You are on page 1of 434

Dicţionar de expresii şi locuţiuni româneşti

a abate de la calea cea dreaptă a se abate de la chestiune a abdica de la datorie a aborda o temă a accepta cu ochii închişi accident de teren acesta mi-i plugul a acoperi cheltuielile a acoperi cu ărînă a acoperi retragerea a acoperi terenul a i se acri a ac iona în judecată acu-i acu acum ori niciodată acum o săptămînă a se adapta la mediu adevărul adevărat adio şi n-am cuvinte! adio şi-un praz verde! a se adînci în gînduri a administra o probă a adormi cu vorbe dulci a adormi de veci a adormi întru Domnul a adormi vigilen a aducător aminte a abate de la calea cea dreaptă (sau de la drumul drept) (pe cineva), a atrage, a împinge pe căi greşite (pe cineva), a perverti (pe cineva). a se abate de la chestiune sau a ieşi din chestiune, a divaga: d. prezident ... nu permite oratorului să iasă din cestiune.CAR. a abdica de la datorie, a-şi încălca, a nu-şi îndeplini îndatoririle. a aborda o temă (sau o chestiune, o problemă, un subiect), a lua în discu ie o temă (sau o chestiune, o problemă, un subiect): oratorul a abordat o temă prea grea pentru puterile sale.CAR. a accepta cu ochii închişi (sau orbeşte) (ceva), a accepta fără chibzuială (ceva): credea, oare, ... că am să accept totul orbeşte? CEZAR.P. accident de teren, neregularitate a solului. acesta mi-i plugul, aşa mi-e sortit, aşa mi-e scris: trebuie să mă duc mort, copt, că acesta mi-i plugul.CR. a acoperi cheltuielile, a face fa ă cheltuielilor: cu ce să acopăr cheltuielile drumului? REBR. a acoperi cu ărînă (pe cineva), a îngropa (pe cineva): cînd pe dînsa cu ărnă-a coperit-o, părea că lumeai neagră.EM. a acoperi retragerea, a proteja trupele silite să se retragă: dumneata, căpitane, acoperă-ne retragerea.CEZAR.P. a acoperi terenul, (sport ) a fi activ pe toată suprafa a terenului de joc. a i se acri (cuiva), a se sătura, a i se urî (cuiva): şi, pe urmă, drept să- i spui, mi s-a cam acrit de dumnealor.CAR. a ac iona în judecată (sau în justi ie) (pe cineva), a da în judecată (pe cineva). acu-i acu, (pop. ) acum este momentul decisiv: ei, Cătălin, acu-i acu ca să- i încerci norocul.EM. acum ori niciodată, aceasta e ultima şansă: acum ori niciodată croieşte- i altă soartă.MUREŞANU . acum (vre)o săptămînă (sau lună, două zile, trei ani etc.), în urmă cu (vre)o săptămînă (sau lună, două zile, trei ani etc.): trecuse pe la ei acum vreo două luni.CĂL. a se adapta la mediu, a se acomoda cu ambian a, cu împrejurările. adevărul adevărat sau adevărul gol-golu , adevărul pur şi simplu, purul adevăr: să mă trăsnească, boierule, dacă nu- i spui adevărul gol-golu ! SAD. adio şi n-am cuvinte!, (fam. ) nu-mi pasă că pleci supărat! adio şi-un praz verde!, (glume ) pu in îmi pasă! a se adînci (sau a se cufunda) în gînduri, a gîndi adînc, profund (făcînd abstrac ie de realitate): se cufundase în gînduri şi nu mai auzea, nici nu mai vedea, nimic împrejur.VLAH. a administra o probă, (jur. ) a folosi o probă într-un proces. a adormi cu vorbe dulci (sau mieroase) (pe cineva), a înşela, a duce cu preşul (pe cineva). a adormi (somnul cel) de veci, a deceda, a muri, a răposa. a adormi întru Domnul, a muri creştineşte. a adormi vigilen a (cuiva), a distrage aten ia (cuiva), a îmbrobodi (pe cineva). aducător aminte, care reaminteşte; comemorativ.

a aduce aminte a aduce cu ... a aduce cu cangea a aduce folos a aduce ghinion

a aduce la acelaşi numitor

a aduce la cale a aduce la cunoştin a cuiva a aduce la cunoştin a publică a aduce la cunoştin ă a aduce la disperare a aduce la îndeplinire a aduce la masă a aduce la potecă a aduce la prochimen a aduce la realitate a aduce la săvîrşire a aduce lumină a aduce mul umire a aduce noră pe cuptor a aduce noroc a aduce o atingere a aduce parola a aduce pîrgă aducere aminte

a(-şi) aduce aminte, a(-şi) aminti, a(-i) reveni în memorie: de ochii tăi cei plini de-amor aminte mi-am adus.EM. a aduce cu ..., a semăna cu ...: s-aduc cu tine mi-este toată fala.EM. a aduce cu cangea (sau cu anasîna, cu de-a sila, pe sus) (pe cineva), a aduce cu for a (pe cineva): l-au prins în mun i şi l-au adus pe sus.SAD. a aduce folos, a folosi; a fi folositor, a aduce cîştig: ce folos i-ar aduce plecarea mea? CEZAR.P. a aduce (sau a purta) ghinion (sau nenoroc), a fi de rău augur, a fi nefast: pisică neagră! pftiu drace! astai aduce ghinion! ARGHEZI. a aduce la acelaşi numitor , 1) (mat. ) a transforma două sau mai multe frac ii cu numitor diferit în frac ii echivalente cu numitor identic; 2) (fig. ) a egaliza în mod for at, a judeca nediferen iat, a plafona; 3) (fig. ) a pune de acord puncte de vedere deosebite: cum să aduci la acelaşi numitor atîtea păreri ce se bat cap în cap? VLAH . a aduce la cale (sau la calea cea bună) (pe cineva), a îndrepta purtarea cuiva, a cumin i (pe cineva): degeaba l-au luat cu binişorul, degeaba l-au bătut ca pe ho ii de cai, degeaba au dat slujbe la biserică; la calea cea bună tot nu l-au putut aduce.SAD. a aduce la cunoştin a (sau la cunoştin ă) cuiva, a informa pe cineva despre ceva, a încunoştiin a: m-a trimis ... să aduc la cunoştin a Măriei Voastre că el, cică, poate să vă facă podul.CR. a aduce la cunoştin a publică, a face public; a da publicită ii. a aduce la (buna sau dreapta) cunoştin ă (pe cineva), a ajuta (pe cineva) să în eleagă, să priceapă, să cunoască: pe nebunul nu-l aduci la cunoştin ă.PANN. a aduce la disperare (pe cineva), a exaspera (pe cineva): ai să mă aduci la disperare cu preten iile tale.GALA . a aduce la (sau întru) îndeplinire (sau împlinire), a împlini, a pune în aplicare, a executa: am adus întru îndeplinire tot ceea ce ne-a i poruncit.CR. a aduce (sau a duce) la masă (ceva), a servi mesenilor o mîncare sau o băutură. a aduce la potecă (pe cineva), (reg. ) a îndrepta purtarea (cuiva): eu tot am să-l aduc la potecă.POP. a aduce la prochimen (pe cineva), (înv. ) a aduce pe calea cea bună (pe cineva): dac-ai vrea tu să-l aduci la prochimen ... sara ... cînd î i despleteşti părul ... ştii? ... tertip femeiesc.AL. a aduce (sau a chema, a readuce) la realitate (pe cineva), a ajuta, a face pe cineva să vadă adevărata fa ă a lucrurilor: lumina gălbuie, neputincioasă, îi readuse la realitate.REBR. a aduce la (sau în, întru) săvîrşire (sau săvîrşit), (înv. ) a săvîrşi, a pune în aplicare: încheind un tractat ... nu-l putu aduce în săvîrşire.NEGR. a aduce lumină (într-o chestiune), a clarifica, a lămuri, a limpezi, a lumina (o chestiune). a aduce mul umire(a) (sau mul umiri (le)) (cuiva), a mul umi (cuiva): aduc mul umirile mele d-lui Pătîrlăgeanu pentru solicitudinea generoasă ce arată.CAR. a aduce noră pe cuptor, a se însura: într-o bună diminea ă, feciorul mamei îi şi aduce o noră pe cuptior.CR. a aduce (sau a purta) noroc, a fi de bun augur. a aduce o atingere (cuiva), a cauza prejudicii morale (cuiva), a jigni, a insulta (pe cineva). a aduce (sau a bate) parola, (reg. ) a cădea la învoială. a aduce pîrgă (pe cineva sau ceva), a aduce prinos, ofrandă (pe cineva sau ceva). aducere aminte, 1) (înv. ) rememorare, comemorare: timpuri de aducere-aminte glorioasă. BĂLC. ; 2) amintire: aducerile-aminte pe suflet cad în picuri.EM.

aducere la împlinire

aducere la împlinire (sau la îndeplinire), îndeplinire, executare: de aducerea la îndeplinire a acestei misiuni, răspunzi dumneata.SAD. a (o) aduce (bine) (din condei) sau a învîrti condeiul, 1) a vorbi (sau a scrie) meşteşugit, cu elegan ă, cu fine e, cu talent: ei, bravos! aici a adus-o bine! CAR. ; 2) a răsuci fraza cu iste ime; a se descurca; a fi abil, diplomat: dumneavoastră învîrti i condeiul, şi, cînd vre i, face i din alb negru şi din negru alb.CR. a aduce un prejudiciu (cuiva), a prejudicia (pe cineva). a aduce (o) veste, a veni cu o noutate; a vesti: o co ofană fără ocupa ie a adus o veste-n goană.TOP. a aduce (sau a deschide) vorba despre ..., a orienta discu ia spre ..., a pomeni despre ...: după ce-au golit cîteva pahare, Iorgu a adus vorba şi despre pămînturile din luncă.GALA. a adulmeca o primejdie, a presim i, a intui, a mirosi apropierea unui pericol. a adulmeca vînatul, (despre cîini), a sim i, a recunoaşte urmele vînatului. a se aduna (sau a veni) ca la mort, a se aduna (sau a veni) în număr mare. a se aduna (sau a se strînge, a veni) ca muştele la miere, a se aduna în număr foarte mare acolo unde sînt şanse de profit. a aduna dovezi, a strînge probe: cinci ani a căutat şi adunat dovezi că pădurea fusese a bunicilor.CEZAR.P. a-şi aduna gîndurile, a-şi limpezi gîndurile. a-şi aduna min ile, a se concentra. a aduna (sau a strînge) pe făraş (sau cu făraşul) (pe cineva), (fam. ) a bate măr, a lăsa lat (pe cineva). adus de spate, gîrbovit: vîrsta i se ghicea numai din alura trupului, uşor adus de spate.CEZAR.P. adus din meşteşug, meşteşugit. a aduce dobîndă, a produce beneficiu, cîştig, profit: pusă la bancă, moştenirea îi aducea destulă dobîndă ca să aibă din ce trăi.GALA. (în) afară de ..., fără a mai socoti şi ... afară de cazul ..., cu excep ia situa iei în care ...: peste cifra de 30.000 [de] oameni ... nu se va face ..., afară de cazul vreunei în elegeri prealabile cu sublima Poartă.URIC. afară de rînd (sau de orînduială) sau afară din rînduială (sau din cale) sau din cale afară, 1) extraordinar, neobişnuit: Despot, înzestrat cu însuşirile unui personaj afară de rînd.AL. ; 2) exagerat, greu de crezut, de acceptat; peste măsură de ..., neobişnuit de ...; prea (de tot); foarte: o babă bătrînă a avut un singur fecior, dar acesta era rău din cale-afară.POP. afară numai dacă ..., doar dacă ...: spre ziuă om pleca şi noi, afară numai dacă nu s-o strica iarăşi vremea.POP. a afla casa pustie, a nu găsi pe nimeni în casă: băiatul, ... cînd se întoarce îndărăt, află casa pustie.POP . a afla chip (şi cale), a găsi o solu ie, a găsi mijlocul de a ...: aflase chip a se deslega pe nesim ite dintr-un lan .NEGR. a afla groş pe groş, a descoperi comori, averi nemăsurate. a se afla (sau a se găsi) în impas, a fi în dificultate, a fi la ananghie. a se afla în plasa cuiva, (la întrecerile sportive) a fi imediat în spatele adversarului.

a aduce a aduce un prejudiciu a aduce veste a aduce vorba despre ... a adulmeca o primejdie a adulmeca vînatul a se aduna ca la mort a se aduna ca muştele la miere a aduna dovezi a-şi aduna gîndurile a-şi aduna min ile a aduna pe făraş adus de spate adus din meşteşug a aduce dobîndă afară de ... afară de cazul ...

afară de rînd afară numai dacă ... a afla casa pustie a afla chip a afla groş pe groş a se afla în impas a se afla în plasa cuiva

a se afla în treabă a nu-şi afla locul a-şi afla moartea a afla o codi ă cuiva a-şi afla omul

a se afla în treabă sau a-şi face (de) treabă (cu ceva), 1) a-şi găsi de lucru (cu ceva), a-şi trece timpul (cu ceva): cu pipa treabă-şi face şi pe mini-mă lasă-n pace.POP. ; 2) (fam. ) a se amesteca de formă într-o discu ie: că bine zici! deschise şi el gura, numai ca să se afle în treabă.POP. a nu-şi (mai) afla locul sau a nu-l (mai) ine locul (pe cineva), a nu (mai) avea astîmpăr, odihnă; a fi nerăbdător: de-amar năvalnic n-o mai ine locul.COŞBUC. a-şi afla moartea, a muri: tătîne-său a plecat cu oastea şi şi-a aflat moartea pe meleaguri străine.POP. a afla o codi ă cuiva, a-i găsi cusururi cuiva: ba unul nu-i place, ba altul e prea urît, ba că altuia altă ceva îi lipseşte ... ; mai în scurt, fiecăruia îi afla cîte-o codi ă.POP. a-şi afla omul, a-şi găsi naşul. a nu-şi afla rost sau a nu (mai) avea (nici un) rost, 1) a nu-şi găsi locul, a nu avea astîmpăr: măi fîrta i, nu-mi aflu rost. COŞBUC ; 2) a fi lipsit de sens; a fi inutil: n-are rost să te frămîn i atîta, că tot nu rezolvi nimic! a se afla (sau a fi) sub tipar, a se afla (sau a fi) în curs de tipărire; a se afla (sau a fi) în curs de apari ie: trei mari scrieri ale lui Bolliac ... sînt sub tipar.BĂLC. a afla tîrgul şi ara, a afla, a şti toată lumea: am iubit-o numai seara, ş-au aflat tîrgul şi ara.POP. a-şi agonisi pîinea (sau hrana), a-şi cîştiga existen a: muncea din răsputeri să-şi agonisească pîinea cea de toate zilele.POP . ai carte, ai parte, 1) ai acte, i se recunosc drepturile; 2) ai trecut prin şcoli, te bucuri de respect. ai casei, membrii familiei: a făcut Noe o corabie mare-mare de tot, de a încăput el, ai casii şi tot felu de lighioane.POP. aici ..., aici ..., cînd şi cînd, acum ..., acum ...: aici rîde, aici plînge . aici e aici, aici e (toată) dificultatea, greutatea. ai noştri, partizanii (noştri) politici: trăiască ai noştri, d-le Iancule! CAR. ai să mi-o plăteşti (scump)!, vei da socoteală, vei pătimi pentru ce mi-ai făcut! ai să vezi tu!, ai să mi-o plăteşti! a-l ajunge băutura (sau vinul, uica) (pe cineva), a fi beat cri ă. a ajunge ca o scoică, (reg. ) (despre oameni) a deveni foarte slab, numai piele şi oase. a ajunge cruce namiaz, (pop .; despre soare) a ajunge în punctul cel mai înalt al bol ii cereşti: cît a ajuns cruce namiaz, cică [soarele] trei zile încheiate a rămas pe cer de-a privit-o.POP. a nu-i ajunge (nici) cu prăjina (sau cu strămurarea) la nas (cuiva), a fi foarte îngîmfat: înfumura i de nu le mai ajunge cineva cu strămurarea la nas.ISP. a se ajunge (sau a ajunge pe cineva) cu tîrgul, a se învoi din pre , a cădea la învoială: i-oi da treizeci; încă mai mult pînă mi-i ajunge cu tîrgul.NEGR. a(-i) ajunge cu itul la os (cuiva), a ajunge la limita răbdării, a nu mai putea îndura: dacă ajunge cu itul la os şi petreci ca cînele în car, tră [i]eşte ca v [i]ermele în rădăcina hreanului.NEGR. a ajunge de clacă, a ajunge de batjocură: sărmanu! [bărbatu-meu] o ajuns de clacă, de cînd cu prefăcăturile aceste nouă! AL. a ajunge departe, a reuşi în via ă: cine se scoală devreme, departe ajunge . a ajunge (sau a fi, a se face, a rămîne etc.) de pomină (sau de pomina lumii), (fam. ), a se face de rîs, a ajunge de poveste, a deveni proverbial: dacă mai repetă una la fel, ajunge de pomină.CEZAR.P.

a nu-şi afla rost a se afla sub tipar a afla tîrgul şi ara a-şi agonisi pîinea ai carte, ai parte ai casei aici ..., aici ... aici e aici ai noştri ai să mi-o plăteşti ! ai să vezi tu! a-l ajunge băutura a ajunge ca o scoică a ajunge cruce namiaz a nu-i ajunge cu prăjina la nas a se ajunge cu tîrgul a ajunge cu itul la os a ajunge de clacă a ajunge departe a ajunge de pomină

a ajunge de poveste a ajunge din cal măgar a ajunge din urmă a ajunge în cap a ajunge în mîini bune a ajunge în o elele puştii a ajunge în vîrful piramidei a nu ajunge la călcîie pe cineva a ajunge la cociorvă a ajunge la covrigi a ajunge la liman a ajunge la maidan a ajunge la majorat a ajunge la mucuri de igări a ajunge la nazarul cuiva a ajunge la o în elegere a ajunge la pre a ajunge la putere a ajunge la sapă de lemn a ajunge la satura ie a ajunge la tibişir a ajunge la tinichea a ajunge la un compromis a ajunge la un punct mort a ajunge la urechi a ajunge la vreme a-l ajunge oboseala

a ajunge (sau a fi, a se face, a rămîne) de poveste (înv. ) sau a fi întru poveste, (pop. şi fam. ) a ajunge (sau a fi, a se face, a deveni) cunoscut, renumit, vestit (mai ales prin fapte reprobabile); a-i merge vestea; a se face de rîs: nu era să se facă de poveste amîndoi ca să-i rîză.PANN. a ajunge (sau a face pe cineva) din cal măgar, a se compromite, a decădea: apoi nu mă face i din cal măgar, că vă ve i găsi mantaua cu mine.CR. a ajunge (sau a prinde) din urmă (pe cineva), a recupera distan a care îl separă de cineva. a ajunge în cap, a se sfîrşi, a se termina. a ajunge în (sau pe) mîini bune, 1) a ajunge în mîini sigure; 2) a avea parte de o o îngrijire atentă. a ajunge (sau a se duce, a se trezi) în o elele puştii, a ajunge, a ieşi în bătaia puştii: te dau în o elele puştii vrunui vînător.ISP. a ajunge (sau a fi, a se afla) în vîrful piramidei, a ajunge (sau a fi, a se afla) în fruntea ierarhiei; a parveni pînă la cea mai înaltă treaptă. a nu ajunge (nici) la călcîie pe cineva sau a nu ajunge (nici) la degetul mic al cuiva, a fi inferior cuiva: în cît se atinge de dreapta judecată ... nu mă ajungi nici la călcăie.AL. a ajunge la cociorvă, (reg. ) a ajunge la bătaie (cu cociorva). a ajunge la covrigi, (fam. ) a sărăci de tot. a ajunge (sau a ieşi) la (un) liman (sau mal) sau a ajunge (sau a atinge) limanul (sau malul), 1) a ieşi cu bine dintr-o încurcătură, dintr-o primejdie; 2) a atinge inta dorită. a ajunge la maidan, a izbuti, a reuşi. a ajunge la majorat, a atinge vîrsta majoratului. a ajunge la mucuri de igări, (fam. ) a nu (mai) avea nici bani de igări, a sărăci. a ajunge la nazarul cuiva, a cîştiga bunăvoin a cuiva. a ajunge la o în elegere (cu cineva), a cădea (după îndelungi tratative) la învoială (cu cineva). a ajunge la (mare) pre , a fi căutat, apreciat. a ajunge (sau a veni) la putere (sau la guvern), a prelua puterea (politică): fiecare [partid] cînd vine la putere dă în judecată pe celălalt.CAR. a ajunge (sau a se vedea, a aduce pe cineva, a lăsa pe cineva) la (sau în) sapă de lemn, a (se) ruina: a pus înadins pe feciorii boiereşti să-mi caute pricină şi să mă aducă în sapă de lemn.CR. a ajunge la satura ie, 1) a satura; 2) (fig .) a nu mai putea suporta, a fi sătul pînă peste cap, a i se acri, a se sătura: gata!, taci din gură! am ajuns la satura ie! a ajunge la tibişir, a rămîne fără bani (la jocul de căr i); a ajunge să joace pe datorie: ajunsese la tibişir, datora vreo două sute.VLAH. a ajunge la tinichea, 1) a se îmbăta: aşa e omul: un ciocan, încă unul, ş-al treilea, pînă ajungi la tinichea.DELAVR. ; 2) a fi tinichea. a ajunge la un compromis (cu cineva), a ajunge, prin concesii reciproce, la o în elegere (cu cineva). a ajunge (sau a se găsi, a se afla) la un (sau într-un) punct mort, a ajunge (sau a se găsi, a se afla) în impas: discu ia se afla într-un punct mort.GALA. a(-i) ajunge la urechi (ceva cuiva), a auzi (întîmplător) (despre ceva): mi-ajunsese şi mie la urechi zvonul despre divor ul Elvirei.CĂL. a ajunge la vreme, a nu întîrzia: ce-a făcut, ce-a dres, destul că a ajuns la vreme în sat.REBR. a-l ajunge oboseala (pe cineva), a fi peste măsură de obosit, a fi epuizat: ce vrei? după trei zile de nesomn, l-a ajuns şi pe el oboseala.VLAH.

a ajunge obraz a ajunge o căzătură ajunge o măciucă la un car de oale a ajunge pînă la adînci bătrîne i a ajunge rău a ajunge slugă la dîrloagă a-l ajunge somnul ajuns la minte a ajuns oul mai cu minte decît găina a ajuns timpul alaltăieri-seara alandala coconare alături cu ... albă, neagră, asta este alb ca helgea alb ca zăpada alb-coliliu a-i albi ochii albul ochiului albul zilei al dracului a se alege brînza din zer a se alege cu ... a se alege cu o papară a nu se alege făina din tărî e a se alege la un fel a alege neghina din grîu

a ajunge obraz, a ajunge persoană însemnată: multă sudoare îi scăldase mădularile pîn-ajunsese obraz cu ale lui.DELAVR. a ajunge o căzătură, a ajunge o haimana; a fi în ultimul hal de mizerie, de degradare morală. ajunge o măciucă (sau un ciomag, o bîtă) la un car de (ori cu) oale, nu-i nevoie de prea mare efort pentru a distruge ceva. a ajunge (sau a trăi) pînă la adînci bătrîne i, a trăi foarte mul i ani. a ajunge rău, a decădea: de cu mine te luai, aşa rău nu ajungeai. POP. a ajunge slugă la dîrloagă, a cădea din lac în pu . a-l ajunge somnul (pe cineva), a adormi. ajuns la minte, matur, copt. a ajuns oul mai cu minte decît găina, copiii se cred mai în elep i decît părin ii. a ajuns timpul, a venit vremea: dacă a ajuns timpul să ia frate pe soră, Dumnezeu nu o să mai plouă.POP. alaltăieri-seara sau alaltăieri-seară, în timpul serii de alaltăieri; alaltăseară: domnul Ghi ă Samson, primarele tîrguşorului nostru, alaltăieri-sara se sim ea foarte singur.SAD. alandala coconare, (fam. ) vrute şi nevrute. alături cu ..., lîngă ..., alături de ... albă, neagră, asta este, ce-i făcut, e bun făcut. alb ca (sau cum e) helgea, (reg. ) alb ca zăpada: cămeşuice cusute cu bibiluri şi albe cum îi helgea.CR. alb ca zăpada, alb imaculat. alb-coliliu sau albă-colilie, (despre păr) complet alb: bătrîn ... rumen la fa ă ..., musta a şi sprîncenele albe colilie.GHICA. a-i albi ochii (cuiva), a aştepta mult şi bine. albul ochiului, sclerotică. albul zilei, zori de zi: nu începuse a se arăta albul zilei.ISP. al dracului (sau al naibii) (de ...), 1) grozav, teribil (de ...): şampania era rece şi bună, al naibii de bună! SL. ; 2) foarte rău; îndrăcit: de atunci lupul e al dracului.POP. a se alege brînza (sau urda) din zer, a se alege binele de rău. a se alege cu ..., a cîştiga (ceva), a avea un beneficiu, un profit: nu m-am jurat? n-am plîns? cu ce m-am ales? CAR. a se alege cu o papară (de la cineva), a fi certat cu asprime (de cineva). a nu se alege făina din tărî e, (reg. ) a nu putea deosebi cîştigul de pagubă. a se alege la un (sau într-un) fel, a ajunge într-o situa ie clară; a se clarifica, a se lămuri (lucrurile): abia aştept să se aleagă într-un fel şi să se mîntuie.POP. a alege neghina din grîu, (fig .) a despăr i binele de rău. a nu se (mai) alege (sau a nu mai rămîne) nici (sau decît) praf (sau praful, praful şi pulberea), a nu mai rămîne nimic, a fi complet distrus, irosit, risipit, înlăturat: nu se mai alese nici praful de dînsa.ISP. a nu se (mai) alege nimic (din cineva sau ceva), 1) a nu mai rămîne nimic (din cineva sau ceva); a se risipi, a se distruge; a se face una cu pămîntul: pe loc te-ar şi face turtă, că nimic nu s-ar alege din tine.POP. ; 2) a nu realiza nimic (în via ă): nu s-a ales nimic de capul lui. a alege pe sprînceană, a selecta ce pare a fi maibun.

a nu se alege nici praf

a nu se alege nimic a alege pe sprînceană

a se alege praf

a se alege scrumul a-şi alerga calul a alerga ca un purice potcovit

a alerga cu limba scoasă a alerga cu sufletul la gură a alerga după fuste a alerga pămîntul a ales pîn-a cules a alina amarul al nouăsprezecelea cer alta e pozna! altă făină se macină acum la moară! altă gîscă-n ceea traistă alte cele alt nimic a se aluneca cu mintea a amăgi foamea am cinstea să ... a amenin a din şold a se amesteca în borşul cuiva a se amesteca în toate ca sarea-n bucate a amesteca vorba ca făcăle ul mămăliga am onoarea ! an cu an anul vechi apă chioară apă de ploaie

a (nu) se alege (sau a (nu) rămîne) (decît) praf(ul) (sau praf(ul) şi pulbere(a), sau praf(ul) şi cenuşă, praf(ul) şi ărînă) (de cineva sau de ceva), a fi zdrobit, nimicit, ucis; a nu mai rămîne nimic (din cineva sau ceva): praf şi ărînă rămase şi din fata cea mai mare a zmeului.ISP. a se alege (numai) scrumul (şi fumul) (sau scrumul şi cenuşa, fum şi scrum, scrum şi cenuşă) (din ceva sau din cineva), a se distruge (prin foc), a nu mai rămîne nimic (din ceva sau din cineva): mai bine le dăm foc, să se aleagă scrum şi cenuşă din tot neamul lor!REBR. a-şi alerga (sau a-şi juca) calul, (fig .) a-şi face mendrele: ştiu eu năzdrăvănii de-ale spînului; şi, să fi vrut, de demult i-aş fi făcut pe obraz, dar lasă-l să-şi mai joace calul.CR. a alerga ca un purice potcovit, a merge foarte încet. a alerga (sau a umbla) cu limba scoasă (după ceva sau după cineva), a căuta cu orice pre (să ob ină ceva sau să găsească pe cineva): după ce umblase vreo trei luni cu limba scoasă să încapă pe la vreo gazetă, intrase con opist la primărie.CAR. a alerga cu sufletul la gură (sau într-un suflet), a fugi foarte repede, abia mai respirînd. a alerga (sau a umbla) după fuste, a fi afemeiat. a alerga pămîntul, a străbate lumea în lung şi în lat. a ales pîn-a cules, a ezitat pînă n-a mai avut ce alege. a(-şi) alina amarul, a face orice pentru a(-şi) potoli, a(-şi) uşura durerea, necazul, suferin a: şi amaru-şi alina, şi din fluier el doinea.POP. al nouăsprezecelea cer, culme a fericirii, a măririi, a pre uirii: l-am rîdicat în fantasia mea pînă la al nouăsprezecelea cer! AL. alta e (sau era) pozna! sau pozna e (sau era) alta!, altul e (sau era) baiul, necazul!: acu, pozna era alta! Sfîntu Petru nu-l putea primi pe păun în sfînta biserică.POP. altă făină se macină acum la moară!, s-a schimbat (în bine) rostul vechilor lucruri: bădi a Vasile mă pune să ascult pe al ii şi - altă făină se macină acum la moară! CR. (asta-i) altă gîscă-n ceea (sau în altă) traistă, (asta-i) cu totul altceva, (asta-i) altă mîncare de peşte. alte cele(a), (pop. ) altceva, alte treburi: Domnul nostru ne-a chemat ieri la lucru, iar eu, avînd alte cele pe acasă, mi-am trimes nevasta.POP. alt(a) nimic(ă) sau nimic(ă) alt(a), (înv. ) nimic altceva: nu le dă platoşe ..., nice altă nemică.VARLAAM. a se aluneca cu mintea, (reg. ) a-şi pierde judecata: o face pe femeie să se alunece cu mintea.CR. a(-şi) amăgi (sau a(-şi) înşela) foamea, a mînca te miri ce şi mai nimic. am cinstea să ... (sau a ..., de a ...), am onoarea să ...: cu domnul Ghiftuiu am cinstea să vorbesc? AL. a amenin a din şold, (reg. ) a şchiopăta. a se amesteca (sau a se băga) în borşul (sau în terciul) cuiva, a se amesteca în treburile cuiva. a se amesteca în toate ca sarea-n bucate, a se băga în treburi care nu îl privesc. a amesteca vorba ca făcăle ul mămăliga, a îndruga verzi şi uscate; a vorbi fără şir, a spune nerozii. am onoarea (să vă salut)!, sînt onorat să vă întîlnesc (şi să vă salut)! an cu an, cu fiecare an ce trece: iară flamura cea verde se înal ă an cu an.EM. anul vechi, anul care s-a încheiat. apă chioară, 1) apă curată; 2) băutură sau mîncare excesiv diluată: ăsta nu-i borş, ci apă chioară ; 3) (fig. ) vorbe goale: pe peron, domul deputat a inut un lung discurs: apă chioară! apă de ploaie, (fig. ) vorbe goale, palavre, baliverne.

a apăra cu pieptul a aplana un conflict a apleca balan a în partea cuiva a aplica o pedeapsă corporală a aplica rigorile legii apoi cum? a aprinde butoiul cu pulbere a i se aprinde călcîiele a-şi aprinde paie în cap a-şi aprinde poalele

a apăra cu pieptul (ceva), a apăra cu mîinile goale (ceva); a apăra cu riscul vie ii (ceva). a aplana un conflict, a atenua, a potoli, a solu iona un conflict. a apleca (sau a înclina) balan a (sau cîntarul) în partea (sau în favoarea) cuiva, a ine partea cuiva, a părtini pe cineva. a aplica o pedeapsă corporală (cuiva), a bate (pe cineva). a aplica (sau a suferi) rigorile legii, a pedepsi (sau a fi pedepsit) potrivit legii: prins asupra faptului, a fost judecat în regim de urgen ă, suferind neîntîrziat rigorile legii.GALA. apoi (sau păi) cum?, desigur, se în elege de la sine: şi ăl plug îşi are-a lui; păi cum? fireşte! POP. a aprinde butoiul cu pulbere, a declanşa un conflict. a i se aprinde (sau a-i sfîrîi) (cuiva) călcîiele (sau inima) (după cineva), a se îndrăgosti (de cineva): fetei şi lui Ipate au început a le sfîrîi inima unul după altul.CR. a-şi aprinde paie (sau (reg. ) scaii) în cap, a-şi atrage nemul umirea cuiva; a-şi găsi beleaua: văzînd că miam aprins paie-n cap cu asta, am şterpelit-o de acasă.CR. a-şi aprinde poalele, (înv. ) a se face foc şi pară: Duca-Vodă ... să tulbură tare şi-ş aprinsă poaleli.NEC. a se apropia (sau a se strînge, a ajunge) funia de (sau la) par (sau stejar, ăruş), 1) a îmbătrîni; a-şi aştepta moartea: mă sim esc mai slab ... s-apropie funia de par.SAD. ; 2) a se apropia scaden a unei datorii, termenul limită al unei obliga ii. a-l apuca (sau a-l cuprinde, a-l prinde) ame eala (pe cineva) sau a-i veni ame eala (sau cu ame eală) (cuiva), 1) a ame i; 2) (fig. ) a nu mai putea accepta, suporta, tolera ceva; a fi foarte afectat de ceva: copleşit de avalanşa insultelor, sim ea că-l apucă ame eala.CEZAR.P. a (o) apuca (sau a o lua) cu gura înainte, a se grăbi să răspundă, a nu lăsa pe altcineva să vorbească: aşa eşti tu, mereu o iei cu gura înainte! a apuca de coadă ceva sau a încăleca pe coada calului, 1) a începe o treabă de la sfîrşit, anapoda; 2) a pune coadă la secure. a apuca (sau a prinde, a cuprinde, a ine) de mijloc (pe cineva), a trece bra ul în jurul taliei cuiva: haide, prinde-mă mai bine de mijloc.COŞBUC. a apuca (sau a prinde) de obraz (pe cineva), (înv. şi reg. ) a face pe cineva să treacă drept mincinos: îndată o apucau de obraz baba şi cu fiică-sa.CR. a-l apuca (toate) furiile (sau to i dracii) (pe cineva), a turba de furie, a vedea roşu (înaintea ochilor). a(-l) apuca (sau a(-l) lua) groaza (sau groază, cu groază) (pe cineva), a fi cuprins de groază, a se îngrozi: m-a luat groază, cînd am trecut pe lîngă lan şi l-am văzut cîtu-i de mare.CR. a-l apuca (sau a-l lua, a-l prinde, a-i veni) hachi ele (sau bîzdîcul, năbădăile, năvîrliile, pandaliile) (pe cineva), a-l apuca (sau a-l lua, a-l prinde) poftele, toanele, istericalele (pe cineva); a face o criză (de isterie, de epilepsie). a (o) apuca hăisa, a se abate de la linia (de conduită) cuvenită. a o apuca (sau a o lua) înainte ca curva (cu) prăjina, a se arăta indignat, revoltat tocmai cînd se ştie cu musca pe căciulă, pentru a nu da răgaz altora să-i facă imputări, reproşuri. a apuca (sau a prinde, a strînge) (ca) în(tr-un) cleşte (pe cineva), 1) a strînge foarte tare, foarte bine (pe cineva): de-odată se auzi: clamp! capcana se închise şi prinse laba lupului ca într-un cleşte.POP. ; 2) a pune sula în coaste (cuiva), a prinde la strîmtoare, a încol i (pe cineva): fiul craiului, văzîndu-se prins în cleşte, ... îi jură credin ă şi supunere.CR.

a se apropia funia de par

a-l apuca ame eala a apuca cu gura înainte a apuca de coadă ceva a apuca de mijloc a apuca de obraz a-l apuca furiile a apuca groaza

a-l apuca hachi ele a apuca hăisa a o apuca înainte ca curva prăjina

a apuca în cleşte

) a-i dovedi (cuiva). a-l apuca (sau a-l găsi. 3) v. a se destrăbăla. a o lua la picior: ar fi putut nenea Sandu să-şi ia tălpile la spinare. a avea un acces. ) a-i sări muştarul (cuiva). a arăta coltucul (cuiva). (înv. impecabil. 1) a lua pozi ie de apărare.CAR. . (fam. ) a fi îmbrăcat foarte elegant. a arăta cu degetul (pe cineva sau ceva). 1) a îndruma (pe cineva): a dăruit fata cu o gresie şi i-a arătat drumul pe unde ar putea să se ducă. a se ticăloşi. (reg. a rînji.M. .CAR. a-i întoarce spatele (cuiva). a-şi scoate ghearele. a supune oprobriului public (pe cineva). băiete! STANCU. şii vedea! NEGR. a (o) apuca (sau a (o) lua) pe căi (sau pe cărări. a-şi arăta călcîiele. a arăta cu (sau a pune în) scriptură. a izgoni (pe cineva): şi l-a urecheat bine. a-şi arăta fasolele. pe drumuri) greşite sau a (o) apuca (sau a (o) lua) pe de lături. a rînji. a nu da nimic: zînele .i singur ploile. (pop. nefiind putin ă a le pune în scriptură. ) a se jura pe via ă: se apucase pe cap înaintea divanului că-i este năpaste. 2) a alunga.AL. a se apuca pe cap. a arăta bine (sau rău. a (o) apuca pe drum(ul) (cel) bun (sau pe calea cea bună). a arăta drumul (cuiva). ) a scrie: minunile ce s-au fapt de dînsul fiind multe. (pop. (fam. a arăta ca scos din raclă (sau din sicriu). (reg. a arăta ca scos din cutie.STANCU. batjocoritor (pe cineva). . a se îndrepta : vreau să mămpac cu măria ta. se rugară ca barim nucile cu hainele să le dea.POP. a o lua la sănătoasa. 1) a deveni amenin ător: dar ia arată-le col ii. în mod demonstrativ. de înmormîntare. o criză de nervi. a refuza. a prinde trenul: am sosit tocmai la vreme ca să apuc trenul. a apuca trenul.DOS. fildeşii..a o apuca la talpă a-l apuca neputin a a-l apuca nervii a se apuca pe cap a apuca pe căi greşite a apuca pe drum bun a-l apuca pîr agul a-l apuca ploaia a apuca trenul a aranja ploile a arăta bine a arăta ca scos din cutie a arăta ca scos din raclă a-şi arăta călcîiele a-i arăta cîte parale face sfan ul a-şi arăta coarnele a arăta coltucul a-şi arăta col ii a-i arăta cotul a arăta cu degetul a se arăta cu ponos a arăta cu scriptură a o apuca la talpă sau a o lua la tălpi sau a-şi lua tălpile la spinare. a-i arăta (cuiva) cîte parale face sfan ul. a-şi face de cap. 2) a se obrăznici. de ninsoare. despre oameni) a apărea. a arăta drumul a-şi arăta fasolele a-şi arăta nasul . publică-le sub numele meu. ninsoarea. valoarea unui lucru. a se arăta (în treacăt) undeva: de vreme ce le găseşti bune a-şi arăta nasul în coloanele „Convorbirilor“. (ne)sănătoasă. (înv. ghearele. a fugi (de undeva). a se cumin i. a-l trece) neputin a (pe cineva). a refuza sfidător. (fam. a fi surprins de ploaie (sau de furtună. băiatul le arătă coltucul. a avea o înfă işare (ne)plăcută.POP. a-l apuca ploaia (sau furtuna. a-şi arăta col ii (sau din ii. 2) a rîde cu gura pînă la urechi. a-l apuca pîr agul (pe cineva).LET. ) a rîde cu gura pînă la urechi. de viscol). 2) a avea o figură tristă..ISP. a-şi ieşi din pepeni. a se scăpa pe el: vărsase pe ea şi o trecuse neputin a. arătîndu-i apoi drumul.POP. a-i arăta cotul (cuiva). ) a fi supărat: şede badea mînios şi s-arată cu ponos. ca dracul). 1) a indica. viscolul) (pe cineva). ) a(-şi) rezolva problemele pe căi lăturalnice: caută şi aranjează. a se arăta cu ponos. a pleca repede. a-l apuca nervii. 1) a avea o înfă işare de muribund. 2) a acuza. măselele).POP. a identifica (îndreptînd degetul în direc ia respectivă) (pe cineva sau ceva). că văd că n-apucasem pe drumul cel bun. a(-şi) aranja ploile. a-şi arăta (sau a(-şi) scoate) nasul (la iveală). a-şi arăta coarnele.

a nimici (pe cineva): să ardă curvele-n pară. 2) a arunca o privire semnificativă (cuiva).AL. 3) (fig. a arunca ochii roată a arunca o lumină a arunca o ochire a arunca o vorbă . a se uita de jur-împrejur. a zice) de la obraz (ceva cuiva). a arde palme are balta peşte are să treacă apă pe gîrlă a arunca ancora a arunca banii pe fereastră a arunca în fa ă a se arunca în foc a se arunca în gura lupului a se arunca în partea cuiva a arunca în pustie a arunca în stradă a arunca în temni ă a arunca în traista dinapoi a arunca moartea în igani a arunca ocheade a arunca ochii asupra . a arăta răceală (cuiva). a scoate în stradă. a trage) (cîteva) palme (sau o palmă. atavismului... necru ător. se găseşte din abunden ă.CR. fără să se manifeste. a pedepsi exemplar.. a da afară (pe cineva).: cînd aruncai ochii asupră-i.. o scatoalcă) (cuiva) sau a încasa (sau a lua. ) a distruge. a arunca ocheade (cuiva). a se arunca în gura lupului.. a lipi. a arde (sau a croi.POP.. pînă ce-i învă a tu atîtea şi-atîtea. a neglija.. (sau spre . 1) a se uita pe furiş. a arde gazul degeaba (sau de pomană). a fi foarte nerăbdător.SAD.. a arunca în pustie (pe cineva). a spune. a arunca în stradă (sau pe drumuri) (pe cineva). a cheltui fără rost. a primi) o palmă (sau o scatoalcă)..CAR.). a arunca o vorbă. a arunca (sau a băga) moartea în igani. a semăna cu cineva: s-a aruncat în partea mîne-sa. într-o doară. ) a fi neînduplecat... ) a stigmatiza. a se arunca (şi) în foc (pentru cineva). a se uita (întîmplător) la . a arunca în temni ă (pe cineva). a nu mai avea răbdare.a arăta pumnul a arăta răceală a arăta rea-voin ă a arăta uşa a arde cu fierul roşu a arde de nerăbdare arde focu-n paie ude a arde gazul degeaba a arde la inimă a arăta pumnul (cuiva). a arde cu fierul roşu. 2) (fig. 2) a trage cu ochiul. a trece cu vederea. a arunca o lumină (asupra . a arde de nerăbdare. a(-şi) arunca ochii roată.VLAH. a pălmui (pe cineva) sau a fi pălmuit: că. a învinui pe nedrept pe cineva. a arde (sau a încinge. a izgoni (pe cineva). a trata cu răceală (pe cineva). a arăta rea-voin ă (cuiva sau fa ă de cineva). a se expune primejdiilor. răuvoitor (cu cineva). a nu lua în seamă. a arunca (sau a trînti) în fa ă (sau în obraz) (ceva cuiva) sau a spune (sau a trînti. . a amenin a (pe cineva): trebuie să ai un straşnic partid .. 1) a cauteriza. rece (cu cineva). a arunca ancora. ca s-ară i pumnul stăpînirii. cu coada ochiului (la cineva). a-şi expune via a (pentru cineva). a arunca o ochire (sau o ocheadă). a arunca în traista dinapoi. pe vale). a arăta uşa (cuiva). (despre sentimente) mocneşte. verde (ceva cuiva). mă-n elegi? CAR. a se arunca (sau a se da) în partea cuiva. a şterge. o suferin ă puternică: foc la inimă măncinge. are să (sau trebuie să) (mai) treacă (sau curgă) (multă) apă pe gîrlă (sau pe Dunăre.POP. a ancora. 1) a arunca o privire.. a se purta cu ostilitate.. a clarifica: [sistema filozofică] aruncă o puternică lumină asupra teoriei evolu iunii. fără menajamente. a fi risipitor. a privi spre . a tăia frunză la cîini. mi se păru că văd icoana din Santa Maria. să learunce în pustie.POP. a frige) la inimă. a arunca (cu) banii pe fereastră (sau în stînga şi-n dreapta). Codrean palma zbici făcea şi trei palme îi rădea. a da. a face orice sacrificiu (pentru cineva). arde focu-n paie ude. a rade. în fa ă. a pierde vremea.i trag palme.). a se uita cu în eles (la cineva). se va scurge sau va trebui să se scurgă mult timp: trebuie să mai treacă multă apă pe Moldova. a sim i o durere. (reg.. a lumina. a se amesteca într-o discu ie. a întemni a (pe cineva). personalită ii etc. a(-şi) arunca ochii (sau privirea) asupra . are balta peşte. a spune deschis. a se purta distant. ceva.

. ) a asculta într-o tăcere desăvîrşită: ascultară teacă de pămînt acea migală minunată de şuierături. a tăinui.. mi-a lăsat nişte căr i. a-şi arunca via a în şan a arunca vorbe în vînt arză-te-ar focul! a asculta cu toate urechile a asculta orbeşte a asculta teacă de pămînt a asculta încul pămîntului a ascunde ac în miere a ascunde cuvîntul a-şi ascunde gîndurile a se ascunde în gaură de şarpe a-şi asigura spatele asta e altă căciulă! asta e culmea ! asta-i altă mîncare de peşte asta-i altă mînecă asta-i buba! asta-i încă una! asta-i prea mult! asta-i tot asta le întrece pe toate! asta mai lipseşte! asta mai rămîne asta pune capac ! astă-primăvară astă-seară astă-toamnă astă-vară a arunca (sau a da. şperlă. asta-i bună! asta-i prea mult! sau asta-i prea de tot!. ori maică-sa io fi dat astă-seară de cinat. asta le întrece (sau le bate) pe toate!.CĂL. a strecura o inten ie rea într-un sfat bun. mărăcine. a-şi ascunde gîndurile.. DELAVR. asta e cu totul altceva. prin inuta lor.). a ascunde. asta (sau aia) e altă căciulă!. . astă-vară (sau (pop. a face afirma ii necontrolate. îşi aruncau via a în şan . astă-seară. asta întrece orice!.POP. ) a proteja spatele armatei. asta (sau aia) e altceva!. asta-i dificultatea! asta-i încă una!.BĂLC. a arunca vorbe în vînt. asta-i altă mîncare de peşte. a băga intrigi. asta-i altceva. (reg. a da uitării (în mod inten ionat): aruncă un văl asupra greşelelor. asupra crimelor lor. (mil. a prezenta denaturat realitatea.POP.. 1) a orbi pe cineva. asta depăşeşte orice limită. atîta tot. a-şi arunca via a în şan . adevărul.. (reg. în cursul primăverii trecute: cînd a fost astă-primăvară la mine.ISP. a asculta cu toate urechile (sau cu zece urechi). asta (sau aia) e altă mîncare de peşte!: las-o p-aia! aia-i altă căciulă! CAR. a asculta cu mare aten ie: fata asculta cu toate urechile. (înv. în timpul serii de astăzi. a arunca un văl (sau vălul uitării) peste . a asculta încul pămîntului. îmbla cu înşelăciune. ce lună şi ce bine! şi bădi a nu mai vine ..a arunca praf în ochi a arunca un văl peste . ) a da cu şperlă în ochii lumii. ) a-şi risca via a: trebuie să ne mirăm şi astăzi de orbul curagiu tineresc cu care acei tineri. a ascunde cuvîntul. a vorbi aiurea. atît şi nimic mai mult: o azvîrli i cu despre . (în blesteme) să dea Dumnezeu să te mistuie flăcările (iadului)!: frunză verde. a asculta teacă de pămînt. arză-te-ar focul!. a-şi disimula inten iile. asta-i prea de tot! asta (sau atîta) mai lipseşte!. fără a crîcni (de cineva). a se ascunde (sau a se piti) în gaură de şarpe. diseară: vai. asta mai e de făcut. ) asta nu se poate!. (înv. (sau asupra . asta-i prea de tot! astă-primăvară. a se ascunde în locuri greu accesibile: să-l aducă chiar din gaură de şarpe. a asculta supus.. de parcă n-ar fi destul! asta mai rămîne. ) a dormi profund. asta-i altă mînecă.NEGR.ISP. în toamna trecută: astă-toamnă era bine că-mi zicea mîndra: jupîne. zicînd: mă doare pu in capul.COSTIN. ) a ine secret. asta e culmea (sau culmea culmilor)!. ascunzînd cuvîntul. ) a încerca să inducă în eroare. ) an-vară). a se preface: craiul .. asta-i problema!. a asculta orbeşte (de cineva). a-şi asigura spatele. pădure! POP . asta pune capac(ul) (sau vîrf) (la toate)!. BARI IU. să înşele (pe cineva). a ascunde ac în miere. a zvîrli) (cu) praf (sau nisip... arză-te focul. asta întrece orice măsură! asta-i tot sau atîta(-i) tot. în timpul verii trecute. 2) (fig. (fam. pulbere. astă-toamnă. orice închipuire! asta-i altă mîncare de peşte. ărînă) în ochi(i) (cuiva) sau (reg. asta-i buba!.

aşa colac!. acum mai vii de-acasă. ca să-şi închipuiască că îl aşteptăm cu colaci calzi! AL. a aştepta (sau a lăsa) pînă se coace pietroiul. a doborî. i-a fost) povestea (?). roagă să-l ieu .)!.. aşa î i (îmi etc.CR. aşa am eu (tu.ISP. aşa i-i a zice.CR. ca mortul colacul.) chef.) se cuvine: aşa i-a trebuit. (fam. ) aşa stau lucrurile (?). vor alerga acolo ca să-şi potolească setea. fătul meu.. ) aşa mai în eleg. aşa vine vorba. ce chilipir (pe mine)!: domnul Ghiftuiu mă .URECHE. aşa vrea muşchiul meu (al tău. aşa se prezintă lucrurile. a-şi lua orice nădejde: aşteaptă dumneata pîn’ s-a coace petroiul! POP. a aşterne (sau a trînti. a aştepta cu nerăbdare. dacă a lunecat pe nesim ite. (pop. aşa se spune. a mînca (sau a bea). a se aşeza de (sau pe) mas sau a cădea la mas sau a rămîne cu masul. murgule. iată despre ce este vorba. care închide gura ghionti ilor şi călca ilor. ce noroc. cu mare poftă..). aşa o fi. de ce nu? aşa să ştii (sau să şti i)!. că nu şezi în casă toată ziulica. î i vine uşor. asta este situa ia.a astîmpăra foamea a astupa gura cuiva aşa ceva aşa colac! aşa e povestea aşa-i cîntecul aşa î i trebuie! aşa mai vii de-acasă aşa merge cîntecul aşa o fi aşa să ştii ! a(-şi) astîmpăra (sau a(-şi) potoli) foamea (sau setea). ce baftă.CR. aşa pui problema (?). aşa să trăieşti. a aştepta ca pe Hristos (pe cineva). aşteaptă. tot ce se poate. aşa stă treaba. (arg. aşa vine vorba aşa vrea muşchiul meu a se aşeza de mas aşteaptă.) Dumnezeu!: ia spune-mi. pînă dă norocul peste tine! a aştepta.ISP. tot mai adînc. ) aşa stau lucrurile?: aşa i-e treaba? încă mă iei la trei paralele? CR. murgule. ) aşa vreau eu (tu. (sau să . aşa (sau acum) mai vii de-acasă. acum ai devenit rezonabil. aşa să trăiesc ! aşa stă treaba aşa i-e treaba? aşa i-i a . limpede!: aşa să şti i. mai rabdă.. a tăia vorba cuiva: zicerea „pardon“. aşa se zvoneşte. aşa e (sau i-e. aşa-i cîntecul. crezînd că plouă cu apă... ca mortul colacul a aştepta ca pe Hristos a aştepta cu colaci calzi a aştepta pînă se coace pietroiul a aşterne la pămînt . omule. şi fam. (sau să .). ) a petrece noaptea...): ie.NEGR.). el etc. asta e situa ia (?): aşa mi i-a fost povestea? zise el încetişor. să paşti iarbă verde! a aştepta. a dărîma. pînă. ce însemna libertinagiul ce văzui la masa cuvioşilor monahi? FIL. asta i (mi etc. el etc. aşa colac! AL. (reg. a astupa (sau a închide) gura cuiva.) trebuie!. în robie.. a se sătura (de mîncare sau de băutură): iar oamenii.)!. a da) la pămînt (sau pămîntului). nu mai dau pe datorie. aşa i-e treaba? sau i-e treaba de aşa?. a împiedica pe cineva să vorbească.VINEA.i vine apa la moară. aşa merge cîntecul.. (înv. a-i face o primire deosebit de călduroasă (cuiva): nu-i el tocmai aşa de prost. e un fel de a spune. să paşti iarbă verde!. a aştepta cu colaci calzi (sau cu plăcinte calde) (pe cineva). să.. î i convine a ..STANCU.). 1) pe sănătatea mea (a ta etc. acum ne putem în elege: ia. a aştepta ca pe ultima salvare (pe cineva). (p.ext.i ajute etc. aşa ceva. aşa i-i a . aşa meri i (merit etc. a culca. a rămîne peste noapte: s-au aşezat acolo de mas. al lui etc. aşa să-mi ajute (să.. aşa să trăiesc (să trăieşti etc. un lucru ca acesta: nici nu mai auzise pînă atunci de aşa ceva.i (sau să vă) fie clar.. ) a omorî: o trînteşte la pămînt şi-o ine bine.POP.

din reputa ie: de nume i-am auzit. nu-i nici o pagubă!. ca cucul. a-şi a inti ochii asupra .ISP. atîta jaf în ciuperci! ISP. a atrage aten ia (cuiva)... a spînzura (pe cineva): tatăl miresei . ura) (cuiva). atîta pagubă! atîta.. a auzi-n gură. atîta (numai sau doar) că . a trezi.. atunce cu . .. a-şi fixa privirea pe . şi al ii.. aversiunea. o situa ie precară.. a fi năucit (de o lovitură): dracul tot drac... a poroncit să-l rădice degrabă din capul cinstei şi să-l puie în furci. şi unii. ia poftim! a auzi cu coada urechii (ceva). a se remarca. dar de văzut nu te-am văzut.. să face i etc. (înv. poftele) (cuiva).DELAVR. a atinge la manşetă (pe cineva).. îndată face cî iva paşi spre dînsa. ) cînd cu . a aten iona.POP. ostilitatea. apoi po i să zici că i-ai ajuns scopul. îi mai lipeşte o palmă de-a auzit cîinii în Giurgiu. a provoca mînia (sau antipatia. a măguli orgoliul cuiva. a-i atîrna de coadă (ceva cuiva). (despre voce) a se auzi de departe: strigă . a avertiza (pe cineva). ) a fi beat. . a auzi cîinii în Giurgiu. (înv. a instiga.. a a îta spiritele.) trebuie!. a alimenta ambi ia (sau curiozitatea. a a î a ambi ia (sau curiozitatea. a pune) în furci (pe cineva). a se distinge.. a prinde din zbor (ceva): macar cu coada urechii lucru ca acesta să auză nu priimea.CR. atunce cu mersul boierilor la Poartă. ) a auzi în treacăt. cît şi al ii a atrage aten ia a atrage aten ia a atrage după sine a atrage mînia atunce cu ... a se atîrna ghimpii de cineva. a-şi atinge (sau a-şi ajunge) scopul. şi pop.LET.. cu ovoce groasă ce ieşea ca dintr-o pivni ă. a sensibiliza (pe cineva). atîta pagubă! atîta rău! atîta.CR. ei!. vă etc. a avea drept consecin ă: scăderea cursului leului atrage după sine creşterea pre urilor . asta a aşteptat: lui Harap Alb atîta i-a trebuit. a avea o pozi ie. a cădea lat: cît e de lung. a a îta spiritele a a î a ambi ia a se auzi ca din pivni ă a auzi cîinii în Giurgiu auzi colo! a auzi cu coada urechii a auzi de numele cuiva a auzi-n gură.CANT.a se aşterne ărînii a atinge la coarda sim itoare a atinge la manşetă a-şi atinge scopul a-i atîrna de coadă a atîrna de un fir de păr a se atîrna ghimpii de cineva a atîrna în furci atîta că ..POP. atît mai trebuie!. a realiza ceea ce şi-a propus: dacă te vei putea sui pe vîrful acelui deal. atîta rău!. ura) (cuiva). ca cucul a se aşterne ărînii. a auzi de numele cuiva. (arg. a fi surd. aversiunea. a fi tare de urechi.: trăgea nădejde altul de domnie.. asta mai lipseşte! atît unii. numai că . a atrage aten ia. şi pe nedrept îi atîrnau de coadă acest ponos ceilal i arga i din sat. a se culca la pămînt. a se uita intă la . a cunoaşte pe cineva din auzite. a-i scoate vorbe (cuiva): nu era aşa căscăund flăcăul acesta... s-aşterne ărînii. (pop.. ostilitatea.POP.COŞBUC. a stîrni.. a atinge în punctul sensibil (pe cineva). a atîrna (sau a ridica.i (îi..) asta! atît(a) i-a trebuit. a atrage după sine. auzi colo!. poftele) (cuiva). să te (îi... a atinge la coarda sim itoare (sau sensibilă) (pe cineva)... ce-am avut şi ceam pierdut!: de m-o răpune şi pe mine. a se auzi (sau a ieşi) ca din pivni ă. vă etc. atîta (sau mare) pagubă! sau (atîta) pagubă (sau jaf) în ciuperci!.. ) a da un bacşis (cuiva). a-şi a inti ochii asupra .. a atîrna de un fir de păr.i trebuie! atît i-a trebuit atît mai trebuie! atît unii. cît şi al ii. a(-şi) atrage mînia (sau antipatia..) ferească Dumnezeu să faci (să facă.

1) a fi bicisnic. a avea ac de cojocul cuiva a avea acoperire a nu avea adversar a avea aerul că . ce idee! a avansa (sau a emite) o propunere (sau o idee. a avea apă în vine. a avea aerul că . a avea o sumă limitată de bani. a fi fără egal. a fi primit (oricînd) (undeva sau de cineva). a afla) ac de (sau pentru) cojocul cuiva.. 1) a descoperi mijlocul de îndreptare a purtării cuiva: într-un rînd.CAR.. a fi bursier. a avea aplecare spre . necazuri. a fi pornit împotriva cuiva. a fi unic: la drept vorbind.. a avea argint viu în vine. a fi iute ca prîsnelul. pică pe cineva. a avea (sau a face) economii.. a avea beregata curcanului.. ) a avea justificare. ) gologani. a avea greută i. a avea avere cît praful de pe tobă. a avea baftă (chioară). a avea bătaie de cap. a avea bani groşi (sau gîrlă).. a se adăposti îndărătul legilor. a avea boală pe cineva... a formula o propunere (sau o idee.. ) a avea noroc. 1) (despre persoane) a avea de lucru.. a avea înclina ie spre .. a avea a face cu . a nu avea adversar (sau potrivnic.. a înghi i repede şi nemestecat. a nu-şi găsi locul. (arg. a fi lihnit de foame. (fam. a lăsa impresia că . ) a nu auzi (bine). a avea (sau a fi în) biştari (sau (pop. a nu se astîmpăra: vă trudi i alergînd mereu după oile acestea care nu mai au astîmpăr. ) a nu avea nimic.. . a avea acces (sau intrare. a nu se auzi nimic.. probleme. (reg. a avea bursă. a fi dotat.POP. printr-o calitate decisivă (de cineva sau de altceva). ) lovele.. 2) a se răzbuna pe cineva. a avea argint viu în vine a nu avea astîmpăr a avea asupra sa a avea atuul a avea avere cît praful de pe tobă a avea baftă a avea bani cu carul a avea bani groşi a avea bani la ciorap a avea bani număra i a avea bătaie de cap a avea beregata curcanului a se avea bine a avea biştari a avea boală pe cineva a avea boală să . a se distinge printr-o însuşire. crede cînele că i-a găsit ac de cojoc: să nu-i mai dea mîncare.. uşă deschisă) (undeva sau la cineva). a avea (sau a ine) bani la ciorap. a avea asupra sa (ceva). o ipoteză). a da. a avea boală să . dar ai a face acuma cu un bărbat. înzestrat. a avea ciudă.CAR.. a avea bani. păunul n-avea potrivnic de mîndru. a fi putred de bogat. a avea bosă a avea bujori în obraji a avea bumbac în urechi a avea bursă a avea burta lipită de spate . de furcă (cu cineva). a avea bumbac (sau cîl i. (fig. a se avea bine (sau rău) (cu cineva).. o ipoteză). a duce. auzi vorbă!. a avea apă în vine a avea aplecare spre . a fi în rela ii bune (sau rele) (cu cineva). a avea acoperire. a nu avea astîmpăr.POP. a avea bani număra i. a avea bujori în obraji..a nu auzi nici ipătul auzi vorbă! a avansa o propunere a avea acces a nu (se) auzi nici ipătul. a avea atuul (sau avantajul). a i-o face cuiva.: avea aplecare spre ştiin ele exacte . a fi linişte deplină. vată) în urechi. a avea (sau a găsi. a nu avea linişte. a avea bosă. rival). dar unul cu altul nu se aveau bine. a avea burta lipită de spate.POP. 2) (despre lucruri) a avea legătură cu ceva: acele învă ături înalte n-au a face cu o bună şi frumoasă educa iune. a avea bani cu carul.POP... 2) a fi fricos.. (fam.. a fi roşu în obraji. a (nu) se în elege (cu cineva). (fig. a purta cu sine (ceva). . ) a avea poftă nebună să . fra i erau ei... a putea intra.. mălai). a avea a face cu . a fi foarte bogat. a fi prieten (sau a se duşmăni) (cu cineva): fra i. a trebui să suporte consecin ele: ai înşelat o femeie.

a avea burtă de iapă a avea burtă de popă a avea ca ajutor a avea cale a avea burtă de iapă..: aici.... a avea ce mînca a avea ce pune pe masă a nu avea ce pune pe o măsea a avea cerbice eapănă a avea ceva cu cineva . au spus vezirului cum au sfătuit pre Husain-paşa să iasă din şan uri cu oastea.i vreau nici rău nici bine. (înv. a (nu) avea cei şapte ani de acasă. MOXA. a nu se mai sătura mîncînd.. inteligent. a nu avea ce căuta undeva. 2) a avea motive (nemărturisite) pentru a căuta nod în papură. 2) a mînca foarte mult. a avea ceva cu cineva.POP. a pretinde.AL. (nici) purcel. a (nu) fi în stare să . a avea cap greu sau a fi greu de (sau la) cap. a nu avea ce face (sau ce să facă). a avea cele necesare traiului. 1) a (nu) avea existen a asigurată... nici copii. a avea căpătîi. se muie. am ce mînca la casa d-tale..CR. nici nevastă. n-am cale. a avea capul ca dovleacul. a avea (sau a fi cu) caş la gură. a avea cazier. a fi ajutat (de . a vrea ceva de la cineva: ce ai..POP. să stea undeva. a fi aşezat la casa lui: geaba mă mai duc acasă.): el are drept agiutor zece ărani secui. a avea casa cucului. purcel a avea căutare a nu avea ce căuta undeva a nu avea ce face a avea cei şapte ani de acasă a nu avea ce împăr i cu . a nu avea nimic în comun cu .. cu mine? .. şi tot îmi fac.... a avea căutare. a avea drum (pe undeva): la cine mi-e mie drag. a avea căderea să . a se sfîrşi. (reg... da urîtu’ n-are cap. 2) a avea capăt. (înv. numai el are căderea de a decide..CR. cu greutate. a fi pedepsit. a (nu) avea ce pune pe masă. a fi lipsit de experien ă. 1) a nu avea griji materiale. a (nu) fi fost (bine) educat în copilărie. a avea foarte pu in de mîncare: nici pe o măsea n-are ce pune.. a avea cap. a în elege cu dificultate.. a avea casă şi masă.). a avea cale (pe undeva). a (nu) avea cap (şi Dumnezeu sau şi chip) să . 2) a fi foarte sărac. 1) a fi (foarte) gras. a persecuta. că-s flăcău şi n-am nevastă. 1) (fam..POP. ) a fi dîrz: cela ce avea cerbice apănă ... a nu avea ce împăr i (sau de împăr it) cu . a avea burtă de popă.CR. a avea cerbice eapănă. a se termina: toată boala are leac. a paşte (pe cineva): să ştii că are ceva cu tine! a avea cale cuvintelor a avea canon a avea cap a avea capăt a avea cap greu a avea cap să . cine prinde-a o gusta.. a fi prost ca noaptea. a avea ce mînca. a nu avea (nici) că el. a avea ca (sau drept) ajutor (pe . a avea casa sub căciulă (sau sub pălărie). 2) (în construc ii negative) a fi foarte sărac. 2) a nu putea schimba nimic dintr-o situa ie. a nu avea nici o legătură cu . a delira. a (nu) putea să .. 1) a dori. a avea căldură la cap a avea căpătîi a nu avea că el.. ) a-i fi îngăduit să vorbească: atunce avînd cale Grigorie-vodăcuvintelor sale. a avea capăt (sau cap). n-am ce împăr i cu tine.. domnule. a fi imatur.NEC. n-are cap de-a o lăsa.: nu..AL. a aiura. a nu avea voie să vină.). (despre mărfuri) a se vinde uşor..POP. a avea capul ca dovleacul a avea casa cucului a avea casa sub căciulă a avea casă şi masă a avea caş la gură a avea cazier a avea căderea să . a nu avea nici un adăpost.. a avea calitatea de a . ) a fi deştept.: rea bucată-i dragostea. nici un fel de căpătîi.. a avea antecedente penale. a avea căldură la cap. ) a fi foarte sărac. a nu avea ce pune (nici) pe o măsea. a avea canon. a fi prost: cum văd.. eşti cam greu de cap. a avea cale cuvintelor... (sau de a . 1) a nu avea ocupa ie. a avea din ce trăi: slava domnului..

par’că joi n-am avut cînd. a respecta. a moşteni calită ile (sau defectele) părin ilor. a avea obrajii rumeni.. (sau de a . a avea cheag (la pungă). nu am cum să. a fi într-o ureche. a fi înşelat de nevastă: dar cînd mai por i şi coarne. a se întemeia pe ceva sigur. a avea coastele lipite. a avea culoare (în obraji). a dori.. a nu avea ce bea.. a cîştiga.). a nu avea cherestea. a avea clavir la cap. a nu avea posibilitatea..OD. ruşine. a (nu) cunoaşte (bine): aveau smeii cunoştin ă de vitejia lui...ISP. (pop. a nu avea posibilitatea să . a (nu) avea timp (să . a cinsti (pe cineva). a nu putea să . ) a avea rela ii de dragoste cu cineva: ruşine mi-e şi de iarbă. a avea ciudă pe cineva a avea cînd a avea cîrlig a avea cîştig de cauză a nu avea cîtuşi de pu in a avea clavir la cap a avea coarne a avea coastele lipite a nu avea coloană vertebrală a avea col i a avea condei a avea considera ie a avea conştiin a pătată a avea credit a avea crezămînt a nu avea cu ce-şi stropi măseaua a avea cu cine să semene a avea ceva după perdea. a avea col i. cu talent. a avea trecere.AL. a ob ine o victorie (asupra cuiva).. a pofti (să facă) ceva: n-am chef să joc. a nu avea deloc. a scrie bine. a avea (sau a-şi face treabă) cu cineva. a avea ceva pe conştiin ă. a avea ceva la bază. a avea ceva înnăscut: lui îi mergea toate la inimă. (fam. ) a-i fi simpatic. a avea cîrlig (la cineva). a fi foarte flămînd.. a avea bani puşi la o parte. a se bucura de încredere. a se ocupa de cineva: du-te pînă acolo că are treabă cu tine! PREDA .P. a fi bine informat.EM.: azi n-ai chip.. 2) (reg. a avea considera ie (pentru cineva).. a-i fi imposibil (să . tăcură.DELAVR.): mă dusei vinerea-n tîrg.. în toată voia..).).i mul umesc. 1) a avea de rezolvat ceva cu cineva. a (nu) avea cînd (să ... a avea (sau a purta) coarne. a avea condei (sau pană). a avea cu cine (sau cui) să semene. a se bucura de încredere.. drag (cuiva). a nu avea chip să .): am avut cinstea să fiu primit de ambasadorul Italiei .. a purta pică cuiva.a avea ceva după perdea a avea ceva în sînge a avea ceva la bază a avea ceva pe conştiin ă a avea cheag a avea chef de ceva a nu avea cherestea a avea cheresteaua groasă a nu avea chip să . a avea onoarea să . a avea chef de ceva.POP.. detaliat. în privirea-i să te pierzi. a avea cheresteaua groasă. primejdios. a avea cinstea să . a nu avea cîtuşi de pu in. a fi comis fapte imorale. a avea cu cineva a avea culoare a nu avea cum a avea cunoştin ă a avea cunoştin ă de cauză . a fi bogat: ce te milogeşti.... a avea credit. a avea ceva să-şi reproşeze. obraz.. a (nu) fi (bine) informat (de sau despre cineva sau ceva). a nu avea coloană vertebrală.. că ai cheag destul.. mijloacele (să . a avea (sau a fi în) cunoştin ă de cauză. avîndu-le în sînge. fiecare mai avînd ceva după perdea. a cunoaşte în amănunt...POP. a nu avea (sau a nu şti) cum (să .). a avea ciudă pe cineva.. a nu avea cu ce-şi stropi măseaua. a avea conştiin a pătată. a tăinui ceva: după acest schimb de vorbe. a fi mort de foame..): pentru atîta încredere. a fi gros de obraz.. supus. a avea crezămînt. a avea ceva în sînge. a fi periculos.CEZAR. ) a nu avea caracter. cu cine mi-am făcut treabă. Prutescule? CONTEMP. (sau de a . a avea cinstea să .. a stima. a avea cîştig de cauză. ce zici..SAD. a (nu) avea (mare sau desăvîrşită) cunoştin ă (de ceva). a fi servil. a (nu) şti.

.. a avea fa ă. ) a fi neastîmpărat... . a avea de treabă.CAR. .. a avea dantura întreagă.POP. (sau a . a avea de ros a avea de ştire a avea de treabă a avea din i de lapte a avea din ii cunună a avea două chei pentru o încuietoare a avea draci a avea draci pe urloaie a avea dreptate a avea dreptul a nu avea după ce bea apă a avea fa ă a avea fa ă la cineva a avea fericirea să .): importurile de bunuri de larg consum au avut darul de a-i obişnui pe oameni cu lucrurile de calitate. (reg.. plăcerea să . ) a fi foarte sărac: ceva-ceva de nu ti-i cumpăni.. a-i face plăcere să .. a (nu) avea dreptate. a fi sărac lipit (pămîntului). (înv. a fi lung de mînă. a avea de lucru.GHICA. a avea darul suptului. a nu avea de furcă... (fam. a fura. a avea din i de lapte. a avea fa ă la cineva. a nu reuşi să se exprime (din cauza emo iei). a avea caş la gură.. stai şi drege şi lucrează cum te pricepi. (fam.: n-ai fi avut de mul ămire şi bucurie să priveşti aşa feliu de crude mor i. (sau de a . a(-i) avea (cuiva) de ştire. n-are de ce te trage cîinii. a (nu) avea (ceva) de ros. a fi un bun vorbitor. a avea un lapsus.. a avea darul vorbirii. a supraveghea (pe cineva): i-a avut Dumnezeu de ştire. a avea draci.. a avea două chei pentru o încuietoare. a (nu) gîndi bine. de soco i că ai de treabă acolo. precum mă vezi: sula şi căciula. a avea (sau a fi cu) din ii cunună.. a avea de lucru (sau de treabă).. 1) a avea un loc de muncă... .CAR.LIT. a păzi. a inten iona: guvernul are de gînd să facă în străinătate un împrumut de 155 milioane.AL. a nu avea decît sula şi căciula a avea de furcă a nu avea de furcă a avea degete lungi a avea de gînd a avea de lucru a nu avea de moară a avea de mul umire . v.. ) a fi mul umit să . drept: în privin a amicului. a fi de natură să . a se exprima fluent. (sau de a . (reg. şi pop..ISP.. să mă însor. a i se permite. (înv. credit la cineva: boierii. ) a avea trecere. nădăjduind că dintru acea faptă vor avea fa ă la Petru-vodă.POP. a avea onoarea. a nu avea decît sula şi căciula.): pe d.a nu avea cuvinte a avea darul să . a avea doar zestrea nativă: bine.. a fi foarte sărac: un be iv de frunte era şi iepurele şi sărac de n-avea după ce bea apă.. a avea degete lungi. o sinecură. a avea de mul umire ... (reg.COSTIN...: are fa ă de şef . 2) a avea hachi e.)... (fam..DRĂGHICI. a avea datină. a avea de gînd.). ) a trage la măsea. toane.. ) drit)..POP. 2) a fi ocupat: tu. . a-i fi îngăduit: de la cea întîi prezentare el are drit să trateze pe to i ceilal i ca şi cînd i-ar cunoaşte demult. a avea dreptul (sau (înv. ) 1) a fi deosebit de nervos. a nu avea de moară.. a avea de luptat (cu cineva sau cu ceva): se luă la luptă cu el. a fi şiret. ) a aduce a . a (nu) avea o slujbă.. Brănişteanu nu avem fericirea să-l cunoaştem. a avea grijă (de cineva). avusese dreptate. a avea de rezolvat o afacere neplăcută (cu cineva). a avea darul să . a fi bun de .. a avea darul suptului a avea darul vorbirii a avea datină a nu avea de ce-l trage cîinii a nu avea cuvinte.. a nu avea după ce bea apă. ) a fi foarte sărac.CAR. răspunse flăcăiaşul. dară eu n-am de nici unele.CAR. (înv.PANN. a avea fericirea să .CONV.. a avea de furcă (cu cineva sau cu ceva). a avea draci pe urloaie.. (sau de a . care avea datină să cumpere pre oamenii ce i se aducea de vîndut. d-sa avea dreptul să ia o minimă sumă din fondurile acelea. a nu avea de ce-l trage cîinii. dar n-avu mult de furcă.. ) a avea obiceiul: ospătăria aceea era a unui om foarte mare de statură.. a nu avea din ce trăi. sînt golan.

a avea glagore în cap. ce s-au gîndit că numai ce-l va sudui. stigle i) în (sau din. a se naşte. dezlegarea cuiva a avea gîdilici la limbă.. a se (în)griji (de ceva): acum să ai grije. a exista. . . a avea cap bun. vrei s-ajungi senator! AL. a avea (sau a fi cu. (înv.CR.. a fi grăbit.. a nu fi în toate min ile. a fi sarcastic. a fi perspicace. a fiin a: atunci lumea cea gîndită pentru noi avea fiin ă.: ai băut cît şăpte şi mai ai obraz să te jăluieşti! AL. ) a semăna cu cineva. a (nu) (mai) avea curajul. a (nu) (mai) avea gură (sau obraz. năstruşnice. a avea (de) gînd să . am căptuşit nişte iepuri şi am de gînd să-i jumulesc. a cînta frumos.CR. a avea gura spartă (sau de cîrpă). ifose. a băga de seamă. aşa s-a întîmplat. dacă spune i c-ave i aşa mare grabă. a-şi da aere: este cel mai plin de fumuri. a voi să .CR. a fi înfumurat. cum a cobit el.. a avea grabă mare sau a-i fi grabă mare. a nu avea minte. a avea gînduri mari. cel mai nerod. a inten iona să . (pop. a avea gură pocită: afurisit drac. a avea planuri.. tupeu) să .. a nu-şi putea ine gura: Moş Roată avea gîdilici la limbă... de şansă.EM. a-i intra.CR. NEGR.. a avea (sau a trage) folos (din ceva sau de pe urma cuiva): n-am să am folos de el niciodată. a avea gura ca o sabie. a fi potrivit. a avea limbă ascu ită. a fi zorit: ş-apoi ve i duce.POP.POP. a avea idei extravagante. a (nu) (mai) cuteza să . a nu strica. a avea acordul. a avea (de) grijă. a fi preocupat de gîndul sinuciderii. a avea intui ie. îndrăzneala să . a avea fiin ă (pe lume). ) a fi beat. dacă n-are fiin ă pe lume? CR. ia sta i oleacă.PRAV. a avea (sau a-i fi cuiva) gura amară.CR. că vă scot eu gărgăunii din cap! CR.a avea fierul cuiva a avea fiin ă a avea fler a avea foc la inimă a avea folos a avea fum în creieri a avea fumuri a avea gărgăuni în cap a avea ghinion a avea girul cuiva a avea gîdilici la limbă a avea gînd a avea gînd să . încă mai ai gură să întrebi? CR. a avea grăun e în cap.. toane. a prinde bine: însuratul de tînăr şi mîncarea de diminea ă n-au greş.. vină-n crîşmă să bem vin. a avea (sau a fi cu) gura mare. a avea gînduri negre.. a avea ghinion. a nu avea greş. a avea fum (sau cea ă) în creieri. a lua seama. a avea girul cuiva. că maică-ta mearge la o nuntă! BARAC. la) cap. a nu avea grăun e (sau toate grăun ele) în cap.. a avea (sau a-i fi cuiva) gura seacă. a avea gură să . a-i scoate cuiva) gărgăuni(i) (sau greieri. a fi indiscret. îndrăzne e. ) a presupune: n-au avut gînd că-l va ucide. a umbla cu.. a fi certăre : soacra nu trebuie să fie cu gura mare.: de ai gînd să ne iubim.EM. a avea (sau a pune în) gînd. a avea minte.. a avea fumuri.. a fi lipsit de noroc. a nu putea păstra o taină. a avea foc la inimă. a avea fumuri (în cap) sau a fi plin de fumuri. .. de unde să-l iei.. proiecte de amploare. a avea gînduri mari a avea gînduri negre a avea glagore în cap a avea glas bun a avea grabă mare a avea grăun e în cap a nu avea grăun e în cap a nu avea greş a avea grijă a avea gura amară a avea gura ca o sabie a avea gura mare a avea gura seacă a avea gura spartă a avea fierul cuiva.. a avea mîncărime la limbă.. a dori foarte mult. parcă-i fu gura seacă. a fi icnit: i-au intrat în cap gărgăuni .POP. .. (pop. a sim i un gust amar în gură (după un chef). a da în gropi de prost. .. a avea glas bun. a fi prost: tu în cap nu ai grăun e. numai pleavă şi puzderii. a avea fler.

. a avea inimă tare (sau de piatră. a avea gură pocită sau a fi pocit la gură. a avea de furcă cu cineva: să. a avea gură de aur. şi de plată n-ai habar! AL. (cuiva sau a ceva).a avea gură bogată a avea gură de aur a avea gură de cîrpă a avea gură pocită a avea gură scîrnavă a avea gust a avea gustul a nu avea habar a nu avea hal să . a fi nehotărît... a trage folos de pe urma cuiva. a (nu) conta: pentru el. a fi foarte bun. a voi să ia în căsătorie pe . a nu sim i milă... a se exprima vulgar. nimic n-avea importan ă. a nu avea hal să . a avea haz a avea ifose a avea igrasie la cap a avea iluzii optice a avea importan ă a avea impresia că . a fi într-o doagă. a avea inten ia să . (fam....: avusese de mic înclina ii spre desen. a fi guraliv. a avea gură de cîrpă.. 2) a nu şti nimic (despre cineva sau despre ceva): mor după tine şi tu habar n-ai de mine. a prevesti lucruri neplăcute... a nu putea ine un secret. trivial. a pălăvrăgi. a avea de gînd să ..i iei tălpăşi a. valoare. a avea (pe) vino-ncoace: e frumoasă. 2) a-i păsa de cineva (sau de ceva): cu ibovnică-n vecini. a-şi da aere. a vorbi mult şi repede. a avea influen ă asupra . a avea obiceiul să .. a fi plin de griji. a avea sim artistic: amicul meu va giudeca de am gust bun....). a şovăi.. a avea influen ă (sau înrîurire) asupra ..PANN. a nu putea să . împietrită) sau a i se împietri inima (cuiva).COSTIN. a i se părea că . a fi foarte trist. a crede că . a avea (sau a-i fi) inima neagră. a nu-l durea capul (de ceva sau de cineva): ad-o vadră de Cotnar.. stingherit (de cineva). mărinimos. a avea gură scîrnavă (sau spurcată). a avea inten ii cu ..: am impresia că nu eşti tocmai în apele tale. 1) a sim i plăcere. cumsecade. nu i-i hasnă de cei cîni. că cu mine ai în cîrcă. a influen a (pe cineva sau ceva): ceea ce [gazetarul] debitează zilnic trebuie să aibă o înrîurire cît de mică asupra cugetării şi părerilor lor [cititorilor]. a fi darnic. a avea inimă de aur.EM. a avea inima grea. 1) a nu-i păsa (de cineva sau de ceva). a (nu) avea însemnătate. a nu mai putea scăpa (de cineva): mai mare blestem nu.POP. bucurie: ce haz am să merg acasă. a fi incomodat..NEGR. a fi nostim... a flecări. ) 1) a avea.. trist: n-aş vrea să plec de-aice cu inim-aşa grea..: are inten ii cu copila aceea cu ochii vine i. a avea gustul (să ...... a avea hasnă a avea gură bogată (sau mare).AL.: poporul nostru în mare parte nu prea are gustul citirei. nesim itor. a fi nepăsător.. a fi înfumurat.i trebue decît să ai pe soacră în coaste! POP... a cobi. a avea aptitudini pentru . a avea inima grea a avea inima îndoită a avea inima neagră a avea inimă de aur a avea inimă largă a avea inimă tare a avea inten ia să . a avea inten ii (serioase) cu . a avea sub control (pe cineva). a inten iona.. a avea inimă largă.. a avea în buzunar (pe cineva)..POP.. a nu fi în stare să . a avea ifose. ) a fi prost.. a avea haz.: n-ai hal să-mi fii bărbat! POP.CAR. a avea temeri: au priceput Ştefan-Vodă îndată îndoita inimă a lui Constantin-Vodă. a avea (bun) gust.. a avea vedenii.. a avea iluzii optice... a (nu) avea importan ă. .. .. compasiune.. a avea în buzunar a avea în cîrcă cu cineva a avea înclina ie spre .. a avea în coaste (pe cineva). a avea igrasie la cap. simpatic. rău.. a nu avea habar (de cineva sau de ceva). a avea inima îndoită. a fi deprins să . a avea (sau a-i fi cuiva) hasnă (de cineva sau de ceva). a avea în coaste ...AGÂRB. a spune obscenită i. a avea înclina ie spre . ca copiii are haz.CAR.. a avea impresia că . (reg.. 2) a avea farmec. . cînd n-am nevastă frumoasă?POP.. a fi un bun orator. a avea (sau a-i fi) în cîrcă cu cineva...

a lua în considerare. . a (nu) avea (un sau nici un) în eles (sau sens). a avea prioritate. a avea (sau a băga) în (sau la) pungă (pe cineva). a avea la suflet (pe cineva). a se resemna: n-am încotro. . ) a fi informat: avea înştiin are prin taină de la frate-său.GHICA. şi reg. a inut să meargă la Kissingen incognito. 2) a dispune după bunul plac (de cineva sau de ceva) sau a fi la discre ia cuiva: mă are la degetul mic şi mă joacă aşa cum pofteşte . a simpatiza (pe cineva). a avea grijă de cineva: amîndoi i-au făgăduit că . 2) a fi preocupat (de cineva sau de ceva).BĂLC. a avea încredere (în cineva). n-are-ncotro cotigi. ) a alinta (pe cineva).MAIOR.a nu avea încotro a avea încredere a nu (mai) avea încotro (face sau merge. îl vor avea în vedere. a menaja (pe cineva).EM. ) a avea în vedere. a nu spune nimic. a avea în (sau la) degetul (cel) mic (pe cineva sau ceva) sau a fi în (sau la) degetul mic al cuiva. a se încrede (în cineva): el n-are încredere în sine. a-şi impune tăcerea: Florico. a ine minte pe cineva (spre a-i face un bine sau un rău). a avea (sau a-şi pune) lacăt (sau gard) la gură. a răspunde (de ceva). ) a avea la dispozi ie.. a avea în tăşcu ă (pe cineva). a avea în vedere.LET. abia dacă erau la degetul lui mic . CAR. .CR. a avea în elegere cu cineva. a avea în degetul mic a avea în minte a avea în palmă a avea în primire a avea în privire a avea în pungă a avea însemnat la catastif a avea în sîn a avea înştiin are a avea în tăşcu ă a avea întîietate a avea în elegere cu cineva a avea în eles a avea în vedere a avea în vedere a avea la activ a avea lacăt la gură a avea la cherem a avea la inimă . 3) a fi superior (cuiva): nu se temea de ceilal i concuren i. a tăcea. a urmări (ceva): nu vom avea în vedere decît poeziile . pune. a conta (pe cineva). a ine seamă: luînd în privire sperarea viitoarelor lor venituri. a fi nevoit să accepte. pentru ca să se risipească bănuielile că ar fi avut în vedere să intre în daraveri cu cancelarul. a avea în puterea sa. a avea însemnat la catastif (sau la răboj) (pe cineva). (înv. a avea antecedente (în ceva): avea multe construc ii la activ. ) a dispune (de cineva). a avea la cherem (pe cineva). a avea în primire (ceva). a avea la inimă (pe cineva). a avea în vedere (pe cineva). a avea la activ (ceva). pe care le-a scris Eminescu în epoca deplinei sale dezvoltări. ICHINDEAL . a se bizui. a avea la mînă (pe cineva). trebuie să te iau cu mine. a nu (mai) şti ce să facă. 1) (înv.. a se interesa în mod special de cineva (pentru a-i face un bine sau un rău). a (nu) avea noimă. a avea întîietate.. a avea înştiin are. la discre ie (pe cineva). a nu (mai) avea altă posibilitate. la discre ia sa (pe cineva sau ceva): întregul oraş . a avea (sau a ine) în (sau la) sîn (pe cineva). (înv. căci avea la îndemînă un arsenal întreg.i gard la gură! AL. îl avui ca-n palmă.CAR. mort copt. (reg. ) a inten iona: nici n-au avut în minte ca să ne înşale pre noi. a dispune după pofta inimii (de cineva): Hiotoglu te avea la cheremul lui.. 1) a cunoaşte temeinic (ceva): universul fără margini e în degetul lui mic. li se puse condi ii.. a avea în vedere (ceva). a avea în (sau ca în) palmă (pe cineva sau ceva).EM.VLAH. (înv. (reg.STANCU.NEGR. după cum zic turcii. a avea în minte (pe cineva sau ceva). trebuie să stea fa ă. a avea legături. aranjamente secrete cu cineva. a se baza. a (nu) avea logică: cuvîntu-mi pentru tine nu avea în eles.. cotigi). a avea (sau a lua) în privire. a avea experien ă. a inten iona. a avea la mînă (pe cineva).

. a avea (sau a fi cu) mîinile pătate de sînge. marmură.. a avea la plăcere (pe cineva). . a fi binevoitor (cu cineva): ministrul mă are la nazar. însoară-mă şi pe mine.. 2) a fi milos.NEGR. a nu putea (sau a nu vrea) să ină minte ceva. a avea un post însemnat. a lăsa cuiva) mînă liberă (sau cîmp liber). a fermeca. a avea minte de cocă (sau de prunc). (înv. a uita repede ceva. 1) a-i curge mucii (cuiva). a-l avea la taşcă (pe cineva).BOL. a avea miere de şarpe la inimă. 2) a fi neîndemînatic (la scris. (sau a .. a fi orfan. a avea limbă lungă sau a fi lung de limbă (sau slobod la limbă). a avea maşină la scară a avea la nazar (pe cineva). a avea loc.. a fi copilăros. a-i pricinui permanente neajunsuri cuiva. ) a agrea pe cineva: îl are la plăcere to i. necopt. a avea minte fragedă. a avea maşină la scară.. 1) a fi îndemînatic.. a fi zgîrcit. 2) a purta noroc: ai mînă bună. a nu avea creier. de şarpe). a fi rău. 1) a fi incomodat de cineva. a avea (sau a da.): tu l-ai măritu-l pe-mpăratul. palavragiu. a fi prost ca noaptea.CAR. (fam. a avea mîna curată (sau mîinile curate). 1) a fi flecar.. a avea mîna strînsă sau a fi strîns la mînă. a avea mîinile legate. a se îndura: o. darnic. 1) (înv. prosteşte.GHICA.GHICA. imatur. 1) a se întîmpla. ) a avea o situa ie bună. (fam. a avea motive temeinice să . a nu (mai) avea loc de cineva. (înv. a avea mai mult de-o grămadă (ceva). a fi foarte instruit.DOS. şi împăratul. a fi uituc: au memoria scurtă. a atrage.. a avea minte de vrabie.. a avea lumînări la nas.): ei aveau două mari cuvinte a fi îngriji i.AL.. a seduce. a avea (sau a da) libertate (totală) de ac iune: spre a lăsa mînă liberă doamnei director. 1) a fi răutăcios.. meschin. a avea mai multe coarde la arc... a fi în imposibilitate de a ac iona. 2) a fi loc. a nu avea posibilitatea să . ai milă de-a mele rugămin i! EM. (la jocul de căr i) a-i veni rîndul să împartă căr ile. a avea mila cucului. a avea mintea în vacan ă (sau plecată cu sorcova). 1) a lovi primedios. a avea memorie scurtă a avea miere de şarpe la inimă a nu avea mijloc să . a avea la mînă (pe cineva). ) a nu gîndi. a avea lipici. s-aibă milă de izbîndă.M. ) a avea parte (de . a avea (sau a fi la cineva) mîna. a avea mai multe posibilită i pentru a duce la bun sfîrşit ceva: cînd i se părea că punga nu se umplea destul de repede.a avea la nazar a avea la plăcere a-l avea la taşcă a avea limbă ascu ită a avea limbă lungă a avea lipici a avea loc a nu avea loc de cineva a avea lumînări la nas a avea mai mult de-o grămadă a avea mai multe coarde la arc a avea mari cuvinte să .. a avea (sau a fi cu) mînă largă (sau deschisă) sau (înv. a avea milă (de . a nu avea deloc (ceva). a avea mila cucului a avea milă a avea mintea în vacan ă a avea mintea mobilată a avea minte de cocă a avea minte de vrabie a avea minte fragedă a avea mîinile legate a avea mîinile pătate de sînge a avea mîna a avea mîna curată a avea mîna strînsă a avea mînă bună a avea mînă grea a avea mînă largă a avea mînă liberă .). 2) a fi rău de gură. a avea mintea (bine) mobilată...PANN.. a fi cinstit. ) a proteja (pe cineva). s-au obicinuit cu relele şi uită lesne pe cei care i-au asuprit.. avea şi alte coarde la arc. a avea memorie (sau memoria) scurtă. a da semne de prostie.. a avea limbă ascu ită (sau rea. a se produce: concursul a avut loc pe 17 septembrie .). ) a fi slobod la mînă. a avea mînă grea.. 2) a fi indiscret. a avea mari cuvinte să .CAR. 2) a nu mai încăpea de cineva. a nu avea mijloc să . a fi generos. a avea mînă bună sau a fi bun de mînă. (sau a . la desen). 2) a se purta copilăreşte. a fi vinovat de crimă: o tristă faimă supravie uise omului pătat de sînge ce nu fusese văzut rîzînd niciodată.

.CAR..COSTIN. (înv. a avea (sau a fi) nevoie să .. 2) (despre prăvălii) a avea mul i clien i... a considera (sau a fi) necesar.. a nu avea posibilitatea să .. a se bizui pe ...COŞBUC. a avea năvalnic.): acele petreceri cinegetice. ) către . a avea natură a avea nădejde în . (sau a .. a nu avea nici o noimă. a nu mai avea mult. ) a avea neplăceri.. a avea (sau a fi) nevoie (de cineva sau ceva). a avea nevoie de . (sau de a .. a nu avea nici cap. nici masă. a avea (sau a fi cu) nas de cîine.. 1) a (nu) îndrăzni să .: ai nas să te ară i? .. PANN .. a (nu) avea mod să . a avea mîncărime la degete.) (cineva sau ceva). nici un în eles. a (nu) avea nas să . 2) (reg. pre . ) 1) a se bucura de simpatie. a sim i mereu nevoia de a pleca.. (sau la . nici coadă. a fi etern. a nu avea nici casă. spre ... (sau de către . a avea nădejde (sau a-şi pune nădejdea) în . a nu se putea controla. a nu avea nici cap. a nu avea nici cenuşă în vatră (sau în casă) sau a nu-i arde nici focul în vatră...a avea mînă lungă a avea mîncărime de limbă a avea mîncărime la degete a avea mîncărime la tălpi a nu avea moarte a avea mod să . a avea mîncărime de (sau la) limbă (sau de cuvînt).FIL. 1) (înv..OD. a (nu) avea tupeul să .. în care stau.. a nu avea (nici o) nevoie de .. ) a nu avea habar. a nu avea ce mînca.. a fi dintr-o familie bogată. a avea neamuri (bune)... a avea nervii slabi.. arătînd nevoia ce au despre Mihai Vodă. a fura.. a nu avea nici de unele....N. a avea nervi.. a nu putea sta mai mult timp într-un loc. a fi durabil. (înv.. a nu avea absolut nimic. ) a fi fără ruşine..) sau a se lăsa în nădejdea cuiva.P.CEZAR. să n-ai la mine nici o nădejde.. (reg. 2) a (nu) avea autoritate.PANN. a avea de suferit (din partea cuiva sau a ceva): au trimis sol la dînsul den sfatul boiarilor de Ardeal. a avea mîncărime la tălpi. nici coadă a nu avea nici casă. a nu avea nevoie de .. a nu-i păsa (de cineva sau de ceva): de netrebnice urmări să naibi nici o nevoie. a fi cu nervii la pămînt. (reg. periculos. a fi sărac lipit pămîntului..: eu sînt bătrîn şi sărac. nici masă a nu avea nici cenuşă în vatră a nu avea nici ce pune în gură a nu avea nici de unele .... (sau de a .. (cineva sau ceva).. a fi irascibil.. trecere: mincinosul nu are nas. a nu avea nici ce pune în gură (sau în căldare). credit.. ) a fi violent.. a nu avea moarte... a avea nevoie a avea nevoie de ..). a trebui să . în care vînătorul n-are nevoie să umble pe jos. a fi împotriva ordinii fireşti a lucrurilor.. (sau a .. ) a nu avea nici o grijă. pe .....AGÂRB. limbut: începură să aibe deodată o mare mîncărime de limbă.. a face o criză de nervi: cîteodată are nervi şi nu vrea să vadă pe nimeni. folositor (cineva sau ceva): ara are nevoie mai mult ca oricînd de linişte înăuntru şi de o atitudine serioasă şi limpede fa ă cu străinătatea. a fi vorbăre . a fi lipsit de orice mijloace de existen ă.COŞBUC. a avea năvalnic a avea neamuri a avea nervi a avea nervii slabi a avea nervii zdruncina i a avea (sau a fi cu) mînă lungă sau a fi lung de mînă. a nu mai avea mult a avea nas de cîine a avea nas să . nervos.). aleasă sau influentă: căci sărac e tare şi nici neamuri nare. a fi ar ăgos. a avea nevoie să .).. dificultă i.. a fi sărac lipit pămîntului: nu-i casa lor. a nu şti nimic. a fi ho : cine e cu mînă lungă pierde şi ce are-n pungă.. şi-n casă nici cenuşă n-au.... a avea (sau a fi cu) natură. a(-i) fi necesar. (reg. a fi uşor iritabil sau impresionabil. a avea (sau a fi cu) nervii zdruncina i. despre .. a nu avea nimic. a fi pe moarte.

a avea parte de .. .SAD.. norocul îi curgea gîrlă. a avea nouă suflete. a nu ine seamă de nimic. sprijinit (de cineva sau de ceva). VLAH.) (cineva sau ceva). a nu crede în nimic. cu care ei nu au avut nici în clin. a avea noroc porcesc a avea noroc să . ) a fi foarte sărac. zău..CR. sau noroc (de la Dumnezeu sau din cer pînă în pămînt) că . a avea ruşine. a nu avea nici un succes: nu m-ai crezut cînd i-am spus că n-ai să faci nici o scofală! a nu avea nici o treabă (cu ceva)... N.. a fi peste măsură de numeros: faclele nu mai aveau număr. a fi foarte zgîrcit.: a i avut noroc la vînătoare? DELAVR... a nu avea nici mî ă la casă. a avea noroc că .. nici o para frîntă! AL...a nu avea nici în clin. nici în mînecă a nu avea nici mî ă la casă a nu avea nici o para chioară a nu avea nici o perdea a nu avea nici o scofală a nu avea nici o treabă a nu avea nici pe naiba a nu avea nici tăciune în vatră a nu avea nici un chichirez a nu avea nici un chip a nu avea nici un Dumnezeu a nu avea nimic a face cu . a avea noroc porcesc (sau orb. a nu avea nimic comun. a avea succes la . boabă) chioară (sau frîntă).. a avea noroc (sau norocul) că ...: în elegea să pre uiască binele în care avusese norocul să intre. a nu avea nici un chichirez. a nu avea nimic. a nu avea nici un haz.. a avea (sau a-şi pune) nouă băieri la pungă.. din fericire . a nu avea nici în clin.. a nu (mai) avea număr..... a avea succes.. a nu avea (nici o) noimă. bine că .. a reuşi la .COSTIN. sau norocul .. a avea noroc la . a nu avea nici tăciune în vatră.. toată ziua şi n-avem nici pe naiba! POP. absurd: condamnă muzica clasică... a nu avea (sau a nu face) nici o scofală. a avea noroc (sau norocul) să .. a avea noroc de .. a nu avea (sau a nu face) nici o para (sau le caie. a nu avea (sau a fi fără) nici un Dumnezeu.. a nu avea nimic a face cu . nici în mînecă (cu ceva): la descălecatul arălor acestora nice o treabă nu are. a i se ivi prilejul favorabil pentru a . a avea (sau a fi cu) noroc. a fi favorizat de împrejurări: noi avem mai pu in noroc decît el.. a nu avea nici pe naiba (sau nici pe dracul).: noroc de la Dumnezeu că era o fată robace şi răbdătoare. a avea nouă băieri la pungă a avea nouă suflete a avea numai sufletul în oase a nu avea număr a avea nume bun a avea obicei a avea obraz ...... a obişnui: căci nu mai am de obicei ca-n zilele acele. a nu avea noimă a avea noroc a nu avea (de-a face) (sau a nu-şi pune) nici în clin. pudoare. a nu avea ruşine. a nu avea nici o perdea. a avea avantajul de a putea fi ajutat. chior. nici în mînecă (cu cineva sau cu ceva). (reg. a fi slab ca un îr.. care n-ar avea nici o noimă.EM. a fi perfect sănătos: jucăm... a avea noroc de . a nu avea (nici un) în eles. a întrece măsura bunei cuviin e. ) de obicei). (sau cu . a avea o bună (sau proastă) reputa ie. să mă îmbăt şi de scîntei din stele..NEGR. cu carul) sau a avea norocul porcului sau a-i curge norocul gîrlă (cuiva). a avea numai sufletul în oase..CR.BĂLC. că .. a avea nume bun (sau rău). a fi foarte rezistent sau foarte viteaz. să poată aprecia legendele din via a plină de iubire a unui popor poetic.. nici în mînecă? GHICA. a nu avea nici o şansă de izbîndă ori a nu izbuti nimic. a nu avea nici o legătură. a avea noroc la .... bun sim : dar cum să-i zic? nu pot! am atîta obraz! BASS. a fi foarte sărac.. a nu a avea nici o legătură cu . a avea obicei (sau obiceiul. a avea (cu uşurin ă) succes în tot ce întreprinde: din ziua în care s-a tocmit Chirică la Ipate. nici o legătură (cu cineva sau ceva): cum vrei ca nişte nenoroci i. a nu avea nici un chip. a fi fără sens.: avură noroc de vreme bună. a nu avea (sau a nu valora) absolut nimic: mai gios de opt mii.CAR. a nu mai avea încotro: vezi şi tu. a avea (atîta) obraz. că n-avem nici un chip...SAD. (pop..

(fam. (reg. a avea ochelari de cai. a (nu) (mai) avea îndrăzneală (să . a nu putea suferi pe cineva. cu ochii cîrpi i de somn. a ine în mod deosebit (pe cineva).... . a avea cinstea. ) a fi într-o ureche. 2) (fig. a fi supărat pe cineva. zurliu. a fi guraliv: fiecare om al statului avea o gură cît o şură şi striga. viclean. a fi lat în spate. a (nu) (mai) avea gură să . a avea oftică pe cineva. plăcerea să ... a avea oftică. a fi deosebit de flămînd.a avea obraz ca olu’ a avea obraz să . a avea o andără în cap. a avea ochi la spate. de a . (p.. 2) (fig. a avea o foame de lup.. a semăna ca două picături de apă.CAR. a nu putea suferi. (sau a . a fi deosebit de rezistent. a avea ochii duşi în fundul capului. a se uita numai la cineva. ca un broscoi în pierzare. o păsărică).. (sau a . 1) a nu vedea seara. ) a fi miop. ) a i se citi durerea... 2) a fi susceptibil. a vedea lucrurile printr-o prismă prea îngustă. ) a fi lipsit de ruşine. a avea obraz sub ire sau a fi sub ire de obraz.. a avea ochii căzu i.. a fi bolnav de plămîni. a avea ochii cîrpi i (de somn). Ureche.ext. a (nu) (mai) avea obraz să . a fi indispus. a avea mul i copii: dacă mă vede că-s o văduvă sărmană şi c-o casă de copii. 1) a avea ochii lipi i (de somn): ea se sfieşte să-i iasă nainte. migdala i. a avea o idee fixă (sau o marotă. o rezervă (fa ă de cineva sau de ceva). ) a-i fi necaz pe cineva. mai trebuie să-şi bată joc de casa mea? CR.. ) a fi prost: clipea numai din ochişorii lui cîrpi i. a presim i (ceva). a avea orbul găinilor (sau al găinii).CAR.... STANCU. suporta pe cineva.VLAH. . a avea onoarea să . a avea ochi de pisică (sau de cotoi).. a avea op. a avea op a avea o păsărică la cap a avea o presim ire a avea orbul găinilor a avea o rezisten ă de fier a avea osebire a avea osînză a avea o slăbiciune a avea o strîngere de inimă a avea o andără în cap a avea obraz ca olu’. a fi înstărit. a pre ui. nebun. a o ine una şi bună. suferin a pe figură. (fam. ) a fi trăsnit. a nu-i scăpa nimic. a vorbi mult şi zgomotos. (fam..). a avea o slăbiciune (pentru cineva). a avea inima îndoită.. a avea (sau a fi cu) osînză (la pîntece). a vedea foarte bine. ) a nu vedea lucrurile evidente: nu vezi pe unde calci? ai orbul găinilor? a avea o rezisten ă de fier. 1) a avea privirea foarte ageră. după apusul soarelui. 2) a fi perfid. a avea o lampă arsă sau a-i fila o lampă. a purta pică cuiva. a avea o re inere. a nu avea ochi să vadă pe cineva. a (nu) avea osebire. a nu avea ochi decît pentru cineva. a avea (sau a fi cu) o casă de copii. a avea o păsărică (sau păsărele) la cap (fam. bogat. striga. a avea o gură cît o şură.. a simpatiza. de a . a avea lipsă. a fi mărginit. a fi sănătos tun. a avea obraz sub ire a avea o casă de copii a avea ochelari de cai a avea ochi coda i a nu avea ochi decît pentru cineva a avea ochi de pisică a avea ochii căzu i a avea ochii cîrpi i a avea ochi la spate a nu avea ochi să vadă pe cineva a avea o constitu ie robustă a avea o foame de lup a avea oftică a avea oftică pe cineva a avea o gură cît o şură a avea o idee fixă a avea o lampă arsă a avea o mutră de înmormîntare a avea onoarea să . a avea ochi prelungi... a avea (sau a sim i) o strîngere de inimă. a iubi numai pe cineva.. a avea o mutră de înmormîntare.): noi avem onoarea să cunoaştem pe d. 1) a fi bine crescut.. a avea nevoie. şi pop.). a ine numai la cineva. ) a (nu) se distinge (unul de altul). a avea ochi coda i. a şti. a avea o presim ire. a avea o constitu ie robustă... (înv.

. i se tulburau min ile . ) a nu fi lăsat în pace de cineva.. a avea toată puterea... 2) a avea apetit. a fi foarte deosebit de ceilal i: fata împăratului era rea ca o viperă şi leneşă de n-avea pereche. a avea păcatul de a . (reg. viclean. a nu avea seamăn. a nu avea nici un ban. ) a fi şiret.CAR. văzînd-o cît era de tînără. a avea picioare moi. a nu avea (nici o) para (chioară sau frîntă. a avea cui să semene. a (nu) avea parte (de cineva). . a fi drăcos. a nu vedea. a nu avea nici un ban.CR. ) a fi atrăgător. a avea poftă.. a avea pe Scarao chi într-însul. a comite păcatul de a .. a avea păr pe limbă a nu avea păs de . a avea pîră (cu cineva) sau a se băga în pîri (cu cineva). (reg. a fi răutăcios. . a avea (sau a ine. a avea pe cine moşteni. a se judeca (cu cineva): de va avea vreo parte pîră cu altă parte. a avea papagal. 1) a pofti.ŞINCAI . a avea sor i de izbîndă. de o durere. în mînă şi pînea şi cu itul. a (nu) avea noroc (de ceva): n-am avut parte şi eu pe lume măcar de o compătimire! CAR.a nu avea pace cu cineva a avea papagal a nu avea para de ştreang a nu avea para a avea parte a avea parte a avea pasă a avea pat a avea păcatul de a .. a nu se sinchisi de . a avea ponturi. a nu pricepe un fapt evident. dar ce papagal avea! POP... 2) a-i reuşi (sau a nu-i reuşi) cuiva ceva. a fi cu) pîinea (sau pita) şi cu itul (în mînă). a fi preocupat de un gînd.. ) a fi bun de gură. a avea păr pe limbă. a nu avea păs de . ) a avea rela ii sexuale (cu cineva). a nu avea (sau a nu-şi afla) pereche. (fam. a dori. a fi supărat pe cineva.: vai şi amar de nenorocitul ce are păcatul de a sosi cel dintîi în Borsec! AL.. a avea (sau a fi în) pasă (bună sauproastă). a (nu) avea parte (de ceva). a fi foarte slab sau foarte flămînd. a (nu) se bucura. a (nu) avea. a avea piper pe limbă. sarcastic. a avea nefericita inspira ie de a . a avea pe cine moşteni a avea pe dracul a nu (mai) avea pace cu (sau de) cineva. a fi lefter.. a fi stăpîn pe situa ie: are .. seducător: era chipeş flăcăul şi-l avea pe vino-ncoace. a fi prost. a (nu)-i fi drag (în via ă) cineva: să n-am parte de Joi ica dacă ştiu. de perspicacitate. a se bucura de protec ia cuiva. a avea (sau a i se pune cuiva) pohoiele(le) pe (sau la) ochi. a avea pîntecele lipit de coaste. 1) a avea noroc (sau ghinion) la jocul decăr i: am avut o pasă bună. deranjat de cineva: era aşa de rea.. a fi foarte sărac. de. lescaie) sau a nu avea lescaie. nemite să le-nzestreze. încît nimeni dintre vecinii ei n-avea pace de dînsa. (pop. şi fam. a avea pe inimă a avea perdea la ochi a nu avea pereche a avea pe Scarao chi într-însul a avea pe vino-ncoace a avea pică pe cineva a avea picioare moi a avea pile a avea piper pe limbă a avea pîinea şi cu itul a avea pîntecele lipit de coaste a avea pîră a avea poftă a avea pohoiele pe ochi a avea ponturi . ) a fi lipsit de spirit de observa ie. a avea pică pe cineva sau a purta pică cuiva. a avea pe inimă (ceva) sau a-i sta pe inimă (ceva cuiva). era.ISP. a avea pat (cu cineva). a fi lipsit de educa ie. VLAH. de un sentiment.POP. a fi necăjit.CAR. a nu avea para de ştreang. a-i purta sîmbetele cuiva. a fi plin de draci. de un necaz (nemărturisite): nu numai politica ne împiedică să spunem ce avem pe inimă. captivant. cîştigam destul de mult... a avea perdea la ochi. a nu avea nimic: el n-avea para frîntă.CAR.CR. simpatic. de frumoasă şi plină de vină-ncoace. a avea pe (sau altoi de) vino-ncoace sau a fi plin de vino-ncoace...POP.. a avea pe dracul (în el). a se mişca încet. şi taie de unde vrea şi cît îi place. (reg. a avea pile.. (reg. a (nu) avea alături (pe cineva). a vorbi convingător: frumuşică..

umbla după împăciuire. a avea rău (pe cineva). a avea preten ii. a avea raport (cu . a avea reputa ie bună (sau proastă).. a se potrivi (la .).. a ine seamă de . 1) a fi năpădit de purici. a trezi interes. 1) a pretinde.POP.. plăpînd. ) a se judeca (cu cineva): cînd avea pricină cu cineva.... şi bucatele. a avea un mare necaz.. a aştepta. a rosti cuvintele nedesluşit sau bîlbîit. a reac iona cu promptitudine. a nu-şi găsi locul: dorul de la tine peste multe dealuri vine.. a avea (un) pre . ) a fi cumpătat. a avea purici pe limbă.). a nu avea (nicăieri) astîmpăr.. n-are nicăieri popas pîn-la mine pe obraz. a avea proptele. a avea (sau a căpăta) puteri depline. 1) (despre mărfuri. a fi slab. a avea predilec ie (sau preferin ă) pentru .POP. a avea (sau a fi plin de) purici.BUDAI-DELEANU.. a avea dreptul nelimitat şi necondi ionat de a ac iona în numele cuiva a avea racilă la inimă... două vorbe raport n-au. a suspecta (pe cineva): feciorul zmeoaicei. a avea ecou. a avea prezen ă (sau prezen a) de spirit. a avea privire la . a avea prindere. din mîini nu stau.GALA.: s-aibă întotdeauna privire la împrejurări. şi pop. a avea (sau a găsi) răsunet.. (înv. (reg. a avea înclina ie spre . la loc şi la climă.): tot vorbesc. lipsit de putere. linişte. a avea presă bună (sau proastă). (înv. a avea rău de mare. a prefera. (jur.. a avea prepus pe cineva a avea presă bună a avea preten ia a avea preten ii a nu avea (nicăieri) popas (sau popasuri).AL.MAIOR... a avea prepus pe cineva. preten ios.CAR. ) a avea influen ă. a avea priză. a avea inspira ia: Dridri avu prezen a de spirit a le spune că contele ar fi plecat la Belgia.. a vorbi neclar.EM. ) a bănui.. de cum a văzuto.. a avea prune (sau o prună) în gură sau a fi cu prune (sau cu pruna) în gură. a ac iona. chibzuit.MUMULEANU . ) a avea sprijinitori. 2) a se referi (la . a urî (pe cineva): n-am rău pre nime. a găsi audien ă: pe timpul publicării lor nu au avut poate resunetul meritat.LIT.. (fig. a avea (sau a fi în) pricină (cu cineva). (spec. sau la . a avea o ocupa ie: n-am nici o prindere pe aici.a nu avea popas a avea pova ă bună a avea predilec ie pentru ... (înv. a nu se grăbi.CĂL. şi mărfurile. avea mare prepus pe dînsa. 2) a avea o valoare ridicată. ) 1) a avea legătură (cu . trecere.. .. a pretinde: [ziarul] are preten ia de a studia situa ia financiară. a avea puterea în arului. şi pop. ) a acorda aten ia cuvenită. ) a duşmăni. a avea pova ă bună.OD. a nu suporta tangajul navelor.. a valora mult (sub aspect material): nu-i foliant în lume din care să înve i ca via a pre să aibă şi moartea s-aibă pre . a avea priză a avea proptele a avea prune în gură a avea purici a avea purici pe limbă a avea puterea în arului a avea puteri depline a avea racilă la inimă a avea raport a avea răbdare a avea răsunet a avea rău a avea rău de mare a avea recurs ...CONV.. a avea (pu ină sau pu intică) răbdare. foarte pu ine vor avea raport la locuitorii ei de acum. . a avea pre a avea prezen ă de spirit a avea pricină a avea prindere a avea privire la . a se bucura de apreciere bună (sau rea). ) a avea mîncărime de limbă. ) a (avea dreptul de a) cere unei instan e superioare anularea unei hotărîri judecătoreşti emise de o instan ă inferioară. 2) a fi exigent.DOS. 2) a nu avea astîmpăr. sus inători (pentru a parveni)..): din cîte vom spune aci despre actuala închisoare.CAR. (înv. a avea (sau a face) recurs. (fig. a avea căutare: toate au avut pre şi s-au vîndut . bunuri materiale) a se vinde bine. a fi răbdător: s-a gîndit bătrînul să aibă răbdare pînă la toamnă. (reg. a fi certat (cu cineva). a avea preten ia.

a nu putea suporta (pe cineva sau ceva). (pop. a fi aşezat.. a nu mai avea scuipat în gură. a avea scump (pe cineva). a gîndi matur. dar are şi duşmani. a avea chef de vorbă.. ) a fi supărat. (înv. a avea rezerve.. 2) a vorbi mult. cu seriozitate: ne place de dumneata. a avea scorbură la inimă. a-şi afla de) rînd. a avea replică.AL. ) a fi bolnav de stomac. a-i repugna (cineva sau ceva). echilibrat. a avea chef de vorbă. ) a se înfuria uşor.VLAH. a avea rînză fierbinte. (p.. şi pop. desigur.. raporturi (cu cineva). (pop. a avea rînză a avea rînză domnească a avea rînză fierbinte a avea rînză tare a avea rude la Ierusalim a avea rude printre moaşte a avea recurs la . a prinde) seu la rărunchi. 1) a avea disponibile fonduri. a fi iute din fire: Născocor încă avea rînză fierbinte. a avea sa la (sau de) vorbă. incomparabil: suie dealul. cîntă tare. a avea sad la vorbă a avea sa a avea sa la a avea său rău a avea scaun la cap a avea scorbură la inimă a nu mai avea scuipat în gură a avea scuipat la furcă a avea scump a nu avea seamă pe lume a avea semănare cu .POP. (reg. de n-am avea recurs la cîteva fericite documente.ext. ) a nu avea posibilitatea să . a avea rude (sau sfin i. (înv. (înv... că eşti om cu sadă la vorbă şi cu tîlc la muncă. a (nu) se putea sătura (niciodată). sfin ii lui) la Ierusalim..: [localitatea] are multă asemănare cu muştele. a fi foarte necăjit.. (reg. a fi veşnic nesătul. 1) a între ine legături. eu cînd mi-oi afla de rînd. a avea rînză tare. ) a (nu) afla. a avea necaz (pe cineva). ) a avea. a regreta. a avea remuşcări. a (nu) avea (sau (înv. a avea proptele. (fam. (înv.. a găsi răspunsuri prompte.a avea recurs la . ) a (nu) fi mul umit cu ce are: [împăratul] nu mai avea sa de bogă ie şi nici o milă n-avea de supuşii lui. . a fi de neam mare. a avea său rău (pe cineva). a avea semănare cu . ) a aprecia. ) a avea dreptate.VINEA. samăn badea nu mai are. re ineri. a fi foarte vorbăre . 1) a vorbi cu rost.BUDAI-DELEANU. a avea (sau a face) rînză. a iubi (pe cineva). ) a fi protejat de persoane sus-puse. a (nu) ajunge la sa ietate. (pop. a avea pile: are rude la Ierusalim. a avea rînză domnească.. a avea (sau a-şi face. a avea (sau a-i veni) scuipat (sau (pop.: fa a mi s-o schimbosit ş-amu n-am rînd de trăit. 2) a avea îndoieli. merge-oi.POP.. a fi unic.. ) a se îmbogă i. a avea scuipat la furcă. a-şi face timp: spune-i că n-am vreme . (reg.CR. cumpănit. (reg.POP.. a stima. a fi putred de bogat: sameni a avea său la rărunchi.. a nu(-şi) (mai) avea (sau a nu-şi afla) seamă(n) (sau seama) pe (sau în) lume sau a fi fără seamă(n). (reg. a avea (sau a fi cu... a avea rude printre moaşte. a avea repulsie (sau oroare) (de cineva sau ceva).. ) a vorbi mult şi cu miez. supărat. a semăna cu . a nu avea (sau a nu fi) rînd de .: numele localită ii ne-ar rămîne necunoscut. a (nu) vedea) sa . ) a avea rela ii sexuale (cu cineva)... a nu (mai) avea pereche.HASD. ) a fi rezistent la băutură. a avea rezon. (reg.... ) a avea (sau a face) avere. a avea rela ii (cu cineva). şi să nu mă cheme. a avea (sau a fi cu) scaun la cap. 2) (spec. a avea (sau a fi cu) sad (bun) la vorbă. ) a vorbi prea mult. a-i părea rău.. ) stupit) la furcă (sau la gură). a avea seu la rărunchi . ) a avea acces la . a fi bun de gură. a avea rela ii a avea remuşcări a avea replică a avea repulsie a avea rezerve a avea rezon a avea rînd a nu avea rînd de . resurse suplimentare. şi pop.POP.

a fi (ne)întemeiat. a avea toane.ext. în armonie (sau în neîn elegere. ) a fi total lipsit de bani. 1) a fi sărac. a avea suflet negru sau a fi negru la suflet (sau la inimă) sau a fi negru în cerul gurii. a se termina.. a nu avea (nici) sfînt (nici Dumnezeu). a fi senzual. a avea trac.. ) a fi lipsit de sens. candida i) a avea emo ii (înaintea unui spectacol. (p. a (nu) avea talie.. a fi foarte rău: soacra. de vigoare.. a avea (sau a duce) trai bun (sau rău) (cu cineva). a (nu) avea siluetă. a dispune de o perioadă mai îndelungată (decît cea necesară) pentru a . 2) a avea abilitatea de a . a avea (sau a sim i) tragere de inimă. a nu avea toate şipturile. a avea ştimă. a avea (o) slăbiciune (pentru cineva sau ceva). a nu avea stare.). a unui examen). a avea capăt. 1) a fi plin de energie.. deh! ca soacrele. a nu-şi găsi locul. a fi dotat. a avea somnul mieilor. a se isprăvi: dar nici lumea aceasta nu poate să nu aibă nicicînd sfîrşit. a avea tărî e în cap. (fig. a trăi în bună în elegere. 2) a nu avea linişte. în ceartă) (cu cineva). a (nu) avea o bază solidă: pesimismul negativ . ) a fi foarte sărac: dar ce e mai frumos e că n-am sfan . era neagră-n cerul gurii.. a nu mai putea trăi (din cauza cuiva sau a ceva): îi era frică de boierul Miron că . pasiune. a (nu) avea (sau a (nu) fi) timp (sau vreme) (pentru ceva). a dormi mult. a avea (sau a sim i) atrac ie. a nu avea stare a avea stăpînire de sine a avea stofă a avea suflet negru a avea ştimă a avea tact a avea talie a avea tărî e în cap a avea temei a avea temperament a avea timp a avea toane a avea toate la îndemînă a nu avea toate şipturile a avea tot timpul să .. monşer! CAR. a nu avea minte. a nu ra iona. nici roade. a pune pasiune în ceea ce face. a beneficia. a nu-i lipsi nimic: era foarte bogat şi avea toate la îndemînă.. a avea stăpînire de sine.. a nu (mai) avea răbdare: pizmaşii vecini însă n-au avut stare şi să luară cu bîte şi cu topoare după cioban.ext. reac iile. 1) a fi istovit.POP.CAR. a (nu) avea (vreun sau nici un) temei. a avea stofă. a fi foarte grăbit. (fig. a-şi controla sentimentele.POP. poftă.VLAH.. a fi plin de energie.. (înv.POP. a avea tact (sau tactul de a . 2) a fi foarte slăbit. a avea spate. a se bucura de protec ie. a nu avea zestre.POP.. ) 1) a avea măsură (în comportare).REBR.a nu avea sfan a nu avea sfînt a avea sfîrşit a avea sînge în vine a avea slăbiciune a avea slăbiciune a avea somnul mieilor a avea spate a nu avea (nici sau nici un) sfan . a fi capricios.. a nu (mai) avea trai (de cineva sau ceva). a avea (un) sfîrşit. a avea sînge în vine..CR. ) a fi năzdrăvan. a nu mai putea trăi în bună în elegere (cu cineva): de nu-mi aduci ce i-am cerut. a avea temperament. apoi să ştii că n-ai trai cu mine! POP. a-i plăcea foarte mult (de cineva sau de ceva): dînsul avea mare slăbiciune pentru nevastă-sa cea nouă. (despre artişti.. ) a nu fi întreg la minte : a iubi cine nu poate n-are şipturile toate. a avea toate la îndemînă.. a iubi foarte mult (pe cineva). cine ştie ce rău îi mai face de să nu mai aibă trai în sat. a avea (sau a sim i) (o) slăbiciune. înzestrat. a avea tot timpul să ..POP. ) a fi plin de calită i. (reg.. (despre animale) a fi stăpînit de un duh necurat. a (nu) găsi răgazul necesar (pentru a face ceva): haiti! mai răpede. a fi pe cale de a leşina. a avea trac a avea tragere de inimă a nu avea trai a nu avea trai a avea trai bun . zel: tragere de inimă pentru învă ătură n-avusesem niciodată.POP. (pop. nu are nici temei. a avea talentul de a . 2) a fi înclinat spre plăcerile trupeşti. (p. că n-am timp de aşteptat. de elan. a nu avea trai (cu cineva).

a avea op la limbă. . a fi foarte norocos. (fam. că are treabă cu tine. despre oameni) a se bucura de îngăduin ă. a avea inere de minte. a avea o teamă. 1) a avea de discutat ceva cu cineva. aşa că ieşi să se plimbe . de iertare. (înv.. 2) a avea o răfuială cu cineva. ) a fi mai breaz ca al ii.POP.). a avea un necaz.. a-i intra. ) a fi priceput (la ceva): pus la probe. a avea trecere a avea tupeu a nu mai avea ară a avea epi pe limbă a avea inere de minte a avea inere de seamă a avea opi a avea op la limbă a avea ug la băutură a avea un aer a avea un cîrlig a avea un cui la inimă a avea un cuvînt cu cineva a avea un cuvînt greu a avea unde să-şi plece capul a avea unde-şi pune capul a avea un dinte împotriva cuiva a avea un foc la inimă a avea un necaz a avea un nod în gît a avea un noroc orb .. a fi la ananghie. a avea credit: are trecere la minister .. 2) (fig. şi fam. a fi pornit împotriva cuiva. a i se deschide toate uşile.VARLAAM. ) a nu neglija ceva. ) a-i plăcea să bea. a avea un foc la inimă.NEC. . a avea treabă să . a (nu) avea adăpost.. a avea (sau a-i sta. a avea un cuvînt cu cineva. 2) (despre oameni) a fi luat în seamă. a avea un noroc orb (sau chior).): foaia franceză ar avea un aer modest.a avea treabă a (nu) avea (nici o) treabă (cu cineva sau cu ceva).. (pop. a avea trecere. a fi necăjit.). a (nu)-i păsa: de sînte i tovarăşi ori fra i. a ironiza. a (nu) avea (nici o) legătură (cu cineva sau cu ceva): ce-ai treabă cu slujba mea? POP.. a nu-i avea treabă (cuiva). a unei supărări puternice). ) 1) a avea chef de vorbă. eu n-am treabă. (reg. a avea un aer (de . . ) a avea o taină.PREDA . a avea un cuvînt greu (de spus).. a avea inere de seamă. ) a avea memorie bună. ) a nu se pricepe (la ceva).POP. a fi rău de gură. un necaz mare: împăratului [îi] intrase în inimă ca un cui acest arz.. că n-avea nici o treabă cu învă ătura .: un sat am cumpărat şi am treabă să mă duc să-l văz. a avea unde să-şi plece capul. a i se face o concesie: furii . dar cel pu in convenabil. a (nu)-i păsa (de cineva sau de ceva). a nu fi bun (la ceva): din şcoală îl dăduseră afară. a avea treabă a nu-i avea treabă a avea treabă să . a fi îndrăzne . a inten iona să se răzbune pe cineva.. (reg. a avea un cîrlig. a sim i că nu mai poate vorbi (sau respira) (în urma unei emo ii. ) a trebui să .. nu ave nici o trecere sau milă de iertare. a lăsa impresia (de . un secret: Ion are el un cîrlig pe undeva.PANN. a avea tupeu. ) a (nu)-l privi. a lua în considera ie. 2) a avea limba ascu ită. de vine întotdeauna tîrziu acasă. (reg. a avea prestigiu. a avea un dinte împotriva cuiva sau a-i purta un dinte cuiva. nime treabă nu ne are. a se bucura de autoritate... 1) a (nu) avea de lucru: n-avea nici o treabă. a (nu)-l interesa. a suferi. 2) a (nu) fi interesat (de cineva sau de ceva). obraznic.. a nu mai avea ară (cu cineva). a fi în vogă. a (nu) avea unde-şi pune capul. (reg. 3) (despre mărfuri) a avea căutare.LET. de pălăvrăgeală. a avea (sau a fi cu) opi. 3) (fam. a avea (sau a i se pune) un nod în gît. n-avea treabă! a (nu) avea (nici o) treabă. 1) a avea de rezolvat ceva cu cineva: du-te la el. a se şti cu) un cui la (sau în) inimă (sau în coastă). a avea ug la băutură. a avea cui să se roage. a nu mai avea trai liniştit (cu cineva). 1) (înv. a avea epi pe limbă.CAR.. s-a descurcat de minune. (înv. 4) (fam. ) a nu purta grija cuiva: să fugim în lumea mare. a fi tratat cu respect şi considera ie. a fi cu. a avea o înfă işare (de .

a avea zăbavă a avea zi bună cu cineva a avea zile înşirate cu a a a nu mai avea zile multe a avea un of. (iron. ba mîine baba călătoare n-are sărbătoare ba bine că nu! ba că chiar ba că chiar? ba ce! ba ceea. (cum) bag (de) seamă (sau seama) (că . a nu mai avea zile multe. a fi miop: un marchez . ba colea. (reg. ba ici. a avea clientelă numeroasă. ba ici. ) a fi surd: ho! . a o duce de azi pe mîine. a nu avea zor (de ceva sau de cineva). a avea urechile astupate cu ceară.. greută i (din partea cuiva). şi fam. a avea zăbavă. ba ceea ba chiar ba da ba e albă. 2) a nu avea habar. pentru ca să nu salute pe nimeni.. şi pop.. ) azi ceartă. a fi deschis progresului. a putea să mai aştepte.. ba chiar. c-o fi. a trăi în mizerie. în cursul călătoriei nu eşti obligat să respec i posturile şi sărbătorile. noaptea trecută: fapta ta de astă noapte. ba că chiar?.CR..AL. pasămite: bag seamă că nu era acasă. azi.HASD. ) a face aluzie la ceva. a avea o perspectivă cuprinzătoare. a avea neplăceri. a avea vederea scurtă sau a fi scurt de vedere. şi că va avea zăbavă nu glumă pînă s-o întoarce acasă. ba că-i alta sau că-i (sau c-o fi) una. a avea vad. ba alta.. a avea zi bună (sau zile bune) cu cineva. ba zău. a nu auzi bine. ba ceea sau ba că-i una. a avea un schimb de cuvinte (cu cineva). moşneagul într-o zi se căsătoreşte de a doua oară. a nu-i păsa: nu avea nici un zor de a-şi atrage ura unui puternic regat învecinat. o suferin ă (nemărturisită). baba călătoare n-are sărbătoare. (înv. ba e bălaie. a avea urechi de cîrpă. a azvîrli cu piatra în şatră. a avea timp să .CR. desigur!: şi-au venit toate neamurile? ba bine că nu! POP. că-i (sau c-o fi) alta. se-n elege!. a trăi în linişte. evident că da!. ba mîine. (reg. ba că chiar.. a dura: ştiind că o să-i fie drumul lung .: dacă n-ai avut destulă vreme să mă cunoşti.. azi hîr.. ) d-apoi cum nu? ba ce!.. c-o pă i. a nu fi presant. a se certa (cu cineva). mîine ha azi. ba că-i alta. 1) a nu fi neapărat necesar.. că doar n-am urechi de săftian. ba aşa. . (pop. pare-mi-se.. ba e albă.POP. a avea răgazul să . ba colea. în bună în elegere cu cineva: de atunci nurorile n-au mai avut zi bună în casă cu baba. a avea vederi largi. mîine bătaie.(sau astă-) noapte.. ba aşa. a nu auzi bine. mîine ha . ba e laie. 1) şi în plus: ba chiar se făcuse buclucaş. a fi la un pas de moarte. c-o pă i: şi aşa. CR.. într-adevăr..FIL. ba e neagră bag seamă ba ici. cînd sta cîte două. în toate păr ile. trei zile pe lîngă casă.POP.)..noapte a azvîrli cu piatra în şatră ba azi. ba bine că nu!..a avea un of a avea un schimb de cuvinte a avea urechi de cîrpă a avea urechi de săftian a avea urechile astupate cu ceară a avea vad a avea val a avea vederea scurtă a avea vederi largi a avea vreme să . a avea zile înşirate cu a a. a avea vreme să . în spre sară numai ce dă deo pîrtie. ba una. păcat! CAR. pretutindeni: tot mai cercînd. ba aşa. ba da. ba colea . se făcea că are vederea scurtă. (reg. ba azi. a avea o durere. a nu avea zor azi hîr. a avea val (sau valuri) (cu cineva). c-o fi.. a avea urechi de săftian. ba e neagră. hăr ăgos şi de tot hapsin. ) a trece mult timp. ba că-i una. 2) dimpotrivă: nu-l obosise lucrul în vie.. ) ba aşa.. se vede că . la Sfîntul Aşteaptă.. în timpul nop ii trecute. a fi receptiv la nou. nu cumva? ba ceea. ba chiar. ba chiar îl înviorase.AL.

a se frămînta inutil: geaba se bătea sărmana ca apa de maluri. a se bate ca orbii (sau ca chiorii. a bate capul (cuiva) sau a bate (sau (arg. şi încă de cele mai prefăcute. a se bate calicii în (sau la) gura cuiva. (înv. banii verzelor. în hîrtii de 50. a-şi frămînta mintea (cu ceva). bani pentru cheltuieli mărunte. zău?. a cicăli. baie de soare.REBR. banii grosului. a-şi trece timpul cu lucruri neserioase. ba nu.CR. de ziceai că se bat calicii la gura lui. te vei hrăni tu cu oameni? POP. 2) bani pu ini: a plecat de acasă cu bani număra i. proiecte inconsistente. nicidecum. a sîcîi. mare vărsare de sînge.ISP. ) a face creditul egal cu debitul. a plictisi (pe cineva). arde-te-ar focul! : cum. bani număra i. luată de la cei întemni a i: 30 bani. fără a se uita unde lovesc: se bătură ca orbe ii vreo jumătate de ceas. cu speran a că va găsi rătăci i ceva bani de coşni ă. (reg. 1) bani numerar. a fabrica monede. a bate capul a-şi bate capul a-şi bate călcîiele a bate ceamburul .POP.000 lei . a se bate rău. a bate bani. a nu-i păsa. a gîndi intens (la ceva). 2) (fig. bani cu putere de circula ie. a-şi bate capul sau (pop.POP. a bate ceamburul. ) a nu se ine de treabă. a regula) la cap (pe cineva). balon de săpun. zău? ba nu basmul cu cocoşul roşu bată-te focul ! bată-te să te bată! a bate apa în piuă a bate bani a bate bărbunca a se bate ca apa de maluri a se bate calicii în gura cuiva a se bate ca orbii a se bate cap în cap baie de sînge. banii grosului. a bate (sau a pisa) apa în piuă (să se aleagă unt). că pînă la urmă i s-a făcut lehamite bietului om să se tot împotrivească şi a făcut precum zicea dracul. a nu-i da pace (cuiva): şi-atîta l-a bătut la cap. a fi preocupat (de ceva): feciorul împăratului se pîrjolea şi se bătea cu gîndurile.000 de lei bani număra i . a trîndăvi. a balansa conturile. bani buni. bani cîştiga i (ne)cinstit: înfiin ase o firmă specializată în spălarea banilor murdari . bani de (sau pentru) coşni ă. a mînca repede şi cu lăcomie: turna în el bucate şi udătură. expunere a corpului la ac iunea razelor solare. ba încă sau şi încă. ) a fute. a-şi bate călcîiele sau a bate în (sau din) călcîie. bani bătu i. ) a se bate cu gîndurile. istorie. a insista (pe lîngă cineva).POP. a se bate cap în cap. 2) a-şi bate joc. bată-te focul. ) pedeapsă în bani. în plus: este fată. bani numerar cu valoare mare: avea numai bani bătu i. a bate bărbunca. serios?. întîmplare care nu se mai termină. chiar aşa? ba nu. sumă cheltuită zilnic într-o gospodărie pentru alimente: se scobi prin toate buzunarele.baie de sînge baie de soare ba încă a balansa conturile balon de săpun bani bătu i bani buni bani cura i bani de buzunar bani de coşni ă banii grosului banii verzelor bani număra i ba nu.URIC. (reg. nici nu mă gîndeam la tine! POP. că nu s-alege niciodată. 1) băşică din clăbuci de săpun. bată-te focul (să te bată)!. bani cura i (sau murdari). a vorbi mult şi fără rost (plictisind pe cei din jur): degeaba mai ba i apa-n piuă să s-alegă unt. (fin. bani ghea ă. 1) a sări în sus de bucurie. ) a umbla fără rost. a se bate ca apa de maluri. ) vorbărie goală. a nu se potrivi deloc. basmul cu cocoşul roşu. că pe mor i nui mai învie nimeni. (chiar) mai mult decît atît. să ai parte de noroc!: ei.POP. (reg. bani de buzunar. bani peşin: n-avea decît 3. bată-te (norocul) să te bată!. de la cei ce se vor închide. bată-te să te bată. ) bani care se adună de la nuntaşi după jocul miresei. ca orbe ii).

a divaga: autorul . a vorbi în vînt.. a-şi face (singur) greută i.. înfumurat. (pop . moşneagul îl lăsă într-ale lui. a bate cu pumnul în masă. 1) a-şi manifesta supărarea sau pocăin a. a spune prostii: gata. a bate din pupăză. . 2) a fi mîndru. a se bate cu pumnii (sau cu pumnul) în piept. 2) a încerca să-şi impună voin a. a-l bate gîndul (pe cineva). a se fuduli. a bate din picior. a ac iona pînă nu e prea tîrziu. . a da o mamă de bătaie (cuiva). că ai început să ba i cîmpii! a bate coclaurii sau a umbla pe coclauri. a bate mult şi bine (pe cineva). a bate din aripi. a avea simpatie pentru .. a nu găsi ascultare. a bate cu. a flecări.: Lulu a nu bate nicidecum cu Guli ă. 1) a se lupta cu duşmani imaginari. a bate din picioare. 2) a hoinări. zise baba bătîndu-se cu palma peste gură. drept mul ămită. a bate în lemn. a bate cu fruntea-n nori a-şi bate cuie în talpă a se bate cu morile de vînt a bate cu palma peste gură a bate cîmpii. a umbla mult.i trebuie dacă. a bate în (sau la) pravilă. orgolios. a bate din pinteni (sau din pinten).. a-şi răci. a protesta inutil. a bate furcă (pe cineva). ne bătea fericea: nu bătea pe nimeni.POP. a-i da. a bate fericea pe cineva. DELAVR. a dori să nu se împlinească ceva. a pălăvrăgi. a bate din palme.EM. luînd pozi ia de drep i: s-a-nchinat bătînd din pinten. 1) a regreta cele spuse: mai bine tăceam. a se împăuna: se bătea cu pumnul în piept că lui i se datorează toate.AL. a-şi bate (singur) cuie în talpă (sau în cap.GALA. de pomană.. a (se) bate cu palma (sau cu mîna) peste gură. a se bate cu pumnii în piept a bate cu pumnul în masă a bate cu tirbuşonul a bate din aripi a bate din palme a bate din picioare a bate din picior a bate din pinten de bucurie a bate din pinteni a bate din pupăză a bate drumurile a bate fericea pe cineva a bate fierul cît e cald a bate furcă a-l bate gîndul a-şi bate gura degeaba a bate în lemn a bate în pravilă . 1) a călători. bate cîmpii cu gra ie. a da noroculpeste cineva: în ziua cînd primea paralele. a se bate (sau a se lupta) cu morile de vînt. 1) a se abate de la subiect. a trăncăni. a se lăuda. a comanda. la pere i: văzînd că-şi răceşte gura degeaba.P.CAMIL.. a umbla pe coclauri. te omenim şi. a pleda fără folos. a-i trece prin minte (ceva cuiva): îl bătea gîndul să lase totul şi să-şi ia lumea în cap .P.POP.CEZAR. 2) a vorbi aiurea. a bate cu fruntea-n nori.a bate cîmpii a bate coclaurii a bate cu. 2) a se mîndri. a-şi rupe) gura degeaba (sau de clacă. a-şi bate (sau a-şi strica. a aplauda. a da din aripi: cocoşul se umflă atunci în pene şi începe să bată din aripi. a-şi impune punctul de vedere: cum vine asta? te primim la noi în casă.CĂL. a-şi complica existen a: aşa. a bate cu tirbuşonul (sau cu cartoful) (pe cineva). a bate fierul cît e cald. a pierde vremea: ai trecut de treizeci de ani şi tot nu te-ai săturat să ba i coclaurii. mai şi ba i cu pumnul în masă? SAD.POP.ISP. a bate din pinten de bucurie. (despre militari) a lovi cu zgomot călcîiele încăl ămintei (cu pinteni) unul de altul. a vagabonda.. a lovi aerul cu aripile.) a vorbi mult. a bate drumurile. 1) a fi foarte înalt. a porunci.. în zadar). 2) a dori ca cele spuse să nu se împlinească: Doamne fereşte! batete cu palma peste gură! POP. 1) a se răsti. a hoinări.POP. a trage la intă. a se ră oi: nu merg nicăieri! ipă ea bătînd din picior. a-şi manifesta bucuria în chip zgomotos: începu a bate din pinten de bucurie că se cotorosise de sărăcie. în tălpi). a tropăi. .. de-a surda. 2) a nu avea cui să-şi strige păsul.i ba i singur cuie în talpă.

) a face un tîrg. la toate por ile. a se remarca. a bate la trei coaste a bate laturile a bate la uşă a bate la uşă a se bate lupii la gura cuiva a bate maidanul a bate măr a bate măsura a bate mătănii a bate mingea a bate mîna a bate monedă a bate obrazul a bate o carte a bate pasul pe loc . 1) a rîde (de cineva). de cucernicie. a bate la maşină. a bate (sau a fi) la uşă (fig. ) a produce o pagubă (cuiva). . (despre copii).POP. a-şi pierde vremea cu hoinăreala sau cu joaca. a face impresie: între atîtea hodoroage. a stagna. la toate uşile. ) a se apropia. a lua în rîs (pe cineva) (lovindu-şi pumnii unul de altul). a nu progresa. a lăsa) la trei (sau la patru) coaste (pe cineva). a lucra prost: asta se cheamă că munceşte? îşi bate joc! a bate laba. a bate tactul. (pop. a bate (sau a ciocăni) la uşă. 1) a fabrica monede de metal.COŞBUC. a se juca cu mingea. a bate la ochi.CAR. 1) a cere sprijin. a bate în pungă (pe cineva). 2) (fig. . 1) a se învoi din pre . a lăsa) măr (pe cineva). a bate la cap (pe cineva). a bate (sau a face. ) a face orice pentru realizarea unui scop: ş-a bătut în sîtă. a lua în rîs. a batjocori (pe cineva): chiar sfin ii au început să-şi bată joc de mine. a reproşa (cuiva ceva). 2) a fi suspect. a se învoi (la pre ) strîngîndu-şi mîinile (în semn de pecetluire a tranzac iei). a mînca lacom. hulpav: începu iarăşi a mînca. a-i face în ciudă (cuiva): şi-atunci ea. v. ) a face caz de ceva: s-a bătut monedă cu ridicarea nivelului de trai al popula iei.POP. a-şi bate joc (de cineva sau de ceva). a-şi anun a prezen a prin bătăi în tăblia uşii: bat la uşă. 2) (fig. 2) a promite. nimic! mai bat o dată. a îngenunchea şi a atinge pămîntul cu fruntea.a bate în pumni a bate în pungă a bate în retragere a bate în sită în covată a-şi bate joc a bate laba a bate la cap a bate la maşină a bate la ochi a bate la papuc a bate la por i a(-i) bate în (sau din) pumni (cuiva) sau a juca pumnii. a risipi. a da de bănuit: prea arunci cu bani în stînga şi-n dreapta! bate la ochi! a bate (sau a toca) la papuc (sau la pingea). a bate în sită (şi) în covată. a se lega cu jurămînt: eu i l-oi omorî.POP. a juca o (anumită) carte de joc. ) a renun a (la ceva). ) a bate zdravăn (pe cineva): nu departe de Nistru îi întîlni [Ştefan pe tătari] şi începu a le da pe foi şi a-i freca la trei coaste. a bate mingea. şî-n covată. şa făcut colacu-ndată. dacă mi-i da mîna că-i merge după mine. 2) a face (ceva) de mîntuială. a fi iminent: iarna bate la uşă.ISP. a frapa. a fi cheltuitor.ISP. de părea că se bat lupii la gura lui. a bate mătănii. a bate (pe) la por i (sau la uşi. . a se bate lupii la gura cuiva. a bate o carte. (reg. a bate pasul pe loc. a bate monedă. 2) a cerşi. a încheia un tîrg (cu cineva): mă duc şi viu îndată să batem mîna împreună. (reg.CAR. a bate laturile. draga mea. a atrage aten ia. (fam. a dactilografia. a imputa. 1) a sări în ochi. cînd el glumeşte. a bate (sau a freca. v. ajutor. a umbla fugar. a bate (sau a da) mîna (sau palma) (cu cineva). a bate capul (cuiva). 1) a se retrage (din calea inamicului). a bate măsura. îmi bate numaidecît la ochi un scrin vechi. a necăji. iar nimic! CAR. a bate în retragere. a snopi în bătaie (pe cineva): l-au lăsat măr şi s-au dus fiecare la treaba sa. a bate foarte tare. în semn de pocăin ă.AL. a bate maidanul (sau maidanele). a bate obrazul (cuiva). joacă pumnii şi-l stropeşte pe obraz.

a lovi uşor ceva într-un ritm anume. a bate preş (pe cineva). a bate satu-n vergi. l-a pus pe Galibardi de i-a botezat un copil. a bate podurile (sau prundurile). a bate ol (pe cineva).ISP. a bate ăruş. a bate toba (sau darabana) (în sat sau în tîrg şi la moară. a bate poarca. (pop. a divulga un secret. a-i vorbi degeaba cuiva.. a bate (degeaba) toba (sau toaca) la urechea surdului.CR. a bate toba la urechea surdului a bate toba a bate ăruş a bate ol a bate un cui la sicriu a bate vînt de primăvară a-i bate vîntul în traistă ba tunsă. a face aluzie la ceva. ) a se lăuda. a bate talpa (la pămînt). a bate (pe cineva) pînă iese untul din el. a depăşi cea mai înaltă treaptă (într-un domeniu. o comunicare de interes obştesc: cîn o bătut doba-n sat. tura-vura. a bate recordul. ) a-şi întinde cortul. ) a bate măr (pe cineva).. ) a umbla haimana. şi îi povă uia să fie mai cu răbdare . c-o fi rasă. a spulbera fără urmă. a snopi în bătaie (pe cineva): scoteam mî ele . de le mergea colbul. pe toate răzoarele. a nu fi ascultat: rămînea cu surorile şi fra ii . a divulga. a face apropouri: dascălul bătea şeaoa să priceapă iapa. peticele).. a face să nu mai existe (ceva): a bătut un vînt de primăvară peste averea lui.P. în ară) sau bate toba în Moldova şi s-aude la Craiova. a bate ritmic (cu degetele) (pe ceva) (din nervozitate sau din nerăbdare): bătu toba în postavul biroului. a bate telegramă. (reg . a expedia o telegramă. c-o fi tunsă.. într-o disciplină). (arg. ba că-i bălaie: ce mai . încurcături (inutile). a bate toba (sau tamburina) (cu degetele) (pe ceva).i spun: ba zău. ) a aprinde o igară. a se stabili undeva. a bate tarapanaua.a-şi bate picioarele a bate pînă iese untul din el a bate poarca a bate podurile a bate pragurile a bate preş a bate recordul a bate satu-n vergi a bate să-i meargă fulgii a bate şaua să priceapă iapa a bate tactul a bate talpa a bate tarapanaua a bate telegramă a bate toaca a bate toba a bate toba a bate toba a-şi bate (sau a-şi rupe) picioarele (degeaba). a face public un secret: probabil însă că se cam ştie . a bate tactul (sau măsura). a juca poarca.. a bate un cui la sicriu. a bate (un) vînt de primăvară (peste ceva).CAR. publicitate (cuiva). a băga cap teafăr sub evanghelie. haimana. a umbla fără treabă.REBR.CEZAR.POP.. dară bate toba la urechea surdului.) a snopi în bătaie (pe cineva). căci nu se poate ca tata să nu fi bătut toba.POP. prin bătăi de tobă. ba rasă ba zău a băga cap teafăr sub evanghelie .SAD...ISP. l-o lăsat to ş-o plecat. ba (că) (e) tunsă.. ba (că) (e) rasă sau c-o fi tunsă. cu vîrful degetelor. a bate toba. a umbla mult (şi fără folos): multu-şi bat picioarele. a bate măr (pe cineva). a bate toaca. dacă. a face vîlvă. a-şi provoca neplăceri. a lăuda exagerat (pe cineva).. veseli şi să bată talpa la pămînt. (fam. (arg. ) vorbesc serios.POP. c-o fi rasă. şi le flocăiam . a călca apăsat: căpitanului îi plăcea să meargă oamenii an oşi. (înv. a face reclamă.. a bate (cuiva) toba. a bate şaua (ca) să (se) priceapă (sau să în eleagă) iapa (sau calul). a bate pragurile. ba că-i una. (reg. ) a anun a. ) a cerşi. ba (nu) zău. a risipi. a bate (sau a flocăi) (pe cineva) (de) să-i meargă fulgii (sau colbul. (fig.CR. ba că-i alta. ba că-i laie. (înv.. şi reg. a-i bate vîntul în traistă (cuiva). încă mă mier c-am avut răbdare să in casă cu baba. a fi sărac lipit pămîntului.

a-i veni rîndul să facă ceva: omul care-i urît. 2) a băga în sperie i. . . a avea grijă. a atrage. a provoca neîn elegeri. a băga în friguri (pe cineva). a (se) înfricoşa. a băga în belea (sau în bucluc. a băga după gratii (pe cineva). a căpăta rînd la moară. a provoca mari neplăceri (cuiva). a-şi băga (sau a-şi vîrî) dracul (sau diavolul.GR. a băga formele. a băga de seamă. a bate măr (pe cineva). a lua aminte. vrajbă. a face pe cineva să fie interesat. a trimite. numai la numele lui ne intra groaza în oase. în pămînt) (pe cineva). a fi peste măsură de curios. a băga în buzunar pe cineva. preocupat. a băga în aceeaşi oală. a băga frica în cineva a băga inimă în cineva a băga intrigă a băga în aceeaşi oală a băga în belea a băga în boală a băga în buzunar pe cineva a băga în ceasul mor ii a băga în cofă a băga în coş a băga în draci a băga în fabrica de pumni a băga în friguri a băga în groapă a băga în groază a băga în năbădăi . în cofă. 2) a pune în cofă (pe cineva). a (se) îngrozi. discordie: diavolul vrajbei nu cuteza să-şi vîre coada între ei. a băga (sau a turna) în coş.POP. a băga (sau a intra) frica (sau spaima. a (se) speria de moarte. a hărnici (pe cineva). a întemni a (pe cineva). 2) v. a îmbărbăta pe cineva. 1) a pune pe treabă. a-şi primejdui via a (pentru cineva). a băga (sau a pune. la apă. a speria (pe cineva). 4) a provoca necazuri. este pentru că nu băgăm noi de seamă. certuri. 1) a băga în belea (pe cineva).. rîcă. supărări de moarte (cuiva): aceste erau de ajuns . a (se) înspăimînta: ochii tăi mă bagă-n frică. michidu ă) coada undeva. nici la moară n-are rînd. a se amesteca în treburi ce nu-l privesc. obsedat de ceva. a începe (la primărie) formalită ile pentru căsătorie. fiori) în cineva (sau în oase(le) cuiva) sau a băga în frică (pe cineva). cînd ştia că el n-are pic de dreptate. (fam. groaza. a implica într-o afacere necurată (pe cineva). a vîrî) (de viu) în groapă (sau în mormînt. a băga în cofă (pe cineva). a băga în năbădăi (pe cineva).POP. cînd ajunge. a fi atent.SAD. a începe să macine. 2) a fi net superior cuiva. a (se) băga în ceasul mor ii. a învrăjbi: alta n-au de vorbit decît bîrfeli şi răută i.CAR. 1) a înmormînta (pe cineva). a băga (sau a vîrî) intrigă (sau intrigi. 2) a zăpăci. în încurcătură) (pe cineva). a băga în răcori (pe cineva).. a dispune de cineva. a îngrozi (pe cineva): m-ai băgat în toate grozile mor ii. a depune actele în vederea căsătoriei. a înspăimînta. a băga (sau a vîrî) în groază sau a băga în groaza mor ii (pe cineva). ) a provoca discordie. în alte alea) (pe cineva). strîmbe.a-şi băga capul în păcat a-şi băga carnea în saramură a băga cărbuni a-i băga ceva în cap cuiva a-şi băga coada peste tot a băga de seamă a-şi băga dracul coada undeva a băga după gratii a băga formele a-şi băga capul în păcat. a (se) speria. a îmbolnăvi de spaimă (pe cineva). a băga cărbuni. a băga inimă în cineva. . dar omul care-i frumos. zîzanie) sau a face intrigă.POP.CR. 1) a avea în puterea sa pe cineva. s-o vîre-n groapă pe biata babă. a amesteca. a pune pe acelaşi plan. în năbădăi) (pe cineva). SAD. 1) a băga în draci (pe cineva). 3) (fig. a-i băga ceva în cap cuiva. a închide.POP. a amenin a.ISP. a observa. fitile. a băga în draci (sau în to i dracii. a înspăimînta (pe cineva). bagă-n coş. ca să vîre fitiluri şi zîzanie în toată mahalaua.AL. ) a intimida. a păcătui: nimeni nu-şi băgă capul în păcat. a urzi intrigi. a-şi băga carnea în saramură (pentru cineva). 1) a înte i focul. a înnebuni (pe cineva). 2) a omorî (pe cineva): caută pe cel care a pus în mormînt pe părintele tău. a vedea: dacă nouă oamenilor ni se pare că rămîn mul i nedreptă i i. a băga în boală (sau în boale. a-şi băga coada peste tot.CR. a înspăimînta (pe cineva): avea o privire ironică şi ascu ită care te băga în pămînt. a da gaz. a băga în fabrica de pumni (pe cineva).

a băga la trier (pe cineva). a memora. a-şi băga min ile în cap. a profita de agoniseala cuiva. (ne)aten ie. (fam. a băga (sau a da) o sîrmă. a băga (sau a vîrî. considera ie (cuiva sau la ceva): un lup flămînd nu voia însă să bage în seamă cele ce spunea cerbul. (pop. 1) a stima. a se amesteca peste tot (şi în lucrurile care nu-l privesc). (reg. a determina pe cineva să cheltuiască mai mult decît ar fi vrut. remarcat de cineva. a o băga pe mînecă (sau pe mîneci). POP. a băga (sau a lua) la mijloc (pe cineva). stimă. a asimila: şi Ion băgă cu vremea aşa în cap. (reg. a se băga în sufletul (sau sub pielea) cuiva. a nu spăla bine rufele. că lumea parcă are dreptate.P. a fura pe cineva: or stă tătă vara la umbră şi toamna şi-or băgat mîna în strai a noastră. de fazan.. a (se) îngrozi.. a se face cu insisten ă remarcat. a se amesteca într-o discu ie. a băga (sau a vîrî) în sperie i (sau în to i sperie ii.a băga în nebuneli a se băga în ochii cuiva a băga în răcori a băga în seamă a băga în sîn a băga în nebuneli (pe cineva). a înnebuni (pe cineva): pe mul i îi băgase în nebuneli cu ochiul ei ager. a băga o plîngere (sau o jalbă). a băga mîna în strai a cuiva. a băga în sperie i (pe cineva): se hîrjoneau un cîrd de pici . a băga în sperie i a se băga în sufletul cuiva a băga în viteză a se băga în vorbă a se băga în vorbă ca măraru-n ciorbă a băga la cap a băga la cheltuială a băga la ghiozdan a băga la mijloc a băga la şcoală a băga la trier a-şi băga min ile în traistă a băga mîinile pînă-n coate a băga mîna în strai a cuiva a-şi băga nasul în toate a băga o plîngere a băga o sîrmă a o băga pe mînecă băgare de seamă băgare în seamă a băga rufele în boale . ) a iubi foarte mult (pe cineva): măi bădi ă Gherasim. a da aten ie. la universitate) (pe cineva). ) a telefona. în toate boalele. a băga rufele în boale.POP.POP. băgare în seamă. 2) a(-i) lua seama (cuiva). la universitate) (pe cineva): am întrebat-o ce are de gînd cu băiatul: . a băga în răcori (sau în toate răcorile) (pe cineva) sau a-l trece (toate) răcorile (pe cineva). a o încurca. şi fam. a re ine. a băga la ghiozdan (sau la jgheab). de prost (pe cineva): cum văd eu. (ne)băgare de seamă. eu de drag te-aş băga-n sîn. a prinde) la (sau în) cap. a-şi băga min ile în traistă. a băga în sîn (de drag) (pe cineva).. m-a i cam luat la mijloc! a băga la (sau în) şcoală (sau la liceu. ) 1) a înconjura cu simpatie (pe cineva). a se băga în vorbă ca măraru-n ciorbă sau a se amesteca ca mărarul în bucate. a se face observat.. ) a mînca mult şi cu lăcomie. a certa aspru (pe cineva). a băga mîinile pînă-n (sau pînă la) coate. a se băga în ochii cuiva. a (se) înspăimînta.POP. a-şi băga (sau a-şi vîrî) nasul în toate. a lua. a face reclama ie. de-o vîră în to i spărie ii.CEZAR. ) a-i cere socoteală pentru ceva (cuiva).POP. a fura ca în codru. în toate grozile mor ii) (pe cineva). pînă ce i-a băgat în răcori un palicar. a cîştiga încrederea cuiva. (pop.POP. a băga în seamă (pe cineva sau ceva). voieşte să-l bage în liceu. considera ie. a se cumin i. 2) a lua de fraier. a le zoi. a înfricoşa (pe cineva): cînele se zborşeşte la mî ă. a înscrie la şcoală (sau la liceu. a se băga în vorbă. a învă a. a speria foarte tare.CAR. a ine minte. . a se amesteca în treburile cuiva. a băga în viteză (pe cineva).POP. a băga (sau a pune) la (sau în) cheltuială (pe cineva). a scoate din min i. a o sfecli: ienicerii d-auzea pe mînică o băga. a hărnici (pe cineva).

CAR. a bea paharul pînă-n (sau pînă la) fund. ) a învinui (pe cineva): pe urmă să nu-mi bagi vină de nimic. a bea din igară. pînă la ultima centimă: 1.000 de lei bătu i pe muchie. 2) a muri de frică. a-şi băga via a în nevoi sau a băga la (mare sau grea) nevoie (pe cineva). au primit păharul mor ii cel amar. a reuşi să cîştige încrederea sau simpatia cuiva: cu şoşele. a bea (sau a primi) paharul mor ii. (înv. 1) observator. în sănătatea) cuiva.PANN. con inutul unui pahar. ) a calcula. 2) (despre sume de bani) întreagă. cu momele. 2) (fam. v. a ridica paharul făcînd urări de bine cuiva. a bea dintr-un pahar (cu cineva). 1) (despre monede) cu marginea zim ată. a bea (sau a mînca) ca o scorpie. a bea mult şi de unul singur (fără a invita şi pe al ii).ISP. năpăstuit. a înfricoşa (pe cineva). bătător la ochi. a mînca din aceeaşi oală cu cineva. a-şi bea min ile. om vesel. bătut de Dumnezeu.000. petrecăre . a băga (sau a prinde) (în) seamă sau a(-şi) lua seama sau (reg. ) persoană fără ocupa ie sau cu atribu ii formale. oameni în seamă băga i. prost.ŞINCAI . a bea (sau a mînca) cît patru (sau cît şapte). a se amesteca în treburi care nu-l privesc: n-are să s-amestece nime unde nu-i fierbe oala. ) a ajunge la o în elegere cu cineva (asupra unei datorii.. a bea pînă la inconştien ă: acum î i bei min ile. batjocură. (pop. a bea adălmaşul. a bea (sau a mînca) foarte mult: mănîncă cît patru. băiat de via ă. băgător de seamă. a se socoti cu cineva: asamănă-să împără iia ceriului omului craiu carele vru să bage samă cu slugile lui. 1) a muri: bărbat de omenie. care atrage aten ia. ) a da (de) seamă. a închina un pahar pentru cineva. a bea în cinstea (sau în onoarea. cu lăcomie.ISP. (pop. a-i băga vină (cuiva). luat în considera ie: şi mai fost-au pofti i încă: crai. crăiese şimpăra i. (înv. frapant.TEST. a număra: tăie .N. bătaie de joc. a bea la încheierea unei tranzac ii. a bea cupa (sau paharul) amărăciunilor pînă la fund.. trudă. o mare mul ime de copaci . osteneală. a fi prieten (la cataramă) cu cineva. a trage o igară. a i se băga (sau a-i intra) (pe) sub piele (cuiva). a se băga unde nu-i fierbe oala a-i băga un şarpe în sîn a-şi băga via a în nevoi a-i băga vină băgător de seamă băiat de via ă bătaie de cap bătaie de joc bătător la ochi bătut de Dumnezeu bătut în cap bătu i pe muchie a bea adălmaşul a bea ca în tîrg a bea ca o scorpie a bea cît patru a bea cupa amărăciunilor pînă la fund a bea dintr-un pahar a bea din igară a bea în cinstea a-şi bea min ile a bea paharul mor ii a bea paharul pînă-n fund .a băga seamă cu cineva a băga seamă a i se băga sub piele băgat în seamă a băga seamă cu cineva. a intra sau a băga (pe cineva) într-o (mare) încurcătură: pesemne păcatul şi a a îi trage amîndoi via a în nevoi să-şi bage. izbitor. a bea ca în tîrg. de nu-i putea da nimeni de seamă. supraveghetor. ) a bea (sau a mînca) foarte mult. a bea. dintr-o înghi itură. băgat (sau luat.CR. ) inut) în seamă.. a se băga (sau a se amesteca) unde nu-i fierbe oala sau a-şi băga (sau a-şi vîrî) nasul (unde nu-i fierbe oala). a-i băga un şarpe în sîn (cuiva). (înv.POP. bătu i pe muchie.). a unei obliga ii etc. bătut în cap. bătaie de cap.AL.POP. dintr-un oi de rachiu. a îndura toate suferin ele omeneşti imaginabile. a socoti. îi intră pe sub piele..

bocciu la cap. 1) (pop. zise împăratul. arătos: frumos şi bine făcut. (pop. în cele mai mici amănunte. dar şi mai rău inten iona i. exact. a-şi umfla pieptul. ) a se lovi la nas. (pop . a beli belingherul.CAR.) umflare a abdomenului la sugari. a căsca ochii. a-şi beli din ii. bine născut. el n-a avut multă greutate a cîştiga inima ei. ) a jupui (pe cineva): beliră foale pre svînta. bra puternic. voinic. chipeş. (pop.EM. amănun it. boală lungă (sau mare). bombastic. brînză de iepure. a trage la măsea. boală de zahăr. beat-mort sau mort de beat. bob numărat. a bate la cap. boală seacă. (fam. muncitori. bine făcut. ) a adăuga apă. a-şi rupe) nasul. rachiul etc. ) boală venerică. (pop. a sîcîi (pe cineva) (spre a ob ine ceva). bine i-a făcut!. cu inten ii. a-şi beli (sau a-şi juli. bob cu bob. ) a obişnui să bea băuturi alcoolice. (înv. a beli foale (pe cineva). a bea (cîte) un păhărel. (reg.EM.) be ie. stil umflat. a bea vîrtos (sau eapăn). ) a fuma. boală lumească. (pop. boală cîinească. foarte beat.NEGR. vînjos. ) tifos. ) 1) a face ochii mari (de mirare sau de prostie). bine (sau rău) faci (sau face). bine (sau rău) inten ionat. e (sau nu e) bine: rău face un om ca d-ta să se lase a fi aşa de departe tîrît pe calea scandalului public. boală de ploscă. de bună (sau rea) credin ă: mai ageri. firmamentul: chiotele despicau bolta ceriului. întocmai. bra de fier. (pop. a(-şi) beli ochii. Făt-Frumos. ) diabet.OD. (pop. aşa î i trebuie!. bolta cerului. ) tuberculoză. a da totul pe băutură. ai picat la anc: bine că ai venit. pe încetul. am mare nevoie de tine. ) a rînji. de vi ă: (glume ) un vin aşa de bine născut şi aşa de bine crescut. (pop . 2) a se uita cu aten ie: beleşte ochii! be ie de cuvinte. (înv. a-şi jupui. eşti (sau sînte i) binevenit (sau bineveni i): bine-ai venit. (arg. 2) (fig. (fam.). a trage la măsea. ) de familie bună. deneam. gînduri bune (sau rele). (pop.a-şi bea şi cămaşa beat-mort a bea tutun a bea un păhărel a bea vîrtos a beli belingherul a-şi beli din ii a beli foale a-şi beli nasul a beli ochii be ie de cuvinte bine ai venit! bine că ai venit bine faci bine făcut bine inten ionat bine născut bine i-a făcut! a bîrîi la cap boală cîinească boală de ploscă boală de zahăr boală lumească boală lungă boală seacă boală uscată bob cu bob bob numărat bocciu la cap bolta cerului a-şi bomba pieptul a boteza laptele bra de fier bra e de muncă brînză de iepure a-şi bea şi cămaşa (de pe el). ai venit la momentul potrivit. rachiul). a cheltui to i banii pe băutură. 3) (fig.DOS. a o pă i. ceea ce nu există. ) a da de bucluc. a-şi scoate pieptul în afară. cu grijă şi cu răbdare.CAR. bine ai (sau a i) venit!. au falşificat şi au călcat în picioare tot.) atrofie. (pop . a boteza laptele (sau vinul. . falsificînd laptele (sau vinul. bra e de muncă. bine că ai (sau a i) venit. ) a fi în primejdie. a-şi bomba pieptul. ) tîmpit. a o încurca. boală uscată. ) a se păcăli. să te înve i minte!: te-a dat afară? bine i-a făcut! a bîrîi la cap (pe cineva). a bea (sau a trage) tutun.

persoană care îşi îndeplineşte bine (sau rău) obliga iile băneşti: nu. eşti bine venit! a-şi burduşi pîntecele.. . bun de pripas.i împrumut nici un ban. căciulă. vorbăre . vîrful degetului. îndurător: un tînăr boierinaş. bun de ştreang. necorespunzător. bun de picioare (sau (înv. 1) gureş. bun (sau iute) de picior. bun de spînzurătoare.i-o bună!.. bun neam. să-l pui. (despre oameni) foarte bun.POP. ) urît. urător: juni colindători. (reg. (iron.BIBLIA. a băga la jgheab. proastă treabă! bună ziua. bun de saftea. mîndră bună! POP. (formulă de salut în cursul serii sau al nop ii) să vă fie seara bună!: bună sara. ) bună venire!.) curcubeul. limbut. convingător: cel bun de gură lasă legea în urmă.CR.AL. bun ajuns! sau bun ajunsul! sau (înv. frumos şi bun la inimă. distinc ie: bunneamul sufletului l-ai păzit nevătămat întru credin ă. bun de pocinog. bine ai venit!. anume. pravoslavnic: noi bunii credincioşi şi direp ii şi creştinii. şi pop. milos. (reg. ) noble e. îndemînatic. 2) abil. cale de cinci zile omului bun de paşi. sprinten: [cetatea] era departe de Dunăre. bine) credincios.brîul cerului a brodit-o! bucă ică ruptă tată-său a se bucura de stimă bun ajuns! bună rînduială a bună seamă bună seara! bună treabă! bună ziua. că stăpînul n-are gură!. (despre fiin e) prolific: Ilenu a . buricul degetului. . (pop . bun (sau de bine. a făcut o gafă. să mă pui la rană. pîinea lui Dumnezeu: altfel îs om bun. a bună seamă. bun de sămîn ă. ) bine te-am găsit! bun la inimă (sau la suflet). bucă ică ruptă tată-său sau tată-său în picioare sau izbit capul lui tată-său. MINEIUL. ba încă şi mai şi. (pop. bun găsit!. ) în mod special. pregătit şi avizat pentru a fi tipărit. că eşti rău platnic. (pop. ordine: comandantul . să-l legi) la (sau pe) rană (sau bubă). bună rînduială. ) ortodox. bun de gură. că stăpînul n-are gură! bun băiat! bun credincios bun cugetător bun de făcut cu varză bun de gură bun de mînă bun de picioare bun de picior bun de pocinog bun de pripas bun de pus în ramă bun de pus la rană bun de sămîn ă bun de ştreang bun de tipar bun găsit! bun la inimă bun neam bun platnic bun venit! a-şi burduşi pîntecele buricul degetului brîul (sau cununa) cerului. ) de paşi). sprinten. ) aducător de noroc. bun de mînă. buni cugetători. (înv. despre vaci) care fată în fiecare an. a fi stimat. a se bucura de stimă. bine (sau rău) inten ionat.POP.SION. ) 1) (despre oameni) prost. bun venit!. însărcinat cu paza bunei rînduieli şi cu siguran a obştiei. bună treabă! sau na. căciulă. a brodit-o!. era şi bună de sămîn ă: pe tot anul făcea cîte un copil.SAD. (înv. bun de pus (sau de legat. bun de făcut cu varză. bun (sau rău) platnic. (înv.NEGR. de treabă om! (prea) bun (sau drept. bun de pus în ramă. (de) rău) cugetător. bună seara! sau seară bună!.ŞINCAI. (despre copii) seamănă leit cu tatăl său: bucă ică ruptă tată-său în picioare. 2) (despre obiecte) de proastă calitate. bun de tipar. bine ai venit!: bun ajunsul. n-ai gură să dai bună ziua? bun băiat!. prolifică... rău. vere! POP.

de-a gata.i scriu ca de tipar. la mică distan ă. 1) (înv. ca ce că ca ceea ce ca cînd ca cum ca de frica mor ii ca de la cer la pămînt ca de la om la om ca de o praştie ca de pe tipsie ca de tipar ca din cutie ca din gură de şarpe ca din palmă ca din praştie cafea rusească ca fuiorul popii ca fulgul ca fulgul pe apă ca helgea ca ieri ca îngerii ca în palmă ca la carte bursă neagră. ca de frica mor ii. de parcă s-ar petrece acum. (reg.POP.. foarte repede. vei putea ghici ca ce lucru este în ăst sac d-aci? PANN . cafea rusească. foarte tare. ca ceaea ce era destoinic să să pue în cinul cliricilor. de s-au tuns în călugărie. cu putere.. (înv. blînd.. în ce scop?. în mod sincer.. ca fuiorul popii.POP. dichisit. ca din palmă. ca ceea ce. puternic. foarte iute. 2) parcă a fost ieri (alaltăieri): ca ieri mergeam la şcoală. foarte aproape. ca (sau cum e) helgea. foarte uşor. ca ieri (alaltăieri).. lucrurile mărunte pot avea efecte mari. ca fulgul pe apă. ) foarte mare. pe nemuncite. . prieteneşte. ca de pe tipsie. ca de o praştie sau cît dai (sau cît ajungi) cu praştia. ca acum. foarte negru. a se umfla în pene.. ca şi cînd.DOS. în mod violent: auzind aceste. AGÂRB. colea. iepurele se duce ca din praştie.. ca (şi) cînd. ) de prisos. febril. aranjat. ca (sau cum e) catranul. de parcă: zice că i-am jurat s-o iau. ) cam ce . şi pop. ca acela sau ca aceea. ca din praştie. deschis. la ce bun?: ca ce să mai meargă şi el? ca ce că. buturuga mică răstoarnă carul mare.): filosoafe..NEGR. ascultător. comer clandestin. 1) uşor.ISP. ca din (sau în) gură de şarpe. amănun it: satul se vedea ca-n palmă. ca fulgul. ci sînt fecior de plugar..AL. ca îngerii. uitat ca cum n-ai fi mai fost. ca cînd astfel de jurăminte se mai in vreodată.(?) sau ca cît . (sau cam cît . înfrigurat. straşnic: nu lipseau nici femeile. ca de la om la om. ca de tipar sau parcă-i de tipar. inutil: îşi vin acum cam ca fuiorul popii. . 3) la voia întîmplării: valurile vie ii îl purtaseră ca fulgul pe apă. ca ce .POP. care strigau ca din gură de şarpe. extraordinar: şi unde nu dă o căldură ca aceea. 2) foarte bine. ) pentru că. 2) împrăştiat.NEGR.OD. deoarece: mucenici .P. foarte alb: cămeşuice cusute cu bibiluri şi albe cum îi helgea.DOS.POP. ) ca unul care. ca la carte sau cum scrie la carte. fără a băga de seamă: vine un ho şi mi-o fură ca din palmă. ca (scos) din cutie. ca la carte. la o azvîrlitură de bă : casa lui era ca de o praştie de a noastră. 1) cu suprafa a netedă. ca şi cum. cum e bine: şi-i făcu o trebuşoară. 1) de curînd. plană. complet diferit. aşa cum trebuie. şi nu. deoarece: l-au sfătuit. cuminte. (pop. CAMIL.. foarte mare. de parcă: eşti uitat. elegant. ca (şi) cum. incert. iute. (glume ) băutură alcoolică (vin sau uică)..bursă neagră a-şi burzului creasta buturuga mică răstoarnă carul mare ca acum ca catranul ca ce . ca în palmă. însemnat. . 1) cu mare viteză. de se se topeşte omătul . (înv. 2) de ce?. supus. grozav. ca de la cer la pămînt. 2) nesigur. răsfirat: casele din Văleni erau aruncate ca din praştie. (reg. despre scrisul de mînă) frumos. a-şi burzului creasta. aleşi ca viteajiii lui H [risto]s şi ca ce că băură păharul svin iii sale.. lipsit de greutate: ajunseră negustori grei ca fulgul pe apă. caligrafic: nu sînt fecior de notar. .POP. ştii..CR.

ca neoamenii. cît de bine. care trebuie să suporte orice: nu-s eu calul de bătaie al nimănui. ca musca-n lapte. nicidecum. cum nu a mai fost. ca-n brînză. fără ruşine (precum iganii): ne cînta din fluier: doina. peste pu ină vreme. ca mîine (poimîine).). cal de bătaie. 1) pe rînd: ine rîndul ca la moară.CR.it-o amîndoi! ş-o să-i rîdem ca mai bine! AL. cum nu s-a mai întîmplatvreodată: a fost odată ca niciodată. cum nu s-a mai întîmplat: şi Ianuş îndată. ca la cort.. cam pune mîna. ca nealtădată sau ca nealtedă i. în număr foarte mare: degeaba vă-ndesa i ca la pomană. calcă a popă... ca muşcat de şearpe. de unde mai înainte era calic ca şoarecele din biserică...CEZAR. anapoda.POP. (fam. (înv. calic (sau sărac) ca şoarecele bisericii (sau din biserică.SAD. a se duce de-a binelea: fiul craiului . (aşa) cum trebuie.SAD. de trei ceasuri etc.DASC. ..AL. brusc. ca mîne. (p. ca la moară.: troncănea cîte una cam de acestea. şi reg.. ca mai ba. aproximativ de felul .POP... iitura. cum e mai bine. nepoftit. ca nelumea. ca la uşa cortului. că de n-ar fi nu s-ar povesti. ca la bîlci: făceam un tărăboi. persoană care duce greul. anapoda: n-ar fi fost ei oameni răi. distan ă ce poate fi parcursă într-o zi (sau în două zile. e ho .POP. (bine) de tot: ce ruşine! au pă.. se vede de pe acum că va deveni popă. dar cam pune mîna.).. ci umblă la dînşii ca la sită.CR.REBR. REBR. cald nem esc. fără a întîmpina rezisten ă: intra cu itul în el ca-n brînză. de se strînsese lumea. 2) într-un permanent du-te-vino: unii intrau şi al ii ieşeau ca la moară. sări drept în sus. nu ca neoamenii. ca iganii: în loc să cînta i de mort. ) mereu: numai tătarii îi cară [pe leşi] în toate zilele de grumaz. cu violen ă (fiind foarte speriat): băiatul . voi trăncăni i ca la cort. în trei ceasuri etc. .POP. împrejurul nostru. cum se cuvine: poartă-te şi tu ca lumea.. cam de . frig.TOP.SIMION.CR. aproximativ aşa: cam aşa era îmbrăcată şi fata cea mare a împăratului. (pop.CR. ) că va ajunge „cineva“. mergi sănătos! cale de o zi (sau de două zile. ca lumea.POP. ca la şatră. ca aceste. ca la teatru. aiurea. ca la pomană. în biserică). inima la tin-rămîne. ca mai bine. foarte sărac: prin minte şi şiretenie s-a înstărit. glasu-şi îmblînzeşte. contrar bunului sim . numai că se purtau ca nelumea . mîndră. cam aşa. ) pidosnic: m-am îmbrăcat ca neoamenii. apoi face o săritură înapoi şi una înainte şi se cam mai duc la împără ie. drum bun!. de-a binelea. să ai parte de o călătorie uşoară! cale bună! sau bună calea!.. ) în mare dezordine şi murdărie. ca mîine a se cam mai duce cam pune mîna ca musca-n lapte ca muşcat de şarpe ca-n brînză ca nealtădată ca nelumea ca neoamenii ca niciodată ca la (o) comedie. încalecă calul . ca nealtădată. ca la uşa cortului.ext.P. cale bătută!.PANN .. fură: l-aş ine la mine în gazdă. uşor. ca la sită sau ca la sita cumetrii. ca niciodată.ca la comedie ca la cort ca la moară ca la pomană ca la sită ca la şatră ca la uşa cortului calcă a popă cal de bătaie cald nem esc cale bătută! cale bună! cale de o zi calic ca şoarecele bisericii ca lumea ca mai ba ca mai bine cam aşa cam de . ca la comedie. hori şi alte cîntece sculă ele.. inoportun: ce te bagi în vorbă ca musca-n lapte? ca muşcat de şarpe. a se cam mai duce. curînd: eu mă duc.ISP..

de-a curmezişul. 1) cu grămada.VLAH. ) foarte tare. 4) (despre chipuri) pămîntiu. în nici un fel: nu se ştie ca pămîntul . (jur.MAIOR.DELAVR. ca pe note. lucru mare: nu te mai pune şi d-ta pentru te miri ce şi mai nemica.CR. cap de cuc. ) motivul principal pe care se întemeiază acuzarea cuiva: în contra d-sale nu a găsit nici un cap de acuzare. uitasem că sînt impiegat român. cap în cap. vecini la extremită i: jude ele României vin cap în cap cîte două şi trei de la mun i la Dunărea. orbeşte. că doar n-are să fie un cap de ară! CR. imbecil: taci. prost. foarte mult: oamenii se înmul esc ca năsipul mărei. PANN . (p. cap de iarnă. cap de tigvă. abătut: ce stai ca o găină plouată? ca oile. cum i s-ar putea întîmpla oricui: vrun păcat. cum trebuie. ) cum se cuvine. ca din carte. ca o sfîrlează. în mod miraculos. nătărău. spre seară. ca potîrnichile sau ca (pe) puii de potîrniche. aşa cum trebuie. ca oul.NEC. 2) (fig . cum trebuie. cum se întîmplă. deodată. gogoman. .) fără discernămînt. straşnic: [mî ele] ne zgîriau şi ne stupeau. descurajat. imprecis. (om) prost. ca pe (sau după) răboj. foarte repede..CEZAR. cu obraz de babă turcească. buştean: doarme ca pămîntul .PANN . cît ai clipi din ochi. 1 martie. ca prin vis. cap de an. 2) profund. 1) începutul sau sfîrşitul ării (sau al lumii). de tot: uitai ca pămîntul. prost: cap de cuc. cap de primăvară sau capul primăverii. ca şi cînd ar fi fost fermecat. î i sporesc simbria la fiecare cap de an. cum se cuvine: să mîncăm ca oamenii. (reg.ISP.AL. întocmai: ştia ca pe răboj spi aneamului mahalagiilor. ca pe ciripie. vag: auzea ca prin vis dangătul clopotului. (fam.RUSSO.P. nedesluşit. ca omul.ca nisipul ca oamenii ca o babă turcească ca o găină plouată ca oile ca omul ca o sfîrlează ca oul ca pămîntul capătul zilei cap de acuzare cap de an cap de cuc cap de iarnă cap de primăvară cap de tigvă cap de ară ca pe apă ca pe ciripie ca pe mîneca cămăşii ca pe noi ca pe note ca pe răboj cap în cap ca potîrnichile ca prin farmec ca prin vis cap sec (ca stelele cerului şi) ca (sau cît) nisipul (mării). 1) cu desăvîrşire. ca pe mîneca cămăşii. ca pui de potîrnichi. ca o găină plouată. ca o (sau cu obraz de) babă turcească. ca oamenii.SANDU-ALDEA. grăi Tămăduianu. ca omul sau ca to i oamenii. (reg. rămase afară. început de an: dacă eşti muncitor şi te por i bine. ) lucru de mare pre . pe neaşteptate: ca prin farmec peri izvorul şi copacii. 2) (fig. cap sec.FIL. ca pe noi. ca pe noi. zbîrcit la fa ă: omul spîn. cap de tigvă. adînc. 1 decembrie.DELAVR. cap de acuzare. ) perfect. fragil. cuvînt cu cuvînt. capătul zilei. livid: fa a-i era ca pămîntul . eu! . în dezordine. întins: merse drept ca pe ciripie la stuful cu flori. curent: vorbea fran uzeşte ca pe apă. cap de ară (sau de lume). ca pe apă.IONESCU. 3) (în construc ii negative) deloc. vro greşeală. (în număr) foarte mare.BRĂESCU. margine: totdeauna la cap de ară să. 1) în toate păr ile. în toate direc iile: ca mîne vin turcii şi-i risipeşte ca pe puii de potîrniche.ext. 2) (înv. I. trist. foarte uşor.. zevzec: aşa-mi trebuie dacă m-am înhăitat cu un cap sec! . ca pămîntul. ) în linie dreaptă.EM. ) în număr (foarte) mare: s-au strîns toată boierimea la dînsul şi oastea. ca prin(tr-un) farmec.i faci casă.

ISP. ) altcineva... care alta? care altul care cum s-ar prinde ...AL. . ) sentin ă de divor : zis fu: cel ce după desfacerea înso irei întîi..de asta te plîngi stăpîne? ...capul cinstei capul legii capul locului capul mesei capul neamului capul răută ilor capul săptămînii care ... care cum s-ar prinde .d-apoi de care alta.. care va să zică. ce altceva?: . cum s-ar zice: n-avea nici cai? .. sau prin carte de dispăr enie.. trebue să dovedească că înso irea cea mai de înainte s-au desfăcut după lege. dric. care numai ce.CODICA. carte de lăsăciune carte de soroc carte de şcoală casa de jos .. capul mesei (sau al bucatelor). ) sentin ă judecătorească: căr ile de judecată sînt pronun ate de judecătorii de pace. car funerar. locul de frunte la o petrecere: la mese şede i în capul cinstei şi mînca i tot plăcinte şi găini fripte. ) încît: breslaşii . ini iatorul. cine să ştie altul? POP. nu numai politica poate împiedica pe un literat de a spune tot ce îi stă pe inimă.. ) orice (fel de) .MAIOR. ori dracii pe dînsul..IORGA. care pe care?. prin urmare. .. fiecare pe unde poate. ) genealogie. partea cu care începe un loc: decît în fa a ariii. carte de soroc... (înv. locul de onoare la masă. mai . (jur. ca rar care altul. mai bine în capul locului. (înv. scriere fundamentală. (înv.: n-oi veni la atîta nesim ire. carte de judecată.. (înv.. şi pop. mai .. capul locului.. în toate direc iile: fugiseră care încotro de groaza ianicerilor. 2) ceea ce înseamnă..SBIERA.. capul mesei. capul legii. carte de şcoală. IV. (a. mă Chirică? CR.. al fărădelegilor. (pop.. care . (înv. carte de lăsăciune (sau de despăr ire sau despăr enie). capul răută ilor. carne albă.NEGR. care numai ce huia divanul împărătesc.EM. adecă carte cu limbă de moarte.NEC. cu alte cuvinte.. care îl va întrece sau birui pe celălalt?: acum să vedem care pe care? ori el pe draci..DOS. oricît .PANN.. adică: orizon [t] politic s-o posomorît! . înv..CR.CR. capul săptămînii. .. vreunul: Aron Pumnul . care va să zică. să ne dai răspuns la o întrebare . fruntea mesei: socrul roagă-n capul mesei să poftească să se pună nunul-mare...1732). teademenise cu vorbe dulci. 1) deci. care vra să zică iar bejenie! AL. casa de jos. conştiin a na ională a învă ăceilor săi. care eşti capu’legii. (înv. care cum s-ar prinde .. carne de pasăre sau de peşte.. a ştiut să deştepte şi să învioşeze.. carte cu limbă de moarte. deciziunile de Cur i.DOS. striga . capul neamului. care (sau cine) încotro (poate). luni. care alta?. cartea neamului.. . care altul. sentin ele de Tribunale. ) soma ie (de plată): s-au făcut şi o carte de soroc la to [i] datornicii dumisale. şi reg.. ) testament: harta testamentului. care încotro care numai ce care pe care? careşi pe unde care va să zică car funerar carne albă cartea neamului carte cu limbă de moarte carte de căpătîi carte de judecată capul cinstei. ) camera deputa ilor.CAR. (înv. manual. dacă nu-i şti Sfin ia-ta.. ) preot: părinte . de mi-ai face care cazne mai cumplite ce nu s-au auzît. careşi pre unde. adecă ori prin moarte. ) fiecare pe unde apucă sau pe unde poate: se împrăştiară ca puii de potîrniche.. coordonatorul răută ilor. (înv. aşadar: care va să zică şi fră ia. strămoşul unic al maimultor familii. va voi a veni cătră a doua. careşi pe unde. (înv. carte de căpătîi.

CR.POP. ) spital. casă grea. şi pop. . casa sufletului... ca să zic aşa. casă de vindecare.POP. vin catran de acru... foarte. ) cameră în care locuieşte. familia ărănească: atunce noaptea .casa de sus casa mare casa mică ca sardelele casa sufletului casă de curvie casă de judecată casă de sănătate casă de vindecare casă grea casă în care cîntă cocoşul casă în care cîntă găina casă în doi pere i ca să nu mai lungim vorba casă nebunească ca să vezi! ca să zic aşa cascadă de rîs ca sita la cumătra ca şi cînd ca şi de la rînd catran de . ca şi cînd. căsătorie nefericită.. din călcîie pînla cap.: mică chilioară... hohot prelungit de rîs. în consecin ă: dezgustul creşte şi. ) ca şi data trecută: cînd dete în amurg. ca să vezi!.. ca un pui de bogdaproste. 1) eapăn. (înv. casă în doi pere i. (reg. ca şi de la rînd. (reg. nu alta. casă în care cîntă cocoşul. (înv. abătut. (înv. ) al dracului de. afurisit de .. ) cea mai mare cameră a casei ărăneşti. ca un motan plouat. bordel. (reg. ca sardelele.. ) sărac şi fudul: se răsfa ă-n haine lungi.POP. chip de mănăstire şi de pomenire. ) capul pieptului: cînd î i zice [scripcarul] cîte una. ) în loc de .. extrem de . casă de judecată.. visător: ce te ui i aşa la mine ca un ap logodit? SAD. sau chip de . ca să mă exprim astfel: avea şaptezeci bătu i pe muche. pe scurt. ca . dus pe gînduri. şi reg. cascadă de rîs. aiurit. scoaseră şi pe Velicico Vornicul din beciu de supt casa cea mică. casă de curvie (sau de curvăsărie). . ca vai de el: ghemuit în dăsagi ca un pui de bo [g]daproste. casa (cea sau a) mică. familie numeroasă (şi greu de între inut): doamnă avea de treabă. (înv.: borş. păstrată pentru oaspe i.PANN. ca să nu mai lungim vorba. (înv. ca şi de la rînd.NEC. 2) nu i-am spus eu? ca să zic aşa.AL. ca un ban în două pungi ca un fel de . şi-l duseră la fîntînă. foarte des.. şi-i era casa cam grea. (pop. ) judecătorie. prăpădit. sau (înv..PANN. ca un fel de . casa (cea sau a) mare.. ca un ap logodit. ca (sau drept.ext. (înv. ca sita la cumătra. dezorientat. ca un ban în două pungi. în urmare.. cuconi cinci şi cucoane trei.. ca un ban în două pungi.N.. (înv. ca un roi fără de matcă. espresia figurii se face mai ciudată. de obicei. ca şi cum. (pop. 1) ce idee!. familie în care dictează bărbatul... (gol) ca un nap (sau ca napul) sau gol nap.. ) în) urmare.ISP. familie în care dictează femeia. au spus „da“ ca un singur om. casă în care cîntă găina.. înghesuit. gol puşcă. ca un motan plouat ca un nap ca un pui de bogdaproste ca un roi fără de matcă ca un singur om ca un ap logodit ca urmare casa de sus. pe mal de apşoară. casă de sănătate. catran de . pe post de .... (reg. la unison. .COSTIN. bezmetic: rămasără ca un roi făr-de matcă leşii. ) sărac: e îmbrăcat ca un nap. de-i tăiară capul. într-un cuvînt. 2) îmbufnat: şede ca un ap logodit. în unanimitate: cînd a fost să le ceară părerea. zăpăcit. nenorocit.. ) senatul.. sanatoriu. ) ospiciu... casă nebunească... te arde la casa sufletului. (p.POP. ) casă de toleran ă. ea pieri. dar era încă bun de ginere.. bună şi milostivă.NEC.POP. ) ca în chip de . ca un singur om.

a cădea cloşcă. că i-oiu cădea şi eu vreodată bun la ceva. şi tu ai gîcit! POP. 2) a-i sta bine (ceva cuiva).i de treabă (sau de drum)!. aşa este: că bine zici. a cădea belea (pe capul) cuiva. (ba) că chiar. a cădea (sau a se dărîma. a (nu)-i plăcea (cuiva ceva). năucit: citi primele cuvinte ale telegramei şi sim i că se dărîmă cerul pe ea. a-i cădea ceva în fire (cuiva). 2) a primi o veste copleşitoare. 1) umblă fără rost. dacă i-o cădea amar. a pica) cerul pe cineva. (înv. să-i dai. vrednic de plîns: năcăjită ca vai de ea. (într-un mod) vrednic de compătimire. ş-un zahar. întinde-o! caută pe altul!. că d-aici nu s-o mai duce. a fi surprins. a cădea cu inima. ai (are etc.CR. amîhni.) şterge-o!. a-i cădea (sau a-i veni) cu greu (cuiva ceva). uluit. ) a ajunge la mare nevoie: Onisifor căzu la pămînt cădeare grea. ) a-i face plăcere (ceva cuiva): deaca-l atingi [pe curvar] de curvie . şi învă ătura aceaea nu-i cade cu dulce. mamă. mama ei căzu bolnavă greu. sămi păstrezi nevestica. nu te amesteca întreburile altora! ca vai de el (ea etc. un examen etc. a-i lăsa un gust amar (cuiva). 1) a (nu)-i conveni (cuiva ceva). (fam . a cădea plocon pe capul cuiva.caută ce n-a pierdut caută-mă pe-afară! caută pe altul! caută. atitudini.). a fi un eşec. îndată să mîhneşte şi să scîrbeaşte. a i se acri (cuiva): of. . de peste cîteva zile a şi murit de bucurie.i de treabă ca vai de el ca vai de lume caz de conştiin ă că bine zici că chiar a-i cădea amar a cădea belea cuiva a cădea bine a-i cădea bine a cădea bolnav a-i cădea bun a cădea ca musca-n lapte a cădea cădere grea a cădea cerul pe cineva a-i cădea ceva în fire a cădea cloşcă a cădea cu brio a-i cădea cu dulce a-i cădea cu greu a cădea cu inima a-i cădea cu jale caută ce n-a pierdut. ) a-i trăsni ceva prin gînd (cuiva): cînd văzu o mînăstire. . într-o stare mizerabilă. caz (sau proces) de conştiin ă.) (perfectă) dreptate. vine de taie pe ăst duşman al mieu. nici vorbă!.i alt fraier! caută. (fig. vezi.POP. zguduitoare. idei.POP. a începe să clocească. a-i cădea cu dulce (ceva cuiva). a-i cădea (sau a-i veni) bine (sau rău) (cuiva ceva). da de unde?: poate era niscaiva aur? .. a-i cădea (de) amar (cuiva). (aflat) într-o situa ie foarte grea. cutremurătoare. (despre păsări) a fi bună de clocit.CEZAR.). dragă. a cădea bolnav (sau la pat. a se potrivi: invita ia lor a căzut bine.VARLAAM. ) 1) a se înfuria. a cădea (sau a pica) cu brio (sau cu succes). lapte dulce. să-i dai.) sau ca vai de capul lui (al ei etc.POP. a se nimeri. ca vai de lume. ) a cădea foarte rău. că bine zici (zice etc. şi-năuntru se băgă. a fi inoportun. a întrista (pe cineva): maică. (înv. ) a dispera. găseşte. maică. a-i merge bine (sau rău) (cuiva): bătrînului i-a căzut atît de bine la inimă. căci tocmai ne pregăteam să ieşim din casă. să accepte ceva: ca să nu cadă cu greu pămîntenilor. . maică. blestemele tale mult căzutu-miau cu jale. într-adevăr.P. la zăcere). a fi o povară pentru cineva. a se îmbolnăvi: într-o bună diminea ă. POP. a-i fi greu (cuiva) să facă. a-i cădea bun (cuiva).POP. 2) umblă după furat. măicu a mea. (înv.MINEIUL. a cădea bine. NEC. a-i cădea cu jale (la inimă) (cuiva).ba că chiar. îi căzu lui ceva-n fire. iaca mie nu mi-a venit în cap de una ca asta.i de treabă (sau de drum)!..CR. (înv. a cădea (sau a pica) ca musca-n lapte. caută-mă pe-afară!. (fam. 1) (despre spectacole) a nu avea succes de public. 3) a fi foarte ruşinat. a cădea (la pămînt) cădere grea.ISP. 2) (despre candida i) a pierde un concurs. conflict sufletesc generat de dificultatea de a decide asupra juste ii propriilor fapte. a-i fi util (cuiva): Făt-Frumos.

. POP. omenia. a îngenunchea: deodată Stambulul cade-n brînci. (fam. a lovi necazul sau nenorocirea pe cineva: căzînd această nouă pacoste pe capul bietului om. 1) a intra într-o încurcătură din care nu poate ieşi. a (nu) se prinde: greu î i mai pică fisa! a cădea grămadă. a-i cădea inima jos (sau în călcîi. PANN . a cădea de-a pluta. cît nime n-avea nădeajde de izbîndă. a se perima. a conveni (cu cineva).POP.P. (înv. 2) a fi foarte obosit. 1) a cădea în mîini (istovit): munceşti pînă cazi pe brînci. fulgerător. simpatie. a sărăci. privind de săptămîni.P. a pierde protec ia unei persoane influente.COSTIN. . a se prosti: ce-i cu tine. a cădea (sau a da) în darul (sau în patima) be iei. a cădea din dreptatea moştenirii. a cădea lat: căzu grămadă într-un unghi. a cădea de fraier (sau de fazan). a (nu)-i cădea (sau a (nu)-i pica) fisa (cuiva).ISP. a se păcăli: Ana însă. a-i fi foarte frică (cuiva). . a trece la altă credin ă. a oscila între extreme. a se amesteca. a face în pantaloni de frică. ) a cădea (la pămînt). a cădea lat la pămînt: lunecă şi cade de-a pluta la pămînt. bătut cum era. a-i cădea în fire (cuiva). 2) a se da de gol.. ca din senin. dragoste (pentru cineva): aşa-i că i-a căzut cu tronc la inimă? CR. a se înşela. a deveni alcoolic.EM. a cădea cu vorba. să cază din dreptatea moştenirii. . a ajunge la aceeaşi părere (cu cineva). a se descuraja: au căzut tuturor inimile gios. 2) (fig. ) a fi dezmoştenit: cînd fiii . a cădea fără sim ire. a se îndrăgosti (de cineva): el iar.DELAVR. a leşina: flămînd. a se prinde) în cursă (sau în capcană.a cădea cu nasu-n terci a cădea cu vorba a cădea de acord a cădea de-a pluta a cădea de fraier a cădea de la lege a cădea de pe picioare a-i cădea a cădea din dreptatea moştenirii a cădea dintr-o extremă în alta a-i cădea drag a -i cădea fisa a cădea grămadă a cădea cu nasu-n terci sau a-şi turti nasul sau a lua în nas (ruşinea). (fam. ai căzut în cap? a cădea (sau a pica.. a cădea în dragostea cuiva. ) a (nu) în elege. a cădea (sau a fi) de acord (cu cineva).CEZAR. ) în la e). (fam. a se trăda: mult a trebuit pîn l-am prins în la pe acest călugăr evlavios. ) a se îndrăgosti de cineva. îi cade dragă fata.. ) a se lepăda de legea străbună. ) a fi înşelat. cinstea. COŞBUC. 2) a îndrăgi (pe cineva). POP. a se sparge) (ceva) în (sau pe) capul cuiva. deci se puse jos să hodinească. a-şi pierde buna reputa ie. a-i cădea (cu) drag (sau (fam. a cădea în (sau pe) brînci..PRAV. a-i trăsni prin gînd (cuiva): cînd văzu o mănăstire. (înv. a-i cădea inima jos a cădea în brînci a cădea în cap a cădea în capul cuiva a cădea în cursă a cădea în darul be iei a cădea în desuetudine a cădea în dizgra ie a cădea în dragostea cuiva a-i cădea în fire . 1) a-şi pierde echilibrul.AL. omule. a se întoarce. a cădea (sau a se arunca. slăbit: picioarele nu mă in. a cădea de la lege (sau de la legea strămoşească). a nu mai fi de actualitate. (înv. să vor pune de împotrivire părin ilor . a cădea în dizgra ie. a cădea (sau a fi căzut) în cap. a-i cădea (sau a-i pica) din coş. în la . soro. a cădea dintr-o extremă în alta. 1) a sim i.. păcălit: tocmai tu să cazi de fraier? CAMIL. mai cădea de pe picioare. de nimic nu mai sînt bun. (înv.POP.EM. în pantaloni) (cuiva). jur. a se băga în vorbă: aşa. căzu cu vorba Ceauşanca. ) a fi prost. a cădea în desuetudine. mai pu in subtilă. îi căzu lui ceva-n fire şinlăuntru se băgă. a (nu) pricepe despre ce este vorba. ) cu tronc la inimă) (cineva cuiva). căzu în cursă. a cădea (sau a pica) de pe (sau din) picioare sau a nu se (mai) putea ine pe picioare sau a nu-l mai ine picioarele (pe cineva).

a cădea în ispită. ghearele. a cădea la legea . (înv. a cădea în uitare. a ajunge la o în elegere. a fi (sau a deveni) o povară pentru cineva. cădea totdeauna în picioare.POP. (înv. . feciori.. a ajunge (din întîmplare) la cheremul.ISP. a se certa (cu cineva). a cădea (sau a pica) năpaste (cuiva). a cădea în hulă.. ISP. de oboseală: în genunchi cădeau pedeştrii. labele. . a se converti la . şi vă uita i la poale din şase la i. a cădea (sau a pica) la învoială. a fi sacrificat. ) labă) (cuiva). a huli. voia) cuiva sau a-i cădea (sau a-ipica) în (sau la) mînă (sau gheară. a fi oaspete nepoftit şi nedorit al cuiva. a cădea în răspundere. a pica. a-i cădea în vatră cuiva.. cum learuncă din călcîie. a intra. a cădea la sfadă (cu cineva). 1) a se lăsa în genunchi de durere. ) a fi răspunzător. a cădea jertfă. a-i cădea (cu) lesne (cuiva).. în puterea.a cădea în genunchi a cădea în greşeală a cădea în hulă a cădea în ispită a cădea în necredin ă a cădea în picioare a cădea în prepus a cădea în răspundere a cădea în spinarea cuiva a cădea în uitare a-i cădea în vatră cuiva a cădea jertfă a cădea la învoială a cădea la legea . PRAV. de respect etc. a se lăsa.EM. milă.. a-i cădea (sau a i se muia. a implora iertare. gheara . pe) mîna (sau mîinile. a pica) la (sau în. (înv. a cădea (sau a se arunca) la picioarele cuiva sau a săruta picioarele cuiva. necazuri. a se umili (dinaintea cuiva): căzu la pămînt cu lacrămi zîcînd: nu sînt vreadnică.: Alexandru-vodă au căzut la legea turcească. (fig.ext. ) a face poftă (cuiva): sta i. a rămîne ruşinat. a muri.. 2) a îngenunchea în fa a cuiva (în semn de umilin ă. cum nu făcea. a sta) în (sau la) genunchi (înaintea cuiva). a se prosterna. ) a ruga stăruitor (pe cineva): împăratul . ) laba. a-i cădea (sau a-i pica) para în gură (cuiva). a fi uitat.CĂL. a se învoi: cum o să cază ei la învoială? DELAVR. a ob ine. . (fam.CANT. ce să dzice au cădzut năpaste . a nimeri. 3) (p. nenorociri (cuiva): tu să-mi zici că i-am picat năpaste? AL. . a realiza ceva fără efort: şi durmind îi cade peara în gură. (înv. încă prea cu greu le-ar fi căzut. căzu la pace.): niciodată nu voi pica la genunchi înaintea domnului. umilit. a cădea (sau a veni) la pace (cu cineva). în posesia. 2) a nedreptă i. a cădea în (sau la) greşeală. a cădea la mîna cuiva a cădea la pace a cădea la pămînt a cădea la picioarele cuiva a cădea la sfadă a cădea lăcomie a-i cădea lesne a cădea mort a-i cădea nasul a cădea năpaste a-i cădea para în gură a cădea (sau a da. în stăpînirea cuiva: s-or întoarce vremile şi mi-i cădea tu în mînă! POP. a cădea în picioare...BUDAI-DELEANU. a-i pica) nasul (cuiva) sau a avea nasul căzut. ) a fi bănuitor. a se descurca: cum făcea. mîndria. a cădea în necredin ă. a se umili dinaintea cuiva: Ruxanda căzu la picioarele lui. a cădea la pămînt (în fa a cuiva). să ne cază lăcomie.N.KOG.. pică în genunchi la picioarele Luminioarei şi-o rugă ca să-i dăruiască via a. a pune. 2) a se învoi. ) a-şi pierde arogan a. a greşi. a cădea în prepus. a deveni necredincios. suspicios. a persecuta (pe cineva): cela ce au început svada ş-au făcut asupreală. a cădea (sau a rămîne) mort..COSTIN. . (înv. ) a nu sim i nici o greutate: nu cu lesne. a se lăsa ispitit. ) a ieşi bine dintr-o situa ie dificilă. a cădea în spinarea cuiva. 1) a face pace. a cădea lăcomie (cuiva). a cădea la în elegere (cu cineva).DOS. ) 1) a provoca neplăceri. tupeul. (fig.NEGR.POP. a se împăca (cu cineva): văzînd că n-are încotro.. a muri subit: rămase mort pe loc. a încăpea. a cădea (sau a ajunge. (fam.

a-l călca ho ii (pe cineva) sau a fi călcat de ho i. (pop. cum îl călca datoria şi după cum trebuia.POP.. a dispre ui: a călcat în picioare onoarea mea fără pată. a cădea pe (sau spre) cerbicea cuiva.POP. a distruge: vijelia-ngrozitoare. a călca a popă (sau popeşte). a călca ca pe ace.. a-i cădea (sau a i se lua) vălul (sau un văl) de pe ochi (cuiva). (înv.PANN.. că e laie. a deranja. a fi prădat. a nu avea noroc într-o întreprindere.. a-i cădea (de) urît (cuiva). . (fam... jur. .a cădea pe capul cuiva a cădea pe cerbicea cuiva a cădea pe panta .: d-apoi calul meu de pe atunci. mîndru. cădere din dreptate. vine. că-i hăis. c-o pă i: că hîr. a se îndrepta spre . ) c-o fi.. . a cădea sub vinovă ie de moarte.. noi vom fi . ) a se abate de la calea dreaptă. că-i bălaie sau ba e laie.POP. calcă de sus. c-o fi. a se sim i obligat (moralmente): prietenul la aceste s-a silit a-l mîngîia. a călca cu dreptul. a începe bine ceva. a avea noroc orb: unde stă Dumnezeu să cază o asemenea tiflă peste mine! mi-aş sătura sălaşul întreg. 1) (în construc ii negative) a inspira încredere: de mic nu prea călca a popă. ba-i bălaie. ) pierdere a unui proces: însuşi dumnealui postelnicul au fost pricina căderei sale din dreptate de la judecata noastră. a umbla încet şi cu grijă. a cădea trunchi la stomac. (înv.. hîr încolo. că-i cea. a îmbră işa (pe cineva): căzu pre cerbicea lui şi sărută el. PANN . că mîr. a cădea (sau a aluneca) pe panta .URIC. a pătrunde într-un teritoriu străin: turcii ne-au călcat hotarul.. .POP. a i se revela adevărul: în clipa aceea.. a călca cu stîngul (sau în sec). a produce o impresie dezagreabilă (cuiva). că-i cîr (sau hîr). (înv.CAR.EM. că doar nu era să . ) a fi pedepsit. a nu putea suferi pe cineva: tot urîtă mi-ai căzut. a-şi călca (sau a-şi schimba) cuvîntul sau a-şi trage cuvîntul înapoi.DELAVR. că e laie. se suciră. iarbă verde. a cădea (sau a da) tifla peste cineva. 2) a-şi da aere. ) drum bun!. că-i mîr că-i hăis. a nu (mai) respecta o făgăduială: orice-ar fi. se simte de şapte palme mai înalt. 2) a umili. a i se dezvălui.VLAH. călătorie plăcută! a călca alături cu drumul. c-o fi tunsă. c-o fi rasă.. c-o pă i: se învîrtiră.. (despre mîncăruri) a se digera greu.SAD. (înv. că-i cea. că-i bălaie că-i cîr . a nu-şi respecta promisiunile: orice-ar fi.. a incomoda pe cineva. trufaş: a doua zi. bietul băiat nu se lasă.POP. a călca iarba verde. că-i hăis.SAD. ) a fi neplăcut. ba e alta. care vine. CORESI.. a călca (sau a se uita) (ca) din pod (sau de sus). că nu putea să . 1) a zdrobi. a cădea sub certare. parcă i s-ar fi luat un văl de pe ochi. a da norocul peste cineva. în ticnă. a cădea scump a cădea sub certare a cădea sub vinovă ie de moarte a cădea tifla peste cineva a cădea trunchi la stomac a-i cădea urît a-i cădea vălul de pe ochi cădere din dreptate că doar nu era să . eu tot nu-mi calc cuvîntul.1794). a-şi călca cuvîntul. a(-i) cădea scump (ceva cuiva). că-i cea călătorie sprîncenată! a călca alături cu drumul a călca a popă a călca ca pe ace a călca cu dreptul a călca cu stîngul a-şi călca cuvîntul a-şi călca cuvîntul a-l călca datoria a călca din pod a călca hotarul a-l călca ho ii a călca iarba verde a călca în picioare a cădea pe capul cuiva. ba e una. a face pe grozavul: carte nu ştie. a călca în picioare.. ) a fi acuzat de omor.. dar calcă popeşte. cine mai ştie unde i-or fi putrezind ciolanele! .. eu tot nu-mi calc cuvîntul. a se lăsa antrenat de . a călca hotarul. (a. a-l călca datoria (pe cineva).. ) a lua de după gît.că doar nu era să trăiască un veac de om! CR. vine. (iron. că-i mîr sau hîr încoace. a fi îngîmfat. (înv.POP. a da chix.. a trăi: pînă va călca el .ISP. călătorie sprîncenată!.. dezagreabil. calcă totul în picioare.

în purtări) cu cineva: calcă în urmele lui tatăsău. . a călca pe iarbă verde. a călca şarpele pe coadă. a călca (ca) pe mărăcini. ) a ajunge la mare nevoie: nimeni nu s-a putut atinge de împără ia mea. a ceda: destul că şi-a călcat pe inimă şi sa dus la curte. punct nevralgic. a merge) pe (sau în) paşii (sau urma. pe de lături). cu fumurile în cap. pe coadă) (pe cineva).ISP. a nu mai călca pe pămînt. îi zise cumnată-sa. (pop. ducîndu-se îndată. 1) a face semn.. călcare cu omor. (înv .. a călca ocina satului. a întreprinde ceva cu reuşită sigură. vorba de pe vremuri.CAR. 1) a urma exemplul cuiva: după moartea lui Ştefan.) pasurile) cuiva. a căpăta alageaua. legea): Dumnezeu ştia că salcia i-a călcat porunca şi s-a mîhnit mult. a-şi călca pe inimă. a călca pe bătătură (sau pe bătături. 2) a fi fudul. platoşă. umblînd parc-ar călca numai în străchini. ) a se îmbolnăvi de epilepsie: năcaz mie nu mi-o face. a nu respecta. cu sfială. . jur. fără să-şi capete alageaua. despre so i) a fi necredincios: iubeşti pe alta . . a călca pe ouă. a păşi încet. ISP. pravila. a păşi nesigur. .CAR. a-l călca nevoia (sau nevoile) (pe cineva). a încălca porunca (sau ordinul. a călca porunca (sau ordinul. a călca (sau a urma. Bogdan fiul său şi Petru Rareş călcă pe pasurile lui... a jigni (pe cineva): mă pocneşte. (fam. a se înşela: a cunoscut că pe talpă putredă a fost călcat şi. călcător de jurămînt. a nu-i merge bine (treburile).. (fig.. a călca strîmb (sau într-aiurea. ) jaf cu crimă: se întîmplase peste noapte o călcare cu omor în hanul unui jidov. la coada işlicului. cămaşă de fier (sau de zale). a călca pe picior (sau pe picioare. (înv. .POP. cu gulerul stînd să-l apuce de nas. a căpăta aripi.SAD. 1) a fi foarte fericit. a călca pe talpă putredă. a fi precaut. a avertiza (pe cineva): nu mă călca pe opinci. a scoate din pepeni (pe cineva).CANT. a supăra un om rău. dar mereu calci în străchini. legea). căldură tropicală. a supăra (pe cineva). a face o concesie. a ironiza (pe cineva). 1) a fi înfumurat. . a călca (sau a pocni) pe (sau la) col ii (sau coada) işlicului (pe cineva). ) a prinde avînt. a umbla cu nasul pe sus: vreun afandache . pravila. a nesocoti. urmele. măcar trei nevoi să-l calce. a atrage aten ia. 2) a insulta. călcîiul lui Ahile. că ştiu eu ce vrei să zici. 3) a enerva.POP.a călca în străchini a-l călca nevoia a călca ocina satului a călca pe bătătură a călca pe col ii işlicului a călca pe iarbă verde a-şi călca pe inimă a călca pe mărăcini a călca pe ouă a călca pe paşii cuiva a nu mai călca pe pămînt a călca pe picior a călca pe talpă putredă a călca porunca a călca rău călcare cu omor a călca strîmb a călca şarpele pe coadă călcător de jurămînt călcîiul lui Ahile căldură tropicală cămaşă de fier a căpăta alageaua a căpăta aripi a călca în străchini. (înv. cu nevasta s-a-mpăcat. te-am în eles eu de mult că-mi calci într-aiurea! AL.POP. . a lovi în punctul nevralgic(pe cineva). căldură toridă: se întorcea de la redac ie pe o căldură tropicală. 2) a face gafe. a gafa: nu ştiu cum faci. a supăra. a semăna (în obiceiuri. a delimita teritoriul satului. 1) a atinge un punct nevralgic. a irita. VLAH. (înv.BĂLC. a accepta un compromis. a da de în eles (cuiva).POP. 2) a lua peste picior. pe opinci) (pe cineva). elan.POP. cu pruden ă. ) sperjur: giurămîntul a calca călcătorii de giurămînt se giura. PANN. 2) a moşteni comportamentul cuiva. iute la mînie. a călca (sau a umbla) rău.

a căra apa cu ciurul a căra apă la pu a căra palme a căra soarele cu oborocul căru ă de poştă a căsca gura a căsca ochii a căsca o gură cît o şură a căsca uşa că sucita. a fi pus pe ceartă: şi de astă dată se legară de dînsul şi-i căuta cearta. pumni. cu mirare. a face un lucru inutil. îl cat. (ba) că(-i) teacă. a ob ine. de să cunoscură. a căuta de-a fir a păr.. a iubi pe cineva şi a-i urma îndemnurile. a primi. ba că-i laie. un profit. a căsca ochii.DELAVR. 2) (p. (reg. 1) a munci fără spor.a căpăta un os de ros căptuşeală de scînduri a căpăta (sau a dobîndi. că e una. sau a căra lemne în pădure sau a căra pietre la munte. ca pe un lucru rar. ba că-i bălaie: se suciră. că e alta. a căsca gura (la sau după ceva sau cineva). şi fam . în zadar. că învîrtita sau că-i sucită. să fie? . o slujbă publică. a căra soarele cu oborocul. cu bîta. iepuşoarele ia-le de unde nu-s! POP. căru ă de poştă. o sinecură: cît rabdă acest sărman. ) c-o fi. a se afla în treabă. aob ine (sau a oferi cuiva) un avantaj.. cu lumînarea. a face un lucru inutil. că cîr. (pop . a examina ouăle în lumină.. că pungă a se căuta a-şi căuta a căuta a . a se privi unul pe celălalt. a căuta cu deosebită aten ie. căptuşeală de scînduri. la obrazul) cuiva. a respecta (pe cineva): nu. pre ios: unde.. gîrbace. a se holba. vrajbă) (cu lumînarea) (cuiva).POP. cu admira ie (la sau după ceva sau cineva): căscase gura şi bleojdise ochii la cele ce spunea vînătorul. unde căram apă cu ciurul. la rîu). 1) a se uita cu naivă curiozitate. a se uita unul la altul.. ) a-şi căuta dreptatea: ai dreptate. cu misiune politicoasă. 1) a deschide ochii mari. ext. a căra apa cu ciurul. a căuta (ceva) cu insisten ă.ISP. a(-i) căra (sau a(-i) cărăbăni) (la) palme (sau ciomege. folos (cuiva sau la ceva). cu băgare de seamă: cască ochii cînd mergi pe stradă! a căsca o gură cît o şură sau a căsca gura cît ocni a. ) poştalion: se sui într-o căru ă de poştă. î i dă cu luleaua-n nas.AL.i mai caută-n obraz.NEGR.. a căuta ca pe un ac... a căta la mîna altuia. a aştepta să primească de la cineva cele necesare (traiului). a căuta a . căutau a melancolie. a că(u)ta în obraz (sau în barbă. c-o pă i. cu interes.ISP. spre a şti dacă sînt proaspete.. a aduce a . a căuta acul în carul cu fîn. în cinste. că sucita. după cum se obişnuieşte. 2) a nu fi de nici un ajutor. a bate. că mîr: că sucita. a căra apă la pu (sau la fîntînă. a că(u)ta ouăle. 2) a fi atent.DOS. (ba) că(-i) pungă. 2) a deschide larg uşa. a nu face nimic: eram şi eu p-acolo şi dedeam ajutor la nuntă. a sugera: ochii osteni i şi părul nepieptănat .. pîn-ce-al său prieten îi dă un biet ciolan! NEGR. a da) un os (sau un ciolan) de ros. a-şi căuta (în ochi). (fam. Doamne iartă-mă.PANN. cu înfrigurare. şi reg. numai nu te cau i! CR . ca iarba de leac.. că învîrtita. (od. a pierde vremea. a deschide gura mare. a căuta chichi e (cuiva) sau a întoarce chichi e şi dulapuri. a se pîndi unul pecelălalt: şi-şi căutară amîndoi. CAR. a căta în ochii cuiva. a lovi îndelung (pe cineva): ciobanul începu a căra cu bîta în burduf. a căuta ca (pe) iarba de leac (ceva).) coşciug. ) a sta sau a umbla fără nici o treabă. a căuta un lucru foarte greu (sau imposibil) de găsit. că învîrtita a căta în obraz a căta în ochii cuiva a căta la mîna altuia a căta ouăle că teacă. că-i învîrtită. măi Gerilă. ba că-i teacă. a căuta nod în papură (cuiva). a căuta ceartă (sau pricină. a inventa motive de ceartă. sfaturile. a stima. a se căuta. să caşte gura prin Europa. se-nvîrtiră.. a hoinări: a fost trimis. pe socoteala ării.ISP. . cu pumnii) (cuiva sau în ceva). a căuta acul în carul cu fîn a căuta ca iarba de leac a căuta ca pe un ac a căuta ceartă a căuta chichi e . (înv. ba că-i pungă. ) 1) a întredeschide uşa.POP. a căsca uşa.

EM. a o căuta cu lumînarea.. a căuta în stele.. cu dragoste la cineva. nici că-l asculta. 2) a-şi continua.CAR. peste tot: minunat! să vă caute cineva cu lumînarea. . AL. nu teastîmperi. s-au dus cătră Domnul şi datoria ne face să le căutăm de suflet. se duse. a nu-şi întrerupe lucrul: Kira tot rîdea. român. ) a da în judecată (pe cineva). şi-i desleagă atunci frumuşel a a de la picior..AL. nu i-ai putut căuta de suflet de un veac. o cau i cu lumînarea.AL. peste tot. 1) a se ocupa de propriile interese.i cate de dreptate. a ine seama de dorin ele.: chip cătam cu viclenie. de capul tău. a căuta cu lumînarea. a prezice viitorul după pozi ia aştrilor. drumul. ale ei etc. . a respecta morala creştină şi canoanele bisericeşti.. ) a căuta nod în papură (cuiva). a pierde vremea. să te fac săntrebi. cu privirea) (pe cineva sau ceva). a bate (pe cineva).. a nu se amesteca în treburile altora: ba să. în poalele unei roabe tinere . sau de nevoi) sau (înv. de cînd nu ne-am întîlnit? NEGR. a-şi vedea de treabă: nu e chip să-i faci cu buna să-şi păzească drumul lor. 1) a pleca în drumul lui: du-te-n cale.. a face pe plac (cuiva). ) a-şi căuta (sau a-şi păzi)treaba. a-i căuta în (la) cap (cuiva).i ca i de treabă. a căuta (sau a se uita) în coarne(le) (cuiva). ) a nu se amesteca în treburile altuia.. a voi cu orice pre ceva (indiferent de consecin e): precum văd. care-i căuta la cap. ) a descînta cu bă ul. de capriciile cuiva. a căuta cu minu ie..POP... a căuta de dreptate a-şi căuta de obiele a căuta de ou a-şi căuta de sănătate a-şi căuta de seamă a căuta de suflet a-şi căuta de suflet a-şi căuta de treabă a căuta iepuri în biserică a-i căuta în cap a căuta în coarne a căuta în stele . a-şi căuta de obiele... a căuta cu ochii (sau din privire. 1) a despăduchea (pe cineva): o babă bătrînă . nu v-ar putea găsi mai potrivi i.i. a căuta de ou. a se îngriji de starea sănătă ii proprii: s-a dus la băi. pentru a vedea dacă are ou: şi cum i-o dau [pupăza] în mînă. ) a se preocupa numai de treburile personale. a căuta cu legea (sau la judecată) (pe cineva). a-şi căuta de seamă. sta cu capul . a căuta cotle e (cuiva). a căuta insistent. silit fiind să caute şi-n coarnele femeii sale . 2) a se amesteca în treburi necurate. a căuta de suflet (unui mort). a căuta (toate) mijloacele să . a-şi căuta de sănătate. a se interesa de cauza cuiva.. a privi cu bunăvoin ă. .. ca să. a-şi vedea) de cale (sau calea.COŞBUC.GR. de drum. a face slujbe şi rugăciuni pentru mîntuirea sufletului (unui mort): ei. a alinta. (înv. 2) (fig. de ducă) sau a se duce în calea (sau în drumul) lui. spre a-l ajuta să-şi dobîndească dreptatea: vai. a-şi căuta (sau a-şi vedea) de treabă (sau de treb(ur)i. 1) a dori. . a căuta cotle e a căuta cu gîndul a căuta cu legea a căuta cu lumînarea a o căuta cu lumînarea a căuta cu ochi buni la cineva a căuta cu ochii a căuta de-a fir a păr a-şi căuta de cale a căuta (cu) chip(uri) să . (reg. a căuta (sau a se uita) cu ochi buni la cineva..a căuta chip să . a-şi căuta de suflet. că mănînci trînteală. de treabă-şi vedea. a căuta de-a fir a păr. a căuta de dreptate (cuiva). a fi cucernic: moşnege. sau de treb(ur)ile lui. 2) (fig. mehenghiule! POP. mergi cu bine! AL. a căuta iepuri în biserică (sau lapte de bou).CR. a răsfă a (pe cineva): bărbatul . (reg. a încerca să descopere cu privirea (pe cineva sau ceva). să-şi caute de sănătate.AL. a încerca să-şi aducă aminte: Veta: de la Iunion? (caută cu gîndul). mititeii. a-şi vedea de treabă: dă-mi juncanii tăi drept vamă şi î i cată-apoi de seamă. a ei etc.COŞBUC..POP. javra dracului se face a o căuta de ou.. a-şi vedea numai de propriile interese.CR. de treaba lui. a-şi căuta (sau a-şi păzi. a se îngriji de mîntuirea sufletului. a examina o pasăre. cum te-ajunse ceasul rău şi n-avuşi măcar un frate.. a căuta cu gîndul.

a căuta păcate în mîndălaci (cuiva). ) a căuta nod în papură (cuiva). a umbla aiurea.: bociră a ce rămaseră săraci. nu ştii româneşte?. (înv. c-apoi dracu-s eu! CONTEMP. ) după) urmă. cea de apoi cea de pe urmă ce-ai făcut.AL.DELAVR.. 1) (pentru) ultima (oară): iacă. (înv. şi au fugit de la Beciu la Vene ia.i mai dau o dată carul. vino. de . a-şi căuta vreme.. a căuta ceea ce nu există. a căuta nod în papură (cuiva): şi mergînd ei aşa. a căuta cearta cu lumînarea. ultima: va hi omului celuia cea de apoi mai amară decît cea dintîi.VARLAAM. a da de dracul: cată ei pe dracul? . .. a căuta un mijloc pentru a ieşi dintr-o situa ie dificilă. (înv. să vază cea de apoi ce a hi. ce i-a venit?: ce-ai pă it . căzut în pruncie. a căuta sămîn ă de vorbă. de mult căuta vreme cu prilej ca să pape iezii. ) 1) la sfîrşit. a căuta peri în palmă. ce-ai pă it? . de .ISP.a căuta mo oc a căuta nod în mămăligă a căuta nod în papură a căuta o poartă de scăpare a căuta păcate în mîndălaci a căuta pe dracul a căuta pe dracul şi a găsi pe tată-său a căuta peri în palmă a căuta pete în soare a căuta pricină a căuta rău cuiva a căuta rîcă a căuta sămîn ă de vorbă a-şi căuta vreme a căuta vreme cu prilej a căuta ziua de ieri căzut din cer căzut în pruncie a ce ce. a cădea din lac în pu . căzut în mintea copiilor: a ta trufie arată că tu astăzi eşti căzut în pruncie..PANN. 2) complet străin de cele ce se petrec în jurul său. a se băga unde nu-i fierbe oala.LET. de discu ie. a se amesteca în treburi necurate. prin surprindere: to i rămaseră ca căzu i din cer.. păcate-n mîndălaci..DOS. . a(-i) căuta pricină (sau pricini) (cu lumînarea) (cuiva). ) a căuta nod în papură (cuiva): cată . ) deoarece. (reg.. 2) cea din urmă. fratele cel rău tot căuta pricină de sfadă cu celalt. a căuta ziua de ieri. din cauză că .POP. a căuta (sau a găsi) cu orice pre greşeli.. ce-ai pă it?. ramolit. a căuta pete în soare.. a căuta rău cuiva... şi reg. sosit pe neaşteptate.. (fam. (reg. ) a căuta prilejul. aerian. nu în elegi ce.. a căuta prilej de ceartă.CR.DOS. (reg.. de . 2) ultima (dorin ă) (înainte de moarte): voin a cea de pe urmă a răposatului a fost să se împartă toată averea săracilor. cea (mai) de pe (sau din. a căuta ocazia favorabilă: un duşman de lup . nu ştii româneşte? a căuta mo oc (sau mo ocuri) (cuiva).: ce-ai făcut.. dar asta i-a fi cea de pe urmă. de-ai bolonzit? POP. ) a se uita urît. ce-ai făcut. ocazia favorabilă: cătatu-s-au vreme Grigorie-vodă. ) ce i s-a întîmplat?. senil.STANCU. a ce. pentru că . a căuta nod în mămăligă (cuiva). 1) apărut din senin. cu duşmănie la cineva: rău nu-mi căuta. ) a căuta ceartă cu orice pre (cuiva): fuseseră arunca i peste el în beci ca să-i caute rîcă.. ce te-a apucat?. luat pe nepregătite. a căuta cu orice pre defecte acolo unde ele nu există. a căuta vreme cu prilej. a căuta pe dracul. ce i s-a întîmplat. a căuta pretext. a pierde vremea.. la urma urmelor: era strînsă mul ime multă. nu te depărta. de te-ai sculat cu noaptea-n cap? CR.(reg.. cusururi (cuiva): ce tot îi cau i băiatului nod în papură? STANCU...i spun? cea (mai) de apoi. (înv. căzut (sau picat) din cer (sau din lună). las’să sară. a căuta (sau a găsi) nod (sau noduri) în papură (cuiva). a(-i) căuta cu orice pre motiv sau pretext de ceartă (cuiva). subiect de conversa ie.CR. a căuta o poartă (sau o porti ă) de scăpare. ce. a căuta pe dracul şi a găsi pe tată-său sau a scăpa de dracul şi a da peste tată-său. de spaimă. a căuta rîcă (cuiva).

plîns. dar.... pe ceea lume.?. (sau cînd .. ce mult .... conjunctură nefastă: se vede c-am pornit într-un ceas rău... lumea cealaltă: nu trebuie să se ducă pe ceea lume flămînd şi însetat..POP. ceasul naşterii (sau de naştere).?: ce-ai zice cînd i-ar strica cineva somnul? CR. ) ce doreşti? ... sau ce mai de . rudele. cum î i merge? ce fel de .NEC. ce interesează? ce (mi)-ar fi?. prielnic: să fie într-un ceas bun! ceas de năvală.DOS. (în) majoritate(a): pămînturile rămase de la părin i erau. cei de-acasă.d-apoi aşa. ce părere ai avea dacă .: l-au întrebat vezirul ce fel de oameni sînt moscalii şi ce fel de război au. ce am eu de acolo?. poftim?. oricare: vor fi făcut răscumpărarea atunce şi curund.. (fam. cui ce-i aduce? EM. 2) ce cîştig eu din asta? ce-am zis eu?. ce face?. ce-i de capul tău?. cît de mult . ceas(ul) bun.? ce cum a ceda ispitei a ceda pasul ce de . 2) (în basme) celălalt tărîm: el a dat calului jăratec şi a pornit la podul de aramă..?: ce folos de curea lată. 1) ce mă priveşte?. a ceda ispitei... (înv.CR. . ) ceas de cumpănă: Doamne sfinte. ce folos că . la ceas de năvală de sus îmi trimite a ta sprejineală. după ce le vor fi făcut acea vătămare.. copilul se puse pe . cum o mai duci?. de apoi. cel (mai) de pe urmă).)?. momentul naşterii: mai nainte însă de a veni ceasul naşterii... ceasul mor ii (sau de moarte. la ce(-mi) foloseşte (cutare lucru).NEGR....... ce legătură are?.. (înv.. n-am auzit bine?: ce face? să te iert? NEGR. (în) cea mai mare parte. ce mi-ar fi? .. pu inul pe care l-am putut aduna. favorabil. 2) ce sar întîmpla?: ce mi-ar fi de m-aş însura? POP ... ce(e)a lume. ce mă interesează? ce-mi pasă?. cum se poate?. dacă . 1) lumea de apoi. şi-n căpuşă ce-i porunca? ce-ai zice dacă . ce naiba? ce cum... nu mă interesează. ce bruma am putut agonisi.. )?. sau ce de mai .CR. în cea mai mare parte... ce-i de tine? ce-i drept. făceau paralele acele. ai văzut că am avut dreptate? ce are a face?... ce-am avut şi ce-am pierdut.NEGR. ce ciorile . ce soi de . a nu rezista tenta iei. dacă nu-s boi în poiată? POP. moment nefavorabil. să n-am eu pe băiatul meu la cap în ceasul mor ii. a trecut peste pod.. cum ai reac iona dacă ..CR. a ceda (sau a da) pasul. moment fast.. nu mă afectează. COŞBUC. ce-i foloseşte? ce-i pasă?: de-oi petrece .. ce face? ce faci? ce fel de .. ce dracu . în bună măsură. pentru ciubote. cum?..?. ultimele clipe de via ă: aşa mi-e datul sor ii.. ori de nu. a se lăsa depăşit: dau pasul cu plăcere ministrului.. ISP. de ..?. ce de(-a) . spune exact ceea ce gîndeşte.. ce-i aduce?.: ce de-a cucoane mari şi cu fete frumoase n-or să vrea de ginere pe Radu al ei! AL.. nu v-am spus eu?. ce-i porunca?.. într-adevăr. familia. ce folos că . (sau dacă .... de fapt: doi icusari plătise . şi-n căpuşă. ) oricum. ceas(ul) rău (sau slab). mlăştinoase.ce-ai zice dacă . ce cum va fi... ce-i drept. . ? ce-i aduce? cei de-acasă ce-i de capul tău? ce-i drept ce-i în guşă. ce-i în guşă. ce (mai) faci?. 1) ce-aş avea de pierdut?: dacă i-ar fi luat Dumnezeu.PRAV. ce?. ? cea lume cea mai mare parte ce-am avut şi ce-am pierdut ce am eu de acolo? ce-am zis eu? ce are a face? ce -ar fi? ceas bun ceas de năvală ceas rău ceasul mor ii ceasul naşterii ce bruma am putut agonisi ce ciorile . ce contează?.

ce s-a mai întîmplat în ultima vreme?. ce mai (e) nou?. ce să mai lungim vorba(?). popa se zvîrcolea de parcă ar fi fost tras pe frigare.. (înv. cel (sau pe) pu in. ) care mai de care: şi ieşind boierii înaintea vezirului. Cel-de-Sus. ce mai (atîta) . ce mi-e Tanda. numai.. ce să mai lungim vorba în zadar?: mă rog. (înv. ce mai stai?.: sînt omul cel mai serviabil cu putin ă. sfînta cuminecătură: se împărtăşeşte şi. se inea cela. ce rost are (atîta) . la vale? ce mai nou? ce mai stai? ce mai tura-vura ce mai veste-poveste? ce mă costă? ce mi-e ce mi-e Tanda.POP. stele-mi scînteie pe lacuri. 1) ce se mai petrece?: să vază ce mai ala-bala pe la . (reg. cu putin ă. sau cel cu căciula roşie. ce mai ala-bala?.BELDIMAN. ce mi-e Manda!.? ce mai ala-bala? ce mai la deal. ce nătărău (sau neghiob.CR.?: ce mai atîta grijă pentru astă pustie de gură? CR. după ce orîndui cele de cuviin ă. CEZAR. ce mi-e Manda! ce mi-e una. la vale?. încalte: încăl ările costau pe pu in o sută de lei. ) abis... cele sfinte. cele necesare: las’dacă nu i-a da odihna pe nas.CR. că venim cel mai tîrziu duminică. Dumnezeu: copiii şi nevasta să-i las în grija Celui-de-Sus.BIBLIA. . zise boierul în gîndul său. . cel (mai) tîrziu. tot acelaşi lucru! ce mi-e una. din trecutul de mărire v-ar privi. cel de apoi.. ce mi-e alta ce nătărău ! ce noroc pe mine! ...EM. ce folos decurge din ... ) diavolul. dracul. cel de pe (sau din. aşteaptă moartea nepăsător.. la vale? aşa e lumea asta. ce mai încoace-încolo(?): ce mai tura-vura.EM. în cel mai rău caz. cu putin ă cela de cela.. 2) ce atîta discu ie?. cît poate fi de nătărău (sau neghiob. cel de pe comoară sau cel cu coarne. într-un timp socotit ca termen ultim: dacă ai vreme.. ce mai veste-poveste?.LET.P. ) după) urmă. cel fără de fund.ISP. prost)!. (despre oameni) cel în drept. măcar.BIBLIA. scrie. cele cuvenite. (mi-)e tot una. cel mai . 2) inutil să mai discutăm!: ce mai atîta vorbă lungă? CR. flăcăii ce stau la pîndă. ce mai e nou?. ce importan ă are. întărit cu cele sfinte. 1) atît. ce şansă am! cel mult cel pu in cel tîrziu ce mai .. cel din urmă. ultimul: eu sînt cel dentîi şi cel de apoi.. te rog. ori una ori alta.VĂC. celălalt tărîm sau alt(e) tărîm(uri) sau tărîmul de jos. prost)! ce noroc pe mine!.. de cela să-i aleagă de domnie.000 de lei. ce mi-e alta. 1) la ce bun (atîta) .. n-am ce pierde! ce mi-e ( i-e etc. cel mult. în cel mai bun (sau mai fericit) caz: lăsa i măcar strămoşii ca să doarmă-n colb de cronici. ironici. 2) maximum: î i dau pe el cel mult 5. cel mult. ce noută i mai sînt?: ce mai nou pe la dvs. extrem de . ce mai la deal.CR... (pop.CAR.VLAH. ce mai tura-vura? ce mai la deal.: ce mi-i vremea cînd de veacuri.?... .cela de cela celălalt tărîm cel ce se cade cel de apoi cel de pe comoară cel de pe urmă Cel-de-Sus cele de cuviin ă cele sfinte cel fără de fund cel mai . ce aştep i? ce mai tura-vura(?). foarte . ce s-a mai întîmplat? ce mă costă?. ce contează.STANCU.VLAH. cel ce (sau de) se cade. cel competent: poruncă au dat şi ei la to i cei ce se cădea. barem.? CAR. lumea cealaltă: s-au dus pe alte tărîmuri.). ultimul: să judece la divanul cel după urmă faptele tuturor. haos: întunecarea zăcea preste cel fără de fund. cele de cuviin ă.?..

a cere îndurare. ce pe apă nu curge. (înv. să vie aice să cerce acea moşie. cum i i da de fund? CR. ) a cere sfatul cuiva. a cerca rădăcinile.. a cere cît dracul pe tată-său sau a cere pe dracul şi pe tată-său. a se sfătui cu cineva: unul cu altul cerca sfat. a-şi cere scuze (cuiva): de i-am greşit. ce păcatul (sau păcatele)?. ) a delimita (la fa a locului) hotarele unei moşii: cu care hotărîri neodihnindu-se răzăşii şi plîngîndu-se de strîmbătate . igumen . (înv. ce păcat! POP. a cere la judecată. a pretinde garan ie. a cere adăpost. şi pop. î i cer iertare.. motivele: împăratul şi-a închipuit că boala fetei îi pribeagă şi nu i-a cercat rădăcinile. a cere cu talerul. a cerca prilej. a cere încuviin are. vai de mine. a solicita adăpost (peste noapte) (cuiva). ce Dumnezeu?. a solicita aprobarea. a cere (sau a solicita) (o mînă de) ajutor (de la cineva) sau a cere (sau a solicita) ajutorul cuiva.URIC.POP.ISP. dar ia să vedem. foarte pu in: luă şi dînsul nişte haine. (reg. ) cît. ce nu grăind şi ce nu făcînd. a implora milă. doar eşti preot bătrîn. însă fără să ceară încuviin are. a cere lapte de la o vacă stearpă. a-şi încerca norocul. (înv. numai să nu zică neştine că nu s-a gătit. ce păzeşti? ce păcat!. ) a chema în judecată (pe cineva): leşii . (înv.. ) a testa calită ile cuiva. a cerca sfat.. (înv. a ruga să i se cru e via a. ce-o fi. (înv. a cere îngăduin ă. a cerşi: ajung la bătrîne e să cer pomană. ce naiba?: tu te duci bade sărace. şi pop. o fi! ce paşti ? ce păcat! ce păcatul ? ce pămînt? ce pe apă nu curge a cerca marea cu degetul a cerca măduva şi oasele ce nu.LET. cît îmi pare de rău!. ce vor putea face ca să poată hălădui. a cere chezăşie. ce pagubă!: mîndru a s-a măritat. a cerca o moşie a cerca prilej a cerca rădăcinile a cerca sfat a cere adăpost a cere ajutor a cere chezăşie a cere cît dracul pe tată-său a cere cu talerul a cere de pomană a-şi cere dreptul a cere iertare a cere încuviin are a cere îndurare a cere îngăduin ă a cere la judecată a cere lapte de la o vacă stearpă a-şi cere legea a cere lînă de la broască . a solicita ceea ce i se cuvine.. ) a da în judecată: în multe rînduri acea Soroceni ă fiind cerşută la giudecată de . cum: ce nu-l strîngea. a-şi cere legea (cu cineva)... a încerca imposibilul: cerca i voi marea cu degetul. ) de ce nu eşti atent?. ce naiba?: ce păcatele. a solicita în elegere. IORGA.. a(-i) cerca măduva şi oasele (cuiva). ce pămînt?. ) a căuta o ocazie favorabilă: ovreii to i i-au scos ocară şi cărturarii lor cercară prilej să piardă pe Hristos. a cere un pre exorbitant. (pop.POP. a-şi cere dreptul.CĂL. ca să ceară ajutor de la arbori.LET. a ruga să fie iertat (de cineva). dar eu ce pămînt m-oi face? POP. ) a cerceta cauzele.REBR. să-şi ceie lege cu Petru-vodă. a cerşi.. a cere lînă de la broască. a solicita sprijinul (cuiva): mica pasăre se duse atunci în pădure. şi de cheltuială ce pe apă nu curge. au fost poroncit Măria-Sa d-sale lui Toderaşcu Cantacusino şi d-sale Sturza Clucer. s-au sfătuit să trimi ă sol la împăratul cu jalobă.COŞBUC. a cere imposibilul. nimica toată. într-atîta cît şi cealea ce n-au suflet vrea face voie bună. a (în)cerca marea cu degetul.POP. o fi!.DOS. a reclama. (a. a cere imposibilul.ce nu ce-o fi. a cere (sau a se ruga de) iertare (sau iertări. întîmple-se orice! ce paşti (aici sau acolo)?.1741). acordul cuiva: Necuratul s-a întins şi el cît era de lung. pardon) (cuiva). ce nu-l săruta. şi plecă şi el. (fam. a cerca o moşie (sau hotarele). a cere de pomană.

. a solicita o părere. ) a pretinde (cuiva) să-şi justifice faptele.. ce i-a venit? ce te-a (l-a. a se certa la cu ite (cu cineva). a-şi cere seama (sau socoteala). a solicita (cuiva) permisiunea să . a trebui (să . (înv. ce să vezi? sau ce să vadă?. a cere preten ii (înv. fugind pe întrecute.)...?. deodată... cu brutalitate.. un sfat de la cineva: să-i poată cere sfatul ca unui bun părinte. a cerşi îndurare. ) a-şi pretinde leafa: gîndindu-se că e vremea să plece. a certa (sau a blestema..)?: ce mă ştiu eu face şi de unde să. a ocărî.CR. să vezi întîmplare!.i iasă bine.. ) imposibilul: juruieşte-i ceriul şi pămîntul. ce rost are?.) (de . ext. a cere trebuin a (sau trebuin ă) (să . fără ruşine.CR. a certa (sau a blestema.. ce socoteşti.: a plecat la grangur.a cere luna de pe cer a cere milă a cere mîna a cere preten ii a cere satisfac ie a-şi cere seama a cere luna de pe cer. a ocărî. nici că i-ar trece prin minte!: şi.. ca să-i ceară voie să trăiască şi el în împără ia păsărilor.NEGR.)?.CR. ce rost are? a se certa ca la pia ă a se certa ca la tractir a certa cum îi vine la gură a se certa furcă a se certa la cu ite cerul şi pămîntul ce s-a făcut cu . ce să fac (sau să faci etc.TOP. ce crezi?.) prins?. a se certa furcă (cu cineva).) apucat?. mă duc să aduc arme. ce i-a (i-a.?.i smomească pe nevasta d-tale... a se certa ca la uşa cortului. trebuie sămi dai satisfac ie .. cînd pe jos. ce părere ai? a cere seamă a cere sfatul cuiva a cere trebuin a a cere igăneşte a cere voie să . ce te-a (l-a.) găsit (de . cont..? ce să ştiu face? ce să vezi? ce ştii . a se certa ca la tractir. ave i etc.CR. ce a devenit? ce să ştiu (să ştii etc... a vorbi) necontrolat. cui foloseşte? a se certa ca la pia ă. a spurca. a pretinde despăgubiri (pentru un prejudiciu suferit). după cum cerea trebuin a. la ce bun?.) apucat (de .: ce ştii cum se întîmplă? poate să. ce s-a făcut cu .. v-a etc. cînd pe sus. totul. a cere igăneşte.. ce te-a (l-a. a fi nevoie (să . ). a cere (sau a da) satisfac ie. cum să mă descurc (sau să te descurci etc. ce te crezi?.POP. ce s-a întîmplat cu . v-a etc. a se certa zdravăn şi continuu (cu cineva): iar so ii se certară furcă. a se certa ca precupe ele.) venit?: ce le-a prins de stau aşa pe-afară? COŞBUC.. a provoca (sau a accepta o provocare) la duel: m-ai insultarisit . mult.) (a) face? sau ce mă ştiu (te ştii etc. a se certa fără jenă. ca să. (înv. orice..) face?.): pornesc . a cere imposibilul. îşi ceru socoteala.POP. ce ştii . ce te-a apucat?. cerul şi pămîntul. ce te-a apucat? ce te-a găsit ? ce te-a prins? ce te crezi? .. ce ai (are. ce să vezi ? în răsare dinainte o dihanie cum nu se mai văzuse de cînd lumea şi pămîntul. ce te-a (l-a. a cere milă.). a cere mîna (cuiva). a trage la răspundere (pe cineva): care vi-i dreptul de a-mi cere mie seamă? AL.. a cere voie (cuiva) să . a vorbi) cum îi (î i etc.). şi reg...duse cum îi venea la gură.AL.i aduc eu herghelia ce-mi porunceşti? ISP.POP. a se certa violent (cu cineva)....POP.)?: nu ştia baba lui ce l-a găsit de-i aşa de cu chef. socoteală) (cuiva).. cine poate şti .). (p. v-a etc... a(-i) cere (sau a(-i) lua) seamă (sau seama...) vine la gură....... v-a etc.GR. a cere sfatul cuiva. a cere insistent. v-a etc. cu violen ă: zvîrcolindu-se ca şarpele şi blăstămîn.AL. a fi necesar (să ..)?. nestăpînit. a cere în căsătorie (pe cineva): se încercă a se duce la banul ca să ceară mîna fiicei sale.

OD. chiar ca .) priveşte?: zis-a badea că-s urîtă ...). cum î i spun eu..i veni) să ..?. (fig.. cu ce treburi ai venit (pe la noi)?: ce veste.... ca artiştii să revină pe scenă: de trei ori actri a fu chemată la rampă. pînă şi: iubite autorule.. are etc.: chiar de te-ai pune curmeziş.. ) ce (mai) e nou?.CAR.. eu tot aş pleca . chip cioplit.. ? ceva-ceva ce veste-poveste? ce vînt te-aduce? ce zor ai? chef. chiar şi el. ce i-a venit (sau ce. ) corul îngerilor: sfînta armonie a cetelor de îngeri. ce te-a apucat de . ce te miră?. leit ca . jupîneşică dragă. ce mai veste-poveste pe la dv.? CAR.. ) expresie: cu mult mai lesne era din limba latinească cea de obşte să se bage cuvinte şi chipuri de graiu în vorba latinească cea corectă.. cît(uşi) de pu in: nu ştia sărmanul ce să facă şi cum să-şi îmbunătă ească soartea măcar cevaceva. chiar şi în materie de vînătorie... tocmai azi. prin aplauze. publicul că am avut cuvinte să refuz concursul meu unei manifesta iuni studen eşti.. chiar dacă . cu toate că . ai ştiut. ce.. cu banii babachii cheie de boltă a chema la ordine a chema la rampă chiar aşa chiar azi chiar ca . (sau de .?: ce i-a venit de-mi răscoleşti amintirile? ceva-ceva. cu banii babachii. . naşule. chip şi seamă.CR.P. curios? ce te potriveşti?... deşi ... ce zor ai?. ce te amesteci în treburi care nu te privesc? cetele îngereşti (sau de îngeri).) (cu . ) de ce crezi ceea ce i se spune?: ce te potriveşti la vorbele lor? ce treabă am (ai. (de-a) chioara. 1) ce mă (te.) interesează? ce mă (te. las să fiu. ce i se pare ciudat. chip şi seamă .)?. a cere. chip de grai. întru totul. (bis. ) principiu fundamental. a chema la rampă... şi dacă . ce nu merge? ce te interesează?.. a chema la ordine (pe cineva). chiar de la început chiar el chiar şi chiar şi el chioara a chiorî din ochi pe cineva chip cioplit chip de grai chip scris ce te doare?. cheie de boltă. chiar şi.... pînă şi el. neneaco. a admonesta pe cineva. îl etc.. (sau de.?: ce treabă am eu cu boala lui? ce. . neneaco.. a încerca să înşele pe fa ă pe cineva. ce poveste?.CĂL.AL. are etc. chef pe cheltuiala altuia. să urmezi părinteştile lui pove e.. eu sînt bolnav? CAR. îl etc.. a chiorî din ochi pe cineva. sau chiar cum . a soma pe cineva să respecte anumite norme..) cu .. (fam... şi fam. încă de la început.. (pop. chiar el. el însuşi.. chiar dacă . ce treabă are? POP.. ) pictură.. (înv. (înv. aidoma: dormi chiar ca un paşă pe patul tău de glod. n-ai altceva mai bun de făcut decît să . cu atît mai puternice..)?.i pasă? chef. ce nu e în ordine?. ce vînt te-aduce? (sau te-abate?). cu cît manifesta ia era chip şi seamă simpatică mie. chiar azi. întocmai ca .. pe deplin: să în eleagă.. ce (mai) veste-poveste? sau ce veste?. exact aşa: ba chiar aşa-i. chiar aşa. (înv..i convine?. ce se (mai) aude?: aminteri. 2) ce legătură am (ai.ce te doare? ce te interesează? cetele îngereşti ce te miră? ce te potriveşti? ce treabă am ? ce i-a venit să .SBIERA. ce nu. chip scris. orbeşte: de acum s-o luăm de-a chioara. chiar de la început.CR. ce te interesează?.AL.MAIOR. ce vînt te-aduce pe la noi? POP. ) idol: să nu faci ie chip cioplit.BIBLIA..

.....P. generalul Basta . cînd . a intui. pune şi-n iaurt... . a asculta cu luare aminte: i se păru că ceva se mişcă în camera de-alături. cînd . cine s-a fript (sau s-a ars) cu ciorbă(sau cu borş) suflă şi-n iaurt. cioplit în patru muchii....: a promis tot ce i se ceruse.. a ciuli urechile. anc pe anc.POP.. cine mai ştie unde i-or fi putrezind ciolanele! CR. ) a fura la cîntar. a ciupi la cîntar. cînd aşa.. la Oradia-mare.. chit pe chit... deosebit: tot satul îl cinstea şi îl asculta ca pe cine ştie cine. cine are prea mult. 1) potrivit...POP..P.. a citi printre rînduri. cine (cu) . se zvoneşte că . important.. 2) (fig. cine ce treabă are? CAR.. 3) cît pe ce să . unul (cu) . ba .CAMIL. a se ciudi de necaz. se vorbeşte că .. pune şi-n iaurt cine are treabă? cine s-a fript cu ciorbă suflă şi-n iaurt cine ştie cine ştie ce cine ştie cine cine ştie pe unde îi sticlesc ochii cioplit în patru muchii ciorbă lungă circulă zvonul că . cu urme de vărsat de vînt pe fa ă..ISP..ISP. se duse cu oştile . ciupit de vărsat. ciuli urechile. a citi gîndurile cuiva.. chit pe chit ci dar cine .. nu se ştie: d-apoi calul meu de pe atunci.. ba într-un fel.. chit că . ) 1) în orice moment: noi de multe ori ..... a ciuli urechile a ciupi la cîntar ciupit de vărsat cînd .. cînd aşa. nici prea prea. uneori . 2) (fig. 1) (despre animale) a ridica urechile drept în sus (pentru a asculta). sensurile ascunse ale unui text. (înv. ci dar. ) statuie (de bronz): toate chipurile cele vărsate ale lor le ve i piarde. ba . a citi gîndurile cuiva a citi printre rînduri a se ciudi de necaz chipuri şi mijloace..... circulă zvonul că ....: că-i duşmanul lîngă mine cu două pistoale pline. chit că nici prin cap nu-i trecea să se ină de cuvînt.... nimic. cine are treabă? sau cine ce treabă are?. VARLAAM . ne lepădăm de credin a noastră şi cînd-cînd giurăm pre sfînta evanghelie. cine ştie pe unde îi sticlesc ochii. şi pop. nici foarte foarte: nu . seciudeau de necaz că nu putură să-l prinză.: prind cocoşii a cînta . inconsistentă. normal. (înv. cînd de cînd să deie-n mine. nime-n lume n-a s-o ştie. SBIERA. a intui ce gîndeşte cineva. .. bea cine ştie ce.AL... 2) din clipă în clipă: era bătrîn şi cînd-cînd îşi aştepta ceasul. ) a se mîhni. ) vorbe goale. chip vărsat (sau turnat). alteori .. cine ştie unde se află (în clipa de fa ă). a se frămînta: cum îl văzură zînele scăpat..BIBLIA. cînd . chiar dacă . (înv.pus la patru ace... cînd mai sub ire.chipuri şi mijloace chip vărsat chit că ... (fam . cînd-cînd sau cînd de cînd sau de cînd de cînd. cine (mai) ştie.) dichisit.. egal. asta mă-mportă pe mine. ba în altul. cine are piper mult.BĂLC. altul (cu) .. cine ştie cine (sau ce).....CEZAR. ciorbă lungă.. despre oameni) a-şi încorda auzul. cine . tot felul de mijloace: cercară chipuri şi mijloace ca să-l scoată din re elele periculoşilor . cine ştie ce (sau cît)... mai să . cine are piper mult.. tot pă itu-i priceput. îşi bate joc de ce are.. cineva (sau ceva) însemnat.. cui îi pasă?: de mi-i da o sărutare... pe cine interesează?... ) deci: ci dar în mijlocul acestor vremi. la 2 noemvrie.. 1) ciorbă slabă. cu toate că . a sesiza aluziile.. cînd mai gros. 2) cine ştie cine. aproape să .. (fam.ş-apoi cine treabă are! EM.. (înv.. cînd aşa. cine (cu) .. ... .. cînd aşa cînd-cînd . căci va fi sub pălărie .

a-i cînta popa la cap (cuiva).. (fig. cînd o cînta ştiuca în baltă cînd o face plopul nuci şi răchita mere dulci cînd o face plopul nuci şi răchita mere dulci. a sus ine (din interes) vorbele. a o ine una şi bună. 2) a linguşi (pe cineva).. nu-i bărbîn ă. 1) a ridica în slăvi (pe cineva). cînd se va lipi cerul de pămînt cînd se va lipi cerul de pămînt. CERNA. (pop. a-i merge rău. tu nici măcar din cînd în cînd. numai mie pupăza. uneori: eu te-am iubit îmi pare-un veac. cînd somnul e mai dulce. a fi sărac.. cînd ai una. cu barba şi cu muste ele pline de promoroacă. laolaltă cu al ii: pe cîmp erau flăcăi şi fete şi ei cîntau o doină-n cor. nu-i bărbîn ă cînd e brînză. a cînta cu ifos. cîteodată. a-i cînta cucul în casă. a fi sărit din min i. a cînta mereu acelaşi cîntec. auzi un fîlfîit ca de un stol de pasări. a cînta în cor. cînepa dracului.) creşte păr în palmă. a meni.CR. . . a fi într-o doagă. a-i cînta cucul a-i cînta cucul în casă a-i cînta cucul în pungă a cînta cucurigu în casă a cînta cu ifos a-i cînta de noroc a cînta găina în casă a-i cînta greierii în sobă a cînta înaintea cuiva a cînta în cor a-i cînta în strună a cînta mereu acelaşi cîntec a cînta osanale a-i cînta popa la cap a-i cînta pupăza cînd s-o întoarce gîrla. a-i cînta în strună (cuiva). din timp în timp. glume ) părul femeii: tu s-o iei de cînepa dracului şi s-o trînteşti cu capul de păretele cel despre răsărit. (despre so ie) a-şi impune autoritatea în căsnicie.. cînd era tetea flăcău (de) cînd era tetea flăcău. cînd s-o întoarce gîrla cînd şi cînd cînd i-e lumea mai dragă cînd mi-o creşte păr în palmă cînepa dracului a cînta a .PANN. cînd se va împrieteni şoarecele cu pisica cînd se va împrieteni şoarecele cu pisica. a-i cînta (cuiva) de noroc. cînd s-o întoarce gîrla-ncoace. cu ifos. SAD. ) niciodată: te-i duce la maică-ta . demult..EM.. cînd mi-o creşte iarbă-n barbă cînd mi-o creşte iarbă-n barbă.POP. într-o ureche. a cînta a . 2) deodată: cînd colea despre ziuă.. cînd nici nu te gîndeşti la ceva neplăcut.. a-i cînta greierii în sobă (sau în cap) (cuiva). colea. niciodată. (pop. rău mi-ai cîntat de noroc! POP. n-ai alta. cînd o cînta ştiuca în baltă.to i erau cu părul. de . a cînta patetic: cîntau la psaltichie. a-i face slujba de îngropăciune (cuiva). faptele cuiva. catunci te-i mai face fată. cînd mi-o cînta ştiuca-n baltă. a cînta osanale (cuiva). suind voios în slavă. cînd mi-o (sau i-o etc. (sau în . ) niciodată: la maică-ta te-oi duce. a cînta împreună. a cînta înaintea cuiva.cînd colo (sau colea) (ce să vezi?). cînd i-e lumea mai dragă.CR. cînd colo cînd e brînză. a cînta cucurigu în casă.POP. .POP. niciodată: s-o procopsi. a-i cînta cucul (în fa ă sau în dreapta) (cuiva). a-i cînta cucul în pungă. a cobi: pasăre galbenă-n cioc. cînd şi cînd sau din cînd în cînd. cînd mi-o face coliva cînd mi-o face coliva. cînd i-e mai bine.ISP.. 1) în loc de asta (ce este?): şi cînd colo ce să vezi? . (despre păsări) a-i prevesti (cuiva) succesul: mai bine cîntă-mi de noroc. a cînta găina în casă. cît îi putea.COŞBUC.. cînd mi-oi vedea ceafa cînd mi-oi vedea ceafa.CR. a rămîne singur.) a prooroci. cînd mi-o creşte păr în palmă. niciodată. a avea noroc. a se jelui cuiva. a încuviin a. a avea cuvîntul hotărîtor femeia: cînta găina la casa lui. a nu avea noroc: la to i le-o cîntat mierla. c-are să crească un rîzgîiat. cînd voi muri. ) a se plînge. ) cu foarte mult timp în urmă. niciodată. a face pe placul cuiva: nu-i mai cînta atîta-n strună. niciodată. (pop..CR. niciodată. (reg. a-i cînta pupăza (cuiva). a prevesti.

1) (înv. a înainta încet. ceartă: ca să scape de gîra-mîra. 2) cîtuşi de pu in.POP. să cîştige mai mult teren.. îndrugînd poveşti şi basme. cît ai clipi din ochi. a cîştiga tărîm.i-ar popa la cap! a cîntări din ochi a-şi cîntări vorbele cîntecul lebedei cîr mîr a cîrpi fuga a cîrpi o minciună a-i cîrpi o palmă a-şi cîrpi traiul a cîştiga de partea sa a cîştiga partida a cîştiga tărîm a cîştiga teren cît .POP.... pe dată.. cît de frică.casa pahar. cît vor veni. a trăi cum poate: vatra în jurul căreia şi-au cîrpit zi cu zi traiul. cînta. ai fuma) o igară. a-şi face un aliat (din cineva). cîrpi la repezeală o minciună. vede-te-aş mort! a cîntări din ochi. cît ai clipi. ) a cîştiga teren. c-ailaltă-i şchioapă. a-şi consolida pozi ia. se prinse de vîrful prăjinei. cîr(a) mîr(a) sau că(-i) cîr. c-aia-i chioară. cît de supărare. a cîrpi (de-a) fuga sau a o cîrpi de fugă. a (nu) reuşi într-o ac iune. cît . imediat . cît ai bate din palme cît ai clipi cît ai da în cremene cît ai plesni din bici cît ai pune pe o muchie de cu it cît ai rupe un păr cît ai scăpăra cît ai sfîrşi o igară . ultima operă elaborată de un artist în timpul vie ii.. . a spune (la înghesuială) o minciună: ca să scape. cînd.COŞBUC.POP.. ) (despre oameni) a aprecia de la prima vedere caracterul. cîteva) (cuiva).. 1) c-o fi. (înv..PREDA. puse de-l tăie.i-ar popa la cap!.. cît de ruşine şi cît de bucurie. a cîştiga teren.GALA. cît ai scăpăra dintr-un amnari. . împingînd pe duşman înapoi.ISP. a progresa. a pălmui (pe cineva). cît le va da ştire. LET.P. 1) foarte repede.. ) îndată ce .: căzacii .DELAVR. s-a repezit spre deal şi. foarte repede.. (înv. 1) (despre lucruri) a aprecia cu aproxima ie greutatea unui obiect. cît ai (sau cît s-ar) rupe un (fir de) păr (din cap).. cînd . imediat: şi aşa au lipsit de n-au luat domnia cît s-ar rumpe un păr. 1) a înainta (în luptă).POP. valoarea unei persoane: se uita lung la ea. a-şi cîntări (bine) vorbele. s-a urcat deasupra lui. mai. a-i cîrpi o palmă (sau una. cît ai clipi din ochi. alteori. numaidecît. 2) (fig. imediat: cît ai plesni din bici . . cîntecul lebedei. cît ai clipi (sau cît clipeşti) (din ochi sau cu ochii) sau cît clipeala ochiului sau în(tr-o) clip(e)ală (de ochi). a-i trage o palmă (sau două. 2) a se răspîndi. parte. uneori .. că mîr. a o rupe la fugă. a atrage de partea sa (pe cineva). a cîştiga de partea sa (pe cineva). imediat. într-o clipă: cît ai bate din palme. că nu-i mai tăcea fleoanca [ igancei]. ) foarte repede. 3) a progresa pu in cîte pu in într-o ac iune. c-o pă i: chiar de-a doua zi începu să facă nazuri: că cîr.. foarte repede. două. ba (că-i) mîrc. 2) (reg.VLAH. cît ai scăpăra (din(tr-un) amnar).. ) parte . şi . cît ... că(-i) mîr sau gîr(a) mîr(a) sau ba (că-i) cîrc. cîntărind-o din ochi.. a dobîndi importan ă: ea vrea acum .. cît ai sfîrşi (sau ai bea. a-şi cîrpi traiul (sau via a).. cît ai plesni din bici (sau din palme).. şi pop. a cîştiga (sau a pierde) partida.. cîteva) (cuiva)... nici cît ai da în cremene. a se propaga.. sfadă.NEC.CEZAR.SAD. şi: se culcă Ileana... într-o secundă: nu se deslipea de lîngă dînsul... într-o clipă: şerpele. deloc: nu s-astîmpăra nici cît ba i din palme. a cîrpi o minciună. cît ai bate din (sau în) palme sau bătînd din palme. cît . într-o clipă: fiindu-i acuma calul potcovit. cît ai pune pe o muchie de cu it. cît ai da (sau cît dai) în cremene.. extrem de pu in.cînta. a-şi alege (cu grijă) cuvintele.. foarte repede.ISP. veni friptura. 2) ciorovăială. mai .

în foarte mică măsură. oricît. (reg. foarte repede: adormi cît ai zice peşte.CR.CR. foarte repede.: o apă mare şi cîtăva de lată cur [g]ea.CR. se ia după moşneag şi. tot nu-i ajunge. 2) la o parte: ce stai. cît e (sau pînă-i) cucul. şi pop. cît de cii şi apropiiarea lupului sim i.. cît colea cît colo cît costă? cît de . . ) cîtă pulbere şi spuză. destul de .CANT. iar nu din fugă. foarte pu in timp.EM.. la (oarecare) depărtare.. cît ai zice miau.. să mai cumpere cîte ceva. servindu-mi ara pe aşezate. mergea în urma lui. cît de pu in.: la drum. se văzu încongiurat de o mul ime de paseri. îl brînceşte cît colo.. slobozea cîte o îră cenuşe.. cît (sau ca) cioara-n par. (aproape) deloc: ai avut destulă vreme să-n elegi cît de pu in aş fi în stare să rănesc pe cineva. cît îi cucu! AL. cîtă frunză.. cît ai zice „cîrc.cît e lumea (şi pămîntul): să le dau eu copilele? . cît capul sub sabia gealatului. cît ai zice peşte.ISP.CAR. ) foarte pu in timp..IST.. cît de colo.. (înv. ce oră este? cîte ceva(şi) sau cîte oarece. pe apucate: de-acum în dulce stabilitate am s-o duc vesel. imposibil de numărat: au şi început a curge furnicile cu droaia.: la mine-n prag venea.. cît de cît.). cît colo. niciodată.CANT. (foarte) departe: fata îi pune atunci mîna în piept.. unele. cîtă pulbere şi spuză. cît costă?. şi iarbă cîtăva de . niscaiva. unde-s casele boiereşti.STANCU. bade.... mamă-sa cît ce-adurmea. cît ce pot cît cioara-n par cît ai zice cîrc. la o azvîrlitură de bă : purcelul . cu-atîta inimă rea? POP. foarte pu in.CR. absolut deloc: cu coaja i-alungi batăr odată foamea. că vorbea cu în elepciune.. cît mă in puterile: fuge cît ce poate [de iute] cu sarcina în spate. (înv.. Frangoleo!.. cît capul sub sabia gealatului cît ce .. fără habar. într-o clipă: cum ieşi din sat. ca cioara-n par.ISP. şi (cîtă) iarbă sau ca frunza şi ca iarba sau (reg. ba. (înv. ) de departe: armasariul .CR..cît ai zice cîrc.. într-o clipă. cît e ceasul?. cît de mult. 1) ceva. Frangoleo! cît ai zice mei cît ai zice miau cît ai zice peşte cît apuci între degete cîtă frunză. (mai) cît colea.. de la (mare) distan ă: se vedea cît de colo. ajungi în cătunu Sătulei. ) cît de pu inel. scurt: la toate începăturile căr ilor. 1) foarte (mult): cît de mult te iubesc! .CR. (reg.. . cînd văzui a lor mul ime. pe fugă. cît ai zice peşte. cît ce pot (po i.POP. apuci de-a dreptul prin Pădurea Lupului şi. într-o clipă: cît ai zice mei. aşa cît apuca-ntre degete. cît de ci. cît ai zice mei. imediat ce .CR... . cît de ci cît de cît cît de colo cît de mult cît de pu in cît e ceasul? cîte ceva cît e cucul cîte doi-trei . ) îndată ce . cî iva (sau cîteva): sta cîte două-trei zile pe lîngă casă. ce pre are? (măcar) cît de . 1) aproape. cîtă iarbă. Frangoleo!“. ) foarte .. cîte doi-trei (sau trei-patru etc. 2) oricît (de mult): cît de mult are.). în apropiere. foarte pu in: pe unde mergea. cît colea. cu nici un chip. cîte oarece pridoslovie.. anumite (lucruri): într-una din zile moşneagul voeşte a merge la tîrg. poate etc. de departe. cît apuci între degete.COŞBUC. cît ce . cîtă frunză şi iarbă. cîtăva de . în număr foarte mare. cîtă frunză. e bine să porneşti cît de diminea ă. în cît de mică măsură.. ) cam.AL. înnainte trimi ind.. nu prea departe. 2) pu in.POP. cît de pu in sau (înv. cît de cît.foarte pu in.AL.. cît colea.

în cantitatea cea mai mică posibilă: cîtu-i negrul bobului macară cevaşi a sminti peste socoteala omenească este. cît poate suporta cineva. din răsputeri: fugea cît îl ineau picioarele. cîte şi (mai) cîte. pu in. că ea nu poate. cît cole. pe rînd. cît i-a inea gura. cu nici un pre : cine ştie ce încurcătură vei face pacolo. pînă la epuizare: strigă tu . cît mai (sau de) repede.. nu mai face brînză cu Harap-Alb. cîte .CR. minciuni. prostii etc. cîte vrute şi nevrute. cît mai (sau cît de) curînd. (reg. 2) niciodată: alt stăpîn . (pop. v. ) fiecare. şi-şi puse mînele pe cîte unul careleşi dînşii. cît ici. cîte zile voi (vei etc. cît ici. cît îi poate pielea (cuiva). osul. (înv. cîte un (sau una).. toate. în mod progresiv. cîte unul (sau una). cît (sau ce) îi poate capul (sau pielea.. foarte mul i: [turcii] erau atîta cît frunza codrului şi cît năsipu mării. (tot) cîte unul (sau una) sau (cîte) unul (sau una).): şi cîte şi mai cîte nu cîntă Mihai lăutariul din gură şi din scripca sa răsunătoare! CR. cît îi poate cojocul cuiva.POP.CR. cîte şi (mai) cîte sau cîte şi mai multe sau cîte în lună şi în stele (sau în soare). nu după multă vreme.EM. tot felul de (nimicuri. buşeli şi flocăieli cît lumea.. cît îl in curelele (pe cineva): numai Chirică băietul ştia ce zace în inima lor [a fetelor] şi cît le poate calul. ) niciodată. foarte pu in. cît pofteşte cineva: mîncară şî se veseliră cît le ceru inima. cît vrea. nenumărat: trînteli. şi fam.POP. cîte zile voi avea. 3) nemărginit.cît e negru sub unghie cîte pu inel cîte pu in cîte şi cîte cîte şi mai multe cîte . cîte şi mai multe. (pu in) cîte pu in sau (cîte) pu in.. ori te ineai cu mîna de inimă rîzînd. unul după altul: isvorăsc din veacuri stele una cîte una. cît (e) hăul (şi pîrăul sau şi dudăul). ) cît (sau ce) este în stare să facă cineva. şi. pe rînd: aduseră-i la H [risto]s.CR. pe rînd. ori te făcea să-şi sară inima din loc.POP..) avea. de frică.) ine gura (sau gîtlejul). multe (şi de toate)..ISP. PRAV. cît îi poate calul (cuiva).. toate cîte un cîte unul cîte unul careleşi cîte zile voi avea cît frunza codrului cît hăul cît ici. . mîna) sau ce poate osul (cuiva).POP. cît îl in picioarele (sau puterile). (înv. cît (e) lumea (sau pămîntul) sau cît (e) lumea şi pămîntul.CANT. cît hăul! ISP. pedantule! CR. încet-încet: pu in cîte pu in negurile se risipeau. VARLAAM.ISP. cît îl in puterile..AL. toată via a: nu te voi lăsa. ) în mod progresiv. de să nu-i dea nimeni de căpătîi. cîte pu inel. ceva: cînd spunea cîte una. cît îl (îi etc. cît frunza codrului (şi cît nisipul mării). cît îl ine cureaua (sau îl in curelele) (pe cineva). încetul cu încetul. COŞBUC. foarte multe. nesfîrşit. pentru totdeauna: cît lumea lîngă tine aş vrea [ca] să trăesc. cît poate. cît îi stă în puteri.. peste pu in timp: Dumnezeu porneşte cu sfîntul Petre. încetul cu încetul: şi vin să be cîte pu inel. unul cîte unul. cu toată energia. imens. cît îi cere inima cuiva. cît lumea cît mai curînd .CR. cît îi lumea şi pămîntul. în scurtă vreme: aştepta să se întoarcă înapoi cît de curînd.BĂLC. cît colea cît îi cere inima cuiva cît îi poate calul cît îi poate capul cît îi poate cojocul cuiva cît îl ine cureaua cît îl ine gura cît îl in picioarele cît e negru sub unghie sau cîtu-i negrul bobului.. ajung pe Ivan. ce posibilită i are cineva: ştia ce poate osul lui Ercule. 1) în vecii vecilor. cîte unul careleşi. cîte şi mai cîte: şi-mi spune cîte toate: că-s scump. că prea sînt multe . cît colea.BELDIMAN.

... foarte pu in: ne-a dat o bucă ică de pîne.SAD. cu cît mai vîrtos a lucra ceva. din răsputeri: fuge cît ce poate cu sarcina în spate..... mai că . cît pumnul sau cît un pumn.: cît pe ce era să i se rumpă o vînă a inimei..ISP. din cale-afară de . cît stau răsăritele de apuse.. foarte. cît pentru . referitor la . căciula. care mînca cît şeptesprezece..SAD. cît pe ce (sau pe-aci) să . dar desfrînat cît se poate. foarte întins..) sau (cum) nu se mai poate de .. deloc: am avut minte cît păr pe broască. (sau despre . foarte lung.. foarte pu in.. grijile nu te ocolesc.: am aruncat şi eu o vorbă. atîta vreme cît: cît timp trăieşti. mai să .CĂL. putem etc.. 2) foarte mare: plînsese cu lacrimi cît pumnul. uriaş. peste limitele obişnuite. extrem de . la maximum: un boierinaş frumos şi bun la inimă.cît mai vîrtos cît negru sub unghie cît o zi de post cît papură în baltă cît patru cît păr în palmă cît pe ce să . (nici) cît să chiorăşti un şoarece sau cît să orbeşti un şoarece chior.. mare: se cutremurară.. cît stau răsăritele de apuse cît şapte cît te-ai învîrti într-un călcîi cît te-ai scobi în măsea cît te-ai şterge la ochi cît te-ar pişca un purice cît timp cît toate zilele . mult: mînca şi bea cît patru . cu cît mai vîrtos eşti Măria-Ta vreadnic de cinste.. foarte repede: parcă nici n-au avut vreme să se şteargă la ochi şi numai ce-au văzut în răsărit . ) 1) cu atît mai mult: de vreame ce Ulfila . sau de nu se mai poate. cît timp.. ne cam pusese pe gînduri...EM.CR. te-ai freca) la (un) ochi. cît papură în baltă. aproape să ..NEGR.BIBLIA . mare cît o zi de post. foarte pu in.ISP.. privitor la . cît se-nvîrteşte o roată. cît ai clipi din ochi.... cît te-ai şterge (sau să te ştergi. imens: o namilă de leu cît toate zilele de mare. cît se poate de . ) în cantitate foarte mare. iaste lăudat . nu se mai bagă în samă. cît de mult.... imperceptibil. cît te-ai scobi în măsea sau cît te scobeşti (sau pînă te scobeşti) în(tr-un) dinte..COŞBUC.. cît (ce) poate (pot.CR.SAD. (mare) cît o zi de post.CR. la o împără ie. cît să . cît să chiorăşti un şoarece. foarte mare..NEGR. pu in a lipsit să .. 1) foarte mic: o grămadă de că eluşi cît pumnul.POP.. (foarte) repede..). ca cum te-ar pişca un purice. (nici) cît (e) negru sub unghie.. oricît.. (sau mai . cît să chiorăşti un şoarece cît se-nvîrteşte o roată (cu) cît mai vîrtos. cît şapte sau cît şaptesprezece. cît pe colo cît pentru . foarte tare. (pop.. cît poate cuprinde ochiul (sau cu ochii) sau cît bate ochiul. deloc: a înfruntat pre nuna cea mare.. (înv.NEGR. interminabil: uite-i mă. într-o clipă. cît (sau ca (şi) cum) te-ar pişca un purice. insesizabil: trebi ca acestea. pînă la orizont: nu se zărea ipenie de om cît bătea ochiul. el părea că nu bagă de samă. cît patru. în ce priveşte. cît păr (sau cî i peri) în palmă (sau pe broască)... .OD. cît să pară că subiectul mă interesează şi pe mine. într-o clipă. cît toate zilele (de mare). revărsîndu-se zorile. 2) cu atît mai pu in: nime nu îndrăznea a grăi împotriva lui.. cît pe colo. cît poate cît poate cuprinde ochiul cît pofteşti cît pumnul cît să .. (înv.. frate. (reg. numai ca să . foarte repede.. fără ca aceasta să fi fost cît e negru sub unghie vinovată.ISP. foarte mult: Oşlobanu....... ) în cel mai înalt grad..POP. PSALT. ) foarte departe: cîtu stau răsăritele de apuse delungat-au de noi fărădelegile noastre.: cît pentru străinul brunet. cît se poate de . cît pofteşti.). cît te-ai învîrti într-un călcîi... cînd văzură namila de lighioană lîngă dînşii şi un lac de sînge cît pe colo.. nimic.

a rămîne neatins.POP. (înv. în dezordine. ) cît de cît. foarte mic.CR.DELAVR. a nu se urni din loc.cît i-ai lega noji a cît ine Dumnezeu lumea cît un cal de cei ruseşti cît un fir de mac cît unghia cît un lucru mare cît i-ai lega noji a (sau noji ele) (la un picior). cîtuşi de cît. a nu i se întîmpla nimic cuiva: noi chizeşluim că un fir de păr nu se va clăti din capul @năl imei Tale. am văzut şi eu claca lui Dumnezeu. a clăti coada. continuu. cîtuşi de cît. cît un cal de cei ruseşti (nem eşti). o (bucată de) vreme: cîtva timp. (reg. lumină strălucitoare de lună. a dori răul cuiva. cît va da din deget. ) a nu se clinti. cît va trăi. cît un fir (sau un grăunte. a cloci pe vatră. bătu în jos. luptă: am fost în foc la ’77. a-şi clăti gura. şi pop.nici cît unghia sa şi să cînte aşa de frumos! POP. a pune la cale ceva. neînsemnat: privighetoarea . a se clătina pe picioare. a clămpăni din gură. cîtuşi de cît cît va da din deget cîtva timp cît veacul cît vezi cu ochii claca lui Dumnezeu claie peste grămadă clar de lună a clădi pe nisip a clămpăni din gură a clăn ăni din din i a clăti capul a clăti coada a nu se clăti din loc a-şi clăti gura a se clătina pe picioare a nu se clăti un fir de păr din capul cuiva clipă de clipă a cloci o boală a cloci pe vatră a cloci un gînd a clocoti de mînie a coace la inimă pe cineva . liniştea se aşternu peste pădure. şi peşte să prinză. se dovedesc astăzi a fi fost fundate pe nisip. foarte (mult sau tare). cît ine Dumnezeu lumea. a nu se clăti din loc.NEGR. unii (sau unele) peste al ii (sau altele). a întemeia) pe nisip. (pop.SAD. cît vezi (sau vedeai) cu ochii. 1) a-şi spăla gura. (reg. cît unghia. bătu în sus.NEGR. cît veacul. (pop. din cale afară: era vesel împăratul pentru aceasta. cît cuprinzi (sau cuprindeai) cu privirea.BIBLIA . ) război. a clocoti (sau a spumega. pînă va trece mînia Domnului. (înv. într-o clipă. clătind din cap. absolut deloc. ) foarte mare: închipuieşte el din lemn un lup mare cît un cal din cei ruseşti. pe iluziuni mari. nicidecum: ascunde-te cîtuşi de cît. ) a bea pu in (dintr-o băutură alcoolică).).VLAH. a clădi (sau a funda. claie peste grămadă. cît un lucru mare. cu nemiluita: laudele curgeau claie peste grămadă. a se gudura.DOS. a tremura de frig: n-a mai clăn ăni atîta din măsele. ) tot timpul. a da din cap: bătrîna a ieşit. a-şi mişca capul într-o parte şi într-alta (în semn de îndoială. pînă foarte departe: cîmpurile. permanent.MAIOR. a clăti(na) capul (sau din cap). mult de tot. a merge împleticit. 2) (fig. clar de lună.ISP. erau ale lui. a turba) de mînie. cît vedeai cu ochii. a nu se mişca.i cît ai clămpănit din gură! a clăn ăni din din i (sau din măsele). (ori)cît de pu in. claca lui Dumnezeu. a rămîne nemişcat: nu s-au mai clătit den loc sv [î]ntul mucenic. a fi pe cale de a se îmbolnăvi. a cloci o boală.ISP. a vorbi mult şi fără rost: ajungă. ) foarte repede. a trîndăvi. (despre cîini) a da din coadă. dojană etc. clipă de clipă. cît un lucru mare.POP. cîtva timp. a coace la inimă pe cineva.. a fi foarte mînios. defel. un sîmbure) de mac.. nesigur. a întreprinde o ac iune fără a avea o bază solidă: prevederile . foarte mic: arde-n candel-o lumină cît un sîmbure de mac. niciodată: n-am să-l văd cît veacul! COŞBUC. a cloci un gînd. a nu se clăti (sau clinti) un fir de păr din capul cuiva.EM.

BIBLIA. sărăntoc. a colinda (sau a bate) cîrciumile.. coada ră oiului sau coadă de ră oi.PANN. a fi strîngător. că mîr: că o fi. coadă de topor.. c-o falcă-n cer şi cu una (sau alta) în pămînt..) cu vîrfurile răsucite în spirală: un băiat nalt... a coji în bătăi (pe cineva). a lăsa privirile în jos: ei! nu mai coborî ochii şi zi că vrei. a fi be iv. a stîlci în bătaie (pe cineva). la intersec ia cu . col cu Calea Victoriei. unealtă în mîna duşmanului. colea. a o încurca: aşa-i c-am codălghit-o? AL. a greşi. îmi mai trebuiai şi tu. coada-i grasă!.. musta ă etc. a-i întinde o cursă.. col cu .. minte scurtă! zicătoare nesocotită a poporului. 1) (înv. a comite o eroare. a coase petec la petec.PANN.. pe alocuri.. coada veacului. din cînd în cînd: [copilul] începe .. IORGA. spre a înghi i tot ce-i iese în cale. să se sfîrşească comedia. coadă (sau fustă) lungă. cu musta a coada ră oiului... minte scurtă a coase la oboroace a coase petec la petec coate-goale a coborî în linie dreaptă din . ) ariergardă: au tăiat ie coada taberii. a stîlci în bătaie (pe cineva).SAD..a-i coace turta a coace un plan coada-i grasă! coada oştii coada ră oiului coada vacii coada veacului coadă de topor coadă lungă. a vorbi pe un ton mai jos şi mai calm. nepot. a coborî tonul. pe de-o parte .. colea. situat în unghiul format de două străzi. mă! PANN. cîte una. colea . de vi ă nobilă. minte scurtă. c-o pă i sau că o fi. pe de altă parte . ) cu gura larg deschisă. ) sfîrşitul lumii. colea. a coace (sau a cloci) un plan. a coborî ochii coborît cu hîrzobul din cer a coborî tonul a coborî vocea a cocoşa în bătaie a o codălbi c-o falcă-n cer şi cu una în pămînt c-o fi. (despre şuvi e de păr. taberei). în şoaptă.. cînd şi cînd.: cobora în linie directă din Mavrocorda i. colac peste pupăză sau pupăză peste colac. (pop. coborît cu hîrzobul din cer.GHICA... ) a sforăi. dincolo .OD. ieşit din opincă..i pare cu scumpete. coada oştii (sau oştirii.. urma alege!: cînd iai şaua de pe cal. colea colea .... sfîrşitul să fie bun!. a se trage din .. îngîmfat: dar noi ce sîntem? scoborî i cu hîrzobul din cer? AL...: cole. alcoolic. a coborî vocea (sau glasul). a-i purta sîmbetele (cuiva). getbeget coada vacei. că cîr. a pune la cale.: te aştept în Bulevardul Elisabeta. femeile au pu ină minte: mai este şi o vorbă românească: coadă lungă.. (reg. a descinde din . dincolo că risipeşte. înfuriat la culme: cu o falcă-n cerul sfînt şi cu alta pe pămînt. dincolo . 2) foarte nervos. instrument. (pop.AL. a vorbi. (get-beget) coada vacii.. a colinda cîrciumile colo şi colo col cu .. foarte rar: izvoare ca cleştarul curgînd colea şi colea. vagabond: ne sculăm să plecăm. . ici şi colo. ) a o pă i. obuzului. (înv. a comite o eroare a-i coace turta (cuiva) sau a i-o coace (cuiva). c-o pă i a coji în bătăi colac peste pupăză colea. . că o drege. stăi.CAR. nu sînt caii şi pace! POP. zgîrcit. vezi cum îi stau coastele. strănepot de plugar. a cocoşa în bătaie (pe cineva). a proiecta (în secret) (ceva). pe deasupra: ca şi cum n-ar fi fost deajuns povara ei peste mine. (un necaz) în plus. de origine rurală: nu eşti .. c-o fi. a vorbi mai încet. colac peste pupăză! POP..AL. fudul. a paşte (pe cineva): şi i-o coc eu ie. colea.. neaoş. a coase la oboroace.. a o codălbi. colo şi colo sau colea şi colea.CONACHI. coate-goale se scoală şi dumnealui... a coborî în linie dreaptă (sau directă) din ... că o drege.. mîndru. coate-goale. a coborî ochii.. şi zici: coada-i grasă! POP. fără a le potrivi. a-i pune gînd rău.

. dar indrăzne cu ochii. a contracta o boală.. neîncredere în for ele proprii. cu o milă de loc de Movilău. complex de inferioritate conacul cel de apoi concomitent cu . ) a formula.. (jur. ) moartea: aproape de Nistru.. copăcel. bastard. (legat) cot la cot. concurs de împrejurări a condamna în contumacie a conduce pe cineva a conduce pe ultimul drum pe cineva conform cu .AL. a se constitui parte civilă a contracta o boală a contracta o datorie copăcel. a fura. a omorî pe cineva.. copil al nimănui.. avînd în vedere că . 3) (fig .. libertatea se coboară asupra unei societă i. alături. jocul întîmplării. a fi imprudent.CR. preten ii de despăgubiri fa ă de acuzat. a-i crăpa (cuiva) buza (sau măseaua) după ceva. a copleşi cu laude. (legat) strîns.... obligat să . fă-te că nu m-ai auzit! considerînd că .GHICA.. fig. împreună. de 200 de mahmudele... un paj . în acelaşi timp cu .. a considera de datoria sa să . ) a condamna în lipsă (pe cineva).) a nu-şi mai vedea capul de treburi. a se prăpădi după ceva. a crăpa de foame. complex de inferioritate. 2) (fig. a snopi în bătaie (pe cineva): î i vine cîteodată să-i coşeşti în bătaie.: fraze exacte şi conforme cu starea sufletului său.. a condamna în contumacie (pe cineva). a se contamina. n-a tratat-o şi de aici i s-a tras moartea . copil de tufă. ce-am avut şi ce-am pierdut! crai de Curtea Veche.CAR... . viclean copil de casă. a-i crăpa capul (cuiva). sau în compara ie cu . copăcel copil al nimănui copil de suflet copil de tufă copil din casă copil din flori a copleşi cu laude a coşi în bătaie cot la cot cotul şi pişcotul! crai de Curtea Veche a comite o fraudă (sau un furt)... a-i fi foarte foame... a înmormînta pe cineva.. hazard: dintr-un concurs oarecare de circumstan e. de) casă. fa ă de ... copil înfiat. copăcel.. a conduce (pînă acasă) pe cineva. simultan cu . om destrăbălat. copil nelegitim: băiat din flori şi de pripas. eapăn.. într-un proces. ) copil nelegitim. a considera de datoria sa să .. a se sim i dator.. fecior în casă: Cătălin. orfan. a se împrumuta. a nu se putea lipsi de ceva: am avut o trebuin ă.. dac-ai sta să te potriveşti lor.. haimana. derbedeu. potrivit cu . a conduce pe ultimul drum pe cineva. copil (sau fecior) din flori (sau de izbelişte. conform cu .... copăcel... (înv.. a bate zdravăn. (jur. fiu de boier care era paj la curtea domnească. a gafa. (p. cotul şi pişcotul!.M. a coşi (sau a coşcovi) în bătaie (pe cineva).. EM. a înso i (pînă acasă) pe cineva. a avea mare nevoie de ceva. ce umple cupele cu vin mesenilor la masă.ext.. băiatul a mers cî iva paşi pînă la col ul stradei. a comite (sau a face) o gafă. . nu-mi pasă!. copil de suflet. consideră că n-am spus nimic!.. au descălecat acolo oastea leşească conacul cel de apoi. ) a avea o migrenă persistentă. concurs de împrejurări.. a se constitui parte civilă. de-mi crăpa buza.. a contracta o datorie (sau un împrumut). conacul cel de apoi.GHICA. de după gard). copil din (sau în.EM. a se îmbolnăvi: a contractat o gripă.. a lăuda peste măsură. a-i crăpa buza după ceva a-i crăpa capul a crăpa de foame ..COSTIN. comparativ cu . copăcel..a comite o fraudă a comite o gafă a comite o impruden ă comparativ cu . (reg. încet şi cu grijă (ca un copil care înva ă să meargă): jupînul şi încă un băiat au ridicat greutatea şi i-au pus-o lui Cănu ă în cîrcă. concomitent cu . a comite o impruden ă. consideră că n-am spus nimic! considerînd că . 1) a lovi foarte tare (în cap) pe cineva. ).

tinerică. a-i crăpa (sau a-i pocni) măseaua (în gură) (cuiva după ceva sau după cineva).. a creşte iarbă sub cineva.... crescut în mătase (sau în puf).. a lua de bune spusele cuiva.CR. a nu(-şi) crede ochilor (sau (înv. într-un film). a se ivi zorile: cînd se crăpa de ziuă. a-i crăpa pipota de nerăbdare. copile! crîngul (sau brîul luminos al) cerului. m-a lăudat. ba bine că nu!: nu umblă ..CR. a-şi crede ziua eternă. a creşte (sau a încălzi. de crăpau lemnele! CR. pieptul) cuiva. avere bună! NEGR. în sfîrşit! a crăpa uşa. a fi foarte leneş. a da. a nu duce lipsă de nimic. (p. a crăpa (sau a pocni. a fi foarte încrezut. a-i crăpa măseaua a crăpa pietrele a-i crăpa pipota de nerăbdare a crăpa rînza a crăpat ceasul! a crăpa uşa a crea impresia că .EM. a creşte văzînd cu ochii (sau ca din apă). a trăi confortabil. a se lumina de ziuă. în fine!. a fi foarte nerăbdător. în perini de puf). HEL. a avea o foarte bună părere despre sine. a creşte inima (sau sufletul) din (sau în) cineva sau a-i creşte sufletul (sau inima.. a crăpat ceasul!.. a crede tot ce i se spune: mama . mînios: baba.. copii! ISP. ) ochii). a face pe răboj o crestătură pentru a ine socoteala...CAR. a sim i o mare bucurie. de necaz). a le crede toate lăptoase...ext. (pop. ) a fi foarte. a ine) şarpele în (sau la) sîn sau a vîrî pe dracu-n sîn. a cresta pe răboj... nebun după dînsa? cred şi eu: văduvă.. (sau de . (despre actori). răsfă at. a lăsa să se în eleagă că . a nu crede ceea ce vezi cu ochii: se miră şi nu ştia ce să crează ochilor săi. a fi foarte nerăbdător să .. a sugera că . calea laptelui.. a creşte (sau a trăi) în (sau pe) puf (sau pufuri. a crea un rol. a crede fără a verifica.. crescut cu o grijă exagerată. . a-şi face iluzii.. a fi naiv.SL.ISP. a ajuta. nu-i de mirare!. (sau de . a se crede grozav. a întredeschide uşa. a interpreta cu măiestrie un rol (într-o piesă de teatru. a avea mare nevoie de .POP. cum i le spusesem eu .: şi-mi crăpa măseaua-n gură cînd vedeam că nu mai vine. a crede că tot ce zboară se mănîncă.. a(-i) crăpa (sau a(-i) plesni) rînza (de ciudă.. a fi încîntat: cînd te văd zîmbind . a fi un ger straşnic: era un puiu de ger în diminea a aceea.). crescut în vată. o mare satisfac ie. desigur!. a crea un rol a crede că tot ce zboară se mănîncă a se crede căzut din cer a se crede grozav a nu crede ochilor a crede pe cuvînt a le crede toate lăptoase a-şi crede ziua eternă cred şi eu! crescut în mătase crescut în vată a cresta pe răboj a creşte iarbă sub cineva a creşte inima din cineva a creşte în puf a creşte şarpele în sîn a creşte văzînd cu ochii creşti mare! crîngul cerului . a se considera nemuritor: cine nu merge cu ea înainte şi stă. să fii sănătos. (să) creşti (sau creştere-ai) mare!. supărat. a huzuri: deşi nu crescuse-n perini de puf... sufletul îmi creşte. a crede pe (sau de) cuvînt (pe cineva).a se crăpa de ziuă a se crăpa de ziuă.).. [nora cea mică] se apuca de direticat.. de invidie.CR.. ) a-şi nota ceva (spre a nu uita): cresta i pe răboj. a ocroti pe un nerecunoscător: în sînul meu cu-ngrijire p-aşti şărpi primejdioşi cresc. crezîndu-le toate lăptoase .. crescut în belşug.POP.. cu gîndul la sine acela îşi crede ziua lui eternă. a trosni) pietrele (sau lemnele) (de frig sau de ger). a crea (sau a da. a lăsa) impresia că . a dat Dumnezeu!.. a creşte. se supăra cînd trebuia să calce-n gunoi.. crăpa rînza-n ea de ciudă. cred şi eu!. a creşte foarte repede: purcelul începe a se înfiripa şi a creşte văzînd cu ochii.. cînd l-a văzut viind. a se crede căzut (cu hîrzobul) din cer.

a-şi croi (sau a-şi face) drum cu coatele. (în) mijlocul satului (unde de obicei se întîlnesc mai multe drumuri): pe la prînz eram în crucile satului. la un loc cu . invoca ie rostită atunci cînd se pomeneşte numele diavolului. cu to i flecăii din batalionul meu. în toate direc iile. aşa pu in la inimă! ISP. a o tuli. cu grijă.. ajunseră la muma Crivă ului. în lung şi în lat. cu apropiere. 2) (fig.CAR. a o lua la sănătoasa: iepurii o croiră la fugă. a o croi la fugă. 2) a parveni.URIC. într-o şi mai mare măsură: cu cît e omul mai bogat. 1) Doamne ajută!. 1) a-şi face loc prin mul ime. împreună cu . (p. (înv. a croi o minciună.P. ) pretutindeni. cu for a. laolaltă... cu aceste(a) cu toate. 1) din belşug. cu aten ie. cu anasîna. a bate (cu un bă . cu fast.P. cu anii.CR. din toată inima. (în) crucile satului. cu solemnitate: îl petrecu cu cinste şi alai.. a ticlui o minciună. a-şi croi drum în via ă.CR. cu dificultate. a răzbate în via ă. cu greu. cruce ajută!. cu atît(a) mai pu in. cu timpul: cu anii. într-o măsură şi mai mică. ) cu toate acestea: cu aceste cu toate. cu această (sau astă) rînduială. a croi la planuri. cu anevoie.. cruce de voinic. ne laşi baltă şi pleci? CEZAR. a se menaja.PRAV. a-i cru a via a cuiva. a-şi cru a for ele.ext. înjurătură amenin ătoare. şi pop. cu delicate e: prin întuneric mergea greu de tot. cu mare băgare de seamă. cu adevărat este mort Robinson? DRĂGHICI. cu tot cu această rînduială cu aceste cu toate cu adevărat cu alai cu altă ocazie cu alte cuvinte cu amănuntul cu amîndouă mîinile cu anasîna cu anevoie cu anii cu apropiere cu atît mai mult cu atît mai pu in cu băgare de seamă a-şi croi drum. apropiat.. în acest mod: are să înceapă a-i mirosi a catrin ă şi cu astă rînduială n-am să am folos de el niciodată. în amănun ime. (în) cruciş şi (în) curmeziş.. în detaliu: m-apuc s-o studiez cu de-amănuntul. cu (de-)amănuntul. în apropiere. pe măsura trecerii anilor. cu tot. a croi pe cineva. giude ul va giudeca să-ş [i] piarză muiarea toate zestrele. într-adevăr: acum. cu alai. cu alte cuvinte. a-şi deschide drum.: Ipate îşi ia femeia cu zestre cu tot. cu atît mai mult se cărpănoşeşte. cu amîndouă mîinile sau cu mînă bună. ) cu toată bunăvoin a. ca orice amator pasionat. cu altă ocazie. cruce de aur în casă!..GANE. cu băgare de seamă. cruce de voinic. crucea zilei (sau nop ii). îndepărtînd obstacolele. cu de-a sila.CAMIL. 2) reprezentare grafică a crucii în vechile abecedare: bă ul în care era aşezată fila cu cruce-ajută. ochii i-au slăbit. peste tot: după ce umblară lumea în cruciş şi curmeziş.GALA. adică: cu alte cuvinte. cum să se arate el. a lăsa în via ă (pe cineva). cu precau ie. cu adevărat. altădată: vom continua discu ia cu altă ocazie. cu biciul) pe cineva. aproape: fiind satul cu apropiere de tîrgul Bacăului. cînd se va mai ivi ocazia. cu atît(a) mai mult (sau mai vîrtos). (a. a face proiecte. crucea ta!.POP. de ajunsese să nu mai vadă la doi paşi.1818). tată.. cu . bărbat în toată puterea: se ruşină singur de sine.a-şi croi drum a-şi croi drum cu coatele a-şi croi drum în via ă a o croi la fugă a croi la planuri a croi o minciună a croi pe cineva cruce ajută! crucea ta! crucea zilei cruce de aur în casă! cruce de voinic crucile satului cruciş şi curmeziş a-şi cru a for ele a-i cru a via a cuiva cu . miezul zilei (sau al nop ii).CR. (înv.ISP. . ) astfel.POP.

după multă osteneală. cu chip de a . cu chip că . de cerneal-atîtea coale. cu ce îndrăzneală?. bine: ar fi cu bine primite a rostului meu .CR. cu chezăşie ca . (reg. cu chip de a . din belşug: îi aduce în casă cu carul. ) 1) el însuşi. cu că el (şi) cu purcel. cu ce obraz?.. 2) mult.RUSSO. (fig.COŞBUC. (sau ca (să) ... inteligent: era un tip cu cap.. cu bunăvoin ă. 1) (muz.. fără înso itori: cînd merge el singur cu capul său... cu cheltuială. ) smerit..CR. . cu bun chip sveatnic. cît p-aci să . cu capul (sau cu fruntea) în piept. ) cu multă însufle ire. cu inten ia să .NEGR. ) cinstit: într-aceaia vreame veni Iosif din Arimathei.. zvîrrr! cu toporul într-însele.. cu capul gol. cu capul plecat (de supărare. nimerit. ) n-a lipsit mult să (nu) . (singur sau însuşi) cu capul său. cu chiu..POP.. imatur.. crescută cu cheltuială prin pensioane. (sau să . în cunoştin ă de cauză...). cu caş(ul) la gură.. cu carul. (reg. ) pupăză: iar vrei să te spurce cucul armenesc? CR.. rezonabil.. cu chibzuială cu chip că . cu toptanul.. cu (sau de-a) chiuita.. din toată inima. 2) cu sănătate.. cu căciula în mînă. cu greu. deştept. 2) singur. foarte mult: a i umplut. în aşa fel încît . cu mult necaz: mă trezeşte mama într-o diminea ă din somn cu vai-nevoie. cu în elepciune. (înv.. cu toată familia. cu cap. cu to ii: au plecat cu că el şi purcel. şi sîngur cu sine să facă greşala. cu fundul în sus. cuc armenesc. îmi spui o mul ime de . cum?: cu ce obraz să mai ies eu în lume? ISP. cu cevaşi. cu chip să ucidă vreuna..BIBLIA. umil. 1) (înv..... ) cu bunătate. că iară însuşi cu capul său să meargă cu oastea romană asupra dachilor. (înv.CAMIL. 2) cu (mare) succes: a luat examenele cu brio..DOS.POP.. astfel încît . ) 1) cu grămada. (reg. potrivit.. cu bună ştiin ă.. de-i so ie. cu vai cu chiuita ... binevoitor: mi-a zîmbit cu multă bunăvoin ă.P. cu nemiluita.).VLAH.: văzînd nişte lişi e pe apă. scump. cu vai sau cu (mare) chiu şi vai sau cu vai-nevoie. . de ruşine): cu fruntea-n piept.PRAV. drept. cu brio.: primi cele zise de drac cu chezăşie însă ca el să-i ducă burduful cu bani. cu cale. cu pruden ă: a petrecut un an de zile. din abunden ă. cu trudă. ) necugetat. sub pretext că .AL. cu condi ia ca . lipsit de experien ă.cu bine cu binele cu bra ele deschise cu brio cu bună ştiin ă cu bunăvoin ă cu bun chip cu cale cu cap cu capul a mînă cu capul gol cu capul în piept cu bine.VLAH.CAR. şi ea tot nu-i mul ămită. cu (chip şi) chibzuială. pe dos: lumea asta e pe dos. s-apropie de cal.: cu cevaşi gramaticii români au agiuns la caos. cu bun chip. jucînd [căr i] cu chibzuială.. cu gînd să .: cu chip că eşti hazliu. cu bunăvoin ă. grosolănii. toate merg cu capu-n jos! CR.. cu capul a mînă. cu chiu.. sănătos: mergi cu bine! cu binele sau cu binişor(ul).. (înv. cu chiuita. cu creştetul descoperit. în persoană: se mărgini Traian.P. cu bra ele deschise. în mod conştient.. nenumărat. cu capu-n jos. cu tot avutul.. cu capul său cu capu-n jos cuc armenesc cu carul cu caş la gură cu căciula în mînă cu că el cu purcel cu ce obraz? cu cevaşi cu cheltuială cu chezăşie ca . cu duhul blînde ii. cuvinte.MAIOR. anapoda. costisitor: bunătatede copilă. călărind pe gramaticele latine. supus...

(pop . cu cuvînt de . umilit: fuge ca cîinele cu coada între picioare. premeditat.OD.CR. cu două fe e. că negreşit îi cu cinste va bate şi cu cinste va scăpa. cu mînie. ruşinat..COD... cu ciudă cu cîrdul cu cîrdul.. desluşit: autorul descrie cu fine e. 2) sub cuvînt că . silnic: a duce lumea cu d-a sila la biserică.EM.CANT. îndrăzne : nu găseşti om cu coaie.. (despre minciuni) de necrezut: această poveaste iaste căriia noi moldoveanii îi zicem minciună cu coarne. bine.cu cinste. integral.. cu . 1) nejugănit. cu adevărat. ipocrit.PANN. cu crezămînt.. cu coada între picioare cu coada între picioare. cu cale. (a... cu depărtare cu depărtare. nimerit..IST. neapărat: inea cu tot dinadinsul să-şi facă feciorul popă . cu ciudă.SAD.VOR. hotărît. cu tot cu (sau de. ipocrit: om cu două fe e. cu de la sine putere sau (înv. . amănun it. cu desăvîrşire cu desăvîrşire.CĂL. din proprie ini iativă: o igancă aduse. frumos.. ea le răspunde cu ciudă şi în bătaie de joc.. prefăcut. cu ridicata. convenabil. (în mod) onorabil. cu obliga ia de a . cu două în elesuri. privea la ei cu drag. cum trebuie. cuminte. cu condi ia să . potrivit. ) destul: şi niminea nu iaste cu de destul spre mul emita lui.. echivoc. (reg.. anume.. cu coarne cu condi ia să . cu deadinsul sau cu (tot) dinadinsul. ) cu puterea sa. cu consecven ă cu consecven ă. limpede. cu cumpăt cu cununie cu cununie. cu de la sine putere.CORESI.. cu coarne. ) chibzuit. cu deadinsul cu de-amănuntul cu de-amănuntul... PANN.) mul i. clar. cu cu cumpăt (bun). cum se cuvine. corect. fă arnic. cu claritate şi cu elegan ă. fă arnic. metodic... enervat: cînd o roagă şi că eluşa şi părul şi fîntîna şi cuptoriul ca să îngrijească de dînsele. în) cuviin ă. cinstit.. cu cuviin ă şi am găsit de cuviin ă să te poftesc şi pe d-ta. cu cît trece timpul cu cît trece timpul. cu drag...CAR. după. energic.CORESI. cumpătat: omul cel muncitor şi cu cumpăt bun nu piere niciodată.. pe măsură ce trece timpul. cu coaie cu coaie. şi coraj d-a cugeta. cu crezămînt cu cumpăna într-o mînă şi cu sabia în cealaltă cumpăna într-o mînă şi cu sabia în cealaltă.. cumsecade. MAG. într-adevăr: dacă vrei cu crezămînt să te-ndrăgesc pe tine.. cu convingere cu convingere. în detaliu.CORESI. (înv..: mînînc merele cu tot cu coajă. credincios: cu credin ă să-l primim. împreună cu . for at. prietenos: soarele . cuviincios. .GALA. departe: această vie îmi era cu depărtare a o căuta. cu for a. cu dragoste. căsătorit legitim: îşi luase femeie cu cununie. în ordine.POP.MARCOVICI.URIC. în mod consecvent.CR. cu claritate cu claritate. în elep eşte: am făcut şi eu un praznic. tu te coboară pe pămînt. cu tot (sau cu totul) sau cu tot cu .. 2) (bărbat) viril. ) cu toptanul.. (înv. 1) sub cuvînt de . la un loc cu ... plin de iubire: cu dragoste părintele priimi-va noi. cu . ferm. ) cu greu. complet. bucuros. cu credin ă cu credin ă. (înv.1811). din toată inima. cumătre.EM. cu două cugete cu două fe e cu două în elesuri cu drag cu dragoste cu două cugete. ) şovăitor: bărbatul cu doao cugete nu iaste aşedzat întru caile sale. ambiguu: vorbe cu două în elesuri. fals. cu fa ă curată: ba încă îi da nădejde.. în totalitate: era cu desăvîrşire chel. cu de destul cu de destul. cu cioporul cu cioporul.. cu cuvînt de . cu de la sine putere un lighean încărcat cu var. mor iş. (înv. cu de-a sila cu de-a sila.

blînd... cu fruntea sus.OD. cu drept cuvînt. cu fa a curată cu fierbin eală cu foc cu foc şi cu potop cu folos cu for a cu frica lui Dumnezeu cu frică cu frumuşelul cu fruntea sus cu fuga a se cufunda în somn cu fundul în două luntri cu gaidele în sus cu genunchii la gură cu drept(ul). cu mîna la piept. cu fundul (sau cu curul) în două luntri. cu genunchii la gură. ipocrit: Golescu-Negru umblă şovăind. MINEIUL. de cugetă bine şi cearcă de Domnul. repede. disperat: căzui cu fa a la pămînt plîngînd şi jăluindu-mă cu foc şi cu potop. evlavios. cu dreptate. a cugeta sfaturi.. cu binişorul. la sfînta duminecă scăpînd cu obraz curat. te aşteptai să fii răsplătit. inten ii bune (sau rele) (fa ă de cineva): Domnul în eleage cine ce gîndeaşte. cu frica lui Dumnezeu. cu drept cuvînt. dragii mamii. imediat: hai. integru. ) cu de-a frica. curajos.. ghemuit. cu bunătate. a se cufunda în somn.P. cu folos.PSALT. cu părere de rău. cuget curat (sau drept).. cu excep ia ultimului capitol. cu durere în suflet. cugetare bună (sau rea). pe bună dreptate.: învă ase toată materia.POP. 2) speriat.DOS.CR. fă arnic. fierbinte. ) arzător. cu înflăcărare. a cugeta (în) bine (sau (în) rău) (cuiva) . . profitabil. în număr mare: au venit păsările cu duiumul.DRĂGHICI. ) a unelti: cugetară sfeature ce nu putură sta.DOS. cu frumuşelul.. 1) (înv. cu duiumul. împăcată cu sine: cu cuget drept. cu teamă: vorbea cu frică. cu curu-n două luntri. nepătat..GHICA. plin de îndrăzneală. (înv. cinstit: fuge . evlavios:adunarea cea cugetătoare de Dumnezeu. cu înfocare: se puse în genunchi la tronul Dumnezeirii şi începu a se ruga aşa de duios şi aşa de cu foc. adevărat.CONV. cu dulcea ă.. degrabă. (reg. cu fuga. util: să ne fie cu folos. cugetător de Dumnezeu. cu fa a curată sau cu obraz curat. sincer: spune i-mi cu drept. ) a voi binele (sau răul) (cuiva). (înv. prin laude meritate. în mod întemeiat: . prin for ă. cu foc şi cu potop. a avea gînduri.cu drept cu dreptate cu drept cuvînt cu droaia cu duhul blînde ii cu duiumul cu dulce cu dulcea ă cu durere în suflet cu excep ia . (înv. ) (bună sau rea) inten ie: tot cursul vie ii voastre vă ve i povă ui de bună cugetare. cu căldură. indecis.CR. drept: dacă în una vi s-au părut cu dreptate. pios. plăcut: vorbea cu dulcea ă. cu dulce. pios.POP. drept. cu for a. cu febră: brusc. fără fă ărnicie. DOS. deschide i cu fuga. de frică: îl feace cu de-a frica de-i spuse cine iaste.CR. cu droaia. a dormi adînc.POP. cu fierbin eală. cu gaidele în sus. (în) afară de . cu fuga! CR.. ) sub amenin are. cu frică sau (înv. care de pe unde se găsea. cu binişorul.POP. cu de-a sila: cum vine asta? vrei să intri în casa mea cu for a? CEZAR.POP.. fierbinte. cu foc. nevinovat... .ANTIM. cu regret.... a cugeta bine . păzitor al moralei creştine: era un creştin cu frica lui Dumnezeu.. nehotărît. strîns. (înv. ) plăcut: mă vei odihni cu dulce.. sim i că-l ia cu fierbin eală. (înv.. cugetare bună a cugeta sfaturi cugetător de Dumnezeu cuget curat . ) cu picioarele în sus: a doua zi. cu excep ia . cu duhul blînde ii. l-a găsit pe urs cu gaidele-n sus.LIT. în număr mare: numai iacă au şi început a curge furnicele cu droaia. conştiin ă liniştită. folositor. pentru ce în ceealaltă să paie cu strîmbătate? CONACHI.

nemăsurat. cu obiectivitate. pe fugă.. cu sinceritate. cu musca pe căciulă. cu inimă bună. 1) foarte îngrijorat: au stătut în Roman cu mare grijă de tatari. cine s-ar fi gîndit?: cui i-ar fi dat prin cap că. are să ajungă ditai ministrul? CEZAR. voinice!. de nevoie.. 1) energic..POP.. hotărît. greşit: cu greşală spun unii că se arseră de Mihaiu-vodă [acele palaturi].AGÂRB. cui de tei. fără şovăială. (reg. cu inima răcită. speriat. vinovat. pînă va veni vremea ca cui pe cui să scoată. lucru pe care nu po i pune nici un temei. ) cu înşelăciune. 2) de-a valma. îngrozit: cu inima răcită. cu gîndul aiurea.. 3) cu răutate. cu de-a sila.POP. patetic: cîntau la psaltichie. 1) din belşug.AL.CR. inten ionînd să . cui i-ar fi dat (sau i-ar fi trecut) prin cap (sau prin minte)?. cu impar ialitate sau cu toată impar ialitatea. 2) cu (mare) aten ie. fără voie. . pe nemîncate (şi nebăute): dă gîsca ceea ce aşteaptă musafirii cu gura rece. o pasiune nouă face să se uite pasiunea dinainte: trăieşte ca viermele în rădăcina hreanului. colea.POP.. cu sila. distrat. cu toptanul: ce mi-i cere aşa cu hurta? CR. în grabă. cu mî a-n sac. ) cu grămada. în care nu te po i încrede: nădejde pe el ca pe un cui de tei. .NEGR. plăcut. (înv. cu hamişa. ce cu hamişa voia să se vîre în cer. ) din greşeală. zise craiul cam cu jumătate de gură. cu (mare) grijă. cu hotărîre sau cu toată hotărîrea. cu gîsca-n barbă cu gîsca-n traistă cu glamnică la inimă cu grabă cu grămada cu greşeală cu greu cu grijă cu gura jumătate cu gura plină cu gura rece cu hamişa cu hapca cu hatalm cu haz cu hotărîre cu hurta cui cu cui scoate cui de tei cu ifos cui i-ar fi dat prin cap ? cu impar ialitate cu inima deschisă cu inima răcită cu inimă cu inimă bună cu insisten ă cu ghiotura.. cu for a: ai avea poftă să le răşluieşti o parte de pămînt . curajos. cu mare greu găseşte drumul. cu inima deschisă. cu grămada d-a lungul Buzăului.ISP. cărunt. sus ine că da. cu via ă: împotriva noastră lucră el aşa de cu inimă.. cu gîndul de a . 2) (înv. cu duiumul. cu hapca (sau cu japca). cu grabă. la hurtă. cu gîsca-n traistă. că-l înduplecă. cu ifos.i ascult chemarea. topit de durere.COSTIN . cu toată impar ialitatea. grăbit. cu detaşare: să fie admisibilă o aşa crea iune? autorul. observă tot ce se petrecea jos în curte. (reg. cu greşeală. ) cu for a... cu ifos.CAR. cu hurta. 2) inimos. cu hapca. cu gîsca-n barbă. cu gura plină. 1) cu mîncarea în gură: strigă Titu cu gura plină. cu franche e.P. cu (mare) băgare de seamă: este un lucru prea cu grijă mare a ispiti.. hazliu. (reg. într-o bună zi. cu (mare sau mult) greu (sau greutate). cu mare dificultate.REBR.cu ghiotura cu gîndul aiurea cu gîndul de a . cu foc. cu stăruin ă: îl rugă cu atîta insisten ă. .CR. cu haz. bucuros.. cu gura jumătate sau cu jumătate de gură. ) cu toată gura. cu grămada. . cu insisten ă.OD. fără convingere: Bun sosit la noi. cu hatalm.VLAH. EM.POP.BĂLC. cu gura rece. cu inten ia de a . nostim. cu glamnică la inimă. cui cu (sau pe) cui (se) scoate (afară)..CR. în mod fraudulos: îngerul cel rău. cu inimă. în mod hotărît: să ştie cu hotărîre că-i va da de so ie pe cea mai frumoasă muiere. cu nemiluita: cîrdurile de gîşte trec .. anevoie: din sfera mea venii cu greu ca să.NEC.

. ) cu drag. biruitor. cu îndestulare. 2) în mare măsură. necum. printr-un remarcabil aforism filozofic şi politic. a culege de pe drumuri (pe cineva). uşor. cu în elepciune. cu îndelungul. cu siguran ă. cu planul de a . în mare cantitate. menit a smulge aplauzele colegului d-sale. cumva: cum.. cu întreruperi. timp de luni de zile: nu dădea pe acasă cu lunile.. cu iu eala fulgerului (sau glon ului).. cumpătat.. atrăgător.BĂLC. pe urechea aia). cu toate că . (sau de a . jalnic..ISP. cu bun-sim . nesigur: este oare de cuviin ă a lăsa cineva un mic folos sigur.VOR. cum o da Dumnezeu.. din abunden ă. într-un fel oarecare. .. cu degetul în gură.. intermitent. a nu se sinchisi (de ceva). necum cum . VLAH. a se culca foarte devreme: baba . tot . cu aten ie: citeşte cu luare-aminte aceste pagini . cu înlesnire. a se culca pe lauri. 1) a aştepta mult şi bine să se împlinească o promisiune.). cu grămada: curaj cu chila şi minciuni cu lopata. a tăia un arbore. cu limbă (sau cu grai) de moarte. cu lunile. PANN. iară noi usnele nu desfacem. să ne rugăm. o speran ă: nu crez să se fi culcat pe urechea aia şi să fi stat numai aşa. prudent.. cu uşurin ă: pot cunoaşte cu lesnire ce dureri a încercat. cu gîndul. (înv. cu izbîndă. înverşunat..ISP. dinadins: îmi cer iertare! n-a fost cu inten ie! cu intermiten e.ISP. cu tact: fata cea mai mare era mai tăcută şi mai cu judecată.CORESI. cu (bună) încredin are. cum ... (înv. a culege (sau a smulge) aplauze(le) (cuiva).. ce vrei să spui?.COD. 2) a nu-i păsa. ) cum s-o nimeri. cu ardoare. a culca un arbore. a se culca (odată) cu găinile. (înv. (înv. totuşi . cu inten ie cu intermiten e cu iuboste cu iu eala fulgerului cu izbîndă cu încredin are cu îndelungul cu îndestulare cu îndoire cu înfocare cu înlesnire cu în elepciune cu înverşunare cu jale cu judecată a se culca cu găinile a se culca pe lauri cu inten ia să .. a se culca pe o ureche (sau pe cea ureche.. a ne durea şi în toate păr ile a ne da . cum adică? sau adică cum?. cu inten ie. chibzuit: vorbea cu în ălepciune şi supunere. cu înverşunare. din belşug: să poată avea lapte cu îndestulare.ISP. iară. se culcase odată cu găinile. 1) în belşug. iară cum a da tîrgul şi norocul cum adică? .cu inten ia să . cu iuboste. lesne.. cu înfocare. ca să cîştige altul mai mare cu îndoire? DRĂGHICI.: cumu iaste aceasta drept . unde vrei să ajungi?: cum adică? să plătesc tot eu? a se culca pe o ureche a culca un arbore a culege aplauze a culege de pe drumuri a culege lauri cu limbă de moarte cu lipici cu lopata cu luare-aminte cu luna cu lunile cum. pe urechea ceea. cum (sau ce) a (sau o) da tîrgul şi norocul. cu lopata.CR. ca ultimă dorin ă. bucuros: cu iuboste făgăduiră noi fra ii. seducător: vorba şi fa a-i era cu lipici.. necum. a fi aplaudat (de cineva): încheie în sfîrşit. cu luare-aminte.. cu judecată. inten ionat.. tată.CAR. cu grijă. destul.. (în mod) în elept. (reg... cu lipici.. trist: de ce plîngi cu jale? AL. DRĂGHICI . victorios: s-a întors de la luptă cu izbîndă. cu jale. ) timp îndelungat. fie ce-o fi: apoi dă. a deveni celebru. cum a da tîrgul şi norocul. cu plata la sfîrşitul fiecărei luni: fusese angajat cu luna . a oferi mijloace de subzisten ă (cuiva)... pornit: făcea totul cu înverşunare. cu înflăcărare.. încîntător. cu pasiune: libertatea pe care o doream cu înfocare. incert. exprimată pe patul mor ii: a lăsat cu limbă de moarte ca averea să-i fie împăr ită săracilor. s-a descurcat şi de data asta. ) deşi .. ) îndoielnic. sigur: vrei să ştii cu-ncredin are dragostea cît cuprins are? CONACHI.CR. a avea succese mari. cum. cu luna. atent.. a se mul umi cu succesele ob inute în trecut. (aproape) instantaneu. cu îndoire. a culege lauri.

adică: cum s-ar zice la noi în ărăneşte. aşa o vînd cu mare alai cu mare caznă cu mare ce cum ar fi . cu chin.. cu amănuntul. ponderat: şi la băutură să fii cu măsură.POP.. cu judecată sănătoasă.cu maiaua în cap cum ai zice cum am cumpărat-o.. cu chiu şi vai. cu miile.. era frumoasă de mama focului. (p. cu mărun uşul. to i.. . (glume ) ame it de băutură. cu mare. din ce pricină. şi pop.. precum se putea prevedea. de pildă.: creade giude ul cum să nu-i fie dat stăpînul puteare într-acesta chip cum ca să-l ucigă..IOSIF. după multă osteneală. cu mare greutate.: şi simt cum că de bra u-mi un bra uşor s-anină.. ) cu mîinile împreunate în semn de închinăciune. (înv.URIC.PRAV... cum se face că . cumpătat: erai mult mai cu minte pe cînd erai nebun. în cantitate. cu mic. priceput. cu mîinile în şolduri (sau încrucişate). cum se cade.. mort. aşa o vînd. cu merit sau de merit.. cu mîinile goale. (înv. spre a . inactiv. ) pentru ca să .POP. cu mare cu miez cu miile cu milă cu minte cu minune cu mîinile goale cu mîinile în şolduri cu maiaua în (sau la) cap. (ca) de pildă.. 2) (înv.. 1) inactiv: stă nemişcat pe spate.. cum am auzit-o. de ce: cum de nu cade trăsnetul să ardă pe nişte asemenea necredincioşi! NEGR.AL.. altfel spus. cum de . sistematic. cum dracu?. fără deosebire. chibzuit. cum e mai . cu scopul de a . omagiul sau darul se măsoară după importan a persoanei.CR.CR. bunăoară: o pasăre. neînarmat.CR. cu mare ce. cum e obiceiul cum era şi de aşteptat cu merit cum e sfîntul şi colacul cu metodă cu mic.. cu pompă. (fig. cum se cuvine. în voie..PRAV.ARGHEZI . cu metodă. de exemplu. (înv. diplomă de merit. cu măiestrie.. ce naiba? cum e. îndemînatic.. în larg: ai găsit un sat fără cîni şi umbli cu mînile în şolduri. că . cu milă. cum ar fi ciocănitoarea. cu talent: cioplea lemnul cu măiestrie. cum că . cum merg lucrurile? cum e legea. ) uimitor. (înv. aşa o spun mai departe. în număr foarte mare: fluturii cu miile joacă pe cîmpie.. (p. fără bătaie de cap..ext. metodic.. cum ai (sau s-ar) zice sau cum se cheamă (sau s-ar chema). ext. cum ca să . cu mare alai. ) în elept.. 2) fără nici o grijă. 3) decedat. dureros: puica mea plînge cu milă. cu miez.. cu mare caznă. cu minte.. ) jalnic. cum e. 1) impasibil. cu mîinile la piept . cum e habarul?. cum era şi de aşteptat.EM. merituos: slujbele să fie ocupate numai de oameni cu merit. ca (şi).. cum e obiceiul... semnificativ: spunea numai lucruri cu miez. cumpătat. cu mîinile la piept. cu măiestrie cu măruntul cu mărun uşul cu măsură cum ca să . ) substan ial. cu mare ce hălăduiesc de deschid uşa.. cît se poate mai .. cu greu.. cu măsură. ) în cele din urmă: după multă trudă. în detaliu... precum: apă limpede cum îi lacrima... cu măruntul.. de respect. cum că . conform obiceiului. cum de .. cum se obişnuieşte. cum dracu? cum e cum e habarul? cum e legea cum e mai . cum ar fi .ZANNE. cu minune.. cum am cumpărat-o. cu mîinile (încrucişate) la (sau pe) piept.: iaste preacurvariu şi iaste minciunos şi om cumu-i mai rău. cum e sfîntul şi colacul.. ) în cantitate mică.

cum nu şi . cum (să sau de) nu!. cum mai de. cum mi-e sortit. se poate altfel?. a cumpăra de la un intermediar. . vezi bine!: mîndruli ă. cum se pricepe: am văzut scriind fiecare cum îi plesnea în cap. 2) (despre exprimare) (mai) aleasă. bine seamănă cu-ai mei! . mai firoscos decît noi to i. iar nu aşa.. cu conştiin a curată. din proprie ini iativă: mai bine să-şi facă moarte cu mînule sale. direct. (mai) cu mo ... cum m-a (te-a. pe je tăcut se lasă.)?: omul putea să nu ne deie nimic. cum poate. se înghemuieşte acolo. ) ce mai faci?. manual. cum nu şi s-are fi făcut. 2) vorbă să fie!. foc. ca din topor.BĂLC. după posibilită ile fiecăruia: [iedul] cel mijlociu.DELAVR. a cumpăra vremea. halal să. halal să-mi fie! CR. cu mîna. cum o mai hălăduieşti?.AL. cu mîncare. cu ajutorul (cuiva): scosu-i-ai ca oile oamenrii tăi cu mînra lui Moiseiu. personal. a ta etc.. (înv. cum mi-o fi dat. a evalua. l-a etc. deschis. n-ar sămăna. fără a-şi fi atins scopul: cu mîna goală nu mă mai întorc acasă..) făcut mama.COSTIN..POP.i fie de bine!: de iar impinge păcatul să-mi deschidă uşa. (mai) plastică.) sau cu mîinile lor (ale noastre. cu mîna lui (a mea.foarte: era curat cum îl făcuse mă-sa.NEC.da cum. 1) de ce nu?..CANT. uştiu! iute sub un chersin.. bravo ie!. ce se întîmplă (cu . desigur!.COŞBUC. şi atunci cum rămînea? CR. cu mîna cuiva. (mai) spumoasă: spune-le ni el mai cu mo . că-s făcu i pe seama ta. şi cuscrii cu craii lor să facă. (iron.EM. cum îi vine.i . ale voastre etc. şi rudenii. după puterile. ) conjunctură: împăra ilor arigradului căutînd. fără a aduce sau a lua ceva. (mai) breaz: cum te-ai brodit tu mai cu mo . disperat. de mînă. ochii tăi... a cumpăni din ochi. . precum au şi făcut. după cumpătul vreamii.MOLD. cu mo cumpănă de via ă a cumpăni din ochi a cumpăra cărbuni de la faur a cumpăra pe nimica toată a cumpăra vremea cumpătul vremii cum poate cum rămîne ? cum s-ar prinde .: strica-să-vor aceale tocmeale. cum nu! CR. (înv. . cu moartea-n suflet. cum s-ar prinde. cum o mai duci? cum mi-o fi scris.)?. fireşte!. cumpătul vremii. (înv. a cîntări din ochi. cu moartea-n suflet cu modru cum o mai hălăduieşti? cum îi plesneşte (sau îi trăsneşte) prin (sau în) cap. (care sau cine) cum poate. (înv. să. cum îi vine pe ăcălie. (înv. potrivit: să n-apuce codru. a cumpăra la un pre exagerat de mare. cumpănă de via ă (sau de moarte.cum îi plesneşte prin cap cum îi vine pe ăcălie cu mîna cu mîna cuiva cu mîna goală cu mîna lui cu mîna pe conştiin ă cu mîncare cum m-a făcut mama cum mai de cum mai po i? cum mi-o fi scris cum nu! cum nu şi . cu mîna pe conştiin ă (sau pe inimă). odoronc-tronc. ) 1) (mai) răsărit. cu (sau la) modru. cum s-ar prinde. cum rămîne (cu . ) cum s-ar zice: să vă fie sfîntul Vasili ogurliu.POP.i fie!. cum mai po i?... ) ca şi cum nu . de pierire). da de unde?: eu gîndesc că s-a da după mine şi s-a face şi ea bună. şi domnii Volohiii. a cumpăra cărbuni de la faur (sau orz de la gîşte). cum o mai duci?. deznădăjduit: Arald cu moartea-n suflet .ISP.CR. cum doreşte. ) cît mai: să vie cum mai de sîrg la curte. (înv.).NEGR.PSALT. ) nimerit.. (reg. pericol de moarte: lumea stă în cumpănă de peire. cum poate (mai bine). POP. ) roditor. cum trăieşti?.. a cumpăra pe nimica toată.. mai încape vorbă?. cum are chef. unde nu-i de modru. hî! da. cu mîna goală. sincer. a cumpăra foarte ieftin.PRAV. a cîştiga timp.

. (înv.? cum să nu! cum se cuvine cum se face că . (înv.: aşteaptă cum to i să se întoarcă.. cum nu mai există. cum stai cu .?. cumuş [i] era. cocoane....VLAH. cum şi copiii.. ) în cantitate mare: luă mai cu asupră cu multul de la-mpăratul.: au jurat cu Brutcum să nu mai sufere craiu asupra sa.. cum se zice. cum vine asta?. după cum: au înfruntat .: datori sîntem . oricum. 2) precum şi: au pornit spre biserică şi bărba ii. 2) prin ce întîmplare. cum e posibil că?: fata nu se putea dumiri cum se face că bărbatu-său ziua era porc şi noaptea om.FIL. nărăvaş.PRAV. supărat.CORESI . din toată inima. COSTIN . zdravăn: mereu citeşte spre a şti cum se cuvine. parcă tot îi pute ceva. cum trebuie. fără efort. cum se poate?.. ) cu vorbe de mul umire: cu mul ămită pre tine pururea te mărim. (despre cai) sperios. cum te văd şi cum mă vezi.ISP... cu mustrare. întocmai ca . 1) la fel ca . 2) în timp ce.. cum se zice. cum anume: nu ştiu însă cum şi ce fel ne aduse vorba a pomeni despre grauri.?: o învă ă cum să facă să iasă şi de astă dată biruitoare.. uşor. cu nazar. detaliat: dacă i-am spus cum şi ce.. ce părere ai? cu multă bucurie..cum să .. cu nart. cum să fac să . aşa cum se cuvine.. ) 1) aşa cum. cu socoteală. . cu nasul în jos..? cum şi cum şi ce cum te văd şi cum mă vezi cum trebuie cum i se pare? cu multă bucurie cu multă caznă cu multă uşurin ă cu multul cu mul umită cu mustrare cum să .BARAC .MINEIUL. bine: îl aşază cum trebuie. cu modera ie. cu aere de superioritate. cu multă uşurin ă. amănun it. moare de dor ca să te cerceteze. după cum se cere.. cu mul umită. cum să nu!. cum o duci cu . cum se zice ăran. de necrezut!: cum se poate? douăsprezece pahare.. cum se cade. pre împărat . cum dă Dumnezeu. . cu nasul zbîrciog. 3) de îndată ce: [bucatele] să le ia acesta ispravnic.. (sau de . umilit... (înv..?: cum stai cu sănătatea? cum şi. să feace turbureală în mare. după multe eforturi.)?. ? cum nu se mai află cum se nimereşte cum se poate? cum se zice cum stai cu ... izmenit. cum te văz şi cum mă vezi.PRAV.DOS. pe cînd: cumuş [i] înnoptam pre mare noaptea într-aceste păr i. cum şi (în) ce (fel sau chip). pe onoarea mea!: sînt adevărate toate acestea? uite. şi femeile.DOS. cum se cade. cumuş [i] va muri stăpînul... cumuşi. pune roata la loc.. făcîndu-l eretic . cum se nimereşte. temeinic. cu multul.. cum se face că . cum să fac (ca) să ...EM. cum i se pare?. d-ta care eşti atît de delicată! AL. (fam. şi pop...CR.. cum pofteşti. a mul emi lu Dumnezeu. cum vrei.?.. cum e posibil?. cumuşi cum vine asta? cum vine vorba cum vrei cu nart cu nasul în jos cu nasul zbîrciog cu nazar . extraordinar. în ce chip să procedez (ca) să .. ) 1) să . desigur. 2) ca să . cum nu se mai află (pe lume).ISP. cu greutate. 1) explicit. cu măsură. ce înseamnă asta? cum vine vorba. cum şi Iov.. ) mai încape vorbă?.. adică: om de gios. fără asemănare.OD. (înv. cu monoclu-n ochi. dispre uitor: vine de la Paris.. cu reproş...DOS. cum crezi (că e mai bine).CORESI. cu nasul zbîrciog. cum se cuvine. ce vrea să spună asta?. cu multă caznă.

EM.LIT. ziua şi noaptea păzesc cu neadormire. . ) imaginar. ) continuu. fără cru are. din belşug. nemilos: tăia în carne vie cu nemilostivire. nepăsător: [frate-meu cel mare] se dă cu nepăsare după uşă şi trage zăvorul. (înv. cu nevinovă ie.MARCOVICI. cu neaşteptare. ireal: lumea . şi reg.COŞBUC.EM. în dezordine. cu nepreget.NEC.CR. cu nestrămutare.HEL. cu ghiotura: nişte be ivi care. ext.) cu neputere. (înv. cu neîndurare. cu nemară. (înv.ISP. cu nervozitate. necontenit: o privesc cu nencetare.N. cu neastîmpăr. ).le-n vînt vor trece în mîndru galop.cu năbădăi cu năpaste cu nările în vînt cu năvală cu neadormire cu neastîmpăr cu neaşteptare cu necaz cu necesitate cu necurmare cu nedumerire cu nefolosin ă cu neîncetare cu neîndemînă cu neîndurare cu nejudecată cu nemară cu nemilostivire cu nemiluita cu neorînduială cu nepăsare cu nepreget cu neputin ă cu nerăbdare cu nervozitate cu nesa cu nestrămutare cu nevinovă ie cu năbădăi. ) năvalnic: mergea turcii cu năvală asupra polcurilor leşeşti.. cu nepăsare. ) cu nenumărata. cu candoare: se lipi de mă-sa cu un soi de îngerească nevinovă ie. (înv. dureros: că-n sufletu-i pămîntul se zbate cu necaz. (înv. în mod necesar: nu întrevăzură fundamentele istorice mai adînci care au produs cu necesitate acele forme [de civiliza ie]. cu nejudecată... an oş. .GANE. anevoie. ) 1) atent. samavolnic: puteau să scurteze via a cui pofteau. fără a fi fost judecat. cu patimă nepotolită: să te privesc cu mult nesa . cu grijă: să privegheze cu neadormire asupra fericirii mele. (înv. cu neputin ă sau (înv .ARGHEZI.CR. fără rost: privind cu nedomirire. 2) (rar ) în neştire. cu năpaste. bălăcea cu nuiaua prin apă.. ). sfidător: roibii cu nări. crud. 2) (p. şi reg.COSTIN. cu crispare. .ISP. năbădăios. . cu nervozitate: începe a se învîrti prin casă cu neastîmpăr. 1) imposibil: striga i că e cu neputin ă a strica obiceiul.OD. fără socoteală. cu neorînduială (înv. fără milă. dificil. nerăbdător.ARGHEZI. beau cu nemiluita şi nu se îmbată.CR. 1) (pe) nedrept: mamonul înva ă să apucăm şi să luăm cum putem şi cu strîmbul şi cu asupreală şi cu năpaste.POP. cu necaz. ) greu. (înv.ISP. (p. cu nările în vînt.problematic.ext.HOGAŞ. 1) nedumerit: se uită cu nedumerire în spate.. nervos. cu cruzime: a strîns cu nendurare grădini. cu neîndemînă. cu năvală. fără răgaz: fiarele .. cu aviditate. hambare. cu nesa . ) necontenit: nu s-a văzut nici o na ie care să fi petrecut cu necurmare zile senine şi norocite. neabătut: este hotărît cu nestrămutare a merge în ajutorul fiin ei care a trimis năframa pe pîrîu. HOGAŞ.VARLAAM . (înv. neîntîrziat. precipitat: trăgea din igară cu nervozitate.SAD. cu nemilostivire. cu (sau în) nerăbdare. alandala: se turburară şi fugiră cu neorînduială. cu nemiluita sau (pop. nerăbdător: nepotul @mpăratului Verde ne-o fi aşteptînd cu nerăbdare. abuziv. nenumărat. cu eforturi: şi pre noi cu neîndemînă ne-au făcut. cu nedumerire. cu neadormire. cu neîncetare. cirezi. cît trăieşte lumea. cea aievea ne părea cu neputin ă. aproximativ: să fi avut cu năpaste douăzeci şi opt de ani.NEGR. ) mîndru. .ISP. ) fără folos. cu necurmare. fără preget. cu nerăbdare. 2) cel mult. (înv. cu necesitate.EM. cu nefolosin ă. ) fără milă. (înv. ferm.MAIOR. plin de temperament.CONV. ) imediat. cu nejudecată. livezi. 2) neîncetat. şi pop. incert. ) nesigur. seme şi avîntat.

2) semnificativ. a cunoaşte (ceva) numai din auzite: [o biserică] pe care o cunoşteam numai din nume. potrivit: întru tine strigă toate şi spun că. a cunoaşte lumea. şi pop.GANE.NEC. . (înv. (fam. 1) cu (sau fără) succes. (înv. să se mărite. a (nu) avea sim ul măsurii.ISP.POP. i-au dat Dumnezeu lăcaşul pe a sferei rotunzeală. 1) logic. dificil: abia cu nevoie putum de ne coborîm la şes. ) 1) (foarte) greu. orice s-ar întîmpla. putea să-l cunoască din talpă. 2) primejdios. ) la întîmplare. datorită eforturilor depuse de cineva: l-au ales la domnie cu nevoin a şi cheltuiala lui Şerban Vodă. deloc: această leage nu-i bună de nemică. PRAV. a fi trainic. a dura. ) 1) cu rîvnă. fără a fi făcut cunoştin ă: o cunoştea numai din vedere.. cu noroc . a cunoaşte din talpă (pe cineva sau ceva).CONACHI. de la distan ă: se vedea cît de colo că vorbea cu în elepciune şi supunere. a nu şti nimic (despre ceva). a cunoaşte (sau a şti) har cuiva.tr-un chip.CANT. în nici un caz. în nici un caz.GANE. cu nimara. ) a fi părtinitor: să nu cunoaşte i fa a la judecată! MINEIUL. bună) nevoin ă sau cu toată nevoin a.EM. a nu cunoaşte moarte.CORESI . ) de nemică. în nici un fel. privindu-l pe sub geană. a avea (sau a fi lipsit de) bună-cuviin ă: voia să-i arate că nu-şi cunoaşte lungul nasului. ) cruciş. în (dez)avantajul (cuiva): românii. a (nu)-şi cunoaşte (sau şti) lungul (sau vîrful) nasului. dis-de-diminea ă. cu nici un chip. (înv. a cunoaşte (sau a vedea) cît (de) colo. în elept. periculos: aflînd într-un loc rîpos şi cu nevoie o mică peşteră. a şti (pe cineva) după înfă işare. zelos. ) a cunoaşte foarte bine (pe cineva sau ceva): numai cine a trăit mult cu Agatocle . precum am trăit eu. adecvat.MOXA. cu noimă. (înv. 2) prevestitor de (ne)fericire. ) prin munca asiduă a cuiva. cu nimereală. a nu cunoaşte (ceva) nici de nume. (înv.ISP. cuminte: auzi boierul asemenea vorbe cu noimă.ISP. pe de rost. . de (in)succes. cu judecată. ) a fi recunoscător fa ă de cineva: aşa plăteaşte Dumnezeu cui nu-i ştie har de bine ce-i dă. cu (sau în) nici un chip sau nici în.. cu-n ochi la făină şi altul la slănină. 2) anevoie. a cunoaşte. de (cu) noapte: cu noaptea-n cap. cu noaptea-n cap. (pop. a cunoaşte fa a. lăcui într-însa. judicios. cu nimereală. de bun (sau rău) augur. 3) stăruitor. (ne)norocos: ei doar au stele cu noroc şi prigoniri de soarte. nicidecum: cea mai mică nu voia.MINEIUL . în detaliu. a cunoaşte (sau a şti) din vedere (pe cineva). HOGAŞ.. cu (sau fără de) noroc.SAD. s-au răcoşit asupra lui Isachie împăratul. cu elan: fieştecarele cugetă întru inima lui cu nevoin ă spre răută i. cu nici un pre . ). 2) a şti pe din afară.BIBLIA . cu (multă sau mare. DOS. sub nici o formă. 1) a cunoaşte în amănun ime. a cunoaşte (ceva) numai din nume. 3) de nevoie. cu subîn eles: uneori îi zîmbea cu noimă. (înv. (înv. a cunoaşte (sau a vedea) de departe. anevoie. pe nimerite. pentru nimic în lume: nu voiam să mai dorm cu nici un pre . o scula şi o trimetea după munca cea mai grea. cu cari împăratul fără năroc războaie au avut. cu nimic sau (înv. purtător de (ne)noroc. a avea experien a vie ii. şi reg. cu greu: plugariul cu multă trudă ară şi seamănă cu nevoin ă şi cu lacrăme. încă necînta i cocoşii.ISP. zice. .cu nevoie cu nevoin a cuiva cu nevoin ă cu nici un chip cu nici un pre cu nimara cu nimereală cu nimic cu noaptea-n cap a cunoaşte ca pe apă a cunoaşte cît colo a cunoaşte din talpă a cunoaşte din vedere a cunoaşte fa a a cunoaşte har cuiva a cunoaşte lumea a -şi cunoaşte lungul nasului a nu cunoaşte moarte a nu cunoaşte nici de nume a cunoaşte numai din nume cu-n ochi la făină şi altul la slănină cu noimă cu (mare sau multă) nevoie sau cu nevoi. a cunoaşte (sau a şti) ca pe apă. cu (sau prin) nevoin a cuiva.

şi reg. sau (înv. cu ochii cît ceapa (sau cît cepele). (înv.. numit .. 3) sub pretext că . glorie. 1) în special.BĂLC. 1) fără discernămînt. fără a se mai gîndi.. cu paralîcul. sub formă de . neapărat: el se sim ea obosit de atîta singurătate şi voia cu orice pre să-şi găsească un prieten. cu tot dinadinsul. . în orice condi ii.. ) pe îndelete.. .REBR. să .. (fig. foarte cunoscut. cunună de lauri cu nuri cu oasele pisate cu ochii cît ceapa cu ochii închişi cu ochii pierdu i cu ochii intă la . cu bani pu ini: a vîndut cu paralîcul şi cu bucata.. şi reg.POP. cu ochii pierdu i. cît cepele de mari. cu orice pre .POP. cu orice chip. soseşte generalul Mencicof. ) ara ....AL. (înv.POP.... privind în gol.P..: i-a dat un milion cu nume de împrumut . 1) cu titlu de ...: cu numiri cum că tai cherestea pentru trebuin a unei case. ca şi cum . cu for a.. înflăcărat. mai ales: îi place mai cu osebire prepeli ă. 2) pe de rost..... (p.. .. . cunoscut ca un cal breaz.CAR. cu o falcă în cer şi alta în pămînt cu ogodul cu ora cu orbire cu orice chip cu orice pre cu orice risc cu orînduială cu osebire cu ostenta ie cu otuzbirul cu pacoste cu paralîcul cu parul cu pasiune cu paşi repezi cu norocire. 2) avînd numele de . cu nuri. cu otuzbirul. foarte uşor. (sau pe .CAR. (înv. indiferent de riscuri.. ) 1) foarte obosit: soseşte în Bucureşti cu oasele pisate.. 2) (fig. bine: să. (înv.. cu ochii umfla i (de plîns): ochii i-au ieşit afară din cap. cu orice chip sau în tot chipul. ) în cantitate (foarte) mică.istăpîneşti împără ia cu norocire... 1) (în basme) cu gura larg deschisă: venea zmeul cel bătrîn c-o falcă-n cer şi alta în pămînt. în extaz. intens: începu să lucreze cu pasiune. fără grabă.cu norocire cunoscut ca un cal breaz cu nume de ... cu pasiune..: un cal învă at cu nume de Graur.DRĂGHICI. motivînd că . ) cu invocarea cuiva (în special a unei divinită i): făcea mari minuni cu numirea lui Hristos. sacrificii.. cu orbire..MINEIUL.POP. cu orice risc.. ) cu de-a sila.HEL.. în aparen ă: sîntem creştini numai cu numele. cu titlul de . cu osebire. ) cu noroc.. (numai) cu numele. cu ochii (sau cu privirea) intă la .... VĂC. (pop. (numai) de formă. prin toate mijloacele: spînul vrea să.. orbeşte... cu rost..SAD. furios la culme: pe cînd Reşid era urgisit .i răpuie capul..CR. cu privirea intă. cu o falcă în cer şi (cu) alta (sau una) în pămînt. grabnic: (fig.CEZAR. cu ora. cu ochii închişi.. 1) (despre femei) atrăgătoare. cu orînduială.). . ) sub pretextul .MACED.SAD. cu numire (sau cu numiri) de .ISP. angajat şi plătit după un tarif orar. cu (sau sub) nume(le) de . cu pacoste. (înv.. (sau că . fără greutate: spunea lec iile cu ochii închişi. ) faimă. cu orice risc. ) pe nedrept. cu numele cu numirea cuiva cu numire de . prin lume şi prin via ă cu orînduială. cu numele să le aducă slănină. cu privirea pironită la . cu oasele pisate..: baba se urcă în pod. cu parul. apetisantă: o demoazelă cu nuri.). CAR.. cunună de lauri..GHICA. cu ostenta ie. cu paşi repezi. demonstrativ. 2) foarte: era dar cu osebire firesc ca to i să se uite la ei cu jind. ) cu numire că . cu ogodul sau pre ogod. ) favorabil: soarta începe a fi cu nuri.): to i rămîn uimi i în fa a ei. (sau pe . cu o falcă în cer şi alta în pămînt. . mergea cu paşi repezi spre o ruinare totală. în mod ostentativ.. pe toate căile...ext. repede. organizat: toate se petrec ... ) cuprins de mînie.. 2) (fig. 2) bătut măr.. cu oricîte eforturi. cu orice pre . cu numirea cuiva. (pop. cu orice pre . orbeşte: nebun cine se-ncrede în tine cu orbire! AL. cu de-a sila.

nedrept. în (mod) special. lihnit de foame. vrednic eşti de comoara ce i-o las şi apoi să mor cu plăcere. PANN. (reg. cu (sau de) predilec ie. 2) (formulă de răspuns la mul umirile exprimate de cineva) n-ai (sau n-ave i) pentru ce!: mul umesc pentru invita ie! . în primul rînd.cu patimă cu patos cu păcat cu părere că . liniştit: să te văd încaltea. 2) încet. care se plăteşte: policlinica cu plată . ) cum se cuvine: şi pre podobie om fu fără păcate.COSTIN . înainte de orice.FIL.CAR. emfatic: îşi rosti ora ia cu patos. în secret: a i lucrat voi între voi cu por ile închise. ) sub pretextul că .SAD. cercetară cu predilec ie proprietă ile comune între deosebitele limbi. pe jos: e rău cu carul.CAMIL. 1) entuziast. ) în piele sau cu pielea (sau pieile). . cu precădere.. cu precugetare. MAIOR. (înv. cu pîntecele lipit de coaste. despre ouă) încondeiat. cu grijă. cu pieptul deschis. (mai) cu perdea. . îndeosebi.CR. (fam.CAR. plin de haz. (despre glume).P. 1) (exprimat) pe ocolite. cu precau ie.AL.CAMIL. 2) afectat. şi reg..P. cu patos. cu greu. ca să n-o ruşinez. 1) bucuros. (despre alfabet. mai ales. (înv. cu păcat. (în mod) premeditat. direct. cu piciorul sau pe picioare. 3) împăcat... cu poala. picant: o demoazelă cu nuri şi cu pică ele. 2) sărac lipit pămîntului. cu por ile închise. cumpătat: ştie a trăi cu păstru. din toată inima: cu plăcere... cu (sau pre) podobie. în cantitate mare: şi-i duc vinu cu vadra şi paralele cu poala. din toată inima: a rîs cu mare poftă. cu părul complet alb.CAMIL.. cu părere că . cu mare aten ie. greşit.CORESI.. cu potcoavă. cu perdea cu picătura cu pică ele cu pică ele cu piciorul în scara murgului cu piciorul cu pielea goală cu pieptul deschis cu piper cu pîntecele lipit de coaste cu pîrjol cu plată cu plăcere cu poala cu podobie cu poftă cu por ile închise cu potcoavă cu precau ie cu precădere cu precugetare cu predilec ie cu premeditare . să-i ajute. cu părere de rău cu părul colilie cu păstru cu patimă. te ascult. îndeosebi: filologii . din fugă. cu iertat să-mi fie. domnişoară! BARBU . cu piper. cu pîrjol sau cu (mare) foc şi cu pîrjol.POP. 2) decent: [îi] vorbesc cu perdea . 1) cîte pu in. (făcut) în grabă. ) cu premeditare: toate aceste rele nu le-a făcut cu precugetare.P. 1) complet dezbrăcat. (nostim şi) cu pică ele.CEZAR..N.CR. cu regret. uşor indecent: anecdotă cu piper.POP. fără teamă: se duce cu pieptul deschis drept la palatul împăratului. condamnabil: nu mai vorbi cu păcat şi nu te pune de-a curmezişul! POP.. foarte intens şi foarte repede: şi. cu părere de rău.OD. cu părul colilie. cu poftă. pătimaş: cînta şi el cu patimă.POP. înflăcărat. picant. cu pică ele. dar mai rău pe picioare. cu (sau în) pielea goală sau (înv. cu păstru. cu piciorul în scara murgului. cu foc şi cu pîrjol. pe amor îl dau de gol. de nu mai pricepe nimene.. cu precădere asupra exigen elor nobilimii.cu plăcere! .GALA. cu băgare de seamă... cu plăcere. şi reg. ) (despreoameni) atrăgător. cu picătura. cu premeditare. inten ionat: [azi] se asasinează încet şi cu premeditare.P. dar prea le zici cu perdea. care costă. ) cu măsură. circumspect: am păşit cu precau ie. cu plată. (înv. indirect: d-apoi. cu economie. cu pruden ă. scriere) chirilic. mai ales: căuta . (înv. gol: iau desbrăcat cu pielea şi i-au legat la stîlp la ger.

dar regii ne-o iau cu puterea. cu toptanul. cu profuziune. repede şi la timpul potrivit: vei fi slujit cu promptitudine. cu riscul . 1) (înv. normalul.MACED.: o sculă minusculă cu preten ie de nas.. cu pumnul (sau pumnii)... în privin a . 2) (reg.AL.... 2) preten ios. ) 1) (foarte) scump (în bani): cine vrea să vînză marfa cu pre . supus: ceilal i sfetnici nu mi-au fost cu priin ă. apropiat de ..CAMIL. cu probabilitate. din abunden ă: se bea cu prisosin ă. boită pe obraz cu suliman.STANCU. cerin ele. cu preten ii cu pre cu pre ul . (p. cu vîrf şi îndesat: ve i plăti cu prisos toate crimele seculare. 3) folositor. cu (sau de) (mare) priin ă. în (ceea) ce priveşte . ) de-a valma. din belşug. cu pruden ă. credincios. .. exagerat: temerea cea cu prisos a viitorului.. cu pricina.CAR. şi reg. şi reg. cu prisos.. îndeosebi. cu privire la . (în mod) prudent: neştiind locurile..HOGAŞ . din) prisosin ă sau (înv.. din plin. . . din belşug: unul cu alalt iubindu-vă cu prilej.. (reg.. cu aten ie: şi-n ară şi-n afară să fiu cu priveghere.. ) cu luare-aminte.: se sfătuiră pu in cu privire la robi şi la prăzile de război. în primul rînd: drum cu prioritate .. canapele şi fotolii de lemn aurit..... cu amabilitate. îl salută surîzînd chiar poetul cu pricina. din abunden ă. ) excesiv.SAD. care vrea să pară .. în mare cantitate. cu (sau (înv. cu primejdie.. ) de. înainta cu pruden ă. cu pre ul . grămadă: intrară cu puterea în ogradă. cu promptitudine.. cu puterea.. cu grijă. cu preten ii sau cu preten ie.. şi pop..AL.. ) devotat. (înv. referitor la .. POP.. cu preten ie de .... mai ales. în mod prompt.CONV. cu de-a sila: ni-e dragă şi nouă via a şi-averea.LIT.. ) cu prisosire..COŞBUC. din belşug.BĂLC.MARCOVICI . 1) (înv.cu preten ie de . (foarte) valoros.P. 2) într-o măsură care depăşeşte obişnuitul... în mod probabil: era un personaj care se putea întîlni cu probabilitate la orice lega ie. util: Despot nu-i ării de priin ă.SAD.. ) 1) cu (multă) bunăvoin ă. prietenie.. (pop.SAD. cu ghiotura: a lua cu unul şi a da cu pumnul. cu priveghere... (înv. (înv.TOP. la mul i oameni. apă lină. cu (de-a) puterea sau în putere.VLAH.. ) 1) primejdios: ziseră că ar fi cu primejdie d-a înainta. (care este) în discu ie. 1) cu infatuare: o babă cu preten ii. ) mult..ext... cu protec ie. fidel. în schimbul .. prin violen ă. cu probabilitate cu profuziune cu promptitudine cu protec ie cu pruden ă cu pumnul cu puterea cu puterea . influent.. 2) (în supersti ii).. ) cu for a. în mod special. în mare cantitate: sfărîmături de amforă sau de urnă funerară aruncă marea cu profuziune. de (un fals) rafinament: mobile cu preten ii. cu prioritate. raportat la . în cauză. respectiv: viu şi teafăr.: după cît se zvoneşte în ară. ... 2) (foarte) pre ios..CĂL. ) din plin. cu pricina cu priin ă cu prilej cu primejdie cu prioritate cu prisos cu prisosin ă cu priveghere cu privire la . mai mult (decît trebuie). e om cu priin ă pentru norod. în plus. să o scoată la mezat. cu prilej. cărbune potolit. cu (mare) pre .GALA. (înv.: vă vom apăra cu pre ul vie ii noastre.BARONZI..POP . privitor la .CORESI .CĂL. cu efortul . aşteptările. cu sacrificiul . care ar vrea să fie .. avînd în vedere . aducător de rele: vinerile-s cam cu prilej. este numai un obicei rău. 2) de rău augur: trei lucruri cu primejdie: mî a blîndă.

) repede. iron. fără să fii împărat. (a. (reg. cu regulate ă. şi pop. cu regret sau cu tot regretul. dar nu erai om.. (reg. a curge gîrlă (sau pîrîu). lucru clar. cu regulă. a curge mult. ) a fi foarte slab. într-o bună zi. a curge pînză. peticele) (cuiva) sau a curge obielele (sau flendurile. cu repeti ie.REBR. în zdren e. a-i curge obielele (sau flendurile. a se scuza: şi ei îşi cură ia obrazele cum n-au ştiut nimică. curată socoteală.CANT. (reg. PANN. abia respirînd. ) bogat.SAD. din abunden ă: pe unde treceau ei cu paloşul în mînă. cu răstire sau cu răstiri. . indiscutabil: curată socoteală: erai numai împărat. (reg. cu rezolu ie. ) în scurt timp.cu putin ă cu raita în sus curată socoteală cu răgaz cu răstire cu răsuflarea la gură a-şi cură a obrazele cu răutate cu regret cu regulate ă cu regulă cu repejune cu repeti ie cu rezervă cu rezolu ie a-i curge balele a-i curge din mînă numai miroznă a curge gîrlă a-i curge grăsimea pe nas a curge hududoi a-i curge mucii de gras a-i curge numai miere a-i curge oasele cu putin ă (sau (înv. (înv. a fi slab ca un îr: calului . 1) (înv. (pop. DELAVR.CR. cu rezervă. cu gaidele în sus.NEC. cu (multă) părere de rău: e cam prea larg în spate.POP. (în) curîndă vreme. ) putin i). puse cu regulă în dulapuri. (înv.1835). a rîvni (pe cineva sau ceva). de-i curgeau sudorile. 1) a transpira abundent. iute: ei trec în repejune prin rîuri fără pun i. de mai multe ori: cască cu repeti ie. din abunden ă. cu răgaz.MACED. a curge hududoi. odată şi odată. cu glas seme . a-i curge oasele (cuiva). a fi îmbrăcat sărăcăcios.POP.. (înv. răstit: vede muierea în mîini cu un făcăle stînd. (p. ) cu regularitate: plătea cu cea mai mare sfin enie şi regulate ă. m-a măhnit şi m-a supărat. a-i curge grăsimea (sau untura) pe nas (cuiva). cum ve i putea. mali ios: scri i . cu risipire. acum sau altădată. fără grabă.CEZAR. ) ordonat.EM. înstărit: cei mai cu putin ă era mul ămi i. a-i curge numai miere (cuiva). .. sîngele de păgîn curgea pîrîu. a-i curge din mînă numai miroznă (cuiva). .URIC. a-i curge balele (după cineva sau ceva). (înv. a-i curge obielele a curge pînză a-i curge sudori cu risipire curîndă vreme curînd sau mai tîrziu . ) a dori. cu răutate. ) a fi priceput la orice. peste pu ină vreme: în curundă vreame vei naşte făt. cu (sau în) repejune. (iron. rînduit: aste oase. cîndva: adevărul va ieşi la lumină mai devreme sau mai tîrziu .. îi curgea grăsimea pe nas de-ncălat şi zdravăn ce era.HEL. pe îndelete.NEGR. cu raita în sus.POP. cu îndoială: ştirile acestea trebuiesc primite cu multă rezervă.. ) a fi sărac: curgeau oghelele după dînşii. (înv. a pofti. 2) posibil. (despre ape. a-şi cură a obrazele.. (mai) curînd (sau mai devreme) sau mai tîrziu sau (mai) tîrziu ori mai curînd. ploi) a curge continuu şi abundent. cu hotărîre: vorbea cu rezolu ie. a-i curge (cuiva) mucii de gras (ce e). a tînji (după cineva sau ceva). 2) a munci din răsputeri: şi tot aşa muncindu-se Necuratul.LET. ) a curge repede şi cu zgomot. a-i curge sudori(le) (cuiva). judecîndu-şi bărbatul cu răstiri. peticele) de pe (sau după) cineva. acum eşti om. i-ospun cu tot regretul.ext. a fi foarte slab. dar nu cu răutate. răutăcios. din belşug: dragostea ce-mi dai cu risipire mie. ) cu picioarele în sus. admisibil: toate mărun işurile cu putin ă. se făcu pămîntul. ) a fi foarte slab.P.NEGR. a-i merge toate din plin (cuiva). ) a se dezvinovă i. cu răsuflarea la gură.

a rupe. 3) cu toptanul. a străbate ări şi mări. ca ieşit din min i. răsuflarea mi se curmă. a i se opri. cumpătat: acesta-i om mai cu scaun la cap. cu sălbăticie. NEGR. . fioros. tăcerea. 2) (despre cantitatea muncii) impus. a vorbi în mijlocul tăcerii generale: ave i lume multă la pomană. gata de luptă. (pe) timp de o săptămînă: nu te văd cu săptămîna şi eşti negru ca şi tina. a fi foarte flămînd: îi curmase foamea. cu chibzuială: le aşeză în mijlocul mesei. CARAGEA.CONACHI. cu rost. gîndit: sînt alte roluri mai cu schepsis de jucat. cu scăzămînt.VLAH. ) în mod incomplet: această nelegiuită .. de atac (cu sabia): pe cînd vrea să iasă pe uşă. cu schepsis. în condi ii bune. (a. cu sa iu. a fi copleşit de o emo ie puternică. cum se cuvine. compromis: căci mai bine este supus lăudat decît cu ruşine domn şi atîrnat. ) timp (relativ) îndelungat: umbla vara prin mun i cu săptămînile. dinainte stabilit: că mă bate-n toate zilele şi-mi dă lucru cu ruptul. amsă ieu nepotul cu mine. a nu mai putea respira: cînd ajung cu ea alături. cu săptămîna. cu ruptul: li se dau cu ruptoare de cătră iitorii căsăpiilor acele pelcele. din abunden ă: geaba binele cu sacul după ce moare săracul. (p. în cantitate (foarte) mare.POP. făcînd mîncare cu rîndul. a curma pămîntul. cu rînduială. cu ruptul sau cu rupta.CAR. de flămînzi ce era. de-om ajunge cu sănătate. a-i pieri) răsuflarea (sau respira ia) (cuiva) sau a fi cu răsuflarea oprită (sau tăiată).cu rînduială cu rînduială la cap cu rîndul a-l curma foamea a curma o discu ie a curma pămîntul a i se curma răsuflarea a curma tăcerea a-şi curma via a cu rost curs de vreme a curs multă cerneală pe acest subiect cu ruptoare cu ruptul cu ruşine cu sabia scoasă cu sacul cu sa iu cu sălbăticie cu sănătate cu săptămîna cu săptămînile cu scaun la cap cu scăzămînt cu schepsis cu (bună sau multă) rînduială sau după (sau cu) toată rînduiala. cu sabia scoasă. tainele ei nu le spune decît tot cu scăzămînt..NEC. (reg. ) a se face luntre şi punte. capăt unei discu ii.CEZAR. rupse ea. 1) a bate ara în lung şi-n lat. cu ziua (sau săptămîna.AGÂRB. (înv. într-un tîrziu. ) dezonorat.SAD. cu sacul. luna): am luat cositul cu ruptul.HOGAŞ.POP. mult timp: şi cu sa iu a petrecut în tovărăşia lui. a curma (sau a întrerupe. (fam. a pune. cu sănătate. cu bine: mar i. en gros. s-a scris mult despre acest subiect. judicios. . cu ridicata. chibzuit. ) cu toptanul.POP.CR. cu (sau plin de) ruşine.PANN. cu rînduială la cap. dacă vine vorba să joci şi ni el teatru în via ă. apare micul maior de roşiori cu sabia scoasă şi-i opreşte trecerea. brusc.P.EM.SAD.ext. cu ruptoare. cu săptămînile. la inimă) (pe cineva). curs de vreme (sau de vremi). cu scaun la cap (sau la minte. chibzuit: te ştiam om cu rînduială la cap. a curma o discu ie. pe încet şi cu rînduială. cu schimbul: stam la masă to i împreună.1805). (înv. fără necazuri. . cu rîndul. ) termen.CR. (înv. ordonat. despre oameni) cu judecată temeinică. a-şi curma via a. crud: îl biciuia cu sălbăticie. (în mod) bine socotit. la judecată). disciplinat. a face pe dracu-n patru.. 2) (fig. a curs multă cerneală pe acest subiect. a se sinucide. chibzuit. a sparge) tăcerea.POP. ) îndelung. dată: de să va zălogi acelaşi zălog în doao cursuri de vremi . a i se curma (sau a i se tăia.BOL.. crunt. ) 1) în acord. (înv. timp de mai multe săptămîni. (înv. .URIC. a-l curma foamea (la ma e. a sim i dureri (în stomac) din cauza foamei.

cu venera ie: ne vorbeşte întotdeauna cu mare sfin enie despre dumneata. (fam. POP. murgule u-şi repezea şi cu sete mi-l lovea... disciplinat. rînd pe rînd. . cu calm. 2) cu pasiune. precis. cu (mare sau cea mai mare) sfin enie. cu seninătate. cu scumpătate. răspunse cu seme ie feciorul.i fă datoria cu sfin enie. cu toată seriozitatea. cu scumpete: m-am folosit mult de privilegiul ce aveam noi. fără glumă. cu seme ie. ) în scris: care nu se pot arăta cu scrisul cîtă răsipă şi pagubă au avut. (înv. cu tărie.CAR. cu sentiment. se numeşte. (reg.CR. cu (sau de) sînge albastru. ) cu rost. cu (de-a) sila sau de(-a) sila sau de (sau în.NEGR. în mod competent: rîndunica îşi face cuibul cu seriozitate. porneşte pînă te văd.AL. metodic: începu cu sistemă o minu ioasă expunere.CAR.HOGAŞ . P. vor putea fi aprecia i de na iune. cu o stare materială. (înv. cu în elepciune: ce-o fi. 3) cu multă poftă.CĂL. stăruitor: şi cuvînta i to i cu sete ca Dumnezeu să mă ierte. ) cu pasiune: băteaclapele pianului cu mult sentiment..CAR. de neam mare. cu rigurozitate: hai. cu sfătoşenie. violent. cu situa ie. bine văzut. cu (mare) seriozitate sau cu toată seriozitatea.. cu sinceritate. POP. albina strînge miere la fel. silnic: mai cu binele. abuziv.LET. . cu o pozi ie socială bună: e om aşezat şi cu situa ie şi a venit la el să întrebe ce fac. 2) în mod hotărît.am răspuns cu siguran ă. sincer. în mod serios: la această părere. fără glumă: asta. cu sfială sau cu sfiiciune sau cu sfiire. netulburat. cu sistem. nu putui şti cu siguran ă. sigur: era un om sau era un urs? iată ceea ce. aruncată cu toată seriozitatea .P.HOGAŞ . cu for a. cu toată convingerea. neapărat.CAR. to i ceilal i fac nişte ochi mari. ferm: fără de tine nu mă duc . (înv. cu stăpînire de sine: proşti. mai cu de-a sila. sfios.. temeinic. dar mul i..CAMIL. ) (despre oameni) respectat. din toată inima: oamenii care doresc cu sinceritate progresul . cu lăcomie.CĂL. 4) cu mare aten ie. cu seamă. deocamdată. lipindu-şi cu sfin enie fruntea de pămînt.CAR. încheie cu sfătoşenie Tase chiristigiul. 1) cu putere. a fi strînşi cu scumpătate la pieptul lor.AL.cu schimbul cu scrisul cu scumpătate cu seamă cu seme ie cu seninătate cu sentiment cu seriosul cu seriozitate cu sete cu seu cu sfătoşenie cu sfială cu sfin enie cu siguran ă cu sila cu sinceritate cu sistem cu situa ie cu sînge albastru cu sînge rece cu schimbul. timid.VLAH. l-a luat acasă. cu tot seriosul.P. cu seu. .P. cu grijă deosebită: am cetit cu sfin enie toate gazetele. 2) cu respect. cu calm. liniştit. ) în) sete. 1) cu convingere. . ) cu drag. CEZAR.BOGZA.. sistemă democratică. în mod seme .VINEA. de familie nobilă. negreşit. cu) silă. ordonat.GHICA. cu exactitate. cu scrisul sau cu scrisoare. .ISP. cu nesa : ar fi tras cu sete cîteva fumuri de tutun. om vedea. cu (sau (reg. cu indiferen ă: oamenii din ara Oltului pot să contemple crestele înalte ale mun ilor cu seninătate şi mîndrie.CEZAR. alternativ: doctorii au făcut cu schimbul la căpătîiul ei. cu asiduitate. fără voie. 1) indiscutabil. temător: întinse cu sfială mîna spre capul băiatului. 3) în mod corect. răspunse Lăpuşneanu cu sînge rece. cu (tot) seriosul.CEZAR. cu siguran ă. cu conştiinciozitate. cu sînge rece. foarte tare: bine vorba nu-şi sfîrşea. şi. banii de aur. seme eşte: nu-mi este de vînzare . 1) cu evlavie: din cînd în cînd făcea şi cîte o mătanie spre răsărit. 2) cu mare aten ie. cu înverşunare. în ara Românească. . cu plăcere.

în grabă. nice altă. cu (sau fără) ştiin a cuiva. cu şezămînt. cu deprinderi fixe. ) curînd: s-au îngrozit şi de sîrgu au ieşit de supt cort afară. cu şoşele. curajos.P. cu înşelătorii: ademenea pe altele cu şoşele. ) prin) ştirea cuiva sau fără (de) ştirea cuiva.. izbitor. cu tocmele).PRAV. POP.CORESI. cu pedanterie.BARAC. trăgînd cu tabiet din narghilea. în.OD. fală şi mîndrie. energic: inexact! a protestat domnul Arghir cu tărie. . ca să vede i cît de mult vă amăgi i. (rar ) învă at. atunce să arate răpitoriul seamne ca acealea cu tărie. că n-am pus cu ştiin ă asemenea iscălitură. în număr mare. prin muncă: vreau să-mi cîştig hrana cu sudoarea frun ii mele. erudit.MACED.. 4) (înv. (înv. savant: om iscusit şi cu ştiin ă.. cu ştiin ă de cauză.. cu (sau (înv. nu poate să se manifesteze cu tărie. (înv .POP. tabietliu.: i-au răspuns cîrciumarul că-l va ierta.CAMIL. ) în de) sîrg. încuviin area cuiva: iartă-mă dacă. cu grămada. cu ritual..ext. cu şoşele . cu tărie de cuvînt. VINEA .. cu (sau fără) voie: mă jur . cu ştire. fără ştirea mea.. (înv. dulce Românie.. (p.. ) cu (de-a) tăria. ca să poată creade. cu tahmin sau cu tahminuri. plauzibil: iară de nu vor avea mărturii nice o parte. sigur.DELAVR. cusut cu a ă albă.VLAH.FIL.FIL.. valabil. cu socoteală că la toate să zică că-mi place. ) cu atitudini. cu (sau fără) cunoştin a cuiva. cu surle şi trompete (sau tobe.CAR. cu repeziciune. cu tălaba. ferm. cu apucături boiereşti: Traian n-ar fi pă it atîtea nevoi spre a învinge pe daci. (p. cu şoşele (sau cu şoptele.EM. cu (sau fără) învoirea. tratată cu seriozitate şi cu ştiin ă de cauză de către conştiin iosul autor. convingător: era în stare să te facă să crezi că are dreptate: pentru că era un om cu multă tărie de cuvînt. . cu (sau şi) momele sau cu momele. trîmbi e). asta i-o doresc! EM.NEC. 1) tare. ) cu for a. cu sudoarea frun ii. cu ştiin ă. cu multă zarvă. vis de vitejie.. (ne)avînd cunoştin ă (de ceva). cu de-a sila: eu nu fac pe nime cu tăria să asculte.OD.. cu socoteală că .ext. suflet românesc. . în cunoştin ă de cauză: materia ei [a căr ii]. ) aproximativ: să vă fac o socoteală cu tahmin. 2) categoric.SAD. (înv. cu momele şi. deacă i-ar fi găsit . (ne)fiind conştient. te-am supărat cu ceva. cînd le încol ea.) pe ştiute: nu va veni împără ia lu Dumnezeu cu ştire. imediat. cuşmă frigiană. bonetă frigiană: batalioane a plebei proletare cu cuşme frigiene şi arme lucitoare. bătător la ochi. cu şir. cu sudoarea frun ii cu surle şi trompete cusut cu a ă albă cu şezămînt cu şir cuşmă frigiană cu (sau de. cu momele cu ştiin a cuiva cu ştiin ă cu ştiin ă de cauză cu ştiin ă cu ştire cu ştirea cuiva cu tabiet cu tahmin cu tălaba cu tărie de cuvînt cu tărie . cu minciuni. ) stabil. (înv. instruit. (în mod) coerent. 3) cu intensitate: această pasiune cerească sau infernală . (ne)ştiind.cu sîrg cu socoteală că . cu tabiet sau cu tabieturi. ) cu împuternicire legală. (în mod) logic: unde să-i sco i vorbă cu şir din gură? MACED. cu (sau în) (mare sau multă) tărie sau cu toată tăria sau (înv. cu (sau întru. 5) (reg. vedeau pe dracul. cu (sau fără) asentimentul cuiva: vărsarea de sînge s-a făcut fără voia mea şi fără a mea ştiin ă. ) cu condi ia ca . puternic: arme cu tărie. flagrant. cu (sau fără) cunoştin a cuiva.. prin) ştiin ă sau fără ştiin ă.

tinereşte. că mai este-un putinei. admi înd că . dobînda banilor mei. cu temelie. cu tîlc cu toane cu toată inima cu toate acestea cu temei..SAD... din belşug: eu singur le cumpăram cu toptanul. .ŞINCAI . toate) .ext. cu toate acestea. nimerit: căsătoria oamenilor poate fi că este cu numitul la ce loc ar fi cu temei. biblioteci risipite ale oamenilor bătrîni. cu toată) că .. comod. cu tot (sau toată.. . cu tîlc. proaspăt. răsfă at: pătimaş şi îndărătnic s-o iubeşti ca pe-un copil. ) 1) în pace. a fi trecut la mijloc vro jumătate de ceas.. cu socoteală. serios... baba vindea-n pia ă petrenjei. cu toane.. în totalitate. temeinic: împărtăşea ştiin a cu mare temeinicie şi zel. cu haz.... cu tot sufletul.CR. şi cu toate acestea nicăirea fericirea n-a fost mai rară decît într-acest pămînt. cu titlu consultativ. cu ridicata.NEGR. şi pop.COSTIN .IORGA.N. cu (sau din) toată inima sau din inimă sau cu dragă inimă. (înv.SAD.. cu inten ia să . 4) potrivit. ) foarte mult.. 5) (reg. cu toate puterile.CONV. neapărat: inea cu tot dinadinsul să atragă aten ia. capricios. ) cu scopul ca . temeinic: mai căuta i cu temei. ) în toi: duminecă diminea ă. viguros: un om care iubeşte cu tinere ă pe gingaşa lui so ie.. 1) trainic. sînt om serios şi... cu toate că . 1817). intens. cînd tîrgu era cu temei. cu tot dinadinsul. 2) întemeiat.. cu scop de ..MAIOR. boierule mă tem.. astăzi nu e destul ca o na ie să-şi aibă un loc pe hartă...: cu toată graba.... potrivit: locurile Dachiii mai cu odihnă şi mai cu ticneală socotind . solid: de atunce să aşădză această boierie cu temei în Moldova... ) în toptan. în linişte.POP.. cu subîn eles... cu tot dinadinsul cu totul .... 2) prielnic. mor iş. cu valoare de consulta ie.BĂLC. 3) cu stăruin ă. (a. chiar aşa fiind . (înv. cu temeinicie. şi scaunul.. stăpînă. cînd ea-i rece şi cu toane ca şi luna lui april? EM. cu toate (sau cu tot. ... cu tinere e. NEC. to i. chiar dacă admitem (sau inem seama) că . cu ticnă sau cu ticneală.: cu toată sîn enia dreptului său... a cuteza împotrivă. cu stăruin ă. (înv.CR.CR..EM. (a. de aia zisei că nu e potrivit să-i iei cu topuzul. chibzuit.1819). temeinic: mă nevoiesc dară cu toată virtutea spre aceaia ca cu temelie să învă măiestriia de a muri bine. cu mare plăcere. ) a se împotrivi cu temeritate: ei au cutezatu împotriva împărăteştei porunci. ) cu glas tare: întîi l-aş certa cu ton.CANT. cu titlu de . ) în tot sau (reg. lipsit de griji: îmi va da mie leafă în curtea sa.URIC. cu tîlc.SAD. serios. ) cu sila. bucuros: mă supun cu toată inima la slujba Măriei Voastre. cu rost..POP. în pofida .. cu topuzul.. ) în totului tot sau (înv. cu for a. cu ton cu toptanul cu topuzul cu tot . cu toptanul sau (înv. şi vederea într-însa ş-au mutat.. cu socoteală: cineva le vorbeşte în limba lor. cu totul sau (pop. (înv.. (înv. (înv.. totuşi: pu ine ări s-au îmbogă it din natură cu atîta îmbilşugare . sub formă de . inconsecvent. în ciuda . în întregime: în totului tot.. cu brutalitate: î i spun drept. ) cu sîrguin ă. cu titulă ca .cu temei cu temeinicie cu temelie a cuteza împotrivă cu ticnă cu tinere e cu titlu consultativ cu titlu de . în cantitate mare.: să ia şi neşte perne sau vro plapomă sau vreun ol. rămase pe loc şi se uita în urma lor.. cu titulă ca . folositor.. să le puie în cocie cu titulă ca să nu-i înghea ă picioarele. cu ton.PANN.. deşi.PREDA. din care să poci trăi cu ticneală.LIT.: cu titlu de împrumut . (p.i vorbesc cu temei. cu mul umire. cu toate acestea... cumpătat. cu titlu de curiozitate . aşezat: nu te teme. serios. cu plăcere. ) de tot. cu caracter de .

haimana. după ce-i trecuse mînia. ar ăgos. cuvînt cu cuvînt.DOS. cu un ochi la gaie şi altul la tigaie. mort.GHICA. a cuvînta de bine (sau de rău) (pe cineva). 2) cu indiferen ă: ai trecut cu uşurin ă peste condi iile mele . neplăcut: era şi drume ilor cu urît a treace pre acolea. le regreta. vitejeşte. . de serviciu): a plecat de-acasă cu treabă. ISP. 1) bine umplut.POP.. ) urît. cu trebuin ă. to i sau toate (împreună): ca mumii egiptene stau cu to ii-n scaun epeni.POP. în interes (personal. cu vîrf şi îndesat. 2) (fig. cu una. cu urît. cu multă fine e. ) mult.CANT. pe care. înmărmuri i. repede: românul nu se sperie cu una.CR. spre tire sfeature sfătuiră. (fam. cu bună dispozi ie: m-a făcut maica pe lună. ) cu tremuri.POP. călător. viu: încă mă mir cum am scăpat cu via ă. aude-n cîmp lătrare şi zăreşte cu uimire o căsu ă. cu două. cu piciorul. cu uimire. să fiu tot cu voie bună. 2) rătăcitor.DOS. angajament.GANE. arogant. cu două.SAD. cuvînt de ordine. aleasă. cu treburi sau cu treabă. ) pus pe ceartă. uşor. abia suflînd. cu voie bună. uşor. cu greutate. pentru a rezolva ceva. (reg. în consens. (înv. cizelată: cuvinte cioplite şi sub pilde oarecum acoperite. ) exprimare rafinată. cu tremur sau (înv. (pop. ) cu îrîita. 1) sărac. aşteptam cu tremur minuta hotărîtoare. uimit: stă. 3) cu uşurătate.. a călători mult şi în locuri diferite. promisiune.. cu îfna pe limbă. (înv. cerşetor: era şoarece ales şi chemase la ospă pe un văr cu traista-n bă . calic. a vorbi de bine sau de rău (pe cineva): pre Petru lăudînd şi de bine cuvîntînd. cu capul pe o piatră . cu un cuvînt sub ire. (înv. cuvinte grele. cu un cuvînt sub ire-l făcea să priceapă că are să fie fericit. fără nici o modificare. întocmai. cu traista-n bă sau traistă-n bă . ) în mod necesar: c-o neapărată trebuin ă a face să reînvieze spiritul de unire. cu vitejie. cu via ă. ) pe jos.AL. cu trudă. cu trăsura de la mă-sa. cu uşurin ă.. cu trufie. cu ărîna în gură. foarte greu: dar el dormea. cu două cu un cuget cu un cuvînt sub ire cu un ochi la gaie şi altul la tigaie cu urît cu uşurin ă cu via ă cuvinte grele cu vitejie a cuvînta de bine cuvînt cioplit cuvînt cu cuvînt cuvînt de ordine cuvînt năimit cu vîrf şi îndesat cu voie bună cu to ii sau cu toatele. (înv. a cutreiera lumea.PSALT. cu îra. cu vorba adusă pe departe: îl luă cu vorba de departe şi. cuvînt năimit. dispozi ie dată de un superior. în deplin acord: sfătuiră cu un cuget depreură.. chiorîş. 1) lesne. cuvînt cioplit.EM. înfiorîndu-se: galbeni. trufaş: Midas. cu (sau întru) un cuget. cu trudă. ) a spune lucruri bune (sau rele) (despre cineva). ARGHEZI . tremurînd. vorbe de ocară: îi spusese cuvinte grele.cu to ii cu traista-n bă cu trăsura de la mă-sa cu trebuin ă cu treburi a cutreiera lumea cu tremur cu trudă cu trufie cu ărîna în gură cu îfna pe limbă cu îra cu uimire cu una. răspunse cu trufie că Pan cîntase mai frumos.ISP. pribeag. răposat.VOICULESCU. din belşug: cîte nu făceam cu vîrf şi îndesate! CR.

a da alarma. a-şi da importan ă. a ignora. 1) la vremea potrivită.CEZAR. 1) a asculta spusele cuiva. din func ie. a-şi dezvălui adevăratul chip. a-i face greută i (cuiva): muşterii din mahala îi dădeau destulă bătaie de cap. ) a mustra.. . 1) a alunga. cu vreme-oi muri şi eu. a se da bătut. a fi numai ochi şi urechi (la cineva sau la ceva): Camera îi acordă toată aten ia.DOS. (fam. a răsplăti (pe cineva) pentru un serviciu făcut. a-i crea probleme. repede. a stimula. amenin at de o mare primejdie: am venit pîn-aici cu zile. a nu da (sau a nu acorda) (nici o) aten ie (cuiva sau la ceva). a-şi da aere. a da averea pe cur. în grabă: tu-i ascunzi acum cu zor. a da afară (de undeva) (pe cineva sau ceva). a da (sau a acorda) aten ie (sau toată aten ia) (cuiva sau la ceva). a da adăpost (cuiva). a se recunoaşte învins: gata! mi-ajunge! mă dau bătut. cîndva. 1) a fi atent. cu zilele a (sau în) mînă. a sprijini. la timpul său: şi cu vreme s-au strîns mul ime de au împlut locul. POP. (reg. a adera. a elimina. CEZAR. a-i da bătaie de cap (cuiva). a fi foarte bogat.i convine ceva. cu considera ie (pe cineva sau ceva). a bate (pe cineva). a-şi da arama pe fa ă sau a-şi arăta arama. . sentimente: prea v-a i arătat arama jefuind această ară. a da afară (sau a elibera) din slujbă (sau din serviciu. ) a-şi cheltuit banii cu curvele. nimeni nu le da nici un ajutor. 2) a se retrage. a da aten ie a nu da aten ie a da averea pe cur a da bacşiş a-l da banii afară din casă a da bani pe miere a-i da bătaie a-i da bătaie de cap a se da bătut . a trece cu vederea. cum dai apă la şoareci. a accepta. a sus ine (pe cineva): vezi ce tupeu are. a adopta o atitudine de superioritate. supus (fa ă de cineva). se face foc şi-l dă afară din slujba de cinste ce-i încredin ase. a lua în serios (pe cineva sau ceva): n-a dat aten ie amenin ărilor sale. a fi îngîmfat: lasă. 3) a fi ascultător. a fi de acord. POP.CAR. a se smiorcăi: ce-i asta? doar eşti femeie în toată firea! cum nu. a încuraja. a nesocoti. toate mor broaştele-n tău. 1) a (se) cufunda în apă. a exclude (de undeva pe cineva sau ceva): l-au dat afară din casă . a-şi da adeziunea.VLAH. dacă-i dai apă la moară? a da apă la şoareci. a ceda. 2) a trata cu respect. de dragul tău. a destitui (pe cineva): cînd l-aude Dumnezeu vorbind aşa. a (se) da afund. a lucra de zor. a batjocori. a da bani pe miere. a alarma. a adăposti. 2) a ine seama de rugămin ile cuiva. ) a boci.COŞBUC. a-i da bătaie. încetul cu încetul.CAR. RGHEZI. a desface contractul de muncă (cuiva). că prea îşi dădea aere în ultima vreme. în ritm sus inut: dă-i bătaie şi mîine diminea ă să aud că ai mîntuit treaba. cu zor sau cu tot zorul.GALA.EM. a-şi da acordul (sau asentimentul). a da ascultare (cuiva). adevăratele gînduri. a îndepărta. cu toate astea. a da bacşiş (cuiva). 2) a vomita: a dat afară tot ce mîncase . a nu mai participa la via a socială: ce s-a întîmplat cu dumneata de te-ai dat afund? SAD. a da (o mînă de) ajutor (cuiva).P. a da apă la moară (cuiva)..P. din post) (pe cineva). a desconsidera (pe cineva sau ceva): mă ştii că nu dau aten ie calomniilor.AL. a ajuta (pe cineva): strigătele lor te înfiorau şi. 2) după cîtva timp. a găzdui (pe cineva). .cu vreme cu zilele a mînă cu zor a-şi da acordul a da adăpost a-şi da adeziunea a-şi da aere a da afară a da afară din slujbă a da afund a da ajutor a da alarma a da apă la moară a da apă la şoareci a-şi da arama pe fa ă a da ascultare cu vreme(a) sau cu timpul sau cu zăbavă. odată şi odată: bădi ă.POP. a-l da banii afară din casă (pe cineva). (fam.le-n mînă. a plînge.

SAD. a da caier de tors (cuiva). ) dacă î i convine. a da chiorîş prin ceva. ai mai fost şi săptămîna trecută.CR.i dă inima brînci dacă va fi cazul a da ceasul înainte a da cep unei bu i a da chiorîş de cineva a da chiorîş prin ceva a da chiorîş unii peste al ii a da chior peste cineva a da chix a da bice.a da bice a da bice calului a da binecuvîntarea a da bine e a da bir cu fugi ii a-i da borşul în foc a da bra ul a da brînci a da bună seara a da bună ziua a da buzna a da ca cîinele prin bă a da caier de tors a da canon a da carul de mal dacă ai intrat în horă. ) dacă aşa stau lucrurile. a-şi da acordul. a o lua la sănătoasa. a da bună seara (sau seara bună) (cuiva). 2) a binecuvînta: s-au înfă işat dinaintea părin ilor fetei. . dacă aşa stau lucrurile: acum.CEZAR. dacă (sau de nu greşesc cumva: de nu mă înşel.POP. ologul a dat brînci orbului în apă. a se lovi unii pe al ii. dacă va trebui. a da ceasul înainte (sau înapoi). dacă va fi nevoie. a da năvală orbeşte. a(-şi) da bine e. a eşua. trebuie să joci! dacă-i astfel treaba dacă-i pe aceea dacă î i surîde dacă nu mă înşel dacă o iei aşa a da căr ile pe fa ă dacă.i dă inima brînci. (fam. a călca orbeşte: şi aşa o fierbeam de tare. (bis. obraznic. a(-şi) pofti) bună ziua (sau ziua bună). trebuie să joci!. dacă te-ai apucat de un lucru. a da canon (cuiva). a îmbrînci (pe cineva): şi cum şedeau ei pe malul gîrlei. a da buzna (undeva). a nu lua seama pe unde calcă. ca orbii. a îndemna calul să meargă: fata dete călcîie calului. a se ciocni. de parcă aveau orbul găinilor. a da bice (sau călcîie) calului. a fi foarte îndrăzne . a da de lucru (cuiva). şi dam chiorîş prin fasole. 1) a bate cu biciul. a da bra ul (cuiva). dacă (sau de) nu mă înşel. spune-i.CR. a(-şi) da binecuvîntarea. trebuie să mergi înainte! dacă-i astfel treaba sau dacă-i treaba aşa. maică-ta să-ngrădească uli a. dacă interpretezi astfel lucrurile: dacă o iei aşa. care le-au dat binecuvîntarea. ) a pedepsi (pe cineva): părin ii pustnici din Sfînta-Agură mi-au dat canon să mănînc lapte numai de la o vacă. a descoperi fără greutate pe cineva: da i chiorîş de el. a da chior peste cineva. atunci n-avem ce mai vorbi. a-şi da arama pe fa ă. a intra intempestiv.SL. dacă ai intrat în horă. pe stînca şoimilor. a începe o bute plină (sau un butoi): el dete cep la o butie cu vin. a-i da borşul (sau oala) în foc (cuiva). de nu ne ajungea casa. a (se) saluta: îşi scoase pălăria de departe. a se izbi de cineva: dau chior unul peste altul. prosteşte peste cineva. a-i sări muştarul (cuiva). dacă. dacă-i treaba-aşa. a da ca cîinele prin bă . 2) (fig. a saluta în cursul serii (pe cineva).P. a dispărea: pesemne au văzut că e de muncă şi au dat bir cu fugi ii.ISP. dragă. dacă-i pe aceea. a da căr ile pe fa ă. a da bir cu fugi ii.CR. dacă î i surîde. a (se) saluta. 1) a accepta.REBR. a da chix. a da brînci (cuiva). dacă te îndeamnă inima. a deveni sincer.AL.POP. dacă va fi cazul. a da chiorîş unii peste al ii.POP. a da chiorîş de cineva. că din ritmul lor nu-i scotea. a năvăli (undeva): ce dai buzna fără să ba i la uşă? SAD. (pop. a(-şi) da (sau a(-şi) dori. a eşua. dacă o iei aşa. a nu izbuti într-o ac iune. a da chix. ) a grăbi. a zori: degeaba le dădea bice lucrătorilor. a consim i. dîndu-le bine e. a schimba pozi ia acelor ceasornicului. a da carul de mal. prin mazăre şi bob. a da (sau a pune) cep unei bu i (sau unui butoi). a trece bra ul pe sub bra ul celui cu care mergi alături.ISP. a găsi.

a face prevestiri cu ajutorul bobilor. mită.ARGHEZI. a se da (sau a se bate.ISP. ) a-i tăia drumul (cuiva): ieşind deodată. 2) (fig.. 2) (despre plante) a răsări: iarba a dat col ul . a curta (pe cineva): el atîta s-a dat cu binişorul pe lîngă dînsa. a da crezare (sau crezămînt) (cuiva).: jertfă oricare lui e pu in. a primi) peşcheş. 1) a-şi face semne (cu cotul): îşi dedeau coate. a sprijini pe cineva. 1) a arunca praf în ochii cuiva. a se încrede. a intra pe sub pielea cuiva. a (se) da (sau a se lovi. (fam. a da cu barda (sau cu puşca) în Dumnezeu. (înv. a da cu camătă. a-i da (tot) concursul cuiva.i dea cîteva .AGÂRB.. a da gata. a da din cap. a rămînea de ruşine. ) a muri: a bolit toată iarna şi. a-i croi) cîteva (cuiva). a da cu capul. a se lăsa în voia întîmplării. a se lăsa prins de . nimeni nu voia să le dea crezămînt. a mîntui repede.după lege.) a induce în eroare (pe cineva). a-i da (sau a-i arde..N. şi cu barda în Dumnezeu. a lovi de cîteva ori (cu palma. a se năpusti de-a-valma la .. a da cu capetele. a-şi da coate a da colb a da colb în ochi a da col ul a-i da concursul cuiva a da crezare a-i da cu ardei pe la nas a da cu banul a da cu barda în Dumnezeu a se da cu binişorul a da cu bîta în baltă a da cu bobii a da cu camătă a da cu capetele a da cu capul a se da cu capul de pere i a da cu capul de prag a da cu căciula în cîini a-i da cu cădelni a pe la nas a da cu călcîiele în pinteni . a se răni singur.: lîngă coşeriu. a ajuta. (înv .) (pe cineva): o să te mustre ş-o să. a da coaste (cuiva sau la ceva).CONTEMP.COSTIN. ) a nu se teme de nimic. a da cu căciula în cîini (sau în grindă). a da (sau a lua. (p. a da (sau a lua. a o feşteli: să nu vie vremea să dai cinstea pe ruşine! NEGR.CR. a se da cu binişorul (pe lîngă cineva). v. a da rasol (ceva sau pe cineva): iaca nişte bulughine cu mujdei şi cu mămăligă.) a da ascultare (cuiva). a da clacă la .CAR. a nu ine seama de nimic: ar fi dat. v. a-şi da cu părerea. a da cu bobii (sau în bobi). a supăra. a fi cu chef. dintr-un insucces: pînă nu dai cu capul de pragul de sus. a linguşi (pe cineva).PANN. a da din cap. în primăvară. a face o gafă. hai! dă-le colb şi-apoi te-apucă de treabă. de! că-şi dă coatele cu Ca avencu. a trage învă ăminte dintr-o întîmplare neplăcută.ISP.POP.ext. a avea încredere (în cineva): cel pu in pe fa ă. a-i da cu cădelni a pe la nas (cuiva). a da cu banul. la o adică. a pocni) cu bîta (sau cu bă ul) în baltă. a se lovi) cu capul de (to i) pere i(i) (sau de vatră). 3) (fam. a fi disperat. 1) a coti după col : dau col ul şi intru în Lipscani .. nu vezi pe cel de jos.. cufrunză de tutun) pe la nas (cuiva).. a da col ul. ) a presupune. o greşeală (ireparabilă): se bate cu capul de păre i şi nu ştie cum să facă. a-şi da coate(le) sau a-şi da cu cotul unul altuia. a nu-i da cîmp cuiva. a gafa. a fi beat.POP. a da colb în ochi (cuiva). .VĂC. a regreta o eroare. de rîdeau. a da (sau a izbi) cu călcîiele în pinteni.. a-i da cu ardei (sau cu chibritul.. el nu dă coaste la măglisiri. nu le da leşilor cîmp.. a întărîta (pe cineva). a împrumuta (bani) cu dobîndă. a da colb (la ceva sau cuiva). a dat col ul. cu bă ul etc. a se izbi) cu capul de prag (sau de pragul de sus). a se izbi. a se repezi.. singur stă oaste către oştiri. a face o prostie. ) a complota (cu cineva): nouă ne e frică . a isprăvi.a da cinstea pe ruşine a da ciubuc a nu-i da cîmp cuiva a-i da cîteva a da clacă la . a da coaste a da cinstea pe ruşine. 2) (fig . nişte curce dădeau clacă la ciocălăi. a primi) ciubuc. a da (sau a plesni.

a da cu crucea peste cineva. femeie. a găsi. a da cu piciorul (cuiva sau la ceva).ISP. a nu profita de ...CAR.. a-şi da cu părerea: s-a găsit şi el. 2) a împiedica.. a momi (pe cineva). a bate cu milă (pe cineva). a da cu huideo (cuiva). a fi vorbăre . a da cu măciuca-n baltă.. a-şi da cu presupusul. a găbji pe cineva: temîndu-se să nu deie puşcaşii cu crucea peste dînşii şi să-i împuşte. a da cu nasul pe . a închiria: hanul po i să-l dai cu chirie. a nu accepta o situa ie mai bună. guraliv.ISP. a fi de părere. a da cu praştia în (sau prin) ceva. ) a presupune.. a da (sau a lua) cu chirie. 2) a se îmbogă i peste noapte: în elese ea că trebuie să fi dat el cu mîna în foc. să-şi dea cu presupusul. (reg. CEZAR. a da cu mîneci largi. tocmai acum. a pune la punct (pe cineva).P. a se familiariza cu . a-şi da cu pumnii în cap... a da cu nasul de . că e prea tîrziu! GALA.i dai cu pumnii în cap.. a oferi cu larghe e. ) a încerca să fure sau a fura. ) a băga zîzanie. îi băgase mamei o mul ime de bazaconii în cap..).CAR... să dea [pisoiul] cu praştia prin bucă elele de friptură. 2) a pune în aplicare: moşneagul promite pe tot ce are mai sacru că nu va da urmare conven iei comerciale..... (pop. a opina. ) a da iama prin ceva. a fi întuneric beznă. a da cu paharul. a trece în grabă pe . (p. a da (sau a căuta) (bobi) cu sita sau a trage în bobi pe sită (sau pe fundul sitei). a da cu oarba a da cu paharul a-i da cu parul în cap a da cu piciorul a da cu piciorul binelui a da cu polonicul a da cu praftori a a da cu praştia în ceva a-şi da cu presupusul a-şi da cu pumnii în cap a da cu ceva pe la nas (cuiva). . şi fam. a adulmeca.i mai caută-n obraz. a prinde. a nu vedea la doi paşi. a opina. 1) a se păcăli. a da cu oarba (cuiva).SAD. ) a omorî (pe cineva). (p.. a sfida (pe cineva): au vrut să-l aleagă deputat.. a-şi da cu degetul în ochi.. o dau cu mîneci largi. că acuşi ne vin oaspe ii.. a mătura: dă şi tu. a da cu nasul pe .. prin şperlă).CR. 2) a pierde prilejul de a . 1) a bate zdravăn (pe cineva). a da cu gîndul.). (sau prin . ) 1) a vorbi mult. a face prevestiri: babele care trag pe fundul sitei în 41 de bobi . 1) a refuza. (pop . a-i da cu luleaua în nas (cuiva). a nesocoti. a lua cu huideo (pe cineva). a da cu mătura. (sau prin . a da cu mîna de cineva (sau de urma cuiva). a şterpeli ceva: nici pomeneală nu era . a nu mai putea de necaz. a solu iona: a dat curs cererii mele . a dispre ui (pe cineva): nu.CR.. 2) a supăra (pe cineva) prin aluzii jignitoare.) a trage la măsea. a respinge (pe cineva sau ceva). a-i da cu tifla (cuiva). a comite o gafă. a-i da cu parul în cap (cuiva).. (fam. a a î a o ceartă.POP. a descoperi (pe cineva). 1) a rezolva. a da cu praftori a (pe la nas). a da cu polonicul.PANN. î i dă cu luleaua-n nas. a da curs a da cu sita a da cu şoldul ... a regreta foarte mult: degeaba.: nu-i păcat să dai cu piciorul unei asemenea ocazii? a da cu piciorul binelui. a da cu milă (în cineva)... a da cu mîna în foc (sau prin spuză.. a da cu şoldul. oleacă cu mătura.ext. a da bucuros: părin ii fetei . (fam.. a opri cu brutalitate ac iunile cuiva. a întîlni (pe neaşteptate). dar el a dat cu piciorul. a da curs (sau urmare) (la ceva). a da din abunden ă.a da cu ceva pe la nas a da cu chirie a da cu crucea peste cineva a-şi da cu degetul în ochi a da cu gîndul a da cu huideo a-i da cu luleaua în nas a da cu măciuca-n baltă a da cu mătura a da cu milă a da cu mîna de cineva a da cu mîna în foc a da cu mîneci largi a da cu nasul de .ext..POP. a tenta. a lua cunoştin ă de ..

. . pe . a batjocori (pe cineva). a da cu toaca peste cineva. nemini însă nu-i dă de căpătîi. încît nu mai e col unde să nu dai de ei. (fig. a se da de-a dura.POP. a da de dracul (sau de naiba). a se strofoca.. a se zbuciuma. ) 1) a-i purta de cheltuială (cuiva).. ) 1) a spune. a eviden ia (pe cineva sau ceva): nu mai puteau de necaz.: ho ii s-au înmul it atît de tare. a da cuvînt. a descurca. a plăti ceva: dă-i bani de cheltuială şi haine de primeneală şi trăsură de porneală. a se da de-a rostogolul.POP.AL. a se da de-a dura. 1) a promite solemn.. că mai jos de opt mii nici o para frîntă. a face în ciudă (cuiva). la tot pasul. a o încurca: să nu.). de-a rostogolul.. 3) a descoperi.DELAVR. a-şi da cuvînt a da de . a da de bine. a-i rîde în nas (cuiva).a da cu tifla a da cu toaca peste cineva a da cuvînt a(-i) da cu tifla (sau o tiflă) (cuiva) sau a arunca o tiflă (cuiva).AL..i pui în cîrcă cu mine. a lua) (bani) de cheltuială. a da de . măi crestatule şi pintenatule! CR. (sau peste . a descîlci. a vorbi: am dat cuvînt de învă ătură. a fi disperat: se da de ceasul mor ii că nu putea descoperi adevărul. aşa că se dau de-a dura. a veni de hac (cuiva sau la ceva). a se rostogoli. a se angaja: îi dădu [flăcăului] drumul. curgeau de-a rostogolul la vale.TEST. a găsi pe . a se da de-a mototolul. 2) a-i arde o mamă de bătaie (cuiva): ei las’ că i-oi da eu ie de cheltuială. 1) a ajunge la sfîrşit: nu-i mai dădeau de capăt [poveştii].HASD.. 1) a da de cap (cuiva sau la ceva). ) a descifra.. a da de-a gata (sau mură-n gură) (cuiva ceva).... a se da (sau a se duce) de-a rostogolul (peste cap).POP.. a surprinde asupra faptului. a se da de-a curu-n cap a da de-a dreptul a se da de-a dura a da de-a gata a se da de-a mototolul a se da de-a rostogolul a da de bine a da de cap a da de căpătîi a se da de ceasul mor ii a-i da de cheltuială a da de cheltuială a da de dracul a da de duşcă a da de exemplu . a descoperi.EM.. dîndu-le de exemplu pe nevasta fratelui cel mic.: taci. a sublinia meritele (cuiva sau a ceva). a sfida (pe cineva): degeaba îmi dai cu tifla. a-i da de cheltuială (cuiva). a da (sau a avea. a bea dintr-o răsuflare con inutul unui pahar. 1) a ajunge la .. a se vorbi: toate par că şi-au dat cuvînt pentru ca să-i prelungească chinul.. că or da ei peste mine. a se rostogoli: pietre mărunte . a nimeri la .. pînă nu se potoleau de bunăvoie. drept) exemplu (pe cineva sau ceva). domnule. a se da de-a curu-n cap..MOLD. de căpătîi) (cuiva sau la ceva). a se rostogoli: uncheşul odată scoate din sîn două mere şi le zvîrlă înaintea lui.POP . a da (sau a avea. a se da de-a berbeleacul. (înv. c-apoi dai de dracu! POP. . a prinde cu mî a-n sac pe cineva.PRAV. . 2) a da seama: nece urii vine fiind.POP. a avea noroc.ISP. aşa cum s-ar zice: mură-n gură. a merge drept la intă: foamea dă de-a dreptul. ) a-şi arăta dispre ul (fa ă de cineva).POP. a da de cap (sau de capăt. a-şi da cuvînt(ul). a da de bucluc. a o scoate la capăt (cu cineva sau ceva): şase arga i nu le da de cap [vitelor]. de carea se putem da cuvînt. 2) a întîlni. a da de (sau ca. a lămuri. 2) a se în elege. a în elege.HOGAŞ. de-a tumba.POP. căci îşi dase cuvîntul. a lua) bani pentru a cumpăra.: a întrebat de mai e mult pîn-a da de capul pămîntului.POP.POP. a da de căpătîi. a scuti de orice efort (pe cineva): tare mă tem că va aştepta ca toate să i le dau de-a gata. 2) a găsi ac de cojocul cuiva.N. cînd le certau bărba ii ori soacra.. . a se da de-a berbeleacul. a se da de ceasul mor ii. a tălmăci: mul i s-au ispitit a deslega cimilitura. a depune eforturi disperate. 2) a face de căpătîi. . 3) (fig. a da de duşcă (un pahar). dragă şi nu mai spune. a da de-a dreptul. (pop.

i deie de fund. (pop . (reg. a da de gîndit (cuiva).REBR. a da (sau a lua) de grumaz (pe cineva). a pricinui un mare rău (cuiva). a(-i) da de leac (cuiva sau la ceva). şi-a prezentat zilele trecute demisia irevocabilă. 1) (despre boli) a(-i) descoperi leacul. a (se) deconspira: crivă ul nu putu să zică ba.POP. să reflecteze: vorbele unchiului îi dăduseră de gîndit. şi fam. ) a o pă i (cu cineva): mai dădea şi de poznă cu jandarmii. a da de unul mai tare. 1) (înv. ) a sărăci. a da de bucluc.CAR. a da de nevoie. a da de lucru (cuiva). . ). a demisiona: bătrînul intendent. a da de furcă (cuiva). a în elege perfect (pe cineva): cîte ştii tu. într-un mare necaz (pe cineva).POP. a fi foarte norocos. 2) (despre oameni) a-i veni de hac (cuiva). a începe să-i placă ceva: dăduşi de gustul muierii.BĂLC. 1) a distruge.CAR. să mediteze. a hrăni (pe cineva): nici de mîncare nu-i dădea destulă. a da de nod. fîrtate. 2) a da de furcă cuiva. ) a da de greu. 2) a naşte îndoieli. a da de (sau a afla) gustul a ceva.NEC. a pune pe gînduri (pe cineva): începuse să-i dea de gîndit supuşenia nevestei. 2) (fig. a-i merge toate din plin. ) a-i face primejdie (cuiva). pre mîna lui Grigorie-Vodă. o supărare cu cineva. a bate tare (pe cineva). a da de necaz: ce voi face acuma că dedei de potcă? ICHINDEAL. 1) a trînti la pămînt (pe cineva). a da de pagubă (pe cineva). ) a avea un necaz. pe care l-am moştenit de la tata. 1) a angaja. la) rîpă. căci firea toată îl da de gol. a da de primejdie (sau primejdiei) (pe cineva) sau a băga (sau a pune) în (sau la) primejdie (pe cineva) sau (înv. a tocmi pe cineva să facă ceva: se năimi argat la un om din satul său. probleme (cuiva): mult îi mai dăduse de furcă tărăşenia aceea.POP. remediul: ştia bine cum merge boala şi vedea că-i dedese de leac. (înv.POP. a dovedi că cineva a min it: Mihai îl dete de minciună sco înd carte a împăratului. a (se) trăda (fără voie).CR. şi reg. a i se înfunda cuiva. . (pop. a primejdui (pe cineva): pusese în primejdie armia şi răspunderea sa. a nimici: ai mai crescut haraciul cu-o mînă de risipă. care nu-i dederă alt de lucru decît să păzească patru cai. întrebări în mintea cuiva. . a da de pămînt (cu cineva). ) a se face de rîs. 2) a (se) omorî: nevăstica cea urîtă nu-i păcat s-o dai de rîpă. a da de potcă.VLAH. (pop. ) a prinde. (reg. a da de fundul sacului. . a da (sau a face) de minciună (pe cineva) sau (înv. a da de (sau peste) hac. a da de mîncare (cuiva).POP.NEC. a da de miere sau a-i pica mierea-n păsat (cuiva).a-i da de fund a da de fundul sacului a da de furcă a da de gîndit a da de gol a da de grumaz a da de gustul a ceva a da de hac a da de leac a da de lucru a da de mascara a da de miere a da de minciună a-şi da demisia a da de mîncare a da de nevoie a da de nod a da de nuntă a da de pagubă a da de pămînt a da de potcă a da de poznă a da de primejdie a da de primejdie cu cineva a da de rîpă a-i da de fund (cuiva). . . 2) a strînge de gît (pe cineva). a da de nuntă (cuiva). a (se) da de (sau pe. a da de mascara. numai dracul cred să. 1) a ridica o problemă (cuiva). a păgubi (pe cineva). şi reg. făr-a vedea că ara sărma-nă-o dai de rîpă? AL. BĂLC.POP. a face (pe cineva) să se gîndească. greută i.CAR. a-şi da (sau a-şi prezenta) demisia. a crea dificultă i. ) a muştrului (pe cineva). a da de bucluc cu cineva: ca să nu vie la vreo primejdie cu Constantin Duca Vodă. a descoperi gustul a ceva.) a pătrunde cele mai ascunse gînduri (ale cuiva). a (se) da de gol. a lua prizonier (pe cineva): i-au dat pre to i de grumaz. (reg. a da de poznă (cu cineva). ) a lăsa în minciună (pe cineva) sau a prinde cu minciuna (pe cineva). a da de (sau a veni la) primejdie cu cineva. a băga într-o mare încurcătură.

.POP.. a urca pe scara socială. a face pe dra. a renun a (la cineva): am s-o dau dracului de pomană. a (dez) aproba: pleşuvul clătină din căpă ină. soi rău ce este ea.. a munci în zadar. a da din gură (sau din clampă. a da din aripi. din meli ă) sau a da cu gura (sau cu clan a. a da de veste (sau de ştire). (reg. cu clon ul. ) a refuza pe cineva: vrei bani? i-oi da din gard! POP. 2) a se dezlăn ui.. de bucluc. a nu avea solu ie: slujitorii dedeau din col în col şi nu mai ştiau ce să răspundă. a (se) pretinde: vă da i de cele mai în elepte şi iscusite vietă i din lume! POP. (reg.cu-n patru. 2) (fig.CR. a flecări.ISP. a demonstra: publicul nostru . a se dumiri. a da de şugubină a da de veste a da de ziua necazului a da dezmin ire a da din aripi a da din buzunar a da din cap a da din coadă a da din coate a da din col în col a da din gard a da din gură a da din mîini şi din picioare a da din enchi în enchi a da divor a da dosul a da dovadă de . a da din coate. a răzbate. a da din mîini şi din picioare. Oancei. a da divor . a da de ziua necazului. a da din col în col . ) a se frămînta.ext. cu capetele). 1) a se zbate.. ) a se strădui. a plăti o pagubă de care nu eşti răspunzător. limbut. a da din buzunar. dinclon . a divor a. a da drumul (de undeva) (cuiva sau la ceva). a o lua la sănătoasa. a da din enchi în enchi. dă cea mai formală dezmin ire.. ) a vorbi repede şi fără pauze. a face eforturi pentru a depăşi o dificultate. a da (o) dezmin ire. a dovedi. de ocară: ia împinge hoborocu cela încoace. a găsi solu ia: nu-i dădea de rost şi pace.ext. a trăncăni: dă-i cu gura.a da de rost a da de rost. a da de şugubină. (pop. tocmai în acele vremuri a dat cea mai puternică dovadă de cumin enie. a se gudura (aidoma cîinilor). Răzoaiei. a fi la strîmtoare. a da bir cu fugi ii. ) a dezerta: dădeau dosul. în semn de (dez)acord. (despre păsări) a bate din aripi.CAR. din căpă înă. corbul trebuie să fi aflat numai vîrful mun ilor. a înştiin a: se arătară zorile de după culmile dealurilor. tracul. încet să nu dai de şugubină.ARGHEZI. a împărtăşi (şi a sus ine) punctul de vedere al cuiva. cu capul. ) a-şi da osteneala degeaba.. a da din coadă. cu meli a) sau a fi bun de gură (sau de clampă. a deschide ac iune de divor .VLAH. măi îcă . (reg. (fig.POP. a o şterge din loc. ) a zbura. ) 1) a-şi învinge emo ia. a elibera (pe cineva sau ceva de undeva): cînd i-a dat drumul Noe din corabie. a se zbate pentru a găsi o rezolvare.. (pop. a-şi face loc (prin mul ime). a da dreptate cuiva... de meli ă). Leca . de clan ă. ). o nenorocire... a da dracului tămîie. (p. gen. a da dracului (de pomană) (pe cineva). a da din col în col . a în elege. a lăsa liber. a da din gard (sau din gardul Mîntulesei. a se da drept . ) a i se întîmpla (sau a produce cuiva) o neplăcere. a fugi.EM. (sau de . de clon . a (se) face de rîs. un necaz. a-şi da drumul.POP. să iasă sfan u! POP. a da dreptate cuiva a da drumul a-şi da drumul . 2) (despre oameni) a se linguşi.CAR. a da dracului a da dracului tămîie a se da drept . a da dosul sau a da dos la fa ă. a vesti. a da dovadă de . timiditatea.. a fi gureş. a da (sau a clătina) din cap (sau din barbă.). a vorbi mult şi fără rost. goni i de vrăjmaşi. a dezmin i: d. a desluşi. (p. (fam... a mişca capul într-o parte şi în alta (sau în sus şi în jos). a da de belea.. 1) (despre cîini) a-şi mişca coada. Iloaiei). dîndu-ne de ştire că şi soarele nu e departe..

a exprima: cine s-a găsit să dea glas nemul umirii generale! a da glas cuiva. a da fa ă cu cineva. a-şi da foc la valiză. a se da după voia cuiva. a ademeni (pe cineva) să facă ceva.POP. a se mula (după forma piciorului): nenorocirea e ca încăl ămintea. a da faliment. a vorbi exagerat de mult: ho! i-ai dat drumul la gură şi nu te mai opreşti! POP.POP. a se grăbi: flăcăii dau pas ca să aducă vitele. 2) a încredin a conducerea treburilor (cuiva): de cînd i-ai dat frîiele daraverii în mînă. a muri: îşi dete sufletul liniştită şi cu surîsul pe buze. a se ascunde.EM. a da ortul popii. a mînca (cu lăcomie): dau fălci mămăligii şi fierturii.SL. pînă se dă după picior. 1) a aprinde: cînd îi avea nevoie de mine. a-i da foamea de cap (cuiva). ) a fi lihnit de foame: nici îmbrăca i nu erau aşa bine. să dai foc aripei. dădu gata oala cu sarmale. ) a se ruina. a se sustrage de la ceva. a lichida (ceva): cum era mort de foame. a permite (cuiva sau la ceva) să ac ioneze în voie. a da foc a-şi da foc la valiză a da frîul a da gata a da gaură a da gaz a da ghes a da gir a da glas a da glas cuiva . a se da după perdea. se dete din ce în ce după păr. a da (sau a fi) exemplu. (fam. a se întîlni cu cineva: cu nime fa ă n-a dat.CR. a gira. a-şi da duhul (sau sufletul).VĂC. care te bate cîtva timp. a da frîul (sau frîu liber. 1) a isprăvi. a accelera. a zori. ) a ascunde. 2) a incendia: pesemne că n-a stat tocmai drept cu fa a cînd a dat foc fişicului cu ingenioasa ei compozi ie. 2) (fig. (pop.. a se da după tufă. (pop. a chema pe cineva. a-şi periclita situa ia.POP. frîiele) (cuiva sau la ceva). (pop. 3) (înv. a se da după picior.. că m-ai dat gata! a da (o) gaură. a da după piersic (ceva). 2) a chinui.POP. a-l îndemna (inima) (pe cineva):dreptu-i că inima îi cam dădea ghes să se ducă. ci feciorii se dau după voia părin ilor. 3) a impresiona. ) a delapida. a spune tot ce ştie. . se face că nu mă mai cunoaşte. a da gata.CAR. a face aşa cum doreşte. ) a-şi crea necazuri. a distruge (pe cineva). a întărîta (pe cineva) împotriva cuiva. a fura: nici n-ai ieşit bine din pîrnaie şi-ai şi dat o gaură! a da (sau a băga) gaz (sau cărbuni). a(-şi) da gir(ul). (despre încăl ăminte) a se modela. a dosi (ceva). a garanta. . 1) a deveni insolvabil. a îmboldi.POP. a-l îmboldi. ) 1) a mări viteza unui vehicul. a se ascunde. neplăceri. ) a mări ritmul unei ac iuni.(fam. a grăbi. 1) a găuri. cum vrea cineva: nu părintele face după voia feciorilor. a da (din) fălci. a-i face de petrecanie (cuiva): mă dai gata cu-al tău dor. a ului (pe cineva): hai. a da (sau a pune) fitil (cuiva). da foamea le da de cap. 2) (arg. deteră focuri în trimişi. a-i da drumul (sau brînci. nestingherit: să nu dăm frîu liber patimilor! .CAR.POP. 2) (fig. a(-i) da (inima) ghes (sau brînci) (cuiva).CAR. ) a trage cu o armă de foc: strejile . 1) a îngădui. ) a se acomoda împrejurărilor: ea prinse voie bună. . a se da după păr. a da foc (sau focuri). a da glas.POP. a trezi dorin a de a fi imitat. vînt) pasului sau a da pas. a lucra din umbră. .POP.a-şi da drumul la gură a-i da drumul pasului a-şi da duhul a se da după păr a se da după perdea a se da după picior a da după piersic a se da după tufă a se da după voia cuiva a da exemplu a da faliment a da fa ă cu cineva a da fălci a da fitil a-i da foamea de cap a-şi da drumul la gură.

a da tot ce poate da. ) a-i găsi vină (cuiva). în treburi din astea î i dă oricînd înainte! . nurlie. a da (sau a lua) în arendă. 3) a da un avans de bani. a seduce pe cineva: el [îşi] bătuse capul mult şi bine să dea în cap pe fata împăratului. a părădui: te-am lăsat să dai iama în averea mea. ) a da ortul popii. a munci foarte mult.CR. 1) a greşi. a înapoia. a da în căr i. a da importan ă. 1) a lovi în cap pe cineva. om bătrîn. (fam. a se crede important. a (se) da (sau a merge) înapoi (sau îndărăt) (ca racul) sau a-i spori ca la rac. a năvăli. ce-i dai greş cucoanei Luxi ei? ea-i încă hazlie. el [turcul] tot în carne vie. a se în elege cu cineva: Ion-vodă şi-au dat glas cu cazacii să se pedestrească to i. a da în brînci (muncind). îl dă în cap Dumnezeu.a regresa: stau şi mă mir ce să-mi fac! că-n loc să-mi mear.AL. să nu dea în clapcă. a-şi face singur rău. a da (sau a umbla) iama. 2) a cădea (în nas) de oboseală: îl ajunsese osteneala.PANN. a-i da înainte (cuiva).) a împiedica ascensiunea cuiva: ori de cîte ori se aştepta să fie avansat. a restitui (cuiva ceva): să-i dea banii îndărăpt numaidecît. 5) (fig. a aconta. (reg. a da hăisa.SAD. 2) a fi mai deştept. a (se) balansa: tata dîndu-ne hu a. a da (sau a băga) greş (cuiva). 3) (fig. a (se) legăna. ) 1) a bate în retragere. a se înşela: instinctul nu face greş vreodată. a regresa: apele au dat îndărăt . îmi sporeşte ca la rac. ca de oala mălaiului. 4) (despre nivelul apei) a scădea. ) a convinge (pe cineva): dacă eu. . (înv. a ceda: vai de biet român săracul.gă-nainte. a da hîrştioaga popii. de dădea în cap . ) a-i merge mai rău ca înainte. (reg. mai priceput (decît altcineva): cît îl vezi de copil. a-şi da importan ă. a da (şi) inima din el. apoi cu atîta mai pu in fata mea! POP. a pre ui. a prăda.ISP. 2) (fig. a ghici în căr i: îmi da şi mie în căr i.EM. a da în cap. a da (sau (înv. a lovi (sau a trage) în inamic: pe cînd trăgeam noi tot în gol.PANN . conducerea.URECHE.AL. a da (sau a se prinde. . (fig. a da (sau a trage) în carne vie.a-şi da glas cu cineva a da greş a da greş a da hăisa a nu da hă urile din mînă a da hîrştioaga popii a da hu a a da iama a-şi da ifose a da importan ă a-şi da importan ă a da inima din el a-i da înainte a da înapoi a da înapoi a da în arendă a da în brînci a-i da în cale a da în cap a-şi da în cap a da în carne vie a da în căr i a da în clapcă a-şi da glas cu cineva. (pop. (la jocuri. îndărăt tot dă ca racul.AL. a mîna la stînga. ) a păstra pentru sine puterea. dară se feri. îi dădea în cap . a da înapoi (sau îndărăt) (cuiva ceva). ) a face) greş. 3) (fig .AL. ) a se codi. 2) a jefui. a greşi. a găsi vinovat (pe cineva): ş-apoi. a cădea) în clapcă. a-şi da aere. a se retrage: ei s-au prins cu jurămînt să nu dea îndărăt.CR. în lipsa fiului său. am muncit de am dat şi inima din noi. a da foarte mult: ba zău. a-şi da (sau a umbla cu) ifose. la întreceri) 1) a oferi din start un avantaj (cuiva). a-şi da în cap. a-i da în cale (cuiva). înşelat: el ştia ce i se pregăteşte. ) a scoate din min i. a doborî pe cineva: oricine face rele. ) a fi prins. .CONACHI. 4) (fig. 1) a da năvală.CR. ) a se lăsa. a arenda. a nu da (sau a nu lăsa) hă urile din mînă. era ca un făcut. a-şi da aere. pînă la epuizare. a pune pre . uneori. cineva. nu-i dau în cale. a nu nimeri ( inta).ISP. a (se) da (de-a) hu a. 2) a comite o eroare.

dar nici nu dă în gropi de prost.POP. a începe să se coacă. a îngădui ca cineva să fie jefuit: năvăliră în Polonia şi deteră în jaf provinciile Volynia şi Podolia.CAR. a nu se da în lături de la nimic. ) a face cauză comună cu cineva: nu vrură să se dea în gînd cu ariianii. a înfunda (pe cineva): l-a pîndit cît l-a pîndit. a da în fapt de zori a da în gazdă a se da în gînd cu cineva a da în gît a da în grija cuiva să . dar pînă la urmă tot l-a prins şi l-a dat în gît .. (despre cereale) a creşte. ) a înştiin a. a intenta proces (cuiva). de grijă) cuiva să . 2) (despre oameni) a fi peste măsură de furios. a se da în leagăn. (fam. şi a nu te da în lături de la nimic ca s-o ajungi .. a da în pîrg: orzul în copt a dat şi trebue secerat. a se balansa. a trece o apă înot. fie fată de ăran. două oi în urmă a căpătat. cusururile. după ce umbla. MAG. a se legăna. PANN. 1) (despre lichide) a începe să clocotească. a da în gropi de prost a da în har a da în jaf a da în judecată a se da în lături a nu se da în lături de la nimic a se da în leagăn a se da în lungiş şi-n curmeziş a da în mustrare a da în nas a se da în nevoie a da în noduri a o da înot a da în patarama cuiva a-şi da în petic a da în clocot.HOGAŞ..i dai în petec... a face să ştie. POP. înot dacă o da . căprarul. ) a-şi arăta.... în patarama d-lui sublocotenent.: tata mia dat în grijă ca să mă feresc de om roş.CR.DOS. BĂLC. a da (sau a lăsa) în seama cuiva să . ) a avea de îndurat o nenorocire.IST. ) a mustra: prin ce. a da în noduri. a da (sau a cădea) în patarama cuiva.: nu i-au dat îndămînă să se bată.PANN.. (înv. trebuia să muncească şi să nu se dea în lături de la nici o greutate. ) a dărui..GHICA. a se nenoroci. a băga înbelea. să se cunoască: dă în cunoştin ă purtările vremii şi schimbările norocirii. a face pe dracu-n patru: în curmeziş iganul şi-n lungiş s-a dat.CR..DOS. a da în (sau de) gît (pe cineva). l-ai dat în mustrare. a da în mustrare.. (înv. a da în (sau spre) copt (sau în vremea coptului).a da în clocot a da în copt a da în cunoştin ă d-a îndărătele a da îndemînă să . a lăsa pradă. a se da în lungiş şi-n curmeziş. a acorda. a o pă i (asemenea altcuiva): că n-o să cază el.. pe dos... (înv. a-şi da în petic (ca iganul). a (nu) se da în lături (de la ceva).iată maxima cea mai înaltă a vie ii noastre publice. . a da în gropi de prost. DELAVR. a-şi da arama pe fa ă: mă miram eu să nu. a-i da mîna cuiva să . a (nu) se ruşina să facă ceva: fie fată de împărat.. a da în (sau de) jaf. a-i veni bine să . a găsi o gazdă (cuiva): ne-a aşezat bunicul în gazdă cu toată cheltuiala lui.CAR. a da (sau a supune) în cunoştin ă. a da în nas. a da (sau a aşeza) în gazdă (pe cineva). (înv. a cădea în nas. a (nu) se codi.. a da în fapt de zori. a se lumina de ziuă. a se da în gînd cu cineva. a-i conveni să .POP.. a fi foarte prost: nu c-ar fi deştept din cale-afară. a înota: după ce mergea. a fi capabil de orice: a nu iubi şi a nu voi nimic în afară de chiverniseala personală... a da în judecată (pe cineva). a da în har. a se da în nevoie. a da îndemînă să .greşi omul. a se dezvolta. (înv. a da (sau a lăsa) în grija (sau în grijă.. fără voie.). d(e)-a îndărătele(a).CAR. de la coadă la cap. invers: să zică Tatăl Nostru şi să meargă de-a-ndărătele. (sau a . a o da (sau a se da) înot.. cu spatele înainte şi cu fa a înapoi..

a-şi da în teapă. (reg. pînă asta dată.POP.. a se pune pe treabă. ) a prăda: Mihai puse de arse şi dete în pradă oraşul. a se lipsi de ceva. a da (sau a lua) în (sau la. a da în scris. pomi fructiferi) a începe să rodească.SAD. ) a deveni cunoscut. 2) (fig .. ) a se deda unor fapte urîte: acest nenorocit prin ip . a da în vart (pe cineva). a da (sau a arunca) la coş. a se da pe brazdă. 1) a preda. a demasca (pe cineva). a se repezi la pradă: temîndu-să să nu dea jaf nărodul la svintele moştii. a se da întru trufii. a da în tărbacă a-şi da în teapă a da în tipar a da în tipar a da în tivic a da în trăsnet a se da întru trufii a da în vart a da jaf a da jos căprăria din pod a da la carte a da la coş a da la fier vechi a da la gioale a da la moară a se da la muncă . (reg. ) a băga în bucluc (pe cineva). . a da în rod sau a se da pe rod. a da deoparte. ) a se face de rîs. 2) (glume ) a muri: săracul nenea Ghi ă. ) a reveni la vechile obiceiuri. a bea zdravăn. 2) a bate măr pe cineva. sub) tipar (sau (înv. a batjocori.CAR. a se descotorosi (de ceva). a trimite la învă ătură (pe cineva). a da în primire. a începe să se coacă. a face albie de porci pe cineva: nu o putură trece cu vederea. a demasca. (înv. a-şi da în petec. a da la fier vechi (ceva). (fam. a se pîrgui: roşiile mai au pînă să dea în pîrgă. a dat jos căprăria din pod. ci o deteră în tărbăceală. (fam. (înv. . a dat în primire! a da în public (pe cineva). numa-n româneşte. a încredin a cuiva (pe cineva sau ceva): m-a dat în primire unui coleg. s-auzi: asta e cutare! apoi eu te-aş ferici. a ocărî pe cineva. ) a lovi peste picioare.STANCU. a munci: dar sfin i încă nu avea Dumnezeu. ) în tipărire) sau a încredin a tiparului.PANN. a-şi da în petec. a da la gioale. a se da la muncă. a arunca (ceva). (reg. că doar nu sînt cîini. nu s-a văzut încă-n tipărire dată. o luară la trei parale.despre legume.. (reg.STANCU . a lega. ) a se face om de treabă (în urma unei pedepse). .GR. a pune) în (sau la. şi pe uli i cîteodată cu degetul arătat.. a-i plăcea să muncească. a da la carte (sau la şcoală) (pe cineva)..DOS.ISP. a da dracului (pe cineva sau ceva): dar cu pămîntul ce să faci? şi ce folos de boi şi vaci? nevasta dacă nu i-o placi. a da jaf. a da în tăiere (o pădure). a tipări: asta poezie . a certifica: dau în scris că nu mai am nici o preten ie .. (pop.a da în pîrg a-şi da în pîrtie a da în pradă a da în primire a da în public a se da în public a da în rod a da în scaldă a da în scris a se da în stambă a da în tăiere a da în pîrg(ă) (sau în pîrguială). le dai în trăsnet toate! COŞBUC. căci încă nu se dăduse nime la muncă. a da în trăsnet sau a lăsa în trăsnetul. părinte. ) 1) a bate zdravăn (pe cineva): oamenii nu se dau în tivic. a-şi da în pîrtie. a provoca un mare neajuns (cuiva). a da (sau a bate. (înv. a da în scaldă (pe cineva). 1) a chinui cîinii cu tărbaca: prinsese un cîine jigărit de mahala. a se da în public..BELDIMAN.AL. îi legase o tinichea de coadă şi-l aruncase în mijlocul stradei să-l dea garda-n tărbacă. a se da în stambă. a propune pentru tăiat (o pădure): se mai dă în tăiere încă o pădure. ). 3) a-şi bate joc de cineva. a-şi face publicitate: [el] se hotărăşte a ieşi din sfera modestă a auritei mediocrită i şi a se da în public. ) a vorbi înpresă despre cineva: de ar fi o mul umire să te vezi în tipar dat. a impune o disciplină aproape militară: dacă a văzut că nu merge cu vorbă bună. au slobozit frîul stăpînirii . a da în (foc şi) pradă. a da în tivic (pe cineva). CAR. (fam. a da la moară. a îndepărta un lucru fără valoare. BĂLC.) a da la iveală. a da în tipar (pe cineva).GALA. a da jos căprăria (sau milităria) din pod. (reg. prin) tărbacă (sau în tărbăceală). vrînd a afla vreame a să da întru trufii. a da pe fa ă (pe cineva).

) a linguşi nemăsurat (pe cineva). a clarifica.. a da la reformă. nu-i dă meşii să mai vie. a nu-i da mîna (cuiva). ) a-i conveni (cuiva) să .. a arăta (tot) ce poate. ).. a da (sau a trage) la rindea. nu mai scapă nici un arşic. (fam. a mitui (pe cineva). (fam.. a-i da limbi (cuiva). a permite: plecarea lui intempestivă a dat loc la discu ii. a da lumii veşnica sărutare. a oferi prilej de . a lovi arşicele cu ichiul: dacă . a da mangărul cel de apoi. să dăm mîna şi să fim amîndoi una! POP. a da lenchi.CAR. ) a reforma. au trebuit. a-şi da măsura.PREDA.. 2) a se uni (prin căsătorie): vino. ) a ob ine un succes important (şi neaşteptat). a da (sau a aduce. a considera un produs drept rebut: această operă a unui asemenea individ trebuie să cadă la rebut.MARC. a se da la şedere. a da (sau a face) mărire (cuiva)... a da la gunoi.ISP. (fam. mîndră. a nu-i conveni. (înv. a se da la treabă.PRAV. 1) a strînge mîna cuiva (în semn de salut sau de împăcare): dau mîna unii cu al ii. pînă ce ajung la bătaie. a plăti o slujbă la biserică pentru cineva. a sta la taifas.. ) a cădea la învoială (cu cineva). a veni cu) (o) lămurire (sau desluşire. damă de consuma ie.. ) ca chestie: ia spune-mi d-a minune.. (fam. (reg.P..PANN. a da mîna a-i da mîna ..i ia min ile? nici n-ai zice că e damă de consuma ie! de lux. d-a minune. încep a da lenchi. ) a se apuca de lucru: nu mi-ar fi ciudă cînd n-aş vrea să mă dau la treabă..SAD. 2) (fig. 2) (fig. (reg. (reg. a da mită (cuiva). a desluşi: să dau din nou o mică desluşire supărăcioşilor noştri confra i.CR. ) a se retrage (dintr-o ac iune).CR. ) a da ortul popii: bătut la talpe pînă au dat mangărul cel de apoi. a da lustru. ce are bărbatul meu . .. din pură curiozitate. ) a începe să se certe (cu cineva): dau la pricină . 1) a rindelui. se-n elege! CEZAR. (reg. prostituată: ui-tă-te la ea! aşa-i că. lămuriri.CAR.: nu-i da mîna să iasă cu dînsul. la vechituri. să se dea într-o parte. (înv. a da loc la . a da lovitura.POP. a da lovitura a da lovitura de gra ie a da lumii veşnica sărutare a da lustru a da mangărul cel de apoi damă de consuma ie a da mărire a-şi da măsura a nu-i da meşii d-a minune a da mită a da la o parte. a(-şi) da mîna (cu cineva). a da (sau a cădea) la rebut. de împăcare). .. 1) a se feri în lături (spre a face loc): hai să ne dăm într-o parte. (fam. a se da la o (sau într-o) parte (sau deoparte).. a se eschiva: oamenii . cu deosebită părere de rău. a se da la plan (cu cineva). a nu-i da meşii (cuiva). a da (o) liturghie (sau liturghii). ) numai aşa. 3) a colabora (cu cineva). .. ) a bate (pe cineva).ISP. a da lovitura mortală (cuiva). a lămuri. a putea să .? ISP.CR. a îndepărta. ) a muri: au vestit că era aproape a da lumii vecinica sărutare. a nu cuteza: pe unde îl ştie. a-i da mîna (cuiva). a preamări (pe cineva): to i într-un gînd şi-ntr-o glăsuire dete mărire Domnului. a înlătura: el dă aşternutul la o parte. 2) (fig.. a lustrui..MUSTE... 1) a întinde mîna (în semn de salut. desluşiri). a da lovitura de gra ie (cuiva). a da la pricină (cu cineva).a da la o parte a se da la o parte a se da la plan a da la pricină a da la rebut a da la reformă a da la rindea a se da la şedere a se da la treabă a da lămurire a da lenchi a-i da limbi a da liturghie a da loc la .

. a nu da ochii (cu cineva): de atîta vreme de cînd nu ne-ai mai dat obraz.LET. în trap grăbit. a (nu)(-i) permite (cuiva) să fie prea familiar. 2) a închina.AL..a-i da mînă de ajutor a da mîncare la peşti a da mlădi ă a da moartea în cineva a da mor ii pe cineva a da motiv să . 1) a cocheta. a-i da nasul să . a da (sau a trage. a da ochii cu cineva a-i da ochii în gene a-şi da ochii peste cap a da ocol a-i da (sau a-i fi) (o) mînă de ajutor (cuiva).ISP. zorind să se facă mai curînd nunta. prilejul să . a produce.COŞBUC. a-i da năvală (cuiva). a-şi da mul ămita. a fi nesim it. a a ipi. a oferi (cuiva) ocazia. a se întîlni pe neaşteptate cu cineva: cînd a dat cu ochii de mine. a (nu)(-i) da nas (cuiva). a fi cuprins de o spaimă îngrozitoare. a-i da ochii (sau geana. obraznic. (reg. a da (sau a intra) moartea în cineva.. (reg.POP.. aşa d-a-n fuga. 2) (a fi pe punctul de) a muri. . da ocol mărului. .. a-şi da (sau a-şi aduce) obolul. da ocazie de multe bănuiele.AL. ) a se lăsa păgubaş. 1) a ocoli. a-i da o bărbiereală (cuiva). nas în nas...i fie mînă de ajutor la drum. 2) a genera. ) 1) a se certa la cu ite cu cineva. a prilejui.AL. a da nas cuiva: celui fără ruşinare de-i dai ceva obraz. d-a-n fuga. a da ocol (la ceva sau cuiva).ISP. (sau de .. a se trezi fa ă în fa ă cu cineva: se întîlni în fa a liceului. 1) a naşte. 2) a da tîrcoale: Prîslea .. din răsputeri: sfetnicul umbla d-a-ncîtelea. a se pomeni. (reg. prea îndrăzne sau obraznic: nu da nas spurcatului să se întinză. a(-şi) da natrele (sau natra) cu (sau pe) cineva.. a îngădui cuiva prea multe. a ajuta (pe cineva): o slugă vrednică. a năvăli: tătarii ca zăvozii pe dînsul dau năval. pe loc a încremenit. (reg. a avea tupeul să . 1) a saluta (pe cineva).. a da naştere a da natrele cu cineva a da năbîrna a da năvală a-i da năvală a da năvală ca porcul d-a-ncîtelea d-a-n fuga a da noroc a-i da o bărbiereală a-şi da obolul a da obraz a nu da obraz a da o calcavură a da ocazie la .REBR. să văd că singură din urmă îmi dă năvală şi mă curmă. ) pe apucate: cu cîte-o oală pe dînsele..CR.. a covîrşi (pe cineva): de ce-aş sim i că suie vremea şi n-aş opri-o pas cu pas. a avea îndrăzneala să .. 2) a trage o mamă de bătaie cuiva. a primi) o calcavură.ISP.NEGR. ) a ucide pe cineva: iară pre fă arnic l-au dat mor ii.. a stîrni: meşteşugul cuvîntului .ISP. a mînca. a da (sau a se întîlni) nas în nas cu cineva sau a da nasul cu cineva.). a da ochii cu cineva sau a da cu ochii de cineva..CR. ) a vomita. a-şi da ochii peste cap. a da mor ii pe cineva.. a da ocazie la .ARGHEZI.ARGHEZI. d-a-ncîtelea.. (reg. a da năbîrna (sau năbuzna) (undeva). a i se închide ochii de somn (cuiva). (fam... a lăstări. PANN. a da năvală ca porcul. a nu da obraz (cu cineva). a da mlădi ă. a da năvală. ) a da (sau a primi) o mamă de bătaie: în loc de bucate. cu judecătorul. a provoca. a dat naştere literaturii şi elocven ei. a contribui cu un mic ajutor (în scop de binefacere).. a crea... a da mîncare la peşti. a da obraz (cuiva).. ) a da buzna (undeva). a merge de jur-împrejur: el poartă calul. a-şi da mul ămita a da nas a da nas în nas cu cineva a-i da nasul să . ca să. sare să i se urce-n spinare.. a da noroc (cuiva sau cu cineva)... a ocaziona: aceste primblări . a da (cuiva) motiv să .. dînd ocol. ) a bărbieri (pe cineva): să faci aşa fel să-mi dai o bărbiereală bună. pleoapele) în gene (cuiva). (rar ) a copleşi. î i mînca o calcavură de cele tătărăşti. (înv.. (pop. a da naştere. a ciocni (un pahar de băutură) (cu cineva).

a da ocol ării a-şi da odăjdiile a da o fugă a da o gură a-i da o gură a da o idee a da o idee despre . şi au făcut pace. fugu a) (pînă la . la nimereală: să ridice patul puştii şi să deie orbiş în toate păr ile. a da onorul. (sau de . a cutreiera lumea în lung şi-n lat. să vie pînă la noi! . a-şi da o părere (sau cu părerea). a-şi da odăjdiile.. a se abate (pe undeva sau pe la cineva): am dat o ştearsă şi pe la rude. a lovi orbeşte. a da o pova ă (cuiva). în toate păr ile.. a depune toate eforturile. a prezenta sumar (ceva): pompoasa lui cuvîntare le-a dat o idee despre ce va să zică politicianismul. a face o plimbare.. (reg. a da orbiş.. (înv. a oferi de mîncare şi de băut (cuiva). a ordona. a dispune: guvernul a dat ordin să nu se mai achite nici un mandat la casieria centrală. a da o ştearsă. . dă.POP. a se strădui: îşi dau osteneală nemaipomenită să convingă lumea că sînt oameni politici. a-şi da (toată) osteneala (sau osteneală). a da ortul (sau pielea) popii sau a-i zice popa pe (sau de) cap sau a-i cînta popa (la pat sau aghiosul ).BUDAI-DELEANU. ) a şterge o palmă (cuiva). 1) (reg.): dă fuga la împăratul. a da o gură (cuiva). ) a-şi face drum. a da o lec ie (cuiva). a-şi da cu presupusul.SL. (înv. ) a muri: de foame nu dau popii ortul! COŞBUC . măcar fluieră-l. a povă ui. spre a le duce la păscut: luai oile-n porneală. a dat omătul cam devreme . CAR. a da o raită (pe undeva). ) a-şi da sufletul. a dat o raită prin oraş. a da o fugă (sau o fugu ă.POP. 2) a cură a zăpada: dă omătul de pe cărare! a da omenie (cuiva). atunci le vom spune următoarele.. ) a ceda unei puteri străine o parte din teritoriul unei ări: le-au dat hotar şi olat . mîndru ă. a opina: dacă nu-l aplauzi.i însă numaidecît o părere.). a respecta. a-i da (sau a-i trage) o gură (cuiva). 2) (fam. a lovi (în treacăt) (pe cineva). a cinsti (pe cineva): jupea pe bie ii igani fără milă.CAR..NEC.. a da (sau a lua) oile în porneală. a descrie. a da oile în paza lupului a da oile în porneală a da olat a da o lec ie a da o masă a da omătul a da omenie a da onorul a-şi da o părere a da o pedeapsă a da o perdea a da o pova ă a da o raită a da orbiş a da ordin a da origine a da ortul popii a da o săritură a-şi da osteneala a da o ştearsă a da ocol ării (sau ărilor.ISP. pămîntului). a prezenta arma în semn de salut la primirea unei personalită i sau în ocazii speciale. 2) a săruta (pe cineva): dă-mi. a certa (pe cineva): chemă slujitorii şi le dete o gură de-or pomeni-o. a lăsa pe cineva la discre ia duşmanului de moarte. 1) a striga (pe cineva): dă-i o gură vecinului. a muri. . ) a da (sau a lua) oile în pază. a oferi.. a da o săritură. a sfătui (pe cineva): dacă ne e permis a da o pova ă adversarilor noştri. a da o idee. a se repezi (pînă) undeva: am dat o săritură pînă la Sibiu. a da o idee despre . a da omătul.). a se răsti. iar omenie nu le da de un ban. a da ordin (sau dispozi ie).BLAGA... să le duc la păşuneală. a dojeni (pe cineva) (pentru o necuviin ă). a da (sau a face) olat (cuiva). a da origine.POP. 1) a se face iarnă: anul acesta.. a se duce repede (pînă la . a genera. a provoca.CAR. a se ră oi (la cineva). a pedepsi (pe cineva). gura ta.POP. ) a da naştere. a da o pedeapsă (cuiva). că mi-i tare dor de ea. a da o masă (cuiva). a învă a minte (pe cineva). a face un tur (pe undeva): fiind vreme frumoasă. (pop. fuga. a da o perdea (cuiva). a sugera o idee. (pop.CAR.. a da oile în paza lupului.

2) a-i da drumul pasului. a (se) pierde. a nu deranja. a flata (pe cineva)... a alunga (pe cineva): îşi luă asuprăşi să-i dea paşaportul.FIL. a (se) prăpădi. (fam. şi pop. a adăposti (pe cineva).AL. a preda (sau a duce) pe cineva prins. . legat. ) a muri: tata întîi şi mama îndată după el şi-au dat otpustul. a tenta. a da pe garan ie. a (se) da pe fa ă. a ispiti. ) a da (sau a pune) parolă. peste tot cîmpul. a (se) da pe brazdă. îi legase butuc şi-i dase peşcheş procurorului. bărbate. a îngădui (cuiva să facă ceva): nu.NEC. de frica strechiei.CONV.POP. a merge: dă. a aluneca pe ghea ă. a îngădui prea multe. a-i da paşaportul (cuiva). 1) (reg. a nu tulbura. a da afară (pe cineva). pasu mare. PANN. a da papucii (cuiva). a da (sau a se duce) pe apa sîmbetei. 3) a ceda pasul. 3) a da parola.CAR. ce-mi zic: ce-ar fi să dau şi pe la el? CAR. a da pe credit (sau pe datorie) (cuiva). s-ajungem în pas cu soare. a ordona: datu-s-au parola de bătaie. a da (sau a duce) pe cineva peşcheş (cuiva). ) a izgoni. ) a da ordin. a da nas (cuiva): te ui i la ei. a (se) distruge. a (se) dezvălui: podoabele inteligen ii primului ministru sînt date pe fa ă cu o zgîrcenie proverbială. a da parola (sau parolă). ) a înşela (pe cineva). 1) a se angaja solemn: îi dă parola de onoare că nu-l va trăda. a amaneta: dă-mi-o mie [guri a] în chezăşie. a da pe (sau în) chezăşie. (fam. a-şi da otpustul.ISP. şi pop. a omorî (pe cineva). a (se) acomoda. a da (sau a trece) pe la cineva. a nu supăra (pe cineva).. 2) a rosti semnul verbal de recunoaştere.LIT. a da (sau a trece) pe la (sau pe lîngă) nas (cuiva ceva). a(-şi) da parola (de onoare) sau (înv. a (se) îndrepta. (reg. a lăsa în voia lui (pe cineva): vitele din cireada vecină începură să fugă . a da (bună) pace (cuiva) sau a lăsa în pace (pe cineva). a da pat (cuiva). 2) a fi foarte harnic. a momi (pe cineva cu ceva). 2) (înv. ) a expedia.. ) a ucide. a expedia. a da (sau a trage) o eapă (cuiva). a alunga îmbrîncind pe cineva: apoi îl dete pe bete din ostrov. a da (sau a întoarce. pînă la SîntăMărie. 4) a permite. 1) a scotoci pentru a găsi ceva. care nu le mai lăsa în pace. a îndepărta (din serviciu). a-i face o vizită cuiva: pe drum.ISP. a da (sau a se duce) pe gîrlă. a (se) demasca. . 1) a stabili şi a comunica un semn verbal de recunoaştere. . a da marfă (cuiva) cu plata mai tîrziu. mîine o livadă întreagă. a se da pe ghea ă. a da pe bete (afară). a da paiele (cuiva). murgule.i dă pas de vorbă.POP. (pop. pentru că nu îngrijise grădina. a da (sau a-i face) pe foaie (sau pe foi) (cuiva). a da (sau a se duce) pe apa sîmbetei. (înv. a da o bătaie (cuiva): voi să-i dea pe foi. şi le dai paiele! CR.POP. ) a păşi. a răsturna) pămîntul cu dosul (sau cu fundul. a preda pe cineva duşmanului: poli aiul hăr uise revoltan ii . ) a mustra. a certa (pe cineva). a da pe cineva peşcheş a da pe credit a da pe fa ă a da pe foaie a se da pe ghea ă a da pe gîrlă a da pe la cineva a da pe la nas . cu curul) în sus..REBR.a da otpustul a-şi da otpustul a da o eapă a da pace a da paiele a da papucii a da parola a da parola a da pas a-i da paşaportul a da pat a da pămîntul cu dosul în sus a da pe apa sîmbetei a da pe bete a da pe brazdă a da pe chezăşie a da otpustul (cuiva)..CAR. a deveni public. . a da pas (sau pasul). a (se) risipi: azi se duce pe apa sîmbetei o limbă de porumbişte. (înv.

a-i da pe nas a da perdaf a-i da peste bot cuiva a da peste cap a se da peste cap a-i da peste nas a da pe sub nas a nu da pe şapte a da peşcheş a da pe şleau a da pe ine-minte a da pe oi a da piept a da pierzării a da pinteni a da pînza pe fuioare a da pîrjol a da platnic pe cineva a se da platnic a da plecarea a-şi da poalele peste cap a da pojar a da pomană . DELAVR. a-i reproşa. nu-şi pune cineva poalele în cap. a da pînza pe fuioare. n-o da peste cap! a se da (de-a roata sau tumbă) peste cap sau a veni peste cap. (arg.): mi-or da feciorii după moarte de pomană. a întoarce pe dos (pe cineva): povestea asta l-a cam dat peste cap . ) a face tot ce e omeneşte posibil: s-a dat peste cap să-l ajute . ) 1) a stropi (pentru a lustrui). cu sare le presăra. 2) (fig.ISP. să-l dea pre mîna giude ului. a da perdaf. a da pe brazdă (pe cineva). a se considera (sau a considera pe cineva) superior altora. a da pojar. a rasoli (ceva): fă treaba cu răbdare.CR. ) a scoate la pierzare.POP. a-i da (sau a-i ieşi) pe nas (sau pe ochi) (cuiva ceva) sau (înv. a suporta urmările (neplăcute ale) propriilor fapte. a mitui (pe cineva). ISP. a da (de) pomană (ceva cuiva).CR. a da pierzării sau (reg. ) a bulversa. a-şi da arama pe fa ă: pentru că inima cere. a face un schimb în pierdere. pe datorie. a zori.POP. a slobozi) pîrjol. şi pop. (reg. a da (sau a duce) peşcheş (cuiva). din milă etc. i-a dat pinteni şi a prins a învîrti buzduganul. ) a încurca. a da pe ine-minte. a da. a da (sau a lăsa. a da semnalul de plecare. 1) a răsturna (pe cineva): în caic sărea şi pe cel Arap îl da peste cap. ) a da pe datorie. a da platnic pe cineva. a nu (se) da pe şapte.ISP. ) a face otreabă de mîntuială. (reg. a incendia: zise nepotului său să dea pîrjol unei păduri. a pune la punct (pe cineva). ) pe sub nară). a da pe oi. a i se înfunda (cuiva): vă vor ieşi ele toate aceste pe nas. a-i imputa (ceva cuiva): ne trage cîte un ibrişin pe la nas despre fata popei. a da pinteni (calului). . a strica planurile cuiva.) peste rît. a împăr i ceva gratuit (pentru iertarea păcatelor. (înv. ) a vărsa pe nas (ceva). a-şi da poalele peste cap sau a-şi pune poalele în cap.PRAV. a da plecarea.DOS. a se da platnic. ) a scoate dator pe cineva: fără vină mă dederă platnic. a depăşi limitele bunei-cuviin e. s-a dat platnic şi i-a plătit. a da foc. perdaf cu piper le da. (înv. 2) a presăra: î île-i le despica. 1) a plesni peste gură pe cineva. a tulbura. 2) (fig. ) a dojeni cu asprime pe cineva. a da (sau a duce) plocoane (cuiva).POP. a îmbuca (cu lăcomie): se silea a băga pe sub nas cît mai iute. 1) a se da de-a berbeleacul. ) a da pe credit.ISP. mîntuirea sufletului. a da (sau băga) pe sub nas (sau (reg. (reg.AL. a ucide sau a lăsa să fie ucis: fata să se dea pierzării. . a da pe şleau (pe cineva).a da pe mîna justi iei a da pe mîna justi iei (sau (înv.ISP. (înv. a înfrunta (pe cineva sau ceva): el va sta să dea p [i]ept cu tălharii. a mînca. ) a incendia: pojar codrului că-i da. 2) (fig. (înv. a o pă i. ) a aduce pe calea cea bună. ) a se recunoaşte dator: dacă a văzut aşa.IORGA. a grăbi calul să meargă (mai iute): ea a strunit mîr oaga. ) peste sfîrlă) (cuiva) sau a da (sau a pune) în (sau peste) nas (cuiva ceva) sau a scoate (cuiva ceva) pe nas sau a(-i) trece (sau freca) (pe) sub nas (cuiva ceva) sau a-i trage una (sau un ibrişin) pe la nas (cuiva). ) a jude ului) (pe cineva). a da peste cap (pe cineva sau ceva). 3) (fig.CR. a-i da peste nas (sau (pop . 4) (fig. a-i da peste bot cuiva. a da rasol. a da piept (cu cineva sau cu ceva). de-a rostogolul: broasca se dădu de trei ori peste cap şi se făcu o zînă. a înainta (pe cineva) organelor judiciare pentru a fi judecat: dacă va prinde tîlhariul.

POP. ) a se da bătut: boierul. a da (sau a face) pui de giol. a răscoli: doar vîntul nop ii-n ierburi dă răscoală. a da publicită ii (sau în publicitate). 1) a necăji.FIL. (reg.. ) a învinui. dar încă om cu om! CR.a-i da pricină a-i da pricină (cuiva). a da prin şireag. (înv. a replica. nu voia să se dea rămas. 1) a relata. a da (sau a cerne.. a da roade: schimbarea miniştrilor corup i n-a prea dat rezultate .. cred . fiindcă am dat pe pîrlitură o mul ime de ho i. a ceda: fata . a demonstra.ISP. 1) a se preda: da i-vă prinşi! ne-a strigat unul. (înv. dar încă (sau încă-mi-te). ) 1) a da de gol. a demasca (pe cineva): m-a scos. a cerceta cu de-amănuntul: dau prin ciur şi prin dîrmon neajunsurile Sultănicăi. . a fura: cugeta să înşele pe Făt-Frumos şi să-i dea pui de giol la inel.. a da prin şperlă (pe cineva). ) a pedepsi (pe cineva) purtîndu-l prin tîrg cu nasul tăiat sau cu capul ras: pe mine mă dă pîn tîrg cu capul ras şi mă duce la ocna părăsită. a se da rămas. a-şi da răsuflarea (de pe urmă). ) a declara învins (pe cineva): dacă judecătorii noştri ar vra să mă asculte.P. a acuza (pe cineva): i-am dat pricină că nu dă seamă de o sumă de bani a visteriei.STANCU .NEGR.... răsuflarea şi-a dat...DELAVR. a da rela ii. 2) a vorbi de rău. a produce efectul scontat. . a da prin tîrg (cu nasul tăiat sau cu capul ras) (pe cineva) sau a da tîrgului (pe cineva sau ceva) sau a o da tîrgului.BĂLC. lîngă el. a da rezultat (sau rezultate). . ) a o pă i: bietul boier. (reg.. 2) a informa.STANCU. ) a face ceva de mîntuială: pe urmă se plictisesc măgarii de călăi şi dau rasol. 2) a trata cu asprime (pe cineva). a publica: cît pentru odă. a dat-o şi el prin şperlă! POP. ) a înşela.NEGR. a da (sau a vorbi în) (o) replică (sau replica).ISP.COSTIN. pe pîrlitură? OD. 1) (înv. să ştie el ceva şi să n-o dea tîrgului. nu vrea să se dea prinsă. a dovedi. ei ar da totdeauna rămas pe advoca ii ce vorbesc aşa de pocit.AL. a da publicită ii a da pui de giol a da raport a da rasol a se da rămas a da rămas a da răscoală a-şi da răsuflarea a da rela ii a da replică a da rezultat dar încă . ) a se recunoaşte învins. a raporta: marele vizir a început să-şi facă raportul despre felurite treburi.. cu atît mai mult (sau mai pu in): deal cu deal se ajunge.FIL. a face de rîs (pe cineva): şi la toată întîmplarea. a-şi da obştescul sfîrşit.CAR. că domnitorul va da-o publicită ii. a da răscoală. a da probă (sau probe) de . 2) (reg. a o da prin şperlă. cred că nu mă vei da prin şperlă şi nu-l vei lăsa să mai bată! CR. ) a pune pe un delincvent să treacă printre două rînduri de solda i însărcina i să-l lovească cu vergi. (fam. (reg. a da rămas (din judecată) (pe cineva). a da (sau a(-şi) face) raport(ul). a escroca.CAMIL..IOSIF. a se da prins. a da rasol.. (înv. (înv. a zbate) (şi) prin (sau în) ciur şi prin (sau în) dîrmon. . vezi. a alege. a supăra (pe cineva). 2) a ironiza (pe cineva sau ceva): este oare vreo idee pe care spiritul glume al francezului să n-o fi dat . a da prin ciur şi prin dîrmon a da prin pîrlitură a se da prins a da prin şireag a da prin şperlă a o da prin şperlă a da prin tîrg a da probă de . a riposta: Inocen iu voi să-i dea replica.. a da prin (sau pe) pîrlitură. a muri: calul său..ISP. a trece. a da în gura lumii (pe cineva). a proba: [armata] dedese frumoase probe de curagiu. a cîntări (cuvintele). 3) a divulga un secret: cum .

COŞBUC.. v. a săra: pun sare. (înv.. a răspunde de propriile fapte. a fi conştient. ) a se ruşina.EM. 2) (înv. ) a declara. a nu îngădui.SAD. a se ră oi (la cineva). a se manifesta. la sictirit) (pe cineva).POP. va dobîndi multe daruri.POP.a nu da rînd a nu-şi da rînd a da roată a da rod a da rotocol a se da ruşinos a da sare a da satisfac ie a da să în eleagă ceva a da sălaş a da scări a-şi da seama a da seamă a da seara bună a da semn a da semnalul a nu da rînd (cuiva). şi to i o aplaudară. ) a semna. a înjura (pe cineva). a-şi afirma prezen a. bietul. a comunica din depărtare cu cineva. a anun a. a da rotocol (sau rotocoale) (cuiva sau la ceva). a nu permite (cuiva ceva): nu le da nicidecum rînd ca să-şi vie cît de pu in în fire. a (se) începe o bute (de vin) înfundată: s-a dat sfredel acelei bu i de vin în cinstea oştenilor măriei sale Nicoară. 1) a (se) justifica. şi reg. de în eles) ceva. a-şi da sfîrşitul (sau obştescul sfîrşit). a (se) comanda începutul sau sfîrşitul unei ac iuni. cu hai) sictir (cuiva) sau a lua la (sau cu) sictir (sau sictireală.SL.. a da bună seara (cuiva). a da sfară (sau sfoară) în ară (sau în sat. a da scări.. ci-n calea de-a da roade cele mai multe mor. a da satisfac ie.DOS. sună de 12 ori din limba sa de metal spre a da lumii ce nu-l ascultă samă că se scursese a 12-a oară a nop ii.EM. existen a. a-şi da seama (sau seamă) sau (reg. ) semnal). a îndemna calul lovindu-l cu scările sau cu pintenii: Păturică dete scări calului şi înaintă în lagăr. a raporta. ) a nu mai prididi. a înştiin a: orologiul . a face (pe cineva) să priceapă ceva: nu peste mult. în mahala). a da roată (sau roate). a suporta consecin ele propriilor fapte: vei da samă de-ai fost strîmb ori de-ai fost drept! VLAH. a (se) da sfredel unei bu i.. a comunica. gust în vîrful lingurii. a lua ini iativa.. să-l întrebe cîte ceva. a da seara bună (cuiva). a repezi (pe cineva): le-aş da cu hai sictir! BOGZA. a da seamă (sau cont. 1) a mul umi. a găzdui (pe cineva): se rugă de Amurg să-i dea sălaş pînă a doua zi. a da (un) semn (sau semne) de via ă. a rodi: pomu-n înflorire în orice floare-ncearcă întreagă a sa fire. 1) (înv. 2) a anun a. a nu-şi (putea) da rînd (la sau cu ceva). a se da ruşinos.POP. în tîrg. a da (sau a face) rod (sau roadă). a da (sau a pune) sare. a da semn de via ă a da sfară în ară a-şi da sfîrşitul a da sfredel unei bu i a da sictir . a vesti: şi-l făcu să deie sfoară-n ară că cine să se va găsi ca să lecuiască pe împărăteasa . ) a nu da răgaz. a da (cuiva) să în eleagă (sau a în elege. a realiza: nu vreau să te descos: tu î i dai seama dacă ai ori nu ai ceva să-mi spui. a (se) da semnalul (sau (înv. 2) a accepta o provocare la duel. .FIL. a da semn.GHICA. a transmite veşti despre sine: î i dau semne de via ă din capitala daco-română.CAR.POP.l(iz)a un pericol. a da de veste. (înv. ) a vesti: ş-au dat sămn că va veni D [umne]zău pre pămînt şi va lăcui cu oamenii. a se sfii: dracul de argat . a ocărî. şi reg.. a deceda: şi-a dat sfîrşitul.POP. (pop. a da sălaş (cuiva).AL. (înv..SAD. a satisface: trebuie o mînă de fier care să ştie să dea satisfac iune aspira iunilor na ionale.POP. a descrie un cerc: corbii-n pribeagul lor drum dau roate prin zarea pustie. sictireli. nu să dădea ruşinos deloc. cînd era încă în floarea vie ii. socoteală. a da tîrcoale (cuiva sau la ceva). a se îmbulzi: [flăcăii şi fetele] nuşi dădeau rînd care mai de care. a început a-i da femeia cîte una de în eles.GHICA . ) a-şi trage (sau a-şi lua) seama. a da (cu sau un. a da tonul: dete semnalul aplaudării . a (se) anun a. seama). a da ocol.

3) a depune toate eforturile. a încurcat-o. COŞBUC . cu piciorul sau cu o baghetă). pentru că.DOS.CAR. (reg. a recunoaşte: l-au bumbăcit pînă a dat totul din el. a se strădui: toate chipurile şi toate trudile i le-ai dat. a se învîrti în preajma unei femei. a da timp de gîndire a-şi da silin ă sau a-şi da (sau a-şi pune) (toată) silin a (sau toate silin ele) sau (înv.i zică. ah. al unui anumit fel de a gîndi. ruinează societatea prin falimente frauduloase. a pune) (mare sau multă) silin ă.IBR. ) îi tremură mîinile de zgîrcit ce e. (pop . a începe să-i crească firele din barbă (cuiva). la o adică şi cămaşa de pe el. (reg. a nu precupe i nimic. negrele ape cui îi dau tonul? BLAGA . a da o raită: da tîrcoale prin toate col urile. a da toate pe una. 1) a vomita. a se sili..CANT. a alăpta copilul. a lăsa (cuiva) timpul necesar pentru luarea unei hotărîri. privind frumuse ile pămîntului. a depune toată silin a. ) acum. a contesta: de giude ul tău nu . a da şpri .. 1) a indica notele de început ale unei compozi ii muzicale: (fig. întrucît.. a da roată. al unei mode: la Neam . a da teşchereaua (cuiva). a da şi cămaşa (sau haina) (de pe el). 1) a se învîrti împrejurul (sau în preajma) cuiva sau a ceva. a îmbuiba (pe cineva). a da (sau a lua. a da (sau a lua. ) a tăgădui. ) a alunga. ) a risipi fără chibzuială. a face orice pentru o dobîndi ceva. strădania. a-i da mai mult decît îi trebuie (cuiva). dat fiind că . şpagă. chiar şi ce nu făcuse .. a da tonul.. 2) a face orice sacrificiu pentru a ob ine ceva. 2) a spune tot ce ştie.. a da sînge.. a dat de fund. accentele unui text (scandat sau cîntat). a da tagă (sau taga) sau a avea (sau a prinde. ) a avea (sau a face. 1) a dărui pînă şi ultimul lucru care-i apar ine. ..) a pă it-o. 2) a marca. a da (un) timp (sau răgaz) de gîndire (cuiva).SAD . a-i da (sau a-i ieşi) tuleiele (sau tăunii) (cuiva). a expedia (pe cineva). 1) a bate tactul unei melodii: (fig. ) albele giulgiuri bătute de vînturi dau tact tînguioaselor cînturi.. a primi) şper .a-şi da silin ă a da sîn a da sînge a da strigăt a da şapte boi şi şapte vaci a da şi cămaşa a-i da şi pe gură şi pe nas a da şper a da şpranga a da şpri a da tact a da tagă a dat de fund a da teşchereaua dat fiind că . a-i fi) tagă (de . ) a lăsa să treacă: multă vreme au pierdut pănă a trece Dunărea.FIL. te fă că crezi orice el o să.). a se strădui: ca să nu-şi deaprea mult silin ă. (reg. numai ca să mă vezi norocit şi însămnat între moldoveni. (înv. tonul îl dă corpul didactic. (pop. a dat Nan de găvan. pentru a-i cîştiga simpatia. a da totul din el. a nega. deoarece. a şpri ui. a primi) mită. a da (foarte) mult. a da şpranga. (înv. a dona sînge. a da tîrcoale a dat Nan de găvan a da toate pe una a-şi da ton a da tonul a da totul din el a dat prea mult de pomană a-i da trecătoare a-şi da truda a-i da tuleiele . a-şi da aere: dîndu-şi ton de mari capitalişti. mi-i tagă. a fi filotim: aşa om mai rar! pîinea lui Dumnezeu. a da şapte boi şi şapte vaci. 2) a fi ini iatorul unei ac iuni. a da strigăt(ul). KOG..POP.EM. a da tact sau a ine tactul. a da sîn. 2) a umbla. nu alta! era în stare să dea. ) i s-a înfundat. a face curte: juca bine şi da tîrcoale fetelor cu zestre mare.. a striga: sufletul cinstit d-abia a dat strigătul de indignare. a-şi da (toată) truda. a da (sau a face) tîrcoale (sau un tîrcol).VLAH. a-şi da ton. a-i da şi pe gură şi pe nas (cuiva). a dat prea mult de pomană. căci gotthii siliia să nu-i dea trecătoare. a da paşaportul (cuiva). prin mişcări regulate (făcute cu mîna. a mărturisi. a-i da (cuiva) trecătoare.

. a face (pe cineva) să lase impresia de . a da valma. să semene cu . a da tuturor răilor a da anc la pepene a da ăncuşa a da ăncuş la . a ordona. (reg. CONTEMP. am să. ) a-i da (sau a-i trage) o bătaie straşnică. . ai răbdare!. dîndu-se peste cap: îi înfige cu itul drept în ochi şi îl dă tumba peste cap. (reg. a da hu a (pe cineva). a da î ă. a dresa un cal inîndu-l legat cu o funie şi făcîndu-l să alerge în cerc. o mare supărare. dacă văzu că nu este nimic în crîng. a da ăncuşa. (reg. a avertiza (pe cineva). în deşert. şi pe mine m-au scăldat. a da (sau a arunca) vina (pe cineva sau asupra cuiva). o mamă de bătaie (cuiva). a da buzna: cî iva flăcăi . a săpuni (pe cineva): are să ne tragă un perdaf ca acela..ISP..CEZAR. a da (sau a trage) un perdaf (cuiva). a concerta. fereastra) de perete. a însufle i. a trece răspunderea în seama cuiva. a învia: Dumnezeu suflă de trei ori peste chipul făcut de diavol şi-i dete via ă. un fier ars. au năvălit turcii... a trînti etc. a abandona (pe cineva): ho ul. a sim i (sau a-i pricinui cuiva) o durere.AL. lăsînd-o să lovească peretele: Rada izbeşte uşa de perete. fereastra). a fi cuprins (sau a provoca cuiva o stare) de frică. .i dau un sfat.P.EM. a da un sfat (sau sfaturi) (cuiva). a da. nici nu pot ca să te dau uitării..ISP. ) a tăia o bucă ică dintr-un pepene pentru degustare. a da î ă a da u u a da uitării a-i da un aer de . a sus ine un concert.POP. a da anc la pepene. (reg.. a trage o fugă: [lupii] dădeau cîte un ropot în jurul fîntînei... a izbi. ) a arunca zarurile. a da vitele la păscut.. a-i da un cu it (ascu it) (sau cu ite. ) a face o gaură în . 1) a ocărî. sau eşti nebun? PREDA. a da un ordin. a da un ghiont (sau ghion i) (cuiva). a da ăncuş la .. a da u u (pe cineva).FIL.) uşa (sau poarta. a transmite (sau a primi) un mesaj prin telefon: nu uita... (reg.a da tumba a (se) da (de-a) tumba (sau tumba peste cap).: un dezgust înfricoşat de apă se zugrăveşte în ochii lui şi îi dă un aer de om turbat. (doar) nu dau (sau vin) turcii sau (ce) au năvălit turcii?.ISP. dau valma prin fete. a blestema (pe cineva): părăsi locul hătmăniei blasfemînd şi dînd tuturor răilor pe to i amploia ii ării. de spaimă: atît îi trebui unchiaşului să auză. a da via ă. (cuiva).POP. CEZAR. 2) a părăsi. a alăpta: ciutele î ă mi-au dat. a da (sau a primi) un telefon.. a da un avertisment (cuiva). a da un chiot. a mustra cu asprime. dete tuturor răilor şi iepure şi tot şi se întoarse să se odihnească.POP.VLAH. a da un exemplu (sau o pildă).P. POP. a învinovă i (pe nedrept) (pe cineva). şi trimite-mi băiatul... a da (sau a lăsa. a uita: ah.DELAVR. a ghionti (pe cineva). a da vitele la iarbă.. a chiui. a da un ropot. a sfătui (pe cineva): dragul mamii. un fier roşu) prin inimă (cuiva). ca să-i dea un cu it ascu it prin inimă. ) a legăna. a da uitării. a da un concert.. dă-mi un telefon. a deschide larg uşa (sau poarta. a da tuturor răilor (pe cineva). a da un avertisment a da un cal la praştie a da un chiot a da un concert a-i da un cu it prin inimă a da un exemplu a da un ghiont a da un ordin a da un perdaf a da un ropot a da un sfat a da un telefon a-i da un toc de bătaie a da uşa de perete nu dau turcii a da valma a da via ă a da vina a da vitele la iarbă .. a se năpusti. a se rostogoli (sau a face pe cineva să se rostogolească). a-i da (sau a-şi lua) un aer de . a-i da (sau a-i trage) un toc (sau un top) de bătaie (cuiva).. a exemplifica: ariciul dă o pildă lui Dumnezeu şi-l înva ă ce să facă cu pămîntul. nu-i nici o grabă!: ce dracu. a da un cal la praştie.

mă învoiesc! de-a crucişul de-a crucişul. de ajuns. de somn. de-a coasta de acord! de acord!. de atunci) încolo (sau înainte). a nu mai conteni cu .. a da zi după zi a da zi după zi. precum mă taie capul. destul.. într-o rînă: uşa sicriului o vei face den coaste. foarte negru: păr de abanos . de-a berbeleacul de-abia stă de-abia stă. de-a curmeziş(ul). a permite (cuiva ceva).. apoi adormi de-a binelea. cu de-amănuntul. în viitor: pot să-ntîmpin patrio ii ce-au venit de-atunci încolo? EM. de aici încolo de-a întoarsele de ajuns de ajuns şi de rămas de-a latul . de-a latul.. a omorî.CAR.ISP. de mîine. de-a dura: a turtit-o şi a început s-o întindă ca pe o cocă.BIBLIA . a tergiversa. de-a întoarsele.. de-a (sau din) fir a (sau pînă-n) păr (sau a ă).POP. de-a frumuşelul. de mîine. a dărui de abanos de abanos. de atunci). suficient.. a (se) zori: mereu îmi dă zor să mă-nscriu şi eu numaidecît. a amîna. pe dos: este dar o eroare contra logicei a apuca lucrul de-a-ntoarsele. de la început: ia mai spune încă o dată de-a capul povestea. de-a coasta sau din (sau (înv. tîrîndu-se pe brînci. 1) lasă-l în voia lui!.POP. dă-i pace!. cu de-amănuntul. de actualitate de actualitate. stătea mai departe. 1) de la începutul rîndului. fugind de la un capăt la altul şi dîndu-se de-a berbeleacul. lasă-l în plata Domnului!: dă-le pace tuturora şi tu zi că eşti la moară. 1) e foarte grăbit. fără rost. de-a buşilea de-a buşilea. Doamne. de-a handramandra. din plin.PANN . de ajuns şi de rămas.SL. a autoriza: Dumnezeu s-a supărat pe el şi a da voie i-a dat voie să mai cîrpojească şi domnia-sa.VLAH. a-i da zor cu . după aceea. din fir pînă-n a ă. de-a că eaua luînd pe babă în taraboan ă. de-a dreptul de-a fir a păr de-a frumuşelul de-a gata de-a handramandra de-a dreptul. ) de-al doilea: nici o poamă nu-i amară ca omu de-a doua oară. care se petrece (sau interesează) în clipa de fa ă. de-a capul. cu prisosin ă: i-au spus aceia de ajuns şi de rămas. bine. dă-mi.POP. nu tocmai plăcuta de-a curmeziş călătorie de-a curmezişul Mesopotamiei. de tot: mo ăi cîteva clipe. a îngădui. (înv. din această cauză. luminează-mă. oblic: [Nilul] drept de-a crucişul spre apus . de-a berbeleacul (sau berbeleaca). în curmeziş. de-a capul. ) pieziş. ) pe-o ureche. de-a binelea de-a binelea. de aceea de aceea. Doamne.a(-i) da voie (cuiva). a (se) grăbi. direct... de acum.GALA. (pe) de-a gata. începînd de acum (sau de astăzi.MAIOR. pe-o parte: moşneagul . de aici (sau de astăzi. 2) din nou. transversal. Doamne. CANT. 2) numai că nu cade de oboseală. de-a că eaua. 1) pieziş.POP. (reg. spunîndu-i tot. în diagonală: părintele Manea făcuse . mintea românului cea de pe urmă! de a greşi! înainte a dărui cuiva inutul Cîinenilor şi satul Corbenilor cuiva inutul Cîinenilor şi satul Corbenilor.VLAH. de-a latul. pe nemuncite: de-a gata toate-i vin. cu cuşma de-a-că eaua. (cu) alineat nou. 2) asta e! dă-i pace! dă-mi.. cu acribie: s-a dus la Maica Domnului..: el îi dă zor cu scrisul. a ucide (pe cineva). în fa ă: am să răspund de-a dreptul. a aproba. 2) din lateral. mai departe. din păr i: [oastea] lovită-i de pieire şi din fa ă şi din coaste. mintea (sau gîndul) românului cea (sau cel) de pe urmă!. (pop. scurt. izbucneşte. cu minu iozitate. ) den) coaste.. de-a doua oară de-a doua oară. a da zor a da zor.EM. de-a rostogolul.. oblic. a-i da zor cu . CAR.POP. fără ocolişuri.. fără osteneală.

de-ale gurii. de-a lungul sau în lung(ul). de-a tăvalul.ARGHEZI. alunecînd (pe ghea ă): u a . ) cum s-ar spune.: de-a rînd cu casele ispravnicului se înăl a conacul vornicului. într-adevăr.. (reg. (reg. amănun it. în veci. 2) la rînd. fără o intă precisă.. de (foarte) mult timp: nu ne-am mai văzut de atîta amar de vreme. ) la întîmplare. (cu) de-a mărunta. doar: du-te. nu i-i oprită calea. v. cu de-amănuntul. din capriciu. de-a poanca. de-a tăvălugul... ) în lan .. 2) (despre lupte) corp la corp: rămaseră lucrul di să băte de-a mînă.. de-a putere(a) fi. intim: îl socotea de-a mînă. hrană. de-a surda.. de-a puterea hi. necurmat. (înv. (reg. tîrîş. (reg..CR. bine-i de dat de-a săniuşul. de-a rostogolul: o dădu de-a tărtăcu a. are să se moaie vremea.EM. de-a rîndul de-a rostogolul de-a săniuşul de-a surda de-a şirul de-a şuiu de-a tărtăcu a de-a tăvalul de-a tăvălişul de-a tăvălugul de-a tîrîişul de-a tîrîta de atîta vreme de atîtea ori de-a trăvala de atunci încoace de-a ampura de alături. 1) (reg. de-a săniuşul. a proasta. de-a pururi. de-al dracului. zadarnic.. de-a berbeleacul. (reg.de alături de-al dracului de-ale gurii de-a lungul de-a mărunta de-a mîna de-a mînă de ani şi ani de-a-n şiru de-a poanca de-a prostul de-a pururi de-a putere fi de-a rătăcita de-a rînd cu .. acum eşti de casa noastră. în van. neîntrerupt. 2) minu ios.SAD. lîngă .AL. de demult. de-a şirul. pretutindeni: vezi. peste tot. de-atunci eu alergai lumile de-a rîndul! COŞBUC . de-a-n (sau d-a) şiru. în sensul lungimii: zece metri în lung. ) alături de . ) de-a rostogol. de fapt.NEC.AL. de-a ampura. razna. (reg. (înv. iar boierie nu-i da. în lungime. curgeau de-a rostogolul la vale. cu drept cuvînt. învecinat.POP. de-a mînă.. de atîta (amar de sau veac de) vreme. (reg. de atunci pînă în prezent: de atuncea încoaci s-au tot tras din neam în neam. de-a dura.DOS. ) de-a rostogolul. cîte doi..URIC. de-a şuiu.. ) ghemuit. de mîncare. de-a rînd cu . de-a tumba: pietre mărunte . de-a rostogolul. de-a rătăcita. tîrîndu-se pe jos: de sus se prăvăleau de-a tîrîişul pînă în şan copii bălani cu ochi lucitori. de-a tîrî(i)ta. de-a tăvălişul. ) de la un capăt la altul. de-a tăvălugul. (reg.COSTIN .EM. de-a tîrîişul.. ) hai-hui. . din răutate. de multă vreme.HOGAŞ. pentru totdeauna: ele vor întrece de-a pururi pe autori ce-au spus aceste lucruri de zeci de mii de ori. ) de-a berbeleacul. (reg. de-a mîna.. de-a trăvala. (pe) (tot) de-a rîndul sau (pe) de-a(-n) rînd sau de-a rînda. la picioare. din vecini. de atîtea ori. ) de-a rostogolul: cînd cînele se dă de-a tăvalu pe omăt. ) în coloană: mergea 100 de voinici de-a şirul. de-a rostogolul sau (înv.. ) 1) necontenit. a . şi pop.. pe vine. cum s-ar zice. de-a prostul. alimente.. ) 1) apropiat. de-a rostogolul: pontifii închină lui Antoniu un lat şi larg covor şi-l dau de-a tăvălucul în fa ă-i. de ani şi ani. (reg. a . de-a tărtăcu a. de (foarte) multe ori: te ridicam de sub iori de-atîtea ori. de atunci încoace.

mai mult sau mai pu in. de capul meu (tău. (fam. de ce? de ... în indiviziune: lucrau pămîntul de-avalma.EM. în ce scop?. fără socoteală. de buzunar. ce e (sînt. 2) primit în dar.) de . de . (sau de aceea . esen ial: slujba lui de căpetenie era să ducă vitele la apă.. prost: cal de brac. cinstit. din fuga calului. ) capital... de ce de ce. de ce? sau pentru ce? sau la ce bun? sau (înv. nu pot să trăiască la un loc. . COSTIN .EM.. cu adevărat. (despre vite înjugate) din dreapta. leage ne-au pus de cătră păcate..ext.. de rău. de ce i-am călcat vorba. în dezordine: aduna i . de ce lui Harap-Alb i se tulburau min ile. de-a valma. au dat năvală. de frunte. de bună trebuin ă. de bine ce .. pe măsură ce trece timpul. (reg. cu atît . în mare grabă. în neorînduială.. ISP.: m-a blestemat măicu a. de bunăvoie.. de bază... uite.). 1) care se poartă în buzunar: ceas de buzunar . ) de mici dimensiuni: dic ionar de buzunar. fundamental: greşala ce va face iaste de cap. cu certitudine. .. de ce .. 1) ob inut prin cerşit.POP.. ) cu) bună seamă. de ce . (fig... ) netrebnic. după cum mă (te.POP.. onest. de bun augur. din cauză că . de bronz.: de ce mergeau înainte. (înv.MOLD. de azi pe mîine. pentru ce m-ai îndemnat să mă lupt cu el? CR . ferm: inimă debronz . de ce . caracter de bronz. de (sau din) brazdă.. nesilit de nimeni: a adunat tot norodul şi le-a spus că cineva trebuie de bunăvoie să se arunce în mare. îl etc.CAR.. lui etc. de ce. d-a valma şi cu zgomot pe pia a mare. de-a rostogolul. desigur. ) în comun. a deborda de sănătate de brac de brazdă de bronz de bun augur de bună credin ă de bună seamă de bună trebuin ă de bunăvoie de buzunar de cap de capul meu de călare de căpătat de căpetenie de cătră . mîndră.COŞBUC. înv.. capital. de ne ce. de ne ce de ce .. eşti etc.. de(-a) călare(a) sau de-a-n-călare(le).CR.OD. de ce merge (sau trece) sau pe (sau (înv..PRAV. de bună credin ă... foarte repede: cad mereu...)...). 1) împreună.. de pe cal.. de cătră . cu toate că. aşa e (sînt. cad de-a vălătucul.. fundamental. POP. negreşit: de bunăseamă cel mai drag a fost ales.. cum de ..: de rele ce sînt.. de aia: de ce..de-a valma de-a vălătucul de azi pe mîine de baştină de bază de bine.) taie capul: s-a bizuit a merge de capul lui înainte. ) de mare folos: noi î i vom fi de bună trebuin ă.. de (sau (reg.?: spune.. fără a mă putea opri. de-a vălătucul. de căpetenie.. pentru că nu vreau eu! CAR. 2) claie peste grămadă. laolaltă: călării de-a valoma cu inicerii . de cap. favorabil. în devălmăşie. de căpătat. fără linişte: din Hotin şi pîn’ la mare vin muscalii de-a călare. neaoş.. din acel loc. şi-mi ghiceşte: codru de ce-ngălbineşte.. ) neclintit.. ) d(e)rept ce?. principal.ISP.. 2) (p. tot mai mult: ea din ce în ce mai dragă i-ar cădea pe zi ce merge. de pe o zi pe alta: nu lăsa treaba de azi pe mîine! de baştină. (fig..: domnul .... a fi sănătos tun.. de ce.. ce e de ce merge . atît e (sînt.AL. (reg.. de ne ce. voinic de ce-mbătrîneşte? POP. ) fără odihnă. ) cu privire la . ) de) zi (sau an) ce merge (sau trece).. de rău de bine ce .) de . autohton. eşti etc.. în privin a . (înv... prielnic. cu cît .DOS. de brac. eşti etc. ) abia. esen ial. din ce cauză?. de încredere. de bine. a deborda (sau a plesni) de sănătate. pentru că . 3) (jur..

de multe ori s-au întins călugării. de (pe) cînd.mergi şi tu cu noi? . de chiteală.. ) falsificat.DOS. de cînd era mama (sau bunica) fată(mare). de cinste de circumstan ă de cînd de cînd cu . de (sau pe) cînd cu ..URIC. da. cu mult timp în urmă. de cînd mama (sau maica. ziua copiilor începea cu răsăritul soarelui. din vremea cînd . arătos. de mai (dar nu de foarte) multe ori: îi mai sărută de cîteva ori pe amîndoi. 1) de ocazie. de demult. de cînd era bunica fată. ) de foarte multă vreme. se îmbată de două ori.. de cîte ori . de frunza frăsinelului.? POP. niciodată. măsluit: cu carte de chiteală şi fără dreptate.) făcut mama (sau maica. de cînd cu moş Adam. din totdeauna: parcă era de-acolo de cînd l-a făcut mă-sa. de (sau pe) cînd se potcovea puricele (la un picior cu nouăzeci şi nouă de oca de fier). de fiecare dată. de pomană: cine bea în cinste ori în dator. adesea: de cîte ori da.GHICA.LET. de circumstan ă. legitim: vădu [v]ă curată şi de cinste. de cînd cu jidovii şi cu tătarii.. ocazional: considera iile pripite ale unui na ionalism de circonstan ă. (pop. vrednic de încredere: un bătrîn de treabă şi foarte de cinste.. credincios (în căsnicie). degeaba.ISP. de cînd sînt (eşti. ori de cîte ori. de atîtea ori.de ce nu? de ce treabă? de chip de chiteală de ce nu?. de cînd sînt. de cînd muscalii (sau nem ii) cu coadă. 2) cast. 2) de formă. însă săracă de îmbrăcăminte. (pop.. cu atît . în zadar.... desigur: .GOGA .. din timpuri imemoriale. POP.: e mult de cînd te-aştept! AL. în multe rînduri.POP. de cînd se scria musca pe perete.. de cînd trăiesc. ) chipeş.PANN .de ce nu? de ce treabă?. (pop. niciodată: a fost odată ca niciodată . de atîtea ori cădea. dintotdeauna. de atîtea ori de cîteva ori . 3) cu trecere. de mare importan ă: scaun de cinste. de atîta mai mult să-ntăriia ceialal [i] creştini.. ) de foarte multă vreme.PRAV. este etc. (reg. (reg. cu) atît(a) . de cînd e (lumea şi) pămîntul sau cît e lumea şi pămîntul.. de (sau în) cinste..) făcut sau de cînd m-a (te-a. ) de ce?. în (sau pe.. niciodată: n-am sărit peste garduri niciodată. distins: o fămeie de chip. de vază: şi fiind Dragoş mai de cinste între al i nemeşi.: de cît mai mult îl munceaşte. [Soarele] caută să se însoare. de cîntecul cucului. maică-mea. (fam.. ) de demult. maică-ta. l-au rădicat cu to ii să le fie domn. de (sau pre) cît ... de circumstan ă. de cînd tata moşu.) pe lume. domni şi căpitani. mă-ta. onest. formulă introductivă la basme) (de) demult. impunător.. mă-ta.CR.CR.. fără ca să poată izbuti.ISP. . cu cît .. (înv. (înv. . ) din vechime. din moşi strămoşi. de cîteva ori. feciorelnic. din) vremea: pe cînd cu dascălii greci. maică-ta.BARAC. 1) (din) totdeauna. după horn nu bate vîntul. de cîte ori . l-a etc. mă-sa) m-a (te-a. de cînd cu jidovii şi cu tătarii de cînd cu moş Adam de cînd e lumea de cînd e pămîntul de cînd era mama fată de cînd mama m-a făcut de cînd muscalii cu coadă de cînd se potcovea puricele de cînd se scria musca pe perete de cînd sînt de cînd tata moşu de cîntecul cucului de cît . de chip. l-a etc... mă-sa). ) 1) cinstit. . (înv.. 5) pe gratis. maică-sa. din totdeauna: de cînd e lumea. ..DOS. de (sau pre. de cînd se potcovea puricele la un picior cu nouăzeci şi nouă de oca de fier. din ce cauză?. de florile mărului. pentru ce?: da de ce treabă să hărgă esc eu . maică-sa. 4) de onoare. maică-mea..... de cînd sînt.CR.. din momentul în care . de cînd e lumea..PANN. 2) (în construc ii negative) niciodată: cît îi lumea şi pomîntu. formal: a luatcuvîntul numai aşa..

de credin ă.. în complicitate cu . de la un capăt la altul.NEGR. 2) de îndată ce: de cum a dat în fapt de zori. (încă) din (sau în) timpul serii. din copilărie: „cî i ani sînt. (înv..URECHE. decum. în sus şi în jos. de comun.EM. de comun acord.POP. 2) (fig. a-şi declina competen a. (înv. pregătirea pentru a face ceva. . seara(devreme). decum aşa!. de cum. dis-de-diminea ă.COŞBUC..DOS.ARGHEZI. de pu in timp. într-adevăr? ce spui? de cu noapte(a). veneau cu fete şi feciori. cu acordul tuturor păr ilor.POP.de clacă de clasă a-şi declina competen a a-şi declina răspunderea de cocon de colo colo de comandă de comă de complezen ă de comun de comun acord de coniven ă cu . nemaipomenit: a fost un bairam de comă. foarte bun: şi-a făcut nişte haine clasa-ntîi. fără folos. avînd o chei ă de curea. degeaba: da din tunuri [arnău ii]. (înv.) cu atît mai pu in. îndată ce s-a înnoptat.. cîteodată.. recent. de tînăr. de cu frică.. decum între oameni. de formă. din amabilitate. 3) dintr-una. ) vrednic de a fi de crezut. de curea. tuturora de comun. . din (sau în) prima parte a nop ii.. (pînă în miezul nop ii)... ) de curîndă vreme. de comă. ) de copil. ciuma. el zise „de cocon“. din (fragedă) copilărie: dragi am fost de mici copii. din tinere e: un negustor . ca să-l poată acă a în cuiu . darămite. de cea mai bună calitate. de curînd ieşită din pensionat. ) de toamnă.. (încă) de aseară.CR. ) extraordinar. 1) decît: mi-ar părea nici mai mari nici mai mici de cum îmi par azi.. încoace şi încolo. necum: a ajuns împărăteasă mîndră. dintr-alta: ba din una. de (mic) copil. de cocon. (înv. de nu era alta aşa ca ea. fără tragere de inimă. .. vorbă să fie!. în zadar. îşi luase şi-un nepot. a-şi declina răspunderea.. de cu înnoptatele. simulat: literatură de comandă. din toamnă. a veacului cunună. POP. a se spăla pe mîini de (orice) răspundere. şi mai mare pieire în ara leşească. în şese luni de cu toamnă. ) comun: eşti .BELDIMAN. dar de clacă.CR. demn de încredere. potrivit exigen elor clientului: şi-a făcut un costum de comandă . 2) fără nici un rost: un roi de albine se învîrtea în zbor deasupra capului său şi umblau bezmetice de colo pînă colo. LET. de comandă.. (pop . ) de porunceală. de coniven ă cu . de colo (pînă) colo sau de colea (pînă) colea. 1) dintr-un loc într-altul. de cînd aceasta fu lui?“. prefăcut. şi de cole pînă colea. cu pu in timp înainte. de cu seara sau de cu seară. de nevoie... 1) (despre oameni) curtean. de cu tinere e.CORESI. 1) executat în urma unei comenzi. a declara că nu are dreptul.PANN. făcut din curea: ciurul . (arg. ca să-l înve e nego ul de cu tinere e. de copil de credin ă de cu frică de cu înnoptatele de cum decum decum aşa! de cu noapte de curea de curînd de curte de cu seara de cu tinere e de cu toamnă de clacă. fiind încă toamnă: tîmplatu-s-au după această pieire a leşilor în Moldova la anul. are zestre de o mie [de] galbeni. 2) (despre animale şi păsări) domestic.. nu demult. de complezen ă. de (mare sau prima) clasă sau (de) clasa întîi. ba din alta. de curînd sau (înv. foarte devreme. abia: demoazela Agapi a. nici între zîne. . ) cu frică: eu de cu frică şi cu bucurie mă minunez. credincios: o sută de siimeni cu doi bulucbaşi mai de credin ă. de cu toamnă sau (înv. de curte. şi-au plăcut unul altuia.

1) la voia întîmplării. de frunte.REBR. de flanc. dintr-alta. de ochii lumii: pe la şcoală mai dam noi aşa cîteodată.DRĂGHICI . în zadar. de origine. de dulce: a trecut miezul nop ii.. de exemplu. formal. foarte mult.EM. bra de fier .AL. (mai) deinte. într-o parte. de ici. de cu zorile. de curînd. de fel de fier de flanc de florile mărului de foc de folos de formă de frunte de frupt de gală degete boante de haimana de haram de hatîrul . (reg. ci şi oameni de frunte.. tău etc.. tare. din fire: de felul lor este să se găsească în mare. fără căpătîi. impresionant. bunăoară..). violent: o lovi o dată cu mi ele de-i merse fulgii. a se complăcea într-o situa ie avantajoasă: ho ii .POP. cu viers duios de foc. acum putem să mîncăm de frupt. se prinde în joc lîngă o fată. (despre muzică. trosnesc) măselele sau de-şi culege măselele (de pe jos). de diminea a (sau diminea ă) pînă seara (sau pînă în seară). de haimana. de pomană: nu-l duceam noi la spînzurătoare. de colo de ieri. toată ziua: mă aflam la Floren a. de fel(ul meu. foarte tare.AL.ISP. veniră iarăşi fiindcă se dedulciseră ca calul la tărî e. numaidecît. (înv. de calitate superioară. de ici. parolist: e om de cuvînt şi. de ieri.. de ispravă. dis-de-diminea ă: Dumnezeu.EM.. zdravăn.CR. să fie sigur că n-a uitat. (plin) de foc. atractiv. de alaltăieri de ieri de-i merge colbul deinte de-i sar măselele de ispravă . untul). de efect. de florile mărului sau de flori de măr (sau de cuc). spectacoleetc. de estradă. de dată recentă: nu-s harabagiu de ieri. de (vreun sau nici un) folos. dintr-una. de-i sar (sau crapă. gra ie . de fier. pe loc: iar Ipate. vrednic. de formă. degeaba. nobil: nu numai oameni proşti.CR.EM.ISP. de cu ziuă sau de cu ziua. renumit. din zori în noapte. (ne)folositor. 2) de încredere. de hatîrul . . (in)util: ia-mă şi pe mine cu d-ta că i-oi fi de mare folos. 1) de la natură. de cuvînt. de haram.DOS. de sărbătoare..CR. dis-de-diminea ă. degete scurte şi groase. de alaltăieri. colea de ici. de diminea ă pîn-în seară. de profesie: de felul lui era cojocar . de colo. de cu zorile luase sub cîrma sa carul Soarelui. fără stăpîn: are să rămîie căru a asta de haimana. dacă i-a promis.3) demeserie. a se dedulci ca calul la tărî e.NEC.CR.de cuvînt de cu ziuă de cu zorile de diminea a pînă seara a se dedulci ca calul la tărî e de efect de estradă de exemplu de fa adă de cuvînt. ) dinainte: mai deinte H [risto]s i-au spus că va fi în iscuşenie grea. de formă.: s-a făcut vornic de hatîrul unei plăcinte. numai aşa de flori de cuc! CR. în zori: de cu ziua mătur casa. ) a se deprinde cu binele.AL... de-i merge (sau să-i meargă) colbul (sau fulgii. 3) pe nedrept: răzăşia mea care mi-ai mîncat-o de haram cu căr i mincinoase. de loc: [era] de fel din Botoşani. remarcabil: om de ispravă. de frupt. 2) degeaba. fără stăpîn. de formă. de alaltăieri.. dintr-una într-alta: prind cocoşii a cînta şi de ici şi de colea. POP. de fa adă. peticele. de pildă. (de) colea.i mănînc banii de haram? AL. (ca) de ieri. alergînd în toate zilele. de gală. pocnesc. aprins: tu. tare neînduplecat. de aici şi din altă parte. înfocat.. însemnat. degete boante.VLAH. ales. de aici în altă parte. mul umită . 2) de neam. focos. sever: inimă de fier .) distractiv şi variat. 1) îndată..CAR. .POP. de ici. festiv: în faeton de gală Cezarul trece. de pomană: vrei să. .

.ARGHEZI. de la distan ă. lăsat la voia întîmplării: satul a rămas de izbelişte . (înv. în fa ă. de o măiestrie desăvîrşită:dresorul de cai. (înv. (reg. împreună: eu cu sergentul .CAR.AL. 2) (fig. nu. de la o vreme (sau de cîtva timp) (încoace). de la ară.MINEIUL. călărea a de înaltă şcoală. 2) văzînd cu ochii..IORGA. de la capăt: cînd a ajuns acasă. de jăratic. în scurt timp. din mul ime. de departe.CR. în ultima vreme.POP. de curînd: de cîtva timp încoace î i stau gogoaşele in gît. foarte repede: şi creştea feciorul moşneagului de la o zi la alta. a o nimeri prost.COŞBUC . 1) zilnic. 1) părăsit de to i. de la mînă pînă la gură. de la ochi sau (verde) în ochi. de îndată. din popor: era om de jos.OD. împrumutat: un strai unguresc larg. din toate păr ile. de la coarnele plugului. de la un rînd de vreme. de la olaltă. după împrejurări: ministeriul Taaffe era maestru a-şi face majoritate din caz în caz. de la început pînă la sfîrşit.i fac. SBIERA. de înaltă şcoală.NEGR. de mare (sau mică) întindere. de la roate. de la margini pînă la margini. de la mînă pîn-la gură. de la vlădică pînă la opincă. ) din caz în caz. laolaltă. de la (sau după) naşterea lui Hristos. de la o zi la alta.AL. arzător: mamă. ca să ştiu ce leac trebuie să. a dejuga la moară rea. şi-a făcut de iznoavă socoteala. de la caz la caz sau (reg. cu îndrăzneală. de joi pînă mai (de)apoi. fără preten ii. (despre vite) apt pentru a fi înjugat: doi boi de jug.POP. dintoate straturile societă ii: to i au să ieie parte la sarcini. de jos. de iznoavă. de jos: se ridică alene de la pămînt. din mase. în totalitate.CR.PANN. de jur împrejur. în toate păr ile...CR. ) foarte tare. îndată. fără menajamente: spune-mi verde-n ochi. foarte repede: prostul uită. to i. la nesfîrşit. ) de la un timp (sau rînd) de vreme sau dintr-un timp. de la vlădică pînă la opincă. încît pare că e de împrumut. integral. copiat de la al ii: cultură de împrumut. imediat: boierii se supun şi de îndată încep în Iaşi a s-aduna. declar dintru început că eu nu le pot împărtăşi. încă o dată. de la mare pînă la mare. 2) fără stăpîn: să rămîie căru a asta de haimana şi iepuşoarele de izbelişte. de la cap la coadă. care dă dovadă de o pregătire excelentă. 1) luat cu împrumut.i cam prieşte.de izbelişte de iznoavă de împrumut de înaltă şcoală de îndată de jăratic de joi pînă mai apoi de jos de jug a dejuga la moară rea de jur împrejur de la cap la coadă de la caz la caz de la coarnele plugului de la distan ă de la început de la mare pînă la mare de la margini pînă la margini de la mînă pînă la gură de la naşterea lui Hristos de la ochi de la olaltă de la o vreme de la o zi la alta de la pămînt de largă respira ie de la roate de izbelişte. straşnic: tu m-ai fermecat de la roate. în (sau din) era noastră. baletistele şi clovnul August. de la o vreme: dintr-un timp şi vîntul tace. ) din nou. de la un timp de la vlădică pînă la opincă . 1) de la capăt. de la un timp sau (reg. mereu. sînt silită eu să-i tot văd în vis mereu ochii de jăratic? COŞBUC.AL. 2) din capul locului: părerile atît de riscante cuprinse-n aceste scrisori . al erei noastre.VLAH.SAD. sărim de la olaltă. de împrumut. de largă (sau scurtă) respira ie. ) de la un capăt la altul: de la margini pînă la margini au străbătut vestirea ta.. satul doarme ca-n mormînt. de la pămînt. de jug. de la (bun) început sau dintru început. ) pe întreg pămîntul. (înv. din natură. ) imitat.

de maramet. moale. fecior de ăran. care vindecă. 1) de firmă. indispensabil: un asemenea ajutor i-ar fi fost de mare trebuin ă.HEL. din copilărie. din proprie ini iativă: Vlaicu.POP.. deosebit de . de marcă. în spa iul dintre alte lucruri: ine treapta cea de mijloc între sublim şi simplu. periferic: nu va putea cîrmui o ară de margine.de leac de leac de lux de mahala de mai nainte de nu mai pot de mai tîrziu de mama focului de mamă de manieră de maramet de marcă de mare circula ie de mare ruşine de mare tonaj de mare trebuin ă de margine de leac. serviciu de masă . bătut. nu mai poate etc. dezonorant. renumit: şi-a cumpărat un ceas elve ian.) sau nu mai pot (nu mai po i. încrustat cu perle: tichie de mărgăritar .COSTIN . tare: ipau şi strigau de mama focului. este etc.BĂLC. ) mai demult.PREDA.SAD. ) grosolan. (înv. HEL. 1) care nu e de primă necesitate.. lucios: părul ei cel negru-n valuri de mătase se desprinde. mediocru: este un autor de mijloc. de mamă sau despre mamă.POP. nu mai poate etc. de miazăzi.EM. (despre vehicule) care are o mare capacitate de încărcare: zăceau împrăştiate camioane de mare tonaj. de margine. vulgar: să confunde-un crai de pică cu un crai de mahala. de mărgărit sau de mărgăritar.. 4) de capul lui: de-aş trăi măcar un an. mijlociu: Alexandru Vodă era la stat de mijloc. de mai tîrziu.POP. . de mătase. ) obişnuit. banal. sînt (eşti. (înv. deloc: nu se găseau potcoave nici de leac. de meserie. meridional. de mic. vindecător: ierburi de leac . 3) (fig. 3) cu mărfuri de calitate superioară: magazin de lux. (reg.N.. de măritat sau (pop. şi-a făcut aeroplan. excesiv de elegant. ponderat. de zbura el de măgan.ext. 2) potrivit (ca dimensiuni). foarte răspîndit: idei de mare circula ie .CEZAR. umilitor. de mare tonaj. 1) care se aşază pe masă. 3) pe de rost: ştie sărbătorile de măgan .BIBLIA. care antrenează o întreagă colectivitate: mişcare de masă . generos. 1) situat în centru. în aşa fel. 2) marcant. fără cununie..DOS.. mătăsos. de mahala.P. de miere.: drumul a durat două zile şi sînt obosi i de nu mai pot. potrivită pentru căsătorie: pare-mi bine c-a i venit. 2) care cuprinde.POP. ) moderat. dar n-am fată de mărit. somptuos: hotel de lux . 4) (fig. (p. anterior: să-mi aibi de grijă ca şi de mainte. sudic.. (înv. care se foloseşte la servitul mîncărurilor şi al băuturilor: fa ă de masă . darnic. blamabil. de mai nainte sau de mainte. de mama focului.. de masă de măgan de mărgărit de măritat de mătase de meserie de miazăzi de mic de miere de mijloc . de (o) manieră sau de (aşa) manieră. puternic. de măgan. . ) mărginaş. de lux.POP. de marcă . ) de mărit. 2) după plac: sătrăiesc de-al meu măgan. de copil: încă de mic te cunoşteam pe tine. în linie maternă: despre mamă să trage de multe împără ii. care apar ine sau este specific mahalalei. să mai fiu de-al meu măgan. (înv.EM. ) degeaba. şi reg. şi pop. ulterior: într-o scrisoare de mai tîrziu. de specialitate: alegea numai oameni demeserie . fără veselie. extrem de . de mare trebuin ă.) de .EM. ) foarte ruşinos. distins: un membru de marcă al partidului de guvernămînt. . de (sau cu) mare (sau multă) ruşine. (nici) de leac. de mare circula ie. absolut necesar.) foarte. de masă. calificat într-un anumit domeniu.NEGR. foarte. prestigios. de mijloc. ) 1) singur. reprobabil: şi m-ai dus la tine cu multă ruşine. . i se plîngea de scumpetea vie ii. de nu mai pot (nu mai po i. (despre oameni) bun. 2) de calitate superioară: edi ie de lux .

EM. . 3) (despre limbă) maternă: limba cea de moşie a locului.. de milă fu nevoit a mai aştepta. demn de a fi admirat. 2) (din) viitor: faptele de azi îndrumează istoria de mîine. de silă sau de silă. sau de moşia lui . nevrînd: de silă. .). de nezdruncinat.i mijloace. 2) executat manual: lucru de mînă . admirabil: dar cu slabele.. de nevoie. 1) mortal: lovitură de moarte .ISP. fabulos.NEC. pasager.ext.. efemer.NEGR. comestibil: n-ave i ceva de mîncare? de mîntuială.. de greşeale cealea ce-s de moarte. 2) (despre biserici) care nu depinde de o biserică.. de loc din . 2) sărăcăcios: via ă de mizerie. de mînă. de scurtă durată. de mir. demodat..AL.EM. vrînd. de mîncare. 1) (despre clerici) care nu face parte din tagma călugărească... credibil. demn (sau vrednic) de laudă (sau de toată lauda). 1) depăşit. ) de mirat. de milă.. minunat. de modă veche sau de veche modă.. ) grozav. .FIL. 1) mizerabil. .GR.. grozav: dar de-o va spune-aceasta sau dacă n-o va spune. 4) (fig. funerar: ce ai . (vrednic) de mirare.i sînt de mirare. (p. de moştenire. slăbiciune de moment. de milă.i plac făclii de moarte? EM. .AL.. extraordinar: nu tăgăduiesc că în sara aceea ea era de minune. DOS. (reg. (înv.. excep ional. de calitate inferioară. vrednic de a fi luat în seamă.. de modru-n afară. de mizerie. de (un) moment.MACED. din proprie ini iativă. 1) (despre unelte) ac ionat manual: ferăstrău de mînă .: Duca Vodă era de moşie din ara Grecească.P.. trainic. care inspiră încredere. 3) (înv. de moarte. (înv.EM. de moarte de modă veche de modru-n afară de moment de monolit de moşie . de moştenire . momentan. de mîine. de mîna a doua. trecător: iluzii de-un moment. surprinzător. de mintea mea (a ta. 1) admirabil. 2) originar din . de voie. (reg. a lui etc. de milă să nu . de silă de milă să nu .CAMIL. de. . demn de aten ie. ca-n basme. 2) mortuar. ) minunat. fantastic. ) uimitor: de mirare cum într-un oraş ca Parisul nu se introduce odată în comer acest excelent articol. de minune. straşnic. de mintea mea de minune de mir de mirare de mirare de miraz de mit de mizerie de mîine de mîna a doua de mîna întîi de mînă de mîncare de mîntuială demn de aten ie demn de crezare demn de laudă de milă sau de mila (cuiva)..BIBLIA. 2) (despre oameni) cu concep ii învechite. de mit. . teribil: de luceafărul din cer m-a prins un dor de moarte. ) din cale-afară. de miraz. demn (sau vrednic) de a fi lăudat: la această întrebare vrednică de toată lauda voi avea nor a răspunde. 2) foarte bine. de prim ordin.. ) ereditar: noi n-avem boieri de moştenire. de(-a) mirare sau (înv.CAR. pădurile şi luna vor face-o de minune. de monolit. superficial: treabă de mîntuială ... despre păcate) care atrag osînda veşnică: aş fi cură ît de toate.COŞBUC..de milă de milă. cu grijă să nu cumva . de mîna întîi.COSTIN .CEZAR.. de moşie . de calitate superioară. 1) (precedat de „ziua“) care urmează zilei de azi: la ziua cea de mîne abia cuget-un sărac. ) 1) ereditar: să-l scoa e din domnia ce-i era de moşiie de atîte vacuri a Batoreştilor. din compătimire (pentru cineva): poporul cruci făcea de mila ei. faptele. demn de crezare. depăşite: eu sînt un învă ătorde modă veche.ISP.P.: de milă să nu le strice frumuse ea.

deoarece.... excep ional de . de neînchipuit . de necaz.. de (sau cu) nădejde. de răul .. .CONACHI. de natură să . ) mul umitor. de origine din . cumplit peste fire. 2) (fig. însemnată: are casă frumoasă. 1) (urmat de prep. de nego . (cuiva sau a ceva): de necazul vreunui tiran aprig..VLAH. de neînchipuit.NEC.POP. solid. cornărit cîte un leu.ISP.de mucava de mult ce de multe ori de multe ori de multişor de mul ămire de mul ămită de muzeu de mucava. ) din popor: feciorii de împărat nu se ruşinau a lua fete de na ie... .. de mult ce. de neîn eles. . 3) (despre vi a de vie. de nedescris. de muzeu.. neînduplecat. (înv. (cuiva sau a ceva). originar: i-i porecla de născare şi nici nu vreau să i-o ştiu.: au fost de naşterea sa din ostrovul Samos.. nevastă de neam ş-un băiat la Paris.GALA..: frumoasă de neînchipuit .. de nea.CAMIL. de (mai) multe ori sau în (mai) multe rînduri. 2) foarte. şi reg. pe neaşteptate. imposibil de descris.) de soi bun: ramurile unui cais de neam. ) depăşit. de mînie. (înv.EM.: grec din naştere. . 2) (fam. ininteligibil. 1) care depăşeşte puterea închipuirii.. despre oameni) fără personalitate. de neclintit. invincibil. (reg. capabil să . de necazul .. 2) de na ionalitate .SAD. ) ferm.. 1) rar. de născare. în mod repetat: am fost de multe ori confidentul lui.URECHE . fiindcă îi lovise cu nădejde. marmorean: fa a ta de nea. temeinic: nici nu mai mişcară din loc.. incredibil.MINEIUL. apt să .. moldovean prin adop iune. de necrezut. de nebiruit.P. 2) (despre oameni) dintr-o familie nobilă. de mul ămită. 1) (despre oameni) de origine. (înv.. pomi fructiferi etc. de (sau din) naştere sau de naşterea sa.DELAVR. de (sau din) năprasnă. (cuiva sau a ceva). de multişor... de neiertat. ) dis-de-diminea ă. inevitabil. inimaginabil: un peisaj mirific. acceptabil.CAR. în repetate rînduri. din popor. de nemîncate.CAR. de na ionalitate: bunicul lui era de neam polonez.ISP. vetust. ) 1) destinat vînzării. impardonabil. demn de a sta în muzeu. din pricina . de neconceput. „din“) de loc din .. 1) de încredere: le trămise un om de nădejde. de necrezut sau de necrezare..ARGHEZI. 2) comercial: învoiala de nego cu Polonia. . de neclintit de neconceput de necrezut de nedescris de nego de neiertat de neînchipuit de neînlăturat de neîn eles de nemîncate .. extrem de .CAR. de tot boul de nego . de ciudă. (fig. cu care s-a născut (cineva). adesea: de cîte ori am aşteptat o şoaptă de răspuns! EM. drept mul umire: cîntare de mul ămită.. 1) imposibil de mişcat din loc.. de neînlăturat. care există de multă vreme. alb strălucitor. de na ie de nădejde de năprasnă de născare de nea de neam de nebiruit de necaz de necazul .. indescriptibil.. de neam. de multe ori sau de cîte ori.. de na ie. vechi: asta-i cam de multişor poveste. de naştere de natură să .fulgerător: dădu de năprasnă poruncă de încălecare.SAD. 2) puternic. din cauză că: au bătut părin ii din palme de mult ce le-a plăcut cîntecul. de vînzare: mai făcut-au şi alt obicei. de mul ămire. pre ios. absurd. imposibil..

cu destinul (cuiva): era slujitoriu de oaste de nărocul său.BĂLC.. fără importan ă... de nimic de noapte de noapte de nord de norocul de nouă neamuri de nu . încît nu-mi era de nici o trebuin ă.. inutil: toiagul său . de nord. cumpărat sau vîndut ocazional. de ocupa ie.EM. defel. pentru a salva aparen ele. 1) (înv.. din) nevoie. 2) (despre păsări răpitoare. 2) (apărut) întîmplător. de o (sau de aceeaşi) făină (sau teapă..PRAV. de (cu) noapte(a) sau (reg.CAR. de nici unele. deloc. .VLAH. de noapte. ocolit. de trebuin ă: de acea hrană cu nevoie să te grijeşti. 1) care ac ionează. de nevoia . 1) fără valoare. ruşinos. 2) lipsit de orice merit.LIT.NEC. compromi ător: cuvintele cealea ce i-au dzis de ocară sînt adevărate. deopotrivă: să mă ierta i to i de obşte. din timpul nop ii.. care îşi desfăşoară activitatea în timpul nop ii. de obicei de obşte de ocară de ocazie de ochii lumii de ocol de ocupa ie de o făină cu cineva de-o întîmplare . din întîmplare (şi avantajos): omul e bine să cumpere cînd găseşte. (înv. 2) constrîns. de ocol. de ocară. de toată întîmplarea. de (sau pentru) ochii lumii.. de nici un fel. lipsit de importan ă: uscă iv aşa cum este. de (sau dacă) nu . foarte des. de nici un fel. culege-te din crierii capului. 2) împreună.EM. 1) potrivit (numai) pentru o anumită împrejurare: nu voia să puie în romanul lui ărani de ocazie. de ocazie! CĂL..CORESI . (înv. de netreabă. pentru orice eventualitate: purta. în caz contrar .ŞINCAI. lucrează în timpul nop ii. de regulă. for at. de aceeaşi calitate umană cu cineva: fu osîndit şi de cei ce era tot de o fărină cu el.: întîrziară cîtva de nevoia iernei. datorită . (înv. 1) comun.PANN .: trupe de ocupa ie .ISP. altfel . gîrbovit şi de nimic.. . general.URECHE. de obşte. nimic: muncim pînă dăm pe brînci şi nu ni se ajung de nici unele. în genere: a mai avut puterea să se tîrască pînă la prag. unde-i era de obicei culcuşul. de (sau (înv.POP. în comun. nu i-au fost milă de sufletul stăpînusău. schimb a ta coroană într-o ramură de spini. indirect: o ia pe un drum de ocol.DOS. un pistol..URIC. în zori.. de toate felurile: lungoare de nouă neamuri. alege-te. care ocupă temporar un teritoriu.. ) din cauza .. insecte) cu organe adaptate pentru activitate în cursul nop ii.. de nici o trebuin ă. în mod obişnuit.de nenumărate ori de netreabă de nevoia . ) fără valoare. CAR. dis-de-diminea ă: a se scula prea de noapte şi frumos a se găti. animale.GANE. în genere: merse la cursuri ca de obşte.... de (la) nouă neamuri. PANN. cu) noapte. nefolositor. nordic. tagmă) cu cineva. de ocazie. se tocise.. ) (care este) potrivit cu soarta. de foarte multe ori. de norocul (cuiva).CONV.. ) întru) nimic. de obicei. . de obicei. de fa adă. 3) în mod obişnuit. ) prin for a împrejurărilor: acesta de nevoie au ieşit din ara tătărască. o ară etc. de-o întîmplare sau de toată întîmplarea sau de (sau pentru) orice întîmplare..: de nu. public: o lucrare ce s-au alcătuit să fie spre folosul de obştie. ) necesar. ) din (sau în.ext. nefolositor. de formă. (p. silit..STANCU. de (sau cu. fără caracter: om rău şi de nimic. de nevoie de nici o trebuin ă de nici unele de nici un fel de nenumărate ori sau în nenumărate rînduri.

a deosebi binele de rău.. virgină. la fel: înal i to i de o măsură.OD.ARGHEZI. CAR. asemenea o elului: (fig. 3) de baştină. de-o poştă de oraş de ordin de ordinar de ordine . 2) originar: locul de origine al rîului . deopotrivă. în altul: au ales năsipul de-o parte şi macul de altă parte. destinat transportului călătorilor şi al coresponden ei: drum de olac .. jupuiau ara. de ordine . sărbătoresc: era-nvesti i cu to ii ca-n zile de paradă.NEC.: mă interesează orice chestiune de ordin intim.PANN. foarte mic. (reg. de-o mărginioară. de paradis. francez de origină.. . cu pămînt clisos de-o şchioapă pe încăl ăminte.. .VARLAAM. . cît cerul pe pămînt. substan e) (foarte) mult. 1) bun. (înv. egal. de natură .... în mod obişnuit: revistele de ordinar le face el. mai de omenie. care provine de la oraş. de orice ordine ar fi acel frumos.. şi io cum să nu greşesc. de la oraş. (înv.POP. cu caracter ..AGÂRB..AL.. şi ce departe sînt de-olaltă amîndoi! EM. (pe) de o parte . de natură: alimente de origine animală . ) 1) de-a valma: tăind copaci de olaltă. . 2) dintr-un punct de vedere ...de olac de olaltă de-o mărginioară de o măsură de omenie de onoare de o palmă de o parte .VLAH.HEL. de (sau pînă) departe: cei trei plopi uriaşi se zăreau cale de-o poştă. aspectul etc.. 1) de provenien ă. de domeniul . . . din alt punct de vedere . a deosebi albul de negru. de o şchioapă. minunat. cumsecade. a fi complet diferit de ... ospitalier: aceşti oameni mi se păreau mai buni... de-o seamă (cu cineva) sau (reg.STANCU .: albina [se deosebeşte] de viespe.. de omenie. . de oraş. (pe) dincolo .MACED. unul de celălalt: se iubesc . ) de natura .. de o palmă..HOGAŞ.. (fam. de olac. de neam..HASD. dacă pe bade-l iubesc? POP. repede.CR.. 2) festiv. (pe) de altă parte .POP.: de o parte-l bat şi-l gonesc... despre fete) fecioară. spusu-mi-a măicu a mie ca să fiu de omenie... de ochii lumii: patrio i de paradă .. de onoare sau (înv. asemenea: amîndoi sîntem de-o mamă. 3) de frunte: vinul ocupă locul de onoare. gros: un biet vînător. 1) într-un loc ...... to i o ceată se făcură. onorabil: îmi găseşte nenea Dumitrache bărbat mai de onoare ca dumneata. asemănător.. 2) (foarte) mare: era tipărit cu caractere de-o şchioapă.URIC. 1) care apar ine poştei (sau poştalionului).. . ) 1) (mai ales despre copii) foarte mic: de cînd eram d-o şchioapă pricepusem lumea! DELAVR. 3) de formă. FIL.. probleme de ordin economic . ) de onor. de ordinar(ă)... . de origine de-o seamă a deosebi albul de negru a se deosebi cît cerul de pămînt de o şchioapă de o el de paradă de paradis . 2) iute.. foarte tare.AL.DELAVR. (pe) aici . de-o făptură şi de-o samă. ) la periferie: avui şi io o drăgu ă... splendid. ) de (sau la) seamă. 1) de (aproximativ) aceeaşi vîrstă.. de paradă. 2) la fel. 1) care participă la o paradă: detaşament de paradă . 1) de încredere. a se deosebi cît cerul de pămînt.. de olaltă.. de ordin(ul). . genera ie (cu cineva): cî i voinici de-o seamă fură. . de origine..: să ne bucurăm de frumos. şedea-n sat d-o mărginioară. a nu avea nici o trăsătură comună. 2) de demnitate: datorie de onoare . cinstit. întins: îndată au răpedzit de olac şi l-au adus. ) de obicei. pre de altă parte să întoarce şi vine. 2) unul de altul. 3) (despre materii.. (cale) de-o poştă sau de la o poştă. 2) (reg.. (de) la o distan ă (relativ) mare. de altă parte . de na ionalitate: un celebru diplomat. ) o inimă de aur şi bra ul de o el. care are caracteristicile. de (sau pe) o măsură.GOLESCU. 4) onorific: membru de onoare. de o el. (pop.

) 1) (făcut) la (sau pe. (pop .. de rînd: eu. săptămîni. perioade) în care se posteşte (conform prescrip iilor bisericeşti). amabil. constrîns: umbla din loc în loc şi-a greu. 2) (făcut sau acceptat) dinordin. ultimul: ea [noaptea] samănă cu cea de pe urmă noapte a unui osîndit lamoarte.) 1) (despre mîncăruri. degeaba. de posle(a)de.AL.GR. a povesti din aducere aminte. de pomană. de exemplu: spre pildă: cînd vei vorbi de mucos. de plumb. de (sau pe) pleaşcă. măcar) de poftă sau cît să-şi prindă pofta. nici tu să fii urduros. pe gratis: au băut pe pleaşcă de la mine. de pe urmă. provincial. ) (făcut) în silă. din jur. de polite e. de mîntuială: pot să te întreb. (impus) cu for a. de pe cînd. de cuvînt: om de parolă. de pămînt.COŞBUC. a o lua la sănătoasa. (pop.REBR. ca şi cum: ploua de parcă era potopul. se află într-o stare de plîns. întunecat: sub cer de plumb. tată. deloc: n-au rămas prune în prun nici de poftă. de pomină.EM. 2) (despre oameni) necivilizat. 1) (înv.SAD. (p. de (sau la) comandă: de-aş avea încai darul să scriu de porunceală. de post. memorabil: aş face ceva să rămînă de pomină. 2) (în mod) inutil.POP. marginal. de parolă. ) de mîna a doua: literatură de periferie. 1) care exprimă polite e. unde am fost primi i de pomană. aşa cum doreşte cineva. sălbatic. de lîngă. de (la) pădure. necioplit.de parcă de parolă de pază de pădure de pămînt a-şi depăna amintirile a depăna din picioare a se depărta de la chestiune a depăşi limitele de pe de pe cînd de perete de periferie de pe urmă de pildă de pisică de pleaşcă de plîns de plop de plumb de poftă de polite e de parcă.PANN.SAD. a întrece măsura. păzitor: este îngeru-i de pază. de poruncă.BĂLC. de pisică. (reg.CĂL. a se depărta de la chestiune sau a nu mai fi în chestiune. adînc: sim i cum se strecoară un somn de plumb prin toate vinele lui. de perete. a-şi depăna amintirile. ) (în mod silit). de plîns. destinat a fi fixat pe perete: gazetă de perete . a divaga. de popă. dorin ele. . în felul pisicii: începu să coboare cu o repeziciune de pisică.ext. comanda cuiva. (reg. de (sau pe. de pe vremea în care . pe nedrept: nu mai zobi pămîntul de pomană! DELAVR. fără rost. 1) periferic. după) indica iile. . vrednic de milă. 3) din polite e. însărcinat cu paza. (p. 2) (despre zile. (p. despre rudenie) îndepărtat: cucoana Sevasti a. de popularizare. în) porunceală. 2) protocolar: vizită de polite e.CR. a depăşi limitele. ca de poruncă. ) obişnuit.. jalnic: oraşul . foarte pu in.AL. 2) greu. l-au băgat la başcă de pomană. de plop. în opozi ie cu „de dulce“) de post. a vorbi despre lucruri străine de problema în discu ie. (numai sau doar. de(-o) (sau spre) pildă. a depăna din picioare.. care se adresează unui public larg: literatură de popularizare. . de periferie.CAR. 1) (despre plante şi animale) care creşte şi trăieşte în pădure. 2) făcut din pămînt: oale de pămînt . .DOS. de pe.AL. ) pămîntean. după. ) (care este) la un pre de nimic: am petrecut noaptea într-o cîrciumă. de pomană de pomină de popă de popularizare de poruncă de porunceală de poslede . ) profund. a merge foarte repede.. cine este acest so de porunceală? FIL. politicos. de pază.ext.ext. prost. . un om de posleade. 1) gratuit. mătuşă de plop a lui Andrei. 2) (fig.HOGAŞ. 1) plumburiu. . de neuitat. (înv. zadarnic.

(înv. povă uieşte: i-ai trimis un înger de pova ă.m.festiv: [erau] îmbrăcate cu haine de praznic. de predilec ie. de precau ie.... de poştă. (pop.. nici la moscali. ca sfat. de povară.CĂL.. ) de calitate. favorit: studiul istoriei . ori mor i ori cu zile.CAR.. CEZAR. de(-a) prima sau din primă. de preferin ă între 5 . de poveste de praznic de prăsilă de precau ie de precizie de predilec ie de preferat de preferin ă de prestigiu de pre de prevedere de price de pricină de prima . de postrig. 2) (despre zile. înainte de toate.BOLLIAC. de povară de pova ă de post. un necaz posibil: mişcări încete.. ... de precizie. în calitate de martor. (foarte) exact. prin călugărire. 3) cu predilec ie. de poveste. săptămîni. (care serveşte) pentru a preveni un lucru neplăcut. luni) în care se recomandă postul. (înv. pentru a evita eventualele riscuri: consim iră. mai întîi: iaste derept den primă să ne cură ească cu aceasta usteneală şi sete. în care se posteşte..) care func ionează cu (cea mai) mare exactitate. 1) (despre mîncăruri) gătit fără carne şi fără grăsime animală: i-am dat mîncare de post..CAR. de prestigiu.. pe măsura .gener. (foarte) scump. de potcă.. ) 1) (despre căr i bisericeşti) care serveşte la ceremonia intrării cuiva în rîndul călugărilor: evanghelie . faptele petrecute. asemenea. bun: aparatură de mare precizie. certăre : oameni de potcă fără de lege. ) de la început.. ) care poate povesti. nici de sămîn ă: de ar fi nimerit cît foc slobozie. să sentoarcă cum a fost. n-ar mai fi ramas nici la turci.. de prăsilă. de (sau ca) prevedere. (despre animale) care cară poveri. 1) (persoană) care îndrumă. .NEC. ) 1) care constituie prilej de neîn elegere. frecvent: petrecerea de predilec ie oconstituia un soi de cavalcadă specială. de (mare sau (înv. ca îndemn: întîmplarea asta să vă fie vouă de pova ă. la) potriva .ext. de praznic. 2) care serveşte cuiva ca exemplu. egal cu . (înv.STANCU. poştal: vagon de poştă .. (p.PANN. de dispută.. de (sau cu) pricină (sau pricini). (p. să iasă la vînat. (foarte) valoros: au dăruit un hanger de mare pre vezirului. prestigios. pe mul i al i boiarnici de price. (despre animale domestice) selec ionat pentru reproducere: un vestit măgar de prăsilă. de (sau (înv.POP.de post de postrig de poştă de potcă de potriva . de postrig la călugărie. (înv. de gală.NEC. 2) care este potrivnic. dintîi. pline de precau ie. MAIOR. de preferat. ) în care cineva e constrîns să rabde de foame: nu se sfia. (în mod) preferabil. 2) obişnuit.IORGA .. 1) preferat. (înv. de price. îndeosebi: să pofteşti cînd ai vreme.. ARGHEZI .7 p.OD. în zile de post.. corespunzător cu . ) ar ăgos. vinovat: astfel dar pe strugur l-au găsit cu vină şi că însuşi numai este de pricină.PREDA. mai ales. . de (sau pe. ) mult) pre .: unde să se găsească altul de potriva lui? NEC. folosit pentru cărat poveri: pe mine nu mă interesează caii de povară. ) cu) preferin ă. a fost în toate timpurile ocupa ia de predilec ie a oamenilor gînditori. 2) (despre oameni) care apar ine. la fel cu . de pova ă. duşman: să prinză. (despre aparate. om de poveste.URIC. . nici unul. de ceartă.BELDIMAN.CORESI. instrumente de măsură etc.P. care preîntîmpină sau încearcă să preîntîmpine un pericol. despre îmbrăcăminte) care se poartă în zilele de sărbătoare.SAD. dar îşi luară toate măsurile de prevedere. unei mănăstiri: noi fiind de postrig de la această mănăstire.

care se dezvoltă în timpul primăverii.de primă necesitate de primăvară de primejdie de primire de prim ordin de primprejur de principiu de pripas de prisos de probă de progres de prost gust de protec ie de provincie a depune armele a depune o plîngere de purtare de purtat de puterea sa de primă necesitate sau de (cea mai) mare necesitate. ) (despre oameni) progresist. o va creade giude ul. zadarnic.TOP. care sprijină. deplasat. (p. de puterea sa.ext. a face o reclama ie. . vecin: toată suflarea şi făptura de prinprejur îi ineau hangul. . ) de sine stătător. şi unii. 4) care este potrivit. e salonul de primire. independent. care are caracter teoretic. la trac iune.P. de purtare. de verificare:luai de probă pentru casă vreo trei chile [devin]. din flori: băiat din flori şi de pripas. de trac iune: nu ar fi mul umită să o plimbe cu caii de purtare. care se poartă în acest anotimp: haine de primăvară . serveşte) de îmbrăcăminte. a depune o plîngere. .cu ferestrele la stradă.ISP..REBR. 2) de cea mai bună calitate. de primprejur.SAD.. în care este permis accesul într-un anumit loc: zi de primire . banal. ajută.CĂL. superfluu. de muncă. 3) (despre oameni) străin.. de (sau în de) prisos sau (înv. care se află în jur. (înv. de încercare. nepotrivit: să renun i la planurile dumitale de prost gust. venetic: boieri de-o zi. 1) a capitula. de protec ie. abandonat. excelent. de pripas. (înv. de prim (sau de primul) ordin. ) de prisoseală (sau prisosit). . de prost gust. (care este) în plus. 3) (glume ) extraordinar. de provincie. de primăvară. învecinat. liber: de va face ceastă mărturie. absolut trebuitor.ARGHEZI. de purtat. de (o) probă.ext. 1) (despre îmbrăcăminte.BRĂTESCU-VOINEŞTI. 1) (despre animale domestice.PRAV. de prisosit: temîndu-se mult ca să nu zică vorbe de prisos. situat în provincie.VLAH. 2) care anun ă un (mare) pericol: se auzi bătînd la biserică clopotul de primejdie. unde niciodată nu se văzuse vrun papagal. zile) în care se primesc oaspe i. abundent. 2) (despre copii) părăsit. ) de prisoseală. 2) (despre animale) care se foloseşte la muncă. mult. de toate zilele. 2) (despre sămîn a plantelor) care se seamănă în timpul primăverii.P. primăvăratic: flori de primăvară . de lucru.CR. protejează: măsurile de protec ie pe care le prepară noul guvern. 1) (despre plante sau păr i ale lor) care creşte. de îmbrăcat: să-mi dai de mîncare şi de purtat cît mi-a trebui. 1) de primă importan ă. mai ales despre cîini) fără stăpîn: îi plăcea şi lui un aşa dobitoc . de (mare) primejdie. a depune armele. a renun a. de primire. înconjurător. vizitatorilor sau solicitan ilor: în fa ă. care are loc în timpul primăverii: arături de primăvară . 1) (extrem de) primejdios: îl aşteptau altele mai gingaşe şi mai de primejdie. şi-al ii de pripas. (care este. 1) (despre încăperi) destinatoaspe ilor.HEL. indispensabil. acceptabil: glasu-mi în sfîrşit vă va-nvă a ce este de priimire şi ce d-a vă depărta.HEL. 3) care poate fi primit. (înv. .REBR. ocroteşte. mai cu seamă că era de pripas. de progres. . 3) care se efectuează. din plin. indicat pentru primăvară.CEZAR. general (şi preliminar): am plecat de la ziar pe chestii de principii.CR. 2) (despre ore. (care este) din belşug. (p. grozav: sînt to i de părere că-i şade de primejdie [costumul]. pozi ie de principiu . ) nelegitim. 2) a ceda. ) (care este) fără rost.CAR. găsindu-să de puterea sa sau supt ascultarea părin ilor săi. mai mult decît trebuie.EM. .CEZAR. din care cresc plante primăvăratice: salată de primăvară . boieri de ieri . specific provinciei: în oraşul de provincie. inutil. încăl ăminte) care se poartă în mod obişnuit (în zilele de lucru). ajunge a fi neîn eles. de principiu (sau principii).. peste obişnuit.

. neîndemnat. vulgar: vorbe de ruşine . SAD.ISP.POP.POP. de rînd. 2) închipuit.P. unul lîngă altul: au păscut toate de rînd. ) 1) prin viu grai. de rudă. ) de hrană: m-am fost vîrît prin nişte scai.GALA.KOG. de rudă bună (sau mare.SAD.ext.. 2) ruşinos. ) 1) de prăsilă. fundamental: idei streine şi nepotrivite cu ideile sale cele de rădăcină. de rîs. de reşedin ă. de (sau pe. ) duşmănos. inventat: în acea zi strălucită ce bucurii mari a fost. (reg.POP.de pu in de pu ine ori de rangul al doilea de rangul întîi de rasă de rădăcină de rău de răul cuiva de regulă de reşedin ă de revolu ie de rezervă de reziden ă de ridicat la cer de pu in. .. 4) la rînd. ) în privin a . fiiască plecăciune.CAMIL. înv.REBR. 1) din popor. de calitatea a doua. ca să-mi caut şi eu pu ină sămîn ă de rîndul traiului. de rost. de gradul întîi. destinat a fi folosit în anumite condi ii: într-o cameră de rezervă i se improvizase un dormitor. cu prea mare simpatie. ) de bază. în mod obişnuit. va putea fieştecare a le socoti de rost. (despre cuvinte. de (sau din) rîndul . despre pomi) fructifer. de gradul al doilea.SLAVICI. şi pop. de rangul întîi sau de primul rang. . expresii) ruşinos. de data asta. de rasă.. 2) (reg. diferen ă. .. de pu ine ori. de rezervă. (p. de rîndul acesta de rîndul traiului de rîs de rod de rost de rudă de rudă bună de rudă rea de ruşine de sabie . care serveşte drept sediu (unei persoane.VARLAAM. mai vîrtos bărba i de sabie. (spec. oral. de leac: lasă-mi măcar de rudă un fir. ) vrednic de laudă. ) capabil să poarte sabia sau (p. de rău. de regulă. de ridicat la cer. de reziden ă.). CĂL. ieşi balaurul din groapă.gener. 3) din proprie ini iativă. bogat): era de luminată şi bogată rudă. de reşedin ă. cu) rod. din pricina răută ii cuiva: nu hălăduia de răul lui nici o jupîneasă. de calitatea întîi.. menit să înlocuiască. de rîndul traiului. de frunte: persoane care ocupă în societatea capitalistă locuri de întăiul rang. obişnuit: am fost un creier bolnav ş-o inimă de rînd.NEGR. . (pop. vătămător: cuvinte bîrfealnice şi de rău. bogată). reziden ial: Duca Vodă nu mă poate privi.P.: se apropia timpul prînzului şi trebuia să alerge ca să vadă de rîndul mesei. ) alături.. (înv.PANN . de la sine: ştie ca calul prost să ia hamul de rost. . 3) (planificat) de serviciu: pe cînd era de rînd viteazul nostru să pîndească.MINEIUL.. (înv. (despre suprafe e sau corpuri geometrice) generat prin rota ia unei drepte.DOS.. (înv. ) arma (pentru a lupta): era oameni foarte viteji. de rînd de rîndul .EM. a unei curbe sau a unei figuri geometrice în jurul unei drepte fixe. (fig. (înv. verbal: pot a vă zice di rost că sînt cu multă. (înv. 1) fără valoare. de ruşine. de rudă rea (sau mică). ) de origine modestă: o fată de ăran şi de rudă mică. de revolu ie. (înv. în oraşul său de reşedin ă. roditor. . de prima clasă. supărător. de rădăcină. unui organ administrativ etc. de răul cuiva. . ales: un scriitor de rasă. referitor la . (înv. trivial. rareori. de rangul al doilea sau de al doilea rang. de ocară: i-a oferit un pre de rîs. 2) foarte pu in.PANN . indecent. 2) de soi bun: vite şi cai de rasă.CAMIL.. ) de neam bun (sau mare. 1) superior.POP. (sport ) la foarte mică distan ă. ) comun. de obicei: cei aduşi în fiare sînt de regulă spînzura i de catarg.HEL. încărcat cu fructe: are de vînzare o vie pe rod. cheie de rezervă . de rîndul acesta (sau ăsta). de sabie.

de salon.. fii cu ochii-n patru. (care este) de serviciu pe timp de o săptămînă: aflasem că eşti de săptămînă. a-i croi drum în via ă (cuiva). a deschide (sau a face) ochii mari (ca de bou sau cît cepele). care serveşte la pază: cei 2 tîlhari studiau inginereşte teritoriul claustrat. 1) (despre zile) în care se sărbătoreşte ceva sau cineva. 2) de prăsilă: nu-i gîscă.CEZAR. de schelet. aleanul inimii. societă ii bune (care frecventează saloanele). idei cu o umbră . dar n-a vrut Dumnezeu să-mi trăiască copiii cei dintîi.CR. a croi.POP. de salvare. de (sau pentru) sămîn ă. . . a-şi deschide ochii (şi urechile) în patru sau a fi cu ochii în patru.POP. ci o genera ie de biruitori. a mustra. a-şi descărca mînia (asupra cuiva). de sapă. . ceremonios. . a se naşte: satul în care deschisese ochii nu mai exista . 2) pînă la sa (iu).LOV. 1) a se confesa. cu turnuri de sentinelă înşirate pe ziduri. a se destăinui (cuiva). decît să-şi închidă inima.. a fi uluit. sărbătoresc): lelişoară. gura ta-i de sărbători. ci-i gînsac: l-am cumpărat de sămîn ă. de frumuse ea celor populare. 3) a vedea (sau a face pe cineva să vadă) dincolo de aparen e. 2) a se trezi: zgomotul îl făcu să deschidă ochii . cică a părăsit pentru totdeauna pămîntul acesta. trup de flori. a se mira foarte tare. a-i deschide cale netedă (cuiva).POP. 1) a veni pe lume. 1) (păstrat) pentru semănat. ARGHEZI.. (în mod) festiv. a începe. în care (oficial) nu se lucrează. a-şi revărsa mînia (asupra cuiva). a-şi spune ofurile (cuiva).. 2) a-şi revărsa supărarea. a vorbi. care se produce într-un salon: mul i poe i de salon ar fi încînta i cînd ar putea descoperi . a fi cu mare băgare de seamă: Chiriac. . puiule. a deschide (sau a rupe. (despre fiin e sau păr i ale corpului lor) foarte slab. (despre oameni) capabil să lucreze cu sapa: aş fi avut acum şi nepo i de sapă. a deschide ochii. (adesea peior. (despre aşezări) care constituia reşedin a monarhului sau a cîrmuirii. cetate de scaun.P. de reşedin ă: partea aceasta e anticul tîrg de scaun. care serveşte pentru a salva: am cerut . a(nu) se destăinui: ce-i mai rămîne celui singur. a (se) lămuri: bine că i-ai deschis şi dumneata în sfîrşit ochii ca să vezi cine sunt.MAIOR. să se roage şi să se plîngă cu lacrimi icoanelor? POP. de săptămînă.. a ini ia ceva (luptînd cu dificultă ile începutului). a fi ospitalier.. a-şi descărca inima (sau sufletul. . scheletic: mîini străvezii cu falange de schelet..de sacrificiu de salon de salvare de santinelă de sapă de sa de sămîn ă de săptămînă de sărbătoare de scaun a-şi descărca inima a-şi descărca mînia de schelet a deschide apetitul a-i deschide cale netedă a deschide gura a-şi deschide inima a deschide larg uşile a deschide ochii a-şi deschide ochii în patru a deschide ochii mari a deschide de sacrificiu. a-şi deschide (sau închide) inima. .CAR.SAD.. ) specific lumii mondene. bărci de salvare. a certa (pe cineva): după ce a mustrat-o şi şi-a descărcat tot aleanul inimii sale asupra ei. cubeilicul. 1) (înv. 2) (ca) pentru sărbătoare. de odihnă: săracul n-are soare.CANT. sacrificat: genera ia noastră nu e o genera ie de sacrificiu. de sa (iu). nici zile de sărbătoare!POP. mînia (asupra cuiva).CAR. a tăia) pîrtie. aşi croi (singur) drum în via ă. a deschide apetitul. ) să ios: nici între mare şi mică bucata sau înghi itura mai de sa iu sau mai de nesa iu a fi socotesc. a deschide larg uşile. de scaun. a face poftă de mîncare. (bun) pentru semănat: e jăcmănit ca-n codru şi e amenin at să rămîie fără porumb de sămîn ă.REBR. haine de sărbătoare. de sărbătoare sau de sărbători.STANCU. aleanul sufletului) (asupra cuiva). de santinelă. a deschide gura.SAD.

. cu sila: 3 dzile s-au apărat şi n-au vrut să iscălească în mărturie. efectivă şi (zilnică) a unei întreprinderi. iubitor de glume. . de (mare) senza ie.GANE. ) a for a uşi deschise.. luni) de post. (care este) cu mari merite într-un anumit domeniu.REBR.POP. a unei institu ii etc.. şi pe urmă Neculai Vodă au triimis o slugă a măriei sale cu scărbă de-au iscălit.. (p. senza ional: s-a petrecut .. de potriva . a limpezi o afacere. de scris.. ) comun. iar. (reg.1648). un incident de mare sensa ie.. (iron. a împrumuta (pe cineva). astea-s chestii de serviciu. a marca primul punct într-o întrecere sportivă... de serie. deschizător de drumuri. nu deşert de minte. 2) (despre zile. surori) vitreg: mamă de scoar ă.VINEA.: [era] scunducel de stat.. a lua aminte (la ceva). 1) care se face. . de mică întindere. . (care este) de o valoare remarcabilă.GCR... din timpul serii. . de cu seară: lucrul de seară nu-l lăsa pentru diminea ă.. a semnala (numai) defectele. se produce sau ac ionează în timpul serii sau în prima parte a nop ii. (înv. . 3) pentru post... din temperamentul .. obiecte) fabricat. a încerca cu orice pre să afle secretele cuiva: inea să-şi descoase tovarăşul din toate prohaburile. pionier. de seară.CĂL. de seamă de seara pînă diminea a de seară de sec de senza ie de serie de serviciu a desface o căsătorie de sfinx . de seama . de scîrbă de scoar ă a descoase pe cineva a descoperi America a descrie în culori negre de scris de scurtă respira ie de seama . de serviciu. de sec. cu (sau pe) care se scrie: ăcănitul . 2) a ine seama (de ceva).. (a. pe măsura . de o zi sau pe o perioadă din zi...COM. VINEA.: vei avea la dispozi ie o motocicletă de serviciu. 2) (care se află) în folosin a curentă. a clarifica.. ) 1) care produce neplăcere. PREDA . (care este) cu însuşiri deosebite. de seamă. 2) (despre obiecte de îmbrăcăminte) care se poartă în timpul serii sau al nop ii la anumite ocazii: rochie de seară. . a descrie în culori negre. de sfinx.BUL. de gardă: el n-a fost de serviciu în noaptea aceea a şi adormit acasă cu copiii. (care este) de o mare însemnătate. a credita. a descîlci (sau a descurca) i ele. egal cu . fra i.CAR.. în fiecare noapte: de seara pînă diminea a o să tot audă glasul bufni elor. ) din firea . de scoar ă. poruncea a-l scoate de grabă. la activitatea pe care o desfăşoară cineva în calitate de angajat al unei întreprinderi: d-ta să nu te amesteci. (pop. 1) la fel cu . a pronun a o sentin ă de divor .BUDAI-DELEANU. a prezenta (numai) aspectele negative. în tot timpulnop ii..IST. (despre mărfuri. corespunzător cu .a deschide scorul a deschide un credit a deschide urechile deschizător de drumuri a descîlci i ele a deschide scorul. asemenea. (care ocupă un loc) de (mare) importan ă în ierarhia socială. 1) a fi atent. POP.. ieşite din comun. a descoperi America. împreună cu alte obiecte asemănătoare. scîrbă: de se vrea întîmpla cuiva de în slugile lui boală.ext.. ca pentru nemic lucru cu scărbă să nu vază.SEBASTIAN. obişnuit.. confec ionat după acelaşi tip. de seama lui.. a deschide urechile. săptămîni.cu for a. 1) în tură de lucru la serviciu.. ) (despre părin i. foarte deşen at la port şi cuvinte. 3) care se referă la serviciu. a desface o căsătorie. banal: produc ie de serie . a descoase (din toate prohaburile) pe cineva. unei maşini de scris se repezi ca o grindină metalică..CR. de seara pînă diminea a. de scurtă respira ie. 2) (înv. a deschide un credit (cuiva). (care se află) dejurnă pe timp de o noapte..: te cunoşti de pe năframă că eşti de-a maică-ta seamă. hîrtie de scris. ) 1) de post.. de (sau cu) scîrbă. STANCU. enigmatic. 2) împotriva voin ei sale. misterios: o tăcere de sfinx e preferabilă unei glume nereuşite. importan ă: istoria patriei este una dinpreocupările cele mai de seamă ale unei na ii.

fără a căuta să se atingă. a fugi. 1) roşu (aprins). (înv. vulgar: cunoştea mîniile regelui . amăgitor: cu un cîntec de sirenă. ) sineşi. şi vocabularul. de-şi scoate ochii sau de (şi-)a scos (sau de i-a ieşit) limba de-un cot. de (sau (înv. ) în tovărăşie. .FIL. de sînge.VLAH. foarte mult. de şatră. de sîn. ) cu) taină. fermecător. încîntător. (pop. 3) sîngeros. (despre unită i militare) care are de îndeplinit o misiune importantă şi dificilă în lupta ofensivă. sinele. mai rea. ) foarte apropiat. una plînge tot cu lacrime de sînge. crud: scepticismul. sinene) sau (înv. iubirea dulce iei. ) a povesti. cu (sau prin) mijloace. să se influen eze cumva una pe alta..LIT. (înv.) din ini iativă proprie. a deslega calul de la gard.. care uneori era mai curînd de şatră decît de curte regală. a despica (sau a tăia) părul (sau firul de păr) în patru (sau în şapte). părinte al turbării şi al sinucidului. 1) secret. necuviincios. despăr ire de pat. (făcut.CONV. despre chipul lui. excesiv. (despre copii) sugar. de sus şi de început. (reg. sîngeriu: luminile cerului s-au cernit cu zăbranic de sînge. ce-i al tău şi ce-i al meu.. împreună: am botezat de sîmbră. intim: postelnicul m-a ales sfetnic de taină al său. de sus pînă jos. de sus (sau din vîrf) şi pînă în talpă. (înv. înainte de toate: că de susu şi-e şi de începutu.CAR.POP. ) cît despre el. în întregime. (bun) de ştreang.STANCU. 2) grosolan. prost. ARGHEZI . de(-a) surda. 1) igănesc: purta un nume mai mult de şatră decît de salon.AL. .. exagerat: o. (reg. căci se numea Porojan. de sîmbră. din răsputeri: fuge lumea de dînsul de-şi scoate ochii. care merită să fie spînzurat: ho i buni de ştreang. monstru de sînge. a deşerta caşul. lumea-ntinde lucii mreje. 2) (despre lacrimi) de mare durere: cîntă două turturele. realizat etc. în van: de surda încercase el s-o mai dea pe brazdă cu vorba. de stinge (sau de zvîntă) pămîntul.POP. dintru) sine sau de la sine sau de sine singur (sau însuşi). (fam. a cerceta cu minu ie exagerată ceva: e în stare să taie un fir de păr în patru. de sînge a deslega calul de la gard despăr ire de pat a despica părul în patru despre chipul lui de stinge pămîntul de surda de sus pînă jos de sus şi de început de sus şi pînă în talpă de şatră a deşerta caşul a deşerta sacul de-şi scoate ochii de şoc deştept ca oaia de ştreang de taină . de sus şi pînă jos. 3) desfăşurat în cadru restrîns. întîi. acum beau de zvînt pămîntul.EM.AL.CR. a relata ce a aflat. (înv.CORESI. misterios: înaintea celui străin nu grăi cele dă taină. ) a o zbughi. din(spre) partea lui: poate stăpînul robului despre chipul lui să facă pîră la giude . din. FIL. a deşerta sacul. a începe discu ia: desleagă odată calul de la gard. tainic. fără interven ia cuiva. în întregime: de-ar fi casa lor din piatră. resurse proprii.AL.POP. zadarnic. totuşi s-a răsipi toată de sus şi pînă în talpă. ) din.CR. . independent (de cineva sau de ceva): şi una şi alta se dezvoltă de sinele. şi pop. să ştiu şi eu . peste măsură (de mult). intim: Cina cea de taină. ) din capul locului. 2) (înv. ) singur de (sau de la. ) divor .PRAV. deştept ca oaia.POP. ) degeaba.de sine de sirenă de sîmbră de sîn de (sau de la. una rîde. de şoc. deosebit de frumos. (care ac ionează) (de unul) singur. de sirenă. că nu lasă nici cuvîntul lu Dumnezeu să asculte. . dintre) sine (sau (înv.

3) de mîntuială: după cîtevacruci de tocmeală. important. de toate felurile: era multă lume. .. folositor.POP. minunat.CAR.. CĂL. devreme: vream să plecăm. se întîmplă . din timp...Z. 1) (lucruri) de diferite feluri. m-am suit în pat. de (sau pentru) toaletă. 2) (despre îmbrăcăminte. 1) de bază. încăl ăminte) făcut la comandă: ghete de tocmeală . de tarabă.: era băiat de tot hazul. de recuzită: pumnal de teatru. de teatru. de toate. de tăvăleală. ) băştinaş. esen ial: întrebarea . DUILIU. serios. de temelie.. ştia să facă o mul ime de pozne.. de ticnă. de tot . . ca să ajungem de timpuriu la mînăstirea Războieni. care lucrează sau care se foloseşte pe teren: automobil de teren . de timpuriu: însuratul de tînăr şi mîncarea de diminea ă n-au greş. de tot felul.CAR.ext. 2) (reg. sigur: cum îl scăpa din mînă.CONACHI. de talie. de timpuriu. (înv. 2) care se întrebuin ează în spectacol. foarte frumos. ) greu. 2) de to i..SLAVICI .CR.CĂL.. micule . dificil: nu putea alcătui articole mai de temei decît în linişte. de toamnă.BOL. . . de toată nostimada.. . de valoarea cuiva: nu era un pictor de talia celor mari. de (sau cu) (mare) tiraj.REBR. de tînăr.BRĂESCU . de tocmeală. mahalagesc. 2) de cu toamnă.. nu mai era de nici un temei. pentru care luptaseră atî ia jer-tindu-şi a lor stare.. onorabile! daraveri de clopotni ă. ) prielnic. fundamental. trivial: chestie de tarabă.. de toată mîna sau de multe mîini. îşi face lui-şi figură de un lăcaş mai de tihnă. tare. 4) afectat.GHICA. boieri şi cocoane de toată mîna. autohton. 1) care se referă. cotidian: scrisorile mele sînt un jurnal în care însemnez nuvele de toată zioa. principal.MACED. rezistent la purtat: pantaloni de tăvăleală. amuzant.tr-o în elegere: dar nu trecu mult şi se încheiară şi cei cinci ani de tocmeală. de toată frumuse ea. 4) bine. de toată ziua sau de toate zilele. 3) care se ocupă cu literatura dramatică şi cu reprezentarea acesteia pe scenă: oameni de teatru . 1) foarte .oftă ea cu compătimire de teatru. spre mîngăiere. .BACOVIA. de fiecare zi. erau cusute de tocmală. partida să fie remisă. stimabile! CAR. favorabil: el singur. dar învă ase bine meşteşugul. de teren. care ine de anotimpul toamnei: îmbrăcăminte de toamnă . variate: avem de toate cu îmbelşugare. de toată orînduiala. 1) care este stabilit prin. de teatru de temei de temelie de teren de ticnă de timpuriu de tiraj de tînăr de toaletă de toamnă de toată frumuse ea de toată mîna de toată nostimada de toată orînduiala de toată ziua de toate de tocmeală de tot .de talia cuiva de talie de tarabă de tăvăleală de talia cuiva. (p.NEGR. 1) care se prezintă pe scenă:spectacol de teatru. potrivit. foarte nostim.. care serveşte la cură irea şi îngrijirea corpului: adusese un feredeu mic de stejar . un burete de toaletă şi căr i.. de talentul. 1) fundamental. care apare într-un număr mare de exemplare: nu un ziar oarecare. (despre haine) de purtat la lucru. de temei. teatral: aşa-i slujba. ci unul de mare tiraj? STANCU.. de valoare: cînd jucătorii sînt to i de talie. principal. 2) cu totul.MAIOR.. zdravăn: pusese piele bună .. potrivit pe a lui vrere. 2) de încredere.BLAGA . sau de toată .. de temelie. de talent.

scotei ochii cu degitili. ) cum trebuie. de unde să-i trăznească lui prin minte?!. (înv.CORESI. de unde pînă unde. lasă-mă să rup un fir. 3) (reg. ) în toată forma. de tranzi ie. de batjocură.CAR..P. de tunet. . de sînge: au trimis nişte fra i ai lui mai mici şi pre un ficior a lui de trup.COSTIN. complet. trecător: la oamenii deosebi i.) totuluş) tot. de-un rînd. de(-a) iiş. tranzitoriu: elemente pentru în elegerea . de trecere.NEC. de un moment. pe de-a-ntregul.NEC. folositor. ) care este născut din .VINEA. de. bun. de (sau (înv.. de trufă. 1) de la sat: pragul vilei de ară. ărănesc: un pat acoperit cu velin e vărgate de ară. COŞBUC. unei interesante epoci de transi ie. de un cîrd de ani. cum să-şi închipuie? de un fel. intermediar. care este din aceiaşi părin i cu cineva. format de mărăcini de tot neamul.i sco i ochii cu degetele de ultimă oră de un cîrd de ani de un cîrd de vreme de unde pînă unde de unde să-i trăznească lui prin minte?! de un fel de un moment de-un rînd . di undi pînă undi. de trei parale.EM. momentan. 2) sătesc.CEZAR. şi casa c-un om de treabă. ) harnic. de treabă sau (înv.de tot felul de tot de tot soiul de to i de trandafir de tranzi ie de tot felul (sau neamul) sau de toatefelurile (sau neamurile).EM. de (la) ară.i bagi degetele în ochi. de proastă calitate: într-o altă droşcă. (pop . . . întru) totul sau (pop. util: nevoia a făcut pre oameni săşi afle cele ce le era de trebuin ă. toane de un moment pot determina o mare parte a vie ii. 2) foarte: tîrziu de tot s-a ridicat.HEL.i lumea ta uitată. de treabă de trebuin ă de trei parale de tropice de trufă de trup de tunet de ară de iiş de. capabil: că boii se in cu iarbă.GHICA. fructe bizare şi aurite de tropice. de trup sau de un trup (cu cineva). de un timp încoace. bine: au fost numit şi el cu bună treabă Marele viteaz de la Cîrlibaba. de o singură specie. sîne e de-a iiş. foarte nou. actual: ştire de ultimă oră. cînd Irod născutul lui cină făcea. de tropice. de tot soiul sau (reg. de trebuin ă sau (pop . (despre întuneric) beznă: era un pui dentuneric di..) asemenea trandafirului (ca frumuse e sau culoare): bade. de la tropice. mai de trei parale. îi vini Soarelui cinca însurătorii. 1) (înv.. deocamdată. şepte mii de leşi. au împins pre nem i de la şan uri. propice: şi se tîmplă zi de trebuin ă. 2) de omenie. mi te dă cu totul mie. (reg. ) întru) tot sau cu (sau în. trup de trandafir. ) inînd cu mîna ceva: apucînd drugi.. cum mai bine i se şede unui purceluş de treabă. ) de data asta. cinstit. din regiunea tropicală: struguri de Constantinopol . 2) (înv. de ultimă oră.pe un timbru ciclopic. 1) trebuincios. de mai mul i ani. hloabe.) de trebuială. cumsecade: purceluşi cu coada sfredel şi cu be e-n loc de labă. necesar. veneau cei patru cavaleri. felurit: un gard viu . în total: fusesă de to i şesă.POP. ) cu (bună) treabă.OD. nu se ştie cum: amu. vrednic de cinste. de tunet înfundat. silabe energice .. . de (la) un cîrd de vreme. de trandafir (sau de trandafiraş). fel de fel. puternic. cu desăvîrşire: lasă.BUDAI-DELEANU. (despre nume) de rîs.. ) potrivit. priceput. . variat. (înv.EM. 1) în întregime..POP. deodată..DRĂGHICI.i sco i ochii cu degetele sau de. ) cu (sau întru) totului (sau (înv . de to i (sau de toate).BARBU. răsunător.MAIOR. ca tunetul: atunci răsunară.POP.. variat: mul imea păsărilor de tot soiul. şi reg.POP.

de unul singur de valoare

de vară de veghe de vene ie de vis de voie, de nevoie de vreme ce ... de vreme ce cum ... dezbracă un sfînt şi îmbracă pe altul a dezbrăca de shima călugărească de zile mari de ziuă a dezlăn ui un atac a dezlăn ui un război dezleagă- i iapa de la gard! a-şi dezlega băierile inimii a-şi dezlega punga a dezlega sacul a dezmor i aten ia de zor diminea a pînă seara

de unul singur, neînso it, neasistat de (alt)cineva: le-am vorbit eu, de unul singur, vreun ceas şi mai bine.CAMIL.P. de valoare, 1) (despre lucruri) pre ios, valoros, scump: muzeul are obiecte de valoare ; 2) (despre oameni) important, merituos; valoros: un om de mare valoare . de vară, 1) (despre plante) care rodeşte în timpul verii; (despre fructe) care se coace vara (de timpuriu); 2) care se efectuează sau care se practică în timpul verii: sport de vară ; 3) care se poartă în timpul verii, care este adecvat verii: tremura iarna în haine de vară.GHICA. de veghe, care veghează, veghetor: (fig. ) făclie de veghe pe umezi morminte.EM. de vene ie, (înv. ; despre mărfuri) care provin din Vene ia: să ne dai cai de călărie şi arme de vene ie.POP. de vis, (fam. ) foarte frumos; de o frumuse e ireală. de voie, (ori) de nevoie sau au de voie, au de nevoie, vrînd-nevrînd, constrîns, for at, silit. de vreme ce ..., din moment ce ... de vreme ce cum ..., (înv. ) din moment ce ..., dat fiind că: de vreme ce cum Dumnezeu n-are sfîrşit, nice pedeapsa ... nu se cuvine a avea sfîrşit.VĂC. dezbracă un sfînt şi îmbracă pe altul, (fam. ) face datorii noi pentru a plăti pe celevechi. a dezbrăca de shima călugărească (pe cineva), a determina să renun e la călugărie (pe cineva): dezbrăcînd-o de shima călugărească, o luase femeie.CANT. de zile mari, deosebit, solemn; excep ional: costum de zile mari . de (sau despre, către) ziuă, înainte de ivirea zorilor, spre diminea ă: despre ziuă au adornit.CR. a dezlăn ui un atac, a lansa, a porni un atac; a ataca. a dezlăn ui un război, a declanşa un război. dezleagă- i iapa de la gard!, vorbeştelimpede, lămurit! a-şi dezlega băierile inimii, a se destăinui, a se confesa. a-şi dezlega (sau a-şi desface) punga (sau băierile pungii), a da bani (cuiva), (p. ext. ) a fi darnic, generos: oamenii din tîrg trec repede; ... n-au vreme să-şi desfacă punga. DELAVR. a(-şi) dezlega sacul, 1) a începe să vorbească; a spune tot ce ştie: asculta i, copiii moşului, să dezleg eu sacu cu glumele şi cu snoavele.POP. ; 2) a se destăinui; 3) (reg. ) a făta. a dezmor i aten ia (cuiva), a destinde (pe cineva): d. preşedinte îl opreşte, spre a mai dezmor i aten ia Camerei cu o glumă.CAR. de zor, din plin; cu elan: se pregătea de zor să-şi treacă examenul.VLAH. (de) diminea a (sau diminea ă) (şi) pînă seara, toată ziua; în fiecare zi, zilnic, (p.ext. ) tot timpul, mereu: aceeaşi muncă de diminea a pînă seara.VLAH. (chiar) din această secundă sau din secunda aceasta, începînd cu momentul în care ne aflăm; de acum (înainte), (chiar) din această clipă; în acest moment: chiar din această secundă nu- i mai sînt prieten . din adîncul inimii (sau sufletului), din tot sufletul; cu tot dinadinsul; foarte mult: să suspinăm den adîncul inimei cătră cela ce poate spăsi pre noi.CORESI. din alte potoape, (reg. ) din moşi-strămoşi, de demult. din alte timpuri, de altădată, de demult: vîntu-o foaie vestejită mi-au adus ... voi păstra-o, voi întinde-o între foile acele ce le am din alte timpuri de la mîna dragei mele.EM. din an în Paşti sau din Paşti în Paşti sau din Paşti în Crăciun, foarte rar: la biserică mergi din paşti în paşti.CR.

din această secundă din adîncul inimii din alte potoape din alte timpuri din an în Paşti

din băbăluc din bătrîni din belşug din bob în bob din brazdă

din băbăluc, (reg. ) din moşi-strămoşi, din timpuri străvechi. din bătrîni, din moşi-strămoşi: astă doftorie eu o ştiu din bătrîni.POP. din belşug, în cantitate mare; din plin. din bob în bob, amănun it, detaliat. din brazdă, v. de brazdă. din (sau cu) bun proeresis sau de bun proeresul (cuiva), (înv. ) de bunăvoie, din proprie ini iativă, nesilit de nimeni: mai adaog la această foaie, de bun proeresul meu, zece suflete de igani lingurari.AL. din cap, inventat, imaginat. din cap(ăt), de la început: spuse din capăt toată întîmplarea, pe unde-a fost şi ce-a pă it.CR. din cap(ăt) (pînă) în cap(ăt), de la început pînă la sfîrşit, de la o extremitate la alta: le spuse povestea, din capăt pînă în capăt.DOS. din cap pînă în picioare, 1) de sus pînă jos, în întregime: se-mbracă din cap pînă-n picioare.CAR. ; 2) v. în picioare. din capul căpisterii, de unde ai, oricît de pu in ai avea. din capul locului, înainte de a începe ceva, de la (bun) început; înainte de orice altceva: dacă vom zice din capul locului nu, atunci nu se vor convoca acele camere de revizuire.MAIOR. din cauza ... sau din cauză de ..., din pricina ..., pe motiv de ...: am suferit mult din cauza ta ; a lipsit, din cauză de boală. din cauză că ..., pentru că ..., fiindcă, deoarece. din ce, (înv. ) din care pricină, motiv pentru care: [sfîntul] l-au înfruntat [pe împărat], din ce spre mînie să porni împăratul.DOS. din ceas în ceas, din clipă-n clipă, din moment în moment: aştepta din ceas în ceas să-i vie om de la Poartă.NEC. din ce (sau care) cauză, din ce motiv?:cele două întrebări specific omeneşti: din ce cauză? spre ce efect? MAIOR. din ce în ce, tot mai mult; pe măsura trecerii timpului: din ce în ce cîntarea ... tot creşte.EM. din cer, din senin, pe neaşteptate. din chiar senin, (înv. ) pe neaşteptate, netam-nesam: îi era cu ciudă să-i pice lui mură în gură o bucă ică aşa de bună, din chiar senin.ISP. din cîte sau de-a-cîtele(a), (pop. ) din răsputeri, foarte mult: d-o fi tată, o s-alerge d-a-n-cîtelea pe la Soare-răsare.DELAVR. din clipă în clipă, din moment în moment, în orice moment, cît de curînd: aşteaptă moartea, din clipă în clipă.ISP. din contra sau din contră, dimpotrivă, invers: atunci lumea cea gîndită pentru noi avea fiin ă, şi, din contra, cea aevea ne părea cu neputin ă.EM. din (sau de la) creştet pînă în tălpi (sau în talpă, la picioare) sau din tălpi (sau din talpă) pînă în (sau la) creştet (sau creştetul capului) sau din tălpi pînă subsuori sau din talpă (sau din talpe) pînă în cap, de sus pînă jos, peste (sau în) tot corpul; în întregime: chintesen ă de mizerii de la creştet pînă-n talpă.EM. ; cînd îl văd ..., mă iau fiori, din tălpi pînă-n subsuori.POP. din cuvînt în cuvînt, (înv. ) cuvînt cu cuvînt: din cuvînt în cuvînt a o tălmăci ... nu ne vom lenevi.CANT. din doască în doască, de la început pînă la sfîrşit, din scoar ă în scoar ă.

din bun proeresis din cap din cap din cap în cap din cap pînă în picioare din capul căpisterii din capul locului din cauza ... din cauză că ... din ce din ceas în ceas din ce cauză din ce în ce din cer din chiar senin din cîte din clipă în clipă din contra

din creştet pînă în tălpi din cuvînt în cuvînt din doască în doască

din faşă din fa ă din fericire din fire din fugă din genera ie în genera ie din greşală din greu din gros din gură în gură din hat din hăis din încurcătură în împleticire din îndestulare din întîmplare din joi în paşti din leagăn din loc din loc în loc din memorie din mers

din faşă, din fragedă pruncie. din fa ă, 1) în fa ă: cuprinsă-i de pieire şi din fa ă şi în coaste.EM. ; 2) de dinainte: ferestrele din fa ă . din fericire, printr-un concurs de întîmplări favorabile. din fire, de la natură, nativ: cum e cam leneş şi somnoros din fire, a adormit greu de tot.POP. din (sau în) fugă, în treacăt, în grabă: îi străpungea pieptul, din fugă, cu pumnarul.AL. din genera ie în genera ie, din tată în fiu. din (sau în) greşală, din nebăgare de seamă, fără inten ie: sar odată ... din greşală drept cu fa a-n jos.CR. din (sau de, în) greu, mult, tare, adînc: baba oftă din greu.CR. din gros (sau cu grosul), din greu, mult, gros. din gură în gură, pe cale orală, de la om la om: mers-au vestea-n lume, trecînd din gură-n gură.AL. din hat, vecin: moşia din hat . din hăis, din stînga. din încurcătură în împleticire, din rău în mai rău. din îndestulare, (înv. ) suficient, destul, cît trebuie (şi ceva pe deasupra), din belşug: aur din îndestulare iau dat.BARAC. din (sau (înv. ) pre) întîmplare, pe neaşteptate, pe nepregătite, întîmplător, accidental, ocazional: umblînd pe acolo, găseşte din întîmplare cîte o piatră de aceste.CR. din joi în paşti, foarte rar. din leagăn, din fragedă copilărie, de la început: Blanca, află că din leagăn Domnul este al tău mire.EM. din (sau de pe) loc, fără să se deplaseze, stînd nemişcat: nici că m-ar clinti din loc.AL. din loc în loc, de colo pînă colo, ici şi colo: i-a purtat din loc în loc.OD. din memorie, din amintire; pe de rost: cînta din memorie.GHICA. din mers, fără a se opri din deplasare, în timpul mersului. din mijloc, 1) situat în centru; central: după catapeteazma din mijloc era cortul.N. TEST. ; 2) (înv. ) în devălmăşie: la tovărăşie, cheltuiala iaste din mijloc, cum şi cîştigul şi paguba.PRAV. ; 3) din centru; (p.ext. ) în plin. din mijlocul ... sau (înv. ) de mijloc de ..., din; dintre: vor aleage răii den mijlocul drep ilor.CORESI. din minut în minut, dintr-un moment în altul. din moment ce ..., de vreme ce ..., dat fiind că ...: din moment ce aşa ai hotărît, aşa să rămînă. din moment în moment, din clipă în clipă: trebuie să vie din moment în moment. CEZAR.P. din momentul acela sau din acel moment, de atunci, din clipa aceea: din momentul acela purcese îngreunată.EM. din (sau de la) moşi (de la sau în) strămoşi, moştenit de la înaintaşi; (p.ext. ) din vremuri străvechi: are săşi păstreze credin a lui din moşi în strămoşi.POP. din naştere, 1) din momentul în care s-anăscut; din născare, congenital: avea un negel din naştere.NEC. ; 2) nativ, înnăscut, din voca ie: un erete, poli ai din naştere.TOP. ; 3) de naştere. din (sau de la) natură, 1) din naştere, înnăscut: prostia din natură nu se poate iscusi.PANN ; 2) (înv. ) în mod natural, pe cale naturală: nişte văi din natură făcute.

din mijloc din mijlocul ... din minut în minut din moment ce ... din moment în moment din momentul acela din moşi strămoşi din naştere din natură

din născare

din neam în neam din nebăgare de seamă din nenorocire din neştire din nevoie din noapte din noapte-n noapte din norocire

din născare sau (înv. şi reg. ) din născută, din naştere, nativ: fără vină, din născare mă văzui eu pedepsită.AL. din neam (pînă) în neam sau (înv. ) de neam şi neam sau în neam şi (în) neam sau pînă la neam şi neam, din genera ie în genera ie, din tată în fiu, în veci: din neam în neam vor binecuvînta numele lui Zoroastru.BELDIMAN. din nebăgare de seamă, din neaten ie; din neglijen ă. din nenorocire, din păcate, din nefericire: literaturei române el ar fi fost de folos, dacă din nenorocire şoarecii nu l-ar fi ros. GR.AL. din neştire, din nebăgare de seamă, involuntar: un ipăt de gînsac, închis din neştire într-un cerdac.DELAVR. din nevoie, v. de nevoie. din noapte, v. de (cu) noapte(a). din noapte-n noapte, de la o noapte la alta; fără întrerupere, mereu. din norocire, (pop. ) din fericire: trag asupra domnului, pe care din norocire nu-l nemeresc.GHICA. din (sau (înv. şi pop. ) de) nou, 1) de la început, din temelii: s-au apucat să o facă [mănăstirea] de nou.NEC. ; 2) (înv. ) de curînd, recent: industrii, sau vechi, na ionale, sau din nou introduse.OD. ; 3) încă o dată, iarăşi, iar: hai şi noi la craiul, dragă, şi să fim din nou copii.EM. din (sau după, prin) obişnuin ă, în virtutea deprinderii, potrivit obiceiului: rînduim ... după vechea obicinuin ă. (a.1814).URIC. din ochi, estimativ: se uită la inel, pre uindu-l din ochi. din oficiu, 1) fără a fi consultat, obligatoriu: l-au numit director din oficiu ; 2) (în mod) oficial: jurămînt dat din oficiu. din om în om, de la unul la altul: vestea se răspîndise din om în om . din oră în oră, la intervale de o oră. din (sau dinspre, (înv. şi pop. ) despre) partea (cuiva sau a ceva), 1) din punctul de vedere (al cuiva), cît despre ..., referitor la ..., în privin a ...: despre partea închinării însă, Doamne, să ne ier i.EM. ; 2) în numele cuiva, trimis de cineva; de la cineva: trămise un om din parte-i la domn.BĂLC. din (sau de prin) partea (sau păr ile) locului, de pe acolo: fiind din partea locului, putea să fie de mare folos.CAMIL.P. din (sau dinspre) partea mamei (sau a tatălui), din neamul, din familia mamei (sau a tatălui): bunicu-meu din partea mamei era zugrav.CAMIL.P. din păcate, 1) din nenorocire, din nefericire; spre regretul cuiva: din păcate, era şi evlavios moş Nichifor.CR. ; 2) (reg. ) din întîmplare: oliolo, ciocoi bogate, ici de-ai trece din păcate, să- i arunc doi glon i în spate.POP. din pămînt, de jos: îşi ridică ochii din pămînt. din pămînt (din iarbă verde) sau din fundul pămîntului, cu orice pre , neapărat: din pămînt din iarbă verde, să te duci să-mi aduci herghelia.ISP. din pă ite, din experien ă. din plin, din abunden ă, din belşug; cu prisosin ă: decora ia aia o meri i din plin. CAMIL.P. din poartă-n poartă, din casă în casă,dintr-un loc în altul: mun ii noştri aur poartă, noicerşim din poartăn poartă.GOGA.

din nou din obişnuin ă din ochi din oficiu din om în om din oră în oră

din partea din partea locului din partea mamei

din păcate din pămînt din pămînt din pă ite din plin din poartă-n poartă

din polite e din pomană din popor

din (sau de, pentru) polite e, din obliga ii de etichetă; formal, de formă: să stăm oleacă, de polite ă.SAD. din pomană, (înv. şi reg. ) de demult, din moşi-strămoşi. din popor, de origine socială modestă: şi el e d-ai noştri, băiat din popor.CAR. din (sau de prin) preajma ..., 1) din (sau de prin) jurul, dimprejurul, din (sau de prin) apropierea, din (sau de prin) vecinătatea (cuiva sau a ceva): din preajma vetrei mele, fă calea ta întoarsă.GOGA ; 2) din timpul apropiat de ..., din ajunul ...: documentul acesta datează din preajma anului 1000. STANCU. din pricina ... sau din pricină de ..., din cauza ..., datorită ..., ca urmare a ..., din vina ...: numai din pricina ei mi se trage.CR. din pricină că ..., pentru că ..., deoarece, fiindcă: domnul nostru nu ne-a învă at niciodată din pricină că se temea de cei mari.SAD. din (sau în, de la, la) prigon, (reg. ; despre animalele de trac iune) prins (înhămat sau înjugat) de tînjală, la mijloc (cînd sînt mai multe perechi): bivolul ista, din brazdă, de la prigon.SAD. (chiar) din prima secundă, (chiar) de la început, din prima clipă, din primul moment: nu mi-a plăcut chiar din prima secundă a întîlnirii noastre ; m-a recunoscut din prima secundă. din primul moment, de la început. din principiu, conform unui punct de vedere (general) hotărît (o dată pentru totdeauna): din principiu nu citesc foile care mă atacă.CAMIL.P. din (sau în) privirea ..., 1) (înv. ) din punctul de vedere ..., din perspectiva ...: ştiin ele pozitive trebuiesc înfă işate din privirea teoriei.OD. ; 2) cu privire la ... din prînz pînă-n cină, (înv. ) toată ziua. din (sau (înv. ) de) proaspăt, (pop. ) de curînd, de pu ină vreme, nu cu mult înainte: [unul] venise în gazdă la noi din proaspăt.CR. din (sau în) profil, dintr-o parte (a fe ei sau a corpului): se opri şi o privi din profil. STANCU. din proprie ini iativă, fără îndemnul altuia: s-a [h]otărît din proprie ini iativă a espedia trupe.EM. din punct de vedere ... sau din punctul de vedere al ..., în privin a ..., sub raportul ..., luînd în considera ie (un anumit element de referin ă): acest edificiu ... privit însă din punctul de vedere al stilului ... nu prezintă nimic însemnător.FIL. din punct în punct sau punct cu punct, unul după altul, fiecare pe rînd (şi detaliat), (p. ext. ) în mod amănun it, detaliat, pe larg. din rărunchi sau din (sau pînă în) fundul rărunchilor, din toate puterile; intens: a gemut pînă în fundul rărunchilor şi s-a dus. SAD. din răsputeri (sau din răsputerea, din toată răsputerea, din toate răsputerile), din toate puterile: s-au pornit ... glasurile să sune din răsputeri.CAR. din rău în mai rău, din lac în pu : femeia a dat din rău în mai rău.REBR. din rudă în rudă sau (înv. ) în rudă de rudă, din neam în neam, din genera ie în genera ie: în rudă de rudă ... va face preste toată lumea vrajbă şi nepace.DOS. din săptămînă în săptămînă sau săptămînă de săptămînă, săptămînal: din săptămînă în săptămînă, ieşeau de la marele vizir amînări.SAD. din scoar ă în (sau pînă în) scoar ă, de la prima pînă la ultima pagină, în întregime; (înv. ) din doască în doască: fătul meu, cartea cîtă a fost, ai învă at-o toată din scoar ă pînă-n scoar ă.OD. din scurt, de aproape: ciute răzle e ... din scurt fugărite, s-aştern doar pe goană. VOICULESCU.

din preajma ... din pricina ... din pricină că ... din prigon din prima secundă din primul moment din principiu din privirea ... din prînz pînă-n cină din proaspăt din profil din proprie ini iativă

din punct de vedere ... din punct în punct din rărunchi din răsputeri din rău în mai rău din rudă în rudă din săptămînă în săptămînă din scoar ă în scoar ă din scurt

din scutece din seară pînă-n zori

din secunda aceea din secundă în secundă

din senin din sfert în sfert de oră din sînul ... dinspre tată din tablă în tablă din talpă

din tată în fiu din temei din temelie din timp din timp în timp

din scutece, imediat după naştere, din pruncie. din seară pînă-n zori sau (înv. ) de cu seară pînă în ziuă, în tot timpul nop ii; în fiecare noapte; tot timpul, mereu, de diminea ă pînă în seară, şi diminea a şi seara. (chiar) din secunda aceea sau (chiar) din acea secundă, începînd cu momentul despre care este vorba; de atunci, din clipa aceea, din momentul acela: i-am spus tot adevărul şi, din secunda aceea, rela iile dintre noi s-au răcit. din secundă în secundă, 1) la intervale foarte scurte; mereu: sunetul ... se repetă din secundă în secundă.TEODOREANU ; 2) într-o secundă. (ca) din (bun sau chiar) senin, 1) pe neaşteptate, dintr-o dată, fără veste: cum începu hora, fata cea frumoasă ... veni ca din senin şi iară se prinse lîngă dînsul.ISP. ; 2) fără motiv: din senin şi fără cuvînt ... se mînia foc pentru toată nimica.HOGAŞ. din sfert (de oră) în sfert de oră, la intervale de 15 minute; (p.ext. ) foarte des: din sfert în sfert de oră, folosind alte cuvinte, îl întreba pe Iosif acelaşi lucru.PREDA. din sînul ..., dintre ...; din mijlocul ...: soarele se rîdică măre din sînul valurilor.AL. dinspre (sau (înv. ) despre) tată, în linie paternă: neamul şi despre tată, şi despre mumă să trage de multe împără ii.BIBLIA. din tablă în tablă, din scoar ă în scoar ă: cetania curată ... cathihisul cel mic, de rost bine, din tablă în tablă. (a.1810).IORGA. din talpă, din temelie: smulsă din talpă, cădea prăbuşită neptunica Troie.COŞBUC. din tată în fiu (sau prunc) sau (reg. ) de la tată la (sau pe) fiu (sau prunc) sau de pe tată pe fiu, transmis de-a lungul genera iilor, prin descenden ă directă; din genera ie în genera ie: moşia Slovenilor, moştenită din tată în fiu.CEZAR.P. din temei (sau din temeiuri), în întregime, cu totul: liniştea singurătă ii cuprinsese din temei toate celea.DUILIU.Z. din temelie (sau temelii), în întregime, cu totul, de tot: tot neamul ... să stînsă den temelie.N.COSTIN. din timp, înainte de a fi prea tîrziu, din vreme: se pornise din timp, ca să nu întîrzie. din timp în timp sau (înv. ) pe la timpi, din cînd în cînd, în răstimpuri; uneori; din vreme în vreme: din timp în timp tresăreau ca de spasmuri.VLAH. din (sau cu) toate puterile sau din (sau cu) toată puterea sau cu (sau din) putere, extrem de mult, de tare, de intens; cu toată rîvna, cu toată voin a, din răsputeri: Făt-Frumos ... o trînti cu toată puterea într-o piuă.EM. din toate timpurile, de totdeauna. din tocmeală, (înv. ) din fire, de la natură: leagea amu den tocmeală slugă are pre frica, iară frica den tocmeală judecătoriu are leagea.CORESI. din topor, grosolan, necioplit: făcea versuri d-acelea ca din topor lucrate.GR.AL. din (sau de) totdeauna, 1) de la început, în tot timpul, mereu, necontenit: obrazul să- i descopăr n-o să viu! şi totuşi, îl presimt de totdeauna.PILLAT ; 2) obişnuit, cunoscut: ieşi în curînd, schimbată în hainele ei de totdeauna.EM. din trăite, din propria experien ă. din treacăt, în trecere, în fugă: din treacăt îi aruncă altă veste stranie.TOP. din trecut, de altădată, de odinioară, de demult: glasuri din trecut străbate l-a prezentului ureche.EM.

din toate puterile din toate timpurile din tocmeală din topor

din totdeauna din trăite din treacăt din trecut

dintr-o chitire dintr-o mînă în alta dintr-o ochire dintr-o privire dintr-o răsuflare dintr-o trăsătură dintr-un condei dintr-un cuvînt dintr-un moment în altul dintru-ntîi din eavă din una în alta din veac din vechi din vecinătate din vecini din vedere din vremea lui han-tătar din vreme în vreme

dintr-o chitire, (reg. ) dintr-o ochire. dintr-o mînă în alta sau din mînă în mînă, de la unul la altul: şi umblam din mînă-n mînă, ca cîrligul la fîntînă.POP. dintr-o ochire sau cu o (singură) ochire sau de la prima ochire, dintr-o privire; foarte repede, imediat: venituri, cheltuiele, c-o singură ochire să poată lămuri.NEGR. dintr-o privire, imediat ce s-a uitat, cît a putut vedea uitîndu-se repede, dintr-o ochire. dintr-o (singură) răsuflare, dintr-o dată, pe nerăsuflate: dintr-o resuflare spuneau cu ochii închişi cele şepte taine din catihisul cel mare.CR. dintr-o trăsătură (sau trăsură) (de condei), dintr-o dată, fără a sta mult pe gînduri. dintr-un condei, dintr-o dată. dintr-un cuvînt, (pop. ) fără a sta la gînduri, imediat: eu răspund dintr-un cuvînt, făr-să pun ochii-n pămînt.POP. dintr-un moment în altul, dintr-o clipă în alta. dintru-ntîi, (înv. ) mai întîi, înainte de toate, de la bun început: dacă nu -au fost voia ta să te mărite după mine, pentru ce n-ai spus mai dintru-ntîi? BARAC. din eavă, (fam. ) direct, dintr-o dată. din una în alta, din vorbă în vorbă. din veac sau de veac, din cele mai vechi timpuri; din moşi strămoşi: aceia era puternici den veac bărba i vesti i.PALIA. din vechi, din bătrîni; din moşi-strămoşi; din vechime: începînd cu acel oaspe, ce din vechi se pomeneşte, cu Dariu a lui Istaspe.EM. din (sau de prin) vecinătate, din apropiere, în (sau prin) preajmă: se poate referi ... la plaiurile de prin vecinătate.HASD. din (sau de prin) vecini, care este din (sau de prin) apropiere: le-aduci aminte de-o fată din vecini.COŞBUC. din vedere, privind: meşteşugul vreme cere, nu să-nva ă din vedere.PANN. din vremea lui han-tătar, din moşi-strămoşi. din vreme în vreme, cîteodată; din timp în timp, la răstimpuri: din vreme în vreme însă zăream cîte o fiin ă rătăcită pe acele cîmpii fără margini.AL. din zi în zi, 1) de azi pe mîine: amîna din zi în zi şi de joi pînă mai apoi.CR. ; 2) pe zi ce trece; (p.ext. ) din ce în ce: preocupările politicii militante absorb din zi în zi mai mult tinerimea noastră studioasă.CAR. din zori în prînz, toată diminea a. a dispărea fără urmă, a fi de negăsit. a-şi disputa mîna cuiva, (despre bărba i) a concura la mîna unei fete: o droaie de pe itori ... îşi disputau mîna ei.NEGR. a distrage aten ia (cuiva de la ceva), a abate aten ia (cuiva de la ceva). a dîrdîi de frică (sau de frig), a tremura de frică (sau de frig). Doamne, iartă-mă!, (formulă întrebuin ată după rostirea sau numai gîndirea unei injurii): Aice-i? unde, Doamne, iartă-mă, să fie?AL. Doamne fereşte!, să ne ferească Dumnezeu de aşa ceva!: caii lunecă, Doamne fereşte! AL. Doamne păzeşte (şi apără)! sau păzit-a sfîntul!, 1) Doamne fereşte!; vai de mine!; 2) deloc, nicidecum: şi unde mai pui că pe acolo nu se asfla om leneş, Doamne păzeşte! POP.

din zi în zi din zori în prînz a dispărea fără urmă a-şi disputa mîna cuiva a distrage aten ia a dîrdîi de frică Doamne, iartă-mă! Doamne fereşte! Doamne păzeşte !

doarme şi pămîntul sub om doar n-am băut cerneală doar nu-s tuns, nici ras pe cap doar nu s-o face gaură în cer doar nu vin turcii ! doina ştie, doina cîntă Domnul să-l odihnească ! dop de saca a dori răul a dormi adînc a dormi buştean a dormi dus a dormi iepureşte a dormi în front dormi în pace! a dormi mort a dormi neîntors a dormi obială a dormi popeşte a dormi somn neîntors a dormi somnul cel de pe urmă a dormi tun a doua naştere

doarme şi pămîntul sub om, e o linişte desăvîrşită. doar n-am băut cerneală (sau gaz), (fam. ) doar nu m-am prostit, doar nu sînt nebun; nici nu mă gîndesc. doar nu-s tuns, nici ras pe cap, doar n-am mîncat ciuperci. doar nu s-o face gaură în cer, (pop. ) nu va fi pagubă prea mare; nu se va întîmpla nimic rău: doară nu s-o face gaură în cer, d-om intra! ISP. doar nu vin (sau nu dau) turcii (sau tătarii)!, ai răbdare!, nu te grăbi!: iaca mă duc, mă duc ... doar nu dau tătarii.AL. doina ştie, doina cîntă, (despre oameni) bate apa în piuă. Domnul (sau Dumnezeu) să-l odihnească (în pace)!, (formulă prin care se invocă îndurarea lui Dumnezeu pentru cei mor i): Dumnezeu să odihnească pe moş andură şi pe tovarăşul său.CR. dop de saca, om scund şi îndesat, om bondoc: era ... gras şi gros ca un butoi, adecă, cum i-am zice noi astăzi: dop de saca.ISP. a dori (sau a vrea, a voi, (înv. ) a cugeta) răul (cuiva), a dori (sau a voi, a vrea) ca cineva să aibă parte de necazuri, nenorociri etc.: stăpîne, ştii că eu nu- i voiesc răul! CR. a dormi adînc sau a dormi somn fără vise, a dormi buştean. a dormi buştean (sau butuc, lemn, (reg. ) blană), a dormi adînc. a (a)dormi dus, a (a)dormi adînc; a (a)dormi buştean: natura doarme dusă, tăriile în pace. EM. ; somnul o fură fără de veste şi adormi dusă.POP. a dormi iepureşte sau a dormi somnul iepurelui, a dormi foarte uşor: dar tu să ştii că eu dorm iepureşte.CR. a dormi în front, a fi cu gîndurile aiurea, a fi distrat. dormi în pace! sau odihnească în pace!, formulă prin care se imploră liniştea sufletului celui mort: dormi în pace printre făclii o mie! EM. a dormi mort, a dormi adînc. a dormi neîntors, a dormi adînc, liniştit. a dormi obială, a dormi tun. a dormi (sau a mînca) popeşte, a dormi (sau a mînca) (foarte) mult. a dormi somn neîntors, a dormi adînc, liniştit. a dormi somnul cel de pe urmă (sau somnul celor drep i, somnul de veci), a deceda, a muri. a dormi tun, a dormi buştean. a doua naştere, 1) înnoire a fiin ei individului, produsă prin taina botezului; 2) învierea din mor i şi via a veşnică, după judecata de apoi. a doua născută, (înv. ; bis .) a doua naştere: to i ne sem fra i dentru unul singur Domnul ..., mai vîrtos cî i den muma ceaia sfînta ce iaste însăş scăldătura băiei a doua născută cu noirea duhului sfînt.CORESI. a doua venire (a lui Iisus Hristos), (în textele religioase) venirea lui Iisus Hristos la sfîrşitul lumii, pentru Judecata de apoi. dragă (sau drăguli ă) Doamne, aşa-zicînd: începusem şi eu, drăguli ă Doamne, a mă rădica băie aş la casa părin ilor mei.CR. a drege busuiocul (sau mohorul), (fam. ) a încerca să repare o gafă. drept aceea, prin urmare. drept ca funia (sau ca şarpele) în sac (sau în traistă), 1) încovoiat; încolăcit; 2) (fig. ) necinstit.

a doua născută a doua venire dragă Doamne a drege busuiocul drept aceea drept ca funia în sac

a înşela (pe cineva).) dracului!. merse drept.CR. a obliga pe cineva să ac ioneze într-un anumit fel: crapă de necaz că nu pot să stăpînească dumnealor pe to i mahalagii noştri. bătut. ducă-se (duce-te-ai. ) a se duce (sau a veni) în pe it. ) a induce în eroare (pe cineva).drept cine mă iei? drept răsplată drept urmare drum bun! drum călcat drum de mijloc ducă-se pe pustii ! a duce boala pe picioare a se duce ca pe ciripie a se duce ca pe gura lupului drept cine mă iei?. pe Dumnezeu l-a dus capul să iscodească aşa ceva şi pe el nu? POP. a se duce (sau a merge. ISP. linie) de mijloc.CR. a fi dus la groapă. a se duce cu nepus în traistă. ) a linguşi. a ine) de nas (pe cineva). pustia)!. în) pustii (sau pustiu. (reg. 1) a stăpîni. a (nu) putea. mititeii. şi datoria ne face să le căutăm de suflet. (fam.)!. drum (sau cale. atitudine de compromis. a (nu) fi capabil (să . a o duce foarte greu. (pop. (reg. duce-s-ar etc. fără a zăcea la pat. a sprijini. a trage mî a de coadă. drum umblat. (fam.). a dispărea. ) a merge pe jos. că mi-a i scos peri albi! CR. a (nu) fi în stare. practicabil. duce-mi-s-ar la pustia! POP. (reg. 2) (fig.VLAH. a se duce (sau a merge. ) nu cumva mă confunzi?.POP. a se duce cu poşta nem ească. a se duce (sau a merge) de-a roata. a tîrî. ) a pleca pe neaşteptate. a amăgi (pe cineva): umblă pe lîngă mine cu şoşoşo.CAR. a amăgi (pe cineva): s-a lăsat dus de nas şi tras pe sfoară de to i şarlatanii. a se rostogoli: to i să se lese la vale dea roata. de ei etc. drept urmare. ca urmare. duce-s-ar etc. a se duce (sau a pleca.. 1) a călăuzi (pe cineva). 2) a duce cu vorba.SAD. lua-l-ar (lua-te-ar etc. fam. v. . a pieri: boişorii mei s-au dus. a se duce (sau a veni) cu plosca. a se duce către Domnul.) pe (sau la. unde era copilul. a pleca foarte repede. (reg. a se duce ca pe gura lupului. ca recompensă. ) a proteja. ) a amăgi. a trage) în linie dreaptă: capra nici una. a îndura o mare suferin ă (fizică sau morală). a purta cu vorba. la stuful cu flori. a conduce. a păcăli. ) a se da de-a rostogolul. s-au dus cătră Domnul. a duce (sau a trage) cu nasul la teică (pe cineva).. a trage) ca pe ciripie. . a sus ine (pe cineva). nici alta. a duce boala pe picioare.. a înşela (pe cineva): de ce încerci să mă duci cu preşul? STANCU. a duce (sau a purta. crede că eu nu bag de seamă. după cum le place lor. mă iei drept altul! drept răsplată. a se duce (sau a pleca) de pe capulcuiva. a se duce de nu-i mai vezi potcoavele. ca pe gura lupului. a lăsa în pace pe cineva: duce i-vă de pe capul mieu. (pop. a înşela (pe cineva). a o duce cîine-cîineşte. călătorie plăcută! drum călcat.) naiba!: dar mai grea e sărăcia. a-şi duce (sau a-şi purta) crucea. ducă-se (duce-te-ai. ) nu vreau să mai ştiu de el (de tine. drum bun!. a duce cu preşul (pe cineva). (reg. a duce de mînă (pe cineva). a amăgi.): cum. a (nu)-l duce (sau a (nu)-l ajunge) capul (sau mintea) (pe cineva) (să . (fam. ) a da în judecată (pe cineva). ca pe ciripie.. a duce cu cobza (pe cineva). a duce cu zăhărelul (pe cineva). a muri: ei. a dirija după plac (pe cineva). a duce (sau a lua) cu şoşoşo (pe cineva) sau a umbla cu şoşoşo. a fi bolnav. solu ie intermediară. a -l duce capul a se duce către Domnul a o duce cîine-cîineşte a-şi duce crucea a se duce cu călcîiele înainte a duce cu cobza a duce cu nasul la teică a se duce cu nepus în traistă a se duce cu plosca a se duce cu poşta nem ească a duce cu preşul a duce cu şoşoşo a duce cu zăhărelul a se duce de-a roata a duce de mînă a duce de nas a se duce de nu-i mai vezi potcoavele a se duce de pe capulcuiva . a porni) cu călcîiele înainte. să-i poarte de nas.

a fugi) în lume (sau în lumea largă). a duce jindul. a duce în prăpastie a se duce în sihăstrie a se duce întins a se duce în treaba lui a o duce într-o mîncare şi o băutură a se duce în ară a duce jindul a duce la capăt a duce la groapă a duce la liman a duce la mănăstire a duce la mormînt a se duce la năvod . a avea de împlinit. a se distruge: dacă o să ne ducem de rîpă. a duce tot necazul. ) a se deda pre) sihăstrie. ) a se duce direct şi hotărît. a purta pe umeri. la limpede. a se duce (sau a merge. a o duce (sau a trăi) împărăteşte. (reg.ISP. a o duce (sau a o ine) într-o mîncare şi (într-)o băutură. a se duce în lumea largă: eu mă duc mîndru ă-n ări. a trăi anevoie. adică. a înmormînta (pe cineva): ducînd la groapă trupul reginei dunărene. dar te rog să nu por i flori. a salva (pe cineva sau ceva). fără să se ştie unde: hai ş-om fugi în lume. a duce în poală (pe cineva). a face chefuri lungi şi dese. a se întoarce la ocupa iile sale. a-şi vedea de lucrul său. a duce la mormînt (pe cineva). a se duce (sau a pleca) unde vrea. a isprăvi.Dumnezeu. a se duce întins (undeva sau la cineva). a duce. a băga) în prăpastie (pe cineva). şi reg. a se duce în (sau (înv. a dori foarte mult. a distruge (progresiv) (pe cineva sau ceva): mergem încotro o vrea Cel de sus . (reg.EM.EM. a pleca) în (sau la) treaba (sau treburile) lui (ei etc. a fi împovărat. a-şi vedea de treburi. a (se) călugări: să ştiu de bine că mă duc la mînăstire. toată greutatea unei case. la luminiş). a se duce (sau a pleca) în ară (sau în ări). a (se) duce (sau a (se) închide. a duce în cîrcă (pe cineva sau ceva). ) a se duce la pescuit. a se duce la năvod. a duce (sau a împinge. de interesele sale: cei trei camarazi se despart. a se duce direct şi repede (undeva sau la cineva): apoi s-a dus întins la mă-sa s-o întrebe şi pe dînsa. a jindui: să nu mai ducem jindul. a duce de rîpă (pe cineva sau ceva). 2) a duce la bun sfîrşit (ceva). a se risipi. POP. 1) a scăpa.CAMIL. a finaliza. a provoca moartea (cuiva). a se duce (sau a pleca. şi doar o fi El bun să nu ne ducă de rîpă! CAR.a se duce de rîpă a duce de rîpă a se duce glon a o duce greu a duce greul a se duce har un a duce hăul şi greul a o duce împărăteşte a duce în cîrcă a se duce în lume a se duce în lumea lui a se duce în plata Domnului a duce în poală a se duce de rîpă (sau la şan ). a intra. a pleca departe. a băga) la (sau în) mănăstire. a ocroti. a termina (ceva). a se duce drept.). a duce hăul şi greul.) sau a se duce în treabă-şi sau a-şi vedea de treaba lui (a ei etc. a duce greul (unui lucru).POP.CR. a se retrage la treburile sale. (înv. a petrece. a duce la pieire (pe cineva): nu te-a lăsat inima să-mpingi în prăpastie pe-o biată femeie ce-i nevinovată. a (o) duce (sau a (o) scoate pe cineva sau ceva) la (un) liman (sau la liman bun. să meargă fiecare la treaba lui. a se duce (sau a pleca) în plata Domnului (sau a lui Dumnezeu).ARGHEZI. a duce la groapă (pe cineva). a trimite. în spate (pe cineva sau ceva). pîine şi sare nu mai mănînc cu el! CAR.P.POP. a o scoate la capăt: se sfătuieşte dară caii. a se duce în lumea lui.CAR. ) a se sihăstri: văzuse că el tot nu e nimic de lumea asta oarbă şi d-aia se dusese în sihăstrie. a face (ca cineva) să ajungă într-o situa ie dezastruoasă (şi fără ieşire). a se duce glon . a o duce greu. doar ni s-or pierde urmele.PANN.AL. a o duce foarte bine. cum s-o scoată la limpede. de suportat partea cea mai grea (a unui lucru). a se duce intă (la cineva). a proteja (pe cineva): sau te duc în poală sau te-alungă-n pielea goală. a duce la capăt (sau la bun sfîrşit) (ceva). literaturii proaste a acestui prostănac o s-o datorăm. a se duce har un (la cineva). unde ştie: să se ducă în plata lui Dumnezeu.

(sport ) a conduce plutonul concuren ilor într-o cursă sportivă. a se a-i duce vergile a-i duce vergile (cuiva). plină de lipsuri. 1) a se duce unde e apa mai adîncă. a se duce (sau a pleca) pe drum neîntors (sau pe cale neîntoarsă). a întrerupe o călătorie şi a reveni în locul de plecare. a da de nevoie. a se ine scai de cineva.CAR. de-a dreptul. a pă i ceva. a se duce pocnetului. a urmări pretutindeni adulînd pe cineva. 2) (despre lucruri) a fi rezistent (la purtat. la întrebuin are zilnică). (fam. a se duce (sau a merge) (în)tins. sau dus cu toate pe o cale nenturnată. (reg. scotea imineu din picior şi-l azvîrlea după dînsul! GHICA.a duce la tăvăleală a duce lipsă de ceva a-şi duce nasul undeva a duce ogodul cuiva a duce o via ă de cîine a duce plocon a se duce pe copcă a se duce pe drum neîntors a se duce pe drum neînturnat a se duce pe gotcă a se duce pe tocmală a se duce pînă în scara murgului a se duce pînă la calea întoarsă a se duce pînă la tindă a se duce pocnetului a se duce pomina a-şi duce povara a duce prin vama cucului a se duce rugă a duce sacul la moară a duce sfat a duce sfîntul a se duce tins a duce trai pe vătrai a-şi duce traiul a (o) duce (sau a ine) la tăvăleală.. a fi durabil. a trăi foarte greu. a stărui pînă reuşeşti: la o învoială. a-şi purta crucea. ) pe copce). a o pă i: v-a i dus pe copce.POP. . a (se) duce prin vama cucului sau a trece (sau a (se) strecura) prin vama (sau vămile) cucului. a se duce pe copcă (sau (reg. duc bine la tăvăleală. a se duce (sau a merge. a bîrfi: ea duce sfat din casă-n casă că n-am broboadă de mătasă. a lăsa neterminat ceva. a duce (sau a căra) sacul (sau saci) la moară. a face ceva pe jumătate. a duce ogodul cuiva. ) 1) (despre oameni) a fi rezistent la efort: sînt. a muri. cu toată şmichiria voastră. despre obiecte) a se a se distruge. a-şi duce nasul undeva. a muri. a trăi: Dumnezeu.. a se duce (sau a se lua) pe drum neînturnat (sau pe cale neînturnată). slavă domnului! sănătos şi voinic. . că . (pop. dacă nu vrei.NEC. a se duce pe tocmală.ISP. a se duce unde a dus mutu iapa şi iganu cîrlanu duce unde a dus mutu iapa şi iganu cîrlanu.LIT. unul mai dă. a (se) duce sau a trece. a duce lipsă de ceva. a munci din greu: am mîncat azi destul şi n-am cărat saci la moară.CR. a duce o via ă grea. 2) a îndura ruşine pentru ceva. a se duce pînă la calea întoarsă. după ce a făcut toate animalele şi vietă ile. imprimîndu-i un anumit ritm. a duce trai pe vătrai. 2) (fig. a se prăpădi. a se duce dracului: ducă-se pocnetului cu muste ile lui cu tot. (înv. a-l pedepsi): îl prinseră şi-l aduseră la Mihai plocon. 3) (fig. a duce trena a duce trena. a se duce foarte departe. (înv. eu mă duc pînă la scaramurgului. a se duce (sau a ajunge) pînă în (sau la) scara murgului. a trece prin contrabandă. a prezenta pe cineva cuiva (în semn de omagiu sau pentru a-l judeca. a orînduit apoi fiecăruia felul de via ă şi locul unde să-şi ducă traiul. a duce (sau a aduce. ) a îndrăzni să . ) a se duce vestea:să duce rugă de vitejia noastră! BUDAI-DELEANU. au mers tins la Dan ca. a duce sfat.CEZAR. .CONV. ) a menaja pe cineva. a (i) se duce (sau a(-i) merge) pomina (cuiva). a ajunge să fie cunoscut de to i. a duce trena cuiva a duce trena cuiva.P. a se duce întins: moscalii . (fam. ) a fi îngrijorat de soarta cuiva.. a compătimi (pe cineva). a nu se lăsa. a (i) se duce vestea (cuiva): traseră un chef de să se ducă pomina. 1) a răspunde.: apoi să fi dus sfîntul pe vreunul să nu ştie lec ia . a se pierde. COŞBUC. despre oameni) a o încurca.. a se duce pe gotcă.ISP.. nu-i ajute sfînta sară. (reg. a (se) strecura clandestin peste grani ă. a dispărea: s-au dus to i.POP.EM. a-şi duce povara.. şi reg. a se duce rugă.. a duce o via ă de cîine.. . a-şi duce traiul. a trimite) plocon (pe cineva cuiva). a face treaba) pînă la tindă. HOGAŞ. ) a se duce direct. a(-l) duce sfîntul (pe cineva). a-i lipsi ceva. a garanta de ceva. ) a merge în pe it: s-a dus badea pe tocmală. altul mai lasă.

a fi cunoscut ca un cal breaz. după cîte îmi amintesc. după cum de . după chipul şi semănarea cuiva după cît după cîte îmi amintesc după cît ştiu după cum după cum de .): după cît ştiu eu. după lege.CORESI. după bunul plac al cuiva. 2) cum. 1) (înv.. ) după cît de. apoi. . cum o da Dumnezeu! Dumnezeul ăl din tău. după (sau pentru) faptă şi răsplată. după (sau pe) cît (sau cîte) ştiu (eu) (ştii (tu) etc. (înv. (numai) (unul) Dumnezeu (sau Domnul) (mai) ştie sau dracul (mai) ştie. după cum: rabdă pe cît vei putea. o femeie nu spune niciodată tot. după înfă işarea cuiva. PRAV. foarte mînios. după (sau pe) măsură. a devenit insuportabilă şederea aici..SAD. a se între ine.. după împrejurări. după cum se vede după datină după dreptate după faptă şi răsplată după fiin a sa după împrejurări după lege după măsura după măsură după mine după mine . după fiin a sa. aşa cum. (vie) potopul!. a-şi duce (sau a-şi ine) zilele. care le ştie pe toate. după aceasta (sau aceea). după lege.. după dreptate. întocmai după chipul şi asemănarea celei dintîi. potrivit legii. . ci-i după cum vrea Domnul. după cum de mult va fi fost furtuşagul.. propor ional cu . Dumnezeu să-l ierte!. care ştii ce milos sînt..POP.. 2) cine ştie: dracul mai ştie ce are. . Dumnezeu cu mila!. (înv.. din) cît. a stîrni mare vîlvă: la iad ai tras un guleai de i s-a dus vestea ca de popă tuns. ar putea să spună: Dumnezeu ştie numai ce se petrece acuma în sufletul unui biet dascăl ca mine. tradi iei.COŞBUC. este şi astăzi.CR. leit cineva: şi-şi ia un suflet de noră. în măsura în care. dunăre de mînios sau mînios dunăre... legal. răsplata este pe măsura faptei: pentru faptă răsplată şi năpastă pentru năpastă! CAR.. dracul. după cît ştiu eu. ) la fel cu . (despre îmbrăcăminte. nu-mi pasă ce se va întîmpla după plecarea (sau după moartea) mea (sau a noastră)! Dumnezeu ştie dunăre de mînios după aceasta după bunul plac al cuiva după chip ca . în) măsura. după capriciul cuiva.CR. a duce via ă comună cu cineva. pe urmă. conform obiceiului.. a trăi laolaltă.. după mine (după noi). formulă întrebuin ată pentru cei mor i: de-o fi murit..). să-l ierte Dumnezeu. de. potrivit informa iilor de care dispun (dispui etc.. după (sau pre) chipul şi (a)semănarea (sau obrazul) cuiva sau tocma(i) şi spre chipul cuiva.: după chip ca şi aceia. aista nu-i semn bun.. după mine.: sprinteneala la dobitoace scade sau sporeşte pe măsura vărtu ei sau a slăbiciunii. în felul în care . după cum se vede.EM. dacă-mi aduc bine aminte.: să să cearte cu ocna pînă la o samă de vreame. după (sau întru.CR. potrivit cu . în esen ă. ) de(cît) cum: l-a scos afară mai viteaz după cum a fost! POP... după cum se întîmplă.a se duce vestea ca de popă tuns a duce via ă comună cu cineva a-şi duce zilele Dumnezeu cu mila! Dumnezeul ăl din tău Dumnezeu să-l ierte! a (i) se duce (sau a-i merge) (cuiva) vestea (sau buhul) ca de popă tuns. după chip ca .CONACHI. turbat de mînie.CAR. 1) doarDumnezeu. în fond: sînul care mîni va fi un cadavru şi care. după fiin a sa. întocmai ca.CR. just. după datină. după cum. după (sau pe. pe.CR. încăl ăminte) potrivit cu dimensiunile corpului. din cîte se poate observa. după părerea mea: după mine. just. precum.: nu-i după cum gîndeşte omul. potrivit circumstan elor...CAR.. potopul! .

: boierii şi feciorii de boier se vor priimi în slujbă. poate.. 1) pe măsura puterilor. treacă-meargă.. pleacă!: da’ du-te pîrlii.. du-te unde ştii!. e posibil? . peşti din cărnuri delicate..). 1) vezi. după natură. du-te naibii!: du-te undedu-te unde a dus dracul roata şi mutul iapa! a dus surdul roata şi mutul iapa. du-te naibii!. avînd ca model obiecte din realitate: plăsmui i după natură. CAR. ..MACED. 1) mergi sănătos!. ceva nu e în ordine.după mintea mea după mutra lui după natură după obicinuire după olaltă după potriva . lasă-mă în pace! du-te în plata Domnului! du-te în plata Domnului!.)..ext. (fam. dispuse dupe rîndul fabricării lor .. lui etc.. pe măsura posibilită ilor.. pe potriva cuiva: feciorul babei se dăduse . corespunzător cu . după obicinuire. ) potrivit obiceiului: să-l petreacă păn-la hotar. 2) lasă-mă în pace! du-te de te plimbă! du-te de te plimbă!.. (fam. după lege.POP.) sau după capul meu (tău. a lui etc. pe măsura. 2) în limita. în dragoste c-o fată sărăcu ă şi după toiul cuiva frumuşică.N. şi petecul. după toate probabilită ile sau (înv. ) după toată probabilitatea.. după părerea mea (sau a ta...i de treabă!. ) conform cu . a-l durea capul (pe cineva). e flagrant.. dar n-am cu ce mă-nvăli. după (sau cum e) tingire(a). potrivit cu .CR. e evident. ) vezi.POP.. piei din ochii mei!. după toiul cuiva.. a lui etc. ca pe) pravilă sau cu pravila.: am făcut lucrurile după potriva nevredniciei mele.. (înv.. acceptabil: de foame ar fi ce-ar fi.. (fam. după rîndul . e de groază. e cu putin ă?.: toate acestea. ca să nu mai aud de numele tău. ) (care este) drept. 2) lasă-mă în pace! du-te pîrlii! du-te pîrlii!.. după olaltă. e de comă... după mutra lui..GALA..). OD. dubios: eu văd bine că aicea e ceva la mijloc.ISP.CORESI.. în ordinea . după tingire.COSTIN. ) a fi îngrijorat (din cauza . după toiul lui. după potriva . după mintea mea (a ta. du-te cu Dumnezeu! du-te cu Dumnezeu!. şi priimesc feluri de comenzi rînduite lor. e bătător la ochi.. e cu ochi şi cu sprîncene. după semuire . a (nu)-i păsa (cuiva de ceva). (înv.BUDAIDELEANU.. lumina dentunerec şi marmura de daltă. e cusut cu a ă albă. probabil... cu pravila. cît. ) în raport cu .). cum doreşte: îmblăm după voia inimii. după obicinuire.. du-te dracului!. e foarte greu. e teribil. după condi ia lui socială: luă de so ie o zînă după mutra lui. după putin ă.): trecea prin pădure. e ceva de speriat.i de drum!.REG. ce-o au după olaltă. şi capacul... du-te unde a dus dracul (sau surdul) roata şi mutul iapa!. după sac. a-i a-l durea capul păsa (de . e cam albastru sau e cam albastră situa ia. (înv. ceva e suspect.. POP. ) (care este) conform legii. just: în domnia lui au tăiat capul lui Goe Căpitanul. e (sau ar fi) ce (sau cum) e (sau ar fi). după (sau pe.. după pravilă după putin ă după rîndul . fără să-l doară măcar capul.. ) lucrurile par să ia un curs neplăcut. soru ule! AL. se poate?. după voia inimii după voia inimii. 2) (fig.. după cît se pare... (înv. unul după altul (fără întrerupere): ca setea cea eternă. a -l durea măseaua a (nu)-l durea măseaua (pe cineva de ceva). (p.EM. după semuire .. după toate probabilită ile pesemne: după toate probabilită ile voi fi în Iaşi peste vreo zece zile. e ceva (putred) la mijloc (sau în Danemarca). ) du-te unde vrei (numai pleacă de aici)! e al dracului de greu. şi capacul du-te unde pofteşti! e cam albastru e ce e e ceva de speriat e ceva la mijloc e cu ochi şi cu sprîncene e cu putin ă? du-te unde pofteşti!.ORG. după semuirea rangurilor cu care au fost cinsti i. 1) a avea dureri de cap (din cauza .ISP.

dar nu face nimic. (fig.): uşor e a zice: plăcinte. e mult pînă să . e nor sau sînt nori.. are o minte diabolică.. se vîră.. e dracul gol. nu i-e păcat de Dumnezeu să lăcomeşti la averea altora? POP. e înnorat. (sau pînă a .. (sau de .. după cum spuneam . e nimica toată. e mult pînă a . e o nimica toată.... că marile reforme sociale şi economice .... (reg.....: aşa e bine şi natural să fie. (sau pînă a . e prea de tot: las-o baltă. e mai aproape cămaşa decît anteriul (sau sumanul.. e destul.. e floare la ureche.. (sau de atunci).. era mai (sau mai-mai.. e foarte apăsat de nevoi. e nenorocire! e natural să ..).. e-n regulă!..ZANNE.... va trece mult timp pînă să . omule. ne-am în eles! e numai gura de el. e un personaj. e-n ordine!.. e mult pînă a .: e minune oare că pentru el visul era via ă? EM. ) e primejdie!. e mult de cînd . e o bagatelă... e (foarte) posibil. e descurcăre foc.. e (o) nimica toată. v. e mîncat ca alba de ham... (fam. e suficient..: era mai ca să-l omor. ) e prost ca noaptea. e grav! el (sau ea) ştie ... e mult pînă să .. e mare păcat: ei bine. e prea (sau prea e) de oaie. e peste poate. că prea e de oaie! e (foarte) probabil. e normal să . e nădejde să . ) persoană cu cunoştin e întinse şi variate. e mai aproape cămaşa decît anteriul e minune că . era previzibil: era de aşteptat ca dumnealui să nu se ină de cuvînt.CR. e nasulie!.). primejdia e mare! e deştept de bate cuie cu capul.. (glume ) e bătut măr.POP..: e nădejde s-avem ploaie... e o bagatelă.CAR. dar e mult pînă a le face.. a trecut mult timp de cînd . e murat în varză acră e nasulie! e natural să ... e de la sine în eles. în odaie la Ivan.... e nins în luna lui mai.. enciclopedie vie e nimica toată e nins în luna lui mai e nor e-n regulă! e numai gura de el e o figură e o nimica toată e păcat de Dumnezeu e peste poate e prea de oaie e probabil era de aşteptat era mai să . .. numai el (sau ea) ar putea să spună: Scaraoschi . (despre oameni) a încărun it devreme.. tot ce se poate: e foarte probabil . răsărirea multor talente. ar fi trebuit să se întîmple mai demult: ce vrei? sîntem în postul Crăciunului.. el nu ştie cum şi pe unde.. e murat în varză acră. (despre oameni) este o personalitate inconfundabilă. (pop. se subîn elege.. e o figură.POP... e firesc să .. enciclopedie vie (sau ambulantă). e de mirare că .CAR. e de rău!. pu in lipsea să . e minune (sau ce minune) că .... era şi timpul e de ajuns. sînt speran e să .IOSIF.e de ajuns e de la sine în eles e de rău! e deştept de bate cuie cu capul e dracul gol e floare la ureche ei bine .. undra). promite multe.... e un fleac... ) e posibil să ... aproape. e nădejde să .. sau ei ştiu . se putea prevedea. ei bine .EM.. vor înlesni . era şi timpul. e mîncat ca alba de ham e mult de cînd ....... e mult pînă să . vorbeşte. interesul personal e mai presus de interesul străinilor. e lată (rău de tot)!...: e mult de cînd nu ne-am văzut... se cheamă era şi timpul să ningă. e lată ! el ştie ... e păcat de Dumnezeu. era la un pas de a .. e un fleac.CAR... era de aşteptat. cît pe ce) să . e imposibil.

a face apel (la cineva sau la ceva).PANN. 1) a deveni palid. . e cusut cu a ă albă: ia-o mai uşurel.. examen de admitere. 2) a se odihni după masa de prînz. a face albul negru. ) a arăta.. este firesc. este (sau e) probabil că . (fam. (înv. e vreme grea. a-şi face siesta: cerbul ce-mi făcea? sta şi rumega..SAD.. e prevestitor. nu concepe să piardă: lasă-l în pace! doar îl ştii ce rău e de pagubă!CAR . a apela (pe cineva): facem apel la sentimentul na ional al d-lui Brănişteanu. a rîndui. e sortit să . examen pe baza căruia cineva este primit într-o formă (superioară) de învă ămînt. vere.. ) a se adresa unei instan e superioare. a vînt. iaca. a făcut destulă echilibristică. fii serios!. eşti nebun?. a apela (la cineva): am făcut apel la vecini.. a face aşezare. e exagerat.. este în natura lucrurilor este probabil că . e scris să .. a face a bine (sau a rău. că prea e trasă de păr! POP. ) porcească) (pe cineva). sîrguin ă.. namiaza-şi făcea..! CR. a expedia pe lumea cealaltă (pe cineva). examen de conştiin ă. a face aluzie. este în natura lucrurilor. a face apelul. de nu vă mai astîmpără dracul . a satisface serviciul militar. şi-acuma fac nourii a ploaie. a face ascultare.. de la sine în eles. e predestinat să . ) a aşeza. a face (ca pe o) albie (sau troacă) de porci (sau de cîine. aducător de moarte (sau boală). (fig. a-şi face apari ia. e tun... a falsifica realitatea. ca să-şi facă amiazul. 2) a încărun i. a face abuz de putere.. (înv. a insinua. a face abstrac ie de . a expune la aer.POP. e posibil. 1) a invoca (pe cineva sau ceva). a se ivi. periculoase pentru a ieşi dintr-o încurcătură: ca să iasă basma curată. a face abuz de putere a face acroba ie a face act de prezen ă a se face alb e rău de moarte (sau de boală). ) a adopta solu ii nesigure.CAMIL. a sugera. a face de două parale. a abuza de puterea de inută.. a face albie de porci a face albul negru a face aluzie a face amiaza a-şi face apari ia a face apel a face apelul a face arătare a face armata a face ascultare a face aşezare . străduin ă excesivă: pornite dintr-un exces de zel condamnabil. foarte exact. a denatura... a se albi (la fa ă). 2) a chema (pe cineva). punctual.POP. nu se poate! e tatăl său (sau mamă-sa) în picioare. analiză lucidă a propriei conduite morale. ) ce vorbeşti?. exces de zel. seamănă leit. a prevesti: parcă nu face i a bine.. .. a exista numai pe hîrtie. a face cu ou şi cu o et. (înv.. a batjocori.P.. eşti nebun? e tatăl său în picioare e tras de păr e tun exact ca un ceasornic examen de admitere examen de conştiin ă exces de zel a exista numai pe hîrtie a expedia pe lumea cealaltă a expune la aer a face a bine a face abstrac ie de . căci e rău de boală. aduce ghinion. a ocărî (pe cineva): ca p-o albie porcească m-a făcut şi m-a gonit. a ignora. a face armata. e semn rău: săptămîna mare . a aerisi. a veni undeva numai din obliga ie.. a apărea.POP. a lăsa la o parte.e rău de moarte e rău de pagubă e scris să . a se face alb. . 3) (jur. există posibilitatea ca . a face act de prezen ă. a face acroba ie (sau echilibristică). să ne dea o mînă de ajutor . a exista numai de formă.. perfect cu tatăl său (sau cu mama sa).EM. a face prezen a. e rău de pagubă. a nu lua în considerare. a(-şi) face amiaza. a ploaie). e tras de păr. a face arătare.. a cobi. a ucide (pe cineva).. 1) a mînca de prînz: aci se aşeză. a-i face de petrecanie (cuiva). din polite e. să nu prea lipeşti sau spoieşti.. exact (sau precis) ca un ceasornic (sau ca un cronometru). a omorî. (înv.CAR.: e probabil că femeia mă iubeşte. ) a asculta.

praf. a se face bucă i (sau fărîme. să se răspîndească: să face cale ceiialalte învă ături. să văd pe mine m-o speria balaurul? POP. a anula. . a face cuiva rost să . a desfiin a: critica a făcut praf ultima sa carte. a face ca cineva. a face bani. a nimici. (pop. a-şi face bagajele. a face bucă i-bucă ele (pe cineva sau ceva). a tăia. a (nu) fi de dorit. . de . a se sfărîma. (înv. a umbla. 1) a bate.. a se sparge. a-i face bine (ceva cuiva).. a lipsi de la lucru a doua zi după o sărbătoare..DELAVR. a face bogat (pe cineva). (înv. a face (sau a pune) bot.). te face mii şi fărîme. scrum. 2) a fărîmi a (ceva).AL. mii şi fărîme. a se face bocnă.. grămadă. decisive. preferabil să . a omorî. a face blau. 1) a bate. a zdrobi. pămînt. (sau ca .POP. 1) a se îngrăşa. a face cale . pilda cuiva. a face (sau a avea. a imita pe cineva: cine-a face altă dată ca mine. ăndări) (pe cineva sau ceva). a prinde) burtă. s-a izbit de toartele cerului şi s-a făcut cioburi.. a cădea: era să facă bîca.PRAV. zgură). a face blatul. a face baie. (reg.a face aşteptare a se face aşteptat a-şi face bagajele a face baie a face bani a-şi face barba a face băşici a face bătaie a face bine a-i face bine a-i face bine a face bine să .. a (se) întrema.NEC. a face bătaie. a îmbogă i (pe cineva). a se duce: dragile mamii picioare. . ) a birui.P. de-amu n-or mai face cale! POP. 1) a lăsa să treacă (pe cineva). a face băşici. a emite monedă. cioburi. a călători. a-şi face barba. a călători.. (sau ca . CR. 2) (despre femei) a rămîne însărcinată.: să-i facă cale să fugă. ) a vrăji. a-i fi de folos (ceva cuiva): cafeaua o să-i facă bine. a se băşica. a face biruin ă. a (se) vindeca: se jură că într-un ceas are să-l facă bine. VARLAAM . (arg.TOP.. a reduce la zero. a distruge (pe cineva sau ceva): de i-oi da drumul. a se îmbăia. a se pregăti de plecare. a face cale. ăndări. a se lăsa aşteptat. a (se) face bine (sau sănătos).. a trage) cale (sau drum) (cuiva).. a merge. a-i face bine (cuiva cu ceva). a se face aşteptat. praf şi pulbere. de .. a se distruge.CR. scrum. a fi gras: observă că a început să prindă burtă.. a da drumul (cuiva): auzind aşa. a hăcui. a face bîca. a face boboane. a face bucă i (sau bucă ele. a se albi (la fa ă): Damian atuncea se făcu ca ceara. pulbere. ) a se bate: veni vremea de se hotărîră cîinii a face bătaie în regulă. ca mine să pă ească. a împrumuta (cuiva ceva): fă-mi bine cu el [cu buzduganul]. 1) a-şi tunde barba. a se bosumfla. a-i prii. a deveni palid. 2) (fig. a face biruin ă a face bîca a face blatul a face blau a face boboane a se face bocnă a face bogat a face bot a face bucă i a se face bucă i a face bucă i-bucă ele a face burtă a se face ca ceara a face ca cineva a face cale a face aşteptare. ) a intra.. a (se) însănătoşi. a întîrzia. a se nimici: paharul .. a mînca fără plată. 2) a ajuta să treacă. a învinge. [ienicerii] le tot făcea cale. 2) a face parale. a fi bocnă. a face (sau a da.. a urma exemplul... 1) a face bucă i (pe cineva).POP.CEZAR.. ) a aştepta. 2) a se bărbieri.. VLAH.): ai face bine să treci pe la el. ) a combate cu argumente puternice. 3) a pregăti terenul. dărăburi.. a se face ca ceara. a face bine (sau rău) să . v.

a se alia cu cineva: au făcut ceată cu to i mai marii. a gîfîi.POP. a fi sătul peste măsură. nu venea. încearcă în toate felurile şi izbuteşte să . că ne-ai făcut capul călindar! CR. 1) a ajunge la o răspîntie: şi m-aş duce. a se face ca sfecla. ) 1) a fierbe de nerăbdare. a(-i) face (sau a-i pune) capătul (sau cone ul.: face el ce face şi cu mare greu scapă. a face (mare) caz (de cineva sau de ceva). jos la vale. a-şi face capul calendar a face caraul a face carieră a face casa a face casă a se face ca sfecla a face ca trenul a face cauză comună a face caz a-şi face cămaşa izmene a se face că plouă a se face căpuşă a se face cărbune a face căr ile a face ceată cu cineva face ce face . a-i împuia capul (cuiva): destul acum. a pre ui foarte mult pe cineva sau ceva. PANN. m-aş duce. ca să se întîlnească cu el. zău. de havadişuri. a face să înceteze (ceva): fă un sfîrşit durerii. 2) a căuta un pretext pentru a merge undeva. a face ca trenul. a se întîlni.POP. (despre alimente) a se arde. . . . a şovăi: de urît m-aş duce. (fam. a-şi încărca memoria cu fleacuri: vorbesc pu in şi ascult mult.EM.POP. a face cauză comună (cu cineva). sfîrşitul) (cuiva sau la ceva).AL. coşuri) a se umfla la vîrf prin acumulare de puroi: buba cap nu face. despre bube. a i se face (cuiva) calea cruce (cu cineva). .ext. pînă nu se coace. a intra într-o tagmă oarecare. a sublinia însuşirile cuiva sau a ceva. a eşua (într-o afacere). a se încrucişa (cu cineva). 1) a sfîrşi. a se face că plouă. face ce face. ) a sta la îndoială. a bate. (înv. .CR. vin-la sînu-mi! EM. că nu bagă de seamă pe cineva sau ceva: ne cunoşteam de copii. a amesteca şi a împăr i căr ile: eu fac căr ile! AL.EM.P. a se înroşi la fa ă. calea mi se face cruce! POP.. a reuşi într-o profesie. a se face cărbune. a toca la cap (pe cineva). (fam. FIL. a face caraul. a i se face (sau a-i fi. dar cînd l-am întîlnit în Bucureşti şi l-am salutat.. şi-au făcut duşmanii cale.a-şi face cale a i se face calea cruce a i se face calea cruce a face calea întoarsă a face cap a face capătul a-i face capul calendar a-şi face cale. 1) a-şi face pîrtie. a exagera însemnătatea cuiva sau a ceva.AL. a face casa. a-şi deschide drum: sus la munte. 2) (p. a-i sta) calea (sau drumul) cruce (sau cruci) (cuiva) sau a-i fi calea în cruce (cuiva). s-a făcut că plouă. 1) a insista asupra a ceva: [o gazetă] zice că nu mai face caz de infamia pe care o comitem noi. a face bilan ul încasărilor şi al plă ilor. a face (sau a sta în) ceată cu cineva. 2) (fig. a fi solidar (cu cineva). a face (sau a duce) casă (bună sau rea) (cu cineva). fără ca al ii săpoată afla de la mine ceva. 1) (despre so i) a convie ui (bine sau rău): Dumnezeu n-o vrut să facem casă-mpreună. ) a da de piedici. da mi-i calea-n cruce. a face (sau a bate) căr ile (de joc). a-şi găsi de treabă undeva: îşi face cale pîn-la pu . ) a se preface că nu are ştiin ă de cineva sau ceva. a nu mai putea înainta. a-şi face cămaşa izmene. a face carieră. a-i face de petrecanie (cuiva): s-au sfătuit acuma maică-sa cu zmeul cum să-i facă capătul. . zgomotos. 3) a da amploare la ceva. duce. ) a se în elege (bine sau rău) (cu cineva). 2) a respira greu. a-i face capul calendar (cuiva). a da chix. V. a aştepta pe cineva (uitîndu-se în toate păr ile): în zădar făcui caraul vreo două ceasuri pe pia ă. a se înturna (din drum): vei vrea să faci întoarsă de peacuma a ta cale. a se întoarce.DOS. a-şi face capul (sau din cap) calendar (sau ceaslov). adecă îmi fac capul ceaslov. 2) a omorî. a se face căpuşă. 3) (fig. CAR. a ucide (pe cineva). a face cap. şi pop. 2) a scoate în eviden ă. CEZAR. a face (sau a apuca) calea întoarsă.

PANN. a se face (sau a şedea) colac. a face cobză (pe cineva). 3) a fi beat. l-a i lega. a face circ.ISP. 3) a cinsti. a trata. ci numai o cercare să fac. a face (sau a scoate) coarne. a face pe prostul: ei. pînă cobză l-a i făcea. (pop. bleg. ş-or face coada colac. spre cinstea cuiva: asemenea fapte îi fac cinste . cum de mi-a făcut cinste să mă ia de bărbat. a ospăta (pe cineva). a(-i) face (cuiva) cinste(a). a plăti consuma ia (cuiva): şti i una. a se încovoia. a face albie de porci (pe cineva). a face (o) (în)cercare. a se încolăci: Grivei . a se turti (de băutură): bea. de se făcuse cîrlig. a da de băut şi de mîncat (cuiva). a se face chinez sau a o face pe chinezul. 2) a fi spre lauda. prea te faci chinez. a-şi face chip cioplit. 2) a redacta. a pedepsi (pe cineva). (pop. . în stambă. băie i? mie mi-e sete.AL. 3) a se încovoia de bătrîne e: moartea se uscase. ) a snopi în bătaie. cine face cinste? FIL. (înv. (despre oameni) 1) a se înfricoşa. ) 1) a se ghemui. a face (tot) ciur (ceva). a găuri în multe locuri (ceva). a se face cîrlig (sau covrig). dă-mi voie! CAR. obraznic. a ocărî (pe cineva). a se face preface că nu în elege. . ) a cerceta (pe cineva): să-i facă cercare. 2) a invita pe cineva (în străinătate): neamurile din Germania i-au făcut chemare şi a plecat la ele două săptămîni. 1) a cere. stimabile.ISP. 1) a batjocori. a se face cocă. 1) a cinsti. a se codi. a coti după col . a face cîl i (pe cineva sau ceva).i faci chip cioplit. (fam.POP. a se face (sau a fi) cîrpă (sau petică). cînd vor fi la adecă. 2) a fi vlăguit. impertinent. 2) a se zgribuli de frig: se stîrciseră de se făcură covrig de ger.ISP. ) a face gălăgie.. a se ghemui. (reg. a onora (pe cineva): mă mir. (pop. scandal. a face cercare (cuiva).a face ce-o face a face cercare a face cercare a face cerere a face certare a face chemare a face chica topor a se face chinez a-şi face chip cioplit a face chiseli ă a face cinste a face circ a face ciuciulete a face ciulama a face ciur a face cîl i a se face cîrlig a face cîrpă a se face cîrpă a face clăbuci la gură a-şi face coada colac a face coarne a face cobză a se face cocă a se face colac a face col ul a face ce-o face.. tămbălău. a face clăbuci (sau spume) la gură. a pune la munci istovitoare (pe cineva). a (se) face ciuciulete sau a fi ud ciuciulete. a se covrigi: fierul se încovoia de se făcea covrig. a se închina la idoli: să nu.ISP. 2) a umili. în păr) (cuiva). a-şi face coada colac. a face chemare (cuiva). a călca în picioare (pe cineva): te-ntind jos şi te fac chisăli ă. a omeni. a face certare (cuiva). ) a face orice: se hotărî să facă ce-o face şi să se cotorosească de leneşă. a deveni îndrăzne . căci e creştină. iarna se făcea colac la uşa tindei. a fi ud pînă la piele. a se îmbăta turtă.MINEIUL. de bătaie. a zdrobi în bătaie (pe cineva). că nu ştie nimic.NEGR. ) a certa (pe cineva). a face chiseli ă (pe cineva). a face praf (pe cineva sau ceva). măre. a supune. a proba: nu mă leg ca să prind pe tîlhari. a lega fedeleş (pe cineva): atunci. a se da în spectacol.CR.POP. a solicita.POP. a vorbi mult şi cu furie.BIBLIA. a da col ul. a se obrăznici. a face cîrpă (de şters) (din cineva). spinarea dobă şi pîntecele cobză. a deveni moale. a face ciulama (pe cineva). ) a chema (pe cineva). ) a trage de păr (pe cineva).AGÂRB. a o şterge pe furiş (pentru a scăpa de răspundere): am ştiut că dumnealor. a încerca. a face fărîme. . a face col ul. a face (o) cerere. a face o probă. a face chica topor (sau măciucă) (cuiva) sau a face morişcă (de vînt) în chică (sau în cap. de se turteşte şi cocă se face. 1) (înv. (înv. . a înainta o peti ie. a bate zdravăn (pe cineva): ia să-i faci chica topor. a se strînge covrig.

a se închina: nici pe dracul să vezi. . a fi surprins... a-i face cu măseaua a face cumetrie cu sărăcia a face cum îi vine la gură . a face concesii.ISP. a se încrucişa. a duce trei degete împreunate la frunte. badea conciu’ nu-mi făcu. a face crîngu poiană. 1) a se cruci. nu-mi mai face cu capu. a face cu ochiul. a face complimente (cuiva). a face cu (sau din) coada ochiului (cuiva). de pozne.POP.. a face cauză comună cu . (despre vehicule) a se întîlni (venind din direc ii diferite). a coti. a se stabili. de trăsnăi. a naşte (copii): numai un copil o să face i.): dacă exelen ia sa ar vroi să-mi facă onoare a să încrede în devotamentul meu. a face conciul unei fete. a face conac.DELAVR. a face cum îi vine la gură (pe cineva). a se ine de boroboa e. ) a omorî (pe cineva). a-şi face cuib (undeva). făcîndu-şi din coada ochiului.. a face cu capul. (pop. a face corp comun a-i face costum de scînduri a face cotituri a face credin ă a-i face credit a face cre a face crîngu poiană a face cruce a face cruce a face comedii (sau boroboa e.. a face copii..(sau a . a se mira peste măsură. ) a fugi foarte repede.i faci! NEGR. bade. a face cuie. a concura (pe cineva). a-i face cu măseaua (cuiva). a-i face cuiva onoarea să . 2) (rar ) a prevesti a rău.. (reg. a ceda. a-i face semn discret (cuiva): una într-alta se legănau [fetele].. a se aciua (undeva). (sau a . ) a poposi. la piept. clăn ănindu-vă din ii. la umărul drept şi la cel stîng.. am văzut altele mai straşnice! VLAH. a trăi cu femeia altuia.ISP. ) a se logodi. a-i face costum de scînduri (cuiva). a face credin ă. (fam. să nu ne facem cruce cu stînga... năzdrăvănii.. a rînji (la cineva): ticălosul şi mangositul! încă se rînjea la mine şi-mi făcea cu măseaua! CR.. nici cruce să.. a certa. (fam. a complimenta (pe cineva). a batjocori fără a-şi alege cuvintele (pe cineva). a face corp comun (cu cineva). ) a dîrdîi de frig: o să vă pun să face i ni ele cuie.. a vinde pe datorie (cuiva). a-şi face cuib în cuibul altuia.i mai face părul cre . a porunci printr-o mişcare a capului: du-te. a face cruce. a face cotituri (sau coturi). a şerpui: poteca face cotituri în drum. a face cu degetul (cuiva).. (înv. a(-şi) face cruce. POP... a face cumetrie cu sărăcia.AL. pozne). a-i arăta col ii (în semn de prietenie) (cuiva). murgule . a încre i (ceva): hai.BACALBAŞA.. a considera pe cineva demn să . . a se uni cu . năzbîtii. murgule.. la dracu.). parcă-l văd ministru. începu a-i face cu degetul. a face (sau a trage) cu geana. 2) a mişca capul încoace şi încolo: merge făcînd cu capul. a face concuren ă (cuiva). a face ceva inutil. a-i face cuiva favoarea să .. a-şi reduce preten iile. uluit: ca mîni. săracul! POP.COŞBUC. că mă vede bărbatu! POP..). (reg. a face cor cu .ISP. (sau a . 1) a chema. nu. a face cre (ceva). a face cruce lîngă biserică. ) a nu mai putea scăpa de sărăcie. a-şi face cruce cu stînga a face cruce lîngă biserică a face cu capul a face cu coada ochiului a face cu degetul a face cu geana a-şi face cuib a-şi face cuib în cuibul altuia a face cuie a-i face cuiva onoarea să .. a-i face credit (cuiva). a lăsa de la sine. a amenin a cu degetul arătător (pe cineva): zărindu-l în slava cerului printre stolul de corbi. gîndeşti că-i moşul. a cobi. de năzbîtii. a o lua de nevastă o fată: storsul vinului trecu. a se solidariza (cu cineva).: lumea politică face cor cu toată lumea. a zămisli..a face comedii a face complimente a face conac a face concesii a face conciul unei fete a face concuren ă a face copii a face cor cu . a-şi face cruce cu stînga.

) de ştire) (cuiva) că . (înv. a preveni (pe cineva): face cunoscut împăratului această hotărîre a ării. ) a-şi arăta admira ia fa ă de o femeie. a face cu ou şi cu o et (pe cineva). a dori. a avertiza. tare i-i drag! AL. a se face de basm. ) a nu neglija. a conversa (cu cineva).PANN. a se face cunoscut. a face negreşit: orînduindu-l de al doile să ducă pe Paşa pînă l-a trece în hotarul Hotinului. a trage clopote(le) (unei femei): o să fiu silit a-i face şi curte acum. a tîrgui. a i se face cunoscut (sau (înv. a face cumpărături. a-şi face cuvînt cu cineva. a vorbi: de judecată voroveaşte lor Dumnezeu..: i s-a făcut de ducă. a-i trage o săpuneală (cuiva). se duse cu el la gîrlă. a cunoaşte pe cineva. (înv. a se distinge. a se face de rîs: c-am băut tot ce avui şi de basm eu mă făcui.. 1) a deretica. n-o lua numai pe auzite. a (se) compromite: nu te mai face de batjocură! CAR. a-şi face curaj. a-şi îndeplini îndatoririle. a-i pune oala.a face cu mîna a face cumpărături a face cunoscut a se face cunoscut a i se face cunoscut că . a sta de vorbă. a curta (pe cineva). a face (sau a turna) curte (cuiva). a (se) face de rîs.. a sim i o atrac ie puternică spre . a simula că e ocupat: mă făcui şi eu cu treabă şi intrai după ei în grabă. a se îmbărbăta.EM. a chema (pe cineva): Ipate.. se vede. (înv.. 1) a-i face (cuiva) un semn discret dintr-un ochi (cuiva): tu i-i face cu ochiul. ) a da afară din posturi persoanele considerate incompetente. a i se face (cuiva) de .. 2) (fam. 2) (despre femei) a cocheta cu îndrăzneală.. a cumpăra. a da de ştire. a informa (pe cineva). iară ele fac cu ochii. a cădea la învoială cu cineva: ş-au dat cuvînt în de sine şi au purces bulucuri spre tîrg. a face cunoscut (pe cineva sau ceva cuiva).POP. se opinti cît putu şi .P.. a-i trage o săpuneală (cuiva).CR... a face cu ochiul (sau din ochi) (cuiva).: i se făcu de ştire că românii prădează locurile. ) a certa aspru.CORESI. ) a se în elege. a se face cu treabă sau a umbla a treabă.LET..NEGR. a se îndatora. a deveni notoriu: se făcuse cunoscut prin cîteva portrete în ulei. ) a cuvînta. a îmbia: pe cînd ei sucesc musta a. 1) a adresa cuvinte măgulitoare (spre a-i cîştiga favoarea) (cuiva). a-i face cu ulcica (cuiva)..POP.MAIOR. a nu face cusur. a-i face vrăji (cuiva): î i face cu ulcica.. 2) (fig.. (reg. a face datorii. . a ocărî (pe cineva). a-şi lua inima în din i: sacul era greu de tot. a face cură enie. a dojeni cu asprime.CR.. a-şi face datoria. cela . a face cunoştin ă a face cu ochiul a face cu ou şi cu o et a-şi face curaj a face cură enie a face curte a face cu săpun şi cu apă rece a nu face cusur a se face cu treabă a-i face cu ulcica a face cuvînt a-şi face cuvînt cu cineva a face cuvînt a-şi face datoria a face datorii a i se face de . a face cunoştin ă (cu cineva). a porunci. a face cuvînt (sau cuvinte). a se cunoaşte cu cineva: fă cunoştin ă cu fata.PANN . el î i face cu capul. a (se) face de batjocură.COSTIN. a face (sau a spăla) cu ou şi cu o et (sau cu sare şi piper) (pe cineva). a face cu săpun şi cu apă rece (pe cineva) sau a trage un săpun (cuiva). a da de în eles (cuiva). ca să nu se facă vreun cusur la nimică. şi de viea ă şi de lucrure foarte cu socotin ă face cuvînt.. decît fata îşi făcu curaj. a primi vestea că . a atrage. 2) a încunoştiin a. (reg.. 1) a prezenta (pe cineva cuiva): pe dată îl face cunoscut cur ii şi fetelor sale.BĂLC.. . a intra în vorbă. care dă oca pe spate şi face cu mîna să-i mai aducă una. anun at.. obliga iile. ) a se preface că are de lucru. a se face de basm a face de batjocură a face cu mîna (sau din mînă) (cuiva). pentru a-i cîştiga simpatia. a se remarca.AL. a pofti să .. a face cuvînt sau a-şi da cuvînt în de sine sau a se lega la un cuvînt sau a pune (sau a lega) cuvînt cu cineva. a fi înştiin at..

a (se) face de panaramă. (reg. de cap şi de ciolane). a-şi face de seamă. AL. a face descîntece. a-i face de urît (cuiva). să-i însurăm. a face de nevastă. nu iubi pe fiecine. a distruge (un bun.i faci neamul de ruşine. dar îmi fac de seamă. a face din iarnă vară a face din noapte zi a-şi face de cap (sau de ciolane.POP. a se face de nici o treabă. ) a lua de nevastă: fata mîndră mai curată el şi-o face de nevastă. ) a căuta ceartă.. a (se) da) de (sau la) ruşine (sau de ruşinea lumii. (pop.apoi să le facem de căpătîi. MINEIUL. ISP. ) a face farmece pentru a se mărita. o gafă: am făcut-o de oaie de tot. a face din iarnă vară. a face din noapte zi (sau ziuă) sau a face noaptea zi. . . ) a deveni nefolositor. a falsifica. neîntrerupt.. a(-şi) asigura existen a. a-şi face de lucru (cu cineva sau cu ceva). primejdioase. ) a da în (sau peste) ruşine sau a face ruşine (cuiva). a face din alb negru. (fam. ) a-i face capătul. a păzi.a-şi face de cap a face de cap cuiva a face de căpătîi a face de dîrvală a face de două parale a-şi face de lucru a-şi face de mărit a face de măscară a-şi face de năjit a face de nevastă a se face de nici o treabă a-şi face de noroc a o face de oaie a face de panaramă a face de patrulă a face de pază a-şi face de petrecanie a face de petrecanie a face de ruşine a-şi face de seamă a-i face de urît a face de vînzare a-şi face de vorbă a face din alb negru a face din cap că . de făceau noaptea zi cale de trei poşti. a (se) face de rîs. 2) a risipi. a face blestemă ii: de cap şi-a făcut. 1) (fam. a face de măscară. a rămîne.. să ne facem de noroc. (sau să . de cap i-a fost! POP. a se ine de prostii. a face de pază (sau de strajă). a face de cap cuiva sau a pune capul cuiva. a fermeca. a (se) căpătui: am trei feciori. a o face de oaie. ) a munci fără odihnă. a păzi. ) a omorî. a-i face farmece (cuiva): că nu-i dracul pe pămînt. a certa aspru. ) a se sinucide.). a-şi face de mărit. a face (sau a da) de căpătîi. a strica. a face noapte albă: ei fac din noapte ziuă şi-ai zilei ochi închid. a (se) căsători.. a da gata (ceva). a mistifica realitatea. 1) a-şi pierde vremea cu fleacuri.. la dragul Lisandru că-i un copilandru şi mult îl iubesc.. să ne facă de urît. (pop.OD. pentru a-şi ghici soarta sau pentru a-şi asigura succesul în ac iunile întreprinse: să crească busuioc. a denatura. ) a se îngrijora: pentru el n-au teamă.satului) sau (înv. a face de două (sau trei) parale (pe cineva).EM. a comite fapte periculoase. . nu l-a i face de vînzare? POP. a ucide (pe cineva): să puie mîna pe ho . (fam. . şi pop.POP. . a părea că lucrează. a face de vînzare (pe cineva). . cînd stau de gîndesc.POP. un obiect). vrăji etc.POP.. Măria Ta . a-şi face de vorbă (cu cineva). a-şi face de noroc. spre a-i face de petrecanie. a-i face de petrecanie cuiva: hotărîră să-i facă de cap. (reg. (înv. a fi foarte harnic. a străluci: un palat cu ziduri numai şi numai de aur şi trepte de nestimate. 2) a-şi crea singur încurcături. ) a (se) face de băcănie: preafăcură i neamul nostru de ruşine şi ocară. bătaie. (reg. ) a face de rîs. a face din cap că ... ) a (se) face de rîs. a-şi face de petrecanie.EM. a(-i) face de petrecanie (cuiva). a (se) face (sau a fi. 1) a petrece zi şi noapte. a (se) ruşina. (fam. a face o prostie.CAR. a patrula. a face de patrulă. că. a da din cap în semn de aprobare sau de refuz.) a vinde (pe cineva): ave i un rob de pierzare. (înv .POP. a-şi face de năjit.POP. a face de dîrvală (pe cineva).. a batjocori (pe cineva). a beşteli. a face cu ou şi cu o et (pe cineva). inutil: au umblat după deşertăciuni şi de nici o treabă s-au făcut. 3) a lumina (ca ziua). 2) (fig. a vrăji (pe cineva). a-şi găsi subiect de conversa ie (cu cineva). (înv.

) zice (sau porunceşte) cineva. ) a părăsi casa părintească: tot în haine de mireasă.CAR. a distruge. o figură) (cuiva). a face exces de zel. a face mofturi. a i se face dor (de cineva sau de ceva). a face economii. (înv. 2) a se face de rîs.POP. a face tot posibilul. 1) a lucra din proprie ini iativă (ceva): de-ai făcut-o din capul tău. a face explozie. a se opri. ) a făgădui. a ferfeni i: îşi rupea ciubotele ferfeni ă jucîndîmpreună cu noi. a urma sfatul (sau porunca) cuiva. că de mult î i făceam feliul! CR.a face din tei curmei a face din în ar armăsar a face dobîndire a i se face dor a face drum a se face drumul cruciş a face după capul său a face după cum zice cineva a se face dus de acasă a face economii a face epocă a face escală a face excep ie a face exces de zel a face explozie a face fasoane a face fa ă a face fa ă împrejurărilor a face făgadă a-i face felul a-şi face felul a face ferfeni ă a-i face festa a face fe e-fe e a o face fiartă a face figură de circumstan ă a face fi e a face din tei curmei. a omorî. ) 1) a-i face pe plac cuiva. a atrage aten ia. a păcăli (pe cineva). (înv. a face fasoane. (înv. (fam. 2) a se sinucide. a înfrunta. a face (sau a rupe) ferfeni ă.CAR. a nimici (pe cineva): nu te-am ştiut eu că eşti de aceştia. a face din în ar armăsar. a-i face (sau a-i juca) festa (sau o festă. 2) a face cum crede de cuviin ă.ISP. . a înşela. a nu se supune normei. a face fa ă. a se face drumul cruciş. din) capul său (ceva) sau a face cum îl taie capul. a face (sau a schimba) fe e-fe e.POP. a sări în aer. a (nu) se descurca în împrejurările date. regulii. a (nu) face fa ă împrejurărilor. a asculta de cineva: mai-mai că aş face aşa precum zici tu. a exploda. mendrele: noi tot ne făceam feliul aşa cîteodată. (pop. 2) a da gata. a dori (pe cineva sau ceva): spune-le că mi s-a făcut dor de aleea lor şi mai ales de pimni ă. a face după (sau de.CR. fe e. s-a făcut dusă deacasă. a încerca toate mijloacele.SL. a se face cruce: ne-am dus pînă unde ne-am dus şi ni s-a făcut drumul cruciş şi nu ne-am mai putut duce. a se impune (la un moment dat): este o sistemă materialistă-mistică. a face fi e. a se pierde: Ivan atunci lasă capul în jos şi. rău cap ai avut! CR. a călători: cînd răstorni mămăliga pe masă şi se desface. a face drum (sau cale). a face figură de circumstan ă.CR. a umbla. cum se pricepe (ceva): am făcut de capul mieu. a eşua. a face mofturi. a o face fiartă. a rezista. începe a face fe e. a fi peste măsură de zelos. a face dobîndire. cum îl duce mintea. a face excep ie. a-i juca un renghi (cuiva). 1) a-şi face cheful.POP. a se fîstîci. a-şi face felul. a exagera (valoarea. a trage pe sfoară (pe cineva). a exagera. a economisi.CR. . a se bifurca. a promite (cuiva). precum etc. a ine piept. a se face dus(ă) de acasă. ) a dobîndi. a face escală. a face făgadă (cuiva). . ai a face drum. a suporta: îşi strînse cu putere tot aparatul de erudi iune pentru a face fa ă înaltei situa iuni în care se afla. ) a merge. însemnătatea a ceva): gura satului prea lesne face dintr-un în ar armăsar. tăcînd. şi pop. a face (aşa) după cum (sau cum. şi m-a bătut Dumnezeu! POP.CAR. a se purta potrivit împrejurărilor: va trebui să facă figură de circumstan ă. poftele. a face epocă. a-i face felul (cuiva). posibilită ile. nazuri. a cărei expunere va face desigur epocă în ştiin a umană. 1) a da chix. figura.CAR. a se sclifosi.

1) a doborî (pe cineva). a i se face rău (cuiva): plîngea . a face ghem. a pune) grămadă (pe cineva). 3) a strînge. a se face ghem. a face pe placul. a se ghemui. a-i crea probleme. a aduna la un loc. a face gospodărie.a face fîn a face foale a face focul a se face frate cu dracul a se face frumos a face frumos a se face fugit a se face galben a i se face galben înaintea ochilor a face galerie a face gata a face gaură în cer a face gătire a face ghem a se face ghem a face ghetele a face fîn. a face greutate asupra cuiva.POP. (înv. a aprinde focul: fata aducea apă. a face gătire. (înv. a face glume. a face gata. a face gură (mare sau largă). ori strînsă. a se îmbăta. a-şi face gînduri (sau închipuiri). a (nu) face gunoaie multe (sau purici) în casa cuiva. a se face frate cu dracul. scandal. (înv. 2) (fig. la un spectacol etc. a face gălăgie. face fîn. fa. a face gîlceavă. a se face fugit. a persecuta (pe cineva): făcea goană bunei credin e. a face foale. a se îngrijora. a se sume i. 1) a cură a ghetele (sau pantofii) (cuiva). şi te lă. ) a face plîngere împotriva cuiva. a face (sau a da. a ipa. 1) a se găti. a face gura pîlnie. a face gaură (sau bortă) în cer. a face compromisuri pînă la realizarea unui plan.POP. a se îngrijora: cum să nu mă îngrijesc şi să-mi fac fel de fel de gînduri cînd te văd aşa? VLAH. (înv. 1) a provoca ceartă. a face gîlceavă a-şi face gînduri a face gît a face glume a face goană a face gospodărie a face grămadă a face greutate asupra cuiva a-i face greută i a face grijă a face groază a face gunoaie multe în casa cuiva a face gura pîlnie a face gură . a-şi face griji. a-i face greută i (cuiva).POP. (pop. (iron. ) a avea pîntecele plin. a se împodobi: du-te acasă. ) a face o mare ispravă: doară nu s-o face gaură în cer. pînă i se făcea galben înaintea ochilor.ISP. a face gălăgie. a se manifesta zgomotos la o întrecere sportivă. a face ghetele (sau pantofii) (cuiva). în iad. a fugi şi a nu se mai întoarce: se făcu fugit în mun i. a se ghiftui: boii şi vacile chiar acolo făceau foale. te fă frumoasă! POP. a face goană (cuiva).POP. 1) a depăna.NEC. a-i pune be e în roate (cuiva). a gîlcevi. (înv.COŞBUC. a(-şi) face grijă (sau griji). a i se face galben înaintea ochilor (cuiva). făcută ghem. a face sluj. ) a pregăti: să mi facă un om de oaste gata. buhoasă. a face gît.POP. a face galerie.. a se strînge ca un ghem: fata doarme pe brînci. a-i veni ame eala. pe gustul cuiva.VLAH. a (nu) sta mult timp în casa cuiva. a face frumos. 2) (despre vreme) a se îndrepta. a face menajul. a fi slugarnic: şi din haosul de gînduri s-alegi sfintele icoane. d-om intra! ISP. a se face galben. a vocifera. gîndesc că numai în pizmă. a deveni palid: se făcuse galbăn ca ceara. ) a sluji cu slugărnicie (pe cineva). a prigoni. a se face frumos. ) a (pre)găti. a face focul. ca să faci frumos cu ele la boieri şi la cucoane? EM.MINEIUL. a face groază (cuiva). a glumi. 2) a mototoli.AL. de unde numai o gheară scoate şi face gîlceavă în lume. a striga.POP. merge ziua. ) a goni. 2) a omorî (pe cineva): pe opt i-i dam grămadă jos. a usca şi a strînge iarba:că m-ai dat la un bătrîn. a stîrni dihonie: îl închise Dumnezeu în foalele pămîntului. a băga zîzanie. scandal: to i strigă şi fac gură largă. a cosi. făcea focul şi punea de mîncare. ) a îngrozi (pe cineva). a bea (foarte) mult. 2) a face intrigi. ..

a îmbărbăta (pe cineva): au să vie după voi. ) a fi foarte speriat: mi se făcuse inima cît un purice. a face hareci (asupra cuiva). a face (sau a da) iama. a-şi închipui. să se facă havalea la boierii pămîntului. a face iarmaroc. a face ispită (cuiva). a face hunie. 2) a-şi face nevoile. a-şi imagina: fiind greşită ideea ce v-a i făcut de dînşii. ) a învinge categoric. a spera neîntemeiat. a apuca repede. a face împiedicare (cuiva). a face inventarul.a face guşă a face hap a face hara-para a face harcea-parcea a face hareci a face hatîrul a face havalea a face haz a face guşă. a se tîrgui. ) a (se) sfărîma. a-şi face iluzii.SAD. a face imposibilul. (reg. a plăcea. a-şi bate joc (de cineva sau de ceva).. a face haz (de cineva sau de ceva). a(-i) face hatîrul (cuiva). . a impresiona: şi mie-mi face aceeaşi penibilă impresie. a face pe dracu-n patru. ) a provoca învălmăşeală. a atrage aten ia. a face havalea (la cineva). a drumurilor. a înghi i amarul făcînd glume. a-şi face speran e zadarnice.GHICA . să vă facă inimăbună. . ) a se tupila. în grija (cuiva): ocîrmuirea spitalelor. cheful (cuiva). ) a da în sarcina. a face (sau a produce) impresie. (reg. a sfărîma.URIC. a face hăis (sau hăisa). a bate măr (pe cineva). a-şi face interesele. ) a slăbi foarte tare: te bagă-n boala cîinească şi te face numai iască..CAR. a înhă a (ceva). a avea efect. a face izbîndă. a şcolilor. 1) a rîde. a face haz de necaz. a(-i) face pe plac (cuiva). a-şi face (o) idee (despre cineva sau ceva). a-i face inimă bună (cuiva). (reg. treburi. ) 1) a tăia în bucă i. afaceri etc. a se amăgi cu lucruri irealizabile. (înv. 2) (fig. a face harcea-parcea. ) a face cale. 1) a suferi de guşă. a face hîrburi. ) a adjudeca (asupra cuiva): s-au făcut hareci în divan asupra dsale. a i se face inima cît un purice (cuiva)sau a fi cu inima cît un purice. a (se) face iască. a izbîndi.. ) a împiedica pe cineva. a se amuza. a fărîmi a. a satisface capriciul. o părere (sumară) (despre cineva sau ceva). (fam. simulînd voie bună. (înv. a se face huhurez. a face (o) hara-para. a sparge. 2) (fig. a o lua la stînga. şi publicul făcea un haz nespus. a consola. a (se) face (tot) huc.POP. (reg. a vînzoli: cu dracii ai făcut hara-para. (înv. (reg. a face haz a face haz de necaz a face hăis a face hîrburi a face hîrcă a face huc a se face huhurez a face hunie a face iama a face iarmaroc a face iască a-şi face idee a-şi face iluzii a face imposibilul a face impresie a i se face inima cît un purice a-i face inimă bună a-şi face interesele a face inventarul a face ispită a face izbîndă a face împăr eala a face împiedicare . (fam. a face hap. a năvăli.AL.POP. 2) a se îngrăşa. ) a face de rîs (pe cineva). a-şi forma o impresie. AL. a se distra: la rîndul său povestea cîte-o batjocură . 1) a se usca..URIC.. a mîngîia cu vorba (pe cineva). 1) a risipi (în mod nechibzuit): face iama în iconomiile visteriei. (înv. a mărun i (ceva). a prinde. a inventaria. a face împăr eala. 2) a se repezi (să ia ceva). 2) a lua în rîs.CR. a împăr i. a face haz (pe cineva).URIC. a aprecia (pe cineva): mă face haz ministrul. ) a ispiti (pe cineva). a face hîrcă (pe cineva). 1) a fi preocupat numai de propriile interese.

în patru etc. a tăia în două (sau în patru).PRAV. a face îndemnare (cuiva). a redeveni: se făcu om la loc. a judeca. a se învoi (cu cineva): nu pot să facă un lucru mai cuminte. să nu mai facă zgomot. a face înştiin are. a permite accesul. a (se) înfuria peste măsură: zmeul e năbădăios şi se face leu paraleu.POP. ) a face ceva în dauna. a (se) face linişte. ) a munci din greu. a înainta o plîngere. a-şi croi drum: făcîndu-mi loc printre dame. în defavoarea cuiva. ) a-i produce. a cădea de acord. a face înşelăciune (cuiva). 2) (fig. a-i uşura (ceva cuiva): au făcut îndemînă turcilor să poată cuprinde locurile.MAIOR.P. 2) a determina pe cineva să tacă. (fam. a-i face în silă (cuiva). a se face în patru. ) a hotărî. să aud ce nu e e crezut. a face lege. a face loc.CANT. a face labă sau a o lua la labă. a produce o pagubă: nici lipsă fă. a pedepsi pe cineva: giude ul să-i facă leage cum să cade. a face învoială a face jaf a face jalbă a face jertfă a face jocul cuiva a face judecată a face jurămînt a face labă a se face la loc a o face lată a face lectură a face lege a se face leu paraleu a face linişte a face lipsă a face loc a-şi face loc . a se plînge: văd ele că alt chip nu-i.POP. a înşela (pe cineva). a-i înlesni. a face jertfă.) păr i. a ucide (pe cineva): pe butuc mi-l aşeza. a face jalbă. ca să facă şi mai mult în ciuda caprei. (înv. a face întristare (cuiva). a citi. a-i provoca silă (cuiva): de ce vrei să-mi faci în silă? AL. a face judecată. ) 1) a face un chef straşnic.POP. (înv. ) a îndrăzni. a se face (sau a face pe cineva) leu paraleu. ) a face cunoscut.POP. a face jaf (sau (înv.ISP. ) jac). ) a-şi închipui. 1) a tăcea. ) a întrista (pe cineva). a o face lată. a jertfi. a provoca ciuda (cuiva): unge to i păre ii cu sînge. a-şi face loc. decît să trimitădeputa ie la dumnialor boii. (înv. (înv. a nu mai face zgomot. ) a înfrunta (pe cineva). 2) a face (fără voie) o poznă. a servi interesele cuiva. (înv. a face în două (sau în patru) (pe cineva).COŞBUC. ) a pierde vremea. o prostie.ISP.NEGR. a-i face în ciudă (sau în necaz) (cuiva). a face (o) învoială (cu cineva).CR. a încunoştiin a.a face închipuire a-i face în ciudă a-i face îndemînă a face îndemnare a face în două a se face în două păr i a face îndrăznire a face înfruntare a face în neajuns cuiva a se face în patru a-i face în silă a face înşelăciune a face înştiin are a face întristare a face închipuire. a-i face îndemînă (cuiva).LET. a conveni. (reg. a se face în două (sau în trei. ) a îndemna (pe cineva). a se face la loc (sau iarăşi).) păr i: cînd ajung la moara nouă. a lăsa să treacă: face i-mi loc. a face în neajuns(ul) cuiva. a face îndrăznire. striga el. a face lipsă. (înv. a face înfruntare (cuiva). a jura. a necăji inten ionat (pe cineva). cu rugare smerită. a practica onanismul. a face jurămînt. a jefui. cu baltac patru-l făcea. (înv. a face lectură. patru etc. calea lor se face-n două. a da sentin a. (înv. (arg. a se desface în două (sau în trei. dar nici prisos! VĂCĂRESCU. să facă o învoială. (înv. a prăda: mari răută i şi jacuri au făcut. ) 1) a se masturba. a face jocul cuiva. a omorî. a vesti: se şi feace înştiin are la Roma. decît să facă jalbă la împărat.

a se face miel de ghindă. 2) a-şi bate joc. a deveni timid. a face (un) masaj (cuiva). a-şi face (sau a-şi juca) (toate) mendrele. a certa rău. 2) a certa cu severitate. (reg. a face paf (pe cineva). ) cruce. a-şi face mîna greblă. nu-i vorbă. ) a decapita (pecineva): Mihai aflînd.. a se face mănăstire. ) a se ploconi. a fi lipsit de caracter. a şicana (pe cineva). făcea pe un boier mare mascara şi-l şi închidea.a face lumină a se face luntre şi punte a face lux a face mai scurt de o palmă a face marafeturi a se face mare a face mar a face masaj a face mascara a face mămăligă a se face mănăstire a face mărturisiri a-şi face măsuri a face mea culpa a-şi face mendrele a face meşteşug a face metanii a se face mic a se face miel de ghindă a-şi face milă a face milă a face militărie a se face mititel a-i face mizerii a face mizerie a face mîlcomire a-şi face mîna căuş a-şi face mîna greblă a face lumină. luntre şi punte. a-i face mizerii (cuiva). a bate metanii: îi face metane-n post. a face mai scurt de (cîte) o palmă (sau cu un cap) (pe cineva). a face mîlcomire. a face marafeturi. a face mămăligă (pe cineva sau ceva). costisitoare. 2) a-şirecunoaşte vinovă ia. alte măsuri. a face mar (pe cineva). ) a-i trage o bătaie. a face praf (pe cineva sau ceva). a face militărie (cu cineva).SAD. a se face mare. a face meşteşug.CR. . pentru a nu scăpa nimic printre ele. de două parale (pe cineva): pentru un lucru de nimică . o femeie): a îmbrobodit-o şi şi-a făcut mendrele cu ea. ) a se produce învălmăşeală.EM. a se chirci (pentru a nu fi văzut. chefurile.POP.. a-şi încovoia şi a-şi lipi degetele mîini. milităreşte (cu cineva). (fig. a milui (pe cineva): îi mul ămiră că făcu cu dînşii milă. a judeca: las muştele în pace şi-mi iau alte gînduri. a întrebuin a mijloace neîngăduite pentru a realiza ceva: ce meşteşug să facă. a se face (sau a se pune) luntre (sau munte. a se îndura. 2) (fig. (înv. supuse sub picioare pre vrăjmaşi. a depune toate eforturile. a distruge. a-şi da toată silin a. (înv. ) a se îmbrăca extrem de elegant şi de costisitor: ei fac lux pe banii ării. a creşte. poftele: numai dracul . a face mărturisiri.. a se strînge. remarcat): s-a făcut mititel într-un ungher. a face (de) mascara (pe cineva). scară) şi punte. umil. a face metanii. îşi făcea mendrele printre muritori.. (înv. . 1) a-şi face capriciile. a se purta sever.POP. a necinsti. 1) a lumina. . (arg. a începe bătaia. a face mizerie. pentru a putea ine lichide. a da mîinii formă de recipient.ISP. a-şi face mîna căuş. a se face mititel.CR. a face de doi bani. ) a fi zgîrcit. ca să scape de el? ISP. a viola (o fată. 2) (fam. ) a da de pomană. a se face (sau a deveni) (mai) mic. a se mări: şi crescu şi se făcu mare. ) a chibzui. (spec. a-i muia oasele (cuiva). a se milostivi (de cineva): Maica Domnului să-şi facă milă de fata mea! NEGR. a încerca imposibilul: s-a pus el. (reg. a-i face neplăceri (cuiva). a-şi face (sau a-şi lua) măsuri.MINEIUL. 1) a mărturisi. 1) a face de rîs (pe cineva): ne-au făcut de mascara POP. a limpezi. a-şi recunoaşte vina. a duce o via ă fastuoasă.LET. a face mea culpa. gusturile. a-şi face milă (de sau cu cineva). îi făcu mai scur i de cîte o palmă. a face milă (cuiva). ca să-şi vîre codi a cea bîrligată undeva. a face lux. 1) a masa (pe cineva). a face mofturi. ) a clarifica.

a se preface că nu în elege.PANN. 3) a i se năzări.GR.. a mobiliza. a dormi. tocma ca un copilaş. ) a mîngîia (pe cineva). a se sclifosi: muza îmi face mutre. 3) a face gălăgie. . a face mîngîiere (cuiva). a lua ini iativa: a făcut nart la arină. a se strofoca. a face naveta. a supăra (pe cineva). s-au ascuns în codru .. numai şi numai ca să-şi facă mînă bună la turci. nazuri. ) a căuta.POP. (înv. a face năvod de oameni. 2) a-şi face iluzii: îşi fac nălucă despre întoarcerea . POP. a face mutare (cuiva). a(-şi) face nadă. a face nart (la ceva). 2) (fam. a face mofturi. (despre oameni) a se ghemui. ) a zdrobi. 1) a cînta (la un instrument muzical sau cu vocea). şi pop. pun căciulile pe masă şi fac la fete năcaz. (despre copii) a se culca. a-şi face năsărîmbă pe mîncare. a-şi face un obicei: nadă nu face-n prieteşug. a face nazuri. (reg. a se da de ceasul mor ii.CEZAR. a face necazuri (cuiva). a produce supărări (cuiva). a se fandosi: începu să-mi facă nazuri. (înv.. ISP.AL. ) a muta (pe cineva). ) a monopoliza: monopol fac azi de drepturi. a face mofturi. a-şi face moarte (singur sau el însuşi.OD.AL. ) a face pe prostul. să facă băi de nămol. lui Attila. a face nazuri (sau naz). a-i deştepta speran e (cuiva). a se face mî ă. 1) a se sinucide: de mi-i da unde n-oi vrea. a se face (sau a fi) neam . a(-i) face (în) necaz (cuiva). (înv. pe niznaiul. a-şi acoperi corpul cu un strat de nămol cu proprietă i curative: mai bine îl luam cu mine la mare. a(-i) face nădejde (cuiva). a face mofturi. o făcu mototol după uşă. (înv. că se făcea moarte de om. . şi au făcut Radul Vodă năvod de oameni şi au găsit-o în mijlocul codrului.a-şi face mînă bună a face mîngîiere a se face mî ă a-şi face moarte a face moarte a face mobilizare a face mofluz a face mofturi a face monopol a face morală a face morman a se face mort în păpuşoi a face mototol a se face mototol a face mumă a face mutare a face mutre a face muzică a face nadă a face nani a face nart a face naveta a face nazuri a face nădejde a-şi face nălucă a face nămol a-şi face năsărîmbă pe mîncare a-şi face mînă bună (la cineva). a face monopol. cu mîna lui). a face morman (pe cineva).PANN . a se face mototol.PANN. a face mototol (pe cineva). a-i face în ciudă (cuiva): piticii care-or rămas. a face nani. ) a se frămînta.. a face năvod de oameni a se face neam a face necaz a face necazuri .NEC. 2) a pune nart. 1) a face începutul. a avea capricii. (fam.POP.. a face muzică. a face mumă (pe cineva). (înv. a face mobilizare. a se face mort în păpuşoi sau a face pe mortul în păpuşoi.DRĂGHICI. (reg. despre fete) a dezvirgina. a refuza mîncarea din cauza unei supărări. a fi năzuros. ) a se ghemui. a face mofluz (pe cineva) a aduce la faliment (pe cineva): pierdirea corăbiei lui îl făcusă mofluz. a lăsa fără cunoştin ă (pe cineva): lovind-o cu burduful după cap. ) a ucide: să nu te fi cărat păcatul săi zici atunci vreo vorbă. a face morală (cuiva). 2) (fig. a-şi face nălucă. a se face covrig. a culca la pămînt. a parcurge cu regularitate un drum dus şi întors. a omorî (pe cineva). ) a se pune bine (cu cineva): îmbră işase legea lui Mahomet. a hăitui (pe cineva) cu un şir de oameni prinşi mînă de mînă: avînd Radul Vodă o fată.P.. ) a boci. a strîmba din nas. a face mutre. (înv. moarte-mi fac cu mîna mea. (reg. a moraliza (pe cineva). POP. . a (se) face moarte (de om) sau a-i face moarte (cuiva).GHICA. a face (băi de) nămol. 1) a se speria: te miri ce îşi fac nălucă şi frigurile-i apucă. a se supăra pe mîncare.

a nu valora nimic. a necinsti (pe cineva): să facă necinste domnului ce i-au trimis. ) a nedreptă i (pe cineva). . a dispărea. fig. a nu face cinste (cuiva). ) a ocărî (pe cineva)..i mai face obraz! CR. ) a păcăli (pe cineva). ) a i se uşura) nevoile. a (se) distruge: mă-ta te-a făcut om ca pe to i oameni şi tu te-ai făcut neom.P. a face o casă. a se scula din somn.ext. 2) (despre unii pui) a putea deschide ochii la cîteva zile după naştere. (fam. întuneric) înaintea (sau pe dinaintea) ochilor sau a vedea negru (sau roşu) (înaintea ochilor). a se face (sau a fi) oale şi ulcele (sau urcioare) sau a se face pămînt (sau lut) de oale. ) a (se) nenoroci. şi reg. a rămîne treaz toată noaptea.. măi omule. a-i face o dandana. a face nulă. 2) (înv. ) a întemeia o familie. 1) a se trezi. a procura (un lucru rar).NEC. a face ca cineva să-şi piardă (sau a-şi pierde) însuşirile de om normal. a băga în bucluc (pe cineva). a face nedreptate (cuiva). ) a juca o partidă de biliard. de-ş făce obraz. a nu face (sau a valora) nici (cît) o ceapă degerată.. (înv. a se face niznai sau a face pe niznaiul. 1) a construi o casă. a se face nevăzut. a-şi face obraz.STANCU. a deveni invizibil: atunci Sfîntul Petru s-a făcut nevăzut dinaintea lui. 2) a se preface: ia las. ) a provoca neajunsuri. a (se) face (sau a ajunge) (din om) neom.. urcîndu-se la cer. (înv.DELAVR. a face opinie separată.DRĂGHICI. a face numărul cinci. cînd îşi făcea nevoile. a-i face un rău (cuiva): pre ardeleni nui lăsa să odihnească.. a face curte (cuiva).SAD. a fi mort de mult: despre noi nimeni nu are să mai ştie nimic cînd om fi oale şi ulcele.. a curta (pe cineva).a face necinste a face nedreptate a face nefer a i se face negru înaintea ochilor a face neom a se face nevăzut a face nevoie a-şi face nevoile a nu face nici doi bani a nu face nici o ceapă degerată a se face niznai a face noapte albă a face notă aparte a face nulă a face numărul cinci a face o achizi ie a se face oale şi ulcele a face oastea a-i face o belea a face o bilă a face obraz a-şi face obraz a face obstruc ie a face ocară a face o casă a face o călătorie a face ochi a face ochi dulci a face necinste (cuiva). (rar ) a reduce la zero. ) a ine piept (cuiva). a-şi face (sau (înv. a nu avea nici o valoare. ) a face praf: vameşi de aceia care fac nulă pe cei de la „Vămile Văzduhului“. a-i face o belea (cuiva).FIL. (înv. a face ochi dulci (cuiva). ce pururea le făcea nevoie. . a face o achizi ie. (arg. necazuri. a obstruc iona. (p. un rău (cuiva). a călători: au hotărît să facă această călătorie. a nu face nici doi bani..PRAV. 1) a se pune bine (cu cineva). a face o bilă. las! nu.URECHE. după cneazul Ragivil . a face o călătorie. a face obstruc ie. ) a fura.P. a anula. a face nevoie (cuiva). a face nefer (pe cineva). a-şi face intrare (la cineva): scrie căr i la Şeremet.CEZAR. a face noapte albă. a efectua serviciul militar. a defeca (şi a urina): l-a ucis glon ul . a pleca brusc.CEZAR. a face notă aparte. a face ochi.numai cu ce inimă şi sfat au făcut acea casă după om de lege calvinească? COSTIN . (fam. a face ocară (cuiva). (înv. a face obraz (la cineva). (reg. . a nu mai vedea bine (de supărare. a turba de furie: negru i se făcu dinaintea ochilor de necaz. a achizi iona. 3) (fig. a i se face negru (sau roşu. ) a căsători (pe cineva): au făcut nunta Vasilie-vodă fiicei sale . de mînie).POP. a face oastea. a se preface că nu ştie nimic (despre ceva): nu are nici un rost să facă pe niznaiul.

actul arătat nu făcu două parale. a glumi: m-ai în eles că am făcut o glumă. apoi la brazdele grădini ei. a face o inspec ie. a veghea. calificarea (cuiva). a face o haltă. (înv. greşeli). a face omenie (cu cineva).CANT. a-i face (sau a-i trage) o horodincă (cuiva). a-i face o măgărie (cuiva). a-şi îndeplini îndatoririle de gazdă la o petrecere. a face o probă. a lăsa) o impresie bună (sau rea) (cuiva). a face ochii mici. a se înclina (în semn de respect) (în fa a cuiva). (fam. a se purta urît (cu cineva). să-mi fac ochişorii roată.. a face orgii. ) a juca o partidă de căr i. a face o plimbare. ) a fi în elegător. a se destrăbăla. 2) a face o concesie (cuiva). 1) a fi foarte obosit. a face (sau a produce. (pop.CAR.: onorurile balului le-a făcut comitetul damelor. a face om (pe cineva). ) a pleca în potiră. a cuceri (o femeie).a face ochii în patru a face ochii mici a face ochii roată a face o cucerire a face o digresiune a face o favoare a face o foi ă a face o glumă a face o greşeală a face o gură cît o şură a face o haltă a-i face o horodincă a-şi face o idee a face o impresie bună a face o inspec ie a face o încercare a face olat a face o lipitură a face om a-i face o măgărie a face omenie a face o nefăcută a face onoare a face onorurile casei a nu face o para a face opinie separată a face o plimbare a face o poteră a face opozi ie a face ordine a face o reveren ă a face orgii a face ochii în patru. pe cale de a adormi. . a certa cu asprime (pe cineva). a face o cucerire. a face o digresiune (sau digresiuni). a se plimba. a face onoare (cuiva). a-şi forma o părere sumară (despre cineva sau ceva). a onora (pe cineva). a căsca gura mare. a nu face (nici) (cît) o para (chioară) sau (nici) două parale. a face (sau a comite) o greşeală (sau greşeala.CAR.POP. ) a face o poznă. a inspecta: face o mică inspec ie întîi la opus. a făcut o sumă de greşeli politice. omenos (cu cineva): împăratul vostru cu mine omenie de va face. a ordona. a nu avea (nici o) valoare: cînd veni judecătorul. o experien ă. v. a face ordine. privirea: mai scoatemă-n deal odată. a da olat (cuiva). a face olat (cuiva). a face o lipitură. 2) (fam. ca să rîdem de flecăreala voastră? CAR. a face o reveren ă. a fi atent. a face opinie separată. a face o încercare. a provoca. om îl face. 1) a lipi ceva. a încerca. a face (a pleca în) cercetări pentru prinderea ho ilor. a deschide o paranteză (sau paranteze).. a face o gură cît o şură. a se împotrivi. a face o foi ă. a se opune. a fi motiv de mîndrie. a face o nefăcută. o boroboa ă. 1) a asigura pregătirea. a jigni (pe cineva). a face o favoare (cuiva). a face o glumă. a disciplina. 2) a se preface că nu vede. 2) a asigura o situa ie materială sau socială bună (cuiva). a muştrului zdravăn. a întrerupe termporar o călătorie.. a sus ine un punct de vedere deosebit de cel al majorită ii. de fală (pentru cineva). a face opozi ie. ) a agă a o femeie. a concepe cu mintea ceva: istoricul viitor nu-şi va face desigur o idee bună despre starea sănătă ii intelectuale a unei mari păr i a contimporanilor noştri. a educa. a(-şi) face (sau a(-şi) întoarce) ochii roată. a înzestra (pe cineva): i-ai aruncat norocul în gîrlă: te făceam om! CAR. să mă uit la lumea toată. a se uita de jur-împrejur. a impresiona (ne)plăcut (pe cineva). a testa. la o recep ie etc. a face onorurile casei (sau ale balului). a instrui (pe cineva): şcoala . a-i face un rău (cuiva).CAR.. a deschide. 1) a favoriza (pe cineva).CAR. binele de la dînsul voi cunoaşte. a greşi: se-ntîmplă că partidul fratelui .PANN . a-şi roti ochii.POP. a face o poteră sau (reg. a-şi face o idee (despre cineva sau ceva).

a se grozăvi. a face parale (sau bani. ) a se osteni. a parada. a-şi pune palmele în formă de pîlnie (la gură sau la ureche) pentru a fi auzit (sau a auzi) mai bine: cu mîna pîlnie la gură un chiot dau. a sprijini (pe cineva) să ajungă într-o pozi ie materialăsau socială bună... a face o săritură. a (se) face caz (de ceva): gentilom ridicol. făcea toate paralele. rămîi paf! a face pagubă (cuiva). . a (se) face paradă (de sau cu ceva). a face papară (pe cineva sau din ceva). a ului. ce făcea paradă cu titlurile. a-şi face palmele (sau mîinile) pîlnie (la gură sau la ureche).i mai face atîta osîndă cu mine! CR. a-şi face palmele pîlnie a face pansamente a face paosul a face papară a face paradă a face paradă de . (înv.CAR. (fam. a călca în picioare (ceva): dăm cînepa toată palancă lapămînt. (reg. brînză. a-i face scandal. . a face parale a face parale .BRĂESCU.. a cîştiga. a arăta bine. a surprinde (pe cineva): a plecat de lîngă noi. a ajuta. a bandaja. a(-i) face o surpriză (cuiva).. a face (sau a da) palancă (la pămînt) (ceva). a (se) diminua. a doborî. a (se) reduce: celor bănui i ca duşmani ai principiilor republicane li s-a făcut un scăzămînt de 50 la sută. d-sale îi merseseră treburile bine.. a strînge bani: lapte... a face o tablă (pe cineva). a pansa. a ruga (pe cineva). a face pace (bună) (cu cineva) sau a se face pace.CAR.NEC. a se împăca (cu cineva): şi se făcu pace bună de toate păr ile.PANN..a face o roată a-i face o rugăminte a-i face o salată a face o săritură a face o scădere a-i face o scenă a-i face o situa ie a-şi face osînda a face osîndă a-şi face osîndă a face osteneală a face o surpriză a face o tablă a face o vizită a face pace a face paf a face pagubă a face palancă a face (sau a da) o roată (sau roata) (pînă la .. a bate. a face paradă de . a da o fugă. a face (pre) osîndă (cuiva). avere). a uimi. a sări (o dată): face o săritură înapoi. a-şi face osînda. a ispăşi o pedeapsă. a da gata (pe cineva) sau a rămîne mut de uimire: dacă. ) a juca cu cineva o partidă de table: hai să te fac o tablă. a ocărî (pe cineva): acum să vezi ce salată o să-mi facă! LOV.. sau pe la .CĂL. a-şi da importan ă. (înv.i spun una. a vizita (pe cineva). ulei sfin it sau agheasmă. ) a se purta rău (cu cineva): nu. a face osteneală. tărăboi (cuiva). a face (sau a pune) pansamente. a se strădui.). pe to i ne fac papară. de-am putea sclipui să ducem în tîrg ca să facem ceva parale.POP. a-şi face osîndă (cu cineva). cu ochiuri sclipitoare. a-i face o situa ie (cuiva). a (se) face o scădere (sau un scăzămînt). a distruge (pe cineva sau ceva): de le vom cădea în gheară. a face o vizită (cuiva). a face (sau a lăsa) paf (pe cineva) sau a rămîne paf. a învinge. unt şi ouă. a îndeplini ritualul de stropire a mortului cu vin.CAR. a-i face o rugăminte (cuiva). o raită (pînă la . a merita (pre bun): coada lui cea lungă.): fă o roată pîn-acasă.CR. ) a condamna. a face paosul (cuiva). a osîndi (pe cineva). ) a certa. ca să ne facă o surpriză.POP.BOL.. a-i face o salată (cuiva). a scădea..CR. a păgubi (pe cineva): nu vezi ce tărăboi şi ce pagubă mi-ai făcut? CAR.. (fam. a-i face o scenă (sau scene) (cuiva). a culca la pămînt. făcuse avere. a agonisi. a face (toate) parale(le). a mustra. a fide calitate.CR.

a face pedeapsă (cuiva). ) a pedepsi (pe cineva). a face părălu e. a face (tot o apă şi-un) pămînt sau a face tot una cu pămîntul. a face păsat (pe cineva). a se îmbogă i: a făcut părălu e cu munca. ) a-şi serba ziua numelui. a (se) face (în) păr i.POP. a se sim i atras în mod deosebit (de cineva sau de ceva). ) a părăsi (pe cineva). poftele. că eu m-ascund dup-o stîncă. a împăr i (cu cineva ceva): şi-n orice întîmplare a vie iimelemi place la gîndurile mele părtaş de a te face. voie. a(-i) face parte (de .. a zdrobi. a(-şi) face păcat(e) cu cineva. a se face (sau a fi) pastramă.. a face pe chef a face pedeapsă .. a (se) împăr i. ) a întreprinde (ceva) după ezitări: parcă tot m-aş însura: cînd aş da peste-o parte bună.AL. ) a distruge. 2) a-şi însuşi partea leului: apoi singur îmi fac parte. aş face poate şi eu pasul acesta.. a face (ceva) pardale. pămînt. nu tot pe-a [l] mor ii. 2) a aştepta să fie servit. a se pasiona (de ceva). (sau dintre ... a face parte din . . ) a scoate parte (cuiva). a slăbi foarte tare. poftele. Doamne. (reg. 1) a se feri de muncă. şi fam. a face patul (sau culcuşul). a se coafa. a face pe (sau după) chef (sau dor. a(-şi) face parte. a face paşi.CR. a oropsi pe cineva.voia: Dumnezeu . ) a i se face părul măciucă (cuiva). a face pe-a surdul.a face pardaf a face pardale a face parte a face parte din . cine-mparte. a face pe boierul. a se face că nu aude (bine). ) (cuiva) sau (înv. că e păstrător. (reg.GHICA.. a face părtaş (pe cineva la ceva). a face pastramă (pe cineva).. (înv. sau din . damblaua). vrerile) (cuiva) sau a-şi face cheful (sau chefurile. a (se) risipi: face i-vă to i în păr i.. a face părtaş (pe cineva la ceva). voia.. gust. ) a certa cu asprime (pe cineva). a face pătul.. a face pasul (acesta). vrere) (cuiva) sau a face (pe) cheful (sau gustul. făcu un culcuş stăpînului său. a i se face părul puică (cuiva). placul. a snopi în bătaie (pe cineva). vrerea) (cuiva) sau a face chefurile (saugusturile. 1) a împăr i. a face o faptă rea în dauna cuiva. a fi membru al . pretinde că to i cî i combat colectivitatea nu mai fac parte din partidul na ional liberal. (fam. (înv.. poftă. lut. (reg. ) a pleca: fă paşi! a face patron. a apar ine: o foaie oficioasă . a-şi face părul.PANN. . pofta. a nimici. dorin ele.. a(-şi) satisface capriciile.. (fig. a distruge (pe cineva): mai trebuie să-şi bată joc de casa mea şi pe voi să vă puie la pastramă? CR. a hărăzi (ceva cuiva): puneam lumea la cale împreună şi făceam parte bună şi României. a face (o) pasiune (pentru cineva sau pentru ceva). plac. a întinde (sau a strînge) aşternutul (de) pe pat: eu m-apuc patul să-i fac.. a face praf: fă-mă. a face părăsire (cuiva). a distruge.CR. parteşi face. (reg.. a face pilaf (pe cineva).AL. (pop. ) a sta la pîndă.POP.CAR.. a face parte a face pasiune a se face pastramă a face pastramă a face pasul a face paşi a face patron a face patul a face păcat cu cineva a face pămînt a face părălu e a face părăsire a face părtaş a face păr i a-şi face părul a i se face părul puică a face păsat a face pătul a face pe-a surdul a face pe boierul a face pardaf (pe cineva).). a bate (pe cineva). a(-i) face rost (de ceva cuiva)...HEL.. nu-mi da om care-i urît. a fi unul dintre elementele componente ale .ISP. a(-şi) împlini. voia să mai facă şi pe cheful lui Ivan.

a proceda cum gîndeşte sau doreşte cineva: cu lacrimi te-oi ruga. a face pe surdul. ) a clăn ăni din din i din cauza frigului. a încerca să fie şmecher. 2) a face taximetrie. strigat. a simula moralitate. a nu răspunde cînd e chemat. a executa canonul impus de preotul duhovnic pentru ispăşirea păcatelor. a simula prostia. (fam. a face pe el (sau în pantaloni) (de frică). ) a dispărea. femeie fără inimă ce mi-ai fost! ISP. (reg. a ului (pe cineva). . a-şi da importan ă. a se purta cu seme ie. a face pe iezuitul. a face (sau a căpăta) picioare. a-i face pe obraz (cuiva). a i se încre i pielea (de frig sau de frică) (cuiva). ) 1) a bate (pe cineva) foarte tare. (reg. a se da drept moral. a fi ipocrit: să facem pe iezuitul a la Metternich. o făcea pe nebunul.CAR. ) a-şi face vrăji pentru aflarea ursitului. a-şi da aere de nevinovă ie.POP. şi reg. mătuşă. a fi înfumurat: să-l vezi . a face pe şmecherul. a face pe sfîntul.POP. a se grozăvi. a(-i) face pe treabă. ) a se face prost. a (o) face pe nebunul. a-şi face (averea) pere-mere. (fam.CR.. ) a proceda conform interesului (propriu sau al cuiva): crede şi d-ta. 2) (fig. că nu bagă de seamă. a depune toate eforturile.a face pe dracu-n patru a face pe el a o face pe fanariotul a face pe gînd a face pe grozavul a face pe iezuitul a face pe marele a face pe mironosi a a face pe nebunul a face pe nevinovata a face peniten ă a-i face pe obraz a-şi face pe parte a i-o face pe piele a face pe prostul a-şi face pere-mere a face pe rîiosul a face pe sfîntul a face pe surdul a face pe şmecherul a face pe treabă a face pia a a face picioare a face pielea cojoc a i se face pielea de găină a face pierdut ceva a face piftie a face pilaf a face piroane a face pe dracu-n patru. a se face că nu aude (bine). a-şi da importan ă: cînd erau femei tinere şi frumoase de fa ă.NEGR. a-şi face pe parte. ) a-şi da aere. a i-o face pe piele (cuiva). a fi corupt. (fam. ) a-şi datoată silin a. a face pe gînd (cuiva). a-i fi foarte frică.ISP. a face pe grozavul. viclean.. (fam.. ) a se opune cuiva. a dîrdîi: acum tremurau de frig . a fi lipsit de caracter. (reg. a fi îngrozit. (fam. ) a ine să atragă aten ia.. a trata după cum merită (pe cineva). a nimici. (fam. a fi fudul. ) a-şi risipi averea. şi făceau la piroane şi la cuie. ) a bate foarte tare pe cineva. a face pia a. a face pe marele. a se răzbuna pe cineva: i-o fac eu pe piele. a face pe rîiosul. a face pilaf (pe cineva).POP. că de-i face pe treabă. ipocrit. dar numai decît să-mi aduci pielea cerbului. 1) a cumpăra alimente pentru hrana zilnică.CR. ) a uimi. a lăsa să se piardă sau a da impresia că s-a pierdut ceva (sau cineva): îi făcu pierdu i în pădure. a face pierdut ceva (sau pe cineva). făcînd pe rîiosul şi pe-al dracului. a face pe nevinovata. a face (la) piroane (şi la cuie).i fie degeaba. a bate zdravăn (pe cineva): să ştie maica că joc. a face pe mironosi a. (pop. face-mi-ar pielea cojoc! POP. n-are să. a face tot posibilul: măcar să faci pe dracul în patru. a-şi da aere de inocentă: cocheta face pe nevinovata. sau ori ce-i face. a face piftie (pe cineva). a se răzbuna (pe cineva): cea mai tînără găsi acum prilej să-i facă pe obraz. ca să faci pe gîndul meu. a i se face pielea de găină (sau de gîscă) (cuiva). a o face pe fanariotul. a face pielea (sau spinarea) cojoc (cuiva).CR. a se preface că nu în elege. timorat. a face peniten ă. a face pe prostul sau (reg. (înv.

şi reg. ) a purta pe drumuri pe cineva. a-şi face ponos cu cineva. să i se facă plată dupăcum a fost dobitocul lui. 2) a face slujba de pomenire (cuiva).PRAV. şi fam. 2) (înv. a-şi propune lucruri irealizabile. bravos!CAR. de care se face atîta pompă. 2) (înv. a face pomenire (cuiva). a pîrjoli. a face pîrjol. a solicita (ceva cuiva): d. a(-i) plăcea (cuiva ceva). a-i face festa (cuiva): pentru ca să-mi faci pontul cu scrisoarea . a face plîns. ravagii: pe unde treceau. a-şi face (milă şi) pomană (de sau cu cineva) sau a-şi face o pomană (cu cineva). gustul cuiva: fă-mi plăcerea şi pleacă! a face pleaşcă. cheful. a snopi în bătăi (pe cineva): să-i faci chica topor. a face poli ă (pe cineva). ) a plînge: mult plîns feaceră.GALA. a face băi de soare. a bate măr. a face (o) pîră (asupra cuiva) sau a da în pîră (pe cineva) sau a băga pîră (după cineva). a face plăcerea cuiva. a-i face pocinogul cuiva. a face pod cu palma.DOS. (înv. (pop. ) a-i face de petrecanie cuiva. a da în judecată (pe cineva): de ce pune pîră pe administra ia conacului? SAD.CAR. a face pocăin ă.CR. a face podul.CR. 1) a plăti (pe cineva). ministru plenipoten iar al României a adresat numaidecît plîngere guvernului turcesc. a face plinul. a face pompă de ceva. ) a face caz de ceva: virtu i cetă eneşti. a face plajă. a face pe plac cuiva. (fam. a adresa. ) a răsplăti. a-i face pontul (cuiva). a face (sau a compune. (pop. a umple cu combustibil rezervorul unui vehicul. a recompensa (pe cineva): va face plată izbîndirii tale. (înv. a agrea (ceva): nu-mi face nici o plăcere. ) a se pocăi: voi face pocăin ă de păcatele meale. a reclama. a men iona. a face prăpăd.FIL. a pomeni (pe cineva). a ancheta (în felul poli iei). a face un bine (cuiva): şi-a făcut pomană căpitanul şi m-a luat pe procopseală. 1) (înv. (înv.MINEIUL . a trimite) (o) plîngere. (înv. ) a avea neplăceri cu cineva: dar m-am ferit să-mi facponos cu to i nebunii. a-i înlesni (cuiva ceva). a se plînge (în scris) (cuiva de ceva). a redacta. (reg. pîrjol făceau. a face plată (cuiva). a face planul ca iganul. 1) a-i crea o situa ie favorabilă (cuiva). a se despăgubi: de nu-i va plăcea acela. ) a(-şi) aminti (de cineva). (înv. a face planuri.MINEIUL. a satisface capriciul. a-şi face (sau a i se face) plată (cuiva). 1) a men ine ordinea în mod sever şi autoritar. spinarea dobă şi pîntecele cobză. nu în eleg comediile alea. a plănui. a se îndura (de cineva). a face pluta. a face poli ie. ) a pedepsi (pe cineva). a(-i) face plăcere (cuiva ceva). ) a nimici (prinfoc).. .CAR..a-i face pîntece din coaste a face pîră a face pîrjol a face plajă a face planul ca iganul a face planuri a face plată a-şi face plată a face plăcere a face plăcerea cuiva a face pleaşcă a face plinul a face a face plîns a face pluta a face pocăin ă a-i face pocinogul cuiva a face pod cu palma a face podul a face politică a face poli ă a face poli ie a-şi face pomană a face pomenire a face pompă de ceva a-şi face ponos cu cineva a-i face pontul a-i face pîntece din coaste (cuiva) sau a-i face coastele pîntece (cuiva) sau a-i rupe (sau a-i frînge) coastele (cuiva). a fi membru activ al unui partid. a pune palma streaşină la ochi. ) a fi despăgubit. a face politică. (sport ) a executa figura de gimnastică numită „podul“. 2) a chestiona. a participa la rezolvarea treburilor statului: să luăm un literat care n-a făcut şi nu face politică deloc. ) a jefui: servitorii au făcut pleaşcă tot ce au putut.CAR.COŞBUC. 2) a păcăli (pe cineva). (despre oameni) a pluti pe spate.CAR.

2) (fig. ) asupra cuiva). a paria. a face primul pas.. a da iama (în. a suferi un eşec: aici ai făcut-o praf.PREDA. a face praf (sau colb). a valora: cuvîntul său făcea primă. şi cale să deschidem prin aprigul duşman. a face proaspăt. (p. între . se sculară. a-şi face povară. a (se) nimici... ) a tăia porcul... ) a distruge. a se face prăvirişte.. a pre ui. a face primă.DOS. a face (sau a intenta) proces (cuiva sau (înv.. a se îndeletnici cu . a se bucura de considera ie deosebită. a face prădăciune. a-şi reproşa anumite atitudini sau ac iuni.). a se pregăti.. (reg. ) a osîndi (pe cineva): răsipeaşte. (pop. a certa (aspru) (pe cineva). a năvăli. a face poznă.. ) a nu realiza nimic.DOS. sau împrejurul .. au dobîndit cununa slăvii. a avea ini iativa. a prăpădi (pe cineva): cu dorul nu-i de glumit. că faci praf! PREDA.: făcîndu-şi prilej cu păscărie da în dar cine-i cerea peaşte. nu alta! POP. Doamne. a pune rămăşag. a batjocori. ) a-şi ocupa timpul cu .. ) a se sătura: după ce-şi făcură povară de somn. a (se) face praf. (reg. a prăpădi (prin mijloace violente şi instantanee): acolo să dăm proaşcă. a-şi face prilej cu . a primi (bine sau rău) (pe cineva). ) a face de rîs. a face pozne. (fam.). a se face preş (dinaintea cuiva). între. a face posomol în . a chema în fa a instan elor de judecată.BRĂESCU. (reg.... a nimici. a-şi face povară a face poznă a face pozne a face praf a face praf a o face praf a face praftură a face prădăciune a face prăpădit a se face prăvirişte a face prăznuire a o face prea încornorată a face pregătiri a face pre osîndă a se face preş a face preten ii a-şi face prilej cu .. a face începutul. a face senza ie: nişte plăcinte atît de gustoase.CONTEMP.... a face primă a face primire a face primul pas a face prinsoare a face proaspăt a face popas.. a face tot ce e (omeneşte) posibil: te-am rugat să faci tot posibilul să am astăzi banii. a da în judecată (pe cineva). 1) a face să se ridice praful.: pîrdalnica buduhoală de gît face posomol.. a face praftură (pe cineva) sau a-i face (sau a-i da. prin. a face (sau a da) proaşcă sau a face proaşca (în ..POP.a face popas a face posibilul a face posomol în . a o face praf.. a o face prea încornorată. (înv.ext... a prăznui.. a(-i) crea dificultă i. că te face prăpădit.i mai răci gura. a face pregătiri. a-şi face proces(e) de conştiin ă. ) a face o impresie deosebită. ) a se năpusti. a face comedii.. a face proaşcă a face probleme a face proces a-şi face proces de conştiin ă . a face prinsoare.. a trăncăni.. ISP. pîrjol în copii. printre sau împrejurul . prin .SAD. a(-i) face probleme (cuiva).. a face prăznuire.. le fă pre osîndă.. (reg. v. a spune ceva de necrezut.. a face pre osîndă (cuiva). greută i (cuiva): omul ăsta ne cam face probleme. Ghi ă. a spune minciuni: nu. printre . (înv. a face preten ii. 1) a (se) distruge. pizmaşii. a face (bună sau rea) primire (cuiva).. cît făcea poznă. a poposi. ) a face ravagii printre .. a se umili (dinaintea cuiva). sub ochiul cel de sus . (fam.DOS. a fi slugarnic (cu cineva).AL.. 2) (fam. a-i trage) o praftură (cuiva).. a face (tot) posibilul (şi imposibilul). a face prăpădit (pe cineva). a prăda. a pretinde. ) a vorbi fără rost. ) a se îmbăta. ) a se da în spectacol (în fa a cuiva): făcîndu-să prăvirişte tuturora ce era preatuncea tirani . (înv.

nimicit. a nu se mai alege nici praful: şi cădzură to i idolii de se sfărîmară şi se feaceră pulbere. .CODRU-DRĂGUŞANU. a nu face nici o treabă. institu ii) a nu func iona într-o zi de lucru care cade între două sărbători legale. a face război. a-i raporta unui superior greşeala comisă de un subaltern.P.POP. (înv. ) a răscumpăra. a face procesul a face pulbere a-i face punga păienjeni la gură a face punte a face purici a nu face purici a face puzderie a-i face raport a face rădicare a face rămăşag a face răscumpărare a face răsplătire a face rău a-i face rău a i se face rău a-i face răvaşul a face război a face război asupra cuiva facerea lumii facere de bine a face revista a face rezerve . a nu (mai) face (mul i sau prea mul i) purici (undeva sau la cineva). o supărare (cuiva): împăratul dădu poruncă straşnică. bani. a da paşaportul (cuiva): Leicu ei i-a făcut răvaş de drum.. (reg. a analiza critic şi polemic (condamnînd): fratele îi făcea procesul unei pălării care nici măcar nu era un model.) a nu mai rămîne nimic. folos. a face revista. a leşina: i s-a făcut rău şi a căzut pe stradă. har: mai ales pentru noi . ) a se război. apa rău î i face. a face purici. a i se face (sau a-i veni) rău (cuiva). ) 1) a sta pu in (undeva sau la cineva). înlăturat. bunuri materiale etc. este o mare facere de bine. a suspecta de inten ii necurate (pe cineva). ) a (se) sfărîma. risipit. (înv. fărîmi at. a face rămăşag.. a-i face rău (ceva cuiva). (pop. ori iarba nu. .DOS. ) a răsplăti (pe cineva). a fi cuprins de o stare de ame eală. ) a ataca pe cineva: feciorul iaste datoriu să agiute tătînesău. a pleca repede (de undeva sau de la cineva): du-te . a-i face raport (cuiva). a se alege praful: moara ciocoiului macină oameni de s-alege din ei pulberea. pe care el le-a rostit la facerea lumii... a ataca în cuvinte (pe cineva sau ceva).SAD. 1) a nu merge la serviciu într-o zi de lucru care cade între două sărbători legale. ucis.a-i face proces de inten ii a-i face proces de inten ii (sau inten ie) (cuiva). a face procesul (cuiva sau a ceva).EM. ) a fi nerăbdător. a face (sau a sta cu) război asupra cuiva. a izgoni (pe cineva). a nu-i prii.NEGR. (reg. a face răscumpărare.. grea ă etc.. a critica. (înv. făcurăm cunoştin ă cu un turist englez. a face rădicare. 2) (despre obiecte. a-i face punga păienjeni la gură. a (se) face puzderie. .. ) a cutreiera. dar nu fă nicăieri purici. . a pricinui un necaz. a vizita: făcînd revista prin Paris. a face punte. faptă bună. a (se) distruge: fac puzderie o-rice-mi cade sub mînă. a-i produce o suferin ă (trupească sau sufletească) (ceva cuiva): oi ă bîrsană. că oriunde le-ar vedea cineva. a se răzvrăti. sfărîmat. 1) (despre fiin e) a fi zdrobit. a (se) face (sau a (se) preface) (în) (praf şi) pulbere (sau pulbere şi cenuşă) sau a (nu) se (mai) alege sau rămîne (nici) (praful şi) pulberea. crearea lumii: cuvintele lui Dumnezeu. cînd va vedea că stau cu războiu asupra lui.MAIOR. a învinui fără dovezi (pe cineva): domnia lor fac un proces de inten ii. a nu face nici o brînză. facere de bine.CEZAR. (înv. a-i face răvaşul sau a-i da răvaş (de drum) (cuiva). (fam. a paria. CAR. 2) a nu rezolva nimic. (înv. a (se) face praf. ) a se ridica. în toate saloanele literare. (înv. să nu le facă nici un rău. binefacere.i place? POP.PRAV. CĂL.. a face rezerve. ) a fi foarte zgîrcit.CR. a face răsplătire (cuiva).DELAVR. 2) (despre servicii publice. facerea lumii.. a face (un) rău (cuiva). a exprima îndoieli. a fi complet distrus sau irosit.

) a se enerva. scula i-vă şi face i rugă. 2) a silui. . du-te. a se ruga. a face să curgă sînge a face sălaş a face scandal a face rezolu iune. a se înfuria. şi pop.).VARLAAM. to i arhiereii. POP. POP. a face rîs (de cineva). a face sandviş (pe cineva). 1) a se îmbujora. a face risipă. a face sat (undeva sau cu cineva). prizonieri.POP. a-i trage o bătaie zdravănă (cuiva). a face roiul..: iar tu. 3) a da o raită. noi. (pop. a înconjura din toate păr ile: la ieşire cîteva muieri din sat făcură roată în jurul ei. a viola (o femeie): lua femei şi fete mare şi copii.. a-i fi ruşine (cuiva). a procura (ceva): [lupul] se îndreptă către o stînă din apropiere. a face rumân (pe cineva). ) a arde (sau a face să ardă pe cineva sau ceva) complet: ajută-mă să-l fac scrum şi cenuşă. (despre spectacole) a (nu) avea public numeros. (pop.. (nu) secade.. rugile)... rugăciuni) sau a-şi face rugăciunea (sau rugăciunile. a face ridicarea. ) a (nu) avea succes. a face sală plină (sau goală) sau a face săli pline (sau goale).. a face robie a face roiul a-şi face rondul a face rost a se face roşu a face rugăciune a face rumân a i se face ruşine a face salată a face sală plină a face sandviş a face sat a face scrum a se face face să . (reg. a face salată (pe cineva). a face sălaş (cu cineva)..NEC. 1) (mil.. a face să curgă sînge. .. (pop. (fam.. a se ghemui: te-ai făcut scoabă de frig.. (înv. a face rît a face roată în jurul . a sta mult (undeva sau cu cineva): descalecă iute.. ruga.. PANN. bade.. a o şterge. a face rost (de ceva). (reg. 2) a face nazuri. ) 1) a se obrăznici. a risipi. (p. a-şi face (sau a-şi bate) rîs de .. ciobane. ) a rămîne. a i se face ruşine (cuiva).a face rezolu iune a face ridicarea a face risipă a-i face rînd de ceva a face rîs a-şi face rîs de . a (se) face roată în jurul . ) a creştina (pe cineva).DELAVR. a da. a se face roşu (la fa ă). şi aşe face David sălaş cu ea. un război. a face rît. (înv. (înv. ) a (se) decide. 2) a face un control.CAR. (nu) se cuvine să: nu face să mergem tocmai la vremea mesei. a-i face rînd de ceva (cuiva). (arg. cu sîla. a bate (strivindu-l) (pe cineva). ) 1) a slăbi foarte tare sau a fi extrem de slab: purceaua e făcută scoabă! POP. sat nu face.. face rezolu iune a se duce însuşi în Moldova. ) a face parastas. (sau împrejurul . a încercui. (reg.ext. a se închina: făcură rugăciune mare către Mahomet al lor..AGÂRB. ) a pleca repede (de undeva).CAR. a ob ine.).. a-şi face rondul. a o roi.. ) a strivi (pe cineva). a face (sau a înăl a. a se face sau a (fi) făcut scoabă. să rătăceşti toată via a ta. .ISP.. (nu) merită să . ) a-i face rost de ceva (cuiva): îi făcuse popa rînd de ceva haine. (sau după .. (reg. ) a avea rela ii sexuale (cu cineva): împăratul îndrăzni degrăi cătră ea cu pohta curvii: cum să se culce cu ea . a aduce) rugăciune (sau rugă... pentru că i-ai făcut rîs de mine.. 2) (fig. 2) a se strînge. HOGAŞ.. (sau de .ASACHI.POP. de-ş făce rîs.. pentru a-şi face rost de ceva de ale gurii. ) a lua captivi. a-i face să .. ) 1) a-şi bate joc de . a se înroşi la fa ă. a (se) face scrum (şi cenuşă). a (se) hotărî: spre a nimici proiectul rialului său. a face gălăgie: am aflat că dăscălinea cu Ca avencu şi cu to i ai lor vor să facă scandal.. (nu) face să . a-i face (cuiva) să . de ne-am urît! POP.). a declanşa o încăierare sîngeroasă. încalecă.. ) a inspecta santinelele.NEC. a fermeca. . a face robie. (înv. a rîde (de cineva). a face scandal. robi: multe robii au făcut în ara Leşască. v. a vrăji (pe cineva) (să iubească sau să urască): nu ştiu cine nea făcut.

a slăbi. a-şi face (singur sau (înv. a face siluetă. a face sfat a face sfîrşit a face silă a face silă a face silin e a face siluetă . a sparge. a deveni zvelt. a stîrni vîlvă. a i se face scîntei (pe dinaintea ochilor) (cuiva). ) singur sieşi. a-şi face semnul crucii (sau (înv.. a face (sau a produce) silă (cuiva). a-şi face scrupule.POP. a înlesni fuga (cuiva): i-a dat pîn’s-a săturat. a face scurtă la limbă.EM. .ARGHEZI. 3) a produce grea ă. a se face (sau a căpăta) scoar ă. a i se face semn (cuiva). ) de seamă) (cuiva). a sili (pe cineva): lasă-mă măicu ă-n pace să iubesc pe cine-mi place. (fam. a se închina: ca să-şi facă semnul crucii după regulă. cu atîta meli ă.. (pop. din cap. a face (sau a pune) sfîrşit.. el şi-a strîns toate degetele tare. 2) (fam. a face să înceteze: fă un sfîrşit durerii . a scîrbi (pe cineva). cu legitimitatea sau oportunitatea unei decizii.: nu trebuia să-şi facă scrupule. a se îmbogă i. .POP. a face senza ie. a da de în eles (cuiva): îi face semn să şadă.STANCU. a face (asupra-şi) silin e (sau o silin ă). a face (sau a pune. (înv. a face (un) semn (cu capul sau cu mîna. şi iron. a se stăpîni: îşi strîmbă obrazul. vin la sînu-mi. a atrage (cuiva) aten ia printr-un gest. a face sfat.DOS. a unei ac iuni etc. ) a-şi da) sel(e)am(ul). că faci scurtă la limbă. la urît silă nu-mi face... a-şi face scrupule a face scurtă la limbă a face scurtă la mînă a face seama a-şi face seama a face selam a face semn a i se face semn a face semn a-şi face semnul crucii a face senza ie a face seu a face sfadă între . a se face scrob. din mînă) (cuiva). PANN. a schimba. a se sfătui. ..AG@RB. ) a se sili. ) a for a.. a se frămînta. ) semn de pace). ) a silui (pe cineva): o femeaie . a(-şi) face silă.. ... 2) (reg. 1) a pregăti o omletă.. că fac scurtă la mînă! DELAVR. a se usca foarte tare.SAD. 2) (înv. şi reg. a lăsa. a face sfadă între . (reg. de durere. a face (un) scrob. a însemna (ceva undeva). (înv. a i se prevesti (cuiva ceva): ştiam eu că o să mi se întîmple mie un necaz mare. ) a (se) saluta: selam unu altu-şi dau şi gîtlejul îşi udau. ) a omorî (pe cineva). făcînd o silin ă să pară şi el bucuros. drept cu fa a-n jos. a-şi pune probleme de conştiin ă în legătură cu moralitatea. a marca (ceva undeva): a făcut un semn pe toate pachetele. a se strădui: îşi făcea silă pe doică a asculta. sieşi) seama (sau seamă). şi pop. scîrbă. numai scîntei mi s-au făcut pe dinaintea ochilor. şi-atunci l-a făcut scăpat. ) a se sătura (de mîncare. (reg. a face (sau a prinde) seu (sau cheag). (înv. a ajuta să scape (pe cineva). (pop. ) a se re ine.a face scăpat a face schimb a i se face scîntei a se face scoar ă a face scrob a se face scrob a face scăpat (pe cineva)... PANN. ) a sfărma. ) a face un efort manual deosebit (şi de durată): nu te pune cu cotnarul . ) a învrăjbi. de băutură).CR... a impresiona foarte puternic.. mi se făcuse semn: răsturnasem de diminea ă candela . a(-i) face seama (sau (înv. EM.. silă (cuiva). ) 1) a se sinucide: de cîte ori am vrut fac să-mi samă. a face schimb. a face (sau a da. 1)(înv. un om descălecă şi-i făcea sîlă să o spurce. a primi o lovitură (fizică sau morală) puternică (şi a avea senza ia că vede scîntei): sar odată voiniceşte de pe-un mal . ) a trăncăni: mai ho. a lăsa) (un) semn (undeva). (reg. mărgînd la sv [î]nt [u]l. a face scurtă la mînă (sau la mîini).POP. EM. din greşeală. CAR. a strica. a se îngroşa şi a se întări (de murdărie): hainele lor începură să capete scoar ă.

a face teren. a se sfătui (cu cineva). a calcula. a nimici (pe cineva sau ceva): cîinii. a se face stăpîn pe ceva. a avea un număr mare de adep i sau de imitatori. a face şor (cuiva). a face tămăduire. a se ine de pozne. ) a aduce la cunoştin ă: vă facem ştiut ca să vă aduna i în grabă. a face talmeş-balmeş (pe cineva). a face şatră. a face linişte. a face (sau a juca) teatru. a încredin a. (reg. despre cai) a slăbi din cauza lipsei de hrană. a face. a face praf (pe cineva sau ceva). CAR. a uzurpa. să fie datori a face teslim acele condice în mîna ispravnicilor nuoi. a-şi face spaimă. 3) a a î a. fără rost: certă conducătorul părinteşte. (reg. a nimici. a se învoi asupra pre ului.POP. a efectua o muncă în deplasare. de spinare. a face tărî e (pe cineva sau ceva). a spune lucruri inutile. şi-au şi făcut spaimă. a vindeca. a bate la cap (pe cineva).BRĂESCU. a se face sloi (de ghea ă). (înv. a face terci (pe cineva sau ceva). ) a surghiuni (pe cineva). a înşela. a înmîna: cînd ispravnicii vor ieşi din ispravnicie. a asmu i. a (se) mîhni.a face sînge rău a se face sloi a face socoteala a-şi face spaimă a se face stăpîn pe ceva a face surgun a face şagă a face şahăr-mahăr a face şah şi mat a face şatră a-şi face şăncălii a face şcoală a face şcoală a face şor a face şotii a se face şperlă a se face ştiucă a face ştiut a-şi face tabietul a face tabinet a face talmeş-balmeş a face tăcere a face tămăduire a face tărî e a face teatru a face temenele a-i face teorie a face terci a face teren a(-şi) face sînge rău (sau inimă rea. a face şcoală. a (se) enerva: să nu ne mai facem inimă rea şi spaimă gîndindu-ne că lumea românească ar fi mai stricată decît altele. a face (sau a umbla cu) şahăr-mahăr (sau şahăr-mahăruri). a face şah şi mat (pe cineva). a-şi face tabietul. mîna. a face ştiut.NEC. a învinge (într-o luptă. cu cafea şi ciubuc. (reg. a vorbi de rău (pe cineva). îi făcu pu ină teorie. a face teslim a face tîrg . a defăima.POP. (reg. inimă amară) sau (reg.POP. a înghe a: fie apă. a socoti. a şugui (cu cineva): dragu-mi-i a face şagă. a face socoteala. a bate zdravăn (pe cineva). ) a preda. a se înclina în semn de respect sau de supunere: temeneaua că-şi făcea. pe loc se şi face sloi de ghea ă. a escroca. (înv. 2) a sta de vorbă. (fam. a lua cu for a (sau prin viclenie) ceva. (a.1795). NEGR. a înceta să mai existe. de picioare. a se face ştiucă. a glumi. a face tîrg(ul). fie ce va fi. cu omu care-i de treabă. . lăsînd masa goală. poala-i săruta. a distruge.URIC. (la jocul de căr i) a ridica cu o singură carte toate căr ile care se găsesc deodată în joc.CAR. cum au auzit huetul carelor.) (pe cineva). ) a(-şi) pune sînge rău la inimă. a-şi face şăncălii. ) a se instala undeva ca acasă. a-i face teorie (sau teoria chibritului) (cuiva). ) a tămădui. a face (sau a da) teslim (sau testimat). a se speria (unul pe altul) şi a fugi: turcii. într-o dispută etc. ) a rupe în bucă i. a face şotii. ) a se distruge. (înv. a-i face morală (cuiva). apucînd pe zmeu de cap. ) a se preface: dumneata faci teatru: e mai rău. a (se) supăra foarte tare. 1) a învă a minte (pe cineva). a face temenele. îl făcură tărî ă. a face surg(hi)un (pe cineva). a (se) întrista. de mîni.POP. ) a se face de rîs. a face şagă (cu cineva). a-şi satisface un gust devenit obicei zilnic: îşi făcea după prînz tabietul boieresc.VINEA. (înv. a face tabinet. a face tăcere. a se face (tot) şperlă. a face şcoală (cu cineva). a livra. (fig.

. a se face trup.. ) a intra în rela ii (de dragoste) (cu cineva).POP.: nu putem trăi în casa asta. a face tocmeală. că cu alta nu-mi fac treabă. a face trotuarul. a se îndopa. capul... îşi fac trebile pe rînd! HASD.i fă treaba-ntr-însa..i fac spinarea tobă. (înv. 2) a urina sau a defeca: ia. 1) a-şi face interesele. rea. a ucide. 1) a strivi. tot furînd. a se face imir la lume..STANCU. a pregăti un condamnat pentru execu ie (tunzîndu-l şi schimbîndu-i veşmintele): doi-trei bărba i aşteaptă aci să vie călăul „ca să le facă toaleta“. a face trudă. ) 1) a sfărîma. 1) (reg. ) a o face pe treabă. a-şi face treaba (sau trebile). a pregăti pentru opera ie (un bolnav).. CAMIL. (pop. ) prin) putin ă. a face toate (chipurile) să . dar dacă i-a face trebuin ă. a-şi rezolva problemele: Vodă doarme în cămară.. tot ce poate: va face tot ce-i va sta în putin ă să-l scoată din casa lui. . a se teme. (înv.. . ) a se face de rîs.. 2) a-i fi frică. ) a face tot posibilul: am făcut mii de mijloace să fug din patria mea.i mai bine urca şi. REBR. şi reg. a face toate mijloacele (sau mii de mijloace).VINEA. ) a nu face nimic. a bate foarte tare (pe cineva): nu umbla prin mahalale . a-şi face treaba cu . a se tocmi.. bună. a se face tobă sau a (i se) face burta tobă. 1) a face bine (ceva). a se întrupa. (reg. faci burta tobă.. a face toaleta (unui condamnat). a-şi face (sau a-şi prinde) treabă (cu cineva). . 2) a bate foarte tare (pe cineva): las’că te-oi prinde eu! am să te fac turtă! GANE. mîndră dragă. a se frămînta.. c-o să. a-i mijloci (cuiva ceva): gata! i-am făcut trampa cu Mărioara! POP.SL. a face treabă sau (reg. cînd bei multă.. a face tobă de bătaie a se face tobă a face tocmeală a face tot ce-i stă în putin ă a se face tot îră a face tot îră a face tragedie a-i face trampa a-şi face treaba a-şi face treaba cu .: aveam o căru ă.. despre porumb) a începe să se coacă. 1) (reg..P. a se încurca (cu cineva): nu te teme. pîntecele) tobă (sau burduf. a se găti (spălîndu-se. a face tot posibilul. a turti (ceva sau pe cineva). a(-i) face trebuin ă (sau trebuin a) sau a(-i) fi (de) trebuin ă. 2) (fam.CR. 2) a nimici. a face ărîna praf. a face tobă de bătaie (sau de buşeli) (pe cineva) sau a-i face spinarea (sau pielea. a face turtă (ceva sau pe cineva). a-şi face treabă a face treabă a face trebuin ă a face trotuarul a face trudă a se face trup a face turtă a face ărîna praf a se face imir la lume a face inte a face toaleta (unui bolnav). ) a lua fiin ă.. a(-i) trebui. . a încerca toate posibilită ile de a .. util: n-are moşul sită. a(-i) fi necesar. a-şi face toaleta.. a se concretiza. POP. 2) a-şi găsi de lucru (cu cineva). a se prostitua: e ca o cantilenă pe care o îngînă prostituatele cînd fac trotuarul. ) a-şi satisface nevoile sexuale cu . îmbrăcîndu-se): tocmai acum pe la ora 11 ajunsese să se scoale şi să-şi facă toaleta. ) 1) a se agita. a se ghiftui: zeamă de prune.POP. a se face tot îră. (reg. iar boierii. ) a se servi de .. a exagera partea neplăcută a unei întîmplări. să trimea ă fata la baba Roscor oaia. ) a (se) trudi: svîntul ..a face toaleta a face toaleta a-şi face toaleta a face toate mijloacele a face toate să . (pop. (înv. a face tot ce-i stă în (sau (înv. cum era. de n-om face toate chipurile să scăpăm de hîrca de babă. pieptănîndu-se. 2) a trebălui: făceau treabă pe la bucătărie.. a mînca peste măsură. a face tot îră. a-i face trampa (cuiva).PANN.POP. cobză) (cuiva). a face inte sau a da în inte. te umflă-n burtă. zise căpitanilor: „face i trudă şi blema i cu mene“.VARLAAM. (înv. îmi făceam treaba cu ea. a face tragedie (sau tragedii) (din ceva).POP. POP. a se folosi de ...

. a zdren ui.a face îră a face îră şi fărină a face ur uri a se face uşcă a face uitat a face umbră a face umbră pămîntului a face umbră pămîntuluidegeaba a face una a face una boacănă a face un act de dreptate a se face una cu . a merge spre ... a face umbră.ISP.VLAH. a face un serviciu (cuiva). un privilegiu (cuiva). a deveni celebru. a complimenta (pe cineva). a face umbră pămîntului. a-şi face unghiile.. pînă se făcu una cu tina. de şia muşca labele. a se face (tot) una cu . a ocoli.. a face praf şi pulbere (pe cineva sau ceva): era să-i facă una cu pămîntul pe nevrednicii tîlhari. a-şi tăia. a trăi: noi. vestit... a face un hatîr (cuiva). (reg. 2) a se roti (în zbor): un vultur mare. a se face uşcă. a nu mai putea fi deosebit de . a se împreuna cu . a acorda o favoare. a face un serviciu solicitat insistent: acest hatîr i-l făcuse Dumnezeu. a servi (pe cineva).. a-şi cură a şi a-şi da unghiile cu lac.AL. pîn-ce s-o face lucru muşama. a muşamaliza: să ne păzim aci vreo cîtăva vreme. a face un chef. a face un cerc (sau cercuri). a umbri. pe mine mă fac uitată. a face (fără voie) un rău (cuiva). a călca în picioare.AL. a încheia o afacere. ) a ciurui. a păcătui: rămîi tu aici în cer la noi şi ne cîntă. (pop. ce din mila sfîntului umbră facem pămîntului.POP. a face un prost (sau rău) serviciu (cuiva). a face un carambol. numai prin munca şi meritele lui.POP. pentru că a facut pacate. a face un ocol. a face una cu pămîntul a-i face un bine cuiva a face un carambol a face un cerc a face un chef a face un compliment a face un gheşeft a-şi face unghiile a face un hatîr a face unire a face lucru muşama a-şi face un nume a face un ocol a face un pas a face un pas greşit a face un păcat a face un prost serviciu a face un serviciu a face îră.AL...CR. a face unire. că i-oi face eu cumătrului una. a face ceva nepotrivit. a face (sau a comite... a face un gheşeft. a clăn ăni de frig. a face un pas greşit. (biliard ) a lovi cu bila proprie celelalte două bile. a ajuta pe cineva. a(-i) face (cuiva) una (şi bună sau lată). a nu se mai gîndi (la cineva sau la ceva) sau a lăsa impresia că a dat uitării (pe cineva sau ceva): bag seamă. a nu fi bun de nimic: nu vezi că faci umbră pămîntului degeaba? ISP. se vedea plutind cu fală. prostesc. a săvîrşi) un păcat (sau păcate). a se uni cu . a face un pas (sau cî iva paşi). a-i face un bine cuiva. a face (un) lucru (sau lucrurile) muşama. (reg. a face uitat (pe cineva sau ceva).EM.. a da uitării. a face îră şi fărină (sau praf şi îră) sau a se face îră şi nemică. a face un compliment (cuiva). a face una boacănă sau a o face boacănă.: face cî iva paşi spre dînsa. a face ur uri.CR. a gafa.. a face una cu pămîntul (pe cineva sau ceva).. a păşi. a distruge. făcînd cercuri de zburare. a face (sau a ine) umbră pămîntuluidegeaba.POP. a-i juca (cuiva) o festă: taci. a se contopi cu . a pune în drepturi pe cineva. . a face un act de dreptate. 1) a descrie un cerc (sau cercuri). a se uni..POP. a restabilidreptatea.. rugămu-ne-ndurărilor Luceafărului mărilor. a se apropia de . a ajunge cunoscut.. a-şi face un nume. ) a (se) face praf şi pulbere: praf şi îră m-o facut. a chefui.: porcul se tăvăli în noroi.. a-şi face o carieră: şi-a făcut un nume destul de cunoscut.POP.. da femeia ta. a comite o greşeală.. ) a se îmbăta: din duşcă-n duşcă mi-i să nu mă fac uşcă. las-o să cînte acolo celor păcătoşi.

a se învine i (la fa ă) (de enervare sau de frig): cînd se înfuria. a uza de . le mai facem cîte un şurub în cap. . a păcăli (pe cineva). a-şi face sînge rău. (înv. a face vîlvă (sau zgomot)... a (se) face (sau a ajunge. a pricinui neajunsuri. şi ia acuş te scarpin. a fi) varză. a (se) supăra foarte tare..) a (se) deteriora. a spera. a face un topor (sau toporul) (cuiva). MARCOVICI. necazuri.. a perturba. VLAH. a(-i) face veleatul (cuiva). caiete etc. a-şi face vad a face val a-şi face valiza a face valuri a se face val-vîrtej a face val-vîrtej a face varză a face varză a o face varză a se face vălătuc a-şi face veacul a face veleatul a face venin a face veste a face vis a-şi face visuri a face vizită a face vîlvă a face vînat a se face vînăt a-i face vînt a-şi face vînt . ) a alunga (pe cineva).. a se face vînăt (la fa ă). a face vînat. ne mai stropşim la ei. 2) a bate zdravăn (pe cineva): pe semne te mănîncă spinarea.. urechea toacă.. zdren uite. a-şi face (sau a-şi duce. a-şi face valiza (sau valizele).. a-i răsuci şuvi e de păr de pe cap (cuiva). (fam..SAD. a se face vălătuc. a se enerva: amabilul Fănică trebuie să facă venin de moarte . a-şi face visuri.. a se face urît. ) (despre căr i. a încunoştiin a (pe cineva): le-au făcut un prieten din Iaşi veste. (înv. a vizita (pe cineva)...POP. n-am în lumesărbătoare. a face un topor a face urechea toacă a se face urît a face uz de. a face valuri. 1) a crea un curent de aer pentru a răcori (pe cineva).CR. umbla val-vîrtej să-i găsească mireasă. a-şi face loc de trecere. erau făcute val-vîrtej.POP. a face vis (sau visuri). 2) a-şi lua elan..cum văd eu. atît mai bine pentru mine. renumit: pentru ce Lamartine a făcut atîta vîlvă în Fran a ca poet? BOL. a anun a. a-şi face planuri proiecte. 1) a înşela.. cum zicem noi ardelenii. ) a suporta un eşec. militare . a tulbura (ceva): toate întocmirile administrative.. a face (o) vizită (cuiva).a-i face un şurub în cap a-i face un şurub (sau şuruburi) în (sau prin) cap (cuiva). a fi nevoit. a da chix. (reg. (pop. a face val (cuiva).. a omorî (pe cineva). a-şi face vînt. a face varză (ceva sau pe cineva). a trezi interesul. a-şi petrece. a duce un anumit trai: îmi fac veacul tot pe cale. a răzbate: pe aici şi-au făcut vad oştile turceşti. a face uz de. ) a vîna. a-i face vînt (cuiva). ) a da de ştire. (despre vreme) a se strica. a-şi petrece via a într-un anumit fel. a(-şi) face urechea toacă. a tulbura... ) a-şi duce. dacă vrei. a depune toate eforturile spre a reuşi. 2) (fig..NEC. a-şi face vad. a se ghemui. a văzut pacostea şi a ştiut cine i-a făcut toporul. ) 1) a tăia în bucă ele (ceva sau pe cineva). a face veste (sau ştire) (cuiva).CAR. silit să plece. (fig. a produce senza ie. religioase. a face (sau a ajunge) să aibă foile mototolite. a se face (sau a sta. dacă mă crezi. a face val-vîrtej (ceva). a pleca. a se preface că nu aude sau că nu în elege: deputa ii însă şi regaliştii îşi făcură. a se folosi de. a se pregăti de plecare. ) a visa: numai visurile ce facem deştep i ne vatămă.CR. înfoiate.POP. 2) a bate zdravăn (pe cineva). ) a perturba. a umbla) val-vîrtej. se făcea vînătă la fa ă şi ochii i se învîrteau în cap..OD. a se strînge ghem. (fam. (înv. a deveni cunoscut. financiare. a juca o festă (cuiva): frînghierul . a răsuci unghia degetului mare sau încheieturile degetelor în părul capului (cuiva): lăsăm pruncii să-şi vadă de treburile lor . a visa (la ceva). ba ş-un topor î i fac. 1) a se răcori. a-şi trece) veacul. a se strădui în vederea realizării unui scop: baba . a-i face un rău (cuiva).BARI IU. a(-şi) face venin. a o face varză sau a face o varză. 3) a reduce la tăcere(pe cineva).

) idoli: să nu face i voao singuri făcute de mînă. a vorbi. 2) a pune vîrf (la ceva). a face vorbă (sau (înv. legiuitor. a promite) cerul şi pămîntul (sau marea cu sarea) (cuiva).. a îndruma. fală uşoară .. (înv. 1) a apăra.. (persoană) care săvîrşeşte minuni: mînele sale făcătoare de minuni. fală goală. ) a decedat.. fă ce ştii! a făcut ceafă făcute de mînă a făcut morişcă a făgădui cerul şi pămîntul . virgină. fată nemăritată. 2) s-a obrăznicit. intrînd la stari ul tău.DRĂGHICI. trup fudul şi sărăcăcios..POP..!: fă bine de înapoieşte un leu istuilalt . ) fată bătrînă....POP. 1) a fi lipsit de valoare. a nu valora nimic. te rog să . a rotunji...... a (nu) face vreo (sau nici o) brînză. să . 1) a ascu i. făcător de rău. unul înaintea (sau împotriva) celuilalt..a face vîrf a face vorbă a face vreo brînză a face zarvă a face vîrf (la ceva).). a-şi alimenta supărarea. ) a împlini. după ce că e leneş. a orienta (pe cineva): în loc să încurajăm fetele române în această direc iune . binevoieşte să .. să . traistă uşoară.. încearcă toate solu iile pentru a putea să . traistă uşoară faptă vegheată fată mare fată nemăritată fată veche fa ă în fa ă fa ă turcească fă bine să . a chinui (sistematic). am făcut o fa ă cătrănită şi turcească. fă ce-i face (sau po i) şi . mofturi. . 1) s-a îngrăşat.. (reg. a-şi face zor mîniei. a se face ziuă albă. traistă goală. voim să le facem zbor la universitate. (sau de . fă bine şi . ) sau faci bine (sau rău) că .. a se lumina bine de ziuă: făcîndu-se ziua albă. fă ce ştii!.. a face zbor (cuiva)..CR.. 2) a eşua.... a face zîmbre.SL. vorba ceea: tu. pentru a le înzestra cu diplome de doctor. a face zid împrejurul cuiva. fii bun şi . făcător de lege. fată mare.!. a sta de vorbă. fa ă în fa ă. ) flagrant delict.EM. a îndemna. vis-a-vis: şi nici apa nu mă lasă să fiu cu el fa ă-n fa ă. a face nazuri. ai face) bine să (sau de) . făcător de bine. faptă vegheată.. fală goală.: fă. ) imposibilul (cuiva): popa cerea însă marea cu sarea. (înv. ) fată bătrînă..EM.. 2) a fi solidar cu cineva. a se necăji. faci bine (sau rău) că .EM. 3) (fig. (p. a face zbor a face zid împrejurul cuiva a face zile fripte a se face ziuă albă a face zîmbre a-şi face zor mîniei faci bine că . (reg..ext. făcute de mînă.. fecioară. mai e şi fudul: aici la sărăcăciosul ist de rai. ) voroavă). a da chix: am bănuit eu că n-ai să faci nici o brînză! a face zarvă.POP. fa ă încruntată: azi. a făcut morişcă..!.!.. fă (sau să faci. te priveşte!.. face i bine şi ierta i! POP. ai amabilitatea să . a aduce la exasperare (pe cineva): [feciorul] îi făcea zile negre bietei babe. răufăcător.. a făgădui (sau a cere... fa ă turcească. e bine (sau e rău) ce faci: bine faci că nu te ară i mic la suflet. a amărî.! CR. neicu ă. vulpea iese la marginea drumului. a necăji foarte tare...POP.. binefăcător..! fă bine şi . făcător de minuni. ce-i putea şi mă ia cu dumneata... a promite foarte mult..BIBLIA. a face gălăgie. totul. a proteja pe cineva. (sau de . fată veche. e treaba ta! a făcut ceafă. făcător de bine făcător de lege făcător de minuni făcător de rău fă ce-i face şi ... (reg.. a face zile fripte (sau negre) (cuiva)..

.NEC.PRAV.. ce să zice de ocară şi de ruşinea ceştii lumi. fără seamăn... ininteligibil: era un articol fără cap şi fără coadă. nice ruşinată.. nechibzuit.. ) nepotrivit. perfid. domnul mieu. cevaşi fără alăturare fără apărare fără asemănare fără astîmpăr fără barbă fără bună rînduială fără cale fără capăt fără cap şi fără picioare fără căpătîi fără ceremonie fără chibzuială fă-mi (sau face i-mi) cinstea să . . necinstit. (înv. fără convingere.POP. necondi ionat. 3) de ruşine. BIBLIA. ) decît. fără alăturare. fără obiec ii...... (înv. neconvingător. fără (de) asemănare. ) afară doar dacă. fără împotrivire. tot socoate şi socoate. ! fă-mi plăcerea ... amestecate şi zămentite era.. fără cislă.. fără încunjur. malonest: lotru. care.NEC. după ce o va sili cineva . cevaşi.NEGR. fără ceremonie (sau ceremonii). sărac. fără capăt. fără bună rînduială. fără (nici o) considera iune.. de a . fără ceremonii. ) dezordonat.. infidel.. ave i un drept la recunoştin a mea. ) nenumărat: [lăcustele] s-au înmul it fără cislă de multe . de ocară: rămîne fără de cinste. de dînsele. necugetat. imberb.. (pe) nedrept.fă-mi cinstea să . fără crîcneală.. verde. continuu: [h]otărîră să trimeată o jalbă sultanului... fără cap şi fără picioare (sau coadă). haotic. î i explică . . fă-mi onoarea să ... fără (de) apărare. fără nici o bună orînduială. fără (de) cale. fără rost. fără egal: fără de asemănare easte blagorodnia. fără egal.! fără . fără sfîrşit: într-un calcul fără capăt. fără curtenie. fără comentarii.. lipsit de apărare. (înv. să se cunoască loc de rane.: o văzu sănătoasă. (înv. necuviincios: multe lucruri fără cale făcea.PRAV. aceasta nu să chiamă fără de cinste..LET. 2) numai cît. vagabond: îl alungă ca pe un om fără căpătîi şi vagabond. de-a-dreptul. trebue spus fără compliment.. la întîmplare: cursul vremilor . fără (de) cinste. (fig.. 1) (înv. neprotocolar.NEGR. haide. fără barbă.)!. CANT. sincer.. incomparabil. ) fără nici un . fără cît numai cîte o strajă unde şi unde de se lovea. fără a ine seama sau socoteala de nimic. de logică.. că au fost dentîi muiare de cinste. fără tragere de inimă.EM. fără compliment(e). fără contenire. fără ocupa ie (statornică). . numai: n-au stătut sultanul cu voievodul să se bată. fără căpătîi. pînă ce nu se mai în elege nimică. (sau a .. fără sămn cevaşi. neîncetat. neprotocolar: haide.PRAV. 2) lipsit de castitate: ori care muiare.!. curat: gramatici . convingător. . fără credin ă.. şi de-aciia n-are nice o credin ă nice într-un loc. te rog! fără . fără preten ii. fără cînd. (înv. neastîmpărat. . 1) necinstit.. fără cît (numai). cît nu se vedea soarele. elocvent prin el însuşi.CR. fără (de) astîmpăr. fără protocol..I. răutăcios. fără condi ii.MOLD. în care să se plîngă de relele ce sufereau fără contenire.. ) lipsit de sens. ce să zice fără de cinste... fără fasoane. fără chibzuială. (despre oameni) fără adăpost..DOS. fii bun .. limpede. pe fa ă.!: face i-mi cinstea să lua i masa cu mine! fă-mi plăcerea . incorect.. necontenit. necredincios (în căsătorie). fără cinste fără cislă fără cînd fără cît fără comentarii fără compliment fără condi ii fără considera iune fără contenire fără convingere fără credin ă fără crîcneală .

fără de (sau nici o) seamă sau (reg.AL. ) cu excep ia. nesfîrşit. ) în mod continuu. (înv. uimită. (înv. ) fără îndoială. necumpătat: se purta oarecum fără cumpăt. fără de tăgăduială.i beau tot sufletul iubit c-o lungă. fără decît cu cea folositoare aducere aminete. fără mofturi. ) cu supunere.VARLAAM. ) cinstit. fără a protesta. inexpresiv: privire fără expresie. fără a admite replică: să asculta i fără price. fără glumă!. şi pop. interminabil: să.CORESI . fără ezitare. şi fiul de împărat cel străin. nemărginit: cu-amor atît de fără de margini şi de-nalt nu se cădea să ie un om la celălalt. fără folos. fără de mită. fără de săvîrşire. fără doar şi poate. 1) (înv. incoruptibil. umblă fără nici o samă. desigur. DOS. cu siguran ă. fără de grea ă. fără frică. neapărat.ISP. fără de trudă. ) blînd: fără de grea ă m-oi arăta.HASD.PSALT. nechibzuit. sigur: la acest ospă fu poftit. fără de sfîrşit. ) necinste: întru sărăcie şi întru fără-de-cinste au fost. necru ător. ) fără întrerupere. fără de cinste. (înv. să asculta i ce voi zice. fără de numai pre carii ai robit cu sabia. fără de price. fără a se revolta.DONICI. fără de numai (cît). fără de margini. veşnic: va [i] de voi. 2) lipsit de cuvînt: e un om fără cuvînt. cu siguran ă: credeam fără de îndoire. (înv. necuviincios. neînfrînat. neînfricat. fără cumpăt. fără de răspuns. necondi ionat. decît: nu-i vei lovi. (înv. fără de (nici un) răstimp.MINEIUL. ireligiozitate: şi mai vîrtos fecioarele călugări e strigă asupra lui. lungă sărutare.CORESI. fără frîu. ) abis. continuu. precis. CONACHI. (înv. (înv.BOL. într-adevăr!. fără (sau peste) cuviin ă. ) lipsă de credin ă. (înv. că fără de săvîrşire ve ve i munci. prăpastie: rădicîndu-se pînă în ceriu. fără excep ie.fără cru are fără cumpăt fără cuviin ă fără cuvînt fără de cinste fără decît fără de dumnezeire fără de frică fără de grea ă fără de îndoire fără de margini fără de mită fără de numai fără de price fără de răspuns fără de răstimp fără de săvîrşire fără de seamă fără de sfîrşit fără de tăgăduială fără de trudă fără doar şi poate fără excep ie fără expresie fără fasoane fără folos fără frică fără frîu fără fund fără glumă! fără cru are. ) care nu oboseşte niciodată: sventele scaune pre carii odihneşte Dumnedzău cel fără de trudă. nesfîrşit: sac fără fund. curajos: se duce fără frică pe-o strîmtoare de potică. ) decît: nu vom putea într-alt chip să ne deşteptăm sufletele. fără deosebire: să pornească to i.. . fără expresie. fără de sfîrşit! EM.. la argumentele mele. viteaz. a rămasfără de răspuns. fără de dumnezeire. fără îndoială.DOS. ) fără replică: fără de răspuns prea cu slavă acelui făcătoriu să creadem. fără excep ie. interminabil. fără fund. ) pe nedrept: fără cuvînt norocul ocărăşti. fără decît (numai). fără de frică. (înv. . 2) fără capăt. inutil.POP. (înv. nepotrivit. ) în seamă de nimică. mustrîndu-l pentru fără-de-dumnezeirea lui. serios! .BIBLIA. (înv. fără de îndoire. păcătoşilor.EM. [undele] scadu pînă la fără-fundu. fără frîul chibzuin ei. (înv.ISP. fără cuvînt. ) fără rost: omul . fără (de) tăgadă. fără fasoane.BIBLIA. (înv. fără doar şi poate. 1) (înv.

fără întrerupere.DOS. fără (de) lege. fără leac de păcat fără lege fără limită fără margini fără materie fără măsură fără mijlocire fără milă fără grai.EM. etern: ajunse să fie şi el fără de moarte.AL. punctual. neîntrerupt. 2) foarte (mare).fără grai fără greş fără greşală fără grijă fără inten ie fără încetare fără înconjur fără îndoială fără îndurare fără întîrziere fără întrerupere fără în elepciune fără în eles fără leac fără leac de. nelimitat. fără preget. fără margini.CORESI. 2) (despre obiecte) durabil: încăl ările astea sînt fără moarte . lipsit de în elepciune. fără inten ie. păcătos. exagerat.CONACHI. nejustificat. fără noimă. ) nemijlocit.DELAVR. 1) nelegiuire: rar i-e dat să auzi de o asemenea fărădelege . 2) intens. şi pop. ) 1) negreşit. permanent. fără defecte: mîntuia de spus. ) faptă nechibzuită. fără (de) leac de. 3) (înv. desigur: fără greş va veni Domnul. 2) fără greşeli. fără (de) păcat. . mişel: ce om fără de lege e spînul... neîncetat: cînd urgia lui cea mare va arde fără-ncetare. 1) v. fără limită. calea-i lungă. fără greşală. fără (de) măsură (sau (înv. . imaterial: focul duhului cel fără de materie. fără (de) moarte. obişnuin e) incorigibil: e be iv fără leac. ) direct.CONACHI... 1) lipsit de ra iune. nesăbuit: că fără minte crea ei acel lucru. istoria Vechiului Testament. fără murmur. mut. (înv. .POP. de la obraz.EM. fără remuşcare. lipsit de măsură. în fa ă. ) nemurire: putrezirea aceasta îmbrăca-se-va întru fără moarte. fără (de) greş. neîntîrziat.. involuntar. 2) fără scrupule. puternic. fără greş. continuu. nevindecabil: boala asta e fără leac .. 2) nelegiuit. absurd. fără (de) minte sau fără de min i. imprudent. ) spiritual. fără teamă: se porneşte fără grijă de păcat. nemărginit: Dumnezeu sta pe scaunul lui fără margini. . fără prevedere.CORESI . imediat. fără motiv. fără minte fără moarte fără motiv fără murmur fără mustrare de cuget . fără a crîcni. ) nesocotit.. nemilos: cu tine numa-n lume putere-aş fără milă să fiu. ai voit fără-ndurare să jertfesc amorul meu. crai bătrîn fără de minte.CR. . fără leac. pasuri fără măsurare. fără zăbavă.. neinten ionat. fără a se împotrivi.CR. 2) (fig. fără (de) margini (sau margine). peste măsură: vorbeşte tare şi cam fără măsură.CORESI. 1) drept.AL. ) măsurare). neocolit. 1) foarte întins.MINEIUL. crud. (p. neîndurat: dar tu însu i . nestăvilit: iubindo fără margini. nemăsurat: pasuri desnădăjduite. EM. fără îndurare. 3) (înv.: fără leac de supărare. de mai pot trăi.DOS. fără întîrziere. fără înconjur. fără mustrare de cuget (sau a cugetului). (înv. . fără leac (sau milă) de păcat.ISP. fără (de) încetare. repede şi fără greş. tu ştii fără-ndoială.ext. fără (nici un) pic de. fără grijă. prostie. 1) (despre boli) incurabil. fără (de) milă.. nebunie: putreziră ranele meale de fa a fără-mentea mea. fără (de) materie. numaidecît.CR.i pare să fii singur. fără temeri. neîndoielnic: ah! la aşa o întîmplare. cum e şi iubirea mea. fără în elepciune. 2) (despre deprinderi. ca zeii. (înv. nesfîrşit. nebunesc: să nu se încumeteze fără în elepciune în noroc. 1) nemuritor. fără (de) îndoială. fără scrupule: să-mi zică fără pic de mustrare a cugetului că nu mă mai iubeşte! NEGR.BĂLC fără (nici un) în eles.AL. neîndoios. fără mijlocire. 2) în mod nesocotit. 1) din cale-afară. nebun: bine.

gratis.NEC. (înv.EM. (înv.. curat.URECHE . fără (de) omenie. fără orizont. (exprimat) pe fa ă. fără osebire... neîntrerupt. ) fără leac de păcat. nevinovat. absurd: mă văzu mirat de acea întrebare fără noimă.ext. 1) inuman: îl puseră la munci cumplite şi fără de omenie. identic: fără osebire. (înv. şi pop. fără căpătîi. gratuit. fără părtinire. fără păs sau fără (de) păsare. 2) întocmai. în mod (absolut) inutil. v. ) neîntemeiat. unic (în felul său): leneş fără păreche mă făcusem. indecent: cîntau mai mult cîntece fără perdea. fără înconjur. sigur: avu credin ă bună.. fără odihnă. fără pierdere de vreme. (p. impar ial. (înv. fără nici o nevoie. incomparabil...: al i boieri mai aproape nu se aflau. fără pauză. pe şleau..fără nevoie fără nici o temelie fără nici un căpătîi fără nici un chichirez fără noimă fără numai .DOS. gratuit. necontenit: mersesem trei ceasuri fără oprire. ) fără de nevoie. fără sens.CAMIL. fără numai . Doamne.1746).. nespus: cîtă fără de nume fericire într-o oară de amor. fără păs. 1) necunoscut.MINEIUL . fără perspectivă. ) imens: sărutări fără de număr el îi soarbe de pe gură. cu vederi înguste.PAN N. nemărginit. fără număr fără (nici o) (trebuin ă şi) nevoie (sau necesitate) sau (înv. îndată: şi vin. continuu. fictiv: nişte mărturii de pe la nişte oameni.EM. fără menajamente: spune-mi fără ocol . fără judecată.EM. (înv. . ) anonim. ) imediat. întocma potrivită. (p. . fără (de) pată. fără plod.. fără (de) păcat sau (pop. neîntîrziat. lucruri răsuflate. fără de pesteală. ) sterp: den pîntece fără plod născu pre Isaac. fără nici o temelie. legiuit: şi-aş fura făr-de păcat fata popii din Gala i... fără oprire. . nemaipomenit. fără (nici o) noimă.CAR. (pop. fără nici o temelie. prostesc. decît . neidentificat. nevinovat. 2) fără rost. fără nume fără ocol fără ocolişuri fără odihnă fără omenie fără-omenire fără oprire fără orizont fără osebire fără osîndă fără pată fără pauză fără păcat fără părere fără părtinire fără păs fără perdea fără pereche fără pesteală fără pierdere de vreme fără plată fără plod . cu excep ia .CR. ) nepăsător: am jurat ca peste dînşii să trec falnic. neîntrerupt.SAD.URIC. fără pereche. 1) lipsit de noimă. (a.DRĂGHICI. de amorul artei: s-au îndurat a da ara în pradă. fără nici un chichirez. obscur: copil de părin i sărmani şi fără nume. 2) mereu.CORESI.. ) fără vină. inutil. 1) în continuă mişcare. neîncetat: apa clipoteşte fără odihnă. fără (de) nume. neprihănit: a călcat în picioare onoarea mea fără pată.BĂLC.P. nenumărat. fără (de) osîndă. şi reg. ) neomenie: n-au mai putut suferi fără-omenirea şi răută ile lui. . (înv. fără perdea. fără ocol (sau ocolişuri). neştiut. fără-omenire sau fără-de-omenie.. fără sens. (înv.CORESI. ) neîndoielnic. fără numai Preda Buzescu şi frate-său. fără (de) număr. fără (de) pesteală.ext. drept. fără plată.CEZAR.SAD. 2) fără-omenire. fără ocolişuri.BOL. 2) impresionant. (înv. vorbea fără ocolişuri . fără ocol.. fără (de) părere. ) afară de . fără de păreare.HOGAŞ.SAD.P. 1) fără deosebire: fără milă şi fără osebire de oameni. direct.. ) imediat: fără pierdere de vreme s-au aflat de ceea parte. neastîmpărat: parcă-i o căpri ă fără astîmpăr şi fără hodină.AL. nepărtinitor. fără nici un căpătîi.

P. inocen ă: eu cu fără reul mieu îmblai. nemaipomenit. pe deplin: noi n-am cerut ca ara să se închine cu umilin ă şi fără restric iune Por ei. fără nici o pricină. (înv. fără precedent (sau (înv. la care nu se poate replica. fără re inere.BIBLIA. fără grabă: spunea [vorbele] fără pripeală.fără popas fără potol fără popas (sau popasuri). natural: un om cu maniere nobile.CEZAR. imediat: să se pună în lucrare de iznoavă aşăzarea dărilor fără prelungire. 2) fără încetare.BRĂESCU. rece. imediat: trebuia să se gîndească fără preget la scăpare. 2) inestimabil.. fără-rău. ) neîncetat. fără preten ii. 2) fără cumpătare: mînca şi bea fără rînd. (spec. fără repaus. ) nevinovă ie.MAIOR. iaste fără de putin ă a le dobîndi. fără (de) pre . fără restrîngere. fără (de) prelungire. voi povesti cu bună credin ă tot lucrul cum este. neobosit: el îşi înzestra fără preget memoria cu operele însemnate. fără preten ie (sau preten ii). simplu. ) 1) nechibzuit. fără justificare. virgin. fără preget. ) 1) în mod obiectiv.CAMIL..GALACTION. (înv.) imposibil. ) continuu. fără (de) rînd. întreg. ) neprihănit. Elvira dispărea. fără rezerve. ) precedente). fără precedent fără precurmare fără preget fără pregetare fără prelungire fără preten ie fără pre fără pricină fără prietenie fără prihană fără priin ă fără pripă fără putin ă fără răgaz fără răsuflare fără-rău fără repaus fără replică fără restric ie fără restrîngere fără rezervă fără rînd .SAD. cum nu s-a mai întîmplat pînă atunci. . nevinovat.BUDAI-DELEANU . deplin: acolo unde iubirea va fi . continuu: la geam mi se zbătea oraşul cu huietul fără popasuri. ) numaidecît. fără (de) prihană.NEC. fără pripă (sau pripeală).GOGA. rece. fără (nici o) restric ie. necontenit. fără (de) precurmare.SAD. fără (nici o sau de) pricină. fără odihnă. fără (de) priin ă. nepotolit. fără restrîngeri. neîntrerupt.definitiv: răspunsul lui e fără replică.GOGA. neîntrerupt. (foarte) ieftin: cumpără odoarăle şi sateli făr’de pre .. fără prietenie.REBR. 2) neprielnic.NEGR. care este aşa cum nu a mai fost. ) nemaiîntîlnit. fără restric ii.1804). (înv. fără prietenie. continuu. că-i tot îngreuia cu dăjdile. neîntrerupt.P. neîncetat.ISP. fără rezervă (sau rezerve). (p. cast: oameni aleşi. GALA.P. (înv. cu neputin ă: fără de citirea sfintei scripturi. lipsit de amabilitate. neprietenos. fără răsuflare. fără părtinire: fără pizmă şi priin ă. liniştit. în mod nemotivat. şi reg. fără replică. nefolositor. fără (de) răgaz. din senin: dintr-o dată .. (reg. continuu: via a e o bătălie fără răgaz. neîntrerupt. imaculat. peste dihania spurcată fără răsuflare.ext.VLAH. permanent: fără precurmare a operat în diverse păr i ale Ungariei.. fără pregetare. nepre uit: el palate şi biserici şi podoabe fără pre a dat Moldovei.nesocotit: eu zic dorului plîngînd c-am iubit fără de rînd.. fără (de) putin ă. 1) neîntîrziat. curat. gimnastici şi clowni. fără reticen e: admiram fără rezervă echilibrişti.CEZAR. (înv. . lipsit de păcate. 1) (mult) sub valoarea reală. (a..BARI IU.MOXA. (înv . fără (de) preget.URIC. neîncetat. continuu: cum m-a furat de-atunci via a în goana ei fără repaos.POP. ostil: îi privi din urmă. . modest. continuu. mort: dete . fără afec iune. cu toată furia mîniei sale. necontenit. nu s-află ca marfa la dugheană! BUDAI-DELEANU. fără prihană. extraordinar: o catastrofă fără precedent.PSALT.OD. fără potol. pe îndelete.

fără jenă. 1) dezordonat. care era de fier şi fără de seamă gros. necontenit. şi spune fără sfială..CONACHI. lipsit de randament.. fără săvîrşit. dar lungă fără sfîrşit. fără schimbare. de mare): coiful . neasemănat. fără (de) rost.. ) nepotolit.REBR.. ) (despre fiin e) steril.VLAH. fără nici un sistem. se ilustră chiar din prima legislatură. am alergat acasă. (fam. ca două patimi fără sa şi pline de-ntuneric. ) fără sfială: asemenea să postim şi cu ochi să nu căutăm fără sfiin ă pre neştine. fără seamă de . 2) fără sens. neistovit: dar ochii mari şi minuna i lucesc adînc himeric. nemaiauzit..HOGAŞ. rece. (înv. haotic. de nici o) sfială. extraordinar.. anarhic: cruciadele . fără seamăn fără sens fără sentiment fără sfială fără sfiin ă fără sfîrşire fără sfîrşit fără sim ire fără sine fără sistem fără so fără spor fără (nici o) rînduială.. nespornic. 1) fără număr. inegalabil. neechilibrat: m-am azvîrlit fără sine pe părul unui cal. cu neruşinare: rădică-te.PREDA . ) neobişnuit. fără (de sau nici un) sens. ne întrebau fără sfîrşire cuconul Ştefănică şi cucoana Marghioli a. exagerat. fără schimbare. măi.. (p. nemăsurat. de veci muncitoriu şi fără săvîrşit. de neîn eles. ) etern. fără cunoştin ă. fără (nici un) scrupul (sau scrupule) sau lipsit de scrupule.. fără scrupule .ext. au fost întreprinse de bande exaltate.. ) (în mod) nesocotit. (înv. exagerat. el aşteaptă cu plăcere.. fără ruşine şi fără obraz. fără nice o rînduială. (adesea fig.URIC.. fără asemănare. obraznic. (pop. veşnic: iadul . nesătul. fără sim ire (sau sim iri). ) lacom. şi reg.GANE. ce durere ai? CR. (p. fără (nici un) sistem.PANN . incoerent.. fără (de) seamăn. fără (de sau nici o.. el . necontenit: da cum vă afla i? .. în care. fără so . 3) de prisos.. fără pereche: Gore Pirgu era o lichea fără seamăn şi fără pereche. ) fără chip (sau număr.EM. cu tupeu. fără spor.M. sau fără de seamă sau (reg. nu putem nici pînă diminea ă rămînea. nechibzuit. indiferent. . cu îndrăzneală. mereu. (înv.VĂC.PRAV. interminabil. dezordonat. fără sfiin ă. rost) şi (fără) seamă sau din seamă afară..CĂL. ieşit din comun.. nemaipomenit. strigă la femeie fără rost. fără sentiment. fără socoteală. (care ac ionează. moş Ioane. fără (de sau nici o) ruşine. fără rost: dar nu-şi puteau înăbuşi pornirea care le punea pe buze cuvinte grele şi fără de sens. din cale afară de . fără (de) sa . nesfîrşit: drumul se desfăşura ca o pînză albă şi lungă ..CAR. nemaiîntîlnit.. fără seamăn: cuminte fără seamă precum era. impar. fără sfîrşire.P. nechibzuit. 2) excesiv. da sînte i sănătoşi? . (înv.. (a.. mereu: un lăcaş . ) cu indiferen ă. neobişnuit (de mult.CR. nesocotit: să poată lipsi de acum înainte izvodirile din nou a celor fără rînduială necontenite biruri. incomparabil. inutil: nu mai vorbi fără rost! fără rudă de păcat. (reg. fără încetare. ) 1) în dezordine: aşa. ) fără întrerupere.1802).EM. se comportă) fără a ine seamă de nici un considerent moral în atingerea scopului propus: ambi ios. fără sămîn ă..CEZAR. neruşinat: aşa sînte i.BUDAI-DELEANU . fără (de) sfîrşit. insa iabil.. ) fără milă. fără sine..COŞBUC..ext. leşinat: noi abia ieşisem din oraş şi tu ai căzut aicea fără sim iri.fără rînduială fără rost fără rudă de păcat fără ruşine fără sa fără sămîn ă fără săvîrşit fără schimbare fără scrupul fără seamă de . sterp. (înv. 2) (care este) fără asemănare.

fără ticneală. neîntîrziat: împăratul . în mod sigur. fără ticneală. înainte de momentul potrivit: vesteji i fără de vreme. fără şagă. ) fără temei.EM. (pop. prea de timpuriu.. involuntar: fără de voia mea am călcat pe coprinsul tău.DOS.ISP. în mod serios: la-ndoială nu mai sta. (despre scriere. (înv. se îndreptă. fără un (sau nici un) pic de . ) fără bătaie de cap. ) instabil. reg.AL.. al vestitului meşter român. ) copil slab. fără (de) voie. picioarelor mi-am pus sprejineală. tăcere: multă fără-voroavă fu. văzu cum telegarii aduceau pe aripele lor de o el pe cei doi miri.. fecior de babă. OD. obez.DOS. fără vreme. neîndoielnic: acest nume este deci. neîntemeiat. voi spune la lumea-ntreagă ceea ce mi s-a-ntîmplat. greu. . vorbire) incoerent. fără legătură logică: spunea vorbe fără şir care mă înspăimîntau. ) obositor. fără (de) vină. fictiv: tras în judecată dinaintea soborului pentru nişte vini fără de temei. fără talie. fără (multă sau prea multă) zăbavă.COD. pe neaşteptate.DOS. zău. fără să marcheze talia. mort. (înv. incomod: de tot drumul rău. (reg. fără veste fără vină fără voie fără-voroavă fără vreme fără zăbavă a-şi fărîma capul a făta neleapcă fă-te încoa! fecior boieresc fecior de babă . fără tagă fără talie fără tăcere fără tăgadă fără temei fără ticneală fără tihnă fără trăsură fără treabă fără un pic de . a făta (de) neleapcă (sau nelepcică). becisnic. ) a lepăda (fătul).. a-şi fărîma capul.OD.. şi reg. fără urmări neplăcute: ridica-m-oi să-mpar cu măsură Sihem cu moşii fără trăsură. nevinovat: eu pentru tine voi fi fără vină. (înv.MAIOR. necontenit: voi cînta [puterea ta] prin limbile toate fără de tăceare. v. căci voiesc. imediat. PANN. 2) (despre haine) care cade drept. să mă-nsor cu dumneta. fără (de) tăgadă. fără-voroavă. (înv. fără (de) treabă. fără (de) (nici un) temei sau lipsit de temei. povă ui i de frica cea fără de treabă a mor ii. fără pic de vînt.VLAH. fă-te încoa!..DOS. nefondat. . fără (de) ştiin ă. fără prea multă zăbavă. ) 1) netăgăduit.CR. deodată: fără veste. neînsufle it. fără odihnă..VOR.XENOPOL. 2) fără ezitare. fără (de) veste (sau ştire). nejustificat: la nebunii ca acestea vin de multe ori oamenii. ) vino încoace! fecior boieresc. (înv. cu ştiin a cuiva. fără tagă. incontestabil: Zilot Românul. fără şagă. neîncetat. fără şovăire: în sfîrşit. (pop.POP. fără tăgadă. prostănac. fără ştiin a cuiva. a-şi bate capul. (înv. (înv. incult.: era un ger aspru. ) linişte.CAR. fără trăsură. fără tăcere.. fără de tagă. lipsit (cu totul) de . ) slujbaş pe moşia unui boier: a pus înadins pe feciorii boiereşti să-mi caute pricină. fără (de) tagă. fără şezămînt.fără stare fără suflare fără şagă fără şezămînt fără şir fără ştiin a cuiva fără ştiin ă fără stare. (înv.POP. ) fără pauză. nesigur.EM. drept spre peştera cu vrăjitoarea.. fără suflare. neliniştit: fără de stare vă ruga i fra ilor! DOS. cel mai de seamă cronicar al ărei Munteneşti. 1) (despre oameni) gras. fără tihnă. ignorant: [oameni] fără orizont larg de vederi economice şi fără ştiin ă. fără şir.

în nici un caz. a fi afumat (cu luleaua).POP. femeie la toate. a fi aproape de mintea omului.: paserile cîntau fel de fel de cîntece. a nu face doi bani: ordinul dat de dumneavoastră e apă de ploaie.. ) a fi rău.. a fi (o) apă de ploaie. ) persoane cu fumuri de noble e: oare nu cumva v-a i face şi voi nişte feciori de ghindă. să dea milostenii la săraci . fecior de bani gata. (să te) ferească Dumnezeu! (sau sfîntul) sau ferit-a Dumnezeu! (sau sfîntul). a o pă i. fel(uri) de fel(uri) de . a (nu) fi a bine (sau a bună). (iron. ferice de tine!. că sînte i obraze sub iri? CR. (pop.: feliurimi de supărări şi necazuri.P. 1) a fi blestemat. a fi beat. diferite feluri de .. făta i în tindă.. fecior (sau fiu. fecior de suflet.URIC. a fi agă at cu oc-în-poc. tot cu binele. a ine minte. ce norocos eşti! a o feşteli.. femeie iertată femeie la toate ferească Dumnezeu! ferice de tine! a o feşteli a feşteli mantaua a fi a bine a fi ab iguit a fi a cincea roată la căru ă a fi adîncit în lucru a fi afumat a fi afurisit a fi agă at cu oc-în-poc a fi ager la minte a fi alături de cineva a fi alb ca varul a fi alfa şi omega a-i fi aminte a fi a-ntîia a fi apă de ploaie a fi aproape de mintea omului . ) Doamne fereşte!. a fi buricul pămîntului. a avea grijă să . femeie iertată (de Dumnezeu).. ) a fi de cea mai bună calitate. a fi a cincea roată la căru ă (sau la car)... de seriozitate.CAMIL. femeie (de serviciu) care face singură toate treburile dintr-o casă. cheltuitor. a (nu) fi semn bun: nu mai plînge. nicidecum: oamenii aceia . plin de draci: ştia tot satul că e un afurisit. ca să i-o deie numaidecît.. fel de fel de . Săftică: nu-i a bine! CONTEMP. a fi afumat. inutil. a fi foarte palid.NEC. copil de oameni avu i. a fi iste .fecior de bani gata fecior de casă fecior de domn fecior de lele fecior de suflet feciori de ghindă făta i în tindă fel de fel de . a fi (un) afurisit... a fi ager la minte. ) a nu uita. a pricepe repede. a fi solidar cu cineva. fecior de domn. a fi de prisos. fecior de casă. a fi alături de cineva. bastard: alelei! fecior de lele! căci răpişi zilele mele! POP. a nu avea nici o valoare. tot felul. (înv. pui) de lele. 2) (fig. în toate modurile posibile: a doua noapte iarăşi au venit pe itoriul şi au început a stărui feliu şi chip. a fi ab iguit. a-i fi aminte (cuiva). felurime (sau felurimi) de . a fi alb ca varul. excomunicat. a o încurca.... ) a fi lipsit de temei. . feciori de ghindă făta i în tindă.. a(-şi) feşteli mantaua. în toate chipurile. a fi adîncit (sau cufundat) în lucru. toate felurile de . şi fam. (în) fel(uri) şi chip(uri) sau în toate felurile (sau chipurile) sau în tot chipul sau (înv. femeie în vîrstă (care nu mai are ciclu): intesc a se însura cu zestrea unei cuconi i ertată de Dumnezeu şi de oameni. prin .AL. ) în (multe) feluri de chipuri. (arg. (fam. copil de suflet. a avea o minte pătrunzătoare. fel de fel..ISP.VLAH. fel şi chip felurime de .POP. a fi a-ntîia.. (înv.. risipitor: fumurile şi strîmbăturile feciorilor de bani gata. a se face de rîs.. a fi alfa şi omega. a fi uşor de în eles. deştept. a se face de rîs. a fi (uşor) ame it de băutură. ferit-a sfîntul! POP. ) a fi prins asupra faptului.POP.. erau apoi şi răutăcioşi de să te ferească Dumnezeu să ai treabă cu ei. ) valet.. a fi concentrat asupra a ceea ce face.. copil de femeie nemăritată.. (pop.: şi-i era aminte să nu-l smintească şi din domnie.

(fam.. . favorabilă. dezordonat. cumsecade: mătuşă-sa . 2) a fi curtenitor. a fi apreciat: om aşezat şi foarte bine văzut de toată obştea. era pîinea lui Dumnezeu.BACALBAŞA. atent. 1) a fi chipeş... ) a nu fi bun de nimic.. nici bun. (a fi) foarte beat: era beat turtă şi a treia zi la prînz. a fi botezat de un popă beat. a fi bolnav de supărare: îşi vestejea fa a de inimă rea. a-i fi (sau a nu-i fi) bine (cuiva).. a fi bucuros de oaspe i. căci îmi era acum a scăpare de dînsul. a fi foarte bun. a fi milostiv: n-am avut tăria de-a fi nici rău. a fi blindat. ) a fi preten ios la mîncare. a fi (beat) turtă. a primi cu plăcere oaspe i.. este foarte bine dispus. ) a suferi de epilepsie. a-i fi (de-)a scăpare(a) sau a face de-a scăpării (ceva). a fi bolnav (sau a suferi) de inimă rea. a fi bun ca mierea cîinelui. a fi aşezat la întîmplare.. a fi bine văzut..AL. a înghe a) bocnă. a fi bun. a fi într-o stare avansată de ebrietate.ARGHEZI. a înghe a (foarte) tare: căpraru meu era bocnă. a fi răutăcios. a nu mai şti pe ce lume se află (din cauza băuturii).EM. a fi putred de bogat. a fi beat cri ă (sau beat pulbere. a fi bun de . . a fi prost (ca noaptea).CR. a fi bun cu perje. 2) a face ceva de mîntuială: ceilal i ofi eri mai fac rondul de-a scăpării. a fi bine de . a fi bolnav de ceasul cel rău. a fi un gourmet. (arg.. a fi bucă ică ruptă. într-o ureche. beat mort. a fi nebun.CAR.. (reg. a fi sever (cu cineva): mul i din tinerimea noastră se poartă aşa de aspru cu predecesorii. a fi blînd ca un miel. a fi momentul potrivit de a . a avea bună dispozi ie: d. iute.. 2) a binevoi: team rugat să fii bun să nu-mi mai zici vorba asta. a mînca cît şapte. spre Humuleşti. a semăna leit. a fi blindat cu lovele.. a stăpîni foarte bine o meserie (sau un domeniu). a fi plin de bani.. ) a fi nebun. a fi într-o doagă. a fi as în meserie (sau în materie). prezident .CAR.GALA. 1) a fi prevăzut cu blindaj. a fi foarte blînd. (fam. a fi bun ca sînul mamei. sîcîitor. 2) a (nu) se găsi într-o situa ie prielnică.. ieşit din min i.. a fi belaliu la mîncare. 1) a fi (sau a nu fi) sănătos: tare m-am bucurat auzind că eşti bine.CAR. a avea tot ce-i trebuie: e blindat cu acte. a fi (sau a se purta) aspru (cu cineva).PANN. a fi bun de picior. . a fi bătrîn ca vremea...a fi aruncat din furcă a-i fi a scăpare a fi as în meserie a fi aspru a fi băiat levent a fi bărbat la gură a fi bătrîn ca vremea a fi bătut în cap a fi beat cri ă a fi turtă a fi belaliu la mîncare a-i fi bine a fi bine de . (pop. a fi bogat ca un stup. a fi boboc. să nu mă ajungă moşneagul. a fi băiat (sau bărbat) levent. a fi bărbat la gură. generos. a fi bun ca pîinea caldă sau a fi pîinea lui Dumnezeu. a fi bătut în cap. a fi bun de (dus la) balamuc. ) a avea bani din belşug.AL. a fi foarte bătrîn. mort de beat). a fi agil. a fi bine dispus a fi bine văzut a fi blindat a fi blindat cu lovele a fi blînd ca un miel a fi boboc a fi bocnă a fi bogat ca un stup a fi bolnav de ceasul cel rău a fi bolnav de inimă rea a fi botezat de un popă beat a fi bucă ică ruptă a fi bucuros de oaspe i a fi bun a fi bun ca mierea cîinelui a fi bun ca pîinea caldă a fi bun ca sînul mamei a fi bun cu perje a fi bun de .. a fi bine dispus. a fi (sau a se face. bine făcut. 1) a dori ori a face tot posibilul să scape de cineva sau de ceva: am croit-o .. ) a fi pregătit. .. a fi potrivit de .CAR. a fi cu caş la gură. 1) a fi cumsecade. 2) (fig. a fi bun de balamuc a fi bun de picior a fi aruncat din furcă. uitîndu-mă înapoi să văd. a fi foarte bun.

a fi ca nimeni de pe lume. a fi ca sarea-n bucate.. a-i sta) (drag) (cuiva) ca sarea-n ochi. adecvat. ca o oapă. a fi de o teapă cu cineva. a fi neobişnuit. a (nu) fi bun platnic. fără gust. a fi ca copilul cu două î e. a fi leit (cineva): e tată-său..a fi bun de plată a fi bun de plisc a fi bun de pus la rană a fi bun la toate a fi bun să se ia de mînă cu cineva a fi buricul pămîntului a fi buruienos a fi butoi fără fund a fi butuc de pădure a fi ca copilul cu două î e a fi ca fata nemăritată a fi ca găina cu un ou a fi bun (sau rău) de plată. a fi cap tăiat (cineva). ) a avea. a fi pe punctul de a-şi pierde via a: trebuie sascult. a fi cal de şa. a fi chiar persoana presupusă: bată-te să te bată! eşti chiar tu. în carne şi oase! . a duce o existen ă precară. a nu-şi găsi locul. a fi cal de poştă a fi cal de şa a fi cam într-o parte a fi cam taram-taram a fi ca nimeni de pe lume a fi ca o curcă a fi ca o sorcovă a fi ca o varză învelită a fi cap de afiş a fi cap pătrat a fi cap tăiat a-i fi capul în primejdie a fi carne din carnea cuiva a fi carne rea a fi carne şi oase a-i fi carul într-o roată a-i fi casa casă şi masa masă a fi ca sarea-n bucate a-i fi ca sarea-n ochi a fi cască-gură a fi ca scris . dungă). a fi înclinat spre plăceri senzuale.REBR. priveau la verişor . ) a fi bun de gură.CR. a fi trimis în toate păr ile: de-abia am venit. a fi ieşit din comun. mi se pare că eşti cam taram-taram. a fi (sau a ajunge să fie) extrem de solicitat. nesuferit (cuiva). cumsecade. a fi într-o ureche. a trăi în belşug. a fi copilul cuiva. a fi ca o varză învelită. a fi cam într-o parte (sau doagă.CR. a se afla în mare pericol. a fi cap de afiş. a fi (sau a părea) ca scris (sau scris de frumos). a fi cască-gură (sau gură-cască). a fi (sau a sta. a fi (cineva) (în) carne şi (în) oase. neglijent. ascuns. a şedea. a fi bun de pus la rană. a fi ca o sorcovă. ) a fi mărginit. 1) a fi viu. a fi încuiat. a fi ca fata nemăritată. a fi bun să se ia de mînă cu cineva. a nu putea suferi (pe cineva): fetele împăratului .CR. a fi (sau a ajunge) cal de poştă. cap tăiat! POP. a fi (sau a sta. ) a vorbi vulgar. a se pricepe la orice. a fi închis în sine. a bea peste măsură. a fi sărac. a fi ca găina cu un ou. a-i fi (sau (reg. (fam. zăpăcit. a fi bun ca pîinea caldă. a spune măscări. a-i fi carul într-o roată (cuiva). a face orice. să pornesc iar? da ce? eu sînt cal de poştă? POP. a fi vedeta unei reprezenta ii. a fi buruienos (la gură). a umbla) ca o curcă (sau ca o găină) (beată sau plouată). a fi foarte bun. a şedea. de maniere. 1) a-şi irosi timpul fără rost.. a-i fi casa casă şi masa masă (cuiva).. a fi foarte frumos: avea nişte sprîncene bine arcuite de pare că erau scrise. că mi-i capul în primejdie. a fi aiurit. (fam.. a fi bun de plisc. a fi cam taram-taram (sau tralala). a fi (sau a se crede) buricul pămîntului. a fi cap pătrat sau a avea capul pătrat. a fi carne din carnea cuiva. a se îmbrăca strident.ISP. a fi într-o ureche: i-ascultă. 2) a semăna leit (cu cineva): era bunicu-său în carne şi oase. a fi bun la toate. a fi potrivit. (reg. a fi lipsit de educa ie. 2) a fi neatent. de hăr uit (cu treburi mărunte). a fi lipsit de curaj. a umbla) fără vlagă. zăpăcit. a unui spectacol. a fi butoi fără fund. a fi abătut. a fi (sau a se crede) foarte important. fă. chibzuit. a fi carne rea (sau rău de carne). a munci pentru al ii. a trăi tihnit. a-i fi capul în primejdie (cuiva). cum priveşte cînele pe mî ă şi li era drag ca sarea-n ochi. a-i fi antipatic. trist: nu mai sta ca o găină plouată. a fi butuc de pădure sau a fi născut (sau crescut) în pădure. a nu avea nici un rost în lume.

. a fi pus pe gîlceavă.DOS. a fi călare pe situa ie. a sluji de) chezaş (sau cu chezăşie) pentru (sau pe ) cineva. a fi la un pas de a . a fi ceva de capul cuiva.. 1) a fi cultivat. a fi complet chel.. a avea anumite calită i. ) a fi pedepsit cu tăierea capului: să fie certa i cu capul. a-i fi ciudă a fi ciur a fi cîrlig cu cineva a fi cît pe ce să . ca să se sfătuiască. (înv. a fi ud leoarcă. a fi ciuruit. a avea multe găuri: că aş face mămăligă de cină şi a noastră e găurită ciur. a nu se mai putea: nu mai e chip să-i consideri pe aceşti domni ca oameni politici. a fi citit. Petre îi venise ciudă. a fi căzut din şariglă. a fi cimotie cu cineva.CAR. a fi certat cu justi ia.. [h]ai să mergem. (pop. a fi începutul şi sfîrşitul. a fi chel ca o lună plină (sau ca-n palmă). a fi certat cu capul. fericit. a-i veni ceasul mor ii: dragul tatei. a răspunde pentru purtarea cuiva. a fi cineva. a se face.. de mînie. a fi certat la cu ite (cu cineva)... a se pune) chezăşie. a fi certat cu morala.STANCU. a fi ca un copil la î ă (sau cu î a în gură). a fi ceasul trecut. buimac: Orbescu căzu ca din pod. a fi cît roata carului . a fi (sau a se face) foc (de mînie). a se cătrăni: se supără. că maica ta ne aşteaptă cam de mult. a-şi pune obrazul pentru cineva: sînt chezaş pentru dumnealui. a fi cheia şi lăcata. a fi cărbune potolit. a fi (sau a da. a fi cît pe ce să . ) a se înrudi cu cineva. a fi (ud) ciuciulete. că trăia mai bine . a regreta: îl caută pe barbatul ei şi i-i ciudă că nu-l poate găsi. a fi urmărit de justi ie pentru fapte ilegale. se adunară în ascuns. a fi (tot sau găurit) ciur.POP.. a nesocoti normele morale. iată că Dumnezeu mă cheamă. a fi (sau a se face) catran (de mînie).NEGR. a avea (mul i) cititori.POP. a (nu) se (mai) putea salva: cînd văzură că nu mai e chip de scăpare. (reg. a fi om de seamă. a (nu) fi (sau a nu avea) cine să . a nu mai datora nimic cuiva.POP. a-şi ascunde gîndurile. a (nu) (mai) fi chip de scăpare. 2) (despre scriitori) a fi cunoscut. a fi cît roata carului. a nu mai fi chip.ISP. a fi stăpîn pe situa ie.. 2) a invidia. (înv. a fi chemat de Dumnezeu.. a fi chit cu cineva.: n-ar avea cine să vă mai cărăbănească aşa de des pe la tîrg! CR. a fi căzut (ca) din pod. a controla totul..POP.POP. căci credea că pe dînsul îl îngînă. instruit. ) a fi prieten la cataramă cu cineva.. era cît pe ce să piară. a se prinde. ) a fi tîrziu: acum ceasul e trecut. (pop. .: sîngele îi curgea atît de tare din rană.. a şti totul.. a fi cîrlig cu cineva.. a fi dezorientat. de se făcu foc şi catran. a se duşmăni (cu cineva). a-i fi (sau a-i veni) ciudă (cuiva). 1) a-i părea rău. a (nu) exista cine să . ) a fi prost.a fi cată-ceartă a fi catran a fi ca un copil la î ă a fi călare pe situa ie a fi cărbune potolit a fi căzut din pod a fi căzut din şariglă a fi ceasul trecut a fi certat cu capul a fi certat cu justi ia a fi certat cu morala a fi certat la cu ite a fi ceva de capul cuiva a fi cheia şi lăcata a fi chel ca o lună plină a fi chemat de Dumnezeu a fi chezaş pentru cineva a fi chezăşie a nu mai fi chip a fi chip de scăpare a fi chit cu cineva a fi cimotie cu cineva a fi cine să . a fi foarte mare: era o mămăligă cît roata carului. a fi (sau a sta. a garanta: cînd vor da înscris şi chezăşie că nu vor mai mînca carne. a pizmui (pe cineva): îi era ciudă pe vecin. a (nu) (mai) putea scăpa. a fi cineva a fi citit a fi ciuciulete a fi cată-ceartă. a se pune. a garanta pentru cineva. a se înfuria: lui Sf. 3) a se enerva. sentimentele. ) a fi certăre .PANN. că . a fi alfa şi omega. (reg.ISP.NEGR. a fi mul umit..

la har ă (cu cineva). a nu avea sim ul realită ii. a avea minte ageră. a fi (sau a se lua) (în) contra (cu cineva). a fi (beat) cri ă. a fi (sau a umbla) cu capul în nori. a fi crescut în seul său. ) 1) a fi ignorant. 1) (despre fete) a fi însărcinată. a fi apreciat drept . a se cuveni. a se lua la ceartă..CR.NEGR.. cu judecată. a fi în dezacord. a fi crescut în seul său a fi cri ă a fi cri ă la minte a nu fi cruce de-nchinat a fi cu borşul pe foc şi cu peştele în iaz a fi cu botul pe labe a fi cu bra ele prinse a fi cuc a fi cu cale a fi cu capul în nori a fi cu capul mare a fi cu capul pe umeri a fi cu cădere a fi (beat) clampă.. pe cînd lumea nu era coaptă la minte. a avea chef de băut. a fi cri ă la minte.. 2) a fi împreună.ISP. (pop. a fi (sau a umbla) cu capul mare sau a fi cap mare (sau mare de cap). a fi coada clasei. a fi om matur. a fi instrumentul altora. 1) a fi de partea cuiva. turtă. a fi col os.. a fi (sau a găsi. a fi unealtă în mîinile altora.. a se crede de neam ales: cu hîrzobul din cer n-a căzut nimeni. a nu fi cruce de-nchinat. a fi considerat ca . a fi cu (sau a avea) ciolane (sau oase) în pîntece. codi ă de-a lui Isaia.just. 1) a fi bine (sau prost) dispus: cînd a ajuns acasă. a trăda. a fi pentru. a fi ultimul la învă ătură din clasă. a gîndi matur. a fi copt la minte. a fi cotat ca . a socoti) cu cale. 2) a fi beat turtă. ) a se cădea. a fi (sau a (se) face) cuc (sau cuculete. a se contrazice (cu cineva). a fi coadă de cîine.. a ine cu cineva. a fi cu cădere. era cri ă. potrivit. pace . nu verde! AL. a fi cu capul pe umeri. a socoti) nimerit. a fi (sau a pune pe cineva) cu botul pe labe. a fi coadă de topor. 2) a fi bine dispus de băutură. a fi redus (sau a reduce pe cineva) la tăcere. a fi (sau a găsi. (fam. a fi rău de gură. a afla. a avea experien ă: o! dac-aş avea la mînă un bărbat copt. a fi cu cineva.. a fi copt (la os). zdravăn. a fi cu (sau fără) chef. a fi pus (sau a pune pe cineva) la respect. a se maturiza: demult. a fi foarte beat.CR. a fi aerian. pînă îl făcu cuc.. a fi lucid. a face echipă cu cineva: trage i to i cîte-o carte: domnule. a fi cu bra ele prinse. (înv.CONTEMP. a se lăuda cu o izbîndă inainte de ob inerea ei.AL. v. 2) a nu se da la treabă. a nu fi cinstit.GR. era foarte vesel. a fi cu chef a fi cu cineva a fi cu ciolane în pîntece .. cu picioarele în coşul trăsurii. cînd e vorba de dreptate. eşti cu mine.DUILIU. ) (despre o femeie) a avea copil mic. iar tu. a fi codi a cuiva. vestejit. a fi un om de nimic. de-i aşa de cu chef. dar era mai bună ca azi. limoniu.. a fi (s)coborît cu hîrzobul din cer. a fi foarte beat: acesta. a fi clei.Z. a promite ceea ce nu-i este la îndemînă. a nu şti nimic: sînt bărbat odată. (fam. a afla. a fi cu borşul pe foc şi cu peştele în iaz. bine: aşa cred eu c-ar fi cu cale. 1) a fi încrezut. încît nu ştia baba lui ce l-a găsit. . a fi contra.. tun) (de beat). ) a (se) îmbăta: tot îndesa paharele boierului. a fi ferit de griji. cleiu! CONTEMP. . a fi îngîmfat. a fi ciracul cuiva: monitorul era un lingău.a fi clampă a fi clei a fi coada clasei a fi coadă de cîine a fi coadă de topor a fi coborît cu hîrzobul din cer a fi codi a cuiva a fi col os a fi contra a fi contra a fi copt a fi copt la minte a fi cotat ca .POP. 2) a fi încăpă înat. a fi realist.

a se şti) cu musca pe căciulă (sau pe nas). . a fi cu frica în sîn a fi cu frica lui Dumnezeu a fi cu haz a fi a-i fi lumea dragă a fi cuiva nevoie să . cucernic. . a fi cu nasul de ceară. a tînji (după ceva). a fi (prins) cu mî a-n sac. ) a fi fă arnic. a-i fi lumea dragă (cuiva). nu era cum. a fi foarte scump: banii-s cu ciubote roşii.OD. a fi cu tîlc. VARLAAM. lipsit de experien ă. de speriat: ajunse la so ioara lui care îl aştepta cu inima sărită. (reg. a fi cu un picior în groapă.). a fi capricios. a implica. a fi cu cîntec. a fi necesar (să . (pop. de unguri să-mi fie frică. că nu-s nevastă cu cîrpă.POP.ISP. ) a regreta (ceva). a-i fi sete (cuiva de ceva sau de cineva). (fam. 1) a fi capricios.REBR. a nu fi cu putin ă: a stare împotriva oştilor ce-i veneau asupra. a fi elocvent.ISP. a fi cu haz. ci-s voinic cu comănac. a fi frumos.NEC.CAR. a(-i) fi cuiva (de) nevoie să . a fi (cu it) cu două tăişuri sau a avea două tăişe. a fi bărbat. a fi îndărătnic: la 60 de ani picioarele-s cam nesigure. (reg. supărăcios.). (sau a . a fi (sau a trăi) în respectul poruncilor lui Dumnezeu. a vorbi foarte frumos.. 2) (iron. a nu fi cum.... obscur. a fi prins asupra faptului: lupul era prins cu mî a-n sac. cu cucea-n sîn şi cu dracul de-a spinare. evlavios. a fi cu limba fagure de miere. ruşinos... om voinic: nu-s femeie. puternic: mult mi-e dor şi mult mie sete să văd frunza-n codru verde. a fi (sau a se sim i. a sta) cu inima sărită. ) a fi (încă) prea tînăr. (înv. 1) a fi mai complicat decît pare. a fi cu două obraze. a fi cu nart. a avea farmec. a se teme foarte tare de ceva. ) a fi adevărat: bine ar fi dacă ar fi toate cu lapte cîte le spui.): de nevoie mi-au fost . 3) a nu lăsa din pre ul unei mărfi. a fi (sau a umbla) cu frica (sau cu ghea a. a-i fi sete a-i fi cuiva tîngă a fi cu lapte a fi cu limba fagure de miere a nu fi cum a fi cu mîinile legate a fi cu mî a-n sac a fi cu mucii la nas a fi cu musca pe căciulă a fi cu nart a fi cu nasul de ceară a fi cu nărav .AL.. conci nu port. a sta) extrem de emo ionat. a fi credincios: ai trăit toată via a în frica lui Dumnezeu. a fi cuprins de un dor nestăvilit. a fi cu comănac. a fi (muiere sau nevastă) cu cîrpă (în cap). COSTIN. a fi (sau a aştepta. a fi cu mîinile legate. fricos sau slab ca o femeie: ba eu prins că nu moiu da. a fi (sau a trăi) cu (sau în) frica lui Dumnezeu. ) a fi cu două fe e. a fi cu conştiin a (sau cu inima) împăcată. acum se mai linişti olecu ă.. a-i plăcea sătrăiască (cuiva). ipocrit: creştin. a fi ipocrit: muntenii era cu două obrază. a fi pe ducă. a-i juca cuiva) coliva în piept. cam . a fi cu nărav. (înv. a fi cu lapte. a-i fi cuiva tîngă (după ceva).. ca cel ce se ştia cu musca pe nas.POP. cu moartea) în sîn (sau în spate).POP.. cu nărav. 1) (despre oameni) a avea obliga ia de a termina ceva pînă la o anumită dată. a fi (sau a aştepta. cu şapte poteri mă bat. a fi om cu frica lui Dumnezeu: fetişoara asta o vezi d-ta cît e de scumpă la rîs? parcă i-ar veni a crede că-i de cele cu crucea-n sîn..POP.CR. (fig. a trăi terorizat de frică: unde pînă aci umbla cu moartea în sîn.POP. ) a nu putea ac iona. a fi cu caş la gură.. să-mi poci plăti datoriia.CR. 2) (despre lucrări) a trebui să fie terminat la o anumită dată. a fi nostim.a fi cu ciubote roşii a fi cu cîntec a fi cu cîrpă a fi cu coliva în piept a fi cu comănac a fi cu conştiin a împăcată a fi cu crucea-n sîn a fi cu două obraze a fi cu două tăişuri a fi cu ciubote roşii. a fi (sau a umbla) cu crucea-n sîn. a presupune avantaje şi dezavantaje la fel de importante: dreptatea-i veşnic cu două tăişuri. ca să zici că eu nu pot.POP. ) a fi nevoit (să . 2) a fi dubios. 2) a fi sfios. POP. a fi sau a se sim i. a nu avea nimic să-şi reproşeze: cînd eşti cu conştiin a împăcată că i-ai împlinit pînă la capăt datoria. a fi (încă) cu mucii la nas. 1) a fi bun... să mai strîng vreo şapte cete.. ) a se găsi foarte greu.. a se şti) vinovat: bine venişi! sări dintr-o dată finul în picioare. a fi cu (sau a-i bate.

de necaz).POP. a fi sărac. a fi curat ca lacrima. a fi curat ca mirul. a fi cu traista în bă . inventiv. a(-i) fi cu (sau (înv. a fi cu o falcă-n cer şi cu una în pămînt. a fi născut într-o zodie norocoasă. a fi cu sufletul (sau cu zilele) în palmă. (despre oameni) a fi necioplit. că-i iarbă de noi şi umbră de voi. a fi zăpăcit. a fi plin de datorii. a-i fi cu scîrbă (cineva). a nu depinde de cineva (sau de nimeni). a se înfuria. a fi foarte descurcăre . cu un picior în groapă.CR.VLAH. 4) a se lăsa condus de femei. (pop. dat dracului. ) la. a fi cu estul în spate. a fi cu sufletul la gură (sau pe buze). a fi dat prin tîrg. a se potrivi cu cineva sau cu ceva: se vede lucrul. a fi cu ipăul în spate. ) a-i fi duşman. a fi cu un picior în groapă. 2) a exista: atî ia cî i fură cu putin ă. 2) a umbla cu nasul pe sus.HASD.a nu fi cununat cu cineva a fi cu ochii pe cineva a fi cu o falcă-n cer şi cu una în pămînt a fi cu picioarele pe pămînt a fi cuprins de scîrbă a fi cu putin ă a fi curat ca lacrima a fi curat ca mirul a fi cu rînza mare a-i fi cu scîrbă a fi cu stea în frunte a fi cu sufletul în palmă a fi cu sufletul la gură a fi cu şerpar de a ă a fi cu tolba-n spinare a fi cu traista în bă a fi cu trei roate la car a fi cu a fi cu a fi cu a fi cu estul în cap estul în spate ipăul în spate îfna în nas a nu fi cununat cu cineva (sau cu nimeni). a fi cu îfna la nas a fi cu un picior în groapă a fi dat dracului a fi dat în paşte a nu fi dat la rindea a fi dator vîndut a fi dat prin tîrg a fi de . că nici tu nu eşti de împărat. a nu slăbi din ochi pe cineva. a fi dator vîndut. a fi pe moarte. a fi cu rînza mare sau a avea rînza prea mare. a fi scîrbit.. a fi foc şi pară. ) a fi cocoşat. a fi cu îfna în nas. ) a(-i) crăpa rînza (de ciudă. a fi de aceeaşi părere a fi de acelaşi sînge cu cineva . 1) a fi pus pe ceartă. a avea aceeaşi opinie (cu cineva). a fi cu îfna la nas. a fi pe moarte. rezervat fa ă de oameni. omul ar fi curat ca mirul. a fi cuprins de scîrbă. a supraveghea pe cineva. a nu fi dat la rindea. a fi cocoşat. 2) a fi foarte bolnav. . prin) putin ă (sau putin a). a fi cu şerpar de a ă.CAR. a fi cu picioarele pe pămînt.. a fi cu trei roate la car (sau la căru ă). a fi dat dracului (sau naibii). a fi de aceeaşi părere (cu cineva) sau a fi de părerea cuiva. a fi şmecher. a fi curat ca mirul. a fi cu tolba-n spinare. a fi dat în paşte (sau în paştele măsii). 1) a fi retras. a fi lipsit de păcate. a fi de acelaşi sînge cu cineva.. a fi de . 1) a fi foarte bătrîn. v. 2) a fi prost. a fi cocoşat. a fi în pragul mor ii.DOS. a fi cu ochii pe cineva. a fi posibil: este oare cu putin ă să nu sim i i îndurare? CONACHI . a nu avea nici o obliga ie (morală) fa ă de cineva. descurcăre .. 1) a (se) putea. de invidie. potrivnic (cineva): să nu laşi toată dzua om ce mi-i cu scîrbă să mă lupte. a fi nebun: în eles-a i oare vrun singur cuvînt măcar? mă tem că hatmanul nostru e cu trei roate la car. (reg. nici împără ia de tine. a fi cu stea în frunte. 3) a fi leneş.M. a fi pe drumuri. şmecher: era dat în paşte. a împărtăşi opinia cuiva: e totdeauna de părerea ta.EM. a avea sim ul realită ii. a fi (sau a umbla) cu îfna la (sau în) nas sau a-i da dracul cu îfna pe la nas (cuiva). a fi dezgustat. a cunoaşte lumea. (cineva sau de ceva). a fi realist. a fi cu estul în cap. (înv. a se înrudi cu cineva.POP. a fi pur: dacă n-ar fi sîmburele cel rău într-însul.

a (nu)-i fi de ceva (cuiva) cum (nu) îi este cîinelui a linge sare sau a (nu)-i veni să facă ceva (cuiva) cum (nu) îi este cîinelui a linge sare.. a fi necopt. a fi de cealaltă parte a baricadei a fi de cealaltă parte a baricadei.a fi de ajuns. căci tu eşti lui de ajutori. ca şi păcatul mumii Eve. a (nu) intra în atribu iile cuiva. a fi de la sine (în eles) sau a se în elege de la sine sau (înv. a nu-i arde. a fi de fel din . folos. a fi de (o) măsură (cu cineva). firesc: de la sine se în ălege că furăm cu deosebită cinste primi i. a fi de interes a fi de (mare) interes. a fi de mul umită. a-i fi de folos (cuiva): du-te . suficient: pentru a face pe lume să creadă că eşti om politic. utilitate. nu e de a fi de ajuns ajuns să o spui singur.HOGAŞ. de alaltăieri a fi de ieri. surprins: împăratului i-a fost de-a mirarea văzînd că nişte golani au asemenea îndrăzneală. a fi (sau a umbla..CR. ) a (se) face de rîs. că doar nu-i de capul său.. (reg.. a fi preferabil: ar fi însă de dorit ca ziariştii noştri . de-a) mirare(a) (cuiva). a folosi (cuiva): i-ar fi fost foarte de folos pove ele lui Dumnezeu. ) de la sine (sau de sineşi) se în elege. ) a fi de datoria (morală a) cuiva. 2) a fi de o teapă (cu cineva). să cerceteze cu sînge rece cari ar fi a fi de dorit acuma măsurile de luat. necontrolat de nimeni: are să a fi de capul lui urmeze cum ştim noi. a-i fi de (sau a. a fi de jaf a fi de (sau în) jaf. a fi evident. (ne)cinstit: înaintează neadevărul cu rea a fi de bună credin ă credin ă.EM. a fi de altă părere a fi de altă părere. clar. a fi martor: iar adevărul.. de fa ă-i pretutindeni şi a fi de fa ă pururea aieve. a fi de meserie.. a fi prezent.. a fi de cuviin a cuiva a fi de cuviin a cuiva. a-i fi de ajutor (cuiva). a fi în eles cu cineva. a fi de ieri. neexperimentat. a fi de (mare) importan ă. a fi de branşă a fi de branşă. a fi (sau a face pe cineva) de rîs: pîn-ce i-a făcut în lume de năcaz şi de minune.pe drumul ista. a fi de pradă.. a fi deasupra nevoii a fi deasupra nevoii. a fi destul. 2) a fi ignorant. a fi (sau a face pe cineva) de minune (sau de minunea lumii).BIBLIA.MAIOR. a fi (sau a rămîne.CAR. a fi de (sau cu) bună (sau rea) credin ă.CAR. a fi de coniven ă cu cineva a fi de coniven ă cu cineva. nu cum vrea el. a ajunge. a se subîn elege.HEL. 1) a fi de aceeaşi vîrstă (cu cineva). a fi de mare necesitate. a rămîne nedumerit. a intra în îndatoririle. a fi de datoria cuiva. a fi indispensabil: stă la gustul scriitorului de a şti cînd să se ferească de hiatus şi cînd este de mare necesitate. a fi specialist în materie. a fi (ne)sincer.POP. a fi de fa ă. 1) a fi nepăsător.CAR. a fi de loc din . în obliga iile cuiva: începătura ar fi de datoria partidului conservator s-o facă.CR.. pînă ce-i ajunge la a-i fi de ajutor casa Soarelui. a rămîne) de capul lui. tînăr. a fi de caraul a fi de caraul. a fi de la sine a fi de lemn a fi de mare necesitate a fi de măsură a fi de minune a-i fi de mirare a fi de miraz a fi de mul umită . a fi de lemn (sau ca lemnul). a nu dori. (înv.. a nu avea chef de (a face) un lucru (necesar): nu ne a -i fi de ceva cum îi este cîinelui a linge sareera a înva a. a fi (sau a se face) de miraz. a fi în tabăra opusă. insensibil. (reg. dificultă ile. a fi util.CR. noi suntem cu totul de altă părere. a fi de folos a fi de folos (cuiva). ) a-i veni rîndul să facă de pază.. a mul umi.CAR. de alaltăieri.zice Dumnezeu . a fi depăşit greută ile.POP. a fi de datoria cuiva a fi de dorit. a fi nou. cum nu i-i cînelui a linge sare.. a fi de fel din . a umbla) liber. a fi de competen a cuiva a (nu) fi de competen a cuiva. a avea o opinie diferită: uite. de batjocură: casa lui va fi în jah. 3) a fi ab iguit.POP. a fi originar din .

a avea o vîrstă matusalemică. a se trage de la . ) a fi la fel. a şedea) de pază. a fi (tot) de-o pănură cu cineva. (sau din . . a fi deranjat la mansardă. a fi de pe vremea lui Pazvante (Chiorul) (sau a lui Tata Noe). al tîrgului.a fi de nasul cuiva a fi de na ie spurcată a fi de neam de . da deseară ştii că eşti de rond? CAR. a fi obişnuit cu necazurile. (reg. ) 1) a nu mai fi bun de nimic.): mirele şi mireasa erau de neam de boier. (despre oameni) a fi neserios. a fi de rău augur. (rar ) a fi foarte bătrîn: în prag se arăta mama pămîntului. ) a fi demn de povestit.nemilos. a fi de-o seamă cu timpul. a rămîne) de batjocură. 2) a nu mai exista nici o speran ă de scăpare. a fi (sau a (se) face.. (arg. de strajă: de planton şedeau doi solda i.. a ajunge) de notorietate publică. a fi de na ie spurcată (sau rea. a fi (sau a deveni. a fi (sau a se declara) de partea cuiva. a fi de poveste şi de veste. a prisosi. uşuratic. a fi însărcinat cu inspec iasantinelelor: jupîne. a sprijini pe cineva.POP. a fi (sau a se face) de rîs. de a deveni cunoscut. a şedea) de planton. (reg.. a fi de piatră. cu ceilal i. al curcilor.. (fam.REBR. (înv.. a fi de competen a (cuiva). a dracului). al satului. a fi deprins (cu nevoile) ca iganul cu scînteia sau a fi învă at (la ceva) ca iganul cu ciocanul. care nu e de resortul meu. a fi de părere sau a-şi da (cu) părerea. ) a fi nesim itor. a opina (că . a ajunge. a fi de-o teapă cu cineva... (reg. rău. (înv. a fi de prisos. a fi de neam mare. 2) (fig. ) a nu fi în toate min ile.. renumit: ce poate fi de poveaste ca aceasta şi de veaste? DOS. ) a fi din timpuri imemoriale. a se compromite: de rîs şi de ocară săfii! POP.. al cîinilor). a considera. a crede. a fi de neam mare a fi de neiertat a nu fi de nici o zeamă a nu mai fi de nici un sfînt a fi de notorietate publică a fi de-o pănură cu cineva a fi de-o seamă cu timpul a fi de partea cuiva a fi de partida cuiva a fi de pănura cuiva a fi de părere a fi de pe vremea lui Pazvante a fi de piatră a fi de planton a fi de poveste şi de veste a fi deprins ca iganul cu scînteia a fi de prisos a fi de proverb a fi deranjat la mansardă a fi de rău augur a fi de resortul a fi de rîs a fi de rond a (nu) fi (sau face) de nasul cuiva sau a (nu)-i fi de nas. cu greută ile. a fi (sau a (se) face. n-ar fi de părere că ar fi preferabilă o vreme mai bună. a fi de o teapă cu cineva.): comisia interimară este somată să spună dacă. a fi de pănura cuiva.GHICA. cînd era Corbea în ară.. a ajunge) cunoscut (de toată lumea).BĂLC. a fi de neam de . sau a-şi trage neamul din .. a nu fi pe potriva cuiva. a nu fi de nici o zeamă..CĂL. . a rămîne) de rîs (şi de ocară) (sau de rîsul lumii. a (nu) fi pentru cineva: asemenea bocanci nu sînt de nasul lui. a fi de resortul (cuiva).CAR. a fi în plus. nemişcat. a fi (sau a se face) de proverb. a fi de partida cuiva. a de-o seamă cu timpul. a fi de rond. a ajunge. ) a fi membrul sau partizanul unei grupări: a fost o luptă cu pietre între orăşenii ce erau de partida lor. a nu putea fi iertat. celebru.CĂL. a intra în atribu iile (cuiva): asta e o problemă . a fi de neiertat. a fi (sau a deveni. ) a fi rău din fire. a nu prevesti nimic bun. a fi (sau a sta. încremenit (ca piatra). PREDA. a nu mai fi de nici un sfînt. a fi (sau a sta. vremea rece continuînd.. a se ralia la punctul de vedere al cuiva: familia Herdelea era cu trup şi suflet de partea lui Ion. a (nu) fi de demnitatea (cuiva).BARBU. a fi de origine... de vi ă nobilă. ne făcea şi de ocară. 1) a sta neclintit.

a plăcea (cuiva). neatent: el nu vedea. a fi insuportabil: că-n sat nu mai e de trai. şi reg. (reg. a nu fi de glumit cu . a fi după chipul şi asemănarea cuiva. iubit (de cineva). 1) a fi rău. 1) a-i părea ciudat sau amuzant (ceva cuiva): rîde i. a fi localnic. cine altul decît părin ii dumnealor e de vină? CAR.IORGA . . a nu mai fi de trai (sau de trăit). ce să se schimbe.NEC. din oase sfinte). a nu fi de şuguit (sau (înv.. (pop. a-i fi (sau a i se face) de î ă (cuiva).. a nu mai fi de trai a fi de treabă a-i fi (sau a-i părea) de şan (cuiva). a aduce profit: nu va fi mare mană de cîştigul meu. a fi de zile multe. (pop. a fi din os domnesc (sau de domn. ştiind că e de treabă. . a unei boli). cînd îi ieşi din grădină tot să fii de şugubină şi să mori fără lumină. ) a fi (fără) de nici o treabă. băştinaş. a fi din familie domnitoare: cei din oase sfinte nu cunosc moarte ruşinoasă. 1) (înv. ) 1) (despre fiin e) a fi foarte slăbit (din cauza oboselii. a fi distrat.. cum vrea cineva: cică era un om aşa de bun la Dumnezeu. a-i fi dragă lumea (cuiva).: nu-i bine să fie tot de un neam domnu. săracul! a nu fi de treabă a-i fi de î ă a fi de un neam . a fi de un neam (cu) . a fi din opincă.. ce dorea el. a fi la fel cu cineva. a-i fi ruşine (cuiva): nu i-i de şan să n-ai nici un copil? POP.SAD. 2) (despre oameni) a fi cumsecade: îl rugase pe vecin.VLAH. (despre sugari) a dori să sugă. (glume ) a fi ame it de băutură. 2) a nu se mai putea trăi.. a fi aşa cum doreşte. a purta răspunderea: dar că [copiii] sunt cam rău crescu i.. că nu-i nici de-o treabă şi s-o izgonească din casă. (reg. a fi de folos. a(-i) fi drag (cuiva). a fi de vină a fi de vi ă şi sămîn ă a fi de vreo mană a fi de zile multe a fi din opincă a fi din os domnesc a fi din partea locului a fi două inimi într-un sîmbure a fi drac împieli at a fi dracul gol a fi drag a-i fi dragă lumea a fi după chipul şi asemănarea cuiva a fi după prînz a fi după voia cuiva a fi dus cu mintea .a-i fi de şan a fi de şugubină a nu fi de şuguit cu ... 2) a fi nebun: e cam dus cu mintea. ) a fi necesar: iaste de treabă şi de trebuin ă. a fi pe moarte: cunoscîndu-mi cu neputin a vie ii mele.. a fi neastîmpărat.. nu auzea. ) a fi bătrîn. domnia-voastră? vă pare de şan ? AL. a fi lipsit de utilitate. 1) (înv... că ne dau turcii stupai să ieşim cu to i la plai! POP. ) a fi de ocară: so ia te-o blăstămat: să se mire de-al tău cap.. a fi de şugubină. că ce cerea. a fi din partea locului.ISP. afurisit.: nu-i de şuguit cu vrăjitorul acesta! CR. a fi dracul gol.POP.CORESI . a fi îndrăgit. a fi de vină. 2) (despre obiecte) a fi (cu totul) nefolositor. ) de şuguire) cu . a fi vinovat. 2) a fi iste .POP. cînd to i sînt de vi ă şi sămîn ă. a fi (cam) după prînz. a fi de treabă.ISP. a fi din aceeaşi familie (cu) . a se bucura de plăcerile vie ii. ) a fi trup şi suflet cu cineva.. boieresc. ca s-o pîrască .. a nu (mai) fi de (nici o) treabă sau a nu (mai) fi nici de o treabă sau (înv... a avea origine ărănească. a nu mai dispune de întreaga for ă: tot la munci grele şi fără spor o mînă. 1) a fi cufundat în gînduri. a fi drac împieli at. a fi două inimi într-un sîmbure. a fi de vi ă şi sămîn ă.. cum focul negru să te legi de unul? POP. . a fi după voia cuiva. . toate erau după voia lui. (a.1780).CAR. a fi dus cu mintea (sau cu min ile). că n [u] mai sîndu dă trai. poznaş. despre oameni) a fi foarte bătrîn şi bolnav. atîta era de dus cu min ile. a fi de neam ales: dintre atî ia. a fi de neîndurat. a fi de vreo mană sau a fi mare mană de . 2) a se jena..

a fi feciori (sau cuconaşi) de ghindă. a fierbe ma ele în cineva. a fi prezent. a fi lipsit de scrupule. a fi nesărat: cît să te dregi pe obraz. a fierbe fără apă (pe cineva). a fi (sau a se întîmpla) (de) fa ă (la ceva). a nu avea nici o grijă. a fi cuprins de patimă. 2) afi lipsit de umor: bancurile dumitale n-au nici unhaz. admit. dogori)sîngele (în vine) (cuiva). a fi fără căpătîi sau a nu avea nici un căpătîi. (despre oameni) a fi furios. a fi vagabond. te-ai trecut. nevoile.VARLAAM. 2) a se înfierbînta. a fi neruşinat. ) a fi foarte frumoasă. ) a ine în tensiune. a face zile fripte (cuiva). 1) a fi lipsit de farmec.ext.EM. a fi fără haz sau a nu avea (nici un) haz. nu mai ai haz! PANN . a fi fără grijă. a(-i) fierbe (sau a(-i) clocoti. aşi ieşi din pepeni: [nevasta] era leneşă de-i păsa pămîntului şi rea de se făcea foc şi pară din nimica toată.REBR. (reg. fiecare cu păsărica lui. a fi fiere spurcată. otravă) (pe cineva). a fierbe în suc propriu (pe cineva). a fi nemilos. a turba de mînie. fie!. a fierbe de mînie. a fi (sau a se face) foc (şi pară sau (reg. a nu-i păsa. întîmple-se orice!: mă duc să-l întreb. fiecare îşi cunoaşte necazurile. 1) a fi plin de energie. a nesocoti conven iile sociale..făta i (sau făcu i) în tindă. a fi prost crescut. a nu se sinchisi de nimic. ) a se sfătui. sim ea că începe să-i clocotească sîngele. (înv. a fi frînt de oboseală. fie-i (sau să-i fie) ărîna uşoară!. că sînte i obraze sub iri? CR. a fi foarte enervat. fie ce-o fi! PREDA. accept. ) a fi aiurit. a-i dzice dulău fără de obraz. a se înfuria. a fi fără conştiin ă. a plesni de sănătate. pe jar (pe cineva): l-a lăsat să aştepte două ceasuri.. să fiarbă în suc propriu.NEC. (reg. a-i fi frică (cuiva). violent. a fi fără inimă. fiecine cela ce. (înv. treacă de la mine. a fi fără (de) obraz. a fi rău. a fi fără creştere. a fi frumoasă coz. zăpăcit.AL. fie şi aşa.făta i în tindă a fi fiere spurcată a fi foc a fi foc şi sabie a-i fi frică a fi frînt de oboseală a fi frumoasă coz . a fi peste măsură de obosit. odihnească-se în pace!: fie-le ărîna uşoară orunde ar dormi! DELAVR. a fi foc şi sabie.BIBLIA. a fi fără putin ă. a fi lipsit de educa ie. ) a fi nebun. fiecare ştie unde-l doare (măseaua).a fi dus cu pluta a nu fi dus de multe ori la biserică fie! fiecare cu păsărica lui fiecare ştie unde-l doare fie ce-o fi! fiecine cela ce fie-i ărîna uşoară! a fierbe de mînie a fierbe fără apă a fierbe în suc propriu a fierbe ma ele în cineva a fierbe mărgica a fi dus cu pluta. să se facă aşa. a nu avea nici un rost. necuviincios: au început . a asista. ) fiecare care: priimeaşte D [u]m [ne]dzău pocăin a hiecui celuia ce săpocăiaşte. de ea mă bucur şi de ea mi-e frică.. (fam. ) a nu mai avea nici o posibilitate de a realiza ceva: iaste fără de putin ă a le dobîndi.POP. (fam. a se teme: părerea ta. iubit şi blond tovarăş. ) pîrjol. fuseseră fa ă la această întîmplare. rău. o strînse năvalnic în bra e. a ignora. (p. de mînie: căldura trupului ei îl încălzea. a nu fi dus de multe ori la biserică. a fi martor (la ceva): oamenii de pe uli ă . a fi oameni derînd: oare nu cumva v-a i face şi voi. a se mînia (pe cineva). fie ce-o fi!. a fi peste măsură de mînios. a fierbe mărgica. nişte feciori de ghindă făta i în tindă. a fi rău de gură.. fiecare cu ciudă eniile lui. a fierbe sîngele fie şi aşa a fi fa ă a fi fără căpătîi a fi fără conştiin ă a fi fără creştere a fi fără grijă a fi fără haz a fi fără inimă a fi fără obraz a fi fără putin ă a fi feciori de ghindă.

a-i cădea. a suferi de indigestie. (fam. a se cuveni (să facă ceva sau să se poarte cumva): e frumos din partea lui că şi-a adus aminte de noi. ) a nu putea păstra un secret. a fi gras ca un pepene (sau ca un butoi). a fi îngrozit (de ceva sau de cineva): i-era mai mare groaza! POP. a-i fi (sau a-i veni. a fi geniul bun (sau rău) al cuiva. (despre case) a fi sărăcăcioasă: casa-i goală ca o oală. a se sătura (de ceva): mi-ar fi greu să reconstruiesc din memorie. (reg. a nu putea. 2) a fi foarte sărac.POP. o povestire cu atîtea amănunte subtile. de n-are de ce se prinde mî a. a avea inten ia să . a fi pregătit: tot nu eşti gata? a fi gazda bătăilor. a fi goală ca o oală.GHICA . a-i fi graiul prins (cuiva). (reg. a avea mintea înceată.. a fi foarte sărac. o taină. 2) a fi mojic. a nu-i tihni. a fi gata.a fi frumos din partea cuiva a fi fudul de o ureche a fi fudul la coate a fi galben a fi gata a fi gazda bătăilor a fi geniul bun al cuiva a fi gingaş la boală a-i fi gîndul să . a fi foarte bogat. chit pe chit.CR. a i se urî (cuiva de ceva). a-i fi greu (şi) pămîntului (cu cineva). a-i pica) greu (cuiva ceva).. a fi fudul la coate. neobrăzat: cel fără obraz şi gros la pieale. a fi gros de obraz sau a avea obrazul gros sau a-i fi gros obrazul (cuiva). 1) a fi bogat.EM. a fi în pielea goală. a fi peste măsură de gras. a fi gros de cap.. mojic: îmi pare rău că eşti gros de obraz. a fi hacul (cuiva). ICHINDEAL. a avea o influen ă bună (sau rea) asupra cuiva. a pălmui. a fi greu de mînă. 1) a nu auzi (sau a se preface că nu aude) bine. a nu-i prii (cuiva ceva). a avea coatele (hainelor) rupte: surtucul lui era ros pe margini. că mi-i gîndul să-mă-nsor. a fi tocmai pe tocmai. a fi gras ca un în ar (sau ca scorpia). a fi goală ca o oală a fi gol ca şarpele a fi gol prepeleac a fi gol puşcă a-i fi graiul prins a fi gras ca un pepene a fi gras ca un în ar a-i fi grea ă a fi frumos din partea cuiva. ) a nu putea vorbi.. ticălos. a fi foarte slab. (reg. a se jena: nu-i era grea ă a min i. îngîmfat. după peste o jumătate de veac. a-i fi greu a fi greu de mînă a fi greu la palmă a-i fi greu pămîntului a-i fi groază a fi gros de cap a fi gros de obraz a fi gros la ceafă a fi gros la piele a fi gros la pungă a fi gură-spartă a fi hacul a fi hap pe cap . a mînca bătăi multe şi de la toată lumea. a fi neîndemînatic. 1) a fi gol puşcă. a fi gol prepeleac (sau mei). a lovi cu putere. a fi obraznic. a se cădea. dar era tare de ureche. a fi gol ca şarpele (care şi-a lepădat pielea). a fi gol puşcă (sau pistol. ) a fi plin de păcate. a fi gros (sau cald) la (sau de) pungă (sau cu punga groasă). a fi fără ruşine. a umbla în zdren e.. a fi gros la ceafă (sau cu ceafa groasă).CAR. a-i fi grea ă (cuiva). a-i fi (mai mare) groază (sau groaza) (de ceva sau de cineva) (cuiva).POP.: fă-mi cămaşă de fuior. a nu-i plăcea. fudul la coate. a fi hap pe cap. a fi mut: în cap ochii să i se-ntoarcă şi să-i fie graiul prins.. 1) a-i cădea ceva greu la stomac (cuiva). a pune la respect (pe cineva). a fi gură-spartă. ) neagă). 2) (fig.AL.. (reg.MAIOR. a fi surd: nu era cu desăvîrşire surd. ) a fi complet despuiat. a fi sensibil la boală (sau la mîncare). ) a-i fi scîrbă. a fi galben (la fa ă). a fi greu la palmă sau a avea palmă grea. a fi gros la piele (sau cu pielea groasă) sau a avea pielea groasă. a fi fudul (sau tare) de o ureche (sau de urechi). a-i fi (cuiva) gîndul să . a fi gingaş la boală (sau la mîncare). 2) a fi înfumurat. a fi palid: ce galben eşti la fa ă! EM. a fi nesim it(or).P.

. a fi foarte îndrăgostit. nimănui în piept inima rece. a fi în duşmănie. zănatic: vorbe de om sărit din î îni. smintit. a nu-i fi (sau a nu-i veni) îndemînă (cuiva).. a fi hămesit a fi ieşit din î îni a-i fi indiferent a fi inima rece fiin ă de fa ă fii pe pace! fii salon! a fi iute ca prîsnelul a fi iute de o ele a fi îmbrăcată grafină a fi îmburdat cu leagănul a fi în activitate a fi în al şaptelea cer a fi în anii maimu ei a nu fi în apele lui a fi în ăle vaviloane a fi în bună rînduială a fi în buze miere şi în inimă fiere a-i fi în cale a fi în cauză a fi în căderea cuiva a fi în circula ie a fi în cîmpul muncii a fi în comă a fi încredin at că .: erau încredin a i că tatăl lor ştia ce spune. a fi speriat. a fi la ananghie.CAR.. a nu-i fi to i boii acasă. a-i fi în cale (cuiva). tulburat. (înv. a avea din belşug.. măririle. fă arnic. (sau a . a fi în ordine..ISP. 1) (despre oameni) a se duşmăni. a fi îndestulat.NEC. a fi în ăle vaviloane.a fi harnic să . a fi întrebuin at.. ) a fi sclerozat (de bătrîne e). a fi angajat undeva. a(-i) fi inima rece (cuiva). ) 1) ine-te de cuvînt!.. a fi capabil: mintea nu iaste îndestulată a spune . despre femei) a fi îmbrăcată foarte elegant. ) a fi în stare să . fii pe pace!.: nu este nime harnic să-i stea împotrivă. a fi îmburdat cu leagănul. a fi în comă. a fi (sau a se crede) în al şaptelea (sau al nouălea) cer. a agoniza.. a fi îndrăgostit lulea. ) a fi nebun. a fi în drumul cuiva: dacă tot i-i în cale. a fi în cruci a fi în cumpănă a nu-i fi îndemînă a fi îndestulat a fi îndrăgostit lulea a fi în duşmănie a fi harnic să .. 1) a fi cuprins..ISP. a fi în circula ie. a lucra. abătut.). iute. a fi prost dispus. a fi convins că . implicat într-o chestiune. 1) a-i veni peste mînă. de . idei) a se exclude reciproc: amor şi moarte sînt în duşmănie. înspăimîntat: şi nu-i era. a munci. .EM... a fi amestecat.SAD. a fi în cumpănă. a fi foarte vioi. a fi iute (sau slab) din fire.. a-i fi indiferent (cuiva ceva).BĂLC. a fi (sau a se crede) foarte fericit.. fii salon!.i fă griji!: fii pe pace! n-ai venit degeaba.. . dezorientat. a ocupa un post. a fi în dificultate. a fi în căderea cuiva. ) a fi scrîntit la minte. (despre soare) a fi la amiază: tocmai la amiazi cînd va fi soarele în cruci. năucit. a fi avut.. a fi (sau a rămîne) încredin at că .. fiin ă de fa ă. a fi lihnit de foame. (reg. (înv. a nu mai putea de bucurie. a fi sigur că . a fi în buze (sau în gură) miere şi în inimă fiere (sau otravă) sau a fi în fa ă miere şi în dos fiere. a fi ieşit (sau sărit) din î îni. (înv.. 2) (despre fenomene.. (reg. a fi bolnav: cum nu-i bine şi-ndămînă cu ibovnica vecină? POP. fii liniştit!.MINEIUL. ) a fi zăpăcit. a fi în cruci. a fi sub semnul întrebării: este esisten a statului în cumpănă? CAR.. 2) nu fi mojic! a fi iute ca prîsnelul.. a fi iute (sau slab) de o ele. (arg. a nu-i păsa (cuiva de ceva): omului înzestrat cu adevărat talent îi este absolut indiferentă judecata altuia despre operele sale. a putea să . a fi în mintea copiilor. a fi îmbrăcată grafină. a nu fi în apele lui..DELAVR.. (reg..AL. 2) a fi în stare. 2) a nu se sim i bine. a fi valabil: bancnotele de o sută de lei nu mai sînt în circula ie. a nu-i conveni (cuiva ceva). a fi în bună rînduială. zău. a fi în activitate. nu.. harnic. a fi în cîmpul muncii. a fi de competen a cuiva. (reg. a fi viclean. ) prezen ă: fiin a de fa ă a steagului profetului chiar nu putu încuraja pe ostaşi. a fi în anii maimu ei. a fi hămesit.. abate-te pe la dînsul! a fi în cauză.

). a fi (sau a-i veni) în plecare. a avea posibilitatea de a . (înv. a fi în mătase a nu-şi fi în minte a fi în mintea copiilor a fi în neglijeu a fi în neiurea a fi în favorurile (sau gra iile) cuiva. a fi cît pe ce să . a fi spre folosul. a exista. a fi în ogodul tău (al său etc. (despre porumb) a începe să lege.. dracul îi şi da în gînd una. cu toaleta neterminată. a fi păgubit. (înv.a fi în favorurile cuiva a fi în fiin ă a fi în formă a fi în ghearele cuiva a-i fi în gînd a fi în impas a fi în interesul cuiva a fi în intimitatea cuiva a fi în întîrziere a fi în jenă financiară a fi în joc a fi în lapte a fi în largul lui a fi în legalitate a fi în lucru a fi în măsură să . a fi în ordine.. a fi în neiurea sau a vorbi neiurlea. spre binele cuiva: fiind chiar în interesul domniilor voastre . a fi în jenă financiară. sta în nevoie să-l piarză. a delira. ) a fi gata să . a fi la cheremul...): păsările erau mai în ogodul lor. a fi (sau a se sim i) în (sau la) largul lui (meu.: cum sta baba împietrită.AL... a fi în pas cu vremea (sau cu timpul).. a se bucura de încrederea cuiva. a fi îmbrăcat sumar. a fi (sau a sta) în nevoie (sau la nevoie). prieteneşti cu cineva. a fi în neglijeu..: Măndica era în plecare să se deie în dragoste cu puşchiu cel de Pepelea. a fi în pagubă. a întîrzia..... a fi în rela ii apropiate. în regulă: odoarele eclesiastice ale Bistri ei stau în fiin ă. în primejdie. a putea să . 2) a fi gata de . a se afla în plinătatea puterilor. a fi (sau a sta.TEST.. ) a fi în largul.. a-i fi (sau a-i da) în gînd (cuiva). a fi (sau a se sim i) liber.ISP. a fi în pîrg(ă).. a se ine) în fiin ă. a fi la modă. 1) a se scula: la şase era în picioare . tău etc. a fi (sau a rămîne) în pană.. a fi în mătase. a fi copilăros.POP. a fi în ghearele cuiva. a avea de gînd să . a fi aproape copt: un smochin mare cu roadele .. (fam. a fi în acord cu .... a dăinui. a fi în notă cu . (reg.. (reg.CR.POP. a fi într-o situa ie critică.. în stăpînirea cuiva. a fi în ogodul tău a fi în pagubă a fi în pană a fi în pas cu vremea a fi în picioare a fi în pîrg a fi în plecare . a fi în măsură să . a fi în curs de executare. a-i trece prin minte să . a fi (sau a intra) în legalitate.. 1) (înv. a fi în lucru.EM. a se men ine. să-l cheme întrajutor. a fi în lapte. în pîrg.. a fi (sau a trăi) (cu capul) în nori. a cădea.. nestingherit: nu şi-au putut face mendrele în largul lor. a se afla. ) a aiura. NEGR.. a fi în interesul cuiva. a fi în formă. a fi (sau a ajunge. 2) a fi în dificultate. a fi în întîrziere.ANTIM . a fi la greu: ori de cîte ori o fi în nevoie. şi reg. de elaborare. a fi la ananghie. a fi distrat: tot în nouri şi visuri ai să trăieşti? NEGR. a fi în intimitatea cuiva.N.. a nu avea bani. ) a fi nebun: zicea că nu-şi e în minte. a fi lipsit de judecată. a fi în nevoie a fi în nori a fi în notă cu .... ) a duce lipsă de ceva..). a fi în joc. infantil. a fi în spiritul timpului. ) a fi în primejdie: [sufletul] pentru multele lui păcate. a fi în picioare. a se conforma legilor în vigoare. a fi în dificultate. crud: boabele sînt în lapte. (mai ales despre cereale) a fi necopt. în voia ta (sa etc. a se bucura de favorurile (sau de gra iile) cuiva. a fi în pierdere.. a nu face ceva la timp. a trăi în lumea imagina iei... a fi (sau a ajunge) în impas (sau în încurcătură). a fi sclerozat. a nu-şi fi în minte. a fi în ton cu . a da) în mintea (sau în doaga) copiilor..OD..

. a fi cu rost. a fi (pus) (sau a pune pe cineva) în situa ia de a .: cel mai bun şi mai devotat dintre aceşti reprezentan i ai ştiin ei e pus în situa ia de a se trudi fără mult folos. (pop.. REBR.a fi în poala cuiva a fi în pom a nu fi în to i porcii a fi în porneală a fi în pozi ie a fi în primele rînduri a fi în prim plan a fi în priză a fi în priză a fi în poala cuiva.EM..HASD. a fi comparabil cu cineva: sînt mii şi zeci de mii în situa ia ta şi soarta le poartă de grijă tuturor. (sau să . (înv. a fi (sau a intra) în săptămîna oarbă (sau chioară). fără ieşire.. ) a fi (sau a face pe cineva) să fie foarte activ.STANCU.) în produc ie. la discre ia cuiva. a se afla la asfin it. 1) a sta în rîndul întîi. a fi la fel cu ceilal i. a fi în sînul lui Avram a fi în stare să . a-i fi în şagă (cuiva). . ) a nu avea bani. a lua lucrurile în glumă: sărutăm mînile. 1) (despre oameni) a lucra (sau a începe să lucreze) într-un anumit domeniu de activitate. SAD. fericit: mi s-a părut că mă aflu în sînul lui Dumnezeu. (fam. a fi în scumpire.. a nu fi în to i porcii (sau boii) (lui) sau a nu-i fi porcii (sau boii) acasă (cuiva). ca în sîn de rai). a fi (sau a se afla) în priză. a fi (sau a se găsi.. ) a fi plecat (de) undeva: mi-e neicu u-n porneală. a pune. a se afla în condi ii identice sau similare cu cele ale altcuiva. (reg.. a fi la cheremul cuiva: astăzi sînt în poala dumitale.. dar ai să deschizi curînd ochii şi ai să te căieşti amar. a fi în fruntea unei activită i. (fam. a fi alături de . a fi în rela ii apropiate (de prietenie) cu persoane sus-puse. ) a fi fără chef. 2) a fi în centrul aten iei.. (fam. a şti lucruri cunoscute numai de persoane importante. a fi (sau a ajunge.. a fi în prim plan.CR. a fi (sau a băga pe cineva) în priză. . a avea un defect din naştere. .SAD. (despre mărfuri) a avea pre ul în creştere: aurul e în scumpire.MIRONESCU. a depinde de cineva: simt că în puterea ta sunt.EM. a fi constrîns (sau a obliga pe cineva) să . a fi în regulă. a fi (sau a intra) în cîmpul muncii. a fi în suferin ă de bani. cuconaşule. a fi (sau a aşeza.. despre femei) a fi însărcinată.. în fa ă..). 2) (despre obiecte) a fi în curs de execu ie. a fi prost dispus: nu ştiu ce o fi avînd nea Chiriac . a fi în suferin ă de bani a-i fi în şagă . a fi în scaun.. a fi (sau a se afla. a fi în pozi ie.. (despre piesele jocului de şah) a fi în pericol de a fi capturată. 2) a fi într-o situa ie dificilă. a trăi bine.. a rămîne) în puterea cuiva. ) 1) a rămîne fără bani. a fi în rînd cu lumea. a fi în primele rînduri. 2) a sta în puterea cuiva. a se vedea) în situa ia cuiva. sau a fi (sau a intra) în rîndul . a fi (sau a se sim i) în stare (sau capabil) să . (fam.. a fi la acelaşi nivel cu .. despre soare) a coborî. şi fam.CAR... a fi în secretele zeilor. 1) a fi (sau a rămîne) la dispozi ia. a putea să ..: ne-a pus în rînd cu ceilal i şcolari şi ne-a dat de învă at. (reg.CR.. ) a depinde de cineva. a ac iona orbeşte: tu eşti intrat în săptămîna oarbă. a se afla.POP... a face parte din aceeaşi categorie cu . a fi în rînd cu lumea a fi în săptămîna oarbă a fi în scaun a fi în scumpire a fi în secretele zeilor a fi însemnat de Dumnezeu a fi în situa ia cuiva a fi în situa ia de a ... a intra) înrînd cu .CR.. ) a-şi pierde sim ul realită ii... aşezat: să te văd om ca to i oamenii în rînd cu lumea. a fi în porneală. (pop. a fi lefter. a fi însemnat de Dumnezeu. a fi în pom... a fi în ordine: totul e în regulă. a intra etc. eu chiteam că vi-i în şagă. a fi lefter. a fi (sau a se afla.: a mamei amintire eu unu-n stare-am fost să i-o sacrific ie.. parcă nu-i sînt to i boii acasă.. a trăi ca) în sînul lui Avram (sau al lui Dumnezeu. a fi în produc ie a fi în puterea cuiva a fi în regulă a fi înrînd cu .

văzîndu-se pus între ciocan şi nicovală.REBR. a nu fi în apele lui: de ce nu vrei tu să-mi spui ce ai pe suflet? Eu văz că nu eşti în toate aletale. a fi aidoma (cu cineva). a fi (sau a ajunge) într-o situa ie. a fi în toane bune (sau rele). a fi în toi. a fi în vizită (cu cineva).FIL. a da din col în col . a fi la aman. a fi între ciocan şi nicovală a fi într-o doagă a fi într-o minte a fi într-o pasă bună a fi într-un hal fără hal a fi în şapte luni. a fi (cineva) în tălpi. a fi întîrziat. a fi (sau a se închide. a (nu) fi în (sau (înv. 1) a se scula (sau a scula pe cineva) din pat: după cină să dau la culcare. a fi (sau a scula pe cineva) în tălpi. într-o stare dezolantă. a fi smintit.NEGR. a fi întîiul la joc. ) a fi tulburat. la strîmtoare: junele. a fi într-o minte (cu cineva). a rămîne) în turnul de fildeş (sau de ivoriu). toană. a fi într-o situa ie critică. a nu-i tihni (cuiva). a fi (cam) într-o doagă (sau dungă.. a fi în plină desfăşurare: petrecerea era în toi.). a fi în epat. a fi la ananghie. a flirta (cu cineva). nestăpînit. a se vedea) între ciocan (sau baros) şi nicovală (sau ilău). ureche) sau a fi (cam) pe o parte. a (nu) fi întreg la minte: oamenii îl credeau sau vreun străin venit de undeva de departe sau că nu e în toate min ile. (despre jucătorii de căr i). a fi (sau a se afla. a fila (pe cineva). a fi (sau a ajunge) într-un hal fără (de) hal.) a se izola de realitate: să rămîndeoparte. ) cu) toată mintea (sau în toate min ile). ) a nu-i cădea bine. a fi bulversat. a fi foarte şiret: mare hîtru mai eşti! să juri că te-a în arcat Scaraoschi! AL. a fi bine (sau prost) dispus.POP.. a fi în ărcat de dracul (sau de Scaraoschi). a fi înrăit. a fi protos. a se vizita cu cineva. (despre artişti. a fi învechit în rele.POP. a ieşi cel dintîi. îngîmfat. Nu e vorbă. a nu-i fi în ticnă (cuiva). a fi al dracului.. a fi în deplinătatea calită ilor vocale. cu ochii către stele. a fi întors pe dos. nici mai înainte nu era ea în toate ale ei. ale ei etc. că pînă nu să face ziuă trebuie să fie-n tălpi. parte. a fi bine (sau prost) dispus. 2) a fi înapoiat mintal. 1) a veni cu întîrziere. nebun: dă-i pace! vezi că-i într-o toană! POP. 2) a (se) pune în mişcare. (înv. a fi în voce. 1) a nu fi în deplinătatea facultă ilor mintale: a rămas cam într-o ureche de cînd i-au murit băie ii în război.. a fi în ter ă (cu cineva).CAR.STANCU . a nu fi în toate ale sale (ale tale. a ajunge. ) a fi de aceeaşi părere (cu cineva). a fi în trecere prin . savan i etc. a fi în rela ii bune (sau rele) cu cineva. a (nu) fi în deplinătatea facultă ilor mintale. în ac iune: ar scula tot satul în tălpi să ştie că i-a adus pe Ion în casă.. (fam. a fi leit (cineva): văd că eşti tată-to în tălpi. a trece printr-o localitate fără a se opri (mai mult timp): un mare ac ionar al consor iului în trecere prin Bucureşti. a fi rigid. a fi în termeni buni (sau răi) (cu cineva). (înv. a nu fi în toate min ile. . a fi într-o pasă bună (sau proastă). a fi în turnul de fildeş a fi în ărcat de dracul a fi în epat a fi învechit în rele a fi în vizită a fi în voce a-i fi jale a fila a fi la aman . a fi dat dracului. a urmări (discret) (pe cineva). în turnul de ivoriu al visurilor mele? TOP.a fi în şapte luni a fi în tălpi a fi în tălpi a fi în termeni buni a fi în ter ă a nu-i fi în ticnă a fi întîiul la joc a fi întîrziat a fi în toane bune a fi în toată mintea a nu fi în toate ale sale a fi în toi a fi întors pe dos a fi în trecere prin . ) a-i fi dor (cuiva) (de cineva): sărmane prietene! mi-e jale de tine. 2) a fi abătut. a sta. (înv. icnit. fudul. a-i fi jale (cuiva) (de cineva). nu putea face decît a îmbrăca haina. a fi ar ăgos. a fi zăpăcit.ARGHEZI. înfumurat.POP.

a-i fi uşor (ceva cuiva): adevărul este că lor nu le vine la îndemînă să schimbe cultura şi instrumentele primitive .AL. a nu mai putea.a fi la capătul puterilor a fi la capătul răbdării a fi lac de sudoare a fi la cheremul cuiva a fi la coarnele plugului a fi la col i a fi la cu ite a fi la gură de cuptor a fi la înăl imea situa iei a fi la înăl ime a fi la îndemînă a fi la capătul puterilor. . a fi (pus) la şmecherie. a-i fi la mîini bune (cuiva). ) a îndeplini sau a începe să îndeplinească munca cea mai anevoioasă. 1) (înv. a fi la capătul răbdării. a fi la mintea omului.. au dat pe Nicolai-vodă în mînile nem ilor. a conduce. a fi la sigur (de ceva). a fi la parte cu cineva. a fi (sau a intra) la vătale. (reg.. a fi la stăpîn. ) a fi ruinat. 4) a trece la mijloc. a fi (sau a sta. că eşti la şmicherie. a fi leat cu cineva. îngrijorătoare. a fi la mijloc. a fi la înăl ime sau a fi la înăl imea . ) (despre ostaşi) a fi eliberat după efectuarea stagiului militar. a se tocmi) la (sau într-un. a se pune) la remorca cuiva. la remorca politicei turceşti. a fi la discre ia. (despre evenimente. a fi lăsat la vatră. a conveni (cu cineva): şi fiind muntenii to i la un cuvînt. a fi la col i (cu cineva). a fi (sau a se lăsa) condus. a corespunde pe deplin misiunii încredin ate. a fi la coarnele plugului sau a duce plugul de coarne.NEC. a fi (sau a se uni. ) a avea aceeaşi părere. a fi foarte flămînd. 2) a fi în cauză. a fi într-un gînd. a stăpîni. (înv.. ferchezuit.CAR. a fi de aceeaşi vîrstă cu cineva. 3) a atrage aten ia că există un dedesubt al lucrurilor: era la mijloc o înşelare şi o uneltire. dominat de cineva: s-au găsit la noi oameni cari să ne spună că locul statului român trebuie să fie ..IOVESCU. a fi lat de foame. CAR.. conform exigen elor: execu ia nu e la înăl imea planului total. 2) (fig. a fi lac de sudoare (sau de transpira ie). a fi (sau a rămîne) la cheremul (sau la bunul plac al) cuiva. mă.OD. 1) a fi la (o anumită) altitudine.. a trăi rău cu cineva: au fost multă vreme la cu ite cu directorul şi cu familia acestuia. situa ii etc. sclivisit: îmi place.MUSTE. a fi la pămînt. . a fi la înăl imea situa iei. a nu se în elege cu cineva. a deveni dramatică. (înv. 3) (fig. la bunul plac al cuiva: deacum îi la cheremul meu. . pre) un cuvînt (cu cineva). ) a nu avea libertate de mişcare. în joc: e la mijloc tot norocul vie ii mele.IORGA. ) a fi prezent într-o adunare: fiind şi al i crai megieşi la mijloc să socotească şi să judece.) a căpăta propor ii grave. a fi epuizat. 2) (fig. (cuiva sau a ceva). a se găsi în mare primejdie. a(-i) fi (sau a-i veni) la îndemînă (sau la socoteală) (cuiva ceva). (fam. ) a fi demoralizat. a fi la mijloc a fi la mintea omului a-i fi la mîini bune a fi la parte cu cineva a fi la pămînt a fi la remorca cuiva a fi la sigur a fi la stăpîn a fi la şmecherie a fi lată a fi lat de foame a fi la un cuvînt a fi la vătale a fi lăsat la vatră a fi leat cu cineva .CAR. a fi asociat cu cineva la o afacere. 2) a-i conveni. a fi disponibil (ceva).SAD. 1) a fi căzut la pămînt. 1) a fi în serviciul cuiva. 1) a se găsi. a se duşmăni. a se face. a nu mai putea răbda. 2) a fi aşa cum se cuvine. ) a fi dichisit. a fi stăpîn. a fi la gură de cuptor. a fi (sau a ajunge) la cu ite (cu cineva). a fi lată (rău de tot). a fi foarte transpirat. ) a avea certitudinea unui lucru. extenuat. pe nişte maşini moderne şi-o cultură nouă. (reg. a-i fi prieten credincios (cuiva). a avea pîinea şi cu itul. a fi evident. clar (ca lumina zilei).

.a-i fi lehamite a fi leit a fi liber să .. a fi mai catolic decît papa a fi mai cu mo a-i fi mai mare dragul a fi mai mult mort decît viu a fi mai presus de .CR...).. epuizat.. a fi mai mult mort decît viu sau a fi pe jumătate mort. a fi mai bucuros să . ) leit poseclit) (cu cineva).: este liber oricine să sus ie orce teorie va voi. a prefera să .. foarte ruşine. a nu exista posibilitatea de a . a fura. a se situa) mai presus de .. a (nu) fi mai deştept. a fi lovit cu mîneca undrei. (reg. a fi ho .. 1) a compătimi (pe cineva).POP. 2) a se îndura. a se scîrbi (de cineva sau de ceva): mi-e lehamite de fră ia voastră.: sînt în stare să mă pun mai presus de orice interes personal. a fi foarte obosit. aidoma cu cineva. foarte ciudă) (cuiva): începură greieruşii să îrîie şi păsărelele pe ramuri să ciripească. a-i fi milă ca iganului de pilă.POP. degete)... a-i fi foarte plăcut (sau foarte milă. trăsnit) cu leuca. a fi mireasă cu . 3) a fi beat cri ă. a încăpea: în lumea de mizerii şi lacrimi nu e loc pentru atîta milă şi pentru-atît noroc. a semăna. că nu avea după ce bea apă. a fi mic la os. a-i fi milă a-i fi milă ca iganului de pilă a fi miop a fi mireasă cu . a-i fi (sau a i se face) milă (cuiva de cineva). a fi lung de (sau în) gheare. a fi zăpăcit. a fi lipsit (de . a-i fi mau (cuiva). a fi mai riguros. a fi predestinat. DELAVR. a se obişnui (cu ceva).. ruşinea. a fi (sau a se crede) mai cu mo (sau mai cu coarne) (decît cineva)... a fi mai sărac ca cucul. a fi lipit de foame a fi lipsit a fi loc a fi lovit cu leuca a fi lovit cu mîneca undrei a fi lovit cu praştia a fi lung de gheare a fi lung în gheare a fi mai breaz ca al ii a fi mai bucuros să .. a fi mai presus de orice critică. (înv... a se ridica deasupra . a fi de o calitate foarte înaltă. a fi (sau a semăna) leit (poleit) (sau (înv.. a fi miop.. femei) a se căsători cu ..EM. a-i fi (sau a i se face) lehamite (cuiva) (de cineva sau de ceva). despre fete. ) a fi prostănac... a fi lung în (sau la.POP. 1) a fi lipsit de vlagă. a se dezgusta.... a i se permite să .. a suferi de miopie.. (sau de a . a fi întocmai. în chestiuni de formă. a fi mai presus de orice critică a fi mai sărac ca cucul a-i fi mau a fi măgarul cuiva a fi mic la os a nu fi mijloc de a .MAIOR. a fi (sau a se crede) superior (cuiva). a fi lovit cu praştia (sau de praştie)... şi pop. de i-era mai mare dragul... a fi (sau a se pune... 2) a fi cu toane. a exagera: îmi pare bine că sînt mai catolic decît papa. . a fi lovit (sau bătut. a-i fi mai mare dragul (sau mila.. decît cei însărcina i să vegheze la respectarea ei.. ) a fi foarte sărac: o femeie aşa de lipsită. a fi foarte flămînd. a face treburile grele şi umilitoare pentru cineva. predispus la furt. a nu vedea bine.). a avea posibilitatea de a .. mai iscusit decît al ii. în această cestiune....POP. ciuda) (cuiva).. a se putea. a fi (sau a avea) loc. foarte sărac. (fam. a nu avea milă. a (nu) fi mai breaz ca al ii. a aduce (bine) cu cineva: Sultănica e leită poleită răposatul.MAIOR. a fi măgarul cuiva. ) a fi (cam) nebun. a nu fi mijloc de a . a fi lipit de foame. a avea o constitu ie delicată... i s-a făcut milă de aceştia. necontenit îi necăjesc pe oameni. (pop. a se milostivi (de cineva): văzînd Dumnezeu că gîngăniile şi gujuliile . a fi prostănac.CAR. a fi mai catolic decît papa.: da şi Sfînta Duminică ştia că Lunai mireasă cu Soarele. a fi liber să . . de) gheare (sau unghii.. a-i conveni (cuiva ceva).

a fi neam după iapa popii (cu cineva). a se înrudi (cu . a fi moale de mijloc. lipsită de griji: babei mele nare să-i fie moale.CR... (glume ) a fi neam foarte pe departe (cu cineva). (reg. a fi mîncat pîine din multe cuptoare sau a fi mîncat (mai) multe păşti (sau mai mul i crăciuni) decît cineva. a nu fi (sau a nu (mai) avea) modru. a cunoaşte firea. a avea o existen ă tihnită.. ) 1) a nu mai putea.a fi mîna de sare a fi mîna dreaptă a fi mînă spartă a fi mînă strînsă a fi mîncat de gîndaci a fi mîncat de molii a fi mîncat de nevoi a fi mîncat moarea cuiva a fi mîncat pîine din multe cuptoare a fi mîndru ca un păun a fi mî ă blîndă a fi mî ă plouată a fi moale de mijloc a fi moale la inimă a-i fi moale a fi moară neferecată a fi modru a nu fi modru a fi mort după .. că nu-s nevastă cu cîrpă.POP.. (rar ) a fi smintit. a fi fă arnic. a fi veşnic însetat: Setilă. .. CR.. a fi murit şi moartea (în cineva). a fi suferit multe necazuri. a fi mojic. a fi modru. ) a avea hainele rupte. a fi mîncat de nevoi.CR. a fi obligatoriu. a fi linguşitor... a fi absolut necesar.POP.. a fi muiere cu cîrpă a nu fi mult să .). să te faci rudă cu noi. 2) a fi foarte îndrăgostit de .. 2) (despre oameni) a avea o mentalitate învechită. a-i fi naşul (sau naşa) (cuiva). (reg. a fi născut în zi de lucru. a fi mînă spartă. 1) a dori foarte mult să aibă . omul de încredere (al cuiva): un bun grămătic era mîna dreaptă a boierului..ext. despre bărba i) a fi fricos ca o muiere: ba eu prins că nu m-oi da. a fi nea într-o parte.POP. a fi zgîrcit. descurajat. a fi lipsit de vlagă.)..CAR. a fi mî ă blîndă.. a-i fi moale (cuiva) sau a trăi pe moale (şi la cald). lipsuri... (pop. a fi mîncat de molii. a fi mînă strînsă.. ciuruite.. a fi vorbăre . a fi foarte harnic. s-au dat cu rugăciunea lui Dumnezeu. le-am pus cu mîna de sare şi nici una nu răsare. a fi lipsit de educa ie. cînd m-oi întoarce acasă.. a avea (mai) multă experien ă de via ă. ) a avea ghinion: cîte flori pe iaz în sus toate cu mîndra le-am pus . a-i veni de hac (cuiva). a fi foarte norocos. vorbăre . a fi na ie blagoslovită. a fi chip: văzînd oamenii că nu-i modru să-i scoată cu puterea. a fi îngîmfat. a fi abătut. a fi (mai) bătrîn.. (reg.. 2) a fi lipsit de voin ă. a fi mîncat de gîndaci. a fi murit şi moartea a fi musai a-i fi naşul a fi na ie blagoslovită a fi născut în zi de lucru a fi născut în zodia porcului a fi născut în zodia ra elor a fi nea într-o parte a fi neam a fi neam după iapa popii a fi neam prost a(-i) fi (cu) mîna (sau mîinile) de sare. a fi născut în zodia ra elor.. a fi neam prost.. a fi principalul sprijin... a-i fi imposibil să .. obiceiurile cuiva: pare-mi-se că ştii tu moarea mea . a şti) moarea cuiva.. a fi mîna (cea) dreaptă (a cuiva). a fi mort după . a fi risipitor.POP. a fi la un pas de a . fiul secetei. a fi moale la inimă.: n-are cap de-a o uita. a fi moară neferecată. (p . ) a fi om bun. (sau fără . a fi mîncat (sau a cunoaşte. ) a bate (pe cineva).. 2) a fi peste măsură de . .. a fi musai. a nu fi mult să . a fi econom. a fi fără seamăn de . a pune la punct (pe cineva). 1) (despre obiecte) a fi foarte vechi. (reg. a fi becisnic. a fi (sau a se face) neam (cu . nici modru de-a o lăsa. ) a putea. a fi născut în zodia porcului (sau scroafei). de unguri să-mi fie frică. a fi mîndru ca un păun.. născut în zodia ra elor. ipocrit. a flecări tot timpul. a fi mî ă plouată (sau udă). (reg..): i-oi da car cu şase boi. înfumurat. 1) a fi milos. . a fi muiere (sau nevastă) cu cîrpă (în cap)... POP.

CR. nici măgar. . ). ci cînd te trînteşte un măgar.. a fi om copt (la minte). de-o teapă.. a fi numai lapte şi miere. a fi oaie cu şorici. (fig. v. a nu avea un statut clar.. a nu apar ine nici unei categorii. despre oameni) a fi în număr mare: da’ce v-a i adunat atî ia? e nuntă? POP.. a-i fi indiferent. a fi o cîrpă.ISP. a fi supărat (pe cineva). a fi nuntă a fi oaie cu şorici a fi o apă şi un pămînt a-i fi oarecum a fi o cîrpă a fi o frînă pentru . (reg. ) a nu şti absolut nimic la . a fi numai greabănul de el. a purta pică (cuiva): acea femeie îi purta necaz bătrînei. ) a avea o purtare inadecvată. (reg. a fi numai piele(a) şi os(ul) (sau oase) sau a-i fluiera vîntul prin oase (cuiva) sau a-i număra oasele (sau coastele) (cuiva). a fi nul la . a fi exagerat de amabil.POP. a se sfii: mă mir că nu i-i oarecum să. a fi (to i) o apă şi un pămînt.. că nu trăia bine cu soacră-sa. a trebui. a-i părea rău. a fi lipsit de caracter. a fi primejdie de moarte: să nu te ducă păcatele să vînezi p-acolo. mîndră.: şi-i era numele Plachidas. de coloană vertebrală. a fi constrîns să .: pînă şi cel mai mare erou se vede sîlit a părăsi cîmpul gloriei. a fi (sau a se vedea) nevoit (sau silit) să . a-i fi oarecum.. de binevoitor. grea ă (cuiva de cineva sau de ceva): la vremea asta ce oasă tot omului i-i nează.. a fi scund. mînios. a nu fi bun de nimic. ) a fi prost şi obraznic. (reg. nici măgar a nu-i fi nici cald. a fi numai burtă şi căciulă a fi numai greabănul de el a fi numai gura de cineva a fi numai lapte şi miere a fi numai o apă a fi numai ochi a fi numai piele şi os a-i fi numele . a nu se pricepe la nimic.. a fi necazul oamenilor... ce i-i gîndul. a fi numai burtă şi căciulă.. cu judecată cumpănită. a se chema .. (cuiva). a-i fi numele . a fi foarte slab. (reg. a-i fi (sau a avea) necaz (cuiva pe cineva) sau a-i purta necaz (cuiva). ) a-i fi silă.. a spune multe şi a nu face nimic. nici rece a nu fi nici de zeama ouălor a nu fi nici o trebuin ă a nu fi nimic de capul cuiva a fi nor a fi nul la .i fie. (arg. a fi nefolositor.. a nu avea habar. a-i fi nează (cuiva). a-i fi necaz (cuiva de ceva) sau a avea necaz (de ceva).AL. a fi negru de supărare. a-i fi ciudă (cuiva de ceva): nu -e necaz cînd te izbeşte un armăsar..a fi neam tămîie a-i fi nează a fi nebun de carte a-i fi necaz a-i fi necaz a fi necazul oamenilor a fi necesar a fi negru în cerul gurii a fi negru pămînt a fi nelalocul lui a fi nespălat la gură a fi nevoie de cap a fi nevoit să .. scîrbă. a privi foarte atent (la ceva).. a fi spurcat la gură.DOS.. a nu fi nici de zeama ouălor. ) a se numi ... a nu fi nici cal. că este nevoie de cap.. a nu fi nimic de capul cuiva. a fi tobă de carte. a nu fi bun de nimic: sărace! sărace! nu eşti bun nici de zama ouălor! CR. a avea suflet negru. a se jena. a fi nebun de carte..POP. a fi foarte supărat. a fi (to i) la fel.. a nu fi nici cal.. a fi numai gura de cineva. nici rece (cuiva) sau a nu-i ine nici de cald. a fi om copt a fi neam tămîie. de eşti neagră ca pămîntul? POP. PANN. a fi nor. nici de rece (cuiva). a fi (sau a se face) negru (ca) pămînt(ul). a fi lac de transpira ie... a fi înnorat.GALA. a fi ignorant. a fi nuntă. (reg.. a trebui să . a fi nevoie de cap. a fi becisnic.. . inutil. ) a fi bolnăvicios. a fi slab ca o scîndură. necorespunzătoare. a nu (mai) fi (de) nici o trebuin ă... a nu-i fi nici cald. a fi un om de nimic. (înv.. a fi numai o apă. de mînie: spune-mi.: eram nul la matematici. a fi negru în cerul gurii. a fi un obstacol în calea . a fi necesar.. a fi nelalocul lui. a fi o frînă pentru .. a fi nespălat la gură. a fi numai ochi (şi urechi). a fi om serios.

dornic de petreceri.: e pe cale să se-nsoare . a fi om de lume. a fi o mînă singură. şi pop. a fi papă-lapte. a fi pă it multe. a fi pe cale. să nu. a trece) pe linie moartă. a ac iona cu rapiditate. . a fi om de cuvînt. a mai fi pe cît este a fi pe cu it a fi pe cu ite a fi pe fază a fi pe gînduri a fi pe jantă a-i fi pe la nas a fi pe linia de plutire a fi pe linie moartă a fi pe marginea gropii a fi om cu dare de mînă.. (înv..COŞBUC. a fi pe fază. a fi trecut prin multe necazuri. (sau să . a fi nerăbdător de a afla ceva sau de a pleca. a şedea. a fi necesar: e op să ştim . i-a fost paharul plin... de ce nu mi le iei? EM. şi fură op. ) a fi prost. cinstit: to i oamenii zic că-i rău. a cădea) pe bec. de-ar mai fi el pe cît este. a fi (sau a rămîne. ) în) gînduri (sau (înv. a fi pe cu it.. a fi foarte instruit. (reg. (pop. a depăşi aşteptările: tînărul pianist a fost o revela ie.. ) 1) a rămîne fără bani... 1) a avea experien a vie ii. a fi orb de minte. ) a fi singur.. a fi energic. ) 1) a fi lacom. a reflecta: o. ) a supravie ui. a se mira: boierule. ) 1) a fi de folos.. a fi pe punctul de a .. 2) (fam. a fi pe jantă.. a avea experien ă: cine a pă it multe.. ) (a fi atent şi) a ac iona prompt. a-i fi paharul plin (cuiva). (înv. a fi om de ac iune.). a fi o revela ie. .. (fam. a fi nătăfle . a se lăsa dirijat de ci. a cugeta. l-au bătut. ) a fi mic de tot. a ajunge) pe (sau la) marginea gropii (sau mormîntului). a-şi pierde părin ii: din cea mai fragedă a mea copilărie eu am rămas orfan. a ajunge la limita răbdării: multe. a (se) gîndi. a inten iona să . a fi op. a fi retrogradat (într-un post mărunt).neva.CR. a fi în ceasul mor ii. a fi o pişcoace sau cît pişcoacea. a fi (sau a rămîne) orfan. a fi păduche leşinat. a fi. 2) a trebui.EM. a-şi respecta promisiunile. a fi (sau a se afla. a-i fi (cuiva) paraxin. bleg. (fam. a fi la un pas de moarte. a fi pe cale de a .POP. a fi încă o dată pe atît (de mare. tare): asta n-aş face-o eu. a se pune.i fi paraxim unde nu vezi . da-i omul lui Dumnezeu.ISP. numai amîndoi. a mai fi pe cît este. pe cărbuni. a fi om de cultură. 2) a fi vesel. lefter. fără ajutor. (reg. (fig. a rămîne) (dus) pe (sau (înv.. pe cugete). ) pe gînd. demone.VINEA. 1) (despre maşini) a avea un cauciuc dezumflat. oportun: to i plecară-se . a fi o surpriză. a fi lipsit de energie. a-i fi (ruşine) pe la nas. a fi omul (sau om al) lui Dumnezeu. ) a i se părea curios. la momentul potrivit. a se ruşina: nu-i este aşa.PSALT. a fi (sau a se găsi. de ce mai stai pe gînduri.? PREDA. pe ghimpi.a fi om cu dare de mînă a fi om de ac iune a fi om de cultură a fi om de cuvînt a fi om de lume a fi o mînă singură a fi omul lui Dumnezeu a fi op a fi o pişcoace a fi orb de minte a fi o revela ie a fi orfan a-i fi paharul plin a fi papă-lapte a-i fi paraxin a fi păduche leşinat a fi păpuşa cuiva a fi pă it multe a fi pe bec a fi pe cale a fi pe cale de a . a se purta conform moralei creştine.. a călători: de ani e pe cale. a fi (sau a sta) pe cu ite. a fi pe linia de plutire. ni el pe la nas . 2) a fi foarte slab. a sta. gata să-şi dea sufletul. (reg. a fi păpuşa cuiva. ştie multe. via a-mi şi sufletu-mi de vrei. a fi (sau a cădea.. a fi (sau a sta) pe jăratec. de ini iativă. a fi bun.POP. a fi bogat. ) a rămîne fără bani. Doamne. 2) (despre femei) a rămîne însărcinată.

) a sta în calea cuiva: era pedică Cantemir Vodă cu Cupăreştii.: a fost pe punctul de a plăti cu închisoarea aceste îndrăzneli.. a fi plin de neam.. a fi pe potriveala cuiva a fi pe potriveala cuiva. a fi (sau a se socoti) plătit (fa ă de cineva). (pop. a trage să moară. a (nu) avea sim ul realită ii. contra).. a trata preferen ial.... spălătoreasă. a fi amenin at de o a fi pe marginea prăpastiei mare primejdie: am fost din cauza ei pe marginea prăpastiei. a se bucura de aceleaşi drepturi (cu cineva). ) a a fi pe moarte trage a moarte. a fi dezorientat. 1) (fam. a se potrivi. din nori). a fi rău lasuflet: nevasta . a fi plin de noroc ca broasca de păr sau (înv. ) a fi prieten la cataramă (cu cineva). a sta pe picior de plecare. a se sătura. a fi pe o măsură a fi pe o măsură (cu cineva). (înv. ) a veni pe neaşteptate. a nu fi (sau a nu se socoti) dator (cuiva): numai cu acest răspuns m-aş putea socoti plătit fa ă de toate întrebările tale. indicat. a fi (sau a se face) pic de apă (sau de năduşeală).. iar pentru al ii ciumă a fi pentru unii mumă.. a (nu) fi pentru (sau împotrivă. (reg. ) a fi fată nemăritată (considerată ca o povară pentru familie): pentru babă.. a fi pestri (sau negru) la ma e sau a avea (sau a fi cu) ma e pestri e. şi fam. v. a fi plin de noroc ca porcul de rapăn. a fi piatră în casă sau a fi piatra (de moară) din casă. a fi pe picior de pace a(-i) fi pe plac(ul) cuiva.. săracul. a fi fă arnic. ) a fi foarte norocos. a fi piedică cu cineva. ştii că starea. 3) a fi complet străin de cele din preajmă. a fi pîine şi caş (cu cineva). ) a avea ghinion. a-i fi (sau a-i ajunge) (pînă) peste cap (cuiva)..i e pe roată.CONACHI... a fi pe roată a fi pe scîndură a-i fi peste cap a fi pestri la ma e a fi piatră în casă a fi picat din cer a fi pic de apă a fi piedică cu cineva a fi pisică blîndă a fi pîine şi caş a fi plătit a fi plin de neam a fi plin de noroc ca broasca de păr a fi plin de noroc ca porcul de rapăn . (fam. simpatizat de cineva: începu şi el a cîrpi ce şi pe unde a fi pe plac cuiva nu-i era pe plac.POP.. (pop. a fi agreat.NEC.CR.SAD.. a fi foarte transpirat: eram pic de apă cînd am ajuns la locul de pîndă. făr-de surori. (fam. a fi cît pe-aci să . ) a fi de neam mare: Mihălachi era plin de neam. ) a ocupa temporar.. a fi pisică blîndă.. a fi pregătit să . (înv. ) a fi nimerit.). (reg. CEZAR. slăvitule.: azi.. a fi pe roată. a fi pe post de . a fi (sau a se afla) pe (patul de) moarte (sau pe patul mor ii) sau a (se) lupta cu moartea sau (reg. 2) (reg. a fi gata de . GANE. CAR..CR.P. tot împotrivă. a nu şti ce să facă. a fi picat (sau a fi căzut) (ca) din cer (sau din lună. a fi în stare de pace (sau de război): avea şi o armată pe picior de război. a-i fi prea destul (cuiva). ) în punctul . a fi pentru a fi pentru unii mumă. parcă sînt picat din nori.POP..a fi (sau a se afla..CAR. a fi în agonie. ) a fi mort (în sicriu): cînd era în zori de ziuă... accidental (în locul altuia) func ia de . a fi pe punctul de a . iar pentru al ii ciumă. ) a-i sta norocul tot împotrivă..NEC. a fi pe scîndură. a fi ghinionist: i-au stătut nărocul.. celui bogat era pestri ă la ma e şi foarte zgîrcită.POP. în punct de . ) a fi singur pe lume: făr-de fra i. a fi pe pămînt a (nu) fi (cu picioarele) pe pămînt.. (reg. a fi într-o situa ie critică. potrivit cuiva. Vălean era pă scîndură. a (nu) fi de acord (cu ceva): a inut să declare că d-sa nu este pentru această propunere. a plăcea cuiva. a fi pe măsura cuiva. a fi (sau a se găsi) pe (sau la) punctul de a . (sau (înv. sînt pe post de a fi pe post de . a fi (sau a se afla) pe picior de pace (sau de război). a fi pe picior de egalitate a fi pe picior de egalitate (cu cineva). (despre situa ii) a fi schimbător: ah! norocule.NEC. a fi pe picior de ducă a fi pe picior de ducă. fata moşneagului era piatră de moară în casă.SAD. a fi de aceeaşi teapă (cu cineva). a ajunge) pe (sau la) marginea prăpastiei. .

a fi dispus să . a fi scandalagiu.CR. ale) dracului!... fir-ar al (sau a...EM. îngîmfat. a-i fi naşul (cuiva): dacă-i vorba pe aşa. a muri. a veni (cuiva) de hac. la bunul plac al cuiva (sau a ceva): lăsînd pradă gurii mele ale tale buze dulci. 1) a fi fermecat. a fi (sau a (se) da. ) a fi ame it de băutură. o neplăcere: cam ce pre vrei tu? spune . a purta recunoştin ă (cuiva): pentru propagarea învă ăturilor înalte . (despre bolnavi) a fi în stare gravă.. a fi prieten unghie şi carne (cu cineva). ai. a căuta (cu tot dinadinsul) să . o posibilitate favorabilă: ia stai. a fi (sau a cădea.POP. a fi pus pe liber. intim (cu cineva). v. cu care [Pavel] era prieten unghie şi carne.CAMIL. a fi puişor cu caş la gură. că nu-s aşa rău de scîrbă. 2) a se sim i rău. a (se) lăsa. blestemat.. a fi încrezut. a deochea. a nu fi pu in lucru. şcoalei fireşti trebuie să-i fim recunoscători. . acceptat. a fi pus la punct. ) a trăi cu (prea multă) intensitate o durere.GALA.. a depăşi ceea ce poate fi îngăduit. a fi pus pe trai. (reg. a fi plin de sine. a (se) da.: sînt porni i pe sîcîială. a fi (în) prada cuiva. . a fi copil. a fi bine îmbrăcat (şi îngrijit). (pop.POP. a fi rău de gură (sau gură rea). a fi mare lucru: nu era pu in lucru pentru om să aibă pe Dumnezeu în preajma lui.. 2) a fi desfigurat. a fi (sau a părea) indispus. a fi pragul casei. a-i fi (sau a-i merge) rău (cuiva). permis: dar ca o stîrpitură . a fi pocit.. a (se) lăsa. fir-ar el iacă cui!. să ne fie ca astă-seară. frate. ) a avea mul i bani. a avea gură mare. a fi imatur. blestemat să fie!: fir-ar a dracului de via ă ş-afurisită! că m-a făcut mama fără noroc! CAR. a fi cu ghinion: pare că era lucru pocit.. a duce o via ă de chefuri şi petreceri: e pus pe trai! POP. a fi rost (de ceva). (înv.P. 1) a o duce greu.. a învă a minte (pe cineva). a fi prea de tot (sau prea din cale afară. . a fi concediat. a fi o simplă cunoştin ă (a cuiva). (p.STANCU. apoi eu i-s popa. a fi pradă (cuiva sau a ceva). copleşit de cineva sau de ceva. a exista o ocazie. a fi frate de cruce (cu cineva): vărului meu Ioan. să-i facă lui asta. că e rost să mă plimbe şi pe mine! TOP. a fi rău de (sau la) ochi sau a avea ochi răi.. a fi pornit sau a porni pe . cu cît se opintea mai tare ca să-l rădice. a rămîne) pradă (sau (în) prada) (cuiva sau a ceva). a fi prieten la cataramă (cu cineva). a fi prieten apropiat. a fi recunoscător (cuiva). a fi rău de scîrbă. a-i fi popa (cuiva).ext. ) a fi (total) lipsit de experien ă. vrăjit. a fi rău. prea-prea).. a fi sprijinul familiei.REBR.POP. a fi (sau a părea) rău dispus..CAR. a fi prieten (sau cunoscut) de căciulă (cu cineva).a fi plin de parale ca cîinele de purici a fi plin de sine a fi pocit a-i fi popa a fi pornit a fi prada cuiva a fi pradă a fi pragul casei a fi prea de tot a fi prieten de căciulă a fi prieten la cataramă a fi prieten unghie şi carne a fi prins de limbă a fi puişor cu caş la gură a fi pus la punct a fi pus pe liber a fi pus pe trai a nu fi pu in lucru fir-ar al dracului! fir-ar el iacă cui! a fi ras din cartea vie ii a-i fi rău a fi rău a fi rău de gură a fi rău de ochi a fi rău de scîrbă a fi rău dispus a fi recunoscător a fi rost a fi plin de parale ca cîinele de purici. calul cu atîta se cufunda mai adînc. a nu-i prii (cuiva): cînd ne-o fi mai rău. fir-ar al dracului! a fi ras (sau şters) (de Dumnezeu) din cartea vie ii (sau a viilor). a fi prins de limbă. a rămîne) dominat. i se păru că e prea-prea.

eşti sărit din minte. a vinde scump lucrurile fără valoare şi ieftin pe cele pre ioase.. a (se) scîrbi. a (se) dezgusta: fugi. greu de fasonat. 2) a fi risipitor: femeia-i sac fără fund. ) a fi singur cuc: la început era Dumnezeu salta-singurel.SAD. a rîde rar. a vorbi indecent. vulgar.BASS. a se ruşina: fiindu-i cu ruşine a-l vedea la obraz. a fi sătul pînă-n gît.PANN. a nu se sim i bine pînă nu face sau nu spune ceva (rău). . glume: uneori cînta lucruri vesele. 1) a fi lacom. a i se acri. a(-i) fi sortit. a fi rupt din soare (sau din rai).ISP.CR. era un fel de izvor nesecat. a fi salon. a fi mort de foame şi de sete: aşteptau cu neastîmpăr. (spec. a fi salta-singurel.CR.SAD.. . a fi foarte obosit: atît de mult era ruptă de osteneală. a-i ajunge: pînă în gît eşti sătul. foametea.VLAH. era mai scumpă la vedere. ) a nu se putea re ine sau ab ine de la ceva (rău).. (arg. a fi gras şi frumos. de ce eşti scumpă la tărî e şi ieftină la făină? CR. a rămîne de izbelişte: republica literelor româneşti a fost pînă acum un sat fără cîini. că mi-e scîrbă cînd te-aud. 2) a fi plăcut. anecdote. a fi ruşinea cuiva. a nu cunoaşte valoarea lucrurilor: măicu ă. a fi peste măsură de sătul. sau cine ştie ce pricopsală a fi. a fi scîrbos la gură sau a avea gură scîrboasă. ) a fi mîncăcios: pe semne c-aista-i Flămînzilă. hărăzit (cuiva): ce e scris şi pentru noi. de foame şi de sete. a fi scump la secure. bucuroşi le-om duce toate. a fi zgîrcit. a fi sănătos ca un harbuz. nu cum erai mai înainte. a fi scump la rîs (sau de zîmbet). a(-i) fi rînduit (cuiva) de la naştere. a-i fi (cu) ruşine. ) cu ruşine) (cuiva) sau a-l prinde ruşinea (pe cineva). nesă ios. (fam. cu firea ei sfioasă . a fi foarte flămînd. a fi distins. cum îi ziceau prietenii. (reg.. a se arăta rar în lume. a nu fi sănătos dacă . (la jocul de căr i) a nu mai avea în mînă căr i de o anumită culoare. a fi posac: fetişoara asta.CR. a se înrudi.a fi rudă a fi rupt de osteneală a fi rupt din soare a fi rupt în coş a-i fi ruşine a fi ruşinea cuiva a-i fi ruşine a fi sac fără fund a fi salon a fi salta-singurel a fi sat fără cîini a fi sănătos ca un harbuz a nu fi sănătos dacă . a fi nebun: ori.POP. a fi rupt (sau frînt) de osteneală. a fi scart. a fi scump la tărî e şi ieftin la făină(sau mălai). a-i fi (sau a (i se) face) scîrbă (sau o scîrbă) sau a-l (cu)prinde scîrba (sau o scîrbă). sac fără fund. a-i sta în fire să facă ceva (rău): nu e sănătos dacă nu pune mîna.. a se ruşina: i-e ruşine omenirii să vă zică vouă oameni! EM. ) (despre lemn) a fi greu de prelucrat. trivial. a fi sărit din minte. a fi sănătos tun.EM. o vezi dumneata cît e de scumpă la rîs? CR. a fi sac fără fund (sau spart). a face parte din aceeaşi familie (cu cineva): stari a schitului era rudă cu tovarăşul meu de drum. (reg. ) a fi de calitate foarte bună. a fi perfect sănătos. a fi extraordinar de frumos: chipul tău e rupt din soare.MINEIUL. poate. a fi sănătos tun a fi sărac cu duhul a fi sărit din minte a fi sătul pînă-n gît a fi scart a fi scăldat în lapte dulce a-i fi scîrbă a fi scîrbos la gură a fi scris a fi scump de mînă a fi scump la rîs a fi scump la secure a fi rudă (cu cineva) sau a-i fi rudă (cuiva). a trăi retras: Hariclia. a fi scump la vedere. 1) a fi alb la fa ă. fiind rup i în coş. a-i fi (sau a i se face. a fi încet la minte. încît căzu şi rămase acolo o zi ş-o noapte.POP.. a fi (un) sat fără cîini.HOGAŞ..CAR. a fi scăldat în lapte dulce. a face de ruşine pe cineva: era un fel de ruşinea familiei. a avea) ruşine (sau (înv.. a fi scump de mînă. a fi sărac cu duhul.BOL. sac fără fund. a fi rupt (sau fript) în coş. amabil. 3) a şti (şi a povesti) multe snoave. a fi scump la tărî e şi ieftin la făină a fi scump la vedere . a(-i) fi scris (în noroc) (cuiva).

a fi sub glie.. a fi obraznic. a fi indispus. a fi sensibil (sau sim itor) la . a fi sigur de (sau pe) sine (sau el. a fi scurt.. a fi scurt la (sau în) vorbă (sau cuvînt. taică. că aici.CAR.. a fi lipsit de voin ă: nu te-aş fi crezut aşa slab de înger. era numai scump la grai. a fi conştient de valoarea proprie: omul ce nu şia comunicat ideile nu e niciodată sigur de dînsul. a-i fi (sau a i se face) silă (cuiva) sau a avea silă.PREDA. a spune tot ce gîndeşti. a fi concis: ascult. a fi la ananghie. a fi nevoit. a fi stearpă (sau (reg. a-i fi silă de zile (sau şi de cămaşa de pe el) (cuiva). a fi trecut prin multe încercări: la orice treabă.). a fi sub domina ia cuiva.. a fi copilul cuiva: o mumă iubeşte fiul căci este al ei sînge. a fi soarele la (sau pe la) toacă. a fi slab de piept. a fi Stan pă itul.a fi scump la vorbă a fi scurt a fi scurt la minte a fi scurt la vorbă a fi sensibil la . a fi sîngele cuiva.BUDAI-DELEANU. a-i fi grea ă. 1) a fi bolnav de inimă. la grai). fără sfială. (reg. (fam.. înduioşat. a fi o persoană cu trecere. 2) a fi slab de înger. a fi soarele pe cale să apună: e soarele la toacă. grai. a vrea să doarmă: cînd î i va veni somnul. a fi în dificultate. şi sub cruce.BOLLIAC. dar fii scurt. a fi sfin it.CR.CR. a fi sigur de reuşita unei ac iuni: din ziua aceea ei rămaseră stăpîni pe situa ie. a fi slab de inimă.REBR. a fi (sau a rămîne) stăpîn (sau călare) pe situa ie. a fi la greu..STANCU.PANN. (sau de . ) voroavă). fiindcă sînt foarte obosită. a fi foarte obosit. cheamă-mă! POP. a fi sigur (de cineva sau de (sau pe) ceva). după cum spun ăranii. a fi sfîntul zilei. a-i fi sfială a fi sfin it a fi sfîntul zilei a fi sigur a fi sigur de sine a-i fi silă de zile a-i fi silă a fi sîngele cuiva a fi slabă nădejde să .(despre femei) a nu putea avea copii: de băie i nu mai trag nădejde. ) a fi beat. ) a fi pu in probabil să .. de rezisten ă. îngropat: dar George-al nostru cum o duce? . a ceda cu uşurin ă.. ) o sterpătură).CAR. a-i fi sfială (cuiva). silit să facă (sau să spună) ceva. (înv. (înv. îi nădejdea slabă. ) a se sfii. a se bucura de considera ie. a fi sub călcîi. a fi mort.SAD. (reg..VLAH. pentru că baba mea e o sterpătură.. a fi strîmtorat (sau la strîmtoare).COŞBUC. plictisit..BOL. a fi pu in comunicativ: tată-meu era de felul lui scurt la vorbă. a fi impresionat de . a fi slab de î îni. a avea memorie scurtă.. căci l-a purtat la sînu-i. a fi slab de inimă a fi slab de înger a fi slab de piept a fi slab de î îni a fi slobod la gură a fi soarele la toacă a-i fi somn a fi Stan pă itul a fi stăpîn pe situa ie a fi stearpă a fi strîmtorat a fi strîns cu uşa a fi sub călcîi a fi sub glie a fi scump la vorbă (sau la vorbire. a-i fi (sau a i se face) somn sau a-i veni somnul (cuiva).. a fi scurt la minte. dînsul). a fi tăcut: mi s-a părut prostălău. a se baza (pe cineva sau ceva): eu sînt sigur de caracterul lor.: el nu era tot aşa de pu in sim itor la aplauzele semenilor săi. .sub glie. a se lăsa uşor intimidat. pe Stan pă itul întreabă. a avea deplină încredere (în cineva). a fi în nevoie. ) a fi lipsit de putere. a fi slobod la gură. a i se închide ochii de oboseală. a fi lipsit de fermitate. a fi strîns cu uşa.: vom da de dînsa pe cale. scîrbă (cuiva): îi era ruşine şi silă să-i mărturisească adevărul. precum văd.. fără chef. a fi bolnav de plămîni. a fi neşovăitor.GANE. a fi slabă nădejde (sau nădejde slabă) să . a fi slab de înger..

a fi tare (sau vîrtos) la (sau în. a fi şiret ca oaia. mă făcui tei! POP. a fi de o calitatefoarte proastă.. ) a răspîndi zvonuri.. a fi încăpă înat. cît era ea de tare de cap..NEGR. a fi rezistent. a nu se da bătut.. a fi şapte fra i pe un cojoc. a fi scăpăta i.. a fi chit: acum nu mai avea încurcături băneşti. a fi tare de chică sau a fi cu chica tare. a fi tare de ochi. a nu se lăsa uşor intimidat sau înduioşat. a-i fi (cuiva) nu ştiu cum să ..: dat-am cartea domniei meale . a fi tămîie. URIC. încăpă înat.VLAH. ) a semăna leit cu cineva. .BIBLIA. a fi (sau a-i părea cuiva că este) ceva neserios. a se îmbăta foarte tare. cu socotelile stătea „tantoi pe tantoi“. a fi (sau a ine pe cineva) sub papuc. 1) a fi prost. (înv.REBR. . a fi tăiat cineva. a nu şti nimic. a fi tare de cap. a fi încuiat: după cinci minute te enervezi şi-mi spui că-s tare de cap. (reg. a nu avea nici un ban. a se jena. fără importan ă: gardul şi casa femeiei dărîmate la pămînt. 2) a fi rezistent la băutură. de) cerbice sau a fi cu cerbicea tare. a fi beat turtă: cu-o ghioace de mei.a fi sub impresia cuiva a fi sub orice critică a fi sub papuc a fi şagă a fi şapte fra i pe un cojoc a fi şiret ca oaia a fi nu ştiu cum a-i fi nu ştiu cum să .. dîrz... nui lucru de şagă. a fi tare în ceafă.. la toate dovezile profesorului.. a fi tare în fălci. a fi nu ştiu cum.CĂL. a fi sănătos şi puternic: ai să fii veselă şi sănătoasă ca piatra. a nu vedea bine.. a fi obraznic. a fi ferm. de impresia produsă de cineva (sau de ceva): eram încă sub plăcutaimpresiune a petrecerii.. (reg. neînduplecat. mărginit. a fi talanga tîrgului. a fi (sau a face să fie) condus de cineva.SAD. a-şi lua de a zecea de pe a lor drepte ocine şi moşii.NEGR. a fi prost ca noaptea. a nu ceda. a fi rezistent. (a. o capră ruptă în bucă i. a fi tare de (sau la) cap. a avea ceva inexplicabil. neînduplecat. voinic. 3) a fi încăpă înat: cum poate fi omul aşa de tare la cap şi apără atîta norocirea. a fi stăpînit. şi reg. a nu ceda: norodul acesta iaste tare la cerbice. a fi tare de înger (sau de fire) sau a fi tare la inimă.POP.. a replica prompt şi bine: solgăbirăul nu era tare în replici şi.. înjugă ca să are. (fam. a se preface că nu vede bine: „nemuritorii“ sînt cam tari de ochi. a fi tare a . a-i fi (cuiva) greu sau penibil să . a fi neinfluen abil. a fi (sau a se face beat) tei. a fi liber să . de amintirea. a fi tare în replici. a fi (sau a sta) tanto pe tanto.. mi-e nu ştiu cum să le priimesc. curajos: afla i domniile voastre că eu îs tare de înger şi nu mă înfricoşez de nimic... să fie tari şi puternici .P. 2) a fi ignorant. 2) a fi răbdător: în sfîrşit. a fi tare ca piatra a fi tare de boacă a fi tare de cap a fi tare de chică a fi tare de înger a fi tare de ochi a fi tare în ceafă a fi tare în fălci a fi tare în replici a fi tare la cerbice a fi tăiat cineva a-i fi tălam a fi tămîie a fi tei a fi sub impresia cuiva (sau a ceva). a fi (sau a ine pe cineva) sub ascultare.. de la o vreme pierde răbdarea. ) 1) a-i fi ruşine.1737). ciudat: prea era nu ştiu cum tovarăşul lui. a fi tare (sau sănătos) ca piatra. ICHINDEAL . 2) a-i fi lehamite de ceva. (reg. neobişnuit. a fi tare (sau gros) de boacă. (înv. gras.: sufletele aceste ce sînt drepte a Iadului. ) 1) a fi prost.CR. a fi talanga tîrgului a fi tanto pe tanto a fi tare a . ) 1) a fi lefter..ISP. mama. a fi sub orice critică. a-i fi (cuiva) tălam. prea săltat mersul şi prea neted şi gingaş obrazul.. ) a fi rezistent la băutură. ) a fi cu dreptul de a .CEZAR. . a fi bogat: pe leşii cu chica tare îi . 4) (reg.. a fi (sau a-i părea cuiva) (de) şagă sau a fi (sau a-i părea cuiva) lucru de şagă. răspundea cu un zîmbet de superioritate.CR.AL. a fi sănătos..

. (a fi) foarte slab. nişte mustă i totdeauna bine răsucite. îi treaba d-tale.: ar fi vremea să se părăsească în politica Statului român jocul călcărilor periodice şi reciproce de Constitu ie.. ori mort. de ar fi crezut că-i topenie de bietele femei. a fi slăbit. a fi (uscat ca o) toacă (sau ca toaca).COŞBUC.CAR. v. (sau de .HOGAŞ. a fi (sau a rămîne..) privi..i place.HASD. cu obrajii traşi). a ajunge la. scofîlcit la fa ă. a fi chit: mă jur c-am lăsat acasă catastişe ne-ncheiate . te iert şi eu.CAR.CR..ISP. a nu avea încredere în cuvîntul nimănui.ISP. a lăsa pe cineva) sărac lipit. (reg. a fi treaba pe bîtă (sau pe ciomag). a fi zăpăcit. a lăsa pe cineva) tinichea. şi-i cere raiul... a lui etc. (reg... a ieşi cu bătaie. mi-e indiferent. a fi tîmp la vedere. a ieşi) tobă (sau burduf) de carte (sau de învă ătură). a fi topenie de cineva.. a (nu) mă (te. a-i sosi (cuiva sau la ceva) momentul favorabil. a se decide prin bătaie. a fi trecut (şi) prin ciur şi prin dîrmon (sau prin sită. a fi de-o teapă: primarul satului aceluia era tot de-o zeamă cu dînsul. ori viu. a fi (sau a se sim i) trup din trupul cuiva (sau a ceva). a fi (sau a (se) face. eu mă duc...... (înv. a fi tot o mîncare de peşte. a fi tot cu mîna în buzunar.. a fi (a se sim i) descendent al cuiva. a fi (sau a face pe) Toma necredinciosul.GANE. totuna face. a fi tocmai pe tocmai (sau tocmai-tocmai). prin veşcă). o clipă măcar trup din trupul şi suflet din sufletul larg al naturii. a (nu) mă (te. trecut şi prin ciur şi prin dîrmon. a-i fi (sau a-i sosi. ) a nu vedea bine... ) a face parte integrantă din ceva: nu te-ai sim it . îl etc. a (nu) fi treaba mea (a ta. a fi retrogradat. a fi treabă. a (nu) avea timp (pentru ceva). tu zici că eşti tinichea de tot. a (nu) fi timp (pentru ceva). a-i veni) timpul (cuiva sau la ceva). a fi tinichea a fi tîmp la vedere a fi toacă a fi tobă de carte a fi tocmai pe tocmai a fi Toma necredinciosul a fi topenie de cineva a fi tot cu mîna în buzunar a fi tot de-o zeamă a fi tot o mîncare de peşte a fi totul tabără a fi totuna a fi tras la fa ă a fi treaba mea a fi treaba pe ..VLAH.). a fi treaba pe bîtă a fi treabă a fi trecut la munca de jos a fi trecut prin ciur şi prin dîrmon a fi trimis pe banca acuzării a fi trup din trupul cuiva . a(-i) fi totuna (cuiva) sau a face totuna (pentru cineva). a se îndoi (din principiu) de orice. a fi trimis pe banca acuzării.POP.: dac-a văzut ş-a văzut că-i treaba pe chef . şi reg.. a fi (sau a rămîne... d-ăia care auzise. a fi dat în judecată..GALA... că pentru ei.. văzuse şi pă ise multe. a strigat să mai scoată o vadră din cel vechi.POP. a fi acelaşi lucru. iartă-mă! . fost-ai rob. AL. timpul de căsătorit.. a fi tot de-o zeamă. prin ciurel. a ajunge. a fi vai de cineva: avea . a fi (sau a lăsa) totul (sau toate) tabără. ) a fi rău de cineva.. (fig. a fi miop.POP.) interesa: în sfîrşit. a fi tras la fa ă (sau cu fa a trasă. a fi mult de lucru: pînă să-i scoată de acolo a fost treabă. a (nu) fi momentul potrivit pentru . a (nu) fi timpul (sau vremea) să . (despre oameni) a avea experien ă. (reg... mi-e egal: spune-le ce. lefter: eu am venit în Bucureşti cu ceva părălu e .. prilejul aşteptat: mie timpul mi-a sosit. îl etc. a fi situa ia de a . a fi totuna.). a fi cheltuitor... a fi trecut (sau trimis) la munca de jos. (a fi) foarte învă at: la Socola să mergem dacă voim să ieşim dobă de carte. prost: tu să nu fii tălălău Tănase. a fi versat: un boier bătrîn. tocmai pe tocmai . a fi treaba pe . ) a fi (sau a lăsa) totul vraişte: văzu el că nu este toate tabără cum lăsase.a fi teleleu Tănase a fi timp a-i fi timpul a fi teleleu Tănase. a fi timpul să . ) a se ajunge la .

. a fi uns cu toate alifiile (sau unsorile). a se lăsa exploatat (de cineva): la drept vorbind. a nu fi (tocmai) uşă (sau cheie) de biserică. a fi (sau a se face) un trup. a se plictisi: baciul.. ho etc. a fi urechea tîrgului (sau a satului). a fi în discu ie: aici nu e vorba de ce-i place unuia sau altuia să facă. şi se făcu trup şi suflet cu dînsul. a fi mîndru. a fi vai şi amar de capul (sau de pielea. începu a fuma din pipă. a fi foarte încăpă înat. a fi în puterea vrăjilor (cuiva). a se contopi: aceasta iaste muiare lui.ISP. neplăcută: noroc că era o fată robace şi răbdătoare. dobitociei. a fi turbat după ceva (sau cineva) sau a fi turbat să .. a fi foarte pasionat după ceva (sau cineva).. a fi foarte uscat: usca i îs covrigii.. a fi vrednic de miraz.PRAV. să fie un trup.. ierta i vorba proastă! a fi văratec de gură.. a fi clei.. a fi trupul cuiva.. ) scuza i!. a nu vrea să în eleagă. a fi foarte bătrîn. a fi vorbăre . a fi vrăjit (de cineva). a fi inut să . a fi la curent cu tot ce se întîmplă. a fi trecut prin multe.CR. a dori foarte mult să . a fi cuminte. toc. (despre elevi) a fi nepregătit la lec ie. a fi uscat troscot. a fi foarte apropiat de cineva: se cunoscu cu Pan . ) a fi vrednic de batjocură: nu ştiu de minune sau de miraz iaste vreadnic.. a fi lipsit de bani.. a fi obligat să .. pardon!. fi. a fi demn de compătimire.. a fi.i-ar de (sau în) cap!. a suferi pentru greşelile altora.i-ar de cap! a fi inut să . dobitoc.. cu fine e. cumătră? . 2) a fila pe cineva. a fi vai şi amar de capul cuiva fi-v-ar fa a cinstită! a fi văratec de gură a fi veşnic cu căciula pe cap a fi vorba a fi vrăjit a fi vrednic de milă a fi vrednic de miraz . a nu fi lipsit de păcate. a fi vorba. a se identifica cu aspira iile cuiva. pentru ca să nu-i fie urît. a fi uşă (sau cheie) de biserică. a ajunge într-o situa ie foarte grea. (în blesteme): toc. sărac: nu v-a i da fetele după evghenişti. a fi fermecat (de cineva): zic că sînt vrăjit. căci altfel ar fi fost vai ş-amar de pielea ei. (reg. ho iei etc.). a fi uitat de moarte a fi umbra cuiva a fi un om şi jumătate a fi un prost şi jumătate a fi uns cu toate alifiile a fi un trup a fi urechea tîrgului a-i fi urît a fi uscat troscot a nu fi uşă de biserică a fi uşă de biserică a fi uşor de mînă a fi vacă de muls a fi (sau a se face) trup şi suflet cu cineva. tufă de parale. a fi abil. a fi un om cu însuşiri deosebite. a fi vrednic de milă.a fi trup şi suflet cu cineva a fi trupul cuiva a fi tufă de parale a fi turbat după ceva a fi turc a fi tureatcă a fi ap ispăşitor fi.POP.. a avea o mare experien ă (de via ă). a fi tureatcă. fi-v-ar fa a cinstită! sau să ierte cinstita fa ă a d-voastră!. a fi culmea prostiei (sau măgăriei.) şi jumătate.CAR. de capul vostru fi-v-ar atîta tocat! CONTEMP. ICHINDEAL. 1) a se ine scai de cineva. de via a) cuiva. viclean. a se uni.CR. a fi tufă de parale. a fi foarte capabil.CAMIL. a-i fi (sau a i se face) urît (cuiva). a fi vacă de muls. a avea purtare de sfînt. a fi ap ispăşitor. a fi uşor (sau ager) de mînă sau a avea mînă uşoară.AL. a lucra cu dexteritate.. a fi umbra cuiva. (înv. (pop.POP. a fi uitat de moarte. a fi turc (sau ca turcul). nu eşti numai aşa o vacă de muls pentru fiecare.usca i troscot..AL. ) a fi rudă de sînge cu cineva. a nu ine seama de nimic. carea au fost împreunat cu dînsa.: vor fi inu i să se supună neîntîrziat. a fi veşnic cu căciula pe cap. guraliv. a nu apela la nimeni.. a fi un om şi jumătate. toc . a fi un prost (sau măgar..P.

foame de lup. 1) a-şi încălzi mîinile (frecîndu-le una de alta). umblînd de colo pînă colo. a se chinui să găsească o solu ie: se frămînta multă vreme cu feliuri de gînduri. gură-slobodă. (pop. ) durere (foarte mare): of! iubi ii mei părin i! de cînd d-acas am plecat. foame foarte mare. a învă a minte pe cineva. a plictiseală. a-i face bucata (cuiva). 2) fleac. foc de artificii. pe cît om fi ş-om trăi. (fam. floare la ureche.EM.GOGA. bagatelă. dar în vremea de acum la inimă foc şi scrum. a-şi bate capul. a fluiera în biserică.ZANNE.DELAVR. a nesocoti convenien ele. planturoase. nedeterminat. indiscret. bagatelă. apoi fluieră a pagubă. fluieră-n bute. a regreta o pierdere. (înv. dacă şuieră-n biserică. foame mare. foc şi scrum. foc bengal. a comite fapte care şochează. mărun iş: necazurile noastre sînt flori la ureche pe lîngă cele ce se spun în căr i. a fi demn de cineva: răposatul n-a fost vrednic de poala ta. satisfăcut. forme pline. fră ie de cruce. ) a învă a minte (pe cineva). o nereuşită. a căror corectă pronun are devine obiect de întrecere. a se frămînta cu gîndul (sau cu firea.POP. fra i de la acelaşi tată şi aceeaşi mamă. a freca menta. a tăia frunză la cîini. fra i buni. foc de paie. ) a şuiera) în biserică. ) a fi pe potriva cuiva.DRĂGHICI.ISP. a fi zobit de oboseală. foame brează. a fi mort de oboseală: e zobit de oboseală. prietenie pînă la moarte între fra i de cruce: om lega fră ie de cruce. a dansa îndrăcit. a se gîndi mult şi intens. a bate pe cineva.a fi vrednic de poala cuiva a fi zobit de oboseală a i se fîlfîi cuiva floare la ureche a fluiera a pagubă a fluiera în biserică a fluiera în biserică a fluiera în pustiu fluieră-n bute fluieră-vînt foame brează foame de lup foc bengal foc de paie foc şi scrum forme generoase a for a nota a fost ca niciodată fraged la limbă fra i buni a fi vrednic de poala cuiva. fluieră-vînt sau flutură-vînt. (formulă de început în basme) s-a întîmplat într-un timp foarte îndepărtat. 1) entuziasm sau pasiune trecătoare: iubirea lor a fost un foc de paie . a fost (odată) ca niciodată. a-şi freca mîinile. a fluiera a pagubă. un eşec. ) be ivan. mul umit. fraged la limbă (sau la gură). frămîntări de limbă. a frămînta (sau a pisa) pămîntul. a fi inoportun: aşa-i trebuie! cine l-a pus să fluiere în biserică? a fluiera (sau (reg. mult dor de voi am mîncat. cu mintea) sau a-şi frămînta mintea (sau min ile). ) a nu-i păsa cuiva (de ceva). (reg. a freca chelia (sau ridichea) cuiva. (reg. a freca de gîlci (pe cineva). a fluiera în (sau a) pustiu. tovărăşie. haimana: un june fluieră-vînt.PREDA.CR. a i se fîlfîi cuiva (de ceva). forme generoase. flecar. fraze încîlcite. fleac. bătrîne crai. a for a (sau a exagera) nota. a rămîne cu buzele umflate: le răsfoi. a fluiera a pagubă. a muştrului pe cineva. (fam. ) a pierde vremea. 2) a fi foarte bucuros. a-l freca de gîlci pe cineva. a se frămînta cu gîndul a frămînta pămîntul frămîntări de limbă fră ie de cruce a freca chelia cuiva a freca de gîlci a freca menta a-şi freca mîinile a-l freca de gîlci pe cineva . care contravin unei ordini stabilite: aşa pate. a depăşimăsura (în comportare). om fără căpătîi. alcătuite din cuvinte greu de rostit.

URECHE. disperat. ) foarte frumos. (despre femei) a-i seca sînul. a fugi foarte repede. a frige un miel tîlhăreşte. în pielea lui. îşi prăpădeşte) călcîiele. a evita pe cineva. a ocoli (pe cineva sau ceva). desnădăjduit. da de unde!. a fugi de-i pîrîie călcîiele a fugi de scapără picioarele a fugi iepureşte a-i fugi laptele a fugi mîncînd pămîntul . a fugi foarte repede: Aleargăde groaza pieirei bătut. a frige mielul întreg. a se căi: suspina şi-şi frîngea mînele de ginere ca acesta. fiindcă îl frigea pămîntul sub tălpi. a pricinui un mare neajuns (cuiva). a se duce) ca din puşcă (sau ca împuşcat.ISP. glume ) a bate (pe cineva). surd. a-i trage o scărmăneală cuiva: freacă ridichea becisnicului de zăcaş. glon . a fugi (sau a ieşi. a muştrului. şi să te ii. a fugi (sau a ieşi. ) a nu izbuti. 1) a fi nervos. să plece undeva):[clipele] îi păreau că durează de o veşnicie. a pleca în lume. a fugi iepureşte. a-i face zile fripte cuiva. Harap-Alb. a fugi foarte repede. a frînge carul. doar ni s-or pierde urmele.CR. a-i frige pielea cuiva. a-i crea neplăceri (cuiva). frig (sau ger) de crapă pietrele.Mănîncă pămîntul. (reg. a-i face mizerii cuiva. a se răzbuna pe cineva: mai rabdă. CR. ar ăgos. . a-şi frînge gîtul. ce tot spui! a fugi (sau a merge) de-i pîrîie (sau sfîrîie. a fi neliniştit.COŞBUC.ISP. a bate bine pe cineva. 1) a da faliment. a eşua.POP. 2) a muri. nerăbdător (să facă ceva. 3) a-i face rău. frumos (sau frumoasă) de pică.CR. frig (sau ger) cumplit. căci cu răbdarea îi frigi pielea. a frige la ma e (pe cineva). a fi îndurerat. fugi de-acolo!. a goni. a frige în bătaie (pe cineva). a fugi ca din puşcă: abia mă arătam înaintea vrăjmaşului.P. a fugi repede (ca iepurele). a-i fugi laptele (cuiva). a fugi (sau a se păzi) (de cineva) ca de popă tuns.POP. frumos de muc. 2) a fi foarte zgîrcit. ca puşcat). a evita. (pop. fugea iepurele de-i sfîrîiau picioarele. a fugi (sau a alerga) de (îi) scapără picioarele (sau călcîiele.a freca ridichea cuiva frig de crapă pietrele a frige în bătaie a frige la ma e a-l frige pămîntul sub tălpi a-i frige pielea cuiva a-i frige şerpi pe burtă a frige un miel tîlhăreşte a frînge carul a-şi frînge gîtul a-şi frînge mîinile a-i frînge turta frumos de muc frumos de pică fudul de-o ureche a fugi ca de popă tuns a fugi ca din puşcă a fugi ca dracul de tămîie a fugi ca tăunul cu paiul a fugi de acasă fugi de-acolo! a freca ridichea cuiva. fudul de-o ureche. a se duce) foarte repede. a-şi frînge mîinile. pîrleo! îi sfîrîiau călcîiele dinaintea fe ii mele. (pop. ca tăunul cu paiul. a fugi (sau a se feri) ca dracul de tămîie (de cineva sau de ceva). foarte frumos (sau frumoasă): neica-şi are ibovnică. a-i frînge turta (cuiva). a-l frige pămîntul sub tălpi. pietrele). . a-i frige (dracul) şerpi pe burtă (cuiva). a fugi ca tăunul cu paiul. şi e frumoasă de pică.EM. din toate puterile: şi unde nu încep a fugi de-mi scăpărau picioarele.CAMIL. a fugi (sau a alerga. a fugi foarte repede: fuge şi Scaraoschi după ceilal i. a veni) mîncînd (sau rupînd) pămîntul sau a mîncapămînt(ul) (fugind sau alergînd) sau a rupepămîntul în fugă. potcoavele. a-şi lua lumea în cap: hai ş-om fugi in lume. a fugi de acasă. a bate măr (pe cineva).

1) a se uita pe furiş (la cineva): din cînd în cînd cu ochiul eu te fur. ) de pălăngeşte). (pop. . a a ipi (pe nesim ite). ) bifurca ie. a săruta pe furiş (sau prin surprindere) (pe cineva): i-aş fura tainic o sărutare. pentru mine? DOS. a trage cu urechea: fur cu urechea pentru a mă încredin a dacă [ei] vorbesc limba mumei mele.. a fura fără teamă. a fura (şi) oul (sau ouăle) de sub cloşcă (sau cloşca de pe ouă). a fi foarte slăbit: i se turbură şi painginesc ochii. 4) a muri. ) 1) a adormi. a-i fugi (sau a pierde) pămîntul de sub picioare (cuiva). a fermeca (pe cineva). a-i lua min ile. 2) (fig. răspîntie.. socială etc. a jefui. îl şi fură Aghiu ă. . fură permanent şi cu îndemînare. a fi ca mort: îi trage un frecuş .POP. (reg. a fuma foarte mult. parcă îl fură cu ochii. lau luat sfin ii.AL.POP.CAR. a se gîndi. cu nesa : Alion Drugan se apucă să fumeze ca un şarpe. (reg. ) a fi deosebit de iste . a fura (sau a lua) sfîntul (sau sfin ii) pe cineva.COŞBUC. .a-i fugi ochii a-i fugi ochii în fundul capului a-i fugi pămîntul de sub picioare a-i fugi sîngele la cap a-i fugi sufletul a fulgera cu privirea aa fuma ca un şarpe a fuma ca un turc a-l fura Aghiu ă a fura ca în pădure a-i fugi (sau a-i aluneca) (cuiva) ochii(după ceva sau după cineva).STANCU. a-i fugi sîngele la cap (sau la inimă)(cuiva).EM.CR. cu coada ochiului) (pe cineva). a-i suci capul (cuiva): nimene nu mi-a furat inima ca hicleana asta de fată.SAD. . a fuma ca un turc. de le fura vederile. a adormi: de abia mă furase somnul..CR.. cînd . aa fuma ca un şarpe (sau ca o şerpoaică). a-i plăcea. simt că-mi fuge pămîntul de sub picioare. de şiret. a-i fugi ochii în fundul capului (cuiva) sau a i se înfunda ochii în cap (cuiva). a prinde.GHICA . a-l fura Aghiu ă (pe cineva). ca în pădurea Vlăsiei). (pop.POP. a vrăji (pe cineva): cînd se uită la dînsul. a se congestiona: mi-am sim it sîngele fugit spre inimă. intru.. . a medita. a fura inima (sau mintea) (cuiva). a fura cu urechea. furca drumului. a cădea pradă gîndurilor. a fura o sărutare (sau un sărut) (cuiva). a fi învinuit de o faptă imposibilă.NEGR. a zăpăci (pe cineva). omule. te fură cu necontenitul zîmbet şi cu a vorbelor căldură. a fuma mult. apoi cică te fură sfin ii şi iar nu-i bine. a lua ochii (cuiva): se lumina.. 1) (despre ho i) a fi foarte îndemînatic. 1) a-şi pierde echilibrul: sui scăricica. a fulgera cu privirea (pe cineva). a fura cu zîmbetul. cînd o vezi. a-l fura gîndul (pe cineva). a fura cu ochiul a fura cu urechea a fura cu zîmbetul a-l fura gîndul a fura inima a fura luleaua neam ului a fura ochii a fura o sărutare a fura oul de sub cloşcă a fura sfîntul pe cineva a-l fura somnul a fura turnul Col ei fură de stinge furca drumului . a fura ca în pădure (sau ca în codru. a adormi profund: cum bău. a fura ochii (sau vederile) (cuiva). fugindu-i în fundul capului. 2) a fi pe punctul de a pierde o situa ie materială. de-i fugea sufletul din el.POP. a dormi uşor: cum a pus capul jos.. a fura cu ochiul (sau cu ochii.ISP. 2) a pă i ceva neplăcut: dacă nu-i fi şi cu draci oleacă. a dori foarte mult (ceva sau pe cineva). 3) a fi moleşit de somn sau de ho ie. ) a se îmbăta. a fura (sau a lua. a-i arunca o privire scurtă şi amenin ătoare (cuiva). a picoti.. 4) a se îmbolnăvi. a fura (sau a vinde) turnul Col ei. a apuca) luleaua neam ului (cu zale cu tot).CR. ca la drumul mare. a reflecta: te fură gînduri. a-i fugi sufletul (cuiva). a-l fura somnul (pe cineva). fură de stinge (sau de usucă. a cuceri cu zîmbetul: Rada. 2) a fermeca. a fascina.

nu i-ai găsit sfîntul.. a găsi plăcinta gata. a se îmbrăca cu haine de sărbătoare.POP... a face pe el de frică. galben de gras. că vă ve i găsi mantaua cu mine. ) a-i găsi pricina... ) foarte slab. a găsi dreptate cuiva. găina care cîntă seara nu se ouă diminea a gălăgie ca-n iad a găsi acasă pe mutu a-şi găsi beleaua a găsi capac la toate furca pieptului. cu două: se vede că-şi găseşte lelea bărbatul. a avea răspuns la orice. a găsi (sau a lega) tei(e) de curmei(e).. (reg. al unui fenomen.ext.. birui cu una. (înv. a-şi găsi prostul. a găsi solu ia unei probleme. a-şi găsi potriva. a se găti de horă. ) 1) a-şi găsi naşul. a face dreptate cuiva: cred că şi judecata are să-mi găsească dreptate.NEC. a profita de munca altuia.(reg. furca pieptului mă doare. infernală: în curtea morii era o gălăgie ca-n iad. a-şi găsi omul pe care să-l poată înşela uşor. găina care cîntă seara nu se ouă diminea a. (p. a găsi noima. a da. a (i se) întinde o cursă (cuiva): mirosi cam ce papară i se găteşte.şi foarte bine a făcut . (sau a .PANN.CR. 1) a găsi remediul.MOXA. gălăgie (sau zgomot) ca-n (sau de) iad. popa. a da peste cineva pe care nu-l po i amăgi. treabă pu ină. înşela.POP. gata să . a-şi găsi sfîntul.POP. aproape să .. a crede) cu cale (sau de cuviin ă). a socoti nimerit. a se fofila. a-l găsi gălbinarea (pe cineva). a găsi capac la toate. (anat.REBR. a-şi găsi un rost.). a-i găsi tipicul.) bacăul. vorbă multă. igane. a-şi face o situa ie: porni de acasă unde o va învă a Dumnezeu.).POP. a se asambla cu o alta. pe care să-l poată duce de nas: vrea să mă prindă cu un plan sub ire. a(-i) găsi pricină (sau pricini) (cuiva). a găsi vreme (sau prilej) (de . 2) a găsi pe cineva gata să-i satisfacă toate dorin ele: degeaba. a găsi cu cale a găsi dreptate cuiva a găsi fa ă a-l găsi gălbinarea a găsi leacul a găsi noima a-şi găsi omul a găsi plăcinta gata a-şi găsi potriva a găsi pricină a-şi găsi prostul a-şi găsi sfîntul a găsi tei de curmei a-i găsi tipicul a-şi găsi un rost a găsi vreme a se găti de horă a găti o papară . a găsi momentul potrivit (pentru .POP. a găsi (sau a afla. 2) a găsi mijlocul de a rezolva ceva. ) 1) (despre piese care se asamblează) a se potrivi. a(-i) găsi motiv sau pretext de ceartă (cuiva). lesne-i a găsi pricină. 2) (despre oameni) a-şi găsi naşul.): boierii sta acolo de aştepta să găsească vreme. 2) a înşira vorbe fără rost: cuvinte căptuşite îngăima şi teie de curmeie pînă ce se văd ieşi i din casă.. că i-o găsi baba leacul! POP. (reg. a(-i) reproşa (pe nedrept) (cuiva ceva): unde-i dragoste pu ină. lelea bărbatul).ISP. potrivit: guvernul acesta nu a găsit de cuviin ă .. 3) a găsi ac de cojocul cuiva. clenciul. (iron. a găsi leacul. a descoperi sensul unui eveniment. . ) a(-i) imputa.. ) a descoperi: i se găsi vina fa ă. cît pe ce să .. a da de dracul (cu cineva): nu mă face i din cal măgar.CAR. gălăgie insuportabilă. ca să-şi găsească un rost.. a fi sărac. (înv. chi ibuşul. a găsi poarta încuiată. a-şi găsi omul (sau naşul.să nu ia nici o măsură excep ională de siguran ă publică. pe moarte: c-am rămas galbin de gras.furca pieptului gata să ... ) extremitatea inferioară a sternului: de oftat ce-am oftat tare. a-i veni de hac cuiva: d-apoi las pe mine.POP. dar nu şi-a găsit prostul! GALA. mantaua) (cu cineva) sau a da de belea (sau de bucluc) (cu cineva). subterfugii. a găsi fa ă. chichi a. 3) a o duce greu.CR.ISP. a (i se) găti o papară (cuiva). a găsi acasă pe mutu.: era gata a o lovi. 1) a găsi pretexte. a o încurca. a (i se) pregăti ceva rău (cuiva). a-şi găsi beleaua(saubuclucul. a o pă i.

nimic . inten ii bune (sau rele) fa ă de cineva. gras tobă. gură în (sau la. ) îmbrăcat) puşcă (sau pistol). gura păcătosului adevăr grăieşte.DOS. ) a căuta ceartă: cătră so de ce dzîce nu grăiaşte de price. gîdilă-mă. a grăi curmeziş. s-a trădat fără voie. gras (sau învelit) ca pepenele (sau ca un pepene) sau gras pepene. gros la ceafă. n-ai haz. de la om la om: să ne în elegem gură în gură. a striga din suflet.RUSSO. (reg. foarte gras: şase boi ca pepenii. .vorba nesocotită sepedepseşte.SAD. gura lumii (sau a oamenilor. prin în elegere directă. gură nespălată. a grăi cu năpaste. în pielea goală: vine dumnealui gol puşcă şi bea pînă se face tun. să rîd! a-i gîndi bine cuiva a gîndi de rău pe cineva gîscă bună de jumulit gol făcăle gol puşcă gras ca gratia gras ca pepenele gras ca tîrnul gras cobză gras tobă a grăi bine de cineva a grăi cu năpaste a grăi curmeziş a grăi de la inimă a grăi de price a grăi pe cineva a grăi pe ponturi greu de cap gros la ceafă gura bate curul gura îi meli ă gura lumii gura păcătosului adevăr grăieşte gură în gură gură nespălată a găuri pielea cuiva.NEC. (pop. ) slab.POP.POP. a se ghiftui cu mîncare. fără nici o re inere: drăgu a de la inimă grăia..POP. (înv. vorbeşte mult şi repede. bîrfe care circulă prin viu grai: foaie verde lobodă.POP. a grăi (sau a spune. foarte slab. ) a vorbi de bine pe cineva: grăi i de bine pre ceia ce vă blastămă. gras ca gratia. să rîd!. ) bogat. ) a se îmbuiba. a se găvozdi bine.PANN.i gîndesc.a găuri pielea cuiva a se găvozdi bine get-beget coada vacii a se ghionti cu cineva a gini marginea a gîdila la inimă gîdilă-mă. să i-i mînce doftorii. a bănui de fapte rele pe cineva. a satului. ci bine. gras ca tîrnul. gura lumii-i slobodă. gîscă (numai) bună de jumulit. n-ai umor. 1) complet dezbrăcat.. gol puşcă. (reg. pe fa ă. foarte slab. gras (ca o) cobză. (înv. (pop. (arg. greu (sau gros) de cap. original.CAR. gol (sau (înv. (pop. şi pop. gura îi meli ă. încet la minte: să dau şi cititorului celui mai gros de cap să-n eleagă că răposatul de la spital este numai un nou costum al meu de paradă. a grăi pe ponturi. (fig. ) a chema pe cineva. a gîndi de rău pe cineva. gol făcăle . (extrem de) sărăcăcios: nici pat. a striga) de la inimă. a spune. ) a împuşca pe cineva. a avea gînduri. a linguşi (pe cineva).VARLAAM. ) a fi de altă părere.ISP. ) a fi atent (la ceva). . cu influen ă.CAR. a contrazice. a gîdila la inimă (pe cineva).i voiesc. persoană flecară. a mahalalei. ) a năpăstui (pe cineva). cu) gură. a-i vrea binele (sau răul) cuiva: rău nu. (înv. nici masă. a tîrgului). a-i gîndi bine (sau rău) cuiva sau a-i gîndi gînd bun (sau rău) cuiva. a i se adresa cuiva: la fereastră sus sărea şi pe nume mă grăia. care vorbeşte vrute şi nevrute. persoană care poate fi exploatată. clevetiri. a se ciocni. a vorbi. vine iarna şi noi tot goi puşcă sîntem. a se ghionti cu cineva. a se lovi cu cineva.. a vorbi afectat. a gini marginea. a vorbi cu păcat: grăiesc cu năpaste şi ca nişte oameni care nu pricep şi nu ştiu. get-beget coada vacii. gura bate curul. 2) (foarte) sărac. a grăi (de) bine de (sau pe) cineva. slab şi bolnăvicios. fraierită: ai găsit gîscă de jumulit. autentic. a grăi de price. a grăi pe cineva.

slavă Domnului!. nu face nimic. haine de toată ziua (sau de purtare. haram de capul vostru!. a întărîta pe cineva. că l-oi hrăni cu miez de nucă. închisoare. (pop . (pop.ISP. înapoi nu m-oi mai întoarce. hai să. hai haină la două rînduri haine de toată ziua hai să. a rămas singur cuc. bîrfitorii.mai lasă-mă înpace! . a dispărut. a nu avea ce mînca. precum v-am spus.fieşi aşa!. haină la două rînduri.i văd mersul! haită de cîine haram că .i văd mersul!. ia mai slăbeşte-mă!. a se lumina de ziuă.PANN. ia-l de unde nu-i. i-a adunat Dumnezeu potecile. a nu-i da pace cuiva.DELAVR. l-au înmormîntat.POP. hor. a răsfă a (pe cineva): să vină la mine. foarte departe. gurile rele. i-a intrat barba-n gură.treacă-meargă:aida-de. şezi!: ia loc şi dumneata pe unde ăi găsi.. din senin. (reg. a murit. parcă le văd cum or să mănînce păpara. hai. vezi tu: haide.. ) pleacă!. haida-de!. a se ciorovăi cu cineva. a holba ochii. hor.. gură seacă. har Domnului!. a se guri de ziuă.EM.) păcat că . s-a făcut nevăzut. foarte harnic: patru telegari de mîncau foc. hai sau haide. hotărît lucru. lasă. nu se scrie la dînsa aşa igănie.DIONISIE.AL. ) a se certa pentru fleacuri. (reg. a hără i pe cineva sau a se hără i cu cineva. ieşit din min i. a hurui la pistoale. i-a cîntat cucul în casă. a hrăni (sau a creşte) cu miez de nucă (pe cineva). venind şi plecînd.. pe neaşteptate. a i pă i voi şi mai rău! CR. haide. (reg. (reg. ) a găsit ce-a căutat. ia loc!. a se sfădi cu cineva. ) a se îmbrînci cu cineva. de tăvăleală). (fam .POP. haine de lucru.întinde-o de aici! haită de cîine. cu siguran ă: hotărît lucru. ) (despre oameni) icnit. cîine rău. a se hîrîi cu cineva.. hăt departe. (reg. ) cîine fără stăpîn: ca nişte holtei de cîni leşina i. i-a luat cînepa apa. a se hrăni cu vînt. a se ciondăni. hor. apucat. simplu de tot: şcoalele cele mari nu se fac numai iac-aşa. s-a topit. brusc. în felul acesta. i-a ieşit pămîntu-n fa ă. (înv. a deschide ochii mari: ce holbezi aşa ochii la mine? holtei de cîine. hor.POP. i-a crescut păr în palmă. (ni)tam-nisam: trînteşte vorba hodorogtronc. ) a se crăpa.. iaca aşa. a se ciondăni. (pop. ) persoană flecară: badea Teacă.SL. haram de capul vostru! har Domnului! harnic de mănîncă foc a hără i pe cineva hăt departe a se hă i cu cineva hîrdăul lui Petrache a se hîrîi cu cineva hodoronc -tronc a holba ochii holtei de cîine hop de -o parte hor. a descărca pistoalele. hop de (sau într)-o parte. ) a murit. pentr-un topor hotărît lucru a hrăni cu miez de nucă a se hrăni cu vînt a hurui la pistoale i-a adunat Dumnezeu potecile iaca aşa i-a cîntat cucul în casă i-a cîntat popa aghiosul i-a crescut păr în palmă i-a ieşit pămîntu-n fa ă i-a intrat barba-n gură ia-l de unde nu-i ia loc! i-a luat cînepa apa ia mai slăbeşte-mă! gură seacă. pute de leneş ce e.. (pop. făcînd zgomot mare. e pe moarte. hor.) arest. i-a cîntat popa aghiosul. hîrdăul lui Petrache. haram că . e pămîntiu la chip. îmbrăcăminte purtată în fiecare zi. hodoronc (sau hodorog)-tronc. halal de voi!: haram de capul vostru! de n-aş fi eu aici.gură seacă a se guri de ziuă gurile rele haida-de! haide. mul umesc lui Dumnezeu! harnic (sau iute) de mănîncă foc. haină cu două rînduri de nasturi. a se hă i cu cineva. pentr-un topor. haide.

pleacă (numaidecît)!. băiete! BRĂESCU. (înv. a se duce. ieftin ca braga. ieftin iei. lucruri inexistente. a dat norocul peste el. laconica ta scrisoare. a se căpăta. a-i merge bine. a ieşi ca păduchele (înainte sau în frunte). arghirofilie. . a ieşi (sau a pleca. (fam.iarnă foartegrea. a se purta necorespunzător în lume. iarbă rea. a se pişa. după icre verzi. a încerca să se eviden ieze cu orice pre . să nu te împiedici! ia şaua la spinare!. şterge-o!: ia şeaua la spinare. a defeca. duminică. s-a chivernisit. i-a pus Dumnezeu mîna în cap. ieri-seară sau ieri-seara. (parcă) i-au mas şoarecii (sau o cireadă de boi) în pîntece. fii atent. i-a venit iapa la hă . supărat şi mîniat. ieftin por i.i căciula! nu ieşi cu capul gol! a ieşi (sau a pleca. a-i reuşi (o afacere) (cuiva): toate învă ăturile lui îi iese înde bine. a inoportuna: be ivul iese la iveală ca păduchele în frunte. ) a ieşi (afară) cu capul descoperit: pune. are o foame de lup: mai aşteaptă. ca un pierde-vară. 2) spune pe îndelete! i-a pierdut dracul măsura sau i-a uitat Dumnezeu măsura. ) a muri: au eşit cătră Dumnezeu. a ieşi afară. bade. a pus botul pe labe: cum se face că tocmai acum i-a pierit glasul? GALA . ia-te (sau po i să te iei) de mînă cu el! sau pute i să vă lua i de mînă!.CR. din cînd în cînd: ici şi colea a ei haină s-a desprins din sponci.DOS .ia-mă încet! i-a pierdut dracul măsura i-a pierit glasul i-a pus Dumnezeu mîna în cap iarbă rea iarnă cu şapte cojoace ia seama! ia şaua la spinare! ia-te de mînă cu el! i-au fătat ploşni ele i-au mas şoarecii în pîntece i-a venit iapa la hă ia vezi! ibostea banilor ici colo icre-verzi ieftin ca braga ieftin iei. bagă de seamă!: ia seama.CONTEMP. pe (sau ba) colo (pe colea).CAR. a ieşi cătră Dumnezeu. ) om rău. a se căca. a ieşi (sau a scoate pe cineva) basma (sau batistă) curată. mai e şi mînă spartă. imaginare: să nu mai umble. a ieşi cu capul gol. se uită: nu fi. ) după ce că e sărac. a scăpa (sau a scoate pe cineva) cu bine dintr-o încurcătură. bagă de seamă!. numai pielea şi oasele. a fugi. a-i ieşi (de sau înde) bine (cuiva). primejdios.POP. a ieşi cu dosul la oameni. cumperi lucruri ieftine şi pu in rezistente. ia seama!. în timpul serii precedente. a se întoarce) umilit. (înv. nu mai are ce răspunde. iertare de vamă. a se duce. a trece (sau a face să treacă cineva) drept nevinovat: a vuit presa. ici (şi) colo (sau colea) sau pe (sau ba) ici. dar tovarăşii de partid nu lau lăsat la greu şi l-au scos basma curată . pe alocuri. foarte ieftin. . a se pricopsi cu ceva: ce blîndă mi-a ieşit pe trup! CR. a fi foarte slab. 1) nu mă grăbi!. (înv. ) trece. ieftin por i ieri-seară iertare de vamă iese la spălat a-i ieşi ceva a ieşi afară a ieşi afară cu udul a ieşi basma curată a-i ieşi bine a ieşi ca ogarul din iarnă a ieşi ca păduchele a ieşi cătră Dumnezeu a ieşi cu capul gol a ieşi cu coada între picioare a ieşi cu dosul la oameni ia-mă (sau ia-o) încet!. ) scutire de vamă. iese la spălat. oful iese la spălat! POP. ia vezi!. a-i ieşi ceva (cuiva).ISP. vă potrivi i (la rele)! i-au fătat ploşni ele. despre oameni) e foarte înalt. ruşinat: [dracul] îşi ia coada între vine şi se întoarce la stăpînu-su. a ieşi ca ogarul (sau ca cîinele) din iarnă. 2) a-i reuşi ceva: nu i-a ieşit afacerea.ISP. o duce bine.EM. (fam. iarnă cu şapte cojoace. (fam. nu mă zori!. a fugi. a ieşi afară cu udul. i-a pierit glasul.1) buruiană (otrăvitoare). ) zgîrcenie. (pop. aseară: am primit ieri-seară. fii atent! nu te obrăznici! ibostea banilor (sau argintului). supărat. din loc în loc. 2)(fig. a se întoarce) cu coada între picioare (sau între vine). doar n-a mas o cireadă de boi în pîntecele tău. icre-verzi. 1) a-i apărea ceva (cuiva). .

a apărea brusc. pe neaşteptate: ei. a ieşi cu vorba înaintea cuiva. a ieşi onorabil dintr-o situa ie dificilă: dar nici Satana nu scăpă cu fa a curată. ) a se lămuri.POP. a-i ieşi cu plin(ul) (cuiva). (pop. a nu-i (mai) ieşi din cap (cuiva ceva). 2) a avea cîştig de cauză. a-şi ieşi (sau a scoate pe cineva) din ori. a-i ieşi cu ocaua înainte (cuiva). a răsări. (pop. a se distinge. a uita (de cineva sau ceva). a-şi ieşi (sau a scoate pe cineva) din pepeni (sau din pepene). a-şi ieşi (sau a scoate pe cineva) din pepeni: oricît de blajin să fie omul. a se eviden ia. a ieşi cu picioarele (sau cu tălpile) înainte. a-i ieşi din cap (cuiva ceva). a depăşi vîrsta alăptării. (p.EM. a (nu)-şi părăsi obiceiurile: a-şi vedea patria ieşită din făgaşul putred în care zace de secoli. a-şi ieşi din piele. a ieşi din comun.PANN. grea: prilejul de a scăpa din impas. 2) a fi foarte bucuros.i ieşi din aste păreri. nu mă fă să-mi ies din fire. îl scoate i din toate răbdările. (fam . ) a-i ieşi în cale cu un vas plin (semn de noroc) (cuiva).KOG. ) a scăpa) de sub teasc. a se remarca. a apărea) (ca) din pămînt (din iarbă verde).AL. a-şi pierde (sau a face pe cineva să-şi piardă) calmul. a nu mai fi la modă.CAR. bată-te să te bată. a-şi ieşi din fire. a-şi ieşi (sau a scoate) din răbdări (sau din răbdare. a (se) enerva. a se lumina: î i spui că -e greşit planul şi.CAR. că tare m-ai speriat răsărind aşa ca din pămînt! POP. a ieşi (sau a scăpa.AL.NEGR.i placă! POP. din toate răbdările) (pe cineva). a muri (şi a fi dus la groapă). bătînd-o pînă şi-a ieşit din min i. ) a-i ieşi înainte cu un vas gol (prevestitor de insucces) (cuiva). a nu (mai) putea uita (ceva). a nu mai putea de bucurie.) 1) a-şi ieşi din fire.MAIOR. că n-are să. (reg. a ieşi din modă. a nu se mai putea stăpîni. a-i purta ghinion (cuiva). ) a fi foarte tînăr (şi lipsit de experien ă): copilandru abia scos din pelinci. a deschide vorba. a-şi ieşi din păreri. a ieşi (sau a fi scos) din pelinci. a depăşi (sau a ajuta pe cineva să depăşească) un moment greu. a se demoda. . a depăşi o situa ie dificilă. a-i da să bea (cuiva): be ivului şi dracul îi iese cu ocaua înainte. a ieşi (sau a scoate pe cineva) cu bine dintr-o situa ie dificilă. a muri. (pop . răbdarea: faci să-mi ies din min i. a fi de bun augur. a ieşi (sau a scăpa) din impas.ext. 1) a-şi pierde cumpătul. 2) a înnebuni: mi-a necinstit fata cu sila.FIL. răbdarea. ) a-şi ieşi (sau a face pe cineva să-şi iasă) din pepeni: scos din ori priveşte stăpînul şi grăbeşte. a-şi ieşi din răbdări . a ieşi din lume. a ieşi (sau a se ivi. a-şi aminti mereu (de ceva). a (se) înfuria: Cănu ă şi-a ieşit din pepene. a ieşi (sau (înv.a-i ieşi cu gol a ieşi cu picioarele înainte a ieşi cu obraz curat a-i ieşi cu ocaua înainte a-i ieşi cu plin a ieşi cu vorba înaintea cuiva a ieşi deasupra a ieşi de sub teasc a-i ieşi din cap a nu-i ieşi din cap a ieşi din comun a ieşi din făgaş a-şi ieşi din fire a ieşi din impas a ieşi din încurcătură a ieşi din lume a-şi ieşi din minte a ieşi din modă a-şi ieşi din ori a ieşi din pămînt a-şi ieşi din păreri a ieşi din pelinci a-şi ieşi din pepeni a-şi ieşi din piele a-i ieşi cu gol(ul) (sau cu sec) (cuiva). discu ia: cum erau să iasă ele cu vorba înaintea tatălui lor? CR. (reg. a ieşi (sau a scoate pe cineva) din încurcătură. a (nu) ieşi din făgaş. a-şi ieşi din pepeni: apoi.) 1) a ieşi basma curată. a o scoate) cu obraz curat (sau cu fa a curată). a-şi ieşi din minte (sau din min i). a ieşi de sub tipar: mai în toate zilele ies de sub teasc căr i în limba românească. a ieşi deasupra. a-şi pierde controlul.COŞBUC. a-i purta noroc (cuiva).

a-şi ieşi din sine. a ieşi (sau a se afla) în priveală sau a face priveală. depăşit. a (se) boieri: îl trămit la domnia-ta. ) a(-şi) pierde sărita. ) întru. (înv. a se arăta în lume. şi pop. ca să se mai roadă. a ieşi la larg(ul). a (se) remarca. a ieşi la gol. din î îni: să mă faci . a ieşi la mal. 1) a ajunge la lumină. a ieşi în (sau (înv. (înv. a (se) da în vileag: va ieşi la lumină mişelia igăncii. la larg. ) a ieşi la tîmpinare.POP. poimîne. a (nu) ieşi la hat cu cineva. 1) a ieşi cel dintîi. dintr-o primejdie: îl încol iseră creditorii. . 1) a ajunge la ărm. a ieşi înaintea cuiva. a asista: îşi înăl ă harapnicul.i din rezonu-şi va ieşi.POP.i iasă în cale vrun iepure. a ieşi (sau a se duce) înainte(a) (sau în calea) (cuiva).CAR. . a se duce) în (sau la) poiană.IORGA. a scoate) la lumină (sau la iveală.FIL.(înv. apilpisi ii conservatori şi-au pierdut cu desăvîrşire sărita. iau ieşit înainte de departe. . dar pînă la urmă a ieşit la liman. 2) a răsări în calea cuiva:poate să. a avea vîrsta potrivită pentru a merge la joc în sat. la obraze. a avansa (sau a ajuta pe cineva să avanseze) pe scara socială.POP. la) întîmpinarea (sau (înv . a-şi pierde cumpătul. 2) a se distinge. la loc deschis: cercam un vad să ies la lumea largă. a ieşi la (sau între) oameni sau a ieşi în (sau la) lume. 1) a ajunge în cîmp deschis. a ieşi înainte.REBR. a da publicită ii: Al. a ieşi la liman. nestingherit de nimic: era acum ieşit la larg. a se înfuria. a (se) distinge. să poată ieşi şi el. 1) a (se) arăta. ) a privi. a publica. a se pierde cu firea: de ce te mînii pre mine. ) a ajunge la o situa ie mai bună. a-şi ieşi din sărite sau (pop. a ieşi în cîmp liber. CONACHI. a reieşi) în relief (sau în eviden ă). la o în elegere cu cineva. ) a scăpa cu bine dintr-o situa ie dificilă. . (înv. alungîndu-şi neamul care ieşise în priveală. 3) (fig. 2) a (se) eviden ia. 2) (fig. ) a defeca (şi a urina). a ieşi la lume.POP. a-şi ieşi (sau a scoate pe cineva) din fire. a ieşi la horă.CR. 2) a ieşi cu bine (sau a scoate pe cineva) dintr-o situa ie grea. Vasile Alecsandri scot la lumină poesia poporului. EM. 3) a deveni public. a se distinge. a fi demodat. să-mi ies din răbuş afară. a o scoate la capăt. ) a deveni (sau a face să devină) foarte sărac.) tîmpinarea) cuiva sau (înv. ) la arătare). a-şi pierde cumpătul: în desperarea pe care le-a pricinuit-o căderea lor meritată de la putere. Russo. a frecventa societatea. a nu se mai putea stăpîni. 1) a fi proeminent. a pune. a ieşi (sau a scoate pe cineva) la covrigi.. a ieşi (sau a merge. a-i ieşi după plac. 2) a se sim i liber. a se remarca. (fam. a ieşi din uz. a întîmpina pe cineva: văzînd fetele acestea că cineva vine la dînsele.SAD. a-şi ieşi din rezon. mîne.. a ieşi (sau a scoate. a ieşi (sau a da. ) a nu se mai comporta normal. a ieşi înainte a ieşi în întîmpinarea cuiva a ieşi în poiană a ieşi în priveală a ieşi în relief a ieşi la covrigi a ieşi la gol a ieşi la hat cu cineva a ieşi la horă a ieşi la larg a ieşi la liman a ieşi la lume a ieşi la lumină a ieşi la mal a ieşi la oameni a ieşi la obraz . a (se) vădi. din pepeni. căci mă pierd cînd cat la tine şi-mi ies cu totul din sine. a (se) da pe fa ă. )a-şi ieşi dinmin i: femeia în lipsa. a-i reuşi după dorin ă. a (nu) ieşi la un capăt. (pop.a ieşi din răboj a-şi ieşi din rezon a-şi ieşi din sărite a-şi ieşi din sine a ieşi din uz a-i ieşi după plac a ieşi înainte a(-şi) ieşi (sau a scoate pe cineva) din răboj (afară). a (se) releva: subiectul nu reiese destul în relief pe fondul clarobscur al şcoalei germane. a ieşi (sau a scoate pe cineva) la obraz(e). a nu mai (putea) fi folosit: această bancnotă a ieşit din uz. 1) a întîmpina pe cineva: cum l-au văzut tovarăşii.CR.MACED. 2) a ieşi la oameni.PANN. i-au ieşit întru întîmpinare.

[gloaba] nu vrea să iasă nici moartă. 1) a muri.IORGA. a ieşi (sau a scăpa. a lua o întorsătură neplăcută: în cele din urmă. a ieşi la liman: i-au dat o sumă dă bani cînd au luat semeşiia de la Bucureşti: bacalăm la ce selamet vor să o scoa ă! că treaba . a reuşi: cum. a (se) pensiona: ieşise la pensie ca judecător. a pleca. a ieşi la săvîrşit. a reclama pe cineva: eşind pîrîş Ioni ă Talpă asupra lui Ghervasie. a ieşi (sau a ajunge) la pepeni. ) a reuşi să isprăvească. a se duce) (ca din) puşcă. i-a ieşit pasien a: a făcut rost de bani. neobişnuit. (fam .SAD.. a ajunge la o situa ie mai bună. a pleca. a izbuti. a ieşi prost (sau rău). DELAVR. a fi exoftalmic. foarte repede. (înv. ne iese părul prin căciulă. a ieşi la socoteală. 2) (despre esături) a se decolora. pînă la limita răbdării: pînă ce cîştigăm francul. a-i ieşi sufletul (cuiva). 1) (despre pete) a se cură a. a rămîne de minciună.. a i se bulbuca ochii (cuiva). (despre elevi) a (nu) ob ine medie de trecere.. a nu ieşi nici mort (sau nici în ruptul capului) din . a-i ieşi ochii (sau sufletul) din cap (cuiva). ) a (se) rezolva în mod favorabil o problemă. a-i ieşi pămîntul în fa ă. a o ine una şi bună: din ce ştie ea. să termine ceva: îi arată că acesta lucru la săvîrşit va putea ieşi. a ieşi la iveală.) a duce la îndeplinire un plan ambi ios şi nesigur.. a fi sleit de puteri: să bată caii şi să-i gonească. a ieşi pîrîş (asupra cuiva). nebun. (înv. a scoate pe cineva) la pensie. obiceiurile. a nu-i reuşi (o afacere) (cuiva).SAD. a ieşi la spălat. ) a izbuti. a se speti muncind.. 3) (despre culorile din esături) a se dizolva în apă. imediat. a nu reuşi într-o ac iune. a sărăci. a se băga în fa ă. 2) a i se urî să aştepte (cuiva).. a ieşi la văpsea. merge pe dos. a (nu)-i ieşi (sau a (nu) avea) media.CANT. a fugi. ) a pîrî. a ieşi (sau a scăpa. la limita puterilor omeneşti. ieşit din gînd. (pop. (pop.URIC. (a.. a fi pămîntiu la fa ă. a ajunge la un rezultat.. pînă să le iasă sufletul. (înv.CAR.POP. 1) a face eforturi deosebite. a ieşi (sau a o scoate) la selamet. a ieşi (sau a se retrage. a fi proroc mincinos: toate prorocirile . (reg. a reuşi. a-i ieşi rău (sau de-a-ndoaselea) (cuiva). a-i ieşi pasien a (cuiva). necum. la o concluzie. a ieşi (sau a scoate) la eft. . (fam. a-i ieşi mestecenii (cuiva). 1) a i se umfla. a ieşi mincinos (sau de minciună). a-i merge rău. lucrurile ieşiseră destul de prost. (înv. ) scos din min i. a-i ieşi (sau a-i trece) părul prin căciulă (sau prin cuşmă) (cuiva). ) a face o afacere proastă. ) a încărun i. a-i ieşi ochii din cap a-i ieşi pasien a a-i ieşi pămîntul în fa ă a-i ieşi părul prin căciulă a ieşi pîrîş a ieşi prost a ieşi pro ap înainte a ieşi puşcă a-i ieşi rău a-i ieşi sufletul ieşit din comun ieşit din gînd . 2) a depune un efort foarte mare.. a nu-şi schimba convingerile. (reg. ieşiră de minciună. de-a dreptul: trase ivărul uşii şi să duse puşcă la gard.BĂLC. ieşit din comun. 3) a fi sărac lipit pămîntului. a ieşi la zăbrele. a ieşi pro ap înainte. a se duce) în cea mai mare grabă. ) a da în vileag.a ieşi la pensie a ieşi la pepeni a ieşi la săvîrşit a ieşi la selamet a ieşi la socoteală a ieşi la spălat a ieşi la eft a ieşi la văpsea a ieşi la zăbrele a -i ieşi media a-i ieşi mestecenii a ieşi mincinos a nu ieşi nici mort din .. a scăpa dintr-o primejdie. ) a ieşi la poartă. 3) a aştepta foarte mult. a fugi. 2) a nu mai putea.1820). o situa ie etc.

a concura. în necaz). a intra în foc. inimă albastră. a da de dracul. mîhnire. întristare.P . a insufla încredere (cuiva). a-i ieşi un sfînt din gură (cuiva). ieşit din modă.HOGAŞ. a intra în foc (pentru cineva). a intra în cheltuială (sau cheltuieli). ) a se oferi să cumpere ceva: au intrat spăt.. (înv. pe acelaşi calapod: ridicase de pe lespezi ceaunul uriaş . (fam. nebun: şi-a pierdut cumpătul: rîdea ca un ieşit din minte. inimă rea. a intra în combina ie cu cineva.CORESI. ) desuet. a se asocia cu cineva. a spune o vorbă potrivită: parcă i-a ieşit un sfînt din gură! CR. a amăgi (pe cineva): inducînd astfel în eroare opinia publică. ) a munci pînă la epuizare.ISP. impozitul sîngelui. ) obligativitatea serviciului militar. a induce în eroare (pe cineva). ieşi i to i dintr-un (sau după un) tipar. a imita scrisul (sau semnătura) cuiva.CEZAR. ) a accepta să fie chezaş. a intra în luptă. a fi în contact cu cineva. a intra în conflict cu cineva. cum ar face să prinză pe aceşti ho i cutezători.. a înşela. 2) necaz. ) a primi însărcinarea de epitrop: a intrat epitrop. a scăpa o vorbă.BOL. o neplăcere: acum iaca în ce chichion am intrat. a face cheltuieli: te-ai hotărît a intra în cheltuiala unei nun i? AL. a intra boala în cineva. a intra în competi ie. interesul poartă fesul. a pătrunde foarte uşor (undeva). iubind pe feti a sa cu tot focul dragostei părinteşti. a se îmbolnăvi: intră boală în trupu lu [i] Cain. a intra în delă.DRĂGHICI. a avea un diferend. a se frămînta: nu mai pu in şi împăratul intră la chibzuri. o gigantică mămăligă. ca o stîncă ruptă din munte. în încurcătură. Cuza cumpărător. melancolie. (înv. a intra în belea (sau în chichion. a intra în (sau la) chibzuri. a plastografia scrisul (sau semnătura) cuiva. inimă de aur. a se expune unui mare pericol pentru cineva. a cădea pe gînduri.. jale: doinele sînt cîntece de inimă albastră . a ieşi (sau a scoate) untul din cineva. a contraface. şi din tiparul lui negru şi fierbinte se rostogoli.NEGR. a lua legătura. banul este totul în lume. a se certa cu cineva. a-i ieşi vorba din gură (cuiva). a îmbărbăta (pe cineva): fa a lui tînără şi bărbătească insufla încredere. a începe lupta cu moartea. (pop. a intra în necazuri. 1) suflet trist. lucru ieşit din modă în zilele noastre . a intra ca-n brînză (undeva). a intra epitrop. întristare: a murit de inimă rea. (înv. ieşi i to i dintr-un tipar a-i ieşi un sfînt din gură a ieşi untul din cineva a-i ieşi vorba din gură a imita scrisul cuiva impozitul sîngelui a induce în eroare inimă albastră inimă de aur inimă rea a insufla încredere interesul poartă fesul a intra boala în cineva a intra ca-n brînză a intra chezaş a intra cumpărător a intra epitrop a intra în agonie a intra în atingere cu cineva a intra în belea a intra în cheltuială a intra în chibzuri a intra în combina ie cu cineva a intra în competi ie a intra în conflict cu cineva a intra în delă a intra în fabrica cuiva a intra în foc a intra în foc .URIC. a intra în atingere cu cineva. demodat: biata mamă. a avea de îndurat un neajuns. (înv. a spune ceva fără voie. a intra în agonie. mînie.PRAV. a face un aranjament.CR. a da curaj. a stoarce de puteri pe cineva: hămăliseră sărmanii de ieşise untul din ei. a intra în fabrica cuiva. om foarte bun la suflet.ieşit din min i ieşit din modă ieşit din min i (sau din minte).NEGR. a da peste un necaz. a intra cumpărător. pedepsit de cineva. a garanta pentru cineva. muştruluit. ) a fi certat. a intra chezaş.. (înv.

a intra în panică. a se speria foarte tare. mîine aşa.CR. a cîştiga bunăvoin a cuiva: avusese o lungă vorbă cu Mo oc. 1) a agasa (cu amabilită ile) pe cineva. a intra în groază. a cădea la învoială.POP. a intra la mijloc.ISP. a deveni bănuitor. (despre conferen iari) a începe expunerea subiectului conferin ei.i voi fi brodit gustul. . a intra (sau a cădea) în păcat sau a da în păcat. suspicios: ştii că eu nu intru la idee cu una. 2) a fi sub influen a cuiva. a fi cuprins de groaza mor ii apropiate: intră în grozile mor ii. a aborda miezul chestiunii. a se îngrijora. a accepta condi iile cerute: aşa s-a hotărît să intre la tocmeală. fata .AL. 1) a muri. a-i intra în sînge (ceva cuiva). ) a începe (sau a termina) un tratament cu ceaiuri de salce. le biciuia şi nu le da de mîncare..) a se îngrozi.OD. în placul. a corespunde exigen elor cuiva: sper că.POP. (înv . a intra în putrefac ie.PANN . (pop. 2) a deveni drag cuiva.a intra în gra iile cuiva a intra în groază a intra în grozile mor ii a intra în joc a intra în jude a intra în materie a intra în mormînt a intra în obicei a intra în panică a intra în păcat a intra în pămînt a intra în pămînt de frică a intra în putrefac ie a intra în salce a-i intra în sînge a intra în spital a intra în sufletul cuiva a intra în tain a intra în tocmeală a intra într-un partid a intra în voie cuiva a intra în gra iile (sau în favorurile) cuiva. în necaz. a intra în obicei. ) a face puşcărie. cu două. a intra într-un partid.CR. a se judeca (cu cineva): şi nu intra în giude cu şerbul tău.PSALT. a intra la spălat. a intra în vorbă a intra la apă a intra la gînduri a intra la mijloc a intra la răcoare a intra la spălat a intra la stăpîn .CR. a intra în mormînt. 1) a începe o convorbire (cu cineva): am intrat în vorbă cu dînsa ş-am aflat că e de aici din tîrg. a greşi. care intrase iar în favor. a intra în spital.i aminte bine şi nu intra în păcat. 2) a dispărea: parc-au intrat în pămînt.GHICA. a intra în pămînt. pasările se luaseră de gînduri. 1) a comite o faptă condamnabilă. (pop. la griji. a fi foarte speriat sau ruşinat: iară eu intram în pămînt de ruşine. a intra la stăpîn. a interveni: au intrat la mijloc să-i despar ă. îi întoarce capul. a se interna în spital. a se încurca într-o treabă. a intra la răcoare. la idei. 1) a-i da ascultare (cuiva). 2) (spec. a începe să putrezească. ) a ajunge într-o situa ie bună. .. . a-i face pe plac (cuiva): [pe animalele] care i se părea că nu-i intră în voie. (despre esături) a intra la apă. a intra în voie (sau în plac. a intra în grozile mor ii. a păcătui: ia adu. a intra în (sau a ieşi din) salce. a se alarma. a deveni obişnuin ă. (reg. a intra în sufletul cuiva. că întru acuş într-un păcat! AL. a intra în (sau la) tocmeală (sau tocmeli). în voia) cuiva.CAR. azi aşa. 2) (despre oameni) a intra în belea. a intra la apă. ) a comite o crimă: lipseşti din ochii mei. 1) a slugări. 2) a curta o fată: intrînd în vorbă. a intra în vorbă (sau în discu ie) (cu cineva).NEGR. 2) a fi agreabil cuiva. crezînd că doar l-o împăca. a deveni o obişnuin ă. a se pune de acord.PRAV. a intra în joc (sau în horă). 1) (despre esături) a-şi reduce dimensiunile după spălare. a intra la gînduri (sau la grijă. a muri. a se înscrie în-tr-un partid. a intra în materie. la idee) sau a se lua de gînduri. a intra în tain. a se nelinişti. [că] î i voi fi intrat cu totul în plac. a intra în jude (sau în judecată) (cu cineva). a intra în pămînt de frică (sau de ruşine).

a se angaja slugă (la cineva).CR. bătăuş: un sergent sanchiu şi iute de pumn. s-a înserat. căci am trebuit să iau o datorie a lui pe seama mea. iute (sau rea) de cur. iute şi degrabă. a (se) amăgi.. 2) e bleg. îi curge untura (sau îi dă grasul) pe nas. a nu fi atent. (înv. e un risipitor. (reg. ) 1) a pierde o partidă la jocul de căr i: izbucneau în rîs sau înjurături. . (glume ) e foarte slab. posac. a intra sub judecată. a fi distrat. e îmbuibat. a nu avea bani. a nu da importan ă. ştiu eu ce îl doare. îl împunge (sau în eapă) orzul (sau ovăzul).CAR.PRAV. prost: era un om din aceia căruia-i mîncau cîinii din traistă. într-o belea: am intrat mesa. cînd auzi de bărbat.GALA. a-i intra ra a în traistă (cuiva).a intra mesa a intra pe mîna cuiva a intra pe o ureche şi a ieşi pe cealaltă a intra platcă a-i intra ra a în traistă a intra slugă a intra sub judecată a-i intra şarpele în pungă a intrat murga în sat a intrat nora în blide a-i intra un cu it la inimă a intra vremea în sac ironia sor ii a i se isprăvi zilele cuiva a iubi ca ochii din cap iute de cur iute de pumn iute foc iute la ma e iute la mînie iute şi degrabă a-şi iu i pasul a-şi izbîndi asupra cuiva îi dă necazul de nod îi mănîncă cîinii din traistă îi ninge şi plouă îi ştiu eu buba îi trec mul i bani prin mîini îl împunge orzul îl mănîncă palma dreaptă a intra (sau a cădea. ) ar ăgos. ) îi merge (prea) bine. ) 1) a intra (sau a băga pe cineva) într-o încurcătură. a-şi iu i pasul.POP. a munci (pentru cineva): fă-te că eşti om sărman şi că umbli să te bagi slugă. iute foc sau foc de iute. ce rea eşti la mînie! COŞBUC. despre femei) desfrînată.AL. a îmbăta cu apă rece . iute (sau strîmt) la ma e. foarte harnic. cheltuieşte fără socoteală. curvă. a intra (sau a se băga) slugă (la cineva). (pop. a o băga pe mînecă: logofătului îi intrase ra a în traistă. (despre femei) e tare neîndemînatică la treburile gospodăreşti. este foarte necăjit. e veşnic supărat. îi ştiu eu buba.POP. posomorît. iute (sau grabnic. (fam. a(-i) intra pe o ureche şi a(-i) ieşi pe cealaltă. îi mănîncă cîinii (sau ra ele) din traistă (sau din buzunar). a-i da cuiva (sau a-şi face) iluzii nemotivate. (reg.CAR. a duce (sau a se lăsa dus) cu vorba. îndată. îi dă necazul de nod. . a i se face frică. n-a intrat vremea-n sac! CAR. îl mănîncă palma dreaptă (sau stîngă). (pop . a iubi (pe cineva) (sau a-i fi drag cuiva) ca (sau mai mult decît) ochii din cap (sau lumina ochilor). a i se isprăvi zilele cuiva. Doamne. a fi la discre ia cuiva. irascibil: ei.ISP. (parcă) îi ninge şi (îi) plouă sau (parcă) îi plouă şi (îi) ninge. a-i intra (cuiva) şarpele în pungă. a-l trece un fior rece (pe cineva). iute de pumn. a trece vremea: răbdare. îi trec mul i bani prin mîini. a iubi foarte mult pe cineva: îşi iubeşte nevasta ca ochii din cap. a intrat nora în blide. imediat.. a muri. a-i intra un cu it la inimă (cuiva). a băga) mesa.BĂLC. a intra pe mîna cuiva. ) a fi dat în judecată: de nu va face aşa. jocul neaşteptat al sor ii: iată ironia soartii! CAR. 1) este foarte mic de statură. iritabil. tînărule. rău) la mînie. a intrat murga în sat. semn că va trebui să dea (sau să primească) o sumă de bani. ironia sor ii (sau soartei). 2) a se păcăli. după cum intrau platcă saunu. atunci întră sub judecată. a intra vremea (sau zilele) în sac. a intra (în) platcă. a-şi izbîndi asupra cuiva. a (se) îmbăta cu apă rece (sau de cap). nenorocit. 2) a avea de plătit o datorie: am intrat în platcă de 250 fr. ) a se răzbuna (pe cineva): bietul iepure se hotărî să-şi izbîndească asupra ursului. are o senza ie de mîncărime în palma dreaptă (sau stîngă). a crede (sau a lăsa pe cineva să creadă) că tot ce zboară se mănîncă.CR. se văicări el. foarte repede: aceasta era foc de harnică. (înv. a fugi.

a îmbrobodi (sau a lega) la ochi (pe cineva). îmi umblă cuvîntul prin gură. dar l-am uitat şi mi-l voi aduce aminte degrabă. ) 1) a îmbogă i pe cineva.) mă frămîntă gîndul: cugetul îmi bate. a îmblînzi (pe cineva). a o tuli. a îmbrăca patul. a scoate la păscut atîtea vite cîte să aibă ce mînca. (înv. a i se înce oşa privirea: ochii-mi se painginesc. 1) a lega o carte. a îmbrăca păşunea cu vite. a i se împăienjeni (sau a i se împînzi) ochii (sau vederile) (cuiva). îndată se îmbrăcă cu cămeşă de ghea ă.POP. 2) a orbi. 3) a pune coarne (cuiva). nu-mi pasă. 1) a fermeca (pe cineva). degeaba. a se împăca ca capra cu varza. a se îmbrăca în negru.a se îmbăta turtă a îmbătrîni degeaba a îmbătrîni în vatră a se îmbrăca bine a îmbrăca caftanul a se îmbăta (sau a se face. a îmbrăca caftanul. nu mă interesează. a-i intra frica în oase (cuiva). a-şi ocupa. a-şi umple ziua cu lucruri utile. a-i face un rău cuiva.REBR. a se dedica unei profesii. a mul umi şi pe unul şi pe altul. a împărtăşi soarta cuiva. a îmbrăca un lan (sau o moşie). a se îmbrăca cu cămaşă de ghea ă a îmbrăca cu uşa a se îmbrăca în negru a îmbrăca o carte a îmbrăca o icoană a îmbrăca patul a îmbrăca păşunea cu vite a îmbrăca pe cineva a îmbrăca un lan a îmbrăca ziua a îmbră işa o carieră a îmbrobodi la ochi a îmbuca ca lupul a îmbuna inima cuiva îmi bate cugetul îmi este indiferent îmi umblă cuvîntul prin gură îmi vîjîie motorul a se împăca ca capra cu varza a împăca capra şi varza a se împăca cu rînza a se împăca cu soarta a i se împăienjeni ochii a împăna o fugă a împărtăşi ceva cu cineva a împărtăşi soarta cuiva a împăr i colacul .NEGR. ) a fi în rela ii proaste. a (se) îmbrăca cu uşa. a se împăca cu rînza. a împăna o fugă. îmi vîjîie motorul. (înv .POP. a îmbră işa o carieră. a îmbrăca ziua. a împăca două interese opuse. a îmbrăca o carte. (reg. 1) a se îmbrăca cu haine groase. (pop. dacă auzi că şed Cantimireştii la casele lor cu pace. a se îmbăta foarte tare: visase că l-a avansat şi s-a îmbătat turtă de bucurie. norii sus se învîrtesc. a îndupleca (pe cineva): [flăcăii] gîndiră să-i îmbunească inima şi se duseră cî iva de-l rugară să vină. ) a pleca: l-oi ruga să te îmbrace cu uşa. a se îmbrăca bine.. şi pop . 2) a se îmbrăca cu haine de bunăcalitate. a pune lenjerie curată de pat. a-şi accepta destinul. a fereca. a nu mai vedea bine. a îmbrăca o icoană. îl ştiu. a îmbuca ca lupul (sau lupeşte). vorba românului. a se împăca cu soarta. a se cocli) turtă (sau cri ă). a(-i) împăr i colacul (cuiva). 2) a înveli o carte pentru a nu se murdări. a purta haine de doliu. ) mă doare capul. îmi bate cugetul.NEGR. a împărtăşi ceva cu cineva. a îmbătrîni degeaba. a mînca lacom. a împăr i un lan (sau o moşie) în arendă. a nu se putea în elege unul cu altul. 2) a împovăra cu o sarcină pe cineva. a rămîne fată bătrînă. a încadra o icoană. din străin să-mi fac un frate. a o şterge. (reg. a împăr i ceva cu cineva: un înger . a nu face nimic folositor în via ă: e vorba numai să nu-mbătrînim. (pop. 2) a deveni domn. ) 1) a fi boierit. a împăca (şi) capra şi varza. cu care împărtăşesc toate bucuriile şi fericirile vie ii. ) a mînca pe săturate.CAR. (reg. (arg.. a se îmbrăca cu cămaşă de ghea ă.NEC. a îmbuna inima cuiva. a îmbătrîni în vatră. a înşela (pe cineva). a(-l) vedea mort (pe cineva). îmi este indiferent. a tremura de frică: iar Duca-vodă. a împăr i bucuriile şi necazurile cu cineva. a îmbrăca pe cineva..POP. ) a o lua la fugă.

URECHE .. a se împinge cu vorba. pre) camătă..a împăr i cununa cu cineva a împăr i dreptatea a împăr i fră eşte a o împătura a se împiedica în picioare a i se împiedica limba a împinge bani groşi a se împinge cu vorba a împinge la roată cu cineva a împinge o poştă a împinge păcatul a împleti cosi ă albă a împleti din picioare a împleti gî e albe a i se împlini cuiva a se împlini sorocul a i se împlini veleatul a se împodobi cu pene de păun a se împodobi la păr ile ascunse a împrăştia ca găina a-i împrăştia trupul mădulări împreună cu . a împleti gî e albe.dracul) (pe cineva) (să . P. . a împroşca cu noroi (pe cineva) sau a zvîrli cu noroi (în cineva). (pop. a dansa.DOS . împieli atule. a rămîne fată bătrînă: eşti ca floarea cea de nalbă. 1) a termina. a(-l) împinge (sau a(-l) îndemna. a (se) împrumuta cu ceva.POP..... a împrospăta culorile a împroşca cu noroi a împrumuta bani cu camătă a împrumuta bani igăneşti a împrumuta cu ceva a împuia urechile cuiva a împăr i cununa cu cineva. ) a rupe în bucă i (pe cineva): lăudîndu-să că-i va împrăştia trupul mădulări. a împăr i dreptatea. .. depreună.CAMIL. 2) a o încurca (cu cineva): poartă-te bine cu boierii..). a se împodobi la păr ile ascunse. în acelaşi timp cu . (înv. halal să-mi fie! CR. a bate. a merge din greu. a-i spune multe şi mărunte. a împinge bani groşi (cuiva). a da o mînă de ajutor cuiva. a i se împlini veleatul (cuiva). a toca la cap pe cineva. a lua) bani cu (sau (înv.. a face rost de bani cu orice pre . a împrumuta ceva (de la cineva). a împrumuta (sau a lua) bani igăneşti. a reînnoi. a-i creşte părul în păr ile ascunse ale corpului. se-mpiedică-n picioare. a se împăuna.NEGR. ) a insulta. a împrospăta culorile. a împleti din picioare.CORESI . a-i împrăştia trupul mădulări (cuiva).AL . pre cari îi împingeau păcatele să împrumute cîndva bani de la dînsul. ) în. . a face dreptate. a înviora culorile. a împrumuta (sau a da. verzi şi uscate cuiva.. a împuia urechile (sau capul) cuiva. laolaltă cu . împroşcîndu-i cu noroi pe cei de pe trotuar. a împrumuta bani cu dobîndă: luînd bani cu camătă de la turci. ame i i numai. a împinge o poştă. a isprăvi (cu cineva). [băcanul] îi înşăla . a se îndemna (cu vorba). c-apoi o împlineşti cu mine! AL . a batjocori. a juca: mata ştii să-mpleteşti din picioare. ) şi cu . a o lua la sănătoasa.POP . a nu mai putea vorbi desluşit.. a împăr i în mod egal. ) a rămîne fată bătrînă. sau (înv. a împinge la roată cu cineva. a veni scaden a.. cînd te-am rugat să-mpăr im cununa? COŞBUC . a o împătura. a se lăsa ispitit. (reg . a se împlini sorocul. ademenit (de o slăbiciune) să facă ceva: de i-ar împinge păcatul să-mi deschidă uşa. ) a se căsători cu cineva: spune tu.. a risipi. a i se împiedica limba (cuiva). împreună (şi) cu .: şi cu făcătorii păcatelor depreună munci i fi-vor. a împăr i fră eşte. a(-l) duce) păcatul (sau păcatele. a-i veni sorocul (cuiva): să mergem. a cheltui fără socoteală. a mitui (pe cineva). a i se împletici picioarele (cuiva): unii. a se împodobi cu pene de păun. a i se împlini cuiva sau a o împlini cu cineva. a împrăştia ca găina.. 1) a stropi cu noroi (pe cineva): maşina trecu printr-o băltoacă. (reg. împieli atul. a calomnia. termenul de plată.) a fugi. a defăima (pe cineva): ce să aştep i de la un om care nu ştie decît să împroaşte cu noroi? SAD . a împleti cosi ă (sau coadă) albă. a se împiedica în picioare. că i s-a cam împlinit veleatul! POP. dar împletişi coada albă. 2) (fig..

pe loc: sim ind ostaşii că puteri nu le-au rămas. în(tr-) acel ceas. înainte (sau mai înainte) de (naşterea lui) Hristos.i fie editor. prefa ă. mînăstirea de la Sf.PANN. pur) al cuvîntului. pe lîngă aceasta: e un prostănac şi. sub un anumit aspect. din unele (sau din multe puncte de vedere). fug. a o lua la sănătoasa.CR. totodată.PÂRVAN . extravagant: bre.. a i se împu ina sufletul (cuiva) sau a se împu ina cu inima. imediat. a se descuraja: nu tempu ina cu inima. a adresa o cerere (sau un act. a avansa (pe cineva). înainte (sau mai întîi) de toate. a înainta o cerere (sau un act.CR. om nesocotit.. în adevăratul sens (sau în eles) al cuvîntului sau în sensul (sau în în elesul) cel mai adevărat (sau înalt.BĂLC. în asemenea caz ar primi desigur să.ANGHEL. (chiar) acum: ar dori ca tot lucrul să se împlinească în acest moment..) a nu avea bani. în acest sens. în adevăratul sens al cuvîntului. a împuşca cu pat de puşcă grecesc. a demisiona.. atunci. într-acel ceas. (înv . a fi lefter. simultan. exprimată în acest sens . (chiar) în această secundă sau (chiar) în secunda aceasta. predoslovie. a-şi pierde curajul. precis: plouate. ) într-acelaşi timp. în acelaşi timp sau (înv. în asemenea împrejurări. în afară de aceasta. în atari circumstan e: sper că d-l Socec .. îndată.) precursor. în acest caz sau în cazul acesta sau într-un asemenea caz. prematur. are to i sor ii de a fi confirmată. Sava poate fi socotită în acelaşi timp şi la marginea Bucureştilor. a bate cu bă ul. înaintea erei noastre. cu adevărat. cuvînt înainte. a o tuli: îşi luă şlicul şi o împunse de fugă pe uşă.a o împunge la fugă a împuşca cu pat de puşcă grecesc a împuşca doi iepuri dintr-un foc a împuşca francul împuşcă-n lună a i se împu ina sufletul în această privin ă în această secundă în acelaşi timp în acel ceas în acest caz în acest moment în acest sens a o împunge la (sau de) fugă sau a împunge fuga. pînă cînd societatea na ională şi Statul na ional n-au ajuns la cea mai înaltă treaptă în putere. concomitent.. cu adevărat: literatura unei na ii nu se poate ridica la o treaptă în adevăr înaltă. a o întinde.. nu putea să. în acest moment sau în momentul acesta. 1) cu privire la .. a-şi înainta demisia. sub acest aspect (sau raport). o plîngere) (cuiva).SAD.. a înainta în func ie (sau în grad) (pe cineva). PREDA.i dau un răspuns chiar în secunda aceasta . (chiar) acum.. ce-mpuşcă-n lună! AL . înainte de termen.P. în(tr-) adevăr.CAR.CAMIL. în adevăr în adevăratul sens al cuvîntului în afară de aceasta a-şi înainta demisia a înainta în func ie a înainta o cerere înainte-alergătoriu înainte cuvîntare înainte de Hristos înainte de timp înainte de toate . cu grămada alerg.OD. în momentul acela. înainte de timp. exact. în acest moment: în această secundă îmi amintesc ce s-a întîmplat . această poznaşă trebuşoară în multe privin i.. a rezolva două treburi deodată. împuşcă-n lună. exact. o peti ie. sub unele (sau sub multe) aspecte: amîna din zi în zi . în această privin ă. o plîngere) (cuiva). 2) care se referă la problema în discu ie: nu mi-a pus nimeni nici o întrebare în acestsens.. înainte cuvîntare. a o lua la fugă. în afară de aceasta. o peti ie. în legătură cu problema în discu ie: părerea .. prea devreme. înainte-alergătoriu. (chiar) în această clipă. plini de frică. în această privin ă (sau privire) sau într-o (oarecare sau anumită) privin ă (sau privire) sau în unele (sau multe) privin e (sau priviri). din acest (sau dintr-un anumit) punct de vedere.NEGR . absolut.. mai e şi urît. (fam . în primul rînd: care om nu ine la via ă înainte de toate? CR. erau găinile. a împuşca francul. de asemenea: deşi ine oarecum de tîrgul din lăuntru . a împuşca doi iepuri dintr-un foc. că tot mai am oleacă de nădejde.

: se sculaseră cu vreo două ceasuri înainte să răsară soarele. în carne şi oase . în mare măsură...CR. a înapoia în lucru (pe cineva). văzduh: ca o săgeată coborî pasărea din înaltul cerului.POP. în mare măsură: i-e foame? .. că întralt chip nu va pute scăpa de moarte. iar porneşte la Dumnezeu. a se scumpi: se înal ă la pre toate celea. a (i se) înăcri (sufletul) cuiva... 1) în frunte: iar în capăt [ul mesii] cine şade? AL . ) cu ajutorul poştalionului sau cu ajutorul cailor schimba i la fiecare popas. 2) (fig. în capăt. în amurg. ) aiurea: era mereu cu gîndul în altă parte. în altă parte în alt chip în alte timpuri înaltul cerului în amănunt în amurg în amurgul vie ii a înapoia în lucru a se înarma cu răbdare în aşa hal că . altminteri: sfătuitu-s-a cu un prietin. cînd ... de dezinteres. a mări pre ul. înaltul cerului. a (se) supăra. împreună. a strînge) din umeri. în eventualitatea unui răspuns afirmativ: scrie-mi dacă te interesează sau nu căr ile! în caz afirmativ.CR.DIONISIE. altfel.) după ce s-a întunecat: plecă iganul cătră casă în capul nop ii. în cai de poştă. vei suporta consecin ele . a lua.COSTIN . în bună parte. 1) în alt loc. fix: după ce se împlinesc trei ani în capăt.. în cap de noapte sau în capul nop ii. în aşa hal că . chema i pompierii! în caz contrar.. n-au vrut să încalece în oaste. a înăbuşi în faşă. odinioară: mai şezi.. cată să te înarmezi cu răbdare . în trecut. (înv. altfel. (sau de a ... în eventualitatea că . (pop .. a înăl a (sau a da. altcum. în cap sau în capăt.. în alte timpuri sau (înv .POP.încă cum! a încăleca în oaste.înainte să . exact.... în alt mod. (sau de .SAD.. dacă . a(-şi) ridica privirea.. în caz afirmativ. a se înarma cu răbdare. pînă a nu .LET.. altundeva. altădată. a-şi propune să aibă răbdare: dacă te duci la Primărie. trimite şi contravaloarea lor... . 2) în cap. detaliat: prinse a-i povesti tărăşenia în amănunt. foarte mult. a ridica. în aşa măsură că . pînă să .EM. a înăbuşi în faşă a înăcri cuiva a înăl a din umeri a se înăl a la pre a înăl a ochii în bloc în bună parte în butul cuiva în cai de poştă în cap în capăt în cap de noapte în carne şi oase a încasa o bătaie în caz afirmativ în caz că .... în bloc. a se înăl a la pre . ) în ciuda..POP.). a primi) o (mamă sau o sfîntă de) bătaie (sau o chelfăneală). în persoană: era chiar el. în carne şi oase.) în al i timpi. în pofida cuiva: ce horeşti aşa cu jele în butul dragostei mele? POP. în altă parte. a desfiin a. în detaliu. a fi bătut măr. la bătrîne e.. dacă nu . a(-şi) înăl a (sau a(-şi) ridica) ochii. laolaltă. a (se) amărî.. a încasa (sau a căpăta. să se facă catolic. pe înserat. a distruge în fază incipientă.. a întîrzia.: în caz de incendiu.. încă cum. (reg. a lua o bătaie zdravănă.. în(tr-) alt chip. (înv. de neputin ă).. în butul cuiva. altminteri.).: în caz contrar. a împiedica la lucru (pe cineva). bolta cerească. ) a pleca la război: că ara pizmuind lui Alexandru-vodă.. că nu şezi pe ghimpi. ce te grăbeşti ca-n al i timpi? PANN. în caz contrar încă cum a încăleca în oaste (mai) înainte să . în (sau la) caz(ul) că .. a privi în sus: fata-şi ridică ochii albaştri. în amănunt.. a se sătura: mi s-a înăcrit sufletul de dînsa. în amurgul vie ii. a mişca din umeri (în semn de neştiin ă.

a nu mai încăpea de cineva. îmbrăcat numai cu cămaşa: afară-i vremea vrăjmaşă.COŞBUC...P. dete şi peste calul tatălui său din tinere e.CR. a face cunoştin ă cu cineva de care nu mai po i scăpa. ) după) urmă. n-a putea să scape fata împăratului de la un necaz ca aista? POP . ce opinii sau inten ii are?.) a fi foarte preocupat. în sfîrşit: în cele mai de pe urmă. a se încărca cu cineva (sau cu ceva).: dînşii la ceartă începură. ca să-şi cerce norocul. a încărca (sau a umfla) nota de plată. şi pop.. a nu-şi încăpea în săul său.... a bate (pe cineva)..P..) sau în ce (sau care) ceas... (fig. (reg.. a se lua la ceartă cu cineva: nu te începe cu un ăran.. privitor la.BIBLIA.. 1) a fi foarte bucuros. sub raportul. a lua asupră-şi sarcina de a se îngriji de cineva (sau de ceva). plin de ifose: nu.DELAVR. ce fel de om e?. a începe pe altă coardă în ce priveşte a încerca marea cu degetul a încerca norocul a încăleca pe nevoie. .: în ce priveşte forma.CAMIL. în privin a.. (înv .VLAH.EM... a se încărca de calabalîc. ) întrucît. în ce dispozi ie sufletească se află?: mă duc să văz ce gînduri au. referitor la. în ultimul moment. a încărca de Doamne-ajută (pe cineva). cu privire la. Cătălin. a încerca marea cu degetul. ) a începe discu ia: iarăşi a-nceput cuvînt străinul . 2) cel mult (sau cel pu in): i-aş putea da în cel mai bun caz douăzeci de mii pe ele . încă (odată) pe-atîta.POP. în ce mod. în cămaşă (sau cu cămaşa). 2) (fig . a încălzi (sau a înfierbînta) pînă la roşu..POP . ) a scăpa de sărăcie.POP. a mări nejustificat suma datorată pentru un produs. ai putea învă a o meserie..a încăleca pe nevoie a se încăl a cu cineva a încălzi pînă la roşu în cămaşă a nu-l încăpea cămaşa a nu mai încăpea de cineva a nu mai încăpea în piele a nu-şi încăpea în săul său încă pe-atîta a se încărca cu cineva a se încărca de bogdaproste a se încărca de calabalîc a încărca de Doamne-ajută a încărca nota de plată în ce ape se scaldă? în ceasul al doisprezecelea în ceasul ce . din punct de vedere. raportat la. a încălzi (sau a înfierbînta) pînă la incandescen ă. ... în ce fel. 1) a se îngrăşa. a ac iona fără certitudineareuşitei: ei. a se impiedica de cineva... degeaba.. la urma urmelor. în (sau cu) ce chip.i mai încapi în piele de fudulie? REBR. SAD.. în clipa (sau momentul) în care . (înv. a căuta.CEZAR.. a prinde să . 1) însitua ia cea mai bună (sau mai rea): în cel mai bun caz. şi eu sînt numa-n cămaşă.. a nu mai şti ce să facă de atîta bine: boierii nu-şi încap în piele de petreceri.. îl bătură. în ce chip în cele din urmă în cel mai bun caz în ce parte? a se începe cu cineva a începe cuvînt a începe la . (sau care . a-şi găsi beleaua.. acu-i acu ca să.. în ce ape se scaldă?.REBR. . a nu(-şi) mai încăpea în piele. a se apuca de .) a ispiti) norocul. (judecînd lucrurile) sub aspectul . a nu-l (mai) încăpea cămaşa (pe cineva).COŞBUC .. în ce parte?. să vadă.. în ceasul al doisprezecelea. .. a(-şi) încerca (sau a cerca. a o lua altcum: îl luară cu frumuşelul. în cel mai bun (sau mai rău) caz..ai putea intra în politică.... în ceasul ce . (pop.... (înv . ca doardoar a încăleca pe nevoie. pentru un serviciu. a ieşi la liman: muncea în dreapta şi în stînga. în (ceea) ce (sau cît. de constrîngere). a începe (sau a o da) pe altă coardă. ) a sonda terenul (pentru a vedea dacă are şanse de reuşită).ISP. am avea de făcut următoarele observa ii..CORESI . s-o dus acolo la fîntînă.. a începe cuvînt... 3) a fi gras şi leneş.i încerci norocul. cu o clipă înainte de a fi prea tîrziu. neliniştit. în cele (sau cea) (mai) din (sau de pe. a-şi aprinde paie în cap. iar în cel mai rău . a începe la . a se încărca de bogdaproste. în ce ape să scaldă. 2) a fi înfumurat. în ce direc ie?.. rugă.. (reg . cînd. a se încăl a cu cineva. dublu: scurteica fusese încă pe-atît de lungă.) a fi peste măsură de gras. a întrebuin a alte mijloace (de convingere. .. cum: şi înva ă în ce chip se cade a face .. încît) priveşte (sau privea). începură dară pe altă coardă.: nu sti i în ce ceas Domnul nostru vine. unde?: în ce parte a apucat-o? a se începe cu cineva.. a nu avea loc.

SAD. a se închina de sănătate. rela iile cu cineva. a nu (putea) închide ochii. (fig. a încheiat-o. a înceta din via ă. a nu putea dormi. a i se închide cărările cuiva. a înceta din via ă. a renun at. a închega două vorbe. a se închina (sau a cădea.NEGR. 2) a muri. în semn de supunere: să nu fie silit a închina cetatea din pricina setei şî foamei. a se dezinteresa de cineva: să fi fost mîndră-nchinată.SAD.DRĂGHICI. cu mare băgare de seamă: planetele cu-ncetul ar reintra în via ă în vechile lor legi. în chepeng. (înv. a capitula: oastea lui Ieremia închină armele lui Mihai. a închina dracului pe cineva. a amu i. a se împrieteni (cu cineva). a trimite salutări cuiva. a nu mai avea nici o ieşire.. a muri. (pop .POP . a avea insomnie: zori de ziuă se revarsă şi ochii încă n-am închis.: beau un pahar de bere în sănătatea voastră. (despre subiecte în dezbatere. a fi la cheremul cuiva: să vie aici. a veni) înaintea cuiva.) a tăcea. probleme) în discu ie. a strînge.. EM. a trece cu vederea ceva: slujbaşii stăpînirii de multe ori închid ochii. a nu mai voi să audă ceva.ISP. a lăsa în pace pe cineva. a lega o prietenie. fericit. a închega o prietenie (cu cineva). în chestie sau în chestiune. nici ceasul.) a rupe legăturile. la poalele slăvitei măriri. a i se închide ochii (cuiva). ) a saluta pe cineva. a ciocni) în (sau pentru. încet-încet sau cu încetul sau încetul cu încetul. a închide ochii (pentru totdeauna). de) sănătatea cuiva. pu in cîte pu in. a se închina (sau a cădea. încet-încet a închega ceva bani a închega două vorbe a închega o prietenie a încheia catastihul a o încheia cu cineva a încheia hotărîre a încheiat-o în chepeng în chestie a i se închide cărările cuiva a închide cu şapte pece i a i se închide glasul a închide lupul în stînă a închide ochii a închide ochii a i se închide ochii a nu închide ochii a închide ochii cuiva a-şi închide urechile a închina armele a se închina de sănătate a închina dracului pe cineva a-şi închina fruntea în ărînă a închina în sănătatea cuiva a se închina la poala cuiva a închina o cetate . cînd vi s-a închide glasul. a păzi cu străşnicie. a muri: a venit vremea să-şi închine şi el fruntea în ărînă. a închide ochii sau a închide un ochi.CAR. ) a muri: că nu ştii ziua.CONACHI. a-şi astupa urechile. a da dracului pe cineva.ext. foarte încet. să arate. să aibă noroc etc. (înv. a nu mai putea face nimic. putîndu-se ridica şi coborî pe verticală: ferestrele catului de sus . ) a i se înfunda (cuiva). a i se închide glasul (cuiva). a închina armele. ) a decide: au adunat pre vlădicii şi arhimandri ii . a abandonat. a se face că nu observă ceva. cu obloane ce se trăgeau în chepeng.POP. (p. a închina băutura sau a bea în cinstea cuiva. a veni) la poala (sau la poalele) cuiva.OD. ) a-şi aduce duşmanul în casă. parcă nu mi-ai fost curată. urîndu-i să fie sănătos. a pune deoparte ceva bani. a fi lîngă cineva în ceasul mor ii şi a-i coborî pleoapele peste ochi: cine să ne închiză ochii în ceasul cel de pe urmă? ISP. să închee hotărîre. pierd încet-încet sim irea. treptat. a închide lupul în stînă. teme. a muri. (fam . a închide ochii cuiva. a închega ceva bani. a-şi închina fruntea în ărînă.POP. (înv. a închina o cetate (cuiva). a preda o cetate (cuiva). a lega coerent cîteva cuvinte.. a o încheia cu cineva. a închina (sau a bea. a încheia catastihul.POP. a încheia hotărîre.a înceta din gură a înceta din via ă a înceta din gură. 1) a picoti. a-şi închide urechile.. . a închide (sau a fereca) cu şapte pece i.

deghizat în .. aşa: le răspunse într-acestaşi chip zicînd .P . a-şi încleşta bra ele de gîtul cuiva. 1) cu inten ia de a provoca nemul umirea. 2) spre lauda. 2) cu neputin ă de aflat: taină ferecată cu şapte pece i. a bate pe cineva: mi-l încinge cu o bîtă zdravănă. a încînta cu migdale amare (pe cineva).. 1) păzit cu străşnicie. aşa. în felul acesta. foarte repede.POP.) în spate: le-au rîdicat în cîrcă [coşni ele]. a încinge cu o bîtă pe cineva..ext. ) a-i spune (cuiva) vorbe plăcute în aparen ă. în cîte sîntem azi?.... în loc de . dar răutăcioase în fond. şi nu pren pilde. a (se) produce confuzie. a muşca cu putere din ceva. de frică. cu înfă işare de.. 2) (fig. a se declara învins: cine scapă cu fuga într-o parte. au aruncat acealea pe foc în chip de jertvă.: au trecut la arigrad. în cinstea cuiva în ciudă a încîlci i ele a încînta cu migdale amare încîntat de cunoştin ă! în cîrcă în cîte sîntem azi? în cîteva clipe a-şi încleşta bra ele de gîtul cuiva a-şi încleşta din ii a i se încleşta fălcile cuiva a i se încleşta inima cuiva a se încleşta la luptă . încîntat de cunoştin ă!. (p. în (sau cu) chipul acesta sau într-acest (sau (înv. a se incăiera: românii s-o întîlnit cu leşii şi-acum s-o încleştat la luptă... ) a adormi. 1) sub formă de . în chip.. în chipul sau în(tr-un) chip de . în numele unei ări.BELDIMAN. a se lupta cu îndîrjire. fă iş. a avea senza ia că inima e strînsă ca într-un cleşte (de durere.. (înv.. a înlăn ui cu bra ele pe cineva..COSTIN .. a (se) încîlci (sau a (se) încurca) i ele (cuiva).. a închina o ară (sau cheile ării)... în felul .CEZAR. a i se încleşta fălcile (sau gura) cuiva. în chip de şedere. de supărare). a (se) complica lucrurile: acum nu mai era cine să-i încîlcească i ele. a i se încleşta inima cuiva.) ca. PANN.BIBLIA. a închina steagul.. sub pretextul că .. (înv .POP.. în chip de şedere.. a-şi încleşta din ii sau a se încleşta cu din ii de ceva... şi pop .. deschis: gură cu gură voi grăi lui în chip. astfel. în chip de şedere în chipul în chipul acesta închis cu şapte pece i a încinge cu o bîtă pe cineva a închina o mănăstire. corp la corp. sînt bucuros că v-am cunoscut! în cîrcă. 2) în pofida (cuiva sau a ceva): verişoara tot tînără rămîne. declara ii de supunere: a închinat ara turcilor ..a închina o mănăstire a închina o ară a închina steagul în chip în chip de . supărarea cuiva.POP. a-i pune be e în roate (cuiva). (reg.: amîndoi. închis (sau ferecat) cu şapte pece i. căzînd în genunchi. 2) (înv . în formă de ..NEGR.. în cinstea nepotu-său. a (se) încurca planurile (cuiva)... a face.VLAH. ca şi cînd ar fi . în calitate de . în (sau spre) cinstea cuiva.CR ....DOS . pentru a nu sta degeaba: lucrez la nişte lingurele înflorate.: [un stejar] cioplit în chip de ghioagă.. în semn de . ) pe fa ă.. a se încleşta la (sau în) luptă.I. spre gloria cuiva: împăratul făcu un ospă foarte mare.. a hărăzi o mănăstire (împreună cu toate veniturile ei) unei patriarhii sau Sfîntului Munte.. 1) pentru a cinsti pe cineva: s-au rostit sforăitoare discursuri în cinstea eroilor . ) într-acestaşi) chip. a i se în epeni cuiva fălcile (sau gura): o emo iune îi încleştă fălcile. ce zi a lunii e azi? în cîteva clipe. în chip de negustori. în chip de . în ciudă sau în ciuda cuiva.AL.. dezordine. în cealaltă închină steagul.POP . imediat.. ) a muri. într-o doară. în ciuda vremii ce trece.AL. 1) a capitula. a cuprinde cu mîinile pe după gît pe cineva.

i-ai încleşta mîinile. ca urmare. HASD. încolo şi încoace (sau (pop. în clipa aceea. în contradic ie cu . indiferent unde: alta nu-i mai rămîne decît .a-şi aduna.CR. a-şi încopcia mîinile (pe piept).. laolaltă. continuu. a-şi încordaputerea încotro vede cu ochii în credin ă în creierii mun ilor a-şi încremeni ochii a încresta în grindă a încre i din sprîncene a se încrimina unul pe altul a încropi din tei curmei a-şi încropi traiul în cruce .. a se uita cu groază la cineva. pe seama cuiva. în consecin ă...POP.. ) încoa). în construc ie. împreună.. a se încrimina unul pe altul.. a încropi din tei curmei. a-şi încropi traiul. prin urmare.. încrucişat: oştenii Rîmului . traiul să mi-l încropesc..SL..mintea.: dacă facem onoare zisului domn de a-l men iona. în credin ă.PANN. în cor. încoace şi încolo sau (pop . în (sau cu) col uri. în contradictoriu. să se ducă încotro vedea cu ochii.EM. în comun.eu n-am meritat.. imediat: într-o clipă-l poartă gîndul îndărăt cu mii de veacuri.. dar n-are încotro. memoria). în dezacord cu .P. în creierii mun ilor.N. a încresta în grindă. în(tr-o) clipă.. în formă de cruce. în contratimp în contul cuiva a-şi încopcia mîinile în cor a se încorda către cineva a-şi încleşta mîinile.. a se învinovă i. îndată.. ISP. a se încorda către cineva. în toate păr ile: începe a purta caii încolo şi încoace. cît ai clipi din ochi. de a-şi aminti: îmi dădeam cîteodată osteneala să-mi încordez memoria. oriunde. în conformitate cu ... chiar atunci: în clipa aceea.. a-şi încrucişa mîinile: Budulea îşi încopcea mînile pe piept. a se încrunta: Sfînta Duminecă cam încre eşte din sprîncene.toate puterile. zău!: florile acelea în mînă-mi căzură .a-şi încleşta mîinile în clipa aceea în clipă încoace şi încolo a se încocle i o luptă încolo şi încoace în col uri în comun în conformitate cu . (pop. în curs de construire. COSTIN. ) a se încinge o luptă: şi unde mi se încocle i o luptă . conform . în continuare..) încoa şi încolo (sau încolea). (înv. a însemna ceva în grindă spre aducere aminte: azi am să-ncrestez în grindă! COŞBUC. a se încocle i o luptă. ) într-adevăr. col uros: vorba-n col uri şi rotundă fără cercuri se înfundă. în opozi ie cu . a se acuza. to i deodată. în opozi ie: discu ie în contradictoriu .NEGR . inoportun. a-şi încordaputerea (sau puterile.CEZAR. lung la dînsul s-a uitat. potrivit cu . a-şi îmbunătă i traiul: copilaşii să-mi hrănesc..POP . în toate păr ile: rătăci încoa şi încolo prin pădure. a face efortul de a în elege.CR. în cruce (sau cruciş).GR. ) a aduna cu îrîita.. (reg.. inînd seama de . a-şi încremeni ochii. în dezacord. vîrînd degetele unele între altele: de-ai şti tu cum trăiesc. privea o dată la dascăl şi rămînea cu capul plecat.AL. printr-un efort. în locuri înalte şi greu accesibile. în considera iune.. a-şi face imputări reciproce. am sim it că nu mai am aer. este numai în considera iunea unei reviste în care s-a citit cîteodată un Alecsandri.PANN.ISP .. în consecin ă în considera iune în construc ie în continuare în contradictoriu în contradic ie cu . nepotrivit. gol piciorul încăl a cu piele şi cu legături în cruciş. încotro vede cu ochii sau unde îl duc ochii. a-şi holba ochii: încremenindu-şi ochii. fără întrerupere... la unison.CAR.. în contul cuiva. numaidecît..favor ce-n credin ă. a-şi împreuna mîinile. în contratimp. a încre i din sprîncene.

în cumpăna nop ii.. nehotărît.. a rosti cu dificultate cuvintele.: de ziuă-ndată cum s-a luminat..DOS . (de) îndată ce .. în cunoştin ă de cauză. roaba babei sapropie de el. a nu pierde vremea: dar cîn i..) ocluzie intestinală.PSALT . a vorbi confuz... în curînd sau (înv. în (de)curs de .. (pop .. nu peste multă vreme: trimisu-mi-ai la scrisori... (înv. băiete! POP. îndată cît . a i se încurca (sau a i se plimba) limba (în gură) (cuiva).. la urma urmelor: căci în definitiv. a încurca cuvinte.POP. 3) a încurca vorba.. a da de dracul: de data asta ai încurcat-o cu mine.. în timpul . pe durata . şezînd: ce-mi eşti bun. în necunoscute haine s-a schimbat.... a o încurca. în curs de execu ie.POP... (pop..POP .. cu mînia. în definitiv. de nu ştii juca. a da din col în col .... pe loc.. în cursul zilei.. 2) (fig.. ) îndată ce .. în fond.POP . pe cale de a fi rezolvat. a bălmăji. ve i mearge către mine în curmeziş. în secret. voi merge şi eu .POP.. în debandadă în decursul .. vremea n-o mai încurca. de-a latul: trece sate-n curmeziş şi dumbrăvile-n lungiş. a nu sta pe gînduri. toată activitatea lui nu s-a exercitat altfel decît ca paradă ostentativă de bun sim . în debandadă.. (pop. îndată cît . cîn i. bade.. dacă dormi în cur! POP . cum poate. sau cum ce . ) imediat. căn curînd. a îngăima....) de cumuşi .POP. ) a încurca treburile.. 1) în lat. BIBLIA . imediat ce . . a încurca vorba sau a o încurca. ) pentru totdeauna.) 1) a duce o via ă chinuită.. în curs de execu ie în curs de rezolvare în cursul zilei îndata mare îndată ce ... pe cale de a fi executat.. repede: să-i faci îndata mare o zeamă de pui.. sau în cursul . în cur sau din cur.a i se încuiba în cap ceva în culise în cumpăna nop ii în cumpănă în cumplit în cunoştin ă de cauză a i se încuiba în cap ceva.. a încurca vremea. în dezordine. a încurca rostul (cuiva). sau (înv .: în cursul zilei. a spune minciuni: o tot încurcă şi ei cum pot.. grozav de: fata împăratului unguresc îi frumoasă în curmeziş. în cumpănă. încurcătură de ma e. pe vecie: dracului scădzură armele în cumplit. Lăpuşneanu porunci. ) pe căi piezişe: de . în timpul . şi pop . a nu fi bun de nimic: ce tot vii pe aici şi încurci lumea degeaba? POP...: vitele fără lapte să tămăduia îndată cît vrea bea de ceaia apă. a pierde vremea(degeaba): dragă. îndată cum . în decursul . a nu se încurca.. a încurca lumea. imediat ce . (înv. cînd. cît durează .în scurt timp.. nu te încurci! CR . de îndată ce . a trăi cu chiu...EM. 1) în echilibru. îndată cum .... a avea o idee fixă... în curmeziş. a nu se lăsa..CAR.. 3) foarte. cu vai: o încurcă şi el de azi pe mîine. a nu glumi. în timpul zilei.. . a bolborosi. după ce . cunoscînd bine lucrurile. în definitiv .. 2) indecis. haotic. a da răspunsuri evazive. imediat ce . în culise. 2) a o pă i (cu cineva). a o încurca a nu se încurca a încurca cuvinte a i se încurca limba a încurca lumea a încurca rostul a încurca vorba a încurca vremea încurcătură de ma e în curînd în curmeziş în cur în curs de . îndata mare. te-nsori..NEGR.POP .. (pînă) în (sau la) cumplit...) peste curînd.. (pop .ISP.: îndată ce sosise. a strica obiceiurile (cuiva): îs striin şi nu-mi cade bine să vă încurc rostul. pe durata .PANN . la miezul nop ii.. a vorbi greu. în curs de rezolvare.

3) (fig . a se îndesa ca iganul la praznic. a se îneca în datorii. (sau către . a-şi îndrepta ochii (sau privirile) asupra cuiva. a insista. a îndrepta spatele (sau spinarea) cuiva. în direc ie opusă. 2) a se arăta nepăsător. a-i arde o mamă de bătaie (cu bă ul pe spinare) cuiva.POP .DOS . a umbla după pleaşcă. în formă de raze care pornesc dintr-un punct şi formează un cerc. în doi craci. excesiv. a-şi îndrepta cărările într-o parte.) care este între două stări. în extras. 2) (fig. (pop . în doi peri.. a fi supărat. în doi timpi şi trei mişcări. a se face a nu şti.. foarte repede. a masacra. în doi peri în doi timpi şi trei mişcări în dorul lelii a-şi îndrepta cărările într-o parte a se îndrepta de păcat a-şi îndrepta ochii asupra cuiva a-şi îndrepta pasul spre .. reprodus aparte. în egală (sau în aceeaşi) măsură. fleacuri. a se îneca în vorbă. în ultimă analiză. anapoda. a îneca în sînge. a îndoi în arc.PANN. ) a se mîntui de păcate: cela ce-au murit s-au îndereptat de păcat. pentru ca să îndelungesc la mînie. te-oi lua. în esen ă. a fi copleşit de datorii. 4) (reg. a-şi îndrepta pasul (sau paşii. a nu avea chef: ce eşti aşa de supărat? lasă că nu i s-au înecat corăbiile! POP. ) a avea via ă lungă. a îndesa (sau a tufli) căciula pe urechi.ISP .EM. a-şi prelungi via a. a se împiedica în vorbă. 1) a trage căciula pe urechi.. (p. într-o doară. în evantai.. a păşi. a se îndrepta. în faptă. a-i rămîne vorba în gît. nedefinit.) ridicat în două picioare (şi crăcănat): Bico. a spune) verzi şi uscate. a persista (asupra a ceva): nu voi trăi în veac. a se îneca (tocmai sau ca iganul) la mal. a se îndrepta de păcat. a stărui. ) în fapt: Nastratin era un Hogea (dascăl sau învă ător) .ext.. a îndruga (sau a înşira. a se înghesui unde se dă ceva degeaba.EM. nehotărît. calea) spre . 1) (înv. a i se îneca corăbiile (cuiva). . nu-l găseşti însă în faptă să fi fost vreun viclean. la fel (de . echivoc. ) a expune pe larg. în exerci iul func iunii. a măcelări.ISP. de mîntuială: pleacă şi el cam în dorul lelii. în dorul lelii...EM. ) care este între două vîrste: o muiere-n doi peri. în etate. nimicuri: vă tot îndrug la verzi şi uscate. sur.a se îndelunga cu zile a se îndesa ca iganul la praznic a îndesa căciula pe urechi în direc ie opusă în doi craci a îndoi în arc a se îndelunga cu zile. a îndrepta spatele cuiva a îndruga verzi şi uscate a se îneca ca iganul la mal a i se îneca corăbiile a se îneca în datorii a îneca în sînge a se îneca în vorbă a se îneca la mal în egală măsură în esen ă în etate în evantai în exces în exerci iul func iunii în extras în faptă . cărarea. în vîrstă. cît ai clipi din ochi. aiurea. bătrîn.: Dumnezeu şi cu Sîn-Petru îşi îndreptară paşii către un munte. fără măsură.ISP. văcar după vaci. confuz: vorbe în doi peri . a eşua într-o ac iune chiar înainte de încheierea ei: să se înece tocmai la mal? ISP.. 1) (pop. a se îneca ca iganul la mal.) (ceva sau cineva). (înv. a spune vrute şi nevrute. 2) (despre oameni) cărunt. a se uita la cineva: ea nu putu decît să-ndrepte asupră-i ochii săi stinşi şi orbi.. a arcui: mîna ta îndoaie în arc o ramură de fag. (înv. în exces.). despre animale) care are părul din fire amestecate de două culori. ) cherchelit. eu cînd oi vedea ursul în doi craci..POP. în sens invers. beat. a eşua înainte de a sfîrşi ceva. în timpul serviciului legal. a apuca drumul spre un loc anume: într-acolo deci şi dînsul îşi îndreptă cărările pentru care se ostenise atîta mare de vreme. . neclar.BIBLIA. a o lua spre . fragmentar..

. (sau a şoarecului). a se înfăşura pe undeva. aşa i-au lovit moscalii pe tătari pre dincolo. în gaură de şarpe .VLAH. în sfîrşit: o vorbă-ai vrea în fine s-auzi cum o rostesc. a-l înfunda rîsul pe cineva. a i se înfunda (cuiva). în felurimi sau pe felurime. a o pă i: a umblat cit a umblat. în fiin ă. a rătăci pe undeva. care nu a depăşit termenul de garan ie.OD.. ) bortă) de şarpe (sau de şoarece) sau (reg . în floarea vie ii (sau a vîrstei.. în fuga cailor. în fa ă mumă..DELAVR. în garan ie. existent: toate închinările [mănăstirilor] azi în fiin ă. a reduce la tăcere pe cineva.. dinaintea .. a se îngîmfa. greu de descoperit: dar nu cumva să faci de altfel. în toate min ile. d-ăla de-şi goneşte neamurile să nu se mai înfrupte nimeni din talerul lui.URIC. a închide. a trage un pui de somn. dinainte: în fa ă. în felul .OD. în galop: o caleaşcă trecu în fuga cailor. a se înfoia ca varza. în folosul (cuiva). în galop. în favoarea cuiva. spre binele. în dos ciumă.EM. în (sau din) gaură (sau (reg. a astupa gura cuiva. unul în spatele altuia.. a nu mai avea încotro. prin şuier de şoapte s-ardică pe cer curcubeie de noapte. a rîde înfundat. în flanc (cîte unul). pe înfundatelea. repede. cu scaun la cap: cum de-a putut să se orbească aşa de tare dumnealui care-i om în toată firea? AL. a înfunda o uşă (sau o fereastră).. decretul.) a hălădui.P. iute. şi el dreptate. în plină tinere e (sau june e. de fapt. dar acum i s-a-nfundat.NEC . scăpare.EM.) în borta şarpelui. în galop întins.CAR. li-i luna. real. în faptul dimine ii (sau zilei). în beneficiul (cuiva): spectacol în folosul copiilor orfani .NEGR. a nu mai avea nici o ieşire.în fapt de zi în faptul dimine ii în fa a . a se înfrupta din talerul cuiva. ) în diferite feluri: să inve e a citi slove noi. a-şi înfige corturile (sau tabăra) undeva..REBR. în pămînt).. în văzul . în fugă: un călăre trece-n galop. în realitate: avea. a june ii). în fa a poporului. spre folosul cuiva: o concesie în favorul părin ilor moldoveni.CR. fă arnic. în fa a . a trăi din munca altuia: o fi fost un zgîrcit . în fa ă.. în fine. ipocrit. precum: vorbesc româneşte cam în felul „Fran ozitelor“. a dormi dus. a mers la casa oraşului şi a iscălit.: după Te-Deum. în fond.. într-un (sau dintr-un) loc ascuns. a împiedica pe cineva să spună ceva.CEZAR. în şir indian. la începutul zilei (sau al serii): şi în faptul zilei. în fond.EM. a tinere ii... în furculi ă.a se instala undeva: Mihai îşiînfipse tabăra în locul părăsit de duşman.. a citi apoi pe felurime. în (toată) fire(a). (despre barbă) cu păr ile laterale mai lungi decît mijlocul. a înfunda gura cuiva.PANN. (pop . a hoinări. ca.. în fa ă în fa ă mumă.a se stabili. (înv. în felurimi a înfige cornul în pernă a-şi înfige corturile undeva în fiin ă în fine în fire în flanc în floarea vie ii a se înfoia ca varza în folosul în fond a se înfrupta din talerul cuiva în fuga cailor a i se înfunda a înfunda gura cuiva a înfunda o uşă a-l înfunda rîsul pe cineva în furculi ă în galop în galop întins în garan ie în fapt de zi (sau de seară)..BĂLC. a acoperi cu scînduri (sau a zidi) o uşă sau o fereastră. începutul dimine ii (sau al zilei): faptul zilei în slavă se repede. a înfige cornul în pernă (sau în blana patului. în dos ciumă în favoarea cuiva a se înfăşura pe undeva în felul . maturitate): de ce să moară Emmi în floarea tinere ii? AL. că nici în borta şoarecului nu eşti scăpat de mine.

însărcinată o femeie. 2) (fig . cu voce tare: striga în gura mare că e persecutat. de moarte îngrozind care se va băga să treacă peste învă ătură. a se lupta) ziua cu noaptea. (înv.VLAH . a-i înghe a sîngele în vine (cuiva) sau a înghe a sîngele (în cineva). a se însera (sau a se lumina de ziuă): tocmai se îngîna ziua cu noaptea. a se lua după cineva.AL. a înghi i pastila. a-şi încărca stomacul mîncînd prea mult sau mîncăruri prea greu digerabile. a îngrozi de cap (pe cineva).LET. o insultă: fu silit să înghi ă găluşca. 1) din punct de vedere general. (reg . (fig. a lăsa gravidă. a suporta (de nevoie) o dojană. a îngrăsa porcul de Ignat. o batjocură. repede: atunce în grabă .) a nu se putea împărtăşi. a-şi înghi i limba. a înghe a (sau a face să înghe e) (şi) cenuşa sub foc. suferin ele. cînd din întîmplare ochii noştri se întîlneau. a-şi îngreuia stomacul. degerat. (înv . . 1) a înghi i aer. 1) a i se tăbăci pielea cuiva. în germene. sim i că-i înghea ă sîngele în vine. ) a suporta cu greu o durere. înainte de a se dezvolta. în tării. a înghi i hapul (sau găluşca) sau a o înghi i. înghite şi taci!. rabdă! a înghi i cruciş.CR.SAD.) a amenin a cu moartea (pe cineva): craiul îndată au trimis căr ile sale pretutindenea. a se apuca prea tîrziu de o treabă a îngreuia (sau a îngreuna) o femeie. zboară cu dînsul în înaltulceriului. a înghi i în gol (sau în sec). înfrupta din ceva: înghi i-n sec. a înghe a de frig. 1) a îngurgita cu dificultate. a se îneca (mîncînd): la masă nu odată era să înghi cruciş. grăbit. a suporta un lucru neplăcut. toacă). 2) a se ab ine de a spune ceva nepotrivit.CR. a i se îngroşa obrazul (sau pielea) cuiva. măduva în ciolane de frig. ) fără nici o cauză: să le arăt eu pe cine chinuieşte el în harul Domnului. a prigoni pe cineva.POP. ) a min i cu neruşinare: vorbele lui făcură să înghe e şi cenuşa sub foc. în văzduh: calul . a se îngîna (sau a se bate. a da de dracul. a înghi i hapul.ISP . în grabă. a îngropa cu talerul (pe cineva). în înaltul (sau în slava) cerului. a răbda..GANE. o umilin ă: asculta cu dezgust şi numai înghi ea noduri. se sculă şi ieşi. a se înhăma după cineva. 2) (fig. în gura mare. ) foarte înghe at. a suporta o neplăcere fără să crîcnească.ISP.CR. a-i înghe a (sau a-i degera) măduva-n oase (sau în ciolane) (de frig) (cuiva). a urmări. (reg.EM. OD..în general în germene a înghe a cenuşa sub foc a înghe a lemn a-i înghe a măduva-n oase a-i înghe a sîngele în vine înghe at bocnă înghite şi taci! a înghi i cruciş a înghi i gutuia a înghi i hapul a înghi i în gol a-şi înghi i limba a înghi i noduri a înghi i pastila a înghi i şopîrla a se îngîna ziua cu noaptea a se îngloda în datorii în grabă a îngrăsa porcul de Ignat a îngreuia o femeie a-şi îngreuia stomacul a îngropa cu talerul a i se îngroşa obrazul cuiva a îngrozi de cap în gura mare în harul Domnului a se înhăma după cineva în înaltul cerului în general sau în genere. în harul Domnului.. 2) de obicei: cugetările care-l preocupau în genere. a înghi i şopîrla (sau o şopîrlă). 1) a mînca cu mare poftă.NEC . a înghi i gutuia..SAD. l-au bătut cu buzduganul. fără a intra în amănunte: lămuriri asupra acestei expozi iuni în genere. înghe at bocnă (sau ciocan. a înmormînta pe cineva cu fonduri strînse prin colectă publică: or să te îngroape cu talerul.POP .. a se speria foarte rău. 2) (fig.. a face datorii mari şi a nu mai putea scăpa de ele: m-am înglodat în datorii pîn-în urechi.) a o pă i. a-i fi foarte frig (cuiva): nea înghe at . umilin ele. ca pe cerşetoarele paralitice din mahala. a se îmbina. a se îngloda în datorii. a fi cuprins de groază: cînd văzu namila de urs la doi paşi. a înghe a lemn. aflat în stadiul ini ial.) a se învă a să suporte greută ile.CAR. . a înghi i (cu) noduri.

2) pretutindeni. 3) comer cu ridicata. în masă. spre cea mai multă parte pre cea de tot folositoare şi scumpă.. înlocuit. masiv.EM. BARI IU.. în legea cuiva în legea cuiva. DOS . în (sau din) lipsă de.. BIBLIA. 1) la mijloc. 2) relativ la .) spre cea mai multă parte...ISP .POP. în (sau la) linia . în toiul: vindea cîte-o iapă chiar în mijlocul drumului. nu vezi ce prostii spui? înjugă a înjura (sau a sudui) de cruce sau a ridica (sau a trage) (sfinte) cruci (cuiva). nestingherit: el îşi închise ochii ca să în libertate viseze în libertate. aproape... pu in. peste tot. în (sau din) partea mai pu in înaltă: în josul scării. să măcinăm boii! sacii la car şi hai la moară.ext. la nivelul .. nişte corni e în lege. în miniatură. cu totul. a înjuga boii la car a înjuga boii la car. în medie sau (înv. cu totul... 3) la mijloc. integral. printre.. a înjura profanînd cele sfinte.. în timpul. să măcinăm boii!.. în linia . în (sau prin) mijloc sau în (sau pre. în larg în larg. adevărat: două cucuie tari . în (deplină) libertate sau în toată libertatea. ) în toate direc iile.. la vale. substituit cu . .. în mare. (pop. în măsura (sau în limita) posibilită ilor.. atît cît (se) poate sau cît (se) va putea... în mijlociu.. în bună măsură: au desăvîrşit . miniatural: un înc de vro şapte ani. 2) în cursul. departe de ărm.CAR. în linii generale în linii generale (sau mari). ca omagiu postum...1) de dimensiuni foartemici. 1) pe scară largă. (fig . 1) în cantitate mare. în loc de . în linie în linie. în medie. ) înjurătură „de cruce“: el te suduie de cruce. de tot.POP .) a începe (sau a se apuca de) o treabă. ca măsură intermediară între cantită ile sau calită ile elementelor componente. în mărime naturală. în josul apei în josul apei. în general.. în lipsă de. în genere. în josul în (sau din) josul.. (sau în locul . în toate direc iile. în cantitate mică. 2) în rezumat.: să-şi facă casa în linia uli ei? NEGR . un ăran în miniatură.. în lumea largă în lumea largă. cum se pricepe: tăia cum ştia el în legea lui să taie.......... în mărime reală. în felul cuiva.. în mică măsură sau în măsură neînsemnată. (cuiva sau a ceva). (p. foarte mult. în lă iş şi în curmeziş în lege în lege. pretutindeni: nouă ani de-a rîndul am colindat pămîntul în lung şi-n curmeziş... în dreptul . de-a binelea.. 1) în preajma ..)... cu to ii.. între. după bunul plac.. a înjura de cruce în jurul . ) în mediu. la o parte: fereşte în lături! în lă iş şi în curmeziş. în şir drept. 2) la scară redusă..VLAH. în lung şi în lat în mare în mare parte în masă în mărime naturală în măsura posibilită ilor în medie în memoria .. în (cea mai) mare parte sau (înv .. întru) mijloc de . în cantitate mare. în largă măsură în largă (sau în mare) măsură. 1) în locuri depărtate. în lung şi în lat: vestea mor ii lui s-a dus în lă iş şi-n curmeziş. în amintirea cuiva (sau a ceva). din cauză că lipseşte ceva. în lături în lături. în jurul . sau în (sau pe) mijlocul . în mică măsură în mijlociu în mijloc în miniatură . pe scurt.. în: văzură pe svînta în cuptoriu în mijloc de doi îngeri. 2) în număr mare.POP... în memoria .. înmic: limba română o pă ea aici în miniatură ceea ce pă ea limba maghiară la magna ii Ungariei. înjugă sacii la car şi hai la moară. în lung(ul) şi în lat(ul) (sau în curmeziş(ul)) sau în lungiş şi-n curmeziş.în întregime în întregime.CR . în loc de .: s-a discutat mult în jurul acestei probleme . de-a lungul şi de-a latul. în majoritate.

(înv. în necaz. dintre . DRĂGHICI..) muchii. în neorînduială. în noduri. a conversa mult cu cineva. torturat: îl lăsară să-ş petreacă în nevoin ă. inseparabil. în natură. la nesfîrşit: o femeie din sat spunea.POP. 2) (fig .) înotînd: au trecut în not. patru etc. în momentul acela sau în acel moment. neliniştit: caii-n neastîmpărfrămîntă-n loc pămîntul.ext .P.. în număr. în nepăsare. în minutul acela.ext. cu piciorul sau în minte. (înv . ... în negru sau (înv. care are mai multe suprafe e ce se intersectează: stîlpi de zid în patru muchi. în număr prea mic pentru a-şi impune punctul de vedere. în (sau din) numărul .EM. a zugrăvi o casă. vesel: dar el cîntă-n nepăsare.. în nevoin ă. în total. şi reg .MACED . în gol: privea în nevăzut. ) involuntar: se uita în neştire la gheata din piciorul stîng. (pop . în neodihnă. (p. în mod organic. 1) în (continuă) mişcare. 2) fără rost. neapărat. exact: aduse toate ma ele şi le dete iarăşi în număr... în nevoie. îi intră pe sub piele şi se înnădi cu dînsa.. distrat.. ) agitat. 2) (fig.) nepăsător.SAD .CEZAR.DOS. ) în negre. 1) lipsit (de ceva).. în mişcare. în haine de culoare neagră.ISP. (chiar) atunci: în momentul acela văzui pe poli maistru..RUSSO .. a se încurca cu cineva: se dete lîngă muma copiilor. (p. în nevăzut. în numărul . cum este în iad. în minte. fără doar şi poate.NEGR . fără sens: îl tot cată în neştire colo sus la mănăstire. . nepieptănat: crai cu barba-n noduri.. 1) fără a-şi da seama.EM.FIL .. în nădejdea . încît fără pierdere de vreme s-au aflat de acea parte. cu necesitate. în număr de . în acea clipă. indisolubil. era tăiată în monolit.REBR . a repara.AL. dezordonat: părul cărunt îi cădea în neorînduială pe frunte. de-a) notu. în noaptea timpurilor. străvechi.. ) chinuit.. .) activ. (înv. a se înnoda la vorbă..AL . în speran a . printre.. în neştire.GALA .. încordat. a se înnoda la ceartă. dintr-un singur bloc de piatră: crucea aceasta . agitat. 1) în realitate. în vremuri imemoriale.) complet. a se certa: nu se înnoadă la ceartă ca mojicul. în ciuda . tulburat: inima-i veghiată este mereu în mişcare. în neştire. în doliu: în negru şi în lacrimi prieteni-mi sarată.... în negru în neodihnă în neorînduială în nepăsare în minoritate. în gînd: a bate tactul cu mîna. 1) mişcător. POP... încîlcit. în produse: plată în natură . ) îngrijorat.HEL.:face parte din numărul celor respinşi (la concurs) . 2) în obiecte. în not sau cu (sau a. 3) fără măsură..ISP .OD. în mod necesar.PANN. a se înnădi cu cineva. neliniştit: aleargă-n neodihnă flăcăii cît ce pot.. parc-ar fi la masă mare. aievea: poza e moft! s-o vezi în natură! CAR. cu socoteală. 2) în suferin ă. a se înnădi cu cineva în neastîmpăr în necazul . obligatoriu.. în monolit.în minoritate în minte în minutul acela în mişcare în mod necesar în mod organic în momentul acela în monolit în muchii în natură în nădejdea . în (trei. în acel moment: în minutul acela o frică nespusă mă luă în spate.. în neştire în nevăzut în nevoie în nevoin ă în noaptea timpurilor a se înnoda la ceartă a se înnoda la vorbă în noduri a înnoi o casă în not în număr în număr de .. a înnoi o casă. în neastîmpăr. fără socoteală. cu buzele sub iri şi strînse. în necazul .

aşa cum se cuvine.POP. libertatea sa în numele suvenirilor istorice. în paranteză (fie zis). în forma primară.. (reg ..GHICA . 4) aparte. în ochii cuiva sau (înv. spre cinstea .) urgisit.PREDA . pe) numele (cuiva sau a ceva). cu plata unei dijme: moşia era dată în parte. 1) (care se face) în mod propor ional: să fie cheltuială în parte.. într-o doară..AL... (cuiva sau a ceva).. .. individual: biruin ele ce ar fi fost numai pentru al său în parte folos.. în parte. II. pe acolo: unele istorisiri care se păstrau în partea locului. între noi (fie vorba): mă rog.. în (sau prin) partea locului. ) înaintea ochilor cuiva. ghea ă. nimeni nu ascultă. (reg .) a nu şti să înoate. ) de formă. 5) reciproc: rîde unul de altul în parte.AL .. (reg . 2) în oarecare măsură. în regulă. . în cinstea cuiva. în special. (cuiva sau a ceva): au dat un bal în onoarea laurea ilor . în patru.CAR . aşa. . a o duce foarte bine. în opozi ie cu .în numele în numerar în ochii cuiva în onoarea .. în paranteză. (p. în (sau de-o) parigorie.GR.. în original.. separat. unul cîte unul: va fi greu a socoti folosul ce va avea fiecare în parte. confiden ial: to i vorbesc în parte. ) personal.. a se împotrivi părerilorîmpărtăşite de majoritate.OD. a înota în miere.. a înota împotriva curentului (sau în contra valurilor). în contrast cu . în pantă.MARCOVICI . (despre plă i) cu bani lichizi. netradus: î i trimit chiar scrisoarea în original.URIC.. pieziş. par ial: îi spuneau lucruri în parte cunoscute.AL. prin acele locuri.BĂLC. (pop . în ordine. 2) din partea cuiva. aducînd un prejudiciu (cuiva sau la ceva): nu vreau să te seduc în paguba dragostei dumitale. în opozi ie cu .CAR.) a fi foarte bogat. înpierdere. 1) invocînd numele cuiva sau a ceva (în special al unei divinită i) ca simbol al unei credin e. mai ales: rogu-te şi pe d-ta în particular să vezi scrisoarea mea. confiden ial: se adunau să le dezbată în particular. în ordine în original în osîndire a înota împotriva curentului a înota în miere a înota în seu a-i înota ochii în lacrimi a înota toporăşte în pace în paguba .. ca prinos adus cuiva (în special unei divinită i): să-şi reclame . spre lauda . a fi bogat. în treacăt (fie zis). 1) în mod deosebit. 2) într-un grup restrîns.BUDAI-DELEANU. înclinat. fără incidente: să apucăm fuga ha sănătoasă încolo şi să mergem în pace. în patru păr i egale. în pagubă în pantă în paranteză în parigorie în (sau (înv. 1) (înv. (cuiva sau a ceva)..CĂL . în linişte. în (bună) pace. în mod deosebit: eu nu î i cei în parte nimica pentru mine. în fa a cuiva: riscă a-şi compromite reputa ia în ochiilumii. a cădea la fund (ca un topor).. a avea ochii plini de lacrimi. în parte în partea locului în particular în patru . în onoarea ..BOL. peşin. spre deosebire de . în paguba . fraude a făcut? CAMIL. ) drept. căci m-am angajat în numele dumneavoastră.) de hatîrulcuiva. după opinia. în numerar. .ext. în particular.BOL. a înota în seu.. în pagubă.SAD. după părerea cuiva... I...PREDA . 6) în special. a înota toporăşte. chinuit: sub asprime plecînd capul unui neam în osîndire. . a-i înota ochii în lacrimi (cuiva). invocînd autoritatea cuiva sau reprezentînd pe cineva: nu mă pute i refuza. în osîndire.fără cîştig material. 2) (în sistemul de arendare a pămînturilor) (care se face) în dijmă. necopiat.P. 3) separat.

abandonat.COŞBUC .) în pozi ie de tragere...) în contra. în pildă în pizma cuiva în plin ...) în persoana sa. referitor la . în ajunul . (înv. în picioare sau (fam . în perspectivă în picaj în picioare în picioare în pierdere în piez în pilda . în (sau prin) apropierea .. (pop.P . în ruină: rămîi în părăsire Despot. concret.. în păr.SAD .. ) (despre femei) gravidă. în ciudă: m-apuc să-i spun o vorbă-n poară.. ) pe scurt. în părăsire. personal: dieta . în (sau prin) apropiere... în pildă.) cu aluzie la . (înv. în permanen ă. s-a pustiit. CAMIL. în răspăr: [mîndrul] cu mine grăind în ponce... 2) pe cale sau cu şanse de a se îndeplini în viitor: are în fa a lui o soacră în perspectivă. (înv. în toiul . (stînd) în pozi ie verticală: cîntăre i .VLAH . 2) pu in înainte de . agale.. se deschide.... (cuiva sau a ceva): se făcea că nu în ălege vorbele aruncate în pofida lui. în toate direc iile. în plin cîmp în plus în poancă în poară în pofida . (reg .CĂL.TOP. în picioare sau din cap pînă în picioare. împotriva .. (înv . cu-ai tăi străini.: cîteodată începea să cînte în pilda iganului. pe deasupra.. însărcinată. . 1) respectînd regulile de reprezentare a obiectelor în spa iu. alene.OD . în gazdă: se aşeză în pensiune într-o odaie mobilată. în mod efectiv. în persoană sau (înv .. în poancă.AL . (înv .NEC.. cu deficit. în (sau prin) vecinătatea .BĂLC . în mod permanent: privea pieziş şi zîmbea în permanen ă. cu to ii. (aproape) vertical: avionul cădea în picaj. ) chipurile. în ponce în popasuri în pozi ie în practică în pravilă în preajma ... pe lîngă aceasta. deschisă de împăratul în persoană.: revolu ia trebuie să izbucnească în plină zi.ext.în patru zări în păr în părăsire în pensiune în perilipsis în permanen ă în persoană în (cele) patru zări (sau col uri. părăsit.. în perilipsis. 2) chiorîş. înaintea . împrejur. CAR.. şi reg . în (sau prin) vecinătate: tot mai des în preajmă umbre vii răsar. în pozi ie..CAR . în ciuda cuiva: în pizma boierilor care să ducea de la dînsul.. (reg ... (înv .) în contradictoriu. to i cei de fa ă. în pravilă. în miezul ... fără cîştig..EM. inînd seama de depărtarea relativă a obiectelor.BRĂESCU .) 1) pieziş. (cuiva sau a ceva).... în preajmă . în plin(ă) ... leit.. aidoma: bucă ică ruptă. vînturi). în pierdere.) pieziş: drept în fa a muchei . un tărîm undulos. în rezumat: coprinderea Curcanului în perilipsis este aceasta.. care suflă d-a-n picioarele.. în piez.SAD . tată-său în picioare... în pildă că o trimete pentru trebiule casii. în plin cîmp. în piez. în patru vînturi.. împrejurul ...VĂC . ) în necazul. în popasuri. pretutindeni. şi reg ... în plus. în poară. în practică.. în pizma cuiva.: vor arde-n preajma mea luminile-n dealuri. în perspectivă. oblic.. în (sau prin) jur.: se întîmplase tocmai în preajma sărbătorilor.POP . sub pretext: trimesese giupîneasa la ară. nu tîrzie vreme după aceea.. (înv.. în picaj. în pilda .CR.ISP. sub cerul liber..OD. ) în (sau prin) fa a ...) de-a-n picioarele.COSTIN.. înrealitate: alta este a dobîndi diplome şi alta este a exercita în practică o profesiune. prezen i cu to ii: mitocănimea era . cu intermiten e.. .. şi reg . (înv ... în păr la galerie.. în ponce. în (sau prin) preajmă. însuşi. 1) în (sau prin) jurul . în (sau prin) preajma .. ) fără urmă: mormîntu lui .MAIOR . (p.... în pofida . fără întrerupere.. în pensiune. în flaute..

) în mare grabă.. mai înainte de .. .P. în preven ie.... azi. în prelungirea ..BĂLC.BARI IU .. în prezilele . cum aude că-i bărbatu. EM.P...P.. cu precădere. în zilele noastre.: ciomagul era în privin a arcului ceea ce baioneta este în privin a puştii.. (înv.: cu înduioşarea de deportat în preziua osîndei. cu o zi înainte de .. în pripă sau (înv . la vedere.: a meşteruit în prealabil flacăra pu ină a lumînării..) relativ la ...CEZAR.: în previziunea că nu mi se va acorda cererea. SAD. (cuiva): să le taie capul în priveala tuturor. privitor la . în prima linie în primă audi ie în prealabil.... sub raportul .. dascăle... acum: în prezent cugetătorul nu-şi opreşte a sa minte.....: în privin a aceasta rămăsese şi acum ărancă...BOL .. cu privire la . ) în prezen a .. înaintea ..... mai întîi. sau (înv. în fond.. în văzul lumii.. în (sau de) prezent. mai ales. P. succint. 3) în cursul primăverii viitoare: bade. în prima linie. iar într-al doilea .P. din punct de vedere teoretic. în primăvară.) de pripă. în privin a vremei.AGÂRB ... dacă s-ar întîmpla . în (sau spre) privelişte.. referitor la . .: în prelungirea bulevardului era o stradă pavată cu piatră. (reg .CAMIL. în vederile . principial: în principiu trebuie să aibi dreptate. din punctul de vedere . mai întîi: în primul rînd nu-mi place cum ară i.. 2) sub aspectul .. (înv. să ia vreun lucru în pre .... (cuiva sau a ceva): i-am citit în ochi un fel de teamă în prezen a unui act absurd.. în imediata continuare..... în eventualitatea că .. ) cu pu in timp înainte de ..în prealabil în predmetul . în linii generale. (p.ext.. în pre . 3) (înv..POP... în primă audi ie. în public........ ) cu privin ă la .EM. în privin a . în (ceea) ce priveşte .CEZAR.. în prelungirea .. 2) în cursul primăverii trecute: am făcut în primăvară o încurcătură îngrozitoare. (care se execută) pentru prima oară în fa a publicului.OD.. nu veni diseară... cel mai aproape de duşman.... privitor la . foarte repede... în ziua precedentă.: sînt încredin at. în principiu. în fa a .) în zilele premergătoare . în ajunul . raportat la . 1) în primul rînd... în preziua . .... grabnic: mă mieram eu să fi mîncat lupul iarna asta aşa de în pripă. în văzul . în prescurt. în prezent în prezen a .: mi-am luat eu măsurile cuvenite în predmetul lui.. lîngă.CAMIL. în predmetul .. 1) în timpul primăverii. în pripite-şi leagă capul..CEZAR...AL... în (sau din) preziua ..... înainte de toate. îmi procurasem un paşaport. 1) referitor la .. în priveala . în momentul de fa ă..CR.. ) drept compensa ie a unei datorii: cela ce va avea datorie şi să va fi tocmit . fa ă de ... în privelişte în privin a . repede.... în primăvară în primul rînd în principal în principiu în pripă în pripite în priveala .. (înv ...: în prezilele conferen ei na ionale din 1863.. (cuiva sau a ceva)..BĂLC.. în prescurt în pre în preven ie în previziunea .. (înv. iute.PRAV... vino mai în primăvară..... (înv . POP. în primul rînd (sau loc). în chestiunea .. privea arbuştii exotici.. ) în compara ie cu . în principal. (sau priveliştea .. în cazul . în ceea ce priveşte . grabnic: muierea-i mare dracu... în mod preventiv.. în fiecare primăvară: frumuse ile tinerii Zoe înfloresc repede ca un arbor în primăvară. în privin a .HASD. ) în rezumat.... în pripite.... în prezilele .. pe scurt.. lipit de . 2) în linii mari..) (cuiva). în prezen a ..... în previziunea .

de vigoare: orzul trebuie luat la secere cît este în putere. deplin al cuvîntului. 2) din privirea.. şi reg .. cu desăvîrşire: pe bă îşi descarcă mînia în toată puterea cuvîntului. în plină noapte..VLAH. în prostie în public în pulbere în pustiu în putere în (sau la) privirea . în ceea ce priveşte . în puterea .POP . zadarnic... într-un timp (foarte) scurt: rănit în războaie.HOGAŞ.... 5) (înv ..POP.. în neştire: toacă banii în prostie . în tihnă: ne hotărîrăm a merge pe jos peste mun i şi în răgaz. mobila de salon în rate lunare.. .. în pustiu sau (pop . ) în contra .CAMIL.. degeaba: nu-nşela murgu-n pustiu.CAR. (reg.) după) puterea . 1) (înv ...) în viitorul (foarte) apropiat.. în prezen a ... peste cîteva zile (sau ceasuri). în în elesul adevărat. aflat la putere: dreptul etreaba celor mai în putere. 2) (înv ...P. imediat: în proaspătă vreme toate aceste s-au vindecat...SAD.. în compara ie cu ... propor ional cu . curînd: în pu intică vreme are să se dea.BĂLC .. în (toată) puterea vîrstei (sau vie ii). (înv .. (cu fruntea) în pulbere.. în propor ie cu .GR. în raport cu .NEGR.. fără măsură.. în puterea calului. 6) plin de sevă. GHICA ..ASACHI ...: cîrmaciul înşfăcă vîsla şi-o împlîntă pieptiş în propta torentului. pe deplin. puternic. în (sau pe) măsura (în care) ... în puterea nop ii.REBR .: în puterea aurului răscumpără pe părintele său. că nu mă dă după tine. fără socoteală.: în fiecare comună urbană se va organiza cîte o societate dramatică. ) care dispune de autoritate.EM... fa ă de .. inutil. . soldatul căzuse şi-n pu ine zile chinuit muri. în pu ine cuvinte..OD . plătit eşalonat: cumpărase .FIL.CR. în baza ... în prostie. înfloritor: n-au mai fost alt oraş mai frumos.. în puterea calului în puterea cuvîntului în puterea nop ii în puterea vîrstei în putere de ...NEC . în proaspătă vreme. (înv .. în putere sau în puteri sau în toată puterea sau (înv. în propor ie cu ..SAD...) (aflat) în momentul culminant. în puterea calului. în pu ine zile (sau ceasuri).AL. în fa a oamenilor. 3) (înv ..) prin for ă armată. comparativ cu .: în putere de bani.: trupul lui sfîşiat rămase două zile în privirea tutulor. în propor ie. (încă) în vigoare.CAR.: în puterea prieteniei. 4) (pop .. în rate. în rezumat.. care cum pute. umilit: aşa vrui să te văd în pulbere-nainte-mi. după cum . în propta . în puterea vîrstei. în rate în răgaz ... în (sau peste) pu ină (sau pu intică) vreme (sau pu in timp).. în raport cu ....... numaidecît. în (toată) puterea cuvîntului... .. în viitorul apropiat.: o picătură în raport cu nemărginirea.) în pustie..... (p. în temeiul ...) în materie de .în privirea .. în propor ia (în care) .) în plină dezvoltare. nu vine bine. se-n elege. în toi: arşi a lui iulie era în putere.CANT ..CANTA . în mare grabă: venie.. împotriva . iartă-mi aceste nazuri. că măicu a i-a spus bine. în plină sănătate: e bine cît eşti în putere să faci pu ină economie pentru zile grele... tot atît cît . GOLESCU . în plină vigoare: era un om voinic.. prin puterea armelor: el viind cu război şi în putere au luat-o [cetatea].) în schimbul . ) în scurtă vreme. mai în putere şi mai luminos. cu numărul locuitorilor.ext ..... în răgaz. în propta . plecat şi umilit. 7) cu (de-a) puterea. în public sau (înv .. (înv.) în publică. în proaspătă vreme în propor ia .. în văzul lumii: eu. 1) în deplinătatea capacită ilor fizice (şi intelectuale)... del negustor... ) la putere. în (sau (înv .. 1) în virtutea . în putere de . să mă pui în public cu un coate-goale.. voia negreşit să izbutească.) în văzul . 2) (înv.SL. în pu ină vreme în pu ine cuvinte în pu ine zile în raport cu .) în goana calului.

....VLAH. dărăpănat... în regie proprie... în restan ă. de mişcare: umblă în răspăr prin grîu zvelt ca păpurişul.. în răspărul primejdiei. în spirală.. 2) (despre militari) care nu face parte din cadrele active ale armatei: colonel în rezervă .CĂL.: trec eu Dunărea.REBR. la fel. în răspăr.EM.. ruinat.. 1) în formă de cerc. 1) împotriva ..SAD ..CAR.. într-o fugă: îşi luă rămas bun de la şcoală şi hai...GALA. asupra .: rog a arăta junelui Missir căin a mea profundă că am fost un infam în respectul său.EM.P.STANCU.. echivoc: purtarea dumnealor unul cu altul e mai mult în răspăr. le găseşte în regulă. restan ier: punerea sechestrului la cei în restan ă cu plata dărilor. aşa cum se cuvine: omul legii . în restan ă în rezervă în rezumat în risipă în rînd în roiuri în ropot în roşu în rotocol în ruină în ruptul capului în ruptul capului în sarcina . în ruptul capului. în grija . în rotocol sau în rotocoale..în răspăr în răspărul .. . scoase o foaie galbenă pe care o arătă conductorului.REBR .. zel şi supunere la ordinile lui Amurat III. tăia tot în rotogol. în(tr-un) ropot. în răstimp.. în (sau (înv.: cine era prea sărac .GALA .. POP . . (despre clădiri) netenciut. ) de repe ite ori. [ei] întind corturile mari. cîteodată: în răstimpuri. pe la.. ieşit în afară (dintr-un plan).: vina tuturor suferin elor lui cădea numai în sarcina notarului. pe seama .CAMIL. în relief.REBR. între timp: în răstimp.. poartă pe marginile lor.COŞBUC . sau cu respect la . efectiv: părea mai tînăr decît era în realitate... . regresiv.CAR .. egal. în grupuri. prin) răstimpuri sau din răstimp în răstimp. în ruină (sau ruine). oameni şi cai în mişcare. într-o fugă: călăre ii porniră în ropot spre Murgeni.. în ceea ce priveşte. în respectul ..) foarte repede. în rezumat. în rînd. 2) de jur împrejur: şi se-ntorcea-ntr-un picior. cu nici un pre .. în decădere: am văzut pe semenii mei făcînd paşi în regres spre caverne. stricat: vezi mun ii cum se ridică înainte ca nişte domuri colosale în ruină.. potrivnic. în răspărul . în (sau la. de aur sau de argint. pînă acasă la mumăsa. în roiuri. examinează scrupulos actele. . rămînea în sarcina vătafului şi dădea vătaful pentru el. în rezumat. 2) în legătură cu . nicidecum.. în regres. 1) împotriva direc iei fireşti de creştere a firelor de păr: rămase aşa încurcat. pentru orice eventualitate: avea în rezervă o ocaziune de a-şi demonstra . în (sau la) (bună sau perfectă) regulă. economia acestui proiect. în cete: răspîndindu-se în roiuri.ARGHEZI .... deopotrivă: cu tine două fete stau şi torc în rînd cu tine. în răstimp în răstimpuri în realitate în regie proprie în regres în regulă în relief în repetate rînduri în respectul . mîngîindu-şi musta a sub ire şi căruntă în răspăr.. în rezervă.. din cînd în cînd.. fa ă de . în privin a .. în repetate rînduri sau (înv. în pofida .... uneori.. pentru nimic în lume: eu mă închin principiului sacru al libertă ii opiniunilor. 2) în ruină: mun ii ridicau adîncuri şi coaste-n risipă. ) pe) sarcina . 1) în seama ... 1) în ordine. în risipă.POP.SAD. (nici) în (sau de-a) ruptul capului.. în contra . în obliga ia . în relief. ostil..CAR ... 2) în ciuda . 2) împotriva direc iei fireşti decurgere.. în fugă...: un înot în răspărul apei... de multe ori.SAD . . veneau vîrtejuri repezi [de vînt] care sgîl iau ferestrele. în ruptul capului.CAR. în (sau din.BĂLC.HASD .. 2) în toată regula. în atribu ia . proeminent: vasele mari.. 3) contrar. 1) în dezordine: toată armia musulmană întoarse în răsipă spre baltă. de fapt. în nici un caz.. adesea: se ceruse de repe ite ori la Viena. la) roşu. 1) la dispozi ie pentru a fi utilizat la nevoie.TEODOREANU ..BARI IU... executat cu mijloacele beneficiarului. pe scurt: iată. în realitate. dar în ruptul capului nu pot admite şi obligativitatea lor.VLAH . (pop .

în momentul acela. (chiar) în secunda aceea (sau în secundele acelea) sau (chiar) în acea secundă (sau în acele secunde) sau pe secundă. EM .. a nu avea nici o însemnătate. însă. îşi ia furca subsuoară. în secret . (înv .ISP . în particular.PREDA.POP . 1) urare la închinarea unui pahar cu băutură: Dinu luă paharul şi zise: în sănătatea cocoanei Duducăi! FIL. în gol. într-un grup restrîns. în nevoi. în sensul .. ca semn de pecetluire a jurămîntului. pentru . prin intermediul unui text scris. şi reg . astfel încît să se vadă numai o parte din profil: Lili se supuse din polite e şi se lăsă aşezată în semiprofil... pe loc: în secunda aceea mi-a venit o idee .SAD .. în schimb sau în schimbul . pe ascuns:îşi deschisesecabinetul şi începuse. o vastă şi iscusită ac iune de regrupare a for elor.. cu inten ia .. adică: nu cumva există un interes pe care cineva îl poartă familiei noastre.. ca expresie a . a dovedi sau a întări (că) . ) spre semnul . uscat: tuşi în sec . în vederea ... (chiar) în clipa aceea. în sensul unei apropieripolitice. în scris în sarcină. cu alte cuvinte. în prăpastie: vru să sară peste zid. în sec...: slujitorii moscali şi puşcile sta pe deal de slobodzie focul pentru sănătatea împăratului. în sensul că . în loc(ul). în sensul că .CĂL. în sensul său.. la) scurt timp sau (înv.CR. în scris...) spre) semn de (sau că) . a socoti... în timpul serii. în (sau (înv .... sări. ) în lipsuri. în scurtă vreme în seară în sec în secret în secunda aceea în secundar în semiprofil a însemna la răboj a nu însemna nimic în semn de .PREDA . 1) (înv . dar unul ca ăsta nu i se poate pune în sarcină. în interesul . 2) în onoarea .. pentru a arăta..ISP. în (sau după.. seara: cum ajunge soarili-n sară. (chiar) atunci... în sensul .... . separat..) degeaba: fratele Greuceanului. în spiritul .. în (sau cu) scopul . era acest punct de sprijin.: dă paloşul să-l sărute. . în sensul că doreşte ca rela iile dintre tata şi fratele meu să se agraveze.. şi pentru toate dă-mi în schimb o oră de iubire.NEC.. în secret sau (înv . fără succes.. a ine eviden a: am însemnat şi eu la răbuş vreo optzeci şimai bine de ai.. în seamă: o fi făcînd natura multe lucruri ciudate.TUDORAN. ... la.. părerilor cuiva: [Brîncoveanu] era destul de tare pentru a-şi permite să tărăgăneze executarea unei porunci împărăteşti pînă-şi va procura alta. ca dovadă (că) .. de la Mihai Viteazul încoace. valoare. umblînd mai multă vreme în sec. 2) (reg. sau (înv . a nu însemna nimic... pentru: mi-am concentrat toată puterea min ii în scopul de a-i dovedi cît de alunecos . aşa cum dorea Titi. curînd.. a însemna la răboj. în subsidiar. şi anume.. ) în aer. să nu-i uit numele.) în secretar. în (sau ca. în al doilea rînd. fără martori. se întoarse la locul de despăr ire... în schimb în scopul ....) cu scopos... drept compensa ie: reia-mi al nemuririi nimb şi focul din privire.. ca echivalent.. în semiprofil. în secundar.. sau (înv... 1) în direc ia .. ) în scurtă diastimă sau în (sau peste) scurt sau peste scurte zile. în sec.CAR ... 3) (reg. peste) scurtă vreme sau în (sau după... peste pu ină vreme: deci în scurtă vreme au purces şi tătarii a venire în ara Muntenească.. importan ă.. ca probă (că) .... pe moment.. 2) potrivit vederilor.STANCU . în (sau pentru) sănătatea .. spre: încercările ce se făcuseră. către. pe hîrtie: dă-mi în scris pe Gagami ă ăla.NEC.IORGA .IORGA .. în taină.. 4) (despre tuse) fără flegmă.. în cinstea .) la) seară.în sarcină în sănătatea .

. s-a dus în şir la palatul domnesc. îşi recrutează un ciocoi tot de calibrul său şi speculează printr-însul pînea nenoroci ilor func ionari... consecutiv. în mintea cuiva. parcă stai de silă! vrei să pleci! COŞBUC .FIL.SAD.. (înv . în glumă. în pierdere. sine-şi etc. 3) în mod sîngeros: căci voi murind în sînge. în interesul . în (sau a) silă.. a cîntări incorect. la rînd.. în sfîrşit în silă în silă în silnicie în sine în serie.. dar i-a întors tot mai mult. în curs de formare. în gîndul. în folosul . a calcula greşit. 1) (despre cărnuri) nu prea bine fript: ficat în sînge . a se înşela la socoteală. înspre cădere înspre olaltă în stare născîndă în şagă în şatrange a înşela la cîntar a se înşela la socoteală a înşeua murgu-n pustiu în şipot în şir a înşira la gogoşi a înşira moş pe groş în şoaptă . în sfîrşit. (înv .SAD .ISP. în stadiu ini ial. 1) succesiv. într-o doară. a înşeua murgu-n pustiu. cu cotituri. unul după altul. spuind despre moşi păroşi... au văzut pre cal căzînd jos cu totul în sînge. minciuni.OD .) vărgat.. neîntrerupt. baliverne: omul din mintea neroadă tot înşiră la gogoşi. a spune verzi şi uscate. cu voce scăzută: fete .POP.... 1) în carouri. valabil la un moment dat: ca să se poată folosi mai bine de orînduirile în servicie. a lui etc. înspre cădere. de) silă. îşnind impetuos şi abundent: şi-i curge sîngele-n şipot din răni. (înv.. unul către altul. cu aproape trei ceasuri de întîrziere. înspre olaltă.. într-un mare număr de exemplare. cu serpentine:o şosea urcă în serpentină. în fază incipientă.. a spune palavre. 1) fără interes.CAMIL.. în mijlocul . (înv . 2) plin de sînge: măgariul . în (sau cu. si-ne. 2) imediat. să vă spui la moş pe groş.. (reg . ei pot să fie mari..PANN .. în cuprinsul .P . . în slujba .CAR .AGÂRB. a înşira (sau a spune) la gogoşi. cu sila: cu silnicie am vrut să-i stăpînesc ochii.. prin) silnicie. ) întru) sine (sine-mi.EM.BOGZA. numaidecît. cu matostaturi în şatrange. în sîmbure în sînge în sînul . în (sau la. la urma urmei: diligen a soseşte. din obliga ie: tremuri şi vorbind te-neci. în embrion: astfel. în fine. a îndruga) moş pe groş (sau multe şi mărunte). a sta la taifas. în număr mare.) într-un) şir (sau şirag). reprezintă transformarea necesară la care trebuiau să ajungă formele anterioare şi cuprinde în sîmbure formele viitoare. în sfîrşit... în (sau (înv. în interiorul . cu şerpuituri. actual.. 2) cu (de-a) sila. în servicie.: am petrecut în sînul acestei familii model cum nu se poate mai bine.. la un anumit moment...în serie în serpentină în servicie în serviciul .. în propria conştiin ă. în şatrange.CAR. a-şi face iluzii zadarnice.. a înşira (sau a spune. ) spre asfin it.) cu for a.TOP. în forul interior: mă întreb în sine-mi.. de nevoie. a pălăvrăgi: încălecai pe un cocoş. alene: întîia zi de Paşti trecu în silă.. (foarte) încet.: geniul lui s-a pus în serviciul patriei de la o vîrstă fragedă.POP . fiecare formă. în sîmbure. în stare născîndă.) încet. întins: dîndu-ise ceea ce a cerut. în cele din urmă.). 2) (reg . în şoaptă sau în şoapte sau (înv .. în sînge. necontenit: am umblat în şirag şi în tăcere cam doi kilometri.) cu şoptă. în solda . în sînul . în serpentină..i..) de actualitate.. cadrilat: un lat brîu . fără plăcere.COŞBUC.) sau în sinea mea (a ta. în şipot. în serviciul .. în (sau cu. fleacuri.EM. ICHINDEAL . în (sau de) şagă. trec grăbite chicotind în şoapte.PETICĂ. a înşela la cîntar. la întîmplare: a se bate cu căpcînii nu era lucru de şagă.

sfoara) sau a întinde coardapînă se rupe (sau pînă plesneşte). a se bizui.. puterile.PANN . în teză generală. (înv . a bate (pe cineva). tăcut: îl îmbrobodeşti. la. în picioare. 2) în linişte.POP. ) cu de la sine putere: iar acei oameni răzeşi s-au sculat în tăria lor şi au sărit să-l bată.. la data fixată. n-am venit să. cînd merge bine. în timp ce . salteaua). a se întemeia pe ceva.în şopot în taină în talie în taluz în tangentă în tăcere în tălpi în tăria mea a întări din piele a se întemeia pe ceva în teorie în teptil în terase în termen în teză generală în tihnă în timp ce . să fie rochia gata în termen.CAR .1738). fără a crîcni. în (sau (înv. a împinge lucrurile peste limitele admisibile..POP . pe cînd . în teorie. în ascuns: o lume ce sfîşie-n tăcere zdrobit sufletul meu.. a fugi.SAD . în voie. stabilită: numai de s-ar ine croitoreasa de cuvînt. nu s-a făcut niciodată. în taluz. în pantă. în (sau cu. a se întinde ca caşcavalul prăjit a se întinde ca pecinginea a întinde ca pe o obială a se întinde cît îl ajunge cureaua în şopot. (p. în (sau la) talie. i-au întins cojocul. a bate (pe cineva). prevăzută. că se rupe! POP.ISP. a se întinde ca caşcavalul prăjit. netulburat. a întinde fuga (sau o fugă).URIC . căci nu am văzut nici un vînat. oblic. în linişte.. a întinde (prea tare sau prea mult) coarda (sau a a. a o lua la picior: şi-ntinsei o fugă lungă. în (sau prin) tangentă. a depăşimăsura: nu întinde coarda prea mult. 1) fără a vorbi.VLAH . dar în practică .. (reg . a nu se mai termina: prea se întinde abonamentul lui ca caşcavalul prăjit. în tăria mea (a ta etc. a se lă i peste tot: nego ul. fără a afecta activitatea practică. tangen ial. măria ta. în (sau la) termen. îmbrăcat numai în haină sau în rochie (fără pardesiu sau fără palton). (înv. în vreme ce . a se întinde numai cît îi permite mijloacele. în (sau cu) tihnă sau în toată tihna. (a. dracii haida să majungă.. în pace. 3) pe neobservate. pe ascuns: au trimes pe pedagogul la mine ca în teptil să-mi zîcă să mă împac cu păstoriul.EM . în tălpi. teoretic: în teorie generală se poate face anchetă pentru orice. ) vertical: pe geam l-a văzut. iubito. îi pui în cap estul. discret: iubind în taină am păstrat tăcere. să nu uităm că năravul din fire nu are lecuire. dispus.).1) pe ascuns. a întări din piele. în terase. a întinde coarda a-i întinde cojocul a întinde fuga a se întinde în pălişul soarelui . a întinde ca pe o obială (pe cineva).) întru. de la străbuni lăsate. a se întinde ca pecinginea. a-i întinde cojocul (cuiva)..i tulbur somnul. prin) taină. ştii.POP. a se întinde în pălişul soarelui. şi rabdă-n tăcere. în şoaptă. în teptil. urmă în şopot iganca. dormi în tihnă.OD .. POP.a trage o chelfăneală (cuiva): fiindcă n-avea cu ce să plătească. (reg . în tălpi a sărit. 2) (reg ....) zadarnic: am aşteptat în taină. a se răspîndi. pe. nestingherit.P . (înv. ş-o candelă mărea ă ardea întru tăcere. a se sprijini pe ceva. a se baza. talentul.EM.. în secret.) a se bronza. (înv.SAD . ) în taină.ext. aşezat pe por iuni de teren terasate: oraşul ridică în terase tot felul de clădiri destinate odihnei. CEZAR.KOG. a se întinde cît îl ajunge (sau îl ine) cureaua (sau plapuma. şoptit: eu ştiu de ce te temi.. ) întru.) a se face că nu aude. liniştit. ) în general: în teză generală . de firea lui este să se întinză ca pecinginea.. tihnit: dormi. pieziş. cu) tăcere.MAIOR . chiar ca p-o muiere. a nu vrea să asculte. .HEL . încet: la răsărit icoane.

1) a da ospe e. a întinde masă mare sau a ine masăîntinsă.CORESI. a se întîmpla de fa ă (sau acasă). (pop. (înv . (p. a pune) o cursă (sau o capcană) (cuiva) sau a atrage (sau a prinde) în cursă (sau în capcană) (pe cineva). în tîrg şi la moară. întîiaşi dată. întinde-te cît i-e (sau cît te ajunge. prin întruparea sa ca Fiul lui Dumnezeu: întîiul venitulu-i a lu Hristos..(înv . a întinde mîna (sau (înv . de se ceartă. ac ionează numai în limitele posibilită ilor proprii! a întinde undi a.) a atrage. a întinde vorba.. în sinea ta: şi de plînge. 2) (fig .) a pedepsi (pe cineva). (reg . a se întîlni doi proşti la un tăciune. întîia venire (sau întîiul venit) (a(l) lui Isus Hristos). a fi. a înşela: undi a dacă voi tinde.POP.ext. (bis .) în cerc. (mai) întîi şi (mai) întîi.PSALT .) tusea cu (sau şi) junghiul. a momi. a o duce greu. cît te ine) plapuma!.CAR . a ajuta (pe cineva). să va certa. a se întîlni (sau a se întovărăşi) doi oameni care se aseamănă în rele: ne potrivim de minune . (pop . a vorbi mai mult decît trebuie. şi de dzisele tale nu rătăciiu. a se întinde mai mult decît îi ajunge olul (sau oghealul.) venirea lui Isus Hristos în lume.) a avea ghinion. anterior: de-i va dzîce „hain“ pentru ceaia ce au fost întîia vreame.. a se întîlni pe teren (cu cineva). în primul rînd: ce i-a ieşi înainte întîi şi întîi.PRAV. tu în col petreci în tine. a întinde pedeapsa (asupra cuiva). fra ilor. în jurul. 2) a se ine de petreceri: cum n-a mai întins masă mare. 2) (fig . plapuma).. 1) a lăsa undi a în apă.) mînă bună) (cuiva). a întinde masă cu cineva.DELAVR . înainte de toate. cînd au venit spre pămînt să spăsească pre noi. (fig . mai înainte. a se bate în duel (cu cineva). a se potrivi ca . a i se întîmpla o pantomimă (cuiva). în tine. pune-o în traistă! CR . a întinde masă (cuiva). despre oameni) a folosi vicleniapentru a prinde pe cineva sau pentru a-i face un rău cuiva. ajutorindu-le. a încerca să facă ceva peste puterile. a pretinde mai mult decît i se cuvine. a se întîlni (sau a se întovărăşi.. ) peste tot.) a ajuta (pe cineva): le tindea mînă bună. a-şi lua nasul la purtare. a pune la încercare (pe cineva): puseră păcătoşii cursă mie. pentru prima oară: nu-i acum întîiaşi dată să merg la drum! CR... [de stejar] şi-l învîrtim în tîrcol. a fi bun prieten cu cineva. a se căsători sau a se întovărăşi doi nevoiaşi.EM .a se întinde la caşcaval a se întinde mai mult decît îi ajunge olul a întinde masă a întinde masă cu cineva a întinde masă mare a întinde mîna a-i întinde o cursă a întinde o mînă a întinde pedeapsa întinde-te cît i-e plapuma! a întinde undi a a întinde vorba în tine întîiaşi dată a se întinde la caşcaval. 1) a saluta (pe cineva).ca tusea cu junghiu’.MINEIUL. împrejurul: legăm calu . a lungi vorba. în tîrcol sau în (sau la) tîrcolul. a se nimeri acasă. a da de mîncare (cuiva). a-i întinde (sau a pregăti. . a întinde o mînă (de ajutor) (cuiva). . prietenii s-au făcut nevăzu i.. întîia venire întîia vreme întîi şi întîi a se întîlni doi proşti la un tăciune a se întîlni pe teren a se întîlni tusea cu junghiul a se întîmpla de fa ă a i se întîmpla o pantomimă în tîrcol în tîrg şi la moară .. de fa ă: fetele împăratului întîmplîndu-se de fa ă. li s-au făcut milă.) mai întîi. peste posibilită ile sale. a se obrăznici.PANN.CR . întîia vreme. ) a trăi în mizerie.

a întoarce capul cuiva. a întoarce (toate) cu curu-n sus. nestatornic. 1) a se învîrti pe loc.a o întoarce a o întoarce ca la Ploieşti a se întoarce ca moara în vînt a întoarce capul cuiva a întoarce cojocul pe cealaltă parte a întoarce cu curu-n sus a-şi întoarce cuvîntul a întoarce de la moarte a întoarce de la î ă a-şi întoarce fa a de la cineva a întoarce foaia a întoarce inima cuiva a se întoarce într-un călcîi a o întoarce la viclenie a-şi întoarce mantaua după vînt a întoarce ma ele pe dos a întoarce nego ul a întoarce ochii a i se întoarce ochii în cap a întoarce o haină a-şi întoarce paguba a-şi întoarce paralele a întoarce porcii a i se întoarce punga pe dos a i se întoarce rînza pe dos a o întoarce (pe sau la şurub). a intra în posesia unor bani (socoti i) pierdu i. purtarea. a înşela pe cineva. a întoarce cojocul pe cealaltă parte (sau pe dos).ISP. (despre sugari) a în ărca. a recurge la viclenii. a întoarce foaia: ei. bună mehenghe. a i se întoarce ochii în cap (cuiva). ) a-şi cheltui to i banii: i s-o întors punga pe dos. a fi oportunist.AL. a face afaceri comerciale: nego ul de vrei să. 2) (fig . părerile. a întoarce porcii. la şiretlicuri: o întoarse şi dînsa la şiretlic. a întoarce de la î ă. încrederea cuiva: cu multe cuvinte blînde se ruga. a nu mai voi să ştie de cineva: şi-odată şi-a întors Sfîntule ul fa a de la el.URIC . a-şi întoarce paralele. a lăsa în plata Domnului (pe cineva sau ceva).POP . 1) a prosti. a întoarce (sau a învîrti) nego ul (sau comer ul).) a fi iute la treabă: se întorcea numai într-un călcîi şi toate erau gata. a cîştiga simpatia. a i se întoarce punga pe dos (cuiva). a sări) într-un călcîi.POP. a face vraişte. nu mă face i să-mi întorc cojocul pe dos! AL. a-şi întoarce fa a de la cineva.CR . a-şi schimba brusc atitudinea. 1) a-şi îndrepta privirea în altă direc ie: întorcîndu-şi ochii către partea de unde venea glasul. a-şi scoate cheltuielile: au pus pricină că şar hi întors surorile ei cheltuiala.DRĂGHICI . ca să le poată întoarce inimile spre dînsul. a (i se) face grea ă. purtarea (pentru a ieşi dintr-o încurcătură): văzînd bietul popă că s-a pusîn cîrd cu nebunii. întoarce-l tu singur. a-şi schimba brusc atitudinea. mi se întoarce rînza pe dos. măi badeo. a fi schimbător.POP . a sforăi (în somn). a se întoarce ca moara în vînt. a întoarce foaia. a întoarce foaia sau a o întoarce pe foaia cealaltă (sau ailaltă) sau a o întoarce (sau a o schimba) pe altă strună (sau foaie). ) a i se întoarce stomacul pe dos (cuiva): cînd dau cu ochii de soacră. 2) a face pe cineva să se îndrăgostească: fata. purtarea. . a(-şi) întoarce ochii (sau privirea) (de la ceva sau de la cineva). a o întoarce la viclenie (sau la şiretlic) sau a întoarce vreun vicleşug. (pop. 2) a-şi pierde interesul (pentru cineva sau ceva). a-şi schimba brusc atitudinea.COSTIN. a întoarce de la moarte (pe cineva). a transforma o haină (punînd drept fa ă dosul neuzat al stofei). a răsturna. a se întoarce (sau a se învîrti. a nu se ine de cuvînt: Dumnezeu n-a voit să-şi întoarcă cuvîntul. a-şi schimba atitudinea. a (se) îmblînzi. a agoniza: în cap ochii să i se-ntoarcă şi să-i fie capul prins. a se adapta împrejurărilor. a-şi întoarce mantaua după vînt. a (se) întoarce inima cuiva. a salva de la moarte (pe cineva).CR.POP . a-şi recupera pierderile. STANCU . începe s-o întoarcă la şurub.i fie sigur. a-şi întoarce paguba (sau cheltuiala). îi întoarce capul şî Ipate vede că nu-i de lepădat. a-şi întoarce cuvîntul. a i se întoarce rînza pe dos (cuiva). a preface. a (i se) întoarce ma ele (sau stomacul) pe dos (cuiva). a o întoarce ca la Ploieşti.ISP. scîrbă (cuiva). a deveni mai sever: dascălul văzu că a cam scrîntit-o şi-o întoarse pe foaia ailaltă.ISP. (reg. a readuce la via ă. a întoarce o haină (pe dos).

POP . săptămîna.. roata şi la mine. mereu. a răstălmăci cuvintele (cuiva): Hamlet zicea: este ceva putred în Danemarca! noi trebuie să-i întoarcem vorba şi să zicem: mai este ceva neputred în ara asta! CAR. cîntă ca paserile.EM. clipa) sau în (sau pe.i în gînd . (înv. peste) tot momentul (sau ceasul. pe deplin. a recurge la şiretlicuri: avoca ii cîte şuruburi nu învîrtesc. a modifica. din plin: toastele se repetară şi vinul curgea în torent. în toate timpurile sau (înv . 1) (înv . a părăsi (pe cineva). a strica o învoială. (înv . atunci după cuviin ă. noaptea. în toată cinstea. prin) toate păr ile (sau locurile) sau (înv . . pune.POP . şuruburile) (cuiva). dar eu şi mai şi . permanent. a umbla cu şiretlicuri. a întoarce (sau a învîrti) şuruburi. a se întoarce norocul: s-o întoarce. oricînd: cumpără proprietă i nemişcătoare pe toată ziua.) în to i timpii. după toate regulile. a(-şi) lua vorba îndărăt. dosul. a întoarce traista pe dos. 3) a se supăra (pe cineva). a adapta.CR. te bagă în temni ă cu dreptatea în mînă. a da de nevoi.BOL.POP . adevărat: ce mai! era un artist în toată puterea cuvîntului. în lege: este la mijloc un complot în toată regula.. clipă) sau în fiecare moment (sau ceas. seară. în torent.REBR.. în mod sincer: î i spun. a întoarce vorba (sau vorbele) cuiva.CR. în toată cinstea. în plină desfăşurare: petrecerea era în toi . în toi. necontenit: [cîinii] or apăra în toată vremea turmele şi toate vitele de lupi. că nu-mi place! în toată clipeala (de ochi). 2) a desconsidera. pretutindeni. pe deplin. nasul) (cuiva).) în întregime. de lipsuri. în toiul cuiva.POP . matur. a(-i) întoarce spatele (sau ceafa. peste tot: s-a dus vestea în toată lumea. a întoarce vizita cuiva.. în toate direc iile: pe unde trecea. a vizita pe cineva ca răspuns la vizita anterioară a acestuia. potrivit felului de a fi al cuiva: [Făt-Frumos] a plecat în lumea largă şi-n toiul lui de voinic.noapte. în toată regula sau în regulă. anul).PANN . lumea din toate păr ile îl înghesuia. cu viclenii: şiret el. seara. şi reg . luna. a(-şi) întoarce vorba. 1) a nu mai asculta. care a fost în to i timpii şi va rămîne. întotdeauna. a înşela (pe cineva). în toate minuturile sau în tot minutul. că i-am întors un şurub .REBR. un tîrg. în (sau pre) toată vremea sau în toate vremi. 2) v. ) în fiecare clipă.. veritabil. în fiecare zi (sau diminea ă.MACED.. în toată puterea. în fiecare zi. an): în toată seara ieşea ca să privească apusul [soarelui]. lună. a întoarce tîrgul. în toată firea. a-i întoarce un şurub (sau şurubul. în orice clipă: domnul Ştefan. săptămînă. (de) peste tot. şi pop.POP. ha. din belşug. a min i. mereu: este un gen de poezie intimă. a se schimba situa ia. cu tot sufletul voiesc cu cinste pe Erotocrit de bărbat să-l priimesc.a se întoarce roata a întoarce spatele a întoarce şuruburi a întoarce tîrgul a întoarce traista pe dos a-i întoarce un şurub a întoarce vizita cuiva a întoarce vorba cuiva a întoarce vorba în toată cinstea în toată clipeala în toată firea în toată lumea în toată puterea în toată puterea cuvîntului în toată regula în toată vremea în toată ziua în toate col urile în toate minuturile în toate păr ile în toate timpurile în toate zilele în toi în toiul cuiva în torent a se întoarce roata (sau sfera). a întoarce pe dos.) de toate păr ile. serios: ce naiba! doar eşti om în toată firea! în toată lumea sau în lumea toată.BOL. în toată puterea cuvîntului. ha! AL.. . a dispre ui (pe cineva). (de) pretutindeni. în putere. (de) pretutindeni: dragele iubirile. ha. în (sau din) toate col urile (lumii).) tot timpul. în toată ziua (sau diminea a. gata de luptă în toată clipeala. în (sau din. în toate col urile. a intra la necaz. în toate zilele sau pe toată ziua.. el. şi de să va întoarce sfera .

. în tot respectul memorabilă. în totalitatea lui (sau ei) sau în totalitate.AL . una peste alta: căldurile au inut. oricum. într’acoace. nu ştiu mai mult decît tine.. într’acoace? AL.. potrivnic: multe într-alean se fac... într-acest ceas într’acoace într-acolo într-aiure într-alean într-alergate într-ales într-alt chip în tranzit într-ascuns în trăgători în trăsuri generale întreabă-mă. în trecere..) alergînd: boierii ieşiră într-alergate.. (mil. în cîteva cuvinte. aiurea: şi totuşi ea vorbea într-aiurea. numa una mi-a rămas să-i fac vîrf într-acest ceas.. în tranzit.GALA..LET. a-şi căuta dreptatea la judecată. tot. într-acolo. împreună cu .BARI IU. din toate punctele de vedere. într-aiure(a). la întîmplare. în tovărăşie într-aceea ce . a întreba sfat (de . într-ales. în tot cazul sau în orice caz. trecător: oricare păsărică îşi are ciripirea ce-n treacăt pe-astă lume încîntă auzirea.ext. în tot respectul sau în toate respectele. în trăsuri generale. a se întreba cu cineva sau (înv . într-ascuns..) a-şi întreba (jude ). acum. în tovărăşia .: ne-am sim it ca în tovărăşia unor vechi şi buni prietini. într-alergate.IORGA . în compania .ŞINCAI. 2) peste tot. în general. în total. să te-ntreb!.. în această clipă.CAMIL. (înv... şi pop . 2) pe scurt.SL. fără a insista: am atins acest subiect . a senatorului Andrei Mocioni.. într-aceea ce . în tovărăşie.HOGAŞ . se desfăşoară în trăgători şi pornesc spre noi. (reg ..P.. pe ascuns..URIC .. a face proces (cuiva).. în orice împrejurări. numai cu o întrerupere de vreo patru zile. ) în timp ce . 1) cu totul. (înv.ISP. pe de-a-ntregul: opera e inegală şi nu i se poate aplica în total aceeaşi judecată. (înv. întreabă-mă. şi pop .deşi cam în treacăt. să te-ntreb! în torente. pe alese: ia sălă i într-ales. ca părtaş: dobîndeşte un brevet pentru debit de tutun în tovărăşie cu fratele său. orice s-ar întîmpla. au întrebat sfat.. (înv .) în fel şi chip: s-au nevoit în tot modrul să scoată pre vandali dintr-însa. POP. degrabă. într-acest ceas.SAD .în torente în total în totalitatea lui în tot cazul în tot modrul în tot respectul în tovărăşia . în tot modrul.OD. adecă soseaşte călare svîntul. (p. toren ial: pe o ploaie în torente eram înapoi. într-alean. chemîndu-şi boierii. în asocia ie. ) împotrivă. în total opt zile. (înv . 3) vremelnic. altfel. în trăgători. ..CR. la mine să vie să se întrebe. în taină: şterge cu oftare două lacrimi într-ascuns. direc ia aceea. altminteri. imediat: la opt [clăi] vîrfuri le-am făcut. ) pe fugă. altcum: într-alt chip n-avură cum face. ) în linie. foarte mare..ARGHEZI.EM.AL. a da în judecată (pe cineva): iar de s-ar scula vecinii din megieşi. întreg: un director reprezintă ziarul în totalitatea şi în programul lui. în linii mari. că n-am habar. în trecere.VOR..).VARLAAM... în treacăt. la repezeală: şi-n treacăt o cuprinse lin într-un ungher. degeaba mă întrebi. în treacăt a se întreba cu cineva a întreba sfat . la distan ă unul de altul în vederea tragerii cu arma: se opresc to i alinia i.DOS. încolo: zăriră nişte palaturi .) încoace: vă-zut-ai ceva mai adineoare . 1) în altă parte: a plecat într-aiurea . 2) fără intă.COD. pe cînd: şi-ntr-aceaia ce cugeta. în partea.) a cere sfatul cuiva: Dumitraşco-vodă.DOS . 1) trecînd..CAR . într-alt chip. şi o luară într-acolo. în întregime. întru totul: cu conlucrarea.

cu vorba. între cer şi pămînt..PSALT. (înv . în aer. la noroc.STANCU .GOLESCU. şi ce-au făcut puternic în veacurile sale. pasager. (înv . în fugă.) într-o doară. formînd grămezi (ca nişte valuri): un clopot trist suna şi zăpada căzuse în troiene. confiden ial. între via ă şi moarte. (înv.EM. în fiecare zi un an. fasoane. în troiene. fără martori: o să-mi spui altădată . . a sărit ca fript drept în picioare. au îmbrăcat pruncul. a face mofturi. în treacăt.. a întrece (toate) aşteptările. fără a insista. 2) unul pe altul. într-o clipitură..SAD . într-o clipă (sau clipită) sau (reg .) pentru necesită ile cuiva: suma . dată în trebuin a oştilor şi plătită dă hazneaua împărătească. întreg la (sau de) minte. ) a cere voie (de la cineva): cazacii s-au strîns. între patru ochi (sau pere i). treci pîrăul! ce te-ntreci.COSTIN . 1) la repezeală. în tremur sau (înv .) 1) unul cu altul: s-asamăn între-olaltă via ă şi cu moarte. peste oraşul uriaş . nu te temi că te va prăbuşi D-zeu într-o clipită? POP. a se copilări: haide. şi pop . .. treptat.a întreba voia cuiva în trebuin a cuiva a se întrece a întrece aşteptările a se întrece cu dracul în fugă a se întrece cu gluma a întrece orice închipuire a întreba voia cuiva. trecător: cîte numiri ar inventa el . numaidecît. (despre cai) înhăma i cîte trei în linie: Mitrea se opri o clipă ca să privească o sanie cu cai înhăma i în troică.) într-o clipită: copiii crescură repede .EM .N. cu judecata normală: fost-ai fi întreg la minte? CONACHI . copilă. în trecut.) pe clipită. de probă: l-am ales.. în acest răstimp: între timp. cu dedeochiul. a se întrece (cu firea).. într-o doară. fugitiv. a întrece orice închipuire. neîntrebînd voia craiului.BLAGA . (reg . în cîteva cuvinte. în trepte.EM. în troică.) în tremuri. trei ani într-o clipitură. 2) în etape. în treacăt: mergi întîmplător pe stradă. Catrino? COŞBUC . 2) pe scurt.POP. de trei ori Dumnezeu. se prăvălise întunericul nop ii. a depăşi imagina ia. înfiorat. la întîmplare: se hotărî să vie într-o doară.) înaintea cuiva. imediat: au pot să fiu. iar în crăpatul zorilor . (înv . (pop . (reg . în trecere între cer şi pămînt în trecut întreg la minte între lumea fe ei în tremur între olaltă între patru ochi în trepte între timp între via ă şi moarte într-o cercare într-o clipă într-o clipitură într-o doară în troică în troiene .ARGHEZI.. în agonie. între lumea fe ei (sau ochilor). aceea într-o clipă să pot a face eu? EM. într-o cercare. în trecere surprinzi o fa ă brăzdată de „durere“. în fa a cuiva: ferica i oameni ce ştiu strigare. cu nebuniile). nazuri. altădată. a depăşi măsura: văzînd că prea se întrece cu şaga.) a fugi repede. să vedem ce minte are. în trecere. odinioară: dar nu mai cade ca-n trecut în mări din tot înaltul.ISP. Doamne.COSTIN.. a depăşi orice aşteptare. în trebuin a cuiva.. tremurînd: cu inima în tremuri. 1) în formă de scară. reciproc: a se înşela între olaltă asupra meritului producerilor lor. 3) fugar.. între olaltă.MAIOR . a se întrece cu gluma (sau cu şaga. un surîs în trecere. îndată. între timp (sau timpuri). cînd vom vorbi între patru ochi. pentru un surîs de pe buzele ei..POP. între lumea fea ei tale îmbla-vor. a exagera. a se întrece cu dracul în fugă.. în fiecare noapte alt an. ANGHEL.SLAVICI. într-o cercare. orice previziune: succesul tinerei cîntăre e a întrecut toate aşteptările .

EM. din clipă în clipă: pe o nimică pe ceas beam cîte-un cofăiel întreg de apă. îndată. într-o părere. la o vreme: suind pe la fundul Hălăucei. pe dată.POP .SAD. (înv. . într-o clipă.CR. şi reg . prietinul meu. (înv . întru (sau din) acea oară. la un moment dat.CR. oarecum: a zîmbit şi el aşa. după multă aşteptare.CAMIL.) secunde sau din secundă în secundă sau dintr-o secundă într-alta sau de la o secundă la alta sau la secundă. pe loc.OD. într-o tinsoare. (reg . stă şi vorba pusă la loc cu temei. în (sau spre. ce pentru mîntuirea noroadelor. într-o parte şi în alta. cu adevărat. imediat: şi într-un buc [furnicile] au şi ales năsipul. dar într-o potrivă cu dînsa.P . . în (sau din) acel moment: într-acea oară ce era închis în temni ă Ioan. după mult timp. (înv .CR . într-o secundă sau în două (în trei. într-o (sau la o) parte. într-o (bună) zi sau într-una din zile. de fapt: fa a într-adevăr plăcută a tînărului. odihnind p-o rînă! PANN . nu. 2) foarte des. 1) (înv . (înv . 1) (despre oameni) (culcat. într-un suflet. fără întrerupere: şi petrec într-o-ntinsoare.) cu o ocazie oarecare. pe o coastă: ce lua-n trei zile dintr-o săptămînă da pe d-ale gurii. izolat: nu puteam să stăm la o parte ca nişte cerşetori. întru deşert. deopotrivă: fapta vitejească e negreşit lucru mare.CORESI . numaidecît.într-o întinsoare într-o margine într-o mică de ceas într-o nimară într-o parte într-o parte şi în alta într-o părere într-o potrivă într-o rînă într-o secundă într-o tinsoare într-o tîrzie vreme într-o toană într-o zi întru acea oară întru adevăr întru ceva întru deşert într-o întinsoare. într-o zi oarecare. ceva.VARLAAM .EM.DELAVR . fără întîrziere. într-o părere.) insistent.care curg pe nică. într-o potrivă. pieziş: îi pusese căciuli a . cîndva.) 1)foarte repede.BIBLIA.i trebuie prea mult curaj. imediat.) pe o parte. curînd... într-o mică de ceas sau pe (o) mică (sau nimică) de (sau pe) ceas. întru (sau pre. (înv . tot la umbră. 2) (reg . să fie cu noroc!: amin şi într-un ceas bun! AL . din) nărav. într-un răstimp: într-o toană. DOS . aplecat) pe o parte. odată. cînd damigeana şi trupurile noastre nu mai erau amenin ate. 1) într-o latură.PREDA. (înv . dintr-un anumit punct de vedere: într-un anumit sens. te întreb într-un tîrziu. pentru a fi lăudat: ai tălmăcit [scriptura] spre limba cea de moşie a locului. foarte repede. CAMIL. într-o toană. de la o vreme.. într-o nimară. ARGHEZI.P. într-o (sau în) tîrzie vreme sau într-un tîrziu sau (înv. strîmb: casa unde stăteau era aplecată într-o rînă.) în vreo privin ă. ca să alergi înainte. întru ceva. dobîndi glas. într-o rînă. fără zăbavă: toată supărarea mea pieri la secundă. . pu in: să nu cumva să o strice întru ceva. la răcoare. repede. Panait. (să fie) într-un ceas bun!. ) repede. (reg. (înv . stăruitor: şi doar mă feream şi eu într-o părere. 2) (despre obiecte) înclinat. nu spre trufă. ) după un tîrziu. .) în egală măsură. la moment. pre) trufă (sau trufie).) conform obiceiului: şi într-acelaş nărav iară sărută pre ei cu cuvîntul. din clipă în clipă. (înv . întins. în direc ii opuse.CR. în trufă într-un anumit sens întru nărav într-un buc într-un ceas bun! . GALA. precum acela. la întîmplare. ) foarte repede. şi pop . imediat.) zadarnic: întru deşert ne trudim. într-un anumit sens. într-un buc. într-o margine. în goană. pe ceas. 1) într-o doară.AL . 2) pe potrivă. şi pop .) în (sau din) vremea aceea. acum. mereu: poroncele aceste nouă. 2) deoparte. PRAV . întru adevăr sau într-adevăr. cam la o parte. am ajuns după un tîrziu în Fărcaşa. ) în tîrziu sau (reg. într-o (sau pe o) rînă. în patru etc.) pentru a se mîndri.

foarte repede: venise într-un răsuflet din oraş.ext . într-un glas. ce şi cetă ile întru tărie să puie. URIC . într-un suflet. într-un timp mai lung sau mai scurt.. într-un minut sau în două minute. într-un gînd sau la un gînd.CAMIL. într-un răstimp.BIBLIA . s-a terminat!. deopotrivă. şi pop. (reg. 2) de nimic. imediat.CORESI .CAR .tr-o clipă. într-o rînă. ) pe o parte. la întîmplare: să mă duc. într-un timp mai lung sau mai scurt.. în. s-a dus chilipirul! într-un timp mai lung sau mai scurt întru pu inel întru tărie întru toată deplinirea a se întuneca la fa ă întuneric beznă în turmă în tuşă a în ărcat bălaia ! .SAD. curgerea ploii conteni. gînd la gînd: află pre patriarhul la un gînd cu dînsul. la nevasta vrunui vornic.. la un moment dat. . la nimereală. a se posomorî: mult la fa ă te-ai schimbat şi mi te-ai întunecat.VARLAAM. se schimbă şi ei în pămînt. întru tărie. în turmă.. într-o stare de nedescris..POP .. ) în siguran ă.ISP. (înv . înclinat. fără deosebire: [soarele] lumineadză preste tot într-un chip. curînd: într-un minut fu aproape de pădure. (a. mai curînd sau mai tîrziu: mor ii ..CR. orice damă l-ar fi văzut. aşa şi împără ia acea de sus într-un chipu va lumina. întuneric beznă.GHICA.) cu totul.) la fel. odată. peste tot. într-un timp. (p. acum sau altădată.. într-un şold. de aceeaşi părere. (înv.) în disperare: i-a scris. foarte repede. şi pop .ISP. mai că . defel...POP .într-un chip într-un cuvînt într-un gînd într-un glas într-un hal fără hal într-un hat cu ..1820). în tuşă.. deodată: într-un răstimp. în unanimitate. odată şi odată. într-un noroc..: care vie este intr-un hat cu altă vie a me [a].STANCU. într-un hat (sau hat în hat) cu .. (înv . 1) împreună. întru pu inel. într-un (sau cu un) glas (sau grai).. într-un necaz. într-un (sau la) noroc. VARLAAM . în goană: a sosit într-un suflet înapoi la fîntînă. în grămadă: sufoca i de-atîta mers în turmă. la nervi. cu grămada. într-un cuvînt. deodată: răspunseră to i într-un grai. ISP. ) (culcat) pe o parte.. în stare de apărare: voinicul. .P.MINEIUL . în cor: apoi noi într-un cuvînt din partea a tot pămîntul zicem. noi ne mişcăm împinşi din urmă.. pieziş. NEGR. împreună.HASD ... 1) (aplecat) într-o rînă. (pop. a se întuneca la fa ă. pe o coastă. o scrisoare plină de reproşuri . a în ărcat bălaia (sau murgana)!. într-un hal fără (de) hal...URIC. (înv . într-un peş. cu desăvîrşire: ucide i toată partea bărbătească întru toată deplinirea. 2) (reg. întru nimic sau într-o nemică. se rupsese osia şi rămăsese în trei roate. oblic: m-am pomenit cu trăsura într-un peş. (înv .POP. la un moment dat: într-un rînd îi picase lui moş Nichifor două iepuşoare.: întru pu inel v-a i aflat credincioşi. ) 1) deloc. întru toată deplinirea. într-un răsuflet. îndată. (sport ) dincolo de marginea terenului de joc.ISP.AGÂRB .strîmb. de la o vreme. nu s-ar fi putut opri de a se coti cu vecina sa. în acelaşi fel. întru nimic într-un minut într-un necaz într-un noroc într-un peş într-un răstimp într-un răsuflet într-un rînd într-un suflet într-un şold într-un timp într-un chip.) pu in lipseşte ca .. nu numai pre eluş să se mîntuiască de bate războiu . într-un necaz. cîtuşi de pu in: el era bun şi nu supăra întru nimic pe popor. vine tot într-un suflet şi domnişorul. 2) (sau cu un cuvînt) pe scurt. într-un rînd. ) la un moment dat: într-un timp îl întreabă nevasta. vecin cu . întuneric deplin: noaptea era întunerec beznă. în rezumat: într-un cuvînt. la o dată oarecare.

. ascultă de vorbă bună! a se în elege (sau a se ajunge) la cuvinte.. în van i s-a tîrît la picioare. a cădea la învoială: Mihaiu .. supus: ascultă şi-n elege de cuvînt. în ultimă analiză... (pop . a se obişnui (sau a ajunge să se obişnuiască) cu ceva (neplăcut. în ultimul moment. în (sau de) varvaric. în văzul . în spate. a se învă a (sau a se deprinde) ca iganul (sau ca făurarul) cu scînteia (sau cu scînteile). a învă a buchea căr ii.. a învă a papagaliceşte. în ultimul moment: a prins avionul în ultima secundă . în fa a .. a învă a păsăreşte. dar la minte în epat .POP .) în cele din urmă. într-un tîrziu: în urma urmelor. (reg.GALA .. părăginit... 2) a învă a în mod mecanic.PANN.a se în elege ca gîsca cu prepeli a a în elege de cuvînt în elege de cuvînt! a se în elege la cuvinte în elină în el în epat la limbă în epat la minte a se în epeni pe nisip în ultima secundă în ultimă instan ă în ultimul moment în urma . dinapoia .. în mod succesiv (şi în mare cantitate): cad săge ile în valuri care şuieră. în cele din urmă. în elină. fa ă de .EM... în urmă. despre mustă i) cu vîrfurile lungi şi răsucite: cu muste i de varvaric cum stă bine la voinic. a învă a minte (pe cineva). a învă a papagaliceşte. înainte de a fi prea tîrziu. PANN. se în elese cu el la cuvinte.. văzînd că toată munca lui este degeaba. POP . în valuri sau valuri-valuri.. ) de-a rostul. (chiar) în ultima secundă. rău): îs deprins cu nevoile ca iganul cu scînteile.. (pop . (despre nave) a eşua.EM . a fi ascultător.. iste .ISP. (chiar) în ultima clipă. a învă a pe de rost (sau (înv. a se în epeni pe nisip. în el sau în elul puştii.. sarcastic.POP.: codrii-n urdie în urmă-i s-adună şi iar se-mprăştie. 1) ame it de băutură. la urma urmelor. în urma . a (se) învă a cu nărav.. . a învă a pe de rost. în elege de cuvînt!.. în epat la limbă. eu nu i-oi mai da drumul vara. inutil. se toarnă.. 2) ironic. în ultima clipă.. copile mic de stat. degeaba. se dete la prins musculi e. în urma urmelor în urmă în valuri în van în varvaric a învă a buchea căr ii a se în elege ca gîsca cu prepeli a. în ultimă instan ă. a învă a păsăreşte.. 1) a învă a exact ca în carte.POP. necultivat. a (se) obişnui să pretindă ceva ca pe un drept al său: la ce tot dai? îi înve i cu nărav! DELAVR. în spatele . îndărătul . POP . ) a nu se în elege deloc: ne în elegem ca gîsca cu prepeli a. beat. a în elege (sau a şti) de cuvînt. de rost). în urma urmelor. a pedepsi (pe cineva) (pentru a-i fi de învă ătură). (pop .. zadarnic: în van l-a rugat. îndărăt. în van..POP.. a memora fără a în elege. vioi: măi. dinapoi. a se învă a ca iganul cu scînteia a învă a cu nărav a învă a minte a se învă a minte a învă a papagaliceşte a învă a păsăreşte a învă a pe de rost în văzul .) în bătaia puştii: mai bine le-aş avea în elul puştii... a trage învă ăminte dintr-o experien ă neplăcută: ca să te înve i minte. în epat la minte. care şi legea-mi este şi s-o-nvă de rost m-am pus. a învă a pe din afară: şi ascultă o poveste ce-n şcoală azi mi s-a spus.BOL. a se învă a minte.: lucrurile se făceau în văzul lumii. SAD .

(înv. a da tîrcoale unui lucru dorit. zadarnic: în zădar căutam să-i pricinuiesc oarecare distrac ie. a învîrti dulapuri.. a se învoi la pre în vreme ce în vreme cînd .. în timpul apropiat de ...) pu in înainte de . în preajma . ai fi trăit în veci de veci..CANT .în veac de veac învechit în rele în vecinătate în veac de veac sau în veci (de veci) sau de veci(e) sau în vecii vecilor sau în veacul veacului sau în (sau pe) vecie sau (înv. în zare sau în zări.. 2) (înv . tiptil: opisică albă ca laptele vine în vîrful picioarelor. a învîrti cu itul în rană a învîrti dulapuri a învîrti pe degete pe cineva a învîrti (sau a răsuci) cu itul în rană. în (sau prin) apropiere. ... (înv . a învîrti pe degete pe cineva. suferin a (cuiva). a a i se învîrti capul cuiva sau a se învîrti locul cu cineva.. nici au mîncat de aceste? DRĂGHICI. în via ă şi-n trai în via ă şi-n trai. înv. în vreme ce. la orizont.: acel turn. . în zadar. în timp ce. .. şi reg . în (sau prin) preajmă: pecinighii în vecinătate fiind. în veliglas. ) niciodată. cîtă vreme . a zgîndărî o rană nevindecată. s-o stăpînească de veci.EM.EM.OD.) a rupe pre ul (sau tîrgul.EM. în vecinătatea .. în jurul . 3) (jur.) a avea ame eli: capul li se învîrtejiia. în (sau prin) vecini. HASD. (reg. a încheia o tranzac ie comercială (în elegîndu-se asupra sumei de plată): în vro cîteva cuvinte.VLAH. a avea ame eli. şi pop . pentru . în vecinătatea . NEGR. ) a umbla cu înşelătorii... (înv .: Robinson cum era să le cunoască. înrăit: învechit în zile rele. a ame i: mise părea că biserica a i se învîrti capul cuiva se învîrteşte cu mine..BĂLC ... a fugi.CAR. în vreme cînd nici văzuse. ) în depărtare: privea în zare cum pe mări [Luceafărul] răsare şi străluce. a se învoi (sau a veni) la (sau din) pre sau (reg.PANN.) în văzul tuturor. în veliglas a înveli tăciunele a înveli tăciunele. 2) (bis.. pentru totdeauna: tu ciocănitoare să te faci şi blestemată să fii a le căuta şi a le omorî în vecii vecilor! POP. fără zgomot.. . (pe undeva pe) aproape: plecă prin vecini să-şi astîmpere în vecini amarul.ext. deprins a te ciocni la to i domnii. în eternitate... 4) (în construc ii negative) niciodată: atunci în vecie suflarea ta caldă ea n-o să învie. . în vederea . îi zise cumpărătorul . (reg..NEC. a spori durerea. învoindu-se din pre .. a i se învîrteji capul (cuiva). în vederea . în public.AL . a se învîrti ca un prîsnel a se învîrti ca un prîsnel sau a umbla ca prîsnelul... în vecinătatea serii. (înv .... . ) etern.REBR. CANT. în vreme cînd .NEGR . 1) de-a pururea. în scopul ..: două metode în vederea aceluiaşi rezultat.COSTIN . învechit în (zile) rele... şi reg . a manipula pe cineva.) cu voce tare. (pe undeva pe) aproape. în vîrful picioarelor în vîrful picioarelor. în (sau la) vedeală.. cu glas puternic: cetindu-să la divan în veliglas căr ile înaintea tuturor.. a avea la bunul plac. tocmeala). veşnic: cîntări tînguitoare prin zidurile reci cerşi-vor pentru mine repaosul de veci. în (sau prin) vecinătate.. ) pe termen nelimitat: i-a dăruit cu hrisov o moşie. a se mişca foarte repede. a pleca.. 1) în apropierea .: dau voiniceşte asalt . (p. pe fa ă: o purta în vedeală între toată în vedeală boierimea.. aşezat în vecinătatea por ei. la discre ie pe cineva. ) a se ajunge din pre sau (înv . în zadar în zare ... grea a li se a i se învîrteji capul scorniia.. ) din moment ce .. în (sau prin) apropiere. a se învîrti ca mî a împrejurul oalei cu smîntînăse învîrti ca mî a împrejurul oalei cu smîntînă..EM. ) în vecia veacului.

. joacă dracu’ pe urloaie. în zig-zag. a juca (sau a suci) în ciur fără văcălie (pe cineva). a juca o carte mare.GHICA . a cumpăra şi a revinde efecte de bursă. la Sfîntul Aşteaptă. a juca tontoroi(ul) (pe cineva) sau a face (pe cineva) să joace tontoroiul sau a-i juca on oroiul (cuiva). a amăgi. a face joc dublu. să..i îndeplinească toate gusturile. a obliga. repede.. a se juca de-a purceaua în ceafa (sau pe spinarea) cuiva. 1) a avea privirea vioaie.CR.PANN. unde nu călca picior de parte femeiască. în zori de zi (sau de ziuă) sau în zorii zilei. . ) a spune minciuni. ) se petrec lucruri ciudate.CAR. în linie frîntă. pe Iordaki s-arunca. a domina pe cineva. grav. a-l ine la cheremul tău: cum se răsuceşte vremea şi ne joacă tontoroi! VLAH. ) a trage o mamă de bătaie cuiva. suspecte. a trage pe sfoară (pe cineva): nu cumva oare vrea să ne joace vreo co că? AL.POP . a juca (cu căr ile) pe fa ă.. a se descurca în orice situa ie. cînd începe a se lumina de ziuă. a juca tontoroi a juca ultima carte a juca un renghi a judeca ca o cizmă a judeca la rece . ca la o şerpoaică.SAD. a încerca ultima solu ie. CR. a judeca cu obiectivitate. niciodată. (pop. a fi deschis. a înşela pe cineva. dintr-un) zbor. viclean... căreia îi jucau ochii în cap. (fig. ) a risca (aproape) totul (pe o carte). e de necrezut. pe covor îl întindea şi din zbor capu-ităia. (despre actori) a nu avea spectatori. e incredibil.. 2) a fi şiret. a juca o co că (cuiva).M. a trata cu uşurin ă un lucru primejdios.. ca mî a cu şoarecele. a juca la două nun i. a juca de sîrmă. 2) (fig. a juca (sau a sări) tontoroiul. a juca cu sala goală. dintr-o singură mişcare: arnău ii . determinîndu-l să facă ceva care nu este în interesul său: îl joacă cu viclenie în ciur fără văcălie. a opăi: se ruga la Dumnezeu să nu-l şontorogească de picioare pînă nu va apuca să joace . inimaginabil. a practica jocul de căr i. a stăpîni. renghiuri) (cuiva) sau a-i trage renghiul (cuiva).. a păcăli (pe cineva). (reg. sînt în stare să ne joace renghiuri. joi după Paşti sau joi mai de-apoi.. 2) în fugă. a fi prost ca noaptea. 1) în timp ce zboară: paserile .AL. a judeca la rece. î i stă mintea în loc. tontoroiul pe mormîntul ei. fără patimă. a(-i) juca un renghi (sau renghiul. a înşela. ) a se preface. a juca o festă (cuiva): februarie şi martie . 3) dintr-odată. iute: ne spunea de sfin enia călugărilor de la Stavros. a-şi bate joc de cineva inîndu-l întro situa ie incertă: nu te juca cu mine . a juca păpuşile. .. ) 1) a da o reprezenta ie cu păpuşi. toată admira ia! a juca căr ile. a face ultima tentativă de a-şi atinge scopul. a juca cum îi cîntă cineva (sau cum i se cîntă). a-i juca ochii (în cap) sau a nu-i sta (bine) ochii în cap (cuiva). a face cum îi impune. unde nici în zbor nu putea să intre decît cocoşii. a judeca ca o cizmă. fără ascunzişuri. a sili pe cineva să se supună capriciilor tale. (fig.în zbor în zig-zag în zori de zi î i stă mintea în loc joacă dracu’ pe urloaie joi după Paşti jos pălăria! a juca căr ile a se juca cu cineva ca mî a cu şoarecele a se juca cu focul a juca cum îi cîntă cineva a juca cu sala goală a se juca de-a purceaua în ceafa cuiva a juca de sîrmă a juca în ciur fără văcălie a juca la bursă a juca la două nun i a juca o carte mare a-i juca ochii a juca o comedie a juca o co că a juca păpuşile a juca pe fa ă a juca tontoroiul în (sau din. a se juca (sau a glumi) cu cineva ca mî a (sau ca pisica) cu şoarecele. a se acomoda cu abilitate împrejurărilor. a juca o comedie. i le prindea cu mîna din zbor. de păr lung îl apuca. a se juca cu focul. jucăuşă: un puişor de fată.. (reg. jos pălăria!. a juca la bursă.. îi porunceşte cineva. a(-şi) juca ultima carte.

. aşa sînt şi purtările lui.. după aceea: „Amin“ zise Domnul . a jupui (sau a beli) apul.EM. la coada . la Sfîntu-Aşteaptă. (fam .. vlăguit: după atîtea nop i nedormite. (pop. a jura strîmb. în fa a lui Dumnezeu. (înv.. 2) a se zdreli în urma unei căzături la be ie.EM. (pop. cînd se luminează de ziuă: au venit doi îngerei .POP. virgulă. la (sau pe) bord. a (se) jura pe sfînt.. pe înserat: ajunseră acasă la căderea serii .. dacă vă duce i voi? la cerere.. pretutindeni în jur. jumătate de picătură. la alegere! la anul. cînd o-nflori bostanul la aprinsul lumînărilor la aşa cap. la ce?. niciodată. a depune un jurămînt mincinos. la căderea serii. pe alese: pe tarabe.. în siguran ă.. la cît vine (sau ajunge) (cineva)..P. foarte transpirat. ) (formulă de salut la plecare) la revedere! la calea jumătate sau la jumătate de cale (sau de drum). apărat. cînd patimile îi întunecă mintea! DRĂGHICI. ferit... la întîmplare. marginile) pămîntului sau din margini de (sau peste) pămînt. la sfîrşitul lumii. (de) la (sau din) capătul (sau marginea. (pe) la (sau pînă în. ) a se jura pe ceea ce are mai de pre : i-oi jura pre sfînt c-oi inea cuvînt pănă la mormînt. cît de mult decade (cineva): giudeca i la cît agiunge omul. sub protec ia . protejat: ştiindu-se la adăpost de atacurile inamicilor.) la nimereală. îmbarcat. pe puntea navei. despre) cîntători. la (sau după) care. (bra ) la bra . un prost. la capătul puterilor. la Paştele Cailor.. într-un loc neacoperit. lac (sau leoarcă) de sudoare (sau de năduşeală. (fam. de apă). la aşa cap. aşa căciulă! la bord la bra la brodeală la bună vedere! la calea jumătate la calendele greceşti la capătul pămîntului la capătul puterilor la care la cataramă la căderea serii lac de sudoare la ce? la cerere la cheie la cîntători la cît mi-a sta capul la cît mi-a sta norocul la cît vine la coada .CR. la cît mi-a sta capul (cu cineva). (fam. (de) foarte departe: răsar-o vijelie din margini depămînt. bun pentru locuit. la brodeală. ) 1) a vomita la be ie. la cataramă. la aer la alegere la anul. afară. cu bra ul trecut pe sub bra ul altuia.judecată de apoi jumătate de picătură a jumuli un fraier a jupui apul a jura pe sfînt a jura strîmb jur-împrejur la adăpost la adăpostul . ) în ce hal ajunge (cineva). op ional.BUDAI-DELEANU. aşa căciulă!. (înv. cînd o-nflori bostanul. ) cum o voi scoate la capăt (cu cineva): cu omul roş nu ştiu zău la cît mi-a sta capul. complet finisat: apartament la cheie . ) a păcăli.. la adăpost. (pe) la aprinsul lumînărilor. ajunsese la capătul puterilor ... straşnic: be ie la cataramă . . (de) jur-împrejur sau roată-mprejur.. la mijlocul drumului: s-a întors de la calea jumătate. la căderea serii. la alegere. la cît mi-a sta norocul. pentru ce?: la ce să mai merg şi eu. cînd se solicită: s-a transferat la cerere . 1) foarte strîns. la bună vedere!. judecată solemnă. 2) (fig. cînd zorile-s albe. la capătul .. niciodată.. la urma .. noaptea pe la cîntători..: stătea cuminte la coada şirului. la adăpostul .. ) cît noroc voi avea. cum e omul.. la cheie. fructe cîte vrei. şi jur-împrejur căta. a jumuli un fraier. la calendele greceşti. judecată de apoi. pe la cîntatul cocoşilor.. 2) (fig. în (sau din) toate păr ile: şi prin casă se primbla.. epuizat. 1) la umbra . după care apoi se depărtă. ) sub pretextul . la (sau în) aer (liber).. a înşela un credul. ) foarte.POP.CEZAR.. (fam. putea să pregătească în tihnă propriul plan de atac.

unde şi-a în ărcat dracul copii: am fost .. într-un noroc: mergeam la întîmplare. trimis pe front. că broaşte sînt destule!. la loc. să juri că te-o în ărcat Scarao chi. ) impecabil. la fel. la hurtă.la coadă lac să fie. clar: pricepuse şi el. foarte: împăratul Roş [u] era un om pîclişît şi răutăcios la culme.URIC. (fam. cum se nimereşte. ) s-a schimbat planul de bătaie! (a fi) la locul lui (ei etc. 1) pe ultimul loc. la locul ei. la urma urmelor. (înv.SAD. 2) (despre oameni) foarte cunoscut. la deal cu opintele şi la vale cu oprele. în fond. la iarnă. la doi paşi (de . la minut. cît vrei. şi reg.. la dracu-n praznic.). într-o doară. loc prielnic..NEGR.). în voia soartei. la fa a locului. (înv. unde s-a petrecut fapta... ca şi de coborît.. lac să fie. parc-ar fi intrat în pămînt. nici nu apucase să cumpere ceva . în cel mai înalt grad. fără limită. ) exact. la iarna viitoare. întocmai. foarte departe. î i urez să fii avansat cît de repede! la mama dracului (sau a ciorilor). BOL. (parcă) l-a înghi it pămîntul sau (parcă) a intrat în pămînt. ) e foarte şiret. foarte aproape (de . ) foarte departe.CR.STANCU. a dispărut fără urmă: ş-acuma nu-i. că amatorii nu lipsesc! la (sau în) culme. POP. ) e la fel de greu de urcat.). (pop. (a fi) aşa cum se cuvine. ) la maturitate: aşa-l lasă pîn-la mare să crească tot în desfrîu. cu haine comandate la Paris . la discre ie.. potrivit: vorba era vorbă. ca o criză de cabinet să se perpetueze la infinit? EM. l-a iertat Dumnezeu. ferit de pericole: să te sileşti a fi totdeauna la mijloc de masă şi la col de ară. în neştire. fără cusur: era gătit la marele fix. la urmă: terminase şcoala primul . imediat. la dracu-n praznic.CR. la mintea omului (sau a cocoşului). l-a făcut de rîs. viclean: mare hîtru mai eşti! .. la mare(le) fix. la întîmplare. la întîmplare sau în voia întîmplării. cum se nimereşte: vindea cartofii la hurtă .PANN . la loc comanda!. la coadă . din belşug. că doar era la mintea cocoşului. . neîncetat: este admisibil . (fam. (reg. la mai mare!.PANN. pînă la refuz: sala teatrului era plină la maximum . 2) la rînd: după ce că pierduse două ceasuri la coadă. cu rost. 1) modern: aşa e la modă să se umble fără coadă. precis: măsurîndu-să fînul cu stînjenu drept şi stogurile întocma la măsură. (fam. la capătul pămîntului.SAD.AL.CR. vezi Doamne. apreciat la un moment dat: ea era pe atunci foarte la modă. la mare... cînd va veni iarna. fript pe grătar: peşte la grătar . uşor de în eles.. la drept vorbind. la maximum. l-a făcut ceapă cu apă. perfect. acolo unde stătea de obicei: pune capul lui Harap-Alb la loc. ocazii să fie. la grătar. la (sau de) modă. la măsură. pe loc: fotografie la minut.POP.. l-a în ărcat Scarao chi. aidoma: toate s-au întîmplat la fel. cît pofteşti: mîncare şi băutură aduseseră la discre ie. la dracu-n praznic. la infinit. disperat. a murit. la mijloc (sau la capăt) de masă şi la col de ară. că broaşte sînt destule! la culme la deal cu opintele şi la vale cu oprele la discre ie la doi paşi la dracu-n praznic la drept vorbind la fa a locului l-a făcut ceapă cu apă la fel la grătar la hurtă la iarnă l-a iertat Dumnezeu la infinit l-a înghi it pămîntul la întîmplare l-a în ărcat Scarao chi la loc la loc comanda! la locul lui la mai mare! la mama dracului la mare la mare fix la maximum la măsură la mijloc de masă şi la col de ară la mintea omului la minut la modă la coadă.

la ordin!.EM. ) extrem de tare. a chibzui. fugi! la ora actuală. la mul i ani!. (pînă) la paroxism. în păr ile noastre: şi eu trimite-voi ce-i mai mîndru pe la noi. (fam. în universul pămîntesc. (p. (pînă) la nemărginire. după miezul nop ii. 2) la drept vorbind: ş-apoi. la o adică. în familia noastră: cu ce ocazie pe la noi? CAR.CEZAR. 1) de actualitate. să vă dea Domnul tot ce dori i! la nebunie sau pînă la nebunie.. 3) în ara noastră: la noi sînt codri verzi de brad. la o azvîrlitură (sau aruncătură) debă . tîrziu: nu ajungea acasă decît la ore mici ... la nesfîrşit.CAR.... fără alegere: apucă la nimereală pe prima stradă la dreapta. niciodată: vei mai căpăta şi tu cap la moşii ăi verzi ori la paştele cailor.la moment la moşii ăi verzi la mul i ani! la nebunie la necaz la negru la nemărginire la nemurire la nesfîrşit la moment. la noapte la noi la o adică la o azvîrlitură debă la o parte! la ora actuală la ordin! la ordinea zilei la ordinele cuiva la ore mici la o şchioapă la paroxism la parte la pas . la nebunie: te iubesc la nemurire. fă loc!. într-un moment critic. (pe) la noi. fereşte-te!. pe loc: Dumnezeu .CAR . ) (foarte) aproape: nemul umirea poporului ajunsese la o şchioapă de răscoală. putea să tăinuiască. de mult. cu pre de speculă.BACOVIA. la dispozi ia cuiva. pîn-la nemărginire. la o şchioapă.ISP. 1) într-un moment dificil. la negru. 1) la nevoie: putea. fără a gîndi.CONACHI. important: scandalul din parlament era la ordinea zilei . . sînt la dispozi ia dumneavoastră! la ordinea zilei. la nemurire. 4) în lumea noastră. veşnic. la parte. . la nevoie sau la vreme (sau ceas. loc) de nevoie.GOGA . care-l iubea la nebunie şi dormea cu poeziile lui sub pernă.CR. 2) pe ordinea de zi (a şedin ei. (fam. la mică distan ă. 2) în satul sau în oraşul nostru. insuportabil: jazzul urla la paroxism. la (sau în) pas sau în pasul calului.EM. o domni ă. în timpul nop ii următoare: ştiu că are să aibă de lucru la noapte. la o adică..SAD . la o parte!. (care este) angajat cu plata într-o anumită propor ie din beneficiul realizat: îl fac tovarăş la parte şi-l însor. fără întrerupere.VLAH. 1) acasă. să-şi gătească şi să-şi spele singur.. la nevoie. o fată. în dreptul . cu intensitate maximă. (înv. la întîmplare. î i urez să trăieşti încă mul i ani!: la mul i ani cu sănătate.): face i tăcere! sînt cestiuni arzătoare la ordinea zilii..CAMIL. făpturile osebite. la supărare: multe spune omul la necaz. enorm. ce să faci la vreme de nevoie. în mersul liber (al calului). ) (pînă) la infinit: cresc pe-ncetul.P.CEZAR. P.P. în vreme de restrişte. nici n-am nevoie să-mi mai calce pragul.POP. foarte aproape: casa bunicilor era la o azvîrlitură de bă . zi. la moşii ăi verzi. ISP. necontenit: această zi udă şi plîngătoare la nesfîrşit..CAR. ) fără sfîrşit. la ore mici. imediat. la necaz: te va învă a . la necaz. în prezent. la noapte. la moment trimise pe un înger. dificil. 2) în caz de trebuin ă: beciul . la nimereală. la o adică.SAD . a consfătuirii etc.. . în regiunea .. la nivelul . încet: calul era obosit şi nu putea merge decît în pas.ext. la nevoie la nimereală la nivelul . ..CR... în casa noastră.. la ordinele cuiva.

ce să tîmplase . era la pămînt cu moralul . dom’le. său etc. 2) (fam.la paştele cailor la pauză la pămînt la părere la păstrare la perfec ie la peşte la pornire la poruncă la potriveală la prilej la primăvară la prisos la prînz la propriu lapte de cuc la punct la pupitru la purtător la răcoreală la remorcă la repezeală la rigoare la rînd la rîndul meu las’că . şi la lapte de cuc. la pescuit: nu era acasă. dînd nouăzeci şi nouă.. concret. la (sau (înv. VLAH .. în timpul pauzei dintre actele unui spectacol. lapte de cuc. la adăpost: îi dăduse în păstrare toate bijuteriile . la răcoreală. la prilej. la pauză.CAR. . la propriu şi la figurat. la moşii ăi verzi ori la paştele cailor. la propriu. 2) conform ordinii stabilite: urma să-i afle pe to i.i fleanca! . la păstrare. la pămînt. în corela ie cu „la figurat“) în mod real. la timp. în rezervă. ) la prima vedere. demoralizat: după atîtea lovituri ale soartei.P. la (sau în) păstrare. la părere. (înv. potrivit. cunosc bine situa ia şi nu pot fi indus în eroare: sînt pungaşi. în cursul primăverii viitoare: pînă la primăvară n-o să ne mai vedem..ISP.POP. la peşte. la amiază... ) la închisoare: o să fie în altă parte. el etc. pun unul la prisos. las’că ştiu eu! CĂL.PREDA. 1) să fie linişte!: mai lasă. (înv. la punct sau (înv . . (care poate fi plătit. deznădăjduit. NEGR. ) la închisoare. 2) taci din gură!. folosit etc.CĂL.POP. la pupitru.POP.) la pont. ) pre) rîndul meu (tău. 1) întins. în caz de extremă necesitate: la rigoare.NEC. în urma altora: iar Pandele-i asculta şi la rîndu-i cuvînta. (înv. dintre reprizele unei întreceri sportive: la pauză. 1) unul după altul. ) la momentul potrivit: la prilej. nu numai. în calitate de dirijor. iron. la momentul oportun.) învins. perfect: un om care-şi ştia la perfec ie limba sa. 2) (fig .. ) nimerit.) fără a avea indicat numele titularului. zise calul şi-şi luă zborul. după răbojul întipărit în cuget. la rigoare. la plecare. scorul meciului era alb . la fix. ) deoparte. GALA. culcat pe jos.. deprimat. în grabă: îşi dezbrăcă la repezeală cojocul. lasă gălăgia!. la ordin: la poruncă! stăpîne. 1) în saramură: maldăre enorme de piei puse la sare. la peşte. la prînz. la repezeală.AL. corespunzător.. la rînd. ca economie: din suta ce munca mea a scos.).. în afară de faptul că ..CEZAR. po i să-i mai faci cîte-o injec ie. (de obicei. remorcat. la purtător. consecutiv: lasă să. las’că . niciodată: vei mai căpăta . la sare. la anc: ca să ne putem scula diminea a la pont. (reg.CAR. î i voi comunica şi d-tale motivul meu. în mod desăvîrşit.NEGR. 3) (fig. achitat.. tacă. la sare lasă că ştiu eu lasă gălăgia! la paştele cailor (sau calului). (fam.NEGR.CAR. gălăgia. la răcoare. la poruncă. de adevăratelea: începuse să se sufoce în casa Şerichii. obiectiv. la (sau cu) potriveală. (care este emis) fără a fi nominalizat. 2) la muncă silnică în saline: tăiase doi ani la sare . la primăvară. ) ruinat: industria e la pămînt . 1) la loc sigur. la pornire. la perfec ie. ceva imposibil: muierea pofteşte şi la urdă de curcă. la prisos.: las’că nici nu se înghesuie la treabă..BOGZA . la momentul potrivit pentru mine (tine. lasă că ştiu eu (ce ştiu). la rînd sau de-a rînd(ul). în aparen ă: Despot e la părere zburdalnic şi uşor. că nu pot să dorm! GALA .i treacă înainte de-a rînd toate aceste figuri. la remorcă. STANCU.).

tîrziu. (rar ) 1) degrabă. (reg. (toate) la timpul lor sau tot lucrul la timpul său. straşnic. foarte mult: prinşii sînt bătu i pînă la sînge. prin reduc ie) într-un anumit raport numeric. la vedere: cu astfel de sală iei aplauze la scenă deschisă. ) la ananghie: s-o fi prins nebunele de fete pe Lia.POP.lasă-l săcretului de tutun! lasă-mă să te las lasă prostiile! la sărite lasă-te pe mine! lasă vorba! la scara murgului la scară la scenă deschisă l-a scos apa la mal la seamă la secret la sfîrşit la sigur la sînge las-o baltă! las-o moartă-n cînepă ! la spartul tîrgului la strîmtoare a la şme la tabără la tavă la temei la temelia la timp la timpul lor lat în spate la toamnă la toartă lasă-l săcretului de tutun!. prin pîrloage. îndărătul şurii. care se desfăşoară) în timp ce vînatul fuge în salturi: partidele de iepuri la sărite prin păpuşoaie. a la şme. în geamul tău. la înghesuială. la secret. renun ă!. unde puteau să vorbească la secret. nu mai spune prostii! la sărite. încet. la tabără de ieşit.. aşa mai la o strîmtoare. lat în spate. 2) niciodată. contează pe mine! lasă vorba!. la temelia. ) pre uit. la temei. termină cu prostiile!. 1) la sfîrşit de tot: se pornise de cu seară. ) nu mai fuma!. la timp. de drastic.STANCU . apreciat.POP. ) şmechereşte. lasă-te de fumat! lasă-mă să te las. fără martori: se traseră mai la umbră.P. la (sau în) tabără. ) la război.ext.CAMIL. orice trebuie făcut la momentul potrivit. ) în cantitate mare. ) sigur.. ) foarte tare. la momentul potrivit. în timp ce cortina este ridicată.SAD.. nu ştiu dacă nu se întîmpla moarte de om! POP. al reprezenta iei. că e mai bine! REBR. din belşug: s-au făcut prune la temei. (pînă) la urmă: bine! făcu la sfîrşit şi ieşi urmată de aproape de Grigore. (pînă) la sfîrşit. important: zurăiesc banii de aramă.POP.POP. matematic cu realitatea: o hartă la scara 1:1000000. la tavă. la fripturile la tavă. de) scară sau la (sau pe) scara . repede. pînă la distrugere: l-a frecat la sînge. (p. gătit în tava pusă la cuptor: au propus să urce pre urile . strîns. las-o moartă-n cînepă (sau în păpuşoi)!. dar ajunsese. abandonează acest subiect!... la toamnă. cînd va veni toamna. cu o monedă voi suna. (pînă) la sînge. a scăpat cu bine dintr-o primejdie sau dintr-o nenorocire. la vreme: lucru la timp dăruit pre uieşte îndoit. la seamă.M. prin ierburi. (fam. prieteşug la toartă. (care se află. cînd frunza va îngălbeni. . ) zdravăn.POP.BLAGA. (pop. la loc îngust. l-a scos apa la mal. la bătălie: iată lui că i-au sosit carte mare de pornit. tare. la sigur. la spartul tîrgului? la strîmtoare. (pop. (pop.BACOVIA. la cataramă: legasem dar iarăşi prieteşug cu un necunoscut. lasă-te pe mine!.REBR. în timpul toamnei viitoare: la toamnă. (fam. (care are loc. 1) pînă cînd îşneşte sîngele. în timpul spectacolului. nu mai insista!: ştii ce? las-o încurcată. (p. la (sau în) scenă deschisă.. las-o baltă! sau las-o încurcată! sau las-o moartă!. 2) prea tîrziu: acum te-ai găsit să vii.ARGHEZI. 2) extrem de aspru. (arg. la spartul tîrgului . toate hîdele-s la samă.CAR. (reg.. lasă prostiile!. ca de obicei. la toartă. taci din gură! la scara murgului. voinic. om apatic. ) las-o baltă! la (sau pe la) spartul tîrgului. comod: ce bază po i avea într-un lasă-mă să te las? CĂL. la baza: una şi aceeaşi năzuin ă formativă zace la temelia tuturor crea iunilor spiritului grec.SAD. la (sau pe. bazează-te. neglijent. (pînă) la capăt. . bine făcut.ext.

la un moment dat la un pahar de vin la un timp la urma urmelor la vale la vara cailor la vară la vedere la zi la zile mari la ziuă la zoritul zorilor lăcaş de veci lă-mă-mamă a lămuri buştean a i se lărgi ma ul a-şi lărgi mîinile spre lăcomie a lăsa baltă a-şi lăsa barbă a lăsa boieria la o parte a lăsa buza a lăsa cu buzele umflate a lăsa cu limbă de moarte la toată întîmplarea.N. la data convenită. în cele din urmă. în zori: eu poate n-oi veni acasă pînă-n ziuă. la anc. fără întîrziere: era la zi cu plata datoriilor .N.COSTIN. mormînt: l-a dus cu mare cinste pînă la lăcaşul de veci. a i se lărgi (sau a i se lungi) (cuiva) ma ul (spre ceva). a nu-şi rade barba (sau mustă ile. în orice caz: la toată întîmplarea. a rămîne (sau a lăsa pe cineva) nedumerit. a înşela. 2) (fig. la (sau pe) anc. la tot pasul sau la fiecare pas. ) la chef.. AL. ) la momentul potrivit. la un moment anume. la un timp. în public. ) a deveni foarte lacom: şi-au lărgit mînele pre lăcomie. nătîng. (reg.ext. la zile mari. ce nu te-ară i mai la vedere? CAR. la (sau în) ziuă. 1) la ocazii deosebite. 2) în direc ia în care curge o apă..AGÂRB.PANN. a lăsa cu buzele umflate (pe cineva). mai lăsau fudulia la o parte.. pretutindeni. în timpul verii următoare. 1) în ziua. perciunii). (p. a-şi exprima ultima dorin ă (pe patul mor ii). la zoritul zorilor.. la vară. ) foarte rar: carne nu avea la masă decît la zile mari. la momentul potrivit. a se lăcomi (la ceva): i se lărgise ma ele spre luat. om prost. nu cred să fi fost prea urît. la toată urma. la urma urmelor sau la toată urma. fix: ai venit taman la anc! la (sau în. la un loc.. (pop.COSTIN.VLAH. n-aude. spre capătul de jos: a apucat la vale şi fuge ca un fulger.: culege o poală de somnoroasă. în acelaşi loc cu . la vara cailor. (înv. deodată.POP... la vedere. în văzul tuturor. în ultimă instan ă.CAR.. a-şi lăsa barbă (sau mustă i. la un loc cu . a părăsi: a lăsat treaba baltă şi a plecat. la petrecere: s-a răsuflat la un pahar cu vin.. la un moment dat. în fond. la o adică: argă elul cela. a-şi lărgi mîinile spre (sau pre) lăcomie. necontenit: vede prăbuşirea la tot pasul. a lăsa boieria (sau fudulia) la o parte. la un moment oarecare. . a-şi da în petec: iar cînd era la pahare. a păcăli (pe cineva). la vale. în timp ce se bea.. exact cum (sau cînd) trebuie. la o vreme.OD.CR. tocmai. lălîu: dacă găseşte vreun lă-mă-mamă ..AL. perciuni). 2) zilnic.. a abandona. împreună. la eft. în pas ritmic. la un pahar de (sau cu) vin. îşi scotea din cufăr uniforma de general . a lăsa cu limbă de moarte (sau cu jurămînt). favori i. lă-mă-mamă. a fi gata să izbucnească în plîns. deschis: dacă eşti aicea. peste tot. nu vede. în sensul cursului apei. 1) în sensul coborîşului. laolaltă. împreună cu . pe care o fierbe la un loc cu o vadră de lapte dulce. în zori. pe) ăcăneală. la sărbători: la zile mari. la pas: poştalionul meu înainta pe ăcăneală. ) niciodată. a (se) lămuri buştean. . oricum s-ar întîmpla. lăcaş de veci. la zi. a lăsa baltă. la ultimă nevoie. favori ii. ne vom pune candida ii noştri..la toată întîmplarea la tot pasul la anc la ăcăneală la eft la ultimă nevoie la un loc la un loc cu .POP. cătră un prieten al său.CR. a lăsa buza.

a lăsa de izbelişte.POP. a nu se amesteca în treburile cuiva. a se lăsa de popia cuiva.DRĂGHICI. a lăsa în apele lui. a lăsa în plata Domnului (sau a lui Dumnezeu.. a nu mai glumi. 2) a consim i cu mare greutate la ceva: ce vrei? se lasă greu! CAR. a se îmblînzi. (reg. a nu se mai interesa. a se îndupleca. a lăsa în pană. greu pe al lui bra . a abandona. a-şi lăsa inima veseliei. .i lăsa gura apă. a lăsa în boii (sau în banii) lui (pe cineva).. a lăsa un lucru nelămurit: să o lăsăm şi de data asta încurcată! OD.. a-l lăsa (sau a-l îndura) inima să . a avea poftă (de ceva): un cireş plin cu cireşe coapte. a se astîmpăra. a lăsa genele. a o lăsa încurcată.. a părăsi. a vorbi serios: să lăsăm gluma! aştept al doilea transport de flori. a abandona. a lăsa în banii lui (pe cineva).i laşi inima veseliei? POP. a lăsa în plata Domnului a lăsa în ploile lui a lăsa în salba lui . a lăsa de pe o zi pe alta. a lăsa în voia soartei (pe cineva). de. în banii lui (pe cineva): tineri lăsa i în voile şi chefurile lor. a-şi (mai) reduce preten iile. a lăsa de pripas (pe cineva). a lăsa din pre .. a amîna. a lăsa gluma (la o parte).POP.POP. măi omule! CR. a-i lăsa gura apă (cuiva după ceva). a se îndura: însura-m-aş.POP. a lăsa încolo (pe cineva). (fam. a tergiversa. nu mă lasă inima să-mi vînd calul. a lăsa în salba lui (pe cineva). ) a pune în încurcătură pe cineva. să-mi fac şură. ) a renun a la serviciile unui preot: noi şi-a noastră igănie ne-om lăsa de-a ta popie. a nu duce la bun sfîrşit. a da pace (cuiva): ia lasă-mă încolo. a nu mai fi preocupat (de cineva sau de ceva). a se lăsa greu. a o lăsa în (sau pe) coarda de (mai) jos sau a muia coarda.(reg. a se distra: ce stai aşa ca un vlădică şi nu. a lăsa de dorit. a-şi lăsa inima veseliei a lăsa în aer a lăsa în boii lui a lăsa în cheful lui a o lăsa în coarda de jos a lăsa încolo a o lăsa încurcată a lăsa în frîul său a lăsa în mila Domnului a lăsa în pacoste a lăsa în pană a lăsa cu mîinile-n sîn (pe cineva). a lăsa în pacoste (pe cineva sau ceva).. şi te-ai făcut lucru rău. 1) a apăsa cu toată greutatea corpului: ea se lăsase .EM.NEGR. a muri. a nu termina (ceva). dar inima nu mă-ndură. a lăsa în voia soartei (pe cineva sau ceva): se gîndise să-l lase în plata Domnului.. a cru a via a cuiva. a părăsi (la greu) (pe cineva). a dori foarte mult (ceva). a lăsa în frîul său (pe cineva). a se supăra. a-i permite cuiva să facă ce vrea. (reg. a lăsa în cheful (sau în chefurile) lui (pe cineva). că-i beat. ) a sărăci (pe cineva). a-l lăsa inima (pe cineva). . ) a lăsa aşa cum este (cu proastele lui obiceiuri) (pe cineva). a lăsa în ploile lui (pe cineva). a lăsa în aer (sau în suspensie) (ceva). ) a lăsa în apele sau în banii lui (pe cineva). a deveni rezonabil. (fam. a se veseli. a lăsa în voie. a fi sub aşteptări: calitatea serviciilor lasă mult de dorit . POP. a lăsa să-şi facă mendrele (pe cineva): te-am lăsat în frîul tău. a nu se mai ocupa (de cineva sau de ceva).a lăsa cu mîinile-n sîn a lăsa cu zile pe cineva a lăsa de dorit a lăsa de izbelişte a lăsa de pe o zi pe alta a se lăsa de popia cuiva a lăsa de pripas a lăsa din pre a lăsa genele a lăsa gluma a se lăsa greu a-i lăsa gura apă a-l lăsa inima a-l lăsa inima să . a reduce pre ul.REBR. a sfîntului) (pe cineva sau ceva). a lăsa în mila Domnului (pe cineva). a lăsa în pace (pe cineva). a lăsa cu zile pe cineva.

(fam. ) a-l face să devină neputincios. a părăsi. a dezamăgi (pe cineva).. a porni) la voia întîmplării: mai bine. (pop . a înşela (pe cineva). a lăsa lucrul. a înşela aşteptările (cuiva): pupăza zbrr! .CR.SAD. a lăsa (pe cineva) sau a se duce (sau a pleca. a lăsa în umbră (pe cineva sau ceva). a-l lăsa nici de o treabă (pe cineva). a(-şi) lăsa o şansă.POP. a renun a. a lăsa (sau a da) la naiba (sau naibii). (reg. a depăşi. pînă l-a lăsat lat . te bagă-n foale. a abandona ceva. dar se lasă păgubaşe. a (nu) lăsa în pace (pe cineva): dar lăsa i-mă în tihnă. a se lăsa mai mic. . a permite unui soldat să plece definitiv acasă după efectuarea stagiului militar.PRAV. (pop . (fam. a se încrede în cineva.ZANNE. a lăsa la o parte (ceva). a abandona: te las naibei sărăcie şi mă duc la vitejie. a umbri.) a lăsa să trăiască în mizerie (pe cineva): pe mă-ta o laşi pe mîna străinilor. pe coada tăciunilor? POP. a lăsa la vatră. a lăsa din mînă (ceva). a înceta să mai lucreze. pînă la leşin (pe cineva): doi l-au inut şi unul l-a tăbăcit bine.ISP.. a (nu) lăsa în tihnă (pe cineva). a lăsa la degetul cel mic (pe cineva). a (o) lăsa (mai) moale. a lăsa în voia soartei (pe cineva). gînduri oarbe şi deşarte! VLAH. a lăsa la (bun) proeresisul (cuiva).HOGAŞ. a lăsa olog (pe cineva). a uimi. a lăsa lampă. a renun a la . a porni) în ştirea lui Dumnezeu (sau a Domnului. ) a lăsa cu gura căscată. (înv. a ologi (pe cineva): i-a căzut un butuc peste picioare şi l-o lăsat olog. a ului (pe cineva). a lăsa pe coada tăciunilor (pe cineva). a omite. (înv. nefolositor (pe cineva): peste gard aruncatu-m-au. a se bizui pe cineva. 2) a lăsa cu gura căscată (pe cineva). a lăsa mare şi devreme (pe cineva). a lăsa la bunul plac al cuiva. şi mă lasă mare şi devreme cu lacrimile pe obraz. căindu-să ce au făcut. ) 1) a-şi diminua.i dau fra ii şi dute în ştirea Domnului.. a abandona. a eclipsa (pe cineva sau ceva). a o lăsa moartă (în păpuşoi sau în cînepă). ) a da (cuiva) libertatea să procedeze cum doreşte. a lăsa cu buzele umflate (pe cineva).ARGHEZI. a întrece (pe cineva sau ceva). a lăsa în urmă (pe cineva sau ceva). a face concesii: te laşi moale.a lăsa în ştirea lui Dumnezeu a lăsa în tihnă a lăsa în umbră a lăsa în urmă a lăsa în voia soartei a lăsa jos a lăsa la degetul cel mic a lăsa lampă a lăsa la naiba a lăsa la o parte a lăsa la proeresisul a lăsa lat a lăsa la vatră a lăsa lucrul a se lăsa mai mic a lăsa mare şi devreme a lăsa mască a lăsa moale a se lăsa moale a o lăsa moartă a lăsa mofluz a-l lăsa nici de o treabă a lăsa olog a lăsa o porti ă de scăpare a se lăsa păgubaş a lăsa pe coada tăciunilor a se lăsa pe credin a cuiva a lăsa (sau a se duce. a depăşi. a pleca. a se lăsa moale. a întrece (pe cineva): nişte graiuri ce-ar fi lăsat la degetul cel mic pe cea mai limbută teleloaică. a se relaxa.. a nu se mai interesa (de cineva). a-şi reduce preten iile: să să lase mai mic. a nu se mai interesa de cineva sau de ceva. a ignora (ceva): lăsă la o parte securea. a se lăsa păgubaş (de cineva sau de ceva). a renun a (din lehamite) (la cineva sau la ceva): mî a vru să fie moaşe. . a Celui de Sus) (pe cineva). a lăsa jos (ceva). a lăsa mofluz (pe cineva). a(-şi) lăsa o porti ă de scăpare.POP. a lăsa lat (pe cineva). a lăsa mască (pe cineva).POP.) a bate foarte tare. a se lăsa pe credin a cuiva.. ) 1) a păcăli. 2) a ceda. nici de-o treabă lăsatu-m-au.

ne lăsam puică. a renun a la glume. ) a muri (undeva departe). mi-au tocat paralele. ) a da naibii. fiecare meşter la meşteşugul său gîndeşte. a deveni serios: Manoli. a lăsa rece (pe cineva). 2) (fig. pe scîndura goală) (pe cineva). (reg. a-şi lăsa pielea pe undeva. (pop. a sugera (ceva). 1) (despre animale de trac iune) a trage foarte încet (sprijinindu-se pe tînjală). despre oameni) a neglija sau a amîna lucrul: cată de nu te lăsa pe tînjală. a amîna. a lăsa în dezordine. a lăsa (la) pustia (sau la pustii. lăutarul coarde vede.POP. a lăsa şaga (la o parte sau de o parte) sau a-i ajunge de şagă (cuiva). (reg. a se lăsa tăgîr ă. printr-o incizie. în pustie) (pe cineva sau ceva). a pierde vremea. Manoli. a face economii. a se aşterne. a lăsa să se în eleagă (ceva).a lăsa pe scîndură a se lăsa pe tînjală a lăsa pe vodă departe a-şi lăsa pielea pe undeva a lăsa pielea zălog a se lăsa puică a lăsa pustia a se lăsa răcoare a lăsa rece a lăsa sănătate a lăsa să se în eleagă a se lăsa seara a lăsa sînge a lăsa sub masă a lăsa şaga a se lăsa tăgîr ă a lăsa timpul să treacă a lăsa toacă a lăsa totul la pămînt a se lăsa tras de mînecă a lăsa u a lăsa un nume a lăsa vorbă a lăsa vraişte a lă i vorba lăutarul coarde vede. a (nu) se lăsa prea mult rugat. de l-a lăsat rece . a toca averea (cuiva). a lăsa cu buzele umflate pe cineva. a lăsa vorbă (cuiva). pustiilor. sărmana. a lăsa pe vodă departe. a lă i vorba. a lăsa în plata Domnului (pe cineva sau ceva): de ce nu l-am rugat să o lase la pustia de puşcă! CAR. a lega (sau a strînge) băierile pungii (sau de la pungă). coarde visează. a se lăsa (sau a se pogorî. a tergiversa: Dumnezeu nu lăsase nici o clipă ca timpul să treacă. a sărăci (pe cineva): l-au lăsat toacă şi apoi i-au dat cu piciorul.CR. are de gînd să ne lese sănătate. a lăsa totul baltă: credeam că voi lăsa totul la pămînt. a lăsa să curgă (în scop curativ). a ucide (pe cineva): i-a croit una în moalele capului. a vorbi mai mult decît trebuie. pustiei. 2) a-i fi indiferent (ceva cuiva): părerile lui mă lasă rece.CAR. a fi arogant. 2) a se lenevi.GR. a lăsa u (pe cineva). lăsîndu-şi pieile zălog? CR. a se lăsa pe tînjală. (reg. ) 1) a se lăsa greu. ca scîndura m-au lăsat.i de şagă.POP.AL. m-au băut şi m-au mîncat. ) 1) a înşela aşteptările (cuiva). . a se lăsa (cu) răcoare. (fam. a lungi vorba. a se lăsa puică sau a şedea (sau a se da) puică. a lăsa sănătate. a transmite prin cineva ceva (cuiva). a-i lua totul (cuiva).POP. a lăsa sărac lipit pămîntului (pe cineva): dragele. a lăsa un nume. a lăsa toacă (pe cineva). ) a muri: mămuca nu face bine ce face. a fi econom. înfumurat. o cantitate de sînge din corpul cuiva.BRĂESCU. a cădea) seara sau a se face seară. . a se face frig: despre ziuă se lasă răcoare. 2) a-şi pierde via a: crezi d-ta că pu ini lupi dau cinstea pe ruşine. şi fam. coarde visează a lega băierile pungii a lăsa pe scîndură (sau ca scîndura. a se lăsa sau a sta pe vine: lunecam [pe ghea ă] cu picioarele strînse. 1) a omorî. pre uit (şi după moarte): ferice care lasă macar un dulce nume l-a patriei durere! AL. Meştere Manoli! agiungă. a lăsa vraişte. a fi renumit. feti ele. a(-şi) lăsa pielea (sau pieile) zălog. 2) a lăsa cu gura căscată (pe cineva). a lăsa sub masă (pe cineva). a nu-i da nici o aten ie (cuiva). a se însera: şi să feace sară şi să feace diminea ă dzua a doua.POP. a lăsa (ca) timpul să treacă. a lăsa totul (sau toate) la pămînt. a (nu) se lăsa tras de mînecă. 3) a sărăci (pe cineva). a lăsa sînge (cuiva).DOS. 1) a cădea în mîinile duşmanului.CR.

POP. a abandona învă ătura.a lega burduf a se lega ca boala de om sănătos a lega cal aveta a lega cartea de gard a i se lega limba cuiva a se lega de capul cuiva a lega doi în tei a lega gura pînzei a lega hîrzob a lega în cap a lega în pripon a se lega la cap a lega la gard a lega la iesle a lega mîinile a lega paraua cu zece noduri a-şi lega samarul a lega sfoară în sfoară a lega tocmeală legea junglei legea pămîntului a lega nod a lepăda ca pe o măsea stricată a lepăda din preo ie a lepăda potcoavele a leşina de foame a lega burduf (sau cobză. a se tăvăli. a se prăpădi. a-şi crea complica ii inutile. a nu da pace cuiva: ce te legi de capul meu? CONTEMP. a muri: mi se apropie şi mie să-mi leapăd potcoavele. a lega zdravăn (pe cineva): îl legară fedeleş. a leşina de rîs . a i se lega limba cuiva. ) a face un legămînt: s-au împăcat cu craiul leşesc şi mare tocmală au legat. a se zbuciuma) de rîs. tradi ie: după legea pămîntului nu se cuvine.CR. 2) a abandona. a lega paraua cu zece noduri.i leg cal aveta. a nu putea ac iona. a fi foarte zgîrcit: lega paraua cu zece noduri şi tremura după ban.PRAV. fără scrupule (pentru existen ă).(reg. a se cutremura. a se lega de capul cuiva. a lega nod (pe cineva). a înşela (pe cineva).CAR. ) a aduce învinuiri (nejustificate) (cuiva). a(-şi) lepăda potcoavele sau a sta să-i pice (sau a-i suna) potcoavele (cuiva) sau i-a tras potcoavele. a leşina (sau a se omorî. a lega sfoară în sfoară (pe cineva). a căuta prilej de ceartă (cuiva). a lepăda (sau a delunga) din (sau de) preo ie. a lega la (sau de) gard (pe cineva sau ceva).POP. a renun a fără regrete (la cineva sau la ceva).URECHE. a lega gura pînzei.PANN. iată storsul a trecut. a lega fedeleş (pe cineva).. a se strica... leagă vornicia de gard. . a se lega la cap (cînd nu-l doare). a lega la iesle (pe cineva). a lega cartea (sau şcoala) de gard. a-i pune coarne (cuiva).NEGR. obiceiul pămîntului. a fi supus fiin ei iubite: să ştii că eu am să. badea-n cap nu m-o legat.ISP. (înv. luptă acerbă.. să-l leapede de în preo ie. a se lega (sau a se agă a) ca boala (sau ca moartea) de om(ul) sănătos. 1) a lega firele de urzeală înainte de a începe esutul. a renun a (la ceva): bărbate. 1) a amăgi. .ISP. ) a răspopi: de va fi şi preot şi-l vor prinde cu furtişag. a lega în cap (pe cineva). să te prăpădeşti de rîs... a lega tocmeală.POP. ) a lega foarte strîns (pe cineva): şi mă leagă sfară-n sfară.ISP. (reg. a leşina de foame. (înv. a lega (sau a-i tăia) mîinile (şi picioarele) (cuiva) sau a lega (sau a fi legat) de mîini şi de picioare. a lăsa) în pripon. cînd voiu fi mireasa lui. fedeleş) (pe cineva). a nu mai putea vorbi (bine). a o scoate la capăt: se cotorosise de sărăcie . a lega hîrzob. legea pămîntului sau lege nescrisă. a-şi lega samarul. a (se) priponi: şi s-o dus badea Ion şi-o lăsat murgu-n pripon. a lepăda ca pe o măsea stricată (pe cineva sau ceva). a rîde mult şi din toată inima: să-l vezi ce caraghios e cu igara în gură. legea junglei. a lega (sau a sta. a pune. a lega cal aveta. ) a deveni bogat. şi fam. începu şi el a lega gura pînzei. ) a fi pe moarte. (reg.AL. a lega doi (sau două) în tei. (reg. (pop. 2) a se înstări. a împiedica (sau a fi împiedicat) să ac ioneze: măritişul te leagă de mîini şi de picioare. mă trimite-n altă ară. a reuşi să adune ceva avere.DELAVR. (pop. a încropi: munceşti de te speteşti şi doi în tei te văd că nu po i lega. ) a lega (flori) în formă de elipsă. a se alege cu ceva. a prosti (pe cineva). a fi lihnit de foame. ) a lua de nevastă: zis-a badea să nu joc pîn’la storsul vinului.ISP.

.. limbă de şarpe. loc de veci.. literă (sau slovă. lovitură finală. a fi foarte zgîrcit. mă lipsesc de . ) 1) a izbi (mortal) în frunte (pe cineva): l-a lovit la mir . a i se lipi buricul (sau burta) de şale (cuiva). a da o veste neaşteptată şi neplăcută (cuiva): ştii că m-ai plesnit în pălărie. limbă de lemn. a se exprimasau a se comporta contrar afirma iilor sau purtării anterioare: acum că a făcut-o. între care se intercalează anumite silabe (ex. nestingherit de . măi Chirică! CR. a-i lipsi o doagă a-i lipsi o sîmbătă literă de evanghelie literă veche liturghie cu bragă lînă în lînă lîngă olaltă loc comun loc de veci loc rău a lovi în numele tatălui liber de . linişte (sau tăcere) de mormînt.. a fi lihnit de foame. teren într-un cimitir aflat în proprietatea cuiva şi destinat pentru morminte sau cavouri. smintit. a bate măr (pe cineva). evident.. .: jucătorii de căr i . ucigătoare. literă de evanghelie. a-i da la mir (cuiva). renun .MAIOR. mormînt: l-au dus la locul de veci . (fam. specula ie bursieră reuşită. lucru absolut sigur. limbă de lemn limbă de şarpe limbă păsărească limpede ca lumina zilei a-şi linge buzele a linge melesteul a linge mîna a linge unde a scuipat linişte de mormînt a lins pînă a pus tingirea cu fundul în sus a i se lipi buricul de şale a se lipi ca mierea de găleată a i se lipi coastele de foame a se lipi somn de genele cuiva lipsă de ..CAMIL. persoană bîrfitoare. e foarte lacom.. limpede (sau clar) ca lumina zilei (sau ca ziua).. a lovi (sau a păli.P.. a lovi în pălărie a lovi la ichi a lovi la mir lovitură de bursă lovitură de gra ie lovitură de trăsnet a lua act . a linge unde a scuipat.POP. a i se lipi coastele de foame (cuiva). a lovi (sau a pocni. a pofti. (reg..: măpădupuc lapa şcopoalăpă = „mă duc la şcoală“).. ) a nu fi în toate min ile. a-i trage (una) drept în frunte: şi-i mai trage şi-n numele tatălui una! CR. a rîvni. ) a distruge. a linge melesteul. alături: trec sufletele pe lîngă olaltă.liber de . care constă în ruperea cuvintelor în grupuri de sunete.. a fi foarte flămînd. 2) grai argotic şcolăresc.. a adormi: un an de zile .. liturghie cu bragă. a fi nebun. a linguşi (pe cineva). a trăsni) la mir (pe cineva). stereotipă (cultivată de politicieni). a linge mîna (cuiva). (fam. dezastruoasă) venită pe neaşteptate. liberi de orice priveghere. a-şi linge buzele. a lua act. a fi devotat trup şi suflet cuiva. şi pop. lipsit de . lovitură de bursă. (înv.. a lovi la ichi (pe cineva) sau a-i da la ichi (cuiva). lînă în lînă..GHICA. loc rău. unul (pe) lîngă altul... a plesni) în pălărie (pe cineva) sau a-i turti pălăria (cuiva). a lins pînă a pus tingirea cu fundul în sus.. a lovi.. (fam.. 1) fel de a vorbi greu de în eles: aude o limbă păsărească. a se lipi somn(ul) de genele cuiva. idee banală. limbă păsărească. (pe) lîngă olaltă. a lua cunoştin ă de ceva: consiliul a luat act de cererea sa. a făcut-o . somn nu s-a lipit de genele lui. buche) veche. a se lipi ca mierea de găleată. a nu fi în toate min ile. a-i lipsi o sîmbătă (cuiva) sau a nu fi în toate sîmbetele. lovitură de gra ie.. lovitură de trăsnet. linişte desăvîrşită. întîmplare (nefericită. absconsă. a nimici (pe cineva). loc comun.AL. ) literă chirilică.REBR. lipsă de . lînă 100ş.: lipsă de aşa bogă ie! a-i lipsi o doagă (cuiva). 2) (fig.. a trage una) în numele tatălui. o să lingă unde a scuipat şi pace.. răspîntie locuită de duhuri rele: a căzut într-un loc rău. ) lucru prost făcut. ) a spune vorbe în epătoare (cuiva). a lovi (sau a pocni. exprimare ambiguă.

(reg. ) a se căra. a lua avînt.AL. ) a o face pe niznaiul: [dobitoacele] capul în poală luîndu-şi. a lua cenuşa de pe turtă (cuiva). a lua cu binele (sau cu binişorul) (pe cineva). durerea) foarte repede.CANT. a alina durerile.EM. nu altă ceva. a-şi lua (sau a-şi strînge) catrafusele. pe la toacă. a o lua la sănătoasa. şi mam dus. a judeca un lucru ca bun (sau rău): de mi-i lua sfaturile în nume de rău. a se dezvolta.. că nevasta-i d-atunci încă după alt s-a măritat.AL. a fugi. să întoarce cătră boieri şi . 2) (fig. (înv. 1) a o tăia peste cîmp: Vasilie-vodă . amărîtul de mine.COSTIN . a lua cu frig (sau cu friguri) (pe cineva). de durere. 2) (fig. (despre ambarca iuni) a avea o spărtură prin care pătrunde apa: corabia lua apă. a lua comanda. a(-i) lua colac cuiva. a lua calea din picioare (cuiva). a înnebuni: a luat cîmpii. au luat cu Timuş cîmpii pre la Grădişte. săracul! a-şi lua coada la spinare.. a o lua la sănătoasa: mi-am luat călcăile de-a umere. a schimba (cu dibăcie) subiectul unei discu ii: se roşi tot la fa ă şi luă repede altă vorbă. a-i lua (sau a-i tăia) apa de la moară (cuiva). pentru a-i cîştiga bunăvoin a. m-am dus.. a-şi lua călcîiele de-a umere (sau la spinare). a(-l) lua cu cald (sau cu fierbin eală) (pe cineva).P. 2) a nu-i mai permite să vorbească (cuiva).PANN. a porni la drum: el îşi luă cale iar spre pămînt. a(-şi) lua (sau a apuca) cîmpii.ext. de disperare): cînd gîndesc. .a-şi lua adio a lua aer a lua altă vorbă a-i lua apa de la moară a lua apă a lua avînt a-şi lua avînt a lua boala cu mîna a-şi lua bună seara a lua caimacul a lua calea din picioare a-şi lua calea a-şi lua capul în poală a-şi lua catrafusele a-şi lua călcîiele de-a umere a lua cenuşa de pe turtă a lua ceva în nume de bine a lua cîmpii a-şi lua coada la spinare a lua colac cuiva a lua comanda a. a lua altă vorbă. frisoane.i lua concediu de la rani ă a lua contact cu cineva a lua cu binele a se lua cu binele pe lîngă cineva a lua cu cald a lua cu căuşul de la inimă a lua cu frig a lua cu furca lungă a-şi lua adio (de la ceva). a fi numit la conducerea unei unită i sau ac iuni (militare). ) a scuti de un drum (pe cineva): mărită-te. a lua apă.CR. în cursul serii (pe cineva): domnul . a saluta la despăr ire. a-şi face bagajele şi a pleca (cam fără voie). a lua caimacul. cu vorbe bune (pe cineva). şi ia-mi calea din picioare! POP. 3) a-şi pierde min ile. a.. 2) a fugi orbeşte (de spaimă. ) 1) a o lua la sănătoasa.CANT. a o şterge: într-o diminea ă. ) a se enerva. a-şi lua bună seara (sau seara bună) (de la cineva).. îmi vine să turbez. 1) a avea febră. în monarhia pasirilor au pribegit. a se purta cu menajamente. a lua legătura cu cineva. (p. (pop. a începe să-i fie frig (cuiva). a ieşi din casă pentru a respira aer proaspăt..SAD. apoi tu ai să ieşi în pagubă. m-am dus.CEZAR. îşi ia seara bună de la dînşii. a socoti pierdut definitiv (ceva). a lua cu căuşul de la inimă (cuiva). a lua contact cu cineva. a-şi lua elan.ISP.i lua concediu de la rani ă. pînă ce m-am văzut departe.NEGR. a lua boala (sau durerea) cu mîna. a-şi lua avînt. să iau cîmpii. . a lua cu blînde e. a se purta frumos cu cineva. 1) a priva de unele avantaje (pe cineva). al ii colac i-au luat. a da de ştire. cu tact (cu cineva): împărăteasa îl luă cu binişorul. ) a lua din scurt (pe cineva). Marioară. mi-am luat catrafusele şi am spălat putina. . a lua ce e mai bun: bag samă că le-ai cam luat caimacul.. ) a-şi acorda un răgaz de odihnă.. a-şi lua calea (în picioare) sau a apuca calea. că am să mă întorc iar la dînsa acasă. a lua ceva în nume de bine (sau de rău). a-şi lua capul în poală (sau în poale). (reg. a lua cu furca lungă (pe cineva). a vindeca (boala. sim i că-l ia cu fierbin eală. necazurile (cuiva). a i se urca sîngele la cap (cuiva): în fa a unei asemenea obrăznicii. a lua aer. a-l despuia de ce are mai bun (pe cineva). a se lua cu binele pe lîngă cineva. a informa pe cineva despre ceva (rău): dar pînă să intre-n curte.

să mi-l fac cumătru.. a se lua cu treaba. ) a se lua cu treaba: cînd cu potopu. . a o lua razna: de acum s-o luăm de-a-chioara. i se urcă în cap. de piept) cu cineva. POP. a cere. a se purta sever cu cineva. a lua cu for a şi pe nedrept: ia apa şi smicelele cu hapca. încrederea: mai bine să mă iau cu politică pe lîngă el. a se încăiera. a se lua cu vorba.a lua cu huideo a lua cu împrumut a lua cu japca a se lua cu mîinile de păr a lua cunoştin ă a lua cu o perdea mai sus pe cineva a lua cu otuzbirul a lua cu pătura a se lua cu politică pe lîngă cineva a lua cu prăjina a-l lua cu răcori a lua cu răul a lua curba a lua cu resteul a lua cu reteveiul a lua cu şoşonele a se lua cu treaba a lua cuvîntul a se lua cu vorba a se lua cu ziua tîrgului a lua cu zorul a lua darul be iei a o lua de-a-chioara a o lua de bună a se lua de cap cu cineva a o lua de capital a lua de cînepa-dracului a lua (sau a da cuiva) cu huideo.CAR. a merge orbeşte. ) a trata cu asprime. ) a proceda cu tact.CAR. a fi preocupat sau absorbit de muncă: se lua cu treaba şi uita de urît. a lua cu o perdea mai sus pe cineva. a lua (la) cunoştin ă (de ceva). a lua repede cu vorba pe cineva. nu ştiu cum.. ) a stîlci în bătaie (pe cineva). şi reg. 1) (fam.CR. a se lua cu politică pe lîngă cineva. a-l lua cu răcori (pe cineva). acolo vom ieşi. a se lua (sau a se prinde) de cap (sau de păr.NEGR. a amenin a pe cineva. adeziunea. a lua cu otuzbirul (pe cineva).COŞBUC. a lua curba. a tăia apa de la moară cuiva. a se lua cu ziua tîrgului. 1) a i se face frig (cuiva): te ia cu răcori în tot lungul trupului. şi fam. cu dibăcie în rela iile cu cineva. a o lua de bună. cum pare. a o lua de-a-chioara. a lua cu zorul (pe cineva). a fi înştiin at. DELAVR. a huidui: cum văzu dar [lumea] pe hatmanul. a lua (sau a avea. 2) (reg. a se lua cu mîinile de păr. fără a şti încotro. a constrînge. ş-o uitat de peşti. 2) a-l apuca (toate) răcorile (pe cineva). (pop. a o lua de bună. a afla. a lua cu prăjina (pe cineva). a lua cu reteveiul (pe cineva). a lua (sau a duce) cu şoşonele (pe cineva). a lua cu resteul (pe cineva). a împrumuta (ceva de la cineva). a se informa: luă cunoştin ă de iapă şi de împrejmuirea cur ii. a vorbi (sau a cere. (pop. a alunga (pe cineva): şi-i videa cum mi i l-a lua cu prăjina. a se antrena într-o discu ie (prelungită).CR. a lua de cînepa-dracului (pe cineva). (despre vehicule) a vira. a min i.. a se îngrozi. . luaseră darul be iei. a se purta urît (cu cineva). a goni. a i-o lua înainte cuiva. a sili (pe cineva). (înv. a amăgi (pe cineva): a dus-o cu şoşonele şi ea l-a crezut. s-o luat el cu ziua tîrgului. a lua cu răul (pe cineva).ISP. a lua la trei păzeşte (pe cineva). a o lua de capital.POP. a lua cu împrumut (ceva).CR. a goni (pe cineva). a trata cu asprime. a o lua (foarte) în serios. a da cuiva) cuvîntul. pentru a-i cîştiga favoarea. a lua darul be iei.. şi unde ne-a fi scris.CR.FIL. a obliga. a trage de păr (pe cineva): am s-o ieu de cînepa dracului şi am s-o învă eu. a lua cu japca (sau cu hapca). . a fi invitat să vorbească) întro adunare: mişelul de Ca avencu o să ia deseară cuvîntul. a lua cu pătura (pe cineva). începu a-i da cu huideo.POP. a considera că este cum se spune. a solicita. ca proasta. a se bate sau a se certa violent cu cineva: pentru calul meu mă prind de piept cu Dumnezeu. a-şi pune mîinile în cap. ) a lua la rost. a bea cu patimă: oamenii . a bate (pe cineva): dacă nu-i iei cu reteveiul.STANCU.

POP. ) a găsi. a încerca imposibilul: se jura de lua foc cu gura .. (despre femei) a se căsători: faimoasa mea bucătăreasă m-a lăsat. drept întruchiparea adevărului. a cădea) de pripas. a cădea) drept zălog. ) a lua (sau a prinde. (despre bărba i) a se căsători: era aşa de frumoasă . a lua de suflet. (înv. a reîncepe. încît Soarele nu s-a putut împotrivi imboldurilor inimii . primejdioase în locul său: v-a i deprins a lua focul totdeauna cu mînile noastre. a lua drept literă de Evanghelie (sau de lege).POP. ) a lua la bătaie (pe cineva): după întîiul moment de surpriză. a cîl îi (pe cineva).POP. a lua (sau a apuca. a se destăinui fără voie. a lua frunza-n buză. a lua fiin ă. a lua de so (sau de bărbat). nepreceput de nime. a lua de (sau a-şi afla) prilej. (pop. a lua de model a lua de mo a lua de piept a lua de prilej a lua de pripas a lua de so a lua de so ie a lua de suflet a o lua din loc a lua din scurt a-i lua dracul din pupeze a lua drept literă de Evanghelie a lua fiin ă a lua foc a lua foc cu gura a lua foc cu mîna altuia a-i lua frica a lua frunza-n buză a lua gaia a lua gîndul de la ceva a-l lua gura pe dinainte a-l lua hahamul . că el nu l-a văzut. a-şi ieşi din fire.VLAH. ) 1) a-şi pierde răbdarea. a trage la răspundere (pe cineva). şi fam. a lua (sau a apuca) din (sau (înv.. a-l lua gura pe dinainte sau a-l scăpa gura (pe cineva). 1) a se ine de gît (cu cineva). şi a dorit să o ia de nevastă. a înhă a) de piept (pe cineva). 2) a se certa (cu cineva).CAR.CR. a lua de chică. a cere socoteală (cuiva). a considera ceva drept sfînt. de acolea. înhă ă de piept pe agresor.ARGHEZI.. a se bate (cu cineva). a lua de so ie (sau de nevastă). ) de) scurt (pe cineva).. că şi luă foc. a lua (sau a apuca. a se înfiin a. ) a se înfierbînta: n-ascultă pînă la capăt. a lua foc cu gura. ) a fugi în lume. a o pă i. a imita (pe cineva sau ceva): de la ştiubeiul albinei ia model şi aşezare.BUDAI-DELEANU. a spune ceva ce ar fi trebuit inut secret. a relua. (reg.CAR. pentru nişte boi ce au căzut de pripas.ext. CONACHI... a-i lua dracul din pupeze (cuiva). a da de dracul: acum eşti al meu! acu te-a luat gaia! CAR. (pop. 3) (fig. începu să-i ia şi el frica. a o lua din loc. a se inspira (de la cineva sau din ceva). 2) (despre arme de foc) a se descărca. 1) a se aprinde: lemnele au luat foc . a lua de (sau drept) model (pe cineva sau ceva) sau a lua model (de la cineva sau de la ceva). a-i lua frica (cuiva). tu-l îndemni mereu la furt. a lua foc. a o lua de la început (sau de la capăt). a înfia. drept garan ie (pînă la răscumpărarea stricăciunilor pricinuite de vita altuia în semănăturile proprii): se tînguie de judecătorul de pace din ocolul său. a scutura) de mo (pe cineva). a lua (sau a prinde. speran a de la ceva. 2) a fi nebun. (reg. a-l lua hahamul (pe cineva).NEGR. a(-şi) lua gîndul de la ceva. a lua (sau a păpa) gaia (pe cineva). a trage de păr (pe cineva). a pune pe altcineva să facă muncile grele. ieşi la locurile ştiute. a-şi lua nădejdea. a se lua de lucru. a invoca un pretext: de prilej luînd nerînduiala. a apărea. (p. a-l lua dracul (pe cineva). a lua foc cu mîna altuia. a se naşte. a pleca repede. ) a se apuca de treabă: [bărbatul] socotea că s-o lua de lucru nevastă-sa. a se teme (de cineva): dacă văzu că-i mai rea decît o viespe. a sili să se justifice (pe cineva): pentru că nu-l iei din scurt. ca să ia de bărbat pe vechiul ei plăpumar.a se lua de gît a o lua de la început a se lua de lucru a se lua de gît (cu cineva).

a lua hădăragul sau a pune mîna pe hădărag. a lua în (sau pe) gurgui (pe cineva). a ironiza (pe cineva). a lua în colimator pe cineva. (reg.SL. a izgoni (pe cineva). a (nu) ine la cineva. 1) (despre vite) a împunge (pe cineva). a se întrece cu cineva: se lua în goană cu ogarii. . (înv. 1) a cuprinde cu bra ele. a se hotărî într-o ac iune... a (se) certa (cu cineva). (sau aspectul de .). a veni la. la bătaie (cu cineva): el.. a goni. a (nu) aprecia pe cineva: toată curtea împărătească lua în nume de bine pe această găinăreasă. a lua în băşcălie (pe cineva) sau a face băşcălie (de cineva). a-şi bate joc (de cineva). .. a prelua conducerea. a se lua în goană cu cineva.. apoi îmi iau inima în din i. a se lua în handră (cu cineva).. ) a se întovărăşi la rele (cu cineva). seama (de ceva).. creanga. în cu ite îl luară. ) a trage folos din . a se certa (cu cineva). ) a lua în deşert: numele Domnului Dumnezeului tău în har să nu-l iai! CORESI. în rîs. a lua peste picior (pe cineva). a-şi lua inima (în din i). a se decide. a-şi face curaj. a fugări pe cineva.. a ocroti.. a se hotărî... ) a apăra. peste picior (pe cineva). a zori cu vorba (pe cineva). a face de rîs (pe cineva). ) a-şi bate joc. a lua repede. în bătaie de joc. a cuteza. 1) a lua asupră-şi o însărcinare. a lua în coarne (pe cineva). a lua înainte (sau pe dinainte) (cuiva) sau a o lua înaintea cuiva.CAR. a-şi pune mintea. a părea . a se încumeta: înghit în sec. a lua în cu ite (pe cineva). a hoinări: iar în sărbători o luam hăbăuca prin cele sate. baba şi-a luat inima în din i şi hai la drum. a lua o decizie. 2) a o pă i. a da impresia de . a o lua (sau a umbla) hăbăuc (sau hăbăuca).. nu putea să se ieie-n coarne cu un biet muritor. a proteja (pe cineva).a-i lua hasna a o lua hăbăuc a lua hădăragul a lua hă urile în mînă a lua hotărîre a-şi lua inima a-şi lua inima în din i şi funia în traistă a lua împrejur a lua înainte a-l lua înainte a lua în balon a lua în băşcălie a lua în bra e a lua în coarne a se lua în coarne a lua în colimator pe cineva a lua încolo a lua în col i a lua în considerare a lua în cu ite a lua înfă işarea de . a se îmbărbăta.: şi ai putut lua o asemenea sumea ă hotărîre? NEGR. a avea în vedere (ceva).) a lua la vale. a supraveghea pe cineva (urmărindu-i greşelile).CR. a-l lua înainte. (înv.. a lua în balon (pe cineva).. a i se înfunda. (reg.. a lua hă urile în mînă. a ajunge la concluzia că .. a ciopîr i (pe cineva): năvălind ca nişte f [i]eră. a-i cere socoteală (cuiva). a o lua în gît a se lua în goană cu cineva a se lua în goană după cineva a se lua în gură a lua în gurgui a se lua în handră a lua în har a lua în nume de bine a nu lua în nume de rău a-i lua hasna. a se lua în coarne (cu cineva).. (fam. la trei parale (pe cineva). 2) a-şi bate joc (de cineva). . a lua înfă işarea de .KOG. 2) (fig.i spun. a se servi de .ISP. a lua în considerare (sau în considera ie) (ceva). a lua (sau a prinde) în bra e (pe cineva). a nu(-i) lua în nume de rău (ceva cuiva). (reg. a-şi lua inima în din i şi funia (sau lumea) în traistă..ISP.POP. a se lua la har ă. a îmbră işa (pe cineva): de ce mă prinzi în bra e? EM. a (se) lua în col i (pe sau cu cineva). a se lua (sau a se pune) în (sau de) gură (cu cineva). a-şi asuma o îndatorire. a lua împrejur (pe cineva). a lua în har. a lua (sau a avea) în nume de bine (sau de rău) (pe cineva).CR.. a lua încolo (pe cineva). a nu interpreta greşit vorbele cuiva: sper că nu vei lua în nume de rău ce.CAR. 2) (despre oameni) a certa cu asprime (pe cineva). a alunga cu parul pe cineva. (reg . a umbla razna. om în toată firea. ) 1) a alunga. ) a pune) hotărîre. a ine cont. a-şi face curaj. a întrece (pe cineva). . a o lua în gît. a se lua în goană după cineva. a lua (sau a face. a depăşi.. a-l copleşi: i-or lua grijile înainte.

a dojeni (pe cineva).AL. a ironiza.. a lua în considerare: această a noastră osteneală care o închin cu bună privin ă şi voie plecată.. a lua învă (de la cineva). a înfrunta (o primejdie.POP. a purta de grijă (cuiva): se pregăteau să-i ia pe to i în primire. a lua la bătaie (cu pumnii) (pe cineva). ) a învă a (de la cineva). a (o) lua în tragic (sau în tragedie) (ceva). a lua înştiin are. (pop. a lua în rîs (sau în zeflemea. 2) a prelua (ceva): şi-a luat postul în primire . ) au luat patriotismul în otcup.ARGHEZI . a lua peste picior (pe cineva): [îl] luă femeia în primire pe Felix. ) a păcăli. (pop. a lua la cunoştin ă: împărăteasa. ) a da de bucluc. a da prea multă importan ă laturii neplăcute a unui fapt.POP.SAD. ) a lua în antrepriză: (fig. (reg. a se lua la ceartă cu cineva. ) a lua peste picior. 1) a lua sub supraveghere. a lua în (sau la) pumni (pe cineva). (despre femei) a fi însărcinată: pasămite luase în pîntice.a lua în otcup a lua în periplizon a lua în piept a lua în pinten a lua în pîntece a lua în pleasnă a o lua în porneală a lua în primire a lua în privin ă a lua în pumni a lua în otcup. a purta) în pîntece. a lua în privin ă. a persifla (pe cineva): cei cu sacii în căru e luau uneori în şfichi pe morar.CĂL.OD. a induce în eroare: şi atunci. a certa (pe cineva). a brusca (pe cineva): văzîndu-se luat în răspăr de babele satului . a lua la bătaie (pe cineva). a ironiza. a-şi bate joc (de cineva): nunul cel mare .. ) a lua în băşcălie (pe cineva sau ceva): atunci n-a i mai lua atît de uşuratec în periplizon sentimentul la care s-a înăl at Todiri ă.CĂL. a cere socoteală (cuiva): nici n-a apucat să intre bine pe uşă. a dramatiza: sper că eşti un băiat de spirit. a şi-o lua (sau a şi-o pune) în traistă. a lua în serios (pe cineva sau ceva). 4) a-şi bate joc (de cineva).AGÂRB.POP . 3) (fam. a bate (pe cineva). a înrola un recrut. a se lua la col i cu cineva. nu vei lua lucrurile în tragic. a porni la drum: [cerbul] o lua în porneală şi nu mai da pe la izvor. a o pă i. o luă la amăgeli. (înv. (reg. (înv. (pop. a înşela. a zeflemisi (pe cineva). a lua în sfîrc. se apăra în dulcea limbă a poeziei. a lua în răspăr a lua în rîs a lua în serios a lua în sfîrc a lua în şfichi a lua înştiin are a lua în tărăboan ă a lua în tragic a şi-o lua în traistă a lua în elegere cu cineva a lua învă a o lua la amăgeli a lua la armată a lua la bătaie a se lua la col i cu cineva .ISP. a o lua la amăgeli. a se consulta şi a cădea de acord cu cineva. a lua în (sau la) răspăr (pe cineva sau ceva). a-şi bate joc (de cineva). a socoti demn de luat în considera ie (pe cineva sau ceva): da i-mi voie să iau prezentul în serios. nemaiavînd cum face. că l-a şi luat în primire. a lua peste picior (pe cineva): văzînd că-l cam iau în pleasnă.CĂL.DIONISIE. (înv.CEZAR. ) a lua peste picior. a lua în şfichi (pe cineva).CR.un obstacol):rarii oameni cari. ) a avea în vedere. ) a lua la rost..POP. a-şi bate joc (de cineva sau de ceva). a lua în pinten (pe cineva). a lua la (sau în) armată (pe cineva). a lua în elegere cu cineva. o iau în piept. (pop. a lua în periplizon (pe cineva sau ceva). ) a pleca. a o lua în porneală. a acorda toată aten ia (cuiva sau la ceva). punîndu-li-se cruciş o nenorocire. s-au ridicat din Crim. a lua (sau a avea. a ironiza. a urma exemplul (cuiva): au luat învă cu to ii de la arici ş-au tîrîit pămîntul. ) a afla. peste picior) (pe cineva).IORGA . (fam. a lua în tărăboan ă (pe cineva). se ridică şi porni bodogănind către casă. a lua în piept (ceva). COSTIN.. în eviden ă (pe cineva). a început a lua peste picior pe nuna cea mare. dacă au luat această înştiin are. a lua în pleasnă (sau în pleasna biciului) (pe cineva).P. a lua în primire.

a se încăiera (cu cineva): în vremea de demult. a lua la descusut (pe cineva). ) a cicăli (pe cineva): iar mă ia la şoşote nebunul ăsta. 1) a ochi (cu o armă) (pe cineva sau ceva): apucă arma şi luă la ochi cioara din vîrful nucului. a suspecta (pe cineva): poli ia îl cam luase la ochi . a descoase (pe cineva): cum l-a prins. la trei păzeşte) (pe cineva) sau a trage un refec (cuiva). dacă cerbul n-o lua la sănătoasa. la rost. a lua la ochi (pe cineva sau ceva) sau a sta cu ochii pe cineva. la trei păzeşte.POP. 2) a accepta. a lua la purtare. femeile-n grabă de frică rup fuga. ) a fugi. la trei parale. a lua la palme (pe cineva). . a fugi: revoltat şi mîniat de obrăznicia lupului. (aproape) zilnic (ceva). a lua la tocănit (pe cineva). o luă în goană la Dumnezeu. (pop.POP. a lua la măsurat (pe cineva). 1) a afla.LIT. a alerga. a lua la mişto (pe cineva) sau a face mişto (de cineva). a-şi bate joc (de cineva). ) a lua o bătaie (peste cap). a o tăia. ) a lua (sau a rupe) fuga sau (reg. ) a se purta şmechereşte (cu cineva).ISP.ISP. cu dovezi evidente şi cu precizie. a o lua la moacă. a o lua (sau a o apuca.POP. 3) a remarca (pe cineva).COŞBUC. (reg. a se lua la har ă (cu cineva). a lua la refec (sau la roată. dacă n-ar fi şterso la papuc. a-şi lua tălpăşi a: erau să sfîrtice pe lup. a lua la sigur pe cineva.) a începe să poarte foarte des. s-ar fi luat la har ă cîinii cu fra ii lor lupii. la sănătoasa. în) fugă (sau picior. a se întrece (cu cineva): se luară la întrecere. (fam. (fam. nu ştim din ce pricină. (reg. a lua la răfuială (pe cineva). ) a se certa.CR. încăl ăminte etc. (arg.. a lua din scurt (pe cineva): omul nostru îl ia la refec şi-i dete după ceafă vro cî iva pumni. englezeşte) sau (înv. a o şterge. a lua la poceală (pe cineva). (înv. ) a cicăli (pe cineva). ) a o rupe dea fuga. goană. (fam. a lua la întrebări.POP. ) a lua peste picior (pe cineva). a început Sfîntul Petru să-l ia la descusut. 2) a bănui.a lua la cunoştin ă a lua la descusut a o lua la fugă a se lua la har ă a se lua la întrecere a lua la măsurat a lua la mişto a o lua la moacă a lua la ochi a lua la palme a o lua la papuc a lua la poceală a lua la purtare a lua la răfuială a lua la refec a lua largul a lua la rînd a se lua la sfadă a lua la sigur pe cineva a lua la şmecherie a lua la şoşote a lua la tocănit a lua la cunoştin ă. a se ciorovăi. a se ocupa potrivit ordinii stabilite anterior (de cineva): să luăm pe istalalt la rînd. a se lua la întrecere (cu cineva). a o lua (sau a o şterge) la papuc. fără a-i lăsa posibilitatea de a se eschiva: jucători de căr i de profesiune. nu se ştie ce se putea întîmpla. a trata şmechereşte (pe cineva). de cei care iau pe pontatori la sigur. a mustra cu asprime. a lua la rost (pe cineva): Scarao chi mi i-l luă la răfuială pe drac de mergeau fulgii. a porni în fugă.CONV. a ataca (pe cineva) de-a dreptul. POP. dar s-au liniştit. a se ciondăni. ) a fugi. a o tuli) la (sau de.NEGR. a o rupe. (despre îmbrăcăminte.POP.POP.SAD . . . a o rade. a lua la şoşote (pe cineva). a se certa (cu cineva): slujitorii s-au fost luat la sfadă. a lua la (sau după) rînd (pe cineva). ) a se pune (sau a fi) în sfadă (cu cineva). a lua la bătaie (pe cineva): apoi să nu-l iei la măsurat cu prăjina de falce? AL. a bate foarte tare (pînă la desfigurare) pe cineva. ) a avea (sau a face) sfadă (cu cineva) sau (înv. a lua largul. a pălmui (pe cineva). a lua la şmecherie (pe cineva). a se lua la sfadă sau (pop.

. a lua loc a lua lucrurile aşa cum sînt a-şi lua lumea în cap a-şi lua lumea în traistă a lua maul a lua măsura a-şi lua merticul a-i lua miaul a se lua la trîntă (cu cineva).CR. a lua măsura (sau măsurile) (cuiva sau a ceva). a lăsa fără cunoştin ă (pe cineva): şi. cu hotărîre: spune i verde. a lua (sau a primi) mită (de la cineva). ) a lovi peste gură (pe cineva). a se obrăznici: ce zici .. . a pleca departe. a nu mai avea nici o speran ă: din partea lor. a-şi bate joc (de cineva). a scărmăna (pe cineva). care era năzdrăvan. a lua la vale (pe cineva). se luară la trîntă.NEGR. a lua naştere. a se împăca cu situa ia: parcă ce alta mai po i face decît să iei lucrurile aşa cum sînt? REBR. 2) a-i lua piuitul (cuiva): un pumn. mi-am luat toată nădejdea. a lua (sau a fura.). (sau de a . a-i lua miaul (cuiva). a-şi lua (sau a apuca) lumea (sau (reg.). a-şi lua lumea în traistă. a-şi lua (sau a da cuiva) merticul. ă ico. Ilie. sau de la . a zăpăci... a răpi) min ile (cuiva). (despre bărba i) a lua de nevastă.... 1) a ucide (pe cineva). abandonînd totul: pierzînd odată o nevastă pre bărbatul său.. ) mun ii) în cap. a face (pe cineva) să-şi piardă controlul. de nasul care şi l-a luat mitocanul? CAR. a(-l) lua moartea (sau Dumnezeu. a vorbi şi a ac iona direct.. judecata. a pleca supărat. cu ochi şire i şi negri. a-şi lua libertatea să . moldoveneşte. a se forma..POP.DOS. ) a rîde.CAR. (înv. nostru reprezentant să ia aşa la zor pe bunii turci.POP. vă rog. 2) a certa. a-i lua mirul (cuiva). a muri: în toamnă l-a luat Dumnezeu şi pe frate-său. piuitul (cuiva).. a lua nevoie. a măsura dimensiunile (cuiva sau a ceva): i-a luat măsurile pentru un costum . a se lupta corp la corp (cu ci