You are on page 1of 313
Prof. em. dr. arh. CEZAR LAZARESCU ARHITECTURA SI VIATA ORASELOR EDITURA TEHNICA Bucuresti, 1986 CUVINT INAINTE Cind ‘doschizt 6 carte este ca sf cum al porni pe un drum despre care nu, cunogsti mai mult decit cele scrise pe sdgeata indi- catoare. Pind acum, cartile mele au vorbit doar despre arhitecturd, care in timp s-a con- fundot cu insisi viaja mea. Arta aceasta, pe care unii © Ioudé, privind ‘in special Ja tre- cutul ei glorios, altii 0 critic’, arétind mai ales prezentul, ‘este dupé mine una dintre cole mal elocvente. Cred cé arhitectura unul Popor sau a unui oras, privité cu ochil su- fletului, dar mai ales citité cu cei ai minti, iti poate vorbi cu multé claritate despre cul- despre sensibilitéti proprii sau despre societate. despre aspiratii $i posibilitéti, de fapt despre viata insdsi, De aceea, povestirea acestor .pasi prin lume” am scris‘o prin télmécirea “artei pe care eu 0 infeleg mai bine. Ce am céutat eu prin fumea in care am umblat? Viofo, oamenii, viaja oglindité in ‘cameni, candoarea si puritatea oamenilor si, mai presus de toate, permanenja, crim- eie de eternitate daltuité in rocé. In extraordinara aventurd a cunoasterii am intilnit natura, natura sdlboticé sau duioasd, primitoare sau ostilS, muntii stincosi sau $ surile line, izvoare si oceane. Am incercet sé infeleg marile legi ale firl, s& simt bucuri $i sperantele celorlalti, mereu aceleasi si to- tusi altele, s& aflu conceptii si credinfe de 5 nepriceput si fotugi tit de firesti, s& impar- tasesc seta de viati a celor mult. Dar indeosebi m-a pasionat creatia, fapto ‘omului scrisé in piatré, metal sau lut, care pastreazaurmele timpului fletului. Am privit cu emoti 86 infrunte milenii, prezen care s-au cristalizat forfe si vise. M-o uimit desea decorul plasmuit de hazard sau de © ordine neinjeleasa, in care forme, adesea stranii, povestesc curgerea timpului $i ritmu- Pretutindeni, din succesiunea de sau inéltat Imnuri inchinate lintel Cit va fi fost de mare emotia ct brilor descoperitori de finuturi sau de comori imi pot cu greu imagina; cea ce cunose bine este. proprio-mi emotie, care nu poate fi descrisé.