S.C. ECO SIMPLEX NOVA S.R.L.

Punct de lucru: Calea Văcăreşti nr.342
sector 4, Bucuresti
Tel.: 021 330 11 16 mail: office@ecosimplexnova.ro
Fax: 021 301 85 80
GSM 0722 43 10 67
0726 68 86 92
Comuna Fundeni
JUD. CALARASI
- 2009 -
BENEFICIAR,
S.C. HOFIMOB CONSTRUCT S.R.L.
RAPORT DE
MEDIU
S.C. ECO SIMPLEX NOVA S.R.L. PUZ –
ANSAMBLU REZIDENŢIAL –
Comun
a Fundeni, jud. CĂLĂRAŞI
-2009-

COLECTIV ELABORARE:

ing. Mariana Palcu
ing. Ionut Bunea
chim. Corina Cata
Director,
Stela Capra

2
RAPORT DE
MEDIU
S.C. ECO SIMPLEX NOVA S.R.L. PUZ –
ANSAMBLU REZIDENŢIAL –
Comun
a Fundeni, jud. CĂLĂRAŞI
-2009-

CUPRINS
DATE GENERALE
CAPITOLUL 1
CARACTERISTICILE PUZ-ULUI
1.1 Scopul si obiectivele principale ale PUZ
1.2 Propuneri de organizare urbanistica
1.3 Relatia cu alte planuri si programe
CAPITOLUL 2
STAREA ACTUALA A MEDIULUI. ASPECTE RELEVANTE
2.1 Calitatea factorilor de mediu
2.2 Evolutia probabila in situatia neimplementarii PUZ
CAPITOLUL 3
CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI
AFECTATA
3.1 Relief
3.2 Geologie
3.3 Hidrografia si hidrogeologia
3.4 Clima
3.5 Flora si fauna
3.6 Solurile
3.7 Patrimoniul cultural
CAPITOLUL 4
PROBLEME DE MEDIU RELEVANTE PENTRU PUZ

CAPITOLUL 5
OBIECTIVE DE PROTECTIE A MEDIULUI
3
RAPORT DE
MEDIU
S.C. ECO SIMPLEX NOVA S.R.L. PUZ –
ANSAMBLU REZIDENŢIAL –
Comun
a Fundeni, jud. CĂLĂRAŞI
-2009-

5.1 Corelarea PUZ cu obiectivele de protectie a mediului stabilite la nivel national, comunitar
sau international
5.2 Varianta propusa
CAPITOLUL 6
EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI
A. Nivelul calitativ al factorilor de mediu rezultat din implementarea PUZ
1. Factor de mediu aer
2. Factor de mediu apa
3. Eliminare deseuri
B. Impact si efecte rezultate prin implementarea PUZ
C. Evaluarea impactului – Matrice de evaluare
CAPITOLUL 7
EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI IN CONTEXT
TRANSFRONTIERA
CAPITOLUL 8
MASURI DE PREVENIRE REDUCERE SI COMPENSARE
A EFECTELOR ADVERSE REZULTATE DIN
IMPLEMENTAREA PUZ-ULUI
8.1 Masuri pentru protejarea factorului de mediu aer
8.2 Masuri pentru protejarea factorului de mediu apa
8.3 Masuri pentru protejarea factorului de mediu sol
8.4 Masuri de protectie privind vegetatia, calitatea peisajului si fauna
8.5 Masuri de protectie impotriva riscurilor naturale
8.6 Masuri de protectie impotriva riscurilor antropice
CAPITOLUL 9
EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU DUS LA SELECTAREA
VARIANTEI OPTIME

CAPITOLUL 10
MASURILE AVUTE IN VEDERE PENTRU MONITORIZAREA
EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTARII PUZ-ULUI
4
RAPORT DE
MEDIU
S.C. ECO SIMPLEX NOVA S.R.L. PUZ –
ANSAMBLU REZIDENŢIAL –
Comun
a Fundeni, jud. CĂLĂRAŞI
-2009-

CAPITOLUL 11
REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC
DATE GENERALE
 Denumire proiect: PUZ – ANSAMBLU REZIDENTIAL – Case de locuit, blocuri de
locuinte, spatii comerciale, birouri si zona de agrement – Comuna
Fundeni, jud. Calarasi
 Titular/Beneficiar: S.C. HOFIMOB CONSTRUCT S.R.L.
Str. Splaiul Unirii, nr. 4, bloc B3, sc. 1, etaj 8, ap. 28B, sector 4,
Bucuresti

 Proiectant general PUZ: S.C. ATELIER 3AU DESIGN S.R.L.
Proiect nr. 8/2008
 Realizator documentatie S.C. ECO SIMLEX NOVA S.R.L.
mediu: str. Calea Vacaresti, nr. 342, sector 4, Bucuresti
Tel: 021 330 11 16
Fax: 021 301 85 80
E-mail: office@ecosimplexnova.ro
Evaluarea de mediu s-a realizat conform Directivei SEA (respectiv HG 1076/2004) implicand
intocmirea RAPORTULUI DE MEDIU si procesul de consultare cu publicul si cu autoritatile cu
responsabilitati in domeniul protectiei mediului.
 Amplasare:
Arealul care face obiectul PUZ „Ansamblu Rezidential – Case de locuit, blocuri de
locuinte, spatii comerciale, birouri si zona de agrement” se afla situat in extravilanul agricol al
5
RAPORT DE
MEDIU
S.C. ECO SIMPLEX NOVA S.R.L. PUZ –
ANSAMBLU REZIDENŢIAL –
Comun
a Fundeni, jud. CĂLĂRAŞI
-2009-

Comunei Fundeni, judetul Calarasi, Tarlaua 64/3, P 2,3,4, Tarlaua 64/5, P 1,1/1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9,
10, 11, 12, 13, 14, 15, cu o suprafata de 946 300 mp.
Terenul este amplasat la sud de satul Fundeni si se invecineaza cu:
- la Vest – DJ301 si Lacul Fundeni;
- la Nord – DE;
- la Est – teren liber de constructii;
- la Sud – DE.

CAPITOLUL 1
CARACTERISTICILE PUZ-ULUI
1.1 SCOPUL SI OBIECTIVELE PRINCIPALE ALE PUZ
Zona care constituie obiectul Planului Urbanistic Zonal – Ansamblu Rezidential Comuna
Fundeni, jud. Calarasi se afla situata la est de calea ferata Bucuresti-Oltenita si de DJ301, in
extravilanul agricol al comunei Fundeni, si este formata din doua tarlale, cu o suprafata de 946 300
mp.
Zona reglementata prin prezentul PUZ are ca element principal dezvoltarea unui ansamblu
rezidential format din locuinte individuale, locuinte colective, birouri, servicii, comert, in comuna
Fundeni, judetul Calarasi.
Prin realizarea acestor investitii se va pune in valoare potentialul de urbanism dar si cel turistic
si de agrement al zonei.
Prin documentatia de fata s-a urmarit:
- actualizarea documentatiilor existente;
- oferirea unei solutii viabile privind dezvoltarea unei zone rezidentiale cu
posibilitati reale de a prelua o parte din cerintele de extindere din jurul orasului Bucuresti;
- ridicarea standardului de viata in partea de est, zona aflata in imediata apropiere
a capitalei prin introducerea unei dezvoltari urbane reglementata dupa normele in vigoare.
6
RAPORT DE
MEDIU
S.C. ECO SIMPLEX NOVA S.R.L. PUZ –
ANSAMBLU REZIDENŢIAL –
Comun
a Fundeni, jud. CĂLĂRAŞI
-2009-

Zona dispune de un real potential generat: de localizare – se afla in zona de influenta a zonei
metropolitane a orasului Bucuresti, de rezervele de teren si de desfasurarea in proximitate a catorva
proiecte de interes local a Consiliului Judetean Calarasi, care vor antrena interesul investitorilor si vor
genera dezvoltarea intregii zone de nord.
Prin propunerile de organizare urbanistica cuprinse in acest P.U.Z. se urmareste revitalizarea
zonei si marcarea ei pe harta municipiului ca arie atractiva din punct de vedere functional si al imaginii
urbane.
Obiectivele generale ale proiectului vizeaza:
- Valorificarea potentialului existent (spatial, economic, peisagistic), concomitent cu
ameliorarea disfunctionalitatilor semnalate in zona, prin identificarea tendintelor spontane de
dinamism economic si a premiselor de configurare spatiala;
- Stabilirea structurii morfo-functionale si configurativ-spatiale zona de est a
Comunei Fundeni.
Strategia de dezvoltare a zonei urmareste:
- asigurarea fluentei si a capacitatii adecvate de trafic pentru acest traseu prin
reabilitarea drumului care face legatura cu zona studiata – DJ301;
- organizarea spatiala a ansamblului zonei si redarea ei structurii urbane a
comunei;
- obtinerea unei imagini urbane la scara zonei in concordanta cu statutul acesteia
in cadrul comunei si cu necesitatea de reprezentativitate la nivelul judetului.
Strategii de interventie:
- realizarea unei dotari optime cu servicii si functii conexe locuirii;
- stabilirea unei structuri rezidentiale clar definite;
- valorificarea potentialului zonei de dezvoltare ca zona rezidentiala;
- utilizarea functionala eficienta;
7
RAPORT DE
MEDIU
S.C. ECO SIMPLEX NOVA S.R.L. PUZ –
ANSAMBLU REZIDENŢIAL –
Comun
a Fundeni, jud. CĂLĂRAŞI
-2009-

- ridicarea calitatii estetico-functionala si de accesibilitate, repartitie si relationare
facila a dotarilor propuse;
- stoparea degradarii ecologice a zonei si amenajarea peisagistica-ambientala.
Principalele propuneri functionale sunt:
- conturarea unei zone functionale prin realizarea unei zone de locuire si prin
inserarea de servicii specifice polilor urbani.
Principalele propuneri configurativ-spatiale au urmarit racordarea la prevederile PUG
Comuna Fundeni si contrarea unei zone coerente la nivel compozitional urbanistic. Sunt propuse
accente care preiau capetele de perspectiva al bulevardului cat si ale strazilor de tesut. De asemenea s-
a avut in vedere prin regimul de construire propus si prin accentele propuse, sustinerea fronturilor
bulevardului mai ales acolo unde acestea prezinta inflexiuni.
Pentru P.U.Z., Consiliul Judetean Calarasi a emis Certificatul de Urbanism nr. 175/16.05.2008,
anexat in copie xerox la documentatie.
1.1.1. REGIM JURIDIC
Terenul avut in vedere in cadrul acestui PUZ, in suprafata totala de 946 300 mp, se afla in
extravilanul Comunei Fundeni, jud. Calarasi, T64/3, P 2, 3, 4 si T64/5, P 1,1/1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10,
11, 12, 13, 14, 15 si este proprietatea privata a S.C. HOFIMOB CONSTRUCT S.R.L. Se propune
introducerea terenului in intravilan si stabilirea relatiilor de indiviziune pentru amplasarea cailor de
acces comune, a constructiilor pentru echiparea tehnico-edilitara si amplasarea de locuinte si
constructii aferente.
1.1.2. REGIM ECONOMIC
Folosinta actuala a terenului este de teren agricol iar propunerea este de modificare a categoriei
de folosinta a terenului cu trecerea suprafetelor in categoria curti constructii si a suprafetelor necesare
crearii noilor cai de comunicatii rutiere, precum si a largirii celor existente, prin donarea suprafetelor
aferente acestor lucrari administrtiilor publice locale, pentru functiunea utilitati publice.
8
RAPORT DE
MEDIU
S.C. ECO SIMPLEX NOVA S.R.L. PUZ –
ANSAMBLU REZIDENŢIAL –
Comun
a Fundeni, jud. CĂLĂRAŞI
-2009-

Pe terenul arabil extravilan in suprafata de 946 300 mp aflat in T64/3, P 2 nu pot fi realizate
investitii de nici un fel decat dupa realizarea, avizarea si aprobarea unui P.U.Z conform prevederilor
Legii nr. 50/1991, republicata in 2004 cu modificarile si completarile ulterioare privind autorizarea
executarii lucrarilor de constructii si cele ale Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului si
urbanismul asa cum a fost modificata prin Legea nr. 289/2006.
Reglementari fiscale: Hotararea Consiliului Judetean Calarasi nr. 156/2007, privind aprobarea
taxelor si tarifelor din competenta Consiliului Judetean Calarasi.
1.1.3. REGIM TEHNIC
Planul Urbanistic Zonal va fi elaborat in conformitate cu reglementarea tehnica „Ghid privind
metodologia de elaborare si continutul cadru al P.U.Z.-ului” aprobata prin Ordinul M.D.L.P.L nr.
176/N/06.08.2000 de specialisti inscrisi in Registrul Urbanistilor. Procentul de ocupare al terenului si
coeficientul de utilizare a terenului se vor stabili prin P.U.Z. conform H.G.R. nr. 525/1996, cu
modificarile ulterioare si in conditiile impuse de „Ghidul privind elaborarea si aprobarea
Regulamentelor Locale de Urbanism” aprobat prin Ordinul M.D.L.P.L nr. 21/N/10.04.2000. Reteaua
de drumuri proiectata va fi corelata cu cea existenta astfel incat sa se rezolve favorabil accesele in
zona.
Toate utilitatile necesare pentru functionarea U.T.R vor fi proiectate si realizate prin grija
proprietarilor terenurilor introduse in intravilan. Reteaua de drumuri proiectata va fi corelata cu cea
existenta si cu cea proiectata de alti investitori in zona astfel incat sa se rezolve favorabil accesele in
zona. In situatia in care reteaua proiectata de drumuri afecteaza alte proprietati publice sau private, se
va obtine avizul detinatorilor acestor terenuri.
1.1.4. SITUATIA EXISTENTA
Zona studiata se afla in extravilanul comunei Fundeni (jud Calarasi), in partea de est a caii
ferate Bucuresti – Oltenita si a DJ301.
Terenul pe care se va amplasa obiectivul este de forma poligonala, fiind amplasat partial pe
malul stang al paraului Pasarea si are in prezent destinatia de teren agricol; altitudinea este intre 48 m
si 52 m, cotele cele mai mici fiind in partea vestica a obiectivului, spre cursul de apa.
9
RAPORT DE
MEDIU
S.C. ECO SIMPLEX NOVA S.R.L. PUZ –
ANSAMBLU REZIDENŢIAL –
Comun
a Fundeni, jud. CĂLĂRAŞI
-2009-

Terenul se invecineaza cu:
- la Vest, Sud-Vest – Lacul Fundeni si DJ301;
- la Nord – drum de exploatare;
- la Est – teren liber de constructii;
- la Sud – drum exploatare.
Accesul in zona studiata se face din DJ301, drum care face legatura intre Bucuresti si Oltenita
prin localitatile Cernica-Tanganu-Fundeni.
 OCUPAREA TERENULUI
In prezent terenul estet liber de constructii, neamenajat si are functiunea de teren agricol.
Disfunctionalitati:
• discrepante functionale – zona nu beneficiaza de prezenta
retelelor edilitare (gaz, canalizare);
• zona destructurata cu disfunctii de imagine, estetica si ambient la
nivelul spatiului in prezent neconstruit;
• nerezolvarea accesibilitatii si circulatiei carosabile pe zona de
terenuri agricole, lipsa infrastructurii;
• lipsa unei amenajari sau plantari cu vegetatie inalta, cu rol de
perdea de protectie atat pentru zgomot dar mai ales pentru protectia vizuala;
• lipsa organizarii unui traseu pietonal integrat in sistemul de
circulatii si lipsa tramei de deservire carosabila a teritoriului studiat.
In dezvoltarea viitoare a zonei trebuie avute in vedere urmatoarele aspecte:
• necesitatea integrarii tuturor tipurilor de circulatie si transport
care pot aparea: transport in comun de suprafata, transport de marfa, trafic automobile persoane,
trafic biciclete, trafic motociclete, trafic pietonal;
• necesitatea realizarii unor parcari supra/subterane care sa
raspunda cerintelor impuse atat de rezidenti cat si de cei in tranzit.

10
RAPORT DE
MEDIU
S.C. ECO SIMPLEX NOVA S.R.L. PUZ –
ANSAMBLU REZIDENŢIAL –
Comun
a Fundeni, jud. CĂLĂRAŞI
-2009-

 ECHIPAREA TEHNICO - EDILITARA
⇒ Cai de comunicatie si transport
Terenul este situat in vecinatatea liniei de cale ferata Titan Sud – Oltenita de la km. 34+410 la
km 34+556 (intre statiile C.F. Frunzanesti - Budesti), pe partea stanga, limita proprietatii fiind la o
distanta de 10 m fata de axul liniei c.f. De la latura terenului (gard din plasa de sarma), cea mai
apropiata fata de C.F. Pana in ax C.F. linia 802 Titan Sud – Oltenita (linia ce mai apropiata) este la o
distanta de 10,00 m. In aceasta zona intre limitele proprietatilor din zona si calea ferata exista drum De
neamenajat (drum de pamant).
Accesul auto in zona se realizeaza prin DJ301 (Bucuresti-Oltenita, prin localitatile Cernica-
Tanganu-Fundeni). In PATJ Calarasi sunt cuprinse lucrari la infrastructura rutiera – covor asfaltic
pentru DJ301.
⇒ Alimentarea cu apa potabila
Gospodarirea apelor
Reteaua hidrografica a Comunei Fundeni este reprezentata de Valea Pasarea, afluent al raului
Dambovita (bazinul hidrografic Arges).
Alimentarea cu apa
In zona studiata nu exista un sistem centralizat de alimentare cu apa potabila.
Canalizarea apelor uzate
In zona studiata nu exista retea de canalizare.
⇒ Alimentarea cu energie termica si gaze naturale
Nu exista capacitate de producere a agentului termic si nici retele majore de transport al
acestuia. In zona terenului studiat nu se afla amplasate conducte magistrale de gaze. Pe teritoriul
administrativ al comunei, intre localitatile Vasilati si Sohatu, este amplasata conducta de transport
gaze naturale de inalta presiune DN 500 mm, care alimenteaza Municipiul Oltenita.
⇒ Alimentarea cu energie electrica
11
RAPORT DE
MEDIU
S.C. ECO SIMPLEX NOVA S.R.L. PUZ –
ANSAMBLU REZIDENŢIAL –
Comun
a Fundeni, jud. CĂLĂRAŞI
-2009-

Comuna Fundeni este conectata la Sistemul Energetic National. Sunt necesare extinderi ale
retelelor electrice.
1.2 PROPUNERI DE ORGANIZARE URBANISTICA
 Zonificarea si bilantul teritorial propus
Zona studiata este libera de constructii si are functiunea de teren agricol. Prin realizarea
amenajarilor si constructiilor propuse se va obtine o zona de locuinte ca zona dominanta. Aceasta zona
de locuinte se va diferentia intr-o zona cu locuinte individuale si o zona cu locuinte colective. Zona
destinata locuintelor are o pondere de 51% din totalul terenului supus studiului.
O alta pondere importanta in bilantul teritorial o reprezinta zona destinata spatiilor verzi, care
ocupa 167 400 mp, ceea ce reprezinta 17,70% din totalul terenului supus studiului.
Bilant teritorial
Zonificarea teritoriului
Suprafata
(mp)
Procent
(%)
Locuinte individuale – 905 unitati 317 500 33,55
Locuinte colective 165 000 17,45
Servicii 55 600 5,9
Spatii verzi 167 400 17,70
Circulatii: carosabil - 169 300 mp
pietonal - 63 000 mp
232 300 24,55
Echipare edilitara 8 400 0,85
TOTAL 946 300 100,0
 Obiective de utilitate publica
• modernizarea cailor de comunicatie rutiera, amenajarea intersectiilor, modificarea
traseelor unor circulatii, realizarea de noi circulatii in zonele de dezvoltare si realizarea de parcaje
publice;
• lucrarile de infrastructura legate de imbunatatirea si dezvoltarea retelelor tehnico –
edilitare;
• amenajarea de spatii plantate cu rol de protectie si agrement;
• dezvoltarea zonei de gospodariei comunale si echipare hidroedilitara.
12
RAPORT DE
MEDIU
S.C. ECO SIMPLEX NOVA S.R.L. PUZ –
ANSAMBLU REZIDENŢIAL –
Comun
a Fundeni, jud. CĂLĂRAŞI
-2009-

1.3 RELATIA CU ALTE PLANURI SI PROGRAME
Zona luata in studiu a fost prinsa in PUG – Comuna Fundeni.
Dezvoltarea zonei nu se poate face decat in relatie contextuala suprateritoriala. Propunerile de
dezvoltare sunt corelate cu elemente din planul urbanistic general - PUG – Comuna Fundeni.
Planul urbanistic zonal are la baza urmatoarele documentatii:
• Datele continute in piesele scrise si desenate la P.U.G. Comuna Fundeni;
• Strategia de dezvoltare la nivel judetean si local;
• Discutii cu reprezentantii principalilor actori implicati in dezvoltarea localitatii;
• Discutii la nivelul administratiei publice locale;
• Consultari cu specialisti in domeniu din cadrul administratiei;
• Studiu geotehnic;
● Legislatia de urbanism si cea complementara acesteia.
CAPITOLUL 2
STAREA ACTUALA A MEDIULUI. ASPECTE RELEVANTE
13
RAPORT DE
MEDIU
S.C. ECO SIMPLEX NOVA S.R.L. PUZ –
ANSAMBLU REZIDENŢIAL –
Comun
a Fundeni, jud. CĂLĂRAŞI
-2009-

2.1 Calitatea factorilor de mediu
2.1.1 Factor de mediu sol
Solurile comunei Fundeni sunt caracteristice zonelor de stepa si de silvostepa, in care
predominante sunt cernoziomurile si cernoziomurile levigate, care au o larga raspandire (Cn, Ck, CC,
CI, C, CC). Ambele tipuri sunt din categoria molisolurilor, bogate in humus de mare fertilitate. In mai
mica masura sunt prezente soluri argiloiluviale brun – roscate, inclusiv slab podzolite (BR), soluri
cenusii, inchise, si cernoziomuri argiloiluviale (Cni), soloneturi (SN).
In zona de lunca sunt prezente soluri aluviale (SA), soluri aluviale emerse (gleice relicte, lacuri
sau mlastini care au fost drenate, Sae), lacovisti (soluri hidromorfe) si semilacovisti (L), aluviuni
(nisipuri). Aceste tipuri intra in categoria de soluri slab productive.
Nivelul calitativ al solului
Poluarea solului inseamna orice actiune care produce dereglarea functionarii normale a
acestuia ca suport si mediu de viata in cadrul diferitelor ecosisteme naturale sau create de om,
dereglare manifestata prin degradarea fizica, chimica sau biologica.
Poluarea solului este considerata ca o consecinta a unor obiceiuri neigienice sau practici
necorespunzatoare, datorata indepartarii si depozitarii la intamplare a reziduurilor rezultate din
activitatea omului, a deseurilor industriale sau utilizarii necorespunzatoare a unor substante chimice in
practica agricola.
Din datele primite de la Oficiul Judetean de Studii Pedologice si Agrochimice Calarasi, s-a
constatat ca pe raza comunei Fundeni unele terenuri au un deficit de elemente nutritive si materie
organica fosfor, precum si deficit de sodiu si potasiu.
Printre cauzele potentiale de poluare a solului din arealul studiat mentionam:
- fertilizarea solului timp indelungat cu produse chimice cu continut de: compusi azotici – NH
4
+
,
NO
2
, NO
3
; fosfati; pesticide;
- combaterea daunatorilor cu produse chimice aplicate in toate etapele vegetative;
- manipularea si depozitarea defectuoasa a substantelor chimice;
14
RAPORT DE
MEDIU
S.C. ECO SIMPLEX NOVA S.R.L. PUZ –
ANSAMBLU REZIDENŢIAL –
Comun
a Fundeni, jud. CĂLĂRAŞI
-2009-

- manipularea si depozitarea defectuoasa a combustibililor lichizi, lubrifianti, folositi la alimentarea
utilajelor agricole (tractoare, combine, etc.);
- depozitarea defectuoasa a deseurilor menajere rezultate.
2.1.2 Factor de mediu apa
Apa de suprafata
Comuna Fundeni se afla pe malul stang al raului Dambovitei, in amonte de confluenta cu
paraul Pasarea – bazinul hidrografic Arges.
Pasarea, afluentul Colentinei are curs meandrat, tipic unui rau de campie cu debit inconstant.
Are o lungime de 35 km, pe parcursul careia au fost amenajate lacuri de baraj antropic cu functii
complexe (piscicultura, agrement etc.). Are un curs permanent, regularizat.
In Raportul anual privind starea factorilor de mediu – judetul Ilfov pe anul 2007, s-a realizat
evaluarea starii ecologice pentru raul Pasarea – Lacul Fundeni. In urma evaluarii au rezultat:
1. indicatori pentru procesul de eutrofizare:
- P
T
= 0,3984 mg/l;
- N
min
= 2,657 mg/l;
- Clorofila “a” = 81,74 μg/l;
- Biomasa = 48,84.
 Incadrare finala - Lacul Fundeni este lac hipertrof.
2. incadrarea din punct de vedere fizico-chimic – incadrarea in clase de calitate conform
Ordinului 161/2006:
- regim termic si acidifiere – clasa de calitate I;
- regim de oxigen – clasa de calitate IV;
- nutrienti – clasa de calitate III;
- gradul de mineralizare – clasa de calitate II;
- poluanti toxici specifici de origine naturala – clasa de calitate II;
- alti indicatori chimici relevanti: fenoli, detergenti – clasa de calitate III.
 Incadrare finala – apa Lacului Fundeni s-a incadrat in clasa IV de calitate.
15
RAPORT DE
MEDIU
S.C. ECO SIMPLEX NOVA S.R.L. PUZ –
ANSAMBLU REZIDENŢIAL –
Comun
a Fundeni, jud. CĂLĂRAŞI
-2009-

 Apa subterana
Dupa geneza si conditiile hidrogeologige de inmagazinare, apele subterane se diferentiaza in
freatice si de adancime.
Stratele acvifere freatice sunt cantonate in depozitele poros – permeabile de la baza
loessului, in terasele luncilor raului Dambovita si vaii Mostistea si in “Pietrisurile de
Colentina”, ele constituind in prezent sursa de apa a majoritatii locuitorilor din comuna
Fundeni.
Datorita lipsei unei zone de protectie, apele freatice sunt in general poluate cu substante
organice, azotati si azotiti, fiind de cele mai multe ori improprii folosirii.
In comuna Fundeni complexul acvifer al “Nisipurilor de Mostistea” se dezvolta pe
intervalele 47 – 49 m si 52 – 56 m, capacitatea de debitare fiind cuprinsa intre 4 – 6 l/s, iar
nivelul piezometric are valori cuprinse intre 15-20 m. Alimentarea cu apa prin zonele de
aflorare de pe malurile vailor ce-l traverseaza, face ca acest orizont poros – permebil sa
constituie un important acvifer, care hidraulic se comporta ca un acvifer sub presiune.
Apele cantonate in cadrul complexului acvifer „Stratele de Fratesti” sunt in general
bicarbonatate calcice, cu o duritate totala de pana la 5 grade germane si nu prezinta depasiri la
elementele analizate, valorile situandu-se in cadrul limitelor exceptionale de permisibilitate
impuse de STAS 1342/91.
2.1.3 Factor de mediu aer
In zona Comunei Fundeni poluantii specifici sunt monoxid de carbon (CO), dioxid de carbon
(CO
2
), pulberi in suspensie, praf, substante organice volatile, pulberi organice si anorganice.

1.1 Surse de poluare zonala:
- Circulatia rutiera
- Surse difuze de combustie
- Activitati agrozootehnice
- Emisii rezultate de pe platforme deseuri (mirosuri, autoaprinderi)

16
RAPORT DE
MEDIU
S.C. ECO SIMPLEX NOVA S.R.L. PUZ –
ANSAMBLU REZIDENŢIAL –
Comun
a Fundeni, jud. CĂLĂRAŞI
-2009-

Procese de combustie
Sursele specifice proceselor de combustie sunt fixe (sistem incalzire) sau mobile (trafic rutier).

Surse fixe: - sisteme de incalzire : procese de ardere combustibil solid (lemn, carbune) si lichid
(motorina);
- poluanti de interes : monoxid de carbon, oxizi de azot, oxizi de sulf, pulberi in
suspensie.
Sursele de poluare sunt dispersate in lungul arterei principale de circulatie si se caracterizeaza
prin functionare zilnica intermitenta, indeosebi in sezonul rece. Evacuarea poluantilor in atmosfera se
face dirijat prin cosuri de inaltime variabila.
O sursa de poluare intermitenta cu pulberi organice, gaze nocive, fum, mirosuri dezagreabile, o
reprezinta combustia neautorizata, in aer liber a unor deseuri din perimetrul localitatii, neintretinerea
salubritatii domeniului public, depozitarea necontrolata a deseurilor menajere.
Surse mobile: - circulatia pe DJ 301 si pe drumurile locale (autovehicule de diferite tipuri si
tonaje, utilaje agricole, transport in comun).

Din procesele de ardere a carburantilor (benzine, motorine) si a combustibililor rezulta emisii
de: monoxid de carbon, oxizi de azot, oxizi de sulf, aldehide, substante organice volatile, pulberi,
plumb, hidrocarburi.

 In prezent, pe teritoriul studiat nu se desfasoara nici un fel de activitate care sa constituie
sursa de poluare pentru factorul de mediu aer.
2.1.4 Nivel zgomot
 Precizam ca in zona analizata, precum si in vecinatate nu sunt surse importante generatoare
de zgomot, singura sursa fiind circulatia rutiera de pe DJ301.
17
RAPORT DE
MEDIU
S.C. ECO SIMPLEX NOVA S.R.L. PUZ –
ANSAMBLU REZIDENŢIAL –
Comun
a Fundeni, jud. CĂLĂRAŞI
-2009-

2.2 Evolutia probabila in situatia neimplementarii PUZ
Dezvoltarea durabila inseamna folosirea resurselor naturale pentru activitatile economice cu
mentinerea in stare de functionare a ecosistemelor in regim natural ca sisteme de suport al vietii,
conservarea biodiversitatii, sub toate formele ei, apelul la resursele regenerabile fara depasirea
capacitatii de suport a sistemelor ce ofera aceste resurse, diminuarea folosirii resurselor
neregenerabile, micsorarea presiunii exercitate asupra ecosferei prin poluare. Dezvoltare durabila
inseamna depasirea fazelor de „stapanire a naturii de catre om” si „divortul dintre om si natura”
specifice dezvoltarii industriale si „reconcilierii omului cu natura”.
Neimplementarea programului propus va conduce la o degradare a zonei studiate, relevand o
serie de efecte negative:
- organizare incoerenta din punct de vedere arhitectural, peisagistic si urbanistic;
- pierderea unei importante zone de atractie la nivelul zonei metropolitane a Municipiului
Bucuresti;
- lipsa protejarii, reabilitarii si valorificarii patrimoniului natural, reprezentat de spatiile
verzi si aducerea lui in conexiune cu ecosistemele din teritoriu;
- nedistribuirea echilibrata si eficienta a activitatilor in zona, nefiind in concordanta cu
functiunea urbanistica determinata, cu vocatia zonei si inserarea sa in contextul spatial –
functional al comunei;
- neutilizarea spatiilor adiacente apelor de suprafata si a terenurilor degradate, de tipul
zone verzi de protectie, agrement, sport, parcuri;
- mentinerea disfunctionalitatilor privind dezvoltarea durabila, interrelationate pe cele 4
mari categorii de factori:
• cauzate de factori de natura fizico-geografica;
• cauzate de factori de natura spatial-ecologica;
18
RAPORT DE
MEDIU
S.C. ECO SIMPLEX NOVA S.R.L. PUZ –
ANSAMBLU REZIDENŢIAL –
Comun
a Fundeni, jud. CĂLĂRAŞI
-2009-

• cauzate de factori de natura spatial-functionala;
• cauzate de factori de natura socio-spatiala.
CAPITOLUL 3
CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL
A FI AFECTATA
Amplasamentul ce constituie obiectul „P.U.Z. Ansamblu Rezidential” se afla in judetul
Calarasi, in extravilanul agricol al comunei Fundeni.
Zona studiata se afla la est de calea ferata Bucuresti – Oltenita si de DJ 301 si are urmatoarele
vecinatati:
- la nord – drum de exploatare;
- la sud – drum de exploatare;
- la est – teren liber de constructii;
- la vest – Lacul Fundeni si drumul judetean DJ 301.

Accesul in zona studiata se face de pe DJ301, Bucuresti – Oltenita.
3.1 Relieful
Intregul teritoriu administrativ al comunei este situat in partea centrala a marii unitati
morfologice – Campia Romana, subunitatea Campia Mostistei, la contactul acesteia cu Campia
Vlasiei. Din punct de vedere genetic, Campia Romana a rezultat in urma proceselor de acumulare,
intr-o zona cu caracter subsident, pe un fundament cretacic apartinand Platformei Moesice.
Zona studiata face parte din subdiviziunea Baraganului Sudic sau Campia Bucurestiului. Campia
Bucurestiului, reprezentata printr-un colt din Campul Otopeni situat intre confluenta Dambovita –
19
RAPORT DE
MEDIU
S.C. ECO SIMPLEX NOVA S.R.L. PUZ –
ANSAMBLU REZIDENŢIAL –
Comun
a Fundeni, jud. CĂLĂRAŞI
-2009-

Pasarea, cu altitudinea 50 – 55 m, este o terasa de confluenta pe care se afla comuna Fundeni si unde
raul Pasarea este barat printr-un liman, impartit in mai multe lacuri.

3.2 Geologie
Din punct de vedere geologic, in perimetrul studiat se disting un soclu cristalin cutat si o
cuvertura sedimentara reprezentata prin depozite paleozoice, mezozoice si neozoice, prezentand o
structura tabulara accidentata de numeroase falii si discontinuitati la baza triasicului, la baza jurasicului
si a neogenului.
Depozitele mai noi, de varsta cuaternara, reprezinta partea superioara a cuverturii sedimentare,
fiind reprezentate prin depozite aluvionare alcatuite din pietrisuri si nisipuri, cunoscute sub denumirea
de “Stratele de Fratesti”, peste care s-au depus formatiuni lacustre, argilo – marnoase, denumite
“Complexul marnos” si apoi formatiuni deltaice – “Nisipuri de Mostistea”, peste care s-au depus
„Pietrisurile de Colentina”.
Acestea din urma sunt acoperite de formatiuni de origine eoliana – depozite loessoide, ce
acopera suprafata campiei.
3.3 Hidrografia si hidrogeologia
Reteaua hidrografica este reprezentata de valea Dambovitei cu afluentul sau Valea Pasarea –
bazinul hidrografic Arges.
Pasarea, afluentul Colentinei are curs meandrat, tipic unui rau de campie cu debit inconstant.
Are o lungime de 35 km, pe parcursul careia au fost amenajate lacuri de baraj antropic cu functii
complexe (piscicultura, agrement etc.). Are un curs permanent, regularizat.
In functie de modul de alimentare stratele acvifere au fost grupate in:
- strate acvifere freatice
- strate acvifere de medie si mare adancime
Stratele acvifere freatice sunt cantonate in depozitele poros – permeabile de la baza
loessului, in terasele luncilor raului Dambovita si vaii Mostistea si in “Pietrisurile de
20
RAPORT DE
MEDIU
S.C. ECO SIMPLEX NOVA S.R.L. PUZ –
ANSAMBLU REZIDENŢIAL –
Comun
a Fundeni, jud. CĂLĂRAŞI
-2009-

Colentina”, ele constituind in prezent sursa de apa a majoritatii locuitorilor din comuna
Fundeni.
Alimentarea acviferelor freatice se face prin infiltrarea directa a precipitatiilor sau prin
drenarea apelor de suprafata.
Aceste strate acvifere au in general nivel liber, debitul si nivelul hidrostatic fiind
conditionate de regimul precipitatiilor, fiind vulnerabile in perioadele secetoase.
Datorita lipsei unei zone de protectie, acestea sunt in general poluate cu substante
organice, azotati si azotiti, fiind de cele mai multe ori improprii folosirii.
Nivelul hidrostatic al stratelor acvifere freatice variaza intre 7 m in NV-ul comunei si
3 m la est de Plataresti.
Stratele acvifere de medie si mare adancime
Stratul acvifer de Mostistea
Dupa pozitia izobatica, orizontul “Nisipurile de Mostistea” poate fi socotit de mica si
medie adancime, dar in general se accepta ca aceasta reprezinta debitul acviferelor de medie
adancime. In cadrul acestui orizont s-au constatat numeroase varietati laterale de facies si
aparitia uneori a unor lentile de argila, care determina divizarea acestora in doua subdiviziuni.
Litologic, “Nisipurile de Mostistea” sunt constituite in totalitate din nisipuri cu granulatie
mica sau medie pana la 0,5 mm, cu grad de sortare si rulare foarte bun.
Procentul redus sau absenta materialului pelitic face ca acest complex acvifer sa aiba
valori ridicate ale permeabilitatii, coeficientul de transmisivitate fiind apreciat, in zona, la
valori cuprinse intre 300 – 500 mp/zi, iar coeficientul de permeabilitate, la valori de 20 – 40
m/zi.
Alimentarea cu apa prin zonele de aflorare de pe malurile vailor ce-l traverseaza, face
ca acest orizont poros – permebil sa constituie un important acvifer, care hidraulic se
comporta ca un acvifer sub presiune.
In comuna Fundeni complexul acvifer al “Nisipurilor de Mostistea” se dezvolta pe
intervalele 47 – 49 m si 52 – 56 m, capacitatea de debitare fiind cuprinsa intre 4 – 6 l/s, iar
nivelul piezometric are valori cuprinse intre 15 -20 m.
Complexul acvifer de adancime este cantonat in stratele permeabile constituite din
nisipuri si pietrisuri de varsta Pleistocen inferior denumite “stratele de Fratesti”.
21
RAPORT DE
MEDIU
S.C. ECO SIMPLEX NOVA S.R.L. PUZ –
ANSAMBLU REZIDENŢIAL –
Comun
a Fundeni, jud. CĂLĂRAŞI
-2009-

Nivelul piezometric al acestui complex (stratele A si B) se afunda pe directiile S – N si
E –V, in general datorita exploatarii locale intensive, directia generala de curgere ramanand
tot NV – SE.
Datorita accesibilitatii diferite, executia forajelor care au captat aceste strate acvifere se
repartizeaza astfel:
- orizontul A – 82% din foraje;
- orizontul B – 15% din foraje;
- orizontul C – 3% din foraje.
Aceasta situatie se datoreaza adancimilor mari la care pot fi interceptate stratele B si C
si de aici, dificultatile in realizarea forajelor.
Coeficientul de transmisivitate al acestui complex are valori cuprinse intre 600 mp/zi,
in sudul Bucurestiului inclusiv zona studiata si 1600 mp/zi, in NV. Razele de influenta ale
forajelor executate au valori cuprinse intre 150 – 300m.
Apele cantonate in cadrul acestui complex acvifer sunt in general bicarbonatate calcice,
cu o duritate totala de pana la 5 grade germane si nu prezinta depasiri la elementele analizate,
valorile situandu-se in cadrul limitelor exceptionale de permisibilitate impuse de STAS
1342/91.
Adancimea la care se poate intercepta complexul “Stratelor de Fratesti” este estimata la
115m, stratul A fiind interceptat pe intervalul 115 -130 m, iar stratul B pe intervalul 140 -160
m.
3.4 Clima
Din punct de vedere climatic comuna Fundeni se incadreaza in zona cu clima continentala, cu
valori medii anuale ale temperaturii de 10 – 11
o
C, cu valori medii negative in intervalul decembrie –
februarie si valori medii pozitive in intervalul martie – noiembrie.
Luna cea mai rece este ianuarie, valoarea medie a temperaturii se situeaza sub – 3
o
C.
Luna cea mai calda este luna iulie, cu valori medii in jurul a 23
o
C.
22
RAPORT DE
MEDIU
S.C. ECO SIMPLEX NOVA S.R.L. PUZ –
ANSAMBLU REZIDENŢIAL –
Comun
a Fundeni, jud. CĂLĂRAŞI
-2009-

Precipitatiile atmosferice insumeaza cca. 500 mm/an, cu un maxim la sfarsitul primaverii, cand
cad circa un sfert din valoarea totala a acestora. Luna cu cantitatile cele mai mari de precipitatii este
iunie (71,2 mm) in timp ce cantitatea minima se inregistreaza in luna februarie (25,4 mm) urmata de
luna decembrie 31,3 mm.
Vanturile dominante sunt cele de NE si E, dar si cele din SW.
3.5 Flora si fauna
Conform incadrarii biogeografice teritoriul judetului Calarasi, implicit si al comunei Fundeni se
situeaza in regiunea stepa.
Din punct de vedere al provinciilor floristice judetul Calarasi se afla in Provincia danubiano-
Pontica.
Flora si fauna comunei Fundeni sunt caracteristice zonelor de stepa si silvostepa, fiind direct
influentate de starea factorilor de mediu din judet si de actiunile antropice.
Vegetatia specifica zonei este reprezentata de arbori si arbusti pentru vegetatia lemnoasa,
plante perene si anuale pentru vegetatia ierboasa din pasuni.
Vegetatia lemnoasa, este caracteristica zonei padurilor de Quercinee – predominant fiind
stejarul (Quercus rubus), cerul (Quercus cerris), ulmul (Ulmus lonis), frasinul (Fraximus excelsior).
Cei mai raspinditi arbusti sint: macesul (Rosa canina), porumbarul (Prunus spinosa), paducelul
(Crategus monogyna), lemnul Ciinesc (Ligustrum vulgare).
Vegetatia ierboasa intilnita in culture, este formata din: volbura (Convolvulus arvensis), pirul
gros (Cynodon dactylon), mohor (Setaria viridis), palamida (Cirsium arvense), stirul (Amaranthus
retroflexus), costreiul (Echinocloa crus galii), zemosita (Hibiscus ternatus), rugul (Rubus caesius).
Ca plante hidrofile sint intilnite rogozul (Carex specia), isma (Mentha sp.), stuful (Phragmites
Communis).
Vegetatia cultivata este reprezentata de grau, porumb, floarea soarelui, plante furaje.
Factorii pedoclimatici din zona ofera conditii satisfacatoare pentru majoritatea culturilor.
23
RAPORT DE
MEDIU
S.C. ECO SIMPLEX NOVA S.R.L. PUZ –
ANSAMBLU REZIDENŢIAL –
Comun
a Fundeni, jud. CĂLĂRAŞI
-2009-

Fauna salbatica a comunei Fundeni este reprezentata de elemente tipice adaptate
agrobiocenozelor din zonele de stepa si silvostepa ca: iepurele, potarnichea, prepelita, soparla de iarba,
sarpele, dihorul de stepa, nevastuica, sobolan, fazanul, ciocarlie, graur, gugustiuc, porumbel salbatic,
turturica, sturz.
Fauna lacurilor este reprezentata de vidra lisita, rata salbatica, melci, acvila, soimul, lebada.
3.6 Solurile
In urma intercatiunii factorilor pedogenetici in zona cercetata s-au format mai multe tipuri de
sol, cernoziomuri cambice, faeoziomuri (cernoziomuri argiloiluviale), soluri brun roscate (preluvosol
roscat – EL-RS) si aluviosoluri coluvice (coluvisoluri).
Solul studiat se incadreaza in clasa Luvisoluri-preluvosol roscat (EL-RS-sol brun roscat ).
Pentru stabilirea stratificatiei si a caracteristicilor fizico-mecanice a terenului, in zona cercetata
s-au executat 5 foraje manuale cu φ 3 si adancimi de 6,00 m fiecare.
Pe baza datelor din foraje s-a intocmit urmatoarea coloana litologica:
- 0,00 – 0,60 (0,80) m – strat de sol vegetal;
- 0,60 (0,80) – 1,40 m – argila prafoasa loessoida, cafenie-galbuie, plastic vartoasa;
- 1,40 – 6,00 m – praf argilos loessoid, galben, plastic vartos, cu concretiuni de calcar.
Orizontul loessoid prezinta valori medii ale umiditatilor, consistenta ridicata, valori ridicate ale
porozitatilor, fiind sensibil la umezire si putand fi incadrat in grupa B a pamanturilor macroporice de
acest gen, conform Normativ P7-2000.
Din punct de vedere seismic, comuna Fundeni este situata conform STAS 11100/1 – 1993, in
zona de grad 8/1 (M.S.K.) de intensitate seismica, iar potrivit Normativ P100/1 – 2006 in zona la care
valorile de varf al acceleratiei terenului pentru proiectare a
g
= 0,24 pentru cutremure avand intervalul
mediu de recurenta I.M.R. = 100 ani si a valorilor perioadei de control (col) Tc = 1,6 sec. a spectrului
de raspuns.
3.7 Patrimoniul cultural
24
RAPORT DE
MEDIU
S.C. ECO SIMPLEX NOVA S.R.L. PUZ –
ANSAMBLU REZIDENŢIAL –
Comun
a Fundeni, jud. CĂLĂRAŞI
-2009-

In zona studiata si in apropiere ei nu exista zone declarate monumente ale naturii sau rezervatii
naturale care sa implice restrictii de construire.
CAPITOLUL 4
PROBLEME DE MEDIU RELEVANTE PENTRU PUZ
Proiectul de fata se fundamenteaza pe principiul dezvoltarii durabile, pe protejarea mediului si
priveste activitati care sa aiba in vedere o dezvoltare economica si urbana armonioasa. In cadrul
proiectului se vor utiliza tehnologii prietenoase mediului, care respecta prevederile legale privind
protectia acestuia.
Administrarea eficienta a proiectului va contribui la dezvoltarea sociala si economica a
regiunii, prin cresterea calitatii vietii, isi va aduce contributia la existenta unui mediu mai protejat, mai
bine manageriat, prin promovarea conceptului de durabilitate in gestionarea resurselor zonei.
25
RAPORT DE
MEDIU
S.C. ECO SIMPLEX NOVA S.R.L. PUZ –
ANSAMBLU REZIDENŢIAL –
Comun
a Fundeni, jud. CĂLĂRAŞI
-2009-

Proiectul nu are impact negativ asupra mediului.
Atat in timpul realizarii proiectului, cat si in perioada de exploatare se vor urmari in
permanenta factorii de mediu, avandu-se in vedere si afluenta permanenta a publicului.
Calitatea globala a factorilor de mediu din zona studiata, este apreciata ca fiind buna, pe
teritoriu nu exista surse de poluare a apei, aerului sau solului.
Teritoriul comunei Fundeni apartine in totalitate sectorului cu clima continentala.
In zona studiata relieful dominant este de campie inalta, usor ondulata, cu altitudini cuprinse
intre 50 – 70 m.
Reteaua hidrografica este reprezentata de Valea Dambovitei, cu afluentul sau Valea Pasarea.
Zona studiata este libera de constructii, fiind in prezent teren agricol.
Zona studiata nu are un sistem centralizat de alimentare cu apa.
De asemenea nu dispune de un sistem de canalizare.
Pentru viitor se propune conservarea si imbunatatirea calitatii mediului, tinandu-se seama de
problemele specifice ale obiectivelor economice din zona, existente sau viitoare.
CAPITOLUL 5
OBIECTIVE DE PROTECTIE A MEDIULUI
5.1 Corelarea PUZ cu obiectivele de protectie a mediului stabilite
la nivel national, comunitar sau international
Zona luata in studiu a fost prinsa in PUG – Comuna Fundeni, judetul Calarasi.
Dezvoltarea zonei nu se poate face decat in relatie contextuala suprateritoriala. Propunerile de
dezvoltare sunt corelate cu elemente din planul urbanistic general (PUG – Comuna Fundeni).
26
RAPORT DE
MEDIU
S.C. ECO SIMPLEX NOVA S.R.L. PUZ –
ANSAMBLU REZIDENŢIAL –
Comun
a Fundeni, jud. CĂLĂRAŞI
-2009-

Planul urbanistic zonal are la baza urmatoarele documentatii:
• Datele continute in piesele scrise si desenate la P.U.G. Comuna Fundeni;
• Strategia de dezvoltare la nivel judetean si local;
• Discutii cu reprezentantii principalilor actori implicati in dezvoltarea localitatii;
• Discutii la nivelul administratiei publice locale;
• Consultari cu specialisti in domeniu din cadrul administratiei;
• Studiu geotehnic;
● Legislatia de urbanism si cea complementara acesteia.

5.2 Varianta propusa
Conform cerintelor stipulate in “Directiva SEA”, care se refera la evaluarea anumitor planuri si
programe asupra mediului s-a intocmit urmatoarea varianta la PUZ, astfel:
5.2.1 Zonificare
Zona studiata este libera de constructii, neamenajata. Prin realizarea amenajarilor si
constructiilor propuse se va obtine o zona de locuinte ca zona dominanta. Aceasta zona de locuinte se
va diferentia intr-o zona cu locuinte individuale si o zona cu locuinte colective. Zona destinata
locuintelor are o pondere de 51% din totalul terenului supus studiului.
O alta pondere importanta in bilantul teritorial o reprezinta zona destinata spatiilor verzi, care
ocupa 167 400 mp, ceea ce reprezinta 17,70% din totalul terenului supus studiului.
BILANT TERITORIAL PROPUS
Zonificarea teritoriului
Suprafata
(mp)
Procent
(%)
Locuinte individuale – 905 unitati 317 500 33,55
Locuinte colective 165 000 17,45
Servicii 55 600 5,9
Spatii verzi 167 400 17,70
27
RAPORT DE
MEDIU
S.C. ECO SIMPLEX NOVA S.R.L. PUZ –
ANSAMBLU REZIDENŢIAL –
Comun
a Fundeni, jud. CĂLĂRAŞI
-2009-

Circulatii: carosabil - 169 300 mp
pietonal - 63 000 mp
232 300 24,55
Echipare edilitara 8 400 0,85
TOTAL 946 300 100,0
5.2.2 Prescriptii pe zone, subzone si unitati teritoriale de referinta
Regulamentul urbanistic a fost elaborat pe baza Legii nr. 50/1991 si a Ordinului Ministerului
Lcurarilor Publice si Amenajarii Teritoriului nr. 91/1991.
Teritoriul acoperit de P.U.Z. si Regulament se compune din:
L – ZONA DE LOCUIT
L1 – subzona locuinte individuale max P+1+M
L2 – subzona locuinte colective max P+3+M
M - ZONA MIXTA
M1 – subzona mixta max P+3+etaj restrans (locuinte colective, comert)
M2 – subzona mixta max P+3+etaj restrans (comert, dotari, unitati de invatamant –
gradinita, scoala generala)
M3 – subzona mixta max P+5+etaj retras (birouri, servicii, showroom, anexe).
V - ZONA SPATIILOR PLANTATE SI SEMIPUBLICE
V1 – subzona spatii plantate de protectie cai majore (amenajari temporale)
V2 – subzona spatii verzi semipublice (spatii de joaca, amenajari peisagere, spatii de
odihna)
V3 – subzona spatii verzi publice cu acces nelimitat (parc orasenesc, gradinite publice).
G - ZONA ECHIPARE RETELE EDILITARE
G1 – subzona G1 – sursa si gospodarie de apa, P.S.I.
L –ZONA DE LOCUIT
Zona de locuit se compune din urmatoarele subzone:
L1 – subzona locuinte individuale (izolate/cuplate) max P+1+M;
L2 – subzona locuinte colective max P+3/4 retras.
28
RAPORT DE
MEDIU
S.C. ECO SIMPLEX NOVA S.R.L. PUZ –
ANSAMBLU REZIDENŢIAL –
Comun
a Fundeni, jud. CĂLĂRAŞI
-2009-

Utilizare functionala
Utilizari admise – L1+L2
- locuinte;
- echipamente publice sau de interes public;
- activitati comerciale, servicii artizanale de mici dimensiuni cu conditia sa nu
incomodeze sau sa polueze vecinatatile.
Utilizari admise cu conditionari
L2 - se admit servicii profesionale, cu conditia ca suprafata acestora sa nu depaseasca 300,00 mp
ADC, si sa nu genereze transporturi grele; aceste functiuni vor fi dispuse la intersectii si se va
considera ca au o arie de servire de 250 m.
Se admit echipamente publice la parterul blocurilor de locuit cu urmaoarele conditii:
- dispensarele de la parterul blocurilor vor avea un acces separat de cel al
locatarilor.
Se admit spatii pentru administrarea grupurilor de peste 20 – 40 apartamente proprietate privata,
eventual cu locuinta administratorului/portarului angajat permanent.
Utilizari interzise
L1+L2 - Se interzice localizarea sau continuarea functionarii in zona de locuit a oricaror activitati care
prin natura lor si prin modul lor de functionare produc poluare, zgomot, transporturi grele (baze de
transport, statii service, depozite de substante periculoase, cluburi si restaurante cu program de
noapte); depozitare en-gros; depozitari de materiale refolosibile; platforme de precolectare a deseurilor
urbane; activitati productive care utilizeaza pentru depozitare si productie terenul vizibil din
circulatiile publice; autobaze si statii de intretinere auto.
Se interzic lucrarile de terasement de natura sa afecteze amenajarile din spatiile publice si constructiile
de pe parcelele adiacente, precum si orice lucrari de terasament care pot sa provoace scurgerea apelor
pe parcelelor vecine sau care impiedica evacuarea si colectarea rapida a apelor meteorice.
Conditii de amplasare, echipare si configurare a cladirilor
Caracteristici ale parcelelor (suprafete, forme, dimensiuni)
29
RAPORT DE
MEDIU
S.C. ECO SIMPLEX NOVA S.R.L. PUZ –
ANSAMBLU REZIDENŢIAL –
Comun
a Fundeni, jud. CĂLĂRAŞI
-2009-

L1 - Se considera construibile parcelele care indeplinesc urmatoarele conditii cumulate:
dimensiuni minime:
rEGIMUL DE
CONSTRUIRE
dIMENSIUNE MINIMA
Suprafata (mp) Front (m)
Cuplat × 2 unitati 250 10
Cuplat × 4 unitati 150 12,5
Izolat 500 20
Parcela de colt 150 -
- adancimea parcelei sa fie mai mare sau cel putin egala cu latimea acesteia;
- parcelele se pot unifica pentru locuintele cuplate in regim de 2 sau 4 unitati
(cumparate una sau mai multe parcele adiacente).
Amplasarea cladirilor fata de aliniament
L1 – Cladirile pot fi dispuse pe aliniament sau retrase conform P.U.Z. cu urmatoarele recomandari:
- retragerile vor fi de minim 5,00 metri pe toate categoriile de strazi.
L2 – retragerile vor fi de minim 9,5 m.
Amplasarea cladirilor fata de limitele laterale si de cea posterioara ale parcelelor
L1 – este permis regimul de construire cuplat si izolat.
– pentru toate cladirile se impune o distanta minima obligatorie fata de limitele parcelei egala cu
jumatate din inaltimea la cornise a cladirii dar nu mai putin de 5,0 m.
– pentru toate cladirile se impune o distanta minima obligatorie fata de limitele posterioare ale
parcelei egala cu jumatate din inaltimea la cornise a cladirii dar nu mai putin de 5,0 m, exceptie
facand locuintele cuplate cate 4 (limita posterioara a parcelei fiind limita edificabil).
L2 – pentru toate cladirile se impune o distanta minima obligatorie fata de limitele posterioare ale
parcelei de 5,0 m.
Amplasarea cladirilor unele fata de altele pe aceeasi parcela
L1 – in cazul construirii mai multor corpuri distincte de cladiri pe aceeasi parcela, distantele minime
dintre acestea vor fi egale cu jumatate din inaltimea la cornise dar nu mai putin de 3,0 m.
Circulatii si accese
30
RAPORT DE
MEDIU
S.C. ECO SIMPLEX NOVA S.R.L. PUZ –
ANSAMBLU REZIDENŢIAL –
Comun
a Fundeni, jud. CĂLĂRAŞI
-2009-

L1 + L2 – Toate cladirile trebuie sa aiba in mod obligatoriu asigurat un acces carosabil de minim 3,0
m latime dintr-o cale de circulatie publica, sa permita intrarea mijloacelor de interventie in caz de
incendiu. In cazul parcelelor izolate in interiorul insulelor, acestea sunt neconstruibile pana la
obtinerea dreptului de trecere conform prevederilor Codului civil.
Stationarea autovehiculelor
L1 + L2 - Toate parcajele se vor asigura in afara spatiului aferent drumurilor publice.
L1 – loc de parcare in interiorul parcelei.
L2 – parcaj subteran.
Inaltimea maxima admisibila a cladirilor
L1 - inaltimea maxima la cornise masurata la nivelul solului va fi de:
- 4,0 m pentru parter,
- 7,0 m pentru P+1,
- 10,0 m pentru P+1+M.
L2 – inaltimea maxima la cornise masurata de la nivelul solului va fi de: 16,0 m pentru P+3+Et. retras.
Aspectul exterior al cladirilor
L1 + L2 – Constructiile realizate in zonele existente vor tine seama de vecinatatile imediate si de
caracterul viitor al zonei in cazul zonelor de tranzitie.
Constructiile din zonele noi vor tine seama de prevederile P.U.G. si de caracterul dominant rezidential
al zonei.
Se interzice folosirea azbocimentului pentru acoperirea cladirilor si anexelor.
Conditii de echipare edilitara
L1 + L2 – Toate cladirile vor fi in mod obligatoriu racordate la toate tipurile de retele publice
tehnico-edilitare existente si vor avea prevazuta posibilitatea de racordarea la viitoarele retele tehnico-
edilitare proiectate.
Se interzice dispunerea antenelor TV satelit in locuri vizibile din spatiile publice si dispunerea vizibila
a cablurilor TV.
Spatii libere si spatii plantate
31
RAPORT DE
MEDIU
S.C. ECO SIMPLEX NOVA S.R.L. PUZ –
ANSAMBLU REZIDENŢIAL –
Comun
a Fundeni, jud. CĂLĂRAŞI
-2009-

L1 + L2 – se recomanda ca spatiile neocupate cu cladiri, circulatii si platforme pentru diferite
activitati sa fie inierbate si plantate cu cel putin un arbore la fiecare 100,00 mp de teren liber.
Spatiile dintre aliniament si linia de retragere a cladirilor va fi amenajata ca gradina de fatada
decorativa.
Imprejmuiri
L1 + L2 – Se recomanda ca fiecare cladire sau grup de cladiri care au amenajari comune sa aiba
marcata limita terenului aferent catre strada prin imprejmuiri construite si/sau gard viu compact.
Fata de caracterul general al localitatii se recomanda ca gardul spre strada sa aiba partea inferioara
opaca pana la inaltimea de 0,40 m (pentru protejarea trotuarelor circulatiei publice de pamantul adus
de precipitatii) si o parte transparenta pana la inaltimea totala de 1,20 m.
Gardurile dintre proprietati se recomanda sa aiba inaltimea de minim 2,00 m.
Se recomanda ca administratia locala sa stabileasca modele de imprejmuiri pentru orientarea
locuitorilor si asigurarea unei imagini de calitate, spre spatiile publice.
Posibilitati maxime de ocupare si utilizare a terenului
Procent maxim de ocupare a terenului (POT)
Conform P.U.Z. cu urmatoarele recomandari:
L1 – locuinte individuale P+1, P+1+M, P.O.T. maxim = 40%;
L2 – locuinte colective (P+3, P+3+Etaj retras), P.O.T. maxim = 55%.
Coeficient maxim de utilizare a terenului (CUT)
Conform P.U.Z. cu urmatoarele recomandari:
L1 – locuinte individuale P+1, P+1+M, C.U.T. maxim = 1,00;
L2 - locuinte colective (P+3, P+3+Etaj retras), C.U.T. maxim = 2,5.
M – ZONA MIXTA
Zona este compusa din urmatoarele subzone:
o M1 – subzona mixta max P+3+et. retras (locuinte colective, comert);
o M2 – subzona mixta max. P+3+et. retras (comert, servicii, dotari, unitati de invatamant
– gradinita, scoala generala);
32
RAPORT DE
MEDIU
S.C. ECO SIMPLEX NOVA S.R.L. PUZ –
ANSAMBLU REZIDENŢIAL –
Comun
a Fundeni, jud. CĂLĂRAŞI
-2009-

o M3 – subzona mixta max. P+5+et. retras (birouri, servicii, showroom, anexe).
Caracterul zonei
Zona este constituita din diferite functiuni publice si de interes general dispuse in lungul
principalelor artere de circulatie, in centrul de cartier nou format si in jurul altor puncte de concentrare
a locuitorilor.
Subzonele M2 si M3 vor fi detaliate prin P.U.D.
Utilizare functionala
Utilizari admise
M1 – sunt admise urmatoarele functiuni:
- locuinte.
Parterul constructiilor din M1:
- sedii ale unor companii si firme, servicii pentru intreprinderi, proiectare,
cercetare, expertizare, consultanta in diferite domenii si alte servicii profesionale;
- servicii sociale, colective si personale;
- sedii ale unor organizatii politice, profesionale etc.
- comert cu amanuntul;
- restaurante, baruri, cofetarii, cafenele etc.;
- sport si recreere in spatii acoperite;
- parcaje la sol si multietajate;
- spatii libere pietonale, pasaje pietonale acoperite;
- spatii plantate.
M2 – sunt admise urmatoarele functiuni:
- institutii, servicii si echipamente publice de nivel supramunicipal, municipal
si de cartier;
33
RAPORT DE
MEDIU
S.C. ECO SIMPLEX NOVA S.R.L. PUZ –
ANSAMBLU REZIDENŢIAL –
Comun
a Fundeni, jud. CĂLĂRAŞI
-2009-

- sedii ale unor companii si firme, servicii pentru intreprinderi, proiectare,
cercetare, expertizare, consultanta in diferite domenii si alte servicii profesionale;
- servicii sociale, colective si personale;
- sedii ale unor organizatii politice, profesionale etc.;
- comert cu amanuntul;
- depozitare mic-gros;
- hoteluri, pensiuni, agentii de turism;
- restaurante, baruri, cofetarii, cafenele etc.;
- sport si recreere in spatii acoperite;
- parcaje la sol si multietajate;
- spatii libere pietonale, pasaje pietonale acoperite;
- spatii plantate;
- statie de alimentare carburant (va fi prevazuta cu zona de protectie 20 m,
amplasarea se va face in proximitatea zonei de acces in ansamblu rezidential).
M3 – sunt admise urmatoarele functiuni:
- institutii, servicii si echipamente publice de nivel supramunicipal, municial
si de cartier;
- sedii ale unor companii si firme, servicii pentru intreprinderi, proiectare,
cercetare, expertizare, consultanta in diferite domenii si alte servicii profesionale;
- servicii sociale, colective si personale;
- sedii ale unor organizatii politice, profesionale etc.;
- hoteluri, pensiuni, agentii de turism;
- restaurante, baruri, cofetarii, cafenele etc.;
- sport si recreere in spatii acoperite;
- parcaje la sol si multietajate;
- spatii libere pietonale, pasaje pietonale acoperite;
- spatii plantate.
Utilizari admise cu conditionari
34
RAPORT DE
MEDIU
S.C. ECO SIMPLEX NOVA S.R.L. PUZ –
ANSAMBLU REZIDENŢIAL –
Comun
a Fundeni, jud. CĂLĂRAŞI
-2009-

M1 + M2 + M3 – sunt admise urmatoarele functiuni:
- toate cladirile vor avea la parterul orientat spre strada functiuni care admit accesul
publicului in mod permanent sau conform unui program de functionare specific; se admit
activitati in care accesul publicului nu este liber numai cu conditia ca sa nu reprezinte mai
mult de 30 % din lungimea strazii incluse in zona mixta.
Utilizari interzise
M1 + M2 + M3 – sunt interzise urmatoarele functiuni:
- activitati productive poluante, cu risc tehnologic sau incomode prin traficul generat;
- constructii provizorii de orice natura;
- depozitare en-gros;
- statii de intretinere auto;
- curatatorii chimice;
- depozitari de materiale refolosibile;
- platforme de precolectare a deseurilor urbane;
- depozitarea pentru vanzare a unor cantitati mari de substante inflamabile sau toxice;
- activitati care utilizeaza pentru depozitare si productie terenul vizibil din circulatiile
publice sau din institutiile publice;
- lucrari de terasament de natura sa afecteze amenajarile din spatiile publice si
constructiile de pe parcelele adiacente;
- orice lucrari de terasament care pot sa provoace scurgerea apelor pe parcelele vecine
sau care impiedica evacuarea si colectarea apelor meteorice.
◊ Conditii de amplasare, echipare si configurare a cladirilor
Amplasarea cladirilor fata de aliniament
M1 + M2 + M3 – la intersectia dintre strazi aliniamentul va fi racordat printr-o linie perpendiculara pe
bisectoarea unghiului dintre strazi avand o lungime de minim 12,0 m pe strazi de categoria I, a II-a si
de 6,0 m pe strazi de categoria a III-a.
M1 – echipamentele publice vor fi retrase de la aliniament cu minim 6 – 10 m sau vor fi dispuse pe
aliniament in functie de caracterul strazii, de profilul activitatii si de normele existente.
35
RAPORT DE
MEDIU
S.C. ECO SIMPLEX NOVA S.R.L. PUZ –
ANSAMBLU REZIDENŢIAL –
Comun
a Fundeni, jud. CĂLĂRAŞI
-2009-

Amplasarea cladirilor fata de limitele laterale si de cea posterioara ale parcelelor
M2 + M3 – cladirile publice se vor amplasa in regim izolat, retragerea fata de limitele laterale vor fi
de minim jumatate din inaltimea la cornise, dar nu mai putin de 5,0 m, retragerea fata de limitele
posterioare va fi de minim jumatate din inaltimea la cornise, dar nu mai putin de 6,0 m;
– se interzice construirea pe limita parcelei daca aceasta constituie linia de separatie dintre
subzona mixta si zona rezidentiala, echipamente publice sau biserici, cazuri in care se admite
realizarea noilor cladiri numai cu o retragere fata de limitele laterale ale parcelei egala cu jumatate din
inaltimea la cornise, dar nu mai putin de 5,0 m;
– distanta dintre cladirea unei biserici si limitele laterale si posterioare ale parcelei este de
minim 10,0 m;
– cladirile se vor retrage fata de limita posterioara la o distanta de cel putin jumatate din
inaltimea cladirii masurata la cornisa, dar nu mai putin de 5,0 m;
– se recomanda ca, pentru respectarea intimitatii locuintelor, parapetul ferestrelor de pe
fatadele laterale ale cladirilor din zona mixta cu alte functiuni decat locuinte care sunt orientate spre
locuintele de pe parcelele laterale situate la mai putin de 10,0 m, sa aiba parapetul ferestrelor la minim
1,9 m de la pardoseala incaperilor;
– in cazul cladirilor comerciale si de productie se admite regimul compact de construire cu
conditia respectarii celorlalte prevederi ale regulamentului.

Amplasarea cladirilor unele fata de altele pe aceeasi parcela
M1 + M2 + M3 – cladirile vor respecta intre ele distante egale cu cel putin jumatate din inaltimea
celei mai inalte; distanta se poate reduce la jumatate din inaltime, dar nu mai putin de 8,0 m.
Circulatii si accese
M1 + M2 + M3 – parcela este construibila numai daca are asigurat un acces carosabil de minim 4.00
metri latime dintr-o circulatie publica in mod direct sau prin drept de trecere legal obtinut prin una din
proprietatile invecinate;
– se pot realiza pasaje si curti comune, private sau accesibile publicului permanent
sau numai in timpul programului de functionare precum si pentru accese de serviciu;
– in toate cazurile este obligatorie asigurarea accesului in spatiile publice a
persoanelor handicapate sau cu dificultati de deplasare.
36
RAPORT DE
MEDIU
S.C. ECO SIMPLEX NOVA S.R.L. PUZ –
ANSAMBLU REZIDENŢIAL –
Comun
a Fundeni, jud. CĂLĂRAŞI
-2009-

Stationarea autovehiculelor
M1 + M2 + M3 – stationarea autovehiculelor necesare functionarii diferitelor activitati se admite
numai in interiorul parcelei, deci in afara circulatiilor publice;
– in cazul in care nu se pot asigura in limitele parcelei locurile de parcare normate,
se va demonstra (prin prezentarea formelor legale) realizarea unui parcaj in cooperare ori
concesionarea locurilor necesare intr-un parcaj colectiv; aceste parcaje vor fi situate in cadrul centrului
de cartier sau in zona adiacenta la o distanta de maxim 250,0 m.
Inaltimea maxima admisibila a cladirilor
M1 – Hmax = 16 m;
M2 + M3 – Hmax = 22 m.
Aspectul exterior al cladirilor
M1 + M2 + M3 – aspectul cladirilor va fi subordonat cerintelor specifice unei diversitati de functiuni
si exprimarii prestigiului investitorilor, dar cu conditia realizarii unor ansambluri compozitionale care
sa tina seama de rolul social al strazilor comerciale, de particularitatile sitului, de caracterul general al
zonei si de arhitectura cladirilor din vecinatate cu care se afla in relatii de co-vizibilitate.
Conditii de echipare edilitara
M1 + M2 + M3:
- toate cladirile vor fi racordate la retelele tehnico-edilitare publice propuse;
- se va asigura posibilitatea racordarii la sistemele moderne de telecomunicatii;
- se interzice dispunerea antenelor TV-satelit in locuri vizibile din circulatiile publice
si dispunderea vizibila a cablurilor TV.
Spatii libere si spatii plantate
M1 + M2 + M3 – se vor identifica, proteja si pastra in timpul executarii constructiilor arborii
importanti existenti avand peste 4,0 m inaltime si diametrul tulpinii peste 15,0 cm; in cazul taierii unui
arbore se vor planta in schimb alti 10 arbori in perimetrul unor spatii plantate publice din apropiere;
– in gradinile de fatada ale echipamentelor publice minim 40 % din suprafata va fi
prevazuta cu plantatii inalte;
37
RAPORT DE
MEDIU
S.C. ECO SIMPLEX NOVA S.R.L. PUZ –
ANSAMBLU REZIDENŢIAL –
Comun
a Fundeni, jud. CĂLĂRAŞI
-2009-

– se recomanda ca minim 75% din terasele neutilizabile si 10% din terasele
utilizabile ale constructiilor sa fie amenajate ca spatii verzi pentru ameliorarea microclimatului si a
imaginii oferite catre cladirile invecinate;
– parcajele vor fi plantate cu un arbore la fiecare 4 locuri de parcare si vor fi
inconjurate cu un gard viu de 1,20 m inaltime;
– in zona cu terenuri contractile se vor evita speciile care prin tipul de radacina pot
mari sensibilitatea la umiditate a terenului de fundare.
Imprejmuiri
M1 + M2 + M3
Se recomanda ca administratia locala sa stabileadca modele de imprejmuiri pentru orientarea
locuitorilor si asigurarea unei imagini de calitate, spre spatiile publice.
Posibilitati maxime de ocupare si utilizare a terenului
Procent maxim de ocupare a terenului (POT)
P.O.T. maxim = 55,0% (sau conform P.U.D. pentru M2, M3).
Coeficient maxim de utilizare a terenului (CUT)
C.U.T. maxim = 2,5 (sau conform P.U.D. pentru M2, M3).
V - ZONA SPATIILOR VERZI.
Zona este compusa din urmatoarele subzone:
o V1 – subzona spatii plantate de protectie cai majore;
o V2 – subzona spatii verzi semipublice;
o V3 – subzona spatii verzi publice cu acces nelimitat.
Utilizare functionala
Utilizari admise
V1 – conform legilor si normelor in vigoare:
38
RAPORT DE
MEDIU
S.C. ECO SIMPLEX NOVA S.R.L. PUZ –
ANSAMBLU REZIDENŢIAL –
Comun
a Fundeni, jud. CĂLĂRAŞI
-2009-

- spatii verzi pentru protectia apelor, protectia climatica, protectia fata de
infrastructura tehnica conform legilor si normelor in vigoare;
- circulatii pietonale din care unele ocazional carosabile pentru
intretinerea spatiilor plantate si accesul la activitatile permise;
- pe fasia de protectie de 25,0 m din lungul oglinzii de apa ale lacului, cu
functiune publica, ecologica si peisagistica, se admit urmatoarele: drum de halaj, alei,
amenajari de mici dimensiuni pentru odihna, agrement, joc si sport, debarcadere, anexe
sanitare, mici puncte de alimentatie publica specifice programului de parc.
V2 + V3 – sunt admise:
- spatii plantate publice (parcuri, gradini, scuaruri);
- circulatii pietonale din care unele ocazional carosabile pentru
intretinerea spatiilor plantate;
- mobilier urban, amenajari pentru joc si odihna;
- adaposturi, grupuri sanitare, spatii pentru administrare si
intretinere avand suprafata construita desfasurata de maxim 60 mp;
- amenajari descoperite pentru practicarea sporturilor situate in
zonele rezidentiale;
- in afara functiunilor de spatii plantate publice si a celor de sport
si agrement sunt admise si functiuni comerciale intr-o proportie de maxim 20 % din aria
construita;
- constructii pentru expozitii, activitati culturale (spatii pentru
spectacole si biblioteci in aer liber, pavilioane cu utilizare flexibila sau cu diferite tematici),
activitati sportive, alimentatie publica si comert.
Utilizari admise cu conditionari
Nu este cazul.
Utilizari interzise
Se interzic:
- orice interventii care contravin legilor si normelor in vigoare;
39
RAPORT DE
MEDIU
S.C. ECO SIMPLEX NOVA S.R.L. PUZ –
ANSAMBLU REZIDENŢIAL –
Comun
a Fundeni, jud. CĂLĂRAŞI
-2009-

- orice schimbari ale functiunilor spatiilor verzi publice si diminuarea suprafetelor
inverzite;
- orice amenajari care sa atraga locuitorii in spatiile de protectie fata de infrastructura
tehnica de circulatii majore si de transport a energiei electrice si a gazelor;
- taierea arborilor fara autorizatia autoritatii locale abilitate.
Celelalte conditii de construire vor fi stabilite prin studii de specialitate avizate conform legii.
G - ZONA ECHIPARE RETELE EDILITARE
◊ Generalitati: caracterul zonei
Pe teritoriul pe care se va amplasa ansamblul rezidential nu exista retele edilitare comunale.
◊ Utilizare functionala
Utilizari admise – G1
- constructii, instalatii si amenajari pentru gospodaria comunala;
- birouri autonome;
- incinte tehnice cu cladiri si instalatii pentru sistemul de
alimentare cu apa, canalizare, alimentare cu energie electrica si termica, piete comerciale,
salubritate, intretinerea spatiilor plantate;
- parcaje.
Utilizari admise cu conditionari – G1
se vor asigura zonele de protectie prevazute prin norme.
Utilizari interzise – G1
- pentru incintele situate in zone rezidentiale se interzic orice activitati
care prezinta risc tehnologic si produc poluare prin natura activitatii sau prin transporturile
pe care le genereaza.
40
RAPORT DE
MEDIU
S.C. ECO SIMPLEX NOVA S.R.L. PUZ –
ANSAMBLU REZIDENŢIAL –
Comun
a Fundeni, jud. CĂLĂRAŞI
-2009-

5.2.3 Echipare tehnico-edilitara
Cai de comunicatie si transport
Intrucat terenul este amplasat pe partea stanga a liniei curente 802 Titan Sud – Oltenita, avand
o latura paralela cu C.F. ce are o lungime de 146,00 m de la km C.F. 34+410 la km C.F. 34+556, se
vor respecta urmatoarele:
- pe zona de siguranta C.F.R (20,00 m din ax linia C.F. cea mai
apropiata de lucrare) nu se admite amplasarea de constructii, fie ele si cu caracter
provizoriu;
- pe zona de protectie C.F.R. (intre 20,00 m si 100,00 m din ax
C.F. linia cea mai apropiata de lucrare) se admit amplasari de constructii dar numai dupa
obtinerea Avizului de Construire din partea C.F.R.
Se va respecta Ordonanta de Urgenta nr. 12/1998, republicata, privind transportul pe caile
ferate romane, cap. IV, art. 29-32, pct. 5 si cap. VII, art. 43, 44 , 45 si Regulamentul General de
Urbanism, republicat, art. 20 se atrage atentia ca in limita a 20,00 m de o parte si de alta fata de axul
caii ferate publice este instituita zona de siguranta a infrastructurii feroviare. In aceasta zona pot fi
efectuate expropieri pentru cauze de utilitate publica si nu se vor executa constructii fie si cu caracter
provizoriu. In baza aceleiasi ordonante s-a instituit zona de protectie a infrastructurii feroviare publice,
cuprinzand terenurile limitrofe situate de o parte si de alta a caii ferate, indiferent de proprietar, in
limita a 100,00 m de la calea ferata cea mai apropiata. Pentru constructiile care se vor amplasa pe zona
luata in studiu si care vor intra in zona de siguranta si de protectie a infrastructurii feroviare se va
solicita avizul Regionalei C.F. Bucuresti si apoi se va obtine autorizatia M.T.C.T.
S-a obtinut Avizul de principiu nr. R2/19/663 din 20.10.2008 emis de Regionala CFR
Bucuresti.
Gospodarirea apelor
Reteaua hidrografica este reprezentata de Valea Pasarea, afluent al raului Dambovita – bazinul
hidrografic Arges.
41
RAPORT DE
MEDIU
S.C. ECO SIMPLEX NOVA S.R.L. PUZ –
ANSAMBLU REZIDENŢIAL –
Comun
a Fundeni, jud. CĂLĂRAŞI
-2009-

• Alimentarea cu apa potabila
Pentru asigurarea apei potabile necesare pentru:
- consumul menajer si igenico-sanitar;
- combaterea incendiului din exterior;
- stropit spatii verzi.
se vor executa urmatoarele:
- foraje de mare adancime – minim 3;
- gospodarie de apa potabila si de incendiu;
- retele de alimentare cu apa potabila si incendiu;
- retele de alimentare cu apa potabila a consumatorilor casnici, a hidrantilor
de incendiu stradali si a hidrantilor de gradina (spatiu verde).
Forajele de mare adancime (circa 200 – 220 m) se vor amplasa pe domeniul public la distante
de minim 300 m unul de celalalt, conform studiilor hidrogeologice, cu zone sanitare severe conform
normelor sanitare in vigoare.
Forajele se vor echipa cu pompe submersibile. Capul forajului se va proteja cu un camin. Apa
extrasa din stratul freatic se va contoriza. Fiecare foraj se va dota cu post de transformare montat pe
stalp.
Apa potabila extrasa din stratul freatic se va dirija spre gospodaria de apa potabila si incendiu.
Gospodaria de apa potabila si incendiu va fi compusa din:
- 2 buc. rezervoare semi-ingropate din beton armat cu V = 500 mc fiecare;
- 1 buc. statie de pompare si ridicare a presiunii andosata rezervoarelor;
- 1 buc. cladire administrativa si laborator analiza;
- post de transformare.
Apa potabila se va trata impotriva agentilor patogeni cu ozon si raze ultraviolete.
Gospodaria de apa si incendiu se va proteja de o zona sanitara conform nrmelor sanitare in
vigoare.
Langa incinta gospodariei de apa potabila si incendiu se va amplasa o remiza P.S.I dotata cu
motopompe mobile pentru incendiu, material de interventie si protectie la foc. Serviciul de pompieri
va fi asigurat de o formatie de voluntari recrutati din randurile locuitorilor ansamblului rezidential.
42
RAPORT DE
MEDIU
S.C. ECO SIMPLEX NOVA S.R.L. PUZ –
ANSAMBLU REZIDENŢIAL –
Comun
a Fundeni, jud. CĂLĂRAŞI
-2009-

Retelele de alimentare cu apa potabila si incendiu se vor amplasa sub trotuar si se vor dota
cu hidranti de incendiu subterani, hidranti de gradina pentru udat satiu verde si bransamente pentru
locuinte.
Pentru asigurarea apei potabile la consumatori si la hidrantii de incendiu, retelele de alimentare
cu apa se vor executa inelare, din teava de polipropilena si se vor echipa cu camin cu vane de
sectorizare si golire. Adancimea de pozare a retelelor de apa va fi de -1,25 m fata de cota finita trotuar.
• Canalizarea apelor uzate
Apa uzata menajera, evacuata de la instalatiile interioare ale locuintelor se va colecta de retele
de canalizare executate din tub de PVC, echipate cu camine de racord, vizitare si intretinere din PVC
carosabile. Retelele de canalizare menajera se vor amplasa pe axul aleilor si a drumurilor. Retelele de
canalizare menajera se vor monta sub adancimea de -1,10 m de la cota finita a drumului, panta spre
statia de epurare fiind intre 0,003 si 0,005.
Din reteaua de canalizare apa uzata menajera ajunge la statia de epurare ce va deservi
obiectivul.
Apele uzate menajere colectate de retelele de canalizare vor fi epurate mecanic si biologic intr-
o statie de epurare.
Statia de epurare va fi echipata cu:
- statie de pompare ape uzate tip cheson – 4 buc.;
- camera cu gratar – 2 buc.;
- separatoare de grasimi – 2 buc.;
- decantoare primare – 2 buc.;
- decantoare secundare – 2 buc.;
- statie de turbosuflante – 1 buc.;
- statie de filtre presa – 1 buc.;
- gazometre;
- centrala termica;
- bloc tehnic si administrativ cu laborator analize;
- uscare namol;
- post de transformare.
43
RAPORT DE
MEDIU
S.C. ECO SIMPLEX NOVA S.R.L. PUZ –
ANSAMBLU REZIDENŢIAL –
Comun
a Fundeni, jud. CĂLĂRAŞI
-2009-

Indicatorii de calitate ai apelor uzate epurate, evacuate in Lacul Fundeni, se vor incadra in
limitele impuse prin H.G.R. nr. 188/2002 – anexa 3 – NTPA 001/2002, modificata si completata cu
H.G. 352/2005.
Statia de epurare se va amplasa intr-o zona joasa, fata de anasamblu rezidential, la distanta de
cladiri conform normelor sanitare in vigoare.
Statia de epurare va fi protejata de un perimetru sanitar sever, conform normelor sanitare in
vigoare.
Retea canalizare pluviala
Apa pluviala colectata de pe acoperisul cladirilor se va evacua la nivelul trotuarului prin
burlane si jgheaburi, apa urmand a se infiltra in spatiul verde adiacent.
Apa pluviala colectata pe caile de acces se va dirija prin rigole marginale spre spatiile verzi ale
parcurilor.
Proiectul detine Aviz de gospodarire a apelor nr. 55 din 18.11.2008, emis de Administratia
Nationala „Apele Romane” – Directie Apelor Buzau-Ialomita, S.G.A. Calarasi.
Alimentare cu energie electrica si telecomunicatii
• Alimentare cu energie electrica
Alimentarea cu energie electrica se va face prin racorduri individuale dintr-un post de
transformare si cutii de distributie amplasate in centrele de greutate ale consumatorilor. Distributia
energiei electrice se va face prin retele aeriene din LEA 20kv.
• Telecomunicatii
In functie de necesarul de posturi se va solicita realizarea legaturii la cea mai apropiata retea
telefonica existenta.
Alimentare cu energie termica
Incalzirea spatiilor si prepararea apei calde menajere se va face prin intermediul unor centrale
termice proprii de capacitate mica cu functionare cu gaz natural, ce vor asigura agentul termic, apa
44
RAPORT DE
MEDIU
S.C. ECO SIMPLEX NOVA S.R.L. PUZ –
ANSAMBLU REZIDENŢIAL –
Comun
a Fundeni, jud. CĂLĂRAŞI
-2009-

calda la 70/90
o
C. Echipamentele cu care vor fi dotate centralele termice vor fi complet automatizate,
cu randamente minime de 92 % si vor avea agremente tehnice si omologari la zi. Lucrarile vor fi
realizate in conformitate cu „Normele tehnice pentru proiectarea si executarea sistemelor de
alimentare cu gaze naturale – Ordinul MEC 587/2004, centralele vor avea tiraj natural, respectand
prescriptiile constructive din documentatiile si normativele tehnice in vigoare.
Alimentare cu gaze naturale
Pe teritoriul administrativ al comunei este amplasata conducta de transport gaze naturale de
inalta presiune DN 500 mm, care alimenteaza Municipiul Oltenita. Din acest motiv se propune
introducerea alimentarii cu gaze in zona studiata.
Infiintarea distributiilor de gaze in localitatile tranzitate de conducta de transport gaze naturale
DN 500 mm Sindrilita – Oltenita se poate face in conformitate cu O.U.G. nr. 33/2004 aprobata prin
Legea 322/2004.
In conditiile in care alimentarea cu gaze naturale se va dovedi rentabila, pentru alimentarea cu
gaze naturale a Ansamblului rezidential – comuna Fundeni, se propune urmatoarea solutie:
• amplasarea unei Statii de reglare masurare predare (SRMP) in imediata apropiere a
conductei de transport de inalta presiune. In aceasta SRMP se va realiza reducerea presiunii
in 2 trepte: de la inalta la medie si de la medie la redusa;
• daca se considera posibil, aceasta SRMP va putea alimenta si distributia de gaze
naturale din satele Fundeni si Plataresti;
• conducte de distributie de presiune redusa vor fi din polietilena de inalta densitate
(PEID) sau otel.
Exista, de asemenea, posibilitatea de a alimenta centralele termice, precum si masinile de gatit
cu gaz petrolier lichefiat (GPL) stocat in recipiente mic-vrac tip BUTAN GAS ROMANIA sau
SHELL GAS.
Gospod arie comunala
Colectarea deseurilor menajere se va face in pubele ecologice si se vor evacua, prin intermediul
unui agent economic specializat, cu o frecventa ce se va stabili in conformitate cu normele in vigoare.
45
RAPORT DE
MEDIU
S.C. ECO SIMPLEX NOVA S.R.L. PUZ –
ANSAMBLU REZIDENŢIAL –
Comun
a Fundeni, jud. CĂLĂRAŞI
-2009-

CAPITOLUL 6
EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI
A. NIVELUL CALITATIV AL FACTORILOR DE MEDIU
REZULTAT DIN IMPLEMENTAREA PUZ
Pentru amplasamentul luat in studiu se propune rezolvarea aspectelor legate de asimilarea unui
teritoriu nedezvoltat, fara infrastructura, neechipat edilitar.
Prezenta documentatie prevede echiparea acestui teritoriu cu elementele unei structuri urbane,
stabilirea-detalierea mai explicita a utilizarilor functionale posibile impreuna cu regulamentul aferent
acestor functiuni, stabilirea circulatiilor optime in zona si a unor posibile parcelari care sa excluda in
viitor rezolvarea acceselor la loturi prin intermediul servitutilor de trecere, echiparea edilitara a zonei.
Folosinta actuala a terenului ce face obiectul Planului Urbanistic Zonal este teren agricol.
Teritoriul studiat are o pozitie care il face apt pentru constructii cu caracter public operate
privat/public.
Functiunile propuse:
- locuinte individuale si colective;
- birouri;
- zona de agrement.
Impactul investitiei asupra mediului se imparte in :
• impact care are loc in timpul implementarii proiectului;
• impact care are loc in timpul exploatarii acestuia.
46
RAPORT DE
MEDIU
S.C. ECO SIMPLEX NOVA S.R.L. PUZ –
ANSAMBLU REZIDENŢIAL –
Comun
a Fundeni, jud. CĂLĂRAŞI
-2009-

Prima faza este limitata la perioada de executie si va exercita impact negativ asupra aerului in
special prin emisii de pulberi cu continut variat si prin emisii de vibratii si zgomot.
Efectele au caracter temporar si actioneaza in special asupra personalului muncitor datorita
expunerii mai indelungate.
Pentru perioada de exploatare efectele principale pe termen mediu si lung vor fi estimate si
incadrate in limitele impuse conform normativelor in vigoare, pentru fiecare factor de mediu.
1. Factor de mediu aer
 Faza de constructie a cladirilor si a obiectivelor tehnico-edilitare
In aceasta faza sursele principale de poluare sunt reprezentate de activitatile specifice
organizarii de santier, iar impactul se manifesta in special asupra factorilor de mediu aer, sol,
populatie.
Prin aplicarea pe toata durata executiei obiectivelor din program a unor masuri obligatorii de
protejare a factorilor de mediu, cumulat cu specificul de dispersie a emisiilor in teritoriu, va rezulta un
nivel de poluare/impurificare mai redus care va conduce la efecte minore, incadrate in tipul “efecte
nedecelabile cazuistic”.
Printre masurile de protejare a factorului de mediu aer mentionam:
- masuri de reducere a nivelului incarcarii atmosferice cu pulberi in suspensie sedimentabile;
- materialele de constructii pulverulente se vor manipula in asa fel incat sa se reduca la minim
nivelul particulelor ce pot fi antrenate de curentii atmosferici;
- masuri pentru evitarea disiparii de pamant si materiale de constructii pe carosabilul drumurilor de
acces;
- se interzice depozitarea de pamant excavat sau materiale de constructii in afara amplasamentului
obiectivelor si in locuri neautorizate;
- pamantul excavat va putea fi folosit pentru reamenajare, restaurarea terenului.
 Faza de exploatare a obiectivelor propuse prin PUZ
47
RAPORT DE
MEDIU
S.C. ECO SIMPLEX NOVA S.R.L. PUZ –
ANSAMBLU REZIDENŢIAL –
Comun
a Fundeni, jud. CĂLĂRAŞI
-2009-

Sursele principale de impurificare/poluare a aerului:
- sistemele de incalzire – centrale termice – gaze naturale;
- mijloace auto – surse mobile.
1.1 Nivel emisii atmosferice

Estimarea nivelului emisiilor s-a facut utilizand :
o Metodologia OMS - Evaluare surse de poluare si utilizarea rezultatelor pentru
formularea strategiilor de control;
o Metodologia A.P. 42 EPA - Factori de emisie.

Deoarece noile reglementari pentru functiunile propuse interzic crearea unei zone industriale,
nu se pune problema estimarii incarcarii atmosferice cu poluanti proveniti din activitati industriale.
 Valori limita pentru emisii
• Ordinul 462/1993 al MAPPM – stabileste valorile limita la emisie (VLE);
• Ordinul 756/1997 al MAPPM – „Reglementare privind evaluarea poluarii mediului”:
- prag de interventie: depasirea VLE;
- prag de alerta: 70 % din VLE.
Valorile limita la emisii (VLE) pentru focare alimentate cu gaze naturale


Substanta
Concentratia (mg/mc)
VLE-Ord.462/93 Prag alerta-Ord. 756/97
Oxizi de sulf (exprimati SO
2
) 35 24,5
Oxizi de azot (exprimati NO
2
) 350 245
Monoxid de carbon (CO) 100 70
Pulberi in suspensie 5 3,5
Marime de referinta: valorile limita se raporteaza la un continut in O
2
al efl. gazosi de
3% vol.
48
RAPORT DE
MEDIU
S.C. ECO SIMPLEX NOVA S.R.L. PUZ –
ANSAMBLU REZIDENŢIAL –
Comun
a Fundeni, jud. CĂLĂRAŞI
-2009-





 Estimare nivel emisii
Avand in vedere suprafata libera de constructii, functiunile propuse si zonificarea teritoriala,
pentru estimarea nivelului emisiilor s-au considerat ca surse principale de impurificare/poluare a
aerului sistemele de incalzire – centralele termice si traficul rutier.
 Centrale termice: combustibil - gaze naturale
Pentru locuintele individuale se vor utiliza centrale termice cu puterea utila 24÷33 kW, cu
combustibil - gaze naturale. Locuintele colective vor fi dotate cu centrale termice cu puterea utila de
600÷2000 kW, combustibil – gaze naturale.
Nivel maxim emisii estimate – 1 centrala termica P = 24÷33 kW –
Combustibil Poluanti
Conc.
estimata
mg/Nmc
Norme de limitare Debit
masic
g/h
VLE
Ordin 462/93
Prag alerta
Ordin 756/97
Gaze
Naturale
SO
2
- 35 24,5 -
NO
2
24 350 245 8,6
CO 15 100 70 5,37
Pulberi 0,36 5 3,5 0,13
* marimea de referinta - continut in O
2
de 3% volum.
Nivel maxim emisii estimate – 1 centrala termica P = 600÷2000 kW –
Combustibil Poluanti
Conc.
estimata
Norme de limitare Debit
masic VLE Prag alerta
49
RAPORT DE
MEDIU
S.C. ECO SIMPLEX NOVA S.R.L. PUZ –
ANSAMBLU REZIDENŢIAL –
Comun
a Fundeni, jud. CĂLĂRAŞI
-2009-

mg/Nmc
Ordin 462/93 Ordin 756/97
g/h
Gaze
Naturale
SO
2
- 35 24,5 -
NO
2
82 350 245 208,3
CO 21 100 70 53,34
Pulberi 0,41 5 3,5 1,04
* marimea de referinta - continut in O
2
de 3% volum.
Nivelul estimat - se incadreaza in V.L.E. Ordin 462/93;
- se situeaza sub pragurile de alerta - Ordin 756/97.
 Trafic auto
Traseele propuse asigura legatura teritoriului cu zonele limitrofe, cat si legatura intre spatiile
din teritoriul in studiu.
Emisiile de poluanti (gaze esapament) provin din arderea carburantilor (benzina, motorina) in
diverse tipuri de motoare.
Elemente luate in consideratie:
- viteza de circulatie (5 – 10 km/h);
- compozitia traficului (93% autoturisme; 7% autovehicule de tonaj mediu);
- elemente geometrice (aliniament; benzi de circulatie; flux continuu).
Din procesul de ardere a carburantului lichid tip motorina si benzina in motoarele cu aprindere
prin scanteie sau compresie ale autovehiculelor, rezulta: monoxid de carbon (CO), oxizi de azot (NO
x
,
exprimati prin NO
2
, ce reprezinta proportia dominanta), oxizi de sulf (exprimati prin SO
2
), pulberi in
suspensie (PST), hidrocarburi nearse (COV – compusi organici volatili).
Emisiile de poluanti sunt necontrolate si au caracter discontiuu; se produc intr-un interval de
cca 30 min.
Nivelul acestora depinde de o serie de factori:
50
RAPORT DE
MEDIU
S.C. ECO SIMPLEX NOVA S.R.L. PUZ –
ANSAMBLU REZIDENŢIAL –
Comun
a Fundeni, jud. CĂLĂRAŞI
-2009-

• tipul de motor (cu aprindere prin scanteie sau compresie): gazele de esapament
au un continut diferit de poluanti, in functie de carburant, implicit de tipul arderii;
• regimul de functionare;
• distanta parcursa ;
• timpii de deplasare si manevre;
• frecventa traficului.

Vom lua in calcul urmatoarea varianta de trafic:
- 75% - autovehicule cu benzina de mic litraj < 1900cc;
- 18% - autovehicule cu aprindere prin compresie < 1,5t;
- 3% - autovehicule cu aprindere prin compresie > 1,5t.
Estimare nivel poluanti proveniti din trafic
Tipul auto si
procentul de rulare
PST
(g/nr.auto)
SO
2
(g/nr.auto)
NO
x
(g/nr.auto)
CO
(g/nr.auto)
COV
(g/nr.auto)
Autoturisme cu
aprindere prin
compresie
(18% - 50 auto)
12 15,6 40 50 53,5
Autoturisme cu benzina
(75%- 200 auto)
8 52 496 569,6 110,4
Pentru acest tip de emisie (in spatiu deschis) Ordin 462/93 nu prevede valori limita de emisie (VLE).
1.2 Nivelul imisiilor atmosferice rezultat din calculul de dispersie
1.2.1 Prezentarea metodei de calcul
51
RAPORT DE
MEDIU
S.C. ECO SIMPLEX NOVA S.R.L. PUZ –
ANSAMBLU REZIDENŢIAL –
Comun
a Fundeni, jud. CĂLĂRAŞI
-2009-

Pentru modelarea dispersiei poluantilor in aer a fost utilizat programul METI-LIS versiunea
2.03, dezvoltat de Ministerul Economiei, Comertului si Industriei, Centrul de Cercetare pentru
Gestionarea Riscului Chimicalelor si AIST (Japonia).
Intrarile esentiale in program sunt ratele de emisie si alte conditii precum locatia, inaltimea,
volumul de gaz si temperatura, factorii meteo. Utilizatorii pot selecta optional unul din modurile de
simulare : pe termen scurt sau lung. Datele meteo pe termen lung sunt importate in sistem ca un fisier
extern pregatit de catre utilizator.
Modelul METI-LIS este bazat pe o ecuatie Gaussiana a penei de poluant :
]
2
y
y
5 , 0 exp[
z y s
u 2
QV
) z , y , x (
C

,
`

.
|
σ

σ σ π
·
C: Concentratia in directiile x, y, z (m
3
/m
3
: ppb, ppm, sau alte unitati)
Q: Rata de emisie a poluantului (m
3
N/s)
2
V: Termen vertical
u
s
: Viteza vantului la inaltimea de eliberare (m/s)
σ
y

z
: Parametri de dispersie in directii verticale si laterale (m).
Termenul vertical, V, reprezinta distributia curbei gausiiene in directie verticala. Acest termen
include inaltimea punctului de calcul si efectele datorate inaltarii penei de poluant emise.
]
]
]
]

,
`

.
|
σ
+
− +
]
]
]
]

,
`

.
|
σ

− ·
2
z
e
h
r
z
5 , 0 exp
2
z
e
h
r
z
5 , 0 exp V
z
r
: Inaltimea la punctul de calcul (m)
h
e:
Inaltimea efectiva a penei de poluant (m).
Inputurile in programul de dispersie au fost:
- caracteristicile surselor : localizare, inaltime, diametrul, debitul masic al poluantului,
volumul si temperatura efluentului;
- debitul masic de poluant si caracteristicile poluantului;
- date meteo pe termen scurt si termen lung (date orare pe un an de zile) reprezentate prin :
directia si viteza vantului, temperatura, radiatia solara;
- clasa de stabilitate;
- suparafata si inaltimea cladirilor apropiate ce ar putea influenta dispersia poluantului.
52
RAPORT DE
MEDIU
S.C. ECO SIMPLEX NOVA S.R.L. PUZ –
ANSAMBLU REZIDENŢIAL –
Comun
a Fundeni, jud. CĂLĂRAŞI
-2009-

• Pentru modelarea dispersiilor s-au luat in calcul debitele masice de poluanti, rezultate in urma
efectuarii masuratorilor la sursele stationare de emisie.
• Calculele s-au efectuat cu pasi variabili, pana la o anumita distanta fata de sursa de evacuare.
• Nivelul maxim al imisiilor de poluanti se compara cu:
- CMA medii de scurta durata, conform STAS 12574/87 pentru pulberi totale in suspensie,
amoniac;
- valori limita orare conform Ordin 592/2002 pentru SO
2
, NO
2
, monoxid de carbon.
• Rezultatele calculelor de dispersii pentru situatia de calm atmosferic si pentru situatia de vant sunt
reprezentate grafic, prin harti de dispersie.
1.2.2 Incadrarea in legislatie
Nivelul imisiilor rezultat din calculul de dispersie se compara cu:
• concentratiile maxime admise, conform STAS 12574/87 “Conditii de calitate a aerului in
zonele protejate”;
• valori limita pentru praguri de calitate a aerului conform Ordin 592/2002.
Substanta poluanta STAS 12574/87
CMA medie scurta durata (mg/mc)
Dioxid de azot 0,3
Dioxid de sulf 0,75
Monoxid de carbon 6,0
Pulberi in suspensie 0,5
Aldehide 0,035

Prin Ordinul MAPM nr. 592/25.06.2002 sunt stabilite valorile limita si valorile de prag pentru
nivelul imisiilor. Acestea sunt prezentate in tabelul urmator:
Valori limita, marje de toleranta, praguri de alerta
53
RAPORT DE
MEDIU
S.C. ECO SIMPLEX NOVA S.R.L. PUZ –
ANSAMBLU REZIDENŢIAL –
Comun
a Fundeni, jud. CĂLĂRAŞI
-2009-

POLUANT
MODUL DE
LIMITARE
PERIOADA
DE
MEDIERE
VALOARE
A
LIMITA
MARJA DE
TOLERANT
A
NO
2
si NO
x
Valoare limita orara
pentru protectia
sanatatii umane
1 h
200 µ g/mc
NO
2
17 µ g/mc
Valoare limita anuala
pentru protectia
sanatatii umane
An
calendaristic
40 µ g/mc
NO
2
4 µ g/mc
SO
2
Valoare limita orara
pentru protectia
sanatatii umane
1 h 350 µ g/mc -
Valoare limita anuala
pentru protectia
sanatatii umane
24 h 125 µ g/mc Nu
CO
Valoare limita pentru
protectia sanatatii
umane
Valoarea
maxima zilnica
a mediilor pe
8 ore
10 mg/mc -
Prag alerta pentru concentratii masurate consecutiv timp de 3 ore :
- NO
2
– 400 µ g / mc;
- SO
2
– 500 µ g / mc.
1.2.3 Nivel imisii rezultat din dispersie

S-a modelat nivelul imisiilor si rezultatele au fost transpuse grafic pe harti de poluare zonala.
Surse de emisie:
- centrale termice - estimarile s-au realizat pentru un numar total de 561 de centrale
termice – 515 centrale termice cu P=24÷33 kW + 46 centrale
termice cu P=600÷2000kW.
54
RAPORT DE
MEDIU
S.C. ECO SIMPLEX NOVA S.R.L. PUZ –
ANSAMBLU REZIDENŢIAL –
Comun
a Fundeni, jud. CĂLĂRAŞI
-2009-

Nivelul maxim al imisiilor de poluanti
Poluant
Stratificare stabila
0,5 m/s
Stratificare instabila
4,0 m/s
Conc. max
µg/mc
Distanta
m
Conc. max
µg/mc
Distanta
m
Oxizi de azot (NO
2
) 1,662 180 7,039 960
Pulberi totale in suspensie 0,013 290 0,059 780
Monoxid de carbon (CO) 0,618 120 2,691 810
- Pulberile au fost estimate ca pulberi totale in suspensie, raportarea facandu-se la STAS
12574/87 pentru concentratii medii de scurta durata care au ca limita valoarea de 0,5 mg/mc.
Incadrarea in norme
Concentratiile determinate de NO
x
, CO se situeaza in totalitate sub limita impusa prin Ordin
592/2002.
Concentratiile medii de scurta durata de PST se situeaza in totalitate sub limita impusa prin
STAS 12574/87.
1.2.4 Poluarea cumulativa in sinergism
Conform STAS 12574/87, pentru substantele cu actiune sinergica, prezente simultan in aer:
1 ≤

CMAi
Ci
.
Poluantii specifici, cu actiune sinergica, sunt :
1. SO
2
+ NO
2
2. SO
2
+ PST
3. NO
2
+ PST
Determinarea valorii poluarii cumulative (PC) a avut la baza calculele de dispersie si s-a
realizat pentru zona functionala si pentru areale amplasate in zonele protejate cu functiune agricola sau
de locuire, in conditiile:
55
RAPORT DE
MEDIU
S.C. ECO SIMPLEX NOVA S.R.L. PUZ –
ANSAMBLU REZIDENŢIAL –
Comun
a Fundeni, jud. CĂLĂRAŞI
-2009-

• starea atmosferica : - stabila - calm atmosferic;
- instabila – vant cu viteza 4 m/s;
• emisie simultana si continua de la sursele aferente obiectivului.
Poluarea cumulativa in sinergism – calm atmosferic
Zona de actiune
Limita functionala
Valoarea poluarii cumulative
SO
2
+ NO
2
SO
2
+ PST NO
2
+ PST
Directie Nord 0,0012 0,0000096 0,0016
Directie Est 0,0011 0,000011 0,0013
Directie Sud 0,0015 0,0000098 0,0011
Directie Vest 0,0013 0,000012 0,0017

Transpunerea grafica a valorilor poluarii cumulative in sinergism
Situatia de calm atmosferic
0
0.0002
0.0004
0.0006
0.0008
0.001
0.0012
0.0014
0.0016
0.0018
1
Actiune
sinergica:SO2+NO2
Actiune
sinergica:SO2+PST
Actiune
sinergica:NO2+PST
*
* *
 Pentru situatia de calm atmosferic valoarea poluarii cumulative in sinergism calculata
conform STAS 12574/87 este subunitara (sub valoarea limita admisa), in toate situatiile
considerate.
56
RAPORT DE
MEDIU
S.C. ECO SIMPLEX NOVA S.R.L. PUZ –
ANSAMBLU REZIDENŢIAL –
Comun
a Fundeni, jud. CĂLĂRAŞI
-2009-

Poluarea cumulativa in sinergism – stare atmosferica instabila
- viteza vant 4,00 m/s –
Zona de actiune
Limita functionala
Valoarea poluarii cumulative
SO
2
+ NO
2
SO
2
+ PST NO
2
+ PST
Directie Sud - Vest 0,0019 0,000024 0,0025
Transpunerea grafica a valorilor poluarii cumulative in sinergism
Situatia de instabilitate atmosferica
0
0.0005
0.001
0.0015
0.002
0.0025
0.003
1
Actiune
sinergica:SO2+NO2
Actiune
sinergica:SO2+PST
Actiune
sinergica:NO2+PST
*
* *
 Pentru situatia de instabilitate atmosferica valoarea poluarii cumulative in sinergism
calculata conform STAS 12574/87 este subunitara (sub valoarea limita admisa), in toate
situatiile considerate.
2. Factor de mediu apa
• Alimentarea cu apa
Alimentarea cu apa potabila pentru:
57
RAPORT DE
MEDIU
S.C. ECO SIMPLEX NOVA S.R.L. PUZ –
ANSAMBLU REZIDENŢIAL –
Comun
a Fundeni, jud. CĂLĂRAŞI
-2009-

- consumul menajer si igenico-sanitar;
- combaterea incendiului din exterior;
- stropit spatii verzi,
se va realiza din trei foraje de mare adancime.
Apa potabila extrasa din stratul freatic se va dirija spre gospodaria de apa potabila si incendiu.
Apa calda menajera pentru consumatorii din cladiri se va prepara local in centrale termice.
• Canalizarea apelor uzate
Apele uzate menajere vor fi colectate prin retele de canalizare menajera si evacuate intr-o statie
de epurare.
Apele uzate menajere epurate vor fi deversate prin curgere gravitationala la emisarul din zona,
Lacul Fundeni. Parametrii de epurare ai statiei se vor incadra in limitele impuse de normativul NTPA
001/2005 – privind deversarile de ape uzate in ape de suprafata.
Statia de epurare va reduce concentratia de materii in suspensie, grasimi, substante organice si
azot amoniacal si va regla pH-ul apelor uzate de tip menajer.

Apele uzate pluviale vor fi evacuate catre spatiile verzi din incintele respective.
Necesarul de apa – Breviar de calcul
Necesarul de apa va asigura:
• alimentarea cu apa potabila a locuintelor;
• udatul spatiilor verzi;
• necesarul de apa pentru stingerea incendiilor.
Cantitatile de apa necesare s-au calculat conform SR 1343/1-2006, STAS 1478-90, STAS
1846-90. Am estimat un numar de 4000 consumatori de apa.
58
RAPORT DE
MEDIU
S.C. ECO SIMPLEX NOVA S.R.L. PUZ –
ANSAMBLU REZIDENŢIAL –
Comun
a Fundeni, jud. CĂLĂRAŞI
-2009-

Debitul specific de apa pentru nevoi gospodaresti pentru zone cu apartamente in blocuri cu
instalatii de apa rece, calda si canalizare, cu preparare centralizata a apei calde, conform STAS SR
1343/1-2006:
q
s
= 180 l/persoana,zi
Debitul zilnic mediu, Q
zi med
reprezinta media volumelor de apa utilizate zilnic in cursul unui
an.
( ) ( )
zi
3
m
720 180 4000
1000
1
s
q N
1000
1
zimed
Q · ⋅ ⋅ · ∑ ⋅ ⋅ ·
Debitul zilnic maxim, Q
zimax
reprezinta valoarea maxima a volumelor de apa utilizate zilnic in
cursul unui an.
( ) ( )
zi
3
m
972 1,35 180 4000
1000
1
zi
K
s
q N
1000
1
zimax
Q · ⋅ ⋅ ⋅ · ∑ ⋅ ⋅ ⋅ ·
Debitul orar maxim, Q
orar max
reprezinta valoarea maxima a debitului orar de apa din ziua de consum
maxim.
( )
( )
s
l
38 , 39
h
3
m
75 , 141 5 , 3 1,35 180 4000
24
1
1000
1
orarmax
Q
o
K
zi
K
s
q N
24
1
1000
1
orarmax
Q
· · ⋅ ⋅ ⋅ ⋅ ⋅ ·
∑ ⋅ ⋅ ⋅ ⋅ ⋅ ·
in care:
N - numarul de utilizatori, consumatori fizici de apa;
q
s
- debit specific - cantitatea medie zilnica de apa necesara unui consumator pentru o
activitate normala (litri/consumator si zi)
K
zi
=1 ,35 - coeficient de variatie zilnica, conform STAS SR 1343-1;
Ko =3,5 - coeficient de variatie orara, conform STAS SR 1343-1.
 Debitul cerintei de apa
zi
3
m
84 , 807 720 1,10 1,02
zimed
Q
p
k
s
k
szimed
Q · ⋅ ⋅ · ⋅ ⋅ ·
zi
3
m
58 , 1090 972 1,10 1,02
zimax
Q
p
k
s
k
szimax
Q · ⋅ ⋅ · ⋅ ⋅ ·
59
RAPORT DE
MEDIU
S.C. ECO SIMPLEX NOVA S.R.L. PUZ –
ANSAMBLU REZIDENŢIAL –
Comun
a Fundeni, jud. CĂLĂRAŞI
-2009-

h
3
m
04 , 159 75 , 141 1,10 1,02
orarmax
Q
p
k
s
k
sorarmax
Q · ⋅ ⋅ · ⋅ ⋅ ·
unde: k
s
– coeficient de servitute pentru acoperirea necesitatilor proprii ale sistemului de
alimentare cu apa - k
s
= 1,02;
k
p
– coeficient de majorare a necesarului de apa pentru a tine seama de pierderile tehnice in
obiectele sistemului de alimentare cu apa - k
p
=1,10.
 Calcul debitelor de apa restituite
• Calculul debitelor de apa uzata menajera conform STAS 1846/1990
Debitele de apa uzata menajera care se evacueaza in reteaua de canalizare, Q
u
, se calculeaza
cu relatia:
Q
u
= 0,8 Q
apa
in care: Q
apa
- debitele de apa de alimentare caracteristice (zilnic mediu si orar maxim) ale
necesarului de apa.
zi
3
m
576 720 0,8
zimed
Q 0,8
uzimed
Q · ⋅ · ⋅ ·
zi
3
m
6 , 777 972 0,8
zimax
Q 0,8
uzimax
Q · ⋅ · ⋅ ·
h
3
m
4 , 113 75 , 141 0,8
orarmax
Q 0,8
uorarmax
Q · ⋅ · ⋅ ·
Nivel calitativ
Tipurile de ape uzate rezultate ca urmare a functiunilor propuse in PUZ intra in categoriile:
o ape uzate menajere care prezinta incarcari:
- din gospodarii individuale: materii in suspensie, detergenti, substante
extractibile in eter de petrol, substante organice;
60
RAPORT DE
MEDIU
S.C. ECO SIMPLEX NOVA S.R.L. PUZ –
ANSAMBLU REZIDENŢIAL –
Comun
a Fundeni, jud. CĂLĂRAŞI
-2009-

- din activitatile specifice unitatilor de deservire publica: baruri, bufet, rezulta
incarcari cu substante organice, suspensii, substante extractibile cu solventi
organici;
o ape meteorice:
- apele meteorice directe prezinta incarcare cu azot, fosfor, suspensii si substante
organice (CBO, CCO);
- apele de scurgere colectate din zona locuita in special de pe zona carosabila si
de pe acoperisuri, incarcate cu substante organice, COT, suspensii, extractibile
cu solventi organici, cloruri, azot total, nitriti, nitrati, amoniac, fosfor, potasiu,
produse petroliere.
Calcularea nivelului de incarcare al apelor uzate de tip menajer si ape meteorice se poate
realiza utilizand ghidul OMS al metodelor de inventariere si de evaluare a surselor de poluare a apelor
pentru folosirea rezultatelor in folosirea strategiilor de control al mediului.
Solutia propusa pentru alimentarea cu apa si canalizarea apelor uzate ale viitorului ansamblu
poate fi completata sau modificata prin documentatii tehnice de specialitate, elaborate de persoane
fizice sau juridice autorizate.
Incarcare organica si nutrienti in apele de ploaie si de siroire
AZOT FOSFOR CBO CCO
SUSPENS
II
Apa de ploaie directa [mg/l] 0,5-1,5 0,004-0,03 - 10-20 10-20
Ape meteorice orasenesti [kg/km
2
/an] 952 90 4725 31150 64050
Incarcarea apelor uzate pe tipuri de activitate
CBO
5
SUSPENS
II
AZOT
TOTAL
FOSFOR
TOTAL
Comert cu amanuntul [kg/angajat/an] 7,3 - - -
Servicii sanitare, comunitare [kg/pers/an] 18,1 39,2 3,3 0,93
Dupa sedimentarea primara raman: 0,67 0,4 0,925 0,9
Dupa treapta chimica raman: 0,25 0,15 0,75 0,15
Dupa tratarea biologica si chimica raman: 0,06 0,13 0,86 0,06
Servicii culturale [kg/loc/an] 3,7 - - -
Eficiente de epurare
61
RAPORT DE
MEDIU
S.C. ECO SIMPLEX NOVA S.R.L. PUZ –
ANSAMBLU REZIDENŢIAL –
Comun
a Fundeni, jud. CĂLĂRAŞI
-2009-

CBO
5
SUSPEN
SII
AZOT
FOSFO
R
BACTER
II
VIRUSI
Tratament primar
Sedimentare 30-35 % 60-65 % 7,5 % 10 % 25-75 % 0-1 %
Tratament secundar
- chimic 50-85 % 70-90 % 25 % 85 % 40-80 % 0-1 %
- filtrare 65-95 % 65-92 % - - 80-95 % 0-1 %
- aerare intensa 95-98 % 85-90 % 15-30 % 10-20 % 60-90 % 0-1 %
Tratare tertiara
- dezinfectare - - - - 99 % 0-4 %
3. Eliminarea deseurilor
Pentru investitia propusa, deseurile specifice se incadreaza in tipurile:
- deseuri rezultate din constructii – cod 17 si sunt specifice fazei de constructie;
- deseuri asimilabile cu cele municipale – cod 20 care sunt specifice perioadei de exploatare
a investitiei.
Faza de constructie
In timpul acestei faze o mare cantitate de deseuri va rezulta din constructia santierului, din
santierele provizorii de montaj, precum si din materialele de constructii ramase.
In aceasta faza deseurile vor fi de tipul:
Cod 17.01.07 – amestecuri de beton, caramizi, tigle, materiale ceramice
Cod 17.02.01 – lemn
Cod 17.02.02 – sticla
Cod 17.05.08 – resturi de balast
Aceste deseuri se vor colecta in incinta de santier de unde vor fi preluate si transportate de un
operator autorizat; eliminarea deseurilor se va realiza pe baza unui contract ferm care va fi insotit de o
programare, responsabil cu aceasta operatie fiind constructorul, organizator de santier.

62
RAPORT DE
MEDIU
S.C. ECO SIMPLEX NOVA S.R.L. PUZ –
ANSAMBLU REZIDENŢIAL –
Comun
a Fundeni, jud. CĂLĂRAŞI
-2009-

Faza de exploatare
In faza de exploatare deseurile specifice se incadreaza in tipul celor asimilabile cu deseurile
municipale si vor consta in:
Cod 20.01 – fractiuni colectate separat
1.1 – hartie si carton
1.2 – sticla
01.08 – deseuri biodegradabile de la bucatarii si cantine
01.10 – imbracaminte
01.11 – textile
01.39 – materiale plastice
01.41 – deseuri de la curatatul cosurilor
Cod 20.02 – deseuri din gradini si parcuri
02.01 – deseuri biodegradabile
02.02 – pamant
02.03 – alte deseuri nebiodegradabile
Judetul Calarasi este inclus in Planul Regional de Gestiune a Deseurilor pentru Regiunea 3 –
Sud Muntenia.
Calculul privind compozitia medie a deseurilor din Regiunea 3 este prezentat in urmatorul
tabel, luand in considerare urmatoarele date:
o evolutia cantitatii generate de deseuri, 1999 – 2003,
o numarul de locuitori ce beneficiaza de servicii de salubritate, si
o compozitia medie a deseurilor colectate de la populatia din mediul urban si rural date
de studii anterioare privind deseurile si de estimarile companiilor de salubritate.
Din aceste date este calculata compozitia medie, pe baza cantitatii totale de deseuri generate de
populatia din mediul urban si rural.
Compozitia medie a deseurilor menajere colectate de la populatie
Compozitia
deseurilor
Mediu urban Mediu rural
Medie pe
regiune
%
Cantitate
%
Cantitate
%
t/an kg/loc×an t/an kg/loc×an
63
RAPORT DE
MEDIU
S.C. ECO SIMPLEX NOVA S.R.L. PUZ –
ANSAMBLU REZIDENŢIAL –
Comun
a Fundeni, jud. CĂLĂRAŞI
-2009-

Deseuri de ambalaje
din hartie si carton
9,00 41183,18 30,15 5,55 11654,51 5,85 6,95
Deseuri de ambalaje
din sticla
4,63 21205,57 15,52 3,99 8385,89 4,21 4,25
Deseuri de ambalaje
din metal
3,49 15963,04 11,68 1,95 4100,68 2,06 2,57
Deseuri de ambalaje
din plastic
8,03 36761,56 26,91 6,26 13147,94 6,61 6,96
Deseuri de ambalaje
din lemn
1,91 8735,16 6,39 2,24 4717,29 2,37 2,10
Deseuri
biodegradabile
57,53
263103,5
7
192,61 70,17
147241,8
8
74,01 65,02
Deseuri reciclabile
altele decat
ambalaje din care:
15,18 69431,88 50,83 9,42 19774,44 9,94 11,76
Hartie si carton 2,66 12175,00 8,91 1,04 2400,00 1,02 1,75
Metale 1,14 5221,00 3,82 1,52 3200,00 1,61 1,36
Deseuri periculoase 0,05 26,00 0,02 0,03 4,25 0,002 0,038
DEEE 1 5203,6 0,38 0,5 708,7 0,036 0,7
altele 10,32 46806,28 37,69 6,22 13461,49 7,12 8,63
TOTAL
100,0
0
457320,0
4
334,79
100,0
0
209822,6
6
105,46 100,00
Sursa: Operatori de salubritate, operatori depozit
In ceea ce priveste compozitia chimica a deseurilor menajere aceasta variaza in limite largi
insa, in principiu, substantele componente sunt reprezentate de:
substante celulozice ;
substante albuminoide si proteinice ;
substante grase ;
materiale plastice.
Compozitia chimica – deseuri menajere
Grupele de substante %
64
RAPORT DE
MEDIU
S.C. ECO SIMPLEX NOVA S.R.L. PUZ –
ANSAMBLU REZIDENŢIAL –
Comun
a Fundeni, jud. CĂLĂRAŞI
-2009-

Celulozice
Albuminoide
Proteine
Substante grase, rasini
Lignina
Substante minerale incinerabile
Substante minerale neincinerabile
Materiale plastice
TOTAL
48,0
5,0
3,0
4,0
12,0
5,0
21,0
2,0
100,0
Deseurile stradale si din constructii
In ceea ce priveste compozitia deseurilor stradale si a celor din constructii, compozitia
estimata este de :
praf, pamant – 60 – 80 % din greutate;
frunze, lemne – 5 – 4 % ;
hartie, cartoane – 2 – 4 % ;
resturi de la santierele de constructii (moloz, piatra, caramizi, var,etc) – 3 – 5 %;
resturi vegetale si minerale aruncate intamplator pe strazi si alei – 0,1 - 0,2 %;
alte materiale 3 – 6 %.
Greutatea specifica estimata este cuprinsa intre 700 - 800 kg/mc.
Indicatorii privind cantitatea de deseuri generate reprezinta raportul dintre cantitatea de deseuri
generata prezentata in tabelul urmator si numarul total de locuitori din regiune.
Din datele raportate este posibil sa obtinem indicii privind cantitatea de deseuri generate in
fiecare judet al Regiunii. Pe scurt, cantitatile de deseuri raportate sunt impartite la populatia unui judet
al regiunii calculand un index dat. Cifra poate fi apoi comparata cu cifrele raportate in Planul National
de Gestionare a Deseurilor sau acelea raportate de statele membre ale UE. De exemplu, in unele tari,
cantitatea de deseuri generata per locuitor este putin mai mare decat se astepta (414 kg/locuitor pentru
Arges in 2003). Se estimeaza ca situatia se va imbunatati avand in vedere ca tot mai multe depozite de
deseuri sunt echipate cu cantare.
Indicatori privind cantitatea de deseuri generata pe regiunea Sud Muntenia
65
RAPORT DE
MEDIU
S.C. ECO SIMPLEX NOVA S.R.L. PUZ –
ANSAMBLU REZIDENŢIAL –
Comun
a Fundeni, jud. CĂLĂRAŞI
-2009-

An
Indicatori privind cantitatea generata de deseuri
Deseuri
municipale si
asimilabile
(kg/loc×an)
Namoluri de la
statiile de
epurare
orasenesti
(kg/loc×an)
Deseuri din
constructii si
demolari
(kg/loc×an)
Total deseuri
(kg/loc×an)
1999 264,64 10,33 15,72 290,47
2000 281,26 11,26 14,93 307,46
2001 273,41 5,28 13,74 292,44
2002 262,91 3,78 13,39 280,08
2003 273,46 2,99 62,21 338,68
Indicatori privind cantitatea generate de deseuri pe judetul Calarasi, in anul 2003
An 2003
Indicatori de generare deseuri
Deseuri
municipale si
asimilabile
(kg/loc×an)
Namoluri de la
statiile de
epurare
orasenesti
(kg/loc×an)
Deseuri din
constructii si
demolari
(kg/loc×an)
Total deseuri
(kg/loc×an)
Regiune 273,46 2,99 62,21 338,68
Jud. Calarasi 184,63 3,13 6,26 194,03
Evolutia cantitatilor de deseuri generate in judetul Calarasi, in anul 2003 (tone)
TIPURI PRINCIPALE DE DESEURI
COD
DESEU
REGIUN
E
CALAR
ASI
1.
Deseuri municipale si asimilabile din comert,
industrie si institutii, din care:
20 15 01 917588 58930
1.
1
Deseuri menajere colectate in amestec de la
populatie
20 03 01 432238 35000
1.
2
Deseuri asimilabile colectate in amestec din
comert, industrie, institutii
20 03 01 165866 8000
1.
3
Deseuri municipale si asimilabile colectate separat
(exclusiv des. din constructii si demolari), din care:
20 01
15 01
43158 1730
Hartie si carton
20 01 01
15 01 01
8732 1400
Sticla
20 01 02
15 01 07
281 30
Plastic
20 01 39
15 01 02
1165 30
Metale
20 01 40
15 01 04
29795 110
Lemn
20 01 38
15 01 03
2238 20
Biodegradibile 20 01 08 374 100
66
RAPORT DE
MEDIU
S.C. ECO SIMPLEX NOVA S.R.L. PUZ –
ANSAMBLU REZIDENŢIAL –
Comun
a Fundeni, jud. CĂLĂRAŞI
-2009-

Altele
20 01
15 01
570 40
1.
4
Deseuri voluminoase 20 03 07 1311 -
1.
5
Deseuri din gradini si parcuri 20 02 30042 4000
1.
6
Deseuri din piete 20 03 02 9183 1000
1.
7
Deseuri stradale 20 03 03 82530 2700
1.
8
Deseuri generate si necolectate
20 01
15 01
153259 6500
Colectare, transport, depozitare
Colectarea deseurilor menajere se va face in pubele ecologice si se vor evacua, prin intermediul
unui agent economic specializat, cu o frecventa ce se va stabili in conformitate cu normele in vigoare.
B. IMPACT SI EFECTE REZULTATE PRIN IMPLEMENTAREA PUZ
Evaluarea strategica de mediu – SEA – reprezinta o tehnica de evaluare a impactului asupra
mediului in stadiul de propunere aplicata politicilor de planuri si programe. Aceasta tehnica asigura
mai multe tipuri pentru evaluarea aspectelor privitoare la consecintele asupra sanatatii si mediului,
punand accent deosebit pe aspectele legate de sanatatea umana.
Evaluarea impactului asupra sanatatii
Sanatatea, definita de OMS ca ”starea de bine fizic, psihic si social si nu numai absenta bolii
sau infirmitatii”, este, fara indoiala, rezultatul interactiunii unei multitudini de factori biologici, de
mediu, sociali, si ai sectorului de sanatate, in continua interactiune, greu de cuantificat ca pondere in
determinismul concret al starii de sanatate.
Mediul in contextul sanatatii
Generic mediul include totalitatea factorilor fizici, chimici si biologici, naturali sau rezultati ai
actiunii antropizante a omului asuprea mediului natural, care constituie cadrul inconjurator in care
67
RAPORT DE
MEDIU
S.C. ECO SIMPLEX NOVA S.R.L. PUZ –
ANSAMBLU REZIDENŢIAL –
Comun
a Fundeni, jud. CĂLĂRAŞI
-2009-

indivizii traiesc si care, de cele mai multe ori, este greu influentabil sau inaccesibil actiunii
individuale. Acesta include astfel o multitudine de aspecte de la calitatea aerului, apei, alimentului,
solului, poluarea sonora, nivelul radiatiilor, calitatea locuirii, transporturilor, care, impreuna contribuie
si influenteaza starea de sanatate.
Sanatatea in relatie cu mediul
Definitia OMS a sanatatii in relatie cu mediul, cea care inglobeaza “atat efectele directe ale
agentilor fizici, chimici si biologici din mediu asupra sanatatii si starii de bine fizic, psihic si social, cat
si efectele (de multe ori indirecte) mediul psihologic, social si estetic, (inclusiv aspectele legate de
locuire, dezvoltare urbana si transporturi)”, ne ofera o imagine a complexitatii domeniului, si, implicit
a necesitatii colaborarii coerente, coordonate si unitare la nivelul politicilor si programelor
internationale si comunitare in vederea interventiei eficiente.
Domeniul sanatatii in relatie cu mediul
Sanatatea in relatie cu mediul este acea componenta a sanatatii publice al carei scop il
constituie prevenirea imbolnavirilor si promovarea sanatatii populatiei in relatie cu factorii din mediu.
Domeniul sanatatii in relatie cu mediul include toate aspectele teoretice si practice, de la politici si
pana la metode si instrumente legate de identificarea, evaluarea, prevenirea, reducerea si combaterea
efectelor factorilor de mediu asupra sanatatii populatiei. Astfel, domeniul de interventie al sanatatii in
relatie cu mediul este unul multidisciplinar, complex, care presupune colaborarea intersectoriala si
interinstitutionala a echipelor de specialisti si a managerilor acestora, pentru intelegerea, descrierea,
cuantificarea si controlul actiunii factorilor de mediu asupra sanatatii.
1. Impact si efecte asociate poluarii aerului
Efectele poluarii aerului asupra sanatatii depind de o serie de procese fizice, chimice,
fiziologice si comportamentale, care se determina si se influenteaza reciproc. Expunerea la aerul
poluat inconjurator este asociata unui numar de efecte asupra sanatatii, incepand cu simptome
trecatoare la nivelul tractului respirator si pana la reducerea functiilor pulmonare, limitarea
functionalitatii si a performantelor generale ale organismului.
68
RAPORT DE
MEDIU
S.C. ECO SIMPLEX NOVA S.R.L. PUZ –
ANSAMBLU REZIDENŢIAL –
Comun
a Fundeni, jud. CĂLĂRAŞI
-2009-

De asemenea efectele adverse ale aerului poluant influenteaza nu numai sistemul respirator dar
si pe cel cardiovascular, traduse in cresteri ale morbiditatii si mortalitatii pentru aceste grupe de boli si
reducerea sperantei de viata sanatoase a populatiei zonelor poluate. Calitatea aerului este considerata
in literatura de specialitate ca un indicator al expunerii populationale.
Principalele efecte asociate expunerii la poluantii ubicuitari atmosferici, rezultati ai proceselor
de combustie fie industriala, de trafic sau considerati ca relevanti pentru impactul in conformitate cu
studiile OMS sunt prezentate in continuare:
Efectele asociate poluarii aerului
POLUANT
EFECTELE EXPUNERII DE
SCURTA DURATA
EFECTELE EXPUNERII
CRONICE
Particule in
suspensie
reactii inflamatorii
simptome respiratorii
efecte adverse ale sistemului
cardiovascular
cresterea utilizarii serviciilor medicale
cresterea internarilor in spitale
cresterea mortalitatii
cresterea simptomelor respiratorii
reducerea functionarii plamanului la
copii
cresterea frecventei bolilor
pulmonare
reducerea capacitatii functionale
pulmonare la adulti
reducerea sperantei vietii sanatoase
in special datorita mortalitatii
cardiopulmonare
Ozon
efecte adverse in functionarea sistemului
respirator
reactii inflamatorii ale plamanului
efecte si simptome respiratorii
cresterea utilizarii serviciilor medicale
cresterea internarilor in spitale
cresterea mortalitatii
reducerea capacitatii functionale
pulmonare
Dioxid de
azot
afectarea functiei pulmonare
cresterea utilizarii serviciilor medicale
cresterea internarilor in spitale
cresterea mortalitatii
reducerea capacitatii functionale
pulmonare
cresterea frecventei si severitatii
simptomelor respiratorii

1.1 Niveluri de siguranta, efecte asupra sanatatii
 Particulele in suspensie
69
RAPORT DE
MEDIU
S.C. ECO SIMPLEX NOVA S.R.L. PUZ –
ANSAMBLU REZIDENŢIAL –
Comun
a Fundeni, jud. CĂLĂRAŞI
-2009-

Particulele rezulta din procesul de combustie si din numeroase alte activitati fiind un poluant
ubicuitar al mediului de viata. Efectele acestora depind de marimea lor, cele cu diametrul > 10 µ,
(sedimentabile) fiind retinute la nivelul cailor respiratorii superioare in timp ce cele cu diametru cuprins
intre 1 si 10 µ, (care sedimenteaza dupa legea lui Stokes) raman mai mult timp in atmosfera si patrund
pana la nivelul alveolelor pulmonare. Ajunse in organism prin inhalare sunt retinute la nivelul cailor
respiratorii superioare, la nivelul alveolelor patrunzand numai cele cu diametre de 2-3 µ. Epurarea are
loc la nivelul pneumocitelor, si prin ascensiunea mucusului datorate aparatului ciliar partial sunt
expulzate prin actul de tuse.
Aceste particule sunt de multe ori bogate in metale si compusi organici iar expunerea este
ubicuitara. Pe de alta parte anumiti compusi ai particulelor sunt mai putin daunatori cum ar fi sarea,
sulfatii, nitratii, praful etc.
Principalele efecte functionale asupra organismului produse de expunerea de lunga durata la
concentratii mari sau repetate, de PM sunt: bronhoconstrictie a cailor respiratorii cu cresterea rezistentei
cailor respiratorii insotite de tuse, expectoratie, scaderea consecutiva a modificarilor histologice si
biochimice a rezistentei la infectii; scaderea capacitatii de difuzie a gazelor pe zone insulare din plaman
si obstructia bronhiolelor mici. Consecintele clinice constau in cresterea frecventei si gravitatii
afectiunilor rspiratorii acute, a bronsitei cronice, a emfizemului pulmonar si a astmului bronsic si
instalarea in timp a bronsitei cronice obstructive nespecifice.
Nivelurile recomandate: in contexul studiilor epidemiologice derulate si a datelor limitate
privind nivelurile masurate ale PM
10
si PM
2,5
nu se pot stabili cu certitudine limite pentru care sa nu apara
efecte observabile. Totusi, s-a observat ca efectele au aparut la concentratii medii pe 24 de ore de sub 100
µg/m
3
. Pentru efectele expunerii de lunga durata, pentru care dovezile epidemiologice sunt inca si mai
reduse, s-a observat ca acestea apar la concentratii medii anuale de sub 20 µg/m
3
. In aceste conditii
valorile expunerii trebuie sa fie mentinute in limite cat mai mici.
 Dioxidul de azot
Poluant rezultat din procesul de combustie care face parte din categoria gazelor cu efect iritant.
Este un gaz solubil in mucusul cailor aeriene superioare si care patrunde adanc in caile respiratorii.
70
RAPORT DE
MEDIU
S.C. ECO SIMPLEX NOVA S.R.L. PUZ –
ANSAMBLU REZIDENŢIAL –
Comun
a Fundeni, jud. CĂLĂRAŞI
-2009-

Efectele functionale si histologice ale acestuia sunt similare cu ale celorlalti poluanti iritanti,
efectul bronhonhoconstrictor fiind mai redus decat al combinatiei cu pulberile in suspensie. Expunerea la
concentratii crescute poate determina edemul tractului respirator culminand cu edemul pulmonar acut.
Expunerea cronica la concentratii relativ crescute genereaza cresterea incidentei si gravitatii bronsitei,
bronsiolitei si pneumoniei. Grupele cu risc crecut sunt copii, batranii si bolnavii cu astm, bronsita cronica,
boli respiratorii cronice.
Aparitia efectelor acute si cronice mentionate pentru subiectii sanatosi este confirmata pentru
valori de 400 µg/m
3
, in consecinta nivelul critic recomandat de OMS este sa nu fie depasite 200
µg/m
3
/24 h (0,11 ppm) sau o medie anuala de 40 µg/m
3
. Ultimele studii asupra poluarii din combustie, au
indicat ca dioxidul de azot a fost cauza principala de imbolnavire chiar si sub limita legala de 40 µg/m
3
.
 Monoxidul de carbon
Este un poluant habitual al mediului, rezultat din procesele de combustie incompleta. Gaz fara
gust si miros cu o afinitate pentru hemoglobina de 210 ori mai crescuta decat oxigenul ceea ce face sa
intre in competitie cu acesta si sa formeze carboxihemoglobina (COHb) in proportie de 0,16 % din Hb
circulanta pentru fiecare mg/m
3
din aer. Efectele acute, intoxicatiile accidentale apar in cazul
combustiei in spatii inchise si se realizeaza la concentratii crescute de peste 7 % COHb si se manifesta
prin semnele hipoxiei cerebrale si limitarea capacitatii de efort.
Principalele efecte ale expunerii populationale la concentratii moderate dar de lunga durata de
monoxid de carbon se manifesta prin: aparitia unui sistem asteno-vegetativ consecutiv hipoxiei cronice,
lezarea endoteliului arterial si agravarea procesului de ateroscleroza, afectarea cardiaca;
teratogeneza, lezarea fatului si cresterea frecventei malformatiilor congenitale etc.
Valorile recomandate de catre OMS in scopul evitarii efectelor individuale si epidemiologice
sunt: 100 mg/m
3
(90 ppm) /l5 minute, 60 mg/m
3
(50 ppm) pentru 30 minute, 30 mg/m
3
(25 ppm) / 60
minute, l0 mg/m
3
(10 ppm)/ 8 ore.
1.2 Estimarea expunerii pentru populatia zonei
71
RAPORT DE
MEDIU
S.C. ECO SIMPLEX NOVA S.R.L. PUZ –
ANSAMBLU REZIDENŢIAL –
Comun
a Fundeni, jud. CĂLĂRAŞI
-2009-

Expunerea reprezinta evenimentul in care o persoana vine in contact cu un poluant, cu o anumita
concentratie si pentru o anumita perioada de timp. Conceptual expunerea reprezinta intersectia dintre
poluarea aerului si populatia expusa.
Magnitudinea expunerii este determinata de concentratia agentului, caracteristicile acestuia
precum si conditiile specifice de expunere si trasaturile personale ale receptorului.
Nivelul calitativ al aerului respectiv nivelul imisiilor estimat a se realiza prin implementarea
prevederilor in conditii de variabilitate meteorologica este prezentat pe fiecare poluant in parte dar si
in sinergism.
Nivelul maxim al imisiilor de poluanti
Poluant
Stratificare stabila
0,5 m/s
Stratificare instabila
4,0 m/s
Efecte
Conc. max
µg/mc
Distanta
m
Conc. max
µg/mc
Distanta
m
Oxizi de azot (NO
2
) 1,662 180 7,039 960 - timp
expunere
variabil
- fara efecte
acute sau
cronice
Pulberi totale in
suspensie
0,013 290 0,059 780
Monoxid de carbon
(CO)
0,618 120 2,691 810
Poluarea cumulativa in sinergism – calm atmosferic
Zona de actiune
Limita functionala
Valoarea poluarii cumulative
SO
2
+ NO
2
SO
2
+ PST NO
2
+ PST
Directie Nord 0,0012 0,0000096 0,0016
Directie Est 0,0011 0,000011 0,0013
Directie Sud 0,0015 0,0000098 0,0011
Directie Vest 0,0013 0,000012 0,0017
72
RAPORT DE
MEDIU
S.C. ECO SIMPLEX NOVA S.R.L. PUZ –
ANSAMBLU REZIDENŢIAL –
Comun
a Fundeni, jud. CĂLĂRAŞI
-2009-

Poluarea cumulativa in sinergism – stare atmosferica instabila
- viteza vant 4,00 m/s
Zona de actiune
Limita functionala
Valoarea poluarii cumulative
SO
2
+ NO
2
SO
2
+ PST NO
2
+ PST
Directie Sud - Vest 0,0019 0,000024 0,0025
1.3 Estimarea efectelor asociate nivelului expunerii
Pentru evaluarea efectelor expunerii asociate realizarii obiectivelor PUZ au fost luate in
considerare nivelurile expunerii, indicatorii starii de sanatate si nivelurile riscurilor pentru sanatate din
literatura de specialitate si nivelul OMS.
*
* *
• Nivelul maxim estimat al imisiilor se situeaza in proportie de 100 %:
- sub CMA conform STAS 12574/87.
• Atat pentru situatia de calm atmosferic cat si pentru situatia de instabilitate atmosferica (viteza
vant 4 m/s) valoarea poluarii cumulative in sinergism calculata conform STAS 12574/87 este
subunitara (sub valoarea limita admisa).
In conditiile mentionate in PUZ si prin respectarea masurilor de diminuare a impactului nu
sunt previzibile efecte asupra sanatatii populatiei din zona, asociate poluarii aerului generate de
realizarea obiectivului in varianta prezentata.
2. Impact si efecte asociate poluarii apelor
Deversarea de ape uzate neepurate sau slab epurate in apele de suprafata va avea consecinte
grave asupra fenomenului natural de autoepurare, drept pentru care se impune realizarea unei statii de
epurare care sa aiba si treapta biologica.
73
RAPORT DE
MEDIU
S.C. ECO SIMPLEX NOVA S.R.L. PUZ –
ANSAMBLU REZIDENŢIAL –
Comun
a Fundeni, jud. CĂLĂRAŞI
-2009-

Rezultatele analizelor fizico – chimice efectuate pe probe de apa recoltate din Lacul Fundeni
au condus la urmatoarele rezultate:
- regim termic si acidifiere – clasa de calitate I;
- regim de oxigen – clasa de calitate IV;
- nutrienti – clasa de calitate III;
- gradul de mineralizare – clasa de calitate II;
- poluanti toxici specifici de origine naturala – clasa de calitate II;
- alti indicatori chimici relevanti: fenoli, detergenti – clasa de calitate III.
 Conform Ordin MMGA – nr. 161/2006 apa Lacului Fundeni s-a incadrat in clasa IV de calitate.
*
* *
Prin implementarea investitiei care a generat PUZ-ul vor rezulta ape uzate menajere care vor fi
epurate intr-o statie proprie amplasata in incinta perimetrului, dupa care vor fi evacuate in Lacul
Fundeni.
Indicatorii de calitate calculati in functie de eficientele de epurare si pe baza metodelor OMS se
vor incadra sub limitele impuse prin NTPA – 001, respectiv pragurile de alerta si nu vor aduce
prejudicii starii de sanatate a Lacului Fundeni si biodiversitatii acestuia.
3. Poluarea sonora, impact si efecte asociate
Zgomotul este un factor de mediu omniprezent pentru care limita dintre nivelul necesar si cel
nociv, dependent de o multitudine de factori ( fizici ai zgomotului, personali ai receptorului sau alte
variabile externe) este greu de stabilit.
Expunerea ocupationala, la niveluri destul de ridicate de zgomot, pe o perioada relativ scurta de
timp este responsabila de efectele otice, de limitare a acuitatii auditive, precum si de actiunea ca factor
74
RAPORT DE
MEDIU
S.C. ECO SIMPLEX NOVA S.R.L. PUZ –
ANSAMBLU REZIDENŢIAL –
Comun
a Fundeni, jud. CĂLĂRAŞI
-2009-

de risc asociat in aparitia si severitatea hipertensiunii arteriale, in cresterea riscului infarctului de
miocard, samd.
Expunerea prelungita la un nivel de zgomot crescut produce tulburari acute si cronice care
conduc la modificari la nivelul intregului organism uman.
Impactul asupra organismului se manifesta prin:
- accelerarea pulsului, cresterea tensiunii arteriale, cresterea frecventei si amplitudinii
respiratorii, etc.;
- impact asupra scoartei cerebrale care reactioneaza concomitent sau independent prin
scaderea atentiei, aparitia insomniei, oboselii rapide, care conduc la diminuarea muncii
intelectuale, aparitia cefaleei, asteniei nervoase, etc.;
- printre maladiile cauzate de zgomot se mai citeaza: nevrozele, psihastenia, gastrita,
ulcerul gastric si duodenal, colita, diabetul, hipertiroidismul, etc.
In cazul expunerii populationale, caracterizate prin niveluri mai reduse dar persistente, efectele
principale sunt cele nespecifice, datorate actiunii de stressor neurotrop a zgomotului. Acestea se
manifesta in sfera psihica, de la simpla reducere a a atentiei si capacitatilor mnezice si intelectuale, si
pana la tulburari psihice si comportamentale si sunt traduse clinic prin oboseala, iritabilitate, si
senzatie de disconfort.
Expunerea la zgomot poate provoca diverse tipuri de raspuns reflex, in special daca zgomotul
este neasteptat sau de natura necunoscuta. Aceste reflexe sunt mediate de sistemul nervos vegetativ si
sunt cumoscute sub demumirea de reactii de stres. Ele exprima o reactie de aparare a organismului si
au un caracter reversibil in cazul zgomotelor de scurta durata. Repetarea sistematica sau persistenta a
zgomotului produc alterari definitive ale sistemului neurovegetativ, tulburari circulatorii, endocrine,
senzoriale, digestive, etc.
Efectele asupra organismului datorate expunerii cronice la zgomot, listate in bibliografia de
specialitate, sunt prezentate in tabelul urmator:
Nivel expunere critica si efecte
75
RAPORT DE
MEDIU
S.C. ECO SIMPLEX NOVA S.R.L. PUZ –
ANSAMBLU REZIDENŢIAL –
Comun
a Fundeni, jud. CĂLĂRAŞI
-2009-

Nivel de zgomot
echivalent/dB(A)
Efecte
20 – 45
Reducerea inteligibilitatii vorbirii
35 / interior Afectarea calitatii somnului
42 / exterior Disconfort
55 / interior Treziri
70 / exterior Afectiuni cardiace
75 / interior Afectarea auzului
70 / exterior Hipertensiune
*
* *
Susele de zgomot din zona studiata si din imprejurimi sunt foarte putine, reprezentate doar de
traficul auto de pe drumul DJ301.
Pentru perioada in care se vor executa constructiile, nivelul de zgomot variaza functie de tipul
si intensitatea operatiilor, tipul utilajelor in functiune, regim de lucru, suprapunerea numarului de surse
si dispunerea pe suprafata orizontala si/sau verticala, prezenta obstacolelor naturale sau artificiale cu
rol de ecranare, distanta santierelor fata de zona locuita.
In scopul limitarii posibilului impact al poluarii sonore asupra sanatatii populatiei se
recomanda aplicarea unor masuri de protectie specifice activitatilor de santier.
Masuri de protectie impotriva zgomotului pentru perioada de constructie:
• adaptarea graficului zilnic de desfasurare a lucrarilor la necesitatile de protejare a receptorilor
sensibili din vecinatate;
• oprirea motoarelor vehiculelor de transport in timpul efectuarii operatiilor de incarcare a
pamantului excavat;
• atenuarea zgomotului sau izolarea componentelor care vibreaza;
• amplasarea de atenuatoare de zgomot;
76
RAPORT DE
MEDIU
S.C. ECO SIMPLEX NOVA S.R.L. PUZ –
ANSAMBLU REZIDENŢIAL –
Comun
a Fundeni, jud. CĂLĂRAŞI
-2009-

• intretinerea preventiva a utilajelor (pe masura ce piesele componente se uzeaza, nivelul de zgomot
poate creste);
• combaterea zgomotului si vibratiilor care se propaga prin sol prin utilizarea unor masuri de
amortizare (dale flotante).
Pentru perioada de exploatare a investitiei nivelul de zgomot nu va exercita efecte negative
asupra starii de sanatate a componentelor mediului.
4. Impact si efecte asociate poluarii solului
Poluarea industriala care reprezinta o puternica sursa de raspandire pe sol a unor produsi
chimici toxici nu va fi caracteristica acestui ansamblu rezidential.
Din activitatile economice prevazute a se desfasura in interiorul perimetrului PUZ, vor rezulta
emisii si imisii care se vor incadra in normele legale si care nu vor exercita efecte negative asupra
calitatii solului care sa conduca la degradarea acestuia.
Pentru etapa de executie si amenajare cat si pentru cea de exploatare sunt prevazute o serie de
masuri speciale de protectie a solului si prin aplicarea acestora se apreciaza ca impactul asupra
sanatatii va fi nesemnificativ.
5. Impact si efecte asociate cu eliminarea deseurilor
Prin aplicarea masurilor propuse la nivel PUZ privind eliminarea deseurilor, impactul va avea
efect pozitiv in rezolvarea prioritatii sectoriale identificate, astfel:
Protectia mediului si a sanatatii oamenilor
• amenajarea platformelor de precolectare si dotarea acestora corespunzator, pentru asigurarea
colectarii selective;
• sortarea fractiunii de “hartie + carton” si “plastic, PET-uri”, sticla, lemn si textile in zonele
de producere;
77
RAPORT DE
MEDIU
S.C. ECO SIMPLEX NOVA S.R.L. PUZ –
ANSAMBLU REZIDENŢIAL –
Comun
a Fundeni, jud. CĂLĂRAŞI
-2009-

• asigurarea dotarilor pentru precolectare si colectare selectiva de pe amplasamentul zonei.
Impact social si relevanta pentru dezvoltarea locala si regionala
• imbunatatirea calitatii serviciilor de salubritate, ceea ce va conduce la imbunatatirea
confortului si a calitatii vietii cetatenilor;
• diminuarea cantitatilor de deseuri depozitabile (ultime) prin recuperarea deseurilor
valorificabile (hartie + carton, plastic, PET-uri, sticla, lemn, textile) cu impact asupra
tarifului de salubrizare.
Prin aplicarea masurilor specifice investitiei propuse privind eliminarea deseurilor, resepctiv:
- precolectare la locul generarii (incinta) in mod selectiv in recipienti – reciclabile
– reziduuri menajere
- preluare si transport asigurat de operator autorizat,
se apreciaza ca impactul va fi nesemnificativ.
6. Impact si efecte asociate cu biodiversitatea
6.1 Cadrul natural
Zona studiata face parte din subdiviziunea Baraganului Sudic sau Campia Bucurestiului.
Campia Bucurestiului, reprezentata printr-un colt din Campul Otopeni situat intre confluenta
Dambovita – Pasarea, cu altitudinea 50 – 55 m, este o terasa de confluenta pe care se afla comuna
Fundeni si unde raul Pasarea este barat printr-un liman, impartit in mai multe lacuri.
Reteaua hidrografica este reprezentata de Valea Pasarea, afuent al Dambovitei – bazinul
hidrografic Arges.
Pasarea, afluentul Colentinei are curs meandrat, tipic unui rau de campie cu debit inconstant.
Are o lungime de 35 km, pe parcursul careia au fost amenajate lacuri de baraj antropic cu functii
complexe (piscicultura, agrement etc.). Are un curs permanent, regularizat.
Apa subterana a fost intalnita in forajele executate anterior si in fantani, la adancimi cuprinse
intre 12 – 15 m de la suprafata terenului natural, prezentand oscilatii pe verticala de ± 1,5 m, functie de
regimul precipitatiilor.
78
RAPORT DE
MEDIU
S.C. ECO SIMPLEX NOVA S.R.L. PUZ –
ANSAMBLU REZIDENŢIAL –
Comun
a Fundeni, jud. CĂLĂRAŞI
-2009-

Flora si fauna comunei Fundeni sunt caracteristice zonelor de stepa si silvostepa, fiind direct
influentate de starea factorilor de mediu si de actiunile antropice.
6.2 Amenajare peisagistica
Amenajarea cu caracter peisagistic din cadrul PUZ-ului reprezinta zona ocupata de suprafata
de protectie a circulatiilor majore care va avea caracter de spatiu verde. Plantatiile vor avea caracter
ornamental si vor tine seama de compozitia si proportia speciilor in regim natural in areale de tip
zavoi. Alte plante ornamentale pot fi acceptate numai pentru aliniamentul strazilor si pentru accente in
compozitia parcurilor si scuarurilor. In lungul Lacului Fundeni se recomanda asociatii de arbori din
speciile: Salix, Populus, Betula – Carpen, Quercus robur, Morus - Dud. O importanta suprafata
plantata va fi constituita de zonele de protectie pentru LEA, gaze, circulatii si ape de suprafata.
6.3 Efecte directe in asociere cu poluarea atmosferica
In cadrul arealelor organizate prin amenajare peisagistica trebuie sa se acorde o atentie speciala
asupra sanatatii plantelor deoarece acestea reprezinta un element deosebit de important in mentinerea
echilibrului fizic si psihic.
Din calculele efectuate privind nivelul emisiilor si imisiilor rezultate in urma implementarii
obiectivelor PUZ, rezulta mentinerea calitatii aerului in limite acceptabile, indicand o linie strategica si
un program de management al mediului, program al carui scop consta in reconstructia ecologica a
zonei si asigurarea dezvoltarii sale durabile.
79
RAPORT DE
MEDIU
S.C. ECO SIMPLEX NOVA S.R.L. PUZ –
ANSAMBLU REZIDENŢIAL –
Comun
a Fundeni, jud. CĂLĂRAŞI
-2009-

C. EVALUAREA IMPACTULUI – MATRICE DE EVALUARE
Pentru evaluarea impactului asupra mediului, s-a utilizat metoda matricei, bazata pe relatia
cauza - efect.
In cadrul metodei matricei de evaluare s-a luat in considerare:
- fiecare factor de mediu in parte;
- fiecare tip de sursa;
- fiecare poluant;
incadrandu-se pe o scara de bonitare, exprimata prin note de la 1 la 10, in care:
10 - reprezinta starea naturala neafectata de activitatea umana;
1 - reprezinta o situatie ireversibila de deteriorare a factorului de mediu analizat.
In functie de notele obtinute, se poate face aprecierea gradului de afectare pentru fiecare factor
de mediu luat in calcul.
Pentru calcularea indicelui de poluare globala s-a folosit metoda in care notele obtinute pentru
fiecare component al mediului, se transpun pe o scara de bonitare separata, care este impartita in 6
clase, cu valori intre 1 si 6 si in care:
- clasa 1 - reprezinta mediul natural neafectat de activitatea umana;
- clasa 6 - reprezinta mediul degradat, impropriu formelor de viata.
Valoarea indicelui de poluare globala s-a calculat pentru componentele mediului:
- aer;
- sol - vegetatie;
- igiena urbana – zgomot;
- populatie.
Pentru teritoriul aferent zonei studiate, matricea de evaluare s-a realizat pentru:
- Zona cu functiune de locuire
- Zona cu functiune de gospodarie comunala
- Zona cu functiune de institutii publice si servicii
80
RAPORT DE
MEDIU
S.C. ECO SIMPLEX NOVA S.R.L. PUZ –
ANSAMBLU REZIDENŢIAL –
Comun
a Fundeni, jud. CĂLĂRAŞI
-2009-

MATRICEA DE EVALUARE A INDICELUI DE POLUARE
- PE COMPONENTE DE MEDIU
- GLOBALA
ZONA CU FUNCTIUNE DE LOCUIRE
Componentele
mediului
Cauza: EMISII PUZ
Efecte: NOTE PE SCARA DE BONITARE TOTAL
1 2 3 4
1 - AER
SO
2
9
NO
2
9
CO 8,5
Pulberi 8,5
Compusi volatili 8,5
2 - SOL
VEGETATIE
9
3 - ZGOMOT 8,5
4 - POPULATIE 9
TOTAL 8,7 9 8,5 9 8,8
IPG - indicele de poluare globala
Valoarea I.P.G. - 1,2
Clasa 1 – 2
MEDIU SUPUS EFECTULUI UMAN IN LIMITELE ADMISIBILE
81
RAPORT DE
MEDIU
S.C. ECO SIMPLEX NOVA S.R.L. PUZ –
ANSAMBLU REZIDENŢIAL –
Comun
a Fundeni, jud. CĂLĂRAŞI
-2009-

MATRICEA DE EVALUARE A INDICELUI DE POLUARE
- PE COMPONENTE DE MEDIU
- GLOBALA
ZONA CU FUNCTIUNE DE GOSPODARIE COMUNALA
Componentele
mediului
Cauza: EMISII PUZ
Efecte: NOTE PE SCARA DE BONITARE TOTAL
1 2 3 4
1 -AER SO
2
9
NO
2
9
CO 8,5
Pulberi 9
2 - SOL
VEGETATIE
9
3 - ZGOMOT 8,5
4 - POPULATIE 8,5
TOTAL 8,88 9 8,5 8,5 8,72
IPG - indicele de poluare globala
Valoarea I.P.G. - 1,28
Clasa 1 – 2
MEDIU SUPUS EFECTULUI UMAN IN LIMITELE ADMISIBILE
82
RAPORT DE
MEDIU
S.C. ECO SIMPLEX NOVA S.R.L. PUZ –
ANSAMBLU REZIDENŢIAL –
Comun
a Fundeni, jud. CĂLĂRAŞI
-2009-

MATRICEA DE EVALUARE A INDICELUI DE POLUARE
- PE COMPONENTE DE MEDIU
- GLOBALA
ZONA CU FUNCTIUNE DE INSTITUTII PUBLICE SI SERVICII
Componentele
mediului
Cauza: EMISII PUZ
Efecte: NOTE PE SCARA DE BONITARE
TOTAL
1 2 3
1 -AER SO
2
9
NO
2
9
CO 8,5
Pulberi 8,5
2 - SOL
VEGETATIE
9
3 - ZGOMOT 8,5
TOTAL 8,75 9 8,5 8,75

IPG - indicele de poluare globala
Valoarea I.P.G. - 1,25
Clasa 1 - 2
MEDIU SUPUS EFECTULUI UMAN IN LIMITELE ADMISIBILE
83
RAPORT DE
MEDIU
S.C. ECO SIMPLEX NOVA S.R.L. PUZ –
ANSAMBLU REZIDENŢIAL –
Comun
a Fundeni, jud. CĂLĂRAŞI
-2009-

CAPITOLUL 7
EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI
IN CONTEXT TRANSFRONTIERA
Obiectul PUZ- ului produce efecte pozitive in zona de amplasament propusa si nu se pune
problema aparitiei unor efecte cu caracter transfrontier.
CAPITOLUL 8
MASURI DE PREVENIRE, REDUCERE SI COMPENSARE
A EFECTELOR ADVERSE REZULTATE DIN IMPLEMENTAREA
PUZ-ULUI
8.1 Masuri pentru protejarea factorului de mediu aer
8.1.1 Faza de executie
In aceasta faza sursele principale de poluare sunt reprezentate de activitatile specifice
organizarii de santier, iar impactul se manifesta in special asupra factorilor de mediu aer, sol,
populatie.
Prin aplicarea pe toata durata executiei obiectivelor din program a unor masuri obligatorii de
protejare a factorilor de mediu, cumulat cu specificul de dispersie a emisiilor in teritoriu, va rezulta un
84
RAPORT DE
MEDIU
S.C. ECO SIMPLEX NOVA S.R.L. PUZ –
ANSAMBLU REZIDENŢIAL –
Comun
a Fundeni, jud. CĂLĂRAŞI
-2009-

nivel de poluare/impurificare mai redus care va conduce la efecte minore, incadrate in tipul “efecte
nedecelabile cazuistic”.
Printre masurile de protejare a factorului de mediu aer mentionam:
- masuri de reducere a nivelului incarcarii atmosferice cu pulberi in suspensie sedimentabile;
- materialele de constructii pulverulente se vor manipula in asa fel incat sa se reduca la minim
nivelul particulelor ce pot fi antrenate de curentii atmosferici;
- masuri pentru evitarea disiparii de pamant si materiale de constructii pe carosabilul drumurilor de
acces;
- se interzice depozitarea de pamant excavat sau materiale de constructii in afara amplasamentului
obiectivelor si in locuri neautorizate;
- pamantul excavat va putea fi folosit pentru reamenajare, restaurarea terenului.
8.1.2 Faza de exploatare a obiectivului propus prin PUZ
• Pentru evitarea situatiilor de crestere a concentratiilor de poluanti atmosferici se
pot propune o serie de solutii tehnice pentru imisiile rezultate din procesele de ardere combustibili
pentru incalzire si autovehicule;
Printre acestea mentionam:
 pentru zone cu concentratii de NO
2
:
- schimbarea solutiei tehnice adoptate pentru incalzire;
- schimbarea combustibilului pentru incalzire;
- montarea catalizatoarelor la masini.
 pentru zone cu concentratii de SO
2
:
- schimbarea solutiei tehnice adoptate pentru incalzire;
- schimbarea combustibilului pentru incalzire.
 pentru zone cu concentratii de CO :

- montarea catalizatoarelor la masini.
• De asemenea se va asigura controlul si verificarea tehnica periodica a centralelor
termice si instalatiilor anexe, suprainaltarea cosurilor de evacuare a gazelor arse fata de cladirile
din jur, optimizarea programului de desfasurare a proceselor de ardere;
85
RAPORT DE
MEDIU
S.C. ECO SIMPLEX NOVA S.R.L. PUZ –
ANSAMBLU REZIDENŢIAL –
Comun
a Fundeni, jud. CĂLĂRAŞI
-2009-

• Orientarea in viitor pentru implementarea de tehnologii cu potential cat mai
redus de poluare;
• Crearea de perdele de protectie in jurul surselor cu potential de emisie (statia de
epurare);
• Atenuarea poluarii aerului cu poluanti proveniti de la autovehicule, prin
amenajarea de spatii de protectie plantate cu arbori inalti, reducerea vitezelor de trafic in zona
locuita, amenajarea spatiilor de parcare la cel putin 10 m de ferestre.
8.2 Masuri pentru protejarea factorului de mediu apa
8.2.1 Ape subterane si de suprafata
• Realizarea unui sistem centralizat de alimentare cu apa.
• La stabilirea zonei de protectie din lungul raurilor/lacurilor se vor aplica prevederile Anexei nr. 2
din Legea Apelor nr. 107/1997.
- interzicerea executarii constructiilor de orice fel in albiile minore ale cursurilor de apa si in
chiuvetele lacurilor, cu exceptia lucrarilor de poduri, cai ferate si a drumurilor de traversare
a albiilor cursurilor de apa;
- autorizarea lucrarilor mentionate va fi permisa numai cu avizul autoritatilor de gospodarire
a apelor si cu asigurarea masurilor de prevenire specifice.
• Solicitarea efectuarii unui studiu de specialitate privind fundamentarea zonelor de teren cu risc
natural sau potential de inundare, din care sa reiasa tipul de amenajari care au drept scop limitarea
riscurilor naturale:
- lucrari hidrotehnice pentru atenuarea viiturilor;
- lucrari de combatere a eroziunii de adancime.
8.2.2 Ape uzate, menajere si pluviale
• Realizarea unei retele de canalizare pentru a prelua apele uzate;
• Lucrarile hidrotehnice de colectare a apelor se vor realiza in sistem divizor menajer si pluvial;
86
RAPORT DE
MEDIU
S.C. ECO SIMPLEX NOVA S.R.L. PUZ –
ANSAMBLU REZIDENŢIAL –
Comun
a Fundeni, jud. CĂLĂRAŞI
-2009-

• Dotarea investitiei cu o statie de epurare, a carei eficienta sa respecte parametrii de epurare
conform NTPA 001/2005 modificata si completata cu HG 352/2005;
• Apele uzate menajere vor fi colectate gravitational, iar dupa epurare vor fi deversate in Lacul
Fundeni;
• Apa uzata pluviala va fi evacuata catre spatiile verzi din incintele respective.
8.3 Masuri pentru protejarea factorului de mediu sol
• Nu se vor introduce substante poluante in sol si nu se va modifica structura sau tipul
solului.
• In ceea ce priveste colectarea, depozitarea si transportul deseurilor se va incheia un
contract cu un operator de salubritate autorizat.
• Lucrarile care se vor efectua pentru dotarile tehnico-edilitare se vor executa ingrijit, cu
mijloace tehnice adecvate in vederea evitarii pierderilor accidentale pe sol si in subsol.
• Caile rutiere si parcarile vor fi impermeabilizate pentru evitarea poluarii solului cu
uleiuri si produse petroliere.
• Vor fi luate masuri de reducere a nivelului incarcarii atmosferice cu pulberi in
suspensie sedimentabile.
• Se vor lua masuri pentru evitarea disiparii de pamant si materiale de constructii pe
carosabilul drumurilor de acces.
• Se interzice depozitarea de pamant excavat sau materiale de constructii in afara
amplasamentului obiectivului si in locuri neautorizate.
8.4 Masuri de protectie privind vegetatia, calitatea peisajului si
fauna
• Pentru imbunatatirea situatiei privind vegetatia si calitatea peisajului, au fost propuse
functiuni urbane noi, reconversia altora si masuri administrative, tipuri de exploatare a unor zone,
tipuri de utilizare a produselor rezultate, reconformarea circulatiilor majore, lucrari importante
87
RAPORT DE
MEDIU
S.C. ECO SIMPLEX NOVA S.R.L. PUZ –
ANSAMBLU REZIDENŢIAL –
Comun
a Fundeni, jud. CĂLĂRAŞI
-2009-

pentru ecologizarea unor zone. De asemenea a fost utilizata ideea de rezolvare a unor probleme
privind imaginea comunei si protectia unor zone functionale cu ajutorul vegetatiei.
• Vegetatia si calitatea peisajului raurilor din zona isi va schimba functiunile
pentru reintegrarea in circuitul economic prin prevederea de, spatii verzi, spatii pentru sport si
loisir.
• Vegetatia va fi utilizata si la alcatuirea perdelelor de protectie.
• Vegetatia va fi utilizata si pentru insotirea circulatiei in scuaruri, plantatii de
aliniament, fasii plantate la intrarile in localitate, fasii plantate pentru insotirea cailor ferate.
• Pentru vegetatie si fauna:
- admiterea prin Regulametul Local de Urbanism, numai a functiilor urbane ce nu
pot strica echilibrul ecologic al acestor zone.
• La amenajarea spatiilor verzi si de recreere se interzice introducerea de specii ca
pradatorii, specii exotice sau OMG si se propune utilizarea speciilor locale (din pepiniere
Romsilva). De asemenea ca masura de protectie se va elimina aplicarea pesticidelor si
ingrasamintelor in spatiile verzi.
8.5 Masuri de protectie impotriva riscurilor naturale
• Unul din cele mai importante riscuri naturale este legat de
structura terenurilor. Pentru a evita distrugerea constructiilor se impun mai multe categorii de
masuri:
- pastrarea terenurilor cu probleme pe cat posibil ca spatii verzi;
- functiunea de spatiu verde va fi preponderenta in lunca;
- introducerea in Regulamentul Local de Urbanism a prevederilor necesare pentru
terenurile posibil de construit.
• Riscurile naturale privind asigurarea constructiilor pentru un raspuns cat mai bun in cazul
seismelor sunt avute in vedere prin:
- prevederi cuprinse in Regulamentul Local de Urbanism;
88
RAPORT DE
MEDIU
S.C. ECO SIMPLEX NOVA S.R.L. PUZ –
ANSAMBLU REZIDENŢIAL –
Comun
a Fundeni, jud. CĂLĂRAŞI
-2009-

- respectarea proiectarii cladirilor pentru urmatoarele caracteristici conform STAS
11100/1-93 (coeficientul seismic Ks = 0,20, perioada de colt Tc = 1,6 sec, gradul
seismic asimilat = VIII).
In zonele potential inundabile datorita excesului de umiditate se vor lua urmatoarele masuri:
 Asigurarea evacuarii apelor prin intermediul santurilor si, acolo unde exista, a canalelor
de desecare; obligatia creerii santurilor in lungul drumurilor.
 Autorizarea constructiilor in zone cu risc potential de inundare datorita excesului de
precipitatii se poate face cu asumarea in scris, a consecintelor posibile de catre proprietari si numai
daca proiectul de autorizare cuprinde toate masurile necesare asigurarii protectiei maxime:
a. proiectare pe baza de studii geotehnice;
b. verificarea proiectului la cerintele: rezistenta si stabilitate; siguranta in exploatare; igiena,
sanatatea oamenilor, refacerea si protectia mediului; izolatie termica, hidrofuga si
economie de energie;
c. neexecutarea de subsoluri/demisoluri;
d. ridicarea nivelului parterului, hidroizolare adecvata;
e. sistematizarea terenului astfel incat, fara incalcarea codului civil, sa se asigure drenarea apei
si protejarea constructiei.
 Se interzice astuparea canalelor de desecare si, acolo unde acest lucru s-a produs se vor
lua masuri de refunctionalizare a acestora.
 Se interzice orice incalcare a codului civil privitoare la scurgerea naturala a apelor.
 Se interzice executarea de constructii in zonele cu exces de umiditare.
In zonele potential inundabile datorita cresterii nivelului apei, construirea devine potential
posibila numai in urma unor studii de specialitate (definitivarea hartilor de risc, proiect de indiguire
aprobat in conditiile legii).
8.6 Masuri de protectie impotriva riscurilor antropice
89
RAPORT DE
MEDIU
S.C. ECO SIMPLEX NOVA S.R.L. PUZ –
ANSAMBLU REZIDENŢIAL –
Comun
a Fundeni, jud. CĂLĂRAŞI
-2009-

Pentru combaterea partiala a zgomotului produs de traficul pe caile rutiere se recomanda
construirea gardurilor ce delimiteaza proprietatile cu un parapet plin de minim 1 m si dublarea lor cu
vegetatie ce cuprinde toate palierele de inaltime si cu frunze mari. Aportul adus de vegetatie in
stoparea zgomotului este relativ slab, dar ajuta la diminuarea poluantilor din aer si are un efect
psihologic major.
Un procent din suprafata loturilor trebuie puternic plantata in special cu arbori fructiferi, cu o
densitate de minim un arbore la 50 mp/lot. Aportul adus de vegetatie in stoparea zgomotului este
relativ slab, dar ajuta la stoparea poluantilor din aer si sol si are un efect psihologic major.
Se vor avea in vedere:
o Respectarea prevederilor PUG Comuna Fundeni, privind functiunile permise pe
amplasamentul obiectivului analizat;
o Lucrarile de constructie a obiectivelor vor incepe numai dupa avizarea de catre Agentia de
Protectia Mediului, CN Apele Romane si SC Enel Distributie Dobrogea;
o Respectarea indicativelor P.O.T. si C.U.T. avizate.
90
RAPORT DE
MEDIU
S.C. ECO SIMPLEX NOVA S.R.L. PUZ –
ANSAMBLU REZIDENŢIAL –
Comun
a Fundeni, jud. CĂLĂRAŞI
-2009-

CAPITOLUL 9
EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU DUS LA
SELECTAREA VARIANTEI OPTIME
S-au analizat doua variante la PUZ:
o Varianta 0 – cazul neimplementarii planului;
o Varianta I – varianta in care se va implementa planul.
Neimplementarea programului propus va conduce la o serie de efecte negative:
- discrepante functionale – zona nu beneficiaza de prezenta retelelor edilitare (gaz,
canalizare);
- zona destructurata cu disfunctii de imagine, estetica si ambient la nivelul spatiului in
prezent neconstruit;
- nerezolvarea accesibilitatii si circulatiei carosabile pe zona de terenuri agricole, lipsa
infrastructurii;
- lipsa unor spatii publice de petrecere a timpului liber;
- neutilizarea spatiilor adiacente apelor de suprafata si a terenurilor degradate de tipul
zone verzi de protectie, agrement, sport, parcuri;
- lipsa unei amenajari sau plantari cu vegetatie inalta, cu rol de perdea de protectie atat
pentru zgomot dar mai ales pentru protectia vizuala;
- lipsa organizarii unui traseu pietonal integrat in sistemul de circulatii si lipsa tramei de
deservire carosabila a teritoriului studiat.
Varianta I conduce la urmatoarele avantaje:
- cresterea economica locala si regionala;
- se vor crea noi locuri de munca;
- furnizarea de noi oportunitati si alternative pentru dezvoltarea si cresterea
competitivitatii regiunii;
- contribuie la existenta unui mediu mai protejat, mai bine manageriat, prin promovarea
conceptului de durabilitate in gestionarea resurselor zonei;
91
RAPORT DE
MEDIU
S.C. ECO SIMPLEX NOVA S.R.L. PUZ –
ANSAMBLU REZIDENŢIAL –
Comun
a Fundeni, jud. CĂLĂRAŞI
-2009-

- se vor dezvolta zone de agrement;
- realizarea unui sistem centralizat de alimentare cu apa;
- realizarea unei statii de epurare a apelor uzate menajere;
- realizarea unui sistem de canalizare ce prevede dirijarea apelor uzate cu caracter
menajer catre statia de epurare;
- se va dezvolta reteaua de alimentare cu energie electrica pentru a asigura un grad de
fiabilitate ridicat si o exploatare de buna calitate;
- se va realiza o retea de distributie a gazelor naturale in vederea sporirii gradului de
confort;
- aplicarea unui sistem modern si eficient in gestionarea deseurilor.
92
RAPORT DE
MEDIU
S.C. ECO SIMPLEX NOVA S.R.L. PUZ –
ANSAMBLU REZIDENŢIAL –
Comun
a Fundeni, jud. CĂLĂRAŞI
-2009-

CAPITOLUL 10
MASURI AVUTE IN VEDERE PENTRU MONITORIZAREA
EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE
IMPLEMENTARII PUZ-ULUI
La nivelul Ansamblului Rezidential - comuna Fundeni, jud. Calarasi, se propune urmatorul
program de monitorizare, defalcat pe domeniile specifice efectelor semnificative.
Domeniul efectului semnificativ
1. Facto
rii de
medi
u
AER
APA
- uzata
Masurile de monitorizare
• Monitorizarea nivelului emisiilor de poluanti
atmosferici atat in faza de executie a lucrarilor
specifice obiectivelor PUZ, cat si in faza de
exploatare a acestora.
• Monitorizarea nivelului imisiilor de poluanti
specifici in ambele etape, atat in cea de executie cat
si de exploatare.
• Monitorizarea indicatorilor de calitate a apelor
uzate evacuate si incadrarea acestora in limitele
admise de HG nr. 188/2002, modificata si
completata prin HG nr. 325/2005, respectiv NTPA
001/2005.
• Realizarea unei statii de epurare si evacuarea apelor
93
RAPORT DE
MEDIU
S.C. ECO SIMPLEX NOVA S.R.L. PUZ –
ANSAMBLU REZIDENŢIAL –
Comun
a Fundeni, jud. CĂLĂRAŞI
-2009-

- de suprafata
- subterana
SOL
2. Biodiversitate
4. Dezvoltarea zonei
administrative aferenta PUZ
Investitii
epurate in Lacul Fundeni.
• Instituirea unor zone de protectie a malurilor
Lacului Fundeni.
• Monitorizarea indicatorilor de calitate ai apelor
subterane si incadrarea in normele de potabilitate
conform legii nr. 311/2004.
• Monitorizarea calitatii solului si incadrarea in
normele de calitate conform Ordin nr. 756/1997.
• Monitorizarea implementarii colectarii selective a
deseurilor.
• Monitorizarea amenajarilor peisagistice in
concordanta cu prevederile PUZ.
• Monitorizarea amenajarilor de vegetatie si
biotopuri.
• Toate lucrarile de investitii care vor avea legatura
cu apele (retele aductiune, retele distributie apa
potabila, retele canalizare, statii epurare, lucrari de
aparare maluri, lucrari de traversare a cursurilor de
apa pentru retele edilitare) vor solicita avize de
gospodarire ape pe baza unor documentatii tehnice
intocmite conform normativelor in vigoare.
• Implementarea fiecarui proiect care se va realiza in
cadrul PUZ-ului se va face cu solicitarea Acordului
de Mediu de la autoritatea competenta pentru
protectia mediului.
94
RAPORT DE
MEDIU
S.C. ECO SIMPLEX NOVA S.R.L. PUZ –
ANSAMBLU REZIDENŢIAL –
Comun
a Fundeni, jud. CĂLĂRAŞI
-2009-

CAPITOLUL 11
REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC
11.1 Descrierea PUZ – Informatii generale
Planul se numeste:
PLANUL URBANISTIC ZONAL – ANSAMBLU REZIDENTIAL – CASE DE LOCUIT, BLOCURI DE
LOCUINTE, SPATII COMERCIALE, BIROURI SI ZONA DE AGREMENT –
comuna FUNDENI, judet CALARASI
Titularul PUZ:
S.C. HOFIMOB CONSTRUCT S.R.L.
Str. Splaiul Unirii, nr. 4, bloc B3, sc. 1, ap. 28B, sector 4, Bucuresti
95
RAPORT DE
MEDIU
S.C. ECO SIMPLEX NOVA S.R.L. PUZ –
ANSAMBLU REZIDENŢIAL –
Comun
a Fundeni, jud. CĂLĂRAŞI
-2009-

Zona de amplasare:
Arealul care face obiectul acestui PUZ se afla situat in extravilanul agricol al Comunei
Fundeni, judetul Calarasi, Tarlaua 64/3, P 2,3,4, Tarlaua 64/5, P 1,1/1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12,
13, 14, 15, cu o suprafata de 946 300 mp.
Terenul pe care se va amplasa obiectivul este de forma poligonala, fiind amplasat partial pe
malul stang al paraului Pasarea si are in prezent destinatia de teren agricol; altitudinea este intre 48 m
si 52 m, cotele cele mai mici fiind in partea vestica a obiectivului, spre cursul de apa.
Terenul este amplasat la sud de satul Fundeni si se invecineaza cu:
- la Vest – DJ301 si Lacul Fundeni;
- la Nord – DE;
- la Est – teren liber de constructii;
- la Sud – DE.
Accesul in zona studiata se face de pe DJ301, Bucuresti – Oltenita.
Scopul studiului:
Zona reglementata prin prezentul PUZ are ca element principal dezvoltarea unui ansamblu
rezidential format din locuinte individuale, locuinte colective, birouri, servicii, comert, in comuna
Fundeni, judetul Calarasi.
Prin documentatia de fata s-a urmarit:
• actualizarea documentatiilor existente;
• oferirea unei solutii viabile privind dezvoltarea unei zone rezidentiale cu
posibilitati reale de a prelua o parte din cerintele de extindere din jurul orasului Bucuresti;
• ridicarea standardului de viata in partea de est, zona aflata in imediata apropiere
a capitalei prin introducerea unei dezvoltari urbane reglementata dupa normele in vigoare.
Obiectivele generale ale proiectului vizeaza:
- Valorificarea potentialului existent (spatial, economic, peisagistic), concomitent cu
ameliorarea disfunctionalitatilor semnalate in zona, prin identificarea tendintelor spontane de
dinamism economic si a premiselor de configurare spatiala;
96
RAPORT DE
MEDIU
S.C. ECO SIMPLEX NOVA S.R.L. PUZ –
ANSAMBLU REZIDENŢIAL –
Comun
a Fundeni, jud. CĂLĂRAŞI
-2009-

- Stabilirea structurii morfo-functionale si configurativ-spatiale zona de est a
Comunei Fundeni.
11.2 Metodologii utilizate in evaluarea impactului
Pentru intocmirea Raportului de Mediu s-au utilizat metodele indicate de prevederile legislatiei
in vigoare si literatura de specialitate.
Nu s-au identificat probleme relevante privind realizarea proiectului.
11.3 Impactul prognozat asupra mediului si masuri de
diminuare a impactului
Protectia apelor
Evacuarea apelor epurate se va realiza in Lacul Fundeni. Statia de epurare va asigura epurarea
apelor uzate menajere, cu respectarea prevederilor NTPA 001/2005 privind normele de calitate a
efluentilor evacuati in receptori naturali.
Apele uzate pluviale vor fi evacuate catre spatiile verzi din incintele respective.
Protectia aerului
Nivelul emisiilor atmosferice estimate, rezultate atat in faza de constructie cat si in faza de
exploatare a obiectivelor propuse prin PUZ, se situeaza sub valorile limita stabilite prin Ordinele nr.
462/93 si 756/97.
Se va asigura controlul si verificarea tehnica periodica a centralelor termice si a instalatiilor
anexe, suprainaltarea cosurilor de evacuare a gazelor arse fata de cladirile din jur, optimizarea
programului de desfasurare a proceselor de ardere.
97
RAPORT DE
MEDIU
S.C. ECO SIMPLEX NOVA S.R.L. PUZ –
ANSAMBLU REZIDENŢIAL –
Comun
a Fundeni, jud. CĂLĂRAŞI
-2009-

Protectia solului
Constructiile si amenajarile care vor fi realizate pe acest amplasament, prin specificul lor
(locuinte si dotari aferente) nu vor evacua noxe care sa polueze solul si subsolul din perimetrul incintei
si din vecinatati.
Nu apar probleme deosebite legate de poluarea solului pe amplasament, cu exceptia unor
cazuri accidentale.
Nu se vor introduce substante poluante in sol si nu se va modifica structura solului.
In ceea ce priveste colectarea, depozitarea si transportul deseurilor se impun o serie de masuri:
- realizarea in unitatile economice si unitati publice, de puncte (platforme) special
amenajate in vederea colectarii si depozitarii temporare a deseurilor;
- se va implementa sistem de colectare selectiva a deseurilor;
- serviciul de colectare si transport se va realiza printr-un operator de salubritate
autorizat.
Intocmit,
ing. Mariana Palcu
ANEXE
Piese scrise:
- Certificat de urbanism nr. 175/16.05.2008;
98
RAPORT DE
MEDIU
S.C. ECO SIMPLEX NOVA S.R.L. PUZ –
ANSAMBLU REZIDENŢIAL –
Comun
a Fundeni, jud. CĂLĂRAŞI
-2009-

- Aviz de Gospodarire a Apelor nr. 55/18.11.2008, emis de Administratia Nationala Apele
Romane – Directia Apelor Buzau-Ialomita, S.G.A. Calarasi;
- Fisa tehnica in vederea emiterii Acordului Unic – ENEL DISTRIBUTIE DOBROGEA din
15.09.2008;
- Acord prealabil nr. 10291/29.10.2008, pentru proiectarea unor lucrari in zona drumurilor
publice, emis de Consiliul Judetean Calarasi;
- Aviz de principiu nr. R2/19/663 din 20.10.2008 emis de Regionala CFR Bucuresti;
- Proces verbal nr. 3847/2008, de constatare pe teren din data de 16.09.2008 – C.N.C.F. C.F.R.
S.A. – regionala C.F. Bucuresti – Sectia L3 Bucuresti Obor;
- Adresa APM Calarasi nr. 10043/21.11.2008;
- Adresa APM Calarasi nr. 10044/21.11.2008;
- Proces verbal nr. 447/21.01.2009, incheiat in urma Grupului de lucru.
Piese desenate:
- Harti de poluare zonala
- Conditii de calm atmosferic (NO
2
, CO, PST)
- Conditiii de instabilitate admosferica (NO
2
, CO, PST)
- Plan de incadrare in zona (Plansa A01);
- Ridicare topografica (Plansa A02) - Scara 1:5000;
- Regimul juridic (Plansa A03) - Scara 1:5000;
- Reglementari retele edilitare (Plansa A04) - Scara 1:2000;
- Reglementari (Plansa A05) - Scara 1:2000;
- Reglementari (Plansa A06) - Scara 1:2000.
99

MEDIU

RAPORT DE PUZ – Comun -2009-

S.C. ECO SIMPLEX NOVA S.R.L.
ANSAMBLU REZIDENŢIAL – a Fundeni, jud. CĂLĂRAŞI

COLECTIV ELABORARE: ing. Mariana Palcu ing. Ionut Bunea chim. Corina Cata

Director, Stela Capra

2

MEDIU

RAPORT DE PUZ – Comun -2009-

S.C. ECO SIMPLEX NOVA S.R.L.
ANSAMBLU REZIDENŢIAL – a Fundeni, jud. CĂLĂRAŞI

CUPRINS
DATE GENERALE CAPITOLUL 1 CARACTERISTICILE PUZ-ULUI
1.1 Scopul si obiectivele principale ale PUZ

1.2 Propuneri de organizare urbanistica 1.3 Relatia cu alte planuri si programe

CAPITOLUL 2 STAREA ACTUALA A MEDIULUI. ASPECTE RELEVANTE
2.1 Calitatea factorilor de mediu 2.2 Evolutia probabila in situatia neimplementarii PUZ

CAPITOLUL 3 CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATA
3.1 Relief 3.2 Geologie 3.3 Hidrografia si hidrogeologia 3.4 Clima 3.5 Flora si fauna 3.6 Solurile 3.7 Patrimoniul cultural

CAPITOLUL 4 PROBLEME DE MEDIU RELEVANTE PENTRU PUZ CAPITOLUL 5 OBIECTIVE DE PROTECTIE A MEDIULUI
3

MEDIU RAPORT DE PUZ – Comun -2009- S.6 Masuri de protectie impotriva riscurilor antropice CAPITOLUL 9 EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU DUS LA SELECTAREA VARIANTEI OPTIME CAPITOLUL 10 MASURILE AVUTE IN VEDERE PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTARII PUZ-ULUI 4 . Nivelul calitativ al factorilor de mediu rezultat din implementarea PUZ 1. CĂLĂRAŞI 5.1 Corelarea PUZ cu obiectivele de protectie a mediului stabilite la nivel national.R.2 Masuri pentru protejarea factorului de mediu apa 8. calitatea peisajului si fauna 8.5 Masuri de protectie impotriva riscurilor naturale 8.4 Masuri de protectie privind vegetatia. Impact si efecte rezultate prin implementarea PUZ C. Eliminare deseuri B. comunitar sau international 5. ECO SIMPLEX NOVA S.3 Masuri pentru protejarea factorului de mediu sol 8. ANSAMBLU REZIDENŢIAL – a Fundeni. jud.C.2 Varianta propusa CAPITOLUL 6 EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI A. Evaluarea impactului – Matrice de evaluare CAPITOLUL 7 EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI IN CONTEXT TRANSFRONTIERA CAPITOLUL 8 MASURI DE PREVENIRE REDUCERE SI COMPENSARE A EFECTELOR ADVERSE REZULTATE DIN IMPLEMENTAREA PUZ-ULUI 8.L.1 Masuri pentru protejarea factorului de mediu aer 8. Factor de mediu apa 3. Factor de mediu aer 2.

MEDIU

RAPORT DE PUZ – Comun -2009-

S.C. ECO SIMPLEX NOVA S.R.L.
ANSAMBLU REZIDENŢIAL – a Fundeni, jud. CĂLĂRAŞI

CAPITOLUL 11 REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC

DATE GENERALE
 Denumire proiect:

PUZ – ANSAMBLU REZIDENTIAL – Case de locuit, blocuri de locuinte, spatii comerciale, birouri si zona de agrement – Comuna Fundeni, jud. Calarasi

 Titular/Beneficiar:

S.C. HOFIMOB CONSTRUCT S.R.L. Str. Splaiul Unirii, nr. 4, bloc B3, sc. 1, etaj 8, ap. 28B, sector 4, Bucuresti

 Proiectant general PUZ:

S.C. ATELIER 3AU DESIGN S.R.L. Proiect nr. 8/2008

 Realizator documentatie

S.C. ECO SIMLEX NOVA S.R.L. str. Calea Vacaresti, nr. 342, sector 4, Bucuresti Tel: 021 330 11 16 Fax: 021 301 85 80 E-mail: office@ecosimplexnova.ro

mediu:

Evaluarea de mediu s-a realizat conform Directivei SEA (respectiv HG 1076/2004) implicand intocmirea RAPORTULUI DE MEDIU si procesul de consultare cu publicul si cu autoritatile cu responsabilitati in domeniul protectiei mediului.
 Amplasare:

Arealul care face obiectul PUZ „Ansamblu Rezidential – Case de locuit, blocuri de locuinte, spatii comerciale, birouri si zona de agrement” se afla situat in extravilanul agricol al
5

MEDIU

RAPORT DE PUZ – Comun -2009-

S.C. ECO SIMPLEX NOVA S.R.L.
ANSAMBLU REZIDENŢIAL – a Fundeni, jud. CĂLĂRAŞI

Comunei Fundeni, judetul Calarasi, Tarlaua 64/3, P 2,3,4, Tarlaua 64/5, P 1,1/1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, cu o suprafata de 946 300 mp. Terenul este amplasat la sud de satul Fundeni si se invecineaza cu:
-

la Vest – DJ301 si Lacul Fundeni; la Nord – DE; la Est – teren liber de constructii; la Sud – DE.

-

CAPITOLUL 1 CARACTERISTICILE PUZ-ULUI
1.1

SCOPUL SI OBIECTIVELE PRINCIPALE ALE PUZ

Zona care constituie obiectul Planului Urbanistic Zonal – Ansamblu Rezidential Comuna Fundeni, jud. Calarasi se afla situata la est de calea ferata Bucuresti-Oltenita si de DJ301, in extravilanul agricol al comunei Fundeni, si este formata din doua tarlale, cu o suprafata de 946 300 mp. Zona reglementata prin prezentul PUZ are ca element principal dezvoltarea unui ansamblu rezidential format din locuinte individuale, locuinte colective, birouri, servicii, comert, in comuna Fundeni, judetul Calarasi. Prin realizarea acestor investitii se va pune in valoare potentialul de urbanism dar si cel turistic si de agrement al zonei. Prin documentatia de fata s-a urmarit: actualizarea documentatiilor existente; oferirea unei solutii viabile privind dezvoltarea unei zone rezidentiale cu ridicarea standardului de viata in partea de est, zona aflata in imediata apropiere

posibilitati reale de a prelua o parte din cerintele de extindere din jurul orasului Bucuresti; a capitalei prin introducerea unei dezvoltari urbane reglementata dupa normele in vigoare.

6

MEDIU

RAPORT DE PUZ – Comun -2009-

S.C. ECO SIMPLEX NOVA S.R.L.
ANSAMBLU REZIDENŢIAL – a Fundeni, jud. CĂLĂRAŞI

Zona dispune de un real potential generat: de localizare – se afla in zona de influenta a zonei metropolitane a orasului Bucuresti, de rezervele de teren si de desfasurarea in proximitate a catorva proiecte de interes local a Consiliului Judetean Calarasi, care vor antrena interesul investitorilor si vor genera dezvoltarea intregii zone de nord. Prin propunerile de organizare urbanistica cuprinse in acest P.U.Z. se urmareste revitalizarea zonei si marcarea ei pe harta municipiului ca arie atractiva din punct de vedere functional si al imaginii urbane.

Obiectivele generale ale proiectului vizeaza:
-

Valorificarea potentialului existent (spatial, economic, peisagistic), concomitent cu

ameliorarea disfunctionalitatilor semnalate in zona, prin identificarea tendintelor spontane de dinamism economic si a premiselor de configurare spatiala;
-

Stabilirea structurii morfo-functionale si configurativ-spatiale zona de est a

Comunei Fundeni. Strategia de dezvoltare a zonei urmareste:
-

asigurarea fluentei si a capacitatii adecvate de trafic pentru acest traseu prin organizarea spatiala a ansamblului zonei si redarea ei structurii urbane a obtinerea unei imagini urbane la scara zonei in concordanta cu statutul acesteia

reabilitarea drumului care face legatura cu zona studiata – DJ301; comunei; in cadrul comunei si cu necesitatea de reprezentativitate la nivelul judetului. Strategii de interventie: -

realizarea unei dotari optime cu servicii si functii conexe locuirii; stabilirea unei structuri rezidentiale clar definite; valorificarea potentialului zonei de dezvoltare ca zona rezidentiala; utilizarea functionala eficienta;
7

-

Calarasi. REGIM JURIDIC Terenul avut in vedere in cadrul acestui PUZ. 10. 3.05. 1. T64/3. jud. 6. HOFIMOB CONSTRUCT S. 11.C. 8. pentru functiunea utilitati publice..1. ECO SIMPLEX NOVA S.L. 4. CĂLĂRAŞI - ridicarea calitatii estetico-functionala si de accesibilitate. P 1. 2.2008. 4 si T64/5. 1.Z. 8 . prin donarea suprafetelor aferente acestor lucrari administrtiilor publice locale. - - conturarea unei zone functionale prin realizarea unei zone de locuire si prin inserarea de servicii specifice polilor urbani.L.1.2. 15 si este proprietatea privata a S.R.R. 14. a constructiilor pentru echiparea tehnico-edilitara si amplasarea de locuinte si constructii aferente. 175/16. repartitie si relationare stoparea degradarii ecologice a zonei si amenajarea peisagistica-ambientala. Principalele propuneri functionale sunt: facila a dotarilor propuse.1. sustinerea fronturilor bulevardului mai ales acolo unde acestea prezinta inflexiuni. 9.MEDIU RAPORT DE PUZ – Comun -2009- S. 5. precum si a largirii celor existente.U.1/1. REGIM ECONOMIC Folosinta actuala a terenului este de teren agricol iar propunerea este de modificare a categoriei de folosinta a terenului cu trecerea suprafetelor in categoria curti constructii si a suprafetelor necesare crearii noilor cai de comunicatii rutiere. Se propune introducerea terenului in intravilan si stabilirea relatiilor de indiviziune pentru amplasarea cailor de acces comune. P 2. 3. ANSAMBLU REZIDENŢIAL – a Fundeni. Principalele propuneri configurativ-spatiale au urmarit racordarea la prevederile PUG Comuna Fundeni si contrarea unei zone coerente la nivel compozitional urbanistic. Sunt propuse accente care preiau capetele de perspectiva al bulevardului cat si ale strazilor de tesut. 12. Consiliul Judetean Calarasi a emis Certificatul de Urbanism nr. anexat in copie xerox la documentatie. 13. De asemenea sa avut in vedere prin regimul de construire propus si prin accentele propuse. se afla in extravilanul Comunei Fundeni. 7. jud.C. Pentru P. in suprafata totala de 946 300 mp.

3.U. In situatia in care reteaua proiectata de drumuri afecteaza alte proprietati publice sau private.D.U.D.P.08. 1.R.P.L nr.1.Z conform prevederilor Legii nr. avizarea si aprobarea unui P. altitudinea este intre 48 m si 52 m. jud.G. ANSAMBLU REZIDENŢIAL – a Fundeni. Terenul pe care se va amplasa obiectivul este de forma poligonala. conform H. 9 . SITUATIA EXISTENTA Zona studiata se afla in extravilanul comunei Fundeni (jud Calarasi). republicata in 2004 cu modificarile si completarile ulterioare privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii si cele ale Legii nr.2000. Reteaua de drumuri proiectata va fi corelata cu cea existenta astfel incat sa se rezolve favorabil accesele in zona.1. in partea de est a caii ferate Bucuresti – Oltenita si a DJ301.Z. nr. 156/2007. CĂLĂRAŞI Pe terenul arabil extravilan in suprafata de 946 300 mp aflat in T64/3. ECO SIMPLEX NOVA S. P 2 nu pot fi realizate investitii de nici un fel decat dupa realizarea.L.04. Reteaua de drumuri proiectata va fi corelata cu cea existenta si cu cea proiectata de alti investitori in zona astfel incat sa se rezolve favorabil accesele in zona. Procentul de ocupare al terenului si coeficientul de utilizare a terenului se vor stabili prin P. cotele cele mai mici fiind in partea vestica a obiectivului. REGIM TEHNIC Planul Urbanistic Zonal va fi elaborat in conformitate cu reglementarea tehnica „Ghid privind metodologia de elaborare si continutul cadru al P. 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul asa cum a fost modificata prin Legea nr. 176/N/06. Toate utilitatile necesare pentru functionarea U.Z. cu modificarile ulterioare si in conditiile impuse de „Ghidul privind elaborarea si aprobarea Regulamentelor Locale de Urbanism” aprobat prin Ordinul M. se va obtine avizul detinatorilor acestor terenuri.R vor fi proiectate si realizate prin grija proprietarilor terenurilor introduse in intravilan.4. 289/2006.MEDIU RAPORT DE PUZ – Comun -2009- S. privind aprobarea taxelor si tarifelor din competenta Consiliului Judetean Calarasi.T.L.U. 1. 525/1996.C.-ului” aprobata prin Ordinul M.L. Reglementari fiscale: Hotararea Consiliului Judetean Calarasi nr. 50/1991. fiind amplasat partial pe malul stang al paraului Pasarea si are in prezent destinatia de teren agricol.R. spre cursul de apa.L nr. 21/N/10.2000 de specialisti inscrisi in Registrul Urbanistilor.

transport de marfa. • necesitatea realizarii unor parcari supra/subterane care sa raspunda cerintelor impuse atat de rezidenti cat si de cei in tranzit. perdea de protectie atat pentru zgomot dar mai ales pentru protectia vizuala.  OCUPAREA TERENULUI In prezent terenul estet liber de constructii. la Sud – drum exploatare. cu rol de lipsa organizarii unui traseu pietonal integrat in sistemul de retelelor edilitare (gaz.R. 10 . nivelul spatiului in prezent neconstruit.MEDIU RAPORT DE PUZ – Comun -2009- S. Accesul in zona studiata se face din DJ301. trafic biciclete. canalizare). CĂLĂRAŞI Terenul se invecineaza cu: - la Vest. estetica si ambient la nerezolvarea accesibilitatii si circulatiei carosabile pe zona de lipsa unei amenajari sau plantari cu vegetatie inalta. neamenajat si are functiunea de teren agricol. ECO SIMPLEX NOVA S. circulatii si lipsa tramei de deservire carosabila a teritoriului studiat. la Est – teren liber de constructii.C. jud. lipsa infrastructurii. trafic pietonal. la Nord – drum de exploatare. drum care face legatura intre Bucuresti si Oltenita prin localitatile Cernica-Tanganu-Fundeni.L. ANSAMBLU REZIDENŢIAL – a Fundeni. Disfunctionalitati: • • • • • discrepante functionale – zona nu beneficiaza de prezenta zona destructurata cu disfunctii de imagine. Sud-Vest – Lacul Fundeni si DJ301. In dezvoltarea viitoare a zonei trebuie avute in vedere urmatoarele aspecte: • necesitatea integrarii tuturor tipurilor de circulatie si transport care pot aparea: transport in comun de suprafata. trafic motociclete. terenuri agricole. trafic automobile persoane.

ECO SIMPLEX NOVA S. In aceasta zona intre limitele proprietatilor din zona si calea ferata exista drum De neamenajat (drum de pamant). limita proprietatii fiind la o distanta de 10 m fata de axul liniei c.F.R.MEDIU RAPORT DE PUZ – Comun -2009- S. Pe teritoriul administrativ al comunei. Canalizarea apelor uzate In zona studiata nu exista retea de canalizare. CĂLĂRAŞI  ECHIPAREA TEHNICO . 34+410 la km 34+556 (intre statiile C. Alimentarea cu energie termica si gaze naturale ⇒ Nu exista capacitate de producere a agentului termic si nici retele majore de transport al acestuia. afluent al raului Dambovita (bazinul hidrografic Arges).L. jud. este amplasata conducta de transport gaze naturale de inalta presiune DN 500 mm. In zona terenului studiat nu se afla amplasate conducte magistrale de gaze. ⇒ Alimentarea cu apa potabila Gospodarirea apelor Reteaua hidrografica a Comunei Fundeni este reprezentata de Valea Pasarea. ANSAMBLU REZIDENŢIAL – a Fundeni. Accesul auto in zona se realizeaza prin DJ301 (Bucuresti-Oltenita.Budesti). Pana in ax C. In PATJ Calarasi sunt cuprinse lucrari la infrastructura rutiera – covor asfaltic pentru DJ301.f. prin localitatile CernicaTanganu-Fundeni). Frunzanesti . pe partea stanga.EDILITARA ⇒ Cai de comunicatie si transport Terenul este situat in vecinatatea liniei de cale ferata Titan Sud – Oltenita de la km. ⇒ Alimentarea cu energie electrica 11 .00 m.C.F. De la latura terenului (gard din plasa de sarma). cea mai apropiata fata de C. intre localitatile Vasilati si Sohatu. care alimenteaza Municipiul Oltenita. linia 802 Titan Sud – Oltenita (linia ce mai apropiata) este la o distanta de 10.F. Alimentarea cu apa In zona studiata nu exista un sistem centralizat de alimentare cu apa potabila.

O alta pondere importanta in bilantul teritorial o reprezinta zona destinata spatiilor verzi. ceea ce reprezinta 17.70 24.MEDIU RAPORT DE PUZ – Comun -2009- S.9 17. ANSAMBLU REZIDENŢIAL – a Fundeni.L. Zona destinata locuintelor are o pondere de 51% din totalul terenului supus studiului. ECO SIMPLEX NOVA S.R. jud. realizarea de noi circulatii in zonele de dezvoltare si realizarea de parcaje lucrarile de infrastructura legate de imbunatatirea si dezvoltarea retelelor tehnico – .45 5. dezvoltarea zonei de gospodariei comunale si echipare hidroedilitara. Aceasta zona de locuinte se va diferentia intr-o zona cu locuinte individuale si o zona cu locuinte colective.55 0. care ocupa 167 400 mp. • • amenajarea de spatii plantate cu rol de protectie si agrement.2 PROPUNERI DE ORGANIZARE URBANISTICA  Zonificarea si bilantul teritorial propus Zona studiata este libera de constructii si are functiunea de teren agricol.70% din totalul terenului supus studiului. 12 Suprafata (mp) 317 500 165 000 55 600 167 400 232 300 8 400 946 300 Procent (%) 33. modificarea traseelor unor circulatii. Prin realizarea amenajarilor si constructiilor propuse se va obtine o zona de locuinte ca zona dominanta.0 modernizarea cailor de comunicatie rutiera. CĂLĂRAŞI Comuna Fundeni este conectata la Sistemul Energetic National. Bilant teritorial Zonificarea teritoriului Locuinte individuale – 905 unitati Locuinte colective Servicii Spatii verzi Circulatii: carosabil . 1.63 000 mp Echipare edilitara TOTAL  Obiective de utilitate publica • publice.85 100. Sunt necesare extinderi ale retelelor electrice.C.169 300 mp pietonal . amenajarea intersectiilor. • edilitare.55 17.

• ● Legislatia de urbanism si cea complementara acesteia.R.PUG – Comuna Fundeni. Studiu geotehnic.G.U. Comuna Fundeni.C. jud.3 RELATIA CU ALTE PLANURI SI PROGRAME Zona luata in studiu a fost prinsa in PUG – Comuna Fundeni. Planul urbanistic zonal are la baza urmatoarele documentatii: • • • • • Datele continute in piesele scrise si desenate la P. ASPECTE RELEVANTE 13 . Propunerile de dezvoltare sunt corelate cu elemente din planul urbanistic general . Strategia de dezvoltare la nivel judetean si local. CAPITOLUL 2 STAREA ACTUALA A MEDIULUI. Dezvoltarea zonei nu se poate face decat in relatie contextuala suprateritoriala. CĂLĂRAŞI 1.MEDIU RAPORT DE PUZ – Comun -2009- S. Consultari cu specialisti in domeniu din cadrul administratiei.L. Discutii cu reprezentantii principalilor actori implicati in dezvoltarea localitatii. Discutii la nivelul administratiei publice locale. ANSAMBLU REZIDENŢIAL – a Fundeni. ECO SIMPLEX NOVA S.

1. datorata indepartarii si depozitarii la intamplare a reziduurilor rezultate din activitatea omului. care au o larga raspandire (Cn. combaterea daunatorilor cu produse chimice aplicate in toate etapele vegetative. chimica sau biologica. soluri aluviale emerse (gleice relicte. a deseurilor industriale sau utilizarii necorespunzatoare a unor substante chimice in practica agricola.C.MEDIU RAPORT DE PUZ – Comun -2009- S. fosfati.1 Factor de mediu sol Solurile comunei Fundeni sunt caracteristice zonelor de stepa si de silvostepa.1 Calitatea factorilor de mediu 2. manipularea si depozitarea defectuoasa a substantelor chimice. jud.R. Ck. Printre cauzele potentiale de poluare a solului din arealul studiat mentionam: - fertilizarea solului timp indelungat cu produse chimice cu continut de: compusi azotici – NH4+. Poluarea solului este considerata ca o consecinta a unor obiceiuri neigienice sau practici necorespunzatoare. si cernoziomuri argiloiluviale (Cni). NO2. bogate in humus de mare fertilitate. ANSAMBLU REZIDENŢIAL – a Fundeni. NO3. Din datele primite de la Oficiul Judetean de Studii Pedologice si Agrochimice Calarasi. Ambele tipuri sunt din categoria molisolurilor. ECO SIMPLEX NOVA S. CĂLĂRAŞI 2. precum si deficit de sodiu si potasiu. soluri cenusii. in care predominante sunt cernoziomurile si cernoziomurile levigate. inclusiv slab podzolite (BR). CI. Sae). CC. In zona de lunca sunt prezente soluri aluviale (SA). lacovisti (soluri hidromorfe) si semilacovisti (L). Aceste tipuri intra in categoria de soluri slab productive. dereglare manifestata prin degradarea fizica. 14 - . inchise.L. s-a constatat ca pe raza comunei Fundeni unele terenuri au un deficit de elemente nutritive si materie organica fosfor. soloneturi (SN). C. Nivelul calitativ al solului Poluarea solului inseamna orice actiune care produce dereglarea functionarii normale a acestuia ca suport si mediu de viata in cadrul diferitelor ecosisteme naturale sau create de om. CC). In mai mica masura sunt prezente soluri argiloiluviale brun – roscate. aluviuni (nisipuri). lacuri sau mlastini care au fost drenate. pesticide.

folositi la alimentarea utilajelor agricole (tractoare. nutrienti – clasa de calitate III.Lacul Fundeni este lac hipertrof.).MEDIU RAPORT DE PUZ – Comun -2009- S. tipic unui rau de campie cu debit inconstant.1. poluanti toxici specifici de origine naturala – clasa de calitate II. combine.L. alti indicatori chimici relevanti: fenoli. CĂLĂRAŞI - manipularea si depozitarea defectuoasa a combustibililor lichizi.C. incadrarea din punct de vedere fizico-chimic – incadrarea in clase de calitate conform Ordinului 161/2006: - regim termic si acidifiere – clasa de calitate I. lubrifianti. regularizat.  Incadrare finala – apa Lacului Fundeni s-a incadrat in clasa IV de calitate. pe parcursul careia au fost amenajate lacuri de baraj antropic cu functii complexe (piscicultura. agrement etc. ANSAMBLU REZIDENŢIAL – a Fundeni.84.2 Factor de mediu apa Apa de suprafata Comuna Fundeni se afla pe malul stang al raului Dambovitei. 2. detergenti – clasa de calitate III. s-a realizat evaluarea starii ecologice pentru raul Pasarea – Lacul Fundeni. Are un curs permanent. in amonte de confluenta cu paraul Pasarea – bazinul hidrografic Arges. Are o lungime de 35 km.657 mg/l. jud. depozitarea defectuoasa a deseurilor menajere rezultate. In Raportul anual privind starea factorilor de mediu – judetul Ilfov pe anul 2007. Nmin = 2. indicatori pentru procesul de eutrofizare: - PT = 0. afluentul Colentinei are curs meandrat. Biomasa = 48. etc. Clorofila “a” = 81. Pasarea. 2.3984 mg/l. ECO SIMPLEX NOVA S. regim de oxigen – clasa de calitate IV.R. gradul de mineralizare – clasa de calitate II.  Incadrare finala .). 15 .74 μg/l. In urma evaluarii au rezultat: 1.

Apele cantonate in cadrul complexului acvifer „Stratele de Fratesti” sunt in general bicarbonatate calcice. apele subterane se diferentiaza in freatice si de adancime. ECO SIMPLEX NOVA S. In comuna Fundeni complexul acvifer al “Nisipurilor de Mostistea” se dezvolta pe intervalele 47 – 49 m si 52 – 56 m. autoaprinderi) 16 .Circulatia rutiera .L. ele constituind in prezent sursa de apa a majoritatii locuitorilor din comuna Fundeni. fiind de cele mai multe ori improprii folosirii. 1.Surse difuze de combustie . Alimentarea cu apa prin zonele de aflorare de pe malurile vailor ce-l traverseaza. praf. jud. 2. pulberi organice si anorganice.R. care hidraulic se comporta ca un acvifer sub presiune. CĂLĂRAŞI  Apa subterana Dupa geneza si conditiile hidrogeologige de inmagazinare.1 Surse de poluare zonala: . azotati si azotiti. pulberi in suspensie. substante organice volatile. ANSAMBLU REZIDENŢIAL – a Fundeni.Emisii rezultate de pe platforme deseuri (mirosuri. dioxid de carbon (CO2). Stratele acvifere freatice sunt cantonate in depozitele poros – permeabile de la baza loessului. in terasele luncilor raului Dambovita si vaii Mostistea si in “Pietrisurile de Colentina”.3 Factor de mediu aer In zona Comunei Fundeni poluantii specifici sunt monoxid de carbon (CO). Datorita lipsei unei zone de protectie. valorile situandu-se in cadrul limitelor exceptionale de permisibilitate impuse de STAS 1342/91.1.C. apele freatice sunt in general poluate cu substante organice.Activitati agrozootehnice . cu o duritate totala de pana la 5 grade germane si nu prezinta depasiri la elementele analizate.MEDIU RAPORT DE PUZ – Comun -2009- S. iar nivelul piezometric are valori cuprinse intre 15-20 m. capacitatea de debitare fiind cuprinsa intre 4 – 6 l/s. face ca acest orizont poros – permebil sa constituie un important acvifer.

2.L.MEDIU RAPORT DE PUZ – Comun -2009- S. oxizi de azot. mirosuri dezagreabile. hidrocarburi. utilaje agricole. CĂLĂRAŞI Procese de combustie Sursele specifice proceselor de combustie sunt fixe (sistem incalzire) sau mobile (trafic rutier). Surse mobile: . oxizi de sulf. Surse fixe: . pulberi in suspensie. o reprezinta combustia neautorizata. gaze nocive.poluanti de interes : monoxid de carbon. oxizi de azot.circulatia pe DJ 301 si pe drumurile locale (autovehicule de diferite tipuri si tonaje. carbune) si lichid (motorina). jud. fum. singura sursa fiind circulatia rutiera de pe DJ301.  In prezent.1. . in aer liber a unor deseuri din perimetrul localitatii. ANSAMBLU REZIDENŢIAL – a Fundeni. O sursa de poluare intermitenta cu pulberi organice. indeosebi in sezonul rece. 17 . ECO SIMPLEX NOVA S. pulberi. transport in comun). Din procesele de ardere a carburantilor (benzine. substante organice volatile.C. Evacuarea poluantilor in atmosfera se face dirijat prin cosuri de inaltime variabila. motorine) si a combustibililor rezulta emisii de: monoxid de carbon. pe teritoriul studiat nu se desfasoara nici un fel de activitate care sa constituie sursa de poluare pentru factorul de mediu aer. aldehide. precum si in vecinatate nu sunt surse importante generatoare de zgomot. depozitarea necontrolata a deseurilor menajere. neintretinerea salubritatii domeniului public.R. plumb. Sursele de poluare sunt dispersate in lungul arterei principale de circulatie si se caracterizeaza prin functionare zilnica intermitenta.sisteme de incalzire : procese de ardere combustibil solid (lemn. oxizi de sulf.4 Nivel zgomot  Precizam ca in zona analizata.

agrement. nefiind in concordanta cu Bucuresti. cu vocatia zonei si inserarea sa in contextul spatial – functional al comunei. reabilitarii si valorificarii patrimoniului natural.L. Dezvoltare durabila inseamna depasirea fazelor de „stapanire a naturii de catre om” si „divortul dintre om si natura” specifice dezvoltarii industriale si „reconcilierii omului cu natura”.2 Evolutia probabila in situatia neimplementarii PUZ Dezvoltarea durabila inseamna folosirea resurselor naturale pentru activitatile economice cu mentinerea in stare de functionare a ecosistemelor in regim natural ca sisteme de suport al vietii. - functiunea urbanistica determinata. reprezentat de spatiile nedistribuirea echilibrata si eficienta a activitatilor in zona. - neutilizarea spatiilor adiacente apelor de suprafata si a terenurilor degradate. apelul la resursele regenerabile fara depasirea capacitatii de suport a sistemelor ce ofera aceste resurse. cauzate de factori de natura spatial-ecologica. conservarea biodiversitatii. CĂLĂRAŞI 2. de tipul mentinerea disfunctionalitatilor privind dezvoltarea durabila. sport. peisagistic si urbanistic. micsorarea presiunii exercitate asupra ecosferei prin poluare. • • mari categorii de factori: . ANSAMBLU REZIDENŢIAL – a Fundeni.C. ECO SIMPLEX NOVA S. jud. 18 zone verzi de protectie. relevand o serie de efecte negative: - organizare incoerenta din punct de vedere arhitectural.R. interrelationate pe cele 4 cauzate de factori de natura fizico-geografica.MEDIU RAPORT DE PUZ – Comun -2009- S. pierderea unei importante zone de atractie la nivelul zonei metropolitane a Municipiului lipsa protejarii. parcuri. - verzi si aducerea lui in conexiune cu ecosistemele din teritoriu. Neimplementarea programului propus va conduce la o degradare a zonei studiate. sub toate formele ei. diminuarea folosirii resurselor neregenerabile.

. reprezentata printr-un colt din Campul Otopeni situat intre confluenta Dambovita – 19 . CAPITOLUL 3 CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATA Amplasamentul ce constituie obiectul „P. Accesul in zona studiata se face de pe DJ301. Ansamblu Rezidential” se afla in judetul Calarasi. jud.U.C.la vest – Lacul Fundeni si drumul judetean DJ 301. 3.MEDIU RAPORT DE PUZ – Comun -2009- S. Campia Bucurestiului. intr-o zona cu caracter subsident. subunitatea Campia Mostistei. . Zona studiata se afla la est de calea ferata Bucuresti – Oltenita si de DJ 301 si are urmatoarele vecinatati: .L.1 Relieful Intregul teritoriu administrativ al comunei este situat in partea centrala a marii unitati morfologice – Campia Romana. Zona studiata face parte din subdiviziunea Baraganului Sudic sau Campia Bucurestiului.la sud – drum de exploatare. .la est – teren liber de constructii.la nord – drum de exploatare. Din punct de vedere genetic. la contactul acesteia cu Campia Vlasiei. in extravilanul agricol al comunei Fundeni. pe un fundament cretacic apartinand Platformei Moesice. Bucuresti – Oltenita. ANSAMBLU REZIDENŢIAL – a Fundeni. ECO SIMPLEX NOVA S.Z. Campia Romana a rezultat in urma proceselor de acumulare. cauzate de factori de natura socio-spatiala. CĂLĂRAŞI • • cauzate de factori de natura spatial-functionala.R.

ANSAMBLU REZIDENŢIAL – a Fundeni. 3. peste care s-au depus „Pietrisurile de Colentina”. cunoscute sub denumirea de “Stratele de Fratesti”. Pasarea. prezentand o structura tabulara accidentata de numeroase falii si discontinuitati la baza triasicului.2 Geologie Din punct de vedere geologic. reprezinta partea superioara a cuverturii sedimentare. Are un curs permanent. este o terasa de confluenta pe care se afla comuna Fundeni si unde raul Pasarea este barat printr-un liman. argilo – marnoase. pe parcursul careia au fost amenajate lacuri de baraj antropic cu functii complexe (piscicultura. Depozitele mai noi. de varsta cuaternara.C. Acestea din urma sunt acoperite de formatiuni de origine eoliana – depozite loessoide. ECO SIMPLEX NOVA S. tipic unui rau de campie cu debit inconstant. cu altitudinea 50 – 55 m. in perimetrul studiat se disting un soclu cristalin cutat si o cuvertura sedimentara reprezentata prin depozite paleozoice. agrement etc.). jud. In functie de modul de alimentare stratele acvifere au fost grupate in: - strate acvifere freatice strate acvifere de medie si mare adancime Stratele acvifere freatice sunt cantonate in depozitele poros – permeabile de la baza loessului.MEDIU RAPORT DE PUZ – Comun -2009- S. mezozoice si neozoice. denumite “Complexul marnos” si apoi formatiuni deltaice – “Nisipuri de Mostistea”.3 Hidrografia si hidrogeologia Reteaua hidrografica este reprezentata de valea Dambovitei cu afluentul sau Valea Pasarea – bazinul hidrografic Arges. Are o lungime de 35 km. regularizat. impartit in mai multe lacuri. peste care s-au depus formatiuni lacustre. in terasele luncilor raului Dambovita si vaii Mostistea si in “Pietrisurile de 20 . afluentul Colentinei are curs meandrat. ce acopera suprafata campiei.L.R. 3. fiind reprezentate prin depozite aluvionare alcatuite din pietrisuri si nisipuri. la baza jurasicului si a neogenului. CĂLĂRAŞI Pasarea.

care hidraulic se comporta ca un acvifer sub presiune. la valori cuprinse intre 300 – 500 mp/zi. ANSAMBLU REZIDENŢIAL – a Fundeni. azotati si azotiti. cu grad de sortare si rulare foarte bun. Alimentarea acviferelor freatice se face prin infiltrarea directa a precipitatiilor sau prin drenarea apelor de suprafata. capacitatea de debitare fiind cuprinsa intre 4 – 6 l/s. orizontul “Nisipurile de Mostistea” poate fi socotit de mica si medie adancime. iar coeficientul de permeabilitate.R. acestea sunt in general poluate cu substante organice. In comuna Fundeni complexul acvifer al “Nisipurilor de Mostistea” se dezvolta pe intervalele 47 – 49 m si 52 – 56 m. care determina divizarea acestora in doua subdiviziuni. 21 . Nivelul hidrostatic al stratelor acvifere freatice variaza intre 7 m in NV-ul comunei si 3 m la est de Plataresti. la valori de 20 – 40 m/zi.MEDIU RAPORT DE PUZ – Comun -2009- S. dar in general se accepta ca aceasta reprezinta debitul acviferelor de medie adancime. Alimentarea cu apa prin zonele de aflorare de pe malurile vailor ce-l traverseaza. In cadrul acestui orizont s-au constatat numeroase varietati laterale de facies si aparitia uneori a unor lentile de argila. Aceste strate acvifere au in general nivel liber. in zona. Datorita lipsei unei zone de protectie. Stratele acvifere de medie si mare adancime Stratul acvifer de Mostistea Dupa pozitia izobatica. Litologic. Procentul redus sau absenta materialului pelitic face ca acest complex acvifer sa aiba valori ridicate ale permeabilitatii.5 mm. CĂLĂRAŞI Colentina”. “Nisipurile de Mostistea” sunt constituite in totalitate din nisipuri cu granulatie mica sau medie pana la 0. jud. Complexul acvifer de adancime este cantonat in stratele permeabile constituite din nisipuri si pietrisuri de varsta Pleistocen inferior denumite “stratele de Fratesti”. ECO SIMPLEX NOVA S. fiind de cele mai multe ori improprii folosirii. iar nivelul piezometric are valori cuprinse intre 15 -20 m. face ca acest orizont poros – permebil sa constituie un important acvifer. fiind vulnerabile in perioadele secetoase.C.L. debitul si nivelul hidrostatic fiind conditionate de regimul precipitatiilor. coeficientul de transmisivitate fiind apreciat. ele constituind in prezent sursa de apa a majoritatii locuitorilor din comuna Fundeni.

valorile situandu-se in cadrul limitelor exceptionale de permisibilitate impuse de STAS 1342/91. Aceasta situatie se datoreaza adancimilor mari la care pot fi interceptate stratele B si C si de aici. ANSAMBLU REZIDENŢIAL – a Fundeni.C. cu valori medii anuale ale temperaturii de 10 – 11oC. cu valori medii in jurul a 23oC. orizontul C – 3% din foraje. orizontul B – 15% din foraje. stratul A fiind interceptat pe intervalul 115 -130 m.MEDIU RAPORT DE PUZ – Comun -2009- S. directia generala de curgere ramanand tot NV – SE. ECO SIMPLEX NOVA S. cu o duritate totala de pana la 5 grade germane si nu prezinta depasiri la elementele analizate. in NV. Luna cea mai calda este luna iulie. executia forajelor care au captat aceste strate acvifere se repartizeaza astfel: orizontul A – 82% din foraje. Coeficientul de transmisivitate al acestui complex are valori cuprinse intre 600 mp/zi. dificultatile in realizarea forajelor. valoarea medie a temperaturii se situeaza sub – 3oC. Luna cea mai rece este ianuarie. in general datorita exploatarii locale intensive. 22 . cu valori medii negative in intervalul decembrie – februarie si valori medii pozitive in intervalul martie – noiembrie.L. Adancimea la care se poate intercepta complexul “Stratelor de Fratesti” este estimata la 115m.R. CĂLĂRAŞI Nivelul piezometric al acestui complex (stratele A si B) se afunda pe directiile S – N si E –V. Razele de influenta ale forajelor executate au valori cuprinse intre 150 – 300m. 3.4 Clima Din punct de vedere climatic comuna Fundeni se incadreaza in zona cu clima continentala. iar stratul B pe intervalul 140 -160 m. in sudul Bucurestiului inclusiv zona studiata si 1600 mp/zi. jud. Datorita accesibilitatii diferite. Apele cantonate in cadrul acestui complex acvifer sunt in general bicarbonatate calcice.

cu un maxim la sfarsitul primaverii. Vegetatia specifica zonei este reprezentata de arbori si arbusti pentru vegetatia lemnoasa. pirul gros (Cynodon dactylon). este caracteristica zonei padurilor de Quercinee – predominant fiind stejarul (Quercus rubus). plante perene si anuale pentru vegetatia ierboasa din pasuni.L. Luna cu cantitatile cele mai mari de precipitatii este iunie (71. Ca plante hidrofile sint intilnite rogozul (Carex specia). zemosita (Hibiscus ternatus). plante furaje. cerul (Quercus cerris). ANSAMBLU REZIDENŢIAL – a Fundeni.MEDIU RAPORT DE PUZ – Comun -2009- S. stirul (Amaranthus retroflexus).R. Vegetatia lemnoasa. 23 . palamida (Cirsium arvense). ECO SIMPLEX NOVA S. paducelul (Crategus monogyna). Vegetatia ierboasa intilnita in culture. isma (Mentha sp. Factorii pedoclimatici din zona ofera conditii satisfacatoare pentru majoritatea culturilor.4 mm) urmata de luna decembrie 31.). porumbarul (Prunus spinosa). 500 mm/an. Cei mai raspinditi arbusti sint: macesul (Rosa canina).3 mm. costreiul (Echinocloa crus galii). Vegetatia cultivata este reprezentata de grau. rugul (Rubus caesius). jud. mohor (Setaria viridis). porumb.2 mm) in timp ce cantitatea minima se inregistreaza in luna februarie (25. dar si cele din SW. floarea soarelui. Flora si fauna comunei Fundeni sunt caracteristice zonelor de stepa si silvostepa. stuful (Phragmites Communis). cand cad circa un sfert din valoarea totala a acestora. fiind direct influentate de starea factorilor de mediu din judet si de actiunile antropice.5 Flora si fauna Conform incadrarii biogeografice teritoriul judetului Calarasi. frasinul (Fraximus excelsior). este formata din: volbura (Convolvulus arvensis).C. lemnul Ciinesc (Ligustrum vulgare). Din punct de vedere al provinciilor floristice judetul Calarasi se afla in Provincia danubianoPontica. Vanturile dominante sunt cele de NE si E. 3. implicit si al comunei Fundeni se situeaza in regiunea stepa. CĂLĂRAŞI Precipitatiile atmosferice insumeaza cca. ulmul (Ulmus lonis).

M.K. potarnichea. jud. lebada. 3. comuna Fundeni este situata conform STAS 11100/1 – 1993. 3.S. Pe baza datelor din foraje s-a intocmit urmatoarea coloana litologica: - 0. acvila. a spectrului de raspuns. soparla de iarba. ANSAMBLU REZIDENŢIAL – a Fundeni. faeoziomuri (cernoziomuri argiloiluviale). in zona de grad 8/1 (M.24 pentru cutremure avand intervalul mediu de recurenta I. Fauna lacurilor este reprezentata de vidra lisita.) de intensitate seismica.00 m – praf argilos loessoid.MEDIU RAPORT DE PUZ – Comun -2009- S. consistenta ridicata. ECO SIMPLEX NOVA S. Din punct de vedere seismic. dihorul de stepa.80) m – strat de sol vegetal. soluri brun roscate (preluvosol roscat – EL-RS) si aluviosoluri coluvice (coluvisoluri).60 (0. CĂLĂRAŞI Fauna salbatica a comunei Fundeni este reprezentata de elemente tipice adaptate agrobiocenozelor din zonele de stepa si silvostepa ca: iepurele. fazanul.7 Patrimoniul cultural 24 .L. 0. turturica. Orizontul loessoid prezinta valori medii ale umiditatilor. conform Normativ P7-2000. gugustiuc. melci.C. rata salbatica. plastic vartoasa. sarpele. 1. prepelita.R.40 – 6. plastic vartos. nevastuica. cernoziomuri cambice. valori ridicate ale porozitatilor.6 Solurile In urma intercatiunii factorilor pedogenetici in zona cercetata s-au format mai multe tipuri de sol. graur. sobolan. sturz. in zona cercetata s-au executat 5 foraje manuale cu φ 3 si adancimi de 6. cafenie-galbuie. = 100 ani si a valorilor perioadei de control (col) Tc = 1. porumbel salbatic.00 – 0.6 sec. Solul studiat se incadreaza in clasa Luvisoluri-preluvosol roscat (EL-RS-sol brun roscat ).00 m fiecare.R. fiind sensibil la umezire si putand fi incadrat in grupa B a pamanturilor macroporice de acest gen. soimul. iar potrivit Normativ P100/1 – 2006 in zona la care valorile de varf al acceleratiei terenului pentru proiectare ag = 0. cu concretiuni de calcar. ciocarlie. Pentru stabilirea stratificatiei si a caracteristicilor fizico-mecanice a terenului.80) – 1. galben.60 (0.40 m – argila prafoasa loessoida.

25 . jud. CAPITOLUL 4 PROBLEME DE MEDIU RELEVANTE PENTRU PUZ Proiectul de fata se fundamenteaza pe principiul dezvoltarii durabile. isi va aduce contributia la existenta unui mediu mai protejat. prin promovarea conceptului de durabilitate in gestionarea resurselor zonei. mai bine manageriat. pe protejarea mediului si priveste activitati care sa aiba in vedere o dezvoltare economica si urbana armonioasa.R.L. Administrarea eficienta a proiectului va contribui la dezvoltarea sociala si economica a regiunii.C. ANSAMBLU REZIDENŢIAL – a Fundeni.MEDIU RAPORT DE PUZ – Comun -2009- S. ECO SIMPLEX NOVA S. In cadrul proiectului se vor utiliza tehnologii prietenoase mediului. CĂLĂRAŞI In zona studiata si in apropiere ei nu exista zone declarate monumente ale naturii sau rezervatii naturale care sa implice restrictii de construire. care respecta prevederile legale privind protectia acestuia. prin cresterea calitatii vietii.

avandu-se in vedere si afluenta permanenta a publicului. Pentru viitor se propune conservarea si imbunatatirea calitatii mediului. usor ondulata.R.L. pe teritoriu nu exista surse de poluare a apei. Calitatea globala a factorilor de mediu din zona studiata. cat si in perioada de exploatare se vor urmari in permanenta factorii de mediu. Reteaua hidrografica este reprezentata de Valea Dambovitei.C.1 Corelarea PUZ cu obiectivele de protectie a mediului stabilite la nivel national.MEDIU RAPORT DE PUZ – Comun -2009- S. Teritoriul comunei Fundeni apartine in totalitate sectorului cu clima continentala. De asemenea nu dispune de un sistem de canalizare. ANSAMBLU REZIDENŢIAL – a Fundeni. existente sau viitoare. 26 . CAPITOLUL 5 OBIECTIVE DE PROTECTIE A MEDIULUI 5. jud. In zona studiata relieful dominant este de campie inalta. aerului sau solului. ECO SIMPLEX NOVA S. Dezvoltarea zonei nu se poate face decat in relatie contextuala suprateritoriala. Zona studiata nu are un sistem centralizat de alimentare cu apa. cu afluentul sau Valea Pasarea. judetul Calarasi. cu altitudini cuprinse intre 50 – 70 m. Propunerile de dezvoltare sunt corelate cu elemente din planul urbanistic general (PUG – Comuna Fundeni). Atat in timpul realizarii proiectului. tinandu-se seama de problemele specifice ale obiectivelor economice din zona. comunitar sau international Zona luata in studiu a fost prinsa in PUG – Comuna Fundeni. fiind in prezent teren agricol. este apreciata ca fiind buna. Zona studiata este libera de constructii. CĂLĂRAŞI Proiectul nu are impact negativ asupra mediului.

R. Strategia de dezvoltare la nivel judetean si local. Aceasta zona de locuinte se va diferentia intr-o zona cu locuinte individuale si o zona cu locuinte colective.70 27 .U.MEDIU RAPORT DE PUZ – Comun -2009- S.G. Consultari cu specialisti in domeniu din cadrul administratiei.9 17.C. Studiu geotehnic. astfel: 5.1 Zonificare Zona studiata este libera de constructii. neamenajata.2. Zona destinata locuintelor are o pondere de 51% din totalul terenului supus studiului. ceea ce reprezinta 17. • ● Legislatia de urbanism si cea complementara acesteia.70% din totalul terenului supus studiului. Comuna Fundeni. jud. Prin realizarea amenajarilor si constructiilor propuse se va obtine o zona de locuinte ca zona dominanta.55 17.2 Varianta propusa Conform cerintelor stipulate in “Directiva SEA”.L. O alta pondere importanta in bilantul teritorial o reprezinta zona destinata spatiilor verzi. ANSAMBLU REZIDENŢIAL – a Fundeni. 5. CĂLĂRAŞI Planul urbanistic zonal are la baza urmatoarele documentatii: • • • • • Datele continute in piesele scrise si desenate la P. BILANT TERITORIAL PROPUS Zonificarea teritoriului Locuinte individuale – 905 unitati Locuinte colective Servicii Spatii verzi Suprafata (mp) 317 500 165 000 55 600 167 400 Procent (%) 33. care ocupa 167 400 mp. ECO SIMPLEX NOVA S. Discutii la nivelul administratiei publice locale. care se refera la evaluarea anumitor planuri si programe asupra mediului s-a intocmit urmatoarea varianta la PUZ.45 5. Discutii cu reprezentantii principalilor actori implicati in dezvoltarea localitatii.

CĂLĂRAŞI Circulatii: carosabil .55 0. ECO SIMPLEX NOVA S.Z.ZONA SPATIILOR PLANTATE SI SEMIPUBLICE V1 – subzona spatii plantate de protectie cai majore (amenajari temporale) V2 – subzona spatii verzi semipublice (spatii de joaca. spatii de odihna) V3 – subzona spatii verzi publice cu acces nelimitat (parc orasenesc. si Regulament se compune din: L – ZONA DE LOCUIT L1 – subzona locuinte individuale max P+1+M L2 – subzona locuinte colective max P+3+M M . subzone si unitati teritoriale de referinta Regulamentul urbanistic a fost elaborat pe baza Legii nr.169 300 mp pietonal . P.ZONA ECHIPARE RETELE EDILITARE G1 – subzona G1 – sursa si gospodarie de apa.0 5. showroom. unitati de invatamant – gradinita.85 100. servicii.ZONA MIXTA M1 – subzona mixta max P+3+etaj restrans (locuinte colective. gradinite publice). anexe). scoala generala) M3 – subzona mixta max P+5+etaj retras (birouri. jud. 91/1991. G .MEDIU RAPORT DE PUZ – Comun -2009- S.C. L –ZONA DE LOCUIT Zona de locuit se compune din urmatoarele subzone: L1 – subzona locuinte individuale (izolate/cuplate) max P+1+M.L. dotari.63 000 mp Echipare edilitara TOTAL 232 300 8 400 946 300 24. 50/1991 si a Ordinului Ministerului Lcurarilor Publice si Amenajarii Teritoriului nr. amenajari peisagere.S.R.2.I.U.2 Prescriptii pe zone. 28 . V . L2 – subzona locuinte colective max P+3/4 retras. comert) M2 – subzona mixta max P+3+etaj restrans (comert. Teritoriul acoperit de P. ANSAMBLU REZIDENŢIAL – a Fundeni.

Se admit echipamente publice la parterul blocurilor de locuit cu urmaoarele conditii: locatarilor. echipare si configurare a cladirilor Caracteristici ale parcelelor (suprafete.C. zgomot. platforme de precolectare a deseurilor urbane. CĂLĂRAŞI Utilizare functionala Utilizari admise – L1+L2 - locuinte. cluburi si restaurante cu program de noapte). activitati productive care utilizeaza pentru depozitare si productie terenul vizibil din circulatiile publice.Se interzice localizarea sau continuarea functionarii in zona de locuit a oricaror activitati care prin natura lor si prin modul lor de functionare produc poluare.00 mp ADC. depozite de substante periculoase. echipamente publice sau de interes public. Utilizari interzise L1+L2 . forme. Se admit spatii pentru administrarea grupurilor de peste 20 – 40 apartamente proprietate privata.MEDIU RAPORT DE PUZ – Comun -2009- S. aceste functiuni vor fi dispuse la intersectii si se va considera ca au o arie de servire de 250 m. jud. ANSAMBLU REZIDENŢIAL – a Fundeni.se admit servicii profesionale. activitati comerciale. transporturi grele (baze de transport. si sa nu genereze transporturi grele.R. depozitari de materiale refolosibile. cu conditia ca suprafata acestora sa nu depaseasca 300. Se interzic lucrarile de terasement de natura sa afecteze amenajarile din spatiile publice si constructiile de pe parcelele adiacente.L. statii service. ECO SIMPLEX NOVA S. autobaze si statii de intretinere auto. dispensarele de la parterul blocurilor vor avea un acces separat de cel al Conditii de amplasare. servicii artizanale de mici dimensiuni cu conditia sa nu - incomodeze sau sa polueze vecinatatile. dimensiuni) 29 . precum si orice lucrari de terasament care pot sa provoace scurgerea apelor pe parcelelor vecine sau care impiedica evacuarea si colectarea rapida a apelor meteorice. Utilizari admise cu conditionari L2 . eventual cu locuinta administratorului/portarului angajat permanent. depozitare en-gros.

L.U. cu urmatoarele recomandari: - retragerile vor fi de minim 5. jud. – pentru toate cladirile se impune o distanta minima obligatorie fata de limitele parcelei egala cu jumatate din inaltimea la cornise a cladirii dar nu mai putin de 5. Circulatii si accese 30 . ANSAMBLU REZIDENŢIAL – a Fundeni.Se considera construibile parcelele care indeplinesc urmatoarele conditii cumulate: dimensiuni minime: rEGIMUL DE CONSTRUIRE Cuplat × 2 unitati Cuplat × 4 unitati Izolat Parcela de colt - dIMENSIUNE MINIMA Suprafata (mp) Front (m) 250 10 150 12.0 m.R. Amplasarea cladirilor fata de aliniament L1 – Cladirile pot fi dispuse pe aliniament sau retrase conform P.0 m.5 500 20 150 - adancimea parcelei sa fie mai mare sau cel putin egala cu latimea acesteia.C. parcelele se pot unifica pentru locuintele cuplate in regim de 2 sau 4 unitati (cumparate una sau mai multe parcele adiacente).5 m.00 metri pe toate categoriile de strazi. Amplasarea cladirilor unele fata de altele pe aceeasi parcela L1 – in cazul construirii mai multor corpuri distincte de cladiri pe aceeasi parcela.0 m. CĂLĂRAŞI L1 . Amplasarea cladirilor fata de limitele laterale si de cea posterioara ale parcelelor L1 – este permis regimul de construire cuplat si izolat. exceptie facand locuintele cuplate cate 4 (limita posterioara a parcelei fiind limita edificabil). L2 – retragerile vor fi de minim 9. ECO SIMPLEX NOVA S. L2 – pentru toate cladirile se impune o distanta minima obligatorie fata de limitele posterioare ale parcelei de 5.MEDIU RAPORT DE PUZ – Comun -2009- S.Z.0 m. distantele minime dintre acestea vor fi egale cu jumatate din inaltimea la cornise dar nu mai putin de 3. – pentru toate cladirile se impune o distanta minima obligatorie fata de limitele posterioare ale parcelei egala cu jumatate din inaltimea la cornise a cladirii dar nu mai putin de 5.

G. In cazul parcelelor izolate in interiorul insulelor. si de caracterul dominant rezidential al zonei. retras. Constructiile din zonele noi vor tine seama de prevederile P.MEDIU RAPORT DE PUZ – Comun -2009- S. Conditii de echipare edilitara L1 + L2 – Toate cladirile vor fi in mod obligatoriu racordate la toate tipurile de retele publice tehnico-edilitare existente si vor avea prevazuta posibilitatea de racordarea la viitoarele retele tehnicoedilitare proiectate.0 m pentru P+1. L2 – parcaj subteran. L2 – inaltimea maxima la cornise masurata de la nivelul solului va fi de: 16. Se interzice folosirea azbocimentului pentru acoperirea cladirilor si anexelor. Aspectul exterior al cladirilor L1 + L2 – Constructiile realizate in zonele existente vor tine seama de vecinatatile imediate si de caracterul viitor al zonei in cazul zonelor de tranzitie.0 m pentru P+3+Et. Inaltimea maxima admisibila a cladirilor L1 . Spatii libere si spatii plantate 31 .0 m pentru parter. acestea sunt neconstruibile pana la obtinerea dreptului de trecere conform prevederilor Codului civil. Se interzice dispunerea antenelor TV satelit in locuri vizibile din spatiile publice si dispunerea vizibila a cablurilor TV.U. 10. ECO SIMPLEX NOVA S. jud.0 m latime dintr-o cale de circulatie publica.0 m pentru P+1+M. CĂLĂRAŞI L1 + L2 – Toate cladirile trebuie sa aiba in mod obligatoriu asigurat un acces carosabil de minim 3.C.Toate parcajele se vor asigura in afara spatiului aferent drumurilor publice.R.inaltimea maxima la cornise masurata la nivelul solului va fi de: 4. ANSAMBLU REZIDENŢIAL – a Fundeni. L1 – loc de parcare in interiorul parcelei. sa permita intrarea mijloacelor de interventie in caz de incendiu. Stationarea autovehiculelor L1 + L2 . 7.L.

P. M2 – subzona mixta max.T. P+1+M. retras (comert.locuinte colective (P+3. maxim = 40%. Gardurile dintre proprietati se recomanda sa aiba inaltimea de minim 2.00. M – ZONA MIXTA Zona este compusa din urmatoarele subzone: o o M1 – subzona mixta max P+3+et. dotari. maxim = 2. spre spatiile publice.U. maxim = 1.C. jud. servicii.L.R. Se recomanda ca administratia locala sa stabileasca modele de imprejmuiri pentru orientarea locuitorilor si asigurarea unei imagini de calitate. L2 – locuinte colective (P+3.T. cu urmatoarele recomandari: L1 – locuinte individuale P+1. P+3+et.O.U.T. P+3+Etaj retras).U. Spatiile dintre aliniament si linia de retragere a cladirilor va fi amenajata ca gradina de fatada decorativa. retras (locuinte colective.5. ECO SIMPLEX NOVA S. P. comert).MEDIU RAPORT DE PUZ – Comun -2009- S. cu urmatoarele recomandari: L1 – locuinte individuale P+1.O. scoala generala). maxim = 55%. 32 .20 m.U. P+1+M. P+3+Etaj retras). Fata de caracterul general al localitatii se recomanda ca gardul spre strada sa aiba partea inferioara opaca pana la inaltimea de 0. unitati de invatamant – gradinita. L2 . C. Posibilitati maxime de ocupare si utilizare a terenului Procent maxim de ocupare a terenului (POT) Conform P. circulatii si platforme pentru diferite activitati sa fie inierbate si plantate cu cel putin un arbore la fiecare 100. Imprejmuiri L1 + L2 – Se recomanda ca fiecare cladire sau grup de cladiri care au amenajari comune sa aiba marcata limita terenului aferent catre strada prin imprejmuiri construite si/sau gard viu compact.40 m (pentru protejarea trotuarelor circulatiei publice de pamantul adus de precipitatii) si o parte transparenta pana la inaltimea totala de 1. Coeficient maxim de utilizare a terenului (CUT) Conform P.Z. C.Z.T. ANSAMBLU REZIDENŢIAL – a Fundeni.00 mp de teren liber. CĂLĂRAŞI L1 + L2 – se recomanda ca spatiile neocupate cu cladiri.00 m.

showroom. servicii. sedii ale unor organizatii politice. Utilizare functionala Utilizari admise M1 – sunt admise urmatoarele functiuni: locuinte. comert cu amanuntul.R.MEDIU RAPORT DE PUZ – Comun -2009- S. servicii sociale. restaurante. ECO SIMPLEX NOVA S.U. CĂLĂRAŞI o M3 – subzona mixta max. cafenele etc. jud. consultanta in diferite domenii si alte servicii profesionale.L. expertizare. retras (birouri. municipal . parcaje la sol si multietajate. sedii ale unor companii si firme. proiectare. ANSAMBLU REZIDENŢIAL – a Fundeni. anexe). spatii libere pietonale.. Subzonele M2 si M3 vor fi detaliate prin P. spatii plantate. Caracterul zonei Zona este constituita din diferite functiuni publice si de interes general dispuse in lungul principalelor artere de circulatie. sport si recreere in spatii acoperite. colective si personale. pasaje pietonale acoperite. baruri. - M2 – sunt admise urmatoarele functiuni: si de cartier. P+5+et. Parterul constructiilor din M1: cercetare. cofetarii. profesionale etc. 33 institutii. in centrul de cartier nou format si in jurul altor puncte de concentrare a locuitorilor.D.C. servicii pentru intreprinderi. servicii si echipamente publice de nivel supramunicipal.

baruri. municial sedii ale unor companii si firme. comert cu amanuntul. spatii libere pietonale. sedii ale unor organizatii politice. statie de alimentare carburant (va fi prevazuta cu zona de protectie 20 m. sedii ale unor organizatii politice.. baruri. ANSAMBLU REZIDENŢIAL – a Fundeni. consultanta in diferite domenii si alte servicii profesionale. colective si personale. colective si personale. cafenele etc. spatii plantate. pasaje pietonale acoperite. parcaje la sol si multietajate. servicii si echipamente publice de nivel supramunicipal. M3 – sunt admise urmatoarele functiuni: - institutii. - - amplasarea se va face in proximitatea zonei de acces in ansamblu rezidential).L. profesionale etc. cafenele etc. pensiuni.. depozitare mic-gros. servicii pentru intreprinderi. agentii de turism. - - Utilizari admise cu conditionari 34 . spatii libere pietonale. hoteluri.MEDIU RAPORT DE PUZ – Comun -2009- S. servicii sociale. si de cartier. agentii de turism. proiectare. profesionale etc. cofetarii. proiectare.C. restaurante. sport si recreere in spatii acoperite. expertizare. servicii pentru intreprinderi. spatii plantate. restaurante. cofetarii. hoteluri. sport si recreere in spatii acoperite. CĂLĂRAŞI - sedii ale unor companii si firme. cercetare. consultanta in diferite domenii si alte servicii profesionale. cercetare.R. pasaje pietonale acoperite. servicii sociale... expertizare. parcaje la sol si multietajate. jud. ECO SIMPLEX NOVA S. pensiuni.

se admit activitati in care accesul publicului nu este liber numai cu conditia ca sa nu reprezinte mai mult de 30 % din lungimea strazii incluse in zona mixta. Utilizari interzise M1 + M2 + M3 – sunt interzise urmatoarele functiuni: - activitati productive poluante. sau care impiedica evacuarea si colectarea apelor meteorice. curatatorii chimice.L. depozitare en-gros.0 m pe strazi de categoria I.C.MEDIU RAPORT DE PUZ – Comun -2009- S.0 m pe strazi de categoria a III-a. cu risc tehnologic sau incomode prin traficul generat. constructiile de pe parcelele adiacente. depozitari de materiale refolosibile. ◊ Conditii de amplasare. CĂLĂRAŞI M1 + M2 + M3 – sunt admise urmatoarele functiuni: - toate cladirile vor avea la parterul orientat spre strada functiuni care admit accesul publicului in mod permanent sau conform unui program de functionare specific. echipare si configurare a cladirilor Amplasarea cladirilor fata de aliniament M1 + M2 + M3 – la intersectia dintre strazi aliniamentul va fi racordat printr-o linie perpendiculara pe bisectoarea unghiului dintre strazi avand o lungime de minim 12. ECO SIMPLEX NOVA S. activitati care utilizeaza pentru depozitare si productie terenul vizibil din circulatiile lucrari de terasament de natura sa afecteze amenajarile din spatiile publice si orice lucrari de terasament care pot sa provoace scurgerea apelor pe parcelele vecine - publice sau din institutiile publice. statii de intretinere auto. de profilul activitatii si de normele existente. depozitarea pentru vanzare a unor cantitati mari de substante inflamabile sau toxice. platforme de precolectare a deseurilor urbane. jud. constructii provizorii de orice natura. M1 – echipamentele publice vor fi retrase de la aliniament cu minim 6 – 10 m sau vor fi dispuse pe aliniament in functie de caracterul strazii. ANSAMBLU REZIDENŢIAL – a Fundeni.R. 35 . a II-a si de 6.

retragerea fata de limitele laterale vor fi de minim jumatate din inaltimea la cornise. dar nu mai putin de 6. dar nu mai putin de 5. parapetul ferestrelor de pe fatadele laterale ale cladirilor din zona mixta cu alte functiuni decat locuinte care sunt orientate spre locuintele de pe parcelele laterale situate la mai putin de 10. – in cazul cladirilor comerciale si de productie se admite regimul compact de construire cu conditia respectarii celorlalte prevederi ale regulamentului. ECO SIMPLEX NOVA S. ANSAMBLU REZIDENŢIAL – a Fundeni. cazuri in care se admite realizarea noilor cladiri numai cu o retragere fata de limitele laterale ale parcelei egala cu jumatate din inaltimea la cornise. – se recomanda ca. – cladirile se vor retrage fata de limita posterioara la o distanta de cel putin jumatate din inaltimea cladirii masurata la cornisa. private sau accesibile publicului permanent sau numai in timpul programului de functionare precum si pentru accese de serviciu. Amplasarea cladirilor unele fata de altele pe aceeasi parcela M1 + M2 + M3 – cladirile vor respecta intre ele distante egale cu cel putin jumatate din inaltimea celei mai inalte. – se pot realiza pasaje si curti comune. dar nu mai putin de 5. distanta se poate reduce la jumatate din inaltime. dar nu mai putin de 5.MEDIU RAPORT DE PUZ – Comun -2009- S.00 metri latime dintr-o circulatie publica in mod direct sau prin drept de trecere legal obtinut prin una din proprietatile invecinate. – se interzice construirea pe limita parcelei daca aceasta constituie linia de separatie dintre subzona mixta si zona rezidentiala. echipamente publice sau biserici. pentru respectarea intimitatii locuintelor. dar nu mai putin de 8.9 m de la pardoseala incaperilor.L. 36 .C. Circulatii si accese M1 + M2 + M3 – parcela este construibila numai daca are asigurat un acces carosabil de minim 4. jud. – distanta dintre cladirea unei biserici si limitele laterale si posterioare ale parcelei este de minim 10. sa aiba parapetul ferestrelor la minim 1.0 m.0 m. – in toate cazurile este obligatorie asigurarea accesului in spatiile publice a persoanelor handicapate sau cu dificultati de deplasare.0 m. retragerea fata de limitele posterioare va fi de minim jumatate din inaltimea la cornise.0 m.R.0 m.0 m. CĂLĂRAŞI Amplasarea cladirilor fata de limitele laterale si de cea posterioara ale parcelelor M2 + M3 – cladirile publice se vor amplasa in regim izolat.0 m.

de caracterul general al zonei si de arhitectura cladirilor din vecinatate cu care se afla in relatii de co-vizibilitate. M2 + M3 – Hmax = 22 m.R. se va asigura posibilitatea racordarii la sistemele moderne de telecomunicatii. Spatii libere si spatii plantate M1 + M2 + M3 – se vor identifica. se interzice dispunerea antenelor TV-satelit in locuri vizibile din circulatiile publice si dispunderea vizibila a cablurilor TV. Aspectul exterior al cladirilor M1 + M2 + M3 – aspectul cladirilor va fi subordonat cerintelor specifice unei diversitati de functiuni si exprimarii prestigiului investitorilor. Inaltimea maxima admisibila a cladirilor M1 – Hmax = 16 m. – in cazul in care nu se pot asigura in limitele parcelei locurile de parcare normate. de particularitatile sitului. ECO SIMPLEX NOVA S. deci in afara circulatiilor publice. jud. 37 . ANSAMBLU REZIDENŢIAL – a Fundeni. dar cu conditia realizarii unor ansambluri compozitionale care sa tina seama de rolul social al strazilor comerciale.0 cm. se va demonstra (prin prezentarea formelor legale) realizarea unui parcaj in cooperare ori concesionarea locurilor necesare intr-un parcaj colectiv. – in gradinile de fatada ale echipamentelor publice minim 40 % din suprafata va fi prevazuta cu plantatii inalte.0 m. proteja si pastra in timpul executarii constructiilor arborii importanti existenti avand peste 4. aceste parcaje vor fi situate in cadrul centrului de cartier sau in zona adiacenta la o distanta de maxim 250. Conditii de echipare edilitara M1 + M2 + M3: - toate cladirile vor fi racordate la retelele tehnico-edilitare publice propuse. CĂLĂRAŞI Stationarea autovehiculelor M1 + M2 + M3 – stationarea autovehiculelor necesare functionarii diferitelor activitati se admite numai in interiorul parcelei.C. in cazul taierii unui arbore se vor planta in schimb alti 10 arbori in perimetrul unor spatii plantate publice din apropiere.0 m inaltime si diametrul tulpinii peste 15.L.MEDIU RAPORT DE PUZ – Comun -2009- S.

maxim = 55. ECO SIMPLEX NOVA S.D.U.R. V .T. M3).ZONA SPATIILOR VERZI.U. jud.O. Posibilitati maxime de ocupare si utilizare a terenului Procent maxim de ocupare a terenului (POT) P. ANSAMBLU REZIDENŢIAL – a Fundeni. pentru M2. M3).D.T.0% (sau conform P. Utilizare functionala Utilizari admise V1 – conform legilor si normelor in vigoare: 38 . – in zona cu terenuri contractile se vor evita speciile care prin tipul de radacina pot mari sensibilitatea la umiditate a terenului de fundare. spre spatiile publice. V2 – subzona spatii verzi semipublice. – parcajele vor fi plantate cu un arbore la fiecare 4 locuri de parcare si vor fi inconjurate cu un gard viu de 1. maxim = 2.MEDIU RAPORT DE PUZ – Comun -2009- S.C.20 m inaltime. Zona este compusa din urmatoarele subzone: o o o V1 – subzona spatii plantate de protectie cai majore.5 (sau conform P. V3 – subzona spatii verzi publice cu acces nelimitat.L. Imprejmuiri M1 + M2 + M3 Se recomanda ca administratia locala sa stabileadca modele de imprejmuiri pentru orientarea locuitorilor si asigurarea unei imagini de calitate. CĂLĂRAŞI – se recomanda ca minim 75% din terasele neutilizabile si 10% din terasele utilizabile ale constructiilor sa fie amenajate ca spatii verzi pentru ameliorarea microclimatului si a imaginii oferite catre cladirile invecinate. Coeficient maxim de utilizare a terenului (CUT) C.U. pentru M2.

MEDIU

RAPORT DE PUZ – Comun -2009-

S.C. ECO SIMPLEX NOVA S.R.L.
ANSAMBLU REZIDENŢIAL – a Fundeni, jud. CĂLĂRAŞI

-

spatii verzi pentru protectia apelor, protectia climatica, protectia fata de circulatii pietonale din care unele ocazional carosabile pentru pe fasia de protectie de 25,0 m din lungul oglinzii de apa ale lacului, cu

infrastructura tehnica conform legilor si normelor in vigoare;
-

intretinerea spatiilor plantate si accesul la activitatile permise; functiune publica, ecologica si peisagistica, se admit urmatoarele: drum de halaj, alei, amenajari de mici dimensiuni pentru odihna, agrement, joc si sport, debarcadere, anexe sanitare, mici puncte de alimentatie publica specifice programului de parc. V2 + V3 – sunt admise: spatii plantate publice (parcuri, gradini, scuaruri); circulatii pietonale din care unele ocazional carosabile pentru mobilier urban, amenajari pentru joc si odihna; adaposturi, grupuri sanitare, spatii pentru administrare si amenajari descoperite pentru practicarea sporturilor situate in in afara functiunilor de spatii plantate publice si a celor de sport

intretinerea spatiilor plantate; -

intretinere avand suprafata construita desfasurata de maxim 60 mp; zonele rezidentiale; construita; constructii pentru expozitii, activitati culturale (spatii pentru spectacole si biblioteci in aer liber, pavilioane cu utilizare flexibila sau cu diferite tematici), activitati sportive, alimentatie publica si comert. si agrement sunt admise si functiuni comerciale intr-o proportie de maxim 20 % din aria

Utilizari admise cu conditionari Nu este cazul. Utilizari interzise Se interzic:
-

orice interventii care contravin legilor si normelor in vigoare;
39

MEDIU

RAPORT DE PUZ – Comun -2009-

S.C. ECO SIMPLEX NOVA S.R.L.
ANSAMBLU REZIDENŢIAL – a Fundeni, jud. CĂLĂRAŞI

-

orice schimbari ale functiunilor spatiilor verzi publice si diminuarea suprafetelor orice amenajari care sa atraga locuitorii in spatiile de protectie fata de infrastructura taierea arborilor fara autorizatia autoritatii locale abilitate.

inverzite;
-

tehnica de circulatii majore si de transport a energiei electrice si a gazelor;
-

Celelalte conditii de construire vor fi stabilite prin studii de specialitate avizate conform legii.

G - ZONA ECHIPARE RETELE EDILITARE

Generalitati: caracterul zonei Pe teritoriul pe care se va amplasa ansamblul rezidential nu exista retele edilitare comunale.

Utilizare functionala Utilizari admise – G1

-

constructii, instalatii si amenajari pentru gospodaria comunala; birouri autonome; incinte tehnice cu cladiri si instalatii pentru sistemul de

alimentare cu apa, canalizare, alimentare cu energie electrica si termica, piete comerciale, salubritate, intretinerea spatiilor plantate;

-

parcaje.

Utilizari admise cu conditionari – G1 se vor asigura zonele de protectie prevazute prin norme. Utilizari interzise – G1
-

pentru incintele situate in zone rezidentiale se interzic orice activitati

care prezinta risc tehnologic si produc poluare prin natura activitatii sau prin transporturile pe care le genereaza.
40

MEDIU

RAPORT DE PUZ – Comun -2009-

S.C. ECO SIMPLEX NOVA S.R.L.
ANSAMBLU REZIDENŢIAL – a Fundeni, jud. CĂLĂRAŞI

5.2.3 Echipare tehnico-edilitara
Cai de comunicatie si transport Intrucat terenul este amplasat pe partea stanga a liniei curente 802 Titan Sud – Oltenita, avand o latura paralela cu C.F. ce are o lungime de 146,00 m de la km C.F. 34+410 la km C.F. 34+556, se vor respecta urmatoarele: provizoriu; pe zona de protectie C.F.R. (intre 20,00 m si 100,00 m din ax C.F. linia cea mai apropiata de lucrare) se admit amplasari de constructii dar numai dupa obtinerea Avizului de Construire din partea C.F.R. Se va respecta Ordonanta de Urgenta nr. 12/1998, republicata, privind transportul pe caile ferate romane, cap. IV, art. 29-32, pct. 5 si cap. VII, art. 43, 44 , 45 si Regulamentul General de Urbanism, republicat, art. 20 se atrage atentia ca in limita a 20,00 m de o parte si de alta fata de axul caii ferate publice este instituita zona de siguranta a infrastructurii feroviare. In aceasta zona pot fi efectuate expropieri pentru cauze de utilitate publica si nu se vor executa constructii fie si cu caracter provizoriu. In baza aceleiasi ordonante s-a instituit zona de protectie a infrastructurii feroviare publice, cuprinzand terenurile limitrofe situate de o parte si de alta a caii ferate, indiferent de proprietar, in limita a 100,00 m de la calea ferata cea mai apropiata. Pentru constructiile care se vor amplasa pe zona luata in studiu si care vor intra in zona de siguranta si de protectie a infrastructurii feroviare se va solicita avizul Regionalei C.F. Bucuresti si apoi se va obtine autorizatia M.T.C.T. S-a obtinut Avizul de principiu nr. R2/19/663 din 20.10.2008 emis de Regionala CFR Bucuresti. Gospodarirea apelor Reteaua hidrografica este reprezentata de Valea Pasarea, afluent al raului Dambovita – bazinul hidrografic Arges. pe zona de siguranta C.F.R (20,00 m din ax linia C.F. cea mai apropiata de lucrare) nu se admite amplasarea de constructii, fie ele si cu caracter

41

Gospodaria de apa potabila si incendiu va fi compusa din: 2 buc. jud. Langa incinta gospodariei de apa potabila si incendiu se va amplasa o remiza P. 1 buc. retele de alimentare cu apa potabila a consumatorilor casnici. CĂLĂRAŞI • Alimentarea cu apa potabila Pentru asigurarea apei potabile necesare pentru: consumul menajer si igenico-sanitar. a hidrantilor se vor executa urmatoarele: - - de incendiu stradali si a hidrantilor de gradina (spatiu verde).I dotata cu motopompe mobile pentru incendiu.L. Forajele se vor echipa cu pompe submersibile. ECO SIMPLEX NOVA S. Apa potabila extrasa din stratul freatic se va dirija spre gospodaria de apa potabila si incendiu. Capul forajului se va proteja cu un camin. combaterea incendiului din exterior. material de interventie si protectie la foc. Gospodaria de apa si incendiu se va proteja de o zona sanitara conform nrmelor sanitare in vigoare. Serviciul de pompieri va fi asigurat de o formatie de voluntari recrutati din randurile locuitorilor ansamblului rezidential. Forajele de mare adancime (circa 200 – 220 m) se vor amplasa pe domeniul public la distante de minim 300 m unul de celalalt. cladire administrativa si laborator analiza. gospodarie de apa potabila si de incendiu. conform studiilor hidrogeologice. Apa potabila se va trata impotriva agentilor patogeni cu ozon si raze ultraviolete. post de transformare.S. retele de alimentare cu apa potabila si incendiu.R.MEDIU RAPORT DE PUZ – Comun -2009- S. stropit spatii verzi.C. 42 . Apa extrasa din stratul freatic se va contoriza. statie de pompare si ridicare a presiunii andosata rezervoarelor. foraje de mare adancime – minim 3. cu zone sanitare severe conform normelor sanitare in vigoare. 1 buc. ANSAMBLU REZIDENŢIAL – a Fundeni. rezervoare semi-ingropate din beton armat cu V = 500 mc fiecare. Fiecare foraj se va dota cu post de transformare montat pe stalp.

L.25 m fata de cota finita trotuar.. Retelele de canalizare menajera se vor monta sub adancimea de -1. decantoare primare – 2 buc. uscare namol. statie de filtre presa – 1 buc.005. retelele de alimentare cu apa se vor executa inelare.. jud. Adancimea de pozare a retelelor de apa va fi de -1.C. bloc tehnic si administrativ cu laborator analize. post de transformare.. gazometre. hidranti de gradina pentru udat satiu verde si bransamente pentru locuinte. statie de turbosuflante – 1 buc. Apele uzate menajere colectate de retelele de canalizare vor fi epurate mecanic si biologic intro statie de epurare. echipate cu camine de racord. vizitare si intretinere din PVC carosabile. Retelele de canalizare menajera se vor amplasa pe axul aleilor si a drumurilor. decantoare secundare – 2 buc. centrala termica. Pentru asigurarea apei potabile la consumatori si la hidrantii de incendiu. din teava de polipropilena si se vor echipa cu camin cu vane de sectorizare si golire. ECO SIMPLEX NOVA S. camera cu gratar – 2 buc. evacuata de la instalatiile interioare ale locuintelor se va colecta de retele de canalizare executate din tub de PVC... 43 .. CĂLĂRAŞI Retelele de alimentare cu apa potabila si incendiu se vor amplasa sub trotuar si se vor dota cu hidranti de incendiu subterani. panta spre statia de epurare fiind intre 0. Din reteaua de canalizare apa uzata menajera ajunge la statia de epurare ce va deservi obiectivul.10 m de la cota finita a drumului.MEDIU RAPORT DE PUZ – Comun -2009- S. ANSAMBLU REZIDENŢIAL – a Fundeni.R. • Canalizarea apelor uzate Apa uzata menajera.. Statia de epurare va fi echipata cu: - statie de pompare ape uzate tip cheson – 4 buc.003 si 0. separatoare de grasimi – 2 buc.

CĂLĂRAŞI Indicatorii de calitate ai apelor uzate epurate. 55 din 18. S.R. Alimentare cu energie electrica si telecomunicatii • Alimentare cu energie electrica Alimentarea cu energie electrica se va face prin racorduri individuale dintr-un post de transformare si cutii de distributie amplasate in centrele de greutate ale consumatorilor.2008. conform normelor sanitare in vigoare. • Telecomunicatii In functie de necesarul de posturi se va solicita realizarea legaturii la cea mai apropiata retea telefonica existenta. se vor incadra in limitele impuse prin H.G.11. modificata si completata cu H. Statia de epurare se va amplasa intr-o zona joasa. ANSAMBLU REZIDENŢIAL – a Fundeni. evacuate in Lacul Fundeni.G. jud. nr. apa 44 . ce vor asigura agentul termic. Retea canalizare pluviala Apa pluviala colectata de pe acoperisul cladirilor se va evacua la nivelul trotuarului prin burlane si jgheaburi. 352/2005. Statia de epurare va fi protejata de un perimetru sanitar sever.L.C. Calarasi.MEDIU RAPORT DE PUZ – Comun -2009- S. fata de anasamblu rezidential. Alimentare cu energie termica Incalzirea spatiilor si prepararea apei calde menajere se va face prin intermediul unor centrale termice proprii de capacitate mica cu functionare cu gaz natural. Distributia energiei electrice se va face prin retele aeriene din LEA 20kv. ECO SIMPLEX NOVA S.G.R. emis de Administratia Nationala „Apele Romane” – Directie Apelor Buzau-Ialomita. apa urmand a se infiltra in spatiul verde adiacent. la distanta de cladiri conform normelor sanitare in vigoare.A. Proiectul detine Aviz de gospodarire a apelor nr. Apa pluviala colectata pe caile de acces se va dirija prin rigole marginale spre spatiile verzi ale parcurilor. 188/2002 – anexa 3 – NTPA 001/2002.

Exista. centralele vor avea tiraj natural.R. cu o frecventa ce se va stabili in conformitate cu normele in vigoare.C. jud. aceasta SRMP va putea alimenta si distributia de gaze conducte de distributie de presiune redusa vor fi din polietilena de inalta densitate naturale din satele Fundeni si Plataresti. Lucrarile vor fi realizate in conformitate cu „Normele tehnice pentru proiectarea si executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale – Ordinul MEC 587/2004. ANSAMBLU REZIDENŢIAL – a Fundeni. In conditiile in care alimentarea cu gaze naturale se va dovedi rentabila. In aceasta SRMP se va realiza reducerea presiunii in 2 trepte: de la inalta la medie si de la medie la redusa.MEDIU RAPORT DE PUZ – Comun -2009- S. posibilitatea de a alimenta centralele termice. Alimentare cu gaze naturale Pe teritoriul administrativ al comunei este amplasata conducta de transport gaze naturale de inalta presiune DN 500 mm. nr. ECO SIMPLEX NOVA S. CĂLĂRAŞI calda la 70/90 oC.U. Gospodarie comunala Colectarea deseurilor menajere se va face in pubele ecologice si se vor evacua. Echipamentele cu care vor fi dotate centralele termice vor fi complet automatizate. cu randamente minime de 92 % si vor avea agremente tehnice si omologari la zi. pentru alimentarea cu gaze naturale a Ansamblului rezidential – comuna Fundeni. care alimenteaza Municipiul Oltenita.G. respectand prescriptiile constructive din documentatiile si normativele tehnice in vigoare. de asemenea. 33/2004 aprobata prin Legea 322/2004. • (PEID) sau otel. Infiintarea distributiilor de gaze in localitatile tranzitate de conducta de transport gaze naturale DN 500 mm Sindrilita – Oltenita se poate face in conformitate cu O. • daca se considera posibil. Din acest motiv se propune introducerea alimentarii cu gaze in zona studiata. prin intermediul unui agent economic specializat. se propune urmatoarea solutie: • amplasarea unei Statii de reglare masurare predare (SRMP) in imediata apropiere a conductei de transport de inalta presiune.L. precum si masinile de gatit cu gaz petrolier lichefiat (GPL) stocat in recipiente mic-vrac tip BUTAN GAS ROMANIA sau SHELL GAS. 45 .

MEDIU RAPORT DE PUZ – Comun -2009- S. echiparea edilitara a zonei.R. ECO SIMPLEX NOVA S. • impact care are loc in timpul exploatarii acestuia. NIVELUL CALITATIV AL FACTORILOR DE MEDIU REZULTAT DIN IMPLEMENTAREA PUZ Pentru amplasamentul luat in studiu se propune rezolvarea aspectelor legate de asimilarea unui teritoriu nedezvoltat. CĂLĂRAŞI CAPITOLUL 6 EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI A. Prezenta documentatie prevede echiparea acestui teritoriu cu elementele unei structuri urbane. stabilirea-detalierea mai explicita a utilizarilor functionale posibile impreuna cu regulamentul aferent acestor functiuni. Folosinta actuala a terenului ce face obiectul Planului Urbanistic Zonal este teren agricol.C. stabilirea circulatiilor optime in zona si a unor posibile parcelari care sa excluda in viitor rezolvarea acceselor la loturi prin intermediul servitutilor de trecere. Teritoriul studiat are o pozitie care il face apt pentru constructii cu caracter public operate privat/public. Impactul investitiei asupra mediului se imparte in : • impact care are loc in timpul implementarii proiectului. jud. zona de agrement. birouri. fara infrastructura. neechipat edilitar. ANSAMBLU REZIDENŢIAL – a Fundeni. Functiunile propuse: locuinte individuale si colective. 46 .L.

cumulat cu specificul de dispersie a emisiilor in teritoriu. restaurarea terenului. iar impactul se manifesta in special asupra factorilor de mediu aer.L. ECO SIMPLEX NOVA S. pamantul excavat va putea fi folosit pentru reamenajare. ANSAMBLU REZIDENŢIAL – a Fundeni. Printre masurile de protejare a factorului de mediu aer mentionam: masuri de reducere a nivelului incarcarii atmosferice cu pulberi in suspensie sedimentabile. va rezulta un nivel de poluare/impurificare mai redus care va conduce la efecte minore. CĂLĂRAŞI Prima faza este limitata la perioada de executie si va exercita impact negativ asupra aerului in special prin emisii de pulberi cu continut variat si prin emisii de vibratii si zgomot. 1.  Faza de exploatare a obiectivelor propuse prin PUZ 47 . Prin aplicarea pe toata durata executiei obiectivelor din program a unor masuri obligatorii de protejare a factorilor de mediu. jud. se interzice depozitarea de pamant excavat sau materiale de constructii in afara amplasamentului obiectivelor si in locuri neautorizate. incadrate in tipul “efecte nedecelabile cazuistic”. masuri pentru evitarea disiparii de pamant si materiale de constructii pe carosabilul drumurilor de acces. materialele de constructii pulverulente se vor manipula in asa fel incat sa se reduca la minim nivelul particulelor ce pot fi antrenate de curentii atmosferici. Pentru perioada de exploatare efectele principale pe termen mediu si lung vor fi estimate si incadrate in limitele impuse conform normativelor in vigoare.R. Efectele au caracter temporar si actioneaza in special asupra personalului muncitor datorita expunerii mai indelungate.C.MEDIU RAPORT DE PUZ – Comun -2009- S. Factor de mediu aer  Faza de constructie a cladirilor si a obiectivelor tehnico-edilitare In aceasta faza sursele principale de poluare sunt reprezentate de activitatile specifice organizarii de santier. sol. pentru fiecare factor de mediu. populatie.

Valorile limita la emisii (VLE) pentru focare alimentate cu gaze naturale Concentratia (mg/mc) Substanta VLE-Ord. . ANSAMBLU REZIDENŢIAL – a Fundeni.P.MEDIU RAPORT DE PUZ – Comun -2009- S.Evaluare surse de poluare si utilizarea rezultatelor pentru Metodologia A.prag de alerta: 70 % din VLE. . 42 EPA .462/93 Prag alerta-Ord. 756/97 Oxizi de sulf (exprimati SO2) 35 24.Factori de emisie. ECO SIMPLEX NOVA S.sistemele de incalzire – centrale termice – gaze naturale. formularea strategiilor de control. gazosi de 3% vol. CĂLĂRAŞI Sursele principale de impurificare/poluare a aerului: .R.prag de interventie: depasirea VLE.5 Marime de referinta: valorile limita se raporteaza la un continut in O2 al efl.C. jud. Ordinul 756/1997 al MAPPM – „Reglementare privind evaluarea poluarii mediului”: . nu se pune problema estimarii incarcarii atmosferice cu poluanti proveniti din activitati industriale.mijloace auto – surse mobile.L.5 Oxizi de azot (exprimati NO2) 350 245 Monoxid de carbon (CO) 100 70 Pulberi in suspensie 5 3. Deoarece noile reglementari pentru functiunile propuse interzic crearea unei zone industriale. 1.  • • Valori limita pentru emisii Ordinul 462/1993 al MAPPM – stabileste valorile limita la emisie (VLE).   48 .1 Nivel emisii atmosferice Estimarea nivelului emisiilor s-a facut utilizand : o o Metodologia OMS .

MEDIU RAPORT DE PUZ – Comun -2009- S. ANSAMBLU REZIDENŢIAL – a Fundeni. Centrale termice: combustibil . estimata Norme de limitare VLE Prag alerta Debit masic 49 .37 0.C. ECO SIMPLEX NOVA S.continut in O2 de 3% volum. estimata mg/Nmc 24 15 0.gaze naturale  Pentru locuintele individuale se vor utiliza centrale termice cu puterea utila 24÷33 kW.36 Norme de limitare VLE Prag alerta Ordin 462/93 Ordin 756/97 35 24. cu combustibil . Nivel maxim emisii estimate – 1 centrala termica P = 24÷33 kW – Combustibil Poluanti SO2 NO2 CO Pulberi Conc.5 350 245 100 70 5 3. functiunile propuse si zonificarea teritoriala. pentru estimarea nivelului emisiilor s-au considerat ca surse principale de impurificare/poluare a aerului sistemele de incalzire – centralele termice si traficul rutier.13 Gaze Naturale * marimea de referinta . Nivel maxim emisii estimate – 1 centrala termica P = 600÷2000 kW – Combustibil Poluanti Conc. CĂLĂRAŞI      Estimare nivel emisii Avand in vedere suprafata libera de constructii.5 Debit masic g/h 8. Locuintele colective vor fi dotate cu centrale termice cu puterea utila de 600÷2000 kW.L. jud.R. combustibil – gaze naturale.6 5.gaze naturale.

exprimati prin NO2.L. . 7% autovehicule de tonaj mediu). .04 * marimea de referinta . . flux continuu).  Trafic auto Traseele propuse asigura legatura teritoriului cu zonele limitrofe. Ordin 462/93. jud.compozitia traficului (93% autoturisme. Emisiile de poluanti (gaze esapament) provin din arderea carburantilor (benzina. Din procesul de ardere a carburantului lichid tip motorina si benzina in motoarele cu aprindere prin scanteie sau compresie ale autovehiculelor.41 Ordin 462/93 35 350 100 5 Ordin 756/97 24. rezulta: monoxid de carbon (CO).MEDIU RAPORT DE PUZ – Comun -2009- S.3 53.C. hidrocarburi nearse (COV – compusi organici volatili). Nivelul estimat . CĂLĂRAŞI Gaze Naturale SO2 NO2 CO Pulberi mg/Nmc 82 21 0.continut in O2 de 3% volum.se incadreaza in V.34 1. Emisiile de poluanti sunt necontrolate si au caracter discontiuu. benzi de circulatie. ANSAMBLU REZIDENŢIAL – a Fundeni. Elemente luate in consideratie: . motorina) in diverse tipuri de motoare.Ordin 756/97.5 g/h 208.L. Nivelul acestora depinde de o serie de factori: 50 . ECO SIMPLEX NOVA S.elemente geometrice (aliniament.se situeaza sub pragurile de alerta .5 245 70 3. ce reprezinta proportia dominanta). oxizi de sulf (exprimati prin SO 2). pulberi in suspensie (PST).E.R. cat si legatura intre spatiile din teritoriul in studiu.viteza de circulatie (5 – 10 km/h). oxizi de azot (NOx. se produc intr-un interval de cca 30 min.

3% .2 Nivelul imisiilor atmosferice rezultat din calculul de dispersie 1.5t. frecventa traficului.2.autovehicule cu aprindere prin compresie > 1. Estimare nivel poluanti proveniti din trafic Tipul auto si procentul de rulare Autoturisme cu aprindere prin compresie (18% .auto) 12 8 SO2 (g/nr.auto) 53.autovehicule cu benzina de mic litraj < 1900cc. in functie de carburant.6 COV (g/nr. jud. .18% . CĂLĂRAŞI • • • • • tipul de motor (cu aprindere prin scanteie sau compresie): gazele de esapament regimul de functionare.4 Pentru acest tip de emisie (in spatiu deschis) Ordin 462/93 nu prevede valori limita de emisie (VLE). Vom lua in calcul urmatoarea varianta de trafic: .75% .C. ANSAMBLU REZIDENŢIAL – a Fundeni.L.6 52 NOx (g/nr.5 110.auto) 40 496 CO (g/nr.R.MEDIU RAPORT DE PUZ – Comun -2009- S.auto) 50 569. timpii de deplasare si manevre.auto) 15.autovehicule cu aprindere prin compresie < 1. implicit de tipul arderii. ECO SIMPLEX NOVA S. 1. .1 Prezentarea metodei de calcul 51 .50 auto) Autoturisme cu benzina (75%. distanta parcursa .200 auto) PST (g/nr. au un continut diferit de poluanti.5t.

ECO SIMPLEX NOVA S. ANSAMBLU REZIDENŢIAL – a Fundeni. dezvoltat de Ministerul Economiei. Modelul METI-LIS este bazat pe o ecuatie Gaussiana a penei de poluant : C ( x . date meteo pe termen scurt si termen lung (date orare pe un an de zile) reprezentate prin : directia si viteza vantului. volumul si temperatura efluentului. 52 - - . suparafata si inaltimea cladirilor apropiate ce ar putea influenta dispersia poluantului.03. Inputurile in programul de dispersie au fost: - caracteristicile surselor : localizare.5 z r + h e       V = exp  σ   σ    z   z         zr: Inaltimea la punctul de calcul (m) he: Inaltimea efectiva a penei de poluant (m). z ) =  y Q V exp[ − . z (m3/m3: ppb. y. inaltime.MEDIU RAPORT DE PUZ – Comun -2009- S. inaltimea. Centrul de Cercetare pentru Gestionarea Riscului Chimicalelor si AIST (Japonia). jud. Termenul vertical. radiatia solara. debitul masic al poluantului.σz: Parametri de dispersie in directii verticale si laterale (m). 2 2   − 0. factorii meteo. ppm.5 z r − h e   + exp − 0. reprezinta distributia curbei gausiiene in directie verticala. Datele meteo pe termen lung sunt importate in sistem ca un fisier extern pregatit de catre utilizator. Acest termen include inaltimea punctului de calcul si efectele datorate inaltarii penei de poluant emise. CĂLĂRAŞI Pentru modelarea dispersiei poluantilor in aer a fost utilizat programul METI-LIS versiunea 2. Comertului si Industriei.5 0  σy 2π sσyσ u z  2   ]   C: Concentratia in directiile x. y. Intrarile esentiale in program sunt ratele de emisie si alte conditii precum locatia. debitul masic de poluant si caracteristicile poluantului. temperatura. Utilizatorii pot selecta optional unul din modurile de simulare : pe termen scurt sau lung.L. V. clasa de stabilitate. diametrul.R. volumul de gaz si temperatura.C. sau alte unitati) Q: Rata de emisie a poluantului (m3N/s) 2 V: Termen vertical us: Viteza vantului la inaltimea de eliberare (m/s) σy.

conform STAS 12574/87 “Conditii de calitate a aerului in zonele protejate”. Acestea sunt prezentate in tabelul urmator: Valori limita.5 0. NO2.0 0.L. prin harti de dispersie.R. pana la o anumita distanta fata de sursa de evacuare. rezultate in urma efectuarii masuratorilor la sursele stationare de emisie.75 6.2.035 Prin Ordinul MAPM nr.C. amoniac. • Calculele s-au efectuat cu pasi variabili.2 Incadrarea in legislatie Nivelul imisiilor rezultat din calculul de dispersie se compara cu: • concentratiile maxime admise. ANSAMBLU REZIDENŢIAL – a Fundeni. • valori limita pentru praguri de calitate a aerului conform Ordin 592/2002. ECO SIMPLEX NOVA S. valori limita orare conform Ordin 592/2002 pentru SO2. conform STAS 12574/87 pentru pulberi totale in suspensie. • Nivelul maxim al imisiilor de poluanti se compara cu: CMA medii de scurta durata. marje de toleranta. monoxid de carbon. 592/25. jud.MEDIU RAPORT DE PUZ – Comun -2009- S. • Rezultatele calculelor de dispersii pentru situatia de calm atmosferic si pentru situatia de vant sunt reprezentate grafic. praguri de alerta 53 . Substanta poluanta Dioxid de azot Dioxid de sulf Monoxid de carbon Pulberi in suspensie Aldehide STAS 12574/87 CMA medie scurta durata (mg/mc) 0.2002 sunt stabilite valorile limita si valorile de prag pentru nivelul imisiilor.06.3 0. 1. CĂLĂRAŞI • Pentru modelarea dispersiilor s-au luat in calcul debitele masice de poluanti.

L. ECO SIMPLEX NOVA S.3 Nivel imisii rezultat din dispersie S-a modelat nivelul imisiilor si rezultatele au fost transpuse grafic pe harti de poluare zonala. jud.estimarile s-au realizat pentru un numar total de 561 de centrale termice – 515 centrale termice cu P=24÷33 kW + 46 centrale termice cu P=600÷2000kW.2. 54 .MEDIU RAPORT DE PUZ – Comun -2009- S. 1. ANSAMBLU REZIDENŢIAL – a Fundeni. Surse de emisie: - centrale termice . SO2 – 500 µ g / mc.R. CĂLĂRAŞI POLUANT MODUL DE LIMITARE Valoare limita orara pentru protectia sanatatii umane PERIOADA DE MEDIERE 1h VALOARE A LIMITA 200 µ g/mc NO2 40 µ g/mc NO2 350 µ g/mc MARJA DE TOLERANT A 17 µ g/mc NO2 si NOx Valoare limita anuala pentru protectia sanatatii umane Valoare limita orara pentru protectia sanatatii umane Valoare limita anuala pentru protectia sanatatii umane Valoare limita pentru protectia sanatatii umane An calendaristic 4 µ g/mc 1h - SO2 24 h 125 µ g/mc Nu CO Valoarea maxima zilnica a mediilor pe 8 ore 10 mg/mc - Prag alerta pentru concentratii masurate consecutiv timp de 3 ore : - NO2 – 400 µ g / mc.C.

SO2 + NO2 2. in conditiile: 55 Ci . Poluantii specifici.L. pentru substantele cu actiune sinergica. ECO SIMPLEX NOVA S.618 120 2. NO2 + PST Determinarea valorii poluarii cumulative (PC) a avut la baza calculele de dispersie si s-a realizat pentru zona functionala si pentru areale amplasate in zonele protejate cu functiune agricola sau de locuire.5 mg/mc.039 960 Pulberi totale in suspensie 0.662 180 7.013 290 0. sunt : 1. raportarea facandu-se la STAS 12574/87 pentru concentratii medii de scurta durata care au ca limita valoarea de 0. - 1. jud. Incadrarea in norme Concentratiile determinate de NOx. max Distanta Conc. ANSAMBLU REZIDENŢIAL – a Fundeni.C.691 810 Pulberile au fost estimate ca pulberi totale in suspensie. prezente simultan in aer: 1 ∑≤ CM Ai .MEDIU RAPORT DE PUZ – Comun -2009- S.2.R.5 m/s 4. CO se situeaza in totalitate sub limita impusa prin Ordin 592/2002.059 780 Monoxid de carbon (CO) 0. cu actiune sinergica.0 m/s Poluant Conc.4 Poluarea cumulativa in sinergism Conform STAS 12574/87. max Distanta µg/mc m µg/mc m Oxizi de azot (NO2) 1. SO2 + PST 3. Concentratiile medii de scurta durata de PST se situeaza in totalitate sub limita impusa prin STAS 12574/87. CĂLĂRAŞI Nivelul maxim al imisiilor de poluanti Stratificare stabila Stratificare instabila 0.

• emisie simultana si continua de la sursele aferente obiectivului.0011 0.0016 0.000011 0.0016 0.0017 Transpunerea grafica a valorilor poluarii cumulative in sinergism Situatia de calm atmosferic 0. CĂLĂRAŞI • starea atmosferica : .L.0018 0.C.0004 0.0015 0.0000096 0.0012 0.001 0. Poluarea cumulativa in sinergism – calm atmosferic Zona de actiune Limita functionala Directie Nord Directie Est Directie Sud Directie Vest Valoarea poluarii cumulative SO2 + NO2 SO2 + PST NO2 + PST 0. ECO SIMPLEX NOVA S.0013 0.0014 0.0013 0.0000098 0.0012 0.instabila – vant cu viteza 4 m/s.stabila .0002 0 1 Actiune sinergica:SO2+NO2 Actiune sinergica:SO2+PST Actiune sinergica:NO2+PST * *  * Pentru situatia de calm atmosferic valoarea poluarii cumulative in sinergism calculata conform STAS 12574/87 este subunitara (sub valoarea limita admisa).0008 0.R.0011 0. in toate situatiile considerate. 56 .000012 0.MEDIU RAPORT DE PUZ – Comun -2009- S.calm atmosferic. . ANSAMBLU REZIDENŢIAL – a Fundeni. jud.0006 0.

viteza vant 4.003 0.R.002 0.0015 0.C. in toate situatiile considerate. 2. jud.Vest Valoarea poluarii cumulative SO2 + NO2 SO2 + PST NO2 + PST 0.0025 0.0019 0. ECO SIMPLEX NOVA S. CĂLĂRAŞI Poluarea cumulativa in sinergism – stare atmosferica instabila .MEDIU RAPORT DE PUZ – Comun -2009- S.0005 0 1 Actiune sinergica:SO2+NO2 Actiune sinergica:SO2+PST Actiune sinergica:NO2+PST * *  * Pentru situatia de instabilitate atmosferica valoarea poluarii cumulative in sinergism calculata conform STAS 12574/87 este subunitara (sub valoarea limita admisa).0025 Transpunerea grafica a valorilor poluarii cumulative in sinergism Situatia de instabilitate atmosferica 0.000024 0. ANSAMBLU REZIDENŢIAL – a Fundeni. Factor de mediu apa • Alimentarea cu apa Alimentarea cu apa potabila pentru: 57 .001 0.L.00 m/s – Zona de actiune Limita functionala Directie Sud .

Necesarul de apa – Breviar de calcul Necesarul de apa va asigura: • • • alimentarea cu apa potabila a locuintelor. Parametrii de epurare ai statiei se vor incadra in limitele impuse de normativul NTPA 001/2005 – privind deversarile de ape uzate in ape de suprafata. Am estimat un numar de 4000 consumatori de apa.R.MEDIU RAPORT DE PUZ – Comun -2009- S. STAS 1846-90. grasimi. STAS 1478-90. Cantitatile de apa necesare s-au calculat conform SR 1343/1-2006. Lacul Fundeni. • Canalizarea apelor uzate Apele uzate menajere vor fi colectate prin retele de canalizare menajera si evacuate intr-o statie de epurare. ANSAMBLU REZIDENŢIAL – a Fundeni. ECO SIMPLEX NOVA S.C. udatul spatiilor verzi.L. substante organice si azot amoniacal si va regla pH-ul apelor uzate de tip menajer. necesarul de apa pentru stingerea incendiilor. Apele uzate pluviale vor fi evacuate catre spatiile verzi din incintele respective. 58 . CĂLĂRAŞI - consumul menajer si igenico-sanitar. Statia de epurare va reduce concentratia de materii in suspensie. Apa potabila extrasa din stratul freatic se va dirija spre gospodaria de apa potabila si incendiu. Apa calda menajera pentru consumatorii din cladiri se va prepara local in centrale termice. stropit spatii verzi. jud. se va realiza din trei foraje de mare adancime. combaterea incendiului din exterior. Apele uzate menajere epurate vor fi deversate prin curgere gravitationala la emisarul din zona.

5 . calda si canalizare. zi 59  Debitul cerintei de apa . jud.84m zi 3 Qszim ax= k s ⋅ k p ⋅ Qzim ax= 1. ANSAMBLU REZIDENŢIAL – a Fundeni.35 ⋅ 3.cantitatea medie zilnica de apa necesara unui consumator pentru o activitate normala (litri/consumator si zi) Kzi =1 .35 . ECO SIMPLEX NOVA S.38 l h s 1000 24 Qorarmax = in care: N .coeficient de variatie orara.35 = 972 m zi 1000 1000 Debitul orar maxim. CĂLĂRAŞI Debitul specific de apa pentru nevoi gospodaresti pentru zone cu apartamente in blocuri cu instalatii de apa rece. cu preparare centralizata a apei calde. consumatori fizici de apa. Ko =3.numarul de utilizatori.MEDIU RAPORT DE PUZ – Comun -2009- S. Qzimax reprezinta valoarea maxima a volumelor de apa utilizate zilnic in cursul unui an.coeficient de variatie zilnica. conform STAS SR 1343-1.debit specific . Qorar max reprezinta valoarea maxima a debitului orar de apa din ziua de consum maxim. 3 Qszim ed= k s ⋅ k p ⋅ Q zim ed= 1. conform STAS SR 1343-1.10⋅ 720 = 807.10⋅ 972 = 109058 m .02⋅ 1.5 = 141.C. 1 1 ⋅ ⋅ ∑ ( N ⋅ qs ⋅ K zi ⋅ K o ) 1000 24 3 1 1 Qorarmax = ⋅ ⋅ ( 4000 ⋅ 180 ) ⋅ 1.L.R. Q zimax = 3 1 1 ⋅ ∑ ( N ⋅ qs ⋅ K zi ) = ⋅ ( 4000 ⋅ 180) ⋅ 1.02⋅ 1. conform STAS SR 1343/1-2006: qs = 180 l/persoana.zi Debitul zilnic mediu. qs . Qzi med reprezinta media volumelor de apa utilizate zilnic in cursul unui an. Q zimed = 3 1 1 ⋅ ∑ ( N ⋅ qs ) = ⋅ ( 4000 ⋅ 180) = 720 m zi 1000 1000 Debitul zilnic maxim.75 m = 39.

8⋅ Qzim ax= 0.8 Qapa in care: Qapa . substante extractibile in eter de petrol.8⋅ Qorarm ax= 0.debitele de apa de alimentare caracteristice (zilnic mediu si orar maxim) ale necesarului de apa. jud. . k p – coeficient de majorare a necesarului de apa pentru a tine seama de pierderile tehnice in obiectele sistemului de alimentare cu apa .kp =1. detergenti. CĂLĂRAŞI Qsorarm ax k s ⋅ k p ⋅ Qorarm ax= 1.02.10⋅ 14175 = 159.MEDIU RAPORT DE PUZ – Comun -2009- S. 3 Q uzim ed= 0. ANSAMBLU REZIDENŢIAL – a Fundeni.R. h Nivel calitativ Tipurile de ape uzate rezultate ca urmare a functiunilor propuse in PUZ intra in categoriile: o ape uzate menajere care prezinta incarcari: din gospodarii individuale: materii in suspensie. ECO SIMPLEX NOVA S.8⋅ Q zim ed= 0.02⋅ 1.C. se calculeaza cu relatia: Qu = 0.10.  • Calcul debitelor de apa restituite Calculul debitelor de apa uzata menajera conform STAS 1846/1990 Debitele de apa uzata menajera care se evacueaza in reteaua de canalizare.8⋅ 72 0= 576 m zi 3 Quzim ax= 0.04 m = . unde: 3 h k s – coeficient de servitute pentru acoperirea necesitatilor proprii ale sistemului de alimentare cu apa .8⋅ 972 = 777.ks = 1.6 m zi 3 Q uorarm ax 0. Q u.L. 60 .8⋅ 14175 = 1134 m = . substante organice.

nitriti. Incarcare organica si nutrienti in apele de ploaie si de siroire AZOT Apa de ploaie directa [mg/l] Ape meteorice orasenesti [kg/km2/an] 0. suspensii. CCO).7 SUSPENS II 39.06 - Eficiente de epurare 61 .C.13 - AZOT TOTAL 3.2 0. jud.5-1. extractibile cu solventi organici. comunitare [kg/pers/an] Dupa sedimentarea primara raman: Dupa treapta chimica raman: Dupa tratarea biologica si chimica raman: Servicii culturale [kg/loc/an] 7.3 0. CĂLĂRAŞI - din activitatile specifice unitatilor de deservire publica: baruri.925 0. substante extractibile cu solventi organici. fosfor. cloruri.67 0.06 3.3 18.15 0. apele de scurgere colectate din zona locuita in special de pe zona carosabila si de pe acoperisuri. incarcate cu substante organice.75 0. rezulta incarcari cu substante organice. elaborate de persoane fizice sau juridice autorizate.MEDIU RAPORT DE PUZ – Comun -2009- S.L.25 0. o - ape meteorice: apele meteorice directe prezinta incarcare cu azot. azot total.15 0. Solutia propusa pentru alimentarea cu apa si canalizarea apelor uzate ale viitorului ansamblu poate fi completata sau modificata prin documentatii tehnice de specialitate. nitrati. potasiu.1 0. COT.93 0.5 952 FOSFOR 0.9 0.86 - FOSFOR TOTAL 0. ANSAMBLU REZIDENŢIAL – a Fundeni. suspensii si substante organice (CBO. Calcularea nivelului de incarcare al apelor uzate de tip menajer si ape meteorice se poate realiza utilizand ghidul OMS al metodelor de inventariere si de evaluare a surselor de poluare a apelor pentru folosirea rezultatelor in folosirea strategiilor de control al mediului. fosfor.4 0. amoniac.004-0. produse petroliere.03 90 CBO 4725 CCO 10-20 31150 SUSPENS II 10-20 64050 Incarcarea apelor uzate pe tipuri de activitate CBO5 Comert cu amanuntul [kg/angajat/an] Servicii sanitare.R. ECO SIMPLEX NOVA S. bufet. suspensii.

62 . eliminarea deseurilor se va realiza pe baza unui contract ferm care va fi insotit de o programare. deseurile specifice se incadreaza in tipurile: .L.02. din santierele provizorii de montaj.deseuri asimilabile cu cele municipale – cod 20 care sunt specifice perioadei de exploatare a investitiei. materiale ceramice Cod 17. Faza de constructie In timpul acestei faze o mare cantitate de deseuri va rezulta din constructia santierului.01.aerare intensa Tratare tertiara . ECO SIMPLEX NOVA S.07 – amestecuri de beton.08 – resturi de balast Aceste deseuri se vor colecta in incinta de santier de unde vor fi preluate si transportate de un operator autorizat. tigle.01 – lemn Cod 17.02 – sticla Cod 17.C.dezinfectare 30-35 % 50-85 % 65-95 % 95-98 % - SUSPEN SII 60-65 % 70-90 % 65-92 % 85-90 % - AZOT 7. precum si din materialele de constructii ramase.05.02.MEDIU RAPORT DE PUZ – Comun -2009- S. caramizi.deseuri rezultate din constructii – cod 17 si sunt specifice fazei de constructie.R. organizator de santier. In aceasta faza deseurile vor fi de tipul: Cod 17. . CĂLĂRAŞI CBO5 Tratament primar Sedimentare Tratament secundar . responsabil cu aceasta operatie fiind constructorul. Eliminarea deseurilor Pentru investitia propusa. jud. ANSAMBLU REZIDENŢIAL – a Fundeni.5 % 25 % 15-30 % - FOSFO R 10 % 85 % 10-20 % - BACTER II 25-75 % 40-80 % 80-95 % 60-90 % 99 % VIRUSI 0-1 % 0-1 % 0-1 % 0-1 % 0-4 % 3.chimic .filtrare .

02 – deseuri din gradini si parcuri 02.41 – deseuri de la curatatul cosurilor Cod 20. Calculul privind compozitia medie a deseurilor din Regiunea 3 este prezentat in urmatorul tabel.08 – deseuri biodegradabile de la bucatarii si cantine 01.02 – pamant 02.39 – materiale plastice 01. jud. pe baza cantitatii totale de deseuri generate de populatia din mediul urban si rural. luand in considerare urmatoarele date: o o o evolutia cantitatii generate de deseuri. si compozitia medie a deseurilor colectate de la populatia din mediul urban si rural date de studii anterioare privind deseurile si de estimarile companiilor de salubritate.01 – fractiuni colectate separat 1. numarul de locuitori ce beneficiaza de servicii de salubritate. Din aceste date este calculata compozitia medie. Compozitia medie a deseurilor menajere colectate de la populatie Compozitia deseurilor Mediu urban % Cantitate t/an kg/loc×an % Mediu rural Cantitate t/an kg/loc×an Medie pe regiune % 63 .C. ANSAMBLU REZIDENŢIAL – a Fundeni.1 1.R.2 – hartie si carton – sticla 01.L.01 – deseuri biodegradabile 02. 1999 – 2003. ECO SIMPLEX NOVA S.MEDIU RAPORT DE PUZ – Comun -2009- S.11 – textile 01.10 – imbracaminte 01. CĂLĂRAŞI Faza de exploatare In faza de exploatare deseurile specifice se incadreaza in tipul celor asimilabile cu deseurile municipale si vor consta in: Cod 20.03 – alte deseuri nebiodegradabile Judetul Calarasi este inclus in Planul Regional de Gestiune a Deseurilor pentru Regiunea 3 – Sud Muntenia.

91 1.89 4100.002 0.75 1. Compozitia chimica – deseuri menajere Grupele de substante % 64 . substante grase .63 100.6 0.0 457320.0 TOTAL 334.94 1.68 13147.21 2.L.82 0.14 5221.96 2.52 11.49 209822.79 0 4 Sursa: Operatori de salubritate.15 15.05 26.00 0.94 4717.C.51 8385. jud.R.02 1.25 708. ECO SIMPLEX NOVA S.57 15963.83 5.95 6.36 0.39 192.5 6.00 3.00 In ceea ce priveste compozitia chimica a deseurilor menajere aceasta variaza in limite largi insa.5 7 69431.66 12175.00 4.26 2.17 9.02 11. CĂLĂRAŞI 2.7 8.42 1.01 9.10 65.06 6.61 0.46 6.44 2400.02 1 5203.24 70.95 4.37 74.16 263103.18 21205.0 0 11654.55 3.00 3200.38 10.00 8.22 100. ANSAMBLU REZIDENŢIAL – a Fundeni.91 57.6 6 5.03 0.52 0.68 26.99 1.56 8735.76 1. in principiu.49 8.03 1.61 50.036 7.63 3.MEDIU RAPORT DE PUZ – Comun -2009- S.61 2. substantele componente sunt reprezentate de: substante celulozice .00 4. materiale plastice.85 4.69 100.88 30.29 147241. substante albuminoide si proteinice .038 0.04 1.8 8 19774.04 36761.53 15.12 105.7 13461. operatori depozit Deseuri de ambalaje din hartie si carton Deseuri de ambalaje din sticla Deseuri de ambalaje din metal Deseuri de ambalaje din plastic Deseuri de ambalaje din lemn Deseuri biodegradabile Deseuri reciclabile altele decat ambalaje din care: Hartie si carton Metale Deseuri periculoase DEEE altele 9.28 37.32 46806.18 41183.25 2.57 6.91 6.

in unele tari. Se estimeaza ca situatia se va imbunatati avand in vedere ca tot mai multe depozite de deseuri sunt echipate cu cantare. hartie. Cifra poate fi apoi comparata cu cifrele raportate in Planul National de Gestionare a Deseurilor sau acelea raportate de statele membre ale UE. ECO SIMPLEX NOVA S. cantitatea de deseuri generata per locuitor este putin mai mare decat se astepta (414 kg/locuitor pentru Arges in 2003). Greutatea specifica estimata este cuprinsa intre 700 . cartoane – 2 – 4 % .0 Deseurile stradale si din constructii In ceea ce priveste compozitia deseurilor stradale si a celor din constructii.0. var. CĂLĂRAŞI Celulozice Albuminoide Proteine Substante grase. rasini Lignina Substante minerale incinerabile Substante minerale neincinerabile Materiale plastice TOTAL 48. piatra.0 100. lemne – 5 – 4 % . compozitia estimata este de : praf. resturi de la santierele de constructii (moloz.MEDIU RAPORT DE PUZ – Comun -2009- S.2 %. pamant – 60 – 80 % din greutate. jud.0 21. frunze.800 kg/mc.1 .0 4.0 2. ANSAMBLU REZIDENŢIAL – a Fundeni. Indicatori privind cantitatea de deseuri generata pe regiunea Sud Muntenia 65 . Pe scurt.0 12. Din datele raportate este posibil sa obtinem indicii privind cantitatea de deseuri generate in fiecare judet al Regiunii.C. alte materiale 3 – 6 %. resturi vegetale si minerale aruncate intamplator pe strazi si alei – 0. caramizi.etc) – 3 – 5 %. De exemplu.L.0 5.0 3.R.0 5. cantitatile de deseuri raportate sunt impartite la populatia unui judet al regiunii calculand un index dat. Indicatorii privind cantitatea de deseuri generate reprezinta raportul dintre cantitatea de deseuri generata prezentata in tabelul urmator si numarul total de locuitori din regiune.

Calarasi Evolutia cantitatilor de deseuri generate in judetul Calarasi.46 2. din care: Hartie si carton Sticla Plastic Metale Lemn Biodegradibile COD DESEU 20 15 01 20 03 01 20 03 01 20 01 15 01 20 01 01 15 01 01 20 01 02 15 01 07 20 01 39 15 01 02 20 01 40 15 01 04 20 01 38 15 01 03 20 01 08 REGIUN E 917588 432238 165866 43158 8732 281 1165 29795 2238 374 CALAR ASI 58930 35000 8000 1730 1400 30 30 110 20 100 66 .99 62.13 6.63 Indicatori de generare deseuri Namoluri de la Deseuri din statiile de constructii si epurare demolari orasenesti (kg/loc×an) (kg/loc×an) 2.78 13. industrie si institutii.R.72 290.91 3. 1 1.28 13. jud. din constructii si demolari).44 262.26 14.68 194.46 273. 1. CĂLĂRAŞI An 1999 2000 2001 2002 2003 Indicatori privind cantitatea generata de deseuri Namoluri de la Deseuri Deseuri din statiile de municipale si constructii si Total deseuri epurare asimilabile demolari (kg/loc×an) orasenesti (kg/loc×an) (kg/loc×an) (kg/loc×an) 264. ANSAMBLU REZIDENŢIAL – a Fundeni.08 273.33 15.64 10.21 3. institutii Deseuri municipale si asimilabile colectate separat (exclusiv des.74 292.93 307. din care: Deseuri menajere colectate in amestec de la populatie Deseuri asimilabile colectate in amestec din comert.68 Indicatori privind cantitatea generate de deseuri pe judetul Calarasi.41 5. 3 Deseuri municipale si asimilabile din comert.26 11.47 281.C. in anul 2003 (tone) TIPURI PRINCIPALE DE DESEURI 1.MEDIU RAPORT DE PUZ – Comun -2009- S.46 184. in anul 2003 Deseuri municipale si asimilabile (kg/loc×an) 273. 2 1. ECO SIMPLEX NOVA S.L.26 An 2003 Total deseuri (kg/loc×an) 338.03 Regiune Jud.39 280.21 338. industrie.99 62.

naturali sau rezultati ai actiunii antropizante a omului asuprea mediului natural.L. psihic si social si nu numai absenta bolii sau infirmitatii”. chimici si biologici. fara indoiala.C. in continua interactiune. B. definita de OMS ca ”starea de bine fizic. Evaluarea impactului asupra sanatatii Sanatatea. si ai sectorului de sanatate. prin intermediul unui agent economic specializat. ANSAMBLU REZIDENŢIAL – a Fundeni. Mediul in contextul sanatatii Generic mediul include totalitatea factorilor fizici. Aceasta tehnica asigura mai multe tipuri pentru evaluarea aspectelor privitoare la consecintele asupra sanatatii si mediului. ECO SIMPLEX NOVA S. care constituie cadrul inconjurator in care 67 .MEDIU RAPORT DE PUZ – Comun -2009- S. rezultatul interactiunii unei multitudini de factori biologici. 7 1. depozitare Colectarea deseurilor menajere se va face in pubele ecologice si se vor evacua. punand accent deosebit pe aspectele legate de sanatatea umana. transport. 4 1. sociali. cu o frecventa ce se va stabili in conformitate cu normele in vigoare. jud. greu de cuantificat ca pondere in determinismul concret al starii de sanatate. 6 1.R. 5 1. este. de mediu. 8 Deseuri voluminoase Deseuri din gradini si parcuri Deseuri din piete Deseuri stradale Deseuri generate si necolectate 20 01 15 01 20 03 07 20 02 20 03 02 20 03 03 20 01 15 01 570 1311 30042 9183 82530 153259 40 4000 1000 2700 6500 Colectare. IMPACT SI EFECTE REZULTATE PRIN IMPLEMENTAREA PUZ Evaluarea strategica de mediu – SEA – reprezinta o tehnica de evaluare a impactului asupra mediului in stadiul de propunere aplicata politicilor de planuri si programe. CĂLĂRAŞI Altele 1.

ECO SIMPLEX NOVA S. dezvoltare urbana si transporturi)”. evaluarea. Impact si efecte asociate poluarii aerului Efectele poluarii aerului asupra sanatatii depind de o serie de procese fizice. Expunerea la aerul poluat inconjurator este asociata unui numar de efecte asupra sanatatii. pentru intelegerea. transporturilor. care presupune colaborarea intersectoriala si interinstitutionala a echipelor de specialisti si a managerilor acestora. care se determina si se influenteaza reciproc. incepand cu simptome trecatoare la nivelul tractului respirator si pana la reducerea functiilor pulmonare. prevenirea.MEDIU RAPORT DE PUZ – Comun -2009- S. complex. 68 . este greu influentabil sau inaccesibil actiunii individuale. ANSAMBLU REZIDENŢIAL – a Fundeni. ne ofera o imagine a complexitatii domeniului. CĂLĂRAŞI indivizii traiesc si care. 1. Astfel. cuantificarea si controlul actiunii factorilor de mediu asupra sanatatii.R. cat si efectele (de multe ori indirecte) mediul psihologic. descrierea. impreuna contribuie si influenteaza starea de sanatate. cea care inglobeaza “atat efectele directe ale agentilor fizici. Sanatatea in relatie cu mediul Definitia OMS a sanatatii in relatie cu mediul. si.C. chimice. de cele mai multe ori. (inclusiv aspectele legate de locuire. care. Domeniul sanatatii in relatie cu mediul Sanatatea in relatie cu mediul este acea componenta a sanatatii publice al carei scop il constituie prevenirea imbolnavirilor si promovarea sanatatii populatiei in relatie cu factorii din mediu. Domeniul sanatatii in relatie cu mediul include toate aspectele teoretice si practice. de la politici si pana la metode si instrumente legate de identificarea. jud. social si estetic. implicit a necesitatii colaborarii coerente. apei. poluarea sonora. calitatea locuirii. nivelul radiatiilor.L. alimentului. solului. domeniul de interventie al sanatatii in relatie cu mediul este unul multidisciplinar. reducerea si combaterea efectelor factorilor de mediu asupra sanatatii populatiei. coordonate si unitare la nivelul politicilor si programelor internationale si comunitare in vederea interventiei eficiente. fiziologice si comportamentale. limitarea functionalitatii si a performantelor generale ale organismului. chimici si biologici din mediu asupra sanatatii si starii de bine fizic. Acesta include astfel o multitudine de aspecte de la calitatea aerului. psihic si social.

efecte asupra sanatatii  Particulele in suspensie 69 . Calitatea aerului este considerata in literatura de specialitate ca un indicator al expunerii populationale.1 Niveluri de siguranta.R. ANSAMBLU REZIDENŢIAL – a Fundeni. jud. rezultati ai proceselor de combustie fie industriala. Principalele efecte asociate expunerii la poluantii ubicuitari atmosferici. de trafic sau considerati ca relevanti pentru impactul in conformitate cu studiile OMS sunt prezentate in continuare: Efectele asociate poluarii aerului POLUANT EFECTELE EXPUNERII DE SCURTA DURATA reactii inflamatorii simptome respiratorii efecte adverse ale sistemului cardiovascular cresterea utilizarii serviciilor medicale cresterea internarilor in spitale cresterea mortalitatii EFECTELE EXPUNERII CRONICE cresterea simptomelor respiratorii reducerea functionarii plamanului la copii cresterea frecventei bolilor pulmonare reducerea capacitatii functionale pulmonare la adulti reducerea sperantei vietii sanatoase in special datorita mortalitatii cardiopulmonare Particule in suspensie Ozon efecte adverse in functionarea sistemului respirator reactii inflamatorii ale plamanului reducerea capacitatii functionale efecte si simptome respiratorii pulmonare cresterea utilizarii serviciilor medicale cresterea internarilor in spitale cresterea mortalitatii afectarea functiei pulmonare cresterea utilizarii serviciilor medicale cresterea internarilor in spitale cresterea mortalitatii reducerea capacitatii functionale pulmonare cresterea frecventei si severitatii simptomelor respiratorii Dioxid de azot 1.MEDIU RAPORT DE PUZ – Comun -2009- S. CĂLĂRAŞI De asemenea efectele adverse ale aerului poluant influenteaza nu numai sistemul respirator dar si pe cel cardiovascular.L.C. traduse in cresteri ale morbiditatii si mortalitatii pentru aceste grupe de boli si reducerea sperantei de viata sanatoase a populatiei zonelor poluate. ECO SIMPLEX NOVA S.

(sedimentabile) fiind retinute la nivelul cailor respiratorii superioare in timp ce cele cu diametru cuprins intre 1 si 10 µ. pentru care dovezile epidemiologice sunt inca si mai reduse. praful etc.MEDIU RAPORT DE PUZ – Comun -2009- S. s-a observat ca acestea apar la concentratii medii anuale de sub 20 µg/m3. sulfatii.R. CĂLĂRAŞI Particulele rezulta din procesul de combustie si din numeroase alte activitati fiind un poluant ubicuitar al mediului de viata. Ajunse in organism prin inhalare sunt retinute la nivelul cailor respiratorii superioare. In aceste conditii valorile expunerii trebuie sa fie mentinute in limite cat mai mici. Nivelurile recomandate: in contexul studiilor epidemiologice derulate si a datelor limitate privind nivelurile masurate ale PM10 si PM2. a emfizemului pulmonar si a astmului bronsic si instalarea in timp a bronsitei cronice obstructive nespecifice. scaderea capacitatii de difuzie a gazelor pe zone insulare din plaman si obstructia bronhiolelor mici. s-a observat ca efectele au aparut la concentratii medii pe 24 de ore de sub 100 µg/m3. scaderea consecutiva a modificarilor histologice si biochimice a rezistentei la infectii. a bronsitei cronice. nitratii.  Dioxidul de azot Poluant rezultat din procesul de combustie care face parte din categoria gazelor cu efect iritant. si prin ascensiunea mucusului datorate aparatului ciliar partial sunt expulzate prin actul de tuse. Epurarea are loc la nivelul pneumocitelor. ANSAMBLU REZIDENŢIAL – a Fundeni. expectoratie. Pentru efectele expunerii de lunga durata. Pe de alta parte anumiti compusi ai particulelor sunt mai putin daunatori cum ar fi sarea. Este un gaz solubil in mucusul cailor aeriene superioare si care patrunde adanc in caile respiratorii. Efectele acestora depind de marimea lor. Aceste particule sunt de multe ori bogate in metale si compusi organici iar expunerea este ubicuitara. cele cu diametrul > 10 µ.5 nu se pot stabili cu certitudine limite pentru care sa nu apara efecte observabile.L.C. Totusi. Principalele efecte functionale asupra organismului produse de expunerea de lunga durata la concentratii mari sau repetate. jud. la nivelul alveolelor patrunzand numai cele cu diametre de 2-3 µ. (care sedimenteaza dupa legea lui Stokes) raman mai mult timp in atmosfera si patrund pana la nivelul alveolelor pulmonare. ECO SIMPLEX NOVA S. Consecintele clinice constau in cresterea frecventei si gravitatii afectiunilor rspiratorii acute. de PM sunt: bronhoconstrictie a cailor respiratorii cu cresterea rezistentei cailor respiratorii insotite de tuse. 70 .

lezarea endoteliului arterial si agravarea procesului de ateroscleroza. batranii si bolnavii cu astm. jud. Expunerea cronica la concentratii relativ crescute genereaza cresterea incidentei si gravitatii bronsitei. Ultimele studii asupra poluarii din combustie. CĂLĂRAŞI Efectele functionale si histologice ale acestuia sunt similare cu ale celorlalti poluanti iritanti.MEDIU RAPORT DE PUZ – Comun -2009- S.C. Aparitia efectelor acute si cronice mentionate pentru subiectii sanatosi este confirmata pentru valori de 400 µg/m3. Gaz fara gust si miros cu o afinitate pentru hemoglobina de 210 ori mai crescuta decat oxigenul ceea ce face sa intre in competitie cu acesta si sa formeze carboxihemoglobina (COHb) in proportie de 0.2 Estimarea expunerii pentru populatia zonei 71 . Principalele efecte ale expunerii populationale la concentratii moderate dar de lunga durata de monoxid de carbon se manifesta prin: aparitia unui sistem asteno-vegetativ consecutiv hipoxiei cronice. in consecinta nivelul critic recomandat de OMS este sa nu fie depasite 200 µg/m3/24 h (0. 60 mg/m3 (50 ppm) pentru 30 minute. lezarea fatului si cresterea frecventei malformatiilor congenitale etc. l0 mg/m3 (10 ppm)/ 8 ore. afectarea cardiaca.11 ppm) sau o medie anuala de 40 µg/m3.  Monoxidul de carbon Este un poluant habitual al mediului.L.16 % din Hb circulanta pentru fiecare mg/m3 din aer. teratogeneza. Expunerea la concentratii crescute poate determina edemul tractului respirator culminand cu edemul pulmonar acut. Valorile recomandate de catre OMS in scopul evitarii efectelor individuale si epidemiologice sunt: 100 mg/m3 (90 ppm) /l5 minute. bronsita cronica. au indicat ca dioxidul de azot a fost cauza principala de imbolnavire chiar si sub limita legala de 40 µg/m3. ECO SIMPLEX NOVA S. bronsiolitei si pneumoniei. rezultat din procesele de combustie incompleta. Efectele acute. efectul bronhonhoconstrictor fiind mai redus decat al combinatiei cu pulberile in suspensie. ANSAMBLU REZIDENŢIAL – a Fundeni. 30 mg/m3 (25 ppm) / 60 minute.R. intoxicatiile accidentale apar in cazul combustiei in spatii inchise si se realizeaza la concentratii crescute de peste 7 % COHb si se manifesta prin semnele hipoxiei cerebrale si limitarea capacitatii de efort. Grupele cu risc crecut sunt copii. boli respiratorii cronice. 1.

ANSAMBLU REZIDENŢIAL – a Fundeni. jud.618 290 120 Stratificare instabila 4. cu o anumita concentratie si pentru o anumita perioada de timp.0000096 0.691 780 810 Poluant Oxizi de azot (NO2) Pulberi totale in suspensie Monoxid de carbon (CO) Efecte .013 0.000011 0.059 2.0012 0.0 m/s Conc.C.0011 0.5 m/s Conc.039 960 0.timp expunere variabil .000012 0.0000098 0.L. max Distanta µg/mc m 1.0013 0. max Distanta µg/mc m 7. Conceptual expunerea reprezinta intersectia dintre poluarea aerului si populatia expusa.R.0015 0.MEDIU RAPORT DE PUZ – Comun -2009- S. Nivelul maxim al imisiilor de poluanti Stratificare stabila 0.0016 0. Nivelul calitativ al aerului respectiv nivelul imisiilor estimat a se realiza prin implementarea prevederilor in conditii de variabilitate meteorologica este prezentat pe fiecare poluant in parte dar si in sinergism. ECO SIMPLEX NOVA S. Magnitudinea expunerii este determinata de concentratia agentului.662 180 0.0017 72 .fara efecte acute sau cronice Poluarea cumulativa in sinergism – calm atmosferic Zona de actiune Limita functionala Directie Nord Directie Est Directie Sud Directie Vest Valoarea poluarii cumulative SO2 + NO2 SO2 + PST NO2 + PST 0. caracteristicile acestuia precum si conditiile specifice de expunere si trasaturile personale ale receptorului.0011 0.0013 0. CĂLĂRAŞI Expunerea reprezinta evenimentul in care o persoana vine in contact cu un poluant.

C. CĂLĂRAŞI Poluarea cumulativa in sinergism – stare atmosferica instabila Zona de actiune Limita functionala Directie Sud . ECO SIMPLEX NOVA S. asociate poluarii aerului generate de realizarea obiectivului in varianta prezentata. 2.0025 1. In conditiile mentionate in PUZ si prin respectarea masurilor de diminuare a impactului nu sunt previzibile efecte asupra sanatatii populatiei din zona. * * * • Nivelul maxim estimat al imisiilor se situeaza in proportie de 100 %: .Vest viteza vant 4.0019 0. jud.00 m/s Valoarea poluarii cumulative SO2 + NO2 SO2 + PST NO2 + PST 0. drept pentru care se impune realizarea unei statii de epurare care sa aiba si treapta biologica.R. 73 .3 Estimarea efectelor asociate nivelului expunerii Pentru evaluarea efectelor expunerii asociate realizarii obiectivelor PUZ au fost luate in considerare nivelurile expunerii. • Atat pentru situatia de calm atmosferic cat si pentru situatia de instabilitate atmosferica (viteza vant 4 m/s) valoarea poluarii cumulative in sinergism calculata conform STAS 12574/87 este subunitara (sub valoarea limita admisa).000024 0.L. Impact si efecte asociate poluarii apelor Deversarea de ape uzate neepurate sau slab epurate in apele de suprafata va avea consecinte grave asupra fenomenului natural de autoepurare. ANSAMBLU REZIDENŢIAL – a Fundeni.MEDIU RAPORT DE PUZ – Comun -2009- S. indicatorii starii de sanatate si nivelurile riscurilor pentru sanatate din literatura de specialitate si nivelul OMS.sub CMA conform STAS 12574/87.

jud.C. Indicatorii de calitate calculati in functie de eficientele de epurare si pe baza metodelor OMS se vor incadra sub limitele impuse prin NTPA – 001. personali ai receptorului sau alte variabile externe) este greu de stabilit. dependent de o multitudine de factori ( fizici ai zgomotului. poluanti toxici specifici de origine naturala – clasa de calitate II. respectiv pragurile de alerta si nu vor aduce prejudicii starii de sanatate a Lacului Fundeni si biodiversitatii acestuia. Expunerea ocupationala. nutrienti – clasa de calitate III. alti indicatori chimici relevanti: fenoli. Poluarea sonora. de limitare a acuitatii auditive. dupa care vor fi evacuate in Lacul Fundeni. gradul de mineralizare – clasa de calitate II. 3.L. 161/2006 apa Lacului Fundeni s-a incadrat in clasa IV de calitate. impact si efecte asociate Zgomotul este un factor de mediu omniprezent pentru care limita dintre nivelul necesar si cel nociv.R. regim de oxigen – clasa de calitate IV. ANSAMBLU REZIDENŢIAL – a Fundeni.MEDIU RAPORT DE PUZ – Comun -2009- S. ECO SIMPLEX NOVA S. la niveluri destul de ridicate de zgomot. detergenti – clasa de calitate III. * * * Prin implementarea investitiei care a generat PUZ-ul vor rezulta ape uzate menajere care vor fi epurate intr-o statie proprie amplasata in incinta perimetrului. Conform Ordin MMGA – nr. pe o perioada relativ scurta de timp este responsabila de efectele otice. CĂLĂRAŞI Rezultatele analizelor fizico – chimice efectuate pe probe de apa recoltate din Lacul Fundeni au condus la urmatoarele rezultate:  regim termic si acidifiere – clasa de calitate I. precum si de actiunea ca factor 74 .

C.. sunt prezentate in tabelul urmator: Nivel expunere critica si efecte 75 . iritabilitate. cresterea frecventei si amplitudinii respiratorii. listate in bibliografia de specialitate. aparitia cefaleei. etc. si senzatie de disconfort. In cazul expunerii populationale. etc. gastrita. Expunerea prelungita la un nivel de zgomot crescut produce tulburari acute si cronice care conduc la modificari la nivelul intregului organism uman. printre maladiile cauzate de zgomot se mai citeaza: nevrozele. si pana la tulburari psihice si comportamentale si sunt traduse clinic prin oboseala. etc.L.MEDIU RAPORT DE PUZ – Comun -2009- S. Expunerea la zgomot poate provoca diverse tipuri de raspuns reflex. de la simpla reducere a a atentiei si capacitatilor mnezice si intelectuale. CĂLĂRAŞI de risc asociat in aparitia si severitatea hipertensiunii arteriale. Ele exprima o reactie de aparare a organismului si au un caracter reversibil in cazul zgomotelor de scurta durata. impact asupra scoartei cerebrale care reactioneaza concomitent sau independent prin scaderea atentiei. diabetul. asteniei nervoase. cresterea tensiunii arteriale. Aceste reflexe sunt mediate de sistemul nervos vegetativ si sunt cumoscute sub demumirea de reactii de stres. Acestea se manifesta in sfera psihica. hipertiroidismul. ANSAMBLU REZIDENŢIAL – a Fundeni. etc. datorate actiunii de stressor neurotrop a zgomotului. samd. efectele principale sunt cele nespecifice. care conduc la diminuarea muncii intelectuale. Impactul asupra organismului se manifesta prin: accelerarea pulsului. psihastenia. senzoriale. aparitia insomniei. caracterizate prin niveluri mai reduse dar persistente. oboselii rapide. tulburari circulatorii. ECO SIMPLEX NOVA S.R. in special daca zgomotul este neasteptat sau de natura necunoscuta. Repetarea sistematica sau persistenta a zgomotului produc alterari definitive ale sistemului neurovegetativ.. colita. digestive. in cresterea riscului infarctului de miocard. endocrine. jud. ulcerul gastric si duodenal. Efectele asupra organismului datorate expunerii cronice la zgomot.

ECO SIMPLEX NOVA S. Masuri de protectie impotriva zgomotului pentru perioada de constructie: • adaptarea graficului zilnic de desfasurare a lucrarilor la necesitatile de protejare a receptorilor sensibili din vecinatate. • oprirea motoarelor vehiculelor de transport in timpul efectuarii operatiilor de incarcare a pamantului excavat.MEDIU RAPORT DE PUZ – Comun -2009- S. • amplasarea de atenuatoare de zgomot.R. ANSAMBLU REZIDENŢIAL – a Fundeni. nivelul de zgomot variaza functie de tipul si intensitatea operatiilor. suprapunerea numarului de surse si dispunerea pe suprafata orizontala si/sau verticala. 76 .L. regim de lucru. tipul utilajelor in functiune. reprezentate doar de traficul auto de pe drumul DJ301. CĂLĂRAŞI Nivel de zgomot echivalent/dB(A) 20 – 45 35 / interior 42 / exterior 55 / interior 70 / exterior 75 / interior 70 / exterior * * Efecte Reducerea inteligibilitatii vorbirii Afectarea calitatii somnului Disconfort Treziri Afectiuni cardiace Afectarea auzului Hipertensiune * Susele de zgomot din zona studiata si din imprejurimi sunt foarte putine. In scopul limitarii posibilului impact al poluarii sonore asupra sanatatii populatiei se recomanda aplicarea unor masuri de protectie specifice activitatilor de santier. • atenuarea zgomotului sau izolarea componentelor care vibreaza. distanta santierelor fata de zona locuita. jud. Pentru perioada in care se vor executa constructiile. prezenta obstacolelor naturale sau artificiale cu rol de ecranare.C.

astfel: Protectia mediului si a sanatatii oamenilor • amenajarea platformelor de precolectare si dotarea acestora corespunzator. PET-uri”. sortarea fractiunii de “hartie + carton” si “plastic. Impact si efecte asociate poluarii solului Poluarea industriala care reprezinta o puternica sursa de raspandire pe sol a unor produsi chimici toxici nu va fi caracteristica acestui ansamblu rezidential. impactul va avea efect pozitiv in rezolvarea prioritatii sectoriale identificate. sticla. Impact si efecte asociate cu eliminarea deseurilor Prin aplicarea masurilor propuse la nivel PUZ privind eliminarea deseurilor.C. vor rezulta emisii si imisii care se vor incadra in normele legale si care nu vor exercita efecte negative asupra calitatii solului care sa conduca la degradarea acestuia. 77 • . lemn si textile in zonele de producere. nivelul de zgomot poate creste). ECO SIMPLEX NOVA S. Pentru etapa de executie si amenajare cat si pentru cea de exploatare sunt prevazute o serie de masuri speciale de protectie a solului si prin aplicarea acestora se apreciaza ca impactul asupra sanatatii va fi nesemnificativ.MEDIU RAPORT DE PUZ – Comun -2009- S. CĂLĂRAŞI • intretinerea preventiva a utilajelor (pe masura ce piesele componente se uzeaza. jud. 5. 4. Din activitatile economice prevazute a se desfasura in interiorul perimetrului PUZ.L. pentru asigurarea colectarii selective. • combaterea zgomotului si vibratiilor care se propaga prin sol prin utilizarea unor masuri de amortizare (dale flotante).R. ANSAMBLU REZIDENŢIAL – a Fundeni. Pentru perioada de exploatare a investitiei nivelul de zgomot nu va exercita efecte negative asupra starii de sanatate a componentelor mediului.

Impact si efecte asociate cu biodiversitatea 6. lemn. diminuarea cantitatilor de deseuri depozitabile (ultime) prin recuperarea deseurilor valorificabile (hartie + carton.1 Cadrul natural Zona studiata face parte din subdiviziunea Baraganului Sudic sau Campia Bucurestiului. plastic. este o terasa de confluenta pe care se afla comuna Fundeni si unde raul Pasarea este barat printr-un liman. functie de regimul precipitatiilor. reprezentata printr-un colt din Campul Otopeni situat intre confluenta Dambovita – Pasarea. impartit in mai multe lacuri. prezentand oscilatii pe verticala de ± 1. ANSAMBLU REZIDENŢIAL – a Fundeni. ceea ce va conduce la imbunatatirea confortului si a calitatii vietii cetatenilor.). resepctiv: precolectare la locul generarii (incinta) in mod selectiv in recipienti – reciclabile – reziduuri menajere preluare si transport asigurat de operator autorizat. ECO SIMPLEX NOVA S. Are o lungime de 35 km. jud. textile) cu impact asupra tarifului de salubrizare.L. 6.C.5 m. PET-uri. Pasarea. 78 . cu altitudinea 50 – 55 m. regularizat. sticla. Prin aplicarea masurilor specifice investitiei propuse privind eliminarea deseurilor. la adancimi cuprinse intre 12 – 15 m de la suprafata terenului natural. Reteaua hidrografica este reprezentata de Valea Pasarea.MEDIU RAPORT DE PUZ – Comun -2009- S. tipic unui rau de campie cu debit inconstant. pe parcursul careia au fost amenajate lacuri de baraj antropic cu functii complexe (piscicultura. agrement etc. CĂLĂRAŞI • asigurarea dotarilor pentru precolectare si colectare selectiva de pe amplasamentul zonei.R. Campia Bucurestiului. afluentul Colentinei are curs meandrat. Impact social si relevanta pentru dezvoltarea locala si regionala • imbunatatirea calitatii serviciilor de salubritate. afuent al Dambovitei – bazinul hidrografic Arges. • se apreciaza ca impactul va fi nesemnificativ. Are un curs permanent. Apa subterana a fost intalnita in forajele executate anterior si in fantani.

Betula – Carpen. In lungul Lacului Fundeni se recomanda asociatii de arbori din speciile: Salix. ECO SIMPLEX NOVA S.3 Efecte directe in asociere cu poluarea atmosferica In cadrul arealelor organizate prin amenajare peisagistica trebuie sa se acorde o atentie speciala asupra sanatatii plantelor deoarece acestea reprezinta un element deosebit de important in mentinerea echilibrului fizic si psihic. 6. gaze.R. rezulta mentinerea calitatii aerului in limite acceptabile. Plantatiile vor avea caracter ornamental si vor tine seama de compozitia si proportia speciilor in regim natural in areale de tip zavoi. indicand o linie strategica si un program de management al mediului.MEDIU RAPORT DE PUZ – Comun -2009- S. O importanta suprafata plantata va fi constituita de zonele de protectie pentru LEA. Morus . program al carui scop consta in reconstructia ecologica a zonei si asigurarea dezvoltarii sale durabile.L. ANSAMBLU REZIDENŢIAL – a Fundeni. fiind direct influentate de starea factorilor de mediu si de actiunile antropice. Populus.2 Amenajare peisagistica Amenajarea cu caracter peisagistic din cadrul PUZ-ului reprezinta zona ocupata de suprafata de protectie a circulatiilor majore care va avea caracter de spatiu verde. Din calculele efectuate privind nivelul emisiilor si imisiilor rezultate in urma implementarii obiectivelor PUZ. Quercus robur.Dud. jud. 6.C. 79 . CĂLĂRAŞI Flora si fauna comunei Fundeni sunt caracteristice zonelor de stepa si silvostepa. circulatii si ape de suprafata. Alte plante ornamentale pot fi acceptate numai pentru aliniamentul strazilor si pentru accente in compozitia parcurilor si scuarurilor.

MEDIU RAPORT DE PUZ – Comun -2009- S. Pentru teritoriul aferent zonei studiate.R.igiena urbana – zgomot.reprezinta starea naturala neafectata de activitatea umana. .reprezinta o situatie ireversibila de deteriorare a factorului de mediu analizat.C. Valoarea indicelui de poluare globala s-a calculat pentru componentele mediului: . exprimata prin note de la 1 la 10.fiecare tip de sursa.clasa 6 . se transpun pe o scara de bonitare separata. cu valori intre 1 si 6 si in care: . care este impartita in 6 clase.reprezinta mediul degradat. 1 . in care: 10 .reprezinta mediul natural neafectat de activitatea umana. Pentru calcularea indicelui de poluare globala s-a folosit metoda in care notele obtinute pentru fiecare component al mediului. ANSAMBLU REZIDENŢIAL – a Fundeni. CĂLĂRAŞI C. bazata pe relatia cauza . s-a utilizat metoda matricei.sol . . In cadrul metodei matricei de evaluare s-a luat in considerare: .populatie.fiecare factor de mediu in parte. se poate face aprecierea gradului de afectare pentru fiecare factor de mediu luat in calcul.vegetatie.L. ECO SIMPLEX NOVA S. jud. EVALUAREA IMPACTULUI – MATRICE DE EVALUARE Pentru evaluarea impactului asupra mediului.efect. impropriu formelor de viata.fiecare poluant. matricea de evaluare s-a realizat pentru: Zona cu functiune de locuire Zona cu functiune de gospodarie comunala Zona cu functiune de institutii publice si servicii 80 . . . .aer. In functie de notele obtinute. . incadrandu-se pe o scara de bonitare.clasa 1 .

5 8.2 Clasa 1 – 2 MEDIU SUPUS EFECTULUI UMAN IN LIMITELE ADMISIBILE 81 .5 9 8. jud.5 9 Valoarea I.MEDIU RAPORT DE PUZ – Comun -2009- S.7 9 8.ZGOMOT 4 .L. ANSAMBLU REZIDENŢIAL – a Fundeni.1.P.5 8.AER 2 .R. ECO SIMPLEX NOVA S.POPULATIE TOTAL IPG .C.G.SOL VEGETATIE 3 . .5 9 8.GLOBALA ZONA CU FUNCTIUNE DE LOCUIRE Componentele mediului Cauza: EMISII PUZ Efecte: NOTE PE SCARA DE BONITARE 1 2 3 4 SO2 NO2 CO Pulberi Compusi volatili TOTAL 9 9 8. CĂLĂRAŞI MATRICEA DE EVALUARE A INDICELUI DE POLUARE .indicele de poluare globala 8.8 1 .PE COMPONENTE DE MEDIU .

72 2 .P.L. jud.5 82 .GLOBALA ZONA CU FUNCTIUNE DE GOSPODARIE COMUNALA Cauza: Efecte: 1 SO2 NO2 CO Pulberi EMISII PUZ NOTE PE SCARA DE BONITARE 2 3 4 Componentele mediului 1 -AER TOTAL 9 9 8.1. ECO SIMPLEX NOVA S.C.POPULATIE TOTAL IPG . CĂLĂRAŞI MATRICEA DE EVALUARE A INDICELUI DE POLUARE .indicele de poluare globala Valoarea I.5 9 9 8.5 8. .G.MEDIU RAPORT DE PUZ – Comun -2009- S.PE COMPONENTE DE MEDIU .SOL VEGETATIE 3 .5 8.R. ANSAMBLU REZIDENŢIAL – a Fundeni.ZGOMOT 4 .88 9 8.28 Clasa 1 – 2 MEDIU SUPUS EFECTULUI UMAN IN LIMITELE ADMISIBILE 8.5 8.

ZGOMOT TOTAL IPG .2 MEDIU SUPUS EFECTULUI UMAN IN LIMITELE ADMISIBILE 83 .PE COMPONENTE DE MEDIU .5 9 8. ANSAMBLU REZIDENŢIAL – a Fundeni.25 Clasa 1 .L.75 9 8.1. ECO SIMPLEX NOVA S. jud.C.P.indicele de poluare globala Valoarea I.75 Pulberi 2 .G.5 8.SOL VEGETATIE 3 . .GLOBALA ZONA CU FUNCTIUNE DE INSTITUTII PUBLICE SI SERVICII Componentele mediului 1 -AER Cauza: Efecte: EMISII PUZ NOTE PE SCARA DE BONITARE 1 2 3 SO2 NO2 CO TOTAL 9 9 8.5 8.MEDIU RAPORT DE PUZ – Comun -2009- S. CĂLĂRAŞI MATRICEA DE EVALUARE A INDICELUI DE POLUARE .R.5 8.

1 Faza de executie In aceasta faza sursele principale de poluare sunt reprezentate de activitatile specifice organizarii de santier. va rezulta un 84 . Prin aplicarea pe toata durata executiei obiectivelor din program a unor masuri obligatorii de protejare a factorilor de mediu. ANSAMBLU REZIDENŢIAL – a Fundeni.MEDIU RAPORT DE PUZ – Comun -2009- S.1 Masuri pentru protejarea factorului de mediu aer 8. ECO SIMPLEX NOVA S. populatie.ului produce efecte pozitive in zona de amplasament propusa si nu se pune problema aparitiei unor efecte cu caracter transfrontier. CĂLĂRAŞI CAPITOLUL 7 EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI IN CONTEXT TRANSFRONTIERA Obiectul PUZ. CAPITOLUL 8 MASURI DE PREVENIRE. iar impactul se manifesta in special asupra factorilor de mediu aer. cumulat cu specificul de dispersie a emisiilor in teritoriu. sol. jud.R.L. REDUCERE SI COMPENSARE A EFECTELOR ADVERSE REZULTATE DIN IMPLEMENTAREA PUZ-ULUI 8.1.C.

R. ANSAMBLU REZIDENŢIAL – a Fundeni.1. ECO SIMPLEX NOVA S.  pentru zone cu concentratii de SO2 : .2 Faza de exploatare a obiectivului propus prin PUZ • Pentru evitarea situatiilor de crestere a concentratiilor de poluanti atmosferici se pot propune o serie de solutii tehnice pentru imisiile rezultate din procesele de ardere combustibili pentru incalzire si autovehicule.  pentru zone cu concentratii de CO : . 8. 85 . suprainaltarea cosurilor de evacuare a gazelor arse fata de cladirile din jur. • De asemenea se va asigura controlul si verificarea tehnica periodica a centralelor termice si instalatiilor anexe. Printre masurile de protejare a factorului de mediu aer mentionam: masuri de reducere a nivelului incarcarii atmosferice cu pulberi in suspensie sedimentabile. masuri pentru evitarea disiparii de pamant si materiale de constructii pe carosabilul drumurilor de acces. .L. jud. . restaurarea terenului. CĂLĂRAŞI nivel de poluare/impurificare mai redus care va conduce la efecte minore. incadrate in tipul “efecte nedecelabile cazuistic”. .schimbarea solutiei tehnice adoptate pentru incalzire. optimizarea programului de desfasurare a proceselor de ardere. se interzice depozitarea de pamant excavat sau materiale de constructii in afara amplasamentului obiectivelor si in locuri neautorizate.C.schimbarea combustibilului pentru incalzire. materialele de constructii pulverulente se vor manipula in asa fel incat sa se reduca la minim nivelul particulelor ce pot fi antrenate de curentii atmosferici. pamantul excavat va putea fi folosit pentru reamenajare.MEDIU RAPORT DE PUZ – Comun -2009- S.montarea catalizatoarelor la masini.schimbarea solutiei tehnice adoptate pentru incalzire.montarea catalizatoarelor la masini.schimbarea combustibilului pentru incalzire. Printre acestea mentionam:  pentru zone cu concentratii de NO2 : .

ECO SIMPLEX NOVA S. cai ferate si a drumurilor de traversare a albiilor cursurilor de apa.C. 86 . • Solicitarea efectuarii unui studiu de specialitate privind fundamentarea zonelor de teren cu risc natural sau potential de inundare.R.1 Ape subterane si de suprafata • • Realizarea unui sistem centralizat de alimentare cu apa. prin epurare). • Orientarea in viitor pentru implementarea de tehnologii cu potential cat mai Crearea de perdele de protectie in jurul surselor cu potential de emisie (statia de Atenuarea poluarii aerului cu poluanti proveniti de la autovehicule.L. amenajarea spatiilor de parcare la cel putin 10 m de ferestre.MEDIU RAPORT DE PUZ – Comun -2009- S. • amenajarea de spatii de protectie plantate cu arbori inalti. ANSAMBLU REZIDENŢIAL – a Fundeni.2. lucrari de combatere a eroziunii de adancime. 8. din care sa reiasa tipul de amenajari care au drept scop limitarea riscurilor naturale: lucrari hidrotehnice pentru atenuarea viiturilor. Lucrarile hidrotehnice de colectare a apelor se vor realiza in sistem divizor menajer si pluvial. 8. La stabilirea zonei de protectie din lungul raurilor/lacurilor se vor aplica prevederile Anexei nr. reducerea vitezelor de trafic in zona locuita. 2 din Legea Apelor nr. menajere si pluviale • • Realizarea unei retele de canalizare pentru a prelua apele uzate.2 Ape uzate. CĂLĂRAŞI • redus de poluare.2 Masuri pentru protejarea factorului de mediu apa 8.2. 107/1997. jud. cu exceptia lucrarilor de poduri. interzicerea executarii constructiilor de orice fel in albiile minore ale cursurilor de apa si in chiuvetele lacurilor. autorizarea lucrarilor mentionate va fi permisa numai cu avizul autoritatilor de gospodarire a apelor si cu asigurarea masurilor de prevenire specifice.

• Apa uzata pluviala va fi evacuata catre spatiile verzi din incintele respective. au fost propuse functiuni urbane noi. 8. jud.L. • Masuri pentru protejarea factorului de mediu sol Nu se vor introduce substante poluante in sol si nu se va modifica structura sau tipul In ceea ce priveste colectarea. tipuri de exploatare a unor zone. calitatea peisajului si fauna • Pentru imbunatatirea situatiei privind vegetatia si calitatea peisajului. • Fundeni. reconformarea circulatiilor majore. 8. tipuri de utilizare a produselor rezultate. • suspensie sedimentabile.3 • solului.MEDIU RAPORT DE PUZ – Comun -2009- S. • amplasamentului obiectivului si in locuri neautorizate.C.R. • carosabilul drumurilor de acces. cu Caile rutiere si parcarile vor fi impermeabilizate pentru evitarea poluarii solului cu Vor fi luate masuri de reducere a nivelului incarcarii atmosferice cu pulberi in Se vor lua masuri pentru evitarea disiparii de pamant si materiale de constructii pe Se interzice depozitarea de pamant excavat sau materiale de constructii in afara contract cu un operator de salubritate autorizat. depozitarea si transportul deseurilor se va incheia un Lucrarile care se vor efectua pentru dotarile tehnico-edilitare se vor executa ingrijit. reconversia altora si masuri administrative. lucrari importante 87 . iar dupa epurare vor fi deversate in Lacul conform NTPA 001/2005 modificata si completata cu HG 352/2005. a carei eficienta sa respecte parametrii de epurare Apele uzate menajere vor fi colectate gravitational. • • mijloace tehnice adecvate in vederea evitarii pierderilor accidentale pe sol si in subsol. uleiuri si produse petroliere. CĂLĂRAŞI • Dotarea investitiei cu o statie de epurare. ECO SIMPLEX NOVA S.4 Masuri de protectie privind vegetatia. ANSAMBLU REZIDENŢIAL – a Fundeni.

Pentru a evita distrugerea constructiilor se impun mai multe categorii de pastrarea terenurilor cu probleme pe cat posibil ca spatii verzi. jud. spatii verzi. CĂLĂRAŞI pentru ecologizarea unor zone. ANSAMBLU REZIDENŢIAL – a Fundeni. specii exotice sau OMG si se propune utilizarea speciilor locale (din pepiniere Romsilva). functiunea de spatiu verde va fi preponderenta in lunca. Vegetatia va fi utilizata si pentru insotirea circulatiei in scuaruri. ECO SIMPLEX NOVA S.5 Masuri de protectie impotriva riscurilor naturale • masuri: - Unul din cele mai importante riscuri naturale este legat de structura terenurilor. De asemenea a fost utilizata ideea de rezolvare a unor probleme privind imaginea comunei si protectia unor zone functionale cu ajutorul vegetatiei.L. introducerea in Regulamentul Local de Urbanism a prevederilor necesare pentru - terenurile posibil de construit. spatii pentru sport si aliniament. 88 . • loisir. De asemenea ca masura de protectie se va elimina aplicarea pesticidelor si ingrasamintelor in spatiile verzi. fasii plantate pentru insotirea cailor ferate. plantatii de Pentru vegetatie si fauna: admiterea prin Regulametul Local de Urbanism. fasii plantate la intrarile in localitate. 8. • • • • Vegetatia va fi utilizata si la alcatuirea perdelelor de protectie. pradatorii.C. numai a functiilor urbane ce nu La amenajarea spatiilor verzi si de recreere se interzice introducerea de specii ca pot strica echilibrul ecologic al acestor zone.MEDIU RAPORT DE PUZ – Comun -2009- S. Vegetatia si calitatea peisajului raurilor din zona isi va schimba functiunile pentru reintegrarea in circuitul economic prin prevederea de.R. • Riscurile naturale privind asigurarea constructiilor pentru un raspuns cat mai bun in cazul seismelor sunt avute in vedere prin: prevederi cuprinse in Regulamentul Local de Urbanism.

c. gradul seismic asimilat = VIII). proiectare pe baza de studii geotehnice. a consecintelor posibile de catre proprietari si numai daca proiectul de autorizare cuprinde toate masurile necesare asigurarii protectiei maxime: a.L. acolo unde acest lucru s-a produs se vor Se interzice orice incalcare a codului civil privitoare la scurgerea naturala a apelor. refacerea si protectia mediului.6 Masuri de protectie impotriva riscurilor antropice 89 . d. a canalelor Autorizarea constructiilor in zone cu risc potential de inundare datorita excesului de de desecare. construirea devine potential posibila numai in urma unor studii de specialitate (definitivarea hartilor de risc. sistematizarea terenului astfel incat. verificarea proiectului la cerintele: rezistenta si stabilitate. hidroizolare adecvata. sa se asigure drenarea apei si protejarea constructiei. ridicarea nivelului parterului. e.    Se interzice astuparea canalelor de desecare si.MEDIU RAPORT DE PUZ – Comun -2009- S. In zonele potential inundabile datorita excesului de umiditate se vor lua urmatoarele masuri:  Asigurarea evacuarii apelor prin intermediul santurilor si. ANSAMBLU REZIDENŢIAL – a Fundeni. izolatie termica. igiena. 8. jud. ECO SIMPLEX NOVA S. sanatatea oamenilor. hidrofuga si economie de energie. b. perioada de colt Tc = 1. neexecutarea de subsoluri/demisoluri. obligatia creerii santurilor in lungul drumurilor. siguranta in exploatare. acolo unde exista. proiect de indiguire aprobat in conditiile legii).  precipitatii se poate face cu asumarea in scris.C.6 sec. CĂLĂRAŞI - respectarea proiectarii cladirilor pentru urmatoarele caracteristici conform STAS 11100/1-93 (coeficientul seismic Ks = 0. Se interzice executarea de constructii in zonele cu exces de umiditare.R. In zonele potential inundabile datorita cresterii nivelului apei. fara incalcarea codului civil. lua masuri de refunctionalizare a acestora.20.

T. Aportul adus de vegetatie in stoparea zgomotului este relativ slab. jud.O. avizate.U. si C. o Protectia Mediului. o 90 . CĂLĂRAŞI Pentru combaterea partiala a zgomotului produs de traficul pe caile rutiere se recomanda construirea gardurilor ce delimiteaza proprietatile cu un parapet plin de minim 1 m si dublarea lor cu vegetatie ce cuprinde toate palierele de inaltime si cu frunze mari. ECO SIMPLEX NOVA S. ANSAMBLU REZIDENŢIAL – a Fundeni. Aportul adus de vegetatie in stoparea zgomotului este relativ slab. CN Apele Romane si SC Enel Distributie Dobrogea. dar ajuta la stoparea poluantilor din aer si sol si are un efect psihologic major.T. privind functiunile permise pe Lucrarile de constructie a obiectivelor vor incepe numai dupa avizarea de catre Agentia de Respectarea indicativelor P. Se vor avea in vedere: o Respectarea prevederilor PUG Comuna Fundeni.MEDIU RAPORT DE PUZ – Comun -2009- S.C.R. Un procent din suprafata loturilor trebuie puternic plantata in special cu arbori fructiferi. dar ajuta la diminuarea poluantilor din aer si are un efect psihologic major. cu o densitate de minim un arbore la 50 mp/lot. amplasamentul obiectivului analizat.L.

furnizarea de noi oportunitati si alternative pentru dezvoltarea si cresterea contribuie la existenta unui mediu mai protejat. zone verzi de protectie. o Varianta I – varianta in care se va implementa planul. parcuri.R.C. cu rol de perdea de protectie atat lipsa organizarii unui traseu pietonal integrat in sistemul de circulatii si lipsa tramei de canalizare). pentru zgomot dar mai ales pentru protectia vizuala. mai bine manageriat. lipsa lipsa unor spatii publice de petrecere a timpului liber. prin promovarea competitivitatii regiunii. Varianta I conduce la urmatoarele avantaje: cresterea economica locala si regionala. neutilizarea spatiilor adiacente apelor de suprafata si a terenurilor degradate de tipul lipsa unei amenajari sau plantari cu vegetatie inalta. Neimplementarea programului propus va conduce la o serie de efecte negative: discrepante functionale – zona nu beneficiaza de prezenta retelelor edilitare (gaz. 91 . zona destructurata cu disfunctii de imagine. jud.L. deservire carosabila a teritoriului studiat. estetica si ambient la nivelul spatiului in nerezolvarea accesibilitatii si circulatiei carosabile pe zona de terenuri agricole.MEDIU RAPORT DE PUZ – Comun -2009- S. ANSAMBLU REZIDENŢIAL – a Fundeni. conceptului de durabilitate in gestionarea resurselor zonei. CĂLĂRAŞI CAPITOLUL 9 EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU DUS LA SELECTAREA VARIANTEI OPTIME S-au analizat doua variante la PUZ: o Varianta 0 – cazul neimplementarii planului. prezent neconstruit. infrastructurii. se vor crea noi locuri de munca. sport. agrement. ECO SIMPLEX NOVA S.

R. realizarea unui sistem de canalizare ce prevede dirijarea apelor uzate cu caracter se va dezvolta reteaua de alimentare cu energie electrica pentru a asigura un grad de se va realiza o retea de distributie a gazelor naturale in vederea sporirii gradului de aplicarea unui sistem modern si eficient in gestionarea deseurilor. - confort. fiabilitate ridicat si o exploatare de buna calitate. jud. realizarea unui sistem centralizat de alimentare cu apa. - 92 . menajer catre statia de epurare. ECO SIMPLEX NOVA S.C. CĂLĂRAŞI - se vor dezvolta zone de agrement.L. realizarea unei statii de epurare a apelor uzate menajere.MEDIU RAPORT DE PUZ – Comun -2009- S. ANSAMBLU REZIDENŢIAL – a Fundeni.

respectiv NTPA 001/2005. se propune urmatorul program de monitorizare.comuna Fundeni. Facto rii de medi u AER • • Masurile de monitorizare Monitorizarea nivelului emisiilor de poluanti atmosferici atat in faza de executie a lucrarilor specifice obiectivelor PUZ. jud. ANSAMBLU REZIDENŢIAL – a Fundeni.MEDIU RAPORT DE PUZ – Comun -2009- S.C. defalcat pe domeniile specifice efectelor semnificative. 188/2002.R. jud. atat in cea de executie cat Monitorizarea indicatorilor de calitate a apelor uzate evacuate si incadrarea acestora in limitele admise de HG nr. APA uzata • Realizarea unei statii de epurare si evacuarea apelor 93 . cat si in faza de exploatare a acestora. 325/2005. ECO SIMPLEX NOVA S. Domeniul efectului semnificativ 1. modificata si completata prin HG nr. CĂLĂRAŞI CAPITOLUL 10 MASURI AVUTE IN VEDERE PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTARII PUZ-ULUI La nivelul Ansamblului Rezidential . • nivelului imisiilor de poluanti specifici in ambele etape. Monitorizarea si de exploatare. Calarasi.L.

lucrari de aparare maluri. - subterana • Monitorizarea indicatorilor de calitate ai apelor subterane si incadrarea in normele de potabilitate conform legii nr. amenajarilor amenajarilor peisagistice de vegetatie in si concordanta cu prevederile PUZ. lucrari de traversare a cursurilor de apa pentru retele edilitare) vor solicita avize de gospodarire ape pe baza unor documentatii tehnice intocmite conform normativelor in vigoare.R. Monitorizarea implementarii colectarii selective a deseurilor. Biodiversitate Monitorizarea calitatii solului si incadrarea in normele de calitate conform Ordin nr. statii epurare.MEDIU RAPORT DE PUZ – Comun -2009- S. CĂLĂRAŞI epurate in Lacul Fundeni. 311/2004.L. • Implementarea fiecarui proiect care se va realiza in cadrul PUZ-ului se va face cu solicitarea Acordului de Mediu de la autoritatea competenta pentru protectia mediului. ECO SIMPLEX NOVA S.C. ANSAMBLU REZIDENŢIAL – a Fundeni. retele distributie apa potabila. jud. 94 . 756/1997. 4. • Monitorizarea Monitorizarea biotopuri. retele canalizare. SOL • • 2. de suprafata • Instituirea unor zone de protectie a malurilor Lacului Fundeni. Dezvoltarea zonei administrative aferenta PUZ Investitii • • Toate lucrarile de investitii care vor avea legatura cu apele (retele aductiune.

bloc B3.C. Splaiul Unirii.1 Descrierea PUZ – Informatii generale Planul se numeste: PLANUL URBANISTIC ZONAL – ANSAMBLU REZIDENTIAL – CASE DE LOCUIT. nr. BLOCURI DE LOCUINTE. 1.C. judet CALARASI Titularul PUZ: S. BIROURI SI ZONA DE AGREMENT – comuna FUNDENI. CĂLĂRAŞI CAPITOLUL 11 REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC 11. Bucuresti 95 .R.L. 4. 28B. SPATII COMERCIALE. HOFIMOB CONSTRUCT S. ANSAMBLU REZIDENŢIAL – a Fundeni. ap.R. Str. jud. sector 4. ECO SIMPLEX NOVA S. sc.MEDIU RAPORT DE PUZ – Comun -2009- S.L.

la Sud – DE. oferirea unei solutii viabile privind dezvoltarea unei zone rezidentiale cu ridicarea standardului de viata in partea de est. 2. 3. peisagistic). 5.C. ANSAMBLU REZIDENŢIAL – a Fundeni. cotele cele mai mici fiind in partea vestica a obiectivului.4.3. in comuna Fundeni. a capitalei prin introducerea unei dezvoltari urbane reglementata dupa normele in vigoare. concomitent cu ameliorarea disfunctionalitatilor semnalate in zona. 15. P 1. 8. prin identificarea tendintelor spontane de dinamism economic si a premiselor de configurare spatiala. 11. 14. Tarlaua 64/5. la Nord – DE. 7. zona aflata in imediata apropiere posibilitati reale de a prelua o parte din cerintele de extindere din jurul orasului Bucuresti.1/1. 12. locuinte colective. Terenul pe care se va amplasa obiectivul este de forma poligonala. servicii. P 2. spre cursul de apa. Terenul este amplasat la sud de satul Fundeni si se invecineaza cu: - la Vest – DJ301 si Lacul Fundeni. jud. comert. economic. CĂLĂRAŞI Zona de amplasare: Arealul care face obiectul acestui PUZ se afla situat in extravilanul agricol al Comunei Fundeni. Tarlaua 64/3. 6.L. altitudinea este intre 48 m si 52 m. Bucuresti – Oltenita. 10. judetul Calarasi. 9.MEDIU RAPORT DE PUZ – Comun -2009- S. Scopul studiului: Zona reglementata prin prezentul PUZ are ca element principal dezvoltarea unui ansamblu rezidential format din locuinte individuale. birouri. Prin documentatia de fata s-a urmarit: • • • actualizarea documentatiilor existente. - Accesul in zona studiata se face de pe DJ301. fiind amplasat partial pe malul stang al paraului Pasarea si are in prezent destinatia de teren agricol. judetul Calarasi. Obiectivele generale ale proiectului vizeaza: - Valorificarea potentialului existent (spatial. 13. la Est – teren liber de constructii.R. 4. ECO SIMPLEX NOVA S. 96 . cu o suprafata de 946 300 mp.

462/93 si 756/97.R. cu respectarea prevederilor NTPA 001/2005 privind normele de calitate a efluentilor evacuati in receptori naturali. se situeaza sub valorile limita stabilite prin Ordinele nr. Se va asigura controlul si verificarea tehnica periodica a centralelor termice si a instalatiilor anexe. ANSAMBLU REZIDENŢIAL – a Fundeni. ECO SIMPLEX NOVA S. suprainaltarea cosurilor de evacuare a gazelor arse fata de cladirile din jur.C.2 Metodologii utilizate in evaluarea impactului Pentru intocmirea Raportului de Mediu s-au utilizat metodele indicate de prevederile legislatiei in vigoare si literatura de specialitate.L. Statia de epurare va asigura epurarea apelor uzate menajere. Apele uzate pluviale vor fi evacuate catre spatiile verzi din incintele respective. 97 .3 Impactul prognozat asupra mediului si masuri de diminuare a impactului Protectia apelor Evacuarea apelor epurate se va realiza in Lacul Fundeni. rezultate atat in faza de constructie cat si in faza de exploatare a obiectivelor propuse prin PUZ.MEDIU RAPORT DE PUZ – Comun -2009- S. CĂLĂRAŞI - Stabilirea structurii morfo-functionale si configurativ-spatiale zona de est a Comunei Fundeni. optimizarea programului de desfasurare a proceselor de ardere. 11. Nu s-au identificat probleme relevante privind realizarea proiectului. jud. Protectia aerului Nivelul emisiilor atmosferice estimate. 11.

175/16.R. prin specificul lor (locuinte si dotari aferente) nu vor evacua noxe care sa polueze solul si subsolul din perimetrul incintei si din vecinatati. In ceea ce priveste colectarea. Nu apar probleme deosebite legate de poluarea solului pe amplasament.L. Mariana Palcu ANEXE Piese scrise: - Certificat de urbanism nr. de puncte (platforme) special se va implementa sistem de colectare selectiva a deseurilor.05. depozitarea si transportul deseurilor se impun o serie de masuri: - realizarea in unitatile economice si unitati publice. Nu se vor introduce substante poluante in sol si nu se va modifica structura solului. 98 . jud.MEDIU RAPORT DE PUZ – Comun -2009- S. ECO SIMPLEX NOVA S. ing.2008. cu exceptia unor cazuri accidentale. Intocmit. ANSAMBLU REZIDENŢIAL – a Fundeni. - autorizat.C. serviciul de colectare si transport se va realiza printr-un operator de salubritate amenajate in vederea colectarii si depozitarii temporare a deseurilor. CĂLĂRAŞI Protectia solului Constructiile si amenajarile care vor fi realizate pe acest amplasament.

Proces verbal nr.Scara 1:5000.11.Scara 1:2000. Ridicare topografica (Plansa A02) .09.F. – regionala C.2008. Proces verbal nr.C.Conditii de calm atmosferic (NO2. 10043/21. PST) . Adresa APM Calarasi nr. Fisa tehnica in vederea emiterii Acordului Unic – ENEL DISTRIBUTIE DOBROGEA din 15. Reglementari (Plansa A06) . incheiat in urma Grupului de lucru.2008 – C. emis de Consiliul Judetean Calarasi.Scara 1:2000. - - - Piese desenate: Harti de poluare zonala .01. 3847/2008.N. 55/18. C.2008. CO.G.10.2008.09. 447/21. Calarasi.A.10. 10044/21. 10291/29.Scara 1:5000. R2/19/663 din 20. S. CĂLĂRAŞI - Aviz de Gospodarire a Apelor nr.F. Bucuresti – Sectia L3 Bucuresti Obor. PST) - Plan de incadrare in zona (Plansa A01).Scara 1:2000.R.2008.2009. Reglementari (Plansa A05) .MEDIU RAPORT DE PUZ – Comun -2009- S.2008. de constatare pe teren din data de 16. jud. Acord prealabil nr.C. pentru proiectarea unor lucrari in zona drumurilor publice. CO. Adresa APM Calarasi nr.A.L. - 99 . Regimul juridic (Plansa A03) . Aviz de principiu nr. ECO SIMPLEX NOVA S. ANSAMBLU REZIDENŢIAL – a Fundeni. emis de Administratia Nationala Apele Romane – Directia Apelor Buzau-Ialomita. Reglementari retele edilitare (Plansa A04) .11. S.F.Conditiii de instabilitate admosferica (NO2.11.R.2008 emis de Regionala CFR Bucuresti.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful