Universitatea "Petru Maior" Facultatea de Ştiinţe şi Litere Specializarea Română – Franceză

DIDACTICA PREDĂRII LIMBII ŞI LITERATURII ROMÂNE

Portofoliu de evaluare

Profesor: Szekely Eva-Monica

Student: Kovács(Oroian) Hilda Română - Franceză, anul III

1

Argument – Introducere
Am ales această dramă: Meşterul Manole de Lucian Blaga, clasa a XI-a, deoarece întotdeauna am fost fascinată de opera lui Lucian Blaga, indiferent dacă e vorba de poezia sau dramaturgia sa. Inspirată de formula teatrului expresionist modern, dramaturgia lui Lucian Blaga a fost receptată ca aparţinând teatrului de idei. Toate piesele acestui autor poartă pecetea expresionistă metafizică. În teatrul lui Lucian Blaga,expresionismul se manifestă la mai multe nivele : al personajului, al cadrului scenic, şi al discursului dramatic. O notă distinctă o constituie expresionismul de nuanţă clasică filtrat prin izvorul folcloric, în piese ca Meşterul Manole , cel mai des invocată, Anton Pann şi, poate şi Cruciada copiilor sau Avram Iancu. Ca o caracteristică generală, Blaga prezintă cu precădere în dramele sale "simboluri în acţiune", transfigurări scenice ale esenţelor existenţiale mitizate. În felul acesta, teatrul poetic al lui Blaga este prin natura lui un teatru al extazului. Viziunea dramatică în teatrul lui Blaga îşi are rădăcina, pe rând, în intuiţia apocalipticului (pantomima Înviere), în mitul arhaic asumat (Zamolxe. Mister păgân, Meşterul Manole) dar şi în preocuparea, o vreme, pentru inegalitatea psihică a indivizilor, după modelul lui Strindberg sau Wedekind. În dramele lui Lucian Blaga întâlnim : demonic, tragic, lirism –absorbite organic în scenariul poetic de idei –topite, până la urmă, toate în ritualitatea extatică a textului dramatic, conferindu-i forţă şi unicitate. La Blaga există cu adevărat numai ceea ce se revelează. Simbolurile mitice, miturile ca atare, în piesele sau în poeme sunt structuri, scheme revelatorii, reflexe ale metaforicului. Ritualul –în Meşterul Manole, spre exemplu –are tot o funcţie revelatorie, iese complet din sfera mimesis-ului. Nu repetă gestul cosmogonic originar, săvârşit în illo tempore, cum ar spune Mircea Eliade. Teatrul lui Blaga are prin excelenţă forţă poetică, îmbină lirismul cu creaţia dramatică obiectivă, purtătoare de revelaţie. Fiinţe şi acţiuni arhetipale apar proiectate într-un cadru scenic primordial, dând senzaţia de spaţiu închis, în timp ce cadenţa abruptă incantatorie a textului sporeşte densitatea atmosferei mitice sau de energie primară stilizată. Pentru drama Meşterul Manole, relevante sunt legăturile cu mitul folcloric şi implicaţiile metafizice ale acestuia. Dar accentul cade tot pe dimensiunea revelatorie a mitului, cu prelungirile metafizice în scenariul poetico-dramatic. Spre deosebire de scenariul folcloric, ce păstrează intact sensul mitic şi cosmologic | cosmogonic originar, centrat pe ideea de repetiţie ( la nivelul mimesis-ului sacru, superior, în sens aristotelic ), în piesa lui Blaga, sub învelişul credinţelor arhaice, răzbate patetic drama cunoaşterii şi a creatorului modern. Întreaga piesă stă sub semnul "daimonului creaţiei" ( spune George Gană în Opera literară a lui Lucian Blaga ), care-l confiscă total pe Meşter. Se verifică din nou că demonicul e cheia întregii viziuni creatoare a lui Blaga, deşi lipseşte propriul-zis pactul cu diavolul, ca în Faust-ul lui Goethe. Edgar Papu vedea în Meşterul Manole, poate chiar din acest motiv, una dintre "cele mai desăvârşite relaţii complementare cu vestita operă apuseană". În plus faţă de baladă, poate fi invocată şi

2

tradiţia bogomilică : "Şi dacă întru veşnicie bunul Dumnezeu şi crâncenul Satanail sunt fraţi ? Şi dacă îşi schimbă obrăzarele înşelătoare, că nu ştii când e unul şi când e celălalt ? Poate că unul slujeşte celuilalt. Eu, stareţ credincios, nu spun că este aşa, dar ar putea să fie." Sunt cuvintele stareţului Bogumil, ispititorul, unul din personajele importante ale dramei, cuvinte care amintesc frapant de poemul Pax Magna din volumul de debut. În piesă, totul este mai complex şi mai amestecat ( şi faţă de poem şi faţă de prototipul folcloric ) : "Ce încurcătură de graiuri"-exclamă, la un moment dat, Mira. Numai cadrul e acelaşi : "pe Argeş in jos" şi în plin "timp mitic românesc". Impulsul dramatic e concentrat însă într-una din cârtirile stareţului Bogumil, apariţie demonică, oscilând-cum am văzut- între Dumnezeu şi Satanail: "numai jertfa cea mare poate să ajute". Faţă de prototipul din balada populară, Manole trăieşte, de la primele replici, incertitudini şi ezitări şi mai cumplite. O vreme, se manifestă ca un fel de Faust dezabuzat, chinuit de calcule şi măsurători fără noimă. Blestemul lui e că s-a îndepărtat prea mult de "Zidarul cel mare" şi că mereu "e pe cale să se certe cu cerul". Ca şi Găman, fiinţă stihială, concepută în linia grotescului folcloric, el suferă de "boala căderii", în timp ce creatorul din sine intră în conflict cu propriile limite omeneşti. Atât Bogumil cât şi Găman, întrupare a teluricului, sunt creaţii ale lui Lucian Blaga, nu le găsim în baladă şi nici în variantele-numeroase-ale acesteia, în întreg spaţiul balcanic. Şi, tocmai această transgresare a limitelor fiinţei omeneşti, de care era vorba, face din Manole ( identificat prin jertfă, cu figura creatorului modern ) un extatic şi un vizionar. Mai întâi este jertfită Mira, apoi vine jertfa finală, dar tot ce se întâmplăpână atunci sunt doar nişte paliative ala hotărârii destinului. Chiar gesturile protagonistului, esenţializate la maximum, ne sunt înfăţişate ca nişte acte succesive ale hybris-ului, însoţite de conştiinţa vinei cu accente înălţate până la paroxism. Pe Mira, el o zideşte, transpunându-se lunatic în magia unui joc ingenuu în aparenţă ( jocul creator de lumi ), dar având un puternic revers tragic. Cu atât mai insuportabile vor fi după aceea remuşcările, când nici măcar delirul, extaza totală a spiritului, nu-l poate face să uite. Aproape nimic nu mai rămâne din transparenţa genuină a eroului popular, nimic din fabuloasa-i lipsă de memorie. Manole al lui Blaga, el însuşi fiinţă ambivalentă, a fost "pedepsit cu dorul de a zămisli frumuseţi". De la prima şi până la ultima scenă, când se prăbuşeşte din clopotniţă, din proprie dorinţă, viaţa lui se scurge picătură cu picătură şi trece în fiinţa operei. Dispare absorbit cu totul în creaţie. Iată cum în schema scenariului expresionist stilizat şi a mitului sacrificial străvechi, cu modificări esenţiale în raport cu balada, dar şi cu substratul mitic propriu-zis, Blaga toarnă un conţinut ideatic şi psihologic modern, care conferă dramei creatorului autenticitate şi credibilitate. De asemenea se poate lesne observa că sensurile sunt mult mai direct exprimate în drama lui Blaga decât în baladă, ca într-un manifest artistic modern. Personajele înseşi sunt dezindividualizate, acţionează ca nişte "idei-forţă", iar conflictul dramatic se resoarbe cu totul în antinomia spiritual-teluric, exprimată de sinteza realizată anume de autor între simbolul expresionist de natură stihială şi arhetipul arhaic, reunite în simbolul mitic. Putem spune că, Găman şi în oarecare măsură, stareţul Bogumil sunt fiinţe stihiale demonice. Găman are parcă legături cu energii telurice daimonice şi se manifestă, până la un punct, ca alter-ego al lui Manole. Prin aceste personaje, de fapt, Manole încearcă să-şi teatralizeze propria sfâşiere lăuntrică şi dureroasele sale alternative etice, filosofice ori teologice, în linia intuiţiei "multiplicării eurilor" la care ajunsese autorul. Şi Găman
3

şi Bogumil ţin loc de oracol, iar scenele confruntării cu cei nouă zidari amintesc de intervenţiile corului din teatrul antic. Întreaga atmosferă a dramei e încărcată de semne rău-prevestitoare : zidirea bisericii durează lapte ani, exact cât a durat şi dragostea lui Manole pentru Mira, iar zidarii împreună cu Manole au îndurat cu toţii "dezamăgirea celor şaptezeci şi şapte de prăbuşiri" etc. Evident drama Meşterul Manole trăieşte artistic, dincolo de forţa poetică revelatorie a simbolurilor, prin marile ei scene : viziunile stihiale ale lui Găman, revolta meşterilor zidari, nerăbdarea Curţii, jurământul, apariţia Mirei, zidirea acesteia, iar, în final, răzvrătirea lui Manole, când, înainte de a se prăbuşi în gol, trage clopotele cu o îndârjire de "parcă s-ar certa cu cerul". Toate acestea evidenţiază "o excepţională vitalitate teatrală". Manole moare, dar drama lui, sfâşierile lăuntrice, dorul "de a zămisli noi frumuseţi" vor fi duse mai departe de cei nouă meşteri mari. Şi ei sunt bolnavi de-acum de acelaşi foc mistuitor al creaţiei fără leac. Am optat pentru manualul de clasa a-XI-a de Limbă şi literatură română a editurii Corint, apărut la Bucureşti în anul 2006. Autorii manualului sunt : Sofia Dobra, Monica Halaszi, Dorina Kudor, Luminiţa Medeşan. Am avut de ales între editurile Corint şi Humanitas şi am ales în final manualul editurii Corint, deoarece mi s-a părut atractiv atât din punct de vedere estetic : multe poze, iar titlurile şi numerotarea paginilor, cuprinsul - foarte colorate. Manualul e foarte bine structurat, cu multe citate critice, fiecare operă studiată are "dicţionar literar" iar datele biografice ale autorului şi ale cărţii sunt aranjate şi puse în chenar colorat. Manualul, conţine de asemenea multe opţiuni pentru sarcini de lucru, multe exerciţii care ar putea fi date elevilor ca teme de casă. Conceptele necunoscute sunt de asemenea foarte clar explicate şi aşezate în chenar. Mi s-a părut că editura Corint îmbină foarte util şi cu succes teoria cu exerciţiile, deci l-am găsit foarte util atât pentru lucrarea mea, cât şi pentru elevii care învaţă momentan sau pe viitor din acest manual. Manualul trebuie în aşa fel ales, de către profesor, încât acesta să fie în primul rând bine structurat, util, noţiunile folosite să fie accesibile şi nu în ultimul rând să atragă prin poze şi alte lucruri inedite, pentru că : " tot ceea ce place ochiului, place şi sufletului şi minţii ".

4

Evaluare manuale alternative
Tabel – Alegerea manualului

Nr. crt.

MANUALE / EDITURĂ Punctaj (0 – 5)

CRITERII DE EVALUARE
CORINT cls. a XI.-a 1 Viziune integrată (limbă şi comunicare, literatură, concepte circulante). Sugestii fişe de evaluare formativă şi sumativă / exerciţii gradate. Strategii activ paticipative – procesualitatea construcţiei sensurilor. Alegerea textelor de bază şi auxiliare, crearea unei intertextualităţi relevante pentru tipuri diferite de limbaje. Dicţionar explicativ corelat cu prezenţa unor concepte funcţionale. Aspecte estetice care să trimită la corelaţii cu celelalte arte. HUMANITAS cls. a XI -a

5

5

2

5

4

3

5

4

4

4

3

5

5

4

6

4

4

TOTAL PUNCTAJ

28

24

5

omul s-a opintit cu el în deşertul calului.) sufetul unui om clădit în zid ar ţine laolaltă încheieturile lăcaşului până-n veacul veacului. Al doilea venea în urma lui Lipan. Editura Ion atunci am glumit . începe cu un glas ireal) "Dacă aş avea glas de înger. 2. Atunci a grăit Isaac lui Avraam. ca atunci când vrei să despici un trunchi. tată-l său. Unul dăduse călcâie calului şi grăbise spre pisc. văzut în depărtare locul acela. Atunci a zis Avraam slugilor sale: «Rămâneţi aici cu asinul. Ştiam că vii speriată. pentru ca vorbele mele abia icnite să pară un cântec? De ce nu am pene înalte de înger. lea pus pe umerii lui Isaac. 5. împingându-l în râpă.. Scena III) «MANOLE: "(. O singură pălitură i-a dat. Calul tresărise de spaimă. Luând deci Avraam lemnele cele pentru jertfă. Iar a treia zi. aş cânta vestindu-vă. la asfinţitul soarelui. şi du-te în pământul Moira şi adu-l acolo ardere de tot pe un munte pe care ţil voi arăta Eu!». Întorcând baltagul. soră sau fiică(..Povestea cu «Fiul meu.cap. ridicându-şi Avraam ochii. păşind ferit cu opincile pe cărare. pentru ca tot ce vi se cere prin mine să vi se pară un basm? O viaţă de om ni se cere.(. Avraame!» Iar el a răspuns:Iată-mă!».1-14 2. Luc. dar unde este oaia pentru jertfă?». Dumnezeu a încercat pe Avraam şi i-a zis: «Avraame.. fiul său. răsună ca o trâmbiţă rea. Dar eu ştiu mai bine că mergea la deal. Şi Dumnezeu i-a zis:«Ia pe fiul tău. El l-a pălit cu piciorul dedesuptul botului.. Să ştiţi că nu era noapte. Şi se mai aflau în preajma lui doi oameni. 3. nici n-a avut când să ţipe.. pe jos. fiul său. iar el a luat în mâini focul şi cuţitul şi s-au dus amândoi împreună.1-13 1.)"» (Actul al-II-lea. foc şi lemne avem.şi tăind lemne pentru jertfă..textele literare şi nonliterare alese Texte de bază: Lucian Blaga : "Meşterul Manole" «BOGUMIL: "(. nu. în sfârşit.Vechiul Testament. Eu am ştiinţă că fapta asta s-a petrecut ziua.) O viaţă scumpă de om se va clădi în zid."» (Actul I. De ce nu am glas de înger. făcând pe 8. Chiar în clipa aceea cânele s-a azvârlit asupra lui. Avraam însă a răspuns : Mihail bărbaţii sălbatici." "(... că locui singuratic.. ştiam că vii purtând grija altor vieţi.. 7. şi a zis: «Tată!» Iar acesta a răspuns: «Ce este fiul meu?»Zis-a Isaac:?«Iată. Şi-a tras de la subsuoara stângă baltagul şi.(. a pus samarul pe asinul său şi a luat cu sine doua slugi şi pe Isaac.cap 22. Unii cred că asemenea fapte se petrec noaptea. După acestea. pe care-l iubeşti. Avea cu el cânele.. Fac. că nu ştii când e unul şi când e celălalt? Poate că unul slujeşte celuilalt. Scena I ) «MANOLE: (se luptă lăuntric.) Şi dacă întru veşnicie bunul Dumnezeu şi câncenul Satanail sunt fraţi? Şi dacă îşi schimbă obrăzarele înşelătoare. 4. 4. s-a ridicat şi a plecat la locul despre care-i grăise Dumnezeu. Alte texte: Mihail Sadoveanu "Baltagul" "Unii ar putea zice că venea la vale.) Nu Mira. şi-şi ducea calul de căpăstru. Dar glasul meu e glas de diavol. Lipan a repezit în sus mâinile.. iar eu cu copilul ne ducem până acolo şi. Dar nu era singur.)" Sadoveanu. a venit în dosul lui Nichifor Lipan. cel care umbla pe jos a lepădat frâul. închinându-ne.Noul Testament. adică să n-aibă nici o grijă. ne vom întoarce la voi». 6 .Tabel intertextual . pe singurul tău fiu. pe Isaac. Când cel din deal a făcut semn. Sculându-se deci Avraam dis-de-dimineaţă. dar din toată inima. Şi Texte biblice: 1. tulbure şi răguşit. va îngriji "Baltagul". a căzut cu nasul în coama calului... ca să bage de samă dacă nu s-arată cineva. Era vremea în asfinţit. 6. jertfa va fi o soţie care încă n-a născut.

am fost aproape numai copii şiam început în neştire să ne jucăm de-a viaţa. a ridicat Avraam acolo jertfelnic.. Bucureşti. Iar dacă au ajuns la locul. Editura ochii. ca să junghie pe fiul său. vezi. Când ne-am întâlnit cu stângăcie întâi. Avraam a numit locul acela "Iahve-ire". şi iată la spate un berbec încurcat cu Albatros. 1982.. Scena I) ai cruţat nici pe singurul fiu al tău. Avraam a luat berbecul şi l-a dus jertfă în locul lui Isaac. Sale !» Şi s-au dus mai departe amândoi împreună. 11. Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisercii Ortodoxe Române.) Mult nu e de atunci. de care-i grăise Dumnezeu. Avraame !» Răspuns-a acesta : « Iată-mă !» 12. Bucureşti. 1987. 9. căci acum cunosc că te temi de Dumnezeu şi pentru Mine n(Actul al-III-lea. . a aşezat lemnele pe el şi.» Biblia. a privit. acum te voi culca în zid. l-a pus pe jertfelnic. Bucurşti . Atunci îngerul Domnului a strigat către el din cer şi a zis : « Avraame. Dumnezeu poartă de grijă şi de aceea se zice astăzi : «În munte Domnul se arată. chiar de va fi rece zidul. Căci. nici sâ-i faci vreun rău. Şi ridicându-şi Avraam autobigrafică".o dimineaţă ca asta era. Şi ducându-se. fiul său. "Teatru. îţi aminteşti. Un joc de albă vrajă şi întunecată magie. pe care-l vom face cu tine. 1980. Acum tot aşa ne vom juca de-a moartea. Iar îngerul a zis : «Să nu ridici mâna asupra copilului. legând pe Isaac. Va trebui tot timpul să zâmbeşti şi. Să pară în adevăr că moartea e un joc. Atunci te-am culcat în iarbă. Mira. adică. 7 . (. să te sileşti să glumeşti. deasupra lemnelor. Apoi şi-a întins Avraam mâna şi a luat cuţitul.jertfa omenească – e numai aşa – un joc. coarnele într-un tufiş. fiul său. blestemul de care vorbirăm îl învingem c-un joc"» Dumnezeu de oaia jertfei Creangă. 10. Proză 13. » Lucian Blaga. 14.

"Comentarii la legenda Meşterului Manole") (Mircea Cărtărescu. ar putea fi revelator pentru noua mentalitate emergentă din acest al doilea nivel al imaginarului balcanic. cel al «jertfei zidirii». în orice caz. o fiinţă omenească. mitul povesteşte cum meşterul Manole voia să construiască o mănăstire. chiar perfectă fiind./" (Mircea Eliade. fiind el însuşi creat. încetează de a mai fi o formă a morţii.. este o formă a morţii. la bulgari şi la sârbi prin legenda construirii podului Arta.. de exemplu. trebuie zidită de vie. Manole îşi zideşte propria soţie însărcinată şi astfel mănăstirea se poate ridica." " Omul nu poate crea nimic desăvârţit decât cu preţul viţii sale. Un mit omniprezent în peninsulă. voinicii din balade în stare să mănânce cât zece. să bea cât zece şi să lupte cât zece. iar la români prin legenda Meşterului Manole. Omul fiind făptură. însufleţit de cineva el devine inofensiv. Numai dupăce a fost ." Text care face apologia crimei "Descoperirea folclorului a dus la exaltarea virtuţilor biologice ale «eroilor» populari." "În baladă este prezentă însufleţirea unui corp arhitectonic prin jertfă omenească. De aceea un lucru nou făcut este primejdios.. decât în măsura în care paticipă la un prototip sau în măsura în care repetă un act primordial(bunăoară Creaţia). dar tot ce construia ziua se surpa noaptea. Numai Dumnezeu poate crea fără să-şi sărăcească sau să-şi diminueze fiinţa. "Medicul şi vrăjitorul") 8 . este steril atâta timp cât nu-şi însufleţeşte creaţia mâinilor sale cu jertfirea sa sau a aproapelui. trce în rândul lucrărilor vii. va putea uita vreodată că s-a construit cu preţul unei vieţi nevinovate? /. Dar ce mănăstire este aceea ridicată pe un cadavru? Ce ordine a lumii..Contextualizarea prin raţionament transductiv Text care face apologia jertfei pentru creaţie "Pentru omul arhaic un lucru sau un act nu are semnificaţie. la temelia mănăstirii. Într-un vis i se arată soluţia enigmei: pentru ca zidurile să nu se dărâme. În manualele şcolare fapta criminală a meşterului este exaltată şi azi. este ceva care nu trăişte şi nu va putea trăi decât absorbindu-şi un suflet – al primei fiinţe care intră în contact cu el. existent. sau. În varianta românească. găsindu-i-se adânci justificări metafizice şi naţionaliste.

Să se încadreze opera pe baza caracteristici lor specifice geniului căruia îi aparţine textul sau fragmentul de text din drama 1-2 2. Competenţe operaţionale 2. 1unor 13. despre condiţia umană sau despre artă. crt. ore Comprehens iunea şi interpretarea textelor Concept Activităţi e de operaţio învăţare nale "Meşt 1. reflectate în texte literare.Scena -exerciţii de I . Găman" 1-14 . 3. nonliterare sau în alte arte. ment.2. grup. ore Competenţe generale Competenţe specifice 2.1. e "."Me 1. Genul -exerciţii dramatic care să erul şterul evidenţieze Mano Manol trăsăturile le ". Luca. Nr.1.1. 2. Compararea viziunii despre lume.2. Interpretarea textelor studiate prin prisma propriilor valori şi a propriei experienţe de lectură. enunţarea 4. stareţul capitol Bogumil. dramatice n Blaga. Text Intertext Evalua re matrici semant ice -fişe de compe tenţe . Să citească o serie de texte literare sau nonliterare şi să demonstreze înţelegerea sensurilor acestora. Actul al –IIIlea.Planificare pe unitate de conţinut ( planificare pe 12 ore ) Nr. Drama Blaga Actul I . Manole.1. Să citească în grup sau individual drama "Meşterul Manole"de Lucian Blaga sau un fragment reprezentativ din această dramă. comparare a Actul textului de al –IIbază din lea. Facere Mira. a. .3.1. Utilizarea strategiilor de lectură în vederea înţelegerii adecvate a textelor studiate. definiţii. textelor Lucia Lucian 2. construite în Vechi jurul ul cuvintelor Testa "vaierul. 2. 2. Scena brainstormi I ng pe tema matricelor semantice 2. texte date.3. Noul Testa -munca în ment. "Balta 9 conversaţia. ul 22. dramă cu Scena celelalte III . 2.

vor fi puncta ţi pentru activit atea lor. 2. -exerciţii care să-i ajute la stabilirea relaţiilor dintre personajele dramei. 2.2 Compararea Alecsandri viziunii despre lume.6.7. 2. fundamental e ale speciei căreia îi aprţine textul sau fragmentul de text studiat.1. planul dezvoltat de idei. exemplu : balada şi drama. iar aici va fi conse mnată activit atea lor .1. Să se despre enunşe scris condiţia oral umană sau sau despre artă asemănările/ reflectate în deosebirile a două texte texte care aparţin literare. Să 3-4 2. elevii care vor fi activi la oră."Meşterul Manole " de Lucian Blaga. Să-şi 10 gul" de Mihail Sadov eanu. Lectura model selectivă. 2.1. Să enunţe în mod corect şi adecvat definiţia. puncte . 2.5. unor genuri.3 Interpretarea textelor studiate prin 2.4. -exerciţii prin care să stabilească planul simplu. / Balada Genul dramatic -exerciţii de comparare a personajelor din drama "Meşterul Manole" de Lucian Blaga şi balada "Monastirea Argeşului".1 compare ore Comprehens Utilizarea textul sau iunea şi strategiilor interpretarea de lectură în fragmentul de text din textelor vederea manual cu înţelegerii adecvate a balada "Monastirea textelor Argeşului" studiate. profes orul va întocm i o listă cu numel e elevilo r. trăsăturile specifice. din culegerea lui Vasile 2.1. nonliterare sau în alte cum ar fi spre arte.

ore Comprehens iunea şi interpretarea textelor 2. pe niveluri de dezvoltare rezumatul Mod de simplu şi cu expuner conectori.1.8 Să identifice particularităţ ile de compoziţie în textul studiat [ textul narativ. acţiunea. Intriga care-şi sacrifică tot Desfăşur ce avea mai sfânt pentru area acţiunii împlinirea actului creator. discuţi e în clasă -probe scrise şi orale .1 Utilizarea strategiilor de lectură în vederea înţelegerii adecvate a textelor studiate. Să Punctul ilustreze culmina dimensiunea mitică a nt personajului prin Deznodă raportarea acestuia atât mântul la textul baladei populare cât şi la cel al dramei blagiene. problematiz area.prisma adapteze propriilor modul de a valori şi a comunica la propriei ceea ce se experienşe discută în de lectură clasă. cauza acţiunii (intriga. elementul modificator) . nonliterare sau în alte arte. desfăşurarea acţiunii (transformăr ile). situaţia 11 Expoziţi une Manole este simbolul mitic al creatorului de frumos. -exerciţii care să-I implice în actul comunicării 5-6 2. situaţia dificilă (punctul culminant).2 Compararea viziunii despre lume. situaţia iniţială (expoziţiune a). expunere din fragmentele studiate. 2. despre condiţia umană sau despre artă reflectate în texte literare. 2. e care se vor transfo rma mai târtiu -precizarea principalelo în r moduri de note.

3.3 Folosirea adecvată a strategiilor de comunicare orală în monolog şi dialog. 2. 12 .Punerea în context a textelor studiate prin raportare la epocă sau la curente culturale/lite rare.1 Identificarea şi explicarea relaţiilor dintre opera literară studiată şi contextul cultural în care a apărut acesta.] textelor studiate prin prisma propriilor valori şi a propriei experienţe de lectură.1.3 Interpretarea (deznodămâ nt). Expresio -profesorul să explice nismul acest concept/doc trină. 1.Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în diferite situaţii de comunicare. Dialog Monolo g Dialog dramatic -exerciţii care să vizeze modul de organizare pe părţi : acte. având Bogomil în vedere că elevii n-au ismul mai învăţat despre acestea - 7-8 2. ore Comprehens iunea şi interpretarea textelor.3. 1.1 Utilizarea strategiilor de lecturăî în vederea înţelegerii 2. 3.1 Strategii specifice în dialog şi monolog . scene ale dramei. dialogul dramatic. 1.finală 2.9 Să asigure coerenţa ideilor exprimate.

arte. personaj : 1.0 Să manifeste o deschidere spre studierea 2.2 Compararea unor texte cât mai viziunii despre lume.2. despre condiţia umană sau despre artă 2. 2. faţă personaje. -exerciţii de comparaţie cu personajele din balada 2.princip al -tipuri de personaj : malefic.secund populară "Monastirea ar Argeşului".adecvate textelor studiate. exerciţii cuprinzând fişe de lucru în care să apară schematic planul personajelo r şi elevul să realizeze o paralelă între diferite personaje. vederea înţelegerii adecvate a textelor studiate. Compararea atitudini. benefic. a nonliterare sau în alte personajelor. secundar în dramă.2. 2. 9.1 despre artă sesizeze reflectate în modalităţile de texte caracterizare literare.2. 2. 2. Să reflectate în realizeze o paralelă fie texte 13 .3 Interpretarea textelor studiate prin prisma propriilor valori şi a propriei experienţe de lectură. observ -exerciţii de area comparare a sistem personajului atică principal Manole din dramă şi personajul principal Manole din balada populară.2.2.4 Să-şi exprime în 2.2 scris păreri. sentimente viziunii de despre lume. despre condiţia Să umană sau 2.1 10 Comprehens Utilizarea ore iunea şi strategiilor interpretarea de lectură în textelor. 2.3 Să cunoască modul de implicare a naratorului într-un text literar. -probe orale şi scrise 2. a compl etare de fişe de lucru.2.5. Relaţia: autor – narator – personaj .2 Să cunoască noţiunile de personaj : principal.2. variate.

10. Să cunoască noţiunile de: jertfă şi crimă şi să releve diferenţa dintre aceste două concepte.1. în faţa colegi lor şi la urmă se vor discut a diferit e aspect e noi.1.2. plecând de la următoarea observaţie a lui Alexandru Paleologu: "Demoniacu l e cheia întregii 14 -conversaţia euristică -dialogul problematiz area -activităţi Concept privind e: jertfă scrierea – crimă.literare. 4. 2. Să releve diferite semnificaţii ale jertfei în textele date.7.6. Utilizarea tehnicilor şi strategiilor argumentati ve în situaţii de comunicare diverse (scrise sau orale).3 Interpretarea textelor studiate prin prisma propriilor valori şi a propriei experienţe de lectură. unor compuneri pe o temă dată -eseu . 2.4. 12 Argumentar ore ea orală sau în scris a unor opinii în diverse situaţii de comunicare 4.Să redacteze un eseu de cel mult o pagină sau două despre piesă "Meşterul Manole" de Lucian Blaga. nonliterare sau în alte arte. intere sante .activităţi privind -elevii îţi vor citi eseuri le în clasă. 2.1.2. între două personaje ale operei sau ale altor opere studiate(bala da) sau o paralelă între textul studiat şi alte texte din aceeaşi categorie sau categorii diferite.

Să prezinte proiectul la evaluarea de la sfârşitul unităţii de studiu. .1. 4. 4. Să pună (elevii) în scenă un fragment din piesa "Meşterul Manole " de Lucian Blaga. din lucrar ea acesto ra iar profes orul va punct a activit atea fiecăr uia. .în urma piesei de teatru jucat se vor acord a diplo me pentru cel mai bun perso naj mascu lin şi femin in interp retat. a ilustraţiei muzicale. a costumelor. repetiţii pentru piesa de teatru.2.exerciţii în grup.joc de rol .3.viziuni şi creaţii a lui Blaga şi joacă în teatrul lui un rol covârşitor." (Spiritul şi litera) să redacteze un eseu pe tema: "Zidirea Mirei jertfă sau crimă" – pornind de la două texte relevante date. valorificând şi sugestii din balada populară în conceperea scenografiei. 15 .1. scrierea unor argumentări pe o temă dată.

Formarea unor reprezentări culturale privind evoluţia şi valorile literaturii române.Cultivarea interesului pentru lectură şi a plăcerii de a citi. . Folosirea adecvată a strategiilor de comunicare orală în monolog şi dialog. . Să încadreze opera pe baza caracteristicilor specifice genului căruia îi aparţine textul sau fragmentul de text din drama "Meşterul Manole" de Lucian Blaga. lectură interpretativă Competenţe generale : 1.1. .-Argumentarea orală sau în scris a unor opinii în diverse situaţii de comunicare. Competenţe operaţionale : 0.Dezvoltarea interesului faţă de comunicarea interculturală. .3. Competenţe specifice : 1. .1. Utilizarea tehnicilor şi strategiilor argumentative în situaţii de comunicare diverse (scrise sau orale). 4.3.Abordarea flexibilă şi tolerantă a opiniilor şi a argumentelor celorlalţi.-Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în diferite situaţii de comunicare.PROIECT DE LECŢIE Aria culiculară: Data : Locul : Clasa : Obiectul : Limbă şi comunicare a – XI – a Limba şi Literatura Română Kovács (Oroian) Hilda Ecouri folclorice în literatura cultă Profesor / Propunător : Unitatea de conţinut : Subiectul : Tipul lecţiei : "Meşterul Manole" de Lucian Blaga sistematizarea cunoştinţelor. Identificarea şi explicarea relaţiilor dintre opera literară studiată şi contextul cultural în care a apărut acesta. 2. reflexive şi critice în raport cu diversele mesaje receptate. 3. . a gustului estetic în domeniul literaturii. 16 . 4. 2.1.-Situarea în context a textelor studiate prin raportare la epocă sau la curente culturale/literare.-Comprehensiunea şi interpretarea textelor. Valori şi atitudini : .Cultivarea unei atitudini pozitive faţă de comunicare şi a încrederii în propriile abilităţi de comunicare. Interpretarea textelor studiate prin prisma propriilor valori şi a propriei experienţe de lectură. 3.Stimularea gândirii autonome.Cultivarea unei atitudini pozitive faţă de limba maternă şi recunoaşterea rolului acesteia pentru dezvoltarea personală şi îmbogăţirea orizontului cultural.

dezbaterea.5. 5. Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române. Proză autobiografică". Să releve diferitele semnificaţii ale jerfei în drama "Meşterul Manole" 0. 3. clasa a XI-a . 1980. fişe de lucru în grup sau individuale. Editura Corint. Biblioteca Universitas. 0. 0.2. Editura Albatros. 2005. Să exprime în scris păreri. Să enunţe oral sau în scris câteva asemănări/deosebiri dintre balada "Monastirea Argeşului" şi drama "Meşterul Manole " de Lucian Blaga. învăţarea prin descoperire. 2006. Manualul de Limba şi literatura română. pe grupe.6. inventica. 1987. Tg. situaţia finală(deznodământul)].7. fragmente din textul de bază şi intertexte. 0. conversaţia de verificare. Bibliografie: 1. Editura Ardealul. Bucureşti. situaţia dificilă(punctul culminant). Să denumească tipurile de personaje existente în dramă. Bucureşti. Bucureşti.0. sentimente faţă de anumite personaje din dramă.3.4. Cornel Moraru: "Lucian Blaga. problematizarea. situaţia iniţială(expoziţiunea). Mihail Sadoveanu: "Baltagul". Editura Corint. 1982. 0. Bucureşti. 4. 2. Să identifice particularităţile de compoziţie în textul studiat ("Meşterul Manole "de Lucian Blaga) : [textul narativ. Resurse: Manualul de Limba şi Literatura română. Biblia.-Mureş. 17 . pentru clasa a XI a. atitudini. 2006. Forme de organizare: frontală. Editura Ion Creangă. elementul modificator). acţiunea. individuală. Bucureşti. Strategii didactice : conversaţia euristică. Să definească dialogul şi monologul şi să releve prezenţa acestora în text. cauza acţiunii (intriga. Lucian Blaga: "Teatru. Convergeţe între poet ţi filosof". exerciţiul-câmpuri sematice.

iar astăzi vom începe să discutăm o altă variantă a acestui mit fundamental şi anume drama "Meşterul Manole" de Lucian Blaga şi vom urmări evoluţia ecourilor folclorice în literatura cultă.) Obiective Activitatea propunătoarei Asigurarea cadrului necesar pentru începerea orei: aerisirea sălii. elevii vor avea manualul la ficare bancă. În orele anterioare am învăţat despre balada "Monastirea Argeşului"(din culegerea lui Vasile Alecsandri).min. iar în clasă vor fi cel puţin 5 exemplare din drama integrală.Etapele lecţiei/ timp 1. elevul de servici va anunţa absenţii. Activităţi de învăţare Pregătirea elevilor pentru noua lecţie. Strategii didactice Evaluare Conversaţia verificare de 18 .Evocare (10. pregătirea materialului didactic necesar.

care însoţea dansul(sec. Începând cu secolul al XVlea. descoperindu-se astfelbogăţia tematică a acestei specii. Termenul de "baladă" vinew din franceză. Balada populară este cântată. Interpreţii trebuie să dea un caracter dinamic acţiunii.Vă mai amintiţi ce este balada?ca să putem face diferenţa dintre şi ceea ce vom învăţa astăzi: drama expresionistă. amestecate cu elemente fabuloase. la început denumea un cântec alcătuit din trei strofe cu refren. unde. de 19 . denumind cântecele eroice vechi din zona anglo-saxonă. balada populară intră în atenţia culegătorilor. XI ). Odată cu apariţia interesului generaţiei paşoptiste pentru folclor. în versuri . în care se povestesc întâmplări inspirate din Conversaţia tradiţia istirică verificare sau populară. zisă. imprimând astfel baladei strălucire. Balada este opera epică. într-un cântec destinat ascultării. cum se spune pe melodii proprii. termenul îşi schimbă sensul.

nepretenţios . Puteţi să Genul dramatic Conversaţia opere verificare definiţi genul cuprinde literare destinate dramatic ? a fi reprezentate pe scenă. care îşi transmit informaţii în diverse scopuri. Dialogul presupune un schimb de cel puţin două replici. între prieteni. rude sau persoane apropiate . Intervenţia în dialog a unui anumit partener se numeşte replică. Forma cea mai Conversaţia frecventă a verificare dialogului este conversaţia cotidiană. formal.1 sensului 30 min.2 Puteţi definiţi dialogul ? să Dialogul este o formă de comunicare între două sau mai multe persoane. Dialogul poate fi : informal. de 0. limbajul folosit este colocvial. Creaţia dramatică impune anumite limite privitoare la amploarea în timp şi spaţiu a acţiunii. când se desfăşoară într-un context familiar. când se desfăşoară într-un context public sau 20 de .Realizarea 0.

către cititor. ce este dialogul dramatic ? Dialogul dramatic. către public. emisă de o persoană sau de un personaj care îşi exprimă sentimentele.oficial. sau extratextual. limbajul respectă normele de adresare şi de exprimare proprii limbii literare Puteţi defini. Dialogul dramatic e dublu orientat : -intrascenic (de la actor la actor) sau intratextual (de la personaj la personaj) -extrascenic. găndurile. Conversaţia verificare Puteţi să Monologul este o replică de definiţi dimensiuni monologul ? ample. atât în comedie. Într-un text literar monologul poate fi adresat sau interior. de de 21 . cât şi în dramă este în general unul conflictual. în care nu contează schimbul de Conversaţia informaţii. ci verificare redefinirea raporturilor dintre personaje. între persoane care adoptă o anumită normă de politeţe . trăirile etc. pornind de la ceea ce aţi spus despre dialog.

ca opţiune tragică şi aici stareţul Bogumil e cel care îl îndeamnă pe Manole să pună capăt blestemului.0. spre deosebire de drama lui Lucian Blaga unde jertfa apare ca necesitate. pentru a releva mai degrabă un conflict interior şi anume zbuciumările interioare ale lui Manole care construieşte de 7 ani mănăstirea. prezentă în baladă care prezenta un conflict exterior. ideea jertfei era transmisă lui Manole în vis : "ca o şoaptă de sus" care apare ca o adevărată voce a destinului ce anulează voinţa omului . 2." (Actul I. pentru că : "Sufletul unui om clădit în zid ar ţine laolaltă încheieturile lăcaşului până-n veacul veacului. Scena I) Conversaţia Problematizarea/ex.3 Puteţi să enumeraţi câteva asemănări şi deosebiri între balada "Monastirea Argeşului" şi drama "Meşterul Manole" de Lucian Blaga. În balada populară "Monastirea Argeşului". 1.de dezvoltare a iniţiativei de comunicare şi a curajului de a interveni în actul comunicării 22 .Blaga renunţă la partea introductivă. fără a izbândi să înalţe zidirea.

Blaga introduce unele personaje : stareţul Bogumil.3. ci de contopirea creatorului cu opera şi totodată unirea lui cu femeia iubită. Manole se supune Conversaţia nepătrunsului. 23 . adică invidia lui Vodă . care le impune să zboare.În baladă sfârşitul lui Manole era unul exterior. Dar nu e vorba de o sinucidere. Ana. Găman care nu există în balada populară. 4. dar ăn piesa lui Blaga doar zidarii zidarii se roagă ca soţiile lor să nu ajungă. pe când în dramă moartea eroului e un gest deliberat.(din baladă) se transformă în dramă în Mira.Manole din baladă. invocă prin divinitate forţele naturii ca s-o împiedice pe soţia sa să ajungă la mănăstire(în urma jurământului făcut cu zidarii). 5. Deasemenea.Deasemenea.

într-un spectacol dramatic.4 Astăzi vom reaminti care sunt structurile discursive şi momentele subiectului: Textul narativ prezintă întâmplări aşezate într-o ordine logico-temporală. a dipariţiei unora sau a schimbării relaţiilor dintre ele. este o situaţie de echilibru. ca întindere. 24 . sau poate să lipsească . într-un balet. de aşteptare.0. într-un film Explicaţia etc. Acţiunea cuprinde toate evenimentele produse prin trecerea de la o situaţie la alta din caza apariţiei de noi personaje. timpul şi personajele acţiunii . poate fi mai mică sau mai mare. Momentele subiectului sunt : -situaţia iniţială (expoziţiunea) care este partea de început a unei naraţiuni. acelaşi subiect putând să apară într-o operă epică. ţn care se prezintă locul. cu precădere descriptivă . Naraţiunea ca istorie are în centrul ei acşiunea şi de aceea se lasă transpusă dintr-un limbaj în altul.

-cauza acţiunii Explicaţia (intriga. este momentul cel 25 . verbele folosite sunt la indicativ. perfect simplu (în naraţiunile clasice) sau prezent. este un eveniment neaşteptat. -situaţia dificilă (punctul culminant) reprezintă întâmplarea cea mai tensionată . -desfăşurarea acţiunii (transformările) reprezintă momentul de cea mai mare întindere şi conşine prezentarea faptelor determinate de intrigă . timpurile verbale folosite sunt aceleaşi ca în cazul intrigii.verbele folosite în această parte sunt la indicativ. perfect compus (într-o naraţiune contemporană sau orală). semnalat de adverbe sau de locuţiuni adverbiale . elementul modificator) este întâmplarea care modificăstarea de echilibru iniţialăşi declanşează acşiunea . prezent sau imperfect.

călugări. de 26 . cei nouă zidari. Vodă.5 Puteţi să denumiţi tipurile de personaje existente în drama "Meşterul Manole " de Lucian Blaga. 0.mai greu de identificat. stareţul Bogumil. adică : malefice (spre exemplu stareţul Bogumil) sau benefice (spre exemplu Mira) Ideea jertfei îi este insuflată lui Manole de către stareţul Bogumil. unii teoreticieni Explicaţia literari neacceptându-l. Personajele le mai putem clasifica şi după faptele lor . Găman. cărăuşi etc. Personajul principal al acestei drame este Manole. -situaţia finală (deznodământul) este rezultatul întâmplărilor precedente. "Puterile" sunt cele care cer acastă jertfă.6 Să releve diferitele semnificaţii ale jertfei în textele date. Conversaţia care îl îndeamnă verificare pe Manole să pună capăt blestemului. prezentând sfârşitul acţiunii. boieri. Personajele secundare sunt : Mira. deoarece cum bine se ştie 0.

" Pentru Manole jertfa aceasta i se pare iraţională. prezentă şi în unele poezii ale lui Blaga : "Şi dacă întru veşnicie bunul Dumnezeu şi crâncenul Satanail sunt fraţi ? Şi dacă îşi schimbă obrăzarele înşelătoare. opinii fiincă e jertfă de sânge. Scena I) Iar răspunsul stareţului Bogumil arată ideea dualităţii divinităţii." (Actul I. şi se revoltă la început : "Jertfa aceasta de neînchipuit cine o cere ? Din Problematizarea/ex." (Actul I. din adâncimi. că nu ştii când e unul şi când e celălalt ? Poate că unul slujeşte celuilalt."nimic nu poate dăinui dacă nu există jertfă. puterile necurate nu pot so ceară. Dumnezeu nu formulare a unor poate s-o ceară. Scena I) Manole e chinuit zi şi noapte de voci interioare : "Lăuntric demon strigă : Clădeşte ! Pământul sempotriveşte. şi-mi strigă : Jertfeşte! 27 . fiindcă jerfa e împotriva lor.de lumină.

Această lectură a eseurilor în clasă. va fi urmată de o dezbatere. sentimente faţă de anumite personaje din dramă şi vizavi de unele fapte ale acestora. Exerciţii de redactare Să realizeze a unui eseu un eseu pe baza contradicţiei : "Gestul lui Manole şi al zidarilor de a o zidi pe Mira – se poate considera jertfă sau crimă ?" Aceste eseuri se vor citi în clasă ora următoare. iar cele mai bune. 28 . cele mai originale vor primi două puncte. 0. atitudini.7 Să exprime în scris păreri. puncte ce se vor lua în considerare la următoarea verificare orală a respectivului elev(i).Problematizarea Reflecţia 10 min.

ANEXE 29 .

Matrice semantică – Intertextul şi intertextualitatea Expresionismul Iraţionalul Cosmicul Ilimitatul Mănăstire Credinţă Lumină Altar Tragicul Jertfă ? Creatorul Interioritate Albă vrajă Beneficul "Meşterul Manole" de Lucian Blaga Simbol Mitologie Mister Destin Ludicul Crimă ? Blestemul Întunecată magie Bogomilismul Forţe stihiale Răzvrătire Întuneric Maleficul 30 .

Matrice semantică – Intertextul şi intertextualitatea «MANOLE : "O. vaierul ! De-aici ce poartă mai deschid? Lucraţi. vaierul să înceteze în zid !! Doamne. dar vaierul e lung :Manole – Manole . jocul a fost scurt. Scena I ) Plângere Jale Disperare Srigăt Alienare Sufocare VAIERUL Joc Ţipăt Suferinţă Suspin Sfâşiere Destin 31 . băieţi. lucraţi zidari.Manole"» ( Actul al – IV – lea.

Matrice semantică – Personaje Încredere Creator Suferinţă Creaţie MANOLE Supunere Mănăstire Joc Jerfă Trădare 32 .

Femeia .altar Suferinţă Puritate Credinţă Tragic Inocenţă Încredere MIRA Jertfă Joc Zidire Statornicie Iubire Mănăstire 33 .

Stihial Malefic Benefic Demonic Satana STAREŢUL BOGUMIL Dumnezeu Îndoială Credinţă Ispitire 34 .

Vestitor Posedat Grotesc Demonic Credincios GĂMAN Stihial Teluricul Chinuit Suferinţă Dualitate : bine .rău 35 .

"de câte ori o operă de artă redă astfel un lucru. chiar forţe stihiale. afirmând că. Lucian Blaga a impus o variantă distinctă a expresionismului atât în poezie. în favoarea simbolului. iar în teatru refuză tipicul. decât individualităţi umane distincte. În literatura română. concepte. 36 . cu ilimitatul". Scriitorul defineşte acest "nou stil" în eseistica de debut. În teatru. cu absolutul. încât puterea . trădând relaţiuni cu cosmicul. cu personaje mai mult expresia unor simboluri sau concepte. cât şi în teatru. personajele fiind întruchipări ale unor idei. artistul dă realităţii o expresie nouă prin raportarea lucrurilor la absolut şi printr-o participare dominată de vitalism şi de patos subiectiv. Deci estetica expresionistă militează pentru o relaţie a artistului cu cosmicul. individualul. pentru o interiorizare a liricului şi o participare frenetică a creatorului la ideile şi sentimentele exprimate. opera de artă poartă amprenta expresionismului.EXPLICAREA CURENTULUI EXPRESIONIST EXPRESIONISMUL Expresionismul este un curent artistic de la începutul secolului al XX-lea. ilimitatul şi iraţionalul. Expresionismul redescoperă mitologia. din volumul "Feţele unui veac". tensiunea interioară transcede lucrul. s-a cristalizat în Germania şi a cunoscut apogeul între 1918 şi 1920 ca manifestare a unei spiritualităţi traumatizate de război. locul principal îl deţine drama de idei. practicile magice şi misterele. Potrivit concepţiei estetice aflate la baza acestuia.

Această concepţie eretică a fost iniţiată de Ieremia Bogomil. şi răspândită apoi în ţările balcanice şi în Rusia. cel al răului. pentru adepţii bogomilismului. inclusiv botezul. În bogomilism. respingea riturile ortodoxe. un semn că omul devine duh. Dumnezeu este principiul binelui şi Satanail. care preia unele credinţe din Asia Mică. renunţând la trup.EXPLICAREA DOCTRINEI BOGOMILISTE BOGOMILISMUL Bogomilismul este o doctrină dualistă. tentaţiile vieţii obişnuite trebuind să fie respinse pentru a se redobândi viaţa spirituală. pe cea materială. apărută în secolul al X – lea. Moartea era. existenţa umană a lui Hristos. dar şi în unele ţări occidentale. Dumnezeu a creat lumea spirituală şi Satanail. şi nu accepta ierarhia bisericească. 37 . în Bulgaria. Bogomilismul contesta treimea divină ortodoxă.

motive. Lectura grupurilor de cuvinte. Rezumat. Structura textului (tema. Imaginar mental.PROCESELE LECTURII Microprocese metacognitive Recunoaşterea cuvintelor. Lectură predictivă. Intertext. Microselecţia. Subiect. Răspuns afectiv. Procese Identificarea momentelor de disfuncţie şi corectarea lor. conectorilor. specie) Proces de elaborare Predicţii. gen. Interpretare. Proces de integrare Utilizarea referenţilor. Răspuns afectiv. LECTURA I LECTURA a II-a LECTURA a III-a 38 . Scheme / Convenţii a Macroprocese Idei principale.

În ce constă confruntarea personajelor ? [confruntarea între personaj – personaj. cu o psihologie şi cu o viaţă interioară fără complexe. rezumat. parabolic) Explicaţia Citire :lectura inocentă. Observare : recunoaşterea cuvintelor. dezvoltat. personaj. emblematic pentru evoluţia celorlalte personaje. . Explicaţia : Explicaţieexpunere. matrici semantice. norod etc. tehnica imersiunii în subiect. descriere.) Cu cine am putea compara personajele?(personaje parţial veridice. enunţ. parţial fictive. folclorist. dramaturg. perspectiva narativă. Înţelegere : algoritmizare. a conectorilor. termenii discursului argumentativ). La ce vă gândiţi atunci când citiţi titlul dramei "Meşterul Manole" ? ( la destinul unui om. un personaj simbolic. câmpuri lexicale. personaj – situaţie. rezumat. modelare (pe genuri. Comprehensiunea Analiză : comentariul literar / prezentare generală.analiza structurilor interne (idei principale. lectura grupurilor de cuvinte. plan simplu. fragment şi întrg). brainstorming. sursa principală ă dramelor sale o reprezintă folclorul românesc. idee centrală prin corelarea semnificaţiilor. prin prelucrarea unor mituri şi legende autohtone. personaje mitologice. lectura anticipativă/predicativă/pretext. explicarea lor în context lingvistic/alte contexte. pe 39 . filosof.analiza formală (utilizarea referenţilor. dar aceste personaje ar putea fi întâlnite şi în viaţa reală a acelor timpuri : meşter. . din folclorul românesc. magic ) Ce ştiţi despre autor ? (poet. motive. (sens literar. povestire. traducător. existenţial.din text în context lingvistic : cuvânt. Vodă. istoric. cărăuşi.). sintagmă. alături de surse creştine şi istorice. context psihologic. fantastic. prozator. la un creator de frumos. călugări. zidari. la ceva mitologic. teme. (Re) Lectura a II –a (sens alegoric). eseist. memorialist .Receptarea textului literar şi sensurile plurale ale operei Niveluri de lectură / sens Strategii de accesibilizare a sensurilor pe niveluri de lectură Tipuri de întrebări (Re) Lectura I.

problematizarea. (Re) Lectura a III – a (sens moral. argumentaţie. Ce modalităţi de caracterizare foloseşte autorul ? (caracterizare directă. lectura personalizată.specii). joc de rol. Cum aţi dedus personajele care se implică în acţiunea propriu – zisă a dramei ? (moduri de expunere. ghilimele / dialog. indirectă Ce simbolizează jertfirea Mirei ?Aţi vrea să schimbaţi finalul dramei. Acţiune : lucrul în perechi / pe grupuri. monolog. investigaţia comună. Ce credeţi. proiect. joc de rol.. tropologic. naraţiunea personală. folosirea verbelor. modelarea (rescrierea textului din perspectiva unui personaj). şi cum l-aţi schimba ? Dacă aţi face un eseu liber ce titlu i-aţi da şi cam ce ar cuprinde eseul respectiv (binenţeles din drama "Meşterul Manole"). mistic) Interpretarea Reflecţie : interpretarea unor simboluri. discuţi reţea.. pronumelor. portofoliu. jurnal de lectură. eseu de 5 minute. prin confruntare (zbuciumare) interioară a personajului]. învăţarea descoperire. eseu. după judecata voastră proprie. prelegerea intensificată. anagogic.) Ce asemănări găsiţi între drama "Meşterul Manole"de Lucian Blaga şi balada populară "Monastirea Argeşului ?". eseu. fapta lui Manole şi a zidarilor poate fi considerată jertfă sau crimă? Argumentaţi de ce ? (dezbatere) în clasă. naraţiune. 40 .

Prin această denumire generică. Sepoate considera Găman. 3. Cine e acel personaj care îl convinge pe Manole să jertfească ? 10. Din câte acte e compisă drama ? 9. Ce credeţi despre acest lucru? 20 Comentaţi perspectiva bogumilică asupra dualităţii artistului şi a actului creator. divin şi demonic deopotrivă. 41 . Care e finalul dramei ? 24. Ce ştiţi despre autorul acestei drame ? 16. Ce tematică valorifică drama "Meşterul Manole" de Lucian Blaga ? 2. Cu ce altă operă se aseamănă drama "Meşterul Manole"? 17. Care sunt personajele dramei ? 6. Care e aceea şi ce semnificaţie are ? 6 Ce fel de personaj este Găman şi ce simbolizează el ? 7 Ce fel de personaj e stareţul Bogumil. pentru că îi lipsea tehnica ? 11. Care sunt personajele secundare ? 8. ce simbolizează el ? 8 Ce fel de personaj e Mira şi ce simbolizează ea ? 9 Care personaj spune că Dumnezeu şi Satana sunt fraţi ? 10 Ce credeţi despre această dualitate a divinităţii _ 11 Ce simbolizează Manole ? 12. şi ce semnificaţie credeţi că are ? 3 Cine sau ce credeţi că dărâmă zidurile ? 4 Din ce cauză se dărâmă zidurile ? 5 Manole rosteşte la un moment dat una din cele zece porunci. Credeţi că Manole nu putea construi mănăstirea. oare acest personaj îşi pierde conotaţia negativă sau nu ? Interpretarea / întrebări extratextuale / deschise / mai multe răspunsuri / semnificaţii subiective. 20. alter – ego al lui Manole ? 13 Citaţi pasajul unde chiar Manole întăreşte acest lucru. 14 Cefel de forţe interioare îl chinuiesc pe Manole în a – şi săvârşi fapta ? Daţi citatul corespunzător. care se înalţă spre cer ? 18 Mira afirmă că stareţul Bogumil e un călugăr fără Hristos şi că "mănâncă bureţii veninoşi crescuţi pe cruci" Ce semnificaţie credeţi că are această afirmaţie ? 19 Unul dintre zidari spune că mănăstirea ar trebui construită în altă parte pentru că acolo unde s-a încercat în zadar construirea ei "e gura iadului".APLICAŢIE .Vodă din baladă apare în drama lui Blaga doar cu apelativul de "Vodă". Din ce specie literară face parte "Meşterul Manole"? Definiţi această specie literară. Care e finalul baladei ? 23. Unde şi în ce an a apărut drama "Meşterul Manole " de Lucian Blaga. Negru . Cui a fost dedicată această dramă ? 4. 15 Ce înseamnă iubirea pentru Manole ? 16 Pe cine sau ce credeţi că iubeşte mai mult Manole : pe Mira sau mănăstirea ? 17 Ce semnificaţie au turlele mănăstirii. Unde se petrece acţiunea dramei ? 13."Meşterul Manole " de Lucian Blaga Comprehensiunea / întrebări textuale / inchise / un singur răspuns existent în text / semnificat obiectiv. Ce este bogomilismul ? 15. Unde şi în ce an a fost jucată piesa penru prima dată ? 5. Crea e titlul acelei opere ? 18. 1 De ce se frământă. Ce este expresionismul ? 14. Care e principala tematică a dramei ? 21. Care sunt asemănările şi deosebirile dintre dramă şi baladă ? 22. Cine e persinajul principal ? 7. Spuneţi ce anume dă viaţă construcţiei lui Manole ? 12. Din ce specie literară face parte ? 19. se zbuciumă Manole la începutul dramei ? 2 Povestiţi ce vis are stareţul Bogumil. Este vreo diferenţă între cele două finaluri ? 25. 1.

care vin în sprijinul judecăţilor lor. apoi. după ce a tras clopotele. ci contopirea cu persoana iubită (cu Mira). Elevii scriu numele personajului într-un cerc în mijlocul paginii. în cercuri – satelit în jurul celor care conţin caracteristicile personajului. scriu cuvinte care caracterizează acel personaj. O jertfeşte pe Mira. această faptă care i se pare iraţională. În final. scriu exemple de acţiuni din carte. 42 .21 Ce semnificaţie are jertfirea Mirei ? 22 Ce semnificaţie are această moarte ritualică ? 23 Ce semnificaţie are moartea lui Manole în baladă ? 24 Ce semnificaţie are moartea lui Manole în dramă ? 25 Ce semnificaţie daţi faptului că mulţimea îl împiedică pe Manole să-şi distrugă opera (să dărâme mănăstirea) ? 26 Îi mai aparţine sau nu opera creatorului?_ Reţeaua personajelor : este o metodă grafică de descriere a personajelor şi de argumentare a descrierii. fapta sa nu e un gest sinucigaş.satelit în jurul cercului cu nume. în cercuri . singura fiinţă pe care o iubeşte pentru a-şi arăta iubirea şi faţă de Dumnezeu. Creator de "operă de artă" care va dăinui peste veacuri. Creator Construieşte prin mari sacrificii Mănăstirea Zbuciumat Meşter-mare Manole Jertfă Autojertfă Manole se aruncă din turla mănăstirii. Îl frământă gândul jerfei.

tu piatră. nici o deosebire nu fac. Manole "tu eşti zmeul meu nebun şi sfânt"(alter-ego) "Meştere ." "Între voi două. Trag apoi săgeţi între fiecare două personaje şi d a lungul fiecărei săgeţi scriu ce simte personajul faţă de cel spre care se îndreaptă săgeata sau cum îl tratează. pentru că pot apărea diferenţe." 43 .biserica ta . tu-înger.constelaţie semanticţi-ar putea fi mângâiere." "Doamne-Doamne. de ce mai părăsit. tu-copil. eu sunt biserica-jucăria puterilor" Câmpul Stareţul Bogumil "Ştiu că nici o altă femeie nu .marele. Ap trasează săgeata în sens invers. pentru mine sunteţi una.Harta personajelor : este o metodă grafică de urmărire a relaţiilor dintre personaje." "Jertfa aceasta de neînchipuitcine o cere?" Biserica Dumnezeu "O viaţă scumpă de ni se cere." "Tu eşti pământul.mă vreau clădit în ea eu!" Găman "Lasă-mă să-ţi sărut picioruşele.În colţurile unei foi hârt elevii scriu numele a două până la patru personaje din textul literar.

ACTORI Manole Cei nouă Zidarii DECOR Pe Argeş în jos Timp mitic românesc Mănăstirea neterminată ZIDIREA MIREI ATMOSFERĂ Amărăciune Suferinţă Nelinişte Neputinţă Tristeţe Chin Oboseală 44 .

de toată truda sisifică(timp de 7 ani). E căsătorită cu Manole de 7 ani. cer alt loc pentru construirea mănăstirii. Mănăstirea e terminată. 45 . neliniştit. epuizaţi. Stareţul Bogumil îşi povesteşte visul şi îl îndeamnă pe Manole la jertfă. Manole trage clopotele şi se aruncă în gol. amăgind-o. Cei nouă zidari. Manole le împărtăşeşte vestea jertfei şi fac un legământ împreună. Mira e zidită. prietenoasă. face calcule. o femeie sinceră. Facem cunştinţă cu Mira. zbuciumat.SECVENŢĂ DE EVENIMENTE Manole în camera de lucru : măsoară. Găman presimte toată primejdia şi se comportă ca un posedat. credincioasă. Vodă e nerăbdător şi solicită terminarea Bisericii. fără să ştie ce i se va întâmpla.

deoarece el e cel care îl convinge pe Manole că jertfa e necesară. Această idee decurge din faptul că stareţul Bogumil are un vis. după plecarea stareţului Bogumil. e cu Găman şi cu stareţul Bogumil. pe urmă apare şi Mira. 1. personaj care apare până la un moment dat ca alterego al meşterului Manole. care face măsurători. 4.Găman.Apare Mira care e o femeie deosebită. barba lungă împletită. altfel biserica nu va putea fi ridicată. care doarme şi vorbeşte în somn. îngândurat. De fapt Manole nu e singur în cameră. îngândurat. Rezumat Rezumat cu utilizarea conectorilor La început. 4.Manole e în camera sa de lucru.Manole e în camera lui de lucru. calculând.Găman. Prin urmare e vorba de surparea zidurilor bisericii. Drama "Meşterul Manole" începe cu imaginea camerei de lucru al meşterului Manole. Acest calvar durează de şapte ani. figură ca de poveste. 3. personaj imteresant. Zbuciumul său interior e cauzat de surparea succesivă a zidurilor mănăstirii. În consecinţă Mira este jertfită. fără sorţi de izbândă. Prin visul său întăreşte spusele sale şi îl convinge pe Manole că ideea jertfei e necesară şi e 46 . face măsurători şi calcule. Neîndoielnic este că Bogumil îi insuflă lui Manole ideea jertfei.Stareţul Bogumil e un personaj care pendulează între bine şi rău. 2. e exteriorizat de acest personaj ciudat. e un foarte 3. e un personaj. calcule. Găman. adică zidită pentru ca mănăstirea să poată fi ridicată şi să poată dăinui peste veacuri. autorul ne prezintă camera de lucru a meşterului şi de asemenea acesta ne este prezentat măsurând. Această jertfă aduce cu sine şi moartea. deoarece tot zbuciumul interior al lui Manole. cu dragoste faţă de soţul său. În plus. creatorului(al lui Manole) care nu mai poate suporta suferinţa şi drept urmare se aruncă din turlă şi moare. În cameră intră şi stareţul Bogumil care îi spune lui Manole că măsurătorile şi calculule sunt inutile deoarece "forţele" cer o jertfă de fiinţă omenească.Stareţul Bogumil e un personaj cu tendinţe malefice. e foarte îngândurat.Apare Mira.Tabel contrastiv cu planul simplu de idei / plan dezvoltat de idei / Rezumat / Rezumat cu utilizarea conectorilor. 2. un personaj care e îndrăgit de toate celelalte personaje.deasemenea ea se poartă foarte frumos şi cu Găman. Manole nu e singur în camera sa ci cu "zmeul său". Plan simplu de idei Plan dezvoltat de idei 1. haina de lână ca un cojoc.

Ivirea Mirei parcă înseninează aerul din acea cameră. se comportă ca un posedat. îl chinuiesc. nici o diferenţă nu fac. pentru multele nopţi nedormite ale acestuia.În actul al II-lea ni se prezintă ruinele bisericii veşnic reîncepute. Mira e vizibil îngrijorată pentru Manole. parcă ar simţi că el e un sâmbure de răutate. Manole îşi exprimă iubirea faţă de credinţa în Dumnezeu şi faţă de femeia iubită.5. Promisiunea lui Manole. apare un sol trimis de Vodă care va transmite nerăbdarea 47 . singura cale de ieşire din această situaţie. pentru zbuciumările acestuia. spunând : "Între voi două (Mira şi biserica). "puterile fără grai şi nebotezate"-adică necuratele nu-I lasă sufletul în pace. 6. Manole promite lui Vodă (prin solul trimis) că va termina 6. Încă de pe acum îşi face simţită antipatia faţă de stareţul Bogumil. pentru mine sunteţi una. spunând că "forţele". Mira admiră macheta viitoarei mănăstiri şi îşi spune părerile. doarme şi are coşmaruri. iar Manole ieşind din camera sa de lucru vorbeşte cu cei nouă zidari. Găman care se află în cameră. imaginea ruinelor bisericii.În prim plan." Ruinele bisericii veşnic reîncepute apar. 5.

mănăstirea e terminată şi zidarii înalţă clopotul.Mira e atrasă întrun fel de joc.Bănuiala zidarilor. spre uluirea zidarilor că mănăstirea va fi terminată în trei zile. Cei nouă zidari şi Manole fac un legământ prin care promit că prima venită : soţie.Mira e zidită.Terminarea mănăstirii. Manole promite. 8. Zidarii cred că Manole şi-a călcat legământul. Vodă îl trimite pe Manole să tragă clopotul Manole se aruncă din turla bisericii şi moare. vorbeşte despre 7. 11. Jocul de-a moartea începe : Mira e zidită. în trei 7.În actul al III-lea. e furios şi îi acuză pe zidari de tâlhărie. dar fără să-şi dea seama de adevărul faptei. actul sacrificial e săvârşit iar Manole suferă îngrozitor.În actul al V-lea. 11. 48 .mănăstirea zile.În actul al IV-lea. lui 12. 9. Moartea Manole. zidarii îl bănuiesc pe Manole de trădare.Manole zidarilor jertfă. crezând câ el şi-a anunţat soţia să nu vină. lui 10.Manole vorbeşte pentru prima dată ce sacrificiu vor trebui să facă pentru ca mănăstirea să poată să fie făcută.Manole ne mai putând îndura suferinţa se aruncă din turlă. 10. Manole e acuzat de boierime şi de călugări de crimă. soră sau fată. domnitorului în legătură cu terminarea construcţiei. să fie jertfită prin zidire.Suferinţa Manole. anunţând-o pe Mira să nu vină în acea zi. crezând că e vorba doar de un joc. 12. Aude "vaierul" din ziduri care aproape că-i sfâşie inima de durere. căruia nu-i dă crezare. 9. Manole e chinuit de remuşcări. Dar se dovedeşte contrariul : apare Mira. 8.

Cum începe drama ? 5.Credeţi că zidurile din dramă se surpau fiindcă lui Manole îi lipsea tehnica modernă ? 4.Care sunt personajele teme asemănătoare ? secundare ? 4.Cu ce altă operă se "Meşterul Manole"? aseamănă drama "Meşterul Manole"? 2. intertextuale şi transtextuale Întrebări textuale Întrebări intertextuale Întrebări transtextuale 1.TABEL CU ÎNTREBĂRI : textuale.Ce fel de confruntare întâlnim în această dramă ? 6.Dacă aţi putea scimba conţinutul sau finalul dramei în ce fel l-aţi schimba ? 5.Ce semnificaţie are afirmaţia stareţului Bogumil că: "Dumnezeu şi Satanail sunt fraţi"? 6.În ce operă / text aţi mai întâlnit aceleaşi sau motive / 3.Cum aţi fi procedat dacă eraţi în locul luiManole ? 1.Ce mit valorifică drama 1.Ce semnificaţie daţi faptului că mulţimea îl împiedică pe Manole să-şi distrugă opera ? 49 . puteri" malefic al dramei ? credeţi că împiedică construirea Mănăstirii ? 8.Care este personajul 5.Ce semnificaţie are faptul că Manole se aruncă din turla Mănăstirii ? 7.În drama "Meşterul Manole" credeţi că e vorba de jertfă sau de crimă ? 3.Care este principală ? tematica 3.Ce înseamnă pentru voi "jertfirea unei fiinţe" ? 2.Ce semnificaţie are enunţul : "Mira altar-viu"? 4.Cine este personajul principal al acestei drame ? 2.Ce fel de "forţe.Ce sfârşit are drama ? 7.

mama s-a năcăjit şi-a zis că de ce a omorât şarpele ăla că el e talpa casei şi nimic în lumea asta nu ţine dacă n-are la talpă viaţă pe care să se sprijine. chiar perfectă fiind. Enunţul "niciodată să nu ucizi şarpele de sub fundament" a devenit un îndemn imperativ pentru acel ţăran. unei vieţi nevinovate?" Dar Eliade îl contrazice pe Cărtărescu spunând că "moartea violentă" este creatoare şi că doar prin jertfire se asigură perenitatea noii creaţii. ar fi păcat de moarte. În concluzie. şarpe lung mi-ar trebui. îşi schimbă părerea şi îi acuşă pe zidari de crimă: "Bici subţire de foc. judecata voastră cine va face-o ?" Biblia spune : "Să nu ucizi" dar totuşi jertfa lui Manole pare perfect creştină. dar sensul acestei drame este că: "doar prin suferinţă se poate întrupa." Din complexul semantic al ritualului construcţiei. să vă ard. Despre formularea "nimic în lumea asta nu poate dura dacă nu are la talpă viaţă" sintetizează sensul esenţial al complexului întemeierii în viziunea tradiţională. îţi spun eu de ce. spunând: "Dacă numai unul din noi ar săvârşi-o. dacă nu a fost consacrată printr-un ritual preparator care să-i asigure durabilitate. că aţi sugrumat femeia în zid. Manole e în agonie totală. Tot aşa. De asemenea cum bine se ştie şi în credinţa populară există un "ritual al construcţiei". a ieşit un şarpe şi Pătru n-a avut ce lucra şi l-a omorât cu arşeul (sapa). La fel ca şi în tradiţia populară. Învoiala ni se va ierta. solicită jertfire şi autojertfire. fie familială nu poate dăinui dacă nu are la bază (talpă) viaţă." 50 . fie edilitară. Să vă arate lumea : Ei sunt ! Să vă ocolească hulindu-vă. durabilă. va putea uita vreodată că s-a construit cu preţul.FIŞĂ DE EVALUARE Realizarea unui eseu 1. ar condamna fapta lui Manole şi ar cataloga aceasta drept crimă. găsindu-i-se adânci justificări metafizice şi naţionaliste. ci se întrupează în ea oferind construcţiei eternitate.Realizaţi un eseu pe baza contradicţiei jertfă/crimă.lea. sensul de bază. Spre exemplu afirmaţia lui Cărtărescu (în "Medicul şi vrăjitorul") care spune următoarele: "În manualele şcolare fapta criminală a meşterului Manole este exaltată şi azi. Când am săpat de fundament. foarte bine structurat. şi jurământul nu se va arde. Manole credea că jertfa e necesară şi că Dumnezeu îi va ierta. că orice creaţie umană. Judecata omului modern. depinde de mentalitatea fiecăruia dintre noi. interogat în legătură cu cauza surpării zidurilor casei afirmă: "poate din pricina ploii dar nu numai de aia. ţăranul secolului nostru a reţinut prin contaminarea semnificaţiilor. ea va fi jertfa care va însufleţi zidurile. cum însă prin noi toţi se va face. Să rămâneţi însemnaţi pe trup cu semn tâlhăresc. primind indicii referitori la necesitatea simbolică a vieţii de sub ziduri. viaţa mănăstirii". nici Mira nu moare îngropată în zidul mănăstirii. durabilitate. în dramă Mira va fi "talpa. pornind de la următoarele citate: Dacă la începutul dramei. Scena II ). va fi o jertfă dătătoare de viaţă. că orice construcţie cere viaţă care s-o însufleţească."(Actul al II.deoarece actul sacrifical e săvârşit pentru ca mănăstirea să se poată înălţa. Un bătrân din Caraş Severin. După săvârşirea faptei. Judecata mea mi-o voi face-o. se poate realiza arta adevărată. Dar ce mănăstire este aceea ridicată pe un cadavru? Ce ordine a lumii. eternă.

..... Manole : "Jertfa aceasta de neînchipuit cine o cere ? Din lumină.......... 3.......... din adâncimi............ Redactaţi răspunsuri de maximum 10 rânduri pentru fiecare din următoarele cerinţe : 1.............. Explicaţi conceptul de dualitate a divinităţii................. Explicaţi în ce fel este prezentată ideea jertfei în dramă ( prin cine şi pentru ce ?) prin raportarea la ideea jertfei din balada populară................................ Găsiţi un paragraf biblic care să evidenţieze ideea jertfei şi explicaţi prin câteva cuvinte cum e privită jertfa din perspectiva Bibliei ? ." I........ Ce fel de personaj e stareţul Bogumil şi cum acţionează el ? .................................... . Există diferenţe între cele două ? 2........... Bogumil : " Sufletul unui om clădit în zid ar ţine laolaltă încheieturile lăcaşului până-n veacul veacului" (...........40 puncte II......... fiindcă jertfa e împotriva lor................. găsiţi două texte literare sau nonliterare prin care să evidenţiaţi : printr-unul ideea jertfei iar prin celălalt conceptul de crimă.......TEST DE EVALUARE SUMATIVĂ Citiţi fragmentele de mai jos din drama "Meşterul Manole" de Lucian Blaga : 1.............. Pornind de la contradicţia : "fapta lui Manole poate fi considerată jertfă sau crimă"......... fiindcă e jertfă de sânge........................... " 2............................................................ evidenţiat în primul text...............30 puncte 51 .......) " Şi dacă întru veşnicie bunul Dumnezeu şi crâncenul Satanail sunt fraţi ? Şi dacă îşi schimbă obrăzarele înşelătoare..................... Dumnezeu nu poate să o ceară........................... că nu ştii când e unul şi când e celălalt ? Poate că unul slujeşte celuilalt.................30 puncte III...... puterile necurate nu pot s-o ceară.....

15. Anexe : matrice semantică – intertextul şi intertextualitatea. 21.CUPRINS 1. transtextuale. Aplicaţie " Meşterul Manole " de Lucian Blaga : întrebări textuale. 9. 8. Receptarea textului literar şi sensurile plurale ale operei. 3. intertextuale. 13. Proiect de lecţie. 20. Explicarea doctrinei bogomiliste. matrice semantică personaje. 12. 19. 5. Realizarea unui eseu. Test de evaluare sumativă. Planificarea pe unitate de conţinut ( planificare pe 12 ore ). 16. 7. Câmpul semantic constelaţie. Tabel cu întrebări : textuale. Argument-Introducere. 14. Contextualizare prin raţionament transductiv. întrebări extratextuale. 4. Procesele lecturii. Evaluare manuale alternative. Explicarea curentului expresionist.Tabel intertextual – textele literare şi nonliterare alese. 18. Reţeaua personajelor. Tabel . Secvenţă de evenimente. Harta personajelor. 11. Cuprins 52 . Tabel contrastiv cu planul simplu de idei / plan dezvoltat de idei / rezumat / rezumat cu utilizarea conectorilor. Fişă de evaluare. 2.Alegerea manualului. 6. 17. 10.