P. 1
B1. Secolul XX – între democraţie şi totalitarism. Ideologii şi practici politice în România şi în Europa

B1. Secolul XX – între democraţie şi totalitarism. Ideologii şi practici politice în România şi în Europa

|Views: 11,973|Likes:
Published by Zaicescu Ctin

More info:

Published by: Zaicescu Ctin on Aug 18, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/12/2014

pdf

text

original

II.02.

Sec XX intre democratie si totalitarism & Romania in perioada comunista-CRONOLOGIE
1917 - primul regim totalitar al sec al XX-lea(cel sovietic) sub conducerea lui Vladimir Ilici Lenin • 1919 - miscari politice fasciste in Germania si Italia • mai 1921 – este infiintat Partidul Comunist din România (PCR) • 1922 - marsul asupra Romei organizat de Benito Mussolini • 29 oct 1922 – Mussolini prim ministru • 1923 - miscari politice fasciste in Ungaria si Bulgaria • 4 martie 1923 - Alexandru C. Cuza infiinteaza Liga Apararii National Crestine (LANC) • 6 apr 1924 – Camera Deputatilor devine majoritar fascista • sfarsitul verii 1924 – PCR scos in afara legii • 1926 - legea asupra corporatiilor(Italia) • 1927 - partide cu caracter fascist in Romania(Legiunea Arhanghelului Mihail) • 1930 –C.Z.Codreanu infiinteaza ”Garda de Fier”, sectie politica a Legiunii Arhanghelului Mihail • iulie 1932 –nazistii castiga alegerile pt Reichstag • 30 ianuarie 1933 - Hitler devine cancelar al Germaniei cu puteri dictatoriale • 9 decembrie 1933 - Asasinarea lui I.G. Duca • 30 iunie - 2 iulie 1934 - ”Noaptea cutitelor lungi” (Germania) • 2 August 1934 - moarte presedintele german Hindenburg ; Hitler se autoproclama Fuhrer • 14 iulie 1935 – se formeaza Partidul Naţional Creştin prin fuziunea dintre Legiunea Arhanghelului Mihail si Partidul National Agrar • 15 septembrie 1935 – Legile de la Nurnberg, prin care evreilor le-au fost retrase drepturile civile in cadrul statului german • mai 1938 – C.Z.Codreanu este arestat si condamnat • noiembrie 1938 - C.Z.Codreanu este asasinat • 1936 – 1939 - razboiul civil din Spania • 1936 - inceputul marilor procese in URSS • 9 noiembrie 1938 - ”Noaptea de cristal” sau ”Noaptea sticlei sparte” • 1943 – Mussolini este inlaturat de la putere

este arestat Lucretiu Patrascanu • 11 iunie 1948 .sunt infiintate sovromurile • august 1945 .razboiul din Coreea • 1950 .este infiintat NATO • 23 mai 1949 .miscari antisovietice in RDG .SUA initiaza politica de containment(stavilere)a expansiunii comunismului • iulie 1947 .legea privind nationalizarea principalelor mijloace de productie • 30 aug 1948 .Sanatescu • 30 aug 1944 .primul guvern condus de C.• 23 aug 1944 .Gheorghiu-Dej ii inlatura pe Ana Pauker.BPD castiga fraudulos alegerile • 1947 .Romania semneaza actul prin care inceteaza razboiul impotriva Natiunilor Unite • 23 aug 1944 .inceputul erodarii sistemului comunist • 1953 .PNL-Bratianu isi suspenda activitatea • 30 dec 1947 .regele Mihai e obligat sa abdice si este publicata legea prin care monarhia este abolita si este procalmata republica • 3 febr 1948 .intrarea trupelor sovietice in Bucuresti • 9 octombrie 1944 – ”Acordul de procentaj” semnat la Moscova • 6 dec 1944 .este ucis Stefan Foris • 19 nov 1946 .este legiferata noua reforma agrara • 8 mai 1945 .Vasile Luca si Teoharie Georgescu • 1953 .PCR isi schimba numele in PMR dupa unificarea cu PSD • aprilie 1948 .deportarile din Baragan • 1952 .infiintarea coloniilor de munca • 1951 .CC al PMR a decis transformarea socialista a agriculturii(iau fiinta GAS-urile si CAP-urile) • 6 mar 1945 .Radescu • 1945 .un nou guvern prezidat de N.inceputul rezistentei din munti • 3-5 mar 1945 .este infiintata Directia Generala a Securitatii Poporului • 4 aprilie 1949 .guvern procomunist condus de Petru Groza • 23 mar 1945 .dizolvarea PNT • august 1947 .diversiunea de la Tamadau • 29 iulie 1947 .Infiintarea CAER • 1950-1953 .Iuliu Maniu moare in penitenciarul de la Sighet • 1953 .colectivizarea se face fortat • 5 feb1953 .regele Mihai intra in “greva regala” • 1946 .

este ridicat Zidul Berlinului • 22 apr 1962 .Ceausescu devine primul presedinte al Romaniei • 1977 .Caderea Zidului Berlinului • 16 dec 1989 .Polonia si Ungaria incep negocieri de eliberare de sub comunisti • 1989 .aprilie 1954 .este executat Lucretiu Patrascanu • 1956 .Gheorghiu-Dej ii inlatura si pe Miron Constantinescu si Iosif Chisinevschi • 1958 .moare Gheorghiu-Dej • iulie 1965 .Declaratia prin care Gheorghiu-Dej elibereaza ultimii detiniti politici • aprilie 1964 .retragerea trupelor sovietice din Romania • 1961 .Ceausescu aduce acuzatii predecesorului sau privind cazurile Foris si Patrascanu • 21 aug 1968 .aventura militara a URSS in Afghanistan • 1989 .incepe revolutia in Timisoara • 21 dec 1989 .Uniunea sovietica se dizolva • .Ion Mihalache moare in puscaria din Ramnicu Sarat • aprilie 1964 .N.Cehoslovacia si RDG au loc manifestatii de strada pt eliberare de sub comunisti • noiembrie 1989 .revolta minerilor din Valea Jiului • 1980 .miscari antisovietice in Polonia si Ungaria • 1957 .incercarea Moscovei de impunere a planului Valev • 1965 .razboiul din Vietnam • 26 mar 1974 .este incheiat oficial procesul de colectivizare a agriculturii • 5 feb 1963 .manifestatia muncitorilor de la uzina”Steagul Rosu”Brasov • 1979 – 1988 .misccarea de reformare a sistemului comunist initiata in Cehoslovacia • aprilie 1968 .Paul Goma initiaza o miscare de solidaritate cu cea din Cehoslovacia Charta 77 • aug 1977 .PMR revine la denumirea de PCR • 1968 .infiintarea sindicatului liber Solidaritatea • 15 nov 1987 .Ceausescu condamna interventia sovietica din Cehoslovacia • 1961-1975 .incepe revolutia in Bucuresti • 1991 .inabusirea rezistentei din munti din Romania • august 1961 .

a regimurilor autoritare sau dictatoriale (Polonia. şi în cele mai multe state din vestul Europei. aşa cum a fost cazul Cehoslovaciei. precum Danemarca. regimurile democratice s-au instaurat în unele dintre statele nou constituite în centrul şi estul Europei. Partidul Conservator şi Partidul Laburist. În prima jumătate a secolului al XX-lea. s-au consolidat în ţările nordice. îşi alege miniştrii şi are puteri executive extinse. respectarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti. inclusiv în noile state europene. conservatoare.  Trăsăturile regimurilor democratice erau conforme principiilor înscrise fie în programele partidelor bazate pe ideologii politice de dreapta (liberale. după 1918.  Cele mai puternice formaţiuni politice au fost.  În perioada postbelică.  Franţa. Iugoslavia.  La încheierea Primului Război Mondial.A. vot universal. bazate pe principiul separării puterilor în stat. prim-ministrul. dar nu guvernează. fie în acelea ale formaţiunilor socialiste sau social-democrate.). a avut între anii 1918 şi 1940 un regim democratic republican. după război.  În Marea Britanie.  Totuşi. Margaret Thatcher. Ideologii şi practici politice democratice Caracteristici generale ale evoluţiei regimurilor democratice din Europa. apoi. Secolul XX – Între democraţie şi totalitarism 2. Trăsături specifice ale regimurilor democratice. prin privatizarea unor întreprinderi şi servicii de stat. perioada interbelică. şef al majorităţii parlamentare. are un rol însemnat. exponente ale ideologiei de stânga. în 1951-1955). . creştin-democrate). Suedia sau Norvegia.2. s-a remarcat personalitatea lui Winston Churchill. Austria etc.  Regimurile democratice. caracterizat însă prin instabilitate guvernamentală (au funcţionat 42 de guverne). a fost dominată de instaurarea. alt prim-ministru conservator. prim-ministru. din partea Partidului Conservator. pluripartidism. s-a afirmat prin acţiunile de consolidare a economiei. unde se aplică principiul regele conduce. alegeri libere. în timpul celui de-al Doilea Război Mondial (1940-1945. cât şi prin cele care au vizat creşterea prestigiului extern al ţării.

Reforma constituţională din anul 1962.) au cunoscut regimuri politice dictatoriale. dar problemele sociale s-au menţinut Unul dintre preşedinţii de stânga a fost François Mitterand.încălcarea de către regim a drepturilor omului . a susţinut ideea consolidării puterii şefului statului acesta având dreptul să se pronunţe asupra liniilor generale ale politicii interne şi externe a ţării.existenţa partidului unic şi a unui dictator în fruntea statului . Opuse celor democratice. de exemplu. în timpul căruia s-a realizat reunificarea Germaniei (1990). Italia. preşedintele Mitterand fiind de orientare politică de stânga. Charles de Gaulle(1959-1969 . în anul 1986. După al Doilea Război Mondial. ca până atunci. regimurile politice totalitare au avut o serie de trăsături comune: . Astfel s-a întâmplat. s-a constituit un stat democratic. din partea Partidului Socialist.presedinte al Frantei). a fost adoptată o nouă Constituţie. Un rol însemnat în istoria germană l-a avut cancelarul creştin-democrat Helmuth Kohl(1982-1998). Situaţia s-a schimbat însă. a stabilit ca preşedintele Franţei să fie ales de cetăţeni prin vot universal. În zona de ocupaţie militară a aliaţilor occidentali. în Franţa a fost posibilă şi coabitarea la putere a unui preşedinte şi a unui prim-ministru de orientări diferite. care a devenit apoi membru NATO şi al Comunităţii Economice Europene (Republica Federală Germană). germanii au fost nevoiţi să trăiască în două state separate. a fost continuată politica lui de Gaulle. care     instituia un regim parlamentar clasic. În timpul preşedintelui Georges Pompidou. având ca formă de guvernământ republica federală. În a doua jumătate a secolului al XX-lea. preşedinte al ţării din anul 1959. Franţa înregistrând progrese economice importante. Portugalia etc. În primul deceniu interbelic.B. Datorită flexibilităţii articolelor Constituţiei. Fascismul şi nazismul Caracteristici comune ale regimurilor politice totalitare. 2. Germania a fost organizată prin Constituţia de la Weimar(1919) ca o ţară cu un regim politic democratic. Spania. când puterea a fost preluată de regimul dictatorial naţional-socialist. Secolul al XX-lea mai este desemnat în istorie şi prin sintagma de secolul extremelor. nu de un colegiu electoral. din 1933. Ideologii şi practici politice totalitare. deoarece mai multe state (Germania. de dreapta. iar prim-ministrul Jacques Chirac.

Mein Kampf. rasistă şi antisemită. ca şi toate organizaţiile care nu erau fasciste (partide. motiv pentru care ar trebui să conducă lumea. considerate inferioare (precum evreii). Mişcarea fascistă a apărut după încheierea Primului Război Mondial. Aceasta era susţinută atât de populaţia debusolată de război şi de sărăcie. ca monarhia. Naţional-socialismul german. naţionalsocialismul susţinea necesitatea cuceririi acestuia prin război. sindicate etc. ci ale „corporaţiei” din care acesta făcea parte. care sperau ca noua formaţiune politică să reprezinte o contrapondere eficientă la ideile comuniste propagate în ţară. Acesta a interzis orice formă de opoziţie.  Ideologia naţional-socialistă a fost ultranaţionalistă. în care nu primau interesele individului. iar celelalte.         Ideologia fascistă şi practicile politice ale regimului. cât şi de mulţi industriaşi şi bancheri. Instituţiile statului. Italia a fost transformată în „stat corporatist”.  Potrivit acestei ideologii. fiind expusă de Adolf Hitler în lucrarea sa. Mişcarea fascistă a ajuns la putere prin presiune (Marşul asupra Romei. lui Mussolini i se acordau puteri sporite. rasa germană a arienilor ar fi superioară. trebuia să fie exterminate. proclamându-se Il Duce (Conducător). Prin măsurile adoptate. au fost reduse la un rol simbolic. .  Pentru că rasa germană ar fi avut nevoie de spaţiul vital. În aceste condiţii.- cultul personalităţii controlul absolut al statului asupra societăţii lichidarea oricărei forme de opoziţie supravegherea populaţiei de către poliţia politică cenzura presei etc. ideologie şi practici politice.). Regimul fascist era susţinut de poliţia politică (OVRA) şi de organizaţiile paramilitare Cămăşile negre şi Ballila. Printr-o lege specială. 1922). Mussolini a inaugurat cultul propriei personalităţi. prim-ministrul Benito Mussolini a început să pună în aplicare ideile cuprinse în programul Partidului Naţional Fascist. Partidul Naţional Fascist a devenit formaţiune politică unică. în condiţiile în care Italia se găsea într-o criză profundă. Îndoctrinarea cetăţenilor se făcea prin propagandă şi prin diferite organizaţii fasciste.

Treblinka sau Maidanek. Regimul naţional-socialist a transformat antisemitismul în politică de stat. cinematografe s-a intensificat. Lenin. Ideologii şi practici politice totalitare. în lagăre de exterminare. Partidul Naţional-Socialist al Muncitorilor Germani. devenind Führer (conducător). pe fondul grevelor tot mai numeroase. a început discriminarea evreilor. a izbucnit. Astfel. din 1942. Prin propagandă abilă.  Însă bolşevicii (comuniştii) au profitat de anarhia din Rusia. cât şi din ţările ocupate de armatele hitleriste. al sovietelor (comitetelor) acestora. regimul hitlerist a hotărât să aplice soluţia finală împotriva evreilor. Presa a fost cenzurată.  În aceste condiţii. bolşevicii au declanşat acţiunile în forţă pentru preluarea puterii. condus de Adolf Hitler. Astfel a început drama Holocaustului. Hitler. precum cele de la Auschwitz. din anul 1933. A fost instaurat un guvern provizoriu la 16 februarie/1 martie 1917. ţarul a abdicat. În cadrul regimului naţional-socialist. precum Frontul Muncii. 2. valorificând nemulţumirile populaţiei faţă de       greutăţile din timpul Marii Crize economice. din cauza sărăciei generalizate şi a înfrângerilor de pe front. revoluţia condusă de Partidul Constituţional Democrat (al burgheziei liberale) şi de menşevici (membrii Partidului Social-Democrat). care a înlocuit sindicatele sau Hitlerjügend (Tineretul hitlerist). realizată prin lovitura de stat de la 25 octombrie/7 . supraveghea orice activitate. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial. instalat în funcţia de cancelar. sporindu-şi popularitatea în rândul muncitorilor.I. Orice formă de opoziţie a fost distrusă. Toţi germanii au fost înregimentaţi în organizaţii controlate de Partidul Naţional-Socialist al Muncitorilor Germani. a fost învestit cu puteri speciale. care au fost înlăturaţi din slujbe. dar şi romi proveniţi atât din Germania.  În luna februarie a anului 1917. Gestapo. iar a doua zi. Comunismul Acţiuni pentru instaurarea comuniştilor la putere în Rusia. au fost supuşi legilor rasiale (legile de la Nürnberg) şi cărora le-au fost interzise drepturile politice şi civile.  Conduşi de V. radio. fiind ucişi aproximativ 6 milioane de evrei. chiar şi în interiorul partidului. Temuta poliţie politică a regimului. iar propaganda regimului prin publicaţii. în numele aşa zisei purificări a rasei ariene. Rusia se transformase într-un colos cu picioare de lut. la Petrograd.C. până în anul 1945. a câştigat alegerile pentru Reichstag (Parlamentul german).

Ideologie şi practică politică în statele comuniste. unele crime comise din ordinul lui Stalin               . stat creat de Rusia Sovietică.V. care formau GULAG-ul. A fost creată. apoi K. N. Opozanţii politici fie au fost executaţi. Bielorusia şi Transcaucazia. fie li s-au înscenat procese în urma cărora au fost trimişi la închisoare sau în lagărele de muncă forţată din ţară. Orice formă de opoziţie a fost desfiinţată.noiembrie 1917. Teroarea asupra populaţiei s-a intensificat în perioada în care s-a aflat la conducere Iosif Visarionovici Stalin (1924-1953).K. În Rusia. Marii Terori.A. După moartea lui Stalin.. Regimul stalinist şi-a păstrat caracteristicile în anii celui de-al Doilea Război Mondial.U.). în anul 1917. expuse în Tezele din Aprilie 1917.G. denumit apoi Partidul Comunist al Uniunii Sovietice (P. în paralel cu industrializarea forţată şi planificarea producţiei prin planurile cincinale. desfăşurate la ordinul lui Stalin între anii 1936 şi 1939. prin naţionalizarea întreprinderilor. Ucraina.B. În acelaşi timp. Viaţa religioasă a fost obstrucţionată. Statul şi-a impus controlul în economie. în afara celui comunist (bolşevic) rus.C. poliţia politică a regimului. Proprietatea privată a fost înlocuită cu cea de stat sau colectivă. cunoscută cu abrevierile C. noul secretar general al partidului.K.D. fiind interzisă funcţionarea tuturor partidelor. Încă de la preluarea puterii. cultul personalităţii lui Stalin a căpătat proporţii fără precedent. când regimul comunist a fost impus şi în alte state europene. iar întreaga creaţie culturală se găsea în slujba intereselor Partidului Comunist al Uniunii Sovietice şi al dictatorului. Acesta a impus o economie centralizată şi planificată rigid. a dezvăluit. teroarea a fost instituită în stat. toate domeniile de activitate au fost organizate conform concepţiei lui Lenin. Denumită Revoluţia din Octombrie. Nikita Hrusciov.E. Din 1929 s-a trecut la colectivizarea forţată a agriculturii (căreia i-au căzut victime milioane de ţărani ce nu vroiau să-şi cedeze pământurile în gospodăriile colective sau de stat). inclusiv din rândurile armatei. presa era cenzurată sever. i-au căzut victime oameni din rândul tuturor categoriilor sociale şi profesionale. în 1956. apoi în Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste. ca şi în primii ani postbelici. de la Petrograd .S. aceasta este considerată actul de naştere al statului sovietic.

Abia după anul 1985. iar regele Carol I (1866 – 1914) şi-a îndeplinit rolul de arbitru al vieţii politice.Liberalismul. reprezentat de oameni politici precum Ion I. Acestea erau exponentele a două ideologii diferite cu privire la evoluţia României: . Sistemul politic românesc de la începutul secolului al XX-lea era organizat potrivit Constituţiei României din anul 1866. Astfel. prin crearea     . Gr. se pronunţa pentru dezvoltarea rapidă a ţării. în 1968. C. după model occidental. prin care a încercat reformarea partidului şi statului sovietic. dorea o dezvoltare organică a statului. bazată pe principiul separării puterilor în stat. regimurile comuniste europene au avut şi trăsături specifice. iar statul s-a destrămat (1991). păstrarea proprietăţilor asupra pământului în Polonia.N. au existat o mai mare libertate economică în Iugoslavia. Brătianu (preşedinte al P. cele două formaţiuni care au dominat viaţa politică. reprezentat de politicieni ca Gh. În condiţiile exercitării votului censitar (doar de către bărbaţi). noul secretar general al partidului. ca Alexander Dubček în Cehoslovacia. în primii ani ai secolului al XX-lea. România era o monarhie constituţională. practică introdusă în 1895).Conservatorismul. Mihail Gorbaciov. comunismul s-a prăbuşit. 2. Ideologii şi practici politice în România Ideologii şi practici politice în România până în anul 1918. fără ca esenţa regimului să fie modificată. Criza în care se zbătea Uniunea Sovietică nu a putut fi depăşită. din 1909).L.D. naţionalismul şi interzicerea vieţii religioase în Albania etc. .    şi a condamnat cultul personalităţii acestuia. pe baza capitalului autohton. dar sovieticii au înăbuşit prin intervenţia armată această mişcare. Deşi au aplicat modelul sovietic. au guvernat alternativ (potrivit principiului rotativei guvernamentale. Anul 1989 a înregistrat înlăturarea regimurilor dictatoriale din majoritatea statelor europene foste comuniste. Cantacuzino (conducător al Partidului Conservator între anii 1899 – 1907). a iniţiat politica perestroika i glaznosti (reconstrucţie şi deschidere). Unii conducători comunişti au dorit reformarea sistemului. Partidul Naţional Liberal şi Partidul Conservator.

bazat pe prevederile Constituţiei din anul 1923. reprezentat.  După moartea regelui Ferdinand I. şi a fost proclamat rege de Parlament în locul lui Mihai I.  În perioada interbelică.  Un aspect specific al vieţii politice a fost acela că regele îl numea pe prim-ministru. de Partidul Naţional Liberal. nu a încălcat principiile vieţii politice democratice. pe care. precum neoliberalismul. fiind minor. numărul partidelor parlamentare sau al celor care au reuşit să ajungă la guvernare a sporit.instituţiilor moderne pe măsură ce societatea simţea nevoia apariţiei lor.  Evoluţia monarhiei a marcat şi practicile politice în stat.  Dar. după care guvernul organiza alegerile.  Regele în timpul căruia a fost înfăptuită Marea Unire. de cele mai multe ori. după ce a revenit în ţară. Criza dinastică din decembrie 1925. a fost introdus în România votul universal. Ideologii şi practici politice după Primul Război Mondial. şi ţărănismul. când prinţul Carol a renunţat la moştenirea tronului. adepţi numeroşi au avut ideologii politice democratice. Carol al II-lea a urmărit reducerea rolului partidelor politice şi instaurarea unui regim în care monarhul să aibă puteri sporite. iar cele de orientare conservatoare au dispărut de pe scena politică. pentru bărbaţii de peste 21 de ani. a fost rezolvată de Parlament în ianuarie 1926.  În condiţiile afirmării în Europa a unor ideologii antidemocratice. Ferdinand I (1914 – 1927). în esenţă. centrul funcţionării sistemului politic din România.  Monarhia a reprezentat. . în viaţa politică românească. şi în perioada interbelică.  În aceste condiţii. având ca exponent principal Partidul Naţional Ţărănesc. în anul 1930. când moştenitor al tronului a fost proclamat Mihai.  Din anul 1918. extremismul de stânga (comunismul) şi de dreapta (legionarismul) s-au manifestat şi în viaţa politică românească. începând din deceniul al treilea al secolului al XX-lea.  altă lege electorală. cea din anul 1926. le şi câştiga. a adus schimbări în privinţa vieţii parlamentare. cu excepţia magistraţilor şi cadrelor militare . acesta a condus ţara tutelat de o Regenţă. Aceste formaţiuni politice s-au aflat şi cele mai lungi perioade la guvernare.

). Apoi. . după rebeliunea din 21 – 23 ianuarie 1941. preşedinte al Consiliului de Miniştri. în anul 1938. care doreau să obţină întreaga putere în stat. cetăţenilor români le-au fost restrânse drepturile. Ion Antonescu s-a aflat în fruntea unui regim militar până la 23 august 1944. Astfel. din 1940. acesta a instaurat un regim autoritar. muncă forţată în Transnistria etc. au determinat înlăturarea lor. Frontul Renaşterii Naţionale. După înlăturarea regimului democratic. până în ianuarie 1941. denumită. Partidul Naţiunii. iar începând din anul 1940. Neînţelegerile cu legionarii. în condiţiile participării României la războiul antisovietic. pogromuri. puterea reală în stat a fost deţinută de generalul Ion Antonescu. asupra celor de origine evreiască au fost aplicate măsuri antisemite (deportări. Acesta a guvernat. alături de legionari. după abdicarea regelui Carol al II-lea (septembrie 1940) şi după ce Mihai I a revenit pe tron. în timpul     căruia singura formaţiune care a funcţionat a fost cea care îl susţinea pe rege. În condiţiile pierderilor teritoriale din anul 1940.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->