P. 1
5.Hemostaza şi fibrinoliza

5.Hemostaza şi fibrinoliza

|Views: 1,110|Likes:
Published by bretotean

More info:

Published by: bretotean on Aug 17, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/19/2013

pdf

text

original

5.

Hemostaza şi fibrinoliza: mecanisme, reglare, explorare în laboratorul clinic Hemostaza
Este un complex de evenimente biochimice care mentine fluiditatea curentului sangvin si integritatea peretelui vascular. Hemostaza este asigurata de interventia a 3 mecanisme: vascular, plachetar si plasmatic. Formarea cheagului presupune interactiunea dintre endoteliu vascular, plachete si factorii de coagulare si consta din doua etape: hemostaza primara si hemostaza secundara (presupune activarea cascadei coagularii).

Hemostaza primara:
Are drept scop formarea trombusului alb, constituit in principal din plachete si cateva fibre de fibrina care il consolideaza. La aceasta etapa participa endoteliul vascular si plachetele. Mecanismul vascular: -consta intr-un proces de vasoconstrictie locala care are la baza un reflex direct de axon cu suport biochimic, serotonina. -participa doua componente: -endoteliul vascular,care elibereaza o peptida puternic vasoconstrictoare denumita endotelin-tip I -structurile subendoteliale -arteriolele si venulele produc vasoconstrictia fibrelor musculare netede din peretele vascular cu diminuarea calibrului vasului -capilarele nu contin fibre musculare parietale, limiteaza hemoragia prin aderenta la celulele endoteliale si prin contractia structurilor subendoteliale miofibrilare -fenomenul de vasoconstrictie reduce dimensiunea bresei vasculare dar, obisnuit nu este suficient pentru a realiza oprirea definitiva a sangerarii, decat daca vasul este foarte mic. Factorii sintetizati in celulele endoteliale, au diverse actiuni: ●factori protrombotici: factorul tisular, factorul von Willebrand, inhibitorul activatorului tisular al plasminogenului ( PAI 1 si PAI 2), factorul activator plachetar( PAF), endotelinele, moleculele de adeziune (E-LAM1, YCAM1si 2, VCAM1), fibronectina, colagenii; ●factori antitrombotici: proteina S, trombomodulina, heparina sulfat, antitrombina III, activatorul plasminogenului tisular, urokinaza, EDRF,NO, prostaciclina( PGI2); ●factori vasodilatatori: prostaciclina PGI2, oxidul nitric; ●factori vasoconstrictori: endoteline ( ET-1, ET-2, ET-3). Mecanismul plachetar: Cuprinde urmatoarele momente: adeziunea, agregarea si secretia trombocitara cu eliberarea unor mediatori ai coagularii in torentul sangvin. Trombocitele contin trei tipuri de granule: granule alfa: contin factorul von Willebrand, factorul 4 plachetar, PDGF; granule dense: contin calciu, adenine nucleotide, serotonina; granule lizozomale: contin hidrolaze acide. 1

essential in agregabilitatea plachetara. 1. Cand endoteliul vascular este lezat .complex transmembranar cu rol de receptor pentru trombina si factorul von Willebrand in adezivitatea plachetara.este declansat de tromboxanul A2 a prostaglandinei care apare din fosfolipidele membranei plachetare degradate in prezenta ciclooxigenazei. ● existenta ectonucleazei (enzima fixata pe endoteliu) va transforma ADP-ul eliberat din agregatele plachetare in AMPc care diminua-inhiba agregarea. fosfolipide si colesterol. Trombocitele care au aderat la bresa vasculara ajung in zona subendoteliala. • complexul IIb-IIIa – apartine familiei integrinelor.zona trigger pentru hemostaza. se produc modificari care vor conduce la initierea aderarii si agregarii plachetare. mult mai puternic si mai prelungit. De asemenea.Agregarea plachetara Reprezinta proprietatea acestora de a se uni intre ele .se ataseaza la suprafata trombocitului. Glicoproteinele au un rol esential structural si functional.La exterior. Acest efect este datorat actiunii insumate a mai multor factori. Se desfasoara in doua valuri:primul val are loc in prezenta ADP ului din zona endoteliala si a fibrelor de colagen. Adezivitatea plachetara va fi amplificata in continuare prin 2 mecanisme fiziologice: -fibronectinul secretat de celula endoteliala se lipeste de factorul Willebrand si ii mareste capacitatea de aderare la membrana trombocitului -molecula de fibrinogen circulanta. trombocitele prezinta un invelis de mucopolizaharide cu rol in adezivitatea plachetara si absorbtia fibrinogenului si a factorului VIII.membrana trombocitului devine neregulata .Trombocitul continua sa si mentina individualitatea morfologica. 2.Tromboxanul A2 va induce o contractie a citoscheletului trombocitar cat si o contractie a fibrelor musculare din media vasului . Se vor crea astfel punti de macromolecule intre trombocite. in timpul activarii. foarte bogate in acid sialic. altele au rol de receptor.Actiunea agreganta a ADP este atat de puternica incat a fost denumit de Hovig “hormon agregant”. cu pondere variabila: ● incarcatura electrica similara a endoteliului si plachetelor sanguine va duce la crearea unor forte de respingere. la nivelul glicoproteinelor IIb si IIIa . Acest factor se leaga de trombocit prin intermediul unor receptori specifici:glicoproteinele Ib.IIIa: • complexul Ib-IX. in conditii de flux sanguin normal nu are loc depunerea de componenti sanguini la nivelul peretelui. In conditii fiziologice endoteliul vascular intact nu va reactiona cu trombocitele sau cu alte componente sanguine. eliberat de celula endoteliala.cu spiculi care favorizeaza 2 . poarta sarcini negative cu rol de respingere intre celule. care vor limita sau inhiba formarea agregatelor plachetare. factorul von Willebrand.Adeziunea plachetara Primul moment al adeziunii trombocitare este un proces fizic de natura electrostatica in care plachetele isi pastreaza integritatea morfologica(aspectul discoid). Al doilea val al agregarii. Cele mai importante sunt complexele Ib-IX si IIb. ● celula endoteliala intacta are capacitatea functionala ca in situatia stimularii sale prin contactul cu urme de trombina sau trombocite activate sa produca substante antitrombotice descrise mai sus. Aici vor fi ancorate de fibrele de colagen si puse in contact direct cu factorul Willebrand(factorul de adezivitate). pentru calciu. Unele dintre ele . Membrana este constituita din glicoproteine . complexul isi modifica conformatia si devine receptor pentru fibrinogen. prin intermediul lantului delta .

in asociere cu trombomodulina → anticoagulant prin activarea proteinei C. Hemostaza secundara /coagularea propriu-zisa La aceasta etapa participa factori existenti exclusiv in plasma dar si factori apartinand tesuturilor sau vaselor lezate. Trombusul plachetar asigura substratul la nivelul caruia factorii coagularii se activeaza si initeaza cascada coagularii . se formeaza o masa amorfa din resturile de trombocite. degradeaza PAF. ! Trombina actioneaza direct asupra fibrinogenului ca fact procoagulant. 2. VIIIa 3 . puternic agonist plachetar rezultat din cascada coagularii. cofactor proteina S ! Formele activate ale fact VII. FACTORII COAGULARII 1. iar formele activate ale acestora notate cu “a “) precum si o serie de factori mai recent descoperiti. Factorii coagularii sunt sintetizati la nivelul ficatului cu exceptia factorului von Willebrand(celulele endoteliale). X. iar celulele endoteliale degradeza ADP. Acesta este trombusul alb care creste in volum prin atragerea si activarea altor trombocite circulante. fixeaza si inactiveaza trombina. sintetizeaza prostaciclina si EDRF. Xa – Va. IX.proconvertina • F IX.In continuare intervine trombina. vitamina K dependenti: • F II – protrombina • F VII . ambele fiind vasodilatatoare puternice si inhibitoare ale excretiei plachetare. IXa – VIIIa.Christmas (hemofilia B) • F X – Stuart Prower • Proteina C – anticoagulant. rezistent. prezente initial sub forma inactiva (zimogeni). In procesul de coagulare intervin cel putin 13 factori (notati in nomenclatura internationala cu cifre romane de I-XIII.ei participa la coagulare doar sub forma activate. Factorii coagularii sunt glicoproteine. cofactor clivare si inactivare Va.Plachetele isi pierd complet forma si vor secreta toate substantele intracelulare. asociaza cofactori specifici pt indeplinirea rolului in cascada coagularii: VIIa – factor tisular(III). Tot acest proces se afla sub un control care limiteaza extinderea acestuia.agregarea celulelor inte ele. Mecanismul plasmatic In urma interventiei mecanismului plasmatic are loc generarea polimerilor de fibrina care vor forma reteaua de fibrina in jurul trombusului alb trombocitar rezultand cheagul rosu. inhiba trombina prin antitrombine.Zimogeni sintetizati hepatic. care se muleaza cu usurinta la nivelul bresei pe care o acopera.In urma acestui val de agregare si secretie. Astfel plasma degradeaza ADP. Cofactori solubili: • F V – proaccelerina • F VIII – antihemofilic A • F von Willebrand – molecula carrier pt FVIII • Proteina S – anticoagulant.

activata de complexul trombina-trombomodulina. Cofactori celular asociati: • Factorul tisular – TF (III.3. poate fi activat de trombina de pe supraf plachetara • F XII .fosfolipidele membranare si factorul Va) • formarea trombinei din protrombina sub actiunea complexului protrombinazic • formarea fibrinei din fibrinogen sub actiunea trombinei. Factori de contact: • F XI – activat in vitro de F XII.rol inhibitor pt fact Xa si VIIa/TF Antitrombina III – ATIII. F XIII – stabilizator fibrina FACTORI REGLATORI/INHIBITORI • • • • • Inhibitorul caii factorului tisular. • consolidarea retelei de fibrina sub actiunea factorului XIII. VIIIa Proteina S – sintetizata hepatic.Fletcher 4. leaga α-trombina schimbandu-I specificitatea de substrat Hemostaza secundara se desfasoara in patru etape : • formarea complexului protrombinazic(factorul Xa .Fitzgerald • Prekalikreina.blocheaza situsurile active ale trombinei.Ca 2+.Hageman • HMWK(kininogen) . actioneaza ca si cofactor pt proteina S in inactivarea factorilor Va. fact Xa si IXa Proteina C – sinteza hepatica.gp sintetizata de celula endoteliala. tromboplastina tisulara) → factor major de initiere coagulare in asociere cu VIIa 5. in vivo nu necesita obligatoriu factorii de contact. Reactiile implicate pot fi realizate prin factori cuprinsi exclusiv in plasma ( calea intrinseca ) sau cu participarea unor factori tisulari din afara sangelui ( calea extrinseca ). asociaza proteina C si Ca in reglarea coagularii Trombomodulina. Fibrinogenul (F I) 6. Schema cascadei coagularii 4 .

apoi iau nastere legaturi covalente incrucisate printr-un fenomen de transglutaminare catalizat de factorul XIIIa.Calea extrinseca denumita si “ calea factorului tisular “. deoarece prezinta un puternic efect de autopotentare prin retroactivarea factorilor IX.fosfolipidele anionice sunt oferite de membranele trombocitelor activate.prin factorul de contact ( factorul XII ): acesta se leaga la suprafetele incarcate negativ ale peretelui vascular lezat si sub influenta HMWK(high molecular weight kininogen) se transforma in factorul XII activ. V si in acelasi timp activeaza plachetele . Reactii de amplificare ( de tip feedback): • trombina si factorul Xa activeaza factorii VII. VIII si V. formeaza trombusul rosu. in lipsa carora se produce tromboza generalizata. Cele doua cai ( extriseca si intrinseca ) au acelasi rezultat final si anume: activarea factorului X. Reteaua de fibrina. Cheagul va deveni dens si mic (cheag ferm retractat)si este protejat de catre tromboliza precoce de catre F8 plachetar Reglarea coagularii Dupa initierea coagularii. • XIIa activeaza prekalikreina in kalikreina ce activeaza la randul sau pe XII. sub un control strict la care participa reactii amplificatoare si inhibitorii pentru a-l mentine in limite fiziologice. Monomerii de fibrina rezultati se leaga intre ei non-covalent. . IX.pe calea extrinseca. a unui fosfolipid plachetar si a factorului V.Rezulta prin eliberarea trombosteninei din granulele plachetare. Va nu au nevoie de calciu. X ) de fosfolipide se face prin intermediul ionilor de calciu . .activarea caii extrinseci conduce la formarea primelor urme de trombina ce constituie elementul central al sistemului. Factorul Xa. cu un fosfolopid plachetar si de asemenea in prezenta ionilor de calciu. Procesul coagularii se afla. formand un gel.micsorand spatiile dintre fibre iar structura reticulara a polimerului densificandu-se *retractia are loc numai in prezenta unui numar normal al plachetelor cu functionalitate normala. . se activeaza mecanisme reglatorii. iar acesta activeaza factorul IX. impreuna cu factorul VIII. iar trombina determina scindarea moleculei de fibrinogen in monomerii de fibrina. mult mai rapida. Anticoagulantele naturale: . in prezenta calciului. care se consolideza prin sinereza si retractie. . Pe cale extrinseca factorul X este activat de factorul VIIa impreuna cu factorul tisular in prezenta ionilor de calciu. in timp ce cofactorii VIIIa . cu eliberarea locala de factor tisular(tromboplastina tisulara). care se ataseaza de fibrele de fibrina. VIII. Factorul XIIa activeaza factorul XI.legarea factorilor dependenti de vit K ( II. Aceste mecanisme sunt reprezentate de anticoagulantele naturale si sistemul fibrinolitic.in vivo activarea caii intrinseci nu implica factorii de contact .prin eliminarea de apa si electroliti. prin activarea factorului VII activand direct factorul IX. VII. Factorul tisular (factorul III) leaga si activeaza factorul VII. Pe cale intrinseca factorul X este activat de factorul IXa. Sinereza si retractia cheagului: *sinereza este fenomenul de concentrare spontana a gelurilor . transforma protrombina in trombina. cuprinzand in ochiuri hematii si plachete. Factorul VIIa initiaza calea comuna prin activarea factorului V ( in prezenta calciului si a unui fosfolipid plachetar ). este produsa de lezarea tesuturilor sau a vaselor. Calea intrinseca se poate activa pe doua cai : . 5 . ca intregul proces de hemostaza.

alte kinaze bacteriene mai putin cunoscute. procesul de degradare continua cu formarea fragmentului Y care este apoi scindat in produsii finali-fragmentele D si E. este un anticoagulant complex . dar mai ales in endoteliul venelor. 4. pentru a se produce plasmina . 6. care se formeaza dintr-un precursor. inhibitorul caii factorului tisular formeaza un complex binar cu Xa. F II. Sistemul de activare intrinsic este declansat de factori plasmatici. tiroida. inactiv Plasminogenul este o proteina sintetizata in ficat . 6 . meninge. capilarelor. stafilokinaza. inhiband astfel calea extrinseca. trombina si Xa sunt inactivate la nivelul grupelor de heparan sulfat de pe celulele endoteliale in prezenta antitrombinei III (cel mai important inhibitor fiziologic al trombinei ). scindand initial fragmente polipeptidice din lanturile alfa si bete cu formarea fragmentului X ( care mai este coagulabil ). XII. Ambele substante pot inhiba t-PA si UK. plamani. factorii Va si VIIIa sunt proteolizati de proteina C activata de trombina in prezenta proteinei S si a fosfolipidelor membranare. F VII. enzima produsa de epiteliul cailor urinare si probabil si de alte tipuri de celule epiteliale. suprarenale. Sistemul fibrinolitic Ansamblul de reactii care conduce treptat la liza enzimatica a cheagului de fibrina. 3. PAI-2 este produs de granulocite . O parte din acesti produsi de degradare ( PDF) au o actiune inhibitorie asupra hemostazei prin diminuarea agregarii trombocitare si prin inhibarea formarii fibrinei prin actiune distructiva asupra FV.plasminogenul ( profibrinolizina) circulant. X. Inhibitorii fibrinolizei sunt proteaze plasmatice capabile: . factorii activati sunt epurati de catre ficat. prin potentarea ATIII impiedica activarea protrombinei. • Activatori de origine bacteriana. Heparina este un mucopolizaharid produs de mastocitele perivasculare ca si de cele circulante. de contact .sa neutralizeze activatorii tisulari ai plasminogenului denumite colectiv PAI-plasminogen activator inhibitors : PAI-1 este produs de endotelii si plachete . realizand doua sisteme de activare: extrinsec si intrinsec. ganglioni limfatici. • F XII. • Urokinaza. viteza fluxului sanguin care dilueaza si indeparteaza din focar factorii coagularii care sunt activati.cu masa moleculara mica ( incoagulabili ). trombina se fixeaza si se incorporeza in trombus . Plasmina este o enzima proteolitica ce actioneaza asupra fibrinei si fibrinogenului . inhiba activarea proteazica a trombinei. a carui activitate este dependenta de prezenta heparinei . Cheia enzimatica a acestui process este o proteina sanguina numita plasmina . 7. prostate. uter . Mai recent s-a descoperit PAI-3. alfa-trombina isi autocatalizeaza transformarea in beta si gamma-trombina inactive. inhiba factorii IX. apoi formeaza un complex cuaternar cu factorul VIIa asociat cu factorul tisular . Sistemul de activare extrinsec este asigurat de : • Activatorul tisular al plasminogenului prezent in aparatul lizozomal al majoritatii celulelor . 2. • Kalikreina Activatorii supun plasminogenul unei reactii plasmatice de proteoliza ce are drept rezultat plasmina. 5. 8. fiind sechestrata. Hageman. plasminogenul este supus actiunii unor activatori tisulari si plasmatici . Cea mai importanta sursa este insa endoteliul vascular. de monocite si de placenta. neutralizandu-l.Reactii inhibitorii: 1. trombina este inactivata de trombomodulina din celulele endoteliele.streptokinaza. cu repermealizarea vasului lezat si reluarea circulatiei constituie fibrinoliza.

este un test de coagulabilitate normala ( calea intrinseca si comuna ). care estimeaza si functia plachetara. > hipercoagulabilitate B. trombocitopatie ) . antitripsina. -valorile crescute arata o hipocoagulabilitate care poate fi de natura plasmatica sau plachetara ( daca timpul Howell este prelungit si APTT normal. Timpul de coagulare ( Lee. Alungirea timpului de sangerare : . pana cand sangerarea se opreste.Timpul de recalcifiere a plasmei ( Howell ) . antitrombina III.Testul de fragilitate capilara ( Rumple. iar daca ambele sunt crescute atunci deficienta este plasmatica ).anomalii plachetare ( trobocitopenie. indirecte . b.heparina creste sensibilitatea timpului de coagulare plasma recalcificata provocand dezechilibru factori coagulanti/anticoagulanti (dificultati tehnice) .corespunde timpului scurs de la crearea unei mici solutii de continuitate la piele . aglutinine la rece.indice coagulabilitate: IC= timp coagulare martor/timp coagulare plasma cercetat (0. formare agregate 7 • . 3.- sa inhibe plasmina : α 2. plachete gigant pot genera falsa Trpenie → necesara numaratoare manuala Aspect morfologic → frotiu de sange recoltat pe anticoagulant care nu impiedica agregarea. afibrinogene). Valori normale : 2-4 min . Valori normale : 2-4 min. membrane de dializa. . 2.White) -test de coagulabilitate globala in care se utilizeaza sangele capilar ( se aplica in special in cazurile cand recoltarea este dificila . directe 1. atunci deficienta este plachetara . Explorarea hemostazei A.2 → coagulabilitate normala) < hipocoagulabilitate.explorarea trombocitului • Numar trombocite → manual cu camera de numarat sau automat – N = 150 000 – 300 000/mm3. 2.timp coagulare plasma oxalatata + dilutii succesive heparina .8-1. macroglobulina.Toleranta la heparina –in vitro .Testele hemostazei vasculare a. de exemplu la copii ).anomalii vasculare sau plasmatice ( boala von Willebrand . inactivatorul fractiunii C 1 a complementului . colorat May Grunwald-Giemsa: dimensiuni.Leede ). culoare.antiplasmina . este un test global. forma. Teste globale 1. Timpul de sangerare ( TS ). Interpretare : -in deficitul plachetar sau disfunctia plachetara valoarea sa creste ( 180”-220”). Valori normale : 60”-120” . < 75 000/mm3 → mai frecvent purpura – Paraproteinemii.consumul de medicamente cu actiune antiagreganta plachetara ( aspirina ).

un fosfolipid care se adauga probei activate prin expunerea la o substanta incarcata negativ ( kaolin. VIII ) si ai caii finale comune ( F X . Explorarea fazei 1 a coagularii(pana la formarea complexului protrombinazic) 1.terapie cu heparina . plasma saraca) Ø prelungire in deficit factori tromboplastinici sau al complexului protrombinic 2. VIII 8 . dificil de standardizat. Durata de viata → nu de rutina. Timpul de cefalina activat sau timpul de tromboplastina partial activata ( APTT) . acid elagic).• • • • • Masurare volum plachetar (MPV) – este crescut in boli asociate cu turnover plachetar crescut.prezenta anticoagulantului lupic. F V. Timpul de cefalina sau de tromboplastina partiala (PTT) Ø exploreaza coagularea intrinseca + comuna Ø timp recalcificare plasma saraca in trombocite cu suspensie cefalina (tromboplastina partiala cu actiune similara factorului III plachetar)→ n=70-110 s Ø valori normale in diateze hemoragice de natura plachetara (Tr este exclus din test. scazut in cazul bolilor cu productie scazuta de plachete. Valori normale : 25”-35”. .o membrana acoperita cu colagen/ADP sau colagen/epinefrina – test in vitro pt functia plachetara Activitatea cofactorului ristocetinic: -ristocetina este un antibiotic ce induce agregarea Tr dependent de fact VIII si von Willebrand (FvW) • Plasma de cercetat + ristocetina→ se urmareste clarificarea amestecului in cuva de cercetat • Se obtine transparenta crescuta fata de etalon in boala von Willebrand tip IIB (anomalie structural – functionala ce intensifica proprietatile tromboaglutinante) si in pseudo-boala von Willebrand (anomalie structurala receptor Tr pt FvW ce ii creste afinitatea pt FvW). marcaj radioactiv Agregabilitatea plachetara →metode directe (stimulare cu ADP) sau indirecte (ADP eliberat de plachete in contact cu colagen. fibrinogen ). XI. anticoagulant. -exploreaza intergritatea caii intrinseci ( prekalikreina . F II. II . comparativ cu un etalon) Aderarea plachetara → test Salzman=trecerea cu debit constant a sangelui venos printr-o coloana de perle de sticla si determinarea nr Tr inainte si dupa trecere PFA-100 (platelet function assay). . . Valori crescute de APTT se constata in : . IX. XI .utilizeaza cefalina ( tromboplastina partiala ). IX .terapie in doze crescute de anticoagulante de tip cumarinic. X . IX. ELISA. V. Dozarea FvW: • Dozare nivel antigen vW – electroimunodifuzie.deficienta unuia din factorii de coagulare : I. factorii XII. prekalikreina si HMWK. VIII. XII .Timp de consum de protrombina (TCP)= ser cercetat+tromboplastina calcica +plasma adsorbita sau fibrinogen → n= 30 sec Ø investigheaza formarea protrombinazei pe cale intrinseca Ø este singurul test care se lucreaza pe ser si singurul la care valorile scazute sunt patologice Ø evidentiaza indirect deficite factori coagulare XI. – Determinare influentata de temperatura. HMWK . epinefrina) → studiul agregarii pe lama sau cu agregometru (fotometru care masoara transparenta plasmei dupa formarea agregatelor Tr in produsul biologic testat. 3. duarat stocare. latex-immunoassay • Analiza cofactorului ristocetinic • Analiza multimerilor de FvW prin imunoelectroforeza bidimensionala • Analiza activitatii de legare la colagen C.masoara timpul de inchidere a unei aperturi intr.prezenta unui inhibitor al acestor factori de coagulare : .

AlOH – contine VIII. fibrinoformarea →cale extrinseca • ↑ .5-1. hipo/afibrinogenemii • INR= International Normalized Ratio protrombine time ratio (PTR)=timp protrombina pacient/timp martor (PTR =1 la n. fosfat tricalcic. 15 min) + tromboplastina calcica → n= 11-15 sec.Teste de diferentiere Timpul Quick alungit – pune problema de deficit de factor pe calea extrinseca sau comuna → teste de diferentiere Timpii de factori / activitate F – constau in refacerea timpului de protrombina in prezenta unor reactivi ce contin exces de factori ai coagularii cu exceptia celui presupus deficitar. XII) • plachete (factorul III lipoproteic) • 2 din reactivii de mai sus + 1 componenta pacient → identificare defect in ser. XII) • ser normal (IX. X • Plasma proaspata filtrata prin filtru Seitz (PF) – contine F II. VIII) face sa ramana cant mare de protrombina care in prezenta tromboplastinei calcice formeaza cheagul mai rapid. ) → cheag in 15-20 sec 3. IX. Timp de F V: plasma de cercetat + PV (II. X. VII. X. XI. V. V) → cheag in 30-40 sec Valori crescute ale timpilor = deficit al factorului respectiv 9 . V 1. Reactivi: • plasma proaspata adsorbita (PAD) = plasma tratata cu BaSO4. XI si V • Ser vechi (SV) – contine VII. VII. Timp de F II = timp de protrombina in prezenta PAD si SV plasma de cercetat + PAD (V)+ SV (VII. XI.Testul de generare a tromboplastinei • plasma normala adsorbita (V.Mecanism: protrombina reziduala din ser se transf in trombina in prezenta troboplastinei calcice. deficit vit K. plasma.Testul Koller = vitamina K parenteral la subiecti TQ ↑ + determinare TQ • TQ normal → deficit aport sau absorbtie vitamina K • TQ alungit → defect de utilizare Timpul Quick si timpul partial tromboplastina in paralel = cale extrinseca + intrinseca 3. trombocit D. • evalueaza factorii II. XI • Plasma veche (PV) – contine F II.5 la cei cu anticoagulante orale) • INR = PTRISI = 0. X. VIII. Deficit al formarii protrombinazei (IX.deficit II.5-2. X. fara Tr post centrifugare la 2500 g. X) + tromboplastina → cheag in 15-25 sec 2. VII.5 (ISI – index international de sensibilitate) 2. trombino.Explorarea fazei a 2 a a coagularii(trombinoformarea) 1.Timpul Quick / timp protrombina = plasma de cercetat (citratata. XI. =1.Dozarea factorilor antihemofilici( VIII SI IX) 5. VII. V. 4. Timp F VII si X: Plasma de cercetat + PF (II.

colagenoze.Timpul de reptilaza • reptilaza coaguleaza fibrinogenul si este insensibila la anticoagulanti • ↑ in prezenta inhibitori polimerizare fibrina. Timpul de liza a cheagului prealabil diluat – normal peste 10 ore. In mod normal cheagul de euglobulina 10 . plasmina si activatori ai plasminogenului. hemopatii maligne. Activitate factor XIII. colorimetric) • ↓ . normal in caz anticoagulanti antitrombinici 3. Timpul de cefalina • adaugarea plasma proaspata la plasma cercetata cu anticoagulant circulant nu corecteaza timpul de cefalina • timp cefalina pe plasma normala (normal).dizolvare cheag cu acid monocloracetic • cheag>2 ore – normal. Stabilitatea cheagului este dependenta de activitatea fibrinolitica ( plasminica ) prezent in fractia de euglobulina. fibrinolize primare.E.Determinarea inhibitorilor fiziologici: -determinarea nivelului de antitrombina III -determinarea proteinei C -determinarea activitatii proteinei S -determinarea anticoagulantului lupic Explorarea fibrinolizei A..Timpul de trombina = timp coagulare plasma oxalatata + exces trombina= timp de conversie fibrinogen→ fibrina • ↑ . leucoze.Dozare fibrinogen plasmatic (gravimetric. partial in fibrinoliza acuta 2.deficit sau exces (inhiba activitatea trombinica) de fibrinogen. secundare • ↑ . plasma cercetata (crescut).Evidentierea anticorpilor antiplachetari: -testul de inhibitie a retractiei cheagului -testul Karpatkin G. Explorarea fazei a 3-a a coagularii (fibrinoformarea sub influenta trombinei) 1. fibrinogen n cu anomalii fct.Punerea in evidenta a anticoagulantilor circulanti: 1. Timpul de liza a euglobulinelor ( von Kaula ) Euglobulina este fractia de plasma care se formeaza prin precipitarea plasmei la pH scazut. Teste globale 1.Test coagulare-dilutie = timp recalcificare plasma citratata si progresiv diluata • inhibitorii coagularii sunt mai sensibili la dilutie decat activatorii • daca plasma diluata are timp de recalcificare mult mai scurt decat plasma nediluata → posibila prezenta exces anticoagulanti 2.hepatopatii severe. exces PDF • plasma normala corecteaza TT in hipo si afibrinogenemii. inhibitori fmare fibrina: substante heparin-like (neoplazii).Aceasta fractie contine: fibrinogen. 2.infectii. < 5-15 min-lipsa factor XIII F. etc 4. amestec normal=defect coagulare crescut=anticoagulant circulant H.

timpul de liza va fi micsorat. Pentru ca testul sa reflecte nivelul de activitate a sistemului fibrinolitic. Daca fibrinogenul este scazut.Determinarea fibrinogenului 3. Se elibereaza o culoare a carei intensitate este proportionala cu cantitatea de plasminogen. -pacientii care prezinta factor reumatoid – valori fals crescute 2. C. Valori normale : < 10μg/ml . Dozarea PDF serici –rezulta din degradarea fibrinei sau fibrinogenului. Daca fibrinogenul este in cantitate mare. fibrinogenemia trebuie sa fie in limite normale. Deficienta factorului XIII va produce o scadere in timpul de liza a cheagului din cauza stabilitatii scazute.este stabil la peste 2 ore. timpul de liza a cheagului va fi prelungit. -pacientii cu disfibrinogenemii pot prezenta valori fals pozitive.Determinarea nivelului factorilor VIII si V 11 . B. Teste indirecte 1. Liza la 30 de minute indica o stare de fibrinoliza crescuta. Teste specifice Dozarea plasminogenului – se utilizeaza teste cromogene (determina activitatea plasminogenului) sau imunologice (determina cantitativ plasminogenul). Interpretarea rezultatelor : -valori crescute in fibrinoliza primara si in scindarea cheagului de fibrina.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->