Centrul European de Studii Covasna – Harghita Revista Presei Maghiare Nr. 15 / 01.08 – 15.08.

2010
Maghiarimea de dincolo de Carpa i (4) Aşezările şi comunită ile bisericeşti maghiare din secolul al XVII-lea, înfloritoare, au început treptat să se atrofieze. In anul 1622, papa a declarat Moldova şi Muntenia teritorii misionare. Nici unul dintre cei 54 de prefec i misionari numi i între anii 1622-1812 nu era maghiar. Constrângerea în plan secund a maghiarimii moldovene a continuat şi în secolul al XIX-lea. Până şi politicienii români au observat privarea lor de drepturi. In anul 1857, Mihail Kogălniceanu a făcut 52 de propuneri pentru asigurarea drepturilor cetă enilor neortodocşi. In perioada principatelor unite (1859-1881), ceangăilor li se predica în limba maghiară , însă în perioada regatului român înfiin at la 1881 au început să fie aduse din ce în ce mai multe măsuri cu caracter na ionalist. Legea învă ământului popular, emisă la 1893, nu mai permitea predarea în limba maghiară, adică maternă, a religiei. Limitarea completă a limbii maghiare a fost făcută posibilă de episcopia şi seminarul teologic de la Iaşi, care avea ca misiune educarea preo ilor maghiari-ceangăi în spirit românesc. Sarcina acestor renega i a fost românizarea cetă enilor maghiari romano-catolici ai statului român independent abia înfiin at. Toate acestea se petreceau în momentul în care statul ungar sprijinise înfiin area, în Ungaria, a sute de şcoli cu predare în limba română, în care foarte pu ini profesori cunoşteau limba statului, limba ungară. In secolul al XX-lea a continuat românizarea for ată a maghiarimii din Moldova. Sursa: cotidianul Szekely hirmondo, nr. 118 din 04.08.2010, autor Kadar Gyula Maghiarimea de dincolo de Carpa i (5) În urma dezna ionalizării fireşti şi a celei for ate, trei sferturi din maghiarii din Moldova s-au românizat. Se estimează că doar un sfert mai ştiu de originile lor maghiare şi mai vorbesc limba maternă, maghiara. Deoarece în tipul dictaturii, până în anul 1989, nu a putut fi evaluat ştiin ific numărul ceangăilor din Moldova, nu dispunem de date corespunzătoare. Recensămintele oficiale pot fi analizate doar în baza apartenen ei religioase şi a altor indici demografici. Motivele sunt multe. Pe de-o parte, avem intimidarea maghiarilor-ceangăi, care continuă şi după 1989 şi din cauza căreia doar o parte dintre ceangăi îndrăznesc să îşi asume caracterul maghiar. Date acceptabile putem afla nu din tabele ale recensămintelor ci din lucrări ale unor specialişti în problema ceangăilor, cum ar fi profesorul universitar Tanczos Vilmos, care a publicat în 1997 o analiză ştiin ifică . Statisticile româneşti nu au subestimat doar în Transilvania numărul maghiarilor, ci şi în alte regiuni. In Moldova ar fi vrut să demonstreze că nici nu există o astfel de etnie. In baza analizelor efectuate de Tanczos, putem concluziona că în anul 1930, numărul ceangăilor vorbitori de limbă maghiară era de 45.000. Sursa: cotidianul Szekely hirmondo, nr. 119 din 05.08.2010, autor Kadar Gyula Să fie cum a fost! La Gheorgheni, în perioada 11-15 august are loc a VI-a edi ie a taberei EMI . Joi vor lua cuvântul politicieni precum Mate Andras Levente (UDMR) - parlamentar, Farkas Csaba (CNS) - preşedintele Comisiei Marii Adunări a Autoguvernărilor de pe Pământul Secuiesc, Ilkei Ferenc (UDMR) - primarul localită ii Vârghiş, Nagy Pal (CNMT) - preşedintele CNMT scaunul Odorhei, Tamas Sandor (UDMR) - preşedintele Consiliului Jude ean Covasna şi Tulit Attila (PCM) - consilier din Sfântu Gheorghe. Prin intermediul lor vor fi dezbătute probleme

precum utilizarea limbii maghiare, posibilită ile, eşecurile şi rezultatele Marilor Adunări ale Autoguvernărilor de pe Pământul Secuiesc. Sâmbătă (14 august) va lua cuvântul liderul de partid Vona Gabor, care va vorbi despre realizările şi proiectele Jobbik. Titlul expunerii acestei zile va fi Regionalism şi / sau autonomie?, la care vor participa politologul Bodo Barna, preşedintele CNS, Izsak Balazs şi primarul din Gheorgheni, Mezei Janos (PCM). In ultima zi a taberei EMI va fi prezent, de la ora 14:00, preşedintele Parlamentului Ungar, Kover Laszlo, care va vorbi despre proiectele de politică na ională ale noului guvern ungar. De la ora 16:00 va avea loc expunerea intitulată Incotro, CNMT?. Organizatorii i-au invitat pe Toro T. Tibor - preşedintele execugiv al CNMT şi pe Kovacs Csaba - directorul executiv al CNMT. In tabără vor mai fi prezen i: Vetesi Laszlo - preot, Bajtai Erzsebet - so ia ambasadorului Ungariei la Bucureşti, Bojte Csaba - călugăr franciscan, Brassai Attila - profesor, Solomon Adrian preşedintele Asocia iei Maghiarilor Ceangăi din Moldova, Nyisztor Tinka şi Pozsony Ferenc etnografi, Csep Sandor - specialist media, Raffay Erno, Sipos Gabor şi Vincze Gabor - istorici, Mandics Gyorgy - scriitor, Takaro Mihaly - istoric literar, Kincses Elod - avocat, Csath Magdolna economist, Zetenyi Zsolt - specialist în istoria dreptului, Berecz Andras - povestitor. Sursa: publica ia săptămânală Szekely Ujsag, nr. 31 din 05-11.08.2010 Autonomie A ajuns departe de Pământul Secuiesc vestea despre adunarea populară pe tema autonomiei, desfăşurată la Miercurea Ciuc, , în ara împăr ită pe cantoane, renumită în Europa pentru democra ia şi caracterul ei de stat de drept. Această exprimare clară a voin ei publice este considerată o faptă destoinică, mai ales că participan ii i-au semnalat lumii şi faptul că în Transilvania a fost proclamată pentru prima oară toleran a religioasă, în urmă cu mai bine de 400 de ani. Cu toate acestea, pe pământul strămoşesc al libertă ii religioase poate fi constatată azi o intoleran ă etnică: în contextul acestei adunări populare, în capitala română a fost din nou invocat falsul con inut al articolului 1 din constitu ie. Marea greşeală este că unii pomenesc sau consideră drept adevăruri false probleme istorice sau sociale. In timp ce obiectivul comun este, în baza multitudinii lingvistice şi culturale existente, crearea unei Europe a regiunilor - şi nu a statelor na ionale!-, români considera i modera i se leagă de denumirea geografică a Pământului Secuiesc sau îi numesc extremişti pe maghiarii transilvăneni care revendică drepturi ori pe cei care critică perioada comunistă, deşi România a condamnat şi la modul oficial regimul apus. Sursa: publica ia săptămânală Szekely Ujsag, nr. 31 din 05-11.08.2010, autor Komoroczy Gyorgy Unul dintre cotidianele bucureştene a prezentat o ştire de senza ie, şi anume faptul că scrierea runică este de fapt scrierea veche care apar ine dacilor. Unul dintre cotidianele bucureştene a prezentat o ştire de senza ie, şi anume faptul că scrierea runică este de fapt scrierea veche care apar ine dacilor. Toată această poveste a pornit de la faptul postării unei tăbli e la grani a jude ului Covasna, pe care stătea scris în limba engleză, română şi maghiară denumirea inutului Secuiesc. Istoricii maghiari din Transilvania consideră că cele afirmate sunt de fapt doar nişte simple legende. Este vorba de aceea tăbli ă, care a fost îndepărtată la un moment dat de către nişte na ionalişti români. Intr-adevăr pe vremea respectivă aceştia nu au avut nimic împotriva literelor mâzgălite, care apar ineau de fapt scrierii runice secuieşti. Nu demult a apărut o carte în limba română despre secretele scrierii româneşti din trecut, unde conform autorului acesta arată faptul că scrierea runică nu a apar inut secuilor, ci dacilor şi urmaşilor acestora, până în perioada Evului Mediu.

Istoricii maghiari din Transilvania sunt de părere că cele declarate de către scriitorii români, sunt de domeniul legendar, fiind de părere că aceştia sunt indigna i doar de faptul că aceste scrieri runice sunt folosite în mai multe regiuni ale inutului Secuiesc. Sursa: postul de televiziune Erdelyi TV din 06.08.2010 Întâlnirea honvezilor din Bazinul Baraolt Sâmbătă s-a auzit refrenul marşului Jurăm, noi, secuii, în deschiderea celei de-a XIII-a edi ii a întâlnirii honvezilor din Bazinul Baraolt. Veteranii honvezi au fost întâmpina i în fa a bisericii reformate din Baraolt de tineri îmbrăca i în uniforme de honvezi. Festivită ile au fost deschise de corul grof Tisza Istvan din Bekescsaba. După slujba festivă, preotul reformat Krizbai Imre li s-a adresat celor prezen i. - Am încercat să-i cinstim pe cei care au luptat pentru patria ungară, cei care, după multe suferin e, au avut ocazia de a începe o nouă via ă pe scumpul lor pământ natal. Au luptat pentru genera iile viitoare şi deşi lupta lor a fost înfrântă, se vor întoarce învingători din ceruri printre noi, pentru a ridica na iunea - a spus preotul. - Să-i spunem acestei biserici biserica maghiară a devotamentului - a spus în discursul său de salut primarul din Baraolt, Nagy Istvan. - Pentru că le asigură devotament, cămin şi patrie maghiarilor-secui care poartă în sine din ce în ce mai pu ine, însă cu atât mai mari valori. Szegedi Csanad, europarlamentar Jobbik, a vorbit despre privările de drepturi de după războaiele secolului trecut ca despre o situa ie care ar trebui, în sfârşit, schimbată. - Lumea să ia odată la cunoştin ă faptul că nouă, maghiarilor, trebuie să ne mul umească Europa civilizată existen a. Din acest motiv, Europa ne datorează nouă, maghiarilor, recunoştin ă, despăgubiri şi stabilirea adevărului - a spus parlamentarul. Novak Elod, parlamentar Jobbik, a subliniat rolul jucat de partid în elaborarea legii privind dubla cetă enie, pomenind, de asemenea, şi de faptul că şi-au depus proiectul referitor la ziua de comemorare a Trianonului - care a devenit ulterior Ziua Comemorativă a Solidarită ii Na ionale încă din primele minute de după înfiin area noului parlament. In discursul său, istoricul Miklos Arpad a evocat lupta honvezilor maghiari şi, în cadrul acesteia, devotamentul secuilor, atât în primul cât şi în al doilea război mondial. - In 1918, noi nu am fost înfrân i armat - a subliniat istoricul. Pe noi ne-au înfrânt intrigile liberale. Au fost dezarma i la ordin peste 1,5 milioane solda i, spunându-li-se: aruncă- i arma şi pleacă acasă. Secuii au fost singurii care au refuzat să îndeplinească acest ordin . Au pus mâna pe arme şi Dumnezeu este martor că nu din cauza lor nu a putut fi salvată patria în 1918-19. Istoricul a vorbit apoi despre însemnătatea istorică a intrării honvezilor maghiari în Baraolt, în anul 1940. După cum a spus, întregul mapamond a trebuit să se solidarizeze pentru ca aceste trupe aliate germano-ungare să fie scoase mai târziu de pe teritoriul Transilvaniei. A vorbit şi despre represaliile de după război, exemplificând prin atrocită ile comise în lagărul de la Feldioara. Veteranii honvezi Benedek Jozsef - 89 ani, Bă anii Mari - şi Nagy Imre - 85 ani, Aita Seacă - au vorbit despre vremurile din timpul războiului, după care tânărul istoric în ordin de viteaz Benko Jozsef din Târgu Mureş şi-a prezentat filmul documentar despre honvedul Boer Geza. Întâlnirea a continuat la Muzeul Bazinului Baraolt, unde veteranii honvezi au vizitat expozi ia realizată din obiecte din colec ia particulară a viteazului Benko Jozsef. Sursa: cotidianul Szekely hirmondo, nr. 121 din 09.08.2010, autor Bojte Ferenc Comemorarea jertfei honvezilor noştri Numărul honvezilor noştri care şi-au sacrificat odinioară via a pentru patria lor ungară este într-o permanentă scădere: la prima edi ie a întâlnirii camarazilor, organizată în urmă cu zece ani la Baraolt, au participat peste 300 de persoane, iar acum, doar 30 - a declarat Krizbai Imre, preot reformat, organizatorul celei de-a XIII-a edi ii a întâlnirii.

Denes Csaba, protopopul eparhiei reformate din Sfântu Gheorghe, a vorbit despre însemnătatea gliei moştenite de la strămoşii noştri. După cum a declarat, deşi şi în momentul de fa ă există persoane care ar vinde moştenirea părin ilor, care ar fi dispuse să îşi schimbe limba şi cultura, adevărata moştenire a poporului nostru tot nu poate pieri. Primarul localită ii Baraolt, Nagy Istvan, a eviden iat exemplul honvezilor, exemplu ce ar putea fi urmat de mai multe genera ii. Szegedi Csanad, europarlamentar Jobbik, a declarat că se simte într-adevăr secui în primul rând prin desele sale vizite, iar în al doilea rând prin deschiderea biroului său de la Târgu Mureş. După cum a declarat, în perioada ce a trecut după prima întâlnire a camarazilor, opiniile legate de problemele na ionale s-au schimbat semnificativ: în timp ce la vremea respectivă tragedia na iunii, provocată la Trianon, putea fi comemorată doar în linişte, în zilele noastre se atrage la nivel na ional aten ia asupra faptului că noi nu uităm. Vicepreşedintele Jobbik, Novak Elod, parlamentar, a eviden iat importan a legii cetă eniei, numind-o amplificatorul solidarită ii. La Muzeul Bazinului Baraolt a fost vernisată o expozi ie realizată în baza colec iei istoricului Benko Jozsef în ordin de viteaz, constând din fotografii legate de cel de-al doilea război mondial, obiecte, uniforme şi arme nefunc ionale. Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 6054 din 09.08.2010, autor Hecser Laszlo Pământul Secuiesc în fa a ONU Luni şi mar i, în cadrul consfătuirii ONU privind eliminarea rasismului, organizată la Geneva, a avut loc prezentarea raportului din umbră referitor la situa ia minorită ilor din România. Preşedintele executiv al Asocia iei Pro Regio Siculorum, Cunnold Benko Erika, politolog, a participat la elaborarea capitolului referitor la Pământul Secuiesc şi la prezentarea acestuia în fa a comisiei. Ea ne-a împărtăşit experien ele de la Geneva după reîntoarcerea sa la Sfântu Gheorghe. - Cum a ajuns Funda ia Pro Regio Siculorum printre autorii raportului din umbră? - Preşedintelui Comitetului de Ini iativă Bolyai, Hantz Peter, i s-a oferit posibilitatea de a prezenta în fa a ONU situa ia învă ământului superior maghiar. El a considerat că ar fi bine ca aceasta să fie legată de autonomia teritorială a Pământului Secuiesc. Li s-a adresat mai multor organiza ii şi, în final, ne-a ales pe noi. Au existat criterii de care a trebuit să se ină cont. Am încercat să prezentăm cât mai real problemele şi situa ia maghiarilor. Acuza ii maghiare - Ulterior tocmai reprezentan ii maghiari ai guvernului au lansat atacuri, în sensul că acest text a fost mai degrabă unul politic decât profesional. Care este părere ta despre acest lucru? - Bineîn eles că are şi o parte politică deoarece nu se poate vorbi despre autonomia Pământului Secuiesc fără ca aceasta să nu aibă şi o latură politică, însă accentul s-a pus în primul rând pe latura profesională. Scopul nostru a fost să prezentăm problemele existente. - O altă acuza ie s-a referit la faptul că a i vorbit în primul rând despre drepturile colective şi nu despre cele individuale. - Formularea aceasta nu este corectă. Am prezentat situa ii date, de exemplu imposibilitatea de a apăra în justi ie, în limba maternă, dreptul individual. Dreptul individual este lezat în cazul în care poli istul mă opreşte şi nu pot discuta cu el în limba maghiară. Am afirmat de asemenea şi faptul că deşi legile garantează anumite drepturi, în realitate acestea nu sunt aplicate. - Cum s-a desfăşurat practic audierea? - Printre membrii comisiei s-au aflat africani şi asiatici. I-aş eviden ia pe reprezentan ii irlandez, englez şi rus care îl sus inuseră pe Hantz Peter pentru ca acest caz să fie audiat. Prezentarea raportului din umbră a durat o oră şi jumătate şi a fost înso ită de proiec ii. Raportorul a fost francez, însă a fost foarte corect. După prezentare s-au formulat întrebări şi am observat ce teme le-a stârnit interesul. Au declarat că observă că există discriminare, însă ne-au întrebat cum putem explica faptul că UDMR îndeplineşte un foarte important rol politic în cadrul guvernului român. Ne-au întrebat de ce avem nevoie de autonomie. Doar ca să dispunem de drepturi lingvistice mai extinse? Noi am afirmat că autonomia nu se limitează doar la drepturile lingvistice, ci

obstruc ionează încercările de schimbare a componen ei etnice a regiunii, procesul de militarizare şi numeroase alte probleme care nu pot fi solu ionate strict prin intermediul drepturilor lingvistice. Întrebări adresate reprezentan ilor guvernului român - A i putut fi prezen i la audierea reprezentan ilor guvernului român? - La audiere a fost prezentă o delega ie românească foarte numeroasă. Chiar şi comisia ONU a fost surprinsă de acest lucru. Conducătorul delega iei (n.t. - Asztalos Csaba, preşedintele CNCD) a făcut cunoscut raportul oficial al României, în care s-a vorbit la modul foarte general despre toate minorită ile din România, cu accent aparte pe rromi. Aproape că nu au existat aspecte concrete, iar din punct de vedere politic, raportul a cuprins texte corecte. Era evident că delega ia reprezintă interesele guvernului român. Membrii comisiei au fost foarte interesa i să afle cât de independent este Consiliul pentru Combaterea Discriminării şi Oficiul pentru Rela ii Interetnice, dacă acestea pot adopta decizii autonome. Au formulat întrebări în legătură cu dreptul utilizării limbii materne, cu discriminarea economică, deoarece am vorbit foarte în amănunt despre faptul că investi iile infrastructurale şi fondurile pentru proiectele de dezvoltare ocolesc Pământul Secuiesc. In final s-au referit şi la cerin a autonomiei. In acest moment, membrii delega iei române au început să se ia cu mâinile de cap şi să îşi ia noti e. Au urmat întrebările personale ale membrilor comisiei. Pe noi ne-a ajutat foarte mult delegatul rus, care a văzut situa ii de discriminare chiar şi în cazurile în care noi nici nu ne gândeam la aşa ceva. El a fost deosebit de revoltat de faptul că în raport românesc, ucrainenii, ruşii şi rutenii au fost incluşi în aceeaşi categorie şi a declarat că îşi imaginează cum arată situa ia reală dacă România abordează cu atâta lejeritate o astfel de problemă. El a declarat că România îi include în aceeaşi categorie pe apatrizi şi pe străini. Reprezentantul irlandez a întrebat dacă în justi ie i se asigură sau nu documenta ie maghiară acuzatului maghiar. In dezavantaj - A i vorbit cu reprezentan ii maghiari ai delega iei române? - Eu nu, fiindcă am considerat că nu am ce discuta cu ei. Hantz Peter a vorbit cu ei. - Care ar putea fi rezultatele acestei audieri? - Este deosebit de important că există o dovadă scrisă, că o organiza ie interna ională serioasă a acordat aten ie problemelor Pământului Secuiesc. Consider că în cazul în care în documentul ONU se va include faptul că există totuşi anumite probleme cu maghiarii din Transilvania şi că acestea trebuie remediate, este deja un pas important. Deşi nu este obligatoriu, se cuvine ca recomandările ONU să fie respectate. Este important că am putut duce acest caz în fa a unor for interna ional. Nu putem ob ine sus inere pentru aceste probleme dacă ele nu sunt cunoscute. Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 6057 din 12.08.2010, autor Farkas Reka Tabăra românilor minoritari În Transilvania, maghiarimea dispune de multiple drepturi, astfel ajungând într-o situa ie specială fa ă de societatea românească, separându-se de ciclul social-economic din România - a declarat ieri, la Izvoru-Mureşului, Radu Baltaziu, profesor al Institutului de Stiin e Etnice din cadrul Academiei Române. La Universitatea de Vară de la Izvoru-Mureşului a românilor de pretutindeni, Baltaziu a adăugat: din acest punct de vedere, în mijlocul Europei construim un <apartheid>, unde angajările se fac pe criterii etnice, lingvistice, pe baza nepriceperii, astfel nu ai acces la fonduri, educa ie, loc de muncă, doar în cazul în care te declari apar inător al anumitei etnii. In acelaşi timp, profesorul a precizat că, prin intermediul asigurării drepturilor multiple, statul român renun ă la o parte importantă a suveranită ii sale. Preşedintele Funda iei fondate în scopul sprijinirii românilor de pretutindeni, Eugen Popescu propune ca, românii din jude ele Harghita şi Covasna, respectiv cei din străinătate să beneficieze de un sprijin egal din partea statului, la fel ca minoritatea maghiară din România. Să în elegem odată pentru totdeauna că, statul român trebuie să accepte sprijinul Forumului Civic al Românilor din jude ele Harghita, Covasna şi Mureş, având în vedere că, această organiza ie reprezintă 400.000 de români din 3 jude e, care se confruntă cu serioase probleme de identitate - a precizat Popescu.

Sursa: cotidianul Hargita Nepe, nr. 156 din 12.08.2010 O mică bună diversiune, după obicei românesc De joi seara presa română vuieşte despre faptul că membrii comitetului ONU au respins cererea privind autonomia Pământului Secuiesc. Lui Tokes Laszlo i se cere să-şi retragă declara iile referitoare la autonomia teritorială a Pământului Secuiesc, eviden iindu-se în acelaşi timp faptul că, inându-se cont de atitudinea unui for interna ional atât de important, secuii trebuie să ia la cunoştin ă că nu li se cuvine autonomia teritorială şi că nu o vor putea ob ine niciodată. Este vorba despre o diversiune bine dirijată, sfera politică românească încercând astfel să estompeze ponderea raportului celor trei organiza ii civile maghiare, care a creat o mare vâlvă. In mod caracteristic, nimeni nu s-a obosit să verifice informa ia, deoarece ar fi reieşit foarte uşor că nu are nici o legătură cu realitatea. Comitetul ONU privind eliminarea rasismului nici măcar nu şi-a încheiat conferin a aceasta va dura până în data de 27 august, la Geneva, iar raportul comitetului va fi dat publicită ii în luna noiembrie - şi a avut câteva momente legate de România: audierea raportului din umbră şi a raportului guvernului şi dezbaterea acestora. Raportul final va fi realizat în baza unei ample analize, astfel că până în luna noiembrie nu putem afla nimic în legătură cu opiniile pro sau eventual contra. Toate aceste lucruri au fost clarificate de Cunnold Benko Erika, care a participat nu numai la elaborarea raportului din umbră, ci s-a implicat şi în procesul de func ionare al comitetului. Presa română a reac ionat la ştirea lansată de sfera politică şi, ignorând cerin ele de bază ale jurnalismului, a început să repete papagaliceşte faptul că şi ONU a declarat că nu poate fi vorba despre autonomia Pământului Secuiesc. Iar pentru ca întâmplarea să fie şi mai credibilă, se recomandă adoptarea legii minorită ilor. Se pare că părintele dezinformării bine direc ionate este Petru Călian, deputat PD-L, care a lansat ştirea bună în cadrul unui comunicat de presă, ocazie cu care a eviden iat: decizia ONU poate fi considerată o sentin ă dreaptă, iar în astfel de condi ii, autonomia unei regiuni nu mai poate fi solicitată. Indiferent că este vorba sau nu despre o afirma ie mincinoasă, aceasta şi-a atins scopul deoarece s-a impregnat în conştiin a publică românească faptul că ONU a respins cererea secuilor. Dezmin irile ulterioare nu mai au nici un rost. Ce se va întâmpla însă în cazul în care în raportul ONU din luna noiembrie va figura altceva, dacă se va propune acordarea autonomiei teritoriale? Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 6059 din 14.08.2010, autor Farkas Reka A VI-a edi ie a taberei EMI, în curs de desfăşurare Ziua de ieri din cadrul celei de-a VI-a edi ii a taberei EMI a fost caracterizată de expuneri interesante. La eveniment sunt aştepta i Kover laszlo, preşedintele Parlamentului ungar şi Vona Gabor, preşedintele Jobbik. In cadrul programului intitulat Recensământ 2011, Csep Sandor, ini iatorul Mişcării Aldas Nepesseg a vorbit despre perspectivele demografice nu tocmai încurajatoare. A fost interesată de asemenea expunerea lui Kincses Elod, avocat, referitoare la martie cel negru. Am putut afla de exemplu că Borbely Laszlo, actualul ministru al mediului, a fost cel care le-a oferit autorită ilor române documentele fondatoare ale Vetrei Româneşti, Kincses însărcinându-l în acest sens pe Borbely. Programul Transilvania 56 a fost audiat de o masă mare de oameni. Pe lângă istoricul târgumureşean Tofalvi Zoltan, cercetător al temei, foşti condamna i - preotul Ervin, Orban Peter, Peter Szabo Ilona - au rememorat represiunea care a avut ca scop intimidarea intelectualită ii maghiare din ară. Răspunzând la întrebările participan ilor, Tofalvi a declarat între altele că în decursul cercetărilor sale , locuin a i-a fost spartă în mai multe rânduri, documente importante căzând victime vizitelor nedorite. Sâmbătă, în cadrul programul intitulat Schimbare radicală în Ungaria?, participan ii se vor putea întâlni cu Vona Gabor, preşedintele Mişcării Jobbik Magyarorszagert. In cadrul seriei de

expuneri intitulate Regionalism şi/sau autonomie? vor vorbi Antal Arpad, primarul oraşului Sfântu Gheorghe, Bodo Barna, politolog, Izsak Balazs, preşedintele Consiliului Na ional Secuiesc şi Mezei Janos, primarul localită ii Gheorgheni. Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 6059 din 14.08.2010, autor Csinta Samu Sf. Gheorghe 23.08.2010 Biroul de presă al Centrului European de Studii Covasna – Harghita

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful