DATA: 20.aprilie.2010 CLASA a XI-a A – T.C. – 3 ore/saptamanal; manual ,,Limba si literatura romana”, Ed. ART, A. Costache, F. Ionita, M.N.Lascar, A.

Savoiu, Bucuresti, 2008 UNITATEA: Curente culturale/literare in secolul al XIX-lea – inceputul secolului al XX-lea. SIMBOLISMUL TEMA LECTIEI: ,,Plumb”, de George Bacovia TIPUL LECTIEI: insusire de noi cunostinte COMPETENTE: • GENERALE: 1. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în diferite situaţii de comunicare 2. Comprehensiunea şi interpretarea textelor 3. Situarea în context a textelor studiate prin raportare la epocă sau la curente culturale / literare 4. Argumentarea orală sau în scris a unor opinii în diverse situaţii de comunicare • SPECIFICE: 2.1. Utilizarea strategiilor de lectură în vederea înţelegerii adecvate a textelor studiate 2.2. Compararea viziunii despre lume, despre condiţia umană sau despre artă reflectate în texte literare 2.3. Interpretarea textelor studiate prin prisma propriilor valori şi a propriei experienţe de lectură 4.2. Compararea şi evaluarea unor argumente diferite în vederea formulării unor judecăţi proprii

DERIVATE – la finalul lectiei elevii vor fi capabili de:

C.1. structurarea creaţiei lui George Bacovia, evidenţiind temele si specificul creaţiei simboliste a autorului C.2. identificarea particularităţilor de structura si de compozitie a poeziei (geneza, semnificatia titlului, tema, structura bazata pe catrene, elementele de prozodie, compozitie si mesaj, trasaturi ale compozitiei, motive si elemente simboliste) C.3. ilustrarea specificului de artă poetică C.4. observarea specificului operei bacoviene, stârnirea interesului pentru studiul – lectura altor opere ale poetului C.5. formarea deprinderilor elevilor de a opera, în comunicarea scrisă sau orală, cu noile concepte operaţionale STRATEGIA DIDACTICA: mixta

METODE SI PROCEDEE: auditia, lectura, conversatia catihetica si euristica, explicatia, exercitiul, problematizarea,

analiza de text/literara, metoda ciorchinelui

MIJLOACE DE INVATAMANT: volume de poezii ale lui George Bacovia, dictionar de simboluri, fise de lucru,

casetofon

• •

FORME DE ORGANIZARE: frontala si individuala FORME DE EVALUARE: chestionare orala, apreciere verbala prin calificative, evaluare formativa RESURSE: umane – colectivul clasei, format din 28 de elevi temporale – durata lectiei – 50 minute bibliografice:

1.
2. 3.

George Bacovia, Poezii, Ed. AULA, Brasov, 2007 Jean Chevalier, Alain Gheerbrant, Dictionar de simboluri, Ed. Artemis, Bucuresti, 2007 G. Călinescu, Istoria literaturii române de la origini până în prezent, Ed. Minerva, Bucureşti, 1982 Ion Caraion, Bacovia – sfârşitul continuu, Ed. Cartea Românească, Bucureşti, 1977 George Bacovia, Opere, Ed. Fundaţiei Culturale Române, Bucureşti, 1994 Mircea Scarlat, George Bacovia, Ed. Cartea Românească, Bucureşti, 1987 Dinu Flămând, Introducere în opera lui George Bacovia, Ed. Minerva, Bucureşti, 1979 Mihai Petroveanu, George Bacovia, Ed. Cartea Românească, Bucureşti, 1972

Scenariu didactic
Nr . Cr t.

Evenimentel e lectiei
Moment organizatoric Captarea atentiei Reactualizarea cunostintelor acumulate anterior

Competente derivate

Continutul lectiei

Strategia didactica Metode didactic Mijloace de invatama nt casetofon Forme de evaluar e

1. 2. 3.

Elevii se pregatesc pentru lectie Se noteaza absentele - Se realizeaza un exercitiu de dezghet – se asculta piesa ,,Decembre” interpretata de Nicu Alifantis, melodie pe versuri de George Bacovia. - Se verifica tema -Se dezbate tema lectiei precedente : Simbolismul – curent literar iniţiat în Franţa prin articolulprogram al lui Jean Moréas la 18 septembrie 1886 în revista « Le Figaro littéraire » – Le Symbolisme Specificarea obiectivelor, a scopului curentului: A sugera, iată visul!(St.Mallarme) Teme şi motive simboliste: - motivul citadin; - tema naturii; - motivul ploii şi al toamnei; motivul iubirii şi al instrumentelor muzicale; - solitudinea, insingurarea;

auditia conversa tia catihetic a convers atia euristica

C.1. structurarea creatiei lui George Bacovia, evidentiind temele si specificul creatiei simboliste a autorului

volume de poezii ale lui George Bacovia, dictionar de simboluri, manuale

chestion are orala, aprecier e verbala prin calificati ve, evaluare formativ a

- condiţia nefericită/inadaptata a creatorului; Trăsături: - cultivarea simbolurilor, a sugestiei Mallarme susţine că „a numi un obiect este a suprima trei sferturi din plăcerea poemului”şi adaugă „a sugera,iată visul!”.Urmând acest principiu,poeţii simbolişti nu descriu,nu narează,nu relatează. .Ei comunică, sugereaza, mai ales senzaţii (olfactive, vizuale)

explicati a

C.1. structurarea creatiei lui George Bacovia, evidentiind temele si specificul creatiei simboliste a autorului

corespunzătoare unor stări sufleteşti. - principiul corespondentei intre simturi, imagini, cuvinte, sinestezia: Baudelaire (Correspondances-Les fleurs du mal)considera ca oezia are ca punct de plecare credinţa că exista o unitate a lumii în temeiul căreia senzaţiile de ordin diferit comunică între ele:”Parfum,culoare,sunet se-ngână şişi răspund”. „Primăvară – o pictură parfumată cu vibrări de violet”. Rimbaud,în poemul „Vocale”,dezvoltă ideea unor corespondente între culoare şi sunet:A-negru, E-alb,Iroşu,U-verde,O-albastru. Este ceea ce se cheamă sinestezie(mijloc prin care sunt puse în relaţie de echivalenţă realităţi receptate de simţiri diferite;transferul elementelor,specific sinesteziei,este metaforic). - muzicalitatea versurilor (refrenul, repetarea unor cuvinte, alternanţa vocale – consoane, cultivarea versului liber); „muzica înainte de toate” (Verlaine ), „arta versurilor este arta muzicii” ( Al. Macedonski ). - prozodia – folosirea versului liber. Versul clasic apare multor simbolişti ineficient, rima este considerată o simplă convenţie, de aceea ei ajung la concluzia că strofa asimetrică, cu versificaţie liberă, în ritm variabil, corespunde muzicii interioare. Versul liber, susţin simboliştii, produce efecte muzicale deosebite. Se folosesc: refrenul, laitmotivul, armonia, asonanţele, rima şi ritmurile elaborate. - cromatica; Culorile dominante sunt cenuşiul,negrul,albul – culorile obsesiei;roşul,violetul, galbenul – expresii ale starilor anxioase. Simbolismul românesc– 4 etape: • I. Momentul tatonărilor, al experienţelor este marcat prin activitatea lui Al. Macedonski la revista Literatorul. Abordând, înainte de 1890, problema artei romantice şi a celei simboliste, Macedonski susţine că poetul nu este decât un instrument al senzaţiilor primite de la natură, pe care le transmite apoi în formulări inedite; poezia îi apare ca o revărsare a sentimentului. Potul accentua, astfel, latura romantică a poeziei. După 1890, în Arta versurilor, el relevă faptul că poezia are o muzică interioară, care este altceva decât muzicalitatea prozodică. Ideea va fi reluată în Poezia viitorului ( 1892 ), în care se afirmă că poezia este muzică şi imagine, „formă şi muzică”. Originea ei s-ar găsi în misterul universal. Poezia are o logică proprie, ea „tinde să

problem atizarea

volume de poezii ale lui George Bacovia, convers atia catihetic a conversa tia euristica dictionar de simboluri, manuale chestion are orala, aprecier e verbala prin calificati ve, evaluare formativ a

explicati a

C.1. structurarea creatiei lui George Bacovia, evidentiind temele si specificul creatiei simboliste a autorului

se deosebească de proză, creându-şi un limbaj al ei propriu.” „Domeniul poeziei este departe de a fi al cugetării. El este al imaginaţiunii”. În articolul Despre poemă relevă că a fi poet înseamnă a simţi: poezia trebuie să deştepte cugetarea, nu să fie ea însăşi cugetare. • II. A doua etapă din evoluţia simbolismului românesc este reprezentată de activitatea literară a lui Ovid Densusianu, întemeietorul revistei Viaţa nouă. Simbolismul lui Densusianu este polemic prin atitudinea de combatere a epigonismului eminescian şi a sămănătorismului, prin proclamarea principiului libertăţii şi a progresului în artă. Densuşianu cere o literatură nouă, afirmând că specificul naţional nu este un monopol al sămănătoriştilor, ci apare în orice operă scrisă de români; el nu apare numai la ţară, ci este prezent şi în spaţiul citadin. Meritul grupării de la Viaţa nouă este că introduc în poezia română preocuparea pentru tematica citadină, pledând pentru ridicarea maselor la nivelul elitelor, pentru că, în accepţia lui, „artă pentru artă” înseamnă „artă înaltă”. • III. Simbolismul exterior, formal, care pune accent pe muzicalitatea versurilor şi pe efectele sonore obţinute prin resurse fonetice apare în creaţia lui Ion Minulescu. Poezia acestuia este grandilocventă, retorică, ceea ce contravine principiilor simboliste. Poetul manifestă atracţie pentru tehnica şi motivele simboliste: numărul fatidic, mirajul depărtărilor; îl preocupă efectele sonore rezultate din neologisme cantabile ( matelot, orologiu, cupolă ), numele proprii exotice, frapante prin sonoritate. De provenienţă simbolistă sunt tristeţea, nota gravă, plină de sugestii, jovialitatea şi proza retorică. • IV. Simbolismul autentic ( bacovian ) se instaurează prin activitatea literară a lui George Bacovia. Poezia lui are toate trăsăturile esenţiale specifice simbolismului. Este un simbolism depresiv, izvorât din situaţia precară a proletarului intelectual. Cultivă simbolul ca modalitate de surprindere a corespondenţelor eu-lui cu lumea, natura, universul (Plumb ). Evocă idei, sentimente, senzaţii pe calea sugestiei ( Amurg de iarnă ). Manifestă preferinţe pentru culorile întunecate. Promovează „audiţia colorată” – principiul după care senzaţiile diverse, coloristice şi muzicale îşi corespund în plan afectiv, sinestezia. Poezia implică sugestivitate melodică interiorizată ( Marş funebru ). Temele şi motivele sunt tipic simboliste: târgul de provincie, element al claustrării (Seară tristă ), nevroza ( Plouă ),

problem atizarea

convers atia catihetic a convers atia euristica volume de poezii ale lui George Bacovia, dictionar de simboluri, manuale explicati a aprecier e verbala prin calificati ve, evaluare chestion are orala,

4.

Anuntarea

peisajul interiorizat ( Amurg de toamnă ), descompunerea materiei ( Cuptor ). Dominantă este neliniştea continuă. Identificarea temelor fundamentale ale liricii bacoviene : - lumea oraşului de provincie, a târgului sufocant, mahalaua (Sonet), oraşul în ruină (În parc, Singur, Decor), oraşul – muzeu al figurilor de ceară(Panoramă); - singurătatea: camera poetului, dragostea şi actul reflex al creaţiei (Miezul nopţii, Decembre); - natura ca stare de spirit (anotimpurile, apa – Moină, Tablou de iarnă, Cuptor, Nervi de primăvară); - iubirea (fecioară palidă şi privită ironic – Nevroză, Contrast, Unei fecioare); - moartea (senzaţie de funebru, dezagregarea totală – Plumb) Bacovia este unul dintre marii poeţi originali de după Eminescu; este cel mai mare poet simbolist al Europei, cu toate că nu a scris într-o limbă internaţională; are o netă originalitate, este un poet roman de mare rezistenţă. Ion Caraion spunea în lucrarea „Sfârşit continuu” că Bacovia „este un suflet ars”; toată poezia lui a fost scrisă până la vârsta de 19 ani, iar ceea ce urmează de aici încolo „ este un sfârşit continuu”. Bacovia este un taciturn. Atmosfera lăuntrică particulară este „de toamne reci, cu ploi putrede, cu arbori cangrenaţi, limitat într-un peisaj de mahala, de oraş provincial, între cimitir şi abator...atmosferă de plumb...în care pluteşte obsesia morţii şi a neantului.” ( Eugen Lovinescu ) Bacovia este poetul toamnelor dezolante, al iernilor ce dau sentimentul de sfârşit de lume, al căldurilor toride, în care cadavrele intră în descompunere, al primăverilor iritante şi nevrotice. Spaţiul este cel al oraşului de provincie, cu parcuri solitare, cu fanfare militare, cu cafenele sărace. Poezia lui este muzicalitate macabră- revărsarea ultimei fibre a simţirii. Gânduri besmetice, glasuri din funduri, plânset al materiei, negru profund, numai noian de negru este versul bacovian. Sufletul lui- confundat cu poezia- este o bandă de mătase sfâşiată: în culoare de plumb, în miros de plumb, cu arabescuri de plumb... sensibil până la maladivitate intensă, Bacovia sau omul cu chip de ceară şi cu sufletul de plumb cenuşiu se agaţă nevolnic de viaţă, se urcă şi cade, se scoală să cadă. E stâlpul de cavou sculptat în frumos şi lumină, mâncat de beznă şi muced. Se anunta tema lectiei ce urmeaza - ,,Plumb”, de George

problem atizarea

formativ a

5.

temei si a competentelor vizate Desfasurarea lectiei

Bacovia – sintetizansu-se apoi competentele ce se doresc asimilate la sfarsitul acesteia. - Se lectureaza expresiv textul poeziei. - Se precizeaza elementele de geneza cunoscute (amintirea dureroasă a înmormântării unei rude în 1900, prilej cu care vizitează cavoul Sturzeştilor); textul a fost scris intr-o prima varianta in 1900, definitivat in 1902 si publicat abia in 1911, in revista ,,Versuri”, din Iasi, sub pseudonimul G.Andoni; a fost asezat in fruntea volumului de debut cu acelasi nume, publicat in 1916. - Se identifica structura poeziei – 2 catrene, cu rima masculina, imbratisata si ritm iambic . -Textul devine o adevarata cheie a intelegerii liricii bacoviene, prin simbolistica pe care o contine, prin atmosfera pe care o creeaza, prin conturarea crizei, a impasului existential al eului liric, a revelatiei pe care acesta o are – nimeni nu este capabil sa-si depaseasca destinul. - Se analizeaza semnificatia titlului poeziei: - in analiza se pleaca de la afirmatia poetului „ ... in plumb văd culoarea galbenă. Compuşii lui dau un precipitat galben. Temperamentului meu îi convine această culoare. După violet şi alb am evoluat spre galben. Plumbul ars e galben. Sufletul ars e galben. În manualul fizicei nu se găseşte altă culoare. În eprubeta mea orice reacţie chimică dă precipitat galben. Altădată, în Plumb, pe lângă expresia colorată, mai simţeam alta statică, de greutate. Plumbul apasă cel mai greu pe om...”. - Se dezbate aceasta afirmatie, corelandu-i sensul cu semnificatia cromaticii bacoviene. Se ajunge la concluzia ca plumb este simbolul central al poeziei, un laitmotiv ce cuprinde in sfera lui semantica cheia intelegerii textului. - Folosind metoda ciorchinelui, se cauta conotatiile simbolului-plumb, pornind de la sensurile sale denotative(anexa 1). Acest metal gri, combinaţie de galben şi negru, plumbul, cu greutate atomică mare, prin consecinţa materială densificată, semnifică oboseala copleşitoare a fiinţei, gravitaţia perpetuă sub care se înconvoaie, până în momentul inevitabil al extincţiei. După „Dicţionarul de simboluri”, plumbul este metal saturnian, al demitizării; după Paracelsus, alchimist medieval elveţian, plumbul este „apa tuturor metalelor”, agent, deci, al disoluţiei universale, „baza cea mai modesta de la care poate porni o evolutie ascendenta”. Universul bacovian devine oglinda expresivă a ideii de continuă prăbuşire, de declin al „spiritului

Lectura conversa tia euristica explicati a exercitiu l problem atizarea analiza de text /literara metoda ciorchine lui

volume de poezii ale lui George Bacovia, dictionar de simboluri, manuale

chestion are orala, aprecier e verbala prin calificati ve, evaluare formativ a

C.2. identificarea particularitătilor de structura si de compozitie a poeziei (geneza, semnificatia titlului, tema, structura bazata pe catrene, elementele de prozodie, compozitie si mesaj, trasaturi ale compozitiei, motive si elemente simboliste)

C.2. identificarea particularitătilor de structura si de compozitie a poeziei (geneza, semnificatia titlului, tema, structura bazata pe catrene, elementele de prozodie, compozitie si mesaj, trasaturi ale compozitiei, motive si elemente simboliste)

volume de poezii ale lui George Bacovia, conversa

chestion are orala, aprecier e

C.2. identificarea particularitătilor de structura si de compozitie a poeziei (geneza, semnificatia titlului, tema, structura bazata pe catrene, elementele de prozodie, compozitie si mesaj, trasaturi ale compozitiei, motive si elemente simboliste)

C.3. analizarea mesajului poetic in functie de nivelurile receptarii textului: nivel lexicomorfologic, nivel lexico-semantic, nivel morfosintactic, nivel stilistic, nivel prozodic si a efectelor pe care specificul acestor niveluri il creeaza

retras în fiziologic”(Şerban Cioculescu),”un sfârşit continuu”(Ion Caraion). Elevii noteaza in caiete. -Se analizeaza elementele de compozitie a poeziei: cele două strofe pot fi înţelese ca două secvenţe poetice, corespunzătoare celor două planuri ale realităţii: prima strofă reprezintă o realitate exterioară, cu toate elementele ei (cimitirul, cavoul), iar strofa a doua are în vedere o realitate interioară, prin marcarea subiectivitatii. • primul catren – contureaza in primele doua versuri o realitatea exterioara, un decor static al carui elemente componente se incadreaza intr-un cam semantic funerar: sicrie, floricoroane funerare, vestmant funerar, cavou(elevii cauta in text acesti termeni). Strofa exprimă simbolic spaţiul închis, sufocant, apăsător, ce poate fi simbolizat de societate, mediu, suflet, viaţă sau destin. Oricare dintre aceste spaţii este sugerat de simboluri din câmpul semantic al elementelor funerare. Atmosfera poeziei este tulburătoare, dominant fiind sentimentul acut al mortii, care devine aproape tangibil. Un alt cuvânt cu mai multe conotaţii este şi cuvântul cavou. Cavoul este o metaforă a lumii închise, „punctul ultim al coborârii pe scara antropologică a imaginarului. ” (Gilbert Durand ), fără posibilitatea de a mai evada. Poetul se află închis în „temniţa vieţii”, într-o lume lipsită de speranţă, incapabil să răzbată dincolo de graniţele unei transcendenţe a lumii interioare. Trecerea în nefiinţă sugerează alt infern, cu aceeaşi spaţialitate fără ieşire. Lumea-cavou are corespondent cu miturile creştine, după cum oamenii sunt „cadavre de ignoranţă”, fiind capabili să străbată dincolo de textura spaţiului real, aflaţi în imposibilitatea de a-şi transforma trupul pieritor, supus pieirii, în „corp de lumină”, nemuritor şi mereu tânăr. Vântul este şi el un cuvânt cu valoare simbolică, sugerand stihiile. Are o direcţie incertă, amintind de frigul originar. Ar putea sugera spiritul. Vântul este singurul element material dinamic, care face ca monotonia să nu fie totală; el este singurul element „viu”, dar nu pentru a pune viaţa în mişcare, ci pentru a accentua atmosfera lugubră a morţii, dând întunericului o tentă sonoră macabră. Starea de solitudine este sugerată de sintagma "stam singur", care, alături de celelalte simboluri, creează pustietate sufletească: "era vânt", nevroză, spleen; sugestiva este imaginea auditiva creeata prin rezonanta verbului "scârţâiau". Repetarea simetrică a simbolului "plumb", plasat ca

tia euristica

dictionar de simboluri, manuale

verbala prin calificati ve, evaluare formativ a

explicati a

exercitiul volume de poezii ale lui George Bacovia, dictionar de simboluri, manuale chestion are orala, aprecier e verbala prin calificati ve, evaluare formativ a

problem atizarea

analiza de text /literara

conversa tia euristi ca explicati

volume de poezii ale lui George Bacovia, dictionar de simboluri, manuale

C.3. analizarea mesajului poetic in functie de nivelurile receptarii textului: nivel lexicomorfologic, nivel lexico-semantic, nivel morfosintactic, nivel stilistic, nivel prozodic si a efectelor pe care specificul acestor niveluri il creeaza

C.3. analizarea mesajului poetic in functie de nivelurile receptarii textului: nivel lexicomorfologic, nivel lexico-semantic, nivel morfosintactic, nivel stilistic, nivel prozodic si a efectelor pe care specificul acestor niveluri il creeaza

C.4. ilustrarea specificului de arta poetica C.5. observarea specificului operei bacoviene, stârnirea interesului pentru

rimă la primul şi ultimul vers al strofei întâi sugerează apăsarea sufletească, neputinţa poetului de a evada din această lume apăsătoare, obositoare, sufocantă. • al doilea catren – surprinde conturarea unei realitati exterioare, aflata in deplin acord cu imaginea realitatii exterioare. Strofa a doua a poeziei ilustrează spaţiul poetic interior, prin prezenta sentimentului de iubire, care "dormea întors", sugerând disperarea poetului, "strig", într-o solitudine morbidă, "stăm singur lângă mort", dragostea nefiind înălţătoare, ci dimpotrivă rece,fără nici un fel de perspective de împlinire, "atârnau aripile de plumb". Cuvântul întors creeaza mister, fiind vorba de întoarcerea, cum va spune Blaga, cu faţa spre apus, care înseamnă moarte. Aripile sunt de plumb, ele reprezentând acel zbor în jos, care înseamnă cădere surdă şi grea, din care nici ecoul nu se mai poate înălţa.(scurta paralela cu zborul icaric din balada ,,Monastirea Argesului’) Eul poetic este reprezentat tocmai prin acest amor de plumb, ce nu mai are capacitatea de a se ridica deasupra mormântului, semnificând un „înger căzut ” din înaltul aspiraţiilor spirituale. Strigatul – imagine auditiva – eului liric nu afla raspuns, salvare, sugerandu-se astfel insingurarea, claustrarea individului neinteles, caruia ii este imposibil sa se salveze chiar si prin iubire. Totul i se refuza. In urma analizei mesajului textului, se identifica tema poeziei - tema conditiei creatorului, inadaptat in societatea care nu il intelege si nu il accepta. ,,Plumb” este o elegie pe tema singurătăţii. Este un monolog tragic al inadaptabilului, care, negăsind posibilitatea de comunicare cu lumea din afară, se interiorizează, se închide în sine, asemenea unui om aflat singur într-un cavou. - Se analizeaza modalitatile de creeare a principiilor simboliste in poezie: - sugestia starilor specific simboliste – se realizeaza prin intermediul simbolulrilor – plumb, cavou, vant, zbor ,,intors”, etc. - muzicalitatea este obtinuta prin mai multe procedee: rima masculina si imbratisata, repetitia obsesiva a simbolului central ,,plumb”, sonoritatea fonetica a unor cuvinte: ,,scartaiau”, ,,plumb”, ,,strig”, ,,frig”, imagini auditive astfel formate; repetarea simetrica a verbului,,dormea/dormeau”, a conjunctiei ,,si”. - sinstezia este realizata prin corespondenta dintre vizual si auditiv: ,,scartaiau coroanele de plumb”, prin incercarea de a sugera senzatii launtrice in cuvinte: ,,stam singur langa mort...si era frig...”

a exercitiul problem atiza-rea analiza de text /literara conversa tia euristica volume de poezii ale lui George Bacovia, dictionar de simboluri, manuale chestion are orala, aprecier e verbala prin calificati ve, evaluare formativ a

explicati a chestion are orala, aprecier e verbala prin calificati ve, evaluare formativ a

exercitiul

problem atiza-rea analiza de text /literara

studiul – lectura altor opere ale poetului

6.

Feed-back

7.

Asigurarea retentiei si a transferului

C.6. formarea deprinderilor elevilor de a opera, în comunicarea scrisa sau orala, cu noile concepte operaaional C.6. formarea deprinderilor elevilor de a opera, în comunicarea scrisa sau orala, cu noile concepte operaaional

- cromatica – se bazeaza pe nuante apartinand campului semantic funerar; primeaza cenusiul, impreuna cu simbolistica sa. - natura bacoviana este moarta, incremenita, devine imagine a starii interioare a eului liric. Pentru el, moartea e o umbră permanentă, instalată în intimitatea fiinţei sale; claustrarea are aerul unui exerciţiu în vederea propriei sale înhumări; - Se analizeaza modalitatile de realizare si transmitere a mesajului poetic, in functie de nivelurile de constituire a acestuia (nivel lexico-morfologic, nivel lexico-semantic, nivel morfo-sintactic, nivel stilistic, nivel prozodic) si a efectelor pe care specificul acestor niveluri il creeaza: - la nivel lexico-morfologic – decorul este realizat prin intermediul substantivelor apartinand aceluiasi camp semantic, cel funerar; sunt folosite verbe pentru a crea imagini auditive(scartaiau, strig); forma adjectivului pronominal ,,meu” individualizeaza trairea interioara exprimata;forma verbala de persoana I a verbului ,,stam” subliniaza subiectivitatea exprimarii sentimentelor. - Se ilustreaza cu ajutorul elevilor caracterul de arta poetica a poeziei: - tema textului - subiectivitatea, sugerata de marcile lexico-gramaticale ale eului liric Se impart elevilor fise de lucru care sa consolideze informatiile nou-achizitionate. (anexa 2)

exercitiul

Fise de lucru

Evaluare formativa

-Se fac aprecieri generale, prin calificative, asupra activitatii elevilor.
-Impresionat de valoarea certă a poeziilor bacoviene incluse în volumul Plumb", Alexandru Macedonski publică în revista "Flacăra" următoarea epigramă: ,,Lui G.Bacovia: Poete scump, pe frunte porţi mândre foi de laur Căci singur, până astăzi, din plumb făcut-ai aur." Alcatuiti un eseu in care sa ilustrati elementele simboliste identificate in poezia ,,Plumb”, de George Bacovia, subliind rolul pe care poetul il indeplineste in literatura romana.

exercitiul

Anexa 2 Plumb de George Bacovia

I.Completează spatiile punctate: 1. Tema poeziei este :.................................................................................................................................... , iar ca motive literare regăsim: ............................................................................................................................................................................................................... ........... 2. Figura de stil dominantă în poezie este :....................................................( EXEMPLE: ................................................................................)

3.

Trei trasaturi ale liricii simboliste prezente în text

sunt(exemplificati): .......................................................................................................................................................................................................... .................... ..................................................................................................................................................................................................................... ....................................................................................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................................................................. . 4. Muzicalitatea este obtinuta prin:.......................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................................................................. ............................................................................................................................................................................................................................. .. II. Completaţi ciorchinele cu termeni pe care i-aţi înclude în comentariul literar al poeziei “Plumb” de G.Bacovia

Plum b

Anexa 1

Plum b

Proprietăţi ale plumbului -element anorganic(metal) -greutate -duritate -culoare gri -răceală -sonoritate -toxicitate -utilizarea în confecţionarea sigiliilor

Sugestii/semnificaţii lipsă de viaţă ,mineralizare(pietrificare),moarte -apăsare sufletească,prăbuşire interioară -lipsa sentimentelor,tristeţe -monotonie,plictis,angoasă,cenuşiul vieţii cotidiene -lipsă de viaţă,absenţa sentimentelor,singurătate -căderea grea,fără ecou -moarte -limitare,izolare totală,imposibilitatea evadării