din . … În anul 1996 d. … În anul 1946 d. Sierpinski (1882 . puterea sa de calcul va fi utilizată în căutarea numerelor prime. … În anul 1985 Hugh C. • Începe utilizarea în coduri numerice a proprietăţilor numerelor prime. din distractie.S-au editat tabele cu numere prime mai mici decât 10 000 000 şi cu cei mai mici divizori ai numerelor compuse mai mici decât 1000 000. iar aritmetica este regina • Karl GAUSS Erori de-ale matematicienilor Pot gresi matematicienii în calculele si demonstratiile lor? Cum să nu! Dreptul la greseală neintentionată este cel dintâi din toate drepturile.. Adleman şi R. Hr. în revista l'Intermédiare des mathématiciens . nu numai în viata omenească (că nu e om care să vietuiască si să nu gresească). Ulterior. din neperfectionarea simturilor noastre care pot duce la iluzii optice în cazul geometriei. Au spus străbunii nostrii romani: Errare humanum est. Să luăm numai prima parte a maximei: "A gresi este omeneste". Încă de la început. „Regina ştiinţelor matematicii” este matematica.1970) demonstrează că pentru n > 5. în răstimpul anilor s-au adunat multe erori de asemenea natură. Hr. Cel dintâi care s-a gândit să adune într-un volum erori ale matematicienilor a fost spaniolul Luciano Novarroîn 1886. In sfârsit. cea mai celebră cojectură a istoriei este demonstrată! Andrew Wiles de la Institutul Isaac Newton din Cambridge dă demonstraţia completă a marii teoreme a lui Fermat. W.. L. perseverare diabolicum . din erori de tipar. Hr.

tratat adresat de Arhimede prietenului său Eratostene. Nu putem spune nimic de Arhimede deoarece nu a lăsat nimic scris de mâna sa. La fel a spus că 1234 2 + 1 este prim. eroare pe care a îndreptat-o el însusi mai târziu. Cele mai multe erori ale matematicienilor sunt din domeniul teoriei numerelor. adică. De aceea Galois are. Altii au comis erori cu privire la misticismul numerelor. Printre cele 76 de valori două sunt gresite. Dintre genille matematice au comis erori si Gauss. care de obicei nu-si revizuia manuscrisele ci le da la tipar asa cum ieseau din prima redactare.2 nu se divide cu n decât dacă n este prim. Euler a calculat numerele prime de forma 232a 2 + 1 si a dat 76 de valori. 7 demonstratii. Leibniz.L. Dar acest tratat găsit la Constantinopol nu a fost studiat din punct de vedere al eventualelor erori. Fermat. Legendre. Dintre marii matematicieni au comis importante erori: Abel. mai bine zis. de exemplu.cvadratura cercului . când realmente este egal cu 421 x 3 617. Tot Euler a socotit numărul 1 000 169 ca fiind prim. Laplace. toate bineînteles eronate.1. Sylvester. .1 ca număr neprim. Chauchy. Euler. spuneam. este imposibil. Dintre ceilalti matematicieni care au erori de calcul sau demonstratii putem cita pe Michel Chasles. Asa. să nu aibă nici o eroare într-o operă atât de vastă? Este imposibil ca lui Henri Pointcaré ultimul savant universal. până la descoperirea documentului de la Constantinopol (azi Istanbul). Heinberg si intitulat Teoreme de mecanică. casier vierge (cazierul nepătat). de exemplu. Dar. a cărui operă cuprinde deocamdată 72 de volume. erori care au fost arătate în detaliu de matematicianul italian Vito Volterra. metode .Există în lume un singur matematician care nu are nici o eroare: Galois. Pointcaré. Descartes. desi în realitate acesta este prim. Jacobi. Lagrange. pentru postulatul al V-lea a lui Euclid rpivind dreptele paralele. Si anume Euler a socotit numere prime pe 232 x 57 2 + 1 si 232 x 117 2 + 1. găsit în 1906 de către J. Sonia Kowalewski a avut si ea erori de demonstratie într-una din lucrările sale importante. iar dintre fizico-matematicieni pe Galileo Galilei. să nu i se găsească vreo eroare în vasta sa operă cuprinzând peste 500 de memorii si peste 30 de volume tipărite. nu cunosteam nimic scris de Arhimede. lăsând la o parte erorile privind problemele nerezolvabile din matematică. când în realitate el este egal cu 197 x 5 077. totul ne fusese transmis prin altii. Iar Leibniz a scris că 2 n . Abatele Mersenne considera pe 2 61 . Legendre a dat. De ce să fie scutiti matematicienii de asemenea erori? Este admisibil ca Euler. aici este vorba de erori importante de calcul sau demonstratie de ale matematicienilor.de mare valoare de altfel însumează 60 de pagini. Si fiindcă veni vorba de numere prime să consemnăm aici că cel mai mare număr prim cunoscut este 2 4423 . si Newton. cum spune belgianul Maurice Lecat. Hermite. Dacă ar fi trăit mai mult. deoarece era în vârstă de 13 ani . probabil nici Galois nu ar fi fost scutit de greseală. Fizicianul Ampere a găsit dar scuzabil. Dar este explicabil: a murit la 21 de ani si toată opera lui . Dar acestea nu sunt numere prime pentru că s-a dovedit ulterior că 232 x 57 2 + 1 = 179 x 4 211 iar 232 x 117 2 + 1 = 271 x 11 719.

teorema lui Pitagora la teorema din geometrie privind relatia numerică dintre pătratul ipotenuzei si suma catetelor unui triunghi dreptunghic. Corect ar trebui să spunem deci dreapta lui Wallace. Spunem. pitagorienii au conceput numerele figurative. au studiat media aritmetică. unde a instituit o disiplină severă de viaţă şi de muncă. Se atribuie apoi în toate cărtile de matematică lui Euler paternitatea relatiei care leagă distanta dintre centrele cercului circumscris si celui înscris într-un triunghi de razele acestor cercuri . a studiat cu Anaximandru. tabla înmulţirii. când este în realitate datorită lui William Wallace. a călătorit şi s-a instruit în Egipt şi Chaldeea. când în realitate această teoremă a fost luată de Pitagora de la babilonieni. Ne oprim aici însă numai cu câteva erori citate.Lagrange a afirmat că orice numă este diferentă a două pătrate. S-au scris cum spuneam. sistemul zecimall . matematician şi filozof grec. fiindcă chiar în acestea puteti vedea că nici un domeniu matematic nu este scutit de erori involuntare. numerele amiabile. iată o importantă eroare istorică. Newton a afirmat că nici o ovală nu se poate rectifica si nici nu i se poate face cvadratura. relatie care se numeste a lui Euler . s-a stabilit în Cretona unde a înfiinţat o şcoală filozofică ce reunea peste 300 de pitagorieni.In realitate. In geometria triunghiului . pe când Euler a dat-o într-o formă neutilizată astăzi. ceea ce nu are loc întotdeauna. care a publicat-o în 1800. aceasta a fost descoperită de William Chapple în 1746 si publicată în revista Miscellanea curiosa mathematica (Diferite curiozităti matematice) care a dat-o sub forma obisnuită în care o întâlnim astăzi: d 2 = R (R . Tot asa. Erori de istorie matematicã Dar în afară de erori neintetionate de-ale matematicienilor sunt si erori de istorie matematică. au descoperit iraţionalitatea – utilizând teorema ce-i poartă numele. numerele perfecte. până în anul 1911 s-a considerat că Heron cel Bătrân a stabilit aria triunghiului în functie de laturi : . au definit numere pare şi impare. Cât priveste pe Descartes. de exemplu. Laplace si Poisson au făcut erori de calcule în calculul probabilitătilor . Recent s-a dovedit însă că relatia aceasta o stabilise anterior Arhimede. teorema privind dreapta lui Simsom . ceea ce nu-i adevărat. geometrică şi armonică. ceea ce nu-i just.2r). Asa că nu numai filozoful antichitătii Aristotel a gresit esential spunând că "un corp de 2 ori mai greu cade de 2 ori mai repede". în această privintă cele 2 volume ale lui Novarro si Maurice Lecat. fiindcă adevărul istoric privind paternitatea anumitor descoperiri matematici nu s-a putut stabili întotdeauna cu precizie. emblema lor era pentagonul stelat. Din studiul numerelor. Am putea prelungi mult citarea de erori de-ale matematicienilor. Pythagora din Samos Pitagora. ci a gresit însusi Descartes. D'Alembert. acesta a dat o relatie inexactă între spatiu si timp în căderea corpurilor. cunoşteau cele cinci poliedre regulate. Deci ar trebui să i se spună teorema babiloneană . Gauss a spus că restul diviziunii lui 20 4 prin 113 este 2.

Se spune că pitagorienii au interzis divulgarea marii teoreme. deci şi a geometriei. Cu toate că poate ar fi fost mai corect ca alături de teorema catetei. mai ales că prima descriere a operei şi a şcolii sale a fost întocmită cu 13 decenii mai târziu. a studiat numerele pare şi numerele impare. de aceea este greu de delimitat concepţiile şi contribuţiile ştiinţifice şi filozofice de ale discipolilor săi. iar numerele compuse din trei factori spaţiale. Numere triunghiulare .În astronomie. deşi a fost descoperită cu mult înaintea lui Pitagora şi se presupune că doar a extins-o la triunghiuri dreptunghice ale căror laturi sunt exprimate prin orice număr pozitiv (iniţial erau numai numere naturale). ”La început a fost numărul” Curiozitati – Pitagora A descoperit tabla înmulţirii. şi a înălţimii să se numească eventual teorema ipotenuzei. Pitagora nu a lăsat nimic scris. 4. ideea că Pământul se învârte în jurul unui ”foc central” apare pentru prima dată în cadrul şcolii pitagoriene. deoarece într-un pătrat d = 2 . Vechii constructori egipteni foloseau pentru construcţia unghiului drept o funie cu 12 noduri echidistante. numerele compuse care se scriau ca produs de doi factori numere plane. legată sub formă de inel şi fixată cu 3 ţăruşi şi obţineau un triunghi dreptunghic cu laturile de (3. numerele prime şi numerele compuse. De altfel. teorema aceasta face parte din categoria teoremelor la care s-au înregistrat în decursul timpului recordul demonstraţiilor (se presupune între 350 – 500 de demonstraţii). o adevărată erezie pentru cei ce nu acceptau decât numere raţionale ducea la relaţia l pentru descrierea fenomenelor naturii. utilizând astfel reciproca teoremei lui Pitagora. numerele prime denumind numere liniare (o dimensiune). Pitagora a rămas cunoscut în mod special datorită teoremei sale. 5).

. (67095.1 + 2 + 3 + . O semnificaţie aparte a avut numărul 36. 14 595). iar 10 reprezintă perfecţiunea. Martie.U... chibzuinţa. De aceea au considerat că jurământul cu numărul 36 este cel mai crunt. Jupiter şi Saturn) cel al zecelea – al Anti-Pământului (o invenţie arbitrară). 5564) (6232. Numere pentagonale 1 + 4 + 7 + . gândirea. Ei au considerat că efectuarea calculelor este un lucru nedemn. că 8 (octava) semnifică dragostea. numărul 7 este număr medical şi este decisiv pentru bolnavii contagioşi şi cei operaţi. Magia numerelor I-a fascinat pe adepţii lui Pitagora. + ( 3n − 2 ) = n( 3n − 1) 2 Numere prietene sau amiabile au fost numite acele numere la care suma divizorilor unui număr este egală cu suma divizorilor celuilalt număr. Deasemenea cunoşteau ca Pământul are formă sferică..1210) (2620. Pământ.87633). prietenia. au fost cercetate toate numerele până la milion. Pentru a demonstra că 10 este perfecţiunea şi că exprimă universul. Universul este analogat cu numărul 10. deoarece nu se împart la 2. Mercur. În rezultat s-a obţinut 42 de perechi de numere prietene: (220. + n = n( n + 1) 2 Numere pătratice 1 + 3 + 5 + . în schimb s-au ocupat foarte mult de proprietăţile numerelor. el reprezintă suma cuburilor primelor trei numere (13+23+33)..A. Venus. însemnând îndeletniciri zilnice ale oamenilor de rând. Pythagoras avea să adauge celor nouă cercuri (planete cunoscute atunci) (cer. Iar legenda .. Pitagorienii au găsit perechea 220 şi 284. Luna. Acest ”jurământ” au depus şi pentru a nu divulga secretul teoremei lui Pitagora. Considerau că numerele impare sunt nemuritoare. Cu ajutorul calculatorului electronic într-o universitate din S. El i-a impresionat pe pythagorieni foarte mult datorită proprietăţilor sale. Pe de o parte. Soarele. + (2n-1) = n2.6368) Există şi perechi de numere prietene impare: cum ar fi (12285. pe de altă – este suma primelor patru numere pare şi impare: (2+4+6+8) + (1+3+5+7) = 36.284) (1184.2924) (5020.

indexnou.spune mai departe că un adept al lui Pitagora care a divulgat teorema. suportând răzbunarea zeilor. celor neinitiaţi s-a pierdut în urma unui naufragiu.html .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful