FIDELIO S.A.

Cu un capital privat romanesc, Societatea Comerciala Danilux a fost fondata in anul 2000. Pe fondul cresterii explozive a pietii de retail din Romania, Danilux a aparut ca o nevoie fireasca a consumatorilor din Botosani pentru comertul civilizat, la standarde de care sa le satisfaca dorintele. Inca de la inceput, filozofia Danilux a fost centrata pe obiceiurile de consum ale clientilor si pe introducerea de servicii care sa aduca valoare clintului, astfel incit el sa devina consumator fidel, pe termen lung. Societatea a deschis primul magazin Danilux in Botosani. Specializat pe comertul produselor electonice si electrocasnice, magazinul a reprezentat punctul de plecare pentru lantul ce s-a dezvoltat ulterior. In doar doi ani, Danilux a ajuns sa detina opt magazine din aceasta categorie. Datorita ofertei diversificate, a preturilor accesibile si a calitatii serviciilor, Danilux a reusit sa ajunga un nume cunoscut pe piata din Nord-Estul Moldovei. La sfirsitul anului 2003, Danilux a decis intrarea pe piata supermarket-urilor alimentare. Astfel, a fost inaugurat la Radauti primul centru comercial din zona. DANILUX SHOPPING CENTER are o suprafata de aproximativ 2000 de metri patrati, suprafata care permite expunerea a peste 10.000 de articole. In plus, centrul comercial dispune de raioane specializate de mobila si mocheta, electronice si electrocasnice.Ca urmare a succesului pe care l-a avut centrul comercial de la Radauti, Danilux a elaborat o strategie de dezvoltare ce prevede intrarea pe piata supermarket-urilor. Pentru a nu crea confuzie in ochii consumatorilor, s-a luat decizia de a defini o marca noua, care sa inspire si sa faciliteze patrunderea pe piata. Asa a aparut marca Fidelio Supermarket. Primul Supermarket Fidelio a fost inaugurat la Iasi, in data de 07 Aprilie 2005, pe o suprafat a utila de 1000 mp, unde cumparatorii pot gasi peste 10.000 de articole. Investitia de aproximativ 200.000 de euro, revigoreaza un spatiu insuficient folosit si introduce un nou concept de marketing -Hop,Stop,Shop- pentru cei care doresc sa-si faca cumparaturile repede si bine! Expansiunea Fidelio a continuat cu deschiderea Fidelio Supermarket Botosani, care a avut loc pe 27Aprilie 2005. Fidelio Botosani se intinde pe o suprafata de peste 1000 mp si este primul de acest gen din Botosani. In plus, are un raion de electronice si electrocasnice ce comercializeazao gama larga de produse ale celor mai cunoscuti producatori. A urmat inaugurarea, pe 8Mai 2005, a unui supermarket la Falticeni. Situat la parterul magazinului Nada Florilor, pe o suprafata de aproximativ 600 mp, Fidelio aduce la Falticeni primul supermarket care functioneaza la standarde europene. Fidelio a continuat sa deschida magazine la Botosani ( cartierul Primaverii, octombrie 2005-500 mp si Grivita, Noiembrie 2005- 600 mp), Roman (pe 2 Decembrie 2005-1200 mp), Piatra Neamt(pe 16 Decembrie 2005-1000 mp), Bacau(pe 16 Aprilie 2006-1200 mp) si din nou in Botosani, la sfirsitul lunii Iunie 2006, in cartierul Bucovina -550 mp urmat de Fidelio Radauti - 300 mp (pe 7 August, situate in centrul municipiului). Fidelio Supermarket va intra in alte piete din Moldova. Investitia de la Botosani se va extinde prin adaugarea unei suprafete de 4000 mp, ceea ce va face ca Fidelio Supermarket sa devina cea mai mare suprafata comerciala din Botosani. Ca urmare a succesului pe care l-a avut centrul comercial de la Radauti, Danilux a elaborat o strategie de dezvoltare ce prevede intr 11111g620l area pe piata supermarket-urilor. Pentru a nu crea confuzie in ochii consumatorilor, s-a luat decizia de a defini o marca noua, care sa inspire si sa faciliteze patrunderea pe piata. Asa a aparut marca Fidelio Supermarket. Primul Supermarket Fidelio a fost inaugurat la Iasi, in data de 07 Aprilie 2005, pe o suprafat a utila de 1000 mp, unde

la sfirsitul lunii Iunie 2006. de a crea un anumit climat organiza ional i de a orienta stabilirea obiectivelor. ceea ce va face ca Fidelio Supermarket sa devina cea mai mare suprafata comerciala din Botosani. ea trebuind s exprime scopul. care a avut loc pe 27Aprilie 2005.300 mp (pe 7 August.pentru cei care doresc sa-si faca cumparaturile repede si bine! Expansiunea Fidelio a continuat cu deschiderea Fidelio Supermarket Botosani. in cartierul Bucovina -550 mp urmat de Fidelio Radauti . este un element de referin pentru procesul de planificare. referitoare la scopul organiza iei.Stop. plecând de la contextul mediului în care ac ioneaz . Fidelio a continuat sa deschida magazine la Botosani ( cartierul Primaverii. fiind o expresie a ra iunii de a fi a acesteia. Bacau(pe 16 Aprilie 2006-1200 mp) si din nou in Botosani.000 de euro. Piatra Neamt(pe 16 Decembrie 2005-1000 mp). Fidelio Botosani se intinde pe o suprafata de peste 1000 mp si este primul de acest gen din Botosani. Misiunea define te liniile directoare. misiunea firmei este o declara ie concis . a unui supermarket la Falticeni.600 mp). Scopul acestei misiuni este de a asigura convergen a eforturilor firmei în aceea i direc ie.Shop. Viziunea este conceput astfel încât s stimuleze cooperarea managerilor i a întregului personal pentru conceperea i aplicarea strategiilor firmei. pornind de la nevoile clien iilor poten iali. ac iunile concuren ilor. Noiembrie 2005. Parteneriatul. Situat la parterul magazinului Nada Florilor. Investitia de la Botosani se va extinde prin adaugarea unei suprafete de 4000 mp. inclusiv func ia de marketing. Fidelio Supermarket va intra in alte piete din Moldova. conform c rora organiza ia va selecta ocaziile favorabile. In plus. la nivel superior. În esen . octombrie 2005-500 mp si Grivita. Roman (pe 2 Decembrie 20051200 mp). resursele i experien a proprie. strategiilor i programelor de ac iune viitoare ale firmei. revigoreaza un spatiu insuficient folosit si introduce un nou concept de marketing Hop.cumparatorii pot gasi peste 10. pe 8Mai 2005. precum i de la modific rile mediului extern. are un raion de electronice si electrocasnice ce comercializeazao gama larga de produse ale celor mai cunoscuti producatori. A urmat inaugurarea.000 de articole. stabilind grani ele în care opereaz unit ile strategice de activitate i func iile organiza iei. OBIECTIVUL SUPERMARKETULUI FIDELIO Misiunea companiei. pe o suprafata de aproximativ 600 mp. Investitia de aproximativ 200. Firma formeaz rela iile cu p r ile contractuale spre un parteneriat bazat pe performan . . Fidelio aduce la Falticeni primul supermarket care functioneaza la standarde europene. Definirea misiunii organiza iei este o activitate complex i de mare r spundere pentru conducerea superioar a companiei FIDELIO . Succesul a teptat în îndeplinirea misiunii poate fi atins numai în m sura în care toate nivelurile sale ader la misiunea formulat i ac ioneaz în maniera îndeplinirii ei. situat in centrul municipiului).

În consecin . îns este insuficient pentru a indica obiectivele concrete pe care trebuie s le îndeplineasc unit ile strategice sau modul de alocare a resurselor corespunz tor fiec rui nivel al organiza iei. ca nivel dorit spre a fi de atins[1] . m rci proprii. o etap important . Concretizarea misiunii se face printr-un set de obiective m surabile i realiste ce permit evaluarea i controlul performan elor organiza iei. cât i cele de ordin strategic. dar i spre o activitate eficient . Obiective fianciare Cifra de afaceri Profitul Dividentele Fluxul de numerar Obiectivele firmei vizeaz : Obiective strategice Segmentul de pia Calitatea produselor Pozi ia în top Satisfac ia clien ilor Ocuparea pozi iei de leader în urm torii trei ani prin cre terea cotei de pia de la 40% la 65%. cu exprimare predilect în unit i monetare. ce iau forma unit ilor fizice sau de alt natur . Introduce anual a cinci tipuri noi de produse. . Aceast misiune stabile te orientarea general a concernului. Îmbun t irea ratei profitului cu 10% în urm torii trei ani.Rela iile cu mediul i cu partenerii locali conduc spre un climat economic i social puternic. ca nivel minim acceptat sau m rimi ³ int ´. Pentru fixarea unei strategii consistente[2] se impun a fi luate în considerare atât obiectivele financiare. este cea a definirii obiectivelor . Obiectivele generale ale concernului se prezin sub forma unui ³prag´. ca urm tor pas. Realizarea afacerilor în parteneriat se bazeaz pe franche e i integritate. Alocarea unui buget de 1% din cifra de afaceri pentru sus inerea programelor locale i actelor de caritate.

în m sura în care num rul mare de nevoi i dorin e ale acestora sunt exprimate de tr s turi demografice precum: vârsta. sc derea natalit ii) se reflect într-un mod semnificativ asupra comportamentului de cump rare al popula iei. i a micromediului stimulând sau frânând activitatea desf urat de aceasta. Analiza macromediului Aceast analiz . modul în care o va face în viitor.Auditul extern al firmei O etap deosebit de important a procesului planific rii de marketing este desf urarea auditului intern i extern. cantitativ i calitativ. Aceste atribute sunt utilizate de întreprindere în determinarea dimensiunilor pie ei poten iale. cât i pentru adoptarea i aplicarea de decizii i ac iuni care s reflecte necesit ile i oportunit ile prezente i de perspectiv ale mediului ambiant. Definirea obiectivelor i elaborarea unor strategii de marketing adecvate presupun desf urarea prealabil a unui astfel de audit. culegerea. lucru mai dificil. Elementele macromediului sunt clasificate în ase mari categorii: mediul demografic. Ace ti factori exercit în permanen o influen mai mic sau mai mare asupra activit ii întreprinderii. aflându-se într-o permanent schimbare. analiza i interpretarea datelor i informa iilor referitoare la mediul extern i intern al organiza iei. persoanele ce fac parte din zona de activitate a firmei. cu scopul de a identifica punctele forte i sl biciunile firmei. mediul natural. mediul cultural i cel politico-legislativ. În esen . ocupa ia. sexul. în elaborarea de estim ri privind . mediul tehnologic. Un element ce trebuie reliefat în acest context este legat de asigurarea resurselor umane. proliferarea familiei netradi ionale. financiare i informa ionale[3] de care organiza ia are nevoie pentru func ionarea i dezvoltarea sa nu este posibil . Evolu iile factorilor de mediu constituie o important premis atât pentru asigurarea unor subsisteme organizatorice i informa ionale eficace. mediul economic. ca prim pas în elaborarea strategiei firmei FIDELIO . Toate firmele sunt con tiente de acest lucru dar nu toate sunt la fel de eficiente în monitorizarea mediului extern. Problema fundamental a analizei mediului înconjur tor este de a în elege modul în care acesta influen eaz organiza ia i. O serie de modific ri semnificative în datele demografice (accentuarea procesului de îmb trânire a popula iei. pe baza c rora se realizeaz analiza de tip SWOT. a tendin elor factorilor de mediu i în adaptarea activit ilor desf urate în consecin . Mediul demografic Mediul demografic este reprezentat de popula ie i structurile sale. m surarea. Prin analiza modelelor i trend-urilor în structura popula iei este posibil anticiparea comport rii consumatorilor de pe o anumit pia . starea civil . f r luarea în considerare a factorilor de mediu. macromediul. auditul de marketing const în specificarea. oportunit ile i riscurile specifice mediului extern i de a fundamenta obiectivele de marketing ale evolu iei viitoare ale organiza iei. cuprinde for ele externe care ac ioneaz asupra întreprinderii. materiale. asupra dimensiunilor i structurii cererii[4].

8%). Acest lucru este valabil atât pentru produsele alimentare (75.evolu ia cererii de produse si srevicii. Tranzi ia de la economia centralizat la economia de pia a avut un puternic impact asupra stilurilor de via din România. igiena personal (76. care s ajung pentru o perioad mai îndelungat de timp (de la 16% la persoanele cu venituri sub USD 75 la 42% la persoane cu venituri peste USD 150 i de la 17% în cazul persoanelor cu educa ie mai mic de 10 clase la 32% în cazul persoanelor cu educa ie universitar ). se observ o cre tere semnificativ a procentului de persoane care obi nuiesc s cumpere produse în cantit i mai mari. B rba ii i femeile au un comportament de achizi ie similar din acest punct de . pentru al ii reprezint o ocazie de a profita de abilit ile lor. O analiz a structurii dup venituri i educa ie. în stabilirea celui mai potrivit mix pentru pia a respectiv . Pe masur ce cre te nivelul de educa ie sau nivelul de venit personal. Pentru unii români. Atributele demografice pot furniza indicii clare asupra structurii gamei de produse. cosmetice. Obiceiuri i comportamente de achizi ie a bunurilor de larg consum Trei din patru persoane care obi nuiesc s fac cump r turile în gospod rie achizi ioneaz doar strictul necesar de produse ± atât cât s acopere nevoile curente. cât i pentru cele nealimentare -între inerea casei. societatea româneasc ofer un peisaj al contrastelor: de la disperare la bucurie. de la visare la pragmatism acut. iar pentru al ii este o provocare.1%). de la atitudini pasive la atitudini active. conduce la ideea c acest mod de achizi ie este specific mai degrab categoriilor de persoane cu venituri mici i educa ie mai redus . de la furie la recuno tin . asupra pre urilor pe care consumatorii sunt dispu i s le plateasc pentru aceste produse. asupra modalit ilor optime de distribuire a lor i a celor mai potrivite ac iuni promo ionale. de la pesimism extrem la optimism absolut. ritmul schimb rii este un co mar. Trezirea din letargia comunist a avut efecte diferite asupra românilor: pentru unii este prea târziu pentru a schimba ceva. La sfâr it de mileniu.

int la care se adreseaz firma cuprinde într-o m sur mai mic personele fizice ce compun menajele.1% vs 30.1% vs 44.4%). persoanelor juridice. pie e/ tarabe 56. În luna februarie 2007 cheltuielile pentru produse de uz curent (alimentare i nealimentare) au înregistrat în medie o valoare de 16$ în supermarket-uri. o analiz mai complex se cere a fi corelat cu o analiz prealabil a pie ei. în ordine descresc toare: magazine alimentare 68.7%.1%) în timp ce persoanele cu venituri mari i educa ie înalt cump r mai degrab din supermarket-uri (65.8%. Persoanele cu venituri mai sc zute sau educa ie redus au o înclina ie mai mare de a achizi iona din pie e/tarabe (63.1%.9% din persoane cump r în general o gam restrâns de produse (1-9 produse diferite). Comportamentul de achizi ie a unei game largi de produse este mai accentuat la persoanele cu venituri mari i educa ie înalt (15% din persoanele cu venitul de peste USD 150 i 8. centre en-gros 19. Mediul demografic reprezint totodat unul din factorii formativi ai cererii de m rfuri pentru firma FIDELIO îns pia a. este util în m sura în care tr s turile se r sfrâng asupra comportamentelor organiza iilor-client. 18$ în centrele en-gross.1%.3%.0% res-pectiv 26.3% respectiv 40.2%. . Se constat de asemenea o înclina ie mai mare a b rba ilor de a face cump r turile de la chio c i din supermarketuri prin compara ie cu femeile (37.8% dintre ace tia obisnuiesc s cumpere o gam medie de produse (10 -19 produse diferite) atunci când ies la cump r turi.5% în cazul supermarketurilor).2% din persoanele cu educa ie universitar ).5%) i chio curi (37. Din acest motiv.0% respectiv 12. Preferin ele i comportamentele generale ale ariei unde firma î i desf oar activitatea. exist de asemenea un procent redus de persoane (5.8%) i magazine universale /mall shopping centers(15.5% în cazul chio curilor i 48.4% respectiv 64.6% respectiv 60.4% i magazine univer-sale /mall / shopping centers 7.9%).1%) care achizi ioneaz o gam larg de produse (20 de produse diferite sau mai multe). hypermarket/cash&carry (37. în timp ce 22.vedere. 22$ în magazinele universale/mall/shopping centers i 45$ în re elele hyper-market/cash&carry. chio curi 33. supermarket 46. hypermarket/ cash&carry 16. 71. ci se axeaz pe satisfacerea cerin elor ce apar in firmelor. Loca iile din care au fost achizi ionate produse alimentare i produse nealimentare de uz curent în luna februarie 2007 sunt.

nivelul veniturilor. aceast categorie de factori î i pune amprenta. strucura comer ului cu ridicata. ajut la descoperirea unor noi segmente de consumatori. direct sau indirect. Gradul avansat de uzur a fondurilor fixe i ritmul lent de înnoire a produselor i tehnologiilor reclam impulsionarea activit ii de cercetare-dezvoltare i conceperea unor produse i tehnologii cu parametrii calitativi i economici superiori. modelele de consum ale popula iei. mi carea pre urilor i nivelul concuren ei. Mediul tehnologic Mediul tehnologic în care opereaz firma este alc tuit din numero i factori ce concur la realizarea produselor i serviciilor. se reflect . veniturile reale. i determin volumul i structura ofertei de m rfuri. prin intermediul pie ei. activitatea de cercetare-dezvoltare. Aceast component a macromediului implic firma atât ca beneficiar. calitatea tehnologiilor. Distribuirea rapid i în . modific modelele cererii i stilul de via . Aceste aspecte legate de situa ia economic a zonei în care firma FIDELIO î i va desf ura activitatea. m rimea cererii de m rfuri. în principal pe gradul de înzestrare tehnic i pe ritmul moderniz rii produselor i tehnologiilor[5]. faciliteaz comunicarea între diverse firme sau agen i. Între factorii care influen eaz puterea de cumparare se num r rata infla iei. Cuprinzând ansamblul elementelor cu caracter tehnic i tehnologic. de regul . poate modifica natura concuren ei într-o industrie i amplific eficien a activit ilor de marketing. cât i ca furnizor. rata omajului.Mediul economic Cuprinde totalitatea factorilor din economie care influen eaz capacitatea întreprinderii de a concura în domeniul s u de activitate. concomitent cu retehnologizarea unor ramuri de activitate. factorul cu cel mai puternic impact asupra activit ilor umane. înzestrarea cu acest tip de tehnologie permite ob inerea unor rezultate mai bune în toate domeniile. iar p trunderea telefoniei mobile. utilizând tehnici avansate. exportul i importul de bunuri. Considerat. deoarece creeaz modalit i noi de satisfacere a nevoilor consumatorilor. licen e i brevete înregistrate. precum : nivelul tehnic al utilajelor i echipamentelor. Tehnologia informa ional tinde s ocupe un rol important pe pia . dar i posibilitatea i disponibilitatea consumatorilor de a cump ra diverse bunuri i servicii. permite identificarea unei cereri latente. evolu ia pre urilor. capacitatea de crea ie-inova ie-inven ie. cunoa terea mediului tehnologic prezint o importan deosebit pentru firm . în principal. cu impact asupra firmei.

Pe o pia cu concuren oligopolist . ie i din joc. Mediul natural Resursele nu numai c nu mai sunt privite izolat de celelalte fenomene economice i sociale. poluarea. influen ând în mod nemijlocit obiectivul activit ii. Mediul cultural Ansamblul elementelor care privesc sistemul de valori. cât i con inutul i forma comunica iilor firmei cu pia a. puse în eviden prin criza materiilor prime. valorile culturale secundare se transform în timp[8]. Impactul mediului cultural asupra activit ii firmei este condi ionat de o serie de caracteristici: valorile culturale fundamentale rezist în timp. i în cadrul mediului natural se înregistreaz o serie de tendin e. toate fiind privite în evolu ia lor pe termen lung i în intercondi ionarea lor reciproc [6]. Mediul cultural contribuie la exprimarea exigen ei unei anumite pie e. ca popula ia.timp optim este asigurat prin ma ini i utilaje performante. respectarea tradi iilor i obiceiurilor. ale mesajelor transmise. Condi iile naturale determin modul de localizare. sa i i germani. u urin a în achizi ionarea produselor sau serviciilor. acest lucru poate s fie un avantaj pe care. stilul de via i exigen ele specifice popula iei germane-conservarea propriei culturi-: calitatea produselor. Particularit ile pie ei deriv i din mentalit ile unor grupuri de persoane. daca nu tii când s -l fructifici. fiecare cultur este compus din culturi secundare. de distribu ie în spa iu a activit ilor unit ii economice. cre terea costului energiei i implica iile legate de influen a reliefului. delimiteaz segmentele de pia i delimiteaz tipologiiile specifice ale cump r torilor. credin ele i normele care guverneaz statutul oamenilor în societate[7] constituie mediul cultural. ci au început s fie luate în considerare la dimensiunile lor reale i integrate într-un sistem împreun cu alte subsisteme. produc ia de alimente. înseamn c po i s fii cu un pas în fa a celuilalt. tradi iile. investi ia de capital. Tipul de comportament al acestora difer prin cultura proprie. care contribuie la cre terea productivit ii pe ansamblu a societ ii. A ob ine o informa ie în timp util. care constituie o parte important a popula iei. calitatea vie ii. Aceste elemente formeaz comportamentul de cump rare i consum. condi ionând atât felul produselor i maniera distribuirii lor. . a climei. Mediul natural de ine un rol din ce în ce mai important în perioada actual în proiectarea i desf urarea activit ilor economice. obiceiurile.

sau alte modele sociale.Cultura reprezintã un mod de via ã care face posibilã diferen ierea unui grup de oameni de un altul. limbaj. Mediul juridic i institu ional nu cuprinde doar legisla ia comercial intern . ca i gradul de interven ie a statului în economie i atitudinea general a administra iei fa de via a economic a societ ii. Mediul politico-legislativ Mediul politic este format de structurile sociale ale societ ii. Cultura este un rezultat al învã ãrii i se transmite de la o genera ie la alta. Analiza micromediului Micromediul de marketing include factorii i for ele cu ac iune imediat asupra întreprinderii. de for de munc i prestatorii de servicii. i totu i se regãsesc numeroase gre eli de acest gen în e ecurile înregistrate de marketeri . firma ac ioneaz în desf urarea activit ii sale concomitent pe dou pie e: pia a intr rilor i pia a ie irilor. Diferen ele culturale studiate de-a lungul timpului sau de la o na iune la alta se înscriu în preocupãrile complexe ale operatorilor de marketing. ci i reglement rile stabilite de organismele interna ionale abilitate. care influen eaz direct succesul activit ii desf urate i asupra c rora i întreprinderea î i exercit controlul într-o m sur mai mic sau mai mare: firma. Acest mod de via ã include anumite atitudini i valori ca model de comporta-ment : esteticã. Toate acestea determin un climat politic stabil sau mai pu in stabil cu influen e directe asupra mediului de afaceri dintr-o regiune. Mediul legislativ cuprinde ansamblul normelor juridice i actelor normative care reglementeaz desf urarea activit ilor comerciale ale întreprinderilor. structura de clasã. zonã geograficã. Pe pia a ie irilor. necesitatea de adaptare a programelor de marke-ting la culturã este evidentã. stabilind leg turi în principal cu clien ii. religie. Analiza intern a firmei . cultura determinã dorin ele ca o modalitate de exprimare a nevoilor. educa ie. clien ii. În cadrul unor largi arii culturale se pot deosebi arii mai restrânse care manifestã aspecte specifice în func ie de vârsta. Pe primul tip de pia . furnizorii for ei de munc . Din perspectivã de marketing. rasã. firma apare în calitate de cump r tor i stabile te leg turi în special cu furnizorii de m rfuri. în special pe arena interna ionalã a activitã ii lor. firma are calitatea de vânz tor i î i valorific produsele i serviciile realizate. for ele politice ce ac ioneaz i de raporturile stabilite între acestea. Ca sistem evolu ionist. religie sau fundamente etnice. prestatorii de servicii. concuren ii i organismele publice. De altfel. furnizorii de m rfuri.

dimpotriv . frecvent în m sur determinant .i spori for a competitiv i îmbun t i pozi ia pe pia . În esen . discount-urile i alte tipuri de reduceri oferite firmei la cump rare. iar de modul în care se asigur termenele i condi iile de livrare depinde întregul circuit intern al m rfurilor în cadrul magazinului. pentru relevarea pozi iei curente. nivelul de implicare al firmelor în stabilirea i negocierea pre urilor de vânzare a propriilor produse.ansele unei firme de a. cota de pia de inut i imaginea firmei pe pia . cât i în stabilirea unor rela ii viitoare. analiza firmei. aceast capacitate depinde de resursele pe care firma le poate aloca în direc ia schimb rii produse. Ace tia reprezint veriga central a întregii afaceri a firmei. În concluzie. cât de capacitatea de reac ie a firmei de a o folosi profitabil sau. modul de promovare al produselor (publicitate la locul vânz rii.i îndeplini misiunea pe care i-a asumat-o i de a realiza obiectivele pe care i le-a propus. y y y O astfel de analiz a furnizorilor reprezint o metod prin care firma stabile te importan a i rolul fiec rui colaborator. suficien a sau insuficien a lor conferind schimb rii caracterul de oportunitate sau de amenin are pe care îl prezint pentru firm . Furnizorii de m rfuri Asigurarea resurselor necesare desf ur rii activit ii de comer a firmei FIDELIO depinde de rela iile de vânzare cump rare cu furnizorii de m rfuri. În cadrul select rii sau colabor rii cu furnizorii. de a o percepe ca pe o amenin are. de oportunit ile. atât la nivel local. cât i interna ional.i concentreze i intensifice eforturile pentru a. Tipul i num rul furnizorilor firmei FIDELIO se axeaz în principal pe dou categorii largi de produse: alimentare i nealimentare. firmele furnizoare de in un renume pe pia . respectiv amenin rile pe care le prezint mediul ei de ac iune. fiind necesar atât în etapa de audit. . firma FIDELIO analizeze o serie de aspecte legate de: y y respectarea termenelor i condi iilor de livrare. a competi iei de pe pia a acesteia i a pozi iei competitive pe care o de ine se întrep trund profund i formeaz un ansamblu unitar a c rui finalitate const în stabilirea direc iilor strategice în care firma trebuie s . potrivit misiunii. sunt sporite sau dimninuate. pe termen lung. Statutul de oportunitate sau de amenin are pentru firm a unei schimb ri produse în mediul ei nu depinde atât de natura schimb rii. contribu ia procentual la profitul propriu al firmei. iar produsele sunt m rci cunoscute de clien i. promovare direct sau alte tipuri de activit i ce promoveaz produsele). merchendising. În general.

În esen . determinând reducerea performan elor ei economico-financiare. Oportunit ile reprezint factori de mediu externi pozitivi pentru firm . Rela iile cu furnizorii pot fi întrerupte în cazul în care firma decide c ace tia de in o influen prea mare în stabilirea i negocierea condi iilor de plat i livrare.i realiza integral obiectivele stabilite. în scopul exploat rii profitabile a oportunit ilor ap rute[9]. poate modifica rata profitabilit ii firmei. capacitatea firmei de a. anse) i Threats (amenin ri). în m sur semnificativ . se bazeaz pe un proces amplu de analiz i evaluare a mediului de ac iune a firmei. iar ultimele dou se refer la mediul i oglindesc impactul acestuia asupra activit ii firmei. iar pe de alt parte. ce reprezint acronimul cuvintelor Strengths (for e. Weaknesses (sl biciuni. De asemenea. anse oferite pentru a. pentru a anticipa sau sesiza la timp schimb rile din cadrul acestuia. a situa iei competitivit ii în acest mediu i a situa iei firmei. Philip Kotler definea o oportunitate ca fiind un ³segment de pia caracterizat printr-o anumit nevoie prin care întreprinderea poate desf ura o activitate profitabil ´. acest tip de influen prelungit pe o perioad îndelungat . a situa iei interne a firmei pentru a evalua capacitatea ei de a face fa cu succes schimb rilor. Analiza SWOT Luarea deciziilor strategice privind definirea misiunii firmei. stabilirea obiectivelor strategice i a strategiei necesare atingerii lor. în m sura în care furnizorul ocup un loc important în firm . aplicarea planului care s materializeze strategia respectiv . a capacit ii acesteia de a înfrunta schimb rile produse în mediu. folosit în acest sens. este cea denumit generic SWOT. Colaborarea cu furnizorii de produse se bazeaz în principal pe avantajul reciproc al p r ilor. pe de o parte. Amenin rile sunt factori de mediu externi. conform lui Philip Kotler este o ³piedic ap rut ca urmare a unei tendin e sau unei evolu ii nefavorabile a mediului. aceasta sisteaz comenzile i întrerupe activitatea cu furnizorul. marketingului strategic îi este specific analiza continu a mediului extern.i reconsidera strategia existent . negativi pentru firm . Metoda de analiz . puncte forte).i stabili o nou strategie sau a. Amenin area extern . Opportunities (oportunit i. . îns în cazul în care firma impune pre uri i cantit i care nu corespund cu cele ale firmei. puncte slabe). situa ii sau evenimente care pot afecta nefavorabil.Puterea furnizorilor asupra firmei se poate manifesta prin majorarea pre urilor sau prin diminuarea calit ii produselor livrate.care în absen a unei ac iuni pe pia defensive. Primele dou privesc firma i reflect situa ia acesteia. Un prim pas în analiz îl constituie identificarea oportunit ilor i amenin rilor rezultate din mediul extern. ar duce la sc derea vânz rilor sau a profitului´.

în viitor. . Venitul popula iei în perioada prezent a cunoscut o cre tere destul de semnificativ . Aceast conjunctur favorabil . viteza de rota ie a stocurilor este mai lent . a poten ialului firmei astfel încât s se poat identifica punctele forte i punctele slabe ale acesteia. Cre terea pre urilor la produsele comercializate nu conduce la ob inerea unui profit superior. În perioada urm toare. la fel de important în analiza mediului extern. de i a înregistrat o sc dere în raport cu perioada anterioar din anul 2006. evolu ia acesteia va fi influen at într-un mod direct de cre terea pre urilor pentru servicii. Analiza mediului intern al firmei presupune o evaluare a resurselor proprii. iar tendin a popula iei este de a distribui veniturile într-un mod mai limitat. În aceast perioad . care. iar oferirea unei game variate de produse alimentare i nealimentare. Studierea concuren ei. aceasta nu înseamn o sporire a volumului de achizi ionare a produselor. Aceste dou firme o s p trund pe pia în perioada urm toare. datorit cre terii infla iei. ra ional. În perspectiv . cu 0. cunoscând o cerere negativ . firma trebuie s fie receptiv la schimb rile produse pe pia . ci la pierderea poten ialului de clien i. la apari ia unor concuren i ce ofer produse asem n toare acelora i tip de clien i. firma trebuie s î i diferen ieze activitatea. iar principala amenin are poate s vin din partea concernului PLUS si REAL. se poate aprecia c veniturile au crescut u or. Chiar dac veniturile au crescut. Firma trebuie s analizeze tendin a de cre tere a pre urilor. cât i s -i permit ob inerea de profit. este legat de pericolul noilor intra i pe pia . conduce la un efect de neutralizare a importan ei acesteia. pentru a evita o situa ie de acest tip.1%. pe ansamblu. deoarece i pre urile au cunoscut o cre tere semnificativ . îns aceast cre tere este justificat de deprecierea monetar sau alte cauze de natur economic . Primul factor al amenin rilor este reprezentat de rata infla iei. legat de consumul popula iei. îns o cre tere ulterioar a pre urilor produselor. reprezint cheia succesului firmei. dar i a viitorilor concuren i. firma FIDELIO. atât din punct de vedere al prezen ei actuale pe pia . În acest caz. Punctele forte ale firmei sunt competen e distinctive pe care aceasta le posed la un nivel superior în compara ie cu alte firme concurente. cu un tip de comer asem n tor firmei FIDELIO i amenin area principal este legat de pozi ia pe care acestea o s o ocupe în preferin ele clien ilor. iar pentru a evita ineficien a trebuie s ac ioneze în direc ia men inerii unor pre uri care s satisfac atât clien ii. existând posibilitatea unui surplus ineficient. comparativ cu perioada de referin . poate s conduc la o sc dere atât cantitativ . va înfrunta dificult i în activitate. Aceast analiz ine cont i de etapa din ciclul de via în care se afl produsele i firma. O asemenea cre tere influen eaz într-un mod negativ puterea de cump rare. în cazul în care nu va ine cont de aceast previziune. cât i valoric a vânz rilor.Analiza mediului economic al firmei pune în eviden un alt aspect. Un alt aspect. Eficien a activit ii depinde în mod direct de nivelul pre urilor. reprezint o alt caracteristic ce trebuie luat în considerare. dar i de activitatea anterioar a întregii firme. reprezint o oportunitate pentru firm . Pe termen scurt. Impactul asupra firmei. legat de cre terea consumului popula iei i tendin a de alocare a celei mai mari p r i din venituri produselor alimentare i nealimentare.

prin introducerea anual a cel pu in 5 produse m rci proprii. Pe termen lung. Op iunea strategic a firmei METRO Cash&Carry se îndreapt spre primul cadran. În unele situa ii. ceea ce determin o comunicare insuficient i ineficient cu clien ii afla i în momentul alegerii produselor. iar la fidelizarea lor a contribuit politica de promovare. cât i o capacitate de negociere cu furnizorii de asemenea produse. Punctele slabe ale firmei sunt caracteristici ale acesteia care îi determin un nivel de performan e inferior celor ale firmelor concurente. ci i ca o abordare procesual a unei strategii.ceea ce îi asigur un anumit avantaj în fa a lor. Aceste dou tactici ale firmei reprezint axul întregii afaceri: orientarea c tre nevoile consumatorilor. iar firma se confrunt cu o incapacitate de a satisface cererea venit din partea clien ilor. în special la pozi ia firmei i evolu ia pie ei. conduce la ineficien a activit ii întregii firme. i. Ca principal punct slab al firmei FIDELIO este cel al distribu iei i rela iei cu furnizorii. Analiza SWOT Analiza SWOT poate fi receptat nu numai ca instrument de analiz static . inând cont de faptul c firma nu este implicat în mod direct în procesul de produc ie. acest aspect poate s conduc la pierderea unei p r i a clien ilor i ineficien pe ansamblu a activit ii. sunt utile în stabilirea strategiei firmei FIDELIO. o dezvoltare a produsului. implica ii conexe i în ceea ce prive te competitivitatea produselor i ritmul de înnoire al acestora. Datele furnizate din acest tip de analiz referitoare. Politica de pre i de promovare reprezint alte dou atuuri ale firmei. implicit activitatea pe ansamblu a produc torilor acestor produse. . furnizorii nu reu esc s respecte condi iile i termenele de livrare ale produselor. prin care s-a conturat leg tura durabil cu clien ii. Dezvoltarea produsului are deci. Un al doilea deficit al firmei se refer la fluxul mare al angaja ilor într-o perioad scurt de timp. Aceast op iune presupune atât o investi ie consistent în produse. Insuficien a cuno tin elor noilor angaja i i tratarea de c tre ace tia într-un mod necorespunz tor a clientului. Practicarea unor pre uri avantajoase a reprezentat pasul spre atragerea clien ilor.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful