EFECTELE POUANTILOR DIN ATMOSFERA ASUPRA ORGANISMULUI UMAN , A VEGETATIEI SI A FAUNEI

“Daca un singur soare si un singur aer exista pentru toti ……,de ce unii tin cu tot dinadinsul sa le polueze, poluandu-se? (Grigore Vieru)

1

CUPRINS

Cuprins………………………………………………………………………………….. 2 1. O scurta introducere despre ce inseamna “poluare”si “glbalizare”?!........................... 4 2. Atmosfera – un adevarat scut al Pamantului, dar poluat…………………………….. 5 2.1. Poluarea atmosferei si surse de poluanti…………………………………………... 6 2.2 Tipuri de poluanti…………………………………………………………………. . 11 2.2.1. Poluarea cu monoxide de carbon………………………………………………. . .11 2.2.2. Poluarea cu dioxid de carbon – efectul de sera……………………………………12 2.2.3. Poluarea cu oxizi ai azotului………………………………………………………12 2.2.4. Poluarea cu dioxid de sulf – depuneri acide………………………………………12 2.2.5. Poluarea cu particule solide……………………………………………………… 13 2.2.6. Poluarea cu metale……………………………………………………………….. 15 2.3. Efectele poluarii …. ..……………………………………………………………….16 2.3.1. Efectele poluarii cu monoxid de carbon………………………………………… 16 2.3.2. Efectele poluarii cu dioxid de carbon – gaze de sera…………………………….. 17 2.3.3. Efectele poluarii cu oxizi de azot………………………………………………... 18 2.3.4. Efectele poluarii cu oxizi de sulf – depuneri acide………………………………..18 2.3.5. Efectele poluarii cu metale ……………………………………………………….23 3. Poluarea apelor……………………………………………………………………… 25 3.1. Tipuri de poluari…………………………………………………………………… 28 3.1.1. Poluarea apei datorita agentilor fizici……………………………………………..28 3.1.2. Poluarea apei datorita agentilor chimici…………………………………………. 28 3.1.3. Poluarea apei datorita agentilor biologici………………………………………... 28 3.2. Clasificarea poluantilor……………………………………………………………..29 3.2.1. Poluanti de natura fizica…………………………………………………………. 29 3.2.2. Poluanti de natura chimica………………………………………………………..30 3.2.3. Poluanti de natura biologica………………………………………………………31 3.3. Cauzele poluarii apelor…………………………………………………………….. 31 3.4. Efectele apei poluate asupra sanatatii umane……………………………………….32 3.4.1. Boli infectioase………………………………………………………………….. 32 3.4.2. Boli neinfectioase…………………………………………………………………32 3.5. Impactul apei poluate asupra mediului……………………………………………...33 3.6. Impactul poluarii asupra calitatii apei………………………………………………35 4. Solul………………………………………………………………………………….. 36 4.1. Presiuni asupra starii de calitate a solurilor…………………………………………37 4.1.1. Ingrasamintele……………………………………………………………………. 37 4.1.2. Produse pentru protectia plantelor……………………………………………….. 39 4.2. Efectul poluant al ploilor acide……………………………………………………. 42 4.3. Efectele solului poluat asupra sanatatii populatiei………………………………… 44 4.3.1. Efecte acute……………………………………………………………………… 45 4.3.2. Efecte cronice…………………………………………………………………… . 45 4.4. Influienta poluantilor solului asupra mediului…………………………………….. .45 5. Masuri de prevenire……………………………………………………………………46 2

5.1. Programul “Rabla fara cote” fara cote……………………………………………….46 5.2. Peste 3000 de tineri au participat la proiectele Caravanei Guerilla Verde………......47 5.3. Ecologizarea guvernului incepe cu un bec…………………………………………..48 5.4. Cea mai mare punga de cumparaturi din lume din hartie reciclata se afla la Bucuresti………………………………………………………………………………....49 5.5. Romanii au renuntat la 61,3 tone deseuri la campania “Marea Debarasare” din mai……………………………………………………………………………………….50 Bibliografie……………………………………………………………………………....53

3

1. O scurta introducere despre ce inseamna “poluare” si “globalizare” ?! In prezent, ne confruntăm cu o multitudine de probleme, cum ar fi razboaiele din Orientul Mijlociu pentru resurse, migraţia, sărăcia, terorismul. Dar ceea ce începe să ne îngrijoreze este globalizarea şi impactul acestui fenomen asupra mediului înconjurător. Globalizarea este un proces complex care are loc la nivel mondial şi care redefineşte structura lumii, şi de asemenea un fenomen care are trei cauze principale în impactul său asupra mediului: tehnologia, politica şi economia. În consecinţă, globalizarea din ultimele decenii provoacă degradarea mediului, prin domenii care până acum le-am acordat o mare importanţă, dar fără o idee despre efectele pe care le-a provocat. Inevitabil, încălzirea globală este unul dintre efectele nedorite, care tinde să devină o problemă majoră a umanităţii care este neglijată sau dată pe un plan secundar în mod voit. Pământul se încălzeşte din ce în ce mai mult, iar acest lucru se datorează unor cauze, care în principal omenirea, prin dorinţele şi cerinţele tot mai mari de avea cât mai mult fără a se gândi la consecinţe, este devină, se defrişează, se poluează aerul cu diverse noxe, se poluează apa, contribuie la dispariţia unor specii de animale şi plante, etc. Definirea noţiunii de poluare s-a făcut în diferite moduri, pornind de la faptul că etimologic, a polua înseamnă a murdări, a degrada, a profana. Poluarea poate fi definită ca o modificare defavorabilă mediului natural, care apare parţial sau în totalitate ca urmare a activităţii umane, are efecte directe sau indirecte asupra acestuia, alterând repartiţia fluxului de energie, nivelul de radiaţii, compoziţia fizico-chimică a mediului natural şi abundenţa speciilor. Aceste modificări pot influenţa omul direct sau indirect, prin intermediul produselor agricole, apei şi altelor produse biologice, afectează obiectele fizice, posibilităţile recreative ale omului şi urâţesc.natura. Poluanţii sau substanţele poluante sunt produşi de origine naturală sau artificială care, pătrunzând în diferite compartimente ale biosferei, produc modificări fizico-chimice ale mediului natural, alterează fluxul de energie şi nivelul de radiaţii la nivel global şi influenţează repartiţia şi abundenţa.speciilor. Poluanţii sunt răspândiţi în biosferă prin mecanisme specifice fiecărui mediu de viaţă, sunt 4

încorporaţi în biomasa organismelor vegetale şi animale şi îşi măresc concentraţia în diferite verigi ale lanţurilor trofice printr-un mecanism activ de bioconcentrare. Sunt descrise sase tipuri de poluare: microbiologica, chimica, fizica, psihica si informationala, estetica si electromagnetica. • Poluarea microbiologica este consecinta diseminarii in mediul ambiant a germenilor patogeni sau conditionat patogeni, a elementelor infestate de catre subiectii umani sau animali, bolnavi sau purtatori. • • • • Poluarea chimica este consecinta dezvoltarii industriei, agriculturii de tip intensiv, transporturilor, urbanizarii etc. Poluarea fizica s-a extins in paralel cu poluarea chimica si este sonora (zgomote si vibratii), termica si radioactiva. Poluarea psihica si informationala (culturala si spirituala) este înregistrata la om, in ultimele decenii, ca o consecinta a folosirii excesive a mijloacelor mass-media. Poluarea estetica este consecinta degradarii peisajelor printr-o urbanizare necivilizata, prin sistematizarea conceptuala improprie si prin amplasarea de obiective industriale in zone virgine sau mai putin modificate de om. • Poluarea electromagnetica apare în locurile în care anterior au fost paduri care au fost defrisate. În zonele defrisate se înregistreaza o stagnare a câmpului electromagnetic al Terrei în absenta copacilor care joaca un rol de antene.

2. Atmosfera- un adevarat scut al pamantului ,dar poluat…

Aerul este un element indispensabil vietii,cantitatea consumata de organismul uman fiind foarte mare:intr-o singura inspiratie patrund in pulmonul nostru 0.5l de aer,ceea ce inseamna 8l pe minut ,respectiv 14-15 mc in 24 ore.In lipsa aerului omul nu poate supravietuii mai mult de cateva minute.Intre organism si aer exista un permanent schimb de gaze la nivelul pulmonului ,suprafata de contact la nivelul alveolelor pulmonare fiind de aproximativ 70 mp. Aerul este invelisul gazos care inconjoara Pamantul,avand o grosime medie de aproximativ 3000 km,numit atmosfera.Principalele zone in care este subimpartita atmosfera sunt: -troposfera(0-11km altitudine) de la cuvantul grecesc tropos= agitat,este stratul interior la contactul cu suprafata pamantului.Poate fi considerat stratul vietii aici concentrandu-se 80% din volumul total de gaze din atmosfera si producandu-se fenomene meteorologice. -tropopauza are o grosime de 2 km si face trecerea de la troposfera la stratosfera. 5

Este stratul unor complicate procese fotochimice si de absortie puternica a radiatiilor ultraviolete. compusi ai sulfului . compusi ai azotului ) .-stratosfera urmeaza pana la circa 50-80 km.Arderea cărbunelui şi a gazului metan a dus la formarea unor cantităţi enorme de dioxid de carbon şi alte gaze .1. -exosfera(400-3000 Km) altitudine.compusi halogenati ) . Dezvoltarea agriculturii a determinat acumularea unor cantităţi mari de metan şi oxizi de azot în atmosferă.compusi organici (hidrocarburi. Beneficiaza de o temperatura ridicata datorita acumularii ozonului. -mezosfera se intinde de la 80-85 km.avand loc puternice disocieri ale moleculelor de O2 si N2 si procese fotochimice intense. Proprietatile ei au o mare importanta in zborurile cosmice pentru calcularea culoarului de intrare in atmosfera a navelor cosmice. -stratopauza face la randul ei trecerea spre mezosfera avand doar 10km grosime. Poluarea atmosferei si surse de poluanti Poluarea consta in impurificarea atmosferei cu diferite substante.modifica echilibrul constituentilor acestuia si al organismelor vii si aduce daune bunurilor materiale.iar acest lucru este intr-o continua crestere. Dintre poluantii atmosferici cei mai importanti clasificati dupa natura lor chimica mentionam: compusi anorganici (compusi ai carbonului .aici are loc o puternica ionizare a aerului cauzata de radiatiile ultraviolete.mai ales după sfârşitul secolului trecut când a apărut automobilul .lichida .constituindu-se intr-un ecran protector al planetei impotriva radiatiilor ultraviolete. compusi oxigenati . 2. substante radioactive si bioaerosoli ( polen .Prezenta acestui strat este o mare binefacere pentru viata. In atmosfera exista in mod normal o serie de compusi proveniti din surse naturale care pot capata caracter de poluanti la cresterea concentratiei lor peste cea normala(naturala).radiatiile X si captarea unor fluxuri de particule din spatiul interplanetar. -termosfera(90-400 km) cel mai fierbinte strat al atmosferei. Poluantul reprezinta orice substanta solida. -mezopauza este cuprinsa intre 80-90 km .totodata.Acumularea ozonului in stratosfera se datoreaza disocierii moleculelor de O2 prin actiunea razelor ultraviolete.temperatura scade puternic. spori de mucegai) .In acest strat nu se desfasoara fenomene meteorologice.ionizanta.fonica sau vibratii)care introdusa in mediu. termica.sub forma gazoasa sau de vapori sau forma de energie (radiatie electromagnetica. In ultimii 200 ani industrializarea globală a dereglat raportul de gaze necesar pentru echilibrul atmosferic. 6 ..

vaporii-sunt gaze care se condensează în condiţii normale.praful-provine din diviziunea materiei fine în particule aproape coloidale de 10-100 nm. resturi organice.Fumul clasic generat de arderea carbunilor a fost completat in mod nefericit in timp de alte tipuri generate din arderea combustibililor lichizi si gazosi. b)antropice(industria. oxizi. particule. 2.eruptii vulcanice si emanatii vulcanice) ex.1. in urma scaderii temperaturii.: vaporii de apă.arderea combustibililor fosili pentru incalzirea locuintelor. aerosoli.cadavre de animale. 3.In prezenta factorilor care genereaza condensul (particule de praf. Ceata este un fenomen natural reprezentand suspensia in atmosfera joasa (troposfera. Are un caracter local dar datorita curentilor de aer poate fi transportat la mari distante. deci o atmosfera saturata. de faza zilei si caldura solara. Caracteristicile principale sunt umiditatea si vizibilitatea. Densitatea si opacitatea cetei e data de compozitie. 7 .Ceata se poate forma si in conditii de umiditate mai redusa.ceaţa.Dacă diametrul lor nu depăşeşte 10 um picăturile se numesc mist(în engleză ceaţă fină ). iar dacă este mai mare. Are o umiditate relativa de 100%.motoare cu ardere interna) ex. ceata poate precipita sub forma de burnita.este formată din picături de marime variabilă. Ceata este un nor in contact cu pamantul .Sursele de poluare ale aerului se pot clasifica dupa originea lor in: a)naturala (depozite de compusi organici in descompunere-mlastini. Se formeaza cand vaporii de apa din atmosfera intra in contact cu pamantul. 1.vapori de apa si chiar cristale fine de gheata.iazuri. se numesc fog (ceaţă deasă) . Este format din gaze arse (oxidate) si nearse . de conditiile climatice. de ex. la suprafata pamantului) a unor picaturi . gaze arse) .

distrugerea culturilor agricole şi a plantaţiilor forestiere.2. care pot fi transportaţi la distanţe mari de locul originar producerii. Ploile acide.gaze. dar problema s-a ridicat si in plan global. ameninţarea speciilor de animale terestre dar şi acvatice. si efectele acesteia continua sa creasca din ce in ce mai mult. Intre interacţiunile sale dăunatoare se numară: erodarea structurilor.H2S. Principalele surse de poluare a aerului si tipurile de agenti poluanti pe care ii pun in libertate: Procesul generator de Categoria Sursa poluare erodare eoliana climatica. Ploaia acidă este în prezent un important subiect de controversă datorită acţiunii sale pe arii largi şi posibilităţii de a se răspândi şi în alte zone decat cele iniţiale formării. Ploaia acidă este un tip de poluare atmosferică. spori de mucegai particule.Problema poluarii acide isi are inceputurile in timpul Revolutiei Industriale.vapori vegetala(cadavre. efectele distructive pe areale in continua crestere a ploii acide au crescut mai mult in ultimele decenii.particule siliciu. formată când oxizii de sulf şi cei de azot se combină cu vaporii de apă din atmosferă.NH3 etc) granule de polen.oxizi de Agentii poluanti . şi care pot precipita sub formă de ploaie.deje organice.emanatii 8 particule minerale. deci în general distrugerea ecosistemelor. Severitatea efectelor poluarii acide a fost de mult recunoscuta pe plan local. Oricum.descompun erea de reziduuri de origine animala si SURSE sol ctii) producerea si eliberarea de NATURALE plante vulcani particule eruptii. exemplificata fiind de smog-urile acide din zonele puternic industrializate. deoarece puţine specii pot rezista unor astfel de condiţii.gaze(CO2. rezultând acizi sulfurici şi acizi azotici.

alca gaze(SO2.indeos As.As.topire si SURSE E rafinare de minereu si pulberi de minereu si siderurgice aliaje cu alte metale preparare .pesticide. eliberare de 2) azotic.macinare.vapori.combinare pulberi.medicament uzine SURSE E chimice organice uzine de e. termoenerg combustibililor. .depozitari.dioxid de sulf.depozitare.SO3. coloranti.cenusa transport.ardere producere de acizi(clorhidric. de mat. rafinarea petrolului si obtinerea de produse din petrol.CO.mercaptani.HF. ARTIFICIAL de produse plastice.oxizi de fier.cau alcooli.SiO2.sulfuric). de transport.gaze(CO2.solventi.Cl.gaze.compusi uzine etice preparare si arderea de ebi cei cu impuritati x.trans port. mase ciuc transport.H2S. negru de fum.combinarea in fier.H2S etc) combustibili.fosforic uzine chimice .fibrogene.transport.Cl2.particule.Sb.SO3. .topirea si rafinare de minereuri intreprinderi si metale de metale neferoase.Hg gaze pulberi netoxici.Zn.Be. 9 hidrocarburi. depozitare.macinare.impuritati solide.Cu.fum.pulberi de carbune. pulberi.eteri.Cd.SO2.Mn. constructii prelucrare.oxizi metalici de in aliaje .No neferoase turnare fab. anorganice ingrasaminte minerale vapori.azbest cancerigene fenolihidrocarburi policiclice ARTIFICIAL intreprinderi metale.CS de produse lii.fenoli.topire si Pb.

Na.poluarea fonica.hidroca rburi vapori.fum.depozitare. Poluarea chimica-se refera la eliminarea din atmosfera a unor substante straine de compozitie naturala a acesteia cum ar fi unele gaze si pulberi.pipa fumat azot.SO2 CO.nu se poate vorbi despre o epurare sau depoluare a aerului atmosferic ci numai de o pastrare a “puritatii” in conditiile minimizarii emisiilor de agenti poluanti.ardere e TRANSPOR T nave incompleta ardere ili combustii de diferiti CO.carburator . uscare.chimica si biologica: Poluarea fizica-se refera la introducerea de energie care poate fi:energie calorica care genereaza poluare termica si energie radianta care determina poluarea cu radiatii penetrante.combustib fum.SO2.Pb. autovehicul esapament.fum.oxizi de TUTUN tigari. odorante.depozitare.permite aprecierea modalitatilor de reducere a impactului poluarii asupra mediului.inalbire clor. animaliere finite crematorii de ARDERI bloc.CO.CO.hidrocarburi cancerigene.CO2.Nox.H2S.Pb Cunoasterea numarului.CO2.hidroc arburi cancerigene.particule.oxizi de avioane combustibili superiori azot.hidrocarburi. 10 .mercaptani transport.nicotina. alimentara prelucrare de materii si produse prime intermediare si pulberi.cartier transport.hartie si celuloza industria produse de pasta.cenusa tanc. particole.subst.CO2.poluarea aerului poate fi fizica.oras substante odorante incompleta.aldehide REZIDUALE .carter.Astfel.aldehide sisteme de combustii de diferiti CASNICE incalzire combustibili Cenusa .naturii si capacitatii surselor de poluare si inventarierea acestora. In functie de natura poluantului.ardere fum.cunoscuta sub numele de cadastrul surselor.fum.

2.biodegradare a unor substante.incendii.1 Poluarea cu monoxid de carbon Efectul nociv al monoxidului de carbon se manifesta asupra organismului animal si in special asupra celui uman. Monoxidul de carbon rezulta in principal din:arderile incomplete ale carburantilor din motoarele cu combustie interna.nuclee de picaturi-rezulta o data cu picaturile de secretie si sunt de dimensiuni mai mici.Microorganismele din natura joaca un rol important in procese biologice de fermentare. Concentratia monoxidului de carbon din atmosfera depaseste de multe ori maximile admise.vorbire.procese industriale.bacterii si fungii de origine umana.In intersectiile cu trafic intens concentratia monoxidului de carbon ajunge uneori pana la valori de 250-300mg/mc.2.fumat.fum sau vapori de apa si exista in aer sub 3 forme:picaturi de secretie-se produc prin tuse.arderea combustibililor fosili.In aer microorganismele nu se gasesc sub forma de corpi microbieni izolati ci sunt in general inglobate dau aderente la particulele de praf.praf bacterian-este constituit din particule de praf pe care adera microorganisme de origine animala si umana.Poluarea poate fi : 2.animala si din natura.2.sursele cele mai importante fiind plasate in mediul urban.muget.stranut.Microflora aerului este reprezentata de virusuri.etc. 11 .incinerarea reziduurilor.Tipuri de poluanti Poluantii din aer pot fi substante straine de compozitia normala a aerului sau substante care intra in aceasta compozitie si care in functie de concentratie si timp de actiune exercita un efect nociv asupra omului sau mediului.au dimensiuni de 100 microni.Poluarea biologica-se refera la contaminarea biologica.

vasele de navigatie).Cu toate acestea nu reprezinta un pericol direct asupra organismului uman datorita nivelului ridicat al concentratiei minime toxice(3-4%). Prin efectele sale nocivitatea dioxidului de azot este similara cu cea a dioxidului de sulf.Astfel daca se prezinta comparativ continutul gazelor de esapament pentru 2 tipuri de motoare in diverse etape de functionare se constata o diferenta importanta la motoarele Diesel(max. Cantitatea de CO2 pusa anual in libertate la nivel mondial are o valoare de 20 de ori mai mare decat celelalte impuritati solide si gazoase puse anual in libertate din activitatile antropice.25mg.Aceste concentratii sunt depasite in multe cazuri.2.3.5 ppm a concentratiei CO2 atmosferic pe an.acesta fiind un catalizator al oxidarii dioxidului de sulf si trioxidului de sulf poluant mult mai nociv. Dioxidul de sulf are un rol important si in formarea smogului fotochimic datorita sinergismului cu ceata si alti poluanti. 2. procesele industriale si incendiile.Siderurgia reprezinta principala sursa industriala de monoxid de carbon. Poluarea cu oxizi ai azotului Dintre toti oxizii azotului efectul nociv acel mai important il are dioxidul de azot care reprezinta totodata si produsul final al oxidarii celorlalti oxizi. 2. lemnul. Sursele principale de oxizi de azot le reprezinta transporturile(motoarele cu benzina .2 Poluarea cu dioxid de carbon -efectul de sera Principalii produsi ai proceselor de combustie sunt oxizii de carbon.proportia cea mai mare reprezinta CO2. Continutul in CO al gazelor de esapament depind de:tipul combustibilului. Poluarea cu dioxid de sulf -depunerile acide In Romania concentratia maxima admisibila pentru dioxidul de sulf la 30 min este stabilita la 0.tipul motorului si conditiile de functionare.4.Diesel.1%)si cele cu benzina(2. 0.Gazul de furnal contine 25-30% CO din care 80 % recircula iar gazul de la cuptoare 8-10% astfel incat intr-un combinat siderurgic se elimina in medie 3 mii tone CO/zi. admisibila)pentru dioxidul de sulf este de 0.75 mg/mc.Valoarea concentratiei medii anuale (max.combustiile in focare fixe (carbuni. 2.2.caile ferate. 12 .iar concentratia la 24 ore este de 0. deseurile).mc.06mg/mc.2. gaze naturale.CO2 este produsul arderii complete a combustibililor fosili si se degaja in cantitati proportionale cu acestia ceea ce inseamna o crestere de 1. Efectul poluarii cu oxizi de sulf este amplificat de prezenta negrului de fum.5-7 % CO). Acumularea de CO2 in atmosfera impreuna cu alti compusi are drept urmare modificarea regimului de transfer al caldurii de la nivelul solului in atmosfera si favorizeaza efectul de sera.

Cea umeda se numeste si ploaie acida iar cea uscata se refera la procesele prin care gazele acide .8 ppm scade capacitatea vitala a organismului.Depunerile acide reprezinta fenomenul prin care acizii din atmosfera ajung pe suprafata Pamantului si poate fi umeda sau uscata.1 ppm O3.in lunile septembrie si octombrie.03-0.afectand direct pe fumatori cat si pe nefumatori care inspira aerul localurilor colective in care se fumeaza. 0.Prin efectul combinat al acestora apare un sinergism care determina o nocivitate extrem de mare a diferitelor gaze toxice(SO2. La concentratii> 0. in special la sfarsitul iernii australe. La nivelul marii.datorita particularitatilor geografice si climatice exista conditii pentru formarea cetii. Smogul fotochimic Sub denumirea de smog sunt cunoscute fenomenele atmosferice de suprapunerii a poluarii cu fum si gaze nocive peste ceata.in care. aerul necontaminat contine aprox.Odata cu incalzirea stratosferei concentratia ozonului revine la concentratii apropiate de cele normale.NO2) aflate chiar in concentratii sub limita maxima admisa.6-0.vin in contact cu suprafata solului si sunt retinute de acesta. Fumul de tigara Produce o poluare ingrijoratoare pentru incinte. Poluarea aerului cu fumul 13 .a calmului atmosferei si a inversiei termice Freonii-gaura de ozon Ozonul este o substanta periculoasa pentru viata datorita caracterului sau puternic oxidant. putand sa atinga intr-o zona intins poluata pana la 1 ppm O3. apar tulburari in difuzia CO2 datorita calmului pulmonar instalat. Smogul fotochimic este un fenomen destul de frecvent in orasele cu circulatie intensa si cu industrie puternica. Termenul de gaura de ozon desemneaza fenomenul aparut in anii ’70 de rarefiere a stratului de ozon stratosferic deasupra Antarticii.

4% in al nefumatorilor. Pulberi sedimentabile sau praful sunt reprezentate de particule cu dimensiuni si densitati care le favorizeaza depunerea gravitationala.fiind de fapt sisteme aerocoidale cu proprietati specifice. Actiunile patogene ale fumului de tigara pot fi:cardiovasculare.respiratorii si cancerigene.arderea padurilor. Tabagismul diminueaza media de viata cu cca 5 ani pentru cei ce fumeaza 20 tigari pe zi. alcoolul metilic.Astfel fumul de tigara produce cresterea de 10 ori a frecventei bolilor coronariene si de 3 ori a mortalitatii de infarct miocardic.2. de fapt. iar in fumul de tigara au fost identificati cca 3000 de substante.4-benzipirenul. Pulberi in suspensie sunt reprezentate de particule cu dimensiuni mai mici.procentul de fumatori fiind de cca. aldehida ce se comporta ca agent alchilant ce se fixeaza pe acizii nucleici pe care ii altereaza ireversibil. plumbul.Aerosolii reprezinta sisteme formate din microparticule solide si lichide suspendate in aer.fum).furtuni de praf). substanta cancerigena a carui cantitate este 1microgram/100tigari. care in cea mai mare parte sunt mutagene si/sau cancerigene si anume: -nicotina este combinata cu acizii organici.reactioneaza cu hemoglobina din sange formand carboxihemoglobina.Principalele surse naturale sunt reprezentate de reziduurile vegetale si animale. compusi ai HCN. 2. o distilare uscata a lui.ponderea celor dintai fiind in ansamblu mult mai mare. plutoniul radioactiv etc.polen). piridina. -hidrocarburi.5. Sursele antropogene de impurificare a atmosferei constituie un pericol mult mai mare fata de cele naturale prin concetrarea lor pe suprafete mici(zone industriale) si sunt reprezentate de industrie.din care 2-3 mg este inhalata de fumatori. Sursele impurificatoare pot fi de origine naturala sau antropogena.transporturi.(ceata. -acroleina.In sangele fumatorilor de 20 tigari se afla 5% carboxihemoglobina fata de 0. la fumatorii din clasa de varsta 45-54 ani.care raman in aer timp indelungat. fenolul. Prin arderea tutunului are loc.eruptiile vulcanice.sisteme de incalzire a locuintelor. Poluarea cu particule solide Dimensiunile particulelor ce polueaza atmosfera le confera comportamente diferite. 75% din populatia adulta. O parte din nicotina este distrusa prin ardere .sarea marina. de care se separa prin ardere. 14 .de tigara ia o amploare din ce in ce mai mare. -oxidul de carbon se afla in fumul de tigara intr-o concentratie de 50-60 mg/mc.fenomene naturale(eruptii vulcanice.plante(spori. ai acizilor organici. -3.dar 6-8 mg/g tigara ramane nearsa.

c) hidrocarburi cromatice mono si policiclice-sunt importante datorita efectului lor cancerigen. Concetratia plumbului in atmosfera creste in general cu densitatea demografica in orasele din tarile in curs de dezvoltare.El se prezinta sub forma de vapori sau aerosoli. Poluarea cu metale Această categorie de poluanţi are ca sursă principală procesele industriale.desi sunt emise in atmosfera in cantitati mari (pana la 10 %) din totalitatea cantitatii de poluanti atmosferici.evaporarea solventilor.In tara noastra cele mai mari concentratiii de pulberi in suspensie se ating in zonele marilor combinate.dintre compusii organici cei mai importanti sunt: a) hidrocarburile saturate(usoare si grele).2.in concentratiile in care apar nu au nici un efect daunator.Toxicitatea Hg pe cale poluanta provine mai ales de la sarurile organice-metil si alchil mercuriatii-iar diureticele organice mercuriale sunt larg utilizate.in agricultura la fungicide si pesticide.Astfel masuratorile efectuate in anul 2000 au indicat importante depasiri ale concentratiei maxime admisibile. In absenta surselor de plumb concetratia acestuia este in general mai mica in interiorul cladirilor fata de exterior.Ele se gasesc in aer.intreaga cantitate de plumb astfel folosita fiind evacuata in atmosfera. Cantitatea cea mai importantă de emisii de metale grele (Pb.combustii in focare fixe. Prin prisma cantitatilor de substante emise si a toxicitatii lor. siderurgie şi din trafic Plumbul si compusii sai Plumbul prezinta o toxicitatea foarte puternica asupra organismului uman.6. Mercurul Mercurul este un poluant cu actiune toxica sistematica.Sursele principale sunt transporturile.In sursa naturala sunt reprezentati de incendierea padurilor si activitatea vulcanilor 2. din aer.in industriile producatoare sau utilizatoare de plumb acest element poate avea o concentratie considerabila. Aluminiul 15 . Cantitati mari de compusi ai plumbului se utilizeaza pentru marirea cifrei octanice a benzinelor. in special.metrologie. indeosebi cel introdus pe cale respiratorie. Cu) provin din metalurgie. b) hidrocarburi nesaturate – nu au efect nociv direct.electrochimica. Mercurul este folosit pe scara larga in industria chimica.mancare si apa si constituie o categorie importanta si diversa de compusi organici in care unii sunt cancerigeni iar alti mutageni . In mod curent.dar ajuta la formarea smogului fotochimic oxidant.

depasirea acestei valori conducand la deteriorari ale facultatii de a dicrima intervalele de timp.materiale stomatologice.13%).greu absorbabile.3. Acest proces diminueaza capacitatea hemoglobinei de a trasporta oxigenul fiind responsabil de efectele toxice ale monoxidului de carbon asupra sistemului respirator.consumarii materialelor in care este incorporat. Efectele poluarii cu monoxid de carbon In concentratii mici. Cadmiul Cadmiul prezinta multe aplicatii industriale:anticoroziv. 16 .deoarece afinitatea hemoglobinei pentru monoxidul de carbon este de 250 de ori mai mare decat cea pentru oxigen.foi de ambalaj. Se considera ca o crestere a concentratiei carboxihemoglobinei de la valoarea normala de 0.Toxicitatea lui a trecut neobservata din cauza manipularii si existentei sub forme insolubile. La concentratii reduse ale monoxidului de carbon(<30ppm)un organism sanatos poate compensa blocarea hemoglobinei(5% COHb) prin intensificarea volumului de sange circulat (coronorian). 2.1.Este al 3 element ca raspandire in litosfera (8.la concentratii mari chiar la o expunere de scurta durata cauzeaza o intoxicatie acuta. Ca urmare oxigenul este impiedicat sa se combine cu hemoglobina.pasta de dinti.acumulatoare alcaline. Actiunea toxica a monoxidului de carbon se produce la nivelul sangelui.alternari ale functiei vizuale si ale performantelor pshiomotorii(caracteristici in general unei stari de oboseala avansata). Sursele de poluare cu aluminiu sunt datorate marii sale utilizari in industrie:vase.aceasta atingandu-se la o expunere de 10-12 ore. monoxidul de carbon formand un compus cu hemoglobina-carboxihemoglobina(COHb).vopsele etc.3. la o expunere foarte lunga. Evident ca efectele nocive ale oxidului de carbon.5% la circa 2. Poluarea mediului ambiant cu cadmiu se datoreaza proceselor de ardere a combustibililor naturali.mase plastice.moderator nuclear etc.Abia in 1975 a fost recunoscut ca element toxic.utilaje de lagara sau pentru tipografie .5% nu are efecte daunatoare asupra organismului uman.oxidul de carbon produce o intoxicatie cronica.mergand pana la modificari structurale in cord si creier vor fi mai grave la persoanele care sufera de boli ale aparatului cardiovascular. Efectele poluarii 2.medicamente. Concentratia carboxihemoglobinei in sange este in functie de concentratia oxidului de carbon in aerul inhalat si creste in timp pana la stabilirea echilibrului. In praful atmosferic exista in concentratii de 1-100microg/mc.

3. actiunea sa asupra organismului uman si animal incepe la concentratii reduse prin micsorarea rezistentei cailor respiratorii si alterarii ale functiei pulmonare. Cauzele imbolnavirii le reprezinta modificarile structurale ale proteinelor pulmonare(colagen si elastina) care sunt procese reversibile la expuneri limitate.nocivitatea dioxidului de azot este similara cu cea a dioxidului de sulf. La expuneri repetate se produc modificari ireversibile conducand la o succeptibilitate marita la infectiii cu virusi gripali sau pneumonie.Variatia temperaturii medii a atmosferei terestre indica o crestere continua in ultimii 10 ani. extinderea zonelor aride.cauzate in primul rand de gazele de esapament ale autovehiculelor (ponderea emisiilor depasind cota de 70%).Asupra mediului concentratiile admisibile in aer sunt de 13 ppm CO medie pe ora.aglomerarile urbane prezinta de multe ori concentratii de cateva ori mai mari. Efectele poluarii cu dioxid de carbon -gaze de sera Efectul produs de aceste gaze este aproximativ acelasi cu cel produs de CO2 chiar daca concentratiile lor sunt mai mici datorita cantitatii mai mari de radiatii infrarosii pe care o absorb. Cresterea concentratiei dioxidului de azot in aerul respirat determina aparitia edemului pulmonar si scaderea capacitatiii vitale mergand pana la moarte. 2. 2.3.Fata de concentratiile admisibile ale CO. topirea zapezilor si a ghetarilor.3.Acest fapt poate duce la modificari substantiale ale climei. Efectele poluarii cu oxizii de azot Prin efectele sale. 17 . Cresterea continua a concentratiilor gazelor absorbante de raze infrarosii in atmosfera poate crea dupa parerea specialistilor o crestere a temperaturii medii a atmosferei cu >2grade Celsius in 100 ani. deplasarea zonelor ploioase spre N.2.reducerea severa a umiditatii solului.

5 ppm.catedralele.12ppm ceea ce corespund limitei de concentratie suportata de om pe durata indelungata. ozonul si peroxoacetilnitratii(PAN) Pragul de sensibilitate al plantelor este ceva mai ridicat circa 0. Ploile acide au o actiune coroziva puternica si asupra diverselor obiecte cu care vin in contact. PAN prezinta toxicitate fata de plante atacand frunzele tinere si cauzand arsuri si inegriri ale acestora. Efectele poluarii cu dioxid de sulf -depuneri acide Are efecte negative asupra tuturor factorilor de mediu natural si artificial. variabil pentru diferite specii.sculpturile s-au deteriorat mai rapid in ultimii ani din cauza cresterii gradului de poluare a aerului. Efectele degradarii stratului de ozon Principalele efecte ale distrugerii stratului de ozon sunt:modificarea stratificarii termice a atmosferei cu aparitia modificarilor climatice.edem si moarte. La concentratii de 0.).fie indirect prin degradarea mediului sau de viata.3. Efectele smogului fotochimic Efectele principale ale smogului fotochimic asupra organismului uman sunt: a)acute: uscaciune a mucoaselor gurii. b)cronice: leziuni cronice pulmonare (bronsita.reducerea efectului de sera realizat de stratul de ozon.modificari ale acuratetii vizuale. calcarul etc. nespecifice(asemanatoare cu efectele si a altor substante toxice).8-1.Efectul asupra organismului uman are loc fie direct .in primul rand asupra constructiilor metalice dar si asupra materialelor de constructii (marmura.cum ar fi de ex.In general la depasirea limitei de suportabilitate pe frunzele plantelor apar leziuni necrotice. Efectele negative ale smogului asupra plantelor sunt numeroase si se datoreaza oxidantilor. 2.modificari in distributia pe verticala a ozonului cu cresterea concentratiei ozonului 18 .nasului. Este de remarcat ca unele monumente istorice. pneumonii) aparitia si dezvoltarea tumorilor pulmonare.7 ppm apar congestiile pulmonare.4.05 ppm ozonul este sesizat olfactiv.1-1ppm creaza tulburari de vedere.Pragul olfactiv uman este de 0.iar la 0. la concentratii mai mari de dioxid de azot sau la expunere indelungata ducand la caderea frunzelor.cladirile publice.02-0. Oxizii de azot chiar la concentratii mari au toxicitate redusa fata de plante. la 0.modificari ale functiei pulmonare. Astfel.Impactul indirect al dioxidului de azot asupra vegetatiei este mult mai important deoarece acesta joaca un rol important in formarea oxidantilor fitotoxici.cefalee pana la congestie pulmonara.Efectul direct asupra organismelor umane se manifesta prin cresterea frecventei tulburarilor cardiorespiratorii mai ales la bolnavii cronici chiar la concentratii mici ale dioxidului de sulf si a oxizilor de azot in atmosfera. Asupra vegetatiei dioxidul de azot are efecte directe si indirecte. Asupra plantelor efectul ploilor acide este remarcabil in special asupra padurilor.

Efectele fumatului Practic nu poate fi vorba de un calcul real care sa estimeze totalitatea daunelor individuale si sociale provocate de fumat.a functiilor pshilogice. Asupra sanatatii umane degradarea stratului de ozon determina aparitia unor maladii ale ochilor:la cornee(fotocheratilis). de pierderile provocate productiei prin reducerea capacitatii de munca.dezvoltarea anormala a organismelor marine (pesti. deosebit de utili familiilor lor si societatii.la retina(degradare). Este vorba de imbolnavirile grave si de decesele survenite ca urmare a cancerelor si a altor complicatii redutabile ale fumatului. Dincolo de toate aceste neajunsuri. larve).la cristalin(cataracta).troposferic si scadera concentratiei ozonului stratosferic. de ajutoarele medicale de boala.mobilitate. 19 . Asupra unor tipuri de vegetale radiatia ultravioleta cu lungime de unda 208-315mm determina reducerea activitatii de fotosinteza si a eutrofierii. oameni in plina activitate creatoare. Distrugerea stratului de ozon are implicatii negative si asupra unor materiale de constructii in special asupra materialelor plastice dure care plesnesc si se decoloreaza. paguba cea mai mare si de neinlocuit pentru societate pe care o aduce fumatul este pierderea de vieti omenesti.iar la altele scaderi ale productiei.maladii ale pielii(cancerul pielii)si maladii infectioase. de pensii. de cheltuielile enorme pentru tratarea bolilor provocate sau agravate de fumat.Efectul negativ cel mai important al distrugerii stratului de ozon il constituie cresterea intensitatii radiatiei ultraviolete cu lungime de unda 280-315mm cu efecte negative asupra organismelor vii. Actiunea radiatiei UV cu lungime de unda 208-315 nm (UV-B) asupra ecosistemelor acvatice se manifesta prin dereglarea strategiilor de adaptare(orientare . care intereseaza oameni la varste active.

iar Organizatia Mondiala a Sanatatii la semnalul de alarma dat impotriva fumatului a dat si raspunsul cel mai labil: Fiecare sa aleaga. Daca tendintele actuale legate de fumat vor persista.5 zile/an. 51. fumatul sau sanatatea ! Daca nu stiai cat timp irosesti din viata ta. Fumarea unei singure tigari scurteaza viata cu 7 minute. la toate grupele de varsta. aproximativ 500 de milioane de persoane aflate astazi in viata (adica aprox. Aceasta face din fumat cea mai importanta cauza de moarte prematura in tarile civilizate. demonstrand ca fumatul ucide de 4 ori mai mult decat accidentele de circulatie. cu fiecare tigara fumata. Pe drept cuvant s-a considerat fumatul drept flagelul secolului XX. Si astfel poti decide cand sa fumezi o ultima tigara. Aceasta inseamna ca anii fumatorilor au mai putin de 11 luni! Rata moralitatii in randul fumatorilor este de 2-3 ori mai mare decat la nefumatori. Fumarea unui pachet de tigari pe zi scurteaza viata cu: 140 minute/zi . Aproximativ jumatate din decesele legate de fumat se produc intre 35-69 ani. Multi din cei care mor din cauza fumatului nu fumeaza multe tigari pe zi. dar majoritatea fumeaza din adolescenta.100 minute/an sau 35.Diverse statistici dau cifre ingrijoratoare. Aceasta inseamna ca jumatate din fumatori vor deceda in cele din urma ca rezultat al fumatului. 20 . noi avem raspunsul. 9% din populatia globului) va deceda ca urmare a utilizarii tutunului.

Fumatul cauzeaza o respiratie neplacuta. aproximativ 90-95% din decesele prin cancer pulmonar la barbati si 70-75% la femei se datoreaza fumatului. 30% din decesele prin cancer. pancreas. Se estimeaza ca fumatul este responsabil de aproximativ 75% din infarcturile care apar la fumatorii cu varsta sub 50 de ani. Fumatul favorizeaza aparitia cancerului de buze. obligandu-i pe cei din jur sa "fumeze" pasiv. Riscul de a avea un atac de inima este de 250 de ori mai mare daca fumezi. In medie. Fumatul cauzeaza cca. gura. grabeste aparitia ridurilor. O tigara arde in medie 12 minute. laringe. imbacseste hainele. rinichi. buze. vezica urinara. Stii la ce riscuri te expui ? • • • • • Riscul de a se expune la emfizem pulmonar este de 80 de ori mai mare pentru fumatori. lasa pete galbene pe degete si buze. Riscul de a face infarct miocardic este dublu pentru cei ce fumeaza. datorita fumatului pasiv. De fapt infarctul miocardic este principala modalitate prin care fumatul ucide tinerii. Copiii nascuti din parinti fumatori sunt mai predispusi la pneumonie sau bronsita in primul an de viata. vezica. cavitate bucala. esofag. laringe.Fumatorii trecuti de 30 de ani sufera de 5 ori mai multe infarcturi miocardice decat nefumatorii. limba. limba. stomac. scade rezistenta la raceala si gripa. bronhii. ingalbeneste dantura. Cei casatoriti cu o persoana fumatoare sunt de 4 ori mai predispusi sa moara de cancer pulmonar. timp in care polueaza mediul inconjurator. O persoana care fumeaza timp de un an un pachet de tigari pe zi va avea un kilogram de gudron depozitat in plamani. esofag. 21 . Fumatul provoaca si alte forme de cancer precum: de trahee. stomac si col uterin. faringe. ingrasa parul.

pneumoniile sunt de 2.2 ori mai frecvente la fumatori decat la nefumatori. indepartarea incepe imediat dupa inhalare. Astfel riscul de a face cancer al vezicii urinare este de doua ori mai mare la fumatori decat la nefumatori. Evolutia bronsitei cronice obstructive in cazul in care nu se abandoneaza fumatul duce la ingustarea cailor respiratorii . pentru cancerul cavitatii bucale si al faringelui de 6 ori. Fumatul este implicat in aparitia numeroaselor boli cardiovasculare . Dupa Holland. factorul exclusiv dar este una din cauzele importante alaturi de: . pentru cancerul esofagului de 5 ori. Ea este rapida pentru toate particulele depuse pe caile aeriene mai largi si mai centrale. bronsita cronica se intalneste la 8% dintre nefumatori fata de 27% la fumatorii cu un consum pana la 10 g tutun pe zi. Tutunul este de asemenea implicat in aparitia bolilor respiratorii acute si a bronhopneumopatiilor cronice obstructive . bronsitele. 40% la fumatorii ce consuma 12 . apoi mai lenta pentru particulele depuse pe caile aeriene mici si periferice. Fumul de tutun provoaca o hipersecretie a mucoasei bronsice si consecutiv o cilio-toxicitate care impiedica drenajul secretiilor bronsice acumulate. Este de mentionat de asemenea fenomenele de sensibilizare la tutun puse in evidenta la unii astmatici. fenomenele de epuratie sunt intarziate si prelungite avand loc un stocaj anormal al particulelor straine in caile respiratorii. la tulburari ventilatorii progresive .24 g pe zi si 50% din fumatorii ce consuma peste 25 g tutun pe zi. Rezultatul a fost de-a dreptul surprinzator: pentru fiecare litera din alfabet exista cel putin cate o boala! Boli cauzate de fumat: In afara cancerului bronho-pulmonar primul ca frecventa la fumatorii inveterati. traheitele. Indepartarea particulelor depuse in caile aeriene se face in mod diferit la fumatori fata de nefumatori. Alaturi de cilio-toxicitatea tutunului exista si toxicitate celulara directa in sensul unei inhibitii a activitatii celulelor care intervin in mecanismele de epurare bacteriana. la insuficienta respiratorie grava incompatibila cu cel mai mic efort si in final la dependenta sociala si la pierderea vietii . La fumatori.Cineva a avut curiozitatea sa ordoneze alfabetic numele bolilor legate de fumat. iar pentru cancerul laringelui de 10 ori (Bungeteanu). astfel incat nu se mai observa nici o retentie. numeroase studii au dovedit o relatie directa intre fumat si frecventa cancerului care atinge organe mai indepartate de contactul cu atmosfera poluata de tutun.modul de alimentatie 22 Desigur ca el nu este . La nefumatori. Bolile respiratorii acute.

Depasirea acestor nivele de incarcare fara a provoca semne de intoxicatie poate determina modificari fiziopatologice cu repercursiuni asupra starii de sanatate caracteristica prin tulburari nespecifice.5.1-1ppm.la concentratie de >1ppm provoaca iritatie puternica a ochii. La aceste concentratii produce o iritatie oculara producand cresterea rezistentei expiratorii totale si descresterea vitezii de respiratie. Intr-un studiu canadian s-a aratat ca circa 85% din particulele in suspensie cu diametru mai mic de 5um sunt reprezentate de HAP (engl. Fumatul antreneaza o constrictie vasculara si o reducere a temperaturii cutanate cu 0. 23 . Efectele compusilor organici Poliarenele din atmosfera sunt asociate cu particule in suspensie. Formaldehida are pragul olfactiv de circa 0.plumbul este perfect tolerat de organismul uman. Odata cu varsta o parte din plumbul metabolizat tinde sa se acumuleze in tesuturile moi.5 . Polycyclic Aromatic Hydrocarbons).25 ppm. Acetaldehida. In sistemul osos se gaseste circa 50% din plumbul existent in organismul uman si circa 90% din cel depozitat. 2.3.sedentarism .3 grade la nivelul extremitatilor.hipertensiunea arteriala etc. Particulele cu acest diametru sunt definite ca particule respirabile deoarece ele patrund prin caile respiratorii in organism si astfel pot determina aparitia cancerului plamanilor la organismele umane. Cea mai mare parte din aceste procese conduc la obtinerea de produsi cu activitate biologica nesemnificativa.. cum ar fi: ozonul.stresul nervos . Efectele poluarii cu metale Efectele poluarii cu plumb Odata intrat in organism plumbul este retinut de rinichi si ficat dupa care este depozitat in oase sub forma de fosfati.HAP din atmosfera sub forma libera sau sub forma de particule in suspensie sunt responsabile de degradarile chimice si fotochimice cum ar fi de ex: fotodimerizarea si fotooxidarea si reactiile cu poluantii secundari ai aerului. iar in functie de sensibilitatea particulara a individului.detectabila prin miros si cromaxie optica la circa de 0. peroxiacetilnitratul si radicalii hidroxil si peroxil.hiperlipoproteinemia . Aldehidele prezinta actiune nociva asupra organismelor animale si a celor vegetale. Pana la anumite nivele de acumulare.

saturnismul. psihice.8mg/l se produc modificari complexe sanguine .In cazul absotbtiei unei concentratii mai mari de Al acesta se poate concentra in ficat. Plumbul din sange actioneaza ca toxic al moleculelor enzimatice.aluminiul exista in concentratii de 1-100ug/mc.anemii si difunctii ale glandei paratiroide.inima.cele mai frecvent afectate fiind enzimele care contribuie la formarea globulelor rosii. La concentratii ale plumbului in sange >0.de asemenea de concentratia mercurului din substrat.S-au semnalat si alte efecte mai importante asupra sistemului enzimatic.Intoxicatia cu plumb.leziuni hepatice si cardiace.asupra parametrilor sangelui etc.Expuneri chiar de scurta durata si la concentratii mici de Pb conduc la aparitia insufivientei renale.Mercurul reprezinta actiune toxica asupra pasarilor prin reducerea cantitatii de hrana consumata si in consecinta prin oprirea cresterii.Aceste efecte sunt adeseori reversibile.iar ale compusilor organo-mercurici la concentratii de 10 ori mai mici. Efectele poluarii cu aluminiu Efectele aluminiului asupra organismului uman sunt:decalcifieri osoase sau fracturi spontane.Cadmiul se concentreaza.In aceste organe se depune sub forma de microcristale de fofati de Al microscopic sau submicroscopic. Efectele poluarii cu cadmiu Organismul uman nu este dotat cu mecanisme homeostatice de reglare a nivelului cadmiului in tesuturi.oase si maduva osoasa formand mici depozite. la inceput apare prin tulburari sanguine si intarzieri ale dezvoltarii fizice si intelectuale ale copiilor. Plantele nu sunt in general afectate de compusii mercurului. In Romania limita max. de concentratie de plumb admisa in atmosfera localitatilor este de 0.creier.apreciindu-se la aprox.Principalul factor care influenteaza toxicitatea compusilor metalorganici este viteza de extragere a metalului de catre celule.iar mercurul in concentratii mici reprezinta un risc important pentru microorganisme.Mercurul se leaga de peretii celulei sau membrana celulara a microorganismelor in mod aparent printr-un numar limitat de legaturi.51ug/mc.Aceasta inseamna ca efectele de densitatea celulara si .30mg cantitatea totala din organismul persoanei neexpuse. Efectul poluarii cu mercur Mercurul este toxic pentru microorganisme. Efectul plumbului asupra rinichilor sunt in functie de durata de expunere si de concentratia plumbului din aer.asupra functiilor cardiovasculare. neurologice.Efectele mercurului aflat sub forma de compusi anorganici in aer se manifesta asupra microorganismelor la concentratii de 5ug/l.dupa patrunderea in organismul uman la nivelul 24 . In praful atmosferic. digestive.

insomnie. Simptomele de intoxicare cronica apar la concentratii destul de mici.legarea lui de diverse proteine si de la antagonismul cadmiului-zinc.varsaturi. Toxicitatea cadmiului provine de la concentrarea lui in ficat.calciul.iar in urina intre 5-25ug/l.Astfel cadmiul poate inlocui zincul in enzimele:anhidraza carbonica.cea renala intervenind intr-un aport mai mare.Acestea sunt:greturi. Se admite in general o absortie pe cale digestiva si respiratorie intre 10-40ug/zi.eliminarea se face lent mai ales pe cale biliara.peptidaza.Leziunile renale apar la o concentratie de 2000 mg/kg tesut.in special zincul.rinichi.In sange el se gaseste la o concentratie medie de 0.cuprul si reciproc.variabile individual.lipsa de apetit. 3.testiculelor.crampe si diaree.eliminarea lui extrem de lenta(10-20ani).ficatului.rinichilor.6ug/l. POLUAREA APELOR 25 . Cadmiul interfereaza cu absortia altor microelemente.

din care 1.5-3 l / zi . Se poate observa un circuit al apei in natura : 26 . Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Consumul de apă a crescut în timp şi 500 km3 în 1974 şi aproximativ 1400 km 3 în anul 2000 Apa este una dintre cele mai raspandite substante in natura. Acest consum zilnic are valori diferite de la o regiune la alta. necesarul minim de apă pentru un om este de 5 l /zi. Necesarul fiziologic este de 2. diferenţa până la 3-5 l /zi apărând din activităţi fizice şi datorită temperaturii ambiante. sau de la un continent la altul. sau apare din metabolism. iar restul se reţine din alimente.De aceea.Apa este un factor indispensabil vieţii. omul utilizează în medie. pe glob 100 l apă/zi pentru operaţii de spălare. De exemplu este de 3 l /zi în Africa şi de 1000 l/zi la New York. alcatuind apele de suprafata.Totuşi. pregătirea hranei şi alte activităţi în gospodărie. în jurul surselor de apă s-a dezvoltat o diversitate de biocenoze şi chiar civilzaţia umană a fost atrasă de aceste zone. mai ales in stare lichida-forma in care acopera mai mult de 2/3 din suprafata globului terestru.5-2 l consumă ca atare.

mai ales de calciu si de magneziu. ea contine dizolvate componentele acestuia. Apele naturale contin cantitati variate de diferite substante: gaze si saruri dizolvate. Daca in calea lor intalnesc un strat impermeabil. raurile. In natura apa nu este chimic pura. in parte umplu din nou lacurile.toate acestea formeaza apele meteorice. iar vaporii formati se ridica in atmosfera. iar cand temperaturile solului este sub 00C. in timpul noptilor racoroase din anotimpurile calduroase se depune roua. amoniac. etc. o parte din vapori se condenseaza si iau forma de nori. ploaie. marile si oceanele.Caldura soarelui cauza evaporarea apelor de suprafata. se depune bruma. formand apele freatice. Apa de ploaie este cea mai curata dintre toate apele naturale. Daca in atmosfera saturata cu vapori de apa intervine o scadere de temperatura. ceata. se apropie din nou de suprafata si ies din pamant. circuland prin diferite straturi. dioxid de sulf. Apele subterane au compozitia cea mai variata dintre toate apele naturale. iar cand contin dizolvate cantitati mari de saruri. ele se aduna acolo si formeaza ape subterane. se numesc ape dure. se formeaza izvoare subterane. Fiind insa in contact prelungit cu aerul. iar in regiunile industriale sau le oraselor mari. Apele subterane care contin dizolvate in molecula lor cantitati mai mari de diferite substante solide sau gazoase. cantitatea si natura substantelor dizolvate depind de natura straturilor de pamant strabatute si de timpul cat apele au fost in contact cu ele. ajungand la suprafata minerale. hidrogen sulfurat. ca: dioxid de carbon. iar in parte strabat prin straturile de pamant la adancimi diferite. zapada. Cand contin dizolvate cantitati mici de saruri se numesc ape moi. Apele cazute pe pamant sau rezultate din topirea zapezilor. Daca apele subterane. cum ar fi un strat de argila. acid azotic. grindina. substante organice si bacterii. cum si diferite impuritati din aer. 27 si formeaza izvoarele de ape .

radioactive – apele sufera modificari fizice. dar avertismentele lor au trecut. cu un oras de 500.ca urmare a acestor deversari.1. crom. in urma introducerii unor substante determinate – solide. pentru pescuitul industrial.1. La aceasta categorie de poluare. neluate in seama. zinc. bacteriologica a apei. a unor reziduuri si deseuri provenite din industrie sau din activitati care contin plumb. Poluarea termica este cauzata de deversarile apelor de racire care provin din industrie si de la unele centrale termice si nucleare . Astazi suntem aproape neputinciosi in fata anumitelor fenomene de impurificare Poluarea se produce atunci cand.1. 3. care are drept urmare raspandirea unor afectiuni cum sunt colibacilozele sau hepatitele vitale.ca unul din efectele civilizatiei moderne. pe langa apele uzate urbane pot participa in mare masura industriile alimentare. ridicarea temperaturii apei . pentru viata acvatica. susceptibile de a le face improprii sau periculoase pentru sanatatea publica. Savantii cunosteau primejdia. animalele acvatice sufera pentru ca temperaturile superioare maresc intensitatea metabolismului. in ceea ce priveste poluarea. In aceasta categorie intra si poluarea termica a apei. Toate acestea determina asa-numita 'poluare termica'. Consumul de apa cu concentratie mare de nitrati poate duce la "boala albastra" a copiilor . 3.2 Poluarea apei datorita agentilor chimici rezulta din deversarea in ape a diversilor compusi ca : nitrati. De asemenea. poate duce la modificari intolerabile pentru cea mai mare parte a speciilor animale si vegetale din zonele respective. Insa. gazoase. Excesul de ingrasaminte cu azot in sol sau din alte surse poate face ca o parte din nitrati si nitriti sa treaca in apa freatica in cantitati mari. ca o fabrica de hartie de dimensiuni mijlocii echivaleaza. insolubile. Nu mai putin periculoase. cum este de pilda deversarea in cursurile de apa a reziduurilor de la exploatarea carierelor sau minelor. de exemplu. Tipuri de poluari 3. mai ales in tarile cu agricultura dezvoltata si industrializate.methemoglobinemie.1.A trebuit sa se produca o serie de catastrofe pana sa descoperim greseala pe care am facut-o. fosfati si alte substante folosite in agricultura. mercur sau cadmiu. chimice sau biologice. Dealtfel. pentru 3. minerale. Se considera.3 Poluarea apei datorita agentilor biologici (microorganisme si materii organice fermentescibile) duce la o contaminare puternica. lichide. de cele mai multe ori. febra tifoida. industria hartiei. sunt apele uzate provenite de la cresterea animalelor in marile complexe 28 . sunt accelerate fenomenele de descompunere bacteriana . Poluarea apei datorita agentilor fizici apare ca urmare a evacuarii in apa a materialelor solide. industrie si turism. poluarea apelor cu nitrati si fosfati a devenit tot mai ingrijoratoare in ultimul timp. O cauza principala a poluarii apelor o constituie hidrocarburile prezente in toate fluviile lumii . cupru. nichel.1.000 de locuitori.

ca urmare a incorectei degajari a reziduurilor radioactive lichide sau solide de la industriile care folosesc energie atomica sau de la cercetarile nucleare. ape folosite in uzine atomice.2. 3. deseuri radioactive. O problema speciala o reprezinta poluarea radioactiva a apelor care poate sa apara in urma unor caderi de materiale radioactive din atmosfera sau.agroindustriale. foarte restranse. Poluanti de natura fizica: • • • • • depunerile radioactive. Clasificarea poluantilor: 3. lichide calde provenite de la racirea instalatiilor industriale sau a centelor termoelectrice si atomo – electrice. 29 . caracterizate de o foarte mare concentrare a animalelor pe spatii inchise. mai ales.1. ape termale.2.

Azotatii proveniti din: • • • • • ingrasaminte chimice. arderea incompleta a combustibililor fosili (carbuni. aerosoli. Zincul provenit din: • • • apa sau bauturi cu continut de zinc. Poluanti de natura chimica: Mercurul provenit din: • • deseuri industriale. din deseuri sau scapari industriale Hidrocarburile provenite din: • • • • gazele de esapament ale autovehiculelor. Cadminiul provenit din: • • ape in care sau deversat reziduuri de cadminiu. 30 .2. Plumbul provenit din: • • • evacuarile uzinelor industriale. deversarile unor uzine producatoare de fungicide organomercurice. gazele de esapament ale autovehiculelor. dizolvarea de catre solutii acide a zincului din vase. detergenti.2. ingerarea accidentala a unor saruri sau oxizi ai acestuia (vopsele). arderea incompleta a biomasei (lemnul. manipularea gresita a tetraetilplumbului folosit ca activ antidetonant la benzina. scurgerile de titei. inhalarea vaporilor ca urmare a unor scapari accidentale determinate de deteriorarea unor termometre sau tuburi fluorescente. pesticide organofosforice. tutunul). ingerarea accidentala de compusi anorganici. petrol si gaze naturale).3.

3.2. Depunerile de poluanti din atmosfera. Pesticidele. fungicidele provenite din: • • • • apele reziduale de la fabricile de produse antiparazitare. Deseurile si reziduurile menajere.• fumul de tigara. • • • • • • Poluantii apei sunt produsele de orice natura care contin substante in stare solida. 3. lichida sau gazoasa. facand-o daunatoare sanatatii. pulverizarile aeriene. spalarea acestor substante de catre apa de ploaie de pe terenurile agricole tratate. insecticidele. in conditii si in concentratii ce pot schimba caracteristicile apei. 31 .3 Cauzele poluarii apei: • Scurgeri accidentale de reziduuri de la diverse fabrici. Sarea presarata in timpul iernii pe sosele. Poluanti de natura biologica: • • microorganismele patogene. Pesticidele si ierbicidele administrate in lucrarile agricole care se deplaseaza prin sol fiind transportate de apa de ploaie sau de la irigatii pana la panza freatica. detergenti. substantele organice fermentescibile. mai ales produse petroliere. ploile acide. care este purtata prin sol de apa de ploaie si zapada topita. Scurgeri de la rezervoare de depozitare si conducte de transport subterane. 3. Ingrasamintele chimice si scurgerile provenite de la combinatele zootehnice. dar si deversari deliberate a unor poluanti.

4.1. duce la scaderea eritropoiezei si 32 Nu exista un vaccin .poliomielita. apa este un factor indispensabil vietii. poate reapare..3. anemie. nu doar prin contactul cu omul bolnav c) boli parazitare: . la transportul si eliminarea produsilor nocivi si/sau rezultati din metabolism. produsa de Vibrio holerae.amibiaza (dizenteria amibiana) este favorizata de rezistenta sporita a parazitului sub forma chistica . de la dizolvarea si absorbtia elementelor nutritive. o boala invalidanta. Boli infectioase produse prin apa poluata (epidemii .lambliaza sau giardiaza se contrateaza prin consumarea apei infestate cu chisti . poate fi prevenota prin vaccinare . ameteli.forma de imbolnavire care se gaseste permanent intr-o zona): a) bolile bacteriene febra tifoida este determinata de bacilul tific (Salmonella typhy).4.tricomoniaza este determinata de Trichomonas sp.Intoxicatia cu cadmiu afecteaza ficatul (enzimele metabolice).holera. Are de asemenea efecteteratogene (produce malformatii la fat) .hepatita epidemica este legata de transmiterea virusului prin apa contaminata. tulburari de memeorie si vizuale.Intoxicatia cu nitrati (efect methemoglobinizant) .afecteaza un numar mare de persoane sau endemii . chiar pe .strongiloidoza este produsa de un parazit ce traieste in organismul uman . In organisme ea indeplineste multiple functii.dizenteria. produsa de Shigella sp. considerata eradicata in unele zone.Intoxicatia cu mercur ce are ca semne si simptome: dureri de cap. arii extinse.Intoxicatia cu plumb (saturnism hidric) . In conditiile poluarii mediului. este extrem de periculoasa prin efectele sale de deshidratare. b) bolile virotice: . Boli neinfectioase produse prin apa poluata: .4.fascioloza sau distomatoza 3.2. (flagelat) . insomnie. Efectele apei poluate asupra sanatatii populatiei Ca si aerul. poate fi combatuta prin vaccinarea antitifica si prin respectarea masurilor de igiena personala . Bolile care pot aparea sunt : 3. calitatea apei folosita de populatie poate constitui un importanta factor de imbolnavire .

de reproducere. etc. deosebit de grav. Detergentii sintetici. care atinge o mare acumulare pe lantul trofic. sarurile de cupru si cromatii sunt toxice pentru alge. erbicidele din grupa Ureelor blocheaza cresterea fitoflagelatelor. osoase si renale . Astfel.5. care favorizeaza proliferarea fitiplanctonului si a plantelor acvatice. ca urmare a cresterii fertilitatii acestora prin aport de elemente nutritive. etc. . neurotoxice. mai ales erbicide. dar majoritatea cazurilor mortale sunt provocate de lipsa oxigenului dizolvat in apa si datorita pesticidelor si a reziduurilor toxice.la anemie. ameteli. Impactul apei poluate asupra mediului Un efect al poluarii apelor. poluarea apelor cu metale grele. Ansamblul consecintelor ecologice ce rezulta din poluarea biosferei cu mercur constituie un semnal de alarma pentru a se pune capat comportamentului iresponsabil al civilizatiei industriale cu privire la calitatea apei 33 . sunt foarte toxici pentru flora microbiana a apelor. mai ales cu mercur. Fitoplanctonul este puternic afectat de numeroase pesticide. de asemenea. Probleme grave ridica.Intoxicatia cu pesticide are efecte hepatotoxice. cefalee. Pestii pot muri din cauza tuturor tipurilor de poluare. 3. De exemplu. Putin cate putin. dupa natura agentului contaminat.Intoxicatia cu arsen (ce se acumuleaza ca si mercurul in par si unghii) duce la tulburari metabolice si digestive.Intoxicatia cu fluor are forme dentare. lacul se colmateaza. Poluarea chimica a apelor afecteaza fitoplanctonul si macrofitele in mod diiferit. scaderea calcemiei. mai ales fosfati si nitrati. . este eutrofizarea lacurilor. se ingusteaza si dispare. numita si 'moartea lacurilor'. etc. pe de alta parte.

a) Substantele organice de natura vegetala (in viata sau moarte) consuma oxigenul din apa. apa de suprafata poluata. i) Microorganismele deregleaza dezvoltarea normala a altor microorganisme. e) Substantele radioactive sunt deosebit de periculoase pentru organism. drenurile). f) Substantele cu aciditate sau alcalinitate pronuntata distrug flora si fauna. agrementul. organisme. Titeiul si uleiurile din apa formeaza o pelicula care impiedica respiratia organismelor si asimilatia clorofiliana. nocivitatea poluarii apei se rasfrange direct sau indirect asupra omului si de aceea este necesar sa se cunoasca mai bine aceste pericole. 34 . industriala. k)Pierderile carstice prin porozitatea fisurala ridicata. d) Substantele toxice pot distruge in scurt timp flora si fauna afecteaza metabolismul. din pacate. inclusiv efectele pe care le pot avea asupra omului chiar cantitatile mici de substante chimice din sursele de apa.De fapt. care. autoepurarea. Desi se poate afirma ca exista tehnologii pentru a mentine calitatea bacteriologica buna a apei si pentru a indeparta multe din substantele chimice periculoase din apa potabila. c) Substantele in suspensie dau apei un gust si miros neplacut. apa potabila. potrivit cerintelor.Detergentii impiedica autoepurarea si epurarea in statii. b) Substantele anorganice conduc la marirea salinitatii si cresterea duritatii. Fac impropie apa pentru alimentarea cu apa potabila. . -Fenolii in cantitati mari in produsele petroliere sunt deosebit de toxici pentru pesti. acestea nu se aplica pe o scara larga. caz in care apa nu se poate autoepura. afecteaza grav si pe termen lung circulatia de apa subterana (panza freatica. colmateaza filtrele sunt toxice pentru flora si fauna. irigatii. mor pestii. degradeaza constructiile hidrotehnice si ambarcatiunile face imposibila folosirea apei pentru agrement. h) Apa calda impiedica dezvoltarea normala a pestilor. fotosinteza. pentru a asigura dezvoltarea organismelor nu trebuie sa scada sub 4mg/l. etc. in functie de tipul iradierii. j)Eutrofizarea apei conduce la reducerea posibilitatii de autoepurare intoxicand sedimentele si apa subterana. g) Culoarea impiedica absortia oxigenului din apa. impiedica absorbtia oxigenului de la suprafata si autoepurarea se depune pe instalatii.

protozoare si ciuperci care sunt foarte periculoase pentru om. • • • • • 35 . Apa potabila a devenit un mediu propice pentru dezvoltarea diverselor specii periculoase de bacterii. in 24 de ore. apele care contin argila coloidala au o culoare galben-bruna. Culoarea apei poate da indicatii asupra modificarii calitatii astfel: • apele de culoare aramie sau bruna provin de la distilarile de carbune amestecate cu ape industriale care contin fier.Unul dintre cele mai obisnuite semne ale poluarii apelor este vegetatia verde de la suprafataeutrofie. chimice sau ape reziduale cu atat mirosul este mai usor de perceput. 3. apele bogate in fier sunt cele provenite de la tabacarii si au culoarea verde inchis sau neagra. Mirosul apei provine de la substantele volatile pe care le contine ca rezultat al incarcarii cu substante organice in descompunere. Impactul poluarii asupra calitatii apelor: In viata colectivitatilor umane. Cu cat apa contine mai multe substante organice. al poluarii cu substante chimice sau ape reziduale. ionii de fier dau apelor o culoare galbena. apele sunt utilizate zilnic atat ca aliment cat si in asigurarea igienei personale. atunci cand apa este imbogatita cu un amestec de compusi care s-au infiltrat din solurile din apropiere. apele de culoare brun inchis sunt apele de la fabricile de celuloza. In medie. ionii de cupru confera apei o culoare albastra. un om adult consuma in scopuri alimentare 2-10L de apa.6. Plantele acvatice si algele se dezvolta la suprafata apelor.

care reflectă efectul factorilor pedogenetici. condiţionează învelişul vegetal. Omul şi societatea umană fac parte integrantă din biosfera şi depind strâns de resursele ei. reciclarea şi neutralizarea poluanţilor. Solurile. îi absorb şi îi transformă. prin poziţia. climă şi. moale şi friabil ce se găseşte la suprafaţa scoarţei pământului şi care împreună cu atmosfera învecinată constituie mediul de viaţă al plantelor. de a se regenera. prin reţinerea. de lungă durată. cum sunt substanţele chimice folosite în agricultură. de activităţile biologice. Solul reprezintă partea fertilă a scoarţei terestre şi un factor ecologic foarte important. SOLUL Solul. Este cel de-al treilea factor de mediu ce trebuie protejat cu atenţie ca şi apa şi aerul pentru asigurarea vieţii pe Pământ. ca şi calitatea apei râurilor. Formarea solurilor este un proces complex. filtrează poluanţii. Apele de infiltratie impregneaza solul cu poluanti 36 . Solul este un ecosistem bogat. este un produs al interacţiunii dintre mediul biotic şi abiotic. Repartiţia solurilor variază de la o ţară la alta în funcţie de relief. atât naturali cât şi antropici. Solurile determină producţia agricolă şi starea pădurilor. dar fragil. în care se desfăşoară o viaţă intensă şi în care s-a stabilit un anumit echilibru ecologic. material organic provenit din transformarea resturilor vegetale. nu în ultimul rând. Solul este alcătuit din: material mineral provenit din dezagregarea şi alterarea rocilor. reglează scurgerea lichidă şi solidă în bazinele hidrografice şi acţionează ca o geomembrană pentru diminuarea poluării aerului şi a apei. lacurilor şi apelor subterane.4. Solul este locul de intalnire a poluantilor: pulberile din aer si gazele toxice dizolvate de ploaie in atmosfera se intorc in sol. apa provenită din precipitaţiile atmosferice sau irigaţii şi aer. e stratul afânat. prin proprietăţile lor de a întreţine şi a dezvolta viaţa. deşeurile şi reziduurile organice şi alte substanţe chimice. Proporţia în care aceste componente se găsesc în sol determină gradul de fertilitate al solului. natura şi rolul său. reprezentând un organism viu.

toate sunt poluari directe ale solului. adică de viteza repunerii în circulaţie a 37 . Ingrasamintele Noţiunea de sol este indisolubil legată de productivitate. Presiuni asupra stării de calitate a solurilor În agricultură. la picatura de ulei scursa din tractorul care circula pe camp.1. raurile poluate infecteaza suprafetele inundate sau irigate. în vederea realizării unor producţii cantitative şi calitative superioare atât marii producători cât şi micii producători agricoli au executat şi lucrări de fertilizare aterenurilor. 4. aproape toate reziduurile solide sunt depozitate prin aglomerare sau numai aruncate la intamplare pe sol.1. utilizând atât îngrăşăminte organice cât şi îngrăşăminte chimic 4. De la mucul de tigara sau biletul de tramvai pana la automobilul abandonat. care depinde de ciclul de conversie.antrenandu-l spre adancime.1.

 complexe . totul depinzând de natura plantelor şi a mediului. ameninţând grav fertilitatea lor. Situaţia utilizării îngrăşămintelor în perioada 1999-2007 pe raza judeţului Galaţi: Tabel 3. potasiu şi se clasifică în trei categorii:  simple . printre altele de chimizarea în exces ca şi de pesticidele ajunse în sol. Utilizarea neraţională a îngrăşămintelor determină apariţia unui exces de azotaţi şi fosfaţi care are un efect toxic asupra microflorei din sol şi duce la acumularea în vegetaţie a acestor elemente.1. Cercetările efectuate au demonstrat că îngrăşămintele pot provoca dereglarea echilibrului ecologic (mai cu seamă prin acumularea nitraţilor). Aceasta are drept efect deteriorarea structurii pedologice.amestecuri de îngrăşăminte simple. Efectul poluant derivă din două elemente conţin multe impurităţi toxice şi sunt folosite în cantităţi excesive. în cazul în care sunt folosite fără a se lua în considerare natura solurilor. condiţiile meteorologice concrete şi necesităţile plantelor.care conţin 2 elemente nutritive. Îngrăşămintele chimice sunt substanţe ce conţin cel puţin un element nutritiv de bază pentru sol . în special a celor cu potasiu. Folosite timp îndelungat.azot. îngrăşămintele chimice pot opri reciclarea substanţelor organice din solurile cultivate. 38 .  mixte .materiei şi a energiei din habitatul complex pe care-l formează biocenozele solului care. Dezvoltarea agriculturii intensive a fost legată de utilizarea îngrăşămintelor.1. azot şi fosfor.conţin doar câte un element nutritiv. Aplicarea îngrăşămintelor este un factor important care determină creşterea productivităţii plantelor şi a fertilităţii solului. Creşterea cantităţilor de îngrăşăminte chimice reduce tot mai mult componentele organice şi humusul din sol. Efectul poluant cel mai intens îl determină utilizarea în exces a azotaţilor. Limita dintre deficitul şi excesul unui element este greu de sesizat. fosfor. la rândul lor sunt influenţate. contribuind astfel la declinul complexului absorbant argilo-humic din sol.

1 432 8429 156184 158236 Sursa: Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Galaţi Anul 2007 Tabel 3.62 86. care se ocupă de cercetarea organismelor dăunătoare.62 119 6221 72.Îngrăşăminte chimice folosite (tone substanţă activă) Anul N 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 6700 6778 6453 5442 4929 5825 11550 3957 6423 P2O5 180 780 2000 1190 1173 426 2906 1300 1574 K2O Total N+ P2O5+ K2O (Kg/ha) Arabil Agricol 60 6940 110.0 160 14616 79. Sursa: Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Galaţi 4. 39 .0 84 6716 86. solul devenind o condiţie vitală pentru “existenţa şi perpetuarea generaţiilor viitoare”.2. K2O 1.2.0 72. elaborarea metodelor şi mijloacelor de protecţie a plantelor împotriva bolilor. Această proprietate poartă numele de fertilitate. P2O5 5. Protecţia plantelor este domeniul ştiinţei agricole. acestea au efecte nedorite asupra sănătăţii oamenilor şi a mediului după cum urmează:  penetrează în lanţurile trofice şi mediul înconjurător.0 88.5 kg s.a. dăunătorilor şi buruienilor şi a tehnologiilor de aplicare a lor. elaborarea sistemelor ecologic inofensive de protecţie integrată a plantelor.0 119.a. Produse pentru protecţia plantelor Atributul fundamental al solului este de a fi mediu de viaţă al plantelor şi de a face posibilă obţinerea de producţii vegetale.0 66.2 91.0 320 7878 100.44 kg s.0 353 5610 84.0 100.0 120.a.0 180 6431 88. Cantitatea de Îngrăşăminte chimice folosite îngrăşământ (tone substanţă active) folosită pe ha Kg/ha N 21.6 kg s. Produsele fitosanitare sunt substanţe chimice destinate protecţiei culturilor agricole şi datorită structurii lor chimice.1.0 497 8950 94.1.

 sunt mutagene. floră şi faună. care este o problemă complexă şi dificilă de studiat datorită multitudinii factorilor de natură aleatoare. migrare. Principalele probleme care intervin în dinamica pesticidelor în sol (adsorbţie.). de degradare etc.  distrug echilibrele naturale. teratogene şi cancerigene. elaborarea criteriilor de edificare pentru un model de prognoză a poluării solurilor.  reducerea biodiversităţii din ecosisteme.  produc efecte secundare necunoscute cauzate de interacţiunea dintre ele şi metaboliţii plantelor. cât şi a ecosistemului în ansamblu. poate produce o serie de efecte nedorite atât asupra plantelor. pentru că în afara organismelor dăunătoare sunt distruse şi cele utile. absorbţie. degradare. Un loc important în procesul agricol îl ocupă utilizarea unei game largi de pesticide. putând dăuna sănătăţii umane. Aceste studii trebuie orientate in următoarele direcţii: analiza principalilor factori care determină migrarea pesticidelor în sol. a impus abordarea unor tehnici moderne de cercetare şi specializarea profesională a colectivului de cercetători. volatizare. acumularea acestora în sol. precum şi migrarea necontrolată a lor în mediu sau a reziduurilor din procesele de valorificare. Dar.  se reduce sau se distruge fertilitatea solului datorită efectelor secundare asupra micro şi macroorganismelor acestuia.) constituie obiectul unor studii aprofundate. stabilirea pe bază de coeficienţi specifici a influenţei exercitate de diferiţi factori pedoclimatici asupra proceselor la care participă pesticidele în complexul fizico chimic şi biologic al solului. Acestea sunt deosebit de utile în măsura în care rezolvă problemele pentru care au fost create şi aplicate.  remanenţa în alimente. determinarea calitativă şi cantitativă a unor coeficienţi specifici procesului de poluare (de difuzie. de reţinere. 40 . definirea modelului de prognoză pentru poluarea unor tipuri caracteristice de sol. Comportarea pesticidelor în sol. acumulare etc.

917/13. animalelor şi a mediului înconjurător. modul de administrare. II a HG nr. în vederea diminuării impactului asupra sănătăţii oamenilor. Prin capacitatea lor de a acţiona selectiv. insecticidele .09. Evitarea acumulării erbicidelor în sol se realizează prin: realizarea unor asocieri de erbicide care să permită folosirea de doze minime. existând pericolul poluării solului.2000 privind produsele agroalimentare ecologice. fertilizarea solului cu îngrăşăminte naturale. Excesul de pesticide prezent în sol. în agricultură se acceptă numai substanţe chimice cu valoare biologică mare şi uşor degradabile în timp. Din aceste considerente. Erbicidele constituie principala categorie de pesticide utilizată. creşterea eficacităţii şi lărgirea spectrului de acţiune. Impactul pesticidelor asupra mediului depinde de cantitatea utilizată. unele însă putând persista în sol mulţi ani de la aplicare. În categoria produselor fitosanitare utilizate la nivelul judeţului Galaţi sunt incluse:    erbicidele .produse chimice utilizate pentru combaterea insectelor şi dăunătorilor.  realizarea de compuşi noi cu activitate biologică ridicată la doze reduse de utilizare (g/ha) şi cu impact minim asupra mediului înconjurător. Pesticidele administrate pe sol sunt treptat dispersate în mediu. pesticidele încorporate în sol modifică prezenţa şi dezvoltarea diferitelor specii de buruieni. 41 . a formelor de condiţionare şi a modului de aplicare. rotaţia tratamentelor cu erbicide. sau translocate în plante. iar în vederea obţinerii produselor agroalimentare ecologice este necesară utilizarea produselor de uz fitosanitar care să respecte indicatorii de calitate prevăzuţi în Anexa nr. iar prin aceste influenţe se modifică o serie de procese şi reacţii în masa solului. majoritatea se acumulează în sol şi au o remanenţă îndelungată. fungicidele .produse chimice utilizate pentru combaterea buruienilor. precum şi de toxicitatea şi perioada de remanenţă a acestora în sol. solului.produse chimice utilizate pentru combaterea diferitelor boli. insecte şi microorganisme. poate afecta sănătatea umană prin intermediul contaminării apelor. Aceste sortimente se completează şi se perfecţionează în concordanţă cu cerinţele tot mai severe care se impun şi anume:  reducerea numărului de stropiri.  perfecţionarea compoziţiei. alimentelor şi a aerului.Produsele de uz fitosanitar includ peste 300 de substanţe active din diverse clase de compuşi chimici.

În judeţul Galaţi.2. imidacloprid.2.2.26 Sursa: Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Galaţi Nr.12. Cantităţile de deşeuri de pesticide eliminate în anul 2007. 3. în judeţul Galaţi: Cantitate eliminată (tone) Tabel 3. 2. pe teritoriul judeţului: Tabel 3. 1.566 Judeţ Galaţi Sursa: Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Galaţi Evoluţia repartiţiei cantităţilor de pesticide per ha în perioada 2003 – 2007.2 Stoc la 31.82 Insecticide 65200 13.  în domeniul fungicidelor orientarea se îndreaptă spre produse din grupa triazolilor şi imidazolilor.88 2004 2. crt.04 TOTAL 293.În realizarea de compuşi noi în domeniul produselor fitosanitare.94 2007 0.2 .38 Sursa: Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Galaţi 4.  în domeniul erbicidelor se vor dezvolta şi perfecţiona substanţele active din grupa sulfonilureice. în anul 2007 s-au utilizat următoarele cantităţi de produse fitosanitare: Tabel 3.58 2006 1.23 2005 1.Efectul poluant al ploilor acide 42 .1 Suprafaţa Cantitate Produs fitosanitar (ha) (tone) Erbicide 90460 135. deşi piretroizii rămân încă pe primul loc în ceea ce priveşte preferinţa utilizatorului. se evidenţiază următoarele orientări:  în domeniul insecticidelor se îndreaptă către produse pe bază de fipronil.2007 (tone) 10.3 Indicator Kg substanţă activă/ha 2003 1.4 Fungicide 48237 144. bensultap. acetamiprid.

Gunoaiele orasenesti 43 . metalul . ceata . betonul . acoperite cu un strat subtire de sol (ex. acizii deregleaza functionarea normala a organismelor . avand repercursiuni grave asupra mediului . modificand circuitele biochimice de la nivelul ecosistemului . plasticul . astfel : regiunile cu soluri sarace in calcare . care contin acizi tari . cauciucul . astfel : acizii adusi cu ploile acide ataca chimic marmura . Datorita structurii solului si vegetatiei care nu sunt identice in toate bazinele hidrografice . acizii induc modificari in compozitia chimica a solului si a apelor de suprafata . derivati din substantele care polueaza atmosfera . Datorita activitatilor umane . cele din peninsula Scandinavica ) sunt cele mai sensibile la acidifiere .“Ploaia acida” cuprinde toate precipitatiile : ploaie . zapada . Regiunile cu soluri puternic alcaline neutralizeaza aciditatea ploilor inainte ca apele de ploaie sa ajunga prin siroaie in lacuri si rauri . unele regiuni sunt mai sensibile la ploile acide decat altele . atmosfera s-a supraincarcat cu substante daunatoare . bruma .

sticla . De obicei drumul gunoiului se sfarseste la periferia orasului . hartie . a poluat aerul si apele subterane . printre gunoaie exist o multime demateriale recuperabile. utilizabil ca amendament in agricultura . 4. ziare .Automobile abandonate .el constituie insa si un factor important in raspandirea unui numar tot mai mare de boli. ca si aerul si apa este un factor de mediu cu influenta deosebita asupra sanatatii. carti . In decursul anilor . permit transformarea lor in conditii igienice . Pentru a colecta cantitatile de gunoi produse zilnic intr-un mare oras sunt necesare mijloace de amploare. metal . inevitabile . atat prin configuratia. intr-un compost stabil . incaltaminte . putrefactia holdei de gunoi se sfarseste . ziare . cladiri demolate . Efectele solului poluat asupra sanatatii populatiei Solul. Evitarea unei asemenea poluari este mult mai putin costisitoare printr-o educare adecvata prin dezvoltarea constiintei cetatenesti . in gropi existente sau pe locuri virane unde se acumuleaza in mase sordide . ca urmare a poluarii sale. Depozitarea controlata a gunoaielor . 44 . resturi alimentare .3. haine .Se afla in stransa corelatie cu clima unei regiuni. cadavre de animale . cu asigurarea conditiilor de fermentare aeroba . aparate electronice . mobile . tot ceea ce si-a pierdut valoarea de utilizare este numit gunoi . dupa ce a uratit peisajul . ambalaje . natura si structura lui.Ramane un amestec de reziduuri care impiedica utilizarea solului . In plus .

4. odata cu reziduurile. Zn. împiedicarea folosirii solului. etc) sau eliminati de animale si tranmisi prin sol (bacilii tetanic. fertilitatea solului) schimbând astfel în mod nefavorabil mediul de dezvoltare al florei şi faunei. hepatitei.4 Influenţa poluanţilor solului asupra mediului Reziduurile solide ocupă suprafeţe mari de teren pentru instalarea haldelor având ca efect acumularea unei mase sordide. Reziduurile lichide impurifică solul prin infiltrarea apelor poluate care se epurează parţial depunând elemente nocive în sol. datorate poluarii apei cu virusul holerei. Influenta solului poluat asupra sanatatii umane se exercita in primul rand ca urmare a poluarii sale biologice:  poluarea radioactiva  poluarea chimica este cauzata in principal de pesticide si ingrasaminte  poluarea biologica este caracterizata prin: contaminarea solului. lazurile de decantare ocupă suprafeţe mari. datorita poluarii cu pulberi si dioxid de sulf s-au inregistrat peste 4000 decese. clostridii. ele se datoresc unor concentratii deosebit de mari ale poluantilor din mediu care au repercursiuni puternice asupra organismului uman: marile epidemii de la Hamburg si Petersburg.2. dar prezenta lor continua. Reziduurile petroliere au persistenţă îndelungată şi degradează solul pentru perioade lungi. antracic.4. reziduurile minerale şi substanţele toxice depuse în ele pe sol sunt greu şi foarte puţin degradabile de microorganisme.3. diversii poluanti existenti in mediu nu ating nivele foarte ridicate pentru a produce efecte acute. cu germeni patogeni care pot fi: excretati de om si tranmisi prin sol (bacilii tific.1. etc). urâţirea peisajului. iar mai recent. Pb). 1952. poliomielitei. iar solul prin dizolvare se degradează imediat şi ireversibil. In mod obisnuit. de la sfarsitul secoluluil trecut. Pulberile şi praful acoperă cu depozite eoliene regiunea învecinată exploatărilor şi înăbuşe vegetaţia. Londra. virusurile holerei.3. SO2 şi As. Desi rare. Haldele de cenuşi şi zguri din industria metalelor neferoase conţin urme de metale grele toxice( Cu. dizenteric. chiar in concentratii mai scazute nu este lipsita de efecte nedorite. declansand primele cercetari sistematice in domeniul relatiei sanatate – poluare . produc modificări importante la suprafaţă şi în apropierea imediată a suprafeţei (conţinutul chimic. Efectele cronice reprezinta formele de manifestare cele mai frecvente ale actiunii poluarii mediului asupra sanatatii umane. Cd. Petrolul şi apele de la rafinării afectează suprafaţa solului pe care se răspândesc şi pânza de ape freatice în care se infiltrează. Apele reziduale infiltrate. cand. aceste episoade acute au avut meritul de a fi atras atentia specialistilor asupra sanatatii populatiei expuse. Biohelmintii sunt viermii care au nevoie de o gazda intermediara pentru a se dezvolta iar geohelmintii sunt speciile care nu au nevoie de o gazda intermediara 4. pH-ul.Efectele acute au fost primele asupra carora s-au facut observatii si cercetari privind influenta poluarii mediului asupra sanatatii populatiei. 45 . poluarea aerului şi a apelor subterane.

Dar aceste măsuri ţin de strategia. educaţia. MASURI de prevenire Efectele încălzirii globale sunt graduale şi există posibilitatea ca guvernele lumii să ia măsuri necesare pentru ca populaţia să se adapteze la noile condiţii. Atunci când apare problema economică. 5. în care nu va mai exista un număr de maşini alocate pentru un producător sau importator. De accea au luat nastere multe proiecte ecologice. elemente care nici în prezent nu sunt uşor manevrabile. Iar ceea ce lipseşte vel mai mult în realizarea acestui lucru este voinţa politică din partea multor state ca de exemplu Statele Unite şi problema Protocolului de la Kyoto. multe state se retrag şi nu se gândesc îndeajuns la efectele pe care le produc în lume. “Ne aflăm la stadiul de proiect şi vrem să-l punem în aplicare în a doua etapă a programului 46 .5. fără cote A doua etapă a programului “Rabla” se va desfăşura după modelul german. în care cel care doreşte să îşi schimbe maşina mai veche de zece ani va putea opta pentru orice model de pe piaţă va dori. Programul “Rabla”. ajutor etc.1. Ministerul Mediului lucrează la un proiect privind modificarea programului “Rabla” după modelul german. Dar un lucru este totuşi îmbucurător.unele dintre ele vor fi prezentate mai jos. acela că mulţi economişti si-au dat seama că o cooperare între economie şi mediu va fi benefică pentru viitorul nostru şi vom reuşi să lăsăm generaţiilor un Pământ locuibil.

fiind difuzate in functie de grupele de varsta ale spectatorilor prezenti la proiectii. Temele ce urmeaza a fi abordate pe parcursul acestui proiect pilot sunt: protectia mediului. până în prezent. Brasov (7 mai). în prima etapă. organizata in perioada 5-13 mai de agentia de comunicare si organizare evenimente Media Image Factory. prima caravana educationala de filme cu mesaj ecologic. se va finaliza prima etapă a programului “Rabla”. Ministrul Mediului.” Potrivit reprezentanţilor din Ministerul Mediului. cei care au un autoturism uzat vor putea să depună cereri la Administraţia Fondului de Mediu (AFM). Peste 3. Cluj (10-11 mai. Partenerii ONG Viitor Plus. Terra Mileniul III. 47 . In acelasi timp. Exceptand Sighisoara. „Happy Feet”. Anul acesta. In cea de-a doua parte a proiectului BETI care va avea loc in toamna anului curent. Până acum. Au fost vizionate: „Wall-E”. a inregistrat un numar total de peste 3. „Deep Sea”.000 de tineri au participat la proiectiile Caravanei Guerilla Verde Guerilla Verde. cat si de primariile si consiliile locale din orasele aflate pe traseul caravanei. dacă se va pune în aplicare acest sistem. filmele difuzate in cadrul caravanei Guerilla Verde vor fi proiectate in orasele care nu au facut parte din traseul final din luna mai. Asociatia Eco Tic.020 de maşini. prezentat ca parte a tehnologiei digitale si ca metoda alternativa de educatie. 5.000 de autoturisme.000 de participanti.«Rabla». Caravana a inceput in Bucuresti pe data de 5 mai. EcoAssist. marca Audi sau Lada. urmand a fi prezentate filme pe teme de sanatate si minoritati. „An Inconvenient Truth” si „The 11th Hour”. Renault şi Nissan câte 1. numit generic BETI (Better Education Through Innovation). Nici un român nu a vrut să îşi schimbe maşina veche cu una nouă. Sighisoara (8-9 mai). Dacia a vândut 1.Proiectul a fost sustinut de Ministerul Mediului. Filmele care au rulat in cadrul caravanei au avut un puternic caracter ecologic si educational. o noua caravana va porni in tara. Agentia Nationala pentru Protectia Mediului.2. Nicolae Nemirschi. Cea mai avantajată ar putea fi Dacia. continuand cu orasele Focsani (6 mai). organizate cu sprijinul primariilor locale.731 de bucăţi. proiectiile de filme au fost precedate de conferinte de presa. sanatate si minoritati. şi-a propus să scoată din uz în anul 2009 60. „Ant Bully”. iar Skoda a vândut 777 de unităţi. în vară. Guerilla Verde face parte din un proiect mai amplu. WWF DanubeCarpathian Programme si Salvati Dunarea si Delta au sustinut Guerilla Verde in mod activ. Asociatia Environ. reprezentantii acestora deplasandu-se impreuna cu caravana in tara. care isi propune sa contribuie la educatia generatiei de maine prin intermediul filmului. cea care a vândut cele mai multe maşini prin programul “Rabla” în fiecare an.

Organizaţia nonguvernamentală pentru protecţia mediului. 19 mai.3. conform unui comunicat al ONGului. Becurile ecologice consuma cu 80% mai puţin decât un bec obişnuit şi rezistă de până la 6 ori mai mult. 48 . iar emisiile de carbon vor fi reduse cu circa 24 000 de kilograme. 190 becuri incandescente ale Ministerului Culturii au fost înlocuite cu becuri ecologice. Tot în incinta Ministerului Culturii s-a amenajat un colţ verde unde se depun becurile deja uzate. Ecologizarea guvernului începe cu un bec Marţi. Astfel Ministerul Culturii va realiza o economie anuală de aproape 18 000 lei. „Agent Green” a solicitat Guvernului României să folosească becuri economice în toate instituţiile sale şi să le recicleze pe cele uzate şi să interzică becurile incandescente mai puternice de 65 W începând cu 1 ianuarie 2010.5. De înlocuire s-au ocupat 15 voluntari ai organizaţiei nonguvernamentale Agent Green.

intrând astfel în Cartea Recordurilor.62 metri şi 49 .5. El a omologat performanţa şi a confirmat că punga având înălţimea de 6.4. Cea mai mare punga de cumparaturi din lume din hartie reciclata se afla la Bucuresti Kaufland România a doborât recordul mondial pentru cea mai mare pungă de cumpărături din lume realizată din hârtie reciclată. Reprezentantul Guinness World Records Raymond Marshall a fost prezent la evenimentul de “dezvelire” a pungii gigant care a avut loc în parcarea magazinului Kaufland Colentina în prezenţa autorităţilor şi a angajaţilor lanţului de magazine.

Construirea pungii a durat 5 zile şi s-au consumat 70 de kilograme de hârtie reciclată. în magazinele Kaufland din toată ţara. Românii au renunţat la 61. “Cartea Recordurilor este rescrisă azi în Bucureşti prin această pungă spectaculoasă construită de Kaufland. declarată LUNA VERDE. Ea este susţinută de mai multe acţiuni punctuale care se desfăşoară de-a lungul lunii mai. dar se degradează în circa 400 sau chiar 500 de ani. a mai anunţat ministerul.3 tone de deşeuri electrice la campania Marea Debarasare din mai “La campania din 2 mai au participat 152 de localităţi.5. cantitatea colectată a fost zero. O pungă de plastic este folosită timp de aproximativ 20 de minute. evident. a declarat Raymond Marshall. iar 4 sunt localităţi rurale. Această acţiune face parte dintr-o campanie prin care Kaufland îşi propune să contribuie la crearea unei conştiinţe eco în rândul consumatorilor români şi să îi facă pe aceştia să renunţe la pungile de plastic de unică folosinţă. o serie de primării nu au participat la campania din 02 mai 2009″. din care 148 sunt localităţi urbane. Statisticile arată că românii folosesc anual peste 5 miliarde de pungi de plastic.18 metri este cea mai mare pungă de hârtie din lume. Recordul anterior a fost stabilit în Germania. 5.lăţimea de 4. 50 . Având în vedere ca 1 mai a fost zi liberă. Acest record trimite un mesaj foarte important către consumatori: să sperăm că cei care fac cumpărături la Kaufland vor folosi de acum pungi de hârtie. nu atât de mari ca aceasta”. În 33 de localităţi.

iar la ediţia a doua . derulată în 14 martie. urmat de sectorul 5 (586 kg) şi de sectorul 3 (580 kg).310 kg). deoarece uleiul nu mai lasă oxigenul să pătrunda in apă! 3.Potrivit datelor ministerului.Primăria sectorului 2 din Bucureşti are propria campanie în ultima sâmbătă a fiecărei luni. în felul acesta contaminezi apele curgătoare si distrugi organismele vii. Constanţa (22 tone) şi Gorj (17 tone).633 kg).ro şi www. sunt copii cărora parinţii nu le pot oferi un pahar cu apă.biolateria. La prima ediţie din acest an.populaţia a renunţat la 202 tone de deşeuri de echipamente electrice şi electronice. Apa este o resursă preţioasă a cărei calitate se modifică dacă nu este protejată! Nu iţi bate joc de ea! 2. fără mare dificultate pentru a proteja mediul inconjurător: 1.633 kg şi nemţenii .000 kg) şi regiunea 5 Timişoara (3. regiunea 6 Cluj-Napoca (15.9. cele mai multe deşeuri de echipamente electrice şi electronice au fost colectate din judeţele Bihor (75 tone). bihorenii . opreşte robinetul! Renunţă la băile prelungite si optează pentru duşuri scurte! Dacă nu ai băut toată apa din pahar.din 4 aprilie .025 kg. cele mai mari cantităţi au fost colectate în oraşele Oradea (9.895 kg). nu o arunca in chiuvetă.ultima campanie .210 kg). Cele mai puţine deşeuri colectate au fost în regiunea 2 Galaţi (1. potrivit datelor ministerului Mediului. Câmpulung Muscel (2. Insa pana a face parte dintr-un proiect ecologic iată câteva sfaturi practice pe care le putem urma in propria locuinţă. Curtea de Argeş (4. Piteşti (3. iar în 25 aprilie 2009 .750 kg) şi regiunea 1 Bacău (9. cele mai multe fiind colectate din regiunile Bacău şi Cluj-Napoca.088 kg).000 kg) şi Roman (1.Astfel.600 kg). argeşenii au renunţat la cele mai multe deşeuri de electrice şi electronice (11.În Bucureşti.100 kg”. Foloseşte produse de curăţat ecologice! Se găsesc si pe piaţa românească şi sunt de bună calitate:www. cele mai multe deşeuri au fost colectate din sectorul 1 (662 kg).590 kg). Resursele de apă nu vor mai avea de suferit de pe urma detergenţilor chimici care ajung să ne afecteze si sănătatea! 51 . Economiseşte apa!Când te speli pe dinţi. potrivit datelor Ministerului Mediului. Foloseşte-o pentru a uda o floare! Gândeste-te că pe planetă aceasta sunt milioane de oameni care suferă de sete.800 kg).3. primele trei clasate în topul colectării de deşeuri de echipamente electrice şi electronice au fost regiunea 3 Piteşti (15.au colectat 2.ro. Nu arunca uleiul sau mâncarea în chiuvetă sau în toaletă.elemental.Din zona urbană.

7. Să ne opunem transformării spaţiilor verzi în spaţii betonate. 5. economisind resursele planetei ne prelungim existenţa. iar aceştia produc oxigenul atat de necesar vieţii. Plantează flori în ghivece. gândeste-te că pentru producerea energiei electrice se folosesc mai mult resurse neregenerabile şi care poluează distrugând astfel stratul de ozon. Economiseşte energia electrică: scoate încărcatoarele de la telefoane din priză după ce bateria s-a încărcat. Invaţă să reciclezi: sortează gunoiul şi depune-l în locurile special amenajate pe sortimente. plantare împreuna cu familia. 9. pervazul exterior al ferestrei. niciun părinte nu işi doreşte să-şi vadă copilul expus pericolelor în timp ce se joacă printre maşinile parcate mai mult sau mai puţin corect. nu ţine lumina aprinsă în cameră sau televizorul deschis dacă nu e nimeni în cameră respectivă. gazele de eşapament sufocă oraşele şi ne îmbolnăvesc. în felul acesta vei trăi într-un mediu sănătos. 8. 10. Alege de Crăciun un brad artificial. demn de urmat. în felul acesta suprafeţe întinse de pădure sunt decimate! Spiritul Crăciunului nu stă în mirosul de brad! 11. gânditi-vă că unui brad îi sunt necesari peste 20 de ani să ajungă la mărimea necesară tăierii ca pom de Crăciun. mai ales daca distanţa este mică sau cu mijloacele de transport în comun. deoarece acestea consumă energie electrică chiar dacă sunt în stand by. 52 .4. Circulă cât mai puţin cu maşina personală şi numai în caz de necesitate majoră. acestea vor atrage albinele şi fluturii a căror existenţă este afectată de distrugerea pajistilor.. copiii noştri au nevoie de aer curat şi de locuri verzi unde să se poată juca în siguranţă. scoate aparatele electrocasnice din priză când nu le foloseşti. poluarea aerului datorită traficului auto este una dintre cauzele cancerului de plămâni. 6. jardiniere pe care să le aşezi pe balcon. dar şi de aplicarea ingrăşămintelor chimice în agricultură. mofturile „vreau să simt miros de brad în casă” sau „Crăciunul fără brad natural nu are valoare” fac ca în fiecare an sute de mii de brazi să fie tăiaţi şi după câteva zile aruncaţi. Realizează în camera un colţ verde: plante care să oxigeneze locuinţa. Şi lista ar putea continua.. copiii trebuie să aibă un model bun. Participă la acţiuni de ecologizare. mergi mai mult pe jos.. o tonă de hârtie pe care o reciclăm poate salva de exemplu 17 arbori. iar găurile din stratul de ozon sunt vinovate de topirea gheţarilor şi de moartea animalelor polare.

ro/iwlearn/vali/word/POLUAREA%20MEDIULUI%20SI %20SANAT ATEA%20UMAN1.ro 6.ro/promediu/article/view/2859/2719 5. http://www.ro 9.green-report. http://www.ro/stiri/caravana-guerilla-verde-debutat-la-bucuresti-cufilmul-wall-e 14.lefo.http://www. http://www.ro 7.ecursuri. http://www.ro/referat-Biologie-poluarea-mediului-4-2500.ro/stiri/caravana-guerilla-verde-debutat-la-bucuresti-cufilmul-wall-e 13.ro/documents/mediu2004/starea_solurilor. www.preferate.preferate.google.green-report.arpm7c.ro/imgres?imgurl=http://www. http://www.pdf 53 .com 8.pub.ro/referate/Poluarea_atmosferica2005-03-18.pdf 15. http://www.arpm7c.e-referate.ro/caravana-guerilla-verde-a-adus-filme-cu-mesaj-ecologic-inliceele-si-universitatile-din-tara 12.hydrop. http://www.html 16.blogspot. www.scritube.scritube.jpg&imgrefurl=http://roxanabotezatu. http://www.com/htmldata/grafiken/img/Poluarea_Aerului.ecomagazin. http://www. http://www. http://www.com/&h=256&w=420&sz=15&tbnid=zjL4UlyCpOHPAM:&tbnh=76&tb nw=125&prev=/images%3Fq%3Dpoluarea %2Bapelor&hl=ro&usg=__ljdFSf1TJ32ETQS9b7WVitsLpCY=&ei=YA1LS5yPMJDG_ga5bmeAg&sa=X&oi=image_result&resnum=3&ct=image&ved=0CAsQ9QEwAg 17.ro/vion_cap16.html 3.doc 4.ro/programul-“rabla”-fara-cote 10. http://proenvironment.ecomagazin. http://www.Bibliografie 1.com/geografie/ecologie/POLUAREASOLULUI31205226.php 2.anti-aging-systeme.